Memorator De Limba Romana

-4 lsBN 973-7752-41

ltilxltl||!tltttttttl|| |tl 3.30

T I

Autor prof.VasilicaZegreanu

Memoratorde limba romdni pentru clasete5€

KlBogklet Bucuregti

EdlturaBooklet CP16-64,Bucuregtl ww.booklet.ro Tel.:02'l4113137 0722 428630 0723 152053

Memorator de limbarom

Pentrucomenzi: tel:021411.3137 emai|: [email protected]

Descrierea CIPa BiblioteciiNalionalea Romdniei ZEGREANU, VASILICA MsmoralorlimbaromAnl pent! clas€le$8 / VasificaZegreanu.- Ed. a 2-a, rev.- Buoregti: 2006 Bibliogr. ISBN97S7752.4'14 811.135.1'36(075.33) 371.27:373.3

@Editrrageel4d 2007 Toatedrepturile asupralucririiapa(inediturii.

Memorator de limba romana - clasele V - Vlll

5

Capitolull Vochbularul (lexicul) dintr-oIimba. cuvintelor cuprindetotalitatea Vocabularul Structuravocabularului: lexical(vocabularulfundamentalsau lexiculde A. Fondulyilripl bazi) cuprinde cuvintele cele mai uzitate, la un momentdat. B. Masavoabularului includerestulcuvintelor,care pot ti astlel structurate: - arhaisme- cuvinte care au dispirut din limbS: hatman, Doteraetc. - regionalisme- cuvinte folosite intr-o anumiti zonA a {5rii: lubenitd,barabuld,coblizanetc. - cuvintepopulare - cuvinte folosite in limbajulfamiliar, nerespectAdnormele limbii literare: a se pitula, matale,a gata etc. - elementede jargon - cuvintelolositecu scopulde a impresiona:bonjour,madame,m6rci,ciao etc. - termeniargoticl- cuvintefolositede anumitegrupuri (elevi, riuficitori, militari):na$pa,a da un tun, a $utietc. - termeni tehnici si €tiintitici - folositi in anumite domenii ale $tiinteiSi tehnicii:neutron,cip, reactoretc. CuvAntuleste unitateade bazi a vocabularului;acestaare o lormi $i unul sau mai multeinlelesuri. Sensurile cuvintelor: - sensulpropriu de baz6: este cel asociat unei imagini obisnuite:izvor - locul de pornireal rAului; aripa - parte a corpului; - sensulpropriu secundar. izvor - material de inspiratie; aripa- partealateralda unuiobiect; - sensulfigurat estesensulmai pulinobi$nuital obiectelorsau fenomenelorgi este stranslegatde context: izvor - genezd; aripd - curaj; CuvAntulooatefi: - simplu; - comDus- formatdin doui sau mai multecuvinte.

6

Memorator

de limba romAni

- elr
Compunerease poaterealizaprin: - contopirei binecuvdntare, rduficitor; - aldturare'. drum-dejier, duod-amiazd: - abreviere: SNCFR, RENEL, B.C.R., S.U.A. lmbogtlireavocabularului A. Mijloaceinteme: a) Derivarca esteprocedeul de formarede noi cuvintecu ajugi al sufixelor. torulprefixelor Prefixulestesunetulsau grupulde sunetecarese adaugdin fa{aradicalului unuicuvdntde bazdDentrua formaun cuvAntnou. Sufrxulestesunetulsaugrupulde sunetecafese adaugddupd radicalul unuicuvAntde bazi pentrua formaun cuvAnt nou. CelemaidesintAlnite prefixesunt:r+, in-, ns,,dez-,des-, rez-,res",sffi-. La acestease adaugdceleneologice: anti-, anl+, arhi-,ulba-,inter-etc. Exemple:reJace,in-doi,ne-astdmpir, dez-lipi,des{ace,rizbate, stri-luci, anti{ascist,super-arbitru, riltra-scurtA. arhicunoscut, inter-statal etc. Sulixelesuntde maimultefeluri: - lexicale, cdndformeazdcuvintenoi:aur-iu,fric-os,benzin-irie ot^

- gramaticale,cdnd creeazi lorme gramaticale(sufixe de mod 9i de timp); - lexico-gramatiale,cdnd exprima un sens nou gi o categorie gramalicald:alerga-re,copil-i, doctor-ita,scri-s etc; - diminutivale,lormeazS,cuvinte care arate obiecte mai mici: frafior, fet-iF, brdd-ut etc; - augmentative,tormeazAcuvinte care denumesc obiecte mai mari: bdiefoi, copil-andru,cas-oaieetc: - colective,indicd o colectivitate:lrunz-ig,studen!-ime, apar-aie eIc. Derivarca parasinntid se realizeazdat6t cu aiutorul prefixelor cAt S!al sulixelor:ne-primi-tor,ne-gti-in1e, iri-chip-ui etc.,Derivatele in serie se oblin de la un alt cuvAnt -an -cd derivat:lard + = tiranci; + -uta = tirancutd. +

de limbaromana- claseleV - Vlll Memorator

/

Familiaded,Ivinte estealcatuitadin totalitateacuvintelorformateprin derivarede la un cuvAntde bazi: drag, etc.Aicidisdrigu{,drdgila$,a indragi,drdgilagenie drag(eletingem:cuvantulde bazd- drag,radicalul derivate) mentulcomuntuturorcuvintelor 9i cuvintele cu orelixesi sufixe. derivate - lormareaunorcuvinlenoiprinalaturarea sau b) Compunerea unireaunortermenidejaexistenliin limbi. Se poate realiza orin: - adturare(cusauldri cratima): doui sute,floare-de-colt; - sudare(unire,contopire): treisprezece, bineficAtor; altceva, - abreviere Tarom,Asirom,S.U.A.,C.E.C. sauNescurtare: in fata carese ageazd elemente de compunere Prefrxoidelesunt r6diciniipentrua formaun cuvintnou:aero-,auto', bio-,filo-,geo-,hidro-,macro-,micro-,multi-,orto-, poli-,pseudo-,tele-,zoo- etc. Ele provindin limba interlatini sau din greacaveche9i au o circulatie nationala. Sufuoidehsuntelementede compunerecare se ageazadupe rdddcinipentrua formacuvintenoi:-cid,-cralie,{il, -fog,{ug, -log. c) Wilmbar?e wlorii granatlale sau @nvenluneaeste procedeulde formarea unornoicuvinteprintrecereade la o oartede vorbirela alta: - substantive adjective se potlormadin:adverbe(aproapele); (riticitii);verbela supin(mer(addncul) ; verbela participiu pronume(eul);interjeclii sul);verbela gerunziu(suferindul); (oful); - adjectivese pot forma din: verbe la participiu(culeasd); verbela gerunziu(fluturdnde); Pronume(aceqti);adverbe (asa); - adverbese pottormadin:adjecvtive (lrumos); verbela par(noaptea). ticipiu(ingdnat); Substantive B. Mijli,acdeitem6:lmprumuturib.Nbobgismele. din altelimbisau noiimprumutate suntcuvintele Neologisneb saucompunere, limbiiprinderivare createin interiorul avdndobligatoriuun componentneologic:design, etc. stres,show,miting,marketing

8 Memorator de limba romeni - clasalc V - Vlll Sinonimelesunt cuvintecu lormd diferita9i cu sens identicsau asemanator.in luncliede gradullor de echivalenlasemantica ele oot fi: - pertecE:cAndsensurilesunt identice:niciodati= nici_ cdnd; - aproximative:potop = multime,dor = durere,a adormi= a mun; - paniale - cAnd nu toate sensurilecoincid: ooftd = dorin{d,mut = tdcut, a elibera= a degaja; - totale- cand toate sensurilecoincid:destin = soarte, a muri = a deceda,sud = miazazi. Toatesinonimeleunuicuvdntalcdtuiesco seriesinonimici. Antonimeb suntcuvintecu sensuridiametralopuse:rece* cald, dragoste* ure, atent * neatent,departe* aproape,avantaj * dezavantaj. Omonimelesunt cuvinte cu aceeagiformd 9i cu sens comptet diferit.Ele pot li: .omonime lexiale: - totale- sunt identicein flexiune:lac - lacuri,pilA_ pile, banci - bdnci; - parliale- sunt diferitein flexiune:masd- mese, mase: lob - loburi,lobi; bob - boabe,bobi, boburi: . omonime gnmaticale - cdnd sunt pd(i de vorbire diferite:sare - substantiv/verb; toc - sulistantiv/verb. Omofonelesunt cuvintecare se pronunldla lel: ea - ia. O-nogntelesunt cuvintecare se scriu la lel: veseli - vesela. Cwintele @isemanfice sunt cuvinte care au doui sau mai multe.sensurilegateintre ele: foc (flacdri, ar$iti, incendiu, entrrziasm,rizboi, impugcdturd);a da (a oferi, a ddrui, a inmAna,a dona, a sacrifica). Parcnimelesunt cuvinte cu formd asemanatoaresi cu sens diferit:lacund- laguni; epic - etic; a asculta_ a ausculta; pronume- prenume;complement- compliment. Plnnasmul este o gre$eald de exprimare care conste in folosireaaldturatda unor cuvintesau a unor constructiicu acelagi sens: a urma in continuare;exemple pilduitoare; pubelelede gunoi; autoevaluareproprie.

Memoratorde limba romAni - clasele V - Vlll

9

ll CaPitolul Fonelica Foneticaeste gtiintacare studiazdsunetelelimbii. Sunetuleste cea mai micd unitatea limbii. SunetelelimbiiromAnesunr: - vocale- pot forma singuresilabd:a, i, i, e, i, o, u; - @nsoane- nu pot formasinguresilabi: b, c, d, f, g, h , j , I , m , n , r , s , $ , t , t , v , z , c , g , k ' g, ' ; - semivoale - seamenecu vocalele,dar nu pot forma s i n g u r es i l a b eq: , i , p , u . Diftonguleste grupulde sunetealcdtuitdintr-ovocald9i o semivoca6a)m-na,@r-na. la, pronuntatein aceeagisilabd:@re, Diltongulpoateli: - urcdtor(alcdluitdin semivocald+ vocald); - coborebr (alcdtuitdin vocald+ semivocalS):m@. Triftonguleste grupul de sunete alc6tuitdintr-ovocald 9i ^ doud semivocale pronuntatein aceeagisilabd:cre-(iqa)ne.ve-nreau) ' \__r/ Hiatulapareintre doua vocale alaturate,pronuntatein silabe diferite:a-q-ro-port;al-cp-ql; b i;g -lo-gi-e;i-dgg . Silabaeste lormat6dintr-ovocaldsau dintr-ungrup de sunete care contineo vocali $i care se pronuntecu un singurefort respirator.CuvAntulpoate fi: - monosilabic- format dintr-osilabd:deal: - plurisilabic- format din doud sau mai multesilabe: ca-sd;a-e-ri-si-re. Reguli de despedire a cuvintelorin silabe: 1. O consoandintre doud vocaletrece la silabaurmatoare:a-pa. 2. Doudconsoaneintre doui vocaletrec,prima,la silabadinainte gi, a doua, la silaba urmdtoare:ur-ban,sprin{en, nos-tal-gic. Daci a doua consoandeste I sau r despi(irea se lace inaintea celordoui consoane:ca-blu,sa-cru,pro-gres. 3. Trei sau mai multeconsoaneintre doud vocaletrec, prima,la con{rol,prinsilabadinainte$i, celelalte,la silabaurmatoare:

10

Memorator de limbaromani- claseleV - Vlll

tre- in cazul grupurilor lpt, mpt, ncl, nct, rct, rtf, stm, ndv despd(irease face dupi a doua consoanddin grup: sculp{a. jertJa. f unc-li-e,sand-vici, 4. Doudvocalealaturate trec,prima,la silabadinainte$i,a doua. la silabaurmdtoare: iu-ni-e,di-a-log,re-ac-tor. 5. In cazul cuvintelorcompusesau al celorderivatecu prefix,la desparlireain silabe se line seama de elementelecomponente:sub-al-pin,bi-o-sfe-rd, dez-ac-ti-va, in-apt,prunc-u-ciga$,mon-o-clu pronuntarea Accentulreprezinta mai intensaa unei silabedintrun cuvint.

