Gilbert Durand

Gilbert Durand

Capitolul I

PARADOXULIMAGINARULUI IN OCCIDENT

L Un ircnoclasmerufumic csigur,moslenircanoashi ccamaiili{irtat al ancesfalicstcaceeaa nlonoteNmlluiiLlJmat Bibliei. lnterdic.tiaconfectiondiioriciireiimaginll4iilon), ca un subslitut al divinului, este fixati in ccadr.,doua porunci a Lcgii lui Moise(/e.ri/"o.XX,'1 5); pedtitliparte. catjiiuoriiudaisnul a inlluentatnult rcligiilc monotelsle (loan,'tt,2l'l Cortnr€ni, gineain el: crestinism.ul UllI l3; Fapteledpostolilar,XV 29 .) si islanismul(C,r0&il1l,43; XX, 96 etc.).Foarlecurind,aceslLri iroNclasm Vlt, 133-13,+; izlo de adevfu metoda lilittl un religios i s-a addugat (ltdice avinddmdoua bina.ri socratjsmtbndat pe o logicd valori:r, Nde\ar 'i l/.] fdl\,,tue.prmmo'tenir"a .'o.rate. apoi a lui Platon fi a lui Aristotel,ulma sd delir$gum a ddatu'ului lncepi\d pioceduriefrcientdde ceu.;ilre aiales de Cristos) si inainte (secolul al lv-lea Aristotel iu F0[ulungi aceea calepftdd este din adevir citre secole,caleade acccs cerlitudirilt de la mult, L0gicii, expedenlafaptelor li, mai bind pentrua ajungeladdevdrprir acelraliona,nent $rcesle numit dialecticdfi in caretunctioneazddin plinprncipiul solutii, ,,tertuluiexclus"(.,sau...sau")cc propunedouiu0rft

129

una absolut adeverata,cealalti absolutfalsi, excluzindu_se ori(e a lreiasoluliepo.ibrlaSe inlclegedc la sinealrrnclc;' avanseazi dacAdatulperceplieisauconcluziaunui rationament se poale care nu imaginea propozrtii . ..adevarale .ingrLrele sau ettc del a lals" rcd-uce la un areumentfomal ,,adcvirat nu se conclude Iorizati ca fiin-dnesigurdli ambigui penhucA cr t..\cdereaei) o unicdPropozltlelormxld din aperceptia cu mull estcde(isuspeLldta. .,u ..adeiirata: .,[,1.a. lmagina!ia falsitdlii"' a erorii a fi ,,stdpioa li inaintede Malebranche,de Imagineapoatese se deschidi la infinit unei descried,unei inepuizabilecontempliri.Ea nu se poareblocain enunfulnet al unui silogism.Ea propuneun ,,rcalvoalaf', in vrcmece logica ceredeia,,cla tatc si distinclie". ar:istotelice se nu uitan ce mesajulcreftin a fost difrzat in limba lui a Si, dupaunii. loLmai qinlsragrecea:La Ari5lolcl.p.tecul. lon de..aldoilea cel Pa\el. pennislogi.alLriniisrotcl:Sfinrul dator" al crestinismului,era un evrcu grccizat;text]ll Eran' !,ftzliilor ne-a fost transmis(in forma llti pimifiva) doar in ereceste.De-aceea,inainte de marca descoperirc'de cdtre "Occidentul crestin,in secolulal XIn-lea' a textelorlui Aistotel. nu ffebuiesene miram ca problemaimaginilor s-apus cearnaigreci cu acuilaledin )ecolulal Vlll lea.in re8iuned zatda crestinedtii,Orientulbizantin a ceruiBise cd, sene mcade Rolna'l dc Papa ameninlil amintinr.nu sc separase a lslalnului.Impiralii \i malerialar. alil spirilualacil de invaTia. voiau sA pretexl ca sub Bizantului, lind piept puridlii icono vor claite a Islamului amenintdtor, distrugetimp de aproape doudsecole(730-780,apoi813-843)imaginilesfintepiskalc pe aceqtiaca idolatri Cu sigu de cdlugiri fi-i vor Persecuta despre aceasta,iconodrdii (cei care vorbi vom mai rantd, si pdn a tdumfa' dar aceastf,ce_ venereazdicoanele)vor s{lrsi leble ..cearte"lesteilllr un fel exemplardin ce privestemotivele 1 B. DUBORGEL, ,'/"n, e, a't et Pehsie de L'n9isible.CIEREC' Saint Etierne, 1991.

