Marea Carte A Copiilor Mofturosi

I

Uavea cavfe a copiif ov woCfurosi Pove?fi penfru evifarea isferi calelov

Aqwila

Nu ureau sd iau cinaf Ana-M arra o trase pe mama de mineci.:

Mami, mi-e foame!

-

Mama tocmai terminase de pregatit cina, aga c5" se asezarilamasa. Vazind sandvisul pregatit de mama, fetiga incepu si. se smiorciie:

Nuuu vreaaaau sa manAnc ardei! Nu-mi plac ardeii! Ia-i josl Mama lua feliile de ardei, dar Ana-M arra continuS" cu smiorc aiaIa.

-

Nuuu vreaaau sa manAnc castraveti! Nici castravetii nu-mi plac!

-

li luam jos ;i pe ei! ClitinAnd din cap, malna

Hai

se

sa

lui

si rondelele de castraveti de pe pAine.

insiAna-Maria nici de data

aceasra

nu

opri din viicareala:

-

Nuuu vreaaaau sa mi.nAnc salam si nici cascaval! Dar daci lui,m de pe pAine salamul gi ca;cavalul, va rS"mAne doar pAinica goali, spuse marna. Dar nu-mi plac, si le luim jos! insisti fetita.

Mama lua de pe pAine feliile de salam gi bucitelele de cagcaval. singuratici de pAine goali.

in farfuria fetitei

mai

o feliuta

Nuuu vrreaaau si iau cina! Nu imi mai este foame! continuiAna-Maria cu bosumflarea. Insa in momentul acela se intAmpla un lucru ciudat: feliutele de salam, buci"gelele de caqcaval, rondelele de

-

castraveti 9i feliugele de ardei

incepuri.

si. se legene, s5. topiie si si se invArti, dansd"nd inapoi pe feliuga de piine. Surprinsi, Ana-Maria uiti. de bosumflare si urmi.rea cu gura ciscati ce se intAmpli. Pe farfuriaei apiru un sandvis ce zimbea calduros. Fel ia ceamare sii rotunda de salam deveni faqa sandvipului, rondelele de casrravere

urechile, iar

-

resd parul.

Acum ma placi? o intreba sandvigul pe Ana-Maria.

Fetita aproba

din cap;i igi mAnca bucuroasi. cina.

,.ii:i::-;,;,,,i,i;1

;;ffi;.;;,-""J;,.;,";

Nu ureau sd-mi iau cdciulal Era toamni. Andrei si mama se pregiteau si. iasi la plimbare.

, '

-

!i-am pregi.tit ciciuliga

de toamni, spuse mama in timp ce se

incil-

cumpirat-o ieri impreuni. \a. $tii, Nu, eu vreau si-mi iau gapca de baseball de var5.! se impotrivi Andrei. ClitinAnd din cap, mama se lisi. in genunchi in faga lui si incepu si-i explice civremea nu mai e atAt de frumoasi cayara;i ci. doar cu;apca de baseball ii va fi frig la cap 9i la urechiuge. De acum trebuie si poarte ciciuli de toamni. Nu vreau si iau ciciula de toamni! incepu Andrei si dea din picioare. Vreau gapca mea de vari. si gata! -Mama incerci si-gi convingi biiegelul, darAndrei era de neinduplecat. Afigand o fati bosumflati, lovi tare dugumeaua cu piciorul, igi tncrucisi bratele peste piept;i repeti tot mai tare: Nu vreau si iau ciciula de toamni! Nuuu vreaaau! -intr-ttn final mama cedi, puse in buzunarul hainei ci"ciula de toamnS";i porniri la plimbare. Imediat ce iegiri pe stradi, soarele se ascunse dupi un nor negru gi urAt. Andrei se uita in sus si aproape ci. se impiedici vizindnorul care rinjea spre el, prevestind lucruri rele. in timp ce se plimbau, vAntul lui gapca de vari a lui Andrei. El fugi repede dupi ea si o puse inapoi pe cap, dar vAntul o lui din nou gi din nou. CAnd fugi a patra oari dupi gapca, auzi deasupra capului o voce groasS: Nu vrei nici acum ciciula de toamni? Nu Ei-e rece la cipgor? Nu gi-au inghegat inci. urechile? -Andrei se uiti in sus gi vizu deasupra capului norul urAt si cenu;iu cum sufli inci" o dati cu putere. Apoi se ftcu din ce in ce mai mare gi acoperi in intregime soarele, pAni. nu se mai vizu nici micar o ru25". Lui Andrei incepu si i se cea pe care am

faci frig gi urechile i se inrogiri" intr-o clipa. Nici acum nu vrei caciula de toamni? Pot sufla ;i mai tare! se pregiti norul cel urAt

$

ai gi

EI

in

m(

$i pu

; ,,..,,, ' :liffi

;i cenqiu pentru o noui reprizd.de vAnt. Mami, mi-e frica de norul acela urer! Vrea sa sufe spre mine aer tot mai rece! Unde mi-e caciula de toamni?

m Ia

vrea s-o iau acum!

Mama scoase caciula de toamna din buzunarul hainei si i-o intinse lui Andrei. Acum e mult mai bine, nu imi mai este frig nici Ia cap si nici la urechi! se cuibari Andrei linga mamica lui. $a imi place si mie! sufla v6"ntul in urechea lui Andrei, de data aceasta mult mai blAnd decAt inainte, gi nici cu ciciula lui nu mai avu treab5,. Andrei se uita in sus citre nor, care acum nu mai era urat gi cenusiu, ci alb ;i pufos, permitd"nd trecere a razelor de soare. Andrei incepu sa zAmbeasca, iar soarele si norisorul ii zdmbira inapoi.

i'i#

4

,

Nu ureau sd plec de acasdl Bia si mama plecau zilnic de acasi..

in timpul siptimdnii in

fiecare

di-

+iF

gri.diniti., iar dupi-masa la plimbare si la cumparituri. ,o. ' 'ii Iar la sfAr;itul siptimanii mergeau in viziti la bunici sau la fratii mamei si -r ai tatei, si uneori la prietenele mamei. Una dintre prietenele mamei avea 'i si ea o fetiti, pe care o chema Eliza, si de multe ori mergeau la ele in vizitd,. Era sambiti dupi-amiaza si telefonul mamei incepu sd" sune. Prietena ei, Elena, suna si inrebe daci Bia ar vrea si. meargi la ele si se joace. Iar mama accepti imediat, convinsi" fiind ci Bia se va bucura si se joace cu Eliza. Dar de aceasrS" dati Bia nu se bucuri" deloc. Nu vreau si plec de acasi! Nuuu vreaaaau! incepu Bia si. tropi.ie si isi incrucisi bratele la piept, dupi care imediat apiru si privirea bosumflati. Vreau si rimAn acasi! Vreau sa mi joc cu juciriile mele! Mamei nu-i plicu deloc aceasti atitudine. Cu doar cAteva sipti.mini inainte Bia nu fusese asa de incipiEAnati. Se xezi.pe covor ldngi. ea si incepu si-i vorbeasci: mineatS. mergeau la

crezut

-Am Dar Bia nu -

ci

te vei bucura daci mergem laEliza. Data trecutS" v-ati jucat asa de frumos!

iti

amintegti?

voia si.-si aminteascS., doar repeta intruna:

Nu vreau

si. plec de acasi!

OftAnd, malna accepti hotirArea fetigei gi iegi si.-;i sune prietena si si-i spuni.

ci, din pi.cate, nu vor purea viziti. Dar atunci se intA"mpli ceva straniu: pipusa preferati a Biei incepu si plingi: Eu q fi vrut a;a de mult si. merg la Eliza! Are acea pipugi minunati" cu care ne-arn jucat data trecuti.. -acum, din catna ta, nu pot si mi intAlnesc cu ea. $i Bia rimase tare surprinsi ci. pipusa ei vorbise, dar se miri gi mai tare cAnd vdzu ci., urmAnd exemplul pipusii, celelalte jucirii ii intoarseri spatele gi refuzari si se joace cu ea. Nu ingelegea ce se intAmpld. in zadar intindea mana dupi orice jucirie, ci.ci roate se indepirtau de ea. in cele din urm5" ursulegul de plug ii spuse cirui fapt i se datoreazi.acesr comporramerge in

ment straniu.

Ar trebui

s5.

accepti ca mami ca ta sa te duca sa te joci cu EItza.

Cu siguranle te-ai simti bine, la fel

;i papuga ra. Le-ai sup irat foarte tare pe amAndou";i eu cred ca gi pe Eliza. Sunt sigur c|.i-ar fi placut se ioace cu tine. Juci"riile tale

de

pot s5. mai a$repre. Cu noi re poli juca si altadate., dar trIizate asteapta acum. Nu re-ai rizgindit? Bia se gAndi pugin la cele spuse de ursuletul ei, dup5, care se ridica gi fugi dupa mama ei.

s5.

acasa

Maffii, vreau

Mama nu reu;ea /:"4r o,!!jl::',

-:-o

#'!

sa merg!

sa-gi dea seama de

ce se razgindise Bia arar de brusc, ;,ii:,.

dar se bucura tare mult. Nici nu isi imagina c5, ar fi ceva ne-

obisnuit la mijloc - pina nu intrarl din nou in camera fetitei sa ia pipusica, rar ursulegul de plu; ii ftcu Biei cu ochiul. 5

l-___

Nu ureau sd mA trezescf Brr-brr!

se auzi

din camera lui Felix. Brr-brr!

-Dar Felix nu auzi nimic, asa ci marna intri. in carnera lui si opreasApoi ii mAngAie obrijorii si nlsucul, incercAnd sal trezeasci. incetigor, dar Felix nici micar nu se clinti. Mama il mAngAie in continuare gi, dupi un timp, Felix deschise ochii.

ci

ceasul degteptitor.

Trezirea, somnorosule! igi saruta mama baiegelul. Te agteapta gradiniga!

Crezind ca Felix se trezise deja, mama iesi din camer"

;i se duse

sa pregateasca

micul dejun. Dar baiatul nu se trezise. Imediat ce mama iesi din camera, inchise din nou ochii, se intoarse pe cealalti parte si dormi mai departe. Felix! apiru din nou lAngi el marna. -Trczirea, Nuuu vreaaau si ma trezesc! Nuuu vreaaau! Felix aproape ci striga - ce-i drept cu ochii inchigi. Eu vreau si. mai dorm! inainte ca matna si apuce si spun5" ceva, toati catnera o lui" razna: ceasul degteptitor incepu si sune din nou zgomotos, iar perna, piturica gi cear;aful incepuri siJ zgAl,tAie pe Felix atAt de tare, incit acesta aproape cizu din pat. Bine, bine! strigS. Felix. Ma trezesc, numai nu mi. aruncati din pat! -Atunci piturica, perna;i ceargaful se linigtiri si amuti chiar gi ceasul degteptitor. Mama;i Felix se priviri. miragi, surpringi de ceea ce se intAmplase. Rispunsul veni de la ceasul degteptitor. Felix, toate isi au timpul si locul lor. Acum e timpul si te trezegti gi eu gi-am semnalat acest lucru. Dac5. tu nu respecti asta, nu le faci bine pernei, pituricii si cearsafului. Deoarece gi ele au nevoie de intervalul dintre dimineagi gi seari" pentru ca pe tine seara si te aftepte din nou un pat proaspit, moale si comfortabil. Felix pricepu;i didu din cap aprobator cind auzi cuvintele ceasului de;tepti"tor. Apoi i;i lui. ri.mas-bun de la camera sa si se duse impreune cu mama si" savu reze micul dejun.

6

Nu ureau sh fu. ordinel Mama abia reugi si deschidi uga camerei Ninei. IntrAnd, aproape impiedici de sciunel, iar apoi

cilci

se

pe un cub de construit. Se opri in pal-

din toati. camera gi se uiti dupi Nina. Sunt aici, scoase Nina capul din culcugul construit din pituri. Vezi, mami, ce culcug super am? Intri gi tu? Mama se inghesui in culcug lAngi ea si examini spaEiul in care fetiga igi adusese aproape toate juciriile . Se jucari o vreme impreuni acolo * jucari ci4i, jocuri de memorie, puzzle, ba chiar gi gitiri, folosind setul de gitit priniit in dar de la bunica. Dupi un timp, mama o indemni si stringi juciriile, pentru ci se apropia seara. Nuuu vreaaau! vocea Ninei umplu tot culcusul. Nu vreau s5" fac ordine. Eu vreau si. mi. mai joc! -Dar mama nu ceda trebuia sa faci ordine. Degeaba o ajutd" marna, fetitei tot nu-i veni chefirl si puna la loc juciriile pe care le impristiase prin toati camera. Mama strAnse chiar si piturile culcusului, pe care le puse la locul lor. Nina ar fi trebuit si aranjeze juciriile, insi ea le impinse, le trAnti si le arunci. pe toate in faga dulapului. intre timp bombinea cu voce tare: Ordine, ordine si iar ordine! Nuuu vreaaau si fac ordine! -Dar jucariile parci nu se mai terminau. Nina se opri observS. ci toate juciriile pe care le impinsese, le 9i trAntise gi le aruncase pAni acumzilceau din nou in mijlocul camerei. Nu ingelegea cum de e posibil asa ceva, si arunci inci o dati. o carte de povqti in faga dulapului. Dar in urmi.toarea clipi" cartea de povesti era din nou Ia picioarele ei. Mai arunci in faga dulapului ;i o carte de joc, dar gi aceasta veni inapoi Ia ea- la fel gi pipuga, jocul de puzzle si cratita de jucirie. Nina rimase cu gura ciscati, uitAndu-se la jucirii, c6.nd, dintr-odati, cartea de joc ii spuse cu glas tare: Locul nostru nu e in faga dulapului! A;azi-ne frumos la locurile noastre! Stii, fiecare are locul siu, iar daci ne pui acolo, vei gti intotdeauna unde ne pogi gisi. Eu, de exemplu, obisnuiesc si mi odihnesc in cutia de pe etajeri, printre celelalte cirEi de joc. Mie-mi place si. stau impreuni cu celelalte jucirii din setul pentru gitit, in cogul cel mare, spuse ceagca de ceai. Chiar ai putea si ne acorzi pugini atengie! Daci vrei si te mai joci cu noi qi altidati, agazl-ne Ia locurile noastre cind ai terminat cu joaca. Nina rimase atAt de surprinsi, incit pentru inceput nici nu ma de loc ramasi.libera

indrazni

sa se

migte, dar dupa cd"teva clipe incepu

s5,

aseze

toate jucariile la locurile lor.

Din toate

scena aceasta, mam a,, care re-

mlsese

in

prag, nu Yazu decit ch

Nina ia fiecare .iucarie in parte gi o pune la locul

ei

'':i,:,

pe etajeri, in cutie sau in cog - vorbind intre timp in

-

;oapta cu fiecare din-

tre ele.

Nu ureau sd mA opresc dinjoacdt figurine

micile ;i $erban tocmai isi scoseseri in mijlocul camerei de plastic ale jocului de construit pentru a se juca cu ele, cand mama Ie strigi ci e pregititS" aPa pentru baie gi Pot merge si" se imbiieze' \uurr vreaaau si merg si fac baie! Eu vreau si mi mai joc! spuse $tefan

-

categoric $tefan. Du-te tu, $erban! Dar nici eu nu vreau inci si fac baie! $i ieri tot eu aln fost primul! se boAm convenit ci intr-o zi eu, iar in cealalti zi tu mergi primul la baie! sumfi $erban.

Chiar atunci marna deschise din nou uga;i ii privi supirati. Cei doi biieti incepurS. si altul! De ce nu venigi si facegi baie? De cite ori si vi mai strig? Dezbricagi-v5. gi haidegi! Unul dupi - Dar nu vrea si meargi! Astizi e rAndul lui si. meargi primul, spuse $tefan. - Nu-i$erban adevSrat! replici $erban. Doar ci tu vrei si te joci mai mult! -M"'" se ginea deja de cap din cauza acestor certuri zilnice - in fiecare zi se confruntau cu aceea;i probleastfel si-i forteze si plece la baie, cAnd figurinele de se pregatea si pun5" la loc juciriile copiilor se certe.

mi. Mama plastic o porniri

9i

spre uga.

Dar voi unde mergeli? intrebarS. in acela;i timp $erban 9i $tefan'

- Ne muti.m! rispunserS" micile figurine de plastic. Credem ci a;a e mai bine Pentru noi. E foarte oboDe ce tot aminagi? sitor si vi ascultim cum vi certagi mereu din catzanoastri. Oricum trebuie si vi spalagi.

si vi jucagi cu noi' $i Cu certurile voastre permanenre irositi timpul degeaba, a;a ci vi rS.mAne mai pugin timp gi chiar ne forgati apoi mai suntegi gi maniogi unul pe celalalt ;i ne intiratagi gi pe noi unii impotriva celorlalti

si jucim jocuri violente. gi priveau doar tr\ti cum figurinele de plastic pe moment $tefan ;i $erban nici nu gtiuri ce shzich,stiteau iegeau pe rAnd pe ugi. $tefan reacgioni primul gi le spuse juciriilor: nu ne Ne cerem scuze! Haidegi inapoi, vi rugim! le rugi el frumos. Vb promitem ci de acum inainte vom mai certa si ne vom juca cu voi doar jocuri frumoase. Nu-i asa, $erban? Atunci rimAnegi? $erban

didu;i

el din caP.

rugi;i

$erban pe micile figurine' de plastic schimbari 9i scuzele copiilor, figurinele intre ele priviri, du pa care mers erlfrumos inapoi la locurile lor, semnalAnd asdel ci ramAn. $tefan qi $erban incePura sa chiuie, Ve rug5.m, rlmAneti cu noi! le

-Auzind promisiunea

iar atunci cAnd mama ii chemi din nou' pornira spre baie fansi scoati o vorba, cz si se poata intoarce cit mai repede sa se joace cu figurinele lor preferate de plastic.

8

Nu ureau sd mA spdl pe dinfil Olivia stitea deja de o bun5" bucati de vreme in baie. Mama ii pregitise paharul cu api, ii pusese chiar si pasta pe periuga ei de dinti, dar Oliviei nu

:

\

ii surAdea ideea de a se spala pe dingi. ; Nuuu vreaaaau si md spil pe dinti! se maimugiri ea in fata oglinzii. t -Mama incercS" s5"-si convingi fetiga explicAndu-i cu mult calm gi blAndege de ce este important spalatul dingiloa ci" toati lumea se spali. pe dinli, chiar gi malna si tata. Dar Olivia tot nu voia si. se spele pe dingi. Atunci marna o lisi singuri in baie, sperAnd sd" ii vini cheful. insi Olivia nu ft"cea nimic altceva decAt si se maimutS.reasci. in fata oglinzii, pAni cXnd periuta de dingi se prinse in dans cu tubul de pasti de dingi si cu paharul de cli.tit gura, care se legina gi se invArtea in jurul lor. Olivia incerci si apuce periuta de dinti, dar aceasta se indepirta de fiecare dati in pagi de dans, gi chiar gi paharul si pasta de dingi erau mai rapide declt ea. Ce faceli? intrebi Olivia. - Dansim! Ne place tare mult si dansi.m! ii rispunse periuta. Acum dansim penrru ca ru si" poti vedea cAt suntem noi de veseli. Ai putea si fii 9i tu la fel de veseli daci ti-ai spila din;ii cu noi. Daci nu te speli pe dingi, noi vom fi foarte tristi si nu vom mai putea dansa pentru dne, adi.ugi pasta de dingi. Iar din;ii tii nu vor mai fi frumosi si stralucitori, ci urAti si negri. $i dacivei avea dinlii stricali, nu vei mai purea -musca dintr-un mar ro$u si zemos, sau dintr-un corn proaspat gi moale, o arentiona ;i p"harul +* de clatit gura. Pe Olivia o ingr ozirS.aceste cuvinre. Nuprea

gi dorea deloc dingi negri si

stricafi,

aga ca se

apuca imediar sa se spele pe dingi. Deschise larg gura. Tubul de pasta de dinti dansa

pina la periuga, mai puse putina pasra pe ea, du pi care se intoarse la locul lui, rot in pagi de dans. Apoi periura incepu sa danseze in gura gi pe dingii Oliviei. Perie in pagi de dans toli dingii de sus, apoi gi pe cei de jor. Apoi Olivia zimbi Larg, asfel incAt periuta sa poara face cAtiva pagi de dans

;i pe dingii din

faga.

Acum e rAndul meu! zise paharul de clatit gura, venind in pagi de dans in faga Oliviei. Dupa ce Olivia isi clati bine gura, periuta, pasta ;i p"harul dansara fericite inapoi la locurile lot, luAndu-si r5"mas-bun de la ea:

Acum cu siguranga dingii tai vor ramAne sanatosi! Te asrepram mAine!

gi

Nu ureau sd plec de la locul dejoacAt Paul

;i

mama lui erau deja de ore bune la locul de joaci;

se

jucaseri de

minune impreuni.. cand mama se uiti la ceas, observi ci se apropia ora cinei gi trebuiau si porneasci spre casi. lqa c5. se duse la Paul 9i ii spuse pe un ton blind: nisip! Paul, puiule, trebuie s5" pornim spre casi. StrAnge-gi.repede jucariile cu care te-ai jucat la groapa de -Dar Paul qi-ar fi dorit si mai rimAni, a;a ci se preftcu ci nici nu o aude pe mama. Degeaba repeta mama acela;i lucru iar gi iar, Paul nu se urni din loc. Supirata, marna il lui pe Paul de mAni, il privi drept in ochi ;i ii spuse Pe un ton hotirAt: spus de mai multe ori si igi stringi lucrurile, ca si putem porni!Nu m-ai auzit?

-Ji-am Drept rispuns,

Paul incepu si. strige cAt il flnea gura: Nuuu vreaaau si plec de la locul de joaci.! gi se intoarse la juciriile sale. -Atunci se intimpli" un lucru ciudat. Juciriile cu care se jucase la groapa de nisip prinseri viagi

;i

se

migcara

el, din loc. Imediat ce Paul intinse mAna spre ele si se joace, juciriile ftcuri un pas in spate, indepirtAndu-se de joace el. cu se astfel incit biiegelul si nu poati ajunge la ele. Paul le privi mirat si le intrebi de ce nu mai vor sa Mimica ta gi-a spus de mai multe ori ci trebuie si" plecagi! ii rispunse gaietuga. - Nu e frumos si nu-gi asculgi piringii ;i si. mai si strigi pe deasupra! zise lopi.gica' - Ne-am jucat deja destul gi gtii bine ci ;i mAine vom fi tot aici, ci doar venim zilnic la locul de joaci,

adiugi si sita. oricum am obosit ;i noi deja gi am dori si mergem acasi. paul rimase mut de uimire cand igi auzi juciriile vorbind, iar mama profiti de aceasti clipi de linigte ca si adune impreuni juciriile. Paul se lisi condus de la locul de joaci ;i doar pe drumul spre casi o intrebi pe mama daci auzise 9i ea juciriile vorbind. La inceput marna se uiti putin ciudat la el, dupi care incepu si dea din cap cu multi seriozitate.

10

Nu ureau sd md imbrac singurdl Mama si Dora sti"teau impreuni" in fata dulapului care sa le imbrace Dora in acea zi. Thicoul roz si pantalonii scurti alba;tri vor

scotind

;i alegeau hainele

fi numai buni,

pe

zise Dora

din dulap doua obiecte vestimentare, iar mama dadu din cap. Aleseri din sertar si chilogeii si sosetele, iar Dora stia ca tenisii cei noi o asteptau in hol. Nu mai rimisese nimic altceva de ft.cut decat si se imbrace. Mama pe Pat si" o astepte p6"ni se

imbraci, dar Dora nu se apuci de imbricat, ci se puse pe covor si se joace. imbricim! o rugi mama. Ia uite, am pregitit deja totul. Tiebuie doar sa le iei pe tine! Dar eu nuuu vreaaau si mi imbrac singurd.! spuse Dora lovind dusumeaua cu piciorul. -Mama f5.cu ochii mari. Nu intelegea unde dispiruse fetita ei drigala;i si descurcir eati., cea care cu o zi

se asezi,

Dora! Ne

inainte se imbricase singuri. atAt de repede, incAt ar fi putut cd;tiga si o competigie. Cu multi blAndete, marna incepu si o roage pe Dora si se imbrace, apoi o liudi, spunAndu-i ce fetiti mare si priceputi a

devenit, iar

fetitele mari 9i pricepute se

imbraci singure. Dorei ii pli"cu tot ce auzea, pXnd" in momentul in care mama ii puse din nou hainele in fagi. Atunci se intoarse iar cu spatele si mai lovi o dati dusumeaua cu piciorul. Nuuu vreaaau si ma imbrac singuri! - Atunci noi plecim si cautS.m o fetigi drigalasi, ci,reia ii face plS.cere si, se imbrace, grii pe neasteptare

-

pantalonul scurt de culoare albastru-deschis. Sigur existi pe undeva o fetigi care nu se incipitineazi. atitala o banali imbri.care, spuse si o porni citre usi.

culoare roz

Mie imi plac fetigele c:re nu fac istericale si cirora la place

loc si chilorul.

s5.

;i tricoul

de

imbrace hiinute frumoase, o lui. din

Dora siri repede in picioare gi fugi dupi haine. StrAnse in brate chilotii, sosetele, fficoul, pantalonii scurti si cAt ai clipi se im-

brici

:j..fl*!-i

de una singuri.

Nu plecati, va rog! Nu vreau sa figi imsa fiu frumoasa imbra cat| cu voi! spuse Dora speriar;..

bracate de o alta fetiga! Eu vreau

11

i

e

josI

Mama 9i George se intorceau acasi. de Ia.magazin, pigind agale. Mama cfua bagajele, iar George gopiia in jurul ei. Dupi un timp, biietelul se plictisi de mers pe jos gi se opri in faga mamei: Mami, mi iei in brage? Nu mai vreau si merg pe jos! Mamei nu ii surAdea deloc ideea de al duce pe George in brate pAni acasa, pentru ci gtia cLdac| acum il ridici, va fi nevoiti si tl care pAni acasi. incerci si ii explice acest lucru si lui George, insi lui nu-i conveni deloc si incepu

din nou si protesteze, dar de data aceasta mai zgomotos: \uuu vreaaau si merg pe jos!Tiebuie si mi duci in brage! -Mama nu se lisi convinsi, ci il rugi" frumos pe George si se gribeasci pugin si in curAnd vor ajunge acasi. Dar George nu o asculti gi se arunci pe burt5, intinzindu-se in mijlocul trotuarului 9i continulnd si strige: Nuuu vreaaau si merg pe jos! -Mama incerci toate metodele pentru a-l face pe biiegelul ei si se ridice de pe jos, dar nimic nu pirea si funcgioneze. Atunci ramurile, florile, frunzele ;i pietricelele aflate in jurul lor se aliniari pe trotuar in faga lui George, care stitea intins pe burti, 9i i se prezentari pe rAnd: Noi suntem ramurile pe care ai fi putut si le aduni daci ai fi mers mai departe. $tim cit de mult igi place

-

si-gi faci sibii din bete, spuseri crengile.

Noi suntem florile pe care ai fi putut s5.le culegi gi si le mirogi daci ai fi $tim cAt de mult igi plac florile. Pe noi ai fi putut si sa ne duci acasi, strAnse intr-un buchet frumos, continuara florile. Noi suntem frunzele pe care ai fr purut sa Ie aduni daca mergeai

mers frumos mai departe. -

mai departe, adilugara si frunzele. Iar noi suntem pietricelele pe care ai fi putut

sa le strAngi in buzun ar ca sa le adaugi la colecgia ta de acasi. $tim cit de mult cu noi, inche iaripietricelele.

iti place sa. te ioci

George rimase atat de surprins, incAt se opri

din tipat si se ridica imediat de pe jos. Iar mama ilprivifericiti"cuma1earg";i9opaiepAnaaCaS5"' adunAnd crengi, floricele,

frunzesi pietricele.

ga

PI

de

nl bz

nl

Iiz

Nu ureau sd dorml inainte de somnul de dupi-amiutil, mamaii citi Emiliei o poveste lun-

gi;i

frumoasi. Apoi se uitari impreuni.la imaginile din carte, iar Emilia,

povqtii. Iar acum e timpul si dormi, o siruti matna pe Emilia,

privind imaginile, isi aminti detaliile

-

dup5" care o

piturica ei preferati. cu ursulegi. Nuuu vreaaaau si dorm! Nuuu vreaaau! se impotrivi Emilia gi arunci deoparte piturica, apoi se ridici in picioare gi incepu si sari pe pat. ClitinAnd din cap, mama igi privi fetiga care in ultima vreme'parci l-ar fi luat pe ,,nu" in brage. Pe moment nu avea idee cum si o potoleasci pe Emilia gi s5" o convingi si doarmi pugin. Dar nici nu a fost nevoie si-gi bati capul, pentru ci patul ftcu o sirituri brusci, se migci de la locul siu 9i o arunci pe fetigi jos. Dar Emilia nu se didu bituti. intr-o clipi fu din nou pe pat si incepu si sari. Dar patul o arunci din nou jos. CAnd Emilia incerci si. se urce din nou, patul se trase pugin mai departe, apoi inci pugin gi tot ata. Emilia se infurie tare. acoperi cu

Eu vreau si sar pe pat! lovi o

un

dati din picior.

- mine Pe pogi doar si dormi, nu si sari, ii rispunse patul. Dar daci nu vrei si dormi, eu pot si gi plec. $tiu -loc copiii s-ar bucura foarte mult de mine, ar dormi pe mine, m-ar iubi gi nu mi-ar face niciodata riu. unde

Emilia rimase surprinsi. Nici nu ii trecuse prin minte ci patul ei ar avea propriile sale gAnduri gi sentimen-

si-l mangAie, apoi se a;ezi cu multi griji. Atunci patul vorbi din nou: Daca vrei, pot si te gi leagin putin, aga vei adormi mai u;or ;i mai repede. Vrei? Emilia didu din cap somnoroasa, dupi care se intinse pe pat gi adormi curAnd, chiar daci patul abia se apucase de leginat.

te. Se apropie de el ca

-

13

Nu ureau sd iau pietricelelel i , ,i. ;, ffi-'

A.x

si mama se gribiri spre locul de joaci din apropierea casei lor. Alex fugi de indati la tobogan, se urc5. repede pe scara acestuia si imediat incepu sa se dea pe el, de cinci-gase ori consecutiv. Apoi se juca ln nisip in

dupi

aduni pietricele in galetusa lui. Mamei ii crestea inima vizAnd ce frumos se joaci biiegelul ei, dar bucuria ei nu duri mult, deoarece Alex risturni pietricelele pe care le adunase in galetugi. in partea jos de a toboganului si incepu si se joace cu ele acolo. Alex, ia pietricelele de pe tobogan! il apostroft marna pe biiegel. Nu acolo trebuie s5" te joci cu ele! -DarAlex se prefrcu ci nu aude si continui s5" arunce pietricele gi chiar;i nisip in partea jos de a toboganului. inzadar il certi malna, el nu o asculta. Atunci marna se duse la el;i il lui de mAni, cu gAndul si il priveasci in ochi gi s5.-l roage din nou si curege toboganul. Dar Alex isi trase mAna, inroarse capul sfid5.tor 9i spuse: Nuuu vreaaau si" iau pietricelele de pe tobogan! -inainte ca malna si apuce si-si foloseasci metoda de contraatac pentru astfel de iesiri, toboganul de langi apropierea roboganului,

care

C

in

ca

Juci: A

T

II balor fetige

t iasa

<

L SOSit

ei prinse grai:

Mie nu-mi plac pietricelele. Nu cu mult timp in urmi" am fost revopsit, iar pietrele ascugite imi zgArie se va duce ;i voi fi plin de deniveldri, nu se va mai putea aluneca bine pe mine, ii voi zgAria;i ii voi arunca pe togi cei care vor dori si se dea pe mine. Jie gi-ar pli.cea daci te-as scutura;i te-a; arunca de colo-colo in loc s5. aluneci frumos si lin? AIex scuturi din cap ci nu i-ar plicea, dupi care curigi" imediat toboganul. Apoi se mai didu multi, vreme pe el, dar cu mult mai mare atengie, ca acesta s5" nu se deterioreze.

it

stratul de protecgie. Vopseaua

A

danst

v

cade, lv

v

rasa p

t*u

*t'r,

ffi

14

Nu ureau sd ies din apdt Ca in fiecare seari", cu greu reusi mama sa o

convirg" pe Evelina

in cada.

-

Ia uite ce multa spuma este in cadil

Jucariile re a;reap

sa

intre

Am pus si ratqca ta preferata!

ta dejain apal

In cele din urma Evelina se lasa convinsa cin d, auzica i' cada se por face balonase de s5,pun. Mama suspina ugur atd., tarasa banuiasca mi"car c5" scoaterea fetigei din apise va dovedi a fi o sarcina mai grea. Dupa ce Evelina se balaci

in

;i

apesi cu ajutorul mamei se si spala, mama se gAndi ca ar fi timpul ca fetiga

sa din cadagi ii pregati prosopul. - Nuuu vreaaau si ies din api.! risuni baia de vocea fetitei. La inceput mama ii explici frumos ci" apase ri.cise deja, ci,s-a spilat bine, ci s-a si jucat destul , iar acum a sosit vremea si iasi din api. Everina asculti rot ce avu marna de spus, dupi care incepu iar: Dar eu nuuu vreaaau! -?wll Poli sa imbraci halatul tau cu iepuragi! apela mama la argumentul care pAna acum daduse roade. rnsa de data aceasta nici acesta nu functiona. o'T^tlt^t^tlTolu t:l1ttt?."t": halatul roz al Ewelinei siri de pe cuierul din baie si incepu si cinte: iasa

dansez cat

vreau! canti halatul

roz

".u"t.,u1tffi;;fi;ffi; Pot

sa

in timp ce ii frcea cu ochiul mamei. intengii are halatul .u i.p,-rrqi. Iar Evelina se gandi mai bine rrL or si rlJt iesi rurtrutal imediat clln din H*t:"::ltpt -Ttla.ei fl1t: si o repede ca si poati imbrica halatul ei preferat. Dar halatul roz nu se flt:t"*o-o lisi prins cu una cu doui si se mailearsi ju.i o vreme de-a prinsel." .., Ctg" pr; ;;; t

ct-Liepurasi

:.F*.,.,

e.^iry

ry#P

15

-

Nu ureau sd stau

in scaunul de maqinhf

ln(

clr

foa ase ,

Thta ;i mama hotirAri ca intreaga famile si ii faci o vizitl. surorii tatei, Fl.r,, l*:.rl' care locuia in provincie, destul de departe, deci trebuia si" meargi. cu magi' r". Rizvan atrepra deja cu neribdare calitoria, ;tiind ci vor fi gi verigorii sii

acolo, cu care se distra de minune.

Cind

sosi ziua calitoriei, intreaga familie

da,

m2

porni spre ma;ini. Tata ducea bagajele, iar mama il tinea pe Rizvan de mAni 9i intre timp ii povestea ci a primit un nou scaun de masini" pentru copii, pentru ci cel de dinainte ii rS"misese mic. Vei vedea ce frumos e noul scaun de ma;ini! Tata a ales unul cu excavatoare, pentru ci" gtia ci excavatoarele sunt preferatele tale, adiugi matna cind ajunseri la ma;ini.. A;azi-te repede! Mama deschise uga din spate gi Rizvan vizu noul scaun de magini. $i in clipa aceea incepu s5" strige mAnios:

iit

Eu in scaunul ista nu vreau si mi a.qez! Nu vreau! consternagi tipetele lui Rizvan. Nu ingelegeau care era problema, deoarece pini in acel moment, biiatul se afeza de fiecare dati ftri niciun fel de protest in scaunul de ma;ini. Dar inainte de a apuca

rid

-Piringii ascultari

ln(

pe

vreunul din ei si" spuni" ceva, Rizvan continui:

Nuuu vreaaau si m5. a;ez in el, il vreau pe cel vechi! Nu-mi mai plac excavatoarele, il vreaaau pe cel flpi el, lovind cu piciorul in pimAnt. Mama gi tata incercari s5.J convingi, dar Rizvan nu se lSsi induplecat, repetind intruna ci nu vrea si se a4eze. Atunci scaunul de ma;ini cu excavatoare siri de pe bancheta din spate a ma;inii, strigAnd uturat:

vechi, cu baloane!

ast ,

S1

,

du

16

Nici eu nu vreau

mine! Nu vreau

fiu scaunul de masina al unui biiegel atAt de indisciplinat! Merg inapoi la magazin, ca si fiu scaunul de masini al unui alt copil, care se va bucura de mine, ciruia ii vor plicea excavatoarele mele si care se va aseza cu mult5, bucurie in mine. Drept risplati", eu voi avea foarte mare griji de el. Iar tu n-ai decd.t si r5-mAi acasi de unul singur, ci frri scaun penrru copii nu te poti aqezain ma;ini gi nu pogi si calitoresti cu paringii la verigorii tii! Rizvan asculti cu gura ciscati vorbele scaunului de masini;i isi didu searna ci, de fapt, acesra are dreptate: daca nu are scaun, el nu poate sta in masini si atunci nu poate s5" meargS. la verisorii sii. Stai, nu pleca!Te rog, vino inapoi! se intinse Rizvan dupi scaunul care deja se pregitea de plecare. Dar scaunul nu cedi atit de ugor si siri de citeva ori din fata biiatului. Nu se lisi prins si asezar inapoi in masina decAt atunci cAnd Rizvan isi ceru scuze de la el. Biiegelul recunoscu in cele din urmi ci de fapt chiar ii plac excavatoarele, dupa care promise ci de acum inainte se va. aseza pe scaun ftri comentarii. Cind vizu ci, s-a asezat, tata se apleci si ii prindi. centura de siguranti a scaunului de maEini. Dar Rizvan incepu si se impotriveasci iar: Nu vreau si. imi pui centura aceasta, tati! Mie imi trebuie deja centura mare! -Inainte catata si apuce si.-i explice ci inci" mai trebuie si. foloseascS. cenrura in cinci puncre, scaunul se ridici gi il arunci" pe Rizvan jos. Am stabilit ci nu vei mai opune rezistenti.;i ci.-gi va plicea si. stai in mine! spuse scaunul jignit si aproa-ci pe si.ri din nou din masini.. Rizvan isi reveni imediat. Ai dreptate, nu te supira! spuse el intinzAndu-se repede dupi scaun. -Dupa aceea se a;ezi din nou in el si isi puse singur cenrura de siguranti, asteptend catatasi o inchidi. Scaunul de masini nu se mai zvdrcoli nici el, il ginu confortabil ;i in siguranti pe Rizvan, avAnd mare griji de el pe toata durata cilitoriei.

-

$tii

ceva?

sa te agezi pe

17

s5.

Nu ureau sd mA tundl Mamei tare ii mai plicea si" pieptene pirul lzei, dar pe misurS. ce pirul crestea, devenea tot mai greu de pieptinat. \z[6[, nu m5" mai trage de pir! striga Iza de fiecare dati cand malna bigi pieptenele in pirul ei. lua decizia sa $i de atunci pieptanad deveni un cogmar. De aceeamama mearga la salon, ca doamna coafeza sa ii tunda parul fetigei. Izafu de acord, fiind ;i pugin curioasi", Pentru c5. nu stia cine este doamna coafezi.. insa cA"nd intrara in salon, Iza se sperie de atitea persoane, zgomote si miresme noi' Nu vreau si intru! rimas eIza. de neclintit in faga qii. Nu mai vreau si-mi tai pdrul! -Mama se lisi jos lAngi fetigi. si o linigteasci, o conduse iniuntru 9i, in timp ce se apropiau de una dintre coafeze,

I gat

sif

1n

ii explici:

Coafezaaceea tocmai usuci

pirul cuiva;i de aceea

e atAt de

mult zgomot. Dar tu cunosti deja uscitorul

e foarte puternic. de par, doar avem si noi unul acasi. Cealalti doamnivopsegte pirul cuiva;i mirosul vopselei

Iar noi ne vom duce la doamna aceea,ariti mama spre o doamni drigugi, la care ajunseri in doi pagi. Qum ylsi si-Ei ti.iem pirul, micugo? intrebi coafezacea driguga. il pieptinim frumos si apoi, cu aceasti foarfecl, il voi tiia a{a cum vrei tu.

ii trebui Izei. incepu si plangi gi si gipe ca in gur5" de ;arpe: Nuuu vreaaau si-mi tai pirul! gi lacrimile ii curgeau giroaie pe obraji. -Pe moment mama nici nu gtiu ce si. faci., dar doamna coafezh o linigti, spunAndu-i ci 9i dgi copila;i se comporti la fel. Doam na coafezd.ii ar5.t5" mamei un mic coll\or de joaci, unde pipugi cu pirul lung stiteau colligor pe scrune mici, iar langi ele era o misugi mici plini cu piepteni ;i foarfeci. Izei ii plicu tare mult acest jucirie, vorbind de joaci. i.r..pu imediat si pieptene una dintre pipugi, dupi care ii tiie pirul cu foarfeca de intre timp cu ele. La un moment dat una dintre pipqi prinse grai: Egti o coafezi,tare pricepurit Yezi, nici nu e chiar asa de riu si fii pieptinat gi si !i se taie pdrul. Nici pe tine nu te-ar durea, cum nici noi nu plAngem din cauza asta. Eu mi bucur de fiecare dati cAnd am o coafuri noui. Nu vrei sa te atezi din nou in scaunul doamnei coafeze?

dir hc d.r

At6.t

IzarS"mase pe gAnduri. Papuga

^readreptate

- salonul

nu mai parea atat de ing fozitor. StrAnse piPuga la piept, merse in faga doamnei coafeze 9i ii spuse: Acum ai voie sa-mi tai -incepAnd de arunci \za nu Parul! a mai PlAns niciod atl la doamna

coafezd'.

.

18

vor

cir

spr

cal

Nu ureau sd mdnAnc cu

furculilal

Vladug era deja tare flamAnd, asa ci", arunci cAnd mama il anunta ca e gata prAnzul, el ajunse primul la masi.. Mama ii preg ati farfuria cu cartofi si

friptura si i-o puse

-

Pofra buna!

ii

in

faga.

spuse mama.

Vadug se apuca sa manAnce, do ar ci nu cu furcul it^, ci igi vAri mAinile in farfurie si incerca sa apuce carrofii cu mAna.

Vlidng, nu cu mAna, foloseste furculiga! il certa mama. Nuuu vreaaau si folosesc furculiga! E mult mai bine si minAnci cu mina! replici Vlidug. Mamei nu ii plicu deloc rispunsul lui, asa cd" ii mai ftcu o dati observatie. Dar biiegelul nici

-

de data aceasra

nu o asculti.

Nuuu vreaaau si minAnc cu furculita! Nuuu vreaaau! strigi Vlidug virAndu-si din nou mAna in farfurie. incerci si. prindi cu mana o buci.gici de fripturi., dar nu reusi, deoarece ci"rnita fugi repede

-

De data aceasta

lui. La inceput vlidug nu bigi de seami si intinse mana dupa o alta bucati, dar si aceasra ftcu la fel' BiieEelul incerci" iar si iar, dar bucitelele de carne reuteau si. se srrecoare cu multi. agilitate printre din fa,ta degetelor

lui. Miduq izbucni nervos: Nu-mi faceti una ca astal I'q vrea

degetele

.\ lw De ce nu ma lasatlr Nu ne place sa pui mdna pe noi si sa ne strivesti cu degerele! Este nepoliticos fagade noi. pe deasupra vom fi obligate sa. o ascultam pe mami ca ta spunand ca ai miinile pline de grasime, raspunse o bucata de carnita. Mai bine folosesre-ri furculigal

-

sa va mananc!

