Pomologia Romaniei Vol 5

POMOLOGIA REPUBLICA SOCIALISTE R O M Â N IA V CAISUL-PIERSICUL

POMOLOGIA

REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNI A

COMITETUL DE COORDONARE Acad. T . BORDEIANU, Prof. Emerit N. Conferenţiar universitar N. ŞTEFAN

E D I T U R A

A C A D E M I E I

CONSTANTINESCU,

R E P U B L I C I I

S O C I A L I S T E

R O M Â N I A

POMOLOGIA

REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA V

C A I S U L - PIERSICUL COMITETUL DE REDACŢIE AL VOLUMULUI V = Acad. T . BORDEIANU, M. BOTEZ, N. CONSTANTINESCU, M. COSTETCHI, D. CVASNÎI, SVETLANA DEMIANOVICI, GR. MlHÄESCU (redactor

responsabil

adjunct),

I.

MIRCEA, GH. MIRON,

A. NEGRILÄ, FLORICA OROS, ILEANA PETROVICI-BIRTA, ELENA POMPEIUS, N. ŞTEFAN (redactor

responsabil)

AUTORII VOLUMULUI V : MARIA BOBELEAC, T . BORDEIANU, I. BORZA, M. BOTEZ, ST. CAŢAVELA, V. COCIU, N. CONSTANTINESCU, M. COS­ TETCHI, ELENA DIACONU, S T . DIACONU, I. DOBRESCU, N. GHENA, CR. IONESCU, ANETA LEFTER, FL. LUPESCU, C. IONITA, D. LAZÄR, EM. MANUGHEVICI, CREOLA MANESCU, N. MEZA, GR. MIHÄESCU, I. MIRCEA, GH. MIRON, GH. MOLLER, VALENTINA NAGY-LENINA, A. NEGRILA, FLORICA OROS, IULIANA PÂNDELE, ELENA POMPEIUS, P. POPA, H. POPESCU, D. PRICÄ, I. F. RADU, CALIOPI RIŢIU, EM. RUSU, V. SONEA, GH. STANCIU, N. ŞTEFAN, I. TOMULET, ŞT. VEREŞ, ŞT. WAGNER

E D I T U R A

A C A D E M I E I

19 6 7 R E P U B L I C I I

S O C I A L I S T E

R O M Â N I A

COLABORATORII VOLUMULUI V: I. BODI, I. CAZACU, D. ANGHEL, NICULINA BURLOI, EUSABETA DANKANITS, SVETLANA DEMIANOVICI, GEORGETA ENÄCHESCU, EFTIMIA GHEORGHIU, I. GRIGORIU, N. IONESCU, IL. ISAC, G H . L E F T E R , A N A M A R I N , N. M A T E E S C U , E. MOTOI, T . PÄDUREANU, ELISABETA PANAIT, IL. PASC, ST. PETEANU, ILEANA PETROVICI-BIRTA, GH. PRODAN, GH. ŞIPOŞ, EF. STEPÄNESCU, VICTORIA ŞUIA, А. ТОМА, I. VONICA M. P O P E S .

COPERTA Şl ILUSTRAŢIA IN CULORI : LUCIA FLORESCU

PREFAŢA

Potrivit sarcinilor Român, în

trasate

faţă de 80 000 ha, pe Prin faptul radicală a

că

o dată cu

ridicate,

culturii caisului

şi

foarte mici,

de

specii

sortimentele acestor

In vederea

îmbunătăţirii un

număr

turi comparative la

şi

Bucureşti, Craiova,

din acestea

se

şi

pomi o

alte

urmăreşte şi

sus

supra-

culturi. o îmbunătăţire

pe rod si se caracterizează

se

vor afecta

lor

respective.

deosebit de

Descrierile cuprinse de

în

Consiliul

în

circa

atenţie relativ

spaţiu,

numeroase

Băneasa

ocupînd soiuri,

7 500 ha neînsem-

suprafeţe dintre

care

în

Institutului de

există

Soiurile

Măreuieşti,

bogate se

pomicole

aflate

încă

sortimente de

îndată ce,

valoroase pentru

condiţiile

acest volum constituie

cais şi de piersic recomandate

se

Oradea, în

Pietroasele

cu

condiţiile

în

studiu sînt

pentru

la Voi-

agronomice cais şi

amănunţite pedoclimatice descrise

pe baza studiilor care ţara

un

şi

114 soiuri şi cele

sumar;

se

fac mai

unele

se întreprind,

noastră.

îndreptar

cultură

din

didactice.

46 de soiuri de

din

culşi

de stat Medgidia, Boseţi, institutele

dau descrieri

astfel

ce a

studiază în

cercetări hortiviticole

colecţii

număr de

îndelungat

bazinele

importat tot

a

efectuează şi

unui

Agriculturii a anume aproape

cele cultivate anterior,

gospodăriilor agricole se

unde

timp

al

şi

Greaca,

similare

Superior

cais şi de piersic, şi

producţie ale

studiate

raionarea

se vor evidenţia ca

trecut o

mult

formate din

precum

prezintă descrierea

soiurile speciile

cran

Oeoagiu,

Timişoara,

vor introduce în

principalelor soiuri

se

s-a acordat în

soiuri de

Aceştia,

allele. Studii

volum se

recomandări pentru

Urezi

de

Dobrogea,

laşi

de piersio. Pentru favorabile pentru

prin

repede

mai

obicei dispersate

sortimentelor,

mare

în plantaţiile de

Şimleul Silvaniei în acest

pomicol

menţionat

pomi i

Baza experimentală

Staţiunile experimentale şi

economic

care intră

Partidului Comunist

se planteze cu

depăşită.

în sortimentul mondial.

neşti, precum

de

de piersic, de

valoare economică

în ultimii ani fost nou

două

cais şi

iar

favoarea celor

IX-lea al

să

pot fi valorificate

cadrul planului

al

urmează

extinderea sectorialii

specii în

în

Congresului

ţara noastră

piersicului.

Culturii acestor nată, livezile

Directivele

în

leren uri rare nu

raportului între

prin producţii

unele de

prin

perioada 1966—1970

şi

pentru

cunoaşterea

a celor de perspectivă.

PREFAŢA

6

Fe baza

cunoaşterii

întocmi sortimente fructelor, mai zonele cele

particularităţilor raţionale,

ales

şi

să asigure o

a piersicilor, iar

culturile de

a valorii economice perioadă de

a

soiurilor se

consum cit

cais şi de piersic vor

mai

vor putea

îndelungată

putea fi

amplasate

a în

mai favorabile.

Cunoaşterea însuşirilor aplice în

biologice

care

livezi cele

cere a ramurilor în

mai

biologice adecvate

coroană etc.)

ale

metode

soiurilor va agrotehnice

permite specialiştilor

{irigaţii,

în vederea sporirii continue

îngrăşăminte, a

producţiei de COMITETUL

pomicultori forme

de

să condu-

caise şi piersici. DE

REDACŢIE

C A I S U L

I N TR 0 D UС Е К Е

I M P O R T A N Ţ A CULTURI I CAISULU I

Caisul p r e z i n t ă o

importanţ ă deosebit ă pentr u economi

a p o m i c o l ă , întrucî t acest

a

c r e ş t e r e p e d e ş i intr ă p e r o d î n p r i m i i 4 — 5 an i d e I a p l a n t a r e , ia r î n c o n d i ţ i i d e c l i m ă f a v o r a b i l ă d ă p r o d u c ţ i i m a r i ş i s u s ţ i n u t e d e l a u n a n l a altul . A l t o i t p e ce i m a i p o t r i v i ţ i p o r t a l t o i , reuşeşt e p e t i p u r i v a r i a t e d e sol . F i i n d u n a di n s p e c i i l e p o m i c o l e cel rezistente l a s e c e t ă , p o a t e f i c u l t i v a t ş

e ma i

i î n r e g i u n i l e d e stepă . î n c o n d i ţ i i l e d e l a n o i ,

c u l t u r a caisulu i reuşeşt e făr ă i r i g a ţ i e c h i a r ş i p e nisipuril e s e m i z b u r ă t o a r e d e l a Tîrnbureşti , B e c h e t , Calafa t ş i a l t e l o c a l i t ă ţ i di n s u d u l r e g i u n i i O l t e n i a . î n s o r t i m e n t u l f r u c t e l o r d e v a r ă , caisel e s e situeaz ă î n t r e cireş e ş i f r u c t e l e c e l o r l a l t e specii d e p o m i (piersici , m e r e ş i p e r e d e v a r ă ) . A v î n d u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n zahăr , a r m o n i o s î n a c i z i ş i sărur i m i n e r a l e ş i b o g a t î n v i t a m i n e , caisel e c o n s t i t u i e u n f r u c t d e m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u a l i m e n t a ţ i e .

Не c o n s u m ă

atît î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i su b f o r m ă d e m a r m e l a d ă , d u l c e a ţ ă , g e m , p e l t e a , c o m p o t , p a s t ă , pistil , c a i s e u s c a t e ş i s e r v e ş t e l a p r e p a r a r e a l i c h i o r u l u i , c o n i a c u l u i , ţuici i d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă e t c . A c e a s t ă î n t r e b u i n ţ a r e l a r g ă î n i n d u s t r i a a l i m e n t a r ă s e d a t o r e ş t e raportulu i a r m o n i o s î n t r e zahă r ş i acizi , c o n ţ i n u t u l u i r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e p e c t i c e ş i m a i ale s a r o m e i c a r a c t e r i s t i c e , f o a r t e p l ă c u t ă . M i e z u l d u l c e a l s î m b u r e l u i d e caisă , c a r e c o n ţ i n e c i r c a 5 5 % g r ă s i m i ş i a p r o a p e 2 8 % p r o t e i n e , s e f o l o s e ş t e în c o f e t ă r i e alătur i d e m i g d a l e l e d u l c i sa u ser veşte c a materi e prim ă pentr u extragere a unu i untdelem n valoro s ; di n miezu l ama r s e f a b r i c ă uleiur i p e n t r u n e v o i l

e industriei . C o a j a s î m b u r e l u i ( e n d o c a r p u l ) s e f o l o s e ş t e î n

i n d u s t r i a c h i m i c ă p e n t r u p r e p a r a r e a tuşulu i n e g r u ş i a c ă r b u n e l u i a c t i v . L e m n u l d e cais , fiind d u r ş i c o l o r a t î n r o ş u f r u m o s , s e f o l o s e ş t e l a c o n f e c ţ i o n a r e a b i b e l o u r i l o r ş i a a l t o r o b i e c t e fine . F a ţ ă d e i m p o r t a n ţ a p e c a r e o p r e z i n t ă caisu

l ş i c e r i n ţ e l e m a r i l a e x p o r t atî t a

caiselor p r o a s p e t e , cî t ş i a p r o d u s e l o r d i n caise , î n p l a n u l d e d e z v o l t a r e a l p o m i c u l t u r i i din ţar a n o a s t r ă s e p r e v e d e o s p o r i r e a s u p r a f e ţ e l o r o c u p a t e d e a c e a s t ă s p e c i e .

A R E A L U L Ş I ISTORICU L CULTURI I CAISULU I Caistd est e c u l t i v a t î n C a u e a z , î n z o n e l e l i m i t r o f e c u M a r e a N e a g r ă ş i î n sudul , v e s t u l ş i c e n t r u l E u r o p e i , î n z o n e l e d e l u r o a s e di n O r i e n t u l î n d e p ă r t a t , î n d e o s e b i î n sud estul C h i n e i , î n A s i a c e n t r a l ă ş i î n p a r t e a d e n o r d a I r a n u l u i .

INTRODUCERE

10

P e suprafeţ e m a r

is

e c u l t i v ă ş i î n A m e r i c a d e N o r d , m a i ale s î n California . î n

n o r d u l ş i sudu l Africii , î n s u d u l A m e r i c i i ş i î n A u s t r a l i a est e c u l t i v a t p e suprafeţ e m a i restrînse. A r i a d e răspândir e a caisulu i c u l t i v a t s e î n t i n d e a p r o x i m a t i v î n t r e paralel e 50 ° lati t u d i n e n o r d i c ă ş i 3 5 ° l a t i t u d i n e s u d i c ă , c u e x c e p ţ i a z o n e l o r t r o p i c a l e p r o p r i u - z i s e . P e anu m i t e e x p o z i ţ i i ş i î n l o c a l i t ă ţ i c u c l i m a f a v o r a b i l ă , c u l t u r a caisulu i p o a t e f i e x t i n s ă p î n ă l a paralela 61 ° l a t i t u d i n e n o r d i c ă . î n felu l a c e s t a , caisu l est e c u l t i v a t î n a m b e l e emisfere , în t o a t e c o n t i n e n t e l e , m a i ale s î n z o n a s u b t r o p i c a l ă ş i t e m p e r a t ă . Cel e m a i m a r i suprafeţ e o c u p a t e d e c u l t u r a caisulu i s e g ă s e s c îns ă î n emisfer a n o r d i c ă . D u p ă N . V . K o v a l e v (189)

, î n z o n a d e c u l t u r ă d e p e m u n ţ i i T i a n - Ş a n , caisu l

se întîlneşt e p î n ă l a a l t i t u d i n e a d e 8 0 0 — 1 500 m . D . I . T u p i ţ i n m e n ţ i o n e a z întîlnit cai s î n star e s p o n t a n ă î n p a r t e a d e es t a 1 90 0 m , K . F . К

o s ti n a a

ă c ăa

m u n ţ i l o r T i a n - Ş a n l a altitudine a d e

i d e n t i f i c a t cai s î n star e s ă l b a t i c ă p î n ă l a altitudine a d e

2 0 0 0 m î n V a l e a F e r g a n a , d e 2 6 0 0 m î n P a m i r ş i d e 3 70 2 m î n m u n ţ i i H i m a l a i a ( 1 8 8 ) . D e o a r e c e soluril e p i e t r o a s e ş i p a n t e l e m a r i d i n a c e s t e regiun i m u n t o a s e n-a u p e r m i s c u l t i v a r e a p l a n t e l o r a g r i c o l e , ia r c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă a u f o s t n e f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a a l t o r s p e c i i p o m i c o l e , p o p u l a ţ i a d i n A s i a Central ă a f o s t n e v o i t ă să-ş i p r o c u r e cel e m a i m u l t e d i n m i j l o a c e l e d e tra i d i n c u l t u r a caisului . A s t f e l , p r i n selecţi a e m p i r i c ă , p r a c t i c a t ă t i m p d e m i l e n i i , p o p u l a ţ i a r e s p e c t i v ă a o b ţ i n u t soiur i d e c a i s e c u u n c o n ţ i n u t f o a r t e r i d i c a t în zahăr , c a r e î n p r o d u s u l u s c a t a t i n g e n i v e l u l d e 8 4 % , î n felu l a c e s t a , caisel e r e p r e z i n t ă p e n t r u l o c u i t o r i o surs ă i m p o r t a n t ă d e zahăr . Cu t o a t e c ă ar e o r e z i s t e n ţ ă d e s t u l d e m a r e l a g e r ( p î n ă l a — 2 7 ° , u n e o r i c h i a r p î n ă l a —30°C ) ş i o c u p ă u n area l a t î

t d e întins , c u l t u r a industrial ă a aceste i speci i e s t e t o t u ş i

restrînsă. L i m i t a r e a arie i d e c u l t u r ă a

caisulu i est e c a u z a t ă d e p e r i o a d a s c u r t ă a

repausulu i

b i o l o g i c , c a r e f a v o r i z e a z ă p o r n i r e a î n v e g e t a ţ i e î n zilel e m a i c a l d e d e l a sfârşitu l ierni i ş i înflorirea p r e a t i m p u r i e , c e e a c e d u c e l a p i e r d e r e a t o t a l ă sa u p a r ţ i a l ă a

recolte i î n cazu l

b r u m e l o r tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . î n cee a c e priveşt e timpu l ş i locu l und e caisu l a fos t lua t î n cultur ă n u exist ă dovez i c e r t e . D u p ă B r e t s c h n e i d e r , î n j u r u l anulu i 3 0 0 0 î.e.n . caisi ü er a c u l t i v a t î n C h i n a , iar p e v r e m e a î m p ă r a t u l u i S

h i - 1 u , î n j u r u l a n u l u i 2 0 0 0 î.e.n. , d i n t r e f r u c t e cel e m a i

a p r e c i a t e d e c ă t r e c h i n e z i , e r a u caisele . D u p ă N . V . K o v a l e v ( 1 8 9 ) , caisu l a f o s t l u a t î n c u l t u r ă d i n t i m p u r i m u l t m a i î n d e p ă r t a t e . A f i r m a ţ i a est e b a z a t ă p e i n d i c a ţ i a c ă a c e a s t ă s p e c i e est e p o m e n i t ă î n litera t u r a c h i n e z ă c u p a t r u m i l e n i i î.e.n. , p r e c u m ş i p e f a p t u l c ă î n săpăturil e a r h e o l o g i c e d i n V a l e a F e r g a n a s-a u g ă s i t s î m b u r i d e cais , c a r e a u o v e c h i m e d e c i r c a 7 0 0 0 — 8 0 0 0 d e ani . î n c e e a c e p r i v e ş t e c a l e a p e c a r e caisu l a ajun s î n E u r o p a e x i s t ă m a i m u l t e i p o t e z e . D u p ă un a di n acestea , di n Chin a caisu l a pătrun s spr e apus , —

pri n Asi a central ă

şi a p u s e a n ă , C a u c a z ş i A s i a M i c ă . Cu t o a t e c ă T e o f r a s t ( 3 7 2 — 2 8

7 î . e . n . ) n u p o m e n e ş t e caisu l î n scrieril e sale , s e

p r e s u p u n e c ă a c e a s t ă s p e c i e a f o s t a d u s ă î n G r e c i a p e t i m p u l lu i A l e x a n d r

u Ma

-

c e d o n (356—32 3 î.e.n.) . După K o c h

, caisu

l a f o s t a d u s d i n A r m e n i a î n I t a l i a d e astăz i î n t i m p u l r ă z -

boiului purta t d e L u c u l l u s ş

i P o m p e i n

s împotriv

a aceste i ţăr i (6 9 — 63 î . e . n . ) .

A c e a s t ă p r e s u p u n e r e s e b a z e a z ă p e f a p t u l c ă î n j u r u l anulu i 6 0 î.e.n . C o l u m e l l a p o m e n e ş t e d e s p r e cais , n u m i n d u - 1 „ M a l u m a r m e n i a c a " ( m ă r d e A r m e n i a ) .

II

A R E A L U L Ş I ISTORICU L C U L T U R I I C A I S U L U I

L a î n c e p u t u l ere i n o a s t r e P l i n i u c e l nu f a c d e o s e b i r e î n t r e cais e ş i piersici , t r e c î n d u - l p u r i i ) . D e - a b i a m a i tîrzi u G a l e n ( 1 3 1 — 2 0 1 între „ M a l u m a r m e n i a c a " (caise ) ş i „ P r a e c o c e s "

B ă t r î n (2 3 — 7 9) ş i D i o s c o r i d e e î n c a t e g o r i a d e „ P r a e c o c e s " (fruct e t i m ) ş i P a 1 a d i u (sec . I V ) f a c d e o s e b i r e ' (piersic i t i m p u r i i ) .

D i n I t a l i a caisu l s- a e x t i n s spr e n o r d , a j u n g î n d î n s e c o l u l a l X I V - l e a î n A n g l i a , d e u n d e a p o i î n a n u l 172 0 a f o s t i n t r o d u s î n s t a t u l V i r g i n i a d i n S . U . A . î n Californi a c u l t u r a caisului d a t e a z ă d e l a sfîrşitu l s e c o l u l u i a l X I X - l e a . Ţ i n î n d s e a m a d e s c h i m b ă r i l e s u r v e n i t e î n t i m p î n d e n u m i r e a caisulu i l a diferit e p o poare, L ö s c h n i g ş i P a s s e c k e r (200 ) consider ă c ă aceast ă speci e a pătrun s î n E u r o p a p e t r e i că i : calea nordică, d i n A s i a c e n t r a l ă , p r i n r e g i u n i l e l i m i t r o f e c u M a r e a N e a g r ă ş i a n u m e p r i n A s i a M i c ă ş i P e n i n s u l a B a l c a n i c ă , a ajun s î n c e n t r u l E u r o p e i ( d e c i p r i n ţ i n u t u r i l e o c u p a t e az i d e T u r c i a , E e p u b l i c a S o c i a l i s t ă E o m â n i a , B . P . B u l g a r i a , E . S . F . I u g o s l a v i a şi E . P . U n g a r ă ) u n d e a p r i m i t n u m e l e d e c a i s , k a y s i , k a i s i y a e t c . D u p ă alţ i a u t o r i , t o t p e c a l e a n o r d i c ă , d i n A s i a Central ă caisu l a p ă t r u n s î n E u r o p şi p r i n T r a n s c a u c a z i a , C a u c a z ş i p e n i n s u l a C r i m e e a . C a d o v a d ă d e p ă t r u n d e r e a caisulu şi p e a c e a s t ă c a l e serveşt e d e n u m i r e a u c r a i n e a n ă d e j e r d e l i , r o m â n e a s c ă d e zarzăr , b u l g a r d e zarza l e t c . d a t ă a c e s t e i s p e c i i , c a r e d e r i v ă d e l a d e n u m i r e a i r a n i a n ă d e „ z a r d - a l i u " care î n s e a m n ă p r u n g a l b e n , f o l o s i t ă ş i a z i î n u n e l e r e g i u n i d i n sud-estu l e u r o p e a n a U.E.S.S. ;

a i ă , l

calea sudică, d i n A s i a c e n t r a l ă caisu l a p ă t r u n s î n E u r o p a p r i n A s i a M i c ă , p e n i n s u l a Arabia, Afric a d e nord , peninsul a Italic ă ş i Iberică , ajungîn d î n E u r o p a central ă ; calea de la sud spre nord, p e c u r s u l m i j l o c i u a l D u n ă r i i , caisu l a p ă t r u n s d e m u l t î n E u r o p a centrală , u n d e s- a î n c e t ă ţ e n i t s u b n u m e l e d e Marill e sa u M a l e d e . A c e s t e d e n u m i r i s-au p ă s t r a t n e s c h i m b a t e sa u c u o a r e c a r e m o d i f i c ă r i î n ţăril e d i n c e n t r u l E u r o p e i . A s t f e l , în A u s t r i a p o a r t ă n u m e l e d e M a r i l l e , î n B . P . P o l o n ă — M o r e l a , î n E . 8 . C e h o s l o v a c ă — — M e r u n k a sa u M a r u l i ţ a . N . V . К o v a l e v ( 1 8 9 ) n u r e c u n o a ş t e „ m i g r a r e a " caisulu i d i n O r i e n t u l î n d e p ă r t a t ş i A s i a c e n t r a l ă spr e E u r o p a ; p e b a z a studiulu i soiurilo r d e cai s ş i a arealulu i o c u p a t d e a c e s t a , î n c u l t u r ă , stabileşt e p a t r u c e n t r e d e f o r m a r e a soiurilo r d e cais , ş i a n u m e : Centrul din

Asia orientală,

î

n c a r e soiuril e d i n c u l t u r ă s-a u f o r m a t î n u r m a h i b r i d ă r i i

d i n t r e Armeniaca mume S i e b , ş i A. vulgaris L a m . , c a r e c r e s c s p o n t a n ş i astăz i î n A s i a orientală ( C h i n a ) . Soiuril e d e cai s c u l t i v a t e î n a c e s t c e n t r u sîn t c u p r i n s e într- o s u b s p e c i e a p a r t e , A . vulgaris ssp

. sinensis K o v

. (189) .

Centrul din Asia occidentală, î n c a r e soiuril e a u a p ă r u t î n u r m a a m e l i o r ă r i i t i p u r i l o r l o c a l e d e c a i s . S o i u r i l e d i n a c e s t c e n t r u s-a u f o r m a t p r o b a b i l c o n c o m i t e n t c u cel e a p ă r u t e în c e n t r u l d i n A s i a o r i e n t a l ă , d a c ă n u c u m v a c h i a r m a i d e v r e m e , ş i sîn t c u p r i n s e î n s u b s p e c i a A. vulgaris ssp . orientalis K o v . ( 1 8 9 ) . E l e a u a v u t o influenţ ă h o t ă r î t o a r e a s u p r a culturi i caisului î n regiunil e d i n A s ia o c c i d e n t a l ă . Centrul din

Caucaz, î n c a r e soiuril e c u l t i v a t e î n p r e z e n t s-a u f o r m a t î n u r m a a m e l i o -

rării tipurilo r l o c a l e s p o n t a n e ; a c e s t e a sîn t c u p r i n s e î n s u b s p e c i a A. vulgaris K o v . (189) .

ssp

. caucasica

A c e s t c e n t r u s- a f o r m a t p r o b a b i l c e v a m a i tîrzi u d e c î t cel e d i n A s i a o r i e n t a l ă ş i A s i a occidentală. Centrul din sudul Europei, î n c a r e c u l t u r a caisulu i s- a d e z v o l t a t m u l t t i m p c u t o t u l i z o l a t d e celelalt e c e n t r e ; c a u r m a r e , soiuril e f o r m a t e a i c i , c u p r i n s e î n A. vulgaris ssp . occidentalis K o v . ( 1 8 9 ) , a u c ă p ă t a t însuşir i c u t o t u l d e o s e b i t e .

INTRODUCERE

12

A c e s t a est e c e l m a i r e c e n t dintr e centrel e d e f o r m a r e a soiurilo r d e cai s ş i s- a f o r m a t p r o b a b i l p e s e a m a tipurilor , e v e n t u a l a soiurilo r d e cai s a d u s e i n sudu l E u r o p e i d e cătr e r o m a n i a c u m 2 0 0 0 — 2 200 d e ani . î n E u r o p a , m a i ale s î n regiunil e di n sud , c i u t u r a caisulu i a c ă p ă t a t o i m p o r t a n t ă mai m a r e d e - a b i a di n secolu l a l X V I I I - l e a . D u p ă L ö s c h n i g ş i P a s s e c k e r ( 2 0 0 ) , în p e r i o a d a dintr e secolel e I I I ş i X V I , caisu l er a c o n s i d e r a t c a f ă c î n d p a r t e di n g r u p a piersicilor timpurii . N i c i C a r o l c e l M a r c ( 7 4 2 — 8 1 4 ) î n Capitulariil e sale , nic i P e t r u s d e C r e s c e n t i u s ( 1 2 3 3 — 1 3 2 0 ) n u r e c u n o s c caisul , c a u n i t a t e s i s t e m a t i c ă aparte. D e - a b i a î n s e c o l u l a l XVLT-lea , J e a n B a u c h i n r e c u n o a ş t e caisu l d r e p t s p e c i e a p a r t e (Armeniaca vulgaris L a m . ) , d î n d u - i p e n t r u p r i m a oar ă n u m e l e g e r m a n d e Marille . E l stabileşt e e x i s t e n ţ a u n o r cais e c u f r u c t e mar i (Armeniaca majora) ş i cais e c u f r u c t e m i c i (Armeniaca minora). F r e i h e r r v o

n H o h b e r

g (1612—1688

) a c o r d ă o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă cai -

sului, a r ă t î n d c ă s e p o a t e î n m u l ţ i a t î t p r i n s î m b u r i , cî t ş i p r i n altoire a p e p r u n . D u h a m e l d u M o n c e a u ( 1 7 0 0 — 1 7 8 2 ) a descri s p e n t r u p r i m a d a t ă 1 2 soiur i d e cais , p r e o c u p î n d u - s e m u l t ş i d e c u l t u r a aceste i s p e c i i . C h r i s t , ocupîndu-s

e d e c u l t u r a caisului , r e c o m a n d ă î n 1 7 9 4 s ă fi e a l t o i t p e p r u n u l

cultivat ş i n u p e puieţ i proprii . S i с к 1 e г , s c o ţ î n d î n e v i d e n ţ ă v a l o a r e a caisulu i p e n t r u p r a c t i c ă , d e s c r i e p e lar g 11 soiuri . D e aic i înaint e interesu l p e n t r u a c e a s t ă s p e c i e d e v i n e t o t m a i m a r e ; c a u r m a r e şi p o m o l o g i i î n scrieril e l o r î i a c o r d ă m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă . A s t f e l , D o c h n a h 1 , î n anu l 1858 descri e 4 5 d e soiur i d e cais , ia r L e г о у ( 1 8 0 1 — 1 8 7 5 ) 1 3 d e soiuri . t n m o m e n t u l d e f a ţ ă caisu l c u l t i v a t o c u p ă p e g l o b o suprafaţ ă d e c i r c a 3 0 0 00 0 h a Cele m a i m a r i suprafeţ e sîn t î n U . B . S . S . , S . U . A . ş i î n В . P . C h i n e z ă . S o i u r i l e cul t i v a t e î n r e p u b l i c i l e u n i o n a l e di n A s i a c e n t r a l ă ş i В . P . C h i n e z ă s e d e o s e b e s c m u l t d e cel e c u n o s c u t e î n E u r o p a ş i s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n însuşir i g u s t a t i v e r e m a r c a b i l e ş i printr-u n c o n ţ i n u t f o a r t e r i d i c a t î n zahă r ( 1 8 9 ) . După H e r e r

o (148)

, î n E u r o p a cultura l caisulu i o c u p ă p r i m u l l o c i n S p a n i a , d u p ă

care u r m e a z ă F r a n ţ a , I t a l i a ş i altele . P e ţări , c u l t u r a caisulu i î n e t a p a a c t u a l ă s e p r e z i n t ă astfe l : î n U . E . S . S . caisu l r e p r e z i n t ă c i r c a 7 % d i n t o t a l u l p o m i l o r fructiferi . î n repubUcil e u n i o n a l e di n A s i a Central ă ( B . S . S . TJzbekă , В . S . S . T a d j i k ă , B . S . S . K i r g h i z ă , B . S . S . T u r k m e n ă ş i B . S . S . K a z a h ă ) c o n d i ţ i i l e p e d o c U m a t i c e f o a r te f a v o r a b i l e p e r m i t c u l t i v a r e a caisului p e o suprafaţ ă d e c i r c a 3 0 00 0 h a , p r e c u m ş i o b ţ i n e r e a u n o r p r o d u c ţ i i m e d i i d e c i r c a 1 0 — 1 5 t o n e l a ha . î n a c e s t e r e p u b l i c i , caisu l r e p r e z i n t ă 4 0 — 9 0% d i n t o t a l u l p o m i l o r , iar p r o d u c ţ i a d e cais e s e v a l o r i f i c ă a p r o a p e e x c l u s i v p r i n u s c a r e . î n republicil e di n Transcaucazi a ( E . S . S . Armeană , E . S . S . Gruzin ă ş i B

.S .S .

A z e r b a i d j a n ă ) , p r e c u m ş i î n B . S . F . S . B . D a g h e s t a n , c u l t u r a caisulu i ar e d e a s e m e n e a o g r e u t a t e s p e c i f i c ă m a r e , p î n ă l a 9 5 % d i n t o t a l u l p o m i l o r . P r o d u c ţ i a d e cais e s e v a l o r i f i c ă în p r i m u l r î n d p r i n c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , t r a n s f o r m a r e a î n c o m p o t , g e m , m a r m e l a d ă şi, î n a l d o i l e a r î n d , p r i n u s c a r e . î n B . S . S . Ucraineană , inclusi v Caucazu l d e nor d ş i Crimeea , p r e c u m ş i î n B . S . S . M o l d o v e n e a s c ă , p r o p o r ţ i a c a r e r e v i n e caisulu i est e m u l t m a i m i c ă ( c i r c a 7 % î n m e d i e ) . î n c u l t u r ă p r e d o m i n ă soiuril e d e o r i g i n e e u r o p e a n ă ( L u i z e t , D e B r e d a , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ,

AR E AU TI, Ş I ISTORICU L C U L T U R I I C A I S U L U I 1

П

N i k i t s k i a l b , A m b r o z i a ş i altele) , al e c ă r o r f r u c t e s e v a l o r i f i c ă pri n c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , uscar e ş i p r e l u c r a r e industrială . î n u l t i m i i 2 0 — 2 6 d e ani , o a m e n i i d e ştiinţ ă s o v i e t i c i a u c r e a t n u m e r o a s e soiur i n o i , rezistente l a g e r , cee a c e a p e r m i s e x t i n d e r e a culturi i caisulu i înspr e n o r d , î n r e g i u n i c u totul noi . în B.

P. Bulgaria caisu l s e c u l t i v ă a p r o a p e î n t o a t ă ţar a p e o suprafaţ ă d e c i r c a 6 40 0 h a . P r o d u c ţ i a m e d i e a n u a l ă est e d e 1 5 60 0 t o n e ( 1 8 9 ) . Caisele , fiin d c e r u t e m u l t la e x p o r t , î n ultimi i an i s e d u c e o a c ţ i u n e susţinută , p e n t r u s p o r i r e a c o n s i d e r a b i l ă a supra feţelor c u l t i v a t e c u cai s ş i i n t r o d u c e r e a î n c u l t u r ă a u n o r soiur i v a l o r o a s e .

în E. S. F. Iugoslavia caisu l s e c u l t i v ă p e o suprafaţ ă d e c i r c a 4 0 0 0 — 5 0 0 0 h a . D i n p r o d u c ţ i a g l o b a l ă a n u a l ă , c a r e est e d e 2 1 90 0 t o n e ( 1 2 8 , 1 2 9 ) , s e e x p o r t ă c a n t i t ă ţ i î n s e m n a t e d e cais e a t î t î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i s u b f o r m a d e s e m i f a b r i c a t e . Cel e m a i m a r i suprafeţe a t r i b u i t e culturi i caisidu i s e g ă s e s c î n S e r b i a , M a c e d o n i a ş i C r o a ţ i a . în B. P. Ungară caisu l s e c u l t i v ă p e o suprafaţ ă d e c i r c a 1 2 00 0 — 14 00 0 h a , c e e a c e r e p r e z i n t ă c i r c a 8 , 8 % di n suprafaţ a t o t a l ă a l i v e z i l o r . î n c u l t u r ă p r e d o m i n ă soiuril e : Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , T r a n d a f i r i u t i m p u r i u , L u i z e t ş i altele . P r o d u c ţ i a a n u a l ă m e d i e d e cais e p r o a s p e t e est e d e 3 4 70 0 t o n e ( 1 2 1 ) . Cel e m a i i m p o r t a n t e c e n t r e d e c u l t u r a caisulu i s o g ă s e s c într e D u n ă r e ş i T i s a ş i î n p a r t e a d e a p u s a ţării . In Austria caisu l o c u p ă o s u p r a f a ţ ă r e l a t i v r e d u s ă . S e c u l t i v ă soiuril e : Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , L u i z e t , Рал-io t ş i altel e i n t r o d u s e d i n I t a l i a ş i Franţa . P r o d u c ţ i a a n u a l ă m e d i c d e cais e p r o a s p e t e , c a r e s e r i d i c ă l a 1 1 60 0 t o n e ( 1 2 1 ) , s e f o l o s e ş t e a p r o a p e n u m a i p e n t r u satisfacerea c o n s u m u l u i i n t e r n . în B. 8. Cehoslovacă caisu l s e c u l t i v ă m a i m u l t î n s u d u l ţări i ş i î n î m p r e j u r i m i l e l o c a l i tăţilor V e l k é P a v l o v i c e , M i k u l o v J a r o s l a v i e e, O l e s c o v i e e , B r a t i s l a v a , C e l k e m , B r n o, H u s t o p e k L i t o m e r i c e ş i altele , u n d e o c u p ă , î n g e n e r a l , suprafeţ e m i c i . î n c u l t u r ă p r e d o m i n ă soiuril e : D e B r e d a , P a v i o t , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ş i altele . P r o d u c ţ i a a n u a l ă m e d i e d e cais e s e ridică l a circ a 1 2 000 ton e (114) . î n celelalt e ţăr i d i n c e n t r u l ş i n o r d u l E u r o p e i , di n cauz a c b m e i n e f a v o r a b i l e , cultur a caisului n u p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă e c o n o m i c ă . în Italia, c u l t u r a caisulu i est e r ă s p î n d i t ă p e teritoriu l î n t r e g i i ţ ă r i , p e o suprafaţ ă
. a t e

se e x p o r t ă . în Franţa, caisu l o c u p ă o suprafaţ ă d e c i r c a 1 0 00 0 ha . P r o d u c ţ i a g l o b a l ă d e caise , car e se r i d i c ă l a 9 6 61 0 t o n e ( 1 2 1 ) , est e f o l o s i t ă a p r o a p e î n î n t r e g i m e p e n t r u n e c e s i t ă ţ i l e i n t e r n e . I m p o r t a n ţ ă m a r e p r e z i n t ă c u l t u r a caisulu i î n regiunil e d e s u d ş i î n s p e c i a l î n b a z i n e l e flu v i u l u i B h ô n e ş i a rîulu i B o u s s i l l o n , u n de s e c u l t i v ă soiuril e : B o y a l , P r é c o c e d e B o u l b o n , P r e c o c e d e M o n p l a i s i r , D ' A u v e r g n e , L u i z e t , B o u g e d u B o u s s i l l o n şi altel e d e p r o v e n i e n ţ ă l o c a l ă . în Spania, c u l t u r a caisulu i o c u p ă suprafeţ e a p r e c i a b i l e î n p r o v i n c i i l e M u r c i a, V a l e n c i a , Sarragossa ş i A l b a c e t e , p r e c u m ş i î n insulel e B a l e a r e . S e c u l t i v ă a p r o a p e aceleaş i soiur i c a i n I t a ha ş i F r a n ţ a , î n s p e c i a l B u l i d a ş i C a n i n o . D i n p r o d u c ţ i a t o t a l ă d e caise , c a r e est e d e 79 80 0 t o n e ( 1 4 8 ) , o m a r e p a r t e s e e x p o r t ă î n ţăril e n o r d i c e , m a i c u s e a m ă î n A n g l i a . în Grecia, c u l t u r a caisulu i o c u p ă s u p r a f e ţ e r e l a t i v m i c i . S e c u l t i v ă soiur i p e n t r u consun i în star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare . P r o d u c ţ i a a n u a l ă m e d i e d e cais e est e d e 1 1 60 0 tone (121) .

II

INTRODUCERE

în Turcia, caisu l s e c u l t i v ă p e o suprafaţ ă d e c i r c a 3 00 0 ha . î n cultur ă predomin м soiurile l o c a l e , î n m u l ţ i t e m a i m u l t pri n s e m i n ţ e . P r o d u c ţ i a d e caise , c a r e s e r i d i c ă l a 6 5 70 0 t o n e (189) , s e valorific ă ma i mul t pri n uscare . în Iran, caisu l s e c u l t i v ă p e o suprafaţ ă d e circ a 8 0 0 0 — 9 000 h a , fiin d î n m u l ţ i t pri n s e m i n ţ e . P r o d u c ţ i a d e caise , d e 6 7 40 0 t o n e ( 1 8 9 ) , s e v a l o r i f i c ă p r i n u s c a r e , o b ţ i n î n d u - s e u n p r o d u s d e calitat e s u p e r i o a r ă , c ă u t a t f o a r t e m u l t l a e x p o r t . In Irak, Siria şi Liban, caisu l s e c u l t i v ă p e o suprafaţ ă d e c i r c a 1 6 0 0 0 ha , di n c a r e a p r o a p e d o u ă treim i s e afl ă î n Siri a (pest e 1 0 00 0 h a ) , î n specia l î n p r o v i n c i a D a m a s c . S e c u l t i v ă m a i m u l t soiur i l o c a l e , d i n c a r e unel e f o a r t e v a l o r o a s e ; a p r o a p e t o a t ă p r o d u c ţ i a d e caise s e u s u c ă î n v e d e r e a e x p o r t u l u i . P r o d u c ţ i a d e cais e p r o a s p e t e est e d e 2 0 40 0 t o n e anua l (189). în R. P. Chineză, c u l t u r a caisulu i est e c u n o s c u t ă d i n t i m p u r i f o a r t e î n d e p ă r t a t e ; c u t o a t e a c e s t e a , p î n ă î n u l t i m i i an i n u o c u p a d e c î t o suprafaţ ă d e c i r c a 3 5 00 0 h a . P r i n f a p t u l c ă В . P . C h i n e z ă r e p r e z i n t ă u n c e n t r u i m p o r t a n t u n d e s-a u f o r m a t n u m e r o a s e soiuri , ia r c l i m a est e f o a r t e f a v o r a b i l ă , î n u l t i m i i an i s-a u l u a t m ă s u r i p e n t r u e x t i n d e r e a c o n s i d e r a b i l ă a suprafeţe i c u l t i v a t e c u cais . î n p l a n t a ţ i i m a r i c u c a r a c t e r industrial , caisu l s e c u l t i v ă î n p a r t e a d e es t ş i d e n o r d a ţării , î n s p e c i a l î n p r o v i n c i a S a n i - d u n , î n c a r e s e afl ă c i r c a 3 0 % d i n suprafaţ a t o t a l ă ; s e c u l t i v ă , d e a s e m e n e a , m u l t î n î m p r e j u r i m i l e oraşulu i P e k i n , î n p r o v i n c i i l e Şani-si , Şen-s i ş i H a n - s u d i n p a r t e a d e n o r d - v e s t a ţări i ş i î n r a i o n u l S i n ţ z e a n . S e c u l t i v ă p e scar ă l a r g ă soiuril e : M a i - h o - s i n , B a k - t a - s i n ( t i m p u r i i ) , Ciu-in-sin , B e i - i n sin, H u a n - i n - s i n , Şi-si n ( c u m a t u r i t a t e m i j l o c i e ) . î n p r o v i n c i a Şani-si , m a i ale s î n z o n e l e p r e m o n t a n e , s e c u l t i v ă c î t e v a soiur i n u m a i pentru miezu l dulc e a l sîmburelui . în Afganistan şi Pakistanul de vest, c u l t u r a caisulu i o c u p ă suprafeţ e m i c i ş i n u ar e c a r a c t e r i n d u s t r i a l - c o m e r c i a l . S e c u l t i v ă m a i m u l t soiuril e l o c a l e , c a r e s e î n m u l ţ e s c e x c l u s i v prin seminţe . în Africa de nord, î n s p e c i a l î n B . A . TJ. , S u d a n , A l g e r i a , T u n i s ş i M a r o c , c u l t u r a cai siüui o c u p ă o s u p r a f a ţ ă d e c i r c a 8 00 0 h a. S e c u l t i v ă d e m u l t soiuril e B u l i d a, C a n i n o , P a t r i a r h , N e w Castl e t i m p u r i u ş i altele . î n u l t i m e l e d o u ă d e c e n i i s-a u i m p o r t a t n u m e r o a s e soiur i d i n F r a n ţ a ş i I t a b a , c a r e s e e x t i n d r e p e d e î n c u l t u r ă . P r o d u c ţ i a a n u a l ă m e d i e d e cais e p r o a s p e t e este d e 1 3 60 0 t o n e î n A l g e r i a ş i d e 1 1 20 0 t o n e î n M a r o c ( 9 2 , 9 3 ). în Africa de sud, caisu l a f o s t i n t r o d u s d e c ă t r e e u r o p e n i l a sfîrşitu l s e c o l u l u i al X V I I - l e a — î n c e p u t u l s e c o l u l u i X V I I I - l e a . S- a e x t i n s m a i m u l t î n u l t i m i i 5 0 — 7 0 ani , o c u p î n d o suprafaţă d e c i r c a 1 5 0 0 0 h a . S e c u l t i v ă soiuril e : B o y a l , N e w Castl e ş i T i l t o n . P r o d u c ţ i a a n u a l ă m e d i e d e cais e p r o a s p e t e s e r i d i c ă l a 2 4 20 0 t o n e ( 9 2 , 9 3 ) . în America de Nord caisu l a f o s t i n t r o d u s d e a s e m e n e a d e c ă t r e e u r o p e n i l a î n c e p u t u l secolului a l X V I I - l e a . în Statele Unite ale Americii c u l t u r a caisulu i s- a e x t i n s m u l t î n u l t i m i i 1 0 0 d e ani , a j u n g î n d î n e t a p a a c t u a l ă p î n ă l a c i r c a 4 0 00 0 h a . C u l t u r a caisulu i p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă m a i m a r e î n statel e : W a s h i n g t o n, O r e g o n , I d a h o , A r i z o n a , C o l o r a d o şi , î n s p e c i a l , î n California , u n d e s e o b ţ i n e c i r c a 8 5 % d i n p r o d u c ţ i a d e caise a S . TJ . A. S e c u l t i v ă soiur i i m p o r t a t e d i n I t a b a , F r a n ţ a ş i S p a n i a , p r e c u m ş i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă : B o y a l , M o o r p a r k , N e w Castle , T i l t o n , D e C o l o r a d o , B l e n h e i m ş i altele . P r o d u c ţ i a a n u a l ă d e cais e p r o a s p e t e s e r i d i c ă l a 1 8 2 80 0 t o n e ( 1 8 9 ) . C e a m a i m a r e p a r t e d i n p r o d u c ţ i a d e cais e s e u s u c ă ş i s e f o l o s e ş t e l a f a b r i c a r e a d e c o m p o t u r i . în America de Sud, u n d e a f o s t i n t r o d u s d e c ă t r e spaniol i c u c i r c a 2 0 0 d e an i î n u r m ă , caisul n u s- a e x t i n s m u l t . E s t e m a i r ă s p î n d i t î n Chile , u n de o c u p ă o suprafaţă d e c i r c a 1 0 0 0 h a . î n A r g e n t i n a ş i P e r u o c u p ă suprafeţ e n e î n s e m n a t e .

15

C U L T U R A C A I S U L U I $ 1 PERSPECTIVEL E D E D E Z V O L T A R E

P r o d u c ţ i a a n u a l ă d e cais e î n A r g e n t i n a s e r i d i c ă l a 1 0 8 0 0 t o n e ( 1 8 9 ) . în Australia, u n d

e a f o s t i n t r o d u s d e c ă t r e e u r o p e n i c u a p r o x i m a t i v 1 0 0 de an i î n u r m ă ,

caisul o c u p ă o s u p r a f a ţ ă d e c i r c a 7 0 00 h a . S e c u l t i v ă m a i m u l t î n p a r t e a d e sud-es t a c o n t i n e n t u l u i , u n d e e x i s t ă c o n d i ţ i i m a i f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r ă . D i n t r e soiur i p r e d o m i n ă cel e i m p o r t a t e d i n S . TJ . A . , c a : E o y a l , M o o r p a r k , B l e n h e i m , T i l t o n , p r e c u m ş i cel e d e o r i g i n e australiană. P r o d u c ţ i a m e d i e anual ă d e cais e p r o a s p e t e s e r i d i c ă l a 3 1 3 0 0 t o n e ( 1 1 3 ) .

CULTURA CAISULU I l N REPUBLIC A SOCIALIST Ă R O M Â N I A Ş I PERSPECTIVEL E DE DEZVOLTAR E D u p ă d a t e l e d i n a n u l 1 9 6 4 în ţ a r a n o a s t r ă s e c u l t i v ă 2 42 1 4 0 0 c a i ş i c e e a c e r e p r e z i n t ă 7 , 4 % d i n t o t a l u l p o m i l o r ( 4 ) . D u pă c u m s e c o n s t a t ă d i n d a t e l e t r e c u t e î n t a b l o u l nr . 1 , ce l 1

Tabloul

nr.

1

1

Niiiiiiirnl calşilo r ş i zarzărilo r p e rod şi producţi a total a d c fructe i o anu l 196 4

Numărul d e pom i Regiunile administrative

Argeş Bacău Banat Braşov Bucureşti Cluj Crişana Dobrogea Galaţi Hunedoara Iaşi Maramureş Mureş-Autonomă Maghiar ă Oltenia Ploieşti Suceava TOTAL :

Suprafaţa de livez i (ha)

in livez i ş i rasleţi (buc.)

in procent e faţă d e nr . total d e pom i din regiun e

In procent e faţă d e nr . tota l de caişi şi zarzări pe ţar ă

Producţia totală d e fruct e in ton e

1 04 4 345 1 02 1 161 3 85 6 156 497 3 02 9 1 74 0 48 955 244 112 766 1 33 8 178

163 20 0 53 90 0 159 80 0 25 20 0 602 50 0 24 40 0 77 70 0 473 40 0 272 00 0 7 50 0 149 30 0 38 20 0 17 50 0 119 70 0 209 20 0 27 90 0

1,8 3,8 3,3 1,5 16,8 0,8 1,6 38,9 14,0 0,6 6,8 1,3 1,2 2,8 2,8 2,0

6,7 2,2 6,6 1,2 24,7 1,0 3,2 19,5 11,2 0,3 .6,7 1,6 0,6 4,8 8,6 1,1

2 00 0 700 2 90 0 300 11 90 0 400 2 30 0 5 90 0 4 60 0 100 2 50 0 400 100 2 00 0 3 30 0 600

15 49 6

2 42 1 40 0

100,0

100,0

40 00 0

Datele referitoar e l a suprafeţ e ş i procent e a u rezulta t di n calcul e efectuat e d e autori .

m a i m a r e n u m ă r d e caiş i s e c u l t i v ă î n r e g i u n i l e de c î m p i e , u n d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă , ş i a n u m e temperaturile ma i ridicate , p r e c u m ş i condiţiil e d e so l favorizeaz ă î n mar e măsur ă cultur a a c e s t e i specii . L u î n d c a b a z ă n u m ă r u l d e p o m i afla t î n c u l t u r ă , caisu l a r e o g r e u t a t e specific ă m a i m a r e î n regiunil e a d m i n i s t r a t i v e B u c u r e ş t i , D o b r o g e a , G a l a ţ i , P l o i e ş t i , A r g e ş , B a n a t , Iaşi, O l t e n i a , Crişan a ş i B a c ă u . î n celelalt e r e g i u n i c u l t u r a caisulu i o c u p ă suprafeţ e restrînse. Impt . un a c u caişi i sln t cuprinş i ş i zarzării . I n datel e statistice , ambel e denumir i sln t cuprins e la u n loc . 1

INTRODUCERE

ni

în regiunea Bucureşti, caisu l reprezint ă 1 6 , 8 % di n n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r di n r e g i u n e şi 2 4 , 7 % di n n u m ă r u l caişilo r p e ţară , o c u p î n d livez i î n suprafaţ ă d e 3 85 6 ha . Se c u l t i v ă î n specia l î n c o m u n e l e di n j u r u l Capitalei , p r e c u m ş i î n c î t e v a c e n t r e u n d e f o r m e a z ă plantaţi i m a s i v e (fig . 1 ) . S e r e m a r c ă di n aces t p u n c t d e v e d e r e c o m u n e l e P o p e ş t i -

Fig. 1 . — Livad a d e cai s

L e o r d e n i ş i C o p ă c e n i ş i T u d o r V l a d i m i r e s c u d i n r a i o n u l T i t u ; C o r b e a n ca di n r a i o n u l B â c a r i ; •Slobozia, G h e o r g h e L a z ă r , O g r a d a ş i T r a i a n d i n r a i o n u l S l o b o z i a ; Călăraş i ş i B o s e ţ i d i n r a i o n u l Călăraş i ; Olteniţ a ş i B u d e ş t i d i n r a i n u l O l t e n i ţ a , î m p r e j u r i m i l e oraşulu i G i u r g i u , c o m u n e l e P i e t r o ş a n i , A r s a c h e , p r e c um ş i c o m u n e le l i m i t r o f e c u l a c u l G r e a c a ; G î l d ă u , J e g ă b a , F e t e ş t i , F ă c ă i e n i ş i Ţ ă n d ă r e i di n r a i o n u l F e t e ş t i . î n acest e c e n t r e s e c u l t i v ă î n specia l s o i u r ü e : Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , L u i z e t , F a l c ă Boşie, Boyal , Pavio t ş i Tîrzi u d e Bucureşti . D i n p r o d u c ţ i a d e cais e a regiuni i B u c u r e ş t i , c a r e s e r i d i c ă l a 1 1 90 0 t o n e a n u a l , s e a p r o v i z i o n e a z ă p i a ţ a Capitale i ş i f a b r i c i l e d e c o n s e r v e a h m e n t a r e . în regiunea

Dobrogea,

caisu

l r e p r e z i n t ă 3 8 , 9 % di n t o t a l u l p o m i l o r di n r e g i u n e ş i 1 9 , 5 %

d i n t o t a l u l caişilo r p e ţară , o c u p î n d livez i î n suprafaţ ă d e 3 0 2 9 h a ( t a b l o u l nr . 1 ) . F o r m e a z ă

C U L T U R A C A I S U L U I Ş I PERSPECTIVEL E D

E DEZVOLTAR E

17

p l a n t a ţ i i c o m p a c t e î n l o c a l i t ă ţ i l e : O s t r o v , L i p n i ţ a , A d a m c l i s i di n r a i o n u l A d a m c l i s i ; D ă i e n i , r a i o n u l H î r ş o v a ; M e d g i d i a, N a z a r c e a, P o a r t a A l b ă ş i M i r c e a V o d ă, r a i o n u l M e d g i d i a ; C o m a n a, C u m p ă n a ş i O s m a n c e a , raionu l N e g r u V o d ă ; T u l c e a , r a i o n u l T u l c e a . P r o d u c ţ i a d e б 90 0 t o n e d e cais e serveşt e p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a s t a ţ i u n i l o r b a l n e a r e d e p e litoral , p e n t r u c o n s u m u l î n c a d r u l regiuni i ş i p e n t r u u s c a t . în regiunea Galaţi, caisu l r e p r e z i n t ă 1 4 , 0 % faţ ă d e n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r di n r e g i u n e şi 1 1 , 2 % d in n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r pe ţar ă d i n a c e a s t ă s p e c i e , o c u p î n d l i v e z i î n s u p r a f a ţ ă d e 1 74 0 h a ( t a b l o u l nr . 1 ) . Plantaţii c o m p a c t e s e găses c î n raioanel e d e c î m p i e ş i î n zon a colinelor , î n podgorii . Se r e m a r c ă , p r i n c u l t u r a caisulu i r a i o a n e l e F o c ş a n i , T e c u c i , G a l a ţ i ş i B r ă i l a . Se c u l t i v ă soiuril e : Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , P a v i o t , D e B r e d a , F a l c ă r o ş i e , p r e c u m ş i n u m e r o a s e soiur i l o c a l e . rn r e g i u n e s e o b ţ i n e anua l o p r o d u c ţ i e d e c i r c a 4 60 0 t o n e caise , c a r e î n c e a m a i m a r e parte s e valorific ă local . în regiunea Ploieşti, caişi i r e p r e z i n t ă 2 , 8 % d i n t o t a l u l p o m i l o r di n r e g i u n e ş i 8 , 6 % di n t o t a l u l p o m i l o r p e tar ă d i n a c e a s t ă s p e c i e , o c u p î n d l i v e z i î n s u p r a f a ţ ă d e 1 33 8 h a . Cele m a i i m p o r t a n t e c e n t r e d e c u l t u r a caisulu i sîn t V a l e a T e a n c u l u i ş i M e r e i d i n r a i o n u l B u z ă u ; P i e t r o a s e l e , B r e a z a ş i T o l i a n i di n r a i o n u l Mizi l ; G r e b ă n u d i n r a i o n u l B î m n i c u - S ă r a t şi altele . S e c u l t i v ă , î n s p e c i a l , soiuril e : Cel m a i b u n d e U n g a r i a , F a l c ă r o ş i e , P a v i o t ş i T î r z i u de Bucureşti . P r o d u c ţ i a d e caise , c a r e s e r i d i că l a c i r c a 3 30 0 t o n e anual , s e v a l o r i f i c ă î n c e a m a i m a r e p a r t e î n star e p r o a s p ă t ă ş i n u m a i o c a n t i t a t e n e î n s e m n a t ă s e t r a n s f o r m ă î n p r o d u s e i n d u s trializate. în regiunea Argeş, caisu numărul tota l a l pomilo r di n Se c u l t i v ă m a i m u l t î n s u d u altele p r e d o m i n ă î n c u l t u r ă ,

l r e p r e z i n t ă 1 , 8 % d i n t o t a l u l p o m i l o r d i n r e g i u n e ş i 6, 7 % d i n aceast ă speci e pe ţară , o c u p î n d livez i î n suprafaţ ă d e 1 04 4 ha . l regiunii . S o i u r i l e Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , L u i z e t , P a v i o t ş i m a i ale s î n g o s p o d ă r i i l e a g r i c o l e d e s t a t .

P r o d u c ţ i a a n u a l ă d e c i r c a 2 00 0 t o n e d e cais e s e v a l o r i f i c ă î n star e p r o a s p ă t ă p e p i a ţ a l o c a l ă ş i a Capitalei , pri n industrializar e ş i p r i n t r a n s f o r m a r e a î n s e m i f a b r i c a t e . în regiunea Banat

caişi i r e p r e z i n t ă 3 , 3 % f a ţ ă d e n u m ă r u l p o m i l o r di n r e g i u n e ş i 6 , 6 %

din n u m ă r u l p o m i l o r p e ţar ă d i n a c e a s t ă s p e c i e , o c u p î n d l i v e z i î n suprafaţ ă d e 1 02 1 h a . C e n t r u l c e l m a i i m p o r t a n t p e n t r u c u l t u r a caisulu i d i n r a i o n u l A r a d est e f o r m a t d i n c o m u n e l e Siria , P î n c o t a s i altele , ia r d i n r a i o n u l L i p o v a c o m u n a Z ă b r a n i . S e îritîlneşt e p e suprafeţe c e v a m a i restrîns e ş i î n alt e c o m u n e d i n r a i o n u l L i p o v a ş i î n r a i o n u l L u g o j . S e c u l t i v ă soiuril e : T i m p u r i u d e A r a d , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , R o ş i i d e U n g a r i a ş i L u i z e t . C o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e d in r a i o n u l A r a d fiin d f a v o r a b i l e c u l t u r i i a c e s t e i specii , f r u c t e l e a j u n g l a m a t u r i t a t e c u 4— 8 zil e î n a i n te d e cel e d i n c î m p i a ţării . D i n a c e a s t ă c a u z ă , l a î n c e p u tul s e z o n u l u i d e c a i s e , p r o d u c ţ ia soiulu i T i m p u r i u d e A r a d serveşt e î n m a r e p a r t e l a a p r o v i z i onarea C a p i t a l e i ş i a alto r c e n t r e p o p u l a t e d i n ţară . î n r e g i u n e s e o b ţ i n e a n u a l o p r o d u c ţ i e d e c i r c a 2 90 0 t o n e caise , di n c a r e c e a m a i m a r e p a r t e serveşt e p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a c o n s u m a t o r i l o r d i n c a d r u l regiuni i ş i d i n celelalt e regiun i limitrofe. în regiunea Iaşi caişi i r e p r e z i n t ă 6 , 8 % d i n n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r di n r e g i u n e ş i 6,7 % d i n n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r p e ţ a r ă di n a c e a s t ă s p e c i e , o c u p î n d suprafaţ a d e 95 5 h a . A c e a s t ă c u l t u r ă est e m a i d e z v o l t a t ă î n r a i o a n e l e H î r l ă u , Iaşi , H u ş i ş i V a s l u i . S e c u l t i v ă soiuril e : D u l ci de V i ş a n , F a l că r o ş i e , Cel m ai b u n d e U n g a r i a ş i altele . •i. - с . l»s >

INTRODUCERE

18

î n genera l îns ă î n plantaţiil e cli n regiunea Iaş i p r e d o m i n ă zarzări i înmulţiţ i p r i n s e m i n ţ e . P r o d u c ţ i a d e caise , c a r e s e r i d i c ă l a 2 50 0 t o n e , est e f o l o s i t ă p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u industri a a l i m e n t a r ă . în regiunea Oltenia caişi i r e p r e z i n t ă 2 , 8 % di n t o t a l u l p o m i l o r di n regiun e ş i 4 , 8 % di n t o t a l u l p o m i l o r p e ţar ă d i n a c e a s t ă s p e c i e , o c u p î n d l i v e z i î n suprafaţ ă d e 76 6 ha . N u exist ă centre important e c u plantaţi i masive . î n s o r t i m e n t u l d i n a c e a s t ă regiune , p e scar ă restrînsă , i n t r ă soiuril e : Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , L u i z e t , F a l c ă roşi e ş i altele . P r e t u t i n d e n i , m a i ale s î n grădinil e d e l î n g ă casă , p r e d o m i n ă zarzării . P r o d u c ţ i a d e cais e ş i zarzăre , car e s e r i d i c ă l a 2 00 0 t o n e , s e f o l o s e ş t e m a i m u l t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i m a i p u ţ i n p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e . în regiunea

Crişana

caişi i ş i zarzări i r e p r e z i n t ă 1 , 6 % d i n t o t a l u l p o m i l o r di n r e g i u n e

şi 3 , 2 % di n n u m ă r u l t o t a l a l caişilo r p e ţară , o c u p î n d b v e zi în suprafaţ ă d e 10 7 ha . S e c u l t i v ă m a i ale s î n z o n a d e c î m p i e î n r a i o a n e l e O r a d e a , Criş , S a l o n t a ş i M a r g h i t a . î n c u l t u r ă s e î n t î l n e s c soiuril e : T i m p u r i u d e A r a d , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , A m b r o z i a şi altele . î n n u m ă r m a r e s e c u l t i v ă ş i zarzării , m a i ale s î n grădinil e d e l i n g ă c a s e . P r o d u c ţ i a d e caise , car e s e r i d i c ă l a 2 30 0 t o n e , serveşt e a p r o a p e n u m a i p e n t r u satisfa cerea c o n s u m u l u i î n r e g i u n e . în regiunea Bacău n u m ă r u l caişilo r r e p r e z i n t ă 3 , 8 % d i n n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r di n r e g i u n e ş i 2 , 2 % di n n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r di n a c e a s t ă s p e c i e p e ţară , o c u p î n d b v e z i î n suprafaţă d e 3 4 5 ha . î n r e g i u n e a c e a s t ă c u l t u r ă est e m a i d e z v o l t a t ă î n j u r u l l o c a b t ă ţ i i T î r g u O c n a ; alt e c e n t r e î n s e m n a t e p e n t r u c u l t u r a aceste i speti i n u există . A p r o a p e p r e t u t i n d e n i se c u l t i v ă n u m a i zarzări , ia r p r o d u c ţ i a d e f r u c t e , c a r e a j u n g e p î n ă l a 70 0 d e t o n e s e c o n s u m ă în i n t e r i o r u l regiunii . în regiunile

Suceava,

Braşov,

Mureş-Autonomă

Maghiară,

Cluj,

Maramureş

şi

Hune-

doara c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă ş i s o l sîn t m a i p u ţ i n f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a aceste i specii . C a u r m a r e g r e u t a t e a s p e c i f i c ă a caisulu i est e f o a r t e m i c ă ( 0 , 6 — 2 % di n t o t a l u l p o m i l o r din r e g i u n e sau 0 , 3 — 1 , 6 % din n u m ă r u l d e caiş i p e ţ a r ă ) . î n g e n e r a l s e c u l t i v ă zarzăr i ş i soiur i m a i p u ţ i n valoroase. P r o d u c ţ i a d e caise , c a r e v a r i a z ă într e 10 0 ş i 60 0 t o n e , serveşt e î n p r i m u l rîn d p e n t r u satisfacerea n e v o i l o r l o c a l e d e c o n s u m . î n v e d e r e a găsiri i u n o r soiur i d e cai s m a i a d a p t a t e l a c o n d i ţ i i l e d e m e d i u p e n t r u ţar a noastră, l a I . C . H . V . B ă n e a s a, l a staţiunil e M ă r c u l e ş t i , r e g i u n e a B u c u r e ş t i , G e o a g i u , r e g i u n e a H u n e d o a r a , L o v r i n , r e g i u n e a B a n a t , I a ş i - C o p o u , r e g i u n e a Iaşi , Ştefăneşti , r e g i u n e a A r g e ş şi C l u j , r e g i u n e a C l u j , s e s t u d i a z ă î n c o l e c ţ i i ş i î n cultur i d e c o n c u r s u n n u m ă r m a r e d e soiur i străine ş i di n cel e c r e a t e î n u l t i m i i an i î n ţar a n o a s t r ă . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă h o r t i v i t i c o l ă G r e a c a r e g i u n e a B u c u r e ş t i , u n d e e x i s t ă c o n d i ţ i i p e d o c b m a t i c e d e o s e b it d e f a v o r a b i l e , se s t u d i a z ă într- o c o l e c ţ i e r e p u b l i c a n ă , t o a t e soiuril e d e cai s c u l t i v a t e î n ţară . P o t r i v i t p l a n u l u i d e d e z v o l t a r e a l p o m i c u l t u r i i , î n p e r s p e c t i v ă p l a n t a ţ i i l e d e cai s s e v o r e x t i n d e m u l t . S p o r i r e a suprafeţelo r c u l t i v a t e c u cai s est e f a v o r i z a t ă d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e d i n ţar a n o a s t r ă ş i i m p u s ă d e cerinţel e c r e s c î n d e p e n t r u c o n s u m u l inter n ş i p e n t r u export. E x t i n d e r e a î n suprafaţ ă a

p l a n t a ţ i i l o r d e cai s s e fac e c u p r e c ă d e r e î n b a z i n e l e ş i c e n -

Irele p o m i c o l e c u c o n d i ţ i i p e d o c l i m a t i c e f o a r te f a v o r a b i l e di n regiunil e B u c u r e ş t i , D o b r o g e a , G a l a ţ i , P l o i e ş t i , A r g e ş , O l t e n i a , B a n a t , Crişan a ş i I a ş i .

CULTURA CAISULU I Ş I PERSPECTIVEL E D E D E Z V O L T A R E

19

I n ani i v i i t o r i , î n c a d r u l p l a n u l u i d e d e z v o l t a r e , o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă s e v a a c o r d a e x t i n derii culturi i caisulu i î n s u d u l regiuni i O l t e n i a ş i i n p a r t e a d e v e s t a regiuni i Crişana , î n v e d e rea valorificări i n i s i p u r i l o r ş i a t e r e n u r i l o r n i s i p o a s e . î n celelalt e regiun i al e ţări i c u c o n d i ţ i i n a t u r a l e m a i p u ţ i n f a v o r a b i l e caisului , p l a n t a ţiile s e v o r înfiinţ a p e suprafeţ e m a i m i c i ş i n u m a i î n b a z i n e l e ş i l o c a l i t ă ţ i l e c u c o n d i ţ i i cores p u n z ă t o a r e ; d e a s e m e n e a , caisu l s e v a p l a n t a ş i î n g r ă d i n i l e d e l î n g ă case , p e n t r u a c o p e r i r e a nevoilor d e consu m local .

ORIGINEA, C A R A C T E R E L E MORFOLOGIC E PROPRIETĂŢILE BIOLOGIC E AL E CAISULU I

S P E C I I L E DI N C A R E P R O V I N S O I U R I L E D E C A I S

D i n p u n c t d e v e d e r e p o m o l o g i c , caisul , alătur i d e p r u n , cireş , vişi n ş i piersic , aparţin e grupului d e speci i sîmburoas e (drupacee) . D i n p u n c t d e v e d e r e s i s t e m a t i c fac e p a r t e di n famili a Eosaecae J u s s . , subfamili a Prmoiileae F o c k e , g e n u l Armeniaca. J u s s . D e n u m i r e a g e n u l u i d e Armeniaca a tîrziu, î n a n u l 1 7 3 7 , L i n n e g r u p e a z gen c o m u n , Prunus L . U l t e r i o r , sistematicien i c (1797), P e r s o o n (1807) , D aparte. N e с к e г (1789) , K o p e L i n n é , i n t r o d u e î n d caisu l

fos t d a t ă d e T o u r n e f o r t î n anu l 1 7 0 0 . M a i ă caisul , p r u n u l , cireşul , vişinu l ş i alt e speci i într-u n

a L a m a r c k (1789) , J u s s i e u (1789) , B o e m e r e C a n d o l l e (1826 ) ş i alţi i c o n s i d e r ă caisu l d r e p t ge n c h ( 1 8 6 9 ) , F о с к e ( 1 8 8 8 ) , D i p p e 1 (1896 ) î l u r m e a z ă î n c a d r u l g e n u l u i Prunus L .

K o e b n e ( 1 8 9 3 ) , S c h n e i d e r ( 1 9 0 6 ) , В e h d e r (1927 ) ş i alţi i c o n s i d e r ă caisu l ea f ă c î n d p a r t e d i n g e n u l Prunus L . , s u b g e n u l Prunophora N e c k e r , secţi a Armeniaca ( W . G . D . Koch) Koehne . P o t r i v i t clasificaţie i a d o p t a t e î n F l o r a B . P . B . , î n lucrare a d e faţ ă caisii l est e c o n s i d e r a t ca g e n a p a r t e , Armeniaca J u s s . Cele m a i i m p o r t a n t e specii , c u l t i v a t e sa u c a r e a u l u a t p a r t e l a f o r m a r e a soiurilo r c u n o s c u t e astăz i î n c u l t u r ă sîn t : Z a r z ă r u l sa u Caisu l c o m u n (Armeniaca vulgaris L a m . , sin . Prunus armeniaca L . , Prunus armeniaca v a r . typica M a x . ) s e întîlneşt e î n star e s ă l b a t i c ă î n n o r d u l B . P . C h i n e z e , î n E e p u b l i c i l e S o v i e t i c e U n i o n a l e d i n A s i a c e n t r a l ă ( D a g h e s t a n , K i r g h i z ă ş i altele) , p r e c u m şi î n C a u c a z , u n d e f o r m e a z ă p ă d u r i întins e î n z o n a d e l u r o a s ă . A r e r ă d ă c i n i d e c u l o a r e r o zvişinie, c a r e p ă t r u n d î n so l m a i a d i n e d e c î t r ă d ă c i n i l e p r u n u l u i . Prefer ă terenuril e uşoar e şi relati v u s c a t e , situat e p e p a n t e l e r e p e z i , e x p u s e spr e s o a r e , îns ă a d ă p o s t i t e d i n p a r t e a v î n t u r i l o r d o m i n a n t e . Z a r z ă r u l est e f o a r t e rezisten t l a s e c e t ă ş i r e u ş e ş t e p e m u l t e t i p u r i d e sol. î n l o c u r i l e u m b r i t e , j o a s e ş i u m e d e creşt e s l a b , sufer ă d e g o m o z ă ş i est e a t a c a t d e b o l i l e eriptogamice. L a n o i z a r z ă r u l s e întîlneşt e î n star e s u b s p o n t a n ă , c a t i p u r i ( s o i u r i ) , c a r e s e c u l t i v ă p e s c a r ă larg ă î n c î m p i e ş i m a i ale s î n z o n a d e stepă . S e c u l t i v ă d e a s e m e n e a ş i î n regiune a c o b n e l o r ( C o m a r n a , H î r l ă u , r e g i u n e a I a ş i ) , p r e c u m ş i î n regiunil e d e dea l ( V ă l e n i i d e M u n t e , regiunea Ploieşti , B î m n i c u - V î l c e a , regiunea A r g e ş etc.) .

21

SPECIILE DI N C A R E PROVI N SOIURIL E D E C A I S

Z a r z ă r u l , a t î t î n star e s ă l b a t i c ă , s u b s p o n t a n ă , c î t ş i î n c u l t u r ă , est e r e p r e z e n t a t p r i n p o m i d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , a v î n d î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m , î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e d e m e d i u . T r u n c h i u l d e o b i c e i est e d r e p t ş i n e t e d n u m a i î n tinereţe , ia r m a i tîrzi u est e r ă s u c i t ş i a c o p e r i t d e o s c o a r ţ ă s u b e r i f i c a t ă , b r ă z d a t ă l o n g i t u d i n a l ; ar e g r o s i m e a d e 2 0 — 3 0 c m , ia r î n c a z u r i f o a r t e rar e a j u n g e p î n ă l a 4 0 — 6 0 c m în d i a m e t r u . F o r m e a z ă c o r o a n ă n e r e g u l a t ă , s e m i s f e r i c ă , uneori alungită , alteor i t u r t i t ă , c u r a m u r i l e d e s c h e l e t răsfirate . Lăstari i ş i r a m u r i l e d e 1— 2 ani sîn t g l a b r i , l u c i t o r i , d e c u l o a r e v e r d e - m ă s l i n i e l a î n c e p u t ş i r o ş i e - p u r p u r i e , c u l e n t i c e l e proeminente, cătr e toamnă . M u g u r i i sîn t o v o i z i , c u solzi i d e c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e . F r u n z a est e d e s t u l d e m a r e , a v î n d l i m b u l d e 4 0 — 1 0 0 m m l u n g i m e ş i 3 0 — 7 0 m m l ă ţ i m e , subţire, tare , l u c i o s , d e f o r m ă r o t u n j i t ă - o v a l ă , c u v î r f u l b r u s c a c u m i n a t , c u b a z a s l a b - c o r d a t ă şi m a r g i n e a serat ă o b t u z . F a ţ a s u p e r i o a r ă a l i m b u l u i est e g l a b r a , d e c u l o a r e v e r d e , c a r a c teristică ; c e a inferioar ă est e v e r d e - a r g i n t i e , c u p e r i ş o r i n u m a i î n u n g h i u r i l e n e r v u r i l o r . P e ţ i o lul est e r e l a t i v l u n g ( 2 0 — 3 0 m m ) , c a n a b c u l a t , d e cel e m a i m u l t e o r i d e c u l o a r e r o ş i e - p u r p u r i e , a v î n d u n a sa u m a i m u l t e ( p î n ă l a c i n c i ) g l a n d e a p r o a p e d e b a z a l i m b u l u i . F l o a r e a , î n faz a d e b o b o c , est e d e c u l o a r e r o z - d e s e h i s , ia r d u p ă d e s c h i d e r e , a l b ă c u n u a n ţ ă d e r o z . F l o r i l e , s o b t a r e , sin t m a r i ( p î n ă l a 2 5 m m î n d i a m e t r u ) , a p r o a p e sesil e ş i s e deschid înaint e d e apariţi a frunzelor . A u receptaculu l roşiatic , petalel e rotund-ovale , alb e sau c u irizaţi i d e r o z , s t a m i n e l e g a l b e n e , o v a r e l e ş i stilel e p ă r o a s e . F r u c t u l , d e cel e m a i m u l t e o r i , est e sferi c sa u sferic-alungit , p u ţ i n t u r t i t d i n p ă r ţ i , c u o b r a z d ă c a r a c t e r i s t i c ă , d e o b i c e i c u p i e b ţ a fi n p ă r o a s ă , d e c u l o a r e g a l b e n ă - p o r t o c a l i e , u n e o r i suflat c u r o ş e a ţ ă p e p a r t e a e x p u s ă l a s o a r e . P u l p a , d e c u l o a r e g a l b e n ă sau p o r t o c a l i e , t a r e , destul d e s u c u l e n t ă , u n e o r i a ţ o a s ă , d u l c e a g ă , alteor i a m ă r u i e , c u o a r o m ă c a r a c t e r i s t i c ă . S î m b u r e l e , n e a d e r e n t sa u sla b a d e r e n t , est e d e o b i c e i o v o i d , b o m b a t , c u suprafaţ a aspr ă sa u r u g o a s ă , c u c r e s t e a s c u ţ i t e b i n e p r o n u n ţ a t e. S e m i n ţ e l e sîn t a m a r e sa u m a i ra r d u l c i . D u p ă F l o r a B . P . B . , î n c a d r u l specie i Armeniaca vulgaris varietăţi :

Lam.

, s e d e o s e b e s c tre i

v a r . persicoides ( P e r s . ) , sin . Prunus armeniaca var . persicoides Pers., z a r z ă cu fructu l ş i sîmburel e mul t turtit e ş i c u sămînţ a amară . v a r . amarella ( B c h b . ) , sin . Prunus amarella

r — p i e r s i c,

B e h b . , zarză r c u f r u c t u l m i c , c u p u l p a

acrişoară-amăruie ş i c u sămînţ a amară . v a r . communis ( S u b i , e t M a r t . ) — Prunus armeniaca v a r . communis Siibl . e t M a r t . , z a r z ă r u l b u n , c u frunz e c o r d i f o r m e , f r u c t e m a r i , c u p u l p a m o a l e ş i d u l c e ş i c u s ă m î n ţ a a m a r ă , r a r e o r i d u l c e . D i n a c e a s t ă g r u p ă f a c p a r t e soiuril e P a v i o t , A m b r o z i a , B o y a l , N e w Castl e şi altele . L e m n u l zarzărului , d i n c a u z a d u r a b i l i t ă ţ i i ş i a c u l o r i i r o ş i a t i c e , r e p r e z i n t ă o m a t e r i e p r i m ă v a l o r o a s ă p e n t r u diferit e î n t r e b u i n ţ ă r i t e h n i c e . Caisul siberia n [Armeniacasibirica ( L . ) L a m . ] , sin . Prunus sibirica L . , Prunus armeniaca v a r , sibirica ( K o c h ) s e întâlneşt e î n star e s ă l b a t i c ă î n B . P . M o n g o l ă , î n n o r d u l B . P . C h i n e z e , in l e g i u n e a l a c u l u i B a i c a l ş i în n o r d u l I n d i e i . Creşt e d e o b i c e i p e p a n t e l e s u d i c e b i ne l u m i n a t e , p e solur i p i e t r o a s e . E s t e s p e c i a d e cai s c e a m a i r e z i s t e n t ă l a g e r ş i s e c e t ă , r e p r e z e n t a t ă p r i n p o m i d e 2 - 1 m î n ă l ţ i m e . P e soluril e p i e t r o a s e d e p e stînc i c r e ş t e n u m a i s u b f o r m ă d e a r b u s t , c u r a m u r i l e răsfirate , a t i n g î n d î n î n ă l ţ i m e c e l m u l t 1— 2 m . L ă s t a r i i tiner i sîn t p u b e s c e n ţ i , iar m a i tîrzi u g l a b r i , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e sa u c a f e n i e ( b r u n ă - r o ş i a t i c ă ) . F r u n z e l e sîn t r o t u n j i t e , u n e o r i a p r o a p e r o t u n d e , a l t e o r i o v a t e , c u v î r f u l a c u m i n a t b r u s c , lung i d e 6 5 m m ş i lat e d e 4 5 m m . B a z a l i m b u l u i est e r o t u n j i t ă sa u c o r d i f o r m ă . F a ţ a

'12

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

superioară a frunze i est e g l a b r a sa u c u perişor i rar i î n l u n g u l n e r v u r i l o r . Marginil e l i m b u l u i sînt serat e sa u c r e n a t e ; p e ţ i o l ul este l u ng d e 2 0 — 3 0 m m , subţire , c u sa u făr ă g l a n d e . Mugurii sîn t alungiţi , c o n i c i , îndepărtaţ i d e lăstari , g r u p a ţ i c î t e u n m u g u r e v e g e t a t i v şi 3 — 4 floriferi . F l o r i l e , solitare , c o l o r a t e în r o z - d e s c h i s , m a i rar a l b e , apa r înainte a frunzelor , fiind a p r o a p e sesile . F r u c t u l est e m i c , sferic , t u r t i t di n p ă r ţ i , sla b p u b e s c e n t , d e c u l o a r e g ă l b u i e , c u o slab ă roşeaţă. P u l p a est e lipsit ă d e s u c u l e n t ă , a p r o a p e u s c a t ă , tare , a c r ă , a m ă r u i e , astringentă , n e c o m e s t i b i l ă î n star e p r o a s p ă t ă . L a m a t u r i t a t e , p u l p a ( m e z o c a r p u l ) se u s u c ă ş i c r a p ă v e n t r a l ca m i g d a l a , p u n î nd î n l i b e r t a t e s î m b u r e l e , car e est e n e a d e r e n t . S ă m î n ţ a est e a m a r ă . A v î n d o rezistenţ ă m a r e l a ge r ( d u p ă F l o r a U . E . S . S . , p î nă l a —50 ° 0 ) ş i secetă , p r e z i n t ă interes p e n t r u lucrăril e d e selecţi e în v e d e r e a o b ţ i n e r i i d e soiur i rezistent e l a ger . P o a t e f i f o l o sit c a p o r t a l t o i p e n t r u o b ţ i n e r e a f o r m e l o r p i t i c e d e cai s ş i c a p l a n t ă d e o r n a m e n t . Caisul d e M a n c i u r i a (Armeniaca mansJiurica ( K o e h n e ) S k v o r t z . , sin . Prunus manshurica K o e h n e , Prunus armeniaca v a r . manschmica M a x . ) s e întîlneşt e î n star e sălbatic ă î n M a n c i u r i a , Ussuri a ş i C o r e e a d e n o r d . D e o b i c e i f o r m e a z ă pilcur i p r i n p ă d u r i , d a r m a i de s s e întîlneşte i z o l a t p e p a n t e l e b i n e însorite . P o m u l est e f o a r t e v i g u r o s a t i n g î nd o î n ă l ţ i m e d e p e s t e 1 6 — 1 7 m, a v î n d t r u n c h i u l f o a r t e gros p î n ă l a 6 5 — 70 c m î n d i a m e t r u . B i t i d o m u l est e d u r , g r o s ş i d i v i z a t î n p l ă c i m a r i . L ă s tarii sîn t g l a b r i , verzi sau d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă - î n c h i s. F r u n z e le sîn t m a r i , o v a t e , u n e o ri alungite , a p r o a p e l a n c e o l a t e , c u b a z a r o t u n j i t ă sa u c o r d i f o r m ă ş i c u v î r f u l f o a r t e alungit . Marginil e l i m b u l u i sîn t serat e s i m p l u sa u d u b l u . F a ţa s u p e r i o a r ă a frunze i est e sla b p u b e s c e n tă î n tinereţ e şi g l a b r a m a i tîrzi u ; pe c e a inferioară e x i s t ă perişor i n u m a i î n l u n g u l n e r v u r i l o r . F l o r i l e sîn t m a r i , d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s , c u p e d i m c u l i i relativ ' lung i ( p î n ă l a 1 0 m m ) ; se d e s c h i d înainte a apariţie i f r u n z e l o r . F r u c t e l e sîn t m i c i , sferic e sa u o v o i d e , p u ţ i n t u r t i t e d i n p ă r ţ i , sla b p u b e s c e n t e , d e c u l o a r e g a l b e n ă , c u r o ş e a ţ ă slab ă p e p a r t e a î n s o r i t ă . P u l p a est e s u b ţ i r e , a c r i ş o a r ă , c u o a r e c a r e a m ă r e a l ă ş i a p r o a p e lipsit ă d e s u c u l e n t ă . L a u n e l e f o r m e c u l t i v a t e , c u fructel e m a i m a r i , p u l p a est e s u c u l e n t ă , c u o s l a b ă a r o m ă ş i c u gust plăcut . î n M a n c i u r i a ş i Ussuri a s e c u l t i v ă a t î t p e n t r u f r u c t e l e sale , c î t ş i c a p l a n t ă d e o r n a m e n t . F i i n d r e z i s t e n t ă l a g e r ( p î n ă l a —40 ° C ) , I. V . M i c i u r i n a f o l o s i t aceast ă s p e c i e în l u c r ă rile d e s e l e c ţ i e . Caisul c h i n e z e s c ( j a p o n e z ) (Armeniaca mume este r ă s p î n d i t î n C h i n a ş i J a p o n i a .

S i e b . , sin . Prunns щите

Sieb , e t Zucc. )

P o m u l a t i n g e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , u n e o r i p î n ă l a 8 m î n ă l ţ i m e , c u c o r o a n a sferică , răsfirată, a s e m ă n ă t o a r e c u c e a a zarzărului . T r u n c h i u l ş i r a m u r i l e a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie-verzuie, ia r lăstari i sîn t c o l o r a ţ i î n v e r d e . F r u n z e l e , d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , m a i m i c i d e e î t l a zarzăr , d e f o r m e diferite , p î n ă l a r o t u n j i t - o v a t e , c u b a z a c u n e i f o r m ă ş i v î r f u l a c u m i n a t , a l u n g i t sîn t d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s . F a ţ a inferioar ă a frunze i ar e p u b e s c e n t ă p r o n u n ţată, ia r m a r g i n i l e l i m b u l u i sîn t serat e fi n ; p e ţ i o l u l est e scurt , c u p u b e s c e n t ă s l a b ă ş i c u glande. M u g u r i i , g r u p a ţ i c î t e tre i : c e l v e g e t a t i v , l a m i j l o c , ia r p e m a r g i n i c î t e u n m u g u r e i'lorifer. F l o r i l e sîn t m a r i , a p r o a p e sesile , d e c u l o a r e a l b ă sa u c u diferit e n u a n ţ e d e r o z , p u t e r n i c parfumate, s e desfa c foart e timpuriu , înainte a frunzelor . F r u c t u l est e m i c , a v î n d 2 0 — 3 0 m m î n d i a m e t r u , a p r o a p e sferic , g a l b e n sa u v e r z u i . P u l p a est e tare , lipsit ă d e s u c u l e n t ă , f o a r t e a c r ă , d e calitat e inferioară , n e c o m e s t i b i l ă ; s î m -

23

S P E C U L E DI N С А Н Е PROVI N S O I U R I L E D E C A I S

b u r e l e a d e r e n t , d e f o r m ă o v o i d ă , c u suprafaţ a a l v e o l a t ă c a l a p i e r s i c ; ar e s ă m î n ţ a a m a r ă . F r u c t e l e s e c o n s u m ă n u m a i î n star e p r e l u c r a t ă , s u b f o r m ă d e m u r ă t u r i , m a r i n a t e sa u u s c a t e . î n C h i n a ş i J a p o n i a s e c u l t i v ă m a i m u l t c a p l a n t ă d e c o r a t i v ă , c u flor i i n v o l t e . F a ţ ă d e c ă l d u r ă ş i u m i d i t a t e ar e c e r i n ţ e m a i m a r i d e c î t celelalt e s p e c i i d e c a i s . D i n c a u z ă c ă înfloreşt e f o a r t e t i m p u r i u , c u l t u r a h i b r i z i l o r o b ţ i n u ţ i d i n î n c r u c i ş a r e a c u această speci e n u d ă rezultat e b u n e decî t î n zon a subtropicală . Caisul a n s u (Armeniaca ansu ( M a x . ) K o s t . , sin . Prunus armeniaca v a r . ans и M a x . , Prunus amu K o m . ) se întâlneşt e î n star e s ă l b a t i c ă î n C h i n a ş i J a p o n i a , u n d e e x i s t ă , d e ase m e n e a , ş i n u m e r o a s e soiur i c u l t i v a t e . Se p r e z i n t ă su b f o r m ă d e a r b u s t sa u p o m d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , c u c o r o a n a a p r o a p e sferică, u n e o r i t u r t i t ă , răsfirată . S c o a r ţ a d e p e t r u n c h i ş i d e p e r a m u r i l e d e s c h e l e t est e groasă, suberificat ă ş i crăpată . F r u n z e l e sîn t e l i p t i c e p î n ă l a o v a t e , c u b a z a c u n e a t ă , v î r f u l a c u m i n a t l u n g ş i a s c u ţ i t . M a r g i n i l e l i m b u l u i sîn t serat e s i m p l u . M u g u r i i , aşezaţ i î n g r u p u r i d e trei : la m i j l o c c e l v e g e t a t iv ş i l a t e r al c e i floriferi. F l o a r e a est e d e c u l o a r e r o z - p a l ă, c u p e d u n c u l m i j l o c i u , p î n ă l a 5 m m l u n g i m e . F r u c t u l est e g l o b u l o s , a p r o a p e sferic , d e 3 0 m m î n d i a m e t r u , g a l b e n - p o r t o c a l i u , înroşi t intens p e p a r t e a e x p u s ă l a s o a r e . P u l p a est e s u c u l e n t ă , r e l a t i v a c r i ş o a r ă , c o m e s t i b i l ă . S î m b u r e l e est e b o m b a t , c u supra f a ţ a fi n r u g o a s ă , s e d e s f a c e u ş o r d e p e p u l p ă . Soiurile c u l t i v a t e î n J a p o n i a ş i C h i n a , a d a p t a t e l a c o n d i ţ i i d e u m i d i t a t e r i d i c a t ă , sîn t rezistente l a a t a c u l b o U l o r c r i p t o g a m i c e . Caisul negr u (Armeniaca dasycarpa niaca atropurpurea

Lois.

) P e r s . , sin . Prunus dasycarpa

(Ehrh.

, Armeniaca dasycarpa

(Ehrh.

u n h i b r i d d i n t r e cai s ş i c o r c o d u ş (Prunus cerasifera

Ehrh.

, Arme-

) B o r k h ) s e presupun e c ă reprezint ă

Ehrh.

) ; se cultiv ă î n Asi a centrală , Afga -

nistan, K a ş m i r , T r a n s c a u c a z i a ş i I r a n ; ii- a f o s t găsi t î n star e s ă l b a t i c ă . L a n o i î n ţar ă e x i s t ă în g r ă d i n i l e b o t a n i c e , î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e ş i î n u n e l e grădin i d e a m a t o r i . E s t e r e p r e z e n t a t p r i n p o m i d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , a v î n d lăstari i ş i r a m u r i l e tiner e d e c u l o a r e r o ş i e - î n c h i s . F r u n z e l e sîn t o v a t - e l i p t i c e p î n ă l a o b o v a t e , c u vîrfu l a c u m i n a t , m a r g i n i l e serat e fi n ş i p e ţ i o l u l s c u r t ( 1 5 — 2 6 m m ) , c u , sa u făr ă g l a n d e . F l o r i l e sîn t a l b e , c u p e d u n c u b subţiri , d a r m u l t m a i lung i d e c î t l a alt e speci i d e cai s ( 1 0 — 1 2 m m ) ; î n g e n e r a l î n f l o r e s c m a i tîrziu , d i n c a r e c a u z ă n u sîn t a f e c t a t e d e g e r ş i b r u m e tîrzii . F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u s u b m i j l o c i e , c u p i e b ţ a aspră , p u b e s c e n t ă , d e c u l o a r e p u r p u r i e - d e s c h i s p î n ă l a v i o l a c e u - î n c h i s . P u l p a est e s u c u l e n t ă , a c r i ş o a r ă , m a i ale s Ungă s î m b u r e , d e c a r e a d e r ă p u t e r n i c . F r u c t e l e a j u n g l a m a t u r i t a t e d e o b i c e i m a i tîrzi u d e c î t cele al e zarzărului . î n A s i a c e n t r a l ă , î n c u l t u r ă e x i s t ă m a i m u l t e soiur i c a r e s e d e o s e b e s c î n t r e el e d u p ă epoca d e coacere , dup ă mărimea , forma , culoare a ş i gustul fructelor . Caisul tibeta n (Armeniaca holosericea (Bat. ) K o s t . ) a fos t găsi t î n star e sălbatic ă î n anu l 1893 d e c ă t r e K o ş k a r o v m T i b e t u l O r i e n t a l , î n t r e B a t a n g ş i L i t a n g . E e p r e z i n t ă o f o r m ă d e t r a n z i ţ i e într e p r u n ş i cai s ; î n că n u a f o s t l u a t î n c u l t u r ă . P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4 — 5 m ; f r u n z e l e a u o f o r m ă i n t e r m e d i a r ă î n t r e cel e al e zarzărului ş i p r u n u l u i , p u b e s c e n t e p e a m b e l e feţe , c u p e ţ i o l u l s c u r t ( 1 2 — 1 5 m m ) , c u p e r i ş o r i deşi, d e c u l o a r e p u r p u r i e , a v î n d 1— 2 g l a n d e m i c i . M a r g i n i l e l i m b u l u i sîn t fi n serate , ia r î n vîrful d i n ţ i l o r exist ă g l a n d e m i c i , d e c u l o a r e n e a g r ă .

21

ORIGINEA Ş I PROPRIETĂŢIL E BIOLOGIC E A L E CAISULU I

F r u c t e l e sîn t d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , a p r o a p e sferice , t u r t i t e di n p ă r ţ i , c u pieliţ a plu şată, c u p u l p a a p r o a p e c a l a m i g d a l ă ; s î m b u r e l e est e m a r e , o v o i d , c u caren a v e n t r a l ă p r o e m i n e n t ă . F r u c t e l e ajun g l a m a t u r i t a t e î n cursu l luni i i u n i e . Caisul lu i D a v i d (Armeniaca davidiana Carr. ) s e p r e z i n t ă s u b f o r m a d e p o m d e d i m e n siuni m i c i , c u c o r o a n ă deasă , sferic-turtită . A r e lăstari i subţir i d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , ia r r a m u r i l e cenuşii . M u g u r i i , g r u p a ţ i c î t e d o i , dintre c a r e unu l est e florifer , sîn t m i c i , c o n i c i ş i pufoşi l a b a z ă . F r u n z e l e sîn t m i c i , r o t u n j i t e , c u vîrfu l l u n g a s c u ţ i t . F l o r i l e sîn t alb e sa u c u n u a n ţ ă r o z , c u a r o m ă p u t e r n i c ă d e a m i g d a l i n ă , s e desfa c foart e t i m p u r i u , di n c a r e c a u z ă î n uni i an i sîn t distrus e d e b r u m e . F r u c t e l e sîn t m i c i , c u d i a m e t r u l d e c i r c a 1 4 m m , sferic e sa u sferic-alungite , p u f o a s e , c u p u l p a a p r o a p e u s c a t ă , grosieră , n e c o m e s t i b i l ă ; l a c o a c e r e , c r a p ă p u ţ i n , î n aş a fe l c ă s î m burele n u c a d e ; s ă m î n ţ a est e a m a r ă . D i n cel e o p t s p e c i i m e n ţ i o n a t e , c e a m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u E u r o p a , î n f o r m a r e a d e soiuri , o ar e Armeniaca vulgaris L a m . S p e c i i l e Armeniaca sibirica ( L . ) L a m. ş i Armeniaca manshurica ( K o e h n e ) S k v o r t z . a u j u c a t î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă u n r o l c u t o t u l n e î n s e m n a t . Cele lalte speci i n u p r e z i n t ă nic i o i m p o r t a n ţ ă î n p r o c e s u l d e f o r m a r e a soiurilo r d e cai s c u l t i v a t e în E u r o p a . SPECIFICUL C R E Ş T E R I I SISTEMULU I R A D I C U L A R Ş I A

PĂRŢI I AERIEN E

S i s t e m u l radicula r a l caisulu i est e r e p r e z e n t a t p r i n r ă d ă c i n i d e s c h e l e t p u t e r n i c e , d i n tre c a r e unel e a u u n u n g h i g e o t r o p i c m i c ş i p ă t r u n d a d î n c î n p ă m î n t . L a e x t e r i o r s e p o t d e o s e b i u ş o r d e r ă d ă c i n i l e a l t o r specii , pri n c u l o a r e a l o r roşie-vişi nie, s p e c i f i c ă . Caisul est e r e p r e z e n t a t pri n n u m e r o a s e soiuri , a c ă r o r p o m i a u o î n ă l ţ i m e c u p r i n s ă între 5 ş i 8 m . A s t f e l soiuril e D e A l e x a n d r i a , T i m p u r i u d e A r a d , P a v i o t , D e B r e d a , P r é c o c e d e M o n p l a i s i r a u o î n ă l ţ i m e m i c ă , d e 5— 6 m . Soiuril e A m b r o z i a , P r é c o c e D e B o u l b o n , D e C o p ă c e n i , F a l c ă r o ş i e , M a r i d e C c n a d ş i altel e a u p o m i d e tali e m i j l o c i e , c u o î n ă l ţ i m e d e 6 —7 m . î n s c h i m b soiuril e : E o y a l , L u i z e t , D e N a n c y ş i D e T î r n a v e a u p o m i c u o înălţim e m a r e , d e 7— 8 m . F o r m a c o r o a n e i est e î n genera l g l o b u l o a s ă , l a r g ă, c u r a m u r i răsfirate , a v î n d unghiuril e d e r a m i f i c a r e s u p r a m i j l o c i i ş i m a r i . Cel e m a i întîlnit e f o r m e l a c o r o a n e l e d e cai s sîn t : g l o b u l o a s ă ( L i a b a u d , L u i z e t , P r é c o c e d e B o u l b o n , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , Şalah , U r i a ş e d e P e e s ) ; sferic-turtită ( N e w C a s t l e , U m b e r t o , F a l c ă r o ş i e , S o u v e n i r d e R o b e r t s a u ) ; larg-pirami dală ( D e N a n c y , Mar i d e Cenad , P a v i o t ) ş i c u caracte r d e piramida l (D e Obreşiţa , Précoc e de Monplaisir , De Breda , Tîrzi u d e Bucureşti) . T r u n c h i u l p o m u l u i est e p u t e r n i c , b i n e r e p r e z e n t a t , p r e z i n t ă c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e şi, î n c a d r u l a c e s t o r a , n u m e r o a s e altel e m i c i p o l i e d r i c e n e r e g u l a t e. C u l o a r e a est e brun-închis roşiatică, cîteodat ă c u nuanţ e slab-albicioase . E a m u r i l e d e s c h e l e t sîn t s o u d e , d e s t u l d e g r o a s e , d e c u l o a r e cenuşie-cafeni e c u n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă , c u r i t i d o m , di n c e î n c e c u m a i m u l t e c r ă p ă t u r i p e m ă s u r ă c e î n a i n t e a z ă î n v î r s t ă . R a m u r i l e d e s c h e l e t sîn t b i n e î m b r ă c a t e c u r a m u r i v i g u r o a s e ş i lăstari , c a r e d a u u n a s p e c t d e c o r o a n ă r e l a t iv d e a s ă . A c e a s t a s e d a t o r e ş t e ş i r i t m u l u i r a p i d d e f o r m a r e a l m u g u r i lor ş i d e t r a n s f o r m a r e a l o r î n lăstar i a n t i c i p a ţ i . Lăstarii sîn t l a î n c e p u t d e c u l o a r e v e r d e , ia r c ă t r e sfîrşitu l v e g e t a ţ i e i c a p ă t ă o c u l o a r e roşie-sîngerie.

SPECIFICUL SISTEMULU I RADICULA R Ş I A

25

PĂRŢI I AERIEN E

P e lăstar i s e f o r m e a z ă u n n u m ă r f o a r t e m a r e d e m u g u r i ; l a b a z a p e ţ i o l u l u i ia u n a ş t e r e fio m u g u r i solitari , fi e g r u p u r i d e c î t e trei , adese a a p a r g r u p u r i m a r i d e 6— 8 p î n ă l a 1 2 muguri. G r u p u r i l e d e m u g u r i sîn t a l c ă t u i t e a t î t d i n m u g u r i v e g e t a t i v i , d e f o r m ă c o n i c ă , o b i ş nuit u n u l , ra r 2 — 3 , ci t ş i di n m u g u r i floriferi , g l o b u l o ş i ş i r o t u n j i ţ i , c a r e c o n s t i t u i e m a j o ritatea. D i n m u g u r i i v e g e t a t i v i ia u n a ş t e r e o m u l ţ i m e d e lăstari , c a r e d a u o r a m i f i c a ţ i e p u t e r n i c ă p o m u l u i . D a c ă s e ma i adaug ă ş i faptu l c ă î n cursu l une i p e r i o a d e d e vegetaţi e muguri i vege t a t i v i f o r m a ţ i e v o l u e a z ă î n lăstar i a n t i c i p a ţ i , r a m i f i c a r e a est e ş i m a i e v i d e n t ă . D a t o r i t ă a c e s tei caracteristic i apar e ş i n e v o i a d e i n t e r v e n ţ i e î n c o n d u c e r e a ş i î n t r e ţ i n e r e a c o r o a n e i , î n v e d e r e a răriri i ei . L a cai s m u g u r i i s e f o r m e a z ă l a i n t e r v a l e relati v m a r i uni i d e alţi i ( m u g u r i i d e p e lăstarii o b i ş n u i ţ i a p a r î n p r i m a p a r t e a p e r i o a d e i d e v e g e t a ţ i e , spr e d e o s e b i r e d e m u g u r i i care s e f o r m e a z ă p e lăstari i a n t i c i p a ţ i ) ş i sîn t m u l t d e o s e b i ţ i î n p r i v i n ţ a g r a d u l u i d e d e z v o l t a r e , î n l e g ă t u r ă c u aceast ă p a r t i c u l a r i t a t e b i o l o g i c ă P . G

.Ş

i 11 a

observa t c ă mu -

gurii f o r m a ţ i p e lăstari i a n t i c i p a ţ i rezist ă m a i b i n e l a t e m p e r a t u r i l e s c ă z u t e , o b s e r v a ţ i e c a r e a f o s t d e z v o l t a t ă î n m e t o d a tăieri i d e v a r ă a

caisului , c u scopu l d e a p r o d u c e cî t ma i

m u l ţ i lăstar i î n p a r t e a a d o u a a v e r i i . E a m u r i l e fructifer e l a cai s sîn t : r a m u r i l e s c u r t e d e t i p u l b u c h e t e l o r d e m a i , t i p i c e ş i ramificate, ramuril e mijloci i ş i chia r ramuril e lungi . Sînt u n e l e soiur i c a : T i m p u r i u d e A r a d , E o ş u t i m p u r i u , R o y a l , D e N a n c y , P r é c o c e d e M o n p l a i s i r , l a c a r e r o d i r e a î n p r i n c i p a l s e fac e p e r a m u r i s c u r t e . U n e l e soiur i r o d e s c p e r a m u r i s c u r t e d e t i p u l b u c h e t e l o r d e m a i , c u m sin i soiuril e D e R e n g h e t , N i k i t s k i . î n s c h i m b , u n e l e soiur i r o d e s c p e r a m u r i m i j l o c i i , c u m sîn t : U m b e r t o , T i m p u r i i de C h i ş i n ă u L i a b a u d , ia r soiuril e D e A l e x a n d r i a , A m b r o z i a , D e T î r n a v e , Mar i t i m p u r i i , D e C o p ă c e n i r o d e s c a t î t p e r a m u r i s c u r t e , cî t ş i p e r a m u r i m i j l o c i i . D i n t r - u n m u g u r e florife r i a naşter e d o a r o s i n g u r ă f l o a r e , d e c i u n singu r f r u c t . F l o r i l e a p a r înainte a f r u n z e l o r . î u f l o r i r e a caisulu i ar e l o c d e s t u l d e t i m p u r i u p r i m ă v a r a . F l o r i l e sîn t m a r i , a l b e sa u d e c u l o a r e r o z - p a l , p a r f u m a t e . C a b c i u l est e d e d i m e n s i u n i m i c i (pîn ă l a u n m i l i m e t r u ) , m o n o s e p a l , c u 5

diviziuni , d e culoar e roşiatic ă l a exterio r

şi v e r d e - g ă l b u i e p e faţ a i n t e r i o a r ă a flori i ; est e c a d u c , ia r î n m o m e n t u l c ă d e r i i a n t r e n e a z ă d u p ă sin e a t î t c o r o l a , c î t ş i a n d r o c e u l . C o r o l a est e f o r m a t ă d i n 5

petal e bbere , d e culoar e albă . Diametru l corole i ating e

20-30 mm . A n d r o c e u l est e f o r m a t d i n 2 0 — 3 0 s t a m i n é , d i s p u s e p e m a i m u l t e rînduri , p e p a r t e a interioară a

t u b u l u i calicia! , c u anterel e d e c u l o a r e g a l b e n ă .

Pistilul est e a l b i c i o s , a c o p e r i t c u p e r i ş o r i fini . C a l a t o a t e s p e c i i l e d e s î m b u r o a s e , o v a r u l est e supe r ş i c u p r i n d e d o u ă o v u l e , d i n c a r e u n u l d e o b i c e i a v o r t e a z ă . Soiurile c u l t i v a t e l a n o i sîn t a u t o f e r t i l e . î n c a d r u l specie i e x i s t ă soiur i c u înflorir e f o a r t e t i m p u r i e , c u înflorir e t i m p u r i e , c u înflorire m i j l o c i e ş i c u înflorir e tîrzie . A v î n d î n v e d e r e c ă soiuril e c u înflorir e f o a r t e t i m p u r i e ş i t i m p u r i e sîn t m a i e x p u s e gerurilor di n p r i m ă v a r ă , s e v o r prefer a î n c u l t u r ă cel e c u înflorir e tîrzi e ş i m i j l o c i e . P e n t r u soiurile c u înflorir e f o a r t e t i m p u r i e ş i t i m p u r i e , s e v o r a l e g e c u c e a m a i m a r e a t e n ţ i

e

z o n e l e ş i e x p o z i ţ i i l e a d ă p o s t i t e , ferit e d e p e r i c o l u l gerurilo r tîrzii . F r u n z e l e c a i s u l u i sîn t s i m p l e , alterne , a v î n d f o r m e p u ţ i n v a r i a b i l e , ş i a n u m e : s u b r o t u n d e l a soiuril e F a l c ă roşie , D e C o p ă c e n i , Mar i d e C e n a d , D e Siria , T i m p u r i u d e A r a d ,

ORIGINEA Ş [ P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

26

A m b r o z i a , R o y a l , D e T î r n a v e ; s c u r t - o v a t e l a soiuril e N i k i t s k i , P r é c o c e d e B o u l b o n , D e B r e d a ; c o r d i f o r m e l a soiuril e D e A l e s a n d r i a , D e N a n c y , P r é c o c e d e Monplaisi r şi altele . E l e sîn t g l a b r e , l u c i o a s e ş i uşo r c o r i a c e e . Marginil e limbulu i sînt , fi e s i m p l u serat (Ambrozia, Mar i timpurii , Nikitski , P r e c o c e d e B o u l b o n , Falc ă roşie , D e Copăceni , D B r e d a , D e Siria ) sa u d u b l u serat e ( D e N a n c y , î n p a r t e P r é c o c e d e M o n p l a i s i r ş i T i m p u r i d e A r a d ) , fi e s i m p l u c r e n a t e ( D e A l e x a n d r i a , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ) sa u s i m p l u ş i d u b l c r e n a t e ( B o ş u t i m p u r i u , E o y a l ) . S e întîlnes c ş i c a z u r i c î n d m a r g i n i l e frunzelo r sîn t serat c r e n a t e ( D e T î r n a v e , Mar i d e C e n a d ) .

e e u u -

P e ţ i o l u l est e l u n g , a v î n d p e el , î n v e c i n ă t a t e a l i m b u l u i 1— 2 p e r e c h i d e stipel e m i c i , auricole. D e a s e m e n e a p e p e ţ i o l s e întîlnes c 1— 4 p e r e c h i d e g l a n d e , di n c a r e i a u naşter e stipelele. F r u c t u l est e o d r u p ă s i m p l ă , c ă r n o a s ă , a v î n d m ă r i m e a c u p r i n s ă într e 3 0 ş i 6 0 m m , şi a n u m e : D i n p u n c t d e v e d e r e a l m ă r i m i i fructulu i soiuril e s e g r u p e a z ă î n : — soiur i c u f r u c t e m i c i ( p î n ă l a 3 5 m m ) : N e w Castle , Trandafiri i tîrzi i ; — soiur i c u f r u c t e m i j l o c i i ( 3 6 — 4 5 m m) : T i m p u r i u d e A r a d , P r é c o c e d e M o n t p l a i s i r , Eoyal, Falc ă roşie ; — soiur i c u f r u c t e m a r i ( 4 6 — 5 5 m m ) : D e N a n c y , P r é c o c e d e B o u l b o n , D e T î r n a v e , D e Benghe t ; — soiur i c u f r u c t e f o a r t e m a r i ( p e s t e 5 5 m m ) : A m b r o z i a , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , L u i z e t , Mar i d e A i u d . Caisele a u o f o r m ă a p r o a p e sferică , p r e z e n t î n d u - s e m a i adese a c a o v o i d ă : D e A l e x a n dria, P a v i o t , Souveni r d e R o b e r t s a u , R o ş u timpuri u ; globuloas ă : T i m p u r i u d e A r a d , D e T î r n a v e , R o y a l , D e C o p ă c e n i ; e b p s o i d a l ă : N i k i t s k i, R e l i a b l e ; sferic ă : De N a n c y, F a l c ă roşie , D e Breda . P i e l i ţ a est e s u b ţ i r e , sla b p u b e s c e n t ă , catifelată , d e c u l o a r e î n genera l p o r t o c a l i e , c u variaţi i d e l a so i l a so i ş i a n u m e , g ă l b u i e : D e Siria , D e T î r n a v e , A m b r o z i a , T i m p u r i u d e A r a d ; p o r t o c a l i e : D e N a n c y , D e T î r n a v e , L u i z e t ; r o ş i a t i c ă : F a l c ă r o ş i e , Ce l m a i b i m d e Ungaria, B o ş u Timpuriu , Boşi i d e Ungaria , D e Obreşiţ a ; verzui e : Tîrzi u d e Bucureşti , S o u v e n i r d e B o b e r t s a u ; suflat ă fi n c u o r o ş e a ţ ă p e p a r t e a î n s o r i t ă ; T i m p u r i u d e A r a d , A m b r o z i a , Uriaş e d e P e e s . P u l p a fructulu i est e c ă r n o a s ă , z e m o a s ă , d u l c e ş i p l ă c u t a c i d u l a t ă , c u u n g u s t f o a r t e plăcut ş i a r o m ă specifică , puternică . D e o b i c e i l a c o a c e r e a d e p b n ă n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . S î m b u r e l e est e m a r e , repre z e n t î n d 2 3 — 2 5 % , a v î n d f o r m e v a r i a b ü e d u p ă f o r m a f r u c t u l u i , î n genera l f i i n d o v o i d , c u diferite v a r i a ţ i i , t u r t i t , c u suprafaţ a fi n a l v e o l a t ă , aspr ă ; s u d u r a v e n t r a l ă a s î m b u r e l u i ar e c r e a s t a c e n t r a l ă p u t e r n i c ă , tăioasă , ia r celelalt e d o u ă crest e lateral e al e suduri i sîn t m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n d e z v o l t a t e , î n f u n c ţ i e d e s o i . P a r t e a d o r s a l ă o b i ş n u i t est e c o n t i n u ă , m a i ra r c u m i c i orifici i d i s c o n t i n u e sa u c u u n m i c î n c e p u t d e şanţ , m a i f r e c v e n t l î n g ă p u n c t u l p e d u n c u l a r ( L u i z e t ) . C u l o a r e a s î m b u r e l u i est e cafeni e d e diferit e n u a n ţ e car e v a r i a z ă î n f u n c ţ i e d e soi , uni f o r m c o l o r a t ă , f o a r t e ra r c u p e t e d e c u l o a r e m a i d e s c h i s ă .

vmSTA I N T R Ă R I I P E R O D A

în interioru l sîmburelu

i s e afl ă o

CAISULU I Ş I DURAT A D E VIAŢ A A

sămînţa, m a i ra r d o u ă

27

POMILO R

, a c o p e r i t ă c u o p i e l i ţ ă destu l

de groasă , a l b - g à l b u i - c a f e n i e , e u striur i cafeni i ( u r m e l e f a s c i c o l e l o r l i b e r o - l e m n o a s e ) . S ă m î n ţ a est e a l b ă , a l c ă t u i t ă d i n d o u ă p ă r ţ i ( c o t i l e d o a n e l e ) ş i est e d u l c e sa u a m a r ă la g u s t . Cel e d u l c i sîn t f o a r t e g u s t o a s e , a s e m ă n î n d u - s e c u m i g d a l e l e .

C A R A C T E R I Z A R E A S O I U R I L O R D E CAI S D U P Ă P R I N C I P A L E L E P R O P R I E T Ă Ţ I BIOLOGICE

Vîrsta intrări i p e ro d a caisulu i ş i durat a d e viaţ ă a pomilo r

î n c o m p a r a ţ i e c u celelalt e s p e c ü p o m i c o l e , m a i ale s c u cel e s e m i n ţ o a s e , c a i s u l s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n p a r c u r g e r e a î n r i t m inten s a p r o c e s u l u i d e d e z v o l t a r e o n t o g e n e t i c ă . C a u r m a r e , înregistreaz ă o c r e ş t e r e r a p i d ă î n p r i m i i ani . C a r a c t e r i s t i c p e n t r u cai s est e f o r m a r e a m u g u r i l o r florifer i î n n u m ă r m a r e p e r a m u r i l e scurte ş i cel e m i j l o c i i , a t î t p e lăstari i di n p r i m u l va l d e creştere , c î t ş i p e ce i d i n v a l u l a l d o i l e a ş i a l treilea . D e o a r e c e caisu l î n c e p e s ă r o d e a s c ă d e t i m p u r i u , î n a n u l a l treile a sa u a l p a t r u l e a d e la p l a n t a r e ş i c a u r m a r e a creşteri i v i g u r o a s e di n p r i m i i ani , l a v î r s t a d e 7 —10 an i i n t r ă în p e r i o a d a rodiri i d e p l i n e , p e r i o a d ă c a r e , î n c o n d i ţ i i p e d o c b m a t i c e f a v o r a b i l e ş i d e a g r o t e h n i c ă s u p e r i o a r ă , s e p o a t e p r e l u n g i p î n ă l a v î r s t a d e 2 5 — 3 5 ani . C a u r m a r e a p a r c u r g e r i i i u t i m p r a p i d a p r o c e s u l u i d e d e z v o l t a r e o n t o g e n e t i c ă , ra m u r i l e d e r o d a l e caisulu i a u o d u r a t ă r e l a t i v m i c ă d e e x i s t e n ţ ă (cel e s c u r t e d e 3 — 4 ani , cele m i j l o c i i d e 4 — 5 ani ) ; î n m o d e x c e p ţ i o n a l l a u n e l e soiuri , m a i ale s î n p r i m a j u m ă t a t e a v i e ţ i i , r a m u r i l e d e r o d p o t a j u n g e p î n ă l a v î r s t a d e 6— 8 an i (Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , R o y a l ) . D i n aceleaş i c a u z e , r a m u r i l e d e s c h e l e t al e caisulu i s e d e g a r n i s e s c m a i r e p e d e l a bază d e c î t l a speciil e s e m i n ţ o a s e , ia r r a m u r i l e d e p e c a r e s e o b ţ i n e m a j o r i t a t e a p r o d u c ţ i e i d e f r u c t e sîn t cel e a ş e z a t e s p r e periferi a c o r o a n e i . Durata de

viaţă a pomilor v a r i a z ă f o a r t e m u l t î n f u n c ţ i e d e o r i g i n e a g e o g r a f i c ă a soiu -

rilor. D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e s- a o b s e r v a t c ă soiuril e d e cai s d i n g r u p a A s i e i c e n t r a l e au o d u r a t ă m a i l u n g ă d e v i a ţ ă , p î n ă l a 1 0 0 — 1 5 0 a n i , f a ţ ă d e cel e d i n g r u p a e u r o p e a n ă . R i t m u l i n t e n s î n p a r c u r g e r e a p r o c e s u l u i d e c r e ş t e r e ş i d e d e z v o l t a r e a caisulu i din g r u p a e u r o p e a n ă i m p r i m ă ş i o d u r a t ă d e v i a ţ ă m a i m i c ă a p o m i l o r , ş i d e c i o r e d u c e r e a vitabtăţi i ramurilo r di n coroană . N . V . K o v a l e v arat europeană a u o

ă c ă î n c o n d i ţ i i l e d i n A s i a c e n t r a l ă ( T a ş k e n t ) caişi i di n g r u p a

d u r a t ă d e v i a ţ ă d e m a x i m u m 5 0 an i ( 1 8 9 ) . D u p ă o b s e r v a ţ u l e f ă c u t e

în ţ a r a n o a s t r ă ş i d u p ă u n e l e d a t e d i n l i t e r a t u r ă , d u r a t a m e d i e d e v i a ţ ă a caişilo r d i n cele m a i m u l t e ţăr i d i n E u r o p a est e d e 2 0 — 3 0 ani . P e r i o a d a c r i t i c ă d i n v i a ţ a caişilo r est e vîrsta d e 8 — 1 2 ani , tind

u n n u m ă r mar e d e p o m i pie r prematur , c a urmar e a fenomenulu i

cunoscut su b numel e d e apoplexie . D u p ă b t e r a t u r a d e s p e c i a b t a t e , p e l î n g ă m u l ţ i alţ i f a c t o r i , d u r a t a d e v i a ţ ă a p o m i l o r la cai s d e p i n d e î n m a r e m ă s u r ă ş i d e p o r t a l t o i u l folosit . A s t f e l , l a n o i î n ţ a r ă V . S (344), M . B o t e

z (3

4 ) F 1. L u p e s c

u (207

)ş iŞ

t. W a g n e

r (393

o ne a

) a u găsi t î n

28

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

r e g i u n e a D e v a , Şimleul-Si l vaniei, O r a d e a , A i u d , B e ţ a ş i l a Clu j p o m i î n vîrst ă d e 76—8 2 d e ani . î n j u r u l oraşulu i B u c u r e ş t i a u fos t găsiţ i caiş i î n vîrst ă d e 60—9 5 an i (fig . 2 ) . D u p ă ce i m a i m u l ţ i a u t o r i , d u r a t a c e a m a i l u n g ă d e v i a ţ ă est e asigurat ă a t u n c i cîn d caisul est e a l t o i t p e p r o v e n i e n ţ e l o c a l e d e p r u n .

Fig. 2 . — Cai s î n virat ă ti c 6 0 an i

Comportarea soiurilo r d e cai s faţ ă d e factori i ecologic i Caisul e s t e o s p e c i e c u c e r i n ţ e r e l a t i v m a r i f a ţ ă d e c ă l d u r ă . D u p ă V e n i a m i n o (386) ş i К

v

o s t i n a ( 1 8 7 ) , c u l t u r a caisulu i e s t e a s i g u r a t ă î n r e g i u n i l e u n d e v a l o r i l e m i -

n i m e a b s o l u t e al e t e m p e r a t u r i i d i n t i m p u l ierni i n u s c a d s u b — 2 5 ° C , r e s p e c t i v — 2 7 ° C , u n d e c ă t r e sfîrşitu l ierni i n u s e înregistreaz ă oscilaţi i m a r i d e t e m p e r a t u r ă ş i î n p e r i o a d a înflo ritului n u e x i s t ă p e r i c o l u l b r u m e l o r tîrzii . B e z u l t ă d e c i c ă a c e a s t ă speci e p o a t e f i c u l t i v a t ă şi î n z o n a d e a l u r i l o r m a i înalt e ş i s u b m o n t a n e , u n d e t e m p e r a t u r a m i n i m ă a b s o l u t ă n u s c a d e sub - 2 7

C

C.

P a s s e c k e r arat ă c ă aceast ă cultur ă reuşeşt e numa i acol o und e temperatur a m e d i e a n u a l ă a t i n g e sa u d e p ă ş e ş t e + 1 0 ° C , ia r t e m p e r a t u r a m e d i e d i n l u n a iuli e t r e c e peste-H18°C . î n aceast ă p r o b l e m ă N y u j t o ş i T o m c s a n y i (261

) susţi n c ă s e p o t o b ţ i n e

caise d e c e a m a i b u n ă c a l i t a t e n u m a i î n b a z i n e l e p o m i c o l e , î n c a r e t e m p e r a t u r a m e d i e d i n l u n a iuni e d e p ă ş e ş t e + 1 9 ° C , ia r c e a d i n l u n a iuli e s e a p r o p i e d e 4 - 2 1 ° 0 ş i u n d e insolaţi a î n r e g i s t r e a z ă c e l p u ţ i n 2 5 0 d e o r e î n l u n a i u n i e , c i r c a 28 0 d e o r e î n l u n a iuli e ş i a p r o a p e 1 9 0 0 d e o r e î n cursu l a n u l u i î n t r e g . D u p ă M o h а с s у ( 2 4 4 ) , m u g u r i i florifer i ş i r a m u r i l e d e 1— 2 an i al e caisulu i d e g e r ă la t e m p e r a t u r a d e —28° C ; î n c a z u l c î n d spr e sfîrşitu l ierni i t e m p e r a t u r a oscileaz ă m u l t ,

20

C O M P O R T A R E A S O I U R I L O R D E C A I S F A Ţ A D E F A C T O R I I ECOLOGIC I

m u g u r i i florifer i s e sensibilizează , iar d u p ă L ö s с h n i g ( 2 0 0 ) p i er l a t e m p e r a t u r a d e — 1 6 ° C , r e s p e c t i v — 1 8 ° 0 . D u p ă u m f l a r e , m u g u r i i d e r o d d e g e r ă l a t e m p e r a t u r i d e —12° C p î n ă l a — 1 4 ° C ; l a a p a r i ţ i a p e t a l e l o r m u g u r i i floriferi , î n f u n c ţ i e d e s o i , s u p o r t ă d e l a —

4°C p î n ă

la —6° C ; florile d e s c h i se c o m p l e t rezistă p î n ă l a — 2 ° 0, ia r f r u c t e l e î n d a t ă d u p ă l e g a r e d e g e r ă chiar l a t e m p e r a t u r a d e — 1 ° 0 . D e g e r a r e a parţial ă sa u t o t a l ă a

m u g u r i l o r d e cai s a t r a g e d u p ă sin e m i c ş o r a r e a sa u

pierderea total ă a producţie i î n var a car e urmează . L a r î n d u l său , d e g e r a r e a m u g u r i l o r d e cai s est e strîn s l e g a t ă d e c o n d i ţ i i l e d e p a r c u r g e r e a r e p a o s u l u i d e i a r n ă . Cercetăril e întreprins e î n a c e s t s c o p d e Т . B o r d e i a n u , I . T a r n a v s c h i , E c a t e r i n

a B u m b a

cş

i colaboratori i (31 ) a u stabib t că , î n condiţiil e

d i n B u c u r e ş t i , caisu l intr ă î n p e r i o a d a d e r e p a u s o b b g a t o r i u l a sfîrşitu l luni i o c t o m b r i e , c a r e se t e r m i n ă l a sfîrşitu l luni i n o i e m b r i e sa u l a î n c e p u t u l luni i d e c e m b r i e . R e p a u s u l f a c u l t a t i v , în c o n d i ţ i i n o r m a l e d e iarnă , s e p r e l u n g e ş t e p î n ă l a sfîrşitu l luni i i a n u a r i e — î n c e p u t ul luni i f e b r u a r i e . D a c ă , d u p ă ieşire a m u g u r i l o r florifer i di n r e p a u s u l o b l i g a t o r i u d e i a r n ă , t e m p e r a t u r a d i n m e d i u l î n c o n j u r ă t o r s e r i d i c ă p e s t e 6,5°C , s t a b i b t c a p r a g b i o l o g i c p e n t r u m u g u r i i floriferi d e cais , a c e ş t i a ie s u ş o r d i n r e p a u s u l f a c u l t a t i v , d i n c a r e c a u z ă , î n c a z u l p r e l u n g i r i i p e r i o a d e i d e c ă l d u r ă , p o m i i p o t i n t r a î n faz a u m f l ă r i i m u g u r i l o r sa u chia r ş i î n a c e e a a înflo ritului. S e î n ţ e l e g e c ă l a r e v e n i r e a z i l e l o r c u î n g h e ţ m u g u r i i p o r n i ţ i î n v e g e t a ţ i e sa u c u floril e deschise pier . P e r i o a d a ieşiri i m u g i u i l o r d e cai s di n r e p a u s u l o b l i g a t o r i u d e i a r n ă , d e c i ş i g r a d u l d e rezistenţă a l lo r l a ge r depind e î n mar e măsur ă d e perioad a î n car e a a v u t l o c diferenţiere a l o r î n v a r a p r e c e d e n t ă . C e r c e t ă r i l e î n t r e p r i n s e î n c a d r u l aceste i p r o b l e m e d e M . M

i t u

( 2 4 1 ) î n î m p r e j u r i m i l e oraşulu i Iaş i a r a t ă c ă , î n i a r n a 1 9 5 3 / 1 9 5 4 , c î n d s- a înregistra t t e m p e r a t u r a m i n i m ă a b s o l u t ă d e —29° C (l a 2 0 f e b r u a r i e 1 9 5 4 ) , m u g u r i i d e cai s l a soiuril e Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ş i F a l c ă roşi e a u d e g e r a t p e ï a m u r i l e d i n v a l u l întî i d e c r e ş t e r e î n p r o p o r ţ i e d e 9 1 — 9 9 % ş i î n p r o p o r ţ i e d e 8 8 — 9 9 % p e valu l a l doile a d e creştere . P a g u b e l e r e s p e c t i v e s-a u înregistra t î n livezil e d i n E z ă r e n i , B u c i u m ş i V a l e a L u p u l u i , î n c o n d i ţ i i n e c o r e s p u n z ă t o a r e d e e x p o z i ţ i e , a c e s t e a fiin d a ş e z a t e p e l o c u r i p l a n e , î n b ă t a i a c r i v ă ţ u l u i

,

î n aceleaş i c o n d i ţ i i d e t e m p e r a t u r ă , î n c o m u n a C o m a r n a , s i t u a t ă î n t r - u n a m f i t e a t r u b i n e a p ă r a t d i n parte a c r i v ă ţ u l u i , m u g u r i i florifer i d e cai s l a s o i u l F a l c ă r o ş i e a u d e g e r a t n u m a i în p r o p o r ţ i e d e 4 7 % p e ï a m u r i l e di n v a l u l întî i d e creşter e ş i d e 1 5 % p e v a l u l a l d o i l e a d e creştere . D i n a c e a s t ă c o n s t a t a r e rezult ă i m p o r t a n ţ a alegeri i p e n t r u c u l t u r a caisulu i a l o c u r i l o r a p ă r a t e d e vânturil e r e c i d o m i n a n t e . D i n studiil e întreprins e d e N i e u

l i n a B u r l o i ( 4 6 ) , în ani i 1 9 5 3 — 1 9 5 6 , î n î m p r e j u -

rimile Capitalei , r e z u l t ă c ă r e z i s t e n ţ a l a g e r a m u g u r i l o r v a r i a z ă î n f u n c ţ i e d e s o i . A s t f e l , soiul T î r z i u d e B u c u r e ş t i , s- a d o v e d i t c e l m a i sensibil , f i i n d u r m a t î n o r d i n e d e soiuril e : D e B r e d a , P a v i o t , F a l c ă r o ş i e , Ce l m ai b u n d e U n g a r i a , L u i z e t , T r a n d a f i r i i tîrzii , T i m p u r i u de A r a d ş i U m b e r t o . D i n c e r c e t ă r i l e întreprins e d e N . Ş t e f a n , Т t e r i n a B u m b a

.В o r d e i a n u, M . B o t e z , E c a

-

c ş i c o l a b o r a t o r i i ( 3 6 4 ) r e z u l t ă c ă î n i a r n a 1 9 6 0 / 1 9 6 1 m u g u r i i florifer i

d e cai s î n u n e l e u n i t ă ţ i a g r i c o l e s o c i a b s t e a u d e g e r a t î n p r o p o r ţ i e d e 2 0 — 8 0 % . î n a c e s t c a z , c e l m a i sensibi l s- a d o v e d i t soiu l T î r z i u d e B u c u r e ş t i , u r m a t d e L u i z e t , R o y a l , P a v i o t , Cel m a i b u n d e U n g a r i a ş i T i m p u r i u d e A r a d . D i n t r e soiuril e c u l t i v a t e î n z o n a oraşulu i B u c ureşti, î n c o n d i ţ i i i d e n t i c e , s o i u l U m b e r t o s- a d o v e d i t ce l m a i r e z i s t e n t l a g e r . î n iernil e c u scăder i m a r i d e t e m p e r a t u r ă , p e lîng ă m u g u r i i florifer i d e g e r ă ş i r a m u r i l e d e 1— 3 ani , ia r î n u n e l e c a z u r i d e g e r ă c h i a r p o m i i . î n i a r n a 1 9 6 2 / 1 9 6 3 , c î n d î n u n e l e l o c a b -

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E B I O L O G I C E A L E C A I S U L U I

30

taţi, d u p ă p e r i o a d e scurt e d e c ă l d u r ă , t e m p e r a t u r a a

s c ă z u t p î n ă l a —34° C î n ae r ş i l a

—39°0 p e so l ş i a persista t t i m p î n d e l u n g a t , t o a t e soiuril e d e cai s a u înregistra t pierder i f o a r t e m a r i î n p a r t e a d e n o r d a ţării , u n d e p o m i i a u d e g e r a t î n p r o p o r ţ i e d e c i r c a 8 0 % . î n centru l T r a n s i l v a n i e i , C î m p i a B o m â n ă ş i î n D o b r o g e a , u n d e t e m p e r a t u r a s c ă z u t ă a p e r sistat m a i p u ţ i n , a u d e g e r a t n u m a i m u g u r i i florifer i î n p r o p o r ţ i e d e c i r c a 6 0 % , ia r p o m i i n-au fos t afectaţ i d e c î t f o a r t e p u ţ i n ( 3 6 2 , 3 6 3 ) . D i n n u m e r o a s e o b s e r v a ţ i i f ă c u t e rezult ă c ă di n aces t p u n c t d e v e d e r e e x i s t ă d e o s e b i r i m a ri într e soiur i ; ce l m a i rezisten t s- a d o v e d i t soiul D e O b r e ş i ţ a ş i Trandafiri i tîrzii , d u p ă car e u r m e a z ă T i m p u r i i d e A r a d , U m b e r t o , D e B r e d a , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , F a l c ă r o ş i e , L u i z e t , P a v i o t , ş i l a u r m ă , c a ce l ma i sensibil, s e situeaz ă s o i u l T î r z i u d e B u c u r e ş t i . î n r a p o r t c u v î r s t ă , t o t d i n o b s e r v a ţ i i l e f ă c u t e , rezult ă c ă î n primi i 3— 4 an i d e l a p l a n t a r e caişi i sîn t m a i p u ţ i n sensibil i l a scăderil e m a r i al e t e m p e r a t u r i i d i n cursu l iernii . Cele m a i m u l t e p l ă g i c a u z a t e d e ge r s e înregistreaz ă p e trunch i ş i l a b a z a r a m u r i l o r d e schelet l a p o m i i în v î r s t ă d e 6—1 6 ani d e la p l a n t a re ş i în genera l î n p e r i o a d a rodiri i d e p l i n e . P r e z e n ţ a p l ă g i l o r p e t r u n c h i sa u l a b a z a r a m u r i l o r d e schele t p r o v o a c ă o debilitar e generală a p o m i l o r l a t o a t e soiurile , c u e x c e p ţ i a soiulu i Tîrzi u d e B u c u r e ş t i , l a car e p o m i i se refa c uşo r ş i r e p e d e . P i e r d e r i l e e n u m e r a t e î n cazuril e d e su s sîn t m a i f r e c v e n t e l a p o a l e l e dealurilor , u n d e c a n t i t ă ţ i m a r i d e ae r r e c e s e s c u r g d i n vîrfu l dealulu i ş i s e a d u n ă î n p a r t e a d e j o s . Caişii m a i p o t sufer i d e g e r ş i d u p ă u n a n d e s u p r a p r o d u c ţ i e , d u p ă o v a r ă e x c e s i v d e s e c e t o a s ă sa u î n c a z u l c î n d t o a m n e l e sîn t l u n g i ş i p l o i o a s e ; d e a s e m e n e a m a i p o t sufer i în c a z u l folosiri i n e r a ţ i o n a l e a î n g r ă ş ă m i n t e l o r a z o t o a s e sa u a aplicări i irigaţie i p î n ă cătr e sfîrşitul v e r i i . Caisul înfloreşt e f o a r t e d e v r e m e , c u m u l t înaint e d e a p a r i ţ i a frunzelor , î n u n e l e l o c a lităţi chia r l a sfîrşitu l luni i m a r t i e sa u chia r m a i d e v r e m e . D e a c e e a , p e n t r u c i u t u r a caisulu i sînt n e c e s a r e l o c u r i a d ă p o s t i t e , a t î t p e n t r u a p ă r a r e a p o m u l u i , c î t ş i a florilo r ş i m a i ale s a f r u c t e l o r i m e d i a t d u p ă legare , c a r e sîn t v ă t ă m a t e ş i c a r e c a d n u n u m a i î n u r m a îngheţurilo

r

şi b r u m e l o r tîrzi i d e p r i m ă v a r ă , c i c h i a r î n u r m a u n o r variaţi i b r u ş t e d e t e m p e r a t u r ă d e l a zi l a n o a p t e . D u p ă d a t e l e di n l i t e r a t u r ă , m a j o r i t a t e a soiurilo r d e cai s s u p o r t ă relati v b i n e c l i m a di n regiunile s e c e t o a s e . E e z i s t e n ţ a r e l a t i v ă l a secet ă a caisulu i s e e x p l i c ă prin faptu l c ă s- a f o r m a t î n c o n d i ţ i i l e unei c l i m e c o n t i n e n t a l e , c u v e r i p r e l u n g i t e ş i c ă l d u r o a s e , c u o u m i d i t a t e r e l a t i v ă a aerulu i foarte r e d u s ă . C o n d i ţ i i l e d e m a i su s s c o t î n e v i d e n ţ ă r e z i s t e n ţ a m a r e a caisulu i l a secetă . Cercetările făcut e d e N . S n i t k o

,î

n regiune a K r a n s n o d a r (cita t dup ă P . Şitt )

s c o t î n e v i d e n ţ ă c ă livezil e s i t u a t e l a o a l t i t u d i n e d e 40 0 — 500 m a u r o d i t d e 9— 6 o r i în c u r s d e 1 0 ani . î n l o c a l i t ă ţ i l e s i t u a t e p e l o c u r i p l a n e d e l a şes , n u m ă r u l r e c o l t e l o r s c a d e p î n ă l a 3 — 2 , î n aceeaş i p e r i o a d ă d e t i m p . P e Ung ă f a p t u l c ă est e o s p e c i e t e r m o f i l ă , caisu l ar e n e v o i e ş i d e m u l t ă l u m i n ă , dec i şi d e l o c u r i d e s c h i s e , îns ă b i n e a p ă r a t e d e v î n t u r i l e p u t e r n i c e , m a i ale s î n t i m p u l iernii . D i n a c e l e a ş i c o n s i d e r e n t e , caisu l n u t r e b u i e p l a n t a t l a d i s t a n ţ e p r e a m i c i , d e o a r e c e n u m a i î n c a z u l c î n d est e b i n e l u m i n a t ş i e x p u s l a ae r f o r m e a z ă o c o r o a n ă m a r e , i n t r ă r e p e d e p e r o d , d ă p r o d u c ţ i i m a r i , ia r f r u c t e l e sîn t d e calitat e superioară , c u a r o m ă caracteristic ă şi g u s t d e o s e b i t d e p l ă c u t . P r i n c e r c e t ă r i l e întreprins e d e N . Ş t e f a n , N D. С

. C o n s t a n t i n e s c u , M . Botez ,

V a s n î i ş i c o l a b o r a t o r i i ( 3 6 2 ) s- a stabili t c ă , î n ţar a noastră , c o n d i ţ i i l e f a v o r a b i l e

C O M P O R T A R E A S O I U R I L O R D E C A I S F A Ţ A D E BOL I Ş I D Ă U N Ă T O R I

31

p e n t r u c u l t u r a c o m e r c i a l ă a caisulu i e x i s t ă p e p r i m e l e teras e al e D u n ă r i i , c u u n e l e e x c e p ţ i i , în z o n a d e l u r o a s ă d i n n o r d u l D o b r o g i i , î n z o n a dealurilo r m i j l o c i i d i n t r e Ploieşt i ş i B î m n i c u Sărat ş i î n u n e l e c e n t r e p o m i c o l e di n regiunil e O l t e n i a ş i B a n a t . C o n d i ţ i i f o a r t e f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a caisulu i sîn t ş i î n unel e c e n t r e di n regiunil e Crişana, Iaş i ş i G a l a ţ i . D e ş i n u est e c o n s i d e r a t ă c a speci e p r e t e n ţ i o a s ă , caisu l reuşeşt e f o a r t e b i n e ş i p r o d u c e f r u c t e d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă n u m a i p e solur i p r o f u n d e , u ş o a r e , l u t o - n i s i p o a s e sa u s i b c o g r a n i t o a s e , b i n e aerisite , c a l d e , fertil e ş i c u u n c o n ţ i n u t a p r e c i a b i l d e c a r b o n a t d e c a l c i u ; s u b s o l u l t r e b u i e s ă fi e scur s sa u e u p o s i b i l i t ă ţ i d e d r e n a r e . P e soluril e grele , c o m p a c t e , d e c i ş i rec i ş i neaerisite , d a r m a i ale s p e cel e c u e x c e s d e u m i d i t a t e , caisu l n u d ă r e z u l t a t e b u n e sa u n u r e u ş e ş t e d e l o c ; î n a s e m e n e a c o n d i ţ i i c a i s u l creşt e f o a r t e slab , p o m i i sufer ă d e scurger i cleioase , r o d e s c p u ţ i n , ia r fructel e sîn t d e c a l i t a t e inferioară . Comportarea soiurilo r d e cai s faţ ă d e bol i ş i dăunător i Caisul est e o s p e c i e p o m i c o l ă a t a c a t ă d e n u m e r o a s e b o l i . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r n u m a i î n c i t e v a z o n e d i n A s i a centrală , c u u m i d i t a t e a r e l a t i v ă a aerulu i f o a r t e s c ă z u t ă ş c u u n d r e n a j aeria n b u n , caisu l est e n e a t a c a t d e b o b c r i p t o g a m i c e. î n b a z i n e l e c u u m i d i t a t e r e l a t i v ă r i d i c a t ă şi , î n s p e c i a l , u n de p r i m ă v a r a est e c e ţ o a s ă ş i c u p l o i r e c i , caisu l est e a t a c a de u n numă r mar e d e b o b .

e i a t

B o a l a c a r e p r i c i n u i e ş t e cel e m a i m a r i p a g u b e î n b v e z i l e d e cais , m a i ale s î n a n n p l o ioşi, est e putreagaiul fructelor, p r o v o c a t d e Monilinia laxa (Aderh . e t E u h l . ) H o n e y , car e cauzează p r i m ă v a r a u s c a r e a florilor , frunzelo r ş i c h i a r a lăstarilo r tineri , ia r î n t i m p u l veri i putrezirea ş i mumifiere a fructelor . D u p ă o b s e r v a ţ i i l e f ă c u t e l a staţiunil e e x p e r i m e n t a l e M ă r c u l e ş t i , G r e a c a , B ă n e a s a , G e o a g i u ş i B i s t r i ţa sîn t p u t e r n i c a t a c a t e soiuril e l a c a r e fructel e c r a p ă î n p î r g ă sa u l a m a t u ritatea c o m p l e t ă , ş i a n u m e : A m b r o z i a , D u l ci d e V i ş a n , D e T î r n a v e ş i T î r z i u d e B u c u r e ş t i . Ciuntirea frunzelor şi băşicarea fructelor, p r o v o c a t ă d e Clasterosporium carpopMUvm ( L é v . ) A d e r h . est e o b o a l ă c r i p t o g a m i c ă c a r e p r o d u c e , d e a s e m e n e a , m a r i p a g u b e î n l i v e z i l e d e cais , n e t r a t a t e m a i ale s î n ani i p l o i o ş i . C a u r m a r e a a t a c u l u i c a d c e l p u ţ i n 4 0 — 6 5 % d i n frunze ş i c i r c a 5 0 — 7 5% d i n f r u c t e ; fructel e r ă m a s e p i e r d m u l t d i n c a b t a t e ş i n u s e c o c uniform, fap t car e p r o v o a c ă reducere a valori i lo r comerciale . P e b a z a o b s e r v a ţ u l o r f ă c u t e l a staţiunil e e x p e r i m e n t a l e M ă r c u l e ş t i , B ă n e a s a , G e o a g i u şi B i s t r i ţ a sîn t mai puţin atacate soiuril e : , Cel m a i b u n d e U n g a r i a , M a r i d e A i u d , F a l c ă roşie. S î n t atacate mijlociu soiuril e : A m b r o z i a , T i m p u r i u d e A r a d , L u i z e t , L i a b a u d , E o ş u t i m p u r i u , P r é c o c e d e B o u l b o n ş i U r i a ş e d e P e e s . S î n t atacate puternic soiuril e : D e T î r n a v e , P a v i o t ş i D e B r e d a . Ce l m a i a t a c a t î n t o a t e c a z u r i l e est e soiu l T î r z i u d e B u c u r e ş t i . Clasificarea d e f a ţ ă est e r e l a t i v ă , î n t r u c î t f r e c v e n ţ a ş i i n t e n s i t a t e a a t a c u l u i v a r i a z ă f o a r t e m u l t d e l a u n a n l a altul , d e l a o l o c a b t a t e l a alta , p r e c u m ş i d e m e t o d e l e a g r o t e h n i c e folosite. Făinarea p r o v o c a t ă d e Podosphaera iridactyla ( W a l b r . ) D e B a r y a t a c ă frunzel e ş i lăs tarii tiner i ş i p r o d u c e p a g u b e n u m a i î n a m i rec i ş i p l o i o ş i . O b s e r v a ţ n l e f ă c u t e l a staţiunil e e x p e r i m e n t a l e G e o a g i u şi B i s t r i ţ a s c o t î n e v i d e n ţ ă c ă sîn t p u ţ i n a t a c a t e soiuril e : A m b r o z i a , D e B r e d a , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ş i P a v i o t . Sîn t a t a c a t e m i j l o c i u soiuril e : F a l c ă roşie , D e T î r n a v e . î n aceleaş i c o n d i ţ i i sîn t a t a c a t e p u t e r n i c soiuril e : L u i z e t , D e N a n c y , Mar i d e A i u d şi Uriaş e d e P e e s .

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

за

Cancerul rădăcinilor p r o v o c a t d e Agrobacterium tumefaciens (E . F . Smit h e t Towsend ) C o n n , s e înregistreaz ă î n p e p i n i e r ă ş i î n l i v a d ă , m a i ale s p e soluril e l u t o a s e , c u exce s d e umiditate. P r o d u c d e a s e m e n e a p a g u b e : Armillaria mellea ( V a h l . ) Quel. , Nectria cinnabarina ( T o d e . ) T u l . , Polyporus fulvus

Fr.

, Schizopliullum commune

F r . , Verticillium

dahliae

Kleb

,

şi altele . Pieirea prematură p r o v o a c ă cel e m a i m a r i p a g u b e î n p l a n t a ţ i i l e d e c a i s , atî t l a n o i cît ş i î n alt e ţăr i c u l t i v a t o a r e d e cais . F e n o m e n u l s e înregistreaz ă î n c u r s u l întregi i p e r i o a d e d e v e g e t a ţ i e . P r i n f a p t u l c ă , î n u n e l e c a z u r i , p o m i i s e u s u c ă b r u s c , a p r o a p e subit , f e n o m e n u l u i i s- a m a i d a t ş i n u m e l e d e apoplexie. î n c e p u t u l pieiri i caişilo r est e d e o b i c e i p u s î n e v i d e n ţ ă p r i n î n g ă l b e n i r e a frunzelo r sa u p r i n ofilire a ş i u s c a r e a l o r b r u s c ă . î n u n e l e cazuri , c u 1— 2 an i înaint e d e pieire a caişilor , p e t r u n c h i u r i l e ş i r a m u r i l e l o r a p a r plăg i d e d i m e n s i u n i v a r i a t e d i n c a r e , î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , a u l o c scurger i a b u n d e n t e d e clei . D e l a a p a r i ţ i a p r i m e l o r s i m p t o m e , p î nă l a u s c a r e a u n o r r a m u r i sa u p î n ă l a pieire a defi n i t i v ă a p o m i l o r t r e c c î t e v a zile , s ă p t ă m î n i sa u o p e r i o a d ă d e c î ţ i v a ani . A s e m e n e a p o m i slăbesc di n v i g o a r e , r o d e s c î n g e n e r a l f o a r t e p u ţ i n sa u n u m a i fructific ă d e l o c . N a t u r a acestu i f e n o m e n n u est e î n c ă l ă m u r i t ă p î n ă î n p r e z e n t , deş i î n t o a t e ţăril e se î n t r e p r i nd c e r c e t ă r i î n a c e s t s c o p . D u p ă p ă r e r e a c e l o r m a i m u l ţ i autori , l a pieire a p r e m a t u r ă a caisulu i c o n t r i b u i e u n c o m p l e x d e f a c t o r i , ş i a n u m e : c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e n e c o r e s p u nz ă t o a r e ; a c ţ i u n e a t e m p e r a t u r i l o r e x c e s i v d e s c ă z u t e d i n cursu l ierni i ş i a celo r e x c e s i v d e r i d i c a t e di n t i m p u l v e r i i ; a c ţ i u n e a î n g h e ţ u r i l o r ş i a b r u m e l o r tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ş i a celo r t i m p u r i i d e t o a m n ă ; r e c o l t e le prea m a r i ş i n e r e g u l a t e d e l a u n a n l a altu l ; putrezirea * ţesutu r i l o r c o r t i c a l e d i n r e g i u n e a c o l e t u l u i ; a c ţ i u n e a b o l i l o r ş i a d ă u n ă t o r i l o r ; lips a afinităţi i d i n t r e p o r t a l t o i ş i alto i e t c . Dintre dăunător i p a g u b e relati v mar i datorit ă neaplicări i tratamentelo r p r o d u c : Gărgăriţa fructelor (Rhynchites bacehus L . ) car e înţeap ă fructel e imedia t dup ă legar e ş i le d e f o r m e a z ă . D i n î n ţ e p ă t u r i l e r e s p e c t i v e s e s c u r g e clei , ia r fructel e n u s e d e z v o l t ă î n m o d n o r m a l ; c a a t a r e , r e z u l t ă u n p r o d u s inferior . î n ani i d u p ă iern i b l i n d e , g ă r g ă r i ţ a distrug e din p r o d u c ţ i a d e fruct e 1 0 — 1 5 % ş i chia r ma i mult . Cotarul verde (Cheimatobia brumată

L . ) ş i nălbarul (Aporia

crataegi

L . ) p r o d uc î n livezil e

n e î n g r i j i t e p a g u b e pri n d i s t r u g e r e a f r u n z e l o r ş i a m u g u r i l o r floriferi . Păduchele ţestos

(Eulecanium corni

B o u c h é ) ş i păduchele verde

(Myzodes persicae

Sulzer

)

p r o v o a c ă slăbirea , g e n e r a l ă a p o m i l o r , f a p t c a r e d u c e l a s c ă d e r e a p o t e n ţ i a l u l ui p r o d u c t i v al l o r. P a g u b e , d e p r o p o r ţ i e m a i m i c ă , p r o d u c ş i : Scolytus rugulosus F u s s , Capnodis

tenebrionis

L

E a t z . , Carâmbi» scopolii

. ş i altele .

D e ş i c a i s u l est e a t a c a t d e m u l t e b o l i ş i d ă u n ă t o r i , t e h n i c a m o d e r n ă d e c o m b a t e r e p e r m i t e e v i t a r e a l a m a x i m u m a p a g u b e l o r . î n a c e s t s c o p est e n e c e s a r c a l u c r ă r i l e d e com b a t e r e s ă fi e f ă c u t e l a t i m p ş i î n c o n d i ţ i i t e h n i c e b u n e . Comportarea soiurilo r d e cai s faţ ă d e portalto i V i g o a r e a , r o d i r e a şi , î n s p e c i a l , d u r a t a d e v i a ţ ă a p o m i l o r , î n afar ă d e p r o p r i e t ă ţ i l e b i o l o g i c e al e fiecăru i so i d e cais , d e p i n d î n m a r e m ă s u r ă d e p o r t a l t o i . C a p o r t a l t o i p e n t r u cai s s e f o l o s e s c î n m o d c u r e n t c o r c o d u ş u l (Primus cerasifera zarzărul (Armeniaca vulgaris

L a m . ) , diferit e soiur i l o c a l e d e p r u n (Prunus domestica

Ehrh.)

,

L. ) ş i

C O M P O R T A R E A SOIURILO R D E C A I

33

S FAŢ A D E PORTALTO I

u n e o r i piersicu l (JPeretc a vulgaris M i l l . ) , m i g d a l u l {Amygdalus communis {Prunns spinosa L.) .

L.

) ş i porumbaru l

î n p e p i n i e r e l e d i n ţar a n o a s t r ă caisu l s e a l t o i e ş t e p e c o r c o d u ş î n p r o p o r ţ i e d e c i r c a 8 5 % , c a u r m a r e a faptulu i c ă est e u n p o r t a l t o i v i g u r o s .

Fig. 3 . — Cai s altoi t i n trunchiu l prunulu i „Gras românesc "

Fig. 4 . — Cai s altoi t p e pru n galbe n

Fig. 5. — Cai s altoi t p e prunu l „Gra s d e Becs"

P e zarzăr , caisu l s e altoieşt e i n p r o p o r ţ i e d e c i r c a 1 0 % , î n s p e c i a l , p e n t r u c u l t u r a î n e î m p i e ş i m a i ale s î n z o n a d e s t e p ă . î n p r o p o r ţ i e f o a r t e m i c ă , d e c i r c a 5 % , caisu l s e a l t o i e ş t e ş i p e unel e soiur i sa u tipur i l o c a l e d e p r u n , î n specia l î n g r ă d i n i l e d e l i n g ă cas e (fig . 3 , 4 , 5 ) . 3 - е . 19

3

O R I G I N E A Ş I PROPRIETĂŢIL E BIOLOCIC E A L E C A I S U L U I

34

P i e r s i c u l , m i g d a l u l ş i p o r u m b a r u l n u s e foloses c c a p o r t a l t o i p e n t r u cultur a industrial a caisului , c i n u m a i î n s c o p u r i e x p e r i m e n t a l e î n v e d e r e a extinderi i culturi i aceste i speci p e soluril e p i e t r o a s e sa u î n z o n a d e stepă . î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e , î n ţăril e c u l t i v a t o a r e d e cai s di n centru l s s u d u l E u r o p e i , p r e c u m ş i î n California , c a p o r t a l t o i s e foloses c c u p r e c ă d e r e zarzăru l s c o r c o d u ş u l , p r e c u m ş i diferit e tipur i d e c o r c o d u ş ş i d e p r u n c r e a t e r e c e n t , car e s e î n m u l ţ e s p e cal e v e g e t a t i v ă .

ă i i i c

P r i n faptu l c ă p i e i r e a p r e m a t u r ă a caisulu i s e înregistreaz ă î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r îu plantaţiil e a l t o i t e p e c o r c o d u ş , c e r c e t ă t o r i i d i n t o a t e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e cai s şi-a u îndrep t a t studiil e î n d i r e c ţ i a g ă s i m u n o r p o r t a l t o i m a i p o t r i v i ţ i . î n afar ă d e altoire a î n r e g i u n e a c o l e t u l u i , s e î n c e a r c ă ş i altoire a l a înălţime a c o r o a n e i r e a b z î n d u - s e î n felu l a c e s t a t r u n c h i d e c o r c o d u ş sa u d e p r u n , rezisten t l a ger - S e î n c e a r c d e a s e m e n e a a l t o i r e a caisulu i ş i p e i n t e r m e d i a r ( c o r c o d u ş / p r u n / c a i s ) î n vedere a obţineri u n o r caiş i p e n t r u c u l t u r a p e solur i u m e d e ( r ă d ă c i n ă d e c o r c o d u ş ) ş i c u t r u n c h i u l ( c o r c o duş sa u p r u n ) r e z i s t e n t l a ger .

, ă i -

D i n cercetăril e întreprins e l a n o i d e c ă t r e M . I с h i m (100) , E l . L u p e s c u ( 2 0 7 ) , S t . C a t a v e l a ( 6 4 ) , T. В о r d e i a n u ş i M . B o t e z ( 2 8 ) , N . С о n s t a n t i n e s с u şi D . P r i c ă ( 8 6 ) , V. S o n e a , D . P r i c ă ş i S t . С a ţ a v e 1 a (347) , Ş t . W л g n с г (393 ) rezultă c ă p r u n u l R o ş i o r (Pr. domestica L . ) , folosi i c a p o r t a l t o i , prezint ă o afinitat e bun a c u cel e m a i m u l t e soiur i d e cais , est e rezisten t l a ger , c e e a c e atrag e d u p ă sin e ş i o dura i я mai l u n g ă d e v i a ţ ă a p o m i l o r . D e a s e m e n e a , p r u n u l D o r o n ţ {Pr. insititia v a r . duracina), c a j>ortalto i p e n t r u cais , s t u d i a t d e M . B o t e z ( 3 4 ) s u b r a p o r t u l afinităţii , rezistenţe i l a ge r ş i a durate i d e viaţ ă a p o m i l o r , est e s u p e r i o r f a ţ ă d e c o r c o d u ş ş i u n e o r i c h i a r d e p ă ş e ş t e p r u n u l R o ş i o r . R e z u l t a t e b u n e a o b ţ i n u t ş i I . В o d i l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Iaş i ( t a b l o u l nr . 2 ) prin f o l o s i r e a c a p o r t a l t o i , î n afar ă d e zarză r ş i c o r c o d u ş , a u n o r soiur i d e pru n di n cultur ă ea : J e f f e r s o n , O n t a r i o A n n a S p ä t h ş . a . nr. г

Tabloul Dluit-naluiiilf i " >11111 * i [ s i pruduili

u d r frurt f l a soiuril e I .uiztt ş i Tîrzi u df > Biiriiifsl l :i l • hortlvilleoli l.işl ) i

p e diitriţ i pitrlitlto i (Stii|iunr n ,

Luizet

» Tîrziu de Bucureşti

Portaltoiul

•= E с -- Ü я 2 - о е

1-g Д 2

я з я -2 ü вя

s

diame trul coroai iei cm

Soiul

înălţimea pomului cm

Dimensiunile pomulu i

ipt ii i

Producţia de fruct e greutalea unu i fruct I n gram e

Kg/pom medie

maximi

medie

maximă

zarzăr Roşior Vlnăt românes c Jefferson Agen Ontario Anna Spät h

431 403 437 463 411 460 424

08 73 100 102 72 108 102

375 360 410 406 356 431 414

27 15 15 18 7 20 7

60 20 47 68 40 01 29

45 53 45 49 43 46 55

62 80 76 60 54 63 77

zarzăr Roşior Vlnăt românes c Jefferson Agen Ontario Anna Spät h

300 343 436 345 326 363 340

86 60 86 73 64 84 77

374 322 371 340 320 387 363

42 26 41 31 30 42 25

76 50 60 49 53 75 48

27 29 29 30 28 30 38

38 .5 5 36 38 40 41 55

1 Pomi i a u fou t plantaţ i \u 11(58 , ia r datel e specificat e a u fos t luat e i u ani i 1Ш a i 1ÖÖ4

iL .

35

COMPORTAREA SOIURILO R D E CAI S F A Ţ A D E PORTALTO I

Tabloul I n f l i i . ni a

Mi..ini. a

|...n. iii..mim - i а

nr.

.1

ни. Mirului .1. . I i l a . ni. I e l I D готовив , asupr a trestrrl i pomilo r di n hun d e Ungaria , l a Slu|lnmi i experimental a pomirol ă Geoagl u

Holul 4t rnU

O l ma i

Dimensiunile pomulu i

Portaltoiul

Corcoduş

»

Intermediarul

Altoirea

circumferinţa trunchiului

diametrul coroanei

cm

%

mm

%

cm

0/

329

114

172

102

191

112

295

102

193

116

196

115

prun Galben

297

103

200

119

234

138

prun Doronţ

266

92

158

94

151

88

prun Buburuz

285

99

175

104

156

91

prun Doronţ

307

107

193

116

202

118

prun Victoria

prun Victoria

277

96

140

83

141

83

prun d e Bistriţa

prun D e Bistriţa

250

87

118

70

93

54

-

în och i dor mind, l a cole t

-

In copulaţie in coroan a

Prun Galbe n

-

Prun Doronţ

-

Prun Buburuz

-

Corcoduş

prun Doronţ

„

Trunchiul

Înălţimea pomului

Din rezultatel

•'

„ »

cais corcoduş

e obţinut e d e cătr e D . P

( t a b l o u l nr . 3 ) ş i Ş t . W a g n e r l

/о

Pom! pieriţi (buc )

dezpretotal matur binare

5

5

- -

10

1

1

-

-

1

1

3

1

4

1

9

10

1

1

r i с ă l a Staţiune a experimental ă Geoagi u

a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă h o r t i v i t i c o l ă Clu j ( t a b l o u l

n r . 4 ) , reies e c ă la s o i u l de cai s Ce l m ai b u n d e U n g a r i a , a l t o i t p e c o r c o d u ş ş i p r u n u l V i c t o r i a , s-au înregistra t cel e m a i m u l t e c a z u r i d e d e z b i n a r e a a l t o i l o r , î n c a z u r i d e furtuni . D i n d a t e l e r e p r o d u s e î n t a b l o u r i l e d e m a i sus , p r e c u m ş i d i n o b s e r v a ţ i i l e f ă c u t e î n livez i cu p r i v i r e l a influenţ a p o r t a l t o i u l u i a s u p r a soiurilo r d e c a i s , r e z u l t ă c ă a l t o i r e a î n c o p u l a ţ i e la c o l e t sa u l a î n ă l ţ i m e a c o r o a n e i d ă o s u d u r ă m u l t m a i b u n ă d e c î t a l t o i r e a î n o c u l a ţ i e . A t î t î n c a z u l altoiri i caisulu i î n o c u l a ţ i e l a c o l e t , cî t ş i l a c o p u l a ţ i e l a î n ă l ţ i m e a d e 8 0 — —100 c m

, p e d i f e r i t e tipur i l o c a l e ş i soiur i d e p r u n , p o m i i c r e s c m a i l e n t , înregistrîndu-s e

o g r o s i m e m a i m i c ă a t r u n c h i u l u i ( d u p ă d a t e l e d i n p r i m i i p a t r u an i d e l a p l a n t a r e ) . î n c a z u l altoiri i p e t i p u r i l e l o c a l e d e p r u n s e o b ţ i n e o s u d u r ă m u l t m a i b u n ă d e c î t p e c o r c o d u ş şi u n e l e soiur i d e p r u n c u l t i v a t e . Caişi i a l t o i ţ i p e tipuril e l o c a l e d e p r u n i n t r ă î n v e g e t a ţ i e cu 1 0 — 1 6 zil e m a i tîrzi u d e c î t ce i a l t o i ţ i p e c o r c o d u ş , îş i t e r m i n ă v e g e t a ţ i a m a i d e v r e m e , din c a r

e c a u z ă p o m i i i n t r ă î n iarn ă b i n e p r e g ă t i ţ i , a u o r e z i s t e n ţ ă m a i m a r e l a ge r ş i n u

p r e z i n t ă plăg i or i scurger i d e cle i p e t r u n c h i ş i r a m u r i . î n g e n e r a l , p o m i i altoiţ i p e aceşt i p o r t a l t o i sîn t m a i l o n g e v i v i ş i sufer ă m u l t m a i p u ţ i n sa u a p r o a p e d e l o c d e pieire a p r e m a t u r ă , î n c o m p a r a ţ i e c u ce i altoiţ i p e c o r c o d u ş ş i zarzăr . Dezavantajul acesto r portalto i const ă î n faptu l c ă î n şcoal a d e puieţ i s e c o m p o r t ă m u l t m a i sla b faţ ă d e ceilalţ i p o r t a l t o i , d î n d c e l m u l t 2 6 % p u i e ţ i răsăriţi . î n a n u l răsări tului puieţi i c r e s c a n e v o i o s ş i r ă m î n m i c i . D e - a b i a î n anu l a l d o i l e a c r e s c v i g u r o s , f a p t c a r e p e r m i t e a l t o i r e a lo r î n c o r o a n ă .

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

36

î n grădinil e d e ling ă casă , m a i ale s î n p a r t e a d e v e s t a Transilvanie i ş i î n B a n a t , altoi rea caisulu i p e pruni i B o ş i o r ş i D o r o n ţ s e fac e l a î n ă l ţ i m e a d e 7 0 — 120 c m . D u r a t a lung ă d e v i a ţ ă a caisulu i est e a t r i b u i t ă , î n afar ă d e p o r t a l t o i , ş i faptulu i c ă altoire a n u s e fac e î n z o u a c o l e t u l u i , aş a c u m s e p r a c t i c ă î n p e p i n i e r e , u n d e c a p o r t a l t o i s e foloseşt e c o r c o d u ş u l. Tabloul

nr. 4

Intliietiţu porlaltoiulu l ş l a Intermediarulu i asupr a creşteri i i n grosim e a trunchiulu i I a solu l fe l ma i bu n d e Ungari a in primi i an i d e l a plantar e (1961—1964 ) la Stutlune u experimental a Clu j

Influenţa portaltoiulu i

portaltoiul (altoirea în oculaţt e p e colet )

mm

Zarzăr Corcoduş Prun Buburu z Prun Roşio r provenienţ ă de Voineşt i Prun Roşio r provenienţ ă de Bal e Prun Al b provenienţ Ci um bru d Renclod verd e

Influenţa intermediarulu i

grosimea trun chiului (d e cais ) la Înălţime a d e 80 cm d e l a cole t

75,6 80,2 69,6

71,1

% faţ ă de marto r 100,0 106,0 92,1

94,0

ăd e

66,4

87,8

intermediarul (corcodu ş /prun/cais), c u altoire a In copulaţie pe trunchiu l de prun , l a Înălţime a de 8 0 - 1 0 0 c m

grosimea trun chiului d e inter mediar mm

% faţ ă de marto r

Prun Buburu z

77,4

96,4

Prun Roşio r provenienţ ă de Voineşt i

71,1

88,5

Prun Roşio r provenienţ a de Bal e

75,8

94,4

Prun Al b provenienţ Ciumbrud Renclod verd e

73,8 80,3

91,9 100

ăd e

F a p t u l c ă î n l i v e z i l e d e caiş i î n j u r u l Capitalei , situat e m a i ale s p e soiuril e a l u v i o n a r e

din l u n c a D î m b o v i ţ e i ş i A r g e ş u l u i s e g ă s e s c caiş i altoiţ i p e c o r c o d u ş î n vîrst a d e 4 0 — 5 0 d e ani, d u c e l a c o n c l u z i a că e x i s t ă ş i t i p u r i d e c o r c o d u ş i c u o afinitat e b u n ă p e n t r u cais . Se i m p u n e dec i identificare a ş i înmulţire a tipurilo r valoroas e d e corcoduş i c a portalto i p e n t r u cai s ş i i n t r o d u c e r e a î n p r a c t i c ă pepinieristic ă a

f o r m ă r i i trunchiulu i d i n p o r t a l t o i .

Fazele d e vegetaţi e ş i d e fructificar e l a cai s Caisul înfloreşt e c u 8—1 4 zil e î n a i n t e a înfrunzitului . î n uni i ani , c î n d î n p e r i o a d a înflo r i t u l u i t i m p u l e s t e r e c e , între f a z a înfloritulu i ş i ce a a înfrunzitulu i t r e c e u n i n t e r v a l m a i l u n g . D i n c o n t r a , î n a n ü c u p r i m ă v e r i întîrziate , c i n d t e m p e r a t u r a s e r i d i c ă b r u s c , i n t e r v a l u l d e t i m p d i n t r e cel e d o u ă fenofaz e s e r e d u c e f o a r t e m u l t . P e b a z a o b s e r v a ţ n l o r f ă c u t e l a staţiunil e e x p e r i m e n t a l e al e I n s t i t u t u l u i d e c e r c e t ă r i h o r t i v i t i c o l e , î n c o n d i ţ i i l e di n c î m p i e , înflores c t i m p u r i u soiuril e : D e A l e x a n d r i a , A m b r o z i a , F a l c ă roşie , Mar i t i m p u r i i , L u i z e t , T i m p u r i u d e A r a d , D e N a n c y ş i T î r z i u d e B u c u r e ş t i . î n f l o r e s c m i j l o c i u soiuril e : Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , D e B r e d a , D e T î r n a v e , P r e c o c e d e Bulbon ş i Boyal . î n f l o r e s c m a i tîrzi u soiuril e : U m b e r t o , P a v i o t , D u l c i d e V i ş a n . I n t e r v a l u l d e t i m p , c a r e d e s p a r t e faz a înfloritulu i l a diferit e soiuri , est e d e 2 — 4 zile . î n ani i c u c o n d i ţ i i m e t e o r o l o g i c e n o r m a l e , într e înfloritu l l a soiuril e c u înflorire a c e a m a i t i m p u r i e ş i soiuril e c u înflorire a c e a m a i tîrzi e e x i s t ă o diferenţ ă d e pîn ă l a 6— 8 zile .

POTENŢIALUL PRODUCTI V A L CAISULU I

37

Cu toat e acestea , uneor i aceast ă diferenţ ă s e măreşt e foart e mul t ş i devin e hotăritoar e p e n t r u legare a f r u c t e l o r şi , î n general , p e n t r u o b ţ i n e r e a r e c o l t e l o r . A s t f e l , î n uni i ani , î n a d o u a j u m ă t a t e a luni i m a r t i e , soiuril e c u înflorir e t i m p u r i e înflores c d e î n d a t ă c e t e m p e r a tura s e r i d i c ă p e s t e 8 — 1 0 C . S c ă d e r i l e d e t e m p e r a t u r ă car e s e înregistreaz ă a d e s e a spr e sfîr C

şitul luni i p r o v o a c ă distrugere a florilo r ş i a fructelor c e eventua l abi a a u lega t ; tempera t u r a s c ă z u t ă di n i n t e r v a l u l r e s p e c t i v p r o v o a c ă o p r i r e a înfloritulu i l a soiuril e c u înflorir e tîr z i e , d i n c a r e c a u z ă a c e a s t ă f e n o f a z ă ar e l o c de-abia d u p ă restabilire a c o n d i ţ i i l o r d e t e m p e ratură, astfe l î n c î t soiuril e r e s p e c t i v e n u m a i pierd rodul . L e g a r e a unu i n u m ă r m a i m a r e d e f r u c t e la soiuril e c u înflorir e tîrzi c s e e x p l i c ă ş i p r i n faptul c ă , î n e p o c a r e s p e c t i v ă , albinel e p o l e n i zează floril e m u l t m a i f r e c v e n t d e c î t î n l u n a m a r t i e (fig . 6 ) . D e aic i rezult ă i m p o r t a n ţ a m a r e a alegeri i p e n t r u p l a n t a r e a s o i u r i l o r d e cai s c u înflorir e tîrzie, c u s c o p u l d e a p r e v e n i sa u ce l p u ţ i n a micşora pagubel e p r o v o c a t e d e îngheţuril e ş i b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . D a c ă s e ia u î n c o n s i d e r a ţ i e d a t e l e p r i v i t o a r e l a faz a înfloritului , s e c o n s t a t ă c ă l a M ă r culeşli, Greac a ş i B u c u r e ş t i , l a a l t i t u d i n e a d e 40 m , r e s p e c t i v 6 8 m ş i 9 2 m , înfloritu l î n c e p e aproape simultan . C microclimatiee deosebi

a urmar e a t d

condiţiilo

e favorabile

,l

r a Fig

. 6 . - Fruct e legat e i n numă r mai e

G r e a c a , î n uni i an i ş i l a u n e l e soiuri , înfloritu l are l o c c u c î t e v a zil e m a i d e v r e m e f a ţ ă d e celelalt e d o u ă l o c a l i t ă ţ i . L a G e o a g i u , cu t o a t e c ă s e afl ă l a o

a l t i t u d i n e m a i m a r e (21 7 m ) d e c î t l a I a ş i ( 1 8 0 m ) ,

c a u r m a r e a p o z i ţ i e i a p ă r a t ă d e m u n ţ i , înfloritu l ar e l o c c u 4— 8 zil e m a i d e v r e m e . L a T î m b u r e ş t i , î n c o n d i ţ i i d e nisipur i s e m i z b u r ă t o a r e , c a r e s e î n c ă l z e s c r e p e d e , înflori tul î n c e p e d e o b i c e i m a i d e v r e m e d e c î t î n alt e l o c a l i t ă ţ i d i n c î m p i e . M ai m u l t , l a p o m i i p l a n t a ţ i p e d u n e înfloritu l ar e l o c c u c î t e v a zil e m a i d e v r e m e d e c î t l a ce i s i t u a ţ i p e i n t e r d u n e . P r i n f a p t u l c ă soiuril e d e o r i g i n e e u r o p e a n ă sîn t a u t o f e r t i l e ş i l e a g ă f r u c t e m u l ţ u m i t o r d e b i n e , ati t î n plantaţiil e f o r m a t e d i n m a i m u l t e soiuri , cî t ş i î n cel e f o r m a t e d i n t r - u n singu r soi, p r o b l e m a c o m p o r t ă r i i soiurilo r d e cai s î n p r o c e s u l p o l e n i z ă r i i a f o s t s t u d i a t ă î n g e n e r a l puţin. P O T E N Ţ I A L U L P R O D U C T I V A L CAISULU I î n regiunil e u n d e îngheţuril e d e r e v e n i r e ş i b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă p r o d u c p a g u b e însemnate, potenţialu l producti v s e caracterizeaz ă printr- o variabilitat e foart e mare . D i n aces t p u n c t d e v e d e r e , u l t i m e l e d a t e statistic e a r a t ă c ă î n anu l 195 9 p r o d u c ţ i a g l o b a l ă d e cais e p e ţ a r ă a f o s t d e 3 4 60 0 t , c e e a c e r e p r e z i n t ă 18, 8 k g / p o m sa u 3 76 0 k g / h a 1

1

S- a lua t c a baz ă număru l d e 20 0 poin i l a hecta r ( 7 x 7 ni) .

38

ORIGINEA Ş I PROPRIETĂŢIL E BIOLOGIC E A L E CAISULU I

I n anu l I 9 6 0 , p r o d u c ţ i a g l o b a l ă a fos t d e 2 4 90 0 t caise , a d i c ă 13, 1 k g / p o m sa u 2 6 2 0 k g / h a . î n anu l 1 9 6 1 , c o n d i ţ i i l e m e t e o r o l o g i ce a u f a v o r i z a t o b ţ i n e r e a unei p r o d u c ţ i i g l o b a le d e 33 60 0 t , a d i c ă a une i r e c o l t e d e 16, 1 k g / p o m sa u d e 3 22 0 k g / h a . î n a n u l 1 9 6 2 , p r o d u c ţ i a g l o b a l ă d e caise a fos t d e 3 0 3 0 0 t , c e e a c e r e p r e z i n t ă 13, 7 k g / p o m sa u 2 74 0 k g / h a. î n anu l 1 9 6 3 , p r o d u c ţ i a g l o b a l ă d e cais e a fos t d e 2 9 60 0 t , a d i c ă d e 14, 2 k g / p o m sa u 2 87 0 k g / h a . D a c ă s e ia î n c o n s i d e r a ţ i e n u m a i p r o d u c ţ i a d in a n u l 1 9 6 3 se c o n s t a t ă c ă aceast a a v a r i a t foarte m u l t d e l a o r e g i u n e l a alta . A s t f e l , c e a m a i m a r e p r o d u c ţ i e g l o b a l ă d e 19, 6 k g / p o m sau 3 90 0 k g / h a s- a înregistra t î n r e g i u n e a Ploieşti . A u r m a t regiune a Galaţ i c u o p r o d u c ţ i e d e 19, 3 k g / p o m sa u 3 860 k g / h a , r e g i u n e a B u c u r e ş t i c u o r e c o l t ă d e 17, 2 k g / p o m , r e s p e c t i v 3 44 0 k g / h a , regiune a D o b r o g e a c u o p r o d u c ţ i e d e 1 5 , 4 k g / p o m sa u 3 08 0 k g / h a ş i altele . V a l o r i l e d e m a i su s a u u n c a r a c t e r c u t o t u l o r i e n t a t i v , întrucî t î n calculel e r e s p e c t i v e n u s- a ţ i n u t s e a m a d e p o m ii aflaţ i î n p e r i o a d a de d e c l i n , c a r e d e c i r o d e s c f o a r te p u ţ i n p r e c u m şi d e g o l u r i l e e x i s t e n t e î n l i v e z i . P e b a z a a c e s t o r d a t e s e p o a t e fac e t o t u ş i o i d e e d e felu l c u m v a r i a z ă p r o d u c ţ i a d e cais e d e l a o r e g i u n e l a alta , d e l a u n a n l a altu l e t c .

Tabloul

nr. . 5

Producţii (medi i ş l maxime ) d e cais e obţinut e I n anu l 196 4 In staţiunile experimental e ai e I.C.C.4. , In kg/pom

S t a ţ i Soiul

Cel ma i bu n d e Ungari a Roşu timpuri u Dulci d e Vişa n Uriaşe d e Pee s Luizet Tîrziu d e Bucureşt i De Alexandri a Timpuriu d e Ara d Ambrozia De Tîrnav e Précoce d e Boulbo n Falcă roşi e Liabaud De Bred a Mari d e Cena d Paviot Nikitski Mari d e Aiu d Roşii d e Ungari a De Nanc y Souvenir d e Robertsa u Umberto

Mărculeşti (pomi d e 1 2 ani altoiţ i pe zarzăr )

Iaşi (pomi d e 10 an i altoiţ i pe zarzăr )

61-116 77-122 64-84 58-108 63—127 84-107 60-140 55-125 68-103 88-106 48-83 87-160 70-115 86-161 150-200 84-145 75-115 86-123 27-63

63-90 26-54

-

-

— —

— —

32-63

— —

25-46

—

26-72

— 36-59 — — —

23-55

—

—

30-95 25-75 20-35

un i 1 e Ţigăneşti (pomi d c 1 1 ani altoiţ i pe zarzăr )

84-170

— —

—

72-90 75-90

—

Băneasa (pomi în vîr stă d e 6 an i altoiţi pe cor coduş) 48-60 27-50

— —

30-45 28-50

—

63-80

45-62

—

— — 39-60 — — —

—

25-33

— — — — — —

70-85

—

— — —

64-103

—

—

—

47-65 28-59 32-62

—

F i i n d o speci e p r e c o c e , caisu l i n t r ă d e v r e m e p e r o d , ia r p r o d u c ţ i i l e c r e s c î n r i t m r a p i d , o d a t ă c u v î r s t ă . L a v î r s t ă d e 3— 5 ani , caisu l i n t ră p e r o d , l a 7—1 0 an i est e î n pUn ă r o d i r e şi p r o d u c e î n m e d i e c e l p u ţ i n 6 0 — 7 0 k g / p o m . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , în e x p e r i e n ţ e l e u r m ă r i te l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Săftica , r e g i u n e a B u c u r e ş t i , N i c u l i n a B u r l o i ( 4 7 ) a înregistra t l a soiu l E o y a l î n diferit e c o n d i ţ i i

POTENŢIALUL PRODUCTI V A L CAISULU I

39

d e a g r o t e h n i c ă , î n anu l intrări i p e r o d ( 1 9 6 6 ) (a l c i n c i l e a a n d e l a p l a n t a r e ) p r o d u c ţ i i d e 0 , 3 — 1 2 , 8 k g / p o m , î n anu l a l d o i l e a (1967 ) 0 , 9 7 — 3 3 , 7 8 k g / p o m ş i î n a n u l a l p a t r u l e a ( 1 9 6 9 ) 11,4-62,3 kg/po m . l

D a t e l e d e ma i su s subliniaz ă c ă m ă r i m e a p r o d u c ţ i e i d e cais e d e p i n d e î n m a r e m ă s u r ă de nivelu l agrotehnici i aplicat e î n b v a d ă . F a p t u l c ă p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v a l caisulu i d e p i n d e d i r e c t d e n i v e l u l a g r o t e h n i c i i est e confirmat ş i d e D . D a v i d e s c u ş i N . G h e n a (98) , care , l a gospodări a didactic ă di n Băneasa a Institutulu i a g r o n o m i c ,,N . B ă l c e s c u " p e u n fon d puterni c îngrăşa t a u obţinu t l a soiul Ce l mai b u n d e U n g a r i a , î n anu l 1 9 5 9 , o p r o d u c ţ ie c a r e a v a r i a t într e 6 0 , 2 ş i 9 1 k g / p o m, respectiv 1 3 0 7 1 — 2 1 05 8 k g / h a , ia r î n a n u l 1 9 6 0 o r e c o l t ă d e 5 1 , 3 — 9 3 , 7 k g / p om sa u 1 2 2 3 0 — 22 30 0 k g / h a . D u p ă c u m s e c o n s t a t ă d i n d a t e l e t r e c u t e î n t a b l o u l nr . 5 , î n staţiunil e e x p e r i m e n t a l e , in c o n d i ţ i i l e une i a g r o t e h n i c i l a nive l ridicat , î n f u n c ţ i e d e so i ş i d e v b s t a p o m i l o r , s e o b ţ i n p r o d u c ţ i i medi i ş i m a x i m e a p r e c i a b i l e . P r o d u c ţ i i m u l ţ u m i t o a r e d e cais e s e o b ţ i n ş i p e nisipuril e „ u s c a t e " , s e m i z b u r ă t o a r e d i n sud-vestul regiuni i Oltenia . M ă r i m e a p r o d u c ţ i e i est e i n f u n c ţ i e d e l o c u l u n d e sîn t p l a n t a ţ i p o m i i , p e d u n ă sa u p e i n t e r d u u ă , ş i d e m o d u l d e p l a n t a r e a l l o r . D u p ă datel e o b ţ i n u t

e

de M . P o p e s с u , T . P ă d u г e a n u ş i С . G r i g о г i u l a Staţiune a experimental ă d e la T î m b u r e ş t i ( t a b l o u l nr . 6 ) r e z u l t ă c ă p l a n t a r e a p o m i l o r p e i n t e r d u n e , d e c i î n depresiunil e unde s e acumuleaz ă ap a di n ploi , d ă producţi i ma i mar i decî t î n cazu l plantări i p o m i l o r p e d u n ă . P r o d u c ţ i i l e r e s p e c t i v e sîn t m u l t m a i m a r i , î n c a z u l plantări i p o m i l o r î n g r o p i d e s c h i s e s e m i a d î n c i , c u instalare a a d o u ă strat e d e g u n o i , l a o a d î n c i m e d e 1,1 0 ş i r e s p e c t i v 1,6 0 m .

Tabloul

nr.

6

Prtidurlia medi e l a I u ş i po m l a unel e suiur i d e eai ş i u virsl a d e 5— I uni , rullivut e p e uişipuril e de l a Timhurrşii . regiune a Olteni a (i96 i— I9IH) -

Modul d c plantar e

Soiul

Situaţia p e tere n

In grop i obişnuit e

kg/ha 1 Luizet

Falca roşi e

kg/po m

in grop i deschise , po mul avin d coletu l l a 50 c m ş i strat e d e gunoi la 1,1 0 ş i 1,6 0 m , adlncimi socotite d c l a nivelul solulu i kg/ha

kg/pom

pe dun ă pe interdun ă

6 23 5 8 92 5

22 32

IU 39 5 14 67 5

37 53

p- dun ă p: interduu ă

6 43 5 13 29 5

23 48

7 89 0 23 64 0

28 85

Soiurile Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ş i R o y a l , a v î n d r a m u r i l e b u c h e t r e p a r t i z a t e ra r ş i uniform p e toat ă lungime a ramurilo r d e schelet , a u ş i u n potenţia l ma i ridica t d e pro d u c ţ i e ; c a u r m a r e , p e f o n d î m b u n ă t ă ţ i t , l a soiuril e r e s p e c t i v e s e î n r e g i s t r e a z ă ş i p r o d u c ţ n d e 1 8 0 — 2 0 0 k g / p o m cais e d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă . Valoril e Înscris e i n primu l lo c reprezint ă producţi a l a caişi i cultivaţ i i n tere n neingrâşal , ia r ce a di n locu l al doilea , producţi a d e p e u n so l Îngrăşat . 1

40

ORIGINEA Ş I PROPRIETĂŢIL E BIOLOGIC E A L E CAISULU I

L a soiuril e L u i z e t , T î r z i u d e B u c u r e ş t i , P a v i o t ş i m a i ale s l a T i m p u r i u d e A r a d ramuril e de schele t s e degarnises c r e p e d e d e l a b a z ă , z o n a p r o d u c t i v ă localizindu-s e spr e periferie , la vîrfu l ramurilor . C a u r m a r e a repartizări i n e u n i f o r m e ş i î n specia l a aglomer a iii lor , fructel e r ă m î n m i c i ş i d e m u l t e or i sîn t m a i p u t e r n i c a t a c a t e d e b o l i (Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . ) . O b ţ i n e r ea une i p r o d u c ţ i i d e calitat e superioar ă l a acest e soiur i est e c o n d i ţ i o n a t ă n e a p ă r a t d c n o r m a r e a recolte i (rărire a fructelor ) l a nivelu l une i p r o d u c ţ i i m a x i m e d e 5 0 — 8 0 k g , î n funcţi e d e v i g o a r e a p o m u l u i . î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e , a p r o a p e t o a t e soiuril e d e cai s leag ă î n genera l u n n u m ă r foart m a r e d e fructe . P e n t r u p r e v e n i r e a epuizări i p o m i l o r ş i o b ţ i n e r e a une i p r o d u c ţ i i d e calitat superioară, rărire a fructelo r est e o o p e r a ţ i e o b l i g a t o r i e . E a s e e x e c u t ă î n faz a c î n d caisel ating d i m e n s i u n i l e une i alune . C u o c a z i a răriri i s e e l i m i n ă ce l p u ţ i n o t r e i m e sa u chia r j u m ă t a t e di n n u m ă r u l fructelor .

e e e -

Cele m a i m a r i p r o d u c ţ i i d e cais e s-a u înregistra t î n ţar a n o a s t r ă l a soiu l D e E e n g h e t ( p o m i î n vîrst ă d e 3 0 ani) , d e 23 0 k g / p o m (regiunea H u n e d o a r a ) , l a soiu l Mari t i m p u r i i ( p o m i în vîrst ă d e 3 5 ani , d e 24 0 k g / p o m (regiune a B a n a t ) ş i l a soiu l T r a n d a f i r i u tîrzi u (pom i î n vîrstă d e 3 4 ani) , d e 52 0 k g / p o m ( C e n a d , regiune a B a n a t ) . D u p ă c u m s e c o n s t a t ă di n datel e d e m a i sus , p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v a l caisulu i est e m a r e . B e c o l t e a b u n d e n t e d e cai s s e o b ţ i n ş i î n regiunil e c u c o n d i ţ i i p e d o c b m a t i c e f a v o r a b i l e di n A s i a c e n t r a l ă sa u d i n s u d - v e s t u l E u r o p e i , u n d e p o m i i a j u n g l a vîrst ă d e 8 0 — 1 5 0 d e an i (189) ş i a u o d e z v o l t a r e e x c e p ţ i o n a l ă . S u b aces t a s p e c t N. . V . К o v a 1 e v arat ă c ă soiuril e d e cai s c u p o t e n ţ i a l p r o d u c t i v ridicat - di n A s i a central ă ( S u p h o n i ) p r o d u c anua l c î t e 4 0 0 — 5 0 0 k g f r u c t e l a p o m ( 1 8 9 ) . î n aceeaş i o r d i n e d e ide i H . C a i l l a v e t relateaz ă c ă a v ă z u t î n S p a n i a ( p r o v i n c i a M u r c i a ) p o m i izolaţ i d i n soiu l C a n i n o a c ă r o r p r o d u c ţ i e a n u a l ă s e r i d i c ă p î n ă l a 90 0 k g / p o m ( 5 4 ) . Epoca maturităţi i d e consu m a caiselo r C u n o a ş t e r e a e p o c i i d e m a t u r i i a le a caiselor , d u p ă soiuri , p r e z i n t ă m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u p r o d u c ţ i e . Stabilire a s o r t i m e n t u l u i p e b a z a aceste i p r o p r i e t ă ţ i b i o l o g i c e asigur ă o re p a r t i z a r e u n i f o r m ă a lucrărilo r d e îngrijir e a p o m i l o r şi d e r e c o l t a r e ş i valorificar e a fructelor , p r e v e n i n d u - s e î n b u n ă m ă s u r ă vîrfuxil e d e m u n c ă . I n t r o d u c e r e a î n s o r t i m e n t a soiurilo r c u e p o c a diferit ă d e m a t u r i t a t e a f r u c t e l o r est e n e c e s a r ă î n v e d e r e a une i m a i b u n e eşalonăr i a p r o d u c ţ i e i ş i p e n t r u prelungire a p e r i o a d e i d e a p r o v i z i o n a r e a c o n s u m a t o r i l o r c u f r u c t e ş i a industrie i a l i m e n t a r e c u m a t e r i e p r i m ă . E p o c a m a t u r i t ă ţ i i caiselo r d e p i n d e , î n p r i m u l r î n d , d e soiu l c u l t i v a t , a p o i d e c o n d i ţ i i l e m e d i u l u i î n c o n j u r ă t o r , a d i c ă d e p o z i ţ i a g e o g r a f i c ă a localităţii , d e factori i m e t e o r o l o g i c i a i a n u l u i r e s p e c t i v , d e n a t u r a ş i d e fertilitate a solului , d e îngrăşămintel e a p l i c a t e , d e irigaţi i e t c . , p r e c u m ş i d e stare a p o m u l u i însuşi , adic ă d e vîrstă , v i g o a r e a ş i p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v . S o i u r i l e d e c a i s , î n g e n e r a l , îş i p ă s t r e a z ă aceeaş i o r d i n e d e s u c c e s i u n e î n c a d r u l p e r i o a d e i d e maturitate a fructelor . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e soiuril e d i n c u l t u r ă s e î m p a r t i n : Soiuri timpurii, a c ă r o r fruct e a j u n g l a m a t u r i t a t e î n p r i m a p e r i o a d ă a e p o c i i d c c o a c e r e a caiselor , c e e a c e î n ani i c u c o n d i ţ i i m e t e o r o l o g i c e n o r m a le c o r e s p u n d e c u p e r i o a d a cuprins ă î n t r e 2 5 iuni e p î n ă l a 1 0 iuli e ( T i m p u r i u d e A r a d , D e A l e x a n d r i a , E o y a l , D e T î r n a v e , B o ş u t i m p u r i u , A m b r o z i a , M a r i t i m p u r i i N e w Castle) . Soiuri semitimpurii, a căro r fruct e p o t f i consumat e î n a dou a decad ă d e maturitat e a caiselor, a d i c ă i n p e r i o a d a d e l a 1 0 iuli e p î n ă l a 2 0 iuli e ( F a l c ă roşie , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a .

-li

Tabloul nr

.7 -

Epnrn îmihiritâţ H d e consu m a raisclo r

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

42

(Continuare

lobtuul

nr.

7)

N i k i t s k i , D e C o p ă c e n i , Mar i d e C e n a d , P r é c o c e d e M o n p l a i s i r , D e N a n c y , D e Siria , L i a b a u d , Uriaşe d e Pees) . Soiuri semitîrzii,

a

căro r fruct e ajun g l a maturitat e î n perioad a d e l a 2 0 pîn ă l a 2 5

i u b c , a d i c ă î n a trei a d e c a d ă d e m a t u r i t a t e a caiselo r ( L u i z e t , E o ş i i d e U n g a r i a , P a v i o t , D e Breda, Mar i d e A i u d ş i altele) . Soiuri tîrzii,

a

c ă r o r f r u c t e a j u n g l a m a t u r i t a t e d u p ă 2 5 iulie , a d i c ă î n a p a t r a d e c a d ă

d e m a t u r i t a t e a caiselo r ( U m b e r t o , T î r z i u d e B u c u r e ş t i , D e Obreşiţa , D u l c i d e V i ş a n , S o u v e nir d e B o b e r t s a u ş i a l t e l e ) . î n g e n e r a l faz a m a t u r i t ă ţ i i d e r e c o l t a r e a caiselo r d i n t r - o l o c a l i t a t e d u r e a z ă î n c a z u l unui s o r t i m e n t c o m p l e t c i r c a 9 0 d e zile , î n veril e e x c e s i v d e c ă l d u r o a s e s e p o a t e s c u r t a l a 75 zile , ia r î n v e r i l e rec i ş i p l o i o a s e s e p r e l u n g e ş t e l a 10 5 zil e ( t a b l o u l nr . 7 ) . C A R A C T E R I Z A R E A S O I U R I L O R D L CAI S 0 1 1 P Ä ÎNSUŞ11UL L CHIMIC E ŞI T E H N O L O G I C E A L E F R U C T E L O R Compoziţia chimic ă a caiselo r Caisele o c u p ă u n l o c d e f r u n t e p r i n t r e celelalt e speci i p o m i c o l e s î m b u r o a s e c u l t i v a t e i n ţ a r a n o a s t r ă , d a t o r i t ă a s p e c t u l u i a t r ă g ă t o r , a r o m e i fin e ş i însuşirilo r g u s t a t i v e d e o s e b i t d e valoroase. D i n studiil e f ă c u t e asupr a m a i m u l t o r r e c o l t e de- a rîndul , p r i v i n d principalel e soiur i d e cais c u l t i v a t e î n diferit e regiun i al e ţării , s-a u p u t u t stabil i Urnitel e d e v a r i a ţ i e al e principalelo r c o m p o n e n t e c h i m i c e al e f r u c t e l o r ( t a b l o i d n r . 8 ) .

C O M P O Z I Ţ I A CHIMIC A A

43

CAISELO R

E s t e c u n o s c u t c ă î n afar a l o c u l u i d e c u l t u r ă ş i a c o n d i ţ i i l o r c l i m a t i ce anuale , l u c r ă r i l e a g r o t e h n i c e influenţeaz ă d e a s e m e n e a n i v e l u l c a l i t a t i v a l f r u c t e l o r l a diferitel e soiuri , î n l i m i tele c o r e s p u n z ă t o a r e fiecăru i s o i . Tabloul

nr.

S

Liniilclc d e variaţi e al e componentelo r chimic e al e caiselo r (valori ШшШ )

Apa 8 2 , 5 2 - 9 0 , 3

0g

Substanţa uscal ă 9 , 7 0 - 1 7 , 4

8g %

Glucide (zahă r total ) 9 , 0 0 - 1 3 , 7 Acidilalc total

7g

ă (i n aci d malic ) 0 , 6 0

% %

- 2,2 0 g %

Tanimiri 0 , 0 3

- 0,2 7 g %

Substanţe pectic e 0 , 3 4

- 0,6 5 g %

Substanţe proteic e 0,83 Substanţe mineral e "

— 1,4 1 g % 0,41

Celuloză 0 , 4 3 Acid ascorbi c (vitamin a C ) 7,76-20,0

— 0,8 6 g % - 0,7 3 g % 0 mg %

P e n t r u a s c o a t e î n e v i d e n ţ ă c u m v a r i a z ă p r i n c i p a l e l e c o m p o n e n t e c h i m i ce al e c a i s e l o r în funcţie d e soi , de l o c a l i t a t e ş i d e c o n d i ţ i i l e m e t e o r o l o g i ce al e anului , i n t a b l o u l nr . 9 s e d ă c o m p o z i ţ i a c h i m i c ă a u n o r soiur i d e cais e d i n s o r t i m e n t e l e u n o r b a z i n e p o m i c o l e d i n ţ a r ă î n an i diferiţi. Apa. C o n ţ i n u t u l î n a p ă a l s o i u r i l o r d e cai s a n a b z a t e o s c i l e a z ă î n t re l i m i t e l e 82,5 2 ş i 90,30 g % , l a b m i t a inferioar ă situîndu-s e soiu l E e b a b l e , ia r l a c e a s u p e r i o a r ă soiu l S o u v e n i r de Robertsau . Soiurile t i m p u r i i s e c a r a c t e r i z e a z ă î n g e n e r a l p r i n c o n ţ i n u t î n a p ă m a i r i d i c a t d e c î t soiurile t a r d i v e . Soiurile R e l i a b l e , B l a n c h e t, M u n d , Tîrzi u d e B u c u r e ş t i ş i P a v i o t , c a r e s e c a r a c t e r i z e a z ă prin c o n ţ i n u t u l ce l m a i s c ă z u t i n a p ă , î n t r u n e s c t o t u ş i c a b t ă ţ i l e d e s u c u l e n t ă ş i f r ă g e z i m e a p u l p e i specific e soiurilo r s u p e r i o a r e . Zaharurile. L i m i t e l

e de v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i î n zaharur i al e s o i u r i l o r d u cai s s t u d i a t e

sînt destu l d e larg i ş i a n u m e într e 9,0 9 ş i 13,7 7 g % . T r e b u i e m e n ţ i o n a t di n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , că la l i m i t a i n f e r i o a r ă s e situeaz ă n u n u m a i soiurile t i m p u r i i , c i şi cel e c u e p o c ă d e c o a c e r e m i j l o c i e ş i c h i a r t a r d i v ă . A s t f e l soiuril e S o u v e n i r de R o b e r t s a u , K i k i t s k i , D e B r e d a , T î r z i u d e B u c u r e ş t i sîn t cel e m a i p u ţ i n b o g a t e î n zaharuri , valorile c o n ţ i n u t u l u i l o r p r o c e n t u a l n e a t i n g î n d 1 0 % . M a j o r i t a t e a soiurilo r s t u d i a t e s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n n i v e l m e d i u d e a c u m u l a r e a zaharurilor. î n t r - a d e v ă r 6 5 , 2 % d i n t re soiur i a u c o n ţ i n u t u l c u p r i n s î n t r e 1 0 ş i 11,5 0 g % . Soiurile R e l i a b l e , T r a n d a f i r ii tîrzu , Şala h ş i M u n d sîn t cel e m a i v a l o r o a s e di n p u n c t u l d e v e d e r e a l nivelulu i d e a c u m u l a r e a zaharurilor . C e r c e t ă t o r i i d e l a G r ă d i n a b o t a n i c ă d i n I a l t a , a u s t a b i b t c ă zaharuril e di n cais e m a i conţin dextrin ă (0,23—1,72% ) ş i cantităţ i mic i d e inubn ă ş i amidon . Aciditatea. A c i z ü p r e d o m i n a n ţ i î n cais e sîn t a c i d u l c i t r i c ş i a c i d u l m a b c . S- a i d e n t i f i c a t d e a s e m e n e a p r e z e n ţa a c i d u l u i f o r m ic ş i a a c i d u l u i v a l e r i a n i c , c a re s e g ă s e s c în star e c o m b i n a t ă , în c a n t i t ă ţ i m i c i ş i m a i ale s s u b f o r m ă d e esteri .

