Inteligenta Artificiala

Managementul Informațiilor și Cunoștințelor Master SIA, 2015 Dron Paula, Moraru Corina, Ouatu Oana, Voicu Roxana

Este inteligența artificială domeniu compromis?

un

Argumente Contra Argument 1. Sisteme bazate pe inteligența artificială – cheia către profit sau putere Una din primele întrebări care apar atunci când vine vorba de inteligența artificială este următoarea : “De ce ar trebui să investim timp în studierea acestui domeniu?”. Ei bine, motivele sunt multe şi deși toate au în esenţa lor cuvântul “cunoaştere”, o țintă urmărită raportându-ne la economia actuală ar fi profitul. Rolul studiului Inteligenţei artificiale este tocmai de a aprofunda cunoştinţele despre entităţile inteligente şi capacităţile mentale, pentru a crea produse ce revoluţionează orice domeniu şi schimbă pozitiv cursul civilizaţiei. Totodată, studiind inteligenta artificială realizăm chiar un proces de autocunoaştere, ce este benefic în orice situație, oricui. Stuart J. Russell şi Peter Norvig consideră simplu pasul spre cunoa șterea unui sistem inteligent, opinia lor fiind creionată din punct de vedere al cercetătorului, singura acţiune pe care acesta ar trebui să o facă un pentru a studia un sistem inteligent fiind o simplă privire în oglindă. Despre importanța unui astfel de sistem vorbeşte şi Haugeland (1985), afirmând că inteligenţa artificială este cel mai bine descrisă prin sintagma “maşini cu minte” şi subliniază faptul că încercarea de a face computerele să gândească reprezintă un efort susţinut şi impresionant. Marea companie Google a investit sume impresionante pentru preluarea unor companii de inteligență artificială precum “DeepMind”, companii ce se bazează pe studiul roboticii. Spre exemplu, DeepMind combină inteligența maşinilor şi neuroștiinta pentru a dezvolta "algoritmi de învăţare cu scopuri generaliste". Un concurent la achiziţia “DeepMind” a fost si compania de prestigiu Facebook. Un pas uriaş spre inteligenţa artificială realizat de către Google este „Agentul” care este capabil să înveţe singur. Potrivit creatorilor săi, programul este capabil să joace o multitudine de jocuri, găsind singur strategii pentru a câştiga. Aceeaşi abordare este posibil să fie utilizată şi pentru a crea maşini ce se conduc singure sau pentru cercetarea ştiinţifică în anumite domenii ce urmăresc schimbarea climatică şi cosmologia. Totodată, o dovadă a profitabilităţii studiului inteligenţei artificiale ar fi şi faptul că din anul 2012, marele gigant american Google a semnat un parteneriat cu NASA şi cu un număr reprezentativ de universităţi de prestigiu pentru a realiza un laborator ce se bazează strict pe studiul inteligenţei artificiale. 1

Managementul Informațiilor și Cunoștințelor Master SIA, 2015 Dron Paula, Moraru Corina, Ouatu Oana, Voicu Roxana

Alte exemple ale utilizării cu succes a inteligenţei artificiale sunt următoarele: Agenţia „Associated Press” utilizează programe ale inteligenţei artificiale pentru redactarea ştirilor, Google foloseşte inteligenţa artificială pentru recunoaşterea vocală, Facebook utilizează module AI pentru îmbunătăţirea vizibilităţii postărilor, iar iPhone foloseşte Siri. Pentru cel din urmă se urmărește o îmbunătățire considerabilă în următorii ani, compania Apple continuând cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, promițând proiecte cu o valoare imensă pentru omenire. Și în domeniul educaţiei au fost introduse deja sisteme bazate pe inteligen ță artificială, acest tip de instruire purtând denumirea de „Instruire inteligentă asistată de calculator”, pentru a asista învăţarea şi a rezolva problemele existente în sistemele clasice, precum anticiparea, diagnosticarea, înţelegerea şi dialogul. Bibliografi e: 1. Geoff, D., How Deepmind’s Artificial Intelligence Will Make Google Even Smarter, accesat la http://www.digitaltrends.com/computing/google-deepmind-artificial-intelligence/ 2. Moise, G., Contribuţii la modelarea şi conducerea proceselor de instruire online, utilizând tehnici de inteligenţă artificială, Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, 2008 3. Stuart J. Russell and Peter Norvig - Artificial Intelligence A Modern Approach, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey 4. Tecuci, G., Artificial intelligence, Wiley Interdisciplinary Reviews: Computational Statistics, Vol. 4/2, 2012

