Ce Este Pvc-ul

POLICLORURA DE VINIL P.V.C

Ce este P.V.C-ul?









Policlorura de vinil sau prescurtat PVC este un polimer creat din etilena (un produs derivate din petrol ) si clorura (un derivat al sarii). Pentru a putea fi utilizat la scara industriala PVC-ul trebuie aditivat cu diferite microingrediente, dintre care cele mai importante sunt: - stabilizatori termici; - modificatori de impact; - stabilizatori UV; - lubrifianti; - TiO2.

OBTINEREA P.V.C(Microingrediente) a) stabilizatori termici In lipsa acestor aditivi, datorita temperaturilor mari care apar in timpul procesului de extrudare, PVC-ul s-ar aprinde facand imposibila prelucrarea. De asemenea, ei contribuie la pastrarea stabilitatii dimensionale a profilelor si prevenirea unor defecte precum: deformatii ale cercevelei, modificari de pozitie ale elementelor de deschidere, interstitii mari intre cercevea si rama, etc. b) modificatori de impact Au rolul de a transforma PVC-ul dintr-un material casant intr-unul ductil, usor de prelucrat; In lipsa acestui ingredient profilele ar prezenta fisuri inca din timpul procesului de elaborare.

c) lubrifianti Sunt utilizati pentru frecarea dintre PVC si suprafetele metalice, in timpul procesului de extrudare si pentru a conferi profilului o suprafata neteda. d) TiO2 Dioxid de titan este un component foarte important, utilizat pentru a colora profilul in masa si pentru a-i conferi luciu. In afara de aspectul estetic, acest ingredient prezinta importanta prin faptul ca reflecta mare parte din radiatia solara, contribuind la reducerea cantitatii de caldura inmagazinata in profil. e) stabilizatori UV Razele ultraviolete (UV) sunt o componenta invizibila a radiatiei solare, care cauzeaza decolorarea maselor plastice, a fibrelor textile, a lemnului, etc., neutralizarea acestor aditivi ar duce la ingalbenirea profilelor într-un timp foarte scurt.

UTILIZARI


PVC-ul care se utilizeaza la fabricarea profilelor GEALAN nu dauneaza sanatatii oamenilor si nici mediului inconjurator si este reciclabil 100% (profile ecologice).




Policlorura de vinii (PVC) este un material termoplast cu proprietati remarcabile pentru constructii.




PVC-ul rigid domina global piata tevilor si tuburilor extrudate, in Europa de Vest detinand cca. 2/3 din consumul de materiale plastice destinate lor.

UTILIZARI


Tevi si tuburi din P.V.C




Fitinguri P.V.C




Profile din P.V.C pentu amenajari




Profile P.V.C pentru tamplarie




Ferestre si usi din P.V.C




Granule P.V.C

Tevi din policlorura de vinil neplastificata Tevile din policlorura de vinil neplastifiata se recomanda pentru transportul apei potabile, al apelor de scurgere, in instalatiile tehnologice pentru transportul lichidelor necorosive fata de PVC, pentru aductiuni de cabluri. In functie de presiunea nominala, tevile din policlorura de vinil se clasifica in trei tipuri : tip 1 (usor) : presiune nominala 2,5x105 N/m2 tip 2 (mediu) : presiune nominala 6x105 N/m2 tip 3 (greu) : presiune nominala 10x105 N/m2 Aspect : Tevile sunt drepte, cu sectiunea transversala circulara si capetele taiate perpendicular pe axa tevii; suprafetele interioara si exterioara ale tevilor sunt netede, fara fisuri, perforatii, bule de aer sau incluziuni de corpuri straine; pot prezenta usoare ondulatii. Culoare : tip 1 (usor) : negru tip 2 (mediu) : natur tip 3 (greu) : gri

Dimensiuni : Lungime 4 +/- 0,05 m Ambalarea tevilor : Tevile cu diametrul mai mic de 40 mm se livreaza sub forma de pachete legate in trei locuri cu fir rezistent. Tevile cu diametrul peste 40 mm se livreaza vrac. Depozitarea si transportul tevilor : Tevile se depoziteaza in spatii acoperite sau in locuri ferite de actiunea directa a razelor solare. Temperatura de depozitare se recomanda sa fie de +50C pana la +400C. Tevile care au fost pastrate la o temperatura sub +50C se tin timp de minimum 24h la o temperatura de +15...+250C inainte de a fi montate. Tevile se aranjaza in rastele orizontale, stivuindu-se pe o inaltime de maximum 0,75 m. Transportul tevilor se face in mijloace de transport acoperite tinand seama de prescriptiile de mai sus in ceea ce priveste aranjarea lor.

SISTEMUL DE PROFILE P.V.C


PROFILELE sunt obtinute prin procesul de extrudare dintr-un amestec al carui component principal este policlorura de vinil (CHClCH2). Geometria tricamerala a profilelor confera o foarte mare rezistenta la incovoiere si excelente proprietati izolatoare. Camera exterioara, avand dimensiuni reduse, indeplineste pe linga functia de izolare si functia de a dirija apa spre exterior. Camera principala permite utilizarea unui rigidizor (insertie metalica) optim dimensionat. Rezulta astfel o stabilitate adecvata a profilelor atat in cazul ferestrelor mari cat si a ansamblelor cu usi. Cea de-a treia camera, de dimensiuni reduse, este situata la partea interioara a profilului si are rolul de a spori protectia termica.

Extrudarea profilelor P.V.C


Pulberea de PVC nu se poate prelucra decât într-un amestec cu anumiti aditivi. Materialele auxiliare de baza utilizate în obtinerea amestecului sunt:




Stabilizator cu Pb care asigura stabilitatea termica în timpul prelucrarii precum si rezistenta profilelor. Modificator care confera profilelor o foarte buna rezistenta la lovire si la temperaturi foarte scazute. Pigment din oxid de titan (TiO2) care defineste culoarea amestecului si contribuie la rezistenta profilelor. Calcit(CaC).










Granulele sau pulberea de PVC împreuna cu aditivii sunt supuse unui proces de malaxare si încalzire la 120°C în ur ma caruia se obtine amestecul de extrudare. Masa termoplastica este încalzita, plasticizata, omogenizata si presata în timpul prelucrarii pe extruder. Toptherm detine o linie de fabricatie complet automatizata, dirijata electronic prin computer, pe patru linii de extrudare. Controlul calitatii profilelor se efectueaza atât electronic -prin senzori amplasati de-a lungul liniei de fabricatie cât si prin autocontrol, profilele controlate marcându-se cu stampila personala a controlorului, în urma extrudarii se obtin diferite tipuri de profile amestecul trecând prin diferite matrite care îi confera sectiunea dorita. Profilul este apoi calibrat, racit, acoperit cu folie de protectie si taiat la dimensiuni standardizate (6 m).