-

$i ingepatura furculitei nu v5" doare? se uita Vladuf flemAnd si suparatla bucatile de carne. Furculita nu ne apasa si nu ne striveste. Ea gtie foarte bine cum si unde sa intepe ca si, nu ne doara, o alta carnit5,.

-

Ba mai

spuse

carnita

mult,

din farfurie.

aga

suntem si mai gustoase, ia vezi! incerca sa il convinge pe Vlad,t! o a treia bucata de

O vreme Vadut mai incerca sa inhate cu mAna bucatein continuare sa ii scape cu multa iscusinga dintre degete. Dar penrru

lele de carfle, care se strS,duiau si reugeau

ci

flamind, suspina adinc si incepu sa manAnce cu furculita. itr felul acesra ma.ncatul

era deja prea

deveni floare la ureche. Bucatelele de carne si de cartofi aproape ca zburau singure spre furculiga gi apoi in gura lui Vadug, asdel ca

in doar cAteva minute baiegelul cel flamAnd termina de mAncar

rot din farfurie.

19

Nu ureau sd mA pozez! bucurari tare mult ci la gri.dinigi avea si vini un fotograf gi comandari frri si stea pe gAnduri o pozb.cu Patricia. in ziua stabiliti pentru gedinga foto, mama gi tata merseri impreuni" la gri"dinigi", si duci rochiga cea mai frumoasi a Patriciei, primiti in dar de la bunica de ziua ei. Patricia se bucuri. cend il vizu pe tatal ei gi ii siri imediat in bra;e. Era fericitS. qi ci mama o imbricase cu rochiga cea noui si frumoasa. insi nu era Mama si tata

se

bi SE

bi

ci trebuie si faci poza. Nu vreau si merg la domnul fotograf! spuse ea. Nici micar nu il cunosc. Nu vreau si m5" fotografrezre el! Altidati tata imi face poze. Acum de ce nu mi poate fotografia tot tata? isi enumeri. Patricia argumentele

a\

aproape pe nerisufate. Mama gi tata nu se afteptaseri la o asemenea impotrivire. in cele din urmi tata reugi si ii explice ci domnul fotograf are un aparat mult mai bun gi poate si faci"pozr mult mai frumoase. Se duseri, 4adar, cu Patricia lAngi ceilaigi copii care i;i asteptau rindul lapozd.. Cind observi ci nu sunt ei primii ;i ci" trebuie si a;tepte, fetiga incepu din nou cu istericalele. Nu vreau si aqtept! De ce nu urmim noi? Nuuu vreaaau si mi fotografreze domnul acela! -Mama tata se uitari unul la altul. Dar inainte ca marna si apuce si spuni ceva pentru a o convinge inci Ei o dati pe Patricia, o fetigi veni lAngi ei ;i le ariti enuniasmati. o fotografie. (Jite, Patricia! E poza pe care mi-a frcut-o acum domnul fotograf ,-M. Yezi cefrumoasi e? $i a fost gata pe loc. Mi bucur aga de mult ci a venit! /.ffi Fetita se gabi sa arate fotogr afia si celorlalti, in timp ce Patricia

fc

foarte incAntati

se

uita dupa ea cu gura

c5,scat5".

Vreau si eu o asemenea fotografie. Cind vine in sfhr-

sit r6"ndul nostru? intreba Patricia pufin nerabdS"toare. Dar m5"car acum nu ugurare a parintilor ei.

se

mai opunea, spre marea

20

1n

ol

VI

Nu ureau sd o fin pe rrtama de mdn6l a a i.

a a

ci

biiat mare. Bineinteles, se simtea baiat mare doar atunci clnd era vorba de ceva ce ii plicea, de exemplu cind se uita la televizor, mergea cu bicicleta sau alerga - in asemenea situagii era baiat mare. in schimb cAnd trebuia si se imbrace sau si faci. ordine, era mic David ii spunea mereu mamei

avea

el e

si

nevoie de ajutor.

inainte.in zadar strigi mama si o aftepte, biiegelul continui si alerge. CAnd, la un moment dat, se indepirti foarte tare, marna fugi dupi el si il prinse de m6.ni.: David, da-mi mina! Nu-mi place cAnd fugi a;a departe de mine! - Nu vreau si te iau de mAni, eu sunt deja biiat mare! igi trase David mAna din mAna mamei sale. $i, inainte ca marna siJ poati" prinde, o zbughi pani la ffecerea de pietoni. Acolo o agtepti pe mama, ca de obicei. Aceasta se gribi si. il ajungi din urmi;i intinse iar mAna dupi. manuga bliegelului ei. rog frumos si-mi dai mAna, trecem strada!ii spuse mama. -Te Dar nuuu vreaaau si-ti dau mAna! Sunt deja bi.iat mare, pot sa trec si singur pe zebri! se indepirti David de mama, vArAndu-si mAinile in buzunar. In clipa urm5"toare dungile albe ale trecerii de intr-r.tn" din zile, pe cAnd era impreuni" cu mama la plimbare, David fugi

in urma lui si se opreasci si

il a )

/)

pietoni incepura sa faca valuri, iar David abia reusi si" se tina pe picioare. isi intinse brate1., incercind sa-gi mentina echilibrul , dar nici aga nu reusi. Nu-i ri"mase altceva de fbcut decAt s5, se agate de mama. Imediat ce o lua pe mama de mAni, dungile incetara si mai faca valuri. David crenr ci acum poate si" mearyL singur gi o lasa din nou pe mama de mAni. Dar imediat ce ii didu drumul, valurile se pornira din nou, si mai ametitoare decAt inainte. David o apuca iarasi pe mama de mAn5.. Maffii, mi tii de mAn5", te rog? -E mult mai bine si. traversez srrada tinAndu-te de mAna! Mama se bucura

mult cAnd vizu ca David nu se mai

tare

impotriveste gi traversara veseli strada impreuna.

21

-

Nu ureau sd mA incall singurdl .. i,, ,,,. # " ,,

-f-.1"

-

-

cAteva

Carla, esti gata? Putem porni? intrebi mama pafind in hol, unde cu minute in urmi o trimisese pe Carla si. se incalte.

Dar Carla se juca linigtiti. cu pipuga pe covor, frrl si-i fi trecut micar prin minte si. igi incalge pantofii. CAnd mama o inrebi din nou daci s-a itt."lgat, rispunsul fetigei veni insotit de o bitaie din picior: Nuuu vreaaau si mi. incalt singuri! incalgi-mi tu! -Eu? se uiti malna miratd" la fetiqa ei. O fetiEi descurcireati se incalti" singuri..

Nici la gridinigS" nu te ajuti doamnele educatoare. Cum ar fi'daci fiecare copila; s-ar inci.pi.gina, spunAnd ci nu se incalti. singur, astfel incAt doamnele s5. fie nevoite si ii incalte pe toti? Ce zici? Dar Carla nu avea de gand si se lase convinsi. si repeta tntruna ci nu vrea si.-si incalte singuri pantofii. Atunci se intAmpli. un lucru cu totul neobisnuit. Pantofii, plictisigi de istericalele fetitei, se gAndiri si-i faci o farsi. Pantoful drept gopii pAni la piciorul stAng al Carlei si lncerci si intre singur pe piciorul fetigei. Hei, tu te potrivesti pe piciorul meu drept! zise Carla apucAndu-l si punAndu-l lAngi piciorul drept. -Carla astepti ca pantofirl drept si se incalte singur pe piciorul potrivit, ins5" acesta gopii inapoi la piciorul std,ng;i incerci din nou si intre pe el. Carla apuci din nou pantoful drept gi de data aceasta il puse ea insaEi pe piciorul drept. aici igi e locul! ii spuse. -Yez| Carla crezu ci acum pantoful stAng va sti pe care picior trebuie si intre. Dar acesra nu fr.cea decit si gopiie pe loc, in timp ce Carla astepta in zadar ca el si intre singur pe piciorul stAng. Tir te potrivesti pe piciorul meu stAng! i se adresi Carla pantofului. De ce nu esri inci acolo? - Nu stiu ce si fac, se preftcu pantofi.rl stAng ci nu ingelege. - E simplu! Cu multi griji. imi asez piciorul in tine, itjannjezlimba, fixez scaiul gi gata! - Vai, ce fetigi descurcirea,ti. egti tu! exclamari ambii pantofi in acela;i timp. incalgi-ne gi alti.dati cu tor atAta indemAnare gi atunci vom purea porni mai repede spre gridinigi! Din toate acestea mamavizu doar ca pantofii sunt deja incaltafi pe picioarele Carlei, xga ca i;i saruta fetiga pe cregrer gi pornira impreuna spre gridini!".

22

PCI

pri

pul

CAE

ser

Mz intr

ila

el,

.

pia

for

nisi sas

2Cer

Nu ureau sA salutl Mihnea;i mama porniri spre locul de joaci, ducAnd cu ei si juciriile pentru nisip ale biiegelului. Pe drum se intAlniri cu mai multe cunogtinge, prima fiind o vecini care stitea la cAteva case distangS.. Buni zhnt o saluti mama cilduros pe vecina lor, iar doamna ii ris-

le cu

racar

i

s-a

:

-

punse la salut zA,mbind.

Mama se uiti la Mihnea, a;teptind

si

salute gi el, dar biiegelul intoarse

rd ca

frri si scoati un cuvAnt. Mergind mai departe, se intAlniri cu un coleg de serviciu al mamei, apoi cu doamna bibliotecari si pe urmi cu malna unui coleg de gridinigS" al lui Mihnea. Mama ii saluti pe toti, dar Mihnea pe nimeni. Se vedea ci pe mama o deranjeazi acest lucru, iar cAnd se

ii.

intAlniri cu o prietenl. de-aei pe care Mihnea o cuno;tea bine gi totugi biiatul nu o saluti, mama

capul

3Ura.

r

se

si,turi

9i

il atentioni.

faca

Saluti frumos, Mihnea!

-CAnd vazu ci nu se intAmpli nimic, ii mai spuse o dati:

lt.

Nu ai de gand si salu!, Mihnea?

iorul

-Biiatul nu reactioni nici de aceasti dati, iar cAnd mama ii atrase atengia pentru a treia oari, incepu si tipe:

nsasi

Nuuu vreaaau si salut! Acum nu atn chef si salut!

-Mama r5-mase foarte surprinsi de comportamentul lui Mihnea. Dupi ce igi lui rimas-bun de la prietena si-i vorbeasci despre salut;i despre politete, insi Mihnea nu-i acordi nicio atengie. CXnd se aprola copacul lui preferat, copacul se feri de el. Cand incerci si culeagi piari de locul de joaci gi biiegelul "l.tg" fori, florile se feriri de el, la fel gi toboganul de la locul de joaci. Leaganul se invArti in direcgia opusi si chiar si nisipul se indepirti de el pe o adiere de vAnt. Mihnea deveni din ce in ce mai furios. CAnd se duse la o banci sa se aseze si banca se feri ;i ea de el, baiegelul izbucni: Ce se intA"mpla cu toate lucrurile? Azi nimeni nu vrea si se joace cu mine? - Facem cu tine doar ceea ce ai f5,cut si tu cu algii, ii rispunse banca. Pe drum n-ai salutat pe nimeni de 9i aceeaacum nici noi nu te salutam pe tine. Dar din cauza asta eu ma simt foarte trist, rispunse Mihnea pe un ton plAngacios. Mie imi place tare mult sa mi jo. cu voi! Acum stii ce simt cei pe care nu ii salugi, ii raspunse banca. Mihnea se gAndi bine, dupa care recunoscu gi el ca banca are dreptate. Daca lui nu ii place atunci cAnd jucariile si lucrurile din parc nu il saluta si nu se joaca cu el, cu siguranla ca nici oamenilor nu le place atunci cAnd el nu ii saluta. Dupa ce ii spuse asta gi bancugei, jucariile de la locul d. joaci nu se mai ferira de el, iar dupa-amraza rrecu plina de veselie. Pe drumul de intoarcere spre case, Mihnea fu primul care ii saluta pe toli cunoscutii cu care se intAlnirS". Mama zAmbea mAndra, cu toate ca nu ingelegea cirui fapt i se datoreaza aceasta schimbare brusci" in comportamend baiegelului ei. ei, incepu

)Dale I

u tot

23 I

-

Nu ureau sh mA pieptdnl Lili era intotdeauna foarte ciufulir5", asa c5, mama incepe a fiecare zi cu pieptanatul parului fetitei. in timp ce Lili se uita pe o carte, mama ii descAlcea ;uvigele rebele. Dar lntr-o dimineata Lili gip" atit de tare, incAt mama isi pierdu rabdarea: CAnd se trezea,

Nici macar nu te trag de par! Pofrim, piaptana-te singura! -Nu vreau si. mi. pieptin, mie mi-e bine si a;a! arunci Lili pieptenele frri si-i pese cdtugi de putin de pirul ei ciufulit. Mama termini. de pregi.tit micul dejun, dar parul lui Lili tot ciufulit era. o trimise inapoi in camera ei, fiindci nu se cuvenea si stea la masi ciufuliti. Lili o chemi pe mama si o ajute, dar ea ii reaminti fetigei ci de acum inainte se va pieptina singuri. Atunci Lili incepu si" tropi.ie cAt putu de tare. Nuuu vreaaau si mi. pieptin! spuse ea si arunci pieptenele pe jos. -Dar nici mama nu cedi;i o lisa pe Lili singuri. in camera ei. Cindzawaprodusi. de Lili se mai potoli, se auzi o voce srranie: Fetiga aceasta nici nu stie cAt de frumoasi ar putea fi daci s-ar l5sa pieptinati! -Lili se uit5. in jur si vizu ci pieptenele si peria ei de pir stS.teau de vorbi" pe masuga de toaleti". Pirul ei ar putea fi la fel de frumos si de stralucitor ca al unei pringese! continui. peria de pir.lqa e doar un ciufirlici, de parci ar fi un spiridug dezordonat. Poate ci pirul ei nici nu mai poate fi arar4at. vizut mai devreme cum m-a aruncat pe jos? Bine ci nu m-arn spart! adi.ugi pieptenele. Mi-a trecut -Ai prin cap si plec in alti" parte, intr-un loc in care copiilor si.le faci plicere si se pieptene. Auzind aceste cuvinte, fetiga lua repede pieptenele ;i peria de par si se apuca de piepti.nat.

-

Nu

plecagi nicaieri! Voi sunteti ale mele! le spuse

Lili periei

si

pieptenelui, care se bucurar;, atet de mult, inc6"t trans-

formafi pirul ciufulit al fetitei in suvite strllucitoare si frumoase.

24

ma nitr,

ace

se(

urn

tlnl

inti

grilt

tinr

Nu ureau sd merg la grAdinifht Ia Ld,

ta ,

inci si"l ffezeasci. il l*n re mai doarmi cAteva minute si intre timp ii pregiti hainutele pentru gridinigi. ,\ezi lAngi ele gi cartea preferati cu tractoare a biietelului, pe care Cipri dormea adAnc, iar mama nu dorea

acesta o alesese Pe cAnd

cu o seari inainte ca si o arate colegilor de grupi.

mama

termini de pregitit totul, Cipri incepu si se migte, deschi-

IS-

intrebl cu o voce somnoroasl: e deia dimineati? Mama didu din cap zAmbind, dupi care se a;ezi lAngi biieielul ei si incepu siJ mAngAie. somnorili! Soarele stralucegte deja pe cer! Te a;teapti gridiniga! -Trezirea, Cipri insi nu reacgioni in modul siu obignuit, ci incepu si,tipe cAt il ginea gura;i s5. dea din picioare, in timp ce mama se uita la el consternati. Nuuu yreaaau si merg la gridinigi! Mama incepu si-i vorbeascS" bhnd, incercAnd si il linisteasci mAngAinduJ gi dezmierdAndul. Cipri, ru nu re porgi a;a de obicei. P6.ni. acum abia a;teptai si te duci la gridinigi. Ce s-a intAmplat? Vorbele blAnde ale mamei nu avur5" efectul dorit asupra comportamentului ciudat al lui Cipri, care continua si gipe 9i si dea din picioare. Cand strigS. pentru a cincea oard. cd. nu vrea si mearga la gradinita, se intAmpli un lucru surprinzitor: hainele ;i cirticica lui cu tractoare se ridicari gi se aliniari.in faEa bS"ieEelului. Nu pogi si-mi faci una cr asta, Cipri! se risti la el cirticica cu tractoare. Mi-ai promis ci. azi m5. duci la gridinigi! N-am dormit aproape nimic toati noaptea, atit de emo;ionati am fost ci in sfh.rsit pot si merg cu tine. Iar acum faci circ gi spui ci nu vrei si mai mergl la gridiniEi.?! ceva, Cipri? adaug" ;i pantalonul. Daca nu vrei si mergi - la$tiigridinita, nicio problema! Vom merge lari tine, doar pantofii stiu bine drumul. Vom duce cu noi gi o parte din ju-

Lte )

cariile tale, pentru ca noi vrem si mergem la gradinitS..

le

se

ochii

Ei

Mami,

i-

lr o

SC

Si ,

[21

ru n-ai decAt sa te plictisegti aici de unul

singur! ii intoarse spatele care pAna

;i

cagelusul de plug pe

acum Cipri il dusese in fiecare zi cu

eI

la gradinita.

Cipri

se

holba cu gura ciscatalalucru-

rile lui' iar

c6"nd carticica cu tractoare

gi cagelqul de

plq

iesira din

camera impreun;. cu hainele, baiegelul sari din pat gi fugi

dupa ele.

-

Agteptali-mi", va rog! Vreau si eu sa merg cu voi la gradiniga!

25

l-

Nu ureau sd stau pe scaunul acelal In

camera copiilor era o misugi qi

doui sciunele, unde Maia

Nati obisnuiau si deseneze ;i si coloreze. Misuga era plini cu hArtii, cirgi de colorat, creioane colorate si carioci. Maia se asezl. pe unul dintre scaune si se apuci de colorat. intre timp surioara ei, Nati, ft.cea un Enzlepe covor. Timpul se scurse frumos 9i pa;nic pini ce Nati se plictisi de puzzle gi porni ;i ea spre misuta la care stitea sora ei. Se opri lXngi Maia si vadi ce coloreazi, apoi cotrobii printre hArtii ;i gisi o carte de colorat cu un curcubeu. Stai odati jos, Nati! se risti la ea surioara ei, Maia. -Dar Nati tropiia mai departe. La un moment dat se opri langi Maia si incerci si o impingi. de pe scaun: Du-te mai incolo, eu vreau si stau pe scaunul acesta! - Dar eu stau deja aici, stai pe celalalt scaun! nu se lisi Maia. -Nati continui si tropiie si si o impingi pe Maia, ba incepu si si. plAngi" gi si gipe din ce in ce mai tare. Nuuu vreaaau s5. stau pe celilalt scaun! Eu vreau si. stau pe scaunul acesta! -in timp ce scandalul continua, cele doui scaune incepuri si vorbeasci si ele intre ele: Eu nu mai suport! spuse scaunul Maiei. Tot timpul numai scandal!Asa m-am siturat, inc6.t ag prefera si mi" mut de aici. Tot timpul se cearti pe mine, iar data trecuti mi. si trigeau. Ai dreptate! Eu zic si plecim! zise scaunul ri"mas liber pornind spre ugi. Pe mine ieri m-au gi risturnat. E o minune ci" nu m-am rupt. Atunci scaunul Maiei o arunci pe fetigi jos, cu o miscare rapidi siri pe langi Nati si, impreuni cu celilalt scaun, se indreptari citre usi. Maia gi Nati nu observari ce se intAmpli decAt atunci cAnd sciunelele erau deja la ugi. Fugiri. dupi ele, le cirafi"inapoi in mijlocul camerei, dupi care se a;ezari pe ele. Dar cele doui scaune le aruncari. tnci o dati jos pe fetiEe gi porniri din nou citre u;i: Nu mai vrem si fim scaunele voastre, pentru c5" mereu vi certagi ;i vi" impingegi! spuseri. in acelasi timp Ei

- doui scaune.

cele

Maia;i Nati se uitari una la cedalti, apoi la cele doui scaune furioase, 9i li se ftcu rugine. Le rugari. frumos pe scaune si rimAni gi promiseri solemn ci de acum inainte se vor comporta frumos ;i vor avea grij5. de ele.

26

ln se

ur

ne de

Pa

an

vis

fi, nu

Nu ureau sd iau qoseteI intr-o dimineatS" ricoroasi de toamni, vocea mamei lui Alin in celmai dulce vis al

-Alin,

se

biiegelulul

micugul meu! E timpul

mama mAngAindu-i cu bli.ndege

s5.

se

srrecuri

.$

ffi

te trezesti, te asteapti gridinita!

pirul.

spu- ffi

i

agiti somnoros de gAtul mamei gi o lisi si.-l ridice din pat si si-l ii mai placea! Apoi privireaii clzu pe hainele ce se odihneau pe scaun, pregi"tite de mama cu o seari inainte, ca dimineala si nu trebuiasci decAt si le imbrace. De obicei Alin se imbri.ca frri" si protesteze - mai singur, mai cu o m6.ni. de ajutor, fiindci pantalonii bucluca;i deseori ii jucau feste. Un crac futura gol in lateral, in timp ce in celalalt i se inghesuiau ambele picioare. Dar astfel de accidente erau tot mai rare, avAnd in vedere ci Alin devenea tot mai iscusit. Dar de aceasti. dati Alin se uita incruntat la gosetele care asteptau si ajunga pe picioarele lui. igi aminti de visul lui, in care alerga cu Petrica prin curtea bunicilor, incalgat in sandale. in acel moment decise c5", fie ce-o fr, elaziisi va lua incaltiminte de vari. $i fiindci ;osetele nu se potrivesc deloc la sandale, ii si spuse mamei ci nu le va lua. Mama isi privi biiegelul cu o fati nedumeriti, dupi care il lui de mAni si il conduse la fereastri. - Uite, puiule, afafi. e ricoare! Toati lumea poarti geac5. ;i incaltiminte calduroasi, ca si. nu le fie frig. Dar ochii lui Alin se umpluri" de lacrimi si incepu si dea din picioare. - Dar nuuu vreaaau!!! Nu vreau si iau gosete! Eu vreau si merg in sandale si in picioarele goale! - in primul rA.nd, nu,,vreau", ci ,,mi-ar plicea", il dojeni marna cu blAndeEe. $i in al doilea rAnd, sandalele sunt incalgiri de vari., le purtim atunci cand gi degetelele ar vrea si. se aeriseasci. Dar acum e toamn5. tirziu ;i daca incalgi sandalele, degegelele se vor inghesui unul intr-altul de ftig. Degeaba vei incerca sa le inti nzi, ele se vor retrage zgribulite si vor cere plAngAnd sosete ;i pantofi cildurosi. $i pina nu le primesc iti vor ingreuna pina gi mersul. Ai incercar vreodata sa umbli cu Alin

se

umple de pupici. Tare

degetele de la picioare strAnse?

Alin scutura din

cap incurcar.

A

-

IF spun eu, e foarte greu. De unde ;tii? intreba suspinAnd Alin. $tiu pentru ca atunci cind eram mica, m-am incalgat gi eu cu sandale intr-o dimin eata geroasi de rarni.,

ii

dezvalui mama

secrerul si ochii

stralucira streng;"reste.

27

ii

degetele tale nu au plAns? se

minunaAlin.

- $i Ba da, aproape ci le puteam auzillauiti"-te inghega afar5. in frig. Nu gi-e mili de ele?

la ale tale cAt sunt de mici gi de neajutorate! Cu sigurangi ar

Alin, impresionat de cele avzite, i;i analizi degeEelele. $i i;i didu searna ci, intr-adevir, la cAt erau de mici 9i de goale cu sigurangi ar ingheta afari in frig. Ia ascult5. ... Daci facem lin\te, poate reugim si le auzim cum -Alin asculti cu risufareatliatl,si nu peste multi vreme la urechi ii ;ugotesc. ajunserS" n\te voci joase, alarmate. Ati auzit? Vrea si ne inghege! spuse supirat degetul mic. -Vecinul s5"u, care se smiorciia incet, zise printre suspine: Sigur nu va face una ca asta! Alin e bi"iat bun, nu ne vrea riul. O si vedeli voi ci mi.mica lui il va face si se rizgAndeascS"! p6x11s bine! se auzi vocea ferm5. a degetului mare. N-are decAt si ne lase goale in vremea asta ingrozitoare! Las' ci-i aritim noi cum e atunci cind nu ne supunem! Si incerce numai si pedaleze bicicleta - mare ii va fi mirarea cand ii vom pune piedicS"! Nu fi atAt de aspru, se rugari cele doui degete mijlocii, care erau foarte ingiduitoare si intodeauna de

acord cu orice.

De ce nu? puse paie pe foc al doilea degegel. Nu poate si

De mirare, Alin

data cu

atunci

<

ori gi in

Drt

cd. era n

-i Dar doua

zi.

rS"mase Fari

-

pe care gi le-am pregatit eu.

Se dusera impreuna

la sertarul in

care

impaturata ;i frumos aranjati pe rAnduri. Se uitara si anal rzaril cu multa seriozitate si vada care sosete ar fi cele mai potrivite pentru aceasta dimineaga rS,coroasa de toamni,. in cele din urm5. Alin alese sosetele pe care era un soare zAmbitor si un crocodil in costum de baie care tocmai sirea in apa. , .,--: igi viri fericit picioarele "' in ele, gAndindu-se ca era

. .

T\

-1

si-mi iau;osetele! Degetele il risplitiri cu un zAmbet de ugurare, iar mama ii mAngAie cipgorul cu un zAmbet ingi"duitor. $tii ceva, dragul meu? spuse mama. Alege tu ce sosete ai vrea sa porgi! Nu trebuie neap irat sa le iei pe cele

daca

I

degegel,

ne lase neprotejate pe a;a un frig. N-are decAt

gru. Nici prin gAnd nu-i trecuse ci degegelele lui ar putea avea pireri proprii. I se fr"cu mili. de ele, dar in acela;i timp il gi speria gAndul ci micile pirgi ale corpului siu ar putea si refuze sI i se supuni. Le mAngAie cu gingagie si le sopti: Bine, nu vi supiragi, aveli dreptate! N-am si mai protestez ;i n-am si vi las dezgolite in frig. Merg

Alin

mama

mama i

si invege c5" nu poate face a;a ceva ftri si-l coste!

lenjeria lui

Mie

i

t:t trtj

nu a putut sa-gi

ia incalgari de var5,, mi"car

modelul gosetelor ii amintea de zilele calduroase!

28

.l

-T Dar nu mai pantalo sa o lase

Nu ureau sd-mi tai unghiilef Miei nici cand era bebelq nu-i plicea cand mama ii tiia unghiile, desi mama md.nuia cu multi grijd"foaffecele, ca nici din grqeali si nu-i intepe degetelele micure.

Operatiunea de tdiere a unghiilor

se

termina de fiecare

dati cu plansete si din acest motiv marna nu atunci cand

ii mai tiia Miei unghiile decat fetita dormea. Dar nici atunci nu era foarte ugor, pentru ci une-

ori si in somn isi smucea mAinile si picioarele.

Dupi

Mia a mai crescut, marna nu i-a mai putut tiia unghiile in somn, a9a ci era nevoiti" si le taie cand fetiqa entreaza. $i de aceasti dati" mama ii explici prca frumos ce va face. iti apuc cu grija degegelul si, cu o miscare delicata, iti tai unghiuga. Dar Mia nu ii didu voie. Mama nu insisti., intentionAnd si incerce si in ziua urmd"roare. CAnd nici dupi doui zile fetita nu ii didu voie, mama recurse la o mici" gmecherie. Se asezari si se uite la povestea de seari si mama incerci si profite de moment. Chiar reusi si taie o unghiuli pAni s5. isi dea Mia seama ce face. Nu vreau si"-mi tai unghiile! Nu vreauuuu! - Dar Mia, trebuie si-ti tiiem unghiilel Nu doare. Uite, le tai gi pe ale mele si nici pe mine nu m; doare. Dar Mia nu se lSsi convinsi. de explicagiile mamei refuzi in continuare si. o lase si ii taie unghiile. Mama ;i nu mai stia ce si" faci, in schimb unghiile da. incepAnd din acea clipi se orice in sosete, in cracul ce

pantalonilor 9i al pijamalelor, ba sa o lase si ii taie unghiile.

-

chiar;i in ciorapi. Miei nu-i plicu deloc"g^luiin si se plAnse mamei, iar

-

ea

ii sugeri

Nu vreau sa-mi rai unghiile! Nici acum nu vreau! Dar cAnd unghiile i se si rupser;,, Mia incepu sa plAnga. CAnd

prima lacrima

ii cizu

pe un

degegel, acesra prinse grai.

-

Noi tare ne-am bucura daci mama

tl-ar taia unghiurele, penrru ca ;i penrru noi este foarte dureros cAnd se agaga de ceva sau se rup. Noi credem ca si pentru tine ar fr mai bine. Vrei sa o rogi pe mamica ra sa-ri taie unghiile? Lacrimile Miei cadeau in continuare pe degetele cAnd se asezalAnga ea

mama, care igi dadu imediat seama care eraproblema.

Ce zici, acum putem sa-gi taiem unghiile? o intreba mama incetisor.

Mia dadu din cap suspinind gi din acel momenr acorda mult mai multa arenrie degetelelor si

unghiutelor ei.

29

-

Nu ureau sd dorm la prenz! .

Dupi. o masi copioas5", Dani se lisi pe spate in scaun. RAzAnd, tata ii mAngAie burtica si ii spuse ci dupi atAtea paste milaneze ;i prijituri cu nuci, burtica lui semina cu un mic butoi. Iar acum e ora de culcare! spuse mama.

Dani siri de pe scaun si se indrepti sfiditor spre camera de zi. Nu vreau si. dorm! Dorm suficient la gri.diniti. De ce mai trebuie si dorm gi acasi? protesti el in gura mare. Tocmai pentru ci dormi la gridinigi gi qti obisnuit'cu somnul de prinz, porni mama dupi el. - Nu vreau si" fiu obignuit! ;istrigi Dani plangind. -Tata, auzind cearta din cameri, se gribi si vadi ce se petrece gi clitini din cap dezaprobator. Ce-i cu tonul acesta, tinere? il certi el. Dar apoi, vizAnd lacrimile biietelului siu, se calmi si se asez5. langi el pe canapea. il trr". spre el si il imbrigisi spunAnd: Vrei si-gi spun un secret, pe care nu l-am dezviluit pAni acum niminui? -Dani didu aprobator din cap, deoarece ii pli.ceau nespus de mult povestile tatei. Iar acum era vorba gi de un secret, ceea ce frcea si fie totul si mai palpitant. Tata incepu si povesteasci. Cand eram copil, trebuia gi eu si dorm la pr6.nz impreuni. cu fratele meu mai mare, Mihai. Mie imi plicea si dorm, pentru ci intotdeauna visam ceva, iar visele mele erau frumoase si colorate si mi le aminteam apoi cu drag. Dar fratele meu, pe misuri. ce crestea, protesta tot mai mult inainte de somnul de prAnz. intr-o zi se incipi,tani gi nici in ruptul capului nu vru si inchidi ochii. Stitea intins cu ochii deschisi, iar Mog Ene aftepta degeaba lAngi. patul lui, nu reugea si ii presare peste pleoape prafirl lui magic. Cine este Mo; Ene? $i de ce n-a putut si-l dea pe Mihai cu praf magic pe la gene? il intrerupse Dani. nu stii cine este Mos Ene? se minunS. tata. El aduce somnul la toati lumea, dar numai pe pleoa-Tir pele inchise poate si arunce cu praf magic de somn. Altfel ar putea fi observat si asta nu i-ar pli.cea deloc. Asadar, dupi un timp Mos Ene se situri" s5" tot stea degeaba si iesi furios din camer;.. Dar se intoarse odati cu venirea serii, tocmai cAnd fratele meu se uita Ia povestea lui prefer atl. De data aceasta astepta rabdator si se parea ci. nu degeaba, fiindca Mihai, dupa un ci.scat enorm, inchise ochii, iar Mos Ene arunc5" repede asupra lui praful magic de somn. Mihai c\zu intr-un somn adAnc, nemaiputAnd s5" se uite pAna Ia capat la povestea lui preferatd..At" il pedepsi Mo; Ene pentru faptul ca in dupa- amiaza aceea il fbcuse sa agtepte. Dani se gindi bine la cele avzite gi i;i aduse aminte ca in acea sear5" aveau si me arga la cinema. Nu putea sa riste ca Mos Ene sa-l ia prin surprindere tocm ailacinema ;i, oricum, pleoapele parca ii deveneau din ce in ce mai grele. Thti, m5" culci, te rog, in pad meu? incepu el timid. igi promit sa nu spun secretul nimanui!

30

1

juru sing

I Pov(

Pat,

picic

2 vede

t

nun T

aceat

a alel F'

accel

Fr

zburi

Nu ureau sA mA uit la pouestea aceastaI ii

tata

rri cu

fugiri la mama ginAndu-se de mAni ;i, gopiind in jurul ei, ii sirird. in brate gi ii dS.duri o mulgime de pupici. Mami, putem si ne uitim la desene? Fiecare dintre noi a ales cAte o Tamara si Olguga

.v

fie

sa

-

singuri poveste!

doui povegti, aprobi mama pornind DVD playerul. Mai intAi incepu povestea aleasi de Thmara. Cele doui Gtige se cocogari pe pat, de unde priviri fascinate povestea despre spiridugi. Fascinatia duri plni cAnd incepu cea de-a doua poveste. Atunci Thmara siri de pe pat, se posti in faga televizorului si incepu si plAngi zgomotos: vreaaau si mi uit la povestea aceasta! gipi ea bitand din picior. Aleg una nouil - Nuuu $i mai inainte tu ai ales! Acum e rAndul povegtii pe care am ales-o eu! replici Olguga lovind si ea cu Bine, dar numai

-

ageza

-

piciorul in dusumea.

rside

Zawacrescu treptat in intensitate, pe mS"suri ceThmara gi Olguga incercau si-si

impuni

fiecare punctul de

vorbind una peste cealalti gi EipAnd una mai tare decAt cealalti. Dintr-odati in cameri se vizu o lumini puternici;i din ecranul televizorului iegi un spiridug care le spuse: Fetitelor, vi comportati foarte ur6.t! De aceea, impreunS. cu celelalte personaje ale povegtii am hotirAt si nu mai jucim in povqtile voastre daci" nu vi putegi intelege.

vedere

imi

ie

rteam

intt-o s,

Ene

)ani.

rleoaCeloc.

il ascultari pline de uimire pe spiridqul care continui.: Eu ;i celelalte personaje ale povegtii aln vrea ca voi si vi petrece,ti in continuare timpul cu noi, dar aceasti cearti permanenti ne face riu. ingelegegi-vi, iar apoi ginegi-vi" de cuvAnt! Acum, de exemplu, Thmara Thmara gi Olguga ticurS. si

a ales

prima poveste, iar Olguga pe cea de-a doua, nu?

diduri. din cap si ascultari mai departe spusele zAnei. Olguta, tu ai acceptat alegerea Thmarei ;i te-ai uitat la povestea ei. Thmara, ar trebui ca acum si tu si

Fetitele

-

accepti ceea ce a des Olguga.

aprobari speriate 9i promiserS" ca de acum inainte s5. nu se mai certe pe povegti. Atunci spiridugul zburi inapoi in televizor si incepu povestea Olgugei, care pAnS.la urmi ii plicu si Tamarei foarte mult. Fetigele

ir, lil.iii:i,L

i.l,,i.ltiiiilL liliiiil,Xlljlil

riiiiiiiiiiii+ t:i111:ii::iiiirJ

r,:ir:li:iii:lS

i\iiliilis ii'lii'

31

-

Nu ureau sd ies din apdt Mama, tata, Raisa 9i Radu erau in concediu la mare. Copiii savurau fiecare clipi a vacangei. $i in momentul de fagi se baliceau in api. Ei il stropeau pe tata, apoi el ii prindea si ii arunca in api, iar Raisa si Radu chiuiau zgomotos. Mama ii privea de la distantS", pentru ci ei nu ii plicea si fie stropiti cu api" in ochi. Dupi un timp marna si Raisa continuari. joaca pe plaja cu nisip fin. impreuni construiri un uria; castel de nisip, iar apoi Raisa umplu piscina castelului cu ap5. adusi intr-o gileati mici. intre timp, Radu;i tata incepuri si se joace cu mingea in apa mai adinci Tati, tati! Ia uiti-te la castelul meu! strigi. Raisa si intri mai adAnc in api. Are piscini! - E superb, tu chiar te pricepi! zise tata entuziasmat. Haide, Radu, si construim9isi noi un castel! Veni 9i Radu pe girm ;i impreuni cu tata se apucari si construiasci un castel urias, sipAndu-i ;i un ;ant in jur. CAnd terminari, Radu intri inapoi in api., unde se mai bilici de unul singur. intre timp Raisa, mama gi tata obosiseri deja gi se odihneau doar pe malul mirii. Dupa un timp, mama incepu si strAngi bagajele. incet, incet ar trebui si pornim spre hotel, ii anunti. marna pe ceild;i. Haidegi si vi uscagi! -Raisa fugi imediat la mama, in timp ce tata il urmirea pe Radu, si vadi daci are de gind si iasi. din apa. Dar lui Riducu nici prin gAnd nu-i trecea afa ceva. Radu, hai afari din api!Tiebuie si pornim! il somi tata pe biiegel. -Dar Radu se preftcu ci nu aude gi rispunse abia cAnd tata il chemi pentru a doua oari. Nuuu yreaaaatJsi ies! inci nuuu vreaaau si plec! Nuuu vreaaau! gipi el si continui si se balS"ceasci in api gi si" gopiie, ignorinduJ pe tatal siu. Dar apa mirii nu frcu la fel. Dimpotrivi, si.ri in ajutorul piringilor. in jurul biiegelului apa se frcu tot mai rece gi apiruri valuri din ce in ce mai mari. Radu observi ci valurile mirii il duc tot mai aproape de girm. CAnd reugi sa-gi infigi bine picioarele in nisip si lovi puternic apa cu piciorul, ca valurile si nu-l duci mai departe, o voce groasi se auzi din api:

Radu, asculta-ti piringii!Te-ai jucat suficient in

ap5.!

- Nu vreau si ies din api! mormii Radu incipiginat. Eu vreau si ma mai jo, multa vreme, pdna diseara! Auzindu-l, marea continua sa facl"valuri, iar valurile il luar" p. Radu pe sus gi il dusera pAna la taticul lui. Tata nu vlzu valurile mari, ci il urmerea doar pe baiegelul sau cum se apropie. $i cind Radu iesi din apa, tatail lua in brage ;i il duse la mam a, ca si se poate usca. Te agtept gi miine,

Radu! auzibaietelul u'v

vocea groasa a

maill

se intoarse spre ea

sr

cu o

privire usor incrun tatl..

32

%

I culc

se j(

spur

I

sPus

si. st

l

Parf

ochi

in

cl

Sffi"I

( si

nr

Nu ureau sA mA sp6l pe capl rau

Paulei

ii

plS"cea tare

ii il

culoare verde,

rdu

se

joace

sa

strige cAt

rcea

taca aisa

tata

mult si

se baliceasci

in cadi. Avea o giletqi

de

o rigugci galbeni. gi o stropitoare rogie cu care obisnuia si

in timp ce frcea baie. Tocmai igi umpluse galetuga cu api gi cu spumi, cAnd mama ii spuse zAmbind: pe cap! - Azine spilim La inceput Paula se prefrcu ci nu aude cuvintele mamei. Dar cAnd mama ii spuse pentru a doua gi apoi a treia oari ci va trebui si se spele pe caP, Paula incepu

-

putu de tare:

Nuuu vreaaau si

mi

spal pe cap!

si o linisteasci", spunindu-i ci nu va dura mult ;i ci dupi spalare pirul ei va fi frumos gi pufumat. E vorba doar de pugini. spumi, dar nu o va ustura pentru cd.va avea grij5. si nu ii intre sampon in ochi. Dar nimeni gi nimic nu reugi si o convingS. pe Paula. Veni gi tata in baie si vadi ce e cu atitea tipete, iar Mama incerci

,,

sant

lma

trei nigte note muzicale: Spilatul pe cap e uimitor, e uimitor, e uimitor! De la el parul devine frumos si stralucitor, stralucitor, stralucitor! cintau jucariile Paulei gi incepuri si danseze. Galetuga se umplu singuri cu api gi udi" cu griji pirul Paulei, in aga fel incit nici micar o singuri picS"turi si nu ajunga in ochii fetigei. O picatura de gampon din sticla speciala cu gampon pentru copii isi croi drum spre pirul Paulei, si imediat cArliongii fetiEei se umplura de spum;". itttt. timp ratqc a cea galbena inota vesela prin cada ir jurul fetigei, ca Paula si fie atenta la ea, nu la ce se intAmpla in parul ei. Dupa ce samponul isi termini" treaba, stropitoarea cea rosie limpezi cu apa calduga parul fetitei. Gata! Am tern i minat! spuse vesela in clipa aceea auziri togi

f

apa.

ra

ln

mai irm. mai

ragugc

a

cea galbena

f5,cAndu-i Paulei cu

ochiul. _

Si a fost tare

t,

distractiv! Si altadata as

vrea sa ma spal aga

pe caP! chiui Paula.

33

W

Nu ureau sd daujucdria inapoil Vali era adAncit in joaci la groapa cu nisip. Avea in jurul lui gilegi, forme si mai multe feluri de site, dar pe el il inreresau doar masinu,tele. Avea o betonieri, un excavaror, o macara gi diferite modele de autoturisme.

Uti-

lajele tocmai construiau o autostradi., iar autoturismele claxonau nervos din cauzafaptului ci traficul fusese deviat, iar circulagia era blocatd,. CAnd se intoarse, Vali vizu

lingi

el un camion de plastic.

Minunat! zise el. Tocmai una ca asta imi lipsea, ca s5" transporte molozul. Aceea nu e a ta! - Lisagi-l si" se joace, spuse o doamna drigugi mimica biieEelului al cui era camionul. Ne-o di inapoi cAnd plecdm spre casi. Oricum, biiegelul meu se di acum pe leagin. lga ci Vaii se adlnci din nou in constructia autostrizii. Dar dupi scurt timp apiru Gabriel si ceru juciria inapoi, deoarece se pregiteau si meargi acasi. Vali se enervi. teribil, fiindci utilajul era in toiul celei mai grele activitigi, aga ci" incepu si strige la biietel: Nuuu vreaaau si gi-o dau inapoi! Lasi-mi si. mi joc! - cu asta ii intoarse spatele lui Gabriel, care rimisese consternat, si continui constructia. $i Din fericire mama nu vizuse scena, pentru ci tocmai vorbea cu mi,mica lui Gabriel, altfel cu siguranti l-ar fi certat pe biieEel pentru comportamentul siu. Dar din clipa aceea camionul parci se incipS.gAni si nu mai asculti comenzile lui Vali. inzadar incerca si, il indrepte spre autosffada pe jumitate terminati", ma;ina vira de fiecare dat5. in directia micului siu stapAn.

