Enciclopedia Disney 20

E-rtiriq*'rt^*

{#i{fr

u'gjb*

IruTRODUCERE irv

Spaitiul eosmie Pl"n"ta noastri, Terra, nu este decAt un mic punct in spafiul intunecat 9i vast. Suntem inconjura{i

de ,,vecini": Soarele nostru, Luna noastri, planetele din sistemul nostru solar 9i cometele strilucitoare care stribat cerul. Da[ daci privim mai departe, descoperim galaxii enorme, cu miliarde de stele. Datoriti sondelor spaliale 9i folosirii instrumentelor performante ;i sofisticate, savanfii reutesc astizi si vadi tot mai departe gi si cunoasci tot mai bine caracteristicile ,,puhct€lor luminoase" care, in nopfile senine, pot fi admirate chiar gi cu ochiul liber. Vor reugi si descopere unde se termini aceasti imensi si misterioasi obscuritate?

S

D

ffiserv&Fe& spfiului &D. f strilucind mii de ani, omul este atras in de luminile pe care le vede fiecare noapte pe cer. Astronomii, de-a lungul secolelo[ au studiat stelele 9i planetele, trasAndu-9i traiectoriile pe hi(ile ceregti; cu timpul insi, au invifat si construiasci instrumente cu care si poati observa stelele 9i si le stabileasci pozifia. Descoperirile lor ne-au schimbat

SFERA

AnrurmnA

in China Antica, astronomii foloseau sfera armilara pentru a studia luna ti stelele. Cand razele Lunii treceau prin cercurile sferei, se putea stabili pozitia satelitului pe cer.

convingerile despre Terra 9i despre locul pe care planeta noastri il ocupi in Univers.

f

'PRTMUL TrLEscoP Calileo Calilei (1 5 64-1 642) a fost primul astronom care a fo los it u n te lesco p pe ntru a o bse rva cerul. Observatiile sale l-au facut sd afirme, ca ti Copernic, ci Terra nu se afld in centrul Universului.

Sferi armilari din

17 44

Galileo

DATT ULUITOABE * inci din secotul

at lV-lea i.Hr., ?n Grecia

Antici, Aristarh din Samos suslinea ci Terra se rotegte in jurul Soaretui; pe vremea

insi, himeni nu [-a crezut.

aceea Unul dintre primele telescoape ale lui Galileo

*voLUTrA

LUr coPERNrc

Nicolaus Copernic (1 473-1 543) era un

Copernic

-.ry

Harta orbitelor planetelor din jurul Soarelui

astronom polonez. in vremea sa, doctrina Bisericii propovaduia ca Pamintul a fost creat in centrul Universului, dar Copernic s-a convins cd planeta noastri;i celelalte planete se rotesc in jurul Soarelui.

Pe cer strdlucesc m iliarde de stele, dar cele mai multe sunt prea slabe pentru a fi vazute cu ochiul liber r

Cu binoclul, Luna pare mai mare si mai apropiata, iar stelele mai luminoase decAt cu ochiul liber

Un telescop ne permite sd

qt -rNoPTr

vedem mult mai multe stele si chiar si cele mai mici cratere de pe suprafala Lunii

INsTELATE intr-o noapte

Daca observi cerul

senina, departe de Iuminile

orasului, vei vedea mii de stele si Lu na stralucitoare. Si, daca ai la tine un binoclu sau un mic telescop, vei putea vedea mult mai mult...

'cnurA /--

-:-

-r-----r-----

MARI PrnsorunlrATt: p . 21 ISTORIA OMULUI: pp. 26-27 L----------

-:--t

$r DEscoPERA --

--------r

:

Senlrul CosMrc

Sistemul solar &S,stemul

sotar este grupul format de Soare gi de planetele care se rotesc in jurul Iui: include ;i Iunile acestor planete, milioane de fragmente de roci (asteroizi gi meteori{i) gi aglomerafii inghe{ate de praf gi gaze (cometele). in afara sistemului sotar, la distanfe foarte, foarte mari fafa de Terra, s€ afli alte corpuri cere5ti. Fiecare stea este Ia rAndul siu un Soare gi poate avea propriile planete gi !uni.

Saturn e inconj urat

DATT ULUITOART * Fa!5 de planete, Soarete

este gigantic: de aproximativ 1 000 de ori mai mare decit J u piter, cea ma i ma re ptanet; din sistemuI sotar.

.f,

l :

.,;

.,.-..-4:;j' ^ .,'..|.i,!tlr", -'-#

-,/-

* "'

de mii de inele

';

i

tf

FnnnrLtA SonRELUt

I

Sistemul solar cuprinde opt

planete: toate se rotesc

in sens antiorar, de

,.*h

,1

:t,.:o':r1:-'!iitt;"it '':t

la

dreapta spre stanga, mai putin Venus ti Uranus, care se rotesc

-..

-

in sens invers.

Soarele este o stea de marime medie

Jupiter este o gigantica de

gaz

sfera

':

'"--',

Mercur este planeta cea mai apropiata de Soare

Venus nu are sateliti

Terra este planeta noastra

Marte este ro;ie acoperita de praf

;i

Sistemul solar

':

"""''''S

STSTEMUL SoLAR

Cuu s-A FoRMAT StsreuuL SoLAR

r)

,l Sistemul solar s-a I format acum 4,6 m iliarde

Centrul s-a aprins

ti a devenit o stea: Soarele. Lumina si caldura s-au raspAndit in noul sistem solar.

L

re ani, in centrul unui :norm vdrtej de praf s t gaz.

O

J

f.*

a Soarelui s-au densificat in mase ale ciror dimensiuni au crescut pana cAnd s-au format p

i#ii,?;';,

Cele patru planete mai apropiate de Soare sunt formate, in principal, din roci si metal; cele mai indepartate, sunt mai mari, fiind formate in mare parte din gaze.

Gazul si praful rimase Oupa pio.esut de formare

Ianete le.

; ^r,':,:"; : {::'::' ---@

.-- ----*----- -\ (_( b) -'{.I'

Fiecare planetd

urmeazd un traseu

propriu

[orbitdJ

Pn OnBrrA

Neptun este o planetd rece, de culoare albastru intens Uranus este inclinat pe o parte

Orbitete planetetor

ix Junur SoenELUI

OricAt am incerca sd stdm nemiqca[i, SUntem mereu in miqcare. Acest lucru se int0mpld pentru cd Terra^ ca qi celelalte planete, se miqcd: toate cdldtoresc in spa[iu, urmdrind ulr traseu numit orbitd.

/t GnnvrrATIEr pamAnt in

aer cade pe O minge aruncati "llRTA Forta invizibila care o impinge in jos

I

se numeSte gravitatie. Forta gravitationala ne pistre az6, pe sol; gravitatia Soarelu i este suficient de putern ici pentru a mentine

\, \

pe toate planetele r-- propriile r---r-----r---'\\

) t)lfP

orbite.

k

g

"'q.'

.

Gravitafia atrage mingea spre pimant.

cAurA $t

DEScoPERA

pLANErn pArvlArur: pp. 12-13 gntNTn lru JURUL NO$TRU: pp .28-29 L----r------r---rr---

SpaTruL CosMrc

Soarele, steaua noastrf, &Soarele

ni se pare mai mare 9i mai luminos decAt toate celelalte stele pentru ci este mult mai aproape de noi. in fiecare dimineate, cAnd iese Soarele, cerul se lumineazd,;i stelele par si dispari pAni la asfinfit. Feri cildura gi lumina Soarelui, sistemul nostru solar ar fi un loc rece gi intunecos si nu ar exista via{i pe Terra.

\ \;o 1-'tli\ ''r\ \, r

.\' tl

'

* 'FdcAnl

,, 1

SoenELE ix CIFRE Distan[a medie fa[d de Tertai 150 de milioane de km Diametrul: 1,lr rnilioane de km Temperatura: 6 000 "C la suprafa[d, 15 000 000 "C in centru 4!.

- +f

Fr._

Nucleul esfe partea cea mai caldd a Soarelui Nucleul emand unde de cdl.durd care ies

Fldcdri de gaz sau protuberanfe, lungi si de mii de kilometri ,

pornesc de la suprafala

DE Gnz

Vazut de pe Terra, Soarele are aspectul unui disc galben; de fapt, suprafata sa este un ocean fierbinte de gaz, de unde explozii gigantice aruncd

in spatiu flacari imense.

Fotosfera, sau ,,sfera de I

umi nd.", suprafafa Soarelu

qfr,

.t

..l[,$,

,A-f 'k.

Petele solare au aspectul unor zone mai

DATE ULUITOARE * Soarete este at6t de departe

de Terra inc6t ar fi nevoie de peste 17 ani pentru a ajunge [a et, cititorind cu o vitezi egati cu aceea a unui avion obisnuit.

;=

i

,t,

f '

SoaRELE, SreauA NonsrRA EcLIPsE DE SonRE

Terra

CAnd Luna trece printre Soare si PamAnt, aceasta proiecteaza c umbra care ascunde cAteva rr in ute lu m ina Soarelu i. Acest fenomen se numeste eclipsa de Soare sau eclipsa solard.