Capitolullll Morfologia

Mortologia esteparteagramaticii carestudiazimodificarea lormeicuvintelor in cursulcomunicdrii. Cuvintele se numesc in gramatice pirli de vorbire.Acesteasuntde doudfelun: - flexiilb- careigi schimbdformadupi gen,numar,caz(parlile de vorbirenominale),persoane,numir, mod, timp, diateze(verbul).Acesteasunt:substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul; - neflertffie- care nu-gischimbiforma:adverbul,prepozilia, conjunctia, interjeclia. CAndintrdin alcdtuirea uneipropozilii, pi(ile de vorbirecu inlelesde sinestatetor(substantiv, pronume, adjectlv, numeral, verb,adverb,uneleinterjeclii) devinpd(i de propozilie. Articolut, prepozitia gi conjunclia au rolde instrumente gramaticale. t Pdrli de vobire flexibile Substantiwl Esteparteade vorbirellexibilicaredenumegte fiinte,lucruri, fenomene ale naturii,actiuni,sterietc,cunoscute in gramatici subnumelede obiecte. Felulsubshntivelor: - @nune,care denumescobiectede acelagifel (fatd,orag, munteetc); - propni,care denumescanumitefiin{esau lucrurispre a re

- clasele 11 V - Vlll delimbaromana lvemorator deosebi de celelalte fiinte sau lucruri de acelagi fel Bucegietc); (Alexandru, lleana,Bucuregti, simple(elev,soare, lagi); - @mp$e (floarea-soarelui,TArgu-Neamt); - Mivg au la forma de singularinleles de plural(ceata' roi etc)' Categoriigramaticale: altrei genui: masculin(m), leminin (f), neutru(n); b) doui numerc'.singular,plural; c\ cinciazuri: nominativ(N), genitiv(G), dativ (D)' acuzativ(A), vocativ(V). masculin llemi

unu- doi lo - doui lun- doud - cAndse denumegte un singurobiect:carte,om' b) singular Dloaie maimulteobiecte:cdrli,oameni'ploi pfunl - cdndse denumesc = deteclive de au numaiformede singular Unelesubstantive foame,sete.etc; altele plural:miere,secard,fasole,aur, va_r, humaiformi de plural= defectivede singular: taietei' blugi' Bucegietc. ca careau doui formede plural,diferenliate Suntsubstantive sens:corn- coarne,cornuri;cap- capi,capete,capuri. pentrua exprima c\ Caruleste formaluatade un substantiv intrun enunt. funclialuisintacticd Functiasintadicea substantiwlui "cine?","ce?" 1. Nominativ - subiect:Elevulscriepe tabE. - numepredicativ:Prietenameaesteplc!ob!4. - atributsubstantival meu,Dan,se joaca. Prietenul apozitional: 2. Mtzatiu "pecine?","ce?","pentrucine?","pentruce?","prin cine?","prince?","cucine?","cuce?","decine?","dece","de "pAndunde?", "cat?"etc. la cine?","dela ce?","cdnd?", - complement direct:L-amvdzutpe Georgeieri. - complement Mi gdndescla bunica. indirect: - complement de agent:Carteaestecititide elev. - complement de loc:Mdinemergla patllngat circumstantial - complement de mod:El citegtecu plScere. circumstanlial

Memoreldr

da limha romini

- .laqala V - Vlll

- complementcircumstantial de timp: Dupdploaieiesesoarele. - complementcircumstantialde cauzi: Mor de fricd. - complementcircumstanlialde scop: Adundflori pentruceai. - atributsubstantivalprepozilional:Mi-am pus fularulde l6ni. - nume predicativ:Mdnugilesunt de blana. 3. Genitiv:"al(a, ai, ale)cui? " - atributsubstantivalgenitival:Mirosulcozonaculuie pldcut. - nume predicativ:Frumuseteaeste a naturii. - atribut substantivalprepozilional;Din vdrful dealuluivine apa. - atributapozilional:Citesc opereledramaturguluiromAn,ale . lui lon LucaCaragiale. - complementindirect:Vorbe$teimpotrivacoleoilor. - complementcircumstanlialde mod: Merge contravAntului. 4. Datiu."cui?" - complementindirect:Buniculi-a dAruitMarieio sdniuld. - complementcircumstanlialde loc: Stai locului! - complement circumstantialde mod: Vorbegte asemenea unui om. - complementcircumstanlialde cauzd: Datoritdneoliienteia luat foc. - atributprepozilional:Este conlrarindicatiilormedicului. - atributsubstantival:Glorieeroilorneamului! - atributapozi{ional:Suntem recunoscetoriprofesoareinoastre, doamneiPopescu. - nume predicativ:Carteaeste aidomarealititii. 5. Vocativ- nu are functiesintactice. Substantivelein vocativse separA,prin virguld,de restul - loane,vino acasd! propozitiei: - Vino, loane,acasA! - Vino acasd, loane! Formape care o ia un substantivin diferitecazurise numeste declinare. Ioanliunile suDs/antivalesunt grupurile de cuvinte care au inlelesulunui substantiv:aducere-aminte, bdgare de seamd, pdrere de rau etc. Loculiunea substantivali se comportaca un substantiv.

Memorator de limbaromana- daseleV - Vlll

13

Articolul un substantiv, careinso{egte Esteparteade vorbireflexibild in ce mdsurdobiectuldenumitde acestaestecunoscut ar6tAnd vorbitorilor. Felularticolului: - fuHEt - seageazd, la sfdrgitul substantivului, ardtAnd in general, vorbitorilor. cd obiectul denumit de acestaestecunoscut meu. ElevulAlexandru esteprietenul Elevaaceastaestesoralui Mihai. - nehotdr€t- se ageazi totdeaunainainteasubstantivului $i prezinte fdrd obiectuldenumitde el ca individualizat, a-ldetiniprecispentruvorbitori: Anaesteq elevi harnicS. Revistaaceastaestea unuielevdinclasa. - se ageazdinainteasubstantivelor - psesiv (geniltrual) gi a proposenumelor in genitivpentrua leganumeleobiectului ele se acordi in gen gi dat de numeleposesorului; numarcu substantivele care denumescobiecteDoseposesorii: date,nu cu celecaredenumesc Acestacarteestea frateluimeu. AcestcoprT estea[ vecinilornoStri. - denonstativ@qdivel) - leagi unelesubstantive de adjectivelecarele determini9i se acorddin gen,numir9i caz determinate: cu substantivele Omulgg[harnici$i facevaracargi iarnasanie. Formeleadicolelor singular Cazul hotirdt nehoterat demonstrativ a f. m. m. m. )ea ln lel N.A. , l e a Jnui Jnel :elui :elei G.D. ul o

Dlural N.A. G.D.

o1

or

or lor

liste unol

'liste

tel

lel

Jnor

lelor

:elor

Memorator ds limbaromind- claseleV - Vll

Posesiv(genitival) genul

plural

sinoular

masculin

al

al

feminin

a

ate

gi feminin: G. D. plural- masculin alor Adjectiwl Esteparteade vorbireflexibilicareinsolegte un substantiv 9i aratainsu$irea unuiobiect. Feluladjec{ivelor: 1. vadetile,cAndi$i modificiformain vorbire: - patruforme:bun,bun5,buni,bune,(masc., fem.,sg.,pl.); - treiforme:mic,micd,mici,mici; - doui forme:mare,mare,mari,mari; 2. invaiabtb , cAndnu igi modificdformain vorbire:gri, bleu, crem,maro,eficace,atroce,perspicace, propiceetc; 3. ptWriuzis: mare,frumos,curat; a. pownb et verr.b ffitht (cartea)cumpdratii;(pomi)inflorili; 5. provenite din vah la gutnziu (acordat):(mAna)sAngerdndi, (coguri) fumegAnde. Adjectivul se acordiin gen,numArgi cazcu substantivul determinat. potdevenisubstantive: Prinarticulare adjectivele UntAnir mi agteapta. TAnirulacestaerafratelemeu. CAndinsolescverbe,determinAndu-le, uneleadjective igi gramaticald, schimbdvaloarea devenind adverbe: Soramea cAnti frumos.(adverb) Furrliile sintactice: - atributadjectival: Nu-miplaceiarnaorea. - numepredicativ: larnaestegrea. - complement circumstanlial de timp:De micle gtiepe toate. - complement circumstantial de cauz6:A muritde bitrAn. - complement circumstan{ial de mod:Estemaimultlenes decAthroic. - complement indirect:Dinalba devenitnegru.

de limbaromane- claseleV - Vlll Memorator

15

ale adjectivului: Gradelede comparatie 1. pozitiv:{rumos 2. @mpantiv I - de superioritate: nnglfrumos - de egalitate: tot atAtde trumos - de inlerioritate: maioutinfrumos 3. supedativ: - de superioritate: - relatiu. cel maifrumos - de inlerioritate: cel maioutinfrumos - absoluf. tare,prea,nespusde)frumos foarte(grozav, inferior. superior, nu au gradede comparalie: Uneleadjective vegnicetc' optim,viu,mort,perfect,principal, exterior, loculiunile adi*ttivale sunt grupuri de doud sau mai multe unuiadjectiv' cuvintecareau impreundvaloarea = chibzuit om cu iudecata omcu stare= instarit,bogat om eu-darc-deilana = bogat = principal, important lucrude caoetenie omdg!i.!0.ig= netrebnic,josnic ca un adjectiv. se comporta adjectivale Locutiunile Numeralul deter EsteDarteade vorbireflexibilicarearatenumerul, sauordinealorprinnumirare' minarednumericia obiectelor Felulnumeralelor: numeric anumite A. ar&l*- arataun numir saudetermine obiecte: - gqiu- zlsn.'-simple:unu,doi,treietc - compuse: treizeciSicincietc; unsprezece, - multiiltuntw'.inzecit,insutitetc; - disti6lulivet cateunu (una),cAtecincietc; - dvefuiale: de doui ori,de trei ori etc; - dactiw: tustrei,toti trei,catesitreietc; - ftaclionare: etc. treiprocente o doime,o treime,jumatate' prinnumdrare, ordinea 9iloculpecareil ocupi B. dtnale exprim5, al doilea'a intr-oingiruire: anumiteobiecte(actiuni) gapteaetc.

16

Memorator de limbaromana- claseleV - Vltl

Structura numeraluluiordinal: c|qilea* particuldadverbiala 2 arlrcorposesrvnumerataniBolhotarAt Numeraleleordinalepot fi precedatede articoluldemonstrativ cel, cea insotitde prepozitiag!9:cel dintAi,cel de-al doilea. Fundiile sintactice ale numeralului: - subiect:Trei au urcatcu telecabina. - numepredicativ: La concursulde schi,Horiaa iost al treilea. - atributsubstantival genitival:ldeileamdndurora sunt bune. - atributprepozilional: pleacdin excursie. Un grupde doisorezece - atributadjectival:Are doi pui de fazan. - complement direct:Pe doi i-a ales. - complementindirect:Md gdndescla doi dintreei. - complement de agent:A fost lelicitatde doi dintreei. - complementcircumstantial de timp: Mergela mare de doud 9I! pe an. - complementcircumstantial de mod: lon vorbegteca al treilea. - complemetcircumstanlialde loc: leri, am trecut oe la oatru dintreei. pronumele _ Este parteade.vorbirellexibildcare line locul unui substantiv. Felurilepronumelui: A. Prcnumele perconal desemneazi diierite persoane. El are forme diferitepentrucelejrei perso.ane.lh. singular(eu, tu, el/ea) 9i la plural (noi, voi, eilele).La dativ siacuzativ se folosescAi si tormeleneaccentuategi si cele accentuate. acccntrt2ta Formele accentuate ale personal: Persoanall-a

limbaromini - claseleV - Vlll Memorator,de

17

alepronumeluipersonal: Formeleneaccentuate PersoanaI Cazul sg.

)l

tml,ml le, nl

A.

Persoanaa ll-a

Persoanaa lll-a Vlasculin - e m t n t n sq. ) t . s q . f,t.

sg.

rl.

rti,ti

va, vi

il,1

e. li i l , 1

VA

it, I

il, 1

ma

e, li

o

dAnsele' dAnsa,dAngii, personal: dAnsul, Alteformealepronumelui se folosegtein loculnumelor personatde politstte B. Pmnumete cirora li se cuvinerespect.Are formedoar oersoanelor pentrupersoanaa ll-a $i a lll-a: a ll-a

plural abreviere Cazul singular abreviere lumneavoastad-voastra \ . A . V . lumneata l-ta dv.:dvs. lumneavoastra D , G . dumitale l-tale Persoanaa lll-a

m.dumnealui l{ui N.A.G.Df. dumneaei C-ei

dumnealor d-lor

C. Pronumelepflexiv tine locul obiectelorasupracarora se exercit6direct sau indirectactiuneaverbelor'Aceste propoziliilor respective' cu subiectele obiectesuntidentice a lll-a9i numai Arelormepropriinumaipentrupersoana personal' Ca gi la pronumele la cazuriledativgi acuzativ. $i altelesuntneaccentuate uneleformesuniaccentuate, duPi gen9i numdr: nu se deosebesc Formeaccentuate Formeneaccentuate Cazul D.