Dragul meu, ai destule juci.rii, joac5"-te cu ele! auzi vocea mamei.

34

-

)il legi,

-

arunci asupra ei un pumn de

nisip.

for-

:le.

Avea

ne.

Uti-

I nervos CAnd se

lozul.

I inapoi r

Ce ma;ini neascultitoare! se enervi Vali gi - de mdnie gi neputingi

jucaria

rai grele

Atunci se intimplS" un lucru surprinzitor: camionul porni drumul lui pentru a-i arunca o privire urAti" lui Vali gi ii spuse:

spre Gabriel, oprindu-se o

clipi in

atit de incipigAnat gi de nerecunoscitor poate si se joace cu mine? Ar trebui si-gi fie rugine! $i ai face bine si imi asculgi sfatul: Fii recunoscitor daci primesti ceva imprumut! Iar cind juciria e ceruti inapoi, mulgumegte frumos ;i di-o st5"pAnului, pentru ci altfel nimeni nu-ti va mai da nimic si nici parteneri de joaci nu vei mai avea. Dupi aceea ruli pani la picioarele lui Gabriel, care isi ridicS" recunoscitor ma;ina in brage. Surprins, timp de citeva clipe Vali nu putu si scoati nici micar un cuvAnt, dar in cele din urmi fugi dupi Gabriel si ii spuse: Nu te supira, n-am si mi mai comport asa urAt! imi pare riu ci. am fost nepoliticos cu voi! - mai adaugi in goapta: $i N-am mai vizut niciodatlo magina care si poata vorbi! Camionul se uita la el mai ingaduitor, in timp ce Gabriel zambi misterios gi promise sa-i imprumute

-

Doar nu crezi ci. un copil

;i data viitoare cAnd se vor intAlni. Aga i;i f5.cu Vali un nou prieten, cu care de atunci

masina

in fiecare dupa-masa construiesc impreuna autost rada la groapa cu

mta l-ar

in vitezh.

nisip, iar camionul transporta

sArguincios molozul.

rcerca si"

tapin.

35

-

Nu ureau sd-mi impleteqti pdrull tropiia in faga oglinzii, in timp ce mimica ei stitea ribditoare cAgiva pa;i mai incolo, cu un pieptene in mAni. Nu vreau s5.-mi impletesti pi.rul! Nuuu vreaaaau! Mimica Rebecii auzise de multe ori aceste replici de la fetigi si spera ca si de data aceasta si se intimple ca in alte zile: Rebeca s5" constientizeze catrebuie si-gi impleteasci pirul, deoarece altfel la ora de dans i se va incAlci foarte tare 9i va fi teribil de greu de pieptinat. Dar de aceasti dati fetiga se incapitAni atAt de tare, incAt nicio incercare de a o convinge nu didu roade. Nuuu vreaaau! repeta intruna Rebeca gi faga i se inrogise de tot. -in cele din urmi mama puse pieptenele jos, lisAnd-o pe Rebeca sa meargi" la ora de dans cu pirul despletit. Mulgumiti" de ea insasi, Rebeca se duse lAngi celelalte fetige gi timp de o ori intreaga gopii ;i dansi, iar in final alergi impreuni cu ceilalgi copila;i. Mama o urmiri fericita, uitAnd si ea de pirul incAlcit. Dar seara isi amintiri amAndoui cAnd, inainte de culcare, mamei ii lui mult timp si descArlceasci pirul Rebecii. Ma.mi, ma tragi prea tare de pir! se plAnse Rebeca. - Eu ti-am spus siJ impletim, ca si nu se incAlceasci, ii aminti marna fetigei. -Dar Rebeca nu inviti. nimic din aceasti intAmplare gi incepu si tropiie si inainte de urmS"toarea ori de dans, spun1nd ci nu vrea ca marna si ii impleteasci pirul. Atunci guvigele Rebecii incepuri si- se eneryeze. Ei bine, noi ii dim voie mi"micii tale si ne impleteasci"! Pentru ci nu vrem sa mai trecem inci o dati prin experienta traumatizantd, de data trecuti. Eu mi-am si pierdut cAteva fire de pir, zise una dintre guvige. - Pe mine si a doua zi mi dureau toate, adauga si scalpul Rebecii. Auzind ci;uvigele ei de pir pot si vorbeasci gi chiar s5. simti, fetiga ramase cu gura ciscati de uimire. Nu-i trecuse prin minte ci descilcirea pirului ciufulit nu le face bine nici firelor de pir. $i, pe deasupra, a;a esti si mai frumusici, iar eu reupesc si ies mai bine in evidenti atunci cAnd mami ca ta igi impleteste pirul, Rebeca

auzi Rebeca

;i parerea

fegigoarei sale.

Mama Rebecai profita de acest moment ca sa pieptene ;uvigele fetitei. Rebeca nu protesti si, docila, ii permise mamei si ii faca o impletitura superba. CAnd mama termin5,, fetita se uita in oglinda, iar cAnd {,/,ffi mama o complimenti., spunandu-i ce frumoase e astfel fetiso ara ei, incepu sa z6"mbeasc5". Sper c;" acum sunteli

mulgumite

si putem merge la dans!

le spuse Rebeca guvitelor sale de pir.

36

ca.

voi;

ma PCS

Peg

cirl cur

nea

ziut Iar

riilr poI

Nu ureau sA plecil in camera lui Beni, biiegelul gi prietena lui, Diana, erau adAncigi in joa-

placi amAndurora. Diana voia neapirat si se joace cu pipqile, iar lui Beni i-ar fr plicut sL-gi plimbe ma;inugele. in cele din urmi, la sugestia mamei, au optat pentru jocul de-a pescuitul, care nu e nici de biiegei ;i nici de fetige. Amandoi voiau si prindi pestele cel mare cu be,tele lor de pescuit cu magneti;i rddeau cu poftd. cAnd in cArlig li se agiga ba o cizmi de cauciuc, ba un facon de plastic. Timpul trecu repede si nu peste mult timp sosi mama Dianei si o duci pe fetigi acasi. Diana era un copil cuminte si incepu, ascultitoare, si-gi adune lucrurile, dar Beni i se puse in cale nervos. vreaaau si pleci! strigS" el. Ne jucam aga de bine! De ce pleci acasi? - Nuuu Diana se opri nehotir6.ti. Pe moment nu stia ce si faci. Nu voia si-gi supere tovaragul de joaca, dar nici ci. Era destul de greu si. giseasci un joc care si le

CA

e-

rte tAt

[1t. 1n

lsl )

de

si fie. Dar, fiind o fetigi foarte isteagi, dupa o mici ezitare spuse aga: rimAn acum si ne jucim mai departe, nu vom purea si ne culcim la timp. MAine vom fi toati - Daci ziua obosigi gi mofturogi, iar spre seari vom fi foarte obosigi si nu vom mai avea chef si ne jucim tmpreuni. Iar eu a; vrea si vin si mAine si si aduc si noul meu joc de societate ca si pogi vedea ce interesant e! Serios? Ce joc de societate, cum se joaci? intrebi Beni entuziasmat, deoarece ii plS"ceau tare mult juci"neascultitoare nu voia

-

riile qi jocurile noi.

ata

fue tot felul de animale, explici fetiga. Tir qti ecologistul gi din diferite figurine de domni si doamne poti alege cu care vrei si joci, iar sarcina pe care trebuie si o indeplinegti este si salvezi animalele. $i acum, cu cAt merg mai repede acasi,, cu atdt mai repede ma pot culca si cu atit mai repede se face mAine, cAnd pot veni din nou la tine.

[u-i

Fara sa stea pe gAnduri, Beni incepu sa o impinga pe

-

fetita afari din camera lui. Bine, atunci grabegte-te, imbraci-te gi du-te! -Fac repede baie, ma spal pe dingi gi ma culc, iar cAnd ma voi trezi va fi deia mAine! Mamicile copiilor urm arni zimbtnd scena, mandrindu-se amAndoua de cAt de ingelept se comporta copiii lor. De atunci Beni ;i Diana s-au mai jucat de multe ori impreun5., iar biiegelul nu s-a mai opus niciodata cAnd Diana trebuia sa plece.

-

cu cAt se culca mai repede, cu atit mai repede se fticea mAine, cAnd puteau sa incerce noi si noi jocuri. De acum stia

37

-

Nu ureau sd mdndnc rnencareal in camera ei cu pipugile, cind simd dinspre bucitirie un miros tare plicut. La inceput doar adulmecS" aerul, apoi porni pe urma mirosului. Se opri in usa bucitiriei si intrebi": Mami, ce miroase atit de bine? - Mencare a de mazilte pe care o vom avea la prinz, rispunse marna. Data trecutS" ti-a plicut foarte mult. in curAnd vafi gata. Raluca fhcu o grimasi si se intoarse in camera ei, la pipusi. Se adAnci atAt de Raluca se juca

mult in joacd, incAt uiti. de mAncarea de mazdte. Cand mama o chem5" la masi, fugi la bucdtarie cu burtica chiorS"ind si lu5. cu ea si doui dintre pi"pugr, pe care le a;ezi lAngi" ea la masi.. Lizi gi Mini iau prAnzul cu noi! anunti. Raluca, iar mama puse gi in faga pipugilor tacAmuri si farfurii. -Dar$icAnd vlzu mdncarea de mazilre, fetita strAmbi din nas si impinse farfuria din fata ei: Nu vreau mAncare de mazlre! ii spuse ea mamei. Vreau altceva! Nu-mi place mazlrea. -Mama nu o crezu, aga ci ii oferi din nou farfuria. Doar gust5", micu,ta mea! E foarte buni. Uite, le-am pus gi pi.pqilor ale.Yezi, ele nu spun ci nu vor sa minnnce mazLre. Dar eu nu vreau si. mininc mAncare de mazire! Nuuu vreaaau! se incipi.gini mai departe Raluca. -Mama se glndi si o lase pe fetigi si mai faci. naztxi pugin, dupi care cu siguranti va gusra si va mAnca. A;a c5" mama se intoarse la propria farfurie. intre timp pipugile Lizi gi Mini schimbari. priviri. Ce bine ci" Raluca nu vrea si" mS"nAnce mAncarea! chiui Lizi. A;a ne rimAne noui. mai mult! - mie imi place foarte mult m6"ncarea, mai ales mAncarea de mazire, adiugi Mini. Hai si impirtim - $i intre noi prAnzul Ralucii - ea n-are decit si rimAni flimAndi! Cele doui. pipugi luari.lingurile si incepuri sa puna mAn carea din farfuria Ralucai in propriile lor farfurii. CAnd in farfuria Ralucai ramS,sese doar pufin, fetiga incepu

s5"

vorbeasca:

Chiar atit de buni

Voua chiar va place?

e

min

Lizi si Mini dadura din cap. SuspinAnd, Raluca lua pufin pe lingura si gusta din m6,ncare. Hm, nici nu-i a;a de rea! Dati-mi inapoi mAn carea, nu vreau se ram6"n flaminda! Raluca mAnca pina nu mai rS.mase nimic in farfurie. Mama urmi.ri zimbind cum fetiga ei mesteci ultima imbuc5,turi, iar apoi, drept mulgumire, mAngiie cipsorul papqilor Lizi gi Mini.

carea?

ffi,

?41:: //'

{ffi

3B

Mz cul

Pri ate

Mr m(

ace

aL(

VTC

lui

-;

adr

dir

Vo

Nu ureau sA fu. baiel :irie rma

;i lua cina cu prietenul lui cel mai bun, Matei. Mama le pregitise o prijituri delicioasi cu dulceagi ;i o ciocolati cddi Sorin stitea la masi

faci. Biiegii se luari la intrecere, si vadi care reugegte primul si faci si dispari tot din farfurie. Mama lui Sorin a fost nevoiti si-i atenlioneze si nu infulece cu atita pofti, ci nu se va termina cu bine. Dupi cini, mama ii spuse biiegelului ei: meu, gi-am pregitit apa in cadi. Pini cind eu il conduc acasi pe - Micugul Matei, tu dezbrac5.-te si intri in cadi. Matei locuia in apartamentul de ldngi ei, a;a ci mi.mica lui nu trebuia si il conduci prea departe. in asemenea situagii nici uga de la intrare nu obisnuia si o inchid5. in urma ei. De obicei Sorin era ascultitor, dar de aceasti dati, spre marea surprindere a mamei, el reacgioni alGl. si fac baie! Nuuu vreaaau! gipi el gi mai didu gi cu piciorul in pimAnt. - Dar eu nu vreau si faci baie? intrebi Matei consternat. Dar voi avegi o cadi mare, a noastri e mult mai mici. $i - Nu vrei ai o gramadi de figurine de dinozauri din cauciuc cu care te poti jucatarebine in api. N-ai incercat niciodati?

cum doar ea qtia si"

ma.

tde tica

urii.

vor

-

Asa

rtim ,

Nu, nu mi-a trecut prin minte, scuturi Sorin din cap' Atunci mi le imprumuti diseari? Mie mi-ar plicea tare mult si

mi joc cu ele in timp ce fac baie! $i a; vrea si-gi cer gi crocodilul gi ;arpele! spuse Matei plin de entuziasm, dupi care, ftri si mai a;tepte rispunsul lui Sorin, continui surescitat. O s5. mi joc cS.garpele sti la pindi dupi o stinci - piciorul meu va fi stAnca - gi apoi se va arunca asupra imensului crocodil. Vor duce o lupti crAnceni, iar apava sPumega! Chiar a;a, adiugi el, ca o paruntezl,voi pune in api gi spumant de baie, ca si fie foarte multi spumi. $i atunci vor veni intr-un grup mare, ca si sari in ajutorul crocodilului. Dar intre timp ii veni ;i lui Sorin chefi.rl de a face baie, fiindci entuziasmul prietenului siu era molipsitor. Voia neapirat si incerce ce auzise. Nu-gi putea da seama cum de nu-i venise lui ideea. Dar ca nici Matei si nu ramAn" p. dinafar5., o ruga pe mamica lui: -Mami, pot face astazi baie cu Matei? Ne-am juca aga de bine! dinozaurii

Te rog! se uita Sorin cu ochi imploratori.

- Nu ma deranj eaza, raspunse mama zambind. ii

anunt pe paringii lui Matei ci in seara aceasta pot sa a;tePte acasi un baiegel curat ca lacrima. Copiii s-au simgit minunat gi atet de tare s-au adincit

incit nici n-au se ri.cise

in ioacl,,

observat ca apa

intre timp.

" .. De atunci' Sorin merge placere in fiecare seari ".''''1, :" .;';'i"' sa faca baie, gi daca se plicti..

., .

.1 .....'

.',

,.

...

,.1...' 1' .'

li

.l i

.-.1.

r' i ''

t,I.

..1r'.i.'..i,.1.t'.. ,..'

i'. .ii

i.ltl..f

ii..;''.l.;

'l

39

i'i

segte de

i ,'

dinozaurl inventeaze

un joc nou.

-

Nu ureau sd mA duc la umbrdl Era o dimineagi frumoasi de vari, iar soarele strilucea din ce in ce mai tare. Dar pe Alexia asta nu o deranja cAtusi de pugin, deoarece locul de joa-

,, I

-

ci

de la gtrand

ii

oferea atitea de descoperit! Balansoarul se legina imbie-

tor, delfinul cu arcuri parci ii zimbea, iar leaginul multicolor era la fel de atrigi"tor. Alexia le incercS" pe toate pe rAnd ;i tocmai se dadea pe balansoar cu prietenul pe care gi-l frcuse recent, cind auzi vocea bunicii: Allexia, a trecut de ora unsprezece, iar soarele e foarte puternic! Vino la umbri., ca

nu cumva si faci insolagie! Dar Alexiei nici prin gAnd nu-i trecu si asculte indemnul bunicii. Nu vreau si mi duc la umbri! spuse ea rS.spicat, pornind citre groapa cu nisip, deoarece partenerul ei de joaci se retrisese sub un copac impreuni. cu piringii ;i fratele siu, iar de una singuri nu se putea da pe balansoar. in nisip observa o formi. rogie de elefant. Ce coincidengi - tocmai elefantul era animalul ei preferat. Probabil fusese uitati de vreun copil gi micuga forma agtepta acum caAlexia s5" faci eleft.ntei de nisip cu ea. Se apleci si o ridice, dar i;i trase surprinsi mina inapoi cAnd elefantul incepu si se vaite. Ce

-Auuuuu!Vai! Fetita se uiti speriati

mi

lu asl, Si ,

or AC

m m

doare!

ci in afari de ea nu auzise nimeni suspinele zgomotoase. TL ai plans? tntrebi ea ghemuindu-se lAngi jtciriapentru nisip. - Da, rispunse elefantul cu o voce chinuiti. M5. dor cumplit toate! - Dar de la ce? se interesi Alexia cu sinceri plrere de riu. - De azi-dimineagi stau in soarele acesta dogoritor, pentru ci biieEelul aI cui eram m-a uitat aici, in nisip. Razele soarelui m-au ars ;i de aceea sunt asa de rogu, vezi? Acum mi doare si daci mi atingi. Tir ai avut vreodati arsuri solare? o intrebi elefrngelul pe fetigi. Niciodati.! rispunse surprinsi fetiga in timp ce o vizu cu coada ochiului pe bunica ei apropiindu-se. -Cind bunica ajunse in dreptul lor, elefantul amugi, t darAlexia vdzu ci.o privqte in continuare cu ochi trigti, k--@w/ tn jur, dar

se parea

11

l

ut

vir PC

co

lo

rL C,

da

de par cL ar agtept a ca ea sa-i dimin ueze durerea.

$i

aspru, dar cu och tt zdmbitori. Eu cu cine vorbesc?

Vrei

sa

faci insolatie sau de ce nu vrei

CU

o

sa te ada-

postesti la umbra in canicula asta?

Nu

afi

a fost nevoie sa-i spuna inca o dati".

CA

Alexia porni in faga bunicii spre umbra oferita de copacul cel mare, dar inainte

el Sa

ridica cu bagare de seam;" elefand, avAnd grija sa nu-i amplifice durerea.

Ce faci cu jucaria

se interes;" bunica.

aceea,

ac

fetita mea?

de

in in nisip.

Un copil uituc O duc la umbra, iar apoi aduc apa rece in giletusa mea gi o pun in ea. $tii, buni, s-a parjolit foarte tare la soare - ia uite ce rosie e! a lasat-o aici,

1a

nt

gr

40

Nu ureau sA merg la grddina zoologicAt

I

ce

'f

mai

.t I

Je

joa-

imbiefel de ansoar

bra, ca

pierdut in lumea viselor cind malna se furi;i in camera lui si incerca si-l trezeasca cu multi delicatege. somnorili! ii gopti incet la ureche. A venit ziua pe care ai -Trezirea, afteptat-o toati siptimana! Te a;teapti gri.dina zoologici! Cu sigurangi ci Sergiu era inca

si

animalele s-au trezit deja!

ridice din pat. Era clad ;i bine sub piturica lui moale, iar vocea mamei, de bhnde ar fi fost, il chema si piriseasci tirAmul viselor. Era morocinos $i nici nu incerci si ascundi

Dar lui Sergiu nu-i venea oricAt

.enerul

t ea. Se

Nuuu vreaaau si merg la gridina zoologici! Nu mai vreau si vizitez animalele! Dar ieri abia agteptai si vini dimineaga! se miri mama. $tii ceva? Eu mi" duc la bucitirie

-

referat.

Daci nici dupi ce termini de mAncat nu vrei si. mergi, atunci ri.mAnem mergem niciieri toat|ziua, pentru ci probabil nici in alti parte nu ai chef si mergi! Sergiu rimase singur in cameri. Dintr-odat5" urechile ii surprinsera niste gugoteli. Asculti cu inim a cit un purice, dar nu reu;i sa-gi dea seama de unde vin vocile. Se uita speriat de jtt imprejur, apoi

micul dejun.

porni in vArful picioarelor

I nlslD. I

colgurile camerei

It Vreo-

lor.

u-se.

s5"

cerc eteze toate

in ciutarea sursei zgomote-

Ajungind lAnga cogul cu animale de plug, ramase inmarmurit - de acolo veneau ;ugotelile. zoologica! se auzi un suspin visi.tor. - Gradina Ce bin e ar fi daca a; putea merge si eu micar o data acolo, ca s5"-mi vad rudele uriase, elefangii!

-

O, da! se auzi raspunsul aprobator.

Si eu

sunt foarte curioasi

cum

arltin realitate.

Oare si girafa

ca al e

adevaratl

getul asa de lung

are

meu? Sau poate

puFn mai scurt?

Sau

poate mai lung?

-

b

se

lucru:

acest

rdape

si

Oare leul

adevarat e la fel de blAnd ca

mine?

intrebao atreiavoce.

Nici vorba! striga la ei o a patra voce. Noi nu vom ajunge niciodata la gradina zoologrcl, nu are rost

-

41

acas5".

9i

in

ili

pregitesc

acest caz nu

si visi"m! Dar Sergiu ar putea si meargi, insi el s-a incS"pigAnat si nu vrea! Si, vai, ce n-ag da si le vid micar o dati pe suratele mele, zebrele! Micugul nostru stipAn nici nu stie ce pierde daci ri"mAne acum acasi! Cu togii se declarari de acord ;i cine gtie cAt ar mai fi durat conversalia daci" Sergiu nu ar fi smuls agitat capacul cogului. Se uiti infrigurat in cog, dar animalugele lui de plq erau inerte si mute. Stiteau acolo exact a;a cum le aruncase in seara anrerioari, frri si se migte sau si vorbeasci. Biiatul se uiti la ele incurcat, fiind sigur ci nu-gi imaginase toati discu;ia. Dar nu apuci si se gindeas c5. prea mult la cele intAmplate, pentru cd" auzi vocea marnei chemAndul la micul deiun. in cAteva minute Sergiu stitea lAngi malna la masi, gata imbricat

av

gi ugor agStat, gata de plecare.

la

plq? intreba Sergiu intre doui imbuci"turi. - Bineingeles, accepti mama. Dar de ce nu te mulpmqti cu cea adevirati? Chiar daci nu se poate juca cu ele, micar $tii, cu sigurangi ii lipsesc surorile ei, zebrele, explici Sergiu. i le voi arita. Iar data viitoare o duc pe g|lra1ft., iar apoi pe leu gi pe elefant. Pot si-mi duc

Ei

zebra de

,,,;i,#'i

rf

.lr.{j

z'

"

42

cu

SU

tr(

A se

ele ,+

:::::).::::tr :i:::'tl :::,:

ce

itj:i

Iacar o

;

Nu ureau sA mA spdl pe meinil

agitar

:act asa

J

Ada astepta cu neribdare si. ajungi" acasd. de la

sigur

:a auzi Lbracat

cumpirituri ;i si se apu-

si prepare deliciosul cozonac cu nuci. pentru care cumpiraseri deja toate ingredientele. Era foarte emoEionati, fiindci mama ce

impreuni cu marna

si ii dea voie si o ajute penrru prima dati de la inceput pani la s6rEit la preparare si putea si cintireasci gi sa arnestece ingredientele. Bineinteles, avea

mamei. Mama o insircinase pe ea cu cea mai mare parre a treburilor, ceea ce demonstra ci o conside rd. dejamare, iar acest lucru o umplea pe Ada de mAndrie. Ajuti la despachetat cu o seriozitate demna de noul ei statut, dar cAnd mama o atentiona se spele bine pe m6ini, brusc - nu stia nici ea de ce - i se schimbi dispozitia si incepu si troPaie zgomotos: - Nuuu vreaa;ru si mi spal pe mAini! - Dar de ce nu, fetiga mea? o intreba cu blindete mi.mica care observase schimbarea de dispozitie. Uite a;a! raspunse Ada imbufn ati.. sub supravegherea

macar

-

Inteleg,

sa

ii vorbi

marna pe acelasi ron calm, studiind cateva momenre copilul ce privea podeaua. iF cind am cules asti.-vari. ci"pguni din gridini si le-am spilat pentru ci erau cu noroi? - Da, rispunse Ada surprinsi., deoarece credea ci, mama se va supd.ra pe ea pentru ci. nu voia si. asculte. - Binuiesc ci de acum inainte vei manca si cipsunile cu noroi, nu-i asa? Nci gAnd! protestiAda. Mi-ar intra in guri nisipul si noroiul a; inghigi o mul;ime de microbi de pe ;i ele - chiar tu mi-ai spus! Iar eu nu vreau si. mi imbolnivesc! li spuse pe un ron mai moale mama. $i pe mainile tale sunt urme de la tot cee a ce ai atins in timp -Yezi? ce fhceam cumparaturile. Pe degegelele tale se laftie acum tor felul de microbi, doar ci. nu ii pogi vedea aga cum se vede mLzeria pe capsuni, pentru d, sunr mult amintesti

mai mici. Cu siguranfa ele asculta acum si sunt *=\ tare satisft.cute ca nu vrei sa te speli pe

& '. i"r '

.-,'

mAini, pentru ci" asfel vor putea intra in cozonacul cu nuca si de acolo in burtic a ta, unde isi

-

vor facede cap.

Cum arate acesri microbi?

intreba Ada consrernar;..

Mama lua o foaie si un creion si farinicio forma, care aveanigte ochisori mici si rinjea cu o gura imensa, plini cu dingi ascutiti. Pe Ada o rrecura fiorii cAnd i;i nlr imagina ci mAinile ei sunt pline de astfel de indivizi. Brusc, simti o dorinta irezistibili de a se freca bine cu sapun pe mAini , c?urareniile sa dispara in scurgerea de la chiuveti.. Fara s5. sco ata un cuvant, se indrepta spre baie si se spala cAt puru mai bine - cum poate nu se spalase niciod aapAna arunci. De atunci Ada n-a mai trebuit sa fie aveftizata sa se spele pe maini. desena o pata mare si urAt a,

43

ll---t-"

Nu ureau sd mA acopdrl Bogdinel ftcu baie si se spali chiar;i pe dingi singur, iar acum ascuha cu multi plicere povestea de seari. ii pli.ce" tare mult cum povesrea marna - vocea ei blandi si mAngAietoare il lin\tea si de multe ori se intA,mpla si adoarmi in mijlocul povegtii. Si de aceasti datl. auzi, pe jumitate adormir, cum la finalul povqtii mama ii uri noapte bun5., il sirutS" pe frunte si il acoperi cu pitura. Dar Bogdinel arunci jos pitura si incepu si se smiorciie: Nu vreau si. mi. acopir, mi-e cald! Noaptea e ri.coare, micugul meu, igi va fi frig! spuse inama. Lasi-mi si te acopir micar pAni la brA.u. - Dar eu nu vreau, nuuu vreaaau! repeta Bogdinel intruna. - Bine, daci gi-e cald, fie cum vrei tu! spuse malna, gAndindu-se ci mai tdrziu, cAnd puiutul ei avea si adoarmi., va veni din nou la el sil acopere, gi iegi din camer5.. Dupi un timp Bogdinel auzi de la nivelul superior aI patului supraetajat vocea surorii lui mai mari, Lucica. Bogdinel, vrei si rice;ti? - Nici gind! rispunse biiegelul. Daci ricesc nu pot si merg la gridi si miine e ziua inernaEionali a animalelor, sigur va fi foarte interesant! il mustri. Lucica. CAnd eram pugin mai mici., cum esti tu acum, iar tu atAt de mititel incit nici -Yezi, nu-ti mai amintesti, nici mie nu-mi plS.cea si mi acopir. Mama imi explicase de multe ori ci. pot rici usor, asa c5" o l5sam si mi. acopere. Dar o dati m-am incipi"tdnat si, dupi ce mama a iegit din camer5", am aruncat jos piturica. Am dormit addnc pAni dimineaga gi am visat ci mi-e foarte frig, cS,sunt in mijlocul unei piduri dese, unde suf5. vAntul gi e frig de crapi. pietrele. Sigur imi era frigsi in realitate, deoarece dimineata picioarele imi erau reci ca gheatasi ma simteam riu. An racit urat de tot, mama a trebuit sa o cheme pe doamna doctor gi timp de o saptimAna n-am avut voie si mergl^ gradi, dqi era saptamAna sanatatii. Poate ci. tu nu vei raci, dar daca se intAmpla, cu siguranfa nu vei putea merge maine la gradi. Noapte buna! incheie Lu cica subiectul dar asculta cu respiragia taiata gi zimbi cind auzi de la nivelul inferior ni;te zgomote care o asigurau fi,triii,!,ii,ii.,',l,,,,r,,,i*ifiii?1{ffir,i,

caBogdanelSeacoperea.',,.."=*'..,,ii.,.,.,i!,',,,

cAnd'Pesteputin CAnd, peste pufin

ffiffi

timp, mama intra in f , ."'..."..'m -.d& camera, gasi un baiegel '"" "--* i,L _. acoperit pAn ala git, & in visul caruia soarele $.

M

,

..;l'

sff5"lucea calduros,

iar el alerga pe un cAmp plin de flori,

printre multe animilute.

44

E

Lia s CALi

L

Iv

Dar L color

'

Nu ureau sA deschid umbrelal rlta ma r

s5"

nit,

;i

il

:!.

moho ritl., iar cerul era posomorAt si noros. Lia se trezise dis-de-dimin eati., ceea ce o mirase pe mama, avAnd in vedere ca Liei ii placea sa doarma mult. Era o dimineaga cenusie gi

-N-avem

o vreme prea frumoasa uzi,

ii

spuse ea fetitei. Sta sa ploua.

Lia se uita curioasi pe fereastrS".

J.

-

Cine sta sa plou5,, mami? $i unde sta? Vreau sa vad si eu! rt rizind ca e doar o expresie.

-

Atunci sPunem ci sti

Mama o lamu

r si"

sd"

ploui clnd cerul e innorat si urmeazi si porneasca ploaia dintr-o clipi in si ajungem la gridiniti inainte si inceapi si plou5. de-a binelea!

alta.

Dar acum imbraci"-te repede, ca ica.

Lia se imbrici repede si porniri" imediat. Iesi pe usi" bine dispusi, invArtindu-;i mAndri" noua umbreli colorati in toate culorile curcubeului si asezAndu-si-o apoi pe antebrat. i;i luase gi cizmuliqele de cauciuc cu

buline

- care se porriveau de minune cu umbrela multicolo fi - si era ferm convinsa ca toare

:ni-

prietenele

rici

ei

de la gradiniga o vor invidia.

jot

Tocmai cAnd se gAndea cAt de bine arate, ii cazu pe nas un srrop de ploaie durduliu,

lse,

apoi inca unul, de dat a aceasta pe ureche, ur-

a9a

mat in scurt rimp gi de un al treilea

imi

- exacr in

mijlocul fruntii. -

ir..pe

sa ploua!

chizi umbrela,

Lia

se

ii

E timpul sa-gi des-

spuse mama.

uita Ia ea surprinsi":

Dar eu nuuu yreaaau sa-mi desva uda!

chid umbrela! Daca o deschid se Nu vreau

s5"

se strice!

Dar, micuga mea, umbrela tocmai pentru asdel de momenre a fost inventata: ca tu sa o gii deasup ra ca-

pului, ea sa se ude , iar ploaia sa nu cada pe rine! ii explici. mama. Dar fetiga nu se lasa convinsi" cu

niciun chip, iar ploaia incepu sa cada tot mai tare. Chiar atunci le ajunse din urmi. $tefi, prietena Liei, impreuna cu mama ei. irt loc sa o priveasca plina de admiratie,

45

IIF

cum

li

se astepta

Lia, Stefi

se

uiti mirati la prietena ii povesti repede

atAt de frumoasi pe bra9 Lia

Nu inlelegea de ce se udi pAni la piele cAnd are o umbrede ce nu vrea si-gi deschidi umbrela. $tefi, auzind motivul, ei.

izbucni in rAs si ii spuse: TL nu ;tii ci" umbrela atunci e fericiti cAnd e udi? Abia agteapt5" si inceap5. ploaia ca si. se poati bucura de puhoaiele de api ce cad pe ea. Cu cAt ploui mai mult, cu at6.t e mai fericiti. cine ti-a spus asta? intrebi" Lia cu ochii larg deschigi de uimire. - Jie Mi-a povestit ma.rna, deveni Stefi serioasi. Cend era mici., intr-o zi ploioasi a primit o vizitd. delazlna ploii, care i-a diruit o umbreli - dar numai cu condigia si o deschidi de fiecare dati cAnd ploui. Pentru ci umbrelele atunci se simt bine cAnd sunt ude, fard" ap| ar fi nefericite. Serios? Vrei sa spui ci minunata mea umbreli. multicolori e tristi. acum pentru ci. nu vreau si o deschid? intrebi Lia uitAndu-se la umbreluta ei. intocmai! ii rispunse mama lui dAnd din cap aprobator. -Dupi un scurt timp de gAndire, Lia$tefi igi deschise umbrela in toate culorile curcubeului si zAmbi cAnd cupola multicolori o acoperi. $i astfel isi continuari drumul spre gridinigi, cu umbrelele clitinAndu-se vesele deasupra capetelor lor.

Dro

I

inte , care

I

DOSI

mai

]

I

safi

poli strir SArCJ

r

I

anul

46

rnbre-

rtivul, ucura

Nu ureau sA merg la ora de Eaht profesorul de gah

t zina tru ci schid?

;upola leasu-

:'

Domnul Sandu

-

descurci remarcabil la activitigi si ci.

se

Dragog progresa destul de bine cu lecgiile de gah. ingeleg foarte

-

spunea

c5" se

bine. Dar intr-o zi doamna educatoare o a;tepti pe mama,

gridinigi. dupi biie,tel, si ii spuse: Drago; nu a vrut si meargi azila ora de gah. Nu a spus de ce, doar se bosumfase si se impotrivea. Dar domnul Sandu ne-a spus ci in timpul orei n-a mai sesizat nicio urmi de impotrivire, i-a plicut la fel de mult ca de fiecare dati. Mama i-a mulgumit doamnei educatoare si a decis si stea de vorbi cu biielelul. A doua zi dimineata pirea sa fie momentul potrivit pentru o mici. discugie. Dragog tocmai isi lua pantofii cAnd mimica lui aduse vorba: - futizi ar trebui si" plitesc orele de ;ah. RemarcAnd ticerea biiegelului ei, adi.ugi zimbind: Daci vrei, poEi sa plitegti tu. CAnd ajungem la gridinigi iti dau banii, o ciutim pe doamna Mariana, care obisnuiegte si strAngi banii, ;i ii dai ei. Sigur va spune: ,,Ce biiat mare e deja Dragog! Mimica lui poate si-i incredinteze o sarcini atAt de importanti!" incerci. marna si ii redea biiatului increderea in sine. Dar se pare ci pe Drago; nuJ interesa cine ce crede despre el. Nu vreau si mai merg la gah! spuse el hotirAt. interesi mama. Pini acum mergeai cu atita plicere! - Dar care e problema? se nu mi mai intereseazi" prostia aia de gah! spuse Dragos imbufnat. Si doar a;a, frri niciun motiv -Acum anume, mai adiuga el cu multi. seriozitate. O, ce pacat! spuse mama cu parere de rau. Atunci va trebui sa ii spun bunicii ca nu mai e nevoie sa iqi dea tabla ei de ;ah, care a fost a sffabunicului ti.u. Nuuu! protesta Drago;. Nu-i spunel imi doresc tabla aceea de qah si bunica mi-a promis ca mi-o da mie! Pentru ca bunica a crezut ci vrei sa inveti sa joci gah. Dar ce sa facem cu ea daca niciunul din noi nu gtie sa joace? Nici tata si nici eu nu ;tim s" jucim ;ah - noi a;tepram ca ru s5, ne inveri. Agteptam ca ru sa fii profesorul nostru $i sa ne lnveti regulile jocului. Dar acum, continui mama cu faga intristata, din pacate nu ne-ar mai fi de niciun folos tabla de gah. Este mai bine dacarami,ne in dulapul bunicii. Dintr-odata Dragog se simti foarte important. Da, sigur c1 el trebuie sa-i invete pe pLrintii lui sa joace t"h! De la cine altcineya ar putea invata? igi lua repede pantofii gi haina gi porni grabit spre gradini!", tragind-o pe mama dupa el. O cauta pe doamna Mariana si ii spuse pe un ton hotarAt: Am venit sa platim orele de g"h!

cue venise la

-

47

J"-

Nu ureau sA rnerg acasA de la grAdinitht mai ridicat' ca sa Thnia! spuse doamna educatoare pe un ton pugin mimica ta dupi tine. strange se faci auzitb.peste zumzetul din sali. Avenit

\u

juciriile cu care te-ai jucat 9i vino! jocul pe care il juca DarTaniei nici prin gind nu-i tfecea si se opreasci din doctor la care Tania iEi cu Ioana, prietena ei cea mai buni. Ioana era doamna ei, care o aftepta in qi z6"mbind, 9i zise: dusese biiegelul ricit. Fetita se uiti la mimica joc' Vreau si r5"mAn aicil ylsxu sa merg acasi! Acasi nu aln atAt de multe jucirii 9i nici cu cine si mi

-Dupi o clipi de ezitare, marna ii rispunse: -

pii, dacivrei neapirat, din partea

se

sa

ur

el

C(

tr

uita

Chiar pot si rimAn aici?

- Daci igi doregti cu ad.evirat, poti rimine, ii confirmi doamna stra.ngem juciriile educaroare. Doar ca peste noapre obignuim sa si sa sringem lumina.

La

ora cinci pleaca si

ultimul copil, dar

tn inainte se face ord.ine peste tor. Punem jucariile frumos portar dulap, dupa caresdngem lumina. Doar la domnul se lumin eML o veio zd. mtca. AvAnd in vedere ca e iarni, inopteazl destul de repede, dar tu esti mare deja si sigur nu-ti va fi frtca- daci igi doregti a;a de mult sa rimii! spuse cu o exPresie serioasa doamna educatoare, dar la colgurile gurii

fa

pe doamna mea poti si ri"mAi 9i peste noaPte. Dar hai si o intrebi'm 9i

educatoare, si vedem ce Pirere are' cu ochiul doamna educatoare' vorbesc cu domnul Bineinqeles ci poate si rimani aici, ii ftcu mamei portar, el sigur va avea griji de tine la noapte' Tania' rdspuns' incurcati la cele doui femei. Nu se agteptase la un asemenea

Thnia

ii

ii apiru un mic zAmbet,

rar mama se

striduia la rAn-

dul ei si nu rade. Tania nu-;i Putea imagina ce ar putea face ea singure in gridiniga intune cata, iar ideea de a rimine aici nu i se mai Piru deloc

atractivi. igi lui r5'mas-bun de la loana, dupi care se arunci recunoscd.toare in bratele marnei'

,,,,,1

care o imbragiga

cilduros si Porniri vesele citre casi. 4B

d, a( ',,,

t,-'.a.,

.t.'t", .,

,

Nu ureau sd mA uit pe aceastd carte de poueEtit SA

ge

LCA

i;i SC:

ici! rna

lul

Era sear

atirziLLsi oaspegii se pregateau de ple care, dar inainte de a porni

,Lamulgi ani" lui Marc, al carui zdmbet ii lumina toati fr[r. Dupa ce usa se inchise in urma lot, Marc fugi fericit inapoi in camera sa, unde cadourile abia a;teptau sa fie luate in primir.. itt mod special ii placea ii mai urara o data

inci in colectie unul atAt de mic. Dupi ce ftcu ordine in bucitirie, marna intri in carnera biietelului, se a;ezi lAnga elgise uita si ea curioasi la multimea de lucruri noi gi frumoase. Ochii ii canri. asupra unei ci4i cu Poze colorate si incepu si o risfoiasci, dupi care i se adresi lui Marc: - O, uite ce carte frumoasi! Ha| a;azi-te lAngi. mine si ne uitim pe ea impreuni.! Dar pe Marc il preocupa mult prea mult micugul camion si scuturi din cap vehement: camionul? in- Nu vreau si ma uit! Acum am o treaba importantS" de frcut! Nu vezi ci tocmai parchez trebi el. Semnalizeazi. senzorul de parcare, ffebuie si fiu foarte atent, adiuga apoi drept explicagie. Bine, spuse mama. Atunci o voi risfoi eu singuri. un camion

mic, deoarece nu avea

-

nimic altceva decAt glasul lui Marc bArAind si claxonAnd. La un moment dat mama rAse tare, iar Marc ridici privirea ;i se uita la ea intrigat. Apoi, cAnd malna rAse din nou, de data aceasra cu si mai mare pofti decAt inainte, biiegelul deveni cu adevirat curios. Ce putea fi atAt de amuzant? - Ce te face sa razi a;a de bine? se interesi Beni gi incerci si se apropie de cS"rticici. Dar mama inchise cartea de pove;ti, marcAnd cu deged pagina: Tu parc| aveai ceva important de fbcut, nu? intreb i ea, cu ochii stralucind ;agalnic. Daca vad eu bine, tot mai multe masini agteapta ca, in sfr"rsit, camionul tau s5" reuseascS. sa par cheze. Da, chiar aga, trebuie sa dau in marsarier, zise Marc intorcindu-se la masinute. Mama deschise din nou carticica si incepu sa hohoteasc5. atat de tare, incAt Marc nu mai Timp de citeva minute nu se auzi

reziste si spuse hotarAt:

Vreau gi eu

si

;tiu -ce e aga de amvzantt Hai si ne uitam impreun ala carticica! Mama il lui in brate pe baiegelul revoltat ;i il imbraF;" cu multa caldur;", dupi care rasfoira impreunS" cattcica, razind copios de nazbAtiile ursuleqului.

49

lF---'r

Nu ureau sd pun foarfecajosl masi, ln

Ramonei, erau niste coli de hArtie de mai multe culori, iar ea incerca si faci din ele diferite forme si animale. Dar colile se dovediPe

faga

ri a fi mult prea mari,

.i

1

Ramona se hotiri si le taie in jumitate. Dar

lui

a

ciuti, nu glsi niciieri forfecula pentru copii. in cele din urmi igi aminti ci i-o imprumutase lui Petrici., biietelul din vecini. ,,Nu-i nimic. Sunt deja fetigi mare si stiu unde tine tata foarfeca cea mare. Cu siguranti mi

ora

(

degeaba

"g"

voi descurca si tai hArtiile cu aceea", isi spuse Ramona. Deschise cu multi griji sertarul tatei, ca si ia de acolo foarfecace se dovedi a fi surprinzitor de mare;i grea. in hol se int6.lni insi cu marna, cireia nu-i plicu deloc ceea ce vizu in mAna fetigei sale. Ramonica mea, stii ci foarfeca lui tata nu are ce ciuta la tine in mAn5.. Pune-o frumos jos! - Nu o pun! A mea e la Petrici, iar hArtiile trebuie tiiate! - in regul5., atunci gi le tai eu, bine? Apoi vom pune frumos foarfeca inapoi la locul ei. - Nu! Nuuu vreaaau! se incipi.gAni fetiga gi, ocolind-o pe marna, se pregiti si meargi inapoi ln camera ei. -Dar mama se posti cu multi delicatete in calea ei o ridici in brage, chiar daci. fetita protesta. ;i Hai si ne a;ezi"m pugin, si-gi povestesc ceva, zise mama ducAnd-o pe Ramona in camera ei;i a;ezAnd-o pe pat. Am citit cAndva o istorioari despre un biiegel ciruia ii plicea tare mult si se joace cu foarfeca. Dar nu cu foarfeca mici, lui ii trebuia intotdeauna foarfeca mare, pentru adulgi. Nu ingelegea nici de vorbi. buni, nici cu cearti, ;i doar de aceea nu se ti.ia niciodati" pentru ci foarfeca avea intotdeauna griji. de el. Dar inrr-o zi, o foarfeci bitrAni;i ingeleapti se s5.turi. gi se gandi ci e timpul si-i dea o lecgie copilului neascultS"tor. Dintr-odati prinse viali in miinile lui ;i didu iama in jucirii. Tiie urechea ursuletului siu preferat, decupi in stinga si-n dreapta prin cirgile lui, tiie codiga citelusului de plq gi frcu si in perdea nigte tiieturi

care

auto

4tel

b remz deoa

t Fr

Porn

urmi

mera

de toata frumuselea.