о p

i

пцгшс ицоээу; I960 1949 1951 1964 1949 1950 1950 1951 1952 1964

Budeşli

Bucureşti Bucureşti Greaca

Bucureşti Bucureşti Moara Domneasc a Bucureşti Bucureşl i Greaca

De Tirnav e

Falcă roşi e

Luizet

De Copăcen i

Greaca

1949 1953 1959 1964

Bucureşti

aba

De Bred a

s

86,40 79,40 85,87 82,80 85,90 85,85

90,20 84,30

«0,79

86,80 87,60 87,04

87,50 84,60 85,20 84,20 84,30 83,90 85,88 86,67 87,80 86,18 86,98

j a r o r L3J]3s

83,77

10,30 13,30 9,60 12,00 9,20 12,02

8,70 11,80 11,09

10.29

7,54

9,90 8,89 8,53 9,81

9,90 9,70 12,50 11,80 11,80 12,70 10,44 8,40 10,41 10,67 10,94

10,81

1

0,85 0,56 0,77 0,73 1,43 0,92

1,30 1,16 1,08

1,58

0,93

1,03 1,25 1,33 1,14

1,15 1,39 1,23 1,00 1,86 1,74 1,26 1,69 1,45 1,12 1,18

1,09

6

Graţiqţcg

5

) cijsul qqa(

1949 1950 1951 1951 1951 1952 1954 1954 1955 1957 1964

S a 9 ce Mj I S .2

Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Săftica Bucureşti Bucureşti Greaca

S 0,10 0,03

0,046

-

0,27

0,03 0,04 0,05 0,04

0,26 0,09 0.14 0,12 0,07 0,06

-

0,05

7

GJKOJJUX

Cel ma i bu n d e Ungaria

s ~ оя " I

1

0,45 0,45 0,10 0,40

0,62 0,59

0,62

0,36 0,40

0,62 0,43 0,82 0,49 0,46 0,50 0,55 0,45

0,88

0,76

-

8

GUlfCGb

1964

Ы S

1,13 1,40

1,32 1 on

0,88 0,79

1,12

1,25 1,50 1,05

1,21 0,73 0,86 0,90 1.14

0,80

0,92 0.86 0,93 0,84 0,89

1,15

o1

GUIGfO.lb

Greaca

L.

в ев U

1

0,48 0,45 0 73 0,67 0,46 0,63

0,34 0,65

0,62

0,59 0,49 0,85

0,35 0,49 0,58 0,60 0,66 0,63

0,59

0,37 0,58 0,56

0,28

0,75

ю !

1

9,12

5,40 16,80 10,00

13,12

7,76

14,6 11,25 9,92

10,6 9,4

19,8

15,0

13,0

12,2

12,00

И

1

23,7 85 Iii,4 6,4 13.1

12.1

6,7 10,1 10 26

6,58

7,65

8,60

9,61 7,10

9,27

8,00 6,9 10,1 11,8 6,3 7,3 8,28 4,96

9,91

12

1

66,4 56,6

64,4 86,4 56 5

36,80 62,80

52,8 49,6

52,1

59,2 63,3 62,8 64,4 56,48 53,32

61,6

50,00

64,92

13

N

Blanchet

I а G[3LGUÏJU Gfugrgpnz

4

œ

1

0

3

°\ ёШ C i p . I 0 C 2 3 JCICV

2

-lgug aeLaoja.i/

i

? o |зск gcireg

1

M

Localitatea

a rt я

Soiul

1

în grame la 100 g substanţă proaspăt ă

Georgeta Enăchesc u Iuliana Pândel e

I n i i , m . 1 Pândel e

Iuliana Pândel e

Elisabeta Panai t

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândele

14

Analizat de :

44

87,81 83,44

1957 1964 1958 1959

Bucureşti Greaca Budeşti

Budeşti

Greaca

Budeşti

Greaca

Bucureşti Bănesa Bucureşti Bucureşti Mărculeşti

Greaca

Royal

Souvenir d e Robertsa u

Şalah

Timpuriu d e Ara d

Tivoli

Tlrziu d e Bucureşt i

Trandafirii Urzi i 1964

1950 1950 1951 1959 1959

1964

1959

1954

82,52

1964

Greaca

Reliable

85,36

84,90 81,65 80,70 87,18 87,47

-

86,64

85,84

90,30

83,32

1958

Cernavodă

Précoce d e Boulbo n

-

1958

Cernavodă

Précoce d e Monplaisi r

11,54

9,40 9,18 11,80 9,06 8,71

10,62

10,17

11,38

7,12

10,67 10,17 7,53

13,77

10,22

10,47

9,97 10,69 9,08 13.13

82,57 85,72 85,05 85,25

Bucureşti Bucureşti Bucureşti Greaca

1950 1957 1959 1964

Paviot

9,09

86,22

1954

Bucureşti

Nikitski

0,22 0,24 0,05 0,18 0,21 0,22 0,09 0,05

2,00 2,22 1,93 1,43 1,35 1,58 1,22 0,60

1,59

0,77 0,63 1,24 0,75 0,89

1,42

0,09

0,05 0,05

0,07

0,15

0,07 0,04 0,06

1,85 1,33 1,02 1,35

1,20

0,04

0,04

0,03

0,04

7

0,98

0,94

10,41

87,19

1964

Greaca

New Perfectio n

0,75

11,06

84,97

1964

Greaca

Mund

1,29

10,16

87,63

6

5

1964

4

3

Greaca

2

Mari d e Cena d

1

0.48 0,30 0,58 0,45 0,51

1,32

1,02 1,45 0,90 1,04

0,90

1,31

0,48

1,40

1,40 1,26 1,14

1,29

0,98

-

0,96 0,88 1,29 1,16

1,38

1,09

1,24

1.41

9

0,58

0,47

0,48

-

0,55

0,61

0,51 0,44 0,50

. 0 ,34

-

8

0,65

0,48 0,64 0,93 0,72 0,70

0,52

0,73

0,65

0,90 0,83 0,70

0,86

0,79

0,64 0,64 0,86 0,65

0.41

0,66

0,76

0,50

10

9,1

14,02 14,45

12,80 20,0

15,03

20,00

-

11,0 9,76

17,92

Щ-

17,6 17,4 12,7 11,8

-

j

7,25

12,2 14,5 9,5

7,47

8,47

18,96

5,83

7,35 4,76

58,6

64,4 73,4 77,2

56,64

66,2

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e Georgeta Enăchesc u Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Elisabeta Panai t

Iuliana Pândel e

Elisabeta Panai t

Iuliana Pândel e Iuliana Pândel e Elisabeta Panai t

Iuliana Pândel e

7,13

Elisabeta Panai t

Georgeta Enăchesc u Iuliana Pândel e Iuliana Pândel e Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Elisabeta Panai t 69,92

59,0

69,1

55,12

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

14

4,60

5,23

9,72

9,27

51,24

11,07

8,32

60,12!

1 1,7 4

11,68

49,5

13

7,87

12

8,64

11

45

4«

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

A c i z i i organic i şi săruril e l o r sîn t l o c a l i z a ţ i în specia l în v a c u o l e l e celulelor , u n de s e găsesc în star e d i z o l v a t ă . E e p a r t i ţ i a acizilor , c a ş i a c e e a a zaharurilor , n u est e u n i f o r m ă î n celulel e aceluiaşi fruct . B e g i u n i l e periferic e al e fructului , e x p u s e lumini i ş i radiaţiilo r solare , sînt , î n general, m a i sărac e î n a c i d i t a t e d e c î t părţil e c e n t r a l e di n juru l sîmburelui . E s t e dec i o repar tiţie invers ă d e c î t l a zaharuri , l a car e c o n ţ i n u t u l regiunilo r periferic e est e ne t superio r faţ ă d e a l c e l o r centrale . î n c a d r u l l i m i t e l o r d e v a r i a ţ i e î n a c i d i t a t e al e soiurilo r a n a b z a t e (0,6 0 — 2 , 0 0 % ), soiu l Şalah are , c o n ţ i n u t u l ce l m ai s c ă z u t , ia r soiu l P r é c o ce d e B o u l b o n c o n ţ i n u t u l ce l m a i ridicat . Soiurile E e l i a b l e , Trandafiri i tîrzu , D e T î r n a v e , E o y a l ş i T i v o l i s e situeaz ă d e a s e m e n e a către l i m i t a superioar ă a c o n ţ i n u t u l u i î n a c i d i t a t e . A c i d i t a t e a c o r e l a t ă c u c o n ţ i n u t u l î n zaharur i c o n t r i b u i e î n m a r e m ă s u r ă l a apreciere a însuşirilor g u s t a t i v e al e fructelor . Soiurile l a c a r e a c i d i t a t e a f o a r t e r i d i c a t ă est e c o r e l a t ă c u u n c o n ţ i n u t d e asemene a f o a r t e r i d i c a t î n zaharuri , c a d e e x e m p l u la soiu l E e b a b l e, sînt superioar e di n p u n c t u l d e v e d e re al însuşirilo r g u s t a t i v e , r a p o r t u l zahă r / a c i d i t a te integrîndu-s e î n b m i t e l e v a l o r i l o r c o r e s p u n z ă t o a r e soiurilo r c u însuşir i g u s t a t i v e e c h i b b r a t e . Soiurile l a car e a c u m u l a r e a zaharurilo r ş i a acidităţi i n u s e realizeaz ă l a n i v e l e c a p a b i l e să d e t e r m i n e u n r a p o r t f a v o r a b i l zahă r / a c i d i t a t e, d e c i a c i d i t a t e a r i d i c a t ă n u c o r e s p u n d e unu i c o n ţ i n u t s u f i c i e n t d e r i d i c a t î n zaharuri , c a d e e x e m p l u t i p u l P r é c o c e d e Monplaisir , sa u c o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n z a h a r u r i c o r e s p u n d e unei acidităţ i s c ă z u t e , d e t i p Şalah , sîn t m a i p u ţ i n apre ciate p e n t r u însuşiril e l o r g u s t a t i v e . E a p o r t u l f a v o r a b i l z a h ă r / a c i d i t a t e s e realizeaz ă î n d e o s e b i î n c a z u l u n o r a c u m u l ă r i m e d i i a zaharurilo r ş i a a c i d i t ă ţ i i , c o m p o n e n t e , h o t ă r î t o a re î n d e t e r m i n a r e a însuşirilo r g u s t a t i v e al e fructelor. î n a c e a s t ă c a t e g o r i e s e situeaz ă soiu l Ce l m ai b u n d e U n g a r i a . Taninurile. Caisel e c o n ţ in t a n i n u ri d i n g r u p a taninurilo r c a t e c h i m i c e — f l o b e t a n i n u r i l o r , t a n i n u r i p o b m e r i z a t e , p u ţ i n s o l u b i l e . E l e sîn t g r e u h i d r o b z a b i l e ş i rezistent e l a a c ţ i u n e a enzimelor. C o n ţ i n u t u l î n taninuri a l fructelor v e r z i , n e c o a p te este r i d i c at ş i c o n t r i b u ie în m a re m ă s u r ă la d e t e r m i n a r e a g u s t u l u i astringent , p a r t i c u l a r a l a c e s t o r a . î n cursu l p r o c e s u l u i d e m a t u r a r e a fructelor , c o n ţ i n u t u l î n taninur i s c a d e , a j u n g î n d l a nivelu l specifi c soiului , car e c o r e l a t c u zaharurile ş i a c i d i t a t e a c o r e s p u n z ă t o a r e , l a m o m e n t u l m a t u r ă r i i , d e t e r m i n ă însuşiril e gusta t i v e al e fiecăru i so i î n p a r t e . T a n i n u r i l e s e găses c î n v a c u o l e , î n star e d i z o l v a t ă , f o r m î n d p s e u d o s o l u ţ i i sau, c î t e o d a t ă , în c e l u l e de f o r m e speciale . P r e z e n ţa a c e s t o r celul e s e p o a t e e v i d e n ţ i a pri n diferit e reacţi i spe cifice d e c o l o r ă r i ş i p r e c i p i t a r e . C o n ţ i n u t u l î n taninur i a l diferitelo r soiur i analizat e v a r i a z ă într e l i m i t e largi , ş i a n u m e d e l a : 0 , 0 3 % , c o n ţ i n u t c o r e s p u n z ă t o r soiulu i M u n d , l a 0,2 7 %, c o n ţ i n ut c o r e s p u n z ă t o r soiulu i D e Tîrnave . Substanţele pectice. D i n ansamblu l acesto r compuş i complecşi , d e natur ă coloidală , o importanţă deosebit ă prezint ă pectinel e ş i pectozele . Pectozele (protopectinele) , împreun ă c u celuloz a alcătuies c u n c o m p l e x pectozo-celu l o z i c , c o n s t i t u e n t d e b a z ă a l p e r e ţ i l o r celulari . P r o t o p e c t i n e l e s e găses c î n c a n t i t a t e m a r e î n fructele n e c o a p t e ş i p e m ă s u r ă c e m a t u r a r e a a v a n s e a z ă ar e l o c t r a n s f o r m a r e a l o r î n p e c t i n e . P e c t i n e l e a u u n r o l î n s e m n a t î n p r e l u c r a r e a t e h n o l o g i c ă a f r u c t e l o r , d a t o r i t ă însuşiri i lor c a r a c t e r i s t i c e d e a f o r m a gelur i î n p r e z e n ţ a u n o r a n u m i t e c a n t i t ă ţ i d e zaharuri , aciz i o r g a nici ş i apă . A c e a s t a însuşir e est e d e m a r e i m p o r t a n ţ ă l a preparare a j e l e n i i l o r , g e m u r i l o r e t c .

C O M P O Z I Ţ I A CHIMIC

AA

CAISELO

R

47

L i m i t e l e d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i î n s u b s t a n ţ e p e c t i c e sîn t restrîns e ( 0 , 3 4 — 0 , 6 5 g % ). D i n t r e soiuril e analizate , soiu l N i k i t s k i s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n c o n ţ i n u t u l ce l m a i s c ă z u t in s u b s t a n ţ e p e c t i c e , ia r soiuril e D e B r e d a , D e T î r n a v e , P r é c o c e d e M o n p l a i s i r , F a l c ă roşie ş i Ce l m a i b u n d e U n g a r i a pri n c o n ţ i n u t u l ce l m a i r i d i c a t . Soiurile D e B r e d a , F a l c ă B o ş i e , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , P r é c o c e d e M o n p l a i s i r , D e T î r n a v e , l a c a r e c o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e p e c t i c e este a s o c i a t c u u n c o n ţ i n u t d e a s e m e n e a r i d i c a t î n a c i d i t a t e ş i zaharuri , sîn t cel e m a i i n d i c a t e p e n t r u p r e l u c r ă r i t e h n o l o g i c e , asigurîn d p r o d u s e d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă ( g e m u r i , jeleuri , m a r m e l a d e e t c . ) . Substanţele proteice.

Ampbtudine

a d e v a r i a ţ i e p e n t r u a c e s t c o m p o n e n t este m a r e (0,8 3 —

1 , 4 1 % ) . S o i u l F a l c ă roşi e s e situeaz ă l a l i m i t a inferioară , ia r soiu l M a ri d e C e n a d l a c e a supe r i o a r ă , fiin d u r m a t d e S o u v e n i r d e B o b e r t s a u , N i k i t s k i , Şalah , Trandafiri i tîrzii , B e l i a b l e , D e Breda , B o y a l ş i Luizet . Soiurile c u c o n ţ i n u t r i d i c a t î n p r o t e i n e sîn t m u l t m a i f r e c v e n t e d e c î t cel e c u c o n ţ i n u t scăzut. Substanţele minerale.

Su

b r a p o r t u l a c u m u l ă r i i s u b s t a n ţ e l o r m i n e r a l e , caisel e d e p ă ş e s c

s i m ţ i t o r celelalt e s p e c n d i n g r u p a s î m b u r o a s e l o r . A c e a s t ă g r u p ă l a r î n d u l e i s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n c o n ţ i n u t m a i r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e m i n e r a l e faţ ă d e s e m i n ţ o a s e . I n c a d r u l urnitelo r d e v a r i a ţ i e d e l a (0,4 1 l a 0,8 0 g % ) , f r e c v e n ţ a s o i u r i l o r este m u l t m a i mare l a conţinutu l medi u ş i m a x i m î n substanţ e minerale . Soiurile B e l i a b l e , B o y a l , P r é c o c e de B o u l b o n , M u n d, B l a n c h e t , Şala h ş i P a v i o t sîn t c e l e mai bogat e î n substanţ e minerale . Cele m a i s ă r a c e sîn t soiuril e N i k i t s k i , F a l c ă B o ş i e ş i M a r i d e C e n a d . C o m p o z i ţ i a c h i m i c ă a cenuşi i p u l p e i c a i s e l o r est e u r m ă t o a r e a : K 0

%

Na 0 о/ /0

/0

55,35

2,34

2,G0

2

CaO

2

№

MgO

rv»o

%

%

2,57

0,55

3

P A

%

9,21

SO,

%

%

Cl о/ /о

1,14

3,98

0,45

SijO„

O x i d u l d e potasi u reprezint ă pest e 5 0 % di n substanţel e mineral e total e existent e î n p u l p a caiselor , ia r o x i d u l d e s o d i u n u m a i 2 , 3 4 % . C o n ţ i n u t u l î n fosfo r ( c a p e n t a o x i d d e f o s f o r ) u r m e a z ă , c a v a l o a r e , d u p ă p o t a s i u ş i repre zintă a p r o x i m a t i v 9 % . V a l o r i l e c o r e s p u n z ă t o a r e c o n ţ i n u t u l u i î n o x i d d e c a l c i u ş i o x i d d e m a g n e z i u sîn t p r a c t i c egale î n t r e el e ş i f o a r t e a p r o p i a t e d e c o n ţ i n u t u l î n o x i d d e s o d i u , c u p r i n s e î n t r e 2 ş i 3 % . Celuloza. î

n c a d r u l l i m i t e l o r d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i î n c e l u l o z ă ( 0 , 4 3 — 0 , 7 3 g % ),

soiul L u i z e t s e situeaz ă l a b m i t a inferioară , ia r soiu l D e B r e d a l a c e a s u p e r i o a r ă . C o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n c e l u l o z ă c o n t r i b u i e l a asigurare a une i rezistenţ e s p o r i t e l a t r a n s p o r t a fructelor , e l e m e n t h o t ă r î t o r î n m e n ţ i n e r e a aspectulu i c o m e r c i a l a l f r u c t e l o r d e l a l o c u l d e p r o d u c ţ i e l a ce l d e c o n s u m . Acidul ascorbic

(Vitamina

C).

V i t a m i n a С e x i s t ă î n ţesuturil e v e g e t a l e n u n u m a i s u b

formă d e aci d ascorbic , c i su b form ă d e aci d dehidroascorbic , precum ş i î n form ă combinat ă cu proteinel e (ascorbigen) . Sistemul a c i d a s c o r b i c — a c id d e h i d r o a s c o r b i c i n t e r v i n e î n p r o c e s e l e d e o x i d o r e d u c e r e d i n p l a n t e ş i Sndepbneşt e ş i alt e funcţi i b i o l o g i c e . A c i d u l d e h i d r o a s c o r b i c are aceeaş i acţiune , a n t i s c o r b u t i c ă c a ş i a c i d u l a s c o r b i c . D e a c e e a prin v i t a m i n a С t o t a l ă s e înţeleg e s u m a a c i d a s c o r b i c + a c i d d e h i d r o a s c o r b i c . I n fructel e d e cais , c e a m a i m a r e c a n t i t a t e d e a c i d a s c o r b i c s e găseşt e î n p r o t o p l a s m a i c i u l e l o r.

ORIGINEA S I PROPRIETĂŢIL E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

48

S-a c o n s t a t a t p e b a z ă d e d a t e a n a b t i c e c ă c o n ţ i n u t u l p r o c e n t u a l î n aci d a s c o r b i c s c a d e d e l a periferi a fructulu i cătr e c e n t r u ş i c ă z o n e l e cel e m a i p i g m e n t a t e al e fructulu i sîn t ş i cel e mai b o g a t e î n a c i d a s c o r b i c . î n aceast ă p r i v i n ţ ă e x i s t ă o corelaţi e d i r e c t ă c u variaţi a c o n ţ i n u tului î n z a h a r u r i . î n l e g ă t u r ă c u v a r i a ţ i a c o n ţ i n u t u l u i î n aci d a s c o r b i c al caiselor , în f u n c ţ i e d e p o z i ţ i a l o r p e p o m , s- a c o n s t a t a t c ă fructel e situat e spr e e x t r e m i t a t e a r a m u r i l o r şi , î n general , ma i b i n e l u m i n a t e ş i e x p u s e radiaţiilo r solar e sîn t m a i b o g a t e î n v i t a m i n a С d e c î t cel e u m b r i t e . Caisele ş i piersicile sînt speciil e cele m a i b o g a t e î n a c i d a s c o r b i c din g r u p a s î m b u r o a s e l o r . C o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n a c i d a s c o r b i c c o n s t i t u i e u n criteri u d e b a z ă î n alegere a soiurilor d e c a i s car e u r m e a z ă a f i r ă s p î n d i t e p e scar ă larg ă î n cultură , p r e c u m ş i î n alegere a g e n i t o r i l o r în c r e a r e a d e soiur i n o i . D i n a c e a s t ă c a u z ă i d e n t i f i c a r e a soiurilo r celo r m a i b o g a t e î n a c i d a s c o r b i c , î n c o n d i ţ i i p e d o c b m a t i c e b i n e d e f i n i t e , a c o n s t i t u i t u n o b i e c t i v i m p o r t a n t î n studiu l soiurilo r c u l t i v a t e în ţ a r a n o a s t r ă . î n c a d r u l l i m i t e l o r d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i p r o c e n t u a l ( 7 , 7 0 — 2 0 , 0 0 m g % ) soiu l D e T î r n a v e s e c a r a c t e r i z e a z ă pri n c o n ţ i n u t u l ce l ma i s c ă z u t î n a c i d a s c o r b i c , ia r soiu l Şala h pri n conţinutul ce l ma i ridicat . D i n analiz a t a b l o u l u i nr . 9 s e constat ă c ă acidu l a s c o r b i c prezint ă o mar e va riaţie î n f u n c ţ i e d o soi , î n c a d r u l s p e c i e i . L a l i m i t a s u p e r i o a r ă a a c u m u l ă r i i acidulu i a s c o r b i c se situeaz ă s o i u r i l e Şala h ( 2 0 , 0 0 % ) , R e l i a b l e ( 1 7 , 9 2 % ) , T î r z i u d e B u c u r e ş t i (15,3 1 % ), P a v i o t ( 1 4 , 9 0 % ) ş i Cel m ai b u n d e u n g a r i a (13,43%). C o n ţ i n u t u l î n a c i d a s c o r b i c r e p r e z i n tă u n c a r a c t e r d e soi , d ar variaţiil e î n j u r ul nivelulu i specific d e a c u m u l a r e a u l o c ca u r m a r e a influenţe i c o n d i ţ i i l o r de m e d i u , c a r e p o t f i m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n f a v o r a b i l e a c u m u l ă r i i acestu i c o m p o n e n t . D e p e n d e n ţ a n i v e l u l u i d e a c u m u l a r e a a c i d u l u i a s c o r b i c d e c o n d i ţ i i l e d e m e d i u reies e î n m o d e v i d e n t d i n c o m p a r a r e a v a l o r i l o r c o r e s p u n z ă t o a r e analizări i unu i aceluiaş i so i i u c a d r u l m a i m u l t o r r e c o l t e ş i î n regiun i d i f e r i t e . Provitamina A. D i n t r e fructel e s p e c i i l o r p o m i c o l e c u l t i v a t e î n ţ a r a n o a s t r ă , caisel e sîn t c e l e m a i b o g a t e î n p r o v i t a m i n a A , fiin d a p r e c i a t e c a d e o s e b i t d e v a l o r o a s e ş i di n a c e s t p u n c t de vedere . D e t e r m i n ă r i l e e f e c t u a t e d e l u l i a n a P â n d e l e î n s c o p u l stabibri i naturii , a r a p o r turilor c a n t i t a t i v e ş i a c o n ţ i n u t u l u i p r o c e n t u a l t o t a l î n p i g m e n ţ i b i o l o g i c a c t i v i , existenţ i în p r i n c i p a l e l e soiur i d e cai s c u l t i v a t e î n ţ a r a n o a s t r ă a u sco s î n e v i d e n ţ ă c ă e x i s t ă variaţi i c o n s i d e r a b i l e î n f u n c ţ i e d e s p e c i f i c u l fiecăru i soi . Se e v i d e n ţ i a z ă soiu l L u i z e t a l c ă r u i c o n ţ i n u t p r o c e n t u a l , e x p r i m â t î u p r o v i t a m i n a A (ß c a r o t e n ) a a t i n s 4,2 3 m g % . Soiurile lar g r ă s p î n d i t e î n c u l t u r ă c a : T î r z i u d e B u c u r e ş t i (4,1 0 m g % ) , F a l c ă roşi e (3,41 m g % ) , Ce l m ai b u n d e U n g a r i a (3,1 7 m g %) şi P a v i o t (3,0 8 m g %) p r in n i v e l u l l o r ridica t de acumular e a provitamine i A s e p o t consider a d e asemene a c a deosebi t d e valoroase . Caisele sîn t f o a r t e v a l o r o a s e ca surs ă d e v i t a m i n ă A , a t ît î n c a z u l c o n s u m ă m l o r î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i s u b f o r m ă d e p r o d u se p r e l u c r a t e, d e o a r e c e c o n ţ i n u t ul iniţia l î n p r o v i t a m i na A se m e n ţ i n e a p r o a p e i n t e g r a l î n c a z u l p r e l u c r ă r i l o r t e h n o l o g i c e j u d i c i o s c o n d u s e . Substanţele aromate.

P a r f u m u l p l ă c u t ş i g u s t u l a r o m a t specifi c caiselo r est e c o n d i ţ i o n a t

d e p r e z e n ţ a u n o r s u b s t a n ţ e v o l a t i l e ş i f o a r t e a c t i v e , c a r e p o t f i uşo r p e r c e p u t e , c u t o a t e c ă sînt p r e z e n t e î n f r u c t î n c a n t i t ă ţ i f o a r t e m i c i .

PROPRIETĂŢILE TEHNOLOGIC E A L E CAISELO R

19

A c e s t e esenţ e o d o r a n t e sîn t a m e s t e c u r i c o m p l e x e , a l c ă t u i t e , î n g e n e r a l , d i n uleiur i ete rice ş i d i n diferiţ i esteri . î n d o z e m a r i el e au a c ţ i u n e b a c t e r i c i d ă sau t o x i c ă . E l e s e d i f e r e n ţ i a z ă atît p r i n c o m p o z i ţ i a l o r c h i m i c ă , c it ş i pri n p r o p r i e t ă ţ i l e fizice , ş i a n u m e : d e n s i t a t e, i n d i c e d e refracţie, s o l u b ü i t a t e

, rotaţi e p o l a r i m e t r i c ă e t c .

P r e d o m i n a n ţ i î n cai s sîn t ester i a i linalolulu i c u acizi i : f o r m i c , a c e t i c , v a l e r i a n i c ş i с а р г Ш с , ia r î n c a n t i t ă ţ i m a i m i c i s e g ă s e s c ş i ester i a i a c i d u l u i salicilic . A c e t a l d e h i d a e s t e p r e z e n t ă î n cais e î n c a n t i t ă ţ i c o n s i d e r a b d e , î n t i m p c e d i n t r - o a l t ă a l d e h i d ă s p e c i f i c ă , c u g r e u t a t e m o l e c u l a r ă m a r e, n u s-a u p u t u t e v i d e n ţ i a d e c î t c a n t i t ă ţ i m i c i , p r e c u m ş i u n ule i e t e r i c , d e a s e m e n e a specific , c a r e , deş i p r e z e n t î n c a n t i t ă ţ i f o a r t e m i c i (0,0007%), contribui e î n măsur ă apreciabil ă l a determinare a arome i puternic e a fructelor . Calităţile fructelo r pentr u c o n s u m u l î n slar e p r o a s p ă t ă . C o n d i ţ i i l e p e c a r e t r e b u i e s ă l e î n d e p l i n e a s c ă f r u c t e l e p e n t r u a c o r e s p u n d e c e r i n ţ e l or c o n s u m u l u i în s t a r e p r o a s p ă t ă sîn t ur mătoarele : — f r u c t e l e t r e b u i e s ă fi e m a r i , f r u m o a s e , d e f o r m ă c î t m a i r e g u l a t ă ş i c u o p i g m e n t a ţ i e intensă ş i plăcut ă ; — pulp a f r u c t e l o r t r e b u i e s ă fie fină, s u c u l e n t ă , a r o m a t ă ş i cu g u s t p l ă c u t , r e z u l t a t d i n t r - o justă p r o p o r ţ i o n a r e a c o m p o n e n t e l o r h o t ă r î t o a r e î n d e t e r m i n a r e a însuşirilo r g u s t a t i v e al e fructului, ş i a n u m e zaharurile , a c i d i t a t e a ş i t a n i n u r i l e ; — p u l p a t r e b u i e s ă fi e n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; — f r u c t e l e t r e b u i e s ă a i b ă r e z i s t e n ţ ă l a t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e , o însuşir e d e b a z ă p e n t r u valorificarea lo r î n b u n e condiţii . Rolul ş i i m p o r t a n ţ a c a i s e l o r î n a l i m e n t a ţ i e . I m p o r t a n ţ a c a i s e l o r î n a b m e n t a ţ i e s e d a t o reşte î n s u ş i r u o r l o r d i e t e t i c e s u p e r i o a r e , d e t e r m i n a t e , î n s p e c i a l , d e c o n ţ i n u t u l î n v i t a m i n e şi s u b s t a n ţ e m i n e r a l e . V a l o a r e a e n e r g e t i c ă , e x p r i m a t ă î n c a l o r i i , este î n g e n e r a l d e s t u l d e s c ă z u t ă d i n c a u z a c o n ţinutului r i d i c a t î n a p ă . Caisel e deş i n u c o n s t i t u i e u n a l i m e n t d e b a z ă sîn t t o t u ş i u n a d a o s f o a r t e uti l l a r a ţ i a a U m e n t a r ă z i l n i c ă . D i n p u n c t d e v e d e r e i g i e n i c ş i t e r a p e u t i c , caisel e s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n u r m ă t o a r e l e acţiuni pozitiv e asupr a organismulu i : — acţiun e remineralizant ă ; — a c ţ i u n e d i u r e t i c ă , d e t e r m i n a t ă d e a b u n d e n ţ a d e a p ă ş i sărur i m i n e r a l e (î n s p e c i a l săruri d e p o t a s i u ) ; — acţiun e laxativ ă datorit ă celulozei , acizüo r ş i substanţelo r pectic e ; — a c ţ i u n e a l c a b n i z a n t ă , d e o s e b i t d e i m p o r t a n t ă p e n t r u m e n ţ i n e r e a e c h ü i b r u l u i alcali n în sîngel e ş i ţesuturil e o r g a n i s m u l u i ş i car e c o n t r i b u i e î n m o d f a v o r a b i l l a r e d u c e r e a a c i d i t ă ţ i i rezultate d i n t r - o a l i m e n t a ţ i e p r e a b o g a t ă î n c a r n e ş i p r o d u s e f ă i n o a s e . A v a n t a j e l e i n d i s c u t a b i l e ale u n e i a l i m e n t a ţ i i b o g a t e în f r u c t e e x p b c ă d e c e în m a j o r i t a t e a ţărilor c u p o m i c u l t u r ă a v a n s a t ă , c o n s u m u l d e f r u c t e p e l o c u i t o r a c r e s c u t s i m ţ i t o r . Soiuri d c cai s valoroas e biochimic . î n b a z a anaUzări i ş i a caracterizări i b i o c h i m i c e a p r i n c i p a l e l o r soiur i d e cai s c u l t i v a t e î n ţ a r a n o a s t r ă , r e z u l t ă c a v a l o r o a s e u r m ă t o a r e l e soiur i : Cel m a i b u n d e U n g a r i a , L u i z e t , E e l i a b l e , D e B r e d a , P a v i o t , Şalah , T r a n d a f i r i i tîrzii . Proprietăţile tehnologic e al e caiselo r C o n s t i t u ţ i a a n a t o m i c ă , r a p o r t u l d i n t r e c o m p o n e n t e l e solubUe şi i n s o l u b i l e ale s u b s t a n ţ e i u s c a t e , c o m p o r t a r e a f r u c t e l o r d u p ă r e c o l t a r e sîn t principali i f a c t o r i c a r e d e f i n e s c v a l o a r e a t e h n o l o g i c ă a caiselor . 4 - 0 . 1 »

50

ORIGINEA Ş I PROPRIETĂŢIL E BIOLOGIC E A L E CAISULU I

P r i n c o n ţ i n u t u l lo r î n v i t a m i n e , zaharuri , p e c t i n e , t a n o i d e , acizi , sărur i mineral e şi , î n special, î n aşa-numitel e m i c r o n u t r i e n t e ( m i c r o e l e m e n t e ) ş i caisele , c a orişic e fruct , îş i e v i d e n ţiază calităţil e g u s t a t i v e î n g r a d u l ce l m a i înal t c î n d sîn t c o n s u m a t e i n stare proaspătă. Soiurile d e cais e ajun g l a m a t u r i t a t e , s e r e c o l t e a z ă ş i s e da u î n c o n s u m p e o p e r i o a d ă d e t i m p car e n u depăşeşt e 3 0 d e zile . S t r u c t u r a fructelo r d u c e îns ă l a o deprecier e calitati v foart e intensă. P e n t r u a n u iros i o p r o d u c ţ i e p o m i c o l ă aş a d e v a l o r o a s ă , caisel e s e foloses c î n stare proaspătă (fruct e c a atare , c o c k t a i l d e f r u c t e ) , parţial transformate (pentr u uscat , c o m p o t , p u l p ă na turală, d u l c e a ţ ă , glasare , g e m ) ş i total transformate (pentr u m a r c , m a r m e l a d ă , nectar , pastă pistil ş i b ă u t u r i a l c o o b c e f e r m e n t a t e ) . Folosirea sîmburilor. P e n t r u utilizare a integral ă a caiselor , di n e n d o c a r p u l s î m b u r i l o r ( c a r e r e p r e z i n t ă 7 , 8 % di n g r e u t a t e a fructulu i întreg ) s e p o a t e o b ţ i n e u n f o a r t e b u n c ă r b u n e a c t i v , ia r d i n s e m i n ţ e (car e c o n s t i t u i e 2 3 — 2 5 % di n g r e u t a t e a t o t a l ă a s î m b u r i l o r ) s e o b ţ i n e cel p u ţ i n 3 0 % ulei , care-ş i găseşt e o larg ă î n t r e b u i n ţ a r e î n industri a c o s m e t i c ă , industri a ali m e n t a r ă e t c . D i n t u r t e l e r ă m a s e d e l a e x t r a g e r e a uleiulu i di n seminţel e d e cai s s e o b ţ i n e aldehida benzoică , glucoza ş i aci d cianhidric . Eeziduu l răma s conţin e aproximativ , î n medi e 3 0 % s u b s t a n ţ e proteice , 4 0 % extractiv e neazotate , 1 2 % grăsime brut ă ş i numa i 7 — 8 % c e l u l o z ă b r u t ă . A c e s t r e z i d u u , d u p ă î n d e p ă r t a r e a a m i g d a l i n e i ş i a acidulu i c i a n h i d r i c , p o a t e l i folosit c a m a t e r i e p r i m ă l a p r e p a r a r e a m a c a r o a n e l o r , m a r ţ i p a m u u i ş i a diferit e alt e p n dus e d e c o f e t ă r i e sa u c a fura j c o n c e n t r a t l a hrănire a a n i m a l e l o r .

OBIECTIVE PENTR U AMELIORARE A SOIURILO R D E CAI S CULTIVATE Î N ŢAR A NOASTR Ă

N u m ă r u l soiurilo r de cais în c a d r u l s o r t i m e n t e l o r d i n ţar a n o a s t r ă e s t e î n c ă f o a r t e r e d u s . Soiurile, î n m a j o r i t a t e a l o r d e p r o v e n i e n ţ ă străină , ne f u nd a d a p t a t e suficien t la c o n d i ţ i i l e p e d oc l i m a t i c e d e l a n o i , sufer ă a n d e a n p a g u b e serioase , p r o v o c a t e d e g e r , d e b r u m e l e tîrz n d e p r i m ă v a r ă , d e pieire a p r e m a t u r ă a p o m i l o r , p r e c u m ş i d e a t a c u l b o l i l o r ş i d ă u n ă t o r i l o r . D i n s o r t i m e n t b p s e s c soiuri c u c o a c e r e a f o a r t e t i m p u r i e ş i f o a r t e tîrzi e a f r u c t e l o r , c e e a c e a t r a g e d u p ă sin e o p e r i o a dă s c u r t ă p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă a c a i s e l o r şi p o s i b i l i tăţi r e d u s e p e n t r u e x p o r t . Soiurile di n s o r t i m e n t e l e n o a s t r e sîn t sensibil e l a g e r ş i l a oscilaţiil e m a ri d e t e m p e r a t u r ă din t i m p u l iernii . D e a s e m e n e a , d u r a t a d e v i a ţ ă a p o m i l o r î n c a d r u l t u t u r o r s o i u r i l o r est e î n c ă f o a r t e m i c ă , n e d e p ă ş i n d v î r s t a m e d i e d e 2 0 — 3 0 d e ani . P e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a s o r t i m e n t u l u i a c t u a l d e cai s sîn t n e c e s a r e creare a d e no i soiur i şi a m e b o r a r e a c e l o r e x i s t e n t e . P r i n faptu l c ă a p r o a p e î n t o a t e b a z i n e l e p o m i c o l e d e l a n o i soiuril e d e cai s sufer ă d e g e r , se i m p u n e o b ţ i n e r e a d e no i soiur i c u r e p a u s u l d e i a r n ă p r e l u n g i t , r e z i s t e n t e d e c i l a î n g h e ţ u r i l e d e r e v e n i r e d i n p a r t e a a I l - a a ierni i ş i l a b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . A s e m e n e a soiur i a r f a c e c u l t u r a caisulu i d i n c î m p i a ţări i n o a s t r e m a i p u ţ i n r i s c a n t ă ş i m a i r e n t a b i l ă . E s t e n e c e s a r d e a s e m e n e a c a soiuril e c a r e s e v o r c r e a s ă i n t r e d e t i m p u r i u p e r o d ş i s ă p r o d u c ă r e g u l a t , î n fiecar e an , îns ă m o d e r a t , c a s ă n u fi e n e v o i e d e răritu l f r u c t e l o r . î n f l o r i r e a p r e a d e t i m p u r i u a caiselo r est e u n d e f e c t i m p o r t a n t a l s p e c i e i , c a r e a t r a g e d u p ă sin e c o m p r o m i t e r e a r e c o l t e l or în ani i c u b r u m e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . Creare a u n o r soiur i c u înflorir e tîrzi e sa u f o a r t e tîrzi e a r a v e a c a u r m a r e sporire a p r o d u c ţ i e i g l o b a l e d e caise . Soiurile d e cai s c u l t i v a t e î n ţar a n o a s t r ă sufer ă m u l t d e a t a c u l b o l i l o r c r i p t o g a m i c e : Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . şi Monilinia laxa (Aderh . et Euhl. ) Honey . Pagu b e l e p r o d u s e d e acest e b o b sîn t e x t r e m d e m a r i î n p l a n t a ţ i i l e u n d e p r i m ă v a r a s e înregis trează plo i ş i c e a ţ ă ; în u n e l e c a z u r i a t a c u l ЬоШо г r e s p e c t i v e , pe ling ă c o m p r o m i t e r e a r e c o l t e l o r, c o n t r i b u i e ş i l a d e b i b t a r e a t r e p t a t ă ş i c h i a r l a p i e i r e a p o m i l o r . Creare a d e soiur i n o i , i m u n e l a a c e s t e b o b , est e u n a di n p r o b l e m e l e p r i n c i p a l e al e a m e b o r ă r i i caisului . P e r i o a d a s c u r t ă î n c a r e ar e l o c m a t u r i t a t ea d e r e c o l t a r e a f r u c t e l o r (3 0 de zile) , p r e c u m şi diferenţ a foart e m i c ă car e e x i s t ă di n a c e s t p u n c t d e v e d e r e î n t r e soiur i f a c c a î n a c e a s t ă p e r i o a d ă s ă e x i s t e u n vîr f i m p o r t a n t d e m u n c ă ş i i m p o s i b i l i t a t e a d e a f i ţ i n u t e ma i m u l t t i m p în star e p r o a s p ă t ă . S e i m p u n e d e c i creare a u n o r soiur i d e cai s c u c o a c e r e a f o a r t e t i m p u r i e şi f o a r t e tîrzi e a fructelor , î n a ş a fe l c a p e r i o a d a m a t u r i t ă ţ i i d e r e c o l t a re a caiselo r s ă fi e eşalo n a t ă p e t i m p d e 4 5 — 6 5 de zile . Un a s e m e n e a s o r t i m e n t a r p e r m i t e r e d u c e r e a vîr f urilor d e m u n c ă şi a r î m b u n ă t ă ţ i a p r o v i z i o n a r e a cu f r u c te p r o a s p e t e a c o n s u m a t o r i l o r şi a industrie i a l i m e n t a r e .

52

OBIECTIVE PENTR U A M E L I O R A R E A SOIURILO R D E CAI S

î n v e d e r e a valorificări i integral e a p r o d u c ţ i e i d e cais e n u est e lipsit ă d e intere s ş i o b ţ i nerea u n o r soiur i c u m i e z u l s e m i n ţ e l o r d u l c e , a s e m ă n ă t o r c u acel a a l m i g d a l e l o r , m a i ale s pentru produs e d e cofetărie . P r i n faptu l că_î n c î m p i e , m a i ale s î n B ă r ă g a n ş i D o b r o g e a s e înregistreaz ă p a g u b e m a r i din c a u z a v î n t u r i l o r p u t e r n i c e , car e scutur ă fructel e ajuns e l a m a t u r i t a t e s e i m p u n e creare a u n o r soiur i c u fructel e prins e b i n e d e r a m u r i , dec i rezistent e l a c ă d e r e . P e l î n g ă acest e p r o b l e m e d e o r d i n general , î n p r o c e s u l ameliorări i soiurilo r d e cai s s e urmăreşte î n t o a t e cazuril e ş i m ă r i r e a d i m e n s i u n i l o r fructului , o b ţ i n e r e a u n o r fruct e c u forma , regulată, a v î n d cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i simetric e ş i c u l o a r e a p i e b ţ e i v i e , a t r ă g ă t o a r e ; se urmăreşt e d e a s e m e n e a o b ţ i n e r e a une i p u l p e f e r m e , fin e ş i suculente , c o l o r a t ă u n i f o r m ş i p l ă c u t , c u u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n zahă r ş i a r m o n i o s a c i d u l a t ă , c u a r o m ă p u t e r n i c ă ş i car e s ă n u s e brunific e la aer . î n t o a t e cazuril e s e c e r e c a fructel e s ă fi e rezis t ent e l a m a n i p u l a r e ş i t r a n s p o r t . O b ţ i n e r e a soiurilo r c u însuşirU e m e n ţ i o n a t e m a i su s s e p o a t e realiz a pri n hibridare a î n t r e soiur i ş i e d u c a r e a c o r e s p u n z ă t o a r e a hibrizilor . î n afar ă d e h i b r i d a r e a soiurilo r di n c a d r u l specie i Armeniaca vulgaris L a m . trebui e între prinsă ş i h i b r i d a r e a î n t r e a c e a s t ă s p e c i e ş i cel e di n Orientu l î n d e p ă r t a t c a : Armeniaca sibirica ( L . ) L a m . , Armeniaca davidiana Carr. , Armeniaca manshurica ( K o e h n e ) S k v o r t z . , Armeniaca mume S i e b . , Armeniaca ansu ( M a x . ) K o s t , ş i Armeniaca dasycarpa ( E h r h . ) Pers . î n v e d e r e a o b ţ i n e r i i u n o r soiur i c u c a r a c t e r e ş i însuşir i c u t o t u l d e o s e b i t e t r e b u i e între p r i n s ă ş i h i b r i d a r ea într e genuri , d e p i l d ă într e cai s ş i p r u n, î n t r e cai s ş i v i ş in e t c . JNTu t r e b u i e n e g l i j a t ă î n a c e s t s c o p nic i folosire a s î m b u r i l o r o b ţ i n u ţ i di n p o l e n i z a r e a n a t u r a l ă , liberă . î n a c e s t s c o p s e p o t folos i s î m b u r i i p r o v e n i ţ i d i n livezil e de l a n o i , p r e c u m ş i cei p r o v e n i ţ i di n alt e z o n e g e o g r a f i ce î n d e p ă r t a t e . î n u l t i m u l c a z p o a t e a v e a l o c o z d r u n c i n a r e p u t e r n i c ă a eredităţii , c e e a c e a r d u c e l a o b ţ i n e r e a u n o r f o r m e n o i , care , c u t i m p u l , s-a r a d a p t a m a i b i n e l a c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e di n ţar a n o a s t r ă . î n b v e z i l e d e l a n o i , unel e soiur i c u l t i v a t e n u m a i p o t f i c o n s i d e r a t e d e f a p t „ s o i u r i " , ci m a i m u l t p o p u l a ţ i i , al e c ă r o r f o r m e p o a r t ă însuşir i ş i c a r a c t e r e f o a r t e diferite . î n v e d e r e a e x t r a g e r i i di n acest e p o p u l a ţ i i a u n o r e b t e (soiuri ) v a l o r o a s e est e necesar ă apUcare a selecţie i c l o n a l e , a l e g î n d î n a c e s t s c o p e c o t i p u r ü e cel e m a i rezistent e l a g e r , c u înflorire a tîrzi e ş i c u p e r i o a d a d e m a t u r i t a t e a f r u c t e l o r cî t m a i t i m p u r i e sa u cî t m a i tîrzie , p r e c u m ş i acele a a căror p o m i a u o durat ă lung ă d e viaţă . M u n c a d e a m e l i o r a r e a s o i u r ü o r d e cai s întreprins ă î n u l t i m i i 1 5 an i î n cadru l I n s t i t u t u l u i d e cercetăr i a g r o n o m i c e , a p oi a I n s t i t u t u l u i centra l d e c e r c e t ă r i a g r o n o m i c e ş i a I n s t i t u t u l u i d e cercetăr i h o r t i v i t i c o l e s- a s o l d a t c u creare a unu i n u m ă r i m p o r t a n t d e hibriz i dintr e car e unii d e p e r s p e c t i v ă .

CLASIFICAREA SOIURILO R D E CAI S

Cu t o a t e e ă n u m ă r u l soiurilo r d e cai s d i n c u l t u r ă est e m u l t m a i m i c d e c î t a c e l a a l s o i u rilor d e m ă r , p ă r ş i a l celorlalt e specii , î n d e c u r s u l t i m p u l u i s- a c ă u t a t c a soiuril e d e cai s s ă se î n c a d r e z e î n a n u m i t e sistem e p o m o l o g i c e , c u ajutoru l c ă r o r a s ă p o a t ă f i u ş o r i d e n t i f i c a t e , recunoscute ş i determinate . P r i m a încercar e d e clasificar e a soiurilo r d e cai s o f a c e T o u r n e f o r t î n a n u l 1 7 0 0 , luînd c a b a z ă g u s t u l s e m i n ţ e i ( m i e z u l u i ) . D u pă a c e s t criteri u e l î m p a r t e soiuril e d e cai s î n d o u ă grupe : — c u miezu l dulc e ş i — c u miezu l amar . P e acelaş i p r i n c i p i u est e b a z a t ă ş i clasificare a f ă c u t ă d e С h r i s t î n a n u l 1 7 9 4 , c a r e î m p a r t e soiuril e d e cai s î n aceleaş i d o u ă g r u p e : c u s î m b u r e l e d u l c e ş i s î m b u r e l e a m a r . î n a n u l 1 8 3 1 , S o c i e t a t e a d e h o r t i c u l t u r a d i n L o n d r a p r o p u n e u n al t s i s t e m d e clasificar e a soiurilo r d e c a i s , l u î n d c a b a z ă : — d i m e n s i u n i l e flori i : m a r e sa u m i c ă ; — c u l o a r e a d e b a z ă a fructulu i : deschi s ( p a l ă ) , î n c h i s , p o r t o c a l i e , roşie , p u r p u r i e ; — s î m b u r e l e , c u p r i v i r e special ă l a s u d u r a d o r s a l ă , s p e c i f i c i n d u - s e d a c ă î n a c e a s t a s e g ă s e s c orific ü î n c a r e i n t r ă sa u n u u n a c d e c u s u t ; — g u s t u l seminţe i : d u l c e sa u a m a r . î n a n u l 1 8 6 8 , D o c h n a h l p r o p u n e u n s i s t e m n a t u r a l d e clasificare , l u î n d c a b a z ă .^peciile c a r e a u l u a t p a r t e l a f o r m a r e a soiurilo r d i n c u l t u r ă . Ţ i n î n d s e a m a d e a c e a s t a , î m p a r t e soiurile d e cai s î n p a t r u g r u p e : — Grupa Dasycarpa (prun-cais) î n c a r e î n c a d r e a z ă soiuril e c a r e p r o v i n di n Armeniaca dasycarpa ( E h r h . ) Pers. , c u fructu l r o ş u - p u r p u r i u , s ă m î n ţ a a m a r ă ş i frunzel e a l u n g i t e , c u vîrful a c u m i n a t . — Grupa Alberga c a r e c u p r i n d e soiuril e c a r e p r o v i n d i n Armeniaca mera Poit . e t Turp. , cu fruct e m i c i , g l o b u l o a s e , de c u l o a r e g ă l b u i e , c u m a t u r i t a t e a t i m p u r i e , a v î n d s e m i n ţ e l e a m a r e şi frunzel e d e d i m e n s i u n i m i c i . — Grupa Chrysomera

sa

u a caisulu i auriu , î n c a r e sîn t c u p r i n s e soiuril e p r o v e n i t e d i n

Armeniaca vulgaris L a m . , c u fructel e m a r i , g a l b e n e - p o r t o c a l n ş i r o ş i e t i c e , c u s e m i n ţ e l e a m a r e şi frunzel e d e d i m e n s i u n i m a r i . — Grupa Marilla sa u a caisului-migdal , î n c a r e i n t r ă soiuril e p r o v e n i t e d i n Armeniaca amygdalina D o c h . , c a r e a u s e m i n ţ e l e d u l c i ş i c o m e s t i b i l e . N y u j t o ş i T o m c s a n y i ( 2 6 1 ) , p r e c u m ş i L ö s c h n i g ş i P a s s e c k e r (200 ) c o n s i d e r ă c ă d i n sistemu l d e clasificar e p r o p u s d e D o c h n a h l r ă m î n e v a l a b i l ă n u m a i g r u p a intîia ; criteriil e d a t e p e n t r u celelalt e g r u p e n u p e r m i t d e o s e b i r e a î n t r e el e a s o i u r i l o r .

C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E CAI S

54

I n anu l 1876 , R o b e r t H o g g p r o p u n e u n siste m d e clasificar e i n car e i a c a b a z ă gustul seminţe i ş i caracteru l suduri i creste i dorsale . D i n aces t p u n c t d e v e d e r e î m p a r t e soiuril e în d o u ă clas e : 1. Soiuri cu seminţele amare, î n c a d r u l c ă r o r a d e o s e b e ş t e : a) soiur i c u sîmbur i car e p e p a r t e a d o r s a l ă n u a u orificii . î n cazu l aceste i s u b g r u p e d e o sebeşte : — c u sîmburel e n e a d e r e n t ( A m b r o z i a , P a v i o t , R o y a l ) . — c u sîmburel e aderen t (Montgamet) . b ) soiur i c u s î m b u r i c a r e p e p a r t e a d o r s a l ă a u orifici i ( D e N a n c y ) . 2 . Soiuri cu seminţele dulci, car e p o t ave a sîmburel e neaderen t ş i aderent . L ö s с h n i g ( 2 0 0 ) c o n s i d e r ă c ă a c e s t siste m d e clasificar e a l soiurilor , p r o p u s d e R o b e r t H o g g est e gre u d e folosi t î n p r a c t i c ă , d e o a r e c e caracterel e c a r e î i sta u l a b a z ă v a r i a z ă f o a r t e m u l t î n f u n c ţ i e d e g r a d u l d e m a t u r i t a t e a l f r u c t e l o r , p r e c u m ş i d e condiţiU e meteorologice di n anu l respectiv . î n anu l 1 9 2 5 , D o m e n i c o T a m a r o p r o p u n e u n siste m d e clasificare , î n car e i a c a b a z ă gustu l seminţei , dimensiunil e fructulu i ( m a r e , m i j l o c i u , m i c ) ş i f o r m a fructulu i (sferic, o v o i d , a l u n g i t ) . C a ş i sistemel e d e clasificar e p r o p u s e anterio r ş i acest a d i n u r m ă , fiin d artificial, n u s- a r ă s p î n d i t î n p r a c t i c ă . A p r o a p e t o a t e sistemel e m e n ţ i o n a t e , c a r e s e b a z e a z ă n u m a i p e c a r a c t e r e l e fructului , sînt î n m a r e m ă s u r ă artificial e ş i n u reflect ă c a r a c t e r e l e ş i p r o p r i e t ă ţ i l e b i o l o g i c e specific e grupelor geografice . î n a n u l 1 9 3 6 , K . F . К o s t i n a ( 1 8 6 ) p r o p u n e u n siste m d e clasificar e a l s o i u r d o r d e cais, luîn d c a b a z ă speci a d e o r i g i n e , p r e c um ş i însuşiril e e c o n o m i c e ş i cel e e c o l o g o - g e o g r a f i c e ale s o i u r d o r . P e b a z a a c e s t o r criteri i î m p a r t e soiuril e d e cai s î n 3 g r u p e . U l t e r i o r a e l a b o r a t î n c ă u n s i s t e m artificia l d e clasificar e c a r e , a d ă u g a t l a p r i m u l , s e a p l i c ă fiecăru i soi , i n d i f e r e n t d e g r u p a d e c a r e a p a r ţ i n e . î n felu l acest a K . F . К o s t i n a Î m p a r t e s o i u r ü e d e cai s î n u r m ă t o a r e l e 6 g r u p e p e c o n s i d e r e n t e e c o l o g o - g e o g r a f i c e :

A . Soiuril e car e provi n di n Armeniac a vulgari s Lam . I . Grupa soiurilor din

Asia Centrală,

c u p r i n d e soiuril e l o c a l e di n A s i a Centrală, di n n o r d u l

R . P . Chineze , di n Afganista n ş i di n nordu l Indiei . P o m i i s o i u r d o r r e s p e c t i v e s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n creşter i î n r i t m g r ă b i t , pri n v i g o a r e d e o s e b i t ă , i n t r a r e a tîrzi e p e r o d ş i p r i n d u r a t ă d e v i a ţ ă î n d e l u n g a t ă . î n a c e a s t ă g r u p ă e x i s t ă soiur i t i m p u r i i , a c ă r o r f r u c t e a j u n g l a m a t u r i t a t e î n lunil e m a i şi i u n i e ; e x i s t ă îns ă ş i soiur i tîrzii , a c ă r o r f r u c t e l a unel e a j u n g l a m a t u r i t a t e d e - a b i a î n lun a septembrie. Cele m a i m u l t e soiur i di n a c e a s t ă g r u p ă înflores c tîrziu , a u repausu l d e iarn ă a d i n e ş i sînt rezistent e l a g e r . F r u c t e l e s o i u r d o r d e m a s ă a j u n g d e t i m p u r i u l a m a t u r i t a t e , a u p i e b ţ a g l a b r a sa u p u b e s c e n t ă , p u l p a suculentă , fină , d e c u l o a r e g ă l b u i e deschi s p î n ă l a p o r t o c a l i e - r o ş i a t i c ă , fiin d a d e r e n t ă sa u n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . F r u c t e l e s o i u r d o r d e s t i n a t e p e n t r u industrializar e sîn t b i n e prins e d e r a m u r i , c e e a c e p e r m i t e s ă a j u n g ă l a m a t u r i t a t e d e p l i n ă înaint e d e r e c o l t a r e . F r u c t e l e u n o r soiur i n u c a d di n p o m nic i l a m a t u r i t a t e , c i s e u s u c ă p e r a m u r i . A c e a s t ă p a r t i c u l a r i t a t e a soiurilo r di n A s i a Cen-

C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E C A I S

55

trală d ă p o s i b i l i t a t e a o b ţ i n e r i i u n o r cais e u s c a t e , d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă , ş i p e r m i t e e x t i n d e r e a culturii aceste i speci i ş i î n regiunil e b î n t u i t e d e v î n t u r i . C o n ţ i n u t u l r i d i c a t i n zahă r a l a c e s t o r soiur i fac e c a fructel e u s c a t e s ă s e a s e m e n e d u p ă calitate c u smochinel e ş i curmalele . E x i s t e n ţ a soiurilo r c u c o a c e r e e ş a l o n a t ă a f r u c t e l o r , d i n lun a m a i p î n ă î n s e p t e m b r i e , p e r m i t e p r e l u n g i r e a sezonulu i d e cais e pe o p e r i o a d ă d e c i r c a 10 0 d e zile , c e e a c e f a c e p o s i b i l ă o a p r o v i z i o n a r e fără î n t r e r u p e r e a c e n t r e l o r d e c o n s u m ş i a industrie i d e c o n s e r v e a b m e n t a r e . O însuşir e f o a r t e p r e ţ i o a s ă a soiurilo r d e cai s c u l t i v a t e î n A s i a Central ă o c o n s t i t u i e re pausul p r e l u n g i t di n t i m p u l iernii . D a c ă î n cursi ü ierni i s u r v i n p e r i o a d e d e c ă l d u r ă , s o i u r i l e r e s p e c t i v e n u p o r n e s c i n v e g e t a ţ i e , di n c a u z ă c ă n u a u p a r c u r s î n c ă t o a t ă p e r i o a d a c u t e m p e r a tura s c ă z u t ă ( s u b + 10°C ) de car e a u n e v o i e . A s e m e n e a soiuri s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n r e z i s t e n ţ ă r i d i c a t ă l a g e r î n regiunil e c u variaţi i m a r i d e t e m p e r a t u r ă î n t i m p u l iernii . Soiurile a c e s t e a a u îns ă p u l p a s l a b p a r f u m a t ă ş i c u a c i d i t a t e r e d u s ă . S o i u r i l e d in A s i a c e n t r a l ă c u l t i v a t e î n E u r o p a sîn t ş i f o a r te sensibil e la a t a c u l b o b l o r c r i p t o g a m i c e . D i n a c e a s t ă c a u z ă î n c o n d i ţ i i l e d i n E u r o p a , u n d e u m i d i t a t e a r e l a t i v ă a aerulu i est e m u l t m a i r i d i c a t ă s e înregistrează p i e r d e r i m a r i . Cele m a i m u l t e soiur i d i n a c e a s t ă g r u p ă sîn t a u t o s t e r i l e . î n c a d r u l a c e s t e i g r u p e s e distin g : — Subgrupa soiurilor Fergana, d e s t u l d e u n i f o r m ă d i n p u n c t d e v e d e r e b o t a n i c , c u f r u c t e d e c u l o a r e m ai p a l ă , d e cel e m a i m u l t e or i p u b e s c e n t e , c u a c i d i t a t e s c ă z u t ă , soiur i c a r e s e p r e t e a z ă î n specia l p e n t r u u s c a t . — Subgrupa soiurilor Samarkand ( Z e r a v ş a n ) , cu p i e b ţ a d e o b i c e i g l a b r a , d e c u l o a r e aprinsă ş i c u u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n a c i d i t a t e . F r u n z e l e soiurilo r din a c e a s t ă s u b g r u p ă p r e z i n t ă n u m e r o a s e f o r m e d e tranziţi e spr e speciil e Armeniaca manshurica (Max. ) Skvortz . di n Man ciuria ş i Armeniaca davidiana Carr . d i n O r i e n t u l î n d e p ă r t a t . I I . Grupa soiurilor irano-caucaziene c o n s t i t u i e o f o r m ă i n t e r m e d i a r ă d i n t r e g r u p a soiu rilor d i n A s i a Central ă ş i cel e e u r o p e n e . E a m u r i l e , frunzel e ş i floril e d e l a a c e s t e s o i u r i s e a s e a m ă n ă c u a c e le de la soiuril e din A s ia Centrală , c a r a c t e r e l e ş i însuşirile f r u c t e l o r s e a s e a m ă n ă însă c u a c e l e a al e soiurilo r e u r o p e n e . î n a c e a s t ă g r u p ă i n t r ă soiuril e c u l t i v a t e î n U . E . S . S . , p r e c u m ş i î n I r a n . P o m i i s e c a r a c t e r i z e a z ă pri n creşter e m a i slabă , c o r o a n e g l o b u l o a s e ş i răsfirate , r a m u r i g r o a s e , f r u n z e m a r i ş i l u c i o a s e . F l o r i l e a u p e t a l e r o ş i e t i c e , a s e m ă n ă t o a r e c u cel e d e l a soiuril e europene. Soiurile d i n a c e a s t ă g r u p ă a u o p e r i o a d ă s c u r t ă d e r e p a u s î n c u r s u l iernii , di n c a r e c a u z ă sînt m a i p u ţ i n rezistent e l a g e r . F r u c t e l e d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , îns ă m a i m a r i d e c î t cel e di n g r u p a A s i e i Centrale , a u p u l p a d e c u l o a r e deschisă, d e o b i c e i s ă r a c ă î n a c i d i t a t e ş i î n zaharuri , c a r e v a r i a z ă f o a r t e m u l t de l a u n so i l a altu l ( 3 — 1 5 % ) , n u d e v i n e făinoasă, est e b p s i t ă d e a r o m a specific ă c a i s e l o r ; seminţele sîn t d u l c i ; p e r i o a d a m a t u r i t ă ţ i i f r u c t e l o r a c e s t o r soiur i s e e ş a l o n e a z ă p e t i m p de 4 5 — 5 0 d e zile . Cele m a i m u l t e soiur i di n a c e a s t ă g r u p ă sîn t a u t o s t e r i l e ş i sîn t sensibil e l a a t a c u l b o b l o r criptogamice. I I I . Grupa soiurilor europene, p r o v e n i t ă di n s p e c i a Armeniaca vulgaris Lam. , cuprind e soiurile c u l t i v a t e î n E u r o p a , A f r i c a d e sud , A m e r i c a ş i A u s t r a b a . Soiuril e di n a c e a s t ă g r u p ă Înregistrează cel e m a i p u ţ i n e variaţi i d e f o r m ă , f a p t p e n t r u c a r e p r e z i n t ă m a r e i m p o r t a n ţ ă în selecţie .

Л fi

C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E C A I S

F o r m e a z ă u n s o r t i m e n t relati v sărac , c u fruct e m a r i , p u l p a c ă r n o a s ă , a r o m ă specifică , c o n ţ i n u t scăzu t î n zahă r ( 6 — 1 2 % ) ş i r i d i c a t î n a c i d i t a t e ( 0 , 5 5 — 2 , 5 % ) , c o m p a r a t i v c u cel e din g r u p e l e e x p u s e m ai su s ; seminţel e sîn t a m a r e sa u d u l c i . P e r i o a da d e m a t u r i t a t e a caiselo r e u r o p e n e est e m u l t m a i s c u r t ă ş i d u r e a z ă n u m a i 3 0 — 50 d e z d e ; caisel e se t r a n s p o r tă c u uşu r i n ţ ă ş i s e p ă s t r e a z ă m a x i m u m t i m p d e 8—1 0 zile . Spre d e o s e b i r e d e celelalt e d o u ă g r u p e , a p r o a p e t o a t e soiuril e e u r o p e n e sîn t autofertile , intră foart e t i m p u r i u p e r o d , a u creşter i ma i p u ţ i n v i g u r o a s e , ia r p o m u l ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă m a i scurtă . P e r i o a d a d e repau s a d i n e d e iarn ă est e f o a r t e scurtă , di n c a r e c a u z ă sîn t sensibil e faţă d e geruril e d e r e v e n i r e d e l a sfîrşitu l ierni i ş i faţ ă d e b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . S o i u r d e din aceast ă g r u p ă s e a s e a m ă n ă f o a r t e m u l t într e el e d a t o r i t ă faptulu i c ă materialu l iniţia l din c a r e a u p r o v e n i t a fos t f o a r t e a p r o p i a t c a g r a d d e r u d e n i e . A c e s t l u c r u s e d a t o r e ş t e ş i fap tului c ă n u m e r o a s e soiur i d e c a i s , r e s p e c t i v d e zarzăr , s e î n m u l ţ e sc d c secol e pri n seminţe , cee a ce a du s l a o b ţ i n e r e a u n u i n u m ă r m a r e d e soiur i n o i (hibriz i n a t u r a l i) ş i la folosire a în p r a c t i c ă a unu i n u m ă r m a r e d e s i n o n i m e , di n c a r e c a u z ă î n m o m e n t u l d e faţ ă e x i s t ă mar i greutăţ i î n lucrărde d e recunoaşter e a soiurdor .

B . Soiur i car e reprezint ă hibriz i interspecific i I V . Grupa soiurilor manciuriene — siberiene sa u di n A s i a orientală , î n car e i n t r ă soiuril e p r o v e n i t e di n încrucişare a s p e c i i l o r Armeniaca manshurica (Max. ) S k v o r t z . ş i Armeniaca davidiana Carr . Soiurile di n a c e a s t ă g r u p ă s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n rezistenţ ă e x c e p ţ i o n a l ă faţ ă d e g e r ; p o r n e s c îns ă d e v r e m e în v e g e t a ţ i e , d i n c a r e c a u z ă înregistreaz ă p a g u b e î n u r m a b r u m e l o r tîrzi i de primăvară . î n aceast ă grup ă intr ă soiurd e creat e d e I . V . M i с i u r i n . î n c o m p a r a ţ i e c u fructel e s o i u r d o r e u r o p e n e, fructel e a c e s t o r soiur i sîn t m i c i , ins ă c ă r n o a s e , d e s t u l d e s u c u l e n t e , c u c o n ţ i n u t r e l a t i v r i d i c a t î n z a h ă r ş i c u a r o m ă p l ă c u t ă ; se p r e t e a z ă î n specia l p e n t r u p r e l u c r a r e industrială . V . Grupa soiurilor cu fructul negru, c u p r i n d e hibrizi i într e zarză r (Armeniaca vulgaris L a m . ) ş i c o r c o d u ş (Prunus cerasifera E h r h . ) . Cel e m a i m u l t e f o r m e di n a c e a s t ă g r u p ă sîn t p r o b a b i l hibriz i natural i î n t r e a c e s t e d o u ă specii . A c e a s t ă i p o t e z ă est e c o n f i r m a t ă d e n u m e r o a s e c a r a c t e r e i n t e r m e d i a r e , d e a u t o s t e r i h t a t e a c e l o r m a i m u l t e soiuri , d e n u m e r o a s e d e f e c t e p e c a r e l e ar e p o l e n u l ş i d e f a c u l t a t e a g e r m i n a t i v ă f o a r t e s c ă z u t ă a s e m i n ţ e l o r . Soiuril e res p e c t i v e , răspîndit e m a i m u l t î n I r a n ş i î n r e p u b l i c d e d i n sudu l U . R . S . S . , sîn t rezistent e l a ger ş i b o b c r i p t o g a m i c e ş i a u fructel e d e d i m e n s i u n i m i c i sa u m i j l o c i i . î n cadru l aceste i grup e s e distin g : — f o r m e c u f r u c t e p u b e s c e n t e , d e c u l o a r e închisă , c a r e sîn t c o n s i d e r a t e ca . aparţinîn d speciei Armeniaca dasycarpa

(Ehrh.)

. Pers. ,

— f o r m e g o l a ş e ( n e c t a r i n e ) , c o n s i d e r a t e c a f ă c î n d p a r t e d i n speci a Armeniaca leyomrpa Kost. D u p ă c u m a r a tă K . F . K o s t i n a , a c e s t e d o uă g r u pe n u p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă e c o n o m i c ă . V I . Grupa soiurilor din Japonia şi China orientală, car e p r o v i n d i n s p e c i i l e Armeniaca mume S i e b

, ş i Armeniaca ansu

(Max.

) Kost .

Caişii de o r i g i ne j a p o n e ză sînt f o a r t e rezistenţ i l a b o b şi au c e r i n ţ e m a ri faţ ă d e u m i d i t a te ; f r u c t e l e l o r n u p r e z i n t ă îns ă v a l o a r e e c o n o m i c ă .

C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E C A I S

57

Caişii di n C h i n a oriental ă a u f r u c t e c o m e s t i b i l e , d e c i sîn t m a i v a l o r o ş i d i n p u n c t d e vedere economic . î n anu l 194 2 S o c i e t a t e * p e n t r u încurajare a Boitori i caisulu i d i n A u s t r i a a e l a b o r a t u n Bietern artificia l d e clasificare , c a r e s e b a z e a z ă p e f o r m a ş i m ă r i m e a s î m b u r e l u i ş i c u l o a r e a fructul ui . Acesta cuprind e patr u grupe , ş i anum e : î n g r u p a întîi n intr ă soiuril e c u sîmburi i b o m b a ţ i ş i f r u c t e l e d e c u l o a r e g a l b e n ă . S î m b u r e l e s e consider ă b o m b a t a t u n c i c î n d g r o s i m e a lu i r e p r e z i n t ă ce l p u ţ i n j u m ă t a t e di n î n ă l ţ i m e , ia r indicel e lu i est e su b 2 , 7 . î n g r u p a a d o u a i n t r ă soiuril e c u s î m b u r e l e p l a t ş i fructele g a l b e n e . G r o s i m e a s î m b u r e l u i este m a i m i c ă d e c î t j u m ă t a t e a î n ă l ţ i m n , ia r i n d i c e l e lu i d e p ă ş e ş t e v a l o a r e a d e 2 , 7 . G r u p a a trei a c u p r i n d e soiur i c u s î m b u r e l e b o m b a t ş i fructel e r o ş i e t i c e . A c e s t e soiur i au s î m b u r i i a s e m ă n ă t o r i c u ce i di n g r u p a întîi , ia r fructel e sîn t roşi i sa u r o ş i e t i c e . G r u p a a p a t r a c u p r i n d e soiuril e c u s î m b u r e l e p l a t ş i c u fructel e roşii . A c e s t e soiur i a u sîmburii c a l a cel e di n g r u p a a d o u a , ia r f r u c t e l e c a l a a c e l e a di n g r u p a a treia . L ö s c h n i g ş i P a s s e c k e r a u e l a b o r a t p e n t r u soiuril e e u r o p e n e u n s i s t e m arti ficial d e clasificar e î n 1 2 g r u p e , c a r e ar e l a b a z ă g r u p a r e a soiurilo r î n j u r u l u n o r soiur i d e bază, binecunoscut e (200) . G r u p a I- a : zarzării, u n d e c a ti p d e b a z ă est e l u a t zarzăru l c o m u n ; p e ling ă zarzăr , î n a c e a s t ă g r u p ă i n t r ă ş i d e s c e n d e n ţ e l e s e m i n a l e al e diferitelo r soiuri . D r e p t c a r a c t e r e p r i n c i p a l e s e s c o t î n e v i d e n ţ ă frunzel e ş i fructel e d e d i m e n s i u n i m i c i , precum ş i sîmburi i b o m b a ţ i . G r u p a a I l - a : caişii cu fructul glabru, a v î n d l a b a z ă caisu l t i m p u r i u , c u pieliţ a g l a b r a , originar p r o b a b U d i n S a m a r k a n d (Asi a c e n t r a l ă ) . C a r a c t e r u l p r i n c i p a l a l a c e s t o r soiur i î l c o n s t i t u i e pieliţ a glabr a a fructului . G r u p a a I l I - a : caişii cu fructul mic -şi sferic, c a r e a u l a b a z ă caisu l t i m p u r i u . S o i u r i l e din aceast ă grup ă sîn t r ă s p î n d i t e m u l t î n s u d u l F r a n ţ e i , u n d e a u ajun s p r o b a b i l d i n O r i e n t . Caracterele p r i n c i p a l e sîn t : d i m e n s i u n i l e m i c i ş i f o r m a sferic ă a f r u c t u l u i , c u l o a r e a g a l b e n ă deschisă a p i e b ţ e i , c u s l a b e n u a n ţ e r o ş i e t i c e , s î m b u r e l e b o m b a t , p r e c u m ş i d i m e n s i u n i l e m i c i ale frunzelor . G r u p a a I V - a : caişii cu fructul mare, de formă sferică. C a ti p d e b a z ă p e n t r u a c e a s t ă g r u p ă s e i a caisu l r o m a n c a r e s- a r ă s p î n d i t î n Itaba , ş i s- a î m p r o s p ă t a t ulterio r c u alt e d e s c e n d e n ţ e n o i . P r i n c i p a l e l e c a r a c t e r e sîn t d i m e n s i u n i l e m a r i al e fructelor , p u b e s c e n ţ a p u t e r n i c ă şi c u l o a r e a g a l b e nă d e s c h i s ă a p i e b ţ e i, făr ă r o ş e a ţ ă , d i m e n s i u n i l e m a r i ş i f o r m a b o m b a t ă a sîm burelui, p r e c u m ş i d i m e n s i u n i l e ş i f o r m a r o t u n d ă a frunzelor . G r u p a a V - a : caişii cu fructul albicios. L a b a z a a c e s t u i g r u p st ă caisul cu fructul de dimensiuni mici, aproape de culoare albă, p r o v e n i t p r o b a b i l di n A f r i c a d e n o r d ş i c u l t i v a t p e scară larg ă î n sud-vestu l E u r o p e i . Soiuril e di n aceast ă g r u p ă s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n f r u c t e d e m ă r i m e foart e v a r i a t ă , d e l a m i c ă p î n ă l a f o a r t e m a r e , p r i n c u l o a r e a g a l b e n ă d e s c h i s ă a p i e b ţ e i ş i p u l p e i ş i pri n f o r m a b o m b a t ă a s î m b u r e l u i . G r u p a a V l - a : soiurile din familia ananas, l a b a z a c ă r o r a sta u soiuril e A n a n a s m a r e ( A n a n a s d e Z n a i n ) ş i D e B r e d a . Soiuril e d i n a c e a s t ă g r u p ă s e iutîlnes c î n E u r o p a c e n t r a l ă ş i p r o v i n p r o b a b i l di n O l a n d a ; s e d i s t i n g p r i n f r u c t e sferice , d e c u l o a r e g ă l b u i e , făr ă r o ş e a ţ ă sau c u o slab ă r u m e n e a l ă , s î m b u r i b o m b a ţ i d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i ş i frunz e sferic-alungite . G r u p a a V H - a : caişii cu fructul ovoid

(trandafirii ) c a r e a u l a b a z ă soiu l D e N a n c y . S e

p r e s u p u n e c ă soiuril e di n a c e a s t ă g r u p ă sîn t originar e di n F r a n ţ a , ş i a n u m e di n n n p r e j u r i m i l e

58

C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E C A I S

oraşului N a n c y . S e d e o s e b e s c p r i n fructel e o v o i d e , c u l o a r e a g a l b e n ă - p o r t o c a b e c u roşeaţă , precum ş i pri n sîmbur i b o m b a ţ i , d e dimensiun i mijlocii . G r u p a a V I I I - a : caişii cu fructul plat ( c a i s e - m i g d a l e ) car e a u l a b a z ă soiu l A m b r o z i a. Soiurile di n aceast ă g r u p ă sîn t originar e d i n I t a l i a sa u di n s u d u l F r a n ţ e i . S e distin g p r i n fruc tele o v o i d - a l u n g i t e ş i t u r t i t e î n părţi , d e c u l o a r e v e r z u i e - g a l b e n ă închisă , a c o p e r i t ă c u o r o şeaţă cafeni e p e p a r t e a însorit ă ş i s î m b u r i i turtiţi . G r u p a a I X -a : caişii cu fructul conic, l a b a z a c ă r o r a est e l u a t soiu l Ce l m a i b u n d e U n garia. S o i u r d e di n a c e a s t ă g r u p ă p r o v i n d i n sud-estu l E u r o p e i ( B . P. U n g a r ă , B . P . B u l g a r i a e t c . ) . S e distin g p r i n fructel e c o n i c e , asimetrice , c u p i e b ţ a p u t e r n i c înroşit ă ş i c u s î m b u r e l e b o m b a t , d e dimensiun i mijlocü . G r u p a a X - a : caişii cu fructul înroşit, c a r e a u l a b a z ă caisu l c u f r u c t u l m i c , r o ş u ş i c u c o a c e r e t i m p u r i e , răspîndi t di n F r a n ţ a p î n ă î n c e n t r u l E u r o p e i . P î n ă î n p r e z e n t n u s e c u n o a ş t e c e legătur ă e x i s t ă într e soiuril e di n a c e a s t ă g r u p ă ş i s o i u r d e di n g r u p a asiatic ă c u fructu l roşu . Soiurile d i n a c e a s t ă g r u p ă s e d i s t i n g pri n fruc t sferic , p u ţ i n alungit , d e c u l o a r e roşi e intensă ş i s î m b u r e p u t e r n i c b o m b a t . G r u p a a X l - a : caişii cu maturitatea tîrzie a fructelor, car e a u l a b a z ă caisu l c u f r u c t e v e r z u i , c u e p o c a d e m a t u r i t a t e f o a r t e tîrzie , originar e p r o b a b i l d i n A s i a c e n t r a l ă . Soiurile r e s p e c t i v e s e distin g p r i n c a r a c t e r e l e foart e v a r i a b d e ş i p r i n m a t u r i t a t e a f o a r t e tîrzie a f r u c t e l o r (sfîrşitu l luni i a u g u s t — î n c e p u t ul luni i s e p t e m b r i e ) . G r u p a a X I I - a : caişii hibrizi. Soiuril e di n a c e a s t ă g r u p ă a u origin i f o a r t e diferit e ş i r e p r e z i n t ă u n a m e s t e c d e f o r m e , a c ă r o r c a r a c t e r e n u s e a s e a m ă n ă c u cel e al e s o i u r d o r î n c a d r a t e î n celelalt e g r u p e . N . V . К o v a 1 e v , p e b a z a p r o v e n i e n ţ e i g e o g r a f i c e , a particularităţilo r b i o l o g i c e ş i a i m p o r t a n ţ e i e c o n o m i c e , î m p a r t e soiuril e d e cai s î n 5 g r u p e p r i n c i p a l e (tipur i e c o l o g i c e ) : I . Grup a soiurilo r di n Asi a central ă I n a c e a s t ă g r u p ă sîn t c u p r i n s e soiuril e f o r m a t e p e b a z a caisulu i sălbati c d i n m u n ţ i i T i a n - Ş a n , c a r e s e c u l t i v ă î n z o n e l e s e c e t o a s e d i n A s i a centrală , î n specia l î n v a l e a F e r g a n a . Soiurile di n a c e a s t ă g r u p ă s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n ; — rezistenţ ă r i d i c a t ă l a c ă l d u r ă ş i secetă , î n c o m p a r a ţ i e c u s o i u r d e d i n g r u p a e u r o p e a n ă ; — rezistenţ ă r e l a t i v ă a m u g u r i l o r florifer i l a geruril e d i n t i m p u l ierni i ş i la b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă , c a u r m a r e a d e z v o l t ă r i i l o r î n r i t m încetini t ; — rezistenţ ă s l a b ă faţ ă d e b o l i — Monilinia laxa sporium carpophillum (Lév. ) Aderh . ;

( A d e r h . e t B u h l . ) . H o n e y ş i Clastero-

— p o t e n ţ i a l p r o d u c t i v r i d i c a t , c a u r m a r e a f a p t u l u i c ă m u g u r n florifer i s e f o r m e a z ă n u n u m a i p e lăstari i d e p r e l u n g i r e , c i ş i p e lăstari i d i n interioru l c o r o a n e i ; — a u t o s t e r i b t a t e p r o n u n ţ a t ă ; c a u r m a r e , î n l i v e z i t r e b u i e asigurat ă p o l e n i z a r e a Încru cişată ; — r e z i s t e n ţ ă m a r e l a v î n t ; f r u c t e l e s e ţi n b i n e p e r a m u r i p î n ă l a uscar e făr ă a c ă d e a din p o m ; — frunz e m i e i ş i a l u n g i t e , c u m a r g i n i l e serat e ; — f r u c t e d e d i m e n s i u n i m i c i , c o l o r a t e inten s ; — e x i s t e n ţ a u n u i n u m ă r m a r e d e soiur i c u f r u c t e g o l a ş e ; — lăstar i subţir i ş i flor i m i c i ; — s î m b u r e b o m b a t , d e o b i c e i c u suprafaţ a n e t e d ă , c u creast a v e n t r a l ă sla b d e z v o l t a t ă şi c u s ă m î n ţ a d u l c e ;

C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E C A I S

59

— p u l p a f e r m ă , lips a f e n o m e n u l u i ( p r o c e s u l u i ) d e ' i n ă l ă i ţ i re ş i c o n ţ i n u t r i d i c a t d e zahă r in fructel e p r o a s p e t e ( 1 6 — 2 0 % ) ; — facultat e germinativ ă ridicat ă ( 8 3 % ) a s e m i n ţ e l o r ; — creştere a viguroasă , ş i e n e r g i c ă a p u i e ţ i l o r ; — d u r a t a l u n g ă d e v i a ţ ă a p o m i l o r ; s e întîlnes c p o m i î n v î r s t a d e 1 0 0 — 1 5 0 an i î n p l i n ă p r o d u c ţ i e , făr ă e x i s t e n ţ a s e m n e l o r d e î m b ă t r î n i r e . A c e a s t ă g r u p ă c u p r i n d e n u m ă r u l c e l m ai m a r e d e soiur i (circ a 3 0 0 ) ; cele m a i m u l t e soiur i se p r e t e a z ă p e n t r u u s c a r e a f r u c t e l o r ; m a i p u ţ i n e p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă . Soiurile d i n a c e a s t ă g r u p ă s e î m p a r t î n p a t r u s u b g r u p e , ş i a n u m e : 1) Subgrupa Fergana, î n c a r e cel e m a i m u l t e soiur i a u f r u c t e c u slab ă p u b e s c e n ţ ă , c u l u c i u , d e f o r m ă alungită , d e c u l o a r e p o r t o c a M e sau g a l b e n ă - p o r t o c a l i e , cu p u l p a f e r m ă , c u u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n z a h ă r . A c e a s t ă s u b g r u p ă c u p r i n d e a p r o a p e n u m a i soiur i d i n a c ă r o r fructe s e obţin e u n produ s usca t d e cabtat e superioară . 2) Subgrupa Zeravşan, î n c a r e sîn t c u p r i n s e soiuril e c u f r u c t u l g l o b u l o s , c o l o r a t inten s în r o ş u , c u b r a z d a v e n t r a l ă largă . F r u c t e l e c o n ţ i n 1 3 — 1 4 % zahă r ş i s e f o l o s e sc ati t p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u u s c a t ş i p r e l u c r a r e industrială . L i m b u l frunze i l a soiuril e d i n a c e a s t ă s u b g r u p ă est e m a i la t d e c î t l a cel e d i n s u b s p e c i a o c c i d e n t a l ă . Soiuril e se m ai c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o rezistenţ ă a c c e n t u a t ă l a b o b , d ar ş i p r i n t r - o sensibilitate faţ ă d e g e r a m u g u r i l o r floriferi . 3) Subgrupa Horezma c u p r i n d e soiur i c a r a c t e r i z a t e pri n rezistenţ ă p r o n u n ţ a t ă l a g e r a m u g u r i l o r floriferi , r e z i s t e n ţ ă m a r e l a c ă l d u r ă ş i c o n ţ i n u t r i d i c a t d e sărur i î n s o l , p r e c um ş i prin p r o d u c ţ i i m a r i ş i susţinut e (î n c o n d i ţ u l e d i n A s i a C e n t r a l ă ) . 4) Subgrupa soiurilor provenite din munţii Tian-Şan de est, c u p r i n d e soiur i sa u tipur i p r o v e n i t e d i n caisu l s ă l b a t i c , c a r e d u p ă c a b t a t e a f r u c t e l o r sîn t inferioar e f a ţ ă d e soiuril e d i n subgrupa Fergana . I I . Grup a soiurilo r e u r o p e n e î n a c e a s t ă g r u p ă sîn t c u p r i n s e soiuril e p r o v e n i t e d i n p a r t e a d e es t a m u n ţ i l o r C a u c a z şi f o r m a t e î n sudu l E u r o p e i (î n p e n i n s u l e l e I b e r i c ă , B a l c a n i c ă ) . De ac i soiuril e r e s p e c t i v e s-au e x t i n s înspr e n o r d ( E l v e ţ i a , sudu l G e r m a n i e i , A u s t r i a , B . P . U n g a r ă , B e p u b b c a S o c i a lista B o m â n i a ş i regiunil e s u d i c e d i n U . E . S . S . ) . T o t d e aici , î n ultimi i 7 0 — 1 5 0 d e ani , soiu rile r e s p e c t i v e a u f o s t i n t r o d u s e î n A f r i c a , A m e r i c a ş i A u s t r a b a . Soiurile d i n a c e a s t ă g r u p ă , f o r m î n d u n e c o t i p a p a r t e , s e d e o s e b e s c d e cel e d i n g r u p a A s i e i Centrale p r i n : — rezistenţ a m a i s l a b ă l a c ă l d u r ă ş i s e c e t ă ; a c e a s t ă însuşir e n e g a t i v ă s e e v i d e n ţ i a z ă prin p i e r d e r e a t u r g e s c e n ţ e i f r u n z e l o r î n zilel e c ă l d u r o a s e d e v a r ă ş i p r i n c ă d e r e a f r u c t e l o r l a scăderea u m i d i t ă ţ i i d i n so l ; — rezistenţ a m a i m i c ă f a ţ ă d e g e r a m u g u r i l o r floriferi , î n a d o u a p a r t e a iernii . L a t e m p e r a t u r a d e — 25°C î n l u n a februari e ş i d e l a — 8 l a — 13° C în l u n a m a r t i e l a t o a t e soiu rile di n aceast ă s u b g r u p ă c u l t i v a t e î n v a l e a F e r g a n a , d e g e r ă m u g u r i i florifer i ; — rezistenţ a m a i m a r e l a b o b ; — rezistenţ a m a i m i c ă l a c ă d e r e a f r u c t e l o r di n c a u z a v i n t u l u i ; — a u t o f e r t i h t a t e a c e l o r m a i m u l t e soiur i ; — frunz e m a r i , c u m a r g i n i l e d u b l u serate , lăstar i g r o ş i ş i flor i m a r i ; — fruct e d e 5 0 — 6 5 g , s î m b u r i aplatizaţi , c u s u p r a f a ţ a r u g o a s ă , c u c r e a s t a ventral ă d e z v o l t a t ă ş i c u gustu l a m a r a l s e m i n ţ e i ;

C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E CAI S

60

— p u l p a , car e d e v i n e făinoasă , da r t o t u ş i s u c u l e n t ă ( 8 — 9 % ) , d u p ă brunificare a pulpe i în cazu l uscări i l a soar e ; — facultat e g e r m i n a t i v ă r e d u s ă ( 3 5 % ) ; — dezvoltare a neuniform ă a puieţdo r ; — creştere a m a i slab ă ş i d u r a t a m a i s c u r t ă d e v i a ţ ă a p o m i l o r (î n m e d i e 6 0 a n i ) . î n c a d r u l aceste i g r u p e e x i s t ă c i r c a 18 0 d e soiuri . T o a t e soiuril e înflores c d e v r e m e , faz a r e s p e c t i v ă a v î n d o d u r a t ă n u m a i d e 3— 4 z d e . D u p ă e p o c a d c m a t u r i t a t e a fructelor , într e soiuri e x i s t ă diferenţ e d e 1 5 — 2 0 d e zile . F r u c t e l e t u t u r o r soiurilo r s e p r e t e a z ă p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă ş i prelucrăr i industriale. S o i u r d e a m e r i c a n e ( E o y a l , T y l t o n , B l e n h e im ş i altele ) s e p r e t e a ză ş i p e n t r u u s c a t . Soiurile di n a c e a s t ă g r u p ă s e î m p a r t î n tre i s u b g r u p e ş i a n u m e : 1) Subgrupa soiurilor din sudul Europei, c a r e c u p r i n d e s o i u r d e f o r m a t e î n F r a n ţ a , I t a b a şi S p a n i a , c u f r u c te m a r i , a r o m a t e ş i cu g u st p l ă c u t , c u un c o n ţ i n u t s c ă z u t î n zahă r ( 7 , 5 — 9 , 5 % ) şi p o t r i v i t î n a c i d i t a t e ( 1 , 0 — 1 , 8 % ) . F r u c t e l e sîn t c o l o r a t e î n g a l b e n sa u g a l b e n - p o r t o c a b u ; au p u l p a n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; creast a v e n t r a l ă a sîmburelu i est e lată , c u arip i lateral e m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n d e z v o l t a t e . 2) Subgrupa soiurilor

din estul Europei c u p r i n d e s o i u r d e p r o v e n i te d in A u s t r i a , B . P . U n -

gară ş i B e p u b b c a Sociahst ă B o m â n i a . F r u c t e l e a c e s t o r soiur i sîn t m a r i , d e c u l o a r e p o r t o c a h e , c u g u s t b u n ; c o n ţ i n 8 — 9 , 5 % zabaruri ş i 1 —2,5 % a c i d i t a t e . A u o rezistenţă m a i m a r e l a ger , d i n car e c a u z ă a u ş i un p o t e n ţial p r o d u c t i v m a i r i d i c a t d e c î t soiuril e di n s u b g r u p a p r e c e d e n t ă . 3) Subgrupa soiurilor din America de Nord c u p r i n d e soiuril e f o r m a te î n A m e r i c a de N o r d şi c a r e s e d e o s e b e s c d e cel e d i n g r u p a e u r o p e a n ă . A c e s t e a se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o rezistenţ ă m a i m i c ă l a b o l i ; u n e l e d i n t r e a c e s t e soiur i î n f l o r e s c tîrzi u ş i a u m u g u r i i florifer i rezistenţ i la, g e r. U n e le soiuri au u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n s u b s t a n ţ ă u s c a t ă ş i zabaruri, di n car e c a u z ă d a u u n produs uscat , d e cabtat e superioară . I I I . Grup a soiurilo r hibrid e Soiurile d i n a c e a s t ă g r u p ă a u fos t o b ţ i n u t e î n u r m a încrucişări i c e l o r m a i b u n e soiur i din g r u p a A s i e i central e c u cel e d i n g r u p a e u r o p e a n ă . D i n p u n c t d e v e d e r e m o r f o l o g i c soiuril e r e s p e c t i v e a u c a r a c t e r e i n t e r m e d i a r e ; a u îns ă o rezistenţ ă m a i m a r e faţ ă d e b o b . F a c u l t a t ea g e r m i n a t i v ă a s e m i n ţ e l o r ( h i b r i d e ) , in general , este s c ă z u t ă (î n m e d i e 1 7 % ) . Cele m a i m u l t e soiur i d a u p r o d u c ţ i i b u n e ş i i n c a z u l a u t o p o l e n i z ă i i i . F r u c t e l e sîn t d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i (3 0 —35 g ) , c o l o r a t e m a i inten s a u pieliţ a tare , p u l p a f e r m ă , făr ă c a s ă d e v i n ă f ă i n o a s ă ş i u n c o n ţ i n u t d e 1 2 — 1 6 % zahăr . F r u c t e l e a c e s t o r soiuri s e p r e t e a z ă p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , p e n t r u p r e l u c r ă r i industrial e ş i p e n t r u uscat. I V . Grup a soiurilo r di n Cauca z D u p ă particularităţil e b i o l o g i c e ş i c a r a c t e r e l e m o r f o l o g i c e soiuril e di n a c e a s t ă g r u p ă se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n : — r e z i s t e n ţ ă m i j l o c i e l a b o b ; n u m a i soiu l S p i t a k est e i m u n ; — e x i s t e n ţ a u n u i n u m ă r m a i m a r e d e soiur i autofertil e d e c î t î n g r u p a soiurilo r di n A s i a centrală ;

C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E C A I

61

S

— i m Contimi t m a i r i d i c a t î n zahă r ( 1 2 % ) faţă d e soiuril e e u r o p e n e ; — fruct e m a r i , c o l o r a t e sla b î n g a l b e n - c r e m sa u î n r o ş u ; — s î m b u r e c u c a r a c t e r e i n t e r m e d i a r e , a p r o p i a t e d e cel e al e s o i u r i l o r di n s u b s p e c i a o r i e n t ali s ; — m ă r i m e a florilor , f r u n z e l o r ş i g r o s i m ea lăstarilor , c a r e s e a p r o p i e m a i m u l t d e s u b specia occidentab s ; — p a r c u r g e r e a m a i lent ă я p r o c e s u l u i d e diferenţier e a m u g u r i l o r florifer i faţ ă d e soiu r i l e di n g r u p a e u r o p e a n ă ; — b p s a fructelo r g o l a ş e . A c e a s t ă g r u p ă c u p r i n d e u n n u m ă r m i c d e soiur i c u l t i v a t e î n p a r t e a d e es t a m u n ţ i l o r C a u c a z ş i î n v e s t u l I r a n u l u i . F r u c t e l e s e p r e t e a z ă p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , deş i s e p o t folos i ş i p e n t r u u s c a t . Soiurile d i n aceast ă g r u p ă s e î m p a r t î n d o u ă s u b g r u p e ş i a n u m e : 1) Subgrupa caucaziană propriu-zisă, î n c a r e sîn t c u p r i n s e soiuril e l o c a l e v e c h i , c a r a c t e r i z a t e pri n p u b e s c e n ţ a p r o n u n ţ a t ă a f r u c t e l o r , c o n ţ i n u t m i j l o c i u î n z a h ă r ş i r e z i s t e n ţ ă r i d i c a t ă faţă d e b o l i . î n c o m p a r a ţ i e c u soiuril e d i n grup a e u r o p e a n ă cel e d i n a c e a s t ă s u b g r u p ă a u u n c o n ţ i n u t m a i r i d i c a t î n zahă r ş i g u s t m a i b u n ; se p r e t e a z ă p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , prelucrări industrial e ş i p e n t r u u s c a t . 2) Subgrupa iraniană c u p r i n d e soiur i a s e m ă n ă t o a r e c u cel e d i n g r u p a A s i e i c e n t r a l e . A u fruct e d e dimensiun i mijlocii , d e culoar e galben-pal , e u nuanţ e d e verde , c u u n conţinu t ridicat î n zahăr , a p r o a p e făr ă a c i d i t a t e . P r i n u s c a r e d a u u n p r o d u s d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă .

V . Grup a soiurilo

r chinezeşt

i

Soiurile di n a c e a s t ă g r u p ă a p a r ţ i n specie i Armeniaca vulgaris ş i s p e c i i l o r Armeniaca ansii ş i Armeniaca mume. î n c o m p a r a ţ i e c u soiuril e di n g r u p a e u r o p e a n ă , cel e d i n a c e a s t ă grupă, a u o n e r v a ţ i e m a i deasă , a , b m b u l ui frunzei , c u vîrfu l b m b u l u i l u n g a s c u ţ i t , făr ă g l a n d e p e p e ţ i o l . P l a n t e le ş i fructel e sîn t m a i rezistent e l a b o l i î n c o m p a r a ţ i e c u a soiurilo r e u r o p e n e .

i D u p ă c u m rezult ă d i n cel e d e m a i sus , î n d e c u r s u l t i m p u r i l o r s-a u e l a b o r a t n u m e r o a s e sisteme d e clasificare , n a t u r a l e sa u artificial e sa u c o m b i n a ţ i i î n t r e a c e s t e d o u ă car e d e cel e mai m u l t e or i s e c o n t r a z i c . L a n o i p e n t r u clasificare a soiurilo r d e cai s s-a u adoptat , a c e l e a c a r e a u l a b a z ă e p o c a d e m a t u r i t a t e ş i f o r m a fructului , c a r a c t e r e l e s î m b u r e l u i , p r e c u m ş i p r o v e n i e n ţ a soiurilor . T i n î n d s e a m a d e e p o c a d e m a t u r i t a t e a fructelor , soiuril e d e cai s c u l t i v a t e î n ţar ă s e î m p a r t î n : timpurii, semitimpurii,

semitîrzii

ş

i tîrzii.

D u p ă f o r m a fructulu i soiuril e d e cai s s e clasific ă î n : sferic-turtite, sferice, oroide, elipsoidale, cordiforme.

sferic-alungite,

P e n t r u determinarea , soiurilo r s e i a d e a s e m e n e a î n c o n s i d e r a ţ i e m ă r i m e a , f o r m a , grosi m e a ( b o m b a t ă sa u p l a t ă ) , c u l o a r e a , c a r e n a d o r s a l ă ş i v e n t r a l ă a s î m b u r e l u i , p r e c u m ş i gustu l seminţei.

SOIURILE D E CAI S CULTIVAT E ÎN REPUBLIC A SOCIALIST Ă ROMÂNI A

S o r t i m e n t u l ţări i n o a s t r e c u p r i n d e relati v p u ţ i n e soiuri . L u î n d c a b a z ă n u m ă r u l d e p o m i aflat î n cultură , caisu l ar e o g r e u t a t e specific ă m a i т а т е î n j u r u l Capitale i ş i î n regiunil e ş i b a z i n e l e c u t r a d i ţ i e î n c u l t u r a aceste i specii . P o t r i v i t p l a n u l u i d e d e z v o l t a r e a p o m i c u l t u r i i , p l a n t a ţ i d e d e cai s s e v o r e x t i n d e m u l t ş i m a i ales , c u p r e c ă d e r e î n centrel e p o m i c o l e c u c o n d i ţ u p e d o c l i m a t i c e f a v o r a b d e aceste i culturi . I n v e d e r e a găsir n u n o r soiur i d e eai s m a i a d a p t a t e c o n d i ţ i i l o r de m e d i u di n ţ a r a n o a s t r ă , în staţiunil e e x p e r i m e n t a l e al e I n s t i t u t u l u i d e cercetăr i h o r t i v i t i c o l e s e studiază , î n colecţi i şi î n cultur i d e c o n c u r s , u n n u m ă r m a r e d e soiur i străin e ş i di n cel e c r e a t e î n u l t i m i i an i î n ţara n o a s t r ă . î n s o r t i m e n t e soiuril e sîn t ales e î n aş a fe l c a , p r i n e p o c a eşalonat ă d e m a t u r i t a t e a fruc t e l o r s ă p e r m i t ă o a p r o v i z i o n a r e u n i f o r m ă p e u n t i m p cî t m a i î n d e l u n g a t a c o n s u m a t o r d o r şi a industrie i a b m e n t a r e ş i s ă p r e v i n ă vîrfuril e d e m u n c ă î n p e r i o a d a recoltări i ş i valorificări i caiselor.

SOIURI D E CAI S RECOMANDAT E PENTRU PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

DE A L E X A N D R I

A

S i n o n i m e : ital. Albicocc o Alessandrino , D'Alessandria , Lucente . franc. A l e x a n d r i n d e s P r o v e n c e a u x , A u b e r g e , G r o s p r é c o c e , G r o s hâti f de l a Sain t Jean , Gros-roug e précoce , D ' A l g e r . germ. A l e s s a n d r i n i s c h e Marille , D i e G r o s s e F r ü h e , F r ü h e g e l b e I t a b e n i s c h e , W e i s s e A l e s s a n d r i n i s c h e Marille , Z a h l b r u c k n e r s . engl. L a r g e early , D e Sain t Gean , Earl y Moorpark . ras. A l e x a n d r , A l e x a n d r ranii , K r u p n o p l o d n a i a s k o r o s p e l k a . Origine. Originea , acestu i so i n u est e c u n o s c u t ă ; s e p r e s u p u n e c ă a r p r o v e n i d i n I t a b a din oraşu l A l e s s a n d r i a , s i t u a t l a sud-es t d e T u r i n . A f o s t descri s p e n t r u p r i m a d a t ă î n F r a n ţ a in anu l 1755 , d e c ă t r e pepinieristu l С h a i 1 1 o n şi , î n acelaş i an , d e N o 1 i n ş i В 1 a v e t ca so i no u ; di n a c e a s t ă c a u z ă , uni i a u t o r i î l c o n s i d e r ă d e o r i g i n e franceză . G a l e s c o î descrie m „ P o m o n a i t a l i a n a " î n anu l 1 8 1 7 .

, , , l

R ă s p î n d i r e . S e găseşt e a p r o a p e î n t o a t e ţ ă r d e di n E u r o p a , î n c a r e r e u ş e ş t e c u l t u r a caisului. L a n o i s e î n t d n e ş t e m a i ale s î n r e g i u n d e B u c u r e ş t i , P l o i e ş t i , A r g e ş ş i m a i p u ţ i n î n regi unile D u b r o g e a ş i G a l a ţ i . N u est e e x t i n s î n p l a n t a ţ u m a s i v e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s l a î n c e p u t , a p o i v i g o a r e a s c a d e ş i d e v i n e m i j l o c i e ; ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă m i j l o c i e ; r e u ş e ş te a l t o it p e c o r c o d u ş ş i zarzăr . N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e so l ş i c h m ă ; Înflorind îns ă d e t i m p u r i u est e e x p u s î n g h e ţ u r d o r d e p r i m ă v a r ă . E s t e d e s t u l d e r e z i s t e n t l a ger, s e c e t ă ş i d ă u n ă t o r i ş i sla b r e z i s t e n t l a b o b , î n s p e c i a l l a Monilinia laxa (Aderh . e t Buhl. ) Honey. î n f l o r e ş t e foart e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5 — 7 z d e . Este . autofertil . D u p ă datel e Staţiuni i e x p e r i m e n t a l e Măreuleşt i i n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4 — 5 ani , p r o d u c e a b u n d e n t , î n m e d i e 6 0 k g / p o m ; l a aceeaş i s t a ţ i u n e p o m i i d e 1 2 an i a u înregistra t p r o ducţii d e 1 2 8 - 1 4 0 k g / p o m . F r u c t e l e , d e m ă r i m e s u b m i j l o c i e p î n ă l a s u p r a m i j l o c i e , sîn t f r u m o s c o l o r a t e , d e calitat e superioară. S e p o t c o n s u m a chia r î n p î r g ă , ia r l a s u p r a e o a c e r e n u d e v i n făinoas e ; sîn t rezis t e n t e l a c ă d e r e , s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l ş i s e p o t p ă s t r a uşor . Sîn t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e S — с. 19 3

.

66

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Calităţi : t i m p u r i u , p r o d u c ţ i i mar i ş i calitat e f o a r t e b u n ă a fructelor . Defecte : înflorir e p r e a t i m p u r i e , slab ă rezistenţ ă a fructelo r l a Monilinia laxa et B u h l . ) H o n e y ş i n e u n i f o r m i t a t e a l o r c a m ă r i m e ş i f o r m ă .

(Aderh .

POMUL P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m ; f o r m e a z ă trunch i d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a c r ă p a t ă şi aspră , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e . Coroana — g l o b u l o a s ă , deasă , c u frunzişu l b o g a t ş i sănăto s (fig . 7 ) .

Fig. 7 . — D e Alexandri a

Ramurile de

schelet — lung i ş i g r o a s e , a p l e c a t e l a b a z ă ş i c u v u f u r i l e î n d r e p t a t e î n sus ,

cu s c o a r ţ a aspră , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e . Ramurile de rod — p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i ş i r a m u r i l e m i j l o c i i destu l d e g r o a s e , cu scoarţ a netedă , lucioasă , d e culoar e brună-roşiatică . Lăstarii —

d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i l e scurte , s c o a r ţ a d e c u l o a r e

roşie-brună, c u lenticelel e f o a r t e m i c i , e b p t i c e , d e c u l o a r e g ă l b u i e - c e n u ş i e . Mugurii vegetativi

—

m a r i , o v o c o n i c i , d e c u l o a r e b r u n ă , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e ra -

ni ură , aşezaţ i p e p e r m i t e larg i ş i destu l d e p r o e m i n e n t e .

67

DE A L E X A N D R I A

Mugurii floriferi

—

mijloci i sa u m a r i , o v o i z i , g r u p a ţ i cît e tre i sa u m a i m u l ţ i , c u solzi i

slab lipiţi .

Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d ie l u n g i m ea d e 9 2 mm ş i l ă ţ i m ea d e 7 7 m m , c o r d i f o r m - r o t u n j i t e , c u vîrfu l a c u m i n a t ş i m a r g i n d e regula t c r e n a t e ; l i m b u l g r o s , p i e l o s , d e c u l o a r e v e r d e - i n t e n s ş i l u c i o s p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e - m a t p e c e a inferioară . P e ţ i o l u l , l a frunzele d e p e lăsta r est e scur t sa u s u b m i j l o c i u , g r os ş i r i g i d , ia r l a frunzel e di n r o z e t e destu l d e l u n g ş i p o t r i v i t d e g r o s , d r e p t sa u sla b c u r b a t ş i c a n a b c i d a t , d e c u l o a r e roşie-sîngerie , c u 1—2 g l a n d e mar i ş i î n s o ţ i t e d e u n a - d o u ă auricul e la , b a z a l i m b u l u i . Florile — foart e mari , c u p e t a l e l e r o t u n j i t e , sla b c o n c a v e , a l b e , c u m a r g i n d e g o f r a t e ; sepalele r o ş i i - v i o l a c e i , iar pistilu l est e ega l sa u p u ţ i n m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e . FRUCTUL Mărimea — v a r i a b i lă d e l a s u b m i j l o c i e l a s u p r a m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = D — 37 m m ş i d = 3 6 m m , g r e u t a t e a m e d i e d e 4 0 g .

3 8 mm ,

Forma — v a r i a b i l ă, o v o i d - r o t u n j i t ă sa u g l o b u l o a s ă , d e s t u l d e r e g u l a t ă ş i sla b t u r t i t ă p e flancur i ; adesea cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i sîn t d e z v o l t a t e inega l ; b r a z da v e n t r a l ă est e superficială , a d î n c i t ă c ă t r e b a z ă ş i vîr f (fig . 8 ) .

Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e, n u n a ţ a t ă c u c e n u ş i u - d e s c h i s — ş i p ă t a t ă destu l d e a b u n d e n t c u c a r m i n încuia ; c î n d culoare a a c o p e r i t o a r e lipseşte , c e a d e b a z ă p e p a r t e a e x p u s ă la soar e d e v i n e p o r t o c a b e , m a r m o r a t ă , m a i intensă . Pedunculul — foart e s c u r t ş i d e s t u l d e g r o s , b i n e p r i n s d e f r u c t ş i r a m u r ă . Cavitatea pedunculară — adîncă , foart e larg ă ş i neregulată .

Pvmctul stilar — m i c, b r u n , aşeza t p e o p r o e m i n e n ţ ă a s c u ţ i t ă sa u s l a b înfunda t î n m i j l o c u l une i depresiuni .

Fig. 8

.—

D e Alexandri

a

Pielita — de g r o s i m e m i j l o c i e , s l a b catifelată , s e m d u c i o a s ă , u ş o r a d e r e n t ă l a p u l p ă . Pulpa — p o r t o c a b e, f e r m ă, fină , s u c u l e n t ă sa u f o a r t e s u c u l e n t ă , d u l c e , p l ă c u t a c i d u l a t ă , cu a r o m ă pronunţată , d e cabtat e superioară . Similarele — mic sa u s u b m i j l o c i u , a v î n d î n m e d i e H = 2 4 m m , D = 1 9 m m , d = 11, 5 m m , o v o i d , b o m b a t , alungi t ş i ascuţi t c ă t r e v h f , sla b alungi t c ă t r e b a z ă , c u crestel e v e n t r a l e îndepărtate într e el e ; c e a p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă ş i ascuţită , cel e lateral e a p r o a p e şterse , m a i ra r sla b p r o e m i n e n t e ş i a s c u ţ i t e ; p a r t ea d o r s a l ă rareor i c u m i c i orifici i ; suprafaţ a destu l d e n e t e d ă , sla b r u g o a s ă cătr e vîrf , d e c u l o a r e cafeni e deschisă . M i e z u l sîmburelu i est e a m a r . î n t r e s î m b u r e ş i p u l p ă s e f o r m e a z ă u n g o l d e s t u l d e m a r e , spr e vîrfu l sîmburelui .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

68

Maturitatea —

î n a d o u a j u m ă t a t e a luni i iunie .

RECOMANDAŞI : Datorit ă calităţilo r sal e soiu l D e A l e x a n d r i a s e r e c o m a n d ă s ă fi e c u l t i v a t î n grădinil e d e ling ă case , î n t o a t e regiunil e ţări i u n d e î n genera l reuşeşt e c u l t u r a cai sului. S e r e c o m a n d a e x t i n d e r e a lu i î n livez i m a r i industrial e di n sudu l ţării .

РЕЗЮМЕ Созревание — в т о р а я п о л о в и н а и ю н я . Происхождение сорт а неизвестно . В Румыни и распростране н преимущественн о в Б у х а р е с т с к о й , П л о е ш т с к о й , А р д ж е ш с к о й и в меньше й степен и — в Д о б р у д ж с к о й и Га л а цк о ii о б л а с т я х . Дерево — в начал е с и л ь н о р о с л о е , п о з ж е сил а р о с т а у м е н ь ш а е т с я ; д е р е в о имее т сред н ю ю п р о д о л ж и т е л ь н о с т ь ж и в н и , н е т р е б о в а т е л ь н о е к почвенно-климатически м у с л о в и я м , но вследстви е р а н н е г о цветени я страдае т о т весенни х з а м о р о з к о в . Д о в о л ь н о м о р о з о с т о й к о е , засухоустойчивое и устойчиво е к поражени ю вредителями , слабоустойчиво е к б о л е з н я м , в ч а с т о с т и к п о р а ж е н и ю г р и б о м Monilinia laxa (Aderh . e t B u h l . ) H o n e y . Плодо н о с и т ь начинае т в 4—5-летне м в о з р а с т е и дае т о б и л ь н ы е и р е г у л я р н ы е у р о ж а и . Плод — различно й величины , о т н и ж е с р е д н е й , д о в ы ш е с р е д н е й , о к р у г л о - я й ц е в и д ный ил и о к р у г л ы й , д о в о л ь н о п р а в и л ь н о й ф о р м ы , с б о к о в немног о с п л ю с н у т ы й , з а ч а с т у ю несимметричный, о р а н ж е в о - ж е л т о г о цвета , с м н о ж е с т в о м т е м н о - к а р м и н о в ы х пятен ; к о ж и ц а средней т о л щ и н ы , с л а б о б а р х а т и с т а я , п о л у б л е с т я щ а я , с л а б о п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь оранжевая, плотная , нежная , сочная , сладкая , приятног о кисловатог о вкуса , ароматная , в ы с о к о г о к а ч е с т в а . М о ж н о п о т р е б л я т ь даж е ещ е в начал е с о з р е в а н и я , н о пр и перезревани и не с т а н о в и т с я м у ч н и с т о й . М е ж д у к о с т о ч к о й и м я к о т ь ю , у к о н ц а к о с т о ч к и , о б р а з у е т с я довольно большо е свободно е пространство . Ядр о косточк и горькое . Плоды о т л и ч а ю т с я х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и х о р о ш о с о х р а н я ю т с я .

BÉSUMÉ Maturité a u c o u r s d e l a s e c o n d e m o i t i é d u m o i s d e j u i n . V a r i é t é d o n t l ' o r i g i n e es t i n c o n n u e ; ell e es t r é p a n d u e e n E o u m a n i e n o t a m m e n t d a n s le s r é g i o n s d e Ploieşt i e t d ' A r g e ş , un p e u m o i n s d a n s le s r é g i o n s d e D o b r o g e a e t G a l a t z i . Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e a u d é b u t , p u i s l a v i g u e u r baisse , s a v i e es t d ' u n e d u r é e m o y e n n e ; i l es t p e u p r é t e n t i e u x e n c e qu i c o n c e r n e l e so l e t l e c b m a t . T o u t e f o i s , fleurissan t de b o n n e heure , i l es t sensibl e a u x gelée s p r i n t a n i è r e s . A s s e z résistan t a u x gel , à l a sécheress e et a u x insecte s nuisible s mai s p e u résistan t a u x m a l a d i e s , p a r t i c u h è r e m e n t à Monilinia laxa ( A d e r h . e t B u h l . ) H o n e y . I l c o m m e n c e à p r o d u i r e ver s l a 4 — 5 a n n é e e t l a p r o d u c t i o n es t abondante e t régubère . e

e

Fruit — d e grosseu r v a r i a b l e , s o u s - m o y e n o u s u r - m o y e n e t d e f o r m e o v o ï d e - a r r o n d i e o u g l o b u l e u s e , asse z r é g u b è r e , a r r o n d i e o u l é g è r e m e n t a p l a t i e sur le s flancs , s o u v e n t a s y m é t r i q u e ; il a u n e c o u l e u r j a u n e o r a n g é , à n o m b r e u s e s t a c h e s c a r m i n f o n c é ; p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , l é g è r e m e n t v e l o u t é e , d e m i - l u i s a n t e , a d h è r e u n p e u à l a p u l p e , qu i es t f e r m e , fine , j u t e u s e , d ' u n e s a v e u r d o u c e e t a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e e t p a r f u m é e ; q u a b t é s u p é r i e u r e . I l p e u t êtr e c o n s o m m é d è s l a v é r a i s o n e t l o r s q u e l a m a t u r i t é es t t r è s a v a n c é e , i l n e d e v i e n t p a s farineux . V e r s l a p o i n t e d u n o y a u , entr e c e dernie r e t l a p u l p e , s e f o r m e u n e s p a c e asse z large . L ' a m a n d e en es t a m è r e . L e s fruit s s u p p o r t e n t trè s b i e n l e t r a n s p o r t e t s e c o n s e r v e n t a i s é m e n t .

68a ABSTRACT Maturity – during the second half of June. Variety whose origin is unknown and is widespread in Romania especially in regions of Ploiești and Argeş, a little less in the regions of Dobrogea and Galați. Tree – strong in the beginning, then the force decreases, its life is average, has little pretentious concerning r soil and climate. However, early flowering, it is susceptible to spring frosts. Fairly resistant to frost, drought and pest, but not sensible to a few diseases, especially to Monilinia laxa (Aderh. and Ruhl.) Honey. It began to produce during the 4th-5th year and production is plentiful and regular. Fruit – of variable size, medium sized or under the average, and round or ovoid-rounded, quite regular, rounded or slightly flattened on the sides, often asymmetrical and has a yellow-orange with dark carmine stains, medium thickness, slightly velvety, semi-glistening, adheres slightly to the pulp, which is firm, fine, juicy, and has a pleasant sweet, acid fragrance. It can be consumed when the berries are ripped and due to the fact that it is late, it does not become mealy. Towards the tip of the stone, between it and the pulp, there is a wide space. The kernel is bitter. Fruits can be easily transported and stored.

TIMPURIU D E ARA

D

S i n o n i m e : mag. Korany i Barack . germ. F r ü h e K e c s k e m e t er M a r i l l e . rom. M a r m i t e timpurii , Timpuri i d e K e c s k e m e t . O r i g i n e . S e p r e s u p u n e c ă soiu l T i m p u r i u d e A r a d s- a f o r m a t î n B . P . U n g a r ă i n î m p r e j u r i m i l e oraşulu i K e c s k e m e t . P r i n f a p t u l c ă s- a c u l t i v a t ş i s e c u l t i v ă p e scar ă l a r g ă î n z o n a oraşului A r a d , î n ţ a r a n o a s t r ă est e c u n o s c u t n u m a i s u b d e n u m i r e a T i m p u r i u d e A r a d . Răspîndire. Est e destu l d e răspîndi t î n B . P . Ungară . î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n p e r i o a d a anilo r 1 9 2 8 — 1 9 3 5 de c ă t r e c u l t i v a t o r i i d i n C e n a d , S î n n i c o l a u l M a r e , L o v r i n ş i A r a d , di n r e g i u n e a B a n a t ş i d e c ă t r e p e p i n i e r e l e A i u d ş i B u f t e a . î n p r e z e n t est e c u l t i v a t î n j u r u l o r a ş e l o r A r ad ş i B u c u r e ş t i , p r e c u m ş i î n c e n t r u l T r a n silvaniei. CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e p o t r i v i t d e v i g u r o s , a t î t î n p e p i n i e r ă , c i l ş i i u p r i m i i an i d e l a p l a n t a r e , iar i n p e r i o a d a d e p l i n ă r o d i r e , v i g o a r e a s c a d e . A r e o d u iată d e viaţ ă relati v l u u g ă , p e s t e 25 d e an i ş i d ă r e z u l t a t e m u l ţ u m i t o a r e a l t o i t p e c o r c o d u ş . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l . Manifestă rezistenţ ă r e m a r c a b i l ă l a ge r ş i i n s o l a ţ i e ; i n c o n d i ţ i i î n c a r e soiu l Ce l nia i lun i d e U n g a r i a înregistreaz ă l a m u g u r i i d e r o d p i e r d e r i d e 9 0 % , soiul T i m p u r i u d e A r a d înregistreaz ă pierderi d e n u m a i 0 0 % , f a pt c e asigur ă p r o d u c ţ i i f o a r t e a b u n d e n t e . E s t e d e a s e m e n e a destu l d e rezisten t l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . Cazur i d e pieir e p r e m a t u r ă s e înregistrează f o a r t e ra r ş i a p r o a p e e x c l u s i v c î n d n u e x i s t ă afinitat e într e a l t o i ş i p o r t a l t o i . î n f l o r e ş t e e ş a l o n a t , d e s t u l d e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6 — 1 0 zile . î n c e p e s ă r o d e a s c ă l a vîrst a d e 4 ani , d a r i n t r ă î n plin ă p r o d u c ţ i e d e l a 8 - 9 an i ; u n p o m d e vîrst a m i j l o c i e p r o d u c e î n m e d i e î n t r e 6 0 — 70 k g f r u c t e anual . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Mărculeşt i s-a u o b ţ i n u t d e l a p o i n ü î n v î r s t a d e 1 2 an i p r o d u c ţ i i d c c i r c a 1 2 5 k g . L a S i al i u nea e x p e r i m e n t a l ă I a ş i , d e l a p o m i i î n v î r s t a d e 1 0 ani , s-a u o b ţ i n u i 2 5 —16 k g , la B u c u r e ş t i - B ă n e a s a p î n ă l a 6 2 k g l a p o m b î n v î r s t a d e 6 a n i , ia r l a S t a ţ i u n e a Ţ i g ă n e ş t i B u c u r e ş t i d e l a p o m i î n v î r s t a d e 1 4 an i s-a u o b ţ i n u t p r o d u c ţ i i d e 6 3 — 8 0 k g . F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e s t u l d e a s p e c t u o a s e , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t s u p r a m i j l o c i u î n zahă r ( 1 0 , 1 7 % ) ş i s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ( 0 , 9 0 % ) , r i d i c a t î n a c i d i t a t e ( 1 , 2 0 % ) şi f o a r t e ridica t ш v i t a m i n a С (15,0 3 m g %) ; se ţi n b i n e p e r ă m u r e l e , sîn t f o a r t e rezistent e l a

70

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

t r a n s p o r t ş i s e p ot p ă s t ra t i m p d e 4— 5 z d e ; sînt a p r e c i a t e ati t pentr u c o n s u m u l i u star e proas p ă t ă , cî t ş i p e n t r u industrializare . Calităţi : rezistenţ a l a ger , p o t e n ţ i a l ul d e p r o d u c ţ ie r i d i c a t, c o a c e r e a t i m p u r i e a fructelor . Defecte : fructel e m i c i î n ani i c u p r o d u c ţ i i m a r i .

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m ; f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , sănătos , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă ş i c u n u m e r o a s e c r ă p ă t u r i superficiale . Coroana — g l o b u l o a s ă , deasă , m a i ale s î n p r i m i i an i d e l a plantare , ia r p e m ă s u r ă c e înaintează î n v î r s t ă , d e v i n e sferic-turtit ă (fig . 9 ) .

Fig. 9 . — Timpuri u d c Ara d

Ramurile de

schelet —

n u m e r o a s e, d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e, c u s c o a r ţ a d e c u l o a i e

b r u n ă - c a f e n i e , c u l e n t i c e l e a l u n g i t e , d e c u l o a r e cafeni e d e s c h i s , aşezat e transversal . Ramurile de

rod — p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i , s i m p l e , rareor i r a m i f i c a t e , lung i d e l a

0,8—15 c m , aşezat e perpendicula r p e ramuril e d e schelet .

PLANŞA I

Timpuriu

de

Arad.

TIMPURIU D

E ARA D

71

Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i l e d e 1,5—2, 5 c m , c u s c o a r ţ a d c c u l o a r e v c r d e - m ă s l i n i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i roşie-sîngeri e p e c e a însorită , g l a b r i . Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , turtiţi , c u solzi i d e c u l o a r e n e g r i c i o a s ă ş i m a r g i n i l e uşor p u b e s c e n t e ; p e r n u ţ e l e m a i p r o n u n ţ a t e spr e vfrfu l r a m u r i l o r . Mugurii floriferi — aşezaţi p e r a m u r i l e - b u c h e t , c a ş i pe cel e lung i sa u m i j l o c i i , m a i mar i d e c î t c e i v e g e t a t i v i , o v o i z i , c u solzi i d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă , fi n p u b e s c e n ţ i . Frunzele — s u b m i j l o cü sa u m i j l o c d , a v î n d î n m e d i e 7 3 m m l u n g i m e ş i 7 2 m m l ă ţ i m e , s u b r o t u n d e sa u f o a r t e scur t o v a t e , c u vîrfu l s c u r t - a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă c u o u ş o a r ă p r e lungire p e p e ţ i o l ; b m b u l , g r o s , l u c i o s , p i e l o s , c u m a r g i n i l e a d î n c serate , u n e o r i d u b l u serate . P e ţ i o l u l , scurt , a v î n d î n m e d i e 2 5 m m l u n g i m e , subţire , superficia l c a n a b c u l a t , v i o l a c e u p e p a r t e a superioar ă ş i r o z - v e r z u i p e c e a inferioară , c u 2 , m a i ra r 3 — 4 g l a n d e aşezat e spr e b a z a b m b u l u i , u n d e rareor i s e m a i întîlnes c ş i 1— 2 a u r i c u l e . Florile — m i j l o c i i , c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , d e p ă r t a t e l a b a z ă , d e c u l o a r e a l b ă spr e c r e m - v e r z u i . Sepalel e sîn t m a r i , late , tras e spr e vîrf . S t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 2 6 — 3 0 , sîn t mai lung i c u 2 — 3 m m d e c î t pistilul . FRUCTUL Mărimea —

mijlocie , avîn d î n medi e H =

4 2 mm, D =

4 3 m m, d =

4 2 mm ; greutate a

de 32—5 2 g , uneor i chia r ma i mult . Forma —

g l o b u l o a s ă, s i m e t r i c ă , p u ţ i n t u r t i t ă p e flancuri , c u suprafaţ a u ş o r v ă l u r a t ă ;

b r a z d a v e n t r a l ă est e b i n e d e b m i t a t ă p e t o a t ă l u n g i m e a ei , îns ă superficial ă ( p l . I ) . Culoarea — g a l b e n ă - d e s c h i s, a c o p e r i t ă c u diferit e n u a n ţ e d e p o r t o c a b u p e p a r t e a î n s o rită, u n d e u n e o r i a p a r e c h i a r o r o ş e a ţ ă p u n c t a t ă c u r o ş u - b r u n . Peăunculul — bine d e fruct .

scurt, d e g r o s i m e m i j l o c i e , v e r d e , b i n e prin s d e r a m u r ă ş i p o t r i v i t d e

Cavitatea pedunculară — d e adîncim e ş i lărgim e mijlocii , î n form ă d e pdnie . Punctul stilar — m i c, c e n u ş i u , aşeza t p e c o n t u r u l fructulu i sa u într- o f o a r t e m i c ă d e presiune . Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , fragedă , fi n p u b e s c e n t ă , la . completa , m a t u r i t a t e s e d e s p r i n d e uşo r d e p u l p ă . Pulpa — g a l b e n ă - d e s c h i s , c u o n u a n ţ ă m a i a l b i c i o a s ă spr e s î m b u r e , d e s t u i d e t a r e , p o trivit d e suculentă , c u g u s t d u l c e - a c i d u l a t ş i a r o m ă p l ă c u t ă , î n g e n e r a l d e c a b t a t e b u n ă sa u foarte b u n ă ; n u a d e r ă l a s î m b u r e . Sîmburele — m i j l o c i u , a v î n d î n m e d i e H = 2 3 m m , D = 1 9 m m , d = 1 1 m , o v o i d , b o m b a t , m a i arcui t spr e b a z ă , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă , u n i f o r m a r c u i t ă , crestele v e n t r a l e laterale , î n genera l m i c i , u n e o r i c h i a r b p s e s c , ia r p a r t e a d o r s a l ă u n e o r i c u m i c i orifieü . Suprafaţ a est e d e c u l o a r e c a f e n i e d e s c h i s ă , a d e s e a c u p e t e a l b i c i o a s e ; u n e o r i întreaga suprafaţ ă est e a l b ă ; m i e z u l est e d u l c e , c u g u s t f a d , î n g e n e r a l sla b d e z v o l t a t ş i s e z b i r c e ş t e î n u r m a uscării . Maturitatea —

c o r e s p u n de c u a trei a d e c a d ă a luni i i u n i e .

Recomandări. D a t o r i t ă p o t e n ţ i a l u l u i d e r o d i r e r i d i c a t a l p o m u l u i ş i m a i ale s c o a c e r i i t i m p u r i i a fructelor , soiu l T i m p u r i u d e A r a d s e r e c o m a n d ă atî t p e n t r u g r ă d i n i l e d e ling ă c a s e , <îît ş i p e n t r u Uvezil e m a s i v e .

72

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

РЕЗЮМЕ Созревание — треть я декад а и ю н я . П р е д п о л а г а е т с я , чт о с о р т п р о и с х о д и т и з В е н г р и и . В Румыни и в ы р а щ и в а е т с я в о к р е с т н о с т я х А р а д а и Б у х а р е с т а , а т а к ж е и в центр е Т р а н с и л ь в а н и и . Дерево — у м е р е н н о й сил ы р о с т а ка к в п и т о м н и к е , та к и в первы е год ы посл е п о с а д к и , но в перио д п л о д о н о ш е н и я сил а р о с т а у м е н ь ш а е т с я ; о т л и ч а е т с я сравнительно й д о л г о в е ч н о с т ь ю , н е т р е б о в а т е л ь н о к почвенны м у с л о в и я м , м о р о з о у с т о й ч и в о , у с т о й ч и в о к о ж о г у ствола и к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lev. ) A d e r h . Цвест и начи нает р а н о , н о цвете т п о с т е п е н н о . П л о д о н о с и т ь начинае т с 4-летнег о в о з р а с т а . Плод — средне й величины , о к р у г л о й ф о р м ы , с и м м е т р и ч н ы й , немног о с ж а т ы й с б о к о в , с о слегк а в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , цве т плод а зеленовато-зеленый , с о р а н ж е в о й о к р а с к о й различны х о т т е н к о в н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е , гд е и н о г д а н а б л ю д а е т с я даже к р а с н ы й р у м я н е ц , п о к р ы т ы й б у р о в а т о - к р а с н ы м и т о ч к а м и ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н а я , т о н к о - о п у ш е н н а я , пр и п о л н о й з р е л о с т и л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т а я или ж е с в е т л о - з е л е н о г о цвета , с беловаты м о т т е н к о м б л и ж е к к о с т о ч к е , д о в о л ь н о т в е р д а я , с р е д н е с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с п р и я т н ы м а б р и к о с о в ы м а р о м а т о м , н е прирастае т к косточке. Я д р о косточк и сладкое , безвкусное . Плоды о т л и ч а ю т с я очен ь х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течение 4— 5 д н е й .

EÉSTJMÉ

Maturité —

dernièr e décad e d e juin .

O n s u p p o s e q u ' i l s'es t f o r m é d a n s l a B . P . H o n g r o i s e . E n B o u m a n i e , i l es t c u l t i v é d a n s les e n v i r o n s d ' A r a d e t d e B u c a r e s t , ains i q u e d a n s l e c e n t r e d e l a T r a n s y l v a n i e . Arbre — d ' u n e v i g u e u r m o y e n n e , v i e n t asse z b i e n t a n t e n p é p i n i è r e , q u e d u r a n t le s premières a n n é e s a p r è s l a p l a n t a t i o n ; m a i s a u c o u r s d e l a p é r i o d e d e p r o d u c t i o n c o m p l è t e , sa v i g u e u r d i m i n u e . I l a u n e v i e asse z l o n g u e , n ' e s t p a s p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résiste a u ge l e t a u x b r û l u r e s su r l e t r o n c ; i l résist e é g a l e m e n t asse z b i e n a u Claatero&porium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . F l e u r a i s o n p r é c o c e , m a i s é c h e l o n n é e . C o m m e n c e à p r o d u i r e à l'âg e d e 4 ans . Fruit — m o y e n , d e f o r m e g l o b u l e u s e , s y m é t r i q u e , l é g è r e m e n t aplat i su r le s flancs , à la surfac e f a i b l e m e n t o n d é e : d e c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e , l e c ô t é e x p o s é a u solei l teint é d e dif férentes n u a n c e s o r a n g é e s , o ù a p p a r a î t parfoi s u n e r o u g e u r p o i n t u l é e d e r o u g e b r u n ; le p e a u est d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , fraîche , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , s e d é t a c h a n t a i s é m e n t d e l a p u l p e , à m a t u r i t é ; l a p u l p e , j a u n e o u v e r t clair , a v e c u n e t e i n t e p l u s clair e v e r s l e n o y a u , es t asse z f e r m e , asse z j u t e u s e , d ' u n e s a v e u r d o u c e - a c i d u l é e e t p o s s é d a n t l e p a r f u m a g r é a b l e d e s abri c o t s ; ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t s u c r é e . L e s fruit s s o n t t r è s résistant s a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e gardé s 4— 5 j o u r s .

72a ABSTRACT Maturity – last decade of June Assumed to have its origin in the Hungary. In Romania, it is cultivated in the area of Arad and Bucharest, and in the center of Transylvania. Tree – of medium vigor, develops well both in the nursery, during the first years after planting, but during the entire production period, its strength decreases. It lives long enough, is not pretentious about the soil, frost resistant and burns on the trunk; it also resists fairly well to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. Flowering early, but staggered. Begins producing at the age of 4. Fruit – medium, globular shape, symmetrical, slightly flattened on the sides, slightly wavy on the surface: greenish yellow, the side exposed to sun is tinted orange in various shades, which sometimes appears red dotted; the skin is medium thick, fresh, finely pubescent, detaching easily from the pulp when is ripe, the pulp is yellow or light green with a lighter shade next to the stone, is fairly firm, juicy, sweet, tart flavor and with the pleasant scent of apricots; it does not stick to the core. The kernel is sweet. The fruits are very resistant when transported and can be kept for 4-5 days.

AMBROZIA

Sinonime :

ital. D i S a n t o A m b r o g i o , S . A m b r o g i o . franc. S a i nt A m b r o i s e . germ. S c h w e i n s e h r a p r i k o s e, S c h a f s n a s e a p r i k o s e

, Ambrozia-Aprikose

,

A m b r o s i a Marille . rus. A m b r o z i a ceh. M e r u n k

, Sveato i Ambrozii , Amvrosii . a Sv . Ambrozskâ , Sveatoambrozskâ .

mag. A m b r o s i a

.

/чад. A m b r o z i a

.

iom. Caisu

l sfîntulu i A m b r o z i e .

Origine. So i d e o r i g i n e italiană , c u n o s c u t ş i c u l t i v a t d e m u l t t i m p î n j u r u l oraşulu i F l o r e n ţ a . D i n I t a b a , d e l a Ş c o a l a S o c i e t ă ţ n d e H o r t i c u l t u r a d i n F l o r e n ţ a , a c e s t so i a f o s t introdus î n F r a n ţ a î n juru l anulu i 186 3 d e cătr e pepinierişti i L . J a m i n di n Bourg-la B e i n e d i n a p r o p i e r e a Parisulu i ş i M . J a c q u e m e t - B o n n e f o n d d i n l o c a b t a t e a A n n o nay ( A r d c c h e ) . R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t i u t o a t e ţăril e d i n E u r o p a ş i î n d e o s e b i î n I t a l i a , B . D . G . şi R . F . G . , u n d e est e f o a r t e c u n o s c u t ş i a p r e c i a t p e n t r u p r e c o c i t a t e a sa . E s t e r ă s p î n d i t ş i îu S . U . A . L a n o i , deş i a fos t i n t r o d u s l a sfîrşiti u s e c o l u l u i al X I X - l e a , e s t e f o a r t e p u ţ i n r ă s p î n d i t ; se intîlneşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e ş i r ă z l e ţ î n b v e z i l e d i n j u r u l C a p i t a l e i .

C A R A C T E R I S T I C A SOIULU I P o m u l ar e o v i g o a r e m i j l o c i e , îns ă c r e ş t e p u ţ i n s t r î m b î n p e p i n i e r ă ş i i n p r i m ü an i in l i v a d ă ; est e d e s t u l d e l o n g e v i v , a t i n g m d v î r s t a d e 2 5 — 3 0 ani . B e u ş e ş t e p e t o a t e soluril e specifice culturi i caisului , d a r cel e m a i b u n e r e z u l t a t e s e o b ţ i n p e soluril e u ş o a r e ş i c a l d e , situate i n locur i a d ă p o s t i t e d e v î n t u r i l e rec i d e iarnă . E s t e d e s t u l d e sensibi l l a g e r ş i i n s o laţie ; î n iernil e g r e l e , r a m u r i l e a n u a l e ş i m u g u r i i florifer i d e g e r ă p a r ţ i a l . E s t e r e z i s t e n t l a boli ş i d ă u n ă t o r i . P c t i m p p l o i o s f r u c t e l e c r a p ă ş i p u t r e z e s c . î n f l o r e ş t e d e t i m p u r i u ia r f e n o f a z a d u r e a z ă 5— 6 z i l e . E s t e a u t o f e r t i l . I n t r ă p e r o d f o a r t e t i m p u r i u , l a 3— 4 a n i , d ă p r o d u c ţ i i a b u n d e n t e ş i î n f i e c a r e a n . D e p i l d ă , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i p o m i i î n v î r s t a d e 1 2 an i a u p r o d u s într e 68—10 3 k g / p o m .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A LE

74

F r u c t e l e sîn t m a r i sa u f o a r t e m a r i , b u n e l a gust , apreciat e atî t p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă c î t ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e ; g e b f i c ă b i n e ş i îş i m e n ţ i n c u l o a r e a . S u p o r t ă foarte b i n e transportu l d a c ă sîn t cules e c u p u ţ i n înaint e d e m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă ş i s e p o t p ă s t r a 7— 9 z d e . î n a n d c u c ă l d u r ă insuficient ă fructel e s e c o c n e u n i f o r m . Calităţi : p r e c o c i t a t e a , p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t , c o a c e r e a t i m p u r i e , rezistent ă la b o b ş i d ă u n ă t o r i a p o m u l u i , calitate a b u n ă , rezistenţ ă l a t r a n s p o r t ş i păstrar e a fructelor . Defecte : sensibilitate a r e l a t i v ă faţ ă d e ge r a r a m u r i l o r tiner e ş i a m u g u r i l o r floriferi , înflorirea t i m p u r i e . POMUL P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 6 — 7 m ; f o r m e a z ă trunch i g r o s , ciUndric , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cafenie-cenuşie , c u c r ă p ă t u r i dese , aşezat e l o n g i t u d i n a l .

Fig. 10 . — Ambrozi a

Coroana —

m a r e, g l o b u l o a s ă sa u sferic-turtită , p o t r i v i t d e deasă , c u frunzi ş ra r ş i

a s p e c t s ă n ă t o s (fig . 1 0 ) . Ramurile de

schelet —

de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c n , sla b arcuite , f o r m e a z ă u n u n g h i

larg c u a x u l p o m u l u i ş i a u vîrfuril e o b b c e sa u î n d r e p t a t e î n su s ; s c o a r ţ a , aspră , d e c u l o a r e

75

AMBROZIA

b r u n ă - c e n u ş i e la . b a z ă , roşie-închi s b r u m a t ă spr e vîrf , c u lenticel e a l u n g i t e , d e c u l o a r e gal b e n ă - a l b i c i o a s ă , aşezat e transversa l ; sîn t d e g a r n i s i t e m u l t l a b a z ă . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i j l o c i i ; b u c h e t e l e d e m a i , î n n u m ă r m a i m i c , sint s c u r t e ş i destu l d e g r o a . s e , g r u p a t e m a i m u l t p e r a m u r i l e d e 2 — 5 a n i ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e castanie. Lăstarii — mijloci i sa u l u n g i , destu l de . g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 , 0 — 2 , 5 c m l u n g i m e , uşor arcuiţi , m a i ra r d r e p ţ i , d e c u l o a r e r o ş i e - c a f e n i c sa u roşi e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e sa u cafenie-deschis p e p a r t e a u m b r i t ă , c u n u m e r o a s e lenticel e m a r i , r o t u n j i t e , p r o e m i n e n t e , d e culoare gălbuie . Mugurii vegetativi — m a r i, c o m e i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e slab x n o e m i n e n t e , c u solzi i lipiţi . Mugurii floriferi — m a r i, o v o i z i , c u solzi i sla b lipiţi , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , aşezaţ i pe pernuţ e proeminente . Frunzele — m a ri sa u foart e m a r i ş i destu l d e rare , a v î n d î n m e d i e 11 0 m l u n g i m e ş i 90 m m l ă ţ i m e , c o r d i f o r m - r o t u n j i t e sa u eliptic-alungite , c u vîrfu l a c u m i n a t , b a z a c o r d a t ă şi marginil e serat e a d î n c , m ă r u n t ş i r e g u l a t ; l i m b u l , d e c u l o a r e v e r d e c u n u a n ţ ă g ă l b u i e p e faţ a superioar ă ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a i n f e r i o a r ă . P e ţ i o l u l , d e 2 5 — 4 5 m m l u n g i m e , d e g r o s i m e m i j l o c i e sa u g r o s , c a n a l i c u l a t , d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e pe p a r t ea însorit ă ş i v e r d e - r o z p e c e a u m b r i t ă . L a b a z a b m b u l u i ş i p e p e ţ i o l s e o b s e r v ă 2— 3 g l a n d e m i c i ; l a b a z a l i m bului uneor i s e găses c 1— 2 auricule . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e r o t u n j i t e , a l b roşu-cărămiziu.

e ş i nervuril e ro z ; cabciu l

FRUCTUL Mărimea — m a re sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = —48 m m , g r e u t a t e a d e 5 0 — 6 6 g . Forma —

48—6 5 m m, D =

46—5 5 m m, d =

42 —

i n v e r s - o v o i d ă sa u e h p s o i d a l - a l u n g i t ă , a s i m e t r i c ă , t u r t i t ă p e f l a n c u r i , teşit ă

F i g . 11 . — Ambrozia

p e p a r t e a v e n t r a l ă ş i f o a r t e de s b o m b a t ă p e p a r t e a dorsală , c u s u p r a f a ţ a neregulată , s l a b ondulată ş i mamelonat ă ; brazd a ventral ă d e adîncim e ş i lărgim e mijlocie , c u un a di n m a r g i n i m a i d e z v o l t a t ă (fig . 1 1 ) .

76

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Culoarea — galbenă-pai, uneor i c u o uşoar ă r o ş e a ţ ă r o z - p o r t o c a l i e p e p a r t e a însorit ă şi ma i ra r c u o r o ş e a ţ ă c a r m i n - p u r p u r i e ; p e p a r t e a u m b r i t ă s e întîlneşt e u n e o r i o slab ă roşeaţă sa u p u n c t e m a r i d e c u l o a r e roşie-carmin . Peduncidul —

f o a r te scurt , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e v e r d e .

Cavitatea peduncidară Punctul stilar turul fructului . Pieliţa — Pulpa —

—

—

d e m ă r i m e m i j l o c i e , îngustă , deschis ă spr e b r a z d a v e n t r a l ă .

m i c, b r u n - c e n u ş i u , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n , a s c u ţ i t , situa t p e c o n -

d e g r o s i m e m i j l o c i e , catifelat ă fin , p a r f u m a t ă . g a l b e n ă - a l b i c i o a s ă, a j u n g î n d p î n ă l a g a l b e n ă - p o r t o c a l i e - î n e h i s l a c o m p l e t ă

m a t u r i t a t e , s t r ă b ă t u t ă d e v i n i ş o a r e a l b i c i o a s e , d e c o n s i s t e n ţ ă m i j l o c i e , suculentă , foart

e

d u l c e , c u a c i d i t a t e slabă , v i n u r i e , p u t e r n i c ş i p l ă c u t a r o m a t ă , f o a r t e b u n ă l a gust , n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; rareor i r ă m î n m i c i p o r ţ i u n i p e c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă ; f o r m e a z ă un g o l m a r e î n t r e s î m b u r e ş i p u l p ă ma i ale s spr e p a r t e a dorsal ă ş i vîrfu l sîmburelu desface u ş o r p e lini a b r a z d e i v e n t r a l e Sîmburele —

mare, avîn d H =

i; s e

.

28—3 1 m m , D =

23—2 5 m m , d =

1 2 — 1 5 m m , invers -

o v o i d , alungit , sla b î n g u s t a t c ă t r e b a z ă car e est e c o n c a v ă , r e t e z a t ă , a s c u ţ i t b r u s c c ă t r e virf , c u m i j l o c u l foart e b o m b a t ; crestele v e n t r a l e p r o e m i n e n t e , ascuţite , î n d e o s e b i c ea p r i n c i p a lă ; p a r t e a dorsal ă est e c o m p l e t ă sa u c u 1— 2 orifici i ; suprafaţa , aspră , r u g o a s ă , m a i ale s c ă t r e b a z ă ş i virf , d e c u l o a r e brună-cafenie-deschis , ia r m i e z u l est e a m a r . î n am i p l o i o ş i o m a r e parte di n sîmbur i s e despică . Maturitatea —

sfîrşitu l l u m i i u n i e - î n c c p u t u l luni i iulie , c u c î t e v a z d e înaint e d e soiu l

Cel m a i b u n d e U n g a r i a .

Recomandări. D a t o r i t ă c a b t ă ţ d o r sal e soiu l A m b r o z i a s e r e c o m a n d ă p e n t r u grădinil e d e lingă case , î n t o a t e regiunil e ţări i u n d e reuşeşt e c u l t u r a caisului . S e r e c o m a n d ă c u l t i v a r e a lui î n plantaţi i m a s i v e î n p r o c e n t redu s ş i n u m a i î n regiunil e f o a r t e f a v o r a b i l e culturi i caisului .

РЕЗЮМЕ Созревание —

к о н е ц и ю н я — начало и ю л я .

Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н очен ь мало . Дерево —

средне й сил ы роста , довольн о долговечное , нетребовательно е к ночвенно -

к л и м а т и ч е с к и м у с л о в и я м , о б л а д а е т с л а б о й м о р о з о у с т о й ч и в о с т ь ю , н е страдае т р а с т р е с к и ванием к о р ы , о б р а з о в а н и е м ра н ил и камедетечением , у с т о й ч и в о к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . П л о д о н о с и т ь начинае т в 3—4-летне м в о з р а с т е и , к а к п р а в и л о , дае т е ж е г о д н ы е и о б и л ь н ы е урожаи. Плод —

к р у п н о й ил и очен ь к р у п н о й величины , о б р а т н о - я й ц е в и д н о й н е п р а в и л ь н о й

формы, н е с и м м е т р и ч н ы й , с б о к о в с п л ю щ е н н ы й , з а ч а с т у ю вздуты й с д о р с а л ь н о й с т о р о н ы , с н е р о в н о й , с л а б о в о л н и с т о й и б у г р и с т о й п о в е р х н о с т ь ю ; ж е л т о г о ц в е т а , и н о г д а с о слабы м розовато-оранжевым, реж е пурпурно-карминовы м румянце м н а солнечно й стороне ; ко жица средне й толщины , нежно-бархатистая , ароматная ; мякот ь беловато-желтая , про н и з а н н а я б е л о в а т ы м и ж и л к а м и , с р е д н е й п л о т н о с т и , с о ч н а я , очен

ь сладка я с о слабо й

винной к и с л о т н о с т ь ю , с приятны м и сильны м ароматом , очен ь приятног о вкус а и хорошег о

AMBROZIA

качества; н е прирастае т к косточке , в особенност и к е е дорсально й сторон е и

7;

концу .

Ядро косточк и горькое . П л о д ы о т л и ч н о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о л к у , есл и у б и р а ю т с я н е з а д о л г о д о н а с т у п л е н и я полной з р е л о с т и , и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течение 7 — 9 д н е й . EÉSUMÉ Maturité — fi n j u i n , d é b u t juillet . V a r i é t é d ' o r i g i n e italienne . T r è s p e u r é p a n d u e e n E o u m a n i e . Arbre — d ' u n e v i g u e u r m o y e n n e , asse z l o n g é v i f , p o i n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u c l i m a t e t au sol , i l es t p e u résistan t a u g e l , n ' e s t p o i n t suje t a u x crevasse s e t a u x p l a i e s , n i à , l ' é c o u l e m e n t d e l a glu , i l es t r é s i s t a n t a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s n u i s i b l e s . I l c o m m e n c e à p r o d u i r e v e r s le s 3 — 4 année s e t d o n n e u n e r é c o l t e a b o n d a n t e e t r é g u l i è r e . e

e

Fruit — g r os o u trè s g r o s , d e f o r m e i n v e r s e m e n t o v o ï d a l e , i r r é g u h e r , a s y m é t r i q u e , aplat i sur le s flancs , s o u v e n t b o m b é su r l e c ô t é d o r s a l , à surfac e irrégulière , v a g u e m e n t o n d é e e t m a m e l o n n é e ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e , p r é s e n t a n t q u e l q u e f o i s u n e l é g è r e rorrgeu r o r a n g é e d u côt e ensoleill é et plu s r a r e m e n t u n e r o u g e u r c a r m i n - p o u r p r e ; la p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , légèrement veloutée , parfumé e ; l a pulpe , d'u n jaun e blanchâtr e allan t jusqu'a u jaune o r a n g é f o n c é , es t t r a v e r s é e d e v e i n u l e s (filets ) b l a n c h â t r e s , à m a t u r i t é c o m p l è t e ; d e c o n s i s t a n c e m o y e n n e , j u t e u s e , trè s d o u c e — l é g è r e m e nt a c i d u l é e , f o r t e m e n t e t a g r é a b l e m e n t parfu m é e , d ' u n g o û t a g r é a b l e , d e b o n n e q u a b t é ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u , laiss e u n g r a n d e s p a c e entre c e dernier e t l a p u l p e , n o t a m m e n t su r l a p a r t i e d o r s a l e e t l a p o i n t e d u n o y a u . L ' a m a n de e n es t a m ère.

L e s fruits, cueilli s un pe u a v a n t leu r i t é c o m p l è t e , s u p p o r t e nt trè s bie n l e t r a n s p o r t et p e u v e n t ê t r e g a r d é s 7 à 9 j o u r s .

ABSTRACT Maturity – late June and early July. Variety of Italian origin. Very uncommon in Romania. Tree – of medium vigor, very long life, not pretentious concerning the climate and soil, it is not resistant to frost, is not subjected to cracks and wounds, or to the flow of the glue, and is resistant to diseases and insect pests. It begins to produce during the third-fourth year and gives a bountiful and regular harvest. Fruit – large or very large, inversely ovoid shape, irregular, asymmetric, flattened on the sides, often on the dorsal side convex, irregular surface, vaguely wavy and hummocky, the color is yellow, sometimes with a slight blush of orange on sun-exposed side and more rarely red carmine purple skin, medium thickness, slightly silky, fragrant pulp, ranging from a whitish yellow to dark yellow-orange, is crossed by fibers, whitish in full maturity, of medium consistency, juicy, very sweet , slightly sour, strongly and pleasantly scented, and of good quality. It does not stick to the core, leaving a large space between it and the pulp, including the dorsal part and tip of the stone. The kernel is bitter. The fruit, picked just before full maturity, very resistant when transported and can be kept for 7-9 days.

ROYAL

S i n o n i m e : ранг. O r a n g e , B o y a l apricot , Boya l d e Wurtemberg, Abricot Boyal , Boya l de Luxemburg . germ. K ö n i g s m a r i l l e , König s Aprikose , Königliche . engl. B e a l e . •Hal. C h r y s o m e l a regal i s. ceh. K r a l o v k a , Merunk a Krâlovskâ . rus. K o r o l e v s k i i . rom. B é g a i e . Origine. S o i de origin e franceză, o b ţ i n u t î n anu l 1 8 0 8 , de c ă t r e M i c h e l E . H e r v y , d i r e c t o r u l g r ă d i n n L u x e m b u r g di n Paris , dintr-u n s î m b u r e a l soiulu i P ê c h e d e N a n c y . A f o s t descri s p e n t ru p r i m a d a t ă î n 182 6 în A l m a n a h u l „ B o n J a r d i n i e r " . R ă s p î m l i r c . E s t e r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e ţăril e p o m i c o l e d i n E u r o p a , î n sudu l A f r i c i i , î n A u s t r a b a , î n Israel , î n S . U . A . , c e a m a i m a r e răspîndir e a v î n d îns ă î n California , unde f o r m e a z ă b a z a culturi i caisului . L a n o i est e c u l t i v a t a p r o a p e î n t o a t e regiunil e p o m i c o l e , însă , n u m ă r u l c e l m a i m a r e d e p o m i s e găseşt e î n p l a n t a ţ i i l e di n s u d u l ţări i ş i î n specia l î n regiune a B u c u r e ş t i .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e f o a r t e v i g u r o s ş i est e l o n g e v i v ; reuşeşt e altoi t atî t p e c o r c o d u ş , c î t ş i p e zarzăr ; n u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n d i ţ i i l e de so l ş i est e rezisten t l a ger , c u e x c e p ţ i a m u g u rilor floriferi , c a r e sîn t sensibil i l a î n g h e ţ u r i l e d e l a sfîrşitu l ierni i ; este d e a s e m e n e a rezisten t la s e c e t ă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i . Înfloreşte l a m i j l o c u l e p o c i i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5 — 7 zile . I n t r ă p e r o d l a v î r s t a d e 4 — 5 an i ş i p r o d u c e regulat , îns ă m o d e r a t , u n e o r i chia r subnormal. F r u c t e l e sîn t m i j l o c ü sa u m a r i , f o a r t e a s p e c t u o a s e , d e calitat e b u n ă , caracterizat e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t s u p r a m i j l o c i u î n zahă r ( 7 , 5 3 — 1 0 , 6 7 % ) , a c i d i t a t e ( 1 , 3 5 — 1 , 5 8 % ) ş i substan ţe p r o t e i c e ( 1 , 1 4 — 1 , 4 0 % ) ş i d e s t u l d e r i d i c a t î n v i t a m i n a С ( 9 , 7 6 — 1 1 , 0 0 m g % ) ; sîn t apre c i a t e m a i ale s p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; s u p o r t ă foart e b i n e transportu l ş i s e p ă s t r e a z ă 6— 8 zile .

79

ROYAL

Asemănări. D u p

ă f o r m a fructului , s e a s e a m ă n ă c u soiu l Ge l m a i b u n d e U n g a r i a , d e

care s e d e o s e b e ş t e îns ă p r i n f o r m a c o r o a n e i p o m u l u i , c u l o a r e a fructulu i ş i g u s t u l a m a r a l sîmburelui. Calităţi: v i g o a r e

a ş i rusticitate a p o m u l u i , p r e c u m ş i mărimea , aspectu l atrăgă -

gător ş i calitate a b u n ă a Defecte: s e n s i b i l i t a t e

fructelor . a l a ge r a

m u g u r i l o r florifer i ş i c o a c e r e a uşo

r neuniform

ă

a fructelor . POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 7— 8 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a d e culoare brună-cenuşie , c u crăpătur i longitudinal e adînc i ş i c u numeroas e lenticel e alungite , suberificate, d

e c u l o a r e cenuşie-deschis .

Fig. 12 . - Roya

Coroana —

invers-piramidală , lar

l

g răsfirat ă (fig . 1 2 ) .

Hamurile de schelet — lungi , destu l d e g r o a s e , dresate , uneor i g e n i c u l a t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-cafeni e ş i c u lenticel e m a r i .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

80

Ramurile de rod — p r e d o m i nă b u c h e t e l e d e m a i s i m p l e ş i rareor i r a m i f i c a t e ş i ra murile mijlocii . Lăstarii — lungi, groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - m ă s l i n i e p e parte a u m b r i t ă ş roşiatică p e c e a însorită , e u n u m e r o a s e lenticel e m i c i . Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , b o m b a ţ i l a b a z ă , d e c u l o a r e castanie roşiatică. Mugurii floriferi — mari , o v o i z i , b o m b a ţ i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e destu l d e p r o e m i n e n t e . Frunzele — m i j l o c b, a v î n d 6 0 — 70 m m l u n g i m e ş i 7 1 — 8 5 m m l ă ţ i m e , s u b r o t u n d e , c vîrful a c u t , b a z a u ş o r c o r d a t ă ş i m a r g i n i l e u n i f o r m s i m p l u ş i d u b l u erenate . P e ţ i o l u l d 3 5 — 4 8 m m l u n g i m e , u ş o r c u r b a t , d e c u l o a r e roşie-inten s p î n ă l a sîngeri u p e p a r t e a supe rioară, c a n a l i c u l a t ş i c u 5— 9 g l a n d e p e t o a t ă l u n g i m e a lui .

i -

u e -

Florile — s u p r a m i j l o c i i , c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e a l b ă - r o z l a î n c e p u t , a p o i c o m p l e t a l b ă . Sepalel e m a r i , fi n d i n ţ a t e p e m a r g i n i . S t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 2 6 — 2 8 , sîn t mai s c u r t e sa u cilia r l a nivelu l pistilului . FRUCTUL Mărimea — m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d H = —46 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 5 8 g .

46—5 2 m m , D =

4 9 — 54 m m , d =

4 2—

Forma — g l o b u l o a să sau o v o i d ă , p u ţ i n a s i m e t r i c ă , uşo r teşit ă la b a z ă , t u r t i tă p e flancur i ; b r a z d a v e n t r a l ă superficială , îns ă b i n e m a r c a t ă d e o d u n g ă d e c u l o a r e m a i închi s (pl . I I ) . Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e, ma i intens ă p e p a r t e a însorit ă ş i spr e b a z a fructului , unde apar e ş i o culoar e acoperitoar e roşie-purpurie , punctat ă c u roşu-carmin . Pedunculul — s c u r t, d e g r o s i m e m i j l o c i e , v e r d e , b i n e prin s d e fruc t ş i r a m u r ă . Cavitatea pedunculară — îngustă , p u ţ i n a d î n c ă , c u m a r g i n e a regulată , uşo r a d î n c i t ă în d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e . Punctul stilar

—

m i c, b r u n - c e n u ş i u , aşeza t e x c e n t r i c p e lini a d e c o n t u r a fructului .

Pieliţa — g r o a s ă, catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă . Pulpa — g a l b e n - p o r t o c a l i e, s t r ă b ă t u tă d e v i n i ş o a r e a l b i c i o a s e fine, p u ţ i n vizibile , est e c r o c a n t ă , f o n d a n t ă , suculentă, , sla b a r o m a t ă , d u l c e , c u a c i d i t a t e slab ă ş i î n genera l c u gus t f o a r t e p l ă c u t ; î n c o n d i ţ u d e insuficient ă c ă l d u r a s e c o a c e n e u n i f o r m , r ă m î n î n d m a i v e r d e p e parte a umbrită . Sîmburele —

mare , avîn d î n medi e H =

3 0 mm , D =

2 4 mm , d =

1 4 m m , ovoid ,

p o t r i v i t d e b o m b a t , tra s spr e vîrf , t r u n c h i a t sa u o b b c l a b a z ă ; c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă , crestel e v e n t r a l e lateral e sla b d e z v o l t a t e , ia r p a r t e a d o r s a l ă lipsit ă d e orificii . Miezul est e f o a r t e a m a r . Maturitatea —

p r i ma d e c a d ă a luni i i u b e .

Recomandări. D a t o r i t

ă c a l i t ă ţ i l o r sale , s o i u l R o y a l s e r e c o m a n d ă p e n t r u grădinil e d e

lîngă cas e î n t o a t e regiunil e p o m i c o l e al e ţări i ; î n b v e z i l e mar i d e t i p industria l n u m a i î n r e g i u n i l e ferit e d e î n g h e ţ u r i l e d e l a sfîrşitu l iernii .

РЕЗЮМЕ Созревание — п е р в а я декад а и ю л я . С о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в ы р а щ и в а е т с я почт и в о в с е х о б л а стях страны , в особенност и н а юг е и, в частности , в Бухарестско й области .

PLANŞA II

Royal.

gl

ROYAL

Дерево —

очен ь е и л ы ю р о с л о е , долговечное , нетребовательно е к почве , морозоустой -

чивое, з а исключение м цветочны х почек , чувствительны х к возврат у зимни х м о р о з о в ; у с т о й ч и в о т а к ж е к з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Цветени е с р е д н е - р а н н е е ; п л о д о н о с и т ь начинает в 4—5-летне м в о з р а с т е ; дает е ж е г о д н ы е , н о у м е р е н н ы е , иногд а н и ж е н о р м а л ь н ы х , урожаи. Плод —

средне й величин ы ил и к р у п н ы й , п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , о к р у г л о й ил и я й ц е -

видной ф о р м ы , н е м н о г о н е с и м м е т р и ч н ы й , у о с н о в а н и я с л е г к а с р е з а н н ы й , с б о к о в с п л ю с нутый, желтовато-оранжевог о цвета , боле е интенсивног о н а освещенно й солнце м сторон е и у о с н о в а н и я п л о д а , гд е о б р а з у е т с я и п о в е р х н о с т н ы й р у м я н е ц к р а с н о в а т о - п у р п у р н о г о цвета, покрыты й карминовым и точками ; к о ж и ц а толстая , бархатистая , п р и р о с ш а я к мякоти; мякот ь желтовато-оранжевая , пронизанна я тонким и беловатым и жилками , хрус т я щ а я , т а ю щ а я , с о ч н а я , с л а б о ароматная , с л а д к а я , с о с л а б о й к и с л о т н о с т ь ю , п р и я т н о г о в к у с а , х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; с о з р е в а е т н е р а в н о м е р н о , о с т а в а я с ь мене е з р е л о й н а затененно й с т о р о н е . Я д р о к о с т о ч к и очен ь г о р ь к о е . П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о дл я п о т р е б л е н и я в

свеже м виде ; отличн о

в ы н о с я т п е р е в о з к у и с о х р а н я ю т с я в течени е 6— 8 д н е й .

BÉSUME Maturité —

d u r a n t l a p r e m i è r e d é c a d e d e juillet .

V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n R o u m a n i e o n l a c u l t i v e dan s p r e s q u e t o u t e s le s r é g i o n s du p a y s , p a r t i c u l i è r e m e n t d a n s l e S u d d n p a y s e t s p é c i a l e m e n t d a n s l a E é g i o n d e B u c a r e s t . Arbre — d ' u ne v e n u e for t v i g o u r e u s e , l o n g é v i f , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résist e au g e l , à l ' e x c e p t i o n de s b o u r g e o n s f l o r a u x q u i s o n t sensible s a u x gelée s t a r d i v e s d e l ' h i v e r ; il es t é g a l e m e n t r é s i s t a n t à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c t e s nuisibles . L a florai son es t m o y e n n e , i l c o m m e n c e à p r o d u i r e v e r s le s 4 — 5 ' a n n é e s , m a i s s a r é c o l t e es t m o d é r é e e t parfoi s m ê m e p a u v r e . Fruit — m o y e n o u g r o s , à b e l a s p e c t , d e f o r m e g l o b u l e u s e o u o v o ï d a l e , u n p e u a s y m é t r i q u e , l é g è r e m e n t t r o n q u é à l a b a s e , aplat i su r le s flancs , d e c o u l e u r j a u n e o r a n g é , plu i n t e n s e su r l e p a r t i e ensoleillé e e t v e r s l a b a s e d u frui t o ù a p p a r a î t u n r o u g e p o u r p r e p o i n t i d é d e r o u g e c a r m i n ; l a p u l p e , j a u n e o r a n g é , t r a v e r s é e p a r de s filet s b l a n c h â t r e s , c r o quante, fondante , juteuse , faiblemen t parfumée , d o u c e e t légèremen t acididée , e n généra d ' u n e saveu r agréable , d e b o n n e qualité , i l mûri t d'un e manièr e inégale , demeuran t plu v e r t d u c ô t é o m b r é . L ' a m a n d e e n es t trè s a m è r e .

s , l s

L e s fruit s s o n t c o n s o m m é s s u r t o u t à l ' é t a t frai s ; trè s résistant s a u t r a n s p o r t , U s p e u v e n t êtr e g a r d é s d e 6 à 8 j o u r s .

81a ABSTRACT Maturity - during the first decade of July. Variety of French origin. In Romania it is grown in almost all regions of the country, particularly in the south and especially in the region of Bucharest. Tree - very strong, long life, a bit pretentious concerning the soil, frost-resistant, except for the flower buds that are sensitive to late frosts of winter, it is also resistant to drought, diseases and pests. Flowering is average, it begins to produce during the fourth to fifth years, but the harvest is moderate and sometimes even poor. Fruit - medium or large, with beautiful appearance, globular or ovoid, slightly asymmetrical, slightly truncated at the base, flattened on the sides, yellow-orange, more intense on the sun exposed side and towards the base of the fruit which appears red-purple, dotted with crimson stains; the pulp is orange-yellow, crossed by white filaments, crispy, melting, juicy, slightly fragranced, sweet and slightly acid, usually of a pleasant taste, of good quality, it grows unequally, remaining green on shade exposed side. The kernel is very bitter. The fruits are mostly consumed fresh, very resistant when transported; they can be kept from 6 to 8 days.

DE T Î R N A V

Sinonime : rom. germ ceh.

E

T i m p u r i i d e T y r n a u , D e T y r n a u , Mar i d e T î r n a v e . Grosse T y r n a u e r , G r o s d e T y r n a u , T y r n a u e r Marille . Trnavskâ.

Origine. Aş a d u p ă c u m m e n ţ i o n e a z ă L ö s c h n i g ş i P a s s e c k e r ( 2 0 0 ) s-a f o r m a t î n regiune a T î r n a v e l o r ş i a fos t î n m u l ţ i t d e p e p i n i e r a di n A i u d .

, aces t so i

Răspîmlire. S e cultiv ă î n Austria , R . S . Cehoslovacă , î n R e p u b l i c a Socialist s R o m â n i a este r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e regiunil e ţării , d a r m a i m u l t î n T r a n s i l v a n i a ş i î n juru l oraşului B u c u r e ş t i .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s , est e r u s t i c ş i l o n g e v i v , a t i n g î n d v î r s t a d e 2 6 — 2 8 ani . R e u ş e ş t e altoit p e c o r c o d u ş , n u m a n i f e s t ă pretenţi i d e o s e b i t e faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e s o l , est e rezis t e n t l a g e r ş i s e c e t ă , îns ă sensibi l l a ciuruire a frunzelo r ş i b ă ş i c a r e a f r u c t e l o r (Clasterosporium carpophillum (Lev. ) Aderh.) . î n f l o r i r e a est e m i j l o c i e ş i d u r e a z ă 6— 8 zile . I n t r ă p e r o d l a v î r s t a d e 4 — 5 ani , p r o d u c e a b u n d e n t ş i d e s t u l d e r e g u l a t , d î n d p r o ducţii m e d i i d e 5 0 — 80 k g / p o m . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i p o m i i î n v b s t ă d e 12 an i a u p r o d u s p î n ă l a 10 6 k g a n u a l , ia r l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Iaş i p o m i i î n v î r s t a d e 1 0 an i a u p r o d u s p î n ă l a 7 2 k g . F r u c t e l e sîn t m a r i , s l a b c o l o r a t e , d e c a l i t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t destul d e ridica t î n z a h ă r ( 1 0 , 2 9 % ) , a c i d i t a t e (.1,58% ) ş i î n s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ( 1 , 1 2 % ) , îns ă s c ă z u t î n v i t a m i n a С (7,7 6 n i g % ) ; se . foloses c atî t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t şi p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e ; sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a t i m p d e 5— 6 zile . î n anii p l o i o ş i ş i î n soluril e c u e x c e s d e u m i d i t a t e , fructel e c r a p ă î n d a t ă c e i n t r ă î n p î r g ă , putre zesc ş i p i e r d m u l t di n v a l o a r e a l o r c o m e r c i a l ă , f a p t c e l i m i t e a z ă r ă s p î n d i r e a î n cultur ă a acestui soi . Asemănări. F r u c t u l s e a s e a m ă n ă c u ce l a l soiulu i L u i z e t , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e îns ă prin c u l o a r e a m a i î n c h i s ă a pieliţei , p u l p a m a i groas ă ş i s î m b u r e l e m a r e , b o m b a t ş i c u miezul amar .

DE TÎRNAV E

Calităţi :

83

vigoarea , rusticitate a ş i potenţialu l d e rodir e ridica t a l pomului , p r e c u m ş i

rezistenţa l a transpor t a fructelor . Defecte : s l a b a rezistenţi i a f r u c t e l o r l a c r ă p a r e ş i p u t r e z i r e î u ani i p l o i o ş i .

POMUL P o m u l est e m a r e , ating e î n ă l ţ i m e a d e 7— 8 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , c u n u m e r o a s e c r ă p ă t u r i d e s e , scurte , ş i superficiale . Coroana —

s f e r i c - a l u n g i t ă , d e s t u l d e d e a s ă (fig . 1 3 ) .

Fig. 13 . - D e Tîrnav e L

Ramurile de schelet — v i g u r o a s e, l u n g i , u ş o r g e n i c u l a t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă vişinie ş i c u l e n t i c e l e m a r i , d e c u l o a r e castanie-închis . Ramurile de

rod — p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i ş i r a m u r i l e m i j l o c i i .

Lăstarii — v i g u r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e spr e roşie-vişinie , m a i p u ţ i n intensă p e parte a u m b r i t ă ; lenticelel e sîn t rare , d e c u l o a r e î n c h i s ă , d i n car e c a u z ă sîn t m a i puţin evidente .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

.4 1

Mugurii vegetativi

—

de m ă r i m e m i j l o c i e , c u vîrfu l b o n t ş i b a z a l ă ţ i t ă , aşezaţ i p e per -

nuţe proeminente . Mugurii floriferi — mari, c o n i c i , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă . Frunzele — mari, a v î n d 9 0 — 1 2 0 m m l u n g i m e ş i 7 0 — 8 6 m m l ă ţ i m e , e l i p t i c e , c u vîrfu l l u n g - a c u m i n a t , marginil e serat-crenat e ş i c u d o u ă auricul e l a b a z ă . P e ţ i o l u l , d e 5 0 — 6 0 m m l u n g i m e , p o t r i v i t d e g r o s , c a n a l i c u l a t , v i o l a c e u - î n c h i s ş i p r e v ă z u t c u ma i m u l t e g l a n d e . Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e alb ă ; sepalele , o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e cafenie-roşiatic ă ; staminele , î n n u m ă r d e 2 5 , sînt l a aceeaş i înăl ţ i m e c u pistilul . FRUCTUL Mărimea — m a r e, a v î n d î n m e d i e H = medie d e 6 2 g .

5 2 mm , D =

4 9 mm , d =

4 5 m m ; greutate a

Forma — g l o b u l o a s ă, trasă spr e b a z ă u n d e est e b r u s c t r u n c h i a t ă , uşo r t u r t i t ă p e flancur i şi c u suprafaţ a v ă l u r a t ă . B r a z d a v e n t r a l ă î n g u s t ă ş i a d î n c ă spr e b a z ă ş i vîrfu l fructului , ia r în rest , superficial ă ; c a l u n g i m e d e p ă ş e ş t e c u p u ţ i n p u n c t u l stilai - (pl . I I I ) . Culoarea — g a l b e n - p a i - v e r z u i , a c o p e r i t ă c u o n u a n ţ ă p o r t o c a l i e p e p a r t e a însorită , i m d e a p a r p u n c t e ş i p e t e b r u u - g ă l b u i , uneor i sla b înroşite . Pedunculul — s c u r t, g r o s , b i n e prin s d e fruc t ş i r a m u r ă . Cavitatea pedunculară — l a r g ă, a d î n c ă , c u m a r g i n i l e o n d u l a t e . Punctul stilar — m i c, aşeza t centra l într- o m i c ă d e p r e s i u n e . Pieliţa — g r o a s ă, a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă fină . Pulpa —

g a l b e n - d e s c h i s, c r o c a n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , făr ă a r o m ă d e o s e b i t ă .

Sîmburele — mare , avîn d î n medi e H = 3 0 m m , D = 2 4 m m , d = 1 2 m m , ovoid , b o m b a t , c u creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă , c u m a r g i n e a a c u ţ i t ă , ma i a r c u i t ă spr e vîrf, d i n c a r e c a u z ă , s î m b u r e l e apar e a s i m e t r i c ; crestel e v e n t r a l e laterale , d e p ă r t a t e ş i c u m a r g i n i l e o n d u l a t e , ia r p a r t e a d o r s a l ă c u c î t e o d e s c h i z ă t u r ă l a c a p e t e s i uneori , di n l o c î n l o c , c u c î t e 1— 3 orificii . M i e z u l est e a m a r . Maturitatea —

î n prim a jumătat e a

Recomandări. S o i u

luni i iulie .

l D e T î r n a v e s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e î n regiun i m a i secetoas e

şi î n z o n a dealurilo r m i j l o c i i , a t î t î n g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e , c î t ş i î n livezil e m a s i v e .

Р Е З Ю М Е Созревание —

перва я половин а июля .

С о р т бы л выведе н в р а й о н е Т ы р н а в е и р а з м н о ж е н в п и т о м н и к е в А ю д е . Р а с п р о с т р а н е н почти в о в с е х о б л а с т я х с т р а н ы , н о в б о л ь ш е й степен и в Т р а н с и л ь в а н и и и в о к р е с т н о с т я х города Б у х а р е с т а . Дерево —

сильнорослое , долговечное , нетребовательно е к почве , морозоустойчиво е

и засухоустойчивое , н о неустойчиво е к поражени ю грибо м

(Lev.)

A d e r h . Ц в е т е н и е с р е д н е е , п л о д о н о с и т ь начинае т в

Clasterosporium carpopkillum в о з р а с т е 4— 5 ле т и

дае т

обильные и довольн о регулярны е у р о ж а и . Плод —

к р у п н ы й , о к р у г л ы й , в ы т я н у т ы й к о с н о в а н и ю , гд е р е з к о о б р у б л е н , с б о к о в

PLANŞA IU

De Tirnave.

85

DE TÎRNAV E

с л е г к а с п л ю с н у т ы й , с в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , с о л о м е н н о - ж е л т о г о ц в е т а , гд е п о я в л я ю т с я ж е л т о в а т о - б у р ы е , и н о г д а слегк а к р а с н о в а т ы е , т о ч к и и п я т н а ; к о ж и ц а т о л с т а я , п о к р ы т а я нежны м о п у ш е н и е м ; м я к о т ь с в е т л о - ж е л т о г о ц в е т а, х р у с т я щ а я , с о ч н а я , к и с л о в а т о сладкая, бе з особог о аромата , н о хорошег о качества . В дождливы е год ы и

н а избыточн о

в л а ж н ы х п о ч в а х , п л о д ы пр и начал е с о з р е в а н и я л о п а ю т с я , в с л е д с т в и е чег о с и л ь н о о б е с ц е ниваются. Ядр о косточк и горькое . П л о д ы х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 5— 6 д н е й .

BÉSTJMÉ

Măturile —

duran t l a premièr e moiti é d e juillet .

V a r i é t é f o r m é e dan s l a r é g i o n de s T î r n a v e e t m u l t i p l i é e p a r l a p é p i n i è r e d ' A i u d . E l l e est r é p a n d u e dan s p r e s q u e t o u t e s le s r é g i o n s d u p a y s , mai s s u r t o u t e n T r a n s y l v a n i e et - a u x alentours d e B u c a r e s t . Arbre —

d ' u ne v e n u e v i g o u r e u s e , l o n g é v i f , n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l ; i l

résiste a u ge l e t à l a sécheresse , m a i s es t s e n s i b l e à l ' a t t a q u e d u Clasterosporium uarpopMllum ( L é v . ) A d e r h . L a floraiso n es t m o y e n n e ; i l c o m m e n c e à p r o d u i r e ver s l a 4 ° — 5 a n n é e , e

r é c o l t e a b o n d a n t e e t asse z régulière . Fruit —

g r o s, g l o b u l e u x , effil é v e r s l a b a s e , o ù i l es t b r u s q u e m e n t t r o n q u é , l é g è r e m e n t

aplati su r le s flanc s e t à l a surfac e o n d u l é , d e c o u l e u r j a u n e paille , r e c o u v e r t d ' u n e t e i n t e o r a n g é e su r l e c ô t é ensoleillé , o ù l ' o n v o i t de s p o i n t s e t de s t a c h e s d ' u n b r u n j a u n â t r e , par

-

fois f a i b l e m e n t r o u g i s ; l a p e a u , épaisse , es t r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e clair , es t c r o q u a n t e , j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , sau s p a r f u m p a r t i c u l i e r , d e b o n n e q u a l i t é . Duran t le s année s p l u v i e u s e s e t dan s le s sol s à h u m i d i t é e x c e s s i v e , le s fruit s s e fen d e n t dè s l a v é r a i s o n , p o u r r i s s e n t e t p e r d e n t b e a u c o u p d e leu r v a l e u r . L ' a m a n d e e n es t a m è r e . L e s fruit s s u p p o r t e n t l e t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e gardé s 5 à 0 j o u r s .

ABSTRACT Maturity - during the first half of July. Variety formed in the Tîrnava region and multiplied in the Aiud nursery. It is widespread in almost all regions of the country, but especially in Transylvania and around Bucharest. Tree – strong, long life, not pretentious concerning the soil, it is resistant to frost and drought but is susceptible to attack of Glasterosporium varpophillum (Lev.) Aderh. The bloom is average and it begins to produce during the 4th-5th years, and has a fairly regular and abundant harvest. Fruit - large, globular, tapering toward the bottom part, where it is abruptly truncated, slightly flattened on the sides and corrugated surface, straw-colored, with an orange tint on the sun exposed side, where one can see dots and stains of yellowish brown color, sometimes slightly reddish, thick, covered with fine pubescence; the pulp is bright yellow, crispy, juicy, sweet-tart, unscented, good quality. During rainy years and in humid soil, when the fruit is split, rot and lose qualities. The kernel is bitter. The fruit are resistant when transported and can be kept for 5-6 days.

MARI TIMPURI I

S i n o n i m e : germ.. franc. engl. rus. ceh.. bulg. mag.

W a h r e Gross e F r i i h m a r i l l e , Gross e früh e A p r i k o s e . Gros-hâtif, A b r i c o t E s p é r e n , P r é c o c e d ' E s p é r e n . L a r g e early . B o l ş o i r a n n i i , G r o s a b r i k o t i n, E a n n i i E s p e r e n a , Skorospelî i Esperena . V e l k â ranâ . Edra ranna . Igazi Kora i Kajszi .

Origine. S o i p r o b a b i l d e o r i g m e g e r m a n ă sa u belgiană . D u p ă uni i a u t o r i a c e s t so i a fost c u n o s c u t î n G e r m a n i a d e p e l a sfîrşitu l secolulu i al X V l i l - I e a , u n d e a fos t descri s p e n t r u p r i m a oar ă d e J . B . S i с к 1 e r , î n 1799 . D i n G e r m a n i a a fos t i n t r o d u s i n Belgia , su b denu m i r e a d e „ P r e c o c e d ' E s p é r e n " , î n j u r u l anulu i 1815 , d e u n d e a p ă t r u n s î n F r a n ţ a c u aces t n u m e cătr e mijlocu l secolulu i a l X I X - l e a . R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e ţăril e di n E u r o p a , u n d e reuşeşt e cultur a caisului. î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n B a n a t ş i T r a n s i l v a n i a di n F r a n ţ a , s u b n u m e l e , , A b r i c o t d ' E s p é r e n " , c ă t r e sfîrşitu l s e c o l u l u i a l X I X - l e a ş i î n c e p u t u l secolulu i a l X X - l e a (189 4 — 1905), o d a t ă c u creare a p r i m e l o r p e p i n i e r e d e stat . î n etapa - actual a s e întîlneşt e m a i m u l t c a p o m i răzleţ i pri n g r ă d i n i l e d e l î n g ă cas e ş i p r i n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i e e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s a t î t î n p e p i n i e r ă c i t ş i î n U v a d ă ; este d e s t u l d e l o n g e v i v , trăieşt e 25—30 d e an i ş i chia r m a i m u l t . E e u ş e ş t e b i n e a l t o i t p e zarză r ş i c o r c o d u ş . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e so l ; est e r e z i s t e n t l a secet ă ş i d e s t u l d e rezisten t l a g e r ş i d ă u n ă t o r i ; î n ani i p l o i o ş i ş i î n r e g i u n i l e u m e d e p o m i i ş i m a i ale s fructel e sufer ă d e b o b ş i î n specia l d e Monilinia laxa ( A d e r h . e t B u h l . ) H o n e y . î n genera l însă , p o m i i a u u n a s p e c t f o a r t e sănătos . î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 7 zile . I n t r ă p e r o d t i m p u r i u ş i p r o d u c e m u l t d a r n e r e g u l a t ; u n p o m î n v î r s t ă d e 1 0 — 120 ani d ă p î n ă l a 180—24 0 k g f r u c t e . F r u c t e l e , s u p r a m i j l o c n sa u m a r i , a s p e c t u o a s e , sîn t d e c a h t a t e b u n ă , rezistent e l a c ă d e r e ; ajunse l a m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă se p r ă b u ş e s c r e p e d e , t r a n s p o r t u l ş i p ă s t r a r e a fiin d f o a r te an e v o i o a s e . Sîn t f o l o s i t e atî t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industriabzare .

МЛШ TIMPURI

Calităţi :

I

87

vigoarea, rusticitatea , aspectu l săuăto s ş i intrare a timpuri e p e ro d a pomului ,

precum ş i mărimea , aspectu l frumo s ş i calitate a bun ă a fructelor . Defecte :

prăbuşire a rapid ă a fructelo r ajuns e l a maturitate a completă , transportu l ş i

păstrarea anevoioase , insuficient a rezistenţ ă a

fructelo r ş i frunzelo r l a Monilinia laxa

(Aderh. e t Rubi. ) Honey .

l'OMUI, Pomul, d e dimensiun i mijlocii , formeaz ă trunch i drept , gros , c u scoarţ a d e culoar e brună-roşiatică, crăpat ă neregulat . Coroana —

sferic-turtită , largă , răsfirată , rar ă (fig . 14) .

Fig. 14 . — Mar i timpuri i

Ramurile de schelet — lungi , groase , sla b ramificate , geniculat e ş i arcuite , c u scoarţ a brună-roşiatică, aspră , c u crăpătur i longitudinale . Ramurile de rod — predomin ă ramuril e mijloci i ş i buchetel e d e mai , d e lungim e ş i grosime mijlocie .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

SX

Lăstarii — lungi, groşi , c u internoduril e m i j l o c ü , s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e, c u n u a n ţ ă c a r m i n p e p a r t e a însorită , lucioşi , g l a b r i . L e n t i c e l e l e n u m e r o a s e sîn t m i c i , alungit e sau rotunjite , p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e a l b i c i o a s ă . Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , lipiţ i sa u f o a r t e p u ţ i n d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , g r u p a ţ i cîte 1— 3 l a b a z a p e ţ i o l u r i l o r ş i flancaţ i d e 2— 3 m u g u r i floriferi , aşezaţ i p e p e r n u ţ e sla b proeminente. Mugurii floriferi

-

m i j l o c ü , o v o c o n i c i , d e c u l o a r e eastanie-roşiatică , c u solzi i sla b

lipiţi. Frunzele mijlocii , avîn d î n medi e 8 4 m m lungim e ş i 6 8 m m lăţime , aproap e rotunde , cu vîrfu l a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă ş i m a r g i n i l e serat e m ă r u n t , superficia l ş i regula t ; b m b u l , subţire, d e c u l o a r e v e r d e - i e r b a c e u p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e a l b i c i o s p e c e a inferioară . P e ţ i o l u l , l u n g ş i subţire , d e c u l o a r e r o ş i e - c a r m i n sa u singerie , făr ă g l a n d e sa u c u 1— 2 g l a n d e m i c i , aşezat e c ă t r e b a z a U m b u l u i . Florile — m a ri sa u m i j l o c ü , a v î n d p e t a l e l e alb e c u irigaţi i r o z - v i o l a c e u ; c a b c i u l roşu c ă r ă m i z i u , pistilu l d c aceeaş i l u n g i m e c u s t a m i n e l e .

FRUCTUL Mărimea — s u p r a m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 45 m m ; g r e u t a t e a d e 5 8 — 6 0 g . Forma —

4 9 mm , I ) =

1 7 mm ş i d =

o v o i d ă , n e r e g u l a t ă , alungită , u n e o r i î n g u s t a t ă ş i t u r t i t ă c ă t r e b a z ă ş i

Kg. 15 .

Mari timpuri i

p e flancuri , u n e o r i b o m b a t ă n e r e g u l a t ; b r a z d a v e n t r a l ă îngust ă ş i destu l d e a d î n c ă , b i n e m a r c a t ă p î n ă l a v î r f ; f r u c t u l est e u n e o r i a s i m e t r i c d i n c a u z a j u m ă t ă ţ i l o r inegal e (fig . 1 5 ) . Culoarea —

g a l b e n ă - d e s c h is p î n ă l a aurie , d e v e n i n d g a l b e n ă - p o r t o c a b e , adese a c u

nuanţă roşiatic ă p e parte a însorită . Pedunculul —

f o a r te s c u r t ş i subţire , b i n e prin s d e r a m u r ă .

Cavitatea pedunculară

—

de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i , u n e o r i m u i e , regulată , r o t u n -

j i t ă , m a i ra r a l u n g i t ă ş i d e s c h i s ă c ă t r e b r a z d a v e n t r a l ă . Punctul stilar

—

f o a r t e m i c , aşeza t a d e s e a e x c e n t r i c , într- o m i c ă depresiune .

89

M A R I TIMPURI I

Pieliţa — subţire , îns ă rezistentă , c u o p u b e s c e n ţ ă fină , catifelat ă ; s e d e s p r i n d e g r e u de p e p u l p ă . Pulpa —

g a l b e n ă - a u r i e , fină , f o a r t e s u c u l e n t ă , d e s t u l d e d u l c e , a c i d u l a t ă, sla b p a r f u m a t ă ,

de c a l i t a t e b u n ă ; n e a d e r e n t ă l a s i m b u r e . Sîmburele —

mare, avîn d î n medi e H =

2 8 mm , D =

2 3 m m , d - 1 4 m m , ebptic ,

slab alungi t c ă t r e c a p e t e , t u r t i t p e flancuri , c u crestel e p r o n u n ţ a t e ş i b i n e a s c u ţ i t e , m a i ale s c ă t r e b a z a sîmburelu i ; m i e z u l est e a m a r ; l a fructel e cules e p r e a d e v r e m e p u l p a s e ţ i n e d e creste; o

p a r t e di n s î m b u r i c o n ţ i n cît e d o u ă s e m i n ţ e .

Maturitatea — p r i ma j u m ă t a t e a

luni i iulie .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă c a b t ă ţ i l o r sale , soiu l Mar i t i m p u r i i m e r i t ă s ă fi e î n c e r c a t î n t o a t e regiunil e d e c u l t u r ă a caisulu i ; s e r e c o m a n d ă î n s p e c i a l p e n t r u g r ă d i n i l e d e l î n g ă cas e şi p e n t r u p l a n t a ţ b l e i n d u s t r i a l e d i n v e s t u l ţării .

РЕЗЮМЕ Созревание —

перва я половин а июля .

П р о и с х о ж д е н и е э т о г о с о р т а т о ч н о не и з в е с т н о . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я п р е и м у щ е с т венно в вид е о т д е л ь н ы х д е р е в ь е в в п р и у с а д е б н ы х с а д а х и в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х . Дерево —

сильнорослое , засухоустойчиво е и довольн о устойчиво е к мороза м и

вредителям; в дождливы е год ы и в о влажны х района х деревь я и , в особенности , плод ы с т р а д а ю т о т б о л е з н е й , в ч а с т н о с т и от п о р а ж е н и я г р и б о м Monilinia laxa

(Aderh . e t Rubi. )

H o n e y Цвете т р а н о . Р а н о начинае т п л о д о н о с и т ь и дае т в б о л ь ш и н с т в е с л у ч а е в х о р о ш и е , но н е е ж е г о д н ы е у р о ж а и . Плод —

б о л ь ш е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , п р и в л е к а т е л ь н о г о в и д а , я й ц е в и д н о й

формы, неправильный , продолговатый , иногд а суженный , сплющенны й к основани ю и с б о к о в , иногд а н е п р а в и л ь н о в з д у т ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й ; с в е т л о - ж е л т о г о , почт и з о л о т и с т о г о цвета, с ж е л т о в а т о - о р а н ж е в ы м р у м я н ц е м , иногд а с к р а с н о в а т ы м о т т е н к о м н а о б р а щ е н н о й к солнц у стороне ; кожиц а тонкая , н о прочная , нежно-опушенная , бархатистая , с трудо м отделяется о т мякоти ; мякот ь золотисто-желтая , нежная , очен ь сочная , довольн о слад кая, кисловатая , с о слабы м ароматом , н е п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е . Я д р о косточк и г о р ь к о е . При п о л н о й з р е л о с т и п л о д ы н е в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к и и х р а н е н и я .

RÉSUMÉ Maturité —

l a premièr e moiti é d e juillet .

V a r i é t é d o n t l ' o r i g i n e es t i n c e r t a i n e . E n R o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e p l u t ô t e n t a n t q u ' a r b r e s isolé s d a n s le s j a r d i n s q u i e n t o u r e n t le s m a i s o n s e t d a n s le s c o l l e c t i o n s pomologiques. Arbre — d ' u ne v e n u e v i g o u r e u s e , r é s i s t a n t à l a sécheress e e t asse z r é s i s t a n t a u ge l e t a u x insecte s nuisible s ; d u r a n t le s année s p l u v i e u s e s e t d a n s le s r é g i o n s h u m i d e s , le s arbre s et p a r t i c u b è r e m e n t le s fruit s s o n t a t t e i n t s p a r diverse s m a l a d i e s : n o t a m m e n t p a r Monilinia laxa ( A d e r h . e t R u b i . ) H o n e y . H fleuri t d e b o n n e h e u r e . C o m m e n c e à p r o d u i r e t ô t e t l e fait asse z a b o n d a m m e n t , m a i s i r r é g u l i è r e m e n t .

90

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Fruit — s u r - m o y e n o u g r o s , d e be l a s p e c t , d e f o r m e o v o ï d a l e , i r r é g u b è r , o b l o n g , parfoi s a m i n e i , aplat i p a r l a b a s e e t su r le s f l a n c s , parfoi s i r r é g u l i è r e m e n t b o m b é , a s y m é t r i q u e ; la c o u l e u r e n es t j a u n e clair , aUan t j u s q u ' à l ' o r e t a u j a u n e o r a n g é , s o u v e n t p r e n a n t un e t e i n t e r o u g e â t r e su r l e c ô t é ensoleill é ; l a p e a u m i n c e , m a i s résistante , présent e u n e fin e p u b e s c e n c e v e l o u t é e , s e d é t a c h e d i f f i e d e m e n t d e l a p u l p e , qu i es t j a u n e d o r é , fine , trè s j u t e u s e , asse z d o u c e e t u n p e u a c i d u l é e , f a i b l e m e n t p a r f u m é e , n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t amère. A m a t u r i t é c o m p l è t e , le s fruit s s o n t sensible s a u t r a n s p o r t e t à l a c o n s e r v a t i o n .

ABSTRACT Maturity – the first half of July. Variety whose origin is uncertain. In Romania, it rather occurs as isolated in the gardens surrounding the houses and pomological collections. Tree – strong, drought resistant and somewhat resistant to frost and insect pests, and during wet years and wet areas, trees and fruits are particularly affected by various diseases: including Monilinia laxa (Aderh. and Ruhl.) Honey. It blooms early. It begins to produce early and actually quite heavily, but irregularly. Fruit – average or big, beautiful appearance, oval-shaped, irregular, oblong, sometimes thin, flattened at the base and on sides, sometimes irregularly rounded, asymmetrical, its color is paleyellow, even gold and orange yellow, often having a reddish hue on the sun exposed side, and the skin is thin, but strong, has a fine velvety pubescence, detaches easily from the pulp, which is golden yellow, fine, very juicy, rather sweet and slightly sour and fragranced, does not stick to the stone. The kernel is bitter. At full maturity, fruits are sensitive to transportation and storage.

N I К I T S КI

S i n o n i m e : rus. N i k i t s k i . yerm. B o t b a c k i g e v o n N i k i t s k . Origine. P r o v e n i e n ţ a acestui so i nu s e c u n o a ş te e x a c t. S e c r e de că a lua t n a ş t e r e dintr-u n s î m b u r e a l soiulu i F a l c ă roşie , c u c a r e s e a s e a m ă n ă f o a r t e m u l t . A f o s t r ă s p î n d i t d e G r ă d i n a b o t a n i c ă d i n I a l t a ( O r i m e e a ) î n t r e ani i 1 9 3 0 — 1 9 3 2 ; d u p ă r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e î n p l a n taţiile d e c o n c u r s într e ani i 193 6 ş i 1 9 4 6 , deş i a f o s t c u n o s c u t ş i c u l t i v a t c u m u l t î n a i n t e , a fos t c o n f u n d a t e u s o i u l F a l c ă r o ş i e . A s t ă z i est e r e c u n o s c u t e a so i d e sin e s t ă t ă t o r , c u însuşiri ş i c a b t ă ţ i s u p e r i o a r e soiulu i F a l c ă roşie . R ă s p î n d i r c . E s t e r ă s p î n d i t î n s u d - v e s t u l U . R . S . S . ş i i n alt e ţăr i d i n E u r o p a . L a n o i î n ţ a r ă est e c u l t i v a t d o a r î n c o l e c ţ b l e p o m o l o g i c e ( r e g i u n e a B u c u r e ş t i ) .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e d e s t u l d e v i g u r o s , ar e u n frunzi ş b o g a t ş i s ă n ă t o s , est e l o n g e v i v , d a r n u a t i n g e î n ă l ţ i m i m a r i . N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e sol , este rezisten t l a g e r ş i i n s o l a ţ i e ş i d e s t u l d e rezisten t l a b r u m e l e ş i î n g h e ţ u r i l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ; e s t e r e z i s t e n t l a s e c e t ă ş i d ă u n ă t o r i , relati v sensibi l l a b o b î n ani i p l o i o ş i , îns ă m a i rezisten t d e c î t soiu l F a l c ă roşie . înfloreşte l a mijlocu l epoci i d e înflorb e a

caisului , o d a t ă c u cel e m a i m u l t e ş o i m i ,

iar f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile . I n t r ă p e r o d f o a r t e d e t i m p u r i u , l a 3— 4 an i ş i p r o d u c e regula i ş i a b u n d e n t . L a Sta ţiunea e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i u n p o m î n v î r s t a d e 1 2 an i p r o d u c e într e 7 5 ş i 1 1 5 k fructe, l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a u n p o m î n vîrst a d e 6 ani , într e 2 5 ş i 3 3 k g f r u c t e , ia r l S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă G e o a g i u , u n p o m î n vîrst a d e 5 an i p r o d u c e într e 1 8 ş i 2 9 k fructe.

g a g

F r u c t e l e , m a r i , a s p e c t o a s e , sîn t f o a r t e a r o m a t e ş i p l ă c u t e l a g u s t , d e c a b t a t e b u n ă s a u foarte b u n ă , c u u n c o n ţ i n u t d e 9 , 0 9 % zahăr , 0 , 9 8 % a c i d i t a t e ş i 1 , 3 8 % s u b s t a n ţ e p r o teice. Sînt a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă c î t ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r

e

şi întrebuinţăr i c u b n a r e , d î n d p r o d u s e d e c a b t a t e s u p e r i o a r ă . F r u c t e l e s u p o r t ă b i n e trans portul. M a t u r i z a r e a fructelo r ar e l o c t r e p t a t , d i n c a r e c a u z ă r e c o l t a t u l t r e b u i e s ă s e f a c ă î n 2—3 r e p r i z e .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A LE

92

Calităţi : v i g o a r e a, rezistenţa l a ger , s e c e t ă ş i d ă u n ă t o r i, intrare a t i m p u r i e p e r o d , p o t e n ţialul d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t ş i r o d i r e a regulat ă a p o m i l o r , p r e c u m ş i m ă r i m e a , frumuseţea , calitatea superioar ă ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r . Defecte : insuficienta rezistenţ ă l a b o l i î n ani i p l o i o ş i , m a t u r i z a r e a s u c c e s i v ă ş i scutu rarea u ş o a r ă a fructelo r ajuns e l a m a t u r i t a t e . POMUL P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , c i b n d r i c , g r o s ; s c o a r ţ a este d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , r e l a t i v adinei .

Coroana —

semisferică , f o a r t e largă , răsfirată , destu l d e rară , a j u n g î n d p î n ă l a 7 m

în d i a m e t r u (fig . 1 6 ) .

Fig. 16 . - Nikitsk i

Ramurile de

schelet —

f o a r te l u n g i , g r o a s e , sla b g e n i c u l a t e , c u vîrfuril e î n d r e p t a t e î n

sus, c r e s c u t e s u b u n g h i d e r a m i f i c a r e m a r e , b i n e r a m i f i c a t e spr e periferi a c o r o a n e i ş i b i n e sudate c u axu l ; n u s e dezbină .

93

NIKITSKI

Ramurile de rod — lung i ş i relati v subţiri , a d e s e a a r c u i t e , c u i n t e r n o d u r i m a r i , c u scoarţa, d e c u l o a r e m a r o n i e - r o ş i a t i c ă . Lăstarii — l u n g i, subţiri , sla b g e n i c u l a ţ i , c u i n t e r n o d u r i l e m i j l o c i i , s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-roaşiatică, c u lenticel e mici , albicioase . Mugurii vegetativi — mari ş i proeminente .

m i j l o c i i, c o n i c i , c u vîrfu l depărtat , d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e

Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i sa u e h p s o i d a h , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i pe pernuţ e mar i ş i proeminente . Frunzele — s u p r a m i j l o c n , d e 7 0 — 8 8 m m l u n g i m e ş i 6 3 — 8 2 m m l ă ţ i m e , d e f o r m ă larg o v a t ă , î n g u s t a t ă b r u s c c ă t r e v î r f ş i a s c u ţ i t ă ; m a r g i n i l e , m ă r u n t ş i r e g u l a t serat e î n s p e c i a l p e j u m ă t a t e a s u p e r i o a r ă a b m b u l u i ş i m a i ra r p e j u m ă t a t e a inferioară , ia r l a b a z a l i m b u l u i m a r g i n i l e sîn t î n t r e g i ; l i m b ul est e d e c u l o a r e v e r d e - i n t e n s , l u c i o s pe faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e d e s c h i s , m a t p e c e a inferioară . P e ţ i o l u l , l u n g d e 4 0 — 4 6 m m , relati v subţire , a r c u i t , u n e o r i slab răsucit , c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e roşie-purpurie-închi s p e p a r t e a s u p e r i o a r ă ş i r o ş i e - z m e u r i e p e c e a inferioar ă ; a c e a s t ă c u l o a r e s e î n t i n d e ş i p e n e r v u r a p r i n c i p a l ă ş i p a r ţ i a l ş i p e cel e s e c u n d a r e . P e p e ţ i o l exist ă u n e o r i c î t e 1— 2 g l a n d e d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă , a p r o a p e d e b a z a limbului. Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d 2 7 — 2 9 m m î n d i a m e t r u , c u p e t a l e l e r o t u n d e sa u s e u r t - o v a t e , p u ţ i n c o n c a v e , a l b e , foart e sla b c o l o r a t e î n r o z ; pistilu l est e ega l sa u p u ţ i n m a i s c u r t d e c î t etaminele . FRUCTUL Mărimea — m a re ş i destu l d e u n i f o r m ă p e acelaş i p o m , a v î n d H = 46—48 m m ş i d = 44—4 6 m m ; greutate a d e 59—6 2 g .