Avantajele profilelor din P.V.C












•fiabilitate mare •rezistenta la intemperii •asigura o izolare termica si fonica de exceptie •rezistenta la agentii de coroziune •stabilitatea culorii in timp •se autosting la indepartarea flacarii •se realizeaza intr-o gama larga de forme si dimensiuni •se intretin foarte usor si nu necesita revopsire •sunt realizate din materiale nepoluante •sunt realizate din materiale reciclabile •preturile sunt competitive, accesibile.

Rezistenta P.V.C-ului


Rezistenta mare la îmbatrânire si intemperii




Proprietati ignifuge. Se aprinde greu si se autostinge la îndepartarea flacarii. Conductibilitate termica redusa.




Bilant ecologic favorabil. Producerea si întretinerea unei ferestre de lemn produce un grad mai ridicat de poluare decât echivalentul sau în PVC.




Rezistenta chimica: PVC-ul este rezistent la actiunea majoritatii produselor anorganice ca acizi, baze, saruri, calcar, ciment si la actiunea mai multor substante organice ca benzine, uleiuri, grasimi, detergenti precum si fata de atmosferele agresive.

Este P.V.C-ul periculos? 1.

Comisia de ancheta a parlamentului german pentru "Protectia omului si a mediului înconjurator" a facut cunoscute concluziile sale si anume ca: valorificarea si reciclarea PVC-ului corespunde normelor de protectie a mediului înconjurator si ca înlocuirea acestuia cu un alt material nu este justificata economic si nici ecologic

1.

PVC-ul care se utilizeaza la fabricarea profilelor GEALAN nu dauneaza sanatatii oamenilor si nici mediului inconjurator si este reciclabil 100% (profile ecologice).

Utilizari Etena si propena sunt compusi organici produsi în cea mai mare cantitate pe plan mondial. Alchenele sunt insolubile în apa, dar se dizolva în solventi

organici. Actiunea biologica a alchenelor maturizarea florilor. În emanatia urât mirositoare a sconcsului apar doi derivati ai trans-2-butenei ce contin grupe mercaptanice (- SH) sau de disulfura (-S-S-) Feromonii insectelor sunt compusi organici produsi de insecte în scopul comunicarii între ele. Numerosi feromoni sunt derivati ai olefinelor.

ETENA

PREZENTARE GENERALA Etena este prima hidrocarbura din seria hidrocarburilor aciclice nesaturate si se mai numeste si etilena. In molecula etenei, cei doi atomi de carbon sunt uniti intre ei prin doua legaturi, care au insa energii diferite, deoarece una dintre ele se poate rupe mult mai usor decat cealalta(legatura Π). Una din legaturile dintre atomii de carbon este o legatura covalenta obisnuita ( legatura σ ), iar cealalta, o legatura mai putin puternica. Schema structurii spatiale a etenei poate fi reprezentata ca in urmatoarea figura .

OBTINERE Etena, C 2 H 4 , rezulta prin distilarea uscata a carbunilor de pamant, de aceea se gaseste in gazele de cocserie (gazul de iluminat), din care se extrage prin lichifiere. Gazele de cracare ale petrolului contin de asemenea etilena. Pentru separarea etilenei de alte componente ale gazelor de cracare (hidrogen, metan, etan, propan, butan, propena, butene etc) se aplica diferite metode cunoscute: distilarea fractionata, adsorbtia selectiva a distilatelor petroliere, urmata de desorbtie, adsorbtia selectiva pe carbune activ, urmata de asemenea de desorbtie, etc. In laborator, sinteza etenei se realizeaza dupa mai multe metode, de exemplu prin actiunea sodiului sau a zincului asupra 1,2-dibrometanului:

Eliminarea unei molecule de apa din etanol sub influenta acidului sulfuric (metoda Senderens) este o metoda utilazata curent in laborator. Reactia decurge in doua etape. Intai, din etanol si acid sulfuric se formeaza sulfatul acid de etil, apoi, la incalzire (circa 170ºC), se descompune in etilena si acid sulfuric:

(Acidul sulfuric reintra in reactie.) Concomitent mai au loc unele reactii secundare. Astfel se mai poate obtine eter etilic:

De asemenea, din descompunerea partiala a alcoolului rezulta o cantitate mica de carbon care reduce acidul sulfuric, astfel incat se formeaza un amestec de bioxid de sulf si bioxid de carbon: Mai avantajoasa este obtinerea etilenei prin deshidratarea catalitica a etanolului la circa 300ºC. (Pentru aceasta se trec vapori de etanol peste alumina sau chiar caolin) sau prin hidrogenarea acetilenei in prezenta nichelului redus sau a paladiului coloidal. Industrial etilena poate fi obtinuta o data cu propena (chiar cu butadiena si unele hidrocarburi aromatice) prin piroliza fractiunilor grele de petrol (petrol lampant, motorina). Etilena obtinuta este de puritate 99,95%.

PROPRIETATI Etilena este un gaz incolor, cu miros dulceag. Este putin solubila in apa; se dizolva insa in alcool si eter. Etilena arde cu flacara luminoasa. Cu oxigenul formeaza un amestec exploziv. Prin oxidarea etilenei cu permanganat de potasiu in mediu bazic, rezulta glicol. Prin oxidarea directa a etilenei in cataliza eterogena, pe catalizator de argint (la 200-240ºC), se obtine etilenoxidul care se intrebuinteaza la numeroase sinteze in industria chimica organica datorita reactiilor de aditie si de polimerizare pe care le poate da.

Dintre reactiile chimice ale etilenei este caracteristica halogenarea, care duce la formare de 1,2-dihalogenetan. Astfel, daca se barboteaza etilena prin apa de brom, culoarea apei de brom dispare; se formeaza 1,2-dibromometan. Etilena se intrebuinteaza la prepararea diferitelor produse organice, de exemplu alcool etilic, eter, glicol, etilen oxid, etc. in ultimul timp este folosita tot mai mult la prepararea unor materiale plastice prin reactii de polimerizare. Etilena prin polimerizare formeaza polietilena care cu o densitate joasa se foloseste pentru ambalaje, saci, folii, pungi, sticle, etc. Iar atunci cand are densitate inalta este folosita pentru obtinerea vaselor de bucatarie, al jucariilor, tevilor, conductelor, izolatorilor electrici, usilor, acoperisurilor, etc.

Etena, ca toate hidrocarburile olefinice, da trei feluri de reactii: de aditie, de oxidare si de polimerizare.