Cum are loc o

Luna

eclipse de Soare

Soare

Lumina

Eclipsd totald de Soare

Eclipsd partiald de Soare

fr.f",rrr\

LunnrNr MAGICI]E

dire^.'-tt tliei^-'oddfd lr,llcrL,A 's SoA,.'ullTin '-trtd^ luir^lt"t

in permnanen[d

Soarele emite

particule minuscule, care se li rec[i i le. rdspAndesc in toate di Intrdnd in contact cuu atmosfera terestrd in apropiereaa Polilor, creeazd o lumi nozitatrte coloratd, numitd aurc-lrd. <

0 aurori

vizuti

Soarelui \

dJ: -9(/rl -

il"eoc6;',;;"

de L[a PoLuL Nord

Protuberantele mai marr pot indoi si cad inapoi,

se

pe Soare

{

l'i t

.

,, ',1',,I.j

"

\,,

{b

fll'

'i''l '/ /rt{'; 1,/ '

i{.,

,! tro'"i

/ Soarele

de aproape

SpnTruL CosMrc

Hereur, eel mai rapid &M"r.ur

este planeta cea mai apropiati de Soare: se invirte in jurul lui foarte repede, pentru a nu fi atras de gravitafia acestuia. Mercur este minuscul, fiind pufin mai mare decit Luna; nu este protejat de atmosferi, de aceea se incilzegte foarte tare in partea expusi Soarelui 9i este foarte rece in partea aflati in umbri. Suprafafa sa este stincoasi gi plini de cratere.

* 'StANcr

5r CRATERE

Craterele de pe Mercur s-au format prin caderea meteoritilor (mase de rocd si metal) pe suprafata lui.

MERCUR

ix

CIFRE

Distan\a fa\d, de Soare: 58 de milioane de km Diametru: 11 878 km Durata unui an (o orbitd in jurul Soarelui): 88 de zile terestre Du rata unei zile (o rota[ie completd in jurul axei sale): 59 de zile terestre Luni: 0

Mercur este atit de aproape Cratere gi fragmente de stincd de toate mdrimile cauzate de ciocniri cu diverse corpuri cere5ti proven ite d in spatiu acopera su prafala planetei

de Soare incAt este foarte greu de vdzut de pe Terra

Suprafafa lui Mercur

b q ,,

fs

,fj

t .* ,

1

*

\

\

t

\\

R E

'\

#*

Mariner 10 in zbor spre Mercur

DATE ULUIT()ABE * Pe Mercur am fi de trei ori

mai ugori dec6t pe Pimint, pentru ci forta gravitafiei sate este foarte slab5.

f '

f

SoNDA MnnrNER 10 n an ii 1 9 7 O, sonda spaliala ,^ilariner l0 a intratin istorie

Mercur ;i partea sa umbriti

:

TTMPERATURT-REcoRD Fata lui Mercur care este expusd Ia Soare atinge 4 000oC, o temperatura de patru ori mai mare decdt temperatura de fierbere a apei si suficient de mare pentru topirea plu m bu lu i. Pe fata aflata in intu neric, insi, tem peratu ra atinge -200 o C.

:recAnd pe langa doua planete: a facut primele fotografii cu planeta ',/enus li Ie-a expediat pe Terra :nde radio, apoi a ajuns la Mercur.

Cuu sE FonuEAzA uN Cnnren

4 Un meteorit love;te I o planeti, ridicAnd un

l) Rocile si praful sar in

enorm nor de praf fragmente de roci.

{; Rocile si praful J rotr.ura un cerc mare

cddea apoi din nou pe sol.

in ju ru I crateru de meteorit.

si

Zrcute dit.hiite pentru a

r:

Suprafala lui Mercur va rdmAne neschimbata timp de milioane de ani, pentru cd acolo nu existA nici ploaie si nici vAnt care sd o poafi modifica.

r

Iu i

sapat

r

'cnurA $r DEscoPERA /-r

I

-

-

--

---rrrr

--

-

--

!

:

PLANETI pAruArut: p. 31 snlNTA iru .lunul NosrRU: pp. 48-49

L----------

r----------

^7

{Fn

SpnnuL CosMrc

Venusr ,rlueeafaruP) de seari

VuxrJS

ix

CrrRE

I)istau!u

ler[z-r

cle Soetre:

I

&V"nu,

O8 nri li

oern

e cle k m

I)iarnetru: I2 I(X)km I)uratzr ullui an (o orbita in jurul

este a doua planeti ca distanli de la Soare gi cea mai apropiati de Terra. Dupi Soare gi Luni, este cel mai luminos punct care poate fi vizut pe cer, unde apare ca o stea strilucitoare, in special inainte de risirit gi dupi apus. Fiind aproape la fel de mare ca Terra, adiposte;te o lume total diferiti: solul este arzdtor, iar atmosfera e densd gi plini de otrivuri.

Soirrelui ):

22; cle zi le terest re

I )trrata

unei zile (o rota[ie jurul axei sale): 1;l cle zi le terestre

corlrpletr-r irt

/

Nucleu stancos

Crustd stancoasd

VuLcANr sr ScuRcERr DE LnvA Un vulcan erupe lavd Peisajul de pe Venus

Din vulcanii care erup se scurg rAuri de l,rva (rocA topita) care parcurg suprafata

planetei si umplu mare parte din cratereie acesteia; de aceea, pe Venus sunt mult rlai putine cratere decat pe Mercu r.

Lava vulcanilor acoperd trei sfertut'i din suprafafa planetei

.". tr-

18

VeNUS, ,,LUcEAFARUL,, DE SEARA

4scoPERrREA

LUr

DATT ULUIT()ART * Atmosfera de pe Venus nu

vrNus

Primele sonde trimise pe Venus s-au dezintegrat imediat ce au intrat in contact cu atmosfera acesteia. U rmdtoarele, ca Magellan, au folosit radare (semnale radio) pentru realizarea de harti ale

permite trecerea luminii albastre; de aceea, daci ai locui pe Venus, ceru[ !i s-ar pirea rosu.

,/,

planetei. {J

* 'AER

InrsPrRABrL

Atmosfera de pe Venus este formatd in special d in an h id ridd carbon ica. Reactiile chimice intre atmosferd si sol formeazd nori de acid sulfuric, care se revarsd pe planeti sub formd de ploi acide.

C,0 lmagine a suprafefei lui Venus preluati de sonda Magellan

ffi -\------/

Un nor de cenuta ;i gaz se inalta dintr-un vulcan activ

---______.--

ter plin cu lavd

De3

TeRRA, Cnsn NonsrnA 7j

,--*-*;$ "di ;$tb:^ :1*,

Crrn Parnu AxoTIMPURI Anotimpurile sunt deterrninate de inclinarea axei planetei noastre. C0nd Polul Nord este inclinat cdtre Soare, este vard in emisfera nrrrdicd gi iarnd in emisfera sudicd; Vara in Europa $ase luni mai tdrziu, este vard in sud qi iarnd in nord.

fil'qPolul Sud --- {"

larna in Europa

Atmosfera

Potul Nord

Vard in emisfera

*

larnd in emisfera

larnd in

z'emisfera

Soarele

sudicd #-"

rlrf ainl :'l:"

Vard in

emisfera sud icd

Terrei ii trebuie un an pentru a

,,,;;ff$PotutNord

se

A

-.

inv6rti

Soa retu

i

, Axd

* 'Zr

+l

restri

'AERUL PE Cnnr

il RrsPrnAryr

nordicd

*r/

te

nordicd

A

Tn

jurul

Atmosfera Terrei, aeru l, este un amestec de gaze, in special de oxigen si azoL Pe mdsuri ce se indeparteazi de suprafata terestri, aceste gaze devin mai rarefiate si, acolo unde se term ind, incepe spatiu l.

uA 5r NonPTEA

24 de ore, Terra face un ocol complet in jurul unei linii imaginare (axa terestra) Pe fata intoarsi cdtre Soare este zi, in timp ce pe cealalta fata este noapte. La fiecare

zi

.

Lumina Soarelui

Noapte

il

r t

De;erturile sunt zone fierbinti 5i aride, cu ploi rare

ULUITOARE * Terra se invirte atet

de repede incet un om oprit pe Ecuator, tinia care imparte ptaneta pe ori zontat5, pErcurge in 2r, de ore /*0 000 km, cu viteza de 1 666 km/h.

