Licenta 123

Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova Facultatea de Medicină Dentară -Program de studiu Tehnică Dentară

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific

Absolvent

Cojocaru Melania

Stîngă Claudia – Monalisa

Craiova 2018

Universitatea de Medicină si Farmacie Craiova Facultatea de Medicină Dentară -Program de studiu Tehnică Dentară

AVANTAJELE TEHNOLOGIEI CAD-CAM IN LABORATORUL DE TEHNICĂ DENTARĂ

Coordonator științific

Absolvent

Cojocaru Melania

Stîngă Claudia - Monalisa

2

Craiova 2018

Cuprins

Introducere.....................................................................................................................4 I.Materialele,aparatura si tehnica de lucru folosite in tehnica CAD-CAM .........................................................................................................................................5 I.1Materialele utilizate in tehnica de lucru CAD-CAM..................................................5 I..2Aparatura CAD -CAM in confecționarea protezelor dentare....................................8 I.3Aparatura si tehnica de lucru in “3Shape Dental System”........................................19 I.4Confecționarea gutierelor de ocluzie utilizând tehnica clasică si tehnica CAD-CAM ........................................................................................................................... ...........22

II.Cazuri clinice Tehnica CAM................................................................................................................... 28 II.1Tehnica CAD.............................................................................................................. 28 II.2Tehnica CAM..............................................................................................................33 II.3 Confecționarea gutierelor de ocluzie..........................................................................37 Bibliografie

3

Introducere

Utilizarea tehnologiei CAD-CAM în confecționarea microprotezelor este o lucrare de licență ce doreşte a aduce în atenția tehnicienilor dentari și a medicilor stomatologi atât importantă cât și viitorul tehnicii de frezare computerizată utilizând tehnologia CAD –CAM(computer Assisted Manufacturing) În acest moment tehnologia CAD –CAM a avansat considerabil ,astfel încât dacă primele programe apărute ofereau doar posibilitatea de a putea reconstrui manual lucrările protetice ,ultimele programe apărute pe piață,prin utilizarea unei conexiuni cu o baza de date accesarea unei palete largi de forme și culori pentru reconstrucția unităților dentare ,iar cu ajutorul unor programe de simulare se poate studia comportamentul coroanei dentare în cazul diferitelor solicitări . Deși tehnica CAD –CAM prezintă două mari avantaje,timp redus semnificativ de producție și un nivel ridicat de productivitate ,este o tehnică relativ nouă și greu accesibilă atât pentru tehnicienii dentari cât și pentru pacienți ,datorită prețului ridicat de achiziție a componentelor sistemului,dar și a costurilor produsului finit. În prima parte ,a acestei lucrări vor fi prezentate ,materialele și tehnicile de lucru ,iar în ultima parte punerea în practică a unor studii de caz ,într-un laborator de tehnică dentară.

4

Materialele,aparatura si tehnica de lucru folosite in tehnica CAD-CAM

1.1Materialele utilizate in tehnica de lucru CAD-CAM Tehnologia CAD/CAM a fost introdusă comunității stomatologice la începutul anului 1980de către Dr.Duret.Începând cu anul 1971 Dr.Duret a inițiat fabricarea coroanelor dentare folosind amprente optice ,introducând astfel conceptul de computer aided design and computer aidedmanufacturing,urmând că mai apoi să introducă stomatologiei sistemul Sopha. Dr.Mormann (1985) a pus bazele sistemului Cerec,o metodă inovativă de a realiza restaurări dentare în aceeași zi(inlay.uri ceramice)în cabinetul stomatologic. În funcție de metodele de producție ,sistemele CAD/CAM pot fi împărțite în: -sisteme CAD /CAM:folosite în cabinet:comercial cel mai folosit este sistemul Cerec : 

poate scana preparaţia dentară intraoral iar prin selecția materialelor adecvate ,stomatologul poate fabrică restaurările ,adaptându-le în cavitatea orală într-o singură ședința.

-sisteme CAD /CAM folosite în laboratorul de tehnică dentară : 

sistemele indirecte ce scanează amprenta în laborator;restaurările necesitând de cele mai multe ori individualizare prin adăugare de ceramică

Primul material ceramic a fost Vitablock Mark 1(VIDENT),un porțelan felspatic pe baza de ceramică comprimată ,prin frezare obţinând.se o restaurare dentară.. După invenția blocului de ceramică Mark 1,următoarea generație de materiale folosite pentru fabricarea prin frezare a tuturor restaurărilor ceramice CAD/CAM a fost Vită Mrk 2(Vident) și CELAY ce au înlocuit marca originală din anul 1987 a porţelanurilor felspatice compuse din oxid de siliciu și oxid de aluminiu.Această constă în particule de ceramică felspatica încorporate într.o matrice de sticlă ,fiind utilizate pentru realizarea unei singure unități dentare. DICOR și Vita Mark II nu au suficientă rezistență pentru a susține descărcările forțelor ocluzale dacă sunt folosite în zona laterală a arcadelor dentare,de aceea zirconiul și oxidul de aluminiu sunt din ce în ce mai des folosite.

5

În 1997, a apărut Paradigma MZ 100,fiind o ceramică din particule de siliciu ultrafine încorporate într-un nucleu de rășină.Principalul avantaj al acestui tip de ceramică este faptul că acesta poate fi folosit drept compozit dens de frezaj,însă fără a putea fi sinterizat sau glazurat. Nobel Biocare a dezvoltat Procera,fiind descris pentru prima dată în anul 1993 de Anderson ,fiind disponibilă pe piață în decursul aceluiași an.Tehnică are că și principiu realizarea unui nucleu din oxid de aluminiu ce urmează a fi placată cu o ceramică specială Recent IN –CARIS AL(Sirona Dental) a introdus un bloc de ceramică de oxid de aluminiu cu o duritate mare și aceleași proprietăți mecanice ca și Procera. Zirconiul este un material polimorfic ,ce poate avea 3 forme diferite în funcție de temperatură 