130

si mobilurile care,continuude-alungul secolelor,au impins imaginileli pc Occidentulseminlnalizeze,chiarsapersecuie, apAdtoriilor Al doilea moment care trebuieretinut ln aceastdfcnnd nredieconstituirca iconoclasmuluioccidentaleslescolastica vale.Sc erile lui Aristotelau disparlrlmai mult saumai Pulin timpul peripetiilor careacoped tueisprezecesecolede isto e Ocsidentului si careau vazut, succesiv,naufragiul civiliza.tiei :esti,al lnpeliului lui Alexandru,crcqterea li apoidishxge crestinismului,schismaBizanImperiuluiromall,nagterea lui $i a Romei,apariliaIslamului,cruciadeleetc.Si brusc,un ant musulmandin SpaniacuceritAde Islam,Averoes din 6doba (1126-1198),descopedsi haducein arabi scrierile ui grec. Acestehaduced au fost reluate cu aviditatede fi teologii creltini. Cel mai cunoscut si cel mai cd sistemullui dcvinefilozofia oficiali a Biseuent.Denl-ru iiromane.esteSfintulTomadin Aquino. Afost o marelen_ rationalismuluiaristotelicfi a adevSivi penfturacordarea ilor credinteiintr-o ,,suml" teologicdce aveasedevini axa rcflectiea scolasliciiin inhegime(doctrineaScolii, adicea it5lilor conftolatede Bisedce)din secoleleal XIII-lea al XIV-lea. Clnd.rnult mai tirziu, Calileu si apoiDescartesau stabilit Iizicii modeme- cecace constituiecel de-al tfeilea t al iconoclasmuluioccidental au fAcut-o,desigur, erorile lui Aristotel, dar in nici un caz contrazicind tia filozofici a acestuiasi a continuatorului siu, Toma din o, si anumeca ratiuneaesteunicul mijloc de a accede de a lesitima accesulla adevir. Mai nult ca niciodati, ind cu secolulal XVII-lea, imaginarulesteexclus din cedurileintelectuale.Exclusivismul unei rnetodeunice, oda ,de a descopei adevdlul in Etiinle" - acestaestetitlul - invaDletal faimosuluiDiscrl,i (1637)al lui Descartes Imaa cunoaitedi,,veritabile". tot cimpul de investigare 131

- ',nebunacasei"- esteabandonati ginea,produsal imaginaFei irtei de a con.'ingea predicatorilor,a poelilor li a pictodlor; niciodaleeanu areaccesla demnitateaarteide a demonshaUniversul mentalpe careni-l lasemoslenfteli experimen pe planinclitarealui Galileu(saneamintimde demonshalia, nat, a ,,legii cideii coryurilol') fi sistemulgeomelic al lui Descartes(geomctrieanalifce, in careodcdrci figuri :ij oricir ei rnisciri, deii oricirui obiectlizic, iicorespundeo ecualiealgcbdce), estcun universde mecantcin caredemenulpoctrcnu mai are loc. Mecanicalui Calileu saua lui Descartesrczuna obiectulstudiatla jocul unidimensionalal unei singurecauzalithf; un singurdeleminism guverneazioriceuniverscare Durnne/,crl bilclordebilr:u-d ll sndil te modelulciocnirii Doale 'istem rnEcgului al inilial dc iiinrlexilatla iolL,l ,,bobunac' de cinci se_ in creftinitate Acesteide neevitatmoiteni cealalli va adiuga cole de rationalism,secolulal XVIII leaii (adice cel carc enpirismultactual travcea lraditieiaristotelicc: alelLLi nun1e Marile fenomene). incearcdsedelimiteze,,fapte", - ctr de empirism legate rimin David Hume li IsaacNewion ei incepe al pafulea monent al iconoclasmuluioccidental, nromentin care sinteminci sclrfundalj ,,Faptul"' pe lingn argumentulmtional,apareca un alt obstacolciue seinsffie in fal contra imaginaruluiconfundatdin ce in ce maj mult cu delirul,cu fantasmulvisului,cu ira.tionatulAcest,,fapf'Poate el esterodulobservalici fi de douafeluri: derivatdin percePtie' un ,,evenimenf, poate fi de asemenea si al experimentirii,si Luminilorl nu secolul cum e iaplul islorjc. fi daci uneo alunecepini la freneziaiconoclastea,,turbalilof'de la 1793' el stabit;stecu griii o dati cu lmmanuelKanl' dc exemplu o limita dc netrecutinue ceeace poatefi exploral(jumeafeno_ menului) prin percepliesi judecati, prin resurseleRatiunii pure, si ceeace nu Poatefi niciodad cunoscut,domcniul I G- GUsDORF, t.s/rir,.iPes.l.ld

t32

Pensdetusi'cle d's Lunittrs'

ilor probleme metafizice:moa ea, lumea de dincolo, mezeu...(lumea,,nurnenului"),ale ciror solulii posibile Ratiunii. conhadictodisi constituie,,antinomiile" Din aceasu insolire dintre factualitateaemPidftilor li iconoclaslia ralionalismuluiclasicsenaste,in secolul XIX{ca, pozitivismul- ciruia pedagogiilenoastreii sint ftibutarc:JulesFery ii cra disciPollui AugusteComIe ifilozofiile istorici.Scientismul(adicadoctrinacarenu rccuoastedrcpt singur adcvArdecit pe acch pasibil de mctoda tiintifice) fi istoricismul(doctrinAcarenu rccunoaltedrepl auzereale dccit pe aceleacaresemanifesti, mai mult sauma1 ccle doui lin materialiceltc,in evenimentulistoici) sint gindirea simozolii carcdevalueazdintotalitateinaginarul, licd, mlionamentulprin similitlrdine,deci metafora...Orice imaginc"carenu e pur Eisimplumodestulcljleu al unui lapt ,stesuspechd:sint alungatecu acelasigest,dincolodeierenul :ermal qtiinlei,reveriite,,poe{ilol' ca.redevin din aceachpa stemati",halucinaliile Eidelirlrile bolnavilor mintali' viziuchestiune, misticilor,operelede ar1d.in ce privcsteaceastd con_ rcglementind amuzantse nodm cd in legeafranceza edificiilorpub)ice,doar 1 7, din cheltuielicstededicat , infrr.unusegiriiartistice.Aceasti rcfu1arcli aceasd inci Ieoriaimaginaliejfi sinttenace;elearticuleaza caJeanPaulSarrel contemporan imaginarultila un filozof Aceasti lentderoziunea rolulLliinaginarului in filozotia occidentale,dacea asigurat,pe de_oparte' ln episternologia a progrcsuluitehnic ii dominaliaaceslci onna ascensiune imateiale asupracelorlalteciviliza,tii,pe de altAparlea llat,,adulrulalb fi civilizat" cu un Paftjcularisnmarcal, I J.'P.SARTRE.L /ftu8;ndl,",Gallintud, l94O Ped Sart€,inaginea este{lcciro,,c!asi observalie".un..neant".o.degradarea cuno\rerii' cdacter ,.inperios fi infmtil"i ea,,seamiindctr eroareadin efinozism .) , adatrglSdtre, opltudastlblPcngutezadasicnde la Arlstolclincoace'