.it

tr

:t

r

J-t> t

f,

cAUTA $r DESGOPERA PLANETn pAruArur: pp . 28-29,52-53

Spanul CosMrc

Luna &

Lun" este cet mai apropiat vecin spafial

al nostru. Ne pare luminoasi pentru ci reflecti lumina Soarelui 9i, in fiecare zi, pare ci i9i schimbi forma, deoarece partea luminati de Soare se schimbi pe misuri ce Luna orbiteazd, in jurul Terrei. Spre deosebire de planeta noastri, p€ Luni nu poate exista via{i: nu existi aer; iar suprafa{a ei este acoperiti de cratere.

q# 'MARILE Luxn ix

CIFRE

Distan[a fa{d de Terra: 381 000 km Diametrul:3 176 km Orbita (timpul necesar pentru un ocol in jurul Terrei): 21 de zile qi 7 ore

* .'i I

-{

g. 1

22

"1

&t

aceeasi

fati

DE PE LUNA

dar nu contin apa; au apirut din lava cursi pe suprafata planetei cu miliarde de ani in urmd. .-;r

{

a Lunii.

Suprafa{a Lunii

Daca privesti cu atentie Luna, poti distinge pe suprafata ei mari pete inchise. Aceste zone se numesc miri,

f:

ffi,

pe Terra vedem intotdeauna

Terra vdzutd

'i:

?#

perioad; de timp pentru a se roti in jurul propriei axe cu perioada de rotaf ie in juruI Terrei, ceea ce inseamni ci de

de pe Luna

Unele cratere lunare au diametrul mai mare de 200 km

!

DATE ULUITOARE * Luna are nevoie de aceeagi

n

LUNA

Fnzele Lurun 4 Se spune ci

Cateva zile mai tArziu, )Lincepe

Luna este Noua" c6.nd este svizibila, pentru ca toata s u p rafata intoarsa catre lerra se afla in intuneric.

|

,,

*'

Q

r)

Soarele o lumineazd pe jumatate, iar Luna are

parte su btire a este luminata.

forma de semiluira: este

Lu n

ii, care

M

CAnd trece printre Soare gi Lund, Terra

proiecteazl, o umbra asupra acesteia din

urmd. Cei aflati in zona terestri in care este noapte vdd d iscu I argintiu al Lu n ii devenind rosu cand intra in conul de umbra al Terrei.

Luna este ,,Plin5," cand, dupa ce a parcurs jumdtate din orbita in jurul Terrei, ne aratd in intregime partea sa luminata.

4]

,,PrimuI Pdtrar".

Luna,

EcLrPsA DE LUNA

I

Peste alte cAteva zile,

sa apara luna ,,in crestere" ti se poate vedea o

e Soarele

-

fiumars:::::",

Eclipsa de Lund vdzutd din zona de pe Terra in care este noapte

Vdzutd de pe Terra, suprafala Lunii pare neteda, dar de aproape se observd cd este acoperita de ,$.(A1lci

Qf,,.b

*'

5i cratere.

*

#

t&

{f,.".

!*t

t,

,.,

,q

cAurA gt

DEScoPERA

gntNTA iru .lunul NosrRU: pp . 14-15 t::.

i:

?-'%

\

L

5.

{;

-------

-

E-r!

--r----

-

-

-

+':

\ 6

*-,

23

SpnTruL CosMrc

a, ENERGTA

CfiIfitorie A tt

Urun RncHETE

Naveta este impinsa de rachete, aparate suficient de putern ice pentru a invinge forta gravitatiei si a zbura in spatiu. Racheta care a dus astronautii pe Luni se numea Saturn V.

ln spa rlu

Traim in era spatiali:

Saturn V

astronautii se aventure aze in Cosmos, se lanseaze sateliti pe orbite in jurul PimAntului ti sonde mici ajung la planete foarte indepirtate.

Pentru a se migca in spafiu, astronautii folosesc un costum dotat cu rachete, numit MMU (Manned Maneuvering Unit unitate de manevrare personala)

Omul nu poate supraviefui in spa{iu: nu existi nici aer; nici apA, iar temperaturile sunt de nesuportat. Pentru a putea cilitori in spafiu, oamenii trebuie, a;ada[ si dispuni de echipament adecvat, care si-i protejeze de mediul ostil. Totodati, trebuie si aibi la ei aer pentru a respira.

*

'AMPRENTE PE LUNA Doisprezece astronauti au pa;i pe Luni. Peste milioane de ani, urmele lor vor fi inca acolo, pentru ci pe Lund nu existd vdnt sau ploaie care si le poati gterge.

ln iulie 1969, astronautul Neil Armstrong a fost primul om care a pigit pe Luni

11{

ll

:

t

,

in timpul pregitirii, astronaufii trebuie si se obi;nuiasci si se migte in lipsa fo(ei gravitafiei

2*.$

CAlAroRrE ilu Spanu

O

l

PITMBARE itrt

w

'SPACE

Snnllu

o singura data, in timp ce navetele spatiale pot zbura de mai multe ori. ln I 990, o navetd spatiala a pus in orbita telescopul spatial Hubble.

:ap pani in picioare, protejandu-l de :A ld u ra

sau f rigu I exces ive.

MMU este aclionat de gazul emis de 24 de

mini-rachete

SHUTTLE

Rachete ca Saturn V pot zbura

afara astronavei, astronautu I poarta -r n costum spatial care il acopera din

Naveta spatiali pe

orbiti

\

MMU se manevreazd prin comenzi manuale situate la extre m itati I e

b

Telescopul

ratelor

H

astronautului

ubble

W## EIitriIe { t

TIIIEfrT

l/

.t

-l

-,4e\

"*

i'l

bb

Viziera cdgtii protejeazd ochii astronautului de lumina orbitoare a Soarelu

i

i'

#

cAUTA $t DESCOPERA s.#&l{1l;f; t$i$V#lUTIl

Astro in spafii

: pp . 22-23

L------------r----rr-r

25

SpnnuL CosMrc

Marto, planeta stflneoasi &M"rt",

planeta rece 9i stincoasi, se numegte ,,planeta ro;ie" din cauza prafului rotu care o acoperi 9i pe care, de multe ori, vAntul il ridici in furtuni de nisip ingrozitoare. Marte are anotimpuri, la fel ca Terra, dar este mai departe de Soare, iar temperatura sa este mai scizuti.

MARTE ix CIFRE I)istanIa 1aIz-r cle Soare: 228 cle miliozrne de krn I)iametrul: (i 78(i km Durata LlnLli an (o orbita in jurul Scrarelui): (t87 cle zile terestre I)urutzr unei zile (o nrtalie cornpletir in iur ul propriei axe):

!

\,( i de ore terestre

Lu rti:

) i

--

n m eta t

so ti d

T,':::d Crustd st]ncoasd

CnnrERE 5r VuLcANr

Marte este plin de cratere, ca gi Luna noastri, dar acestea sunt batute de vAnt si de furtunile de nisip. Vulcanii de pe Mar[e sunt asemanatori cu cei de pe Terra, dar sunt mult mai mari.

Robotul sondei Pathfinder exploreazi suprafata lui Marte Praf rogu ridicat de vAnturi puternice Robotul lui Pathfinder a trimis imagini de pe

Marte pe Terra

Albia unui rAu secat: poate, Ia un moment dat, exista apa pe aceastd planeta

I i ;i: ' . ...{ r.*,:_!*r{,&-!..-* _

,*in.-

-,._

.,"f+*,nrr. ."*r.;,'

!::t

:'::

MnRTE, PmNETA SrarucoASA

LUNTLE LUI MnRTE ,tarte are douA luni: Phobos si )eimos. Ambele mici si ico pe rite d e c rate re, au o -crmA am uzanta: seamana cu Joi cartofi imensi! Phobos are Jiametrul de 25 km, iar

DATE ULUITOARE * Cet mai mare vulcan de pe Marte, Muntele Olimp, are 26 km inittime, de trei ori mai mutt decit Everestut, cel mai inatt munte de pe Terra.

'q,-.'.'-

(/ tt-

)eimos de I 3.

,r,

,'

,..:,,r"

,,.

'(,

Mrrtele olimp

' 11' .','r,.. ir' ,,'..,-) .-,;"..:.--,. , I ,t i; 1., 'i'-.'

'1

,,'.,1'

,'".'-'...:.1 _i

....

Everestul

ExrsrA VIATA DE MnRrE?

lmaginile mirite ale suprafetei lui Marte arati un strat de stinci acoperit de o ,,piturd" de praf rosu.

Sonda Pathfinder a asolizat pe Marte in 1997 A trimis pe Terra imagini ale suprafetei rosii si stincoase a planetei, dar nu a gasit nicio forma de viata.

.

Craterele aratd unde au cd,zut

meteoritii

CU

milioane de ani in urmd I I

i i

i

l

*\h

il

f GAUTA

$

I

DESCOPERA p. 18

L---!r---l-E-----t----

27

SpnTruL CosMrc

Iupitew) uria$ul &jrpiter

este de departe cea mai mare dintre planetele sistemului solar: de zece ori mai mare decAt PemAntul! Totuti, nu este o planeti stAncoasi, ca a noastri: este formati din aceleagi gaze ca gi Soarele, dar nu a crescut suficient pentru a deveni o stea. Norii infa;oari Jupiter in minunate viluri colorate, rotii, galbene 9i albe, iar furtunile se dezlintuie timp de sute de ani.

