Atestat Denisa

COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”

Proiect pentru obţinerea certificatului de calificare profesională nivel 3

Profesor coordonator: Teia Manole

Elev: Constantin Denisa-Ana Cls. a XII-a G

Bucureşti 2011 Colegiul Economic “Virgil Madgearu” 1

MARCA ÎN STRATEGIA DE VÂNZĂRI A ÎNTREPRINDERII

Prof. coordonator: Teia Manole

Elev: Constantin Denisa-Ana Cls. a XII-a G

Bucuresti 2011 Colegiul Economic „Virgil Madgearu”

2

TEMA NR. 20 MARCA, ÎN STRATEGIA DE VÂNZĂRI A ÎNTREPRINDERII

ARGUMENT CAPITOLUL 1: Prezentarea societăţii comerciale SC.CONFECŢII SRL în parteneriat cu LEVIS.co 1.1. Scurt istoric al SC.CONFECŢII SRL în parteneriat cu LEVIS.CO 1.2. Contract de societate al firmei SC.CONFECŢII SRL în parteneriat cu LEVIS.CO 1.3. Organigrama SC.CONFECŢII SRL în parteneriat cu LEVIS.CO CAPITOLUL 2: Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţii 2.1. Contablitatea imoblizărilor corporale – aspecte teoretice 2.2. Înregistrare cumpărare, vânzare electronică (factura) 2.3. Bilanţul iniţial, Registrul Jurnal, T-uri, Balanţa CAPITOLUL 3: Marca – variabila strategică pentru responsabilul de marketing în cadrul firmei SC.CONFECŢII SRL în parteneriat cu LEVIS.CO 3.1. Micromediul, macromediul, analiza SWOT a firmei 3.2. Mixul de marketing (prezentare, analiză) 3.3. Analiza mărcii firmei LEVIS CO 3.4. Strategia de marcă folosită de firma LEVIS CO CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE

3

ARGUMENT Motivul pentru care am ales această temă este acela că marca LEVIS a parcurs un drum glorios prin istorie, drum care i-a marcat şi pe părinţii mei. Blugii de brand Levis sunt unici prin calitate, confort şi fashion. Haina preferată a adolescentului în zilele noastre este perechea de blugi. Levis a debutat acum 120 de ani, fiind un adevărat inovator prin capsele aplicate pe blugi. Prin urmare, nu numai că blugii au avut un aspect original, dar şi un gust dulce autentic. Sunt sigură că acest proiect este de asemenea inedit. Vă invit să pătrundem împreună în atmosfera secolului al XIX-lea, o perioadă înfloritoare pentru Levi Strauss.

4

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE SC.CONFECŢII SRL ÎN PARTENERIAT CU LEVIS.co

1.1. Scurt istoric al SC.CONFECŢII SRL în parteneriat cu LEVIS.CO SC. CONFECŢII SRL Scurt istoric Societatea SC.CONFECŢII SRL a luat fiinţă în data de 12.08.2004. Numărul şi data înregistrării la Registrul Comerţului este. J40/13075/2004. Încă de la început s-a declarat ca societate comercială plătitoare de TVA, având CODUL UNIC de înregistrare RO16674718. În prezent îşi desfăşoară activitatea de producţie şi vânzare în Bucureşti şi în alte 6 puncte de lucru , îndeplinind cu succes obiectivele stabilite de patronat. Zona 1: Bucureşti Zona 2: Constanţa Zona 3: Suceava Zona 4: Buzău Zona 5: Braşov Zona 6: Sibiu.

1.2. Contract de societate al firmei SC.CONFECŢII SRL în parteneriat cu LEVIS.CO 1.Modul de constituire şi funcţionare a entităţii economice; etapele constituirii, modul de funcţionare şi dizolvare/lichidare. Societatea SC.CONFECŢII SRL a luat fiinţă în data de 12.02.2001. Numărul şi data înregistrării la Registrul Comerţului este J40/13075/2004. Încă de la început s-a declarat ca societate comercială plătitoare de TVA, având CODUL UNIC de înregistrare RO16674718. Actul constitutiv al societăţii SC.CONFECŢII SRL cuprinde: a) FORMA JURIDICĂ: Forma juridică a societăţii este de Societate cu Răspundere Limitată. b) DENUMIREA SOCIETĂŢII : Numele dat este: Confecţii c) SEDIUL SOCIAL : Sediul social se stabileşte în Bucureşti, Sector 2, Şos. Pantelimon nr.3-15 d) DURATA SOCIETĂŢII: Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată în timp, cu începere de la data înmatriculării acesteia la Registrul Comerţului. e) OBIECTUL SOCIETĂŢII: Activitatea principală a societăţii va fi: Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte f) CAPITALUL SOCIAL : Capitalul subscris şi vărsat este de 500 RON. Capitalul social se împarte în 10 părţi sociale egale, în valoare nominală de 50 RON fiecare, deţinute în totalitate de asociatul unic. g) ADMINISTRAREA ŞI PREZENTAREA: Societatea este administrată, pe durată nelimitată, de o persoană fizică, cetăţean român. BENEFICII ŞI PIERDERI : Asociatul unic încasează în totalitate beneficiile şi suportă în totalitate eventualele pierderi. h) FORŢA DE MUNCĂ:

5

Societatea va putea angaja personal cu contract de muncă, cu repectarea prevederilor Codului Muncii şi regimului de asigurări sociale. Are în prezent 20 de salariaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată şi 2 salariaţi cu contract de muncă suspendat. i) DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA: Societatea se dizolvă: prin voinţa asociatului unic, imposibilitatea realizării obiectului de activitate, faliment sau micşorarea capitalului sub limita legală. 2. Contabilitatea, în cadrul SC.Confecţii SRL, se ţine în compartiment distinct, cu personal angajat cu pregătire de specilalitate. Organizarea şi ţinerea contabilităţii revine Directorului Economic, care coordonează activitatea economică în cadrul societăţii şi dispune de lichidităţile firmei. Deoarece Societatea Comercială “Confecţii” şi-a dorit extinderea pe piaţă, s-a încheiat un contract de parteneriat cu firma LEVIS.CO, unde SC.CONFECTII SRL preia marca sub autorizatie. Contract de parteneriat SC Confecţii SRL cu sediul social în Bucureşti, Sector 2, Şos. Pantelimon, Nr. 3-15, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului (ONRC) sub nr.J40/13075 din 2004 cod fiscal nr. RO16674718, reprezentată de Zaharia Mihai cu funcţia de Director General şi LEVIS CO cu sediul în Prahova, având certificat de înmatriculare nr. J40/13080 C.F. RO16674720 reprezentată de Andrei Mureşan având funcţia de Director General a intervenit prezentul contract de colaborare, cu următoarele date: DESCRIERE OBIECT Contract de colaborare a) Obiectul prezentului îl constituie preluarea mărcii LEVIS CO de către SC.CONFECŢII SRL sub autorizaţie. b) Alt obiect al prezentului contract de colaborare este DURATA contractului de colaborare: 5 ani Prezentul contract de colaborare se încheie pe o durată de 5 ani şi intră în vigoare de la data semnării acestuia. OBLIGATIILE PĂRŢILOR într-un Contract de colaborare Beneficiarul (SC.CONFECŢII SRL) se obligă să plătească o taxă din venituri către LEVIS.CO, stabilită în prealabil. ÎNCETAREA COLABORĂRII; LITIGII Colaborarea încetează prin ajungerea la termen. Modificările aduse prezentului Contract vor fi consemnate în scris şi vor fi semnate de către ambele părţi. Litigiile contractului de colaborare vor fi soluţionate pe cale amiabilă; în cazul în care acest lucru nu este posibil vor fi soluţionate de către instanţele de judecată competente. Acest contract a fost făcut datorită faptului că brandul firmei LEVIS CO va ajuta SC. CONFECŢII SRL să-şi extindă gama de produse oferite şi calitatea lor.