Reactii de aditie: a) Aditia hidrogenului. Prin aditia hidrogenului la dubla legatura se obtine hidrocarbura saturata corespunzatoare. Astfel, din etena se obtine etan: CH2 = CH2 + H2 → C2H6 Reactia are loc prin tratarea etenei cu hidrogen molecular gazos, in prezenta unui catalizator metalic, de exemplu nichel redus, la temperatura de 150-200ºC. Aditia hidrogenului la moleculele substantelor organice nesaturate are multe aplicatii in industrie, fiind folosita si la transformarea grasimilor lichide în grasimi solide. b) Aditia halogenilor. Prin aditia halogenilor la legatura dubla a etenei se formeaza derivati dihalogenati ai hidrocarburii saturate, în care cei doi atomi de halogen sunt legati doi atomi de carbon vecini. Dintre halogeni, cel mai usor se aditioneaza clorul, iar cel mai greu, iodul. De exemplu, prin aditia bromului la etena se obtine 1,2-dibrom-etan:

CH2 = CH2 + Br2 → CH2Br  CH2Br Reactia de aditie a bromului serveste in chimia analitica pentru identificare dublei legaturi. c) Aditia apei. Sub actiunea catalizatorilor acizi, etena aditioneaza apa şi formează alcool etilic, conform reactiei: CH2 = CH2 + HOH → CH3  CH2OH Aceasta reactie se foloseste in industrie pentru obtinerea sintetica a alcoolului etilic (procedeul Butlerov). d) Aditia hidracizilor (acizilor halogenati). Prin aditia hidracizilor la dubla legatura se formeaza derivati monohalogenati ai hidrocarburilor saturate. Dintre acizii halogenati, cel mai usor aditionează acidul clorhidric, iar cel mai greu, acidul iodhidric: CH2 = CH2 + HCl → CH3  CH2Cl

2. Reactii de oxidare. Sub actiunea permanganatului de potasiu in solutie apoasa diluata, neutra sau alcalina, din etena se obtine glicol (alcool dihidroxilic). Prin oxidarea energica a etenei cu permanganat de potasiu se obtine acid oxalic: CH2 = CH2 + 5/2 O2 → COOH  COOH + H2O si solutia se decoloreaza. Etena, in amestec cu aerul, arde dand dioxid de carbon si apa.

Polietilenă

Combustibil

Etenă

Eter etilic

Etilen-glicol

Exploziv

Dizolvant organic

Coacerea artificială a fructelor

Narcotic

Dizolvant

Lichid antigel

Alcool etilic

Dicloretan

Cauciuc sintetic

Sub actiunea etenei, adaugata in atmosfera din sere, în cantitati mici, lamaile si patlagelele rosii se coc mai repede.

Bibliografie : Nenitescu, C.D.: ”Chimie Organica”, vol.1, editia a VII-a, EDP, Bucuresti, 1973. Risavi, I., Ionescu, I.: „Chimie si Probleme Chimie”, ET, Bucuresti, 1971. Internet.

ALCHENE ”Educatia trebuie sa previna utilizarile oarbe ale noilor tehnologii in comunicare si sa previna diminuarea spiritului creativ”G. De Landsheere

Beneficiile invatarii pe baza de proiect includ:
Incurajarea interogarii active si a gandirii de nivel superior
O participare mai buna, sporirea increderii in sine si imbunatatirea atitudinii cu privire la invatare

Invatarea bazata pe proiecte Reprezinta un model educational centrat pe elev. Acest tip de invatare dezvolta cunostinte si aptitudini intr-o arie tematica prin sarcini de lucru extinse care promoveaza investigatia, demonstratii autentice ale produselor invatarii si performantelor elevilor. Curriculum-ul bazat pe proiecte este condus de intrebari importante care fac legatura dintre standardele de continut si gandirea de nivel superior a elevilor cu contexte de viata reala. In industrie alchenele sunt materii prime cu rol esential an sinteza organica.Sunt folosite la obtinerea de:alcooli,cauciuc,mase plastice,detergenti, solventi,fibre sintetice.


Castigurile academice sunt egale sau mai bune decat cele generate de alte modele, iar elevii implicati in proiecte isi asuma o responsabilitate mai mare in ceea ce priveste propriile studii decat pe parcursul activitatilor de predare invatare traditionale
Oportunitati de dezvoltare a unor abilitati complexe, cum ar fi abilitati de gandire de rang superior, rezolvare de probleme, colaborarea si comunicarea
Accesul la o gama larga de oportunitati de invatare la ore, care ofera o strategie de implicare a elevilor ce apartin diferitelor medii culturale.

Ce trebuie sa stim despre alchene?

•

Sa recunoasca alchenele, dintrun sir de substante organice, pe baza formulei chimice structurale;

•

Sa scrie formula chimica a unor alchene cand se cunoaste denumirea acestora si, invers, sa scrie denumirea alchenelor, cand se cunoaste formula chimica, pe baza regulilor stabilite; Să clasifice izomeria alchenelor an functie de anumite criterii;





Să facă predicŃii referitoare la proprietăŃile fizico- chimice ale alchenelor



Să investigheze comportamentul alchenelor Să analizeze rezultatele investigaŃiilor efectuate pentru a demonstra caracterul nesaturat al acestei clase de compuşi;



 Să descopere experimental, proprietăŃile chimice

Instruirea asistata de calculator presupune:


Loc esential in educatia elevilor
Un set de cunostinte
Un numar mare de exercitii
Abilitatile de lucru se obtin prin aplicatii
Structurare gradual de la teme simple la proiecte complexe
Instruire coordonate de professor in transmiterea cunostintelor de baza

Avantajele instruirii asistate de calculator: Pentru elev:  Lucru in ritm propriu  Cresterea caracterului obiectiv al aprecierii  Diminuarea starilor emotionale a timiditatii si a emotivitatii  Admiterea si stimularea ritmului propriu de progres al elevului. Pentru profesor:  Cresterea vitezei de evaluare  Posibilitatea de a controla activitatea fiecarui elev  Generalizarea aceluiasi suport la multe clase de elevi

Argument Pentru buna desfăşurare a lecŃiilor de chimie şi pentru evitarea accidentelor în cadrul orelor de curs trebuie respectate măsurile de securitate a muncii.