* 'UN JUpITER iN CIFRE Distan[a fa[d de Soare:7 76 de milioane de km Diametrul: I42 984 km Durata unui an (o orbitd in jurul Soarelui): I L,9 de ani tereqtri Durata unei zile (o rota[ie completd in jurul propriei axe): 10 ore terestre Luni: 63

Hidrogen de densitate ma re

Zonele intunecate sunt straturi mai adAnci de gaz, vizibile prin deschiderile d intre nori

UnrAs Gnzos

*'

LUNILE LUIJUPITER Jupiter are 63 de luni: patru mari (lo,Europa, Canimede ti Callisto) restul fiind mult mai mici. Canimede este Luna cea mai mare din sistemul solar. Cele patru luni sunt cunoscute si sub numele de ,, luni galineene" pentru cd au fost descoperite in 1 61 0 de Calileo Calilei.

stincos

lnel sublir

\

Ganimede

28

,,Marea Patd Rogie" este o furtund cu diametrul de 50 000 km, de patru ori di mensi uni le PamAntul ui

Jupiter este numit si ,,uria5ul gazos", pentru ci suprafata sa nu este solida, precum cea a Pamdntului. Dimpotrivi, nucleul siu mic stdncos este imbricat de un strat dens de gaz, f ormat in special din hidrogen si heliu.

Mic nucleu

Hidrogen gi heliu gazoase

Caracteristicile lui Jupiter

,

'ft I

*

JuPrrER, UnrA$ul

i F

DATE ULUITOART * lneLuL sublire care inconjoar;

Jupiter are adesea o grosime mai mici de un kitometru; a fost descoperit abia Tn 1979, de sonda spaliati Voyager. ,,Marea Pati Rogie" in reaLitate nu este rogie m€r€u: culoarea sa se schimb; de [a maro [a rosu patid, dupi culoarea norilor care trec pe d easu p ra sa.

*

','rir', tt.'

i;

Io este

Europa esfe acoperitd de gheata, atAt de neteda incat s-ar putea patina pe ea.

o Iund caldd,

cLt vu lcani

in e ru ptie

tot titrtpul

Lava sulfuroasa exputzatd de vulcan in erup!ie

un VULCANII DE ptr IO Io esle I-Llnzr cerr mai apropiutz-r de Ju lri ter. i

-,\gfr

nI

1

)l

1

).'

clou i-t son cle

fz-rctr1 citevit Iotografii erle vulczttri Ior iu erup[ie.

Vo1'uger au

t

i I

:i

-

lo este acoperitd de u n strat sulfuros de culoare rosie

I

:

L

-------

---

----r------

29

SpnnuL CosMtc

Saturn $i inelele sale &

S"turn este a doua planeti a sistemului

solar ca mirirn€, diferiti de toate celelalte pentru ci este inconjurati de inele late 9i plane. $i alte planete au inele, dar la nici una nu sunt atAt de luminoase 9i de vizibile. La fel ca Jupiter; gi Saturn este un adevirat uria; gazos. Cele doui gaze principale din care este format sunt hidrogenul gi heliul.

lnelele lui Saturn formeazd un disc plat lat

Sa,.ruRN

ix

CIFRE

Distan[a fa[d de Soare: 1 +'26 de milioane de km Diametrul: t 20 5:16 km DuraIa unui an (o orbitd in jurul Soarelui): 29,5 de ani teregtri Durata unei zile (o rotafie cornpletd in jurul propriei axe): 10 ore terestre Luni: 60 H

id

Mic nucleu stAncos

rogen

si heliu gazoase

Micul nucleu solid este infasurat in nori de gaz

Hidrogen de densitate mare

qt PnTETA v

O

FonnrE

FnuMoAsA Observat cu ochiul liber de pe PamAnt, Saturn pare o stea de aur care striluceste pe cer, dar este

suficient un m ic telescop pentru a-i putea admira inelele si cel putin patru dintre Iunile sale. Inelele lui Saturn sunt atAt de subtiri incAt, vdzute

d

in p rof il

,

nu se disting. Saturn

SaruRN gr lruelELE Snl.e Lunile cele mai

indepirtate sunt sfere de piatri inghefati'

f 'LuNtLE

LUt SnruRN

Din cau za distantei enorme de Soare, toate lunile lui Saturn sunt lumi inghetate. Titan, cea mai mare, este singura cu atmosferd.

Phoebe

DATT ULUII()ABT * Atunci c6nd a observat saturn in 1610,

Gatiteo Gatilei nu dispunea de un tetescop suficient de puternic pentru a distinge ctar inelele. s-a gindit cE umft;turite taterale ar putea fi tuni gi a notat: ,,saturn are urechi,,.

* 'SoNDA

Tethys

Enceladus

SpnnALA CnsstNt-HuycENs

Sonda Cassini-H uygens ,i-a inceput cilatoria spre saturn in igg7 .in 2004, sonda Huygens a intrat in atmosfera lui Titan, in timp ce Cassini arimas pe orbita in jurul lui Saturn.

f

sonda spatiali cassini-Huygens

IwELE RonToARE Vazut de pe Pamant, Saturn pare sd

rf;J;:iJTllffi;ffiJiJ:5:ilt: demonstre

I

Mimas

azd, cd sunt mii. Sunt fgrmate din fragmente de piatra

shffifi.ll'uorbiteazainjuru

Itr ' I

---..

\

Sistemul de inele al lui Saturn

Titan, cea mai mare dintre lunile lui Saturn

ry U

fim:*tit;;; $TltNTA iru .lunuL

Nosinu: p. 48

SpnnuL CosMlc

Uranus, I{eptun gi Pluto &Pl"n"tele

cele mai indepirtate de Soare (,,planetele exterioare") sunt Uranus, Neptun ti Pluto. Uranus ti Neptun au cam acelagi diametru, de circa 4 ori mai mare decat al Pemantului, o atmosfere foarte dense, mici nuclee stAncoase si inele subtiri . Degi, conform ultimelor convenfii astronomiG€, Pluto nu mai este considerati planeti, o vom considera,*x in continuare o planeti de sine stititoare. Este atAt de departe incAt cu greu se distinge, chiar gi cu un telescop foarte puternic.

UnANUS iN CIFRE Distanfa fa[d de Soare: 2 87 l de milioane de km Diametrul: 51 t 18 km Durata unui an (o orbitd injurul Soarelui): 84 de ani tereqtri Durata unei zile (o rotafie completd in jurul propriei axe): L7 ,24 de ore terestre Luni: 27

:i' :i ;: :,[i | "' iff i,':,: i: !::!,Zhidrosen

:t*- EffiX;'on'ndedensitate F--

.'%,fu 4

-

Fff\

Mic nucteu stancos

Uranus este inclinat

in lateral

e

'LuMrLE ExTTRIoARE Uranus;i Neptun sunt uriagi de gaz, ca ;i Jupiter si Saturn, dar nu atat de mari. in schimb, Pluto este o micd sferi stAncoasd de gheali. Este atat de departe de Soare incAt orbita sa este enormd.

Inelele intunecate ale lui Uranus au fost descoperite abia acum 22 de ani de sonda spatiala Voyager

UnnNUS, NePTUN gr Pluro

Pluro 5r CnRoN

DATE ULUITOARE * De c6nd a fost descoperit

Stim de putin timp despre Pluto si mica lui Lund, Caron, deoarece sunt foarte indepartate. Caron are ju mitate d in d imensiu nea Iu i Pluto si a fost descoperit abia in 197 B.

in 1930,

PLuto a parcurs doar un sfert din orbita sa in jurul Soa re [u i.

Pruro ix

,,Marea Patd Intunecatd" a lui Neptun este o furtund de dimensiilnt

CIFRE

Distanla fa[d de Soare: 5 \) | t+ de rnilioane de km Diametrul: '2 281 km Durala Llnui an (o orbitd injurul Soarelui): '2 \9 de ani tereqtri Du rata unei zile (o rota[ie completd in jurul propriei axe): 6r't de zile terestre Luni: 3

0

rbita

tui

Neptun .

/

soa re /

r G-J \-:.s_/

/

//'t

--.#t-"'id?

-'l'

,",'-'

'*rd-

/

0rbita tui Ptuto in punctul ce[ mai apropiat

\-\--

de Soare

0rbita lui Pluto

ffi

PTANE,TA CEA MAI

ixonPARTArA in general, Pluto este planeta cea mai indepdrt atd, de Soare, dar o parte din orbita sa este mai apropiatd decdt cea a lui

\s

NnpruN

ix

CIFRE

Distan[a fa[d de Soare: 4 t+]'i de milioane de km Diametrul: !+9 528 km Durata unui an (o orbitd in jurul Soarelui): 165 de ani tereqtri Dtrrata unei zile (o rota[ie completd in jurul propriei axe): 1ti, 1 de ore terestre

Luni:

13

NeptLln.

in

aceastd perioad5,

Neptun este planeta cea mai indepdrtat

d.