6

ISTORIC LEVIS Îţi aminteşti de perioada adolescenţei când, dacă nu aveai o pereche de jeanşi, nu puteai face parte din cel mai popular grup al liceului? De-a lungul timpului, blugul, poate cel mai comod obiect vestimentar, a fost folosit şi pentru o apariţie sport, şi pentru una casual, sau, poate, chiar, pentru business. Însă cred că niciodată nu ai stat să te gândeşti care este istoria acestui obiect vestimentar, cine l-a descoperit şi pentru ce a fost folosit în primă instanţă. Anul de "naştere" al jeanşilor este înregistrat ca fiind 1873, când Jacob Davis si Levi Strauss, doi imigranţi, au creat din denim, aţă şi puţin metal, unul dintre cele mai populare elemente vestimentare din toate timpurile. La început au fost folosiţi ca şi "Waist Overalls " - "pantaloni de muncă", acesta fiind şi primul nume al lor. Mai târziu, prin anii '60, acesti pantaloni au fost botezaţi blugi (jeans) de generaţia BabyBoom.

Primii paşi Istoria începe aşa: În anul 1853, Levi Strauss vine la San Francisco, la vârsta de 24 de ani, pentru a se asocia cu fratele său în afacerea pe care acesta o începuse. El deţinea un magazin în care vindea postavuri. În momentul în care a început isteria goanei după aur, Levi a părăsit New York-ul şi s-a stabilit în California. Aici a deschis un magazin în care se comercializau ustensile pentru mineri, iar, pe lângă acestea, a decis într-o bună zi să aducă şi un balot de pânză tare. Iniţial, a intenţionat să o vândă celor care confecţionau corturi şi coviltire, însă, la sfatul unui cunoscut, a decis să confecţioneze pantaloni pentru bărbaţi. Aceştia erau foarte potriviţi pentru minerii care lucrau în minele de aur. Desigur, aceşti pantaloni au fost un succes, Levi având profituri considerabile de pe urma lor. Însă nu toate lucrurile erau roz. La un moment dat, unul dintre clienţii lui, Jacob Davis, i-a cerut lui Levis să găsească o soluţie pentru buzunare mult mai rezistente, deoarece se rupeau foarte repede. De aici i-a venit creatorului ideea acelor capse aplicate pe buzunare, semn distinctiv al blugilor din toate timpurile. Dacă acum aceste aplicaţii servesc design-ului şi nu se numesc jeanşi dacă nu le au puse pe buzunare, la început, rolul lor era unul practic, acela de a întări cusătura buzunarului. De teamă să nu fure cineva ideea acestor capse, Jacob s-a hotărât să înregistreze invenţia la Serviciul American de Invenţii şi Mărci. Îi lipseau însă acei 68 $ de care avea nevoie pentru a fi gata toate formalităţile. Era clar că avea nevoie de un partener de afaceri şi primul la care s-a gândit a fost Levi. Propunerea lui a fost acceptată pe loc de creatorul pantalonilor minune şi, astfel, pe 20 mai 1873, au primit Certificatul de inventator cu numărul 139.121, aceasta fiind considerată a fi adevarata zi de "naştere" a blugilor. După înregistrarea acestei invenţii, Levi l-a angajat pe Jacob să supervizeze producţia, în timp ce el se ocupa de deschiderea altor fabrici de producţie. Timp de aproape 20 de ani, această companie multinaţională a fost singura care a avut dreptul să creeze acest gen de pantaloni. Totul până când invenţia a devenit publică. În anii '50, liceenii căutau o modalitate de a se revolta împotriva adulţilor, o modalitate de a demonstra că sunt liberi. Au găsit o formă inedită, aceea de a interzice adulţilor să poarte blugi. Zece ani mai târziu, jeanşii au devenit un simbol al egalităţii, un soi de uniformă. În anii '70, odată cu dezvoltarea show-biz-ului, blugii au devenit una dintre cele mai la modă vestimentaii.

7

1.3. Organigrama S.C. CONFECŢII SRL în parteneriat cu LEVIS. CO.

Administrator Zaharia Mihai h

Asistent Bunea Oana Director de producţie Radu Mihai Asistent Coca Mihaela

Supervisor calitate Dobre Mădălina

Supervisor Marin Iulia

Supervisor Coman Elena

Administrator vânzări Roşca Marean Asistent Păun Gabriela

Manager vânzări zona 4 Buzău: Sandu Gabriel

Manager vânzări zona 1 Bucureşti: Dan Gabi

Manager vânzări zona 3 Suceava: Mantea Alina Manager vânzări zona 2 Constanţa: Minu Eliu