1. La orice lucrare de laborator unde se folosesc substanŃe chimice se vor respecta următoarele reguli generale: lucrările se efectuează cu cantităŃile de substanŃă indicate de profesor efectuarea experienŃelor este permisă numai după verificarea prealabilă a aparatului respectiv

este interzisă efectuarea experimentelor în vase murdare; imediat după experienŃă vasele utilizate trebuie spălate; substanŃele toxice vor avea etichete speciale şi vor fi păstrate în locuri sigure.

la identificarea substanŃelor pentru experienŃă se citesc cu atenŃie etichetele

-

-

elevilor li se va interzice gustarea substanŃelor mirosirea incorectă a acestora

2. La mânuirea substanŃelor chimice se vor lua următoarele măsuri: turnarea acizilor concentraŃi se face numai prin pâlnie şi sub nişă fărâmiŃarea substanŃelor care dau o pulbere toxică se va face de asemenea sub nişă

eprubeta în care se încălzeşte un lichid se Ńine înclinată şi nu trebuie încălzită numai în partea de jos, ci pe toată lungimea ocupată de substanŃă

la diluarea H2SO4 concentrat, acesta se toarnă încet în apă la sfârşitul fiecărei experienŃe mâinile se spală cu apă şi săpun

3. Este interzis a se lăsa aprinse becurile de gaz, lămpile cu spirt sau alte aparate de încălzire la plecarea din laborator, chiar şi pentru scurt timp

4. Folosirea sticlăriei de laborator se face Ńinând

cont de măsurile de prevenire a accidentelor

baloanele, paharele şi celelalte vase în care se află un lichid fierbinte nu se pun direct pe masă, ci pe o placă de azbest sau alt material termoizolant încălzirea substanŃelor în vase cu pereŃi subŃiri se face pe o sită de azbest

atunci când se introduce un dop într-un vas cu pereŃii subŃiri, vasul nu se Ńine de mijloc, ci de gât, avându-se grijă ca acesta să fie aproape de locul de introducere a dopului

5. La toate experienŃele

trebuie să fie la îndemână o cantitate suficientă de soluŃii neutralizante pentru acizi sau baze:

- soluŃii de carbonat de sodiu - acid acetic/boric - amoniac




În fiecare laborator de chimie trebuie să se găsească o trusă medicală:

- alcool iodat şi alcool medicinal - soluŃie de rivanol - H2O2 (c = 3 %) - tifon şi feşe - leocoplast - cremă Neopreol

Manipularea substanŃelor chimice agresive se face folosind echipamentul de protecŃie corespunzător: - mănuşi, - şorŃuri de protecŃie, - ochelari etc.

Simboluri de avertizare

ATENTIE!!!

Sfârşit

Va multumesc pentru atentia cu care ati urmarit materialul prezentat.

Alchenele

Hidrocarburile aciclice care contin in molecula o dubla legatura intre doi atomi de carbon se numesc alchene. Alaturi de aceasta denumire mai este obisnuita si denumirea de olefine, data acestor hidrocarburi datorita faptului ca derivatii lor clorurati sau bromurati sunt lichide uleioase. S-a mai folosit denumirea de hidrocarburi etilenice, data acestei serii dupa primul termen, etilena.

Structura Cea mai simpla alchena este etilena, C2H4, care contine doi atomi de carbon legati printr-o dubla legatura. Alchenele superioare pot fi considerate rezultate din etilena prin inlocuirea unui atom de hidrogen cu radicali alchil, ca si in cazul formarii hidrocarburilor saturate aciclice. Astfel, omologul superior al etilenei este propena, CH2=CH-CH3. Omologul propenei este butena, C4H8. Dupa pozitia pe care o ocupa dubla legatura in molecula la butena se deosebesc trei izomeri de pozitie.

Nomenclatura Alchenele au numele format prin inlocuirea terminatiei an din numele alcanului cu alcelasi nuar de atomi de carbon in molecula cu terminatia ena. De exemplu propanpropena, butan-butena. Catena se numeroteaza astfel incat pozitia dublei legaturi sa fie indicata cu cel mai mic numar posibil. De exemplu: CH3-CH2-CH2-CH=CH-CH3 - 2 hexena Cei trei izomeri de pozitie ai butenei se numesc deci: 1-butena, 2-butena, 2metilpropena. Uneori se mai foloseste si indicarea pozitiei dublei legaturi dupa numele hidrocarburii. De exemplu: butena-1. Radicalii monovalenti derivati de la alchene au numele terminat in enil, pozitia dublei legaturi fiind indicata, daca este necesar, printrun numar. De exemplu: CH3-CH=CH- se numeste 1-propenil. CH3-CH=CH-CH2- se numeste 2-butenil. Ca exeptii se folosesc denumirile: vinil pentru etenil: CH2=CHalil pentru 2-propenil: CH2-CH-CH2izopropenil pentru 1-metilvinil: CH2-C-CH3

Formula generala Din cauza dublei legaturi in moleculam alchenele au doi atomi de hidrogen mai putin decat hidrocarburile saturate respective; prin urmare formula generala a acestor hidrocarburi este CnH2n. Se observa seria omoloaga a cicloalcanilor. Ele sunt deci izomere de formula bruta.

Proprietati fizice La temperatura camerei, alchenele cu C2-C4 sunt gaze, urmatoarele, cu C5-C18 sunt lichide, iar cele cu mai mult de 18 atomi de carbon sunt solide. Punctele de fierbere sunt cu cateva

referat.clopotel.ro

grade mai scazute decat cele ale alcanilor corespunzatori. Densitatea lor este mai mare decat a alcanilor respectivi, insa toate au o densitate mai mica decat 1. Alchenele sunt insolubile n apa, dar sunt miscible cu dizolvatii organici.

Izomerie Alchene pot prezenta trei tipuri de izomerie si anume: izomeri de catena (izomerii difera prin catena), izomeri de pozitie (catena este identica, dar difera pozitia legaturii duble) si izomeri de functiune. Izomeria geometrica apare la alchene deoarece dubla legatura este rigida si nu permite rotatia atomilor de carbon in jurul acesteia. Izometrii geometrici difera intre ei prin asezarea spatiala a substituientilor in jurul dublei legaturi. Conditia aparitiei izomeriei geometrice este ca la fiecare atom de carbon din dubla legatura sa exista substituienti diferiti. Nomenclatura izomerilor geometrici: se stabilesc prioritatile substituientilor legati de fiecare atom de carbon din legatura dubla asfel: se compara Z-ul atomilor direct legati de atomul de carbon din dubla legatura. Cel care are Z-ul mai mare va avea prima prioritate si se noteaza cu 1, iar celalalt cu 2. Daca au acelasi Z atunci se compara atomii imediat urmatori. Comparatia se face pana cand apare o deosebire. Substituient-ul la care se gaseste Z-ul mai mare se noteaza cu 1. Acest procedeu se aplica la fiecare atom de carbon din dubla. Dupa stabilirea prioritatilor, denumirea se stabileste astfel: izomerul ce are substuienti de aceeasi parte a legaturii duble se noteaza cu Z (CIS), iar celalalt care are substuienti de acelasi fel de o parte si de alta a legaturii duble se noteaza cu E (TRANS). Spre exemplu, C4H8 are 6 izomeri: 1-butena, CIS 2-butena, TRANS 2-butena, izobutena, ciclobutan, metilciclopropan.