separindu-lpeel si ,,rnentalitatea" lui logicddercstulculturilor lumii, taxatedrcpt ,,prclogice",,,primitive"sau,,arhaice". Dar aceastdconsolidarea unei exclusive,,gindiri fdre imagini"l, a unui refuz- contranaturii si contramultor mari civilizafii al valorilor !i al pute lor imaginaruluidoar in profitul epurelorratiunii li al brutalitifii faptelor,a intilnir, chiarin Occident,numeroase rezistente.

2. Rezistente le imaginar'ului incf, din zorii socraticiai rationalismuluioccidental,insnsi Platon,sirgurul prir intermediulcAruiacunoastenfilozofia macsfuluj sduSocratc,sustine,1nceeace privestevaliditalex imaginii, o doctrini mai nuantatadecit a succesoruluisiu Aristotel. Desigur,celebteleDialoguri \ot dif\lza si vor asigura validitatearafionarnentului dialectic.Nu degeabaesteplaton maestrullui Aristotcl!Dar Platonstiedejaci numeroase adeveruriscapf,filftajului logic al metodeipenharcAeleconstring Ratiunealaantinomiesi sercveleazd,ca si zicemala, pintr-o intuifie vizionari a sufletului pe ca.reAntichitatea greaceo cu nosteabine:mitul. Contrarlui Kant, Platonadmitecd existeo ca.lede accesla adevirudlenedemonshabile gmlie limbajului imaginaral mitului: existenlasufletului,lLrmeade dincolode moafie,mistereledragostei... lmagineamiticAvorbestedirect sufletuluiacoloundedialecticabloiati nu mai poatepdhlnde. Tocmai aceastimostenireplatoniciani va insufleli pa4ial, in secolulal VIII-lea in timpul celebrei,,certe"a iconoclastilor argumenta(ia iconodulilorvictoliosi.Heraldulapdrarii jmaginilor a fost Sfintul Ioan Damaschinul(secolul al VIII lea dupi Cristos),campion,confraunei teologiia abstractiunii, al trimiterii pdn icoanii cdtle un ,,altundeva"decit lumea noastrd, I A. BURLOUD.I,4 P.rrl e d'dptas tesrccherches erytrinehtalesdc HJ. Wdtr,Mets.l et Biihlet, A],an.1927.

134

aceasta ln purataditie a idea.lismuluiplatonicianin cateo lume idealdvine de sussAjustifice si si luminezelumeade si coruperea".lcoani lici, de jos, unde domnesc,,generarea carciprorotipr foll imaginealui Dumnezeuincamaliin a vizibild a fiului siu, Isus- aceasdimaginevie fiind iectad qi reprodusdpe niframa cu careSfinta Ve.onica, iloasf,,ar fi sterschipul lui Crist martirizat.Asta insenna temeierea,gnlic inhupirii cristice,fatd de vecheahaditie a monoteismuluiiudaic, a uneiadin pdmelereabilii aleimaginilorin Occidentulcrestin.Pe[tru ci la imaginea Cristos,figuraconcrcti a sanclidtii luiDumnezeu,unna sh adaugefoafic cudnd venerareaimaginilor tuturct persoa or sfinte adici atingindo anume,,aseminare"cu Dumfie mamalui Cristos(in greceste,irdlofto,r,.,mallralui "), FecioaraMaria,apoiinainte-nergitorul,Sffntul Botezdtorul,apoi apostolii,Siin sfirsirtoli slin{ii...Paralel i curentuluiatit de putemic al iconoclasmuluimtionalisl, ninau in crestinilateo esteticia imaginii ,,slinte"pe care bizantineaveas-o perpetueze timp de multe secoledupi ismadin 1054;i, in acelasitimp - prin mariolatde(cult al ioarci Mada) si hiperdulii (veneratii nedrmurite) ale slin - un cult pluralizatal vifiu(ilor sanctitdli divine, hizind i idolatria, saumicar infoducind variante politeizantein stdctprovenitdin iudaisrn.in sfirsit,rugdciunea faqaunor icoane privilegiateconstiluia un accesdircct, -sacr:rmental (scepindadministdii ecleziasticea sacratelor),la sacrosancta lune de dincolol... Acestei rezisten(ebizantine la distrugercaimaginii trcbuie i se adauge,in secoleleal XIII-lea si al XIV-lea ale creqinflorire a iconodulieigotice, $i Occidentului,grandioasa in mare pafie de succesulordinului si al mentalifitii

i fratemite!a SfinruluiFtanciscdin Assisi(1226).Urd progresivdupdiconoclasmulslabital esleticiicistercicne ' b. uusuKUEL..f