Argument 2. Este Inteligenţa Artificială un domeniu “de viitor”?... Opiniile specialiştilor în ceea ce priveşte beneficiul adus de AI În era actuală, cunoscută şi sub denumirea de era ciberneticii sau era cunoaşterii, tot ce ne înconjoară are legătură cu tehnologiile avansate şi wireless. Cu toţii ne întrebăm ce s-ar întâmpla dacă acele maşinării ce ne înconjoară ar putea gândi pentru ele însele. O serie de cercetători în domeniul inteligenţei artificiale au subliniat unele avantaje importante ale acestui fapt, acestea fiind, în mare parte, aduse în domeniul sănătăţii şi în cel al ştiinţei. Spre exemplu, Kurzweil consideră că AI aduce o serie de îmbunătăţiri considerabile rasei umane, cele legate de tehnologie incluzând implanturi ale unor microcipuri care sporesc creierul uman și bineînţeles, nanobots, ce vor aduce mai mult oxigen corpului uman. Roboticistul Rodney Brooks este, de asemenea, optimist, insistând că acești roboți vor fi aliații noștri, mai degrabă decât amenințările. Gary Marcus, profesor de psihologie la NYU, susţine faptul că mașinile super-inteligente ne pot ajuta prin îmbunătățirea medicinei, oferind diagnostic şi intervenţii chirurgicale mai bune. De asemenea, acestea ar putea înlocui şoferii de taxi, îmbunătățind astfel siguranța. Totodată, 2

Managementul Informațiilor și Cunoștințelor Master SIA, 2015 Dron Paula, Moraru Corina, Ouatu Oana, Voicu Roxana

profesorul sugerează faptul că acest lucru ar putea, la rândul său, să reducă mii de locuri de muncă, însă AI este văzut ca un stimul al economiei, din estimări reieşind faptul că inteligenţa artificială ar putea fi motivul unei creşteri suplimentare de trilioane de dolari pe an . Despre viitorul inteligenţei artificiale se pot spune multe, însă oare toate aceste lucruri sunt realizabile? Yann Lecun ( Centrul pentru Ştiinţa NYU) spune că acest concept de super-inteligenţă ar putea fi, în cele din urmă, posibil. Lecun sugerează că ar fi dificil să reproducem inteligenţa umană în maşini, deoarece creierul uman este foarte complex și lumea reală are multe variabile. Cu toate acestea, este posibilă comparaţia între o pasăre și un avion. Un avion nu bate din aripi, și nu are pene, dar zboară. Dacă același principiu poate fi aplicat la dinamica inteligen ței, singularitatea între om şi maşinărie ar putea fi posibilă. Viitorul inteligenţei artificiale este, în concluzie, promiţător…vorbim de volume mari de date, raţionamente probabilistice sofisticate, învăţare bazată pe maşinării şi aplicaţii care vor revoluţiona viaţa umanităţii. Bibliografi e: 1. Garrison, A., Is Artificial Intelligence Good for Humans?, accesat http://millennialmagazine.com/is-artificial-intelligence-the-right-move-for-humans/ 2. Humphrys, M., The Future of Artificial Intelligence, accesat http://www.robotbooks.com/artificial-intelligence-future.htm 3. Lewis, T, Artificial Intelligence: Friendly or Frightening?, accesat http://www.livescience.com/49009-future-of-artificial-intelligence.html 4. ***, Artificial Intelligence: Past, Present, and Future, accesat https://courses.cs.washington.edu/courses/csep573/10wi/final-lecture.pdf

la la la la

Argument 3. Inteligența artificială – catalizator în cercetările științifice Pași importanți sunt făcuți deja în domeniul inteligenței artificiale. De exemplu, o echipă de la Purdue University, USA, dezvoltă un mediu care să furnizeze informații pentru cercetările științifice, pe baza inteligenței artificiale și a unui calculator foarte performant. Acest sistem va interacționa cu cercetătorii în limba dorită de aceștia și va afișa rezultate, rapid, pentru domeniul de interes. Există deja mașini care dețin o cantitate uriașă de date pe care le procesează, și furnizează oamenilor de știință rezultate exacte de care au aceștia nevoie. Mașina transformă datele în cunoștințe, descoperind noi medicamente, produse chimice etc și aceste reacții chimice pot fi văzute în timp real 3D. Există aplicații software , ca de exemplu, rețele neuronale hibride și algoritmi genetici, care utilizează inteligența artificială.