monoclinic –la temperatura camerei



tetragonal-la o temperatură de peste 1,170



cubic-la o temperatură de 2370

Diferiți autori au constat faptul că în momentul în care zirconiul este încălzit la o temperatură între 1470 și 2010 ,iar mai apoi răcit,are loc o modificare de volum între 25 și 30%.Această modificare a volumului,poate influența adaptarea marginală sau pasivitatea restaurării. .Oxidul de zirconiu. Una dintre cele mai dificile zone ale stomatologiei de astãzi este restaurarea structurilor dentare cu materiale biocompatibile care să fie suficient de puternice pentru a rezista la forţele de masticaţie. Tehnologia recentã oferã acum un material care rezolvă majoritatea problemelor din produsele actuale. Pacienţii pot acum alege un material care este estetic, puternic, pur, biocompatibil și capabil pentru a fi folosit la crearea unei punţi întregi. Acest material este oxidul de zirconiu. Zirconiul este cel mai vechi și cel mai rãspândit mineral de pe pământ.Din acest element se extrage şi se produce oxid de zirconiu care de zeci de ani se foloseşte cu succes în ortopedie pentru confecţionarea protezelor femurale şi începând cu anii 90 se foloseşte şi în tehnică dentară. Oxidul de zirconiu(ZrO2) este de culoare albã şi poate fi colorat pentru a oferi suport de aceeaşi nuanţã cu a ceramicii, oferind un aspect estetic excepţional datoritã absenţei suportului metalic lumina fiind reflectatã la fel că la un dinte natural.Fiind un material biocompatibil el se preteazã şi la implanturi dentare înlocuind cu succes titanul. În tehnică dentară se produc zilnic 15000 până la 20000 de coroane dentare din acest material.Cercetãrile au dovedit că punţile din zirconiu au aceleaşi calităţi privind 6

flexiunea la rupere că punţile din metale nobile. Proprietăţi fizice și chimice ale oxidului de zirconiu: Numele complet al Zirconiului folosit în tehnică dentarã este "Dioxid de Zirconiu Tetragonal, stabilizat parţial cu Ytriu" Oxidul de zirconiu este inert în majoritatea mediilor agresive, dar prezintă o conductivitate termică mai redusă decât a oxizilor de crom. De asemenea, oxidul de zirconiu prezintă o duritate ridicată, putând fi utilizat pentru protecţia împotriva uzurii abrazive. Temperatura maximă de exploatare a straturilor de ZrO2 depuse prin pulverizare în jet de plasmă este foarte ridicată 2400-2500 Oxidul de zirconiu stabilizat prezintă o bună rezistenţă la agenţi corosivi bazici şi este un izolator electric bun. ZrO2 prezintă următoarele caracteristici: rezistenţă la abraziune, izolare termică, rezistenţă la coroziune, rezistenţă şi rezistivitate electrică. Prezintă calităţi fizice și mecanice incredibile: -Duritate 1200 HV -Rezistenţa la compresie 2000 MPa -Rezistenţa la îndoire 1000 MPa -Modul de elasticitate 210 GPa

-Rezistenţa absolută la coroziune

Restaurările din zirconiu pot fi fabricate din oxid de zirconiu total sinterizat sau oxid de zirconiu parțial sinterizat. Susținători ai zirconiului total sinterizat susțin că astfel se evita modificări volumetrice pe când ceilalți spun că în momentul frezării pot apărea microfisuri,iar procesul de definitivare durează mul mai mult. Printre primele sisteme ce au utilizat zirconiul a fost In-Ceram Zirconia (Vident)care era de fapt o modificare a sistemului In –Ceram Aluminum ,dar cu zirconiu parțial stabilizat în compoziție. Dezvoltarea sistemelor CAD/CAM a început în jurul anului 1980 odată cu introducerea sistemului Sopha dezvoltat de Dr. Francois Durat. 7

La o durata de câțiva ani,Dr. Werner și inginerul electric Marco Brandestini au dezvoltat sistemul Cerec 1(1983)primul sistem complet pentru a le permite medicilor stomatologi să creeze restaurări dentare în cabinet.Începând din acest moment ,aceste sisteme au continuat să evolueze ,nr acestora crescând exponențial în decursul ultimului deceniu. Software-ul Cerec In Lab(Sirona Dental) a fost creat pentru laboratoarele de tehnică dentară,putând scana propriile modele utilizând scannerul Sirona InEOSX5 ,și creând designul restaurației:odată finalizat procesul poate fi trimis unui centru de frezaj pentru a se putea alege dintr-o gama largă de materiale în funcție de cerințe. I.2 Aparatura CAD -CAM in confecționarea protezelor dentare Sistemul Celay Principiul sistemului Celay constă în frezarea mecanică a piesei protetice(neasistata de calculator )a unei piese protetice integral ceramice deosebit de precise dintr-un bloc ceramic prin copierea unei machete din rășină cu ajutorul unui profilometru. Sistemul constă dintr-un unit în care sunt înglobate două sisteme care acționează simultan: 

dispozitivul de scanare (profilometrul)-o tijă metalică care urmărește conturul machetei realizată din rășină diacrilică(Celay-Tech)



dispozitivul de frezare-constă într-un micromotor cu freze diamantate de diferite forme .Forma frezelor (globulară,efilată,disc) este corelată cu formă profilometrului ,freza împreună cu profilometrul acționează pe aceeași direcție simultan.

Descrierea sistemului Se amprentează clasic preparația efectuată ,apoi se toarnă un model pe care se realizează machete(care se modelează dintr-o rășină diacrilică fotopolimerizabilă,apoi fixânduse în dispozitivul

de

scanare.Odată cu

deplasarea

pe suprafața machetei(manual),se va deplasa și micromotorul

care

profilometrului reduce din blocul

ceramic prin frezare. Frezarea se realizează cu ajutorul frezelor diamantate ,sub răcirea sub jet de apă continuă. Sistemul CELAY realizează restaurările protetice fixe cu ajutorul a 2 procedee: prin copierea unei machete modelate cu un volum și o morfologie identică cu cel al viitoarei restaurări:se folosesc blocurile din ceramică felspatică cu granulație fină, Celay Vită. copierea unei machete cu un volum mai redus față de cel final al restaurării dentare 8

Această tehnică presupune realizarea unui nucleu de Al2O3,infiltrate cu o sticlă pe care se vor depune straturi succesive de masă ceramică. Se folosesc blocuri de oxid de aluminiu presinterizat –Vită Celay Alumină,pentru realizarea de coroane și proteze parțiale,placate ulterior prin tehnici clasice de stratificare. Sistemul Celay poate fi aplicat și în alte situații cum ar fi : 1.realizarea de suprastructuri pe implante:nucleele obținute din AL2O3 presinterizat sunt infiltrate cu sticlă de aluminosilicat de lantan ,fiind apoi placate cu ceramică folosindu-se metodă stratificării. Tehnică este folosită ,în prezent,doar la realizarea coroanelor de înveliș pentru acoperirea implantelor. 2.frezarea prin copiere a nucleelor din ZrO2 presinterizat pentru realizarea coroanelor și PPF. Avantajele folosirii sistemului Celay la realizarea de nuclee ceramice o condensare mult mai omogenă a cristalelor de Al2O3sau ZrO2comparativ cu cea efectuată în laborator. Scurtarea timpului de prelucrare în laboratorul de tehnică dentară cu aproximativ 8-10 ore Creșterea rezistenței mecanice cu 10% Sistemul Celay este singurul sistem ce prezintă o aplicabilitate atât de largă a restaurărilor ceramice prin frezare .