Manager vânzări zona 6 Sibiu

Contabil sef: Marin Cristian

Contabil 1 Codruţ Ionuţ

Manager vânzări zona 5 Braşov: Petre Alexandra

Contabil 2 Serpil Andreea

8

CAPITOLUL 2 ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERAŢII Organizarea şi ţinerea contabilităţii. Organigrama (organizatorică şi funcţională) a unităţii la care se efectuează practica; diagrama de relaţii a compartimentului financiar-contabil cu celelalte compartimente ale unităţii. Contabilitatea, în cadrul SC CONFECŢII SRL, se ţine în compartiment distinct, cu personal angajat cu pregătire de specilalitate. Organizarea şi ţinerea contabilităţii revine Directorului Economic, care coordonează activitatea economică în cadrul societăţii şi dispune de lichidităţile firmei. Compartimentul contabilitate asigură şi răspunde de evidenţa şi cunoaşterea situaţiei patrimoniului, a modului de realizare a indicatorilor prevăzuţi în plan şi modul în care se gospodaresc fondurile materiale şi băneşti puse la dispoziţia societăţii comerciale, având următoarele atribuţii:  asigură şi răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii valorilor patrimoniale;  răspunde de efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile:  contabilitatea operaţiunilor de capital (modificări ale capitalului social, diferenţe de reevaluare, rezerve, rezultate);  contabilitatea imobilizărilor corporale, necorporale şi financiare (evidenţa terenurilor, înregistrarea permanentă a existeţei şi miscării mijloacelor fixe, precum şi calculul amortizării acestora, pe gestiuni, centre şi pe grupe, efectuarea plăţilor pentru achiziţii de mijloace fixe, evidenţa mijloacelor fixe date sau primite cu chirie);  contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie (evidenţa permanentă a intrărilor şi ieşirilor de materii prime, materiale, ambalaje pe analitici şi gestiuni de la nivelul societăţii, precum şi a celor aflate la terţi, evidenţa obiectelor de inventar în depozit şi în folosinţă, pe gestiuni şi pe oameni, calculul uzurii acestora, evidenţa mărfurilor vândute prin magazinele proprii, calculul producţiei în curs de execuţie, întocmirea balanţelor sintetice şi analitice la toate conturile de stocuri, urmărind concordanţa dintre acestea);  contabilitatea furnizorilor interni şi externi (înregistrarea cronologică a facturilor pentru aprovizionări de bunuri, lucrări executate şi servicii prestate şi corelarea acestora cu notele de intrarerecepţie, urmărirea efectuării corecte a plăţilor, evidenţa plăţilor în avans la furnizori şi regularizarea acestora în momentul sosirii facturilor, întocmirea balanţei în lei şi în valută pe furnizorii interni şi externi);  contabilitatea creditorilor (evidenţa sumelor datorate de unitate unor terţe persoane fizice sau juridice şi restituirea lor în timp);  contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatul exerciţiului (evidenţa lunară pe analitici şi felul de activitate: exploatare financiară, pe total societate şi pe centre, calcul contabilitate internă de gestiune pe fiecare centru de profit.  asigură respectarea cu stricteţe a prevederilor legale privind integrarea proprietăţii societăţii, şi ia toate măsurile legale împreună cu compartimentul juridic pentru reîntregirea avutului societăţii, în cazul în care a fost păgubit;  organizează şi efectuează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale şi urmăreşte valorificarea inventarierii;  intocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice urmărind concordanţa cu balanţele analitice şi depune raportările contabile conform normelor metodologice aprobate de Ministerul Finantelor Publice;  întocmeşte situaţia principalilor indicatori economico-financiari lunari, declaraţiile privind datoriile către bugetul de stat şi decontul TVA, bilanţurile semestriale şi anuale cu anexele respective;  răspunde de întocmirea şi păstrarea documentelor contabile, conform legii contabilităţii, opozabile în justiţie: a) registrul jurnal b) registrul inventar c) cartea mare 9

 răspunde de întocmirea lunară a jurnalului de cumpărări în vederea evidenţierii TVA-ului deductibil;  stabileşte lunar profitul la nivel de societate şi pe centre de profit;  participă şi răspunde de perfecţionarea sistemului informatic al contabilităţii, de conservarea informaţiilor aferente, aplică măsuri de simplificare şi raţionalizare a lucrărilor de evidenţă contabilă prin folosirea tehnicii de calcul existente;  asigură evidenţa furnizorilor interni şi externi şi urmăreşte plata corectă a acestora;  asigură evidenţa corectă a creditorilor şi ia măsuri pentru lichidarea acestora într-un timp cât mai scurt;  stabileşte bugetele de venituri şi cheltuieli pe centre şi la nivel de societate şi planurile de finanţare a activităţilor economice desfăşurate în societate;  răspunde de îndeplinirea bugetului de venituri şi cheltuieli, a planurilor de finanţare pentru activităţile curente şi de investiţii pe ansamblul societăţii, a obligaţiilor financiare faţă de stat, de creşterea rentabilităţii şi folosirii eficiente a mijloacelor materiale si băneşti, precum şi de respectarea disciplinei financiare.

2.1 Contabilitatea imobilizărilor corporale-aspecte teoretice Definiţii şi structuri privind imobilizările Standardul internaţional I.A.S.1 denumit “Prezentarea situaţiilor financiare” defineşte activele imobilizate ca fiind toate acele active care nu sunt clasificate în categoria activelor curente. Reglementările contabile din România definesc activele imobilizate ca fiind acele active ale unei entităţi destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia. Astfel, activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate să serveasca pe o perioadă îndelungată în activitatea entităţii şi care nu se consumă după prima lor utilizare şi, ca atare, nu sunt destinate comercializării. În raport de comportamentul lor economic şi de structurile lor materiale, activele imobilizate se grupează în: 1. imobilizări corporale 2. imobilizări necorporale 3. imobilizări financiare Imobilizările corporale sunt definite de I.A.S.16 ca elemente tangibile care sunt deţinute de o unitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestare de servicii pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative şi pot fi utilizate pe parcursul mai multor perioade de gestiune. Aceste imobilizări mai sunt cunoste sub denumirea de active corporale, active tangibile sau imobilizări fizice. Aceste denumiri tind să fie înlocuite prin cea acceptată de S.I., cea de imobilizări corporale. Imobilizările corporale Imobilizările corporale reprezintă bunuri care au o structură materială asupra cărora agenţii economici exercită un drept real, fiind elemente de patrimoniu care definesc capacitatea tehnică de producţie şi comercializare, crează venituri în concordanţă cu obiectul de activitate al acestora. În categoria acestora intră mijloacele fixe şi terenurile. Contabilitatea lor se ţine cu grupa 21 “Imobilizări corporale”. Definirea mijloacelor fixe este cuprinsă în art. 53 din Regulamentul aplicării Legii contabilităţii nr. 82/1991: “Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi îndeplineşte cumulativ urmatoarele condiţii: - are o valoare de inventar mai mare decât limita stabilită de lege; - are o durată normală de utilizare mai mare de un an.” Mijloacele fixe se pot clasifica după mai multe criterii, fiecare avându-şi raţiunile sale: Din punct de vedere al domeniului în care se utilizează, mijloacele fixe se clasifică în: mijloace fixe de producţie, care participă direct sau indirect la procesul de producţie sau exploatare, mijloace fixe de comercializare utilizate pentru scopuri sociale. 10

a) După apartenenţa lor, mijloacele fixe se împart în mijloace fixe patrimoniale şi mijloace fixe în folosinţă temporară: închiriere, locaţie de gestiune, concesiune pentru care evidenţa se organizează separat de cele proprii; b) După structură, respectiv natura şi particularităţile tehnico – constructive, mijloacele fixe amortizabile se grupează în trei grupe principale: 1. Construcţii; 2. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii; 3. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.