3

Managementul Informațiilor și Cunoștințelor Master SIA, 2015 Dron Paula, Moraru Corina, Ouatu Oana, Voicu Roxana

Mașina combină cunoștințe fundamentale, câteva reguli și rețele neuronale care mimează cum gândește creierul uman, pentru a-i informa pe oamenii de știință cum se va comporta o anumită particulă sau reacție. În 1906, Sherrington, stabilește că buna funcționare a organismului viu, înseamnă existența cator mai multe sinapse de bună calitate între neuroni. Organismul viu este într-o continuă mișcare și schimbare, ceea ce înseamnă că la nivelul neuronilor și sinapselor se transmit impulsuri, care circulă într-o rețea de neuroni. Dar pe lângă sistemul central, mai există și alte rețele care asigură circulația impulsurilor nervoase, cum sunt celulele musculare care au ca efect contracția sau relaxarea mușchilor, prin urmare mișcarea organismului viu. Sprijinându-se pe aceste concepte mașina inteligentă oferă rezultate mai rapide și mai exacte pentru cercetările științifice. Dacă până acum aveau loc cercetări ce durau cațiva zeci de ani și erau trecute prin prisma creierului uman subiectiv, în prezent rezultatele științifice sunt mai corecte și mai obiective, trecute prin filtrul inteligenței artificiale. Bibliografi e: 1. Naur, P., A synapse-State Theory of Mental Life; 2. ***, ‘Knowledge discovery’could speed creation of new products, Purdue University, 19.10.2004;

Argument 4. Inteligența artificială se integrează în activitatea gospodărească a omului Inteligența artificială își găsește utilitatea în diferite domenii cum sunt medicina, cercetarea, in industrie ș.a. Aceasta vine în sprijinul oamenilor, le ușurează activitatea, le îmbunătățește viața sau chiar le salvează viața. Tehnologia sau inteligența artificială trebuie înțeleasă de public larg conform lui Dileep George, cofondatorul Vicarious: “Ca cercetărori avem obligația să educăm publicul despre diferența dintre realitate și Hollywood. Comunitatea AI este departe de a construi ceva care ar putea fi un motiv d îngrijorare pentru publicul larg.” Numeroasele beneficii aduse umanității nu vor face decât să încurajeze dezvoltarea inteligenței artificiale, cum sunt roboții care gătesc și iau decizii singuri, roboți care sprijină chirurgii în timpul operațiilor cu imagini clare și precise, mecanisme care înlocuiesc membrele lipsă ale oamenilor sau fac activitățile periculoase din mediul industrial, roboți care ajută oamenii infirmi sau interacționează cu oamenii bătrâni și singuri ș.a. Conform ziarului The Guardian, într-un articol scris de Alex Hern, se vorbește despre robotul Watson. Robotul produs de IBM a fost construit să proceseze baze de date masive de informa ții sub formă de limbaj natural și să acționeze ca un ajutor pentru oameni în arii foarte tehnice. Prima dată a apărut în atenția publicului atunci cand a câștigat un concurs de întrebări la emisiunea americană Jeopardy. Acel moment a reprezentat, după cum afirmă Florian Pinel de la IBM: “sfârșitul erei calculatoarelor programabile, unde trebuia să scrii cod pentru a pune calculatorul să facă ce vrea utilizatorul. Acum, există calculatoarele cognitive, care pot învăța