.tr

135

din secolulal XII-lca, predicatede Sfintul Bemard,,,timpul caledralelor"$i al bogatei1oromamenta{iiligurative (statui, vitralii, iluminuri etc.)inlocuieste,pulin cite pu{in,in inina cetatii. austerafirchidere a minlsthilor izolate in lafidele pline de tuferifuri !i in v5ile rurale.Franciscanii,cilugiri neclaustrati, nu numai cAvor fi propagatoriiacesteinoi sensibilitdli rcli1roase - de\,()tio modernd nu numai cd vor fi creatorii numeroaselor,,puneriin imagini" ale misterelor credinlei (rcprezenttuiteafale ale,,misterclor",figwdri ale celor paisprezeceoprfuidin ,,drumulducii", instituirca dcvoliunii penhu ,,ieslea"nalterii luilsus- presepio punercin scena,pe rdcro din viala sfintuluifondator,difuzarede aunor episoade mol71e, ,,Biblii moralizate"bogatilustnteetc.),darvor fi $iprcmotodi lueia din ralelefilozofii aleimaginii in Occidenl,careincepe cu deschidereacetrenaLrrea fioletti-lor sfintului din Assisi cintindu i pe fiatelenostrusoarcle,pe soranoastd luna, fi se prelungeste pdn fainer-dt'ium mentisin Deum(,,Caleasufletului pe care l-a avul Sfintul citre Dumnczeu") al succesorulLti geneml al Ordinului,Slintul Bona_ anume SlLperiorul Francisc, la loan Damascurn se intimpli venlxm. Nu numai cd, asa chinul si in tradiliaplatoniciani,imagineasitnclit;tii inci6 la pini la sanctitatea insefi,dar !i _ pdtr[ndereaprincontemplarc iar naturalismulempirismuluiadstotelica trecul pe_aici!aNaturii, a Creatieiesteo chemarela calea odce reprezentare cifre Creator Orice contenplare, orice pdvire asupraCrealiei inseli arenivelul ei cel mai dejos, este,,vestigiu"(vestigium) al atotbunitiii Crcatolului.Dar sufletulumanestecapabilse rcprezinteli mai prccisprin imagine(imago)vitulilc sancti td1ii.ln line, etapdsupremia itinerariului,Dumnezeupoatesd (,rirrililrlda)cu propria-i acordesufletuluisffnt ,,aseminarea" figur;. Deci, plin treptele celor tlei teprezentdri in imagini - sufletulcreateste vestigiu,jmaginepropriu-zise,asemdnare docftild urma creatorul. Aceasti rctrimis cdtre Dunrnezeu si dea avint nu numai multor reteledin l,flilatio Christi,Ilu numai eflorescenteicultelor sfinlilor, unde dominicanii qi

136

franciscaniivor rivalizain concurcnliale,,legendeaurite,.r,ci ulma sd lie determinantipenftu estetica,in specialicono_ gralic;.a creslmi{atii occidcntale lor alita.'jl c:reri..a si . ultul icoaneifu:eseripcntruBiqeficdOrientului.Dar acesiedoua esteticialeimaginii, acceaa Bizantuluisi aceeaa crestnetitii qedezvolta. romanc. casa\pmem asa.in \encin\ ers.Bizanlul focalizeazdrcprezentareafigurilor si contemplali4pe imaginea omului ha.nsfiguratde sfinteniesi cdruiaIsus Cristosii este prototipulviu. Assisi- umat de Roma pontificalA- face sa infoe,,Doamna" naturdln tablorl Opliunein caresensibilitatea ltuilor celtice(Franta,Belgia,TAr e de Jos,Irlanda,Sco,tia...) se va scutundacu incintare, mentalitateaanticei culturi a celliior fiind in mareparteinvadaEdc cultul si de mitologiile divinitetilor peduii, ale mtuii, ale furrunilor2...putin cite putin, in lablourilccu suhiccle religioa.e!or [ipredilccte ccenele in aerliber (Iugai,r Egipt,predicilede pe nunte, pescuitulmilaculos,evreiiin pustie,rugul ap ns etc.),iar aceastipredilectie va predomrna progre.i\p;ndIa a invrdainneagasupratatJ J imaginij.Libera deschidere sprcNaturi si sprercprezentele ei trebuiasd provoaccun fel de dublu efect peNers:Dc de o parte.figuraomuluisestergedin ce in cc in decorulnarurol al apelor,al pidurilor, al munrilor; pe de altd parte,in mod parador"l., ultul ndtufii[a(ilileazarevenreadj\ inilaliloreletare,dar antropomorfe,ale vechilor piginisme. Umanis_ Renastedidin Old'rocer,o (secolulal Xvlea) va vedea mod pa:radoxal exaltareaomului naturalsi a decoruluiseu dar si intoarcereala teologianatu.ali a fo4elor antropomorfecarestiipinescnatura,intoarcereala peglnism... In aceastistarcde crizi a teologiei crestineva izbucni itateaReformei si a ceeace putemnumi ceade a treia ,