Sistemul Cerec Sistemul Cerec este compusă din trei dispozitive principale: Dispozitivul de achiziționare a datelor Dispozitivul de prelucrare a datelor și de concepere a designului restaurării. Dispozitiv de frezare asistată de calculator 1.Dispozitivul de achiziționare al datelor constă într-o camera intraorala cu ajutorul căreia se amprentează optic câmpul protetic.Îmbunătățirile acestui sistem de-a lungul dezvoltării sistemului sunt: 

Forma camerei intraorale a fost optimizată în vederea facilitării accesului în cavitatea orală. 9



Segmental intraoral al Camerei prezintă un înveliș detașabil pentru a putea fi sterilizat.

Menținerea într-o poziție imobilă a câmpului protetic oral era greu de obținut pentru o perioada mai îndelungată de timp, amprentarea se realizează extraoral pe un model de lucru. Cum în prezent timpul de capturare a imaginii a fost redus ,amprentele optice se obțin direct în cavitatea orală. Elementele care stau la baza reproducerii tridimensionale ale câmpului protetic sunt voxelii.Imaginea este cu atât mai fidelă cu cât se produc mai mulți voxeli pe unitatea de volum. Procesorul de imagine comunică cu camera de amprentare tridimensională prin intermediul unui dispozitiv numit interfață. 2.Prelucrarea datelor și stabilirea designului viitoare restaurări: 

Pe baza unor algoritmi din COS



Stabilirea limitelor preparației și a restaurării dentare pe imaginea de pe monitor cu ajutorul meniurilor din interfața grafică ce este afișată pe monitor.



Prin consultarea unor baze de date prestabilite

Dispozitivul de frezare ce constă în unul sau 2 micromotoare .

Etapele de lucru 1. achiziționarea datelor 2. elaborarea designului restaurării dentare pe monitor(CAD) 3. frezare restaurării dentare (CAM) 4. fixarea prin adeziune a lucrării protetice 5. finisarea reconstituirii 1.Efectuarea preparației diferă în funcție de tipul restaurării:inlay,onlay,fațetă ,coroana dentară,etc. se efectuează cu ajutorul unui dispozitiv rotativ adecvat. Preparaţiile trebuie să aibă o grosime cât mai uniformă a restaurărilor dentare (minim 1 mm)și să se evite apariția muchiilor ascuțite ce rezultă în apariția unor fisuri sau fracturi a masei ceramice. 2.Achiziționarea datelor

10

Dinții limitrofi împreună cu preparația se acoperă cu un strat fin de TiO2 pentru a se evită captarea unei imagini distorsionate ce poate avea că și cause de apariție; -indicii de reflexie diferiți a structurilor dentare -translucitatii crescute a smalțului. Amprenta optică se realizează cu ajutorul unei CAMere intraorale care realizează amprenta tridimensională a câmpului protetic.Se poate realiza și extraoral,în cabinetul de tehnică dentară unde atât preparaţiile cât și câmpul protetic de pe model sunt acoperite cu Ți O2. Imaginea preluată de Camera intraorala trebuie să îndeplinească anumite condiții: 

să permită vizualizarea atât a marginilor cât și a limitelor preparației



vizualizarea tuturor pereților preparației



să nu existe zone ale preparaţiei ce nu pot fi urmărite pe imagine



Procesul de design (componentă CAD) se realizează pe baza reproducerii tridimensionale a câmpului protetic în memoria procesorului.

3.Elaborarea designului restaurării pe ecran(componenta CAM) În această etapă ,operatorul trebuie să introducă datele necesare pentru realizarea restaurării ce se realizează prin: a)trasarea unor elemente pe monitor: -înălțimea cuspizilor -limita cervicală a preparației. b) modificarea unor elemente ce sunt deja sugerate de program -curba șanțului mezio-distal -ecuatorul restaurării -limitele suprafeței ocluzale sau liniei superioare ce delimitează în sens V-O a restaurării Etapele pentru realizarea designului: trasarea limitelor cervicale ale preparaţiei trasarea ecuatorului dinților vecini modificarea șanțului mezio-distal marcarea vârfului cuspizilor limitrofi

11

stabilirea ecuatorului restaurărilor prin compararea acestuia în corelație cu baza de date a calculatorului. Prin unirea liniilor deja stabilite se realizează construcția automată a suprafețelor ocluzale de către calculator.

4.Frezarea restaurării (componentă CAM)

După etapa de realizare a designului restaurării protetice ,datele sub formă unui set de instrucţiuni sunt transmise dispozitivului de frezare. Frezarea blocului ceramic se va realiza sub răcire continuă cu jet de apă de câte 2 dispozitive de frezare. Ceramică folosită de sistemul CEREC: 1. ceramică sticloasă (Cerec Dicor MGG)-se prezintă sub formă de 2 nuanțe:Cerec Dicor Light și Dicor Cerec Dark 2. ceramică felspatică(clasa II) –folosită pentru restaurări integral ceramice(Cerec Vita Mark II) și Cerec Vita Mark I)În prezent ,cea mai utilizată ceramică folosită pentru sistemul CEREC este Cerec Vita Mark II.

