Macin-ppt

Universitatea ,,OVIDIUS’’ din Constanţa Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole Specializare Geografia Turismului

ANALIZA POTENȚIALULUI ECOTURISTIC DIN MUNȚII MĂCIN

Coordonator ştiinţific:

Student:

2014

Cuprins  Introducere  Ecoturism intre teorie si practica  Cadrul natural  Resursele turistice ale parcului natural Muntii Macin  Fluxul de turisti  Concluzii

Introducere  Ecoturismul este un fenomen nou pe piaţa turisticã din România însã amploarea şi extinderea din alte state ale lumii fac ca viitorul acestuia sã fie unul optimist. Pânã la urmã, de ce atâta interes? Pentru cã sufixul „eco” te duce cu gândul la întoarcerea în naturã, la puţinele locuri neatinse de mâna omului. Pentru cã e locul în care natura este îmbinatã armonios, iar haosul marilor oraşelor este departe.

Ecoturism intre teorie si practica

 Odată cu intrarea în noul mileniu, am devenit tot mai conştienţi de complexitatea, fragilitatea şi valoarea inestimabilă a planetei noastre. În acelaşi timp, turismul tinde să devină o expresie tot mai populară a acestei conştiinţe. Datorită evoluţiei transporturilor şi tehnologiei informaţiei, tot mai multe zone îndepărtate au devenit accesibile, ceea ce a contribuit la o ascensiune rapidă a turismului în ariile naturale.

 Ecoturismul poate furniza veniturile atât de necesare pentru protejarea parcurilor naţionale şi a altor arii naturale, venituri care nu ar putea fi obţinute din alte surse. De asemenea, ecoturismul poate constitui o alternativă viabilă de dezvoltare economică pentru comunităţile cu puţine activităţi generatoare de venit.

Cadrul natural

Munţii Măcinului sunt cei mai vechi munţi din România, rezultat ai orogenezei Hercinice. Altitudinea variază în parc între 7 şi 467 metri, pantele fiind abrupte, cu o diferenţă de altitudine mare pe o distanţă mică. Procesele de dezagregare a rocilor sunt active, având ca rezultat surprinzătoare peisaje arhaice

Clima are pregnante caracteristici stepice, cu influenţe mediteraneene. Specifică acestor munţi este ariditatea nemaiîntâlnită în munţii din România, cu veri fierbinţi şi uscate, toamne lungi şi uscate, iar iernile foarte sărace în zăpadă. Cursurile de apă se încadrează atât în bazinul hidrografic al Dunării (Jijila, Luncaviţa, Cerna, Sorniac) cât şi cel al Mării Negre (Taiţa). Debitele cursurilor de apă sunt reduse majoritatea având caracter temporar, deseori formând cascade.

Marea bogăţie de floră şi vegetaţie a Munţilor Măcin este reprezentată de peste 1.770 specii de plante reprezentând aproximativ 50% din Flora României ce vegetează pe 1% din suprafaţa ţării, din care 72 specii de plante sunt protejate ca specii rare sau vulnerabile şi 27 specii sunt endemice pentru regiune.

Fauna Munţilor Măcin, mai puţin studiată, se caracterizează printr-o mare diversitate şi o importanţă deosebită, datorită prezenţei unor specii rare şi protejate, prin reglementările internaţionale.

Resursele turistice ale parcului natural Muntii Macin

 În prezent, Parcul Naţional Munţii Mãcinului, este o destinaţie cunoscutã la nivel local şi regional, ceea ce face ca numãrul de turişti sã fie relativ redus. Printre iubitorii muntelui, însã, zona Munţilor Mãcin este extrem de iubitã şi apreciatã, fiind tot mai des cautatã.

Fluxul de turisti In prezent, zona parcului este vizitată de cãtre urmãtoarele tipuri de vizitatori si turişti: - localnicii din localitatile sau din imediata apropiere a parcului obişnuiesc sa iasă la sfârşiturile de săptămană şi la marile sărbatori la picnic în zone aflate la limita parcului (văi, păşuni împădurite, islazuri). - drumeții în grupuri mici provenind din marile oraşe de lângã zona Munţilor Mãcinului şi anume Brãila, Galaţi, Tulcea, Constanţa, având ca destinaţie predilectă Culmea Pricopanului şi zona Ţuţuiatu (Greci); - utilizatorii de ATV-uri şi motociclete de teren, grupuri care pânã în prezent au avut o incidenţã redusã; - organizaţii neguvernmentale de tineret (ex. Cercetaşii României) care vin în mod organizat în cadrul unor tabere specifice (zona Luncaviţa-Cetãţuia); - familii cu rulote şi autoturisme personale care au fost observate în zona de vest a Munţilor Mãcin, având o medie de şedere în zonã de 2 zile;

Concluzii  Frumuseţea peisajelor, unicitatea zonei fac din Munţii Măcinului un pol de atracţie pentru un număr mare de turişti ceea ce trebuie sã stimuleze apariţia ofertei specifice locale de turism şi sã integreze serviciile în aceastã ofertã pentru a deveni un catalizator socioeconomic al zonei şi astfel se va putea integra şi politicile de conservare a biodiversitãţii în dezvoltarea economicã a zonei.

Vă mulţumesc pentru atenţie! Vă mulţumesc pentru atenţie!