Ramona isi desprinse speriatl" foarfeca de pe degetele, o puse in mAna mamei gi o intreba: Ce s-a int3"mplat apoi cu baietelul?

intr-r Y

IS A,

rncef

- Si-a invatat lectia si nu s-a mai atins niciod ata de foa rfeca pentru adulgi,

sa pl<

pentru ca gtia de acum

cont(

ci" oricAnd se poate repeta acea intAmplare.

Au pus impreuna foa{eca inapoi la locul ei $i au mers pina acasi la Petric5". Acesta terminase dej a ce avusese de

ftcut si ii inapoie Ramonei foarfeca pentru copii.

$i din

acea

zi Ramona

nu s-a mai atins niciodat| de sertarul tatei.

50

Nu ureau sA urc in autobuzl rfl,

Thta gi Fabian

Ji-

-

)ar lSl ,

ic.

ni

Se pare

ci

stiteau in stagie agteptd"nd autobuzul. s-a

sirit

peste o cursi", rem arcl" tata. Conform programu-

si ajunga acum cinci minute, dar nu vad ci s-ar apropia. s-a s5"rit peste o cursa? il intreba Fabian mirat. - Ce inseamna ca 'lt-E$Hffiry aceasti tabli, zise tata aritAnd spre tabla de informare, scrie - Uite, pe ora exacti la care ar trebui si soseasci fiecare cursi in aceasti stagie. Cursa pe rue o a;teptim noi din picate nu a sosit la ora precizati.. E posibil si se fi defectat autobuzul, sau si fi intervenit alte probleme, de aceea am spus ci s-a sirit peste o cursi". A;a ca trebuie si o

lui ar fi trebuit

a;tepti"m pe

urmitoarea.

;i in curbi apiru autobuzul - exact la ora precizati pentru urmitoarea cursi. Fabian remarci imediat ci locul siu preferat era ocupat. Nu numai ch era ocupat, dar nu exista niciun alt loc liber, Nu trecu mult timp

deoarece

ei.

l-o nu rici i.,

o

Jarga

-

autobuzul era plin.

Nuuu vreaaau si urc in autobtrzul acesta! se smiorcii el cu voce tare. Locul meu preferat este ocupat! Dragul meu, arn afreptat atAt de mult

Dar Fabian era de neclintit, iar gurila

i

se

dupi el, hai s5. nul lisim si schimonosi

plece

ftri

noi! il rugi. tata.

a plAns.

Si-l a;teptim pe urmitorul! spuse el cu ochii in lacrimi. Bine, accepti tata. Dar daci nu vrei si urci, atunci mergem pe jos, adiugi pe un ton linigtit. Fabian se gandi ci mai bine se plimbi pugin decAt si urce intr-un autobuz in care e atAta lume.

-

lqa ci" porniri pe jos, dar biiegelul obosi destul de repede. Merseri pe jos o singuri stagie si ii ajunse din urmi cursa urmiroare. De dara aceasta Fabian il rugi" pe titicul siu si. urce, nemaipisAndu-i deloc ci autobuzul era aglomerat. Dar tata spuse cu multi viclenie: Eu nu vreau si urc! Locul meu preferat este ocupat! Mai bine merg mai departe pe jos decAt si urc intr-un autobuz unde nu mi pot atez.a. pe locul meu preferat! igi lui de mAni biieEelul care protesta in gura mare gi porniri mai departe. Fabian se simgea tot mai obosit, incepuse si i se faci frig ;i tare ar fi vrut si fie deja acasi. ii trecu prin minte cL dacin-ar fi lisat primul autobuz mult ar fi fost acasi, in bragele mamei. spuse el incet cAnd ajunseri la o noui stagie. Hai si a;teptim aici autobuzul urmitor! Nu mai -Thti, conteazd.nici daci locul meu preferat e ocupat. A; vrea doar si ajung odati acasi! - Sunt de acord cu tine, zimbi tata. MAna in mAna urcar| in autobuzvl urmetor) unde - caprin minune - locul sau preferat era liber. Baietelul iqi invaqa lectia din aceasta experienta gi niciodati nu se mai opuse cAnd era vorba sa urce in autobuz nici chiar daca se intimpl" ca locul lui preferat sa fie ocupat.

si plece, deja de

51

Nu ureau sd plec acasd de la bunical

Patricl acase treb

Flavia

se simgea

vacangele la ea,

intotdeauna bine la bunica. De obicei fetiga i;i petrecea

fiindci piringii ei lucrau. Dar de fiecare dati

sosea ziua in

care trebuia si-;i duminici dupi-masa, se pregiteau si. plece acasi impreuni cu Flavia. Hai, Flavia, ajuti-mi si.-gi impachetez hiinutele! spuse mama. Tiebuie si pornim ca si te poti culca la timp. MAine mergl la gr5.dinigi si trebuie si te trezegti devreme. Dar eu nu vreau si plec acas5" de la bunica! se lSsari. in jos colgurile gurii fetigei. - Nici eu nu vreau si pleci, o imbri.tigi. bunica. Dar trebuie si o asculgi pe mama. Oricum in curAnd ne

ia r5"mas-bun. Mama gi tataveniseri de vineri seara si acum,

-

vom vedea iar!

Dar eu nuuu vreaaau si merg acasi! Vreau si rimAn aici!

se

smiorcii Flavia tot mai tare.

- Siracele jucirii! suspini mama cu pirere de riu. Te agteptau deja cu atAta neribdare! - Care jucirii? se miri din spatele lacrimilor Flavia. Jucariile tale de acasi, din camera ta, rispunse mama. intr-o noapte, cAnd nu erai acasi gi nu puteam dormi, arn mers pani in bucitlrie dupi. un pahar de api. ThecAnd pe langi calnera ta, aln auzit niste voci. Am ci nu aud bine, dar am rimas si trag cu urechea. Juciriile se intrebau oare cAnd te vei intoarce acasi. Toate au spus ci" le lipsegti foarte mult ;i ci e tare plictisitor daci nu qti acolo, pentru ci. nu se joaci nimeni cu ele. IJna spunea ci mai trebuie si doarmi. de doui ori, o alta ci micar de patru ori pAni te vor revedea. Una dintre ele spunea ci cele patru zile sunt o eternitate si a inceput si. plAngi, iar celeldte nu reugeau si o consoleze. in cele din urmi aproape toate s-au pus pe plans. A;a mili mi s-a ftcut de ele! Care a inceput si plAngi? intrebi Flavia, cu ochii larg deschisi de uimire. Se simgea tare bine si gtie ci jucariile ei tin atAt de mult la ea. crezut

Asta nu stiu sa-gi spun, raspunse mama.

Cum ti-am spus, le-am auzit doar vocile

;i

dupa voce nu mi-am

dat seama care dintre

jucirii tine aga

de

mult la tine.

-

Sigur

{ ,i,,,,,,"""'

a

fost papqa mea, Bulinuga! Hai

sa

pornim reped"e spre casa! Trebuie

si o consol ez pe ea gi pe celelalte! stabili

Flavia,

dupi

care incepu

sa-qi faca bagajele grabita.

52

mama sa

obr

-S.

l

fim foa

gi la dreap

vine nicio

lui Patricl

-Nu -Ec gi sa respe -Da Ifl Cllpr T

l.

o m4ina mama $ip' Din ferici

din cauza

-Yez

ci nu apa

-De

Mami, ch

Nu ureau sd rnA asigurl

'a

n I,

TI

TI e.

[ri a.

o :a

lui

gridinigi. Pentru a ajunge acasi trebuiau si traverseze strada, dar cind ajunsera la ffecerea de pietoni mama observi ci semaforul nu funqiona. zise ea. i.t situatii trebuie - Se pare ci. s-a defectat semaforul, "..m.t.a in ambele direcgii, la stXnga si fim foarte prudenti. Tiebuie si ne uiti,m bine si la dreapta. Daci e nevoie ne uitim de mai multe ori, ca si fim siguri ci nu vine nicio ma;ini gi putem si trecem strada in siguranti! ii explici malna. Doar c5. luiPatrick nici prin gAnd nu-i rrecea si se asigure, ob\nuit fiind si'se bazeze pe culoarea verde a semaforului. mine! spuse el. - Nuuu vreaaau si ma asigur!Asiguri-te tu gi pentru fiindci mai tArziu, cind vei merge singur la gcoal5", va trebui si cuno;ti - E ceva ce trebuie si invegi gi tu, ;i sa respecgi regulile de circulagie, ca s5" nu suferi vreun accident! il mustri" malna. nici si" mi asigur! se bosumfli in continuare Patrick. - Dar eu nu vreau si invig regulile! $i in clipa aceea in faga lor apirupariade niciieri o pisicu;i ce gAsni direct pe gosea. Se auzi un scrA;net teribil, o magini frAni brusc ;i in cele din urmi se opri. Patrick se sperie atAt de tare incAt isi acoperi ochii 9i chiar gi mama Eipi. Soferul cobori gribit ;i speriat pentru a se uita sub ma^;ini, de unde scoase un ghemotoc de blani. Din fericire pisicuta scipase nevitS"mati, dar acum tremura ca o frunzS. gi mieuna disperati. Oamenii strAnsi din cauza zgomotului produs de frina masinii suspinari cu togii ugurati. intrebi mama. Nici ea nu s-a asigurat inainte de a pigi pe sosea 9i ai vizut ce s-a intAmplat! Noroc -Yezi? ci nu a pigit nimic, dar putea si se termine riu de tot. fiecare dati! promise Patrick speriat, iar apoi continui mai incet. - De acum inainte mi" voi asigura de Mami, chiar ieri agi stabilit cu tata ci imi dati voie si am un animal. N-am putea si o ducem pe ea acasi? Mama tilcea, nehotardta, aga ca Patrick cauta un argument si mai convingitor. Aga m|.car imi voi aduce aminte intotdeauna sa nu trec niciodata drumul fari sa ma asigur! NeavAnd cum se combata un asemenea argument, mama incuviinti". $oferul masinii ii intinse zAmbind lui Patrick ghemotocul de blana, iar acesta il gi botezi pe loc. GAndindu-se la modul miraculos in care se salvase, ii puse Patrick venea cu mi,mica

spre cas5. de la

numele Norocel.

Dar mAine primul nostru

- drum va fi la medicul veterinar! spuse mama.

Bineinteles,

ii rispunse bi-

- iegelul, strangAnd fericit in brate pisicuta. Apoi adauga razdnd cu gura pd"na la urechi:

De acum inainte voi putea

spune intotdeauna ca am Noroc! 53

lF---

Nu ureau s6-l tin pe pominic de manAl sap

Haidegi, aliniagi-vi! Fiecare si. se aseze lAngi perechea sa gi

mAni! Mergem in curte s5" ne jucim!

sil

ia de

spuse doamna educaroare.

A fost nevoie de cateva minute pani cxnd copiii frcuri liniste ;i se a;ezari in rind. insi cand si" porneasci, Briana incepu si strige cit o ginea gura: Eu nu vreau sil iau pe Dominic de mini! MAna lui e asa lipicioasi! Nu vreau si. fiu perechea lui! si cu asra ii intoarse spatele sirmanului biietel. RAndul se opri, iar Dominic stitea incurcat si cu ochii in pimAnt. Ridici privirea spre doamna educatoare

iip op

inc jo^' pisl

cii mo

si spuse cu glas abia auzit:

Cu siguranti mi-au rimas mAinile lipicioase de la pAinea cu miere pe care am mAncar-o la micul dejun, aproape in soapti: Am uitat si, md" spal pe maini dupi micul dejun.

Apoi adi.ugi

Nu-i nimic, Dominic, il

lin\ti

doamna educatoare. Fugi repede si te speli pe mAini!

-P6.ni ce Dominic fugi ascultS.tor la baie, Briana isi

ci"uti repede alti pereche. Se asezi. lAngi Valentin, care era frri. pereche la capitul rdndului gi care in secret ii plicea foarte mult. Dupi ce se spali pe mAini, Dominic se intoarse si observi cu dezami.gire c5" acum el era cel care ri.misese ftri pereche. Haidegi, grupa Ursule,tilor, pornim spre curte! anungi" inci o dat5. doamna educatoare. -Dar atunci se auzi vocea ofensati. a lui Valentin: Doatnna educatoare, mAinile Brianei sunt lipicioase! Eu nu vreau s-o tin de mAni! -Fetita stitea rusinati", cu ochii in lacrimi, privind in jos. Briana, te-ai spilat pe maini

micul dejun? intrebi. doamna educaroare. -Briana scuturi. din cap si izbucnidupi in plAns, dupi care fugi la baie. Doamna educatoare fl"cu semn grupei agttate de copii sa taca si se grabi dupa Briana. Fetita se spala pe meini, iar doamna educatoare se ghemui lAnga ea gi o mAngAie pe cap. Vezi, Briana, si Dominic a simgit mai devreme exacr

ce simti tu acum! Nu-i nimic daca observi gi spui mAinile lipicioase, atdtavreme cAt o spui frumos, incet, nu in gura mare gi pe un ton c5" are

ofensat, incA.t se auda toata lumea, pentru

ci

celuilalt nu-i pica bine. Cum nici tie nu gi-a picat bine cind Valentin a fb,cut a$a cu tine.

intoarserila grupa care agrepra deja cu multa nerabdare sa poata si iasa in sfrrsit in curte. Bri ana se duse lAnga Dominic afigind un zimbet timid. Vrei sa fii perechea mea? il intreba. Se

- Bineingeles! raspunse cu un zAmbet fericit Dominic o apuca pe Bri anade mAna. ti

- acum curare laolalt" ;i coloana porni vesela spre curre.

Cele doua mAnute se prinsere

Si-z ,

54

;aP cAn

cafi

nu

Nu ureau sd las pisica in pacel in casi sosi un locatar nou,

in

persoana unei pisicuge de doar citeva

siptimlni. Era un mic ghemotoc de blani, a;a ci" furi cu togii de acord si iipuni numele Ghemotoc. Mama ii arilti" unde sa meargi la todeti, apoi

;i de biut, din care aceasta plescii cu multi incAntare lipticul. Apoi, spre incintarea lui Gabriel, Ghemotoc incepu si se joace cu mingea pe care i-o cumpiraseri de la magazinul pentru animale. Dar pisicuta obosi destul de repede - gi pe deasupra ii mai lipsea si mS"mica ei - a9a ci incepu si miaune de gi se rupea inima. Mama o ridici. cu griji gi o puse in co;ulegul captugit cu o pernita moale, mingAind-o ca pe un copila; mic pini adormi. - CAnd se ffezeqre? intrebi Gabriel. lisim si. se odihneasci, pentru c5" a avut o zi foarte gea. - Nu ;tiu, dosrl meu. Cel mai bine ar fi sa o $i-aschimbat ciminul gi s-a gi despirgit de mS.mica ei, ii explici marna. Dar Gabriel se furig5" neobservat pani la co;ul pisicutei si o lui in brage, ducAnd-o direct in carnera lui. Lui sapca gi pulovirul de pe ursuletul siu de jucirie si il imbrici pe Ghemotoc cu ele. incepu si rAdi in hohote cand micul animal se uiti nedumerit la hi.inuge, dupi care incerci si le dea jos. Mama, binuind ceva, intri in cameri gi, vazbrnd ce se petrece, i se adresi biiegelului pe un ton ferm: trebuie si doarmi mult. Oricum, - Gabriel, lasa pisicuta in pace! E foarte mici inci, e ca un bebelus si nu te pogi juca aga cu ea, pentru ci o chinui! - Dar €u nuuu vreaaau si las pisica in pace! veni rispunsul nervos. Mama il lua hotarita pe Ghemotoc din mAinile lui Gabriel ;i ii didu jos hainugele, iar apoi duse pisicuga inapoi la locul ei. Gabriel se culca in patul sau, bosumflat. itt..t.tl cu incetul simgi ch i se face somn, ochii i se inchisera si era pe punctul de a pa;i pe tarAmul viselor cAnd cineva il lovi peste nas. Era Ghemotoc, cilreia ii pierise somnul si acum a'vea chef d. joace. in pace! spuse Gabriel pe jumitate adormit. -Lasa-ma Dar Ghemotoc ba gopaia in sus ;i in jos pe pat, peste burtica lui, ba ii dezmierdea urechea. in zadar incerca Gabriel sa o indepfuteze, Ghemotoc nu-i dadea pace. Mami! se plAnse Gabriel. Pisica nu ma o puse

in fatavasului de mAncat

,

lasa sa dorm!

Exact a;a cum nici tu

nu ai lasat-o pe ea, ri.spunse

mama rizind. Acum ingelegi cum s-a simtit ea? Nim5"nui nu-i place cAnd vrea sa doarma si nu e li.sat. De atunci Gabriel nu o mai siciie pe Ghemotoc cAnd vrea sa doarmi", iar noaptea adorm unul lAnga celilalt, in armonie deplina. 55

Nu ureau aceastd poueste de seardl Ela sti"tea in pat

in pijama si se spalase 9i pe dingi de una singuri. Acum o aftepta pe mama si vini si-i citeasci povestea de seari, afa ctrm frcea de obicei. Nu dupi mult timp, mama intri in cameri., se agezi langi patul fetigei sale, lui in mAni. cartea de povegti si citi tidul: Ursulegul cel ursuz ... Tocmai cAnd voia si" lnceapi si citeascd, Ela interveni mofturoasi: Nuuu vreaaau aceasti poveste de seari! Nu vreau si aird despre cine stie ce ursuleg ursuz! - Dar nici micar nu gtii despre ce e vorba, spuse mama pe tonul care o linigtea pe Ela de fiecare dati. -insi de data aceasta vocea mamei nu avu efectul dorit, fiindci Ela se smiorcii in continuare: Nici nu vreau s5" stiu! Hai si ci"utlm alti poveste! ceru ea.

-

deja ft.cuse baie, apoi se imbricase

- Dar eu parci at vrea si gtiu din ce motiv este indispus acest ursuleg. Cauti" tu o carte de povegti cane crezi c5. gi-ar plicea, iar intre timp eu o citesc repede pe aceasta, in reguli? Ela

didu din cap

si incepu

si cotrobiie printre cirtile ei de povqti, in timp

ce mama

risfoia cartea penrru

a afla de ce era prost dispus ursuletul.

$tiai ci daci ursuletul nu gisqte miere incepe De ce? se intoarse curioasi Ela.

si. plAngi?

intrebi. marna

frri si ridice ochii din carre.

- Hmm, mormii marna, de parci nici nu ar fi arnit intrebarea. futa a fost foarte frumos din partea ta! - Ce a fost frumos din partea cui? se asezl"lingl,ea fetita tot mai curioasi. -Dar se pare ci malna;ise cufundase in poveste, pentru ci citi in continuare pentru sine: ft22, acum ingeleg!

- Ce ingelegi, mami? De ce nu-mi spui? Citeste, te rog, cu voce tare! ceru Ela, pentru ci" acum voia sa sue cu

\

I

P

intr-

qac

pe d,

T men

unei

mult mai

1

fiecar

evitS:

l1

gtJra se ter

stomi reugit

v.

,

orice pre! povestea ursuletului ursuz.

Mama abia acum catadicsi sa ridice privirea din carte gi o intreba: Th ar spus ca nu te interes eaz| aceasta

-

Ai gasit alta? Nu, dar acum nici nu mai vreau alta.

poveste.

-

Citeste-o pe asta! o ruga Ela. Mama isi lui fetiga in brale ;i privira

impreuni pozele. AcultAnd povestea, Ela afla ci. ursulegul nu gasise mierea pentru ca albinele se mutaseri, dar ciocanitoarea i-a aritat drumul spre noul lor ci"min. $i in cele din urmi. s-au infruptat impreuna din desertul delicios. De atunci Ela nu a mai spus despre nicio poveste ca nu vrea sa o asculte.

,M

56

Nu ureau sd merg la storrratologl Tomigi il durea miseaua. Nu foarte tare, dar suficient cxt si nu fie intr-o dispozitie prea plicuti. intreaga zi fusese posomorat si prost dispus, Pe

l)

a;a ca spre seari.

a pe

-

mama

MAine va trebui

doamna educatoare

ii

spuse:

mergem la medicul stomatolog. Dimineati o sun si ii spun ci. nu poti merge la gridiniEi".

.si.

Tomigi nu mai fusese niciodati la stomatolog si nici nu dorea si experimenteze cum e acolo, asa ci incepu si plAngi zgomoros: Nuuu vreaaau si merg Ia stomatolog! Nu vreau si-mi scoati miseaua!

-

Tomiti? se minuni mama. De ce crezi cI" gi-o scoate? Domnul doctor se uita la ea cu ajutorul uneiustensile cu oglindl gi daci giseste o mici gi.urici, o plombeazi. Si asta nu doare, crede-mi.! Ba da, gi Crocodilului Cornel din poveste i-au scos-o! isi sus;inu el punctul de vedere. Crocodilul Cornel gi-a neglijat foarte mult dintii, ii explici mama. Nu i-a spalat mult timp, a mAncat multe dulciuri si n-a mers la timp la stomatolog. Din acest motiv dintii i ,-"u stric"t atAt de tare, incAr n-au mai putut fi salvagi si a trebuit, intr-adevir, si fie scosi. Dar de dingii tii avem griji, ii spi.llm frumos dupi fiecare mas5" si nu minAnci prea multe dulciuri. Si tocmai de aceea trebuie ,e -.ig.- la timp la dentist, ca si evitim stricarea lor pe mai departe. Ia uiti-te la ursul Mormiili el - nu are dinti. Tomigi se uiti in gura juciriei sale preferate si, intr-adevir, nu v5.zu nici macar un d-intisor. De ce nu are? se interesd"Tomili. - Ursul Mormiili- e cu noi inci de cAnd erai tu foarte mic, de aceea nu iti amintesti ci pe vremuri si in gura lui se aliniau dingi. Dar intr-o zi am observat ci un dinte incepe si. i se strice. L-am dus la dentist, dar el se temea atAt de tare, incAt a fugit din sala de asteptare si a venit acasi. Altidati. a tulit-o chiar de pe scaunul stomatologului. De fiecare dati" cind am incercat si-l duc, a reusit cumva si scape. Cand in cele din urmi am reusit si-l picalesc, iar medicul stomatolog a putut in sfrrsit sL se uite in gura lui, s-a dovedit ci intre timp toti dingii i se srricaseri" atat de riu, incat a trebuit si fie scosi. De atunci ursul Mormi.ili nu mai are dingi si din acel moment nu a mai scos niciun cuvant. chiar atunci suni" telefonul, iar mama fugi in carnera de zi si rispundi". Ursul Mormiili profiti de ocazie, il privi pe Tomigi. gi Ce tot spui,

ii

spuse cu mare greutate:

-

Da, da. Ag" a fost. Nu mai rrage de timp, nu cumva si" pagegti si tu ca mine! dup i carc se

cufunda din nou in tacere.

Cind

se inroarse mama, Tomiga

ceru chiar el sa mearga a doua zi Ia stomatolog.

$i nu l-a durut deloc. Abia daca i-a gaurit putin dintii domnul docror, si pentru curajul sau a primit chiar si nu

57

un abribild. De arunci Tomiga se mai reme de stomatolog!

Nu ureau sd-mi usuc pdrull Emei nu-i plicea si-;i spele pirul gi nici si se pieptene, dar cel mai mult ii displicea si si-l usuce. Avea pirul lung gi i se incAlcea cu uguringi, iar pieptenele o trigea tare atunci cAnd mama incerca sil descAlceasci. Cu toate acestea, nu protesta niciodati, pentru c5" era o fetigi ascultitoare. Dar intr-o seari, dupi spilarea pi.rului, o ;uvigi. si mai incAlciti ca de obicei se incurcS" in pieptene. Mama se gAndea cu groazl, ci va trebui si o taie, dar in cele din urma puse pugin ulei de intretinere a pirului pe guviga fetitei si a;a reqi si rezolve problema. Ema suspini cu ochii in lacrimi: Eu nu vreau si-mi usuc pirul! Nu vreau uscitor de pir, se va usca de la sine! -Mama incerci in zadar si o convingi spun6ndu-i ci, va rici, fetita nu se lisi induplecati. isi acoperi pirul cu prosopul si se uita la mama de sub acesta, repetAnd intruna, pe un ton din ce in ce mai ridicat: Nuuu vreaaaatJ, nuuu vreaaau! -Auzi tata strigitele fetigei di.ndu-gi seama imediat care ar putea fi problema, intri gi el in baie. ;i 9i, Imagineazi-tj, tocmai zilele acestea am attzit la televizor, incepu el intorcAndu-se spre marna, ci unei fedte a inceput si-i cadi pirul, devenind din ce in ce mai rar. Se pirea ci daci nu aveau si giseasci motivul, avea si rimAni, flri par. PSlingii au dus-o de la un medic la altul, dar niciunul nu ptia si le spuni care ar purea fi problema. Peni cAnd un medic renumit si-a dat searna ci fetiga nu obiqnuia si-si usuce pi.rul, de aceea firelor de pir le era intotdeauna frig si tremurau arAt de tare, inc6,t nu se mai puteau tine gi cadeau. Imediat ce i s-a pus diagnosticul, fetiga a inceput s5" se usuce pe par dupa fiecare spalare, iar problema ei s-a rezolvat, incheie el.

itt.a aga ceva! se minuni mama. -Apoi tatase intoarse citre Ema, care il privea cu ochi mari si speriati. Care e problema, micuga mea printesa? intreba el zimbind cAn dvazu faqaingro-

--

zita a fetigei. De ce ai pe cap pro-

sopul acela? Ah, acum inteleg, rAse el c6"nd elibera guvitele ude ale Emei. Pirul acesta trebuie uscat de urgente, spuse tata si porni usci"torul de par. Mama se furiga afara din baie, lasindu-i sin.? guri. In seara aceea Ema st5.tu atat de cuminte la uscareapirului cum poate nu mai stS"tuse niciodatapAna atunci.

58

In caldut

lutele galetu

iar sut

in ima ochilo oprinc

-'T

Ma asculta

--

sa astel

conteal u2, spu

Adi

si pe de

Nu ureau s5 rn6 Etergl in cadi plutea spumi. de baie, iar Adi stitea cam de

multi vreme in

apa

multi vreme dupi pirerea mamei. Se juca cu animi.lugele lui de plastic si cu cu gS.letuga si formele de nisip de asti-vari. Din cilduli

-

de prea

giletugi se putea face o pegteri subacvatici fantastici. pentru pestii abisali,

iu

sub

formele de nisip Adi ascunsese ricu;ori. Toate acestea

se

derulau doar

lui, dar avea o imaginagie atAt de bogati, incdt vedea totul in fata ochilor de parci.ar fi fost aievea. ins5. nu dup5" mult timp mama puse cap5.t jocului, oprindu-se in faga cilzii cu prosopul in m6.ni. - Haide, micul meu biolog marin, ii spuse ea pe un ton glumet. E timpul si iesi din api;i si te gtergi! Nuuu vreaaatr si. mi" sterg! veni rispunsul miorliit al lui Adi. Nici pegtii si nici racii nu se ;terg, arguin imaginagia

-

menti el.

el

il, 3a

-Ai dreptate, ei nu se gterg, dar copiii da! rispunse mama in timp ce il ajuta pe Adi si iasi din cadi. - Dar eu sunt un copil care nu se sterge, replici Adi.

i;i didu searna ci nu are rost si continue discutia si se gAndi si-i dea o leqie biiegelului ei cam neascultitor. Zimbindin sinea ei, ii spuse strimbAnd din nas: - intr-adevir, daca mi gindesc mai bine nu e un lucru prea bun si te gtergi. E mult mai bine ca omul sa a;tepte pini se usuci, astfel prosopul nu ii iriti pielea. Din picate uscarea dureaz| putin mai mult, dar nu conteazi, eu oricum mai am pugini treabi la buciti.rie. Daci simgi ci te-ai uscat, strigi-mi si iti aduc pijamaua, spuse ea ieqind din baie si inchizand uga in urma ei. Adi stitu ce stitu, se privi indelung 9i vizu ci inci ii mai straluceau pe corp picituri de api. Era plictisitor ;i pe deasupra ii mai era ;i frig, cum abia iqise din cadi. Se chirci clinginind din dinEi gi se gAndi ce bine ar fi fost daci. mama l-ar fi gters cu prosopul moale de sus pAni jor, cum faceade obicei. Dar mindria nu-l lasi sa o Mama

strige, afa ca puse el insusi mdna pe prosop si incerca stingaci sa absoarba cu el pica-

rurile de apa de pe corp. Dura pufin

mai mult decAt daca ar fr ftcut-o mama, dar in cele din urmi. reugi.Thre mAndru de el insugi, o striga pe mama, care aparu imediat si il intreba: , Te-ai

uscat?

- Da, veni;i raspunsul.

-

tru cL m-am

Pen-

sters!

M"*" ii imbragb" pe A,Ci cu mendrie, fiindca nu numai

ca intelesese ca dupa baie trebuie si

se

gteargl,, ciinvagase

gteargi" singur.

59

s5. se

Nu ureau sd strAng fr.rrrzel Era mijlocul lui octombrie. Dimineati vremea promitea a fi surprinzi-

tor de plicuti. avAnd in vedere anotimpul - numai buni pentru excursii. Monica, ce pirere ai daci am face o plimbare prin pi.durea din apropiere? o intrebi mama pe fetigi. Monica didu din cap aprobator, a;a ci porniri. imediat dupi micul dejun. Pidurea era mirific5., invesmAntatS" in rosu, galben, portocaliu si ruginiu. Hai si culegem fntnze coloratelpropuse mama. Nuuu vreaaau si culeg fntnze! se plAnse Monica. Ele stau bine acolo, pe pimAnt! - Dar ia uite c6"t sunt de frumoase! zise mama ridicand de pe jos o minunatS" frunzd..Aceasta, de exemplu, e multicolorS. si are si o formi interesantd.. N-am chef si mi aplec, gisi Monica o nou5" scuzi.. -Mama nu mai insist5". Dupi cAteva minute atentia le fu atrasi de vocile unor copii. Un grup mic se apropia de ele gi Monica observa ci strAng frunze uscate. Nu peste mult timp auzirS.si despre ce vorbesc. Vai, ia uitagi! Am gisit una foarte frumoasi"! se entuziasmi o fetigi. ara1i,-mi! o rugi o alta. Da, chiar c5. e frumoasa! Ia uite, buni! o ari.ti. bunicii sale, care supraveghea -la mica ceati. Da, e cu adevirat minunati, constati. bunica. Bravo voui, ati reu5it si adunati multe frunze deosebite. incetul cu incetul putem porni citre casi. Si ce vom face cu ele? se interesi. un biiegel slibug. - Le lipim pe foi de hArtie, explici" bunica. Daci ne punem pugin imaginatia la contributie, putem si" creim din ele lucruri extrem de interesante. Uitagi-vi, de exemplu, la aceastS" ftunzl" micuti..Daci o intorc arati ca un arici. Vedegi? Putem si-i lipim picioare de hirtie, iar cu carioca purem si-i desenS"m ochii 9i e gat^. Sau privigi aceasti frunzuliti. rosie-portocalie am putea face din ea un pap€d sau chiar o flacful" de lumAnare! Copiii chiuiau ;i abia asteptau s5" ajungi. acasi. pentru a se putea apuca de treabi. Mama observi ca Monica asculta cu mult interes discugia si nu se mira deloc cAnd fetita

ii propuse entuziasmati": Mami, ai auzit ce a spus doamna aceea! Hai sa culegem si noi multe, multe frunze colorate! Chestia asta cu poate

lipid

fi o distractie pe cinste!

Entuziasmul Monicai si mamei, gi

se transmise

impreuni adunara

o multime de fru nze.

Odati ajunse acas;", crearl din ele imagini care mai de care mai frumoase, pe care

chiar si tata le privi cu admirafie cAnd ajunse acas;".

60

Inr decAt

vizu

y

intreb

fii sing Lat

in

fiecr

Ma Laurer mai frt

Du

nira sp mama cumpa _a

Nu ureau sd sp6l mdrull intr-o frumoasi sAmbita de toamni, Laurengiu se trezi mai devreme decAt de obicei. Mama era deja treazl. gi trebiluia prin buci.tirie. CAnd il vizu venind spre ea zimtbi;i il imbra;igi strins. Buni dimineaga, dragul meu. Cum de te-ai trezit a;a de repede? il

-

intrebi

ea.

N-am mai putut dormi, explici Laurengiu,

-

;i

am venit la dne, ca

si nu

fii singuri.

-

Laurengiu nu mai fusese niciodatS"

in fiecare

-

mi insogqti gi la piagi,, canici acolo si nu mi duc singuri? la piagi, pentru ci de obicei marna fLcea cumpiriturile de una singuri

Ce cavaler e biiegelul meu, rAse marna. Si

simbiti

dimineaga, aga ci profitL de ocazie:

Da! strigi el gi fugi repede si se imbrace.

Mama

laurengiu

lui

cosul pentru piagi gi porniri. Piata nu era departe, aga

ci mai intAi

se

ci ajunseri

repede. Mama

vor plimba peste tot, ca s5" evalueze ce si de unde meriti si cumpere

-

ii explici lui

unde sunt cele

fructe;i la ce preguri. Abia apoi incepuri. cumpiriturile propriu-zise. Dupa ce cumpirari legumele necesare pentru supi - morcovi, pitrunjel, telina, gulie gi ceapi rogie - por-

mai

frumoase gi mai proaspete legume gi

niri spre tarabele cu fructe.

-

Ia uite ce frumos ne zimbesc toate fructele acestea frumos pArguite: pere, mere, struguri, prune, zise

impreuni cu Laurentiu cele mai frumoase mere si pere, pe care le a;ezari frumos in cosul de cumpirituri, alituri de legume. si minAnc un mir! ii spuse Laurengiu mamei. -Vreau Aici nuJ putem spala, rispunse marna, si nu obisnuim sil mAncim nespalat. - Nu peste mult timp mergem acasi;i il vei putea m6.nca atunci. Dar eu nuuu vreaaau siJ spil! deveni Laurengiu combativ. Eu vreau mama gi alese

-

sa-l manAnc acum!

Mama nu isi pierdu rabdarea si nici nu se sinchisi de privirile dezaprobatoare pe care i le aruncara niste domni ;i doamne mai in vArst5". fagalot, - Ia uiti-te acolo, arlteea spre gramada de prune din pe care tocmai se asezase o musca. ce vezi? O musci, rS"spunse Laurenliu, neinte- legAnd ce legatura ar putea exista intre mica insecta si dorinta lui de a mAnca un ma;. IF aminte;ti ce ti-am spus eu despre muste? Pe unde se

61

plimba

ele?

Psslg tot, igi

N,

aminti Laurengiu'

- lqa e, aprobi marna. Dar cel mai bine se simt in preajma gunoiului ;i umbli .,t -tl.ti plicere Ptt:'j: alte lucruri aruncate la gunoi se mai a;azi' Ili alimentele aruncate, care s-au srricat deja. $i cine gtie pe cate si cotrobii prin gunoi? il intrebi ea pe biiegel' scArbit' Nici pomeneali! Gunoiul miroase urit si nu mi ating de el! spuse Laurengiu se a;azi Pe mere 9i pe celelalte fructe' Ei bine, dupi ce se plimbi" prin gunoi, cu acelea;i picioare mugtele rost siJ speli? Iar tu vrei si mininci mirul afa. 9i acum mai crezi cbnu are scirboase gi tot felul de mizerii lipindu-i-se de Laurengiu igi imagini musca agezandu-se pe diferite lucruri mulgumiti picioarele pe care murdiria sti' picioare. Parcl vedea in fagaochilor cum mica insecti igi privqte cu un zAmbet perfid, igi ;terge picioarele de coaja lui' Laurengiu pe mir se

Giulia

place

pr..rr- o

cizmb.dupi" care

Pune

placea tar(

-Giu _ llnl

-Ti-,

Giulia

9i,

se cutremuri, schimonosindu-se, si ii spuse mamei: cAt mai repede acasi! Mai bine si-l spaliml Si ne gribim si terminim cumpiriturile, ca si ajungem hotirAt' si minAnc mirul spalat, mi spal bine de tot 9i pe mdini! adiugi el inainte de a mi "ptr""

-Nu Giu -In zadt

$i

sa porneas

-Nu Mama Y

In trmp

c(

prietenei

s

timp Giul ajunse ldn

-Ce _ Daj cumpdra,

,::"

62

:e

Nu ureau sA merg la magazinl

ri, Giulia si mama pornira de acasi. Fetiga era foarte fericita, deoarece

ii

mult si" cutreiere pe strazi si intotdeauna gasea ceva interesant. Giulia, vino repede! Trebuie si ne grabim! spuse mama. - Unde ne grabim? intreba Giulia. Nu-mi place sa ma grabesc! - Ji-am spus ca trebuie sa mergem la magazin, ii raspunse mama. Giulia se bosumfla imediat gi se opri, lovind cu piciorul in pimAnt: - Nu vreau si. merg la magazin! - Giulia!zise mama surprinsi. Am mai fost gi altidati lamaSazin, atunci n-ai avut nicio problemS.. inzadar incerci. mama orice metodi de convingere, Giulia nu se lisi. induplecati. Cand o apuci de mani si porneasci, fetita nici nu se clinti din loc. - Nuuu vreaaau si merg lamagazint Nu vreaaau! repeta ea intruna, tot mai tare. Mama incepea deja si se enerveze, clnd se opri lAngi ele prietena mamei, Florina, si incepuri si" vorbeasca. in timp ce discutau, doamna Florina i;i lisi jos cogul plin cu tot felul de buniti.,ti. Mama incepu si. se plAngi prietenei sale ci nu o poate convinge pe Giulia si" porneasci spre magazin;i de aceea bat pasul pe loc. intre timp Giulia uiti de bosumflare si incepu si" se joace, ftri si-i pese ci mama sti la discutii. in timp ce se juca, ajunse lAngi cogul doamnei Florina si vizu in el un baton de ciocolati cu umpluturi de brAnzS. dulce. - Ce bine ar fi daci af avea si eu un baton de ciocolati cu umpluturi de br6.nzi dulce! - Dar tu nu vei avea! rAse ci.tre ea sfiditor batonul din cos. Pentru ci. pe mine doar la magazin mi pogi cumpira, iar tu nu vrei si mergl lamagazint Giulia se uita contrariata la batonul de ciocolata care se bucura de raul altuia, dupa care mai dadu o data din picior. Daca doar stai aici si te incrunti, sigur nu vei putea mAnca baton de ciocolata cu umplutura de brdnza dulce! Desi, hmmmm, sunt rare gustos! rAse din nou batonul. Atunci Giulia se posta in faga ma-

placea tare

le re

iu Si

;iiir;

ili iif;ii:

iii$

mei si spuse cu voce tare:

Mami, hai si. ne grabim la magazin! $i daca tot mergem, si" cumpiram gi baton de ciocolata cu umplu-

,i3ftr

tura de brAnzl dulce! Mama, bucuroasi

din

r,

caJe-afari ca fetiga

ei igi schimbase

atL-

tudinea, isi lua repede r5,mas-bun de la doamna Florin" gi, luA"nd-o pe Giulia de mhi, pornira spre magazin.

63

Nu ureau sd fu. papuqi dtn castanel risturni pe masi

plini cu casrane pe care o adusese

Geo

cu o zi inainte din parc impreuni cu Adam. Adunaseri castanele ca si faci

l\

Thta

plasa mare

din ele figurine. Tata pregi.tise deja pe masi. scobitorile si bet$oarele pentru picioare gi m6.ini, foarfeca, precum si markerul cu care si. deseneze fegele figurinelor, ca acestea si nu se gteargi ulterior. insi Adam stitea plictisit pe scaun, privind pregi.tirile asidue ale tatalui siu. Eu nuuu vreaaau si fac figurine din castane! incepu Adam smiorciiala.

- Cum asa? intrebi. tata surprins. Nu de aceea arn cules ieri atAtea castane, ca si" putem face figurine mai multe si mai frumoase?

cartea

cit

Dar nu mai am chef, veni rispunsul lui Adam. -Dezamhg,it, tata vru si" spun5" ceva, dar tocmai atunci se auzi soneria;i se gribi si deschidi usa. Adam r5-mase cuminte la masi, uitAndu-se pe fereastri. Dar observi cu coada ochiului o migcare si, indreptAndu-gi curios privirea intr-acolo, ri.mase cu gura clscati. de uimire. Doui castane mari gi frumoase se rosrogoliri singure spre mijlocul mesei, in timp ce patru scobitori siriri pe una din ele;i una cAte una se si infipseri in ea. Pe cealalti markerul deseni ochi, apoi un nas mic si o guri ce rAdea vesel. Foarfeca scurti. o scobitoare care, cu multi pricepere, uni castanele una de cealalti. Adam isi didu searna ci cea scurti reprezenta gAtul figurinei din castane, iar cele patru mai lungi formau membrele. Copila;ul din castane incerci si se ridice, du nu putu si-si mentini" echilibrul pe picioarele lui ascutite. Foarfeca rezolvl,si aceasti problemi. tiind in doui o a treia castani., iar cele doui jumititi se infipseri pe post de pantofi in betisoarele figurinei. ,\a copila;ul din castane reusi in sfrrpit si se ridice in picioare. ii ,amUi prieteneste lui Adam, care urmirea cu un interes tot mai mare scena. Tocmai atunci se intoarse tata si exclama fericit: Vai, ce frumos ai lucrat! AvAnd in vedere c5" n-ai avut chef sa faci asta, ai realizat o figurina din castane foarte frumoasa! Figurina din castane ii fbcu complice cu ochiul lui Adam, dupa care cizu pe spate. Rdzind, baiegelul il ajuta si se ridice ;i se apuca cu multa sirguinta de confecgionarea unor noi figurine. Mai intAi f}"cu o fetigd., tar apoi veni rindul animilugelor din castane. P6"ni seara ft"cu impreuna cu tata o adevaratigradina zoologica:

cagelug

, giraft., urs,

leu si chiar si un arici.

De atunci Adam abia

as-

teapta sa vina toamna, ca

s;"

inceapa sa cada castanele, iar el sa poata crea din nou multe lucruri interesante din ele.

64

-I

duci inr si o i-l Dar d

a prelur

spunan(

in tv

cl

v

se tasa p

camerei

Giorgiar

-it

Nu ureau sd duc cartea inapoi la bibliotecdl

ri-

rizboinici. Nu vreau si duc cartea inapoi la biblioteci! Nuuu vreaaau! strigi ea. Dar, Georgiana, incerci malna s5" o linigteasci. TLebuie neapirat si duci inapoi c rteala biblioteci. E deja de mult timp la tine. $i alt copilas ar dori

nd

si o imprumute gi sa o citeasca.