Tehnologia CAD- CAM -generalități Folosind o tehnică de reabilitare CAD-CAM o serie de trepte sunt fie simplificate ,fie eliminate. Prin folosirea CAD –CAM-ului și a numeroaselor studii ,rezultatul este realizarea de restaurări extreme de fidele care nu numai că posedă caracteristici estetice remarcabile și de biocompatibilitate. Depinzând de efectul pe care materialele îl au asupra dinților,acestea pot fi folosite pentru realizarea de coroane ,punți,dar și incrustații deosebite.Toate aceste restaurări ,produse în laboratorul de tehnică dentară echipat cu tehnologie CAD-CAM garantează precizie și estetică remarcabilă. Prin formarea unei imagini 3D,a dinților și a gingiilor pe ecran se permite că printr-un cursor să se formeze un design anatomic foarte precis și adecvat dintelui lipsă. Modelele 3 D oferă o baza ideală pentru design-ul restaurării ,astfel proiectarea se face într-o manieră foarte simplă,luându-se în considerație relația cu dinții adiacenți,dinții maxilarului 12

opus cu care se stabilesc contacte corespunzătoare ,dar de asemenea și relația dintre țesutul moale și restaurări. Amprentele tradiționale pot fi înlocuite prin folosirea unui aparat de scanat ce înregistrează forma și marginile preparaţiei.Este însă,esenţial să se asigure că întreagă preparație este scanată pentru a se evita apariția de erori. Design-ul conservator al CAD-CAM-ului păstrează mai mult din structura dintelui natural și asigura longevitatea clinică a aurului fără dezavantajele estetice. Înlocuirea restauraţilor posterioare ,produce o rezistență mai mare pentru zonele solicitante funcțional ,așa cum sunt molarii. Softul prezintă o bibliotecă de diverse forme și culori ale dinților propunând cea mai bună soluție ,rezultând astfel în puține modificări eventuale Fazele restaurării sunt: -prezentarea generală și istorică pe baza indicațiilor și a statusului medical al dintelui și recomandarea opțiunilor de tratament. preparaţia dintelui în funcţie de metoda de tratament. -amprenta care poate fi clasică sau cu ajutorul unei camere intraorale -pregătirea modelului -scanarea 3D a modelului cu o camera orală 3D ce capturează dinții după care imaginea se transferă pe un computer și se procesează utilizând softul. După scanarea tuturor zonelor de interes ,software-ul calculează poziția fiecărui element în parte ,urmând verificarea modelului virtual.În cazul în care după scanarea inițială există porțiuni care nu sunt vizibile pe modelul virtual,se scanează din nou porțiunea respectivă. Următoarea etapă este scanarea modelului antagonist .Scanarea mușcăturii se realizează prin poziționarea modelului antagonist deasupra modelului de lucru ,al cărui soclu se află în continuare fixat pe măsuță mobilă a scannerului .Apoi se salvează pe hard-disk datele preluate de la scanner . Aceste camere permit un grad ridicat de precizie și eficientă ,fiind deosebit de potrivite pentru restaurarea coroanei individuale -modelare:software-ul CAD-CAM realizează modelarea dinților pe baza cerințelor introduse. În software-ul de design se va încărca folderul pacientului creat anterior pe hard-disk ,cu imaginea modelului virtual salvat.La crearea fișei pacientului s-a specificat care este arcada cu 13

bontul preparat și din ce material va fi confecționată viitoarea capă.Software-ul ne permite alegerea modalității de trasare a coletului și corectarea manuală a acestuia.Apoi se stabilește crearea spațiului pentru cimentare. -se poziționează viitoarea capă pe discul de frezare ,stabilindu-se poziția tijelor de susținere a coroanei -frezarea capei utilizând componenta CAM -cimentare. Restaurările sunt cimentate temporar în perioada de adaptare a restaurării protetice la nivelul maxilarului,în timp ce cimentarea definitivă se face după ce se asigura că restaurările sunt acceptate. Că și materiale utilizate în confecționarea lucrărilor protetice,ceramica prezintă mai multe avantaje decât aliajele metalice.

Avantajele ceramicii în comparative cu lucrările metalo-ceramice. -Biocompatibilitatea completă a materialelor. -Absența alergiei la acest material(un nr. mare de pacienți cu punți metalice suferă reacții alergice.) -Absența bimetalismului -Fermitatea lucrărilor e de 4 ori mai mare decât metalul utilizat pentru lucrările metaloceramice. -Persistența. -Nu-și schimbă proprietățile fizice și chimice chiar și după ani petrecuți în cavitatea bucală. -Superioritatea estetică față de lucrările metalo-ceramice. -Efectele benefice asupra gingiei cu care vine în contact.-absența”colorării întunecate” la joncțiunea coroană-gingie.

Dezavantajele ceramicii față de lucrările metalo-ceramice. -Preț.

14

Datorită prețurilor costisitoare și pe termen lung a acestei tehnologii ,mașinilor scumpe CADCAM și a procesului de fabricație,coroanele ceramice sunt mult mai scumpe decât cele metaloceramice. Cu toate acestea ,ţinând cont de relația preț-calitate, se poate spune că avantajul este cel dat de reconstituirile ceramice. Tipuri de reconstituiri ceramice Blocurile din care se realizează aceste tipuri de reconstituiri au caracteristici asemănătoare cu dinţii naturali precum profunzimea și transparența ,astfel încât produsul final reprezintă o copie fidelă a dinților naturali ,comentat cu ajutorul unui ciment special ce contribuie în continuare la caracteristicile estetice ale coroanei. 1.incrustația onlay Ele sunt folosite atunci când mai există o porțiune mare din structura dintelui și se evita crearea de coroane. În cazul în care cariile dentare au distrus prea mult din structura dintelui,iar când după îndepărtarea carilor ,cavitatea rămasă nu poate fi compensată în mod adecvat prin obturații clasice (amalgam sau compozit) atunci se folosește inlay. Avantaj onlay/inlay 1)onlay:foarte adesea salvează structura dintelui în comparație cu coroanele tradiționale 2)Inlay-urile sunt de obicei realizate din ceramică sau metal(mai rar),iar spre deosebire de plombe se realizează extraoral . Sunt necesare 2 etape : -amprenta ce s-a realizat după pregătirea dintelui. -realizarea inlay.ului în laborator +vizita pentru cimentare. După mărimea cavitații după îndepărtarea cariilor: -inlay:ce afectează maxim1/2 din suprafața dintelui -onlay:ce afectează 3 părți sau mai multe din suprafață. 3)Punțile de inlay-uri Este o metodă minim invazivă pentru restaurările ceramice excluzând implanturile În acest tip de punți,dinții adiacenți sunt retenționați la minim sub formă de incrustațîi. Avantajele utilizării tehnologiei CAD-CAM în laborator: 15