2.2 - 2.3 Înregistrarea, Bilanţul iniţial, Registrul Jurnal, T-uri, Balanţa

Situaţia patrimoniului prezentată prin bilanţul de deschidere la 01.01.2010 se prezintă astfel :

ACTIV Cheltuieli de constituire Alte imobile necorporale Terenuri Clădiri Maşini, utilaje,instalaţii Mijloace de transport Imobilizări corporale în curs de execuţie Materii prime Materiale consumabile Obiecte de inventar Mărfuri Produse finite Clienţi Debitori diverşi Titluri de plasament (503) Casa în lei Disponibilităţi la bancă Avansuri de trezorerie Acreditive Cheltuieli constatate în avans TOTAL ACTIV

-suma500 1000 5000 25000 10000 30000 5000 3000 1000 1500 2500 3000 15000 1000 5000 500 48000 500 1500 1000 160000

PASIV Capital social Rezerve Fonduri(112) Subvenţii pentru investiţii Diferenţe din reevaluare Rezultatul reportat (profit) Provizioane reglementate Provizioane pt. riscuri şi cheltuieli Împrumuturi pe termen lung Furnizori Datorii salariale C.A.S. Contr. pers. la asigurările sociale Fond şomaj – întreprindere Fond şomaj – personal Impozit pe salarii Impozit pe profit T.V.A. de plata Venituri constatate în avans TOTAL PASIV

-suma35000 15000 8000 5500 3000 5500 1500 3000 10000 5000 15000 12500 1500 2500 500 5000 19000 7000 5500 160000

În cursul exerciţiului financiar 2010 au avut loc următoarele operaţii : 1) Societatea decide majorarea capitalului social prin emisiunea a 15000 de acţiuni noi la valoarea

nominală de 1000 lei/acţiune, valoarea de emisiune fiind de 0,1250 lei/acţiune. 456 = % 1875 1011 1500 1041 375 2) Într-o primă etapă acţionarii varsă jumatate din valoarea acţiunilor subscrisă, aportul acestora fiind format din: a) un utilaj evaluat la nivelul sumei de 500 lei b) un numerar depus în contul de disponibil bancar în sumă de 437,5 lei % =456 937,5 2131 500 5121 437,5 Regularizarea conturilor de capital: 1011 = 1012 750 11

3) Societatea majorează capitalul social cu 500 lei reprezentând încorporarea în masa acestuia a

următoarelor elemente: a) rezultatul raportat 150 lei b) diferenţe din reevaluare 100 lei Pentru această majorare societatea emite 5000 de acţiuni noi la V.N. de 1 leu. % = 1012 250 1171 150 105 100 4) Societatea decide diminuarea capitalului social prin rambursarea sumei de 300 lei către asociaţi, contravaloare ce va fi rambursată prin contul de disponibil bancar. (a) înregistrarea diminuării 1012 = 456 300 (b) plata contravalorii acesteia către asociaţi 456 = 5121 300 5) Societatea răscumpără de la bursă 2000 de acţiuni proprii la un preţ de răscumparare de 1150 lei/acţiune.(val. nom. este de 1000 lei/acţiune). 505 = 5121 1150 x 2000 = 230 6) Se anulează acţiunile proprii cumpărate anterior de la bursă. % = 505 230 1012 200 671 30 7) Se înregistrează amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale aferente exercitiului în curs după cum urmează : a) cheltuieli de constituire 10 lei b) clădiri 50 lei c) maşini, utilaje, instalaţii 400 lei d) mijloace de transport 100 lei 6811 = % 560 2801 10 2812 50 2813 400 2813 100 8) Societatea se aprovizionează cu următoarele tipuri de stocuri: a) materii prime 500 lei b) materiale consumabile 300 lei c) mărfuri 750 lei d) obiecte de inventar 300 lei T.V.A. 24% % = 401 2294 301 500 3021 300 371 750 303 300 4426 444 9) Se încasează prin contul curent contravaloarea creanţelor faţă de clienţi. 5121 = 411 1500 10) Din procesul de producţie se obţin produse finite la un cost de producţie de 2500 lei. 345 = 711 2500 11) Societatea vinde mărfuri la un preţ de vânzare fără TVA de 900 lei, TVA=24%, costul de achiziţie al mărfurilor vândute 650 lei. (a) vânzarea mărfurilor 4111 =% 1116 707 900 4427 216 12

(b) scoaterea din evidenţă sau descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute 607 = 371 650 12) Societatea achită datoriile faţă de bugetul de stat şi alte instituţii publice prin contul de disponibil bancar. % = 5121 48000 4311 12500 4312 1500 4371 2500 4372 500 444 5000 4411 19000 4423 7000 13)

Se ridică banii de la bancă în vederea plăţii salariilor nete. 5311 = 5121 1500 14) Se plătesc salariile nete 421 = 5311 1500 15) Se încasează contravaloarea creanţei faţă de clienţi. 5121 = 411 1098 16) Se încasează prin casierie contravaloarea creanţei faţă de debitori diverşi. 5311 = 461 100 17) Societatea vinde produse finite la un preţ de vânzare de 3000 lei, TVA 24%, costul de producţie aferent fiind de 2450 lei. (a) vânzarea 4111 = % 3720 701 3000 4427 720 (b) scoaterea din evidenţă 711 = 345 2450 (c) încasarea creanţei 5121 = 4111 3660 18) Se încasază prin contul curent dobânda aferentă exerciţiului în curs în valoare de 250 lei. 5121 = 766 250 19) Se înregistrează uzura obiectelor de inventar 210 lei. 602 = 303 210 20) Se varsă şi restul de capital social provenit din emisiunea anterioară de acţiuni noi (op. 1) sub formă de numerar vărsat de disponibil bancar. 5121 = 456 937,5 Regularizarea conturilor de capital: 1011 = 1012 750 21) Societatea achiziţionează un utilaj la un cost de achiziţie de 1500 lei, cheltuielile de transport şi punere în funcţiune fiind de 200 lei, TVA 24%, DNF 5 ani. % = 404 2108 2131 1700 4426 408 22) Se plăteşte o penalitate ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale în valoare de 50 lei prin contul de disponibil bancar. 6581 = 5121 50 23) Societatea primeşte cu titlu gratuit un mijloc de transport la nivelul sumei de 500 lei, apreciiduse DNF la 5 ani. 2133 = 7582 500 24) Se înregistrează rambursarea cotei părţi de împrumut pe termen lung formată din: - rata anuală 100; - dobânda anuală 25. 13