:ie,sie$i

isi,si

;e 3tne A. se folosesc | 9i a ll-a,la singular9i la p.lural' Pentrupersoana personal la cazuriledativ ale pronumelui formeleneaccentuate $i acuzativ:

18

Memoralor

Cazul

Persoana I ll.

l

sq. imi, mi

A,

ma

1e

1e

de limha romAni

- claqplc V - Vlll

Persoanall-a so. cl, it, ri VA te VE

| iltl Eu imi cumpir o servietdnoui. Tu te imbraciin uniformi. J* pron. reflexiv pron.reflexiv perslll I ilt tl El iml cumpdri o servietdnoud. Mama te imbracd. pers |

.t-

pron.personal pron.personal D. Prcnumelede lntdriregi adjecliwl prononinalde tntdrire Pmnumelede lntlrlre xe rolulde a intdri,de a punein evidenli persoanala care se referS.Acestepronumese intrebuinleazirarsingure. Aqdiwl ponominal & tnt*ire se acordl in persoani,gen, numergi cazcu pronumele personal determinat de el sau in gen,numir gi caz cu substantivul pe careil insolegte poezie. determindndu-l: El insusia scrisaceastA Singular Plural Persona Caz MasculinFemininMasculinFeminin \l.A tnsaml Pers.I Insuml ingine Insene G.D. tnseml !.A. insali Pers.a ll-a insuti In9rva insev5 G.D. insefi Inse$l rers.a lll-a !.A. insusi tnsasl in9i9i (insele) G.D. Insesl E. Prcnumebinbrqaliv Siedj*Iiwl ponominalinbrogaiv Prorumeleinterqatlv introducediferitepropoziliiintelogative: "cine?","ce?'. Cu pronumeleinterogativ "cine?,'se intreabidesprefiinleiarcu "ce?"desprelucruri.pronume interogative "cAt?", "cAtd?", suntgi:"care?", "cate?". "cafi?",

Memoratorde limba romene - clasele V - Vlll

"ce?"este invariabil. ra'')-€-' interogativ Pronumele "care?","cdt?"au formele: cine?

care?

.^l)

rlural singular 1 ( m. m. Qil. m N . A .cine? care? care? care? cAt? cAti? : d l i ? ;Ator? l o r ? G.D. cui? :iruia? cireia? carora? m . 9 l singular

Fun4iisintactice: - subiect: Q!49vine? - numepredicativ: Acestacineeste? - atribut:Al cuiprietenesteDan? - complement direct:Pe cinea$tepti? - complement indirect: La cineai fost? "ce?",$i "care?", determindndu-le, CAndinsotescsubstantive, "cdt?(c6td?,cAti?,cAte?)"suntadjective interogative. QaIgelevlipseste? Ce carteai la tine? Cattimpm-aiasteptat? F. Pronumdeposesiv$l adjecliwl pronominalp*siv gi pe cel al pos€sivinlocuiegte numeleposesorului PronumEle inaintealor unuldin obiectului oosedat.Eleau totdeauna posesive: "al,a, ai, ale".Au lormedileritepentru articolele afardde pural,dupdgenulobiectelor celetrei persoane, posedate9i dupi numirul posesorilor.

Numdrul obiectelor oosedate Jn obiect )osedat Uaimulte )biecte F )osedate

Un singurposesor

Maimultiposesori

Pers.I Pers.ll Pers.lll Pers.I

Pers.ll

al meual tdu al seu al nosfu rl vostru a noasta r voastre a mea a t a asa ll sal ai nostri ri vostri ar mel a i t i i :IA aletale rle sale ale ale noastre /oastre mele

Memorator de limba romena - clasele V - Vlll

Pronumeleposesivnu^arelorme pentrupersoanaa lll-acAnd sunt mai multiposesori.In locul acestuiase folosescformelede genitivpluralale pronumelui personal:"al (a, ai, ale) lor". Exemplu:Ai lor erauacolode multtimp.Pronumele"lor"(ai lor) nu esteposesiv,ci personal. sunl adjective CAndinso{escsubstantive,determinAndu-le, uonominale ,,p6,esive. G. Pronumele relativ 9i adjectiwl pronominal relativ Pronumele relativ lace legatura intre o propozilie subordonatd $i regenta ei, adici servesle la stabilireaunei relatii de intre doud propozitii. Ele sunt:"care","cine", subordonare "ce", "cAt";au aceeagiforma ca gi pronumeleinterogative. I 1/@E@|ucre azl ?I invi nge toate greutalilel/. O_qru i/ 2/. @@se-coal6 de dimineali departiajunge 1/@se apleaci 2/ sabia nu-l taie i/. Ca-apul Ca pronumerelativese folosescAi "cel ce", "ceea ce", alcetuite din pronumeledemonstrativ"cel", "ceea" 9i pronumelerelativ"ce"

forme,dupdqen,numdrsi caz: Acesteaau urmitoarele plural singular Cazul masculin leminin masculin feminin cet ce rele ce N . A . :el ce ceeace G.D :elui ce celei ce celor ce :elorce Furcliisintactice: - subiect: QinerAde,rAdela urm5. - atribut:Fata,a cdreimamdvine,e colegamea. - complement direct:Pe cinea$tepti,nu vine. - complement indirect; eUi nu-iplace,sd plece. H. Pronumeledenpnstetiv 9i adjectiwl pronominaldemonsbtiv Prcnumeledemonskativinlocuiestenumele unui obiect, aritdnd: - apropierea: acesta,esta,cestilalt; - departarea: acela,ila, celdlalt; - identitatea: acela$i, aceeagi. formelepronumelor CAndinsolesc$i determind substantive, igi schimbdvaloareagramaticala,devenind demonstrative

- clasele Memorator delimbaromana V - Vlll 2' adjectivedemonstrative: acestfrate,acelfiu. aceeas ' :.1': :' l. Pronumeb neho6rdt 9i adjrctiwl pronominal nMr& Prorumde nehofilrlil inlocuie$tenumeleunui ooec: 'a'z . - : ca precis obiectulinlocuit.Ele sunt: "unu ru-a .-(alta)","fiecare","oricare","oricine","oarecare-': -:, ;' -t'.--"ceva","careva","atAt(atAta)","atatia(atateat'. "tot (toata)","mult(multa)","pulin(pulina)-e:: (vreuna)", CAndinso{escAi determindsubstantive,formelepronumec' nehotdrdtei9i schimbdvaloareagramaticalSdevenindadjeive nehoEfueb:fiecare (elev), oricare (om), unii (copaci), atAtea (fructe). J. Prcnumele negetiv tt adiecliwl pronominal negativ Pronumele"nimeni","nimenea","nimic","nimica","niciunul", "nici una" au inteles negativSi se folosesc numai in propozilii negative. Nu a lost anuntatnimeni.(niciunul,niciuna) Nu a adus nimic. Pronumelenegativ"nimeni(nimenea)"se referi numai la persoane,iar'nimic,(nimica)"numaila lucruri. Pronumele"nici unul (niciuna)" se poate referiatAtla persoane,cAt gi la lucruri. Pronumele"nimic (a)" este invariabil. Pronumele"nimeni(nimenea)"nu are forme pentrugenuri 9i numdr.La dativ - genitivare forma "niminui (a)". "Nici unul (nici una)'se declindca pronumelenehotdrdt "unul (una)","nici"rim6ne neschimbat. Functil slnlactice al6 pronumelor negalive: - subiect:N-a venit nimeni. - atribut:Nu s-a aprobatpropunereanici unuia. - complementindirect:Nimdnuinu-i place si lie bolnav. - complementdirect:N-am vezut pe nimeni. - complement circumstanlial: Carteanu era la nici unuldin ei CAndinsolescsubstantive,determindndu-le, acesteade'.::r adjective negative: Nici un coleg nu era de {a[i. Adjectivelenegativeau totdeaunafunctiade atricut: N-a prirnitnici o carte.

Msmorator de limba romini - clasele V - Vlll

Velbul l. Verbulesteparteade vorbirecareexprimdacliunisausteri. El igi schimbaformain vorbiredupi: - mod- existaopt moduri,patrupersonale saupredicative 9i patrunepersonale saunepredicative; - timp- tei timpuride bazd:prezent,trecutgi viitor,9i patru timpurisecundare:imperfect,perfectsimplu,perfect compusgi mai multca perfect(Viitorul are gi lormade ' viitoranterior); - numdr- doud:singular9i plural; - persoand- trei persoane; - diatezd- activa,rellexivi,pasivd. ll. Modurile9i timpuribv€lbelor al Moduriprconale (predicative) - indicativ(acliunereald): prezenl imperfect perfectsimplu pertectcompus mai multca perlect viitor viitoranterior - conjunctiv (acliunerealizabild, posibili): prezent perfect - condilional- optativ(acliunedorita,condi{ie): Drezent perfect - imperativ(indemn, poruncd, rugaminte, urare):pozitiv,negativ b) tlMurl nryrsonale (nepredicative) - infinitiv(numeleactiunii): prezenr perlect - gerunziu(imprejurare) - participiu(actiunesuleriti de un obiect) - suprn(scopul,destinalia,provenienta)

Memoratorde limbaromana- claseleV - Vlll

23

lll. Funcfisintac{ice potlorma,cu unele Vefuelela modulle prsonale (predicative) exceptii, singurepredicatul. nu formeazd Verbelela modurilenerrluona& (nepredicative) diferite in propozi{ii ele indeplinesc singurepredicatul; functiisintactice: - subiect: A citiesteo marebucurie. - atribut:il invidiezpentrudorinlade a citi. El cumpdrio magindde spilat. - complement direct:N-agtiuta spunemulte. - complement indirect: S-asaturatde umblat. - complement de scop: circumstantial L-amrugatpentrua ma aiuta. - complement de mod:A trecutfiri a observa. circumstantial - complement de timp: circumstantial A rdspunsinaintede a terminatema. - complement de cauzi: circumstanlial VrAndsi ia paharul,l-a rdsturnat. lY. Vqbeleauillarc ajutala formareaunormoduriSitimpuri: A- VerfrI'a fr' ajut6.la formarea: - timpuluiviitoranterior: voiIi scris; - modului perfect:sa Ii vazut; conjunctiv - optativperfect:aS!i vazut. - moduluiconditional cu se construiesc Ladiatezapasivdtoatetimpurile 9i modurile verbulauxiliar"a fi": SlEl lSudat. B. Vebul'a avee'{ute la formarea: - timpuluiperfectcompus:zu scris; - optativ: - moduluiconditional al canta. verbul"a avea"a suferitschimblrila unelepersoane: Ca auxiliar La perfectul compus: La conditional-optativ: (eu)am (eu)a$ (tu)ai (tu)ai (el, ea) a (noi) am (voi) a1i (ei, ele) au

(el, ea) ar (noi) am (voi) a1i (ei, ele) ar

24

de limbaromana- claseleV - Vlll Memorator

Memorator de timbaromane- claseleV - Vlll

C. Vebul 'a vrea' sau "a voi" ajutd la lormarea viitorului,avAnd urmdtoareleforme: (eu) voi (vedea) (noi)ygn (vedea) (tu)ysl (vedea) (voi) veti (vedea) (el, ea) ys (vedea) (ei, ele) vor (vedea) Cele patsu conjugiri Dupdsufixelecu carese formeazdinfinitivulDrezent,verbelese pot grupa in limba romAni in patru categorii,numiteconjugiri: - conjugarea / in -a: a mdnc4, a invdta etc; - conjugarea a ll-ain €a: a vedea, a plecCaetc; - conjugareaa lll-ain o: a ajunge,a zicg etc; - conjugarea a lV-ain -i: a privi, a auzl etc; in -l: a cobori, a hotdri etc. Sufixele:-a, -ea, -e, -i, -i se numesccaracteristicile fiecirei conjugiri; inlaturdndule 9i lisAnd la o parte prepozilia"a" se prezentului. obline tema Ex.: a linyit la tema prEzentului

t

Conlugareaverbelor Schimbarea formeiverbelor in vorbiredupi mod,timp,numer gi persoanise numegte conjugare. Diatezaaclivtr . lModurileperconale Modulindicativ tildul inclicaltiv exprimi o actiunereald.El are toatetimpurile. Prczenfulexprim6o actiunece se desf5goara in momeiltul vorbirii: (noi)cAntim (eu)cdnt (voi)cAntati (tu)cdnti (el,ea)cAnti (ei,ele)cAntd Imprffid esteun timptrecuta ceruiactiuneesteneterminate. (eu)cAntam (noi)cAntam (tu)cdntai (voi)cAntali (el,ea)cdnta (ei,ele)cAntau

25

Pedecful sinpluexprimdo actiunetrecuti5i terminata. (eu)cAntai (noi)cAntarim (tu)canta$i (voi)cAntardti (el,ea)cAnti (ei,ele)cAntard 9i Perlecful nmpus exprimd9i el o acliunetrecuta$i terminata auxiliar"a avea". cu aiutorulverbului se formeazd (eu)am cAntat (noi)am cdntat (tu)ai cantat (voi)ati cantat (el,ea)a cdntat (ei,ele)au cAntat Maimulta perffiul exprimdo acliunetrecutace s-aindeplinit inainteaalteiacliunitrecute. (eu)cantasem (noi)cantaseram (tu)cantase$i (voi)cintaserdli (el,ea)cAntase(ei,ele)cantasera Vritorulexprimio actiunece se va realizadupemomentulvorverbuluide conjugat9i birii.Se formeazidin infinitivul verbulauxiliar"a vrea"sau"a voi". (eu)voicAnta (noi)vomcanta (voi)veli cAnta (tu)vei cdnta (el,ea)va cAnta (ei,ele)vorcanta Witorulantqiq exprimi o actiunecarese va indepliniinaintea alteiactiuniviitoare. (eu)voi fi canht (noi)vomfi cantat (tu)vei fi cAntat (voi)vetifi cAntat (el,ea)va li cantat (ei,ele)vorli cAntat Modulconjurc{iv dar exprimdo acliunenerealizati, Verbulla modulconjunctiv carese poaterealiza. ConjuncliwlaredoudtimPuri: - prezent- se formeazidinprezentul al verbului9i conindicativ junctia"sd":sd cdnt,sd vezietc; - pr@- se tormeaze prezental verbului"a fi" dinconjunctivul verbuluide conjugat:sd li cdntat,sd fi $i participul lucratetc.Areaceeagiformdpentrutoatepersoanele atatla singularcAtgi la Plural.