35e

ICa

tru

Georgiana strAnse

in

brage cartea de povegti cu o expresie

Dar cuvintele mamei nu avuri niciun efect asupra Georgidnei, care ginea

eP-

;to-

;eri )are

itul dar

rio din

strAns la piept

povqti si nu avea de gAnd si ii dea drumul prea curAnd. Mama gtia ci. nu mai au posibilitatea de a prelungi inci o dati durata de imprumut a cirtii de povegti, pentru ci doamna bibliotecari o sunase deja, spunAnd ci o alti fetigl. ar dori foarte mult si imprumute aceasti carte. in clipa aceea cartea siri din mAinile Georgianei. Fetiga vru si o prindi repede, dar nu reu;i. Cartea nu se lisi prins5., scipind iar ;i iar din faga fetigei. Cu o migcare iscusiti ajunse pani la fotoliu, apoi pAni la qa camerei, de acolo se rostogoli pe podeaua din hol, dupi care siri pe un scaun 9i de acolo in ghiozdanul roz al Giorgianei, care atArna pe cuierul din hol. in sfrrgit am ajuns tn ghiozdan! Mai trebuie doar si ajung pAni la biblioteci! suspini. carteade povegti. Georgiana privi cu gura ciscati cartea zburitoare care gtia gi si vorbeascS.. Categoric nu era o carte obignuiti de povegti gi nu putea si o duci inapoi la biblioteci. Se gAndi mult gi bine cum ar putea si. convingi" aceasti carte minunati si rimAni la ea, cAnd prinse grai gi ghiozdanul. Putem porni? intrebi el. Cartea de povegti e dej a atci, Ia fel ;i tu - doar mami ca ta lipseste. Abia a;tept sa ajungem la biblioted,. Sunt tare curios sa vad ce carte nou;" iti vei alege. Dar eu nu vreau alta carte! O vreau pe aceasta! ii cartea

cit

in continuare

de

-

explica Georgiana ghiozdanului si se intinse dupa carte.

Dar ghiozdanul se inchise si nu ii dadu voie fetitei si scoati cartea din el. Georgiana, daca toati lumea ar gindi cum gindeqti tu acum, aceast;. carte nu at fi ajuns niciodata la tine. $i nici multe alte carti pe care le-ai rasfoit ;i pe care mami ca ta gi le-a citit deja. Trebuie sa duci cartea inapoi la biblioteca, pentru ca gi algi copii si se poata bucura de

incerci ghiozdanul sa ii explice. Georgiana igi aduse aminte de toate carlile de povegti pe care le imprumutase deja de la biblioteci. Tare riu i-ar fi parut daca n-ar fi avut ocazia sa le rasfoiasca gi sa le citeasci. Dupa o scurt;" perioada de gAndire ii ea,

dndu dreptate ghio zdanului.

Marrli, putem porni citre biblioteca! striga Georgia-

na. Abia agtept sa aduc acas;. noi carti de citit! 65

lI

Nu ureau sh ocolesc baltoacal fuci

gi mama

porniri

de la gri.dinigi. ci.tre casi. De

indati

ce iegiri.,

Rici

observi cd. afafi. plouase. (Jite, mami, e ud peste tot! Nu mai putem merge la locul de joaci! -Si mamei ii plrea riu, avAnd in vedere ci lui Rici ii plicea tare mult si se dea pe tobogan gi pe leagin. Atunci doar ne vom plimba pugin, bine? zise mama luandul de mAni. Se plimbari" pe stradi tinAndu-se de mAni. Rici. observi. tot ce le iegea in cale, gisi gi cS"teva castane ude ;i pline de noroi, dar mama nu il lasi. si le puni in buzunar. fa ulls ce frrnzi frumoasi. si colorati., ii ariti. Rici mamei o frunzl, cdzuta pe jos. -Dar mama nu il lisi si duc5" nici frunza colorati acasi. Rici se intristi pugin, fiindci nu i se mai pirea chiar a;a de distractiv si iegi la plimbare dupi ploaie. in acel moment observa pe trotuar o balti mici, alerga intr-acolo 9i siri direct in ea. Cu toate ci balta era mici, apa siri peste tot, stropindu-l din cap pAni in picioare. Mama scuturi din cap ;i il privi dezaprobator. Ric5. reveni lAnga ea si porniri mai departe, dar atunci cAnd vizu o alti baltoaci., merse gi si.ri gi in aceea. La fel frcu gi cu a treia. Dupi aceea incepu s5. caute biltoacele gi nu-i pisa ci mama il atengionase dqa de mai multe ori: Nu mai sari in api.!Te vei uda leoarci;i i1i va intra api, in pantofi!Te rog frumos si ocolegti baltoacele! - Nu vreau si ocolesc baltoacele! Nuuu vreaaau! strigi Rici si siri imediat in baltoaca urmitoare, dupi care mai trecu gopaind prin alte trei bilgi aflate una lAngi. alta. Soarele vant cAt de neascultitor e Rici si iegi de dupi nori, hotarAt se ii dea o lectie baiegelului. CAnd Rica

vizu o noua biltoach gi fugi spre ea, pregatit si sar5., soarele usca repede baltoaca din faga lui. $i la fel fbcu soarele cu toate biltoacele in care Rica ar frvrut s5" sari.. Hei, de ce imi faci asta? il intreba

faceade

r

-Cr

pam d. p

-Nt

departe cr

Dar n

-Cr -Da Mama

din nou I si nici prir Cri

-Nu -Mi -$it Cele d

fiindca nu Cri

_M_i

buie foart, Cele d,

prima la t, Apoi se sp gi miinile gatitul in

-

Rica pe soare.

Pentru

Mamr

<

c5"

nu o asculgi pe mama

ta, ri.spunse soarele. Mimica ta te-a rugat de mai multe ori s5" nu mai sari

,.."'

'

+

d

in baltoace, avAnd in vedere ca" nu egti incaltat cu cizme de cauciuc, iar asa te poli uda pe gosete gi pe pantaloni. Dar pentru ca tu nu o asculd pe mama ta, eu o ajut ;i usuc

,,", ,',,|;

/:4

toatebaltoaceledinfatata.:::::::::::::,::,:: Rica nu avu ce s;. facd., fiindca nu reusi nici mi"car o data sa fie mai rapid

'''."';:t;ttin:i:;

'"|"'ii

decAt soarele. Pe cAnd ajunseri cu mama acas;., soarele uscase

sJ razele lui

toate baltoacele.

66

Nu ureau sd merg la toaletdf CA

a! SE

Mama arunci o privire in camera de joaci., unde Cristinuga tocmai ftcea de mAncare pentru pipugile ei. Cristinuga, de la prinz nu ai mai fost la toaleti, vino repede si scipim de problema asta! ii spuse mama fetigei. Nu vreau si merg la toaleti! rispunse Cristinuga in timp ce gitea mai

-

departe concentrati. ^.

Dar mama nu cedi gi o mai

Ie,

rugi o dati.

Cristinuga, yino, re rog, la toaleti! Sigur igi trebuie deja!Te va durea burtica!

- Dar nuuu vreaaau si merg la toaleti! izbucni Cristinuga. Acum mi joc! -Mama scururi din cap dezaprobator, dar hotiri si o mai lase pe fetigi si se joace pugin din nou peste citeva minute. Dar cand intri. gi

9i

si ii aminteasci

iar{i in camera ei, Cristinuga se juca in continuare

cu pi.pugile

nici prin gdnd nu-i trecea si. meargi.la toalet5".

-

Cristinuga, acum chiar ci" rebuie si" mergi la toaleti! se auzi vocea

hotiriti

a mamei.

Nuuu vreaaau! se impotrivi Cristinuga zgomotos. Mie deja tare imi trebuie la toaleti! vorbi pe neafteptate pipuga Aurora. la baie! $i mie! i se alS.turi;i pi"puga Camila. Hai si ne lui.m la intrecere cine ajunge prima Cele doui pipugi se ridicari de langi Cristinuga si porniri in fugi spre baie. Cristinuga rimase singura si, fiindci nu-i plicu deloc, porni dupi pipugile ei. Cum ajunse la baie, cele dou5. pipugi o priviri" surprinse. Cristinuga, de ce ai venit gi tu la baie? Ai spus ci nu vrei si mergi la toaleti, spuse pipuga Aurora. M-am rlzgdndit.Totugi trebuie si merg la toaleti, se smiorcii Cristinuga tropiind. Lisagi-mi, imi tre-

-

n-o si mai agtePt atat de mult! Cele doua pipugi o lasara pe Cristinufa s5" mearya prima la toalet;., dupa care fetiga le aiuta gi pe ele. Apoi se spil" p. mAini, spala foarte bine buie foarte tare! Altadata

miinile papugilor, dupa care continuar5" gatitul in cam era copiilor. si

67

Nu ureau s6-mi cur6t cizrrtelel CAnd Madimir gi marna ajunseri acasi., bi.ietelul se descalti repede ghetuge si fugi imediat in camera lui. Mama se uiti

dupi

de

el putin supirati

si nu se putu abfne sa nu-i spuni:

Dari

Vladimir, gi-ai llsat ghetele murdare in mijlocul holului! nu am timp si le pun la loc! strigi din carnera lui Madimir. -Acum Vreau si vid daci Mo; Nicolae a rrecur cumva pe aici. Mot Nicolae? se minunS" malna. Mogul vine doar la acei copila;i care isi pun ghetutele frumos curi.tate in fereastri. Ghetele tale sunt inci aici, in hol, ;i pe deasupra mai sunt gi murdare. Pot si-mi pun ghetele in fereastra chiar daci sunt murdare? intrebi Madimir cAnd vizu ci, intr-adevar, la fereastri" nu era nici urm5" de cadouri. Nu, Wadimir. Ce ar spune Mosul dacd"ar vedea ghetele murdare? zise mama. Curiti.-gi frumos ghetele gi puneJe asa la fereastri"! Nuuu vreaaau si-mi curig ghetele! M-am comportat foarte frumos tot anul! Ce mai conteazecum arari.

-T

ea ferici

Tala saniqul pe deal

1

-it Tata

-t

coPii. N

Dar:

-

ghetele mele?

Vladimir fugi inapoi in camera lui si se puse cu coatele pe pervaz, pandinduJ pe Mos Nicolae. Dar Mosul nu venea si, pe misuri ce timpul trecea, Madimir devenea tot mai trist. Dar nici prin gAnd nu-i rrecu si meargi si-si curege ghetele. Dintr-odat5" atengia ii fu atrasS. de clinchete de clopotei. Ridicand capul observi in fata ferestrei renii lui Mo9 Nicolae. Vladimir! Venim deja pentru a treia oari la tine si inci nici acum nu-ti vedem ghetugele la fereastri, spuse unul dintre reni. Nu vrei si primegti cadou de la Mog Nicolae?

Dar ghetele mele nu sunt curate. E vreo problema daca le pun murdare in fereastra? Auzind aceste cuvinte toli renii lsi incretira fruntile. in cele din urma raspunse cel mai batrAn dintre ei. Daci" nu te deranjeazl, sa primegd doar o nuia de la Mo; Nicolae, atunci nu e nicio problema ca ghetele tale sunr murdare. La auzul cuvAntului nuia, Madimir fugi cAt putu de repede afari din cameri", isi lua ghetugele si se apuca sa le curere. Da, ata mai merge! auziMadimir din nou vocea batrA.nului ren. CAnd privi din nou spre fereastri", ghetugele

".

-N

repede c

La in

nu stiu ce

c

ii expl

impreun

Vadimir smerit.

lui curate erau pline

de bunatati.

68

gi o gi ajr

ceva, san

Iar la po,

-N

foarte bt

ochiul D la poalel

::.|:.::.::!.:i::

-

Ba da, as vrea tare mult! ri"spunse

-N ir

sa repete

Daria ti

4t

oPus nic

lofoiliiiii; itijlti,T.i,:, i.ii:iilj.iii: :1;?iliiiiil":

tliitallltl

ca impre

formau i o perechr

Nu ureau sa rna dau singurd cu sania[ 1e

ta Dariana se uiti pe fereastri si rimase cu gura ciscata' Tati, ia uite ce multi zbpadb. a cizutt Hai si mergem la siniug! strigi

-

ea

fericiti.

ciuti siniula in garaj gi o rrase pe Dariana pe cel mai mare deal destinat alunecari impreuna siniugului. Ajuryi acolo, se agezi in spatele Darianei pe sanie 9i la ce trebuie si fie atenti in timp ce se di cu sania' pe deal in jor. intr. ti-p ii explici aminungit fetigei inci o datil strigi Dariana. Thti, hai si ne mai dim o dati! - indeplini dorinla Darianei. Dar dupi a cincea turi tata ii spuse: Tata de una singur;", la fel ca ceil"lfl Deja g,ii ,l ,. dai foarte bine cu sania, Dari! De acum pogi si cobori Thta

JN 'e.

ir,

-

Nu trebuie si-gi fie frici, sunt aici orice problemi ai avea' Dar Darianei nu-i plicu deloc ideea' Nuuu vreaaau s5" mi dau singurS"! se smiorcai ea cu voce tafe. porni cu ea la vale. clipi sania Darianei ii didu fetigei un imbold, iar aceasta cazu pe sanie, care in ".." sania in timp ce gonea tot mai Nu-gi fie fric5", Dariana, purem s-o facem si noi doui, te ajut eu! strigi repede cu Dariana Pe deal in jos. La inceput Dariana se sPerie foarte tare 9i pe moment nu ;tiu ce sa facd". Dar apoi igi aduse aminre de tot ceea coborau ce ii explicase mai devreme tata in timP ce impreuni. Sania asculta toate comenzile Darianei

copii.

ata

[olse

iin

si o

;i ajutifoarte mult.

ceva, sania

CAnd trebuia ocolit

isi modifica imediat traiectoria.

Iar la poalele

dealului

se oPri.

Nu-i a;a ca formim o echiPa foarte buna? ii fbcu sania cu ochiul Darianei cAn d ^iunseri

-

la poalele sa

dealului. Eu ztc

repetim coborA"rea! Dariana nu s-a mai

opus

niciodatl, Pentru

sania formau intr-adevi,r o pereche pe cinste.

ca

'

impreuna cu

-j '

'

69

Nu ureau sdjoc cdrfit

N,

Riducu amesteca un pachet de ci4i de joc Picilici, pe care il primise de ziualui. Mai exacr ar fi vrut si le amestece, dar cumva cirtile nu voiau ,ffii', wt,'r,l,,,CYi!:**r,'il ii#:, si-l asculte qi alunecau de fiecare dati din mdinile lui. l,asi-mi si te ajut, spuse rara. igi arat eu cum se face. Dar lui Riducu nu-i pli.cea si fie ajutat atunci cind nu-i reugea ceva. Mai incerci de unul singur de cateva ori, dupi. care arunci. manios cirgile pe masi: Nu vreau s5" joc cirgi! $i ce mult mi-ar fi pli"cut si joc o partidi buni de cirti!'zise tata. in sfrrgit s-au amesrecat gi cirEile faptul ci s-au impristiat le-a fost de mare ajutor, fiindci s-au putut arnesteca si mai bine. Acum sigur nu mai sunt doui cirti identice una lingi alta. Le-am putea impirti de minune si s-ar anunra un joc foarte palpitant. Riducu se mai bosumfli o vreme, dar dupi aceea se gandi ci tata de fapt il liudase. Chiar daci s-au impristiat cirgile, totusi reusise si le amestece cu multi indemAnare. lga ci se a;ezi din nou la masi. imparte-le tu, te rog! il rugi pe tata, care indeplini cu cea mai mare bucurie rugimintea. -Ridicand cirEile, Riducu vizu cd. tata avusese dreptate - erau foarte bine amestecate. Totul merse foarre bine pAn5. in momentul in care Riducu ridici Pi.caliciul, care ri"mase la el pini la sfrrgitul jocului, asta insemnAnd ci. tata cXstigase runda respectivi. Atunci Riducu se infurie din nou: Nuuu vreaaau si mai joc cirgi! -Tata se prefr"cu foarte speriat ci Riducu nu se va mai juca Pdcilici cu el. Rimase cu gura ciscati", iar ochii i se bulbucari si se uiti consternat la biie,telul lui nervos. Era foarte haios cu aceasri. expresie, iar Ri"ducu incerci din toate puterile si r5,mAni. furios. Nu reusi insi si izbucni in hohote de rAs. Vbzindul ci ride, tata i;i bulbuci si mai tare ochii, ca si cum ar intreba ce e atAt de amuzant. Riducu hohoti in continuare, apoi se duse la tata 9i il imbraliqi strAns. speriat ci nu voi mai juca cu tine ci.4i? intrebd. -G-ai Bineinteles, recunoscu tata. Pentru ci imi place foarte mult si joc Picalici cu tine sigur nu voi cfutiga 9i de fiec are data. Stii ce se spune, c;. norocul se invA"rt e ca roata. Asta ce inseamna? se minuna Raducu. - Pai, explica tata, inseamni" ca o data ai tu noroc gi cAgtigi, iar altadata am eu gi atunci eu cAstig. Dar e posibil ca eu si. am noroc de doua ori consecutiv gi astfel sa ca;tig de doui" ori, iar tu eventual sa ai noroc chiar si de trei ori si sa cAstigi

And

ni" a ma

fetige

,.,

se

Se

vor

d

se bucu

planuri, din ce si

irt r. Poliricor

Andrad:

-L

ei gi ii

c<

-B

musafirz

insa

-N

Nici n-a

cu trei ocazh consecutive.

itr regula,

err

linigti Raducu. Atunci hai

sa juc5"m mai departe!

Jucara pina spre seari. si cd;tig" ba tata, ba baietelul lui. Iar cd"nd Riducu dadea

semne de enervare, erasuficient ca tata

si-gi bulbuce ochii gi buna dispozigie si rd"setele reapireau imediat.

70

t

Nu ureau sA m6joc cu Andradat SC

lu

Andrada 9i mama ei a;teptau musafiri. DoamnaAdela, o veche prieteni a mamei, le ftcu o vizitd';i o aduse cu ea ;i pe fetiga ei, l,arisa. Cele doui fetile erau aproape de aceea;i varsti, a;".i mamele lor se gandiri ci fetele se

Iai

;i:

ral Lt.

n-

vor distra de minune impreuni

in timp ce ele stau

de vorbi. Andrada

mult cAnd aAA. cedupS"-masa va avea o tovara;i de joaci. igi ftcu planuri, pregitind cu mare griji juciriile Pentru ca micuga ei musafiri si aibi din ce si aleagL: pipugi, jocuri de societate 9i cirgi de colorat. in ,..rrt timp se auzi soneria, iar mama deschise uga gi intri prietena ei, doamna Adela. Andrada saluti se imbritisari, politicos gi o ciuti curioasi pe Larisa, dar nu o vizu niciieri. in timp ce mamele se salutari si

se

bucura

Andrada arunci o privire Pe casa scirilor. Larisa, iegi te rog de acolo! zise doamna Adela luAnd-o de

-

ii copia cu griji fiecare mi;care, ca nu cumva s5" fie observati. Buni, eu sunt Andrada gi te-am afteptat cu mare neribdare! o saluti Andrada zimbind pe micuga ei musafiri. Am pregitit nigte jucirii grozave' vino si-1i arit! insi Larisa sritea cu capul plecat si privea podeaua, dupi care ridici ochii spre mS,mica ei gi spuse suparati:

ei gi

rte m-

Nuuu vreaaau si mi joc cu Andrada!

- n-am vrut si venim aici!

Nici I

mdni pe fetita care stitea ascunsi in spatele

ro

hrr tcu

Lta SC

rga

; t, tl.. .,.1 ;..j

iF

j

iii :..i

71

Doamna Adela le arunci" gazdelor o privire

plini

de pirere de

riu, fiindci nu intelegea

ce se

intAmpli

cu

Nr

fetiga ei cea cuminte si asculti"toare. Dar Andrada nu se panici.

Bine, sPuse

ei cu fruntea sus. Larisa se

ea

orgolioasi. Nici eu nu mi joc cu cei care nu vor si

se

joace cu mine! ;i pleci spre camera

bosumflati. pe podea gi refuzi cu inci.pi.gAnare si" reactioneznlacuvintele blAnde, dar ferme ale mamei si nici la cele pulin mai ,"pte. in cele din urmi mimica ei hotiri si-si lase copilul bosumfat si. se linisteasci singuq sperAnd ci a;a ii va trece mai repede. Cele doui mimici intrari in bucS"tirie si. stea de vorbi.

Toni

a;e25"

Larisa stitu ce sti.tu, dar la un moment dat o cuprinse plictiseala. Pe deasupra, din camera Andradei se auzeaYocealinS" a acesteia cum vorbea cu pipqile ei. Iepura;ul Noni rocmai juca un joc de socierare cu ursuletul

Mini, iar Andrada isi atribuise rolul de educatoare. Cand la sfrrsitul jocului cAstigi ursuletul Mini, iepurasul Noni se supiri. si spuse hotiri,t: Nu mai vreau si mi joc cu ursulequl Mini! Andrada tocmai se pregitea si-i explice iepura;ului Noni ci daci. se comporti ata nu va mai avea niciun prieten si toati ziua se va plictisi, cAnd deodati" u9a scA4ii si se deschise, in cadrul ei ivindu-se faEa curioasi a larisei. Andrada se preftcu ci nu o vede gi isi continua jocul, asa ci Larisa indrizni si vini mai aproape. Apoi se a;ezi lXngi. Andrada si o intrebi timid: Ce-ar fi

dac5"

ne-aln juca acum ci. eu gi fetiga mea venim in vizitS.la voi? Eu a; putea fi mama iepurasului

Noni, iar tu a ursulelului Mini! in reguli,

e o idee foarte

buni! incuviingi. zimbind Andrada.

-Cele doui fetite se jucari in deplini armonie toati.

dupi-masa si de atunci deveniri. prietene de nedespirgit.

lui

erau

cA.teva

fr

-Pr

schimbi, pentru cl Dar sr camera lt

-Nt Francr

-Hcai

zise ea

Toni t aProape

L

-Nu France

_

ser

camera n( aga?

*

in mi

hainele

gi

Pe care tu

inauntru, de animal

nu le pogi cu ochiul

72

Nu ureau s6-mi schimb hainelel Toni gi mama mergeau spre casi de la locul de joaci. Hainele lui erau pline de nisip, ba chiar de

pulovirul lui tricotat

biiatu-

se prinseseri 9i

cAtwa frunzulige.

Primul lucru pe care trebuie si il faci cdnd ajungem acasi e si iti schimbi hainele. Pantofii, pantalonii gi pulovirul le dim jos gi ne si spalim, pentru ci ai reusit si te mdnjegti pani gi pe fagi, remarci malna zAmbind. Dar se pirea ciToni nu are chef de glume ;i cand ajunseri acasi se indrepti spre camera lui asa cum era, cu pantofi cu tot. Nuuu vreaaau si mi schimb! fpi el alergAnd spre camera pe care o impirgea cu sora lui.

-

-

Francesca era cu clgiva ani mai mare decXt el

- 9i mai inteleapti - si ii tiie calea.

Ho-ho, domnigorule, nici si nu te gAndqti! Uiti-te bine ce chestii i;i cad din buzunare gi de pe haine, zise ea aritAnd spre podea. Toni urmi,ri cu privirea locul indicat de degetul surorii sale si vizu c5", intr-adevar, din buzunare ii cl"zuse aproape un pumn de nisip. Dar se incipagAna in continuare: Nu ma interes eazl, nici atunci nu-mi schimb hainele! Francesca nu se pierdu cu firea $i didu frAu liber imaginatiei.

-

-

Serios?

Ai idee in

ce s-ar transforma

noastri daca te-as lasa a;a? in mizertile care sunt pe hainele ;i pe incilgarile tale, pe care tu vrei sa le aduci inauntru, triiesc tot felul camera

de

intri

,

-

animaluge pe care

nu le cu

sa

poli vedea

ochiul liber.

73

Daci nu le pot vedea, atunci nici nu mi. intereseaza! rispunse Toni obraznic.

-Dar surioara lui continui:

Ziuanu le pogi vedea, dar noaptea, dupi ce adormi - ftcu o pauz.i"de ri.u augur, dupi care ;opti frcAnc - se miresc! Sunt nigte vietigi hidoase si piroase, diforme, care i;i folosesc mAinile pe post de picioare ;i picioarele in locul miinilor. itr g.rt" lor imensi sunt doar dinti stricati, de pe care se prelinge mizeria. Distrug tot ce ating, murdiresc lucrurile in a;a fel incit niciodatS. nu mai pot fi curi.tate. Imagineazi-gi ci pun mAna pe toate juci.riile tale, ba pe cele mai mici chiar le minAnci - si toate acestea se intAmpli in timp ce tu dormi bqtean. Doar atunci poti vedea ce dezastru au provocrt cd"nd te trezesti dimineata. Dar atunci degeaba mai plAngi, spunind ci mai bine gi-ai fi schimbat hainele, a^ta cum te-a rugat marna. Atunci iti vei da seama ci toate acestea ar fi putut fi evitate daci o ascultai. Dar va fi prea t6,rziu! Toni o privi consternat pe Francesca, apoi pe mama, care didu din cap aprobator. e, Francesca stie despre ce vorbegte. CAnd era mai mici nici ea nu voia si-gi schimbe hainele. -Toni$aavea el o imaginatie bogati. Parci. vedea deja cum aceste vietigi de murdiriei ii distrug carnera, ;i juciriile si toate lucrurile lui. Nu, asta chiar nu putea permite! &".i sc5.p5" repede de hainele lui murdare, pe care malna le scuturi cu griji pe balcon inainte de a le pune in cogul de rufe murdare. Dupi aceea se spili pe mAini ;i pe fa1i, ftri si. mai astepte sd fie rugat. Apoi se imbri"c5. cu hainele curate pe care i le pregitise mama. incepA.nd din acea zi, niciodati nu a mai fost nevoie si fie rugat si-gi schimbe hainele atunci cAnd se inrorcea de la locul de joaci. Era suficient si-gi imagineze dezastrul pe care l-ar putea lisa in urma lor spiridusii mizeriei, ca el si meargi imediat si se spele ;i si-gi schimbe hainele.

ochii mari

lnc Sofiei

in cior lucrt vindea ir std"nd

ar putea

I

multe ori nu voia sl Dar ir incepu

sa

-Nu Nu-i c de mare,

j

-Eu

spuse mal

Auzin< Bin

cealalri,

o

I

74

Nu ureau sA mA aEez nd Pi-

in cdruciorul pentru cumphrdturil ,$

'ia.

un

tu rba

ma

?ta,

,pe

Lp. ma. :cea

riei,

mult ii plicea si se uite in stinga gi ln dreapta prin magazin, stind in ciruciorul pentru cumpirituri. in timp ce mama punea in ciru: cior lucrurile ffecute pe lista de cumpirituri, ea studia cu mult interes ce se vindea in imensul centru comercial. Pini atunci nu-i trecuse prin minte ci ar purea si se uite la rafturi si din afara ciruciorului, deoarece malna ii spusese de multe ori ci m5-mica;i copila;ul ei se pot pierde foarte ugor unul de altul in aceste magazine mari, iar Sofia nu voia si se piardi. Dar intr-o zi ca toate celelalte, cind mama incerci si o ridice si si o a;eze in scaunul ciruciorului, Sofia ;$,.,',,,.

Sofiei tare

si se smiorciie: Nuuu vreaaau si stau in ciruciorul pentru cumparituri! -Nu-i didea pace un gdnd: Oare cum ar fi daci s-ar plimba prin magazin ftri nicio opreligte? Era deja destul de mare, iar cu coada ochiului ar urmiri-o in permanengi pe marna, ca nu cumva si se piardi. Eu a; prefera si te a;ezi in cirucior. lq" q fi mult mai linistitS., pentru ci" te-ag putea vedea tot timpul,

incepu si dea din picioare gi

-

spuse

mama.

Auzind cuvintele mamei, Sofia incepu si plAngi. Mama, dupi ce se gAndi pugin, spuse indulgenti: Bine, fie! Dar mi gii in permanengi de mAni sau te $i de cirucior, ca nu cumva si ne pierdem una de

-

cealaltS.,

o atengioni ea.

75

mindri

ciruciorul de cumpiri"turi in timp ce marna o linea strAns de mAni. Dar cAnd lua produsele de pe raft era nevoiti si-i dea drumul. Atunci fetita se tinea de grilajul ciruciorului pentru cumpirituri. Dar dupi un timp se plictisi vizind c5" nu se poate depirta nici m5.car un pas, asa ci se tinu tot mai slab de cirucior si in cele din urmi ii didu drumul. ProfitAnd de un moment de neatentie al mamei, Sofia se duse si arunce o privire pe rAndul urm5.tor, unde pe raft se aliniau niste minunate cirticele cu imagini colorate. Priveligtea o atrase ca un magnet - lua pe rAnd de pe raft frumoasele cirgi gi le risfoia, Sofia pisea

si fericiti. pe lAngi

delectAndu-se cu imaginile superbe. Brusc isi

didu seama ci" nu o mai vede pe marna, se sperie gi fugi inapoi pe rAndul de unde plecase, dar pe marna nu o mai gisi acolo. Colprile gurii i se lisari in jos gi ochii i se umpluri, de lacrimi. Exact atunci veni spre ea o doamni,v?nzitoare intr-un sort frumos, verde. Cred ci. pe tine te caut5. mimica ta! Am vdzut-o mai inainte, era cu doui rAnduri mai incolo si era foarte speriati ci ai dispirut. I-am promis ci o ajut si te giseasci. Haide, te conduc pAni la ea, spuse doamna vdnziltoase z6.mbind;i luAnd-o pe Sofia de mAni. Dupi cAfva pa;i o vlzurS. pe mama venind spre ele, iar Sofia ii siri imediat in brate. Mama, luptAnd la rAndul ei cu lacrimile, mAngAie pirul fetigei si ii sopti: Nu degeaba ti-am spus si te urci in ciruciorul pentru cumpirituri! M-am speriat foarte tare -

-Yezit

credeam ci" te-am pierdut!

ii multumiri"

amabilei doamne vdnziltoarepentru ajutor, apoi Sofia, frri si mai astepte si fie rugat5., ridici bratele ca mama s5" o aseze in scaunul ciruciorului pentru cumpirituri.

Iulian creioane

cuziaie gi el unul

-Drai

te asezi

pri al sau, br Pe

-Nt -Cu Gura lui, acestu

-Ajr

iepuragul,

salbatic, i

mi-ar fi f( Iulian _ Iar sa-mi dai

ffi

d iia

W\

$ffi

'Wili..l.t:t

W:

ffiffi

W'faii ..

E4"lil'4*SW5|& Prj;i;.ffi . s

W/////////f/4!, wuki/1////////.!

4 'rffiM ,:,x;ffi

W.q//,f,/Bi,

'Wi,,**,,

ffi

-ffi

ffi

76

# l*

g/frli//ffi

W/r.M:,i&

W//////l/l

@@s€Etrffi

wffffrn

gsierdr

Nu ureau sd colotez imagineaf Iulian primi cadou de la mama o frumoasi carte de colorat gi o cutie de creioane colorate. Cartea de colorat avea ;i o povestioara despre viaga de zi cu zi a

iepurasului L5.bugi. Lui Iulian ii pliceau tare mult iepurasii

-

avea

il botezase Rongi, deoarece in permanenti rontiia ceva. Daci vrei, dupi cini igi citesc povestioara. PAni. termin, tu ai putea si te a;ezi aici la masa din bucatirie gi si colorezi imaginile, ii sugeri. mama. Pe prima pagrni era Libugi, care se juca pe malul lacului cu cel mai bun prieten alsiu, broscoiul Freddy. Iulian se uiti o vreme la ilustra;ie, dupi care incepu s5. se smiorciie: Nuuu vreaaau si colorez aceasti' imagine! vrei, spuse marna mirati, gtiind ci lui Iulian tare mult ii place si coloreze. - Cum Gura iepura.gului Libugi din imaginea din carte incepu atunci si se migte si, spre marea mirare a biiegelu-

qi el

unul, pe care

lui, acesta prinse grai:

te rog!lqa de mult mi-ar plicea si fiu un iepura; maroniu! Sau nu, mai bine gri! se rizgAndi iepura;ul, ezitltndapoi din nou. De fapt cea mai potriviti ar fi culoarea brun-cenusie. $tii, eu sunt un iepure ,ilbati., iar culoarea unui iepure silbatic e brun-cenusie, ca si fie mai greu de observat. Daci a; r5-mAne alb,

-Ajuti-mi,

si mi" adipostesc pe pajigte. Iulian nici nu iqi reveni bine din uimire, cAnd prinse grai 9i broscoiul Freddy: Iar pe mine te rog si" mi colorezi in verde!Togi broticeii care se respecti sunt verzi, nu albi. Dar te rog si-mi dai o nuanli diferiti de cea a ierburilor gi a frunzelor din copaci! Imaginile nu pot si vorbeasca! ingaima Iulian. Voi cum

mi-ar fi foarte greu

-de vorbigi?

-

Oh, cum sa nu poata si vorbeasca! protesti Labugi. Doar ca nu toata lumea le intelege! Ag mai vrea ca gi lacul nostru sa fie colorat

intr-un albasffu superb, intr-o nuan!5'

ase-

manitoare cu a cerului.

Iar soarele sa fie porrocaliu, broscoiul FreddY. Faci asta pentru noi? intreba el clipind cu dezinvolturS.. Iulian izbucni in rAs. CAnd mama aruncS" o privire in spate, vhzu un baiegel care muncea sarguincios. Creionul dansa in mAna lui, lasAnd culori superbe pe hirtie.

continui

Dupi o siptamA.ni terminase

cu

toate imaginile Si, bineinteles, toate desenele etalau culorile cerute de iepuragul Labuta qi de prietenii sii.

77

Nu ureau

sd

\I

fiu bolnauAt

Era dis-de-dimineati si primele razn ale soarelui incercau - fhri prea mult succes - si risipeasci frigul si intunericul. Mama intri in cameri qi

lumina difrxzla zorilor. Se a4ezi lansi" o trezeasci, cu multi delicatete. De indati ce atinse fetisoam"Larei, mama se incruntd. ingrijorati si spuse: Draga mea, cred ci ai febri!Te doare ceva? -Gitul! se auzi rispunsul slab. capul. $i Nu avem ce face, trebuie si o chemim pe doamna doctor.'Esti bolnavd ;i nu po,ti merge a;a la gridinigil Dar eu nuuu vreaaau si" fiu bolnavi"! se lisar5" in jos colturile gurii Larei. Nu-mi place si, fiu bolnava qi nu-mt place nici si vini doamna doctor la noi! Din picate boala nu tine cont de a;a ceva - ci. noua ne place sau nu ne place, o mAngiie mama pe c5"pgor. De multe ori se imbolnivesc gi adulgii. Chiar si tata? se interesi Lara. trase draperia, iar camera se umplu de

gi patul fetitei sde si incerci

-C

camere.

lui -N Catal

-$t t Di-mi, -N rn crll T

si facem

dupa car

-M -Su -Cr Atun<

Daci ai probleme cu burtica, doare gAtul gi ai febri, cum e cazul ti.u acum, atunci e nevoie si de medicamente pe langi odihni. Dar cu c6.t te consulti mai repede doamna doctor, cu atAt mai repede poate si inceapi procesul de vindecare, si peste cAteva zile vei fi iar sinitoasi". Atunci sun-o, te rog, pe doamna doctor si vin5. cit mai repede, ci" vreau si mi fac bine! accepti.Lan. -Mama iegi gribiti din cameri ca si dea telefon. Nu peste mult timp veni doamna doctor, care ii era medic inci de Pe vremea cAnd Lara era bebelus. O consulti. ami.nuntit, ii asculti bitiile inimii, se uiti in gAtul ei gi chiar daci peLaranu o durea burtica, o palpi pugin 9i acolo * pentru siguranti. de-afacecu o mica riceaJa, puse intr-un final diagnosticul. -Avem Va trebui sa bei mult ceai, s5, te odihne;ti si sa iei medicamenrele pe care gi le prescriu, ii recomandl" ea Larei. Daca faci asta, peste citeva zile te vei vindeca complet. Mai schimba cAteva cuvinte cu mama, dupa care isi lua r5.mas-bun, urAndu-i insanatosire grabnica Larei, si pleca grabita

la urmatorul pacient.

Mama se aseza lAnga patul feti;ei: Deci, chiar asa de gro aznic a fost? se interes5, ea rizand. Chiar deloc, ii zimbtLaramamei. Nici acum nu vreau si fiu bolnavi", dar mi"car stiu ce e de f5"cut ca si ma fac bine c6"t mai repede! 7B

-Ia -ci _Es

ca si. ne vindeci.m repede.

ce trebuie si. facem? dezvolta Lara mai departe subiectul.

- $i Depinde de boala pe care o constati. medicul, ii explici marna cu ribdare. atunci probabil iti va recomanda odihni si multe lichide. Dac5. te

l.

si cuptor

- Da, chiar gi tata, rispunse mama zAmbind. - Chiar tu? Ei - Da, draga mea, chiar gi eu. $i niminui nu-i place si. fie bolnav. Dar in asemenea situatii nu avem alti solulie decAt si mergem la medic, care ne consulti si ne spune ce uebuie

.

privitt te uiti la ca

sa faci ba

ne-a cufu

-

I.Jr

Nu ureau sd sting tqlevizorull C5"talin, stinge televizorul

-

;i vino la baie! sPuse mama intrAnd tn

Am stabilit ci" acesta va fi ultimul desen animat la care te uigi. Nuuu vreaaau si sting televizorul! se auzi rispunsul inci"pigAnat al lui Citiiin. Vreau sa mi uit gi la urmitorul desen animat! $tii bine ci nu-mi place cind nu te tii de cuvAnt, spuse mama fermi.

cameri.

-

Di-mi, te rog, telecomanda!

Nu! protesti biiegelul. in clipa aceea, intreaga locuingi se cufundi in intuneric. Becurile se stinseri, ma;ina de spilat se opri, la fel gi cuptorul cu microunde, iar ecranul televizorului se intuneci brusc. Pentru citeva clipe se asternu ticerea, dupi care se auzi gipitul lui Cit5.lin.

-

Maaaaami!

-

il linigti ea gi il strinse in brage. Ce-a fost asta, mami? intrebi Citalin printre suspine. Atunci risuni vocea tatei, cate venea bine dispus din bucatirie: Ia te uiti! Am impresia ci aici e mAna StipAnului Televizoarelor. Sunt aici, nu-i nimic,

-

Cine mai e gi Stipanul Televizoarelor? intrebS. Citilin mirat. Este cel care vegheazi si nu stea copiii prea mult ln fatateletrizorului. Pentru ci este con;tient de faptul ci privitul prea mult la televizor strici ochii. $i, si fim sinceri, se pot gisi jocuri mult mai palpitante decAt si la relevizor, explici tata. Pe deasupra, copiii mai au gi unele indatoriri. A ta, de exemplu, este si mergl si faci baie. $i pentru ci tu te-ai certat cu marna, Stipinul Televizoarelor probabil a decis si-gi dea o lecgie si

te uigi

ne-a

-

cufundat locuinta in

bezn5".

Unde locuieqte Stapinul TelevLzoarelor?

se interese

tot mai curios Catalin. Este exact acolo unde dore;te sa fie, sopti tata misterios. Dar nu vrea sa-gi dezvaluie identitateain faga

t,

copiilor. Daca imi promigi ca mergi sa faci baie si nu te mai certi cu mama, atunci ies pe casa scarilor sa-l caut. Am eu o banuial a ca e pe acolo pe undeva. Vorbesc cu el si il rog si reaprinda lumina.

iti promit,

tati! spuse Catalin.

- itr regula, porni tata spre u;i. Atunci merg si-l caut. In scurt timp locuinga fu din nou

scal-

data in lumina si se trezka la viaqa qi apara-

tele electrocasnice.

Am reqit si vorbesc cu el, spu-

se tata la intoarcere. Dar a trebuit si-i

promit ca tu insugi vei stinge televizorul, igi privi el baiegelul. Catalin apasa supus butonul de la telecomand";i fugi sa faca baie. 79

Nu ureau sd imbrac rochifa de oc aziel

\I Livir-

intreba

Cora reusi foarte greu si adoarmi., atAt de emotionatd era de gedinqa foto de la gridinigi de a doua zi. Era curioasi ce fundal alesese domnul fotograf de aceasti dati. Pentru ci se apropia Criciunul, Cora se gAndi ci s-ar putea si foloseasci imaginea unui brad impodobit sau un peisaj de iarni. A doua zi o astepta pregititi pe sciunelul ei o minunati rochiti de ocazie din catifea albastri, ciorapi asortagi ;i un ;al de blinigi ilb cazilpada. Hiinugele erau alese de mama special pentru aceasti ocazie - doar nu putea face poze imbri"cati. oricum. Nu vreau s5. imbrac rochita de ocazie! scinci Cora posaci. - Dar, Cora, trebuie si fii frumoasi, doar c5" azi faceti pozslagridinigi, spuse mama. igi pieptinim si - gi ti-l impletesc afa cum if place gie. ;tii pirul Bine, poti s5"-mi impletesti pirul, dar rochiga aceasta de ocazie tot n-arn si o imbrac. Eu nu sunt frumoasi. doar dac5" mi imbrac in rochigiJ adiugS. ea foarte siguri. pe sine. E adevirat, zise malna riu;ind. Dar o fotografie este o amintire care if va rimane peste ani. Nu pogi si apari in ea imbricati in trening. A;a este, rispunse Cora. O si-mi iau blugii 9i bluza mea preferati. cu dungulite! - Bine, daci qti siguri, accepti malna. Dar vezi si" nu se termine cu plAns clnd ii vei vedea pe ceilalli copii in haine frumoase de ocazie! o avertizd. ea. Ajungand la gr5.dinigi., Cora dezbrilcd,paltonul gi incalgi pantofii de interior. igi lui repede ri.mas-bun de la mama si intri. veseli in sala de grupi. intre timp, marna ri-mase la ugi, trigAnd cu urechea. Prima veni si o salute prietena ei Adela, imbrS.cati intr-o minunati rochiti roz cuvolinage, si o intrebi mirati: Vai, Cora, unde ti-ai lisat hiinutele frumoase de ocazie? Ai uitat cd. azi facem poze? - Nici vorbi, rispunse Cora. Eu voi face pozd. ut hainele acestea. - Unde rochita de ocazie? intrebi siZoe, care eraimbricati intr-o superbd rochiti rosie din tul. fl-e -Cora incepu s5. se simta din ce in ce mai pugin convins5". Eu sunt frumoasa gi in hainele acestea .. . -Se uita bine la toti colegii de grupa. Chiar gi baietii igi puseseri cele mai frumoase hainule - ba unii aveau chiar si cravatI". Ea era singura care nu se potrivea in peisaj. Ochii Corei se umplura de lacrimi. O, daca ar fi ascultat-o pe mama! Atunci observa ca mama statea inca in qa si scutura din cap zimbind, iar in mAna avea frumoasa ei rochita de ocazie. Mama intuise cum se va termina incapagAnarea fetigei ;i ii adusese fafi stirea ei rochita cea frumoasa de catlfea albastra. Cora ii sari recunosc5.toare in brate si o lasa pe mama sa o ajute sa-;i schimbe hainele. Dupa care se grabi sa intre inapoi in sala, urmS.rita de privirile pline de admiratie ale colegilor.

r

-t -P( -N stai acas: -N

Adulgii t ne grabir

Liviu ce isi lua

-N -$i -Tc -D nu-i-Ci asa?