49—5 2 m m , D =

Forma — v a r i a b i l ă, o v o i d - r o t u n j i t ă , sla b e l i p s o i d a l ă , t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i u ş o r tras ă spre vîrf , p u ţ i n t u r t i t ă d i n p ă r ţ i , a s i m e t r i c ă , a v î n d a d e s e a cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i inega l d e z v o l -

Flg. 17 . - Nikitsk i

t a t e ; b r a z d a v e n t r a l ă î n genera l î n g u s t ă ş i a d î n c ă , m a i p r o n u n ţ a t ă ş i m a i larg ă l a b a z ă , m a i îngust ă ş i ma i p u ţ i n a d î n c ă c ă t r e vîrfu l fructului , p e car e î l d e p ă ş e ş t e c u 8—1 0 m m (fig- И ) . Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , m a t ă , c u o r o ş e a ţ ă a p r o a p e s p ă l a t ă , roşie-inten s p e p a r t e a însorită , c u n u m e r o a s e p u n c t e sa u p e t e m i c i , d e c u l o a r e m a i închisă , c a r e da u fruc tului u n a s p e c t f o a r t e a t r ă g ă t o r .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

94

Pedunculul —

scur t ş i g r o s , p u b e s c e n t , b i n e p r i n s d e r a m u r ă ş i ma i sla b d e fruct .

Cavitatea pedunculară Punctul stilat

—

—

d e lărgim e ş i a d î n c i m e m i j l o c i e , t u r t i t ă di n p ă r ţ i .

n u c, d e c u l o a r e cenuşie-închis , aşeza t p e c o n t u r u l fructului .

Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , r e z i s t e n t ă , a c o p e r i t ă d e o p u b e s c e n t ă fină , catifelat ă ; se d e s p r i n d e g r e u d e p e p u l p ă . Pulpa — p o r t o c a l i e - i n t e n s, f e r m ă , s u c u l e n t ă , sla b făinoasă , d e v e n i n d a p r o a p e făinoas ă la s u p r a c o a c e r e , p o t r i v i t d e d u l c e ş i d e a c i d u l a t ă , f o a r t e a r o m a t ă ş i p l ă c u t ă l a gust , d e cău t a t e b u n ă sa u foart e b u n ă . P u l p a s e d e s p r i n d e uşo r d e s î m b u r e . î n t r e s î m b u r e ş i p u l p ă se f o r m e a z ă u n g o l d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i . Sîmburele — supramijlociu , avîn d H = 27—2 9 m m , D = 21—2 3 m m ş i d = 1 1 — 12 m m ; î n genera l est e m a i p u ţ i n b o m b a t ş i d e c u l o a r e ma i deschis ă d e c î t l a soiu l F a l c ă roşie, o v o i d , c u vîrfu l scurt , a s c u ţ i t , turti t di n p ă r ţ i ş i î n g u s t a t b r u s c î n treime a superioară , cu suprafaţ a fi n r e t i c u l a t a ; creasta v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă est e înalt ă ş i îngustă , crestel e lateral e de a s e m e n e a a s c u ţ i t e ; p a r t e a dorsal ă e u orifici i cătr e b a z ă . Miezu l est e d u l c e , p l ă c u t l a gust, s e p o a t e v a l o r i f i c a c a m i g d a l e . Maturitatea —

p r i m a j u m ă t a t e a luni i iulie , c u 2— 3 zil e înaint e d e soiu l F a l c ă roşie .

R E C O M A N D Ă R I - Soiu l Nikitsk i s e r e c o m a n d ă s ă fi e î n c e r c a t î n grădinil e d e Ung ă cas e şi î n l i v e z i l e m a r i î n z o n e l e f a v o r a b i l e c u l t u i i i caisulu i di n ţar a n o a s t r ă .

РЕЗЮМЕ Созревание —

перва я половин а и ю л я .

П р о и с х о ж д е н и е э т о г о с о р т а т о ч н о н е и з в е с т н о . П р е д п о л а г а е т с я , чт о о н выведе н и з семян с о р т а Ф а л к э р о ш и е . В Р у м ы н и и о н в ы р а щ и в а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х в Бухарестской области . Дерево — д о в о л ь но с и л ь н о р о с л о е, д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н ое к п о ч в е , м о р о з о у с т о й чивое и д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к з а м о р о з к а м и п о з д н и м весенни м м о р о з а м , у с т о й ч и в о е к з а с у х е и в р е д и т е л я м , н о о т н о с и т е л ь н о в о с п р и и м ч и в ое к б о л е з н я м в д о ж д л и в ы е г о д ы . Ц в е т е т с р е д н е - р а н о , п л о д о н о с и т ь начинае т о ч е н ь р а н о — н а 3— 4 г о д и дае т е ж е г о д н ы е и о б и л ь ные у р о ж а и . Плод — к р у п н ы й , п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , я й ц е в и д н ы й , з а к р у г л е н н ы й , с л а б о эл л и п т и ч е с к и й , у о с н о в а н и я о б р у б л е н н ы й , в в е р ш и н е слегк а в ы т я н у т ы й , с б о к о в н е м н о г о с п л ю с н у т ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , ег о п о л о в и н к и з а ч а с т у ю н е о д и н а к о в о р а з в и т ы ; ж е л т о в а т о о р а н ж е в о г о м а т о в о г о ц в е т а , с п о ч т и размыты м р у м я н ц е м , и н т е н с и в н о - к р а с н о г о цвет а н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , с м н о ж е с т в о м т о ч е к и м е л к и х пяте н боле е я р к о г о цвета , п р и д а ю щ и х п л о д у очен ь п р и в л е к а т е л ь н ы й в и д ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п р о ч н а я , п о к р ы т а нежны м пушком, бархатистая , с трудо м отстае т о т мякоти ; мякот ь ярк о оранжевая , плотная , соч ная, н е м н о г о м у ч н и с т а я, пр и п е р е з р е в а н и и с т а н о в и т с я почт и м у ч н и с т о й , у м е р е н но сладка я с приятно й к и с л о т н о с т ь ю , очен ь а р о м а т н а я , п р и я т н о г о в к у с а , х о р о ш е г о ил и очен ь х о р о шего качества , легк о отделяетс я о т косточки . Межд у косточко й и мякоть ю образуетс я с в о б о д н о е п р о с т р а н с т в о средней в е л и ч и н ы . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е . П л о д ы , с о б р а н н ы е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и , о т л и ч н о п е р е н о с я т п е р е в о з к у .

NIKirsKI

95

E É SUM É Maturité — a u c o u r s d e l a p r e m i è r e m o i t i é d e juillet . L a provenanc e d e cett e variét é n'es t pa s exactemen t connue . O n croi t qu'ell e provien d r a i t d u n o y a u d e l ' e s p è c e « F a l că E o ş i e » . E n R o u m a n i e , o n l a c u l t i v e d a n s le s c o l l e c t i o n s pomologiques d e l a Eégio n d e Bucarest . Arbre — d ' u n e v e n u e asse z v i g o u r e u s e , i l es t l o n g é v i f , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol, résistan t a u g e l , asse z résistan t a u x gelée s b l a n c h e s e t a u gelée s t a r d i v e s d u p r i n t e m p s , résistant à l a sécheress e e t a u x insecte s nuisibles , mai s r e l a t i v e m e n t sensibl e a u x m a l a d i e s , d u r a n t le s année s à pluie s a b o n d a n t e s . L a floraiso n es t m o y e n n e ; i l c o m m e n c e à p r o d u i r e très tôt , ver s le s 3 — 4 année s e t l e fai t a b o n d a m m e n t e t r é g u h è r e m e n t . e

e

Fruit - g r o s , d ' u n b e l a s p e c t , d e f o r m e o v o ï d a l e , a r r o n d i , l é g è r e m e n t eUipsoïdal , t r o n q u é à l a b a s e e t u n p e u allong é ver s l e b o u t , u n p e u aplat i su r le s f l a n c s , a s y m é t r i q u e , présent e s o u v e n t le s d e u x m o i t i é s i n é g a l e m e n t d é v e l o p p é e s ; l a c o u l e u r es t j a u n e o r a n g é , m a t e , à p e i n e t e i n t é d ' u n r o u g e d é l a v é , mai s d ' u n r o u g e p r o n o n c é su r l e c ô t é enso leibé, c e qu i d o n n e a u frui t u n a s p e c t a t t r a y a n t ; la p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , es t résistant e et r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e v e l o u t é e , ell e s e d é t a c h e d i f f i c i l e m e n t d e l a p u l p e ; celle-ci est e d e c o u l e u r o r a n g e vif , f e r m e , j u t e u s e , l é g è r e m e n t farineus e l o r s q u e l a m a t u r i t é est dépassée , asse z d o u c e e t l é g è r e m e n t a c i d u l é e , trè s p a r f u m é e e t d ' u n g o û t agréable , b o n n e o u trè s b o n n e qualité , s e d é t a c h e a i s é m e n t d u n o y a u . E n t r e l e n o y a u e t l a p u l p e , i l s e f o r m e u n e s p a c e d e d i m e n s i o n s m o y e n n e s . L ' a m a n d e e n es t d o u c e . L e s fruit s cueilli s p e n d a n t l a v é r a i s o n s u p p o r t e n t trè s b i e n l e t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – over the first half of July. The origin of this variety is not exactly known. It is believed to come from the core of the “Falcă Roșie” species. In Romania, it is grown in the pomological collections in Bucharest Region. Tree – strong, long-lasting, pretentious concerning the soil, frost and late spring frosts resistant, drought and insect pests tolerant, but relatively susceptible to diseases, during the years with heavy rains. The bloom is average and occurs very early, during the third and fourth years and is thoroughly and regularly. Fruit – large, nice appearance, oval-shaped, rounded, slightly ellipsoidal, truncate at base and slightly elongated towards the apex, slightly flattened on the sides, asymmetric, often presents both halves unequally developed, the color is orange-yellow, dull, barely tinged with a faded red nuance, but deep red on the sun exposed side, giving the fruit an attractive appearance, the skin, of medium thickness, is strong and covered with a fine velvety pubescence, it comes off easily from the pulp, it is bright orange, firm, juicy, slightly mealy when maturity is exceeded, rather soft, slightly acidic, very aromatic and pleasant taste, good or very good quality, easily detachable from the stone. Between the core and pulp, it forms an area of moderate size. The kernel is sweet. The fruit picked during ripening is very resistant when transported.

PRÉCOCE D E BOULBO N

S i n o n i m e : franc. P r é c o c e d e B o u l b o n , G r o s p r é c o c e d e B o u l b o n , H â t i f d e B o u l b o n . germ. F r ü h e v o n B o u l b o n , B o n l b o n » M a r i l l e . rvs. B u l b o n s k i i rannii , B u l b o n . Origine. S o i d e o r i g i n e f r a n c e z ă ; p o a r t ă n u m e l e l o c a b t ă ţ i i B o u l b o n , a p r o a p e d e Taras c o n , u n d e s e c u l t i v ă d e m u l t t i m p , î n s p e c i a l p e n t r u s c o p u r i industriale . R ă s p î n d i r e . E s t e c u n o s c u t ş i r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e ţările , u n d e î n genera l reuşeşt e c u l t u r a caisulu i ş i î n d e o s e b i î n F r a n ţ a , B e l g i a , B . D . G . , B . F . G . , T L B . S . S . ş i m a i p u ţ i n î n alte ţări . L a n o i î n ţar ă est e c u n o s c u t ş i r ă s p î n d i t î n d e o s e b i î n r e g i u n e a s u b c a r p a t i c ă a Olte niei, M u n t e n i e i ş i î n M o l d o v a înc ă d e l a î n c e p u t u l secolulu i a l X X - l e a .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s sa u f o a r t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p r u n , n u est e p r e t e n ţ i o s faţă d e so l ş i î n genera l p o a t e f i c o n s i d e r a t c a u n so i rusti c ; est e rezisten t l a ger , s e c e t ă , b o b ş i dăunători . î n f l o r e ş t e m i j l o c i u sa u s e m i t i m p u r i u , o d a t ă c u s o i u r d e F a l c ă roşie , N i k i t s k i , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ş i altele , ia r p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile . I n t r ă d e t i m p u r i u p e r o d , l a 3 — 4 ani , p r o d u c e m o d e r a t , îns ă d e s t u l d e r e g u l a t . U n p o m î n v î r s t ă d e 1 2 an i d ă î n m e d i e 4 8 k g f r u c t e anual , p r o d u c ţ i a m a x i m ă atingîn d 83 k g / p o m l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i . F r u c t e l e , m a r i sa u f o a r t e m a r i , a s p e c t u o a s e , c u p i e l i ţ a c u r a t ă , foarte ^ b u ne l a g u s t , sînt d e c a b t a t e s u p e r i o a r ă , c u u n c o n ţ i n u t d e 1 0 , 2 2 % zahăr , 2 , 2 2 % a c i d i t a t e ş i 0 , 9 8 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e . S u p o r t ă d e s t u l d e b i n e t r a n s p o r t u l ş i s e p r e t e a z ă a t î t p e n t r u prelucrăr i industriale, c î t m a i ale s p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă . î n ani i ploioş i fructel e c r a p ă şi p u t r e z e s c p e p o m . Calităţi :

v i g o a r e a ş i r u s t i c i t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă , m ă r i m e a ş i frumuseţe a

fructelor, c a l i t a t e a l o r s u p e r i o a r ă , a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i pentr u industriabzare. Defecte :

c o n s i s t e n ţ a p u ţ i n f ă i n o a s ă a p u l p e i l a s u p r a c o a c e r e ş i s l a b a rezistenţ ă a

telor l a c ă d e r e .

fruc -

97

PRECOCE D E B O U L B O N

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6 —7 m ; f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t ş i g r o s , c u s c o a r ţ a g r o a s ă , d e c u l o a r e cafenie-cenuşie , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , p u ţ i n a d î n c

i ; formeaz ă ritido m

de timpuri u ş i s e exfoliaz ă su b form ă d e plăc i alungite , neregulate . Coroana —

g l o b u l o a s ă, largă , răsfirată , d e 6 — 7 m î n d i a m e t r u (fig . 1 8 ) .

Fig. 18 . — Précoc e d e Boulbo n

Ramurile de

schelet —

lung i ş i g r o a s e , a r c u i t e c ă t r e vîrf , r a m i f i c a t e , c u s c o a r ţ a d e

c u l o a r e cafenie-cenuşie , b i n e garnisit e c u r a m u r i d e r o d . Ramurile de rod — r e p r e z e n t a te p r i n r a m u r i s c u r t e ş i f o a r t e s c u r t e , b u c h e t e d e m a i şi r a m u r i m i j l o c ü d e u n an , car e sîn t f o a r t e n u m e r o a s e , î n specia l c ă t r e periferi a c o r o a n e i . Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e ; s c o a r ţ a , b r u n ă - r o ş i a t i c ă p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - m ă s h n i e p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e m i c i , a l u n g i t e . Mugurii vegetativi Mugurii floriferi 7 — C . 19 3

— —

m i e i, o v o c o n i c i , e u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă . d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , c u solzi i sla b b p i ţ i .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

98

Frunzele — s u p r a m i j l o c i i, a v î n d î n m e d i e 8 0 m m l u n g i m e ş i 7 0 m m l ă ţ i m e , larg o v a t e sa u o b o v a t - c o r d i f o r m e , t u r t i t e l a b a z ă , c u vîrfu l b r u s c îngusta t ş i a s c u ţ i t , adese a răsucit. L i m b u l relati v p l a n , c u marginil e c o n t u r a t e neregulat , m ă r u n t ş i destu l d e regula t serate, d e c u l o a r e v e r d e intens . P e ţ i o l u l d e 4 0 — 6 0 m m l u n g i m e , d e fuioar e roşie , c u 1 — 2 g l a n d e , destu l d e p r o e m i n e n t e ş i c a r e adese a b p s e s c . Florile—de m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e o v a t — r o t u n j i t e , d e c u l o a r e albă , c u slab ă n u a n ţ ă roz p e faţ a inferioară . Sepalel e d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e . Pistilul , ega l sa u ma i lun g c u 1—2 m m d e c î t etaminele . FRUCTUL Mărimea — m a re sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 6 0 — 70 m m , D = 5 5 — 65 m m , d = 5 0 — 60 m m ; g r e u t a t e a d e 5 0 — 8 0 g , î n m e d i e d e 7 5 g . Forma — o v o i d ă , m a i larg ă l a b a z ă ş i tras ă spr e vîrf , p u ţ i n a s i m e t r i c ă , a v î n d cel e două flancur i d e z v o l t a t e n e u n i f o r m ş i t u r t i t e di n părţi , sla b b o m b a t ă p e p a r t e a dorsală , m a i a c c e n t u a t b o m b a t ă p e c e a v e n t r a l ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , largă , destu l d e a d î n c ă , s e adîn c e ş t e ş i s e îngusteaz ă spr e v b f u l ş i b a z a fructulu i ; marginil e b r a z d e i v e n t r a l e sîn t inegal e (fig. 1 9 ) .

Fig. 19 . — Précoc e d e Boulbo n

Culoarea —

g a l b e n ă - p o r t o c a b e, c u r a t ă , c u r o ş e a ţ ă r o ş i e - p o r t o c a l i e n u a n ţ a t ă p e p a r t e a

însorită ; î n b r a z d a v e n t r a l ă ar e irizaţi i verzui . Peduncul ni

— de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , b i n e prin s d e r a m u r ă , m a i s l a b fruct .

Cavitatea pedunculară

—

d e m ă r i m e m i j l o c i e , a d î n c ă ş i îngustă , c u suprafaţ a n e t e d ă ,

marginea î n dreptu l brazde i ventral e prezint ă o

d e s c h i d e r e îngustă .

Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e cemişie-închisă , aşeza t pe . c o n t u r u l fructulu i sa u p e un m i c mamelo n l a capătu l brazde i ventrale . Pieliţa — subţire , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă fină , catifelat ă ; s e d e s p r i n d e gre u d e p u l p ă ; f o a r t e ra r p r e z i n t ă neg i p e suprafaţă . Pulpa — g a l b e n ă sa u g a l b e n ă - p o r t o c a b e , destu l d e f e r m ă , suculentă , d u l c e , p l ă c u t a c i d u l a t ă , a r o m a t ă ş i f o a r t e b u n ă l a g u s t . L a s u p r a c o a e e r e p i e r d e di n s u c u l e n t ă ş i d e v i n e p u ţ i n făinoasă . N u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Golu l di n j u r u l s î m b u r e l u i est e destu l d e m a r e .

eg

PRECOCE D E B O U L B O N

Sîmburele —

d e mărim e mijlocie , avînd î n medi e H =

2 9 mm, D =

2 3 mm, d =

1 6 mm ,

o v o i d , îngusta t ş i a s c u ţ i t l a vîrf , e u creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă ş i c u cel e late rale a s c u ţ i t e . M i e z u l est e a m a r . Maturitatea —

prima, j u m ă t a t e a

R E C O M A N D Ă R I . Soiu

luni i iulie .

l P r é c o c e d e B o u l b o n s e r e c o m a n d ă s ă s e menţin ă î n cultur ă î n

l i m i t a suprafeţelo r e x i s t e n t e

. РЕЗЮМЕ

Созревание — перва я п о л о в и н а и ю л я . Сорт п р о и с х о д и т и з Ф р а н ц и и . В Р у м ы н и и и э в е с т е н и р а с п р о с т р а н е н п р е и м у щ е с т в е н н о в п р и к а р п а т с к о й част и Олтени и и М у н т е н и и и в М о л д о в е , ещ е с начал а X X с т о л е т и я . Дерево — с и л ь н о р о с л о е ил и ж е очен ь с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и устойчивое к морозам , засухе , б о л е з н я м и вредителям . Вообщ е може т считатьс я невзыска тельным с о р т о м . Цветени е средне е ил и п о л у р а н н е е . П л о д о н о с и т ь начинае т р а н о , в в о з р а с т е 3— 4 лет , и дае т у м е р е н н ы е , н о е ж е г о д н ы е у р о ж а и . Плод — к р у п н ы й ил и о ч е н ь к р у п н ы й , п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , я й ц е в и д н ы й , б о л е е широкий у основани я и сужены й к вершине , немног о асимметрический , с неодинаков о развитыми и с п л ю щ е н н ы м и с б о к о в п о л о в и н а м и , немног о в з д у т ы й с д о р с а л ь н о й с т о р о н ы и сильнее в з д у т ы й — с в е н т р а л ь н о й ; ч и с т о г о ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвет а с к р а с н о в а т о о р а н ж е в ы м , оттененны м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а т о н к а я , п о к р ы т а я н е ж ным п у ш к о м , б а р х а т и с т а я , очен ь р е д к о с б о р о д а в к а м и н а п о в е р х н о с т и , с т р у д о м о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т а я ил и ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я , д о в о л ь н о п л о т н а я , с о ч н а я , слад к а я , п р и я т н о к и с л о в а т а я , очен ь х о р о ш е г о в к у с а ; пр и п е р е з р е в а н и и теряе т с о ч н о с т ь и ста н о в и т с я немног о м у ч н и с т о й ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е ; с в о б о д н о е п р о с т р а н с т в о в о к р у г косточки довольн о большое . Ядр о горькое . Плоды г о д я т с я дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и , н о в о с о б е н н о с т и дл я п о т р е б л е н и я в свежем виде ; д о в о л ь н о х о р о ш о п е р е н о с я т п е р е в о з к у . В д о ж д л и в ы е г о д ы п л о д ы т р е с к а ю т с я и загниваю т н а дереве .

R É S U M É

Maturité —

p r e m i è r e m o i t i é d u m o i s d e juillet .

V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n R o u m a n i e ell e es t c o n n u e e t r é p a n d u e dè s l e d é b u t d u X X * siècle , n o t a m m e n t d a n s l a r é g i o n de s Sous-Carpate s d e l a V a l a c h i c ( O l t é n i a e t Muntenia) e t e n M o l d a v i e . Arbre — d ' u n e venu e v i g o u r e u s e , v o i r e m ê m e trè s v i g o u r e u s e ; i l n ' e s t pa s p r é t e n t i e u q u a n t a u so l e t résist e a u g e l , à l a sécheresse , a u x maladie s e t a u x insecte s nuisibles . E général, i l p e u t êtr e considér é c o m m e un e variét é r u s t i q u e . L a f l o r a i s o n es t m o y e n n e o d e i n i - p r é c o c * . I l p r o d u i t d e b o n n e h e u r e , ver s le s 3 " — 4 * années , m o d é r é m e n t mai s c h a q u année.

x n u e

Fruit — gro s o u trè s g r o s , d e b e l a s p e c t , d e f o r m e o v o ï d a l e , élarg i v e r s l a b a s e e t a l l o n g é v e r s l e b o u t , u n pe u a s y m é t r i q u e , a y a n t le s d e u x flanc s d é v e l o p p é s san s u n i f o r m i t é e t apla tis de s d e u x c ô t é s , l é g è r e m e n t b o m b é , su r l e c ô t é dorsa l e t d e m a n i è r e p l u s a c c e n t u é e su r l e c ô t é ventra l ; d e c o u l e u r j a u n e o r a n g é pur , a v e c l e c ô t é e x p o s é a u solei l t e i n t é d ' u n r o u g e

100

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL E

o r a n g é ; l a p e a u m i n c e , r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e v e l o u t é e , trè s raremen t p o r t a n t des verrue s superficielles , s e d é t a c h e d i f f i c d e m e n t d e l a p u l p e ; l a p u l p e es t j a u n e o u j a u n e o r a n g é , asse z f e r m e , j u t e u s e , d o u c e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e e t d ' u n e saveu r f o r t agréabl e ; à l a su r m a t u r a t i o n ell e p e r d d e s o n j u s e t d e v i e n t u n p e u farineus e ; ell e n'adhèr e pa s a u n o y a u ; l e v i d e q u i e n t o u r e l e n o y a u es t asse z large . L ' a m a n d e e n es t a m è r e . Les fruit s s e p r ê t e n t a u x t r a n s f o r m a t i o n s industrielle s e t à l a c o n s o m m a t i o n à l ' é t a t frais ; il s s u p p o r t e n t b i e n l e t r a n s p o r t . D u r a n t le s année s p l u v i e u s e s , le s fruit s c r è v e n t e t p o u r r i s s e n t su r l ' a r b r e .

ABSTRACT Maturity – the first half of July. Variety (French origin). In Romania became known and widespread early in the twentieth century, particularly in Sub-Carpathian region of Wallachia (Oltenia and Muntenia) and Moldova. Tree – very strong and it is not pretentious concerning the soil and is resistant to frost, drought, disease and insect pests. In general, it can be considered a hardy variety. Flowering is medium or medium-early. It produces early, to the third-fourth years, but moderately each year. Fruit – large or very large, beautiful appearance, oval shape, expanded at the base and elongated towards the end, asymmetrical, with both sides developed without uniformity and flattened, slightly rounded on the dorsal side and more pronounced on the ventral side, pure orange, yellow, with the side exposed to the sun tinted orange-red, thin skin, covered with fine velvety pubescence, rarely having warts on the surface, comes off hardly, the pulp is yellow-orange, very firm, juicy, sweet and pleasant tangy flavor at maturation it loses its juices and becomes a bit floury, it does not stick to stone, the vacuum that surrounds the core is quite large. The almond is bitter. The fruits are suitable for industrial processing and fresh consumption, they are easily transported. During wet years, the fruit is dying and rotting in the trees.

DE N A N C

S i n o n i m e : franc.

Abrico

Y

t d e Nancy , Broompark , Boya l pêche , Pêch e d e N a n c y ,

Abricot d e Pézenas . germ. A p r i k o s

e v o n N a n c y , P f i r s i c h a p r i k o s e N a n z i g e r , Brüssle r

Aprikose, Gross e Zucheraprikose . engl. P e a c ital. D

h apricot , D e Nancy , Anson' s Imperial . i Nancy .

ceh. N a n c y s k ă

.

Origine. S o i v e c h i , d e p e s t e 2 0 0 d e ani , d e o r i g i n e f r a n c e z ă, găsit , d u p ă ce i m a i m u l ţ i a u t o r i , î n î m p r e j u r i m i l e oraşulu i N a n c y ; d u p ă alţi i î n P é z e n a s ( L a n g u e d o c ) . D u p ă S i m o n - L o u i s-frère s — a f o s t i n t r o d u s î n F r a n ţ a d e c ă t r e S t a n i s l a s d e L o r r a i n e , î n 170 9 ş i d e s c r i s p e n t r u p r i m a o a r ă , î n a n u l 1 7 5 5 , d e N o 1 i n ş i В 1 av e t î n „ E s s a i su r l ' a g r i c u l t u r e m o d e r n e " , s ub d e n u m i r e a d e A b r i c o t d e N a n c y . S u b n u m e l e d e A b r i c o t - P ê c h e î l c i t e a z ă D u h a m e l î n „ T r ă i t e de s a r b r e s f r u i t i e r s " a p ă r u t î n 1 7 6 8 . R ă s p î n d i r c . E s t e r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e ţăril e c i d t i v a t o a r e d e cais , c u d e o s e b i r e în F r a n ţ a , Italia , A u s t r i a , A n g h a , U . B . S . S . ( U c r a i n a ş i O r i m e e a ) , B . D . G . , B . F . G . ş i altele , î n ţar a n o a s t r ă s e găseşt e î n g r ă d i n d e d e Ung ă c a s e ş i î n c o l e c ţ i d e p o m o l o g i c e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , n u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l şi e x p o z i ţ i e , est e d e s t u l d e rezisten t la ge r ş i l a b o l i . î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 7 z d e . F e c u n d a r e a florilo r ş i legatul fructelo r ar e l o c chia r î n p e r i o a d e l e c u p l o i a b u n d e n t e . Intră p e ro d d e timpuri u ş i p r o d u c e m u l t ş i destu l d e regulat . î n condiţiil e d e l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a u n p o m î n v î r s t ă d e 6 an i a p r o d u s 2 8 — 5 9 k g f r u c t e , ia r l a Iaş i u n p o m î n v î r s t ă d e 1 0 an i a p r o d u s 2 5 — 7 5 k g . F r u c t e l e , m a r i , m a i ra r f o a r t e m a r i , a s p e c t u o a s e , d u l c i , sîn t d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă . S e p r e t e a z ă atî t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , cî t ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e . S e c o c t r e p t a t ; d a că v r e m e a n u est e p l o i o a s ă p ot f i lăsat e m a i m u l t ă v r e m e pe p o m , î n c a z c o n t r a r însă c r a p ă ş i p u t r e z e s c . P e n t r u s c o p u r i industrial e sa u c î n d u r m e a z ă s ă fi e t r a n s p o r t a t e l a distanţe m a r i , s e r e c o l t e a z ă p u ţ i n m a i î n a i n t e d o m a t u r i t a t e a c o m p l e t à .

loa

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Calităţi : v i g o a r e a, p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t ş i rezistenţ a p o m u l u i I a b o l i , p r e c u m şi calitate a superioar ă a fructului . Defecte : slab a rezistenţ ă a florilo r l a b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ş i c o a c e r e a eşalonat ă a fructelor . POMUL P o m u l , d e tali e înaltă , f o r m e a z ă trunch i d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e culoare brun-cenuşie , c u crăpătur i longitudinale . Coroana — larg-piramidală , f r u m o a s ă , destu l d e înaltă , c u a x d e prelungire , p o t r i v i t de~deasă (fig . 2 0 ) .

l-'ig. 20 . — D o Nanc

Hamurile de

schelet —

y

lungi ş i g r o a s e , sla b g e n i c u l a t e , c u virfu l arcui t î n afară , pufi n

şi neregula t r a m i f i c a t e , c r e s c u t e s u b ungh i m i j l o c i u d e r a m i f i c a r e , degarnisit e l a b a z ă ; scoarţa , d e c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e l a cel e tinere , c e n u ş i e - c a f e n i e l a r a m u r i l e g r o a s e , c u n u m e r o a s e lenti cele aşezat e transversal . Hamurile de

rod — p r e d o m i n ă ramuril e s c u r t e ş i b u c h e t e l e d e m a i alungite , c o n c e n -

trate ma i mul t l a exterioru l coroanei .

103

DE N A N C Y

Lăstarii —

lungi, g r o ş i , geniculate , c u i n t e r n o d u r i l e s c u r t e ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e roşiatică -

brunie-închis p e p a r t e a însorită , ş i m ă s l i n i e - a l b i c i o a s ă p e c e a u m b r i t ă , c u n u m e r o a s e len ticele, d e mărim e variabilă , eliptice . Mugurii vegetativi

—

de. m ă r i me m i j l o c i e , o v o c o n i c i , a s c u ţ i ţ i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r -

t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p c p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e . Mvgurii floriferi

—

mari , o v o i z i , a s c u ţ i ţ i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , gru -

p a ţ i d e cel e m a i m u l t e or i c î t e d o i , c u u n m u g u r e v e g e t a t i v l a m i j l o c , ia r u n e o r i c î t e trei , (toţi fiin d floriferi) , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e . Frunzele —

m a r i, î n m e d i e d e 8 6 m m l u n g i m e ş i 7 5 m m l ă ţ i m e , a p r o a p e c o r d i f o r m e ,

cu baz a r o t u n j i t ă , p r e z e n t î n d d e cel e m a i m u l t e or i d o u ă a u r i c u l e , vîrfu l a c u m i n a t ş i mar ginile d u b l u serat e ; l i m b u l n e t e d , d e c u l o a r e v e r d e , l u c i o s . P e ţ i o l u l l u n g , d e 4 3 m m , g r o s , s l a b c a n a l i c u l a t , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă , c u 2— 3 g l a n d e m i c i . Florile —

mari, c u d i a m e t r u l d e 2 5 — 3 0 m m ; p e t a l e l e m a r i , r o t u n j i t e , lar g c o n c a v e ,

de c u l o a r e albă , c u n u a n ţ ă f o a r t e s l a b ă r o z , m a i ale s l a b a z ă . P i s t i l u l m a i l u n g d e c î t eta minele, pubescent . FRUCTUL

d=

Mărimea — m a r e , ra r f o a r t e m a r e , a v î n d i n m e d i e H 4 4 m m ; greutate a medi e d e 5 6 g .

=

5 0 mm , D =

4 7 mm

,

Forma — v a r i a b i l ă, o v o i d - r o t u n j i t ă sa u a p r o a p e sferică , t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i tur tită p e flancuri , a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă largă , m a i a c c e n t u a t ă î n r e g i u n e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r * ş i a p r o a p e i n e x i s t e n t ă c ă t r e v î r f (fig . 2 1 ) .

Fig. 21 .

De Nanc y

Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , u n e o r i a l b i c i o a s ă , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u o r u m e n e a l ă intensă , p e s t e c a r e s e s u p r a p u n p u n c t e m a i m a r i , d e u n r o ş u - c a r m i n ; s u b p i e b ţ a s e găses c p u n c t e a l b i c i o a s e ; de- a l u n g u l b r a z d e i v e n t r a l e est e a l b i c i o a s ă . Feduricnlul —

scur t ş i g r o s , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s , b i n e prin s d e r a m u r ă .

Cavitatea pedunculară — a d î n c ă , largă , î n f o r m ă d e p î l n i e t r u n c h i a t ă , alungit ă spr e b r a z d a v e n t r a l ă , c a r e d e s p i c ă a d î n c m a r g i n e a , c u p i e b ţ a d e c u l o a r e m a i deschisă . Punctul stilar — m a r e , p r o e m i n e n t , d e c u l o a r e ruginie , aşeza t d e o b i c e i e x c e n t r i c , intr-o depresiun e f o a r t e m i c ă .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

104

Pieliţa — subţir e sa u d e g r o s i m e m i j l o c i e , rezistentă , fi n p u b e s c e n t ă , b i n e lipit de p u l p ă . Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o e a h e , s t r ă b ă t u t ă d e porţiun i d e n u a n ţ ă ma i închisă , a p r o a p a r ă m i e , consistentă , suculentă , fină , f o n d a n t ă , c u gus t d u l c e - a c i d u l a t ş i a r o m ă caracteris t i c ă d e caise , d e calitat e foart e b u n ă ; l a c o a c e r e a deplin ă n u d e v i n e făinoas ă ; n u est aderentă l a sîmbure .

ă e e

Sîmburele — mare , avîn d î n medi e H = 2 9 m m , D = 2 2 m m , d = 1 4 m m ; greutate a de 2 , 5 — 3 , 2 g ; est e o v o i d , b o m b a t , asimetric , r o t u n j i t l a b a z ă ş i ascuţi t l a vîr f ; suprafaţa , fin a l v e o l a t ă , d e c u l o a r e cafenie-deschi s ; creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă m a r e , d e p ă ş i n d m u l t pe cel e d o u ă laterale , car e sîn t destu l d e p r o n u n ţ a t e ; p a r t e a dorsal ă ar e 1— 2 orifici i ş i c r ă p ă t u r i caracteristice , netăioase . Miezu l est e a m a r . Maturitatea —

c o r e s p u n d e c u p r i m e l e d o u ă d e c a d e al e luni i iulie .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă c a l i t ă ţ d o r sale , soiu l d e N a n c y s e r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lîng ă cas ă d i n t o a t e regiunil e u n d e reuşeşt e caisu l ş i p e n t r u b v e z i industriale , m a i ale s î n B a n a t ş i T r a n s d v a n i a . РЕЗЮМЕ Созревание —

первы е дв е декад ы и ю л я .

Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в ы р а щ и в а е т с я в приусадебных участка х й в помологически х коллекциях .

посадка х н а

Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м . Цвете т р а н о . П л о д о н о с т и ь начинае т ран о и дае т о б и л ь н ы е и ежегодные у р о ж а и . Плод — к р у п н ы й ил и очен ь к р у п н ы й , очен ь п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , з а к р у г л е н н ы й , почти о к р у г л ы й , среза н у о с н о в а н и я и с п л ю щ е н с б о к о в , а с и м м е т р и ч е с к и й , с о д н о й боле е р а з в и т о й п о л о в и н о й ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о , иногд а б е л о в а т о г о цвет а с ярки м р у м я н ц е м на о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е , п о к р ы т ы м д о в о л ь н о к р у п н ы м и т о ч к а м и к а р м и н о в о г о цвета; по д к о ж и ц е й и м е ю т с я б е л о в а т ы е т о ч к и , а к о ж и ц а вдол ь в е н т р а л ь н о й б о р о з д к и б е л о в а т о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я ил и ж е средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , п р о ч н а я , х о р о ш о п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я , пронизанна я у ч а с т к а м и более т е м н о г о , почт и м е д н о г о ц в е т а, п л о т н а я , с о ч н а я , н е ж н а я , т а ю щ а я , к и с л о в а т о - с л а д к о г о в к у с а , с х а р а к т е р н ы м а б р и к о с о в ы м а р о м а т о м , очен ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; пр и п о л н о й з р е л о с т и н е с т а н о в и т с я м у ч н и с т о й и н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч к и г о р ь к о е. П л о д ы , с о б р а н н ы е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и , в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у н а б о л ь ш и е р а с с т о я н и я и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е н е с к о л ь к и х д н е й . RÉSUMÉ Maturité — d u r a n t le s d e u x p r e m i è r e s d é c a d e s d e j u i b e t . V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n R o u m a n i e o n l e c u l t i v e d a n s le s j a r d i n s q u i e n t o u r e n t le s m a i s o n s e t d a n s le s c o l l e c t i o n p o m o l o g i q u e s . Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , n ' e s t p o i n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , asse z résis t a n t a u ge l e t a u x m a l a d i e s . L a f l o r a i s o n es t p r é c o c e . П c o m m e n c e à p r o d u i r e d e b o n n e heure, p r o d u i t e n a b o n d a n c e e t asse z r é g u l i è r e m e n t

.

DE N A N C Y

Fruit — gros ou

111.,

trè s gros , d'u n be l aspect , arrond i o u presqu e sphérique , à l a bas e

t r o n q u é e , a p p l a t i su r le s flancs , a s y m é t r i q u e , a y a n t u n e m o i t i é p l u s d é v e l o p p é e q u e l ' a u t r e ; la c o u l e u r es t j a u n e o r a n g é

, p a r f o i s b l a n c h â t r e , r e c o u v e r t e su r l e c ô t é ensoleiU é d ' u n

v e r m e i l vif , p i q u é d e p o i n t s plu s g r a n d s d ' u n r o u g e c a r m i n ; s o u s l a p e a u o n t r o u v e d e s p o i n t s b l a n c h â t r e s e t l e l o n g d u sillo n v e n t r a l , u n e t e i n t e b l a n c h â t r e . L a p e a u fin e o u d'épaisseur m o y e n n e

, finemen t pubescente

, résistante , f o r t e m e n t a t t a c h é

eà l

a pulpe ,

qui es t j a u n e o r a n g é , traversé e p a r de s p o r t i o n s d ' u n e t e i n t e p l u s f o n c é e , p r e s q u e b r o n z é e , consistante, juteuse , fondante , à

saveu r douce-acidulé e e t a u parfu

m caractéristique

,

d e trè s b o n n e qualit é ; à plein e m a t u r i t é , e b e n e d e v i e n t p a s farineus e e t n ' a d h è r e p a s a u noyau. Les fruit s c u e i l b s à l a v é r a i s o n p e u v e n t êtr e t r a n s p o r t é s à d e g r a n d e s d i s t a n c e s e t se c o n s e r v e n t q u e l q u e s j o u r s .

ABSTRACT Maturity – during the first two decades of July. Variety of French origin. In Romania it is grown in the gardens surrounding the houses and pomological collections. Tree – strong, is not pretentious concerning the ground, rather resistant to frost and diseases. The flowering is early. It begins producing early, and produces abundantly fairly regularly. Fruit – large or very large, a good appearance, round, almost spherical, truncated at the base, flattened on the sides, asymmetrical, with more than a half developed, the other color is orangeyellow, sometimes white, on the sun exposed side bright red, stung by carmine red big points; under the peel there are white spots and along the ventral groove, of whitish hue. The thin skin or moderately thick, pubescent, tough, strongly attached to the pulp, which is orange-yellow, crossed by portions of a darker hue, almost bronze, consistent, juicy, creamy, tangy-sweet flavor and the characteristic aroma of very good quality at full maturity, it does not become mealy and does not stick to the core. The fruit harvested at maturation are resistant to long distance transportation and can be stored for several days.

C E L M A I BU N D E U N G A R I A

S i n o n i m e : mag.

Magya r l e g j ö b b , M a g y a r kajszi , K e c s k e m é t i kajszi , K ö r ö s i K a j s z i , Korai magyar . franc. Meilleu r d ' H o n g r i e , A b r i c o t d e l ' H o n g r i e , A b r i c o t H o n g r o i s . engl. H u n g a r i a n . germ. U n g a r i s c h e b e s t e , K l o s t e r n e u b u r g e r A p r i k o s e , B o t e Marill e U n g a rische, U n g a r i s c h e A p r i k o s e . rus. V e n g h e r s k i , Venghersk i lucisü , Venghersk i krupnn . pol. M a g i e r s k a Wyborna . ceh. M a d a r s k â nejlepsi , U h c r s k â . bulg. U n g a r s k a kaisia . jugosl. K a j s i a m a d a r s k a .

Origine. So i identifica t î n j u r u l anulu i 1868 , î n regiune a C l u j , d e cătr e grădinaru l G l o c k e r (200)

. N u m e l e d e Ce l m a i b u n d e Ungaria - i- a fos t d a t d e c ă t r e E d u a r

d

L u c a s . R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n t o a t e ţăril e d e c u l t u r ă a

caisului , î n d e o s e b i î n B . D . G . ,

E.F.G., Austri a ş i B . P . Ungară . î n ţar a n o a s t r ă est e f o a r t e m u l t c u l t i v a t î n t o a t e regiunil e p o m i c o l e , u n d e , î m p r e u n ă c u soiu l F a l c ă r o ş i e , r e p r e z i n t ă p e s t e 6 5 % di n n u m ă r u l t o t a l d c caişi .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l ar e o c r e ş t e r e v i g u r o a s ă , c a r a c t e r c a r e s e m a n i f e s t ă î n specia l î n p e p i n i e r ă şi î n p r i m i i 4 — 5 an i d e l a p l a n t a r e . E s t e destu l d e l o n g e v i v ş i reuşeşt e altoi t atî t p e zarzăr s a u c o r c o d u ş , cî t ş i p e p u i e ţ i fran c d i n soiuril e d e p r u n B e n c l o d v e r d e , D o r o n ţ , B o ş i o r v ă r a t i c . P r e f e r ă soluril e c u t e x t u r ă m i j l o c i e , m a i u m e d e , c î n d est e a l t o i t p e c o r c o d u ş şi p r u n ş i b i n e d r e n a t e î n c a z u l zarzărului , situat e î n l o c u r i a d ă p o s t i t e ş i c u e x p o z i ţ u f a v o r a b i l e . P e solur i g r e l e c r e ş t e slab , r o d e ş t e n e r e g u l a t , sufer ă d e î n g h e ţ ş i ar c v i a ţ ă scurtă . E s t e r e l a t i v rezisten t l a g e r ş i d e s t u l d e rezisten t l a b o l i ş i d ă u n ă t o r i . î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , a c e a s t ă f e n o f a z ă a v î n d o d u r a t ă d e 4 — 9 zile . I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4— 5 ani , u n e o r i l a 3 an i ş i p r o d u c e a b u n d e n t i n fiecar e an, d a c ă est e c u l t i v a t î n c o n d i ţ i i c l i m a t i c e f a v o r a b i l e . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă laş i p o m i i d e 1 0 an i a u p r o d u s p î n ă l a 9 0 k g , ia r l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Mărculeşt i d e

CEL M A I B U N D E U N G A R I A

107

la p o m i i î n v î r s t a d e 1 2 an i s-a u o b ţ i n u t p r o d u c ţ i i p î n ă l a 11 6 k g . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Ţ i g ă n e ş t i d e l a p o m i i î n v î r s t a d e 1 4 an i s-a u o b ţ i n u t p r o d u c ţ i i p î n ă l a 1 7 0 k g , iar l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a d e l a p o m i i î n v î r s t a d e 6 an i s-a u o b ţ i n u t p r o d u c ţ i i p î n ă l a 6 0 k g . F r u c t e l e sîn t m i j l o c ü sa u m a r i , a s p e c t u o a s e , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e printr-un conţinu t destu l d e ridica t î n zahă r ( 8 , 4 0 — 1 2 , 7 0 % ) , aciditat e ( 1 , 0 0 — 1 , 8 6 % ) , sub s t a n ţ e p r o t e i c e ( 0 , 7 3 — 1 , 2 1 % ) ş i v i t a m i n a O ( 9 , 4 — 1 9 , 8 m g % ) . Sint a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industri a a l i m e n t a r ă , m a i ale s p e n t r u p r e p a rarea g e m u l u i ş i d u l c e ţ n . A u c o a c e r e a e ş a l o n a t ă , f a p t car e i m p u n e r e c o l t a r e a î n 2— 3 e t a p e . F r u c t e l e ajuns e l a c o m p l e t a m a t u r i t a te s e s c u t u r ă u ş o r di n p o m . B e c o l t a t e î n p î r g ă s u p o r t ă t r a n s p o r t u l ş i s e p o t p ă s t r a 4— 5 zile , îns ă p i e r d di n c a b t ă ţ i l e g u s t a t i v e . C î n d p o m ü sîn t supraîncărcaţi, fructel e rămî n mic i ş i verzu i p e parte a umbrită . Calităţi : v i g o a r e a ş i p o t e n ţ i a l u l r i d i c a t d e p r o d u c ţ i e a l p o m u l u i , p r e c u m ş i c a b t a t e a superioară a f r u c t e l o r . Defecte :

rezistenţa r e l a t i v ă a p o m u l u i l a g e r ş i c o a c e r e a e ş a l o n a t ă a f r u c t e l o r .

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6 — 7 ni . T r u n c h i u l c r e ş t e d r e p t , d e s t u l d e g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , c u c r ă p ă t u r i adine i ş i n e r e g u l a t e . Coroana — g l o b u l o a s ă , răsfirat ă (fig . 2 2 ) .

Fig. 22 . — Ce l ma i bu n d e Ungari a

ms

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Hamurile de schelet — lungi , g r o a s e , geniculate , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e roşie-vişinie cu crăpătur i des e ş i adine i car e s c h i m b ă aspectu l scoarţe i î n b r u n - c ă r ă m i z i u . Hamurile de rod — p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i , ra r a p a r b u c h e t e l e d e m a i rami ficate, sîn t f r e c v e n t e ş i ramuril e m i j l o c i i , car e garnises c r a m u r d e d e schele t p e t o a t ă lun gimea lor . Lăstarii — lungi , destu l d e groşi , c u internoduril e d e 1,5—2, 5 c m , adese a geniculaţi cu scoarţ a d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e pe p a r t e a însorit ă ş i roşiatică-albicioas ă p e c e a u m b r i t ă cu n u m e r o a s e lenticele . Mugurii vegetativi relativ p r o e m i n e n t e .

—

, , ,

m i c i , c o n i c i , b o m b a ţ i , uşo r rotunjiţ i l a virf , aşezaţ i p e p e r m i t e

Mugurii floriferi — m a r i , b o m b a ţ i , c o n i c - o b t u z i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e , g r u p a ţ i a d e s e a c î t e 2 , m a i ra r 3 sa u 4 l a u n l o c î n j u r u l unui m u g u r e v e g e t a t i v ş i u n i f o r m repartizaţ i p e t o a t ă l u n g i m e a r a m u r i l o r . Frunzele — m i j l o c ü sa u m a r i , a v î n d 6 5 — 9 5 m m l u n g i m e ş i 6 0 — 9 0 m m l ă ţ i m e , o v a t - r o t u n j i t e , c u vîrfu l a c u t ş i m a r g i n d e m ă r u n t ş i regula t c r e n a t e . L i m b u l , m e m b r a n o s subţire, l u c i o s , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s . P e ţ i o l u l , d e 3 8 — 4 1 m m l u n g i m e , d e c u l o a r e roşie vişinie, c u 1— 2 g l a n d e m i c i , n e g r i c i o a s e , situat e î n a p r o p i e r e a l i m b u l u i . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , a l b e , c u reflex e r o z . Sta m i n e l e , i n n u m ă r d e 2 4 — 2 8 , sînt p u ţ i n m a i scurt e d e c î t p i s t d u l .

FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 54 m m ; g r e u t a t e a d e 4 7 — 8 4 g .

45—5 3 m m, D =

44—5 7 m m , d =

4 3—

Forma — sferică , u ş o r asimetrică , t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i u n e o r i u ş o r tras ă spr e vîr f ; b r a z d a v e n t r a l ă superficială , totuş i b i n e d i s t i n c t ă , m a i a d î n c i t ă spr e p e d u n c u l (pl . I V ) . Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e c u n u a n ţ ă d e r o z p e p a r t e a Însorită , u n d e , m a i ale s în ani i p l o i o ş i , a p a r ş i p o r ţ i u ni d e m ă r i m i v a r i a b i l e , c o l o r a t e î n r o ş u - s î n g e r i u - v i o l a c e u . Pedunculul — scurt , g r o s , b i n e prin s d e r a m u r ă ş i m a i sla b prin s d e f r u c t . Cavitatea pedunculară — d e f o r m ă neregulată , Îngustă , a d î n c ă , c u pereţi i uşo r c u t a ţ i şi c u o d e s c h i d e r e spr e b r a z d a v e n t r a l ă . Punctul stilar fructului. Pieliţa —

—

uşo r r e b e f a t , m i c , b r u n , aşeza t într- o m i c ă depresiun e d i n vîrfu l

p o t r i v i t d e g r o a s ă , f r a g e d ă , fi n p u b e s c e n t ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă .

Pulpa — d e c u l o a r e p o r t o c a b e , f o n d a n t ă , p o t r i v i t d e suculentă , d u l c e - a c i d u l a t ă , p u t e r n i c ş i fi n a r o m a t ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — mijlociu , avîn d î n medi e H = 2 7 m m , D = 2 3 m m , d = 1 2 m m , ovoid , b o m b a t , tra s spr e virf , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă g r o a s ă , p o t r i v i t d e a s c u ţ i t ă ; crestel e v e n t r a l e lateral e m a i e v i d e n t e spr e vîrf , ia r p a r t e a d o r s a l ă rareor i c u 1— 3 orifici i m i c i ; s u p r a f a ţ a est e r u g o a s ă , d e c u l o a r e castanie-închis , m i e z u l est e d u l c e , sa u p u ţ i n a m a r , c u gus t de m i g d a l ă . Maturitatea —

c o r e s p u n d e c u a d o u a d e c a d ă a l u m i iulie .

BECOMANDĂKI. Datorit

ă calităţdo

r sale

, soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a s e r e c o -

m a n d ă a t î t p e n t r u l i v e z i l e industriale, c î t ş i p e n t r u g r ă d i n i l e d e l i n g ă cas e di n t o a t e regiunil e p o m i c o l e al e ţării .

PLANŞA IV

Cel mai

bun

de

Ungaria.

CEL M A I B U N D

E UNGARI

A

109

РЕЗЮМЕ Созревание — в т о р а я декад а и ю л я . Сорт б ы л о б н а р у ж е н в К л у ж с к о й о б л а с т и п л о д о в о д о м Г л о к е р о м . В Р у м ы н и и в о з д е лывается в о в с е х о б л а с т я х в ш и р о к о м м а с ш т а б е . Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , д о в о л ь н о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , с р а в н и тельно м о р о з о у с т о й ч и в о е и д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю б о л е з н я м и и в р е д и т е л я м и . Цветет р а н о . П л о д о н о с и т ь начинае т в 4—5-летне м в о з р а с т е (иногд а с 3 лет ) и в б л а г о п р и я т н ы х к л и м а т и ч е с к и х у с л о в и я х дае т о б и л ь н ы е и е ж е г о д н ы е у р о ж а и . Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , н е м н о г о а с и м м е т р и ч е с к и й , у о с н о в а н и я о б р у б л е н н ы й и иногд а слегк а в ы т я н у т ы й к в е р ш и н е ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета, о к р а ш е н н ы й в р о з о в ы й цве т н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , где , п р е и м у щ е с т в е н н о в д о ж д л и вые г ' ды , п о я в л я ю т с я р а з л и ч н о й величин ы у ч а с т к и к р о в а в о - к р а с н о - л и л о в а т о г о цвета ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н а я , т о н к о - о п у ш е н н а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь о р а н ж е в о г о цвета , т а ю щ а я , д о в о л ь н о с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с сильны м и т о н к и м а р о м а т о м ; не прирастае т к к о с т о ч к е . Я д р о с л а д к о е ил и ж е н е м н о г о г о р ь к о в а т о е , м и н д а л ь н о г о в к у с а . П л о д ы , с о б р а н н ы е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и , в ы н о с я т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я в т е ч и , е 4— 5 дней , н о т е р я ю т с в о и в к у с о в ы е д о с т о и н с т в а . -

RÉSUMÉ Maturité —

à l a s e c o n d e d é c a d e d u m o i s d e juillet .

V a r i é t é identifié e d a n s l a R é g i o n d e Clu j p a r l e j a r d i n i e r G l o c k e r . E n R o u m a n i e ell e est trè s c u l t i v é e d a n s t o u t e s le s r é g i o n s . Arbore — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , es t l o n g é v i f , asse z p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résist e assez b i e n a u g e l , a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . U fleuri t t ô t . C o m m e n c e à p r o duire à l ' â g e d e 4 — 5 an s (parfoi s m ê m e à 3 ans ) e t l e fai t a b o n d a m m e n t c h a q u e a n n é e , s'il es t cultiv é d a n s de s c o n d i t i o n s c b m a t i q u e s f a v o r a b l e s . Fruit — m o y e n o u g r a n d , d e f o r m e s p h é r i q u e , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e , à l a b a s t r o n q u é e et , parfoi s l é g è r e m e n t étir é v e r s l e b o u t , d e c o u l e u r j a u n e o r a n g é , teint é d e ros sur l e c ô t é ensoleillé , su r l e q u e l a p p a r a i s s e n t , n o t a m m e n t d u r a n t le s a n n é e s p l u v i e u s e s , de p o r t i o n s d e d i m e n s i o n s v a r i a b l e s , c o l o r é e s e n r o u g e s a n g t i r a n t su r l e v i o l a c é ; l a p e a d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , t e n d r e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , a d h é r e n t e à l a p u l p e ; c e t t e dernièr est d e c o u l e u r o r a n g é e , f o n d a n t e , asse z j u t e u s e e t l é g è r e m e n t a c i d u l é e , f o r t e m e n t e t d é b c a t e m e n t p a r f u m é e . EU e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t d o u c e o u a v e c u n arrière g o û t a m e r , a y a n t l a s a v e u r d u frui t d e l ' a m a n d i e r .

e e s u e -

Cueillis p e n d a n t l a v é r a i s o n , le s fruit s s u p p o r t e n t l e t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e c o n s e r v é s d e 4 à 5 j o u r s , m a i s il s p e r d e n t e n p a r t i e d e leu r q u a b t é s g u s t a t i v e s .

109a ABSTRACT Maturity – the second decade of July. Variety reported in the region of Cluj by the gardener Glocker. In Romania it is cultivated in all regions. Tree – vigorous, is long lasting, pretentious concerning the soil, is fairly resistant to frost, diseases and insect pests. It blooms early. Production begins at the age of 4-5 years (sometimes even 3 years) and is abundantly each year, when grown in favorable climatic conditions. Fruit – medium or large, spherical, slightly asymmetrical, truncated at the base and sometimes slightly stretched towards the apex, yellow-orange, pink tinted on the sun exposed side, on which appear, especially during wet years, the portions of varying sizes, colored in red blood-violet color. The skin is moderately thick, soft, pubescent, adhering to the pulp, the latter is orange, luscious, juicy and slightly tart, and very delicately scented. It does not adhere to the core. The kernel is sweet or a bitter aftertaste, with the flavor of the fruit of the almond tree. Harvested during the ripening, fruit can be easily transported and can be stored for 4 to б days, but they lose some of their taste qualities.

FALCĂ ROŞI

E

S i n o n i m e : rus. Krasnoseioki , Krasnoşeiocika , Cervonobokii . germ. B o t b a c k i g e Măriile . engl. B e d c h e e k . ceh. O s e r n o v o j bokiy . mag. P i r o s p o f a s K a j s z i . polon. K r a s z n o s c s n e s k a . Origine. S o i v e c h i , d e o r i g i n e n e c u n o s c u t ă . Ţ i n î n d s e a m a d e ari a lu i d e răspîndire , se c r e d e a f i origina r di n p a r t e a d e răsări t a E u r o p e i ( B . S . S . M o l d o v e n e a s c ă sa u R . S . S . Ucraineană). R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t p e scar ă l a r g ă î n E . S . S M o l d o v e n e a s c ă , E . S . S . U c r a i neană, m a i ale s î n C r i m e e a ş i î n B . S . P . S . B . , u n d e r e p r e z i n t ă 7 5 % din t o t a l u l c a i ş d o r c u l t i v a ţ i . S e î n t d n e ş t e d e a s e m e n e a a p r o a p e î n t o a t e ţ ă r d e c u l t i v a t o a r e d e cai s di n E u r o p a . I n u l t i m a v r e m e , c u l t u r a lu i s e r e s t r î n g e , fiin d î n l o c u i t d e soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , ia r în U . E . S . S . ş i d e uni i clon i m a i v a l o r o ş i , s e l e c ţ i o n a ţ i di n a c e s t soi . î n ţar a n o a s t r ă est e c u n o s c u t ş i c u l t i v a t î n t o a t e regiunile , fiin d m a i r ă s p î n d i t î n M o l dova ş i nordu l Dobrogii . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e destu l d e v i g u r o s , m a i ale s î n p e r i o a d a d e tinereţe . A r e o d u r a t a d e v i a ţ ă d e 2 2 — 2 5 d e ani , u n e l e e x e m p l a r e a t i n g î n d chia r v î r s t ă d e 6 0 — 8 0 d e ani . E e u ş e ş t e a l t o i t a t î t p e c o r c o d u ş , cî t ş i p e zarzăr , făr ă îns ă a m a n i f e s t a î n t o t d e a u n a o afinitat e p e r f e c t ă ; r e z u l t a t e m a i b u n e s e o b ţ i n î n c a z u l f o l o s i m c a p o r t a l t o i a l soiurilo r d e p r u n E o ş i o r v ă r a t i c şi E e n c l o d v e r d e . N e c e s i t ă solur i fertile , c a l d e , r e v e n e , situat e î n l o c u r i a d ă p o s t i t e . E s t e rezistent l a g e r , s e c e t ă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i . î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , a c e a s t ă f e n o f a z ă a v î n d o d u r a t ă d e 4 — 9 zile . I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4 — 5 an i ş i d ă p r o d u c ţ i i m a r i , r e l a t i v c o n s t a n t e ; r e c o l t a la uni i p o m i î n v î r s t ă d e 1 2 an i d e l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i s e r i d i c ă p î n ă l a 160 k g , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă I a ş i , p o m ü î n v î r s t ă d e 1 0 a n i a u p r o d u s 3 6 — 5 9 k g , ia r la B u c u r e ş t i - B ă n e a s a p o m i i î n v î r s t ă d e 6 an i a u p r o d u s 3 9 — 6 0 k g f r u c t e . F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , c u a s p e c t p u ţ i n a t r ă g ă t o r , d e c a b t a t e b u n ă , p u t e r n i c a r o m a t e , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n r a p o r t a r m o n i o s într e zahă r ( 8 , 7 — 1 1 , 8 % ) ş i a c i d i t a t e

FALCA ROŞI E

111

(1,08—1,30%) ş i u n conţinu t ridica t î n substanţ e proteic e ( 0 , 7 9 — 0 , 8 8 % ) ş i î n vitamin a С (13,3 2 m g % ) . E e c o l t a te c u c î t e v a zil e î n a i n t e d e c o a c e r e a d e p b n ă , s u p o r t a b i n e t r a n s p o r t u l şi s e p o t p ă s t r a t i m p d e 5— 6 zile . Sîn t a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , Dît m a i ale s p e n t r u p r e p a r a r e a c o m p o t u r i l o r , g e m u r i l o r, dulceţi i ş i chia r p e n t r u u s c a r e , deşi , în a c e s t d i n u r m ă c a z , a c i d i t a t e a ies e m u l t î n e v i d e n ţ ă . Asemănări. S e a s e a m ă nă f o a r t e m u l t c u soiu l Cel mai b u n d e U n g a r i a , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e p r i n a c e e a c ă fructu l est e m a i p u ţ i n înalt , m a i i n t e n s c o l o r a t p e flancur i ş i p r e z i n t ă n e g i pe , p i e b ţ a . Calităţi : p o t e n ţ i a l ul d e r i o d i r e rdicat , a l p o m u l u i , p r e c u m ş i c a l i t a t e a b u n ă ş i a r o i pronunţată a fructelor . Defecte :

sensibilitate a l a t r a n s p o r t a

f r u c t e l o r ajuns e l a m a t u r i t a t e .

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6—6, 5 m ; t r u n c h i u l est e u ş o r c o t i t , d e s t u l d e g r o s , a d e s e a răsucit, c u scoarţ a puterni c crăpată , d e culoar e brună-deschisă , c u pet e roşietice . Coroana — l a î n c e p u t sferică, , iar p e m ă s u r ă c e î n a i n t e a z ă î n v î r s t a d e v i n e sferic-turtită , p o t r i v i t d e deas ă (fig . 2 3 ).

Fig. 23 . — Falc ă roşi e

Ramurile de schelet — l u n g i, d e g r o s i m e m i j l o c i e , g e n i c u l a t e , d e s t u l d e r a m i f i c a t e ş i b i n e garnisit e a p r o a p e p e t o a t ă l u n g i m e a . Ramurile de ramificate.

rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i j l o c i i ş i b u c h e t e l e d e m a i s i m p l e , u n e o r i

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

112

Lăstarii — lungi , p o t r i v i t d e groşi , deseor i genieulaţi , e u scoarţ a d e c u l o a r e roşiatică b r u n ă p e p a r t e a însorit ă ş i brun-roşiatieă-albicioas ă p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e d e c u l o a r e cafenie-albicioasă, m a i a g l o m e r a t e l a b a z ă ş i m a i rar e spr e vîrf . Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l r o t u n j i t , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e . Mugurii floriferi — mari, c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i c î t e 2 l a u n l o c pe p e r n u ţ e m i j l o c i u - p r o e m i n e n t e . Frunzele — m i j l o c i i sa u mari , a v î n d î n m e d i e 8 5 m m l u n g i m e ş i 6 5 m m l ă ţ i m e , a p r o a p e r o t u n d e , c u vîrfu l p r e l u n g a c u m i n a t ş i m a r g i n i l e fi n serate . P e ţ i o l u l , d e 4 5 — 5 5 m m l u n g i m e , subţire, d r e p t sa u uşo r c u r b a t spr e b a z ă , c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e roşie-închisă , c u 1— 2 g l a n d e aşezate î n a p r o p i e r e a b m b u l u i . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a l b e , c u m a r g i n i l e u ş o r î n d o i t e spr e interior . S t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 24 , sîn t p u ţ i n m a i scurt e d e c î t pistilul . FRUCTUL Mărimea—mijlocie sa greutatea d e 56—6 8 g .

u m a r e , a v î n d 1 1 = 4 3 — 4 7 m m, D = 4 8 — 5 4 m m , d = 4 1 — 5 1 m m ;

Forma — sferică , asimetrică , u ş o r t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i c u o d e p r e s i u n e e v i d e n t ă l a vîrf ; b r a z d a v e n t r a l ă îngustă , a d î n c ă l a ieşire » d i n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , a p o i superficial ă p î n ă a p r o a p e d e p u n c t u l stila r ( p l . V ) . Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e c u n u a n ţ ă a c c e n t u a t ă d e r o z p e p a r t e a însorită , u n d e , m a i ale s î n ani i p l o i o ş i , a p a r ş i p e t e d e m ă r i m i v a r i a b i l e , c o l o r a t e î n r o ş u - s î n g e r i u - v i o l a c e u , u n e o r i chia r b r u n . Peăunculul — scurt , f o a r t e b i n e prin s d e r a m u r ă ş i p o t r i v i t d e f r u c t . Cavitatea pedunculară — a d î n c ă , p o t r i v i t d e largă , d e f o r m ă neregulată , c u margi ginile u ş o r c u t a t e . Punctul stilar

—

destul d e m a r e , b r u n , aşeza t u ş o r e x c e n t r i c într- o m i c ă d e p r e s i u n e .

Pieliţa — p o t r i v i t d e g r o a s ă , f r a g e d ă , fi n p u b e s c e n t ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă . Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e , fină , f o n d a n t ă , p o t r i v i t d e s u c u l e n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , cu g u s t f o a r t e p l ă c u t ş i a r o m ă specifică , c a r e s e r e h e f e a z ă p u t e r n i c l a fierber e ; n u est e aderentă l a sîmbure , c u excepţi a crestelo r ventrale . Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 2 6 m m, D = 2 2 m m , d = 1 3 m m , o v o i d , b o m b a t , tra s spr e vîrf , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă g r o a s ă , p o t r i v i t d e ascuţită , e u crestele lateral e s l a b d e z v o l t a t e , ia r p a r t e a d o r s a l ă rareor i c u m i c i întreruper i ; suprafaţa , r u g o a s ă , d e c u l o a r e castanie-închis . M i e z u l sîmburelu i est e d u l c e , c u a r o m ă caracteristic ă de m i g d a l ă . Maturitatea —

c o r e s p u n de c u d e c a d a a d o u a a luni i i u b e .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t a c a b t ă ţ i l o r sale , soiu l F a l c ă r o ş i e s e r e c o m a n d ă a t î t p e n t r u g r ă d i n i l e d e ling ă c a s e , c î t ş i p e n t r u b v e z i l e industriale .

РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я декад а и ю л я .

С о р т н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я; п р е д п о л а г а е т с я , чт о он п р о и с х о д и т и з М о л д а в с к ой или У к р а и н с к о й С С Р. В Р у м ы н ии известе н и в о з д е л ы в а е т с я в о в с е х о б л а с т я х , о с о б е н н о ж е р а с п р о с т р а н е н в М о л д о в е и н а север е Д о б р у д ж и .

PLANŞA

Falcă

roşie.

V

FALCA ROŞI E

Дерево —

довольн о сильнорослое , с продолжительность ю жизн и в

113

22—2 5 л е т . Х о -

р о ш о расте т пр и п р и в и в к е к а к н а ж е р д е л я х , т а к и н а а л ы ч е , н о о с о б е н н о х о р о ш о у д а е т с я при п р и в и в к е н а слив е с о р т а „ Р о ш и о р в э р а т и к " . Т р е б у е т п л о д о р о д н ы х п о ч в , м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Цвете т р а н о , п л о д о н о с и т ь начи нает в в о з р а с т е 4— 5 ле т и дае т о б и л ь н ы е и с р а в н и т е л ь н о у с т о й ч и в ы е у р о ж а и . Плод —

средне й величин ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , а с и м м е т р и ч е с к и й , у

о с н о в а н и я с л е г к а о б р у б л е н н ы й , с заметно й впадино й н а в е р ш и н е ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета, с я р к о й р о з о в о й о к р а с к о й н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , г д е , в о с о б е н н о с т и в д о ж д л и в ы е г о д ы , н а б л ю д а е т с я п о я в л е н и е р а з л и ч н о й величин ы пяте н к р о в а в о - к р а с н о г о , л и л о в о г о , а и н о г д а даж е б у р о г о цвета ; к о ж и ц а у м е р е н н о й т о л щ и н ы , н е ж н а я , т о н к о - о п у ш е н н а я , п р и росшая к мякоти ; мякот ь желтовато-оранжевая , нежная , тающая , довольн о сочная , ки словато-сладкая, очен ь приятног о в к у с а , с о специфически м ароматом ; н е прирастае т к косточке. Ядр о косточк и сладкое . П л о д ы , с о б р а н н ы е з а н е с к о л ь к о дне й д о п о л н о й з р е л о с т и , х о р о ш о в ы н о с я т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 5— 6 д н е й .

BÉSTJMÉ Maturité —

d u r a nt l a s e c o n d e d é c a d e d e juillet .

V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c o n n u e ; o n s u p p o s e q u ' e U e serai t originair e d e l a B . S . S . M o l d a v e o u d e l a B . S . S . U c r a i n i e n n e . E n B o u m a n i e ell e es t c o n n u e e t c u l t i v é e d a n s t o u t e s le s r é g i o n s , plus répandu e e n Moldavi e e t dan s l e nor d d e l a D o b r o g e a . Arbre — d ' u n e v e n u e asse z v i g o u r e u s e , a u n e d u r é e d e 2 2 — 2 5 ans . Greff é su r l ' a b r i c o t i e r c o m m u n ( à a m a n d e a m è r e ) o u su r u n e c e r t a i n e v a r i é t é d e mirabeUier , ü réussi t asse z b i e n ; mai s le s meilleur s résultat s s o n t o b t e n u s e n l e greffan t su r l e p r u n i e r , B o ş i o r v ă r a t i c . П e x i g e de s sol s f e r t d e s , m a i s es t résistan t a u g e l , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c tes nuisibles . E l e u r i t t ô t e t c o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 4 — 5 an s ; ü d o n n e de s r é c o l t e s a b o n d a n t e s e t asse z c o n s t a n t e s . Fruit — m o y en o u g r o s , es t d e f o r m e s p h é r i q u e , a s y m é t r i q u e , l é g è r e m e n t t r o n q u é p a r la bas e e t a v e c un e dépressio n évident e ver s l a point e ; d e couleu r jaun e orangé , a v e c un e t e i n t e a c c e n t u é e d e r o s e , su r l e c ô t é e x p o s é a u s o l e d , su r l e q u e l a p p a r a i s s e n t — p e n d a nt le s années pluvieuse s n o t a m m e n t — d e s tache s d e d i m e n s i o n s v a r i a b l e s , d ' u n r o u g e sang , v i o l a cées o u m ê m e b r u n e s ; l a p e a u e n es t d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , t e n d r e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e e t a d h é r a n t à l a p u l p e ; l a p u l p e es t j a u n e o r a n g é , f i n e , f o n d a n t e , asse z j u t e u s e , d ' u n e s a v e u r d o u c e - a c i d u l é e trè s a g r é a b l e , a y a n t u n p a r f u m s p é c i f i q u e . N ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t d o u c e . L e s fruit s s u p p o r t e n t b i e n l e t r a n s p o r t e t p e u v e n t s e c o n s e r v e r 5— 6 j o u r s , à c o n d i t i o n d ' ê t r e cueilli s q u e l q u e s j o u r s a v a n t l a m a t u r i t é c o m p l è t e .

113a ABSTRACT Maturity – during the second half of July. Variety of unknown origin but presumably could be originating from Moldova or Ukraine. In Romania it is known and cultivated in all regions, more widespread in Moldova and in the north of Dobrogea. Tree – fairly strong, has duration of 22-25 years. Grafted on the common apricot (with bitter almond) or some variety of mirabellier, it succeeded fairly well, but best results are obtained by grafting onto plum, ”Roșior văratic”. Hexige fertile soils, but is resistant to frost, drought, disease and insect pests. Blooms early and begins production at the age of 4-5 years and it gives good harvests and relatively constant. Fruit – medium or large, is spherical, asymmetrical, slightly truncated by the base and with accentuated curve towards the tip, yellow-orange, accented with a tinge of pink on the side exposed to sun, on which appears - particularly during wet years - stains of variable sizes, blood-red, purplish brown. The skin is medium thick, soft, with fine hairs and sticking to the pulp which is orangeyellow, melting, juicy, having a nice tangy-sweet taste, and a specific scent. Does not stick to the core. The kernel is sweet. The fruit transportation can be easily done and can be stored for 5-6 days, on condition, that they were picked a few days before full ripeness.

PRÉCOCE D E M O N P L A I S I R

S i n o n i m e : franc.

Précoc

e d e Monplaisir .

germ. F r ü h e v o n M o n p l a i s i r , F r ü h e M o n p l a i s i r , F r ü h e au s Monplaisir . гш. E a n n ü Monplezir , Skorospel u Monplezir. rom. T i m p u r i i d e Monplaisir . Origine. S o i d e origin e franceză , o b ţ i n u t î n t i m p l ă t o r di n s ă m î n ţ ă , î n anu l 1 8 6 3 , d e către M . J a c q u i e r î n locabtate a Monplaisi r ( L y o n ) . Răspîndire. E s t e r ă s p î n d i t î n F r a n ţ a , A u s t r i a , B . P . U n g a r ă ş i alt e ţări , îns ă p e scar ă r e l a t i v redusă . L a n o i s e întîlneşt e n u m a i i n c o l e c ţ u l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e m o d e r a t l a î n c e p u t ş i f o a r t e sla b d u p ă c e i n t r ă p e r o d . A r e o d u r a t ă s c u r t ă d e v i a ţ ă ş i est e f o a r t e e x i g e n t faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e sol . E s t e sensibi l l a g e r . î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , fiin d astfe l e x p u s a c ţ i u m i î n g h e ţ u r d o r tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ; d u r a t a înfloririi o s c d e a z ă î n t re 6 ş i 9 z ü e . Caracteristi c s o i u l u i est e p r o c e n t u l m a r e d e m u g u r i d e r o d i n c o m p l e t d e z v o l t a ţ i , care , î n c a z u l degerări i m u g u r ü o r d e r o d sa u a florilor , înflores c c u 1 0 — 1 4 z d e m a i tîrzi u ş i l e a g ă f r u c t e î n p r o p o r ţ i e d e 5 0 — 6 0 % , di n car e l a m a t u r i t a t e a j u n g abia 5 — 6 % ; di n a c e a s t ă c a u z ă , î n uni i an i s e o b ţ i n p r o d u c ţ i i m i c i , n u m a i d e 1 0 — 1 2 k g fructe p e p o m . I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4 — 5 an i ş i r o d e ş t e a p r o a p e î n fiecar e a n îns ă d ă p r o d u c ţ i i foarte variabde . F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , a s p e c t u o a s e , d e c a b t a t e f o a r t e b u n ă , a p r e c i a t e m a i ales p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n zahăr ( 1 0 , 4 7 % ) , a c i d i t a t e ( 2 , 0 0 % ) ş i s u b s t a n ţ e p e c t i c e ( 0 , 6 1 % ) . S e ţi n b i n e p e p o m , sîn t r e l a t i v d e r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a 4— 5 z d e d u p ă r e c o l t a r e . Calităţi :

c a p a c i t a t e a p o m u l u i d e a asigur a o

producţi e minim ă î n an ü cîn d prim a

serie d e m u g u r i d e r o d d e g e r ă sa u f l o r d e sîn t distrus e d e î n g h e ţ , p r e c u m ş i c a b t a t e a f o a r t e bună a fructelor . Defecte : şi o

v i g o a r e a slabă , e x i g e n ţ a faţ ă d e so l ş i s e n s i b i b t a t e a l a g e r a p o m u l u i , p r e c u m

m a r e variabilitat e î n fructificare .

PRECOCE D E M O N P L A I S I R

11S

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m . F o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , î n g e n e r a l s u b ţ i r e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă ş i c u c r ă p ă t u r i superficiale , d e s e . Coroana —

i n v e r s - p i r a m i d a l ă, largă , u ş o r d e s f ă c u t ă (fig . 2 1 ) .

Fig. 24 . — Précoc e d e Monplaisi r

Ramurile de schelet — n u m e r o a s e, lungi , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e b r u n ă - d e s c h i s , degarnisite m u l t l a b a z ă , f o r m e a z ă c u a x u l unghiur i m i j l o c ü d e r a m i f i c a r e . Ramurile de de viaţă .

rod — p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i s i m p l e ş i r a m i f i c a t e , c u o d u r a t ă s c u r t ă

Lăstarii — lungi , subţiri , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e a b r u n ă - r o ş i a t i c ă închis , c u n u m e r o a s e lenticele p r o e m i n e n t e , a l b i c i o a s e . Mugurii vegetativi Mugurii floriferi

— —

m i c i, a p r o p i a ţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e . d e mărim e mijlocie , conici , bombaţi .

116

SOIURI D

E CAI

S RECOMANDAT E PENTR U PLANTAŢI

I INDUSTRIAL

E

Frunzele — m i j l o c i i, a v î n d 6 0 — 8 0 mm l u n g i m e ş i 6 5 — 75 m m l ă ţ i m e , c o r d i f o r m e , c u vîrful scur t a c u t , ş i m a r g i n d e serat e ş i d u b l u serate . P e ţ i o l u l d e 3 0 — 4 0 mm l u n g i m e , p o t r i v i t d e g r o s , d r e p t , c a n a b c u l a t , c u g l a n d e f o a r t e m i c i , situat e atî t pe p e ţ i o l, c ît şi p e b a za b m b u l u i . Florile — m i ci ; petalel e a l b e , c u m a r g i n i l e sla b e s t o m p a t e d e r o z , u ş o r o n d u l a t e . Sta m i n e l e , î n n u m ă r d e 2 4 — 2 6 , d e aceeaş i î n ă l ţ i m e c u pistilul .

FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e , a v î n d H greutatea d e 47—6 5 g . Forma —

= 4 5 — 5 3 m m, D =

4 3 — 51 m m , d =

o v o i d ă , p u ţ i n a s i m e t r i c ă , u ş o r t u r t i t ă latera l ş i tras ă spr

42—4 8 m m ;

e vîr

f ; brazd

a

ventrală, a d î n c ă ş i î n g u s t ă , m a i a d î n c ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă (fig . 2 5 ) .

Fig. 25 . — Précoc e d e Monplaisi r

Culoarea —

g a l b e n ă - p o r t o c a b e, ia r p e p a r t e a însorit ă p o r t o c a b e intens , u n e o r i suflat ă

cu roş u purpuriu . Pedunculul — scurt , destu l d e g r o s , d e c u l o a r e v e r d e , b i n e prin s d e f r u c t . Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i e , c u m a r g i n d e o n d u l a t e . Punctul stilar

—

m i c, d e c u l o a r e c e n u ş i e , aşeza t e x c e n t r i c într- o m i c ă depresiune .

Pieliţa — p o t r i v it d e g r o a s ă , fi n p u b e s c e n t ă , a p r o a p e catifelată . Pulpa — de c u l o a r e g a l b e n ă - p o r t o c a b e intens , f e r m ă , f o n d a n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e , u ş o r acidulată, puterni c aromată , formeaz ă u n go l î n juru l sîmburelui . Sîmburele —

d e s t ul d e m a r e , a v î n d î n m e d i e H =

2 8 mm , D =

2 3 mm , d =

1 3 m m,

o v o i d , b o m b a t , tra s p u t e r n i c ş i p r e l u n g spr e vîrf , a p r o a p e a s c u ţ i t , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă , p u ţ i n m a i b o m b a t ă spr e b a z ă ; crestel e v e n t r a l e lateral e a u m a r g i n d e f o a r t e a s c u ţ i t e ş i neregulate , ia r p a r t e a d o r s a l ă c u u n şan ţ e v i d e n t a p r o a p e p e t o a t ă l u n g i m e a sa ; suprafaţ a est e fi n r u g o a s ă , ia r m i e z u l a m a r . Maturitatea —

c o r e s p u n d e c u a d o u a d e c a d ă a luni i i u b e .

E E C O M A N D Ă B I - S o i u l P r é c o c e d e M o n p l a i s i r , p o a te f i c u l t i v a t î n grădinil e d e Ung ă cas ă şi î n p r o p o r ţ i e m a i m i c ă î n Uvez i i n d u s t r i a l e .

PRECOCE D

E MONPLAISI

R

117

РЕЗЮМЕ Созревание — в т о р а я декад а и ю л я . Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я т о л ь к о в п о м о л о г и ческих коллекциях . Дерево — вначал е имее т умеренны й р о с т и очен ь с л а б ы й п о с л е т о г о к а к начне т п л о д о н о с и т ь , н е д о л г о в е ч н о е , очен ь т р е б о в а т е л ь н о е к почвенны м у с л о в и я м и о ч е н ь ч у в с т в и т е л ь н о е к м о р о з а м . Цвете т р а н о , п л о д о н о с и т ь начинае т в в о з р а с т е 4— 5 ле т и дае т е ж е г о д н ы е , н о очень н е у с т о й ч и в ы е у р о ж а и . Плод — средне й величины , я й ц е в и д н о й ф о р м ы , н е м н о г о а с и м м е т р и ч е с к и й , с б о к о с л е г к а с п л ю щ е н и в ы т я н у т к в е р ш и н е ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , с я р к и м о р а н ж е в ы м иногда п у р п у р н о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж но-опушенная, почт и бархатиста я ; мякот ь ярко-оранжевая , плотная , тающая , сладкая с л е г к а к и с л о в а т а я , с сильны м а р о м а т о м ; в о к р у г семен и о б р а з у е т п у с т о е п р о с т р а н с т в о Ядро косточк и горькое .

в , , .

Плоды п р о ч н о д е р ж а т с я н а д е р е в е , о б л а д а ю т д о в о л ь н о х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 4— 5 дне й п о с л е с б о р а .

ЕЕ SUM E Maturité —

d u r a n t l a s e c o n d e d é c a d e d e juillet .

V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n E o u m a n i e o n n e l a r e n c o n t r e q u e d a n s le s c o l l e c t i o n s pomologiques. Arbre — à c r o i s s a n c e m o d é r é e a u d é b u t e t trè s faibl e l o r s q u ' i l c o m m e n c e à p r o d u i r e des fruit s ; il n ' a q u ' u n e v i e b r è v e e t es t trè s e x i g e n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d e so l e t sensi b l e a u gel . Ii fleuri t t ô t , c o m m e n c e à p r o d u i r e v e r s l ' â g e d e 4 à 5 ans e t l e fai t p r e s q u e c h a q u e a n n é e , mai s l a p r o d u c t i o n es t trè s v a r i a b l e . Fruit— m o y e n , d e f o r m e o v o ï d a l e , u n p e u a s y m é t r i q u e , l é g è r e m e n t a p l a t i l a t é r a l e m e n t et allong é v e r s l e b o u t ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e o r a n g é e t , d u c ô t é ensoleillé , d ' u n o r a n g é intense, parfoi s m ê m e v e r m e i l , l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , p r e s q u e v e l o u t é e ; l a p u l p e d ' u n o r a n g é i n t e n s e , f e r m e , f o n d a n t e , d o u c e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e e t trè s p a r f u m é e , f o r m e u n v i d e a u t o u r d u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t a m è r e . L e s fruit s t i e n n e n t b i e n à l ' a r b r e , s o n t assse z résistant s a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t ê t r gardés 4— 5 j o u r s a p r è s a v o i r ét é c u e i l b s .

ABSTRACT Maturity – during the second half of July. Variety of French origin. In Romania the only known trees are in pomological collections. Tree – moderate growth and low at the beginning when it starts to produce fruits and it has a short life and is very demanding concerning soil conditions and frost sensitive. It blooms early, begins producing around the age of 4 to б years and almost every year, but production is very variable. Fruit – medium, oval shaped, slightly asymmetrical and laterally flattened and elongated toward the end, the color is yellow and orange on the sun exposed side, with a strong orange, sometimes red, skin is medium thick, finely pubescent, almost velvety, the pulp of an intense orange, firm, soft, sweet, slightly tart and very fragrant, forms a vacuum around the stone. The almond is bitter. Fruits hung well in the trees, are strong enough to be transported and can be kept 4-5 days after picking.

e

DE B R E D

A

s i n o n i m e : germ.

A p r i k o s e v on B r e d a , G o s s e B r e d a e r , MandelmariUe , H o l l a n d i s c h e M a n d e l, B o t t e r d a m e r Breda-Marille , Anana s Aprikose . franc. D e H o l a n d e , D ' A m p u i s, De B r u x e l l e s , À a m a n d e d o u c e , A m a n d e , A n a n a s . engl. A n a n a s , P e r s i q u e , A n a n a s o f th e D u t c h , P i n e - A p p l e . ital. D i Breda . rus. G o l a n d s k i i , Breda , Ananasnü , Mindalnii , Persikovîi , Muskatnii . ceh. B r e d s k â - H o l a n d s k â , Ananasovă . mag. A n a n â s z v a g y , B r é d a i kajszi . bulg. B r e d s k a , H o l a n d s k a . rom. A n a n a s , D e Olanda .

Orijjine. So i v e c h i , d e o r i g i n e i n c e r t ă . D u p ă uni i a u t o r i a r f i d e o r i g i n e o l a n d e z ă , d e n u mit astfe l d u p ă n u m e l e oraşulu i B r e d a , d e c ă t r e B a t t y L a n g l e y î n a n u l 1 7 2 9 . D u p ă alţii, p r o b a b i l d e origin e franceză , d e o a r e c e a f o s t r ă s p î n d i t î n F l a n d r a , l a î n c e p u t su b n u m e l e D e B r e d a , a p o i D e B r u x e l l e s . A fos t d e n u m i t D e O l a n da î n juru l a n u l u i 1 7 4 5 , c î nd pepinierişt n francezi l-a u d a t î n c o m e r ţ . B o t a n i s t u l engle z M i l l e r susţine , î n 1 7 2 4 , c ă a c e s t so i a r f i d e o r i g i n e africană . R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n t o a t e ţăril e di n E u r o p a , u n d e s e c u l t i v ă caisu l ş i î n d e o sebi î n F r a n ţ a , î n z o n a c e n t r a l ă , îns ă p e scar ă restrîns ă ş i m a i m u l t c u s c o p industrial . Este răspîndi t d e asemene a mul t ş i î n sudu l B . S . S . Ucrainene , î n Crimeea , Cauca z ş i î n B . S . S . M o l d o v e n e a s c ă e t c . , u n d e est e r a i o n a t c a so i d e b a z ă . L a n o i est e p u ţ i n r ă s p î n d i t . S e întîlneşt o m a i ale s î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i u n d e est e c u n o sc u t s u b n u m e l e A n a n a s ş i î n r e g i u n i l e G a l a ţ i ş i Iaş i s u b n u m e l e D e B r e d a . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s , a r c o d u r a t ă d e v i a ţ ă m i j l o c i e , d e 2 5 — 3 0 de an i ş i reuşeşt e a l t o i t p e c o r c o d u ş , p r u n ş i zarzăr . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e so l ş i d e a g r o t e h n i c ă . E s t e rezisten t l a ger , s e c e t ă , b o b ş i d ă u n ă t o r i . î n f l o r i r e a est e t i m p u r i e , f e n o f a z a d u r e a z ă 6— 8 zile . S e r e p r o d u c e a p r o a p e i d e n t i c pri n sîmburi. Intră p e r o d d e timpuri u (3— 4 ani ) ş i p r o d u c e abundent . P o m i i î n vîrst a d e 5 an i d e l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă G r e a c a a u d a t 2 0 — 2 5 kg fructe , iar l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , 3 0 k g .

DE BRED A

11S

P o m i i î n vîrst ă d e 1 2 a n i a u p r o d u s , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , î n m e d i c 86 k g f r u c t e , ia r p r o d u c ţ i i l e r e c o r d s-a u r i d i c a t p î n ă l a 16 1 k g . F r u c t e l e sîn t s u p r a m i j l o c i i sau m a r i , a s p e c t u o a s e , de c a l i t a te b u n ă , a r o m a t e , c a r a c t e r i z a t e printr-un r a p o r t a r m o n i o s între zahă r ( 1 0 , 6 7 — 1 3 , 2 0 % ) , ş i a c i d i t a t e ( 1 , 0 9 — 1 , 1 6 % ) , a u u n c o n ţ i n u t relati v r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ( 0 , 9 2 — 1 , 1 3 % ) ş i u n c o n ţ i n u t m i j l o c i u î n v i t a m i n a С (7,0 —9,6 m g % ). E e c o l t a t e cu c î t e va zile î n a i n te d e m a t u r i t a t e a d e p l i n ă rezist ă b i n e l a trans p o r t , s e p o t p ă s t r a 6— 8 zil e ş i sîn t f o a r t e a p r e c i a t e p e n t r u industrializar e ( n u s e sfărîm ă la fierbere) , îns ă m a i p u ţ i n a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . A j u n g l a m a t u r i tate eşalona t p e u n interva l d e 2 săptămîn i ; s e scutur ă uşo r d e v î n t ş i l a s u p r a c o a c e r e p u l p a se m ă l ă i e ţ e a z ă . Asemănări. F r u c t e l e soiulu i D e B r e d a s e a s e a m ă n ă c u a c e l e a al e soiulu i Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , c u d e o s e b i r e a c ă sîn t îns ă m a i s i m e t r i c e , au o c r e s t ă t u r ă c a r a c t e r i s t i c ă l a b a z ă şi a j u n g l a m a t u r i t a t e c u 7 —10 z d e m a i tîrziu .

Fig. 26 .

De Bred a

Calităţi : v i g o a r e a , rusticitatea , p r e c o c i t a t e a ş i p r o d u c ţ u l e m a r i al e p o m u l u i ; a s p e c t u l p l ă c u t , c a l i t a t e a b u n ă ş i a r o m a d e anana s a f r u c t e l o r . Defecte: m a t u r i t a t e

a eşalonat ă a f r u c t e l o r ş i slab a l o r rezistenţ ă l a c ă d e r e .

SOrURI D E CAI S R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I DMDUSTRIALE

120

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m ; ar e t r u n c h i u l d r e p t , a p r o a p e c i l i n d r i c , nerăsucit , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - m a r o n i e sa u b r u n ă - c e n u ş i e ş i c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , d e s e . Coroana — l a î n c e p u t semisferică , largă , p o t r i v i t d e deasă , răsfirată , ia r p e m ă s u r ă c e î n a i n t e a z ă î n v î r s t a d e v i n e sferic-turtită , c u ramuril e a r c u i t e (fig . 2 6 ) . Ramurile de schelet — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , b i n e s u d a t e c u a x u l , a p l e c a t e , a r c u i t e şi g e n i c u l a t e , destu l d e r a m i f i c a t e , degarnisit e l a b a z ă . Ramurile de rod — la î n c e p u t u l p e r i o a d e i d e r o d i r e p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i , m a i tîrziu s e f o r m e a z ă ş i r a m u ri m i j l o t i i , cu m u g u ri m u l t i p l i ; b u c h e t e le de m ai sîn t scurt e ş i g r o a s e, g r u p a t e p e r a m u r i l e d e 2— 5 ani . Lăstarii — l u n gi ş i f o a r t e l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună r o ş i a t i c ă , l u c i o a s ă p e p a r t e a însorită , c u o r o ş e a ţ ă m a i intensă , chia r v i o l a c e e c ă t r e vîr f ş i v e r d e - m ă s b n i e p e p a r t e a u m b r i t ă , c u n u m e r o a s e lenticel e m a r i , r o t u n j i t e , m a i de s o v a l e , proeminente, d e culoar e brună-deschis . Mugurii vegetativi — m i c i , o v o c o n i c i , p u ţ i n d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e mijlocii, uşo r proeminente . Mugurii floriferi — m i c i, o v o i z i , d e c u l o a r e c e n u ş i e , g r u p a ţ i c î t e d o i p e laturil e unu i m u g u r e vegetativ , ma i mul t cătr e mijlocu l ramurilo r anuale . Frunzele — m i j l o c i i, a v î n d î n m e d i e 6 5 m m l u n g i m e ş i 7 0 m m l ă ţ i m e , o v a t e sa u o v a t r o t u n j i t e , u n e o r i c o r d i f o r m e , c u vîrful a c u m i n a t ş i răsucit, c u m a r g i n i le d u b l u ş i r e g u l at serat e ; l i m b u l d e c o l o a r e v e r d e, c u n u a n ţ ă g ă l b u i e p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a infe rioară. P e ţ i o l u l , s c u r t sa u d e l u n g i m e m i j l o c i e , destu l d e g r o s , c a n a h c u l a t , d e c u l o a r e roşie sîngerie p e p a r t e a s u p e r i o a r ă ş i roşie-deschi s p e c e a inferioară , u n e o r i c u 1— 2 f o b o l e m i c i şi 2 — 4 g l a n d e l a b a z a b m b u l u i . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u m a r i , c u p e t a l e l e r o t u n j i t e , sla b g o f r a t e , d e c u l o a r e albă, c u irizaţ n roz-deschi s ; caliciul , roşu-cărămiziu .

FRUCTUL Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d i n m e d i e H = d = 43—4 8 m m ; greutate a d e 45—5 5 g .

4 2 — 5 0 m m, D =

4 5 — 5 0 m m,

Forma — sferică, uşo r a l u n g i t ă , sla b t r u n c h i a t ă l a b a z ă , c u flancuril e p u ţ i n t u r t i t e şi inegal e ; b r a z d a v e n t r a l ă b i n e m a r c a t ă îns ă superficială , m a i p r o n u n ţ a t ă c ă t r e vh- f ; î n zona cav i

t a t ii

peduncular e formeaz ă o simpl ă crestătur ă adînc ă ş i foart e îngust ă (pl . V I ) .

Culoarea —

g a l b e n ă - d e s c h is spr e g a l b e n ă - p o r t o c a b e , p e p a r t e a însorit ă n u a n ţ a t

roşu-violaceu marmorat , uneor i punctat ă c

ă c u

u carmin-închis .

Pedunculul — v e r d e , f o a r t e s c u r t ş i d e g r o s i m e m i j l o c i e , f o a r t e b i n e p r i n s d e fruct . Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e m i j l o c i e , larg ă ş i r e g u l a t ă . Punctul stilar

—

m i c , b r u n , aşeza t o b b c p e o p r o e m i n e n ţ ă ascuţită , î n c o n j u r a t ă d e o

uşoară depresiune . Pieliţa —

subţire, elastică , fi n catifelată , c u o a r o m ă p u t e r n i c ă d e a n a n a s , c u a d e r e n ţ ă

slabă l a pulpă . Pulpa —

g a l b e n ă - a l b i c i o a s ă, ia r l a c o m p l e t a m a t u r i t a t e g a l b e n ă intens , c u o n u a n ţ ă

r o ş i a t i c ă c ă t r e interior , destu l d e fin ă sa u fină , f o a r t e d u l c e ş i a r m o n i o s a c i d u l a t ă , suculentă ,

PLANŞA

De Breda.

VI

DE BRED

121

A

c u a r o m ă p r o n u n ţ a t ă ; la s u p r a c o a c e r e d e v i n e sla b s u c u l e n t ă ş i p u ţ i n făinoasă , p i e r z î n d m u l t d i n c a b t ă ţ i ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; g o l u l d i n j u r u l s î m b u r e l u i est e m a i p r o n u n ţ a t c ă t r e p a r t e a d o r s a l ă ş i vîrfu l s î m b u r e l u i

Sîmburele —

.

m i j l o c iu sa u m a r e , a v î n d î n m e d i e H =

2 6 mm, D =

2 1 mm, d =

1 0 mm ,

o v o i d , sla b b o m b a t , tra s ş i î n g u s t a t c ă t r e b a z ă , a l u n g i t ş i a s c u ţ i t c ă t r e vîrf , c u crestel e v e n t r a l e p r o e m i n e n t e ş i a s c u ţ i t e ; l a b a z a s î m b u r e l u i s e o b s e r v ă 3— 4 b r a z d e s c u r t e ; p a r t e a dorsală p r e z i n t ă c î t e v a o r i f i c n m i c i ; s u p r a f a ţ a d e s t u l d e n e t e d ă , d e c u l o a r e c a s t a n i e - d e s c h i s . M i e z u l sîmburelu i est e d u l c e ş i foart e b u n l a g u s t . Maturitatea —

c o r e s p u n d e c u a d o u a d e c a d ă a l u m i iulie .

B E C O M A N D Ă B I . S o i u l D e B r e d a , d a t o r i t ă c a b t ă ţ d o r sale , s e r e c o m a n d ă p e n t r u gră d i n d e d e Ung ă cas e ş i p e n t r u b v e z d e i n d u s t r i a l e î n t o a t e regiunil e d e c u l t u r ă a caisulu i d i n ţară , evitîndu-s e regiunil e e x c e s i v d e s e c e t o a s e u n d e a c e s t so i p i e r d e a d e s e a fructele .

РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я Ил и п о с л е д н я я декад а и ю л я .

Старый с о р т н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н м а л о . В с т р е чается п р е и м у щ е с т в е н н о в Б у х а р е с т с к о й о б л а с т и п о д название м „ А н а н а с н ы й " и в Галац кой и

Я с с к о й о б л а с т я х по д название м , , Д е Б р е д а " . Дерево —

сильнорослое , с о средне й продолжительность ю жизни , нетребовательно е

ни к почвенны м у с л о в и я м , н и к п р и м е н я е м о й а г р о т е х н и к е . М о р о з о у с т о й ч и в о и у с т о й ч и в о к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Цветени е ранне е : п л о д о н о с и т ь начинае т р а н о и дае т о б и л ь н ы е урожаи. Плод —

к р у п н е е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , п р и в л е к а т е л ь н о г о в и д а , о к р у г л о й ,

слегка продолговато й формы , у основани я немног о обрубленный , с б о к о в слегк а приплю снут, с неодинаковым и половинками ; светло-желтог о до желто-оранжевог о матовог о цвета , с мраморны м лиловато-красны м румянце м н а обращенно й к солнц у стороне , иногд а с т о ч к а м и т е м н о - к а р м и н о в о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я , э л а с т и ч н а я , н е ж н о - б а р х а т и с т а я , с сильным ананасны м а р о м а т о м , с л а б о п р и р о с ш а я к и н т е н с и в н о г о ж е л т о г о цвета , с очень с л а д к а я с

мякоти ; мякот ь беловато-желта я д о

красноваты м оттенко м внутр и плода , нежная , тающая ,

гармонично й кислотностью , сочна я ароматная , хорошег о качества. Пр и

перезревании мякот ь становитс я мучнистой ; н е прирастае т к к о с т о ч к е . Пусто е простран ство в о к р у г к о с т о ч к и о с о б е н н о заметн о у

д о р с а л ь н о й част и и у к о н ц а к о с т о ч к и . Я д р о

к о с т о ч к и очен ь с л а д к о е и о ч е н ь п р и я т н о г о в к у с а . П л о д ы , с о б р а н н ы е з а н е с к о л ь к о дне й д о н а с т у п л е н и я п о л н о й з р е л о с т и , о б л а д а ю т х о р о шей т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и м о г у т с о х р а н я т ь с я в т е ч е н и е 6— 8 д н е й .

B É S U M E

Maturité —

d u r a nt l a s e c o n d e o u l a d e r n i è r e d é c a d e d e juiUet .

V a r i é t é ancienne , d ' o r i g i n e incertaine . P e u r é p a n d u e e n B o u m a n i e . O n l a r e n c o n t r e n o t a m m e n t dan s l a B é g i o n d e B u c a r e s t , sou s l e n o m d ' A n a n a s , e t d a n s le s B é g i o n s d e G a l a t z e t d e J a s s y , sou s l e n o m d e D e B r e d a .

123

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , à v i e d e d u r é e m o y e n n e , p a s p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol e t à l a t e c h n i q u e a g r i c o l e . I l es t résistan t a u g e l , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x insectes nuisibles . L a floraiso n es t p r é c o c e ; i l c o m m e n c e à p r o d u i r e t ô t e t l e fai t a b o n d a m ment. Fruit — s u r - m o y en o u g r o s , d ' u n b e l a s p e c t , d e f o r m e s p h é r i q u e , u n p e u a b o n g é , légè r e m e n t t r o n q u é à l a b a s e , a v e c le s flanc s u n p e u aplati s e t i n é g a u x ; d e couleur s j a u n e clai r t i r a n t su r l e j a u n e o r a n g é , i l es t m a r b r é d e r o u g e v i o l a c é su r l e c ô t é ensoleill é e t parfoi s a v e c des p o i n t s d e c a r m i n f o n c é ; l a p e a u f i n e , é l a s t i q u e , f i n e m e n t v e l o u t é e , a u n for t p a r f u m d ' a n a n a s e t u n e a d h é r e n c e faibl e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e b l a n c h â t r e aUan t j u s q u ' a u j a u n e intense e t u n e n u a n c e r o u g e â t r e v e r s l ' i n t é r i e u r , es t fine , f o n d a n t e , trè s d o u c e e t délicate m e n t a c i d u l é e , j u t e u s e , p a r f u m é e , d e b o n n e q u a b t é . L o r s q u ' e l l e es t t r o p m û r e , l a p u l p e s e r a m o l l i t ; elle n ' a d h è r e p as a u n o y a u . L e v i d e a u t o u r d u n o y a u es t plu s p r o n o n c é v e r s l a p a r t i e dorsale e t l a p o i n t e d u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t d o u c e e t b o n n e . L e s fruit s cueilb s q u e l q u e s j o u r s a v a n t l a m a t u r i t é c o m p l è t e , résisten t b i e n a u t r a n s p o r t et p e u v e n t êtr e g a r d é s d e 6 à 8 j o u r s .

ABSTRACT Maturity - during the second or the last decade of July. Heirloom, of uncertain origin. Uncommon in Romania. It occurs particularly in the region of Bucharest, under the name of Pineapple, and in the regions of Galati and Iasi, under the name De Breda. Tree - strong, average, lifetime not pretentious concerning the soil and agricultural equipment. It is resistant to frost, drought, diseases and insect pests. Flowering is early; it begins to produce early and abundantly. Fruit - medium-large, a good appearance, spherical, slightly elongated and truncated at the base, with the sides a bit flat and uneven; color light yellow to yellow-orange, it is mottled of purplish red on the sunny side and sometimes with dots of crimson dark color. The skin is thin, elastic, velvety, has a strong scent of pineapple and a weak grip; the pulp is of a whitish yellow color to intense yellow and a reddish hue to the interior, is delicate, soft, very slightly tangy, juicy, fragrant, of good quality. When it is too ripe, the pulp softens, it does not stick to the core. The space around the stone is more pronounced toward the dorsal part and the tip of the nucleus. The kernel is sweet and good. Fruits harvested a few days before full maturity, are resistant to transportation and can be kept from 6 to 8 days.

MARI D

EС

EN A D

Sinonime : n u s e c u n o s c . Origine. So i relati v n o u , d e o r i g i n e n e c u n o s c u t ă . L a n o i , fiin d c u l t i v a t d i n j u r u l anulu i 1928 î n c o m u n a C e n a d . Răspîndire. î u ţar a n o a s t r ă est e c u l t i v a t î n c o m u n e l e C e n a d ş i S î n n i c o l a u l M a r e d i n regiunea B a n a t , ia r î n 195 3 a fos t î n m u l ţ i t ş i r ă s p î n d i t î n diferit e r e g i u n i d i n ţar ă ş i p l a n t a t în l i v e z d e n o i c r e a t e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e destu l d e v i g u r o s , c u creşter i susţinut e c h i a r î n p e r i o a d a d e r o d i r e . A r e o d u r a t ă d e v i a ţ ă m i j l o c i e , î n m e d i e d e 1 8 — 2 0 d e ani . E e u ş e ş t e a l t o i t p e zarzăr , d a r m a i ale s p e caisu l Trandafiri i tîrzii , p e c a r e s e o b ţ i n f r u c t e m a i c o l o r a t e . A l t o i t p e c o r c o d u ş n u ar e suficientă afinitat e ş i î n plu s s e a c c e n t u e a z ă ş i m a i m u l t sensibilitate a l a g e r a p o m u l u i , i m p h c i t d u r a t a d e v i a ţ ă s c a d e . P r e f e r ă soluril e u ş o a r e , aerisit e ş i fertile . F a ţ ă d e b o l i ş i d ă u n ă tori prezint ă o rezistenţ ă mijlocie . î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6 — 7 zile . I n t r ă d e t i m p u r i u p e r o d , c h i a r d i n a n u l a l t r e d e a d e l a p l a n t a r e ; m u g u r i i florifer i se diferenţiaz ă di n p e p i n i e r ă . E s t e f o a r t e p r o d u c t i v . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M â r c u l e ş t i , u n p o m î n p l i n ă p r o d u c ţ i e (1 2 ani ) d ă 1 5 0 — 2 0 0 k g f r u c t e . F r u c t e l e sîn t m a r i , p î n ă l a f o a r t e m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e, d e c a l i t a t e f o a r t e bună, foart e apreciat e d e consumator i ; se caracterizeaz ă printr-u n conţinu t destu l d e ridica t în zahă r ( 1 0 , 1 6 % ) ş i a c i d i t a t e ( 1 , 2 9 % ) , r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ( 1 , 4 1 % ) , îns ă s c ă z u t î n v i t a m i n a С (8,6 4 m g % ) . S e ţi n f o a r t e b i n e d e r a m u r ă , p î n ă l a stafidire . E e z i s t ă l a t r a n s p o r t c î n d sui t r e c o l t a t e î n p î r g ă ş i s e p ă s t r e a z ă 4 — 5 z d e , p i e r z î n d îns ă m u l t d i n c a b l a t e . Calităţi: p r e c o c i t a t e a ş i p r o d u c ţ i i l e m a r i al e p o m u l u i , p r e c u m ş i m ă r i m e a , c u l o a r e a , calitatea foart o b u n ă ş i arom a puternic ă a fructelor . Defecte :

sensibilitate a l a ge r a p o m u l u i , înflorire a t i m p u r i e . POMUL

P o m u l est e înal t d e 6 — 7 m ; f o r m e a ză t r u n c h i d r e p t , d e s t i d d e g r o s , c u s c o a r ţ a c r ă p a t ă d e s , îns ă superficial , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă - d e s c h i s . Coroana — larg-piramidală, înalt ă l a î n c e p u t , a p o i g l o b u l o a s ă (fig . 2 7 ) .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

121

Ramurile de schelet — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c r e s c su b u n ungh i d e ramificar e m a r e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e vişinie-cenuşi e p e p a r t e a însorit ă ş i c u n u a n ţ e m a i cafeni i p e cea u m b r i t ă ; lenticelele , u n i f o r m r e p a r t i z a t e , d e m ă r i m e m i j l o c i e , aşezat e transversal . Ramurile de rod — r e p r e z e n t a te î n specia l p r i n b u c h e t e d e m a i scurte , rareor i m a i lungi ş i r a m i f i c a t e , garnises c r a m u r i l e d e schele t p e t o a t ă l u n g i m e a l o r .

Fig. 27 . — Mar i d e Cena d

Lăstarii —

l u n g i, g r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e roşie-vişini e p e p a r t e a însorit ă ş i vişinie -

m ă s l i n i e p e c e a u m b r i t ă , c u l o a r e c a r e s e p ă s t r e a z ă ş i l a r a m u r i l e d e 1 an . Mugurii vegetativi — m i j l o c i i, o v o c o n i c i , turtiţi , l a b a z ă ş i a s c u ţ i ţ i spr e v h f . Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , b o m b a ţ i , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , c u solzi i d e c u l o a r e brună-roşiatică. Frunzele—de m ă r i m

e v a r i a b i l ă , î n g e n e r al m a r i , d e 6 5 — 9 5 mm l u n g i m e şi de 7 0 — 1 0 5 mm

l ă ţ i m e , r o t u n d e sa u s u b r o t u n d e , c u vîrfu l r o t u n d ş i b a z a d r e a p t ă , u n e o r i u ş o r c o r d a t ă , c u o slab ă p r e l u n g i r e a b m b u l u i p e p e ţ i o l , m a r g i n i l e u n i f o r m serat-crenate ; l i m b ul este p i e l o s , fin p u b e s c e n t p e p a r t e a s u p e r i o a r ă ş i g l a b r u p e c e a inferioară , u ş o r o n d u l a t c ă t r e v b f ş i c u n e r v u r i l e p r o e m i n e n t e . P e ţ i o l u l , l u n g d e 4 5 — 5 0 m m , d r e p t sa u p u ţ i n c u r b a t , d e c u l o a r e

PLANŞA VII

Mari de

Cenad.

125

MART D E C E N A D

roşie-vineţie, c u l o a r e c a r e s e c o n t i n u ă p e n e r v u r a p r i n c i p a l ă p î n ă î n t r e i m e a s u p e r i o a r ă . L a b a z a l i m b u l u i p r e z i n t ă c î t e 2— 3 g l a n d e , rareor i ş i c î t e 1— 2 a u r i c u l e . Florile —

m a r i, d e c u l o a r e a l b ă - v e r z u i e ; p e t a l e le c u m a r g i n d e r o t u n j i t e ş i u ş o r g o f r a t e ;

sepalele d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă . FRUCTUL Mărimea — d=

m a r e, p î n ă l a f o a r t e m a r e , a v î n d H =

53—5 9 m m , D =

5 1 —5 6 m m ş i

4 3 — 5 0 m m ; g r e u t a t e a d e 5 9 — 8 4 g , p u t î n d a t i n g e 10 0 g . Forma —

o v o i d ă , u ş o r teşit ă l a vir f ş i tras ă spr e b a z ă , t u r t i t ă p e f l a n c u r i , b r a z d a v e n -

trală b i n e m a r c a t ă , c u d e o s e b i r e l a e x t r e m i t ă ţ i , u n d e s e a d î n c e ş t e ş i s e î n g u s t r e a z ă b r u s c (pl. V I I ) . Culoarea —

portocabe-deschis , pest e car e s e suprapun e u n roşu-sîngeri u p e parte a

însorită. Pedunculul —

scurt, g r o s , b i n e prin s d e r a m u r ă ş i d e f r u c t .

Cavitatea pedunculară

—

de a d î n c i m e ş i d e l ă r g i m e m i j l o c i e , s i m e t r i c ă f a ţ ă d e a x u l

fructului, î n f o r m ă d e p d n i e . P e a m b e l e p ă r ţ i al e b r a z d e i v e n t r a l e , m a r g i n i l e c a v i t ă ţ u p e d u n culare f o r m e a z ă d o i u m e r i . Punctul stilar

—

m i c, e x c e n t r i c , a ş e z a t p e c o n t u r u l f r u c t u l u i .

Pieliţa —

g r o a s ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă , fi n ş i u n i f o r m p u b e s c e n t ă .

Pulpa —

p o r t o c a b e , semiconsistentă , suculentă , foart e plăcut ă l a gust , răcoritoare ,

cu a r o m ă p r o n u n ţ a t ă ş i c u s u c u l u ş o r c o l o r a t î n p o r t o c a b u . Sîmburele— m a r e ş i chia r f o a r t e m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 3 2 m m , D = 2 7 m m , d = 1 3 m m ; g r e u t a t e a d e 3,5— 5 g ; s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o m a r e v a r i a b i b t a t e î n c e p r i v e ş t e f o r m a şi m ă r i m e a . Creast a p r i n c i p a l ă v e n t r a l ă est e î n g u s t ă , înaltă , c u m a r g i n ea n e r e g u l a t ă . Crestel e laterale v a r i a z ă d e l a sla b e v i d e n t e l a p r o n u n ţ a t e . P a r t e a d o r s a l ă est e p r e v ă z u t ă c u m a i m u l t e orificii . M i e z u l est e d u l c e , c u g u s t d e m i g d a l ă . Maturitatea —

la m i j l o c u l l u m i i u b e .

E E C O M A N D Ă E I . A v î n d î n veder e cabtăţil e ş i mărime a fructului , soiu l Mar i d e Cena d se r e c o m a n d ă p e n t r u g r ă d i n i l e d e lîng ă cas ă ş i p e n t r u p l a n t a ţ i i l e industrial e di n t o a t e zonele d e cultur ă a

caisulu i d i n ţară .

РЕЗЮМЕ Созревание —

середин а и ю л я .

Сорт с р а в н и т е л ь н о н о в ы й , н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в ы р а щ и в а е т с я в Б а н а т с к о й о б л а с т и , а в п о с л е д н е е в р е м я о н бы л р а з м н о ж е н и п о с а ж е н в о в н о в ь о р г а н и зованных садах . Дерево — с д о в о л ь н о с и л ь н ы м р о с т о м и с р е д н е й п р о д о л ж и т е л ь н о с т ь ю ж и з н и, п р е д почитает легки е х о р о ш о п р о в е т р и в а е м ы е и п л о д о р о д н ы е п о ч в ы , н е м о р о з о у с т о й ч и в о е . С р е д н е у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Цвете т р а н о ; п л о д о н о с и т ь начинае т т а к ж е р а н о и дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и . Плод — к р у п н ы й , п р и в л е к а т е л ь н о г о в и д а , я й ц е в и д н о й ф о р м ы , н а в е р ш и н е с л е г к а к о с о с р е з а н и в ы т я н у т к о с н о в а н и ю , с б о к о в с п л ю щ е н ; с в е т л о - о р а н ж е в о го цвета , с к р о в а в о-

126

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

к р а с н ы м р у м я н ц е м н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а т о л с т а я , п р и р о с ш а я , нежн о n р а в н о м е р н о о п у ш е н н а я ; м я к о т ь о р а н ж е в а я , средне й п л о т н о с т и , с о ч н а я , очен ь п р и я т н о г о в к у с а , о с в е ж а ю щ а я , с сильны м а р о м а т о м и с л а б о о к р а ш е н н ы м в о р а н ж е в ы й цве т с о к о м ; очень х о р о ш е г о к а ч е с т в а. Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е , миндальног о в к у с а . Плоды и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о в с в е ж е м виде ; пр и у б о р к е в фаз е в о с к о в о й спелости о б л а д а ю т х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю п м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 4— 5 дней, н о качеств о и х значительн о у х у д ш а е т с я .

EËSUMÉ Maturité —

milie u d u m o i s d e juillet .

V a r i é t é r e l a t i v e m e n t n o u v e l l e , d ' o r i g i n e i n c o n n u e . E n R o u m a n i e ell e es t c u l t i v é e dan s la E é g i o n d u B a n a t et , ce s dernier s t e m p s , ell e a é t é m u l t i p l i é e e t p l a n t é e dan s le s n o u v e a u x j a r d i n s fruitiers . Arbre — asse z v i g o u r e u x , à d u r é e d e v i e m o y e n n e ; i l p r é f è r e le s sol s légers , aéré s e t fertiles ; es t sensibl e a u g e l . I l a u n e résistanc e m o y e n n e a u x maladie s e t a u x insecte s nuisibles. L a floraiso n es t p r é c o c e e t i l c o m m e n c e à p r o d u i r e é g a l e m e n t t ô t , p r o d u i s a n t abondamment. Fruit — g r o s , d e b e l a s p e c t , d e f o r m e o v o ï d a l e , l é g è r e m e n t aplat i ver s l e b o u t e t étir é à l a b a s e , a u x flanc s aplati s ; d e c o u l e u r o r a n g e clair , à laquell e s e superpos e u n r o u g e san g sur l e c ô t é ensoleill é ; l a p e a u es t épaisse , a d h é r e n t e , f i n e m e n t e t u n i f o r m é m e n t p u b e s c e n t e ; la p u l p e o r a n g é e , s e m i - c o n s i s t a n t e j u t e u s e , d ' u n e saveu r trè s a g r é a b l e e t a u p a r f u m p r o n o n cé ; l e j u s es t l é g è r e m e n t teint é d ' o r a n g é ; trè s b o n n e qualité . L ' a m a n d e e n es t d o u c e , a y a n t la s a v e u r d e cell e d e l ' a m a n d i e r . L e s fruit s s o n t e m p l o y é s s u r t o u t à l ' é t a t frai s ; cueilb s a u m o m e n t d e l a v é r a i s o n , il s s o n t résistant s a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e gardé s 4— 5 j o u r s , p e r d a n t t o u t e f o i s d e leu r qualité.

ABSTRACT Maturity – mid-July. Relatively new variety, origin unknown. In Romania it is grown in the region of Banat and, recently, it has been multiplied and planted in new orchards. Tree – strong enough, has average lifetime, and prefers light soils, aerated and fertile. It is sensitive to frost. It has moderate resistance to diseases and insect pests. Flowering is early and it also starts to produce early, producing abundantly. Fruit – wholesale, beautiful appearance, oval shaped, slightly flattened at the tip and stretched at the base, the sides are flattened, has a bright orange color, and red on the sun exposed sides, the skin is thick, sticky and evenly pubescent, the pulp is orange, semi consistently juicy, with a pleasant flavor and pronounced perfume and the juice is slightly orange; very good quality. The kernel is sweet, flavored like the almond. The fruits are used mostly fresh, picked at the time of ripening; they are resistant to transportation and can be kept 4-5 days, however, losing their qualities.

DE S I R I

A

S i n o n i m e : franc. A b r i c o t d e S y r i e à a m a n d e d o u c e . engl. K a i s h a . germ. A p r i k o s e v o n S y r i e n , Marill e au s S y r i e n , S y r i s c h e MariUe . ital. D i Siria . rtis. K a i s i

, K a i ş a , Siriiskii , I r a n s k ü kaisi .

ceh. K a i c h a . mag. Sziria i K a j s z i . Origine. O r i g i n e a acestu i so i n u est e c u n o s c u t ă ; d u p ă uni i a u t o r i a r f i o r i g i n a r di n Siria, u n d e er a c u l t i v a t î n c ă p e l a î n c e p u t u l secolulu i a l X I X - l e a , d e u n d e a f o s t i n t r o d u s în F r a n ţ a î n anu l 1 8 3 0 . D u p ă alţ i a u t o r i , a r f i f o s t o b ţ i n u t d i n s ă m î n ţ ă , d e c ă t r e M . К o b e г t , d i r e c t o r u l Grădini i b o t a n i c e d i n T o u l o n , a p o i î n m u l ţ i t ş i r ă s p î n d i t d e c ă t r e p e p i n i e riştii A u d i b e r t d i n T a r a s c o n . R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e ţ ă r d e c u l t i v a t o a r e d e cai s d i n E u r o p a . L a n o i î n ţar ă a f o s t i n t r o d u s p r o b a b i l c ă t r e sfîrşitu l secolulu i a l X I X - l e a sa u l a î n c e p u t u l secolulu i al X X - l e a . E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t ; se î n t d n e ş t e m a i m u l t î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i , s u b f o r m ă d e p o m i răzleţi . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s m a i ale s î n p e p i n i e r ă ş i î n p r i m i i an i î n l i v a d ă ; ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă m i j l o c i e ; reuşeşt e a l t o i t p e zarză r sa u p e c o r c o d u ş ş i s e r e p r o d u c e d e s t u l d e b i n e p r i n s î m b u r i . E s t e p u ţ i n e x i g e n t faţ ă d e s o l , îns ă p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n d i ţ i i l e c l i m a t i c e, d e o a r e c e sufer ă di n c a u z a î n g h e ţ u r i l o r tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . E s t e d e s t u l d e r e z i s t e n t l a ger , rezistent l a secetă , v î n t , b o l i ş i d ă u n ă t o r i . î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5 — 7 zile . I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4 — 5 ani , p r o d u c e r e g u l a t , îns ă m o d e r a t . F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , d e s t u l d e a s p e c t u o a s e , f o a r t e p l ă c u t a r o m a t e ş i b u n e la gust . Sîn t rezistent e l a c ă d e r e , c h i a r c î n d a u ajun s l a m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă ; s u p o r t ă destu l d e b i n e transportu l ş i cules e în p î r g ă s e p o t p ă s t r a 4— 6 zile . Sîn t a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , cî t ş i p e n t r u industrializare . Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i , r o d i r e a r e g u l a t ă ş i c a b t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r . Defecte :

p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e m o d e r a t ş i înflorire a t i m p u r i e a p o m u l u i .

128

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i j l r e p t, g r o s , c u s c o a r ţ a c r ă p a t ă l o n g i t u d i n a l ş i destu l d e a d î n c . Sf Coroana —

sferic-turtită , largă , destu l d e rară , n e r e g u l a t ă (fig . 2 8 ) .

Fig. 28 . - D e Siri a

Hamurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , sla b r a m i f i c a t e , f l e x i b i l e , r e z i s t e n t e l a d e z b i n a r e şi r u p e r e ; s c o a r ţ a , c r ă p a t ă , aspră , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă . Ramurile de

rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i j l o c i i ş i b u c h e t e l e d e m a i .

Lăstarii — l u n g i , g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e s c u r t e ; s c o a r ţ a est e r o ş i e - c ă r ă m i z i e p e p a r t e a însorită ş i v e r d e - m ă s l i n i e p e c e a u m b r i t ă ; l e n t i c e l e l e sîn t m a r i , n u m e r o a s e , r o t u n j i t e , p r o e minente, d e culoar e albicioasă , răspîndit e neregulat . Mugurii vegetativi — m a r i, o v o c o n i c i , d e c u l o a r e b r u n ă , a p r o a p e n e a g r ă , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e m a r i ş i p r o e m i n e n t e ; sîn t m u l t i p b , g r u p a ţ i c î t e 3— 6 la b a z a p e ţ i o l u l u i . Mugurii floriferi

—

m a r i, o v o i z i , c u solzi i s l a b lipiţi , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .

DE SIRI A

m

Frunzele — mari , avîn d î n medi e 9 8 m m lungim e ş i 8 2 m m lăţime , aproap e rotunde cu vîrfu l a c u m i n a t , m a r g i n i l e s l a b o n d u l a t e ş i serat e r e g u l a t ş i a d î n c ; l i m b u l , d e c u l o a r v e r d e , l u c i o s p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e - d e s c l i i s , m a t p e c e a inferioară . P e ţ i o l u l , l u n g d 3 7 — 4 2 m m , gros , sla b răsucit , canaliculat , d e culoar e roşie-carmi n p e parte a superioar ă ş

, e e i

r o z - p a l p e c e a inferioară , c u c î t e 1— 2 g l a n d e m i c i , aşezat e a p r o a p e d e b a z a l i m b u l u i . Florile — deschis.

de m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a l b e e u n u a n ţ e r o z , g o f r a t e ; sepalele , roşii -

FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 4 3 —49 m m , D = 4 1 — 4 3 m m ş i d = 3 9 — 41 mm ; greutatea medi e d e 4 3 g . Forma — o v o i d ă , a s c u ţ i t ă l a vîrf , a s i m e t r i c ă , c u j u m ă t ă ţ i l e n e e g a l e ş i c u f l a n c u r i l e turtite ; b r a z d a v e n t r a l ă f o a r t e largă , superficial ă l a m i j l o c , a d î n c i t ă c ă t r e b a z ă ş i m a i p u ţ i n c ă t r e vîr f (fig . 2 9 ) .

Fig. 29 . - D

e Siri a

Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e, ia r l a c o m p l e t a m a t u r i t a t e g a l b e n ă - d e s c h i s , n u a n ţ a t ă de c e n u ş i u ş i c u p u n c t e d e c u l o a r e c a r m i n p e p a r t e a î n s o r i t ă . Pedunculul — f o a r te scurt , b i n e prin s d e r a m u r ă . Cavitatea pedunculară spre b r a z d a v e n t r a l ă . Punctul stilar Pieliţa — pulpă.

—

—

m i j l o c ie sa u m i c ă , n e r e g u l a t ă , c u d e s c h i d e r e l a r g ă ş i a d î n c ă

f o a r t e m i c , n e g r i c i o s , aşeza t î n vîrfu l u n u i m a m e l o n p r o e m i n e n t .

subţire, îns ă rezistentă , fi n p u b e s c e n t ă , catifelată , s e d e s p r i n d e g r e u d e

Pulpa — g a l b e n ă - a l b i c i o a s ă, f e r m ă , fină , f o a r t e s u c u l e n t ă , d u l c e - v i n u r i e , c u a r o m ă p u t e r n i c ă ş i p l ă c u t ă l a g u s t , d e c a b t a t e b u n ă . N u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — m i j l o c i u, a v î n d î n m e d i e H = 2 5 m m , D = 2 1 m m , d = 1 4 m m , o v o i d alungit, f o a r t e b o m b a t , a v î n d crestel e p r o e m i n e n t e ş i a s c u ţ i t e ; suprafaţ a est e z g r u n ţ u r o a s ă . M i e z u l est e d u l c e ş i f o a r t e b u n l a g u s t . Maturitatea — c o r e s p u n de c u m i j l o c u l luni i iulie . R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă calităţilo r sale , s o i u l D e Siri a s e r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lîng ă cas ă ş i p e n t r u p l a n t a ţ b l e industrial e di n t o a t e regiunil e d e c u l t u r ă a caisulu i d i n ţară . 9 — c. 19 8

130

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

РЕЗЮМЕ Созревание —

середин а и ю л я .

П р о и с х о ж д е н и е с о р т а т о ч н о н е у с т а н о в л е н о . И Румыни и р а с п р о с т р а н е н мал о и встре чается п р е и м у щ е с т в е н н о в Б у х а р е с т с к о й о б л а с т и . Дерево — с и л ь н о р о с л о е , в о с о б е н н о с т и в первы е г о д ы , с о средне й п р о д о л ж и т е л ь н о с т ь ю ж и з н и , м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , н о т р е б о в а т е л ь н о е к климатически м у с л о в и я м , так к а к страдае т о т п о з д н и х в е с е н н и х з а м о р о з к о в . Д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , з а с у х о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и вредителям . Цвете т р а н о ; вступае т в п о р у п л о д о н о шения в в о з р а с т е 4— 5 лет , н о дае т у м е р е н н ы е у р о ж а и . Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , д о в о л ь н о п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , яйцеви дной ф о р м ы , н а вершин е з а о с т р е н н ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , с неравным и п о л о в и н к а м и , с б о к о в с п л ю щ е н ; з е л е н о в а т о - ж е л т о г о , пр и п о л н о й з р е л о с т и с в е т л о - ж е л т о г о цвета , с с е р о ватым о т т е н к о м , н а с о л н е ч н о й с т о р о н е с к а р м и н о в ы м и т о ч к а м и ; к о ж и ц а т о н к а я , н о проч ная, с н е ж н о й о п у ш е н н о с т ь ю , б а р х а т и с т а я, с т р у д ом отделяетс я о т м я к о т и ; м я к о т ь б е л о в а т о ж е л т а я , п л о т н а я , н е ж н а я , очен ь с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с сильны м аромато м а очень п р и я т н ы м в к у с о м , х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; н е прирастае т к к о с т о ч к е ; я д р о ю с т о ч к н сладкое, приятног о вкуса . Плоды довольн о х о р о ш о выдерживаю т перевозку , а с п е л о с т и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 4— 6 дней .

пр и у б о р к е в фаз е в о с к о в о й

RÉSUME Maturité —

a u miliei i d e juiUet .

V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c e r t a i n e . P e u r é p a n d u e e n E o u m a n i e , o n l a r e n c o n t r e s u r t o u t dan s la r é g i o n d e B u c a r e s t . Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , n o t a m m e n t d u r a n t le s p r e m i è r e s année s d e s a v i e , qui es t d ' u n e d u r é e m o y e n n e ; p eu e x i g e a n t q u a n t a u sol , mai s p r é t e n t i e u x e n c e qu i c o n c e r n e les c o n d i t i o n s c l i m a t i q u e s , c a r i l souffr e de s gelée s t a r d i v e s d u p r i n t e m p s . A s s e z résistan t au g e l , r é s i s t a nt à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . F l e u r i t t ô t ; c o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 4— 5 ans , mai s s a p r o d u c t i o n es t m o d é r é e . Fruit — m o y e n o u g r o s , d ' u n asse z b e l a s p e c t , d e f o r m e o v o ï d a l e , p o i n t u e , a s y m é t r i q u e , a u x m o i t i é s inégale s ; les flanc s aplati s ; de c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e , i l es t à l a m a t u rité c o m p l è t e m e n t j a u n e clair , t e i n t é d e gri s e t a v e c de s p o i n t s c a r m i n é s su r l e c ô t ensoleillé ; l a p e a u es t f i n e , m a i s résistante , f i n e m e n t p u b e s e e n t e , v e l o u t é e , s e d é t a c h difficilement d e l a p u l p e ; ceUe-c i es t d ' u n j a u n e b l a n c h â t r e , f e r m e , fine , trè s j u t e u s e , d ' u d o u x v i n e u x , f o r t e m e n t p a r f u m é e e t d ' u n e s a v e u r a g r é a b l e ; b o n n e q u a l i t é ; n ' a d h è r e pa au n o y a u ; l ' a m a n d e e n es t d o u c e e t d ' u n g o û t a g r é a b l e .

é e n s

L e s fruit s s u p p o r t e n t asse z b i e n l e t r a n s p o r t , et , cueilli s p e n d a n t l a v é r a i s o n , il s p e u v e n t être gardé s p e n d a n t 4— 6 j o u r s .

130a ABSTRACT Maturity – the middle of July. Variety of uncertain origin. Uncommon in Romania, it is found mostly in the Bucharest area. Tree – strong, especially during the early years of its life, which is average; undemanding concerning soil, but pretentious as regards the weather, because it suffers from late spring frosts. Fairly frost resistant, drought, diseases and insect pests. Blooms early; begins production at the age of 4-5 years, but it is moderate. Fruit – medium or large, a very beautiful appearance, ovoid shape, pointed, asymmetrical, the halves unequal flattened on sides; greenish-yellow, it is yellow when it is mature, tinged with gray points, crimson on the sun exposed side. The skin is thin, but strong, finely pubescent, velvety, detaches easily from the pulp, it is a whitish yellow, firm, fine, very juicy, sweet with a vinous, strongly fragrance and a pleasant taste, of good quality, does not stick to the stone; the kernel is sweet and tasty. The fruits can be easily transported, and harvested during the ripening, they can be kept for 4-6 days.

LUIZET

Sinonime : franc. A b r i c o t d u Clos , S u c h e t , A b r i c o t L u i z e t . engl. L a r g e e a r l y . germ. L u i z e t s A p r i k o s e , Luizets-MariUe , Luise-MariUe . rus. L i u i z e . bulg. L u i z e t o v ceh. L u i z e t o v a

a kaisia . .

Origine. S o i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , o b ţ i n u t d i n s ă m î n ţ ă d e p e p i n i e r i s t u l G a b r i e

l

L u i z e t , di n EcuUy , d e lîng ă L y o n , î n anu l 183 8 ş i da t î n cultur ă î n anu l 185 3 su b n u m e l e d e , , A b r i c o t d u C l o s " . C o n g r e s u l p o m o l o g i l or d i n anu l I 8 6 0 d i n F r a n ţ a i- a d a t n u m e l e d e L u i z e t , î n c i n s t e a a c e l u i a c a r e 1- a o b ţ i n u t . Răspîndire. E s t e cultiva t î n regiunil e di n centru l Franţe i ş i î n sudu l ş i sud-vestu l E u r o p e i . De a s e m e n ea est e d e o s e b i t de a p r e c i a t î n I t a b a , A u s t r i a , E . S . C e h o s l o v a c ă , E . P . P o lonă ş i î n regiund e d i n sudu l Uniuni i Sovietice . E s t e m u l t răspîndi t ş i î n California . L a n o i î n ţ a r ă est e r ă s p î n d i t î n t o a t e r e g i u n i l e , m a i ale s î n j u r u l c e n t r e l o r m a i p o p u l a t e . C a n u m ă r d e p o m i s e s i t u e a z ă p e l o c u l a l d o i l e a , d u p ă soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , are o d u r a tă d e v i a ţ ă m i j l o c i e , a t i n g î n d î n m e d i e v û s t a d e 1 8 — 2 0 d e ani , est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e p o r t a l t o i , r e u ş i n d p e z a r z ă r ş i p e a n u m i t e tipur i d e c o r c o d u ş şi p r u n . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l , îns ă rezist ă m a i p u ţ i n c î n d est e c u l t i v a t p e soluril e grele ş i u m e d e ; est e sensibi l l a g e r , d i n c a r e c a u z ă a p a r m u l t e p l ă g i p e t r u n c h i , d a r m a i adesea scurger i d e clei . M u g u r u d e r o d sîn t d e s t u l d e rezistenţ i l a î n g h e ţ u r i l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . E s t e s e n s i b d l a Glasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . î n f l o r e ş t e l a î n c e p u t u l p e r i o a d e i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 4 — 1 0 zile . I n t r ă p e r o d l a vîrst ă d e 4 a m d e l a p l a n t a r e ş i p r o d u c e a b u n d e n t . D e p i l d ă , l a S t a ţ i u nea e x p e r i m e n t a l ă Iaşi , p o m ü î n v î r s t ă d e 1 0 an i a u p r o d u s p î n ă l a 6 3 k g f r u c t e ia r l Staţiunea e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , d e p e p o m i d e 1 2 an i s-a u o b ţ i n u t p r o d u c ţ n p î n ă l 1 1 7 — 1 2 7 k g . L a Staţiune a e x p e r i m e n t a l ă Ţ i g ă n e ş t i , d e p e p o m i i d e 1 4 an i s-a u o b ţ i n u p r o d u c ţ i i p î n ă l a 9 0 k g, ia r l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , d e p e p o m i i d e 6 an i s-a u o b ţ i n u t p r o d u c ţ i p î n ă l a 4 6 k g fructe .

a a t i

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A LE

132

F r u c t e l e sîn t m a r i , sla b c o l o r a t e , t o t u ş i a s p e c t u o a s e , fiin d a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă . A u u n c o n ţ i n u t v a r i a b i l î n zahă r ( 9 , 2 0 — 1 3 , 3 0 % ) , a c i d i t a t e ( 0 , 5 6 — 1 , 4 3 % ) , substanţe proteic e ( 1 , 1 3 — 1 , 4 0 % ) ş i î n vitamin a С (5,4—16, 8 m g % ) ş i u n conţinu t mijloci u în p e c t i ne ( 0 , 4 0 — 0 , 45 % ) . R e c o l t a t e în p î r gă rezistă b i n e l a t r a n s p o r t ş i s e p ă s t r e a z ă 5— 6 zile . Asemănări. D u p ă f o r m a fructulu i s e c o n f u n d ă adese a c u soiuril e D e T î r n a v e ş i D u l c i d e V i ş a n . S e d e o s e b e ş t e d e a c e s t e a îns ă p r i n f o r m a s î m b u r e l u i , c a r e est e p l a t , deschi s l a culoare ş i c u miezu l dulce . Calităţi : m ă r i m e a , gustu l b u n a l fructelor , p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t . Defecte : sensibilitate a l a Clasteros/mrium carpopMUum (Lev. ) A d e r h . ş i l a ger , degar nisirea r a p i d ă a r a m u r i l o r d e schelet , p r e c u m ş i c u l o a r e a deschis ă a fructelor . POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 7— 8 m . T r u n c h i u l est e g r o s , d r e p t , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-roşiatică-închis l a p o m i i î n v î r s t a ş i d e c u l o a r e m a i d e s c h i s ă l a ce i tineri , c u crăpătur i superficiale, d e s t u l d e rare .

Fig. 30 . — Luize t

Coroana —

v a r i a b i lă c a f o r m ă , p r e d o m i n ă c e a i n v e r s - p i r a m i d a l ă , strîns ă l a î n c e p u t ,

a p o i s e lărgeşte , d e v e n i n d î n p e r i o a d a d e r o d i r e a p r o a p e sferică , c u r a m u r i l e p u ţ i n a t î r n a t e (fig- 3 0 ) .

PLANŞA

Luizet.

VIU

133

LUIZET

Raw Hiilc de sein ht — lungi , g r o a s e , n u m e r o a s e , r a m i f i c a t e s u b u n g h i u r i d e 4 5 — 5 0 ° , c u scoarţ a d e c u l o a r e brună-roşiatieă , degarnisit e l a b a z ă . Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e pri n b u c h e t e d e m a i , c a r e a u o d u r a t ă s c u r t ă d e v i a ţ ă (3 — 4 a n i ) ; r a m u r i l e m i j l o c i i s e întîlnes c î n c a z u l c î n d s e a p l i c ă tăier i ma i s c u r t e . Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , groşi , a u o creşter e v e r t i c a l ă , e u i n t e r n o d u r i l e d e 1,2—2 c m . S c o a r ţ a , d e c u l o a r e roşiatieă-brunâ-închis , c u f o a r t e m u l t e l e n t i c e l e m i c i î n d e o s e b i la b a z ă . Caracteristi c soiulu i sîn t lăstari i a n t i c i p a ţ i , c a r e c r e s c î n t r e i m e a s u p e r i o a r ă a p o m u lui ş i c a r e c o r e s p u n d valulu i a l 2-le a d e creştere . Mugurii vegetativi — pe permit e proeminente .

m i j l o c i i, c o n i c i , u ş o r lăţiţi , p u ţ i n d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , a ş e z a ţ i

Mugurii floriferi — mari , conici , umflaţ i l a bază , multipli , d e obice i cît e 3— 4 l a u n l o c , ia r u n e o r i ş i c î t e 5 — 6 , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă . Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e 7 8 m m l u n g i m e ş i 8 0 m m l ă ţ i m e , d e f o r m ă v a r i a b i l ă , p r e d o m i n î n d ce a c o r d i f o r m ă , c u vîrfu l s c u r t a c u m i n a t , b a z a c o r d a t ă , u n e o r i trasă, p r e l u n g i n d u - s e p e p e ţ i o l ; m a r g i n i l e , m ă r u n t ş i r e g u l a t serat-crenate . L i m b u l est e subţire, n e t e d , d e c u l o a r e v e r d e c u uşoar e r e f l e x e g ă l b u i . P e ţ i o l u l , l u n g d e 4 5 — 6 5 m m , s u b ţire, c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e pe p a r t e a s u p e r i o a r ă , c u m u l t e g l a n d e aşezat e p e toat ă lungime a ş i c u dou ă auricul e l a bază . Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e sa u m i c ă , c u p e t a l e l e d e c u l o a r e r o z i n t e n s l a Î n c e p u t a p o i c î n d s e d e s c h i d c o m p l e t sîn t a l b e , c u n u a n ţ e r o z m a i i n t e n s d e c î t l a o r i c a r e so i d e cai c u l t i v a t l a n o i , u ş or g o f r a t e , d e p ă r t a t e u n e l e d e altele . S e p a l e l e sînt m a r i , a l u n g i t e , d e c u l o a r roşie-sîngerie, a p o i c u n u a n ţ e v e r z u i , S t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 3 7 — 4 0 , sîn t m a i l u n g i d e c î pistilul s i s e răsfir ă p e t o a t ă suprafaţ a florii .

, s e t

FRUCTUL

d=

Mărimea — m a re p î n ă l a f o a r t e m a r e , a v î n d H = 5 3 — 5 9 m m , D = 4 5 — 5 1 m m ; g r e u t a t e a d e 6 7 — 8 5 g , d e p ă ş i n d a d e s e a 10 0 g .

52—5 8 m m ,

Forma — o v o i d ă , t u r t i t ă p e f l a n c u r i ş i t r u n c h i a t ă l a b a z ă . B r a z d a v e n t r a l ă a d î n c ă ş i îngustă î n specia l l a fructel e mari , l a c a r e î m p a r t e „ p i e p t u l d e p o r u m b e l " î n d o u ă j u m ă t ă ţ i inegale ( p l . V I I I ) . Culoarea —

g a l b e n ă - d e s c h i s spr e p o r t o c a l i e - d e s c h i s , e u p u n c t e sa u p e t e r o ş i i - v i o l a c c e

p e p a r t e a însorită , ia r lîng ă c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă g a l b e n e - p a l . Pedunculul — scurt, g r o s ş i b i n e prin s d e r a m u r ă . Cavitatea pedunculară — d e m ă r i m e ş i f o r m ă v a r i a b ü e . P r e d o m i n ă îns ă fructel e c u c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă m i c ă ş i a d î n c ă . S u p r a f a ţ a est e v ă l u r a t ă , c u m a r g i n i l e b i n e r o t u n j i t e ş i mai ridicat e î n dreptu l brazde i ventrale . Punctul stilar

—

m i c, d e c u l o a r e cenuşie-închis , aşeza t e x c e n t r i c î n t r - o u ş o a r ă d e p r e -

siune. Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă fină , catifelat ă ; s e d e s f a c e d e p e p u l p ă n u m a i l a fructel e s u p r a c o a p t e . Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , c u n u a n ţ e m a i î n c h i s e p e p a r t e a e x p u s ă l a soare , f e r m ă , fină, suculentă , c u g u s t d u l c e , sla b a c i d u l a t ă ş i a r o m ă c a r a c t e r i s t i c ă , n e a d e r e n t ă , f o r m î n d un g o l m a r e î n juru l sîmburelui . Sîmburele —

m a r e, a v î n d î n m e d i e H =

2 8 mm , D =

2 1 mmş id =

1 2 m m , ovoid

,

p r e l u n g aplatiza t l a b a z ă , tra s spr e vîrf , d e c u l o a r e castanie-deschi s ş i c u suprafaţ ă ru -

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

IM

g o a s ă . Creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă înalt ă ş i îngustă . Crestel e lateral e sla b d e z v o l t a t e , uneor i inexistente. P a r t e a dorsal ă p r e z i n t ă adese a orifici i sa u depresiun i adînc i l a vîr f ş i l a b a z ă . L a fructel e m i c i , î n c a z u l p r o d u c ţ i i l o r a b u n d e n t e , r a p o r t u l d i n t r e dimensiuni , f o r m ă ş i c u l o a r e a sîmburelu i n u m a i sîn t cel e t i p i c e soiului . M i e z u l est e d u l c e , adese a sec . Maturitatea — ( 6 - 7 zile)

î n a d o u a j u m ă t a t e a luni i iulie . P e r i o a d a d e c o a c e r e relati v scurt ă

.

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă m ă r i m i i ş i celorlalt e calităţ i al e fructelor , soiu l L u i z e c o r e s p u n d e p e n t r u p l a n t a ţ i i l e industrial e m a i ale s î n j u m ă t a t e a d e su d ş i d e v e s t a ţării u n d e găseşt e c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e , ia r î n celelalt e regiun i n u m a i î n l o c u r i ferite , b i n e a d ă p o s tite î m p o t r i v a v u i t u r i l o r ş i a insolaţie i di n cursu l anului . R e z u l t a t e b u n e s e o b ţ i n ş i î grădinile d e ling ă case .

t , n

РЕЗЮМЕ Созревание —

втора я половин а июля .

Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н в о в с е х о б л а с т я х , в о с о б е н н о с т и в о к р е с т н о с т я х к р у п н ы х населенны х ц е н т р о в . Дерево — с и л ь н о р о с л о е , с о средне й п р о д о л ж и т е л ь н о с т ь ю ж и з н и , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , но пр и выращивани и н а т я ж е л ы х и в л а ж н ы х п о ч в а х расте т х у ж е , ч у в с т в и т е л ь н о к м о р о з а м , н о цветочны е п о ч к и д о в о л ь н о х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т поздни е весенни е з а м о р о з к и ; в о с п р и и м ч и в о к п о р а ж е н и ю Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. Цвете т в перво й п о л о в и н е период а цветени я а б р и к о с а ; п л о д о н о с и т ь начинае т чере з 4 год а п о с л е п о с а д к и и дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и . Плод — к р у п н ы й , д о очен ь к р у п н о й величины , я й ц е о б р а з н о й ф о р м ы , с б о к о в с п л ю щенный и о б р у б л е н н ы й у о с н о в а н и я ; о т с в е т л о - ж е л т о г о д о с в е т л о - о р а н ж е в о г о цвета , с л и л о в а т о - к р а с н ы м и т о ч к а м и ил и пятнам и н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щины, п о к р ы т а н е ж н ы м п у ш к о м , б а р х а т и с т а я , пр и перезревани и о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; мякоть ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я , с б о л е е темны м о т т е н к о м н а о б р а щ е н н о й и с о л н ц у с т о р о н е , плотная, нежная , сочная , сладког о слегк а кисловатог о вкуса , с характерны м ароматом ; не п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е , о б р а з уя в о к р у г не е б о л ь ш о е п у с т ое п р о с т р а н с т в о. Я д ро к о с т о ч к и сладкое. При у б о р к е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с ти п л о д ы х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 5— 6 д н е й . RÉSUMÉ Maturité —

s e c o n d e m o i t i é d e juiUet .

V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n R o u m a n i e , ell e es t r é p a n d u e d a n s t o u t e s le s r é g i o n s , n o t a m m e n t a u x a l e n t o u r s de s centre s p l u s p e u p l é s . Arbre —

v i g o u r e u x, a u n e vi e d ' u n e d u r é e m o y e n n e ; n ' e s t p a s p r é t e n t i e u x e n c e qu i

c o n c e r n e l e sol , n é a n m o i n s c u l t i v é su r de s sol s l o u r d s e t h u m i d e s i l es t m o i n s résistan t ; sensible a u gel , le s b o u r g e o n s f l o r a u x e n s o n t t o u t e f o i s asse z résistant s a u x gelée s t a r d i v e s d u p r i n t e m p s ; i l es t sensibl e à Clasterosporium carpophillum

(Lév.

) A d e r h . I l fleuri t p e n -

d a n t l a p r e m i è r e p é r i o d e d e floraiso n d e l ' a b r i c o t i e r , i l c o m m e n c e à p r o d u i r e à ans e t l e fai t e n a b o n d a n c e ,

l'âg e d e 4

LCIZET

135

Fruit — g r os j u s q u ' à trè s g r o s , d e f o r m e o v o ï d a l e , aplat i su r le s flanc s e t à l a b a s e t r o n q u é ; d e c o u l e u r j a u n e clair , tiran t su r l ' o r a n g e clair , a v e c de s p o i n t s o u de s t a c h e s r o u g e v i o l a c é , su r l e c ô t é ensoleill é ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e v e l o u t é e ; ell e s e d é t a c h e d e l a p u l p e l o r s q u e l a m a t u r i t é es t a v a n c é e ; l a p u l p e j a u n e o r a n g é , a v e c de s teinte s p l u s f o n c é e s su r l e c ô t é e x p o s é a u soleil , es t f e r m e , fine , j u t e u s e , d o u c e , faiblemen t acidulé e e t possédan t l e parfu m caractéristiqu e ; n'adhèr e pa s a u n o y a u , f o r m a n t u n g r a n d v i d e a u t o u r d u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t d o u c e . L e s fruits , cueiUi s à l a v é r a i s o n , résisten t b i e n a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e g a r d é s p e n d a n t 5 —6 j o u r s .

ABSTRACT Maturity – second half of July. Variety of French origin. In Romania, it is widespread in all regions, especially around the major population centers. Tree – vigorous, has a life of average duration; not pretentious as regards the ground, nonetheless grown in heavy soils and wet it is less resistant, susceptible to frost, the buds, however, are quite resistant to late spring frosts and is sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. It flourished during the first period of flowering of the apricot tree begins to produce at the age of 4, abundantly, Fruit – large to very large, oval shaped, flattened on the sides and bottom truncated lightyellow, inclining to light orange, with spots or purplish-red spots on the sunny side, the skin medium thick, is covered with fine velvety pubescence; it detaches from the pulp when the maturity is advanced, the pulp is orange-yellow, with darker shades on the sun exposed side, is firm, juicy, sweet, slightly tangy flavor, with the characteristic perfume, and does not stick to the stone, forming a large gap around the it. The kernel is sweet. The fruit picked at maturity are resistant to transportation and can be kept for 5-6 days.

MARI D

E AIU

D

S i n o n i m e : germ. E n y e d e r g r o s s e Marille . mag. N a g y e n y e d i k a j s z i . Origine. S o i d e s c o p e r i t î n î m p r e j u r i m i l e A i u d u l u i într e ani i 190 8 — 1910, î n m u l ţ i t ş i r ă s p î n d i t î n c e p î n d d i n 1 9 1 0 . S e p r e s u p u n e c ă est e u n h i b r i d n a t u r a l a l soiulu i Ce l m a i b u n de Ungaria . R ă s p î n d i r c . S e c u l t i v ă î n A u s t r i a ş i E . P . U n g a r ă . î n ţar a noastr ă est e răspîndi t î n d e o sebi î n T r a n s i l v a n i a , î n grădinil e d e b n g ă c a s e , î n l o c a l i t ă ţ i l e A i u d , C i u m b r u d , B e ţ a , Mirăs lău, d i n r a i o n u l A i u d ; C l u j , P l o i e ş t i , d i n r a z a oraşulu i Clu j ; M o c i , C ă m ă r a ş , Cătina , di n raionul G h e r l a ; C ă ţ c ă u , N u e ş , di n r a i o n u l D e j . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e f o a r t e r e p e d e î n p e p i n i e r ă , o b ţ i n î n d u - s e m a t e r i a l sădito r d e calitat e supe rioară, î n l i v a d ă c r e ş t e d e a s e m e n e a v i g u r o s , lăstăreşt e b i n e , regenerîndu-s e uşor . R e u ş e ş t e a l t o i t p e zarzăr , c o r c o d u ş ş i p e p r u n u l E o ş i o r v ă r a t i c . E s t e l o n g e v i v , a t i u g î n d v î r s t a d e 3 0 — 50 d e ani . N u e s t e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l , d ă r e z u l t a t e b u n e îns ă î n l o c u r i l e a d ă p o s tite, î n terenuril e e x p u s e , n e a d ă p o s t i t e , sufer ă d e ger . î n c o n d i ţ i i p o t r i v i t e d e c l i m ă atî t f r u n z e l e , c î t ş i fructel e sîn t f o a r t e r e z i s t e n t e l a b o l i ş i d ă u n ă t o r i . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă dureaz ă 6 - 8 zile . I n t r ă p e r o d l a v n s t a d e 3 — 4 an i d e l a p l a n t a r e , r o d e ş t e m u l t ş i c o n s t a n t , p r o d u c î n d f r u c t e u n i f o r m e . P r o d u c ţ i a est e e c h i b b i a t ă . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Mărculeşt i u n p o m d e 1 0 — 1 2 an i p r o d u c e 8 6 — 1 2 3 k g f r u c t e . F r u c t e l e m a r i sa u f o a r t e m a r i , a s p e c t u o a s e , sîn t d e c a b t a t e s u p e r i o a r ă , a p r e c i a t e î n d e o s e b i p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; sîn t rezistent e l a t r a n s p o r t , a v î n d o durat ă l u n g ă d e c o n s u m , făr ă p r ă b u ş i r e . Asemănări. A t î t p o m u l c î t ş i f r u c t e l e soiulu i Mar i d e A i u d s e a s e a m ă n ă c u c e l e a l e soiului Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ; s e d e o s e b e ş t e îns ă d e acest a pri n : lăstari i ş i r a m u r i l e ma i v i g u r o a s e , frunzel e m a i î n c h i s e l a c u l o a r e , m a i g r o a s e ş i m a i l u c i o a s e , ia r fructel e sîn t m a i m a r i , u ş o r alungite , d e c u l o a r e g a l b e n ă - p o r t o c a b e . Calităţi :

p r e c o c i t a t e a soiului , v i g o a r e a , p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v r i d i c a t , r e z i s t e n ţ a l a

b o b ş i dăunător i a p o r t a fructelor . Defecte :

p o m u l u i , p r e c u m ş i m ă r i m e a , calitate a s u p e r i o a r ă ş i r e z i s t e n ţ a l a t r a n s -

sensibilitate a faţ ă d e ge r ş i f r e c v e n ţ a pieiri i d i n c a u z a a p o p l e x i e i caisului ,

MARI D E AIU D

137

POMUL P o m u l est e d e tali e m i j l o c i e , a t i n g î n d î n ă l ţ i m e a d e 5 — 6 m ; f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , drept, c u scoarţ a d e culoar e brună-cenuşie , c u crăpătur i longitudinale . Coroana —

v o l u m i n o a s ă , i n v e r s - p i r a m i d a l ă î n tinereţe , a p o i sferic-turtit ă l a m a t u -

ritate, e u d i a m e t r u l d e 6— 8 m (fig . 3 1 ) .

Fig. 31 . — Mar i d c Aiu d

Hamurile de

schelet —

lungi , g r o a s e , v i g u r o a s e , c r e s c u t e s u b u n u n g h i d e r a m i f i c a r e

d e 4 5 — 5 0 ° , b i n e s u d a t e ; a x u l est e a r c u i t ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e b r u n - v e r z u i e , c u n u a n ţ ă c e n u ş i e , prezint ă lenticel e n u m e r o a s e , p r o e m i n e n t e , aşezat e transversal . Ramurile de

rod —

p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i j l o c i i ; m ai p u ţ i n r e p r e z e n t a t e sîn t b u c h e t e l e

de mai . P e ramur a mijlocie , su b grupu l d e muguri , apa r ridicatur i caracteristice . Lăstarii — lung i ş i groşi , f o a r t e v i g u r o ş i ; i n t e r n o d u r i l e, d e l u n g i m e m i j l o c i e ; s c o a r ţ a de c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , c u l e n t i c e l e m i c i , r o t u n d e , d e c u l o a r e a l b i c i o a s ă . Mugurii vegetativi — d e mărim e mijlocie , conici , depărtaţ i d e ramură . Mugurii floriferi

—

m i c i , o v o c o n i c i , c u solzişor i d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .

138

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Frunzele — mar i ş i foart e mari , d e 8 0 — 9 0 m m l u n g i m e ş i 75—8 5 m m l ă ţ i m e , s u b r o t u n d e sa u c o r d i f o r m e , c u vîrfu l a c u m i n a t , baz a a t e n u a t ă ş i marginil e u n i f o r m crenat e ; b m b u l est e v e r d e intens , c u luci u p e faţ a superioar ă ş i verde-deschi s p e c e a inferioară , c u nervurile p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e roz-roşietiee . P e ţ i o l u l , lung , a p r o a p e c î t l u n g i m e a frunzei , de g r o s i m e m i j l o c i e , c i b n d r i c , d e c u l o a r e roşiatică . Florile — mari , c u d i a m e t r u l d e 2 7 — 3 0 m m , c u petalel e a p r o a p e r o t u n d e , c o n c a v e , d e culoar e albă , c u n u a n ţ ă r o z ; pistilu l ega l sa u m a i scur t d e c î t etaminele .

FRUCTUL

d=

Mărimea — m a r e sa u foart e m a r e , a v î n d H 55—6 1 m m ; g r e u t a t e a d e 6 5 — 8 0 g .

=

58—7 0 m m , D =

58—6 4 m m ş i

Forma — sferic-alungită , uşo r ascuţit ă spr e vîrf , c u d i a m e t r u l m a x i m deplasa t spr e p e d u n c u l , t r u n c h i a t ă l a b a z ă , teşit ă p e p a r t e a dorsal ă ; unel e fruct e sîn t asimetric e ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficială , îns ă b i n e m a r c a t ă , m a i a d î n c ă î n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i î n a p r o pierea p u n c t u l u i stila r (fig . 3 2 ) .

Fig. 32 . — Mar i d c Aiu d

Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u r o ş u - c a r m i n , uneor i i i b form ă d e pet e concentrice . Pedunculul — scur t ş i g r o s , ieşi t f o a r t e p u ţ i n d i n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , d e c u l o a r e brună-verzuie, bin e prm s d e fruc t ş i ramură . Cavitatea pedunculară uşor o n d u l a t e .

—

d e a d î n c i m e m i j l o c i e , largă , d e f o r m ă regulată , c u m a r g i n d e

Punctul stilar — m a r e , c e n u ş i u - c a f e n i u , aşeza t p e u n m a m e l o n p r o e m i n e n t . Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , n e t e d ă , fi n p u b e s c e n t ă , catifelată , n u s e desfac e d e pe pulpă . Pulpa — p o r t o c a b e , î n j u r u l s î m b u r e l u i c u f i l a m e n t e roşietiee , c o n s i s t e n t ă , m i j l o c i u d e suculentă , d u l c e , sla b a c i d u l a t ă , c u a r o m ă fină , gus t foart e p l ă c u t , p a r f u m a t ă . Ж и est e aderentă l a sîmbure .

139

М А Ш DF . A I U D

Sîmburele —

mare , avîn d H =

26—3 0 m m , D

=

21—2 4 m m ş i d =

12—1 4 m m

,

o v o i d , a s c u ţ i t , p u t e r n i c b o m b a t ; suprafaţa , r u g o a s ă , d e c u l o a r e b r u n ă - g ă l b u i e ; c r e a s t a v e n trală p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă ş i a s c u ţ i t ă ; crestele v e n t r a l e lateral e p r o e m i n e n t e , uşo r răsfrînt e în afar ă ; p a r t e a d o r s a l ă c o m p l e t ă , făr ă orificii . M i e z u l est e d u l c e . Maturitatea —

c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a luni i iulie , c u a p r o x i m a t i v 7—1

0

zile d u p ă soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a .

B E C O M A N D Ă E I . Soiu

l Mar i d e A i u d s e r e c o m a n d ă s ă fi e r ă s p î n d i t ş i c u l t i v a t ma

i

ales î n grădinil e d e lîng ă cas e d i n t o a t e regiunil e ţări i u n d e reuşeşt e c u l t u r a caisului , ia r în m a s i v n u m a i î n locuril e a d ă p o s t i t e .

РЕЗЮМЕ Созревание —

втора я половин а и ю л я .

Сорт бы л о б н а р у ж е н в о к р е с т н о с т я х г о р о д а А н ю д а и р а з м н о ж е н в м е с т н о м п и т о м н и к е . В Румыни и распростране н преимущественн о в Трансильвании . Дерево — р а с т е т очен ь б ы с т р о в п и т о м н и к е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , на о т к р ы т ы х н е з а щ и щ е н н ы х у ч а с т к а х страдае т о т м о р о з о в , о ч е н ь у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю болезнями и в р е д и т е л я м и . Цветени е с р е д н е е . П л о д о н о с и т ь начинае т в 3—4-летне м в о з р а с т е и дае т о б и л ь н ы е и у с т о й ч и в ы е у р о ж а и . Плод — к р у п н ы й ил и очен ь к р у п н ы й , о к р у г л о - п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы , н а в е р ш и н е з а о с т р е н н ы й , приче м н а и б о л ь ш и й диамет р плод а смеще н к п л о д о н о ж к е ; о б р у б л е н н ы й у о с н о в а н и я и к о с о срезанны й с д о р с а л ь н о й с т о р о н ы ; н е к о т о р ы е п л о д ы б ы в а ю т асимметри ч е с к и м и ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , с к а р м н н о в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , и н о г д а в вид е к о н ц е н т р и ч е с к и р а с п о л о ж е н н ы х п я т е н ; к о ж и ц а средне й толщины , гладкая , нежно-опушенная , бархатистая , н е отделяетс я о т мякоти ; мякот ь о р а н ж е в а я , с к р а с н о в а т ы м и в о л о к н а м и в о к р у г к о с т о ч к и , п л о т н а я , средне й с о ч н о с т и , с л а д к а я , с л а б о к и с л о в а т а я , с т о н к и м а р о м а т о м и очен ь п р и я т н ы м в к у с о м , д у ш и с т а я ; н е прирастает к к о с т о ч к е . Я д р о косточк и сладкое . Плоды ц е н я т с я п р е и м у щ е с т в е н н о дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м виде ; о т л и ч а ю т с я х о р о шей т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и п р о д о л ж и т е л ь н ы м п е р и о д о м и с п о л ь з о в а н и я , та к к а к н е о п а дают с дерева . BÉSUMÉ Maturité —

à l a s e c o n d e m o i t i é d u m o i s d e juillet .

V a r i é t é d é c o u v e r t e a u x a l e n t o u r s d e l a l o c a b t é A i u d . E n B o u m a n i e ell e es t r é p a n d u e surtout e n Transylvanie . Arbre — c r o î t trè s r a p i d e m e n t e n p é p i n i è r e , i l es t l o n g é v i f , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t au sol , souffr e d u ge l dan s le s terrain s e x p o s é s , n o n a b r i t é s ; trè s résistan t a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . F l o r a i s o n m o y e n n e . C o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 3 — 4 ans , p r o duit abondammen t e t d e manièr e constante . Fruit — gro s o u trè s g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e a b o n g é e , u n p e u p l u s effilé e v e r s le b o u t , a y a n t l e plu s g r a n d d i a m è t r e d é p l a c é v e r s l e p é d o n c u l e , t r o n q u é p a r l a b a s e e t

1 II )

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

aplati d a c ô t é dorsa l ; certain s fruit s s o n t a s y m é t r i q u e s ; d e c o u l e u r j a u n e o r a n g é , a v e c l a p a r t i e e x p o s é e a u solei l d ' u n r o u g e c a r m i n , parfoi s sou s f o r m e d e tache s c o n c e n t r i q u e s ; la p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , es t lisse , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , v e l o u t é e ; n e s e d é t a c h e pa s d e l a p u l p e qu i es t d e c o u l e u r o r a n g é e , a v e c de s filament s rougeâtre s a u t o u r d u n o y a u , consistante, m o y e n n e m e n t j u t e u s e , d ' u n e s a v e u r d o u c e , f a i b l e m e n t acidulée , a u p a r f u m fin, e t a u g o û t trè s agréabl e ; n ' a d h è r e pa s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t d o u c e . Les fruit s s o n t apprécié s n o t a m m e n t p o u r l a c o n s o m m a t i o n à l ' é t a t frai s ; il s son t résistants a u t r a n s p o r t e t d u r e n t l o n g t e m p s , san s s'abîmer .

ABSTRACT Maturity – the second half of July. Variety discovered around the Aiud town. In Romania it is widespread especially in Transylvania. Tree – grows very rapidly in the nursery, it has lifetime, little pretentious as regards the ground, suffering from frost in the ground exposed unsheltered, very resistant to diseases and insect pests. Florishes averagely. Begins production at the age of 3-4, produces abundantly and consistently. Fruit – large or very large, spherical, elongated, slightly more tapered towards the apex, with the largest diameter shifted to the stem, truncated at the base and flattened dorsally, some fruits are asymmetrical and of orange-yellow color, with the part exposed to the sun having crimson spots, sometimes concentric. The skin is medium thick, smooth, finely pubescent, velvety, not detachable from the pulp that is orange, with reddish filaments around the stone, consistent, moderately juicy, with a mild flavor, slightly tart, fine fragrance, and very nice taste, does not stick to the core. The kernel is sweet. The fruits are assessed primarily for consumption fresh, they are resistant to transportation and are long lasting, without damage.

PAVIOT

S i n o n i m e : franc. P a v i o t . germ. P a v i o t s A p r i k o s e , P a v i o t s M a r i l l e . Origine. S o i d e o r i g i n e franceză , o b ţ i n u t l a sfîrşitu l s e c o l u l u i a l X I X - l e a d e c ă t r P a v i o t l a M a r c i l l y d ' A z e r g u e s , a p r o a p e d e o r a ş u l L y o n , î n u r m a încrucişări i soiulu L u i z e t c u D e N a n c y . D u p ă alţ i a u t o r i a c e s t so i a fos t o b ţ i n u t î n a m ü 1 8 8 2 dintr-u s î m b u r e a l soiulu i A b r i c o t h â t i f d u C l o s . î n a n u l 1 8 9 9 a fos t r e c o m a n d a t p e n t r u p r o d u c ţ i de cătr e S o c i e t a t e a d e h o r t i c u l t u ra d i n F r a n ţ a .

e i n e

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n cel e m a i m u l t e ţăr i c u l t i v a t o a r e d e c a i s , î n s p e c i a l î n F r a n ţ a , I t a l i a , B . D . G . , E . F . G . ş i A u s t r i a , u n d e est e a p r e c i a t p r i n t r e cel e m a i b u n e soiur i d e cais . î n ţar a n o a s t r ă s e c u l t i v ă d e 3 0 — 4 0 an i ş i est e r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e r e g i u n i l e , în specia l î n s u d u l ţării , îns ă p e scar ă restrînsă . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s î n p r i m a p a r t e a v i e ţ i i ş i m a i m o d e r a t d u p ă i n t r a r e a p e r o d , a v î n d o d u r a t ă d e v i a ţ ă d e 2 5 — 2 8 de ani . N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e p o r t a l t o i ş i s o l , t o t u ş i dă rezultat e m a i b u n e altoi t p e p r u n u l E e n c l o d v e r d e ş i c u l t i v a t p e solur i c u u n c o n ţ i n u t m o d e r a t î n c a r b o n a t d e c a l c i u . E s t e destu l d e sensibi l l a t e m p e r a t u r i l e s c ă z u t e , p r e c u m ş i la insolaţiil e p u t e r n i c e d i n cursu l v e r i i , î n s p e c i a l î n p r i m i i an i d e l a p l a n t a r e , c î n d î n c e p să apar ă p r i m e l e plăgi . C u t o a t e a c e s t e a ar e o v i t a b t a t e r e m a r c a b i l ă ş i d a c ă est e îngriji t se refac e r e p e d e . E s t e îns ă f o a r t e sensibi l l a Clasterosporiiim carpophillvm (Lév. ) Aderh. , care î n uni i an i p o a t e c o m p r o m i t e integra l p r o d u c ţ i a d e fruct e ; d e a s e m e n e a est e sensibi l la Mon il in ia laxa ( A d e r h . e t B u h l . ) H o n e y . î n f l o r e ş t e cătr e sfnşitu l p e r i o a d e i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă în niedi e 4— 7 zile . D e o b i c e i s c a p ă d e geruril e t î r z n d e p r i m ă v a r ă . I n t r ă j> e r o d l a vîrst a d e 4 an i d e l a p l a n t a r e , r o d e ş t e destu l d e a b u n d e n t ş i relati v regulat. Astfel , l a Staţiune a e x p e r i m e n t a l ă Iaşi , p o m i i î n v n s t ă d e 1 0 an i a u p r o d u s p î n ă l a 5 5 k g fructe , ia r l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , p o m i i î n v î r s t a d e 1 2 an i au p r o d u s p î n ă l a 1 3 0 — 1 4 5 kg . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Ţ i g ă n e ş t i p o m i i î n v î r s t a d e 14 an i a u p r o d u s 75—8 5 k g f r u c t e . F r u c t e l e sîn t mar i sa u f o a r t e mari , v i u c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e , f o a r t e a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i m a i ale s p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e , f u n d rezistent e l a fierber e ; au u n c o n ţ i n u t ridica t î n zahă r ( 9 , 0 8 — 1 3 , 1 3 % ) , a c i d i t a t e ( 1 , 0 2 — 1 , 8 5 % ) , s u b s t a n ţ e p r o -

SÔrURI D E CAI S R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

142

t e i c e ( 0 , 8 8 — 1 , 2 9 % ) ş i v i t a m i n a С ( 1 1 , 8 — 1 7 , 6 m g % ) . La c o a c e r e fructel e s e desprin d uşo r şi c a d . R e c o l t a t e l a t i m p s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l ş i s e p o t p ă s t r a 4— 6 z d e făr ă s ă piard ă din calităţd e gustative . Asemănări. D u p ă h a b i t u s p o m u l p o a t e f i c o n f u n d a t c u soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a . Se d e o s e b e ş t e d e acest a îns ă pri n p r e z e n ţ a unu i n u m ă r m a r e d e lăstar i anticipaţ i ş i pri n r a m u r i l e d e schele t m a i subţiri . Calităţi : m ă r i m e a , culoarea , a s p e c t u l ş i c a b t a t e a superioară , p r e c u m ş i c o a c e r e a tîrzi e a fructelor . Defecte : sensibilitate a p o m u l u i l a ge r ş i insolaţii , a frunzelo r ş i a fructelo r l a Clasterosporium carpophillum, ( L é v . ) A d e r h . p r e c u m ş i l a Monilinia laxa (Aderh . e t Ruhl. ) Honey , c o a c e r e a n e u n i f o r m ă a fructelo r ş i p r o d u c ţ i a relati v i n c o n s t a n t ă .

Fig. 33 . - Pavio

t

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6— 6 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t , cu scoarţ a d e culoar e galbenă-cenuşie , adîn c crăpat ă ş i c u lenticel e puţine , mari , rotunde . Coroana — (fig. 3 3 ) .

g l o b u l o s - a l u n g i t ă ş i rar ă l a î n c e p u t , m a i tîrzi u t u r t i t ă , u ş o r d i v e r g e n t

ă

PLANŞA IX

Paviot.

m

PAVtoT

Eamurüe de schelet — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c r e s c u t e s u b u n u n g h i d e r a m i ficare d e 6 5 — 7 0 ° , uşo r g e n i c u l a t e , degarnisit e l a b a z ă ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - r o ş i a t i c ă , c u p u ţ i n e l e n t i c e l e ş i c u c r ă p ă t u r i alungite . Eamurile de rod — buchetele d e mai .

p r e d o m i n ă r a m u r i l e lung i ş i m i j l o c i i , n e r a m i f i c a t e ş i m a i p u ţ i n

Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , v i g u r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 1,0—2, 5 c m , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e roşie-brun ă închi s p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - m ă s l i n i e p e c e a u m brită, c u lenticel e puţine . Mugurii vegetativi — m a r i , o v o c o n i c i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l î n d r e p t a t î n d i r e c ţ i a ra murii, a c o p e r i ţ i c u solz i d e c u l o a r e b r u n ă - n e g r i c i o a s ă , c u r e f l e x e argintii . Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , ascuţiţ i c ă t r e vîrf , b o m b a ţ i m a i m u l t î n t r e i m e a inferioară, a c o p e r i ţ i c u solz i d e c u l o a r e brună-roşiatică . Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d l u n g i m e a egal ă c u l ă ţ i m e a , î n m e d i e d e 8 5 m m , r o t u n d e sa u s u b r o t u n d e , c u vîrfu l a c u t ş i b a z a u ş o r c o r d a t ă , m a r g i n i l e m ă r u n t ş i s i m p l u sau d u b l u serat-crenat e ; b m b u l , destu l d e g r o s , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s . P e ţ i o l u l , l u n g de 4 2 — 6 0 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , insera t d r e p t , d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e , c a n a l i c u l a t , c u m a i m u l t e g l a n d e ş i m a i ra r c u 1— 2 a u r i c u l e spr e b a z a b m b u l u i . Florile — m i j l o c i i p î n ă l a m a r i , c u p e t a l e l e a l b e , c u o u ş o a r ă n u a n ţ ă d e r o z . Pistilu l este m a i l u n g c u 3— 4 m m faţ ă d e s t a m i n é , car e sîn t î n n u m ă r d e 3 5 — 3 6 . FRUCTUL

d=

Mărimea — m a r e p î n ă l a f o a r t e m a r e , a v î n d H = 5 0 — 56 m m , D = 4 9 — 5 3 m m ş i 4 4 — 5 0 m m ; g r e u t a t e a fructulu i est e d e 5 8 — 71 g , a t i n g î n d u n e o r i ş i 10 0 g .

Forma — c a r a c t e r i s t i c ă soiului , s c u r t - o v o i d ă spr e c o n i c - t r u n c h i a t ă , tras ă p u ţ i n l b a z ă ş i m a i m u l t spr e vîrf , d e cel e m a i m u l t e o r i a s i m e t r i c ă , u ş o r t u r t i t ă lateral , m a i ale spre p a r t e a d o r s a l ă , u n d e f o r m e a z ă o u ş o a r ă d e p r e s i u n e ; b r a z d a v e n t r a l ă est e î n g u s t şi a d î n c ă î n d r e p t u l c a v i t ă ţ n p e d u n c u l a r e , a p o i s e lărgeşt e ş i d e v i n e superficială , î n g u s tîndu-se ş i a d î n c i n d u - s e di n n o u spr e vîrfu l fructulu i ( p l . I X ) .

a s ă -

Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , c u n u a n ţ e v e r z u i , m a i ale s î n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă d e u n r o ş u v i u sa u v i o l a c e u , p r e s ă r a t c u p u n c t e c a r m i n , car e u n e o r i o c u p ă j u m ă t a t e di n suprafaţ a f r u c t u l u i . Pedunculul —

scurt , g r o s , b i n e prin s d e ramur ă ş i

destul

d e s l a b d e fruct , di n c a r e

c a u z ă fructel e c a d u ş o r l a m a t u r i t a t e . Cavitatea pedunculară — largă , a d î n c ă , î n f o r m ă d e p î l n i e , c u pereţi i n e t e z i , c u m a r ginile d e cel e m a i m u l t e or i n e r e g u l a t c u t a t e ; în d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e f o r m e a z ă d o i u m e r i p r o e m i n e n ţ i , c a r a c t e r c a r e s e întîlneşt e ş i l a soiu l L u i z e t . Punctul stilar — m i c , d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , aşeza t e x c e n t r i c , p e u n m a m e l o n . J'ieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , fi n p u b e s c e n t ă , l a c o a c e r e a c o m p l e t ă est e lu cioasă m a i ale s p e p a r t e a însorită , b i n e prins ă d e p u l p ă . Pulpa —

galbenă-auri e spr e p o r t o c a b e , f e r m ă , fină , f o n d a n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e - a c i -

dulată, r ă c o r i t o a r e , c u g u s t p l ă c u t , superior , a v î n d a r o m ă p r o n u n ţ a t ă d e caise , c u o slab ă u r m ă d e amăreal ă ; neaderent ă l a s î m b u r e , f o r m î n d adese a u n g o l î n j u r u l a c e s t u i a . Sîmburele - destu l d e m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 2 9 m m , D = 2 2 m m ş i d = 1 5 m m , o v o i d , b o m b a t m a i m u l t cătr e b a z ă ş i retezat , tra s b r u s c spr e vîrf , u n d e s e t e r m i n ă c u u n cioc ; suprafaţ a rugoasă , d e c u l o a r e castanie-cenuşie , c a r a c t e r i s t i c ă soiului . Creast a v e n t r a l ă

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

11 1

principală p r o e m i n e n t ă , a s c u ţ i t ă , c u b a z a larg ă ş i groas ă ; crestel e v e n t r a l e lateral e sîn t şterse, ma i e v i d e n t e spr e vîrfu l sîmburelui . P a r t e a dorsal ă p r e z i n t ă m i c i orifici i l a b a z a ş i vîrful sîmburelui . C o n ţ i n e 1— 2 s e m i n ţ e n o r m a l e . M i e z u l est e f o a r t e a m a r . Maturitatea — c ă t r e sfîrşitu l luni i i u b e , l a c i r c a 8—1 2 z d e d u p ă Ce l ma i b u n d e Ungaria. R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă calităţi i fructelo r ş i a coaceri i tîrzi i soiu l P a v i o t s e r e c o m a n d ă a f i c u l t i v a t a t î t î n grădinil e d e lîng ă cas ă c î t ş i î n p l a n t a ţ i d e industrial e di n t o a t e regiunil e ţării , da r î n l o c u r i b i n e a d ă p o s t i t e . Sîn t necesar e p r o t e j a r e a t r u n c h i u l u i ce l p u ţ i n î n primi i 5— 6 an i d e l a p l a n t a r e , p r e c u m ş i tăieril e a n u a l e d e regenerare . РЕЗЮМЕ Созревание —

коне ц июля .

Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н в о в с е х о б л а с т я х , в о с о б е н н о с т и н а юг е с т р а н ы . Дерево — в первы й п е р и о д жизн и о т л и ч а е т с я сильны м р о с т о м , п о с л е ж е начал а п л о д о н о ш е н и я р о с т ег о с т а н о в и т с я у м е р е н н ы м , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , д о в о л ь н о ч у в ствительно к м о р о з у и с и л ь н о м у с о л н е ч н о м у н а г р е в у в летне е в р е м я , в о с п р и и м ч и в о к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophyllum (Lev. ) A d e r h . и к Monilinia laxa ( A d e r h . e t R u h l . ) H o n e y . Цвете т в к о н ц е п е р и о д а цветени я а б р и к о с а ; п л о д о н о с и т ь начинает чере з 4 год а п о с л е п о с а д к и и дае т д о в о л ь н о о б и л ь н ы е и сравнительн о регулярные урожаи . Плод — к р у п н ы й д о очен ь к р у п н о й величины , к о р о т к о - я й ц е в и д н ы й , п е р е х о д я щ и й к у с е ч е н н о - к о н и ч е с к о й ф о р м е , н е м н о г о в ы т я н у т к о с н о в а н и ю и сильне е к в е р ш и н е , в б о л ь шинстве с л у ч а е в а с и м м е т р и ч е с к и й , с б о к о в с л е г к а с п л ю щ е н , в о с о б е н н о с т и с д о р с а л ь н о й с т о р о н ы , гд е о б р а з у е т н е б о л ь ш у ю в п а д и н у ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвет а с зеленоваты м о т т е н к о м , с я р к о к р а с н ы м ил и л и л о в а т о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м к а р м и н о в о г о цвет а т о ч к а м и н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , пр и полно й зрелости блестящая , в особенност и н а обращенно й к солнц у стороне ; мякот ь золотисто ж е л т а я впадае т в ораня^евы й цвет , н е ж н а я , т а ю щ а я , с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , о с в е ж а ю щ а я , п р и я т н о г о в к у с а , с сильны м а р о м а т о м и ч у т ь г о р ь к о в а т а я , н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е , о б р а з у я з а ч а с т у ю в о к р у г не е п у с т о е п р о с т р а н с т в о . Я д р о к о с т о ч к и очен ь г о р ь к о е . Вовремя собранны е плод ы хорош о выдерживаю т перевозк у и могу т сохранятьс я в течени е 4— 5 дней , н е т е р я я с в о и х в к у с о в ы х д о с т о и н с т в . RÉSUMÉ Maturité — v e rs l a fi n d e juillet . V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n R o u m a n i e ell e es t r é p a n d u e dan s t o u t e s le s région s d u p a y s e t n o t a m m e n t a u sud . Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e a u d é b u t d e s a v i e e t plu s m o d é r é e q u a n d i l c o m m e n c e à p r o d u i r e ; n u U e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , asse z sensibl e a u g e l e t a u x forte s insola tions d e l a c a n i c u l e , sensibl e à Clasterosporium carpophyllum (Lév. ) A d e r h . e t à Monilinia laxa ( A d e r h . e t R u b i . ) H o n e y . E fleuri t v e r s l a fi n d e l a p é r i o d e d e f l o r a i s o n d e l'abri c o t i e r , c o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 1 ans , l e fai t asse z a b o n d a m m e n t e t quas i régulièrement. Fruit — g r a n d j u s q u ' à trè s g r a n d , d e f o r m e o v o ï d a l e c o u r t e , r a p p e l a n t l e c ô n e t r o n q u é , l é g è r e m e n t effil é v e r s l a b a s e e t b e a u c o u p p l u s v e r s l e b o u t , l e plu s s o u v e n t a s y m é t r i q u e ,

PAVIOT

145

l é g è r e m e n t aplat i l a t é r a l e m e n t , mai s s u r t o u t v e r s l e c ô t é dorsa l o ù d f o r m e u n e l é g è re d é p r e s s i o n ; s a c o u l e u r es t d ' u n j a u n e o r a n g é , à n u a n c e s v e r d â t r e s , r e c o u v e r t d u c ô t é e n s o l e d l é d'un roug e vi f o u d'u n violac é parsem é d e point s carmi n ; l a peau , d'épaisseu r m o y e n n e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e e t , à c o m p l è t e m a t u r i t é , luisant e s u r t o u t su r l e c ô t é e n s o l e d l é ; la p u l p e , j a u n e d ' o r t i r a n t su r l ' o r a n g e , es t fine , f o n d a n t e , j u t e u s e , d o u c e m e n t a c i d u l é e , rafraîchis sante, à s a v e u r a g r é a b l e , f o r t e m e n t p a r f u m é e , a v e c u n arrièr e g o û t a m e r , n ' a d h è r e pa

s

au n o y a u , laissan t s o u v e n t u n e s p a c e a u t o u r d e c e dernier . L ' a m a n d e e n e s t t r è s a m è r e . L e s fruits , cueiUi s à t e m p s , s u p p o r t e n t b i e n l e t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e g a r d é s 4— 5 j o u r s , san s p e r d r e leur s q u a b t é s g u s t a t i v e s .

ABSTRACT Maturity - towards the end of July. Variety of French origin. In Romania it is prevalent in all regions of the country and particularly in the south. Tree - vigorous early in his life and moderate when it begins to produce, not pretentious concerning the ground, quite sensitive to frost and severe sunburn from the heat, sensitive to Clasterosporium carpophyllum (Lev.) Aderh. and Monilinia laxa (Aderh. and Ruhl.) Honey. It blooms late in the period of flowering of the apricot tree, begins production at the age of 4 years, is abundantly and almost regularly. Fruit - large, short, oval shaped, reminiscent of a truncated cone, slightly tapered towards the bottom and more towards the end, often asymmetrical, slightly flattened laterally, but especially towards the dorsal side where it forms a mild depression and its color is yellow-orange to green hues, covered the sun exposed side with a bright red or purple, dotted with carmine; the skin is medium thick, finely pubescent and, when fully ripe, shining especially on the sun exposed side. The pulp, yellow gold to orange is fine, soft, juicy, gently tart, refreshing, pleasant flavor, highly aromatic, with a bitter aftertaste, does not stick to the stone, often with a space around it. The kernel is very bitter. The fruits harvested in time, support well transportation and can be stored for 4-5 days, without losing their flavor.

DE R E N G H E

Ï

S i n o n i m e : rom. Cai s d e B e n g h e t . O r i g i n e . So i a u t o h t o n , o b ţ i n u t p r i n selecţi e c l o n a l ă di n soiu l Ce l m a i b u n d e Ungaria , de c ă Ire S t o i c a S i m i o n di n c o m u n a B e n g h e t (reg . H u n e d o a r a ) . R ă s p t n d i r e . Est e răspîndi t i n regiune a H u n e d o a r a , ma i ale s i n c o m u n a B e n g h e t ş i cel e din jur . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l ar e o v i g o a r e m i j l o c i e ş i reuşeşt e a l t o i t p e p r u n , c u car e f o r m e a z ă o sudur ă b u n ă la p u n c t u l d e altoire . E s t e rezisten t l a geruril e mar i d i n t i m p u l iernii , rezisten t chia r l a t e m peraturi d e — 3 2 ° C ; d u p ă iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 , î n regiune a H u n e d o a r a a fos t singuru l so i d e cais car e a d a t p r o d u c ţ i i n o r m a l e î n v a r a u r m ă t o a r e . A t î t frunzele , c î t ş i fructel e sîn t rezis t e n t e l a Clasterosporium carpophyllum ( L é v . ) A d e r h . î n f l o r e ş t e l a mijlocu l perioade i d e Înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă dureaz ă 6—8 zile . I n t r ă p e r o d l a v î r s t a d e 4 — 5 an i ; p r o d u c e m u l t ş i î n fiecar e an . F r u c t e l e , m a r i , a s p e c t u o a s e , sîn t d u l c i , f o a r t e p l ă c u t a r o m a t e , d e calitat e foart e b u n ă . C o n ţ i n 1 3 % s u b s t a n ţ ă u s c a t ă , 1 0 , 2 % z a h ă r ş i 1 , 3 8 % a c i d i t a t e . Sîn t rezistent e l a t r a n s p o r t şi a p r e c i a t e î n specia l p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . Calităţi : r e z i s t e n ţa l a ge r şi lu Clasterosporium şi c a l i t a t e a foart e b u n ă a fructelor . Defecte :

earpopbyllum ( L é v .

) Aderh. , precu m

fragilitate a r a m u r i l o r d e s c h e l e t .

POMUL P o m u l , d e tali e m i c ă , ating e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m ş i f o r m e a z ă trunch i d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n - c e n u ş i e , c u crăpătur i l o n g i t u d i n a l e , n e r e g u l a t e .

Coroana — sferic-turtită, l a r g ă , d e î n ă l ţ i m e m i j l o c i e . P r i n faptu l c ă a x u l p o m u l u i s e u s u c ă ş i piere î n primi i an i d e r o d , se d e z v o l tă m u lt ramuril e p r i n c i p a l e di n p r i m u l eta j (fig . 3 4 ). Ramurile (le. schelet — de l u n g i m e m i j l o c i e , g r o a s e , e u l e m n u l relati v fragil , necesitîn d sprijinirea l o r î n p e r i o a d a d e z v o l t ă r i i fructelo r ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , prezint ă lenticele m a r i , d i s p u s e rar , d e c u l o a r e a l b i c i o a s ă .

Ramurile de rod —

r e p r e z e n t a te î n c e a ma i m a r c p a r t e pri n b u c h e t e d e m a i .

Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i a t i e ă - v i o l a c e e p e partea i n s o l i t ă ş i v e r d e - i o ş i a l i e ă p e c e a u m b r i t ă .

DE R F N G H E T

Mugurii vegetativi de m ă r i m e m i j l o c i e .

—

117

m i c i, o v o c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r m i t e

Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , îngroşaţ i l a b a z ă ş i e n vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r m i t e p r o e m i n e n t e .

Frunzele — m a r i , a v î n d l u n g i m e a d e 7 2 — 9 0 m m ş i l ă ţ i m e a d e 5 7 — 75 m m , c o r d i f o r m e , c u b a z a r o t u n j i t ă , vîrfu l a c u t ş i m a r g i n i l e c r e n a t e ; l i m b ul est e d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , l u c i os

Flg. 34 . - D e Renghe t

p e faţ a superioară . P e ţ i o l u l , l u n g d e 4 0 — 5 3 ram, p r e z i n t ă 1— 2 g l a n d e m i c i , situat e c ă t r e baza limbului . Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u petalel e o v a t - r o t u n j i t e , a l b e , c u reflex e r o z . Pistilu l este ma i l u n g d e c î t staminele . FRUCTUL Mărimea — de 4 8 - 5 2 g .

mare , avîn d î n medi e H =

5 5 mm, D =

5 0 mmş id =

4 5 m m ; greutate a

Forma — g l o b u l o a s ă - a l u n g i t ă , t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i t u r t i t ă p e flancur i ; b r a z d a v e n t r a l ă p u ţ i n a d î n c ă , ma i p r o n u n ţ a t ă î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e , ia r spr e vîr f super ficială (fig . 3 5 ) .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

IIS

Culoarea — g a l b e u ă - p o r t o c a l i e , u n i f o r m ă p e t o a t ă suprafaţ a fructului . Pedunculul — scurt, g r o s , b i n e prin s d e r a m u r ă ş i ma i sla b d e fruct . Cavitatea pedunculară — d e a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i e , c u suprafaţ a regulat ă ; î n d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e prezint ă o deschider e îngust ă ş i a d î n c ă . Punctul stilar

-

m i c , d e c u l o a r e cenuşie-cafenie , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n .

Fig. 35 . —

D e Renghe t

Pieliţa - d e g r o s i m e m i j l o c i e , r e z i s t e n t ă , fi n catifelată , s e desfac e gre u d e p e p u l p ă . Pulpa — p o r t o c a l i e - d e s c h i s , c u fascicul e g ă l b u i , c o n s i s t e n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , foart e p l ă c u t a r o m a t ă , d e c a l i t a t e foart e b u n ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — mare, avîn d î n medi e H = 3 0 m m , D = 2 7 nu n ş i d = 1 3 mm , ovoid , r o t u n j i t l a b a z ă ş i uşo r alungi t l a vîrf , b o m b a t , d e c u l o a r e cafenie-deschis , c u suprafaţ a fi n r u g o a s ă ; creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă d e î n ă l ţ i m e m i j l o c i e , relati v îngust ă ş i p u ţ i n ascuţit ă ; crestele v e n t r a l e lateral e p u ţ i n d e z v o l t a t e ; p a r t e a dorsal ă n u prezint ă orificii . Miezu l est e dulce, c u gus t d e migdală . Maturitatea —

u l t i m a d e c a d ă a luni i iuli e ( 2 5 — 3 0 i u l i e ) .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă c a l i t ă ţ i l o r sale , s o i u l d e cai s D e R e n g h e t s e r e c o m a n d ă p e n t r u grădinil e d e l î n g ă cas ă ş i c a so i d e î n c e r c a r e chia r î n p l a n t a ţ i i l e industriale .

РЕЗЮМЕ Созревание —

п о с л е д н я я декад а и ю л я .

С о р т р у м ы н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н в Х у н е д о а р с к о й обла сти, п р е и м у щ е с т в е н н о в сел е Ренге т и в о к р е с т н ы х с е л а х . Дерево — средне й с и л ы р о с т а , у с т о й ч и в о к с и л ь н ы м м о р о з а м (д о — 32°С ) и к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophyllum (Lev. ) A d e r h . Цветени е с р е д н е е , п л о д о н о с и т ь начинае т в 4—5-летне м в о з р а с т е и дае т о б и л ь н ы е и е ж е г о д н ы е у р о ж а и . Плод — к р у п н ы й , п р о д о л г о в а т о - о к р у г л о й ф о р м ы, у о с н о в а н и я о б р у б л е н н ы й , с б о к о в с п л ю щ е н н ы й , в с я п о в е р х н о с т ь плод а р о в н о г о ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета ; к о ж и ц а сред ней т о л щ и н ы , н е ж н о - б а р х а т и с т а я , с т р у д о м о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь с в е т л о - о р а н ж е в а я с ж е л т о в а т ы м и п у ч к а м и , п л о т н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с очен ь приятны м а р о м а т о м ,

ИН

DE REN G H ГЛ-

очень х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; н е прирастае т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е , с миндальны м вкусом. П л о д ы х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о дл я п о т р е бления в с в е ж е м в и д е . RÉSUMÉ Maturité —

d u r a n t l a dernièr e décad e d e juillet .

V a r i é t é d ' o r i g i n e r o u m a i n e . E n R o u m a n i e ell e es t r é p a n d u e d a n s l a r é g i o n d H u n e d o a r a , n o t a m m e n t d a n s l e v i l l a g e d e R o n g h e t e t le s v i l l a g e s a v o i s i n a n t s .

e

Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , résist e a u x g r a n d s gel s ( — 3 2 ° 0 ) e t a u Clasterosporium, (larpophyllum ( L é v . ) A d e r h . L a floraiso n e n es t m o y e n n e , i l c o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 4— 5 ans , l e fai t a b o n d a m m e n t e t c h a q u e a n n é e . Fruit — g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e - a l l o n g é e , à l a b a s e t r o n q u é e , aplat i su r le flancs ; s a c o u l e u r es t j a u n e o r a n g é , u n i f o r m e su r t o u t e l a surfac e d u frui t ; l a p e a u , d ' é p a i s seur m o y e n n e , résistante , f i n e m e n t v e l o u t é e , s e d é t a c h e d i f f i c i l e m e n t d e l a p u l p e , q u i es d ' u n o r a n g é clair , à f a i s c e a u x j a u n â t r e s , c o n s i s t a n t e , d o u c e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e très a g r é a b l e m e n t p a r f u m é e , d o trè s b o n n e q u a b t é ; ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u L ' a m a n d e e n es t d o u c e , a y a n t l a s a v e u r d e l ' a m a n d i e r . L e s fruit l ' é t a t frais .

s résisten

t a u transpor

t e t son t apprécié

s pou

s t , .

r l a consommatio n à

ABSTRACT Maturity – during the last decade of July. Variety of Romanian origin. In Romania it is widespread in Hunedoara, especially in the village of Renghet and surrounding villages. Tree – medium vigor, resists to frosts (-32° C) and Glasterosporium varpophyllum (Lev.) Aderh. The flowering is average, it begins production at the age of 4-5 years, and each year is abundant. Fruit – large, of globular shape, elongated, truncated at the base, flattened on the sides and the color is orange-yellow, uniformly on the surface of the fruit. The skin is medium thick, tough, finely velvety, detaches easily from pulp, which is a light orange, with yellow beams, consistent, fresh, slightly tart, pleasantly scented, very good and it does not stick to the core. The kernel is sweet, flavored as almond. The fruits are resistant to transportation and are used for fresh consumption.

ROŞII D E UNGARI A

S i n o n i m e : mag. M a g y a

r kajszi .

germ. U n g a r i s c h

Origine. N y n j t o ş din U n g a r i a .

iT

e Marille , U n g a r i s c h e A p r i k o s e , U n g a r i s c h e .

о m e s a n y i menţioneaz

ă c ă aces t so i est e origina r

R ă s p î n d i r e . E s t e răspîndi t î n ţăril e p o m i c o l e di n centru l E u r o p e i , p r e c u m ş i î n E . 8 , s . Ucraineană ş i î n E . S . F . S . B . î n ţar a n o a s t r ă s e c u l t i v ă n u m a i î n T r a n s i l v a n i a ş i B a n a t .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l ar e o v i g o a r e m i j l o c i e ş i est e destu l d e l o n g e v i v , d e p ă ş i n d vîrst ă d e 3 5 — 40 d e ani. B e u ş e ş t e f o a r t e b i n e altoi t p e soiu l d e p r u n D o r o n ţ . N u est e pretenţio s faţ ă d e c o n d i ţiile d e sol , est e rezisten t l a b o l i ş i d ă u n ă t o r i , îns ă o a r e c u m sensibi l l a ger . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , aceast ă fenofaz ă a v î n d o

d u r a t ă d e 8—1 0 zile .

I n t r ă p e r o d l a vîrst ă d c 4 — 5 an i d e l a p l a n t a r e ş i fructific ă m o d e r a t , ins u c o n s t a n t » în m e d i e 3 0 k g d e fructe . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Iaşi , l a p o m i i î n virst ă d e 1 0 ani, s- a înregistra t o p r o d u c ţ i e r e c o r d d e 9 5 kg , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Mărculeşti , l a p o m i î n v î r s t ă d e 1 2 an i — o p r o d u c ţ i e d e 2 7 — 6 3 k g , ia r l a B u c u r e ş t i — B ă n e a s a , l a j j o m ü în v î r s t ă d e 6 an i — o p r o d u c ţ i e d e 4 7 — 6 5 k g d e f r u c t e . F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a b t a t e m e d i o c r ă , a p r e c i a t e m a i ales c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u i n d u s t r i a a l i m e n t a r ă . L a m a t u r i t a t e c a d u ş o r di n p o m ; sîn t f o a r t e rezistent e l a t r a n s p o r t ş i s e p ă s t r e a z ă t i m p d e 6 —7 zile . Asemănări. S e a s e a m ă n ă c u soiu l F a l c ă roşie , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e p r i n f a p t u l c ă fructul est e m a i m i c , m a i inten s c o l o r a t ş i p u l p a n u est e a d e r e n t ă p e crestel e v e n t r a l e al e sîmburelui. Calităţi : fructelor. Defecte :

l o n g e v i t a t e a ş i r u s t i c i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m ş i rezistenţ a l sensibibtate a l a ge r a pomului .

a transpor t a

ROŞII D E U N G A R I A

151

POMUL P o m u l a t i n g e m u l ţ i m e a d e 5— 6 m ş i f o r m e a z ă u n t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , uşo r r ă s u c i t , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , c u c r ă p ă t u r i adine i ş i n e r e g u l a t e , a d e s e a c u plăgi c a u z a t e d e g e r . Coroana —

g l o b u l o a s ă î n p e r i o a d a d e t i n e r e ţ e , ia r p e m ă s u r ă c e p o m u l î n a i n t e a z ă

în vîrst a d e v i n e uşo r t u r t i t ă ş i răsfirat ă (fig . 3 6 ) .