26

Memorator

de limba romAni

- clascla V - Vlll

de limbaromana- claseleV - Vlll Memorator

27

func{iisintaclice: Poatelndepliniurmetoarele - subiect: A citiesteo Plicere. - numepredicativ: a te pregetipentruviata' A invdlainseamna - complement direct:A inceputa striga. - atribut:Bucuriade a citi e mare. - complement de scop:lnvatapentrua sti. circumstantial Modulpadicipiu Verbulla modulparticipiuaratao acliunetrecuta.El esteo formdde bazl pentrualcatuirea: careexprimio acliunetrecute,la diateza coinpuse a) timpurilor activdsaureflexivd: - perfectul compus:am cantat; - conjunctivul sAfi vizut; Perfect: - conditionalul-optativ perfect:a9fi gg41; - infinitivul a li citit; Perfect: la diatezapasivi. b)' tuturortimburilor $i modurilor $i atuncise Participiul ioate fifolosit5i cu valoareadjectivald in gen,numdr9i caz. determinat acordicu substantivul cartecitita,carticitite,al cititeicarti cu valoareadjectivaliarefundiasintacticlde: Participiul - atributadjectival: a primitpremiu' apreciata Lucrdrea - numeDredicativ: Lucrareata esteapIecialA. Modulsupin Cante(tu)! simpla precedat de o prepozilie Se formeazidinparticipiu, Cdntali(voi)l saucomousd: lnparatiwl are doudforme: cleiules, dugl cules,la cules,penqucules'de-laculesetc' a) pzitiv: CAnti!CAntati! ' functiisintac'tice: Poateaveaurmatoarele b) nqativ: NucAntalNu cantati! - subiect:E greude sPus. - numepredicativ: Mdrulestede mancat. ll. Modurilen€personale (nepredicative) - atributverbal:Am cumpiratloi descris. - complement Modulinfinitiv direct:Am avutde cules. Verbulla modulinfinitiv - comilementindirect: expriminumeleacliuniisaual stdrii. S-agdnditla gitit. - comilement Esteo formi de bazi pentruconiugarea de loc:-Ammersla oescuit' verbelor, circumstanlial reprezentAnd rdddcina verbului, de la carese formeazd Modulgerunziu timpurilegi modurile, precum$i caracteristica "-ind"sau"-ind"la prinadeugarea sufixului conjugdrii. "a": Esteinsotitde prepozitia Se formeazd a canta,a vedea,a ziceetc. ridicina verbului: a cdnta- cAntAnda citi- citind Mdul infinitivare doudtimouri: a vedea- vizAnd a cobori- coborAnd - Wzent i a cAnta,a lucra; a zice- zicAnd - pref*t: a fi cantat,a fi lucrat. Modul conditional- optativ Verbulla acest mod exprimdo ac{iunedoritda cirei realizare depindede indeplinirea uneicondilii. Are doudtimpuri: - prezent- se tormeazddin infinitivulverbuluide conjugat un $i verb auxiliar:ag, ai, ar, am, ati; ar; (eu) ag cAnta (noi) am cAnta (tu) ai canta (voi)ati canta (el, ea) ar cdnta (ei,ele)ar cAnta i - petfuI- se formeazd din participiulverbului de conjugat gi condilionalul- optativprezental verbuluiauxiliar"a fi". (eu) ag li cAntat (noi)am fi cdntat (tu) ai fi cAntat (voi)a{i fi cAntat (el, ea) ar fi cAntat (ei, ele) ar li cAntat Modul imperativ Verbulla modul imperativexprimi o poruncd,un indemn, un sfat sau o rugeminte.El are forme numaipentrupersoanaa ll-a singular9i plural. Sensulde porunci, indemn,slat sau rugdmintese realizeazd in vorbire printr-o anumita intonatie,iar in scris prin semnul exclamirii.

28

Memorator de limbaromane- claseleV -

Are urmltoarele fu nclii sintactice: - atributverbal:Ochii licrimdnd m-au impresionat. - complementcircumstanlialde mod: Vorbeaprivind jos. in - complementcircumstantial de timp:Auzindu-|,m_ambucurat. - complementcircumstanlialde cauzd: A renuntat,temAndu-sede ploaie. Gerunziulacordat?ngen, numdrgi caz cu substantivul determi_ nat are valoareadjectivali gi lunclia sintacticede atributadiectival: MdiniletremurAnde m-auimpresionat. Diateza reflexive La dtatezareflexivd verbele se conjugdca gi la diateza activd, insi insotitede pronumelereflexiveld aluzativ sau la dativ. Modul indicativ (pronume reflextuln acuzativ)

a se bucuE Prezent lmprw (eu)mi bucur md bucuram (tu)te bucuri te bucurai (el,ea)se bucuri se bucura (noi)ne bucurim ne bucuram (voi)vi bucura{i vi bucurali (ei,ele)se bucurd se bucurau Pefi*t ampus Mal muttepirctul (eu)m-ambucurat md bucurasem (tu)le-aibucurat te bucurasesi (el,ea)s-abucurat se bucurase (noi)ne-ambucurat ne bucuraserim (voi)v-alibucurat vd bucuraseti (ei,ele)s-aubucurat se bucuraseia Witw Viibr anteior mi voi bucura mdvoifi bucurat te vei bucura te vei li bucurat se va Ducura se va fi bucurat ne vombucura ne vomfi bucurat vi vetibucura vi vetili bucurat se vorbucura se vorfi bucurat

Per@ul simplu mi bucurai te bucuragi se bucura ne bucurardm ve bucurarali se bucurari

Memoratorde limba romana - clasele V - Vlll

Modulconjurrtiv Prezent Perlect (eu)sd mdbucur sd mi fi bucurat (tu)se te bucuri sa te fi bucurat (el,ea)sd se bucure sd se fi bucurat (noi)si ne bucurdm sd ne fi bucurat (voi)sd vi bucurali si vi li bucurat (ei,ele)sd se bucure se se fi bucurat Modulcondilional- optativ Prezent Pedect (eu)m-agbucura m-agfi bucurat (tu)te-aibucura te-aifi bucurat (el,ea)s-arbucura s-arfi bucurat (noi)ne-ambucura ne-amfi bucurat (voi)v-alibucura v-atiti bucurat (ei,ele)s-arbucura s-arfi bucurat Modullmperativ Negaliv Pozitiv nu te bucura! bucuri-te! nu vi bucurati! bucurati-vd! Modulgerunziu Modulinfinitiv bucurAndu-mi Prezent bucurAndu-te a me bucura bucurAndu-se a te bucura bucurAndu-ne a se bucura bucurdndu-vd a ne bucura bucurAndu-se a vi bucura a se bucura a-gilnchipui(pronumereflexivln dativ) Modulindicativ Prezent (eu)imiinchipui (-iesc) (noi)neinchipuim (tu)i{i inchipui(-iegti) (voi)vi inchipuili (-iesc) (el,ea)igi inchipuie(-ie$te) (ei,ele)i$i inchipuie

Memoralor

lnprM imi inchipuiam ili inchipuiai i9i inchipuia ne inchipuiam vd inchipuiati igi inchipuiau

.le limha rdmAni

Peilect simplu imi inchipuii ili inchipuigi igi inchipui ne inchipuirdm v6 inchipuirS{i igi inchipuiri

- ^l'cala

V - Vlll

Pefiect ampts mi-aminchipuit li-ai inchipuit gi-ainchipuit ne-aminchipuit v-ali inchipuit gi-auinchipuit

Mai multapfiwt (eu) imi inchipuisem (tu) iti inchipuisegi (el, ea) igi inchipuise (noi) ne inchipuiserim (voi) vd inchipuiserdli (ei, ele) igi inchipuiseri

Wibr Witoranterior imi voi inchipui imi voi li inchipuit ili vei inchipui ili vei fi inchipuit igi va inchipui igi va fi inchipuit ne vom inchipui ne vom fi inchipuit vd veli inchipui vi veli fi inchipuit igi vor inchipui igi vor fi inchipuit Modul conJurctiv Prezent Peilet (eu) si-mi inchipui(-iesc) si-mi li inchipuit (tu) si-ti inchipui(-iegti) si-li fi inchipuit (el, ea) s5-9i?nchipuie(-iasci) s5-9ifi inchipuit (noi) si ne inchipuim si ne fi inchiouit (voi) si vd inchipuili sd vd fi inchiouit (ei, ele) sd-giinchipuie(-iasci) s5-9ifi imchipuit Modul condilional - optativ

Prezent (eu)mi-aginchipui (tu)ti-aiinchipui (el,ea)gi-arinchipui (noi)ne-aminchipui (voi)v-atiinchipui (ei,ele)gi-arinchipui Pozitv inchipuiegte-til inchipuiti-ve!

PqM mi-agfi inchipuit ti-aifi inchipuit 9i-arfi inchipuit ne-amfi inchipuit v-alifi inchipuit 9i-arfi inchipuit Modulimperativ Wdiv nu-tiinchipuil nu vi inchipuilil

de limbaromane' daseleV - Vlll Memorator

31

Modulinfinitiv ttlodulPrunziu a-miinchipui inchiPuindu-mi a-tiinchipui inchipuindu-ti a-giinchipui inchipuindu-9i a ne inchipui inchipuindu-ne a vd inchipui inchpuindu-vi a-siinchipui inchiPuindu-9i participiu 9i supin. La diatezareflexivi,verbelenu au modurile DialezaPasive verbului de coniugat "a fi" 9i participiul verbul din Se formeazd de altcinede verbestesavargita exprimata $i arati ca actiunea va gi suferitide obiect. gi timpurile, iar parVerbul"a fi" se conjugdla toatemodurile ticipiulverbuluide conjugatse schimbadupa gen $i numir cu subiectul. acordAndu-se a fi lludat ModulIndlcadv Pedutsinflu hnpr& Prezent eramlaudat(a) fui ldudat(5) (eu)sunthudat(a) eraihudat(a) fusiliudat(5) itu) estildudat(i) tuselSudat(i) era lludat (i) (et,ea) estelaudat(a) (noi)slntemliudati(te) eramldudati(te) furdmlaudati(te) eraillaudati(te) furdtilaudati(te) (voi)suntelilludali (e) iei,'ete)suhtlaudali6e) eraulSudati(te) furaldudati(te) MaimultaPiled Pefiactanpus fusesemleudat(e) (eu)amfosflaudat(a) fusesegiEudat(a) (tu)ai lost laudat(a) luseseldudat(d) (el,ea)a fostlSudat(i) liudati(te) (noi)amlost lSudali(te) fuseserdm feseserdtiliudati (te) (voi)ati fost laudati(te) (ei,ele)au fostldudali(te) luseserildudati(te) Viitor (noi)vomfi lduda{i(te) (eu)voifi Eudat(a) (voi)veli fi ldudati(te) (tu)vei fi leudat(a) (ei,ele)vorli liudali(te) (el,ea)va fi laudat(a)

Msmorttor.le

limhe rdmAni ..la
Mcmorator.lc

V - Vlll

-.lasalc

V - Vlll

Velbeleunipemonale $ impersonale

Viibr anterior voifi fostldudat(5) veifi fostliudat (a) va fi fostlaudat(e)

vomfi fostlaudati(te) vetifi fost leudali(te) vorfi fostlaudali(te) Modulconjunctiv Prezent Pefiect (eu)sd fiu leudat(a) sd fi fosttaudat(a) (tu)si fii leudat(a) si fi fosttaudat(e) (el,ea)sd lie ldudat(d) si fi fosttiudat(i) (noi)si fim lduda{i(te) si ti fosttdudali(te) (voi)sd lili liudali (te) si fi fostteudati(re) (ei,ele)si fie laudati(te) si fi fosttdudati(te) Modulcondilional- optativ Prezent PetM (eu)as li ldudat(d) a9fi fostlaudat(e) (tu)ai fi ldudat(6) ai fi fostleudat(a) (el,ea)ar fi laudat(a) ar li fostlaudat(a) (noi)am fi laudati(te) am fi fost laudati(te) (voi)a1ili ldudali(te) atifilost laudali(te) (ei,ele)ar fi ldudati(te) ar fi fostlaudali(te) Modulimperatlv Pozttiv Nqativ fii laudat(a)! nu fi ldudat(5)l fiti laudati(te)! nu fili lSudali(te)! ModulInfinlt Modulgerunziu Prezent:a fi liudat (i) fiindlaudat(a) Perfect:a li fost lSudat(5) fiindlaudali(te) subiect

limhe romAn;

comdement direcl

Diatezaaclivd:Profesorull-" Eudalp'g$1illpe elevulsilitor ---*,complem€nt

de aosnt pasve' Diateza EiSii,lrt-r io,a&silaudalgeslsg{. -

Verbele carearatalenomene alenaturii(aploua,a tuna,a fulgera etc)suntunipersonale, avdndnumaipersoana a lll-a,$i impersonale,pentruci actiuneanu esteficuti de o anumitipersoana. Verbul"atrebui"esteunipersonal, avAndformenumaipentruper soanaa lll-a,giimpersonal e necesar, cusensul: secuvine, secade. Caracterul tranzltiv9i intranzitival verbelor