4

Managementul Informațiilor și Cunoștințelor Master SIA, 2015 Dron Paula, Moraru Corina, Ouatu Oana, Voicu Roxana

ceea ce vrei.” Robotul a putut să răspundă mai rapid și mai exact decât doi concuren ți experimentați. Acum, Watson are sarcina să creeze rețete culinare nemaiîntâlnite. Scopul său final este să intervină în proiecte majore și importante cum sunt cele din domeniul farmceutic, cercetării, dreptului ș.a. În ceste arii specialiștii trebuie să acumuleze cantități mari deinformații și să le proceseze. Acest lucru poate însemna perioade mari de timp. Aici intervine Watson, aducând un avantaj major - acesta nu procesează informațiile prin prisma cu care o pot face oamenii, și anume nu are prejudecăți sau idei preconcepute. În domeniul culinar, Watson abordează gătitul din punct de vedere științific, luând în considerare rolul individual al fiecărui ingredient din rețetă și se concentrează pe aspectele specifice ale compoziției lor care le face să lucreze împreună. Bucătarul Briscione precizează despre combinațiile făcute de Watson că “sunt ceva ce nu aș fi putut concepe niciodată să fac, dar a fost una dintre cele mai bune înghițituri din ultimii trei ani. ” Abrams de la IBM susține că Watson vine în sprijinul celor care nu gătesc și celor care nu vor să irosească ingredientele sau să le arunce. Bibliografi e: 1. Hern, A., Would you let an AI help out in the kitchen?, accesat la http://www.theguardian.com/technology/2015/mar/17/ibm-watson-artificial-intelligence-chefkitchen 2. Vircikova, M., Sincak, P., Artificial Intelligence in Humanoid System, Dept. of Cybernetics and Artificial Intelligence, FEI TU of Kosice

Argument 5. Inteligența artificială – salvează vieți în domeniul medical În The Guardian apare știrea cum cei de la Google au încheiat un contract cu firma din domeniul edical Johnson & Johnson să dezvolte un robot carefolosește inteligența artificială și face operații chirurgicale. Roboții vor face operații minime invazive, ce vor oferi doctorilor control și acuratețe mai mari decât este posibil în mod tradițional, minimizând trauma și rănile pacienților. Unele sisteme permit chirurgilor să controleze dispozitivele de la distanță, în interiorul pacientului. Se minimizează pierderile de sânge și dimensiunile cicatricelor de după operație, se reduc complicațiile operatorii și post operatorii. Acești roboți, cum este Da Vinci, există încă din anii 2000. Noul robot va folosi tehnologiile inteligenței artificiale incluzând vizualizarea și analiza imaginilor, senzori ce vor completa abilitățile chirurgului; ca de exemplu: vor fi scoase în evidență vasele de sânge, celulele nervoase, marginile tumorilor sau alte structure importante nu pot fi delimitate de ochiul uman sau pe ecran. Sistemele de realitate augmentată vor fi folosite să aducă informa ții suplimentare necesare în timpul operației ce sunt afișate de obice pe ecrane, cum sunt imagini preoperatorii, rezultate de laborator, sau detalii legate de operațiile anterioare. Andy Conrad de la Google, afirmă că: “va fi 5

Managementul Informațiilor și Cunoștințelor Master SIA, 2015 Dron Paula, Moraru Corina, Ouatu Oana, Voicu Roxana

exploarat cum softwareul deștept ar putea ajuta chirurgii, oferindu-le informațiile la timpul potrivit în timpul operației.” Cei de la Google dezvoltă și sisteme care detectează cancerul și atacurile de inimă utilizând nano particule. O tehnologie licențiată în Elveția de o firmă medicală în iulie 2014 și dezvoltată de Google este lentila de contact deșteptă care conține senzori capabili să observe semne de diabet. Bibliografi e: 1. Gibbs, S., Google teams up with health firm to develop AI surgical robots, accesat la http://www.theguardian.com/technology/2015/mar/27/google-johnson-and-johnson-artificialintelligence-surgical-robots