I Ceamaicelebriiiinil a domhicmului JACeUES DE VORAGINII DA VARAZZE), ce axcludecu gclozieoricealuzjela ordinulconcu.ent 2 GLBERT D[trtAND, B?dur-artset ar.htibes,p.U.F.,1989.

t3'l

rezisteflfi iconoduli pe ca.rco va aduceContmrcfoma. Refoma lui Luther li mai alesaceeaa succesorilorlui, printre care Calvin, esteo rupturdcu proasteleobiceiuripe carele luase tsisericade-a lungul secolelorsi anumeprin contamlnarea umadsti a marilor papi ai Renaqterii(Pius al llJea, Alessandro Borgia,Iuliu al u-lea, t€on al Xlea, fiu al lui Lorc[zo Magnificul). Deci esteticaimaginii si exiensiaajunsAla sacrilegiu a cultului sfinlilor vor fi combitule de Refolmd. Este un iconoclasmafiqatcarese haduceprin distrugeride statui li de tabloud. Toru$itrebuie senrnalatci acesticonoclasm,cu sensul lui strict de ,dishugerea imaginilof', se tempereazdla protestanli prin cullul Scipturilor li, in egal6masuri Luther em muzician Eio afezape DoamnaMuzici (Frza Musika) lmediat dupdteologie! al muziciil. Sd notamin trecercce ln marile rcligii teistecu iconoclasmbine afinnat, ca islarnismulsi iudaismul, nevoiade figuntivitate se repercuteaziasupraimaginii litemre si asupralimbajului muzical. Henry Co$in, rnareislamolog si ln egaldmisure prolestantfrancez,nu s-ainselatin interaceastipdvinie. Nu numaicd islamismulcompenseaza dicua figudlor pictate sau sculptate inzestr'indu se cu imenEi poefi (Att6l Hafiz, Saadi)qi practicindrccitaluri sacledemuzice viziona.d",Pdn imag,spirituala(,!an,i),dal chiar,,povestirca nile ei litemre.deci fi.rdsupofiiconic,esteo tehnicede tdmlinefabild La fel in iudaism'aldtwi tere(/d'lril) la sanctitatea existdo exegezi,,poefce"a Sc p_ pur legaliste, de exegezele turilor (care,de altfel,cuprind,,ci4l' poeticeprecumcelebm Ctntarea Cinfiilot ^tit de comenhte)li mai alcso investire religioasiir1nuzica de cult si chiarin muzicaafa-zisprofane. Pentrua nu cita decitun elementde comparaliecu aceste ,,imagini"pe carele-arnputeanumi ,,spirituale"in monoteisa\ e g e 7 e l seza J i c ii m e n s e m e l ei u d a i c . ir n u s u l m epnu. l e n d poeticd!- pecarco constttuleopera muzicali si de asemenea I E. WEBER. rz /6i?!e p on 1o80.

prctendhteer lanSrc dllenand.'cham

i38

celui mai marecompozitorprotestant:JohrnnSebastian Bacb (1685-1750).Muzicianprcrestanrtirziu in raportcu Reforma, Bachpdsheaziintacteirspim(ia$i teodaesteticea lui Lurher. Cuvinlele si nuzica celor doue sute de canlate,n potimilor sale, sint merturia magni{ici a existenteiunui ,,imaginar., protestantde o incredibildprofunzime,dar carese ridica in puitatea inconocl4stl a unui loc de rugeciunede unde sint alungateimaginilevizuale,tablourile,statuilesi sfintii. ContrareformaBiseaiciiromane va fi o cxacte conhaponderela aceasti decizieiconolastda rcfomatilor. Ea va ajungechiar, ?ntr-unmoment repedeuitat din feicire, sa sus, pectezeomniprezentaDoamneiMuzici in sluiba luterandl. Imaginarului ..spiritual'alprolcstjrnrilor. ea ii ua opunemrj ales,intr o manieri categorici,iconoduliafigudrilor in came fi oaseale Sfintei Familii, numi6 ,,iezuiticd.,(Isus. Mada. Iosi0, alesfin.tilorDocrod si Mdftu sitoi ai Bisericii.Secolul al XVI-lca, al t umfului Conl-rarefonnei, pe care-ocodilici faimosulConciliu din Trcnto,poateli consideratca fiind al treileamaremomental Occidentuluiin rezistentasa la iconoclasm.Rezistentide aceasddatdprccis focalizati $i careva opune exceselorReformei exceseleinverse ale artei si ale spiritualiralii baroce.Doi eminenrr slccialisliai b ocului2au pulut da analizelorlor subtitlud care circumsciu in doud imaginicalitdfileacestuinou imaginar:baroculesteintr-adevdr ,,banchetal ingerilol', tittu carcleagi doueimagini antiterice {sau ,,oximoronice"),aceeaa fiintelor de pur spirit, cum slnt i.ngeii, si aceeacu totul camalda banchctului- dar el e la fel de bine ,,profunzirnea aparentef' (titlu nu mai putin enigDratic, r Oralorienii(de undevine cuvintul a/airltd) Sfintutui Filitpo Neri tint cei ce au impus Conrrarefonneiitnensuln jloc dc prcdicaresi de convertrepe carel consrituienruzicaretigioasi. z CL.{. DUBOIS,l,cBul?que,prcjbk.rew deI appaMc., Ltuousse, 1973: D. FERNANDSZ, 1,. Batquet .tes onges.L,Eura?e barcgue de Ranc a Pras ae, Plon, 1984.