\

t

Verbelecarepotaveaun complement directsunttranzitive, iarcelecarenu potaveaun complement directsuntintranzitive (in propozitia dati). Verbelede migcare(a veni,a pleca,a mergeetc)9i celecare exprimao stare(a sta,a gedea,a existaetc)suntintranzitive. Loculiunivettale Suntgrupuride cuvinteintrecareneaperat se afl6un verb. Elese potinlocuicu un verb. a bdgade seama- a observa a da navala- a nivAli a o lua la fuga - a fugi

a sta de veghe - a veghea

Verbuldinloculiune precizAnd persoana, are rolgramatical timpul9i modulactiunii, iar celAlalt cuvAntdi sensulloculiunii. ll. Pirtlle de rolbire neflexibile Adverbul

\

I

Esteparteade vorbireneflexibilicareinsolegteun verb,un adjectivsauun altadverbgi exprimdcaracteristica uneiac{iunisau precumgio imprejurare a uneiinsugiri, in carese petreceactiunea. Clasificarca adverbelor: Dupdstructurd, adverbele sunt: - sirnple: ieri,azi,aga,sus,cAnd,impreunietc. - oo'7/pts€:departe,astfel,cAndva,vreodata,deasupraetc. Dupdinlelesadverbele sunt: - cb fu. aici, acolo, afari, acasi, aiurea,aproape,alaturi, departe,deasupra,dedesubt,inainte,jos, sus, nicdieri, oriunde,pretutindeni, undevaetc;

34 -d"

- Vlll Memoratorde limbaromar'ra glaseleV

cdndva'deofrrp,.^"r^, apoi,asear6,astaai,curdnd' niciodati' nicicAnd' mdine' ieri, deundzi' camdata, ziua, noaptea'vara' toa.mna'larna' t-otOeauna; primavara,.""il lpiin' schimbareavaloriigramaticale)etc; ba'^bine' - &mo?l abia,alene,adici, anevoie',.astfel'.a$a' mar'nu' cam,chiar,da,doar,desigur'fireste'loarte' poate' parci' pesemne' nicidecum' nJmai,niciodatd, tocmaietc' Prea, ,:cim c-areleagd,de obicei' nOverUetS , "unde':"cat","cAnd", rolde coniunclie' avdnd lor' regentele or;;.ii;;r;"tdonate de se humescadverberelative' A*raO"ieO" comparalieale adverbului: comparalie: d;;fti".til|,'adverbul aretreigradede 1. pzldv. bine,ugor; -2. @mMn{M I de'superioritate'maibine,mai ugor; - ae iianate:tot atatde bine'tot at6tde u$or; -le iiterio,rnate: maiputinbine,maiputinugor; 3. su,€,ilativ - ,etatiu.cel maibine,cel maiugor; - absotutfoartebine'foarteu$or' da' nu' aga'desigi"d" O" comparalie: Multeadverben, ", iGci, canova'acoloetc' Uneleau niciodatil maiincolo'maiapoi' "ut.'-n"ot"sii' iti"ili"ori'"omparativ: ' -nO"""tO"f" au tunctiasintacticide predicatverbal: predi'cative etc' sigur'posibil'probabil fireste,poate,pesemne, desiour, siniac'ticeale advefiului: Frnftite - .itiUut' Oradgied a fost interesantd' de !9"'Ag ulgllsi rimdn' - fo*pr"t"nt "i,",tstintial de timp:Searaascultmuzici' - cnmnlement circumsiiniiat de mod:Aia taceu mereu' - .otbf"t"nt circumstantial 'l' - oredicat verbal:Desigurt/ ci va vent Problemae a!reI' - humePredicativ: de cuvintecu intelesunitar' orupur-ile b;;;;l;;dt'"it"bsunt din locin loc'in latd'in JnulaOveru: avAndvaloarea ueci,Oeloi panamaiapoi'pede rost'pe nea$teptate'

Memorator delimba romini- clasele V - Vlll 35 intr-adevdr, de-avalma,fdrddoargi poate,de-abinelea, cu dea silaetc. Prepoziga Esteparteade vorbireneflexibild careleagi un atributsauun complement de parteade vorbiredeterminata. Nuarein{elesde sinestatator graesteun instrument 9i nu arefunctiesintactice; matical. Clasifr careaprepozi$ilor dupl structuri: - simple:cetre,contra,cu, de, firi, in, la, lAngi,pe, pentru, pdni, spre,subetc; - aomryseide la, de citre, de pe,farade,pe la,de pe la,de pe lAngietc. Reglmulcauzalal prepoziliilor: a) tn azul geni6u.imprejurul,inaintea,deasupra,contra,im'potriva,in fala,in fundul,de-alatul,la stAnga, de-acurmezigul etc. b) tn aul datiu.datorita,gralie,multumitd, contrar,conform, potrivit, asemenea, aidoma; c) tn arul awzetiv cu, de, prin,spre,despre,ldngi, fir6, pentru,fatdde, fdrdde, in loc de, ?nafartrde etc. Prepozitiile genitivului specifice aparSila dativ,cAndprecedi pronume personale, lormdneaccentuata (injuru-mi) gi la acuzativ,cAndinsotescun adjectivpronominal posesiv(asupramea). Lmtfunih prryzlimale suntgrupuride cuvintecu inlelesunitar avAndvaloarea uneiprepozitii: de-alungul,de-alatul,in fati, fali de,afardde,in locde,dincauza,in dreptul, in vArfuletc. Conjunclia Esteparteade vorbireneflexibilicareleagi doudp6(i de propozilie de acelagifel saudoui propozilii.Conjunctiile nu au luncliesintacticd, gramaticale. elesuntinslrumente Clasificarea conjuncliilor: a) tupdstucturd: - simple:cd, sd, dacd,de, 9i, iar,dar,ci etc;

36

de limbaromand- claseleV - Vlll Memorator

incat'cumcaetc' fiindci,intrucat' -^pu"r'.ca s6,deoarece, lor' tunclia dupC b) ' doud

- c'oordonitoare, leagd doui pdrli de propoziliesau {el ' de acelaqi Propozitii loracesteasuntde patrufeluri: li rdnOut nici,precum9i,nu numat"ct $t'tar; 1. cooulative:9i, dar, 2. adversative: iar,insd,ci; sau,ori,fie"'fie,ba"'ba; S.disiunctive: deci'agadar,in concluzie' , 4. coilclusive: de regentaei: secundard - su-ordonatoare, teagio propozilie intrucatetc' deoarece' tiindci, dbsi, incit, de, a".a, .i, ia, suntgrupuridecuvintecu inlelesunitar L"*|idi6 conluircfitnate in timpce'chiardac5' unelconlunclii: careauvaloarea cu toateci, dincauzi ca,cumcd,ca $icum'de parci' micar sd,din momentce,indatdce' dupace etc' lntedectia Esteparteade vorbireneflexibilicareexprimio staresufleun indemn,imitasunetedin naturi9i un mod t;tJ;;;r;ci, popular: proprielimbajului de adresare bine! Ce $! Haiin Parc! Boierimari!" "Cucurigul E[e, ce laci acolo? Alteleil-ni folositeca formulede salut:adio'pa' norocetc' : Fundile sintac{ceale interlecJiei - predicat:Hai la noi! - subiect:Se auzea: IPa:llPa! mor'mor' - complement d9 lod: Ursul.tace: circumstantial - complement direct:Auddeodatatusti'tustl! - iiriult interieclional: l-a rdspunscu glasstins:ham- ham' - numePredicativ: E gl de noi! .punauai{ - se izoleazFprinvirguli de restulpropozitiei9i la se-punede cele mai multeori sfdr$itulpropozitiei semnulexclamirii' - suntgrupuride cuvintecu inlelesuniLocutiuniintiriectionate

Memorator de limbaromini - claseleV - Vlll

37

Doamne tar, avandvaloareaunei interjeclii: slavi Domnului, fere$te! CaPitolullV SINTAXA A. Sinta
38

de limbaromane- claseleV - Vlll Memorator

Pi4ile PdnciPaleale Propozitiei Predicatul carearatece se spune Esteparteaprincipalide propozitie o actiune,o stare,o cadesoresubiect.El atribuiesubiectului sauo insusire. racteristici "ceface?","ceeste?","cineeste?", la intrebdrile: Rdspunde "cumeste?"si estede doui feluri: A. prediat rorbal rdspundela intrebarea"gg-laee?" 9i se exprimA Prin: - verbpredicativ la oricaredintreceletrei la un modpersonal, diateze(activi, reflexiviSipasivi) - locutiune verbali:imi aduceamintede tot ce am vizut. - adverbpredicativ: firegteetc:Firestet/, cd va poate,desigur, 2/. veni - locutiune De buni seami cd nu s-asuperat' adverbiald: - interiectie: lepurele lu! in iarba! un B. pdfutul noninal estealcdtuitdint-un verbcopulativ 'ce 9i rispundela intrebirile este?", numepredicativ; "cumeste?","cineeste?". a fi, a deveqi' celemaiobi$nuite'sunt: Verbelecopulative a ie$i,a se face,a parea,a rimAne,a ajunge'a insemna' atuncicAndaresensulde:a exista, Vbrbul"cli' estepredicativ a trii, a ddinui'a costaetc. a se afla,a se gesi,a se intdmpla, Anaesteacasa. AnaeslssleG. (ceface?) (ce este?) verboredicativ verb copulativ Mihaia rimas corigent. Mihaia rdmas la bunici (ce face?) (cuma rdmas?) verb predicativ verbcopulativ

Nunelepediafv potefi exprimatprin: - substantiv: Georgeestestudent. - adjectiv:Fataesteharnicd. - pronume: meuesteacesta' Prietenul - numeral:Ei erauClg!,noi erampatru. - verbla infinitiv:Dorintalui estealnviAla.

Memorator de limbaromana- claseleV - Vlll

39

- adverb:Anaesteastlel. - interjectie: E yai de noi! Subieclul Esteparteaprincipald de propozi{ie desprecarese spuneceva "cine?","ce?". la intrebarea Rdspunde cu ajutorulpredicatului. Subiectul: - simplu: Primdvara vinein curAnd. - multiplu: Vioara.pianulsi flautulsuntinstrumente muzicale. A Subiectulesteuneorineeryrimat. a verbelorprea) Atuncicind este inclusin formapersonalS dicativesau poate li ahtnlel*, daci a fost exprimatin propozitiile de maiinainte. Plecla mare.(subiectul esteeu) Plecila mare.(subiectul estetu) Plecin la mare.(subiectul estenoi) Plecalila mare.(subiectul estevoi) | 9i a ll-a sinb) Subiectul esteindtrsnumaipentrupersoanele gular9i plural. pentrupersoana Subiectul estesubTnleles a lll-asing.9i pl. Mariavinela noi,l/apoipleacd.2/ Subiectul estesubintelespentruci aparein propozitia de maiinainte(Maria) B. Subiectulestearprimatprin: - substantiv Vremeae frumoasi. comun/propriu: RomAnia se afl6in Europa. - adjectiv: Cel micvinerepede. - numeral: Doiau fostpremiati. - adverb:Aicie adverb. - verbla infinitiv: A mintie urat. - verbla supin:Decrezute maigreu. Deobiceisubiectulstd in cazulnominativ. Uneoripoatesta 9i in cazulgenitiu. Ai lor nu ne cunosc. Sunt$i propoziliifiri subiect,atuncicAndpredicatuleste prinverbegi expresiiimpersonale: exprimat Ploud.E binede noi.