Argument 6. Inteligența artificială - cercetări medicale (idei proprii) “Cancer Commons” este o nouă paradigmă centrată pe pacienții bolnavi de cancer. Aceasta are în vedere tratarea pacientului în mod individual prin terapie, terapie bazata pe cele mai noi și mai disponibile cunoștințe legate de această boală. În același timp, datele preluate de la pacienți contribuie la îmbunătățirea și eficientizarea tratamentelor viitoare în funcție de rezultatele obținute în urma prelucrării datelor obținute. Inteligența artificială și auto-învățarea de către sistemele inteligente vor fi elemenete care stau la baza realizării acestei inițiative de a găsi o modalitate de a vindeca cancerul. Cancerul, în forma lui inexplicabilă, reprezintă atât pentru inteligența artificială, cât și pentru alte domenii o adevărată provocare, având în vedere complexitatea lui și faptul că încă nu s-a reu șit obținerea unui rezultat sau a unui tratament concret. Este, de asemenea, privit și ca o multitudine de oportunități pentru inteligența artificială, cum ar fi: 1. Administrarea unor seturi mari de date eterogene – milioane de date medicale, seturi de date de pretutindeni 2. Planificarea strategiilor complexe pentru tratamente care balansează nevoile individuale ale celor bolnavi de cancer 3. Captarea și analizarea rezultatelor experimentelor în diverse modele ale cancerului și răspunsul organismului la tratamentul dat 4. Testarea continuă și îmbunătățirea modelelor în vederea obținerii unor noi rezultate 5. Generalizarea modelelor în rândul bolnavilor de cancer și integrarea cauzelor în vederea luării deciziilor 6. Integrarea inteligentei umane cu inteligenta artificiala (planificare, invatare si luarea deciziilor Din punct de vedere al inteligenței artificiale, găsirea unui tratament eficient este o problemă complexă multidimensională, generată de creșterea rapidă a cunoștințelor legate de cancer și 6

Managementul Informațiilor și Cunoștințelor Master SIA, 2015 Dron Paula, Moraru Corina, Ouatu Oana, Voicu Roxana

medicamente. Numărul de ipoteze legate de cauzele și tratamentele asociate este enorm de mare, având în vedere și numărul mare de posibilități ale cauzelor care determină apariția acestei boli. Acestea sunt într-un număr exponențial, cu mult mai mare decât numărul de pacienți care ar putea reprezenta o anumită categorie a unei cauze. Este astfel esențială utilizarea tuturor cunoștințelor în căutarea unor oportunități promițătoare, învățarea a cât mai multor lucruri de la pacienți și generalizarea cunoștințelor pentru a ajuta alți pacienți. Astfel, alături de cercetătorii care se ocupă de acest proiect, consider că inteligența artificială nu este un domeniu compromis, având în vedere puterea de calcul care o presupune, putere ce poate fi utilizată în scopul găsirii unor formule medicale care să ducă la descoperirea unor tratamenete eficiente pentru bolnavii de cancer și nu numai. Aceste tehnologii pot fi utilizate în orice fel de boli întâlnite, având în vedere cantitatea de date ce poate fi stocată și prelucrată cu scopul de a găsi tratamente benefice pentru pacienți.

Argument 7. Inteligența artificială vine în sprijinul oamenilor cu dizabilități sau în muncile industriale Inginerii de la universitatea din Saarland au dezvoltat o mână artificială ce are mușchi făcuți din fibre dintr-un aliaj metalic ce memorează forma. Noua tehnologie permite fabricarea de mâini robotice flexibile și ușoare ce pot fi utilizate în mediul industrial sau pot fi proteze pentru persoane cu handicap. Fibrele musculare mecanice se pot contracta sau relaxa, materialul are proprietăți senzoriale, permițând mecanismului să realizeze mișcări precise. Conform cercetătorului Stefan Seelecke, ”tehnologia mușchilor mecanici este relatiiv ieftin de produs, realizează mișcări puternice în spații restrânse ideale pentru muncile industriale”. Bibliografi e: 1. Thompson, M.A., Seven things you need to know about sustainable smart technology, accesat la http://www.theguardian.com/sustainable-business/2015/apr/17/things-need-know-sustainablesmart-technology 2. ***, Artificial hand able to respond sensitively thanks to muscles made from smart metal wires, accesat la http://www.sciencedaily.com/releases/2015/03/150324084716.htm

Argument 8. Inteligența artificială ia formă umană și dezvoltă relații sociale Conform celor de la Reuters, a fost prezentat robotul humanoid ultra-realistic, Han, care recunoaște și interpretează reacțiile faciale ale oamenilor și poate chiar avea discuții simple. Dezvoltatorii de la Hanson Robotics speră, ca droizi ca Han, să fie folosi ți în spitale și în domeniul medical unde comunicarea față în față este vitală. Se dorește ca robotul humanoid să devină un companion de nădejde pentru bătrânii singuri, să poarte discuții simple și chiar să îi ajute din punct de vedere medical, să le monitorizeze tensiunea, să le amintească când să ia medicamentele ș.a. Robotul inteligent va fi folosit pentru ai ajuta pe copii bolnavi de autism și va 7