Fig. 3G . — Roşi i d e Ungari a

Ramurile de schelet — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , u ş o r g e n i c u l a t e , f o r m e a z ă c u a x u l unghiur i d e 6 0 — 6 5 ° . Ramurile de rod — p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i s i m p l e sa u r a m i f i c a t e , r o d e ş t e d e asemenea ş i p e r a m u r i m i j l o c i i . Lăstarii — d e lungim e ş i grosim e mijlocie , c u scoarţ a d e culoar e roşie-violace e p e p a r t e a însorit ă ş i r o ş i a t i c ă - a l b i c i o a s ă p e c e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , c u b a z a l ă ţ i t ă ş i vîrfu l a p r o p i a t d e r a m u r ă , p e p e r n u ţ e d e m ă r i m e variabilă .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL E

152

Mugurii floriferi — m i c i , o v o c o n i c i c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , solitari , aşezaţ i p e p e r n u ţ e d e m ă r i m e variabilă . Frunzele — m i j l o c n , a v î n d 6 5 — 7 0 m m l u n g i m e şi 6 8 — 65 mm lăţime , a p r o a p e r o t u n d e , cu vîrfu l u ş o r o b b c ş i s c u r t - a c u m i n a t ş i c u m a r g i n i l e fi n serate . P e ţ i o l u l , d e 4 4 — 4 5 m m l u n g i m e , subţire , d e c u l o a r e roşie-vişini e p e p a r t e a superioar ă ş i r o z - v e r z u i e p e c e a inferi oară, c a n a b c u l a t , c u 3— 4 g l a n d e situat e spr e l i m b , l a b a z a căruia , rareori , apar e ş i c î t e o auricula . FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e , a v î n d И * = 3 9 — 43 m m , D = greutatea d e 33—4 2 g .

41—4 6 m m ş i d =

38—4 3 m m ;

Forma — g l o b u l o a s ă , t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i uşo r tras ă spr e vîrf , u n d e , uneori , pre zintă ş i o uşoar ă depresiun e ; b r a z da ventrală' , îngustă , a d î n c ă p e o p o r ţ i u n e d e l a b a z a fruc tului ş i superficial ă î n res t ( p l . X ) . Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-aprin s ş i c puncte mic i d e culoar e carmin .

u

Pedunculul — de f r u c t .

b

scurt , d

e grosim

e mijlocie

, bin

e prin

s d e ramur ă ş i ma

i sla

Cavitatea pedunculară — a d î n c ă , îngustă , c u m a r g i n i l e neregulat e ş i uşo r c u t a t e . Punctul stilar — m i c , d e c u l o a r e b r u n ă , aşeza t e x c e n t r i c p e u n m a m e l o n . Pieliţa — destu l d e g r o a s ă , fi n p u b e s c e n t ă , s e d e z b p e ş t e uşo r d e p u l p ă . Pulpa — d e c u l o a r e p o r t o c a b e , semitare , s u c u l e n t ă , u ş o r a c i d u l a t ă , m a i ale s su pieliţă ş i s l a b a r o m a t ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .

b

Sîmburele — mijlociu , avîn d î n medi e H = 2 7 m m , 1 ) = 2 0 m m ş i d = 1 0 m m , o v o i d b o m b a t , tra s spr e vîrf , c u creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă , crestel e v e n t r a l e la terale, p u ţ i n d e z v o l t a t e , ia r p a r t e a d o r s a l ă est e p r e v ă z u t ă c u 2 —3 orifici i ; suprafaţ a s l a b r u g o a s ă , d e c u l o a r e castanie-deschis . M i e z u l este d u l c e , ia r u n p r o c e n t ridica t d e sîmbur i au c î t e d o u ă s e m i n ţ e . Maturitatea —

c o r e s p u n d e c u u l t i m a d e c a d ă a l u n ü iulie .

BEC'OMATJDĂET. D a t o r i t

ă calităţilo r sale , soiu l B o ş i i d e U n g a r i a s e r e c o m a n d ă s ă s e

c u l t i v e atî t i n grădinil e d e lîng ă c a s ă , c î t ş i î n plantaţiil e industriale .

РЕЗЮМЕ Созревание — п о с л е д н я я декад а и ю л я . Сорт венгерског о происхождения . В Румыни и выращиваетс я тольк о в Трансиль вании и Б а н а т е . Дерево — с р е д н е й сил ы р о с т а , д о в о л ь н

о долголетнее , нетребовательно е к почве ,

у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю б о л е з н я ми и в р е д и т е л я м и , н о ч у в с т в и т е л ь н о е к м о р о з у . Цветени е п о л у р а н н е е , п л о д о н о с и т ь начинае т чере з 4— 5 ле т п о с л е п о с а д к и и дае т у м е р е н н ы е , н о устойчивые у р о ж а и . Плод — средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я о б р у б л е н н ы й и с л е г к а в ы т я н у т ы й к в е р ш и н е , н а к о т о р о й и м е е т с я н е б о л ь ш ое у г л у б л е н и е ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о го

PLANŞA X

Roşii de

Ungaria.

153

ROŞII D E U N G A R I A

цвета, с я р к о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м мелким и к а р м и н о в ы м и точкам и н а с о л н е ч н о й стороне; кожиц а довольн о толстая , нежно-опушенная , легк о отделяетс я о т мякоти ; мякот ь о р а н ж е в о г о ц в е т а , п о л у т в е р д а я , с о ч н а я , слегк а к и с л о в а т а я , в о с о б е н н о с т и п о д к о ж и ц е й , со с л а б ы м а р о м а т о м ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е , приче м значитель ная част ь к о с т о ч е к имее т п о дв а ядр а ( с е м е н и ) . П л о д ы ц е н я т с я к а к с ы р ь е дл я п и щ е в о й п р о м ы ш л е н о с т и , о б л а д а ю т о ч е н ь в ы с о к о й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 6— 7 д н е й .

RÉSTJME Maturité —

à l a dernièr e d é c a d e d e juillet .

Variété d'origin e hongroise . E n R o u m a i n e o n n e l a rencontr e qu'e n Transylvani e et d a n s l e B a n a t . Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , asse z l o n g é v i f , n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u s o l , il r é s i s t e a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c t e s n u i s i b l e s , m a i s i l e s t s e n s i b l e a u g e l . F l o r a i s o n d e m i - h â t i v e , fructificatio n v e r s l ' â g e d e 4 — 5 ans , p r o d u c t i o n m o d é r é e , m a i

s régubère

Fruit — m o y e n , d e f o r m e globulaire , à l a bas e tronquée , légèremen t allong é ver la p o i n t e , o ù l ' o n p e u t c o n s t a t e r parfoi s u n e l é g è r e d é p r e s s i o n ; l a c o u l e u r es t d ' u n j a u n o r a n g é , t a c h é e su r l a p a r t i e ensoleillé e d ' u n r o u g e vif , à p e t i t s p o i n t s c a r m i n ; l a p e a est asse z épaisse , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e , qu i es t d e c o u l e u o r a n g é e , n i d u r e , n i m o U e , j u t e u s e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e , s u r t o u t au-dessou s d e l a p e a u

. s e u r

f a i b l e m e n t p a r f u m é e , ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u q u i es t à d o u b l e a m a n d e r o u c e . L e s fruit s s o n t a p p r é c i é s e n t a n t q u e m a t i è r e p r e m i è r e p o u r l ' i n d u s t r i e a l i m e n t a i r e ; ils résisten t trè s b i e n a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e g a r d é s si x à s e p t j o u r s .

ABSTRACT Maturity – in the last part of July. Variety of Hungarian origin. In Romania we find it in Transylvania and Banat. Tree – medium vigor, very long life, not pretentious concerning the soil, is resistant to diseases and pests, but it is sensitive to frosts. Flowers early, fruiting at the age of 4-5 years, producing moderately but steadily. Fruit – medium, globular, truncated at the base, slightly elongated toward the point where one can sometimes see a slight depression, the color is yellow-orange, spotted on the sun exposed side with bright red carmine dots. The skin is fairly thick, finely pubescent, detaches easily from the pulp, which is orange, neither hard nor soft, juicy, slightly tart, especially below the skin, perfumed, it does not stick to the core that is double almond Roucas. The fruits are valued as raw material for the food industry, they are highly resistant to transport and can be stored for six to seven days.

,

SOUVENIR D E ROBERTSA U

S i n o n i m e : franc. S o u v e n i Roberts.

r d e l a Robertsau , Souveni r d e Robertson , Souveni r d e

germ. A n d e n k e n a n R o b e r t s a u , R o b e r t s a u e r Marille . rom. A m i n t i r e d e l a R o b e r t s a u . Origine. So i d e origin e franceză , o b ţ i n u t î n anu l 1860 , di n eămînţă , d e cătr e M . d e B u s s i e r e , p o m i c u l t o r a m a t o r l a B o b e r l s a u , î n a p r o p i e r e d e S t r a s b o u r g , d e und e apo i pepinieristul N . B a u m a n n di n B o ü w i U e r 1- a î n m u l ţ i t ş i răspîndit . R ă s p î n d i r e . E s l e p u ţ i n răspîndi t i n F r a n ţ a , B . D . G . , B . F . G . s i celelalt e ţări . î n ţar a noastr ă a fos t i n t r o d u s p e l a î n c e p u t u l secolulu i a l X I X - l e a , îns ă n u a c ă p ă t a t o răspîndir e m a r e . S e întîlneşt e m a i m u l t pri n grădinil e d e ling ă cas e ş i ma i ra r i u plantaţiil e m a r i di n regiunil e Galaţi , Iaş i ş i P l o i e ş t i .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s ş i ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă m i j l o c i e . R e u ş e ş t e altoi t p e zarză r sau p e c o r c o d u ş . E s t e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e so l ş i e x p o z i ţ i e , necesitînd solur i p e r m e a b i l e , uşoare , fertile ş i l o c u r i b i n e a d ă p o s t i t e . R e z i s t ă l a geruril e d i n t i m p u l iernii , a v î n d ins ă o înflorir e t i m p u r i e , r e c o l t a est e adese a c o m p r o m i s ă d i n c a u z a îngheţurilo r tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ; est e rezistent l a secet ă ş i d ă u n ă t o r i , insuficien t d e rezisten t l a b o l i ş i î n specia l l a Monilinia laxa (Aderh. e t Rubi. ) H o n e y . î n f l o r e ş t e f o a r t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5— 7 zile . I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 3 — 4 an i d e l a p l a n t a r e ş i p r o d u c e m u l t . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Iaşi , l a p o m i î n v î r s t ă d e 1 0 an i s-a u înregistra t p r o d u c ţ u d e 2 0 — 3 5 k g , ia r l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m ü î n v î r s t ă d e 6 an i a u d a t 3 2 — 6 2 k g d e fructe . F r u c t e l e sîn t s u p r a m i j l o c i i s a u m a r i , u n e o r i a c o p e r i n d c o m p l e t r a m u r i l e d e r o d , s u b f o r m ă d e c i o r c h i n e . S î n t r e z i s t e n t e l a b o l i s i l a c ă d e r e ; l a m a t u r i t a t e îns ă s c d e s p r i n d uşor d e p e r a m u r i î n t i m p u l c u l e s u l u i . E e c o l t a t e î n p î r g ă , s u p o r t ă f o a r t e b i n e t r a n s p o r t u l . Sînt apreciat e atî t pentr u c o n s u m î n star e proaspătă , cî t ş i pentr u industrializar e ; s e caracterizează printr-u n conţinu t mijloci u d e zahă r (7,12°/ ), relati v ridica t d e aciditat e (l,22°/ ) ş i substanţ e proteic e (l,40°/ ). 0

0

0

155

SOUVENIR D E R O B E R T S A U

Calităţi :

v i g o a r e a ş i producţiil e mar i al o p o m u l u i ; aspectu l f r u m o s ş i c a l i t a t e a f o a r t e

b u n ă a fructelor , p r e c u m ş i rezistenţ a l o r l a t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e . Defecte :

e x i g e n ţ a faţ ă d e so l ş i e x p o z i ţ i e , insuficient a rezistenţ ă a

p o m u l u i l a bol i ;

sensibilitatea florilo r l a îngheţuril e tirzi i d e p r i m ă v a r ă .

POMUL P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 6 — 7 m ; f o r m e a z ă trunch i d r e p t , destu l d e g r o s , c u s c o a r ţ a aspră, c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , des e ş i superficiale . Coroana —

sferic-turtită , neregulată , larg ă ş i relati v rar ă (fig . 37) .

Fig. 37 . — Souveni r d e Robertsa u

Ramurile de schelet — lung i ş i g r o a s e , r a m i f i c a t e p o t r i v i t , g e n i c u l a t e ş i c u vîrfuril e slab arcuit e l a p o m i i î n p l i n ă p r o d u c ţ i e , c u s c o a r ţ a aspră , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă . Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i j l o c i i ş i b u c h e t e l e d e m a i d e 1 —4 ani , repar tizate destu l d e u n i f o r m ş i de s p e r a m u r i l e d e 2 — 5 aui .

-

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

156

Lăstarii — lungi , groş i sa u p o t r i v i t d e groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e verde-măslini e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i brună-roşiatică p e p a r t e a însorit ă ; lenticelele, m i c i, rotunjite , n u m e r o a s e , repartizate destu l d e u n i f o r m , sîn t d e c u l o a r e ruginie , destu l d e p r o e m i n e n t e . Mugurii vegetativi — destu l d e mari , o v o c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t m u l t d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e , d e cel e m a i m u l t e or i a v î n d latera l c î t e u n m u g u r e florifer . Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , c u solzişori i sla b sudaţi , d e c u l o a r e ruginie . Frunzele — d e m ă r i m e v a r i a b i l ă , î n genera l m i c i sa u m i j l o c b , a v î n d î n m e d i e 9 0 m m l u n g i m e ş i 7 2 m m l ă ţ i m e , o v a t - r o t u n j i t e , c u vîrfu l s c u r t - a c u m i n a t , m a r g i n i l e fi n d i n ţ a t e ş i parţial d u b l u d i n ţ a t e ; b m b u l d e c u l o a r e v e r d e inten s p e faţ a superioar ă ş i v e r d e i e r b a c e u p e c e a inferioară . P e ţ i o l u l scurt , subţire , sla b c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e c a r m i n , uneor i c u 1—2 g l a n d e m i c i aşezat e a p r o a p e d e b a z a l i m b u l u i , d e c u l o a r e roşiatică . Florile —

d e m ă r i m e m i j l o c i e , a l b e , c u n u a n ţ ă r o z - p a l ş i sepalel e r o ş n - v e r z u i .

FRUCTUL

D=

Mărimea — s u p r a m i j l o c ie sa u m a r e , v a r i a b i l ă p e acelaş i p o m , a v î n d H • 48—5 1 m m ş i d = 47—4 9 m m ; greutate a medi e d e 5 4 g .

4 9 — 55 m m ,

Forma — o v o c o n i c ă , t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i alungit ă c ă t r e vîrf , uşo r turtit ă p e flancuri . B r a z d a v e n t r a l ă , superficială , f o a r t e a d î n c ă ş i îngustat ă l a b a z a fructului , p u ţ i n a d î n c i t ă ş i r e c u r b a t ă c ă t r e vîr f (fig . 3 8 ) . Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e l a fructel e î n purga , g a l b e n ă p î n ă l a g a l b e n ă - p o r t o c a b e la fructel e ajuns e l a c o m p l e t a m a t u r i t a t e , c u o r o ş e a ţ ă d e c u l o a r e c a r m i n , n u a n ţ a t ă ş i c u p e t e d e aceeaş i c u l o a r e , ins ă m a i i n t e n s ă , s u b f o r m ă d e p u n c t e m a r i sa u c e r c u l e ţ e p e p a r t e a însorită , car e d a u f r u c t e l o r u n a s p e c t f o a r t e a t r ă g ă t o r . Pedunculul —

f o a r t e scurt , g r o s , d e c u l o a r e v e r z u i e , n u ies e di n c a v i t a t e .

Fig. 38 . — Souveni r d e Robertsa u

Cavitatea pedunculară

—

d e m ă r i m e m i j l o c i e , a d î n c ă , c u suprafaţ a regulat ă ş i c u o

deschidere foart e îngust ă ş i adînc ă î n dreptu l brazde i ventrale . Punctul stilar

—

m i c , n e g r i c i o s , p r o e m i n e n t , ţ e p o s , aşeza t î n vîrfu l unu i m a m e l o n

conic-ascuţit. Pieliţa —

destu l d e g r o a s ă , rezistentă , c a t i f e l a t ă , îns ă p u ţ i n aspră , a d e r e n t ă l a p u l p ă .

157

SOUVENIR D E ROBERTSA U

Pulpa — g a l b e n ă , fină , s u c u l e n t ă , f o a r t e d u l c e , p l ă c u t a c i d u l a t călit at e foart e b u n ă .

ă ş i aromată , d e

Sîmburele — destu l d e mare , avîn d î n medi e H = 3 1 m m , D = 2 6 m m ş i d = 1 4 m m , o v o i d - a l u n g i t , p u ţ i n b o m b a t , c u crestel e v e n t r a l e p r o e m i n e n t e ş i a s c u ţ i t e , ia r p a r t e a d o r sală c o m p l e t ă , făr ă orificn , miezu l est e a m a r . Maturitatea —

sfîrşitu l luni i i u b e , u n e o r i , ş i p r i m e l e zil e al e luni i a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu

l S o u v e n i r de ; R o b e r t s a u s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e a t î t î

n

g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e , c î t ş i î n l i v e z i l e m a r i , îns ă p e s u p r a f e ţ e restrîns e ş i î n l o c u r i adăpostite. РЕЗЮМЕ Созревание — к о н е ц и ю л я , начал о а в г у с т а . Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н мал о и в с т р е ч а е т с я преимущественно в приусадебны х сада х и редк о в к р у п н ы х сада х в Галацкой , Я с с к о й и Плоештской областях . Дерево — очен ь с и л ь н о р о с л о е , с о средне й п р о д о л ж и т е л ь н о с т ь ю ж и з н и , т р е б о в а т е л ь ное к почв е и э к с п о з и ц и и ; н у ж д а е т с я в л е г к и х , п р о н и ц а е м ы х и п л о д о р о д н ы х п о ч в а х и х о р о ш о з а щ и щ е н н ы х м е с т а х , у с т о й ч и в о е к зимни м м о р о з а м , н о в с л е д с т в и е р а н н е г о цвете ния страдае т о т п о з д н и х в е с е н н и х з а м о р о з к о в ; у с т о й ч и в о к з а с у х е и в р е д и т е л я м , н о мал о у с т о й ч и в о к б о л е з н я м и , в ч а с т н о с т и , к п о р а ж е н и ю г р и б о м Monilinia laxa (Aderh . e t R u b i . ) H o n e y . Цвете т очен ь р а н о , п л о д о н о с и т ь начинае т в 3—4-летне м в о з р а с т е и дае т обильные у р о ж а и . Плод — б о л ь ше средне й величин ы Ил и к р у п н ы й , и н о г д а п л о д ы р а с п о л о ж е н ы н а ветв и г и р л я н д о й , п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , я й ц е в и д н о - к о н и ч е с к и й , у о с н о в а н и я о б р у б л е н н ы й , к вершин е в ы т я н у т ы й , с б о к о в с л е г к а с п л ю щ е н н ы й , в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и з е л е н о в а т о и^елтый, пр и п о л н о й з р е л о с т и — ж е л т о г о д о ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , с неровны м к а р м и н о в ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м пятнам и и т о ч к а м и т а к о г о ж е цвет а н а с о л н е ч н о й стороне; кожиц а довольн о толстая , прочная , бархатистая , н о слегк а жесткая , приросша я к м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т а я , н е ж н а я , с о ч н а я , очен ь с л а д к а я , п р и я т н о - к и с л о в а т а я , с а р о м а т о м , очен ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; я д р о к о с т о ч к и г о р ь к о е . Плоды, с о б р а н н ы е в хранение.

фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и , х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и

RÉSUME Maturité —

fi n d e juiUet , d é b u t d u m o i s d ' a o û t .

Variété d ' o r i g i n e française . E n E o u m a n i e e b e es t p e u r é p a n d u e ; o n l a r e n c o n t r e sur t o u t dan s le s j a r d i n s qu i e n t o u r e n t le s m a i s o n s e t r a r e m e n t dan s le s g r a n d s verger s de s Eégions d e Galatz , Jass y e t Ploieşti . Arbre — f o r t v i g o u r e u x , d ' u n e d u r é e d e v i e m o y e n n e , p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l e t à l ' e x p o s i t i o n , a y a n t b e s o i n d e sol s léger s e t p e r m é a b l e s , fertde s e t d ' e n d r o i t s abrité s ; i l résiste a u gel , mai s s a p r é c o c e floraiso n l e r e n d sensibl e a u x gelée s t a r d i v e s d u p r i n t e m p s ; U résist e à l a sécheress e e t a u x insecte s nuisible s ; p a s asse z résistan t a u x maladie s e t e n spécial à l a Meniilinia laxa ( A d e r h . e t B u h l . ) H o n e y . I l fleuri t trè s t ô t , c o m m e n c e à p r o d u b e ver s l a 3 ' — 4 a n n é e e t l e fai t a b o n d a m m e n t . e

158

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Fruit — s u r - m o y e n o u g r o s , parfoi s a c c r o c h é s à l a b r a n c h e e n f o r m e d e guirlande , d e f o r m e o v o c o n i q u e , à l a b a s e t r o n q u é e , allong é ver s l a p o i n t e , l é g è r e m e n t aplat i sur le s flanc s ; d e c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e p e n d a n t l a v é r a i s o n , j a u n e , aUan t j u s q u ' a u j a u n e orang é lor s d e l a c o m p l è t e m a t u r i t é de s fruits , r o u g e c a r m i n , à nuance s variées , a v e c des tache s e t de s p o i n t s d e m ê m e c o u l e u r , su r l e c ô t é ensoleill é ; l a p e a u , asse z épaisse , résistante, v e l o u t é e , toutefoi s u n p e u r u d e , adhèr e à l a p i d p e , qu i es t j a u n e , fine , j u t e u s e , très d o u c e , a g r é a b l e m e n t acidulé e e t p a r f u m é e , d e trè s b o n n e qualit é ; l ' a m a n d e e n es t a m è r e . Cueillis p e n d a n t l a v é r a i s o n , le s fruit s résisten t a u t r a n s p o r t e t s e c o n s e r v e n t bien .

ABSTRACT Maturity – late July, early August. Variety of French origin. In Romania it is not widespread, it occurs mainly in the gardens surrounding the houses and rarely in large orchards of Regions of Galați, Iași and Ploiești. Tree – very strong, with an average lifetime, pretentious as regards the soil and exposure, needing light and permeable soils, fertile and sheltered places, it is frost resistant, but its early flowering makes it sensitive to late spring frosts and it is resistant to drought and pests, also resistant to diseases and especially to Monilinia laxa (Aderh. and Ruhl.) Honey. It blooms very early, and starts producing the third to fourth year and abundantly. Fruit – medium or large, sometimes clinging to the branch shaped as wreath, egg shaped, truncated at the base, elongated toward the point, slightly flattened on the sides, greenish-yellow during ripening, yellow-orange when fully ripe, crimson with varied shades, with spots and dots of the same color on the sun exposed side. The skin is quite thick and strong, velvety, but a little rough, sticks to the pulp, which is yellow, fine, juicy, very sweet, tangy and pleasantly scented, very good quality. The kernel is bitter. Harvested during the ripening, fruits resist when transported and can be well stored.

DULCI D

S i n o n i m e : mag.

Visări

E VIŞA

N

i édes .

Origine. S o i r o m â n e s c , o b ţ i n u t î n 1 9 2 1 , l a p e p i n i e r a V i ş a n T a ş i d e c ă t r e N . К

r i e r,

din s î m b u r n soiulu i L u i z e t . R ă s p î n d i r e . D e l a p e p i n i e r a V i ş a n , u n d e a fos t î n c e r c a t î n c u l t u r ă , a c e s t so i a fos t î n m u l ţ i t ş i r ă s p î n d i t î n t o a t e regiunil e ţării , u n d e reuşeşt e c u l t u r a caisului . P e scar ă m a i largă s- a r ă s p î n d i t î n M o l d o v a , c u r e z u l t a t e f o a r t e b u n e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l î n pepinier ă c r e ş t e d r e p t ş i s e f o r m e a z ă u ş o r , ia r î n l i v a d ă s e c a r a c t e r i z e a z printr-o creşter e v i g u r o a s ă ; est e destu l d e l o n g e v i v , a t i n g î n d v î r s t ă d e 2 5 — 3 0 d e ani . R e u ş c ş l e b i n e a l t o i t p e c o r c o d u ş sa u p e zarzăr . N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e so şi e x p o z i ţ i e ; est e destu l d e rezisten t l a ger , secetă , î n g h e ţ u r d e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă , l a b o şi d ă u n ă t o r i .

ă l b

î n f l o r e ş t e semitîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile . I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă de 4— 5 an i ş i r o d e ş t e a b u n d e n t ş i regulat , p r o d u c î n d 6 4 — 8 4 k g f r u c t e , p e p o m î n vîrst ă d e 1 2 an i (Staţiune a M ă r c u l e ş t i ) . F r u c t e l e sîn t mar i sa u f o a r t e m a r i , m a i p u ţ i n a s p e c t u o a s e d e c î t l a alt e soiuri , îns ă d u l c i , a r o m a t e ş i f o a r t e b u n e l a g u s t ; sîn t a ş e z a t e p e r a m u r i î n f o r m ă d e c i o r c h i n i ş i n u cad chia r c î n d a j u n g l a m a t u r i t a t e c o m p l e t ă . î n regiunil e s e c e t o a s e , d a c ă i n t e r v i n plo i a b u n d e n t e c î n d fructel e sîn t î n p î r g ă , c r a p ă ş i a p o i sîn t a t a c a t e d e p u t r e g a i u l f r u c t e l o r , î n genera l uis ă fructel e sîn t r e z i s t e n t e l a b o b ş i d ă u n ă t o r i ; sînt f o a r t e b u n e p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă tă ş i p e n t ru industrializare . Cules e în p î r g ă s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l ş i se p o t p ă s t r a 6— 8 z d e . Asemănări. F r u c t e l

e acestu i so i s e p o t c o n f u n d a u n e o r i c u a c e l e a al e soiulu i L u i z e t ,

din c a r e p r o v i n e , d a r sîn t i n genera l c e v a m a i m i c i , m a i p u ţ i n t u r t i t e p e flancur i ş i m a i alungite cătr e v î r f ; s î m b u r i i , m a i m i c i ş i m a i b o m b a ţ i ; fructel e a j u n g l a m a t u r i t a t e c u 8 — 1 0 zil e m a i tîrzi u ş i î n t o t d e a u n a c u l o a r e a pieliţe i p ă s t r e a z ă o n u a n ţ ă d e v e r d e , c a r e n u s e o b s e r v ă l a s o i u l L u i z e t . P o m i i tiner i d i n s o i u l D u l c i d e V i ş a n s e d e o s e b e s c uşor d e ce i d i n s o i u l L u i z e t p r i n p r e z e n ţ a p e p o m a u n u i n u m ă r m a r e d e t u l e i e . Calităţi : v i g o a r e a , r u s t i c i t a t e a ş i p r o d u c ţ u l e m a r i a l e p o m u l u i ; d i m e n s i u n i l e mar i şi c a b t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r , p r e c u m ş i r e z i s t e n ţ a l o r l a t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e . Defecte: c o l o r i t u

l sla b a l f r u c t e l o r ş i i n s u f i c i e n t a r e z i s t e n ţ ă l a c r ă p a r e p e t i m p p l o i o s .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

10(1

POMUL P o m u l , ating e înălţime a d e 6 —7 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i drept , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u scoarţ a aspră , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă . Coroana — invers-piramidală , înalt ă ş i deas ă l a î n c e p u t , d e v e n i n d apo i răsfirat ă ş i s e m i c o m p a c t ă (fig . 3 9 ) .

Fig. 39 . - Dulc i d e Vlşa n

Ramurile de

schelei —

lungi , g r o a s e , n u m e r o a s e , dresate , c u vîrfuril e a p l e c a t e , for -

m e a z ă c u a x u l u n ungh i d e 3 3 — 3 7 ° ; s c o a r ţ a aspră , c r ă p a t ă , d e c u l o a r e b r u n ă - c ă r ă m i z i e . Ramurile de

rod —

p r e d o m i n ă ramuril e mijloci i ş i scurt e ş i ma i puţi n buchetel e d e

m a i ; î m b r a c ă b i n e r a m u r i l e d e schelet . Lăstarii —

lungi ş i m i j l o c i i , d e s t u l d e groş i ş i d e v i g u r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună -

r o ş i a t i c ă , l u c i o a s ă p e p a r t e a e x p u s ă l a soar e ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e mici, albicioase . Mugurii vegetativi

—

d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , s o b t a r i sa u m u l t i p b , flancaţ i

d e m u g u r i floriferi , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p u ţ i n p r o e m i n e n t e .

DULCI D E V I Ş A N

Mugurii

floriferi —

161

mar i o v o i z i , c u solzişori i sla b lipiţi , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă

.

Frunzele — m i j l o c i i,

avîn d î n medi e lungime a d e 8 2 m m ş i lăţime a d e 7 5 m m , ovate , c u vîrfu l a c u m i n a t ş i m a r g i n i l e fi n c r e n a t e . L i m b u l , d e c u l o a r e v e r d e c u o slab ă n u a n ţ ă g ă l b u i e , l u c i o s p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e - d e s c h i s , m a t , c u reflex e e e n u ş n - a l b i c i o a s e p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l , destu l d e l u n g , subţire , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s , c a n a h c u l a t super ficial, a d e s e a d e c u l o a r e r o ş i e - z m e u r i e p e p a r t e a s u p e r i o a r ă , ma i i n t e n s ă c ă t r e b a z ă , c u 1—2 g l a n d e m i c i .

Florile —

d e m ă r i m e m i j l o c i e , e u petalel e o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e a l b ă - r o z .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sa u foart e m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 5 6 m m , D = 5 1 m m ş i 4 8 m m ; g r e u t a t e a d e 6 9 — 8 3 g , u n e o r i ating e 9 0 g . Forma — o v o i d ă , p u ţ i n î n g u s t a t ă ş i a s c u ţ i t ă b r u s c c ă t r e vîrf , regulată , s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , larg ă ş i a d î n c ă m a i ale s c ă t r e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă (fig . 4 0 ) .

d=

Culoarea — g a l b e n ă , c u n u a n ţ ă v e r z u i e p e parte a u m b r i t ă ş i g a l b e n ă intensă , u n e o r i cu o slab ă r u m e n e a l ă p e p a r t e a însorită , p u n c t a t ă c u r o ş u - c a r m i n . Pedunculul — s c u r t , î n g r o ş a t m u l t l a b a z ă , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e . Cavitatea pedunculară —

îngustă , destu l d e a d î n c ă , d e s c h i s ă în d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e .

Fig. 40 . — Dulc i d e Vişa n

Punctul fructului.

stilar — m i c , b r u n - r u g i n i u , aşeza t î n c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e , p e c o n t u r u l

Pielita — Pulpa —

subţire , catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă .

galbenă-portocabe , semicompaetă , suculentă , dulce , aromat ă ş i plăcu t a c i d u l a t ă , b u n ă l a g u s t . N u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; g o l u l d i n j u r u l s î m b u r e l u i est e m a i p r o n u n ţ a t c ă t r e p a r t e a d o r s a l ă ş i vîrfu l s î m b u r e l u i .

Sîmburele — de m ă r i me m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 2 6 m m, D = 2 0 m m, d = 1 1 m m , o v o i d , turti t lateral , p u ţ i n asimetri c ; crestel e v e n t r a l e a s c u ţ i t e , ia r p a r t e a d o r s a l ă făr ă orificii ; suprafaţ a est e d e s t u l d e n e t e d ă , d e c u l o a r e c a f e n i e - d e s c h i s , a l b i c i o a s ă c ă t r e vîrf . Miezul est e d u l c e . 11 — c. 19 3

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

tea

Maturitatea —

î n p r i m a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l D u l c i d e V i ş a n s e r e c o m a n d ă atî t p e n t r u grădinil e d e [ling ă case, cî t ş i p e n t r u livezil e industrial e di n t o a t e regiunil e p o m i c o l e al e ţării , u n d e î n genera l reuşeşte c u l t u r a caisului . РЕЗЮМЕ Созревание — п е р в а я половин а а в г у с т а . Р у м ы н с к и й с о р т , выведенны й п л о д о в о д о м М . К р и е р о м в п и т о м н и к е В и ш а н , о к о л о Я с с . Р а с п р о с т р а н е н в о в с е х те х о б л а с т я х с т р а н ы , гд е в о з м о ж н о выращивани е а б р и к о с а . Более ш и р о к о о н р а с п р о с т р а н е н в М о л д о в е . Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к почв е и э к с п о зиции, д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , з а с у х о у с т о й ч и в о е , у с т о й ч и в о е к поздни м весенни м з а м о р о з к а м , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Цветени е п о л у п о з д н е е ; п л о д о н о с и т ь начинае т в 4—5-летнем в о з р а с т е и дае т о б и л ь н ы е и р е г у л я р н ы е у р о ж а и . II.юд — к р у п н ы й ил и очен ь к р у п н ы й , я й ц е о б р а з н о й немног о с у ж е н н о й ф о р м ы , н а вершине р е з к о з а о с т р е н н ы й , с и м м е т р и ч н ы й ; ж е л т о г о цвет а с зеленоваты м о т т е н к о м на затененной с т о р о н е и интенсивн о желты й с о слабы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м т о ч к а м и к а р м и н о в о г о цвет а н а солнечно й с т о р о н е ; к о ж и ц а т о н к а я , б а р х а т и с т а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; мякоть желтовато-оранжевая , полуплотная , сочная , сладкая , ароматна я и приятн о кисло ватая, х о р о ш е г о в к у с а и к а ч е с т в а ; н е прирастае т к к о с т о ч к е . С в о б о д н о е п р о с т р а н с т в о во к р у г к о с т о ч к и б о л ь ш е к д о р с а л ь н о й част и и к к о н ц у к о с т о ч к и . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е . П л о д ы , с о б р а н н ы е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и , х о р о ш о в ы н о с я т п е р е в о з к у и с о х р а н я т ь с я в течени е 6— 8 д н е й .

могу т

RÉSUMÉ Maturité —

première moiti é d'août .

V a r i é t é r o u m a i n e o b t e n u e p a r N . K r i e r à l a p é p i n i è r e d e V i ş a n — J a s s y . Ell e es t r é p a n d u e dan s t o u t e s le s région s d u p a y s , o ù l ' a b r i c o t i e r p e u t êtr e c u l t i v é . Su r u n e plu s grande échebe , o n l a voi t dan s tout e l a Moldavie . Arbre —

v i g o u r e u x , asse z l o n g é v i f , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l e t à

l'exposition ,

esl asse z résistan t a u g e l , à l a sécheresse , a u x gelée s t a r d i v e s d u p r i n t e m p s , a u x m a l a d i e s et a u x insecte s nuisibles . U fleuri t u n p e u t a r d , c o m m e n c e à p r o d u i r e à et l e fai t a b o n d a m m e n t e t r é g u l i è r e m e n t Fruit —

l ' â g e d e 4 —5 an s

.

g r o s e t trè s g r o s , d e f o r m e o v o ï d a l e , u n p e u r é t r é c i e t b r u s q u e m e n t effil é v e r s

la p o i n t e , s y m é t r i q u e , d e c o u l e u r j a u n e à n u a n c e s v e r d â t r e s d u c ô t é o m b r é e t j a u n e intense , u n p e u v e r m e i l l , d u c ô t é ensoleillé , p i q u é d e r o u g e c a r m i n ; l a p e a u m i n c e , v e l o u t é e , a d h è r e à l a p u l p e , qu i es t j a u n e o r a n g é , d e m i - c o m p a c t e , j u t e u s e , d o u c e , p a r f u m é e e t a g r é a b l e m e n t acidulée, à b o n g o û t e t d e b o n n e qualit é ; n ' a d h è r e pa s a u n o y a u . L'espac e autou r d u n o y a u es t plu s a c c e n t u é v e r s l a p a r t i e dorsal e e t l a p o i n t e d u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t douce. L e s fruit s cueilli s p e n d a n t l a v é r a i s o n s u p p o r t e n t b i e n l e t r a n s p o r t e t p e u v e n t ê t r e conservés 6 à 8 jours .

162a ABSTRACT Maturity – the first half of August. Variety Romanian obtained by N. Krier at the nursery Vișan – Iași. It is widespread in all regions of the country, where apricots can be grown. On a larger scale, one may see it in entire Moldova. Tree – vigorous, very long life, little pretentious concerning the soil and exposure, is quite resistant to frost, drought, late spring frosts, diseases and insect pests. It blooms a little later, begins production at the age of 4-5 years and is thoroughly and regularly. Fruit – large and very large, oval shaped, slightly narrowed and abruptly tapering towards the apex, symmetrical, yellow to greenish hues shaded side and bright yellow, reddish, on the sun exposed side, tinted by carmine red. The skin is thin, velvety, sticks to the pulp, which is yelloworange, half-compact, juicy, sweet, fragranced and pleasantly tart, with good taste and good quality. It does not stick to the core. The space around the stone is more pronounced toward the back and the tip. The kernel is sweet. The picked fruit during ripening can be easily transported and can be stored for 6-8 days.

TÎRZIU D

E BUCUREŞT

I

S i n o n i m e : n u are . Origine. So i r o m â n e s c , o b ţ i n u t d e N . К r i e r ş i i n t r o d u s î n c u l t u r ă î n u r m ă c u tre i liceenii. D u p ă caracterel e p o m u l u i ş i al e fructulu i s e p a r e c ă p r o v i n e d i n t r - u n s î m b u r e a l soiului D e B r e d a . R â s p î n d i r e . E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t ; s e întâlneşt e ma i m u l t î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e sa u c h i a r s u b m i j l o c i e . A l t o i t p e z a r z ă r s e c o m p o r t ă m u l ţ u m i t o r , ins ă altoi t p e c o r c o d u ş ar e o creşter e ma i s l a b ă , î n specia l d u p ă i n t r a r e a p e r o d . E s t e destu l d e l o n g e v i v , d e p ă ş i n d v î r s t a d e 2 5 ani , î n t r e c î n d d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e soiurile cel e ma i r ă s p î n d i t e , c u m sîn t Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , P a v i o t e t c . F a ţ ă d e so l est e destul d e p r e t e n ţ i o s , necesiţin d solur i ma i m u l t uşoare , bin e d r e n a t e ş i c a l d e . E s t e d e ase m e n e a d e s t u l d e sensibi l l a ger , m u g u r i i floriferi , î n d e o s e b i m a n i f e s t ă o sensibilitat e a c c e n t u a t ă î n c o m p a r a ţ i e c u celelalt e soiur i c u l t i v a t e l a n o i . E s t e f o a r t e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum

(Lév.

) A d e r h . ş i Monilinia laxa

(Aderh . e t Buhl. ) Honey .

î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , di n c a r e c a u z ă est e surprin s a d e s e a d e b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ; fenofaza r e s p e c t i v ă dureaz ă 1 0 — 1 2 zile . I n t r ă p e r o d l a v î r s t a d e 4 an i ş i p r o d u c e a b u n d e n t . î n c o n d i ţ i i l e d e l a p e p i n i e r D o r o b a n ţ regiune a B a n a t u n p o m p r o d u c e 5 0 — 8 0 k g f r u c t e , ia r l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l M ă r c u l e ş t i , p o m i i i n vîrst a d e 1 2 ani , a u p r o d u s p î n ă l a 10 7 k g . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Ţ i g ă n e ş t i , p o m i i i n vi i stă d e 1 4 an i a u p r o d u s 7 5 — 9 0 k g , ia r l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a

a ă ,

p o m i i î n v î r s t a d e 6 an i a u p r o d u s p î n ă l a 5 0 k g f r u c t e . F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e v a r i a b i l ă , d

e l a mic i pîn ă l a foart e mari , sla b colorate ,

de cabtat e bună , c u u n conţinu t î n zahă r d e 8 , 7 1 — 1 1 , 8 0 % , în aciditat e d e 0 , 6 3 — 1 , 2 4 % , în s u b s t a n ţ e p r o t e i c e d e 0 , 9 0 — 1 , 4 5 % ş i î n v i t a m i n a С d e 1 2 , 8 0 — 2 0 , 0 m g % . C o a c e r e a fruc telor est e n e u n i f o r m ă , d i n c a r e c a u z ă r e c o l t a t u l t r e b u i e e x e c u t a t î n 2 ş i c h i a r 3 e t a p e . A c e s t d e f e c t s e înregistreaz ă ş i î n c a d r u l aceluiaş i f r u c t , p e c a r e , a l ă t u r i d e p o r ţ i u n i v e r z i , a p a r z o n e ajuns e c o m p l e t l a m a t u r i t a t e . î n ani i c u p r e c i p i t a ţ i i m a i a b u n d e n t e f r u c t e l e c r a p ă i sîn t ala i at e d e Monilinia laxa ( A d e r h . e t R u h ] . ) H o n e y ş i d e furnici . F r u c t e l e c a d uşor di n p o m înaint e d e a a j u n g e l a c o m p l e t ă m a t u r i t a t e .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

IU

Se foloses c î n specia l pentr u industrializare . Sîn t rezistent e l a transpor t ş i s e păstreaz ă •1 —5 zile . Calităţi : producţiil e m a r i . Defecte : slab a rezistenţ ă l a g e r a mugurilo r floriferi , crăpare a fructelo r î n ani i c u ploi abundente . POMUL P o m u l ar e înălţime a d e 5— 6 m ; formeaz ă trunch i subţire , drept , cilindric , acoperi t d e o scoarţ ă cafenie , c u c r ă p ă t u r i longitudinal e larg i ş i superficiale . Coroana — m i c ă, a p r o a p e globuloas ă l a început , ia r ma i tîrzi u uşo r alungită , deve nind invers-piramidal ă (fig . 41) .

Fig. 41 . — Tîrzi u d e Bucureşt i

Ramurile de schelet — numeroase, d e lungim e ş i d e grosim e mijlocie , totuş i c u aspec t foarte viguros , dresat e : scoarţ a caracteristică , d e culoar e cafenie , străbătut ă d e crăpătur i lungi, ma i deschis e l a culoare . Ramurile de rod — predomină buchetel e d e ma i scurt e ş i foart e scurte , simpl e sa u ramificate ; ma i ra r s e întUnes c cel e mijloci i sa u lungi .

PLANŞA XI

Tîrziu de

Bucureşti.

T Î R Z I U DF . B U C U R E Ş T I

Lăstarii —

185

scurţ i ş i d e grosim e mijlocie , c u internoduril e scurt e ; scoarţa , d e culoar e

r o ş i e - v i o l a c e e , m a i i n t e n s ă p e p a r t e a însorită . Mugurii vegetativi Mugurii floriferi Frunzele —

— —

m a r i , o v o c o n i e i , t u r t i ţ i l a b a z ă ş i lipiţ i d e r a m u r ă . m a r i, o v o i z i , e u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă .

m i j l o c ü, a v î n d l u n g i m e a d e 8 0 — 9 5 m m ş i l ă ţ i m e a d e 7 0 — 8 0 m m , o b o v a t e

s p r e s u b r o t u n d e , c u vîrfu l a c u t , b a z a d r e a p t ă sa u c o r d a t ă ş i m a r g i n i l e m ă r u n t ş i u n i f o r m s e r a t - c r e n a t e ; b m b u l , p i e l o s , c u suprafaţ a u ş o r o n d u l a t ă , d e c u l o a r e v e r d e i n t e n s , c a r a c teristic soiului . P e ţ i o l u l, l u n g d e 4 0 — 5 0 m m , c a n a l i c u l a t , d e c u l o a r e v i ş i n i e - î n c h i s p e p a r t e a superioară ş i vişinie-desehi s p c c e a inferioară , g l a b r a , c u 3 — 6 g l a n d e , ia r l a b a z a l i m b u l u i cu d o u ă a u r i c u l e . Florile —

d e m ă r i m e mijlocie , c u petalel e rotunde , d e culoar e ro z l a început , d e v i n

a p o i a l b e . S e p a l e l e sîn t u ş o r a l u n g i t e , d e c u l o a r e v e r d e - c a f e n i e , c a r a c t e r i s t i c ă soiului . S t a m i nele î n n u m ă r d e 2 8 — 3 0 , strîns e î n j u r u l stilului , c a r e est e m a i l u n g d e c î t e t a m i n e l e .

FRUCTUL Mărimea — foarte variabilă , d e l a m i c ă l a foart e mare , avin d H = 42—5 3 m m , D= 4 5 — 5 6 m m ş i d = 4 3 — 5 4 m m ; g r e u t a t e a m e d i e est e d e 6 0 g , d e p ă ş i n d a d e s e a c h i a r 80 g . Forma — i n v e r s - o v o i d ă, a s i m e t r i c ă, u ş o r t u r t i t ă p e f l a n c u r i ş i tras ă s p r e b a z ă ; b r a z d a v e n t r a l ă p o t r i v i t d e a d î n c ă î n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i a p r o a p e i n e x i s t e n t ă Ung ă p u n c t u l stilar (pl . X I ) . Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a be p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i g a l b e n ă - p a i c u n u a n ţ e v e r z u i p e p o r ţ i u n i l e u m b r i t e . î n ani i c u oscilaţi i m a r i î n c e p r i v e ş t e r e g i m u l p l u v i o m e t r i c ş i c a l o r i c , fructul s e r u m e n e ş t e uşo r p e p a r t e a însorită . Pedunculul — de fruct .

scurt, gros , d c culoar e verde-cenuşie , bin e prin s d e r a m u r ă ş i ma i sla b

Cavitatea pedunculară îngustă l a cel e m i c i . Punctul stilar Pieliţa —

—

—

dc l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i l a fructel e m a r i ş i f o a r t

e

m i c, d e c u l o a r e c c n u ş i e - î n c l i i s , a ş e z at c e n t r a l p e u n m a m e l o n .

s u b ţ i r e, fi n p u b e s c e n t ă , a p r o a p e c a t i f e l a t ă , n u s e d e s p r i n d e d e p u l p ă .

Pulpa — g a l b e n ă - d e s c h is c u n u a n ţ ă p o r t o c a h e , m a i i n t e n s ă spr e s î m b u r e , f o a r t e s u c u lentă, d u l c e , p u ţ i n a c i d u l a t ă ş i c u o a r o m ă c a r a c t e r i s t i c ă . G o l u l d i n j u r u l s î m b u r e l u i est e d e s t u l d e m a r e , m a i ale s spr e vîrfu l f r u c t u l u i . C a r a c t e r i s t i c soiulu i est e f a p t u l c ă p u l p a n u est e a c r ă nic i l a fructel e v e r z i . Sîmburele — m a r e sa u f o a r t e m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 3 2 m m , D = 2 0 m m , d = 1 6 m m , o v o i d , p u t e r n i c b o m b a t p e a p r o a p e t o a t ă l u n g i m e a , t r a s s c u r t spr e vîrf , c u supra faţa a l v e o l a t ă . C r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă ş i î n g u s t ă , c r e s t e l e v e n t r a l e lateral e b p s e s c , ia r î n l o c u l l o r a p a r e c î t e u n ş ă n ţ u l e ţ superficial . S î m b u r e l e est e c a r a c t e r i s t i c soiului . M i e z u l est e d u l c e . Maturitatea — c o r e s p u n d e e u î n c e p u t u l luni i a u g u s t . RECOMANDĂRI. Datorit

ă e p o c i i tîrzi i d e c o a c e r e , c a r e p e r m i t e p r e l u n g i r e a p e r i o a d e i

de c o n s u m a c a i s e l o r , î n s o r t i m e n t e l e d e p e r s p e c t i v ă soiu l T n z i u d e B u c u r e ş t i est e r e c o m a n d a t atî t î n grădinil e d e lîng ă casă , cî t ş i î n plantaţiil e industrial e di n toat e regiunil e ţării, a c o l o u n d e r e u ş e ş t e c u l t u r a caisului .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

166

РЕЗЮМЕ Созревание — начал о а в г у с т а . Отечественный с о р т , выведенны й п л о д о в о д о м Н . К р и е р о м . В Румыни и р а с п р о с т р а нен ещ е мал о и встречаетс я п р е и м у щ е с т в е н н о в Б у х а р е с т с к о й о б л а с т и . Дерево — средне й ил и даж е ниж е средне й с и л ы р о с т а , д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е , т р е б о вательное к почв е и н у ж д а е т с я в боле е л е г к и х , х о р о ш о д р е н и р о в а н н ы х и теплы х п о ч в а х . Морозоустойчивое, з а исключение м цветочны х почек , отличающихс я повышенно й чувст вительностью к м о р о з у ; очен ь в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м — Clastcrosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h и к Monilinia laxa ( A d e r h . e t K ü h l . ) H o n e y . Цвете т р у н о , п л о д о н о с и т ь начинае т в 4—5-летне м в о з р а с т е и дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и . Плод — очен ь различно й величины , о т н е б о л ь ш о г о до очен ь к р у п н о г о р а з м е р а , о б р а т но-яйцевидный, с б о к о в слегк а с п л ю щ е н и в ы т я н у т к о с н о в а н и ю , ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета н а солнечно й и с о л о м е н н о - ж е л т о г о с зеленоваты м оттенко м — на затененно й с т о р о н е ; кожица тонкая , нежно-опушенная , н е отделяетс я о т мякоти ; мякот ь светло-желта я с оран жевым о т т е н к о м , боле е темна я к к о с т о ч к е , п о л у п л о т н а я, очен ь с о ч н а я , с л а д к а я , немног о к и с л о в а т а я , с характерны м а р о м а т о м , х о р о ш е г о к а ч е с т в а . Е щ е д о д о с т и ж е н и я п о л н о й з р е лости п л о д ы л е г к о о п а д а ю т с дерев а и н е р а в н о м е р н о в ы з р е в а ю т . С в о б о д н о е п р о с т р а н с т в о в о к р у г к о с т о ч к и д о в о л ь н о б о л ь ш о й величины . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е . В б о л ь ш и н с т в е с л у ч а е в п л о д ы н и з к о г о качеств а и и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о для п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и ; о т л и ч а ю т с я х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 4— 5 дней . BÉSTJMÉ Maturité —

début d u moi s d'août .

V a r i é t é a u t o c h t o n e o b t e n u e p a r N . K r i e r . E n E o u m a n i e ell e es t e n c o r e pe u r é p a n d u e , on l a rencontr e surtou t dan s l a E é g i o n d e Bucarest . Arbre —d e v i g u e u r m o y e n n e , o u m ê m e s o n s - m o y e n n e , asse z l o n g é v i f e t p r é t e n t i e u q u a n t a u sol , n é c e s s i t a n t de s sol s léger s p l u t ô t p e r m é a b l e s , b i e n drainé s e t c h a u d s . I l es résistant a u gel , à l ' e x c e p t i o n de s b o u r g e o n s f l o r a u x — qu i p r é s e n t e n t u n e sensibilit é m a r quée — mais for t sensibl e a u Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . e t à Monilinia laxa ( A d e r h . e t E u h l . ) H o n e y . I l fleuri t t ô t , c o m m e n c e à p r o d u i r e à 4— 5 an s e t l e fai abondamment.

x t t

Fruit — d e grosseu r v a r i a b l e , p e t i t , aUan t j u s q u ' à d e g r a n d e s d i m e n s i o n s , inverse o v o ï d a l , a s y m é t r i q u e , l é g è r e m e n t aplat i su r le s flanc s e t a m i n c i v e r s l a b a s e , j a u n e o r a n g é d u c ô t é ensoleiU é e t j a u n e paille , à n u a n c e s v e r d â t r e s , su r le s p o r t i o n s o m b r é e s ; l a p e a u fine, l é g è r e m e n t p u b e s c e n t e , n e s e d é t a c h e p a s d e l a p u l p e , qu i es t d ' u n j a u n e - c l a i r à n u a n c e o r a n g é e plu s p r o n o n c é e v e r s l e n o y a u , à d e m i c o m p a c t e , trè s j u t e u s e , d o u c e , u n p e u acidulée , à p a r f u m c a r a c t é r i s t i q u e , d e b o n n e q u a b t é . D è s a v a n t p l e i n e m a t u r i t é , le s fruits t o m b e n t a i s é m e n t d e l ' a r b r e e t n ' a t t e i g n e n t p a s l a m a t u r i t é d ' u n e m a n i è r e u n i f o r m e . L e v i d e a u t o u r d u n o y a u es t asse z g r a n d . L ' a m a n d e e n es t d o u c e . L e s fruits , l e plu s s o u v e n t , d e q u a b t é inférieure , s o n t e m p l o y é s s p é c i a l e m e n t d a n s l ' i n d u s t r i e ; d s résisten t a u t r a n s p o r t e t s e c o n s e r v e n t 4 — 5 j o u r s .

166a ABSTRACT Maturity – early August. Native variety obtained by N. Krier. In Romania it is still uncommon, it occurs mainly in the region of Bucharest. Tree – medium vigor, or even under-average, long-life and a bit pretentious as regards the soil, it requires light soils more permeable, well-drained and warm. It is resistant to freezing, with the exception of flower buds – which have a great sensitivity – but very sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. and Monilinia laxa (Aderh. and Ruhl.) Honey. It blooms early, began to produce at 4-5 years and the abundantly. Fruit – of variable size, small, also of large sizes, un-ovoid, asymmetrical, slightly flattened on the sides and tapered toward the base, yellow-orange on the sun exposed side and pale yellow to green hue on the shade exposed part. The skin is thin, slightly pubescent, it does not detach from the pulp, which is pale yellow, more pronounced toward the core, semi-compact, very juicy, sweet, slightly tart, with characteristic aroma and has good quality. Even before full maturity, the fruits fall easily from the tree and reach maturity in a uniform manner. The space around the stone is large enough. The kernel is sweet. The fruits, most often of low quality, are used especially in industry; they resist when transported and can be kept for 4-5 days.

DE O B R E Ş I Ţ A

S i n o n i m e : n u are . Origine. So i a u t o h t o n , f o r m a t î n b a z i n u l p o m i c o l H u n e d o a r a . Răspîndire. Est e răspîndi t î n regiune a H u n e d o a r a .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l ar e o c r e ş t e r e s l a b ă , îns ă p r e z i n t ă o r e z i s t e n ţ ă f o a r t e b u n ă l a g e r . A s t f e l , î n iarna anulu i 1 9 6 3 , c î n d l a sfîrşitu l luni i i a n u a r i e s-a u înregistra t t e m p e r a t u r i d e —3 3 ° 0, soiul s- a d o v e d i t s u p e r i o r c e l o r l a l t e soiur i d i n î n t r e a g a c o l e c ţ i e d e caiş i d e l a S t a ţ i u n e a G e o a g i u , p r o d u c î n d totuş i f r u c t e î n v a r a u r m ă t o a r e . î n a l p a t r u l e a a n d e l a p l a n t a r e p o m ü au p r o d u s î n t r e 6 —7 k g f r u c t e . F r u c t e l e d e m ă r i m e m i j l o c i e , sin i a s p e c t u o a s e , d u l c i , p l ă c u t a c i d u l a t e , c u a r o m ă p r o n u n ţ a t ă ş i gus t d e s t u l d e b u n . S î n t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n s t a r e p r o a s p ă t ă ; r e c o l t a t e î n p î r g ă sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e . E p o c a d e c o a c e r e est e m a i tîrzi e c u a p r o a p e 1 0 zil e f a ţ ă d e c e l e l a l t e soiur i d e c a i s . Frunzele s e meţi n toamn a pîn ă tuziu , dup ă cădere a brumelor . P r i m ă v a r a p o r n e ş t e î n v e g e t a ţ i e , d e a s e m e n e a m a i tîrzi u c u 1— 5 z d e faţ ă d e t o a t e soiurde. Calităţi : r e z i s t e n ţ a l a g e r a p o m u l u i ş i g u s t u l d e s t u l d e b u n a l f r u c t e l o r . Defecte : v i g o a r e a s l a b ă a p o m u l u i . POMUL P o m u l , d e tali e m i c ă , f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie-brună, c u crăpătur i dese . Coroana —

p i r a m i d a l ă, strîns ă (fig . 4 2 ) .

Ramurile de schelet — de g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , p r e z i n t ă n u m e r o a s e lenticel e m i c i , d e f o r m ă r o t u n d ă , g ă l b u i , a ş e z a t e d e - a l u n g u l r a m u r i i , m a i d e s e p e p a r t e a însorită . Ramurile de Lăstarii —

rod — p r e d o m i nă b u c h e t e l e d e m a i , d u p ă c a r e u r m e a z ă r a m u r i l e m i j l o c i i . de l u n g i m e ş i d e g r o s i m e m i j l o c ü , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i e - v i ş i n i e ,

asemănătoare c u acee a a peţiolulu i frunzelor .

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

168

Mugurii vegetativi nente. Mugurii

floriferi

—

m i c i , c o m e i , turtiţ i ş i lipiţ i d e r a m u r i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i -

— de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , g r u p a ţ i î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r cît e

2 — 3 , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă .

Fig. 42. - D

c Obrcşiţ a

Frunzele — r e l a t i v m i c i , î n m e d i e d e 6 0 m m l u n g i m e ş i 5 5 m m l ă ţ i m e , c u vîrfu l a c u t , b a z a c o r d a t ă ş i m a r g i n i l e serate . L i m b u l est e g r o s ş i p i e l o s , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , c u luciu m e t a l i c p e faţ a inferioară . î n m o d n o r m a l ar e o p o z i ţ i e r ă s u c i t ă î n ă u n t r u , c u cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i f o r m î n d u n j g h e a b . P e ţ i o l u l , d e 2 5 — 3 0 m m l u n g i m e , d e c u l o a r e roşie-brună , p r e v ă z u t c u 5— 6 g l a n d e m i c i , p e d i c e l a t e , a m p l a s a t e d e l a m i j l o c u l p e d u n c u l u l u i c ă t r e b m b . T o a m n a , înaint e de c ă d e r e , frunzel e c a p ă t ă o c u l o a re g a l b e n ă - p o r t o c a b e f o a r t e f r u m o a s ă . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a p r o a p e r o t u n d e , a l b e , pistilu l ega l sa u m a i l u n g d e c î t staminele . FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e, a v î n d H = greutatea d e 40—4 3 g . Forma —

38—4 3 m m , D =

36—4 1 m m ş i d =

32—3 6 m m ;

g l o b u l o a s ă , t u r t i t ă lateral , c u b r a z d a v e n t r a l ă superficial ă (fig . 4 3 ) .

DE OBRE S IŢ A

С id narra —

g a l b e n ă - p o r t o c a l i e , suflat ă c u r o ş u - c a r m i n p e p a r t e a e x p u s ă l a s o a r e .

rnliiiiriiliil —

scurt , d e grosim e mijlocie .

Cavitatea pedunculară Г и netul stilar — Pieliţa —

169

—

mică , îngust ă ş i puţi n adîncă .

m i c , cenuşiu , s i t u a t p e o m i c ă r i d i c ă t u r ă .

s u b ţ i r e , fi n p u b e s c e n t ă .

Fig. 43 . — D e Obreşiţ a

Pulpa —

galbenă-portocabe , destu l d e consistentă , suculentă , dulce , plăcu t acidulată ,

cu arom ă pronunţată , s e desfac e uşo r d e p e sîmbure . Sîmburele —

m i c, a v î n d î n m e d i e H =

2 0 mm , D =

1 6 mm , d =

9

m m , ovoid , turti t

lateral, c u s u p r a f a ţ a r e l a t i v n e t e d ă . Maturitatea —

corespund e c u prim a decad ă a

lun n august .

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d î n v e d e r e f a p t u l c ă fructel e soiulu i D e O b r e ş i ţ a a u o

coacer e

d e s t u l d e tîrzi e ş i sîn t d e c a b t a t e b u n ă , s e r e c o m a n d ă r ă s p î n d i r e a lu i î n g r ă d i n i l e d e lîng ă casă ş i c a so i d e î n c e r c a r e î n p l a n t a ţ i i l e i n d u s t r i a l e d i n t o a t e regiunil e d e c u l t u r ă a caisulu i din ţară . РЕЗЮМЕ Созревание —

позднее , совпадае т с перво й декадо й августа .

Отечественный с о р т , о б р а з о в а в ш и й с я в п л о д о в о д ч е с к о м б а с с е й н е Х у н е д о а р ы . В Румынии распростране н в Х у н е д о а р с к о й области . Дерево —

н и з к о р о с л о е , с о слабо й сило й роста , обладае т очен ь в ы с о к о й м о р о з о у с т о й -

ч и в о с т ь ю . П л о д о н о с и т ь начинае т н а ч е т в е р т о м г о д у п о с л е п о с а д к и и дае т у м е р е н н ы урожаи. Плод —

е

средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й ф о р м ы , с б о к о в с п л ю щ е н н ы й ; ж е л т о в а т о - о р а н -

ж е в о г о цвет а с р о з о в а т о - к а р м и н о в ы м р у м я н ц е м н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а тонкая, нежно-опушенная ; мякот ь желтовато-оранжевая , довольн о плотна я и сочная , приятно к и с л о в а т а я , с с и л ь н ы м а р о м а т о м ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . П л о д ы , с о б р а н н ы е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и , х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и хранение. RÉSUMÉ Maturité —

tardive , correspon d à l a premièr e décad e d'août .

Variété a u t o c h t o n e , f o r m é e d a n s l e bassi n fruitie r d e H u n e d o a r a o ù ell e es t r é p a n d u e .

171)

SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Arbre — d e p e t i t e taille , es t d ' u n e v e n u e san s v i g u e u r , mai s offr e u n e b o n n e résis tance a u gel . I l c o m m e n c e à p r o d u i r e ver s l ' â g e d e 4 an s e t j j r o d u i t m o d é r é m e n t . Fruit — m o y e n , de f o r m e g l o b u l e u s e , aplat i de s d e u x c ô t é s , d e c o u l e u r j a u n e o r a n g é , teinté d e ros e c a r m i n su r l e c ô t é e x p o s é a u solei l ; l a p e a u m i n c e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e ; la p u l p e j a u n e - o r a n g é , asse z c o n s i s t a n t e e t j u t e u s e , d o u c e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , forte m e n t parfumé e ; n ' a d h è r e pa s a u n o y a u . Les fruit s cueilb s p e n d a n t l a v é r a i s o n , résisten t a u t r a n s p o r t e t s e c o n s e r v e n t b i e n .

ABSTRACT Maturity – late, in the first decade of August. Autochthonous variety, formed in the fruit basin of Hunedoara where it is widespread. Tree – small size, not very strong, but has good resistance to frost. It begins producing around the age of 4 years and moderately. Fruit – medium, globular shape, flattened on both sides, yellow-orange, rose-tinted crimson on the sun exposed side, the skin is thin, finely pubescent, yellow-orange pulp, juicy and fairly consistent, gentle, pleasantly acidic, strongly scented; does not stick to the core. The picked fruit during ripening, resistant when are transported and are good for preservation.

SOIURI D

E CAI

ÎN S T U D I

S

U

ŞI P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T

E

NEW CASTL

S i n o n i m e : тф. N e

E

w Castl e e a r l y , E a r l y N e w c a s t l e .

germ. F r ü h

e N e w c a s t l e Marille .

гш. N i u k e s t l

.

Origine. So i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t î n 1 8 8 1 , î n a p r o p i e r e d e N e w c a s t l e î n Cali fornia ; î n p r e z e n t est e ce l m a i r ă s p î n d i t so i t i m p u r i u d i n California . R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n S.TJ.A. , A u s t r i a , F r a n ţ a , U . E . S . S . L a n o i s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e s t a ţ i u n i l o r e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e , p r e c u m şi î n unel e g o s p o d ă r i i a g r i c o l e d e s t a t .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l , d e v i g o a r e m i j l o c i e , n u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l , reuşeşt e altoi t p e c o r c o d u ş . E s t e sensibi l l a ge r ş i l a b o l i . Înfloreşte timpuriu . I n t r ă d e t i m p u r i u p e r o d (î n anu l a l 2-le a sa u a l 3-lea) , p r o d u c e m u l t , îns ă n u î n fiecare an . F r u c t e l e sîn t m i c i sa u m i j l o c i i , a s p e c t u o a s e , c u g u s t p l ă c u t , d u l c i , s u c u l e n t e , a r o m a t e , b u n e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , îns ă n e r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t . Calităţi :

coacere a foart e timpuri e ş i gustu l b u n a l fructelor .

Defecte :

uerezistenţ a l

a b o b , înflorire a t i m p u r i e ş i d i m e n s i u n i l e relati v m i c i al e

fructelor. POMUL P o m u l , d e tab e mijlocie , formeaz ă trunch i drept , c u scoarţ a d e culoar e brună-roşcată . Coroana — l a î n c e p u t g l o b u l o a s ă , ia r a p o i t u r t i t ă (fig . 4 4 ) . Ramurile de

schelet —

Ramurile de

rod — p r e d o m i nă cel e s c u r t e ş i cel e m i j l o c i i .

Lăstarii — vişinie-brună.

n u m e r o a s e , subţiri , c u u n g h i destu l d e m a r e d e r a m i f i c a r e .

p o t r i v it d e lung i ş i d e g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e s c u r t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e

Mugurii vegetativi

—

m i c i , p l a ţ i c u vîrfu l u ş o r d e p ă r t a t d e r a m u r ă .

174 SOIUR

I D E C A I S Î N STUDI U Ş I - P U Ţ IN R Ă S P Î N D I T E

Mugurii floriferi

—

destul d e mari , b o m b a ţ i l a b a z ă ş i c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e

ramură. Frunzele — destul d e mari , a v î n d l u n g i m e a d e 8 0 — 7 5 m m ş i l ă ţ i m e a d e 9 5 — 9 2 m m , s u b r o t u n d e , e u vîrfu l scur t a c u m i n a t , b a z a c o r d a t ă ş i m a r g i n e a a d î n c , s i m p l u Inserat ă ;

Fig. 4 4 . - Ne

w Castl e

l i m b u l d e c u l o a r e v e r d e intens , c u suprafaţ a o n d u l a t ă ; p e ţ i o l ul l u n g d e 3 0 — 3 8 m m , p o t r i v i t de g r o s , c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e roşie-sîngerie , c u 2 — 5 g l a n d e ş i 1— 2 a u r i c u l e . Florile —

s u b m i j l o c i i, c u d i a m e t r u l d e 2 5 — 2 8 m m , c u p e t a l e l e m i c i , a p r o a p e r o t u n d e ,

de culoar e albă . FRUCTUL Mărimea —

m i că sa u m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H =

3 5 mm, D =

4 1 mm, d =

4 0 mm ;

g r e u t a t e a m e d i e a unu i f r u c t est e d e 3 2 g . Forma —

sferică, t u r t i t ă , c u suprafaţ a u ş o r v ă l u r a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă superficial ă

î m p a r t e fructu l adese a î n d o u ă j u m ă t ă ţ i egal e (fig . 4 5 ) . Culoarea — g a l b e n ă - a u r i e, c u n u a n ţ e m a i î n c h i s e sa u s t r o p i t ă c u r o ş u - c a r m i n p e p a r t e a însorită. î n general , f r u c t u l est e u n i f o r m c o l o r a t .

NEW C A S T L

Caritatea

pedunculară

175

E

— îngust ă ş i a d î n c ă , d e f o r m ă a p r o p i a t ă d e c e a e l i p t i c ă , c n

marginile v ă l u r a t e . Punctul stilar

—

m i c , c e n u ş i u , aşeza t p e u n m a m e l o n m i c , î n t r - o u ş o a r ă d e p r e s i u n e

d e l a vîrfu l fructului . Pieliţa — m i j l o c i u d e groasă , fi n p u b e s c e n t ă , p o t r i v i t d e a d e r e n t ă l a p u l p ă .

Fig. 45 .

Pulpa —

New Castl e

p o r t o c a l i e , fină , f o a r t e s u c u l e n t ă , d u l c e , uşo r a c i d u l a t ă , p u ţ i n r e z i s t e n t ă ;

neaderentă l a sîmbure . Sîmburele —

mijlociu, avîn d î n medi e H =

2 1 mm , D =

2 0 mm , d =

1 5 m m , foart e

b o m b a t , g o l u l î n j u r u l s î m b u r e l u i est e m a r e îns ă n u m a i p e flancur i ; c r e a s t a v e n t r a l ă prin c i p a l ă , g r o a s ă , p o t r i v i t d e înaltă , i n c o m p l e t s u d a t ă ; crestel e v e n t r a l e lateral e sîn t d e p ă r t a t e şi sla b d e z v o l t a t e ; p a r t e a d o r s a l ă p r o n u n ţ a t ă , c u orificii . S u p r a f a ţ a s î m b u r e l u i est e a p r o a p e n e t e d ă . M i e z u l est e f o a r t e a m a r ş i adese a d u b l u . Maturitatea —

c o r e s p u n d e c u sfîrşitu l luni i iuni e s i î n c e p u t u l luni i iulie .

Recomandări- î

n p r e z e n t , soiu l N e w Castl e s e afl ă î n s t u d i u . S e r e c o m a n d ă folosire a

lui î n lucrăril e d e selecţie , î n v e d e r e a creări i d e soiur i c u c o a c e r e a t i m p u r i e . РЕЗЮМЕ Созревание —

к о н е ц и ю н я — начал о и ю л я .

Сорт американског о происхождения . В Румыни и встречаетс я лиш ь в помологически х коллекциях и в некоторы х государственны х хозяйствах . Дерево —

средней сил ы р о с т а , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , м а л о у с т о й ч и в о е к м о р о з у

и б о л е з н я м . Цвете т р а н о , п л о д о н о с и т ь начинае т т а к ж е р а н о (н а в т о р о й ил и ж е т р е т и й г о д после п о с а д к и ) , дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и , н о н е к а ж д ы й г о д в с л е д с т в и е в е с е н н и х з а м о р о з к о в . Плод —

н е б о л ь ш о й ил и средне й величины , о к р у г л о - п р и п л ю с н у т о й ф о р м ы , с н е р о в н о й

п о в е р х н о с т ь ю , б р ю ш н о й ш о в п о в е р х н о с т н ы й ; з о л о т и с т о - ж е л т о в а т о г о цвета , с

брызгам и

к р а с н о в а т о - к а р м и н н о г о цвет а н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; в о с н о в н о м п л о д имее т д о в о л ь н о р о в ную о к р а с к у

; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , средн е п р и р о с ш а я к м я к о т и ;

мякоть оранжевая , довольн о сочная , сладкая , немног о кисловатая , непрнросша я к косто ч к е . Я д р о к о с т о ч к и очен ь г о р ь к о е . В к о с т о ч к е част о в с т р е ч а ю т с я п о дв а семени . RÉSUMÉ Maturité —

li n juin , d é b u t d e j u b l e t .

V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . C h e z n o u s , o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i ques e t d a n s certaine s e x p l o i t a t i o n s a g r i c o l e s d e l ' E t a t .

176

SOIURI D E CAI S I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , san s p r é t e n t i o n s q u a n t a u s o l , p e u résistan t a u ge l et a u x maladies . Б fleuri t t ô t e t c o m m e n c e à p r o d u i r e d e b o n n e heur e (dan s le s 2 " — 3*' années) ; i l p r o d u i t b e a u c o u p , mai s n e l e fai t pa s c h a q u e année , à caus e de s gel s d u prin temps. Fruit — p e t it o u m o y e n , d e f o r m e s p h é r i q u e - a p l a t i e , à l a surfac e o n d é e , a u sillo n v e n t r a l superficiel , d e c o u l e u r j a u n e d o r é , é c l a b o u s s é e d e r o u g e c a r m i n , su r l e c ô t é enso leidé, laissan t a u frui t e n généra l u n e c o u l e u r r e l a t i v e m e n t u n i f o r m e ; l a p e a u es t d ' u n e épaisseur m o y e n n e , l é g è r e m e n t p u b e s c e n t e , asse z a d h é r e n t e à l a p u l p e ; l a p u l p e , d e c o u l e u r orangée, trè s j u t e u s e , d o u c e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e , n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t trè s a m è r e . D a n s l e n o y a u l ' o n t r o u v e s o u v e n t d e u x s e m e n c e s .

ABSTRACT Maturity – late June, and early July. Variety of American origin. In Romania, it is found in pomological collections and in some farms of the State. Tree – of medium vigor, not very pretentious concerning the soil, and not very resistant to frost and diseases. It blooms early and starts producing early (in the second to third year); it produces a lot, but not every year because of spring frosts. Fruit – small to medium, spherical, flattened, wavy surface, the ventral furrow is shallow, golden yellow, with crimson spots on the sun exposed side, the fruit is generally uniform-colored, the skin is medium thick, slightly pubescent, stick to the pulp, orange, very juicy, sweet, slightly tart, does not stick to the core. The kernel is very bitter. In the stone there are often found two seeds.

SIMFEROPOL

Sinonime : n u s e cunosc . Origine. S o i o r i g i n a r d i n U . R . S . S . , o b ţ i n u t , p r o b a b i l , î n î m p r e j u r i m i l e o r a ş u l u i S i m f e ropol di n Orimeea . R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n U . R . S . S . , m a i ale s î n C r i m e e a . I n ţar a n o a s t r ă est e i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p ş i s e g ă s e ş t e n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e , n u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e so l ş i d e c b m ă . E s t e d e s t u l d e rezisten t l a g e r ; î n iarn a a n u l u i 1 9 6 4 / 1 9 6 5 a u d e g e r a t n u m a i 3 0 % d i n m u g u r i i floriferi . Este, d e asemenea , destu l d e rezisten t l a secetă , b o b ş i dăunători . î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5— 7 zile . Intră p e r o d timpuri u ş i produc e mulţumitor . F r u c t e l e sîn t s u b m i j l o c i i p î n ă l a m a r i , d e s t u l d e f r u m o s c o l o r a t e , d e c a b t a t e m e d i o c r ă , f u n d c u m u l t d e p ă ş i t e d e al e soiulu i T i m p u r i u d e A r a d . S e f o l o s e s c î n s t a r e p r o a s p ă t ă . N u se p ă s t r e a z ă m u l t t i m p , a v î n d o r e z i s t e n ţ ă s l a b ă l a t r a n s p o r t . Calităţi : Defecte :

r u s t i c i t a t e a p o m u l u i ş i coacerea , t i m p u r i e a f r u c t e l o r . calitate a m e d i o c r ă a fructelor , slab a rezistenţ ă l a transpor t ş i păstrar e a lor .

POMUL P o m u l ating e înălţime a d e 4— 5 m ; formeaz ă trunch i drept , c u scoarţ a d e culoar e brună-cenuşie ş i c u numeroas e crăpătur i superficiale . Coroana — (fig. 4 6 ) . Ramurile de

g l o b u l o a s ă, r e l a t iv d e a s ă , m a i ale s î n t i n e r e ţ e , c u t i m p u l d e v i n e m a i l a r g ă schelet —

n u m e r o a s e, l u n g i ş i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u u n g h i d e r a m i f i c a r e

mijlociu ; scoarţ a d e culoar e brună-cenuşie , c u lenticel e mari , alungite . Ramurile de rod — garnisesc b i n e r a m u r d e d e s c h e l e t ; p r e d o m i n ă r a m u r d e m i j l o c i i şi l u n g i ; b u c h e t e l e d e m a i sîn t f o a r t e p u ţ i n e ş i n u m a i p e l e m n d e 2 ani . S c o a r ţ a est e d e culoare maronie , c u nuanţ ă verde-măsbni e ; lenticelel e mari , alungite , albicioase , s e găses c în n u m ă r m a r e p e t o a t e t i p u r d e d e r a m u r i . 12

— c . ie s

158

S O I U R I D

E C A I

S I

N S T U D I

U $

I P U Ţ I

N RASPlNDIT

E

Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i m i j l o c i i , s c o a r ţ a d e c u l o a i e roşie-brună, c u n u a n ţ ă slab-verzui e p e p a r t e a u m b r i t ă , c u l e n t i c e l e m i c i , e l i p t i c e , d e c u l o a i e gălbui-deschis. Mugurii vegetativi

—

m i c i , c o n i c i , ascuţiţ i ş i alungiţi , d e c u l o a r e b r u n ă , c u vîrfu l lipi t

de ramură .

Fig. 46 . — Simferopo l

Mugurii floriferi

—

m a r i, o v o i z i , alungiţi , c u solzi i s l a b lipiţi .

Frunzele — m a r i, a v î n d l u n g i m e a d e 6 0 — 7 5 m m ş i l ă ţ i m e a d e 4 5 — 5 8 m m , r o t u n d e , c u vîrfu l l u n g - a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă ş i m a r g i n d e fi n serat e ; l i m b u l est e s u b ţ i r e , d e c u l o a r e v e r d e inten s ; p e ţ i o l u l est e l u n g ş i subţire , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă - v i o l a c e e , c u l o a r e care s e p r e l u n g e ş t e p î n ă l a m i j l o c u l n e r v u r ü m e d i a n e . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a l b e ş i c u s l a b ă n u a n ţ ă d e r o z . S t a m i n e l e sînt e g a l e sa u m a i s c u r t e d e c î t p i s t d u l . FRUCTUL Mărimea — d=

submijlocie pîn ă l a mare , avîn d H =

35—4 5 m m , D =

37—4 8 m m ş

i

32—4 0 m m , uneor i atingîn d dimensiun i ş i ma i mar i ; greutate a d e 40—5 0 g . Forma —

g l o b u l o a s ă, p u ţ i n t r u n c h i a t ă l a b a z ă , u ş o r t u r t i t ă p e f l a n c u r i ; b r a z d a v e n -

trală d e s t u l d e p r o n u n ţ a t ă ş i m a i ale s c ă t r e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ( p l . X I I ).

PLANŞA XII

Simferopol.

179

SIMFEROPOL

Culoarea — p o r t o c a l i e, a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u p u ţ i n r o ş u . Peduimihil —

scurt, d e grosim e mijlocie , d e culoar e verde , bin e prin s d e ramură .

Cavitatea pedunculară — Punctul stilar Pieliţa —

—

d e adîncim e ş i lărgim e mijlocie .

m i c, c e n u ş i u , aşeza t p e c o n t u r u l fructului , l a c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e .

d e g r o s i m e m i j l o c i e , f r a g e d ă , fi n catifelată .

Pulpa —

p o r t o c a be i n t e n s , c u f i l a m e n t e g ă l b u i , d e c o n s i s t e n ţ ă m i j l o c i e , cu g u s t d u l c e a g ,

slab a c i d u l a t , f o a r t e s u c u l e n t ă chia r a p o a s ă , d e c a b t a t e m e d i o c r ă ; n u e s t e a d e r e n t ă l a sîmbure. Sîmburele —

m i j l o c i u sa u m a r e , a v î n d î n m e d i e H =

2 5 mm , D =

2 0 mm, d =

1 0 mm ,

o v o i d , b o m b a t , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r o e m i n e n t ă , d e a s e m e n e a c e l e l a t e r a l e sîn t d e s t u l d e p r o n u n ţ a t e . S u p r a f a ţ a est e fi n r e t i c u l a t a , d e c u l o a r e c a f e n i e - d e s c h i s . Maturitatea —

ultim a decad ă a

R E C O M A N D Ă R I . Soiu

luni i i u n i e , î n c e p u t u l luni i i u l i e .

l S i m f e r o p o l , fiin d i n t r o d u s r e c e n t l a n o i î n ţ a r ă , a d a t r e z u l t a t e

bune l a Staţiune a experimental ă Greaca . S e r e c o m a n d ă p e n t r u cultur ă î n sudu l regiuni i Bucureşti. РЕЗЮМЕ Созревание —

т р е т ь я декад а и ю н я — начал о и ю л я .

Сорт п р о и с х о д и т и з ССС Р и б ы л в ы в е д е н , п о - в и д и м о м у , в К р ы м у , в о к р е с т н о с т я х С и м ф е р о п о л я . В Р у м ы н и и и н т р о д у ц и р о в а н л и ш ь недавн о и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х коллекциях. Дерево —

средне й с и л ы р о с т а , н е т р е б о в а т е л ь н о е к

почвенно-климатически м усло -

виям; д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е и з а с у х о у с т о й ч и в о е и д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Цвете т р а н о , приче м цветени е п р о д о л ж а е т с я в течени е 5— 7 д н е й . П л о д о н о сить начинае т р а н о и дае т д о в о л ь н о х о р о ш и е у р о ж а и . Плод —

о т н и ж е с р е д н е й величин

ы д о крупной , довольн о красив о окрашенный ,

посредственного качества , округло й формы , у основани я нескольк о обрубленный , слегк а сжатый с б о к о в , брюшно й шо в довольн о заметный , в особенност и о к о л о углублени я плодо н о ж к и ; о р а н ж е в о г о цвета , с о с л а б ы м к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а средней т о л щ и н ы , н е ж н а я , т о н к о - б а р х а т и с т а я ; м я к о т ь я р к о - о р а н ж е в а я , с

желтоватым и

в о л о к н а м и , средне й п л о т н о с т и , с л а д к о го с л е г к а к и с л о в а т о г о в к у с а, о ч е н ь с о ч н а я , д а ж е в о д я н и с т а я , п о с р е д с т в е н н о г о к а ч е с т в а, н е п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е . Плоды используютс я дл я потреблени я в свеже м в и д е ; н е выдерживаю т хранения

.

RESUME Maturité —

au cour s d e l a troisièm e décad e d u moi s d e jui n j u s q u ' a u d é b u t d e juillet .

V a r i é t é originair e d e l ' U . R . S . S . , o b t e n u e p r o b a b l e m e n t a u x a l e n t o u r s d e l a viU e d e S y m p h é r o p l e , e n Crimée . I n t r o d u i t e d e p u i s p e u d e t e m p s e n R o u m a n i e , o n l ' y t r o u v e d a n s les c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre — d ' u n e v i g u e u r m o y e n n e , es t p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u s o l e t a u c b m a t . I l résiste asse z b i e n a u g e l e t à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c t e s nuisibles . I l fleuri t de bonn e heur e e t l a phénophas e respectiv e dur e d e 5 à 7 jour s ; i l c o m m e n c e à produir e d e b o n n e h e u r e e t l e fai t d e m a n i è r e satisfaisante .

180

S O I U R I D

E C A I

S I

N S T U D I

U Ş

I P U Ţ I

N R A S P I N D I T

E

Fruit — s o u s - m o y e n o u g r o s , asse z j o l i m e n t c o l o r é , d e qualit é m é d i o c r e , d e f o r m e g l o buleuse, u n p e u t r o n q u é à l a base , l é g è r e m e n t aplat i su r le s flancs , l e s i d o n v e n t r a l asse z marqué, surtou t ver s l a cavit é pédonculair e ; l a peau , d e teint e orange , recouvert e d'u n p e u d e r o u g e su r l e c ô t é e n s o l e d l é , es t d'épaisseu r m o y e n n e , t e n d r e , l é g è r e m e n t v e l o u t é e ; la p u l p e , d ' u n o r a n g e v i f a u x filament s j a u n â t r e s , es t d e c o n s i s t a n c e m o y e n n e , a u g o û t d o u c e â t r e — l é g è r e m e n t a c i d u l é , trè s j u t e u s e , v o i r e m ê m e a q u e u s e , d e q u a b t é m é d i o c r e et n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u . L e s fruit s s o n t à

consomme r à

l ' é t a t frai s ; o n n e p e u t p a s le s g a r d e r l o n g t e m p s .

ABSTRACT Maturity – during the third decade of June and early July. Original variety from USSR, probably produced around the town of Symphérople, Crimea. Recently introduced in Romania, we can find it in the pomological collections. Tree – of medium vigor, it is not pretentious as regards the soil and climate. It is fairly resistant to frost and drought, diseases and insect pests. It blooms early and the phase lasts for 5 to 7 days, it begins to produce early and satisfactorily. Fruit – medium or large, beautifully colored, and of low quality, globular, somewhat truncated at the base, slightly flattened on the sides, the ventral furrow quite pronounced, especially near the stem cavity. The skin is orange, a little red on the sun exposed side. It is medium thick, tender, slightly velvety; the pulp is bright orange, with yellowish filaments, of medium consistency, tasting sweet and slightly sour, very juicy, poor quality and not sticking to the kernel. The fruits are eaten fresh, and cannot be kept too long.

TIMPURII D

E CHIŞINĂU

*

Sinonime: n u s e cunosc . Origine. So i origina r di n B . S . S . M o l d o v e n e a s c ă , o b ţ i n u t l a Institutu l m o l d o v e n e s c d e c e r c e t ă r i ştiinţific e î n d o m e n i u l p o m i c u l t u r i i , v i t i c u l t u r i i ş i a l v i n i f i c a ţ i e i , p r in î n c r u c i şarea s o i u r i l o r T i m p u r i u d e NTkitsk i ş i T i m p u r i u d e B e r d e r , d e c ă t r e A . A . P e t r o s i a şi V . K . S m î k o v

n

.

Răspîndirc. S e cultiv ă î n B . S . S . Moldovenească . î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p ş i s e g ă s e ş t e n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p o m o logice. CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s î n p r u n n an i d u p ă p l a n t a r e , a p o i v i g o a r e a s c a d e ş i d e v i n e m i j l o c i e ; r e u ş e ş t e a l t o i t a t î t p e c o r c o d u ş , c î t ş i p e zarzăr . A t î t l e m n u l , c î t ş i m u g u r n florifer i sîn t r e z i s t e n ţ i l a t e m p e r a t u r i l e s c ă z u t e , î n f l o r i r e a d u r e a z ă 6— 8 zile . I n t r ă p e r o d l a v î r s t a d e 4 ani , r o d e ş t e a b u n d e n t ş i d e s t u l d e r e g u l a t . î n c o n d i ţ n l e Staţiunii e x p e r i m e n t a l e G r e a c a , r e g i u n ea B u c u r e ş t i , u n p o m a p r o d u s î n m e d i e 1 5 k g f r u c t e . F r u c t e l e , m i j l o c ü sa u m a r i , deş i n u sîn t suficien t d e b i n e c o l o r a t e , sîn t t o t u ş i d e s t u l d e a s p e c t u o a s e ş i d e c a b t a t e b u n ă ; sîn t s o c o t i t e p r i n t r e c e l e m a i t i m p u r i i c a i s e d i n ţ a r a noastră. Sînt a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; r e c o l t a t e î n p î r g ă , s e p ă s t r e a z ă 3—4 zil e făr ă să-ş i p i a r d ă d i n c a b t ă ţ i l e g u s t a t i v e ; l ă s a t e p e p o m p î n ă l a c o a c e r e a d e p l i n ă , se p r ă b u ş e s c . Asemănări. F r u c t e l e soiulu i T i m p u r i i d e C h i ş i n ă u s e a s e a m ă n ă l a c u l o a r e c u cele al e soiulu i T i m p u r i u d e A r a d , c u c a r e a j u n g l a m a t u r i t a t e î n a c e l a ş i t i m p ; s e d e o s e b e s c îns ă d e a c e s t e a p r i n m ă r i m e a f r u c t e l o r ş i f o r m a s î m b u r e l u i . Calităţi :

coacere a timpurie , mărime a ş i gustu l b u n a l fructelor .

Defecte :

p r ă b u ş i r ea r a p i d ă a f r u c t e l o r c î n d sîn t l ă s a t e p e p o m p î n ă l a c o a c e r e . POMUL

P o m u l , d e înălţim e mijlocie , formeaz ă trunch i drept , c u scoarţ a d e culoar e vişinie c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i superficiale .

Coroana — g l o b u l o a s ă, l a r g ă , c u r a m u r i l e a p l e c a t e p u ţ i n c h i a r d i n p r i m i i an i d e l a p l a n t a r e ş i m a i a c c e n t u a t c î n d i n t r ă p e r o d (fig . 4 7 ) . • Dup a V . M a s I o v , S

. A . S о к о 1 o v a, V

. К .S

m 1 к о v, I

. Р . Ţ u r c an , G

. M . S a f i r , 1966

.

SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R A S P l N D I T

182

E

Ramurile de schelet — lungi ş i subţiri , c r e s c u t e s u b u n u n g h i d e ramificar e d e 4 5 — 55°, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-roşiatică . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e lung i ş i cel e m i j l o c i i ; o p a r t e d i n el e sîn t subţiri ş i a u o d u r a t ă d e v i a ţ ă f o a r t e s c u r t ă ( 1 — 2 a n i ) .

Fig. 47 . — Timpuri i d e Chişină u

Lăstarii — lungi ş i subţiri , adese a s u b f o r m ă d e p l e t e ( c a l a v i ş i n ) , c u i n t e r n o d u r d e de lungim e mijlocie , c u direcţi a d e creşter e neregulată , încî t c o r o a n a par e încurcat ă ; scoarţa , d e c u l o a r e d e s c h i s ă , c u l e n t i c e l e n u m e r o a s e , m ă r u n t e . Lăstari i axilar i sîn t f o a r t e subţir i ş i garnisiţi c u m u g u r i floriferi . Mugurii vegetativi Mugurii floriferi

— —

m i c i, o v o c o n i c i , t u r t i ţ i ş i b p i ţ i d e r a m u r ă . de m ă r i m e mijlocie , ovoizi , b o m b a ţ i l a baz ă ş i ascuţiţ i l a v ù f ,

d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i c î t e 1— 2 l a u n l o c . Frunzele —

de m ă r i m e mijlocie , d e 90—10 5 m m l u n g i m e ş i 68—8 7 m m lăţime , d e

f o r m ă v a r i a b d ă , p r e d o m i n î n d c e a c o r d i f o r m ă , c u vh-fu l s c u r t a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă ş i u ş o r a t e n u a t ă , m a r g i n i l e s i m p l u ş i d u b l u serat e ; b m b u l , d e c u l o a r e v e r d e i n t e n s , u ş o r

183

TIMPURII D B C H I Ş I N Ă U

c a u s â t , p r e v ă z u t l a b a z ă c u 1 - 2 a u r i c u l e ; p e ţ i o l ul l u n g d e 1 7 - 4 2 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , l a n a l i e u l a t , d e c u l o a r e roşie-sîngerie , c u 2 — 4 g l a n d e . Florile —

de m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e r o t u n j i t e , d e c u l o a r e a l b ă ; pistilu l e s t e ega l

sau p u ţ i n m a i înal t d e c î t e t a m i n e l e . FRUCTUL

d=

Mărimea — v a r i a b i l ă, m i j l o c i e ş i m a r e , a v î n d î n m e d i e Ы = 4 0 m m ; greutate a medi e d e 3 9 g .

4 2 mm , D =

4 2 m mş i

Forma — sferic ă spr e t r o n c o n i c ă , t r a s ă u ş o r p e f l a n c u r i m a i ale s c ă t r e v î r f ş i p a r t e a d o r s a l ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficială , m a i a d î n c i t ă l a v î r f ş i î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n culare, î m p a r t e f r u c t u l î n d o u ă p ă r ţ i inegal e (fig . 4 8 ) . Culoarea — g a l b e n ă - d e s c h is p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i g a l b e n ă - v c r z u i e p e c e a u m b r i t ă . Pedunculul — scurt, d e grosim e mijlocie , d e culoar e verzuie , bin e prin s d e fruct . Cavitatea pedunculară vălurate. Punctul stilar

—

—

superficială , î n g u s t ă , d e f o r m ă e b p t i c ă , c u m a r g i n i l e u ş o r

m i c, n e g r u - c e n u ş i u , a ş e z a t spr e p a r t e a d o r s a l ă , p e u n m a m e l o n m i c .

Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , f r a g e d ă , fi n p u b e s c e n t ă , n u s e d e s f a c e d e p e p u l p ă . Pulpa — p o r t o c a b e - d e s c h i s, m i j l o c i u d e s u c u l e n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , s l a b a r o m a t ă . G o l u l di n j u r u l s î m b u r e l u i est e d e s t u l d e m a r e , î n s p e c i a l spr e vîrf . N u e s t e a d e r e n t ă l a s î m b u r e , c u e x c e p ţ i a u n o r mic > p o r ţ i u n i d e l a b a z ă şi , u n e o r i , p e c r e s t e l e v e n t r a l e . Sîmburele — m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 2 6 m m , D = 2 1 m m , d = 1 2 , 5 m m ş i g r e u tatea medi e d e 2 8 g , eliptic , adesea turti t l a bază , c u suprafaţ a reticulata , d e culoar e cafenie -

Fig. 48 . —

Timpuri i d c Chişină u

deschis ; creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă î n a l t ă ş i a s c u ţ i t ă ; c r e s t e l e v e n t r a l e laterale , d e p ă r t a t e , p o t r i v i t d e d e z v o l t a t e ; p a r t e a d o r s a l ă î n g r o ş a t ă , b p s i t ă d e o r i f i c n . M i e z u l est e d u l c e . Maturitatea — c o r e s p u n de c u p r i m a d e c a d ă a luni i iulie . R E C O M A N D Ă R I . D i n t r e soiuril e t i m p u r n c u l t i v a t e l a n o i î n ţ a r ă , s o i u l T i m p u r i i d e C h i ş i n ă u est e c e l m a i v a l o r o s ş i s e r e c o m a n d ă s ă f i o î n c e r c a t î n t o a t e regiunil e f a v o r a b i l e culturii caisulu i d e l a n o i d i n ţară . РЕЗЮМЕ Созревание — п е р в а я декад а и ю л я . Сорт п р о и с х о д и т и з С С С Р . В Р у м ы н и и б ы л и н т р о д у ц н р о в а н л и ш ь н е д а в н о и в с т р е чается тольк о в помологически х к о л л е к ц и я х .

SOIURI D E CAI S I N STUDI U Ş I P U T I N R A S P I N D I T

181

E

Дерево — с сильны м р о с т о м в первы е дв а год а п о с л е п о с а д к и , зате м сил а р о с т а с н и ж а е т с я д о средней . П л о д о н о с и т ь начинает в 4-летне м в о з р а с т е и дае т о б и л ь н ы е и д о в о л ь н о регулярные урожаи . Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о о б р а з н о - у с е ч е н н о - к о н и ч е с к о й ф о р м ы, слегка в ы т я н у т ы й с б о к о в , в о с о б е н н о с т и к вершин е и с д о р с а л ь н о й с т о р о н ы ; с в е т л о - ж е л т о г о цвет а н а солнечно й и з е л е н о в а т о - ж е л т о г о н а т е н е в о й с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щины, н е ж н а я , т о н к о - о п у ш е н н а я , н е о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь с в е т л о - о р а н ж е в а я , средне с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с о с л а б ым а р о м а т о м ; не п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е , з а и с к л ю чением н е б о л ь ш о г о у ч а с т ка у о с н о в а н и я , а иногд а и в е н т р а л ь н о г о р е б р а к о с т о ч к и . С в о б о д ное п р о с т р а н с т в о в о к р уг к о с т о ч к и д о в о л ь но б о л ь ш о е . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е . Плоды и с п о л ь з у ю т с я для п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д е ; с о б р а н н ы е в фаз е в о с к о в о й спе л о с т и , он и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 3— 4 дней , н е т е р я я с в о и х в к у с о в ы х к а ч е с т в.

Е Е SUM E Maturité —

p r e m i è r e d é c a d e d u m o i s d e juillet .

V a r i é t é originair e d e l ' U . E . S . S . E l l e a ét é i n t r o d u i t e r é c e m m e n t e n E o u m a n i e e t o n n e l a t r o u v e q u e d a n s le s c o U e c t i o n s p o m o l o g i q u e s. Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e a u x c o u r s de s p r e m i è r e s a n n é e s , p u i s l a v i g u e u r baisse e t d e v i e n t m o y e n n e . Б c o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 4 ans , p r o d u i t a b o n d a m m e n t e t asse z r é g u l i è r e m e n t . Fruit — m o y e n o u g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e , v e r s l e t r o n c o n i q u e , l é g è r e m e n t étir é sur le s flanc s e t s u r t o u t v e r s l e b o u t e t l a p a r t i e d o r s a l e ; d e c o u l e u r j a u n e clai r su r l a p a r t i e ensoleillé e e t j a u n e v e r d â t r e su r l a p a r t i e o m b r é e ; l a p e a u d'épaisseu r m o y e n n e , t e n d r e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , n e s e d é t a c h e p a s d e l a p u l p e ; celle-c i es t d ' u n o r a n g é clair , assez j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , p e u p a r f u m é e , n ' a d h è r e p a s a u n o y a u , à l ' e x c e p t i o n d ' u n e p e t i t e p o r t i o n à l a b a s e , et , p a r f o i s , l a c r ê t e v e n t r a l e . L e v i d e a u t o u r d u n o y a u es t asse z g r a n d . L ' a m a n d e es t d o u c e . L e s fruit s cueilli s p e n d a n t l a v é r a i s o n p e u v e n t ê t r e g a r d é s 3— 4 j o u r s san s qu'il s p e r d e n t d e leur s quaUté s g u s t a t i v e s .

ABSTRACT Maturity – the first decade of July. Variety belonging to USSR. It has been recently introduced in Romania is only found in the pomological collections. Tree – strong during the early years, then the force becomes lower and medium. It begins production at the age of 4 years, produces abundantly and fairly regularly. Fruit – medium or large, spherical, tapered toward the slightly stretched on the sides and especially towards the tip and the dorsal part, light yellow on the sun exposed side, yellow-green on the shade exposed area. The skin is thick, tender, finely pubescent, does not come off pulp. This has a light orange color, it is very juicy, sweet-tart, slightly perfumed, does not stick to the core, with the exception of a small portion at the base, and sometimes the ventral ridge. The space around the stone is large enough. The kernel is sweet. The picked fruit during ripening can be kept for 3-4 days without losing their flavor.

ROŞU T I M P U R I U

Sinonime : franc.

A n g o u m o i s d e Quellins , D e A n g o u m o i s , A b r i c o t rouge .

germ.

B o t e Oranienaprikose , K l e i n e rot e Frühemarille , B o t e Marillen .

engl.

Early re d masculin e apricot .

mag. rom.

Boşii mic i timpurii , Boşi i timpurii .

Piros kajszi .

Origine. S o i f o a r t e v e c h i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , i d e n t i f i c a t î n ţ i n u t u l A n g o u m o i s d i n departamentul Charente . R ă s p i n d i r c . D i n F r a n ţ a s- a r ă s p l n d i t î n t o a t e ţăril e d i n E u r o p a ş i î n a l t e c o n t i n e n t e u n d e s e c u l t i v ă caisul . î n ţar a n o a s t r ă s e întîlneşt e a p r o a p e î n t o a t e r e g i u n i l e p o m i c o l e , îns ă î n t r - o p r o p o r ţ i e f o a r t e restrînsă . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e m o d e r a t , ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă d e 1 5 — 2 0 d e an i ş i r e u ş e ş t e a l t o i t p e c o r c o d u ş . î f u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e s o l ş i est e r e z i s t e n t l a g e r , s e c e t ă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i . î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , îns ă a t î t m u g u r i i floriferi , c î t ş i floril e m a n i f e s t ă o r e z i s t e n ţ ă a p r e ciabilă l a t e m p e r a t u r i l e s c ă z u t e d i n c u r s u l p r i m ă v e r i i . I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4 — б a n i d e l a p l a n t a r e ş i p r o d u c e a b u n d e n t î n f i e c a r e an . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Iaşi , p o m i i î n v î r s t ă d e 5 an i a u p r o d u s p î n ă l a 5 4 k g f r u c t e , iar ce i d e l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , î n v î r s t ă d e 1 2 an i — p î nă l a 1 2 2 k g . L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i d e 6 an i a u p r o d u s p î n ă l a 5 0 k g . F r u c t e l e sîn t m i c i , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a l i t a t e m e d i o c r ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t s c ă z u t î n zahă r ş i d e s t u l d e r i d i c a t î n a c i d i t a t e ş i v i t a m i n a C . S e ţ i n b i n e p e p o m , sînt rezistent e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a 5— 8 zile . F r u c t e l e p ă s t r a t e u n t i m p m a i î n d e l u n g a t s e z b î r c e s c ş i f o a r t e ra r s e stric ă ; s e p r e tează pentr u uscare . S e foloses c pentr u industrializare , m a i p u ţ i n pentr u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă . Calităţi : r u s t i c i t a t ea p o m u l u i , r e z i s t e n ţ a l a g e r a m u g u r i l o r floriferi , c o a c e r e a t i m p u r i e şi rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r . Defecte :

dimensiunil e mic i ş i calitate a m e d i o c r ă a fructelor .

SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

186

POMUL P o m u l ating e înălţime a d e 5 m ; formeaz ă trunch i d e grosim e mijlocie , c u scoarţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e - r o ş i a t i c ă , c u c r ă p ă t u r i superficiale . Coroana — l a î n c e p u t g l o b u l o a s ă , c u t i m p u l d e v i n e sferic-turtită , destu l d e d e a s ă (fig. 4 9 ) .

Fig. 49 . — Roş u timpuri u

Ramurile de

schelet —

n u m e r o a s e, d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , u ş o r g e n i c u l a t e

formează c u axu l unghiur i mar i d e ramificare . Ramurile de rod — sîn t r e p r e z e n t a t e p r i n b u c h e t e d e m a i t i p i c e , p r e c u m ş i b u c h e t e d e m a i r a m i f i c a t e , r a m u r i m i j l o c i i ş i l u n g i ; î n g e n e r a l sîn t f o a r t e subţiri . Lăstarii —

subţiri , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă - b r u n ă p e p a r t e a însorit ă ş i b r u n ă

p e ce a umbrită , c u numeroas e lenticele , mici , proeminente . Mugurii vegetativi — m i c i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e relati v p r o e m i n e n t e , u ş o r d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , c u solz i deşi , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă - b r u n ă . Mugurii floriferi roşie-închis.

—

m i j l o c i i , o v o c o n i c i , b o m b a ţ i l a m i j l o c , c u solz i n u m e r o ş i , d e c u l o a r e

1X7

ROŞU TIMPURI U

Frunzele —

mijlocii , avîn d î n medi e 6 8 m m lungim e ş i 6 6 m m lăţime , aproap e rotunde ,

c u vîrfu l a c u m i n a t ş i m a r g i u i l e m ă r u n t c r e n a t e , a d e s e a d u b l u c r e n a t e ; p e ţ i o l u l d e 4 0 — 46 m m l u n g i m e , r e l a t i v s u b ţ i r e , u ş o r c a n a l i c u l a t , d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e . Florile —

m i ci sa u m i j l o c ü , c u p e t a l e l e a p r o a p e r o t u n d e , a l b e , c u m a r g i n i l e r o z - p a l .

Sepalele, o v a t e , c u vîrfu l a c u m i n a t , d e c u l o a r e r o ş i e c u d u n g i v e r z u i .

FRUCTUL Mărimea —

m i c ă, a v î n d î n m e d i e H =

3 7 mm , D =

4 0 mm , d =

3 6 m m ; greutate a

medie d e 3 0 g . Forma —

o v o i d ă sa u sferic-alungită , t u r t i t ă o b l i c l a b a z ă î n d i r e c ţ i a v e n t r o - d o r s a l ă

şi c u vîrfu l î n genera l r o t u n j i t ; b r a z d a v e n t r a l ă u ş o r a c c e n t u a t ă l a b a z a f r u c t u l u i , ia r î n rest superficială , a p r o a p e i n e x i s t e n t ă , u n e o r i m a r c a t ă d e o d u n g ă d e c u l o a r e m a i î n c h i s ă (fig. 6 0 ) .

Fig. 50 . —

Roş u timpuri u

Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , a c o p e r i t ă c u r o ş u - c a r m i n p o p a r t e a î n s o r i t n u m e r o a s e p u n c t e m i c i d e c u l o a r e roşie-închis . Peâvnciihil —

ăş i c u

scurt , destu l d e g r o s , d e c u l o a r e v e r d e , b i n e p r i n s d e f r u c t ş i m a i p u ţ i n

de r a m u r ă . Cavitatea pedunculară — de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i e , î n f o r m ă d e p î l n i e , c u m a r g i nile r e g u l a t e . Punctul stilar — nuc, d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , a ş e z a t p e c o n t u r u l fructului . Pieliţa — r e l a t iv s u b ţ i r e , catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă . Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o c a be c u n u a n ţ ă m a i d e s c h i s ă î n j u r u l s î m b u r e l u i , semifină , d e s t u l d e s u c u l e n t ă , s l a b a r o m a t ă , c u g u s t s l a b d u l c e a g — p r o n u n ţ at a c i d u l a t ; n u e s t e aderentă l a sîmbure . Sîmburele — relati v m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 2 1 m m , D = 1 7 m m , d = 1 0 m m , o v o i d , c u vîrfu l r o t u n j i t ş i p r e v ă z u t c u u n c i o c f o a r t e m i c , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă , g r o a s ă , u n i f o r m arcuită , crestel e v e n t r a l e lateral e a p r o a p e şterse , p a r t e a d o r s a l ă făr ă o r i f i c ü , ia r s u p r a f a ţ a a p r o a p e n e t e d ă . M i e z u l est e d u l c e . Maturitatea —

c o r e s p u n d e c u u l t i m a d e c a d ă a luni i iuni e ş i î n c e p u t u l l u m i iulie .

B E C O M A N D I E I . F i i n d d e p ă ş i t d e alt e soiur i di n p u n c t d e v e d e r e a l c a b t ă ţ u ş i m ă r i m i i fructelor, soiu l K o ş u t i m p u r i u s e r e c o m a n d ă n u m a i p e n t r u g r ă d i n i l e d e Ung ă c a s e .

SOIURI D E CAI S I N STUDI U Ş

188

I PUTI N R A S P I N D I T

E

РЕЗЮМЕ Созревание —

п о с л е д н я я декад а и ю н я и начал о и ю л я .

С о р т очен ь с т а р ы й , ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Румыни и встречаетс я почт и Do в с е х п л о д о в о д ч е с к и х р а й о н а х с т р а н ы , н о в очен ь н е б о л ь ш о м к о л и ч е с т в е . Дерево — у м е р е н н о й сил ы р о с т а , ж и в е т 15—2 0 л е т , н е т р е б о в а т е л ь н о е к почвенны м у с л о в и я м , у с т о й ч и в о е к м о р о з у , з а с у х е , б о л е з н я м и вредителям . П л о д о н о с и т ь начинае т через 4— 5 ле т п о с л е п о с а д к и и дае т е ж е г о д н ы е и о б и л ь н ы е у р о ж а и . Плод — м е л к и й , я й ц е в и д н о й и л и о к р у г л о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я к о с о с п л ю щ е н н ы й в в е н т р о - д о р с а л ь н о м направлении , в б о л ь ш и н с т в е с л у ч а е в с з а к р у г л е н н о й в е р ш и н о й ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвет а с к р а с н о в а т о - к а р м и н о в ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м м н о ж е с т в о м мелких к р а с н ы х точе к б о л е е т е м н о г о цвет а н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а с р а в нительно т о н к а я , б а р х а т и с т а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я , боле е с в е т л о г о оттенк а о к о л о к о с т о ч к и , п о л у н е ж н а я , д о в о л ь н о с о ч н а я , с о с л а б ы м а р о м а т о м ; не прирастае т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е . П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и и в меньше й мер е дл я п о т р е бления в с в е ж е м в и д е . О б л а д а ю т х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и в ы д е р ж и в а ю т хранени е в течени е 5— 8 дней , очен ь р е д к о п о р т я т с я .

EÉSUMÉ Maturité —

dernièr e d é c a d e d u m o i s d e j u i n e t d é b u t d u m o i s d e juillet .

V a r i é t é f o r t a n c i e n n e , d ' o r i g i n e f r a n ç a i s e . E n B o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e dan s p r e s q u e t o u t e s le s r é g i o n s fruitière s d u p a y s mai s e n p r o p o r t i o n s r é d u i t e s . Arbre — d ' u n e v e n u e m o d é r é e , v i t d e 1 5 à 2 0 ans , n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t au sol , i l résist e a u gel , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . I l c o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 4 à 5 an s e t l e fai t a b o n d a m m e n t c h a q u e a n n é e . Fruit — p e t i t, o v o ï d a l o u s p h é r i q u e - a l l o n g é , aplat i o b l i q u e m e n t à l a b a s e dan s l direction ventro-dorsale , a u b o u t généralemen t arrond i ; d e couleu r jaune-orangé , recou v e r t e d e r o u g e - c a r m i n su r l a p a r t i e ensoleillée , p o u r v u d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s r o u g f o n c é ; l a p e a u asse z m i n c e , v e l o u t é e , a d h è r e à l a p u l p e , qu i es t j a u n e - o r a n g é , à t e i n t e plu claire a u t o u r d u n o y a u , semi-fine , asse z j u t e u s e , p e u p a r f u m é e , ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u L ' a m a n d e e n es t d o u c e .

a e s .

L e s fruit s s o n t s u r t o u t e m p l o y é s dan s l ' i n d u s t r i e a l i m e n t a i r e e t m o i n s p o u r l a c o n s o m m a t i o n à l ' é t a t frais . I l s s u p p o r t e n t b i e n l e t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e gardé s 5 à 8 j o u r s , après q u o i il s s e r a t a t i n e n t , m a i s n e s e g â t e n t q u e trè s r a r e m e n t .

188a

ABSTRACT

Maturity – last decade of June and early July. Very old variety, of French origin. In Romania it is found in almost all fruit growing regions of the country but on small areas. Tree – not very strong, has a 15-20 years lifetime, not pretentious concerning the soil, it resists to frosts, drought, diseases and insect pests. It begins production at the age of 4-5 years and is abundant each year. Fruit – small, ovoid or spherical elongated, flattened obliquely to the base in the ventral-dorsal direction, generally at the end rounded, yellow-orange, covered with crimson-red on the sun exposed side, with lots of dark red dots. The skin is thin, velvety, sticks to pulp, which is yellow-orange, with paler hues round the core, semi-sweet, fairly moist, slightly perfumed, it will not stick to core. The kernel is sweet. The fruits are mostly used in food industry and less for fresh consumption. They resist well to transportation and can be kept for 5-8 days, after which they shrivel up, but very rarely deteriorate.

C A I S U L Nr

. 2-2M 0

S i n o n i m e : rom. S e i a n e ţ 2 - 2 1 - 1 0 . Origine. S o i u l p r o v i n e d i n U . B . S . S . , o b ţ i n u t l tări ştiinţific e î

a Institutu l m o l d o v e n e s c d e cer -

n domeniu l pomicultură , viticulturi i ş i a l vinificaţie i di n B . S . S . M o l

d o v e n e a s c ă . P î n ă l a sfîrşitu l a n u l u i 196 6 î n c ă n u i

s- a d a t d e n u m i r e o f i c i a l ă

-

.

Ruspfndire. S e cultiv ă î n E . S . S . M o l d o v e n e a s c ă .

Fig. 51 . - Caisu

l Nr . 2-21-10 .

î n ţ a r a n o a s t r ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e s t a ţ i u n i l o r e x p e r i m e n t a l e I s t r i ţ a şi G r e a c a .

190

SOIURI D E C A I S l N STUDI U Ş l PUŢI N R A S P l N D I T E

POMUL P o m u l , î n v î r s t ă d e 4 ani , a l t o i t p e zarzăr , creşt e m i j l o c i u d e v i g u r o s , a t i n g e înăl ţ i m e a d e 2,9 6 m , f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 6,4 5 c m ş i c o r o a n a sferic-turtită , d 2,79 m î n d i a m e t r u (fig . 5 1 ) . E s t e m i j l o c i u d e r e z i s t e n t l a ge r ; l a m u g u r i i florifer i s e înre gistrează pierder i î n s e m n a t e î n ani i c u oscilaţi i m a r i d e t e m p e r a t u r ă . E s t e rezisten t l secetă ş i boli . î n condiţiil e d e l a Staţiune a experimental ă Greaca , u n p o m a produ s î m e d i e 5, 5 k g d e f r u c t e .

e a n

FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e , c u g r e u t a t e a m e d i e d e 4 3 , 2 g (fig . 5 2 ) , d e c u l o a r e v e r z u i e p r o -

nunţată c e contrasteaz ă c u porţiun i roşietice . Pulpa —

s u c u l e n t ă , acrişoară

.

Fig. 52 . - Caisu

l Nr . 2-21-1 0

Maturitatea — c o r e s p u n d e c u p r i m a d e c a d ă a luni i iulie . S e c o a c e n e u n i f o r m î n c a d r u l fructului ş i f o a r t e e ş a l o n a t p e p o m .

E E C O M A N D Ă E I . î n p r e z e n t , soiu l Caisu l nr . 2-21-1 cultivat î n grădinil e d e lîng ă case .

0 s e afl ă î

n studiu

. Poat e f i

РЕЗЮМЕ Созревание —

перва я декад а и ю л я .

Сорт п р о и с х о д и т из М о л д а в с к о й С С Р . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о ллекциях о п ы т н ы х станций . Дерево —

средн е м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о устойчиво е к засух е и болезням .

Плод — средне й в е л и ч и н ы , з е л е н о в а т о г о цвет а с к р а с н о в а т ы м и у ч а с т к а м и . М я к о т ь с о ч н а я , к и с л о в а т а я , вызревае т н е р а в н о м е р н о .

CAISUL Nr . 2-2 1 10

191

RESUME Maturité —

dan s l a premièr e d é c a d e d e juillet .

V a r i é t é originair e d e l a R . S . S . M o l d a v i e . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e dan a le s c o l l e c tions p o m o l o g i q u e s de s station s e x p é r i m e n t a l e s . Arbre —

d e résistanc e m o y e n n e a u g e l , résist e c e p e n d a n t à l a s é c h e r e s s e e t a u x m a l a -

dies. Fruit — d e grosseu r m o y e n n e , d ' u n e c o u l e u r v e r d â t r e c o n t r a s t a n t a v e c d e s p o r t i o n s r o u g e â t r e s , l a p u l p e , j u t e u s e , u n p e u aigre , n e p a r v i e n t p a s u n i f o r m é m e n t à m a t u r i t é .

ABSTRACT Maturity – the first decade of July. Variety from Moldavia. In Romania it is found in the pomological collections from experimental stations. Tree – medium resistance to frost, however, resists to drought and diseases. Fruit – medium sized, of a greenish color that contrasts with port reddish parts. The pulp is juicy, slightly bitter; it does not reach uniformly maturity.

BLANCHET

S i n o n i m e : franc. B l a n c h é t fils . O r i y i n c . S e p r e s u p u n e c ă a c e s t so i est e d e o r i g i n e f r a n c e z ă . R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n F r a n ţ a şi , p r o b a b d , ş i î n a l t e ţări . î n ţar a n o a s t r ă s e găseşt e m a i m u l t î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e ş i în p l a n t a ţ i i l e d e c o n c u r s .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e ş i reuşeşt e a l t o i t p e zarzăr , c o r c o d u ş ş i p r u n . E s t e d e s t u l d e rezisten t l a g e r ş i f o a r t e r e z i s t e n t l a s e c e t ă c î n d est e a l t o i t p e zarză r ; este r e l a t i v rezisten t l a b o b , f i i nd a t a c a t î n t r - o o a r e c a r e m ă s u r ă d e Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . A r e u n potenţia l d e producţi e foart e ridicat . F r u c t e l e , m i j l o c ü s a u m a r i , a s p e c t u o a s e , a r o m a t e , sîn t d e c a b t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t printr-un conţinu t mar e î n zahă r ( 1 0 , 8 1 % ) , mijloci u î n aciditat e ( 1 , 0 9 % ) ş i substanţ e pro t e i c e ( 1 , 1 5 % ) ş i d e s t u l d e r i d i c a t î n v i t a m i n a O (12,0 0 m g % ) . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u în star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e . Sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r

e l a

c î t e v a zile . C a r a c t e r i s t i c e p e n t r u f r u c t sîn t p e r s i s t e n ţ a s t d u l u i p î n ă l a m a t u r i t a t e ş i c o a c e r e a neuni f o r m ă , p r o c e s u l c o a c e r i i fiin d m a i a v a n s a t p e p a r t e a d o r s a l ă . Calităţi : r e z i s t e n ţ a l a g e r a p o m u l u i ş i c a b t a t e a b u n ă a Defecte : c o a c e r e a n e i m i f o r m ă a p u l p e i f r u c t e l o r .

fructelor .

POMUL Pomul, d e tab e mijlocie , formeaz ă trunch i drept , netorsiona t ; scoarţ a d e culoar e brună-maronie-deschis, c u crăpătur i superficiale , longitudinale , car e înce p s ă s e formez e l a v î r s t ă d e 4 — 5 ani . Coroana —

i n v e r s - p i r a m i d a l ă , înalt ă ş i d r e s a t ă î n t i n e r e ţ e , s e l ă r g e ş t e a p o i , d e v e n i n d

l a r g - p i r a m i d a l ă (fig . 5 3 ) . Ramurile de

schelet —

l u n gi ş i subţiri , c u u n g h i d e inserţi e m i c ( 3 0 — 3 5 ° ) , c u creşter e

d r e a p t ă sa u o b b c ă , a p r o p i a t ă d e v e r t i c a l ă , d e g a r n i s i t e m u l t l a b a z ă ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e

BLANCHET

(93

brună-maronie, uneor i c u nuanţ ă cenuşie , c u lenticel e ovale , reliefate , d î n d ramurilo r u n aspect zgrunţuros . Ramuril e tiner e a u scoarţ a d e culoar e brună-roşiatică , c u lenticel e alun gite, foart e înguste , d e form a uno r Un ü transversal e subţiri , nerebefate . Ramurile de

rod — predomină buchetel e d e mai , fiin d urmat e d e ramuril e lungi , subţir i

sau d e grosim e mijlocie , c u scoarţ a d e culoar e cafenie-deschis , ia r p e parte a însorit ă eafenie roşiatică.

Fig. 53 . — Blanche t

Lăstarii — lungi , subţir i sa u d e grosim e mijlocie , drepţ i sa u sla b geniculaţi , c u inter nodurile scurt e ; scoarţ a d e culoar e roşie-violace e p e parte a însorit ă ş i verde-roşiatic ă p e cea umbrită , glabri . Mugurii vegetativi — mici , scurţi , ovoconici , c u vîrfu l obtu z sa u puţi n rotunjit , aşezaţ i pe pernuţ e d e mărim e mijlocie . Mugurii floriferi

—

de mărim e mijlocie , lung i ş i subţiri , ovoizi , c u vîrfu l alungit , aşezaţ i

pe pernuţ e mijlocü . Frunzele — mijloci i sa u mari , avîn d 6 0 — 8 6 m m lungim e ş i 6 8 — 75 m m lăţime , lar g cordiforme, c u vîrfu l acumina t s i baz a rotunjită , aproap e dreaptă ; marginil e dubl u crenat e mărunt ş i regula t ; U m mii subţire , membranos , semimat , d e culoar e verde-desehi s ; spr e bază, nervur a median a este roşie-violacee ; peţiolul , d e 2 5 — 35 m m lungime , d e grosim e 13 — е . 1Э З

SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I P U Ţ I N RASP1NDIT F

I'll

mijlocie, uşo r curbat , d e culoar e verde-roşiatică-deschi s p e parte a umbrit ă ş i roşie-violacee p e p a r t e a însorită , c a n a l i c u l a t , c u 3— 5 g l a n d e , aşezat e î n a p r o p i e r e a l i m b u l u i , m i c i , o r b i culare, d e culoar e cafenie-deschis . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a p r o a p e r o t u n d e , u ş o r c o n c a v e , e u m a r g i nile s l a b o n d u l a t e , d e c u l o a r e a l b ă ; pistilu l ega l sa u p u ţ i n m a i înal t d e c î t s t a m i n e l e . FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 3 8 — 5 0 m m , D = 40 m m ; g r e u t a t e a d e 2 9 — 4 1 g , î n m e d i e d e 3 4 g .

38—4 6 m m , d =

3 4—

Forma — g l o b u l o a s ă, u n e o r i m a i l a t ă d e c î t înaltă , f r e c v e n t a s i m e t r i c ă , t u r t i t ă p e flan curi, t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i r o t u n j i t ă l a v î r f ; b r a z d a v e n t r a l ă superficială , u ş o r a d î n c i t ă î n apropierea cavităţi i peduncular e p e car e o depăşeşte . L a unel e fructe , brazd a ventral ă p r e z i n t ă o s l a b ă a d î n c i t u r ă l î n g ă p u n c t u l stilar , făr ă să- 1 d e p ă ş e a s c ă ( p l . X I I I ) . Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l ie spr e p o r t o c a l i e , ia r p e p a r t e a î n s o r i t ă , c u p u n c t e d e m ă r i m e variabilă , roşii-violacei , car e uneor i confluează . Pedunculul — ramură.

s c u rt ( 3 — 4 m m ) , d e g r o s i m e m i j l o c i e , v e r d e - c e n u ş i u , b i n e p r i n s d e

Cavitatea pedunculară

—

m i c ă , d e adîncim e ş i lărgim e mijlocii , c u suprafaţ a regulat ă ;

marginile ondulate , uşo r ridicat e î n dreptu l brazde i ventrale , und e prezint ă o Punctul stilar

—

deschidere .

m i c, d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e - î n c h i s , aşeza t s i m e t r i c , p e c o n t u r u l

fructului, l a c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e . L a m a j o r i t a t e a f r u c t e l o r stilu l est e persistent . Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , f r a g e d ă , a c o p e r i t ă c u o aderentă l a pulpă .

p u b e s c e n ţ ă fină , catifelată ,

Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e, c u o n u a n ţ ă m a i închis ă p e p a r t e a e x p u s ă l a soare , consis t e n t ă , f o n d a n t ă , p o t r i v i t d e s u c u l e n t ă , c u g u s t d u l c e - a c i d u l a t , f o a r t e a r o m a t ă , n u est e aderentă l a sîmbure , formîn d u n go l d e mărim e mijloci e î n juru l sîmburelui . 1 2— Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d H = 2 3 — 2 7 m m, D = 1 8 — 2 2 mm ş i d = 14 m m , o v o i d , b o m b a t , tra s spr e vîr f ş i t r u n c h i a t l a b a z ă , d e c u l o a r e c a s t a n i e - d e s c h i s , c u suprafaţa fi n r e t i c u l a t a ; l a s c o a t e r e a d i n f r u c t p r e z i n t ă p e suprafaţ ă p o r ţ i u n i f o r m a t e di n fibre subţir i d e p u l p ă . Creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă înalt ă ş i î n g u s t ă ; c r e s t e l e v e n t r a l e late rale s l a b d e z v o l t a t e , c u t e n d i n ţ ă d e a d e r e n ţ ă l a p u l p ă ; p a r t e a d o r s a l ă rareor i c u 1— 3 orificii. M i e z u l est e d u l c e . Maturitatea —

a d o u a d e c a d ă a luni i iulie .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l B l a n c h e t s e afl ă î n s t u d i u ; s e p o a t e î n c e r c a ş i î n g r ă d i n i l e de lîng ă casă . РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я декад а и ю л я .

Сорт в е р о я т н о ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я п р е и м у щ е ственно в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х и в к о н к у р с н ы х п о с а д к а х. Дерево — с о средне й с и л о й р о с т а , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , о ч е н ь з а с у х о у с т о й ч и в о е , есл и п р и в и т о н а ж е р д е л и ; с р а в н и т е л ь н о у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м , н о п о р а ж а е т с я г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lév.) . Aderh .

PLANŞA

Blanchel.

XIII

BLANCНЕТ

Плод —

195

с р е д н е й в е л и ч и н ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л ы й , и н о г д а в ш и р и н у б о л ь ш е , че м

в высоту , зачасту ю асимметрически й у основани я и закругленны й н а вершине ; желто вато-оранжевого цвета , впадающег о в боле е интенсивны й оранжевы й оттенок , с лиловато к р а с н ы м и т о ч к а м и р а з л и ч н о й величин ы н а о с в е щ е н н о й с о л н ц е м с т о р о н е ; к о ж и ц а с р е д н е й т о л щ и н ы , непрочная , п о к р ы т а я нежны м п у ш к о м , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о оранжевого цвета , боле е темног о оттенк а н а обращенно й к

солнц у стороне , плотная

,

тающая, довольн о сочная , кисловато-сладкая , очен ь ароматная ; н е прирастае т к к о с т о ч к е . Свободное пространств о в о к р у г косточк и средне й величины . Я д р о к о с т о ч к и сладкое . П л о д ы в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е н е с к о л ь к и х д н е й .

ЕЕ SUM E Maturité —

duran t l a second e décad e d u moi s d e juillet .

Variété d'origin e p r o b a b l e m e n t française . E n E o u m a n i e o n l a t r o u v e surtou t dan s les c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s e t d a n s le s p l a n t a t i o n s d e c o n c o u r s . Arbre —

d e v i g u e u r m o y e n n e , es t asse z r é s i s t a n t a u g e l e t trè s r é s i s t a n t à

l a séche -

resse, l o r s q u ' i l es t greff é su r a b r i c o t i e r c o m m u n ; i l es t r e l a t i v e m e n t r é s i s t a n t a u x m a l a d i e s , m a i s l e Clasterosporium carpopMllum Fruit —

(Lév.

) Aderh . l'attaque .

m o y e n o u gros , d e f o r m e globuleuse , parfoi s plu s larg e qu e h a u t , fréqiiem -

m e n t à bas e asymétriqu e e t à

b o u t a r r o n d i , d ' u n j a u n e - o r a n g é t i r a n t su r l ' o r a n g é f o n c é ,

à p o i n t s d e grosseur s v a r i a b l e r o u g e v i o l a c é s su r l e c ô t é ensoleill é ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , t e n d r e , r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e , a d h è r e à l a p u l p e ; l a p u l p e es t d ' u n jaune-orangé, à

t e i n t e p l u s f o n c é e su r l e c ô t é e x p o s é a u soleil , c o n s i s t a n t e , f o n d a n t e , asse z

j u t e u s e e t à g o û t d o u x - a c i d u l é , trè s p a r f u m é e , ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L e v i d e a u t o u r d u n o y a u es t d ' u n e g r a n d e u r m o y e n n e . L ' a m a n d e e n es t d o u c e . L e s fruit s résisten t a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e c o n s e r v é s q u e l q u e s j o u r s .

ABSTRACT Maturity – during the second decade of July. Variety of French origin probably. In Romania it is found mostly in the pomological collections and on plantations which competes. Tree – of medium vigor, is fairly resistant to frost and very tolerant to drought when grafted on common apricot and is relatively resistant to diseases, but Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. attack. Fruit – medium or large, globular in shape, sometimes wider than tall, often asymmetrical at the base and with rounded tip, yellow-orange to deep orange having spots of variable sizes and purplish red on the sun exposed side; the skin is medium thick, soft, covered with a fine pubescence, sticking to the pulp, the pulp is a yellow-orange with darker hues on the side exposed to sun, consistent, luscious and juicy, sweet-sour taste, with a very nice fragrance, it does not stick to the core. The vacuum around the core is of medium size. The kernel is sweet. The fruits are resistant to transport and can be kept for a few days.

DE C O P Ă C E N

I

Sinonimi* : rom. Mar i d e H e r ă ş t i , Mar i d e C o p ă c e n i . O r i g i n e . So i a u t o h t o n , identifica t î n c o m u n a C o p ă c e n i , r e g i u n e a B u c u r e ş t i , ş i a p o i î n m u l ţ i t d e p e p i n i e r a H e r ă ş t i . S e c r e d e c ă s- a o b ţ i n u t dintr-u n s î m b u r e a l soiulu i Ce l m a i bun d

e Ungaria

.

R ă s p i n d i r e . S e întîlneşt e n u m a i î n livezil e d i n j u r u l oraşulu i B u c u r e ş t i ; î n p r e z e n t se î n m u l ţ e ş t e f o a r t e p u ţ i n . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s î n p e p i n i e r ă ş i î n l i v a d ă ş i ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă destu l d e m a r e , a t i n g î n d v î r s t a d e 30—3 5 d e ani . B e u ş e ş t e b i n e a l t o i t a t î t p e c o r c o d u ş , c i t ş i p e zarzăr . N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e so l ; est e sensibi l l a ger , b o l i ş i d ă u n ă t o r i . P r e z i n t ă o m a r e c a p a c i t a t e d e regenerar e n a t u r a l ă . î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r c a u r m a r e m u g u r i i florifer i sîn t distruş i f o a r t e de s di n c a u z a gerurilor tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . R o d e ş t e a p r o a p e a n d e an , îns ă d ă p r o d u c ţ i i f o a r t e m i c i . F r u c t e l e sîn t m a r i sa u f o a r t e m a r i , p u ţ i n c o l o r a t e , t o t u ş i a s p e c t u o a s e , d e calitat e m e d i o c r ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t destu l d e s c ă z u t î n zahă r ( 7 , 5 4 % ) , a c i d i t a t e (0,93%) ş i v i t a m i n a С (7,6 5 m g % ) . A j u n s e l a m a t u r i t a t e , s e s c u t u r ă u ş o r di n p o m ş i n u suportă transportul Calităţi : Defecte :

.

v i g o a r e a ş i l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m ş i m ă r i m e a fructului . sensibilitate a l a ger , p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e s c ă z u t , c a l i t a t e a m e d i o c r ă a

fructelor, p r e c u m ş i slab a rezistenţ ă l a transpor t ş i păstrare . POMUL P o m u l ating e înălţime a d e 6 — 7 m ; formeaz ă trunch i drept , c u scoarţ a d e culoar e b r u n ă - d e s c h i s , c u p e t e stacoji i ş i c u c r ă p ă t u r i a d î n c i , l o n g i t u d i n a l e . Coroana — Hamurile de

g l o b u l o a s ă l a î n c e p u t , a p o i u ş o r t u r t i t ă ş i răsfirat ă (fig . 5 4 ) . schelet —

de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , b i n e r a m i f i c a t e , f o r m e a z ă c u

a x u l unghiur i m a r i ş i r a m i f i c a t e . Ramurile de

rod — p r e d o m i nă b u c h e t e l e d e m a i ş i r a m u r i l e m i j l o c i i .

DE COPĂCEN I

Lăstarii —

197

n u m e r o ş i, l u n g i , u ş o r g e n i c u l a ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v i o l a c e e p e p a r t e a

însorită ş i v e r z u i e p e c e a u m b r i t ă .

Mugurii vegetativi — m i c i , c o m e i

, b o m b a ţ i , p u ţ i n r o t u n j i ţ i l a vîrf , aşezaţ i p e p e r n u ţ e

relativ p r o e m i n e n t e .

Mugurii floriferi —

m a r i, o v o c o n i c i , b o m b a ţ i , c u v î r f u l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i

pe pernuţ e proeminente .

Fig. 54 . — D e Copăcen i

Frunzele —

m a r i, a v î n d 7 7 — 79 m m l u n g i m e ş i 8 2 — 89 m m l ă ţ i m e , a p r o a p e r o t u n d e ,

c u vîrfu l a c u t , b a z a c o r d a t ă ş i m a r g i n i l e p r o n u n ţ a t ş i n e u n i f o r m serat e ; p e ţ i o l u l , d e 4 3 — 49 m m l u n g i m e , p o t r i v i t d e g r o s , c a n a l i c u l a t , d e c u l o a r e r o ş i e - d e s c h i s p e p a r t e a s u p e r i o a r ă şi v e r d e - m ă s l i n i e p e c e a inferioară .

^

Florile —

m a r i, c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , p e t r e c u t e u n a p e s t e a l t a , c u m a r g i n i l e uşo r

o n d u l a t e . S t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 3 7 — 3 9 , sîn t e g a l e c a î n ă l ţ i m e c u pistilul . FRUCTUL

Mărimea —

m a re sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H =

50 m m ; g r e u t a t e a d e 6 6 — 8 4 g .

51—5 8 m m , D =

52—5 7 m m , d =

4 3—

SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R A S P I N D I T E

198

Forma — g l o b u l o a s ă , asimetrică , u ş o r t u r t i t ă p e flancur i ş i spr e v î r f ; b r a z d a v e n t r a l ă , îngustă ş i a d î n c ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , d e v i n e larg ă ş i superficial ă spr e vîr f ( p l . X I V ). Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e , rareor i c u p u n c t e d e c u l o a r e c a r m i n . f o a r t e scurt , sla b prin s d e f r u c t . Peduncvlul — Cavitatea pedunculară — largă , d e s t u l d e a d î n c ă , î n f o r m ă d e p î l n i e . Punctul stilar — m i c , d e c u l o a r e b r u n ă - î n c h i s , aşeza t e x c e n t r i c p e u n m a m e l o n a b i a perceptibil. Pieliţa — subţire , fi n p u b e s c e n t ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă . Pulpa — p o r t o c a l i e , s u c u l e n t ă , f o a r t e s l a b a c i d u l a t ă ş i a r o m a t ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . î n m a s a p u l p e i a p a r v i n i ş o a r e a l b i c i o a s e , c e s e separ ă uşor , d î n d o senzaţi e n e p l ă c u t ă . Sîmburele — m a r e, a v î n d î n m e d i e H = 3 5 m m , D = 3 0 m m ş i d = 1 6 m m , o v o i d , c u vîrfu l a s c u ţ i t , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă , u n i f o r m a r c u i t ă , c u b a z a g r o a s ă , crestel e v e n t r a l e l a t e r a l e e v i d e n t e , a p a r ş i u r m e d e crest e i n t e r m e d i a r e , ia r p a r t e a d o r s a l ă ar e o p o r ţ i u n e l a b a z ă , u n d e î n t o t d e a u n a est e p r e z e n t ă o d e s c h i z ă t u r ă s c u r t ă d e 4 — 5 mm , a d î n c ă ; s u p r a f a ţ a est e r u g o a s ă , ia r m i e z u l est e d u l c e . Maturitatea —

c o r e s p u n d e c u a d o u a d e c a d ă a luni i iulie .

E E C O M A N D Ă B I . D a t o r i t ă c a l i t ă ţ i l o r sale , soiu l D e C o p ă c e n i s e r e c o m a n d ă î n lucrăr i d e a m e l i o r a r e ş i î n g r ă d i n i l e d e ling ă casă . РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я декад а и ю л я .

Отечественный с о р т . В с т р е ч а е т с я в с а д а х , р а с п о л о ж е н н ы х в о к р е с т н о с т я х г о р о д а Бухареста. Дерево —

сильнорослое , довольн о долговечное , нетребовательно е к почве ; неморо -

з о у с т о й ч и в о е и н е у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Ц в е т е т р а н о , страдае т о т п о з д н и х м о р о з о в и п л о д о н о с и т п о ч ти е ж е г о д н о , но дае т о ч е н ь н и з к и е у р о ж а и . Плод —

к р у п н ы й ил и о ч е н ь к р у п н ы й , ш а р о в и д н о й ф о р м ы , а с и м м е т р и ч е с к и й , с б о к о в

й к в е р ш и н е н е м н о г о с п л ю с н у т ы й ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о го ц в е т а, и з р е д к а с т о ч к а м и к а р м и н о в о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я , н е ж н о - о п у ш е н н а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь о р а н ж е в а я , с о ч н а я , с о ч е н ь с л а б о й к и с л о т н о с т ь ю , а р о м а т н а я ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч ки сладкое. П л о д ы л е г к о о п а д а ю т с дерев а и н е в ы н о с я т п е р е в о з к и . BÉSUMÉ Maturité —

duran t l a second e décad e d e juillet .

V a r i é t é a u t o c h t o n e . E e n c o n t r é e d a n s le s j a r d i n s fruitier s de s a l e n t o u r s d e B u c a r e s t . Arbre— v i g o u r e u x , a u n e v i e asse z l o n g u e , n ' e s t p a s p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l ; i l es t assez sensibl e a u gel , a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . F l e u r i t t ô t , souffr e à c a u s e des gel s tardif s e t p r o d u i t c h a q u e a n n é e de s fruits , b i e n q u ' e n q u a n t i t é s trè s r é d u i t e . Fruit — g r a n d o u trè s g r a n d , d e f o r m e g l o b u l e u s e , a s y m é t r i q u e , l é g è r e m e n t a p l a t i sur le s flanc s e t v e r s l a p o i n t e ; d e c o u l e u r j a u n e - o r a n g é , r a r e m e n t a v e c de s p o i n t s d e t e i n t e c a r m i n , à l a p e a u fine , f i n e m e n t p u b e s c e n t e e t a d h é r a n t à l a p u l p e , q u i es t d e c o u l e u r o r a n g e , s a v o u r e u s e , l é g è r e m e n t aigrelett e e t p a r f u m é e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d en es t d o u c e . L e s fruit s t o m b e n t f a c i l e m e n t d e l ' a r b r e e t n e s u p p o r t e n t p a s l e t r a n s p o r t .

e

198a ABSTRACT Maturity – during the second decade of July. Autochthonous variety. Encountered in the orchards around Bucharest. Tree – vigorous, has a fairly long life, is not pretentious as regards the soil. It is quite sensitive to frost, diseases and insect pests. Blooms early, suffers because of late frost and produces fruit each year, although in very small quantities. Fruit – large or very large, globular, asymmetric, slightly flattened on the sides and to the point, yellow-orange, rarely with dots of carmine color, thin skin, fine hairs and sticked to the pulp, which is orange, flavored, slightly sour and fragranced pleasantly. It does not stick to the core. The kernel is sweet. The fruits fall easily from the tree and cannot be transported.

PLANŞA XIV

De

Copăceni.

L I AB A U D

Sinonime :

franc.

Abrico t Liabaud .

rve. L i a b o

.

Origine. S o i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , o b ţ i n u t d e c ă t r e h o r t i c u l t o r u l L i a b a u d î n î m p r e j u r i m d e oraşulu i L y o n ş i d e s c r i s p e n t r u p r i m a d a t ă î n 1 8 6 3 d e c ă t r e С

h e r p i n. S e cred e

c ă p r o v i n e d i n t r - u n s î m b u r e a l soiulu i A n g o u m o i s . Răspîndire. E s t e î n g e n e r a l p u ţ i n r ă s p î n d i t î n t a r d e p o m i c o l e d i n E u r o p a . L a n o i s e î n t d n e ş t e f o a r t e ra r î n u n e l e g r ă d i n i d e l î n g ă c a s e ş i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e ş i ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă r e l a t i v s c u r t ă . N e c e s i t ă solur i fertile, c a l d e , aerisite , c u s u f i c i e n t ă u m i d i t a t e , s i t u a t e î n l o c u r i a d ă p o s t i t e . E s t e sensibi l la ger , p r e c u m ş i l a atacuril e b o b l o r ş i dăunătorilor . î n f l o r e ş t e d e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 z i l e ; sufer ă d i n c a u z a Sngheţurdor tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . I n t r ă p e r o d î n c ă l a v î r s t ă d e 3 — 4 a n i ş i p r o d u ce d e s t ul d e nral t î n f i e c a r e an . A s t f e l , la S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , p o m i i î n v î r s t ă d e 1 2 a n i p r o d u c i n m e d i e c i r c a 7 0 k g de f r u c t e ; p r o d u c ţ i i l e m a x i m e f i i n d d e 1 1 5 k g . F r u c t e l e sîn t m a r i , d e s t u l d e a s p e c t u o a s e , d e p r i m a c a l i t a t e , a p r e c i a t e m a i ale s p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . E e c o l t a t e i n p î r g ă s u p o r t ă t r a n s p o r t u l ş i s e p ă s t r e a z ă t i m p d e 6— 8 zile . Asemănări. S

e aseamăn ă c u soiu l P r é c o c e d e B o u l b o n , d e car e s e deosebeşt e pri n

a c e e a c ă p o m ul este d e v i g o a r e m ai s l a b ă , ia r f r u c t u l m a i g l o b u l o s ş i d e c u l o a r e m a i d e s c h i s ă . Calităţi : p o t e n ţ i a l ul p r o d u c t i v r i d i c a t a l p o m u l u i , m ă r i m ea ş i c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r . Defecte : sensibilitatea l a g e r , b o l i ş i d ă u n ă t o r i a p o m u l u i , p r e c um ş i înflorire a t i m p u r i e ; culoarea verzui e a fructului . POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6— 7 m ; f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u scoarţa d e culoar e brună-roşiatică , c u crăpătur i des e ş i neuniforme . Coroana — g l o b u l o a s ă, răsfirată , c u r a m u r i l e p e n d u l e (fig . 5 5 ) .

SOrURI D E C A I S I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S F I N D I T E

200

Ramurile de schelet — n u m e r o a s e, lungi , potrivii , d e g r o a s e , flexibile , c u unghiu l d e ramificare m a r e , a p l e c a t e d e l a b a z ă , îns ă c u vîrfu l r i d i c a t , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă închis, c u lenticel e rare , m i c i , o r b i c u l a r e , c e n u ş i i . Ramurile de

rod — p r e d o m i nă ramuril e m i j l o c i i , situat e spr e periferi a coroane i ; rodeşt e d u r a t ă d e v i a ţ ă n u m a i d e 2 — 3 ani .

şi p e b u c h e t e d e m a i , îns ă a c e s t e a a u o Lăstarii —

v i g u r o ş i , d e l u n g i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brunâ-măslinie , c u

reflexe roşietice .

Fig. 55 . — Liabau d

Mugurii vegetativi — destu l d e mari , o v o c o n i c i , turtiţ i l a vîr f ş i depărtat a d e r a m u r ă . Mugurii floriferi — m a r i, o v o i z i , î n g r u p u r i d e 3 — 5 , aşezaţi p e p e r n u ţ e f o a r t e d e z v o l t a t e Frunzele —

mari , avîn d î n medi e lungime a d e 9 0 m m ş i lăţime a d e 8 0 m m , variabil e

ca f o r m ă , p r e d o m i n î n d cel e o v a t - r o t u n j i t e , sa u c o r d i f o r m e , c u vîrfu l scur t a e u m i n a t , b a z a u ş o r c o r d a t ă ş i m a r g i n i l e c r e n a t e , u n e o r i serate . P e ţ i o l u l , d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , a d î n c c a n a l i c u l a t , roşu-sîngeriu , c u m u l t e g l a n d e ş i c u d o u ă a u r i c u l e situat e l a b a z a l i m b u l u i . Florile — m a r i , sa u f o a r t e m a r i , c u p e t a l e l e r o t u n d e , u ş o r g o f r a t e , a l b e , c u n u a n ţ ă r o z , c u caliciu l d e c u l o a r e r o ş i e - c ă r ă m i z i e A i e . FRUCTUL

H=

Mărimea — v a r i a b i l ă, d e l a s u p r a m i j l o c i e l a m a r e sa u u n e o r i f o a r t e m a r e , a v î n d 51—5 8 m m , D = 54—6 1 m m ş i d = 47—5 3 m m ; greutate a d e 65—8 2 g . Forma —

v a r i a b i l ă, î n genera l g l o b u l o a s ă , u ş o r t u r t i t ă p e flancur i ; b r a z d a v e n t r a l ă ,

îngustă ş i a d î n c ă spr e b a z ă ş i vîrf , ia r î n res t f o a r t e superficială , l a u n e l e f r u c t e a b i v i z i b i l ă ; cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i p r o n u n ţ a t inegal e (fig . 5 6 ) .

a

LIABAUD

Culoarea —

201

g a l b e n - p a i, c u n u a n ţ ă p o r t o c a b e p e p a r t e a însorită , u n d e a p a r ş i v i n i ş o a r e

mai inten s c o l o r a t e , p r e c u m ş i p u n c t e b r u n e - r u g i n i i . Pedunculid —

s c u r t, g r o s , b i n e p r i n s d e f r u c t .

Cavitatea pedunculară către parte a ventral ă a Punctul stilar

—

—

î n g u s t ă, d e s t u l d o a d î n c ă , î n f o r m ă d e p î l n i e , d e p l a s a t ă u ş o r

fructului . f o a r te m i c , c e n u ş i u - d e s c h i s , a ş e z a t p e u n m i c m a m e l o n s i t u a t într- o

d e p r e s i u n e d e l a vîrfu l fructului .

Fig. 50 . —

Pieliţa —

Liabau d

relativ s u b ţ i r e , elastică , fi n catifelată .

Pulpa — g a l b e n - p a l, p o t r i v i t d e tare , fină , s u c u l e n t ă , d u l c e ş i sla b a c i d u l a t ă , c u a r o m ă slabă, p l ă c u t ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 2 8 m m , D = 2 6 m m , d = 1 5 m m , o v o i d sa u a p r o a p e r o t u n d , f o a r t e b o m b a t , c u creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă d e z v o l t a t ă , u n i f o r m a r c u i t ă , ( i e s t e l e v e n t r a l e lateral e m a i p r o e m i n e n t e spr e vîrfu l f r u c t u l u i , ia r p a r t e a d o r s a l ă c u m a i m u l t e orifici i l a b a z ă ş i vîrf . M i e z u l est e a m a r , ia r u n p r o c e n t r i d i c a t d e s î m b u r i a u c î t e două seminţe . Maturitatea —

c o r e s p u n d e c u a d o u a d e c a d ă a luni i iulie .

R E C O M A N D Ă R I . Ţ i n î n d s e a m a , p e d e o p a r t e , d e p r e t e n ţ i i l e m a r i al e p o m u l u i , ia r p e de alt ă p a r t e d e c a b t a t e a f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r , soiu l L i a b a u d se . r e c o m a n d ă p e n t r u g r ă d i nile d e b n g ă cas e ş i c a s o i d e î n c e r c a r e p e n t r u c u l t u r a m a r e , îns ă n u m a i î n terenuril e a d ă p o s t i t e ş i ferit e d e b r u m e . ГЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я декад а и ю л я .

Сорт французског о п р о и с х о ж д е н и я . В Румыни и встречаетс я очен ь редк о — в посад ках н а приусадебны х участка х и в помологически х коллекциях . Дерево —

с о с р е д н е й с и л о й р о с т а , имее т д о в о л ь н о к о р о т к у ю п р о д о л ж и т е л ь н о с т ь

жизни, требуе т плодородных , теплых , хорош о проветриваемы х и достаточн о влажны х почв, расположенны х в хорош о защищенны х местах . Чувствительн о к мороза м и воспри имчиво к п о р а ж е н и ю б о л е з н я м и и в р е д и т е л я м и . Цвете т р а н о , п л о д о н о с и т ь начинае т в в о з р а с т е 3— 4 ле т и дае т д о в о л ь н о о б и л ь н ы е у р о ж а и .

202

SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T

E

Плод — от в ы ш е с р е д н е й величин ы д о очен ь к р у п н ы х размеров , д о в о л ь н о п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , изменчиво й ф о р м ы , в о с н о в н о м о к р у г л ы й , с б о к о в н е м н о г о п р и п л ю с н у т ы й ; с о л о м е н н о - ж е л т о г о цвета , с о р а н ж е в ым о т т е н к о м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , гд е н а б л ю д а е т с я еще и появлени е боле е и н т е н с и в н о о к р а ш е н н ы х ж и л о к , в о с о б е н н о с т и у о с н о в а н и я п л о д а ; кожица сравнительн о тонкая , эластичная , нежно-бархатистая ; мякот ь бледно-желтая , средней п л о т н о с т и , с о ч н а я , с л а д к а я с л е г к о й к и с л о т н о с т ь ю , н е м н о г о а р о м а т н а я , х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч к и г о р ь к о е , приче м значительна я част ь к о с т о ч е к с о д е р ж и т п о дв а семени . П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о в с в е ж е м в и д е ; пр и у б о р к е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и , х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е G— 8 дней .

BÉSUMÉ Măturile —

d a n s l a s e c o n d e m o i t i é d e juillet .

V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n B o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e f o r t r a r e m e n t dan s c e r t a i n s jardins e n t o u r a n t d e s m a i s o n s e t d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , a u n e duré e d e v i e asse z b r è v e ; il e x i g e de s sol s fertiles , c h a u d s , aérés , s u f f i s a m m e n t h u m i d e s , situé s dan s de s l i e u x abrités . I l es t sensibl e a u g e l , ainsi q u ' a u x a t t a q u e s de s m a l a d i e s e t de s insecte s nuisibles . I l fleuri t t ô t , c o m m e n c e à p r o d u i r e v e r s l a 3 — 4 a n n é e e t l e fai t asse z a b o n d a m m e n t . e

e

Fruit — s u r m o y e n , g r o s , o u trè s g r o s , d ' u n asse z b e l a s p e c t , d e f o r m e v a r i a b l e , générale m e n t g l o b u l e u x , l é g è r e m e n t aplat i su r le s flancs , d e c o u l e u r j a u n e paille , à teinte s orangée sur l a p a r t i e ensoleillée , o ù l ' o n v o i t é g a l e m e n t de s filet s plu s v i v e m e n t c o l o r é s , n o t a m m e n à l a b a s e d u frui t ; la p e a u asse z m i n c e , élastique , es t f i n e m e n t v e l o u t é e ; l a p u l p e , j a u n pâle, d e consistanc e m o y e n n e , juteuse , douce-aigrelette , p e u parfumée , d e b o n n e qualité n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t a m è r e , b e a u c o u p d e n o y a u x s o n t à d o u b l e a m a n d e

s t e , .

L e s fruit s s o n t d e s t i n é s s u r t o u t à l a c o n s o m m a t i o n à l ' é t a t frai s ; cueilli s p e n d a n t la v é r a i s o n il s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e c o n s e r v é s 6 à 8 j o u r s .

ABSTRACT Maturity – in the second half of July. Variety of French origin. In Romania it occurs very rarely in some gardens surrounding the houses and pomological collections. Tree – of medium vigor, has a relatively short lifespan, it requires fertile soil, warm, airy and moist enough, located in sheltered locations. It is sensitive to frost, and attacks of diseases and insect pests. It blooms early, to start producing the third to fourth year and is abundantly. Fruit – large or very large, a very beautiful appearance, variable shape, usually globular, slightly flattened on the sides, straw-colored, tinted orange on the sun exposed side, where one can see also more brightly colored fibers, particularly at the base of the fruit. The skin is rather thin, elastic, velvety; the pulp is pale yellow, medium texture, juicy, sour-sweet, slightly perfumed, good, not sticking to the core. The kernel is bitter; many stones have two kernels. The fruits are mostly intended for fresh consumption. Harvested during the ripening they are easily to be transported and can be kept for 6-8 days.

RELIABLE

Sinonime : n u s e cunosc . Origine. So i p r o b a b i l d e o r i g i n e f r a n c e z ă . î n ţar a noastr ă s e găseşt e numa i î n colecţul e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e ş i r e u ş e ş t e a l t o i t p e z a r z ă r , p r u n ş i c o r c o d u ş ; a l t o i t p e p i e r s i c , ar e afinitat e f o a r t e b u n ă , îns ă n u d u r e a z ă m u l t , u n p r o c e n t m a r e d e p o m i pierind prematu r î n aces t caz . E s t e m i j l o c i u d e r e z i s t e n t l a g e r , îns ă r e z i s t e n t l a s e c e t ă ş i b o l i . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5 - 9 zile

.

F r u c t e l e , m i j l o c ü , a s p e c t u o a s e , d u l c i , sîn t d e c a b t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n conţinut ridica t î n zahă r ( 1 3 , 7 7 % ) , aciditat e ( 1 , 9 3 % ) substanţ e proteic e ( 1 , 2 9 % ) ş i v i t a m i n a С (17,9 2 m g % ) . S e foloses c pentr u c o n s u m u l î n star e proaspăt ă ş i pentr u industriabzare

.

Sînt r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a f o a r t e b i n e c î t e v a z d e . Calităţi :

rezistenţ a l a secet ă a p o m u l u i , cabtate a b u n ă ş i rezistenţ a l a transpor t ş i

păstrare a fructelor . Dejecta :

n u s e cunosc . POMUL

P o m u l , d e tali e m i j l o c i e , f o r m e a z ă t r u n c h i d e s t u l d e g r o s , u ş o r t o r s i o n a t ; s c o a r ţ a , de culoar e brună-cenuşie-deschis , c u crăpătur i superficiale , l o n g i t u d i n a l e ; r i t i d o m u l a p a r e b r ă z d a t p u ţ i n î n spirală . Coroana — Ramurile de

g l o b u l o a s ă, largă , c u t e n d i n ţ a d e r a m i f i c a r e b o g a t ă (fig . 5 7 ) . schelet — l u n gi ş i d e s t u l d e g r o a s e , c r e s c u t e s u b u n g h i d e 4 0 — 5 0 ° , b i n e

garnisite p î n ă a p r o a p e d e b a z ă ş i b i n e s u d a t e l a p u n c t e l e d e inserţi e ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e b r u n ă - m a r o m e sa u b r u n ă - c e n u ş i e - d e s c h i s , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e , a l u n g i t e , a ş e z a t e trans v e r s a l , r e b e f a t e . B a m u r d e m a i tiner e a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e m a r o n i e - r o ş c a t ă sa u b r u n ă g ă l b u i e - d e s c h i s , c u f o a r t e p u ţ i n e l e n t i c e l e , a ş e z a t e m a i ale s l a b a z ă . Ramurile de

rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i j l o c i i ş i l u n g i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă -

c e n u ş i e - d e s c h i s . B a m u r d e s c u r t e , a d e s e a d e f o r m a spinilor .

204

SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I PUŢI N RASPTND1T E

Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u i n t e r n o d u r i l e d e l u n g i m e mijloci e ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e galbenă-roşiatică-deschi s l a î n c e p u t , a p o i b r u n ă - g ă l b u i e - d e s c h i s , - cu foarte p u ţ i n e l e n t i c e l e . Mugurii vegetativi eminente.

—

m i c i , scurţi , o v o c o n i c i , c u vîrfu l o b t u z , aşezaţ i p e p e r m i t e p r o -

Fig. 57. - Reliabl

e

Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e , repar tizaţi a p r o a p e p e t o a t ă l u n g i m e a r a m u r i l o r . Frunzele — m a r i sa u m i j l o c i i , a v î n d l u n g i m e a d e 7 5 — 9 2 m m ş i l ă ţ i m e a d e 6 2 — 7 4 m m , c o r d i f o r m - a l u n g i t e , c u b a z a r o t u n j i t ă ş i vîrfu l a c u m i n a t ; l i m b u l subţire , d e c u l o a r e v e r d e deschis ; p e ţ i o l u l , l u n g d e 3 0 — 3 5 m m , c u 2 — 6 g l a n d e , r o ş u - v i o l a c e u , c u l o a r e c e s e c o n t i n u ă p e n e r v u r a m e d i a n ă p î n ă l a j u m ă t a t e . L a b a z ă , frunzel e a u t e n d i n ţ a d e a f o r m a 1— 2 auri c u l e , c a r e s e d i f e r e n ţ i a z ă di n p o r ţ i u n e a b a z a l ă a l i m b u l u i . Florile — m i j l o c i i sa u m i c i , d e 2 3 — 3 0 m m î n d i a m e t r u , c u p e t a l e e l i p t i c e , scurte , c u b a z a a p r o a p e d r e a p t ă , c u m a r g i n i l e a d e s e a n e r e g u l a t e , sla b g o f r a t e , d e c u l o a r e r o z - p a l . Sepalele, destu l d e l u n g i , î n g u s t e ş i a s c u ţ i t e l a vîrf , d e c u l o a r e roşie-vişini e l a e x t e r i o r s i r o ş u - d e s c h i s , c u v i n i ş o a r e sa u striur i d e c u l o a r e m a i i n t e n s ă l a interior . Pistilul , f o a r t e lung, d e p ă ş e ş t e e t a m i n e l e c u 5— 7 m m .

PLANŞA

Reliable.

XV

RELIABLE

205

FRUCTUL Mărimea — mijlocie, avîn d H greutatea d e 29—3 7 g .

=

39—4 4 m m , D =

39—4 3 m m , ş i d =

36—3 7 m m ;

Forma — l a r g - o v o i d a lă sa u e l i p s o i d a l ă , a p r o a p e g l o b u l o a s ă , d e s t u l d e s i m e t r i c ă , t u r t i t ă pe flancuri , m a i ale s î n j u m ă t a t e a d i n s p r e vîrfu l f r u c t u l u i , u n d e f o r m e a z ă u n m a m e l o n f o a r t e m i c a s c u ţ i t , îns ă destu l d e e v i d e n t ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficială , f o a r t e î n g u s t ă , m a i p r o n u n ţ a t ă c ă t r e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , u n d e f o r m e a z ă o c r e s t ă t u r ă a d î n c ă d e 2— 3 m m în m a r g i n e a c a v i t ă ţ i i , c a r a c t e r i s t i c ă ( p l . X V ). Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e, u n i f o r m ă , m a i intens ă p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i strop i tăi frecvent c u p u n c t e d e c u l o a r e c a r m i n , c a r a c t e r i s t i c e , d e s e , f o a r t e m i c i , îns ă e v i d e n t e . U n e l e f r u c t e siu t suflat e c u o n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă p e partea , î n s o r i t ă . Pedunculul — f o a r te s c u r t , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s , b i n e p r i n s de r a m u r ă ş i d e f r u c t . Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e m i j l o c i e , î n g u s t ă , c u t e n d i n ţ a d e a f o r m a u n fel d e şea , c u u m e r i spr e p a r t e a v e n t r a l ă ş i spr e c e a d o r s a l ă . Punctul stilar Pieliţa — Pulpa —

—

m i c, c e n u ş i u , s i t u a t p e u n m i c m a m e l o n a s c u ţ i t , v i z i b i l .

s u b ţ i r e, f r a g e d ă , fi n c a t i f e l a t ă , n u s e d e s p r i n d e d e p e p u l p ă . g a l b e n ă - p o r t o c a l ie i n t e n s , s t r ă b ă t u t ă d e f i l a m e n t e f o a r t e subţiri , a b i a p e r c e p -

tibile, c o n s i s t e n t ă , m i j l o c i u d e s u c u l e n t ă , c u g u s t d u l c e - a c i d u l a t . î n f a z a d e p î r g ă , a c i d i tatea e s t e înc ă p r o n u n ţ a t ă . E s t e m i j l o c i u d e a r o m a t ă , c u g u s t u l d e s t u l d e b u n . î n j u r u sîmburelui f o r m e a z ă u n g o l p r o n u n ţ a t . fimiburele — supramijloci u ; greutate a medi e d e 26 , 3 g , o v o i d , b o m b a t , uşo tras l a v î r f ş i r o t u n j i t l a b a z ă , c u s u p r a f a ţ a r u g o a s ă d e c u l o a r e b r u n - m a r o n i e l a e x t r a g e r e din fruc t ; c r e a s ta v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă , g r o a s ă , c u m u c h i a p r o n u n ţ a t ă ş i a s c u ţ i t ă , m a i c u r b a t spre b a z ă ; crestel e v e n t r a l e lateral e e v i d e n t e m a i m u l t spr e v î r f ş i z i m ţ a t e . C a r a c t e r i s t i la a c e s t so i est e e x i s t e n ţ a u n o r c r e s t e i n t e r m e d i a r e , s u b f o r m a u n o r m u c h i i a s c u ţ i t e , aşezat î n t r e creast a p r i n c i p a l ă ş i cel e lateral e ; p a r t e a d o r s a l ă p r e z i n t ă d e s c h i d e r i n u m a i l a b a z şi \ îi iul s î m b u r e l u i , p e a p r o x i m a t i v 1— 2 m m , ia r l a m i j l o c s e g ă s e s c 3 — 4 orifici i m i c i I n s î m b u r e s e găseşt e o s i n g u r ă s ă m î n ţ ă . M i e z u l est e d u l c e . Maturitatea — corespunde c u a dou a jumătat e a rile c u c o a c e r e m i j l o c i e .

l r a ă c e a .

luni i iulie , c l a s î n d u - s e p r i n t r e soiu -

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l R e l i a b l e s e afl ă î n s t u d i u ; s e p o a t e î n c e r c a î lîngă casă .

n grădinil e d e

РЕЗЮМЕ Созревание —

втора я половин а июля .

С о р т в е р о я т н о ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н мал о и встречается лиш ь в помологически х коллекциях . Дерево — с о с р е д н е й с и л о й р о с т а , с р е д н е м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к з а с у х е и болезням . Цветени е среднее . Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , я й ц е в и д н о й ил и э л л и п т и ч е с к о й , почт и о к р у г л о й ф о р м ы , немного а с и м м е т р и ч е с ь и й , с б о к ов п р и п л ю с н у т ы й , в о с о б е н н о с т и к в е р ш и н е , гд е о б р а з у е т очень н е б о л ь ш о й и з а о с т р е н н ы й б у г о р о к ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о р а в н о м е р н о г о цвета, б о л е е

2(16

SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I PUŢI N RASP1NDIT

E

и н т е н с и в н о г о н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т о й з а ч а с т у ю х а р а к т е р н ы м и , очен ь мелкими , н о х о р о ш о заметным и т о ч к а м и к а р м и н о в о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я , н е ж н а я , т о н к о - б а р х а т и с т а я , н е отстае т о т м я к о т и ; м я к о т ь я р к о - о р а н ж е в о г о цвет а пронизан а очен ь т о н к и м и , едв а заметными в о л о к н а м и , п л о т н а я , средне й с о ч н о с т и , к и с л о в а т о - с л а д к о г о в к у с а . В о к р у г к о с точки образуетс я довольн о большо е свободно е пространство . Я д р о косточк и сладкое . Плоды х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и м о г у т о т л и ч н о с о х р а н я т ь с я в течени е не скольких дней

. BÉSTJMÉ

Maturité —

dan s l a 2

е

moiti é d u moi s d e juillet .

V a r i é t é p r o b a b l e m e n t d ' o r i g i n e française . P e t r o u v e q u e d a n s le s c o U e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre —

u répandu e e n Roumanie , o n n e l' y

d e v i g u e u r m o y e n n e e t d e m o y e n n e r é s i s t a n c e a u g e l , es t résistan t à l a s é c h e -

resse e t a u x m a l a d i e s . L a floraiso n e n es t m o y e n n e . Fruit — m o y e n , d e f o r m e o v o ï d a l e o u e l b p s o ï d a l e p r e s q u e g l o b u l e u s e , asse z s y m é t r i q u e m e n t a p l a t i su r le s flancs , n o t a m m e n t d a n s l a m o i t i é qu i v a v e r s l a p o i n t e d u fruit , où i l f o r m e u n t o u t p e t i t m a m e l o n p o i n t u ; l a c o u l e u r es t j a u n e - o r a n g é u n i f o r m e , p l u s v i v e d u c ô t é ensoleill é e t s o u v e n t t a c h é e d e p o i n t s c a r m i n c a r a c t é r i s t i q u e s , fort s m e n u s , mais visible s ; la p e a u m i n c e , t e n d r e , f i n e m e n t v e l o u t é e , n e s e d é t a c h e p a s d e l a p u l p e , qu i est j a u n e - o r a n g é f o n c é , t r a v e r s é e p a r de s filament s m i n c e s , à p e i n e p e r c e p t i b l e s , consistan te, asse z juteuse , à s a v e u r d o u c e m e n t a c i d u l é e ; a u t o u r d u n o y a u eU e laiss e u n e s p a c e assez m a r q u é . L ' a m a n d e e n es t d o u c e . L e s fruit s résisten t a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e gardé s p e n d a n t q u e l q u e s j o u r s .

ABSTRACT Maturity – the second half of July. Variety probably of French origin. It is not spread in Romania, is only found in the pomological collections. Tree – average vigor and average frost resistance, but resistant to drought and diseases. The flowering is average. Fruit – medium, ovoid or ellipsoidal shape almost globular, somewhat flattened symmetrically on the flanks, particularly in the half that goes to the tip of the fruit, where it forms a tiny sharp nipple, the color is yellow-orange, deeper on the sun exposed side and often carmine spots, but visible. The skin is thin, tender, velvety, and not detachable from the pulp, which is deep orangeyellow, crossed by filaments thin, barely perceptible, consistent, fairly juicy, tangy flavor slowly; around the stone it leaves a space. The kernel is sweet. The fruits are resistant to transportation and can be kept for several days.

TRANDAFIRII TÎRZI

S i n o n i m e : mag. K é s e

I

i r ö z s a , E o z s â b a r a e k , B 6 z s a - K a j s z i , Bersifél e K é s e i r ö z s a .

franc. A b r i c o t r o s e t a r d i v e . germ. K r e m s e r E o s e n m a r i U e , E o s e n m a r ü l e , S p ä t e K o s e n a p r i k o s e , E o t backige, Spät e Eosenmarüle . pol. E o s o w ceh. Büzöv

a Posna . a pozdni , B u s o v ä posdn i merunka .

Origine. S e c r e d e c ă a c e s t so i est e o b ţ i n u t î n E . P . U n g a r ă , ş i a n u m e î n r e g i u n e a d i n t r e T i s a ş i D u n ă r e ; a î n c e p u t s ă fi e î n m u l ţ i t î n p r i m u l d e c e n i u d i n s e c o l u l a l X X - l e a , în l o c a b t a t e a K e c s k e m e t . Răspîndire. Est e răspîndi t î n toat e ţăril e p o m i c o l e di n E u r o p a . î n E . P . U n g a r ă , acest so i r e p r e z i n t ă p e s t e 3 2 % d i n n u m ă r u l t o t a l d e caiş i c u f r u c t e c o l o r a t e î n p o r t o c a l i u închis sa u r o ş u î n c h i s . L a no i a fos t introdu s î n 1928 , î n c o m u n e l e Cena d ş i Sînnicolau l Mare , regiune a Banat , d e u n d e p î n ă î n p r e z e n t s- a r ă s p î n d i t p u ţ i n î n restu l ţării .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s ş i est e d e s t u l d e l o n g e v i v , d e p ă ş i n d v n s t a d e 3 0 — 3 5 d e ani A r e afinitat e a l t o i t p e c o r c o d u ş ş i p o a t e s e r v i c a u n p o r t a l t o i b u n p e n t r u a l t e s o i u r i . N este p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e so l ş i est e f o a r t e r e z i s t e n t l a g e r , s e c e t ă , b o b ş i d ă u n ă tori ; î n urn i an i est e îns ă i n t e n s a t a c a t d e Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh

. u .

î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l u i e p o c ü d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6—8 z d e . I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u ş i p r o d u c e f o a r t e a b u n d e n t a p r o a p e î n f i e c a r e an . U n p o m d e v î r s t ă m i j l o c i e d ă î n m e d i e 12 0 k g d e f r u c t e a n u a l , c u o p r o d u c ţ i e r e c o r d d e 5 2 0 k g d e l a u n p o m î n vîrst ă d e 3 2 d e an i î n c o n d i ţ u l e d e l a C e n a d . F r u c t e l e sîn t m i c i sa u m i j l o c ü , a s p e c t u o a s e , f o a r t e r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t . C o n ţ i n 1 1 , 5 4 % z a h ă r , 1 , 5 9 % a c i d i t a t e , 1 , 3 2 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 9, 1 m g % v i t a m i n a C ; s e f o losesc m a i m u l t c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u i n d u s t r i a a l i m e n t a r ă ş i m a i p u ţ i n p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă .

208

SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I FUŢI N R Ă S P Î N D I T E

Calităţi : v i g o a r e a, rezistenţ a l a g e r ş i s e c e t ă ş i p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v r i d i c a t a l p o m u l u i , p r e c u m ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a fructelor . Defecte : dimensiunil e m i c i ş i calitate a m e d i o c r ă a fructelor .

POMUL P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 7— 8 m ; f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a r u g o a s ă , d e c u l o a r e cafenie-deschis , c u dung i r o ş i e t i c e . Coroana — l a î n c e p u t g l o b u l o a s ă , strînsă, ia r m a i tîrzi u d e v i n e larg ă ş i răsfirat ă (fig . 6 8 ).

Fig. 58 . — Trandafiri i Urzi i

Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , d e g r o s i m e m i j l o c i e , g e n i c u l a t e , a r c u i t e , b i n e rami f i c a t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cafenie , c u n u a n ţ ă roşie-vişinie . Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i j l o c i i ş i b u c h e t e l e d e m a i , b i n e r a m i f i c a t e , c e garnises c r a m u r i l e d e schele t p e t o a t ă l u n g i m e a l o r . Lăstarii — de lungim e ş i grosim e mijlocie , c u scoarţ a d e culoar e roşie-violace e p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i m a i p u ţ i n inten s c o l o r a t ă p e c e a u m b r i t ă .

PLANŞA XVI

Trandafirii luzii.

103

T f t A N D A F r t m TtRZI I

Mugurii vegetativi Mugurii

—

mici, conici , turtiţ i l a bază .

floriferi — m i j l o c i i , c o n i c i , u ş o r s t r a n g u l a ţ i l a b a z ă , d e s e o r i g r u p a ţ i c i t e 3 — 4

la u n l o c . Frunzele — mijlocii , avîn d î n medi e 7 0 m m lungim e ş i 6 8 m m lăţime , rotunjite , adese a c o r d i f o r m e , c u vîrfu l s c u r t a c u m i n a t ş i m a r g i n i l e a d i n e s i m p l u sa u d u b l u serate . P e ţ i o l u l , d e 3 0 — 3 2 m m l u n g i m e , v i o l a c e u p e p a r t e a s u p e r i o a r ă ş i r o z - p a l p e c e a inferioară , c u 4 — 6 g l a n d e , r e p a r t i z a t e n e u n i f o r m ; a d e s e a s e g ă s e s c 1— 2 a u r i c u l e l a b a z a l i m b u l u i . Florile — s u p r a m i j l o c i i , c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e a l b ă c u s l a b e n u a n ţ e r o z p e f a ţ a inferioară . Pistilu l est e m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e c u 1— 2 m m . FRUCTUL Mărimea — m i c ă sa u m i j l o c i e , a v î n d H = 40 m m ; g r e u t a t e a d e 4 0 — 5 0 g .

36—4 5 m m , D =

36—4 3 m m ş i d =

3 1—

Forma — g l o b u l o a s ă, a s i m e t r i c ă , u ş o r t u r t i t ă l a b a z ă ş i teşit ă l a vîr f d i n s p r e p a r t e a d o r s a l ă , u n d e s e e v i d e n ţ i a z ă o u ş o a r ă d e p r e s i u n e ; b r a z d a v e n t r a l ă , l a r g ă , superficial ă î n p a r t e a d e m i j l o c , s e a d î n c e ş t e ş i s e î n g u s t e a z ă spr e vîrfu l ş i b a z a f r u c t u l u i ( p l . X V I ) . сidoarea — galben ă pai , acoperit ă c u roşu-aprin s vişini u p e parte a î n s o r i t ă ; su pieliţă s e o b s e r v ă n u m e r o a s e p u n c t e d e c u l o a r e r o ş i e - î n c h i s .

b

Peăimnihil — destu l d e l u n g , d e p ă ş i n d î n ă l ţ i m e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e , s u b ţ i r e , p r i n s f o a r t e b i n e d e r a m u r ă , n u îns ă ş i d e f r u c t . Cavitatea pedunculară nile r e g u l a t e . Punctul stilar

—

—

d e a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i e , î n f o r m ă d e jiîlnie , c u m a r g i -

m i c, a ş e z a t p e u n m a m e l o n , s i t u a t î n d e p r e s i u n e a d e l a vîrfu l f r u c -

tului. Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă f o a r t e fină, c e e a c e î i d ă u n a s p e c t b r u m a t . Pulpa — la s î m b u r e .

p o r t o c a l i e , tare , f i b r o a s ă , d i f l c e - a c i d u l a t ă

, c

u g u s t m e d i o c r u ; n u ader

ă

Sîmburele — m a r e , a v î n d î n m e d i e I î = 2 7 m m , D = 22, 5 m m , d = 1 2 , 2 m m , o v o i d , b o m b a t , c u creast a ventral ă principal ă potrivi t d e mare , c u baz a groas ă ş i margine a unifor m a r c u i t ă , c r e s t e l e v e n t r a l e lateral e a p r o a p e i n e x i s t e n t e sa u f o a r t e ra r reliefate , ia r p a r t e a dorsală c u 1— 2 o r i f i c i i ; s u p r a f a ţ a , d e c u l o a r e c a s t a n i e , est e fi n r e t i c u l a t a , ia r m i e z u l est e a m a r . C a r a c t e r i s t i c est e f a p t u l c ă s î m b u r i i sîn t f o a r t e n e u n i f o r m i . Maturitatea — î n d e c a d a a d o u a a luni i iulie . E e c o m a n d A r i . D a t o r i t ă rezistenţe i p o m u l u i l a g e r ş i a f r u c t e l o r l a t r a n s p o r t , soiul T r a n d a f i r i i tirzi i s e r e c o m a n d ă s ă fi e f o l o s i t î n l u c r ă r i l e d e a m e l i o r a r e . D e a s e m e n e a , est e i n d i c a t s ă s e f o l o s e a s c ă c a p o r t a l t o i p e n t r u c a i s , m a i ale s î n r e g i u n i l e mai secetoase . РЕЗЮМЕ Созревание —

втора я декад а и ю л я .

П р е д п о л а г а ю т , чт о э т о т с о р т бы л выведе н в В е н г р и и . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н в местностях Чсна д и Сынннколаул-Маре , Банатско й области . 14 — С . Ш

SOIURI D E C A I S I N STUDI U $

210

1 PUŢI N R Ă S P Î N D I T

»

Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , очен ь у с т о й ч и в о е к м о р о з у , з а с у х е и б о л е з н я м , н о в ины е год ы п о р а ж а е т с я г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . Цветени е с р е д н е е , п л о д о н о с и т ь начинае т ран о и дае т почти е ж е г о д н о очен ь о б и л ь н ы е у р о ж а и . Плод — мелки й ил и ж е средне й величины , п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , о к р у г л ы й , асим м е т р и ч е с к и й , у о с н о в а н и я немног о п р и п л ю с н у т ы й и с к о ш е н н о срезанны й н а вершин е с д о р с а л ь н о й с т о р о н ы , гд е заметн о н е б о л ь ш о е у г л у б л е н и е ; с о л о м е н н о - ж е л т о г о цвета , с я р к о - к р а с н ы м вишневы м р у м я н ц е м н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; по д к о ж и ц е й на б л ю д а ю т с я м н о г о ч и с л е н н ы е т о ч к и т е м н о - к р а с н о г о цвета ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , при р о с ш а я к мякоти , покрыт а о ч е н ь ш ж н ы м п у ш к о м , чт о придае т е й ви д ка к б ы покрыти й инеем; м я к о т ь о р а н ж е в а я , т в е р д а я , в о л о к н и с т а я , с л а б о а р о м а т н а я , п о с р е д с т в е н н о г о ка чества; н е прирастае т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч к и г о р ь к о е . Плоды и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о к а к с ы р ь е дл я п и щ е в о й п р о м ы ш л е н н о с т и и в меньше й степен и дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д е ; очен ь х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у .

RÉSUMÉ Maturité —

d u r a n t l a s e c o n d e d é c a d e d e juillet .

O n s u p p o s e q u e c ' e s t u n e v a r i é t é o b t e n u e d a n s l a R . P . H o n g r o i s e . F. n R o u m a n i e , elle es t r é p a n d u e dan s l a R é g i o n d u B a n a t , dan s le s c o m m u n e s : C e n a d e l Sînnicolau l Mare. Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , asse z l o n g é v i f , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l ; résis t a n t a u gel , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s , n é a n m o i n s i l subi t parfoi s l ' a t t a q u e d e Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . L a floraiso n es t m o y e n n e , i l c o m m e n c e à p r o d u i r e précocement, produi t e n abondanc e e t presqu e chaqu e année . Fruit — p e t it o u m o y e n , d ' u n b e l a s p e c t , d e f o r m e g l o b u l e u s e , a s y m é t r i q u e , es t l é g è r e m e n t aplat i p a r l a b a s e e t t a i b é o b l i q u e m e n t v e r s l e b o u t , d u c ô t é dorsa l o ù l ' o n r e m a r q u e u n e faibl e dépressio n ; d e c o u l e u r j a u n e paille , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e vif , cerise , su r le c ô t é ensoleiU é ; sou s l a p e a u , o n r e m a r q u e d e n o m b r e u x p o i n t s d e c o u l e u r r o u g e foncé - ; la p e a u es t d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , a d h é r e n t e , r e c o u v e r t e d ' u n e trè s fin e p u b e s c e n c e , c e qu i lui c o n f è r e u n a s p e c t p r u i n é ; l a p u l p e o r a n g é e , f e r m e , fibreuse , f a i b l e m e n t p a r f u m é e , d e q u a l i t é m é d i o c r e , n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t a m è r e . L e s fruit s s o n t e m p l o y é s s u r t o u t e n t a n t q u e m a t i è r e p r e m i è r e d a n s l ' i n d u s t r i e ali m e n t a i r e e t b e a u c o u p m o i n s p o u r l a c o n s o m m a t i o n à l ' é t a t frai s ; il s son t trè s résistant s au t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – during the second decade of July. We assume that is a variety obtained in Hungaria. In Romania, it is widespread in 1.x region of Banat, in villages: Cenad and Sînnicolaul Mare. Tree – strong, fairly long lifetime, little pretentious concerning the ground. Frost, drought, diseases resistant, yet it sometimes undergoes the attack of Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. Flowering is medium; it begins to produce early, produces abundantly and almost every year. Fruit – small to medium, a beautiful appearance, globular in shape, asymmetrical, slightly flattened at the base and cut obliquely to the tip of the dorsal side where we see a slight depression; straw-colored, bright red cherry colored on the sun exposed side, under the peel, we notice many points of deep red color. The peel is medium thick, sticks to pulp, covered with fine hairs, which gives it a hoary aspect. The orange pulp, firm, fibrous, with a slight fragrance, of poor quality, does not stick to the core. The kernel is bitter. The fruits are used mainly as raw material in the food industry and less for fresh consumption, they are very resistant to transport.

URIAŞE D

E PEC

S

S i n o n i m e : mag. P é c s i o r i â s . germ. B i e s e n m a r i n e v o n F ü n f k i r c h e n . rom. U r i a ş e d e Fünfkirchen , Mar i d e Fünfkircheü . Origine. S o i găsi t î n î m p r e j u r i m i l e l o c a l i t ă ţ i i P e e s (î n l i m b a g e r m a n ă F ü n f k i r c h e n din Ungari a ;

L ö s c h n i g -Pas s e e k e rU

)

grupeaz ă î n categori a „cais e mar i rotunde" .

A v î n d î n v e d e r e c a r a c t e r e l e p o m u l u i ş i al e fructulu i soiu l U r i a ş e d e P e e s , d u p ă uni i a u t o r i , s e p r e s u p u n e a f i u n t i p a l soiulu i Ce l m a i b u n d e U n g a r i a . Răspîndire. S e cultiv ă î n Austri a ş i î n B . P . Ungară , î n ţar a n o a s t r ă s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I î n p e p i n i e r ă , p o m u l s e p o a t e f o r m a î n c ă d i n c î m p u l I I ; î n l i v a d ă est e d e v i g o a r e m i j l o c i e , creşt e î n c e t , r e u ş e ş t e a l t o i t p e c o r c o d u ş , zarză r ş i p e u n e l e s o i u r i d e p r u n ; cel e m a i b u n e r e z u l t a t e l e d ă p e terenuril e m i j l o c i i , fertile , p e v e r s a n ţ i i a d ă p o s t i ţ i . S e c o m p o r t ă b i n e a t u n c i c î n d solu l est e î n t r e ţ i n u t c a o g o r n e g r u , l a c a r e s e a p l i c ă î n g r ă ş ă m i n t e o r g a n o m i n e r a l e . E s t e r e z i s t e n t l a g e r ş i b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . A s u p o r t a t b i n e iarn a g r e a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 . E s t e suficien t d e r e z i s t e n t l a s e c e t ă ; d e a s e m e n e a est e rezisten t l a b o l i ş i dăunători. î n f l o r e ş t e m i j l o c i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5 — 1 4 zile . î n f l o r e ş t e s i m u l t a

n

c u soiuril e A m b r o z i a , D e B r e d a , E o ş u t i m p u r i u . I n t r ă p e r o d l a 5— 6 ani . A r e u n p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e î n g e n e r a l r i d i c a t . î n c o n d i ţ i d e d e l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , p o m i i î n v î r s t ă d e 1 2 an i a u p r o d u s 5 8 — 108 k g d e f r u c t e . F r u c t e l e , m a r i , ra r f o a r t e m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , a u g u s t b u n , a r m o n i o s ş i f o a r t e p l ă c u t , îns ă p u l p a p r e z i n t ă g r a d e d e c o a c e r e f o a r t e n e u n i f o r m e şi , î n t i m p c e u n e l e p ă r ţ i sînt î n c ă n e c o a p t e b i n e , l a m i j l o c s e î n m o a i e r e p e d e ş i î n c e p e s ă s e d e g r a d e z e . Sînt i n d i c a t e atî t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e P r e z i n t ă o rezistenţ ă b u n ă l a t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e .

.

Asemănări : atî t p o m u l , cî t ş i f r u c t u l soiulu i U r i a ş e d e P e e s s e a s e a m ă n ă c u cel e ale soiulu i Ce l m a i b u n d e U n g a r i a .

S O I U R I D

212

E C A I

S I

N S T U D I

U Ş

I P U Ţ I

N HASPlNDIT

E

Calităţi : rezistenţ a l a ger , secetă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , m ă r i m e a , a s p e c t u l f r u m o s ş i calitatea f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r . Defecte : supracopt.

înmuiere a r a p i d ă ş i p u t r e z i r e a pulpei _ lîng ă s î m b u r c înaint e c a f r u c t u l s ă fi e

POMUL P o m u l est e d e tali e m i j l o c i e ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t , c i l i n d r i c , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e - r o ş i a t i c ă , adese a c u p e t e g ă l b u i d e m ă r i m e ş i i n t e n s i t a t e varia bilă, c u c r ă p ă t u r i adine i ş i n e r e g u l a t e .

Fig. 59 . — Uriaş e d e Pee s

Coroana — m a r e , g l o b u l o a s ă - t u r t i t ă , rară c u d i a m e t r u l d e 3 m (fig . 59) . Ramurile de

schelet —

, c u ramuril e aplecate , uşo r neregulate

,

l u n g i ş i g r o a s e , lar g g e n i c u l a t e , l a î n c e p u t d r e p t e , a p o i a p l e c a t e ,

slab r a m i f i c a t e , c u u n g h i u l d e inserţi e d e 5 0 — 6 0 ° . S c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e , ia r l a ra m u r i l e d e u n an , d e c u l o a r e cafenie-roşiatică , c u n u a n ţ ă v e r z u i e p e p a r t e a u m b r i t ă , făr ă d e o s e b i r i v i z i b i l e într e b a z ă ş i vîrf , îns ă c u lenticelel e sla b a p a r e n t e s p r e v î r f ; sîn t gar nisite c u f o r m a ţ i i fructifer e d e s t u l d e rare .

2i:;

U R I A Ş E D E PEC S

Hamurile tic roil — p r e d o m i n a r a m u r i l e b u c h e t , d e l u n g i m e m i j l o c i e , fi e cel e t i p i c e , fie cel e r a m i f i c a t e , p u r t î n d a x i l a r c i t e 1— 4 m u g u r i , u n e o r i diferenţiaţi . S c o a r ţ a d e c u l o a r e c a f e n i e închis , c u n u a n ţ ă roşiatică . A p a r îns ă ş i r a m u r i l e m i j l o c i i . Lăstarii — lung i ş i d e g r o s i m e m i j l o c i e , arcuiţi , c u i n t e r n o d u r i m a r i , p î n ă l a 3, 2 c m , c u s c o a r ţ a l u c i o a s ă , d e c u l o a r e cafenie-roşiatică , p e p a r t e a u m b r i t ă l a î n c e p u t n u a n ţ a t ă în v e r z u i , c u l e n t i c e l e m i c i , r o t u n j i t e , a l b i c i o a s e , n e u n i f o r m r e p a r t i z a t e p e t o a t ă s c o a r ţ a . N u m ă r u l d e m u g u r i p e n o d : 1—5 , ce l c e n t r a l d i n g r u p f i i n d o b i ş n u i t v e g e t a t i v . Mugurii vegetativi

—

m i c i , c o n i c i , scurţ i ş i înguşti , u ş o r r o t u n j i ţ i l a vîrf , u ş o r d e p ă r -

taţi d e r a m u r ă , c u solzişori i d e c u l o a r e c a f e n i e - î n c h i s - c e n u ş i e . Mugurii floriferi

—

m a r i , o v o e o n i e i , alungiţi , b o m b a ţ i , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , a c o -

p e r i ţ i c u solz i d e c u l o a r e c a f e m e - c e n u ş i e ; sîn t aşezaţ i p c p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e . Frunzele

— m a r i , r o t u n d e sa u o v a t e , p u ţ i n m a i l a t e , c u d i a m e t r u m a r e l a m i j l o c ,

c u vîrfu l a c u t , b a z a î n f o r m ă d e a c o l a d ă n u p r e a a d î n c ă ; m a r g i n i l e , s i m p l u , d u b l u sa u triplu d i n ţ a t e ; l i m b u l p i e l o s , r e l a t i v m a t , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s ; p e ţ i o l u l , d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e , c u 1— 3 g l a n d e . Florile — d e mărim e mijlocie , c u petalel e d e form ă aproap e rotundă , d e culoar e albă , c u reflex e r o z . Pistilu l p u ţ i n m a i înal t d e c î t e t a m i n e l e .

FKUCTUL Mărimea — m a r e , ra r f o a r t e m a r e , a v î n d H = 4 3 — 5 0 m m ; g r e u t a t e a 4 8 — 75 g .

41—5 1 m m , D =

45—5 3 mm ş i d =

Forma — globuloasă , spr e o v o i d ă , uşo r neregulată , ma i larg ă spr e bază , îngustîn du-se t r e p t a t spr e vîrf , c u d i a m e t r u l m a x i m i n t r e i m e a s u p e r i o a r ă . B r a z d a v e n t r a l ă a p r o a p e

Fig. 60 . — Uriaş e d e Pee s

ştearsă, m a r c a t ă d e sudur a c a r p e l a r ă s u b f o r m ă d e d u n g ă m a i î n c h i s ă , s e a d i n c e ş t e m u l t spre c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , î m p ă r ţ i n d f r u c t u l î n d o u ă j u m ă t ă ţ i n u t o c m a i e g a l e . L a v î r f p r e z i n t ă î n p a r t e a v e n t r a l ă r i d i c ă t u r a c a r a c t e r i s t i c ă soiulu i Ce l m ai b u n d e U n g a r i a (fig . 6 0 ) . Culoarea — galbenă-portocalie , c u nuanţ ă verzuie , c u numeroas e punct e foart e mici , d e c u l o a r e m a i î n c h i s ă , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă d e o r o ş e a ţ ă slabă , s u b f o r m ă d e p u l b e r e fină , făr ă s ă e o n f l u e z e .

SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S r l N D I T E

214

Pedunculul —

scurt , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e v e r d e , b i n e prin s d e p o m ş i sla b

d e fruct . Cavitatea pedunculară — a d î n c ă ş i largă , c u m a r g i n e a neregulată , î n t r e r u p t ă d e o inflexiune î n d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e . Punctul stilar

—

m i c , c e n u ş i u , aşeza t e x c e n t r i c faţ ă d e axu l fructului

.

Pieliţa — subţire , d e s t u l d e densă , c u u r m e d e p u b e s c e n ţ ă foart e fiuă , car e d a fructului u n a s p e c t catifela t ; n u s e desfac e d e p u l p ă . Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , m o a l e , d e c o n s i s t e n ţ ă m a i slab ă c a l a soiu l Ce l ma i b u do Ungaria , m i j l o c i u d e suculentă , f o n d a n t ă , c u gus t d u l c e , u ş o r a c i d u l a t , a r m o n i o s foarte p l ă c u t , c u a r o m ă p u t e r n i c ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e , t o t u ş i l a d e s p i c a r e a fruc tului las ă a d e r e n ţ e s u b f o r m ă d e v i n i ş o a r e des e p e a m b e l e p ă r ţ i al e sîmburelui , a p r o a p e d partea dorsal ă ş i p e c e l e tre i crest e v e n t r a l e .

u u , e

Sîmburele — m a r e sa u m i j l o c i u , o v o i d , c u vîrfu l foart e p u ţ i n tra s ş i sla b a s c u ţ i t , b a z a d r e a p t ă ; creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă m a r e , a s c u ţ i t ă , crestel e v e n t r a l e lateral e d e p ă r t a t e ş i reduse ; suprafaţ a r e t i c u l a t a , d e c u l o a r e c a f e n i e - c e n u ş i e . M i e z u l est e d u l c e . Maturitatea —

î n a d o u a j u m ă t a t e a luni i iulie , c u c î t e v a zil e î n a i n t e a soiulu i Ce l

mai b u n d e U n g a r i a . R E C O M A N D Ă R I . Soiu l Uriaş e d e Pee s s e r e c o m a n d ă s

ă fi e c u l t i v a t î

n grădinil e d

e

lîngă case . РЕЗЮМЕ Созревание —

втора я половин а июня .

П р о и с х о ж д е н и е с о р т а н е и з в е с т н о ; п р е д п о л а г а ю т , чт о о н я в л я е т с я одни м и з т и п о в сорта „ Ч е л ма й б у н д е У н г а р н я " . В

Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н м а л о , в с т р е ч а е т с я в помо -

логнчесгих i оллекцйях . Дерево —

с о средне й с и л о й р о с т а , предпочитае т с р е д н е п л о д о р о д н ы е п о ч в ы , р а с п о л о -

женные н а х о р о ш о з а щ и щ е н н ы х с к л о н а х ; у с т о й ч и в о е к м о р о з у и поздни м весенни м замо розкам, довольн о з а с у х о у с т о й ч и в о е и довольн о устойчиво е к болезня м и вредителям . Цве тение с р е д н е е , д е р е в о обладае т в о с н о в н о м в ы с о к о й у р о ж а й н о с т ь ю . Плод —

к р у п н ы й , р е д к о о ч е н ь к р у п н ы й , о к р у г л ы й , боле е ш и р о к и й у о с н о в а н и я , ж е л -

т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвет а с зеленоватым о т т е н к о м и м н о ж е с т в ом м е л к и х т о ч е к т е м н о г о цвета , о слабы м пылеваты м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а т о н к а я , д о в о л ь н о п л о т н а я , с о с о ч е н ь н е ж н о г о о п у ш е н и я , н е о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , следами мене е п л о т н а я , че м у с о р т а , , Ч е л ма й б у н д е У н г а р и я " , д о в о л ь н о с о ч н а я, п р и я т н о г о в к у с а ; б ы с т р о загнивает , начина

я с с е р е д и н ы ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е , о д н а к о , пр и

разламывании плод а частичн о о с т а е т с я в вид е г у с т ы х ж и л о к п о о б е с т о р о н ы к о с т о ч к и , около дорсально й е е сторон ы и н а все х тре х вентральны х ребрах . Я д р о косточк и сладкое . Плоды о б шдаю т средне й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю ; в ы д е р ж и в а ю т х р а н е н и е . RÉSUMÉ Maturité —

dan s l a s e c o n d e m o i t i é d u m o i s d e juillet .

V a r i é t é d o n t l ' o r i g i n e es t i n c e r t a i n e ; o n s u p p o s e q u e c e soi t u n t y p e d e l a v a r i é t é Meilleur d e H o n g r i e . E n R o u m a n i e ell e es t p e u r é p a n d u e ; o n l a t r o u v e d a n s l e s c o l l e c tions pomologiques .

U R I A Ş E D E PEC S

215

Arbre — d ' u n e v i g u e u r m o y e n n e , préfèr e le s terrain s m o y e n s f e r t d e s , situé s su r les v e r s a n t s abrité s ; r é s i s t a n t a u g e l e t a u x gelée s b l a n c h e s t a r d i v e s d e p r i n t e m p s , d es t assez résistan t à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s n u i s i b l e s . F l o r a i s o n m o y e n n e , potentiel d e p r o d u i r e généralemen t élevé . Fruit — g r o s , g l o b u l e u x , plu s larg e à l a b a s e , d e c o u l e u r j a u n e - o r a n g é a v e u n e t e i n t e v e r d â t r e , p o r t e d e n o m b r e u x p o i n t s trè s fin s d e c o u l e u r p l u s f o n c é e , r e c o u v e r t sur l e c ô t é e n s o l e d l é d ' u n e faibl e r o u g e u r sou s f o r m e d e p o u d r e fin e ; l a p e a u f i n e , m a i assez d e n s e , a v e c de s reste s d e p u b e s c e n c e trè s fin e ; n e s e d é t a c h e p a s d e l a p u l p e ; c e t t

c s s e

dernière, d ' u n j a u n e - o r a n g é , d e c o n s i s t a n c e plu s f a i b l e q u e c h e z l a v a r i é t é MeiUeu r d e H o n g r i e , asse z j u t e u s e , à s a v e u r a g r é a b l e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u , t o u t e f o i s l o r s q u ' o n s é p a r e les d e u x m o i t i é s , e d e laiss e de s a d h é r e n c e s , sou s f o r m e d e filet s r a p p r o c h é s , de s d e u x c ô t é s d u n o y a u , p r è s d e l a p a r t i e d o r s a l e e t su r le s troi s crête s v e n t r a l e s . L ' a m a n d e e n es t d o u c e . L e s fruit s s o n t r é s i s t a n t s a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t ê t r e g a r d é s .

ABSTRACT Maturity – in the second half of July. Variety whose origin is uncertain, but presumably it is a type of Best of Hungary variety. In Romania it is not widespread, it occurs in pomological collections. Tree – medium vigor, prefers fertile soils located on sheltered slopes. It is fairly resistant to frosts, spring frosts and late drought, diseases and insect pests. It flowers in mid-spring, producing potential is generally high. Fruit – large, globular, wider at the base, yellow-orange with a greenish tinge, having dark little spots, covered on the sun exposed side with some delicate red powder. The peel is thin, but quite dense, with remnants of very fine pubescence, does not detach from the pulp. This is yellow-orange, of lower consistency than the Best of Hungary variety, fairly juicy, pleasantly flavored, does not stick to the core, however, when are separated, the two halves leave adhesions on both sides of the stone, near the dorsal side and on the three ventral crests. The kernel is sweet. The fruits are resistant to transport and can be preserved.