Memorator de limba romana - clasole V - Vlll

- pronume posesiv:pirereaalormeie inleleaptd. - pronume plecareaacestoiamla nelinigtit. demonstrativ:. - pronume relativ:pirintii,ai cirqr copiiinvald,suntmullumili. - pronume interogativ: caredeterminiun subsEsteparteasecundaride propozitie Vorbacui te_asuoarat? - pronumenehotarat: la una din intrebdrile; Bucuriaaltorae mare. tantivsau un inlocuitoral lui. Rdsounde pronume negative: (a, ai, ale) cui?',"cAli?","cAte?".TinAnd _ Rdspunsul "care?","ce fel de?","a1 niciunuian_afostcorecr. 6) atibutttl verbil, poarefi 6xprimaTpiinpoatefi: atributul seamade pirliledevorbireprincarese exprimd, pldcereade acilatori... verbla modulinfinitiv: al afiibutadjxliwl exprimatprin: verbta modutsupin:vaginade c-filGiiluj.' - adjective propriu-zise (casi inaltd); -.verota (neacordat - adjective cu substantivul): (pomiinfloriti)sau provenite dinverbela participiu ^ge-runziu Anplelatlarnd se auzeauin aer. gerunziu(co$urilueglndd ; e) atibufuladvebial,poatefi exprimatorin: - numerale (loculal treilea); cu valoareadjectivala - adverb:Ziarul ad aducevegti de - adjective btine. pronominale (aceasta cimpie). - toculuneadvebiala: Invalatul cu de_asilanuarerezultate in determinat bune. Atributul adjectival se acordicu substantivul gen,numir gi caz. Complementul bl atibd su0afanliva{este de trei feluri: - frlfun gililival - esteexprimatprinsubstantiv comunsau Esteparteasecundaride p.ropozilie caredeterminaverbe, propriuin genitiv: roculiuni v-erbate, adjective, adveirbe iau ini"i;e.tii.r.ituncliede cdrtilelui Dan; crestelemuntilor; predicat. potfi: Complementele - atibut sttfr/atttivalprqozfunal - se exprimdprintr-unsub4 nql@tn#nliale - direct stantivla acuzativprecedatde diferiteprepozitii(de, cdtre, - indirect spre,cu,fdri (de),pentru): - de agent livaddcu pruni,drumulspresau - eryzrna,esteatributulsubstantival pus in cazulnominativ, b, dranshnfreh - de loc sauin acela$icaz indiferent determinat de cazulcuvAntului - de timp cu acesla: - de mod N. N. - de cauzd meu,locuiegte aici. Bogdan,prietenul - de scop N. G. - condilional Fataunuidomn,Alexandru Vodi,... - concesiv Apozitiapoatefi: l. Complementele - simpld:ColegulmeuAlexandru necircumstantiale arenotebune; at drmflemenfrldi6cf determ.ind - dezvoltatd; numaiverbea cdroraclrune se desparteprinvirguldde restulpropozi{iei. poatetrece direct asupraunui obiect ihter_ poateli exprimatprin: cl attbutulpronominal, si jeclii cu lunctie de pri#icat.Ste totdeiuna - pronume personal: Tatdllui estemanager. in cazutacuzativ(cusaufiri prepozilie). - pronumereflexiv: Laudade sinenu miroasea bine. Pi(ib secundareale propozi$ei Atributul

- clasele V - Vlll romana delimba Memorator 42 : "pecine?"sau"ce?"' la intrebdrile Rdspunde ' !lintrebpe tata.(pecineintreb?) CumPiro carte.(cecumdr?) El poateli exPrimat Prin: I substantiv comunsau propriuin acuzativcu sau fird prepozilie:il cunoscoe elev./l! cunoscpcGCgI@' - pronume in acuzativ: !! recunosc. ii salutoe amandoi' ;;loare dJ substantiv: ;;;;;;i"; - verbla infinitiv: incepea cAntala pian' - verbla supin:Terminde scris9i mdjoclotbal' - verbla gerunziu: AudstrigAnd. bl amoteientut indirectindic6,in general,obiectulciruia i se atribuieo actiune,o insugiresau o caracterisin tica 9i sta in cazul dativ,tara prepozilie, acuzativsau genitivprecedatde o prepozilie prepozilionali' saude o loculiune 'cui?"-cazuldativ$i "cucine?","cu Risoundela intrebirile: ce?;l;"dela cine?","dela ce?","pentrucine?","pentruce?"etc' El poatefi exPrimatPrin: - substantiv comunsaupropriuin cazuldativ: Le-amdatfratelui/ lui lon.(cui?) - substantiv in cazulacuzativ: despredrumetie'(desprece?). Discutam (despre cine?) desbreexcursionisti. Discutam - pronume in dativ: !-amdat o floare. - oronume in acuzativ: M-ampregatitPenlruel. - numeral: Daucelortrei.(cui?) (lacine?) la amAndoi. Se gAndegte sauprose exprimd$i prinsubstantive indirect Complementul iTpolriva' cpntra, prepoziliile asuora,. genitiv cu numela (cazgenitiv) astipradusmanului. S-i ndpustit (cazgenitiv) El lupti contranedreptatii. - verbla infinitiv: E dornicde a se Plimba.

rremorator de limbaromana- claseleV - Vlll

- verbla supin:S-asaturatde umblat. cl unlarcnful e qffi determinaun verb la diatezapasiv6$i arati de cineestetdcuti acliunea exprimatide verbuldeterminat. Elevulesteascultatde orofesor. Rdspunde la intrebarea "decine?"sau',decitre cine?". Seexorimi: - printr-un substantiv la acuzativprecedat "de,, de prepozilia sau"decitre":A lostexaminat de comisie. - printr-un pronume sauprinoricepartede vorbirefolositicu valoarede substantiv: Golurile au lostmarcatede ai lor. A fostliudat de amdndoi. l l. Complemontele clrcumstanfl ale Arata,in general, imprejurdrile in carese petreceo actiune: ocul,timpul,modul, cauza,scopul, condilia etc. lc.;rrsi@I*.fcr-aratalocul L utfrwWlt undeseDerrece acliunea, punctulde plecare, directia saulimita actiunii. Rispundela "unde?", "peunde?",'de unde?.. 'ilcotro?", intrebrile "pdndunde?.. Se exprimeprin: - substantive, pronume saualtepi(i de vorbirecu valoarede substantiv: Locuiesc la tari. Am ajunsla ceidoi. - prinadverbcu sauliri prepozilii sauprintr-olocutiune adverbiald: SoareleeraSUS.Am venitdejede. Dejur imprejursuntlivezibogate. . - printr-un verbla supin:La culeseramultdlume. 8" a nplenailul dransAnfiat b W arata timpul cAnd se petreceacliunea,durata,limitasaufrecvenlaei. _ ,'cand?', 'de cind?",.pAni Rdspunde la intrebarile: cAnd?., 'cattimo?". Poateli exprimat prin: - substantiv cu saufiri prepozilie: A venitLnll_o zi la noi.(cdnd?) A mersluniintregi.(cat timp?)

44

de limbaromind- claseleV - Vlll Memorator

- adverbsaulocutiune A fostgglaldca niciodata' adverbiald: 9i au traitde-aPururea. "pAni" - verbla gerunziu precedat de prepozi{ia saula intinitiv "inaintede" sau "dinainte prepozi{ionald sau de loculiunea de":Mergdndla $coald,admiramnatura. inaintede / PAnda vorbiam plecattoti. C. amplemenfulciwnsfuilial de moda"atecumse desfigoari sause infiligeazio actiunesauo calitate' la intrebirile:"cum?","cat?","catde ?" "in ce fel?"' Rdsounde Se poateexprimaPrin: -.substantiv A vorbitcu suparare' precedat de o prepozilie: - numeral: Eleviistauin banci catedoi. - verbla infinitiv: la intrebare' Firi a gAndi,rdspunde - verbla gerunziu:Vinecienlatrd. - adverb:Vorbiag[el. - locutiune Rispunsecu chiucu vai' adverbial6: - interiectie: saritustiin tule. lepurele de modse numegte complementul CAndaratdo iomparalie, cu aiutorul de modcomparativ 9i se construie$te si comolement ca (casi)'cat'decat. asemenea, de comparatie: adverbelor Era maisilitorCa.nine. mamei. Vorbeafrumosasemenea b HJze aate.cauzaacliuniiori D. ornMnntul datntuiial a insusiriiexprimatede un verbsauun adjectiv' "dince cauzd?". Rispundela intrebarea: Rddde bucurie.(dince cauz6?) - cauzaunei ce cauzS?) de batranete.(din Eragarbovit Insu9ln Se poateexprimaPrin: sau -'substantive precedate de prepozilii saupronume prepozilionale: Fatai se lumindde fericire. loculiuni Dinoricinalui am Plecat. - prinadjectiveprecedatede prepozitia"de": Nu maiPuteade obositi. - prinverbela gerunziu: Se miravlzAndcd nu vine. de scoparatascopulacliunii E. amplementulcircumstanlial de verb. exPrimate

Memorator de limbaromAni- claseleV - Vlll

45

"cuce scop?". Rispundela intrebarea Se poateexprimaprin: - substantiv (sauinlocuitor al lui)cu prepozilie: Invalpentruexamen. Pentruacestamuncimcu spor. - verbla infinitivprecedat "spre": "pentru", de prepozitiile Se pregategtepen[g-a.0l9mgy3. -verbla supinprecedat de prepozilii: Punelaptelela orins. r. anpteieintt cirrn-rns@atqtdilional aratdconditiade care exprisaua insugirii actiunii depinderealizarea determinat. matede verbulsauadjectivul "cuce conditie?". Risoundela intrebarea i! cazde nevoiesuni-mi. (cuce condilie?) in locullui a$ fi maicorect.(cuce condilie?) Se poateexprimaprin: - prinsubstantivele: "eventualitate" "caz","ipotezi","conditie", la precedate de prepozitia"in" sau prinoricealt substantiv prepozitionalS'in cazde". de locutiunea acuzativprecedat ln-cutl acestavom accePta. ln conditiile dateaccept. - prinsubstantiv de locutiunea saupronumela genitivprecedat prepozilionalS Tn locul": ln locullui Mateiag pleca. - prinadverbele "altfel"Si"altminteri": Alfiel nu vei reugi. - prinverbla gerunziu: bune. veiobtinerezultate lnsistAnd G. onplenenful cirann#nlial @rrp€nv arata o imprejurare care ar fi putut impiedicarealizareaactiunii sau existenla de verbuldeterminat exprimate determinat. de adjectivul insugiriiexprimate au urcatpe munte. Cu toatevremeanefavorabili dar realizarea actiunii, (Vremea nefavorabil6 ar fi pututimpiedica ei.) a permisrealizarea n-aimpiedicat-o, ci i-aldcuto concesie, Poatefi exprimatprin: - substantiv prepozilionalS de locutiunea la acuzativprecedat "cutof'(ql toate,cu totietc):

\(emorator de limbaromana- claseleV - Vlll

46

Memorator de limba romana - clasele V - Vlll

Cu toateosteneala, tot ne-amdus. - prin locu{iuneaadverbiali "cu toate acestea (astea)": Sunt obosit,cu toate acestea,voi mai lucra. - printr-unsubstantivsau inlocuitorulacestuiala genitivpreprepozilionale cedatde loculiunile "in ciuda","in pofida"sau "impotriva","in contra"(contra): de^prepoziiiile In ciudalor.tot voi oleca. lmpotrivahotarariiluate,voi pleca mai departe. - printr-unverb la gerunziusingursau precedatde adverbul "chiai': (Chia4 lucrAndpermanent,tot n-agtermina. - printr-unverb la infinitivprecedatde prepozilia"fdr5": Fird a-l piyi, i-am ghicitintenliile. Complementulconcesivse desparteprin virgul5. B. SINTAXA FRAZEI - FrazaFraza este o unitatesintacticade sine stetetoare,alcatuita din imbinareaa doue sau mai multe propozitii,dintre care una este propozilieprincipalS. Propozitiile dintr-olraza pot fi: - Nnaryb - cele care nu depindde alte propozitie; - secundarc(subordonate)- care depind de altd propozilie. Am cumperato carte 1/care mi-a plicut. 2/ Primapropozilie este principald,iar a doua secundari (subordonati). Propoziliade care depindeo propoziliesubordonatise numeqte propozitie regenE, iar cuvdntul determinat de propozitia supordonati este cuventul (termenul)regent. Intrepropoziliile uneifrazese pot stabilidoudfeluride raporturi: - de coordonare; - de subordonare. Cardonarca se ooate realizaintre: - doud sau mai multe propoziliiprincipale: Ana scriel/,eu citesc,2/iar fratelemeu se loaci.3/

ffi

- doud sau mai multepropozitiisecundare care depindde aceea$iregentS:

47

bune'z/[email protected]/ Am auzit1/@ai rezultate

Propozi{iilecoordonatedintr-ofrazi pot li alaturatesau juxtaruse (asezateuna dupi alta tiri nici o conjunc{ie)sau legate J'in una din conjunctiile: 9i, dar, iar, insd, ci, sau, nici,ori, deci, -^^r^-

l5dudt.