-modalitate mai ușoară de producere -restaurări mai precis realizate -consum redus de materiale -productivitate mai mare. În aprilie 2014 , aproape 8.000 profesioniști din fiecare departament al industriei medicinei dentare , s-au adunat pentru IDEM Singapore .Scenariul care îi îngrijorează pe tehnicieni, în special pe cei mai în vârstă, este acela că apariția tehnologiei CAD-CAM ar putea reprezintă sfârșitul confecționării protezelor dentare clasice. Un aspect este acela că avansul tehnologiilor prin scanare împreună cu un software puternic și capabil ce utilizează de la modele virtuale 3D până la printerele 3D mai ieftine va însemna că medicii dentiști vor putea să-și desfășoare propriile nevoi de manufacturare. Potrivit producătorilor și furnizorilor de diferite tehnologii digitale această zi deja a sosit . Tehnologia este disponibilă pentru a permite medicilor dentiști să scaneze și să creeze coroane pentru pacienți într-un timp mult mai mic.Un proces care în mod normal a durat săptămâni se poate realiza acum într-o ora sau două . Acesta este un scenariu care este cu siguranță atractiv pentru pacienți : o singură vizită fără necesitatea de a purta o coroana temporară , ceea ce oferă atât o economie de timp cât și de bani în același timp. În teorie , această situație atrage interesul multor medici stomatologi, din moment ce văd o oportunitate de a reduce cantitatea de material de amprentare și cât și interacțiunea cu tehnicianul .Dar toate aceste ipoteze nu sunt încă devenite realitate . Nu este ca și cum CAD/CAM nu va continuă să revoluționeze industria , doar că acest lucru este puțin probabil realizat în mâna dentiștilor .Este putin probabil că majoritatea medicilor în următorii 10-20 de ani înainte de pensionare vor fi dispuși să-și schimbe modul de lucru , incluzând aceste tehnologii; chiar dacă aceștia sunt în stadiul carierei în care își pot permite economic asta , de obicei sunt depășiți de curbă de învățare , Deși studenții sunt mai confortabili cu tehnologiile de scanare la începutul carierelor , e puțin probabil că ei să aibă capitalul necesar pentru a-l investi în achiziționarea acestor tehnologii .Doctorul Agnini nu-și poate imagina un viitor fără tehnicieni cu abilități artistice care-l ajută să creeze protezele dentare pentru care sunt faimoși .

16

În ultima întrevedere a IDEM Singapore , ei au asigurat audiența de tehnicieni că odată cu avansarea tehnologiilor și materialelor cu atât rolul expert al tehnicianului dentar va deveni mult mai important în obținerea celui mai bun rezultat pentru pacienți . Dr.Dobrina Molllova din Centrul de Practică Avansată Profesională nu este de părere că tehnologia poate înlocui tehnicienii talentați spunând că:,, maşinăriile și tehnologiile care se folosesc se pot schimba , dar necesitatea de experți care să le opereze va rămâne iar atâta timp cât tehnicienii își vor păstra abilitățile și cunoștințele actualizate , ei vor fi întotdeauna o parte vitală a echipei dentare ‘’ Așadar , se pare că tema IDEM Singapore a fost ,, Viitorul este acum ‘’ ,un viitor pe care atât medicii stomatologi cât și tehnicienii dentari trebuie să-l îmbrățișeze și să și-l asume.

I.3Aparatura si tehnica de lucru in “3Shape Dental System”

Sistemul 3Shape Dental System este considerat cel mai versatil sistem CAD/CAM de pe piaţa mondială si cel mai utilizat sistem din România fiind potrivit pentru laboratoarele de tehnica dentară de orice mărime oferind o cantitate mare si constantă a produsului final si in acelaşi timp crescând productivitatea si scăzând costurile . Sistemul este alcătuit dintr-un scaner 3d laser ultraperformant,un program CAD intuitiv numit DentalDesigner cu suport pentru alte echipamente cum ar fi imprimantele 3D si maşinile de frezat zirconiu. Scanerul 3D numit 3shape D700(fig 1) este optimizat pentru scanarea amprentelor şi este capabil sa scaneze modele complete din ghips cu 40% mai rapid şi cu detalii mai mari decât oricare alt scaner de pe piaţă. Scanerul D700 poate scana orice culoare,parametrii laserului şi a camerei video sunt ajustaţi automat in funcţie de materialul obiectului scanat. Scanerul este dotat cu două CAMere video şi un sistem de mişcare pe trei axe astfel îmbunătăţind acurateţea in cazul scanării unui model cu inlay.

17

fig 1. Sistemul de mişcare pe trei axe al celor 2 CAMere video facilitează scanarea obiectului prin rotirea si inclinarea lui permiţând scanarea chiar şi a inlay-urilor.( fig 2)

fig 2.

Scanarea amprentei :

Scanarea directă a amprentelor din silicon si alginat reprezintă un mare avantaj pentru tehnicianul dentar reducându-i timpul de lucru si reducând costurile de producţie eliminând ghipsul pentru turnarea modelelor.

18

Acum modul tradiţional mai putin precis şi mare consumator de timp de turnare a modelelor este eliminat,scanarea amprentei permiţând tehnicianului să înceapă etapa de design CAD imediat după scanare . Amprenta (fig 3a) este poziţionată in scanerul 3D si este transformată in amprentă digitală (fig 3b). Cu ajutorul programului CAD se crează automat un model virtual(fig 3c), acest model virtual este apoi fabricat cu ajutorul unei imprimante 3D fig 3 d) in timp ce tehnicianul crează cei doi incisivi centrali superiori.

fig 3a.

fig 3b.

19

Fig 3c.

fig 3d.

O caracteristică importantă a scanerului D 700 este funcţia de scanare adaptivă ,rezultatul unei scanări obişnuite este incomplet in zona preparaţiilor,în zona proximală şi în zonele de contact.( fig 4a). După scanarea adaptivă a porţiunilor incomplete părţile lipsă sunt adăugate automat.( fig 4b)

fig 4a. 20

fig 4b.

Crearea capelor din metal şi a punţilor din metal: Cu ajutorul sistemului 3Shape Dental conform producătorului modelarea unei cape virtuale se poate face in aproximativ două minute de la primirea amprentei, se alege bontul ,se poziţionează bontul pentru a fi scanat ,se scanează şi în cele din urmă se modelează capa virtuală.. Acest sistem cu ajutorul unor noi funcţii ale programului cum ar fi funcţia de sculptare(fig 5a), îi permite tehnicianului să îmbunătăţească estetica şi funcţionalitatea capelor,conectorilor şi a dinţilor falşi din punte.Prin utilizarea unor algoritmi speciali programul detectează automat linia coletului(fig 5b).Programul deasemenea poziţionează elementele modelate virtual automat astfel punţile dentare sunt perfect poziţionate anatomic. În final cu ajutorul unor funcţii de editare a conectorilor modelarea punţii dentare este finalizată optimizând funcţiile mecanice cu cele estetice(fig 5c).

fig 5a.