NAHODKA

Sinonime : n u s e cunosc . Origine. So i origina r d i n U . B . S . S . ; a

fos t o b ţ i n u t î n a n u l 1 9 4 5 , d e cătr e K . E -

К o s t i n a , d i n s î m b u r i i soiulu i G r o s b l a n c d ' A u v e r g n e î n G r ă d i n a b o t a n i c ă d i n I a l t a . Răspîndire. S e cultiv ă î n U . E . S . S . î n ţar a n o a s t r ă s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i ce al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e I s t r i ţ a şi G r e a c a . POMUL P o m u l , i n vîrst ă d e 4 ani , a l t o i t p e c o r c o d u ş , est e destu l d e v i g u r o s , atinge , Înăl ţ i m e a d e 3,2 0 m , f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 5,8 8 c m ş i c o r o a n a i n v e r s - p i r a m i d a l ă , d e 2,5 1 m î n d i a m e t r u (fig . 6 1 ) . Creşteril e m e d i i anual e al e lăstarilo r sîn t d e 6 0 — 6 5 c m . M u g u r i i florifer i s e diferenţiaz ă c u p r e d i l e c ţ i e p e v a l u l d o i d e creştere , u n d e a p a r m a r i a g l o m e r ă r i d e m u g u r i . A t î t p o m u l , c î t ş i m u g u r d florifer i sîn t sensibil i l a g e r . E s t e , d e asemenea-, sensibi l l a secet ă ş i la . Clasterosporiwa carpophillum (Lév. ) Aderh . î n condiţiil e d e l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă G r e a c a , u n p o m a p r o d u s i n m e d i e 1, 5 k g f r u c t e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , spr e m a r e , c u g r e u t a t e a m e d i e d e 48, 3 g (fig . 6 2 ) , d e c u l o a r e g a l b e n ă - v e r z u i e , c u n u a n ţ e d e p o r t o c a l i u p e p a r t e a însorită . P u l p a s u c u l e n t ă , d u l c e , lipsit ă de aciditate , s e prăbuşeşt e uşor , neaderent ă l a sîmbure . Maturitatea —

decad a a

dou a a

luui i iulie .

E E C O M A N D Ă K I . î n p r e z e n t , soiu l N a h o d k a s e afl ă î n s t u d i u . РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я декад а и ю л я .

Сорт п р о и с х о д и т и з С С С Р . опытных станций .

В

Румыни и встречаетс я в

помологически х

коллекция х

217

Fig. 61 . - Nahoclk

Fig. 6 2 -

Nahodk a

a

SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P l N D I T

218

E

Дерево — д о в о л ь н о с и л ь н о р о с л о е , н е м о р о з о у с т о й ч и в о е и н е у с т о й ч и в о е к з а с у х е и болезням. Плод — средне й величин ы д о к р у п н о г о , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , с о р а н ж е в ы м о т тенком н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь с о ч н а я , с л а д к а я , с л а б о к и с л о в а т а я , н е п р и р а с т а е т к с е м е н и , л е г к о загнивает . RÉSUME Maturité —

d u r a nt l a s e c o n d e d é c a d e d e j u i l l e t .

V a r i é t é originair e d e l ' U R S S . D a n s n o t r e p a y s , o n n e l a t r o u v e q u e dan s le s collec tions p o m o l o g i q u e s de s station s e x p é r i m e n t a l e s . Arbre — d ' u ne v e n u e v i g o u r e u s e , s e n s i b l e a u g e l , à l a sécheress e e t a u x m a l a d i e s . Fruit — p l u t ô t g r a n d , d e c o u l e u r j a u n e - v e r d â t r e , a v e c de s n u a n c e s o r a n g é e s , su r l a p a r t i e ensoleillé e ; l a p u l p e es t j u t e u s e , d ' u n d o u x f a i b l e m e n t a c i d u l é , n ' a d h é r a n t pa s a u n o y a u ; ell e s ' a b î m e f a c i l e m e n t .

ABSTRACT Maturity – during the second decade of July. Original variety from the USSR. In our country, we only found in the pomological collections of the experimental stations. Tree – a strong, sensitive to frosts, drought and diseases. Fruit – rather large, greenish-yellow, with orange accents on the sun exposed part, the pulp is juicy, sweet with a slightly tart, does not stick to the stone, it is easily perishable.

VIART

S i n o n i m e : franc. V i a r t , V i a r d . rug. V i a r .

Origine. S o i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , d e s c o p e r i t d e c ă t r e p r o f . J e a n - B a p t i s t d ' A 1 b r e t ş i răspîndi t d e cătr e L a u r e n t J

am

in î

e

n 1865 .

Răspîndirc. Est e puţi n răspîndi t î n U . E . S . S . I n ţar a noastr ă s e găseşt e î n colecţiil e p o m o l o g i c e d e l a Staţiunil e experimental e Bucureşti-Băneasa, Istriţ a ş i Greaca . POMUL P o m u l , î n v î r s t ă d e 4 ani , a l t o i t p e c o r c o d u ş , est e s u b m i j l o c i u d e v i g u r o s , a t i n g e înăl ţ i m e a d e 3,3 2 m , f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 6,3 3 c m ş i c o r o a n ă g l o b u l o a s ă , d e 2,65 m

î n d i a m e t r u (fig . 6 3 ) . Creşteril e m e d i i a n u a l e a l e lăstarilo r sîn t d e 48, 5 c m . A t î t

p o m u l , c î t ş i m u g u r i i florifer i p r e z i n t ă o

r e z i s t e n ţ ă b u n ă l a g e r . E s t e , d e a s e m e n e a , rezis -

tent l a secetă , bol i ş i dăunători . î n condiţiil e d e l a Staţiune a experimental ă Greaca , u n pom a

p r o d u s î n m e d i e 8, 3 k g d e f r u c t e . Soiul est e c o n s i d e r a t b u n , îns ă n u d e p ă ş e ş t e p e Ce l m a i b u n d e U n g a r i a .

FRUCTUL Mărimea, mijloci e spr e mare , c u o greutat e m e d i e d e 43, 3 g , d e f o r m ă globuloasă , d e s t u l d e r e g u l a t ă (fig . 64) , d e c u l o a r e p o r t o c a l i e - d e s c h i s , c u n u a n ţ e m a i a c c e n t u a t e s p r e p a r t e a însorită , u n d e s e o b s e r v ă ş i p e t e r o ş i i - c a r m i n , c a r e d a u u n a s p e c t f r u m o s f r u c t u l u i . P i e l i ţ a est e p o t r i v i t d e g r o a s ă ş i fi n p u b e s c e n t ă . P u l p a p o r t o c a l i e - i n t e n s ă , g r o a s ă ( c ă r n o a s ă ) , fondantă, puţi n aromată , suculent ă ; neaderent ă l a sîmbure . Miezu l foart e amar . Maturitatea —

c ă t r e sfîrşitu l d e c a d e i a

d o u a a l u n i i iulie .

E E C « M A N D Â E I . Soiu l V i a r t est e î n s t u d i u î n c o l e c ţ i i l e d e c o n c u r s . S e r e c o m a n d ă pentru cultur ă î n regiune a Bucureşti ,

220

Fig. 63 . - Viar

t

Fig. 64 . - Viar

t

VIART

221

РЕЗЮМЕ Созревание — к о н е ц в т о р о й декад ы и ю л я . В Румыни и встречаетс я в помологически х коллекция х опытны х станции . Дерево — с о средне й с и л о й р о с т а , м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м , с р е д н е у с т о й ч и в о е к з а с у х е , дае т х о р о ш и е у р о ж а и . Плод — с р е д н е й величин ы д о к р у п н о г о ; т е м н о - о р а н ж е в о г о ц в е т а , с б о л е е темны м о т тенком н а обращенно й к солнц у стороне , покрыто й красно-карминовым и пятнами , п р и дающими плод у красивы й вид ; кожиц а довольн о толстая , нежно-опушенная , мякот ь я р к о г о о р а н ж е в о г о цвета , т а ю щ а я , с л а б о а р о м а т н а я , с о ч н а я , н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е .

EÉSTJMÉ

Maturité —

v e rs l a fi n d e l a s e c o n d e d é c a d e d e j u i l l e t .

D a n s n o t r e p a y s o n l e t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s de s s t a t i o n s e x p é r i mentales. Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , r é s i s t a n t a u g e l e t a u x m a l a d i e s , p a s t r o p r é s i s t a n t à la sécheress e ; i l a u n e b o n n e p r o d u c t i v i t é . Fruit — m o y e n , p l u t ô t g r o s , d e c o u l e u r o r a n g é f o n c é , t e i n t é d e n u a n c e s p l u s a c c e n tuées su r l e c ô t é ensoleillé , su r l e q u e l o n v o i t de s t a c h e s d e c a r m i n , q u i lu i d o n n e n t u n b e l a s p e c t ; l a p e a u es t d ' é p a i s s e u r m o y e n n e e t f i n e m e n t p u b e s c e n t e ; l a p u l p e , d ' u n o r a n g é intense, f o n d a n t e , l é g è r e m e n t p a r f u m é e , j u t e u s e , n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u .

ABSTRACT Maturity – towards the end of the second decade of July. In our country it is found in the pomological collections of experimental stations. Tree – medium vigor, resistant to frosts and diseases, not too resistant to drought, and has a good productivity. Fruit – medium, rather large, deep orange color, tinted shades accentuated more on the sun exposed side, where we see spots of carmine color, which gives it a beautiful appearance, the peel is medium thick and finely pubescent; the pulp, of an intense orange, creamy, with a slight fragrance, juicy, not sticking to the stone.

HAROM CSILLAGO

S

S i n o n i m e : row. D e tre i stele . Origine. S e p r e s u p u n e c ă p r o v i n e di n soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a . R ă s p i n d i r c . î n ţar a noastr ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e (Clu j ş i G r e a c a ) . POMUL P o m u l , l a vîrst a d e 4 ani , a l t o i t p e c o r c o d u ş , est e d e v i g o a r e m i j l o c i e , a t i n g e înăl ţ i m e a d e 2,8 7 m , f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 5, 2 c m ş i c o r o a n a d e 2,3 5 m i n d i a m e t r u (fig . 6 5 ) . Creşteril e m e d i i a n u a l e al e lăstarilo r sîn t d e 48, 8 c m . P o m u l est e rezisten t la ger , îns ă m u g u r i i florifer i sîn t sensibil i l a ger , situîndu-s e d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e î n c a t e g o r i a p o m i l o r sensibil i l a v a r i a ţ i i l e m a r i d e t e m p e r a t u r ă . E s t e rezisten t l a b o l i , î n specia l la Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . , d e a s e m e n e a est e r e z i s t e n t l a a t a c u l d ă u n ă torilor. A r e u n potenţia l d e p r o d u c ţ i e scăzut . î n condiţiil e d e l a Staţiune a experimental ă G r e a c a , r e g i u n e a B u c u r e ş t i , a p r o d u s î n 196 4 c î t e 3, 8 k g d e f r u c t e d e p o m , f a ţ ă d e m a r t o r , soiul Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , c a r e a d a t 1 4 k g d e f r u c t e d e p o m . Se a s e a m ă n ă c u soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a î n c e e a c e p r i v e ş t e f o r m a ş i e p o c a d e c o a c e r e a f r u c t e l o r , s e d e o s e b e s c îns ă d e a c e s t e a p r i n d i m e n s i u n i l e m a i m i c i al e f r u c t e l o r , prin c u l o a r e a a c o p e r i t o a r e roşi e i n t e n s ă ş i p r i n s u c u l e n t a m a i s l a b ă a p u l p e i .

FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e, c u g r e u t a t e a d e 3 4 , 8 g (fig . 6 6 ) d e c u l o a r e g a l b e n ă - p o r t o c a b e ,

acoperită p e parte a însorit ă c u roş u aprins . Pulpa, d e grosim e mijlocie , aromată , relati v fondantă , plăcut ă l a gust , neaderent ă la s î m b u r e . F r u c t e l e sîn t d e s t u l d e r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t . Maturitatea —

c o r e s p u n de c u sfîrşitu l d e c a d e i a

d o u a — î n c e p u t ul d e c a d e i a trei a

a luni i iuli e ( 1 7 — 2 5 i u l i e ) . R E C O M A N D Ă R I . Soiu

l H a r o m csillago s s e r e c o m a n d ă c a so i d e î n c e r c a r e î n grădinil e

de lîng ă c a s e . î n p r e z e n t , soiu l s e afl ă î n s t u d i u .

m

Fig. 65 . — Haro m csillago s

Flg. 66 . — Haro m csillago s

SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I PUTI N R A S P I N D I T

22 I

E

РЕЗЮМЕ Созревание —

к о н е ц в т о р о й пл и начал о третье й декад ы и ю л я .

П р е д п о л а г а е т с я , чт о э т о т с о р т п р о и с х о д и т о т с о р т а „ Ч е л ма й б у н д о У н г а р н я " . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и ях о п ы т н ы х станций . Дерево — средне й сил ы р о с т а , м о р о з о у с т о й ч и в о е, у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м , но дае т у м е р е н н ы е у р о ж а и . Плод — средне й величины , меньш е че м у с о р т а „ Ч е л ма й б у н д е У н г а р и я " , с к о т о р ы м сильно с х о д е н и о т л и ч а е т с я о т нег о т о л ь к о меньше й величино й п л о д о в , боле е я р к и м р у м я н цем и меньше й и х с о ч н о с т ь ю . Плоды обладаю т довольн о х о р о ш е й транспортабельностью.

RÉSUMÉ Maturité — v e r s l a fi n d e l a s e c o n d e d é c a d e e t l e d é b u t d e l a dernièr e d é c a d m o i s d e juillet .

ed

u

O n s u p p o s e q u ' i l p r o v i e n t d e l a v a r i é t Meilleur e d e H o n g r i e . D a n s n o t r e p a y s , o n n e le t r o u v e q u e dan s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s de s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s . Arbre —

d e v i g u e u r m o y e n n e es t t o u t e f o i s r é s i s t a n t a u g e l , a u x m a l a d i e s e t a u x

insectes nuisible s ; m a i s l a p r o d u c t i o n es t m o d é r é e . Fruit — m o y e n , p l u s p e t i t q u e celu i d u Meilleu r d e H o n g r i e , a v e c l e q u e l i l a u n e forte r e s s e m b l a n c e , e n différan t p a r le s d i m e n s i o n s plu s r é d u i t e s de s fruits , p a r l a c o u l e u r d'un roug e intens e e t pa r l a pulp e moin s juteuse . L e s fruit s s o n t asse z résistant s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – toward the end of the second decade and the beginning of the last decade of July. We suppose that it originates from the Best of Hungary variety. In our country, we only found it in the pomological collections in experimental stations. Tree – medium vigor, however, is resistant to frost, diseases and insect pests but the production is moderate. Fruit – medium, smaller than the Best of Hungary, with whom it has a strong resemblance, differing by the smaller size of fruit, the color of deep red and the less juicy pulp. The fruits are strong enough to be transported.

MONTGAMET

S i n o n i m e : franc. A l b e r g e d e M o n t g a m é , C r o t t é . germ. A p r i k o s e v o n M o n t g a m e t , M o n t g a m e t e r MariUe . mag. M o n t g a m e t

.

Origine. So i v e c h i , d e o r i g i n e f r a n c e z ă , o b ţ i n u t î n 170 5 î n l o c a l i t a t e a M o n t g a m é Ung ă Vienne (Franţa) . R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n ţăril e d i n a p u s u l E u r o p e i . î n ţar a n o a s t r ă s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e S t a ţ i u n i l o r e x p e r i m e n t a l e C l u j , Bucureşti, Greaca . POMUL P o m u l , l a v î r s t ă d e 4 an i ş i î n a l d o d e a a n d e r o d , a l t o i t p e c o r c o d u ş , est e f o a r t e v i g u r o s , c u creşter i u n i f o r m e , a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4 m , f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 7,5 c m (ce l m a i g r o s d i n t o a t ă c o l e c ţ i a d e l a G r e a c a ) ş i c o r o a n a d e 2, 6 m î n d i a m e t r u (fig. 6 7 ) . Creşteril e m e d i i anual e al e l ă s t a r d o r sîn t d e 5 6 c m . A t î t p o m u l c î t ş i m u g u r i i floriferi p r e z i n t ă o r e z i s t e n ţ ă m a r e l a ger . î n 1 9 6 3 , c î t ş i i n 1 9 6 4 a diferenţia t p u ţ i n i m u g u r i floriferi. E s t e sensibi l l a s e c e t ă ş i r e z i s t e n t l a a t a c u l d ă u n ă t o r i l o r . I n t r ă t i m p u r i u p e r o d . Are u n potenţia l d e producţi e scăzut . î n condiţid e d e l a Staţiune a experimental ă Greaca , regiunea B u c u r e ş t i , a p r o d u s î n a n u l 196 4 c î t e 5 k g f r u c t e d e p o m .

FRUCTUL M ă r i m e a , m i j l o c i e , d e f o r m ă o v o i d ă n e r e g u l a t ă , t u r t i t ă l o n g i t u d i n a l (fig . 6 8 ) , c u greu t a t e a m e d i e d e 34, 5 g , d e c u l o a r e g a l b e n ă - p o r t o c a b e , c u n u a n ţ ă roşie-sîngeri e p e p a r t e însorită. P i e b ţ a , groasă , fi n p u b e s c e n t ă . P u l p a , p o r t o c a b e , s u c u l e n t ă , d u l c e , p u ţ i n a r o m a t ă potrivit d e gustoasă , neaderent ă l a sîmbure , d e calitate a I ş i a I l - a . Miezu l sîmburelu dulce. Maturitatea —

" a , i

c o r e s p u n d e c u sfîrşitu l l u m i i u b e .

B E C O M A N D Ă E I . P e n t r u f a p t u l c ă s e c o a c e într- o p e r i o a d ă c î n d m a j o r i t a t e a soiurilo r s-au t e r m i n a t , soiu l M o n t g a m e t s e r e c o m a n d ă a f i î n c e r c a t î n g r ă d i n i l e d e Ung ă c a s e . S o i u l este î n s t u d i u .

15 — c .

191

226

Fig. 67 . — Montgame t

Fig. 68 . — Montgame t

227

MONTGAMET

РЕЗЮМЕ Созревание —

коне ц июля .

Старый с о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ческих коллекция х опытны х станций . Дерево —

очен ь сильнорослое , морозоустойчиво е и устойчиво е к поражени ю вреди -

т е л я м и , н о н е з а с у х о у с т о й ч и в о е . П л о д о н о с и ть начинае т р а н о . Плод —

средне й в е л и ч и н ы , ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о ц в е т а , с

кроваво-красны м ру -

мянцем н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а т о л с т а я , н е ж н о - о п у ш е н н а я ; м я к о т ь о р а н ж е в а я

,

сочная, сладкая , слаб о ароматная , довольн о вкусная , н е прирастае т к косточке .

RÉSUMÉ Maturité —

fin j u i l l e t .

V a r i é t é a n c i e n n e , d ' o r i g i n e f r a n ç a i s e . D a n s n o t r e p a y s , o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s de s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s . Arbre —

d ' u ne v e n u e trè s v i g o u r e u s e , r é s i s t a n t a u g e l e t a u x i n s e c t e s n u i s i b l e s , m a i s

sensible à l a sécheresse . C o m m e n c e t ô t à

produire .

Fruit — m o y e n , d e c o u l e u r j a u n e - o r a n g é , a v e c u n e t e i n t e r o u g e - s a n g , su r l e c ô t é e n s o leillé ; l a p e a u es t épaiss e e t f i n e m e n t p u b e s c e n t e ; l a p u l p e , d e c o u l e u r o r a n g e , es t j u t e u s e , d o u c e , u n p e u p a r f u m é e , asse z s a v o u r e u s e , n o n a d h é r a n t e a u n o y a u .

ABSTRACT Maturity – end of July. Ancient variety, of French origin. In our country, it is found in the pomological collections experimental stations. Tree – strong, frost and insect pests resistant, but sensitive to drought. It starts early to produce. Fruit – medium, yellow-orange hues with a blood-red on the sun exposed side, the peel is thick and finely pubescent; the pulp of orange color, is juicy, sweet, slightly fragranced, tasty enough, not sticking to the core.

MUND

S i n o n i m e : germ. M u n d s Marille , M u n d s P f i r s i c h A p r i k o s e . Origine. S o i d e o r i g i n e g e r m a n ă , d e n u m i t astfe l î n c i n s t e a lu i A l b e r t M u n d di n M a g d e b u r g . A f o s t d a t î n c i u t u r ă î n c ă d i n 1888 , d e c ă t r e N . G a u c h e r di n S t u t t g a r t . R ă s p î n d i r e . E s t e c u l t i v a t î n u n e l e ţăr i di n a p u s u l E u r o p e i , îns ă p e scar ă restrînsă . L a n o i î n ţar ă est e i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilor e x p e r i m e n t a l e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e , reuşeşt e a l t o i t p e p r u n , zarză r ş i c o r c o d u ş . E s t e rezisten t l a ger , ia r faţ ă d e s e c e t ă s e c o m p o r t ă m u l ţ u m i t o r . F r u c t e l e , m i j l o c i i sa u m a r i , a s p e c t u o a s e , f r u m o s c o l o r a t e , sîn t d u l c i , p l ă c u t a r o m a t e de calitat e bună . Sîn t caracterizat e printr-u n conţinu t d e 1 1 , 0 6 % zahăr , 0 , 7 5 % aciditate 1,25% substanţ e proteic e ş i 11,6 8 m g % v i t a m i n a C . Sîn t destu l d e rezistent e l a transpor şi s e p o t p ă s t r a c î t e v a zile . Sîn t i n d i c a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş pentru industrializare . Asemănări. F r u c t e l Ungaria. Calităţi : Defecte :

t i

e acestu i so i s e a s e a m ă n ă c u cel e al e soiulu i Oe l m a i b u n d e

vigoare a ş i rezistenţ a l

rezistenţa l a t r a n s p o r t a

, ,

a ge r a

p o m u l u i , p r e c u m ş i calitate a bun ă ş

i

fructelor .

n u s e cunosc . POMUL

P o m u l , d e tali e m i j l o c i e , f o r m e a z ă trunch i d r e p t , n e r ă s u c i t ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă cenuşie, c u c r ă p ă t u r i p u ţ i n a d i n e i , c a r e a p a r m a i tirziu d e c î t l a alt o soiuri . Coroana — sferică, a l u n g i t ă , strîns ă î n p r i m i i ani , a p o i s e l ă r g e ş t e , d e v e n i n d sferică , p o t r i v i t d e d e a s ă (fig . 6 9 ) . Ramurile de

schelet —

l u n g i, g r o a s e , dresate , c r e s c u t e s u b u n g h i m i c d e ramificare ,

d e 3 5 — 4 0 ° , b i n e garnisit e c u r a m u r i d e r o d ş i d e s e m i s c h e l e t ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e b r u n ă roşiatică închis , c u numeroas e lenticel e d e f o r m ă larg-oval ă aproap e rotundă , proeminente . Ramurile de

rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i j l o c i i ş i b u c h e t e l e d e m a i , c u s c o a r ţ a d e

c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă î n c h i s , a ş e z a t e spr e vîrfu l r a m u r i l o r d e s c h e l e t .

MUND

Lăstarii —

229

de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 1 6 — 2 0 m m ; s c o a r ţ a ,

în cursu l verii , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă inten s p e p a r t e a însorită , a p o i b r u n ă - r o ş i a t i c ă - p u r p u r i e , c a r a c t e r i s t i c ă , c u l e n t i c e l e m i c i , p u ţ i n e l a n u m ă r , r o t u n d e , d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i , a ş e z a t e rar . Mugurii vegetativi

—

m i c i, c o n i c i , c u b a z a l a r g ă ş i vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i

pe pernuţ e d e mărim e mijlocie .

Fig. 69 . - Mun d

Mugurii floriferi

—

de m ă r i m e m i j l o c i e , scurţi , o v o c o n i c i , c u p e r n u ţ e l e m i j l o c i i , sîn t

s i t u a ţ i p e t r e i m e a s u p e r i o a r ă a r a m u r i l o r anual e ş i p e r a m u r i l e a n t i c i p a t e . Frunzele — m i j l o c ii sa u m a r i , î n m e d i e d e 8 4 m m l u n g i m e , 8 4 m m l ă ţ i m e . P e lăstari i scurţi sa u p e ramuril e d e r o d frunzel e sîn t m a i m i c i , c o r d i f o r m - r o t u n j i t e , c u b a z a c o r d a t ă , vîrful s c u r t a c u m i n a t ş i m a r g i n i l e d u b l u serat e ; l i m b u l est e n e t e d , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s ; p e ţ i o l u l , î n m e d i e d e 3 9 m m l u n g i m e , d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e , ia r î n t r e i m e a inferioar ă n e r v u r a m e d i a n ă ar e o c u l o a r e v i o l a c e e - d e s c h i s, restu l n e r v u r i i r ă m î n î n d v e r d e p î n ă t o a m n a . L a b a z a l i m b u l u i , p e p e ţ i o l e x i s t ă f r e c v e n t 1— 2 a u r i c u l e , ia r d e - a l u n g u l lu i 2 — 6 g l a n d e . Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e r o t u n j i t e , uşo r c o n c a v e , c u m a r g i n i l e uşo r g o f r a t e , alb e ; pistilu l ega l sa u m a i s c u r t d e c î t s t a m i n e l e .

SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I P U Ţ I N R A S P I N D I T E

230

FRUCTUL Mărimea — m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d H = 4 0 — 4 8 m m , D = 48 m m ; g r e u t a t e a d e 3 2 — 5 1 g , î n m e d i e 4 4 g .

42—4 9 m m , d =

4 0—

Forma — g l o b u l o a s ă, t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i r o t u n j i t ă l a vîrf , p u ţ i n t u r t i t ă p e flancuri , m a i ale s spr e vîrfu l fructulu i ; p a r t e a v e n t r a l ă est e m a i d e z v o l t a t ă , c a r a c t e r i s t i c ă ; d e ase m e n e a , u n f l a n c est e m a i d e z v o l t a t , d i n car e c a u z ă f r u c t u l est e a s i m e t r i c , a t î t î n s e c ţ i u n e l o n g i t u d i n a l ă , c î t ş i î n s e c ţ i u n e transversal ă ; b r a z d a v e n t r a l ă est e b i n e m a r c a t ă , îns ă super ficială, m a i p r o n u n ţ a t ă î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e , l a u n e l e fruct e f o r m î n d u n j g h e a b a d î n e , ia r l a vîr f d e p ă ş e ş t e p u ţ i n p u n c t u l stilar , f o r m î n d u n fe l d e ş a abi a p e r c e p tibilă (pl . X V I I ) . Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e, m a i i n t e n s ă p e p a r t e a însorit ă sa u f o a r t e fi n p u n c t a t ă cu r o ş u - v i o l a c e u . Pedunculul — de f r u c t .

scur t ş i g r o s , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s , f o a r t e b i n e prin s d e r a m u r ă ş i

Cavitatea pedunculară — d e l ă r g i m e m i j l o c i e , d e s t u l d e a d î n c ă , c u suprafaţ a n e t e d ă şi m a r g i n i l e n e r e g u l a t e ; î n d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e p r e z i n t ă o d e s c h i d e r e î n g u s t ă ş i a d î n c ă . Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e cenuşie-închis , aşeza t e x c e n t r i c , c a r a c t e r i s t i c , d i n c o l o de vîrfu l fructului , spr e p a r t e a d o r s a l ă , p e u n m i c m a m e l o n , a s c u ţ i t . Pieliţa — subţire, d e rezistenţ ă m i j l o c i e , f o a r t e fi n p u b e s c e n t ă , catifelată , s e d e s f a c e de p e p u l p ă n u m a i l a s u p r a c o a c e r e . Pulpa — p o r t o c a l i e, destu l d e fină , c u fibr e f o a r t e subţir i d e c u l o a r e m a i deschisă f o n d a n t ă , c u g u s t d u l c e , slab-acrişor , b i n e e c h i l i b r a t , s u c u l e n t ă , p l ă c u t a r o m a t ă , d e calitat b u n ă ; l a s u p r a c o a c e r e p i e r d e d i n s u c u l e n t ă , d e v e n i n d făinoas ă ş i p u ţ i n fibroas ă ; n u est a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; g o h ü d i n j u r u l s î m b u r e l u i est e d e m ă r i m e m i j l o c i e , fiin d m a i p r o n u n ţ a t c ă t r e p a r t e a d o r s a l ă ş i vîrfu l s î m b u r e l u i .

, e e -

Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d H = 2 3 — 2 5 m m , D = 2 1 —2 3 m m , d = 1 1 — 13 m m , o v o i d , r o t u n j i t l a b a z ă ş i u ş o r a l u n g i t l a vîrf , b o m b a t , d e c u l o a r e cafenie-deschi s u n i f o r m ă , c u suprafaţ a fi n r e t i c u l a t a ; creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă d e î n ă l ţ i m e m i j l o c i e , r e l a t i v î n g u s t ă ş i p u ţ i n a s c u ţ i t ă ; c r e s t e l e v e n t r a l e lateral e p u ţ i n d e z v o l t a t e , m a i p r o n u n ţ a t e c ă t r e vîrf , o r i e n t a t e a p r o a p e p e r p e n d i c u l a r p e a c e e a p r i n c i p a l ă ; p a r t e a d o r s a l ă p r e z i n t ă orificii. M i e z u l est e f o a r t e a m a r . Maturitatea —

u l t i ma d e c a d ă a luni i iulie .

RECOMANDĂRI. î

n p r e z e n t soiu l M u n d s e afl ă î n s t u d i u . S e r e c o m a n d ă î n grădinil e

de l î n g ă case . РЕЗЮМЕ Созревание —

п о с л е д н я я декад а и ю л я .

С о р т н е м е ц к о г о п р о и с х о ж д е н и я. В Р у м ы н и и бы л и н т р о д у ц и р о в а н недавн о и встре чается тольк о в помологически х коллекциях . Дерево — Плод —

с о средне й сило й роста , морозоустойчиво е и довольн о засухоустойчивое . средне й ил и к р у п н о й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й ф о р м ы , с р е з а н н ы й у о с н о в а н и я ,

на в е р ш и н е з а к р у г л е н н ы й , с б о к о в н е м н о г о п р и п л ю с н у т ы й , в о с о б е н н о с т и к в е р ш и н е ; в е н т р а л ь н а я ч а с т ь х а р а к т е р н а я , л у ч ш е р а з в и т а я ; одн а п о л о в и н а т а к ж е развит а л у ч ш е

PLANŞA XVII

Mund.

MUND

231

д р у г о й , в с л е д с т в и е чег о пло д асимметриче н ка к в п р о д о л ь н о м , так и в п о п е р е ч н о м с е ч е н и и ; желтовато-оранжевого цвета , боле е темног о н а обращенно й к солнц у стороне , котора я бывает и н о г д а п о к р ы т а о ч е н ь мелким и л и л о в а т о - к р а с н ы м и т о ч к а м и ; к о ж и ц а т о н к а я , с р е д ней п р о ч н о с т и , с о ч е н ь нежны м о п у ш е н и е м , б а р х а т и с т а я , о т д е л я е т с я о т м я к о т и т о л ь к о пр и перезревании; мякот ь оранжевая , довольн о нежная , с

очен ь т о н к и м и в о л о к н а м и б о л е е

с в е т л о й о к р а с к и , т а ю щ а я , с л а д к о г о с л а б о к и с л о в а т о го в к у с а, с о ч н а я , с п р и я т н ы м а р о м а т о м х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; пр и п е р е з р е в а н и и т е р я е т с о ч н о с т ь и с т а н о в и т с я м у ч н и с т о й и н е м н о г о волокнистой; н е прирастае т к косточке . Свободно е пространств о в о к р у г косточк и средне й в е л и ч и н ы , б о л ь ш е к д о р с а л ь н о й част и плод а и к ег о к о н ц у . Я д р о к о с т о ч к и очен ь г о р ь к о е . П л о д ы д о в о л ь н о х о р о ш о п е р е н о с я т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е н е с к о л ь к и х дней . Е Е SUIVIE Maturité — d u r a n t l a dernièr e d é c a d e d e j u i l l e t . Variété d'origin e allemande . Introduit e depui s pe u e n E o u m a n i e o ù o n l a trouv e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre — d ' u n e v i g u e u r m o y e n n e , r é s i s t a n t a u g e l , s e c o m p o r t e d e m a n i è r e satisfai s a n t e e n ca s d e sécheresse .

-

Fruit — m o y e n o u g r a n d , d e f o r m e s p h é r i q u e , à l a b a s e t r o n q u é e e t a r r o n d i d u b o u t , u n p e u a p l a t i su r le s f l a n c s , n o t a m m e n t v e r s l a p o i n t e d u fruit , l a p a r t i e v e n t r a l e es t p l u s d é v e l o p p é e , c a r a c t é r i s t i q u e ; d e m ê m e , u n d e s flanc s es t p l u s d é v e l o p p é e t c ' e s t p o u r q u o i le frui t es t a s y m é t r i q u e , t a n t e n s e c t i o n l o n g i t u d i n a l e , q u ' e n s e c t i o n t r a n s v e r s a l e ; l a c o u l e u r en es t j a u n e - o r a n g é , plu s i n t e n s e su r l e c ô t é ensoleill é o u trè s f i n e m e n t p o i n t i l l é e d e r o u g e v i o l a c é ; l a p e a u fine , d ' u n e r é s i s t a n c e m o y e n n e , es t trè s f i n e m e n t p u b e s c e n t e e t v e l o u t é e ; n e s e d é t a c h e d e l a p u l p e q u e l o r s q u e l a m a t u r i t é es t d é p a s s é e ; l a p u l p e , o r a n g e , asse z fine, a y a n t d e s fibre s t é n u e s d e c o u l e u r p l u s claire , f o n d a n t e , d ' u n e s a v e u r d o u c e e t l é g è rement acidulée , juteuse , agréablemen t parfumé e e t d e b o n n e qualit é ; lorsqu e l a maturit é est d é p a s s é e , l a p u l p e d e v i e n t m o i n s j u t e u s e , p u i s farineus e e t u n p e u fibreus e ; ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' e s p a c e q u i e n t o u r e l e n o y a u es t m o y e n , p l u s p r o n o n c é v e r s l a p a r t i e d o r s a l e e t l e b o u t d u fruit . L ' a m a n d e e n es t trè s a m è r e . L e s fruit s s o n t asse z r é s i s t a n t s a u t r a n s p o r t e t p e i n e n t ê t r e g a r d é s p e n d a n t q u e l q u e s jours.

ABSTRACT Maturity – during the last decade of July. Variety of German origin. Recently introduced in Romania where it is found in the pomological collections. Tree – medium vigor, frost resistant, behaves satisfactorily in case of drought. Fruit – medium or large, spherical, truncated at the base and rounded tip, slightly flattened on the sides, especially toward the tip of the fruit, the ventral part is more developed, characteristic of even one of the sides is more developed and so the result is asymmetrical, both in longitudinal section, in cross section, the color is yellow-orange, more intense on the sun exposed side or very finely dotted with red-purple. The thin peel, of moderate resistance, is very finely pubescent, velvety, is detachable from the pulp when maturity is exceeded. The pulp is orange, subtle, having fibers of lighter color, soft, sweet flavored and a slight tangy, juicy, and pleasantly scented and of good quality when the maturity is exceeded, the pulp becomes less juicy and mealy and slightly fibrous, it does not stick to the core. The area surrounding the stone is average, more pronounced toward the dorsal part and the tip of the fruit. The kernel is very bitter. The fruits are strong enough to be transported and can be kept for several days.

NEW PERFECTIO

N

Sinonime : n u s e cunosc . Origine. So i d e o r i g i n e n e c u n o s c u t ă . Răspîndire. Est e puţi n răspîndit .

î n ţar a n o a s t r ă est e i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p ş i s e găseşt e n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p p m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5—8 z i l e . F r u c t e l e , m i j l o c i i , a s p e c t u o a s e , sin t d u l c i , f o a r t e s u c u l e n t e , c u a r o m ă p l ă c u t ă , d e cali t a t e b u n ă . Sîn t c a r a c t e r i z a t e printr-u n c o n ţ i n u t destu l d e r i d i c a t i n zahă r ( 1 0 , 4 1 % ) , m i j l o c i u în a c i d i t a t e ( 0 , 9 4 % ) , s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ( 1 , 0 9 % ) ş i î n v i t a m i n a O ( 8 , 3 2 m g % ) . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare . Sîn t destu l d e rezistent e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a c î t e v a zile . Asemănări. F r u c t e l e soiulu i N e w p e r f e c t i o n s e a s e a m ă n ă c u cel e al e soiulu i M u n d , însă s e d e o s e b e s c d e a c e s t e a , fiin d m a i m i c i ş i d e f o r m ă m a i r e g u l a t ă . Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i , a s p e c t u l , gustu l ş i a r o m a p l ă c u t ă a fructului . Defecte :

n u s e cunosc . POMUL

Coroana — Ramurile de

sferic-turtită , p o t r i v i t d e rar ă (fig . 7 0 ) . schelet —

d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c ü , c r e s c u t e s u b ungh i m a r e d e r a m i -

ficare, degarnisit e l a b a z ă . Ramurile de

rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e s c u r t e d e tipu l b u c h e t e l o r d e m a i , s i m p l e ,

apoi r a m u r i l e m i j l o c i i ş i l u n g i . E l e sîn t d e o b i c e i subţiri , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă - v i o l a c e e , ia r l a unel e r a m u r i mijlocii p e parte a umbrit ă d e culoar e verde-roşiatică . Lăstarii —

l u n g i, d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p ţ i , s l a b g e n i c u l a ţ i , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e ;

s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - m ă s b n i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş i e - v i o l a c e e p e p a r t e a însorită , netedă, lucioasă , glabra .

NEW PERFECTIO N

Mugurii vegetativi

2ЯЯ

m i j l o c i i , c o m e i , laţ i c ă t r e b a z ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p u ţ i n p r o e m i -

—

n e n t e , c u solzi i r o ş i o t i c i - v i o l a c e i . Mugurii floriferi Frunzele — m a r g i n i l e adînc

—

m a r i , o v o c o n i c i , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , m a i ale s solitari .

d e m ă r i m e m i j l o c i e , r o t u n d e , c u b a z a r o t u n j i t ă ş i vîrfu l p r e l u n g a s c u ţ i t ; j simpl u ş

i dubl

u serate

. Limbul

, subţire , m e m b r a n o s

,d

e culoar

e

Fig. 70. — New perfection

verde-închis. Peţiolul , lun g d e 30—4 0 m m , d e grosim e mijlocie , d e culoar e verde-gălbuie deschis p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş i e - v i o l a c e e p e p a r t e a î n s o r i t ă , c u 3 — 6 g l a n d e m i c i , g l o b u loase, d e culoar e cafenie-desebis , aşezat e p e j u m ă t a t e a dinspr e b m b . Unel e frunz e a u l a b a z a b m b u l u i 1— 2 auricul e m i c i . Florile — m i j l o cü sa u m a r i , d e 2 8 — 3 2 mm î n d i a m e t r u , c u p e t a l e l e f o a r t e m a r i , r o t u n d e , m a i lat e d e c î t înalte , sla b c o n c a v e , g o f r a t e , a l b e ; sepalele , î n g u s t e l a vîrf , d e c u l o a r e roşie intens l a e x t e r i o r ş i roşii-deschi s l a i n t e r i o r . Pistilu l est e d e a c e e a ş i l u n g i m e c u e t a m i n e l e . FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e , a v î n d H = 38—4 2 m m , D g r e u t a t e a d e 3 0 — 4 0 g , î n m e d i e d e 3 6 g.

=

39—4 4 m m , d

~

36—4 0 m m ;

SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

234

Forma — g l o b u l o a s ă , r o t u n j i t ă l a vîrf , t r u n c h i a t ă l a b a z ă , u n d e unel e fruct e p r e z i n t u n u m ă r m a i d e z v o l t a t , p e m a r g i n e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e , ling ă b r a z d a v e n t r a l ă ; est e p u ţ i t u r t i t ă p e flancuri , î n specia l spr e vîr f ; unel e fruct e a u p a r t e a v e n t r a l ă ş i u n flan c p u ţ i m a i d e z v o l t a t e ; b r a z d a v e n t r a l ă est e d e s t u l d e b i n e m a r c a t ă îns ă superficială , fiin d m a pronunţată î n apropiere a cavităţi i peduncular e (pl . X V I I I ) .

ă n n i

Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e, m a i i n t e n s ă p e p a r t e a însorit ă ş i p u n c t a t ă c u roşu v i o l a c e u , m a i ale s î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e . Pedunculul —

s c u r t ş i d e s t u l d e g r o s , f o a r t e b i n e p r i n s d e r a m u r ă ş i ma i sla b d e

fruct. Cavitatea pedunculară — m i c ă , d e a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i e , c u suprafaţ a r e g u l a t ă ; în d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e p r e z i n t ă o d e s c h i d e r e m i c ă , îngustă . Punctul stilar

—

m i c, d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , aşeza t p e c o n t u r u l fructului , u n e o r i

puţin excentric , l a capătu l brazde i ventrale . Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , elastică , fi n catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă , l a s u p r a c o a c e r e se desfac e u ş o r d e p e p u l p ă . Pulpa — p o r t o c a l i e, fină , f o n d a n t ă , d u l c e , sla b a c r i ş o a r ă , f o a r t e s u c u l e n t ă , c u a r o m ă ; p l ă c u t ă ; l a s u p r a c o a c e r e d e v i n e p u ţ i n f i b r o a s ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; g o l u l d i n j u r u l s î m b u r e l u i est e d e m ă r i m e m i j l o c i e , fiin d m a i p r o n u n ţ a t c ă t r e p a r t e a dorsal ă ş i vîrfu l sîmburelui. Sîmburele — de mărim e mijlocie , avîn d H = 21—2 4 m m , D = 20—2 2 m m , d = 1 3 — 15 m m , r o t u n d , b o m b a t , d e c u l o a r e c a f e n i e - d e s c h i s , c u p e t e d e c u l o a r e m a i d e s c h i s ă ; supra faţa fi n r e t i c u l a t a ; c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă m i j l o c i u d e î n a l t ă , g r o a s ă l a b a z ă ş i f o a r t e p u ţ i n a s c u ţ i t ă ; crestel e v e n t r a l e lateral e p u ţ i n d e z v o l t a t e , m a i p r o n u n ţ a t e d e l a m i j l o c c ă t r e v î r f ; p a r t e a d o r s a l ă p r e z i n t ă m i c i orificii . M i e z u l est e a m a r . Maturitatea —

u l t i m a d e c a d ă a luni i iulie .

RECOMANDĂRI. î

n p r e z e n t soiu l N e w p e r f e c t i o n s e afl ă î n s t u d i u . S e r e c o m a n d ă

pentru încercar e î n grădinil e d e lîng ă case .

РЕЗЮМЕ Созревание —

п о с л е д н я я декад а и ю л я .

Сорт н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В

Р у м ы н и и и н т р о д у ц и р о в а н лиш ь недавн о и

встречается тольк о в помологически х коллекциях . Дерево — Плод —

с и л ь н о р о с л о е , цвете т в с е р е д и н е п е р и о д а цветени я а б р и к о с а . средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й ф о р м ы , з а к р у г л е н н ы й н а вершин е и о б р у б л е н -

ный у о с н о в а н и я , гд е у н е к о т о р ы х п л о д о в о б р а з у е т с я боле е р а з в и т о е плеч о н а к р а ю у г л у бления плодоножки , окол о брюшног о шва ; немног о приплюсну т с б о к о в , в особенност и у в е р ш и н ы ; у н е к о т о р ы х п л о д о в в е н т р а л ь н а я част ь и оди н и з б о к о в р а з в и т ы н е с к о л ь к о с и л ь н е е ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о ц в е т а, б о л е е и н т е н с и в н о г о на с о л н е ч н о й с т о р о н е , у с е я н н ы й лиловато-красными точками , в особенност и окол о углублени я п л о д о н о ж к и ; кожиц а сред ней т о л щ и н ы , э л а с т и ч н а я , н е ж н о - б а р х а т и с т а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и , пр и п е р е з р е в а н и и л е г к о о т д е л я е т с я о т п о с л е д н е й; м я к о ть о р а н ж е в а я , н е ж н а я , т а ю щ а я , с л а д к а я , слегк а к и с л о ватая, с

п р и я т н ы м а р о м а т о м ; пр и п е р е з р е в а н и и с т а н о в и т с я в о л о к н и с т о й ; н е п р и р а с т а е т

PLANŞA

New

perfection.

XVIII

NEW PERFECTIO N

235

к к о с т о ч к е . С в о б о д н о е п р о с т р а н с т в о о к о л о к о с т о ч к и средне й в е л и ч и н ы . Я д р о к о с т о ч к и горькое. П л о д ы д о в о л ь н о х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е нескольких дней . RÉSUME Maturité —

d u r a n t l a dernièr e d é c a d e d e juillet .

Variété d'origin e i n c o n n u e . E n R o u m a n i e i l n'es t introdui t qu e depui s p e u e t o n le t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e e t fleuri t a u m i l i e u d e l a p é r i o d e d e floraiso n de l'abricotier . Fruit — m o y e n , d e f o r m e g l o b u l e u s e , a r r o n d i a u b o n t , t r o n q u é e à l a b a s e , e n d r o i t où q u e l q u e s un s d e ce s fruit s offren t u n e é p a u l e p l u s d é v e l o p p é e , a u b o r d d e l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e su r l e sillo n v e n t r a l ; i l es t u n p e u a p l a t i su r le s f l a n c s , n o t a m m e n t v e r s l a p o i n t e ; certain s fruit s o n t l a p a r t i e c e n t r a l e e t l ' u n d e s flanc s m o i n s d é v e l o p p é s ; l a c o u l e u r , j a u n e - o r a n g é , plu s intens e su r l e c ô t é ensoleill é e t p o i n t i l l é d e r o u g e - v i o l a c é , n o t a m m e n t dans l e v o i s i n a g e d e l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e ; l a p e a u d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , é l a s t i q u e , fine m e n t v e l o u t é e , a d h é r a n t e à l a p u l p e , s'e n d é t a c h e a i s é m e n t l o r s q u e l a m a t u r i t é es t d é p a s s é e ; la p u l p e es t d e c o u l e u r o r a n g e , fine , f o n d a n t e , d o u c e e t f a i b l e m e n t aigrelette , trè s j u t e u s e et a g r é a b l e m e n t p a r f u m é e ; t r o p m û r e , ell e d e v i e n t u n p e u f i b r e u s e ; n ' a d h è re p a s a u n o y a u . L ' e s p a c e q u i e n t o u r e l e n o y a u e t m o y e n . L ' a m a n d e e n es t a m è r e . L e s fruit s s o n t asse z résistant s a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e g a r d é s q u e l q u e s j o u r s .

ABSTRACT Maturity – during the last decade of July. Variety of unknown origin. In Romania it was recently introduced and is found in the pomological collections. Tree – a vigorous type which blooms in the middle of the flowering period of the apricot. Fruit – medium, globular shape, rounded at the tip, truncated at the base, where some of these fruits offer a more developed shoulder on the edge of the stem cavity on the ventral groove and is slightly flattened on the sides, particularly towards the tip; some fruits have the central part and one of the sides less developed. The color, yellow-orange, is more intense on the sun exposed side and dotted with red-purplish, especially in the vicinity of the stem cavity. The peel is moderately thick, elastic, finely velvety, adhering to the pulp, it detaches easily when maturity is exceeded, the pulp is orange, thin, soft, sweet and slightly tart, very juicy and pleasantly scented. When it is too ripe, it becomes a little fibrous; it does not stick to the core. The space that surrounds the stone is average size. The kernel is bitter. Fruits are fairly resistant to transportation and can be kept for a few days.

ŞALAH

S i n o n i m e : rus. Şalah , Şalaghi , L i m o n n i i , E r e v a n s k i i . engl. L e m o n apricot , Shalach . germ. S c h a l a c h , S c h a l a g i . rom. Schelle r (greşit) .

Origine. S o i v e c h i , d e o r i g i n e a r m e a n ă .

Ităspindirc. S e c u l t i v ă î n B . S . S . A r m e a n ă , î n d e o s e b i î n r e g i u n e a E r e v a n ş i î n u l t i m u l t i m p î n B . S . S . Gruzină , B . S . S . Azerbaidjan ă ş i Orimeea . L a n o i î n ţar ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e , fiin d introdus d e puţi n timp .

C A R A C T E R I S T I C A SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e sa u d e s t u l d e v i g u r o s , r e u ş e ş t e a l t o i t p e c o r c o d u ş ş i p e zarzăr . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e so l ; a t î t l e m n u l c î t ş i m u g u r i i florifer i slu t rezistenţ i la ger , d e a s e m e n e a e s t e r e z i s t e n t l a bol i ş i d ă u n ă t o r i . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5 - 8 zile . I n t r ă p e r o d î n a n u l a l 4-le a ş i r o d e ş t e a b u n d e n t . F r u c t e l e , m i j l o c i i s a u m a r i , sîn t a s p e c t u o a s e , d e f o r m ă c a r a c t e r i s t i c ă e b p s o i d a l ă cu u n g î t s c u r t , a s e m ă n ă t o a r e c u o p r u n ă , d u l c i , f o a r t e sla b a c i d u l a t e , d e c a b t a t e m e d i o c r ă . Sînt c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e s t u l d e r i d i c a t î n zahă r ( 1 1 , 3 8 % ) , s c ă z u t î n acidi tate ( 0 , 6 0 % ) , destu l d e ridica t î n substanţ e proteic e ( 1 , 3 1 % ) ş i foart e ridica t î n v i t a m i n a С 20,00 m g % ) . Se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializar e ; sîn t rezis t e n t e l a c ă d e r e ş i n u d e v i n f ă i n o a s e l a c o m p l e t a m a t u r i t a t e . Sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r şi s e p o t p ă s t r a 6— 8 zile . Asemănări. N Calităţi : Defecte :

u s e a s e a m ă n ă c u nic i u n so i c u l t i v a t l a n o i î n ţară .

r u s t i c i t a t e a p o m u l u i ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a culoare a deschis ă ş i form a d e prun ă a

fructelor .

fructelor .

t

ŞALAH

2.47

POMUL P o m u l , d e tali e m i j l o c i e sa u m a r e , c u t r u n c h i u l d r e p t , destu l d e gro s ; s c o a r ţ a d e culoare brună-cenuşie , c u crăpătur i longitudinale . Coroana —

g l o b u l o a s ă t u r t i t ă , largă , răsfirată , f o r m ă c a r e s e p ă s t r e a z ă î n t o t t i m p u l

p e r i o a d e i d e r o d i r e , c u frunzi ş b o g a t (fig . 7 1 ) .

Fig. 71 . - Şala h

Hamurile de schelei — lungi ş i g r o a s e , p u t e r n i c e , î n p o z i ţ i e o b l i c ă , f o r m î n d c u a x u l u n g h i d e 55° , l a m i f i c a t e n e u n i f o i m ş i n e r e g u l a t , degarnisit e l a b a z ă . S c o a r ţ a , d e c u l o a r e roşie-vişinie m u r d a r , c u l e n t i c e l e e v i d e n t e . Ramurile de

rod — p r e d o m i n a n te sîn t b u c h e t e l e d e m a i p e r a m u r i l e d e 2— 3 ani , ia r

r a m u r i l e m i j l o c i i ş i lung i sîn t m a i p u ţ i n r e p r e z e n t a t e . Lăstarii —

l u n g i, g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 0 — 2 5 m m ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă -

r o ş i a t i c ă , p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - r o ş i a t i c ă p e p a r t e a u m b r i t ă , c u f o a r t e m u l t e l e n t i c e l e , c u c r ă p ă t u r i ; lăstari i a n t i c i p a ţ i sîn t î n n u m ă r f o a r t e m i c . Mugurii vegetativi

—

d e m ă r i m e m i j l o c i e , s c u r t - c o n i c i , m i c i t u r t i ţ i , lăţiţ i l a b a z ă ş i

ascuţiţi b r u s c l a vîrf , p u ţ i n d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă .

SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I P U Ţ I N R A S P I N D I T E

238

Mugurii floriferi — mari , o v o c o n i c i , u m f l a ţ i l a b a z ă , s i m p l i , adese a d u b l i ; diferen ţiază î n a m b e l e valur i d e creştere . Frunzele — m i j l o c ii sa u m a r i , l u n g i d e 9 2 — 1 0 5 m m , l a t e d e 6 6 — 8 3 m m , r o t u n d - o v a t e , c u vîrfu l p r e l u n g a c u m i n a t , b a z a c o r d a t ă ş i m a r g i n e a m ă r u n t s i m p l u ş i d u b l u serat ă ; l i m b u l de c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s ; p e ţ i o l u l l u n g d e 3 5 — 5 8 m m , d e c u l o a r e roşie-sîngerie-deschis , u ş o r c a n a l i c u l a t , c u 2— 3 g l a n d e ş i c u 1— 2 auricule . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e 2 5 — 2 9 m m î n d i a m e t r u , c u p e t a l e l e m a r i , late , r o t u n j i t e , g o f r a t e ş i t u r t i t e l a b a z ă , d e c u l o a r e a l b e - r o z i i . Sepalele , roşii-purpurii-deschi s l a e x t e r i o r ş i roşii-verzui , c u striur i c a r m i u p e p a r t e a interioar ă ; pistilu l c u 3— 5 m m m a i lung decî t staminele .

FRUCTUL Mărimea — m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d H = 4 2 — 5 2 m m , D = 42 m m ; g r e u t a t e a d e 2 6 — 4 9 g , î n m e d i e 4 2 g .

35—4 5 m m , d =

3 3—

Forma — e l i p s o i d a l ă, c a r a c t e r i s t i c ă , t r u n c h i a t ă l a b a z ă , f o r m î n d u n gî t scur t ş i g r o în j u r u l c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e ; vîrful , u ş o r tras , ia r flancuril e f o a r t e sla b t u r t i t e ş i p u ţ i inegale ; l a unel e f r u c t e s e o b s e r v ă o asimetri e m a i p r o n u n ţ a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă î n genera superficială, l a unel e fruct e est e p r o n u n ţ a t ă ş i î n s p e c i a l î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r (pl. X I X ) .

s n l e

Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e - d e s c h i s, c u n u a n ţ ă r o z i e , p e p a r t e a însorit ă m a i intensă , rareori u ş o r p u n c t a t ă c u r o ş u - z m e u r i u d e s c h i s , î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e . Pedunculul — scur t ş i g r o s , b i n e p r i n s d e f r u c t . Cavitatea pedunculară — de m ă r i m e mijlocie , adînc ă ş i îngustă , c u suprafaţ a netedă , m a r g i n ü e o n d u l a t e , ia r L i d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e p r e z i n t ă o d e s c h i d e r e a d î n c ă ş i î n g u s t ă . Punctul stilar — m i c , d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , aşeza t p e c o n t u r u l fructulu i sa u p e un m i c mamelon , l a capătu l brazde i ventrale . Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , m a t ă , fi n catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă ; l a s u p r a c o a c e r e se d e s f a c e u ş o r d e p e p u l p ă . Pulpa — g a l b e n ă - c r e m , n u a n ţ a t ă c u p o r t o c a l i u - d e s c h i s p e p a r t e a însorită , d e c o n s i s t e n ţ ă m i j l o c i e , d e s t u l d e fină , f o n d a n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e , f o a r t e sla b a c i d u l a t ă , c u g u s t p l ă c u t , s l a b a r o m a t ă ; l a s u p r a c o a c e r e u n e o r i c u f i b r e m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n g r o s i e r e ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; g o l u l d i n j u r u l s î m b u r e l u i est e d e m ă r i m e m i j l o c i e . Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 2 5 — 2 9 m m , D = 1 6 — 1 9 m m , d= 10—1 2 m m , elipsoid , asimetri c alungi t ş i ascuţi t l a a m b e l e capete , asemănăto r c u s î m b u r e l e d e p r u n e , b o m b a t , d e c u l o a r e c a f e n i e - d e s c h i s , c u s u p r a f a ţ a fi n r e t i c u l a t a ; c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă înaltă , î n g u s t ă ş i a s c u ţ i t ă ; crestel e lateral e d e s t u l d e d e z v o l t a t e ş i a s c u ţ i t e ; p a r t e a d o r s a l ă rareor i c u 1— 3 orificii . M i e z u l est e d u l c e , s l a b a m ă r u i , c u g u s t de m i g d a l ă . Maturitatea —

u l t i ma d e c a d ă a luni i iulie .

RECOMANDĂRI. î

n p r e z e n t soiu l Şala h s e afl ă î n s t u d i u ; s e r e c o m a n d ă î n g r ă d i -

nile d e lîng ă case . РЕЗЮМЕ Созревание —

последня я декад а и ю л я .

Сорт армянског о п р о и с х о ж д е н и я . В Румыни и встречаетс я т о л ь к о в к о л л е к ц и я х о п ы т н ы х с т а н ц и й , та к к а к и н т р о д у ц и р о в а н л и ш ь н е д а в н о .

помологически х

PL/XNŞA

Şalah.

XIX

ŞALAH

Дерево —

239

средне й сил ы р о с т а ил и д о в о л ь н о с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е ,

морозоустойчивое, устойчиво е к

б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Цвете т в

середин е п е р и о д

а

цветения а б р и к о с а . Плод —

средне й величин ы ил и к р у п н ы й , х а р а к т е р н о й э л л и п т и ч е с к о

й формы , у

основания обрубленный , образуе т к о р о т к у ю и толсту ю шейк у вокру г углублени я плодо н о ж к и ; вершин а слегк а в ы т я н у т а я , а

бок а слаб о приплюснуты е и нескольк о неодинако -

вые; у некоторы х плодо в наблюдаетс я боле е сильн о выраженна я асимметричность ; жел т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , боле е и н т е н с и в н о г о н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , и з р е д к а с л а б о п о к р ы т л и л о в а т о - к р а с н ы м и точкам и о к о л о у г л у б л е н и я п л о д о н о ж к и ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , ма т о в а я , н е ж н о - б а р х а т и с т а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и , н о пр и п е р е з р е в а н и и л е г к о о т не е отде ляющаяся; мякот ь желтая , н а солнечно й сторон е с оранжевы м оттенком , довольн о нежная , т а ю щ а я , с о ч н а я , с л а д к а я , очен ь с л а б о к и с л о в а т а я , с о с л а б ы м а р о м а т о м ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е , свободно е пространств о в о к р у г косточк и средне й величины . Я д р о косточк и сладкое, немног о горьковато е с миндальны м в к у с о м . Плоды обладаю т хороше

й транспортабельность ю и могу т сохранятьс я в

течени е

6—8 д н е й . EÉSUME Maturité —

d u r a n t l a dernièr e d é c a d e d e j u i l l e t .

Variété d'origin e arménienne . E t a n t introduit e depui s peu , e n E o u m a n i e , o n n e l

a

t r o u v e q u e dan s le s coUection s p o m o l o g i q u e s d e s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s . Arbre —

d e v i g u e u r m o y e n n e , parfoi s asse z v i g o u r e u x , n ' e s t p a s p r é t e n t i e u

a u so l e t résistan t a u g e l , a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c t e s n u i s i b l e s au milie u d e l a périod e d Fruit —

.S

x quan

a floraiso n a

t

lie u

e floraiso n d e l'abricotier .

m o y e n o u grand , d e form e elhpsoïdale , caractéristique , à l a bas e tronquée ,

f o r m a n t u n e e s p è c e d e « c ol » c o u r t e t g r o s a u t o u r d e l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e ; l e b o u t u n p e u étir é e t le s flanc s l é g è r e m e n t a p l a t i s e t u n p e u i n é g a u x ; c e r t a i n s fruit s offren t u n e a s y m é t r i e p l us p r o n o n c é e ; l a c o u l e u r es t u n j a u n e o r a n g é , plu s i n t e n s e su r l a p a r t ie e n s o l e i l l é e , r a r e m e n t p o i n t i b é e d e r o u g e v i o l a c é a u t o u r d e l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e ; l a p e a u es t d ' é p a i s seur m o y e n n e , m a t e , f i n e m e n t v e l o u t é e , a d h é r e n t e à l a p u l p e , qu i es t j a u n e , t e i n t é e d ' o r a n g é sur l a p a r t i e ensoleillée , asse z fine , f o n d a n t e e t j u t e u s e , d ' u n e s a v e u r d o u c e - a i g r e l e t t e

,

f a i b l e m e n t p a r f u m é e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u ; l ' e s p a c e a u t o u r d u n o y a u es t d e d i m e n s i o n s m o y e n n e s . L ' a m a n d e e n es t d o u c e , l é g è r e m e nt a m è r e , a y a n t l a s a v e u r d u frui t d e l ' a m a n d i e r . L e s fruit s son t résistant s a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t ê t r e g a r d é s p e n d a n t 6— 8 j o u r s .

ABSTRACT Maturity – during the last decade of July. Variety of Armenian origin. As it was recently introduced in Romania, it is only found in the pomological collections of experimental stations. Tree – medium vigor, sometimes quite strong, is not pretentious concerning the soil and frost, diseases and insect pests. Its flowering occurs in the middle of the apricot flowering period. Fruit – medium or large, ellipsoidal characteristic shape, truncated at the base, forming a kind of a "neck", short and fat around the stem cavity, with the tip slightly elongated and slightly flattened sides and a little uneven, some fruit offer a more pronounced asymmetry. The color is orange-yellow, more intense on the sun exposed side, rarely purplish red dotted around the stem cavity. The peel is medium thick, dull, finely velvety, sticking to the pulp, which is yellow, tinged with orange on the sun exposed side, subtle, soft and juicy with a sweet tart, slightly fragranced does not stick to the core and the space around the stone is of medium size. The kernel is sweet, with a bitter flavor, as that of the almond fruit. The fruits are resistant to transportation and can be kept for 6-8 days.

TIVOLI

S i n o n i m e : n u are . Origine. N u s e c u n o a ş t e . R ă s p î n d i r e . î n ţar a n o a s t r ă a fos t i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e pomologice. CARACTERISTICA SOIULU

I

P o m u l d e v i g o a r e m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e . F r u c t e l e , m i j l o c i i sa u m a r i , sîn t a s p e c t u o a s e , c u g u s t d i d c e , sla b a c r i ş o r , s u c u l e n t e , p u ţ i n a r o m a t e , s e c a r a c t e r i z e a z ă printr-u n c o n ţ i n u t d e s t u l d e r i d i c a t î n zahă r ( 1 0 , 6 2 % ) , relativ s c ă z u t î n a c i d i t a t e ( 1 , 4 2 % ) . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă ; r e c o l t a t e î n a i n t e d e m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e .

POMUL P o m u l d e t a b e m i j l o c i e , c u t r u n c h i u l d r e p t , cilindric . Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a lă î n t i n e r e ţ e , a p o i d e v i n e g l o b u l o a s ă (fig . 7 2 ) . Ramurile de schelet — d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u u n g h i u l d e r a m i f i c a r e relati v m i c , r a m i ficai e , n u m e r o a s e . Ramurile de

rod — p r e d o m i nă b u c h e t e l e d e m a i , îns ă r o d e ş t e ş i p e r a m u r i l e m i j l o c i i .

FRUCTUL Mărimea — m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d H = 4 2 — 48 m m , D = 45 m m ; g r e u t a t e a d e 3 5 — 5 1 g, î n m e d i e d e 4 2 g .

42—4 7 m m , d =

3 9—

Forma — g l o b u l o a s ă, t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i r o t u n j i t ă l a vîrf , f o a r t e p u ţ i n turtit ă p e flancuri spr e vîrfu l f r u c t u l u i . L a u n e l e f r u c t e u n f l a n c est e p u ţ i n m a i d e z v o l t a t ; brazd a v e n t r a l ă b i n e m a r c a t ă îns ă superficială , m a i p r o n u n ţ a t ă î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n e u l a r e (pl. X X ) . Culoarea — roşu-violaccu.

g a l b e n ă - p o r t o c a b e, m a i i n t e n s ă p e p a r t e a î n s o r i t ă sa u fi n p u n c t a t ă c u

241

TIVOLI

Pedunculvl —

scurt, ş i g r o s , b i n e prin s d e r a m u r ă .

Cavitatea pedunculară

—

de m ă r i m e m i j l o c i e , p u ţ i n a d î n c ă , d e l ă r g i m e m i j l o c i e , c u

suprafaţa ş i m a r g i n i l e r e g u l a t e ; î n d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e p r e z i n t ă o

deschider e adînc ă

şi î n g u s t ă . Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , a ş e z a t p e c o n t u r u l fructului , l a c a p ă t u l brazdei ventrale .

Fig. 72. - Tivol

Pielifa —

i

subţire, fi n c a t i f e l a t ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă , l a s u p r a c o a c e r e s e d e s f a c e u ş o r

de p e pulpă . Pulpa — p o r t o c a l i e , destu l d e fină , f o n d a n t ă , c u g u s t d u l c e , s l a b a c r i ş o r , s u c u l e n t ă , slab aromată . L a supracoacer e devin e sla b suculentă , p u ţ i n făinoas ă ş i pronunţa t fibroas ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; g o l u l d i n j u r u l s î m b u r e l u i est e m i c , m a i p r o n u n ţ a t c ă t r p a r t e a d o r s a l ă ş i vîrfu l s î m b u r e l u i . d=

e

Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 2 4 — 2 6 m m , D = 2 1 — 2 3 m m , 1 1 — 1 3 m m ; o v o i d , r o t u n j i t l a b a z ă ş i u ş o r a l u n g i t l a vîrf , s l a b b o m b a t , d e c u l o a r e

cafenie-închis, c u suprafaţ a fi n r e t i c u l a t a ; c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă î n a l t ă , î n g u s t ă ş i 16

— c.

19 !

SOIURI D

212

E CAI

S I

N STUDI

U$

1 PUŢI

N RASP1NDIT

Ë

ascuţită ; crestel e lateral e p u ţ i n d e z v o l t a t e , m a i p r o n u n ţ a t e cătr e vîr f ; p a r t e a dorsal ă c u orificii m a i ale s l a b a z ă . M i e z u l est e d u l c e . Maturitatea — u l t i m a d e c a d ă a luni i iulie . RECOMANDĂM. î

n p r e z e n t soiu l T i v o l i s e afl ă î n s t u d i u ; s e r e c o m a n d ă î

n gră

-

d i n i l e d e lîng ă casă .

РЕЗЮМЕ Созревание —

п о с л е д н я я декад

а июля

.

Сорт н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и и н т р о д у ц и р о в а н л и ш ь недавн о и встречается тольк о в помологически х коллекциях . Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а . Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я о б р у б л е н н ы й , на в е р ш и н е з а к р у г л е н н ы й , с б о к о в и к к о н ц у ч у т о ч к у п р и п л ю с н у т ы й . У н е к о т о р ы х п л о дов одн а п о л о в и н а развит а м е н ь ш е ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , боле е т е м н о г о н а с о л нечной с т о р о н е , и н о г д а п о к р ы т ы й мелким и л и л о в а т о - к р а с н ы м и т о ч к а м и ; к о ж и ц а т о н к а я , н е ж н о - б а р х а т и с т а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и , пр и перезревани и л е г к о о т д е л я е т с я о т п о с л е д н е й ; мякоть оранжевая , довольн о нежная , тающая , сладкого , слегк а кисловатог о вкуса , сочная, с о слабы м ароматом ; пр и перезревани и т е р я е т с о ч н о с т ь и с т а н о в и т с я н е м н о г о мучнистой и сильн о волокнистой ; н е прирастае т к косточке ; свободно е просранств о около косточк и небольшое . Ядр о косточк и сладкое . При у б о р к е д о наступлени я полно й зрелости , плод ы х о р о ш о выдерживаю т перевозк у и хранение . RÉSUMÉ Maturité —

d u r a n t l a dernièr e d é c a d e d e juillet .

V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c o n n u e . I n t r o d u i t e d e p u i s p e u e n R o u m a n i e ; o n l a t r o u v e dan s les c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e . Le fruit — m o y e n o u g r a n d , d e f o r m e g l o b u l e u s e , à l a b a s e t r o n q u é e e t a r r o n d i a u b o u t , trè s p e u aplat i su r le s flanc s e t v e r s l a p o i n t e d u fruit . Certain s fruit s o n t u n f l a n c m o i n s d é v e l o p p é ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e - o r a n g é , plu s intens e su r l e c ô t é ensoleill é o u f i n e m e n t p o i n t i l l é e d e r o u g e - v i o l a c é ; la p e a u es t fine , v e l o u t é e , a d h é r e n t e à l a p u l p e ; q u a n d le frui t es t t r o p m û r , l a p e a u s'e n d é t a c h e f a c i l e m e n t ; p u l p e d e c o u l e u r o r a n g e , asse z fine , fondante, d'un e saveu r douce-aigrelette , juteus e e t faiblemen t parfumé e ; tro p mûre , l a p u l p e d e v i e n t m o i n s j u t e u s e , u n p e u farineus e e t asse z f i b r e u s e ; ell e n ' a d h è r e pa s a u n o y a u ; l ' e s p a c e qu i e n t o u r e l e n o y a u es t r é d u i t . L ' a m a n d e e n es t d o u c e . Les fruit s cueilli s a v a n t l a m a t u r i t é c o m p l è t e s o n t résistant s a u t r a n s p o r t e t peuvent être g a r d é s .

242a ABSTRACT Maturity – during the last decade of July. Variety of unknown origin. Recently introduced in Romania, it is found in the pomological collections. Tree – medium vigor. Fruit – medium or large, globular in shape, truncated at the base and rounded at the end, very little flattened on the sides and toward the tip of the fruit. Some fruits have a less developed side, the color is yellow-orange, more intense on the sun exposed side or finely dotted with red-purple. The skin is thin, smooth, sticks to the pulp when the fruit is too ripe; the peel detaches easily off pulp. This is orange, subtle, luscious, sweet-tart flavored, juicy, and perfumed. When it is too ripe, the pulp becomes less juicy, slightly mealy and quite fibrous, and it does not stick to stone. The space that surrounds the stone is reduced. The kernel is sweet. The fruits picked before full maturity are resistant to transportation and can be kept.

PLANŞA XX

Tivoli.

DE C O S T I U J E N I

Sinonime: —

*

n u s e cunos c

Origine. S o i u l p r o v i n e d i n U . E . S . S . , o b ţ i n u t l a I n s t i t u t u l m o l d o v e n e s

c d e cerce -

tări ş t i i n ţ i f i c e î n d o m e n i u l p o m i cui t u r ii , v i t i c u l t u r i i ş i a l v i n i f i c a ţ i e i d e A . A . P e t r o s i a n , d i n s e m i n ţ e l e soiulu i Ş a l a h , p r i n p o l e n i z a r e l i b e r ă . Răspîndire. S e cultiv ă î n U . B . S . S . î n ţara . n o a s t r ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e s t a ţ i u n i l o r e x p e r i m e n t a l e ( I s t r i ţ a , Greaca). POMUL P o m u l , î n v î r s t ă d e 4 ani , a l t o i t p e zarză r c r e ş t e v i g u r o s , a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3,3 5 m , f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 6,3 1 c m ş i c o r o a n a sferică , d e 3,0 1 m î n d i a m e t r u (fig . 7 3 ) . Creşterde medi

i anual e d'

e lăstarilo r sîn

la ger , s e c e t ă ş i l a Clasterosporium carpophillum

t d e 56, (Lév.

1 c m . Prezint ă o

rezistenţ ă bun

ă

) Aderh . î n condiţiil e d e l a Staţiune a

experimentală Greac a u n p o m a produ s î n medi e 11, 2 k g fructe . Se a s e a m ă n ă c u soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a î n c e e a c e p r i v e ş t e g u s t u l ş i c a l i t a t e a p u l p e i ; s e d e o s e b e ş t e p r i n f a p t u l că . s e c o a c e c u 6— 8 z d e î n u r m a a c e s t u i a . FRUCTUL F r u c t u l est e d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u g r e u t a t e a m e d i e d e 4 2 g (fig . 7 4 ) , d e c u l o a r e v e r z u i e spr e g a l b e n ă , c u n u a n ţ e roşi i p e p a r t e a î n s o r i t ă . P u l p a est e g r o a s ă , s u c u l e n t ă , r ă c o r i t o a r e , a r o m a t ă , p l ă c u t ă l a g u s t ; est e n e a d e r e n t ă l Maturitatea —

a sîmbure . Miezu l est e dulce .

c o r e s p u n d e c u sfîrşitu l luni i iulie , c î n d s- a t e r m i n a t r e c o l t a r e a soiulu i

Cel m a i b u n d e U n g a r i a . B E C O M A N D I E I . Soix d D e C o s t i u j o n i s e afl ă î n studi u ; s e r e c o m a n d ă p e n t r u p l a n t a ţiile d e lîng ă c a s e . РЕЗЮМЕ Созревание —

коне ц июля .

В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и ях о п ы т н ы х с т а н ц и й . Дерево —

сильнорослое , очен ь морозоустойчиво е и устойчиво е к з а с у х е и п о р а ж е н и ю

г р и б о м Clasterosporium carpophillum * V . Ma s Iov , S

(Lév.

. A . Sokolova ,V

) Aderh .

. К . S m ! k о v, I

.P . Ţuic aо ,G

. M . S a f i r , 1966 .

2-1

I

Fig. 73 . — D e Costiujen i

Fig. 7 4 . — D e Costiujen i

DE C O S T I U G E N

Плод —

I

245

средне й величины , з е л е н о в а т о г о цвета , в п а д а ю щ е г о в ж е л т ы й , с к р а с н о в а -

тым р у м я н ц е м н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; м я к о т ь м я с и с т а я , с о ч н а я , о с в е ж а ю щ а я , ароматная, приятног о вкуса , н е прирастае т к косточке . Ядр о косточк и сладкое .

BÉSUMÉ Maturité —

fin j u i l l e t .

"Variété o r i g i n a i r e d e l ' U . E . S . K . E n B o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n

s p o m o l o g i q u e s de s station s expéri

-

mentales. Arbre —

d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , offran t u n e trè s b o n n e r é s i s t a n c e a u x g e l , à

sécheresse e t à Clasterosporium carpophillum Frvit —

(Lév.

l a

) Aderh .

m o y e n, d e c o u l e u r v e r d â t r e t i r a n t su r l e j a u n e , a v e c de s teinte s r o u g e â t r e

s

sur l e c ô t é ensoleill é ; l a p u l p e épaisse , j u t e u s e , rafraîchissant e e t p a r f u m é e , d ' u n g o û t a g r é a b l e , n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t d o u c e .

ABSTRACT Maturity – end of July. Variety native of USSR. In Romania it is found in the pomological collections of experimental stations. Tree – strong, having a very good resistance to frost, drought and to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. Fruit – medium, of greenish-yellow color with reddish hues on the sun exposed side; the pulp is thick, juicy, refreshing and tasty. It does not stick to the core. The kernel is sweet.

STEAUA ROŞI

E

S i n o n i m e : rus. K r a s n a i a z v e z d a . Origine. So i probabi l origina r di n U . E . S . S . Răspîndirc. S e cultiv ă î n U . E . S . S . i n ţar a n o a s t r ă est e i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s , m a i ale s î n tinereţe , r e u ş e ş t e a l t o i t p e c o r c o d u ş , est e d e s t u l d e l o n g e v i v ş i n e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e sol . A t ît l e m n u l , c î t ş i m u g u r i i florifer i sin t rezistenţ i l a g e r . F r u c t e l e , m i j l o c i i , f r u m o s c o l o r a i c , sîn t f o a r t e a t r ă g ă t o a r e , îns ă d e c a b t a t e a a I I - a . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare . Sîn t rezi stente l a t r a n s p o r t . Asemănări. P o m u

l soiulu i S t e a u a r o ş i e s e a s e a m ă n ă c u a c e l a a l soiulu i Ce l m a i b u n

d e U n g a r i a , îns ă s e d e o s e b e ş t e t r a n ş a n t d u p ă fruct . Calităţi : rezistenţ a l a g e r a p o m u l u i ş i c o a c e r e a tîrzi e a f r u c t e l o r . Defecte : c a b t a t e a m e d i o c r ă a f r u c t e l o r .

POMUL P o m u l , d e t a b e înaltă , f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e ; s c o a r ţ a , r u g o a s ă , de culoar e brună-cenuşie , c u numeroas e lenticele . Coroana —

l a r g - p i r a m i d a lă spr e g l o b u l o a s ă (fig . 7 5 ) .

Hamurile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c r e s c u t e s u b u n g h i m i j l o c i u d e r a m i f i c a ţ i e ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e roşie-vişini e s p r e c e n u ş i e , c u f o a r t e m u l t e l e n t i c e l e . Ramurile de rod — p r e d o m i n a n t e s î n t r a m u r i l e m i j l o c i i ş i cel e scurte , c u l o n g e v i t a t e redusă ; r a m u r i l e lung i sin t m a i p u ţ i n r e p r e z e n t a t e . Lăstarii —

d e l u n g i m e m i j l o c i e , groşi , c u i n t e r n o d u r i l e s c u r t e ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e

roşie-măsbnie. Mugurii vegetativi

—

m i c i , o v o c o n i c i , c u vîrfu l a s c u ţ i t , turtiţi , b p i ţ i d e r a m u r ă .

Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , b o m b a ţ i , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă ; s e g ă s e s c m a i m u l t p e creşteril e d i n v a l u l a l d o i l e a ,

S T E A U A ROŞI

Frunzele —

247

E

de m ă r i m e m i j l o c i e , d e 8 0 — 9 3 m m l u n g i m e ş i 6 4 — 77 m m l ă ţ i m e , d e f o r m ă

a p r o a p e r o t u n d ă , c u vîrfu l s c u r t a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă sa u u ş o r a t e n u a t ă , a d e s e a c u d o u ă a u r i c u l e . S u p r a f a ţ a l i m b u l u i est e n e t e d ă , c u m a r g i n i l e s i m p l u ş i d u b l u serate , u n e o r i u ş o r c r e n a t e , m a i ale s spr e vîrf . P e ţ i o l u l , l u n g d e 4 0 — 6 0 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , r o ş u sîngeriu, c u 2 — 6 g l a n d e .

Fig. 75 . — Steau a roşi e

Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e r o t u n j i t e , a l b e ; pistilu l e g a l sa u p u ţ i n m a înalt decî t staminele .

i

FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e, a v î n d î n m e d i e H = tatea medi e d e 3 8 g .

4 1 mm , D =

4 2 mm , d =

3 5 m m ; greu -

Forma — sferică , uşo r t u r t i t ă spr e vîr f ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficială , îns ă d i s t i n c t ă , î m p a r t e fructu l î n d o u ă j u m ă t ă ţ i a d e s e a inegal e (fig . 7 6 ) . Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e, u n i f o r m ă p e t o a t ă suprafaţ a f r u c t u l u i , c u e x c e p ţ i a vîrfului , a b r a z d e i v e n t r a l e ş i a părţi i d o r s a l e u n d e est e m a i v e r z u i e ; p e p a r t e a î n s o r i t ă est e a c o p e rită d e o roşeaţ ă singerie , c a r e d ă fructulu i u n a s p e c t a t r ă g ă t o r .

SOIURI D E CAI S I N STUDI U Ş I PUŢI N RASPIND1T E

218

Peduiwulid —

lung ş i s u b ţ i r e , d e c u l o a r e v e r d e , f o a r t e b i n e p r i n s d e r a m u r ă ş i m a i

p u ţ i n d e fruct . Cavitatea pedunculară

—

d e a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i c ă , e l i p t i c ă , c u m a r g i n i l e uşo

r

vălurate. Punctul siilar

—

de m ă r i m e m i j l o c i e , cenuşi u î n c h i s , aşeza t p e o uşoar ă r i d i c ă t u r ă ,

în afar a c o n t u r u l u i fructului

.

Fig. 76 . — Slcau a roşi e

Pieliţa —

g r o a s ă , r e z i s t e n t ă , s e s i m t e l a c o n s u m , fi n p u b e s c e n t ă , catifelată

.

Pulpa — g a l b c n ă - p o r t o c a l i e, elastică , p u ţ i n s u c u l e n t ă , d u l c e a g ă , sla b a r o m a t ă , d e c a l i t a t e m e d i o c r ă , d e g r o s i m e m i j l o c i e , f o r m î n d u n g o l m a r e î n j u r u l sîmburelui . Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v i nd î n m e d i e H = 2 0 m m , D = 1 8 m m , d = 1 0 m m . şi g r e u t a t e a d e 2, 5 g , o v o i d , tra s spr e vîrf , c u s u p r a f a ţ a r e t i c u l a t a , d e c u l o a r e cafenie-deschis . Creasta v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă , m a r e , g r o a s ă , u n i f o r m a r c u i t ă ; crestel e laterale , f o a r t e sla b d e z v o l t a t e ; d e cel e m a i m u l t e or i p r e z i n t ă ş i c r e s t e i n t e r m e d i a r e . P a r t e a dorsal ă rareor i p r e z i n t ă p u n c t e . M i e z u l est e p r o n u n ţ a t a m a r . Maturitatea —

- sfîrşitul luni i iulie , î n c e p u t u l luni i a u g u s t .

BECOIIANDĂKI. î

n p r e z e n t soiu l S t e a u a roşi e s e afl ă i n s t u d i u .

РЕЗЮМЕ Созревание —

коне ц июля—начал о августа .

Сорт п р о и с х о д и т в е р о я т н о и з С С С Р . В Р у м ы н и и п п т р о д у ц и р о в а н недавн о и

встре -

чается л и ш ь в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х . Дерево —

сильнорослое , довольн о долговечно е и нетребовательно е к почве , моро -

зоустойчивое. Плод —

средне й в е л и ч и н ы , ш а р о в и д н ы й , к вершин е с л е г к а п р и п л ю с н у т ы й ; з е л е н о в а т о -

ж е л т о г о цвета , р о в н о г о п о все й п о в е р х н о с т и п л о д а , з а и с к л ю ч е н и е м в е р ш и н ы , б р ю ш н о г о ш в а и д о р с а л ь н о й ч а с т и , к о т о р ы е б о л е е з е л е н о в а т о г о цвета ; н а с о л н е ч н о й с т о р о н е пло д покрыт кроваво-красны м румянцем , придающи м ем у привлекательны й вид ; кожиц а тол стая, прочная , чувствуетс я н а в к у с , нежно-опушенная , бархатистая ; мякот ь желтовато о р а н ж е в а я , э л а с т и ч н а я , м а л о с о ч н а я , с л а д к о в а т а я , с о слабы м а р о м а т о м , п о с р е д с т в е н н о г о

S T E A U A ROŞI E

240

к а ч е с т в а , средне й п л о т н о с т и , о б р а з у е т б о л ь ш о е с в о б о д н о е п р о с т р а н с т в о в о к р у г к о с т о ч к и . Ядро косточк и довольн о горькое . П л о д ы х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у.

Е Е SUME Maturité — fi n juillet , d é b u t a o û t . V a r i é t é originair e p r o b a b l e m e n t d e l ' U . B . S . S . A s s e z r é c e m m e n t i n t r o d u i t e n E o u m a n i e o n Г у t r o u v e dan s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , es t asse z l o n g é v i f , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u s o l et r é s i s t a n t a u g e l . Fruit — m o y e n, d e f o r m e s p h é r i q u e l é g è r e m e n t a p l a t i v e r s l e b o u t , d e c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e , u n i f o r m e su r t o u t e l a surfac e d u fruit , à l ' e x c e p t i o n d u b o u t , d u sillo n v e n t r a l e t d e l a p a r t i e dorsal e qu i s o n t p l u s v e r d â t r e s ; l e c ô t é e x p o s é a u solei l es t r e c o u v e r t d ' u n e t e i n t e r o u g e - s a n g q u i c o n f è r e a u frui t u n a s p e c t a g r é a b l e ; l a p e a u é p a i s s e e t résistante , se laiss e senti r e n m a n g e a n t , m a i s es t f i n e m e n t p u b e s c e n t e ; l a p u l p e j a u n e o r a n g é e , élastique, pe u juteuse , douceâtr e e t faiblemen t parfumé e e t d e q u a b t é m é d i o c r e , d'épaisseur m o y e n n e , laissan t u n l a r g e e s p a c e a u t o u r d u n o y a u . L ' a m a n d e a u n g o û t amer prononcé . L e s fruit s s o n t résistant s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – late July, early August. Variety probably originating from the USSR. Quite recently introduced in Romania, we can find it in the pomological collections. Tree – strong, has long life, little pretentious concerning the soil and, it is frost resistant. Fruit – medium size, spherical shape, slightly flattened at the tip, yellow-green on the entire surface of the fruit, except for the tip of the ventral furrow and the dorsal part which are more greenish, the sun exposed side is covered with a blood-red hue that gives the fruit a pleasing appearance. The peel is thick and tough, can be tasted when eating, but is finely pubescent. Orangeyellow pulp, elastic, slightly juicy, sweet and lightly scented and of poor quality, medium thick, leaving a wide space around the stone. The kernel has a pronounced bitter taste. The fruits are resistant to transportation.

UMBERTO

S i n o n i m e : ital. Е е U m b e r t o . O r i g i n e . S o i a căru i o r i g i n e n u est e c u n o s c u t ă . R ă s p i n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t p u ţ i n î n I t a l i a ş i î n alt e ţăr i d i n s u d u l ş i a p u s u l E u r o p e i , î n ţ a r a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n j u r u l 1 9 3 0 , îns ă n u s- a r ă s p î n d i t d e c î t î n livezil e d i n r e g i u n e a B u c u r e ş t i ş i c u t o t u l i z o l a t ş i î n alt e c e n t r e d i n ţară .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e ş i d e s t u l d e l o n g e v i v . ÎT u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e s o l , m a i ale s c i n d est e a l t o i t p e c o r c o d u ş , c u car e ar e o afinitat e b u n ă . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i u t r - o m a r e r e z i s t e n ţ ă l a g e r a m u g u r i l o r floriferi . E s t e îns ă sensibi l l a Clasterosporinm carpopMllum ( L é v . ) A d e r h . î n f l o r e ş t e tîrziu , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5— 6 zile . I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4 — 5 an i d e l a p l a n t a r e ş i p r o d u c e a b u n d e n t , î n m e d i e 8 0 — 100 k g d e f r u c t e. L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Ţ i g ă n e ş t i , p o m ii î n v î r s t ă d e 1 4 an i a u p r o d u s 6 4 — 1 0 3 d e k g f r u c t e . F i i n d u n so i f o a r t e p r o d u c t i v este n e c e s a r ă i n t e r v e n ţ i a p o m i c u l t o r u l u i p e n t r u n o r m a r e a p r o d u c ţ i e i de f r u c t e ; în ani i c u p r o d u c ţ i i m a r i , fructel e r ă m î n m i c i ş i p i e r d m u l t d i n calităţi . F r u c t e l e , d e m ă r i m e m i j l o c i e spr e m a r e , sîn t f r u m o s c o l o r a t e , chia r a s p e c t u o a s e , c u g u s t m e d i o c r u , a v î n d u n c o n ţ i n u t d e 9 , 7 % zahăr, 1 , 4 8 % a c i d i t a t e ş i 16,8 7 m g % v i t a m i n a C . S e p r e t e a z ă p e n t r u industrializar e ş i m a i p u ţ i n p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . S e ţin b i n e p e p o m , sîn t f o a r t e rezistent e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a 7— 8 zile . Calităţi : r e z i s t e n ţ a l a g e r a m u g u r i l o r floriferi , înflorire a tîrzie , a s p e c t u l a t r ă g ă t o r şi r e z i s t e n ţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r . Defecte :

sensibilitate a f a ţ ă d e Clasterosporinm carpophillum

(Lév.

) A d e r e , ş i calitate a

mediocră a fructelor . POMUL P o m u l înal t d e 5 — 6 m , ar e t r u n c h i u l d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t , c u s c o a r ţ a c r ă p a t ă superficial, d e c u l o a r e b r u n ă - d e s c h i s s p r e r o ş i a t i c ă . Coroana — ( « g . 77) .

g l o b u l o a s ă, l a r g ă l a î n c e p u t , a p o i sferic-turtit ă p î n ă l a p l e t o a s ă , deas ă

UMBERTO

Ramurile de

schelet —

351

d e lungim e ş i grosim e mijlocii , c u scoarţ a brună-roşiatică

,

rugoasă. Ramurile de

rod — p r e d o m i n a n te s î n t r a m u r i l e m i j l o c i i , c a r e garnises c r a m u r i l e d e

schelet a p r o a p e p e t o a t ă l u n g i m e a l o r . Lăutarii — l u n g i , g r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e c u n u a n ţ ă v e r z u i e p e

Fig. 77 . — Umbert o

p a r t e a e x p u s ă l a s o a r e ş i b r u n ă - m ă s b n i e c u n u a n ţ ă v e r z u i e p e c e a u m b r i t ă ; f o a r t e ra r a p a r lăstar i a n t i c i p a ţ i . Mugurii vegetativi — b i n e a c o p e r i ţ i d e solzi . Mugurii floriferi

—

m i c i , c o n i c i , t u r t i ţ i l a b a z ă , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , f o a r t e de m ă r i m e m i j l o c i e , a p r o a p e c i l i n d r i c i , c u vn-fu l a s c u ţ i t .

Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d 6 2 — 9 0 m m l u n g i m e ş i 4 5 — 6 5 m m l ă ţ i m e o v a t e , c u vîrfu l a c u m i n a t , b a z a a t e n u a t ă ş i m a r g i n i l e fi n ş i r e g u l a t serate . L i m b u l est pielos, verde , semi-lucios . Peţiolul , lun g d e 3 5 — 3 7 m m , subţire , drept , canaliculat , d c u l o a r e r o z - d e s c h i s p e p a r t e a inferioar ă ş i r o ş u - v i o l a c e u p e c e a s u p e r i o a r ă ; u n e o r i p r e z i n t o gland ă p e peţiol ,

, e e ă

252

SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I P U T I N R A S P I N D I T E

Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e p î n ă l a m a r e . P e t a l e l e î n n u m ă r d e 5 — 7, d e c u l o a r e a l b ă - r o z , a p r o a p e r o t u n d e , t r u n c h i a t e l a b a z ă , c u m a r g i n i l e u ş o r gofrate . Sepalele , mari , de c u l o a r e roşie-sîngerie . S t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 3 1 — 3 2 , a u filamentel e g r o a s e ş i răsfirate , o e u p î n d întreag a suprafaţ ă a

florii . Pistilu l est e c u 2 — 4 m m m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

şi d =

Mărimea — v a r i a b i l ă, d e l a m i j l o c i e l a m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 4 4 m m ; greutate a medi e d e 5 9 g .

5 5 mm, D =

1 9 mm

Forma — o v o i d ă , u ş o r tras ă spr e vîrf , t u r t i t ă p e flancur i ş i c u b a z a t r u n c h i a t ă . B r a z d a v e n t r a l ă a d î n c ă ş i î n g u s t ă l a b a z a fructulu i ş i superficială , c u m a r g i n i l e lar g răsfrînt e î n rest (fig . 78) .

Fig. 78 . — Umbert o

Culoarea — g a l b e n ă - d e s c h is î n p î r g ă ş i g a l b e n ă - p o r t o c a l i e l a m a t u r i t a t e a d e p l i n ă ; c u m u l t înaint e d e p î r g ă fructel e s e î n r o ş e s c ce l p u ţ i n p e j u m ă t a t e d i n suprafaţ ă ; p e p a r t e a e x p u s ă l a soar e r o ş e a ţ a est e f o a r t e i n t e n s ă , c u n u a n ţ e v i o l a c e e . Pedunculul — destul d e l u n g , r e l a t i v g r o s , d e c u l o a r e v e r d e - c e n u ş i e , p u b e s c e n t , b i n e prins d e f r u c t ş i d e r a m u r ă . Cavitatea pedunculară

—

a d î n c ă, largă , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e , adese a v ă l u r a t e

.

Punctul stilar

— m i c, d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , aşeza t p e u n m a m e l o n p r o e m i n e n t , a s c u ţ i t , c a r a c t e r i s t i c soiului , a ş e z a t u n e o r i a s i m e t r i c faţ ă d e a x u l fructului . Pieliţa — g r o a s ă, tare , s l a b a d e r e n t ă l a p u l p ă , u ş o r p u b e s e e n t ă . Oîn d s e c o n s u m ă se d e s f a c e d e p u l p ă , l ă s î n d u n g u s t a c r i ş o r - a m ă r u i n e p l ă c u t . Pulpa — g a l b e n ă - a u r i e, c u n u a n ţ e a l b i c i o a s e m a i ale s î n j u r u l s î m b u r e l u i , p o t r i v i t d e s u c u l e n t ă , u n e o r i făinoasă , d u l c e a g ă , făr ă a r o m ă . î î e a d e r e n t ă l a s î m b u r e , c u e x c e p ţ i a crestelor v e n t r a l e , p e c a r e r ă m î n p o r ţ i u n i îngust e d e p u l p ă . Sîmburele — d e m ă r i me m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 2 8 m m, D = 2 1 m m, d = 1 1 mm ; ca f o r m ă u r m e a z ă î n d e a p r o a p e f o r m a fructului , fiin d o v o i d , p l a t , tra s m u l t spr e vîrf , trun c h i a t o b l i c l a b a z ă , d e c u l o a r e b r u n ă - d e s c h i s , c u suprafaţ a m ă r u n t r e t i c u l a t a , aspră . Creast a p r i n c i p a l ă g r o a s ă ş i înaltă , ia r cel e lateral e lipses c a p r o a p e c o m p l e t . P a r t e a d o r s a l ă i n c o m p l e t s u d a t ă , î n s p e c i a l l a vîrf . M i e z u l est e d u l c e . Maturitatea —

la î n c e p u t u l luni i a u g u s t .

253

UMBERTO

R E C O M A N D A Ş I . Soiu

l U m b e r t o , d a t o r i t ă e p o c i i d e c o a c e r e tîrzi e a f r u c t e l o r s e r e c o -

m a n d ă s ă s e c u l t i v e m a i ale s î n grădinil e d e l î n g ă casă , p r e c u m ş i p e n t r u lucrăril e d e a m e b o r a r e , î n v e d e r e a o b ţ i n e r i i d e soiur i c u înflorir e tîrzie .

РЕЗЮМЕ Созревание — начал о а в г у с т а . Происхождение сорт а неизвестно . В Румыни и выращиваетс я в сада х Бухарестско й о б л а с т и и , л и ш ь в вид е о т д е л ь н ы х д е р е в ь е в , в д р у г и х ц е н т р а х с т р а н ы . Дерево — средне й сил ы р о с т а , д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophillum ( L e v . ) A d e r h . Цвете т п о з д н о , п л о д о н о с и т ь начинае т н а 4 — 5 г о д у п о с л е п о с а д к и и дае т обильные у р о ж а и . Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , я й ц е о б р а з н о й ф о р м ы , с л е г к а в ы т я н у т ы й ic в е р ш и н е , с б о к о в п р и п л ю с н у т ы й , с о б р у б л е н н ы м о с н о в а н и е м ; в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и с в е т л о - ж е л т о г о цвета , а пр и п о л н о й з р е л о с т и ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о с я р к и м к р а с н ы м р у мянцем н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а т о л с т а я , г р у б а я , с л а б о п р и р о с ш а я к м я к о т и , с л е г к а о п у ш е н н а я ; пр и п о т р е б л е н и и о т д е л я е т с я о т м я к о т и и о с т а в л я е т п о с л е с е б я неприятный к и с л о в а т о - г о р ь к о в а т ы й в к у с ; м я к о т ь з о л о т и с т о - з е л е н а я , с б е л о в а т ы м о т т е н ком, в особенност и в о к р у г к о с т о ч к и , довольн о сочная , иногд а мучнистая , сладковатая , неароматная, н е прирастае т к к о с т о ч к е , з а исключение м вентральны х ребе р последней , на к о т о р ы х о с т а ю т с я у з к ие о с т а т к и м я к о т и . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е . П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и и в меньше й степен и п р и г о д н ы для п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д е . Х о р о ш о д е р ж а т с я н а д е р е в е , о т л и ч а ю т с я п р е к р а с н о й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 7— 8 д н е й .

RÉSUMÉ Maturité —

début d u moi s d'août .

V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c o n n u e . E n R o u m a n i e o n l a c u l t i v e d a n s le s v e r g e r s d e l a r é g i o n d e B u c a r e s t , e t t o u t à fai t i s o l é m e n t , d a n s d ' a u t r e s r é g i o n s d u p a y s . Arbre —

d e v i g u e u r m o y e n n e , e t asse z l o n g é t i f , n ' e s t p a s p r é t e n t i e u x q u a n t a u s o l ,

résiste a u gel , m a i s es t sensibl e a u Clasterosporium

carpophillum

(Lév.

) A d e r h . I l fleuri t

t a r d i v e m e n t , c o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 4 — 5 an s e t p r o d u i t a b o n d a m m e n t

.

Fruit — m o y e n o u g r a n d , d e f o r m e o v o ï d a l e , l é g è r e m e n t a l l o n g é v e r s l e b o u t , a u flancs aplati s e t à l a b a s e t r o n q u é e , d e c o u l e u r j a u n e - c l a i r p e n d a n t l a v é r a i s o n e t j a u n e o r a n g é à c o m p l è t e m a t u r i t é , d ' u n r o u g e i n t e n s e su r l e c ô t é e x p o s é a u solei l ; l a p e a u , trè épaisse, a d h é r a n t f a i b l e m e n t à l a p u l p e , es t l é g è r e m e n t p u b e s c e n t e ; q u a n d o n l a m a n g

x s e

ebe s e d é t a c h e d e l a p u l p e , laissan t u n a r r i è r e - g o û t a i g r e - a m e r d é s a g r é a b l e ; l a p u l p e , j a u n e d o r é , à n u a n c e s b l a n c h â t r e s s u r t o u t a u t o u r d u n o y a u , asse z j u t e u s e , parfoi s farineuse , d o u ceâtre, san s p a r f u m , n ' a d h è r e p a s a u n o y a u , à l ' e x c e p t i o n de s crête s v e n t r a l e s q u i c o n s e r v e n t d e m i n c e s p o r t i o n s d e p u l p e . L ' a m a n d e e n es t d o u c e . L e s fruit s s e p r ê t e n t b i e n à l ' i n d u s t r i a b s a t i o n e t m o i n s à l a c o n s o m m a t i o n à l'éta t frais. U s s e m a i n t i e n n e n t b i e n su r l ' a r b r e , résisten t trè s b i e n a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t s e c o n s e r v e r d u r a n t 7— 8 j o u r s .

253a ABSTRACT Maturity – early August. Variety of unknown origin. In Romania it is grown in orchards in the region of Bucharest, and only in very few other regions of the country. Tree – medium vigor, and quite long life, is not pretentious about the soil, it is frost resistant, but is sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. It flowers late, and produces at the age of 4-5 years, abundantly. Fruit – medium or large, oval shaped, slightly elongated towards the apex, the sides flattened and truncated base, light yellow in color during ripening, yellow-orange when fully ripe, deep red on the sun exposed side. The peel is very thick, slightly sticking to the pulp, slightly pubescent; when eaten it separates from the pulp, leaving an unpleasant sour-bitter aftertaste. The pulp: golden yellow, mostly white with hints around the core, fairly juicy, sometimes fluffy, sweet, fragrance-free, does not stick to the core, with the exception of ventral ridges that retain portions of thin pulp. The kernel is sweet. Fruits are good for industrialization but not very good for fresh consumption. They resist well in the tree, very resistant to transportation and can be preserved for 7-8 days.

SOIURI D E CAI S RECEN T INTRODUS E ÎN COLECŢI I

SOIUBI D E CAI S E E C E N T 1NTEODUS E Î N COLECŢI I î n afar ă d e soiuril e d e s c r i s e , î n ţar a n o a s t r ă s e m a i afl taţiile d

e concur s o

Nr. crt.

S o i u l

0

1

seri e d e s o i u r i

, p

e car

e l F

Maturitatea

Forma coroanei

mărime

2

3

4

Invers piramidală

mijlociemare

r formă

u

ă i

n colecţi

i sa

m î

n tablou

l următo

c

t

Ahrori

15-25 VI

2

Bulidu

10-20 VII

mare

3

Caninos

10-25 VII

mare

4

Krasnîi partiza n

20-30 VII

5

Rouge d u Roussillo n

10-15 VII

mare

ovoidă

globuloasă

u

c u l o a r e a pieliţei

56

1

[sfericălargă

e prezentă

galben-pai, carmin închi s

u plan r:

l

pulpei

calitatea pulpei

7

8

galbenăportocalie

mijlocie

bună

galbenă

foarte bun ă galbenovoidrotunjită, portocalie cu rumeneală turtită zmeurie lateral

galbenportocalie

mare

mijlocie

bună

D e a s e m e n e a î n c o l e c ţ i i s e ma i afl ă ş i soiuril e : Balşo i p o z d n i i , Chin a 1 , C h i n a 2 , D e Geoagiu

, D

e Portugalia

sanski, P a l u m e l l a Triumf.

17 — с .

ш

, Perl

e 81

, D

e Silistra

, Gloir

, Eeal e d'Imola

e d'Auvergne

, G r a n d Plaisir

, Her

-

, T i m p u r i i d e B o g ă t a n , Tîrzi i d e L ü b e c k ,

PIERSICUL

INTRODUCERE

IMPORTANŢA CULTURI I PIERSICULU I

P i e r s i c u l s e n u m ă r ă p r i n t r e cel e m a i v a l o r o a s e s p e c i i d e p o m i c u l t i v a t e î n ţ a r a n o a s t r ă , fiind m u l t a p r e c i a t p e n t r u calităţil e f r u c t e l o r sale . A c e s t e a sîn t î n g e n e r a l m a r i , f r u m o s colorate, c u u n conţinu t relati v b o g a t î n vitamin e ş i zahăr , c u gus t răcoritor , plăcut . F i i n d r e p r e z e n t a t î n c u l t u r ă p r i n n u m e r o a s e soiuri , c u e p o c i d i f e r i t e d e c o a c e r e , p i e r sicul asigur ă f r u c t e p r o a s p e t e , î n c o n d i ţ i i l e ţări i n o a s t r e , p e o p e r i o a d ă d e a p r o a p e 4

luni ,

a d i c ă d i n a d o u a j u m ă t a t e a luni i i u n i e ( c î n d s e c o a c e soiu l M a d e l e i n e P o u y e t ) p î n ă î n p r i m a d e c a d ă a luni i n o i e m b r i e ( c î n d a j u n g l a m a t u r i t a t e f r u c t e l e soiulu i T o s c h i n a d e n o i e m b r i e ) . A c e a s t ă eşalonar e a p r o d u c ţ i e i p e r m i t e ş i o a p r o v i z i o n a r e r i t m i c ă ş i d e d u r a t ă a î n t r e prinderilor d e prelucrar e a

f r u c t e l o r . D i n piersic i s e p r e p a r ă d u l c e ţ u r i , g e m u r i , c o m p o t u r i

a r o m a t e d e o s e b i t d e fi n ş i d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă , f r u c t e zaharisit e e t c . E l e s e p r e t e a z ă de , asemenea l a uscare , congelar e ş i l a bonificare a şampanie i pri n folosire a extractelo r aromat e alcoolice. P i e r s i c i l e sin t m u l t s o l i c i t a t e ş i p e n t r u e x p o r t , p u ţ i n d c o n s t i t u i o

surs ă i m p o r t a n t ă

d e v e n i t u r i p e n t r u ţ a r a n o a s t r ă . S e p o t l i v r a c a n t i t ă ţ i m a r i d e piersic i î n ţăril e s i t u a t e în c e n t r u l ş i m a i ale s î n n o r d u l E u r o p e i , u n d e c u l t u r a p i e r s i c u l u i n u r e u ş e ş t e î n c î m p d e s c h i s sa u s e p r a c t i c ă p e suprafeţ e f o a r t e restrînse . P i e r s i c u l î n t r u n e ş t e o seri e d e p a r t i c u l a r i t ă ţ i b i o l o g i c e i m p o r t a n t e , ş i a n u m e : est e foarte p r e c o c e , n u p r e z i n t ă p e r i o d i c i t a t e d e r o d i r e , ia r î n c o n d i ţ i i p e d o c l i m a t i c e f a v o r a b i l e d ă p r o d u c ţ i i mar i ş i s u s ţ i n u t e , d e l a u n a n l a altul . F i i n d r e z i s t e n t l a s e c e t ă , p i e r s i c u l s e n u m ă r ă , alătur i d e c a i s , p r i n t r e p u ţ i n e l e s p e c i i care reuşes c bin e î n z o n a d e cîmpie , chia r ş i î n ce a d e step ă uscată , c u condiţi a s ă i s e asigure l o c u r i a d ă p o s t i t e , d e o a r e c e est e s e n s i b ü l a g e r . V a l o r i f i c ă d e a s e m e n e a î n m o d d e o s e b i t d e r e n t a b i l terenuril e î n p a n t ă , c u e x p o z i ţ i i f a v o r a b i l e , d i n z o n a c o l i n e l o r şi a d e a l u rilor, d i n p o d g o r i i . E x p e r i e n ţ e le e f e c t u a t e p e d u n e l e s e m i z b u r ă t o a r e d i n T î m b u r e ş t i ( r e g i u n e a Oltenia) d e cătr e Institutu l a g r o n o m i c „ T u d o r V l a d i m i r e s c u " di n Craiov a (302 ) sco t î n evidenţă faptu l c ă piersicu l creşt e ş i rodeşt e destu l d e bin e ş i p e terenur i nisipoase , ma i ales c î n d s e a p l i c ă o a g r o t e h n i c ă d i f e r e n ţ i a t ă î n c e e a c e p r i v e ş t e m e t o d e l e d e p l a n t a r e ş i lucrările solului . D e a c e e a , p r i n d o c u m e n t e l e d e p a r t i d ş i de s t a t s-a u t r a s a t sarcin i d e o s e b i t d e i m p o r tante, c u privir e l a extindere a culturi i intensiv e a

piersiculu i î n bazinel e ş i centrel e c u

condiţii favorabile , l a introducere a î n cultur ă numa i a

s o i u r i l o r r e c u n o s c u t e c a cel e m a i

v a l o r o a s e p e p l a n m o n d i a l ş i la sporire a p r o d u c ţ i e i d o f r u c t e d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă .

INTRODUCERE

262

P e ling ă a s p e c t e l e p o z i t i v e e n u m e r a t e , c u l t u r a piersiculu i p r e z i n t ă ş i unel e d e z a v a n t a j e , d i n t r e c a r e cel e m a i i m p o r t a n t e sîn t rezistenţ a s l a b ă l a ge r a m u g u r i l o r florifer i ş i a p o m i l o r (ramuri, lăstari) , car e a t r a g e d u p ă sin e p i e r d e r e a r e c o l t e i , ş i u n e o r i chia r d e g e r a r e a t o t a l ă sau parţial ă a părţi i aerien e a p o m i l o r . î n c o m p a r a ţ i e c u celelalt e speci i p o m i c o l e , c u l t u r a piersiculu i d e ţ i n e , î n c e e a c e p r i v e ş t e r e n t a b i b t a t e a , unu l dintr e p r i m e l e l o c u r i .

A R E A L U L Ş I ISTORICU L CULTURI I PIERSICULU I P î n ă ш p r i m e l e d o u ă d e c e n ü al e secolulu i a l X X - l e a , î n ştiinţ ă s- a i m p u s părere a c ă piersicul est e origina r di n Persi a (Iran). : De altfel , d e n u m i r e a ştiinţific ă d e Prunus persica S t o c k e s sa u Persica vulgaris M i l l , s- a b a z a t t o c m a i p e a c e a s t ă p ă r e r e . Cercetăril e e f e c t u a t e m secolul n o s t r u a u sco s î n e v i d e n ţ ă c ă , î n t r - a d e v ă r , piersicu l s e c u l t i v ă î n I r a n d e c i r c a 3 00 0 d e ani , d a r n u creşt e ş i n u a c r e s c u t n i c i o d a t ă î n a c e a s t ă ţ a r ă î n star e s ă l b a t i c ă . 1

Studiile întreprins e d e F r a n k N . M a y e r ( 2 4 4 ) a u d o v e d i t c ă ţar a d e o r i g i n e a piersiculu i est e C h i n a , u n d e creşt e ş i a c u m î n star e s ă l b a t i c ă . î n 1 9 1 6 , F r a n k N . M a y e r — c a re a s t a t 1 2 an i î n C h i n a — a găsi t piersic i s ă l b a t i c i î n p a r t e a d e s u d a p r o v i n ciei Şen-si , l a o a l t i t u d i n e d e 1 30 0 m . î n ani i u r m ă t o r i , e l a întîlni t m u l ţ i piersic i sălba tici î n c e n t r u l aceste i p r o v i n c n , î n Si-ciu-an , î n s u d u l p r o v i n c i e i K a n s u ş i de- a lungu l graniţei t i b e t a n e , l a o a l t i t u d i n e d e 2 3 0 0 — 2 6 00 m , u n d e n u s e g ă s e a nic i o u r m ă d e c u l t u r ă a piersicului . î n a c e s t e p r o v i n c n , piersicu l creşt e s p o n t a n , î n f o r m ă d c tufă , a r c f r u c t e c u p u l p a tare , f i b r o a s ă , astringentă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ş i a p r o a p e n e c o m e s t i b i l ă . P e b a z a m a t e r i a l u l u i g ă s i t î n China , F r a n k N . M a y e r a u r m ă r i t d e z v o l t a r e a piersi cului î n c e p î n d c u t i p u r i l e s ă l b a t i c e p î n ă l a soiuril e chinezeşt i a m e b o r a t e . î n b t e r a t u r a c h i n e z ă e x i s t ă i n d i c a ţ n c ă piersicu l a fos t l u a t î n c u l t u r ă î n a c e a s t ă ţ a r ă c u c i r c a 2 0 0 0 d e an i î.e.n . Cel e m a i v e c h i l e g e n d e al e p o p o r u l u i c h i n e z , l e g a t e d e p o m u l , florile, fructel e ş i s î m b u r i i piersiculu i ( 2 4 5 ) , a t e s t ă d e a s e m e n e a v e c h i m e a î n c u l t u r ă a aceste i specii p e t e r i t o r i u l C h i n e i . D i n C h i n a , p i e r s i c u l a f o s t i n t r o d u s ş i î n alt e r e g i u n i d i n s u d u l ş i v e s t u l A s i e i , a j u n g î n d p î n ă î n I r a n ( P e r s i a ) , u n d e , a v î n d c o n d i ţ i i f o a r t e f a v o r a b i l e p e n t r u creşter e ş i d e z v o l t a r e , şi-a g ă s i t a d o u a p a t r i e . î n E u r o p a a f o s t a d u s d e g r e c i , p e t i m p u l lu i A l e x a n d r u c e

l Mare .T

e o -

f r a s t î l a m i n t e ş t e p e n t r u p r i m a d a t ă î n a n u l 3 2 2 î.e.n. , m e n ţ i o n î n d c ă est e u n p o m adu s din Persia . S e p r e s u p u n e c ă d i n C h i n a piersicu l a ajun s î n I r a n , A r m e n i a ş i î n alt e ţăr i d i n A s i a , p r e c u m ş i î n cel e d i n s u d u l E u r o p e i î n e p o c a m i g r ă r i i u n o r p o p o a r e d i n A s i a centrală , cu ocazi a uno r expediţi i d e cucerir i ş i pri n caravanel e comerciale . î n aceast ă privinţă , s e ştie c ă „ m a r e a c a l e a m ă t ă s i i , c a r e l e g a C h i n a c u ţăril e di n b a z i n u l m e d i t e r a n e a n , t r e c e a a n u m e p r i n teritoriu l A r m e n i e i " ( 2 9 7 ) . S p r e sfîrşitu l s e c o l u l u i I î.e.n. , î n t i m p u l d o m n i e i î m p ă r a t u l u i A u g u s t , d i n G r e c i a piersicul a f o s t i n t r o d u s î n P e n i n s u l a I t a l i c ă , V i r g i l i u ( 7 0 — 1 9 î.e.n. ) v o r b e ş t e î n Georgicele sal e despr e „ p i e r s i c i l e d u l c i c a m i e r e a " , îns ă n u d ă n i c i o i n d i c a ţ i e p r i v i n d o r i g i n e a sau c u l t u r a piersicului . P l i n i u c e l B ă t r î n ( 2 3 — 7 9 e.n. ) î l d e n u m e ş t e p e n t r u p r i m a d a t ă „malum persicum", s u b b n i i n d p r i n a c e a s t ă d e n u m i r e c ă est e u n f r u c t a d u s d i n Persia . D e n u m i r e a d e „malum persicum" ( m ă r p e r s a n ) i s- a d a t n u p e m o t i v c ă piersicil e a r f i a v u t v r e o a s e m ă n a r e c u m e r e l e , c i p e n t r u c ă r o m a n i i o b i ş n u i a u s ă n u m e a s c ă o r i c e fruc t

A R E A L U L D E C U L T U R A A L PIERSICULU I

?6.ч

c o m e s t i b i l „malum". D e n u m i r e a d a t ă piersiculu i d e c ă t r e P 1 i n i u c e l В ă t r î n , indi c î n d p r e s u p u s a o r i g i n e p e r s a n ă a a c e s t u i a , a i n f l u e n ţ a t m u l t ş i alt e p o p o a r e , c a r e a u atri b u i t a c e s t e i speci i u n n u m e c e d e r i v ă d e l a Persia . A s t f e l , p i e r s i c u l est e d e n u m i t pcsca (î l i m b a i t a l i a n ă ) , pêcher (i n f r a n c e z ă ) , peach (î n e n g l e z ă ) , perşilc (î n g e r m a n a a r h a i c ă ş i î o l a n d e z a ) ş i persik (î n l i m b a r u s ă ) , Pfirsich (î n g e r m a n a m o d e r n ă ) .

n n

î n Historia naturalis, P l i n iu ce l B ă t r î na descri s 5 soiur i d e p i e r s i c ( 3 0 0 ) , p r e c i z î n d c ă ce l m a i b u n d i n t r e el e est e „ d u r a c i n u s " , d e n u m i r e car e s e referă , p r o b a b i l , l a p u l p a tar e a fructului . D i n e v u l m e d i u n u e x i s t ă i n d i c a ţ i i c u p r i v i r e l a c u l t u r a piersiculu i n i c i î n P e n i n s u l a I t a l i c ă , nic i î n alt e p ă r ţ i al e E u r o p e i . D o a r î n Capilulariile lu i C a r o l c e l M a r e ( 7 4 2 — 8 1 4 ) sîn t c i t a t e c î t e v a soiur i d e p i e r s i c d i n G a l i a d e s u d . D e - a b i a p e l a finel e secolulu i a l X V I - l e a a p a r î n l i t e r a t u r ă i n d i c a ţ i i c ă î n T o s c a n a c u l t u r a piersiculu i „ s e b u c u r ă d e m u l t ă f a v o a r e " , ia r î n s e c o l u l a l X V I I I - l e a M i с h e 1 i d e s c r i e 4 7 d e soiuri . Ma i tîrziu , G e o r g i o G a l l e s i o , î n l u c r a r e a La Pomona italiana ( 1 8 1 7 — 1 8 3 9 ) , d e s c r i e a m ă n u n ţ i t 3 9 d e soiur i d e p i e r s i c c o m u n . D i n s e c o l u l a l X I X - l e a cultura piersiculu i i a o dezvoltar e di n c e î n c e m a i m a r e î n Italia , l a începu t p e b a z a s o i u r i l o r i m p o r t a t e d i n F r a n ţ a , ia r u l t e r i o r p e b a z a s o i u r i l o r a u t o h t o n e . î n F r a n ţ a piersicu l a f o s t a d u s di n P e n i n s u l a I t a l i c ă p e t i m p u l d o m i n a ţ i e i I m p e r i u l u r o m a n . C u l t u r a aceste i s p e c i i n u s- a b u c u r a t d e m a r e a t e n ţ i e l a î n c e p u t ; d e - a b i a î n 1 6 0 O l i v i e r d e S e r r e s , î n l u c r a r e a s a Théâtre d'Agriculture et Mesnage des Champs, d e s c r i e c u m u l t e a m ă n u n t e 1 2 soiur i d i n t r e cel e m a i r ă s p i n d i t e î n c u l t u r ă . C u o j u m ă t a t d e s e c o l m a i tîrziu , î n 1 6 6 7 , M e r 1 e t d e s c r i e 3 8 d e soiuri , ia r î n 1 7 6 8 D u h a m e 1 d M o n c e a u d e s c r i e 4 3 d e soiur i ş i î n 1 8 3 9 N o i s e t t e d ă d e s c r i e r e a a m ă n u n ţ i t ă p e n t r 63 d e soiuri .

i 4 e u u

C u l t u r a piersiculu i l u i n d o e x t i n d e r e di n c e î n c e m a i m a r e , î n l i t e r a t u r ă a p a r e ş d e s c r i e r e a u n u i n u m ă r m a i m a r e d e soiuri . A s t f e l , D e c a i s n e ş i C a r r i è r e , î n l u c r a r e Jardin fruitier du Muséum, a p ă r u t ă î n 1 8 5 8 , d e s c r i u 8 0 d e s o i u r i ; n u m a i c î ţ i v a an i m a tîrziu M a s d e s c r i e (1874 ) î n l u c r a r e a Verger 1 2 0 d e s o i u r i ; d u p ă d o i ani , d e c i î n 1 8 7 6 fraţii S i m o n L o u i s ş i T h o m a s , î n l u c r a r e a Guide pratique de Vamateur de fruits, d e s c r i u 37 6 d e soiuri . L a î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l X X - l e a ( 1 9 1 3 ) , J . J o n i n , î n l u c r a r e Classification des Pêches et Nectarines, d e s c r i e 1 05 0 d e soiuri . D e s i g u r c ă î n e t a p a a c t u a l n u m ă r u l soiurilo r d e p i e r s i c est e m u l t m a i m a r e .

i a i , a ă

î n l i t e r a t u r ă e x i s t ă i n d i c a ţ i i c ă p e l a a n u l 121 6 c u l t u r a p i e r s i c u l u i er a c u n o s c u t ă ş i în A n g l i a , u n d e a f o s t i n t r o d u s ă d i n I t a l i a ş i F r a n ţ a . C u l t u r a i n d u s t r i a l ă a p i e r s i c u l u i î n A n g l i a a î n c e p u t , d e f a p t , d u p ă 1 8 5 8 , c î n d p e p i n i e r i s t u l B . R i v e r s î n m u l ţ e ş t e cel e m a i b u n e soiur i d e p i e r s i c i ( 3 9 , 4 1 ) . î n G e r m a n i a , j u e r s i c u l a f o s t i n t r o d u s d e a s e m e n e a d i n F r a n ţ a ş i I t a l i a . î n diferit e d o c u m e n t e e x i s t ă m e n ţ i u n i d i n c a r e s e c o n s t a t ă c ă p e l a 1 5 7 5 c u l t u r a p i e r s i c u l u i er a c u n o s c u t ă p e v a l e a fluviulu i E l b a , ş i a n u m e î n î m p r e j u r i m i l e oraşulu i D r e s d a . D i n d o c u m e n tele referitoar e l a secolel e X V I ş i X V I I reies e c ă p i e r s i c u l î n star e s e m i s ă l b a t i c ă er a r ă s p î n d i t in p o d g o r i i l e d i n R e n a n i a . C u l t u r a m o d e r n ă a p i e r s i c u l u i î n G e r m a n i a a î n c e p u t îns ă d e p e l a 1 8 7 0 , c î n d î n p e p i n i e r e s e î n m u l ţ e a u soiuril e v a l o r o a s e , c u f r u c t u l m a r e ş i d e c a l i t a t e superioară (39,41) . î n 1 5 4 0 , piersicu l a f o s t i n t r o d u s î n M e x i c d e c ă t r e c o l o n i ş t i i s p a n i o l i , ia r î u 156 5 a î n c e p u t s ă fi e c u l t i v a t ş i î n California , p r e c u m ş i î n a l t e s t a t e d i n A m e r i c a d e N o r d , u n d e î n c e p î n d d i n s e c o l u l a l X I X - l e a s- a e x t i n s f o a r t e m u l t î n c u l t u r ă .

INTRODUCERE

264

P r i n f a p t u l c ă a î n c e p u t s ă s e s ă l b ă t i c e a s c ă d u p ă c i r c a tre i v e a c u r i d e l a i n t r o d u c e r e a d i n E u r o p a , uni i b o t a n i ş t i c o n s i d e r a u piersicu l c a f u n d d e o r i g i n e a m e r i c a n ă . U . P . H e d r i с к ( 1 4 6 ) a r a tă c ă piersicu l a găsi t î n A m e r i c a c o n d i ţ i i n a t u r a l e f a v o r a b i l e ş i s- a b u c u r a t d e o p o p u l a r i t a t e a t î t d e m a r e , î n c î t s- a e x t i n s f o a r t e r e p e d e î n c u l t u r ă , care l a î n c e p u t er a destu l d e p r i m i t i v ă . L a î n c e p u t u l secolulu i a l X X - l e a , H e d r i c k a

i d e n t i f i c a t ş i л descri s u n n u m ă r

d e 2 18 1 d e soiur i c u l t i v a t e n u m a i î n s t a t u l N e w Y o r k . P e lîng ă soiurd e introdus e direc t di n E u r o p a , înc ă d e p e l a jumătate a secolulu

i trecu t

în S . U . A . a u f o s t o b ţ i n u t e n u m e r o a s e soiur i d e p i e r s i c c u c o a c e r e t i m p u r i e ş i f o a r t e t i m p u r i e ( M a y f l o w e r , A m s d e n , L e V a i n q u e u r , A l e x a n d e r , S n e e d ) , c a r e într e ani i 1 8 8 0 ş i 190 0 au f o s t i n t r o d u s e î n F r a n ţ a ş i î n a l t e ţ ă r i e u r o p e n e . E x t i n d e r e a f o a r t e r a p i d ă î n c u l t u r ă a a c e s t o r soiur i s e e x p b c ă î n p r i m u l rîn d p r i n f a p t u l c ă f r u c t e l e l o r a j u n g l a m a t u r i t a t e m u l t m a i t i m p u r i u d e c î t c e l e al e s o i u r d o r e u r o p e n e . î n e t a p a a c t u a l ă , c u l t u r a piersiculu i o c u p ă suprafeţ e m a r i î n z o n a c b m a t u l u i t e m p e r a d i n cel e d o u ă e m i s f e r e . F i i n d o

t

cultur ă valoroasă , î n toat e ţărd e cultivatoar e d e piersi c

există tendinţ a d e a o extind e di n c e î n c e ma i mult . î n 1 9 6 4 , p r o d u c ţ ia m o n d i a l ă d e piersic i e s t e e s t i m a t ă l a 4, 8 m i l i o a n e d e t o n e . î n ultimi i ani, p r o d u c ţ i a d e piersic i a

cunoscu t ce a ma i însemnat ă dezvoltar e î n Itali a ş i Franţa ,

realizîndu-se m a i m u l t c u 3 0 0 0 0 0 d e t o n e şi , r e s p e c t i v , 1 0 0 0 0 0 d e t o n e faţ ă d e anu l 1 9 « 2 . D i n t o t a l u l p r o d u c ţ i e i d e 4, 8 m i l i o a n e d e t o n e d e piersici , a p r o x i m a t i v 5 0 % a f o s t reabzată d e ţărd e europene . î n ţărd e continentulu i european

, p r o d u c ţ i a d e piersic i p e

u l t i m u l d e c e n i u c r e ş t e a p r o x i m a t i v d e 3 o r i — de l a 0, 8 m d i o a n e d e t o n e i n 1 9 6 2 l a 2, 2 m i b o a n e d e t o n e î n 196 4 — , r e p r e z e n t î nd 4 6 % di n p r o d u c ţ i a m o n d i a l ă , faţ ă d e n u m a i 3 0 % în 1 9 6 2 . E e p r o d u c e m , d u p ă F . A . O . , î n t a b l o u l nr . 1 0 p r o d u c ţ i d e d e piersic i realizat e î n ani i 1 9 4 8 — 1 9 5 2 , 1 9 5 5 , 1 9 6 0 ş i 1 9 6 3 î n p r i n c i p a l e l e ţăr i p r o d u c ă t o a r e d e p e g l o b . O u t o a t e c ă n u d i s p u n e m d e d a t e ş i m a i r e c e n t e , el e ofer ă t o t u ş i o i m a g i n e a s u p r a r a p o r t u l u i c e e x i s t ă între c o n t i n e n t e ş i într e diferitel e ţăr i î n c e e a c e p r i v e ş t e p r o d u c ţ i a d e piersici . D u p ă c u m s e c o n s t a t ă d i n d a t e l e c u p r i n s e î n t a b l o u l nr . 10 , î n E u r o p a e i d t u r a piersi cului p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă î n I t a l i a , F r a n ţ a ş i S p a n i a . I m p o r t a n ţ ă d e s t u l d e m a r e prezintă aceast ă cultur ă ş i î n Grecia , E . P . Bulgaria , B . P . Ungară , E . S . F . Iugoslavi a ş i E . F . G e r m a n ă . î n celelalt e ţări , a c e a s t ă c u l t u r ă p r e z i n t ă o

greutat e specific ă ma i m i c ă .

î n A s i a , p r i n t r e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e piersic i s e n u m ă r ă E . P . C h i n e z ă , J a p o n i a , T u r c i a ş i a l t e ţări . î n Africa , piersicu l s e cultiv ă numa i î n parte a d e nord , î n bazinu l mediteranean , ş i în p a r t e a d e s u d , î n z o n a t e m p e r a t ă , p î n ă l a C a p u l B u n e i S p e r a n ţ e . î n A m e r i c a d e N o r d , c u l t u r a p i e r s i c u l u i ar e o i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă i n S t a t e l e U n i t e ale A m e r i c ü ( M e x i c ş i C a n a d a ) . î n A m e r i c a d e S u d , p i e r s i c u l s e c u l t i v ă p e suprafeţ e m a i m a r i î n A r g e n t i n a , B r a z i b a şi Chile . î n A u s t r a b a , N o u a Z e e l a n d ă ş i î n g e n e r a l î n O c e a n i a c i u t u r a piersiculu i p r e z i n t ă o importanţă destu l d e neînsemnată . P e c o n t i n e n t e ş i ţări , î n lini i m a r i , c u l t u r a piersiculu i s e p r e z i n t ă d u p ă c u m u r m e a z ă : Italia d e ţ i n

e p r i m u l l o c î n E u r o p a ş i a l d o ü e a p e g l o b î n c e p r i v e ş t e c u l t u r a piersi -

cului, î n 196 1 a realiza t o

p r o d u c ţ i e d e 1 309 00 0 d e t o n e .

265

A R E A L U L D E C U L T U R A A L PIERSICULU I

D a c ă s e c o m p a ră a c e a s t ă p r o d u c ţ i e c u c e a t r e c u t ă î n t a b l o u l nr . 1 0 , s e c o n s t a t ă c ă a c e a s t ă c u l t u r ă a f ă c u t p r o g r e s e u i m i t o a r e , r e u ş i n d c a n u m a i î n u l t i m i i p a t r u an i s ă s p o rească p r o d u c ţ i a g l o b a l ă d e piersic i c u 47 3 0 0 0 d e t o n e . O u e x c e p ţ i a z o n e i m u n t o a s e , p i e r sicul s e c u l t i v ă p r e t u t i n d e n i . Cel e m a i i m p o r t a n t e c e n t r e u n d e p r e d o m i n ă c u l t u r a p i e r s i c u l u i se afl ă î n regiunil e E m i l i a - B o m a g n a , V e u e t o , C a m p a n i a , P i e m o n t e , L i g u r i a ş i T o s c a n a .

Tabloul

nr. IU

l'fi.di'n.t iDiindlal A I» piersic i (tul i d e lonr )

1955

1960

1963

7 8 22 3 305 6 34 61 23 836 17 93 24 S

9 4 52

291 19 94 16 2

5 7 3 3 156 4 34 6 20 483 13 77 15 3

456 2 24 56 40 1 267 25 130 31 6

605

829

1 44 4

2102

44 48 1 32 8

65 50 1 12 5

54 58 1 618

54 72 1 59 6

1 420

1 24 0

1 730

1 72 2

190

260

300

305

35 11 24

79 20 21

170 58 22

198 63

Total

70

120

250

2 fi1

Total

45

65

95

Total

62

69

66

2 39 2

2 58 3

3 88 5

Continente ş i ţăr i

EUROPA Austria Belgia Bulgaria Cehoslovacia Franţa R. D . German ă R. F . German ă Grecia Ungaria Italia Portugalia Spania R. S . F . Iugoslavi a România Total (Fără U.R.S.S. ) AMERICA D E NOR D Canada Mexic Statele Unit e Total AMERICA D E SU D Total ASIA Japonia Turcia Alte ţăr i (Fără R . P . Chineză )

AFRICA AUSTRALIA

TOTAL MONDIA L

1948/52

4 2 6 2 111 5, 41 12

—

! 49 0

P i e r s i c u l s e c u l t i v ă p e s u p r a f e ţ e d e s t u l d e m a r i ş i î n regiunil e : L a z i o , L o m b a r d i a , M a r c h e , A b r u z z i - M o l i s e , Sicilia , V e n e ţ i a , S a r d e g n a , B a s i l i c a , P u g l i a , C a l a b r i a ş i a l t e l e . î n 1 9 6 4 , piersicu l o c u p a î n I t a l i a o s u p r a f a ţ ă d e 8 1 8 6 2 h a d e c u l t u r ă p u r ă ( s p e c i a lizată), di n car e pest e 3 0 00 0 h a p e terenur i irigat e ş i alt e 18 0 00 0 h a d e cultur ă asociat ă ( c u p l a n t e a g r i c o l e ) . L a c u l t u r a p u r ă d e p i e r s i c , p r o d u c ţ ia m e d i e î n 1 9 6 4 a f o s t d e 1 4 9 0 0 k g d e f r u c t e l a ha .

INTRODUCERE

266

S e c u l t i v ă p e scar ă f o a r t e m a r e soiuril e : J . H . H a l e , E l b e r t a , Charle s I n g o u f , M a y f l o w e r , A m s d e n , E e d h a v e n ş i Cardinal . Sîn t î n cur s d e î n c e r c a r e ş i e x t i n d e r e soiuril e n o i c a : M a d e l e i n e P o u y e t , S p r i n g t i m e , S o u t h l a n d ş i altele . D a t o r i t ă structuri i acestu i s o r t i m e n t , situaţie i g e o g r a f i c e a ţării , car e s e î n t i n d e p e m a i m u l t e g r a d e d e l a t i t u d i n e ( n o r d i c ă ) , p r e c u m ş i climatulu i m e d i t e r a n e a n , I t a l i a furni zează piersic i p e p i e ţ e l e E u r o p e i î n cursu l întregi i v e r i , î n c e p î n d c u soiuril e cel e m a i t i m p u r i i p î n ă l a cel e m a i tîrzii . în Franţa, c u l t u r a piersiculu i o c u p a î n 1 9 6 1 o suprafaţ ă d e c i r c a 6 0 00 0 h a , c u o p r o d u c ţ i e a n u a l ă d e c i r c a 32 5 01 0 d e t o n e . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , d e ţ i n e l o c u l a l d o i l e a p r i n t r e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c d i n E u r o p a . î n F r a n ţ a , piersicu l s e c u l t i v ă p e c u p r i n s u l întregi i ţări , î n afar ă d e B r e t a n i a , N o r m a n d i a ş i d e ţinuturil e l i m i t r o f e c u B e l g i a , u n d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e sîn t m a i p u ţ i n favorabile. Cele m a i mar i suprafeţ e a f e c t a t e c u l t u r n piersiculu i s e afl ă p e v a l e a fluviulu i B h ô n e , în d e p a r t a m e n t e l e : I s è r e , D r ô m e , A r d è c h e , G a r d , V a u c l u s e , B o u c h e s - d u - E h ô n e ş i altele . Ca urmar e a poziţie i geografic e ş i a cbmatidu i mediteranean , departamentu l EoussiUo n furnizează p e p i a ţ a F r a n ţ e i p r i m e l e piersic i c o a p t e . D i n c a u z a a p r o p i e r i i m u n ţ i l o r Pirinei , p e n t r u p i e r s i c sîn t a t r i b u i t e î n a c e s t d e p a r t a m e n t suprafeţ e r e l a t i v m i c i d e tere n ; d r e p t u r m a r e , ş i p r o d u c ţ i a d e piersic i d i n a c e s t d e p a r t a m e n t r e p r e z i n t ă o c o t ă c u t o t u l n e î n s e m n a t ă faţ ă d e p r o d u c ţ i a g l o b a l ă a F r a n ţ e i . P e v e r s a n ţ b e x p u ş i spr e sud-es t d c p e v a l e a fluviulu i G a r o n n e , î n d e p a r t a m e n t e l e A v e y r o n , T a r n - e t - G a r o n n e , L o t - e t - G a r o n n e ş i altel e c u l t u r a piersiculu i p r e z i n t ă d e a s e m e n e a o i m p o r t a n ţ ă destu l d e m a r e . D i n t r e soiuril e v e c h i s e m e n ţ i n î n s o r t i m e n t e Elberta. , ,T . H. H a l e , M a y flower , A m s d e n , Charles I n g o u f , E l b e r t a t i m p u r i e ş i altele . î n acelaş i t i m p s e e x t i n d di n c e î n c e m a i mul t soiurile n o i , e u c o a c e r e a t i m p u r i e a f r u c t e l o r , c a : M a d e l e i n e P o u y e t ş i S p r i n g t i m e , p r e c u m şi soiuril e c u p u l p a g a l b e n ă , c a : D i x i r e d, E e d h a v e n , F a i r h a v e n , D i x i g e m , H a l e h a v e n , S o u t h l a n d , C a r d i n a l ş i altele . Spania o c u p ă l o c u l a l treile a î n E u r o p a î n e e e a c e p r i v e ş t e p r o d u c ţ i a d e piersici . D e ş i c o n d i ţ i i l e p e d o c b m a t i c e sîn t f a v o r a b i l e p e teritoriu l întregi i ţări , c u l t u r a c o m e r c i a l ă a pier sicului p r e z i n t ă o m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă î n p r o v i n c i i l e l i m i t r o fe c u M a r e a M e d i t e r a n ă : A n d a luzia, V a l e n c i a ş i C a t a l o n i a , î n a c e a s t a d i n u r m ă m a i ale s î n î m p r e j u r i m i l e oraşulu i B a r c e l o n a , u n d e e x i s t ă cel e m a i m a r i s u p r a f e ţ e c u l t i v a t e c u p i e r s i c . P e l î n g ă soiuril e v e c h i : A m s d e n , M a y f l o w e r , E l b e r t a ş i J . H . H a l e , î n u l t i m u l t i m p s-au i n t r o d u s î n s o r t i m e n t e ş i soiuril e s o l i c i t a t e m u l t p e p i a ţ a m o n d i a l ă , c a : E e d h a v e n , H a l e h a v e n , D i x i r e d , S p r i n g t i m e ş i altele . B.S.F. Iugoslavia c o n t e a z ă c a o m a r c p r o d u c ă t o a r e d e p i e r s i c i d i n sud-estu l E u r o p e i . Cele m a i întins e suprafeţ e a t r i b u i t e a c e s t e i c u l t u r i s e afl ă î n p a r t e a d e n o r d - v e s t a ţării , în b a z i n e l e D u n ă r i i ş i Tisei . î n s o r t i m e n t e , p e lîng ă soiuril e v e c h i , s-a u i n t r o d u s ş i cel e m a i v a l o r o a s e soiur i n o i d i n I t a l i a . D i n p r o d u c ţ i a d e piersic i o m a r e p a r t e s e e x p o r t ă . în Grecia,

c u l t u r a piersiculu i o c u p ă suprafeţ e d e s t u l d e m a r i . D u p ă p r o d u c ţ i a a n u a l ă

d e piersici , G r e c i a o c u p ă l o c u l a l p a t r u l e a p r i n t r e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e piersic i d i n E u r o p a şi p r i m u l î n P e n i n s u l a B a l c a n i c ă . S e c u l t i v ă a t î t soiur i p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u u s c a t . în B.P. Bulgaria, c u l t u r a piersiculu i a l u a t i n u l t i m u l t i m p o e x t i n d e r e f o a r t e m a r e . Cele m a i mar i suprafeţ e a t r i b u i t e aceste i cultur i s e afl ă î n î m p r e j u r i m i l e oraşelo r P e t r i c i ,

A R E A L U L D E C U L T U R A A L PIERSICULU I

267

S a n d a n s k , S l i v e n , B u r g a s , P l o v d i v , P r i m o r i e ş i altele . S e c u l t i v ă p e s c a r ă f o a r t e l a r g ă s o i u rile E l b e r t a ş i J . H . H a l e . î n p r o p o r ţ i e m a i m i c ă s e c u l t i v ă M a r y g o l d , C a r m e n , D u p n i ş k a , A m s d e n , M a y f l o w e r , E l b e r t a d e iuli e ş i altele . S î n t î n c u r s d e e x t i n d e r e s o i u r i l e n o i c u p u l p a g a l b e n ă , c a : E e d h a v e n , H a l e h a v e n , D i x i r e d , F a i r h a v e n , D i x i g e m ş i altele . C e a m a i m a r e p a r t e d i n p r o d u c ţ i a d e piersic i s e e x p o r t ă . piersicu l o c u p ă d e o c a m d a t ă suprafeţ e relati v m i c i , î n împrejurimil e în R.P. ungară oraşului B u d a p e s t a ş i l a s u d d e c a p i t a l ă , p î n ă î n z o n a l a c u l u i B a l a t o n . E x i s t ă îns ă t e n d i n ţ a d e a e x t i n d e d i n c e î n c e m a i m u l t suprafeţel e c u l t i v a t e . î n s o r t i m e n t e p r e d o m i n ă soiuril e M a y f l o w e r , A m s d e n , L o l o , F o r d , A l e x a n d e r , E l b e r t a şi J . H . H a l e . C e a m a i m a r e p a r t e di n p r o d u c ţ i a d e piersic i s e v a l o r i f i c ă p e p i a ţ a i n t e r n ă ş i o p a r t e se e x p o r t ă . In R.F. Germană, c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a p i e r s i c u l u i e x i s t ă n u m a i î n p a r t e a d e s u d - v e s t a ţării , p e v a l e a E i n u l u i , d e l a F r i b o u r g p î n ă l a K a i s e r s t u h l ; p e s u p r a f e ţ e m a i mici piersicu l s e cultiv ă ş i î n Palatinat , u n d e di n cauz a expoziţiilo r nefavorabil e n u exist ă posibilităţi d e extinder e a aceste i culturi . Se c u l t i v ă soiuril e : M a y f l o w e r , A m s d e n , C a r m e n , J . H . H a l e , E l b e r t a ş i altele . în Austria suprafeţel e a t r i b u i t e c u l t u r i i p i e r s i c u l u i sîn t e x t r e m d e m i c i . S e c u l t i v ă soiurile „ c l a s i c e " , ia r p r o d u c ţ i a d e piersic i s e r v e ş t e p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a p i e ţ e l o r i n t e r n e . în B.8. Cehoslovacă p i e r s i c u l s e c u l t i v ă p e s u p r a f e ţ e f o a r t e m i c i , m a i ale s î n p a r t e a c e n t r a l ă a ţării , d i n î m p r e j u i i m i l e oraşulu i B r n o ş i spr e s u d p î n ă l a B r a t i s l a v a . în U.E.S.S., c u l t u r a p i e r s i c u l u i est e b i n e r e p r e z e n t a t ă î n C r i m e e a , C a u c a z ş i î n r e p u b l i c i l e s o c i a l i s t e s o v i e t i c e : U z b e k ă , T a d j i k ă , K i r g h i z ă , T u r k m e n ă ş i altele . î n a c e s t e a d i n u r i n ă s e afl ă ş i c e n t r u l g e n e t i c a l c e l o r m a i m u l t e s p e c i i d e s î m b u r o a s e . î n s o r t i m e n t e l e d i n C r i m e e a ş i C a u c a z p r e d o m i n ă soiuril e p e n t r u c o n s u m u l î n s t a r e p r o a s p ă t ă ş i industrializare , ia r î n cel e d i n A s i a C e n t r a l ă p r i n c i p a l u l l o c î l o c u p ă soiuril e folosite p e n t r u u s c a r e . F i i n d o s p e c i e d e p o m i v a l o r o a s ă , c u l t i v a t o r i i a u i n t r o d u s p i e r s i c u l s i î n ţăr i c u c l i m a t m a i p u ţ i n f a v o r a b i l , c a , d e e x e m p l u : Anglia, P.D. Germană ş i Elveţia ; î n a c e s t e ţări , pier sicul s e c u l t i v ă n u m a i d e c ă t r e a m a t o r i ş i n u p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă c o m e r c i a l ă . în Asia,

c a m a r i p r o d u c ă t o a r e d e piersic i î n afar ă d o U . E . S . S . c o n t e a z ă C h i n a , J a p o n i a ,

ţările di n A s i a M i c ă ş i O r i e n t u l A p r o p i a t c a : T u r c i a , I r a n , I r a k , Siria , L i b a n , I s r a e l ş i altele. în P.P. Chineză, m a i ale s î n p a r t e a d e s u d , s e c u l t i v ă soiur i d e p i e r s i c a d a p t a t e l condiţiile climatulu i tropical . î n parte a central ă a E . P . Chineze , piersicu l s e cultiv ă ş i î z o n e l e m u n t o a s e ( T s i n g l i n g ) , u n d e e x i s t ă n u m e r o a s e soiur i d e p i e r s i c , d i n t r e c a r e u n e l e s recoltează î n lun a noiembri e ş i s e păstreaz ă î n pivniţ e pîn ă î n februarie . î n parte a d n o r d - e s t a ţări i piersicu l s e c u l t i v ă p î n ă l a H a r b i n ( 2 8 4 ) .

a n e e

O p a r t e d i n p r o d u c ţ i a d e p i e r s i c i s e c o n s u m ă î n star e p r o a s p ă t ă î n i n t e r i o r u l ţării , iar o p a r t e s e u s u c ă î n v e d e r e a e x p o r t u l u i . în Japonia, piersicu l r e p r e z i n t ă c e a m a i i m p o r t a n t ă p l a n t ă p o m i c o l ă . S e c u l t i v ă î n c e p î n d di n sudu l ţării , p î n ă î n insul a H o k k a i d o ; î n p ă r ţ i l e n o r d i c e al e ţări i n u r e u ş e s c d e c î t soiurile t i m p u r i i , d e o a r e c e fructel e c e l o r tîrzi i n u s e m a t u r i z e a z ă . î n u l t i m i i ani , soiuril e i n d i g e n e a u f o s t î n l o c u i t e d i n s o r t i m e n t e c u altel e m a i v a l o r o a s e , i m p o r t a t e di n alt e ţări . Ce a m a i m a r e p a r t e d i n p r o d u c ţ i a d e p i e r s i c i s e v a l o r i f i c ă p e p i e ţ e l e interne.

INTRODUCERE

268

în Siria, Liban, Irak, Israel, Turcia ş i Iran c u l t u r a piersiculu i u u o c u p ă suprafeţ e mari. S e c u l t i v ă c u p r e c ă d e r e soiur i al e c ă r o r f r u c t e s e p r e t e a z ă p e n t r u u s c a t . Cu t o a t e c ă î n Africa piersicu l s e c u l t i v ă î n m u l t e ţăr i d i n n o r d , c a : E g i p t i d , L i b i a , Algeria, Tunisi a ş i Maroc , ş i î n parte a d e sud , î n Uniune a Sud-Africană , aceast ă speci e n u prezintă totuş i importanţ ă mar e î n balanţ a comercial ă a continentului . P r o d u c ţ i a di n E g i p t , L i b i a , A l g e r i a , T u n i s ş i M a r o c s e v a l o r i f i c ă p e l o c , p e pieţel e ţărilor r e s p e c t i v e , ia r o p a r t e d i n piersicil e ce se o b ţ i n î n s u d u l Africi i s e e x p o r t ă î n E u r o p a . P r i n t r e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c d i n America de Nord, Statele Unite ale Americii o c u p ă p r i m u l l o c , a t î t p e c o n t i n e n t u l n o r d - a m e r i c a n , c î t ş i p e g l o b . Cel e m a i m a r i supra feţe a f e c t a t e p e n t r u c u l t u r a piersiculu i s e afl ă î n s t a t u l California , u n d e s e o b ţ i n , d e fapt , p e s t e 6 0 % d i n p r o d u c ţ i a t o t a l ă a S . U . A . C u l t u r a piersiculu i p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă m a r c î n statele : Carolina d e S u d , G e o r g i a , M i c h i g a n, P e n n s y l v a n i a, W a s h i n g t o n , N e w j e r s e y, A r k a n s a s , C o l o r a d o , V i r g i n i a , N e w Y o r k , V i r g i n i a d e V e s t , T e x a s ş i altele . D u p ă d a t e l e D e p a r t a m e n t u l u i d e A g r i c u l t u r ă a l S t a t e l o r U n i t e , s o r t i m e n t a l d e piersi c se î m p a r t e î n d o u ă g r u p e m a r i : c u s î m b u r e l e n e a d e r e n t , f o l o s i t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e proaspătă, ş i c u sîmburel e aderent , pentr u industrializare . D i n t r e soiuril e c u s î m b u r e l e n e a d e r e n t , soiu l E l b e r t a d e ţ i n e a p r o a p e 4 5 % d i n b v e z i l e c o m e r c i a l e d i n p r i n c i p a l e l e z o n e d e c u l t u r ă . î n statel e di n p a r t e a d e n o r d - v e s t a P a c i f i c u l u i , soiul J . H . H a l e d e p ă ş e ş t e c a r ă s p î n d i r e p e E l b e r t a . A l t e soiur i r ă s p î n d i t e p e suprafeţ e m a r i (î n o r d i n e a c o a c e r i i ) s î n t : D i x i r e d , J e r s e y , Lord, Eedhaven , Sulhvan , Earl y Elberta , Eio-Oso-Gem , Coronet , Triogem , Halehaven , Eedtop etc . P e n t r u d e s h i d r a t a r e î n Californi a s e f o l o s e s c soiuril e L o v e U , M u i r ş i E l b e r t a , p r i m e l e c u p u l p a n e a d e r e n t ă l a s i m b u r e ş i c u c o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n zahăr . î n i n d u s t r i a a b m e n t a r ă s e f o l o s e s c alătur i d e s o i u r d e c u s î m b u r e l e n e a d e r e n t ş i soiur i c u p u l p a g a l b e n ă , c u s î m b u r e l e a d e r e n t , c u f r u c t m a r e ş i f o a r t e p r o d u c t i v e . Cel e m a i r ă s p î n d i t e soiur i î n o r d i n e a c o a c e r i i sîn t : F o r t u n a , V i v i a n , D i x o n (1 5 iuli e — 1 a u g u s t ) , Cortez, Paloro , Peak , J o h n s o n ( 1 augus t — 1 5 august) , G a u m e , Sims , Halford , Caroly n (15 a u g u s t — 1 s e p t e m b r i e ) , W i s e r , S t u a r t , G o m e z ş i C o r o n a ( 1 s e p t e m b r i e — 2 0 s e p t e m brie). T o a t e soiurd e di n aceast ă categori e s e preteaz ă l a recoltatu l m e c a n i c . P r o d u c ţ i a g l o b a l ă a n u a l ă d e piersic i a S . U . A . est e d e c e a . 1 52 5 0 0 0 d e t o n e , d i n t r e c a r e o j u m ă t a t e est e p r o d u s ă i n California . A p r o x i m a t i v 6 0 % d i n p r o d u c ţ i a d e piersic i a Cald'orniei s e f o l o s e ş t e p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e , ia r r e s t u l p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă şi d e s h i d r a t a r e . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , Californi a ş i î n g e n e r a l S . U . A . o c u p ă p r i m u l l o c p e p l a n m o n d i a l î n c e e a c e p r i v e ş t e p r o d u c ţ i a d e c o m p o t ş i s u c d e piersic i ş i piersic i deshidratate. în Canada,

cultur a piersiculu i n u prezint ă importanţ ă comercial ă deosebită . S e cultiv ă

în p a r t e a d e s u d a ţării , î n z o n e l e l i m i t r o f e c u m a r i l e l a c u r i , ia r î n p a r t e a d e v e s t a ţări i în N o u a S c o ţ i e ş i î n C o l u m b i a b r i t a n i c ă . D i n c a u z a c o n d i ţ u l o r n e f a v o r a b i l e , c u l t u r a pier sicului n u s e m a i e x t i n d e î n suprafaţă . S e c u l t i v ă s o i u r d e E l b e r t a , G o l d e n J u b d é e , V e d e t t e , V e t e r a u ş i altele . P r o d u c ţ i a d e piersic i s e r v e ş t e p e n t r u satisfacere a c o n s u m u l u i i n t e r n . în America de Sud, p i e r s i c u l s e c u l t i v ă p e suprafeţ e m a i m a r i î n Argentina,

und

e p e

c o a s t a O c e a n u l u i A t l a n t i c e x i s t ă p l a n t a ţ u întins e d e p i e r s i c . C e a m a i m a r e p r o d u c ţ i e s e obţine î n provinciil e Bueno s Aires , Mendoza , Sant a F é ş i Cordoba . î n s o r t i m e n t e p r e d o m i n ă soiuril e : M a y f l o w e r , E l b e r t a , J . H . H a l e , S a l w e y ş i altele .

C U L T U R A PIERSICULU I Ş I P E R S P E C T I V E L E D E D E Z V O L T A R E 26

în Uruguay,

Chile,

9

Peru ş i Bolivia c u l t u r a piersiculu i o c u p ă suprafeţ e destu l d e î n s e m -

n a t e ; s e c u l t i v ă aceleaş i soiur i c a î n A r g e n t i n a , ia r p r o d u c ţ i a c e s e o b ţ i n e s e v a l o r i f i c ă p e pieţel e interne . în Australia,

Noua

Zeelandă

ş

i î n g e n e r a l î n Oceania c u l t u r a p i e r s i c u l u i n u p r e z i n t ă

i m p o r t a n ţ ă c o m e r c i a l ă , p r o d u c ţ i a d e piersic i d e p e a c e s t c o n t i n e n t fiin d n e î n s e m n a t ă . Cea, m a i m a r e p a r t e d i n p r o d u c ţ i a d e piersic i s e v a l o r i f i c ă î n s t a r e p r o a s p ă t ă , ia r restul s e usucă . CULTURA PIERSICULU I Î N REPUBLIC A SOCIALIST Ă R O M Â N I A ŞI P E R S P E C T I V E L E D E D E Z V O L T A R E D a t e c u p r i v i r e l a v e c h i m e a culturi i piersiculu i p e t e r i t o r i u l ţări i n o a s t r e n u e x i s t ă . R ă s p î n d i r e a aceste i speci i î n t o a t e p o d g o r i i l e d in ţ a r ă, u n d e p e a l o c u r i p r e z i n t ă t i p u r i s e m i sălbăticite, î n m u l ţ i t e pri n s î m b u r i , c o n s t i t u i e o d o v a d ă c ă p i e r s i c u l a r e o v e c h i m e d e s t u l d e m a r e î n ţ i n u t u r i l e n o a s t r e . D o c u m e n t e l e c a r e î l m e n ţ i o n e a z ă sîn t îns ă d e d a t ă m a i r e c e n t ă . A s t f e l , într-u n d o c u m e n t d e pe t i m p u l lu i M i h a i V i t e a z u l e s t e m e n ţ i o n a t ă o l o c a l i t a t e P e r s i c a , d e n u m i r e l e g a t ă , d e s i g u r , d e c u l t u r a aceste i s p e c i i . 1

î n l u c r a r e a Histoire de la Moldavie et de la Valachie, p u b l i c a t ă d e С a г r a , î n 1 7 8 1, la N e n c h a t e l ( E l v e ţ i a ) , s e a f i r m ă c ă „ î n M o l d o va ş i V a l a h i a s e g ă s e s c m u l ţ i p e p e n i g a l b e n i , p e p e n i v e r z i , p r i m e , caise , piersic i ş i alt e f r u c t e " ( 3 0 0 ) . S p r e sfîrşitu l secolulu i t r e c u t a u î n c e p u t s ă f i e î n m u l ţ i t e pri n a l t o i r e ş i î n p e p i n i e r e l e n o a s t r e unel e soiur i d e p i e r s ic i m p o r t a t e d i n F r a n ţ a, c a : A m s d e n , T é t o n d e V é n u s , R e g i n a l i v e z i l o r , I m p e r i a l , A l e x a n d e r ş i altele . G. N i c o l e a n u ş i G r . M ă r u n ţ e a n u - S f i n x , î n l u c r a r e a Avem arbori roditori, n-avem fructe, e d i t a t ă î n B u c u r e ş t i , î n 1 9 1 3 , a r a tă c ă , î n 1 9 0 8 , î n R o m â n i a s e c u l t i v a u 2 0 4 7 59 de p i e r s i c i , d e c i u n n u m ă r d e s t u l d e m a r e . Intre cel e d o u ă r ă z b o a i e m o n d i a l e , c u l t u r a p i e r s i c u l u i , m a i ale s î n z o n e l e c u p o d g o r i i , a fos t r e p r e z e n t a t ă î n c ea m ai m a re p a r t e p r i n p o m i i z o l a ţ i , c r e s c u ţ i a d e s e o r i î n m o d î n t î m plător ş i diseminaţ i î n toat ă z o n a podgoriilor . î n majoritate a cazurilor , p o m i i aceşti a n u p r i m e a u nic i o l u c r a r e d e îngrijire . E i a p a r ţ i n e a u u n o r tipur i d e p i e r s i c n e a m e l i o r a t e , c u p u l p a f r u c t e l o r f i b r o a s ă ş i p u ţ in s u c i d e n t ă , t i p u r i c a r e s e m ai g ă s e sc şi astăzi î n v i i l e b ă t r î n e ; a p r o a p e t o a t e a u e p o c ă tîrzi e d e c o a c e r e . iu aceast a e t a p ă s- a înregistra t îns ă ş i un c u r e n t n o u de i n t r o d u c e r e î n c u l t u r ă a u n o r soiuri v a l o r o a s e , a l t o i t e . P e a c e a s t ă l i n i e t o a t e p e p i n i e r e l e d i n s u d u l ş i v e s t u l ţări i a u i m p o r t a t di n Italia , ş i Franţa , cel e m a i v a l o r o a s e soiur i d e p i e r s i c , p e c a r e le-a u î n m u l ţ i t s i difuzat î n c u l t u r ă . P e b a z a materialulu i s ă d i t o r p r o d u s î n a c e s t e p e p i n i e r e , a u l u a t f i i n ţ ă a t u n c i p r i m e l e livezi o r g a n i z a t e l a Ş i m l e u l SUvaniei , d i n j u r ul oraşulu i O r a d e a , p r e c u m ş i c e l e d e l a Sînni colaul Mare , Cena d ş i L o v r i n di n Banat . T o t î n etap a respectiv ă a u lua t fiinţ ă numeroas e livez i î n juru l capitale i ş i amoraşulu i P l o i e ş t i , l i v e z i c a r e r e p r e z e n t a u a d e v ă r a t e c o l e c ţ i i d e soiur i v a l o r o a s e d e p i e r s i c . î n 1 9 5 6 , c î n d s- a î n t o c m i t p r i m a l u c r a r e d e r a i o n a r e a p o m i c u l t u r i i , î n ţ a r a n o a s t r ă se c u l t i v a u 73 1 0 0 0 de piersici , m a j o r i t a t e a î n v i i , d i n t re c a r e 7 1 % se g ă s e a u î n Transil vania ş i Banat . 1

Documente

privind

isloriu

României, vea

c X V I I B , Edit . Acad . R . P . R. , B u c , 1 9 5 1 - 1 9 5 4 (vol . I , II , IV) .

INTRODUCERE

270

î n ani i 1 9 5 7 — 1 9 6 0 s- a realiza t o c o t i t u r ă i m p o r t a n t ă î n cee a c e p r i v e ş t e c u l t u r a p i e r sicului l a n o i , înfiinţîndu-s e p e s t e 80 0 h a d e p l a n t a ţ i i p u r e d e p i e r s i c , m a j o r i t a t e a î n c u l t u r ă irigată. S-a u c r e a t n o i c e n t r e d e c u l t u r ă a p i e r s i c u l u i î n D o b r o g e a ( M e d g i d i a , C e r n a v o d ă , C o c h i r l e n i ) ş i î n l u n c a D u n ă r i i ( B o s e ţ i — r a i o n ul Călăraş i — , B o r d u ş a ni ş i P i e t r o i u d i n r a i o n u l F e t e ş t i , r e g i u n e a B u c u r e ş t i ) . P r i n înfiinţare a n o i l o r p l a n t a ţ i i , s- a c r e a t o b a z ă ş i pentru exportu l d e fructe . D u p ă ani i 1 9 5 9 — 1 9 6 0 s-a u înfiinţa t d e a s e m e n e a c o l e c ţ i i p o m o l o g i c e , î n c a r e s e stu d i a z ă p e s t e 14 0 d e soiur i d e p i e r s i c i m p o r t a t e d i n U . R . S . S . , Italia , F r a n ţ a , S . U . A . ş i d i n alte ţări . A s t f e l d e c o l e c ţ i i s e găses c l a b a z a e x p e r i m e n t a l ă a I n s t i t u t u l u i d e cercetăr i horti v i t i c o l e d i n B u c u r e ş t i - B ă n e a s a — , l a L o v r i n — r e g i u n ea B a n a t — ş i î n staţiunil e e x p e r i m e n t a l e P i e t r o a s e l e — r e g i u n ea P l o i e ş t i — , G r e a c a — r e g i u n ea B u c u r e ş t i — , G e o a g i u — r e g i u n e a H u n e d o a r a — , p r e c u m ş i î n r e g i u n i l e C l u j , I a ş i ş i O r a d e a . S t u d i i l e c a r e s e efec tuează î n acest e colecţi i a u u n ro l deosebi t pentr u îmbunătăţire a sortimentelo r î n cultur a piersicului. D u p ă d a t e l e Consiliulu i S u p e r i o r a l A g r i c u l t u r i i , la sfîrşitu l anulu i 1 9 6 4 î n ţ a r a n o a s t r ă e x i s t a u î n c u l t u r ă u n n u m ă r d e 77 8 80 0 d e p i e r s i c i . D a c ă s e i a c a b a z ă d i s t a n ţ a d e p l a n t a r e d e 5 x 5 m , r e z u l t ă c ă î n 196 4 î n ţar a n o a s t r ă era a f e c t a t ă culturi i piersiculu i o suprafaţ ă t o t a l ă d e 3 6 0 0 h a , d i n c a r e p e s t e 3 00 0 h a în m a s i v . D u p ă c u m s e c o n s t a t ă d i n d a t e l e t r e c u t e î n t a b l o u l nr . 1 1 , c e l m a i m a r e n u m ă r d e piersici s e c u l t i v ă î n z o n e l e d e stepă , c î m p i e ş i p o d g o r ie d i n r e g i u n i l e a d m i n i s t r a t i v e D o b r o g e a , Crişana, B a n a t ş i B u c u r e ş t i , u n d e c l i m a ş i solu l c r e e a z ă c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p e n t r u creştere a şi r o d i r e a piersicului . în regiunea Dobrogea, piersicu l r e p r e z i n t ă p e s t e 2 7 , 1 % d in n u m ă r u l t o t a l d e p o m i d i n a c e a s t ă s p e c i e c u l t i v a ţi î n ţară . D i n n u m ă r u l t o t a l d e 20 8 400 d e piersic i di n a c e a s t ă r e g i u n e , a p r o a p e t o ţ i sîn t c u l t i v a ţ i î n l i v e z i m a s i v e c u c a r a c t e r i n d u s t r i a l - c o m e r c i a l . D i n t r e a c e s t e a , m a i i m p o r t a n t e sîn t : G . A . S . M e d g i d i a (35 0 h a ) , G . A . S . C e r n a v o d a (7 0 h a ) , G . A . S . C o m a r o v a (6 0 h a ) ş i altele . î n livez i p r e d o m i n ă soiuril e : E l b e r t a , J . H . H a l e , S u n b e a m , L o l o , C a m p i o n , G r e e n s b o r o u g h , M a y flowe r ş i Amsden . î n c e p î n d di n 1964 , G . A . S . Medgidi a ş i G . A . S . C o m a r o v a a u t r e c u t l a î n m u l ţ i r e a u n o r soiur i n o i c u p u l p ă g a l b e n ă , c a D i x i r e d , E e d h a v e n , H a l e h a v e n , G o l d e n J u b i l e e , V e t e r a n , V e d e t t e ş i altele . O suprafaţ ă m a r e d i n l i v e z i l e d e p i e r s i c s i t u a t e î n D o b r o g e a est e i r i g a t ă . în regiunea Crişana s e c u l t i v a î n 1 9 6 4 u n n u m ă r d e 1 6 2 90 0 d e p i e r s i c i , c a r e repre z e n t a u 2 0 , 1 % di n n u m ă r u l t o t a l d e piersic i p e ţară . D i n n u m ă r u l t o t a l , p e s t e 8 0 % d i piersici s e c u l t i v a u î n l i v e z i m a r i , c u c a r a c t e r i n d u s t r i a l - c o m e r c i a l ; d i n t r e a c e s t e p l a n t a ţ i i m a i i m p o r t a n t e sîn t l a G . A . S . Ş i m l e u l S i l v a n i e i ( 2 3 0 h a ) , S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă O r a d e

n , a

(120 h a ) , G . A . S . S ă c u e n i , s e c ţ i a D i o s i g (10 0 h a ) ş i altele . î n livezil e m a s i v e s e c u l t i v ă c u p r e c ă d e r e soiuril e : E l b e r t a , E l b e r t a b r o n z a t ă , J . H

.

Hale, Sunbeam , F o r d , L o l o , G r e e n s b o r o u g h , M a y flower , A m s d e n ş i Alexander . A u î n c e p u t s ă s e e x t i n d ă soiuril e n o i , c a : D i x i r e d , E e d h a v e n , H a l e h a v e n ş i a l t e l e . î n r e g i u n e a Crişan a ( O r a d e a M a r e , Ş i m l e u l S i l v a n i e i ) s e p r a c t i c ă î n c ă , d e s t u l d e m u l t şi c u rezultat e b u n e , c u l t u r a piersiculu i î n g o l u r i l e d i n v i i l e b ă t r î n e . P i e r s i c i i d i n v i i sîn t însă a p r o a p e c u t o ţ i i a l t o i ţ i ş i p r i m e s c o a g r o t e h n i c ă c o r e s p u n z ă t o a r e . în regiunea

Banat,

l a sfîrşitu l anulu i 1 9 6 4 s e afla u î n c u l t u r ă u n n u m ă r d e 7 4 00 0 d e

piersici, a d i c ă 1 0 , 0 % di n t o t a l u l p e ţară . D i n n u m ă r u l t o t a l d e piersic i p e r e g i u n e , c i r c a

271

C U L T U R A PIERSICULU I Ş I P E R S P E C T I V E L E D E D E Z V O L T A R E

8 0 % s e cultiv ă î n livez i c u caracte r industrial-comercia l : G . A . 8 . Cena d (10 1 ha) , G . A . S . B e n c e c (8 3 h a ) ş i G . A . 8 . B a r a t c a (5 0 h a ) . D i n t r e soiuri , m a i r ă s p î n d i t e sin t : E l b e r t a , J . H . H a l e , S u n b e a m , F.ird , L o l o , C a m p i o n , M a y f l o w e r , A m s d e n , L e V a i n q u e u r , A l e x a n d e r ş i altele . în regiunea

Bucureşti

exista

u î n c u l t u r ă î n 196 4 u n n u m ă r d e 16 1 40 0 d e p i e r s i c i ,

Tabloul

nr.

11

Numărul piersicilo r rulllval i I o RepuMIr a Sur i 11 i -1 > Itomania I u m i

Numărul d e pom i

Regiuni administrativ e

1. Arge ş 2. Bacă u 3. Bana t 4. Braşo v 5. Bucureşt i 6. Clu j 7. Crişan a S. Dobroge a 9. Galaţ i 10. Hunedoar a 11. Iaş i 12. Maramure ş 13. Murcş-Autonom ă Maghiar ă 14. Olteni a 15. Ploieşt i 16. Suceav a Total

Suprafaţa In h a

102 58 474 42 1 03 3 153 1 04 3 1 33 4 67 96 72 149 84 129 143 5 4 98 4

In livez i şi răzleţ i

în % faţ ă de număru l total d c pomi di n regiune

In % faţ ă de număru l total d e piersici p e ţară

Producţia totală d e fructe

10 00 0 9 10 0 74 00 0 6 60 0 101 40 0 23 90 0 162 90 0 208 40 0 10 50 0 15 00 0 11 20 0 23 30 0 13 20 0 20 20 0 22 30 0 800

0,1 0,0 1.3 0,3 4,2 0,6 5,6 16,7 0,5 0,6 0,4 0,8 0,7 0,4 0,2 0,05

2,0 1.1 10,0 0,8 20,6 3,1 20,1 27,1 1,3 2,1 1,4 3,1 1,6 2,5 3,1 0,1

100 100 900 200 4 10 0 500 2 10 0 4 10 0 100 200 200 200 200 200 300

778 80 0

_

100,0

13 50 0

—

c e e a c e r e p r e z i n tă 2 0 , 0 % d in n u m ă r u l t o t a l d e piersic i p e ţară . î n p l a n t a ţ i i l e m a s i v e s e c u l t i v ă p e s t e 9 0 % di n t o t a l u l d e piersic i p e r e g i u n e . A s e m e n e a l i v e z i s e afl ă l a G . A . S . E o s e ţ i (100 h a ) , G . A . S . B o r d u ş a n i (8 0 h a ) , G . A . S . M ă g u r e l e (3 0 h a ) , G . A . S . P o p e ş t i - L e o r d e n i (25 h a ) ş i altele . Centre i m p o r t a n t e p e n t r u c u l t u r a p i e r s i c u l u i e x i s t ă î n t o a t e l o c a l i t ă ţ i l e d i n juru l c a p i t a l e i , p e o r a z ă d e p e s t e 3 0 k m , u n d e c o o p e r a t i v e l e a g r i c o l e d e p r o d u c ţ i e d e ţ i n supra feţe d e c î t e 5—1 0 h a c u l t i v a t e c u p i e r s i c . D i n t r e centrel e r e s p e c t i v e m e r i t ă s ă fi e s c o s î n e v i d e n ţ ă c e l d i n c o m u n a C o p ă c e n i , u n d e piersicu l s e î n m u l ţ e ş t e p r i n s e m i n ţ e . A c e a s t ă m e t o d ă p r e z i n t ă a v a n t a j u l c ă p i e r s i c i i p e rădăcin i p r o p r i i sîn t m a i rezistenţ i l a g e r d e c î t c e i a l t o i ţ i , ia r î n c a z d e î n g h e ţ s e r e f a c m a i u ş o r p r i n lăstari i c e p o r n e s c d e s u b c o l e t sa u d e p e p o r ţ i u n e a d e t u l p i n ă n e a f e c t a t ă d e g e r ; p o m i i astfe l refăcuţ i r e i n t r ă p e r o d d u p ă 1— 2 ani . P r a c t i c î n d a c e s t m o d d e î n m u l ţ i r e t i m p d e c i r c a 6 0 d e ani , l o c u i t o r i i d i n C o p ă c e n i au o b ţ i n u t d o u ă soiuri , T i m p u r i u d e C o p ă c e n i ş i T î r z i u d e C o p ă c e n i , c a r e , î n m u l ţ i t e p r i n 6eminţe, îş i t r a n s m i t fide l c a r a c t e r e l e ş i însuşirile . D i n t r e soiuril e a l t o i t e , î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i s e c u l t i v ă î n n u m ă r m a i m a r c : E l b e r t a , J . H . Hale , Sunbeam , M a y flower , A m s d e n , Greensboroug h ş i L o l o .

INTRODUCERE

272

P e lîng ă p l a n t a ţ i i l e p u r e d e p i e r s i c / î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i ( m a i ale s l a F e t e ş t i ş i î n î m p r e j u r i m i l e capitalei ) s e p r a c t i c ă ş i c u l t u r a piersiculu i i n t e r c a l a t ă c u alt e speci i p o m i c o l e (cais, p r u n , m ă r ) . A c e s t siste m d e c u l t u r ă d ă r e z u l t a t e m a i s l a b e d e c î t p l a n t a ţ i i l e p u r e , d e o a r e c e pier sicii sîn t u m b r i ţ i ş i c o n c u r a ţ i l a p r i m i r e a hrane i d e c ă t r e p o m i i a p a r ţ i n î n d celorlalt e speci i (care a u tali e m a i m a r e ) , ia r p o d e alt ă p a r t e s e îngrijes c m a i gre u ; d e a c e e a n u m a i trebuie practica t î n viitor . în regiunea Oltenia, l a sfîrşitu l anulu i 196 4 s e afl a î n c u l t u r ă u n n u m ă r d e 2 0 20 0 d e piersici , c e e a c e r e p r e z i n t ă c i r c a 2 , 6 % d i n n u m ă r u l t o t a l d e piersic i p e ţară . î n c u l t u r ă , m a i r ă s p î n d i t e sîn t s o i u r ü e : E l b e r t a , L o l o , A m s d e n , M a y f l o w e r , S n e e d , Le Vainqueur , Campion , Sunbeam , J.H . Hal e s.a. în regiunea Ploieşti s e afl a î n c u l t u r ă l a sfîrşitu l anulu i 1 9 6 4 u n n u m ă r d e 2 2 30 0 d e piersici , sa u 3 , 1 % d i n t o t a l u l piersicilo r p e ţ a r ă . D i n n u m ă r u l t o t a l p e r e g i u n e , n u m a i 6 0 % d i n t r e piersic i s e c u l t i v ă î n m a s i v , ia r r e s t u l p r i n vi i ş i î n g r ă d i n i l e d e lîng ă c a s e . Se c u l t i v ă soiuril e : E l b e r t a , A m s d e n , M a y f l o w e r , T é t o n d e V é n u s , F o r d , S u n b e a m , L o l o s.a. în regiunea Argeş e x i s t a î n c u l t u r ă l a sfîrşitu l anulu i 1 9 6 4 n u m a i u n n u m ă r d e 16 00 0 d e piersici , c e e a c e r e p r e z e n t a c i r c a 2 , 0 % d i n n u m ă r u l t o t a l d e piersic i p e ţară . D i n t r e piersici i c u l t i v a ţ i î n r e g i u n e n u m a i 6 0 % s e c u l t i v ă î n l i v e z i m a s i v e , ia r restu l p r i n v i i ş i î n g r ă d i n u e d e lîng ă c a s e . î n c u l t u r ă s e c u n o s c soiuril e : M a y f l o w e r , A m s d e n , S u n b e a m , E l b e r t a , J . H . H a l e s .a. în regiunea Iaşi e x i s t a î n c u l t u r ă u n n u m ă r d e 1 1 20 0 d e p i e r s i c i , c e e a c e r e p r e z i n t ă n u m a i 1 , 4 % d i n n u m ă r u l t o t a l d e piersic i p e ţară . D i n t o t a l u l d e piersic i d i n regiune , p e s t e 7 7 % s e c u l t i v ă î n livez i m a s i v e . î n p l a n t a ţ i i p r e d o m i n ă soiuril e : M a y f l o w e r , A m s d e n , L e V a i n q u e u r , S u n b e a m , F o r d , E l b e r t a , J . H . H a l e ş i altele . în regiunile

Cluj,

Mureş-Autonomă

Maghiară,

Braşov,

Maramureş,

şi Bacău e x i s t a î n c u l t u r ă u n n u m ă r m a i m i c d e piersici , într e 6

Galaţi,

Hunedoara

60 0 ş i 2 3 90 0 ; ce l m a i

m i c n u m ă r d e p o m i di n a c e a s t ă s p e c i e ( 8 0 0 ) e x i s t a î n r e g i u n e a S u c e a v a , c a r e ar e c o n d i ţ i i m a i p u ţ i n p r i e l n i c e p e n t r u c u l t u r a piersicului . î n a c e s t e regiuni , p e s t e 6 0 % d i n piersic i s e c u l t i v ă îns ă răzleţi , î n grădinU e d e lîngă c a s e . D i n t r e soiuril e străin e s e c u l t i v ă : M a y f l o w e r , A m s d e n , F o r d , L o l o , S u n b e a m , C a m p i o n , E l b e r t a , E l b e r t a b r o n z a t ă ş i altele . P l a n u l g e n e r a l d e d e z v o l t a r e a p o m i c u l t u r i i î n ţar a n o a s t r ă p r e v e d e e x t i n d e r e a culturi i piersicului î n regiunil e e u c o n d i ţ i i p e d o c b m a t i c e f a v o r a b i l e . S e v o r d e z v o l t a c u p r e c ă d e r e u n e l e c e n t r e s p e c i a l i z a t e î n c u l t u r a piersicului , m a i ale s în regiunil e : B a n a t ( S î n n i c o l a u l M a r e , L i p o v a ) , Crişan a ( O r a d e a M a r e , D i o s i g ) , D o b r o g e a (Medgidia, Ostrov , C o m a r o v a ) ş i î n lunc a Dunări i (Greaca , Eoseţi , Borduşani , Cernavodă) . D i n p u n c t u l d e v e d e r e a l c o n d i ţ i i l o r p e d o c l i m a t i c e , î n B a n a t sîn t tre i b a z i n e princi pale favorabil e pentr u cultur a piersiculu i : — Bazinu l Lipova-Pîncota , cuprinzîn d comunel

e di n zon a d e podgori i : Eadna ,

P ă u l i ş , G h i o r o c , C o v ă ş i n ţ i , Siri a s . a . , în c a r e î n p r e z e n t s e c u l t i v a u n n u i n ă r a p r e c i a b ü d e piersici, î n specia l p r i n v i i . P r i n terasare a u n o r terenur i p o t f i r e d a t e culturi i piersiculu i şi v i ţ e i d e v i e suprafeţ e î n s e m n a t e

.

C U L T U R A P I E R S I C U L U

I

şt P E R S P E C T I V E L

E D

E D E Z V O L T A R

27Л

E

— B a z i n u l C e n a d u l M a r e , situa t p e m a l u l stin g a l M u r e ş u l u i , î n c o l ţ u l d e v e s t a l ţării, î n c a r e e x i s t ă n u m e r o a s e l i v e z i d e p i e r s i c î n m a s i v ş i m a r i p o s i b i l i t ă ţ i d e e x t i n d e r e în c u l t u r ă a

a c e s t e i Rpecii .

— B a z i n u l B a z i a ş — M o l d o va N o u ă — B e r z a s c a, p e v a l e a D u n ă r i i , c a r e s e n u m ă r ă între cel e m a i f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a piersicului , c a u r m a r e a influenţe i c b m a t u l u i m e d i t e r a n e a n . P e l î n g ă p i e r s i c , a i c i s e c u l t i v ă ş i alt e s p e c i i c u c e r i n ţ e m a r i faţ ă d e c ă l d u r ă , ca smochinul , castanu l c o m e s t i b i l ş i migdalul . I n r e g i u n e a Crişana , c u l t u r a p i e r s i c u l u i — aşa c u m s- a a r ă t a t — are d e j a o t r a d i ţ i e . A i c i p l a n t a ţ i d e d e piersi c p o t f i î n c ă m u l t e x t i n s e p e dealuril e d i n j u r u l oraşulu i O r a d e a , în c e n t r u l D i o s i g - S ă c u i e n i ş i p e alt e terenur i î n p a n t ă , c u e x p o z i ţ i e f a v o r a b i l ă , s i t u a t e î n depresiunile d i n t r e S ă c u i e n i , M a r g h i t a , Ş i m l e u l - S i l v a n i e i , Z a l ă u ş i J i b o u . I n D o b r o g e a , c u l t u r a piersiculu i ar e m a r i p e r s p e c t i v e d e d e z v o l t a r e . A i c i s e v o r e x t i n d e l i v e z d e d e p i e r s i c d e p e v a l e a Caras u ş i e x i s t ă c o n d i ţ u p e n t r u înfiinţare a a l t o r livezi l a O s t r o v , C o c h i r l e n i , M a n g a l i a ş i î n alt e p ă r ţ i . D a t ă f i i n d i n s u f i c i e n ţ a p r e c i p i t a ţ n l o

r

d i n cursu l anului , m a i ale s v a r a ş i t o a m n a , î n D o b r o g e a s e v o r e x t i n d e c u l t u r i l e i r i g a t

e

de piersic . î n u n e l e localităţ i di n v a l e a D u n ă r i i , B a z i a ş , M o l d o v a N o u ă ş i B e r z a s c a î n r e g i u n e a Banat, Greac a ş i Pietroşan i î n regiune a Bucureşti , Mangali a ş i Ostro v î n regiune a D o b r o g e a , în î m p r e j u r i m i l e oraşulu i A r a d ş i p e nisipuril e di n s u d u l Oltenie i t r e b u i e d e z v o l t a t ă î

n

special c u l t u r a s o i u r d o r d e p i e r s i c c u c o a c e r e a f o a r t e t i m p u r i e ş i t i m p u r i e , d e o a r e c e a i c i fructele a j u n g l a m a t u r i t a t e c u c î t e v a zil e m a i d e v r e m e d e c î t î n z o n a p o d g o r i i l o r ş i î n c î m p i a d i n s u d u l ţări i n o a s t r e . E x i s t ă suficient e p o s i b i b t ă ţ i p e n t r u d e z v o l t a r e a culturi i p i e r s i c u l u i ş i î n j u r u l m a r i l o r oraşe, c a : B u c u r e ş t i , C r a i o v a , P i t e ş t i , T i m i ş o a r a , G a l a ţ i

s.a.

î n M o l d o v a , c u e x c e p ţ i a z o n e i p o d g o r i i l o r , sîn t d o a r c î t e v a c e n t r e u n d e p i e r s i c u l s e întîlneşte m a i f r e c v e n t , i n î m p r e j u r i m i l e o r a ş e l o r T î r g u - O c n a ş i G h . G h e o r g h i u - D e j . î n a c e a s t ă p a r t e a ţării , u n d e î n ani i p u t e r i i p o p u l a r e s-a u d e z v o l t a t p u t e r n i c e c e n t r e i n d u s triale, c u u n n u m ă r m a r e d e m u n c i t o r i , est e n e c e s a r ă o e x t i n d e r e m a i m a r e a p o m i c u l t u r i i , i n c l u s i v a culturi i piersicului . Piersicul p o a t e f i e x t i n s î n z o n a p o d g o r i i l o r M o l d o v e i , î n m i c r o d e p r e s i u n i l e d i n p o d i ş u l B n i a d u l u i , p e nisipuril e d i n c î m p i a T e c u c i u l u i ( I v e ş t i , H a n u l C o n a c h i ) , p r e c u m ş i î n alt e părţi c u c o n d i ţ i i m i c r o c b m a t i c e f a v o r a b i l e . Cultura piersiculu i î n g r ă d i n i l e d e Ung ă l o c u i n ţ e , î n c ă sla b d e z v o l t a t ă , v a t r e b u i g e n e r a l i z a t ă atî t l a sate , c î t ş i î n o r a ş e ; m a i ale s î n r e g i u n i l e d e c î m p i e . P l a n t a r e a p i e r s i c u l u i în grădinil e d e Ung ă cas ă d ă p o s i b i b t a t e a s ă s e s p o r e a s c ă c o n s i d e r a b i l p r o d u c ţ i a d e f r u c t e , fără a s e m i c ş o r a suprafeţel e o c u p a t e c u c e r e a l e , furaj e ş i p l a n t e t e h n i c e . C o n c o m i t e n t c u a c ţ i u n e a d e e x t i n d e r e a suprafeţelo r c u l t i v a t e c u p i e r s i c est e n e c e s a r c a , p e b a z a studiilo r întreprins e î n s t a ţ i u n i l e e x p e r i m e n t a l e al

e I.C.C.A. , s ă s e introduc ă

şi s ă s e e x t i n d ă î n c u l t u r ă soiuril e r e c u n o s c u t e p e p l a n m o n d i a l c a c e l e m a i v a l o r o a s

eş i

c a r e d a u b u n e r e z u l t a t e î n c o n d i ţ i i l e ţări i n o a s t r e , c u m sîn t : C a r d i n a l , D i x i r e d , R e d h a v e n , Halehaven, Southland , Vetera n

s.a.

î n s o r t i m e n t e l e d e p e r s p e c t i v ă , soiuril e d e p i e r s i c c u p u l p ă g a l b e n ă t r e b u i e s ă d e ţ i n ă cel p u ţ i n 8 0 % d i n n u m ă r u l t o t a l d e piersic i c u l t i v a ţ i î n p l a n t a ţ i i i n d u s t r i a l e . P e l î n g ă f a p t u l c ă sui t m u l t s o l i c i t a t e p e p i a ţ a i n t e r n ă ş i p e n t r u e x p o r t , p i e r s i c i l e c u p u l p a g a l b e n ă p r e z i n t ă şi alt e a v a n t a j e , c a : rezistenţ ă m a i m a r e l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t , s 18 — E. 183

e preteaz ă ma i bin e

274

INTRODUCERE

p e n t r u prelucrăr i industrial e ş i p e n t r u p ă s t r a r e î n d e p o z i t e l e frigorifice , c o m p a r a t i v c u cel e cu pulp a albă . E s t e n e c e s a r d e a s e m e n e a c a s ă s e c u l t i v e soiur i c u e p o c i diferit e d e m a t u r i t a t e a fructelor ; p e aceast ă cal e s e v a asigur a p e o perioad ă ma i îndelungat ă piaţ a c u fruct e p r o a s p e t e , s e v o r p r e v e n i vîrfuril e d e m u n c ă l a r e c o l t a r e a , sortare a ş i a m b a l a r e a piersicilo r şi s e v a d e s c o n g e s t i o n a t r a n s p o r t u l l a destinaţi e a l p r o d u c ţ i e i - m a r f ă .

ORIGINEA, CARACTEREL E MORFOLOGICE ŞI PROPRIETĂŢIL E BIOLOGICE AL E PIERSICULU I

SPECIILE RI N C A R E P R O V I N SOIURIL E D E PIERSI C Cele m a i m u l t e soiur i d e p i e r s i c p r o v i n d i n s p e c i a Persica vulgaris Mill , ( p i e r s i c u l c o m u n ) . U n n u m ă r m a i m i c d e soiur i c u l t i v a t e î n A s i a Central ă ş i î n v e s t u l C h i n e i p r o v i n d i n s p e c i a Persica ferganensis K o s t , e t R i a b . (piersicu l d e F e r g a n a ) ş i Persica davidiana Carr. (piersicu l lu i D a v i d ) . A l t e d o u ă s p e c i i d e p i e r s i c [Persica mira K o e h n e ş i Persica Tcansuensis R e h d . ) p r e z i n t ă d e a s e m e n e a intere s p e n t r u l u c r ă r i l e d e selecţie . Piersicul c o m u n (Persica vulgaris Mill . ; si n Prunns persica S t o c k e s , Amygdalus persica L . ) , est e u n p o m d e tali e m i c ă pîn ă l a m i j l o c i e ( 4 — 6 m ) , c u c o r o a n a d r e s a t ă î n tinereţe , iar m a i tîrzi u răsfirată . Lăstarii sîn t g l a b r i , c r e s c u ţ i s u b u n u n g h i m i c l a î n c e p u t , a p o i s e î n d o a i e c ă t r e o r i z o n tală, sîn t r o ş i e t i c i sa u b r u n i i p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i v e r z i p e c e a u m b r i t ă . M u g u r i i sîn t soU tari sa u g r u p a ţ i c î t e 2 — 3 , p u b e s c e n ţ i . F r u n z e l e , l a n c e o l a t e , l u n g i d e 7 0 — 1 5 0 m m ş i l a t d e 2 0 — 4 0 m m , c u l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c , l u n g a c u m i n a t e , serat e sa u c r e n a t - s e r a t e g l a b r e ; p e ţ i o l u l , l u n g d e 1 0 — 1 5 m m , c u g l a n d e b i n e d e z v o l t a t e . F l o r i l e s o l i t a r e , rareor c î t e d o u ă , f o a r t e s c u r t p e d u n c u l a t e sa u sesile , l a b a z ă î n c o n j u r a t e d e solzi i m u g u r i l o r , c r e c e p t a c u l u l l u n g p î n ă l a 8 m m , c a d u c , sepalel e l a e x t e r i o r p u b e s c e n t e , ia r p e t a l e l e r o z e carminii p î n ă l a a l b e . F r u c t e le sîn t d r u p e a d e v ă r a t e , p u b e s e e n t e sa u g l a b r e , c u p u l p a a d e r e n t sau n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .

e , i u ă

Piersicul c o m u n p r e z i n t ă d o u ă v a r i e t ă ţ i b o t a n i c e : a) Persica vulgaris var . rosaeflora R i a b . , c u flor i d e t i p r o z a c e u . h) Persica vulgaris

var

. campanulaeflora

Riab.

, c u flor i d e t i p c a m p a n u l a t .

î n cadru l fiecăre i v a r i e t ă ţ i s e distin g c î t e d o u ă s u b v a r i e t ă ţ p r e z e n ţ a sa u a b s e n ţ a p u b e s c e n ţ e i d e p e p i e l i ţ ă : — s u b v a r . lanuginosa, l — s u b v a r . nucipersica, l brugnone).

i botanice , î n funcţi e d e

a c a r e pieliţ a f r u c t e l o r est e p u b e s c e n t ă ; a car e fructel e a u pieliţ a g l a b r a (piersic i g o l a ş e , n e c t a r i n e ş i

î n funcţi e d e c u l o a r e a p u l p e i , fiecar e s u b v a r i e t a t e c u p r i n d e tre i f o r m e : — F o r m a l e u c o c a r p a — f r u c te c u p u l p a a l b ă ; — F o r m a x a n t h o c a r p a — f r u c te c u p u l p ă g a l b e n ă ; — F o r m a h e m a t o c a r p a — f r u c te c u p u l p a r o ş i e (piersic i sîngeri i sa u s a n g u i n e ) . F i e c a r e dintr e f o r m e l e d e m a i su s est e r e p r e z e n t a t ă î n c u l t u r ă p r i n m a i m u l t e s o i u r i . Astfel, di n P. vulgaris v a r . campanulaeflora s u b v a r soiurile : S u n b e a m , E l b e r t a , J . H . H a l e s .a.

. lanuginosa

f

. xanthocarpa f a

c part e

276

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU

I

D i n P. vulgaris v a r . rosaeflora s u b v a r . lanuginosa f . leucocarpa, f a c p a r t e soiuril e : M a y flower , A m s d e n , L o l o , F o r d s.a . Piersicul d e F e r g a n a (Persica ferganensis ( K o s t , e t B i a b . ) K o v . e t K o s t . ein . Prunus persica ssp . ferganensis K o s t , e t R i a b . ) s e a s e a m ă n ă m u l t c u piersicu l c o m u n , d e c a r e s e deosebeşte pri n următoarel e caracter e : a ) l a frunzel e p i e r s i c u l u i d e F e r g a n a n e r v u r i l e n u s e u n e s c p e n t r u a f o r m a o reţe a c o n t i n u ă , c a l a p i e r s i c u l c o m u n , e i r ă m î n liber e ; b ) s î m b u r i i a u b r a z d e adine i ş i p a r a l e l e ; c ) fructele , c o m e s t i b i l e , sîn t î n genera l t u r t i t e d e su s î n j o s . Soiurile c a r e d e r i v ă di n a c e a s t ă s p e c i e s e c u l t i v ă î n A s i a Central ă (ma i ale s î n v a l e a F e r g a n a ) ş i î n C h i n a d e v e s t , î n p r o v i n c i a Sînţian . P i e r s i c u l lu i D a v i d (Persica davidiana Carr. , sin . Prunus davidiana F r a n c i i . , Prunus persica v a r . davidiana M a x . ) , creşt e s ă l b a t i c î n China , s u b f o r m ă d e p o m , f i i n d m u l t răs p î n d i t î n j u r u l oraşulu i P e k i n . A t i n g e o î n ă l ţ i m e d e 0— 8 m . S p r e d e o s e b i r e d e piersicu l c o m u n , ar e s c o a r ţ a d e p e t r u n c h i ş i r a m u r i l e g r o a s e c o m p l e t n e t e d e ş i d e c u l o a r e cafeniu ruginie, d e s t u l d e l u c i o a s ă , c u lenticel e m i c i , a l b e . F l o r i l e sîn t scur t p e d u n c u l a t e ş i s e d e s c h i d c u o s ă p t ă m î n ă ş i j u m ă t a t e p î n ă l a d o u ă s ă p t ă m î n i înainte a m i g d a l u l u i . F r u c t e l e , n e c o m e s t i b i l e , d e 2 0 — 2 5 m m î n d i a m e t r u , a p r o a p e sferice , p u b e s c e n t e , c u p i e l i ţ a v e r d e g ă l b u i e , a u p u l p a a l b u r i e , f o a r t e sla b s u c u l e n t ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . I n China , Persica davidiana Car r s e cultiv ă c a plant ă d e ornament , avîn d dou ă v a r i e t ă ţ i : u n a c u flor i trandafirii , c e a l a l t ă c u flor i a l b e , c u r a t e . S u p o r t ă t e m p e r a t u r i p î n ă l a — 40 ° C , f i i n d d e c i m u l t m a i rezisten t l a ge r d e c î t pier sicul c o m u n . R e z i s t ă d e a s e m e n e a b i n e l a secetă . I . V . M i c i u r i n 1- a f o l o s i t p e n t r u o b ţ i n e r e a d e soiur i n o i d e piersic , m a i rezistent e l a g e r . I n a c e s t s c o p , e l a î n c r u c i ş a t Persica davidiana Carr . c u Amygdalus nana, obţinîn d intermediaru l „ p o s r e d n i c " , p e c a i c 1-a î n c r u c i ş a t a p o i c u diferit e soiur i d e p i e r s i c . E s t e u n p o r t a l t o i f o a r t e b u n p e n t r u p i e r s i c , cais , m i g d a l ş i c h i a r p e n t r u p r u n . F o l o sirea lu i c a p o r t a l t o i est e îns ă l i m i t a t ă , d a t o r i t ă faptulu i c ă , deş i înfloreşt e a b u n d e n t , leag ă f o a r t e p u ţ i n e f r u c t e sa u d e l o c , î n c î t s e o b ţ i n c u g r e u s î m b u r i i necesar i p e n t r u s e m ă n a t în p e p i n i e r ă . P i e r s i c u lu i D a v i d a fos t i n t r o d u s ş i î n ţ a r a n o a s t r ă l a G . A . S . M e d g i d i a ş i î n alt e u n i t ă ţ i a g r i c o l e , f i i n d î n cur s d e e x p e r i m e n t a r e c a p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c . P i e r s i c u l m i r a [Persica mira ( K o e h n e ) K o v . e t K o s t . sin . Prunus mira Koelme ) a f o s t d e s c o p e r i t î n 1 9 0 8 , î n China , l a 3 00 0 m a l t i t u d i n e , d e c ă t r e E . H . W i l s o n . Creşte s u b f o r m ă d e a r b u s t o i d sa u p o m , p î n ă l a 8 m î n ă l ţ i m e , c u o c o r o a n ă largă , m u l t r a m i f i c a t ă . R a m u i i l e a u s c o a r ţ a n e t e d ă , ia r frunzel e sîn t î n g u s t - l a n c e o l a t e ş i c u m a r g i nile lar g serate . F l o r i l e solitar e sa u c î t e d o u ă , a l b e , s e d e s c h i d tîrzi u p r i m ă v a r a . F r u c t e l e , m a r i , sferice , p u b e s c e n t e , c o m e s t i b i l e , au s î m b u r i m i c i , c u suprafaţ a n e t e d ă . A c e a s t ă s p e c i e p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă p e n t r u lucrăril e d e selecţie , î n t r u c î t ar e d o u ă calităţi : înfloritu l tîrzi u ş i s î m b u r e l e m i c . P i e r s i c u l d e K a n s u (Persica kansuensis ( R e h d . ) K o v . et Kost. sin . Prun на kansuensis n star e s ă l b a t i c ă î n p r o v i n c i i l e K a n s u ş i Sen-x i d i n C h i n a . Est e s p e c i a c e a mai apropiat ă d e piersicu l c o m u n , d e car e s e deosebeşt e î n primu l rîn d pri n ramuril e mul t m a i subţiri . F r u c t e l e , a p r o a p e sferice , a b u n d e n t p u b e s c e n t e , n e c o m e s t i b i l e , a u s î m b u r i i a s i m e t r i c i ş i c u suprafaţ a b r ă z d a t ă .

Rend.) est e î

V . A.

E v r e i n o f

f (120

) c o n s i d e r ă c ă s p e c i a Persica kansuensis

(Rehd.

s t r ă m o ş u l soiurilo r d e p i e r s i c c u p u l p a roşi e ( s a n g u i n e ) ş i c u flor i d e ti p r o z a c e u .

) est e

S P E C I F I C U L CREŞTERI I S I S T E M U L U I R A D I C U L A R Ş I A

PÂRTI I AERIEN E

277

Soiurile s a n g u i n e d e p i e r s i c c u flor i c a m p a n u l a t e d e s c i n d — d u p ă acelaş i a u t o r — di n Persica vulgaris Mill . Soiurile d e piersi c car e s e c u l t i v ă î n ţar a n o a s t r ă a p a r ţ i n specie i Persica vulgaris

Mill

.

SPECIFICUL CREŞTERI I S I S T E M U L U I R A D I C U L A R Ş I A P Ă R Ţ I I A E R I E N E P i e r s i c u l creşt e s u b f o r m ă d e p o m d e tali e m i c ă ( 4 — 6 m ) . C î n d est e î n m u l ţ i t pri n s e m i n ţ e ş i u t i h z a t c a p o r t a l t o i f o r m e a z ă u n siste m r a d i c u l a r b o g a t , b i n e r a m i f i c a t . D e t e r m i n ă r i l e f ă c u t e d e G r . M i h ă e s c u ( 2 2 9 ) a r a tă c ă , î n c o n d i ţ i i l e solulu i b r u n roşcat d e pădur e desfunda t l a 6 0 c m , sistemu l radicula r a l puieţilo r d e piersi c î n vîrst d e 1 a n a a v u t raz a m a x i m ă d e 1 1 0 c m ş i a p ă t r u n s p î n ă l a a d î n c i m e a d e 6 5 c m ; r a p o r t u d i n t r e g r e u t a t e a p ă r ţ i i s u b t e r a n e ( r ă d ă c i n a ) ş i a cele i aerien e ( t u l p i n a ) a f o s t d e 1 , 3 : 1

a l .