intreelese punevirguli,dacdnu sunt CAndsuntalaturate, "gi","sau",ori". egateprinconjuncliile prinvirguld Propozitiile subordonate sunt,deseori,separate lor,maialescandse afldinainteaacestora. le regentele dfrbploua taretrl/stauacasi.2/ potfi lormulaleprincoordonare, sauSi subordonare Frazele lin coordonare 9i prinsubordonare. potfi: Propozitiile coordonate lor propoziliile suntprezentacAndprincontinutul { copulative, suntlegateprin:"$i";"nici";"precum te ca asociate; S i ""; S i . .$. ,i . . . " ; ' n i c i . . . , n i c i . . . " ; lorse exludunape alta;sunt cAndprinconlinutul b) disjunctive, "sau";"ori';"sau...,sau..."; legateprinconjunctiile: "ori..., ori..."; lor se opununaalteia;sunt c) adversative, cAndprincontinutul "dar";"iar";"insi";"ci". legateprinconjuncliile: suntlegateprin cAndarati o urmare,o concluzie; dt conclusive, "deci"; conjuncliile$i loculiunileconjunctionale: "de aceea";"in concluzie" "prinurmare"; "a$adar"; 9i altele. potfi: Propozitiile a) nef;iratmstanliale:. - predicativi(PR) - subiectivi(SB) - atributivd(AT) - completividirecte(CD) - completivd (Cl) indirectd

clasele V - Vlll

Prinexpansiunenumelepredicativ"lrumoasd"din propozi{ia b) cirwmstanliale: - de loc(CL) :ata a devenitpropozitiepredicativd"sd {ie lrumoasi". - de timp(CT) PredicativaurmeazAtotdeaunadupi verbelecopulative:a fi, - de mod(CM) : 'amane,a se lace, a ie$i,a insemna,a pdrea,a deveni,a - de cauzFt (CZ) a unge etc aflatein propozitiaregenta. - de scop(CS) Prdicativa este introdusd prin: - conditionali (CDT) . oronumerelative:care,cine,ce, cati,cel (cei)ce, ceea (cele) - concesivd (CNS) ce sau nehotirate:oricare,oricine,orice; - consecutivd (CV) PP PR in uneipd(i de propozitie Expansiunea constiin translormarea intrebareaeste t/6inb)vine.2/ propozilia subordonatacorespunzatoare cu PP PFI pdstrarea intactaa sensului. Premiant ve-.lt't6fi6ii-dva-munci.,l a unei subordode transformare Con@erea esteprocedura corespunzetoare. natein parteade propozitie . adverberelative:unde, cum, cdnd, cAt, precumetc; ,J+

lndrum{ri pentruanalizafrazei personale numaia verbelorla modurile 1. sublinierea gi sublinierea subiectelor tuturorpropoziliilor 2. identificarea gi a numelorpredicative verbelor copulative 3. identificarea care lac legdturaintre propozitii9i 4. cdutareaconjunctiilor lor incercuirea gi numerotarea propozitiilor lor in ordineain care 5. delimitarea se afl6in text de coor6. analizaleluluipropozitiilor $i indicarearaporturilor donare9i subordonare sintactice 7. alcituireaschemeiraporturilor PropozitiasubordonatlpredicaWe(PR) din al alteipropozilii indeplinegte funcliade numepredicativ prinlr-oparte numelepredicativ esteexprimat lrazl.ln propozilie printr-opropozilie. de vorbire,in lrazi poatefi exprimat CasaparclruEoasa.-+Casapa@tl @lg!ryngasa. t/ principald regenta P1 - propozitie predicativi(arelunc{iade nume subordonati P2 - propozitie "a pdrea" predicativ pe l6ngdverbulcopulativ dinP1)

PP PR Problemaera '/(unde)(cum.cAnd)meroem.2/ . conjuncliisubordonatoare: cd, s5, ca...s5,dac6, de; PR PP lmoresiaeste 1/6E)s-aoreodtit.2/ PP: Pff

Elevulg

'/fu,y|!g!.

'/

PP PR ,.z--\ probtemaerg '/(a,9)9!!!se. ? . locutiuniconjunctionale: ca gi cum (ca 9i cAnd),dupAcum; PP PR /_--_\ lrtind o carteeste 1/6a si cAnd(cum)ai trdi intr-o altd lume.2/ _ _-______-__---l Tofia:De obiceipredicativastd dupd verbul copulativdin regenta. PP PR Pidurea odrea 1/6bse inA[ain ceruri.2/ Dacd vorbitorulvrea sd scoati in evidenldcele spuse prin cropozitiapredicativS,ea poatefi agezatdgi inaintearegentei. PR PP t/ 2/ QDC acesta g$i celalalt. htndntia: nu se desparteprin virguldde regentaei.

Memtrator

rte limha romani

- clasele V - Vlll

Propozitiasubordonati subiectivi (SB) indeplinegtefuncliade subiectal altei propozi{iidin trazd. S Harniculdeoarteaiunoe. SB J expaisi-une PP ^ (Cinpse gqqa[i de diminea{ril/depa(e aiunqe.2/ Subiecliva urmeazd dupd: 1. un verb personal: SB PP 6btie nu-tiolace1/altuianu face.2/ 2. verbul"a trebui": PP SB

I&luie'@lggc3.'/

3. verbe gi construc{iiimpersonale: a) verbe reflexiveimpersonale: PP SB Se zice 1/6bnu vine.2/ b) expresiiverbaleimpersonale: PP SB E binel/6bstii. 2/ PP_SB All-dedad 1l@ ne lespeit; cererile. 2/ 4. verbe personalefolositeca impersonale,singuresau precedate de pronumepersonalein dativ sau acuzativ: PP SB Rdmdne1/6E)vedem.2/ PP SB Eral/6e)uit carlea.2/ PP SB 2/ imi place 1/6e)citesc. ):rE==: ^: PP SB

Nedoaret/@nute zulcmluta.2l

ri.+rorator de limba romind - clasele V - Vlll

51

verbaleimpersonale: i ,ocutiuni PP SB l:A_yedI]elgegIeaE 1/@mi QCgIEbani. 2/ i adverbe gi locu{iuniverbale predicative:firegte, desigur, lird indoialdetc: cesemne,poate,negre$it, cu sigurante, PP SB Desiour1/6E)vareusi.2/ PP SB Cu siourantdt/6E)estenevinovat.2/ Propoziliasubiectivda$ezatein fala regenteiarata cine face }.stiuneasau cine are caracteristicaexprimati de predicatul 'egentei;poateti reluatein regentaprintrun pronumedemon::'atrv. PP ^ - - SB

(Cinpvamunci1/,gc_e_lg va reusi.2/ gbiactiva poatefr introdusCprin: . pronume relative in nominativ, acuzativ, dativ: SB PP 1/ 2/ Ql9tr=t" dupi doiiepuri !!-UdC niciunul. aP.G5;,

Ye:

v ezi1/ it uti. 2|

PF

1/ @ii egca sd-nu:rna.'z/

. pronumenehotdrAt in nominativ, acuzativ, dativ: PP ,-----\SB (OricinQintreabi'l ng@.'/ :pp --.-,---
(Pe oricinQamvdzut 1/ m-a salutat.2/ vq!PP/-\

(Oriculi-am sousl/m-ainteles.2/ . conjunctii subordonatoare: ci, sd,ca...sa,dace,de: PP SB Nuse stie'6icDrine.'l PP SB ii pEcea1/(c?)f iecare6bstie. 2/

- clasele V - Vlll delimbaromane Memorator 52 . adverberelative:unde, cum, cdnd, cdt DD

ry

qFI

. . /--:\^"i2--,

/q$qqoae!9arsgl''1

Ng-c-sutietql'/@s$.'/ Iqpica: subiectivapoate sta atat inaintecAt 9i dupi regenta. Pincfualia: nu se desparte prin virguldde regentd;cAnd este a$ezata in jala regentei $i este reluata printr-unpronume demonstrativse desparteprin virguli. PP SB cuDAitr/ a aqonisit'2/ @a-tgst

_s__

_

2/ a-ase-njsl!. @ *st.cumpanrtb-as-ela Propozitia subordonatiatdbutivi(AT) saual inlocufunctiade atributal unuisubstantiv indeplineste regenta. aflatin propozitia itoruluiacestuia, Attibufrvadetermind: 1. un substantiv: AT PP la pian2/@Ia mea.'/ Fata1/@bgian'!a 2. un oronume AT PP Merctl inaintevoi t/@.rno"qtgli calea.2l cu valoaresubstantivala: 3. un numeral PP AT meu.l/ Al doilea'/@gr€s!ig42/ I rqlcquL Afributivapoate fi intdusd Prin: acuzativcu prepozitiesau . oronumbrelativein non'iinativ, sau in dativ9iin genitivcu prepozitie prepozilionald, ioculiune prepozitionalS: loculiune PP AT place.munca2/!!LYal!-t9sP@!1/ Omut1l@nu-i PP guqlflori t/ S1@I@!de oameni.l/

M€morator de limbaroman5- claseleV - Vlll

. adjeclive pronominale relative: AT PP 1/@carteg!n'EI! ,/ m-AIqrna$q!multtimp.1/ intrebarea . adverbe relative: unde,cAnd,cum,cdt: AT PP 2t areun renume.l/ gcoala1l6frdACI_invaH -AT PP 'l@fg! rlSq aplgpjC Momentul cu greu.r/ DD

AT . :'. Al9 haine'(ggDn-armaig!41. 2/ . conjunclii subordonatoare: c5,sd,ca...sd,daci (de): _AT PP t/@'yj!g r/ era_nestramutate. 1/ Convingerea _AT PP 2/tastins. tt Dorinla1/6binve'!e ^PPAT rt isi pl,ueairitrebarea'@dr"usi.

Tqia: stAtotdeauna dupdtermenul determinat 9i esteaoesea intercalatiin regenti. Puncfualia: de cele mai multeori nu se desparteprinvirguld. CAndaduceo explicatie suplimentarise desparteprin virgula: PP AT MihaiEminescu',b@Dalosl_qet_ma!rnare-Bscl rl romAnzfis-a niscut ta lpotegti-TaT5lEnuaiE=i-eSo. ,r*,r*rpf stine Oir€cte(CO) indeplinegte funcliadecomplement directin frazi determin6nd un verbsauo loculiune verbalisauo interjectie dinpropoziga regenti: PP CD Am-vA4Jlt/@ti-g_iJglatdateleproblemei.2/ PP /a^.,. cD A EqArce seamal/Qtii lioseaceva.zl PP CD . laE'/@Spurr toticeilalti.2/

de limbaromane- claseleV - Vlll Memorator

54

de o completividirectasunt:iata, determinate Interjecliile iaci (iaca),uite. Poatefi intdusC prin'. . conjunclii daci,de: cd,sd,ca...s6, subordonatoare: DD

.N

gbscly'r@t;Euesd.'/ Pp

cn

Vrbi'll5hrmiio-uiceva.2/ -^ CD PP 2/ NIJ-sltJ'/@9 maiaICimportanta. cumci, precumca: . locutiuni subordonatoare: conjunctionale PP cD Marii i auz.it'l@toati-s-au ssbioba!.'?/ pronominal relativ: care,cine,ce,cAt,cel . pronume sauadjectiv orice: oricine, oricare, (cei)ce,ceea(cele)ce,saunehotdrdt: PP ^CD Mariaa$!i!!ga!'/(rne)evtnovalul.'/ PP CD doresti.2/ la 1/6btcarte PP . ---'-------:CD t(oe lectia.'/ oricine)S!-g Pro{esorul cunoaste . adverberelative: unde,cum,cAnd,cAt: (]N DD -gbswg' / €fud /@D/@7@) gIsEE||oarea. 2/ Gradinarrl| ei;cAndseinsistdasupraei ToF*n;stAdeobiceidupi regenta

poatese stea9i inaintearegentei. purctt4ia: a$ezatadupi regentdnu se desparteprin virguld; de obicei,prinvirgul6. ei se desparte, cAndse afli inaintea PP C D 1/6eu 2/ Qdg[ t, azi $@ c, multinainte. Propozi$acompletivdindirectn(Cl) indirecta unuiverb, luncliade complement indeplinegte regenta. din propozitia adjectivsaua uneiinteriectii

lr€moratorde limbaromana-clasele V - Vlll

55

_ PP r/(cui)vreau.2/ ..,--.\Cl Povestesc PP_CI

Elevulsegi$lgslc't@ esgj;ia in vacantd.2/ PP_CI gulu!9a!lq!' I @eti-qb!-0ulrSiultatebune'2/ pp

nl

E'vai'td6-Cii-dni'stiecarte.2/ Poatefi introdusiprin: . pronume9i adjective pronominale relativesau nehotirAtein precedat cazuldativsauacuzativ de o prepozitie: PP cl Dauievista1/6JDmi6cere.2/ -at. - .PP .. _.-----------^ A luotat'/Qontracelorcli gggpg4ggg.z/

rr-c-

Md oAndesc1/6bohiozdansa-ti cumoar.2/ ?I

PP-

Se entiziasma'lfde-oriibii'sou neai.2/ . conjuncliigi loculiuniconjunctionalesubordonate:cd, si, ca...s5,daci (de),ca nu cumvasi: PP_CI Este cbnvins1/6bera ma'i'binealtfel.2/ TTI

PP

tl@oro""Ei.r cotect.2l U$-drriea seama PP _------------Cl 1l6a Md tem nu cumva sDqresesc.2/

-

. adverberelative:unde, cum, cAnd,c6t: PP ^ ^Cl^ ^ Se oAndeste1/(undd/(cum)/(cdnd)/fu A0sd cheltuiasci.l/ Foartemultecompletiveindirectedetermindverbesau loculiuniveroale reflexive.intiebareaeste: la cine? la ce? de ce? de cine? etc. Iqriz std de obicei dupd regente,dar poate fi $i in fata acesteia. Punclualia:nu se desparte prin virguld cind este dupi regenti; cAnd se all6 in fa{a regentei,folosireavirgulei nu este obligatorie.

de limbaromana- claseleV - Vlll Memorator

56

Subordonatelecircumstantiale Propozilia circumstanliaE de loc (CL) de loc in functiade complementcircumstantial indeplinegte lrazi, ardtAndloculin care se desfigoard ac{iuneaexprimatdde verbuldin regenta. verbalA, de loc determinaun verb,o locu{iune Circumstantiala un adverb,o loculiuneadverbiali: o interjectie, DD

NI

'rq@l"fut, 'r rrlteig PP

/^I

Ajgat la sanatossg'l@-aleU" " /:l oD

nji'r@"dEis''/

PP -CL Ar-rols acolo'l@elau PP

toti'2/ CI

l/ Deiurimb'reiur'/,@fiiDfrAai2/€Iaustrizilargi Poatefr introdusd Prin'.