139

penfu ce profunzineane e sugeratiprin ceeace e mai superficial: aparenlacarc sedeclinnin apariliegi chiarin spectacol Ace(ledsinlcalilalileimaginilpecarene-o de marepompa'...1. propunebarocul: pletod cu totul camah, tdviali chiar a repre_ zenti.ii, dar si, prin efecteleacesteade suprafaF,prin jocu rile epidemice, prin vituozitd.tileacesteatriumtaliste,acces la orofunzimeasensului. Faii de imaginarulproteslantdetumatcdtletexlul literar va cxagerarolul spiritualacodat saumuzical,Contra.reforrna figurer or saucultului sfinqilor lmaginile sculptatesaupictate, sauuneori imaginile pictale imitind sculpturain ,,trompeI'oeil" invadeazdbisericile,fie in vastul spaliual naveiunice lasate lbera in noile bazilici in ,,stil iezuit", fie in virtuoziteUle a.rhitectumlecu care a a baroci va inzestm Europa celebra ,,scmilunabarocd"l ce acoperi Italia li Europacentrale- li America de Sud timp de aprcapetrei secole.ln planul indeptutat al opercirnor arhitec(ica Boromini, cavalerulBemini, a unor pictori ca Veronese,Tiziano fi mai alesTintoretto,Rubens, AndrcaPozzo,hebuieasezteExercitiaspiritualia(1548)ale fondatorului socictetii- sau Companiei lui Isus, sfintul lgnaliu de Loyola, veritabiltratatal contemplatieiimaginale care este,impreund cu ltinerarium al Snntulni Bonaventura, una din celedouechartecelemai importante- si suslinutede cele mai putemiceordinereligioaseale devofiuniimodeme: intli cele franciscane$i apoi cele iezuitice- ale imaginarului mislic al Occidentuluicre$tin.Din fazanoviciatului,compa nioflul lui lsus e supusunor exercitii sistematicede imaginare: vizualizare,apoi contemplarea scenelorInfemului, Nalterii Donrnului, Fugii in Egipt, Ristignirii, ale atit de ruei reprezen se.unde teri a aparilieilui Isusmameisale(vedtabilaapari,tje de aparitie)2. ln aceeali epoci, imaginarului lotr-un exercitiu 'Al,para,, in oliginal (n. trad.). ' CHARPENTRAI,azl?qae. Otiice duLivre, Fribourg,196,r. 2 LIMA DE FREITAS, Jl', le lieu du nioiL att et nun'olagie, Albin Michel, 1993.

140

teatralal unui Shakespeare ii va phcea sa asezeo sceneteatrali secundariin reprezentarcaprincipala. Intr-adt e de adeveratcA sensibilitatea !i spiritualitatea,,baroce"se conplac in multi plicarea,,in abis" a aparentelor,pent u a alinge pdn insisi aparenthprofunzimeailuminirii prin lifeles. Nu e mai putin adevi"ratce,in ciudaconcurenteiatit de fructuoaseinte imaginarLrlRefomei si acclaal Contrarefbmei, exploziadefinitivd a ceeace fusesecreslinitateanedievali, religoase"si indeosebiRdzboiulde trcizecjdeani ,,rizboaiele carea insingeratsi arujnatEuopa pinela hatatuldin Westfalia (1648) au obligat valoareavizionare a imaginarului si serefugieze,departedc luptelefiaticide aleB isericilor,Iie in indivi dualitili revendicinduli independenra sauchiarosrilitateafata de ic,/uiri ori crl! inisi. lle in rniscari aflcrernmarginea oricarei jnstituii rcligioase.Sigur,acestimaginatautonom,ca si deprcciereasuporrurilor salccon[e\ionale, au con5Utuit o sl;hirca - acelaal ,,frlozofilor" imnginii,si un neorafionalism secolulal XVIII-lea rcluind esteticaidealului clasic a fost pretulacesteiautonomii.Neoclasicismulintroducedin , in secolul Luminilor dezechilibrul iconoclast intre ile Ratiunii si minimul cuvenit imaginafiei. Plata alegorie inlocuit simbolul in arhitecturiausterclintind dejala purul 'n.fi^h.ii.-l

Totusi,miscari precun prercmTrtilsmnl(Sturmund.Drang Germania)si apoi romantismulau fost refugii privilegiate secolulLuminilor triumfdtoare.Esteticapreromanticasi Liscdrileromanticeca.redecug din eamarcheazdclar ceade-a atra rezistentAa imaginarullli la asediulmasiv al rationaui si pozitivismului.Pentruprima datl aceastiesteticd noastesi descricun ,,al saseleasim!" in plus fate de cele i care sustjn in concepfiaclasici perceptia2.Dar acest I C. OUneND, wores2oall Audc de la rcndhohanie.inLes ituasi, n?s.lesLat ins,EPRIL. Unive6ite de Pcrpignan.1992. 2 Y BASCH,6rsai.riitre sM t estutique d? Kdht,yin,1927.