$TllNTA iN JURUL NOSTRU: pp. 48-49 L---rr-r------r-r-----

33

SpnTruL CosM,tc

* 'Cu

servareil

OcHn ilv Snnlru

Telescopul spatial Hubble reuseste sd capteze

fotografii foarte clare ale unor stele foarte indepartate, pe care le transmite pe Pamint prin sem nale rad io.

Universul ;i originile sale ;i pentru a ciuta urme de viafi in alte lumi, astronomii folosesc telescoape foarte puternice. Pe

Telescopul

spafial Hubble

Tt

Pimint ajung firi incetare, din intreg

Universul, Iumini gi unde radio. Telescoapele optice au lentile sau oglinzi;i folosesc lumina pentru a studia stelele, in timp ce radiotelescoapele au antene mari, prin care capteazi unde radio. Unii oameni de ttiin{i incearci si intercepteze semnale radio ce ar putea fi trimise de locuitori ai altor !umi.

:=

C

Un radiotelescop

't' Nh

' RADIoTELEscoAPELE Rad iotelescoapele, precu m

Very Large Array din New Mexico (SUA) , sunt prevdzute cu antene parabolice uriase, pentru a capta semnalele rad io d in spatiu .

for Extraterrestrial lntelligence, lnstitutul pentru Cercetarea lnteligenfei Extraterestre), savanfii folosesc ma;ini speciale pentru a intercepta eventualele semnale radio striine. La SETI (Search

O

parte a cupolei

ramAne deschisa pentru a lasa sa intre in telescop lumina stelelor.

*7

DrNcoLo DE Nonr Atmosfera terestri tinde sd absoarba Iumina stelelor, facand astfel dificil pentru astronomi studiul astrelor. Pentru a rezolva aceasti problema, telescoapele optice mari se instaleazd pe vArfurile muntilor foarte inalti, unde aerul este mai curat si mai rarefiat.

OSSERVAREA

SpnnuLut .J'z: Z/'

Lumina intrd fn telescop din acest punct

Z'D

{'.-lg

*M1d "l

v\

O oglindd secundard reflecta lumina ogl i nzi i principale in ocular

CAnd aerul este curat ;i rarefiat, stelele se disting clar in intunericul cerului

(sub oglinda principala)

,lv

f

JL

zA

+

)k

74

I

rJz

4t

*lo "l^l

;.f\ <"v\.

Telescop optic

I

a;ezat pe vArful unui munte

--'g re

*'

EsrE CIwEVA Acolo?

in 1974, radiotelescopul din Arecibo (Puerto Rico) a lansat un mesaj in spatiu. Mesajul va ajunge Ia o alti stea si la eventuale forme de viati inteligente abia in anul 27 000.

Mesajul este codat ;i contine informatii privind persoane, u n itati de masu ra 5i telescoape.

Oglinda principald (sub sasiu) focalizeaza lumina si face ca stele foarte indepartate sa para aproape. Un ;asiu solid din olel sustine oglinda.

Mesajul de la Arecibo

ft:)--

---r----

t\ 6"urA ?

l---------r

-- -- - - - - - - - - r

gr DEscopERA

coMUNcATnLE: pp.

i

42-43 /

MARILE INVENTII: pp. 44-45 --------r

--

{F3s

SpnTruL CosMrc

Asteroini

Obiecte pietroase din

orbita din jurul Soarelui de-a lungul centurii de asteroizi

OtaO

$l meteorolz,I &

Artero tzii sunt buciti de piatri ce dateazd, din vremea formirii planetelor; existi milioane de asteroizi in jurul Soarelui. Meteoro tzti sunt fragmente mai mici de piatri 9i praf; unii cad pe PemArt, dar; fiindci au dimensiuni mici, ard in contactul cu atmosfera. Un meteoroid care atinge solul se numeste meteorit. *'

Asteroizii sunt prea mici pentru a fi observabili de pe PamAnt fara ajutorul unui

s€

telesco p

-$

Asteroizii ce contin dioxid de siliciu sunt din piatra

., c'

Asteroizii carbonatici co ntin carbon

$;

FAsrR DE AsrrRovt Majoritatea aste roizilor din sistemut solar orbiteaza in jurul Soarelui intr-o centura aflati intre Marte ;i Jupiter. Sondele spatiale care trec spre planete

mai indepirtate riscd sd intre in coliziune cu ei cAnd o traverseazi. Asteroizii metalici contin fier Asteroizii se dezintegre azA cAnd se ciocnesc

t

LtzruNr iNrRE

AsrrRo tzt

Uneori, asteroizii se ciocnesc ;i se sparg in buciti mai mici. Acum milioane de ani, existau poate doar citeva sute de asteroizi, care au continuat sd se ciocneascd.

DATE ULUIT()ABE * Asteroidut identificat ca fiind cel mai mare din f69ie se numegte Ceres 9i are

diametrul de aproape I 000 km.

*

Mutli meteo roizi sunt f ragmente de praf ,,pierdute" din coada cometelor.

J TERO\Z| $r METEOROTZT

f

'STELELE

CAzATOARE

Cand un meteoroid intra in contact cu atmosfera terestri, devine incandescent;i traseazd o dara lu m inoasd pe ceru I noptii. Aceste dare lu m inoase su nt den u m ite meteori sau stele cizitoare.

* 'CRATERUL

Traditia spune ci acela care vede o stea cizitoare trebuie si-;i puni o dorinfi.

BnnRINGER

Acum aproximativ 50 000 de ani, un meteorit cu diametrul de circa 60 de metri a cAzut in Arizona (SUA) , creAnd un crater adanc de 17 5 de metri si avdnd latimea de 1 265 de metri.

Craterul Barringer

\

i$

r'

r)

b.r

#:

ft-

Cea mai mare parte din asteroizi este la fel de veche

precum sistemul solar

Coliziunile intre asteroizi, frecvente in epoca formdrii sistemului solar, sunt in prezent mult mai rare

------------rr

-t:Ti

+\ ff"urA $r DEscopERA Y

L-----------------rr

DtNozAURn: pp. 54-55 -

-

{F3r

SpnTruL CosMrc

Dflre de lumini sunt conglomerate de piatri gi gheafi cu dimensiuni de cativa kilometri . Cele mai multe se gesesc departe, in partea exterioari a sistemului solar; dar unele urm eazd, lungi orbite eliptice care le aduc atit de aproape de Soare incAt Ie putem vedea. Cometele au aspectul unor dare sau pete foarte luminoase in mitcare; unele au cozi luminoase cu lungimea de milioane de kilometri .

&cometele

DATE ULUIT()ARE * Coada cetor mai mari comete vizibite de pe Terra dep59e9te 160 de milioane

#? 'O ConpA DE Gnz Coada este un amestec de praf si gaze care sunt emise de cometd atunci cand se apropie de Soare. Cand o privim, pare incandescenti, dar in realitate

inghetati si striluceste doar pentru ca reflecti Iumina Soarelui.

este

O

cometi cu coada

caracteristici

ONIGINEA CoMETELoR

{

I

Atunci cind o cometi

se

apropie de Soare cam la distanta la care este planeta Marte, aceasta incepe

si degaje

=+

gaze.

r) Atunci cAnd se apropie

L

Nucleul unei comete esfe format din gheatd, praf si fragmente de piatra

de Soare,

ti praful desprinse din cometa formeazd un nor luminos, gazul

denumit

,,coamd,".

r)

J

,,Coama" este un nor de gaz 5i praf ce inconjoara nucleul

Particulele mici provenite

Ue la Soare imping gurul si praful si le dispun intr-o coada I u nga.

DAne DE LurvllruA Vdzutd de pe PdmAnt, coada cometei are aspectul unei dAre luminoase Coada din praf se desfdgoard in spatele coamei cometei

Coada de gaz este indreptata in directia opusa Soarelui

%MErEcuffi;:',, Unele comete, precum cometa West, au doud, cozi indreptate in directii d iferite. in aceste cansri , coada albastruie , gazoasi, se alungegte in directia opusd Soarelui, iar cea alba

CovtETA HU,LET Cometa Halley poartd numele astronomului englez Edmond Halley, cel care i-a calculat

primul traiectoria.

in IlOS,Halley a

prevdzut cd o cometd care a fost vdzutd in 1682 se va intoarce aproximativ la fiecare 76 de ani, qi aqa a fost.

Cometa HatLey ltapiseria din Bayeux, 10661

sau galbuie, facuta din praf, se dezvolta in directia din care

vine cometa.

lmagine din 1986

+3e

SpaTruL CosMrc

fiRTTLE crr-r MAr vrcHr Cele mai vechi ha(i ale cerului provin din China ti au peste o mie de ani.

s

E*^ @ )t"tele

par si-gi schimbe pozi{ia de la o noapte la alta ;i in cursul anului; acest lucru se intAmpli deoarece, in timp ce Pimintul se rotette in jurul Soarelui, el se rotette gi in jurul propriei axe. Hertile cerului reunesc stelele ?n 88 de grupurl, denumite constela{ii; in aceasti pagini vei gisi hir{ile necesare pentru a putea distinge unele constelatii.