lt.Torator de limba romind - clasele V - Vlll

Pe degluri'b@ifu

CL

57

PP meri 2fuil4! 9i iaguni.'l

PropoziliacircumslanliaE de timp (CT) indeplinegte funcliade complementcircumstanlial de timp in "azd, arAtdndtimpul in care se petrece acliuneaexprimatdde :r verb, o locutiuneverbali, un adverb sau un adiectivdin ofopoziliaregenta. PP CT

/@nO|-dldruma!.'l A_verbi!' PP . _=-QI r/6And)ai

Si-adat seama venit.z/ ^CT PP r/(ql1gpvii Atunci la noi t/@Ig.'/ OO

-T

^Vl Este un rezultatasteotat'/6e cAndm-ai inlormat.2/

Poatefi introdusCprin:

. adverbulrelativ"cAnd"folositsingursau cu prepoziliile:cand, . adverbele relative:unde,de unde,pdni unde,incotro,dinorigiunde, de cAnd,de pe cdnd,pAni cAndetc sau prin compuselelui: orideunde, cu "ori-":oriunde, cotroSicompuselelor oricAnd, ori$icAnd etc; etc. oriincotro PP PP 1 -.--JL ----CT (Jricdnd)vrear/ vine cu bucurie.2/ trimiti.'z/ Meroe /CoriundDil

cu sau fdri prepozitia . locu{iuniconjunclionale de timp:in timp ce, in vremece, pA. prinpronumerelativesau nehoterate na ce, pane s5, indatd ce, inainteca si, ori de cAteori etc; "catre"sau"spre":ce, oricine,orice: PP AT PP . ------==-QL descris.2/ Mcd^Pteoic'r@tcful se.jndrcpla'/€p reg[I9@."r PP "unde" cT _-------relativ prin adverbul introduse loc de Circumstanlialele lQ1dg.,I99Dy.tnetatara.2/ Ma_vzleaza' "acolo": corelativ au de multeoriin regentdadverbul . prin sdverbul "cum" gi "cAt"cu sensul de "indata ce" $i ,,cat PP cL ,-----:\ 'limp"; md suHlre'/,.ae-ql-q atl ry''/ @@"* .T pp darpoatesta9i inaintea Tqica: de obiceise alli duparegenta, (CurDaiunqe,'/ se aseazi la calculator.2/ in regentd. ei saupoatefi intercalatd DD cr aflata dupa regentanu se desparteprin virguld; Punclualia'. n stat id bunici1/6Ala iosr mic.2/ inainteaacesteiase desparteatuncicAnd se insistd prinvirguld' in regentdse desparte asuoraei; intercalata

Memorator de limba romana - clasele V - Vlll

*'.-orator de limba romana - clasele V - Vlll

de timp introduseprinadverbul"cAnd"au Circumstanlialele in regentaadverbulcolectiv"atunci": .T PP

PP z---r^ cM (Cum)iti vei astelne r/. asa vei dormi.2l -qica: ! stl de oboceidupe regente;poate sta gi inainteaer sau vrne? @ru-qaldcsli, l -q1-u-rr-q! poatefi intercalatd?nregentS. gi Topica:stl de obiceidupi regent5;poatesta inainteaei sau ouncfuatia:cAnd se afla dupd regenta se desparteprin virguld, poate{i intercalatein regente. numaidacd nu se insistdasupraei; inaintearegenteise Punctuatia:cAnd se afli dupi regentenu se desparteprin virdesparte,de obicei,prin virguli; intercalatide desparte guld; cdnd se afld inaintea regenteigi nu se insisti totdeaunaprinvirguli. in regenta asupraei se desparteprin virguld;intercalata dacdesteinainteapredicatului. Propozitia se desparteprinvirgu16, circumstanliall de cauzi (C4 Propozitiacircumstanlialdde mod (CM) circumstanlial de mod al indepline$te functiade complement unuiverb,adjectivsau adverbdin regenti. OD

AI\'

rLle'l6[Dzuoa"r'i' o pasdre.2/ :pp :* Erahirnic1r6[h)i'?toina.'t PP

CIVI

A scrii'frumos 1/aoreGh l-ainvatat mama.2/ Poate fi introdusdprin: . adverberelative:cum, precum,cAt; PP CM CAnti l/(cADooatede tare.2/ . locutiuniconjunctionale subordonatoare: dupdcum,dupi cdt,ca gi cum,ca gi cAnd,de parce,pe masurace, cu cAt...(cuatAt); PP _---------cM (DupdcuDti-am oromist/,glecjlmmAine.z/ ----r-pnL',

vorneitbcursiv'/65-SGlhalb'iil oeoefoaie.2/ : --fpp f,sy vorfi maibune.2/ 0u caliryggmaimult1/,cuatatrezultatele Adverbulrelativ"cum"care introduceo circumstantialide mod are de multe ori in regentdadverbulcorelativ"a$a" sau "(tot) astfel".

indeplinegte lunc{iade complementcircumstantial de cauza ^ kazd, aritAnd cauza unei actiuni sau insugiridin propozilia ':genta. Jrarmstafiiala de cauzi determin5:

cz _---' un verb:A PP r6cit 1/,(pentru cDnu a ascultatde altii.2/ =..-.------vp7r-.2 11,@id@"iaeU-o.rr z o toculiune verbald: +alAt _PF_ sema _ ___ ,, 3 unadjectiv: qghjakllrroasji'r@fu Vremea aoatefi introdusiprin: .:onjunctii 9i loculiuniconlunclionale: cici, fiindcd,deoarece, 'rtrucAt, ci, dacd,de, pentrucd, din cauzdci, din pricindca, Cevremece, din momentce, odatece etc; PP

...^Ya

a7

n!!.'z/ S:a-S4araI'/,Q.:ta!__ve -------=-CZ PP 1/,s=aggl digut.2/ Qp cauza@aiiguat PP vremecj.@@Iat bine'/, @! primiun dar.2/ Qe . adverberelative cu valoareconjuctionald: cum,unde; CZ PP einlelepl 1/ idejeqe tot.2/ CZ PP

nr.rc_elentt/, ECSCste..r/

- clasele V - Vlll delimbaromana Memorator 60 regenta, din inaintea celei Actiuneadin cauzaldse realizeazi actiuneadin regentdeste efectulei. PP ---CZ 1/, GlinOca)t.sungss il salut.mereu.2/

*:

. *,,

ereclul cauza Tqica: poatestaatAtinaintecAtsi dupi regentesauesteintercalata. de pozitiaei. prinvirguli,indiferent se desparte Puncluatia: de scopsau finald(CS) Poziliacircumstanliale

tl€moratorde limbaromana- claseleV - Vlll

61

3uli; dupd regente,se desparteprin virguldnumaidacd autorul -u o consideriun elementesential frazei. al Propoziliacircumstanlialdcondilionali (CDJ) Exprimdo condiliesau o ipotezade a cirei indeplinire deoinderealizareaactiuniidin regentd. pp r.nT

vdiitii'r, 66ibVel'munci.rr Circumstantiala conditionalideterminl: 1 . u nv e r b :

de scop circumstantial functiade complement indeplinegte acliuneaexprigi aratdscopulin vedereacdruiase indepline$te r" sEsL,l" noi'r,dilbvsi.lilea timp..r din regenta. matede verbuldeterminat 2. o locutiune verbald: de scopdetermini: Circumstanliala CDT PP ^ 1t, 1. un verb: sea$g de gregali.2/ Qgpmi-4ljti mairar mi-Ag_da PP ^CS Poatefi intrcdusdprin: Mergela gcoaldl/(cagillnveE.z/ . conjunctii subordonatoare: daci, de,sd: verbala: 2. o locutiune PP ^CDT PP ^CS Q94./,sa masJni.2/ Mamami-GgU@D!g' / Qg_92!!-gIgW.'/ . loculiunea subordonatoare: in cazcd. 3. o interjectie: ;------\CDT PP 1/ P P 1/6+ti C S Qn-cazciloloLid sa ramaiacasa.2/ Hai - ' - arattabloul.2/ Rar,conditionala, poatefi gijuxtapusd: Poatefr intrdusd prin: CDT PP . conjuctii ca s5,si, de; subordonatoare: Aj cevade spust/, [email protected]/ Dp nq T_qia:sll, de obicei,in falaregentei; poatesta9idupdregentd. Pu-ietl6"v-ezi.'l Punctualie: se desparteprinvirguldde regentd. . locutiunea pentruca sa: conjunctionald: pp ,,-------_rCS Propozitiacircumstanlialtrconcesivi (CV) 1/, (Fentru ca sDia - examenul a Funcitmult'2/ \\\------.'/ Exprimdo imprejurare de naturdsi impiedice prin"sa"'"de"$ desldgurarea Tqie: std dupi regentacdndesteintroduse uneicalitagdinregentd, darcarenu te "ca...sa"; se afl5inaintearegenteicAndeste introdusi uneiacliunisauexistenta imoiedici. prin"casd"9i "pentruca sd". cdndse atldinaintearegenteise desparteprinvir Puncfi,tatia:

elaqalc V - Vlll

PP CY Z-\ (DesDam fost acolo 1/,nu am vizitat-o.2/ Circumstanlialaconcesivl determind: 1.un verb: ^CVPP (DesDeste obosit1/.mai lucreaziinc5.2/ 2. o loculiuneverbali:

PP de mine'l.6iltoate]bnune-fJ vazut Sj:_a_adus_aEjnle de multtimp.2/ 3. o interjectie: PP ^CV Vino1/.(desi)e I ldrziu.2

PropozitiacircumstanliaE consecutivi(CNS)

Ygbefo

PP^CV multeprobleme.2/ E ootimist1/,(deg)are Poalefi introduslprin: . conjunctii gi loculiunisubordonatoare: de$i,dacd,de, c5, str, cu toatecd, mdcarcd, micar si, micar de, chiardacd,fdrd sa,chitca etc. PP ------cv Chit cDe vardr/. vremeae friquroasd.2/ PP ^CV 1/, Gara stinvete a promovat.2/

r,tot'"i

reiEiir4-

Topia: slAatatin fatacAt9i dupdregenta. Punctualia: prinvirguli,indiferent se desparte de loculpe careil ocupi. Exprimd consecinla, urmareauneiacliunisaua existentei uneicalititidinregenti. PP 'r@ry-i&C N S 2/

4. un adjectiv:

6-i*C8Iutie'

^CVPP '/, 2/ sustinepunctualitatea. Qeg)aintArziat tqtU_Sj PP ___cv nu am Qliar dacg)m-amstrdduit1/,g_U__t-ga!-e-_a_Se_s_t_e_-a

PiF.s"1sii.'r

Concesivapoatefi iuxtapuse,intonatiaeste cea care dd sensul frazei: CV PP 1/.tot olec.2/! SuoArd-te Concesiveleau de cele mai multeori in regentdadverbulcorelativ'totu$i"sau "tot"sau locutiuneaadverbiald"cu toateacestea".

urmdri.

Circnmshdialaanstutivd determlnd: 1.un verb: PP CNS Minte'/@)!-ooheaE apele.2/ 2. o locutiune verbald: PP CNS 1/, rl sanalgasa AluaLg_la Q/nu g mai@.. 3. un adjectiv: PP CNS ^ E asade frumoasi,1(incADnu-ti ootiimaoina.2/ 4. un adverb: PP CNS nu inteleoi.2/ A_Seiga$ade urdtl/, PoatafrinWusCyin: . conjunctii9i loculiuni conjunctionalesubordonatoare:incAt, de, cd, s5, ca sd, incAt sd, aga c5, cAt sd: PP CNS ^ Alos!_loa4e alenl'/,(a$a cba iolejes totut. 2/ De cele mai multeori, in regentapropozilieiconsecutivese aflSunul din adverbelecorelative"a$a","atat (de)",,,astfel".

Mamnretar

do

limhe

rnmini

- nlacaio

V - Vlll

PP ^CNS Va face astfel l/-Cncat sDfie recunoscut.2/ Tqie: Stir intotdeaunadupd regenti. Puncluatia:se desparteprin virgulade regentS. CaPitolulV Construqii incidente Reprezintd in interiorul uneicomuo comunicare suplimentara nicaride bazd de care este leqatasintactic. in vorbireare o intonatiespjcialS,iar in scriseste separatede restulcomuniciriiprinvirgulS,liniide pauzdsau paranteze. Ele potfi: - cuvinte'.E, desigur,mai atent acum. - imbindri de cuvinte'.Mama lui, femeie cumsecade, l-a lasat. - propozitii. Te felicit, spuse el cu mare pldcere, pentru rezultatul obtinut. incidentenu se numdri printre in analiza lrazei, ryziliite propoziliilealcatuitoareale acesteia;in schema frazei se scriu separaL

Bibliografie "Gramdcepractcl a limul omenocu o culegpl€do €xenilif, ediliaa lll-a, 1983 Bucuresti, , Edituradidacticd $tefaniaPopescu 9i Pedagogicd, llrba Romlnd,lilarud pentu dasaa V-a,a M-a,a Vlla, a Vlll.d, Crigan, Al.,SofiaDobra,Florentina EdituraHumanitas Educational Sdnmihdianu,