Acestea se efectuează prin contul de disponibil bancar. % = 5121 125 1621 100 666 25 25) La sfârşitul exerciţiului financiar are loc reevaluarea activelor imobilizate corporal prin majorarea valorilor contabile după cum urmează: - clădiri cu 1000 lei; - utilaje cu 500 lei; - mijloace de transport cu 300 lei. % = 105 1800 212 1000 2131 500 2133 300 26) Se inregistreaza avansul salarial aferent exercitiului in curs in valoare de 1000 lei. (a) ridicarea banilor de la banca 581 = 5121  5311 = 5121 1000 5311= 581

27) 28)

29)

30) 31)

32)

(b) plata avansului 425 = 5311 1000 Se înregistrează cheltuielile cu salariile aferente exerciţiului în curs în valoare de 3000 lei. 641 = 421 3000 Se înregistrează CAS=20.8% şi fond şomaj=0.5% aparţinând societăţii. 6451 = 4311 624 6452 = 4371 15 Se înregistrează reţinerile salariale după cum urmează: - CAS angajat 10.5% - fond şomaj 0.5% - impozit pe salarii 16% - salarii neridicate 100 - reţineri datorate terţilor 50. 421 = % 1907 4312 315 4372 15 444 427 426 100 427 50 425 1000 Din procesul de producţie se obţin produse finite la un cost de producţie de 5000 lei. 345 = 711 5000 Ulterior acestea sunt vândute integral la un preţ de vânzare de 7000 lei , TVA=24% . (a) vânzarea produselor 4111 % 8680 = 701 7000 4427 1680 (b) descărcarea gestiunii 711 = 345 5000 Se regularizează conturile de TVA. 4426 444 852 4427 = % 408 2616 4426 RD 852 RC 852 852 TSD 852 TSC 852 14

33)

34)

35) 36) 37) 38)

39) 40)

4423 1764 → se plateste la buget Se închid conturile de venituri. % = 121 11200 701 10000 711 50 707 900 766 250 Se închid conturile de cheltuieli. 121 = % 5425 6451 750 6452 150 641 3000 602 210 6711 50 666 20 607 650 6811 560 6728 30 Determinarea rezultatului contabil al exerciţiului. 11200 – 5425 = 5775 lei Calculul şi înregistrarea rezervelor legale.(5% x RC) 5% x 5775 = 288,75 lei Determinarea rezultatului fiscal al exerciţiului.(RC-RL) 5775 – 288,75 = 5486,25 lei Calculul şi înregistrarea impozitului pe profit.(25% x RF) 25% x 5486,25 = 2084,775 691 = 441 2084,775 - concomitent se închide 691 121 = 691 2084,775 Determinarea rezultatului net al exerciţiului.(RC-RL-IP) 5775 – 288,75 – 2084,775 = 3401,475 Calculul şi înregistrarea repartizărilor din profitul net după cum urmează : - 15% alte rezerve - 10% alte fonduri - 30% dividende cuvenite acţionarilor - 15% fond de participare a salariaţilor la profit - 30% din profit se reportează. 121 = % 3401,475 106 510,221 118 340,149 457 1020,422 112 510,221 107 1020,422

Registrul Jurnal 1. Serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. 2. Se întocmeşte de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa unităţii. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare, iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor.

15

Se întocmeşte zilnic sau lunar, după caz, prin înregistrarea cronologică, fără ştersături şi spaţii libere, a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. În cazul în care unitatea foloseşte jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecăruia se poate trece în registrul-jurnal. în condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile, în mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. în această situaţie, Registrul-jurnal se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. Registrul-jurnal va fi şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa unităţii în luna următoare celei în care numărul de file editate este 100, sau anual, dacă numărul filelor editate este sub 100, pentru un exerciţiu financiar. În cazul în care o unitate are subunităţi dispersate teritorial, care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare, Registrul-jurnal se va conduce de către subunităţi, cu conditia înregistrării acestuia la nivelul subunităţii. Situaţia patrimoniului prezentată prin bilanţul de închidere exerciţiu financiar pe 2010 se prezintă astfel:

ACTIV Cheltuieli de constituire Alte imobile necorporale Terenuri Clădiri Maşini, utilaje, instalatii Mijloace de transport Imobilizări corporale în curs de execuţie Materii prime Materiale consumabile Obiecte de inventar Mărfuri Produse finite Clienţi Debitori diverşi Titluri de plasament (505) Casa în lei Disponibil la bancă Avansuri de trezorerie Acreditive Cheltuieli în avans TVA neexigibil TOTAL ACTIV

-suma490 1000 5000 25950 12700 30300 5000

PASIV Capital social Rezerve Fonduri(112) Subvenţii pentru investiţii Diferenţe din reevaluare Rezultatul reportat (profit) Provizioane reglementate

3500 1300 1590 1484 3050 22258 900 5000 600 4678 500 1500 1000 216

Provizioane pt. riscuri şi cheltuieli Împrumuturi pe termen lung Furnizori Datorii salariale C.A.S. Contr. pers. la asigurările sociale Fond şomaj – întreprindere Fond şomaj – personal Impozit pe salarii Impozit pe profit T.V.A. de plată Venituri constatate în avans Alte provizioane Drepturi de personal neridicate Reţineri din salarii pentru terţi 128016 TOTAL PASIV

16

-suma36250 23000 375 0 4700 9940 5500 3000 9900 9402 14593 624 315 15 15 427 1046 1764 5500 1500 100 50 128016

CAPITOLUL 3 MARCA-VARIABILĂ STRATEGICĂ PENTRU RESPONSABILUL DE MARKETING Marca este "un nume, un termen, un semn, un simbol, desen sau o combinaţie a acestora, care este utilizată pentru a identifica bunurile sau serviciile unui ofertant sau ale unui grup de ofertanţi pentru a le diferenţia de cele ale concurenţilor" (Peter D. Bennett, Dictionary of Marketing Terms Chicago: American Marketing Association 1988). Astăzi, marca, constatăm că este element constitutiv acorporal al produsului, ce conferă acestuia identitate, datorită funcţiilor pe care le îndeplineşte şi datorită componentelor sale: ( J. N. Kepferer, G. Laurent - "La sensibilité aux marques" - Paris, 1981, Fondation "Jour de France")

3.1. Micromediul, macromediul, analiza SWOT a firmei Micromediul unei firme Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afectează în mod direct întreprinderea şi asupra cărora se poate exercita un anume control. Influenţând deciziile, strategiile, şi tacticile de marketig, schimbările din acest mediu au o deosebită semnificaţie pentru marketeri. Componenţii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clienţii, intermediarii, concurenţii şi alţi deţinători de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese într-o întreprindere).