*'

'illl"T:*'', DrN Iurulr PAruA iru NotEMBRTE Steaua Vega cea albastra domina cerul emisferei nordice, fiind vizibila si dintr-o parte din emisfera s u d ica. in cearca sd rec u n osti patratu I fo rm at d e constelatia Pegas sau Fomalhau lt, steaua foarte

luminoasi din apropierea Capricornului. Noiembrie

Octombrie

t'Septembrie

Harta cerului

Pentru a folosi harta, caut-o mai intAi pe cea corespunzitoare lunii curente. Harta este alcituiti astfel incAt si arate cerul aga cum apare seara (aproximativ la ora 21 :45'), privind spre sud. Jara noastri fiind situati Ia nord de Ecuator; vom distinge mai ales constelafiile desenate in partea de sus a hirfii; daci insi vom cilitori Ia sud de Ecuato[ vor fi vizibile cele desenate in partea de jos; in acest caz, pentru a folosi harta, trebuie si intorci cartea.

Ai reu;it si recunogti cAteva constelatii?

ayqua!oN

ayquopo

ayqrualdag

HAnTILE SrelARE

* 'STEAUA

Cer

SrprELE? Lumi nozitatea stelelor se mdsoard cu o mdrime numitd magnitudine: stelele cele mai luminoase au valoarea 0 sau - 1. Cu ochiul liber se vdd stele pand, la magnitudinea tj.

ici, steaua cea mai apropiata de acest punct este Steaua Polara. em isfera nord

August

TnnE

STnATUCESC

PoLAnA

Daci am putea vedea m iscarea stelelor accelerati, le-am vedea rotindu-se in cerc in jurul unui punct fix. in

Harta constela{iilor din jurul Polului Nord

DE

In cursul anului, stelele se Iulie

Iunie

misca de la est la vest, a5a ca cite5te ordinea lunilor de la dreapta la stAnga

Balanla este una dintre cele I 2 constelatii ale zodiacului

Sistemul nostru solar face parte

din Calea Lactee: se distinge

ca

o dAra luminoasd palida si valurita care traverseazd ceru I

De Ia Ecuator, -'toti vedea stele

:'in ambele : ,n

r r r - - - - - r -r - - - r r - r r - !

ft)--

Ag -Y

isfere

v v $r DEScoPERA ) ) cAUTA -

Y

Tsntny

e!ln

I

etun I

ATLAs: pp. 1o-1

1,s4

!.----------------r--- -@

I I

(

+41

Spn1lUL

f

'SrELr sr Ztt

@l$eme

&^ ffi'lnci

Populatia maya credea cd uneori zeii luau infatisarea stelelor 5i a planetelor.

Fe wg'r

din Antichitate, existi legende despre stele gi figurile pe care acestea le desenau pe ce[ ata cum dintotdeauna oamenii au folosit astrele pentru a naviga gi pentru a se orienta.

Poem ilustrat de mayati, in care diviniti{ile au formi de planete.

?f,-

DTcEMBRTE PArrrA ir.r Mnr Cauti cele trei stele luminoase ale ,,centurii" lui Orion. Pornind de la ele, poti sd recunoSti si strilucitoarele stele Sirius, in Cainele Mare sau constelatia Leulu i.

Harta cerului

Celetorii din emisfera nordici foloseau Steaua Polari pentru a identifica pozi{ia Polului Nord, in timp ce aceia din emisfera sudici se ghidau dupa cele patru stele din Crucea Sudului pentru Polul Sud. Odati reperate nordul ;i sudul, puteau determina gi celelalte puncte cardinale. Primii cilitori au stribitut oceane gi degerturi folosind doar stelele pentru a se orienta.

Todia Gemenilor este una dintre cele 12 semne zodiacale.

-*?{

!ew

a11ydy 4uew

f

'STELELE

POLULUI SUD

in dreptul Potului Sud nu se afli nicio stea, dar unele stele din vecinitate formeazd o constelatie in forma de cruce, denumita chiar Crucea Sud u lu i.

SrEn,' Snu PTANETA? C0nd priveqti cerul instelat, pare dificil sd distingi stelele de planete, dar poti sd o faci in doud feluri: lumina planetelor este fixd, in timp ce aceea a stelelor clipeqte, iar planetele iqi schimbd incet pozi\ia fafd de stele. Stelete ctipesc.

Harta constela{iilor de deasupra Polului Sud

Februarie Constelalia

Ianuarie

Decembrie

Gemenilor este noscuta pentru stelele Castor 5i

cu

Pollux,gemenii din mitologie

Orion, vAndtorul, cu centura sa de stele luminoase

t"NsrE

LAt I LE zoDIAcALE in fiecare an, Sourele traverseazi aceleasi 12 constelatii. Acestea rep rezinta cele 12 semne zodiacale, adesea reprezentate prin animale, precum Taurul si Racul.

Ecuator Racul

cAUTA $l DESCOPERA cAuroRr gt EXPLoRAToRI: p. 15 l--r-------r----rr---r

aueruqal

eyenuel

eyqrua)ao

+,43

SpaIUL CosMlc

Viilta unei stele &O

srca se nagte dintr-un nor de gaz gi praf (nebuloase). ln Univers, sunt prezente stele de toate vArstele: intotdeauna se nasc unele noi, in timp ce altele mor. O stea triiegte in medie cAteva miliarde de ani. Steaua noastri, Soarele, are circa 5 miliarde de ani: este o stea de vArsti mijlocie.

M

xm-ru #ry€

#r xf 4 Stelele noi

se

I nur. d in gaze le

* 'S-A

;i praful dintr-o nebuloasa.

NAscur o SIEA

O nebuloasd contine materia

prima necesari pentru viata unei stele. ,,Cheaguri" de hidrogen si praf se aduni, atrase de forta gravitationali reciproca. Unindu-se, se incilzesc ;i apoi se aprind.

DATT ULUITOARE * Peste 5 mitiarde de ani, 9i

Soarele se va miri pini cind va deveni o ,,giganti rosi€". Atunci va fi de o suti de ori mai mare dec6t este acum, iar temperatura Pim6ntu[ui va creste p6ni [a mii de grade.

-$

.J:.

, L

O parte dlg-g"z se

concentreffiS si' formea 26, o sferd care se inv6.rte.

t

==

Vrnrn

Uruer

Srel.r I

CuroRrLE SrnrELoR

Stelele atbe au

O o

temperaturi de circa

Astronomii pot sd-qi dea seama

1

de temperatura unei stele dupd culoarea sa. Stelele rnai calde ard

0 0000c

in finat. steaua se raceste si se

transforma intr-o

neagri.

,

.: ,,

p

F

La sfAr;it, giganta

rU rosie Tsi consumd tot

Stetete gatbene, precum Soarele

rnai rapid Ei trdiesc mai pu[in decdt cele,,reci".

itica

,

nostru, au temperatura de circa 6 0000c

Stetete atbastre sunt cete mai calde lcirca

Stelele portocatii si rosii sunt cele mai

20 0000c1

,,reci" [3 000-/r 500oCI

I

CAnd steaua a terminat uproape tot hidrogenul, ., se mareste, devine o gigan;t rosie si incepe sd consu elemente care ard la,,.,si

4]

temperaturi mai m

Giganta rogie Betelgeuse

q# 'O

GrcnrurA Ro5lr O stea aflata la sfArsitul vietii incepe sa-ti consume propriul combustibil, h id roge n u I ; cAn d acesta este pe terminate, steaua se mdre;te 5i i5i loarea in rosu, oev,,ffimH}c m Da cu culoarea tn rotu, schimba scn devrffi,d astfel o giganta ro;ie.

'

r

,..*+h;;*ir.

't,,,.

ffi' ry''

Ar cLO)nnc:ernt ItrirArrnodru-se,

J ST sfe

o :e l,le SC gaze ;e1inrca al,lzesc, b3a;ze.

rra ra ASse SC e;aFprririnrdle:si;i

yirinre)o)Ss1 :d, )vr vine ;te d, dev .ea t. r

in

o)sstea de

m nensi rerISsirunnri m d din nijij loOCcii 'al il luc st stra uce C€ e5SI inmllp (dle )tee tir rdtti 1C0nmr iliarde al dpl'troxin rxiinmila r

j,deian rnii.

vl

urA $t

DEScoPERA

hiT"e tl$ JURUL NOSTRU:

pp. 38-41

45

i stele &Ostea de dimensiune mijlocie

precum Soarele va deveni o giganti rotie gi apoi o pitici albi. O stea de dimensiuni mult mai mari, se va miri intr-o supergiganti rotie gi, in loc se se mictoreze, va da nagtere unel uriate explozit (supernovi) : ceea ce rimAne din micul nucleu rotitor se numeste stea neutronici. Stelele de neutronice, sau pulsarii, emit fascicule de unde radio.