-Dr -Ve ce au Pus

tot

ceea

(

!

I

t

80 l-

Nu ureau sd mergi la seruiciul

ta , UI CE

Liviu se imbrica imbufnat. in timp ce igi impiturea frumos pijamaua intrebi morocinos: De ce nu pot rimAne acasi? - Pentru ci" nu are cine si aibi griji de tine, ii explicS. matna. - Nuuu .vreaaaau si mergi la serviciu! se puse pe pldns Liviu. Vreau si

-

stai acasi gi

1n

I.

Si )

tl-

Nu

.'lF

gi eu acasi cu tine!

e chiar asa de

simplu, micugul meu, il imbrag$i cu pirere de riu malna.

Adulgii trebuie si lucreze

;i in acest timp

de copii au

griji

doamnele educatoare. Hai

si

gribim pugin, altfel voi int|lziagi voi fi certati foarte tare. Nu ai vrea si fiu certati, nu? Liviu scutura din cap, iar pe drum o tinu ascultitor pe mama de mini pAni ce ajunseri la gr5.dinili. ce igi lui. rimas-bun de la mama, Liviu incepu si se joace cu prietenul siu, Oliver, ciruia ii spuse: Nu e drept! Eu am vrut si ri.mAn acasi cu marna, dar ea a spus ci" trebuie si meargi la serviciu! ne

-

Si mama mea merge la serviciu

-Toti Si

si rimAn

De

cit timp

eu sunt aici, spuse Oliver cu compasiune.

adulgii trebuie si lucreze, interveni doamna educatoare, care auzise discugia celor doi biiegi. ce?

intrebari in cor cei doi prieteni buni.

- Cand merg la magazin, si faci cumpiraturi, trebuie si pliteasci nu-i a;a? ii intrebi doamna educatoare. -

Dupi

Da, noi intotdeauna platim ceea ce

atunci cAnd ajung la casa de marcat,

cumpirim, dldu din cap Liviu.

continui doamna educatoare, de aceea lucreutAadul;ii: ca si aiba destui bani ca s5" poati" pliti ceea ce au pus in cosul pentru cumpirituri. Adulgii primesc bani pentru munca lor, iar din acegtia pot si cumpere ror ceea ce le trebuie gi ceea ce vi trebuie voui, copiilor. Daci nu ar munci, nu ar primi bani gi nu ar putea plati alimentele pe care le cumpar5.. Dar n-ar putea nici sa va surPrinda cu jucarii, pentru d" nu ar avea din ce si le plateasci. De aceea trebuie sa meargalalocul de

-Yezi,

de

io

munca

-

aga se numeste

-

ca sa cAgtige bani.

Liviu reflecti asupra celor avzite. itr capgorul lui se infiripa o legatura intre cele doua lucruri: mama merge la serviciu pentru ca il iubqte. Acest gind il linigti ;i dupa-masi., cAnd

veni mama dupa el, ii sari fericit in brate.

81

Nu ureau sd-mi iau

Nu

medicamenteleI

Cuo

ani". il t frumos (

Daria nu dormi deloc bine in noaptea aceea. Mama veni de mai multe ori la ea in timpul nopgii s!-i aranjezn piturica si si. verifice daci totul e in

Citre

doi

Intrd"nd

frcu febri" si incepu si o doari. gi gdtul. Ji-am adus medicamentele pe care ti le-a prescris doamna doctor. Iale repede, ca sd. te faci bine cAt mai curAnd, spuse mama c6.nd se treziDaria. Nuuu vreaaau si. iau medicamentele! protesti ea. $tiu ci medicamentele nu au un gust prea bun, dar avem nevoie de ele ca si ne vindeci"m. Fii fetili cuminte 9i asculti-mi daci vrei si te faci bine, spuse marna, dar Daria rimase de neinduplecat. Cand mama iesi putin, Daiaatzi un zgomot ciudat. Se uiti" mirati in jur, dar nu vizu pe nimeni niciieri. Hei, uiti-te incoace, aici sunt! -Vocea venea de undeva de foarte aproape, iar Daria constati. surprinsi ci" cel care vorbise nu era nimeni altul dec6.t juciria ei preferati. cu care obisnuia si doarmi - Dino, dinozaurul de plq cu git lung. TL po1i si vorbesti? intrebd" Daria mirati. - Da, bineingeles. De ce n-as putea? intrebi dinozaurul Dino, de parci acesta ar fi fost cel mai firesc lucru din lume. Dar acum nu asta conteazi.. Am auzit ci nu vrei si-gi iei medicamentele. Nu, nu vreau, fiindci nu au gust bun, spuse Daria. $tiu. Odati, eu gi fratele meu mai mic ne-am imbolnivit in acela;i timp si domnul doctor ne-a prescris medicamente, la fel cum gi-a prescris si tie acum. Frigiorul meu a fost asculti.tor si, chiar daci a strAmbat din nas, le-a luat. in schimb eu aln protestat vehement si nu m-au putut convinge si le iau. Peste cAteva zile friforul meu si-a revenit si in scurt timp s-a vindecat complet. Dar starea mea nu s-a imbuniti.Eit deloc ;i in cele din urmi mi s-a ft.cut atAt de riu, incAt pirintii mei au fost nevoigi si. mi duci" la spital. acolo te-au vindecat? se interesi Daria speriatd.. - $i Da, rS.spunse dinozaurul Dino. Dar a durat mult mai mult pAna sa ma insanatosesc gi pe deasupra am mai primit si injeclii. Pe linga toate acestea, domnul doctor de la spital m-a si certat bine pentru c;" nu am fost ascultator. ii Mi-a parut si mie rau apoi, dar n-am mai putut face nimic. Arn hotarAt atunci ca daca ma voi imbolnavi din nou, sa iau de fiecare data medicamentele, indiferent ce gust ingrozitor ar avea. Ti-"- spus toate acestea pentru ca te iubesc si nu as vrea sa pagegti gi tu ca mine. Mama intra iar in camera fetigei sa vada cum se simte ;i daci nici acum nu vrea si ia medicamentele. in clip a aceea dino zautul amuri, de parci nici nu ar fr, vorbit , iar Daria spuse repede: Mami, imi iau medicamentele chiar acum. As vrea sa ma fac bine cat mai repede! regul5..

baier

dimineagS" fetiga

mod dec priveasca a lui Der

-Nritt -insa I -Nr

explicatie

Mirel intAmpla a-l

piri

el.

Apoi s

p

-Po Dar n -Hz Dar Ir

gazde sa s

cu macar,

-M.

:,

]

:

82

L

Nu ureau

sA

imprurnut rnaqinufal

Cu ocaira onomasticii mamei, prietena ei veni si-i ureze ,,La multi ani". il aduse cu ea gi pe biiegelul ei, Mirel, care ob\nuia si se joace foarte frumos cu Denis. in timp ce mamele stiteau de vorbi in sufragerie, cei doi biiegei intrari in camera lui Denis si-gi petreaci timpul jucAndu-se. IntrXnd in camer5., Mirel observi imediat multe iucirii interesante, dar in mod deosebit ii plicu un camion cu macara. il lua d. pe etajeri si incepu si.-l priveasci si a

sil

risuceasci pe toate pirtile

pini

cAnd, deodati, auzi vocea

tiioasi

lui Denis:

-

Nul

adnge, puneJ inapoi!

i-prumuti-mi-1, te rog! ceru politicos Mirel, afa cum il invi.;ase mi-mica lui. insi Denis ii smulse utilajul din mAni. Nuuu vreaaau si gi-l imprumut! gipi el. Pentru ci e al meu gi doar eu mi" pot juca cu el, ad5.ugi. explicagie gi puse inapoi pe raft mult preguita comoari. Mirel

se simgi

intAmplate nu

Apoi

n ile

-

si"

intoarse in cameri, se a;ezi pe jos gi incepu si

sil

Denis. Rimase o vreme in picioare, dar dupi. cele

se

joace. Utilajul stArni

;i interesul lui Denis:

intrebi el. Dar nu primi niciun rispuns. Mirel, adAncit in joc, impingea mai departe excavatorul. Haide, arati-mi! insisti Denis qi intinse mina dupi jucirie. Dar Mirel ii indepirti mAna ;i se intoarse in aga fel incit Denis si nu vadi vehiculul. Venise rAndul micii gzde si stea in picioare dezorientat si curios. Dupi un timp faga i se lumini 9i se duse la dulap. Lui camionul cu macara, se a;ezi" lAngi prietenul siu gi ii spuse: M-am gAndit, spuse el cu o atitudine de om mare, ci am putea si ne jucim de-a construcgiile. Eu ag fi cu excavatorul, iar tu cu camionul cu macara, iar apoi putem

-

is

se

se certe cu

mai puni mAna pe nimic, a;a ci dupi cAteva minute merse in sufragerie. Nu pentru a;a ceva nu frcea niciodati - ci ca si ii ceari mamei buldo-excavatorul pe care il adusese cu

indrizni

a-lpAri pe Denis el,

pugin intimidat, dar nu voia si

el drept

Pot

vi"d?

Excavatorul sapa groapa pentru fundafie, iar camionul cu macara coboara

"

in

ea tevile grele,

planui el entuziast. Din acel moment se jucara in deplinl. armonie gi la final admirara amAndoi turnul

pe care il construisera impreuni. Iar Denis ii promise lui Mirel sa nu mai fie niciodata rautacios.

B3

Nu ureau

sd

fu. liniEtel

Vctoria stitea foarte emotionati. pe scaun. Se afa pentru prima dati in . viaga ei intr-o sali de spectacol ;i ochii ei cercetau frri oprire privelistea ce li se oferea. in sfrrsit, incepu si se ridice cortina si pe sceni. apiruri personajele: o zdnd"si un vrajitor. Cine sunt ei, mami? se interesS. Victoria. -Nu stiu, nici eu nu am mai vizut spectacolul, rispunse mama. Dar privegte in lin\te, te rog. in timpul reprezentagiei nu esre frumos sa vorbesti! Dar eu nuuu vreaaaau si fac liniste! spuse Victoria cu glai tare si didu frAu liber guvoiului de intrebiri. -Toti spectatorii din jurul lor incepuri si bombineasci, deranjati. Mama se simrea foarte incomod, fiindci asupra Victoriei nu pireau si aiba efect nici vorba buna ;i nici atentionirile mai aspre. Brusc se frcu liniste pe sceni. ZAna gi vrijitorul se uitau insistent spre Victoria. ObservAnd, fetiga clipi intimidati". crezi, domnule vri.jitor, se intoarse zinaspre puternicul vrS"jitor. Ai putea s5. trimiti peste aceasti -Ce fetigS" o vraji.care sa o faci s5" taci? Vrajitorul se prefrcu ci se gAndeste intens, dupi care spuse: \ O incantatie mai mult ca sigur ar ajuta. Copii, se intoarse el citre public, vreEi si" rostesc lncantat'jJ.( t - Daaazaa! veni rispunsul in cor chiar si din partea Victoriei. - in regula, atunci ascultati-o: -

-

Narc

aYea ne\

puna sir

-A

catelugu

_lr T cS.telusu

-N

Marc m nu si-a c

-IV de

turii

-A in tir panra di

nita

Vrolo de spiridupi, licoare de zkne, faceli sd tdcd gtrd dcestei fetiye, Sa rarnkna tn linipte 5i sd wrrnareasca spectacolul pkna la cdpat.

r

se o

-V

te-ai lov:

mai tare

In tot

timp o privi in ochi pe Vicroria, iar cu mAinile deseni. cercuri mici in aer, ca si cum ar yrea cu adevirat si o vrajeasci. Dupa care se intoarse spre zina: acest

Cred ca va

pAna la

line sfr"rsitul repr ezentatiei. Spectacolul continua

:

:::,i.:

fh"ra

alte neplaceri, iar in rAndul

copiilor aceasta interventie se bucura de un succes imens . La final, un ropot de apl auze risplati eforturile actorilor, iar acestia ii fl"cura Victoriei cu ochiul inainte de a iesi de pe sceni.

B4

Nu ureau sd-mi pun centura de siguranldt tn /-a U\-

ri.

in scaunul pentru copii. Nu mai avea nevoie de ajutorul mamei la urcarea in masini", fiindca invatase sa-gi puna singur centura de siguranta. Dar acum decise c5" nu are chef, - Astazi nu vreau sa-mi pun centura de siguranga! ii spuse el lui Bobi, ca;elugul de plug cu urechi lungi care st5.tea lAnga el in masina. ingeleg. Dar pe mine leagi"-m5" neapirat! E foarte periculos si calitoregti ftri centura

CA

cigelugul Bobi.

)e

Nici vorbi! De ce ar fi periculos? intrebi Narcis in timp ce cupla centura de siguranga a citelusului. Marc mi-a povestit la gridinigi ci;i-a desftcut centura de siguranti in timp ce mlmica lui conducea. Ea nici nu si-a dat searna, iar Marc n-a pi.tit nimic. - Marc a frcut o mare prostie! scuturi. din cap cigelugul. Noroc c5" nu s-a intAmplat nimic riu! Rolul centurii de sigurangi este si ne protejeze. Daci nu porgi centura, e suficienti o frAni ca si te poti rini! Ce as putea pigi cand marna frdneazi? bagatelizi"Narcis. -Aiurea! in timp ce ei vorbeau, marna se agezi pe locul soferului, isi puse centura de sigurangi, apoi porni incet pe panta dintre g"t".l ;i poarti. Dar igi aduse aminte ci. ;i-a lisat po;eta in casi, apisi fr6.na, iar masina abia porniti se opri brusc. in acel moment Narcis fu proiectat in fagi si lovi cu fruntea spitarul scaunului soferului. il privi mustri.tor cigelugul Bobi. Dqi ma;ina se m\ca foarte incet, cAnd mS"mica ta a aplsat frina -Yezi? te-ai lovit la frunte. Gindegte-te ce s-ar fi intAmplat daci" ar fi frAnat la o vitez6, mai mare! Te-ai fi lovit mult

o-

:l-

ta

Narcis deschise usa masinii gi se aseza

-

de sigurangi, spuse

-

mai tare gi

poate ajungeai

;i la spital. Recunosci"ndu-gi greseala, Narcis se intinse

dupa centura de siguranla gi o cupla.

CAnd ajung Ia gradiniga

ii voi spu;i ch

ne lui Marc ce mare prostie a fhcut

altadata sa nu-gi mai desfaca centura de

in timpul mersului pentru ca e foarte periculos, ii spuse el cagelusului de

siguranta

plq celui grijuliu. zAmbind.

itrtr. timp

se intoarse

;i

mama gi se

urci repede in masini., isi puse din nou centura de siguranfa, apoi se uita in spate la Narcis.

Vhd ca ai pus centura de siguran-

ga

-cagelugului Bobi! Bravo! Sunt foarte

;i

mAndra de baietelul meu cel istet!

B5

Nu ureau sd rfterg in drumefiel siptimini. cu vreme buni, desi era delaoctombrie. Ce-agi zice dacd,mAine am merge intr-o drumegie? Am purea urca pAni la telegondoli si admirim priveligtea, propuse marna. Nu vreau s5. merg in nicio drumetie! protesta Nadia. - Vai! de ce nu vrea printesa mea si meargi in drumetie? intrebi tata. $i Era un sfarsit de

,

Dir pul lui

-pgn11u ci. atunci trebuie si. ne trezim devreme, explici Nadia. Si mAine e duminici, ziua in care putem dormi mai mult.

Paul,

c

joaca

c

Ma

[6s51a e un argument solid, declari" tata facAndu-i mamei cu ochiul. E in reguli", poti rimAne acasi", du

eu cu marna vom merge. Nu te superi, nu? se uiti intrebitor spre fetila lui. Voi

agi merge

foarte

ftri mine? ri"mase Nadia surprinsi.

- Sigur! rispunse marna. in aceasti perioada natura e minunati si ar fi picat si rati,m ocazia. - Mai intAi ne dim cu telegondola, incepu tata si faci planuri cu voce tare. E o experienti. minunati si plutesti deasupra copacilor si a gridinilor privelistea e de-a dreptul de vis. CAnd eram copil mergeam adesea

-

acolo cu paringii mei.

imi

pare foarte ri"u

iam, el certat l

ci tu nu vei avea parte

de o asemenea experiengi, ziseel uitAndu-se

Dupi aceea putem face o plimbare pAni la foigor, de unde se vede intreg orasul si Privel$tea pidurilor invesmAntate in culorile toamnei igi taie risuflarea.

cu pirere de ri.u spre Nadia.

mungii din apropiere.

tunelu

Apoi am putea vizita locul de joaci din pidure, propuse si mama.

- Vai, ce idee buni! se entuziasmi. tata. Asta cu siguranti. gi-ar plicea foarte mult, zise el uit6.ndu-se nou spre Nadia. Dar igi povestim noi cum s-au jucat ceilal,ti copii, pentru

c5"

din

s-a izbi

tu vei fi la bunica. Putem incerca

din nou ci,tre mama. Bineinteles, nu l-"g ratapentru nimic in lume! zimbi mama. gi balansoarul, nu? se intoarse

Vin

gi eu cu

brusc Nadia.

ciaip piciort

voi! exclama

Dar ai spus ci at vrea

sa

dormi miine pina tirziu!

spuse tatastupefiat.

Da, dar nu

po

t rata atAtea

aventuri! se uita Nadia mustritor spre panntrl el.

Si inteleg

dis-de-dimin

c5"

eata

trezitul

nu mai repre zintl"

o problema? se interese mama.

-

Oricum, sunt obisnuiti,

Nadia gtrengi,reste.

Mi

rS.spunse

trezesc devreme

cind merg la gradi, nu-i asa? $i noi ne-am gindit la fel, aprob arl parintii ei si, rizind, isi imbri.tisara fetiga si

cea incipatAnati..

86

L

Nu ureau s6 rnerg la ziua de naqtere[ Dimineaga, cAnd Victoras si mama ajunseri la

gridinili, gisiri, in dula-

lui o scrisorici. Mama o citi biiegelului. Era de la colegul lui Victora;, Paul, care dorea si il invite la petrecerea de ziua lui, organizati la un loc de pul

joaci din ora;.

Nuuu vreaaau si merg la petrecerea lui Paul! se smiorcii Victoras. Mama se miri, gtiind ci cei doi biiegi sunt prieteni buni. Care e problema, Victora;? De ce nu vrei si. mergi? Egti prieten bun cu Paul, iar la locul de joaci

-

ili

place

foute mult. Ce e cu aceasti" lmpotrivire? se interesi mama.

Nu-i adevirat! Nu mai sunt prieten cu Paul! Ne-am certat. Ieri mi-a distrus tunelul pe care il construiam, eu l-am impins, el t cdzut;i a inceput si plangi. S-a dus si mi spuni doamnei educatoare, iar ea m-a ceftat pentru ci am fost violent. Desi nu eu aln inceput! se plAnse Victora;' inteleg, spuse mama. Dar spune-mi, te rog, Paul a stricat intengionat ce construiai tu? - A, acum Pii ... nu intengionat, recunoscu Victoras. Alerga ftri si se uite in fa;i 9i din grqeali s-a impiedicat in

-

-

tunelul meu, iar acesta s-a

dirimat.

intrebi mama. Da, rispunse Victoras hsand ochii in pi-mAnt, dindu-gi seama ci nu a fost frumos ce a frcut. Iar Paul s-a izbit de dulap 9i s-a lovit la cap. mama din cap in timp ce il ajuta pe Victora; si-gi incal;e pantofii de interior. Si tu crezi - ingeleg, didu ca ai procedat corect cAnd l-ai impins pe Paul intengionat, in timp ce el doar din gregeali s-a impiedicat cu

-

$i tu l-ai impins intengionat?

tiu? Nu, recunoscu Victora;.

piciorul in tunelul

-

fu fi trebuit siJ rog si mi

ajute si reconstruiesc tunelul dirAmat din vina lui.

tirziu si-gi ceri scuze nu vei mai avea niciun motiv sa nu

e, il m6.ngAie mama pe cap. Inc5" nu e

- fua de la Paul. Iar dacava impacafi

mergi la ziua lui de nastere. Victoraq iqi lua rimas-bun de la mama si alerga spre intrarea in sala grupei lor. Se duse direct la Paul gi il stri,nse in brate:

Te rog sa ma ierti penrru

,frT:ili,:ri-r''l',

ieri te-am impins! il rug;".

c5,

- Nu mai sunt suparat pe tine! il linigti Paul. Iar tu te rog sa ma iergi ca din gregeala gi-am distrus tunelul. Chiar n-afost intengionat!

Vii la petrecerea

de ziua mea?

Bineingeles! exclama Victo-

rag. Abia agtept!

87

Nu ureau sd hranesc peqtiqoriif in acvariu, simgind ci se apropie ora mesei. in jurul orei cinci primeau de mancare - atunci cand marna;i Dia ajungeau acasi de la gridinigi.. La inceput ii hrinise mama, dar mai tarziu Dia o rugase tot mai des si. o lase pe ea si" presare mancarea in acvariu. ii pli"..a si. vadi cum pe;tisorii infrrleci pofticiosi, impingandu-se unii pe dgii. De la o vreme hrinitul pegtilor devenise exclusiv sarcina Diei, iar ea indeplinea cu multi. plicere aceastS. treabi importanti. Dar intr-o zi Dia se intoarse bosumflati. de la gridinigi. Se trezise din somnul de dupi.-am iazd. cu fatala ceargaf si, in plus, in drum spre casi se si certase putin cu mama. i;i arunci. pantofii si doar in urma atentionirii ferme a mamei ii puse in cele din urmi la loc - iar apoi se schimbi. in hainele de casi. Nu fi asa morocS"noasi", o imbritisi. mama. Mai bine du-te si hrdneste pegtigorii. - Nuuu yreaaaart si" hrinesc pestisorii! zise Dia desprinzindu-se supirati din imbri.tisare. -Fugi in calnera ei si se ghemui pe colpl canapelei. Mama o urmi. si se asezi.langi. ea. Ia uiti-te la sirmanii tii prieteni ci.t sunt de neribditori. Ei sebazeazipe tine, fiindci gtiu ci din mAinile tale primesc in fiecare zihrana. Stiu ci;i azi le vei da de mAncare, penrru ci qti o fetigi isteag; si responsabili 9i iubegti pegtigorii. Iar eu te iubesc pe tine chiar gi arunci ci.nd esti asa bosumflici! adiugi marna zimbind. Mama o siruti pe crqtet gi iqi din cameri" si pregiteasci" cina. Fetita se gAndi la spusele mamei si privirea ii aluneci spre acvariu. Pqt\orii pluteau in coltul cel mai apropiat de Dia, iar fetita simtea ci se uiti insisrenr la ea. lr citea rugi"mintea in ochi, de parc||ar fi spus: Ne e foame! Di-ne si mAncim, micuta noastri" sti.pani! -Diei i se frcu brusc rusine gi fugi repede la acvariu. Iertati-ma! ii ruga Pestisorii inotau de zor

fiecare dupi-masi in

-

ea. Bineinteles ca

..n---""

i

va dau de mAncare.

Cum am purur fi atAt de lipsita de inima? si cu aceste cuvinte presara mAncafea ll

in apa -

cnlar putln mai muh decit Da

de obicei.

Am hranit fugi ea in bucatarie si imbragiga piciorul nramei. Bravo! Iar acum eu am si" te hranesc pe tine. Cina e gata! spuse mama zimbind.

pestisorii!

88

Nt Tren,

Coborir

-4,

pupici si Dar l rile si bu

-N Chip -Bi -Br adinciti te intreb

-D -Pe invidiez

-D -M intre tim

Nu ureau sd-i dau pupic buniciil tenul bunicii intri in

piringii lui o a;teptau deja acolo' CoborAnd din tren, bunica se apropie fericita de ei cu bagajele in mAni. Mi-a;i lipsit atAt de mult! spuse bunica, dupi care incepu si. imparti" gard., iat Ianis si

-

imbrigigiri. Dar Ianis ftcu un pas in spate. Nu-i placea daci cineva ii deranja gandu-

pupici gi

rile Ei bunica

tocmai asta ftcuse acum.

Nuuu vreaaau si dau pupici! spuse el morocinos, hsand capul in jos. Chipul bunicii se intristi putin din cauza comportamentului lui Ianis, dar nu vru sil foryezn. Bine, poate imi vei da pugin mai tirziu, zAmbi ea;i incepu si le povesteasci despre calitoria ei. - Buni! il saluti o fetigi pe Ianis in timp ce acesta stitea bosumfat lingi bunica piringii lui, care erau ;i addnciEi in conversagie. Numele meu este Erica. Am vlzut cl.nu vrei si-i dai pupic bunicii tale. Voiam doar si"

-

te

intreb daci pot

-

s5"-i

dau eu in locul ti.u?

De ce ai vrea tu si o pupi pe bunica mea?

se

miri

Ianis.

vid destul de rar. $i imi lipsqte aga de mult!Te invidiez teribil ci. bunica ta a sosit acum la voi! Asta inseamni ci locuiegte destul de aproape, a;a e? Pentru ci, din picate, bunica mea sti foarte departe;i o

Px, aprobi Ianis.

- Mi gAndeam eu, didu Erica din cap, apoi continui explicagia. M-am gindit cL daci. ii dau ei pupic gi la propria mea bunici, atunci e aproape ca si cum a; fi pupat-o pe bunica mea. mi

intre

timp

gindesc

Chiar atunci ajunseri lAngi ei piringii fetigei. Unde ai dispi"rut, Erica? De atiteaori ti-am spus sa nu te indepartezi de noi, fiindca te pofi pierde foarte usor pe peron! o mustra mamica ei, vizibil usurat;". Apoi, luA"nd-o de mAni, plecari grabigi. Ianis cazu pe gAnduri ;i ajunse la con cluzia ci se poate considera norocos. Fiindca atunci cAnd paringii lui lucreazi, bunica este cea care are gri ja de el gi care il cons oleaza. Ea este cea care ii face priljitura lui pre feratl., chiar daca este deja sean tirziu, cea care ii spune o multime de povegti gi in bragele cilreia gasegte intotdeauna alinare!

Ce ma bucur, buni, ca egri din nou

aici cu noi! exclama Ianis brusc, in timp ce se cuibari lAnga bunica.

Bunica igi imbrag\" fericita nepogelul, dupa care igi dadura mulgi pupici unul altuia. Nici m5"car nu observarl ca Erica ii privegte de la distanfa cu

lumit pe chip.

89

un zimbet mul-

Nu ureau sd mA qterg la gurifAt langi farfurie cAnd Laura se ridici. de pe scaun si, dupi ce multumi pentru masi, se pregi,ti si plece. Domnigoari, dupi masi. trebuie si.-gi stergi gurita! o mustri. tata. - \uuu vreaaau si-mi sterg gurita! riposti" Laura vehemenr. $ervegelul rimase neatins

-

q

putea

si;tiu

de ce nu? se interesi" tata. Ia fugi

arunci" o privire

$i ;i in oglindi. vei vedea ca ai o musrarS. rosie de toati frumusetea rosii

Laurafugi la oglindi;i

p 1216 hazlie,

-

de la supa

-Nuii

nu va fi la fel de hazliu cAnd te veitrezi din somnul de dupi.-amiazd.givei -Dar pe ta, o atentionS. mama. Iar eu chiar mi voi sup5.ra, c5.

descoperi urme rosii

-Nu

petele de rosii ies foarte greu la spalat,

adiugi ea pe un ton mai sever. Atunci se auzi soneria, iar Laura fugi a;a cum era, cu mustari rosie de la supi, si. deschidi. oaspetelui. in ql stitea prietenul ei de la gri"dinigi, Silviu, impreuni. cu tatal s5.u, care era prietenul cel mai bun al tatei si avea ceva important de discutat cu el. i;i adusese gi bi.iegelul, gAndindu-se ci se va juca frumos cu Laura in timp ce adultii stau de vorb5.. Buni" ziua! Buni, Silviu! saluti respectuos Laura in timp ce musafirii intrari. -insi" zimbetul ii pieri de pe buze cAnd Silviu incepu si hohoteasci zgomotos ari.tind spre ea. l,aura il plicea tare mult pe biiegel si nu cu mult timp in urmi stabiliseri in secret ci atunci cind vor fi mari, Silviu o va lua de sotie. Din aceasti. cattzi. o deranja atAt de tare faptul ci acum rAde pe seama ei.

.*o,n;,Tft:1fffi:ffif:* IntelegAnd in sfhrsit de ce radea prie-

ffi

{ffiF;'..

mele! rAse el.

zgomotos

lui Silviu,

fiiitri:r

fiil i 1..rt

care, rosind,

o maimul

Sigr

E plin,pli _ Daj _sar Vocea

mulica de Iu-l am putea r Ceilalti co,

Rares c

recunoscu

tenul ei de ea, Laura igi lasa capul in jos gi fugi la baie sa faca sa disp are resrurile de alimente de pe faga ei. Salut! ii inti"mpina si tata pe oaspegi. Agi venir la tanc, altfel nu gtiu cAnd ar fi disparur urmele prinzului de pe gurita prinresei

intt. timp Laura se intorsese de la baie ;i ii dadu un pupic

e

Apoi c o tura de

spuse ea refuzd.nd categoric si se steargi.

pentru

-Oa spe,

tot

spalat,

vizAndu-gi propria imdgine.

Perna

s5"

de

gi acela a fost felul intAi! rAse el.

rAse zgomotos

Rares

t, '

spuse doar atAr:

Acuffr imi place de tine! Cind voi fi mare te voi lua de sogie, isi intari el promisiunea.

90

\

Nu ureau sd-mi speli tricoul preferatl Rareg

-

stitea lAngi" magina de spilat si o studia curios, intrebAndu-se:

Oare cine locuieste aici ini.untru si ne spali hainele?

si tot spele haine? Sau poate iese uneori,

Nu

se

plictisegte

cind nul vede nimeni?

Nu locuieste nimeni in ea, e doar o masina. Aqa se pi numeqte: masini, de spalat, ii explici. marna zAmbind.

-

Apoi deschise partea de sus a masinii de spilat si incepu si scoati hainele curate, dupa care mai introduse turi de haine murdare, in timp ce Rares urmirea atent tot procesul. - Nuuu vreaaau sa-mi speli tricoul preferat! strigi dintr-odati Rares si trase din mAinile mamei tricoul cu o maimutici ce urca sprinteni intr-un copac. Pe acesta arn vrut s5"l imbrac, dar nu l-am gisit niciieri. Sigur ci nu l-ai gisit, fiindci era printre rufele murdare. Zllele trecute l-ai murdirit foarte tare. Vezi? E plin, plin de pete! Aici e noroi, aici suc de piersici, iar uci l-ai pitat cu ciocolati, ii ariti marna. Dar eu tot nu te las siJ speli! isi strAnse Rares tricoul la piept. - Si nici nu o lagi! se auzi o voce subqire, veseli. Cu cAt e mai murdar, cu atAt e mai distractiv! Vocea parci venea dintre mAinile lui Rareg. i;i despituri cu griji tricoul sifonat si sa vezi minune! Maimugica de pe tricoul lui rAdea cu gura pAni la urechi in timp ce alergain sus si in jos pe copac. Iu-hu! Ce bine va fi! Vom avea un tricou murdar ;i pitat! Eopiia maimutica. Am o groazl. de idei cum am putea s5"l murdirim ;i mai tare. Ji-a; putea arunsr din mAni inghetata de ciocolati", ca si.-ti cadi" pe haine. Ceilalgi copii sigur vor ride de tine, isi vor bate joc si yor refuza si se mai joace cu tine, dar si nu-i bagi in seami! o

cizu pe gA"nduri in timp ce o asculta pe poznafa maimutici. igi mai privi o dati cu atentie tricoul ;i recunoscu in sinea lui ci e tare murdar. Indiferent cum il r5.sucea, peste ror se putea vedea cAte o pati. Apoi se gAndi cit de neplacut poate fi cAnd cineva e luat in derd.dere si copiii refuza sise joace cu el. Se cutremura si, indiferent ce ar fi spus maimufica, ideea nu ii placu deloc. intrc timp, mama terminase cu pusul hainelor ' in masina ;i adauga dejadetergenrul, cA"nd simti ca cineva o rrage de mAneci,. Rares

Rarq stitea l|nga

ea,,

intinzAndu-i

tricoul murdar.

Maffii, te rog sa-l speli gi pe. xssS:\\\rr lrsrr-as p\bss qa" e\-

-

neva si rA"da de mine penrru

c5.

am tricoul murdar. Masina il

spald", iar pe a doua

zi trrcoul preferat al lui Rares se si usce. in ciuda faptului ci" maimutica eta putin bosumflati", Rares il imbraca plin de mAndrie.

91

e-

Nu ureau sd rrrerg cu liftull . ffi, "

Sorana mergea spre casi de la gridinigi. impreuni. cu bunica. Piringii

ei lucrau pAni tArziu azi, asaci nu puteau veni dupi ea. Brusc, Sorana aminti ca bunica srS.tea sus de ror, la etajul opt, gi o intrebi:

H.

-

isi

-r I

I

bunico, ci urc5.m pe sciri pAni sus la tine acasi? s5" mergem pe sciri, micuta mea? protesti bunica. Stii ci pe bu,

&"-t, - Cum

boh le st

nica o doare piciorul si nu poate si urce atAt de mult.

-

SiR ,

Dar eu nuuu vreaaau si merg cu liftul! strigi. Sorana smulgAndu-si mAna din

mAna bunicii si lovind nervoasi. pimAntul cu piciorul.

Draga mea, crede-mi ci plni.la etajul opt ar fi mult de urcat chiar gi penrru tine. $i piciorugele tale

obosi pAni si ajungem sus, ii explici bunica cu ri.bdare. insi

cAnd ajunseri in casa scirilor, observari

ci butonul liftului

pAlpAia. Asteptari. cAteva minure, dar nu

ar

se

cdte

int6"mpli. nimic, doar micutul buton rosu lumina neobosit.

ci

dea

indeplini doringa, spuse bunica resemnatS.. Se pare ci liftul s-a defectat - ledul e in permanenti" rosu, asa ci nu putem chema liftul, explicd, eavdzindprivirea intrebitoare a Soranei. Chipul fetitei se lumini gi o ;i zbughi in sus pe sciri. Biata bunici. porni cu greu in urma ei. Pe la etajui trei scizu si entuziasmul Soranei, iar la etajul patru gAfXia deja destul de tare. La etajul cinci se opri. Buni, am obosit! Hai si mergem mai bine cu liftul! o rugi cAnd bunica o ajunse din urmi. - Nu se poate, Sorana, liftul e defect. Suntem nevoite si urcim scirile daci vrem si ajungem acasi.. Se pare

gi se va

Pov,

rreb cAn<

chiu

- Eu nu mai vreau si urc scirile! se smiorcii din nou Sorana. dar nu avu incotro, trebuia sa porneasc;" din nou la drum. CAnd in sfr.rsit au ajuns la etajul opt, amAndoua

(

au fost nevoite sa se odihneasca pugin. Aruncari, o privire incilrcatl" de resenrimente spre

lifr ;i

observari ca uga acestuia eraintredeschisa,

motiv pentru care ledul lumina ln permanenrS,. Sorana f},cu cei cigiva pa;i pAn ala lift gi inchise cu grija uga acestuia. O inchid, cz si" nu pageasci gi algii ce am pagit noi, spuse ea ca o fetitS" mare si isteaga ce era.

Apoi adauga lasAndu-gi ochii

aw

in pam6"nt: Ai avut dreptate, buni! Chiar ca e greu si urci p. scari pAna Ia etajul opt. N-am sa mai spun niciod ata ca nu vreau sa urc cu liftul. Si, ca o pisicuga, se cuibari lAnga

bunica ei, care

ii raspunse

cu multa

dragoste la imbratisare.

92 i

I

Nu ureau sd duc pisica t.J

la ueterrnar! tl1 ,

tsl ,

Miti, micuga pisicugi cireia ii plicea la nebunie si se ascundi, acum era bolnavi. Zfuceaintreaga zi si nici nu mai torcea, doar vomita. MAngAierile Mama le suporta, dar nu mai rS.misese nici urmi din lingusirile ei obignuite. ingrijorare pe micuga bolnavi. ;i Roni o priviri cu s-o ducem pe Mili laveterinar!sPuse mama -Tlebuie Nuuu vreaaau si duc pisicu;a la veterinar! spuse Roni speriat' Dar e bolnavi, domnul doctor o va ajuta si se faci bine, spuse mama surprinsi de reacgia lui. Nu-i adevirat, domnul doctor ii va face r5"u! riposti Roni plAngand. Silviu mi-a povestit ci l-au dus pe - lor, Rex, la domnul doctor. Atunci cAnd titicul lui a intrat cu Rex in cabinet, iar Silviu a rlmas in sala cigelugul Sigur i-a ftcut riu domnul doctor! de agteptare cu mimica lui, a auzit cigelqul plingend iniuntru. bn, asra era problema! igi imbri$;i mama biiegelul ce suspina amarnic. Am auzit, mama lui Silviu mi-a Rana era atAt de urAti' incAt a povestit si mie. Rex s-a bitut cu un alt ci"gelug, carcl-amugcat riu de ureche. cum si pe tine te doare trebuit si-l duca la domnul doctor. CAnd veteri nanl.uateazi,o rani, e posibil si doari, igi dezinfectezchiar o mici zgdrieturl.. Rex a plAns pentru ci il durea cAnd domnul doctor ii trata urecand

;i

altfel nu avea cum sil vindece. Silviu cu siguranti nu gi-a mai spus si asta, ci doar ci Rex a plAns' futa chiar ci nu mi-a spus, zise Roni pe o voce mai joasi. Pe pisicuga Migi o va durea? Nu cred, il linigti mama. Ea nu e r5.niti., pe ea trebuie doar s5. o consulte. Bine atunci, accepti Roni. Hai si o ducem, si se faci bine cAt mai repede! chemi iniuntru. Cand au aiuns, un domn doctor foarte amabil scoase capul pe uga cabinetului ;i ii Intri si tu, tinere, i se adresi el lui Roni cAnd vizu ci

chiuga, dar

-

doar mama porneste cu pisicuga Migi catre cabinet. Cu siguranga pfezenta ta o va calma pe pisicugi'

doar tu egti stipinul ei, nu-i asa? Da, dadu mAndru baiegelul din

-si intr" qi el grabit in cabinet.

caP

Domnul doctor o consulta Pe Pisici destul de repede, iar Roni vizu cu ochii lui ci pe Migi nu o doare deloc consultagia.

Din fericire, este vorba

despre o u;oara indigestie si nimic

mai mult. Pisicuga nu are nevoie nici de medicamente, e suficient si respecte .ll reglmur. rlvi are voie sa bea doar apl, rat de mAine poate sa 9i minAnce, le spuse veterinarul.

Domnul doctor a avut drePtate. Dupa doua zileMigi eradin nou cea veche, iar boal a r\masese doar o amintire trist5".

93

-_

Nu ureau

sd

\

fu. turt6 dulcel

I'

Criciunul si sosise momentul preparirii turtelor dulci, la care ajuta;i Meli de fiecare dati. Mama ii diduse voie si intindi gi si deSe apropia

cupeze ea singuri. aluatul. De ani de zile lucrau cu acelea;i forme

-

Emil

riturile

gura cot acolo, n dinozau doar int Man

aveau

forme de cerb, urs, veveriti., arici si chiar si de vulpe. Mama pregitise deja totul, dar de aceasti dati lui Meli nu-i placuri formele obisnuite.

-

Nu vreau si. fac turti. dulce! spuse

ea supirati". Formele acesrea de ani-

male sunt deja plictisitoare!

ci formele sunt aceleasi, recunoscu marna, dar decbragiunile pot fi altele. Am cumpirat glazuri GAdqte-te, pogi si faci un urs rosu, sau chiar o vulpe albastril Dar eu nici asa nuuu vreaaaau! se enervi tot mai tare Meli. - Bine. Eu merg acum si intind rufele, pentru ci aluatul oricum trebuie si mai stea putin la frigider. intre timp poate te rizgAndqti, o l5si. marna singurS. pe printesa ei cea morocinoasi. Meli rimase in picioare, privind la formele atAt de familiare. Am putea si ne juc5.m de-a v-agi ascunselea! avzi ea atunci o voce poznasi. - Bine, ascundeti-vi, eu numir pani la zrce, fu de acord o alt5" voce, mai subtire. - Dar si numeri incet, si. avem timp si" ne ascundem! spuse o a treia voce. -Fetiga igi roti capul la stAnga si la dreapta, ftcu turul bucitiriei, dar nu avea nici cea mai vaga idee de unde ar putea veni vocile. Apoi se atziri. nigte tropiituri. Privireaii clzu pe blatul de bucitirie si rimase cu gura ciscati de surprindere cAnd vizu cum formele de cerb, urs, arici;i vulpe se ascundeau fiecare in alt loc, in timp ce forma de veveriti numi.ra intoarsi cu spatele. Nu observaseri ci Meli ri.misese in bucitirie, fiindci stitea E drept

-E, -N -N -D -N spunem

in mai multe culori, ca si le pogi face diferite.

exact ca

-D -C -P -M Copiii tr pretuiasc

tiosi, ii

in liniste, si, crezAnd c5" sunt singure, se jucau dezinvolte. Ce faceti voi aici? le lui la intrebiri feti,ta cAnd in sfrrgit putu si, vorbeasci". -Formele de animale iegira intimidate din ascunzitori. Si nu ne dai de gol, te rugim! spuseri ele. - Nu vi facegi griji, nu spun nimic, le linisti Meli. Mama nici nu m-ar crede daci, i-a; povesti! chicoti ea, Voi nici nu sunteEi asa de plictisitoare cum mi-am inchipuit! adiugi ea poznas. Nu suntem plictisitoare deloc! Ne-am si intristat pugin ci nu vrei si. ne revezi sub formi de turti" dulcel spuse jignita forma de cerb. Desi tot anul agteptam sa vina Craciunul! adauga forma de arici.

Imi pare rau! le spuse Meli.

Ma ajutagi sa decupez formele de turta dulce? Bineinteles! raspunser;"

fericite formele de animale. Cind mama se intoarse in bucatarie, Meli astepta

deja cu nerabdare si, se apuce

de treabi".

94

t

e

Nu ureau sd punjucdria la locl Emilian mergea in urma mamei prin imensul magazin. Ficeau cumpi-

lui Emilian nu-i plicea in mod deosebit. Singura consolare a biietelului era raionul de jucirii al magazinului. Ajungi acolo, mama il lisi si si se uite pugin. Emilian tinu in mAni o vreme un dinozaur de plug si in cele din urmi veni cu el la mama. Nu spuse nimic, ci doar intinse dinozaurul spre ea, cu ochii strilucind implorator. Mama intelese indati si ii rispunse scuturAnd din cap: pune-l frumos inapoi pe raft! - Emilian, micugul meu,juciria la loc! Hai s-o cumparim! se auzi rispunsul baiegelului. - Nuuu vreaaau si pun ta ;i nici un alt eveniment special, zise mama. - Nu pogi primi de fiecare dati cAte cwa. Nu e nici ziuaEmilian din ce in ce mai incipi.96.nat. - Dar eu vreau tot timpul si primesc cAte ceva! deveni Mog spuse marna. Ce-ar fi Nicolae, daci i-am scrie o scrisoare in care s5. ii - Nu peste mult timp vine spunem ca tu ai vrea si primqti de la el acest dinozaur de plus? Si daci vei fi cuminte, poate iti aduce unul riturile saptaminale, ceea ce

exact ca acesta.