L a puieţi i î n v î r s t a d e 2 ani , s i s t e m u l r a d i c u l a r a a v u t r a z a m a x i m ă d e 1,7 0 m ş i a d î n c i m e a d e 7 5 c m , r a p o r t u l d i n t r e g r e u t a t e a r ă d ă c i n n ş i a tulpini i v a r i i n d î n t r e 1 , 1 : 1 si 1, 3 : 1 . D e c i î n p r i m i i d o i an i d e v i a ţ ă s i s t e m u l r a d i c u l a r a c r e s c u t m a i m u l t d e c î t p a r t e a a e r i a n ă ; r a z a lu i a d e p ă ş i t d e 2 — 2 , 5 o r i r a z a p r o i e c ţ i e i c o r o a n e i . L a piersici i î n p l i n ă p r o d u c ţ i e a p a r ţ i n î n d soiulu i T î r z i u d e C o p ă c e n i ( o b ţ i n u ţ i d i n sâniînţă ş i n e t r a n s p l a n t a ţ i ) , î n c o n d i ţ i i l e solulu i a l u v i a l d e l a C o p ă c e n i ( r e g i u n e a B u c u r e ş t i ) şi al e a p b c ă r i i irigaţiei , r a p o r t u l d i n t r e raz a s i s t e m u l u i r a d i c u l a r ş i r a z a p r o i e c ţ i e i c o r o a n e i a f o s t d e 1,65— 2 : 1 . D i n t o t a l u l r ă d ă c i n i l o r , 9 3 — 9 8 % s-a u g ă s i t î n s t r a t u l d e so l d e l a 12 l a 4 0 c m . L a p o m n soiulu i T é t o n d e V é n u s , î n v î r s t a d e 7 ani , a l t o i ţ i p e c o r c o d u ş , î n c o n d i ţhle u n u i p o d z o l d e m i c r o d e p r e s i u n e c u p o d z o b r e i n c i p i e n t ă d e b n g ă B u c u r e ş t i , 8 8 — 9 0 % d i n r ă d ă c i n i s-a u g ă s i t î n s t r a t u l d e so l d e l a 1 5 c m l a 6 0 c m a d î n c i m e ş i n u m a i c î t e v a r ă d ă c i n i c u d i a m e t r u l s u b 8 m m a u p ă t r u n s p î n ă l a a d î n c i m e a d e 2,7 5 m . B a z a s i s t e m u l u i r a d i c u l a r a d e p ă ş i t d e 2, 4 or i r a z a p r o i e c ţ i e i c o r o a n e i . D i n t o t a l u l r ă d ă c i n i l o r , 2 6 , 8 — 2 8 , 2 % a u a v u t d i a m e t r u l s u b 4 m m , 2 6 , 5 % î n t r e 4 ş i 1 0 m m , ia r restu l d e c i r c a 4 5 — 4 7 % a u fost r ă d ă c i n i m a i g r o a s e . H a b i t u s u l p ă r ţ i i aerien e a p i e r s i c u l u i , d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă p o m i i s e c o n d u c p r i n tăier i efectuate î n fiecar e an , p r e z i n t ă d i f e r e n ţ e m i c i d e l a u n so i l a altul . L a cel e m a i m u l t e soiuri, c î n d p o m i i sîn t c o n d u ş i i n f o r m ă d e v a s ş i s e afl ă î n p e r i o a d a d e p l i n ă p r o d u c ţ i e , c o i o a n a d e v i n e g l o b u l o a s ă sa u g l o b u l o s - t u r t i t ă , largă . D i n a c e a s t ă c a u z ă h a b i t u s u l p ă r ţ i i aeriene est e p u ţ i n e d i f i c a t o r s u b r a p o r t p o m o l o g i c . î n c e e a c e p r i v e ş te t i p u l d e fructificare , diferenţel e d i n t r e soiur i sîn t c e v a m a i p r o n u n ţ a t e . Astfel , l a u n e l e soiuri , c a S u n b e a m , G r e e n s b o r o u g h , E l b e r ta ş i altele , p r e d o m i n ă r a m u rile m i x t e , v i g u r o a s e sa u d e v i g o a r e m i j l o c i e , e u m u g u r i i florifer i r e p a r t i z a ţ i p e t o a t ă l u n g i m e a l o r . L a alt e soiuri , c u m sîn t B e d b i r d e b n g , MiUe r e b n g , J . H . H a l e ş i C a m p i o n , m u g u r i i florifer i sîn t d e p l a s a ţ i spr e vîrfu l r a m u r i l o r m i x t e . L a soiu l T i m p u r i u d e C o p ă c e n i , ciliar c î n d s e a p b c ă o a g r o t e h n i c ă s u p e r i o a r ă , p r e d o m i n ă r a m u r i l e s a l b e ş i b u c h e t e l e d e m a i , cee a c e c o n s t i t u i e o p a r t i c u l a r i t a t e n e d o r i t ă , întrucâ t r a m u r i l e p u ţ i n v i g u r o a s e p r o d u c f r u c t e m i c i , chia r c î n d s e a p b c ă u n r ă r i t r a ţ i o n a l . D i m p o t r i v ă , p e r a m u r i l e m i x t e , v i g u r o a s e sa u p o t r i v i t d e v i g u r o a s e , f r u c t e l e c r e s c m a i m a r i , f u n d m a i b i n e h r ă n i t e . E a m u r i l e d e r o d l a u n e l e soiur i ( E l b e r t a , S u n b e a m , M a y flov/er , A m s d e n ) a u inter n o d u r i l u n g i , ia r l a alt e ş o i m i i n t e r n o d u r i l e sîn t s c u r t e (Mille r e b n g , J . H . H a l e , T i m p u r i u d e C o p ă c e n i ) . A c e s t c a r a c t e r a j u t ă l a i d e n t i f i c a r e a ş i r e c u n o a ş t e r e a s o i u r i l o r . Soiuril e l a c a r e r a m u r i l e anual e a u i n t e r n o d u r i s c u r t e p o s e d ă ş i u n frunzi ş m a i d e s ş i m a i b o g a t .

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

278

î n t r u c î t a p r o a p e l a fiecar e n o d s e g ă s e s c m u g u r i floriferi , r e z u l t ă c ă soiuril e e u i n t e r n o d u r i s c u r t e a u floril e ş i fructel e aşezat e m a i de s p e r a m u r i , c e e a c e c o n s t i t u i e u n d e z a v a n t a j , i m p u n î n d uneor i răritu l fructelo r într-u n g r a d m a i m a r c . C a p a c i t a t e a rT e Irrtărir e a n t i c i p a t ă c o n s t i t u i e d e a s e m e n e a o

caracteristic ă d e s o i .

A s t f e l , l a p o m i i î n v î r s t ă d e 5 an i di n soiu l B e d b i r d e b n g n u m a i 5 % d i n t r e m u g u r i i v e g e t a t i v i a u fos t p r e c o c i , a d i c ă a u f o r m a t lăstar i a n t i c i p a ţ i . L a aceeaş i v î r s t ă ş i î n aceleaş i c o n d i ţ i i p e d o c b m a t i c e ş i a g r o t e h n i c e p r o p o r ţ i a m u g u r d o r p r e c o c i ( r e s p e c t i v a lăstarilo r a n t i c i p a ţ i ) a fos t d e 1 1 % l a S n e e d , 2 0 % l a M a y f l o w e r , 2 1 % l a A m s d e n , 2 9 % l a Sun beam, 3 0 % l a Elberta , 3 1 % l a L e Vainqueu r ş i 4 5 % l a Peen-too . U n numă r pre a mar

e

de lăstar i a n t i c i p a ţ i c o n s t i t u i e o însuşir e n e d o r i t ă a p o m i l o r , î n t r u c i t c o n t r i b u i e l a îndesire a coroanei. î n tini] ) c e p o m i i di n unel e soiuri , c a M a y f l o w e r , L o l o ş i E l b e r t a , a u f o r m a t u

n

n u m ă r destu l d e m a r e d e lăstar i a n t i c i p a ţ i p î n ă l a v î r s t ă d e 7 ani , l a alt e soiur i s- a c o n statat o diminuar e pronunţat ă a

c a p a c i t ă ţ i i d e lăstărir e a n t i c i p a t ă , p e m ă s u r a înaintări i

în v î r s t ă . A s t f e l , l a A m s d e n m u g u r i i p r e c o c i a u r e p r e z e n t a t 2 1 % di n t o t a l u l m u g u r i l o r v e g e t a t i v i î n anu l a l V - l e a , 9 % î n anu l a l V I - l e a ş i n u m a i 4 % î n anu l a l V I I - l e a . L a S u n b e a m p r o p o r ţ i i l e r e s p e c t i v e a u fos t d e 2 9 % î n a n u l a l V - l e a , 1 7 % î n a n u l a l V I - l e a şi 6 % î n anu l a l V I I - l e a . Soiurile d e p i e r s i c s e c o m p o r t ă diferi t ş i î n c e p r i v e ş t e p r o c e s u l degarnisiri i ş i regarni sirii r a m u r i l o r d e schelet . î n fiecar e a n o p a r t e d i n t r e r a m u r i l e d e r o d s e u s u c ă , m a i ale s cele c u p o z i ţ i e n e f a v o r a b i l ă î n c a d r u l c o r o a n e i . C o n c o m i t e n t ar e l o c ins ă ş i u n p r o c e s d e apariţie a

n o i lăstar i î n z o n a degarnisit ă a

ramurilo r d e schele t p e seam a mugurilo r dor -

m i n z i , c a r e l a p i e r s i c sîn t m a i sla b r e p r e z e n t a ţ i d e c î t l a alt e speci i s î m b u r o a s e (prun , cais) . î n t i m p c e p o m i i u n o r soiur i c a M a y f l o w e r , E l b e r t a , J . H . H a l e , T é t o n d e V é n u s , B e d b i r d c b n g , Ş a n h a i , P e e n - t o o ş i altel e a u o c a p a c i t a t e d e regarnisir e m a r e , a d i c ă e m i t lăstari di n m u g u r i i d o r m i n z i situaţ i p e p o r ţ i u n i l e d e g a r n i s i t e al e r a m u r i l o r d e s c h e l e t , l a alte soiur i ( A m s d e n ) c a p a c i t a t e a d e regarnisir e est e a p r o a p e a b s e n t ă . C u n o a ş t e r e a p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r diferitelo r soiur i p r i v i n d t i p u l d e fructificare , c a p a c i t a t e a d e lăstărir e a n t i c i p a t ă ş i m o d u l d e regarnisir e a r a m u r i l o r d e schele t p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă l a aplicare a diferenţiat ă a

tăierilo r d e fructificare .

C A R A C T E R I Z A R E A S O I U R I L O R U E PIERSI C D U P Ă P R I N C I P A L E L E P A R T I C U L A R I T Ă Ţ I BIOLOGIC E Vîrstă intrări i p e ro d ş i durat a d e viaţ ă a

pomilo r

P i e r s i c u l ar e u n r i t m r a p i d d e creşter e ş i d e z v o l t a r e . î n c ă di n p r i m u l a n d e v i a ţ ă t u l p i n a p r i n c i p a l ă f o r m e a z ă n u m e r o ş i lăstar i a n t i c i p a ţ i , p e c a r e s e p o t d i f e r e n ţ i a c h i a r m u g u r i flori feri. D a c ă p o m i i r ă m î n n e t r a n s p l a n t a ţ i , p r o d u c c î t e v a f r u c t e î n c ă di n p e p i n i e r ă , d e c i l a v î r s t ă d e 2— 3 ani , c e e a c e d e n o t ă o

precocitat e pronunţată . Di n punctu l d e veder e a l

p r e c o c i t ă ţ i i , n u est e d e p ă ş i t d e c î t d e c ă p ş u n ş i d e a r b u ş t i i fructiferi . î n c o n d i ţ i i l e p e d o c b m a t i ce d in ţ a r a n o a s t r ă , virst a intrări i p e r o d a piersiculu i d e p i n d e în p r i m u l rîn d d e p o r t a l t o i , a p o i d e a g r o t e h n i c a a p b c a t ă şi , î n m a i m i c ă m ă s u r ă , d e parti cularităţile b i o l o g i c e al e soiului . î n general , î n t o a t e b a z i n e l e p o m i c o l e c u c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p e n t r u c i d t u r a piersi c u l u i s o i u r d e a l t o i t e p e m i g d a l ş i p e piersi c î n c e p s ă fructific e î n anu l a l d o i l e a d e l a plan -

279

F i g . 79. — Coroana deasă la pieisic din cauza lăstaiilor anticipaţi (Ford)

Fig. 80 . — Piersi c dcgarnisit , c u vegetaţi a s i rodu l numa i l a periferi a coroane i (Alexander )

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

2S0

tare, ia r î n c a z u l altoiri i p e c o r c o d u ş aceleaş i soiur i i n t r ă p e r o d di n a l treile a a n d e l a plantare. N u s-a u înregistra t diferenţ e î n c e p r i v e ş t e intrare a p e r o d a soiurilo r c î n d a c e s t e

a

sînt altoit e p e acelaş i p o r t a l t o i . P r e c o c i t a t e a l a piersi c s e m a n i f e s t ă ş i p r i n a c e e a c ă p o m i i f o r m e a z ă î n fiecar e a n c î t e 2—3 seri i d e lăstar i (fig . 79 ) ; d a t o r i t ă acestu i f a p t , c o r o a n a creşt e r e p e d e î n v o l u m , p e r m i ţând o b ţ i n e r e a d e p r o d u c ţ i i m a r i l a o v î r s t ă t i m p u r i e a p o m i l o r ( 4 — 5 a n i ) . P r e c o c i t a t e a est e c o r e l a t ă îns ă n e g a t i v c u d u r a t a d e v i a ţ ă a p o m i l o r , î n sensu l c ă piersicul intr ă r e p e d e p e r o d , d a r ra r depăşeşt e vîrst ă d e 1 5 — 2 0 d e ani , ş i aceast a n u m a i în c o n d i ţ i i f o a r t e f a v o r a b i l e d e c l i m ă , so l ş i a g r o t e h n i c ă . C a u r m a r e a p r e c o c i t ă ţ i i , r a m u r i l e - b u c h e t , salbel e ş i r a m u r i l e m i x t e d e v i g o a r e m i j l o c i e al e piersiculu i a u î n genera l o d u r a t ă f o a r t e s c u r t ă d e v i a ţ ă ( 2 — 3 a n i ) . D e a c e e a r a m u r i l e d e schele t s e degarnises c f o a r t e r e p e d e , î n c e p î n d d e l a b a z ă , r a m u r i l e d e r o d l a p o m i i î n p l i n ă p r o d u c ţ i e întOnindu-s e m a i m u l t spr e periferi a c o r o a n e i (fig . 8 0 ) . Caracteristică p e n t r u a c e a s t ă s p e c i e est e pieire a p r e m a t u r ă a u n o r p o m i ; d i n ] aceast ă c a u z ă rareor i s e întîlnes c p l a n t a ţ i i făr ă g o l u r i sa u făr ă c o m p l e t ă r i ulterioare . D u r a t a d e v i a ţ ă a piersiculu i est e i n f l u e n ţ a t ă î n b u n ă m ă s u r ă ş i d e p o r t a l t o i u l f o l o s i t . U n i i c e r c e t ă t o r i ( 9 0 , 1 3 6 , 3 2 4 ) a r a t ă c ă m a j o r i t a t e a soiurilo r d e piersi c a u o slab ă afini t a t e c u c o r c o d u ş u l {Prunus cerasifera E h r h . ) ş i d e a c e e a trăies c p u ţ i n c î n d sîn t a l t o i t e p e aces t p o r t a l t o i . A c e a s t ă c o n s t a t a r e s- a corifirma t ş i î n c o n d i ţ i i l e d e l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , u n d e s- a p l a n t a t o c o l e c ţ i e c u 27 6 d e piersic i altoiţ i p e c o r c o d u ş . O p a r t e d i n t r e p o m i i din aceast ă c o l e c ţ i e a u î n c e p u t s ă piar ă d e t i m p u r i u . A s t f e l , p î n ă î n anu l a l V I H - l e a d u p ă p l a n t a r e s-a u u s c a t : 6 7 % di n p o m i l a soiu l J . H . H a l e , 4 8 % l a soiu l S n e e d ş i 3 8 % l a soiul A m s d e n . î n aceleaş i c o n d i ţ i i , l a soiuril e E l b e r t a , S u n b e a m , M a y flower , L e V a i n q u e u r , C a n a d a Lolo ş i Této n d e Vénu s n u a

,

pieri t nic i u n p o m p î n ă î n a n u l a l X - l e a d e l a p l a n t a r e .

î n cazu l altoiri i p e piersi c ş i p e m i g d a l , p o m i i trăies c î n m e d i o 2 0 — 3 0 d e ani , u n e o r i şi m a i m u l t , e u c o n d i ţ i a s ă fi e p l a n t a ţ i î n solur i u ş o a r e ş i î n l o c a l i t ă ţ i c u iern i b l i n d e . G h . S t a n e i u (349 ) a r a t ă c ă l a C e n a d (regiune a B a n a t ) , 2 0 0 0 d e piersic i altoiţ i p e p i e r s i c , d i n t r - o l i v a d ă î n s u p r a f a ţ ă d e 4 h a , p r e z e n t a u l a v î r s t ă d e 2 3 d e an i creşter i v i g u r o a s e , unel e e x e m p l a r e d i n soiuril e L o l o , S u n b e a m ş i J . H . H a l e p r o d u c î n d p e s t e 10 0 k g de fructe . L a Ş i m l e u l Silvaniei , într- o l i v a d ă i n s u p r a f a ţ ă d e 4,3 0 h a , di n 1 70 7 p o m i altoiţ i p e piersic , p l a n t a ţ i î n ani i 1 9 3 6 — 1 9 3 8 , î n 1 9 6 1 c î n d a v e a u d e c i v î r s t ă d e 2 3 — 2 5 d e ani , se m a i g ă s e a u 1 07 8 d e b u c ă ţ i , a d i c ă 6 3 , 3 % d i n t o t a l ; e i a p a r ţ i n e a u s o i u r ü o r F o r d , E l b e r t a , M a y flower , S u n b e a m , L e Vainqueur , T é t o n d e Vénus , A l e x a n d e r , A m s d e n , Şanha i ş i S h i p l e y (fig . 8 1 ) . î n t r - o alt ă l i v a d ă di n Ş i m l e u l S ü v a n i e i , î n f i i n ţ a t ă î n t r e ani i 1 9 2 0 ş i 1 9 2 4 , e u 1 0 0 0 d e p o m i p l a n t a ţ i iniţial , altoiţ i o p a r t e p e p i e r s i c ş i o alt ă p a r t e p e m i g d a l , î n 1 9 6 1 s e m a i g ă s e a u 18 5 d e b u c ă ţ i , d i n t r e c a r e n u m a i 8 7 a v e a u c o r o a n a c o m p l e t ă ; p o m i i aceşti a a u atin s d e c i v î r s t ă d e 3 7 — 4 1 d e an i ; ei a p a r ţ i n e a u soiurilo r F o r d t i m p u r i u , G r e e n s b o r o u g h , L e V a i n q u e u r , S u n b e a m , J . H . H a l e , E l b e r t a b r o n z a t ă , M a y f l o w e r ş i A l e x a n d e r (fig . 8 2 ) . î n c o n d i ţ i i l e centrulu i p o m i c o l d e l a C o p ă c e n i , di n r e g i u n e a B u c u r e ş t i , piersici i o b ţ i n u ţ i di n s î m b u r i ş i n e t r a n s p l a n t a ţ i di n soiuril e T i m p u r i u d e C o p ă c e n i ş i T î r z i u d e C o p ă c e n i au o

d u r a t ă d e v i a ţ ă d e 1 8 — 2 0 d e ani ,

281

Fig. 81 . - Farccl ă c u soiu l Télo n d e Vénu s di u plantaţiil e G.A.S . Şimleu l Silvanie i

Fig. 82 . - Parcel ă c u soiu l For d di n plantaţiil e G.A.S . Şimelu l Silvaniei, Ytrsta d e 4 0 an i

c u pom i I n

2S2

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

î n afar ă d e p o r t a l t o i , d u r a t a d e v i a ţ ă a

piersicilo r depind e î n mar e măsur ă ş i d e

natura, ş i fertilitate a solului , p r e c u m ş i d e c o n d i ţ i i l e c l i m a t i c e n e f a v o r a b i l e (secet a prelun g i t ă , insolaţi a p u t e r n i c ă , t e m p e r a t u r a s c ă z u t ă , v î n t u r i l e p u t e r n i c e ş i alţ i f a c t o r i ) .

Comportarea soiurilo r d c piersi c faţ ă d e factori i e c o l o g i c i P i e r s i c u l c a p l a n t ă t e r m o f i l ă r e u ş e ş t e î n centrel e ş i b a z i n e l e p o m i c o l e a d ă p o s t i t e , c u v e r i c ă l d u r o a s e ş i iern i b l i n d e , d i n z o n a c l i m a t u l u i t e m p e r a t . Cel e m a i p o t r i v i t e di n a c e s t p u n c t d c v e d e r e sîn t c o l i n e l e di n z o n a p o d g o r i i l o r .

Fig. S3. — Plag ă geroas ă l a soiu l Ma y flower ; ramur a di n mijlo c ar c scoarţ a distrus ă în parte a superioar ă

[ P i e r s i c u l s c c u l t i v ă ş i î n ţ ă r d e situat e m a i s p r e n o r d d e l i m i t a d e c u l t u r ă a

viţe i

d e v i e , îns ă î n c o n d i ţ i i d e v a r ă s c u r t ă ş i relati v r ă c o r o a s ă ţesuturil e lăstarilo r n u s e m a t u rizează s u f i c i e n t , fiin d a f e c t a t e d e g e r î n u n e l e ierni . S e î n ţ e l e g e c ă î n a s e m e n e a situaţi i cultura piersiculu i est e n e s i g u r ă ş i r i s c a n t ă . A c ţ i u n e a gerulu i asupr a diferitelo r o r g a n e al e piersiculu i est e c o m p l e x ă chia r ş i î n z o n a c u c l i m ă f a v o r a b i l ă . E a d e p i n d e n u n u m a i d e g r a d u l d e t e m p e r a t u r ă , c i ş i d e alţ i faci ori , c a : stare a d e p r e g ă t i r e a

p o m i l o r î n v e d e r e a iernării , f e n o f a z a î n c a r e s e g ă s e s c

p l a n t e l e , d u r a t a t e m p e r a t u r i l o r s c ă z u t e , felu l c u m s c a d e t e m p e r a t u r a , len t sa u b r u s c (dife renţa d i n t r e m a x i m a d i n cursu l z i l e i ş i m i n i m a d i n cursu l n o p ţ i i ) , u m i d i t a t e a a t m o s f e r i c ă , p r e z e n ţ a sa u a b s e n ţ a stratidu i d e z ă p a d ă , a v i s c o l e l o r , d u r a t a ş i i n t e n s i t a t e a insolaţie i e t c . D a t o r i t ă acestu i c o m p l e x d e f a c t o r i , s e p o t înregistr a pierder i m a r i n u n u m a i î n iernil e grele, c i ş i î n cel e b l i n d e , d a c ă s e p r o d u c î n g h e ţ u r i d e r e v e n i r e spr e sfîrşitu l ierni i ş i l a î n c e p u t u l p r i m ă v e r i i , d u p ă o p e r i o a d ă relati v c ă l d u r o a s ă î n lunil e i a n u a r i e — f e b r u a r i e (fig . 8 3 ),

C O M P O R T A R E A SOIURILO R D E PIERSI C F A T A D E FACTORI I ECOLOGIC I

283

î n c o n d i ţ i i l e di n ţar a n o a s t r ă , p i e r d e r e a r e c o l t e l o r d e f r u c t e l a p i e r s i c di n c a u z a d e g e rării m u g u r i l o r florifer i ar e o

f r e c v e n ţ ă v a r i a b i l ă d e l a u n a n l a altul , p r e c u m ş i d e l a

o r e g i u n e l a alta . A s t f e l : L a Ş i m l e u l Silvanie i ( r e g i u n e a Crişana) , î n t r - o p e r i o a d ă d e 1 2 an i (195 3 — 1 9 6 4 ), r e c o l t a a fos t p i e r d u t ă t o t a l di n c a u z a gerulu i n u m a i î n 2

an i ( 1 9 5 6 ş i 1 9 6 3 ) , d a r n u l a t o a t e

soiurile ; p a g u b e t o t a l e s-a u înregistra t l a E l b e r t a , Mille r c l i n g , J . H . H a l e ş i T é t o n d e V é n u s ; î n s c h i m b l a L e V a i n q u e u r ş i a l t e soiur i s- a o b ţ i n u t o 1955—1956 (cîn d temperatur a ce a mai scăzut ă a

atin s —

recolt ă bună . î n iarn a

29 T ), a u d e g e r a t m u l t e d i n t r e

r a m u r i l e î n v î r s t ă d e 1— 3 ani , d a r p o m i i s-a u restabili t ş i î n 1 9 5 7 a u p r o d u s c î t e 1 8 k g d e fruct e ( m e d i e p e 1 64 3 d e p o m i ) . L a L o v r i n (regiune a B a n a t ) , î n aceeaş i p e r i o a d ă d e t i m p (195 3 — 1 9 6 4 ), n u m a i î n 3 a n i ( 1 9 5 4 , 195 6 ş i 1 9 6 3 ) p i e r s i c u l a p i e r d u t î n î n t r e g i m e r e c o l t a d e f r u c t e di n c a u z a gerului . T e m p e r a t u r i l e m i n i m e a b s o l u t e î n aceşt i an i a u f o s t d e — 2 9 , —2 7 şi , r e s p e c t i v , —

30 ° C.

L a O r a d e a (regiune a Crişana) , î n u l t i m i i 1 2 an i ( 1 9 5 3 — 1 9 6 4 ) piersici i d i n p l a n t a ţ i i l

e

s i t u a t e p e p a n t e a u d a t r e c o l t e î n f i e c a r e an . î n a c e a s t ă p e r i o a d ă , t e m p e r a t u r a î n c u r s u l iernii n u a c o b o r î t s u b —2 1 ° C. în c o n d i ţ i i l e l i v e z i l o r s i t u a t e l a b a z a p a n t e i , î n iernil e grel e s-a înregistra t d e g e r a r e a p a r ţ i a l ă sa u t o t a l ă a

m u g u r i l o r floriferi , p r e c u m ş i a r a m u r i l o r

de 1— 3 ani , l a soiuril e : M a y flower , E l b e r t a ş i J . H . H a l e . î n aceleaş i c o n d i ţ i i , m u g u r i i floriferi n-a u fos t d e l o c a f e c t a ţ i d e g e r l a soiuril e G r e e n s b o r o u g h ş i L o l o , L e V a i n q u e u r , Begina livezilo r ş i Carmen . L a S t a ţ i u n e a B ă n e a s a ( B u c u r e ş t i ) , î n aceeaş i p e r i o a d ă d e t i m p ( 1 9 5 3 — 1 9 6 4 ) , î n p l a n taţiile di n l o c u r i l e m a i p u ţ i n a d ă p o s t i t e r e c o l t a p i e r s i c u l u i a f o s t p i e r d u t ă c o m p l e t d i n c a u z a degerări i m u g u r i l o r florifer i î n 4 a n i ( 1 9 5 4 , 1 9 5 6 , 196 1 ş i 1 9 6 3 ) , ia r î n ceilalţ i 8 an i s-au o b ţ i n u t r e c o l t e m a r i . î n plantaţiil e situat e î n l o c u r i a d ă p o s t i t e s- a p i e r d u t c o m p l e t d i n cauz a gerurilo r d e iarn ă n u m a i r e c o l t a anulu i 1 9 5 1 , r e s t u l d e 1 1 r e c o l t e fiin d b u n e , deşi î n u n e l e iern i ( 1 9 5 5 — 1 9 5 6 , 1 9 5 7 — 1 9 5 8 , 1 9 6 0 — 1 9 6 1 ş i 1 9 6 2 — 1 9 6 3 ) a u d e g e r a t o p a r t e d i n t r e m u g u r i i floriferi . L a Medgidi a (regiune a D o b r o g e a ) , î n perioad a 1958—196 4 ( 7 ani ) piersicu l a r e c o l t e î n f i e c a r e an . N u m a i î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 , c î n d t e m p e r a t u r a a

da

t

c o b o r î t p î n ă l a —2 3 °C

în l u n a februarie , s- a înregistra t d e g e r a r e a î n p r o p o r ţ i e d e 1 0 0 % a m u g u r i l o r florifer i l a p o m i i situaţ i l a b a z a p a n t e i ; p o m ii d e p e treime a m i j l o c i e ş i s u p e r i o a r ă a

pante i a u rodi t

însă f o a r t e b i n e . B e z u l t ă astfe l c ă î n p r i n c i p a l e l e c e n t r e d e c u l t u r ă a p i e r s i c u l u i d i n ţ a r a n o a s t r ă g e r u l p r o v o a c ă d e g e r a r e a m u g u r i l o r florifer i ş i c a u z e a z ă d e c i ş i p i e r d e r e a r e c o l t e i , î n f u n c ţ i e d e regiune : o

d a t ă l a 6 an i ( Ş i m l e u ) , o

dat ă l a 1

an i ( L o v r i n ) , o

d a t ă l a 3 an i ( B ă n e a s a ,

B u c u r e ş t i ) . N u s-a u înregistra t p i e r d e r i p e o p e r i o a d ă d e 1 2 an i l a O r a d e a ş i M e d g i d i a . î n u l t i m i i 1 2 an i ( 1 9 5 3 — 1 9 6 4 ) , c o n d i ţ i i l e d e iernar e î n ţ a r a n o a s t r ă a u f o s t f o a r t e v a r i a t e , iernil e grel e a l t e r n î n d c u cel e b l i n d e . A c e s t f a p t a p e r m i s s ă s e v e r i f i c e s u f i c i e n t d e b i n e n u n u m a i rezistenţ a l a g e r a p i e r s i c u l u i î n g e n e r a l , c i ş i c o m p o r t a r e a l a iernar e a diferitelo r soiur i c u l t i v a t e î n l i v e z i l e n o a s t r e . D a t e l e p r i v i n d r e z i s t e n ţ a l a i e r n a r e p e o p e r i o a d ă d e 1 0 an i ( 1 9 5 4 — 1 9 6 3 ) , î n c o n d i ţ i i l e z o n e i d e s i l v o s t e p ă d i n s u d u l ţări i n o a s t r e , sînt expjKe , î n t a b l o u l nr . 1 2 . S e c o n s t a t ă c ă î n iarn a 1 9 6 0 — 1 9 6 1 t e m p e r a t u ra d e —2 1 ° C, i n t e r v e n i tă d u p ă o p e r i o a d ă relativ călduroas ă î n prim a jumătat e a

luni i ianuarie , a

c a u z a t d e g e r a r e a m u g u r i l o r flori -

feri î n p r o p o r ţ i e d e 9 9 - 1 0 0 % . D i m p o t r i v ă , c î n d l u n a i a n u a r i e a f o s t f r i g u r o a s ă (anu l 1 9 6 3 ) p o m i i şi-a u m e n ţ i n u t s t a r e a d e călir e şi , d a t o r i t ă a c e s t u i f a p t , l a t e m p e r a t u r a d e - 2 2 , 6 °C

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

28 1

au d e g e r a t n u m a i 7 — 3 2 % d i n t r e m u g u r i i floriferi , î n f u n c ţ i e d e s o i . L a t e m p e r a t u r a d

e

— 2 4 , 6 ° C (anu l 1 9 6 6 ) , cel e m a i m u l t e soiur i d e p i e r s i c s-a u c o m p o r t a t d e a s e m e n e a b i n e , a v î n d n u m a i 1 2 — 3 6 % m u g u r i florifer i d e g e r a ţ i . î n aceleaş i c o n d i ţ i i , l a soiuril e E l b e r t a ş i J . H . H a l e p r o p o r ţ i a m u g u r i l o r florifer i d e g e r a ţ i a fos t d e 9 1 % . Tabloul ltrzistrti|a l: i г

nr.

12

a mugurilo r Hunt , r i l a piersic , Staţiune a Itaneasa (Itururrşli )

Procentul mi gurilor floriferi defierati Ia dala dc : Aprecierea generală (i.11.1954 6.11.1956 5. I I I . 195 7 24.111.1958 28.1.1961 20.1.1903 a rezistenţei la ger Temperatura minimii absoluţii - 2 6 , 2 - C -24,6°C - 8 , 9 - C -5,9-C -21,0°C -22,6°C Soiul

May flower Amsden Sneed Red bird cling Greensborough Sunbeam Carmen Canada Lolo Peen-too Téton de Vénus Elberta J . H . Hale T i m p u r i u de Copăceni T î r z i u de Copăceni Faza in care pomii

se găseau

—

_

—

._ 1U0 100 100 100 —

100 100 100

64 34 43 20 —

31 —

12 36 27 63 91 91

3 3 1 s 6 1 — —

2 1 6 21 23 i

27 28 81

100 99

—

—

16 34 23 27 18 25 26 39 39

—

—

—

—

—

—

—

—

repaus obliga­ toriu

repaus obliga­ toriu

începutul umflării mugurilor

ni iigui i floriferi umflaţi

32 23

—

—

24 ii 7

—

99 —

—

—

— 18

100 —

—

—

—

100 100 100 100

24 25 25 19

repaus obliga­ toriu

repaus oliliga1

slabă mijlocie mijlocie bună bună dcslul de bună —

bună bună destul de buna slabă foarte slabă foarte slabă —

—

"I 1 U

D u p ă d e c l a n ş a r e a p r o c e s u l u i d e u m f l a r e a m u g u r i l o r florifer i s-a u înregistra t p a g u b e chiar l a t e m p e r a t u r i d e —5, 9 p î n ă l a — 8 , 9 ° C . P e b a z a d a t e l o r înregistrate , soiuril e d e p i e r s i c i c e r c e t a t e p o t f i g r u p a t e astfe l : — Soiur i c u m u g u r i florifer i rezistenţ i la . ge r : G r e e n s b o r o u g h , L o l o , B e d b i r d cling , Canada, Peen-to o ş i Sunbeam . — Soiur i e u m u g u r i florifer i p o t r i v i t d e rezistenţ i l a ge r : A m s d e n ş i S n e e d . — S o i u r i c u m u g u r i florifer i sensibil i l a g e r : M a y f l o w e r , ş i T é t o n d e V é n u s . — Soiur i c u m u g u r i florifer i f o a r t e sensibil i l a ge r : J . H . H a l e ş i E l b e r t a . L a soiuril e c a r e f o r m e a z ă f o a r t e m u l ţ i m u g u r i florifer i ( M a y f l o w e r , E l b e r t a , S u n b e a m ) , d e g e r a r e a a 6 0 — 7 0% d i n t r e aceşti a î n c ă n u i n f l u e n ţ e a z ă n e f a v o r a b i l p r o d u c ţ i a . D a c ă î n p e r i o a d a înfloritulu i v r e m e a est e f a v o r a b i l ă , l e a g ă a p r o a p e t o a t e floril e d e s c h i s e , î n c î t p o m i i f o r m e a z ă u n n u m ă r suficien t d e f r u c t e , d e p r i m ă c a l i t a t e . U r m ă t o a r e l e d a t e sîn t e d i f i c a t o a r e în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă : î n v a r a anulu i 1 9 5 6 , s o i u l M a y f l o w e r a d a t o p r o d u c ţ i e d e 2 0 k g d e f r u c t e l a p o m , deşi p i e r d u s e 6 4 % d i n t r e m u g u r i i florifer i î n i a r n ă . î n acelaş i a n , l a E l b e r t a s- a o b ţ i n u t o recolt ă m e d i e d e 1 6 k g d e fruct e l a p o m , c u toat e c ă degeraser ă 9 1 % dintr e muguri i floriferi. L a soiuril e c a r e î n m o d o b i ş n u i t f o r m e a z ă p u ţ i u i m u g u r i florifer i (MiUe r c l i n g , T é t o n d e V é n u s ) ş i l a cel e c a r e p r e z i n t ă d e f i c i e n ţ e î n p o l e n i z a r e ( J . H . H a l e ) , d e g e r a r e a u n e i canti t ă ţ i m a r i d e m u g u r i p o a t e c o m p r o m i t e t o t a l sa u a p r o a p e t o t a l r e c o l t a .

28Г,

C O M P O R T A R E A SOIURILO R D E PIERSI C F A Ţ A D E F A C T O R I I ECOLOGIC I

î n c o n d i ţ i i l e ierni i d i n 1 9 6 4 - 1 9 6 5 , 4 a M e d g i d i a ( D o b r o g e a ) , c î n d g e r u r i l e a u inter v e n i t î n l u n a f e b r u a r i e , d u p ă o p e r i o a d ă b l i n d a î n d e c e m b r i e — i a n u a r i e , c e l m a i b i n e s-a u c o m p o r t a t soiuril e c u r e p a u s o b l i g a t o r i u l u n g , c u m sîn t A m s d e n ş i M a y f l o w e r . P r o p o r ţ i a m u g u r i l o r florifer i d e g e r a ţ i a f o s t u r m ă t o a r e a (l a p o m i i s i t u a ţ i s p r e m i j l o c u l p a n t e i ) : Amsden 8,6

% m u g u r i florifer i d e g e r a ţ i

Piersicul fran c 1 5 , 6

%,

,,

,,

M a y flowe r 2 0 , 3

%„

„

„

Greensborough 2 9 , 8

%„

„

„

Redhaven 68,4

%„

„

„ „

Sunbeam 63,8

%„

„

Dixired 6 4 , 1

%„

„

„

Veteran 6 9 , 1

%„

„

„

Vedette 9 2 , 1

%„

„

„

J.H. Hal e 9 3 , 7

%„

„

„

,

Se constat ă c ă soiurd e Veteran , R e d h a v e n ş i D i x i r e d , recen t introdus e î n ţar a noastră , au a v u t o c o m p o r t a r e a p r o p i a t ă d e a c e e a a soiulu i S u n b e a m , c a r e s e n u m ă r ă î n t r e soiurile , rezistente l a ger . S o i u l V e d e t te s- a d o v e d i t a p r o a pe t o t atî t d e sensibi l la g e r c a ş i J . H . H a l e . P i e r s i c u l est e o

speci e c u cerinţ e mar i faţ ă d e lumin ă ş i căldură , fiin d depăşi t î n

a c e a s t ă p r i v i n ţ ă n u m a i d e cai s ş i m i g d a l . î n t r - o p e r i o a d ă d e v e g e t a ţ i e e l ar e n e v o i e î n t o t a l d e c i r c a 3 2 0 0 °C ş i d e a p r o x i m a t i v 1 50 0 d e o r e d e i n s o l a ţ i e . C a u r m a r e a

cerinţelo r

m a r i , î n s p e c i a l f a ţ ă d e c ă l d u r ă , c u l t u r a p i e r s i c u l u i î n ţ a r a n o a s t r ă — în sen s a l t i t u d i n a l - n u d e p ă ş e ş t e b m i t a p o d g o r i i l o r . D i m p o t r i v ă, a v î n d o r e z i s t e n ţ ă r e l a t i v m a r e l a s e c e t ă , pier sicul s e p o a t e c u l t i v a î n cel e m a i c ă l d u r o a s e r e g i u n i d e c î m p i e al e ţări i n o a s t r e ş i î n Dobrogea. T o t u ş i , c î n d p e r i o a d e l e d e s e c e t ă sîn t p r e a l u n g i , ia r arşiţel e p u t e r n i c e , u n e l e s o i u r i , ca : E l b e r t a , G r e e n s b o r o u g h ş i S n e e d , sufer ă d e s t u l d e m u l t sa u c h i a r p i e r d o p a r t e d i n t r e fructele s e m i c o a p t e . F o a r t e n e f a v o r a b i l e sîn t arşiţel e î n s o ţ i t e ş i d e s e c e t ă î n s o l , m a i ale s p e n t r u p o m i i c u c o a c e r e tîrzi e ş i s u p r a î n c ă r c a ţ i . î n t i m p d e s e c e t ă , f r u c t e l e r ă m î n m i c i , insuficien t c o l o rate, c u u n r a p o r t n e f a v o r a b d î n t r e p u l p ă ş i s î m b u r e , c u p u b e s c e n t ă pieliţe i g r o s i e r ă ş i uneori c u gus t amăru i (Elberta) . S e c e t a d e l u n g ă d u r a t ă c o n s t i t u i e u n a d i n t r e c a u z e l e pieiri i p r e m a t u r e , m a i ale s l a p o m i i c a r e a u r o d i t a b u n d e n t . D e a c e e a î n r e g i u n i l e s e c e t o a s e a l e ţări i n o a s t r e ( D o b r o g e a , B ă r ă g a n , s u d u l M o l d o v e i ş i M u n t e n i e i ) cel e m a i b u n e r e z u l t a t e l e d a u c u l t u r i l e i r i g a t e d e piersic . P i e r s i c u l s e n u m ă r ă d e altfe l î n t r e s p e c i i l e p o m i c o l e c a r e r e a c ţ i o n e a z ă f o a r t e b i n e l a irigaţie , f r u c t e l e s p o r i n d c o n s i d e r a b i l î n v o l u m ş i g r e u t a t e . P e baz a rezultatelo r obţinut e d e M . P o p e s c u (302 ) l a Staţiune a experimental

ă

T î m b u r e ş t i (reg . O l t e n i a ) î n c u l t u r a p i e r s i c u l u i p e nisipuril e s e m i z b u r ă t o a r e , s e p o a t e t r a g e c o n c l u z i a c ă s e o b ţ i n r e z u l t a t e d e s t u l d e b u n e ş i î n p l a n t a ţ i i l e d e p i e r s i c î n f i i n ţ a t e p e astfe l d e terenuri , neirigate , c u c o n d i ţ i a s ă s e p r a c t i c e m e t o d a d e p l a n t a r e a d î n c ă ( c o l e t u l l a 50 c m s u b n i v e l u l terenului ) c u stra t d e g u n o i î n g r o p a t , s ă s e î n t r e ţ i n ă f o a r t e b i n e solu l şi s ă s e n o r m e z e r a ţ i o n a l p r o d u c ţ i a . R e z i s t e n ţ a l a secet ă a piersiculu i d e p i n d e d e p o r t a l t o i , d e n a t u r a ş i t e x t u r a s o l u l u i , de v o l u m u l recolte i (încărcătur a c u fructe ) p e car e o poartă , d e stare a general ă a

pomulu i

e t c . î n c o n d i ţ i i d e s e c e t ă r e u ş e s c m a i b i n e piersici i a l t o i ţ i p e m i g d a l , c o m p a r a t i v c u ce i altoiţi p e piersi c ş i m a i ale s p e c o r c o d u ş .

286

ORIGINEA Ş I PROPRIETĂŢIL

E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

C o m p o r t a r e a piersiculu i faţ ă d e n a t u r a ş i t e x t u r a solulu i d e p i n d e d e p o r t a l t o i u l f o l o s i t . Pe soluril e lutoase , grele , u m e d e ş i rec i est e i n d i c a t piersicu l a l t o i t p e c o r c o d u ş sa u p e unele tipur i a u t o h t o n e d e p r u n ; p e soluril e u ş o a r e , l u t o - n i s i p o a s e sa u n i s i p o - l u t o a s e , adinei , reuşeşte b i n e piersicu l a l t o i t p e piersic , ia r p e soluril e p i e t r o a s e , m a i ale s di n z o n e l e sece t o a s e , s e r e c o m a n d ă c u l t u r a piersiculu i a l t o i t p e m i g d a l . Ou t o a t e c ă p i e r s i c u l , alătur i d e c a i s , est e c o n s i d e r a t î n genera l c a s p e c i e rezistent ă la secetă , t r e b u i e a v u t î n v e d e r e f a p t u l c ă a c e a s t ă n o ţ i u n e s e refer ă m a i m u l t l a faptu l o ă în и ceste c o n d i ţ i i piersicu l s e p r i n d e , creşte , îns ă r o d e ş t e m a i p u ţ i n m u l ţ u m i t o r . î n z o n e l e d e c î m p i e ş i m a i ale s î n cel e d e s t e p ă u s c a t ă , p e n t r u a s e asigur a îns ă p r o d u c ţ i i m a r i ş i d e calitate , c u l t u r a piersiculu i t r e b u i e i r i g a t ă . Comportarea soiurilo r d e piersi c faţ ă d e bol i ş i dăunător i P i e r s i c u l est e a t a c a t d e f o a r t e m u l t e b o l i ş i i n s e c t e . P . P e y r e ( 2 8 2 ) d e s c r i e 5 8 d boli ş i i n s e c t e , c a r e trăies c p a r a z i t e p e a c e a s t ă s p e c i e . Ciuruirea frunzelo r ş i b ă ş i c a r e a f r u c t e l o r (Clasterosporium carpopMllum (Lév. ) Aderh. a t a c ă frunzele , f r u c t e l e , s c o a r ţ a ş i l e m n u l lăstarilor . P e lăstar i p r o d u c e p e t e n e c r o z a t e , m a ales î n a p r o p i e r e a n o d u r i l o r , d a r ş i p e i n t e r n o d u r i . O p a r t e d i n t r e r a m u r i l e a n u a l e a t a c a t

e ) i e

se u s u c ă . A t a c u l ar e d o u ă m a x i m e : u n ul p r i m ă v a r a , î n lunil e m a i ş i i u n i e , ia r altu l t o a m n a , d i n a u g u s t p î n ă î n n o i e m b r i e . î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i a t a c u l d e t o a m n ă ar e o a m p l o a r e m a i m a r e d e c î t ce l d e p r i m ă v a r ă . I n t e n s i t a t e a ataculu i difer ă f o a r t e m u l t ş i î n f u n c ţ i e d e so i ş i d e c o n d i ţ i i l e m e t e o r o l o g i c e d i n l o c a l i t a t e a d e cultură . A s t f e l s-a u d o v e d i t c a f o a r t e sensibil e l a a c e a s t ă b o a l ă soiurile : S n e e d , I m p e r i a l , B e d b i r d d i n g ş i F o r d t i m p u r i u . L a a c e s t e soiuri , (Jlasterosporium p r o d u c e p a g u b e m a r i a t î t p r i m ă v a r a , c î t ş i t o a m n a , c i u r u i n d a p r o a p e t o a t e frunzele . O sensibilitat e m a r e m a n i f e s t ă soiuril e : Mille r c l i n g , L e V a i n q u e u r ş i J . H . H a l e . L a p r i m e l e d o u ă a t a c u l d e v i n e d e o b i c e i m a i inten s spr e t o a m n ă . L a soiu l J . H . H a l e b o a l a p r o d u c e cel e m a i m a r i p a g u b e p e f r u c t e . D e a s e m e n e a sensibil e sîn t soiuril e : C a m p i o n , M a y f l o w e r , S h i p l e y , T î r z i u d e C o p ă ceni, T i m p u r i u d e C o p ă c e n i , L o r d P a l m e r s t o n , T r i u m f , T o s e h i n a d e n o i e m b r i e , E l b e r t a b r o n z a t ă ş i altele . E e z i s t e n t e l a a c e a s t ă b o a l ă sîn t soiuril e : C a r m e n , E l b e r t a , Ş a n h a i , L o l o , C a n a d a , S u n b e a m , A m s d e n s .a. î n c r e ţ i r e a ş i b ă ş i c a r e a f r u n z e l o r (Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ) î n unel e p r i m ă v e r i m a i ale s î n cel e r e c i ş i u m e d e , p r o d u c e desfrunzire a a p r o a p e t o t a l ă a p o m i l o r d a c ă n u se f e c t u a t s t r o p i r e a a c e s t o r a c u sulfa t d e c u p r u 2 — 3 % , t o a m n a tîrzi u sa u p r i m ă v a r a , înaint de d e z m u g u r i t . D e s f r u n z i r e a est e u r m a t ă d e c ă d e r e a î n m a s ă a f r u c t e l o r , d e u s c a r e a u n u n u m ă r m a r e d e lăstar i ş i d e a p a r i ţ i a s c u r g e r i l o r d e clei .

, a e i

P r e z i n t ă o rezistenţ ă m a r e , fiin d a p r o a p e i m u n e f a ţ ă d e a t a c u l c i u p e r c i i Taphrina deformans, soiuril e : M a y f l o w e r , A m s d e n , A l e x a n d e r , B e d b i r d c l i n g , L o l o , S h i p l e y , N e c t a r i n a a l b ă , T o s e h i n a d e n o i e m b r i e , C a n a d a , S u n b e a m ş i altele . Sînt a t a c a t e f o a r t e i n t e n s î n s p e c i a l soiuril e c u p u l p ă g a l b e n ă , c a : E l b e r t a , J . H . H a l e , Miller cling , L o r d P a l m e r s t o n s.a., d a r ş i u n e l e soiur i c u p u l p ă a l b ă , c a : F o r d , Şanhai , T i m p u r i u d e C o p ă c e n i , G r e e n s b o r o u g h ş i altele . D e s e o r i s e c o n s t a t ă c ă a l ă t u r i d e p o m i c u t o a t e frunzel e b ă ş i c a t e , a p a r ţ i n î n d soiu rUor f o a r t e sensibil e ( E l b e r t a , J . H . H a l e ) , s e g ă s e s c p o m i d i n soiuril e M a y f l o w e r , A m s d e n , A l e x a n d e r ş i altele , c a r e n-a u a p r o a p e nic i o frunz ă a t a c a t ă .

287

C O M P O R T A R E A SOIURILO R D E PIERSIC I F A Ţ A D E BOL I Ş I D Ă U N Ă T O R I

F a t ă d e făinar e (Sphaerotheca pannosa

(Wallr.

) L é v . v a r . Woron

persicae)

sîn

t foart e

sensibile soiuril e C a m p i o n , S h i p l e y , Mille r cling , M a y f l o w e r , E l b e r t a b r o n z a t ă , Ş a n h a i şi altele . Sensibilitate m i j l o c i e f a ţ ă d e făinar e a u d o v e d i t soiuril e B e d b i r d c l i n g , L o l o ş i Amsden. P u t r e g a i u l f r u c t e l o r p r o v o c a t d e c i u p e r c a Monilinia laxa

(Ehrenb. ) Sacc . produc e

in genera l p a g u b e m a i m i c i î n c o m p a r a ţ i e c u b o l i l e p r e c e d e n t e . N u m a i l a u n s i n g u r so i ( P e e n - t o o ) fructel e sîn t a t a c a t e î n m a s ă d e a c e a s t ă c i u p e r c ă , p a g u b e l e a j u n g î n d l a 8 0 — 1 0 0 % î n t o ţ i anii . Celelalte soiur i car e s e întâlnes c f r e c v e n t î n l i v e z i l e d e l a no i sîn t r e z i s t e n t e l a a t a c u l acestei boli . D i n t r e d ă u n ă t o r i , afidel e ( p ă d u c h i i v e r z i d e f r u n z ă ) (Myzoăes persicae

Sulzer

) produ c

p a g u b e u r m ă t o a r e l o r soiur i : M a y f l o w e r , A m s d e n , A l e x a n d e r , Mille r c l i n g ş i C a m p i o n . A p r o a p e î n fiecar e a n afidel e a p a r î n p r i m u l rîn d p e p o m i i a c e s t o r soiuri . P ă d u c h i i d e f r u n z ă d e v i n d e o s e b i t d e p e r i c u l o ş i , m a i ale s î n p e r i o a d a c o a c e r i i f r u c t e l o r s o i u r i l o r t i m p u r i i ( M a y f l o w e r , A m s d e n ş i A l e x a n d e r ) ; î n t r u c ît i n s e c t i c i d e l e c a re s e f o l o s e s c î n p r e z e n t ( e k a t o x , p a r i d o l ) sîn t t o x i c e ş i p e n t r u o m , a d m i n i s t r a r ea l o r est e interzis ă c u c i r c a 2 0 d e zil e î n a i n t e a recoltării. A v î n d î n v e d e r e c ă r e c o l t a r e a f r u c t e l o r d i n t r - u n so i d e p i e r s i c d u r e a z ă 1 0 — 1 6 zile, rezult ă c ă p e o p e r i o a d ă d e 3 0 — 3 5 d e zil e n u s e p o t e f e c t u a s t r o p i r i . O alt ă g r u p ă d e soiur i ( J . H . H a l e , E l b e r t a , F o r d , C a r m e n , Ş a n h a i ) a p r o a p e c ă n u sînt a t a c a t e d e a f i d e , ia r c î n d a t a c u l a p a r e t o t u ş i , e l s e e x t i n d e f o a r t e g r e u . D e a s e m e n e a se c o m p o r t ă d e s t u l d e b i n e faţ ă d e p ă d u c h i i d e frunz ă soiuril e S u n b e a m , B e d b i r d c l i n g , S a l w a y s .a. G r a d u l d e r e z i s t e n ţ ă a l soiurilo r f a ţ ă d e a t a c u l a f i d e l o r difer ă m u l t ş i î n r a p o r t c u c o n d i ţ i i l e d e c u l t u r ă . A ş a c u m s- a m a i a r ă t a t , î n c o n d i ţ i i b u n e d e a g r o t e h n i c ă , E l b e r t a este a t a c a t f o a r t e p u ţ i n sa u d e l o c d e afide , m a i ale s c î n d î n aceeaş i l i v a d ă s e g ă s e s c ş i soiuri m a i sensibil e f a ţ ă d e aceşt i d ă u n ă t o r i . î n 1 9 5 7 , l a S t a ţ i u n e a B ă n e a s a - B u c u r e ş t i , p o m i i soiulu i E l b e r t a d i n c u l t u r i l e i n t e r c a l a t e î n ani i a l V I - l e a — al V I I - l e a d u p ă p l a n t a r e a u d e v e n i t sensibil i l a afide , d e o a r e c e l a a c e a s t ă v î r s t ă p o m i i s p e c i e i d e b a z ă (cais ) a u î n c e p u t să- i u m b r e a s c ă p u t e r n i c . D e altfe l s e r e c o m a n d ă c a l a a c e a s t ă v î r s t ă p i e r s i c u l inter c a l a t s ă fi e defrişat . A p r e c i i n d î n a n s a m b l u c o m p o r t a r e a soiurilo r d e p i e r s i c f a ţ ă d e a t a c u l b o l i l o r ş i d ă u n ă torilor, s e p o t t r a g e u r m ă t o a r e l e c o n c l u z i i : — Soiurd e M a y flower , A m s d e n ş i Alexande r prezint ă o Taphrina deformans, d a r sîn t f o a r t e sensibil e l a a f i d e .

rezistenţ ă b u n ă faţ ă d e

— S o i u r d e E l b e r t a , J . H . H a l e , F o r d , Ş a n h a i ş i C a r m e n r e z i s t ă b i n e faţ ă d e a f i d e , dar sîn t a t a c a t e f o a r t e inten s d e Taphrina deformans. Se c u n o s c ş i soiur i s e n s i b i l e l a p r i n c i p a l e l e b o l i (Taphrina, Clasterosporium) c u m sîn t : Mille r cling , S n e e d ş i C a m p i o n .

ş

i afide ,

P u ţ i n e soiur i p r e z i n t ă o r e z i s t e n ţ ă b u n ă sa u m u l ţ u m i t o a r e a t î t f a ţ ă d e Taphrina ş Clasterosporium, c î t ş i f a ţ ă d e afide , c u m sîn t : S u n b e a m , L o l o , N e c t a r i n a a l b ă s .a.

i

L a aplicare a t r a t a m e n t e l o r t r e b u i e s ă se d e a p r i o r i t a t e s o i u r i l o r s e n s i b i l e . P l a n t a r e a u n o r soiur i rezistent e faţ ă d e b o l i ş i d ă u n ă t o r i c o n s t i t u i e t o t u ş i o m ă s u r ă c a r e m ă r e ş t e rentabilitatea plantaţiilor , î n t r u c î t a c e s t e soiur i n e c e s i t ă m a i p u ţ i n e t r a t a m e n t e ş i d a u p r o ducţii l a u n pre ţ d e cos t ma i scăzut .

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E B I O L O C I C E A L E PIEflStCULtt

2SS

t

Comportarea soiurilo r d e piersi c faţ ă d e portalto i î n ţăril e c u l t i v a t o a r e d e piersic , principali i p o r t a l t o i sîn t : piersicu l (Persiea vulgaris L . ) , c o r c o d u ş u l (Prunus cerasifera E h r h . ) , diferitel e

Mill.), m i g d a l u l (Amygdalus communis

tipuri sa u soiur i l o c a l e d e p r u n (Prunus domestica L . ) , zarză r (Armeniaca vulgaris Lam.) , p o r u m b a r u l (Prim их spinosa L . ) ş i alt e s p e c i i d e s î m b u r o a s e . î n pepinierel e di n ţar a noastră , piersicu l s e altoieşt e p e p i e r s i c franc , c o r c o d u ş ş i m i g d a l . Ceilalţ i p o r t a l t o i , c a : zarzărul , p o r u m b a r u l , p r u n u l franc , p r u n u l d e D a m a s c , p r u n u l Saint-Julien, p r u n u l A c k e r m a n ş i alţii , s e f o l o s e s c p e scar ă f o a r t e restrîns ă ş i n u m a i c u s c o p e x p e r i m e n t a l . D i n e x p u n e r i l e a n t e r i o a r e rezult ă c ă v i g o a r e a , p o t e n ţ i a l u l n r o d u c t i v şi î n specia l d u r a t a d e v i a ţ ă a p o m i l o r d e p i n d d e p o r t a l t o i . E x e m p l e l e c i t a t e s c o t î n e v i d e n ţ ă c ă soiuril e d e p i e r s i c J . H . H a l e , S n e e d ş i A m s d e n n u a u o afinitat e b u n ă c u c o r c o d u ş u l ; c a u r m a r e , p o m ü d i n soiuril e r e s p e c t i v e î n cur s d e 1 0 an i d e l a p l a n t a r e a u pieri t î n p r o p o r ţ i e d e 3 8 — 6 7 % . î n aceleaş i c o n d i ţ i i d e c u l t u r ă şi p e acelaş i p o r t a l t o i , piersici i di n soiuril e E l b e r t a , S u n b e a m , M a y f l o w e r , L e V a i n q u e u r , C a n a d a , F o r d ş i T é t o n d e V é n u s n u a u înregistra t nic i o p i e r d e r e î n acelaş i i n t e r v a l d e t i m p . D i n e x e m p l e l e r e s p e c t i v e rezult ă d e a s e m e n e a c ă a p r o a p e t o a t e soiuril e c u n o s c u t e în c u l t u r ă d a u b u n e r e z u l t a t e î n c a z u l altoiri i p e p i e r s i c ş i m i g d a l . Cu t o a t e c ă î n p r o b l e m a p o r t a l t o i l or p e n t r u piersi c e x i s t ă m u l t e p ă r e r i , d i n t r e car e unele c u t o t u l c o n t r a d i c t o r i i , l a n i v e l u l c u n o ş t i n ţ e l o r d e astăz i c o n s i d e r ă m c ă c o r c o d u ş u l v a f i folosi t ş i m a i d e p a r t e c a p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c , î n s p e c i a l p e soluril e r e l a t i v grele , u m e d e ş i reci , p e car e piersicu l ş i m i g d a l u l n u r e u ş e s c . Piersici i altoiţ i p e c o r c o d u ş s e c a r a c terizează p r i n creşter e v i g u r o a s ă ş i rapidă , p r i n p o t e n ţ i a l p r o d u c t i v m i j l o c i u , p r i n a r o m ă mai puţi n pronunţat ă ş i gus t m e d i o c r u a l fructelo r ş i pri n durat a d e viaţ ă a p o m i l o r î n m e d i e d e 1 2 — 1 5 ani . L a rîndu l său , piersicul franc est e i n d i c a t c a p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c p e soluril e u ş o a r şi adinei . P o r t a l t o i i d e piersi c fran c s e o b ţ i n d i n s î m b u r i i s o i u r d o r c u l t i v a ţ i c u c o a c e r e tîrzie, c a : S a l w a y , E l b e r t a b r o n z a t ă , J . H . H a l e , E l b e r t a t i m p u r i e , C a m p i o n ş i altele . P o r t altoii o b ţ i n u ţ i d i n sîmburi i d e piersi c c o m u n c u l t i v a t p r i n v i i sîn t p o t r i v i ţ i ş i p e n t r u soiu r d e c u pietri ş ş i c u u n c o n ţ i n u t m o d e r a t î n c a r b o n a t d e c a l c i u .

e a -

Piersicii altoiţ i p e piersicu l fran c s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n creşter e v i g u r o a s ă î n p r i m i i ani d u p ă p l a n t a r e ş i r i t m destu l d e accelerat , p r i n p o t e n ţ i a l p r o d u c t i v r i d i c a t , p r i n fruct e cu arom ă pronunţată , d e ce a ma i bun ă cabtate , ş i pri n durat a mijloci e d e viaţ ă a pomilor , în m e d i e d e 2 5 — 3 0 d e ani . î n I t a b a ş i S . U . A . piersicu l fran c s e foloseşt e c a p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c î n p r o p o r ţ i e de 9 0 - 9 8 % . Migdalul c a p o r t a l t o i p e n t r u piersi c s e f o l o s e ş t e în z o n e l e s e c e t o a s e, pe solur i p i e t r o a s e , p r o f u n d e ş i c u u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n c a r b o n a t d e c a l c i u . P i e r s i c ü altoiţ i p e m i g d a l s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n v i g o a r e s l a b ă , r i t m l e n t d e creştere , p r i n i n t r a r e a t i m p u r i e p e r o d , p r i n f r u c t e d e calitat e s u p e r i o a r ă ş i p r i n d u r a t a l u n g ă d e v i a ţ ă a

pomilor , î n medi e d e 3 0 —

35 d e ani . î n c h e i n d u - ş i v e g e t a ţ i a tîrzi u t o a m n a , m i g d a l u l d ă rezultat e b u n e c a p o r t a l t o i ş i p e n t r u soiurile d e p i e r s i c c u c o a c e r e tîrzi e ş i f o a r t e tîrzie , î n o c t o m b r i e . O b s e r v a ţ i d e f ă c u t e l a n o i ş i i n alt e ţăr i (39,321 ) a r a t ă c ă m i g d a l i i a m a r i , c u c o a j a fructulu i tare , d a u m a i b u n e rezultate c a p o r t a l t o i p e n t r u piersi c d e c î t m i g d a l d d u l c i , f i i n d m a i rezistenţ i l a scurgeril e d e cle i (rezistenţ ă p e c a r e i - o i m p r i m ă ş i a l t o i u l u i ) . E x i s t ă ş i c o n s t a t ă r i c ă piersici i altoiţ i

289

F A Z E L E D E VEGETAŢI E Ş I FRUCTIFICAR E L A PIERSI C

p e m i g d a l a m a r f r u c t i f i c ă m a i a b u n d e n t ş i a u f r u c t e l e ma i m a r i d e c î t ce i a l t o i ţ i p e m i g d a l d u l c e . M i g d a l u l g r ă b e ş t e c o a c e r e a f r u c t e l o r l a soiuril e d e p i e r s i c a l t o i t e p e e l c u 2— 3 zil e faţă d e p i e r s i c u l f r a n c , ia r p o m ü rezist ă m a i b i n e l a c l o r o z ă . Se î n r e g i s t r e a z ă îns ă ş i l a ' a c e s t p o r t a l t o i u n a n u m i t p r o c e n t d e p o m i c u p i e i r e p r e m a t u r ă , îns ă n u a t î t d e r i d i c a t c a î n c a z u l p o m i l o r a l t o i ţ i p e c o r c o d u ş ş i p r u n . r

D e a s e m e n e a piersic ü altoiţ i p e m i g d a b p r e z i n t ă n e u n i f o r m i t a t e î n c r e ş t e r e . P r u n u l a v î n d r ă d ă c i n i t r a s a n t e , d ă rezultat e m u l ţ u m i t o a r e c a p o r t a l t o i p e n t r u s o i u r i l e d e p i e r s i c cu c o a c e r e t i m p u r i e ş i m i j l o c i e , î n solur i s u b ţ i r i , c u fertilitat e m a i s c ă z u t ă , p r e c u m şi î n soluril e grel e ş i m a i u m e d e . N u est e i n d i c a t c a p o r t a l t o i p e n t r u soiuril e d e p i e r s i c c u c o a c e r e tîrzi e ( d u p ă 1 5 s e p t e m b r i e ) , d e o a r e c e îş i î n c e t i n e ş t e d e v r e m e c i r c u l a ţ i a s e v e i . Piersicii altoiţ i p e p r u n d a u f r u c t e m a i m a r i ş i m a i b i n e c o l o r a t e d e c î t ce i a l t o i ţ i p e c o r c o d u ş ş i piersi c franc . D e asemene a prunu l grăbeşt e coacere a fructelo r l a soiuril e t i m p u r i i d e piersi c ; l a cel e t i r z ü , d a t o r i t ă însuşiri i d e a-ş i î n c e t i n i c i r c u l a ţ i a s e v e i m a i d e v r e m e , p o a t e s- o întîrzi e ş i m a i m u l t . P e lîng ă f a p t u l c ă p r u n u l d r a j o n e a z ă , u t i l i z a r e a lu i c a p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c p r e z i n t ă şi alt e neajunsuri , ş i a n u m e : s î m b u r i i d e p r u n s e m ă n a ţ i î n p e p i n i e r ă d a u u n p r o c e n t m a i m i c d e puieţ i ( 1 8 — 2 5 % ) , ia r a c e ş t i a c r e s c î n c e t ş i n u p o t f i a l t o i ţ i d e c î t d u p ă d o i a n i . Deşi manifest ă o

p r e c o c i t a t e p r o n u n ţ a t ă , a d i c ă f o r m e a z ă m u l ţ i m u g u r i florifer i î n c ă

din a l d o i l e a a n d e v i a ţ ă , piersici i altoiţ i p e p r u n c r e s c î n c e t î n p r i m i i p a t r u - c i n c i an i d u p ă plantare, aş a încî t l a aceast ă vîrsta , datorit ă v o l u m u l u i redu s a l coroanei , p o m i i da u pro ducţii m u l t m a i m i c i c o m p a r a t i v c u ce i altoiţ i p e p i e r s i c , c o r c o d u ş , m i g d a l ş i zarzăr . Piersicul a l t o i t p e p r u n ar e o v i a ţ ă s c u r t ă , c a ş i î n c a z u l c o r c o d u ş u l u i . Neajunsurile d e m a i su s e r p b c ă d e c e p r u n u l est e u t i l i z a t f o a r t e p u ţ i n c a p o r t a l t o i p e n t r u piersic , n u n u m a i l a n o i , c i ş i î n a l t e ţări . Z a r z ă r u l d ă r e z u l t a t e b u n e c a p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c î n r e g i u n i s e c e t o a s e ş i î n solur i uşoare, permeabile , asigurîn d p o m i l o r o

d u r a t ă d e v i a ţ ă d e p e s t e 2 0 d e ani .

L a piersici i altoiţ i p e zarză r f r u c t e l e s e c o c m ai d e v r e m e d e c î t l a ce i a l t o i ţ i p e p i e r s i c , sînt m a i m a r i ş i d e c a l i t a t e m a i b u n ă . î n t r u c î t v e g e t e a z ă p î n ă tîrzi u t o a m n a , s e p o a t e folosi ş i p e n t r u soiuril e d e p i e r s i c c u c o a c e r e tîrzie . î n p r i m i i 4— 5 an i d u p ă p l a n t a r e , piersici i a l t o i ţ i p e z a r z ă r a u o

v i g o a r e d e creşter e

e g a l ă sa u m a i m a r e d e c î t ce i a l t o i ţ i p e c o r c o d u ş ş i p i e r s i c , c e e a c e p e r m i t e realizare a d e I>roducţu m a r i l a o v î r s t a t i m p u r i e a p o m i l o r . Z a r z ă r u l p r e z i n t ă îns ă i n s u f i c i e n t ă a f i n i t a t e c u unel e soiur i d e p i e r s i c , c a r e s e m a n i festă p r i n t r - o s u d u r ă s l a b ă ş i i n c o m p l e t ă l a l o c u l d e a l t o i r e ; a c e ş t i a d e s e o r i s e r u p î n t i m p u l s c o s u l u i d i n p e p i n i e r ă sa u m a i t î r z i u , s u b a c ţ i u n e a v î n t u l u i .

Fazele d e vegetaţi e ş i fructificar e l a piersi c L a piersic , m u g u r i i v e g e t a t i v i î n c e p s ă s e u m f l e l a 3 — 4 zil e d u p ă ce i floriferi . F r u n z i ş o a r e l e a p a r d i n m u g u r i de -abia î n f a z a î n f l o r i t u l u i , d a r sîn t m i c i , p b a t e ş i strînse, î n c î t s e o b s e r v ă c u g r e u p r i n t r e flori . Creşterea lăstarilo r î n c e p e d u p ă legatu l f r u c t e l o r ş i d e c u r g e d e s t u l d e î n c e t l a î n c e p u t ; a b i a d u p ă 3 4 — 4 7 d e zil e d e l a d a t a umflări i m u g u r i l o r v e g e t a t i v i ş i d u p ă c e t e m p e r a t u r a m i j l o c i e a a e r u l u i d e p ă ş e ş t e 1 5 °C î n c e p e c r e ş t e r e a i n t e n s i v ă a lăstarilor . î n c e t a r e a creşteri i lăstarilo r s e înregistreaz ă l a sfîrşitu l luni i i u b e sa u î n p r i m a j u m ă t a t e a l u n i i a u g u s t , f a p t car e asigur ă c o a c e r e a l e m n u l u i . 19

— c. 18

3

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E 3 I O L O G I C E A L E PIERSICULU I

290

L a p i e r s i c , lăstari i a u u n singu r v a l d e creşter e l a cel e m a i m u l t e soiur i ; a l doilea , val d e creşter e l a unel e soiur i ( M a y f l o w e r , A m s d e n , E l b e r t a , T é t o n rte V é n u s ) ş i n i treilea , m i c ş i făr ă i m p o r t a n ţ ă p r a c t i c ă . Spre d e o s e b i r e d e î n c e p u t u l v e g e t a ţ i e i , u n d e d i f e r e n ţ e l e d e l a so i l a so i sîn t destu l d e m i c i , sfîrşitii l v e g e t a ţ i e i piersiculu i înregistreaz ă variaţi i m u l t m a i mar i î n cee a c e p r i v e ş t e e p o c a s c h i m b ă r i i coloritulu i frunzelo r ş i a căderi i l o r . D u p ă e p o c a d e c ă d e r e a frunzelor, soiuril e d e piersi c p o t f i clasificat e astfe l : — Soiur i c u cădere a frunzelo r t i m p u r i e ( p r i m a j u m ă t a t e a luni i o c t o m b r i e ) : L e V a i n q u e u r , P e e n - t o o , L o l o , Sneed , P o r d t i m p u r i u s .a. — Soiur i c u c ă d e r e a frunzelo r s e m i t i m p u r i e (l a m i j l o c u l luni i o c t o m b r i e ) : E l b e r t a , J . H . H a l e , S u n b e a m , Şanhai , T é t o n d e V é n u s s .a. — Soiur i c u c ă d e r e a frunzelo r tîrzi e (jumătatea , a

H - a a luni i o c t o m b r i e ) : A m s d e n ,

M a y f l o w e r , E e d b i r d cling , G r e e n s b o r o u g h , Mille r c l i n g s .a. — Soiur i c u c ă d e r e a frunzelo r foart e tîrzi e (sfîrşitu l lu i o c t o m b r i e ş i î n n o i e m b r i e ) : A l e x a n d e r , C a n a d a , I m p e r i a l e s .a. D i f e r e n ţ e l e d i n t r e soiur i î n c e p r i v e ş t e sfîrşitu l v e g e t a ţ i e i sîn t atî t d e m a r i , încî t î n t i m p c e l a S n e e d , E l b e r t a , L e V a i n q u e u r s .a. frunzel e sîn t c ă z u t e tota l sa u î n c e a m a i m a r e p a r t e , l a S h i p l e y ş i S a l w a y a b i a a t u n c i s e recoltează , fructele . D e o a r e c e creştere a lăstarilo r î n c e t e a z ă ce l tîrzi u l a m i j l o c u l luni i august , p î n ă l a sfîrşitul t o a m n e i r ă m î n e suficien t t i m p p e n t r u c o a c e r e a l e m n u l u i . I n c o n d i ţ i i l e regiuni i B u c u r e ş t i , l a soiuril e A l e x a n d e r , C a n a d a ş i I m p e r i a l e , deş i frun zele c a d n u m a i d u p ă p r i m e l e b r u m e , l e m n u l lăstarilo r s e c o a c e b i n e î n t o ţ i anii . î n l i v e z i l e tiner e ş i î n p e p i n i e r ă , m a i ale s p e soluril e grel e ş i m a i u m e d e , v e g e t a ţ i a piersicului c o n t i n u ă p î n ă t o a m n a tîrziu , f i i n d î n t r e r u p t ă d e p r i m e l e î n g h e ţ u r i . î n aces t ea/. , l e m n u l l ă s t a r i l o r n u s e c o a c e s u f i c i e n t ş i p o m i i sufer ă d e ge r î n iernil e grele . L a u n e l e soiur i d e p i e r s i c (Şanhai , P e e n - t o o ) , frunzel e c a d făr ă a-ş i s c h i m b a c o l o r i t u l . L a soiuril e M a y f l o w e r , A m s d e n ş i C a n a d a , î n a i n t e d e c ă d e r e frunzel e s e p ă t e a z ă e u roşu a r ă m i u s a u c u r o ş u - p o r t o c a l i u , ia r u n e o r i d e v i n c o m p l e t roşii . L a soiuril e c u p u l p a g a l b e n ă : S u n b e a m , E l b e r t a , J . H . H a l e , Mille r cUng , t o a m n a frunzele d e v i n g a l b e n e - p o r t o c a l i i ş i u n e o r i s e p ă t e a z ă c u r o ş u . M u g u r i i florifer i î n c e p s ă s e u m f l e l a piersi c înainte a c e l o r v e g e t a t i v i , ia r d e s c h i d e r e a florilor p r e c e d ă a p a r i ţ i a frunzelor . î n m o d o b i ş n u i t , u m f l a r e a m u g u r i l o r florifer i î n c e p e d u p ă p a r c u r g e r e a une i p e r i o a d e d e t i m p c a r e s ă c u p r i n d ă 7—1 1 zile , c u o t e m p e r a t u r ă m a r e , d e p e s t e 7, 6 ° C . î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i , î n ani i n o r m a b , m a r g i n i l e solzilo r l a muguri i flori feri s e d e p ă r t e a z ă v i z i b i l î n u l t i m a decadă , a luni i m a r t i e sa u î n p r i m a d e c a d ă di n aprilie , î n alţ i ani , condiţiU e e x t e r i o a r e necesar e p e n t r u a s e u m f l a m u g u r i i florifer i sîn t întrunite , în februarie . î n c o n d i ţ i u e c l i m a t u l u i d i n ţ a r a n o a s t r ă , c u p r i m ă v e r i c a p r i c i o a s e , d a t a umflări i m u g u r ü o r floriferi , c a ş i a c e e a a înfloritului , sufer ă oscilaţi i m a r i d e l a u n a n l a altul . D i f e r e n ţ e l e dintr e soiur i î n c e e a c e p r i v e ş t e î n c e p u t u l umflări i m u g u r i l o r florifer i sîn t d e 2 — 3 p î n ă l a 6— 8 zile , u n e o r i ş i m a i m a r i . D e s c h i d e r e a florilo r l a p i e r s i c î n c e p e d u p ă c e t e m p e r a t u r a m e d i e a aerulu i depăşeşt e 10 ° C . S u b a c e a s t ă t e m p e r a t u r ă , p r o c e s u l deschideri i florilo r s e î n t r e r u p e , p e n t r u a f i c o n t i nuat îndat ă c e temperatur a încep e di n no u s ă crească . Aceast ă particularitat e prezint ă i m p o r t a n ţ ă p r a c t i c ă , î n t r u c î t d a c ă î n p e r i o a d a înfloritulu i i n t e r v i n e t i m p n e f a v o r a b i l b o b o c i i îşi a m i n ă d e s c h i d e r e a ş i s c a p ă m a i u ş o r d e i n t e m p e r i i (plo i reci , b r u m e ) .

291

F A Z E L E D E V E G E T A Ţ I E Ş I F R U C T I F I C A R E L A PIERSI C

D e s c h i d e r e a florilo r d i n t r - u n p o m p o a t e d e c u r g e într-u n r i t m m a i len t sa u m a i r a p i d , d u p ă c u m t e m p e r a t u r a est e m a i s c ă z u t ă ( d a r n u s u b 1 0 °C) sa u ma i r i d i c a t ă . A s t f e l , d u p ă observaţiile făcut e d e G r . M i h ă e s c

u (tablou

l nr . 1 3 ) , l a o

temperatur ă medi e d e

1 2 , 3 — 1 2 , 7 ° C — în 195 6 ş i 1 9 5 8 — florile î n c a d r u l specie i s-a u d e s c h i s î n 1 3 — 1 4 zile , ia r în 1 9 5 5 , U 14, 1 ° C, în 1 0 zile . î n 1 9 5 7 , d u r a ta d e s c h i d e r i i florilo r a f o s t d e 1 9 zile , î n t r u c î t Tabloul

Nr.

13

Influciiţa temperaturi i aerulu i asupr a diouliilei i d e deschider e n florilo r d r piersi c l a Staţiune a BaReaea.Bucurcşi l

Perioada deschideri i florilo r

Anul

durata zil e

Temperatura mijlocie a anului î n pe rioada deschiderii flo rilor

Variaţia temperaturi i mijloci i a aerulu i In perioad a deschideri i florilo r

Început

sfirşit

1955

25. IV

4.V

10

14,1°

10,5°— 18,7° , In afara d e o z i c u 7,6 °

1956

21. IV

4.V

14

12,7°

10,2° - 16,0 °

1957

6. IV

24. IV

19

9,9°

1958

20. IV

2.V

13

12,3*

d u p ă c e s- a d e c l a n ş a t înfloritu l a u i n t e r v e n i t 9

10 zil e c u 10,4 ° — 15,3° , ia r 9 -9,9°C

10,2° - 13,7 ° i n afar ă d e o z i c u 8,7°

zil e c u t e m p e r a t u r ă s u b p r a g u l b i o l o g i e

(10 °C ) p e n t r u p a r c u r g e r e a fenofaze i r e s p e c t i v e .

Fig. 84 . - Piersi

zil e c u 2,0 ° —

c c u deschidere a florilo r eşalonat ă (Elberta )

292

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

î n c a d r u l unu i soi , florile s e deschi d î n t i m p d e 6— 8 zile , ia r d e l a î n c e p u t u l deschi derii flordor p î n ă l a sfîrşitu l c ă d e r u p e t a l e l o r t r e c 1 1 — 1 6 zile . D e s c h i d e r e a e ş a l o n a t ă a f l o r d o r (dec i ş i legare a e ş a l o n a t ă a f r u c t e l o r ) d u c e l a o c o a c e r e e ş a l o n a t ă a fructelor , p e o p e r i o a d ă c o r e s p u n z ă t o a r e d e t i m p , n u n u m a i î n c a d r u l soiului , c i chia r p e acelaş i p o m (fig. 8 4 ş i 8 5 ) .

Fig. 85. — Piersi c I n plin ă floar e (Sanguine )

î n aceeaş i l o c a l i t a t e , d a t a d e s c h i d e r i i florilor de mersu l temperaturii .

v a r i a z ă d e l a u n a n l a altul , î n f u n c ţ i e

î n c a d r u l speciei , s o i u r d e d e p i e r s i c înflores c a p r o x i m a t i v î n aceeaş i o r d i n e î n t o ţ i anii. D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e s e d e o s e b e s c : — soiur i c u înflorire timpurie — Elbert a ; — soiur i c u înflorire semitimpurie — S n e e d , L e V a i n q u e u r , S u n b e a m , E e d b i r d cling , Greensborough, Canada , Ford , Této n d e Vénus , Imperiale , Alexande r ; — soiur i c u înflorire tîrzie

—

Springtime , Madelein e P o u y e t , M a y flower , A m s d e n ,

P e e n - t o o , J . H . H a l e , Şanhai , Mille r cling , S a n g u i n e , L o l o , P a i r h a v e n s.a

.

D u p ă f o r m a p e c a r e o a u florile deschis e l a piersi c s e d e o s e b e s c d o u ă g r u p e d e soiur i :

F A Z E L E D E V E G E T A Ţ I E Ş I F R U C T I F I C A R E L A PIERSI

293

C

— flor i d e ti p r o s a c e a mari , lar g deschis e ş i c u p e t a l e l e d i s p u s e o r i z o n t a l : M a d e l e i n e l'oinet, Ma y flower , A m s d e n , Alexander , Canada , Sneed , R e d bir d ebng , Greensborough , L o l o , F o r d , P e e n - t o o , C a r m e n , T r i u m f , H a l e t i m p u r i u , Şanhai , E l b e r t a t i m p u r i e ş i a l t e l e ; — c u flor i c a m p a n u l a t e , î n f o r m ă d e c l o p o ţ e i , m a i m i c i d e c î t p r i m e l e : S u n b e a m , D i x i r e d , Cardinal , R e d h a v e n , H a l e h a v e n , J . H . H a l e , C a m p i o n , T é t o n d e V é n u s , Mille r cling, S a l w a y , I m p e r i a l e ş i altel e ( p l . X X I ) . D e o b i c e i s e c o n s t a t ă o c o r e l a ţ i e Intr e c u l o a r e a pulpe i ş i t i p u l d e floare . A s t f e l , soiurile d e piersi c c u p u l p a fructelo r a l b ă a u floril e d e ti p r o z a c e u ( c u u n e l e e x c e p ţ i i , c a : T é t o n d e V é n u s ş i C a m p i o n ) , ia r cel e c u p u l p a g a l b e n ă a u floril e c a m p a n u l a t e (ş i aic i s e intîlnesc e x c e p ţ i i , c a E l b e r t a t i m p u r i e s .a.). L a soiuril e d e piersi c c u flor i c a m p a n u l a t e s t i g m a t u l ş i o p a r t e d i n a n t e r e ie s d i b o b o c înaint e c a petalel e s ă s e d e s c h i d ă c o m p l e t ş i p r i n a c e a s t a sîn t m a i m u l t e x p u s p e r i c o l u l u i b r u m e l o r ş i p l o i l o r rec i c o m p a r a t i v c u floril e d e t i p r o z a c e u . L a a c e s t e a d i u r m ă s t i g m a t u l ş i anterel e ie s l a i v e a l ă n u m a i d u p ă desfacere a c o m p l e t ă a p e t a l e l o r

n e n .

A p r o a p e t o a t e soiuril e d e piersi c sîn t autofertile . D i n t r e soiuril e d e p i e r s i c c u l t i v a t e la n o i î n ţară , autosteri l est e J . H . H a l e , l a car e etaminel e n u a u p o l e n . Cu t o a t e c ă sîn t autofertile , soiuril e d e p i e r s i c l e a g ă m a i b i n e c î n d sin t p l a n t a t e î n a m e s t e c , l u c r u car e s e c o n s t a t ă d e altfe l I a t o a t e speciil e p o m i c o l e . D u p ă legat , p î n ă c î n d s î m b u r i i î n c e p s ă s e î n t ă r e a s c ă , fructel e c r e s c î n c e t ş i n u s e c o n s t a t ă diferenţ e m a r i într e soiur i î n c e e a c e p r i v e ş t e g r e u t a t e a m e d i e a u n u i f r u c t ; ma i t b z i u , diferenţel e d e v i n p r e g n a n t e , aş a c u m a r a t ă d a t e l e d i n t a b l o u l nr . 1 4 . Tabloul

Nr. 14

Dinamica ' г. i . 'i i fructelo r d o piersi c l a Staţiitue a Uaiicasa-Bnciireşl t

Soiul

Greutatea medi e a unu i fruc t (p) i a dat a d e

Sfirşil ui căderii petalelor

21.V

31.V

8.VI

20. VI

May flowe r

25. IV

2,02

5,00

11,66

35,13

Amsden

25. IV

1,78

5,00

10,90

18,65

Sunbeam

24. IV

2,25

5,41

11,00

14,72

Liberia

24. IV

1,82

5,16

14,16

19,45'

* — întărirea simţurilo r

5.VU

52,00

-

15.VII

l.VIII

recoltat

recoltai

73,00

recoltai

41,84

75,00

30,72

-

î n t ă r i r e a s î m b u r i l o r î n c a d r u l unu i so i d u r e a z ă 6 — 1 2 zile . î n m o d o b i ş n u i t , d e l a sfbşitul c ă d e r i i p e t a l e l o r p î n ă l a î n t ă r i r e a c o m p l e t ă a s î m b u r i l o r t r e c 4 7 — 5 5 d e zile , î n funcţie d e soi , c l i m ă ş i d c alţ i f a c t o r i . P e r i o a d a d e creşter e ş i m a t u r a r e a f r u c t e l o r ar e o d u r a t ă c a r a c t e r i s t i c ă p e n t r u fiecar e soi, aş a c u m s e c o u s t a t ă ş i d i n t a b l o u l nr . 15 . D u r a t a creşteri i ş i d e z v o l t ă r i i f r u c t e l o r v a r i a z ă î n l i m i t e relati v m i c i d e l a u n a n l a altul, î n funcţi e d e c o n d i ţ i i l e c l i m a t i c e , d e î n c ă r c ă t u r a p o m i l o r , d e s t a r e a d e s ă n ă t a t e a frunzişului ş i d c alţ i f a c t o r i . A s t f e l , l a soiu l M a y f l o w e r d u r a t a creşteri i ş i m a t u r ă r i i fruc telor a v a r i a t d e l a 6 2 l a 7 6 d e z i l e ; l a E l b e r t a d e l a 12 6 l a 1 4 2 ş.a.m.d . D u p ă l u n g i m e a m e d i e a p e r i o a d e i d e creşter e ş i m a t u r a r e a f r u c t e l o r , s o i u r i l e d e piersic întilnit e m a i f r e c v e n t î n ţar a n o a s t r ă p o t f i g r u p a t e astfe l : — p î n ă l a 8 0 d e zil e : S p r i n g t i m e , M a d e l e i n e P o u y e t , M a y f l o w e r , S n e e d , L e V a i n queur ş i A m s d e n ;

ORIGINEA Ş I PROPRIETĂŢIL E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

291

— 81—iO O d e z i l e : A l e x a n d e r , B e d b i r d c l i n g , G r e e n s b o r o u g h , S u n b e a m ,

Lolo,

Bed haven , A r p beaut y etc . ; — 1 0 1 — 1 2 0 d e zil e : F o r d t i m p u r i u , P e e n - t o o , C a n a d a ş i T é t o n d e V é n u s ; — 1 3 0 — 1 4 0 d e zil e : E l b e r t a , J . H . H a l e , I m p e r i a l e , Şanhai , H a l - B e r t a G i a n t s.a . Soiurile d e piersi c s e c o m p o r t ă diferi t ş i î n c e e a c e p r i v e ş t e c o a c e r e a f r u c t e l o r .

Tabloul

Nr. и

Durala creşteri i ş l dezvoltări i piersicilo r l a Băneasn-Buciircşt l (medi a p e 5 ani )

Nr. de zile de la căderea petalelor piuă Ia recoltare

Datele extreme privind

Soiul

.May flower Sneed Le Vainqueur Amsden Alexander Red bird cling Greensborough Sunbeam Lolo Ford timpuriu Peen-too Canada Téton de Vénus Imperiale Elberta Şanhai

minim

maxim

mediu

62 66 67 72 82 78 81 88 92 98 99 103 111 127 126 130

76 78 78 87 83 99 99 104 98 112 115 114 126 133 142 141

68 72 75 79 83 87 89 93 95 105 108 110 117 130 132 136

începutul recoltării 25.VI-10.VII 29.VI-10.VII 30.VI-1G.VII 7-20.VII 17-23.VII 14-29.VII 1 l.VII-l.VIII 23.VII-1.VIII 1 —4.VIII 1-12.VIII 8-14.VIII G-18.VIII 16-24.VIII 7-8. IX 1-6. I X 2-3.IX

sfîrşitul recoltării 5-18.VII 12-23.VII 11-30.VII 21.VII-1.VIII 30.VII-4.VIII 23.VII-15.VIII 26.VII-18.VIII 2-14.VIII 12-15.VIII 1K-27.VIII 19-28.VIII 14-28.VIII 26.VIII-11.IX 15-16.IX 1 0 - 17. I X 16.IX

Durata me­ die a peri­ oadei de re­ coltare zile 10 13 13 13 14 15 16 12 12 14 13 11 16 9 12 15

La u n e l e soiur i ( M a y flovrer , A m s d e n , S u n b e a m , D i x i r e d , B e d h a v e n ş i altele ) p u l p a se î n m o a i e lent , î n d e c u r s d e a p r o a p e o

s ă p t ă m î n ă , ia r f r u c t e l e îş i c o n t i n u ă c o a c e r e a ş i

d u p ă r e c o l t a r e . D a t o r i t ă acestu i f a p t , el e p o t f i c u l e s e ş i c u 3 — 6 zil e înaint e d e c o a c e r e , l u c r u c e s e i m p u n e d e altfe l î n c a z u l f r u c t e l o r d e s t i n a t e e x p o r t u l u i . L a u n a l d o i l e a g r u p d e soiur i ( S n e e d , L e V a i n q u e u r , G r e e n s b o r o u g h , L o l o , Ş a n h a i ) p u l p a f r u c t e l o r s e î n m o a i e b r u s c ş i n e u n i f o r m , î n d e c u r s d e 2— 3 zile , c e e a c e m i c ş o r e a z ă rezistenţa l a t r a n s p o r t , ia r f r u c t e l e c a r e a t i n g m a t u r i t a t e a d e r e c o l t a r e c a d d i n p o m i . î n p l u s , m a i ale s l a soiuril e S n e e d , G r e e n s b o r o u g h ş i Şanha i f r u c t e l e n u p o t f i cules e înaint e de c o a c e r e , î n t r u c î t p ă s t r e a z ă u n g u s t a m ă r u i . D e a c e e a est e n e c e s a r c a m o m e n t u l r e c o l tării s ă fi e stabili t e u m u l t ă a t e n ţ i e , ia r r e c o l t a r e a , sortare a ş i t r a n s p o r t u l fructelo r s ă s e f a c ă c u grijă . A c e s t g r u p d e s o i u r i n u est e i n d i c a t p e n t r u p l a n t a ţ i i l e d e t i p c o m e r c i a l industrial. F r u c t e l e soiurilo r c u p u l p ă g a l b e n ă ( D i x i r e d , S u n b e a m , B e d h a v e n , H a l e h a v e n , E l b e r t a , J . H . H a l e , Mille r c l i n g ) sîn t î n g e n e r a l m a i r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă p u l p a lor r ă m î n e c o n s i s t e n t ă ş i l a m a t u r i t a t e . L a B e d b i r d cUn g p u l p a r ă m î n e p r e a d u r ă p î n ă l a m a t u r i t a t e a d e p l i n ă , p r o c e s u l înmuierii acestei a fiin d f o a r t e slab . î n t r u c î t fructel e s e ţi n b i n e p e r a m u r i ş i sîn t rezistent e la t r a n s p o r t , r e c o l t a r e a l o r s e p o a t e fac e ş i c u întârziere .

PLANŞA X X I

Tipuri de

jluri la

piersic :

1, rozaceu ;

2, campanulat.

295

POTENŢIALUL PRODUCTI V A L PIERSICULU I

Potenţialul producti v a l piersiculu i Piersicul s e caracterizeaz ă printr-u n potenţia l d e producţi e ridicat . I n condiţi i favo rul iil e d e climă , so l şi agrotehnică , pomi i formeaz ă u n număr mar e d e mugur i floriferi , di n care rezult ă mult e flori , respecti v fructe . Pentr u a s e obţin e fruct e d e dimensiun i normal e şi d e cabtat e superioară , s e impun e normare a riguroas ă a producţiei , ma i ales l a soiuril e

Tabloul

Nr. ir,

%de fruct e legat e

May flowe r

19G0 1961 1962

800 1 43 2 3 08 1

599 1 24 4 2 51 4

75,0 86,9 81,6

232 391 217

38,7 31,4 8,6

194 117 949

32,4 9,4 37,8

173 736 1 34 8

28,9 59,2 53,6

21,6 51,4 43,8

Amsden

1960 1961 1962

885 1 84 3 3 27 7

721 1 65 4 2 81 3

81,5 89,7 85,8

280 651 641

38,8 39,4 22,8

279 247 775

38,8 14,9 27,6

162 756 1 397

22,4 45,7 49,6

18,3 41,0 42,6

Sunbeam

1960 1961 1962

538 2 10 3 3 77 3

311 1 28 4 2 891

58,0 61,1 76,6

194 320 1 26 8

62,4 24,9 43,8

14 305 471

4,5 23,8 16,3

103 659 1 15 2

33,1 51,3 39,9

19,1 31,3 30,5

Lolo

1960 1961 1962

1 10 2 3 24 0

623 2 66 4

56,5 82,2

256 1 01 9

41,1 38,3

218 560

35,0 21,0

149 1 085

23,9 40,7

13,5 33,5

Elberla

1961 1962

2 01 2 2 52 3

1 24 1 1 976

61,7 78,3

548 1 016

44,2 51,4

24 67

669 893

53,9 45,2

33,3

Tîrziu de Copăceni

1961

1 70 4

1 067

62,6

327

30,6

220

520

48,8

30,5

Soiul

Anul

Total flor i nu mărate

Total fruct e legat e

Rapurtiil dintr e flori , frurl e IrKal r şi Iniei ? rrcnllnl e

Fructe căzute fiziologic

Fructe rărit e s

V

o я ~o a

С

Fructe recoltate

o o Я O»

з

"o £x a

O 3

С
я

+j

1,9 3,4 20,6

j=

o •3 -o я

С T3


",, (I r fruct e recoltate din totalu l l l o i illM

я

o< ru

foarte productiv e ş i cu căderea fiziologic ă a fructelo r slab ă (Ma y flower, Amsden , Sunbeam , Lolo s.a.) . Determinările făcut e d e G r. M i h ă e s с u l a Staţiune a Băneasa-Bucureşt i (tablou l nr. 16 ) arată c ă în condiţiil e anilo r 1 9 6 0 — 1 9 6 2 a u lega t 5 6 , 5 — 8 9 , 7 % di n floril e deschise . Din fructel e legat e a u căzu t fiziologi c 8 , 6 — 6 2 , 4 % , î n funcţi e d e soi ş i d e coudiţnl e cbma tice al e fiecărui an . Fructele recoltat e a u reprezentat 2 2 , 4 — 5 9 , 2 % di n cele legate . O căder e fiziologic ă ma i accentuată s- a constata t l a soii d Elbert a ( 4 4 , 2 — 5 1 , 4 % di n fructele legate ) şi , datorit ă acestu i fapt , răr i tul fructelo r a fos t necesa r î n măsur ă neîn semnată. Din determinăril e efectuat e l a Boseţi-Călăraş i (tablou l nr . 17 ) se constat ă c ă unel e soiuri, c a Sunbeam , Campion , L e Vainqueu r ş i Ford , şi-a u menţinu t pîn ă l a maturitat e 5 4 - 7 7 % di n fructel e legate .

296

O R I G I N E A Ş

I P R O P R I E T Ă Ţ I L

E B I O L O G I C

E

A L

E P I E R S I C U L U

I

Sub rapor t c a n t i t a t i v ş i calitativ , recoltel e piersiculu i variaz ă d e l a o

plantaţi e l a

alta, î n funcţi e d e structura , t e x t u r a ş i fertilitate a natural ă a solului , d e condiţiil e m e t e o r o l o g i c e al e a n u l u i , d e a g r o t e h n i c a a p l i c a t ă , d e p o r t a l t o i , p r e c u m ş i d e alţ i f a c t o r i . Tabloul

Nr.

17

1'гир-1г0;| dintr e Iriirtrl e legat e ş l rel e recoltate . I n condiţiil e anulu i 196 0 l a Koseţ l (raio n (alaraşl) , dup ă I , И о Ь г с s с о

Fructe legat e

Total flor i numărate

Soiul

May flowe r Amsden Sunbeam Ford Elberta Campion J. H . Hal e Greensborough Le Vainqueu r Lolo Peen-too Shipley Dupnişka

absolut

875 479 954 834679 2 132 924 1 86 6 1 702 1 56 9 1 05 6 536 455

324 — 471 452 317 396 804 389 506 561 237 211 364

37,00

obţinu t l

% d e fruct e recoltat e din cel e legat e

%

133 240 255 349 24 217 149 203 352 206 97 25 44

: Vi 54,19 46,68 18,57 87,00 20,84 29,73 35,75 22,44 39,18 80,00

Astfel, G.A.S . Medgidi a (Dobrogea ) a r e z u l t a t e ( t a b l o u l nr . 18

Fructe recoi l ate absolut

Я

41,05

15,19 50,10 26,73 11,83 3,53 10,18 16,12 10,89 20,69 13,06 9,19 4,66 9,67

a cultur

—

54,14 77,21 7,57 54,80 18,53 52,19 69,56 36,72 •10,93 11,85 12,09

a piersiculu

i următoarel

e

): Tabloul

Nr.

18

Producţiile pfeialealD l l u Q.4.S . Medgidi a (rultur ă irigata ) dup a К le n a ş i s . D i a c o n u

Cantitatea to tală d e piersic i recoltată ton e

1960

71,0

40 h a piersic i î n anu l I V

1 775

4,8

1961

589,0

40 h a piersic i i n anu l V 50 h a „ I V

9 750 3 980

26,0 10,0

1962

1 418, 2

40 h a piersic i I n anu l V I 50 h a „ V 60 h a „ I V

10 818 8 60 6 9 25 3

29,3 21,5 18,5

1963

1 306, 8

24 h 35 h 53 h 50 h

a piersic i i n anu l V I I a„ V I a„ V a„ I V

11 08 9 7 05 2 7 605 7 333

30,0» 17,6 15,2 15,6

1964

3 384, 4

40 h 50 h 60 h 50 h 18 h

a piersic i I n anu l VII I VI I a„ a„ V I a„ V a„ I V

16 188 16 13 5 16 48 4 14 641 11 67 0

43,7 10,3 33,0 31,0

Suprafaţa d e p e car e a fos t realizată

Se c o n s t a t ă c ă G . A . S . Medgidi a a care a u crescu

Producţia medi e (kg )

Anul

t a n d e an , ş

la h a

p>: u n pom

o b ţ i n u t d e l a piersici i î n vîrst ă d e 8

an i 5

recolte

i a n u m e : 1 77 6 k g l a h e c t a r î n a n u l a l I V - l e a ; 0 75 0 k

gî

a n u l a l V - l e a ; 1 0 81 8 k g î n a n u l a l V I - l e a ; 1 1 0 8 9 î n a n u l a l V I I - l e a ş i 1 6 1 8 8 k g l a h

, n a

în a n u l a l V H I - l e a . Suprafeţel e recoltat e I n 196 3 a u fos t ma i mic i decl t I n anu l precedent , deoarec e p e o suprafaţ ă d e 3 8 ha situată l a baz a pante i muguri i florifer i l a piersi c a u degera t complet . 1

297

P O T E N Ţ I A L U L P R O D U C T I V A L PIERSICULU I

G . A . S . M e d g i d i a ar e posibilităţi i s ă o b ţ i n ă r e c o l t e ş i m a i m a r i l a pierRic . A c e s t l u c r u este d e m o n s t r a t d e o e x p e r i e n ţ ă e f e c t u a t ă d e N . G Stan Diaconii

r u m e z e a, E l e n a D i a c o n i

iş i

n 1 9 6 2 î n aceeaş i u n i t a t e , î n v e d e r e a stabiliri i n u m ă r u l u i o p t i m d e

,î

udări p e a n ( t a b l o u l nr . 1 9 ) . Tabloul

Nr.

1»

rrcdiicţia piersiculu i I D G.A.S. Medgidia , I u experienţel e privin d tegtnm l d e Irigar e r

0

nr. d e pom i

Amsden Greensborough Sunbeam Lolo Campion J. H . Hal e

producţie medie Ug/pom nr. d e pom i 24,1 45,2 39,5 38,8 20,4 43,9

54 97 9 9 17 203

udări

V 5 udări

V -neudal Soiul

producţie producţie in. d r pom i medic kg/pom medie kg/pom 62,5 65,1 60,5 63,7 36,1 68,6

50 78 17 1G 43 183

S e c o n s t a t ă c ă î n v a r i a n t e l e irigat e p r o d u c ţ i a a

62,0 77,8 74,0 95,0

52 95 25 21

—

—

194

90.4

crescut , î n majoritate a cazurilor ,

d e p e s t e d o u ă or i c o m p a r a t i v c u m a r t o r u l . Cel e m a i b u n e r e z u l t a t e s-a u o b ţ i n u t c i n d s-a u dat 7

u d ă r i p e v a r ă , r e g i u n e a D o b r o g e a fiin d f o a r t e s e c e t o a s ă . î n B a n a t s e realizeaz ă d e a s e m e n e a p r o d u c ţ i i d e s t u l d e m a r i l a c i d t u r a p i e r s i c u l u i .

Astfel, G h

. S t a n c i

u (351

) arat ă c ă l a Sînnicolau l Mar e recoltel e medi i ş i m a x i m e

p e o p e r i o a d ă d e 4 an i a u f o s t u r m ă t o a r e l e ( t a b l o u l nr . 2 0 ) . î n c o n d i ţ i i l e regiuni i Crişana , s o i u r ü e c u c e l m a i r i d i c a t p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e sîn t : F o r d , Amsden, Elberta , Greensborough , Lol o ş i Sun b e a m , l a car e p o m i i î n perioad a d e p b n ă rodir e p r o d u c c u regularitat e c î t e 6 0 — 70 k g f r u c t e p e

Tabloul

Soiul

L a Staţiune

a experimental

ă Orade

as

e

, El

-

b e r t a ş i A m s d e n i n v î r s t ă d e 1 5 — 2 5 d e an i c a r e d a u i n uni i an i p r o d u c ţ i i p î n ă l a 1 2 0 —13 0 k g de fruct e p e p o m . î n c o n d i ţ i u e solurilo r fertil e di n z o n a o r a şului B u c u r e ş t i ş

i î n regi m d

20

Producţia d c fruct e la po m (kg ) medie

p o m anual . găsesc e x e m p l a r e di n soiuril e F o r d , L o l o

Nr.

Prudiictiilc piersiculu i i n ciuipi u Banalulu i (eullur u neiricala )

May flowe r Amsden Le Vainqueu r Sunbeam Lolo Campion Elberta J. H . Hal e

22 28 32 37 43 40 31 39

maximă 54 61 66 82 108 136 78 88

e irigare , p i e r -

sicul c r e ş t e v i g u r o s ş i p r o d u c e a b u n d e n t . A s t f e l , l a B a z a e x p e r i m e n t a l ă a

Institutulu i d e

c e r c e t ă r i h o r t i v i t i c o l e , p o m i i î n v î r s t ă d e 5— 7 an i a u d a t c î t e 4 2 — 5 0 k g d e f r u c t e l a s o i u l M a y flower , 5 5 — 6 0 k g l a soiuril e A m s d e n ş i G r e e n s b o r o u g h , 5 4 — 6 4 k g l a S u n b e a m ş i F o r d r o ş u tîrziu , 6 6 — 77 k g l a J . H . H a l e ş i 6 5 k g l a E l b e r t a (î n c u l t u r ă i r i g a t ă ) . Experienţele efectuat e d e M . P o p e s с u (230 ) l a Tîmbureşt i (regiune a Oltenia a r a t ă c ă p i e r s i c u l p r o d u c e d e s t u l d e m u l t ş i î n c a z u l c î n d est e p l a n t a t î n solur i n i s i p o a s e P o m i i î n v î r s t ă d e 5 ş i 6 an i a u d a t o p r o d u c ţ i e m e d i e d e 2 0 8 0 0 k g f r u c t e l a h a ( d e n s i t a t e a 8 0 0 d e p o m i l a h a ) . U n e l e e x e m p l a r e d e aceeaş i v î r s t ă a u p r o d u s p î n ă l a 4 5 — 5 0 k d e f r u c t e p e p o m anual .

) . g

P r o d u c ţ i d e m e d i i p e p o m v a r i a z ă f o a r t e m u l t î n f u n c ţ i e d e a g r o t e h n i c a a p l i c a t ă , ferti Utatea solului , distanţel e d e p l a n t a r e ş i alţ i f a c t o r i .

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

•2 OS

Oînd distanţel e d e p l a n t a r e sîn t m a i m i c i d e c î t cel e n o r m a l e , d a t o r i t ă insuficienţe i luminii, c o r o a n e l e p o m i l o r s e degarnises c p r e m a t u r , î n c î t p r o d u c ţ i i l e sîn t m o d e r a t e . î n s c h i m b c î n d distanţel e d e p l a n t a r e sîn t c o r e s p u n z ă t o a r e c u v i g o a r e a p o m i l o r , aceşti a c r e s c v i g u r o s şi-ş i m e n ţ i n " c o r o a n e l e b i n e garnisit e c u r a m u r i d e r o d . î n a c e s t c a z , p r o d u c ţiile c r e s c c o n s i d e r a b i l . Astfel, l a I n s t i t u t u l a g r o n o m i c „ N i c o l a i e B ă l c e s c u " , B u c u r e ş t i , c î n d p o m i i a u f o s t p l a n t a ţ i l a distanţel e d e 3 , 5 0 x 4 m (71 4 b u c . l a h a ) ş i n u s- a a p b c a t irigatul , p r o d u c ţ i i l e m e d i i p e o p e r i o a d ă d e 3 — 4 an i a u f o s t d e 1 7 k g d e f r u c t e p e p o m l a soiu l M a y f l o w e r , 26 k g l a E l b e r t a , 3 1 k g l a S u n b e a m , 3 3 k g l a A m s d e n ş i 3 4 k g l a soiu l L o l o . Cînd distanţel e d e p l a n t a r e a u f o s t d e 6 x 5,6 0 m ( 2 9 8 d e p o m i l a h a ) ş i s- a a p l i c a t irigatul, c o r o a n e l e p o m i l o r a u o c u p a t a p r o a p e t o t s p a ţ i u l c e le- a f o s t r e z e r v a t , ia r p r o d u c ţiile m e d i i î n p r i m i i 5 an i d e fructificar e a u f o s t d e 8 7 k g l a L o l o , 9 2 k g l a S u n b e a m , 93 k g l a E l b e r t a , 9 7 k g l a M a y f l o w e r ş i 9 8 k g l a A m s d e n . P r o d u c ţ i a m a x i m ă a f o s t d e 151 k g d e f r u c t e p e p o m l a soiuril e E l b e r t a ş i L o l o . E x e m p l e l e d e m a i su s d e m o n s t r e a z ă c ă piersicu l ar e u n p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t , p e c a r e î l e v i d e n ţ i a z ă c h i a r c î n d est e c u l t i v a t î n solur i n i s i p o a s e , îns ă c u c o n d i ţ i a s ă i s e a p l i c e o a g r o t e h n i c ă diferenţiată . A p l i c a r e a irigatulu i s p o r e ş t e îns ă d e 2— 3 or i p r o d u c ţ i a , f a p t d o v e d i t a t î t î n c o n d i ţ i i l e d i n D o b r o g e a , c î t ş i î n z o n a oraşulu i B u c u r e ş t i . Stabilire a u n o r d i s t a n ţ e o p t i m e d e p l a n t a r e , î n f u n c ţ i e d e fertilitate a terenului , v i g o a r e a p o m i l o r di n fiecare soi , a p b c a r e a sa u n e a p b c a r e a irigatulu i ş i alţ i f a c t o r i , c o n s t i t u i e d e a s e m e n e a o c o n d i ţ i e esenţial ă p e n t r u r e a b z a r e a p r o d u c ţ i i l o r m a r i .

* S u b r a p o r t u l calităţi i fructelor , c e l m a i b i n e s e p r e z i n t ă soiuril e c u p u l p ă g a l b e n ă (Cardinal, D i x i r e d , S u n b e a m , E e d h a v e n , S o u t h l a n d , E l b e r t a , J . H . H a l e ) . A c e s t e a î n t r u n e s c c o n d i ţ i i l e c e r u t e u n u i so i c o m e r c i a l , ş i a n u m e a u f r u c t e c u a s p e c t a t r ă g ă t o r , p u l p ă consis tentă ş i c u gus t superior , rezistenţ ă l a manipulăr i ş i transpor t ; s e preteaz ă atî t pentr u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u p r e l u c r ă r i industriale . Soiurile c u p u l p ă a l b ă ş i g u s t o a s ă , d a r c u p i e l i ţ a b i n e c o l o r a t ă c u r o ş u ( M a d e l e i n e Pouyet, Springtime , Amsden , Alexander) , corespun d d e asemene a scopurilo r comerciale , m a i ale s d a c ă s e ar e î n v e d e r e ş i t i m p u r i e t a t e a c o a c e r i i l o r . î n s c h i m b soiuril e c u f r u c t e î n genera l p u ţ i n c o l o r a t e ( G r e e n s b o r o u g h , L o l o , F o r d , C a m p i o n ) , sensibil e l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t , sîn t d i n c e î n c e m a i p u ţ i n a p r e c i a t e . E l e necesită d e altfe l ş i o grij ă d e o s e b i t ă l a r e c o l t a r e , a m b a l a r e ş i t r a n s p o r t ; n u p o t f i m e n ţ i n u t e d e c î t 2— 3 zil e î n star e p r o a s p ă t ă , î n t r u c î t p u l p a l o r s e î n m o a i e r e p e d e , a d e s e o r i s e pătează etc . E p o c a maturităţi i d e c o n s u m a piersicilo r î n c o n d i ţ i i l e ţări i n o a s t r e , s e z o n u l d e c o a c e r e ş i c o n s u m a l p i e r s i c i l o r î n c e p e î n j u r u l d a t e i d e 1 8 — 2 0 iuni e ( c u soiu l M a d e l e i n e P o u y e t ) ş i s e î n c h e i e î n p r i m a d e c a d ă a luni i n o i e m b r i e , c u soiu l T o s c h i n a d e n o i e m b r i e , d e c i ar e o d u r a t ă t o t a l ă d e 1 4 0 — 1 4 5 d e zile . î n p r e z e n t , p r o d u c ţ i a p r i n c i p a l ă d e piersic i s e r e c o l t e a z ă ş i s e l i v r e a z ă p e p i a ţ ă într e 1 i u b e ş i 1 5 s e p t e m b r i e , a d i c ă într- o p e r i o a d ă d e c i r c a 7 5 d e zile . î n m o d p r a c t i c , î n p l a n t a ţ n l e a c t u a l e industriale , s e z o n u l d e cule s a l p i e r s i c i l o r s e î n c h e i e c u soiuril e E l b e r t a ş i J . H . H a l e . S o i u r i l e c u c o a c e r e a d u p ă 1 5 s e p t e m b r i e sîn t f o a r t e sla b r e p r e z e n t a t e î n c u l t u r ă , ia r î n a i n t e d e 1 i u b e a p a r p e p i a ţ ă f o a r t e p u ţ i n e pier sici ş i n u m a i î n uni i ani .

EPOCA MATURITĂŢI I D B CONSU M A

PIERSICILO R

299

Nu d i s p u n e m d e d a t e statistic e p r i v i n d r a p o r t u l d i n t r e soiuri , îns ă s e p o a t e a p r e c i a c ă soiuril e c u c o a c e r e f o a r t e t i m p u r i e ş i t i m p u r i e , c a r e a p a r p e p i a ţ ă p î n ă l a sfîrşitu l luni i iulie ( M a y flower, L e V a i n q u e u r , S n e e d , A m s d e n , A l e x a n d e r , G r e e n s b o r o u g h ) d e ţ i n 2 8 — 3 0 % d i n t o t a l u l p o m i l o r ; cel e c u c o a c e r e a î n c u r s u l luni i a u g u s t ( S u n b e a m , L o l o , F o r d , C a m p i o n ) 3 0 — 3 2 % , ia r cel e c u c o a c e r e a î n s e p t e m b r i e ş i m a i tîrzi u ( E l b e r t a , J . H . H a l e , T é t o n d e V é n u s , Mille r c l i n g , E l b e r t a b r o n z a t ă tîrzie ) c i r c a 4 0 % . Tabloul

Nr.

21

Крога m nurii,tlii f r i i r l f l n r la xolurile de plcrsir

Soiul 1 Madeleine Pouye t Springtime May flowe r Snecd l.e Vainqueu r Blazing gol d Morettini 5/1 4 Amsden Cardinal Alexander Dixired Bed bir d clin g Greensborough Fcrtilia Morettin i Charles Ingou f Triumf Admiral Dewe y Arp beaut y Starking deliciou s Sunbeam Jerseyland Redhaven Golden jubile e Lolo Incomparable Guillou x Mignonne mar e timpuri u Timpuriu d e Copăcen i Ford timpuri u Carmen Capucci 1 Fairhaven Capucci 2 Southland Morettini 11/14 Peen-too

ÎUCÏ putui coaceri i fructelo r

(cifre medii ) 2

6 zil e Înaint e d e May flower 4 idem sfîrşitul luni i iuni e 3 zil e dup ă Ma y flowe r idem 9 12 idem 13 idem idem 15 15 idem 16 idem 17 idem 18 idem 20 idem idem 23 23 idem 24 idem 24 idem 25 idem 28 idem 30 idem 31 idem Ml idem idem 35 38 idem idem 39 39 idem idem 39 41 idem 25 zile Înainte de J . H . Hale 25 idem 21 idem 21 idem 20 idem 20 idem 20 idem

Soiul

începutul coaceri i fructelo r (cifre medii )

1

2

Halehaven Morettini 1/14 Start Elberta timpuri e Lord Napie r Pieri 8 1 Vedette Canada Morettini 5/2 2 Ford roş u tîrzi u Hale timpuri u Mignonne mar e Veteran Galopin Nectarina alb ă Campion Téton d e Vénu s Regina livezilo r J. H . Hal e Elberta Miller clin g Hal-Bcrta Gian t Tirziu d e Copăcen i Şanhai Cotogna massim a Imperiale Elberta bronzat ă Partizan Lord Palmerslo n Sanguine Lady Palmersto n Shipley Dupnişka Salway Toscliina d e noiembri e

19 zile înainte de J . H. Hal e 18 idem 17 idem 16 idem 15 idem 15 idem 15 idem 15 idem 14 idem idem 14 12 idem 12 idem 12 idem idem 11 10 idem 9 idem 5 idem 3 idem sfîrşitul luni i augus t odată c u J . H . Hal e 1 - 3 zil e dup ă J . H . Hal e 5 idem 5 idem 5 idem 10 idem 10 idem 15 idem 15 idem 15 idem 16 idem 25 idem 30 idem 32 idem 35 idem 60 idem

î n s o r t i m e n t u l d e p e r s p e c t i vă s e i m p u ne s c h i m b a r e a r a p o r t u l u i d i n t r e soiur i î n f a v o a r e a c e l o r c u c o a c e r e î n iuli e ş i a u g u s t ( î n d e o s e b i c u p u l p a g a l b e n ă ) , î n c î t a c e s t e a s ă d e ţ i n ă pînă l a 6 5 — 7 0 % di n totalu l producţiei . î n s o r t i m e n t u l n o s t r u , soiuril e c u p u l p ă a l b ă d e ţ i n u n n u m ă r p r e a m a r e d e p o m i ( 4 5 — 5 0 % d i n t o t a l ) . A v î n d î n v e d e r e c ă f r u c t e l e a c e s t o r soiur i sîn t î n g e n e r a l p u ţ i n c o l o r a t e ş i sensibil e l a t r a n s p o r t , e le t r e b u ie r e d u s e p î n ă l a p r o p o r ţ i a d e 1 5 — 2 0 % d i n n u m ă r u l t o t a l d e p o m i , u r m î n d s ă fi e î n l o c u i t e d e soiur i n o i c u p u l p ă g a l b e n ă , a t î t c u c o a c e r e t i m p u r i e (î n iulie) — c um sînt B l a z i n g g o l d , C a r d i n a l ş i D i x i r ed — , c ît şi cu c o a c e r e a m i j l o c i e (în a u g u s t ) , c u m sîn t E e d h a v e n , S o u t h l a n d , H a l e h a v e n , V e t e r a n s .a.

300 Tabloul

Nr.

22

К por a iiuiiiNi.Wi i d r Г0П1Й1 Л1 1 plfrsl i ilnr

Tabloul

Nr.

22

(continuare)

302

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

D e m a r e i m p o r t a n ţ ă î n stabilire a j u s t ă ' a s o r t i m e n t e l o

r est e c u n o a ş t e r e a eşalonări i

în t i m p a p r o d u c ţ i e i , î n f u n c ţ i e d e e p o c a d e c o a c e r e a fiecăru i soi . A v î n d î n v e d e r e , p e d e o p a r t e , faptu l c ă datel e calendaristic e al e coaceri i f r u c t e l o r suferă oscilaţi i d e l a u n a n l a altu l î n f u n c ţ i e d e mersu l t i m p u l u i , ia r p e d e alt ă p a r t e că î n aceeaş i l o c a l i t a t e s u c c e s i u n e a î n c o a c e r e a f r u c t e l o r diferitelo r soiur i est e aceeaş i i n d i ferent d e a n , est e m a i p o t r i v i t c a î n c e p u t u l c o a c e r i i f r u c t e l o r fiecăru i so i s ă fi e r e d a t î n r a p o r t c u u n u l d i n t r e soiuril e răspîndit e î n p l a n t a ţ i i ş i c u n o s c u t e d e c u l t i v a t o r i . î n a c e s t sens, î n lucrare a d e faţă , soiuril e d e piersi c c u c o a c e r e a pîn ă î n juru l date i d e 5 a u g u s t au f o s t r a p o r t a t e l a M a y flower , ia r cel e c u c o a c e r e a m ai tîrzi e l a J . H . H a l e ( t a b l o u l nr . 2 1 ) . S u c c e s i u n e a coaceri i soiurilo r d e piersi c est e p r e z e n t a t ă î n t a b l o u l nr . 2 2 .

C A R A C T E R I Z A R E A SOIURILO R D E PIERSI C D U P Ă Î N S U Ş I R I L E CHIMIC E Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E TEHNOLOGIC E Compoziţia chimic ă a piersicilo r D a t o r i t ă însuşirilo r g u s t a t i v e d e o s e b i t e , a s p e c t u l u i ş i a r o m e i specifice , p r e c u m ş i i m p o r t a n ţ e i lo r î n nutriţie , piersicil e o c u p ă u n l o c de frunt e p r i n t r e f r u c t e l e celorlalt e speci i d e p o m i ş i arbuşt i fructiferi . î n s u ş i r i l e d i e t e t i c e s u p e r i o a r e al e piersicilo r sîn t d e t e r m i n a t e d e c o n ţ i n u t u l l o r î n v i t a m i n e , s u b s t a n ţ e m i n e r a l e , c e l u l o z ă , aciz i ş i substanţ e p e c t i c e . E l e p r e z i n t ă o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , cî t ş i c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u diferit e prelucrăr i t e h n o l o g i c e . O c a r a c t e r i s t i c ă esenţial ă a p i e r s i c i l o r , c a d e altfe l a t u t u r o r s î m b u r o a s e l o r , este faptu l că fructel e capăt ă a r o m a , coloritu l ş i gustu l lo r specifi c numa i î n cazu l maturări i p e p o m . Eecoltarea înaint e d e termen , necesitat ă d e transportare a lo

r l a d i s t a n ţ e m a r i , est e

în d a u n a desăvîrşiri i c a b l a ţ i l o r p o t e n ţ i a l e al e f r u c t u l u i , c o n d u c î n d a d e s e a — în s p e c i a l l a a n u m i t e soiur i — la o b ţ i n e r e a d e f r u c t e i n f e r i o a r e d i n p u n c t d e v e d e r e c a b t a t i v . C o m p o z i ţ i a c h i m i c ă a f r u c t e l o r — în c a d r u l s p e c i e i — diferă m u l t d e l a u n so i l a altul . A m p b t u d i n e a mar e d e variaţi e a

c o m p o n e n t e l o r c h i m i c e est e d e t e r m i n a t ă î n p r i m u l rîn d

d e p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e d e so i ş i est e o c o n s e c i n ţ ă a n u m ă r u l u i m a r e d e soiur i c u însuşir i ş i c u e p o c i d e c o a c e r e a t î t d e diferit e ( t a b l o u l nr . 2 3 ) . î n afar ă d e a c e a s t a , s e c o n s t a t ă v a r i a ţ i i î n c o m p o z i ţ i a c h i m i c ă a aceluiaş i s o i , î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i ce ale l o c u l u i d e c u l t u r ă ş i d e a g r o t e h n i c a a p b c a t ă . P r i n c i p a l e l e c o m p o n e n t e c h i m i c e al e f r u c t e l o r soiurilo r d e piersi c c u l t i v a t e î n ţar a n o a s t r ă v a r i a z ă — la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m — î n t re u r m ă t o a r e l e l i m i t e : ( P e n t r u stabilire a l i m i t e l o r d e v a r i a ţ i e s-a u c a l c u l a t v a l o r i l e m e d i i p e ş o i m i . ) — Substanţ a uscat ă

8,58-17,37 g %

— Glucid e (zaharuri )

6,38-14,71 g %

— A c i d i t a t e t o t a l ă (î n a c i d m a b c )

0 , 2 2 - 0,9 5 g %

— Taninur i

0 , 0 3 - 0,3 4 g %

— Substanţ e pectic e

0 , 2 6 - 0,8 1 g %

— Substanţ e proteic e

0 , 3 5 - 1,3 7 g %

— Substanţ e mineral e

0 , 3 0 - 0,6 0 g %

— Celuloz ă

0 , 4 2 - 0,7 2 g %

— A c i d ascorbi c (vitamin a Ü )

5,28-23,60 m g %

C O M P O Z I Ţ I A CHIMIC A A

PIERSICILO

303

R

N u s-a u l u a t î n c o n s i d e r a r e , la stabilire a l i m i t e l o r d e v a r i a ţ i e , soiuril e c u p i e l i ţ a g l a b r

a

din g r u p a n e c t a r i n e l o r , c a r e s e d e o s e b e s c n e t , d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l c o m p o z i ţ i e i c h i m i c e d e t o a t e celelalt e soiur i analizat e î n cadru l speciei . Apa. P i e r s i c i l e sîn t f r u c t e l e c u c o n ţ i n u t u l î n a p ă ce l m a i r i d i c a t d i n g r u p a s î m b u r o a s e l o r ş i s e s i t u e a z ă p e l o c u l a l d o i l e a d u p ă c ă p ş u n i , î n clasificare a g e n e r a l ă , d i n a c e s p u n c t d e vedere . Conţinutu l ridica t î n ap ă contribui e î n mar e măsur ă l a slab a rezistenţ la t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e a p i e r s i e d o r şi , c a u r m a r e , l a g r a d u l l o r a c c e n t u a t d e p e r i s a b i l i t a t e

t ă .

L i m i t e l e d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i p r o c e n t u a l a l s o i u r i l o r — în c a d r u l s p e c i e i — sîn t largi ( 8 2 , 6 3 — 9 1 , 4 2 % ) . C o n ţ i n u t u l ce l m a i r i d i c a t î n ap ă c o n s t i t u i e o însuşir e c o m u n ă a soiurilor t i m p u r i i . A s t f e l , s e m e n ţ i o n e a z ă soiuril e L a d y P a l m e r s t o n , S n e e d , M a y f l o w e r şi S u n b e a m , c a r e s e situeaz ă spr e l i m i t a s u p e r i o a r ă , ia r soiu l S h i p l e y c a r e deş i s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n c o n ţ i n u t u l c e l m a i s c ă z u t d e a p ă , î n t r u n e ş t e t o t u ş i calităţil e d e s u c u l e n t ă ş i frăgezime a

p u l p e i specific e soiurilo r s u p e r i o a r e .

Zaharurile. Piersicil

e conţi n zaharoz ă asociat ă c u zaharur i reducătoare . Zaharoz a

c o n s t i t u i e p a r t e a c e a m a i i m p o r t a n t ă d i n z a h ă r u l t o t a l e x i s t e n t , ia r c o n ţ i n u t u l î n g l u c o z a este p r a c t i c ega l c u c e l î n f r u c t o z ă l a m a j o r i t a t e a soiurilor . Conţinutul î n zaharur i a l soiurüo r d e piersi c cultivat e î n ţar a noastr ă variaz ă într e 6,38% ş

i 1 4 , 7 1 % . Soiu l c u ce l ma i scăzu t conţinu t î n zahă r est e M a y flowe r ( 7 , 2 2 % ) ,

iar soiuril e P a r t i z a n ( 1 4 . 7 1 % ) ş i N e c t a r i n a a l b ă ( 1 4 , 4 6 % ) s e s i t u e a z ă l a l i m i t a s u p e r i o a r ă . I n general , soiuril e t i m p u r i i s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n c o n ţ i n u t u l r e d u s î n z a h a r u r i , îns ă s o i u l A m s d e n , deş i est e f o a r t e t i m p u r i u , p r i n n i v e l u l să u s p e c i f i c d e a c u m u l a r e a z a h a r u r i l o r ( 9 , 6 5 % ) d e p ă ş e ş t e s i m ţ i t o r c h i a r u n e l e soiur i c u e p o c ă d e c o a c e r e m i j l o c i e . T r e b u i e e v i d e n ţ i a t f a p t u l c ă soiuril e c u c o n ţ i n u t u l î n z a h ă r ce l m a i r i d i c a t

,ş

i anum e Partizan

,

Nectarina albă , Pier i 81 , ajun g l a maturitat e î n lun a august—septembrie . Majoritatea soiurilo r studiat e s e caracterizeaz ă pri n procentu l m e d i u d e acumular e a z a h a r u r i l o r d e 1 0 — 1 2 % , î n t i m p c e soiuril e c u c o n ţ i n u t f o a r t e s c ă z u t ş i f o a r t e r i d i c a t sînt p u ţ i n f r e c v e n t e . Localizarea glucidelor. I n celulă , g l u c o z a , f r u c t o z a ş i z a h a r o z a sîn t d i z o l v a t e î n l i c h i d u l v a c u o l a r ; a m i d o n u l s e g ă s e ş t e î n c i t o p l a s m ă s u b f o r m ă d e g r a n u l e , ia r c e l u l o z a ş i p e n t o zanele, î n c a l i t a t e d e c o n s t i t u e n ţ i a i p e r e ţ i l o r celulari , sîn t d e a s e m e n e a î n t o t d e a u n a p r e zente î n fructe . I n c e e a c e p r i v e ş t e d i s t r i b u i r e a z a h a r u r i l o r î n i n t e r i o r u l f r u c t u l u i , a c e a s t a n u est e u n i f o r m ă , c o n ţ i n u t u l r e s p e c t i v c r e s c î n d d i n i n t e r i o r spr e p ă r ţ u e p e r i f e r i c e al e fructulu i ş i d e l a p ă r ţ i l e n e p i g m e n t a t e spr e cel e inten s p i g m e n t a t e . I n g e n e r a l , r e g i u n e a e x t e r n ă ş i i n t e n s p i g m e n t a t ă a f r u c t i d u i est e c e a m a i b o g a t ă î n z a h a r u r i . î n s u c u l e x t r a s d i n f r u c t e — p r i n presare — zaharurile solubil e sîn t p r e z e n t e î n t i m p c e c e l u l o z a ş i o p a r t e di n a m i d o n r ă m î n în m a r c . T r e b u i e m e n ţ i o n a t c ă s u c u l celula r o b ţ i n u t p r i n presăr i s u c c e s i v e n u est e i d e n t i c din p u n c t u l d e v e d e r e a l c o m p o z i ţ i e i c h i m i c e Aciditatea. A c i z i

i p r e d o m i n a n ţ i î n piersic i sîn t a c i d u l c i t r i c ş i a c i d u l m a l i c . S- a i d e n -

t i f i c a t d e a s e m e n e a p r e z e n ţ a a c i d u l u i f o r m i c ş i a a c i d u l u i v a l e r i a n i c , c a r e s e g ă s e s c î n star e c o m b i n a t ă , m a i ale s s u b f o r m ă d e ester i ş i î n c a n t i t ă ţ i m i c i . A c i z i i o r g a n i c i ş i săruril e l o r sîn t l o c a l i z a ţ i î n s p e c i a l î n v a c u o l e l e c e l u l e l o r , u n d e s e g ă s e s c î n star e d i z o l v a t ă . R e p a r t i ţ i a a c i z i l o r , c a ş i a c e e a a z a h a r u r i l o r , n u est e u n i f o r m ă în celulel e aceluiaş i fruct . R e g i u n i l e p e r i f e r i c e al e fructulu i e x p u s l u m i n i i ş i r a d i a ţ i i l o r solar e sînt î n g e n e r a l m a i s ă r a c e î n a c i d i t a t e d e c î t p ă r ţ i l e c e n t r a l e d i n j u r u l s î m b u r e l u i . E s t e d e c i

S S a a

a

яЬя 86,43 87,59 88,00 87,82 84,41 83,40 85,49 87,89

1956 1957 1961 1961 1962 1963 1957 1961 1962 1963 1962 1951 1953 1961 1953 1963 1962 1964 1961 1962 1963 1951 1953 1957 1962 1962

Bucureşti Bucureşti Bucureşti

Bucureşti

Şimleul Silvanie i Şimleul Silvanie i Bucureşti

Şimleul Silvanie i Bucureşti

Bucureşti Bucureşti

Bucureşti Bucureşti Bucureşti

Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti

Admiral Dewe y

Nectarina alb ă

Campion

Carmen

Capucci 2

Charles Ingou f

Elberta

S с Q

Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Mărculeşti

1П | П и Я Я Г Т О С О Д

Amsden

86,89 89,46

84,30 87,13

88,42 86,03 84,50

80,80

88,53 87,68 85,79

89,76 87,66 87,36 89,59 88,29 86,62 85,98

j a r o f .nrpas 11,30 11,99 11,69 12,19

10,94 10,66

11,69 9,08

12,11 9,80

9,33 10,66 12,55

14,46

8,71 10,66 10,40

10,04 10,04

8,62 9,28 10,28 7,43

8,98 9,80

7,35 7,06

с пэш qiclf ш aefrsriqqa 0,45 0,59 0,47 0^41 0,73

0,029 0,078 0,082

0,034 0,041 0,041

0,072 0,046

0,45 0,74 0,88 0,57 0,77

0,100 0,072

0,050 1,066

0,185

0,047 0,038 0,041

0,79 0,86

0,53 0,83 0,58

1,11

0,64 0,48 0,58

0,044 0,053 0,042

0,69 0,55 1,03 0,57 0,55 0,66 0,73 0,030 0,068

0,063 0,030 0,031 0,128 0,082

7

0,65 0,50 0,57 0,72 0,52

Б

лшшияг

8,53

1

1

0,70

0,41 0,46 0,47

—

0,98 0,95 0,72 0,71

0,30

0,36 0,48 0,53

0,60 0,45 0 53

0,52 0,68 1,11 0,57 0,96

0,45 0,41

0,65 0,65

0,52

—

0,53 0,53

1,06 0,92 1 n o

0,39 0,57 0 46

0,65

0,66

0,56 0,49 0 47

0,31 0,46 0,67

0,43

0,44

0,40

0,47

0,35 0,38 0.42 0,42

10

0,95 0,44

0,88 1,22

1,01 0,87 1,35

1,18 1,26 0,80

9

0,44 0,52 0 36

0,26

0,49

0,38 0,48

0,30 0,30 0,35

0,33

8

ecifCGb

89,52 88,26 89,91 88,89 86,84

^ I î ^ияугрлг

1953 1954 1955 1956 1962

K

41.lb

Şimleul Silvanie i Bucureşti Bucureşti Mărculeşti Bucureşti

a 5 G C[ <

Alexander

3*

cfuafgprrz

5

О»

1

g{ б:(ияггрля

4

Я

1

Я

0,57 0,59

П

0,56 0,45

0,50

0,57

0,52

0,47

0,66 0,48 0,55

0,48 0,65

0,50 0,43 0,57

0,43 0,56 0,59

-

11

IîSOJJfJGC

3

8,75

n

i

10,53 11,78 10,32 7,04

10

15,92 13,04

11,55 8,97

15,75

OO O O

31,35

I . . . I .j

9,55 7,72

11,89 18,00 13,65

11,44

15,60

8,80

13,20 15,84

7,9

10,4

12

) °\o 8ш<

2

ă C i p L O C 2 3 ЩСЯ

1

а

Localitatea

Я

Soiul

Я О •

In gram e l a 10 0 g d e substanţ ă proaspăt

29,73

25,10 20,30

18,70

25,97

15,30

17,60 12,80

13,02

22,20

18,84

14,1

11,3

13

aciditate

zahăr

Prodan Gheorgh e

Iuliana Pandei e Georgeta Enăchesc u Iuliana Pandei e

Iuliana Pandei e

Iuliana Pandei e

Iuliana Pandei e

Iuliana Pandei e

Iuliana Pandei e

Iuliana Pandei e

Iuliana Pandei e

Prodan Gheorgh e

IuLiana Pandei e

Georgeta Enăchesc u 1 . m 1 Pândel e

14

Analizat d e :

4114

1958 1953 1954 1957 1961 1962 1963 1949 1951 1954 1961 1962 1962 1962 1955 1956 1957 1957 1958 1962 1951 1951 1952 1953 1954 1958 1961 1962 1954 1956 1956 1957 1958 1961 1962 1962 1954

Mârculcşti

Şimleul Silvaniei Şimleul Silvaniei Bucureşti Bucureşti Bucureşt. Bucureşt

Şimleul Silvanie i Şimleul Silvanie i Şimleul Silvanie i Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti

Bucureşti Bucureşti Bucureşti Mărculeşti Mărculeşti Bucureşti

Şimleul Silvanie i

Şimleul Silvani e Şimleul Silvanie i Şimleul Silvanie i Şimleul Silvanie i Mărculeşti Mărculeşti Bucureşti

Bucureşti Bucureşti Mărculeşti Bucureşti Mărculeşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti

Bucureşti

Bucureşti Bucureşti

Ford roş u tirzi u

Ford timpuri u

Greensborough

J. H . Hal e

Le Vainqueu r

Ladv Palmersto n

Lolo

May flowe r

Mignonne mar e

Miller clin g 1951 1962

1951 1952 1953 1953

Şimlcul Silvani c Şimlcul Silvanie i Şimleul Silvanie i Bucureşti

Elberta timpuri e

3 1954

2

Bucureşti

1

j

8,44

5,85 7,90 7,48 8,71 6,07 6,09

7,76 6,93

6,98 8,25 10,21

8^,05 85,83

10,42 11,40

87.40 1 8,45

90,01 89,79 87,98

88,60 90,21 90,92 88,91

90,27 89,58

91,30 87,78 86,89 86,98

8,79

7,11 9,38 9,18 9,37 7,95

90,04 87,77 85,92 89,64 88,29 85,88 91,42

9,98 9,79 8,18 13,77 11,53 12,19

8,88

8,75 7,66 9,59 8,04

8,13

9,99 9,18 9,51 10,28

85,90 88,22 87,57 85,64 84,60 84,55 89,74

88,06 89,22 88,71 87,53 86,79 90,54

80,94 86,47 85,40 86,30

5 8,18

4 86,90

6

-

8

0,58 0,43

0,28

0,72 0,55 0,51 0,60 0,27 0,56 0,63 0,54

0,061

0,030

0,051

0,050 0,034 0,064 0,034 0,041

0,58

0,47

0,35 0,31 0,45 0,44 0,31

0,40 0,36 0,39 0,45 0,40 0,40

0,23 0,46 0,43 0,30 0,67

0,40 0,42 0,61 0,70 0,39 0,54 0,56 0,100 0,210 0,050 0,049

0,031 0,334 0,107 0,053 0,047 0,118

0,050 0,084 0,066 0,113

0,53

0,57 0,63 0,82 0,45 0,30 0,41

0,74 0,56 0,66 0,84 0,54 0,69 0,76 0,46 0,41 0,40

0,36 0,37 0,26

0,16 0,057 0,019 0,072

0,52

0,098

0,61 1,03 1,28 0,69 0,93 0,77 0,58

0,28 0,48 0,43 0,48

0,120 0,170 0,170

0,060 1 0,47

0,37 1,40 0,68 0,92

0,82

j

I1

0,39 0,38 0,47 0,51 0,45 0,44 0,24 0,45 0,41 0,52 0,70 0,44 0,34

0,86 0,95 0,96 0,80 0,78 0,71 1,17 0,99 1,33 0,97 0,91 0,69

0,80 1,21

1,37

0,85

1,22 0,87 0,80 1,12

1,33 0,74 0,14 0,79 0,90

1,02

0,44 0.65

0,45

0,48 0,47

0,42 0,27 0,41

0,55

-

0,42 0,53 0,59 0,55 0,54 0.60

0,52 0,49 0,54

-

0,47

0,49

0,63

-

0,44 0,45

1

0,42 0,38 0,59 0,43

0,35 0,51 0,38 0,47 0,47 0,38 0,30

0,33

0,34 0,56 0,34 0,35 0,35 0,41

0,71 0,80 0,76 0,69

0,63

0,99

0,72 0,57 0,44 0,52

1 0

0,84 0,95 0,40 0,42

I 0,40

9 0,96

10,72

7,80

13,20 11,20 9,66

7,74 11,44 8,50

5,20 9,00 9,50 9,40 9,52 14,30 8.98

6,24 12,00 14,49

8,09

4,90 16,56 6,76 9,07 4,40

8,00

9,00 4,60 5,10 12,19 9,80 17,70

11,11

18,00 13,30 13,10

1

12 I 1 5,50

3

4

Iuliana Pândel e

17,90 18,37

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

24,82 30,17

Elisabeta Panai t Prodan Gheorgh e

Iuliana Pândel e

22,48

8,13

Prodan Gheorgh e

Iuliana Pândel e

Georgeta Enăchesc u

16,40 10,20 19,60 16,70 12,00

Elisabeta Panai t Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Prodan Gheorgh e

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e Prodan Gheorgh e

Georgeta Enăchesc u

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Georgeta Enăchesc u

26,50 27,73

-1

13,40 17,40 12,40 16,39 21,35 17,66

8,50 6,00

27,00 6,50 14,00 11,10

1

1 Iuliana Pândel e

1

9,90

305

Şimleul Silvanie i Şimleu! Silvanie i Şimleul Silvanie i

Bucureşti

Bucureşti Mărculeşti

Oradea

Bucureşti

Bucureşt Bucureşti Bucureşti

Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti

Mărculeşti Bucureşti

Peen-too

Pieri 81

Red bir d clin g

Shipley

Sneed

Start

Sunbeam

Şanhai

Bucureşti

Bucureşti

Partizan

Tîrziu d e Copăcen i

Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti

Morettini 11/1 4

86,94 86,08

83,42

90,57 86,54

91,49 88,85 86,01 89,12 87,96 91,09

85,54 84,13 86,38

89,56

82,63

90,01 86,99

84,33

85,13 84,22 82,24

83,11

85,09 85,92 86,21 88.03

88.18

1962 1 86,69 1

1961 1962

1951

1958 1962

1951 1952 1953 1954 1961 1962

1962 1963 1964

1954

1954

1954 1957

1961

1951 1952 1953

1962

1961 1962 1963 1964

зЬз

1963 1964

-1

7,73

12,93

7,13

6,65 8,11 10,16 7,36 8,37

12,55 12,55 10,81

5,42

11,88

6,86 8,89

13,13

10,35 8,37 12,14

14,71

12,37 11,36 10,04 9,93

11,22 8,85

C J | 3 J U qlC3

Şimleul Silvanie i

Bucureşti Bucureşti

Morettini 1/14

UJ 3 G f 3 f l ( K C 3

0,94 1

1,00 1,01

0,53 J

0,34 0,63

0,65 0,76 0,86 0,71 0,65 0,69

0,61 0,71 0,75

0,60

0,49

0,60 0,48

0,86

0,32

0,29

0,54

0,87 0,50 0,69 0,43

0,62 0,65

-1

0,054

0,040 0,020 0,030

0,046 0,031 0,031

0,060

0,092

0,080 0,088

0,100

0,39 0,30

0,123

0,053 0,102 0,045 0,056

0,056 0,062

0,082

ипищзг

0,41

tetreeb

10,40

c{u3ţ?pn2

_1

-

0,53

0,59

0.36 0,46 0,39

-

0,31

0,46

0,36 0,55

0,58

0,59 0,67 0,72

-

—

0,62

1,10

1,33 0,57 1,22 0,81

0,95 1,14 0,91

1,10

0,87

0,96 1,33

0,67

0,76 0,63 0,44

0,86

1,00 0,45 0,73 0,73

1,15 0,54

0,55

9

.ccufo.rb б{изггрпг

8

0,29 1

0,27 0,22

0,38

0,43 0,32

0,49 0,56 0 38 o!35 0,45 0,40

0,52 0,612 0,48

0,30

0,51

0,31 0,48

0,40

0,45 0,45 0,75

0,57

0,52 0,47 0 51 o!43

0,60 0,40

0,44

10

i : 1 . ' I I 1 ul

6

G[

87,76

5

ef u s f x p n z

Bucureşti Bucureşti

Bucureşti

Morettini 5/1 4

] 3 [ 0 f L3pSS

4

12,10 9,68

11,85 7,92

7,30 11,00 9,24

5,20 5,60

10,56 14,67 13,57

7,60

7,20 9,75

13,37

19,20 10,10

7,24

15,76 10,89 14 3 5 15,64

17,38 8,74

9,56

12

- 1 12,32 I

—

0,54

0,52 0,59

0,59

0,63

-

0,55

0,58 0,56 0 44

0,67

0,51

11

ЯХО|П1&С

Timpuriu d e Copăcen i

2

>

0

Téton d e Vénu s

3

Localitatea

- L O C 2 3 jCIC3

1962

i u ţ n u s зцосбН

Soiul

In gram e l a 10 0 g d e substanţ ă proaspăt ă )°\ 8 ш( c i p 34,30

20,91

10,20 10,60 11.80 10,30

20,57

9,00

24,20

9,70

37,90

35,60

27,24

22,72

25,36

13

Prodan Gheorgh e

Iuliana Pândel e

Elisabeta Panai t Prodan Gheorgh e

Prodan Gheorgh e

Iuliana Pândel e

Georgeta Enăchesc u

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Georgeta Enăchesc u

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

Iuliana Pândel e

14

Analizat de:

1 Prodan Gheorgh e

aciditate

zahăr

C O M P O Z I Ţ I A CHIMIC A A

PIERSICILO R

307

o repartiţi e i n v e r s ă d e c î t l a zaharuri , l a c a r e c o n ţ i n u t u l r e g i u n i l o r p e r i f e r i c e est e n e t supe rior faţ ă d e a l c e l o r c e n t r a l e . A c i d i t a t e a c o r e l a t ă c u c o n ţ i n u t u l î n zaharur i c o n t r i b u i e î n rnare m ă s u r ă l a d e t e r m i n a r e a însuşirilo r g u s t a t i v e al e f r u c t e l o r ş i c o n s t i t u i e d e a s e m e n e a u n tes t i m p o r t a n t d e a p r e c i e r e a g r a d u l u i d e m a t u r a r e a f r u c t e l o r . î n c a d r u l l i m i t e l o r d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i î n a c i d i t a t e a l soiurilo r a n a l i z a t e ( 0 , 2 2 — 0 , 9 5 % ) , soiu l P e e n - t o o se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n c o n ţ i n u t u l ce l m a i s c ă z u t . L a l i m i t a inferioar ă s e s i t u e a z ă a l t e soiur i d e o r i g i n e c h i n e z ă , T o a t e a c e s t e soiuri , făr ă e x c e p ţ i e , se c a r a c t e r i z e a z ă p r in c o n ţ i n u t u l î n a c i d i t a t e f o a r t e s c ă z u t , c o n ţ i n u t u l l o r fiin d c u p r i n s î n t r e 0,2 2 ş i 0 , 3 0 % . A c i d i t a t e a r i d i c a t ă este î n genera l o însuşir e c o m u n ă m a j o r i t ă ţ i i soiurilo r d e o r i g i n e italiană , ş i a n u m e hibrizi i creaţi d e M o r e t t i n i , C a p u c c i ş i s o i u r ü e N e c t a r i n a a l b ă , Pier i 8 1 , S a n t a A n a B a l d u c c i e t c . M a j o r i t a t e a soiurilo r d e piersic i d i n E e p u b l i c a S o c i a l i s t ă R o m â n i a a u a c i d i t a t e a c u p r i n s ă într e v a l o r i l e l i m i t ă 0,5 0 ş i 0 , 7 0 % . Soiuril e c u a c i d i t a t e f o a r t e s c ă z u t ă d e o r i g i n e c h i n e z ă ş i l a c a r e c o n ţ i n u t u l î n zahă r est e d e s t u l d e r i d i c a t a u p e n t r u r a p o r t u l zahăr a c i d i t a t e v a l o r i e x t r e m d e r i d i c a t e , c a r e s e d e t a ş e a z ă n e t d e cel e c o r e s p u n z ă t o a r e c e l o r l a l t e soiuri. însuşiril e g u s t a t i v e al e a c e s t o r soiur i sîn t s i m ţ i t o r a f e c t a t e , d i n c a u z a p r o p o r ţ i i l o r necorespunzătoare. S o i u r ü e l a car e a c i d i t a t e a r i d i c a t ă est e c o r e l a t ă c u n i v e l r i d i c a t d e a c u m u l a r e a zaha rurilor sîn t superioar e di n p u n c t u l d e v e d e r e a l însuşirilo r g u s t a t i v e , r a p o r t u l z a h ă r - a c i d i t a t e integrîndu-s e î n Urnitel e v a l o r i l o r c o r e s p u n z ă t o a r e s o i u r i l o r e c h i l i b r a t e . S p r e e x e m p l u soiul Pier i 8 1 c u o a c i d i t a t e d e 0 , 8 0 % ş i c u u n c o n ţ i n u t î n z a h ă r d e 1 3 , 1 3 % est e d e o s e b i t de plăcu t l a gust . Taninurile. Piersicil e c o n ţ i n t a n i n u r i g r e u h i d r o l i z a b i l e ş i r e z i s t e n t e l a a c ţ i u n e a enzi m e l o r . C o n ţ i n u t u l î n taninur i a l f r u c t e l o r v e r z i — n e c o a p t e — est e r i d i c a t ş i c o n t r i b u i e î n mare măsur ă l a determinare a gustulu i astringent , particula r a l acestora . î n cursu l proce sului d e m a t u r a r e a f r u c t e l o r c o n ţ i n u t u l î n t a n i n u r i s c a d e , a j u n g î n d l a n i v e l u l s p e c i f i c soiului, c a r e , c o r e l a t c u z a h a r u r ü e ş i c u a c i d i t a t e a c o r e s p u n z ă t o a r e — la m o m e n t u l m a t u rării — , d e t e r m i n ă însuşiril e g u s t a t i v e al e fiecăru i so i î n p a r t e . C o n ţ i n u t u l î n t a n i n u r i a l soiurilor anaUzat e a v a r i a t î n t r e l i m i t e l a r g i ( 0 , 0 3 0 — 0 , 3 4 0 % ) . L a l i m i t a inferioar ă s e situeaz ă soiuril e c u c o a c e r e s e m i t i m p u r i e : S u n b e a m ş i M i g n o n n e m a r e , ia r l a l i m i t a s u p e r i o a r ă soiu l P e e n - t o o . C o n ţ i n u t ul p r o c e n t u a l î n t a n i n a l a c e s t u i soi d e p ă ş e ş t e m u l t p e a l t u t u r o r c e l o r l a l t e soiur i c a r e u r m e a z ă i m e d i a t d u p ă e l î n o r d i n e a d e clasificar e a b o g ă ţ i e i î n t a n i n u r i , ş i a n u m e : F o r d r o ş u tîrzi u ( 0 , 1 5 3 ) , s .a. A m p l i t u d i n e a mar e d e variaţi e a aceste i c o m p o n e n t e contribui e d e asemene a l a diver s i t a t e a însuşirilo r g u s t a t i v e al e s o i u r i l o r î n c a d r u l speciei . Substanţele pectice. Pri n natur a ş i just a lo r proporţionare , substanţel e pectic e condi ţionează î n mar e măsur ă consistenţ a agreabil ă a fructelor . P e c t i n e l o r l i s e a t r i b u i e u n r o l i m p o r t a n t î n m ă r i r e a c a p a c i t ă ţ i i d e c o a g u l a r e a sîngelui . S t u d i e r e a a m ă n u n ţ i t ă a c o m p u ş i l o r p e c t i c i d i n diferit e soiur i d e p i e r s i c a u r m ă r i t separarea ş i d e t e r m i n a r e a ( c a n t i t a t i v ă ) c o n ţ i n u t u l u i p r o c e n t u a l î n diferitel e g r u p e c o n s t i t u a n t e , ş i a n u m e : p e c t i n e b r u t e , a c i z i p e c t i c i l i b e r i , a c i z i p e c t i c i esterificaţi , a c i z i p e c t i ci t o t a l i , p r e c u m ş i p a r t e a n e a c i d ă a p e c t i n e l o r b r u t e . R a p o r t u r i l e c a n t i t a t i v e al e a c e s t o r c o m p o n e n t e variaz ă î n funcţi e d e soi . Compuşi i pectic i s e găses c localizaţ i î n membranel e celulare ş i î n lichidu l vacuolar . L i m i t e l e d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i î n s u b s t a n ţ e p e c t i c e sîn t d e 0,2 6 ş i 0 , 8 1 % . Soiurile t i m p u r i i s e c a r a c t e r i z e a z ă î n g e n e r a l p r i n n i v e l s c ă z u t d e a c u m u l a r e a acestu i c o m p o n e n t . Soiuril e A d m i r a l D e w e y , S n e e d , G r e e n s b o r o u g h ş i L e V a i n q u e u r sîn t p r i n t r e cele m a i sărace .

308

ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E B I O L O C I C E A L E PIERSICULU I

Soiurile Pier i 8 1 , Mille r c l i n g ş i T é t o n d e V é n u s l a c a r e c o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e p e c t i c e est e a s o c i a t c u c o n ţ i n u t d e a s e m e n e a r i d i c a t î n a c i d i t a t e ş i z a h a r u r i sîn t indi c a t e p e n t r u p r e l u c r ă r i t e h n o l o g i c e c o r e s p u n z î n d c e r i n ţ e l o r necesar e o b ţ i n e r i i u n o r p r o d u s e finite ( g e m u r i , jeleuri , m a r m e l a d e e t c . ) d e c a l i t a t e . S o i u l P e e n - t o o a l căru i c o n ţ i n u t r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e p e c t i c e n u est e c o r e l a t c u a c i d it a t e suficient ă n u c o r e s p u n d e cerinţelo r oricăru i g e n d e p r e l u c r a r e t e h n o l o g i c ă şi est e i n d i c a t mai mul t pentr u uscare . Soiurile c u p u l p a c a r t i l a g i n o a s ă c o n ţ i n m a i m u l t ă p r o t o p e c t i n ă d e c î t celelalt e soiur i în acelaş i stadi u d e c o a c e r e . E l e s e c o m p o r t ă f o a r t e b i n e î n o p e r a ţ i i l e necesar e pregătiri i compoturilor. Substanţele proteice. P u l p a f r u c t e l o r d e p i e r s i c est e s ă r a c ă î n p r o t e i n e , î n t i m p c e s î m b u r i i sîn t f o a r t e b o g a ţ i ; deş i p r e z e n t e î n c a n t i t ă ţ i r e l a t i v m i c i , substanţel e p r o t e i c e j o a c ă u n r o l a c t i v î n desfăşurare a p r o c e s e l o r m e t a b o U c e î n f r u c t e . T r e b u i e m e n ţ i o n a t c ă p r o t i d e l e inferioar e sîn t p r e z e n t e î n c a n t i t ă ţ i f o a r t e m i c i î n f r u c t e ; c a n t i t a t e a a m i n o a c i z i l o r şi a p o l i p e p t i d e l o r l i b e r e est e f o a r t e m i c ă î n c o m p a r a ţ i e c u c e a a p r o t e i d e l o r , astfe l î n c î t conţinutul tota l î n protid e reprezint ă d e fapt , î n m o d practic , conţinutu l î n proteide . P r o t e i d e l e sîn t s u b s t a n ţ e c u a c t i v i t a t e b i o l o g i c ă r i d i c a t ă ; ele s e r v e s c c a s u b s t r a t p e n t r u diferitele sistem e e n z i m a t i c e ş i c a t r a n s f o r m a t o r i d e e n e r g i e . î n a l i m e n t a ţ i e , substanţel e proteice d e origin e vegetal ă prezint ă o importanţ ă fundamentală . A m p U t u d i n e a d e v a r i a ţ i e p e n t r u a c e a s t ă c o m p o n e n t ă est e m a r e ( 0 , 3 5 — 1 , 3 7 % ) . D i n t r e soiurü e c u c o n ţ i n u t s c ă z u t î n p r o t e i n e f a c p a r t e : C a r m e n , C a p u c c i 2 , T é t o n d e V é n u s , S t a r t , Pier i 8 1 , iar d i n t r e cel e c u c o n ţ i n u t u l m a i r i d i c a t s e p o t c i t a u r m ă t o a r e l e : M i g n o n n e m a r e , E e d b i r d cling , S n e e d , A l e x a n d e r , A m s d e n , L a d y P a l m e r s t o n s .a. Substanţele minerale.

Conţinutu l î n substanţ e mineral e a l piersicilor , c a ş i a l celorlalt e

s p e c i i d e s î m b u r o a s e , est e m a i r i d i c a t d e c î t c e l a l s e m i n ţ o a s e l o r . î n c a d r u l Urnitelo r d e v a r i a ţ i e al e specie i ( 0 , 3 0 — 0 , 6 0 % ) , f r e c v e n ţ a s o i u r i l o r est e m a i m a r e î n d o m e n i u l v a l o r i l o r m e d i i ş i m a x i m e . Soiuril e a l c ă r o r c o n ţ i n u t est e s u p e r i o r v a l o r i i d e 0 , 5 0 % r e p r e z i n tă c i r c a 5 0 % d i n t o t a l u l s o i u r i l o r analizate . L a Urnit a inferioar ă s e situeaz ă soiurile S n e e d ( 0 , 3 0 % ) , L a d y P a l m e r s t o n ( 0 , 3 3 % ) ş i E l b e r t a t i m p u r i e ( 0 , 3 5 % ) , ia r l a c e a s u p e r i o a r ă soiu l F o r d t i m p u r i u ( 0 , 6 3 % ) . C o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e m i n e r a l e a l soiulu i N e c t a r i n a a l b ă ( 0 , 7 0 % ) , a s o c i a t c u c o n ţ i n u t d e a s e m e n e a r i d i c a t î n aci d a s c o r b i c , indic ă a n u m i t e diferenţier i î n m e t a b o l i s m u l specifi c a l a c e s t o r soiuri . Celuloza. L i m i t e l

e d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i p r o c e n t u a l î n c e l u l o z ă sin t restrîns e

( 0 , 4 2 — 0 , 7 2 % ) . C o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n c e l u l o z ă est e o însuşir e p o z i t i v ă , î n m ă s u r a i n c a r e nu a f e c t e a z ă însuşiril e g u s t a t i v e al e f r u c t e l o r , d e o a r e c e c o n t r i b u i e l a asigurare a une i rezis tenţe sporit e l a transport . N e c e s i t a t e a transportări i î n b u n e c o n d i ţ i i a f r u c t e l o r l a l o c u l d e d e s t i n a ţ i e c o n d u c e la a p r e c i e r e a f a v o r a b U ă a s o i u r ü o r m a i r e z i s t e n t e . S o i u r i l e c a r e s e c a r a c t e r i z e a z ă pri n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n c e l u l o z ă sîn t : M o r e t t i n i 1/14 , N e c t a r i n a a l b ă , F o r d t i m p u r i u , Pier i 8 1 şi R e d b i r d c l i n g . Acidul ascorbic {vitamina С). L i m i t e l e d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i p r o c e n t u a l sîn t f o a r t e largi , astfe l î n c î t est e p e d e p l i n j u s t i f i c a t ă n e c e s i t a t e a studieri i s i s t e m a t i c e a soiurilor , p e n t r u i d e n t i f i c a r e a c e l o r m a i b o g a t e î n a c i d a s c o r b i c , î n c o n d i ţ i i p e d o c l i m a t i c e b i n e defi nite. C o n ţ i u u t u l r i d i c a t î n v i t a m i n ă С t r e b u i e s ă c o n s t i t u i e d e c i u n criteri u d e b a z ă î n alegerea soiurilo r c a r e u r m e a z ă s ă fi e i n t r o d u s e p e s c a r ă larg ă î n c u l t u r ă , p r e c u m ş i î n alegerea g e n i t o r i l o r î n creare a d e soiur i n o i .

P R O P R I E T Ă Ţ I L E T E H N O L O G I C E A L E PIERSICILO R 30

9

Cel m a i r i d i c a t c o n ţ i n u t î n v i t a m i n a С s- a înregistra t l a soiu l N e c t a r i n a a l b ă (31,35 m g % ) . S î nt d e a s e m e n e a b o g a t e î n v i t a m i n a С soiuril e : C a m p i on ( 2 2 , 3 m g % ) , C a r m e n (15,75 m g % ) ş i altele . C o n ţ i n u t u l î n v i t a m i n ă С est e u n c a r a c t e r d e s o i , d ar v a r i a ţ i i l e î n j u r u l nivelulu i s p e c i f i c d e a c u m u l a r e a u l o c c a u r m a r e a influenţe i c o n d i ţ i i l o r d e m e d i u , c a r e p o t f i m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n f a v o r a b i l e desfăşurări i î n a n s a m b l u a

proceselo r metabolice .

D e p e n d e n ţ a n i v e l u l u i d e a c u m u l a r e a a c i d i d u i a s c o r b i c d e c o n d i ţ i i l e d e m e d i u reies e în m o d e v i d e n t di n c o m p a r a r e a v a l o r i l o r c o r e s p u n z ă t o a r e u n u i a n u m i t so i î n c a d r u l m a i m u l t o r r e c o l t e ş i î n regiun i diferite . Vitamina A. D i n punctu l d e veder e a l aportulu i d e substanţ e c u acţiun e d e vita m i n a A , t r e b u i e m e n ţ i o n a t c ă piersicil e r e p r e z i n t ă o surs ă c a r e t r e b u i e l u a t ă î n c o n s i d e r a r e , c o n t r i b u i n d l a c o m p l e t a r e a raţie i zilnic e n e c e s a r e o r g a n i s m u l u i . S t u d i u l e f e c t u a t d e l u l i a n a P â n d e l e a s u p r a pigmenţ.Uo r c a r o t e n o i z i e x i s t e n ţ în fructel e p r i n c i p a l e l o r soiur i d e p i e r s i c c u l t i v a t e î n B e p u b l i c a S o c i a l i s t ă R o m â n i au sco s î n e v i d e n ţ ă c ă r a p o r t u l c a n t i t a t i v d i n t r e c a r o t e n , H o o p e n ş i x a n t o f i l e , p r i n c i p a l i reprezentanţi a i grupe i d e pigmenţ i carotenoizi , variaz ă î n funcţi e d e specificu l soiului

i a i .

D e asemene a î n cee a c e priveşt e conţinutu l î n pigmenţ i carotenoiz i biologi c activ i a reieşit c ă soiuril e c u p u l p a c a r t i l a g i n o a s ă s e e v i d e n ţ i a z ă p r i n c o n ţ i n u t u l l o r r i d i c a t . C o n ţ i nutul î n ß-carote u ( p r o v i t a m i n a A ) a l soiulu i Mille r c l i n g a atin s 0,8 8 m g % . S o i u r ü e C a r m e n , F o r d , L o l o ş i P e e n - t o o s e s i t u e a z ă l a l i m i t a inferioară , c o n ţ i n u t u l lor î n p i g m e n ţ i b i o l o g i c a c t i v i v a r i i n d î n t r e 0,0 7 ş i 0 , 1 0 m g % . S o i u l S u n b e a m a c o n ţ i n u t 0,2 3 m g % ß-caroten . C o n ţ i n u t u l iniţia l î n p r o v i t a m i n a A a l p i e r s i c i l o r s e p ă s t r e a z ă a p r o a p cazul prelucrărilo r t e h n o l o g i c e j u d i c i o s c o n d u s e .

e integra l î n

Proprietăţile tehnologic e al e piersicilo r Piersicile sîn t fruct e f o a r t e c ă u t a t e a t î t î n c o m e r ţ u l i n t e r n , c i t ş i p e n t r u e x p o r t , fiin d c o n s i d e r a t e d e m a r e a m a s ă a c o n s u m a t o r i l o r c a cel e m a i p l ă c u t e î n s e z o n u l r e s p e c t i v . M a r e a sensibilitat e a p i e r s i c i l o r l a c o n d i ţ u l e d e t e m p e r a t u r ă ş i m a n i p u l a r e est e strîn s legată d e elementel e a n a t o m i c e ş i d e raportu l dintr e c o m p o n e n t e l e substanţe i uscate . F i i n d b o g a t e î n a p ă , sîn t s u c u l e n t e , s ă r a c e î n z a h ă r ş i a c i d i t a t e , c a ş i î n celelalt e c o m p o n e n t e ale s u b s t a n ţ e i u s c a t e , a u p u ţ i n e s u b s t a n ţ e m i n e r a l e ş i p o s e d ă u n s i s t e m e n z i m a t i c f o a r t e a c t i v şi , c a a t a r e , a u u n g r a d d e p e r i s a b i l i t a t e m a r e . In afar ă d e a c e a s t a , deş i p r o c e n t u l d e pieUţ ă est e m i c l a p i e r s i c i , t o t u ş i p e e p i d e r m ă f o r m a ţ i i l e p i l o a s e sîn t b o g a t e ş i d e diferit e d i m e n s i u n i , c o n c u r î n d l a s p o r i r e a d i f i c u l t ă ţ i l o r d e m a u i p u l a r e şi , c a a t a r e , l a o m a i r a p i d ă d e p r e c i e r e c a l i t a t i v ă . A c e a s t a est e e x p l i c a ţ i a f a p t u l u i c ă t r e b u i e g ă s i t e a l t e că i d e v a l o r i f i c a r e a p i e r s i c i l o r ce n u p o t f i consumat e p e măsur a recoltării . Pentru consum în stare proaspătă s e c e r e c a f r u c t e l e s ă a i b ă o s t r u c t o - t e x t u r ă u n i f o r m ă în t o a t ă m a s a p u l p e i , f e r m ă , s ă fi e g u s t o a s e , s u c u l e n t e , f o n d a n t e , u n i f o r m p i g m e n t a t e c u u n r o z inten s u n i f o r m ; p i e l i ţ a s ă fi e Upsit ă d e p i e l o z i t a t e sa u a c e a s t a s ă fi e c î t m a i r e d u s şi s ă f a c ă c o r p c o m u n c u p u l p a . F r u c t e l e est e b i n e s ă fi e m a n i p u l a t e c u m a r e a t e n ţ i e , c ă c în c a z c o n t r a r i u p u l p a s e p ă t e a z ă f o a r t e u ş o r şi , c a a t a r e , c a p ă t ă u n a s p e c t n e p l ă c u t n e a t r ă g ă t o r . D u r a t a d e c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă n u d e p ă ş e ş t e o s ă p t ă m î n ă , î n afar ă d c a z u l c î n d i m e d i a t d u p ă r e c o l t a r e fructel e s e i n t r o d u c î n spaţi i r ă c i t e , î n c a r e , l a t e m p e

ă i , e -

310

O R I G I N E A Ş

I P R O P R I E T Ă Ţ I L

E B I O L O G I C

E A L

E P I E R S I C U L U

I

3 ° 0, îş i m e n ţ i n a t r i b u t e l e d e a f i c o n s u m a t e î n star e p r o a s p ă t ă t i m p ratura d e 0 °C h d e 2— 3 s ă p t ă m î n i . T o t u ş i , l a a c e s t e t e m p e r a t u r i , straturil e p u l p e i d i n z o n a e n d o c a r p u l u i se b r u n i f i c ă m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n intens , c ă p ă t î n d o c o n s i s t e n ţ ă n e p l ă c u t ă , d a t o r i t ă deshidratării e i parţiale . D e r e m a r c a t est e ş i faptu l c ă l a + 3 ° C fructel e s e t r e c p r e a r e p e d e şi c a p ă t ă u n m i r o s d e f e r m e n t a t . B u n e p e n t r u p ă s t r a t l a t e m p e r a t u r i j o a s e sîn t s o i u r ü e : E l b e r t a , J . H . H a l e , H a l e h a v e n e t c . S t a r e a d e p î s l o z i t a t e s e r e m a r c ă î n specia l l a fructel e r e c o l t a t e înaint e d e m o m e n t u l p o t r i v i t . D e a s e m e n e a piersicil e sîn t f o a r t e m u l t folosit e l a p r e p a r a r e a d e salat e ş i eocteU , î n a m e s t e c c u alt e f r u c t e ş i i n g r e d i e n t e a l i m e n t a r e . Pentru uscare şi deshidratare s e p r e t e a z ă soiuril e al e c ă r o r f r u c t e sîn t m a i b o g a t e î n s u b s t a n ţ ă uscată , c o n ţ i n m a i m u l t z a h ă r ş i m a i p u ţ i n ă a c i d i t a t e ş i sîn t d e c i m a i p u ţ i n s u c u l e n t e . S e prefer ă soiuril e c u p u l p a d e c u l o a r e g a l b e n - a u r i e , b i n e a r o m a t e ş i uşo r deta şabile d e s î m b u r e , deş i cel e c u s î m b u r i i n e d e t a ş a b i l i d a u p r o d u s e finit e d e c a l i t a t e supe rioară. L a d e s h i d r a t a t s e p r e t e a z ă ş i soiuril e a c ă r o r p u l p ă s e m ă l ă i e ţ e a z ă r e p e d e d u p ă r e c o l t a r e . O r i c a r e a r f i soiuril e c a r e î n d e p l i n e s c cerinţel e d e m a i sus , f r u c t e l e t r e b u i e s ă a i b ă o m ă r i m e p e s t e m i j l o c i e î n c a d r u l soiului , s ă fi e sănătoase , c u pieliţ a c î t m a i sărac ă în p U o z i t a t e sa u î n c a z c o n t r a r i u a c e a s t a s e v a î n d e p ă r t a p e c a l e c h i m i c ă . D i n t r e ' s o i u r ü e c u l t i v a t e l a n o i î n ţară , J . H . H a l e , C a r m e n , C a m p i o n , L o w e ü Muir , E l b e r t a , F o r d roş u tîrziu, L o l o , S u n b e a m , T é t o n d e V é n u s , P e e n - t o o e t c . î n t r u n e s c c o n d i ţ i i l e c e r u t e p e n t r u a fi u s c a t e ş i d e s h i d r a t a t e . Pentru compot, fructel e r e s p e c t i v e t r e b u i e s ă fi e m a r i , u n ü o r m e , s i m e t r i c e , d e c u l o a r g a l b e n ă , s ă a i b ă fasciculel e l i b e r o - l e m n o a s e fine , să-ş i m e n ţ i n ă f o r m a ş i a r o m a d u p ă steri lizare. S î m b u r i i s ă fi e m i c i î n r a p o r t c u f r u c t u l întreg , întrucî t î n c a z c o n t r a r i u j u m ă t ă ţ u e sîn t p r e a subţir i şi-ş i p i e r d fermitate a s t r u c t o - t e x t u r a l ă ; s ă n u c a p e t e o c u l o a r e închis în t i m p u l ş i d u p ă sterilizar e ; d e a c e e a soiuril e c u p u l p a r o z n u d a u , di n p u n c t u l d e v e d e r al p i g m e n t a ţ i e i , c o m p o t u r i d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă . B u n e p e n t r u c o m p o t sîn t soiuril e E l b e r t a J . H . H a l e ş i a p r o a p e t o a t e soiuril e i n d i c a t e p e n t r u uscar e ş i deshidratare .

e ă e ,

Pentru pulpa naturală, c a r e v a serv i d r e p t m a t e r i e p r i m ă î n v e d e r e a transformări i lor î n alt e p r o d u s e finite , p i e r s i c ü e s e r e c o l t e a z ă l a m a t u r i t a t e a , î n p î r g ă , întrucî t est e n e c e sară o s t r u c t o - t e x t u r ă f e r m ă . S e p o t folos i f r u c t e l e t u t u r o r soiurilor , c u c o n d i ţ i a c a s ă fi e s ă n ă t o a s e , liber e d e o r i c e leziun i c a r e altfe l d e p r e c i a z ă f o a r t e m u l t calitatea . î n acelaş i t i m p se c e r e c a p u l p a s ă a i b ă u n m i n i m d e s u b s t a n ţ ă u s c a t ă (l a r e f r a c t o m e t r ul d e m i n ă ) d e ce l puţin 8 - 1 0 % . Pentru dulceaţă, s e p r e t e a z ă s o i u r ü e c a r e a u fructel e s ă n ă t o a s e ş i lipsit e d e p e t e l e lăsate d e o m a n i p u l a r e n u p r e a a t e n t ă . S e p o t folos i fructel e t u t u r o r soiurilo r c u l t i v a t e la n o i , c a r e a u o m ă r i m e m i j l o c i e ş i p u l p a a r o m a t ă ş i u n i f o r m p i g m e n t a t ă . Pentru glosare s e f o l o s e s c soiuril e a c ă r o r p u l p ă est e f e r m ă î n întreag a e i g r o s i m e î n m o m e n t u l r e c o l t ă r i i . A s t f e l s e p r e t e a z ă a p r o a p e t o a t e s o i u r ü e aflat e î n c u l t u r ă l a n o i î n ţară . Pentru gem , piersicile t r e b u e s ă a i b ă l a m a t u r i t a te o p u l pă f e r m ă ş i s ă fi e inten s c o l o r a t e . Pentru marc s e f o l o s e s c fructel e m i c i ş i d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u u n c o n ţ i n u t m a i m a r e de substanţ e pectic e ş i aciditat e totală . Pentru marmeladă d i n t r - u n singu r fe l d e f r u c t sa u a m e s t e c d e soiur i s e f o l o s e s c fruc tele t u t u r o r soiurilo r d e p i e r s i c , i n d i f e r e n t d e m ă r i m e a ş i c u l o a r e a p u l p e i , c u sa u făr ă a d e r e n ţ a s î m b u r u o r d e p u l p ă , d a r s ă fi e s ă n ă t o a s e ş i c î t d e p u ţ i n a r o m a t e . Pentru unt de fructe, pireu, paslă-pistil, nectar, fructe fluide sau cremogenizate s e p o t folos i t o a t e soiuril e c u l t i v a t e d e piersic i c u s î m b u r i i n e a d e r e n ţ i l a p u l p ă , a r o m a t e ş i gustoase.

OBIECTIVE PENTR U AMELIORARE A SOIURILO R D E PIERSI C CULTIVATE Î N REPUBLIC A SOCIALIST Ă ROMÂNIA

D i n n u m ă r u l m a r e d e soiur i d e p i e r s i c c a r e s e c u l t i v ă p e g l o b ( p e s t e 3 0 0 0 ) c u g r e u se p o a t e găs i v r e u n u l c a r e s ă n u p r e z i n t e d e f e c t e , l u c r u e x p l i c a b i l d e altfe l d a c ă s e ar e în v e d e r e c ă piersicu l est e î n g e n e r a l o s p e c i e sensibilă . L a m u l t e soiur i d e p i e r s i c s e c o n s t a t ă c h i a r o c o r e l a ţ i e î n t r e însuşiril e b u n e ş i cel e rele . A s t f e l , l a soiuril e M a y f l o w e r , A m s d e n ş i A l e x a n d e r s e o b s e r v ă c ă , p e l î n g ă o seri e d e c a h t â ţ i , c u m sîn t c o a c e r e a t i m p u r i e , c o l o r i t u l p l ă c u t a l f r u c t e l o r ş i o b u n ă r e z i s t e n ţ ă la a t a c u l c i u p e r c i i Taphrina deformans (Berk. ) Tul. , s e găses c ş i defecte , c a aderenţ a pulpe i la s î m b u r e ş i î n s p e c i a l sensibilitate a p r o n u n ţ a t ă f a ţ ă d e a f i d e . D e a s e m e n e a s o i u r ü e d e piersic car e p r o v i n di n Elbert a (Elbert a bronzată , J . H . H a l e ) , p e lîng ă o rezistenţ ă mar e la a t a c u l afidelo r ş i f r u c t e d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă , c u p u l p ă fină , g a l b e n ă ş i c o n s i s t e n t ă , p r e z i n t ă ş i u n e le d e f e c t e , c um sîn t c o m p o r t a r e a s l a b ă f a ţ ă d e g e r ş i sensibilitate a l a Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . A s t f e l d e c o r e l a ţ i i î n g r e u e a z ă m u n c a s e l e c ţ i o n a t o r i l o r şi , c u t o a t e s u c c e s e l e m a r i c a r e a u f o s t înregistrat e î n d o m e n i u l a m e h o r ă r i i p i e r s i c u l u i , î n c ă n u s-a u o b ţ i n u t soiur i c a r e s ă satisfacă p e depU n cerinţel e c u l t i v a t o r i l o r , m a i ale s s u b r a p o r t u l rezistenţe i p o m i l o r . Totuşi, experienţel e multo r ameUorator i arat ă că , dac ă s e c u n o s c bin e particulari tăţile b i o l o g i c e al e diferitelo r soiur i d e p i e r s i c ş i s e ale g i n m o d j u d i c i o s p l a n t e l e - p ă r i n ţ i , se p o t o b ţ i n e r e z u l t a t e f o a r t e b u n e . N u î n t o a t e cazurile , dar , î n g e n e r a l , d i n î n c r u c i ş a r e a soiurilo r r e z i s t e n t e f a ţ ă d e u n e l bou ş i i n s e c t e c u alt e soiur i sensibil e s e o b ţ i n hibriz i c u o b u n ă c o m p o r t a r e l a a t a c u r i l p a r a z i ţ i l o r r e s p e c t i v i . D e a s e m e n e a n e a d e r e n ţ a s î m b u r e l u i l a p u l p ă est e d e o b i c e i u n c a r a c t e d o m i n a n t ( Ş a n h a i , T i m p u r i e C r a w f o r d , E l b e r t a ) . N u a u f o s t o b ţ i n u t e î n c ă soiur i d e p i e r s i cu coacer e foart e timpuri e ş i c u sîmbur e neaderent , aceast a constituin d u n obiecti v pentr lucrările v i i t o a r e .

e e r c u

P e n t r u c o n d i ţ i i l e di n ţar a n o a s t r ă , p r i n c i p a l e l e o b i e c t i v e î n a m e l i o r a r e a s o i u r i l o r d e piersic, î n o r d i n e a i m p o r t a n ţ e i l o r , sîn t u r m ă t o a r e l e : — Crearea de soiuri cu repausul de iarnă mai lung, ş i d e c i cu o mai bună rezistentă la ger. î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , p r e z i n t ă intere s î n c a l i t a t e d e g e n i t o r i unel e t i p u r i al e piersi cului l o c a l î n m u l ţ i t e pri n s î m b u r i c a r e s-a u a d a p t a t c o n d i ţ n l o r d e iernar e d i n ţar a n o a s t r ă , p r e c u m ş i c î t e v a soiur i c u o rezistenţ ă m a i m a r e a m u g u r i l o r florifer i f a ţ ă d e ger , c u m sînt : L o l o , C a r m e n , G r e e n s b o r o u g h , L e V a i n q u e u r , A l e x a n d e r , C a n a d a , E e d b i r d c l i n g , S a n g u i n e ş i altele . O m a r e i m p o r t a n ţ ă o p r e z i n t ă tipuril e l o c a l e d e p i e r s i c , c a r e n u t r e b u i e a b a n d o n a t e , c i utilizat e l a creare a d e n o i soiuri .

3!2

OBIECTIVE PENTR U A M E L I O R A R E A SOIURILO R D E PIERSI C

î n m o d d e o s e b i t t r e b u i e s ă s e u r m ă r e a s c ă , s u b r a p o r t u l sporiri i rezistenţe i m u g u r i l o r floriferi l a ger , a m e l i o r a r e a soiurilo r E l b e r t a ş i J . H . H a l e . P e n t r u a m ă r i î n genera l r u s t i c i t a t e a p o m i l o r ş i m a i ale s d u r a t a lo r d e viaţă , trebui e identifieîndu-s e î n p l a n t a ţ i i l e b ă t r î n e p o m i i c a i c . s a u d o v e d i t cei m a i rezistenţ i ş i m a i p r o d u c t i v i , î n c o n d i ţ i i l e d a t e . A c e ş t i p o m i d e elit ă u r m e a z ă s ă fie folosiţ i p e n t r u r e c o l t a r e a d e a l t o a i e . — Obţinerea unor soiuri rezistente sau imune faţă fie atacul principalelor boii şi ilăuiiători. î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e t r e b u i e f o l o s i t e c u p r e c ă d e r e c a g e n i t o r i soiuril e c u o c o m p o r t a r e , b u n ă f a ţ ă d e ma i m u l t e b o l i ş i d ă u n ă t o r i , c u m sîn t : C a r m e n , B e d b i r d c l i n g , L o l o s .a. D e a s e m e n e a p e n t r u mărire a rezistenţe i l a afid e t r e b u i e utilizat e c a g e n i t o r i soiuril e E l b e r t a , J . H . H a l e , Ş a n h a i , C a r m e n , F o r d s .a., ia r î n d i r e c ţ i a sporiri i rezistenţe i frunzişulu i l a a t a c u l d e Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . soiuril e M a y f l o w e r , A m s d e n , A l e x a n d er ş i B e d bird c l i n g . E x p e r i e n ţ e l e f ă c u t e d e B u d o l f P a l o c s a y l a Clu j ( 2 6 2 , 2 6 3 ) a r a t ă d e a s e m e n e a c ă utilizare a m i g d a l u l u i c a m e n t o r c o n t r i b u i e l a m ă r i r e a rezistenţe i h i b r i z i l o r t a afide , a c e a s t ă s p e c i e fiin d i m u n ă faţ ă d e aceşt i d ă u n ă t o r i . L u c r ă r i l e e f e c t u a t e d e V . С о с i u ş i I . С u p c i n e n c o ( 7 1 ) a r a t ă c ă s e o b ţ i n rezultat e b u n e ş i p r i n e f e c t u a r e a d e h i b r i d ă r i s e x u a t e car e î n t r e soiuril e d e p i e r s i c sensibil e l a afid e ş i piersicu l o r n a m e n t a l {Amazona rubicunda), este i m u n . p r a c t i c a t ă ş i selecţia clonală,

î n v e d e r e a o b ţ i n e r i i u n o r soiur i n o i d e p i e r s i c , o c a l e p r a c t i c ă o c o n s t i t u i e ş i s e m ă n a t u l s î m b u r i l o r d i n p o l e n i z a r e a liber ă (naturală) . — Crearea unor soiuri de piersic cu coacere timpurie şi cn fructe mari, cu pulpa consistentă, neaderentă, de calitate mai bună, c o n s t i t u i e u n al t o b i e c t i v d e s e a m ă î n a m e l i o r a r e a piersicului, m a i ale s d a c ă s e ar e î n v e d e r e c ă a c t u a l e l e soiur i timpuri i las ă d e d o r i t î n c e priveşte mărime a ş i calitate a fructelor . D e a s e m e n e a est e n e c e s a r ă o b ţ i n e r e a u n o r soiur i d e . p i e r s i c e u c o a c e r e tîrzi e ş i e u u n c o n ţ i n u t m a r e î n s u b s t a n ţ ă u s c a t ă , b u n e p e n t r u u s c a t ş i alt e p r e l u c r ă r i industriale . U n e l e soiur i d e p i e r s i c ( L e V a i n q u e u r , A m s d e n , E l b e r t a , B e g i n a Uvezilor , S n e e d ) a u o înclinar e d e o s e b i t ă p e n t r u variaţi i m u g u r a l e ( s p o r t u r i ) , c a r e c o n s t a u î n a p a r i ţ i a d e fruct e sau d e lăstar i c u c a r a c t e r e m o d i f i c a t e , a d e s e o r i u t i l e p e n t r u p r o d u c ţ i e . Sin t ş i cazur i c î n d p e p o m i i c u flor i d e ti p r o z a c e u a p a r flor i e a m p a n u l a t e , ş i i n v e r s . î n m u n c a d e selecţie , p i e r s i c u l creeaz ă p u ţ i n e g r e u t ă ţ i ş i prezint ă p e r s p e c t i v e m a r p e n t r u o b ţ i n e r e a d e soiur i v a l o r o a s e . A c e a s t a n u n u m a i p e n t r u f a p t u l c ă î n c a z u l înmul ţirii p r i n s î m b u r i îş i t r a n s m i t e mvdt e d i n t r e însuşiril e sal e culturale , d a r ş i p e n t r u a c e e c ă r o d e ş t e f o a r t e r e p e d e (l a 3 — 4 an i d e l a s e m ă n a t u l s î m b u r i l o r ) , astfe l c ă p r o c e s u l selec ţiei est e r e l a t i v s c u r t î n c o m p a r a ţ i e c u a l c e l o r l a l t e speci i p o m i c o l e .

i a -

CLASIFICAREA SOIURILO R D E PIERSI C

P i e r s i c u l est e r e p r e z e n t a t î n c u l t u r ă p r i n t r - u n n u m ă r f o a r t e m a r e d e soiuri . î n a c e a s t ă privinţă U . P . H e d r i с к arat ă c ă numa i î n statu l N e w Y o r k a identifica t ş i a descri s u n n u m ă r d e 2 18 1 d e soiur i d e p i e r s i c , d i n t r e c a r e cel e m a i m u l t e d e o r i g i n e a m e r i c a n ă ( 1 4 5 ) . N . G . J u c i k o v ( 1 7 4 ) m e n ţ i o n e a z ă c ă î n c u l t u r ă e x i s t ă ( 1 9 6 4 ) c i r c a 3 00 0 d e soiuri d e piersic . V . V e 1 к o v ( 3 8 5 ) s u s ţ i n e c ă î n e t a p a a c t u a l ă s e c u l t i v ă p e s t e 3 0 0 0 d e soiuri, ia r P . M . J u k o v s k i ( 1 7 5 ) p r e s u p u n e c ă s e c u n o s c astăz i p e s t e 5 0 0 0 d e soiur i d e piersic , E x i s t e n ţ a î n c u l t u r ă a u n u i n u m ă r a t î t d e m a r e d e soiur i a f o s t f a v o r i z a t ă m u l t ş i d e f a p t u l c ă p i e r s i c u l s- a î n m u l ţ i t t i m p f o a r t e î n d e l u n g a t p r i n s e m i n ţ e ( s î m b u r i ) p r o v e n i t e d e l a cel e m a i b u n e soiuri . î n m i d t e r e g i u n i d i n A s i a C e n t r a l ă ş i d i n p a r t e a d e v e s t a Asiei, p r e c u m ş i î n I t a l i a ş i California , a n u m i t e soiur i d e p i e r s i c s e î n n m l ţ e s c ş i astăz i p r i n s e m i n ţ e . Oricâ t d e c o n s t a n t e a r f i soiuril e d e p i e r s i c , î n c a z u l î n m u l ţ i r i i p r i n s e m i n ţ e se o b ţ i n p l a n t e c a r e d e v i a z ă t o t u ş i d e l a p l a n t e l e - m a m ă a t î t î n c e e a c e p r i v e ş t e c a r a c t e r e l e m o r f o l o g i c e , c î t ş i însuşiril e b i o l o g i c e ş i e c o n o m i c e . î n felu l a c e s t a , m u l t e d i n t r e s o i u r i l e aflate astăz i î n c u l t u r ă n u sîn t soiur i î n înţelesu l stric t p o m o l o g i c , c i p o p u l a ţ i i f o a r t e e t e r o g e n e . P ă s t r î n d t i p u l g e n e r a l c a r a c t e r i s t i c î n c a d r u l fiecăru i s o i , p o p u l a ţ i i l e r e s p e c t i v e se d e o s e b e s c d u p ă f o r m ă , m ă r i m e , c u l o a r e ş i i n t e n s i t a t e , e p o c a d e m a t u r i t a t e , însuşiril e g u s t a t i v e ş i alt e p r o p r i e t ă ţ i al e f r u c t e l o r . P e n t r u a p u t e a r e c u n o a ş t e unel e .soiur i d i n n u m ă r u l e x t r e m d e m a r c a l c e l o r e x i s t e n t e in c u l t u r ă , s- a s i m ţ i t d e m u l t t i m p n e v o i a grupări i l o r î n u n i t ă ţ i s i s t e m a t i c e s a u e c o n o m i c e , p e b a z a u n o r criteri i ştiinţifice . P r i m a î n c e r c a r e d e clasificar e a s o i u r i l o r d e p i e r s i c a f o s t f ă c u t ă d e p o m o l o g u l f r a n c e z D u h a m e l d u M o n c e a u î n 1 7 6 8 , î m p ă r ţ i n d soiuril e d e p i e r s i c î n p a t r u g r u p e : 1. Piersici propriu-zise,

c

u pieliţ a pubescent ă ş i pulp a neaderent à l a sîmbure .

2. Panii, c u p i e b ţ a p u b e s c e n t ă ş i p u l p a a d e r e n t ă l a s î m b u r e . 3. Nectarine, c u p i e l i ţ a g l a b r a ş i p u l p a n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . 4. Brugnone, c

u pieliţ a glabr a ş i p u l p a aderent ă l a sîmbure .

D u p ă c u m s e o b s e r v ă , î n clasificare a d e m a i su s s e ţin e s e a m a n u m a i d e d o u ă c a r a c tere al e f r u c t e l o r ( p u b e s c e n t ă pieliţe i ş i a d e r e n ţ a p i d p e i l a s î m b u r e ) , făr ă a s e l u a î n c o n s i d e r a r e restu l c a r a c t e r e l o r c a r e p r e z i n t ă o m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u d e t e r m i n ă r u e p o m o l o g i c e , c u m sîn t c u l o a r e a ş i c o n s i s t e n ţ a p u l p e i , t i p u l d e floar e ş i p a r t i c u l a r i t ă ţ u e b i o l o g i c e ale p o m i l o r . D a t o r i t ă acestu i f a p t , clasificare a d e m a i sus , deş i s e f o l o s e ş t e î n c ă î n lucră rile d e s p e c i a l i t a t e ş i p e t e r e n , est e i n s u f i c i e n t ă p e n t r u n e v o ü e p r o d u c ţ i e i . D e f a p t , î n p r a c t i c ă s e c o n s i d e ră d r e pt piersic i p r o p r i u - z i s e t o a t e soiuril e c a r e a u p i e b ţ a fructului p u b e s c e n t ă ş i d r e p t n e c t a r i n e soiuril e c u p i e l i ţ a f r u c t u l u i g l a b r a ; c u a l t e c u v i n t e ,

314

C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E PIERSI C

în p r a c t i c ă , l a clasificare a soiurilo r d e piersi c d u p ă c a r a c t e r u l pieliţe i n u s e ţin e s e a m a ş i de gradu l d e aderenţ ă a pulpe i l a sîmbure . i n t r o d u s î n clasificare a soiurilo r d e p i e r s i c u n al t criteriu , î n 1810 , D e s p r e z a şi a n u m e prezenţa sa u absenţa glandelor de pe peţiolnl frunzelor. P . A . P o i t e a u , î n 1 8 1 7 , a d a t i n d i c a ţ i i a s u p r a d e o s e b i r i l o r c a r e e x i s t ă într e soiu rile d e piersic , l u î n d c a b a z ă tipuril e d e g l a n d e , c o n s t a t a t e d e D e s p r e z . î n 1 8 9 7 , G i l b e r t O n d e r d o n c ş i K . H . P r i c e , car e a u l u c r a t î n T e x a ( S . U . A . ) , a u e l a b o r a t primul sistem de clasificare naturală a piersicilor, a v î n d î n v e d e r o r i g i n e a soiurilor , caracterel e m o r f o l o g i c e al e f r u c t e l o r ş i unel e p a r t i c u l a r i t ă ţ i b i o l o g i c e al p o m i l o r ( e p o c a porniri i î n v e g e t a ţ i e ş i a căderi i frunzelor , rezistenţ a l a g e r ş i altele) . A c e ş t i î m p a r t piersici i î n c i n c i g r u p e ( 3 2 0 ) :

s e e a

1. Grupa spaniolă, c u floril e a p r o a p e t o t d e a u n a d e ti p r o z a e e u , c u c ă d e r e a frunzelo r tîrzie, fructel e m i c i , a p r o a p e sferice , p u t e r n i c p u b e s c e n t e ş i c u c o a c e r e tîrzi e ; a u p u l p a g a l b e n ă , a l b ă sa u r o ş i e , c u g u s t d e a n a n a s , d e calitat e b u n ă . î n a c e a s t ă g r u p ă i n t r ă o seri e d e soiur i ( T e x a s , V i c t o r i a ) o b ţ i n u t e î n T e x a s ş i F l o r i d a d i n p ă r i n ţ i c a r e a u fos t i m p o r t a ţ i c u 30 0 d e an i i n u r m ă di n S p a n i a . 2. Grupa iraniană, c a r e c u p r i n d e t o a t e soiuril e i m p o r t a t e d i n I r a n ( P e r s i a ) î n I t a l i a , A n g l i a ( 1 5 5 0 ) , A m e r i c a ( 1 8 6 0 ) , c u m sîn t A l e x a n d e r , H a l e t i m p u r i u , T i m p u r i e C r a w f o r d , Tîrzie C r a w f o r d , T i m p u r i i R i v e r s , S a l w a y , P h i l l i p s cling , C a m p i o n s .a., c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - o p e r i o a d ă m a i l u n g ă d e r e p a u s , c e e a c e d e n o t ă c ă sîn t d e o r i g i n e m a i n o r d i c ă d e c î t soiuril e d i n celelalt e g r u p e . F l o r i l e l a unel e sîn t d e t i p r o z a e e u , l a altel e c a m p a n u l a t e . 3. Grupa nord-chineză, î n c a r e i n t r ă soiuril e c u n o s c u t e s u b d e n u m i r e a d e „ C h i n e s e c l i n g " , c u flor i d e cel e m a i m u l t e or i d e t i p r o z a e e u , c u c ă d e r e a f r u n z e l o r t i m p u r i e , c u fructe foart e mari , d e obice i d e culoar e crem-albicioasă , înroşite p e parte a expus ă l a soar e ; au p u l p a d e cel e m a i m u l t e or i a l b ă , f o n d a n t ă , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă . F r u c t e l e a j u n g d e v r e m e l a m a t u r i t a t e . D i n a c e a s t ă g r u p ă f a c p a r t e soiuril e C a r m e n , G r e e n s b o r o u g h ş i altele, p r e c u m ş i alt e soiur i c a r e a u r e z u l t a t p r i n î n c r u c i ş a r e a u n o r soiur i di n aces t g r u p c u alt e soiur i d i n ce l i r a n i a n , c u m est e E l b e r t a . 4. Grupa sud-chineză, c a r e c u p r i n d e soiur i c u p o m i d e tali e m i c ă , c u c o r o a n a deasă , sensibili l a g e r , c u p o t e n ţ i a l p r o d u c t i v f o a r t e r i d i c a t ; a u p e r i o a d ă l u n g ă d e v e g e t a ţ i e , îns ă f o a r t e s c u r t ă d e repau s ; înflores c d e t i m p u r i u ş i sîn t a f e c t a ţ i d e b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ; c a u r m a r e , soiuril e di n a c e a s t ă g r u p ă sîn t i n d i c a t e m a i m u l t p e n t r u regiimil e s u b t r o p i c a l e . A u flor i d e t i p r o z a e e u , f r u c t e m i c i sa u m i j l o c i i , o v o i d - p r e l u n g i t e c u u n c i o c în vîrf , c r e m - a l b i c i o a s e c u r o ş e a ţ ă , a v î n d p u l p a a l b ă , înroşit ă î n j u r u l s î m b u r e l u i , f o n d a n t ă , c u g u s t d e m i e r e , n e a d e r e n t ă . î n a c e a s t ă g r u p ă i n t r ă unel e soiur i c a : T e x a s , H o n e y , C l i m a x , F l o r i d a ş i altele , o b ţ i n u t e d i n soiuril e c a r e c u c i r c a 3 0 0 d e an i î n u r m ă a u fos t importate di n Spania . 5. Grupa Peen-too ( T u r t i t ă d e C h i n a ) , c a r e c u p r i n d e d e s c e n d e n ţ i i soiulu i P e e n - t o o d e o r i g i n e c h i n e z ă , i n t r o d u s î n A m e r i c a î n anu l 1 8 2 8 , c a r a c t e r i z a ţ i pri n f r u c t e l e t u r t i t e c r e m - a l b i c i o a s e , c u r o ş e a ţ ă ; c u p u l p a a d e r e n t ă sa u n e a d e r e n t ă , a l b ă ş i înroşit ă î n juru s î m b u r e l u i , p r i n flor i m a r i d e t i p r o z a e e u , c u d e z m u g u r i r e a t i m p u r i e ş i c ă d e r e a frunzelo

, , l r

tîrzie (î n c o n d i ţ i i l e di n S . U . A . ) . î n p e r i o a d a c î n d a f o s t e l a b o r a t s i s t e m u l d e clasificare , î n S . U . A . s e g ă s e a u 2 0 — 3 0 de soiur i di n a c e s t g r u p , t o a t e fiin d o b ţ i n u t e î n F l o r i d a .

*

315

C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E PIERSI C

Clasificarea O n d e r d o n c - P r i c e , deş i ar e u n e l e p ă r ţ i p o z i t i v e (arată , p e n t r u p r i m a d a t ă , c ă diferitel e g r u p e d e soiur i d e p i e r s i c sîn t r e z u l t a t u l creşteri i m u l t i s e c u l a r e în c o n d i ţ i i g e o g r a f i c e diferite , ţin e s e a m a d e unel e c a r a c t e r e ş i p a r t i c u l a r i t ă ţ i i m p o r t a n t p e n t r u p r o d u c ţ i e ) , p r e z i n t ă ş i unel e lipsuri , l e g a t e d e f a p t u l c ă a u t o r i i r e s p e c t i v i g r u p e a z soiurile n u m a i d u p ă c o m p o r t a r e a l o r î n c o n d i ţ i i l e d i n T e x a s . D u p ă a c e e a , n u ţ i n e s e a m d e n u m ă r u l m a r e d e soiur i c a r e s e c u l t i v ă î n A s i a Centrală , n o r d u l ş i s u d u l A f r i c i i e t c .

e ă a

, şi car e s-a u f o r m a t d e c i î n alt e c o n d i ţ i i g e o g r a f i c e . C u alt e c u v i n t e , a c e s t s i s t e m d e clasi f i c a r e est e i n c o m p l e t ş i d e p ă ş i t .