€PLozrA Urur suPERNovE La explozia unei stele, se poate atinge

o luminozitate egala cu cea a I 0 miliarde de sori, dar n u pentru m u lt tim p. in cAteva saptimAni sau luni, lumina scade, pana devine practic invizibile.

* 'NEBULoAsA

RncuLUr

in

1504, s-a observat o lumina neobisnuita pe cer: exploda o supernovd. Norul de gaze ;i praf ce s-a impr5gtiat in spatiu se vede si astdzi si se nume;te Nebuloasa Racu Iu i; in interioru I sau, se afla o stea neutronicd.

Explozia unei stele care devine o supernovi. Nebuloasa Racului

SUPERNovE gt SrrLE NeurRoNtcE

Pol magnetic

Stea neutronici

Stea neutronicd

PursARrI Polii magnetici ai unui pulsar emit unde radio care cdlStoresc rniliarde de kilometri. Deoarece pulsarul se roteqte, fasciculul de lumind se roteqte Ei el, ca lumina unui far. U

nde radio

:APursin); CAnd undele radio ale unui pulsar ajung pe

Pamant, pot fi interceptate de un radiotelescop: ele produc o serie de impulsuri ce se pot transpune intr-un grafic.

DATE ULUITOART * Supernovete sunt at6t de

[uminoase inc6t cel pulin cinci au fost observate cu och iu t tiber, ina inte de i nventia tetescopu tu i.

lmpulsuri regulate provenite de la un pulsar.

-ffi-2) cAUTA gr

-- --- - - -- -- - - - -'l DEScoPERA ) itu JURUL No$rRU: pp.24-zs ( - ---

:

T

gntNT*

I l----r-

r--------------

tF4r

Spnnul CosMlc

Gf,urile negre &CAnd

stete foarte mari mor devin lucrurile cele mai ciudate din Univers: giuri negre. O gauri neagri are o fo(e de gravita{ie atAt de puternici incAt nimic nu-i poate scipa, llici micar lumina! Degi giurile negre sunt invizlbile, forta lor de gravitafie ajunge foarte

departe, dtrigAnd tot ceea ce intAlnesc. Pentru a identifica o gauri neagri, astronomii studiazi efectul acestei forte.

Gaurd neagrd

!6srrn

cnRE sE MrcSoR rnzA

Cand o stea se transformd intr-o gaurd neagrd, dimensiunile sale se reduc mult. Daci Soarele nostru ar deveni o gauri neagrd, diametrul siu, in prezent de 1 ,4 milioane de ki lo m etri , s-ar red u ce la 6 .

*

DATE ULUITOARI * Quasarii sunt obiecte[e cele

mai indepirtate care se cunosc in UniveFS: produc o mare

cantitate de energie, dar nu in real,itate originea tor.

se stie care este

lru CAUTAREA GAURTLoR NTGRE Can d s u nt atrase intr- o gau ri n eagrd, p rafu I s i gaze le ste Ie Io r invec i n ate se incalzesc ;i em it lu m ini, u nde rad io si raze X. Pentru a descoperi gaurile negre, astronomii folosesc satel iti speciali, capabili si intercepteze razele X.

SAtCIitUI RXTE iN

ciutarea giurilor negre

t

z GAURTLE NecRE

* 'O Gazul provenit de Ia o stea vecina este atras catre gaura neagra

lrrrrMA NrncRA

in spatiu se gasesc si obiecte ciudate, denumite quasari, care au poate in centru o enormi gaura neagrd. Quasarii au acelasi aspect ca ti stelele, dar sunt atAt de indepartati incat e posibil sa aiba lumina cAtorva miliarde de stele.

Quasar

Stele, gaze gi praf se invArtesc in jurul gau rii negre d in

centrul quasarului.

Jeturi de gaz ies din quasar de-a Iu ngu discului

I

axei

Gaurd neagrd

Orizontul de even iment

Y

aura neagri

* 'CApEREA

lrurR-o GnURA

NencRA Praf

;i gaze

-/ -)f->k d* ))K ao") JN/

fi *

ilrl

{I t

Zona care inconjoard o gaura neagrd se nume;te ,,orizontul de eveniment". Tot ceea ce se afla in interioru I acestei zone risca sa fie atras de fo4a de gravitatie a gaurii negre ;i sa dispara pentru totdeauna

din Univers.

'cnurA gr DEscoPERA /rrr:--------------r-c-!

i

MAHILE INVENTII: pp . 22-23

cum FUNcTtoNEAzAI: pp. 52-53

/a

t-4s

SpnTruL CosMrc

Calen Lnctee ./)- ( 'L -{ / r)oarete, steaua

?

noastri, face parte

dintr-un uriat grup de astre (galaxie) denumit Calea Lactee: acesta confine 200 de miliarde de stele dispuse in forma unei spirale uriate. Observind cerul intr-o noapte senini, departe de luminile orasului, poti si distingi cu uturinte o dari de lumini palide, ca laptele:

Vdzutd din spafiu, Calea Lactee are

aspectul unei imense spirale de stele

Prafuri gi gaze ascund centrul galaxiei vederii

noastre

\

Calea Lactee.

q# 'ANil-LuMlttA Calaxiile sunt atat de mari si atAt de indepartate incAt, pentru a le mdsura, oamenii de stiinta au nevoie de o unitate de mdsu ri speciala: an ii-lu m ina. U n an-lumina este distanta pe care lumina o strabate intr-un an, adica 10 000 de m iliarde de kilometri. Galaxia noastri, Calea Lactee, are uria;a latime de 1 50 000 de ani-lumina si o adAncime de 1 500 de ani-lumina.

Calea Lactee

DATE ULUITOARE * Daci ai putea c5l5tori cu viteza

luminii, in 28 000 de ani ai putea ajungi de pe Pimint in centrul galaxiei Calea Lactee.

*

afti

[a circa o secundS-[umini de PimAnt, Soarele [a opt minute-lumin5. Luna se

si

f

CruEA

'GALAXnLE

SUNT DIFERITE Calaxiile sunt de diferite tipuri, in functie de forma lor. Majoritatea sunt in spirala sau eliptice; unele spirale au o bara care le trave rseazd p ri n ce ntru altele au formi neregu lati. ,

Galaxie in

spirali

Galaxie in spirali

Galaxie

barati

eliptici

(sau Ienticulari)

Galaxie

neregulati

Aglomerdrile de puncte, de formd sfericd, pot cuprinde pAna la un milion de stele Brale lungi de stele se infdsoara in spirala in jurul galaxiei

Andromeda este galaxia cea mai apropiati de Calea Lactee.

*L.MERAREA LocnLA

4'NcoLo

DE cnLEA Lncrrr Calea Lactee se mitca in Univers impreund cu 30 de alte galaxii, intr-o grupare denumita Crupul Local. La rAndul lor, grupurile se aduna in aglomerari. Crupul Local face par-te din Aglomerarea Locala.

Andromeda, sau M3 1 , este numele unei superbe galaxii in spirald, ca ti Calea Lactee. Situatd la 2,4 milioane de ani-lumini, contine circa 300 de miliarde de stele. Cu ochiul liber, se zireste cu greu de pe Pamant.

Grupul Local

r- --------rrr-rr----

Aglomerarea Locali

ffir cAut^A: gr DEScoPERA ) T gntNTa irv JURUL NosrRU: pp. 20-21 ( I

l----------------rr---

rt

SpnTruL CosMrc lstoria Universului

Big Bang

Universul a fnceput ca o mare explozie, Big Bang-ul

&Multi

oameni de ltiinti cred ce Universul a apirut acum aproximativ 15 miliarde de ani ca o explo zie uriate, Big Bang-ul. inainte de ea, materia Cosmosului era concentrati intr-un spafiu foarte limitat, apoi a explodat in toate direcfiile. La inceput, Universul era fierbinte, dar in urma exploziei s-a ricit; acest proces nu s-a incheiat inci.

I l

I

Batonut de energie/ descdtutata de explozie se intinde si incepe sa se rdceascd

N!r *'

UNrvERsuL sE ExrrNDE Forta teribila a Big Bang-ului

I * 'PRrMu

AroMt

Oamenii de stiinta cred ci, dupa doar patru minute, Universul a devenit atAt de rece incAt a permis particulelor sale minuscule sa formeze prim u I atom. Atomii sunt elementul de bazd a tot ceea ce existd

in

contin ui sd indepirteze galaxiile unele de altele. Poti verifica singur: deseneazd citeva galaxii pe un balon si imagineaza-ti ca acesta este Universul. Acum sufli in Universul tau si vei vedea cum galaxi i Ie se indeparteazd.

Univers.

Galaxiile se indeparteazd ca desenele de pe

Hidrogenul, primul atom (prezentat la o dimensiune de milioane de ori mai mare decAt cea

reali).

balon u I tau.

:-;'gri$'-* t:*-,-r;Pr:s.l;$r

Blc Bnruc

CenToGR AFIER EA UxT VER SULUI

in

1992, satelitul COBE, a real izat o hartd

cu microunde a Universului, in care se observd uqoare sclipiri: sunt ceea ce rdmAne din energia descdtuqatd de Big Bang. Regiunile mai calde sunt roz gi roqii qi indicd zonele in care au inceput sd se formeze galaxiile.