l4l

,,al Saseleasim[" careestecapacitateade a atingefi'umosul constituieipsdlarro o a teia cale de cunoa$tere,aletu de mfiunegi de percepiauzMli, penhua pebundeo noui ordine de realitil.i. Aceastdcale p vilegiazi mai degrabeintuilia pdn imagine decit demonstra(iaprin sintaxi. Immanuel Kant treoretzeazAaceastiprccedud de cunoaliercprin ,judecatade gusf', aliluri de ratiuneapureqi demtiuneapractici.Mai nuk, Kant, in inima procesuluijudecd{iirafionalea raliunii pure,pentn a permitejonctiuneainlxe ,,formelea priori" ale percepfiei (spaliufi timp) !i categoriileraliunii, reabiliteazA imaginalia ca ,,schematism",pregAtindintr-un iel simpla percepliesd seintegrczein schemelcratiunii. Ccle mai mari sislemefilo zofice ale secolului al XIX-Iea, aceleaale lui Schelling, SchopenhauetHegel, vor acordauI1loc de ftunte operelor imaginaliei li csteticiil. Si ceeace avanseazila inceputul \ecoluluiun poer.Hdlderlio:..Poeliirnlemciaza cecace vr dminc", cstercluat dc Baudclairesi apoi de Rimbaud,unr{ incununind imaginatiacu titlul de ,Regina a facultiFlof', celilalt constalindci,,odce poeltindesi devinAclarvezAtor". Sigur artistula devenit,,blestemaf'prin succesulinsolental Itiinlelor li tehnicilorinaugufnd o noudinchizitiepoliticdEi o noui dictaturdeconomici.Nu e mai pu(in adevfuatcd oice artistisi revendici mindru titlurile de,,geniu",,,clarvazitor", Inlocuindepuizarea religiilorhadilio,,prolet",,,mag",,,far"... nale ale Occidentului,in fala noii Biserici pozitiviste, axta constituieintr-adevir,la sfirsitulsecoluluial XIX-lea, ,,orcligie" autonoma,cu cenaclurile,cu bisericufeleei. Dar astanu s-afecutintr-o z;. Primele r5zvrdtiri ale rniscilri Stum und Drang (1110), etapadoctrineiromanticea ,,arteipentruarli", apoi ale mostenidi ei dirccte,perfeclionisnul,,parnasian", chiar daci au I L. GUICIIARD. aa M6i queet lesLettrcsau rcnq)su PLr_F..1955.

142

xploratli consolidattedtoriulimaginalal celuidc-,,alsaselea imt", \-auopril la perfe,LJuncr imanenta a oficareiirnaeini. a tebur asteptatcurentul,,simbolist,.pentrua hece dincolo e perfectiunea tormnhsi pentrur hajta imaginea iconica, - la cla^iziune,lacucerireasensulu oeticA. chiarmLrzicala da imaginii artislicetith de ,,simbol, nu inseamnialtceva a f o r t ab a n r l u ls e m n i t i c a n\ la l p u n a u n s i m b o l i z ddr c

n€spus,seregdscasciprin aceasta, asacum scrieun specialist al simbolismului,,,galaxia semnificanlelor[...], rumoiirea )r..-"1.Operade art.iajungesAfie debarasatd progresivde iciile pe carele acordaaltddatireligiei,apoi,in secolelcal VIIIlea si al XIX lea,politicii. Aceasti emanciparelucidi artelorr a fi realizarea unuiCusraveVoreru,a unuiOdilon on sau a unui Gauguinin picture, cit si a unui Richar{1 sauarjvalLrluiseuClaudeDebussyin muzici. Rczul_ I naturalsi recunosculal simbolismuluiva fi apoi supra ismul primei jumetdri a secolului XX. Acel ,,at saselea t" pecareI descopereacu naivilateesteticasecoluluiLurni infloreste atunci intr o filozofic a [nui ,,clr totul alt., is al gindirii umane, in ceea cc Andri Breton, in Mdni_ / din 1924, defineste ca,,funclionarca rcale a gindidi.,2.

putem evaluacum aceastdniscare de inloarcerela un uealaflatdincolodeun real insiitulionalizatin putemicul nt pozitivistsi in pedagogialui obligatoriea fost constant t:qt:.11i,_li pine la ulmd marginatizati, in aproaperor ul XX. Dovadaacestuifapt std,cbiarin domeniulaflelor Lmoasesi uneori la suslinatorii suprarcaljsmuluiinsusi, avrnluldogmali.al unejIrrrcgi picturi,i al unei Inulici r-figumtive,alecfuorperseverente manilestiri au fost pire acestultim sfefl de secol abstracqia geomeaic!, dodica_ ismul,cubismul,deconstructivismul3 I R.L- DELVOY. lz /oafndt .lu .\lthboLisme.Skna.rs tj . / G. PICON.L. janaL.tu sdIlzlNze, t9I9,1939,Sknn,Cenivc, 197:1. rM a r i s ,1 Nl., RAGON, K A G O N ,T'afc,rr? , a r c , r r ? //.. / I a atf l ztbltuit. r r r ? n . p ^tis, 1956i 9 5 6R i LEIBOR. ,lnhalLx ti.rt a 14nnsirc tt. d.r.e !06.L'At he,1919.