21

fig 5b

I.4 Confecționarea gutierelor de ocluzie utilizând tehnica clasică si tehnica CAD -CAM

Gutiera dentară este un dispozitiv intraoral de plastic cu duritate ,flexibilitate și grosime variabile ,ce acoperă toți dinții de pe o arcadă sau doar o parte din ei,fiind astfel “o masca a dinților individualizată”pentru protecția dentară și a restaurărilor protetice. Gutierele pentru bruxism au fost folosite eficient pentru tratarea durerii miofaciale provenită din activități parafuncționale.Ele pot de asemenea să protejeze dantura naturală atunci când se opune restaurărilor de porțelan,ajută la evaluarea modificărilor în dimensiunea verticală de ocluzie. O gutieră bine realizată permite condililor să se așeze în cea mai anterioară poziție superioară în relația centrică. Gutiera nu trebuie să aibă relief ocluzal în care dinții antagoniști pot bloca sau exercită forțe de tracțiune sau laterale grele.Este necesară o suprafață netedă ocluzală ce permite mușchilor ridicători să poziționeze mandibula astfel încât condilii pot aluneca posterior și superior în relația centrică. În opinia unor autori gutierele maxilare sunt preferabile din moment ce sunt mai bine tolerate ,mai stabile,evită aglomerarea limbii și se obține contact ocluzal indiferent de relația maxilomandibulară.Sunt realizate în general din acrilat auto-foto sau termopolimerizabil. Cele mai preferate sunt cele realizate din acrilat termopolimerizabil datorită faptului că sunt în general destul de puternice și au mai puțin monomer rezidual sau porozități și sunt mai igienice ,în special dacă pacientul le poartă pe o perioada prelungită. 22

Metodele tradiționale de fabricare duc deseori la inadaptare,supraconturare de unde derivă nemulțumirea pacientului Rolurile Gutierei: -separă dinții inferiori de dinții superiori -protejează dantura de uzură -oferă pacientului o platforma netedă și echilibrată pe care pot apărea mișcări excursive. -oferă pacientului o orientare anterioară. -ajută la relaxarea musculaturii maxilarului -elimină contactele nefavorabile ale dintelui natural sau protetic. -furnizarea un plan ocluzal pentru dinţii inferiori ce are un indice abraziv inferior structurii dintelui natural și dentinei. Un design optim pentru o gutieră ocluzală: -face contact cu dinţi în cel putin un punct -se potrivește pasiv -trebuie să fie suficient de groasă pentru a rezistă forțelor de ocluzie în timpul parfumeriilor -să minimalizeze timpul în cabinet prin a fi precisă atât că și poziționare cât și că ocluzie corectă -să fie suficient de subțiri pentru a fi tolerabil pentru pacient. O metodă de realizare a gutierelor tradiționale în laborator-etape: -confecționarea modelului de lucru și modelului de studiu -fixarea modelului în ocluzor sau articulator -relizarea machetei -ambalarea machetei -realizarea tiparului -pregătirea materialului din care se va confecționa gutiera. îndesarea materialului în tipar 23

-polimerizarea materialului acrilic -dezambalarea ,prelucrarea,lustruirea ,finisarea. După terminarea etapelor,înainte să se verifice ocluzia,trebuie să se verifice adaptarea ,stabilitatea ,retenția și rigiditatea. Pacientul ar trebui să introducă și să scoată gutieră din cavitatea orală confortabil. Tehnologia CAD-CAM a pătruns în majoritatea zonelor de tehnologie clinică și proceduri de laborator. Principalele beneficii de frezare CAD-CAM sunt eliminările aproape în totalitate a erorilor în procesele tehnologice ,rezultând astfel economisirea de timp și un nivel mai mare de predictibilitate. Gutierele realizate prin intermediul CAD-CAM sun realizate din policarbonat care are mai multe avantaje față de rășinile tradiționale și anume :puterea de impact superioară,puterea de randament mare și uzură rezistență. Această permite zonei ocluzale să fie mai durabilă ,ușoară ,mai subțire și mai puțin voluminoasă ,îmbunătățind astfel confortul pacientului. Etape: -se iau amprentele maxilare și mandibulare -se realizează modelele se folosește un șablon de ocluzie pentru a se controla DVO. -modelele sunt introduse în software cu ajutorul uni scanner laser și sunt articulate virtual în relația centrică și ocluzie centrică. software-ul calculează centru de rotație al condililor folosind valori medii. -modelul maxilar este procesat și este construit conturul gutierei. -dimensiunile gutierei sunt analizate astfel încât să se asigure o grosime minimă ce minimalizează perforaţiile și supraconturarea. -după ce design-ul a fost realizat,se frezează dintr-un bloc de policarbonat. -gutieră este verificată pe model.

24

Procesul de design durează în jur de 30 de minute ,iar procesul de frezare în jur de 90 de minute. Autorii au ajuns la concluzia că timpul petrecut în cabinet pentru aplicarea și ajustarea ocluzală sunt reduse semnificativ,cel mai important fiind faptul că pacienții ,în special cei ce au folosit anterior gutiere acrilice găsesc ajustarea mult mai confortabilă.

Etapă clinică Medicul trimite către laboratorul de tehnică dentară două amprente precise ale ambelor arcade dentare ,măsuţa de transfer ,înregistrarea relațiilor maxilo-mandibulare în poziție centrică,în lateralitate stânga și dreapta. Etapele de laborator Se toarnă modelele din ghips de clasa a VI-a,fixându-se apoi în articulatorul semiadaptabil ,având setați parametrii mișcărilor funcționale. Este necesar să se construiască o cheie ocluzală de silicon ce previzualizează grosimea următoarei gutiere. Pentru orice tip de piesă protetică fabricate prin tehnologia CAD-CAM,se urmăresc trei etape principale:scanare,design și frezarea propriu zisă a piesei protetice Scanarea Se creează un fișier individual al pacientului cu datele personale ale acestuia ,se selectează o unitate dentară la nivelul arcadei maxilare ,apoi alegându-se opțiunea pentru crearea unei gutiere. În fișierul deja format sunt deja salvate scanarea modelului superior ,scanarea modelului inferior,și scanarea celor două modele așezate în ocluzie. Modelul arcadei maxilare este fixat cu ajutorul unui silicon pe plăcută de poziționare.Plăcută de scanare prezintă marcaje care corespund unor nișe prezente în interiorul scannerului,modelul fiind introdus cu față vestibulară a dinților spre interiorul scanner-ul ui După scanarea arcadei superioare ,se selectează cu mouse-ul întreagă zona de interes pentru realizarea gutierei ocluzale,zona selectată apărând în culoarea roșie.