Managementul Informațiilor și Cunoștințelor Master SIA, 2015 Dron Paula, Moraru Corina, Ouatu Oana, Voicu Roxana

avea un comportament menit să-i încurajeze să relaționeze și să le întâmpine nevoile. Conform profesorului Mari Velonaki, director la Creative Robotics Lab din cadrul College of Fine Arts, UNSW, roboții îi vor ajuta pe oameni să dezvolte relații sociale, în situațiile în care aceștia suferă de anxietate, depresie, frici; robotul inteligent va fi un bun psiholog. Inteligența artificială în prezent evoluează spre punctul unde un nou tip de creier robotic poate îndeplini o serie de sarcini foarte apropiate de cele umane. De exemplu robotul Atlas dezvoltat de cei de la Google poate să parcurgă terenul accidentat într-o manieră bipedă, fiind capabil să urce folosind mâinile și picioarele. Acesta funcționează în prezent pe baterii și poate fi controlat prin wireless. Asimo de la Honda, poate merge, alerga, interacționa cu oamenii și îndeplini sarcini comune cum ar fi să țină o tavă sau să servească masa. iCub, creat de RobotCub Consortium are o arhitectură foarte apropiată de cea umană, deoarece se pornește de la ideea că manipularea fizică a obiectelor joacă un rol important în dezvoltarea cogniției umane. Acesta învață să se miște și recunoaște lumea, exact ca un copil. Poppy, este un roboțel creat la imprimantă 3D. Francezii care l-au creat pe Poppy s-au concentrat să reproducă mersul uman pentru roboțel pentru a-l face cât mai plăcut oamenilor. Are foarte multă flexibilitate în mișcare și poate fi ghidat de mână de un om pe unde să meargă. Romeo urmăreește să devină liderul în aria roboților care oferă asistență personală cu un element ce imită compasiunea umană. Petman este un robot construit special pentru testele chimice pentru hainele de protecție. Acesta simulează mișcările soldaților în situații de stres și cum îî protejează hainele pe aceștia. Nao este un robo țel foarte cunoscut mai ales în domeniul cercetărilor și în educație. RoboThespian, este un humanoid în mărime naturală construit pentru interacțonea umană într-un mediu public. Este foarte interactiv, user-friendly , cunoaște mai multe limbi făcându-l dispozitivul perfect pentru comuncare și distracție. Actroid-SIT poate funcționa autonom, să vorbească și să se miște în timp ce interacționează cu oamenii. Bibliografi e: 1. Stock, M., Humanoid Robot Can Recognize and Interact With People, accesat la http://www.sciencedaily.com/videos/3da7c61e575d86b2105e2ba1ae232f0a.htm 2. ***, Objectives and Purpose, accesat la http://www.humanoid-robotics.org/ 3. ***, Humanoid robot in Sydney, accesat la https://www.youtube.com/watch?v=o-FJLMeYap4 4. ***, Top 10 Humanoid Robots designed to Match Human Capabilieties and Emotions, accesat la https://wtvox.com/2015/03/top-10-humanoid-robots/

Argument 9. Creșterea exponențială a inteligenței artificiale (idei proprii) Având în vedere condițiile în care inteligența artificială se poate dezvolta și dinamica pe care o are putem spune că inteligența artificială se schimbă într-un ritm foarte alert de la o tehnologie sigură, ușor de manevrat, la una care poate avea efecte negative asupra populației și nu numai.

8

Managementul Informațiilor și Cunoștințelor Master SIA, 2015 Dron Paula, Moraru Corina, Ouatu Oana, Voicu Roxana

