Agrotehnica-subiecte

AGROTEHNICA S I 1. Factorii de vegetaţie se împart în două categorii: a.direcţi si indirecţi;x b.nemijlociti si intermediari; c.efemeri; 2. Factorii direcţi cuprind: a. factorii climatici, factorii edafici, factorii biologici;x b.sociali; c. economici. 3. Factorii indirecţi acţionează în sensul modificării factorilor direcţi si sunt: a. altitudinea, longitudinea, expoziţia, panta terenului etc.;x b.durata de stralucire a soarelui; c.vremurile. 4.În funcţie de cerinţele faţă de temperatură, plantele se împart în: a.microterme, mezoterme, megaterme;x b.hidroterme si indiferente; c. micromezoterme; 5.Suma gradelor termice utile (S.G.T.U.) sau temperaturilor utile reprezinta: a.suma temperaturilor mai mari de 50C inregistrate pentru formarea culturilor;x b. suma temperaturilor inregistrate int-un interval de 10 zile de la semanat; c. suma temperaturilor inregistrate in perioada rece a anului (octombriemartie). 6.Totalitatea fenomenelor de absorbţie, transfer, acumulare şi cedare de căldură reprezinta: a. necesarul de caldura ; b. regimul de căldură al solului;x c. pragul termic al solului. 7.Insuşirile termice ale solului sunt: a. temperatura minima de germinatie a semintelor; b.capacitatea de iradiere, capacitatea calorică şi conductibilitatea calorică a solului.x c. intervalul de temperatura pentru rasarirea plantelor. 8.Capacitatea de iradiere a solului reprezintă: a. procentul de căldură reflectată de la suprafaţa solului din cantitatea totală de radiaţii solare ajunsă la suprafaţa sa;

b.procentul de căldură reflectată sau absorbită la suprafaţa solului din cantitatea totală de radiaţii solare ajunsă la suprafaţa sa;x c. cantitatea totală de radiaţii solare ajunsă la suprafaţa sa. 9.Prin indicele albedo se exprimă: a.culoarea solului; b. continutul in materie organica a solului; c. capacitatea de iradiere a solului.x 10.Capacitatea calorică a solului reprezintă: a.cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea sau răcirea cu 1 0C a unui gram de sol uscat (1cm3), în intervalul de temperatură cuprins între 14,5 şi 15,50C ;x b.cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea cu 10C a unui gram de sol uscat (1cm3), în intervalul de temperatură cuprins între 14,5 şi 15,50C; c.temperatura solului. 11.Insuşirea solului de a conduce căldura, măsurata prin cantitatea de căldură exprimată în calorii care trece într-o secundă printr-un strat de sol cu suprafaţa de 1cm2 şi grosimea de 1cm, se numeste: a.incalzirea solului; b.capacitate colorica; c.conductibilitate calorică;x 12.Coeficientul de utilizare a energiei luminoase reprezintă: a.cantitatea de energie luminoasa ce cade pe pamant; b.durata de stralucire a soarelui. c. cantitatea de energie luminoasă care este utilizată efectiv de către plante. x 13.După durata şi intensitatea luminii necesară creşterii şi dezvoltării normale, plantele de cultură se împart in: a. de sera; b. de zi; c. de zi scurtă si de zi lungă. x 14.Lucrările solului sunt intervenţii sau operaţii mecanice efectuate cu unelte sau maşini, cu efecte deosebit de complexe asupra însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale acestuia, ce se aplică cu scopul: a.de a asigura condiţii favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor de cultură; b.doar de a mobiliza solul pentru a semana mai usor; c.respectarii unor indicatii. 15.Prin lucrări in sol se petrec o serie de procese tehnologice cum sunt: a.afânarea, mărunţirea, întoarcerea, amestecarea, nivelarea, modelarea, tasarea etc.;