î n 1 9 1 3 , J . J o u i n a p r o p u s c a l a clasificare a soiurilo r d e p i e r s i c s ă s e ţ i n ă s e a m a d e u r m ă t o a r e l e c a r a c t e r e : t i p u l florilo r : r o z a c e u ş i campanula! , ; t i p u l g l a n d e l o r d e p e peţiol : reniforme , globuloas e ş i inexistent e ; culoare a pulpe i : albă , galbenă , roşie , ş i tipu l sîmburelui : n e a d e r e n t , a d e r e n t . î n 1939 , N . I . К i a b о V a e l a b o r a t u n n o u s i s t e m d e c l a s i f i c a r e a s o i u r i l o r de piersic , baza t atî t p e origine , cî t ş i p e caracter e b o t a n i c e . E l disting e d o u ă speci i d e piersic, ş i a n u m e : piersicu l c o m u n (Persica vulgaris Mill. ) ş i p i e r s i c u l d e F e r g a n a (Persica ferganensis K o s t , e t Eiab.) . î n cadru l p r i m e i s p e c i i s e d e o s e b e s c d o u ă v a r i e t ă ţ i b o t a n i c e : Persica vulgaris var . rosaeflora B i a b . ş i Persica vulgaris v a r . campanulaeflora B i a b . , p r i m a a v î n d flor i d e t i p r o z a c e u , ia r a d o u a d e t i p c a m p a n u l a ! . D i n p r i m a v a r i e t a t e (Persica vulgaris soiuri :

v a r . rosaeflora B i a b .

) fa c part e patr u grup e d e

1. Americane timpurii, c u înfloritu l d e o b i c e i tîrziu , c u f r u c t e c e a j u n g t i m p u r i u sa f o a r t e t i m p u r i u l a m a t u r i t a t e , f o a r t e s u c u l e n t e , p u ţ i n d u l c i ( 5 — 9 % z a h ă r ), c u p u l p a f i b r o a s sau f r a g e d - f i b r o a s ă , d e c u l o a r e d e s c h i s ă (albă , v e r z u i e , a l b i c i o a s ă , c r e m ) ş i c u s î m b u r e l a d e r e n t sa u s e m i a d e r e n t : M a y f l o w e r , A m s d e n . A l e x a n d e r , L e V a i n q u e u r , A r p b e a u t y C a n a d a , T r i u m f , G r e e n s b o r o u g h s .a. A p r o a p e t o a t e soiuril e d i n a c e a s t ă g r u p ă rezist ă destu d e b i n e l a ger . E l e a u fos t o b ţ i n u t e î n A m e r i c a d e N o r d , p r i n selecţie .

u ă e , l

2. Nord-chineze de tipul Chinese cling, c u flor i m a r i , r o z , f r u c t e d e o b i c e i m a r i , c u c o a c e r e tîrzi e sa u m i j l o c i e , p u l p a albă , m a i ra r g a l b e n ă , a d e r e n t ă l a s î m b u r e ş i c u u n c o n ţ i n u t m a i m a r e î n z a h ă r d e c î t l a soiuril e di n g r u p a p r e c e d e n t ă . î n a c e a s t ă g r u p ă i n t r ă n u m e r o a s e s o i u r i lar g r ă s p î n d i t e î n C h i n a , I r a n ş i U . B . i S . 8 . , c u m sîn t : Zafrani , N a r i n d j i şi altele . O p a r t e d i n t r e a c e s t e soiur i sîn t b u n e p e n t r u c o n s e r v e ; n u s e î n t î l n e s c l a n o i în ţară . 3. Turkestano-transcaucaziene, c u fructel e m i c i p î n ă l a m i j l o c i i , c o a c e r e tîrzi e sa u semitîrzie, c u p u l p a î n g e n e r a l seacă , f i b r o a s ă , d e c o n s i s t e n ţ ă a m i d o n o a s ă sa u a m i d o n o s fibroasă, î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r a l b ă ş i c u s î m b u r e l e n e a d e r e n t . A i c i i n t r ă soiuril e E l b e r t a t i m p u r i e , C a r m e n , C u m b e r l a n d , B o c h e s t e r , C a n c e l a r u l d e fier , C o t o g n a m a s s i m a , M i g n o n n e m a r e t i m p u r i u , D e o c t o m b r i e , N e c t a r i n a a l b ă , N e c t a r i n a r o ş i e , N e c t a r i n a a n a n a s ş i altele . D e a s e m e n e a d i n a c e a s t ă g r u p ă f a c p a r t e ş i soiuril e c a r e î n A s i a C e n t r a l ă sîn t d e n u m i t e ŞaftaHu (Ak-ŞaftaHu , KîzU-Şaftali u s.a.) , soiuril e c a r e î n A r m e n i a sîn t d e n u m i t e P a h o v i , p r e c u m ş i cel e c a r e î n G r u z i a p o a r t ă n u m e l e d e C a r t u l ü t . E l e a u p ă t r u n s a i c i d i n t i m p u r i î n d e p ă r t a t e d i n I r a n (ia r î n I r a n a u f o s t a d u s e d i n C h i n a ) , u n d e sîn t lar g r ă s p î n d i t e ş i se f o l o s e s c î n genera l p e n t r u u s c a t . 4. Sud-chineze de Peen-too. Persica vulgaris

tipul Honey

(piersic i d e m i e r e ) , d i n c a r e f a c p a r t e s o i u r ü e d i n g r u p a

v a r . campanulaeflora c u p r i n d

e aproap e toat e soiuril e p e car e u n d e r -

d o n e ş i P r i c e le-a u i n t r o d u s î n g r u p a i r a n i a n ă . Ş i aic i s e d e o s e b e s c d o uă g r u p e :

316

C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E PIERSI C

1. Spaniole, de tipul Philips cling, c u p u l p a c o m p a c t ă , a d e r e n t ă l a s î m b u r e , d e c u l o a r e g a l b e n ă sa u albă , bun ă p e n t r u c o n s e r v e . A i c i i n t r ă soiuril e : P h i l i p s c l i n g , T o s c a n clin g s .a. 2 . Iraniene, de tip Crawford, c u p u l p a g a l b e n ă sa u a l b ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e , fibroasă , a m i d o n o a s ă sa u f i b r o - a m i d o n o a s ă . D in a c e a s t ă g r u p ă f a c p a r te f o a r t e m u l t e soiuri , ş i a n u m e : Elberta, Begin a Olga , Salway , Campion , T é t o n d e Vénus , Imperiale , Vilmorin , Eegin a livezilor, A l e x i s L e p è r e , L a d y P a b n e r s t o n , M a g d a l e n a roşi e ş i altele . Sistemul d e clasificar e a soiurilo r d e piersi c î n t o c m i t d e N . I . E i a b o v î n 1939 , deşi est e m a i c o m p l e t d e c î t ce l e l a b o r a t d e O n d e r d o n c ş i P r i c e , p r e z i n t ă to i uş i c î t e v a hpsuri , ş i a n u m e : est e î n t r u c î t v a c o m p l i c a t , ia r unel e g r u p e ş i s u b g r u p e n u sîn t suficient d e b i n e d e l i m i t a t e . Astfel , soiuril e p e с а г е В i a b o v l e s o c o t e ş t e s p a n i o l e c o n s t i tuie o s u b g r u p ă a c e l o r iraniene , ia r cel e t u r k e s t a n o - t r a n s c a u c a z i e n e (aş a c u m a r a t ă chia r autorul) descin d di n China . D a t o r i t ă c e l o r d e m a i su s N . I . B i a b o v î n c o l a b o r a r e c u K . F . К o s t i n a ş i c u alţ i c e r c e t ă t o r i d e l a G r ă d i n a b o t a n i c ă di n I a l t a a u r e g r u p a t soiuril e p e b a z a origini i lor ş i a p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r b i o m o r f o l o g i c e , a l c ă t u i n d u n al t siste m d e clasificar e a soiurilo r d e p i e r s i c , m u l t m a i s i m p l i f i c a t ş i m a i p r a c t i c , î n c a r e i n t r ă e l e m e n t e d i n sistemel e p r e c e d e n t e , î n c a d r u l acestu i siste m s e d e o s e b e s c 4 g r u pe d e soiur i d e piersic , ş i a n u m e : F e r g a n ă , nord-chineză, sud-chinez ă ş i iraniană . P r i m e l e tre i g r u p e s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n flor i d e t i p r o z a e e u , ia r u l t i m a g r u p ă pri n flori c a m p a n u l a t e . P r i n t r e piersici i c u floril e d e t i p r o z a e e u e x i s t ă soiur i c u e p o c i diferit e d e c o a c e r e a f r u c t e l o r , d e l a cel e m a i timpuri i pîn ă l a cel e m a i tîrzi i ; soiuril e c u p u l p a a l b ă a fruc telor p r e d o m i n ă n e t f a ţ ă d e cel e c u p u l p a g a l b e n ă . Piersici i c u floril e c a m p a n u l a t e sîn t r e p r e z e n t a ţ i p r i n soiur i c u c o a c e r e a m i j l o c i e ş i tîrzi e a f r u c t e l o r , c u p u l p a g a l b e n ă sa u albă . 1. Grnpa Fergana c u p r i n d e soiuril e originar e d i n A s i a Central ă ( v a l e a F e r g a n a ) , c a r a c terizate p r i n flor i m a r i d e t i p r o z a e e u ş i frunz e c u n e r v a ţ i u n o specific ă ; n e r v u r i l e secun dare pornes c di n ce a median ă su b u n ungh i o b t u z , apo i s e ridic ă ş i ajun g l a marginil l i m b u l u i , făr ă a s e u n i c u r e ţ e a u a d e n e r v u r i m i c i , c a l a frunzel e piersiculu i c o m u n . F r u c tele, d e o b i c e i m i c i , sîn t t u r t i t e ş i a u o a r o m ă p r o n u n ţ a t ă , specifică . Suprafaţ a sîmburelu este î n c r u s t a t ă c u b r a z d e paralele , f o a r t e c a r a c t e r i s t i c e .

e i

Piersicii d i n a c e a s t ă g r u p ă sîn t t r e c u ţ i d e I . N . E i a b o v l a speci a Perşioa ferganensis Biab. 2 . Grupa nord-chineză c u p r i n d e soiur i c u flor i d e ti p r o z a e e u , c u r e p a u s u l d e i a r n ă p r e l u n g i t , c u înfloritu l tîrziu , d e o b i c e i rezistent e l a g e r . P o m i i , d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , f o r m e a z ă c o r o a n ă g l o b u l o a s ă , d e cel e m a i m u l t e or i t u r t i t ă ; d i n t r e r a m u r i l e fructifer e p r e d o m i n ă b u c h e t e l e , ia r frunzel e sîn t m i c i ş i a p r o a p e p l a n e . P o m i i i n t r ă t i m p u r i u p e r o d şi r o d e s c a b u n d e n t . F r u c t e l e , d e d i m e n s i u n i diferite , a u p u l p a albă , f o a r t e ra r g a l b e n ă , f i b r o a s ă sa u c a r t i l a g i n o a s ă . S î m b u r e l e , a d e r e n t sa u n e a d e r e n t l a p u l p ă , est e a p r o a p e r o t u n j i t , c u suprafaţ a a d i n e , d a r n e r e g u l a t b r ă z d a t ă . î n c a d r u l aceste i g r u p e s e distin g tre i s u b g r u p e : a) Soiur i c u c o a c e r e a f r u c t e l or t i m p u r i e ş i s e m i t i m p u r i e , o b ţ i n u t e î n A m e r i c a d e N o r d , d e o b i c e i c u înfloritu l tîrziu , î n genera l rezistent e l a ge r ş i l a b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ; au flor i d e ti p r o z a e e u , f r u c t e d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i sa u m a r i , f o a r t e s u c u l e n t e , c u u n c o n ţ i n u t r e d u s î n zahăr , c u p u l p ă f i b r o a s ă , d e c u l o a r e a l b i c i o a s ă , a l b - v e r z u i e sa u c r e m , c u s î m b u r e l e a d e r e n t . î n a c e a s t ă s u b g r u p ă sîn t c u p r i n s e n u m e r o a s e soiur i lar g r ă s p î n d i t e în c u l t u r ă ş i l a n o i , c a : M a y f l o w e r , A m s d e n , A l e x a n d e r , L e V a i n q u e u r , T i m p u r i u B i v e r s , G r e e n s b o r o u g h , M a m i e r o z ş i altele .

C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E PIERSI C

317

b ) Soiur i c u n o s c u t e s u b n u m e l e d e „ p i e r s i c i c o m u n e " , c u c o a c e r e a f r u c t e l o r semi tîrzie ş i tîrzie , cel e m a i r ă s p î n d i t e î n n o r d u l E . P . C h i n e z e , c a r a c t e r i z a t e p r i n f r u c t e m i c sau m i j l o c i i , c u p u l p a a l b i c i o a s ă , f i b r o a s ă , făinoasă , a p r o a p e lipsit ă d e s u c u l e n t ă , c u s î m b u rele n e a d e r e n t . P e l î n g ă soiuril e di n A s i a Centrală , d i n a c e a s t ă s u b g r u p ă f a c p a r t e m a m u l t e soiur i e u r o p e n e ş i a m e r i c a n e , c a : E o c h e s t e r , C a r m e n , C u m b e r l a n d , N e c t a r i n a a l b ă N e c t a r i n a a n a n a s ş i altele .

i i ,

c ) S o i u r i c u p u l p a eartilaginoasă , c a r a c t e r i z a t e p r i n fruct e m a r i , c u p u l p a a l b ă ş i c u u n c o n ţ i n u t f o a r t e r i d i c a t î n zahăr . D i n a c e a s t ă s u b g r u p ă f a c p a r t e soiuril e c u p r o p r i e tăţi tehnologic e deosebite , cultivat e î n Asi a Central ă ş i î n Transcaucazia , c a : Zafrani , M o l o z a n i , H a d u s s a m a t , S a l a m i ş i altele . 3. Grupa sud-cMneză c u p r i n d e soiur i c u flor i d e t i p r o z a c e u , c u r e p a u s u l d e i a r n s c u r t ş i c u p o r n i r e a f o a r t e t i m p u r i e î n v e g e t a ţ i e ; c a u r m a r e , sufer ă d e b r u m e l e tîrzi i d p r i m ă v a r ă ; sîn t dec i i n d i c a t e m a i m u l t p e n t r u r e g i u n i l e s u b t r o p i c a l e . P o m i i , d e d i m e n s i u n m i j l o c i i , a u r a m u r i ş i lăstar i subţir i ş i frunz e m i c i , c o l o r a t e î n v e r d e i n t e n s . F r u c t e l e sîn m i c i , o v o i d e , sla b t u r t i t e p e flancuri , c u p u l p a a l b ă , m a i ra r g a l b e n ă , f o a r t e d u l c e , a p r o a p lipsită d e a c i d i t a t e , c u s î m b u r e l e a d e r e n t sa u n e a d e r e n t . D i n a c e a s t ă g r u p ă f a c p a r t e soiu rile c u n o s c u t e î n A s i a Central ă s u b n u m e l e d e „ p i e r s i c i d e m i e r e " .

ă e i t e -

4. Grvpa iraniană c u p r i n d e soiur i c u flor i c a m p a n u l a t e , c u p e r i o a d a r e p a u s u l u i d iarnă relati v s c u r t a ş i c u înfloritu l î n g e n e r a l t i m p u r i u . P o m i i sîn t d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i c u r a m u r i sla b r a m i f i c a t e , c u r a m u r i ş i lăstar i c u m u g u r i solitari , d i n c a r e ce i d e l a b a z slab d e z v o l t a ţ i . L i m b u l f r u n z e l o r , î n c r e ţ i t p e n e r v u r a m e d i a n ă , ar e m a r g i n i l e r i d i c a t e î f o r m ă d e j g h e a b . F r u c t e l e , d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i sa u m a r i , a u p u l p a f i b r o a s ă , c u s î m b u rele a d e r e n t , a v î n d suprafaţ a s i n u o s - b r ă z d a t ă , m a i de s l a vîr f ş i m a i ra r spr e b a z ă .

e , ă n -

î n c a d r u l aceste i g r u p e s e distin g d o u ă s u b g r u p e : a) Soiur i iranien e d e „ p i e r s i c i c o m u n i " c u p u l p a f i b r o a s ă sa u s e m i f i b r o a s ă , u n e o r i făinoasă, c u sîmburel e neaderen t : C a m p i o n , Salway , Elberta , R e g i n a Uvezilor , T é t o n d e V é n u s ş i altele . b ) Soiur i iranien e c u p u l p a f e r m ă , tare , fină , a l b ă sa u g a l b e n ă , c u s î m b u r e l e a d e r e n t : T o s c a n a cling , Phillip s clin g ş i altele .

* Clasificările d e m a i sus , f ă c u t e p e b a z a o r i g i n i i s o i u r i l o r , a c a r a c t e r e l o r m o r f o l o g i c e şi a p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r l o r b i o l o g i c e , sîn t util e p e n t r u p r o d u c ţ i e , ajutân d î n s p e c i a l l a r a i o narea diferitelo r g r u p e d e soiur i p e z o n e p e d o c l i m a t i c e ş i l a stabilire a une i a g r o t e h n i c i dife renţiate. î n lucrăril e p r o p r i u - z i s e d e identificar e ş i r e c u n o a ş t e r e a soiurilo r sîn t n e c e s a r e î n d e o sebi următoarel e caracter e (redat e î n ordine a i nportanţe i lor ) : — P r e z e n ţ a sa u a b s e n ţ a p n b e s c e n ţ e i p e p i e l i ţ ă , D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e s e d e o s e b e s c d o u ă g r u p e d e soiur i : c u pieliţ a p u b e s c e n t ă ş i c u pieliţ a g l a b r a . — Culoare a general ă a la c î t e v a roşie .

p u l p e i , c a r e l a unel e soiur i est e a l b ă , l a altel e g a l b e n ă , ia r

— G r a d u l d e a d e r e n ţ ă a p u l p e i l a s î m b u r e , s u b a c e s t r a p o r t d e o s e b i n d u - s e soiur i c u p u l p ă n e a d e r e n t ă , s e m i a d e r e n t ă ş i aderentă , — T i p u l d e floar e ( r o z a c e u sa u c a m p a n u l a t ) . — P r e z e n ţ a sa u a b s e n ţ a g l a n d e l o r ( n e c t a r i i l o r ) p e p e ţ i o l u l f r u n z e l o r ş i l a b a z a b i n b u l u i , m ă r i m e a ş i f o r m a a c e s t o r a ( g l o b u l o a s ă sa u r e n i f o r m ă ) .

C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E PIERSI C

318

— C o l o r a ţ i a pulpe i î n j u r u l s î m b u r e l u i . — M ă r i m e a ş i f o r m a s î m b u r e l u i , p r e c u m ş i c a r a c t e r u l incrustaţiilor

.

N u m a i di n c o m b i n a ţ i a p o s i b i l ă a 6 di n cel e 7 g r u pe d e caracter e d e m a i su s H . С a i 1 l a v e tş

iJ . S o u t

y (66

) a u stabili t 16 8 d e g r u p e î n c a r e p o t f i î n c a d r a t e t o a t e soiu -

rile d e piersi c d e p e g l o b . Soiuril e c e r c e t a t e d e autori i m e n ţ i o n a ţ i s-a u î n c a d r a t n u m a i în 4 8 d i n t r e cel e 16 8 d e g r u p e . Clasificarea p r o p u s ă est e u t i l ă pri n f a p t u l c ă a r a t ă o r d i n e a î n c a r e t r e b u i e s ă s e cerce teze caracterel e c î n d s e d e t e r m i n ă soiurile , f i i n d o c h e i e d e d e t e r m i n a r e . T r e b u i e r e ţ i n u t c ă u n s t u d i u t e m e i n i c a l soiurilo r d e piersic i ş i o d e t e r m i n a r e p r e c i s ă a l o r necesit ă atî t c e r c e t a r e a c a r a c t e r e l o r m o r f o l o g i c e , î n o r d i n e a m e n ţ i o n a t ă î n c h e i a d e d e t e r m i n a r e , cî t ş i c u n o a ş t e r e a a p r o f u n d a t ă a

origini i soiurilo r ş i a particularităţilo r lo r

b i o l o g i c e ( p e r i o a d a d e z m u g u r i t u l u i , e p o c a d e c ă d e r e a frunzelor , e p o c a înfloritulu i e t c . ) . î n ţ a r a n o a s t r ă , p e l î n g ă soiuril e a l t o i t e , b i n e s t a t o r n i c i t e , s e c u l t i v ă ş i n u m e r o a s e tipuri d e p i e r s i c o b ţ i n u t e di n s î m b u r i , c a r e adeseor i difer ă m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n d e soiurile d i n c a r e a u r e z u l t a t . C e r c e t a r e a a c e s t o r t i p u r i s u b a s p e c t e l e m e n ţ i o n a t e m a i su s d ă p o s i b i l i t a t e a s ă s e stabileasc ă soiuril e sa u g r u p e l e d e soiur i d i n c a r e a u p r o v e n i t , l u c r u i m p o r t a n t , m a i ale s p e n t r u lucrăril e d e a m e l i o r a r e .

SOIURILE D E PIERSI C CULTIVAT E ÎN REPUBLIC A SOCIALIST Ă ROMÂNI A

î n p r e z e n t , s o r t i m e n t u l ţări i n o a s t r e c u p r i n d e relati v p u ţ i n e soiur i d e p i e r s i c . D u p ă c u m s e c o n s t a t ă di n d a t e l e statistice , c e l m a i m a r e n u m ă r d e piersic i s e c u l t i v ă în z o n e l e d e stepă , c î m p i e ş i p o d g o r i e din r e g i u n i l e a d m i n i s t r a t i v e D o b r o g e a , Crişana, B a n a t , B u c u r e ş t i , u n d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e sîn t f a v o r a b i l e creşteri i ş i r o d i r i i piersicului . Potrivit planulu i d e dezvoltar e a p o m i c u l t u r i i , plantaţiil e d e piersi c s e v o r extind e m u l t , m a i ale s î n centrel e p o m i c o l e c u c o n d i ţ i i p e d o c l i m a t i c e f a v o r a b i l e aceste i c u l t u r i . C o n c o m i t e n t c u a c ţ i u n e a d e e x t i n d e r e a s u p r a f e ţ e l o r c u l t i v a t e c u p i e r s i c , est e n e c e s a r c a , p e b a z a s t u d i i l o r întreprins e î n s t a ţ i u n i l e e x p e r i m e n t a l e al e I . C . C . A . , s ă s e i n t r o d u c ă şi s ă s e e x t i n d ă î n c u l t u r ă soiuril e r e c u n o s c u t e p e p l a n m o n d i a l c a c e l e m a i v a l o r o a s e . î n s o r t i m e n t u l d e p e r s p e c t i v ă , soiuril e sîn t ales e î n aş a fel , c a p r i n e p o c a e ş a l o n a t ă de maturitat e a fructelo r s ă permit ă o aprovizionar e uniform ă p e t i m p cî t ma i îndelunga t a t î t a c o n s u m a t o r i l o r , cî t ş i a industrie i a l i m e n t a r e , ş i s ă p r e v i n ă vîrfuril e d e m u n c ă î n perioada recoltări i ş i valorificări i piersicilor .

SOIURI D E PIERSI C RECOMANDAT E PENTRU PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

21 — c . 18 3

MADELEINE POUYE

T

Sinonime: n u s e cunosc . O r i g i n e . S e p r e s u p u n e c ă est e o m u t a ţ i e m u g u r a l ă a soiulu i M a y f l o w e r , d e s c o p e r i t ă î n 193 6 î n t r - o p l a n t a ţ i e d i n S a i n t - P a u l d e E o m a n s ( D r ô m e — F r a n ţ a ) d e c ă t r e A i m é Po u ye t. R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t a t î t î n ţ a r a d e o r i g i n e , c î t ş i î n u n e l e ţăr i c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c c a I t a l i a , E . P . U n g a r ă ş i altele . î n ţ a r a n o a s t r ă s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i u e p o m o l o g i c e a l e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e , p r e c u m ş i î n u n e l e g o s p o d ă r i i a g r i c o l e d e stat .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e f o a r t e v i g u r o s , m a i ale s c î n d est e a l t o i t p e p i e r s i c . E s t e rezisten t l a ger, s e c e t ă ş i b o l i . E p o c a d e înflorir e est e m i j l o c i e , l a 4— 5 zil e î n u r m a p r i m e l o r soiuri , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 9 — 1 1 zile . D ă producţi i destu l d e mari . F r u c t e l e sîn t m i c i s p r e m i j l o c i i , f r u m o s c o l o r a t e , c u g u s t p l ă c u t . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . Sînt p u ţ i n r e z i s t e n t e l a m a n i p u l a r e ş i l a t r a n s p o r t . Asemănări. A c e s t so i s e a s e a m ă n ă c u s o i u l M a y f l o w e r , d i n c a r e p r o v i n e . S e d e o s e b e ş t e p r i n c o a c e r e a m a i t i m p u r i e , d i m e n s i u m l e m ai m i c i ş i c o l o r i t u l m a i i n t e n s a l f r u c t e l o r . Calităţi : c o a c e r e a f o a r t e t i m p u r i e , r e z i s t e n ţ a l a b o l i , p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v d e s t u l de ridica t a l p o m u l u i ş i aspectu l frumo s a l fructelor . Defecte : transport.

aderenţ a pulpe i l a sîmbure , slab a rezistenţ ă a

fructelo r l a manipular e ş i

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4 — 5 m , ar e t r u n c h i u l d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a cră p a t ă longitudinal , d e culoar e cenuşiu-închis . Coroana —

globuloasă , largă , c u diametru l d e 4— 6 m .

324

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

E PENTR U P L A N T A Ţ I

I INDUSTRIAL

E

Ramurile de schelet — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t e , c u u n g h i u l d e ramificar e d e 4 5 — 5 0 ° , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - b r u n ă , p u ţ i n c r ă p a t ă ş i c u n u m e r o a s e lenticel e de mărim e mijlocie , d e culoar e maroniu-roşiatieă . Ramurile de rod — p r e d o m i n ă cel e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i p o t r i v i t d e lungi . Lăstarii — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2— 3 c m l u n g i m e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e yerde-niăslini e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i n u a n ţ a t ă î n v i o l a c e u p e c e a î n s o r i t ? . P r e z i n t ă n u m e r o a s e l e n t i c e l e m i c i , d e c u l o a r e cafeniu-deschisă . Mugurii vegetativi — mici , conici , acoperiţ i c u o pubescenţ ă albă-cenuşie . Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , alungiţi , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă c e n u ş i e ; sîn t situaţ i m a i m u l t c ă t r e vîrfu l ş i centru l ramurii. Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d i n m e d i e l u n g i m e a d e 15 8 m m ş i l ă ţ i m e a d e 4 1 m m ; l ă ţ i m e a m a x i m ă est e situat ă l a m i j l o c u l l i m b u l u i ; l i m b u l est e u ş o r încreţit , c u m a r g i n e a m ă r u n t c r e n a t ă . P e p e ţ i o l , a p r o a p e d e b a z a l i m b u l u i , s e afl ă 2 g l a n d e m i c i , de f o r m ă g l o b u l o a s ă . Florile — m i c i ( 2 0 — 25 m m i n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e r o t u n d e ş i c u suprafaţa uşo r încreţită , d e c u l o a r e r o z p a l . Pistilu l s e găseşt e a p r o a p e l a n i v e l u l etaminelo r ; » e întîlnes c flor i c u p i s t i l d u b l u . FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e sa u m i c ă , a v î n d H =

48—5 5 m m , D =

54—5 6 m m , d =

5 0—

52 m m ; g r e u t a t e a d e 7 0 — 9 0 g , u n e o r i c h i a r 11 0 g . Forma —

g l o b u l o a s ă , a s i m e t r i c ă , t u r t i t ă l a b a z ă , c u vîrfu l r o t u n j i t ş i p u ţ i n a d î n c i t ;

b r a z d a v e n t r a l ă est e b i n e m a r c a t ă , a d î n c ă ş i î n g u s t ă , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 5—1 0 m m (fig. 8 6 ) .

Fig. 86 . — Madelein e Pouye t

Fig. 87 . — Madelein e Pouye t

MADELEINE POUVE T

Culoarea —

c r e m - v e r z u i e , p ă t a t ă c u roşu-închi s p e 2/ 3 di n s u p r a f a ţ a fructului , î n d e o -

sebi spr e vîr f sa u c h i a r p e t o a t ă s u p r a f a ţ a . Cavitatea pedunculară Punctul stilar Pieliţa — Pulpa —

—

—

d e mărim e mijlocie , potrivi t d e larg ă ş i d e adîncă .

m i c , c e n u ş i u - î n c h i s , aşeza t într- o m i c ă d e p r e s i u n e .

p o t r i v i t d e g r o a s ă , sla b p u b e s c e n t ă , s e d e s f a c e u ş o r d e p u l p ă . a l b ă - c r e m , u n e o r i c u infiltraţi i p u t e r n i c e d e r o ş u - r u g i n i u s u b p i e l i ţ ă ş i î n

j u r u l s î m b u r e l u i , est e f r a g e d ă , f o n d a n t ă , m o a l e , f o a r t e s u c u l e n t ă , d e s t u l d e d u l c e , p l ă c u t a c i d u l a t ă ş i fi n a r o m a t ă , a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; p u ţ i n s u p e r i o a r ă c a g u s t soiulu i M a y f l o w e r . Sîmburele —

mic , avîn d î n medi e H =

2 6 mm, D =

2 1 mm, d =

1 8 m m , ovoi d pîn ă

la g l o b u l o s , a s i m e t r i c , c u s u p r a f a ţ a de s ş i a d i n e î n c r u s t a t ă , d e c u l o a r e m a r o - d e s c h i s (fig . 8 7 ). Maturitatea — May flower

î n c e p e î n j u r u l date i d e 1 8 — 20 i u n i e , c u c i r c a 6 zil e î n a i n t e a soiulu i

.

RECOMANDAŞI. Datorit

ă calităţilo r sal e ş i î n s p e c i a l f a p t u l u i c ă a j u n g e p r i m u

ll a

m a t u r i t a t e , soiu l M a d e l e i n e P o u y e t s e r e c o m a n d ă s ă fi e c u l t i v a t a t î t î n a p r o p i e r e a c e n trelor d e c o n s u m ş i î n g r ă d i n i l e d e ling ă c a s e , c î t şi , m a i ales , c a so i d e î n c e r c a r e î n l i v e z i l e industriale, î n t o a t e regiunil e u n d e reuşeşt e c u l t u r a p i e r s i c u l u i .

РЕЗЮМЕ Созревание — в т о р а я п о л о в и н а и ю н я , п р и м е р н о н а ш е с т ь дней ране е г о р т а М а й ф л о в е р . Сорт п р о и с х о д и т из Ф р а н ц и и . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х о п ы т н ы х станци и и в н е к о т о р ы х г о с у д а р с т в е н н ы х х о з я й с т в а х . Дерево — о ч е н ь с и л ь н о р о с л о е , в о с о б е н н о с т и пр и п р и в и в к е н а п е р с и к е , м о р о з о у с т о й ч и в о е , у с т о й ч и в о е к з а с у х е и б о л е з н я м , дас т д о в о л ь н о о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к не большой, роговидный . Сро к цветени я средний . Плод — средне й величин ы ил и н е б о л ь ш о й , о к р у г л ы й , у о с н о в а н и я с п л ю с н у т ы й , с з а к р у г л е н н о й и н е м н о г о у г л у б л е н н ой в е р ш и н о й и н е о д и н а к о в ы м и п о л о в и н к а м и ; б р ю ш н о й шов х о р о ш о заметный , г л у б о к и й и у з к и й , з а х о д и т з а о с т а т о к с т о л б и к а н а 5—1 0 м м ; з е л е н о в а т о - к р е м о в о г о цвет а с т е м н о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , з а н и м а ю щ и м 2/ 3 п л о щ а д и п л о д а , в о с о б е н н о с т и в н а п р а в л е н и и к в е р ш и н е , ил и д а ж е в с ю ег о п о в е р х н о с т ь ; к о ж и ц а довольно толстая , слаб о опушенная , легк о отделяетс я о т мякоти ; мякот ь бело-кремово го ц в е т а , и н о г д а с о б и л ь н ы м и р ж а в о - к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и , н е ж н а я , т а ю щ а я , м я г к а я , очень с о ч н а я , д о в о л ь н о с л а д к а я , к и с л о в а т а я , с т о н к и м а р о м а т о м , п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е . Плоды плох о выдерживаю т перегрузк у и перевозку .

RÉSUMÉ Maturité —

second e moiti é d e juin , précédan t d e 6 jour s l a variét é M a y flower .

V a r i é t é originair e d e F r a n c e . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s d e s station s e x p é r i m e n t a l e s e t d a n s certaine s e x p l o i t a t i o n s a g r i c o l e s d ' E t a t . Arbre — trè s v i g o u r e u x , s u r t o u t l o r s q u ' i l es t greff é su r l e p ê c h e r ; résist e b i e n a u gel, à l a sécheress e e t a u x m a l a d i e s ; s a p r o d u c t i o n es t asse z a b o n d a n t e . L a fleur , p e t i t e , est d u t y p e r o s a c é . L ' é p o q u e d e floraiso n es t m o y e n n e .

326

S O I U R I D

Fruit —

E P I E R S I

C R E C O M A N D A T

E P E N T R

d e grosseu r m o y e n n e o u p e t i t e , à

U P

L A K T A Ţ I I I N D U S T R I A L

b a s e aplatie , à

E

point e arrondi e e t u

n

p e u creusée , p r é s e n t e u n e légèr e i n é g a h t é e n t r e u n e m o i t i é e t l ' a u t r e ; l e sillo n v e n t r a l est b i e n m a r q u é , p r o f o n d e t é t r o i t , d é p a s s a n t l e p o i n t stylair e d e 5—1 0 m m ; s a c o u l e u r est c r ê m e - v e r d â t r e t a c h

é d e r o u g e f o n c é su r le s 2/ 3 d e l a surface , n o t a m m e n t v e r

sl e

p o i n t stylair e o u m ê m e su r t o u t e l a surfac e ; l a p e a u , asse z épaisse , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , se d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e ; l a p u l p e , b l a n c - c r ê m e , a y a n t p a r f o i s d e p u i s s a n t e s infil t r a t i o n s d e r o u g e - r o u i l l é , t e n d r e , f o n d a n t e , m o l l e , trè s j u t e u s e , asse z d o u c e , a c i d u l é e , déli catement parfumée , adhèr e a u noyau . L e s fruit s s o n t p e u résistant s q u a n d il s s o n t m a n i p u l é s e t t r a n s p o r t é s .

ABSTRACT Maturity – second half of June, six days before the Mayflower variety. Variety from France. In Romania it is found in the pomological collections of experimental stations and in some state’s farms. Tree – very vigorous, particularly when grafted on peach; good resistance to frost, drought and diseases, his production is quite abundant. The flower, small, is the rosaceous type. The bloom occurs during average season. Fruit – medium size or small, with flattened base, rounded tip and a little hollow, a slight inequality between one half and the other, the ventral furrow is well marked, deep and narrow, exceeding the stylar point with 5 - 10 mm. The color is light green, with dark red stains on 2/3 of the surface, especially towards the stylar point or even on the entire surface. The peel, rather thick, finely pubescent, easily detachable from the pulp; this is creamy white, sometimes with strong infiltrations of rusty-red, tender, crispy, very juicy, very sweet, tangy, delicately flavored, sticks to the core. The fruits are very durable, when handled and transported.

SPRINGTIME

Sinonime: n u s e cunosc . Origine. So i d e origin e americană , obţinu t l a pepinierel e A r m s t r o n g di n Ontario , statul Californi a ( S . U . A . ) , d i n t r - o d u b l ă h i b r i d a r e î n t r e c o m b i n a ţ i U e L u k e n 's H o n e y x J u l y E l b e r t a ş i soiu l B o b i n ; a f o s t d a t î n c o m e r ţ î n a n u l 1 9 6 3 . R ă s p î n d i r c . S e c u l t i v ă î n S . U . A . , m a i ale s î n California , ş i î n I t a l i a , î n z o n a centrală , î n u l t i m i i an i a f o s t i n t r o d u s ş i î n alt e s t a t e . I n ţar a noastr ă a fos t introdu s d e puţi n t i m p ş i s e găseşt e î n colecţiil e p o m o l o g i c e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c ş i est e d e s t u l d e r e z i s t e n t l a t e m p e r a t u r i l e s c ă z u t e d i n t i m p u l iernii . Î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e Înflorir e a p i e r s i c u l u i , i a r f e n o f a z a d u r e a z ă 6 — 8 zile . A i e u n potenţia l d e producţi e ridicat . F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a l i t a t e b u n ă . S e f o l o s e s c m a i m u l t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; sîn t d e s t u l d e r e z i s t e n t e l a transport. Calităţi : Defecte :

coacere a foart e timpurie , aspectu l frumo s ş i calitate a b u n ă a

fructelor .

aderenţ a pulpe i l a sîmbure . POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 4— 6 m ; formeaz ă trunch i d e grosim e mijlocie , c u scoarţ a c e n u ş i u - b r u n ă , c u c r ă p ă t u r i superficiale . Coroana — g l o b u l o a s ă , largă . Ramurile de

schelet —

lungi , groase , formeaz ă unghiur i d e ramificar e d e 4 5 — 6 5 ° ;

s c o a r ţ a , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e a ş e z a t e transversal . Ramurile de scurte.

rod —

r e p r e z e n t a t e nia i ale s p r i n r a m u r i m i x t e , v i g u r o a s e , c u i n t e r n o d u r i

Lăstarii — d e lungim e mijlocie , destu l d e groşi , viguroşi , c u scoarţ a d e culoar e verzuie p e parte a umbrit ă ş i roşiatic ă p e ce a însorită , c u numeroas e lenticel e m i c i , aşezat e mai de s î n juru l nodurilor .

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

32.S

E PENTR U PLANTAŢI

I INDUSTRIAL E

Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , aşezaţ i p e p e r m i t e p u ţ i n p r o e minente. Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , distribuiţ i destu l d e u n i f o r m î n l u n g u l r a m u r i i . Frunzele — mari , î n m e d i e d e 14 0 m m l u n g i m e ş i d e 3 6 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , a v î n d l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c u l l i m b u l u i , c u vîrfu l a c u m i n a t ş i b a z a î n g u s t a t ă ; l i m b u l este n e t e d , uneor i o n d u l a t sa u încreţi t de- a l u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e , c u m a r g i n i l e nere g u l a t c r e n a t e , spr e b a z ă serat-crenate , d e c u l o a r e v e r d e intensă , P e ţ i o l u l est e scur t ş i g r o s , canaliculat, p u ţ i n răsucit , c u 2— 3 g l a n d e m i c i g l o b u l o a s e . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e eliptic-alungite , d e c u l o a r e r o z intensă , m a i a c c e n t u a t ă spr e b a z ă ; pistilu l est e înal t c î t s t a m i n e l e ; uneor i s e întîlnes c flori c u pistilu l d u b l u . FRUCTUL Mărimea —

mijlocie , avîn d H

=

48—5 8 m m , D =

49—5 9 m m , d

=

50—6 0 m m ;

greutatea d e 85—10 5 g . Forma —

sferică , p u ţ i n t u r t i t ă l a b a z ă , c u vîrfu l alungit , ieşi t î n afar a linie i d e

c o n t u r , a v î n d u n e o r i u n m a m e l o n p r o n u n ţ a t ; flancuril e inega l d e z v o l t a t e ; b r a z d a v e n t r a l ă este superficială , îns ă b i n e m a r c a t ă d e o lini e d e c u l o a r e deschis ă (fig . 8 8 ) .

Fig. 88 . — Springtim e

Fig. 89 . — Springtim e

Culoarea — marmorat.

g a l b e n ă - v e r z u i e , a c o p e r i t ă a p r o a p e î n î n t r e g i m e c u r o ş u stria t sa u

329

SPRINGTIME

Cavitatea pedunculară

—

d e l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i , c u m a r g i n i l e uşo r n e r e g u l a t e

şi a b r u p t e . Punctul stilar

—

m i c , cenuşiu , înconjura t c u o

aureol ă d e culoar e galbenă , aşeza t

Ia c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e , p e u n m a m e l o n p r o n u n ţ a t . Pieliţa —

d e g r o s i m e m i j l o c i e , fi n p u b e s c e n ţ ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă .

PuJpa —

a l b ă , uneor i c u infiltraţi i roşi i s u b pieliţă , d e s t u l d e t a r e , s u c u l e n t ă , d u l c e -

a c i d u l a t ă , discre t a r o m a t ă , c u g u s t p l ă c u t ; est e a d e r e n t ă l a sâmbure . Sîmburele —

mic , avîn d î n medi e H =

2 6 mm , D =

2 1 mm , d =

1 6 m m , eliptic -

alungit, a s i m e t r i c , c u vîrfu l p u ţ i n a s c u ţ i t ; s u p r a f a ţ a d e c u l o a r e c a f e n i e - d e s c h i s , c u î n c r u staţii p u ţ i n e ş i d e a d î n c i m e m i c ă , n e r e g u l a t e (fig . 8 9 ) . Maturitatea —

u l t i m a d e c a d ă a luni i iunie , î n c e p u t u l luni i iulie , c u c i r c a 4 zil e î n a i n t e

d e M a y flower . R E C O M A H D I R I . Deş

i i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p î n ţar a n o a s t r ă , d a t o r i t ă calităţilo r sal

e

şi î n d e o s e b i c o a c e r i i f o a r t e t i m p u r i i , soiu l S p r i n g t i m e s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e a t î t î n a p r o p i e r e a c e n t r e l o r m a r i d e c o n s u m ş i î n g r ă d i n i l e d e l i n g ă c a s e , p r e c u m ş i c a so i d e încer care î n l i v e z i l e i n d u s t r i a l e , î n t o a t e r e g i u n i l e u n d e r e u ş e ş t e c u l t u r a piersicului .

РЕЗЮМЕ Созревание —

п о с л е д н я я декад а и ю н я , н а ч а л о и ю л я , п р и м е р н о н а 4

дн я р а н ь ш е

сорта Майфловер . Сорт п р о и с х о д и т и з А м е р и к и . В Р у м ы н и и л и ш ь недавн о и н т р о д у ц и р о в а н в п о м о л о гические коллекции . Дерево —

е й л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к

к а м п а н у л о в й д н о г о т и п а , с р е д н е й в е л и ч и н ы . С р о к цветени я в с е р е д и н е п е р и о д а цветени и персика. Плод —

средне й в е л и ч и н ы , ш а р о в и д н ы й

, немног

о приплюснуты й у

продолговатой, переходяще й лини ю к о н т у р а вершиной , иногд а с

основания , с

заметны м б у г о р к о м ,

половинки неодинаковые , б р ю ш н о й шо в поверхностный , н о х о р о ш о заметный ; зелено в а т о - ж е л т о г о цвета , п о к р ы т ы й почт и ц е л и к о м к р а с н ы м ш т р н х о в а т ы м ил и м р а м о р н ы м р у м я нцем ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь б е л а я , иногда с красным и прожилками , довольн о твердая , сочная , кисловато-сладкая , с тонки м ароматом, приятног о вкуса , прирастае т к косточке . Плоды довольн о хорош о выдерживаю т перевозку .

EÉSTJMÉ Maturité — d u r a n t l a dernièr e d e c a d e d u m o i s d e j u i n e t l e d é b u t d u m o i s d e j u i l l e t , environ 4 jour s avan t l a M a y flower . V a r i é t é originair e d ' A m é r i q u e . O n l a c u l t i v e a u x E t a t s - U n i s d ' A m é r i q u e . E n R o u m a n i e , ell e a é t é i n t r o d u i t e d e p u i s p e u d e t e m p s , d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre — v i g o u r e u x , asse z r é s i s t a n t a u g e l , p r o d u i t a b o n d a m m e n t . L a fleur , d e t y p e c a m p a n u l e , es t d e g r a n d e u r m o y e n n e . L ' é p o q u e d e f l o r a i s o n , à m i - p é r i o d e d e floraiso n du pêcher .

33«

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

E PENTR U P L A N T A Ţ I

I INDUSTRIAL

E

Fruit — d e grossem - m o y e n n e , s p h é r i q u e , u n p e u a p l a t i à l a b a s e , à l a p o i n t e allongée, ressortan t a u d e h o r s d e l a lign e d e c o n t o u r , a y a n t parfoi s u n m a m e l o n p r o é m i n e n t , a u x flanc s i n é g a u x , l e sillo n v e n t r a l superficiel , m a i s b i e n m a r q u é ; l a c o u l e u r es t j a u n e v e r d â t r e , r e c o u v e r t e p r e s q u e e n t o t a b t é d e r o u g e s t ri é o u m a r b r é ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , a d h è r e à l a p u l p e , qu i es t b l a n c h e à infiltration s r o u g e s , par fois asse z f e r m e , j u t e u s e , d o u c e m e n t a c i d u l é e , d i s c r è t e m e n t p a r f u m é e , à g o û t agréabl e ; elle a d h è r e a u n o y a u . L e s fruit s résisten t asse z b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – during the last decade of June and early July, about four days before the Mayflower. Variety originating from America. It is grown in the United States of America. In Romania, it was recently introduced in the pomological collections. Tree – strong, resistant enough to frost, produces abundantly. The flower, bell-shaped, is of medium size. The time of flowering: peach mid-flowering period. Fruit – medium size, spherical, slightly flattened at the base, with elongated tip, protruding through the outside contour line, sometimes with a prominent nipple, the sides are unequal, the ventral furrow is shallow but well marked, the color: yellow-green, covered almost entirely of red striped or mottled the skin, medium thick, finely pubescent, sticks to the pulp, which is white with red infiltrations, sometimes rather firm, juicy, tart, with a discreet scent, it sticks to the core. The fruits are resistant enough to be transported.

MAY FLOWE

R

S i n o n i m e : engl. M a y flower , E a r l y W o n d e r . franc. A v a n t p ê c h e , B e l l e d e S o u n i a c h a i z e , P ê c h e d e S a i n t J e a n . ital. M a g g i o l i n o rus. Maiski

, Fio r d i Maggio .

i ţvetok .

mag. M â j u rom. F l o a r

s virâga . e d e mai .

bulg. Maïsk

i ţviat .

Origine. So i d e o r i g i n

e americană , descoperi

t într- o p l a n t a ţ i e d i n Carolin a d

e

Nord, î n 1860 . B ă s p l n d i r e . E s t e i n t r o d u s î n s o r t i m e n t e l e t u t u r o r ţârilo r c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c ( S . U . A . , F r a n ţ a , I t a l i a , Spania , В . P . U n g a r ă , В

. P . B u l g a r i a , U . B . S . S . ş i altele) .

L a n o i î n ţar ă est e d e s t u l d e m u l t c u l t i v a t , întîlnindu-s e î n t o a t e centrel e p r i n c i p a l e d e c u l t u r ă a piersicului . I n p l a n t a ţ i i l e d i n Ş i m l e u l Silvaniei , O r a d e a ş i B a n a t a f o s t i n t r o d u s în ani i 192 3 ş i 1924 , ia r î n restu l ţări i a f o s t e x t i n s d u p ă 1 9 3 0 .

CARACTERISTICA SOIULU I î n tinereţe , p o m u l creşt e v i g u r o s , d a r m a i tîrzi u v i g o a r e a s c a d e , î n c î t n u a t i n g e d e c î t d i m e n s i u n i m i j l o c i i . E e u ş e ş t e p e t o ţ i p o r t a l t o i i ş i ar e o v i a ţ ă l u n g ă . î n c o n d i ţ i i l e d i n Ş i m leul Silvaniei , u n e l e e x e m p l a r e d i n aces t soi , a l t o i t e p e m i g d a l , a u a t i n s v î r s t ă d e 3 6 — 4 0 d e ani . Prefer ă solur i afinate , p e r m e a b i l e , c a l d e , e x p o z i ţ i i f a v o r a b i l e ş i l o c u r i adă postite, î n astfe l d e c o n d i ţ i i , fructel e s e c o c şi m a i d e t i m p u r i u , c e e a c e c o n s t i t u i e u n a v a n t a j . P o m i i sîn t destu l d e rustic i şi , d a c ă sîn t c u l t i v a ţ i î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e , rareor i p r e zintă p l ă g i ş i scurger i d e cle i p e t r u n c h i ş i r a m u r i . M u g u r i i florifer i sîn t destu l d e sensibil i l a g e r , d e g e r î n d î n p r o p o r ţ i e d e 4 7 — 6 4 % , c î n d în p e r i o a d a d e repau s t e m p e r a t u r a s c a d e l a v a l o r i î n t r e —2 2 ş i —24°C . L a O r a d e a , r e g i u n e a Crişana, î n c o n d i ţ i i l e livezilo r situat e l a şe s ş i l a b a z a p a n t e i , î n iernil e g r e l e s- a înregistra t degerarea p a r ţ i a l ă sa u t o t a l ă a m u g u r i l o r florifer i ; î n aceleaş i c o n d i ţ i i d e relie f ş i d e t e m p e r a t u r ă a u degera t r a m u r i l e d e 1 —3 ani , ia r u n e o r i ş i cel e d e schelet . P o m i i sîn t rezis t e n ţ i l a a t a c u l c i u p e r c i i Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , sensibil i l a Clasterosporium carpophillum (Lev.) A d e r h . , f o a r t e sensibil i l a Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae ş i l a Myzodes persicae Sulzer . Cîn d î n s e z o n u l d e c o a c e r e c ad p r e a m u l t e p l o i , u n e l e

332

S O I U R I D

E P I E R S I

C R E C O M A N D A T

E P E N T R

U P L A N T A Ţ I

I I N D U S T R I A L

E

fructe p u t r e z e s c î n p o m i ( p u b e s c e n t ă r e l a t i v g r o s i e r ă a pieliţi e reţin e a p a , c a r e f a v o r i z e a z ă a t a c u l d e Monilinia laxa (Ehrenb.) . F e n o f a z a înfloritulu i est e tîrzi e (printr e u l t i m e l e soiur i d e p i e r s i c ) ş i d u r e a z ă î n m e d i e 1 2 zile . P o m u l p r o d u c e regula t ş i m u l t . L a b a z a e x p e r i m e n t a l ă a I n s t i t u t u l u i d e c e r c e t ă r i h o r t i v i t i c o l e B ă n e a s a s-a u realizat , l a p o m i i î n v î r s t ă d e 5— 7 ani , p r o d u c ţ i i d e 42—50 k g d e fruct e p e p o m . F i i n d b i n e c o l o r a t e , fructel e — deş i a d e s e o r i r ă m i n m ă r u n t e — sîn t destu l d e as p e c t u o a s e , îns ă insuficien t d e dulc i ( 5 , 8 5 — 8 , 7 1 % z a h ă r ) , p r e a s u c u l e n t e , sla b a r o m a t e , c u u n c o n ţ i n u t sla b sa u m i j l o c i u î n a c i d i t a t e ( 0 , 2 7 — 0 , 7 2 % ) , p e c t i n e ( 0 , 3 1 — 0 , 4 5 % ) , sub stanţe p r o t e i c e ( 0 , 8 0 — 1 , 2 2 % ) ş i v i t a m i n ă С ( 7 , 7 4 — 1 3 , 2 0 m g % ) . A u o rezistenţ ă m u l ţ u m i t o a r e l a t r a n s p o r t ş i s e c o n s u m ă a p r o a p e e x c l u s i v î n star e p r o a s p ă t ă . C o a c e r e a d e c u r g e destul d e leut , p u l p a s e î n m o a i e î n d e c u r s d e a p r o x i m a t i v o s ă p t ă m î n ă , ia r l a m a t u r i t a t e fructele s e ţi n b i n e d e r a m u r i . Calităţi : c o a c e r e a f o a r t e t i m p u r i e , p r o d u c ţ i i l e r e g u l a t e ş i mari , rezistenţ a b u n ă l a Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , înfloritu l tîrziu , c o l o r i t u l a t r ă g ă t o r a l fructelor . Defecte : sensibilitate a p r o n u n ţ a t ă l a Sphaeroiheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae, fructel e î n genera l m i c i , a s i m e t r i c e , c u g u s t m e d i o c r u , p u l p a a d e r e n t ă l a s î m b u r e . POMUL P o m u l , d e m ă r i m e m i j l o c i e , ar e t r u n c h i u l p o t r i v i t d e g r o s (1 6 c m î n d i a m e t r u ) , c u ritidomul crăpa t ş i parţia l exfoliat , d e culoar e cenuşiu-pămîntie . Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , î n g u s t ă î n tinereţ e ş i g l o b u l o a s ă î n p e r i o a d a d e pUn ă p r o d u c ţ i e , ar e d i a m e t r u l d e 4 — 6 m . Ramurile de schelet — l u n g i , r e l a t i v subţiri , d r e p t e , a u s c o a r ţ a sla b e x f o b a t ă , d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e p o t r i v i t d e m a r i , cafeniu-roşietice . Ramurile de rod. — p r e d o m i n ă cel e m i x t e , n o r m a l c o n s t i t u i t e ş i d e v i g o a r e m i j l o c i e , iar salbel e ş i b u c h e t e l e d e m a i s e găses c î n n u m ă r m i c . Lăstarii — d e lungim e ş i grosim e mijlocii , c u internoduril e d e 2,5—3, 5 c m lungime , au s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - m ă s l i n i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i p u ţ i n v i o l a c e e p e c e a însorită , p r e z i n t ă l e n t i c e l e f o a r t e m i c i ş i n u m e r o a s e , d e c u l o a r e cafeniu-desehisă . Mugurii vegetativi — m i c i , s c u r t - c o n i c i , lipiţ i d e r a m u r ă , c u o c e n u ş i e p u ţ i n p r o n u n ţ a t ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e m i c i .

p u b e s c e n t ă albâ

-

Mugurii floriferi — m i j l o c i i , b o m b a t - a l u n g i ţ i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă ; solzii d e c u l o a r e castanie , c u o p u b e s c e n t ă a l b ă - c e n u ş i e p r o n u n ţ a t ă . Frunzele — mijlocii , d e 114—13 8 m m lungim e ş i 32—3 6 m m lăţime , lanceolat alungite, c u m a r g i n i l e c r e n a t - d i n ţ a t e , d i n ţ ă t u r a fiin d f o a r t e fină . L i m b u l est e v e r d e , c u o s l a b ă n u a n ţ ă g ă l b u i e , p l a n sa u p u ţ i n î n d o i t p e n e r v u r a m e d i a n ă î n f o r m ă d e j g h e a b . P e trolul, d e 8—1 0 m m l u D g i m e , p r e z i n t ă u n j g h e a b a d î n c ş i îngust , ar e c u l o a r e a v e r d e suflat ă c u v i o l a c e u , î n s p e c i a l spr e b a z ă . G l a n d e l e î n n u m ă r d e 1 — 4, m i c i , g l o b u l o a s e , p u ţ i n s c o b i t e l a m i j l o c , g a l b e n e sa u g ă l b u i - v i o l a c e e , a ş e z a t e î n p a r t e a s u p e r i o a r ă a p e ţ i o l u l u i sa u p e primi i dinţ i a i Umbului . C ă d e r e a f r u n z e l o r ar e l o c t o a m n a tîrzhi . î n a i n t e d e c ă d e r e d e v i n g a l b e n e ş i s e a c o p e r ă p a r ţ i a l sa u t o t a l c u r o ş u - c a r m i n sa u r o ş u - a r ă m i u . Florile —

d e m ă r i m e mijloci e (27—3 0 m m î n diametru) , d e ti p rozaceu , a u petalel e

r o t u n d e , d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s ă , p ă t a t e c u r o z - r o ş i a t i c , î n d e o s e b i spr e b a z ă . Pistilu l est e d e a c e e a ş i l u n g i m e c u s t a m i n e l e sa u c u 2— 3 m m m a i l u n g .

PLANŞA

May

jlouer.

XXII

M A Y FLOWE

R

.4.43

FRUCTUL Mărimea— m i j l o c i e sa u m i c ă , a v î nd H = 4 0 — 6 8 m m , D = 4 1 — 6 3 m m ş i d = 4 2 — 6 5 m m ; g r e u t a t e a u n u i f r u c t v a r i a z ă î n t r e 6 0 ş i 7 6 g. , î n f u n c ţ i e d e î n c ă r c ă t u r a p o m i l o r , a g r o t e h n i c a a p l i c a t ă ş i d e alţ i f a c t o r i . Forma — g l o b u l o a s ă , t u r t i t ă l a c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i c u vîrfu l a p r o a p e r o t u n j i t , cu diametru l întotdeaun a ma i mar e decî t înălţimea , deseor i pronunţa t asimetric ă ; brazd a v e n t r a l ă , î n g u s t ă ş i m i j l o c i u d e a d î n c ă , d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u a p r o x i m a t i v 1 c m U n e l e fructe p r e z i n t ă l a v î r f u n m a m e l o n p u ţ i n d e z v o l t a t , c a r e ies e c u 1— 3 m m î n afar a c o n t u rului genera l a l fructulu i (pl . X X I I ) . v

Culoarea — verde-gălbui e pîn ă l a crem-verzu i deschis , acoperit ă î n ce a ma i mar e p a r t e c u roşu-sîngeriu , p ă t a t ă sa u d u n g a t ă c u u n roş u m a i inten s ; pe p a r t e a c e a m a i însorită , c u l o a r e a d e v i n e roşu-negricioasă . Cavitatea pedunculară ventrală.

—

m a r e , a d î n c ă ş i destu l d

e largă , c o m u n i c ă c u b r a z d a

Punctul stilar — s e o b s e r v ă n u m a i l a o p a r t e d i n t r e f r u c t e , est e m i c , n e g r u , aşeza t într-o m i c ă depresiun e sa u p e u n m a m e l o n . Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u o p u b e s c e n t ă r e l a t i v g r o s i e r ă , aspră , n e a d e r e n t ă la p u l p ă c î n d fructel e a j u n g l a m a t u r i t a t e d e p l i n ă . Pulpa — n e u n i f o i m c o l o r a t ă , c r e m - v e r z u i e sa u a l b ă , m a i v e r z u i e spr e s î m b x n e , u n e o r i c u infiltraţi i d e s t u l d e p r o n u n ţ a t e d e c u l o a r e roşi e s u b pieliţ ă ; est e m o a l e , f o a r t e sucu lentă, c u fibr e fin e ş i f r a g e d e , d u l c e a g ă ş i sla b a c i d u l a t ă , p u ţ i n f a d ă l a c o a c e r e a d e p l i n ă , uşor a r o m a t ă ; est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e sa u s u b m i j l o c i e , a v î nd 1 1 = 2 8 — 3 2 m m, D = 1 9 — 2 3 m m şi d = 1 6 — 1 9 m m , o v o i d , t u r t i t l a b a z ă , u n d e f o r m e a z ă u n inel , ş i c u vîrfu l scurt a s c u ţ i t ; creast a dorsal ă est e a s c u ţ i t ă iar , suprafaţ a d e c u l o a r e m a r o - d e s c h i s , de s ş i a d î n e i n c r u s t a t ă ; s e d e z v o l t ă adese a i n c o m p l e t , ar e e n d o c a r p u l întări t insuficien t ş i u n e o r i c r a p ă în d o u ă p ă r ţ i , lăsîn d m i e z u l liber . Maturitatea — î n c o n d i ţ i i l e regiuni i B u c u r e ş t i ar e l o c l a sfîrşitu l luni i iuni e ; î n uni i ani î n c e p e î n j u r u l d a t e i d e 2 5 i u n i e — б iulie , ia r î n alţ i an i n u m a i î n p r i m a d e c a d ă din iuli e ş i d u r e a z ă 7—1 1 zile . R E C O M A N D I E I . Soiu l M a y f l o w e r est e i n d i c a t p e n t r u Uvezil e m a r i , î n t o a t e regiunil e p o m i c o l e al e ţări i u n d e reuşeşt e p i e r s i c u l ş i p e n t r u g r ă d i n i l e d e l i n g ă c a s e .

РЕЗЮМЕ Созревание — к о н ец и ю н я ил и начал о и ю л я . Сорт п р о и с х о д и т и з С Ш А , гд е о н бы л выведе н в 186 0 г о д у в штат е К а р о л и н а . В Р у мынии д о в о л ь н о ш и р о к о в ы р а щ и в а е т с я в о в с е х о с н о в н ы х ц е н т р а х к у л ь т у р ы п е р с и к а . Дерево — вначал е с и л ь н о р о с л о е , н о д о с т и г а е т л и ш ь с р е д н и х р а з м е р о в ; у д а е т с я н а в с е х п о д в о я х ; предпочитае т р ы х л ы е , п р о н и ц а е м ы е , теплы е п о ч в ы с б л а г о п р и я т н о й э к с п о зицией; мал о м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clacterosporium carpophillum (Lèv.

)

A d e r h . , очен ь в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r Woron persicae и п е р с и к о в о й тлей — Myzodes persicàl S u l z e r . Д а е т о б и л ь н ы е и е ж е г о д н ы е

334

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

E PENTR U P L A N T A Ţ I

I INDUSTRIAL

E

у р о ж а и . Ц в е т о к розовидны й с к р у г л ы ми л е п е с т к а м и . Фенофаз а цветени я н а с т у п а е т п о з д н о ; в это м о т н о ш е н и и это т с о р т я в л я е т с я одни м и з п о с л е д н и х с о р т о в п е р с и к а . Плод —

средне й ил и н е б о л ь ш о й величины , о к р у г л ы й , п р и п л ю с н у т ы й , в

ширин у

всегда б о л ь ш е , че м в в ы с о т у , заметн о а с и м м е т р и ч е с к и й , с у з к и м б р ю ш н ы м ш в о м средне й глубины ; желтовато-зеленог о д о светлог о 8еленовато -кремового цвета , больше й часть ю п о к р ы т ы й к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м с пятнами ил и п о л о с а м и боле е темно й к р а с н о й о к р а с к и ; н а наиболе е о с в е щ е н н о й солнце м част и с т а н о в и т с я ч е р н о в а т о - к р а с н ы м ; к о ж и ц а сред ней т о л щ и н ы , с о с р а в н и т е л ь но г р у б о й о п у ш е н н о с т ы о , ж е с т к а я, у п л о д о в , д о с т и г ш их п о л н о й с п е л о с т и , н е п р и р а с т а е т к мякот и ; м я к о т ь н е р а в н о м е р н о о к р а ш е н н а я , з е л е н о в а т о - к р е м о в о г о цвет а ил и б е л а я , б о л е е зелена я у к о с т о ч к и , с к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и по д к о ж и ц е й , с о ч н а я , с т о н к о й и н е ж н о й в о л о к н и с т о с т ь ю , к и с л о в а т о - с л а д к о в а т а я, п р и п о л н о й врелост и безвкусная, приросша я к косточке . П л о д ы х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и и с п о л ь з у ю т с я и с к л ю ч и т е л ь н о дл я п о т р е б ления в

свеже м виде . BÉSUMÉ

Maturité —

fi n d u m o i s d e j u i n , d é b u t d u m o i s d e juillet .

V a r i é t é originair e d

e l a Caroline , E t a t s - U n i s d ' A m é r i q u e ( 1 8 6 0 .

) E n Eoumanie

,

elle es t asse z c u l t i v é e d a n s t o u s le s c e n t r e s p r i n c i p a u x d e c u l t u r e d u p ê c h e r . Arbre —

v i g o u r e u x a u d é b u t , n ' a t t e i g n a n t q u e de s d i m e n s i o n s m o y e n n e s p a r l a suite ,

réussit su r t o u s le s porte-greffes , préfèr e le s sol s aérés , p e r m é a b l e s , c h a u d s , à f a v o r a b l e s . M o i n s résistan t a u g e l , i l résist e p o u r t a n t à l ' a t t a q u e d e Taphrina ( B e r k . ) T u l . , es t sensibl e à Sphaerotheca pannosa

Clasterosporium carpophillum

(Wallr.

) L é v . v a r . Woron

persicae,

(Lév. e

tà

exposition s

dephormans

) A d e r h . , trè s sensibl e à Myzodes

persicae

L ' a r b r e d o n n e u n e b o n n e p r o d u c t i o n , régulière . L a fleur , d e t y p e r o s a c é , es t à

Sulzer

.

pétale s

r o n d e s . L a p h é n o p h a s e d e l a floraiso n es t t a r d i v e , p a r m i le s v a r i é t é s d u p ê c h e r le s plu s retardées. Fruit —

m o y e n o u petit , globuleux , aplati , a u diamètr e toujour s plu s gran d qu e l a

h a u t e u r , p r é s e n t e u n e a s y m é t r i e p r o n o n c é e , l e sillo n v e n t r a l étroi t e t d ' u n e p r o f o n d e u r m o y e n n e . L a c o u l e u r es t d ' u n v e r t - j a u n â t r e j u s q u ' a u c r ê m e - v e r d â t r e clair , r e c o u v e r t e e n 1res g r a n d e p a r t i e d ' u n r o u g e - s a n g , t a c h é e o u à raie s d ' u n r o u g e p l u s f o n c é ; d u c ô t é p l u s ensoleillé, l a c o u l e u r d e v i e n t r o u g e - n o i r â t r e ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , à p u b e s c e n c e glossiere, âpre , n'adhèr e pa s à

l a p u l p e q u a n d le s fruit s p a r v i e n n e n t à

plain e maturit é ;

la p u l p e , i r r é g u l i è r e m e n t n u a n c é e d ' u n c r ê m e - v e r d â t r e o u d ' u n b l a n c t i r a n t su r l e v e r d â t r e p r è s d u n o y a u , p r é s e n t e d e s infiltration s r o u g e s sou s l a p e a u . J u t e u s e , à fibre s fine s e t t e n dres, d o u c e â t r e e t a c i d u l é e , f a d e à

m a t u r i t é ; ell e a d h è r e a u n o y a u .

L e s fruit s r é s i s t e n t a u t r a n s p o r t e t s o n t c o n s o m m é s e n e x c l u s i v i t é à

l ' é t a t frais.

334a ABSTRACT Maturity – late June, early July. Variety native of Carolina, United States of America (1860). In Romania, it is quite cultivated in all major centers of peach culture. Tree – vigorous, reaching only the average size, successfully grafted on all rootstocks, prefers aerated, permeable, warm soils, unsheltered. It is not very frost resistant, however, it resists to the attack of Taplirina dephormans (Berk.) Tul., is sensitive to Clasterosporium carpopliillum (Lev.) Aderh., very sensitive to Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lev. var. Woron persicae and Myzodes persicae Sulzer. The tree yields good, regular production. The flower is of rosaceous type, and has round petals. The phenophase of flowering is late, among the latest varieties of peach. Fruit – medium or small, globular, flattened, the diameter always bigger than the height, has a pronounced asymmetry, the ventral furrow is narrow and has average depth. The color is a yellowishgreen to light greenish, covered on a very large part by blood-red color, spotted or striped with a darker red, even darker on the sun exposed side. The peel is medium thick, pubescent, rough, does not stick to the pulp when the fruit reaches full maturity; the pulp, irregularly tinged with light green or white hues, going up to the green part near the stone. It has red infiltration under the peel. Juicy, with fine soft fibers, and sweet and tart, fading at maturity, and sticking to the core. The fruits are resistant to transportation and consumed exclusively when they are fresh.

B L A Z I N G GOL

S i n o n i m e : Hal.

D

Blazingold .

Origine. O b ţ i n u t d e Т . В . S

t г i b Ы i n g d i n M e r c e d , Californi a ( S . U . A . ) , î n u r m a

p o l e n i z ă r i i b b e r e a soiulu i K i m E l b e r t a . A

f o s t s e l e c ţ i o n a t î n 194 7 ş i d a t î n c o m e r ţ î n 1 9 5 1 .

B ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n S . U . A . , I t a l i a ş i î n a l t e ţări . L a n o i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e d e l a s t a ţ i u n i l e e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l , d e v i g o a r e m a r e, reuşeşt e b i n e a l t o i t p e p i e r s i c f r a n c . E s t e rezisten t l a ger , s e c e t ă , b o b ş i ar e u n p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t . E p o c a d e înflorir e est e t i m p u r i e . F r u c t e l e sîn t b i n e c o l o r a t e , c u g u s t p l ă c u t , a p r e c i a t e d e c o n s u m a t o r i ; rezist ă b i n e l a transport. Calităţi :

coacere a timpuri e (prim a piersic ă c u pulp ă galben ă car e ajung e l a matu -

r i t a t e î n c u r s u l a n u l u i ) , r e z i s t e n ţ a l a ger , secet ă ş i b o b ş i p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t al p o m u l u i , p r e c u m ş i a s p e c t u l f r u m o s ş i g u s t u l p l ă c u t a l f r u c t e l o r . Defecte :

aderenţ a pulpe i l a sîmbure .

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3 —4 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie , a s p r ă l a p i p ă i t , c u c r ă p ă t u r i superficiale . Coroana — Ramurile de

sferică , l a r g ă , v o l u m i n o a s ă . schelet —

groase , cres c p u ţ i n arcuit e d e l a baz ă ; scoarţa , d e culoar e

cenuşie, p r e z i n t ă m u l t e l e n t i c e l e m i c i , o r b i c u l a r e , a ş e z a t e t r a n s v e r s a l ş i m a i des e l a in serţia r a m u r i l o r d e o r d i n e l e I I ş i I I I . Ramurile de Lăstarii —

rod —

predomin ă ramuril e m i x t e c u internoduril e scurte .

subţiri , d e l u n g i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , ia r p e

p a r t e a însorit ă r o ş c a t ă ; c r e s c p u ţ i n a r c u i ţ i l a b a z ă . Mugurii vegetativi

—

m i c i , c o n i c i , g a l b e n - v e r z u i , c u vîrfu l b r u n , p u ţ i n d e p ă r t a ţ i d e

lăstar, c u p e r n u ţ e l e sla b p r o e m i n e n t e .

SOIURI D

336

E P I E R S I C RECOMANDAT

E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , distribuiţ i m a i m u l t i n sectoru l central ş i l a vîrfu l r a m u r i l o r . Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d î n m e d i e 16 0 m m l u n g i m e ş i 3 7 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e p u ţ i n î n d o i t e , c u vîrfu l a c u t , p u ţ i n c u r b a t , b a z a î n g u s t a t ă ş i m a r g i n i l e c r e n a t e ; l i m b u l , d c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , l u c i o s p e p a r t e a superioar ă ş i m a i deschi s p e p a r t e a inferioară , glabr p e a m b e l e feţe . P e ţ i o l u l , scur t ş i g r o s , canaliculat , d e c u l o a r e g a l b e n - v e r z u i e , c u g l a n d n u m e r o a s e , r e n i f o r m e , aşezat e î n a p r o p i e r e a l i m b u l u i . Florile — d e ti p campanulat , d e mărim e mijlocie de c u l o a r e roz-intens .

,c

u petalel e e l i p t i c e

, e a e

, alungite ,

FRUCTUL Mărimea —

mijlocie , avîn

dî

n medi

eH

=

5 6 mm , D =

5 9 mm , d

=

5 7 m m;

g r e u t a t e a m e d i e d e 12 0 g . Forma —

sferică , p u ţ i n t u r t i t ă l a c a p e t e ; b r a z d a v e n t r a l ă sla b p r o n u n ţ a t ă , c u h n i a

de s u t u r ă m a i a d î n c i t ă spr e p u n c t u l stila r ş i spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă (pl . X X I I I ) . Culoarea —

g a l b e n - a u r i e , a c o p e r i t ă c u roşu-aprins , v i u , p e c e a m a i m a r e p a r t e di n

suprafaţă. Cavitatea pedunculară în g a l b e n - r o z . Punctul stilar Pieliţa — Pulpa —

—

—

î n g u s t ă ş i p o t r i v i t d e a d î n c ă , c u marginU e regulate , c o l o r a t ă ,

situa t p e u n n i u c r o n , î n t r - o m i c ă d e p r e s i u n e .

d e grosim e mijlocie , mată , pubescentă , aderent ă l a pulpă . g a l b e n ă c u n u a n ţ ă p o r t o c a b e , c u striaţi i roşi i s u b piebţ a ş i v i n i ş o a r e a l b e ,

dulce, fondantă , foart e suculentă , c u a r o m ă plăcută , aderent Sîmburele —

mic , avîn d î n medi e H =

30 , D = 2 6 , d

ă l a sîmbure .

= 2 1 m m , o v o i d , c u suprafaţ a

a l v e o l a t ă , d e c u l o a r e m a r o - î n c h i s l a s c o a t e r e a di n fruc t ; crestel e sîn t p r o e m i n e n t e . Maturitatea —

î n c e p e l a m i j l o c u l luni i i u b e , l a c i r c a 1 2 zil e d u p ă a c e e a a soiulu i M a y

flower. EJECOMANDĂEI. Deş

i i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p î n ţ a r a n o a s t r ă , soiu l B l a z i n g g o l d ,

a v î n d caUtăţ i d e o s e b i t e , s e r e c o m a n d ă a

f i î n c e r c a t î n p l a n t a ţ i u e industriale , î n t o a t e

regiunile u n d e r e u ş e ş t e c u l t u r a p i e r s i c u l u i .

РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я декад а и ю л я , п р и м е р н о чере з 1 2 дне й п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р .

Сорт происходи т и з Калифорнии . В

Румыни и встречаетс я лиш ь в помологически х

коллекциях. Дерево —

сильнорослое , морозо- и засухоустойчиво е и устойчиво е к болезням . Пло -

д о н о с и т о б и л ь н о . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о т и п а , т е м н о - р о з о в о г о цвета ; цветени е р а н н е е . Плод —

средне й в е л и ч и н ы , ш а р о в и д н ы й , с о с л а б о намеченны м б р ю ш н ы м ш в о м ;

з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвет а с я р к о - к р а с н ым р у м я н ц е м н а б о л ь ш е й част и п о в е р х н о с т и ; к о ж и ц а средней толщины , м а т о в а я , о п у ш е н н а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я , с к р а с н ы м и ш т р и х а м и , очен ь с о ч н а я , т а ю щ а я , с п р и я т н ы м а р о м а т о м , п р и р о с ш ая к к о с т о ч к е . Плоды очен ь хорошег о качества .

PLANŞA XXIII

Blazing

gold.

BLAZING GOL D

33?

RÉSUMÉ Maturité — la M a y f l o w e r .

duran t l a s e c o n d e décad e d u moi s d e juillet , e n v i r o n 1 2 jour s aprè s

V a r i é t é o r i g i n a i r e d e Californie . E n R o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e d a n s le s c o l l e c t i o n s pomologiques. Arbre — v i g o u r e u x , résistan t a u g e l , à l a sécheress e e t a u x m a l a d i e s . H p r o d u i t a b o n d a m m e n t . L a fleu r d e t y p e c a m p a n u l e , d e c o u l e u r r o s e f o n c é , fleuri t t ô t . Fruit — d e grosseu r m o y e n n e , s p h é r i q u e , à sillo n v e n t r a l f a i b l e m e n t a c c e n t u é ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e d o r é , r e c o u v e r t e d e r o u g e v i f su r l a p l u s g r a n d e p a r t i e d e l a s u r f a c e ; le peau , d'épaisseu r m a y e n n e , mate , pubescente , a d h é r e n t e ; l a p u l p e , jaun e orang é à striures r o u g e s . E l l e es t trè s j u t e u s e , f o n d a n t e , à . p a r f um a g r é a b l e , a d h è r e a u n o y a u . L e s fruit s s o n t d e trè s b o n n e q u a h t é .

ABSTRACT Maturity – during the second decade of July, about 12 days after the Mayflower. Variety from California. In Romania it is found in the pomological collections. Tree – vigorous, resistant to frost, drought and diseases. It produces abundantly. The bell-flower type, pink color, blooms early. Fruit – medium size, spherical, ventral furrow slightly increased, the color is golden yellow, covered with red on most of the surface skin, medium thick, dull, hairy and sticky; the pulp is yellow-orange to red strips. It is very juicy, melting, nicely perfumed, sticks to the core. The fruits are very good.

22 — c . 18 3

AMSDEN

S i n o n i m e : engl.

Amsden June .

germ.

Amsdenpfirsch, Junipfirsch

franc,

Pêche d e juin , Précoc e Alexander .

.

ital.

A m s d e n , Giugnettese , Giugnolina , Maggiaiola , Mazzona , Milan ,

rus. ceh. bulg.

S a m p i e r a n i , S a m p i e r i n o , Sa n G i o v a n n i , S a n P i e r i n o , S a n t ' A n tonio, Santolini . Amsden, Kransovatîi . Amsdenova, Brecke v Amsdenova. Amsden.

Origine. A f o s t o b ţ i n u t î n t î m p l ă t o r d i n s î m b u r i , d e c ă t r e L . C . A m s d e n , î n C a r t a g o (statul Missouri , S . U . A . ) , î n 1 8 6 8 . R ă s p î n d i r e . E s t e u n u l d i n t r e c e l e m a i r ă s p î n d i t e ş i m a i c u n o s c u t e soiur i t i m p u r i i d e piersic di n t o a t e ţăril e p o m i c o l e î n c a r e s e c u l t i v ă p i e r s i c u l . E s t e r ă s p î n d i t î n S . U . A . , C a n a d a , Spania, I t a l i a , î n s u d u l F r a n ţ e i , E . P . U n g a r ă ş i î n p r i n c i p a l e l e c e n t r e d e c u l t u r ă a

pier -

sicului d i n p a r t e a e u r o p e a n ă a U . E . S . S . ş i î n d e o s e b i î n E . S . S . M o l d o v e n e a s c ă . L a n o i î n ţ a r ă a f o s t i n t r o d u s î n u l t i m u l d e c e n i u a l s e c o l u l u i t r e c u t , ia r î n p r e z e n t s e n u m ă r ă p r i n t r e soiuril e c e l e m a i r ă s p î n d i t e î n c u l t u r ă , întîlnindu-s e î n t o a t e r e g i u n i l e p o m i c o l e f a v o r a b i l e culturi i p i e r s i c u l u i .

C A R A C T E R I S T I C A SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s ş i ar e o d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă , c î n d est e a l t o i t p e p i e r s i c ş i p l a n t a t în condiţi i favorabile . Astfel, î n c î m p i a B a n a t u l u i s e întîlnes c e x e m p l a r e d i n a c e s t so i a l t o i t e p e p i e r s i c î n v î r s t a d e 2 6 — 3 0 d e ani . C î n d est e a l t o i t p e c o r c o d u ş , t r ă i e ş t e p u ţ i n ( 1 2 — 1 6 a n i ). D ă c e l e m a i b u n e r e z u l t a t e î n solur i u ş o a r e , suficien t d e u m e d e ş i î n l o c u r i b i n e î n s o r i t e . E s t e sensibi l l a secetă . P r e z i n t ă o laxa ( E h r e n b .

r e z i s t e n ţ ă m i j l o c i e f a ţ ă d e g e r . E s t e r e z i s t e n t l a a t a c u l d e Monilinia

) S a c c , l a Sphaerotheca pannosa

Taphrina deformans

(Berk.

(Wallr.

) L é v . v a r . Woron

persicae

) T u l . , î n s ă est e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum

A d e r h . ş i f o a r t e sensibi l l a Capnodium salicinum

Mont

ş

il a

(Lév.

. ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae

Sulzer. P e r i o a d a înfloritulu i est e tîrzi e ş i d u r e a z ă î n m e d i e 1 3 zile .

)

339

AMSDEN

D a c ă est e p l a n t a t î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e ş i i s e a p l i c ă o a g r o t e h n i c ă s u p e r i o a r ă , soiu l A m s d e n r o d e ş t e a b u n d e n t . A s t f e l , l a G . A . S . M e d g i d i a , î n c o n d i ţ i i d e irigare , s-a u realiza t la aces t so i p r o d u c ţ i i m e d i i p î n ă l a 6 2 k g d e f r u c t e p e p o m . î n c o n d i ţ i i l e solulu i ferti l d e l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a ş i î n r e g i m d e irigar e p r o d u c ţ i a m e d i e î n p r i m i i б an i d e fructificar e a fost d e 9 8 k g d e f r u c t e p e p o m anual . F r u c t e l e sîn t p o t r i v i t d e mari , f o a r t e b i n e c o l o r a t e ş i d e b u n ă c a l i t a t e . C o n ţ i n 7,4 3 — 1 0 , 2 8 % zahăr , 0,5 6 — 1 , 0 3 % a c i d i t a t e , 0,3 8 - 0 , 4 9 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e ş i 8,7 5 — 1 8 , 00 g % v i t a m i n ă C . S e ţi n b i n e d e p o m ş i rezist ă l a v î n t ; cules e l a t i m p , a u o r e z i s t e n ţ ă m u l ţ u m i t o a r e l a t r a n s p o r t . S e foloses c m a i m u l t p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă . m

Asemănări. S o i u l A m s d e n s e a s e a m ă n ă destu l d e m u l t c u M a y f l o w e r , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e p r i n c o a c e r e a m a i tîrzie , calitate a m a i b u n ă a f r u c t e l o r , c o l o r i t u l m a i v i u ş i p u b e s c e n ţ ă pieliţei m a i fină . S e m a i a s e a m ă n ă ş i c u soiu l A l e x a n d e r , a v î n d îns ă î n g e n e r a l f r u c t e l e mai mic i ş i ma i inten s colorate . Calităţi : c o m p o r t a r ea m u l ţ u m i t o a r e faţ ă d e ger , e p o c a d e înflorir e tîrzie , r e c o l t e l e m a r i , c o a c e r e a t i m p u r i e ş i caUtate a b u n ă a f r u c t e l o r . Defecte : sensibibtate a p r o n u n ţ a t ă f a ţ ă d e Capnodium persicae Sulze r ş i a d e r e n ţ a p u l p e i l a s î m b u r e .

salicinum

Mont

. ş i Myzodes

POMUL î n perioad a d e plin ă producţie , p o m ul ating e dimensiun i mar i ş i ar e trunchiu l g r o s (20 c m î n d i a m e t r u ) , c u s c o a r ţ a c e n u ş i u - p ă m î n t i e . Coroana —

g l o b u l o a să sa u l a r g - p i r a m i d a l ă , c u d i a m e t r u l d e 5 —6 m .

Ramurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , d r e p t e , a u s c o a r ţ a b r u n - r o ş i a t i c ă , e x f o l i a t ă s u b f o r m ă d e fîşii , c u u n c a p ă t desprin s c o m p l e t şi răsucit. L e n t i c e l e l e sînt m a r i , f o a r t e n u m e r o a s e , alungite, p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e cafenie . Ramurile de rod — p r e d o m i nă cel e m i x t e , ia r salbel e ş i b u c h e t e l e d e m a i s e g ă s e s c î n n u m ă r m i c ; r a m u r ü e a n t i c i p a t e sîn t b i n e r e p a r t i z a t e p e p o m i i tineri , c a r e n u a u intra t î n c ă în p e r i o a d a d e pUn ă p r o d u c ţ i e . Lăstarii — de v i g o a r e m i j l o c i e , e u i n t e r n o d u r i d e 2 — 3 , 5 c m l u n g i m e , a u s c o a r ţ a v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a u m b r i t ă , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e cafenie . Mugurii vegetativi — m i c i, c o n i c - a l u n g i ţ i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p o t r i v i t d e d e z v o l t a t e , p u ţ i n d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , c u solzi i castanii ş i sla b p u b e s c e n ţ i . Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , alungiţi , a p r o p i a ţ i c a f o r m ă d e c e i v e g e t a t i v i , au vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , c u solzi i c a s t a n i i ş i sla b p u b e s c e n ţ i ; sîn t distribuiţ i m a i ales la m i j l o c u l ş i la b a z a r a m u r i i . Frunzele — mijlocii sa u s u p r a m i j l o c i i , d e 14 7 —175 mm l u n g i m e ş i d e 3 7 —45 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u vîrfu l a c u t ş i u ş o r răsucit , b a z a r o t u n d - î n g u s t a t ă ş i m a r g i n i l e fi n serat e l a b a z a l i m b u l u i ş i fi n c r e n a t e î n res t ; l i m b u l , sla b încreţi t de- a l u n g u l n e r v u r i i p r i n c i p a l e , est e d e c u l o a r e v e r d e - lucio s ; î n t i m p u l v e r i i , n e r v u r a m e d i a n ă est e g a l b e n ă , ia r spr e t o a m n ă d e v i n e v i o l e t ă . Peţiolul , l u n g d e 8—1 2 m m , v i o l a c e u , p r e z i n t ă 2 — 4 g l a n d e f o a r t e m i c i , g l o b u l o a s e , p e d i c e l a t e , d e c u l o a r e r o ş u - c a r m i n, v i o l e t e sau n e g r i c i o a s e spr e t o a m n ă . D e o b i c ei d o u ă g l a n d e se afl ă p e p e ţ i o l , ia r 1— 2 g l a n d e p e p r i m i i d i n ţ i a i l i m b u l u i . Căderea frunzelo r ar e l o c t o a m n a tîrzi u ; înaint e d e c ă d e r e , frunzel e d e v i n g a l b e n e , p ă t a t e c u r o ş u - a r ă m i u , c a r m i n i u sa u c u r o ş u - v i ş i n i u .

340 SOIUR

I D E PIERSI C R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L

E

Morile — m a ri ( 3 0 — 4 0 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a e e u , a u p e t a l e l e r o t u n d e , d e c u l o a r e r o z - v i u spr e b a z ă ş i al b sufla t c u r o z spr e vîrf , u n e o r i m a i m u l t d e c i n c i ; s t a m i n e l e , î n n u m ă r d e c i r c a 3 0 , a u anterel e l a înălţim i diferit e : cel e d e l a periferi e s e afl ă d e a s u p r a stig m a t u l u i , ia r c e l e d e l a c e n t r u s u b n i v e l u l acestuia . î n m o m e n t u l d e s c h i d e r i i florii , o p a r t e d i n a n t e r e sîn t c r ă p a t e ş i c u p o l e n u l s c u t u r a t . FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e, a v î n d H =

5 2 — 57 m m , D =

5 9 — 63 m m , d =

5 7 — 60 m m ;

greutatea d e 85—12 0 g . Forma — g l o b u l o a s ă , t u r t i t ă spr e b a z ă ş i larg-rotunjit ă sa u p u ţ i n t u r t i t ă l a vîrf , d e o b i c e i a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , l a r g ă ş i superficială , d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 4— 5 m m şi f o r m e a z ă o g r o p i ţ ă î n a p o i a a c e s t u i a ; d e a s e m e n e a d e p ă ş e ş t e p e d u n c u l u l c u c i r c a 1 0 m m şi tai e a d î n c m a r g i n i l e c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e ( p l . X X I V ) . Culoarea — v e r z u i e - d e s c h i s î n m o m e n t u l r e c o l t ă r i i , c u o n u a n ţ ă a l b i c i o a s ă l a m a t u r i t a t e a d e p l i n ă , a c o p e r i t ă p e c e a m a i m a r e p a r t e sa u î n î n t r e g i m e c u r o ş u - v i u , d u n g a t sa u m a r m o r a t d e u n r o ş u m a i i n t e n s . D u n g i l e sîn t l a t e ş i s c u r t e , ia r p e a l o c u r i c o n f l u e a z ă . Cavitatea pedunculară

—

destul d e m a r e , a d î n c ă ş i î n g u s t ă .

Punctul stilar — m i c, n e g r u , p u ţ i n e v i d e n t , s e afl ă p e u n m a m e l o n d e m a x i m u m 1 m m î n ă l ţ i m e , c a r e d e o b i c e i n u ies e î n afar a c o n t u r u l u i f r u c t u l u i . Pieliţa — f in p u b e s c e n t ă , catifelată , d e s t u l d e g r o a s ă ş i n e a d e r e n t ă l a p u l p ă . P u f u se c u r ă ţ ă uşo r d e p e f r u c t .

l

Pulpa — a l b ă, c u o n u a n ţ ă c r e m - g ă l b u i e , ia r l î n g ă s î m b u r e s l a b - v e r z u i e , u n e o r i c u slabe infiltraţi i d e r o ş u s u b pieliţă , m o a l e , f o a r t e s u c u l e n t ă , c u f i b r e p u ţ i n e , fin e ş i f r a g e d e , d u l c e ş i a r m o n i o s a c i d u l a t ă , fi n a r o m a t ă , c u g u s t v i n u r i u ş i r ă c o r i t o r , p l ă c u t , a d e r e n t ă l a sîmbure. Sîmburele — m i j l o c i u sa u s u b m i j l o c i u , c u H = 2 6 — 3 2 m m, D = 2 1 — 2 4 m m, d = 1 5 — 18 m m , i n v e r s - o v o i d , b o m b a t , c u vîrfu l scurt , a s c u ţ i t , d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s , ar e suprafaţa a d î n c ş i n e r e g u l a t i n c r u s t a t ă . Maturitatea — î n c e pe l a m i j l o c u l l u n i i iulie , î n m e d i e c u 1 5 zil e d u p ă M a y f l o w e r , ia r r e c o l t a r e a d u r e a z ă p î n ă î n j u r u l d a t e i d e 2 0 iulie .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu

l A m s d e n s e r e c o m a n d ă p e n t r u p l a n t a ţ i i l e m a r i , î n t o a t e regiunil e

f a v o r a b i l e culturi i p i e r s i c u l u i . D e a s e m e n e a est e i n d i c a t p e n t r u g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e .

РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я д е к а д а и ю л я , ч е р е з 1 5 дне й п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р .

С о р т п р о и с х о д и т и з ш т а т а М и с с у р и ( С Ш А ) , гд е о н бы л выведе н в 186 8 г о д у . О н явля е т с я о д н и м из н а и б о л е е р а с п р о с т р а н е н н ы х с о р т ов п е р с и к а в о в с ех п л о д о в о д ч е с к и х с т р а н а х . Дерево — жаи. Обладае

с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , п л о д о н о с и т е ж е г о д н о и дае т о б и л ь н ы е у р о т средне й морозоустойчивость ю и

к а к п е р с и к о в а я т л я — Myzodes persicae nodium salicicum

Mont

Sulzer

.

Ц в е т о к р о з о в й д н ы й ; цветени е п о з д н е е .

Неустойчи в к

таки

м вред

и теля м

, о ч е н ь в о с п р и и м ч и в к п о р а ж е н и ю Сар-

PLANŞA XXIV

Amsden.

AMSDEN

Плод —

средне й величины , о к р у г л ы й , с ш и р о к и м и п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м ш в о м ,

с в е т л о - з е л е н о в а т о г о цвет а с я р к о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м ш и р о к и м и и к о р о т к и м и , местами с л и в а ю щ и м и с я , п о л о с а м и ; к о ж и ц а д о в о л ь н о , т о л с т а я , н е ж н о - о п у ш е н н а я , н е п р и растает к м я к о т и ; м я к о т ь б е л а я , с к р е м о в а т о - ж е л т о в а т ы м о т т е н к о м , с о с л а б ы м и к р а с н ы м и п р о я ш л к а м и , очен ь с о ч н а я , сладка я и

гармоничн о кисловатая , с

приятным и о с в е ж а ю щ и м в к у с о м , п р и р о с ш а я к

нежны м ароматом , и

косточке .

Плоды довольн о хорош о перенося т перевозку .

EÉSTJMÉ Maturité —

d u r a n t l a s e c o n d e d é c a d e d u m o i s d e juillet , 1 5 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r .

V a r i é t é originair e d e l ' E t a t d e M i s s o u r i ( E t a t s - U n i s d ' A m é r i q u e ) o b t e n u e e n 1 8 6 8 . C'est u n e de s v a r i é t é s le s p l u s r é p a n d u e s d a n s t o u s le s p a y s fruitiers . Arbre — d ' u n e v i g o u r e u s e v e n u e , es t l o n g é t i f e t p r o d u i t e n a b o n d a n c e c h a q u e a n n é e . П a u n e résistanc e m o y e n n e a u g e l , es t sensibl e a u x i n s e c t e s nuisibles , tel s q u e Myeodes persicae Sulzer , es t trè s sensibl e a u Capnodium salicinum Mont . L a fleur , d u t y p e r o s a c é , fleurit t a r d i v e m e n t . Fruit — d e grosseu r m o y e n n e , g l o b u l e u x , a u sillo n v e n t r a l larg e e t superficiel , es t d e c o u l e u r v e r d â t r e clair , r e c o u v e r t e d e r o u g e v i f à raie s large s e t c o u r t e s q u i p a r f o i s c o n f l u e n t ; la p e a u , asse z épaisse , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , n ' a d h è r e p a s à l a p u l p e ; celle-ci , d ' u n b l a n c j a u n â t r e , p a r f o i s à faible s infiltration s r o u g e s , trè s j u t e u s e , d o u c e e t h a r m o n i e u s e m e n t a c i d u l é e , d é b c a t e m e n t p a r f u m é e , à g o û t a g r é a b l e e t rafraîchissant , a d h è r e a u n o y a u . L e s fruit s résisten t asse z b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – during the second decade of July, 15 days after the Mayflower. Variety from the State of Missouri (United States of America) obtained in 1868. This is one of the most common varieties from all fruits. Tree – strong, has long life and produces abundantly every year. It has moderate resistance to frosts, is susceptible to insect pests such as Myzodes persicae Sulzer, is very sensitive to Capnodium salicinum Mont. The flowers, of rosaceous type, are in bloom late. Fruit – medium size, globular, the ventral furrow is large and shallow, is light green, covered with bright red broad and short stripes and sometimes which sometimes merge. The peel, rather thick, finely pubescent, does not stick to the pulp; it has a white-yellowish color, sometimes with small red infiltrations, very juicy, sweet and sour, delicately flavored, with pleasant tasting and refreshing, sticks to the core. The fruits are quite resistant to transportation.

CARDINAL

Sinonime: n u s e cunosc . Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t l a F o r t u l V a l l e y , î n statu l G e o r g i a d i n S . U . A . , p r i n a u t o p o l e n i z a r e a soiulu i H a l e h a v e n , î n 1 9 4 1 , s e l e c ţ i o n a t î n 1 9 4 5 ş i d a t î n comerţ î n 1951. B ă s p î n d i r c . S e c u l t i v ă î n S . U . A . , F r a n ţ a , I t a b a ş i î n alt e ţări , aflîndu-s e î n c o n t i n u ă extindere. I n ţ a r a n o a s t r ă a fos t i n t r o d u s î n 1 9 6 2 , ia r d i n 1 9 6 5 s- a t r e c u t l a e x t i n d e r e a lu i î n producţie. CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e ş i r e u ş e ş t e b i n e a l t o i t p e p i e r s i c f r a n c . E s t e r u s t i c , rezistent l a ger , secet ă ş i boli . î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile . P r o d u c e m u l t ş i r e g u l a t . F r u c t e l e , m i j l o c i i , f r u m o s c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e , sîn t d e c a b t a t e f o a r t e b u n ă , c a r a c terizate printr-u n conţinu t î n zahă r d e 9 , 4 % ş i î n aciditat e d e 0 , 5 6 % . S e f o l o s e s c a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industrializare . Sîn t rezistente l a manipular e ş i transport . Asemănări. F i u c t e l

e soiulu i C a r d i n a l s e a s e a m ă n ă c u c e l e al e soiulu i D i x i r e d î n p r i v i n ţ a

culorii pieliţe i ş i a calităţi i f r u c t e l o r , d e o s e b i n d u - s e îns ă d e a c e s t e a p r i n c u l o a r e a g a l b e n ă u n i f o r m ă a p u l p e i , fără infiltraţi i roşi i î n j u r u l s î m b u r e l u i , p r i n a s p e c t u l s î m b u r e l u i , c u supra f a ţ a m a i p u ţ i n i n c r u s t a t ă d e c î t l a soiu l D i x i r e d , ş i p r i n e p o c a d e c o a c e r e m a i t i m p u r i e c u c i r c a d o u ă zil e faţ ă d e a c e s t a . Calităţi :

c o a c e r ea t i m p u r i e (într e p r i m e l e piersic i c u p u l p a g a l b e n ă c a r e a j u n g l a m a t u -

ritate î n cursu l anului) , rusticitate a ş i potenţialu l d e producţi e ridica t a l pomului , aspectu l şi c a l i t a t e a f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r , r e z i s t e n ţ a m a r e l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t . Defecte :

prezint ă mult e fruct e gemene . POMUL

P o m u l f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , c u c r ă p ă t u r i super ficiale. Coroana —

g l o b u l o a s ă, v o l u m i n o a s ă , d e a s ă .

343

CARDINAL

Ramurile de schelet - lungi , g r o a s e , f o r m e a z ă u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e d e 4 6 — 6 0 ° , c u scoarţa d e c u l o a r e cenuşiu-gălbuie , c u n u m e r o a s e lenticel e d e s e , a ş e z a t e transversal . Ramurile de rod — r e p r e z e n t a te m a i ale s p r i n r a m u r i m i x t e , scurte , d e g r o s i m e m i j l o c i e , cu s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - g ă l b u i e . Lăstarii — v i g u r o ş i, scurţ i ş i groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e pe p a r t e a înso rită ş i v e r d e c u n u a n ţ ă g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi pubescenţi.

—

mari, c o n i c i , a p r o p i a ţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r m i t e p r o e m i n e n t e ,

Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , a p r o p i a ţ i d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă albă cenuşie, distribuiţ i u n i f o r m de- a l u n g u l r a m u r i i . Frunzele — mari , î n m e d i e d e 17 0 m m l u n g i m e ş i 3 5 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , a v î n d l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c u l l i m b u l u i , c u vîrfu l a c u m i n a t ş i b a z a c r e n a t ă ; l i m b u l est e n e t e d , u n e o r i u ş o r încreţi t î n l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e , c u m a r g i n i l e serat e a d î n c , d e c u l o a r e v e r d e intens. P e ţ i o l u l , scur t ( 4 — 5 m m ) , g r o s , c u 2 g l a n d e g l o b u l o a s e a ş e z a t e spr e l i m b , l a b a z ă p r e v ă z u t latera l c u d o u ă stipel e r u d i m e n t a r e , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e l i p t i c - a l u n g i t e , d e c u l o a r e r o z intens, m a i inten s spr e b a z ă . Pistilu l est e m a i înal t d e c î t s t a m i n e l e ; s e întîlnes c flor i c u p i s tilul d u b l u . FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e , a v î n d H greutatea d e 120—16 0 g .

=

46—5 6 m m , D

=

48—6 1 m m , d =

43—6 2 m m ;

Forma — g l o b u l o a s ă, t u r t i t ă l a vîr f ş i b a z ă , c u f l a n c u r i l e n e e g a l e î n s e c ţ i u n e t r a n s v e r sală ; b r a z d a v e n t r a l ă superficială , m a i a d î n c i t ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i p u n c t u l stila r (pl. X X V ) . Culoarea — g a l b e n ă , a c o p e r i t ă c u r o ş u - p o r t o c a l i u c u n u a n ţ ă v i o l a c e e a p r o a p e p e t o a t ă suprafaţa, s u b f o r m ă d e p e t e sa u striaţi i d e diferit e d i m e n s i u n i . Cavitatea pedunculară Punctul stilar ventrale. Pieliţa —

—

—

de a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i i , a l u n g i t ă d o r s o v e n t r a l .

m i c, cenuşiu-închis , aşeza t într- o m i c ă d e p r e s i u n e , î n c a p ă t u l b r a z d e i

subţire, fi n p u b e s c e n ţ ă , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă .

Pulpa — g a l b e n ă - a u r ie u n i f o r m ă , m i j l o c i u d e t a r e , d e s t u l d e c o n s i s t e n t ă l a recoltare » fină, f o n d a n t ă , c u g u s t d u l c e a g , p l ă c u t a c i d u l a t ă , d e s t u l d e a r o m a t ă , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă ; este a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — m i j l o c i u , a v î n d î n m e d i e H = 2 7 m m , D = 2 1 m m , d = 1 6 m m , elipsoi dal, asimetrie , c u vîrfu l a s c u ţ i t scurt , b a z a r o t u n j i t ă ; suprafaţ a c u incrustaţi i s u b f o r m ă de a l v e o l e ş i d e şanţuri , d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s . Maturitatea —

î n c e p î nd d i n d e c a d a a I l - a a luni i iulie , c u 1 5 zil e d u p ă M a y f l o w e r .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă calităţilo r f r u c t e l o r , c o a c e r i i t i m p u r i i ş i p o s i b i l i t ă ţ i l o r larg i de folosir e a l o r , soiu l Cardina l s e r e c o m a n d ă p e n t r u e x t i n d e r e î n l i v e z i l e industrial e ş i î n g r ă d i n i l e d e ling ă case . A c e s t so i rivalizeaz ă c u soiu l D i x i r e d î n p r i v i n ţ a c o l o r i t u l u i ş i a calităţi i fructelor » dar ar e u n p o t e n ţ i a l r i d i c a t d e p r o d u c ţ i e .

344

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

E PENTR U P L A N T A Ţ I

I INDUSTRIAL

E

РЕЗЮМЕ Созревание — начина я с о в т о р о й декад ы и ю л я , чере з 1 6 дней п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р. Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и лиш ь недавн о введе н в к у л ь т у р у . Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а ; н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е и болезням. Ц в е т о к к а м п а н у л о в й д н о г о т и п а ; цветени е р а н н е е . Дае т о б и л ь н ы е и е ж е г о д н ы е урожаи. Плод — средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л ы й , п р и п л ю с н у т ы й у в е р ш и н ы и у о с н о в а н и я , с неодинаковыми половинкам и в поперечно м разрезе ; б р ю ш н о й шо в поверхностный , боле е г л у б о к и й у у г л у б л е н и я п л о д о н о ж к и и у о с т а т к а с т о л б и к а ; ж е л т о г о цвет а с к р а с н о в а т о о р а н ж е в ы м р у м я н ц е м с л и л о в а т ы м о т т е н к о м п о ч т и п о все й п о в е р х н о с т и п л о д а , в форм е р а з л и ч н о й величин ы пяте н и ш т р и х о в ; к о ж и ц а т о н к а я , н е ж н о - о п у ш е н н а я , п о л у п р и р о с шая к м я к о т и ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , о д и н а к о в а я , с р е д н е т в е р д а я , пр и у б о р к е д о в о л ь но плотная, нежная , тающая , с приятны м кисловато-сладковаты м вкусом , довольн о аромат ная, очен ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Плоды хорош о выдерживаю т перегрузк у и перевозку .

BÉSUMÉ Maturité — M a y flower .

à p a r t i r d e l a s e c o n d e d é c a d e d u m o i s d e juillet , 1 6 j o u r s a p r è s l

a

V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . E n R o u m a n i e , ell e es t i n t r o d u i t e d e p u i s p e u d e t e m p s d a n s le s cultures . Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , r u s t i q u e , r é s i s t a n t a u g e l , à l a sécheress e e t a u x m a l a d i e s . L a fleur , d e t y p e c a m p a n u l e , fleuri t t ô t . П f o u r n i t u n e b o n n e p r o d u c t i o n , régulière . Fruit — m o y e n , g l o b u l e u x , à l a p o i n t e e t à l a b a s e aplaties , a u x flancs i n é g a u x e n s e c t i o n t r a n s v e r s a l e , l e sillo n v e n t r a l superficie l es t p l u s a p p r o f o n d i v e r s l a c a v i t é p é d o n c u laire e t l e p o i n t s t y l a i r e ; l a c o u l e u r , j a u n e , r e c o u v e r t e d e r o u g e o r a n g é à teinte s v i o l a c é e s sur p r e s q u e t o u t e l a surface , sou s f o r m e d e t a c h e s o u d e striure s d e différente s d i m e n s i o n s ; la p e a u , m i n c e , l é g è r e m e n t p u b e s c e n t e , a d h è r e à d e m i à l a p u l p e ; c e t t e dernièr e es t j a u n e d o r é , u n i f o r m e , asse z d u r e , asse z c o n s i s t a n t e à l a r é c o l t e , fine , f o n d a n t e , à g o û t d o u c e â t r e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , asse z p a r f u m é e , d e trè s b o n n e q u a l i t é ; a d h è r e a u n o y a u . L e s fruit s résisten t b i e n à l a m a n i p u l a t i o n e t a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – from the second decade of July, 16 days after the Mayflower. Variety of American origin. In Romania, it was recently introduced in culture. Tree – medium vigor, resistant to frosts, drought and diseases. The flower, is bell-shaped and blooms early. It provides a good, regular production. Fruit – medium, globular at the tip and flattened at the base, the sides unequal in cross section, the superficial ventral furrow is deeper into the stem cavity and stylar point, the color is yellow, covered with orange-red to purple hues on almost all surface as spots or grooves of various sizes. The peel is slim, slightly hairy, a half sticks to the pulp, the latter is golden, uniform, hard enough, consistent enough to harvest, soft, sweet, pleasantly tart, delicate fragrance, very good quality, sticks to the core. The fruits are highly resistant to handling and transportation.

PLANŞA

Cardinal.

XXV

DIXIRED

Sinonime: n u s e cunosc . O r i g i n e . A fos t o b ţ i n u t p r i n a u t o f e c u n d a r e a soiulu i H a l e h a v e n , l a F o r t u l V a l l e y , s t a t u l G e o r g i a d i n S.TJ.A . ş i r ă s p î n d i t î n c u l t u r ă d i n 1 9 4 5 . R ă s p i n d i r c . E s t e u n so i n o u , d a r c a r e s e întîlneşt e d e s î n t o a t e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e piersic, atî t di n A m e r i c a , c î t ş i d i n E u r o p a . î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n 1 9 5 9 , ia r î n c e p î n d d i n 1 9 6 5 s- a t r e c u t l a e x t i n d e r e a lui î n p r o d u c ţ i e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e v i g u r o s sa u m i j l o c i u d e v i g u r o s î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e în c a r e s e c u l t i v ă ; reuşeşte b i n e a l t o i t p e p i e r s i c ş i n e c e s i t ă solur i p e r m e a b U e , m i j l o c i u l u t o - n i s i p o a s e . î n c o n diţiile d i n D o b r o g e a s e c o m p o r t ă f o a r t e b i n e . E s t e d e s t u l d e rezisten t l a g e r ; astfel , l a M e d g i d i a , î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 , c î n d t e m p e r a t u r a a c o b o r î t s u b l i m i t a d e rezistenţ ă a piersiculu i (—24° C ) , v e n i n d d u p ă o perioad ă prelungit ă d e căldură , a u degera t 8 0 % dintr e muguri i floriferi ; r ă m î n î n d v i a b i b n u m a i 2 0 % d i n t r e m u g u r i i floriferi , s- a p u t u t c o n t a t o t u ş i p e o producţi e normală . î n i a r n a 1 9 6 4 — 1 9 6 5 , t o t l a M e d g i d i a , i-au d e g e r a t 6 4 , 1 % d i n t re m u g u r i i floriferi , faţ ă d e 9 3 , 7 % la J . H . H a l e . E s t e sensibi l l a Taphrina deformans (Berk. ) Tul . E p o c a d e înflorir e est e m i j l o c i e ş i d u r e a z ă 8—1 1 zile . E o d e ş t e a b u n d e n t . P o m i i î n v î r s t ă d e 5 ani , l a G . A . S . M e d g i d i a a u d a t î n m e d i e c î t e 38 k g d e f r u c t e p e p o m , p r o d u c ţ i a m a x i m ă , f i i n d d e 4 6 k g. î n c o n d i ţ i i d e irigare , s e asigură , sporuri e v i d e n t e d e p r o d u c ţ i e . F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , a p r e c i a t e m a i ale s p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t . Calităţi :

p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t , calitate a f o a r t e b u n ă a

f r u c t e l o r ş i rezis -

tenţa acestor a l a transport . Defecte :

s e n s i b i b t a t e l a Taphrina deformans

(Berk. ) Tiü . ş i aderenţa pulpe i l a sîmbure .

POMUL P o m u l ating e înălţime a d e c i r c a 3, 5 m , a v î n d s c o a r ţ a d e p e t r u n c h i b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i f o a r t e p u ţ i n e , l o n g i t u d i n a l e , superficiale . Coroana — g l o b u l o a s a, largă .

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

34C

E PENTR U P L A N T A Ţ I

I INDUSTRIAL E

Ramurile de schelet — destul d e lung i ş i g r o a s e , d r e p t e , c r e s c s u b u n u n g h i c e d e p ă şeşte 4 6 — 6 0 ° . S c o a r ţ a , d e c u l o a r e c e n u ş i e - m a r o n i e , p r e z i n t ă n u m e r o a s e lenticel e d e m ă r i m m i j l o c i e , p r o e m i n e n t e , alungite , aşezat e transversal . Ramurile de rod — sîn t d e s t u l d e v i g u r o a s e , m i j l o c i u d e lungi , c u scoarţ a d e c u l o a r roşiatică m a i ale s p e p a r t e a însorit ă ş i g a l b e n - v e r z u i e p e p a r t e a u m b r i t ă ; p r e d o m i n ă cel m i x t e , c u n u m e r o ş i m u g u r i floriferi . Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , v i g u r o ş i , p u ţ i n arcuiţ i l a b a z ă , c u intervalel e d

e e e

e 2—3 c m l u n g i m e , c u lenticel e p u ţ i n e , a ş e z a t e m a i ale s l a b a z ă ; a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i e intensă p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi — r e l a t iv m i c i , c o n i c i , c u v î i f u l a s c u ţ i t , d e c u l o a r e m a r o n i e , aşezaţi p e p e r n u ţ e d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă . Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l r o t u n j i t , acoperiţ i c u o p u b e s c e n ţ ă grosieră .

Frunzele — m a r i, î n m e d i e d e 16 0 m m l u n g i m e ş i 4 2 m m l ă ţ i m e , c u l ă ţ i m e a m a x i m ă în g e n e r a l l a m i j l o c u l b m b u l u i , l a n c e o l a t e , p u ţ i n r e c u r b a t e î n f o i m ă d e seceră , c u vîrfu l a c u t , p u ţ i n î n d o i t într- o p a r t e , b a z a î n g u s t a t ă ; b ' m b u l , d e g r o s i m e m i j l o c i e , est e n e t e d , p u ţ i n încreţit p e n e r v u r a m e d i a n ă , ar e m a r g i n i l e răsfrânt e î n su s î n f o r m ă d e j g h e a b , fi n c r e n a t e , d e c u l o a r e v e r d e - i n t e n s , c u o n u a n ţ ă g ă l b u i e , l u c i o a s e , g l a b r e p e a m b e l e feţe , u n e o r i c u 2— 3 f r u n z u b ţ e m a i m i c i aşezat e p e acelaş i m u g u r e . P e ţ i o l u l , l u n g d e 9 — 1 0 m m , c a n a l i c u l a t , g r o s , cu 2— 4 gland e foart e mici , globuloase , galbene . Florile —

d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e t i p c a m p a n u l a t , c u p e t a l e l e o v a t e d e c u l o a r e roz «

intens ; c u l o a r e a interioar ă a cab'ciulu i est e p o r t o c a l i e . Pistilu l est e d e î n ă l ţ i m e a staminelor .

FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H =

65—5 8 m m , D - 53—6 2 m m , d =

5 5—

64 m m ; g r e u t a t e a d e 1 3 0 — 2 2 0 g , î n m e d i e 1 7 0 g . Forma —

g l o b u l o a s ă, t u r t i t ă p u ţ i n p e f l a n c u r i , a s i m e t r i c ă , f o i m î n d o c a r e n ă p e p a r t e a

v e n t r a l ă ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficial ă ş i d e p ă ş e ş t e p u n c t u l btila r c u 5 — 1 0 m m , fiin d ceva ma i adînc ă î n apropiere a acestui a (pl . X X V I ) . Culoarea —

g a l b e n ă - p o r t o c a b e, a c o p e r i t ă p e c e a m a i m a r e p a r t e (circ a 3/ 4 d i n supra -

f a ţ ă ) c u r o ş u - v i u , p e c a r e s e d i s t i n g u n e o r i d u n g i subţiri , sla b d e b m i t a t e , d e c u l o a r e roşi e mai închis . Cavitatea pedunculară Punctul stilar

—

—

m i j l o c i u d e a d î n c ă ş i d e largă , c u m a r g i n i l e r e g u l a t e .

m i c, d e c u l o a r e c e n u ş i u - î n c h i s , a ş e z a t p e u n f o a r t e m i c m a m e l o n ,

î n c o n j u r a t d e o d e p r e s i u n e superficială . Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , r e z i s t e n t ă , a c o p e r i t ă c u o

p u b e s c e n ţ ă albă-argintie

,

f o a r t e f i n ă , est e s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă î n m o m e n t u l r e c o l t ă r i i , ia r l a c o a c e r e a d e p b n ă s e cojeşte uşor . Pulpa —

galbenă-aurie , străbătut

ă d e vinişoar e roşietice , consistentă , c o m p a c t ă ,

fină, s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , d u l c e - a c r i ş o a r ă , r ă c o r i t o a r e , fi n a r o m a t ă , a d e r e n t ă l a s i m b u r e , cu gus t plăcut . Sîmburele —

mijlociu , c u H =

21—2 8 m m , D =

20—2 3 m m , d =

15—1 7 m m ; greu -

t a t e a s î m b u r e l u i est e m i j l o c i e , r e p r e z e n t î n d 8 — 9 % d i n g r e u t a t e a f r u c t u l u i ; o v o i d , alungit , b o m b a t , c u p r o f i l a s i m e t r i c ; u n g h i u l d e l a v î r f est e l a r g ş i b r u s c a s c u ţ i t ; suprafaţ a d e c u l o a r e

PLANŞA

Dixired.

XXVI

347

D I X I R E D

caieniu-deschis, adîn c î n c r u s t a t ă ş i c u c r e a s t a v e n t r a l ă d o l ă r g i m e m i j l o c i e , m ă r g i n i t ă d e două şanţuri . Maturitatea — a d o u a j u m ă t a t e a luni i iuli e — î n c e p e c u 1 7 zil e d u p ă M a y f l o w e r .

R E C O M A N D A Ş I . î n decursu l c e l o

r 5 an i d e c î n d e s t e e x p e r i m e n t a t î n diferit e l o c a -

1 ităţi d i n ţar a n o a s t r ă , a d o v e d i t o f o a r t e b u n ă c o m p o r t a r e . A v î n d î n v e d e r e ş i f a p t u l c ă s e n u m ă r ă î n t r e p r i m e l e soiur i d e piersi c c u p u l p ă g a l b e n ă c a r e a j u n g l a m a t u r i t a t e , soiu l D i x i red s e r e c o m a n d ă pentr u extinder e î n plantaţiil e industrial e ş i î n grădinil e d e lîng ă case , în t o a t e regiunil e f a v o r a b i l e culturi i piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я декад а и ю л я , чере з 1 7 дне й п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р . Сорт п р о и с х о д и т и з С Ш А . В Р у м ы н и и п р е д п р и н я т ы м е р ы д л я е г о в н е д р е н и я в производство. Дерево — с и л ь н о р о с л о е ил и ж е средне й м о щ н о с т и , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , страдае т о т п о р а ж е н и я г р и б о м Taphrina deformans (Berk) . Tul . Цвето к кампануловйдного т и п а , цветени е с р е д н е е . П л о д о н о ш е н и е о б и л ь н о е . Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , с б о к о в н е с к о л ь к о сплю снутый, асимметрический , н а вентрально й сторон е образуе т киль ; желтовато-оранжевог о цвета, н а б о л ь ш е й част и п о в е р х н о с т и п о к р ы т ы й я р к о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , н а к о т о р о м и н о г д а м о ж н о различит ь с л а б о намеченны е у з к и е п о л о с к и , б о л е е т е м н о г о к р а с н о г о ц в е т а ; к о ж и ц а средней т о л щ и н ы , п р о ч н а я , п о к р ы т а я с е р е б р и с т о - б е л ы м , очен ь н е ж н ы м п у ш к о м , п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и к м о м е н т у у б о р к и , и л е г к о о т с т а ю щ а я пр и п о л н о й з р е л о с т и ; м я к о т ь золотисто-желтая, пронизанна я красноватым и жилками , плотная , компактная , нежная , сочная, тающая , кисловато-сладкая , освежающая , с тонки м ароматом , приросша я к к о с т о ч к е , с х а р а к т е р н ы м приятны м в к у с о м ; б о л е е п л о т н а я и б о л е е г а р м о н и ч н о - к и с л о в а т а я , чем у с о р т а С е н б и и м , н о н е с к о л ь к о мене е а р о м а т н а я . Плоды и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о д л я п о т р е б л е н и я в

свеже м виде ; х о р о ш о

выдерживают перевозку .

BÉSUMÉ

Maturité — May flower .

d u r a nt l a s e c o n d e d é c a d e d u m o i

"Variété originahrépandue.

e de

s Etats-Uni

s d'Amérique

s d e juille t — 1 7 j o u r s a p r è . E

n Eoumani

e ell

e es

sl

t pe

a u

Arbre — v i g o u r e u x o u d e v i g u e u r m o y e n n e , p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , asse z résistan t a u gel , sensibl e à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ; l a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e , fleuri t d'une faço n moyenne , produi t abondamment . Fruit —

m o y e n o u g r a n d , d e f o r m e g l o b u l e u s e , u n p e u a p l a t i su r le s flancs , a s y m é t r i q u e ,

f o r m a n t u n e c a r è n e d u c ô t é v e n t r a l . L a c o u l e u r e n es t j a u n e - o r a n g é , r e c o u v e r t e su r l a p l u s

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

348

E PENTR U PLANTAŢI

I INDUSTRIAL E

g r a n d e p a r t i e d e r o u g e - v i f o ù l ' o n p e u t distingue r parfoi s de s raie s m i n c e s , f a i b l e m e n t m a r q u é e s , d ' u n r o u g e p l u s f o n c é ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , résistante , r e c o u v e r t e d ' u n e pubescence blanc-argent , adhèr e à détache aisémen t à

dem i à

l a p u l p e a u m o m e n t d e l a r é c o l t e e t s'e n

plein e maturité , l a pulpe , jaun e dor é à

infiltration s rouges , consis -

t a n t e , c o m p a c t e t r è s f i n e , justeuse , f o n d a n t e , a i g r e - d o u c e , rafraîchissante , d é l i c a t e m e n

t

parfumée, adhèr e a u n o y a u , a u n g o û t particulie r e t agréable . L e s fruit s s ' e m p l o i e n t s u r t o u t p o u r l a c o n s o m m a t i o n à l ' é t a t frai s ; il s résisten t bie n au t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – during the second decade of July - 17 days after the Mayflower. Original variety of United States of America. In Romania it is not widespread. Tree - medium vigor or vigorous, pretentious concerning the soil, frost resistant, sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. The flower is bell-type, blooms during mid-season, produces abundantly. Fruit - medium or large, globular shape, somewhat flattened on the sides, asymmetrical, forming a keel on the ventral side. Its color is yellow-orange, covered mostly with bright red where you can sometimes distinguish thin darker red lines. The peel is medium thick, tough, covered silver-white hairs, half sticks to the pulp at harvest time and detaches easily when the fruit is fully ripe. The pulp is golden yellow with red infiltrations, consistent, compact, very delicate, juicy, creamy, sour sweet, refreshing, delicately scented, sticks to the core, and has a pleasant, distinctive taste. The fruits are used for consumption fresh, they are resistant to transportation.

FERTILIA MORETTI NI

S i n o n i m e : rom. F e r t i l i a

.

Origine. S o i o b ţ i n u t d i n t r - o d u b l ă î n c r u c i ş a r e , ş i a n u m e d i n c o m b i n a ţ i i l e J . H . H a l e x (Lord Napie r x

M a y flower) .

A fos t c o m e r c i a l i z a t ş i r ă s p î n d i t î n p r o d u c ţ i e d i n 1 9 5 9 , f i i n d c e a m a i v a l o r o a s ă c r e a ţ i e a prof . A l . M o r e t t i n i ( I t a l i a )

. •

Răspindire. S e cultiv ă î n Italia . L a n o i î n ţar ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l , f o a r t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c . N e c e s i t ă solur i f e r t ü e , p r o f u n d e , suficient d e r e v e n e . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a piersicului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7—10 zile . A r e u n potenţia l d e producţi e ridicat . î n genera l leag ă pre a mult e fructe , încî t aceste a t r e b u i e rărit e p e n t r u a s e asigur a c a b t a t e a n e c e s a r ă . F r u c t e l e sîn t f o a r t e b i n e c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e , c u g u s t f o a r t e p l ă c u t ; p r e z i n t ă o rezis t e n ţ ă m i j l o c i e l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t ; s e n u m ă r ă î n t r e p r i m e l e soiur i d e p i e r s i c c u p u l p a g a l b e n ă , c a r e a j u n g l a m a t u r i t a t e î n c u r s u l a n u l u i ; î n d e p b n e ş t e c o n d i ţ i i l e c e r u t e u n u i so i c o m e r c i a l ( a s p e c t a t r ă g ă t o r , g u s t superior , r e z i s t e n ţ a l a t r a n s p o r t , p r o d u c ţ i i m a r i ) . Calităţi: v i g o a r e a Defecte :

, potenţialu l d e producţi e ridica t ş i calitate a superioar ă a

fructelor .

nu s e cunosc . POMUL

Coroana —

g l o b u l o a s ă, v o l u m i n o a s ă .

Ramurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , d e c u l o a r e c e n u ş i u - î n c h i s . Ramurile de rod — p r e d o m i nă c e l e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i p o t r i v i t d e l u n g i . Lăstarii — au c u l o a r e a v e r d e - g ă l b u i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş u - v i o l a c e e pe c e a însorită . Mugurii vegetativi — p o t r i v it d e m a r i , c o n i c i , p u b e s c e n ţ i . Mugurii floriferi — p u b e s c e n ţ i, c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă .

Ü50

SOIURI D

E PIERSI

C R E C O M A N D A T

E P E N T R

U P L A N T A Ţ I

I I N D U S T R I A L

E

Frunzele — m a r i, a v î n d î n m e d i e 15 0 m m l u n g i m e ş i 41 mm l ă ţ i m e, c u l i m b ul larg l a n c e o l a t , p l a n , c u m a r g i n i le erenate . P e p e ţ i o l , l a b a z a l i m b u l u i , sîn t inserat e 2 — 4 g l a n d e , d e m ă r i m e m i j l o c i e , r e n i f o r m e . Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , c a m p a n u l a t e . P e t a l e l e a u f o r m ă eliptic-alungită , c o l o r a t e î n r o z, m a i p u ţ i n inten s l a m a r g i n i. Pistilu l est e m a i scur t d e c î t staminele .

Fig. 90 . - Fertili a Morettin i

Fig. 91 . — Fertilia Morettin

i

FRUCTUL Mărimea — d=

mijlocie, uneor

i m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 6 8 m m , D = 7 4 m m şi

7 1 mm . Forma —

sferică, u ş o r t u r t i t ă , a t î t l a p o l i , c î t şi pe f l a n c u ri ; b r a z d a v e n t r a l

ă largă ,

superficială ( f i g . 9 0 ) . Culoarea —

g a l b e n - a u r i e, a c o p e r i t ă c u r o ş u - d e s c h is p e c ea m a i m a re p a r t e d i n supra -

faţa f r u c t u l u i ş i stria t c u r o şu m a i i n t e n s . Cavitatea pedunculară — p o t r i v it d e a d î n că ş i de l a r g ă. Punctul stilar

—

m i c, situa t într- o u ş o a r ă d e p r e s i u n e .

F E R T I L I A M O R E T T I N

351

T

Pieliţa — p o t r i v it d e g r o a s ă , fi n p u b e s c e n t ă , catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă . Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e, rareor i c u slab e infiltraţi i d e r o ş u l i n g ă s î m b u r e , p o t r i v i t d e consistentă , s u c u l e n t ă , d u l c e ş i a r m o n i o s a c i d u l a t ă , a r o m a t ă , s e m i a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele —

p o t r i v it d e m a r e , a v î n d î n m e d i e H =

3 4 mm , D =

2 7 m md =

2 0 mm ,

o v o i d , p o t r i v i t d e b o m b a t , c u vîrfu l b i n e a s c u ţ i t ; e s t e p u ţ i n b r ă z d a t , c u a l v e o l e r a r e (fig . 9 1 ) . Maturitatea —

î n c e pe î n a d o u a j u m ă t a t e a luni i iulie , c u 2 3 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r

şi c u a p r o x i m a t i v 6 zil e d u p ă soiu l D i x i r e d . R E C O M A N D Ă R I . î n t r u c î t soiu l Fertilia Morettini

prezint

ă o seri e d e calităţi , s e r e c o -

m a n d ă a f i î n c e r c a t î n t o a t e regiunil e f a v o r a b i l e c u l t u r i i p i e r s i c u l u i .

РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я п о л о в и н а и ю л я , н а 2 3 дн я поздне е с о р т а М а й ф л о в е р .

Сорт п р о и с х о д я т из И т а л и и . В Дерево —

Румыни и встречаетс я в помологически х коллекциях .

очен ь с и л ь н о р о с л о е , с в ы с о к о й у р о ж а й н о с т ь ю . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о

типа. Плод — средне й величины , ш а р о в и д н о й ф о р м ы , с л е г к а п р и п л ю с н у т ы й ; з о л о т и с т о ж е л т о г о цвета , с с в е т л о - к р а с н ы м р у м я н ц е м ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , приросшая к мякоти ; мякот ь желтовато-оранжевая , сочная , сладкая , с гармонично й кис лотностью, ароматная , полуприросша я к косточке . Устойчивость плодо в к перегрузк е и перевозк е средняя .

RÉSUMÉ Maturité —

mi-juillet , 2 3 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r .

V a r i é t é originair e d ' I t a l i e . O n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s d e l a R o u manie. ; J Arbre

—

for t vigoureux , à

p o t e n t i e l p r o d u c t i f é l e v é . L a fleur , d e t y p e c a m p a n u l e .

Fruit — d e grosseu r m o y e n n e e t d e f o r m e s p h é r i q u e , l é g è r e m e n t a p l a t i e ; l a c o u l e u r j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t e d e r o u g e clai r e t strié e d e r o u g e p l u s f o n c é ; l a p e a u d ' é p a i s s e u r moyenne, légèremen t pubescent e adhèr e à l a p u l p e ; l a pulpe , jaune-orangé , juteuse , d o u c e e t harmonieusemen t acidulée , parfumée , adhèr e à dem i a u n o y a u . L e s fruit s o n t u n e r é s i s t a n c e m o y e n n e lor s d e l a m a n i p u l a t i o n e

t d u transport .

ABSTRACT Maturity – mid-July, 23 days after the Mayflower. Variety of Italian origin. It is found in the pomological collections of Romania. Tree – very strong, with high productive potential. The flower is bell-shaped. Fruit – medium size and spherical shape, slightly flattened, golden-yellow color, covered with bright red and darker red strips. The peel is medium thick, slightly pubescent, sticks to the pulp which is yellow-orange, juicy, sweet and sour, fragrant, half sticks to the core. The fruits have an average resistance during handling and transportation.

STARKING DELICIOU

S

S i n o n i m e : engl. S . 1 6 5 1 S t a r k i n g d e l i c i o u s . Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , d e r i v a t d i n t r - o m u t a ţ i e m u g u r a l ă a soiulu i J u l y E l b e r t a , i d e n t i f i c a t ă î n 1 9 4 4 d e c ă t r e H . Г . S m i t h , l a D o v e r , î n statu l A r k a n s a s (S.X7.A. ) ; a fos t da t î n c o m e r ţ î n 1949 . Răspîndire. S e c u l t i v ă î n S . U . A . , I t a l i a , F r a n ţ a şi , p r o b a b i l , î n a l t e ţări . î n ţar a n o a s t r ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e , fiin d r e c e n t i n t r o d u s .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s ş i reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c . E s t e r u s t i c , rezisten t l a g e r ş i secetă, îns ă sensibi l l a Clasterosporium

carpophillum

(Lév.

) Aderh .

î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i de înflorir e a p i e r s i c u l u i , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7—9 zile . A r e u n potenţia l d e producţi e ridicat . F r u c t e l e , d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u m a r e , f o a r t e f r u m o s c o l o r a t e , sîn t d e c a b t a t e f o a r t e bună. Se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializar e ; sîn t r e z i s t e n t e la manipular e ş i transport Asemănări. F r u c t e l

.

e soiulu i S t a r k i n g d e b c i o u s s e a s e a m ă n ă c u c e l e al e soiulu i E l b e r t a

t i m p u r i e a t î t î n c e p r i v e ş t e f o r m a , c î t ş i c u l o a r e a p i e b ţ e i ş i a p u l p e i . A j u n g îns ă l a m a t u r i t a t e c u c i r c a 2 0 d e zil e m a i t i m p u r i u . A c e s t e soiur i s e p o t d e o s e b i f o a r t e u ş o r ş i d u p ă flori , c a r e l a S t a r k i n g d e b c i o u s sîn t c a m p a n u l a t e , ia r l a E l b e r t a t i m p u r i e d e t i p r o z a c e u . Calităţi :

vigoare a ş i rusticitate a p o m u l u i , p r e c u m ş i aspectu l deosebi t d e atrăgător ,

c a b t a t e a f o a r t e b u n ă ş i r e z i s t e n ţa m a r e l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r . Defecte :

sensibilitate a l a Clasterosporium carpophillum

(Lév.

) Aderb .

POMUL P o m u l formeaz ă trunch i gros , c u scoarţ a d e culoar e cenuşiu-roşiatică , c u crăpătur i mici. Coroana —

g l o b u l o a s ă, l a r g ă , v o l u m i n o a s ă .

353

S T A R K I N G DELICIOU S

Ramvrile de schelet — h m g i, g r o a s e, f o r m e a z ă u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e d e 6 0 — 5 6 ° ; s c o a r ţ a de c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e a ş e z a t e transversal . Ramurile de

i od — r e p r e z e n t a t e m a i ale s p r i n r a m u r i m i x t e , v i g u r o a s e , c u i n t e r n o d u r i

scurte.

Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , g r e ş i , v i g u r o ş i , c r e s c p u ţ i n arcuiţ i d e l a b a z ă ; a u scoarţa d e culoar e verzuie , c u lenticel e puţine, d e culoar e brună , grupat e î n j u i u l nodurilor . Mugurii vegetativi

—

de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , aşezaţ i p e p e r m i t e m i j l o c i i .

Mugurii floriferi — m a r i, o v o i z i , c u solzi i d e c u l o a r e b r u n ă , distribuiţ i m a i m u l t l a c e n t r u l ş i vîrfu l r a m u r i i . Frunzele — m a r i, î n m e d i e d e 13 5 m m l u n g i m e ş i 3 6 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , a v î n d l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c u l l i m b u l u i , c u vîrfu l a c u m i n a t ş i b a z a î n g u s t a t ă ; l i m b ul est e n e t e d , uneori uşo r încreţi t î n l u n g u l n e r v u r i i p r i n c i p a l e , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t c r e n a t e , spr e b a z ă serat-crenate, d e c u l o a r e verde-rnehis , l u c i o s p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i m a i d e s c h i s p e c e a infe rioară. P e ţ i o l u l , scurt , g r o s , c u 2 — 5 g l a n d e r e n i f o r m e , aşezat e spr e l i m b . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , e a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e l i p t i c - a l u n g i t e , d e c u l o a r e roz intens , m a i inten s p e m a r g i n i ş i l a b a z ă ; pistilu l est e înal t c î t etaminele . FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 62 m m ; g r e u t a t e a d e 1 2 0 — 1 6 0 g .

56—6 0 m m , D =

58—6 2 m m ş i d =

6 0—

Forma - sferic ă sa u sferic-uşo r a l u n g i t ă , c u f l a n c u r i l e n e e g a l e ş i p u ţ i n t u r t i t e p e p ă r ţ i ; b r a z d a v e n t r a l ă d e s t u l d e a d î n c ă ş i b i n e m a r c a t ă , p r o n u n ţ a t ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă (pl. X X V I I )

.

Culoarea — g a l b e n i n t e n s , a c o p e r i t ă c u r o ş u s t r ă l u c i t o r sufla t ş i s u b f o r m ă d e stilur i a p r o a p e p e t o a t ă suprafaţa , Cavitatea pedunculară — de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i , a l u n g i t ă d o r s o - v e n t r a l ş i deschisă î n d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e , c u pereţi i a b r u p ţ i . Punctul stilar — m i c, c e n u ş i u , aşeza t l a c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e , într- o m i c ă d e p r e siune ; m a m e l o n u l est e a b s e n t sa u f o a r t e m i c . Pieliţa —

s u b ţ i r e, îns ă d e n s ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă fin ă ; est e a d e r e n t ă l a p u l p ă .

Pulpa —

g a l b e n ă - a u r i e , c u p u ţ i n e infiltraţi i roşi i î n j u r u l s î m b u r e l u i ş i n e r e g u l a t e ,

p o t r i v i t d e rezistentă , s u c u l e n t ă , d u l c e , a r o m a t ă , f o a r t e b u n ă l a g u s t , d e l i c i o a s ă ; n u est e aderentă l a sîmbure . Sîmburele —

mijlociu , avîn d î n medi e H =

2 8 mm , D =

2 3 mm , d =

1 7 m m , ovoid ,

p u ţ i n b o m b a t , a s i m e t r i c ; suprafaţa d e c u l o a r e b r u n - î n c h i s ă , c u incrustaţi i p u ţ i n e , îns ă adinei . Maturitatea — u l t i ma d e c a d ă a luni i iulie , î n c e p u t u l luni i august , l a 2 8 d e zil e d u p ă May f l o w e r . R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă c a b t ă ţ i l o r sale , soiu l S t a r k i n g d e l i c i o u s s e r e c o m a n d ă p e n t r u a f i î n c e r c a t î n livezil e industrial e î n t o a t e regiunil e u n d e reuşeşt e c u l t u r a piersicului . РЕЗЮМЕ Созревание — Майфловер.

п о с л е д н я я декад а и ю л я , н а ч а л о а в г у с т а , н а 2 8 дне й поздне е с о р т а

Сорт п р о и с х о д и т и з С Ш А . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х . 23 — с . 19 3

354

SOIURI D

E PIERSI

C RECOMANDAT

E P E N T R

U P L A N T A Ţ I

I I N D U S T R I A L

E

Дерево — сильнорослое, морозо-и засухоустойчивое , но восприимчивое к поражению грибом Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . Обладае т высоко й потенциально й урожайностью. Цвето к кампануловИдног о типа , с более высоким , че м тычинки , пестиком . Плод — средней ил и крупно й величины , шаровидно й формы , с хорош о выраженным брюшным швом ; ярко-желтог о цвета, почт и п о всей поверхност и покрыты й ярко-красны м румянцем; кожиц а тонкая , нежно-опушенная , приросша я к мякоти ; мякот ь золотисто желтая с редким и красным и прожилками , сочная , сладкая , ароматная , прекрасног о вкуса; н е прирастает к косточке . Плоды отличаютс я хороше й транспортабельностью.

BÉSUMÉ Maturité — correspondant à l a dernièr e décad e d u moi s d e juillet , débu t d'août , 2 8 jours aprè s l a M ay flower. Variété originair e de s Etats-Unis d'Amérique . O n la trouve dan s le s collections pomo logiques d e la Boumanie . Arbre — vigoureux , résist e a u ge l e t à la sécheresse , mai s es t sensible a u Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . So n potentiel producti f es t élevé. L a fleur , d e type campanule , a l e pisti l plu s hau t qu e les étamines . Fruit — moyen o u grand, es t de forme sphérique , a u sillon ventra l marqu é ; la couleu r jaune vif , recouvert e d e rouge écarlat e éparpill é su r presque tout e l a surfac e ; la peau fine , légèrement pubescente , adhèr e à l a pulp e ; la pulpe , jaune-doré , à infiltration s rouge s peu nombreuses, juteuse , douce , parfumée , délicieus e ; elle n'adhèr e pa s a u noyau. Les fruit s résisten t a u transport.

ABSTRACT Maturity – corresponding to the last decade of July, early August, 28 days after the Mayflower. Original variety of United States of America. It is found in the pomological collections of Romania. Tree – vigorous, resistant to frost and drought, but is sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. Productive potential is high. The flowers, bell-like, the pistil is higher than the stamens. Fruit – medium or large, is spherical, with marked ventral groove; it has a bright yellow color, over covered with scarlet on almost entire surface, thin peel, slightly pubescent, sticks to the pulp. The pulp is yellow-gold with few red infiltrations, juicy, sweet, fragrant, delicious, and it does not stick to the core. The fruits are resistant to transportation.

PLANŞA

Starking delicious.

XXVII

SUNBEAM

S i n o n i m e : engl. S u n b e a m

.

mag. N a p s u g â r

.

rom. B a z

ă d e soare .

Origine. S o i o b ţ i n u t î n A m e r i c a d e N o r d . Răspândire. E s t e c u l t i v a t p u ţ i n î n B . P . U n g a r ă . L a n o i a î n c e p u t s ă fi e î n m u l ţ i t d i n 1 9 3 8 , d e c ă t r e p e p i n i e r e l e di n A i u d . î n p r e z e n t est e r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e regiunil e ţării , n u m ă r î n d u - s e p r i n t r e soiuril e p r i n c i p a l e d in c u l t u r ă .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , m ai ale s î n p r i m i i a n i d u p ă p l a n t a r e , d e p ă ş i n d î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă i p r o a p e t o a t e celelalt e soiur i ; est e rustic , l o n g e v i v ş i reuşeşt e b i n e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i . î . c o n d i ţ i i l e d i n Crişan a ş i B a n a t , m u l t e e x e m p l a r e d i n a c e s t so i a u a t i n s v î r s t a d e 2 5 — 4 0 d e an i î n c a z u l a l t o i rü p e p i e r s i c şi m i g d a l . N e c e s i t ă soluri fertile, c a l d e , c u suficient ă u m i d i t a t e şi e x p o z i ţ n f a v o r a b i l e ; est e d e s t u l d e rezisten t l a ger , b o l i ş i d ă u n ă t o r i . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 3 z i l e . B o d e ş t e a b u n d e n t ş i î n f i e c a r e an . L a G . A . S . M e d g i d i a ( D o b r o g e a ) , într- o e x p e r i e n ţ ă p e n t r u stabilire a r e g i m u l u i d e iri gare l a c u l t u r a piersicului , s-a u o b ţ i n u t l a a c e s t so i p r o d u c ţ i i m e d i i d e 6 0 k g d e f r u c t e p e p o m î n v a r i a n t a e u 5 u d ă r i ş i d e 7 4 k g p e p o m c î n d s-a u a d m i n i s t r a t 7 u d ă r i , faţ ă d e 4 0 k g la m a r t o r ( n e u d a t ) . î n c o n d i ţ i i l e solurilo r fertil e d i n j u r u l oraşulu i B u c u r e ş t i ş i î n r e g i m d e irigar e s-a u realizat l a soiu l S u n b e a m , p e o p e r i o a d ă d e 5 ani , p r o d u c ţ i i m e d ü d e 9 2 k g d e f r u c t e p e p o m anual . L a baz a experimental ă a Institutulu i d e cercetăr i h o r t i v i t i c o l e Băneas a producţiil e m e d i i l a p o m n î n v î r s t a d e 5— 7 an i a u f o s t d e 5 4 — 6 4 k g d e f r u c t e p e p o m . F r u c t e l e , î n c o n d i ţ i i l e u n u i r ă r i t r a ţ i o n a l , sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a b t a t e f o a r t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t r e l a t i v r i d i c a t î n a c i d i t a t e (0,6 5 — — 0 , 8 6 % ) ş i mijloci u î n zahă r (6,65—10,16%) , pectin e ( 0 , 2 7 — 0 , 4 6 % ) , substanţ e proteic e ( 0 , 5 7 — 1 , 3 3 % ) ş i v i t a m i n ă С ( 5 , 2 — 1 1 , 0 0 m g % ) . Se ţi n b i n e p e p o m p î n ă l a r e c o l t a r e ş i sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i l a m a n i p u l a r e ; a v î n d p u l p a g a l b e n ă ş i s e m i a d e r e n t ă , sîn t f o a r t e a p r e c i a t e m a i ale s p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă .

356

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

E PENTR U PLANTAŢI

I INDUSTRIAL E

Calităţi : v i g o a r e a, l o n g e v i t a t e a , rusticitate a ş i p o t e n ţ i a l u l ridica t d e p r o d u c ţ i e , p r e c u m şi calitate a f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r . Defecte : d i m e n s i u n i l e m i c i al e fructelor , î n c a z u l c î n d n u s e răres c suficient .

POMUL P o m u l ating e înălţime a d e 3,5— 4 m ş i formeaz ă trunch i drept , c u diametru l d e 1 8 — —20 c m ş i c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e . Coroana — sferic-turtită , largă , r e l a t i v rară , răsfirată , c u d i a m e t r u l d e 5— 6 m . Ramurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , d r e p t e , c r e s c u t e s u b unghiur i d e r a m i f i c a r e c u prinse î n t r e 4 5 ş i 60 ° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u lenticel e rare , cafenii , p u ţ i n e v i d e n t e ; r a m u r i l e m a i b ă t r î n e c u c r ă p ă t u r i superficiale . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , c a r e sîn t v i g u r o a s e ş i c u m u g u r i floii feri p e a p r o a p e t o a t ă l u n g i m e a l o r ; r a m u r i le a n t i c i p a t e ş i salbel e s e întilnes e intr- o p r o p o r ţ i e mai m i c ă . Lăstarii — l u n g i , g r o ş i , p u t e r n i c i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 — 3 c m l u n g i m e , c u s c o a r ţ a r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - e r b a c e e , p î n ă l a v e r d e - g ă l b u i e p e ce a u m b r i t ă , a c o perită c u n u m e r o a s e lenticel e m i c i , r ă s p î n d i t e neregulat . Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , c u solzi i castanii , sla b p u b e s e e n ţ i şi c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e . Mugurii floriferi vîrful ramui'ilor .

—

m a r i , o v o c o n i c i , b o m b a ţ i , sla b p u b e s e e n ţ i , aşezaţ i m a i m u l t c ă t r e

Frunzele — s u p r a m i j l o c i i sa u m a r i , a v î n d 1 6 0 — 1 8 7 m m l u n g i m e ş i 4 5 — 5 4 m m l ă ţ i m e , d e f o r m ă e l i p t i c ă , l a n c e o l a t e , c u v î r f u l d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , g l a b r e ş i m a r g i n i l e fi n serate ; l i m b u l , p l a n , c u vîrfu l u ş o r a p l e c a t spr e b a z a inferioară . P e ţ i o l u l , s c u r t sa u d e lun g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u 2— 3 g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e , s c o b i t e l a m i j l o c , aşezat e p e b a z a l i m b u l u i sa u p e p e ţ i o l . Frunzele c a d semitimpnri u ş i devi n galbene-portocalii , pătat e c u roşu . Florile —

mijlocii (16—2 5 m m diametru) , campanulate , c u petalel e mici , concave ,

d e c u l o a r e r o z - v i n e ţ i e . Pistilu l est e m a i înal t c u 4 — 6 m m d e c î t s t a m m e l e .

FRUCTUL Mărimea —

mijlocie, avîn d H

=

55—6 4 m m , D =

54—6 4 m m , d

=

53—6 3 m m ;

greutatea d e 85—12 6 g . Forma —

g l o b u l o a s ă sa u o v o i d ă , tras ă spr e vîrf , u ş o r a s i m e t r i c ă , p u ţ i n t r u n c h i a t ă

l a b a z ă ş i c u vîrfu l r o t u n j i t sa u f o a r t e sla b t r u n c h i a t ; d e l a m i j l o c spr e vîr f p r e z i n t ă o slab ă t e n d i n ţ ă spr e ascuţire , t e r m i n î n d u - s e u n e o r i c u u n m a m e l o n m i c ; b r a z d a v e n t r a l ă , super ficială spr e m i j l o c , s e a d î n c e ş t e ş i s e î n g u s t e a z ă s p r e b a z ă ş i spr e vîrf , u n d e d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stilar c u 5 - 8 m m ( p l . X X V I I I ) . Culoarea —

g a l b e n - a u r i e, a c o p e r i t ă a p r o a p e c o m p l e t c u r o ş u şters , p e s t e c a r e s e supra -

p u n d u n g i roşii-sîngerii , l a t e , c a r e p e a l o c u r i c o n f l u e a z ă ; l a fructele d e v i n e r o ş u - n e g r i c i o a s ă , a c o p e r i n d a p r o a p e î n t r e a g a suprafaţ ă a Cavitatea pedunculară Punctul stilar

—

şi destu l d e a d î n c ă .

—

b i n e însorite , culoare a

fructului.

a d î n c ă ş i d e s t u l d e îngustă , c u m a r g i n i l e r e g u l a t e .

m i c , n e g r u , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n , într- o d e p r e s i u n e îngust ă

PLANŞA

Sunbeam.

XXVIII

SUNBEAM

.457

Pieliţa — p o t r i v i t d e g r o a s ă , r e z i s t e n t ă , f i n - p u b e s c e n t ă , catifelată p u l p ă . P u f u l s e c u r ă ţă f o a r t e u ş o r d e pe f r u c t .

, neaderent

ă l a

Pulpa — aurie, p u ţ i n r o ş i a t i c ă î n j u r i u s î m b u r e l u i , fină , c o n s i s t e n t ă , f o a r t e s u c u l e n t ă , f o n d a u t ă , d u l c e , a r m o n i o s a c i d u l a t ă , inten s a r o m a t ă , s e m i a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmhurclr — m i j l o c i u, a v î n d H = 3 2 — 3 6 m m , D = 2 0 — 2 1 m m , d = 1 5 — 1 8 m m, o v o i d - a l u n g i t , c u vîrful p r e h m g - a s c u ţ i t , c u suprafaţ a c o l o r a t ă p a r ţ i a l i n r o şu ş i rar i n c r u s t a t ă . Maturitatea —

sfîrşitul luni i iulie , p r i m a d e c a d ă a luni i a u g u s t . î n c e p e c u 30 de zil e

d u p ă M a y f l o w e r. RECOMANDĂRI. Avîn

d î n v e d e r e însuşiril e v a l o r o a s e a l e p o m u l ui ş i f r u c t e l o r , p r e -

c u m ş i f a p t ul c ă a d a t r e z u l t a te f o a r t e b u n e i n diferit e regiun i a l e ţării, soiu l S u n b e a m s e r e c o m a n d ă s ă se c u l t i ve î n t o a t e regiunil e p o m i c o l e a l e ţării, atî t î n l i v e z i l e industriale , c î t şi î n g r ă d i n i l e d e lingă c a s e .

РЕЗЮМЕ Созревание — Майфловер.

конец и ю л я — п е р в а я декад а а в г у с т а , н а 3 0 дне й п о з д н е е с о р т а

Сорт п р о и с х о д и т из С е в е р н о й А м е р и к и. В Р у м ы н ии в ы р а щ и в а е т с я , начина я с 1938 г о д а . Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Дае т е ж е г о д н о о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к к а м п а ц у л о в и д н о г о т и п а , с б о л е е в ы с о к и м , че

м ТЫЧИНКИ

, пестиком

.

Плод — средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л ы й Ил и я й ц е в и д н ы й, с п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы швом; золотисто-желтог о цвета, почт и целико м покрыты й тусклы м красны м румянце с кроваво-красным и сливающимис я полосками ; кожиц а довольн о толстая , нежная , опу шенная, б а р х а т и с т а я ; м я к о т ь з о л о т и с т а я , в о к р у г к о с т о ч к и к р а с н о в а т а я, с о ч н а я , с л а д к а я , гармоничной к и с л о т н о с т ь ю и сильны м ароматом , п о л у п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е .

м м с

Плоды хорош о выдерживаю т перегрузк у и п е р е в о з к у .

RÉSUMÉ Maturité — May flower .

f in d u m o i s d

e juillet , p r e m i è r e d é c a d

e d'août , 3 0 jour s aprè s l a

O r i g i n a i r e d e l ' A m é r i q ue d u N o r d . E n R o u m a n i e , l a v a r i é t é a c o m m e n c é à êtr e m u l t i p l i é e à p a r t i r d e 1938 . Arbre — v i g o u r e u x, longétif , résist e a u g e l , a u x m a l a d i e s e t a u x insectes nuisibles . Il p r o d u i t a b o n d a m m e n t c h a q u e a n n é e . L a fleur , d u t y pe c a m p a n u l e , a l e pistil plu s é l e v é q u e le s é t a m i n e s . Fruit — m o y e n, g l o b u l e u x o u o v o ï d e , a u sillo n v e n t r a l s u p e r f i c i e l ; l a c o u l e u r j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t e p r e s q u e e n t o t a l i té d ' u n r o u g e t e r n e , su r l e q u e l s e s u p e r p o s e nt de s raie s r o u g e - s a n g qu i c o n f l u e n t ; l a p e a u, asse z épaisse , à fine p u b e s c e n c e , v e l o u t é e ; l a p u l pe d o r é e , u n p e u r o u g e â t re a u t o u r d u n o y a u , j u t e u s e , d o u c e , h a r m o n i e u s e m e n t a c i d u l é e , f o r t e m e n t parfumée, adhèr e à dem i a u n o y a u . Les fruit s résisten t a u t r a n s p o r t e t à l a m a n i p u l a t i o n .

357a ABSTRACT Maturity – end of July, the first decade of August, 30 days after the Mayflower. Native of North America. In Romania, the variety began to be propagated from 1938. Tree – vigorous, long lifetime, resistant to frost, diseases and insect pests. It produces abundantly each year. The flower, bell-type, the pistil was higher than the stamens. Fruit – medium, globular or ovoid, with ventral groove surface. The color is golden yellow, over covered almost entirely of dull red, on which blood-red lines join. The peel, rather thick, with fine hairs, velvety. Golden pulp, a little red around the pit, juicy, sweet, strongly scented, half sticks to the core. The fruits are resistant to transportation and handling.

JERSEYLAND

Sinonime : N e w Jerse y 135 . Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l N e w Jerse y di

n N e w Brunswic k (S.U.A.)

, pri n polenizare

a bber ă a

ă agricol ă

une i descen

-

d e n ţ e d e r i v a t e d i n î n c r u c i ş a r e a c o m p l e x ă J . H . H a l e x ( S l a p e y x A d m i r a l D e w e y ) ; a fos t dat î n comer ţ î n 1946 . R ă s p i n d i r e . S e c u l t i v ă î n S . U . A . , I t a b a ş i î n a l t e ţări . I n ţar a noastr ă a fos t introdu s î n 196 2 ş i s e găseşt e î n colecţiil e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l e s t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c f r a n c, e s t e r u s t i c , r e z i s t e n t l a g e r , s e c e t ă , b o b ş i l a atacu l dăunătorilor . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a p i e r s i c u l u i , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6—8 zile . Potenţialul d e p r o d u c ţ i e est e ridicat . F r u c t e l e , m i j l o c i i s a u m a r i , sîn t a s p e c t u o a s e , c u p u l p a g a l b e n ă , s e m i a d e r e n t ă sa

u

neaderentă, d e cabtat e bună . Se foloses c pentr u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i industrializare . Sîn t rezistent e l a manipulare ş i transport . Asemănări. S o i u

l Jerseylan d s e aseamăn ă e u soiu l E e d h a v e n , a v î n d a p r o x i m a t i v

aceeaşi e p o c ă d e c o a c e r e , m ă r i m e , c u l o a r e ş i f o r m ă ; s e d e o s e b e ş t e îns ă d e a c e s t a p r i n f o r m a s î m b u r e l u i c a r e e s t e m a i a s i m e t r i c , m a i a s c u ţ i t l a vîr f ş i m a i p u ţ i n b o m b a t c o m p a r a t i v c u c e l a l soiulu i E e d h a v e n . Calităţi : v i g o a r e a , r u s t i c i t a t e a ş i p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t a l p o m u l u i , p r e c u m şi a s p e c t u l f r u m o s , c a l i t a t e a b u n ă ş i r e z i s t e n ţ a l a t r a n s p o r t a

fructelor .

Defecte : n u s e c u n o s c . POMUL P o m u l , d e m ă r i m e mijlocie , ar e scoarţ a d e p e trunch i cenuşi e cu nuanţ ă brună , prezen tând c r ă p ă t u r i m i c i ş i dese . Coroana — sferică , l a r g ă .

JEBSEYLAND

359

Ват urile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , a r c u i t e , c r e s c u t e s u b u n g h i u r i d e 3 5 — 4 5 " faţ ă d e a x , c u s c o a r ţ a f o a r t e aspră , d e c u l o a r e b r u n - r o ş c a t ă , c u m u l t e lenti cele d e m ă r i m e m i j l o c i e , a ş e z a t e transversal , m a i d e s e s p r e b a z a r a m u r i l o r . Ramurile de rod — p r e d o m i nă cel e m i x t e , l u n g i ş i g r o a s e , c u i n t e r n o d u r i l e d e l u n g i m e mijlocie. Lăstarii — l u n g i, groşi , v i g u r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e l u n g i m e m i j l o c i e , sla b arcuiţ i ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r z u i e , l u c i o a s ă p e p a r t e a u m b r i t ă ş i b r u n - r o ş i a t i c ă p e c e a însorită , c u lenticele p u ţ i n e , m i j l o c i i , o r b i c u l a r e d e c u l o a r e b r u n ă . Mugurii Mugurii

vegetativi — m a r i, c o n i c i , v e r z u i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă . floriferi —

m a r i, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , distribuiţ

i

m a i ale s l a m i j l o c u l ramurii . Frunzele

— m a r i, î n m e d i e d e 17 0 m m l u n g i m e ş i 3 5 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , e u vîrfu l

a c u m i n a t ş i b a z a îngustată , m a r g i n i l e c r e n a t e ; b m b u l d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u a s p e c t p i e l o s , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , l u c i o s p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e - d e s c h i s , m a t p e c e a inferioară . P e ţ i o l u l , scurt , d e 4 — 6 m m , g r o s , c u 4 — 6 g l a n d e r e n i f o r m e , d e c u l o a r e g ă l b u i e , d i n c a r e u n e l e aşezat e p e b a z a b m b u l u i . Florile —

de m ă r i m e m i j l o c i e , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e b p t i c - a l u n g i t e , d e c u l o a r e

r o z intens , m a i i n t e n s ă l a b a z ă ; p i s t d u l est e d e a c e e a ş i î n ă l ţ i m e c u e t a m i n e l e .

FRUCTUL Mărimea — m i j l o c ie s a u m a r e , a v î n d H = 63 m m ; g r e u t a t e a d e 1 4 0 — 2 0 0 g .

56—6 5 m m , D =

50—6 0 m m , d =

5 3—

Forma — sferic-alungită, t r a s ă s p r e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , c u f l a n c u r i l e u ş o r i n e g a l e şi suprafaţ a n e r e g u l a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă superficiala , m a i adâncit ă s p r e p u n c t u l stilar , p e care î l depăşeşt e (pl . X X I X ) . Culoarea — g a l b e n ă, a c o p e r i t ă c u r o ş u , m a i i n t e n s ă p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i s u b f o r m ă m a r m o r a t ă sa u striat ă p e p a r t e a semiînsorită . Cavitatea pedunculară — Punctul

a d î n c ă, p o t r i v i t d e l a r g ă , a l u n g i t ă d o r s o - v e n t r a l .

stilar — m i c , c e n u ş i u , a ş e z a t p e lini a d e c o n t u r s a u p e u n m i c m a m e l o n .

Pieliţa — s u b ţ i r e, a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă d e a s ă ş i fină , este ' a d e r e n t ă l a p u l p ă . Pulpa — g a l b e n ă - a u r i e, d e o b i c e i făr ă infiltraţi i roşii , d e c o n s i s t e n ţ ă m i j l o c i e , f o n d a n t ă , s u c u l e n t ă , c u a r o m ă p r o n u n ţ a t ă , d u l c e , p l ă c u t a c i d u l a t ă , s e m i a d e r e n t ă sa u n e a d e r e n t ă la s î m b u r e .

Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e B L = 3 2 m m , D = 2 5 m m , d = = 1 7 m m , o v o i d - a l u n g i t , u ş or b o m b a t , c u vîrfu l r o t u n j i t , f o a r t e scur t a s c u ţ i t , b a z a alungită , a s i m e t r i c , suprafaţ a d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s , c u incrustaţi i d e s e , l u n g i ş i s c u r t e , a d i n e i . Maturitatea — de l a sfîrşitu l l u n i i i u b e p î n ă î n p r i m a d e c a d ă a luni i a u g u s t , c u 3 1 d e zile d u p ă M a y flower , c u c i r c a 3 zil e î n a i n t e d e soiu l B e d h a v e n ş i d u r e a z ă p î n ă l a 1 7 — 18 a u g u s t . BECX)MANDĂEI. Datorit ă c a l i t ă ţ u o r sal e soiu l J e r s e y l a n d s e r e c o m a n d ă s ă fi e e x t i n s p e n t r u î n c e r c a r e î n h v e z i l e industrial e ş i î n g r ă d i n i l e d e lîng ă c a s e , î n t o a t e regiunil e u n d e reuşeşte p i e r s i c u l .

360

S O I U R ID

E P I E R S I

C R E C O M A N D A T

E P E N T R

U P L A N T A Ţ I

I I N D U S T R I A L

E

РЕЗЮМЕ Созревание —

к о н е ц и ю л я — перва я декад

а августа

Майфловер. Сорт п р о и с х о д и т и з H ь ю - Д ж е р си ( С Ш А ) . В встречается в помологически х коллекциях .

, н а 3 1 ден ь поздне е с о р т

а

Р у м ы н и ю бы л повезе н в 196 2 г о д у и

Дерево — с и л ь н о р о с л о е , м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к з а с у х е и п о р а ж е н и ю б о лезнями и вредителями . Дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к кампануловидног о т и п а , цветени е позднее. Плод — средне й ил и к р у п н о й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - ш а р о в и д н ы й , с п о в е р х н о стным б р ю ш н ы м ш в о м ; ж е л т о г о цвета , п о к р ы т ы й к р а с н ы м р у м я н ц е м — ярки м н а солнеч ной с т о р о н е и м р а м о р н ы м н а мене е о с в е щ е н н о й с о л н ц е м ч а с т и ; к о ж и ц а т о н к а я , с г у с т ы м и нежны м п у ш к о м , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , бе з к р а с н ы х п р о ж и л о к , с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с сильны м а р о м а т о м , п о л у п р п р о с ш а я ил и н е п р п р о с ш а я к косточке. Плоды хорош о выдерживаю т перегрузк у и перевозку .

RÉSUMÉ Maturité — fin d e juille t — p r e m i è re d é c a d e d ' a o û t ; 3 1 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r . E s p è c e originair e d e N e w J e r s e y E t a t s U n i s . E n R o u m a n i e ell e fu t i n t r o d u i t e e n 196 2 et s e t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre — v i g o u r e u x , résistan t a u x gel , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t insecte s nuisibles . П p r o d u i t a b o n d a m m e n t . F l e u r d e t y p e c a m p a n u l e , à floraiso n t a r d i v e . Fruit — m o y e n o u g r a n d , s p h é r i q u e - a l l o n g é , a v e c l e sillo n vertica l superficie l ; j a u n e , r e c o u v e r t d e r o u g e i n t e n s e su r l e c ô t é ensoleillé , m a r b r é su r l e c ô t é semi-enso leillé ; l a p e a u , qu i es t m i n c e , à l a p u b e s c e n c e épaiss e e t fine , a d h è r e à l a p u l p e ; c e t t e dernière, j a u n e - d o r é , san s infiltration s r o u g e s , es t j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , a u p a r f u m prononcé, semi-adhérent e o u no n adhérent e a u n o y a u . L e s fruits

résisten t b i e n à l a m a n i p u l a t i o n e t a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – late July - the first decade of August, 31 days after the Mayflower. Species from New Jersey, USA. In Romania it was introduced in 1962 and is in pomological collections. Tree – vigorous, resistant to frost, drought, diseases and insect pests. It produces abundantly. Flower type: bell-flower, late flowering. Fruit – medium or large, spherical, elongated, with the vertical groove shallow, yellow, covered with bright red on the sun exposed side, with strips on semi-sun exposed side; the peel is thin to thick and with thin hairs, sticks to the pulp. The latter, yellow-gold, without red infiltrations, is juicy, sweet-tart, with strong fragrance, semi-sticky or not sticky to the stone. The fruits are highly resistant to handling and transportation.

PLANŞA

Jerseyland.

XXIX

RE DИAVEN

Sinonime : n u s e cunosc . Origine. A fos t o b ţ i n u t l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M i c h i g a n di n l o c a l i t a t e a S o u t h Нал-en d i n statu l M i c h i g a n ( S . U . A . ) , d i n încrucişare a soiulu i На1е1гал-е п c u soiu l K a l h a v e n ; a fos t d a t î n c o m e r ţ î n c e p î n d d i n 1 9 4 0 . Răspîndirc. E s t e r ă s p î n d i t m u l t î n S . U . A . , F r a n ţ a , I t a b a ; s e afl ă î n cur s d e răspân dire î n B . S . F . I u g o s l a v i a , E . P . U n g a r ă , E . P . B u l g a r i a ş i î n a l t e state . î n ţar a n o a s t r ă s e găseşte i n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e şi î n livezil e g o s p o d ă r i i l o r a g r i c o le de sta t ( M e d g i d i a , Ş i m l e u l Silvanie i e t c . ) . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e m i j l o c i u d e v i g u r o s , reuşeşt e b i n e a l t o i t p e p i e r s i c , m a i ale s î n cultur i irigate. E s t e d e s t u l d e rezisten t l a ger . î n iarn a 1 9 6 4 — 1 9 6 5 , l a O . A . S . M e d g i d i a , i-au d e g e r a t 5 8 , 4 % m u g u r i floriferi , c o m p o r tîndu-se m a i b i n e d e c î t S u n b e a m , cărui a — în aceleaş i c o n d i ţ i i — i-au d e g e r a t 6 3 , 8 % di n m u g u r i i floriferi . E s t e rezisten t l a Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . îns ă sensibi l la Taphrina deformans

(Berck.

) T u l . ş i l a Monilinia laxa

Ehrenb .

î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l e p o c i i d e înflorir e a piersicului . B o d e ş t e a b u n d e n t ; l a M e d g i d i a , p o m i i î n v î r s t a d e 5 an i a u d a t î n m e d i e c i t e 4 9 k g d e fructe , p r o d u c ţ i a m a x i m ă f i i n d d e 6 8 k g d e f r u c t e p e p o m . F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i , d e c a b t a t e f o a r t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t î n s u b stanţă u s c a t ă d e 1 2 % ş i î n a c i d i t a t e d e 0 , 5 5 % ; sîn t a p r e c i a t e a t i t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industrializare . Bezistă bin e l a transpor t ş i manipulare . Calităţi : la t r a n s p o r t .

p o t e n ţ i a l ul d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t , calitate a f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r ş i rezistenţ a

Defecte: sensibilitate

a l a Taphrina deformans

(Berk.

) T u l . ş i Monilinia laxa

Ehrenb .

POMUL P o m u l ating e înălţime a d e c i r c a 3, 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i s ă n ă t o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşiu-negricioasă , c u c r ă p ă t u r i p u ţ i n e ş i superficiale . Coroana — g l o b u l o a s ă, largă , c u d i a m e t r u l d e 4 , 5 — 5 m .

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L

362

E

Ramurile de schelet — de l u n g i m e m i j l o c i e ş i g r o a s e , d r e p t e , c r e s c u t e su b u n ungh i de r a m i f i c a r e c e depăşeşt e 4 5 ° . S c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - m a r o n i e , c u n u m e r o a s e lenticel e mari, d e c u l o a r e m a r o n i e , p r o e m i n e n t e . Ramurile de rod — p r e d o m i n ă cel e m i x t e , m a i ra r b u c h e t e l e d e m a i . Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , groşi , c u i n t e r n o d u r i d e 1,8—2, 6 c m l u n g i m e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c ee p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă ş i la vîr f uri . Mugurii vegetativi — r e l a t iv m i c i , c o n i c i , d e c u l o a r e cafeniu-închis , a c o p e r i ţ i c u o pubescentă cenuşie . Mugurii floriferi — de d i m e n s i u n i m i j l o c i i , c u vîrfu l p u t e r n i c r o t u n j i t , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă cenuşi e deasă . Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e l u n g i m e a d e 13 7 m m ş i l ă ţ i m e a d e 36 m m , l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e serate . L i m b u l est e î n c r e ţ i t caracteristi c de- a l u n g u l ner v u r i i m e d i a n e , est e d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s c u n u a n ţ e g ă l b u i . M a r g i n i l e frunzelo r sîn t î n d r e p t a t e î n sus , spr e p a r t e a s u p e r i o a r ă a frunzei , f o r m î n d u n fe l d e j g h e a b . P e ţ i o l u l est e l u n g d e 10—12 m m , g r o s , c u 3 — 4 g l a n d e r e n i f o r m e , p r o e m i n e n t e . Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , d e t i p c a m p a n u l a t , c u p e t a l e o v a t e , d e c u l o a r e r o z intens, c u u n d i a m e t r u d e 9 — 1 0 m m . Caliciu l p e p a r t e a i n t e r i o a r ă est e d e c u l o a r e p o r t o c a l i e .

FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e, a v î n d H g r e u t a t e a u n u i fruct , 1 0 0 — 1 5 0 g .

=

48—6 1 m m , D =

48—5 6 m m , d

=

45—5 3 m m ;

Forma — sferică, p u ţ i n a l u n g i t ă , c u flancuril e i n e g a l e î n s e c ţ i u n e l o n g i t u d i n a lă ş i e l i p t i ce în s e c ţ i u n e transversală . B r a z d a v e n t r a l ă est e superficial ă ş i d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u circ a 5 m m (pl . X X X ) . Culoarea — g a l b e n ă - a u r i e, a c o p e r i t ă a p r o a p e î n î n t r e g i m e c u r o ş u p u n c t a t sa u d u n g a t , iar p e p a r t e a î n s o r i t ă c u roşu-sîngeriu . Cavitatea pedunculară Punctul stilar

—

—

largă, d e s t u l d e a d î n c ă , c u m a r g i n i l e r e g u l a t e .

m i c, d e c u l o a r e n e a g r ă , situa t p e u n m i c m a m e l o n , î n c o n j u r a t d e o

uşoară depresiune . Pielita —

de g r o s i m e m i j l o c i e , r e z i s t e n t ă , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s -

c e n t ă a l b i c i o a s ă , f o a r t e fină . Pulpa —

de c u l o a r e g a l b e n - a u r i e , c u u r m e d e r o ş u l î n g ă s î m b u r e , c o n s i s t e n t ă , fină ,

p u t e r n i c p a r f u m a t ă , f o a r t e d u l c e , a c r i ş o a r ă , s u c u l e n t ă , a r o m a t ă , c u g u s t p u ţ i n m u s c a t , semia derentă l a sîmbure . Sîmburele —

mijlociu , H =

29—3 5 m m , D =

21—2 4 m m , d

=

1 6 — 1 9 m m , invers -

o v o i d , p u ţ i n b o m b a t , c u v î r f a s c u ţ i t , c u s u p r a f a ţ a r o ş u - c a r m i n ş i c u incrustaţi i a d i n e i

,

potrivit d e dese . Maturitatea —

î n c e p e î n p r i m e l e zil e d i n p r i m a d e c a d ă a luni i a u g u s t ş i d u r e a z ă p î n ă

în j u r u l d a t e i d e 1 8 — 2 0 a u g u s t . î n c e p e c u 3 4 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r , c u a p r o x i m a t i v 3 zil e d u p ă J e r s e y l a n d . RECOMANDĂRI. Ţinîn

d s e a m a d e calităţil e d e o s e b i t e al e p o m u l u i ş i fructului , s e

r e c o m a n d ă pentr u extinder e î n livezil e industrial e ş i î n grădinil e d e lîng ă case , î n toat e regiunile u n d e reuşeşt e piersicul .

PLANŞA

Redhaven.

XXX

363

REDHAVEN

РЕЗЮМЕ Созревание —

начинаетс я в

конц е п е р в о й декад ы а в г у с т а ; н а 3 4 дн я п о з ж е с о р т а

Майфловер. Сорт п р о и с х о д и т и в Мичиган а ( С Ш А ) . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х и некоторы х государственны х хозяйствах . Дерево —

с р е д н е й сил ы р о с т а , довольн о м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к н е к о т о р ы м

б о л е з н я м , н о в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б а м и Taphrina deformansHeik.

Tul

. и Monilinia

laxa E l i r e n b . Отличаетс я очен ь в ы с о к о й у р о ж а й н о с т ь ю . Ц в е т о к намИануловИрНог о т и п а . Плод —

средне й величины , ш а р о в и д н ы й , н е м н о г о п р о д о л г о в а т ы й ; з о л о т и с т о - ж е л -

т о г о цвета , п о к р ы т ы й почт и целико м к р а с н ы м р у м я н ц е м , к о т о р ы й н а с о л н е ч н о й с т о р о н е с т а н о в и т с я к р о в а в о - к р а с н ы м ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п о к р ы т а б е л о в а т ы м о п у ш е н и е м , полуприросшая к

м я к о т и ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , с о следам и к р а с н о й о к р а с к и о к о л о

к о с т о ч к и , с о ч н а я , очен ь с л а д к а я , с

уравновешенно й к и с л о т н о с т ь ю , сильны м аромато м

и немног о мускатны м вкусом , полуриросша я к к о с т о ч к е . Плоды хорош о выдерживаю т перегрузк у и перевозку .

RÉSUMÉ Maturité —

dernier s j o u r s d e l a p r e m i è r e d é c a d e d ' a o û t , 3 4 j o u r s aprè s l a M a y f l o w e r .

Originaire d u M i c h i g a n ( E t a t s - U n i s ) , o n l e t r o u v e e n R o u m a n i e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s e t d a n s certaine s e x p l o i t a t i o n s a g r i c o l e s d e l ' E t a t ( G . A . S . ) . Arbre —

d e v i g u e u r m o y e n e , a s s e z résistan t a u g e l e t à q u e l q u e s m a l a d i e s , t o u t e f o i s

sensible à Taphrina deformans

(Berk.)

. T u l . e t à Monilinia laxa

Ehrenb . Trè s productif . L a

fleur d u t y p e c a m p a n u l e . Fruit —

m o y e n, sphérique , u n p e u allongé , jaune-or , presqu e entièremen t recouver t

d e r o u g e , a v e c l a p a r t i e ensoleillé e d ' u n r o u g e s a n g ; l a p e a u d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e , trè s fin e es t m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , c e t t e d e r n i è r e d e c o u l e u r j a u n e - o r , a v e c de s t r a c e s d e r o u g e p r è s d u n o y a u , es t j u t e u s e , t r è s d o u c e , a c i d u l é e j u s t e c e q u ' i l fau t e t trè s p a r f u m é e , à

saveu r musqué e ; mi-adhérent e a u noyau .

L e s fruit s s o n t résistant s a u t r a n s p o r t e t a u x m a n i p u l a t i o n s

.

ABSTRACT Maturity – the last days of the first decade of August, 34 days after the Mayflower. A native of Michigan (USA), is found in pomological collections of Romania and in some state’s farms). Tree – medium vigor, fairly resistant to frost and some diseases, however, sensitive to Taphrina deformans (Berk.). Tul. and Monilinia laxa Ehrenb. Very productive. The bell-flower type. Fruit – medium, spherical, slightly elongated, yellow-gold, almost entirely over-covered with red, and blood-red, on the sun exposed side. The peel is medium thick, covered with whitish pubescence, is very delicate and partly sticks on the pulp, the latter yellow gold with traces of red near the stone, is juicy, very sweet, tangy and very fragrant, with musk flavor; partly sticks to the stone. The fruits are resistant to transportation and handling.

FAIRHAYEN

Sinonime : m i s e cunosc . Origine. So i o b ţ i n ut î n S.TJ.A . î n 1 9 3 5 , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă a g r i c o l ă M i c h i g a n, d i n încrucişare a soiurilo r J . H . H a l e x S o u t h H a v e n . Răspîndirc. A fos t i n t r o d u s î n p r o d u c ţ i e î n c e p î n d d i n 1 9 1 0 . E s t e m u l t r ă s p î n d i t î n S.TJ.A. ş i p u ţ i n î n p r i n c i p a l e l e ţăr i d e c u l t u r ă a

piersiculu i d i n E u r o p a .

î n ţ a r a n o a s t r ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i u e p o m o l o g i c e al pomicole.

e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l

e

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s ş i d ă b u n e r e z u l t a t e a l t o i t p e p i e r s i c f r a n c . P r e z i n t ă o rezistenţ ă m i j l o c i e l a t e m p e r a t u r i l e s c ă z u t e d i n iarnă . E s t e f o a r t e sensibi l l a Taphrina deformau* (Berk.) Tul . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d ei d e înflorir e a piersiculu i (l a 3— 1 zil e d u pă p r i m e l e soiuri) . P r o d u c e a b u n d e n t ş i susţinut . î n c ă d e l a vîrst a d e 3 an i p r o d u c ţ i a a j u n g e l a 2 0 — 2 5 k g d e f r u c t e p e p o m , î n c o n d i ţ i i d e irigaţie . F r u c t e l e sîn t m a r i , d e c a l i t a t e superioară , d e o s e b i t d e a s p e c t u o a s e , d a t o r i t ă mărimi i şi c o l o r a ţ i e i l o r v n , rezist ă f o a r t e b i n e l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t u r i , s e p r e t e a z ă p e n t r u p ă s t r a r e î n frigorifer , c o n g e l a r e , ş i p r e l u c r a r e i n d u s t r i a l ă , d î n d p r o d u s e d e f o a r t e b u n ă c a b t a t e . Calităţi : v i g o a r e a , p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă , s u s ţ i n u t ă a superioară ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r . Defecte :

s e n s i b i b t a t e a p r o n u n ţ a t ă l a Taphrina

deformans

p o m u l u i , p r e c u m ş i calitate a (Berk.

) Tul .

POMUL Coroana — Ramurile de

g l o b u l o a s ă, largă . schelet —

d e lungim e ş i grosim e mijlocie , c u unghiur i d e ramificar e d e

4 5 — 5 5 ° , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u l e n t i c e l e m a r i aşezat e t r a n s v e r s a l . Ramurile de

rod — r e p r e z e n t a te m a i ale s p r i n cel e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i d e l u n g i m e

mijlocie. Lăstarii —

lungi , groşi , c u internodur i mijlocii , d e culoar e roşu-violace e p e parte a

însorită ş i verde-erbace e p e ce a umbrită .

FA1RHAVEN

Mugurii vegetativi — pubescentă pronimţată .

3fif>

m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o

Mugurii floriferi — m a r i , b o m b a ţ i , c u v n f u l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , distribuiţ i î n c e a m a i m a r e p a r t e spr e v î r f ş i î n z o n a d e m i j l o c a r a m u r i l o r . Frunzele — m a r i, a v î n d î n m e d i e 13 8 m m l u n g i m e ş i 4 6 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , d e c u l o a r e v e r d e î n c h i s , c u l i m b u l n e t e d sa u uşo r v ă l u r a t de- a l u n g u l n e r v u r i i p r i n c i p a l e , c u m a r g i n i l e fin c r e n a t e , a v î n d g l a n d e l e d e p e p e ţ i o l ( 1 — 2 ) g l o b i d o a s e, b p i te d e regul ă d e b a z a l i m b u l u i . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u m i c ă , d e t i p c a m p a n u l a t , c u p e t a l e l e d e f o r m ă eliptie-alungită, uşo r o n d u l a t e , c o l o r a t e î n r o z intens , m a i inten s spr e m a r g i n i . Pistilu l est e înalt cî t ş i s t a m m e l e . S e î n t d n e s c u n e o r i flor i c u pisti l d u b l u . FRUCTUL Mărimea — mare, avîn d î n medi e H = m e d i e , p e s t e 15 5 g .

7 0 mm , D =

7 5 mm ş id =

7 5 m m ; greutate a

Forma — g l o b u l o a s ă, c u cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i uşo r inegal e ; b r a z d a v e n t r a l ă est e larg ă ş i p o t r i v i t d e a d i n c à (pl . X X X I ) . Culoarea — g a l b e n - p o r t o c a b e , a c o p e r i t a su b formă , d e striaţi i sa u m a r m o r a t ă c u roş u v i u , a p r o a p e p e t o a t ă suprafaţ a fructului , m a i inten s p e p a r t e a însorită . Cavitatea pedunculară Fu netul stilar — dei v e n t r a l e .

—

p o t r i v i t d e a d î n c ă ş i d e largă .

m i c , cenuşin-închis , s e afl ă p e u n f o a r t e m i c m a m e l o n î n fundu l b r a z -

Pieliţa — g r o a s ă, fi n p u b e s c e n t ă , catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă . Pulpa — galbenă-auri e sa u p o r t o c a U e , e u infiltraţi i d e c u l o a r e roşie, ' m a i f r e c v e n t e în v e c i n ă t a t e a sîmburelui , destu l d e c o n s i s t e n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e ş i p l ă c u t a c i d u l a t ă , c u a r o m ă fină , f o a r t e b u n ă l a gust , l a m a t u r i t a t e n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 3 4 m m , D = 2 7 m m , d = 2 0 m m , c o l o r a t î n m a r o - r o ş c a t , i n v e r s - o v o i d , p o t r i v i t d e b o m b a t , alungit , c u p r o f i l a s i m e t r i c , a d î n c şi p o t r i v i t d e ra r încrustat . Maturitatea — î n c e p e l a sfîrşitu l p r i m e i d e c a d e a luni i a u g u s t , c u circa , 2 1 d e zil e înainte d e J . H . H a l e , ş i d u r e a z ă p î n ă î u j u r u l d a t e i d e 2 0 a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l F a i r h a v e n s e r e c o m a n d ă s ă fi e e x t i n s î n p l a n t a ţ i i l e industriale , în z o n e l e f a v o r a b i l e culturi i piersicului . РЕЗЮМЕ Созревание — начинается в к о н ц е п е р в о й декад ы а в г у с т а , п р и м е р н о н а 2 1 д е н ь р а н ь ш е сорта Д ж о н Х е й л ь . Сорт п р о и с х о д и т и з С Ш А , гд е бы л выведе н в 193 5 г о д у . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в помологических коллекция х опытны х плодоводчески х станций . Дерево — с и л ь н о р о с л о е , дае т х о р о ш и е р е з у л ь т а т ы пр и п р и в и в к е н а п е р с и к е . Средне м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о очен ь в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taplirina deformans (Berk.) T u l . Дае т обильны е и у с т о й ч и в ы е у р о ж а и . Цвете т в с е р е д и н е п е р и о д а цветени я п е р с и к а , чере з 3— 4 дн я посл е п е р в ы х с о р т о в . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о т и п а , средне й или н е б о л ь ш о й величины .

360

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

E PENTR U PLANTAŢI

I INDUSTRIAL

E

Плод — к р у п н ы й, о к р у г л ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , с ш и р о к и м и д о в о л ь н о г л у б о к и м б р ю шным ш в о м ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , с к р а с н ы м ш т р и х о в а т ы м ил и м р а м о р н ы м р у мянцем п о в с е й п о в е р х н о с т и п л о д а, н а с о л н е ч н о й с т о р о н е боле е я р к о г о цвета ; к о ж и ц а тол стая, нежно-опушенная , бархатистая , приросша я к мякоти ; мякот ь золотисто-желтовато о р а н ж е в а я , с к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и , боле е част о в с т р е ч а ю щ и м и с я вблиз и к о с т о ч к и , д о вольно плотная , сочная , сладкая , с приятной кислотность ю и тонки м ароматом , прекрас ного вкуса ; пр и полно й зрелост и н е прирастае т к косточке . П л о д ы в ы с о к о г о к а ч е с т в а , очен ь х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е г р у з к у и п е р е в о з к у ; п р и годны дл я х р а н е н и я , з а м о р а ж и в а н и я и д л я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и и даю т п р о д у к т ы очень в ы с о к о г о к а ч е с т в а . EÉSUMÉ Maturité — la J . H . H a i e .

c o m m e n ce à l a fi n d e l a p r e m i è r e d é c a d e d ' a o û t , 2 1 j o u r s e n v i r o n a v a n t

V a r i é t é originair e de s E t a t s U n i s d ' A m é r i q u e , o b t e n u e e n 1 9 3 5 . E n E o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s de s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s . Arbre — v i g o u r e u x , d o n n e d e b o n s résultat s s'i l es t greff é su r p ê c h e r . D ' u n e résistance m o y e n n e a u g e l , es t n é a n m o i n s trè s sensibl e à Taphrina deformans (Berk. ) Tul . П p r o d u i t a b o n d a m m e n t e t d e m a n i è r e s o u t e n u e . F l e u r i t a u m i l i e u d e l a p é r i o d e d e floraiso n d u p ê c h e r , 3— 4 j o u r s a p r è s d ' a u t r e s variétés . L a fleur , d e t y p e c a m p a n u l e , es t d e g r a n d e u r m o y e n n e o u petite . Fruit — g r o s, g l o b u l e u x , a s y m é t r i q u e , a u sillo n v e n t r a l larg e e t asse z a c c u s é ; d e c o u l e u r j a u n e - o r a n g é , es t r e c o u v e r t d e striation s o u m a r b r é d e r o u g e à reflet s vif s su r t o u t e l a surface d u fruit , p l u s i n t e n s e su r l a p a r t i e ensoleillé e ; l a p e a u , épaisse , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , v e l o u t é e , a d h è r e à l a p u l p e , q u i es t j a u n e d ' o r - o r a n g é , à infiltration s r o u g e s , p l u s n o m b r e u s e s a u v o i s i n a g e d u n o y a u , asse z c o n s i s t a n t e , j u t e u s e , d o u c e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , à p a r f u m fin, d ' u n e trè s b o n n e s a v e u r ; à m a t u r i t é ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L e s fruits , d e q u a l i t é supérieure , résisten t trè s b i e n a u x diverse s m a n i p u l a t i o n s e t a u t r a n s p o r t , s e p r ê t a n t à l a c o n s e r v a t i o n , à l a c o n g é l a t i o n e t a u x t r a n s f o r m a t i o n s indus trielles, d o n n a n t d e s p r o d u i t s d e trè s b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT Maturity – begins at the end of the first decade of August, about 21 days before the J. H. Hale. Variety originating from the USA, obtained in 1935. In Romania it is found in the pomological collections of experimental stations. Tree – vigorous, gives good results if it is grafted on peach. Has average resistance to frost, but is very sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. It produces plenty and steadily. Flowers in the middle of the peach flowering period, 3-4 days after other varieties. The flower, bell-shaped, is of medium size or small. Fruit – large, globular, asymmetric, the ventral furrow is broad. It is yellow-orange, covered with striations and mottled with red or bright reflections on the surface of the fruit, more intense on the sun exposed side. The peel, thick, finely pubescent, velvety, sticks to the pulp, which is golden yellow-orange with red infiltrations, more numerous near the stone, consistent, juicy, sweet, pleasantly tart, delicate perfume; at maturity it does not stick to the core. The fruits are of superior quality, highly resistant to handling and transportation, suitable for storage, freezing and industrial processing, providing high quality products.

PLANŞA

Fairhaveîi.

XXXI

SOUTHLAND

Sinonime: m i s e cunosc . Origine. S o i o b ţ i n u t d i n t r - u n s î m b u r e d e H a l e h a v e n r e z u l t a t d i n a u t o f e c u n d a r e l a Staţiunea Beltsvüle , Marylan d ( S . U . A . ) ; a fos t difuza t î n c o m e r ţ î n 1946 . Răspindirc. Est e cultiva t î n S.U.A. , Italia , F r a n ţ a ş i alt e state . I n ţar a n o a s t r ă a fos t i n t r o d u s r e c e n t ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiu nilor e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s ş i est e rezisten t l a g e r , s e c e t ă , p r e c u m ş i l a a t a c u l b o l i l o r ş i d ă u n ă t o r i l o r , e x c e p t î n d Taphrina deformam ( B e r k . ) T u l . , l a c a r e est e f o a r t e sensibil . R e u şeşte b i n e a l t o i t p e p i e r s i c . A r e u n p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t . F r u c t e l e , m i j l o c i i sa u m a r i , c o l o r a t e f o a r t e f r u m o s , sîn t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m î n stare p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializar e ; s e p ă s t r e a z ă uşor , sîn t rezistent e l a t r a n s p o r t ş i se c o n s e r v ă b i n e î n d e p o z i t e frigorifice . Asemănări. F r u c t e l e soiulu i S o u t h l a n d s e a s e a m ă n ă c u cel e al e soiulu i J . H . H a l e î n c e p r i v e ş t e f o r m a , c u l o a r e a pieliţei , c u l o a r e a p u l p e i ş i a l t e c a r a c t e r e , d a r a u e p o c ă diferit ă d e c o a c e r e . Cel e d o u ă soiur i s e d e o s e b e s c îns ă p r i n a c e e a c ă floril e l a J . H . H a l e sîn t c a m p a n u l a t e , ia r l a S o u t h l a n d d e t i p r o z a c e u . Calităţi : p o t e n ţ i a l ul p r o d u c t i v r i d i c a t , a s p e c t u l f r u m o s ş i calitate a f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r , rezistenţ a l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t . Defecte :

sensibilitate a l a Taphrina deformans

(Berk.

) Tul .

POMUL P o m u l ar e t r u n c h i u l g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e , a s p r ă , c u c r ă p ă t u r i l o n g i tudinale. Coroana — Ramurile de

sferică , largă . schelet —

d e g r o s i m e m i j l o c i e , c r e s c p u ţ i n c u r b a t e faţ ă d e a x , c u s c o a r ţ a

c e n u ş i u - b r u n ă , ia r c u lenticelel e g a l b e n - m a r o n i i aşezat e t r a n s v e r s a l , g r u p a t spre n o d u r i . Ramurile de gime mijlocie .

e ma i mul t

rod — r e p r e z e n t a t e î n d e o s e b i p r i n r a m u r i m i x t e , c u i n t e r n o d u r i d e lun -

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L

368

E

Lăstarii — l u n g i, d e g r o s i m e m i j l o c i e , p u ţ i n c u r b a ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e g ă l b u i e ş i r o ş c a t ă p e p a r t e a însorită , lucioş i ş i c u n u m e r o a s e lenticel e r o t u n d e , g r u p a t e spre m u g u r i . Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u solzişor i d e c u l o a r e g ă l b u i - b r u n ă , aşezaţ i p e per nuţe proeminente . Mugurii floriferi — m i j l o c i i , o v o e o n i c i , c u vîrfu l r o t u n j i t , c u solzişor i d e c u l o a r e v e r d e brun deschis . Frunzele — mari , a v î n d î n m e d i e 16 5 m m l u n g i m e ş i 3 7 m m l ă ţ i m e , c u vîrfu l a c u m i n a t şi c u b a z a a t e n u a t ă . L i m b u l est e d e g r o s i m e m i j l o c i e , p i e l o s , încreţi t de- a l u n g u l nervuri i m e d i a n e , c o l o r a t î n v e r d e l u c i o s p e p a r t e a superioar ă ş i î n v e r d e m a i deschi s p e c e a infe rioară. Marginil e b m b u l u i sîn t c r e n a t e . P e ţ i o l u l est e subţire , c a n a l i c u l a t , d e c u l o a r e v e r d e g ă l b u i e , g l a b r u , p r e v ă z u t c u 1— 2 g l a n d e g l o b u l o a s e aşezat e spr e l i m b . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e r o t u n d e , d e c u l o a r e r o z , ma i intens cătr e b a z ă ş i c e n t r u ; pistilu l est e e g a l sa u p u ţ i n m a i s c u r t d e c î t etaminele .

FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 68 m m ; g r e u t a t e a m e d i e 16 0 g .

59—6 1 m m , D =

65—6 7 m m ş i d =

6 7—

Forma — sferică , t u r t i t ă l a t e r a l ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficială , ia r vîrfu l prezint ă o uşoar ă depresiun e (pl . X X X I I ) . Culoarea — g a l b e n ă, a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u r o ş u - p u r p u r i u s u b f o r m ă d e p e t e m a r i , striur i fin e ş i p u n c t e f o a r t e fine , m a i e v i d e n t e l a l i m i t a d i n t r e culori . Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i i , d e f o r m ă alungit ă d o r s o - v e n t r a l . Punctul stilar — m i c , c e n u ş i u , a ş e z a t p e c o n t u r u l fructulu i l a c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e . Pieliţa — Pulpa —

g r o a s ă, p u b e s c e n ţ ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă . g a l b e n ă - a u r i e c u p u ţ i n e infiltraţi i î n j u r u l s î m b u r e l u i , d e c o n s i s t e n ţ ă m i j l o c i e ,

s u c u l e n t ă , c u g u s t d u l c e , p l ă c u t a c i d u l a t ă ş i f o a r t e a r o m a t ă , d e p r i m a calitate . N u est e aderentă l a sîmbure . Sîmburele —

d e mărim e mijlocie , avîn d î n medi e H =

3 0 mm, D =

2 5 mm, d =

1 8 mm ,

ovoid, puţi n b o m b a t , asimetric , c u suprafaţ a mijloci u incrustată , d e culoar e bmn-înehis . Maturitatea —

î n c e pe c u c i r c a 2 0 d e zil e î n a i n t e d e J . H . H a l e ş i c o r e s p u n d e c u a

d o u a ş i a trei a d e c a d ă a luni i a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu

l S o u t h l a n d , a v î n d calităţ i d e o s e b i t e , s e r e c o m a n d ă p e n t r u încer -

c a r e î n l i v e z i l e industriale , î n t o a t e regiunil e f a v o r a b i l e culturi i piersicului .

РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я и т р е т ь я декад ы а в г у с т а ; н а ч и н а е т с я п р и м е р н о в а 2 0 дне й д о

сорта Д ж о н Х е й л ь . Сорт американског о п р о и с х о ж д е н и я . В Румыни и бы л иитродуцирова н лишь недавно . Дерево —

сильнорослое , морозо - и

засухоустойчиво е И

устойчиво е к болезня м и

в р е д и т е л я м , н о о ч е н ь ч у в с т в и т е л ь н о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans Tul. Цвето

к розовидный . У р о ж а й н о с т ь высокая .

(Berk.

)

PLANŞA XXXII

Southland.

369

SOUTHLAND

II./од

— гредне й величин ы ил

и крупный , шаровидный , с

боко в приплюснутый ;

ж е л т о г о цвета , с п у р п у р н о - к р а с н ы м р у м я н ц е м в форм е к р у п н ы х п я т е н , т о н к и х черточе к и очен ь мелки х т о ч е к , б о л е е заметны х н а лини и разделени я ц в е т о в ; к о ж и ц а т о л с т а я , о п у шенная, п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , с н е б о л ь ш и м к о л и ч е с т в о м п р о ж и л о к в о к р у г к о с т о ч к и , средне й п л о т н о с т и , с о ч н а я , с л а д к а я с

приятно й кислотность ю

и очен ь ароматная , высшег о качества ; н е прирастае т к к о с т о ч к е . Плоды отличаютс я хороше й транспортабельностью .

RÉSUMÉ Maturité —

d a ns l a s e c o n d e e t l a t r o i s i è m e d é c a d e d ' a o û t ; c o m m e n c e 2 0 j o u r s a v a n t

la J . H . H a i e . V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . E l l e a ét é i n t r o d u i t e r é c e m m e n t e n R o u m a n i e . Arbre —

v i g o u r e u x , résistan t a u g e l , à l a sécheresse , ains i q u ' à l ' a t t a q u e de s m a l a d i e s

et de s insecte s nuisibles , à

l ' e x c e p t i o n d e Taphrina deformans

(Berk.

) T u l . , a u q u e l i l es t

très sensible . L a fleu r es t d u t y p e r o s a c é . I l p o s s è d e u n p o t e n t i e l d e p r o d u c t i o n é l e v é . Fruit —

m o y e n o u gros , sphérique , aplat i latéralemen t ; d e couleu r jaune , recouver t

sur l e c ô t é ensoleill é d e r o u g e p o u r p r e , sou s f o r m e d e g r a n d e s t a c h e s , d e fine s striure s e t d e p o i n t s trè s fins , plu s é v i d e n t s ver s l a lign e d e d é m a r c a t i o n e n t r e le s c o u l e u r s ; l a p e a u es t épaisse, p u b e s c e n t e , a d h é r e n t e à l a p u l p e ; c e t t e dernière , d ' u n j a u n e - d o r é , a v e c q u e l q u e s infiltrations a u t o u r d u n o y a u , es t d e c o n s i s t a n c e m o y e n n e , j u t e u s e , d o u c e e t a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , trè s p a r f u m é e , d e p r e m i è r e qualit é ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L e s fruit s s o n t résistant s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – in the second and third decade of August, beginning 20 days before the J. H. Hale. Variety of American origin. It had been recently introduced in Romania. Tree – vigorous, resistant to frost, drought, and to the attack of diseases and insect pests, with the exception of Taphrina deformans (Berk.) Tul.,to which is very sensitive. The flower is of rosaceous type. It has a high production potential. Fruit – medium or large, spherical, flattened laterally, yellow, coated on the sun exposed side with crimson hues, fine striations and very fine points more obvious next to the line of demarcation between the colors; the peel is thick, hairy, sticks to the pulp. This is yellow-gold, is of medium consistency, juicy, sweet and pleasantly sour, very fragrant, premium, and does not stick to the core. The fruits are resistant to transportation.

24 — c . 18 3

HALEHAVEN

Sinonime : n u s e cunosc . Origine. So i a m e r i c a n o b ţ i n u t î n 192 4 l a Staţiune a e x p e r i m e n t a l ă M i c h i g a n di n l o c a litatea S o u t h H a v e n , statu l M i c h i g a n ( S . U . A . ) , d i n încrucişare a soiulu i J . H . H a l e c u soiu l S o u t h H a v e n ; a fos t difuza t p r i n c o m e r ţ î n c e p î n d d i n 1 9 3 2 . R ă s p î n d i r c . E s t e c u l t i v a t p e scar ă l a r g ă î n C a b f o r n i a , ia r î n E u r o p a s e i n t r o d u c e î n r i t m g r ă b i t î n t o a t e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c , c a F r a n ţ a , I t a l i a , R . P . U n g a r ă , R . S . F . I u g o s l a v i a , E . P . B u l g a r i a ş i altele . L a n o i a f o s t i n t r o d u s di n 1 9 5 9 î n colecţiil e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e , p r e c u m ş i î n unel e g o s p o d ă r i i a g r i c o l e d e stat . D i n 196 5 s- a t r e c u t l a e x t i n d e r e a lu i î n plan taţiile industriale . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e destu l d e v i g u r o s , f o r m î n d o c o r o a n ă g l o b u l o a s ă , p u ţ i n a l u n g i t ă . R e u ş e ş t e b i n e altoi t p e p i e r s i c . P r e f e r ă l o c u r i a d ă p o s t i t e , e x p u s e spr e sud , ş i solur i adinei , r e v e n e şi p e r m e a b ü e . î n c o n d i ţ i i l e d i n D o b r o g e a î n iarn a anulu i 1 9 6 2 — 1 9 6 3, c î n d t e m p e r a t u r a a s c ă z u t p î n ă l a —23°C , a u pieri t 9 7 , 3 % din m u g u r i i floriferi . E s t e f o a r t e sensibi l l a Taphrina deformans ( B e r k .