Pentru a putea ințelege acest fenomen care se poate întâmpla, este nevoie de o înțelegere a fenomenului de explozie a inteligenței artificiale. Explozia inteligenței artificiale nu este foarte diferita față de alte domenii de cercetare, și anume: taskuri intelectuale pot fi realizate automat de către mașini inteligente. Aceste taskuri pot fi realizate la viteze foarte mari cu ajutorul echipamentelor speciale (atât echipamente hardware cât și software) și pot depăși cu mult orice om sau grup de oameni care încearcă rezolvarea acelora și taskuri. Mai mult de atât, aceste taskuri sunt produse în lanț, un task determină efectuarea altui task sau a mai multor taskuri, generându-se astfel un volum imens de informații asimilate de către mașinarii. Aceste tehnologii pot degenera foarte rapid, motiv pentru care trebuie luați în considerare mai mulți factori înainte de a le folosi. Există anumite temeri referitoare la faptul că inteligen ța artificială va ajunge să dezvolte mașinării (super-calculatoare) care, în urma algoritmilor și a problemelor rezolvate anterior, să învețe singure (inteligența) să facă rău. Acest lucru poate fi posibil din cauza unor presupuneri greșite făcute inițial de către dezvoltatori. Insă, cu toate acestea, toate aceste ‘arme’ pot fi controlate. Pentru ca acest lucru se lucreaza la sisteme inteligente care să fie ‘auto-didacte’, să invețe algoritmi care sa le ajute sa distrugă acele sisteme inteligente create de rău făcători. Cu siguranță nici un domeniu tehnologic nu este sigur în zilele acestea, însă se dore ște și se lucrează la prevenirea unor probleme care pot apare, prevenire tocmai cu ajutorul sistemelor inteligente care să anihileze orice sistem inteligent creat și învățat prin algoritmi să distrugă.

Argument 10. Prezentul şi viitorul din prisma inteligenţei artificiale Trăim într-o ”societate în care cunoaşterea şi capitalul intelectual au devenit cea mai preţioasă resursă, în care organizaţiile bazate pe cunoaştere şi muncitorii cunoaşterii vor fi în curând ceva obişnuit’’, tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiile fiind utilizate intens nu doar în cadrul organizaţiilor social-economice, ci şi în viaţă de zi cu zi. Aici intervine domeniul inteligenţei artificiale care îşi propune să înţeleagă entităţile inteligente, dar să le şi construiască. În prezent, aplicaţile inteligente contribuie la sporirea capacităţilor decizionale ale unei companii prin folosirea unor sisteme de suport a deciziei, numite DSS – Decision Support System. Acestea contribuie la depăşirea dificultăţilor generate de problem manageriale tocmai prin utilizarea acestor soluţii bazate pe intelogenta artificială. Preocuparea pentru aceste sisteme rezultă din intersectarea aspectelor organizaţionale ale procesului de decizie cu sistemele informatice interactive. Se apreciază că evoluţia sistemelor de suport a deciziei se va face prin extinderea cercetărilor în mai multe domenii: baze de date, management, ştiinţe cognitive, inteligenţă artificială, interacţiunea om-calculator etc. Inteligenţa artificială are, de asemenea, un impact major asupra tehnologiei informaţionale. Calculatoarele inteligente devin sisteme cu o productivitate superioară calculatoarelor electronice 9

Managementul Informațiilor și Cunoștințelor Master SIA, 2015 Dron Paula, Moraru Corina, Ouatu Oana, Voicu Roxana