Metode de obtinere 1. Descompunerea termica CnH2n+2 CmH2m+2 + CpH2p - cracare; n=m+p, p >= 2 CnH2n+2 CnH2n + H2 - dehidrogenare 2. Hidrogenarea alchinelor R-CC-R' + H2 R-CH=CH-R (alchina) - reactia se face in prezenta de Pd otravit cu saruri de Pb. Exemple: CHCH + H2 CH2=CH2 (etena) CH3-CCH + H2 CH3-CH=CH2 (propena) 3. Din derivati halogenati vicinali prin dehalogenare derivat halogenat + Zn ZnX2 + alchena (X=Cl,Br,I) Exemple: Cl-CH2-CH2-Cl + Zn ZnCl2 + CH2=CH2 (etena) 4. Din derivati monohalogenati prin dehidrohalogenare (-HX) derivat monohalogenat alchena + HX (X=Cl,Br,I) Exemple: CH3-CH2-Cl CH2=CH2 + HCl (etena)

referat.clopotel.ro

Br-CH2-CH2-CH2-CH3 CH2=CH-CH2-CH3 (1 butena)

Regula lui Zaitev: la eliminarea de HX din derivati monohalogenati pt. care exista 2 posibilitati de indepartare a hidrogenului, acesta se va indeparta de la atomul de carbon vecin celui de care este legat hidrogenul cel mai sarac in hidrogen. 5. Prin deshidratarea alcoolilor (-H2O) alcool alchena + H2O Exemple: CH3-OH CH2=CH2 + H2O (etena) CH3-CH2-OH CH2=CH-CH3 + H2O (1-butena)

Proprietati fizice Starea de agregare a alchenelor poate fi gazoasa, lichida sau solida in functie de masa lor molara. Punctele de fierbere ale alchenelor cresc, in general, cu cresterea masei molare si sunt comparabile cu ale alcanilor corespunzatori.Alchenele sunt insolubile in apa, dar se dizolva in solventi organici (cloroform, benzen).

Reactii chimie 1. Aditia de H (hidrogenare) alchena + H2 alcan Exemple: CH2=CH-CH3 + H2 CH3-CH2-CH3 (propan) CH3-CH=CH-CH3 + H2 CH3-CH2-CH2-CH3 (nbutan) 2. Aditia de X2 (halogenarea) XL Cl2, Br2, I2 alchena + X2 derivat halogenat vicinal Exemple: CH2=CH-CH2-CH3 + Cl2 CH2Cl-CHCl-CH2-CH3 (1,2-diclorbutan) CH2=CH2 + Br2 CH2Br-CH2Br (1,2-dibrometan) 3. Aditia de HX (HCl, HBr, HI) alchena + HX derivat monohalogenat Exemple: CH2=CH2 + HBr CH3-CH2-Br (bromura de etil) CH3-CH2=CH-CH3 + HCl CH3-CH2-CHCl-CH3 (clorura de sbutil) CH2=CH-CH3 + HI CH3-CHI-CH3 (iodura de izopropil)

Regula lui Markovnicov: la aditia de HX la alchene nesimetrice, H se aditioneaza la atomul din dubla cel mai bogat in H, iar X-ul la cel mai sarac. 4. Aditia de H2O (hidratare) alchena + H2O alcool Exemple: CH2=CH2 + H2O CH3-CH2-OH (alcool etilic)

referat.clopotel.ro

CH2=CH-CH3 + H2O CH3-CHOH-CH3 (alcool izopropilic) CH2=CH2 + H2SO4 CH3-CH2-SO3H +H2O CH3-CH2-OH (alcool etilic) 5. Aditia de HBr in prezenta de peroxizi R-CH=CH2 + HBr R-CH2-CH2-Br

6. Aditia de acid hipologenos (HOX) Exemple: CH2=CH2 + HOCl CH2-OH-CH2-Cl (2-clor, 1-hidroxoetan) CH2=CH-CH2-CH3 CH2-OH-CH-Br-CH3 (1-brom, 2-hidroxopropan) 7. Reactia de polimerizare CH2=CH2 (-CH2-CH2-)(n) - polietena / polietilena - polimer n = gradul de polimerizare La polimerizare, lanturile nu ies toate de aceeasi lungime. De aceea pentru n se da o valoare medie; se numeste grad mediu de polimerizare. 8. Reactia de oxidare a) Completa (arderea sau combustia) CnH2n + O2 nCO2 + nH2O + Q C2H6 + 3O2 2CO2 + 2H2O + Q b) Cu O2 in prezenta de Ag / 250 grade

alchena + 1/2 O2 oxid de etena (instabil) +H2O diol c) Oxidarea blanda - Bayer: KMnO4, H2O sau Na2SO3

alchena + [O] + H2O diol Utilizarile alchenelor Etena si propena sunt compusi organici produsi in cea mai mare cantitate pe plan mondial. Etena ocupa locul patru in productia tuturor compusilor chimici (fiind depasita numai de acid sulfuric, de azot si de oxigen). Cele mai importante transformari chimice ale etenei, utilizate la scara industriala sunt: polietenea, acidul acetic, PVC-ul.Etena este produsa de plante si stimuleaza coacerea fructelor, incoltirea semintelor si maturizarea florilor.

referat.clopotel.ro

Alchene ProprietăŃi fizice • Starea de agregare a alchenelor poate fi gazoasă, lichidă sau solida în funcŃie de masa lor molară. • Punctele de fierbere ale alchenelor cresc, în general, cu creşterea masei molare şi sunt comparabile cu ale alcanilor corespunzători. • Alchenele sunt insolubile în apă, dar se dizolvă în solvenŃi organici.

ALCAN C2H6 C3H8 n- C4H10

p.f. ( ºC ) - 88,6 - 42,2 - 0,5

ALCHENĂ C2H4 C3H6 CH2=CH-CH2-CH3

p.f. ( ºC ) - 103,9 - 47,7 - 6,5

Utilizări Etena şi propena sunt compuşi organici produşi în cea mai mare cantitate pe plan mondial.

polimerizare ─ CH2 ─(CH2)n ─ CH2 ─

polietilenă

+ H2 O CH3CH2OH

OX..