a) Furnizorii sunt organizaţiile şi indivizii care oferă firmei imputurile (materii şi materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forţă de muncă, resurse financiare, informaţii etc) necesare fabricării produselor proprii. În relaţiile cu furnizorii, firma trebuie să aibă în vedere şi un anumit risc cu fiecare în parte, care poate să apară dacă: -furnizorul deţine patentul asupra produsului care constituie imputul esenţial pentru firmă; -produsul ce constituie imputul esenţial nu este substituibil; -în cazul firmelor de comercializare (magazin, supermarket etc), clienţii solicită în mod expres produse realizate, numai de o anumită firmă; -schimbarea furnizorului este prea costisitoare; -furnizorul este mai puternic decât cumpărătorul; o firmă mică, care se aprovizionează de la un mare furnizor este în dezavantaj (firmele mari oferă, de regulă, produse de mai slabă calitate, la preţuri dezavantajoase firmelor care au comenzi mici) etc. Specialiştii în marketing ai firmei trebuie să monitorizeze activitatea furnizorilor, deoarece problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave perturbări în producţia proprie şi implicit la creşterea costurilor produselor sale cu consecinţe dramatice în planul profitabilităţii. În aceste condiţii, proprii clienţi pot trece la firmele concurente. b) Clienţii -; ce alcătuiesc cercul agenţilor economici (firme şi instituţii) şi al persoanelor individuale cărora le sunt adresate produsele (serviciile) întreprinderii -; constituie cea mai importantă componentă a micromediului. Componenţii clientelei unei firme, grupaţi după natura lor în grupuri omogene, pot forma: pieţele de consum (formate din consumatorii privaţi), pieţele industriale (formate din utilizatori), pieţele de distribuţie (formate din intermediarii care cumpără pentru a revinde), pieţele guvernamentale (formate din cumpărători -; organisme publice) şi pieţele internaţionale (formate din cumpărători externi). Sarcina compartimentului de marketing dintr-o firmă este de a maximiza cererea pentru produsele (serviciile) pe care le oferă clienţilor, să ştie să menţină clienţii existenţi şi să atragă noi clienţi din rândul non-consumatorilor relativi şi ai concurenţei. Pentru a realiza aceste obiective, specialiştii în marketing trebuie să cunoască: Caracteristicile clienţilor: unde trăiesc, stilul de viaţă, vârsta, nivelul educaţiei, ocupaţia, veniturile etc. Toate aceste caracteristici formează profilul clientului, care trebuie comparat cu profilul pieţii pentru a identifica produsele firmei care plac mai mult anumitor tipuri de clienţi. Pe această bază se decid caracteristicile noilor produse, preţurile şi mesajele promoţionale cele mai potrivite pentru piaţa ţintă. Ce nevoi îşi satisfac clienţii cu produsul 17

respectiv şi care sunt avantajele obţinute de pe urma lui, comparativ cu alte produse care satisfac aceleai necesităţi. Ce criterii folosesc cumpărătorii pentru a alege între diferite produse (calitate, preţ, amplasarea magazinului etc.). Importanţa produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau consumatori (dacă produsul este indispensabil pentru o firmă, acel client este gata să plăteasca preţuri mai mari, existând oportunitatea unei afaceri avantajoase). c) Intermediarii. Aceştia sunt agenţi economici implicaţi în promovarea, distribuirea şi vânzarea produselor unei firme către consumatorii finali, respectiv comercianţii de gross şi detail, dar şi alte categorii, mai puţin importante, ca: brokeri, jobberi, curieri, comisionari etc, societăţi de transport, de asigurări sau agenţii de publicitate, de sondare sau de consultanţă de marketing. Sunt trei tipuri de intermediari care se pot implica în eforturile de marketing ale unei companii: a) Agenţiile prestatoare de servicii de marketing (sondare, consultanţă, publicitate). Ele ajută firmele să-şi identifice consumatorii şi să comunice cu ei, să cunoască pieţele şi mediul concurenţial. b) Concurenţii. Aceştia sunt firme similare care urmăresc să satisfacă aceleaşi nevoi ale clienţilor, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. Concurenţii unei firme pot aparţine, fiecare, uneia din cele patru categorii. • Concurenţii direcţi, cuprind firmele care oferă acelaşi tip de produse sau servicii pentru a satisface aceleaşi nevoi. • Concurenţii indirecţi, sunt firmele care oferă consumatorilor un produs similar dar cu caracteristici diferite, satisfacând alte nevoi sau preferinţe • Nou veniţii, sunt firmele care deja vând unui anumit grup de consumatori şi se decid să- şi extindă gama de produse pe care le oferă sau firmele producătoare care achiziţionează şi o reţea de distribuţie. • Fabricantul de hartie, c) Deţinătorii de interese. Profesorul Kotler îi delimitează astfel: - lumea financiară (acţionari, societăţi de investiţii, bănci etc); - mediile de comunicare în masă (grupuri de presă, posturi de radio, canale de televiziune etc); - grupuri de interese (mişcările pentru protecţia consumatorilor, ecologiştii, asociaţii ale producătorilor etc); - administraţia publică; - marele public (purtătorul opiniei publice); - personalul propriu al firmei. Specialiştii în marketing trebuie să monitorizeze cu atenţie media şi miscările pentru protecţia consumatorilor: media, pentru că cititorii sunt mai înclinaţi să creadă în acurateţea informaţiilor din comentariul editorial al unui ziar decât în reclamele comerciale sau materialele promoţionale ale firmei. Cel mai vizibil impact al presei este pe Broadway, unde o cronică nefavorabilă poate duce la sistarea jucării unei piese pe scenă; mişcările pentru protecţia consumatorilor, pentru că au ca principal obiectiv identificarea practicilor negative ale firmelor şi aducerea lor la cunoştinţa consumatorilor. De asemenea, ele testează o mare varietate de produse şi publică clasamente ale calităţii şi utilităţii lor etc. Macromediul întreprinderii Macromediul întreprinderii reprezintă ansamblul factorilor (variabilelor) ce constituie climatul general în care acesta îşi desfăşoară activitatea. Există patru categorii de astfel de factori, care influenţează modul în care întreprinderile îşi abordează activităţile de marketing. În literatură, ei sunt cunoscuţi sub denumirea de factorii STEP: • factorii socio–culturali, care se referă la modelele de comportament ale consumatorilor pe o anumită piaţă; • factorii tehnologici, care vizează amplificarea potenţialului economic al societăţii; 18