Galaxii in spatiu

€PnrvrRE

ir.rAPor itrr Tr.rp mai indepartate se gasesc Calaxiile cele la asemenea distanle incat lumina Ior are nevoie de miliarde de ani pentru a aj unge la noi. Atunci cand savantii o observa, o vid ata cum era acu m m iliarde de an i. Harta cu microunde

realizati de

C0RE

Satetitut C0RE Se formeazd primele particule de materie

Primele stele ti galaxii s-au format din nori uriasi de gaze

DATT ULUITOART * Universul ar putea si se

extindi sau si se opreasci si inceapi si se restr6ngS; in acest caz, s-ar termina gi apoi

Galaxiile continud

si

cu un Big Crunch.

se indeparteze

*

Big Crunch ar putea fi echivalentut Big Bang-ului si ar naste un nou Univers.

cAurA $r DEScoPERA COMUNICATIILI : p. 46

!n.t3,

I

SpnTruL CosMrc

':

ruI

$, frF

@'

fim sp&fiu

E*ploririle spa{iului abia au

?nceput, dar lucrurile inaint eazd, repede; in viitor; am putea chiar si triim pe planete foarte

%

lAroRIrLE itrt Snnlru, MnRELE ECRAN Daci iti plac filmele SE, nu ai decat

PE

sd alegi. Sunt sute de filme care

povestesc despre calatorii in spatiu s i intal n iri cu creatu ri extrate restre.

O scene din

filmul ,,E.T.

extraterestrul"

indepertate... ldeea cilitoriei in spafiu gi ipotezele privind ceea ce am putea intilni foarte, foarte departe de noi ne fascineazi pe tofi: iati de ce programele de televiziune gi filmele cu astronave gi cilitorii in Univers au atAta succes. Cine ;tie, poate ?ntr-o zi am putea si facem o excursie pe Luni sau poate chiar pe Marte.

Mulfi viseazi si intAlneasci fiinfe venite din alte lumi, dar pAni acum nimeni nu a reusit si le demonstreze existenta.

,'

,.-.5{,-1

:

Mine pe Luni

subterand

--VuroRUL iru Spnnu

'STATIA SpnnALA lrurinNATrorunlA ALPHA Statele Unite, Japonia, Rusia ti alte

PeseJE SpcnETE, LTnii oameni de qtiin[a sunt convinqi ca erista treceri asemdndtoare

Se intrd in pasaj printr-o gaurd neagrd

tari, printre care 5i Italia, construiesc o statie spa!iala care sa orbiteze in jurul PamAntului, in care si poata trai si

t trnel trrilor, denumite worrnholes (..eduri de viernte"), care leagd gdurile llegre intre ele qi collsiderd cd in viitor se vor putea parcurge distante turizrse folosincl aceste treceri.

->''

----^-----

d

lucra astronauti si oameni de stiinta.

st se iese

prin alta

E

MINE itrt Spnnu

Unii asteroizi sunt bogati in metale: unul singur ar fi de ajuns pentru a procura tot fierul de care avem nevoie pe Pamantl in viitor, s-ar putea sa fie posibil transpor-tul asteroizi lor pe Luna, unde sa fie utor de exploatat.

E

*>

xploatarea

Utilaje folosite

O reprezentare a statiei spatiale

pentru

internationale Alpha

m

inerit

res u rsel o r

de filoane de metale pretioase ale asteroizi lor

$

O

Vehicul lunar .

cAUTA $r DESCOPERA f

'-iM rilNCTIONEAZAf : pp. 30-31

t----------tF.-

.F.'

tr

rr n-' 7

t

e

't

,

F*

-

5---+-.*-

':' _\*r'r

',',''.

#. '

f

-rfr}r-

r55

SpnTruL Cosul|c,.'..

Glosar de euvintereheie An-lumini: distanta parcursd de lumina intr-un an. Utilizal deseori ca unitate de misuri pentru distanle foarte mari.

Asteroid: o bucati de roci care orb iteazi in ju ru

Coami: norul de gaz si praf care inconjoari o cometd.

Gauri neagri: un obiect creat prin implozia unei stele

Cometi: un bloc de praf

imense. Forta gravitationala este atit de putern ica incAt

si

gheata care orbiteazd in jurul Soare Iu i.

nimic, nici micar Iumina, nu poate scipa din aceasta.

I

Soarelui. Un asteroid poate fi cdt un fir de nisip sau poate aj unge pana la 1 000 km d

iametru.

Astronom: un om de stiinta care studiaza obiectele din

spatiu.

Atmosferi:

gazu I care

inconjoari o stea, o planeti sau o Lund. Aurore: luminile colorate vizute pe cer Ia polii PamAntu lu i.

Axi: o linie imaginari care trece, de la pol la pol, prin centrul unei stele, planete sau luni care se roteste.

Azot: u n gaz care rep rezi nta

Constelatie: un grup de stele care dau naStere unei forme

pe cer cAnd sunt vdzute de pe Pamdnt.

Crater: o adAncituri produsi atunci cAnd un meteorit se love;te de suprafata unei p Ianete sau a u nei lu n i.

Dioxid de carbon: un

gaz fara

culoare gi fari miros, care este prezent in atmosfera multor p lan

ete.

Eliptic: de forma unui cerc tu rtit. Lu n i le s i p lan ete le se

Gravitafie: forta care atrage totul spre centrul unei stele, planete sau luni.

Heliu: un gaz utor, incolor, care se gase;te in interiorul ste le lo

r.

Hidrogen: cel mai utor gaz si cea mai des intAlnita substanta

in i nte rio ru I ste le Io r.

Lentili: o bucati de sticla sau plastic transparent, cu o formi care deviazd razele de

Iu m

ina

cAnd trec prin aceasta.

deplaseazi deseori pe orbite e

Ii

Luni: satelit natural orbitand

ptice.

Erup{ie: un jet de gaz iesit din su p

rafata Soare lu i

.

in jurul unei planete si numele dat u n icu Iu i sate I it natu ral al PamAntu lu i.

patru cincimi din aerul din

Galaxie: un grup de miliarde de stele deplasAndu-se prin

Magnitudine: in astronom un numir care descrie

jurul nostru.

spatiu.

strilucirea unei stele. Cu cat

'u.{

ie,

este mai mare numarul, cu

naStere atunci cAnd o stea

atdt este mai pulin strilucitoare steaua.

de dimensiunea Soarelui si-a epu izaltot combustibil ul 5i se prabu;e5te in sine.

Sistemul solar: Soarele, cele noud planete 5i lunile lon cometele, asteroizii si tot ce se rote;te in ju ru I Soarelu i.

Manta: roca grea din adancul unei planete, pe care pluteSte stratul subtire de scoarti.

Meteorit: u n nr eteo ro id care unge la sol, formand de multe ori un crater.

Pitici neagri: u ltima f azd, prin care trece o stea cind

Stea: un glob de gaz urias, strilucitor, cum ar fi Soarele.

moare.

aj

Pulsar: o stea care pulseazd,, transmitand unde radio.

Supernova: o stea care explodeazi ;i, timp de caliva ani, strilucette la fel de mult ca o intreagi galaxie.

Meteoroid: o bucata de roci deplasAndu-se prin spatiu, care intra in atmosfera Pamantului ;i formeazi o stea cdzaloare sau un meteor.

Nebuloasi: un nor de praf in spatiu. Unele

gaz si

Quasar: Quasar vine de la obiect cvasi-stelar sau QSO. Se referi la ceva ce seamini cu o stea, dar nu este o stea. Nimeni nu 5tie exact ce sunt quasarii, dar ar putea fi galaxii indepartate, stril ucitoare.

nebu loase sunt stral ucitoare,

pe can d alte le

su

nt intu n ecate.

Orbiti: traseul unei planete in jurul unei stele sau al unui satelit in jurul unei planete. Oxigen: gazul care reprezinta putin peste o cincime din aerul din jurul nostru si este esential pentru cele mai multe forme de viatd.

Pitici albi: o stea micd, putin strdlucitoare, cu diametrul de aproximativ 1 000 km, care ia

Satelit: un obiect care se mitci in jurul altuia, de obicei o planeti. Poate fi un satelit natural, cum este Luna, sau un satelit artificial, cum ar fi o navi spaliali. ScoarfA: stratul de suprafati din piatri al unei planete sau al unei luni.

Unde luminoase: vibratii electromagnetice care pot fi detectate de ochii no;tri. Putem vedea unde luminoase de d iferite lu ngim i ca avind culori diferite. Undele lu m inoase calitoresc prin

spatiu cu o vitezi de 300 000 km pe secundd.

Unde radio: vibratii electromagnetice care transporti semnale radio prin spatiu.

Univers: tot spaliul, materia energia care existi oriunde.

si

Semnal radio: un fascicul de unde radio care poarti informatii.

57