25

Scanarea modelului antagonist :modelul antagoniste se fixează pe plăcuţa de poziționare ,introducându-se în interiorul scannerului cu zona frontal spre interiorul acestuia. După ce se selectează manual zona de interes a arcadei,se îndepărtează soclul acestuia și se salvează mai apoi modelul antagonist ajustat. Scanarea modelelor în ocluzie se realizează prin poziţionarea acestora în scanner cu parte fronatala spre interiorul lui:folosindu-se opțiunea îndepărtării înregistrării de ocluzie,se poate previzualiza înălțimea precisă a viitoarei gutiere. Etapă de design reprezintă proiectarea propriu –zisă a viitoarei gutiere ,necesitând cea mai mare atenție. Folosindu-se opțiunea Alignment info software-ul va solicita selectarea unor puncte de corespondență în vederea preparării modelului de lucru.Se aleg trei puncte la nivelul dinților,două fiind în zonele laterale ,iar unul frontal,alegându-se mai apoi trei puncte de corespondență la nivelul modelului antagonist. Punctele de poziționare de pe fetele vestibulare a dinților,trebuiesc așezate pe suprafețe plane,astfel evitându-se zonele cu convexitate accentuată. Axa de inserție a viitoarei gutiere se realizează din opțiunea Directions,această fiind o etapă foarte importantă,ce influențează modul de frezare a gutierei din discul de PMMA. Urmează trasarea limitelor marginale ale viitoarei gutiere ocluzale ,softul semnalând imposibilitatea identificării coletelor dinților ,de aceea se selectează manual această opțiune prin intermediul opțiunii Margin Line.Această limita se trasează în funcție de forma,mărimea și gradul de convexitate al fiecărui dinte,astfel încât să se asigure o bună stabilitate și un grad de retentive corespunzător.Pe față orală a dinților ,gutiera acoperă 2/3 din suprafaţa acestora,la nivelul dinților frontali nu trebuie să depășească cingulum.Limita vestibulară a gutierei trebuie să corespundă liniei imaginare a 2/3 din suprafața vestibulară a dinților laterali ,pe când la nivelul dinților frontali este de 1/3. Materialul din care dorim să să construim următoarea piesă protetică se selectează din opțiunea Settings,iar frezarea gutierelor din Remove undercuts și Drill Compensation. Stabilirea dimensiunilor viitoarei gutiere din Frame Design ,asigură reglarea pereților axiali de 0.5mm,iar linia marginală de compensare va avea o grosime de 0,2mm.Zonele care prezintă surplus de material vor părea colorate în roșu,fiind reduse folosind opțiunea Sculpt toolkit.

26

Zonele galbene reprezintă punctele de contact cu dinţii antagoniști ,puncte care trebuie să se stabilească între suprafață gutierei și cuspizii funcționali. În Interferentele vor apărea colorate în roșu acestea reducându-se prin realizarea unor ghidaje în lateralitate din zona canină și în propulsie în zona frontal .Pentru a putea trece la ultima etapă a confectinarii gutierei ,toate operațiunile efectuate până în acel moment trebuiesc salvate în folderul existent. Frezarea Ultima etapă este reprezentată de frezarea propriu-zisă din discul de PMMA.Discul are o grosime de 98,5mm și este transparent. SE începe frezarea prin accesarea opțiunii Advanced,iar mai apoi Generate CAM Output. La sfârșitul operațiunilor ,în cabinet se verifică retenția și stabilitatea gutierei pe câmpul protetic,contactele dento-dentare fiind urmărite folosindu-se hârtia de articulație atât în poziția centrică cât și în mișcările funcționale ale mandibulei .Este necesară o ajustare continuă ,monitorizarea acesteia reprezentând un proces dinamic.În cazul în care mușchiul se relaxează și/sau inflamația dispare ,se modifică poziția contactelor dentare. Gutieră ocluzală obținută prin tehnologia CAD –CAM ,este exactă ,precisă și fidelă,necesitând doar o ajustare minimă în cabinetul stomatologic. În condițiile aplicării cu rigurozitate a principiilor funcționale cu ajutorul instrumentelor virtuale ,softul de bază este folosit cu succes în obținerea unor piese protetice de calitate.

27

II.Cazuri clinice tehnică CAD și Tehnica CAM în confecționarea protezelor

II.1 Tehica CAD În prima fază am selectat fișa pacientului,luând la cunoștință cerințele lucrării protetice.

Fig.1 Amprenta câmpului protetic împreună cu antagoniștii sunt turnate din ghips de clasa a III-a.

Fig2

Fig.3 28

Modelele rezultate în urmă turnării amprentelor câmpului protetic se secționează ,urmând a fi montate în ocluzor.

Fig.4

Modelele astfel rezultate se plasează în scannerul Cyber Scann care realizează scanarea prin rotirea CAMerelor în jurul platformei de scanare fără a necesita fixarea modelului ,echipat cu două camere de 1,3 mega pixeli.

Fig 5 29

Articulatorul virtual permite tehnicianului în timpul realizării designului să vizualizeze lucrarea în modulul articulat , permițând executarea mișcărilor de lateralitate , protruzie și retruzie . După plasarea modelului în scannerul Cyber Scann,se selectează zona de lucru dorită pentru scanare.

Fig.6

După selectarea zonei de lucru începe scanarea tridimensională ce durează în jur de 2 minute.Rezultatul fiind modelul virtual al câmpului protetic ce se salvează în fișa pacientului.

Fig.7

Primul pas este determinarea liniei marginale și determinarea spațiului virtual pentru ciment,precum și punctele de contact.

30

Punctele de contact cu dinții antagoniști sunt reprezentate de zonele galbene ,puncte care trebuie să se stabilească între suprafață ocluzală a lucrării protetice și cuspizii funcționali ai dinților naturali restanți. Cu ajutorul softului ExoCAD folosindu-se funcția Contur complet de modelare ( Full Contour modeling ) cu un efort minim , se proiectează coroanele.Biblioteci multiple de dinți de înaltă calitate sunt incluse în mod implicit .

Fig 8.

Fig. 9

Se adaugă automat conectorii,care ulterior sunt modelați astfel încât să se obţină o rezistență deosebită.

31

Ultima fază a modelării CAD este salvarea lucrării finalizate pentru a fi transmisă ulterior maşinii de frezat Pi CAM. II.2Tehnica CAM.

După încheierea modelării CAD pe calculator ,lucrarea va fi poziționată pe discul de zirconiu fiind astfel pregătită pentru procesul de frezarea CAM (Computer Aided Milling) După poziționare,datele necesare procesului de frezare vor fi transmise către un computer conectat direct la maşina de frezat Pi Dental.