• factorii economici, care se concretizează într-un sistem de fenomene (variabile) economice şi modalităţi de alocare a resurselor în societate; • factorii politico–juridici, care se referă la mijloacele de control menite să apere interesele indivizilor şi societăţii în ansamblu. Factorii socio–culturali Examinând statisticile şi tipologia indivizilor dintr-o societate, trendurile şi modificarea structurii populaţiei, se pot face anticipări asupra comportării consumatorilor de pe o anumită piaţă, numai în măsura în care, desigur, nevoile, dorinţele şi preferinţele acestora sunt corelate cu caracteristicile demografice ale acestora: vârsta, sexul, starea civilă, ocupaţia şi rasa. Modificările demografice pot privi: - distribuţia pe grupe de vârstă a populaţiei. În România, de exemplu: scăderea ratei natalităţii în ultimii ani este responsabilă pentru declinul pieţii produselor destinate copiilor; creşterea grupului de vârstă cuprins între 15 – 25 ani a contribuit la o substanţială expansiune a pieţei casetelor audio şi a CD-urilor etc.; - minorităţile naţionale. În ţara noastră, de pildă, populaţia minoritară a romilor este în continuă creştere. Vizarea acestui segment a devenit din ce în ce mai importantă, acolo unde diferenţele etnice afectează nevoile cumpărătorului. Producătorii de muzică au creat produse speciale, care s-au dovedit foarte profitabile; - familia medie (menajul mediu). Creşterea ratei divorţurilor, căsătoria la vârste tot mai înaintate şi o rată scăzută a natalităţii au dus la reducerea dimensiunii medii a familiei şi, implicit, la creşterea numărului acestora. Pentru specialiştii în marketing, de un interes deosebit se bucură familiile cu venituri mari şi obligaţii financiare reduse, dispuse să facă cheltuieli însemnate pentru bunuri de lux şi durabile şi servicii de calitate. Ele reprezintă o ţintă importantă pentru producătorii hi-fi, operatorii de turism şi restaurante, casele de modă, etc. Factorii tehnologici Pentru specialiştii în marketing, noile tehnologii sunt importante din următoarele motive: - crează noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor; - pot identifica şi satisface nevoi latente; - modifică modelele cererii. Tehnologiile viitorului prevestesc reîntoarcerea la o economie de tip casnic, mulţi oameni urmând să devină producători independenţi de „bunuri informatice” şi mai puţin de mărfuri clasice. În aceste condiţii, piaţa transporturilor de călători, piaţa mobilei pentru birouri, piaţa produselor de catering se vor reduce dramatic. Tehnologiile viitorului: - pot modifica natura concurenţei; - pot ajuta la descoperirea de noi consumatori; Factorii economici În ansamblul lor, factorii economici formează mediul economic. Acesta reprezintă baza de susţinere a puterii de cumpărare a purtătorilor cererii, fiind ei utilizatori sau consumatori finali. Pentru caracterizarea mediului economic se pot avea în vedere: nivelul PIB-ului, structura pe ramuri a economiei naţionale, nivelul de dezvoltare al fiecărei ramuri, gradul de ocupare a forţei de muncă, situaţia financiar – valutară a ţării, fiscalitatea, inflaţia, evoluţia preţurilor, evoluţia economiilor populaţiei şi solicitărilor de credite, ratele dobânzilor, evoluţia şi distribuţia veniturilor pe diferite categorii sociale, etc. Influenţa factorilor de mediu economic se oglindeşte direct sau indirect în evoluţia pieţii, mai concret în evoluţia nivelului şi structurii ofertei de mărfuri, în evoluţia mărimii şi structurii cererii, în mişcarea preţurilor şi nivelului concurenţei. Aceste variabile economice, pe care specialiştii în marketing trebuie să le urmărească cu atenţie, analizate în corelaţie cu factorii demografici şi culturali pot oferi elementele necesare pentru o corectă evaluare şi chiar anticipare a potenţialului de piaţă pe care poate conta întreprinderea.

19

Factorii politico-juridici Factorii economici evidenţiaţi mai sus îşi au sorgintea în iniţiativele politice menite să îmbunătăţească performanţele economiei şi bunăstarea oamenilor, însă influenţa guvernului este resimţită şi prin legislaţia introdusă. Legislaţia care supraveghează afacerile, urmăreşte, în general, trei obiective: - protejarea consumatorilor; - protejarea concurenţei; - protejarea societăţii. Legislaţia privind protecţia consumatorilor are ca scop împiedicarea întreprinderilor să profite de pe urma acestora. În esenţă, această legislaţie are în vedere: - asigurarea unui standard minimal acceptat al produselor şi serviciilor; - controlarea modalităţilor de vânzare şi a informaţiilor oferite cumpărătorului despre produsele oferite; - evitarea inducerii în eroare a cumpărătorului în ceea ce priveşte preţul; - condamnarea practicilor necinstite. ANALIZA SWOT În economia modernă, firmele reprezintă „forţa motrice” a progresului, a dezvoltării, sunt cele ce asigură necesarul de supravieţuire a societăţii. Metoda de analiză a mediului, a competitivităţii şi a firmei pe care o prezint în continuare, este analiza SWOT. ANALIZA SWOT – prezentare teoretica Analiza SWOT constituie cea mai importantă tehnica manageriala utilizata pentru intelegerea pozitiei strategice a unei intreprinderi/organizatii. Analiza SWOT incepe cu scrierea unei liste cu puncte curente: puncte de forta dar si puncte de slabiciune, privind starea unei intreprinderi/organizatii. SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti „Strengthts” (Forte, Puncte forte), „Weaknesses” (Slabiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunitati, Sanse) si „Threats” (Amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei. Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le poseda la un nivel superior in comparatie cu alte firme, indeosebi concurente, ceea ce ii asigura un anumit avantaj in fata lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezinta activitati pe care firma le realizeaza mai bine decât firmele concurente, sau resurse pe care le poseda si care depasesc pe cele ale altor firme. Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia ariile sale de vulnerabilitate, zonele de resurse sarace, si alte „valori negative” sau ‚conditionari negative’ care ii determina un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezinta activitati pe care firma nu le realizeaza la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le poseda. „Oportunitatile” reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus sanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si stabili o noua strategie sau a-si reconsidera strategia existenta in scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. „Oportunitati” exista pentru fiecare firma si trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificarii lor sau pot fi create, indeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica a unor inovari de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii aditionale pentru productia si comercializarea de bunuri si servicii. „Amenintarile” sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura semnificativa, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinand reducerea performantelor ei economico-financiare. Ca si in cazul oportunitatilor, „amenintari” de diverse naturi si cauze pandesc permanent firma, anticiparea sau 20

sesizarea lor la timp permitand firmei sa-si reconsidere planurile strategice astfel incat sa le evite sau sa le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci cand o amenintare iminenta este sesizata la timp, prin masuri adecvate ea poate fi transformata in oportunitate.