CH3CHO

OX..

CH3COOH

polimerizare

CH2=CH2

+Cl2

ClCH2CH2Cl +Cl2 HOCH2CH2Cl +H2O

-HCl

CH2=CH─Cl

PVC

+HCl

CH3CH2Cl

AcŃiunea biologică a alchenelor • Etena este produsă de plante şi stimulează coacerea fructelor, încolŃirea seminŃelor şi maturizarea florilor. • În emanaŃia urât mirositoare a sconcsului apar doi derivaŃi ai trans-2butenei ce conŃin grupe mercaptanice (─ SH) sau de disulfură (─S─S─) • Feromonii insectelor sunt compuşi organici produşi de insecte în scopul comunicării între ele. Numeroşi feromoni sunt derivaŃi ai olefinelor.

www.ecursuri.ro

HIDROCARBURILE NESATURATE CU DUBLĂ LEGĂTURĂ (ALCHENE SAU OLEFINE)

Numele hidrocarburilor nesaturate, cu o dublă legătură, derivă de la numele alcanilor corespunzători, prin modificarea sufixului an sau enă. De la etan derivă astfel etena, de la pentan, pentena. Metode de preparare: Cele mai multe dintre reacŃiile prin care se formează alchenele sunt reacŃii de eliminare; acestea pot fi considerate ca inversele unor reacŃii de adiŃie. 1. Prin eliminarea unei molecule de apă din molecula unui alcool se formează o alchenă. Din alcool etilic se obŃine etena, din alcoolii propilici, propena: CH3CH2OH → CH2=CH2+H2O CH3CH2CH2OH → CH3CH=CH2 ← CHOHCH3 Eliminarea apei din alcooli se poate efectua prin încăalzire cu un acid tare, ca de exemplu acid sulphuric, acid fosforic, sulfat acid de potasiu. Acidul formează cu alcoolul un ester, în cazul alcoolului etilic sulfatul acid de etil, care. La cca. 1700, se descompune: CH3CH2OH+HOSO3H → H2O+CH3CH2OSO3H CH3CH2OSO3H → H2SO4+CH2=CH2 Astfel, acidul sulfuric se regenerează şi poate reacŃiona cu o nouăa moleculă de alcool. Se poate, de asemenea, elimina apă din alcooli prin cataliză heterogenă. Alcoolii se trec în stare de vapori, la 300-4000, peste oxid de aluminiu, silicat de aluminium sau oxid de toriu. Ultimul dă alchene-1 aproape pure, primii doi dau amestecuri în care predomină alchene-2. Randamentul se apropie de cele teoretice. C6H5CHOHCH3 → H2O+C6H5CH=CH2 2. Compuşii halogenaŃi, în special cei terŃiari, elimină o moleculă de hidracid când sunt trataŃi la cald cu baze puternice, cum este hidroxidul de potasiu dizolvat în alcool, sau cu amine ca anilina, piridina şi chinolina: H3C Br H3C H3C CH3 H3C Bromură de terŃ-butil

Izobutenă

3. Compuşii 1,2-dihalogenaŃi elimină halogenul când sunt trataŃi cu zinc, în soluŃii de alcool sau de acid acetic: BrCH2CH2Br+Zn → CH2=CH2+ZnBr2 4. Decarboxilarea acizilor nesaturaŃi se face mai uşor decât a celor saturaŃi, prin încălzire; din acid cinamic, se formează stiren; din acid ciclohexilidenacetic, metilencicclohexan: C6H5CH=CHCOOH → CO2+C6H5CH=CH2 5. In industrie se obŃin alchene din dehidrogenarea alcanilor. Drept catalizator se foloseşte trioxidul de crom, la 4500. Mai puŃin activ, dar mult mai puŃin sensibil, este trioxidul de crom (10%) depus pe oxid de aliminiu (temperatură de lucru 5006000). Din n-butan se obŃin astfel n-butene, din i-butan, I-butenă: CH3CH2CH2CH3 → CH3CH=CHCH3+H2 6. Se formează alchene prin descompunerea termică a alcanilor şi a altor hidrocarburi, în aşa numita reacŃie de “cracare”. De asemenea se formează alchene prin descompunerea termică a esterilor alcoolici şi acizilor superiori, de exemplu: C15H31COOC12H25 → C15H31COOH+C12H24 Palmitat de dodecil

Acid palmitic

Dodecenă

7. Alchenele suferă izomerizare când sunt încălzite singure sau în prezenŃă de catalizatori. Astfel butena-1 se transformă în butenă-2 când este trecută printr-un tub de cuarŃ gol la 5500, peste oxid de aluminiu activat sau silicat de aluminiu la 4000, sau peste acid fosforic la 2500. Peste aceiaşi catalizatori, la temperatură mai înaltă, butena-2 trece parŃial în izobutenă. Ciclohexena se izomerizează, în mod asemănător, peste oxid de aluminiu, la 4800: Izomerizări sismilare se obŃin şi cu catalizatori bazici, cum este benzilsodiul, la 0 25 . PropietăŃi fizice: PropietăŃile fizice ale alchenelor se deosebesc puŃin de ale alcanilor. Primii trei termini ai seriei sunt gaze, la temperatura obişnuită; termenii din mijloc sunt substanŃe lichide, cei superiori solide. După cum se vede, punctele de fierbere ale alchenelor sunt apropiate de ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon. DensităŃile sunt mai mari. PropietăŃi chimice: Caracteristicile pentru alchene sunt reacŃiile de adiŃie la dubla legătură: 1. Hidrogenarea catalitică. Prin adiŃia hidrogenului la dubla legătură a alchenelor se obŃin hidrocarburile saturate corespunzătoare. Din etenă se formează etan:

CH2=CH2+H2 → CH3CH3 2. Halogenii se adiŃionează uşor la legătura dublă a alchelelor şi formează dihalogeno-alcani, în care cei doi atomi de halogen sunt legaŃi de doi atomi de carbon vecini. Din etenă se obŃine dibrometanul: CH2=CH2+Br2 → BrCH2CH2Br Cel mai uşor se adiŃionează clorul, cel mai greu, iodul(numai la lumină). ReacŃia aceasta serveşte şi în chimia analitică fie calitativ, pentru identificarea dublei legături (decolorarea apei de brom), fie cantitativ, pentru titrarea ei cu soluŃii de brom. 3. Hidracizii se adiŃionează la dubla legătură formând monohalogenoalcani: CH2=CH2+HI → CH3CH2I In cazul acesta reacŃionează cel mai uşor acidul iodhidric, cel mai greu acidul clorhidric (catalizatori: FeCl3, BiCl3). 4. Prin tratarea alchenelor cu soluŃii de clor sau brom în apă se obŃin halohidrine. Se admite, de obicei, că reactantul activ este acidul hipohalogenos, ce se formează în soluŃie. Din etenă şi apă de clor se obŃine etilenlorhidrina: CH2=CH2+HOCl → HOCH2CH2Cl 5. Acidul sufuric are propietatea de a absorbi alchenele şi a da sulfaŃii acizii ai alcoolilor. Din etenă şi acid sulphuric se obŃine sulfatul acid de etil: CH2=CH2+HOSO3H → CH3CH2OSO3H ReacŃia serveşte în analiza gazelor, pentru a separa alchenele gazoase din amestecul lor cu alte gaze, şi la prepararea alcoolilor. 6.Trioxidul de azot, hipoazotida si clorura de nitrozil se aditioneaza uşor la dubla legatura, obŃindu-se nitrozite, nitrozate şi nitrozocloruri. 7.Oxidarea alchenelor. Hidrocarburile care conŃin duble legături sunt mult mai sensibile faŃă de oxidare decât hidrocarburile saturate. CondiŃiile în care are loc oxidarea alchenelor pot fi mult variate; produşii de reacŃie diferă cu condiŃiile de lucru şi cu natura reacŃiilor. Vom descrie întâi reacŃiile de oxidare la dubla legatură. a)Oxidarea cu agenŃi oxidanŃi. Sub acŃiunea permanganatului de potasiu, în soluŃie apoasă alcalină, se adiŃionează la dubla legatură, în aparenŃă, două grupe hidroxil şi se formează un 1,2-diol: RCH=CHR+2[HO]→RCHCHR | | OH OH

b) Acidul cromic este mult utilizat pentru oxidarea dublei legături alchenice, fie sub forma de soluŃie de CrO3 în acid concentrat, cu sau fară adaos de acid sulfuric fie sub formă de soluŃie apoasă de dicromat de sodiu sau potasiu, acid sulfuric. Prin această reacŃie de degradare oxdativa se poate determina locul dublei legături în moleculă. Formarea unei cetone dovedeşte prezenta grupei R2C=, iar a unui acid carboxilic, prezenta grupei RCH=: R2C=CHR+3[O]→R2C=O+HOOCR 8. ReacŃii de substituŃie în poziŃie alilică. In afară de reacŃii de adiŃie la dubla legatură a alchenelor, descrie mai sus, au fost observate, în timpul din urmă, şi unele reacŃii în care se păstrează dubla legatură şi se substituie un atom de hidrogen de la grupa CH2 din poziŃia α faŃă de ea, numită şi “pozitia aliliacă” CH2CH=CH

Polimerizarea Alchenelor: Moleculele alchenelor şi ale altor substanŃe nesaturate au proprietatea de a se uni între ele cu ajutorul dublelor legături şi de a forma polimeri: nA=An Polimerizări prin reacŃii înlănŃuite: Unele alchene au o tendinŃa deosebit de mare de a polimeriza prin reacŃii înlănŃuite, formând macromolecule. ReacŃionează astfel compusi care conŃin grupa H2C=CH, numită grupa vinil, sau compuşi cu formula generală H2C=CR2, de ex : H2C=CHCL clorura de vinil

H2C=CHOCOH3 acetat de vinil (ester)

Stuctura polimerilor. In reacŃia de polimerizare, moleculele monomerului se unesc în număr mare, prin covalenŃe. Polimerizari prin mecanism radicalic: Ca în orice reacŃie înlănŃiută se disting, în toate reacŃiile de polimerizare, trei stadii principale: 1. ReacŃia de iniŃiere, în care se produce un radical liber iniŃial, X (o moleculă cu un electron impar la unul din atomii ei).

2.ReacŃia de propagare sau de creştere, în care radicalul se combină cu moleculele de monomer, spre a forma noi radicali din ce în ce mai mari: R R | | X• + H2C=CH → XCH2CH• R R R R | | | | XCH2CH•+H2C=CH → XCH2CHCH2CH• etc.

3. ReacŃia de întrerupere sau de încetare, în care radicalul polimer pierde starea sa de radical, devenind un polimer “mort”, adică o macromoleculă.

!"#$%&'('

!"#$%#&%'()$*)(+

!

!"#$%&'$()$"

! !"#$%&'$()$"*+,-)./,&%01)2",(".'$",'",&'$(%.)*)",&),3"#$%4+.)*5 ! 6+',0'",-"01*7,3"#$%&'$()$7,+-/+,0+/'.)*5 ! 8/$)&/)$',0+/'.)*)",+-/+,/+/$'+#$"&79 " "

!

" " ! :.,3"#$%&'$()$",-+,;./<*.+-&,*+47/)$",-"01*+=,#)(*+=,/$"1*+5 ! >/%0"",#+,&'$(%.,#".,3"#$%&'$()$",1%/,?%$0',&'/+.+,*"."'$+=,$'0"?"&'/+= &"&*"&+,@,-'/)$'/+,-'),.+-'/)$'/+5

!"#"$%&'()*)+',-'$.)/,0+',12,)&0, ,(-$)(-'

!"#!

%$!'(%)*%+%,3"*+-$514,#*+2*36-$&

#%#"&!"#!

%$'-".'+"&, !%$"#(3"4*'$&

!"#'($(

!'(%)*%+(+0,.-1+-$514,#1& #',(-$)(-'

!"#!)%($(

!'(%)*%+7*+-$514,#*+3,-4*6-$&

!'(%)*%+0(,1+0,.-$+-$514,#*& !"#'%$(

!"#$%&'$()$"

!'(%)*%+(+4#*6-1+-$514,#1&

!"#"#$%&'()'

'$%*'+"&, !"#$%$&

!'(%)*%+,%+%,'-$,+.$%/$%*'& *"&+#$%&'()'

!'(%)*%+0(,1+2",+3"*+3,-4$ %,'-$$+ .$%/$%*'$&

!"!" 3&+'4) "#$%&''()%$(*%+,-(.'&($#%/%(0'.+1$%+23+'#1+(%#')%,'$-4 "#$%&''(/3&,(0'.+1$%+23+'(%#')%,'$-(/%,3+%,-(%$'$#'$-($%+-($1&5'&(6&(71#-$3#%(#1+ &37%'(#-89,3+'($1:%#-&,-(.-(,'*(!($%+21&;$%+21&(<'($%+21&;0'.+18-&4 =%*1+,3#(&37-+'$(.'&,+-($-#-(.139(,'*3+'(.-(%,17'($1&/,',3-&5'(%'(0'.+1$%+23+'#1+ /%,3+%,-(-/,-(.%,(.-()1+73#%(8-&-+%#9> !!"!!"! !"