-

Dar eu il vreau acum! Eipi" Emilian.

indiritnici si neascultitori Mog Nicolae Pentru ci nu-i iubqte? se interesi Emilian. Copiilor

le aduce doar o nuia,

ii aminti mama.

Mogul ti iubegte pe togi copiii, dar biiegeilor gi fetigelor care sunt tot timpul nemulgumigi le

di o lecgie.

ci nu pot primi de fiecare dati tot ce isi doresc. Daci ar fi asa, ar ajunge si nu mai mai face diferenta intre zilele de sirbitoare 9i cele ob\nuite gi ar deveni foarte pretenpreluiasci nimic, n-ar giogi, ii explici marna. f,milian se gAndi cu gro aza cum ar fr, daca Mosul ,o ru i-ar pune in cizmulige decit o nuia, din simplul ""''k modv c5. este un baietel prea pretentios. CAnd vine Mog Nicolae? se interes5" el dupa ce, ca un baietel cuminte ce era) puse inapoi pe raft dinozaurul de plq. Nu peste mult timp, mai sunt doar trei saptamAni, il linigti mama. - Cit mai trebuie sa dormim pAna atunci? se interesa Emilian in continuare. De exact douazeci si unu de ori. - Bine, se declara Emilian de acord. Dar ii scriem Mogului scrisoarea imediat Copiii trebuie

si

invege

',!.1^

ce ajungem acasi., nu?

Bineinteles, zimbi mama.

Emilian se linigti gi - si vezi minune dupa trei saptamAni, intr-o dimineala cu multa zapada, deasup ra cizmuligelor pregatite de cu sear;", trona in toata splendoareasa mult rAvnitul dtnozaur de plug.

95

Nu ureau sd urmdresc spectacolull Ana a;tepta cu neri"bdarc ziua de duminici. Cu cAteva zile inainte marna ii diduse vestea cea mare ci a cumpirat bilete la spectacolul circului care poposise gi in ora;ul lor. Circul nu era departe - mergAnd pe jos in zece minute au 9i ajuns. Ana nu mai fusese niciodati la circ si, vizAnd cortul urias, se simti ugor descumpaniti. Eu nuuu vreaaau si urmiresc spectacolul! se smiorcii nesiguri. -Dar de ce nu? o strAnse marna in brate pe fetiga ei, care avea lacrimi in ochi. psn11u ci sigur sunt tot -felul de lucruri ingrozitoare acolo inS"untru, spuse Ana printre suspine. - Nici vorbi de a;a ceva! Vor fi animde imblAnzite gi un clovn care cu siguranta va fi foarte amuzant. Vor mai fi gi acrobagi, care sar si se rotesc in aer! incerci marna si o linigteasci.. Mai avem pufin timp, daci, vrei putem sa ne plimbim pugin in jurul circului! zise ea vdzind nesigurangaAnei gi porniri tinAndu-se de mAni. in spatele cortului se aliniau garcuri in care se aflau cigelusi, porumbei, dar 9i ursuleti si chiar si un elefant. 12 ui1s, si animalul tiu preferat este aici! arit5" mama ci"tre elefant. -Ana examini cu interes elefantul pentru ci, intr-adevir, acesta era animalul ei preferat. acasi dormea $i cu un elefant de plug. Tocmai atunci veni la animal dresorul qi ii scirpini urechea. Yazbnd ciAna priveste curioasi. elefantul, ii spuse: inainte de spectacol lntotdeauna dezmierd putin urechile lui Jumbo, a;a igi indeplineste sarcinile cu mai mult entuziasm, ii explici el z6"mbind. Poftim, zise el intinzAndu-i Anei un mir, pogi si i-l dai tu. Nu-mi face nimic? intrebiAna agjtata. Jumbo? se uiti la elefant cu prefrcuti uimire dresorul. Ai putea si te urci pe spatele lui si nu ti-ar clinti nici micar un fir de pir, o lin\ti el. Ana se apropie si intinse fructul catre elefant. Jumbo lua cu grija cu trompa fructul imbietor si cu o singura miscare il fl"cu sa disp arl in gura lui. O privi p. Ana cu multa recunostinga,

in

fa

zis fuses,

dar intre

-N Man -D

tocmai I

-D -it -St

-E, Ceza

intrezilre

mai md

-$i -D vedea in

scuturAndu-si spre ea urechile, ca $i cum ar frvrut sa-i multumeasc;,.

acum du-te repede

- $i iniuntru, ca nu cumva sa intAruii la spectacol. Primul numar va fi al lui Jumbo! spuse dresorul. Ana fugi fericiti spre intrarea

cordui,

gasind loc chiar

in primul rAnd. in timpul spectacolului constati cu satisfacfie ca Jumbo ii arunca o privire, b" chiar dupa parerea ei - ii fh"cu cu ochiul in timpul numS"rului cu elefanti.

i1:/L:,i:li

:,::;:11r.

'%

.:'44.

96

Nu ureau sd mAnAnc supal lui Cezar se afa o farfurie cu supi de rosii aburindi. Mai bine zis fusese aburindi cu zece minute inainte, cind i-o pusese marna in fagi, du intre timp Cezar nici micar nu se atinsese de ea. in

faga

minAnc supa! repeta el incipi"gAnat. deja gi se pregiteau si serveasci felul doi. De ce egti aqa incipi"gAnat? suspini mama. Am pregitit supi de rosii - pentru ci gtiam ci este preferata ta. tocmai Dar acum nu vreau si o minAnc! rispunse Cezar urAcios. inc5" nici nu ti-ai vizut noua farfurie, spuse malna. Ji-am cumpirat-o ieri. - Serios? se lumini" faga lui Cezar. Unde e? Vreau s-o vid! o rugi" el' - E chiar in faga ta, ii ftcu marna cu ochiul. pe fundul ei e super-eroul ti"u preferat. $i acum nici nu o remarcase. Marginile erau verzi si parci se pAni care farfuria pe surprins Cezar examini avea intrez1reasi o sabie. Cezx ar fi vrut tare mult sa gtie ce figuri de super-erou e ascunsi sub supi, deoarece Nuuu vreaaau

si"

-Mama gi tata terminaseri.

multi eroi preferagi. Nu putea ghici care dintre ei ar putea fi, iar mama refuzasS. ii dezvi.luie secretul. jos. Si cum o si pot vedea ce se ascunde pe fundul farfuriei? intrebi Cezar cu colgurile gurii lasate in Doar mAncAnd supa, spuse marna. Daci minAnci toati supa, farfuria 9i se golqte 9i imediat se va putea - imaginea ciruia dintre eroii tii preferagi se ascunde pe fundul ei. vedea VrAnd-nevrand, Cezar recunoscu c1 mama aYea tatei o privire prin care cerea dreptate. ii "t,tttca ajutor, eventual sa vina el cu o alti idee. Dar

mai

si tata dadu

din

cap, sugerand ca acesta este

singurul mod prin

care poate sa vada

dul farfuriei. Aqa cL Cezar

fun-

se apuca de

mAncat gi constat;. imediat ca supa era

chiar gustoasi, exact a;a cum ii placea lui. in cele din urm;" putu sa vad" p.

fundul farfuriei testoasa sa prefer atl din filmul de desene animate. Recunoscitor, siri in bragele mamei. Mulgumesc frumos, mami!

-

$i sa stii ca si supa a fost delicioasa! Pot s5. mai primesc o Portie?

intinse el fericit farfuria cu testoasa run]a spre mama.

97

Nu ureau sd strdnut in batist5l Intr-o dimineati ri.coroasi" de toamni erau doar cativa copii in grupi, mul;i se imbolniviseri si rimiseseri. acasi.. in timpul micului dejun Mara strinuti puternic. Sinitate! .spuse doamna educatoare, dupi" care ii intinse repede o batisti de hArtie, deducand din strambaturile Marei ci in curand va srrinum din nou. Poftim, ai aici o batisti, data viitoare te rog si stri"nuti in ea. Dar Mara nu intinse mana dupi batisti gi urmi un nou hapciuputernic. Nuuu vreaaau si strinut in batisti., strigi. intre doui strinuturi. Spiridugul Hapciu nu imi va mai gAdila nisucul, explici ea dupi cel de-al treilea strd.nut. Cine e spiridusul Hapciu? se interesi. curioasi.Alinuta, colega ei de gridiniti care acum sri"tea langi ea. - Cel care vine ne gAdili nisucurile ca si. strinutim. Iar el se distreaze bine cAnd ne strAmbim, explici ;i Mara. Mi-a spus mama, adiugi ea cu toati. seriozitatea. Spiridqul Hapciu iti spune gi si nu folosesti batista? intreba doamna educaroare. - Da! se lumini faga Marei laawulexplicagiei neasreprare. - Atunci acest spiridus Hapciu este o fiinti tare smecheri., clatini din cap doamna educatoare. Cu sigurantd ar rdde daci agi fi gi mai putini aici la grS"dinigi, cit mai mulqi fiind acas5., bolnavi. Pentru ci atunci cAnd strS"nuri, o multime de microbi igi pi.risesc gura 9i nasul. Cum arati microbii? intrebi Mara. - Microbii sunt atAt de mici, incAt nici nu pot fi vizugi cu ochiul liber. Dar vi-i pute,ti imagina ca pe niste mici ghemotoace p5"roase, care au guri mari, cu dingi ascugigi gi gata de atac. Daci, nu ai o batisti in fata ta, atunci acesti microbi mititei se impristie in aer si se asazi pe cei care se afll in apropiere. in cazul in care in tine se ascunde o boala, pe care s-ar purea ca tu si nici nu o simgi, ei o transmit mai departe si ii infecteazi. pe cei pe care s-au asezat. E posibil ca mAine si figi gi mai putini la gridinigi, iar mie asta nu mi-ar placea deloc. vai! Acum microbii srau aici, pe mine? se inreresa Alinufa ingrijorat" ;i incepu si. se ;rearg" p. faga. ir r.*rt timp rogi copiii din grupa se srergeau de zor pe faga, in timp ce doamna educaroare

1

deoarece

I

,

it,,:,].

incerca sa-i linisteasc;..

-

Calmad-va! spuse ea rizdnd. Sa speram

ca de aceasta data nu s-a

intimplat nimic ri.u,

dar sper de asemenea ca de acum inainte

Mara

sa foloseasc5" batista de hArtie

,-ffi w

*;

ffir

^ffi*nffi

WW

atunci

.a1d simte civa srrS.nura. Incet, incet spiritele se calma ri, iar dupa micul dejun Mara veni la doamna educatoare cu o rugi"minte. Va rog frumos sa imi dagi o batista de hArtie. E mai sigur sa am una in buzunar. Cine gde cind ma viziteaza din nou spiridqul Hapciu?!

98

v

I

I cletz

juca mea

si to

gim

T

care

cu

e:

t inap

Nu ureau sh merg cu motocicleta ,\ v -f pana acasa! Mama porni cu Robert spre parc.

motocicleta mea cea mici! o rugi, Robert pe mama.

Hai si ducem

-Mama se bucuri Eiauzind ci Robert vrea si meargi" cu micuga motocicleti, deoarece ata puteau ajunge mai repede in parc, unde biiegelul se putea

Dar cAnd sosi timpul si porneasci spre casi, Robert nu mai vru si meargS" cu motocicleta. Nu mai vreau si merg cu motocicleta! se incip{ini el. Mami, adu tu motocicleta! Dar, Robert, motocicleta e a ta! il apostrofr marna cu fermitate. Eu nu ma pot asezape ea!Tir ai adus-o ;i tot tu trebuie si" o gi duci inapoi! Nu mai vreau si merg cu motocicleta! continui. Robert si strige gi porni spre casi intorcAndu-i mamei

juca in voie.

qi

-

motocicletei spatele.

scuturi, dupi care porni iar{i pe trotuar spre casi. Dar o alt6. rafall" de vAnt il duse inapoi pani la motocicleti. De atitea ori voi sufa si te voi trimite iar si iar inapoi la motocicleti, pini nu te a;ezi pe ea si pornegti -ea spre casi! spuse vdntul. cu Lui Robert nu-i plicu deloc ce auzi, a;aci incerci din nou s5. inainteze ciliva pa;i. Eu re-am avertizat! spuse vAntul gi mai sufa inci o dati cu putere, trimigAndu-l din nou pe Robert Dar deodatS.

-

se isca

inapoi la motocicleta

un vAnt puternic, care il sufli pe Robert pAni la motocicleta

sa.

Baiatul

se

lui. Pot sufla;i mai tare! Robert mai incerca de citeva ori, dar cA"nd c\zu in fund din cauzavAntului puternic, renunfi. - Bine, merg acase cu motocicleta! mormai baietelul qi se a$ez" p. motocicletS".

In

acea clipa vAntul se

linigti si se mai auzi doar o ;oapta: Distractie pla-

-

cuta, Robert!

Dupa toate acestea, mama si Robert ajunsera acasi destul de repede.

99

Nu ureau ca tata sd mearga la antrenamentl Tata stitea in usi gata de plecare, cu geanra de sport pe umir.

Dor

Mi gri.besc inapoi la voi! spuse el dAndu-i mamei un pupic pe obraz - Vivianei pe cregtet. unul ;i Unde merge tata? se intoarse Viviana spre mama dupi ce usa se inchise in urma tatei. o informa marna. Stii ci de trei ori pe siptam6.ni. merge la sali. -Laantrenatnent, Nuuu vreaaaau catatasi meargi la antrenament! se lisari" in jos colturile gurii Vivianei. - Sportul e foarte important, spuse mama.'Iata are un loc de munci unde sti foarte mult tn fata calculatorului. Din aceasti cauzi" are nevoie ca de mai multe ori pe siptimAna si-si miste bine mAinile si picioarele, pe care nu prea le foloseste in timpul zilei. Dar txteazl.la calculator, nu? Atunci isi foloseste mAinile! rispunse Viviana. - Omul nu-si consumi energia folosind calculatorul, incerci marna si ii explice. Pentru a-si obosi trupul si a-si deconecta gAndurile are nevoie de sport. Dar mie si aqa imi lipsqte tata si nu vreau si plece! insisti Viviana. - Daci tata nu ar merge si" se antrenezei-ar lipsi foarte mult miscarea si ar fi tare neplicur pentru el. Sigur nu vrei ca tata si se simti r5.u, nu-i ala? intrebi, marna. Viviana scuturi din cap. $tii ceva? Hai si facem si noi pugin sport aici in cameri pAni vine tata acas5"! ii propuse marna. $i daci vrei, tncepdnd de siptimAna viitoare pogi si mergr si tu la ora de gimnastici de la gridinigS"! Vivianei ii surAse ideea si mai tArziu, cind il auzi pe tata la us5., fugi siJ intimpine. Imagineaz|-Ei, tati! Si eu cu mami am fbcut gimnastica

-t

urma!

Tatt Dodo movila

-l Dar -,

imedia Dor

vizu tr' _l

-l -l distrug Dor

-l

$i de saptam ina viitoare mama ma acasa!

inscrie la ora de gimnastica de la gradi!

ii dadu fericita vegdle Vviana.

$tii,

miscarea

necesari pentru toata lumea!

': t :.lj

e

La gtidiniga doar I I Oesenezr dofm Sl ma

jo.

,':"i

"ir ''',.'l .:.::,.:::.|:!i/L.1. j//n

-"':i,N7,nffi

',tt,,t

l

tttiti.;::l:.1

't:t:t;:t:tiii' '"",;,,;ii,ilti

cu papusile,

iar asta nu-mi face corpul si oboseasc;", de aceea e nevoie de gimnastica.

4nn tvv

L

_-

r\u ureau sa ocolesc muEuroaiele de cdrtitdt plimbau tn parc. Unde egti? fugi Dodo inainte. Eu sunt deja aici, iar tu ai r5"mas in urma! Eu am cA;tigat! Tata igi urmiri zAmbind biiegelul care alerga vesel. Nu peste mult timp Dodo gisi un musuroi de cirtigi 9i siri pe el cu ambele picioare, nivelAnd mica movili de pimAnt. Cand Dodo siri chiuind 9i pe al doilea musuroi, tata il admonesta: Dodo, nu e voie si sari pe musuroaiele de cArtigi! S-ar putea si fie acolo chiar atunci o cArtiti! -Dar inainte c tatasi. isi poati" termina propozigia, Dodo gisi un alt musuroi de cArtigi gi siri gi pe acela. Te opregti chiar in acest moment ;i tmi promiti ci nu mai sari pe musuroaiele de cArtiga! Altfel pornim Dodo qi tata

se

-

imediat spre casi! spuse tata nervos.

Dodo

se sperie

pugin si ii promise repede tatei ci nu va mai siri. igi tinu promisiunea

pAn5"

in clipa in care

vizu trei mu;uroaie de cArti;i uriase, unul langi. altul. Ocoleste, te rog, muguroaiele de cArtigi!

il prweni tata pe Dodo.

- Nuuu vreaaau si ocolesc muguroaiele de c6.rti9i! se smiorci.i biiegelul. - Degi ai face bine sa-ti asculti titicul! auzi Dodo o voce de undeva de jos. Deja m-am siturat si-mi tot distrugi musuroaiele, iar eu si nu mai pot iegi la aer! Dodo privi cu atengie spre muguroi si vizu o clrtigi. micugi, dar foarte supirati".

-

Daci mai sari o dati pe muguroiul meu, o pigegti! il atengioni cArtiga pe Dodo. Dar Dodo se gindi ci un animal atAt de mic nu are ce si-i faci;i nu lui in seami atengionS"rile cArtigei, sirind pe rAnd pe cele trei musuroaie. Dar cAnd si sari pe cel de-al treilea muguroi, Dodo se trezi deodati in*. Si.ie;. tr-o groapi mare. Cizu atXt de brusc, incdtarerizi,in fund, ftra *kh sa mai poata sa iasa din groapa. spus ca o pagegti daca mai sari pe mugu-

Ti-am -roaiele mele! se uita cArtiga multumita

spre Dodo.

De acum inainte ocole;te-mi musuroaiele de departe daci nu vrei sa pagqti iar aga! Inainte ca Dodo sa poata da din cap, tataajunse lAnga el ;i isi qute baietelul sa iasa din groap;". Promit ca de acum inainte am sa ocolesc toate musuroaiele de cArtiga! zise Dodo intorcAndu-se spre tata, gi de data aceasta chiar avea de gAnd sa igi tina promisiunea.

101 :

I

-_

Nu ureau sd inchid robinetull Dupi

masa de

prinz Grupa Ursuletilor

pregitea de somnul de dupl-amiaz.i,. Copiii, sub supravegherea doamnei ingrijitoare, merseri" la baie ;i se spilari pe mAini penrru a purea dormi apoi linigtigi. Cine a terminar si nu uite si inchidi robinetul! li atentioni doamna n

se

-

...

mgrryltoare.

i

de replici, se si.turd gi veni lAngi ele.

Si gtii c5" daci lasi robinetul deschis, spiridqul care produce apa pui s5" lucreze degeaba. Din aceasti cauz.i"s-ar putea ca data viitoare si nu mai producS" api si atunci nu vom mai putea si ne spalim pe mAini si nici pe dingi. futa vrei? ka se uiti" la ea mirati., dar gi ochii Gretei se frcuri rotunzi de uimire. Despre spiridugul ce produce apa nu mai auziserS.. -- Mamica mea mi-a povestir, explici Renatavazind nedumerirea lor. S-a intimplat de cAteva ori ca nici eu sa" nu inchid robinetul de acas;", si atunci mama mi-a explicat ce consecinte poate avea acest lucru. Vorbea exact ca un om mare, a;a ca cele doua fetige o crezuri. Lea fugi speriata sa inchidl. apa, dupa care intrebi. curioasa: Ilnde produce spiridugul apa? - Asta nu stiu sa va spun, recunoscu Renata. Dar am sa o intreb Q1s12 are dreptate,

se adresS" ea Leei.

dupi un timp oboseste foarte tare si se supi,ri ci il

pe mama.

Nu mai putura

sa

continue

discugia deoarece doamna ing

riji-

toare le trimise cu blAndete inapoi la grupa. A;tepte pAna isi ocu pare

locurile in patuguri, dup i carc le ura somn u;or.

il visa pe spiridugul care produce apl si in somn ii promise ca nu-l va mai Lea

pune niciodate

si" munceasca

in

mult

ai<

sant cu

-F

rele coal

Dar Lea, de parca nici n-ar fr auzit atenfionarea, lasa robinetul deschis dupa ce se spale pe meini. Se grabea deja spre sala de grupa cAnd Greta o rrase inapoi. N- ai auzit ce a spus doamna ingrijitoare? intreba ea pe un ton superior, penrru ca ii placea sa-gi dea importanti.. inchide robinetul! o som i" eape Lea. Dar eu nuuu vreaaau si inchid robinetul! riposti. Lea. Dacd te deraryeazi aga de tare, inchidel tu! - Nu eu l-am deschis! se certi. Greta in continuare cu ea. Eu l-am inchis pe aI meu, pe al ti"u trebuie sil inchizi tu! Lasi-mi-n pace, nul inchid ;i gata! continui Lea cu obrizniciile.

-Renata, care asisrase la schimbul

Gelu

zadar.

102

Och

cul, iar

t

-F

si culese

-E

-t

culege

c

-b Lair

niciun r singur.

-S

J

se rosto!

-E -\,

Nu ureau sd culeg ffreref Gelu igi perrecea fiecare vacanri" de vari. la bunicii lui. ii plicea tare mult aici, fiindci nu se plictisea niciodati si tot timpul gisea ceva interesant cu ce si-si ocupe timpul. Haide, Gelu!Azi vom culege mere! il chemi bunicul. Culegem mecoapte si gustoase, iar bunica ne face din ele o plicinti delicioasi.

-

rele

ochii lui Gelu sclipiri cand ar,,i deplicinta cu mere ;i fugi repede la bunicul, iar acesta ii didu un cosulet in care si poari culege merele. Hai si. incepem si le culegem, ca s5" poat5" prepara bunica plicinta cu mere si culese imediat doui mere rosii pe care le puse in cos.

-

culege

-

cAr mai repede! spuse

Eu nu mai vreau si culeg mere! renungi, Gelu dupi cAteva minute. Dar abia ai cules vreo doui.! se uiti bunicul la el. Din acestea n-o si avem prea mult5.

bunicul

plicinti. Ia mai

citwa! Nu vreau si culeg mere! izbucni Gelu.

lui prea in serios istericalele lui Gelu, dar cAnd vizu ci. biiegelul chiar nu mai culege mir, incerci si.J convingi. Gelu insi nu se lisi induplecat gi bunicul culese in continuare mere de unul singur. [a un moment dat alese unul si musci din el cu atAta pofti, incAr Gelu incepu si. saliveze gi el. Sigur e delicios mirul! intinse Gelu m6.na dupi un mir rosu, dar nu reusi si-l prindi, deoarece acesta se rostogoli. Unde te duci, mi.rule? Vreau si te minAnc! Eu nu vreau si mi minAnci! Nu aju$ la culesul merelor din copac dar vrei si" le minAnci? Mir vorbitor! lqa ceva nu existi.! zise Gelu cu ochii rotunzi de uimire. La

inceput bunicul nu

niciun

-

Ai

vrea sa manAnci si placinta cu mere,

-degi nu vrei sa ajugi la

prep ararea eil

il

cerra

in continuare m5.rul. - $i ce daca? veni raspunsul zeflemitor din partea lui Gelu, care inhaga repede marul si mugca din el. Pfui! E plin cu viermi si nici mi"car nu e dulce! Asta sigur ai ft"cur-o inrenrio-

t.,

nat, marule!

Marul dadu din

cap,

mulgumit de el insusi. Apoi sti"tu din nou de vorba cu Gelu, care de ta dati

il

aceas-

asculra. La ln-

demnul marului vorbitor se apuca din nou de cules, deoarece intelesese ci atunci e cu adevarar delicios marul si placinta cu mere daca munceste mai intAi penrru ele!

103

Nu ureau sd-mi ascut creioanelel Dori sti.tea la biroul ei si colora in cirticica pe care o primise cadou de zita ei. Thre mult ii mai plicea si. coloreze si era si foarte talentati. Mama o lauda de fiecare data, spunxndu-i ce frumoase sunt desenele si culorile alese. Dar cumintenia nu duri prea mult. Mama observi" ci fetiga incepe si arunce unul dupi altul creioanele, cateva dintre ele cizind pe covor. in timp ce arunca creioanele, Dori mormiia: Nici acesta nu e bun! $i acestuia i s-a rupt varful! Nici acesta n-are vd.rf! $i

acum eu cu ce si. mai colorez?

Noui ne-ar plicea

tare

In timp

listi. AtAt nu o auz

-H nr

Dar

s5"

-A(

de pe car

Mam

Mama urmiri o vreme comportamentul fetitei ei, dupi care ii spuse: Ascute-gi creioanele gi atunci poti continua si colorezi! -Dori se uit5.la malna cu faga imbufnati, dup5. care ii intoarse spatele gi pleci de la birou. Nu vreau s5"-mi ascut creioanele! Atunci mai bine nu colorez! -Dori se xeza pe covor s5" faci, un puzzle, creioanele rimAnind impristiate pesre rot fiindci fetiga nu avea chef si le puni.la loc. Dar dupi un timp se plictisi gi de puzzle si se asezi. inapoi la birou. Mama consrari. cu bucurie ci se apuci" din nou de colorat, crezAndci Dori va incepe si-si ascuti creioanele. Aceste creioane ;i acum au virfirl tocit, iar acestuia i s-a rupt de tot vArful! mormli din nou Dori. Nu le-a ascugit nimeni! Desi tare mult mi-aq dori si colorez! tu singuri.! o indemni mama pe fetigi. -Ascutele Nuuu vreaaau s5"-mi ascut creioanele! strigi. Dori lovind cu pumnul in masi. Atunci imaginile din cirticica de colorat iesiri din carte si se asezarS. pe masi in faga fetiEei. Una dintre ele, o printesi in rochie cu volinase, prinse grai:

igi ascugi creioanele, a$a vom

Horar

mult si fim frumos colorate! Acum suntem

sterse si rransparente! Iar

_Di -Nr Mam

razginde Bietel

pe Horat

nuiseft ploaie,

c:

_N(

Dar r sti"tu pu! casei lui l

daci tu nu

Ei rimAne.

ce vorbea printesa, celelalte desene dadeau gi ele

din cap.

Te rugam din suflet, ascute-ti creioanele gi colore aza-ne! o ruga pe Dori si o calea;ca penrru prinrese. Vei vede a ce dupa ce ne colorezi se va contura

o adevarat|poveste! adaug"

;i printul.

q

Dori se minuna de desenele vorbiroare, iar apoi se apuci de ascutit creioane. Cand toate creioanele aveau vArf, continua colorad. itr scurr timp printesa, prinlul si caleasca isi etal arl. minunatele culori , Lar Dori le privi mulgumitS". Multumim frumos! spuse printesa pe un ton satisfb,cur. Iar acum urmeaza povestea, fii atenta!

,,.,::.:,.

Desenele

ii

- acum colorate -

spusera minunata poveste

a CenusS"resei, iar

Dori promise

ca de acum inainte igi va ascuri

de fiecare data creioanele.

104

___

Nu ureau sd ud florilel Horatiu stitea in camera lui privind si aranjAnd cartonasele cu fotbal\ti. AtXt de concentrat era, incnt uiti. de orice altceva din jur. Aproape ci nu o auzi

-

Dar

-

nici pe marna cand il strigi.

Horatiu, am pus aici stropitoarea.Te rog si-gi uzi florile din cameri. si nu uiti!

de oe

Acum nu vreau si ud forile! spuse Horatiu

ftri

si-gi ridice micar ochii

cartonase.

Mama se uiti surprinsi la biietelul ei, cS"ruia pAni acum

-

Dar, Horatiu, florile tale sunt insetate,

ii ftcea plicere si ude florile.

il rugi mama.

ud florile! repeti Horatiu smiorciindu-se. Mama nu mai insisti", dar ii lisi acolo stropitoarea, sperAnd ca mai devreme sau mai tArziu biiegelul s5. se rugAndeasci" gi si-gi ude florile. Bietele flori se ofileau deja de sete. una dintre ele suspini, dar nici acest lucru nu il impresioni. prea tare pe Horatiu. Arunci. doar o privire florii, dupi" care se intoarse la cartonasele sale. Vezfundci micului lor sti"pAn nu i se face mili de ele, florile se intoarseri spre fereastri si ciutara ajutor afari. Sus pe cer vdnx\. un nor de ploaie, care se apropie tot mai mult de fereastri. - Norisorule, ud5"-ne, te rugim! il implori o foare pe norisorul de ploaie. Dar norul stia ci" nu poate indeplini dorinta florii, pentru c5.l-ar fi impiedicat sticla din geam. Nor\orul stitu pugin pe gAnduri, apoi chemi in ajutor vAntul, iar ei doi impreunS" provocari o furtuni. mare chiar in faga casei lui Horatiu. Aceasta atrase si atengia biiatului, care fugi repede la fereastri., se uiti afari 9i se sperie putin de norul de ploaie ;i de vAntul puternic. Daci" nu uzi florile, atunci le voi uda eu! striga norul de ploaie. - Nu te cred, pentru ci nu poti trece prin fereastri! ii replica Horatiu, sigur pe el. Dar in clipa aceea vantul puternic scururi atit de tare fereastra, incAt Horafiu avu impresia ca in cAteva cliNuuu vreaaau

s5"

\

.M

pe va sparge geamul.

Ma

ajuta vAntul! continua norul. Sigur

asta vrei? in locul tau eu ag uda repede forile. Ce de cizi?

Dupa ce norisorul termina ce avu de vui din nou, Lar Horatiu se sperie gi mai tare gi intinse repede mAna dupa stropitoare. Mai bine ud florile decit sa spargi geamul! spuse Horatiu vAntului gi se gi apuca de stropit. Florile zimbtri" recunosc5.toare catre norigor si citre vant, iar Horatiu promise ca de acum inainte le va uda fari intdrziere de fiecare dati. spus, vAntul puternic

105

Nu ureau sh merg cu bicicleta fara rofile qtutdtoarel

Sir

-Thta

Sindel la lapte abu

bicicleta prin faga Tata stitea pe banci si o privea pe Bianca dAndu-se cu si dea jos blocului lor. urmi.rind-o, tatei ii trecu prin minte ci ar fi timpul da cu bicicleta pe rogile ajutitoare ale bicicletei, pentru ca Bianca si se poati deoparte. doul rogi. Zis gi frcut. Tata didu jos rogile ajutitoare ;i le puse

apa gi se

-tu

-Ar -N -A -D Dar

pi,mant cu bicicleti cu tot'

Pune inapoi rofle ajutitoare! Nuuu vreaaau si mi dau pe doui rogi! declari fetiga imbufnati' -Dar cAnd Bianca didu fuga la locul unde pusese tata rogile ajutitoare, constati ci acolo nu se mai afla Deodati atengia ii fu atrasi de un zgomot ciudat nimic. Se uiti bine de jur-imprejur, dar nu revbzuniciieri. la rogi ajutitoare grd'bindu-se spre scara vecini' Fugi la cigiva pa;i distangn. S. ,ritnlrrtr-acolo gi vizu cele doui ele, se opri in faga lor 9i le apostrofl: mea, acolo unde vi este locul! Voi incotro credegi ci merge$? Vb duc inapoi la bicicleta -Auzind acesre cuvinre, cele doui rogi ajutitoare se intoarseri, o ocoliri pe Bianca;i se grabiri mai departe lor;i de data aceasta le 9i prinse' citre destinatia lor. Dar Bianca ajunse din nou in faga dintre ele. Nu vrem si ne inroarcem la bicicleta ta, Bianca! se frgai una - Ne bucurS-m ci tu eqti deja mare 9i isteagi si nu mai ai nevoie de noi, adiugi cedalti'

t

sPune

-C

Sindel t

in tir

mai mare nevoie de noi, mai bine mergem acolo,

vorbi din nou Prima roate. chiar sunt isteaga? se minuni Bianca. Dar chiar adineauri am chzutcu bicicleta! Cele doui roli o laudaragi o incuraj,rfa pe Bianca, spunandu-i ci in curand se va descurca si mearga cu bicicleta si fati ajuto-

rul 1or. Atit de mult insis tata, incAt in cele din urmi fetiga le crezu gi le lasa sa plece, rat eafugi inapoi la tatagi Ia bicicleta ei. Acum voi reugi singuri! ii zise Bianca tatalui ei. Nu mai

Dupi

cAteva

ce

-C -Sr fierbinte

- in scara vecina locuieste o fetiga mai mica decAt tine si ea nu are la bicicleti rori ajutitoare. Ea ar avea

am nevoie de aiutorul

;

incerc6"nr

pe-HaisivedemcummergepedouS"rogi!ziseelginanddebicicleti. si se urci pe ea' Thta ginea de bicicleti' iar Bianca Bianca veni pugin speriati langi tata si lingi bicicleti Bianca care tata didu drumul bicicletei, 9i in clipa urmitoare dala. Totul decurse perfect pani in ,.ro*.nttrl in se trezi la

s

tiu!

starflrri nereusite

si miscari nesigure, Bianca

si mea rgh cu bicicleta tara rogi ajutito are.

invaga

106 l

L

rrt-r

Nu ureau sd suflu crenuurgtiit Sandel, e gatacina! striga mama

din bucatarie. masi, iar marna trebaluia pe lingi aragaz. se a;ezi gi sindel la locul lui si astepti ca mama si-i puni in fagi delicioasa cacao cu lapte aburindS" si cremrrrstii fierti cu musrar. cum vizu cina, ii lisi gura api gi se apuci imediat de mincat, dar se fripse cu cremrrstii fierbingi. siri el si incepu si-si miste mana in sus si-n jos in fata gurii, -fude! incercAnd si aline durerea provocati de mdncarea fierbinte.

-

Thta stitea deja la

-Atunci

-

sufli pe el! spuse marna.

Nuuu vreaaau si sufu crenvurstii! se smiorcii mai departe Sindel. Atunci asteapti pAni se rdcesc, ii propuse tata o alti soluqie. Dar eu vreau si-i

mininc

acum! Nu vreau si astept! replici sindel. Dar atunci un crenvurst tusi incet gi i;i pironi ochii rugitori asupra lui Sindel, care tocmai voia spuni ceva, dar cuvintele ii inghegari pe buze.

si mai

niciodati n-atn remarcat ca un crenvurst si. aibi ochi! se minuni Sindel. Sufli pe mine, te rog! il rugd, crenvurstul in soapti. Apa in care ne-a fiert mimica ta a fost cumplit de fierbinte si mi-e tare cald inci;i acum! M-ai ajuta foarte mult daci m-ai ricori pugin! - Oricum urmeazi" si te minAn.. it .o-p"ratie cu asta, faptul ci ti-e cald e o nimici toata! raspunse Sandel tot in goapra.

-

Ce ciudat,

?

In timp ce vorbea isi ridica mAna la gura ca nu cumva parintii lui sa observe

c5"

vorbeste cu un crenvurst.

lnseli! In burtica

-Tebine, stiind ci" am rafostmaurilvoisisimti foarte te-am hra-

nit. Dar caldura asra teribila o suport foarte greu! spuse viitoarea cini.. Sandel, ce ror ;ugoresri aco-

-

lo?

il intreba tata. Eu ... nimic ... doar - nimic . . ., se belbai baiegelul, temAndu-se cS vor rAde de el daciva spune adevirul. Se

!''''

uita la cren-

vursrul aburind si, ftcAndu-i-se mila de

:.ri,r.:

el, incepu sa-l sufle

indelung gi sirguincios. in doar cA.teva minute cina se raci, rar Sandel o inghiti cu pofta, apoi

se lasa

pe spate in scaun, cu

un zambet mulqumir pe buze. 107

In

Nu ureau s6-mi las umbrela acasAl

-\ Dar

A

Florina igi zari in hol umbrela cu buburuze si hotari pe loc si o duca cu

-1

eala gridinig".

-

ze! incepu ea sa cAnte.

Florina, n-avem nevoie de umbreli! Nu ploui! repeti marna. Si oricum nu

o pogi gine in mAni, avAnd in vedere ci vrei si-ti duci si gentuta gi pipugica. Nu

ii

T\

-t

Nu ploua! Nu avem nevoie de umbrela! spuse mama. Dar Florina se fh"cu c5. nu aude. Am umbrela cu bub uruze! Merg la gradi cu umbrela mea cu buburu-

Florina continui si ignore cuvintele mamei.

cr

trebuiau si gentuta gi pipuga, dar voia neapirat si umbrela.

priceapi de ce nu ar putea si le duci. pe toate trei. $i la urma urmei ar putea si. o ajute si mama! Doar c5" de data aceasta mama nu putea s5. o ajute, deoarece avea ambele mdini ocupate. Florina incerci si gini. in mAni in acelasi timp pipqa, gentuga si umbrela cu buburuze, dar nu reusi cu niciun chip. CAnd lua intr-o mini pi.puga si in cealalti" gentuta, atunci umbrela rimAnea pe dulipior. Iar cAnd lua umbrela intr-o mAni" gi pi"pqa in cealalti, ri"minea gentuta pe dulipior. nu e bine! izbucni Florina, cu gentuta intr-o mAni gi umbrela in cealalti, in timp ce pipusa rimase -,\a pe dulipior. Nu le pot gine pe toate trei! Dar eu vreau si le duc pe toate! Lasi umbrela acasi! ii spuse mama deja pugin iritati.. Ar cam trebui si pornim! - Dar nuuu vreaaau si-mi las umbrela acasi! reusea nicidecum sa

-

108

-(

mi"car r Gen lv

areaga.

,

-F

cu tine. Flor dupa

ca

-r

lua pe r nevoie, Flori

-T

in cele din urmi reu;i cumva si le ,tini in brage pe toate trei in acelasi timp: pipuga, umbrela si gentuta. mami!Am reusit! o privi fericiti Florina pe mama gi didu si iasi pe qi. -Yezi, Dar in clipa aceea, cu o bufnituri mare, cAzuritoate din mAinile ei. Au, asta nu-mi place deloc! se auzi mai intAi vocea gentu,tei. - Nici mie nu-mi place, zise pipuga. M-am gArbovit cu totul. lqa eu nu mai vreau si merg niciieri. ;i - Credeam ci mi va duce doar pe mine, adiugi gi umbrela. A;a nici mie nu imi mai convine. $i nici micar nu ploui", a;a ci nu ii va fi de niciun folos faptul ci mi duce cu ea. Genruta, pipuga;i umbrela Florinei se sfttuiri si stabiliri ci cea mai buni solutie ar fi si ii ceari fetilei si

&";i

ftcura. Florina, trebuie si alegi! spuseri intr-un glas pipuga, gentula si umbrela. Pe una din noi nu o pogi lua cu tine. Ginde;te-te de care dintre noi ai mai mare nevoie azi! Florina ridica unul cAte unul lucrurile clzute pe jos, le imbrig\i pe rind pe fiecare, pe p5"pq5" o si pupi., dupi care incepu si gAndeasci cu voce tare. Pipqa vine in fiecare zi cu mine la gridi, pe ea nu o pot lisa acasi. in gentugi am fustiga pe care o voi lua pe mine la gridi si in ea voi aduce acasi desenele pe care le voi face azi.Tnschimb de umbrela azi nu am aleagi.

pentru ci nu ploui. Florina ridici iari;i umbrela, dupi care se intoarse sPre mama: Mami, pun inapoi umbrela! Azi nu am nevoie de ea. O voi lua cu mine atunci cAnd va ploua.

nevoie,

-

109

Nu ureau sd stau la mas6[ GrupaAricilor se pregitea si. serveasci masa de prinz. Copiii se a;ezari frumos in jurul meselor si asteptari fimAnzi ca doamna ingrijitoare si le puni in fag| prinnrl delicios. Oliver era singurul care se foia. Se vedea pe el ci nu prea li convine faptul ci trebuie si stea intr-un loc. Dupi o scurti afteptare se si ridici ;i fugi la jucirii. Oliver, a.llaz5'-te inapoi la locul tiu! $tii bine ci in timpul mesei nu e voie si te plimbi! il mustri doamna educaroare. Doar aranjez ma;inuga, pentru ci. botul ii atdrni" de pe etajeri", explici Oliver. - p6il1s frumos din partea ta, dar ai fi avut timp si dupi prXnz, ii zAmbi doamna educaroare. -Oliver se a;ezi inapoi la locul siu gi incepu si minAnce supa. insi dupi cAreva minure se ridici" din nou, fugi la fereastri gi, trig6.nd perdeaua, se uiti afarl"pe geam. Auzise zgomotul frcut de masina de gunoi gi pentru nimic in lume n-ar fi ratat ocaziade a o vedea in actiune. Oliver, pani luim prAnzul ri.mAnem la masi., nu alergim de colo-colo! il mustri" din nou doamna

educatoare.

Dar eu nuuu vreaaau

aceea a\

apoi o I

-t

Ajur foarte b mamei peste m

plini de

-L N -I

alte pap s5"

stau la mas5"! izbucni

Oliver;i fugi la cealalti fereastri.

-Mai exact ar fi fugit, dar covorul se ridici brusc, iar picioarele lui Oliver

in el gi biiegelul aterizd. pe burti. Se ridici neryos, ftre sl-i mai pese de masina de gunoi, gAndindu-se doar ci sigur nu se va mai aseza la masi". Porni citre ug5", dar sci.unelul siu ii apiru brusc in fagi. Oliver se impiedici de el gi cizu din nou. De data aceasta se ridici smerit, dar nici acum nu avea de glnd si indeplineasci rugimintea doamnei educatoare. Se indrepti. din nou c5.tre usi", insi pe la jumitatea drumului un ursuleg de plq de pe raft ii tiie se impiedicara

calea;i, impiedicandu-se de el, ateizd.din nou pe jos. Observ ci obiectele din grupi sunt gata oricind si. dea o mAni de ajutor. Cred renunti si si te asezi frumos la masi., spuse doamna educatoare. ,,Poate totugi ar trebui sa ascult si si iau prdnzul fbra sa ma tot plimb. AtAt ci,t dureaza masa cred ca pot si stau si eu intr-un singur loc", : isi spuse in sinea lui Oliver si se aseza inapoi la mas5,, t"'-tt'

,

mAngAindu-gi

coill

Mar

pe care

la ultima

cazaturi

il lovise destul de rau.

110

c5.

vor si te convingi si

-t

dorm ft

Nu ureau sd dorm fara papuga rneal in seara aceea avea sa doarma la bunici. Mama o imbratisa si o saruta inca o data, apoi o puse in bratele bunicii. - Distracgie plicutS" la teatru, mami! Pupici, tati! strigi Iulia in urma lor. Ajunsa in camer5., Iulia uitase deja de ffistetea despirEirii de piringi gi se distri foarte bine in compania bunicilor. impreunS" cu bunica se jucari de-a pringesele, asezind in cerc toate pipusile mamei din copilirie pentru a servi ceai gi prijituri. Apoi iqiri cu bunicul in curte si se jucari cu cigelugii. Nu peste mult timp se insera. Bunica pregiti pentru cini un delicios grig cu lapte, iar apoi Iulia se juci in vana plini de spumi. Totul decurse bine, pAnd" cand Iulia se puse in pat. - Unde e pipqa mea cu care obignuiesc sa dorm? intrebi Iulia cotrobiind prin tot patul. - N-ai adus nicio pipugi cu tine, micuga mea! isi imbrigiga bunica nepotica. Dar ia uite, sunt aici atAtea alte papqi, pofi sa dormi cu oricare dintre ele. Dar mie lmi trebuie papusa mea, intotdeauna dorm cu ea! incepu sa plAnga Iulia. Nuuu .vreaaau sa Mama si tata isi luara ramas-bun de la fetiEa lot, Iulia, fiindca

-

dorm larapapuga mea!