b.mineralizarea rapidă a resturilor organice; c. mobilizează fertilitatea potenţială a solului 16.Fata de structura solului, in majoritatea cazurilor, lucrările solului determină: a. distrugerea structurii solului. b. formarea de agregate structurale; c. cresterea umiditatii solului. 17.Orice arătură determină creşterea volumului solului cu: a.14-20%; b.60-75% c.25-50%. 18.Afânarea solului influenţează creşterea şi sănătatea plantelor din primele faze de vegetaţie. S-a constatat că o bună dezvoltare a sistemului radicular se realizează la valori ale densităţii aparente cuprinse între a. 1,0 şi 1,4 g/cm3: b.2 si 3,5 g/cm3: c. sub 0,9 g/cm3. 19.Calitatea lucrărilor este influenţată însă de însuşirile: a.chimice ale solului; b.fizico-mecanice; c.temperatura. 20.Proprietatea componentelor solului de a se menţine unite, de a se opune forţelor mecanice care acţionează asupra lor se numeste: a.coeziune; b.modelare; c. tasare. 21.Insuşirea solului de a se modela uşor şi de a-şi modifica forma, când este supus unor acţiuni mecanice şi de a o păstra, după ce această acţiune încetează se numeste: a.plasticitate; b.elasticitate; c.compatibilitate. 22.Adeziunea reprezintă însuşirea solului de a: a.creste in volum la afanare; b.adera, de a se lipi de uneltele cu care vine în contact. c.se imprastia. 23.Analizând variaţia coeziunii solului în funcţie de umiditatea lui se constată ca la solul uscat, coeziunea este: a.foarte mare; b.foarte mica;

c.lipseste. 24.Plasticitatea se manifestă numai după un anumit grad de: a.umiditate, ajungând maximă la valori de 85-95% din capacitatea de câmp (CC); b.temperatura; c.saturatie in baze. 25.Optimul de umiditate a solului pentru executarea lucrărilor se află la intersecţia curbelor coeziune cu plasticitate. Se recomandă ca intervalul optim de umiditate pentru executarea lucrărilor pe lutoargiloase să fie între: a.12-20% din capacitatea de câmp; b. 40 şi 70% din capacitatea de câmp; c.peste 85% din capacitatea de câmp. 26.Prin arătură se înţelege: a. operaţia de tăiere, desprindere, întoarcere, mărunţire, amestecare, afânare, îngropare şi nivelare a unei porţiuni de teren mai subţire sau mai groasă numită brazdă. b.mobilizarea fara intoarcere a solului; c.mobilizarea profunda , fara intoarcere a solului. 27.Calitatea arăturii se apreciază după următorii indicatori: a.continutul in humus si elemente nutritive; b.planta premergatoare; c.epoca de executare a arăturii, stabilită în funcţie de cerinţele agrotehnice, respectarea adâncimii de lucru, gradul de bolovănire, gradul de încorporare a resturilor organice, îngrăşămintelor şi amendamentelor, gradul de vălurire, neastuparea şanţului ultimei brazde, lipsa greşelilor etc; 28.Conţinutul de apă din sol executare a arăturii este de: a. 40-60% din capacitatea de apă capilară; b. 75-80% din capacitatea de apă capilară; c.10-15% din capacitatea de apă capilară; 29.Arătura superficială se execută la o adâncime de: a. 15-18 cm; b.25-30 cm; c.sub 10 cm. 30.Arătura normală se execută la adâncimea de: a. 18-20 cm; b. 10-12 cm;

c. 30-35cm. 31.Arătura adâncă se execută la adâncimea de: a. 21-30 cm; b. 35-40 cm c.peste 50 cm. 32.Arătura foarte adâncă se execută la adâncimea de: a. 31-40 cm; b. 50-60 cm; c. 25-30 cm. 33.Afânarea adâncă este lucrarea care se execută la adâncimea de: a. 40-80 cm; b. 25-30 cm. c. 18-20 cm. 33. Cultivaţia este o lucrare intermediară între arat şi grăpat. Se execută după arat pe toată suprafaţa (cultivaţie totală) şi în perioada de vegetaţie a culturilor (cultivaţie specială. Acţionează asupra solului cel mai adesea pe adâncimea de: a. 5-10 cm; b. 5-7 cm; c. 18-20 cm. 34. La prăşitul culturilor cultivatorul este echipat pentru această lucrare cu piese active tip extirpator. Pentru prima praşilă, viteza de lucru este de: a. 4-5 km/h; b. 7-8 km/h; c. Peste 10 km/h. 35.Pentru praşila a II-a, viteza de lucru este de: a. 10-12 km/h; b. 7-8 km/h; c. 4-5 km/h. 36. Tăvălugul tasează solul pe adâncimi de: a. 3-8 cm; b. 10-12 cm;

c. 11-13 cm. 37. Prin lucrarea cu freza se obţine la o singură trecere afânarea, mărunţirea, amestecarea şi nivelarea unui strat din sol pe adâncimea de: a. 6-20 cm. b. 25 cm; c. 25-30 cm.