ALCHENE

METODE DE OBTINERE
1. Descompunerea termica CnH2n+2 CmH2m+2 + CpH2p - cracare; n=m+p, p >= 2 CnH2n+2 CnH2n + H2 – dehidrogenare
2. Hidrogenarea alchinelor R-CC-R' + H2 R-CH=CH-R (alchina) - reactia se face in prezenta de Pd otravit cu saruri de Pb. Exemple: CHCH + H2 CH2=CH2 (etena) CH3-CCH + H2 CH3-CH=CH2 (propena)
3. Din derivati halogenati vicinali prin dehalogenare derivat halogenat + Zn ZnX2 + alchena (X=Cl,Br,I) Exemple: Cl-CH2-CH2-Cl + Zn ZnCl2 + CH2=CH2 (etena)


4. Din derivati monohalogenati prin dehidrohalogenare (-HX) derivat monohalogenat alchena + HX (X=Cl,Br,I) Exemple: CH3-CH2-Cl CH2=CH2 + HCl (etena) Br-CH2-CH2-CH2-CH3 CH2=CH-CH2-CH3 (1 butena)


Regula lui Zaitev: la eliminarea de HX din derivati monohalogenati pt. care exista 2 posibilitati de indepartare a hidrogenului, acesta se va indeparta de la atomul de carbon vecin celui de care este legat hidrogenul cel mai sarac in hidrogen.


5. Prin deshidratarea alcoolilor (-H2O) alcool alchena + H2O Exemple: CH3-OH CH2=CH2 + H2O (etena) CH3-CH2-OH CH2=CH-CH3 + H2O (1-butena)

CARACTERISTICI Hidrocarburile aciclice care contin in molecula o dubla legatura intre doi atomi de carbon se numesc alchene. Alaturi de aceasta denumire mai este obisnuita si denumirea de olefine, data acestor hidrocarburi datorita faptului ca derivatii lor clorurati sau bromurati sunt lichide uleioase. S-a mai folosit denumirea de hidrocarburi etilenice, data acestei serii dupa primul termen, etilena.

Cea mai simpla alchena este etilena, C2H4, care contine doi atomi de carbon legati printr-o dubla legatura. Alchenele superioare pot fi considerate rezultate din etilena prin inlocuirea unui atom de hidrogen cu radicali alchil, ca si in cazul formarii hidrocarburilor saturate aciclice. Astfel, omologul superior al etilenei este propena, CH2=CH-CH3. Omologul propenei este butena, C4H8. Dupa pozitia pe care o ocupa dubla legatura in molecula la butena se deosebesc trei izomeri de pozitie.

Din cauza dublei legaturi in moleculam alchenele au doi atomi de hidrogen mai putin decat hidrocarburile saturate respective. Prin urmare formula generala a acestor hidrocarburi este CnH2n. Se observa seria omoloaga a cicloalcanilor. Ele sunt deci izomere de formula bruta.

INTREBUINTARI Etena si propena sunt compusi organici produsi in cea mai mare cantitate pe plan mondial. Etena ocupa locul patru in productia tuturor compusilor chimici (fiind depasita numai de acid sulfuric, de azot si de oxigen). Cele mai importante transformari chimice ale etenei, utilizate la scara industriala sunt: polietenea, acidul acetic, PVC-ul.Etena este produsa de plante si stimuleaza coacerea fructelor, incoltirea semintelor si maturizarea florilor.

Alchene PREZENTARE PENTRU SPRIJINIREA ANVATARII

Alchene Alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care conŃin în moleculă o dublă legătură. Numele de olefine provine din faptul ca derivaŃii lor dicloruraŃi sau dibromuraŃi sunt lichide uleioase.

Nomenclatura Denumirea alchenelor provine de la numele alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon, prin înlocuirea sufixului – an, cu – enă; de exemplu: etan
etenă propan
propenă butan
butenă Formula generala este CnH2n. Ca si hidrocarburile saturate, alchenele formează o serie omoloagă. Exemple: n=2 C2H4 CH2=CH2 etenă n=3 C3H6 CH2=CH-CH3 propenă

Structură Atomul de carbon implicat în dubla legătură are o configuraŃie trigonală, cu unghiul dintre legături de 120o. DistanŃa între doi atomi de carbon dublu legaŃi este de 1,34 Å, iar energia legăturii duble 146 kcal/mol.

Izomerie Alchenele spre deosebire de alcani prezintă şi alte tipuri de izomerii, de exemplu: Izomeri de poziŃie. Sunt substanŃe cu aceeaşi formulă moleculară, dar diferă între ei prin locul unei legături multiple.and isp CH2=CH-CH2-CH3; CH3-CH=CH-CH3 1 – butenă 2 – butenă Izomeri de catenă. De exemplu, izobutena, este izomer de catenă cu 1 – butena şi cu 2 – butena.

Izomerie (continuare) Dicloretena (C2H2Cl2) prezintă trei izomeri (de poziŃie şi geometrici) datorită poziŃiei diferite a atomilor de clor din moleculă:

Prepararea alchenelor şi determinarea proprietăŃilor lor Se introduce parafină într-o eprubetă uscată. Separat, se pregăteşte o eprubetă cu o soluŃie de Br2 în CCl4. Se realizează instalaŃia de mai jos:

ProprietăŃi chimice – reacŃii de adiŃie ReacŃiile de adiŃie au loc cu ruperea legăturii π şi legarea celor doi atomi de carbon fragmentele provenite din reactanŃi.

ReacŃiile de adiŃie AdiŃia hidrogenului la alchene conduce la alcani:

AdiŃia bromului:

AdiŃia acizilor halogenaŃi (HX):

ProprietăŃi chimice – reacŃii de oxidare Alchenele decolorează soluŃia slab bazică de permanganat de potasiu cu formare de dioli:

Prin arderea alchenelor se formează dioxid de carbon şi apă:

ProprietăŃi chimice – reacŃii de polimerizare Prin polimerizarea tetrafluoretenei se obŃine teflonul, după reacŃia:

Teflonul se utilizează la acoperirea interiorului vaselor de bucătărie, deoarece este un material inert.

Pe scurt … Etena este din punct de vedere chimic foarte reactivă; Prin adiŃie de acid clorhidric la etenă se obŃine cloretanul (Kelen - anestezic); Prin adiŃie de apă la etenă se obŃine etanol la combinatul petrochimic din Piteşti; Prin polimerizarea etenei se obŃine polietena care este folosită la obŃinerea materialului plastic cu acelaşi nume.