113

3. EfectPeners si siPlozierideo

ilor magnetice,o giganticdexpansiuneo datdcu videoca^set (1972)si cu vidcodiscul.Daci ne-amopit in detaliuasupra acestorinventatod si asuprainventiilor lor, am ficut-o pentx a marcamai bine ,,perversitatea" aceastaa efectelorDrosre_ sului lizicii si chimiei.progres\prjJUlindu-qe el in.u.ipe victoria metodei, a experimentirii {i a teoretizfuii matematice a mtionalismuluiiconoclastal Occidenturur. Depdsirea,dacdnu ,,sfirsitul",,galaxieiGutenberg..prin donrniaornniprezenda informatiei si a imaginii vizuale,aresub ochii nostri consecinlealeciror prelungiri sint abia inftevizute de cercetarel.Mai intii pentru motivul foarle similu cd acesr ,,efectpeNers"n-a fostniciodali prevezutsi nici mdcarluat in considerare. Cercetarea izvofti din pozitivisn si din triumful lui s-apa.sionat de mijloaceletehdce oplice,fizico-chimice, elecftonagneticeetc.- ale prcduceii, reproducerii,transmiterii imaginilor; dar ea a continuatse dispretuiasci!i sA ignore produsuldescoperidlorsale.La fel se intimpli adeseasi cu pedagogLile nor\lretehno.\liinli tice:r a ti ncb;rtsdfiedisD-u\a o paile a populatieidir Hirosima pentru ca fizicienii sd fie ingrczili de efecteleinocentelorlot descopeririasupraradio activitiFi prcvocate... Nu la fel se intimpli cu ,,explozia"imaginarului.ImagiDea,mereudevaluatd,inci nu ingrijoreazeconstiintamorali a unuiOccidentciue\e credevaccinal. prin iconocla\mul lui endemic.Enormaproductieobsesivia imaginiloresteiruegifientalein domeniul ..dis!-acLie i . Si rotusidifuzorijde imagini - sint omniprezen!Ia toalenivelurile sa le zicem..media_ rcprezentfuii, ale psihiei omului occidental sauoccidentalizat. Din leagdnsi pini in momfut, imagineae prezenti,dictind intenfiileproducitorilor anonimi sauoculti: incepindcu tlezireapedagogici a copilului.cu opliunileeconorl)ice saupfo. fesionaleale adolescentului, cu optiuniletipologice(look-ttl)

La confluentaacestuidublu curent,acelafomte putemic si continuual iconoclasmuluioccidentalEiacela,cu multmai sporadicgi dominatdecelalalt,al uneiafilmiri a rolului,,cogal imaginii, izbucneqte nitiv" (adiceproduciid o cunoastere) sub ochii noEtri,de mai mult dejumetab de secol,ceeace se poate numi ,,revolutiavideo". Ce e cu totul rcmarcabil e ci aceastlexploziea ,,civilizafieiimaginii" esteun efect,fi anume un ,,efectperyers" (adice unul care contrazicesau dezminte consecinteleteoretice ale cauzei), a]... iconoclasmului tehno-itiin,tific,al cairuirezultat triumfdtor este pedagogiapozitiviste.Descope rea imaginii fotogmfice in alb-negru(N. Niepce,1823;J. Daguene,1837),apoiln culori (L. Ducos de Hauron, 1869;G. Lippmann, 1891)estestrins legad de progreselechimici, care pennite si se pashezepe o placd sensibili imagineaproieclata,,invcrs" - l-enomen binecunoscutdin secolulel XVI-lea imagjnedatAde obiec_ livul camereiobscure.lnsuflelireaimagitii rcptodusechirnic aunui fenomcn (A. si L. Lumidre,1885)esleaplicarca mecanicA si teorctizatdin 1828de Joseph-Antoine fiziologic cunoscLtL Plateau- crcator,de altiel, al unuia din pdmele cinematogmfe, fenakisticopul adicf,persislentaimaginilorretiniene.Transmia acestorimaginisi a acestor,,filme"la distanli sia instantanee va fi rodul ap[carii intii la telecomunicareaorald (cu E. Branly, i890; A.S. Popov,1895;Marconi, 1901),apoila televiziunea adesimaginii (B. Rosing,1907;VK. Zworykin, 1910-1927), socotiti ,,inutili $i pul teore copeririiundeielectromagnetice, tic6" de autorulei,H. Heflz (1888).Frumosexemplude orbire a unui savanteducatin fcolile !i laboratoarelepozitiviste, rcfuzind sd vadi li sd prevaddimensulrezultatcivilizator al descopedriisalecareva pemite ,,explozia"nemaipomenitia comuniciirii qi difuzirii ima8inilol Acesteadin uma lnai aveau si cunoasci,prin progreselepe carele-a facutfizica suportu-

1A. LEROI-GOLRHAN. Le G.st. et h parcte.z !o1., Ajbin Michel,1964.

144

145

ale fiecdruia, ln momvudle publice sau private, imaginea mediaticd esteprczent5,rmeori dorindu-se,,informa$e", alteori ascunzlndideologia unei ,,propagande"saufAchdu-se ,,publiImportantaacestei,,malipuliriiconice" citate" seducatoaxe... (relative la imagine) nu ingrijoreazeinci; li totuEide ea depind toatecelelaltevalodziri, incluzind-o pe aceeaa,;nanipulirilor genetice". Din fericire, o minoritate de cercetdtod,din ce in ce mai importanli, s-ainteresat,totuqi, de tlei sferturi de secol,de studiul acestui fwrdamental fenomefl al societdtii si de rcvolulia culturali pe careel o implice.