111

Bunica incerci si o lin$teasci pe fetigi ari"tAndu-i toate pipugile, una mai frumoas| ca alta, dar Iuliei nu ii trebui niciuna, o voia doar pe a ei. Cind bunica i-o intinse pe cea mai frumoasS. dintre pipugile mamei din

copilirie, Iulia o arunci

-

gi pe aceea.

Eu nu mai vreau si dorm cu Iulia! prinse glas pipuga aruncatS.. Iulia nu ne iubeste! Desi ne-am jucat a;a

impreuni in dupi-masa aceasta! Noi am fost preferatele mimicii ei! Nici eu nu mai vreau si. dorm cu ea, mai bine merg intr-o alti cameri.! VeniEi cu mine? spuse o alti pipugi pe care Iulia o aruncase pe jos. Toate pipqile dS.duri din cap, porniri una in spatele celeilalte spre qi gi iesiri. Dupi ce se inchise usa in urma lor, Iulia incepu si plingi zgomotos. $uni66, ar fi buni, totugi, una dintre pipqile mamei! Dar acum nu mai vid niciuna ... - Cu siguranti s-au supirat. Le-ai jignit cand ai spus ci nu vrei si dormi cu ele, ii explici bunica. Eu zic ci ar trebui si-gi ceri scuze de la ele! Iulia fugi dupi pipqi, le str6.nse in brage ;i le aduse inapoi in pat. Iertagi-m5", vi rog, pentru ce arn spus mai devreme! Eram supirati pentru ci" pS"puga mea, cu care dorm de obicei, nu este aici gi nu at vrea si dorm singuri". Mi-ar plicea tare mult si dormigi cu mine! Pipugile ii acceptari scuzele si, c6.nd Iulia le culci in pat cu ea, se cuibiriri fericite lAngi. ea. Pipqile mamei vegheari toati noaptea somnul Iuliei. de bine

-I\

artificii

,

PAna acr

de mare

-j\

zgomot(

curile dt suporta.

incepu

J

Mutr<

Muki

cr

pugin in

-N

va fi fric

-A\ -Ace

timp

toate cu

de la fer

112

Nu ureau sd fie Tteuelionl c6"reva artificii ca si ne putem lua rimas-bun asa cum se cuvine de la anul vechi. Pana acum ai sirbitorit trecerea in noul an dormind, dar acum esti destul -

MAine e Rwelionul!

ii

spuse tata

lui Dorian. Am cumparar

i t 1

s5" poti aftepta miezul nopgii ;i si privegti focurile de artificii. Nuuu vreaaau ca mAine si fie Revelionul! Focurile de artificii sunt zgomotoase! Silviu mi-a spus la gri.dinigi ci a plans cind a vizut asti-vari focurile de artificii. Zgomoai, a fost atAt de puternic, incAt urechile lui nu l-au putut suporta. Eu nu vreau si vini Revelionul ;i nici ca urechile mele si nu suporte zgomotul focurilor de artificii! incepu Dorian si plAng5", dupi care fugi in carnera sa si se ascunse sub piturici. Muki, micuta maimutici de plus cu care obisnuia si doarmi Dorian, se cuibiri lAngi el si-l consoleze. Muki cunostea toate secretele biietelului, pentru ci. Dorian ii dezvaluia roate bucuriile si tristetile lui. Era pugin ingrijorati, fiindci" nu-i plicea si-gi vadi micugul stipAn pllngand. MAine va fi Revelionul, se uiti Dorian la ea printre lacrimi. Si oamenii vor aprinde artificii. Iar mie tmi va fi frica pentru ci sunt foarte zgomotoase. Ai mai vizut focuri de artificii? se inreresS" Muki. Nu, inci nu amvlzut, recunoscu Dorian. PAn5" acum am dormit intotdeauna de Revelion. Atunci nici nu stii c6"t de frumoase pot fi! spuse Muki visi"toare. Eu le-am urmarit de mai multe ori in timp ce tu dormeai! E o priveligte de vis: pe cer explodeazi o ploaie de stele si oriunde te uigi vezi luminiqe in toate culorile curcubeului. Ar fi bine si nu-ti mai fie frici, pentru ci. atunci am putea si le urmirim impreuni de la fereastri! E adevirat cd e zgomotos, dar privel\tea meriti., crede-ma!

de

mare ca

Muki

cu atdta enruziasm, incat starni interesul lui Dorian. Deodatl auzira o bubuitura puternicd, urmar;. de zeci de mici pocniruri. Dorian rresari, dar Muki se povestea

duse repede

in

faEa

ferestrei, f}"cAn-

du-i semn cu mAna micutului

sau

st5"pin.

Vino repede

ca cineva tocmai

sa vezi! Se pare

incearce sa vada

daci functi oneaz| artificiile cumparate!

Dorian fugi la fereasrra si ramase fari cuvinre vazdnd priveligtea. isi lua maimu{ica in brate, o saruta '.) pe cregrer si apoi alerga la tatal sau. Thti, tati! Hai sa incercam gi noi artificiile! il ruga el cu ochii srralucitori. - itr regula. Dar numai una! Altfel nu ne vor mai ramAne pe mAine, ii fhcu tata cu ochiul. 113

Nu ureau s6-mi aratf ezf"larull Intr-o dimineati senini de iarni, Manuela si rata deciseri ca dupi. micul dejun si. iasi pugin la plimbare. ?ta o ajuti pe fetiga si se imbrace, ii didu cizmele, ciciula, paltonul, insi Manuela dori si"-si ia singuri fularul, dar nu reugi si i;i acoperi cu el bine gAtul. Manuela, araryeazl-gi firlarul!Ji-e gAtul dezvelit ;i igi va fi frig! o aren-

-

Inr baiege

ii cun cesc,

s

voie

d

tion5. mama pe fetiEi".

preftcu ci nu aude vorbele mamei. Atunci mama veni in fata fetitei gi ii gAdili in joaci partea gAtului rimasi neacoperiti igi va fi frig la gAt, micuEa meal $i partea aceasta trebuie acoperitd, ariti mama spre pamea cu pricina. Doar ;i-am ar5.tat zilele trecute cum ffebuie pus firlarul ca si-gi acopere tot gAtul. Arxrleazill, re rog. Nuuu vreaaau si"-mi aranjez fularul! E bine 9i a;a! lovi Manuela cu piciorul in podea fari. a aveade gand si asculte vorbele mamei. Bine, du-te a;a. Micar igi vei invi.ga lecgia pe propria piele! renunli mama la cearti. -Thta gi Manuela porniri la plimbare. Vremea era seninS. si aerul proaspit, potrivit anotimpului. Dar dupa un timp simtiri;i frigul lafagi,si se bucurari ci s-au imbricat gros. Dar Manuelei nu ii era frig doar lafati, ci si la gAt, unde simtea in permanenti" un vint rece. Nici acum nu vrei si-ti aranjezi fularul? o intrebi vAnnrl rece pe fetigi. Si;tii ci igi voi gAdila gitul pani cAnd ,ti-l vei acoperi bine cu frrlarul! Nu vreau nici acum si-mi aran')ez fularul! E bine gi a;a! infrunti Manuela vAntul. - Atunci mi voi distra foarte bine! rAse vAntul. -Cu aceste cuvinte se intensifici deveni tot mai rece gi se cuibiri tot mai strAns la gAtul gol al fetigei. ;i De cAte ori Manuela igi ducea mAinile inminqate la gAtul gol, de atdteaori vAntul rece incepea si" ridi. Eu ti-am spus si-ti acoperi gAtul! se distra tot mai bine vlntul. - Buna ta dispozitie nu va dura prea mult, se imbufna Manuela si incepu sa traga de fular. imi aranjez imediat fularul, afa ci" nu-mi va mai fi frig si niciun vdnt nu-mi va mai gidila gA"tul. Manuela isi aranji cum trebuie fularul, care dupa aceeaii tinu de cald la git pentru tot restul Manuela

se

:

plimbirii.

,

i

mai copila;t

Iar vAntul rece pleca departe,

sa"

gAdile

"lgi

care refuz\" sa-gi aranjeze

i

'i

bine

fularul sau c5.ciula.

114

frunte T

IN

deven

siset

durear

Nu ureau un pat noul Intr-o seari, in timp ce ii pregitea patul lui Laviniu, marna observi ci" biiegelul ei crescuse;i patul ii ri"misese mic. A;a ci ii propuse si meargi si ii cumpere unul nou. Nuuu vreaaau

un par nou! Eu il iubesc pe acesta! Mai bine mi chircesc, se smiorcii Laviniu. Bine. Mai devreme sau mai

tiniuitivei

voie de unul mai mare. Acum culci-te!

da singur searna

ci

ai avea ne-

Noapte buni! zise marna sirutdnduJ pe

frunte.

In

Laviniu avu un vis straniu. Stitea pe malul unui lac, ,tinAndu-gi picioarele in api.. Dar apa din ce in ce mai rece si el simgea ci. mii de ace minuscule ii ingeapi piciorugele. Acest lucru il ftcu si" se trezeasci, dar senzatia de intepd.turi nu dispiru. VbitXndu-se, o strigi" pe mama, care fugi la el speriati. acea noapte

devenea

Ce s-a intAmplat, scumpule, ai

visat urAt? intrebi. mama. - Da, suspini Laviniu. Am visat ci imi tineam picioarele in api. rece ;i-mi era ardt de frig, incit deja mi dureau. Atunci m-arn ttezit,

nu a incetat. dor piciorusele? intrebi marna ingrijorati. -TeDa, mi inteapi, rispunse Laviniu. Acum nu asa de tare, dar mai inainte mi dureau foarte riu. ingeapS"? Atunci inseamni ci -Tece inseamni ci. au amorrit? doar au amonit, in curAnd id va trece, il liniqti mama. $i de ce au amorrit? intrebi Laviniu curios. dar durerea

-

Cand, dintr-un motiv sau altul, sAngele nu circula

asa cum ffebuie in ,

fii

piciorugul r5,u, de exemplu daci il multa vreme indoit, arunci a;a igi semnal izeazl organismul ci" ceva nu esre in ordine, ti explica mama. cand re-ai invArtit in par probabil ai alunecat mai jos gi nu ai avur suficient spatiu ca si-ri intinzi picioarele gi de amortit. Laviniu igi aminri despre dis.ufia de dinainte de culcare.

aceea au

. -i' f,.. .i' 1' .' ' ' :: lr.

t','

Dac5. as ayea un pat

nou, atunci nu mi-ar mai

,

amortl Ilicioarele? dezvolta el mai departe subiectul.

-

Probabil ca nu,

ras-

punse mama, pentru ca ai avea mai

mult loc. Dar acum

culca-te, re rog! MAine vedem ce pat de baiar mare sa-gi cumpari,m. ?.7

ln vis, Laviniu dormea intr-un pat confortabil in forma de masinufa gi i;i intindea picioarele plin de satisfactie. 115

Nu ureau sd beau din paharl Mami, mi-e

sete!

imi dai, te rog, pugini api? fugi Lori in bucatirie.

-Mama umplu un pahar cu api si i-l intinse. >,-IF

Dar acesta este un pahar! se revolti fetita. - Bineinteles! Apa se bea din pahar. Sau poate ai vrea si bei dintr-o farfurie? glumi mama. Nu, nu din farfurie. Dar nici din pahar, explici Lori. Eu vreau din biberon! Din biberonul meu cel vechi. Dar deja de mai bine de un an bei din pahar! zise mama sdrprinsi. - Dar acum nuuu vreaaau s5. beau din pahar! se enervS" Lori. - Bine, cedi mama. Daci ti-l doresti aga de mult, iti dau biberonul. Poate igi vei da searna singuri ci pentru o fetigi mare si istea,ti, care merge la gridiniti, e mai comod si bea din pahar. Cu aceste cuvinte, marna umplu biberonul si i-l intinse. Lori ii mulgumi cu ochii sralucind gi fugi cu el in cameri. il invArtea mulpmiti in mAni. si privea cu satisfactie imaginea atit de cunoscuri" de pe el. Doi pinguini alunecau pe o panti inghegati - aceasti, imagine ii plicea foarte mult si cind era mici. in timp ce se uita la ea, pinguinii parci prinsera viagi gi incepuri si" se miste. Si nu numai ci se miscau, ci parci aratau spre ea, rdzAnd zgomotos intre timp. Ce e at6.t de amuzant? ii intrebi. Lori mAnioasi., pentru ci nu-i plicea si rAdi cineva de ea. - Hi-hi-hi! se rostogoleau de rAs pinguinii. Pai, faptul ci. qti o fetiti. asa mare si totusi bei din biberon! - de ce e asta atAt de amuzant? intrebi fetiga putin mai calmd". - $i Biberonul e pentru bebelusi, zise un pinguin in timp ce isi stergea lacrimile ce ii curgeau pe obraji din cauza rAsului copios. Uit5.-te si ru in oglinda cit esri de caraghioasa: copil de gradiniga cu biberon in mAna! Lori fugi la oglinda si se privi indelung. Yazindu-gi refl exia, o apuc" ;i pe ea rAsul. Era intr-adev5,r o priveliste

foarte amlJzantl: o fetiga

M Cei d

ii

duc

it timp sisea buzul amdn

rimas

Se

lopait deloc

itt siapr celorl

Sebi ;

sara p ca cei

aieir de vo daca tON

asa mare

I

IT

se rid"

cu un biberon in mAna. Apoi brusc

.

. al

el sl ll

deveni serioas;". Daca pina si ea

de ml

ei daca ar vedea-o? GAndul o inspiimint;,, aga ci se grabi inapoi in bucatarie si puse in fata mamei sticla cu pinguini. Nu vreau sa mai beau din biberon, spuse ea. De acum inainte vreau sa beau apanumai din pahar. rAdea, ce ar spune prietenii

arezir ea.

T

tn

ceilt

asezat

Thvi

c

sara p faga.

/

ridica de ml

dar in 116

Nu ureau sd staujos ,\,ll ln autobuz! Mama sti.tea in statia de autobuz impreuni. cu gemenii ei, Sebi 9i Thvi. Cei doi biiqei asteptau deja cu neribdare sosirea autobuzului care avea si ii duci la verisorii lor.

Mami, cAnd vine odati autobuzul? intrebi neribdS"tor Thvi.

- Imediat, rispunse mama. Mai aveti pugini ribdare! -in cAteva minute sosi autobuzul, iar mama ii lui

de mdni pe copii si urcari.

;i

in

timp ce malna cumpira biletele, Sebi gi Tavi fugiri inainte s5" caute locuri libere. Mama ii ajunse din urml Biiegii ocupari doui.locuri alS"turate, iar mama se a;ezi pe un loc din spatele lor. Autobuzul porni, iar cei doi micugi ndzArivani rS"maseri.linltigi pina cAnd pirisiri oragul. Dup5" aceea se ridicari, amAndoi de la locurile lor, ca si" se poati uita mai bine pe geam. Sebi se duse si la scaunele din fata lor, care si se asezari. cu togii.

ri.miseseri. neocupate, si tot urca si cobora, ca pAn5" la

urmi si urce iar si si priveasci de acolo pe geam. Sebi, vino inapoi! il atentioni. mama pe biietelul cel neastAmpirat. -Sebi veni, dar nu se asezi., ci se urci cu picioarele pe scaun, sprijinindu-se de spitarul acesruia, si incepu si gopiie. Iar Thvi il imiti" in tot ce {bcea. Stagi jos, copii! se auzi din nou rugimintea mamei. Nu e voie si vi urcati pe scaun cu picioarele! Nu e

-

deloc frumos si e periculos! Autobuzul ia curbe, frineazl,, iar voi puteti cidea de pe scaun! Nuuu vreeem si. ne asezS"m! strigari. copiii in cor.

-in ciuda mustririlor

repetate de mamei

privirilor dezaprobatoare ale celorlalgi calitori din autobuz, gi a

Sebi gi Thvi conrinuara sa sar;" pe scaune.

ca cei

Yazind

doi nazdrivani

ai ei nu se potolesc nici de vorba

bun" ;i nici

daca le vorbeste pe un ton mai ferm, mama se ridica de la locul ei si il apuca frumos

Sebi, asezandu-l lAnga ea. insa in timo de mAna pe

-

ce

-f

il tinea pe Seb

asezat pe

scaufl,

Thvi continua

14 )::it:;l

tt:ii

'ii '.:

':,:,.ffi

,,,

sa"

sari" pe scaunele

din

faga.Atunci mama

se

ridica din nou, il apuca de mAna pe Thvi gi

il asezl,

dar intre timp Sebi se ridicase 117

si incepuse din nou

si gopiie. in

din urmi mama renunle si se asezi obositi" inapoi pe scaunul ei. insi rdmase cu ochii pe ei, mereu atenti., ca nu cumva copiii s5. cad5. de pe scaun. Voi de ce nu ascultagi de mi.mica voastri.? se auzi dupi cXteva minute din difuzorul autobuzului. Vegi vedea ci se va termina cu plAns daci vegi continua si siriEi pe scaune! Dar noi nu vrem s5. ne asezim! zise Thvi cu putini intArziere, fiind luat prin surprindere. Nu vrem! pregi.ti,ti-vi! se auzi din difuzor o voce care nu promitea nimic bun. -Atunci Si in acea clipi" autobuzul incepu si ia viraje - un viraj periculos dupi dtul. Apoi frAni brusc, dar nici nu se opri bine c5" porni din nou in trombi gi apoi se opri din nou. Viraj, frAni , viraj, freni - si continui tot ata pani cnndThvi incepu si plangi. Eu mai bine mi. asez, se smiorcS.i Nici nu e aga bine si sari in autobuz. - Daci tu te a;ezi, atunci m5. asez si el. se alituri Sebi fratelui siu. Nu e distractiv si gopii de unul singur. - in clipa aceea, dupi ce amAndoi seeu,agezari, incetari gi frAnele si se terminari. ;i virajele. Aurobuzul igi $i continui. linistit drumul mai departe. Acum autobuzul nu mai iaviraje. Sirim din nou? il intrebi Sebi in goapri pe fratele si.u. - Nu, eu prefer si" stau jos, scuturS" din Thvi. -Restul drumului cei doi fragi il parcurseri.cap stand linigtigi langi mdmica lor, ridicandu-se doar cAnd isi vdzur6" verisorii in staqia de autobuz. cele

mer$t

in

sfr

C,

plant albe,

imort T( de

sa1

porni

d.pq de la

plant

118

Nu ureau sd rdmAn pe cdrarel M-am gAndit, spuse mama in timpul micului dejun, ci am putea deja de mult aceasti iegire. in sfrrgit, se prevede o vreme superbi de primivarS". Ce idee minunati! incuviingi cu mult entuziasm tata. -Cezam-isi privi piringii cu ochi intrebitori: Ce e aceeao gridini botanici? intrebi ea. - Seami.ni cu gri.dina zoologcl,, doar ci in loc de animale aici poti vedea plante, explici tata. Acum, primivara, e deosebit de frumoasi! Natura e in foare, arborii imbraci" straie roz qi albe, iar paj\tile se prezintS. in mii si mii de culori. Atunci saptimAna viitoare vom merge la o gridini de plante? trxe Cezara concluzia. - Da, putem spune gi asa, zise marna. Dar nu cumva si ne uitim acasi aparatul foto!Altfel nu vom putea

merge la gradina botanici, pentru ci plSnuim

-

imortaliza privelistea extraordinari.

Toati siptamAna aceea Cezaraavu senzagia ci. fiecare zi dureaz| un an, cu atAta neribdare astepta sfrr;itul de siptimini.. in cele din urmi sosi ziua mult a;teptati. Sari sprinteni din pat si, dupi un mic dejun rapid, pornirS. la drum. Thta nu exagerase cAnd spusese ci gridina botanici este de-a dreptul superba - realitatea depaqi orice inchipuire a Cezarei.Topii si alergi fericiti admirand copacii, pisirile si miile de flori. Se abatu de la cirarea marcati, pa;ind veseli pe iarba moale si mitisoasi. Cezara, cfurarea nu este la intAmplare aici, o atengioni mama. in iarba de acolo infloresc tot felul de plante ocrotite, pe care pof si le calci din grqeali. daci nu mergi pe cirarea marcati.

119

Dar eu nuuu vreaaau si merg pe cirare! strigi Cezara, indepirtindu-se tot mai mult de piringii ei. ei auzi plAnsete gi suspine dureroase. Se opri speriati si se uiti in urmi. Au! Vai! Cine m-a ci.lcat a;a brutal? se scururi binuqelul. - eu abia acum incep si.-mi revin!vorbi ametit dedigelul de pidure. PAni acum am fost doar admirat, - $i nu sunt obisnuit si fiu tratat cu piciorul. Topora;ul igi aranja petalele sifonate, incercA.nd in acelasi timp si. se indrepte. Cine a iesit de pe cirare si a trecut peste noi cu atAta si.lbiticie? se plinse el. -Cezarase ru;ina foarte tare. Se apleci" spre ele ingrijorati si incerci si.le ajure, dupi. puterile ei, si-si indrepte coditele indoite gi si.-;i aranjeze petalele rivSgite.

-Dar de sub picioarele

tocmai pe capul dedigelului. Bine, te ierti.m, nu e nevoie si plAngi! se imbunari florile viz?nd regretul ei sincer. Dar data viitoare si fii mai atenti., sunrem foarte fragile! o sft.tuiri. ele.

Chiar in

Tata

se ric

inapr

vi

rog! N-am frcut-o intentionat! se scuzi. Cezara. N-am ascultat-o pe marna, degi m-a ci as putea si vi calc, zise ea uitAndu-se la ele rusinati gi o mici lacrimi. ii aluneci pe obraz si cizu

ls1121i-rni,

atentionat

N/

clipi mi intorc

pe cirare, promise

CezanmingAind pe rAnd peralele fiecirei foricele. - O, ce senzatie plicuti! inchise dedigelul ochii. - Da, se legini toporasul aprobAndu-l si el. intr-adevir, e un sentimenr foarte, foarte plicut. - Mi-ar pli.cea si mai pot rimAne aici cu voi, dar acum trebuie si. plec pentru ci altfel mi va cerra marna, spuse fetita tristi. Dar vi promit ci de acum inainte aceastS.

papu

D

io inder

pe nc

A

voi avea intotdeauna griji gi nu mi. voi mai abate de la

cirare! le promise

ea.

Floricelele isi fluturari frunzele in semn de ri.mas-bun, uitAndu-se cu drag in urma fetigei ce se indrepta spre pi.rintii care o asreprau zAmbitori pe ci.rare.

ffi l+:il::,,r'

*{ ,@

ffi

120

Rr

firimi

Nu ureau sd-mi iau papuciit Mama muncea de zor in bucitirie, pregitind paine cu ou pentru cind". Tata gi Rudi se jucau in cameri. cand mama ii anunti ca e gatacina. Rudi se ridici degrabd. gi se inft,tigi imediat in bucitirie. insi mama il rimise inapoi in cameri si-si incalte papucii. Lui Rudi nu-i conveni deloc.

Nuuu vreaaau s5.-mi

iau papucii! se opri el in mijlocul bucitiriei. - Rudi, nu mai fi aga de incipigxnat! suspini mama. Du-te frumos dupi papuci, altf.l igi

va fi frig la picioare! sau poate calci pe ceva si te intepi la talpi! Dar Rudi continui" si se uite la mama cu o privire incipiginatd, repetind intruna:

Nu vreau! Nu vreau! Nu, nu pi nu! firimituri de piine uscatS" de pe masa din bucitirie prinseri viagi. Firimiturile siriri cu indemanare pe podea, iar acolo porniri citre picioarele lui Rudi. Veniti dupa mine! vorbi una dintre firimituri. Se mergem repede in faga picioarelor lui Rudi, ca sa calce noi pe , rar noi il vom intepa bine la talpi". Ce distractiv va fi! Ag" se si intAmpl". Rudi mai fl"cu un pas ci"rre masi. si in clipa aceea o firimitura ascurira il intepa in talpa. Au! Doare! striga baiegelul. - Hai, pa;egte cu incredere ftri papuci! Pot intepa si mai tare! spuse o alti firimiturd.. -Rudi igi ridic5" picioarele, mai intAi piciorul drept, apoi stAngul. i;i privi tllpile si vadi daci mai sunt pe ele firimituri si constati. ci nu mai erau. Se bucuri", deoarece nu-qi dorea o alti ingepi.turi in talpd.

-intre timp, cAteva

-

Daci imi iau papucii nu o si" mi mai putegi intepa? re intrebi Rudi pe firmiturile rizboinice. Din pacate nu, nu putem intepa prin papuci, spu- se una dintre firmituri cu regrer vizibil.

-

Vai, ce bine! exclami Rudi si imediat fugi in camera dupa papuci.

De atunci Rudi n-a mai uitat sa-gi ia papucii cAnd mergea

in

bucatarie.

$i daca torusi se intimpla sa *:,.:

:.,,tij,?-"

-l

,.:iu

uite, era suficient ca cineva

ti:,:,:L,:,tfo

t

,

.'l:::n

?1

,

lo,"l,

,,,,r,"/t

si ii

aduca

aminre de ingeparura din talpa cauzate de firimituri gi alerga intr-un suflet sa isi caute papucii.

121

'/4^ir**''"+"",

Nu ureau sd cdnt la fluierl i;i inviti prietenii

impreuni si cinte fiecare la un instrument muzical si si formeze o mici orchestri. Mama Oanei le impirli copiilor instrumentele muzicale. MiEi primi toba, Gabriel trompeta, Alinuga xilofonul, Gloria tamburina, Laura cimbalul, iar Oana fuierul. Toati lumea se bucuri de instrumentul primit, in afari de Oana. Ceea ce nici nu se feri si" spuni" in gura mare. Nu vreau si. cAnt la fuier! ii spuse ea mamei. Mie imi trebuie trompeta! Oana, nu e deloc frumos si fii a;a de incipiganati! Gabriel a primit trompeta, nu pot si o iau de la el! -gi-a revenit acum fuierul, cAnti la acesta! spuse mama cu hotirire. Jie Dar eu nuuu vreaaau si cAnt la fuier! Nu vreau! Nu! incepu Oana si tropiie. -Dar mama nu o lui in seami si incepu si cAnte cu ceilalgi copilagi. Migi cAnta la tobi, Gabriel sufla in trompeti., Alinuga lovea xilofonul, Gloria scutura tamburina, iar l,aura lovea cimbalul. Oana era singura care nu i;i folosea instrumentul muzical. Nici micar nu ii urmiri pe ceilalti, pAni. in momentul in care i;i simgi mina pu,tin umedi. Atunci se uiti la mAna in care tinea fluierul gi observi" c5" acesta plingea. De ce plingi? il intrebi Oana. - psn11u c5.la mine nu cAnti nimeni, suspini fluierul si o lacrimi de-a sa cizu din nou pe mina Oanei. $i imi doream atit de mult si pot cinta! Dar tu nu vrei si m5" la;i! Sunt supirat pe tine! $i m-am hotirAt si vorbesc gi cu celelalte instrumente ca nici ele si nu mai c6.nte cu tine. Nu-mi poti face una ca asta! ii rispunse Oana scuturAnd furioasi fuierul. - Nici eu nu m-arn gandit ci tu o si-mi faci una ca asta, Oana, gi totugi nu vrei si cAngi la mine. Iar un fuier e Einut in viag5. de muzicl". Oana se gAndi pugin la vorbele fuierului, dupi care ridici. instrumentul la guri. gi sufli in el. Dupi aceea incepu si cAnte cu bucurie, piese care mai de care mai frumoase. Dupi un timp marna;i ceilalgi copilasi o priveau gi o ascultau doar pe ea, iar Oana Oana

la ea acasi;i hotirArS.

era foarte mAndra

de ea ins5.si.

#

,# p;:;::,:

;*w ..&

122

Te

te: in desen

ales jo

punea

din ac mod (

pe ma

Ur rAdeat

Te,

apa gi

Nu ureau sd inchid robinetul in timp ce md spal pe dinfil Teo adora baia,

fiindci acolo putea

te: in fiecare seari se putea

bilici

face o multime de chestii inreresanin vana plini cu spumi, frcend intre timp

spumi pe faiangi,. spalatul mainilor era-la fer de interesant - mai ales jocul cu recipientul pentru sipun. (Jneori, cand mama nu era acolo, Teo isi punea atAt de mult sd"pun pani igi umprea ciusul parmei. Apoi, cu pu|ini" apd., frcea din acest sipun multi, multi spumi", din care modela ,o, f.lrrl de figurine. Mamei jocul desene cu

mod deosebit.

-

acesta

nu-i plicea in

vai' Tbo! Iar te joci cu spuma! Ji-am mai spus ci nu trebuie si folosesti atat de mult si.pun cand te speli

pe mAini!

uneori cxnd il prindea asupra faptului mama doar zxmbea, apoi punea spumi pe nasul biiegelului ei si radeauimpreuni. Asa se int6,mpli si de data aceasra, apoi mama spuse: Si cum rimAne cu spalatul dingilor? Teo se si intinse dupi periu,ti, pahar si pasta de dind, apoi deschise robinetul penrru a umple paharul cu api gi incepu sd" se spele pe dingi.

-

Opregte apa,

Go! spuse mama. Nu trebuie si lagi apa si curgi in timp Dar eu nu vreau si inchid robinetul! Mie asa imi piace! se opuse Teo. e risipi! Oprqte-l! spuse mama rispicat.

ce te speli pe din,ti.

-Teo!Asta

Dar eu nuuu vreaaau se robinetul in timp ce ma spal pe dinti! se smiorcai Teo, repe_ tind inca de citeva ori ,,Nu vreau!" in surdini.. Mama intinse mAna spre robi_ ner sa il lnchida, cind deodata se auzi o bubuirura purernici". in cli_ pa aceea din robinet gigni un suvoi de apa care il stropi pe Teo din cap pAna in picioare. Nici acum nu vrei sa inchizi robined? se auzi o voce manioasa din chiuveti..

inchid

Ba da, ba da, vreau! se batbei

Teo ud leo arce,

scuipind apa care ii in guri. il inchid ime,ciat! Teo opri robinetul si dupi aceasri. intAmplare nu mai lasa niciod ate apa ajunsese si

sa curga degeaba.

123

Nu ureau sd fu. linigte in timpul citirii pouegtiil

l

avir

Era ora de culcare gi tata

lui mai mare,

lui in mAni

o carte de povegti din care fetiga frur

Sara, alese povestea ei preferati.

Ql1s51s-6 pe aceasta, tati!

Sonia, surioara

ii ariti

Sara si se

cuibiri in bratele lui.

mai mici a Sarei, se a;ezi in bratele mamei. Thta incepu si citeasci povestea, dar abia citi cAteva rinduri ca Sonia interveni. arati-mi! Nu vid imaginea!

-Tati, Tata ii ariti o imagine, apoi pe a doua;i pe a treia. Aceste

intreruperi nu incurcari foarte mult citirea povestii. Dar cAnd Sonia isi aduse aminte ce frcuse in ziua aceea la gridinigd. si incepu si-i povesteasci mamei, iar apoi il lui la intrebi.ri pe tata despre cum isi petrecuse ziualaserviciu, situagia se schimbi. Sonia, ft. liniste, nu aud povestea! o admonestS" surioara ei, Sara. - Nu vreau si fac linigte! riposti Sonia. -Mama incerci si o faci pe fetigi si taci. vorbindu-i in goapti la ureche. Dar in zadar, fiindci Sonia se abginea citeva momente, iar apoi intervenea din nou gi astfel nici Sara nu putea si se concentrezelapoveste. Sonia, ft liniste! o mustri. mama. Sara ar vrea si asculte povestea pAni" la sfrr;it. Nu o deranja! - Nuuu vreaaau si. fac linigte in timpul citirii povestii! Eu vreau si aleg povestea! rispunse Sonia moroci.-

noas5" gi lu5" in mAni cealdti carte de povesti.

Mama si tata schimbari priviri, gAndindu-se la aceeasi solugie: tata si ii citeasci Sarei, iar marna Soniei. Aga Sonia nu se va mai amesteca ln permanenti in povestea Sarei. Dar cAnd mama incepu si ii citeasci Soniei povestea, fetiga nu ingelese nimic din ea - auzeadoar cuvinte lipsite de sens. Atunci o zind, iegi din carte Soniei 9i prinse grai: Salut, Sonia! Eu sunt zAna cirgilor! Eu am griji. ca pove;dle sa ajunga la copii. $i nu-mi place cind cineva deranj eaza acest proces, aga cum ai deranjat tu in seara aceasta povestea surorii tale. Daca se va mai intA"mpl" vreodat5., povestile nu vor mai ajunge niciodatala tine. Dar mie imi plac povegtile! exclami Sonia. Atunci trebuie si,-mi promiti ca altadata nu te mai amesteci in povestea surorii tale! continulzina cargilor. iti promit! accepta imediat

micuEa Sonia.

(

;i

Dar pes

(

il pr

cioa

I si"

data nu s-a mai amestecat in povegtile Sarei gi a ascultat intotdeauna cu atentie si propriile ei povesti.

124

se

min

( nual sub sa at

Gatz $

fepet s5, va

va in Spre

lui,

s

sem iar

C

cont sam stAnr

pe

Ag" s-a gi intAmplat. Sonia nicio-

st

sc

Nu ureau Familia

se

pregitea

s5.

ia prAnzul. Mama asezase totul frumos pe masi.,

avAnd grryl" ca biie,telul ei,

-

sd stau pe scaunl

Ovidiu, si poati ajunge la toate cele necesare.

Aici e farfuria ta, lAngi

ea

lingura si furculita, explici mama. Asazi,-te

frumos la locul tau.

Ovidiu se asezl, ascultS,tor. Mama si tata erau foarte mAndri de el gi ii si spusera asta. Laudele il bucuraratare mult si era multumit de el insusi. Dar dupa o vreme nu mai putu si" stea locului si se tot foi pAna se urci" pe scaun cu picioarele. Mama interveni imediat: ovidiu, stai jos! Nu e voie si stai cu picioarele pe scaun! Ai putea si cazi! masd" se manAnci. sezAnd pe scaun, nu ln picioare! adiugi" si tata. -La Ovidiu se asezi", dar dupi. cAteva minute se ridici din nou in picioare pe scaun si mai lopai pe el. Mama il privea deja supirati si il mustri din nou. Nuuu vreaaau si mi asez pe scaun! Nu vreau! protesti Ovidiu. - Atunci nu poti si mai rimdi la masi! PAni. la urmi vei cidea si te vei lovi! Nu poti mAnca st6.nd in picioare! Te rog si te asezi! il atentioni din nou si tata pe biiegel. Dar Ovidiu tot nu se a;e25", ba dimpotrivi, incepu si. dea gi din mAini. La un moment dat scaunul incepu si se clatine pugin, iar Ovidiu se prinse repede de el, speriat. Egti sigur ci nu vrei si te asezi? se auzi o voce hArgAiti,. Pentru c5, dacl,vei continua si stai in picioare pe mine, asteapti-te la ce e mai rau! Mi voi clitina atAt de tare, incAr vei c5.dea si te vei lovi r5.u de tot! Ovidiu i;i dadu searna c5. scaunul era cel care ii vorbise, dar nu ii lui. in seamd cuvintele. Ri"mase in continuare in picioare si nu renunti. nici la gopiit. Dar cAnd se pregiti si sari din nou, scaunul se clitini primejdios sub picioarele lui. Se inclina atit de tare, incAt Ovidiu abia reusi sa atinga ;i apoi s5" se prinda de marginea mesei. Nu te rasturna, scaunule! il ruga Ovidiu disperar. Gata, nu mai sar! Si mi asez! Si chiar asa si ft.cu. Se asezl repede pe scaun si astepta sa vadi" ce se

va intAmpla. Spre norocul

lui, scaunul nu se

mai cladna,

iar Ovidiu continuS" sa manance

stAnd frumos pe scalln.

125

Nu ureau sd-mi duc eu gentufa de gr5dinilAt Lz

prege

si meargi cu marna la gridinigi. Se imbricase de una singuri, apoi i;i luase chiar;i pantofii gi cardiganul.

Veronica se pregitea frumos

pulsrn porni!

se

posti

ea

lAngi

qi.

TL! veni rispunsul

ili

Cind c6"nd

Deschid eu!

Desi abia reu;ea si ajungi pAni la clanti, fetiga deschise uga. cine

tele. l

duce gentula de gridinigS.? o intrebi. marna.

- $i Veronicii. Vreau si alerg pe stradi gi cu geanta nu pot.

- Am si eu o geanti, eu o duc pe a mea. Du-o tu pe a ta! ii intinse mama gentuta de gri.dinigi. ;i -Dar Veronica nu se intinse si o ia. Sti"tea in continuare la us5., ginand-o deschisi. insi cAnd mama puse jos gridinigi, spunAnd ci atunci aceasta va ri,mAne acasi, Veronica incepu si planga. Avea nevoie de geanti la gri.dinigi. De dus nu voia si o duci, dar nici si o lase acasi" nu voia. Nuuu vreaaau si-mi duc eu gentula de gridi! Dar nici nu vreau s5" rimAni acasi! suspini Veronica.

Ta

Dr

geanta de

Adu-o tu, mami!

se trezi la

viagi si incepu

s5.

SCAUN

chiuie:

Vai, ce bine! Voi fi geanta mamei! A;a voi avea intotdeauna pe cineva care si

nu mi va tdri prin noroi sau prin baltoace! riu

cedezr

si tata

in clipa aceea gentuga

va pirea

mAna

mi duci cu ea. Mama

sigur

$i nici nu mi va da niciodati altcuiva! De un sigur lucru insi imi cind nu voi mai fi gentuta Veronicii: nu voi mai putea sta la gridinitS. printre celelalte gentute si

nu voi mai auzi povestile lor despre locurile palpitante in care au fost duse de micutii lor stipAni. CAnd auzi cuvintele gentutei, \reronica rimase pe gAnduri: ,,Dac|gentula de gri.di vafr amamei, inseamni ci eu nu voi mai avea gentuli de gridi? Atunci in ce o si"-mi mai pun desenele? $i in ce imi voi duce la gridi ceva, mami? Totugi,

adeva,

La

dupa, de po,

ursulegul cu care dorm?"

- $tii decAt si-gi duci propria

Ta

imi duc eu gentuga

de

gridi! isi strAnse brusc Veronica la piept geanta. Tu n-ai

iar

apr

joace

geanti!

r

de cor

nut"'"'tt'"

"""-t*o*****u********un*.'u.'u,'

126

Nu ureau

sd beau ap6t

l-apranz Sami ;i piringii lui stateau in bucitirie in jurur mesei. Mama pregitise mancarea preferati a intregii familii: mancare de mazire cu chif_ tele. Mdnc5.;i Sami cu pofti., iar cand farfuriai se goli mai ceru o portie.

cind termini de m6.ncat intinse mana dupi p"h"., dar o retrase repede vizu cu ce era umplut acesta. Nu vreau api", ci sirop de zmeuri! se uiti Sami rugitor spre mama. u ap|in pahar, puiule, bea api, spuse mama. -Acum Dar eu nuuu -Tata nu putu vreaaau si beau api!izbucni Sami. si ii treaci cu vederea obirznicia. Sami' nu e voie si te comporgi a;a! Daci,ti-e sete, arunci bea api! E cea mai buni pentru sete. Dar pe Sami nici cuvintele tatei nu reugira us s5-lI convingi.. vv'v'r64' Statea rLdLsd" i? lrn uurlllnuale continuare la fa locul IOCUI si"u, SaU, tafa farisa Sa intinda intindi p'i",.1cu coada ochiului rJi.l" d. sirop de zmeuri. spera ca mama;i 4 0r tata L@L4 si J< cedezt' 9i sa-i dea pugin din siropul de zmeuri viznndu-i feEigoara ,,.rpir"ti. insi nu se intampli a;a mama cu api, dupi care marna incepu si strangi masa. sami statea in.or,ri'u"r. p. ::^t:': farisa faca nimic. scaun, Sami, bea-,ti apa! Dupi" aceea poti si mergi si te joci mai departe! il ruga marna pe biie,telul ei. vreau si beau api! ot:.:t beau nimic! spuse Sami gise ridici de la locul lui, fugind in cameri. ;l: 9i malna se uitari unul Yila altul, gandindu-se Thta la acela;i lucru: Sami igi va bea apa atunci cand ii va fi cu cAnd

:T:^i:ll,o** l*',:t-f

X"?t':i:lll_ld-d

adevarat sere.

La incepur Sami sr;"ru bosumflat in camera lui, dupa o vreme igi rasfoi cartile de povesti

cu dinozauri,

iar apoi incepu

si" se

joace cu cuburile de construit.

127

-T l i

La un moment dat arlzi un suspin adinc venind parci dinspre geam. Se uiti in jur, dar nu vizu nimic. Doar pisicuEa vecinilor stitea pe pervazul ferestrei. CAnd auzi si a doua oari suspinul, isi dddu sealna ci pisica era cea care suspina. Se

ridici

gi se duse la ea.

Pisicugo, de ce suspini? intrebS" el prin geamul intredeschis.

- Mi-e foarte sete! Micugii mei sti.pAni au observat si mi-au dat;i mie din ceea ce au biut ei. Au turnat in l-am biut aproape pe tot, dar putin tot a mai rimas pe fundul vasului, vasul meu din siropul lor de zmeuri. $i

iar pe acela l-am risturnat din grqeali. O parte din el a ajuns pe blana mea gi acum sunt foarte lipicioasi.. Uite

cum arat5" bliniEa mea! Nu stiu ce si fac, fiindci micutii mei sti"pAni au plecat la bunica lor, a;a ci ei nu mi pot ajuta, se plAnse pisicuta. Pe deasupra inci imi este sete. Siropul acela de zmeur| nu e bun deloc pentru potolirea setei! Lui Sami i se frcu tare mil5" de pisicugS., asa ci di"du fuga si o caute pe mama si ii povesti toata tarigenia. Si mamei ii piru ri.u de pisic5., a;a ci" deciseri si o ajute. Mama o lis5" pe pisicugi si intre pe fereastri, puse api intr-un lighean ;i o spili bine, iar apoi Sami o ajuti si"-i usuce blinip. Mulgumesc frumos pentru biigi! Dar inci mi-e sete si acum, mieuni pisica. Putegi si-mi dagi pufini api? Niciodati n-am si mai cer sirop de zmeuri! Nu e bun de nimic! Sami aduse din buci.tirie pugini ap5" intr-un bol, pe care il puse in faga pisicii. Aceasta biu pXni la ultima picituri, dupi care ii mulgumi lui Sami si mamei lui pentru ajutor gi se intoarse inapoi la casa ei. Sami o privi

dupi care se intoarse spre mama: Mami, si mie mi-e sete! Pogi si-mi dai pugini. api? -Mama didu din cap zimbind gi se duseri tn bucitirie, unde Sami bau un pahar mare de apa.

plecAnd,

128