ANALIZA SWOT a firmei LEVIS.CO

PUNCTE TARI: • • • • • • •

PUNCTE SLABE:

Materiale de calitate superioara Pastrarea liniei clasice Linia colectiei se adreseaza atat tinerilor,cat si adultilor Raportul dintre pret si calitate este bun Reteaua de magazine este in expansiune Echipa tânara de designeri Actiuni de promovare la locul vânzarii

OPORTUNITĂŢI: • •

•

• • •

Gama de modele nu destul de larga Magazinele din zona Suceava nu au vanzare Pretul este perceput ca prea mare de catre o parte din cumparatori

AMENINŢĂRI:

Cererea crescânda a produselor de marca straina Dezvoltarea turismului aduce posibilitatea deschiderii de noi magazine in zone turistice - litoralul romanesc, zone montane

• •

Orientarea clientelei spre marci - este necesara întarirea imaginii de marca

• •

•

•

Orientarea clientelei spre alte marci Puterea de cumparare scade deoarece clientela se orienteaza spre produse mai ieftine Aparitia în segment de noi firme cu preturi mai mici Insuficienta spatiilor de expunere Incompatibilitatea obiectivelor marcii cu cele ale magazinelor partenere Modificarea legislatiei din domeniul promovarii - cresterea taxei de publicitate

Capitolul. 3.2-3.3. Mixul de marketing ( prezentare, analiză) Analiza mărcii firmei LEVIS CO Mixul de marketing principal instrument al tacticii de marketing

21

Optiunea strategica de marketing, concretizata în decizia echipei manageriale exprima “a face ceea ce trebuie” dar pentru a face cel mai bine ceea ce trebuie este nevoie si de implementarea acesteia, adica de “a face cum trebuie”, pentru a îndeplini obiectivele propuse. Implementarea strategiei de marketing este un proces dificil, ce se realizeaza printr-un complex de actiuni practice, ce reflecta viziunea organizatiei cu privire la modalitatile concrete de atingere a obiectivelor stabilite, concentrata în notiunea de mix de marketing. Conceptul de marketing – mix El reuneste proprietatile caracteristice ale organizatiei, elementele pe care aceasta le poate folosi pentru a influenta cererea pentru produsul sau în general, vânzarile în mod special, si anume: produsul însusi, nivelul pretului, activitatea promotionala si distributia sau plasarea produsului. Acest set de variabile controlabile de catre organizatie, cunoscut si sub numele de cei 4P are rolul de a detalia strategiile de marketing si de a influenta piata în vederea asigurarii eficientei maxime.

ANALIZA SWOT/PRODUS

PUNCTE TARI: • •

PUNCTE SLABE:

Materiale de calitate superioara Pastrarea liniei clasice

•

Linia colectiei se adreseaza segmentului tintit OPORTUNITĂŢI:

Gama de modele nu destul de larga

•

•

Cererea crescânda a produselor de marca straina

•

Orientarea clientelor spre produse de marci

22

AMENINŢĂRI: •

Orientarea clientelor spre marci

•

Scaderea puterii de cumparare, orientare spre produse mai ieftine

ANALIZA SWOT/PREŢ PUNCTE TARI • •

•

Raport calitate/pret bun PUNCTE SLABE Mentinerea unui nivel al pretului care permite o selectie a clientelei Pret perceput ca prea mare de catre o parte din cumparatori Politici de promovare prin pret

OPORTUNITĂŢI •

AMENINŢĂRI

Noi furnizori la preturi mai mici

•

Aparitia în segment de noi firme cu preturi mai mici

ANALIZA SWOT/DISTRIBUŢIE

PUNCTE TARI: •

Retea de magazine in expansiune

OPORTUNITAŢI: •

PUNCTE SLABE: •

Numar redus de magazine care desfac numai produse de marca LEVIS

AMENINŢĂRI:

Dezvoltarea turismului posibilitatea deschiderii de noi magazine in zone turistice - litoralul romanesc, zone montane

23

•

Incompatibilitatea obiectivelor marcii cu cele ale magazinelor partenere

•

Insuficienta spatiilor de expunere

ANALIZA SWOT/PROMOVARE PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

•

Actiuni de promovare la locul vânzarii

•

Insuficienta cunoastere a marcii

•

Echipa tânara de designeri

•

Lansari de magazine fara mediatizare

OPORTUNITĂŢI •

AMENINŢĂRI

Orientarea clientelei spre marci - este necesara întarirea imaginii de marca

•

Modificarea legislatiei din domeniul promovarii - cresterea taxei de publicitate

Capitolul 3.4. Strategii de marcă folosită de firma LEVIS CO

Marca de blugi Levi's a lansat o strategie de marketing pentru homosexuali Articol publicat în data de 2007-08-03 Marca de blugi Levi's a lansat o strategie de marketing pentru homosexuali care contine si un spot difuzat de postul TV Logo adresat homosexualilor, informeaza luni Adage.com. Spotul reprezinta adaptarea unei reclame care infatiseaza atractia dintre un barbat, care poarta blugi Levi's, si o femeie. In varianta ce ruleaza deja pe postul Logo, locul femeii este luat tot de un barbat. "Levi's a fost intotdeauna o companie inovatoare. Cred ca a te adresa consumatorilor homosexuali este o miscare de marketing inteleapta. Avem cercetari care arata ca audienta nostra are o mai mare afinitate pentru brandurile care se promoveaza pe postul nostru, intrucat Logo a luat o decizie constienta de a se adresa acestei categorii", a declarat presedintele postului Logo, Brian Graden.

Cat Power, noua imagine pentru marca Levi’s Cantareata americana rock’n’roll, Cat Power, este desemnata sa reprezinte noua colectie speciala denim de la LEVI’s Strauss Europa.

24

Aceasta a lucrat cu fotograful Katja Rahlwes si stilista de origine londoneza,Saeah Richardson,pentru a creea cel mai inspirat look vintage al anilor ’70.

Levi Strauss vinde blugi în rate Levi Strauss vine cu o strategie de marketing adaptată pieţii din India – posibilitatea de a cumpăra o pereche de jeans (cu preţuri de la 1.599 rupii, respectiv 33 USD) în trei rate. Oferta a fost lansată după ce s-a constatat că cine cumpără în rate este dispus să plătească cu 50% mai mult. „Levi este un brand foarte apreciat în India. O mare parte a clienţilor noştri ar vrea să poată cumpăra produse Levi mai des decât în prezent”, crede directorul diviziei din India, Shumone Chatterjee. CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE - Ovidiu Nicolescu,

Management, Editura Economică, Bucureşti, 1996.

- Yvan Allare,

Management strategic, Editura Economică, Bucureşti, 1998.

- Coneliu Russu,

Management strategic, Editura ALL BECK, Bucureşti, 1999.

- Vasile Balaure,

Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2000.

25