Fenomene Climatice De Risc

  • Uploaded by: Ioana David
  • 0
  • 0
  • January 2021
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Fenomene Climatice De Risc as PDF for free.

More details

  • Words: 790
  • Pages: 27
Loading documents preview...
FENOMENE CLIMATICE DE RISC Deșertificarea

Cuprins: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Definiție Caracteristicile esențiale ale deșertificării Factori Repartiția geografică Deșertificarea în România Consecințe

Măsuri de combatere

Definiție Convenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării defineşte acest risc drept “degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride şi subumedeuscate ca rezultat al acţiunii diferiţilor factori, inclusiv ai schimbărilor climatice, precum şi datorită activităţilor umane”.

În cadrul clasificării fenomenelor de risc, deşertificarea este considerată ca fiind un fenomen de risc de natură ecologică.

În declanşarea şi evoluţia acestuia, un important rol îl au condiţiile climatice, procesul de deşertificare apărând atunci când un interval mare de secete se suprapune peste un climat semiarid.

În zilele noastre, noţiunea de deşertificare presupune:  o mare variabilitate a precipitaţiilor cu frecvențe secete,  micşorarea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie,  degradarea solurilor.

Caracteristicile esențiale ale deșertificării diminuarea suprafețelor de sol acoperite cu vegetație;

Sursa: http://kleercut.net/en/book/print/31

Sursa: www.nature.com  creşterea albedoului suprafeţei active, deoarece solul nisipos sau argilos lipsit de vegetaţie are culoare mai deschisă şi deci reflectă radiaţia solară mai mult decât cea mai mare parte a plantelor;

 pierderea considerabilă, adesea definitivă, a plantelor persistente(arbori şi arbuşti)

 exodarea şi sărăcirea extremă a solurilor → vântul antrenează particulele şi mineralele cele mai uşoare, lăsând humusul şi carbonul care se oxidează rapid. Ploile rare, dar violente provoacă o eroziune puternică prin şiroire şi ravenare, materialul transportat fiind acumulat în fundul văilor sau în bazine .

Sursa: www.learner.org

Factori • naturali: creşterea frecvenţei şi intensităţii perioadelor secetose; • antropici: cultivare excesivă şi de tip monocultură, suprapăşunat, despăduriri, incendirerea vegetaţiei, practicarea unei agrotehnici necorespunzătoare;

Suprapășunat http://emsnews.wordpress.com/

Despădurire (www.redorbit.com)

Incendierea vegetației (http://www.fao.org/)

Repartiția geografică Suprafaţa totală afectată de deşertificare este de 39,4 milioane kilometri2, ceea ce reprezintă 26,3% din suprafaţa uscatului.Teritoriile afectate de deşertificare ocupa 36% în Africa, 25,4% în America Centrală şi de Nord, restul fiind distribuit în Europa şi Australia.

Sursa: www.geocases1.co.uk

Africa Regiunea Sahelului: la nord de Ecuator, pe o fâşie de circa 7.000 de km, extinsă între Oceanul Atlantic şi Marea Roşie, de o parte şi de alta a paralelei de 15° lat. N, pe o lăţime cuprinsă între 350 şi 1.200 km. Sursa: bauscharddebate.com

 Botswana  Namibia  Africa de Sud  Angola  ţările Africii de Est  SV Madagascarului.

becuo.com

America  Nord:Podişul Marelui Bazin, Podişul Colorado, partea sudică a Podişului Preriilor  Sud:pampasurile uscate preandine

Asia Podişul Anatoliei, Siria, Irakul, Iranul, Afganistanul, regiunile Aralo-Caspice, Asia Centrală, vestul Chinei

Europa spaţiul mediteranean :Spania, sudul Franţei, centrul şi sudul Italiei, sudul Peninsulei Balcanice  Europa Estică  Europa Centrală

Regiunile cele mai expuse deşertificării, existente pe teritoriul României sunt:Dobrogea, Sudul Moldovei şi Sudul Câmpiei Române. În teritoriu,deşertificarea se manifestă prin reducerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie,intensificarea severă a eroziunii eoliene a solului, precum şi a salinizării, crustificarea şi compactarea solului, scăderea procentului de materie organică şi elemente nutritive din sol, creşterea frecvenţei, duratei şi intensităţii perioadelor de secetă şi creşterea progresivă a intensităţii radiaţiei solare.

Sursa: greenly.ro

Una din cauzele majore care au condus la crearea premiselor deşertificării din România,dar mai ales din Dobrogea, este definită de fenomenul distrugerii conştiente a terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil. Acest fenomen, este cauzat în special de activităţile antropice şi are ca rezultat deşertificarea ireversibilă urmată de distrugerea întregului ecosistem.

Consecințe Diminuarea producţiei de hrană, reducerea productivităţii solului şi o scădere a capacităţii de regenerare a terenului;  Creşterea inundaţiilor în zonele din avalul râurilor, reducerea calităţii apei, sedimentarea în râuri şi lacuri şi colmatarea lacurilor de acumulare şi a canalelor navigabile;  Agravarea problemelor de sănătate datorate furtunilor de nisip şi praf, în special a infecţiilor oculare, a dificultăţilor respiratorii, a alergiilor şi a stress-ului;  Reducerea mijloacelor de trai, forţând populaţia afectată să migreze.

Măsuri de combatere Efectuarea unei riguroase expertize ecologice a tuturor proiectelor elaborate; Ridicarea nivelului de trai şi a gradului de civilizaţie al populaţiei din mediul rural;

Conservarea şi creşterea numărului de grădini publice mici, lărgirea spaţiilor vezi pe perimetrul oraşelor şi satelor;

Conservarea şi reconstruirea unor ecosisteme naţionale importante, cum sunt: lacurile, spaţiile mlăştinoase şi mlaştinile, excluderea amplasării depozitelor de deşeuri de orice natură, perdelele forestiere de protecție

Marele Zid Verde Centura de copaci se va întinde din Senegal până în Etiopia, la Oceanul Indian, şi va avea 7,775km lungime şi 15km lăţime.

Oamenii de ştiinţă spera că aceasta centură de copaci să combată eroziunea solului, să încetinească viteza vântului şi să oprească avansarea nisipurilor. Este foarte important ca naţiunile să planteze copaci nativi, rezistenţi la secetă, care nu vor afecta mediul indigen.

Bibliografie  Popa, V. (2008/2009) – Schimbări regionale de mediu, note de curs  www.ecomagazin.ro  www.apmbc.ro  en.wikipedia.org  infoserver.ciesin.org – United Nations Conference on Desertification  www.unccd.int  http://www.stopco2.ro/2010/06/22/africanii-vor-sa-opreasca-desertificarea-cu-marele-zid-verde/  http://dezechilibrenaturale.blogspot.ro/2013/02/desertificarea-definitie-cauze-efecte.html  http://riscurinaturalesiantropice.blogspot.ro/search/label/Seceta%20si%20desertificarea

Related Documents


More Documents from "Mariana Borodea"