Fig.10. Mașina de frezaj utilizată este produsă de compania Poka și este numită Pi dental.Mașina dispune de 4 axe de frezaj,timpul necesar frezării unui element este de aproximativ 7 minute.

32

Fig.11

Fig .12

Se selectează lucrarea salvată în prealabil în etapă de modelare CAD în vederea frezării pe computerul legat direct la mașina de frezaj ,rulându-se programul de frezare.

Fig.13

33

Fig.14. După frezare ,lucrarea se introduce într-un cuptor de sinterizare care operează la temperaturi foarte înalte.În urmă tratamentului termic,duritatea lucrării a crescut foarte mult ,depășind-o pe cea a metalului.

Fig.15

34

Rezultate

Fig.16

II.3 Confecționarea gutierelor în mod clasic Preferate sunt gutierele realizate din acrilat termopolimerizabil datorită faptului că sunt în general destul de puternice și au mai puţin monomer rezidual sau porozităţi și sunt mai igienice ,în special dacă pacientul le poartă pe o perioada prelungită.

Fig 17 Prima etapă de realizare a gutierei constă în confecţionarea modelelor din ghips de clasa a III-a,după ce se primesc amprentele câmpului protetic în laborator.

35

Fig. 18 Se ridică maneta și se ridică rama de fixare a foliilor ,acestea urmând a fi poziționate între cele 2 rame.

Fig.19

36

Fig.20 Se poziționează modelul pe tăviţa cu biluțele de rășină,urmând că mai apoi să fie poziționat în aparatul de vacuum-formare la înălțimea și înclinația dorită ,astfel încât după termoformare folia să acopere toată suprafața necesară.

Fig.21

Fig 22

37

Încălzirea are loc prin comutarea butonului de încălzire,după ce s-a fixat și închis rama .Durata de încălzire depinde de folia utilizată (flexibilă,rigidă)și de grosimea acesteia,cea mai indicată grosime fiind cea de 2mm.

Fig.23

Fig .24

Fig.25

După ce se răcește folia termoplastică și se înlătură din aparatul de vacuumformare,se începe prelucrarea gutierei. 38

Ulterior, verificăm ajustarea capei la nivelul arcadei maxilare, care trebuie să poată fi inserată și dezinserată cu ușurinţă, iar pacientul nu trebuie să aibă senzaţii de presiune asupra dinţilor sau de alunecare a capei de pe arcadă dentară. Se inseră gutiera superioară și cu ajutorul hârtiei de articulație ,se elimină contactele excentrice.

Fig.27 Se obține astfel o gutiera stabilă ,cu o retentivitate optimă,contactele excentrice fiind eliminate. Gutiere folosind softul ExoCAD Etapa de scanare

Fig .28 Se creează un fișier individual al pacientului cu datele personale ale acestuia ,se selectează o unitate dentară la nivelul arcadei maxilare ,apoi alegându-se opțiunea pentru crearea unei gutiere.

39

Fig.29

Fig. 30 În fișierul deja format sunt deja salvate scanarea modelului superior ,scanarea modelului inferior și scanarea celor două modele așezate în ocluzie.

Fig.31

40

Scanarea modelului antagonist :modelul antagonist se fixează pe placa de poziționare ,introducându-se în interiorul scannerului cu zona frontală spre interiorul acestuia.

Etapă de design

Fig.32

Prin trasarea limitelor marginale ale viitoarei gutiere ocluzale ,softul semnalează imposibilitatea identificării coletelor dinților.Această limită se trasează în funcție de forma,mărimea și gradul de convexitate al fiecărui dinte,astfel încât să se asigure o bună stabilitate și un grad de retentivitate corespunzător.

Fig 33 41

Fig. 34

Pe față orală a dinților ,gutiera acoperă 2/3 din suprafață acestora,la nivelul dinților frontali nu trebuie să depășească cingulum. Limita vestibulară a gutierei trebuie să corespundă liniei imaginare a 2/3 din suprafață vestibulară a dinților laterali ,pe când la nivelul dinților frontali este de 1/3.

. Fig 35

42

Fig 36

Fig.37

Fig. 38 43

Zonele galbene reprezintă punctele de contact cu dinții antagoniști ,puncte care trebuie să se realizeze între suprafață gutierei și cuspizii funcționali,interferențele apărând în culoarea roșie.

Fig.39 Toate operațiunile efectuate până în acel moment trebuiesc salvate în folderul existent.

44

Concluzii

Această lucrare evidențiază toate avantajele utilizării tehnologiei CAD -CAM prin prezentarea materialelor ,tehnologiilor ,aparaturii și a tehnicilor de lucru ale acestei tehnologii. Prin această lucrare de licență se propune folosirea unei noi tehnici revoluționare ce a schimbat deja radical lumea tehnicii dentare și în același timp lumea stomatologică. Tehnică dentară a intrat într-o nouă era ,o era digitală a proiectării și a fabricației asistate de calculator.Tehnicienii au acum posibilitatea de a lucra mai mult ,mai eficient și mai calitativ ,toate acestea fiind posibile doar operând un calculator. Am scris această lucrare de licență cu gândul că în viitorul apropriat fiecare laborator de tehnică dentară va putea avea posibilitatea de a fi echipat cel puțin cu o tehnologie de proiectare CAD ,design-ul lucrărilor urmând a fi trimise mai apoi centrelor de frezare computerizată ,crezânduse astfel un circuit care este bine definit și eficient,putând în acest fel să se reducă costurile de producție prin mărirea cererii. Tehnologia CAD-CAM ,aparatura și materialele folosite sunt într-o continuă dezvoltare și perfecționare ,ceea ce mă duce cu gândul la un viitor strălucit al tehnicii dentare.

45

Bibliografie

Perng-Ru Liu.A Panorama of Dental CAD/CAM Restorative Systems.J.of Compedium 2005;26(7):507—512 Duret F,Preston JD CAD/CAM imaging in dentistry,Curr Opin Dent 1991;1:150-154 Das Dental Labor lb. romana 1/2009, anul IX, nr. 32, ianuarie-martie 2009 Mormann W.H.The origin of the cerec method:a personal review of the first 5 years.Int J Comput Dent 2004;7(1):11-24 Sanda

Mihaela

Popescu,Emma

Cristina

Drăghici,Reabilitare

Orală

Complexă,Clinică,Tehnologie,Craiova,Editura Sitech,2013 www.agcnewdent.ro Brocard D,Laluque JF,Knellesen C.La gestion de bruxism.Quinfessence International.2007

46