actuale dacă acestea sunt introduse în întreprinderi. De asemenea, în comparaţie cu inteligenţa naturală, cea artificială este mai ieftină (sarcinile întocmite de calculator sunt mai ieftine decât cele întocmite de un expert uman), mai consistentă, dar şi bine documentată prin „trasele” activităţii sistemului inteligent. Printre cele mai importante domenii în care Inteligența Artificială a avut cele mai multe succese se numără și recunoașterea vocală, care la un moment dat, în ochii consumatorilor, era percepută ca fiind pură ficțiune. Foarte recent însă, acest domeniu a cunoscut o ascensiune considerabilă, astăzi fiind prezentă chiar în viața noastră cotidiană: televizoare inteligente care preiau diverse comenzi vocale, de la schimbarea canalului la sfaturi pe care dispozitivul pe care le poate da utilizatorului, cum ar fi recomandarea unui film sau informatii despre starea vremii. Aceste facilități sunt foarte folositoare persoanelor cu dizabilități. Se preconizează că în 18 luni, aceste mașinării vor fi capabile să urmeze asemenea instrucțiuni mai bine decât oamenii și vom intra în perioada în care apelarea vocală va fi o caracteristică indispensabilă societății în care trăim (de ex. medicilor ce se pot folosi de roboti programați să ușureze unele operații dificil), a declarat Tim Tuttle, fondatorul “Expect Labs”, firmă ce se ocupă cu dezvoltarea continuă al domeniului inteligenței artificiale. În concluzie, avantajele majore oferite de inteligenţă artificială aplicată în special în cazul calculatorului, sunt: rapiditatea, oferă imaginea şi o tipăreşte, procesează orice fel de date şi informaţii, nu oboseşte niciodată, poate depozita cantităţi enorme de informaţii, preia o bună parte din activităţile de rutină. Ceea ce se poate afirmă este faptul că inteligenţă artificială va fi din ce în ce mai mult înglobată în aplicaţii din ce în ce mai sofisticate, această permitant oamenilor şi maşinilor să-şi alăture capacităţile pentru a rezolva problemele din diferitele domenii de viaţă: de la cercertări în medicină, la fizică şi de ce nu, explorarea cât mai profundă a spaţiului cosmic. Bibliografi e: 1. ***, Pragmatic Considerations for Effective Knowledge Acquisition: The Case of Business Expert Systems, Information Systems Department London School of Economics and Political Science 2. Naur, P., An Anatomy of Human Mental Life, 2004 3. Hoza, M.G., Întreprinderea Secolului XXI: Intreprinderea Intelectuală”, Editura Economică, București, 2001

10

Managementul Informațiilor și Cunoștințelor Master SIA, 2015 Dron Paula, Moraru Corina, Ouatu Oana, Voicu Roxana

Argument 11. Inteligența artificială, catalizator al progresului Schimbări uriașe au loc astăzi în lumea calculatoarelor aparținând erei informației. În prezent, computerul personal are o putere de calcul ce depăsește considerabil cea pe care o aveau, în anii ’50, toate calculatoarele reunite. Complexitatea lui o depășește astăzi pe cea a “creierului” electronic ce a condus “echipa” de computere necesare pentru a face posibilă aterizarea lui Apollo 11 pe lună. În viața de zi cu zi, absorbim un procent semnificativ de informație, chiar printr-o simplă plimbare pe stradă, procent de care nu suntem constienți : fie ne gândim la vreme, fie unde sa călcam, sunetele din jurul nostru, distanța până la destinație. Inteligența Artificială intr-o lume vrituală are un număr restrâns din aceste variabile, întrucât nicio lume virtuală nu va putea să replice viața reală, însă tocmai prin această simplificare a lumii în care inteligen ța artificială lucrează, unele pot descoperiri pot fi atinse. Google a devenit în ultimii ani un jucător important, mai ales in domeniul învățării prin intermediul acestei noi lumi. Spre exemplu, in 2012, Google a creat o rețea artificială de 16.000 de calculatoare, capabilă să se intruiască singură (urmărind milioane de clipuri de pe Youtube) pentru a recunoaște o pisică reală. Proiectul, denumit „Google Brain ”, sau “Creierul Google” a fost condus atunci de către Andrew NG, cercetor la Universitatea Staford al acestui domeniu. Cercetătorii de la Google care au creat acest software inovator afirmă că acesta are, de asemenea, capacitatea de a folosi fraze pentru a descrie cu acurateţe imaginile care sunt prezentate în fotografiile întâlnite în mediul virtual. Astfel, acesta este doar începutul unui domeniul care vine cu numeroase beneficii şi, mai ales, pentru persoanele cu dizabilităţi, în sprijinul cărora inteligenţă artificială le oferă şansa să vadă din nou, să meargă din nou, făcându-le viaţă mai uşoară. Cu siguranţă, Inteligenţă Artificială are numeroase beneficii, de la ajutorul pe care îl oferă în eradicarea războiului, numeroaselor boli sau a sărăciei şi considerând doar aceste elemente, putem afirmă că IA a reprezentat un catalizator important al progresului şi va fi în viitor prezentul fiecăruia dintre noi. Bibliografi e: 1. Lewis, T., Artificial Intelligence: Friendly or Frightening?, accesat la www.livescience.com accesat la http://www.livescience.com/49009-future-of-artificial-intelligence.html 2. Gray, P., Artificial intelligence: Know its purported benefits and risks, accesat la http://www.techrepublic.com/article/artificial-intelligence-know-its-purported-benefits-and-risks/

11