) Tul .

î n f l o r e ş t e l a m i j l o c i u e p o c i i d e înflorire . P r o d u c e m u l t . Astfel , l a g o s p o d ă r i a a g r i c o l ă d e sta t M e d g i d i a p o m i i î n vîrst ă d e 5 a n i a u d a t î n m e d i e c î t e 5 2 k g d e f r u c t e , p r o d u c ţ i a m a x i m ă fiin d d e 5 8 k g d e f r u c t e p e p o m . F r u c t e l e sîn t m a r i , a s p e c t u o a s e , d e caUtat e f o a r t e b u n ă ; s e c a r a c t e r i z e a z ă printr-u n conţinut î n substanţ ă uscat ă d e 1 1 , 3 — 1 2 , 1 % ş i î n aciditat e d e 0 , 2 8 — 0 , 3 5 % . Sînt r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i m a n i p u l a r e ş i s e foloses c a t î t p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , cî t ş i p e n t r u industrializar e ; s e c o m p o r t ă b i n e l a p ă s t r a r e a î n d e p o z i t e frigorifice . Calităţi :

g u s t u l f o a r t e p l ă c u t ş i c o l o r i t u l f r u m o s a l f r u c t e l o r , rezistenţ a l a manipulăr i

şi t r a n s p o r t . Defecte :

s e n s i b ü i t a t e a l a g e r a m u g u r i l o r florifer i ; rezistenţ a f o a r t e slab ă l a Taphrina

deformans ( B e r k .

) Tul . POMUL

P o m u l a j u n g e l a î n ă l ţ i m e a d e 3 , 5 — 4 m . T r u n c h i u l ar e scoarţ a cenuşiu-negricioasă , c u c r ă p ă t u r i superficiale . Coroana —

g l o b u l o a s ă, v o l u m i n o a s ă , c u d i a m e t r u l d e 4, 5 — 5 m .

HALEHAVEN

37 1

Eamnrile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , d r e p t e , c r e s c u t e s u b u n u n g h i de ramificar e ma i m a r e d e 45° , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n - c e n u ş i e , ş i c u n u m e r o a s e lenticel e mari, d e c u l o a r e cafeniu-înehis , p r o e m i n e n t e . Eamnrile de rod — p i e d o m i nă cel e m i x t e . Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e mijlocii , c u internoriuril e d e 2,6— 3 c m l u n g i m e , c u scoarţa, d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e pe p a r t e a însorit ă ş i v e r d e c u n u a n ţ e g ă l b u i p e c e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi Mugurii floriferi alb-cenuşie.

— —

de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , a p r o a p e lipiţ i d e r a m u r ă , p u b e s c e n ţ i . mari , b o m b a ţ i

,c

u vîrfu

l rotunjit

, acoperiţ

ic

u pubescenţ

ă

Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e l u n g i m e a d e 16 6 m m ş i l ă ţ i m e a d e 47 m m , l a n c e o l a t e , c u marginil e c i e n a t e . L i m b u l est e d e c u l o a r e v e r d e intens , c u n u a n ţ e g ă l b u i . P e ţ i o l u l , d e l u n g i m e m i j l o c i e ( 1 0 — 1 2 m m ) , c u 2— 3 g l a n d e r e n i f o r m e , s c o b i t e . Florile — d e t i p c a m p a n u l a t , c u p e t a l e mar i d e 9 — 1 0 m m , o v a t e , d e c u l o a r e r o z v i n e ţ i e . Culoare a caliciulu i î n parte a intern ă est e p o r t o c a l i e . Pistilu l est e d e î n ă l ţ i m e a etaminelor. FRUCTUL

d=

Mărimea — s u p r a m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 5 9 — 70 m m , D = 5 5 — 6 8 m m ; g r e u t a t e a d e 13 0 — 160 g , u n e o r i p î n ă l a 20 0 g .

5 9 — 65 m m ,

Forma — sferică , u n e o r i p u ţ i n a l u n g i t ă , s i m e t r i c ă , p u ţ i n t u r t i t ă î n p ă r ţ i l e lateral e ; b r a z d a ventral ă est e superficială , m a i a d î n c i t ă spr e vîrf , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 7—1 0 m m (pl. X X X I I I ) . Culoarea — g a l b e n - p o r t o c a l i e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-sîngeriu , c u p u n c t e m a i închise , făr ă striur i ; c u l o a r e a a c o p e r i t o a r e c u p r i n d e u n e o r i tre i sfertur i d i n suprafaţ a fructului. Caritatea pedunculară

—

de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i , c u m a r g i n e a regulată .

Punctul stilar — m i c , n e g r u , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n situa t într- o d e p r e s i u n e d i n vîrful fructului , p u ţ i n e v i d e n t ă . Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , destu l d e elastică , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă eu o p u b e s c e n ţ ă relati v fină , a l b i c i o a s ă , b o g a t ă . Pulpa — g a l b e n - p o r t o c a l i e , c u u ş o a r e infiltraţi i roşi i î n juru l s î m b u r e l u i , c o n s i s t e n t ă , suculentă, fină , dulce-acrişoară , inten s a r o m a t ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Mmburele —

m i j l o c i u sa u m a i e , î n m e d i e H =

3 2 mm, D = 2 5 mm, d =

2 0 m m , invers -

o v o i d , alungit , p u ţ i n b o m b a t , c u vîrfu l b r u s c ascuţit , d e c u l o a r e roşiatică , c u incrustaţi i rare ş i p o t r i v i t d e adînc i ; r e p r e z i n t ă 8 — 9 % di n g r e u t a t e a fructului . Maturitatea — 1 0 - 2 5 august .

î n c e pe c u circ a 1 9 zil e înaint e d e J . H . H a l e ş i c o r e s p u n d e e u p e r i o a d a

R E C O M A N D Ä K I . D a t o r i t ă calităţilo r sale , soiu l H a l e h a v e n s e r e c o m a n d ă s ă fi e e x t i n s in livezil e industrial e ş i î n g r ă d i n i l e d e ling ă case , î n t o a t e regiunil e f a v o r a b i l e culturi i piersicului. РЕЗЮМЕ Созревание — Хейль.

в т о р ая декад а а в г у с т а ; начинаетс я з а 1 9 дне й д о с о з р е в а н и я сорт а Д ж о

Сорт п р о и с х о д и т и з А м е р и к и , гд е о н бы л выведе н в 192 4 г о д у . В Р у м ы н и и бы л и н т р о д у ц и р о в а н в 195 9 г о д у в п о м о л о г и ч е с к и е к о л л е к ц ии о п ы т н ы х станци й и в н е к о т о р ы е г о -

372

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

E PENTR U P L A N T A Ţ I

I INDUSTRIAL

E

с у д а р с т в е н н ы е х о з я й с т в а . В 196 5 г о д у был о п р и с т у п л е н о к ег о р а с п р о с т р а н е н и ю в п р о м ы ш ленных посадках . Дерево — д о в о л ь н о с и л ь н о р о с л о е , х о р о ш о у д а е т с я пр и п р и в и в к е н а п е р с и к е ; п р е д почитает г л у б о к и е , в л а ж н ы е , п р о н и ц а е м ы е , х о р о ш о защищенны е п о ч в ы , с ю ж н о й э к с п о зицией. О т л и ч а е т с я с л а б о й м о р о з о у с т о й ч и в о с т ь ю и очен ь б о л ь ш о й в о с п р и и м ч и в о с т ь ю к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . Цвете т в середин е п е р и о д а цветени я п е р с и к а . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о типа , с к р у п н ы ми л е п е с т к а м и . Дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и . Плод — выш е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о в и д н ы й , иногд а н е м н о г о п р о д о л г о в а т ы й , симметричный , с б о к о в н е м н о г о с п л ю с н у т ы й ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м б о л е е т е м н о г о цвет а т о ч к а м и , бе з ш т р и х о в , причем п о к р о в н а я о к р а с к а о х в а т ы в а е т и н о г д а д о т р е х четверте й п о в е р х н о с т и п л о д а ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , д о в о л ь н о эластичная , п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и , с д о в о л ь н о н е ж н о й , г у с т о й о п у ш е н н о с т ь ю б е л о в а т о го цвета ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я с небольшим и красным и прожилкам и в о к р у г к о с т о ч к и , плотная , сочная , нежная , кисло вато-сладкая, сильн о ароматная , н е прирастающа я к косточке . Плоды очен ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а, х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и п е р е г р у з к у .

BBSUMÉ Maturité — J. H . H a i e .

correspondan t à

l a second e décad e d u moi s d'août , 1 9 jour s avan t l a

V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e , o b t e n u e e n 1 9 2 4 . E n B o u m a n i e ell e a ét é i n t r o d u i t e e n 1959, d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s d e s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s , ains i q u e d a n s quelque s e x p l o i t a t i o n s a g r i c o l e s d ' E t a t . D e p u i s 1 9 6 5 , o n a c o m m e n c é à lu i d o n n e r d e l ' e x t e n s i o n d a n s le s p l a n t a t i o n s industrielles . Arbre — asse z v i g o u r e a u x , v i e n t b i e n s'i l es t g i e f f é su r l e p é c h e r ; i l préfèr e le s sol s p r o f o n d s , l é g è r e m e n t h u m i d e s e t p e r m é a b l e s , abrite s e t e x p o s é s a u sud . I l es t p e u résis t a n t a u ge l e t trè s sensibl e à Taphrina deformans (Berk. ) Tul . Fleuri t a u mibe u d e l'époque , d e floraison . L a fleur es t d u t y p e c a m p a n u l e , à g r a n d s p é t a l e s . I l p r o d u i t a b o n d a m m e n t . Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e , parfoi s u n p e u a l l o n g é e , s y m é t r i q u e , u n p e u a p l a t i su r le s flanc s ; d e c o u l e u r j a u n e - o r a n g é , r e c o u v e r t , su r l a p a r t i e ensoleiDYe . d ' u n r o u g e sang , a v e c d e s p o i n t s p l u s f o n c é s , san s striures , l a c o u l e u r d e r e c o u v r e m e n t s ' é t e n d parfoi s a u x troi s q u a r t s d e l a surfac e d u frui t ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , assez élastique , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e asse z fine , b l a n c h â t r e , riche ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e - o r a n g é , a v e c d e légère s infiltration s a u t o u r d u n o y a u , c o n s i s t a n t e , juteuse, fine , douce-aigrelette , fortemen t parfumé e e t n'adhéran t pa s a u n o y a u . L e s fruit s s o n t d e trè s b o n n e q u a l i t é ; il s résisten t a u t r a n s p o r t e t a u x m a n i p u l a t i o n s

.

372a ABSTRACT Maturity – corresponding to the second decade of August, 19 days before the J. H. Hale. Variety of American origin, obtained in 1924. In Romania it was introduced in 1959 in the pomological collections of the experimental stations, and in some state farms. Since 1965, it was grown on industrial plantations too. Tree – strong enough, successful only when it is grafted on peach, and prefers deep soils, moist and permeable, sheltered and south facing. It is very resistant to frost and very sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. Blooms in mid-season of flowering. The flower is bell-type, with large petals. It produces abundantly. Fruit – medium to large, spherical, sometimes elongated, symmetrical, slightly flattened on the sides, yellow-orange, covered on the sun exposed side in blood red, with darker points without streaks, color sometimes extends to cover three quarters of the surface of the fruit. The peel is of medium thickness, elastic, partly sticks to the pulp, covered with a rather delicate pubescence, white, rich; the pulp, yellow-orange with slight infiltrations around the stone, consistent, juicy, soft-tart, highly perfumed and not sticking to the kernel. Fruits are very good and they are resistant to transportation and handling.

PLANŞA

Haleliauen.

XXXIII

START

S i n o n i m e : ir a s e c u n o s c . O r i g i n e . N u s e c u n o a ş t e o r i g i n e a acestu i soi . Răspînriirc. S e c u l t i v ă p u ţ i n î n U . B . S . S . ş i î n a l t e ţări . î n ţar a n o a s t r ă est e p u ţ i n r ă s p î n d i t , f i i n d i n t r o d u s î n 1 9 5 8 . S e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e a l e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l d e v i g o a r e s u b m i j l o c i e , reuşeşt e altoi t p e p i e r s i c ; p e c o r c o d u ş d ă r e z u l t a t e slabe. E s t e sla b rezisten t l a g e r , l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh. , precu m ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile . P r o d u c e m o d e r a t . L a B u c u r e ş t i — B ă n e a s a p o m i i î n v î r s t a d e 6 an i a u p r o d u s î n medie cît e 3 0 k g d e fructe . F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a b t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e prin t r - u n c o n ţ i n u t d e 1 0 , 8 1 — 1 2 , 5 5 % zahăr , 0 , 6 1 — 0 , 7 5 % a c i d i t a t e , 0 , 9 1 — 1 , 1 4 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 1 0 , 5 6 — 1 4 , 6 7 m g % v i t a m i n ă C . Sîn t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s pătă. Prezint ă o rezistenţ ă b u n ă l a transport . Calităţi :

a s p e c t u l f r u m o s , c a b t a t e a b u n ă ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .

Defecte : slab a r e z i s t e n ţ ă l a ger , l a Clasterosporium carpophillum Myzodes persicae Sulzer .

(Lév.

) Aderh . ş i l a

POMUL P o m u l , d e tali e m i c ă , a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3 — 3 , 5 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e mijlocie, c u diametru l d e 12—1 8 c m , c u scoarţ a d e culoar e cenuşiu-cafeni u închis , c u crăpături f o a r t e rare , superficiale , alungite , a ş e z a t e î n l u n g u l t r u n c h i u l u i ş i c u l e n t i c e l e m i j locii, a l u n g i t e , d e s e , aşezat e transversal . Coroana —

s f e r o - c o n i c ă , deasă , strînsă , c u d i a m e t r u l d e 3 — 4 m , c u u n frunzi

ş

bogat. Ramurile de schelet — s c u r t e ş i g r o a s e , b i n e r a m i f i c a t e , d e g a r n i s i t e l a b a z ă , c r e s c u t e s u b u n u n g h i d e r a m i f i c a r e d e 4 5 — 5 5 ° ; s c o a r ţ a cenuşiu-cafenie , c u r e f l e x e argintii , c u len -

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

374

E PENTR U PLANTAŢI

I INDUSTRIAL E

ticele m i c i , relati v dese , e h p t i c - a l u n g i t e , transversale , e u crăpătur i superficial e î n lungu l ramurii. Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e ş i cel e lungi , d e g r o s i m e m i j l o c i e . Lăstarii — destu l d e l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e ; s c o a r ţ a , verde-gălbuie p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş u - v i o l a c e e p e c e a însorită . Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l a p r o p i a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i d e o p u bescentă cenuşiu-deschis , c u pernuţel e puţi n pronunţate . Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă c e nuşiu-deschis. Frunzele — d e m ă r i m e v a r i a b i l ă , î n genera l m a r i , d e 1 2 0 — 1 8 0 m m l u n g i m e ş i d e 3 0 — 1 7 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e c r e n a t e ; l i m b u l sla b r e c u r b a t spr e faţ a infe rioară, n e t e d sa u f o a r t e sla b î n c r e ţ i t d e - a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e , d e c u l o a r e v e r d e închis, s e m i m a t ; n e r v u r a m e d i a n ă p r o e m i n e n t ă , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s . Petrolul , scurt , d e 7— 9 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , a d î n c c a n a H c u l a t , c u 2— 3 g l a n d e m i j l o c i i , r e n i f o r m e , d e c u l o a r e g a l b e n - r o ş i e t i c ă. F r u n z e l e c a d t i m p u r i u , făr ă să-ş i s c h i m b e c u l o a r e a . Florile — m i c i , d e 2 0 — 23 m m î n d i a m e t r u , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e eliptic-alun g i t e , c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z , p e m a r g i n i r o z m a i i n t e n s . Pistilul , c u vîrfu l î n d o i t sa u recurbat, ma i lun g decî t staminele . FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H =

57—6 8 m m, D =

5 8 — 72 m m , d =

5 9—

71 m m ; g r e u t a t e a d e 1 2 5 — 1 9 0 g , î n m e d i e 13 9 g . Forma —

sferică , s i m e t r i c ă , u ş o r t u r t i t ă l a a m b e l e c a p e t e ; b r a z d a v e n t r a l ă , largă ,

superficială, îns ă b i n e m a r c a t ă , p u ţ i n a d î n c i t ă î n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i m a i p r o n u n ţ a t ă la vîrf , u n d e d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m ; î m p a r t e fructu l î n d o u ă p ă r ţ i egal e (pl. X X X I V ) . Culoarea —

g a b e n ă sa u g a l b e n - a u r i e , s l a b v e r z u i e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u

u n r o ş u - î n c h i s m a t , s u b f o r m ă d e p e t e m a r i , n e r e g u l a t e , p e s t e c a r e s e s u p r a p u n uşoar e d u n g i d e diferit e m ă r i m i , d e c u l o a r e r o ş i e m a i d e s c h i s , c a r e u n e o r i c o n f l u e a z ă , d î nd fruc t u l u i u n a s p e c t m a r m o r a t ; c u l o a r e a a c o p e r i t o a r e o c u p ă d o u ă t r e i m i d i n suprafaţ a fruc tului ; p e t o a t ă suprafaţ a fructulu i s e o b s e r v ă p u n c t e a l b i c i o a s e , m a i e v i d e n t e p e p a r t e a colorată c u roşu . Cavitatea pedunculară — Punctul stilar

—

d e l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i , c u m a r g i n i l e regulate .

m i c , cenuşiu-înehis , a ş e z a t într- o m i c ă d e p r e s i u n e alungită , for -

mată d e brazd a ventrală . Pieliţa —

subţire , elastică , rezistentă , sla b p u b e s c e n t ă , s e d e s f a c e u ş o r d e p e p u l p ă .

Pulpa —

galbenă-portocalie , c u slab e nuanţ e d e roş u î n juru l sîmburelui , puţi n

fibroasă, s u c u l e n t ă , c o n s i s t e n t ă , d u l c e - a c r i ş o a r ă , c u o a r o m ă p l ă c u t ă ş i g u s t b u n , d

e

c a l i t a t e b u n ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele —

mijlociu , avîn d î n medi e H =

3 4 mm, D =

2 5 m m, d =

1 8 m m , ovoid ,

b o m b a t , simetrie , c u vîrfu l s c u r t , a s c u ţ i t ; suprafaţa , d e c u l o a r e eafeniu-deschis , c u încrus taţii m i c i ş i a d i n e i . Maturitatea — jumătate a

î n c e p e c u 1 7 zil e î n a i n t e d e J . H . H a l e , c o r e s p u n z î n d c u a

luni i a u g u s t .

dou a

PLANŞA

Start.

XXXIV

375

START

BECOMANDÄKI. Datorit

ă calităţilo

r sale , soiu l S t a r t s e r e c o m a n d ă p e n t r u încer -

care I n livezil e industrial e d i n regiunil e u n d e reuşeşt e c u l t u r a piersicului . РЕЗЮМЕ Созревание — Джон Хейль .

начинаетс я в о в т о р о й п о л о в и н е а в г у с т а , н а 1 7 дне й р а н ь ш е с о р т а

Происхождение сорт а неизвестно . В Румыни и распростране н мало ; встречаетс я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х о п ы т н ы х с т а н ц и й , к у д а б ы л и н т р о д у ц и р о в а н в 195 8 г о д у . Дерево — н и ж е средне й сил ы р о с т а , х о р о ш о у д а е т с я пр и п р и в и в к е н а п е р с и к е ио н а алыч е дае т с л а б ы е р е з у л ь т а т ы . О т л и ч а е т с я н е у с т о й ч и в о с т ь ю к м о р о з у , к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lév.) A d e r h . , и к нападени ю п е р с и к о в о тли — Myzoăes persicae S u l z e r . Цветени е п о л у р а н н е е ; дае т у м е р е н н ы е у р о ж а и . Ц в е т о кампануловидного типа , небольшо й величины , с эллиптически-продолговатым и лепес тками.

, й к -

Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о о б р а з н ы й , с и м м е т р и ч е с к и й , с л е г к а с п л ю с н у т ы й н а о б о и х к о н ц а х , с ш и р о к и м , п о в е р х н о с т н ы м , но х о р о ш о о б о з н а ч е н н ы м б р ю ш ным ш в о м ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о , с л е г к а з е л е н о в а т о г о цвета , с м а т о в ым т е м н о - к р а с н ым р у м я н цем в вид е к р у п н ы х н е п р а в и л ь н о й ф о р м ы пяте н н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы х с л а б ы м и , р а з н о й величин ы п о л о с к а м и боле е с в е т л о г о к р а с н о г о ц в е т а , п р и д а ю щ и м и п л о д у м р а м о р ный вид ; н а все й п о в е р х н о с т и п л о д а н а б л ю д а ю т с я б е л о в а т ы е т о ч к и , боле е заметны е н а о к р а ш е н н о й в к р а с н ы й цве т с т о р о н е ; к о ж и ц а т о н к а я , э л а с т и ч н а я , п р о ч н а я , с л а б о о п у ш е н ная, легк о о т с т а е т о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвет а с о с л а б ы м к р а с н о в а тым о т т е н к о м в о к р у г к о с т о ч к и , немног о в о л о к н и с т а я , с о ч н а я , п л о т н а я к и с л о в а т о - с л а д кая, с приятны м аромато м и х о р о ш и м вкусом ; н е прирастае т к косточке . Плоды хорош о перенося т перевозку . BÉSUMÉ Maturité —

1 7 jour s avan t l a J . H . Haie , dan s l a second e moiti é d'août .

O n n ' e n c o n n a î t p a s l ' o r i g i n e . P e u r é p a n d u e n R o u m a n i e , i l fu t i n t r o d u i t , à de 1 9 5 8 , dan s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s de s station s e x p é r i m e n t a l e s .

parti r

Arbre — d e v i g u e u r s o u s - m o y e n n e , réussi t s'i l es t greff é su r l e p ê c h e r , m a i d o n n e de s résultat s faible s su r l e m i r a b e l l i e r . I l es t sensibl e a u g e l , a u Clasterospo-

s

rium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . , ains i q u ' a u x a t t a q u e s d e s Myzoăes persicae Sulzer . I l fleurit asse z t ô t e t d o n n e u n e p r o d u c t i o n m o d é r é e . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e , p e t i t e , a u x pétale s e l l i p t i q u e m e n t allongés . Fruit — m o y e n o u gros , sphérique , symétrique , légèremen t aplat i a u x d e u x bouts , a l e sillo n v e n t r a l large , superficiel , t o u t e f o i s b i e n m a r q u é ; l a c o u l e u r , j a u n e - d o r é , t i r a n t su r le v e r t , es t r e c o u v e r t e su r l e c ô t é ensoleill é d ' u n r o u g e f o n c é m a t , sou s f o r m e d e g r a n d e s t a c h e s irrégulières , su r lesquelle s s e s u p e r p o s e n t d e légère s ligne s d e diverse s g r a n d e u r s , d ' u n r o u g e plu s clair , c e qu i c o n f è r e a u frui t u n a s p e c t m a r b r é ; su r t o u t e l a surfac e d u fruit o n r e m a r q u e de s p o i n t s b l a n c h â t r e s , p l u s é v i d e n t s su r l a p a r t i e c o l o r é e e n r o u g e ; la p e a u m i n c e , élastique , résistante , es t f a i b l e m e n t p u b e s c e n t e ; s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e , qu i es t d ' u n j a u n e - d o r é , a v e c d e faible s teinte s d e r o u g e a u t o u r d u n o y a u , u n p e u fibreuse, j u t e u s e , consistante , d o u c e - a i g r e l e t t e , à p a r f u m a g r é a b l e e t à b o n n e s a v e u r ; n'adhère pa s a u noyau . Les fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

375a ABSTRACT Maturity – 17 days before the J. H. Hale, in the second half of August. We do not know the origin. Uncommon in Romania, it was introduced from 1958 in the pomological collections of experimental stations. Tree – medium vigor, successful if grafted on peach, but gives poor results on mirabellier. It is sensitive to frost, Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh., as well as to the attacks of Myzodes persicae Sulzer. It blooms early and provides a moderate production. The flower is bell-type, small, elliptically elongated petals. Fruit – medium or large, spherical, symmetrical, slightly flattened at both ends, has the ventral furrow broad, shallow but well determined. The color: golden yellow, to greenish, is covered on the sun exposed side with a dull dark red hue forming large, irregular patches, on which one can see minor lines of various sizes, light red, which give the fruit a mottled appearance; on the entire surface of the fruit we see white dots, more obvious on the red colored part. The peel is thin, elastic, resistant, and a little pubescent; it detaches easily from the pulp, which is yellow-gold, with dull red hues around the stone, slightly fibrous, juicy, substantial, sweet-tart, with pleasant aroma and nice flavor, does not stick to the core. The fruits are resistant to transport.

FORD ROŞ U T Î R Z I U

S i n o n i m e : rom. F o r d tîrziu . Origine. A fos t o b ţ i n u t î n S . U . A . Kăspîndire. S e cultiv ă î n B . P . Ungară . î n ţar a n o a s t r ă a fos t i n t r o d u s î n ani i 192 3 ş i 1 9 2 4 , o d a t ă c u F o r d t i m p u r i u . A r e aceeaşi răspîndir e c a ş i acesta , întîlnindu-s e m a i ale s î n plantaţiil e d e piersi c di n Ş i m l e u l Silvaniei, î m p r e j u r i m i l e oraşulu i O r a d e a ş i î n u n e l e c e n t r e d i n B a n a t ( C e n a d , S î n n i c o laul M a r e ) . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l , v i g u r o s sa u f o a r t e v i g u r o s , l o n g e v i v , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i piersi cului ; d ă r e z u l t a t e b u n e p e solur i m i j l o c i i ş i c u e x p o z i ţ i i b i n e însorite , est e p o t r i v i t d e rezistent l a ger , rezisten t l a Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . , l a Monilinia laxa E h r e n b . ş i f o a r t e rezisten t l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer , ins ă f o a r t e sensibi l l a Taphrina deformans (Berk. ) Tul . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u i e a z ă 6— 9 zile . A r e u n potenţia l d e rodir e foart e ridicat . L a Bucureşti—Băneas a p o m i i î n vîrst ă d e 7 an i a u d a t p r o d u c ţ i i d e 5 4 — 6 4 k g d e f r u c t e . î n viil e d i n j u r u l oraşulu i O r a d e a s e găses c e x e m p l a r e f o a r t e v i g u r o a s e , î n v î r s t ă d e p e s t e 1 5 ani , c a r e p r o d u c r e g u l a t c î t e 6 0 — 1 0 0 k g d e f r u c t e , ia r î n uni i an i r e c o l t a a j u n g e p î n ă l a 20 0 k g d e f r u c t e / p o m . F r u c t e l e sîn t î n genera l d e c a l i t a t e b u n ă p e n t r u m a s ă ş i industrializare . C o n ţ i n 9 , 1 8 - 1 0 , 2 8 % zahăr , 0 , 3 7 — 1 , 4 0 % a c i d i t a t e , 0 , 2 8 - 0 , 4 8 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e , 0 , 4 0 — 0 , 9 5 % substanţ e proteic e ş i 13,10—18,0 0 m g % vitamin ă O Asemănări. S e a s e a m ă n ă f o a r t e m u l t c u F o r d t i m p u r i u , îns ă fructel e î n c e p s ă s e c o a c ă c u 3 — 7 zil e m a i tîrziu , sîn t m a i mar i ş i c u d u n g i l e roşi i m a i p r o n u n ţ a t e . Calităţi : persicae Sulzer

vigoarea , longevitate a ; producţiil e ridicate , rezistenţ a mar , fructel e mar i ş i gustoase .

Defecte : rezistenţ a f o a r t e slab ă l a Taphrina la t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .

deformans

(Berk.

e l a Myzodes

) T u l . ş i sensibilitate a

POMUL P o m u l , d e d i m e n s i u n i m a r i , ar e t r u n c h i u l g r o s ( 2 0 — 2 2 c m î n d i a m e t r u ) , s ă n ă t o s , c u scoarţa d e culoar e cenuşiu-negricioasă . Coroana — l a 7 —8 m .

g l o b u l o a s ă sa u g l o b u l o s - t u r t i t ă , l a r g ă ş i răsfirat ă c u d i a m e t r u l p î n

ă

377

FORD ROŞ U TÎRZI U

Ramurile de

schelet —

lungi , g r o a s e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - n e g r i c i o a s ă , c u

lenticele m a r i , rare , c a f e n i i ; c r e s c s u b u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e d e 4 6 — 6 0 ° ş i sîn t d e g a r n i s i t e spre b a z ă . Ramurile de

rod —

predomin ă ramuril e mixte

, v i g u r o a s e , p r e c u m ş i salbele , ia r

b u c h e t e l e d e m a i sîn t sla b r e p r e z e n t a t e . Lăstarii —

lungi , groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e m a r o n i u - m ă s b n i e , c u o n u a n ţ ă v e r z u i e ,

intens v i o l a c e e p e p a r t e a însorită , c u l e n t i c e l e m i c i , n u m e r o a s e ş i d e c u l o a r e m a r o n i u deschis ; i n t e r n o d u r i l e sîn t lung i d e 3 — 4 c m ş i d e a c e e a frunzişu l est e p o t r i v i t d e rar , deşi frunzel e sîn t mari . Mugurii vegetativi

—

d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , lipiţ i d e r a m u r ă ş i a c o p e r i ţ i c u o

pubescenţă alb-cenuşie , destu l d e pronunţată . Mugurii floriferi

—

m a r i , o v o c o n i c i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,

acoperiţi c u o pubescenţ ă alb-cenuşie , potrivi t d e p r o n u n ţ a t ă . m a r i sa u s u p r a m i j l o c i i , d e 1 5 5 — 1 8 3 m m l u n g i m e ş i d e 4 2 — 47 m m lă Frunzele — ţ i m e , l a n c e o l a t - a l u n g i t e , p r e l u n g a s c u ţ i t e , c u m a r g i n i l e serat e sa u d u b l u serate , dinţi p o t r i v i t d e mar i ş i destu l d e adine i : l i m b u l ar e suprafaţ a întins ă sa u s l a b î n c r e ţ i t ă del u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e , d e c u l o a r e v e r d e i n t e n s . P e ţ i o l u l , d e 1 2 — 1 4 m m l u n g i m e foarte g r o s , lar g ş i a d î n c c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e v e r d e sa u u ş o r v i o l a c e e l a b a z ă , p r e z i n t

i a , ă

2—4 g l a n d e m a r i , r e n i f o r m e , n e g r i c i o a s e , c a r e spr e t o a m n ă , d e o b i c e i , c a d . î n a i n t e d e c ă d e r e , frunzel e îş i s c h i m b ă c u l o a r e a , d e v e n i n d roşii , c u p e t e m i c i ş i des e d e u n r o ş u m a i intens . Florile —

mari , d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e l e d e c u l o a r e r o z inten s ş i pistilu l m a i l u n g

decît e t a m i n e l e . FRUCTUL Mărimea — m a r e , uneor i s u p r a m i j l o c i e , a v î n d H = d — 5 4 — 6 5 m m; g r e u t a t e a d e 1 2 0 — 1 5 0 g î n m e d i e .

5 5 — 74 m m , D =

56—6 7 m m ş i

Forma — g l o b u l o a s ă - a l u n g i t ă sa u g l o b u l o a s ă , a s i m e t r i c ă , j u m ă t ă ţ i l e m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n c o m p r i m a t e latera l ; b r a z d a v e n t r a l ă larg ă ş i superficială , a p r o a p e i n e x i s t e n t ă , c u e x c e p ţ i a p o r ţ i u n i i d e l a v n f u l fructului , u n d e est e destu l d e a d î n c ă ş i d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stilar, a v î n d o m a r g i n e m a i înalt ă (pl . X X X V ) . Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e l a î n c e p u t u l recoltării , a p o i g a l b e n ă - v e r z u i e deschi s ş i chia r albă c u o n u a n ţ ă g ă l b u i e l a c o a c e r e a d e p l i n ă ; p e p a r t e a însorită , fructel e sîn t a c o p e r i t e c u u n roş u destu l d e v i u şa n c u roşu-sîngeriu , p e c a r e s e s u p r a p u n d u n g i sa u m a r m o r a ţ i u n i d e u n roş u m a i î n c h i s . Culoare a r o ş i e a c o p e r ă o t r e i m e p î n ă l a j u m ă t a t e d i n suprafaţ a fructului. F r u c t e l e u m b r i t e r ă m î n sla b c o l o r a t e , adeseor i c u o n u a n ţ ă v e r z u i e . Cavitatea pedunculară verticali

—

d e m ă r i m e m i j l o c i e , destu l d e îngustă , c u pereţi i a p r o a p e

Punctul stilar — m i c , n e g r u , aşeza t p e o m i c ă ridicătură , c a r e n u ies e di n d e p r e s i u n e . Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , p r e z i n t ă o p u b e s c e n ţ ă a s p r ă ; est e s e m i a d e r e n t ă l a pulpă. Pulpa —

a l b ă sa u a l b ă c u o n u a n ţ ă g ă l b u i e , p u ţ i n roşi e î n juru l sîmburelui , p o t r i v i t

d e c o n s i s t e n t ă , c u fibr e fraged e ş i destu l d e fine , f o a r t e s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , d u l c e , fi n ş i a r m o n i o s a c i d u l a t ă , sla b a r o m a t ă , c u g u s t r ă c o r i t o r , p l ă c u t , n e a d e r e n t â l a s î m b u r e .

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

378

E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL

E

Sîmburele — m i j l o c i u spr e m a r e , avînd . H = 34—4 6 m m , D = 27—3 3 m m , d = 1 8 — 2 1 m m , i n v e r s - o v o i d , lat , t u r t i t lateral , c u vîrfu l a p r o a p e b o n t , ra r îns ă a d î n c în crustat, colora t parţia l î n roşu . Maturitatea —

î n c e p e c u 1 4 z d e î n a i n t e a soiulu i J . H . H a l e , î n a d o u a j u m ă t a t e a

lunii a u g u s t . R E C O M A N D Ă R I . A v î n d o seri e d e c a b t ă ţ i ş i fiin d î n c ă a p r e c i a t d e c o n s u m a t o r i , soiul F o r d roş u tîrzi u s e p r o p u n e a f i m e n ţ i n u t î n s o r t i m e n t e l e regiunilo r Crişan a ş i B a n a t , ca so i d e c o m p l e t a r e . E s t e d e a s e m e n e a i n d i c a t p e n t r u g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e , î n t o a t e regiunile f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a piersicului .

РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а ; начинаетс я н а 1 4 дне й раньш е с о р т а Д ж о н

Хейль. Сорт п р о и с х о д и т и з С Ш А . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н в п о с а д к а х п е р с и к а в Ш и м л е у л Сильванией, О р а д я и Банат е ( Ч е р н а д , С ы н н й к о л а у л - М а р е ) . Дерево — с и л ь н о р о с л о е ил и ж е очен ь с и л ь н о р о с л о е , х о р о ш о у д а е т с я н а в с е х п о д в о я х персика, н а средни х почва х и хорош о освещенны х солнце м местах , среднеморозоустоп ч н в о е , очен ь в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans (Berk. ) Tul . Д а е т очен ь о б и л ь н ы е у р о ж а и . Цветени е п о л у р а н н е е , цвето к роговидный . Плод — к р у п н ы й , и н о г д а выш е средне й величины , о к р у г л о - п р о д о л г о в а т о й и л и о к р у глой ф о р м ы , а с и м м е т р и ч е с к и й , с п о л о в и н к а м и боле е ил и мене е латеральн о с п л ю с н у т ы м и , б р ю ш н о й ш о в ш и р о к и й , п о в е р х н о с т н ы й , почт и и с ч е з а ю щ и й ; ж е л т о в а т о - з е л е н о г о , а поздне е с в е т л о г о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о , даж е б е л о г о цвета , с ж е л т о в а т ы м о т т е н к о м пр и п о л н о й з р е л о с т и ; н а с о л н е ч н о й с т о р о н е п л о д ы п о к р ы т ы д о в о л ь н о я р к и м к р а с н ы м ил и к р о в а в о к р а с н ы м р у м я н ц е м , с п о л о с к а м и ил и ж е м р а м о р н ы м и пятнам и б о л е е т е м н о г о к р а с н о г о цвета; затененны е п л о д ы и м е ю т б л е д н у ю , з а ч а с т у ю з е л е н о в а т у ю о к р а с к у ; к о ж и ц а средне й толщины, покрыт а жестки м опушением , п о л у п р и р о с ш а я к мякоти ; мякот ь белая , с желто ватым о т т е н к о м , в о к р у г к о с т о ч к и с л е г к а к р а с н о в а т а я ; д о в о л ь н о п л о т н а я , с нежным и и довольно тонким и волокнами , очен ь сочная , тающая , сладка я с тонко й и гармонично й кислотностью, слаб о ароматная , приятног о освежающег о вкуса , н е прирастае т к косточке . Плоды х о р о ш е г о к а ч е с т в а . BÉ8UMÉ Maturitc —

duran t l a second e moiti é d u moi s d'août , c o m m e n c e 1 4 jour s avan t l a

J. H . H a i e . V a r i é t é originair e de s E t a t s - U n i s . E n R o u m a n i e ell e es t r é p a n d u e d a n s le s planta tions d e pêcher s d e Simleu l Süvaniei , Oradea , B a n a t (Cenad , Sînnicolau l Mare) . Arbre —

v i g o u r e u x o u trè s v i g o u r e u x , v i e n t b i e n greff é su r le s porte-greffe s d u p ê c h e r ,

d o n n e d e b o n s résultat s d a n s le s sol s m o y e n s e t le s e x p o s i t i o n s ensoleillées , asse z résis t a n t a u g e l e t trè s sensibl e à Taphrina deformans

(Berk.

) T u l . I l fleuri t asse z t ô t ; l a fleu r

est d e t y p e r o s a c é . Fruit —

g r o s , parfoi s au-dessu s d e l a m o y e n n e , d e f o r m e g l o b u l e u s e - a l l o n g é e o u glo -

b u l e u s e , a s y m é t r i q u e , a v e c le s m o i t i é s plu s o u m o i n s c o m p r i m é e s l a t é r a l e m e n t , l e sillo n

PLANŞA

Ford roşu

tirziu.

XXXV

379

FORD ROŞ U TÎRZI U

л entrai larg e e t superficiel , p r e s q u e i n e x i s t a n t ; d e c o u l e u r v e r t e - j a u n â t r e , p u i s j a u n e verdâtre clai r e t m ê m e b l a n c h e a v e c u n e t e i n t e j a u n â t r e à

m a t u r i t é c o m p l è t e ; su r l a

partie ensoleillé e le s fruit s s o n t r e c o u v e r t s d ' u n r o u g e asse z v i f o u d ' u n r o u g e s a n g , su r lequel s e s u p e r p o s e n t de s ligne s o u de s m a r b r u r e s d ' u n r o u g e p l u s f o n c é ; le s fruit s qu i sont à

l ' o m b i e o n t u n e c o l o r a t i o n p l u s terne , s o u v e n t d ' u n e n u a n c e v e r d â t r e ; l a p e a u ,

d'épaisseur m o y e n n e , r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e â p r e , es t m i - a d h é r e n t e à

l a pulpe ;

c e t t e dernièr e es t d ' u n b l a n c - j a u n â t r e , u n p e u r o u g e â t r e a u t o u r d u n o y a u , d ' u n e c o n s i s t a n c e équilibrée, à fibre s tendre s e t asse z fines , trè s j u t e u s e , f o n d a n t e , d o u c e , f i n e m e n t e t har m o n i e u s e m e n t a c i d u l é e , f a i b l e m e n t p a r f u m é e , à s a v e u r a g r é a b l e e t raffraichissant e ; n ' a d hère pa s a u n o y a u . L e s fruit s s o n t d e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT Maturity – during the second half of August, beginning 14 days before the J. H. Hale. Variety of native U.S. In Romania it is widespread in peach orchards of Şimleul Silvaniei, Oradea, Banat (Cenad, Sînnicolaul Mare). Tree – strong or very strong, successful when grafted onto rootstocks of peach, gives good results in medium soils and in sunny places, quite resistant to frost and very sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. It blooms early, the flower is rosaceous type. Fruit – large, sometimes above the average, globular or globular-elongated, asymmetrical, the halves approximately laterally compressed, the ventral furrow is wide and shallow, almost inexistent; green-yellowish, then yellow-bright green and even with a white yellowish tint at full maturity, on the sun exposed side the fruit is covered with a lively red or blood red, on which there are dark red lines or blotches; the fruits that are in the shadow have a duller color, often with a greenish hue. The peel is medium thick, covered with rough hairs, half sticks to the pulp, the latter is white yellowish, slightly reddish around the stone, of a balanced texture, delicate fibers, very juicy, melting, sweet, smooth and tangy, slightly fragrant, pleasant and refreshing flavor, does not stick to the core. The fruits are of good quality.

VETERAN

S i n o n i m e : n u are . Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă d i n V i n e l a n d , Statu l O n t a r i o ( C a n a d a ) , di n încrucişare a soiulu i V a u g h a n c u soiu l E l b e r t a t i m p u r i e ; a fos t î n m u l ţ i t d i n 1 9 2 8 . R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n S.TJ.A. , î n I t a l i a ş i f o a r t e p u ţ i n î n alt e ţări . I n ţar a n o a s t r ă a fos t i n t r o d u s î n 195 9 ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e a l e sta ţiunilor e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e . î n c e p î n d d i n 1 9 6 5 s- a t r e c u t l a e x t i n d e r e a lu i î n p r o d u c ţ i e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e v i g u r o s ş i d e s t u l d e r u s t i c , r e u ş i n d b i n e altoi t p e p i e r s i c . M u g u r i i florifer i rezist ă d e s t u l d e b i n e l a g e r ; astfe l î n c o n d i ţ i i l e d e l a M e d g i d i a î n iarn a 1 9 6 3 — 1 9 6 4 s-a u înregistra t n u m a i 6 % m u g u r i d e g e r a ţ i . L e m n u l d e u n a n sa u m a i b ă t r î n n u p r e z i n t ă c r ă p ă t u r i sa u alt e afecţiun i d i n c a u z a g e r u l u i . E s t e d e s t u l d e rezis tent l a bol i ş i dăunători . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—1 1 zile . S e n u m ă r ă p r i n t r e soiuril e d e p i e r s i c cel e m a i p r o d u c t i v e . î n c o n d i ţ i i l e de l a M e d g i d i a p o m i i î n v î r s t ă d e 5 an i a u p r o d u s î n 196 4 î n m e d i e 4 5 k g d e f r u c t e p e p o m , ia r p r o d u c ţ i a m a x i m ă a fos t d e 5 6 k g . F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e prin tr-un c o n ţ i n u t d e s t u l d e r i d i c a t î n s u b s t a n ţ ă u s c a t ă ( 1 1 , 4 — 1 3 , 8 % ) ş i m i j l o c i u î n a c i d i t a t e ( 0 , 4 7 — 0 , 5 9 % ) ; sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t , fiin d i n d i c a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , cî t ş i p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e . Asemănări. S

e a s e a m ă n ă c u s o i u l V e d e t t e , d e o s e b i n d u - s e d e acest a î n p r i m u l rîn d

prin m ă r i m e a ş i f o r m a florilo r (l a V e d e t t e c a m p a n u l a t e , l a V e t e r a n d e t i p r o z a c e u ) ; d e a s e m e n e a b r a z d a v e n t r a l ă est e m a i p r o e m i n e n t ă l a V e d e t t e , c a r e p r e z i n t ă ş i u n m i c m a m e l o n l a vîrf , ia r s î m b u r i i sîn t m a i m a r i d e c î t l a V e t e r a n , m a i b o m b a ţ i , c u incrustaţi i nia i dese ş i ma i adînci . Calităţi :

v i g o a r e a , rezistenţ a l a ger , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , p r o d u c ţ i a m a r e a

şi calitate a f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r . Defecte :

n u s e cunosc .

pomulu i

3S1

VETERAN

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4 — 6 m ş i f o i m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 1 6 — 20 c m ; are s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n - c e n u ş i e , c u n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă , ş i c r ă p ă t u r i superficiale , p u ţ i n e , longitudinale. Coroana — g l o b u l o a s ă , largă , c u d i a m e t r u l d e 4 — 5 m . Ramurile de schelet — lungi , g i o a s e , d r e p t e , f o r m e a z ă u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e d e 4 6 — 55° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n - c e n u ş i e , c u n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă , c u c r ă p ă t u r i superficial e ; cel e tinere sîn t d e c u l o a r e cafeni e ş i r u g o a s e d i n c a u z a n u m e r o a s e l o r l e n t i c e l e m a r i , m a r o n i i . Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e m a i ale s p r i n r a m u r i m i x t e , c u i n t e r n o d u r i l e d e lun g i m e m i j l o c i e , c u scoarţ a cafeni e l a b a z ă ş i r o ş i a t i c ă - v e r z u i e spr e vîr f ; b u c h e t e l e d e m a i alungite sîn t î n n u m ă r m a i m i c . S o i u l p r e z i n t ă ş i n u m e r o a s e r a m u r i a n t i c i p a t e . Lăstarii — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2— 3 c m , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e , ia r p e p a r t e a însorit ă c u n u a n ţ ă v i o l a c e e . Mugurii vegetativi puţin evidente .

—

Mugurii floriferi — Frunzele —

m i c i , c o n i c i , ascuţiţ i l a vîrf , a p r o p i a ţ i d e r a m u r ă , c u p e r m i t e m a r i , o v o i z i , rotunjiţ i l a vîrf , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă cenuşie .

m a r i , c u l u n g i m e a m e d i e d e 15 7 m m ş i l ă ţ i m e a d e 4 7 m m , l a n c e o l a t e ,

c u l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c u l l i m b u l u i , c u vîrfu l l u n g , a s c u ţ i t ş i î n d o i t spr e faţ a inferioar ă c a o seceră , c u m a r g i n i l e serat e ; l i m b u l est e n e t e d , u n e o r i încreţi t î n l u n g u l n e r v u r i i prin cipale, d e c u l o a r e v e r d e intens , c u l u c i u m e t a l i c ş i n u a n ţ ă g ă l b u i e . P e ţ i o l u l , d e l u n g i m e mijlocie (9—1 3 m m ) , destu l d e gros , canaliculat , c u 3— 4 gland e reniforme , d e m ă r i m e mijlocie. Florile — m a r i , c u d i a m e t r u l d e 4 0 — 45 m m , d e ti p r o z a e e u , c u p e t a l e l e m a r i , d e f o r m ă a p r o a p e r o t u n d ă , d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s , u n e o ri m a i m u l t e d e cinc i ; pistilu l est e ega l sau m a i scur t d e c î t staminele . FRUCTUL Mărimea — mijlocie , avîn d П = greutatea d e 103—14 0 g . Forma —

54—5 9 m m , D =

58—6 2 m m , d =

57—6 0 m m ;

g l o b u l o a s ă , p u ţ i n t u r t i t ă l a p o l i , a s i m e t r i c ă , a v î n d u n u l dintr e flancur i m a i

d e z v o l t a t î n p a r t e a v e n t r a l ă ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficială , îns ă b i n e m a r c a t ă , m a i p r o n u n ţ a t ă i n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e ş i a p u n c t u l u i stilar , p e c a r e î l d e p ă ş e ş t e c u 1 0 — 1 5 m m (pl . X X X V I ) . Culoarea — galben-aurie , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u r o ş u s u b f o r m ă d e p e t e ş i d u n g i c e a m a i m a r e p a r t e di n fruc t est e c o l o r a t ă î n g a l b e n - a u r i u . Cavitatea pedunculară ginile neregulate . Punctul stilar — a b r a z d e i ventrale .

—

d e a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i e , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i mar -

m i c , cenuşiu , aşeza t p e Uni a d e c o n t u r , într- o u ş o a r ă d e p r e s i u n e

Peliţa — d e grosim e mijlocie , rezistentă , aderent ă l c e n t ă fină , albicioasă .

a pulpă , acoperit ă c u o pubes -

Pulpa — galben-aurie , u ş o r c o l o r a t ă î n r o ş u î n j u r u l s î m b u r e l u i , c o n s i s t e n t ă , s u c u lentă, d u l c e şi a r m o n i o s acidulată , p l ă c u t ş i inten s a r o m a t ă , d e c a b t a t e f o a r t e b u n ă , a p r o a p e neaderentă l a sîmbure .

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

382

Sîmburele — d e mărim e mijlocie , avîn d î n medi e H = 2 7 m m , D = 2 1 m m , d = = 1 6 m m ; i n v e r s - o v o i d, b o m b a t , c u v n f u l f o a r t e s c u r t ş i a s c u ţ i t ; suprafaţ a p r e z i n t ă a l v e o l e şi b r a z d e sinuoase , adine i ; l a scoatere a d i n fruc t est e d e c u l o a r e cafeni e a c o p e r i t ă c u roşu ; şanţu l dorsa l est e d e a d î n c i m e m i j l o c i e , ia r crestel e v e n t r a l e sin t ma i înalt e d e c î t aripioarele. Maturitatea — a d o u a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t , î n c e p e c u c i r c a 1 2 zil e înainte a soiului J . H . H a l e . RECOMANDĂRI. Datorit

ă calităţilo r sale , soiu l V e t e r a n s e r e c o m a n d ă s ă fi e răs -

p î n d i t î n c u l t u r ă a t î t î n grădinil e d e b n g ă case , cî t ş i î n livezi , î n z o n e l e u n d e reuşeşt e cul t u r a piersicului . РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 1 2 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и и н т р о д у ц и р о в а н лиш ь недавн о и теперь п р и с т у п л е н о к ег о р а с п р о с т р а н е н и ю . Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о н е п р и х о т л и в о е , д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е п о л у р а н н е е . Эт о о д и н и з н а и б о л е е у р о ж а й н ы х сортов персика . Плод — средне й величины , о к р у г л ы й , с к о н ц о в с л е г к а с п л ю с н у т ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , с о д н о й п о л о в и н к о й , сильне е р а з в и т о й с в е н т р а л ь н о й с т о р о н ы ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвет а с, к р а с н ым р у м я н ц е м в вид е пяте н и п о л о с о к н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; б о л ь ш а я част ь п о в е р . х н о с т и плод а о к р а ш е н а в з о л о т и с т о - ж е л т ы й цвет ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п р о ч н а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и , с н е ж н ы м б е л о в а т о г о цвет а о п у ш е н и е м ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , у к о с т о ч к и с л е г к а о к р а ш е н а в к р а с н ый цвет , п л о т н а я , с о ч н а я , с л а д к а я с гармонично й к и с ­ л о т н о с т ь ю и п р и я т н ы м и с и л ь н ы м а р о м а т о м , очен ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; почт и н е п р и р а стает к косточке . Плоды хорош о выдерживаю т перевозку .

R É S U M É

Maturité —

duran t l a second e moiti é d u moi s d'août , 1 2 jour s avan t l a J . H . Haie .

V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . I n t r o d u i t d e p u i s p e u e n R o u m a n i e , ell e es t e n trai n d e prendre d e l'extension . Arbre

— v i g o u r e u x , asse z r u s t i q u e e t asse z résistan t a u x m a l a d i e s e t a u x insecte

s

nuisibles. L a fleu r es t d e t y p e r o s a c é ; i l fleuri t asse z t ô t . C'es t u n e de s v a r i é t é s le s plu s productives d e pêcher . Fruit —

m o y e n , g l o b u l e u x , u n p e u aplat i a u x p ô l e s

, a s y m é t r i q u e , a y a n t u n de

s

flancs p l u s d é v e l o p p é su r l e c ô t é v e n t r a l ; d e c o u l e u r j a u n e - d o r é , r e c o u v e i t e su r l e c ô t é e n s o l e u l é d e r o u g e , sou s f o r m e d e t a c h e s e t d e raie s ; l a p l u p a r t d e l a surfac e d u frui t est c o l o r é e e n j a u n e - d o r é ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , résistante , a d h é r a n t e à l a p u l p e , est r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e d o r é , l é g è r e m e n t c o l o r é e d e r o u g e a u t o u r d u n o y a u , es t c o n s i s t a n t e , j u t e u s e , d o u c e e t h a r m o n i e u s e m e n

t

a c i d u l é e , a g r é a b l e m e n t e t f o r t e m e n t p a r f u m é e , d e trè s b o n n e qualité , n ' a d h é r a n t p r e s q u e pas a u n o y a u . L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

382a ABSTRACT Maturity – during the second half of August, 12 days before the J. H. Hale. Variety of American origin. Recently introduced in Romania, it is increasingly grown. Tree – vigorous, and quite resistant to diseases and insect pests. The flower is of rosaceous type, it blooms early. This is one of the most productive varieties of peach. Fruit – medium, globular, slightly flattened at the poles, asymmetrical, with more developed part towards the ventral side, golden-yellow, covered on the sun exposed side by red spots and stripes, and most of the fruit surface is colored in golden- yellow; the peel is medium thick, tough, sticking to the pulp is covered in yellow with a thin whitish pubescence; the pulp is golden-yellow, lightly tinged with red around the stone, is consistent, juicy, sweet and sour, pleasantly and strongly scented, very good, it does not stick to the kernel. The fruits are resistant to transport.

PLANŞA

Veteran.

XXXVI

CAMPION

S i n o n i m e : engl. S h a m p i o n . franc. C h a m p i o n . rue. C e m p i o n . mag. S a m p i o n . ceh. C h a m p i o n . Origine. So i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , d i n s t a t u l I l l i n o i s , o b ţ i n u t d e G . H u b b a r

d

în 1 8 8 0 , d i n t r - u n s î m b u r e p r o v e n i t d i n p o l e n i z a r e a b b e r ă a soiulu i O l d m i x f r e e . Răspândire. S e c u l t i v ă î n t o a t e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c ; î n u l t i m e l e d o u ă d e c e n i i se înregistreaz ă o r e d u c e r e a suprafeţelo r a t r i b u i t e soiulu i C a m p i o n , î n f a v o a r e a soiurilo r noi c u p u l p a g a l b e n ă . L a n o i î n ţar ă est e r ă s p î n d i t î n z o n a d e v e s t , fiin d c u l t i v a t î n regiunil e M a r a m u r e ş ( L a Seini) , Crişan a ( Ş i m l e u l Silvaniei , D i o s i g , O r a d e a ) ş i B a n a t . E s t e destu l d e b i n e re p r e z e n t a t ş i î n p l a n t a ţ i i l e di n D o b r o g e a ( M e d g i d i a ) .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s , este sănătos , reuşeşt e b i n e altoi t p e m i g d a l şi p i e r s ic şi m i j l o c i u sa u slab p e c o r c o d u ş ; ar e o d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă , u n e l e e x e m p l a r e a t i n g î n d v î r s t ă d e 3 5 — 4 0 d e ani . N e c e s i t ă solur i fertile , p e r m e a b i l e , c u e x p o z i ţ i e s u d i c ă , s u d - v e s t i c ă ş i sud-estică , a v î n d c e a m a i b u n ă d e z v o l t a r e c î n d est e p l a n t a t l a p i c i o r u l p a n t e i . î n soluril e m a i grele , u m e d e ş i reci , d e z v o l t a r e a est e m a i î n c e a t ă . E s t e rezisten t l a g e r c u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r floriferi, car e l a t e m p e r a t u r i s u b —2 2 p î n ă l a —24° C p i e r a p r o a p e î n î n t r e g i m e , făr ă îns ă ca l e m n u l s ă sufer e chia r l a t e m p e r a t u r a d e — 27°C ; l a secet ă est e p u ţ i n rezistent , fructel e r ă m î n î n d m i c i ş i sla b c o l o r a t e ; d e a s e m e n e a est e p u ţ i n rezisten t l a a t a c u l b o b l o r ş i d ă u n ă torilor ; est e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l e p o c i i d e înflorir e a piersicului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă s e p r e l u n g e ş t e 1 0 — 1 2 zile . R o d e ş t e a b u n d e n t ş i î n fiecar e an . î n c o n d i ţ i i l e Staţiuni i e x p e r i m e n t a l e O r a d e a , p o m i i î n vîrst ă d e 8—1 0 an i a u d a t a n u a l p r o d u c ţ i i m e d i i d e 3 5 — 5 0 k g d e f r u c t e d e p o m , ia r î n uni i an i p r o d u c ţ i a a ajun s l a 8 0 — 1 0 0 k g d e fruct e d e p o m . L a G . A . S . M e d gidia, ( D o b r o g e a ) , î n c o n d i ţ i i d e irigare , s-a u realiza t l a aces t so i p r o d u c ţ i i m e d i i d e 5 6 k g de fruct e p e p o m .

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

384

E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

F r u c t e l e sîn t relati v m a r i , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , caracterizat e printr-u n c o n ţ i n u t destul d e r i d i c a t î n zahă r ( 9 , 3 3 - 1 2 , 5 5 % ) ş i a c i d i t a t e ( 0 , 5 3 - 0 , 8 3 % ) ; c o n ţ i n 0 , 9 2 - 1 , 0 6 % substanţe p r o t e i c e ş i p î n ă l a 22,2 9 m g % v i t a m i n ă С ; sîn t apreciat e atî t p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industrializare , Calităţi : v i g o a r e a , rusticitatea , p o t e n ţ i a l u l d e r o d i r e r i d i c a t a l p o m u l u i , p r e c u m ş i gustul e x c e l e n t a l fructelor . Defecte : slab a rezistenţ ă l a g e r a m u g u r i l o r florifer i ş i sensibUitate a l a Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . ; fructele , fiin d d e c u l o a r e deschisă , s e p ă t e a z ă î n t i m p u l trans p o r t u l u i ; l a m a t u r i t a t e c a d di n p o m . POMUL P o m u l ating e înălţime a d e 3 — 4 m ş i formeaz ă trunch i destu l d e gros , drept , c u scoarţa d e c u l o a r e b r u n - r o ş i a t i c ă , n e t e d ă , u n e o r i c u u ş o a r e c r ă p ă t u r i ş i c u n u m e r o a s e len ticele m i c i . Coroana — g l o b u l o a s ă , l a r g ă , răsfirată , d e 5 — 6 m î n d i a m e t r u . Ramurile de schelet — d e l u n g i m e ş i g i o s i m e m i j l o c i i , d r e p t e , c r e s c u t e s u b u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e c u p r i n s e î n t r e 45 ° ş i 5 0 ° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşiu-roşiatică , n e t e d ă , c u nu m e r o a s e l e n t i c e l e m a r i , d i s p u s e transversal , d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s , u n i f o r m repartizate . Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , v i g u r o a s e ş i l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u n u m e r o ş i m u g u r i florifer i ; sîn t n u m e r o a s e ş i r a m u r i l e a n t i c i p a t e , c a r e a u m a p u ţ i n i m u g u r i florifer i d e c î t cel e m i x t e . S c o a r ţ a est e d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h is cu slab ă n u a n ţ r o ş i e p e p a r t e a î n s o r i t ă ; lenticelel e sîn t f o a r t e n u m e r o a s e l a b a z a r a m u r i l o r , rărindu-s t r e p t a t p î n ă l a dispariţi e î n j u m ă t a t e a superioar ă ; sîn t m i c i , n e u n i f o r m e , transversale puţin proeminente , distribuit e ma i mul t p e internodur i decî t î n apropiere a mugurilor . Lăstarii —

i ă e ,

lungi , d e grosim e mijlocie , drepţi , d e culoar e verde-măslini e p e parte a

u m b r i t ă ş i c u p u ţ i n ă roşeaţ ă p e parte a î n s o r i t ă . Mugurii vegetativi

—

m i c i , c o n i c i , lipiţ i d e r a m u r ă , d e c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e , a c o -

periţi c u o p u b e s c e n t ă a l b - m u r d a r c e n u ş i e , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e . Mugurii floriferi

—

d e mărim e mijlocie , ovoizi , b o m b a ţ i , acoperiţ i d e pubescent ă

c e n u ş i u - a l b i c i o a s ă , lipiţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e . Frunzele —

mari , avîn d 180—18 5 m m lungim e ş i 45—4 9 m m lăţime , lanceolate ,

c u vîrfu l p r e l u n g - a s c u ţ i t , d e c u l o a r e v e r d e - i n t e n s ş i c u m a r g i n i l e serat e ; b m b u l , subţire , c u suprafaţ a n e t e d ă . P e ţ i o l u l , scurt , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e c u n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă , canalicula t şi c u 2 — 4 g l a n d e m i c i , sferice , s i t u a t e c ă t r e b a z a l i m b u l u i . Florile —

mijloci i (20—2 2 m m î n diametru) , d e ti p campanulat , c u petalel e ovate ,

c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z - î n c h i s . P i s t i l u l est e e u 1— 2 m m m a i înal t d e c î t s t a m i n e l e ; pistilu l şi s t a m i n e l e ie s d i n f l o a r e î n a i n t e d e d e s c h i d e r e a a c e s t e i a .

FRUCTUL Mărimea —

s u p r a m i j l o c i e sa u m a i e, a v î n d H =

6 6 — 74 m m , D =

60—7 2 m m , d =

61 — 73 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 1 2 0 g . Forma —

sferică-alungită , c u vîrfu l r o t u n j i t ş i b a z a u ş o r t u r t i t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă

p o t r i v i t d e largă , superficială , m a i a d î n c i t ă s p r e vîrf , d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r (fig . 9 2 ) .

CAMPION

385

Culoarea — v e r d e - g à l b u i e l a î n c e p u t u l recoltări i ş i c i e m - d e s c h is l a c o a c e r e a d e p l i n ă , c u o r u m e n e a l ă c a r m i n i e - z m e u r i e , p e p a r t e a însorită , p ă t a t ă c u roşu-sîngeriu . Cavitatea pedunculară — larg ă ş i a d î n c ă , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e . Punctul stilar — m i c , negru , situa t p e u n m a m e l o n , într- o m i c ă d e p r e s i u n e , sa u ies e p u ţ i n î n afar a c o n t u r u l u i fructului .

Fig. 92 . — Campio n

P'ig. 93 . — Campio n

Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , rezistentă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă dens ă ş i aspr ă ; la fructel e b i n e c o a p t e , p i e b ţ a s e d e s p r i n d e uşo r d e p u l p ă . Pulpa —

a l b ă - g ă l b u i e , r o ş i a t i c ă î n j u r u l s î m b u r e l u i , c o n s i s t e n t ă , f o a r t e suculentă ,

f o n d a n t ă , a r o m a t ă , d u l c e , r ă c o r i t o a r e ş i c u g u s t f o a r t e p l ă c u t , s e d e s p r i n d e uşo r d e s î m b u r e . Sîmburele — m i j l o c i u sa u m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 3 5 m m , D = 2 8 m m , d = 20 m m , o v o i d , c u b a z a alungită , c u u n ine l p r o n u n ţ a t ş i c u vîrfu l scur t a s c u ţ i t , b o m b a t şi c u suprafaţ a b r ă z d a t ă a d i n e , d e c u l o a r e b r u n ă - z n . e u r i e l a s c o a t e i e a di n f r u c t (fig . 9 3 ) . Maturitatea — c o r e s p u n d e c u u l t i m a d e c a d ă a luni i augus t — î n c e p u t u l lu i s e p t e m b r i e , î n c e p e c u 9 zil e înaint e d e J . H . H a l e . 25 — c . 19 3

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

386

EECOMANDXBI. Datorit ă însuşirilo r sal e b u n e , soiu l C a m p i o n s e r e c o m a n d ă atî t p e n t r u grădinil e d e l î n g ă c a s e , c î t ş i p e n t r u livezil e d i n a p r o p i e r e a cei.trelo r mar i d e c o n s u m în t o a t e regiunil e f a v o r a b i l e culturi i piersiculu i di n ( a i a n o a s t r ă . î u t r u c î t s î m b u r i i soiulu i C a m p i o n a u o f a c u l t a t e g e r m i n a t i v ă ridicat ă ş i d a u puieţ i u n i f o r m i , aces t so i est e i n d i c a t ş i p e n t r u p l a n t a ţ i i l e d e seminceri , î n pepinierel e c a r e î n m u l ţesc piersi c 1 . РЕЗЮМЕ Созревание — п о с л е д н я я декад а а в г у с т а , начал о с е н т я б р я , н а 9 дне й р а н ь ш е с о р т а Джон Хейль . П р о и с х о д и т и з штат а И л л и н о й с ( С Ш А ) , гд е бы л выведе н в 188 0 г о д у . Р а с п р о с т р а н е н во в с е х с т р а н а х , гд е в ы р а щ и в а ю т с я п е р с и к и . Дерево —

с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е, м о р о з о у с т о й ч и в о е, н о с л а б о у с т о й ч и в о е к б о л е з в р е д и т е л я м . Дае т е ж е г о д н ы е и о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к кампану .1,ОБИДНЫЙ. Плод — выш е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , п р о д о л г о в а т о - ш а р о в и д н о й ф о р м ы ; с в е т л о - к р е м о в о г о цвет а с м а л и н о в о - к а р м и н о в ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м пятнами к р о в а в о - к р а с н о г о цвета ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , с г у с т ы м и ж е с т к и м о п у ш е нием, пр и п о л н о й з р е л о с т и л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , очен ь сочная, сладкого , освежающег о вкуса, легк о отделяетс я о т косточки . ням и

Плоды хорошег о качества . EÉSTJMÉ Maturité —

duran t l a dernièr e décad e d'aoû t e t a u débu t d e septembr e ; 9 joui s avan t

la J . H . H a i e . Originaire d e l ' E t a t d ' I l l i n o i s ( E t a t s - U n i s ) , o b t e n u e n 1 8 8 0 . V a r i é t é r é p a n d u e dan s t o u s le s p a y s q u i c u l t i v e n t l e p ê c h e r . Arbre —

v i g o u r e u x , l o n g é t i f , r é s i s t a n t a u g e l , m a i s p e u résistan t a u x m a l a d i e s e t

a u x insecte s nuisibles . P r o d u i t a b o n d a m m e n t c h a q u Fruit —

surmoye n o

e a n n é e . F l e u r d e t y p e campanule'

.

u gros , d e form e sphérique-allongé e ; d e couleu r crèm e avec ,

sur l a p a r t i e ensoleillée , u n e r o u g e u r d e t e i n t e f r a m b o i s e , t a c h é e d e r o u g e - s a n g ; l a p e a u , d'épaisseur m o y e n n e , à l a p u b e s c e n c e d u r e e t â p r e ; à m a t u r i t é c o m p l è t e , ell e s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e , qu i es t d ' u n b l a n c j a u n â t r e , trè s j u t e u s e , à

s a v e u r d o u c e e t rafraî -

chissante, s e d é t a c h e a i s é m e n t d u n o y a u . Les fruit s s o n t d e b o n n e qualité .

ABSTRACT Maturity – during the last decade of August and early September, nine days before the J. H. Hale. Originates from the State of Illinois (USA), obtained in 1880. Variety prevalent in all countries that grow peach. Tree – vigorous, long-life, resistant to frost, but not very resistant to diseases and insect pests. It produces abundantly each year. The flower is bell-type. Fruit – medium to large, spherical-elongated, colored with cream, on the sun exposed side having a red raspberry hue, spotted with red-blood. The peel is medium thick, with harsh pubescence; at full maturity, it comes off easily from the pulp, which is yellowish white, very juicy, sweet and refreshing flavor is easily detachable from the stone. The fruits are of good quality.

J. H . H A L E

S i n o n i m e : mag. H a l e ö s z i b a r a c k . Ьnig. H a l e . rom. H a l e . Origine. A fos t o b ţ i n u t întâmplător , d i n t r - u n s î m b u r e d e Elberta" " (so i c u c a r e s e a s e a m ă n ă ) ş i identifica t d e cătr e J o h n H ( S . U . A . ) , î n 1908 . Pentr u prim a dat ă a

.H

a 1 e, î n S o u t h G l a s t o n b u r y , C o n n e c t i c u t

fos t î n m u l ţ i t d e p e p i n i e r a fraţilo r S t a r

k di

n

L o u i s i a n a , fiin d p u s î n v î n z a r e î n 1 9 1 2 . R ă s p î n d i r e . D a t o r i t ă m u l t i p l e l o r sal e calităţi , s- a r ă s p î n d i t r e p e d e n u n u m a i î n A m e rica d e N o r d , c i ş i î n p r i n c i p a l e l e ţăr i e u r o p e n e c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c (Italia , F r a n ţ a , B . P . B u l g a r i a , B . P . U n g a r ă ) , d e v e n i n d u n c o n c u r e n t serio s a l soiulu i E l b e r t a , c u c a r e se c o a c e a p r o x i m a t i v î n acelaş i t i m p , d a r p e care- 1 d e p ă ş e ş t e î n c e p r i v e ş t e m ă r i m e a ş i fru m u s e ţ e a fructelor . î n ţar a n o a s t r ă şi- a c ă p ă t a t o cultură.

p o p u l a r i t a t e m a r e ş i ar e p e r s p e c t i v e d e e x t i n d e r e î n

î n c a t a l o g u l pepiniere i d i n A i u d p e anu l 1 9 3 6 — 1 9 3 7 , figureaz ă î n g r u p a soiurilo r „ n o u introdus e di n I t a l i a " . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e v i g u r o s , l o n g e v i v , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i piersicului , îns ă p c o r c o d u ş ar e o v i a ţ ă ma i scurtă . C î n d est e a l t o i t p e p i e r s i c ş i p e m i g d a l , p o a t e a t i n g e v î r s t d e 2 6 — 4 0 d e ani . D ă r e z u l t a t e b u n e c u l t i v a t î n solur i u ş o a r e , reveri e ş i î n l o c u r i adă p o s t i t e . T r u n c h i u l ş i r a m u r i l e p o m u l u i rezist ă d e s t u l d e b i n e l a ger , îns ă m u g u r i i florifer sînt f o a r t e sensibili , d e g e r î n d î n p r o p o r ţ i e d e p e s t e 9 0 % l a t e m p e r a t u r i s u b —24°C . L O r a d e a (regiune a Crişana ) ş i M e d g i d i a (regiune a D o b r o g e a ) , î n c o n d i ţ i i l e l i v e z i l o r situat la b a z a p a n t e i , î n iernil e grel e s- a înregistra t degerare a t o t a l ă a m u g u r i l o r floriferi .

e ă i a e

E s t e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , Taphrina deformam ( B e r k . ) T u l . , Xanthomonas pruni ( E . F . S m i t h ) D o w s . , îns ă est e rezisten t l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer . Cîn d p o m i i sîn t p l a n t a ţ i î n solur i grele , reci , fructel e sufer ă a d e seori d e scurger i d e clei . î n f l o r e ş t e tîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 4 — 1 6 zile . Soiul J . H . H a l e , fiin d autosteril , t r e b u i e p l a n t a t î n a m e s t e c c u alt e soiur i c a r e s ă aibă aceeaş i p e r i o a d ă d e înflorir e ( M a y f l o w e r , A m s d e n , Şanhai , L o l o ) . Cercetăril e f ă c u t e

m 388 SOIUR

I D E PIERSI C R E C O M A N D A T

E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

în Itali a a r a t ă c ă p o m i i leag ă fruct e ş i p e c a l e p a r t e n o c a r p i c ă , ins ă fructel e p a i t e n o c a r p i c e r ă m î n î n u r m ă î n c e p r i v e ş t e creştere a ş i d e z v o l t a r e a . P r o d u c ţ i i l e sîn t m a r i , da r n e r e g u l a t e , m a i ale s c î n d p o m i i sta l plantaţ i î n l o c u r i m a i p u ţ i n a d ă p o s t i t e . L a C e n a d ( r e g i u n e a B a n a t ) r e c o l t a m e d i e p e o p e r i o a d ă d e 4 an i a fos t d e 3 9 k g , ia r r e c o l t a m a x i m ă d e 8 8 k g d e f r u c t e p e p o m . L a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i — B ă n e a s a p o m i i î n v î r s t ă d e 6 an i a u d a t o p r o d u c ţ i e d e 6 6 — 7 7 k g p e p o m . L a G . A . S . M e d g i d i a , î n c o n d i ţ i i d e irigare , s-a u realiza t l a a c e s t so i p r o d u c ţ i i m e d i i d e 6 9 k g d e f r u c t e p e u n p o m î n v î r s t ă d e 6 ani , î n v a r i a n t a c u б u d ă r i , ş i d e 9 0 k g p e p o m c î n d s-a u a p l i c a t 7 udări . I n c e e a c e p r i v e ş t e a s p e c t u l e x t e r i o r , fructel e soiulu i J . H . H a l e n u sîn t e g a l a t e d e ale nic i u n u i a dintr e celelalt e soiur i d e piersi c c a r e s e c u l t i v ă î n ţar a noastră . E l e c o n ţ i n 8,18—13,77 % z a h ă r , 0 , 5 4 - 0 , 8 4 % a c i d i t a t e , 0 , 4 0 — 0 , 4 6 % p e c t i n e , 0 , 7 1 — 0 , 9 6 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 4 , 4 0 — 1 6 , 5 6 mg % v i t a m i n ă C . A v î n d p u l p a fină , g u s t r e l a t i v b i n e a r m o n i z a t ş i a r o m ă p l ă c u t ă , fructel e sîn t a p r e c i a t e î n p r i m u l r î n d p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , fiin d c o n s i d e r a t e d e calitat e f o a r t e b u n ă ; d e a s e m e n e a s e p i e t e a z ă f o a r t e b i n e p e n t r a c o m p o t u r i ş i c o n g e l a r e . S e p o t păstr a 7—1 0 zil e î n star e p r o a s p ă t ă ş i sîn t f o a r t e rezistent e la t r a n s p o r t . Asemănări. S o i u l J . H . H a l e s e a s e a m ă n ă c u E l b e r t a , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e pri n fructele m a i m a r i , m a i g l o b u l o a s e ş i î n g e n e r a l m a i b i n e c o l o r a t e , pri n p u b e s c e n t ă pieliţe i m u l t m a i fină , s î m b u r e l e m a i m u l t ş i ma i a d î n c încrusta t ş i p r i n p e r i o a d a m a i tîrzi e d e înflorit. L a E l b e r t a , p u l p a f r u c t e l o r est e m a i s u c u l e n t ă , m a i f o n d a n t ă , m a i d u l c e ş i m a i a r o m a t ă d e c î t l a J . H . H a l e . î n c e p r i v e ş t e a s p e c t u l fructelor , J . H . H a l e d e p ă ş e ş t e p e E l b e r t a , d a r e s t e d e p ă ş i t p u ţ i n s u b r a p o r t g u s t a t i v . A m î n d o u ă sîn t ins ă soiur i c u fruct e de calitat e superioară . Calităţi: v i g o a r e a ş i p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v r i d i c a t a l p o m u l u i , rezistenţ a l a Myzodes persicae Sulzer , m ă r i m e a , f r u m u s e ţ e a ş i calitate a superioar ă a f r u c t e l o r , rezistenţ a l a tra i p o r t ş i coacere a t î r z i e ; l a maturitate , p u l p a fructelo r s e î n m o a ie lent , cee a c e permit e р и l u n g i r e a p e r i o a d e i d e r e c o l t a r e făr ă r i s c u l d e s e m i c ş o r a r e z i s t e n ţ a l a t r a n s p o r t a fructelor . Defecte: s e n s i b i b t a t e a p r o n u n ţ a t ă l a g e r a m u g u r i l o r floriferi , scurgeril e d e cle i p e f r u c t e ş i rezistenţ a f o a r t e slab ă l a b o l i . POMUL P o m u l a t i n g e înălţime a d e 3 — 4 m ş i f o i m e u z ă t r u n c h i d i e p t , g r o s d e 2 0 — 25 e m m diametru, c u scoarţ a netedă , d e culoar e brună-cenuşie , c u lenticel e numeroase , alungiie . Coroana —

i n v e r s - p i r a m i d a l ă î n t i n e r e ţ e ş i g l o b u l o a s ă , p o t r i v i t d e deasă , î n p e r i o a d a

d e p l i n ă p r o d u c ţ i e , c î n d a t i n g e u n d i a m e t r u d e 5— 6 m . Ramurile de

schelet —

groase , lungi , geniculate , c u unghiur i d e ramificar e d e 45 —

60° ; a u s c o a r ţ a n e t e d ă , c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u l e n t i c e l e m a r i , rare , a l u n g i t e , cafenii , aşe z a t e transversal . Ramurile de

rod —

p r e d o m i n ă r a m u r ü e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e , v i g u r o a s e , e u n u m e -

roşi m u g u r i floriferi , distribuiţ i m a i m u l t l a m i j l o c u l ş i l a b a z a r a m u r ü o r . Lăstarii —

l u n g i , g r o ş i , d r e p ţ i , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e ( 2 , 0 — 3 , 0 c m ) , d e c u l o a r e roşie -

v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - e r b a c e e p e p a r t e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi

—

m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e per -

nuţe potrivi t d e mar i ş i c u o pubescent ă alb-cenuşi e pronunţată .

PLANŞA

J. H. Hale.

XXXVII

J. H . H A L E

Я8Я

Mugurii floriferi — m a r i, b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ş i c u o p u b e s c e n t ă a l b - c e n u ş i e p r o n u n ţ a t ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e r e d u s e . Frunzele — s u p r a m i j l o c i i sa u m a r i , d e 1 4 6 — 1 6 9 m m l u n g i m e ş i 3 7 — 52 m m l ă ţ i m e , ingust-lanceolate, c u vîrfu l scur t ascuţit , ş i b a z a î n g u s t a t ă , m a r g i n i l e fi n serat e ş i p u ţ i n răsfrînte spr e faţ a superioar ă ; l i m b ul p i e l o s , o n d u l a t ş i c u r b a t î n f o r m ă d e seceră , d e c u l o a r e verde-închis. P e ţ i o l u l , scur t ş i g r o s , c a n a l i c u l a t , c u o slab ă n u a n ţ ă d e r o ş u ; g l a n d e l e , î n n u m ă r d e 2 — 4 , sîn t p o t r i v i t d e mar i ş i r e n i f o r m e , a ş e z a t e p e p e ţ i o l , î n a p r o p i e r e a l i m b u l u i . C ă d e r e a frunzelo r est e s e m i t i m p u r i e ; spr e t o a m n ă , frunzel e îş i s c h i m b ă c u l o a r e a î n galben-portocaliu. Florile —

mijlocii , d e 1 7 — 1 9 m m î n d i a m e t r u , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e l i p t i c -

alungite, d e c u l o a r e roz-intens , m a i a c c e n t u a t ă p e m a r g i n i , u n e o r i î n n u m ă r m a i m a r e d e cinci. Pistilu l est e puţi n ma i l u n g d e c î t s t a m i n e l e ; u n e o r i s e î n t î l n e s c flor i c u pistilu l d u b l u ; p o l e n u l est e steril . FRUCTUL Mărimea — m a r e sa u foart e m a r e , a v î n d H = 7 2 — 8 3 m m , D = 7 6 — 8 5 m m , d = 7 2 — 8 5 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 1 5 8 — 2 5 7 g, ia r g r e u t a t e a m a x i m ă d e 50 0 g . Forma — g l o b u l o a s ă , l a u n e l e f r u c t e u ş o r a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă l a r g ă , super ficială, m a i a d î n c i t ă spr e vîrf , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 5 — 2 0 m m ( p l . X X X V I I ) . Culoarea — g a l b e n - a u r i e , a c o p e r i t ă c u r o ş u - s î n g e r i u p e p a r t e a însorită , c u r e f l e x e violacei, căror a l i s e s u p r a p u n d u n g i ş i p e t e m i c i , sla b c o n t u r a t e , d e u n r o ş u m a i i n t e n s . Cavitatea pedunculară — mar e (pîn ă l a 2 3 m m l u n g i m e ) , foart e adînc ă (pîn ă l a 1 5 m m ) , larg ă ş i p u ţ i n n e r e g u l a t ă . Punctul stilar — d e m ă r i m e m i j l o c i e , n e g r u , aşeza t î n d e p r e s i u n e p e u n m a m e l o de 2— 3 m m î n ă l ţ i m e , c a r e d e obice i n u d e p ă ş e ş t e c o n t u r u l f r u c t u l u i . Pieliţa —

n

d e g r o s i m e m i j l o c i e , fi n p u b e s c e n t ă , catifelată , s e d e s p r i n d e gre u d e p u l p ă .

Pulpa — galben-aurie , ia r î n j u r u l s î m b u r e l u i r o ş u - c a r m i n , c o n s i s t e n t ă , d e n s ă , fină , p o t r i v i t d e s u c u l e n t ă , s e m i f o n d a n t ă , d u l c e - a c i d u l a t , c u a r o m ă p l ă c u t ă , n u est e a d e r e n t ă l a sîmbure. Sîmburele —

mare , avîn d H =

35—1 5 m m , D =

24—3 2 m m ş i d =

19—2 7 m m ,

i n v e r s - o v o i d , alungit , b o m b a t m u l t î n a p r o p i e r e d e vîrf , u n d e s e a s c u t e b r u s c ; p r e z i n t ă încrustaţii dese , a d î n c i ş i n e e g a l e ; suprafaţ a est e c o l o r a t ă p a r ţ i a l î n r o ş u - c a r m i n intens . Maturitatea —

sfîrşitu l luni i a u g u s t —

p r i m a j u m ă t a t e a luni i s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d î n v e d e r e m u l t i p l e l e calităţ i atî t al e p o m u l u i , cî t ş i al e fructului, J . H . H a l e s e r e c o m a n d ă p e n t r u plantaţiil e m a r i d i n t o a t e r e g i u n i l e p o m i c o l e al e ţării, îns ă n u m a i î n l o c u r i b i n e a d ă p o s t i t e ş i î n solur i u ş o a r e , suficien t d e r e v e n e . E s t e b i n e să s e evit e plantare a acestu i so i l a b a z a p a n t e l o r , u n d e p e r i c o l u l degerări i m u g u r i l o r florifer i este m a i f r e c v e n t . РЕЗЮМЕ Созревание — к о н ец а в г у с т а , п е р в а я п о л о в и н а с е н т я б р я . Сорт п р о и с х о д и т и з С Ш А , гд е бы л выведе н в 190 8 г о д у . Дерево — сильнорог.пое , м о р о з о у с т о й ч и в о е , у с т о й ч и в о е к Myzoăes persicae Sulzer . Сорт с а м о с т е р и л ь н ы й . Дает о б и л ь н ы е , н о н е е ж е г о д н ы е у р о ж а и. Ц в е т о к к а м п а н у л о в й д н о г о типа ; цветени е позднее .

S O I U R I D

390

E P I E R S I

C R E C O M A N D A T

E P E N T R

U P L A N T A Ţ I

I I N D U S T R I A L

E

Плод — к р у п н ы й ил и очен ь к р у п н ы й , о к р у г л ы й , н е м н о г о а с и м м е т р и ч е с к о й ф о р м ы ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвет а с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м с л и л о в а т ы м о т л и в о м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , с т р у д о м о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , в о к р у г к о с т о ч к и к р а с н о в а т о - к а р м и н о в о г о цвета , плотная , довольно сочная , с л а д к о - к и с л о в а т а я с п р и я т н ы м а р о м а т о м . Н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . П л о д ы о т л и ч а ю т с я очен ь х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю .

BÉSTJMÉ Maturité — fi n d ' a o û t , p r e m i è r e m o i t i é d e s e p t e m b r e . V a r i é t é originair e de s E t a t s - U n i s , o b t e n u e e n 1 9 0 8 . Arbre —

v i g o u r e u x , résistan t a u g e l , r é s i s t a n t à Myzodes persicae

dies. Cett e v a r i é t é es t autostérile . P r o d u i t a b o n d a m m e n t , m a i t y p e c a m p a n u l e ; floraiso n t a r d i v e .

Sulzer

, au x mala -

s irrégubèrement . Fleur , d e

Fruit — g r o s o u trè s g r o s , g l o b u l e u x , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e ; d e c o u l e u r j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t e d e r o u g e - s a n g , a v e c de s reflet s v i o l a c é s su r l a p a r t i e e n s o l e i b t e ; la p e a u , d ' é p a i s seur m o y e n n e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , s e d é t a c h e d i f f i c i l e m e n t d e l a p u l p e , q u i es t j a u n e - d o r é , avec d u roug e carmi n autou r d u n o y a u , m o d é r é m e n t juteuse , douce-aigrelette , à parfu m agréable. N'adhèr e pa s a u n o y a u . L e s f r u i t s j ä o n t trè s résistant s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – end of August, first half of September. Variety native of U.S.A., obtained in 1908. Tree – vigorous, frost resistant, also Myzodes persicae Sulzer and diseases resistant. This variety is self-sterile. It produces abundantly, but irregularly. Flower: bell-type; late flowering. Fruit – large or very large, globular, slightly asymmetrical, golden-yellow, covered in blood-red with purple highlights on the sun exposed side. The peel is medium thick, delicately pubescent, hardly detaches from the pulp, which is golden-yellow, with crimson hue around the stone, moderately juicy, sweet-tart, with pleasant fragrance. Does not stick to the core. The fruits are highly resistant to transportation.

ELBERTA

S i n o n i m e : n u are . Origine. So i d e origin e a m e r i c a n ă, o b ţ i n u t i u 187 0 d e c ă t r e S a m u e 1 H . R u m p h

,

p o m i c u l t o r d i n Marshallvill e (statu l G e o r g i a , S . U . A . ) , d i n t r - u n s î m b u r e d i n soiu l Şanha i (Chinese c l i n g ) , p o l e n i z a t , p r o b a b i l , c u p o l e n u l soiulu i T i m p u r i u C r a w f o r d . A f o s t d e d i c a t doamnei C l a r a E l b e r t

a B u m p h

.

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n c u l t u r ă a t î t î n S . U . A . , c î t ş i î n a p r o a p e t o a t e ţăril e pomicole di n Europa . î n ţar a n o a s t r ă est e d e a s e m e n e a m u l t r ă s p î n d i t , c o n s t i t u i n d b a z a p r i n c i p a l e l o r p l a n taţii d e piersic .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s , reuşeşt e p e t o ţ i p o r t a l t o i i , ia r c î n d i s e asigur ă c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e d e c l i m ă , so l ş i a g r o t e h n i c ă ar e o d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă ; î n r e g i u n ü e B a n a t ş i Crişan a s e găses c e x e m p l a r e c e dejjases c v î r s t ă d e 3 0 — 4 0 d e ani . N e c e s i t ă solur i m i j l o c i i , p e r m e a b i l e , c u suficient ă u m i d i t a t e , situat e î n l o c u r i a d ă p o s t i t e ; în soluril e c u u m i d i t a t e insuficientă , sa u p e t i m p d e secet ă p r e l u n g i t ă , îş i s c u t u r ă o p a r t e din fructe , c a r e r ă m î n m i c i , insuficien t c o l o r a t e , c u u n r a p o r t n e f a v o r a b i l î n t r e p u l p ă ş i s î m b u r e , c u p u b e s c e n ţ ă pieliţe i c a m g r o s i e r ă ş i u n e o r i c u g u s t a m ă r u i , sla b astringent . E s t e rezistent l a ger , c u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r floriferi , c a r e î n iernil e c u t e m p e r a t u r i su b —24° C pier î n p r o p o r ţ i e d e p e s t e 9 0 %. E s t e d e a s e m e n e a rezisten t l a Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . , l a Monilima laxa E h r e n b . ( S a c c . ) ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer , însă est e a t a c a t f r e c v e n t d e Xanthomonas pruni (E . F . Smith ) D o w s . ş i foart e puterni c a t a c a t d e Taphrina deformans (Berk. ) Tul . S e refac e reped e ş i bin e î n u r m a accidentelor . Astfel, d u p ă grindin a p u t e r n i c ă d i n 1 3 iuni e 195 8 ( B u c u r e ş t i — B ă n e a s a ) , c a r e a p r o d u s leziuni p u t e r n i c e n u n u m a i p e lăstar i ş i f r u n z e , c i ş i p e r a m u r i l e î n vîrstă , p o m i i s-a u res tabilit î n m a i p u ţ i n d e o lună , a u f o r m a t m u g u r i florifer i ş i a u d a t r e c o l t ă m a r e î n anu l următor. î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 3 zile . R o d e ş t e a b u n d e n t ş i destu l d e regulat . L a C e n a d , p r o d u c ţ i a m e d i e d e 4 an i a fos t d e 31 k g , ia r c e a m a x i m ă d e 7 8 k g d e fruct e p e p o m . L a Staţiune a B u c u r e ş t i — B ă n e a s a , î n c u l t u r ă irigată , s-a u realiza t l a aces t so i p r o d u c ţ i i m e d i i d e 9 3 k g d e f r u c t e p e p o m

SOIURI D

392

E P I E R S I C RECOMANDAT

E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

(anual) î n p r i m i i 5 an i d e r o d i r e , î n nni i an i p r o d u c ţ i a m e d i e fiin d p e 1 2 0 — 1 2 6 k g d fructe p e p o m . E s t e d e r e m a r c a t f a p t u l c ă soiu l E l b e r t a d ă r e c o l t e b u n e ş i i n ani i c î n d î i d e g e r o p a r t e i m p o r t a n t ă d i n m u g u r i i floriferi . A s t f e l , l a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i — B ă n e a s a , î 1956 a p r o d u s 1 6 k g d e f r u c t e p e p o m , deş i î i d e g e r a s e r ă 9 1 % d i n t r e m u g u r i i floriferi D e ş i a lega t relati v p u ţ i n e f r u c t e , a c e s t e a a u c r e s c u t îns ă f o a r t e m a r i , a v î n d g r e u t a t e m e d i e d e 18 6 g , faţ ă d e 10 5 g î n 1 9 5 7 , c î n d a r o d i t m a i a b u n d e n t .

e ă n . a

F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i , m a r i sa u f o a r t e m a r i , d e c a b t a t e f o a r t e b u n ă , a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industrializare . Sîn t rezistent e l a t r a n s p o r t , însă t r e b u i e r e c o l t a t e l a t i m p , d e o a r e c e o d a t ă ajuns e l a m a t u r i t a t e s e s c u t u r ă uşor . C o n ţ i n 1 1 , 3 0 — 1 2 , 1 9 % zahăr , 0 , 4 1 — 0 , 7 3 % a c i d i t a t e , 0 , 7 1 — 0 , 9 8 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e , 0 , 4 1 - 0 , 4 7 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e ş i 7,04—11,7 8 m g % v i t a m i n ă C . Asemănări. S o i u l E l b e r t a s e a s e a m ă n ă f o a r t e m u l t c u soiu l E l b e r t a t i m p u r i e , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e îns ă pri n floril e d e ti p c a m p a n u l a t , d e m ă r i m e m i j l o c i e ş i p r i n fructel e c a r e a j u n g l a m a t u r i t a t e c u 7— 9 zil e m a i tîrzi u d e c î t l a soiu l E l b e r t a t i m p u r i e . Calităţi : v i g o a r e a , rusticitate a ş i p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v r i d i c a t a l p o m u l u i , c a b t a t e a foarte b u n ă ş i c o a c e r e a tîrzi e a f r u c t e l o r , rezistenţ a l a t r a n s p o r t ş i m a n i p u l ă r i , c o m p o r t a r e a b u n ă l a a t a c u l d e Clasterosporium, carpopMllitm ( L é v . ) A d e r h . , l a Monilinia laxa (Ehrenb. ) S a c c . ş i l a Myzodes persicae Sulzer . Defecte: sensibilitate a l a g e r a m u g u r i l o r floriferi , r e z i s t e n ţ a slab ă l a Xantommuis pruni. ( E . F . S m i t h ) D o w s . ş i l a Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , c ă d e r e a fructelo r di n p o m i cîn d ajun g l a maturitate . T r e b u i e r e m a r c a t c ă p o m i i rezist ă b i n e l a ger , n u m a i m u g u r i i florifer i sîn t f o a r t e sensibib. POMUL P o m u l ating e înălţime a d e 3,5— 4 m ş i formeaz ă trunch i c u diametru l d e 20—2 4 c m , s ă n ă t o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - n e g r i c i o a s ă, cu c r ă p ă t u r i p u ţ i n e ş i superficiale . Coroana — d e 6— 7 m . Ramurile de

l a î n c e p u t p i r a m i d a l ă , c u t i m p u l d e v i n e g l o b u l o a s ă , largă , c u d i a m e t r u l schelet —

lungi , groase , drepte , crescut e su b unghiur i d e ramificar e d e

4 5 — 6 0 ° ; scoarţa , d e culoar e cenuşiu-roşiatică , c u numeroas e lenticel e mari , proeminente , a l u n g i t e , cafenii . Ramurile de

rod —

p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , v i g u r o a s e , ş i cel e a n t i c i p a t e , c u n u m e -

roşi m u g u r i floriferi . Lăstarii —

l u n g i , groşi , l u c i o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 — 3 , 5 c m l u n g i m e , c u s c o a r ţ a

d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c ee p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i e , c u n u m e r o a s e p u n c t e v i o l a c e e , pe parte a umbrită , c u lenticel e mari , numeroase , alungite , d e culoar e cafenie . Mugurii vegetativi

—

d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c - a l u n g i ţ i , cu vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,

aşezaţi p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e ş i a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă a b u n d e n t ă , c e n u ş i e . Mugurii floriferi

—

m a r i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o

p u b e s c e n ţ ă a b u n d e n t ă , c e n u ş i e ; sîn t d i s t r i b u i ţ i m a i ale s l a m i j l o c u l r a m u r i i . Frunzele —

mari , avîn d î n m e d i e 17 5 mm î n lungim e ş i 4 6 m m î n lăţime , lanceolate ,

c u m a r g i n i l e s e r a t e ; l i m b u l , r e c u r b a t i n pla n su b f o r m ă d e seceră , c a r a c t e r i s t i c încreţi t

PLANŞA XXXVIII

Elberia.

393

ELBERTA

de-a lungu l nervuri i m e d i a n e , d e c u l o a r e v e r d e intens , l u c i o s , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e . P e ţ i o l u l , de 8 — 9 m m l u n g i m e , g r o s , c u 4— 5 g l a n d e mari , r e n i f o r m e . F r u n z e l e c a d s e m i t i m p u r i u , d e v e n i n d g a l b e n - p o r t o c a l i i , p ă t a te c u r o ş u - c a r m i n . sucii

Florile — mijloci i ( 2 1 — 3 0 m m d i a m e t r u ) , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e o v a t e , p u ţ i n ră c . d e c u l o a r e r o z - v i n e ţ i u . l'istilul , c u r b a t , m a i l u n g c u 5— 6 m m d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

d=

Mărimea — m i j l o c i e , m a r e sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 5 5 - 8 3 m m ; greutate a d e 125—31 2 g .

59—8 4 m m , D =

58—8 5 m m

Forma — variabilă , î n genera l sferic ă sa u sferi c u ş o r a l u n g i t ă , a s i m e t r i c ă , t u r t i t ă lateral, uneor i c u t e n d i n ţ a d e ascuţir e spr e vîr f ; b r a z da v e n t r a l ă , l a r g ă ş i superficial ă spr e b a z ă , d e v i n e destu l d e a d î n c ă spr e vîr f ş i d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 1 0 — 3 0 m m (pl. X X X V I I I ) . Culoarea — galben-aurie , a c o p e r i t ă p e pa i te a însorit ă c u roşu-sîngeriu , m a r m o r a t ; rareori s e distin g eîtev a d u n g i d e c u l o a r e roşi e m a i î n c h i s . Caritatea pedunculară — largă , a d î n c ă , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e . Гит/к! stilar — m i c , n e g r u , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n situa t într- o d e p r e s i u n e din vîrfu l fructului . Pielita — p o t r i v i t d e groasă , rezistentă , s e m i a d e r e n t ă I a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă a l b i c i o a s ă , r e l a t i v g r o s i e r ă , d e s t u l d e aspră . Pulpa — galbenă-aurie , roşi e lîng ă s î m b u r e , c o n s i s t e n t ă , fină , s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , d u l c e ş i a r m o n i o s a c i d u l a t ă , u n e o r i p u ţ i n astringentă , inten s a r o m a t ă ; n e a d e r e n tă I a s î m b u r e . Hîmburele — m a r e , a v î n d H = 36 — 4 4 m m , D = 2 4 — 3 0 m m, d = 1 6 — 2 3 m m, i n v e r s o v o i d - a l u n g i t , p u ţ i n b o m b a t , c u vîrfu l b r u s c a s c u ţ i t , c u suprafaţ a r o ş u - c a r m i n , c u încrus tai ii rare , d a r adinei . Maturitatea — c o r e s p u n d e c u sfîrşitu l lu i a u g u s t — tembrie, o dat ă c u J . H . Hale . RECOMANDÂBI. Avîn

dî

n veder

e cahtăţil e deosebit

prim a jumătat e a

e al e p o m u l u

luni i s e p -

i ş i fructelor

,

soiul E l b e r t a s e r e c o m a n d ă atî t p e n t r u livezil e industriale , c î t ş i p e n t r u g r ă d i n i l e d e lîng ă case, î n t o a t e regiunil e p o m i c o l e al e ţări i u n d e c o n d i ţ i i l e c l i m a t i c e sîn t p r i e l n i c e p e n t r u c u l t u r a piersicului . D i n sîmburi i acestu i so i s e o b ţ i n e u n f o a r t e b u n p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c .

РЕЗЮМЕ Созревание — коне ц а в г у с т а , перва я н о л о в у н а с е н т я б р я ; начинаетс я одновременн о с сорто м Д ж о н Х е й л ь . Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я, выведен в 187 0 г о д у . В Р у м ы н и и имее т ш и р о к ое р а с п р о с т р а н е н и е и я в л я е т ся о с н о в о й п е р с и к о в ы х н а с а ж д е н и й. Дерево — очен ь с и л ь н о р о с л о е , х о р о ш о у д а е т с я н а в с е х п о д в о я х ; т р е б у е т п р о н и цаемых, д о с т а т о ч н о в л а ж н ы х поч в и х о р о ш о з а щ и щ е н н ы х мес т д л я п о с а д к и ; у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , б о л е з н я м и вредителям , н о с и л ь н о страдае т от п о р а ж е н и я г р и б о м Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . Дае т о б и л ь н ы е и д о в о л ь н о р е г у л я р н ы е у р о ж а и . Цветени е р а н н е е ; цветок кампан у ювндног о т и п а .

394

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

E PENTR U PLANTAŢI

I INDUSTRIAL

E

Плод — средней , к р у п н о й ил и д а ж е очен ь к р у п н о й величины , р а з н о о б р а з н о й , в о с н о в н о м ш а р о о б р а з н о й ил и слегк а п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы , а с и м м е т р и ч е с к и й , с б о к о в с п л ю щ е н н ы й , иногд а с н е с к о л ь к о з а о с т р е н н о й в е р ш и н о й и ш и р о к и м п о в е р х н о с т н ы м б р ю шным ш в о м ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета с м р а м о р н ы м к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а солнечной с т о р о н е , р е ж е с н е с к о л ь к и м и п о л о с к а м и боле е т е м н о г о цвета ; к о ж и ц а д о в о л ь н о тол стая, прочная , полуприросша я к мякоти , покрыт а беловатым , сравнительн о грубы м и довольно жестки м опушением ; мякот ь золотисто-желтая , о к о л о косточк и красная , плот ная, н е ж н а я , с о ч н а я , т а ю щ а я , с л а д к а я с г а р м о н и ч н ой к и с л о т н о с т ь ю , с сильны м а р о м а т о м , не п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Плоды очен ь х о р о ш е г о качества , х о р о ш о выдерживаю т перевозку .

RÉSUME Maturité — coiTespondant à l a f i n a o û t e t l a p r e m i è r e m o i t i é d u m o i s d e s e p t e m bre, commenc e e n m ê m e temp s qu e cell e d e l a variét é J . H . Haie . V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e , o b t e n u e e n 1 8 7 0 . E n R o u m a n i e e d e est é g a l e m e n t t r é p a n d u e e t c o n s t i t u e l e f o n d e m e n t d e s p l a n t a t i o ns d e p ê c h e r .

res

Arbre — d ' u n e v e n u e for t v i g o u r e u s e , réussi t su r t o us le s porte-greffes, e x i g e d e s sols à p e r m é a b i b t é m o y e n n e e t h u m i d i t é suffisante , d e s e n d r o i ts abrité s ; i l est résistan t a u gel , a u x m a l a d i e s e t a ux insectes nuisibles , m a i s s e laiss e a t t a q u e r p a r Xantomonas pruni (E . F. S m i t h ) Do-ws . e t v i o l e m m e n t p a r Taphrina deformans (Berk. ) Tul . П produi t abondam ment e t asse z r é g u l i è r e m e n t . F l o r a i s o n h â t i v e ; le s fleur s s o n t d e t y p e c a m p a n u l e . Fruit — m o y e n , g r o s o u trè s g r o s , d e f o r m e v a r i a b l e , e n généra l s p h é r i q u e o u légè r e m e n t a l l o n g é e , a s y m é t r i q u e , a p l a t i e l a t é r a l e m e n t , a y a n t parfoi s t e n d a n c e à s'effüe r v e r s la p o i n t e , a l e sillo n v e n t r a l larg e e t superficie l ; d e c o u l e ur j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t e su r l a p a r t i e ensoleillé e d 'un r o u g e - s a ng m a r b r é , r a r e m e n t a v e c q u e l q u e s raie s p l u s f o n c é e s ; la p e a u , d'épaisseur m o y e n n e , résistante , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , e s t r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e , r e l a t i v e m e n t grossière , asse z â p r e ; l a p u l p e , j a u n e - d o r é , a v e c d u r o u g e a u p r è s du n o y a u , es t consistante, fine , juteuse , fondante , d o u c e e t harmonieusemen t acidulée , par fois l é g è r e m e n t a s t r i n g e n t e , f o r t e m e n t p a r f u m é e e t n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u . L e s fruits , d e trè s b o n n e qualité , r é s i s t e n t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – corresponding to the end of August and first half of September, starts at the same time as the variety J. H. Hale. Variety of American origin, obtained in 1870. In Romania it is also very widespread and is the foundation of peach plantings. Tree – very strong, successful on all rootstocks, requires average soil permeability and adequate moisture, sheltered locations and is resistant to frost, disease and insect pests, but is attacked by Xantomonas pruni (EF Smith) Dows. and violently by Taphrina deformans (Berk.) Tul. It produces abundantly and fairly regularly. Early bloomer, the flowers are bell-type. Fruit – medium, large and very large, variable in shape, typically spherical or slightly elongated, asymmetrical, flattened laterally, which sometimes tends to taper toward the tip, has the ventral furrow wide and shallow, yellow-gold, covered on the sun exposed side of blood-red spots, rarely with a few darker lines. The peel, of medium thickness, tough, partly sticks to the pulp is covered with a whitish pubescence, relatively coarse, rather harsh; the pulp is golden yellow, getting red next to the core, is consistent, delicate, juicy, creamy, sweet and sour, sometimes slightly astringent, strongly scented and not sticking to the core. The fruits are of very good quality, and are resistant to transportation.

HAL-BERTA GIAN T

Sinonime : n u s e cunosc . Origine. So i d e o r i g i n e n e c u n o s c u t ă . E s t e u n h i b r i d a l soiulu i J . H . H a i e . R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n S . U . A . , şi , p r o b a b i l , ş i î n a l t e ţări . L a n o i est e i n t r o d u s r e c e n t ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i ce al e staţiunilo r e x p e r i mentale. CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s , s e a d a p t e a z ă l a diferit e c o n d i ţ i i d e c l i m ă ş i reuşeşt e b i n e altoit p e piersic . Ca p o l e n i z a t o r s e r e c o m a n d ă soiuril e : A m s d e n , Şanhai , L o l o . A i e u n potenţia l d e producţi e ridicat . F r u c t e l e sîn t m a r i , a s p e c t u o a s e , c u p u l p a g a l b e n ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă . S e f o l o s e s c atî t î n star e p r o a s p ă t ă , cî t ş i p e n t r u industrializare . Sîn t rezis tente l a transport . Calităţi : v i g o a r e a , r u s t i c i t a t e a ş i p o t e n ţ i a l u l r i d i c a t a l p o m u l u i , p r e c u m ş i a s p e c t u l ş i calitatea b u n ă a f r u c t e l o r . Defecte: n u s o cunosc . POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4— 5 m , f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e nuşie, c u m u l t e c r ă p ă t u r i m i c i . Coroana — sferică , largă . Hamurile de schelet — g r o a s e , p u ţ i n c u r b a t e l a b a z ă , c u u n g h i u l d e r a m i f i c a r e m a r e ; scoarţa ramurilo r tiner e est e aspră , d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş c a t ă , c u n u m e r o a s e lenticel e dis p u s e transversal . Hamurile de Lăstarii —

rod —

r e p r e z e n t a t e m a i ale s p r i n r a m u r i m i x t e , c u i n t e r n o d u r i scurte .

l u n g i , groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e .

Mugurii vegetativi — mijlocii , ovoconici , acoperiţ i c u o pubescent ă alb-cenuşie , pro n u n ţ a t ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e relati v p r o e m i n e n t e . Mugurii floriferi — mijlocii , o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ş i c u o p u b e s c e n t ă alb-cenuşi e p r o n u n ţ a t ă .

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

396

E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

Frunzele — mari , d e 140—17 0 m m lungim e ş i d e 38—6 3 m m lăţime , lanceolat e p u ţ i n c u r b a t e , c u vîr f a c u t , b a z a r o t u n j i t ă ş i m a r g i n e a serat ă ; l i m b ul e s t e l u c i o s , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , m a i deschi s p e p a r t e a inferioară . P e ţ i o l u l , p o t r i v i t d e g r o s , canalieulat , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , c u 2— 3 g l a n d e a ş e z a t e spr e l i m b . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e t i p campanula!, , c u petalel e e l i p t i c a l u n g i t e , d e c u loare r o z intens , ma i a c c e n t u a t ă p e m a r g i n i ; pistilu l e s t e p u ţ i n m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e . FRUCTUL Mărimea — mare , avîn d H = tatea d e 1 3 0 - 1 7 0 g .

62—7 0 m m , D =

63—7 1 m m , d =

6 1 — 6 9 m m ; greu -

Forma — g l o b u l o a s ă , l a unel e fruct e u ş o r a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficial ă (pl. X X X I X ) . Culoarea — galben-aurie , acoperit ă c u u n roş u vi u p e parte a însorită . Cavitatea pedunculară — l a r g ă , superficială . Punctul stilar — m i c , cenuşiu , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n , într- o d e p r e s i u n e f o a r t e m i c ă . Pieliţa — pubescentă , mată , aderent ă l a pulpă . Pulpa — sîmbure.

galben-aurie , f o a r t e s u c u l e n t ă , d u l c e , inten s a r o m a t ă , e s t e n e a d e r e n t ă l a

Sîmburele — m i j l o c i u , o v o i d , p u ţ i n b o m b a t , c u suprafaţ a a l v e o l a t ă . Maturitatea — î n c e p e c u c i r c a 5 zil e d u p ă J . H . H a l e ş i c o r e s p u n d e c u p e r i o a d a 5—20 s e p t e m b r i e . R E C O M A N D A M . Deş

i recen t introdu

s l a n o i î n ţară , H a l - B e r t a Giant , fiin d u u so i

cu calităţ i d e o s e b i t e , s e r e c o m a n d ă p e n t r u î n c e r c a r e î n livezil e industriale , î n regiunil e u n d e reuşeşt e c u l t u r a piersicului . РЕЗЮМЕ Созревание —

в течени е п е р в ы х д в у х дека д с е н т я б р я и

начинаетс я п р и м е р н о н а 5

дней п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь . П р о и с х о ж д е н и е с о р т а н е и з в е с т н о . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е кциях опытны х станций . Дерево —

о ч е н ь с и л ь н о р о с л о е , х о р о ш о у д а е т с я п р и п р и в и в к е н а п е р с и к е . Обладае т

в ы с о к и м п о т е н ц и а л о м у р о ж а й н о с т и . Ц в е т к и кампануловидНог о т и п а , средне й величины . Плод —

крупный , округлый , в

некоторы х случая х немног о асимметрический , с

п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м ш в о м ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета , с

ярко-красны м румянце

на о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а о п у ш е н н а я , м а т о в а я , п р и р о с ш а я к мякоть золотисто-желтая , очен ь сочная , сладкая , с

м

мякоти ;

сильны м ароматом , н е прирастае

т

к косточке . Плоды х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з ь у .

RÉSUML Maturité —

correspondan t au

x d e u x première s décade s d e septembre , c o m m e n c e

5 jour s aprè s l a J . H . Haie . V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c o n n u e . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s de s station s e x p é r i m e n t a l e s .

PLANŞA

Hal-Berta

giant.

XXXIX

HAL-RERTA G I A N T

Г,97

Arbre — trè s v i g o u r e u x , v i e n t b i e n q u a n d i l es t greff é su r l e p ê c h e r . P o s s è d e u n p o t e n t i e l d e p r o d u c t i o n é l e v é . L e s fleurs , d e t y p e a .npanulé , s o n t d e taill e m o y e n n e . Fruit — g r o s , g l o b u l e u x , c h e z certain s fruit s l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e , a l e sillo n v e n t r a l superficie l ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e v i f su r l a p a r t i e e n s o l e i l l é e ; l a p e a u p u b e s c e n t e , m a t e , a d i r é ] e n t e ; l a p u l p e , j a u n e - d o r é , trè s j u t e u s e , d o u c e et f o r t e m e n t p a r f u m é e , n ' a d h i ' i e p a s a u n o y a u . L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – the first two decades of September, beginning five days after the J. H. Hale. Variety of unknown origin. In Romania it is found in the pomological collections of experimental stations. Tree – very strong, successful when it is grafted on peach. Has a high production potential. The flowers are bell-type, and of average size. Fruit – large, globular, slightly asymmetrical in some fruits, has a superficial ventral groove, the color is golden yellow, covered with a bright red on the sun exposed side; hairy peel, dull, sticky to pulp; this is yellow-golden, juicy, sweet and highly perfumed, does not stick to the stone. The fruits are resistant to transport.

ELBERTA BRONZAT

Ă

S i n o n i m e : mag. K é s e i b r o n z o s E l b e r t a . rom. E l b e r t a b r o n z a t ă tîrzie . Origine So i o b ţ i n u t d e a m e l i o r a t o r n l G y u 1 a , î n l o c a l i t a t e a D i o s i g , r e g i u n e a Crişana , din s î m b u r i i soiulu i E l b e r t a ; a î n c e p u t s ă fi e î n m u l ţ i t d i n 1 9 3 2 . Ităspîndirc. S e c u l t i v ă p u ţ i n î n r e g i u n e a Crişan a atî t î n grădinil e d e ling ă ruse , ci t ş i în livezil e m a r i . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l ar e o v i g o a r e m i j l o c i e ş i est e l o n g e v i v ; d a c ă i s e asigur ă c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e d e c l i m ă , so l ş i a g r o t e h n i c ă , d e p ă ş e ş t e v î r s t ă d e 2 6 — 3 0 d e ani . R e u ş e ş t e a l t o i t p e p i e r s i c , şi p e m i g d a l . N u ar e c e r i n ţ e m a r i faţ ă d e s o l , îns ă est e f o a r t e sensibi l l a ger . C a u r m a r e , atît t r u n c h i u l , c î t ş i r a m u r i l e g r o a s e p r e z i n t ă p l ă g i d e 6 0 — 6 0 c m l u n g i m e . D e asemene a în iarn a a n u l u i 196 2 — 1 9 6 3, c î n d î n r e g i u n e a Crişan a s-a u înregistra t t e m p e r a t u r i d e — 2 6 C , m u g u r i i florifer i a u fos t distruş i î n p r o p o r ţ i e de 6 0 — 8 0 % . E s t e sensibi l faţ ă d e a t a c u l b o l i l o r , însă rezisten t l a a t a c u l aridelor . C

î n f l o r e ş t e d e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 0 — 1 2 zile . R o d e ş t e î n fiecar e a n d e s t u l d e a b u n d e n t . U n p o m d e v î r s t ă m i j l o c i e d ă î n t r e 4 0 ş i 50 k g d e f r u c t e a n u a l . F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e s u p r a m i j l o c i e sa u m a r e , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a l i t a t e foart e b u n ă , m u l t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare , s e ţi n b i n e p e p o m p î n ă l a r e c o l t a r e ş i sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t . Asemănări. S e a s e a m ă n ă m u l t c u s o i u l E l b e r t a , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e p r i n acee a c ă are e p o c a d e c o a c e r e m a i tîrzi e c u c i r c a d o u ă s ă p t ă m i n i , fructel e m a i b i n e c o l o r a t e ş i a c o p e r i t e c u o p u b e s c e n t ă m a i fină . Calităţi :

p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v r i d i c a t a l p o m u l u i , c a l i t a t e a f o a r t e b u n ă ş i rezistenţ a fructelo r ; c o m p o r t a r e a foart e b u n ă l a atacu l afidelor .

la t r a n s p o r t a Defecte :

sensibilitate a p o m u l u i l a g e r ş i l a b o l i . POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 2,5—3, 6 m ş i formeaz ă trunch i d e grosim e mijlocie , c u s c o a r ţ a c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u c r ă p ă t u r i superficiale . Coroana —

globuloasă-alungită , atingîn d 3— 4 m

î n diametru .

ELBERTA B R O N Z A T

A

ЗОЯ

Ramurile de schelei — g r o a s e , d r e p t e , c r e s c u t e s u b u n u n g h i d e r a m i f i c a r e d e 4 0 — 4 6 ° ; a u scoarţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e cenuşiu-roşiatică , c u lenticel e m a r i ş i rare . Ramurile de şi pri n salbe .

rod —

r e p r e z e n t a t e pri n r a m u r i m i x t e , m a i p u ţ i n p r i n r a m u r i b u c h e t

Lăstarii — l u n g i , subţiri , c u scoarţ a d e c u l o a r e v e r d e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş u - v i o lacee p e c e a însorită . Mugurii vegetativi

-

mari

, c o n i c i , p u b e s c e n ţ i , c u vîrfu l d e p ă i t a t d e r a m u r ă .

Mugurii floriferi — m a i m a r i d e c î t ce i v e g e t a t i v i , o v o i z i , p u b e s c e n ţ i . Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d 12 0 —145 m m î n l u n g i m e , 4 0 — 4 5 m m î n l ă ţ i m e , l a n c e o late, c u vîrfu l ascuţi t ş i marginil e fi n serat e ; l i m b u l d e c u l o a r e verde-îiichi s m a t , g l a b r u , cu m u l t e nervuri . P e ţ i o l u l , scurt , c u c î t e d o u ă g l a n d e m i c i , roşietice . Florile — mici , d e ti p campanulat , c u petalel e ovat-rotunjite , concave , d e culoar e roşu-închis ; pistilu l m a i înal t c u 1— 2 m m d e c î t s t a m m e l e .

FRUCTUL Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 60 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 15 0 g .

7 0 mm , D =

6 4 mm , d =

Forma — sferică , u ş o r alungită , asimetrică , adeseor i c o m p r i m a t ă latera l ; b r a z da v e n trală, f o a r t e p u ţ i n a d î n c ă , s e lărgeşt e m u l t spr e b a z ă , ia r spr e v î r f s e î n g u s t e a z ă ş i d e păşeşte p u n c t u l stila r (pl . X L ) . Culoarea — galben-aurie , a c o p e r i t ă a p r o a p e p e întreag a suprafaţ ă c u roşu-cafeni u deschis, ia r p e p a r t e a însorit ă c u r o ş u - v i u ; caracteristic ă est e roşcat a singeri e di n j u r u l c a vităţii p e d u n c u l a r e . Cavitatea pedunculară — m a r e , îngustă , a d î n c ă , c u m a r g i n i l e r e g u l a t e . Punctul stilar — m i j l o c i u , aşeza t p e o m i c ă p r o e m i n e n ţ ă . Pielita —

subţire , rezistentă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă fină .

Pulpa — galben-aurie , c u o r o ş c a t ă u ş o a r ă î n j u r u l sîmburelu i ; est e c o n s i s t e n t ă , fină, f o n d a n t ă , lipsit ă d e fibre , s u c u l e n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , p l ă c u t a r o m a t ă , n e a d e r e n t ă l a sîmbure. Sîmburele — m i j l o c i u sa u m a r e , o v o i d , ascuţi t l a vîrf , c u s u p r a f a ţ a d e c u l o a r e c a feniu-închis, c u încrustaţi i rar e superficiale . Maturitatea — după J . H . Hale .

c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a luni i s e p t e m b r i e , a d i c ă c u 1 5 zil e

K E C O M A N D Ă E I . F i i n d d e o s e b i t d e v a l o r o s , atî t p r i n calităţil e fructului , cî t ş i p r i n c o a c e r e a tîrzi e ş i c o m p o r t a r e a b u n ă a p o m i l o r , soiu l E l b e r t a b r o n z a t ă t r e b u i e e x t i n s î n cultură, m a i ale s î n p a r t e a v e s t i c ă a ţării , atî t î n livezil e mari , cî t ş i î n g r ă d i n i l e d e lîngă c a s e . РЕЗЮМЕ Созревание — в о в т о р о й п о л о в и н е с е н т я б р я , н а 1 5 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь . Сорт п р о и с х о д и т и з местност и Д и о с и г ( о б л . К р и ш а н а ) . В о з д е л ы в а е т с я в н е б о л ь ш о м масштабе. Дерево — средне й сил ы р о с т а , с л а б о у с т о й ч и в о е к м о р о з у и б о л е з н я м . Д а е т е ж е годно о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о типа ; цветени е р а н н е е .

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

4ПО

E PENTR U PLANTAŢI

I INDUSTRIAL

E

Плод — б о л ь ш е средне й величины , ш а р о в и д н ы й , немног о п р о д о л г о в а т ы й , асимме т р и ч е с к и й , с н е г л у б о к и м б р ю ш н ы м ш в о м ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвет а с к р а с н о в а т о - к о р и чневатым р у м я н ц е м , к о т о р ы й н а с о л н е ч н о й с т о р о н е с т а н о в и т с я я р к о - к р а с н ы м ; х а р а к т е р ной я в л я е т с я к р о в а в о - к р а с н а я о к р а с к а в о к р у г у г л у б л е н и я п л о д о н о ж к и ; к о ж и ц а тон к а я , н е ж н о - о п у ш е н н а я ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с приятны м ароматом, н е прирастае т к косточке . Плоды хорош о выдерживаю т перевозку .

RÉSUMÉ Maturité — la J . H . H a i e .

c o r r e s p o n d a n t i\

l a deuxièm

e moiti é d e septembre , 1

5 j o u r s aprè

s

Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , sensibl e a u ge l e t a u x m a l a d i e s . P r o d u i t a b o n d a m m e n t c h a q u e a n n é e . F l e u r d e t y p e c a m p a n u l e , floraiso n h a t i v e .

-

Fruit — S u r m o y e n o u g r a n d , d e f o r m e s p h é r i q u e l é g è r e m e n t a l l o n g é e , a s y m é t r i q u e, a v e le sillo n v e n t r a l p e u p r o f o n d ; l a c o u l e u r j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e - b r u n clair , qu est v i f su r l e c ô t é e n s o l e i l l é ; c e q u i es t c a r a c t é r i s t i q u e c'es t l a r o u g e u r sanguin e a u t o u d e l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e ; l a p e a u m i n c e es t f i n e m e n t p u b e s c e n t e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e doré, juteuse , douce-aigrelett e e t agréablemen t parfumée , n'adhèr e pa s a u noya u

c i r -

Originaire d e D i o s i g ( r é g i o n d e Crişana) . C u l t i v é e e n p e t i t n o m b r e .

L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – the second half of September, 15 days after the J. H. Hale. Originating from Diosig (Crişana region). Grown in small numbers. Tree – medium vigor, sensitive to frost and diseases. Produces abundantly each year. Flower is of bell-type, early flowering. Fruit – above medium or large, slightly elongated, spherical shape, asymmetrical, with the ventral furrow shallow, the color of golden yellow, covered with a red-brown, which is deeper on the sun exposed side. The red blood around the stem cavity is characteristic, the peel is thin, delicately pubescent; the pulp is yellow-golden, juicy, sweet-sour and pleasantly scented, does not stick to the core The fruits are resistant to transport.

PLANŞA

Elberta

bronzată.

XL

SHIPLEY

S i n o n i m e : engl. Shipley 's l a t e r e d . mag. S h i p l e y kései . ceh. S h i p l e y o v a c e r v e n â p o z d n f . Origine. N u s e c u n o a ş t e . R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă p e scar ă restrîns ă î n R . P . U n g a r ă , d e u n d e a fos t i n t r o d u s şi l a n o i , î n T r a n s i l v a n i a , î n ţar a n o a s t r ă , s e î n t u n e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e ş i f o a r t e p u ţ i n î n plantaţiil e di n O r a d e a ş i Ş i m l e u l Silvaniei . A f o s t î n m u l ţ i t d e p e p i n i e r a A i u d î n c e p î n d di n 1939 .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l , d e v i g o a r e m i j l o c i e sa u s u b m i j l o c i e , l o n g e v i v ( a t i n g e v î r s t ă d e 2 0 — 2 5 d e a n i ) , reuşeşte b i n e a l t o i t p e m i g d a l ş i p e piersi c ş i d ă r e z u l t a t e b u n e î n solur i uşoare , suficien t d e r e v e n e , î n locur i a d ă p o s t i t e ş i c u e x p o z i ţ i e f a v o r a b i l ă . î n g e n e r a l , p r e z i n t ă p u ţ i n e scurger i de clei . E s t e relati v rezisten t l a g e r , îns ă sensibi l la b o l i ş i d ă u n ă t o r i . P r o d u c e m u l ţ u m i t o r ş i d e s t u l d e r e g u l a t . L a Staţiune a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , p o m i i î n vîrst ă d e 5— 6 an i a u p r o d u s 2 5 k g d e p o m . F r u c t e l e sîn t s u p r a m i j l o c i i sa u m a r i , c o n ţ i n 1 1 , 8 8 % zahăr , 0 , 4 9 % a c i d i t a t e , 0 , 4 6 % substanţe p e c t i c e , 0,8 7 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ; sîn t d e c a l i t a t e b u n ă atî t p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industrializare . Calităţi : coacere a tîrzi e ş i c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r . Defecte : sensibüitate a faţ ă d e b o li ş i d ă u n ă t o ri ; la m a t u r i t a t e , u n e l e fructe c a d d in p o m i .

POMUL P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 3— 4 m , f o r m e a z ă t r u n c h i p o t r i v i t d e g r o s , c u scoarţ a c e n u şiu-negricioasă. Coroana — g l o b u l o a s ă , rară , c u u n d i a m e t r u d e 4— 5 m . Ramurile de schelet — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , e u s c o a r ţ a n e g r i c i o a s ă , c r ă p a t ă , p o t r i v i t d e e x f o l i a t ă , c u l e n t i c e l e r e l a t i v m i c i , d e s t u l d e dese , e l i p t i c e sa u a l u n g i t e , cafeni i ; sînt b i n e garnisit e c u p r o d u c ţ i u n i fructifer e p e t o a t ă l u n g i m e a l o r . 26 — c . 19 3

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

402

E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL E

Ramurile de rod — p r e d o m i nă salbel e ş i r a m u r i l e m i x t e , îns ă a c e s t e a d i n u r m ă a u p u ţ i n i m u g u r i florifer i ; d a t o r i t ă acestu i f a p t , tăieril e d e fructificar e t r e b u i e f ă c u t e lung . Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i d e 2 0 — 3 0 m m l u n g i m e , a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e p e c e a u m b r i t ă , c u striaţi i l o n g i t u d i nale cafeniu-roşietice . Mugurii vegetativi

—

m i c i , lipiţ i d e r a m u r ă ş i p u b e s e e n ţ i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p u ţ i

n

proeminente. Mugurii floriferi

—

p o t r i v it d e m a r i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , p u b e s e e n ţ i .

Frunzele — m a r i, d e 1 3 8 — 1 7 0 m m l u n g i m e ş i d e 4 5 — 5 0 m m l ă ţ i m e , larg-lanceolate c u vîrfu l uşo r r e c u r b a t spr e faţ a inferioară , m a r g i n i l e fi n serat e ; l i m b u l ar e suprafaţ a întins sau p u ţ i n î n c r e ţ i t ă de- a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e . P e ţ i o l u l , l u n g d e 8—1 0 m m , g r o s , u ş o c u r b a t ş i v i o l a c e u spr e b a z ă , c u 2 — 4 g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e , p e d i c e l a t e , d e c u l o a r e v i o l a c e u - n e g r i c i o a s ă spr e t o a m n ă .

, ă r -

F r u n z e l e c a d f o a r t e tîrziu . î n a i n t e d e c ă d e r e s e p ă t e a z ă c u roşu . Florile —

campanulate , c u petalel e d e culoar e roz-vineţiu .

FRUCTUL Mărimea — d=

s u p r a m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H

=

55—7 0 m m , D

=

56—7 1 m m ş i

5 4 — 6 8 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 11 7 g , ia r c e a m a x i m ă d e 1 7 2 g .

Forma - sferică , p u ţ i n t u r t i t ă , a d e s e o r i c u o p a r t e m a i d e z v o l t a t ă d e c î t cealalt ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , largă , superficial ă sa u a p r o a p e a b s e n t ă î n j u m ă t a t e a inferioar ă a fructului , se a d î n c e ş t e m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n spr e vîrf , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 5—1 0 m m ( p l . X L I ) . Culoarea —

g a l b e n - v e r z u i d e s c h i s sa u g ă l b u i - a l b i c i o s , c u u n r o ş u o b i ş n u i t sa u roşu -

sîngeriu, p u ţ i n p ă t a t p e p a r t e a însorită , p e s t e c a r e s e s u p r a p u n u n e o r i ş i d u n g i d e u n roş u m a i î n c h i s , î n g e n e r a l sla b m a r c a t e ; l a f r u c t e l e b i n e l u m i n a t e , c u l o a r e a roşi e a c o p e r ă a p r o a p e j u m ă t a t e d i n suprafaţ a pieliţe i ; p r in roşeaţ ă s e d i s t i n g p u n c t e d e c u l o a r e m a i deschisă , foart e m i c i ş i f o a r t e des e ; fructel e u m b r i t e r ă m î n n u m a i c u c u l o a r e a d e f o n d . Cavitatea pedunculară

—

d e l ă r g i m e ş i a d î n c i m e v a r i a b i l ă , u n e o r i pieliţ a d i n c a v i t a t e

este c o l o r a t ă p u ţ i n î n r o ş u - c a r m i n . Punctul stilar—

m i e , n e g r u , s e afl ă l a n i v e l u l c o n t u r u l u i sa u p e u n m u c r o n aşeza

t

într-o m i c ă d e p r e s i u n e . Pieliţa —

s u b ţ i r e , p r e z i n t ă o p u b e s c e n t ă d e a s ă , fină , a l b ă , catifelată , ş i s e d e s p r i n d e

uşor d e p u l p ă . Pulpa —

g ă l b u i - a l b i c i o a s ă , c u f i b r e f o a r t e fine , g a l b e n e , p u ţ i n roşi e lîng ă s î m b u r e ,

c o n s i s t e n t ă , fină , s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , d u l c e ş i f i n a c i d u l a t ă , a r o m a t ă , c u g u s t b i n e a r m o n i z a t , r ă c o r i t o r , d e m u l t e o r i c u o u ş o a r ă a s t r i n g e n ţ ă , c a r e nu- i s c a d e d i n c a n t a t e , n e a d e r e n t ă la s î m b u r e . î n t r e p u l p ă ş i s î m b u r e r ă m î n e u n g o l d e s t u l d e m a r e . L a s u p r a c o a c e r e , p u l p a d e v i n e m ă l ă i a ţ ă , ia r l a p u ţ i n e f r u c t e c r a p ă d e - a l u n g u l b r a z d e i v e n t r a l e , î n a p r o p i e r e a p u n c t u lui stilar . Sîmburele — D=

d e mărim

23—3 1 mm ş i d =

e mijloci

e sa

u supramijlocie

, avîn

dH

=

32—4 0 mm ,

1 6 — 2 1 m m , o v o i d , p u ţ i n b o m b a t , lat , c u vîrfu l a p r o a p e r o t u n j i t ş i

p r e l u n g i t c u u n spi n scurt , c u suprafaţ a a d î n c ş i d e s i n c r u s t a t ă , d e c u l o a r e cafenie .

PLANŞA

Shipley.

XLI

SHIPLEY

403

Maturitatea — î n c e pe c u 3 0 d e zil e d u p ă J . H . H a l e , l a sfîrşitu l luni i s e p t e m b r i e ş i î n p r i m a d e c a d ă a luni i o c t o m b r i e . R E C O M A N D Ă R I . A v î n d î n v e d e r e e p o c a foart e tîrzi e d e c o a c e r e ş i c a l i t a t e a b u n ă a fructelor, soiu l S h i p l e y s e p r o p u n e s ă fi e c u l t i v a t î n l i v e z i , î n a p r o p i e r e a c e n t r e l o r m a r i d e c o n s u m , îns ă p e scar ă restrînsă , p r e c u m ş i î n grădinil e d e lîng ă c a s e , î n z o n e l e u n d e reu şeşte cultur a piersicului .

РЕЗЮМЕ Созревание — в к о н ц е с е н т я б р я ил п в п е р в о й декад е о к т я б р я , начинаетс я н а 3 0 дне й п о з ж е сорт а Д ж о н Х е й л ь . Сорт н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л лекциях. Дерево — средне й пл и н и ж е средне й с и л ы р о с т а , х о р о ш о расте т пр и п р и в и в к е н а мин дале Ил и н а п е р с и к е , дае т х о р о ш и е р е з у л ь т а т ы н а л е г к и х в л а ж н ы х , х о р о ш о з а щ и щ е н н ы х почвах, с благоприятно й экспозицие й ; сравнительн о морозоустойчивое , н о неустойчиво е к б о л е з н я м и вредителям . Дае т д о в о л ь н о о б и л ь н ы е и р е г у л я р н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к кампа нуловидного т и п а . Плод — б о л ь ш е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о в и д н ы й , с л е г к а с п л ю с н у т ы й , з а ч а с т у ю а с и м м е т р и ч е с к и й , с ш и р о к и м и п о в е р х н о с т н ы м , п о р ой почт и и с ч е з а ю щ и м , б р ю ш ным ш в о м ; с в е т л о г о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о ил и б е л о в а т о - ж е л т о в а т о г о цвета, с к р а с н ы м ил и кроваво-красным румянцем , немног о пятнисты м н а солнечно й стороне , иногд а покрыты м п о л о с к а м и боле е т е м н о г о к р а с н о г о цвета ; затененны е п л о д ы о с т а ю т с я о к р а ш е н н ы м и л и ш ь в о с н о в н о й цвет ; к о ж и ц а т о н к а я , с г у с т ы м нежны м б а р х а т и с т ы м о п у ш е н и е м б е л о г о ц в е т а , б л е с т я щ а я , л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь б е л о в а т о - ж е л т о в а т а я , с о ч е н ь т о н к и ми ж е л тыми в о л о к н а м и , к р а с н о в а т ы м и о к о л о к о с т о ч к и ; п л о т н а я , н е ж н а я , сочная , с л е г к а к и с ловатая, о с в е ж а ю щ е г о в к у с а , с л е г к а в я ж у щ а я , н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Ф р у к т ы хорошего качества .

BÉSUMÉ

Maturité —

fin d e s e p t e m b r e e t p r e m i è r e d é c a d e d ' o c t o b r e , c o m m e n c e 3 0 j o u r s aprè s

la J . H . H a i e . Variété d ' o r i g i n e i n c o n n u e . E n R o u m a n i e o n n e l a r e n c o n t r e q u e d a n s le s c o l l e c t i o n s pomologiques. Arbre —

d e v i g u e u r m o y e n n e o u s o u s - m o y e n n e , réussi t q u a n d i l es t greff é su r a m a n -

dier o u p ê c h e r , d o n n e d e b o n s résultat s d a n s le s sol s légers , h u m i d e s , a b r i t é s e t f a v o r a b l e m e n t e x p o s é s ; asse z résistan t a u g e l , m a i s sensibl e a u x m a l a d i e s e t insecte s nuisibles . P r o d u i t suffisammen t e t asse z r é g u b è r e m e n t . F l e u r d e t y p e c a m p a n u l e . Fruit —

s u r m o y e n o u g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e , l é g è r e m e n t aplatie , s o u v e n t a s y m é -

t r i q u e , a v e c l e sülo n v e n t r a l larg e e t superficie l o u p r e s q u e a b s e n t ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e v e r d â t r e clai r o u j a u n e - b l a n c h â t r e e t r o u g e fran c o u r o u g e - s a n g , u n p e u t a c h é su r l e c ô t é ensoleillé, su r l e q u e l s e s u p e r p o s e n t parfoi s de s raie s d ' u n r o u g e p l u s f o n c é ; le s fruit s m û r i s

404

SOIURI D

E PIERSI

C RECOMANDAT

E P E N T R

U P L A N T A Ţ I

I I N D U S T R I A L

E

à l ' o m b r e , resten t a v e c l a c o u l e u r d e f o n d s e u l e m e n t ; l a p e a u m i n c e p r é s e n t e u n e p u b e s c e n c e d e n s e , fine , b l a n c h e e t v e l o u t é e , ell e es t luisant e e t s e d é t a c h e a i s é m e n t d e la p u l p e ; c e t t e dernière , d ' u n j a u n e - b l a n c h â t r e , à fibre s trè s fines , j a u n e s r o u g e â t r e s p r è s d u n o y a u , est c o n s i s t a n t e , fine , j u t e u s e , d o u c e e t f i n e m e n t a c i d u l é e , à s a v e u r h a r m o n i e u s e , raffraî chissante, s o u v e n t l é g è r e m e n t astringeant e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . Les fruit s s o n t d e b o i m e qualité .

ABSTRACT Maturity – end of September and the first decade of October, beginning 30 days after the J. H. Hale. Variety of unknown origin. In Romania the only known in pomological collections. Tree – vigor: average or below average, successful when it is grafted on almond or peach, suitable for light, wet soils, sheltered and favorably exposed places; fairly frost resistant but susceptible to diseases and insect pests. Produces sufficiently and fairly regularly. Bell-type flower. Fruit – medium to large, spherical, slightly flattened, often asymmetrical, with the ventral furrow broad and shallow or almost absent, the color is light greenish-yellow or yellow-white and true red or red-blood, a slightly stained on the sun exposed side, which sometimes overlap the lines of a darker red; the fruit ripened in the shadow, has only the background color. The thin peel has a dense, white, velvety pubescence. It is shiny and is easily detachable from the pulp. It is yellow-whitish, very fine fibers, reddish yellow near the stone, is consistent, soft, juicy, sweet and delicately tangy, smooth flavor, refreshing, often slightly astringent and does not stick to the core. The fruits are of good quality.

SALWAY

S i n o n i m e : engl. Sa l w a y. franc. A d m i r a b l germ. P r a c h t v o U e ital. S a l w e y rus. S a l v e i

e jaun e tardive , Pèch e d e Salway . r Aprikosenpfirsich .

, Salvay . .

Origine. So i d e o r i g i n e e n g l e z ă , o b ţ i n u t i n 1 8 4 4 d e c o l o n e l u l S a l w a y l a E g h a u i P a r k , c o m i t a t u l d e Surre y ( A n g b a ) d i n s î m b u r i i soiulu i S a n - G i o v a n n i . D a n i u g a t r i b u i e a c e s t so i lu i T . H . R i v e r s d i n S a w b r i d g e w o r t h , ia r alţi i lu i C . T u r n e r d i n S l o u g h . D e ş i p ă r e r i l e asupr a p e r s o a n e l o r c a r e a u o b ţ i n u t a c e s t so i sîn t diferite , r ă m î n e c e r t ă o r i g i n e a s a engleză. A fos t descri s p e n t r u p r i m a d a t ă d e R o b e r t H o g g , î n 1 8 7 5 . Răspindire. S e cultiv ă puţi n î n Anglia , Franţa , Italia , Austria , S.U .A., U . R . S . S . î n ţar a n o a s t r ă est e c u n o s c u t î n c ă d e l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l X X - l e a . î n p r e z e n t s e intilneşte î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i p i e r s i c u l u i , ar e c e r i n ţ e relativ m i c i faţ ă d e so l ; este rezisten t l a g e r , secet ă ş i l a a t a c u l d e Taphrina deformans T u l . , îns ă sensibi l l a Clasterosporium carpophillum

(Lév.

(Berk.

)

) Aderh .

î n f l o r e ş t e t b z i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 0 — 1 2 zile . P r o d u c e abunden t ş i regulat . F r u c t e l e , î n g e n e r a l m i j l o c n , d e f o r m ă r e g u l a t ă , c u a s p e c t a t r ă g ă t o r , sin t d e c a l i t a t e b u n ă p e n t r u m a s ă ş i p e n t r u prelucrăr i i n d u s t r i a l e ( c o m p o t u r i , d u l c e ţ u r i ) ş i u s c a t . S u p o r t ă d e s t u l d e b i n e t r a n s p o r t u l , c î n d sîn t c u l e s e l a t i m p u l o p t i m . Calităţi :

c o a c e r e a f o a r t e tîrzi e a f r u c t e l o r , a s p e c t u l a t r ă g ă t o r ş i c a b t a t e a b u n ă a l o r ;

rusticitatea, rezistenţ a l a Taphrina deformans Defecte: sensibilitate

(Berk.

) Tul. , potenţialu l ridica t d e producţie .

a l a Clasterosporium carpophillum

(Lév.

) A d e r h . , scuturare a pre -

m a t u r ă a fructelo r di n c a u z a v î n t u l u i î n ani i c u secet ă p r e l u n g i t ă . POMUL P o m u l , l a v î r s t a d e 1 2 — 1 5 an i (î n c o n d i ţ i i l e solurilo r p i e t r o a s e d i n Ş i m l e u l S ü v a n i e i ) a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 2—2, 5 m , c u t r u n c h i u l d e 1 0 — 1 2 c m î n d i a m e t r u ; s c o a r ţ a a s p r ă , g r o a s ă , se e x f o b a z ă s u b f o r m ă d e p l ă c i alungite .

406

SOIURI D

E PIERSI

C RECOMANDAT

E PENTR U PLANTAŢI

I INDUSTRIAL

E

Coroana — largă , sferic ă l a î n c e p u t , d e s t u l d e deasă , c u frunzi ş b o g a t . L a p o m i i i n vîrstă, c o r o a n a d e v i n e larg ă e t a l a t ă , p u ţ i n înaltă . Ramurile de schelet — d e s t ul d e lung i ş i g r o a s e , arcuite , degarnisit e l a b a z ă , a u riti d o m u l cenuşiu-roşiatic , lenticel e m a r i , rare , a l u n g i t e , reliefate , cafenii . Ramurile de rod — m ai m u l t lung i ş i g r o a s e , c u i n t e r n o d u r i d e l u n g i m e m i j l o c i e . Mugurii vegetativi — m i j l o c i i, c o n i c i , a s c u ţ i ţ i l a vîrf , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , c u solzişor i de c u l o a r e b r u n ă - n e g r i c i o a s ă , c u o p u b e s c e n ţ ă a l b - c e n u ş i e , scurt ă ş i deasă , aşezaţ i pe pernuţ e proeminente . Mugurii floriferi — p o t r i v it d e m a r i , i n v e r s - o v o i d a l i , c u vîrfu l ş i marginil e solzilo r a c o p e r i ţ i c u perişor i deşi , albicioşi , distribuiţ i m a i ale s l a m i j l o c u l ramurii .

Lăstarii — v i g u r o ş i, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i roş u intens n u a n ţ a t ă p e p a r t e a e x p u s ă l a soare , c u l e n t i c e l e m a r i , rare , r o t u n d e sa u liniare , d e culoare albicioasă . Frunzele — de m ă r i m e v a r i a b i l ă , î n genera l m a r e , a v î n d î n m e d i e l u n g i m e a d e 14 6 m m şi l ă ţ i m e a d e 4 1 m m , d e f o r m ă l a n c e o l a t - a l u n g i t ă ş i c u vîrfu l a c u m i n a t , r e c u r b a t într- o p a r t e ş i adese a r ă s u c i t ; d i n a c e a s t ă c a u z ă , m a j o r i t a t e a frunzelo r a u j u m ă t ă ţ i l e b m b u l u i a s i m e t r i c e ; l i m b u l ar e c u l o a r e a v e r d e - g ă l b u i e p e p a r t e a superioar ă ş i verde-descliis , m a t p e c e a inferioară , est e încreţi t m o d e r a t de- a l u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e ; m a r g i n i l e sîn t lar g şi superficia l c r e n a t e ; vîrfu l d i n ţ i l o r s e t e r m i n ă c u cil i m i c i d e c u l o a r e m a r o . P e ţ i o l u l , scurt , d e s t u l d e g r o s , c o l o r a t î n roşu-sîngeri u p e t o a t ă l u n g i m e a , sla b canalicular . G l a n d e l e î n n u m ă r d e 2 — 4 ( c î t e o d a t ă p î n ă l a 6 — 7 ), r e n i f o r m e , d e s t u l d e m a r i , a ş e z a t e p e p e ţ i o l ş i p e p r i m i i dinţi dinspr e baz a limbului . F r u n z e l e c a d t o a m n a f o a r t e tîrziu . Florile — m i ci sa u m i j l o c i i , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e m i c i , e l i p t i c e , alungite , d e c u l o a r e r o z inten s p e m a r g i n i , n u a n ţ a t ş i m a i d e s c h i s c ă t r e b a z ă , u n e o r i m a i m i d t e d e cinci . Pistilul , m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e ; s e întîlnes c ş i flor i c u pistilu l d u b l u .

FRUCTUL Mărimea — d=

m i j l o c i e sa u s u p r a n i i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H =

6 1 mm , D =

6 0 mm ,

6 9 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 11 2 g . Forma —

sferică sa u sferic a u ş o r a l u n g i t ă , u n e o r i c o m p r i m a t ă lateral , î n genera l sla b

a s i m e t r i c ă ; b r a z da v e n t r a l ă , î n g u s t ă , superficială , m a i a c c e n t u a t ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 2— 3 m m (fig . 9 4 ) . Culoarea —

g a l b e n - a l b i c i o a să p e p a r t e a u m b r i t ă ş i g a l b e n - p o r t o c a b e p e c e a însorită ,

adesea p e n s u l a t ă ş i p ă t a t ă c u r o ş u - v i o l a c e u n u a n ţ a t, m a i ale s l a fructel e b i n e e x p u s e l a soar e şi î n ani i c u t o a m n ă c a l d ă ş i zil e senine . Cavitatea pedunculară

—

l a r gă ş i p o t r i v i t d e a d î n c ă . î n l o c u l d e u n d e s e d e s p r i n d e

pedunculul, s e observ ă capătu l sîmburelui . Punctul stilar

—

m i c, n e g r u , î n vîrfu l unu i m u c r o n a s c u ţ i t , a p l e c a t spr e p a r t e a d o r s a l ă

şi aşeza t î n m i j l o c u l une i depresiun i m i c i ş i a d î n c i . Pieliţa —

p o t r i v it d e g r o a s ă , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă , f o a r t e fi n p u b e s c e n ţ ă , c u perişor i

f o a r t e scurţi , albicioşi , a b i a e v i d e n ţ i . Pulpa —

g a l b e n ă i n t e n s p î n ă l a p o r t o c a l i e , ia r î n j u r u l s î m b u r e l u i roşu-sîngerie , fină ,

compactă, fondantă

, dulce-acidulată

la s î m b u r e , d e c a l i t a t e b u n ă .

, s u c u l e n t ă , c u a r o m ă fin ă d e caise , n e a d e r e n t ă

407

SALWAY

Sîmbim/c d=

destu l d e m a r e sa u m a r e , a v î n d H

=

34—3 8 m m , D =

28—2 9 m m ,

2 1 — 2 2 m m , d e f o r m ă sfero-elipsoidală , r o t u n j i t spr e vîr f ş i t e r m i n î n d u - s e b r u s c c u

u n m u c r o n ; v ă z u t d i n profU , s î m b u r e l e a p a r e uşo r b o m b a t , s i m e t r i c , a v î n d s u p r a f a ţ a b r ă z dată ş i a l v e o l a t ă a d i n e ; creast a dorsal ă est e p r o e m i n e n t ă ş i a s c u ţ i t ă (fig . 9 5 ) . Maturitatea —

î n c e p u t ul luni i o c t o m b r i e , l a circ a 3 5 d e zil e d u p ă soiu l J . H . H a l e .

Fig. 94 . - Salwa

y

Fig. 95 . — Salwa y

E E C O M A N D Ă E I . A v î n d î n v e d e r e c o a c e r e a f o a r t e tîrzi e ş i c a b t ă ţ i l e fructului , soiulu i Salway, s e recomand ă s ă s e cultiv e î n apropiere a centrelo r d e c o n s u m ş i î n grădinil e d e lîng ă case di n z o n a p o d g o r i i l o r ş i di n regiunil e d e c î m p i e d i n sudu l ş i v e s t u l ţării , c u t o a m n e lungi ş i c ă l d u r o a s e , car e p e r m i t fructelo r să-ş i desfăşoar e n o r m a l p r o c e s u l d e c o a c e r e . P r e z i n t ă intere s ş i c a g e n i t o r î n l u c r ă r i l e p e n t r u o b ţ i n e r e a n o i l o r soiur i d e p i e r s i c .

РЕЗЮМЕ Созревание —

начал о о к т я б р я , начинаетс я н а 3 5 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт а н г л и й с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в ы в е д е н в 184 4 г о д у . В Р у м ы н и и и з в е с т е н ещ е с начал а X X века . В настояще е врем я в с т р е ч а е т с я л и ш ь в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х .

4ns

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

E PENTR U P L A N T A Ţ I

I INDUSTRIAL

F

Дерево — средне й сил ы р о с т а , х о р о ш о расте т н а в с е х п о д в о я х п е р с и к а , сравнительн о малотребовательное к почве , морозо - и засухоустойчивое , но восприимчиво е к пораже нию — Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . Дае т о б и л ь н ы е и ежегодны е у р о ж а и . Цветение п о з д н е е ; цветк и н е б о л ь ш и е ил и средне й величины , камнануловидног о т и п а . Плод — средне й ил и б о л ь ш е средне й величины , ш а р о в и д н ы й ил и слегк а п р о д о л г о ватый, иногд а с б о к о в с п л ю щ е н н ы й , в б о л ь ш и н с т в е с л у ч а е в немног о а с и м м е т р и ч е с к и й , с у з к и м и п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м ш в о м ; б е л о в а т о - ж е л т о в а т о г о цвет а н а затененно й сто роне и ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о , з а ч а с т у ю с л и л о в а т о - к р а с н ы м и п о л о с к а м и и пятнам и — на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а д о в о л ь н о т о л с т а я , п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и , очен ь н е ж н о о п у ш е н н а я , с очен ь к о р о т к и м и б е л о в а т о г о цвет а в о л о с к а м и ; м я к о т ь и н т е н с и в н о г о ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , к р о в а в о - к р а с н а я в о к р у г к о с т о ч к и , н е ж н а я , п л о т н а я , т а ю щ а я , ки словато-сладкая, сочная , с тонки м ароматом , н е прирастае т к косточке . П л о д ы х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; м о г у т б ы т ь и с п о л ь з о в а н ы ка к дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м виде, та к и дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и ; д о в о л ь н о х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у .

RÉSUME Maturité —

correspondan t a u débu t d'octobre , c o m m e n c e 3 5 jour s aprè s l a J . H . H a i e

V a r i é t é d ' o r i g i n e anglaise , o b t e n u e e n 1844 . E n R o u m a n i e ell e fu t c o n n u e d è s l e d é b u t d u X X siècle . A c t u e l l e m e n t o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s. e

Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , réussi t bie n greff é su r t o u s le s porte-greffe s d u p ê c h e r , assez p e u e x i g e a n t q u a n t a u sol , résistan t a u x g e l , à l a sécheresse , mai s sensibl e à Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . Produi t a b o n d a m m e n t e t régulièrement . Fleuri t tard , a de s fleur s p e t i t e s o u m o y e n n e s , d e t y p e c a m p a n u l e . Fruit — m o y e n o u d é p a s s a n t l a m o y e n n e , d e f o r m e sphértqu e o u s p h é r i q u e l é g è r e m e n t a l l o n g é e , parfoi s a p l a t i l a t é r a l e m e n t , e n généra l f a i b l e m e n t a s y m é t r i q u e , a v e c l e sillo n v e n tral é t r o i t e t superficie l ; d e c o u l e u r j a u n e - b l a n c h â t r e su r l a p a r t i e q u i es t à l ' o m b r e e t j a u n e o r a n g é su r cell e ensoleillée , s o u v e n t t e i n t é e e t t a c h é e d e r o u g e - v i o l a c é n u a n c é , n o t a m m e n t c h e z le s fruit s e x p o s é s a u solei l ; l a p e a u , m o d é r é m e n t épaisse , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , es t très f i n e m e n t p u b e s c e n t e , a v e c d e p e t i t s p o i l s trè s c o u r t s e t b l a n c h â t r e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e - o r a n g é i n t e n s e , r o u g e - s a n g a u t o u r d u n o y a u , es t fine , c o m p a c t e , f o n d a n t e , d o u c e aigrelette, j u t e u s e , f i n e m e n t p a r f u m é e e t n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u . L e s fruit s s o n t d e b o n n e q u a l i t é p o u r l a t a b l e e t le s p r é p a r a t i o n s industrielle s e t s u p p o r t e n t asse z b i e n l e t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – end of September and the first decade of October, beginning 30 days after the J. H. Hale. Variety of unknown origin. In Romania the only known in pomological collections. Tree – vigor: average or below average, successful when it is grafted on almond or peach, suitable for light, wet soils, sheltered and favorably exposed places; fairly frost resistant but susceptible to diseases and insect pests. Produces sufficiently and fairly regularly. Bell-type flower. Fruit – medium to large, spherical, slightly flattened, often asymmetrical, with the ventral furrow broad and shallow or almost absent, the color is light greenish-yellow or yellow-white and true red or red-blood, a slightly stained on the sun exposed side, which sometimes overlap the lines of a darker red; the fruit ripened in the shadow, has only the background color. The thin peel has a dense, white, velvety pubescence. It is shiny and is easily detachable from the pulp. It is yellow-whitish, very fine fibers, reddish yellow near the stone, is consistent, soft, juicy, sweet and delicately tangy, smooth flavor, refreshing, often slightly astringent and does not stick to the core. The fruits are of good quality.

TOSCHINA D E NOIEMBRI E

Sinonimi : ital. T o s c h i n a d i novembre . franc. T o s Chin a n o v e m b r e . 1

Origine. F a c e p a r t e di n g r u p a soiurilo r o b ţ i n u t e l a F l o r e n ţ a ( T o s c a n a ) , î n I t a b a , d e A t t i l i o B a g i o n i e r

iî

n j u r u l a n u l u i 1 9 2 5 , î n u r m a încrucişări i soiulu i T é t o n d e

V é n u s c u u n so i c h i n e z e s c ( P a v i e Chinesse) . D e n u m i r e a d e T o s c h i n a i n d i c ă o r i g i n e a t o s c a n o - c h i n e z ă a acestu i soi . I n g r u p a r e s p e c t i v ă i n t r ă : T o s c h i n a fin e s e t t e m b r e , T o s c h i n a d i ottobre ş i Toschin a d i novembre . R ă s p î n d i r c . S o i u l T o s c h i n a d e n o i e m b r i e ar e o

răspîndir e foart e bmitată . î n toat e

ţările c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c s e afl ă n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e . L a n o i a fos t i m p o r t a t d i n I t a b a î n j u r u l anulu i 194 0 ş i i n t r o d u s î n staţiunil e e x p e r i m e n t a l e al e I n s t i t u t u l u i d e cercetăr i h o r t i v i t i c o l e ş i î n u n e l e g o s p o d ă r i i a g r i c o l e d e stat .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l , d e v i g o a r e m i j l o c i e , n e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l , est e rezisten t l a g e r ; i n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 m u g u r i i florifer i a u rezista t l a —23° C ş i p o m u l a p r o d u s î n v a r a u r m ă t o a r e f r u c t e în c a n t i t a t e n o r m a l ă . A v î n d c o a c e r e f o a r t e tîrzie , fructel e n u a j u n g l a m a t u r i t a t e d e c î t î n regiun i m a i s u d i c e , cu t o a m n e lung i ş i c a l d e . î n c o n d i ţ i i l e d e l a V o i n e ş t i , r a i o n u l T î r g o v i ş t e , a c e s t so i a înflori t şi lega t a b u n d e n t , da r n u şi- a corj t fructel e î n nic i u n an , b p s i n d u - i c ă l d u r a n e c e s a r ă î n l u n a octombrie. P e r i o a d a înfloritulu i est e t ü z i e . E s t e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum

(Lév.

) A d e r h . , p r e c u m ş i l a Monilinia

laxa ( E h r e n b . ) S a e c , est e îns ă rezisten t l a Taphrina deformans

(Berk.

) Tul .

P r o d u c e a b u n d e n t ş i destu l d e r e g u l a t . î n c o n d i ţ i i l e d e l a G . A . S . M e d g i d i a , p o m ü î n virstă d e 5 an i a u p r o d u s î n 196 4 î n m e d i e c î t e 5 2 k g fructe , p r o d u c ţ i a m a x i m ă f ü n d d e 64 kg . F r u c t e l e , p o t r i v i t d e m a r i , p u ţ i n c o l o r a t e , d u l c i , p l ă c u t a c i d u l a t e , d e c a b t a t e destu l d e b u n ă . Sîn t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; a v î n d p u l p a tare , sîn t d e s t u l d e rezistent e l a t r a n s p o r t ; c a r a c t e r i z a t e printr-u n c o n ţ i n u t î n s u b s t a n ţ ă u s c a t ă d e 1 4 % şi î n a c i d i t a t e d e 0 , 7 0 % .

SOIURI D

110

E PIERSI

C RECOMANDAT

E P E N T R

U P L A N T A Ţ I

I I N D U S T R I A L

E

Calităţi : c o a c e r e a f o a r t e tîrzi e a f r u c t e l o r ( u l t i m u l so i c a re a p a r e p e p i a ţ ă ) , rezistenţ a la g e r , p o t e n ţ i a l ul d e p r o d u c ţ i e r i d i c a i . (Lév. ) A d e r h . ş i l a Monilinin Defecte : slab a rezistenţ ă l a Clasterosporium carpophillum laxa ( E h r e n b . ) S a c c . ş i lips a d e c u l o a r e a f r u c t u l u i .

POMUL P o m u l , l a vîrst ă d e 5 a n i, a t i n ge î n ă l ţ i m e a d e 2, 5 —3 m , cu t r u n c h i ul d e 12 cm în dia m e t r u ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - î n c h i s , c u c r ă p ă t u r i p u ţ i n e , l o n g i t u d i n a l e ş i superficiale . Coroana —

g l o b u l o a s ă, c u d i a m e t r u l d e 3 , 5 — 4 m .

Ramurile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , d r e p t e , c r e s c u t e s u b u n ungh i de r a m i f i c a r e d e 4 5 — 5 0 ° ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e cenuşiu-roşiatică , c u n u m e r o a se l e n t i c e l e mari , p r o e m i n e n t e , a l u n g i t e , cafenii . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ş i a n t i c i p a t e . Lăstarii — lungi, g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2,5—2, 8 c m l u n g i m e, c u s c o a r ţa d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e p e c e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi de m ă r i m e m i j l o c i e .

—

m a r i, c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e

Mugurii floriferi — de m ă r i me m i j l o c i e , c o n i c - a l u n g i ţ i sa u o v o i z i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă c e n u ş i e p r o n u n ţ a t ă , sîn t aşezaţ i m a i m u l t c ă t r e b a z a r a m u r i l o r . Frunzele — m i c i, a v î n d î n m e d i e 1 2 2 mm l u n g i m e ş i 3 7 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e serate , p u ţ i n î n c r e ţ i t e de- a l u n g u l nervuri i m e d i a n e , d e c u l o a re v e r d e intens, l u c i o a s e . P e ţ i o l u l , d e 7— 9 mm l u n g i m e , g r o s , c u 2 — 4 g l a n d e, mari , r e n i f o r m e . F r u n z e l e c a d t o a m na f o a r t e tîrziu , m e n ţ i n î n d u - ş i c u l o a r e a v e r d e . Florile — m i c i, c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e m i c i , lung i d e 1 0 — 1 1 m m , o v a t e, d e c u l o a r e roz-violacee ; caliciu l p e parte a interioar ă galbe n pronunţat .

FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e, a v î n d H

=

55—6 2 m m , D = 67—6 5 m m , d = 56—6 4 m m ;

g r e u t a t e a d e 8 5 — 1 4 0 g , î n m e d i e d e 1 0 7 g. Forma —

g l o b u l o a s ă, p u ţ i n t u r t i t ă l a b a z ă ş i vîrf , a s i m e t r i c ă , c u c o n t u r n e r e g u l a t ,

teşită p e p a r t e a d o r s a l ă , b o m b a t ă p e c e a v e n t r a lă ş i c u flancuril e inega l d e z v o l t a t e ; unel e f r u c t e a u s u p r a f a ţ a p r o n u n ţ a t v ă l u r a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , largă , d e s t u l d e a d î n c ă , s e adîn c e ş t e ş i s e î n g u s t e a z ă spr e c a p e t e , m a i ale s spr e vîrf , u n d e d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 10—12 m m

; m a r g i n i le b r a z d e i v e n t r a l e sîn t inegal e ( p l . X L I I ) .

Culoarea —

v e r z u i e, ia r p e p a r t e a î n s o r i t ă g a l b e n - d e s c h i s c u n u a n ţ ă v e r z u i e , a c o p e r i t ă

c u r o ş u - v i o l a c e u s u b f o r mă d e p e te n e r e g u l a t e , striur i s a u p u n c te fin e ; c u l o a r e a a c o p e r i t o a r e o c u p ă f o a r t e p u ţ i n d i n s u p r a f a ţa f r u c t u l u i , m u l t e fruct e fiin d a p r o a p e u n i c o l o r a t e . Cavitatea pedunculară

-

d e l ă r g i m e m i j l o c i e , a d î n c ă , c u p e r e ţ i i a b r u p ţ i , netez i ş i m a r -

ginile regulate . Punctul stilar brazda ventrală Pieliţa —

—

m i c, c a f e n i u - î n c h i s , a ş e z a t î n vîrfu l u n u i m i c m a m e l o n r i d i c a t d i n

. de g r o s i m e m i j l o c i e , r e z i s t e n t ă , f o a r t e fi n ş i m ă r u n t p u b e s c e n t ă , s e d e s f a c e

greu d e p e pulpă .

PLANŞA

Toschina de

noiembrie.

XLII

T O S C H I N A D E NOIEMBRI E

tl I

Pulpa — a l b - c r e m, c u o uşoar ă n u a n ţ ă v e r z u i e l a u n e l e f r u c t e ; î n j u r u l RÎmburelu i p r e z i n t ă slab e infiltraţi i roşii , c o n s i s t e n t ă , fină , s e m i f o n d a n t ă , m i j l o c i u d e s u c u l e n t ă, d u l c e a g ă , p l ă c u t a c i d u l a t ă , c u u r me d e a m ă r e a lă l a u n e l e fructe , sla b a r o m a t ă , bun ă l a g u s t . L a s u p r a c o a c e r e p i e r d e d i n s u c u l e n t ă ş i d e v i n e p u ţ i n făinoasă . E s t e n e a d e r e n t ă sa u s e m i a d e r e n t ă la s î m b u r e . Sîmburele — m i j l o c i u, a v î n d H = 3 3 — 3 5 m m , D = 2 3 — 2 5 m m , d = 1 7 — 1 9 m m , i n v e r s - o v o i d , b o m b a t , sla b t r u n c h i a t l a b a z ă ş i a s c u ţ i t l a vîrf , d e c u l o a r e c a f e n i u - r o ş i a t i c ă ; suprafaţa p r e z i n t ă incrustaţii , d e s e , îns ă p u ţ i n adinei . Maturitatea — c o r e s p u n d e c u p r i m a j u m ă t a t e a lu i n o i e m b r i e — la c i r c a 6 0 d e zil e după soiu l J . H . H a l e . D e l a c ă d e r e a p e t a l e l o r ş i p î n ă l a c o a c e r e a fructelo r t r e c î n m e d i e 1 8 0 — 1 8 5 d e zile . B E C O M A N D Ă K I . A v î n d î n v e d e r e c o a c e r e a f o a r t e tîrzi e a fructelo r ş i r e z i s t e n ţ a m a r e la g e r a m u g u r i l o r floriferi , soiu l T o s c h i n a d e n o i e m b r i e s e r e c o m a n dă s ă fie î n c e r c at î n h v e z ü e industriale , î n z o n e l e d e s u d ş i s u d - v e s t a l e ţării , c u t o a m n e tîrzii , lung i ş i c ă l d u r o a s e . T r e b u i e s ă i s e ofer e e x p o z i ţ i i f o a r t e f a v o r a b i l e ( s u d i c e s u d - v e s t i c e ) , ia r c o r o a n e l e p o m i l o r s ă fie m e n ţ i n u te suficien t d e r a r e, p e n t r u a s e f a v o r i za u n c o l o r i t m a i intens a l fruc telor ş i a s e g r ă bi c o a c e r e a a c e s t o r a . РЕЗЮМЕ Созревание —

в п е р в о й п о л о в и н е н о я б р я , н а 60 дней п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

С о р т п р о и с х о д и т и з И т а л и и , гд е б ыл выведен в 192 5 г о д у. В Р у м ы н и ю б ы л завезе н в 194 0 г о д у. В о в с е х с т р а н а х к у л ь т у р а п е р с и к а в с т р е ч а е т с я т о л ь к о в п о м о л о г и ч е с к и х коллекциях. Дерево — средней с и л ы р о с т а , м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю — Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . и м о н н л н о з о м — Monilinia laxa (Ehrenb. ) Bace. Дае т обильны е и довольн о регулярны е у р о ж а и . Цвето к небольшо й величины , к а м п а н у л о в и д н о г о т и п а , л и л о в а т о - р о з о в о г о цвета . Плод — средней в е л и ч и н ы , о к р у г л ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , с г л у б о к и м б р ю ш н ы м ш в о м ; з е л е н о в а т о г о ц в е т а , а н а с о л н е ч н о й с т о р о н е — с в е т л о - ж е л т ый с з е л е н о в а т ы м о т т е н к о м , п о к р ы т ы й л н л о в а т о - к р а с н ы м р у м я н ц е м в вид е ш т р и х о в ил и т о ч е к ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , с к о р о т к им и н е ж н ы м о п у ш е н и е м , с т р у д о м о т д е л я е т с я о т м я к о т и; м я к о т ь б е л о в а т о к р е м о в о г о цвет а с з е л е н о в а т ым о т т е н к о м , с р а в н и т е л ь но с о ч н а я , с л а д к а я , с п р и я т н ой к и с л о т н о с т ь ю , ч у т ь г о р ь к о в а т а я , н е п р и р о с ш а я ил и частично п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е . Плоды хорош о выдерживаю т перевозку . RÉSUMÉ Maturité — J. H . H a i e .

e o r e s p o n d a nt à

l a p r e m i è r e m o i t i é d u m o i s d e n o v e m b r e, 6 0 j o u rs aprè s la

V a r i é t é originair e d ' I t a l i e , o b t e n u e e n v i r o n e n 1925 . En R o u m a n i e ell e f u t i n t r o d u i t e e n s t o u s le s p a y s q u i c u l t i v e n t l e p ê c h e r , o n ne l a t r o u v e q u e d a ns le s c o l l e c t i o n s

1910. D a n

pomologiques. Arbre — de v i g u e u r m o y e n n e , r é s i s t a n t a u g e l , m a is sensibl e à Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . e t Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c . I l p r o d u i t a b o n d a m m e n t e t l e fai t assez r é g u l i è r e m e n t . L a fleu r e s t p e t i t e , d e t y p e c a m p a n u l e e t d e c o u l e u r r o s e - v i o l a c é .

412

SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T

E PENTR U P L A N T A Ţ I

I INDUSTRIAL

E

Fruit — de grosseu r m o y e n n e , g l o b u l e u x , a s y m é t r i q u e , a u sillo n v e n t r a l p r o f o n d ; la c o u l e u r e n es t v e r d â t r e et , su r l a p a r t i e ensoleillée , d ' u n j a u n e clair , t e i n t é d e v e r d â t r e r e c o u v e r t e d e striure s e t d e p o i n t s v i o l a c é s ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , r e c o u v e r t e d ' u n e fine p u b e s c e n c e s e d é t a c h e difficilemen t d e l a p u l p e , qu i es t d e c o u l e u r c r è m e tiran t sur l e v e r t , asse z j u t e u s e , d o u c e e t a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , a v e c d e s t r a c e s d ' a m e r t u m e ; non adhérent e o u mi-adhérent e a u noyau . L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – corresponding to the first half of November, 60 days after the J.H. Hale. Variety of Italian origin, obtained approximately in 1925. In Romania it was introduced in 1910. In all countries that grow peach, it is found only in pomological collections. Tree – medium vigor, frost resistant, but sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. and Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc. It produces abundantly and actually pretty regularly. The flower is small, bell-like, pink and purple. Fruit – medium size, globular, asymmetric, with deep ventral groove, the color is greenish, on the sun exposed side bright yellow, tinged with greenish streaks and covered with purplish spots. The peel thickness is average, covered with a fine pubescence, detaches easily from the pulp, which is cream-greenish colored, fairly juicy, sweet and pleasantly tangy, with a trace of bitterness, no sticking or partly sticking to the stone. The fruits are resistant to transport.

SOIURI D E PIERSI C Î N STUDI U ŞI PUŢI N RĂSPÎNDIT E

SNEED

S i n o n i m e : engl.

Earlies t o f all , P e e b l e s B o w e r s , P e e b l e s B r o u k e r s , P e e b l e s ' s M a y Cling . germ. F r ü h e s t e r v o n Allen . franc. L a n e i g e , L a plu s p r é c o c e de s p ê c h e s . rus. ceh.

Snid.

rom.

D e zăpadă .

Sneedova.

Origine. S o i o b ţ i n ut î n S . U . A . , statul T e n n e s s e e , u n d e a f o s t i n t r o d u s î n c u l t u r ă î n 1 8 8 5 . R ă s p î n d i r e . E s t e foart e p u ţ i n r ă s p î n d i t î n S . U . A . , U . R . S . S . , Italia , F r a n ţ a ş i R . P . Ungară. î n ţar a n o a s t r ă a fos t i n t r o d u s î n juru l anulu i 1930 , ia r î n p r e z e n t s e întîlneşt e î n c o l e c ţiile p o m o l o g i c e ş i î n u n e l e g r ă d i n i d e lîng ă c a s e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s , îns ă ar e o d u r a t ă s c u r t ă d e v i a ţ ă , m a i ale s c î n d est e a l t o i t p c o r c o d u ş . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e sol , d a r n e c e s i t ă e x p o z i ţ i i f a v o r a b i l e . î c o n d i ţ i i d e secet ă p r e l u n g i t ă ş i d e arşiţ ă p u t e r n i c ă , fructel e s e s c u t u r ă î n a i n t e d e a a j u n g la m a t u r i t a t e . E s t e destu l d e rezisten t l a ger , p r e c u m ş i la Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c , îns foarte sensibi l l a Clasterosporitvm carpophillum ( L é v . ) A d e r h . ş i l a a t a c u l d e Myzodes persieae Sulzer .

e n e ă

î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 3 zile . R o d e ş t e regulat , îns ă v a r i a b i l d e l a u n a n l a altul . L a B u e u r e ş t i - B ă n e a s a , î n ani i V I şi V I I d u p ă p l a n t a r e a u p r o d u s î n m e d i e ( p e 2 a n i ) c i t e 2 7 k g , r e c o l t a m a x i m ă fiin d d e 5 7 k g d e fruct e p e p o m . L a Staţiune a e x p e r i m e n t a l ă O r a d e a s-a u o b ţ i n u t c î t e 2 0 — 2 8 k g d e fruct e l>e p o m . F r u c t e l e sîn t mijloci i sa u s u p r a m i j l o c i i , destu l d e a s p e c t u o a s e , d e c a l i t a t e m e d i o c r ă , caracterizate printr-u n c o n ţ i n u t relati v scăzu t î n z a h ă r ( 5 , 4 2 — 8 , 8 9 % ) ş i m i j l o c i u î n a c i d i t a t e ( 0 , 6 0 - 0 , 6 4 % ) , pectin e ( 0 , 3 1 - 0 , 4 0 % ) , protein e (1,10% ) ş i vitamin ă С ( 7 , 3 9 - 7 , 6 0 m g % ) ; nu p o t f i cules e înainte d e c o a c e r e , d e o a r e c e p ă s t r e a ză u n g u s t a m ă r u i . A j u n s e l a m a t u r i t a t e , c a d d i n p o m , ia r p u l p a s e c o a c e n e u n i f o r m ş i s e î n m o a i e b r u s c ; a v î n d p i e l i ţ a d e c u l o a r e d e s chisă ş i p u l p a m o a l e , s e p ă t e a z ă î n t i m p u l transportului . S e f o l o s e s c a p r o a p e e x c l u s i v p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T

416

E

Calităţi : c o a c e r e a f o a r t e t i m p u r i e a fructelor , v i g o a r e a ş i p r o d u c ţ i a regulat ă a p o m u l u i . Defecte : sensibilitate a l a unel e b o b ş i d ă u n ă t o r i , degarniaire a r a p i d ă a p o m u l u i , cali tatea m e d i o c r ă ş i slab a rezistenţ ă l a t r a n s p o r t a fructelor, p r e c u m ş i aderenţ a p u l p e i l a sîmbure. POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4—4, 6 m ş i f o m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 2 0 — 2 2 c m , c u scoarţ a a p r o a p e n e t e d ă , d e c u l o a r e cenuşiu-negricioasă . Coroana — sferică , largă , rară , c u d i a m e t r u l d e 5—6, 6 m . Ramurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , sla b r a m i f i c a t e , degarnisit e m u l t l a b a z ă , f o r m e a z ă unghiuri d e r a m i f i c a r e d e 5 0 — 6 5 ° ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e cenuşiu-închi s c u n u a n ţ ă roşiatică , slab e x f o l i a t ă ş i c u lenticel e d e m ă r i m e m i j l o c i e , dese , alungite , p r o e m i n e n t e . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ; î n p r o p o r ţ i e m a i m i c ă s e întîlnes c ş i r a m u r i a n t i c i p a t e , salb e ş i b u c h e t e d e m a i . Lăstarii — l u n g i, groşi , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 5 — 3 5 m m l u n g i m e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e roşiatică p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i v e r d e - g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă . Caracteristi c p e n t r u aces t so i este f a p t u l c ă f o r m e a z ă f o a r t e p u ţ i n i lăstar i a n t i c i p a ţ i . Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c - a l u n g i ţ i , d e c u l o a r e c a f e n i u - n e g r i c i o a s ă , c u o slab ă p u b e s c e n ţ ă c e n u ş i e , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e . Mugurii floriferi — m i c i , scurţi , b o m b a ţ i , castanii , a c o p e r i ţ i c u o slab ă p u b e s c e n ţ ă a l b i c i o a s ă , a p r o a p e lipiţ i d e r a m u r ă . Frunzele — m a r i sa u f o a r t e m a r i , a v î n d 1 4 4 — 2 3 0 m m l u n g i m e ş i 4 7 — 6 2 m m l ă ţ i m e , l a r g - l a n c e o l a t e , c u vîrfu l a c u t , b a z a r o t u n j i t ă ş i m a r g i n i l e c r e n a t e destu l d e p r o n u n ţ a t ; l i m b u l , c u suprafaţ a p l a n ă , rareor i u ş o r î n c r e ţ i t ă de- a l u n g u l nervuri i m e d i a n e , c u marginil e p u ţ i n o n d u l a t e ş i vîrfu l î n d o i t spr e faţ a inferioară . P e ţ i o l u l , d e 7 — 1 0 m m l u n g i m e , g r o s , d e c u l o a r e v i o l a c e e , c u 2 ş i m a i ra r c u 3— 4 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , sesile , situat e p e p e ţ i o l sa u la baz a limbului . Frunzel e ca d t o a m n a d e timpuri u ; înainte d e căder e s e acoper ă p e ce a ma i mare part e c u roşu-intens . Florile — m a r i ( 3 3 — 4 0 m m î n d i a m e t r u ) , d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e l e m a r i , d e c u l o a r e r o z - p a l p ă t a t c u roş u ; pistilu l est e l a n i v e l u l s t a m i n e l o r sa u c u 1— 2 m m m a i sus . FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , a v î n d H

=

45—6 4 m m , D =

45—6 5 m m ,

d — 44—6 3 m m ; greutate a variaz ă într e 7 5 ş i 12 0 g , î n rapor t c u încărcătur a p o m u l u i . Forma —

g l o b u l o a s ă , u n e o r i u ş o r a l u n g i t ă , a s i m e t r i c ă , sla b t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i vîr f ;

b r a z d a v e n t r a l ă , largă , p u ţ i n a d î n c ă , d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m , f o r m î n d a d e seori o m i c ă d e p r e s i u n e î n j u r u l a c e s t u i a (fig . 9 6 ) . Culoarea —

g a l b e n - v e r z u i e, ia r p e p a r t e a însorit ă a c o p e r i t ă c u roşu-sîngeriu , n e u n i f o r m

şi c u p u n c t e m i c i , rare , d e c u l o a r e r o z - g ă l b u i e . Cavitatea pedunculară Punctul stilar Pieliţa —

—

—

m i c ă , î n g u s t ă , a d î n c ă d e 4 — 5 m m , c u marginil e regulate .

f o a r t e m i c , situa t într- o m i c ă d e p r e s i u n e .

g r o a s ă, îns ă n e r e z i s t e n t ă , n e a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă

fină, a l b i c i o a s ă . Pulpa —

a l b - v e r z u i e , m o a l e , f o a r t e s u c u l e n t ă , s t r ă b ă t u t ă d e f i b r e fin e ş i f r a g e d e ,

d u l c e - a c i d u l a t ă , u ş o r a s t r i n g e n t ă , c u a r o m ă slab ă ; est e a d e r e n t ă l a sinibure .

417

SNEED

Sîmburele -

supramijlociu , avîn d H =

3 2 - 4 0 mm , D =

2 2 - 2 6 mm , d =

1 8 - 2 0 mm ,

o v o i d - a l u n g i t , c u vîrfu l p r e l u n g - a s c u ţ i t ş i c u suprafaţ a ra r ş i a d î n c i n c r u s t a t ă ; la unel e f r u c t e , c r a p ă (fig . 9 7 ) . Maturitatea —

sfîrşitul luni i iunie , p r i m a j u m ă t a t e a luni i iulie , î n c e p e c u c i r c a 3 zil e

d u p ă soiu l M a y f l o w e r .

Fig. 96 . — Sneer !

Fig. 97 . - Snee

d

E E C X I M A N D Ă E I . A v î n d fruct e d e calitat e m e d i o c r ă , sla b c o l o r a t e ş i foart e sensibil e la t r a n s p o r t , soiu l S n e e d n u ma i p r e z i n t ă p r a c t i c nic i o i m p o r t a n ţ ă ş i d e c i n u s e r e c o m a n d ă înmulţirea lu i î n p e p i n i e r e . РЕЗЮМЕ Созревание — в конц е н ю н я ил и в через тр и дн я п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р .

п е р в о й п о л о в и н е и ю л я ; начинаетс я п р и м е р н

о

Сорт п р о и с х о д и т из С Ш А , из штат а Т е н е с с и . В Р у м ы н и ю бы л завезе н о к о л о 193 0 г о д а , а в н а с т о я щ е е врем я встречаетс я лиш ь в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х и н а п р и у с а д е б н ы х посадках. 27 — с . 18

3

41S

SOIURI D E PIERSI C I

N STUDI U Ş

I PUŢI N R Ă S P Î N D I T

E

Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е ; при п р о д о л ж и т е л ь н о й з а с у х е и с и л ь н о й ж а р е плод ы о п а д а ю т ещ е д о наступлени я п о л н о й з р е л о с т и . Д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Monilinia laxa (Bhrenb. ) S a c c , очень в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh. , Sulzer . a т а к ж е ч у в с т в и т е л ь н о е к нападени ю п е р с и к о в о й тл и — Myzodes persicae У р о ж а й н е у с т о й ч и в ы й , н о в о с н о в н о м с р е д н и й . Ц в е т о к розовидный , к р у п н ы й . Цветени е полураннее. Плод — средне й ил и б о л ь ш е че м средне й величины , о к р у г л ы й , иногд а н е с к о л ь к о п р о д о л г о в а т ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , у о с н о в а н и я и у вершин ы слегк а о б р у б л е н н ы й , б р ю ш н о й шов широки й и неглубокий , переходи т з а остато к столбика , зачасту ю образу я небольшу ю впадину в о к р у г н е г о ; з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , н е р а в н о м е р н о п о к р ы т ы м н е б о л ь ш и м и и редким и ж е л т о в а т о - р о з о в ы м и п я т н а м и ; к о ж и ц а т о л с т а я , н о н е п р о ч н а я , н е п р и р а с т а е т к м я к о т и , п о к р ы т а б е л о в а т ы м нежны м о п у шением; м я к о т ь з е л е н о в а т о - б е л о г о цвета , очен ь с о ч н а я , п р о н и з а н н а я тонким и нежным и в о л о к н а м и , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с л е г к а в я ж у щ а я , с о слабы м а р о м а т о м , п р и р о с ш а я к косточке. Плоды н е в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к и и и с п о л ь з у ю т с я и с к л ю ч и т е л ь н о дл я п о т р е б л е н и я в свеже м виде . EÉSUMÉ Maturité — fi n d u m o i s d e j u i n , p r e m i è r e m o i t i é d u m o i s d e juille t ; ell e c o m m e n c e e n v i r o n troi s j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r . V a r i é t é originair e d e l ' E t a t d e T e n n e s s e e de s E t a t s - U n i s d ' A m é r i q u e . E n E o u m a n i e , elle a ét é i n t r o d u i t e v e r s 1 9 3 0 et , a c t u e l l e m e n t , o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i ques e t d a n s le s j a r d i n s a u t o u r d e s m a i s o n s . Arbre — v i g o u r e u x , n ' e s t p a s p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , asse z résistan t a u gel , mai s la sécheresse p r o l o n g é e e t l a f o r t e a r d e u r d u solei l f o n t t o m b e r le s fruit s a v a n t d ' a r r i v e r à m a turité. I l résist e asse z b i e n à Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c , mai s i l es t f o r t sensibl e à Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , d e m ê m e q u ' à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer L a p r o d u c t i o n v a r i e , m a i s e n g é n é r a l ell e es t a u - d e s s o u s d e l a m o y e n n e . L a fleur , d u t y p

. e

r o s a c é , es t g r a n d e , f l o r a i s o n m i - h â t i v e . Fruit — m o y e n o u au-dessu s d e l a m o y e n n e , g l o b u l e u x , parfoi s l é g è r e m e n t a l l o n g é , asy m é t r i q u e , u n p e u t r o n q u é à l a b a s e e t a u b o u t , à sillo n v e n t r a l large , p e u p r o f o n d , d é p a s s a n t le p o i n t stylair e d e 1 0 — 1 5 m m ; il f o r m e s o u v e n t u n e p e t i t e d é p r e s s i o n a u t o u r d e c e dernie r ; la c o u l e u r e n es t d ' u n j a u n e v e r d â t r e et , d u c ô t é ensoleillé , r e c o u v e r t e d e r o u g e sang , n o n u n i f o r m e , à rare s p e t i t s p o i n t s , d e c o u l e u r r o s e j a u n â t r e ; l a p e a u épaisse , m a i s p e u résis t a n t e , r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e , n ' a d h è r e p a s à p u l p e b l a n c h â t r e ; l a p u l p e , b l a n c v e r d â t r e , m o l l e , trè s j u t e u s e , t r a v e r s é e p a r d e fine s fibre s t e n d r e s , d o u c e m e n t a c i d u l é e , légèrement astringente , faiblemen t parfumée , adhèr e a u n o y a u . L e s fruit s n e résisten t p a s a u t r a n s p o r t e t s o n t e m p l o y é s e x c l u s i v e m e n t à l ' é t a t frais .

418a ABSTRACT Maturity – end of June, first half of July, it begins about three days after the Mayflower. Variety native of the state of Tennessee, United States of America. In Romania, it was introduced in 1930 and currently is found in the collections pomological and gardens around the houses. Tree – vigorous, not pretentious as to the soil, fairly resistant to frost, but prolonged drought and high heat of the sun can cause the fruit to fall before reaching maturity. It is fairly resistant to Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc. But it is very sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh., as well as to the attack Myzodes persicae Sulzer. Production varies, but generally it is below average. The flower, rosaceous type, is large, early to middle season of flowering. Fruit – average or above average, globose, sometimes slightly elongated, asymmetrical, slightly truncated at the base and at the end, ventral furrow broad, shallow, beyond the stylar of 10-15 mm, it often forms a small depression around it, the color is greenish-yellow, on the sun exposed side, covered with red blood, not entirely, with few pink, yellowish dots. Thick peel, but not very resistant, covered with delicate hairs, do not stick to the whitish pulp. This is greenish white, soft, very juicy, crossed by small fibers, soft, gently tart, slightly astringent, slightly fragrant, sticks to the core. Fruits cannot be transported and are used exclusively fresh.

LE V A I N Q U E U

Sinonime: engl.

franc. germ.

Origine. A

R

Victor. Le Vainqueur . Sieger.

rus. ceh.

Pobediteli. Vitèz.

bulg. mag. rom.

Viktor. Gyöztes, Helytelenü l Viktor . învingătorul.

fos t o b ţ i n u t î n j u r u l anulu i 190 1 d e c ă t r e J o h n B

. B a s s , î n Texa s

(S.U.A.). R ă s p î n d i r e . E s t e m a i p u ţ i n r ă s p î n d i t d e c î t alt e soiur i c u c o a c e r e t i m p u r i e , c u m sîn t M a y f l o w e r ş i A m s d e n , atî t î n S . U . A . , c î t ş i î n ţăril e e u r o p e n e c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c . L a n o i î n ţar ă s e c u l t i v ă î n c a n t i t a t e m i c ă î n t o a t e regiunil e d e c u l t u r ă a p i e r s i c u l u i . A fos t î n m u l ţ i t d e p e p i n i e r a d i n A i u d , î n c e p î n d d i n 1 9 3 3 , îns ă î n Ş i m l e u l Silvanie i s e c u l t i v ă d i n 1 9 2 3 , c î n d a fos t i n t r o d u s d i n U n g a r i a . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e destu l d e v i g u r o s , reuşeşt e b i n e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i piersiculu i ; est e l o n g e v i v ; l a Ş i m l e u l Silvanie i ş i î n C î m p i a B a n a t u l u i a t i n g e v î r s t ă d e 2 5 — 3 0 d e ani , u n e o r i şi m a i m u l t . Prefer ă solur i afinate , suficien t d e r e v e n e ş i l o c u r i b i n e însorite . î n c o n d i ţ i i fa v o r a b i l e d e c U m ă , so l ş i a g r o t e h n i c ă p r e z i n t ă p u ţ i n e scurger i d e clei . E s t e rezisten t l a ger , destul d e rezisten t l a Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ş i l a Monilinia laxa (Ehrenb. ) S a c c , p r e c u m ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer , îns ă f o a r t e sensibi l l a Glasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 2 zile . P r o d u c ţ i a d e f r u c t e v a r i a z ă d e l a u n a n l a altul . U n e o r i p o m i i l e a g ă a b u n d e n t , î n c î t fructele t r e b u i e rărit e o d a t ă sa u d e d o u ă ori , alteor i r e c o l t e l e sîn t m a i slabe . L a C e n a d (regi u n e a B a n a t ) , r e c o l t a m e d i e p e 4 an i ( 1 9 5 3 , 1 9 5 5 , 195 7 ş i 1 9 5 8 ) a f o s t d e 3 2 k g , ia r r e c o l t a m a x i m ă d e 6 6 k g d e fruct e p e p o m . L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i î n vîrst ă d e 5 — 7 an i a u p r o d u s î n m e d i e c î t e 4 0 k g d e fructe . F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u s u p r a m i j l o c i i , a s p e c t u o a s e , a u u n c o l o r i . e x p u n e r e l a soare ) ş i a u u n g u s t f o a r t e p l ă c u t . î n c e p r i v e ş t e g u s t u l ş i ^

0 1 1 (

£^

u

ç

iiţii d e i -

t e l e

s o

u

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U $ 1 P U Ţ I N R A S P l N D I T E

420

lui L e V a i n q u e u r între c fructel e t u t u r o r c e l o r l a l t e soiur i c u c o a c e r e foart e t i m p u r i e c u l t i v a t e î n ţar a noastră . A u u n c o n ţ i n u t m i j l o c i u î n zahă r ( 7 , 1 1 — 1 1 , 3 7 % ) , a c i d i t a t e (0,3 0 — 0,82%), pectin e (0,23—0,67%) , substanţ e proteic e ( 0 , 6 9 — 1 , 3 3 % ) ş i vitamin ă O (6,24 — 14,49 m g % ) . Sîn t d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă p e n t r u m a s ă , f o l o s i n d u - s e a p r o a p e e x c l u s i v î n stare p r o a s p ă t ă . Pieliţ a est e s u b ţ i r e ş i nerezistent ă l a t r a n s p o r t . Asemănări. S e a s e a m ă n ă c u soiu l M a y f l o w e r , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e p r i n f o r m a f r u c telor, c a r e est e m a i o v o i d ă , ş i p r i n r o ş e a ţ ă striată , m a i p u ţ i n intens ă ş i m a i restrîns ă ; b a z a s î m b u r e l u i l a soiu l M a y f l o w e r f o r m e a z ă u n inel , ia r creast a d o r s a l ă ar e m a r g i n i l e a s c u ţ i t e , în t i m p c e l a L e V a i n q u e u r n u f o r m e a z ă i n el ş i c r e a s t a est e ştearsă , a p r o a p e n e t e d ă , i n g e n e r a l fructele sîn t m a i m i c i , îns ă m a i b u n e l a g u s t d e c î t c e l e al e soiulu i M a y f l o w e r . Calităţi : a fructelor .

rezistenţ a l

a ger

, cabtate

a superioar

ăş

i coacere

a foart e timpuri

e

Defecte : sensibilitate a l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , rezistenţ a f o a r t e s l a b ă a f r u c t e l o r l a t r a n s p o r t ş i p r o d u c ţ i i l e v a r i a b i l e d e l a u n a n l a altu l a l e p o m u l u i .

POMUL P o m u l , d e dimensiun i mari , formeaz ă trunch i gros , c u ritidomu l pronunţat , d e culoar e brună-cenuşie, crăpat . Coroana —

i n v e r s - p i r a m i d a lă sa u sferică , l a r g ă , c u d i a m e t r u l d e 5— 6 m .

Ramurile de

schelet —

l u n gi ş i g r o a s e, d r e p t e , c u u n g h i u r i d e ramificar e m a r i , a u s c o a r ţ a

de culoar e cenuşiu-închis , c u o nuanţ ă roşiatică , crăpată , da r neexfoliată , c u lenticel e nume r o a s e , p o t r i v i t d e m a r i , e b p t i c e , cafenii , reliefate , f o a r t e d i s t i n c t e . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e ; s e f o r m e a z ă ş i u n număr mar e d e ramur i salbe . Lăstarii — v i g u r o ş i , c u i n t e r n o d u r i d e 2 , 5 — 3 , 5 c m l u n g i m e , a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v i o lacee p e parte a însorit ă ş i verde-deschi s p e ce a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi

—

de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p o t r i v i t d e m a r i ,

au o pubescenţ ă abundentă , cenuşiu-închis , caracteristică . Mugurii floriferi

—

de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , p u b e s c e n ţ i , g r u p a ţ i m a i m u l t c ă t r e

m i j l o c u l ş i b a z a r a m u r i l o r ; sîn t f r e c v e n t e n o d u r i l e c u tre i m u g u r i floriferi . Frunzele —

m a r i , d e 1 2 8 — 2 1 1 mm l u n g i m e ş i d e 3 5 — 55 m m l ă ţ i m e , p r e l u n g l a n c e o l a t e ,

cu lăţime a m a x i m ă î n parte a inferioar ă a treimi i mijlocii , a u vîrfu l acut , lung , p u ţ i n apleca t spre faţ a inferioară , m a r g i n i l e fi n serate , u n e o r i c r e n a t e ; l i m b u l p l a n , f o a r t e ra r p u ţ i n încre ţit d e - a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s . P e ţ i o l u l , scur t ( 9 — 1 3 m m ), g r o s , verde, spr e t o a m n ă acoperi t parţia l c u violet , c u 2— 4 gland e mici , reniforme , aşezat e p e peţiol, î n apropiere a b m b u l u i . F r u n z e l e c a d t o a m n a d e t i m p u r i u , făr ă să-ş i s c h i m b e c u l o a r e a . Florile —

m a r i ( 3 3 — 4 0 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , cu p e t a le r e l a t i v m a r i , r o t u n d e ,

e l i p t i c e sa u o v a t e , d e c u l o a r e r o z v i u , p ă t a t e c u r o ş u ş i c u n e r v u r i l e r o z - r o ş i e t i c e ; u n e o r i sîn t m a i m u l t e d e c i n c i . P i s t i l u l s e r i d i c ă c u 1 — 4 m m d e a s u p r a s t a m i n e l o r , m a i ra r s e afl ă l a acelaşi n i v e l . P a r t e a s u p e r i o a r ă a stilulu i est e c u r b a t ă .

I,F.

1 15 1 Mărimea — d=

421

VAINQUEUR

(TU L

m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , a v î n d H =

48—6 2 m m , D =

46—6 4 m m ş i

5 2 — 6 2 m m , g r e u t a t e a m e d i e fiin d d e 8 5 g , ia r c e a m a x i m ă d e 13 6 g . Forma —

o v o i d ă sa u o v o i d - a l u n g i t ă , uneor i a p r o a p e g l o b u l o a s ă , f o a r t e p u ţ i n t u r t i t ă

lateral ş i l a b a z ă ş i p u ţ i n teşit ă o b l i c l a vîrf , a s i m e t r i c ă , c u d i a m e t r u l m a x i m situa t m a i su s

Fig. 9 8 . — L e Vainqueu r

Fig. 9 9 . — L e Vainqueu r

d e j u m ă t a t e a înălţimi i ; b r a z d a v e n t r a l ă , b i n e m a r c a t ă p e t o a t ă l u n g i m e a , l a vîrfu l fructulu i d e v i n e îngust ă ş i m a i a d î n c ă , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m (fig . 9 8 ) . Culoarea — g ă l b u i - v e r z u ie d e s c h i s , a p r o a p e c r e m , a c o p e r i t ă p e p a r t e a î n s o r i t ă c u r o ş u - c a r m i n , p e s t e car e s e s u p r a p u n striur i ş i p u n c t e d e u n r o ş u m a i intens , c a r e d a u fructulu i u n a s p e c t m a r m o r a t . F r u c t e l e u m b r i t e r ă m î n sla b c o l o r a t e . Cavitatea pedunculară — m i c ă, f o a r t e î n g u s t ă , a d î n c ă , c u p e r e ţ i i a p r o a p e v e r t i c a l i , neregulaţi. Punctul stilar — m i c , situa t într- o d e p r e s i u n e m i c ă . Pieliţa — subţire, nerezistentă , p u b e s c e n ţ ă , fi n catifelată , s e d e s p r i n d e u ş o r d e p u l p ă . Pulpa — a l b - g ă l b u i e, c u o n u a n ţ ă v e r z u i e î n juru l s î m b u r e l u i , c u s l a b e infiltraţi i d e r o ş u - c a r m i n su b pieliţă , c a r e uneor i a j u n g p î n ă l a m i j l o c u l p u l p e i , fină , c u fibr e foart e p u ţ i n e

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

IL''J

şi fragede,

foart e suculentă , f o n d a n t s , d u l c e ş i a r m o n i o s a c i d u l a t ă , inten s a r o m a t ă , c u

gust r ă c o r i t o r , foart e p l ă c u t . S u c u l e s t e i n c o l o r sa u c o l o r a t p u ţ i n î n r o z , î n p o r ţ i u n e a p u l p e i care p r e z i n t ă infiltraţi i d e roşu . E s t e s e m i a d e r e n t ă l a s î m b u r e , uneor i a p r o a p e a d e r e n t ă . Sîmburele —

mijlociu , avîn d H =

32—3 4 m m , D =

21—2 6 m m ş i d =

17—1 9 m m ,

i n v e r s - o v o i d , p r e l u n g î n g u s t a t spr e b a z ă ş i b r u s c a s c u ţ i t spr e vîrf , b o m b a t , ra r ş i a d î n c încrustat, d e c u l o a r e cafeniu-deschi s (fig . 9 9 ) . Maturitatea — May flowe

ar e l o c î n p r i m a j u m ă t a t e a luni i h i b e , o b i ş n u i t î n c e p e c u 9 zil e d u p ă

r ş i d u r e a z ă 1 0 — 1 5 zile .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu

l L e Vainqueur , avîn

r e c o m a n d ă p e n t r u grădinil e d e lîng ă cas e ş

d fructel e sla b rezistent e l a t r a n s p o r t , s e

i c a so i d e c o m p l e t a r e î n p l a n t a ţ i i l e d e c o n s u m

l o c a l . S u est e i n d i c a t p e n t r u b v e z i l e industriale . P r e z i n t ă intere s ş i c a m a t e r i a l g e n i t o r

РЕЗЮМЕ Созреоание — перва я п о л о в и н а и ю л я , начинаетс я з а 9 дне й д о с о р т а М а и ф л о в е р . Сорт п р о и с х о д и т и з Соединенны х Ш т а т о в Северно й А м е р и к и , гд е бы л выведе н в Т е х а с е в 190 1 г о д у . В Р у м ы н и и в о з д е л ы в а е т с я п о н е м н о г у во в с е х р а й о н ах к у л ь т у р ы п е р с и к а . Дерево — д о в о л ь н о с и л ь н о р о с л о е , у д а е т с я н а в с е х п о д в о я х . М о р о з о у с т о й ч и в о е , д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б а м и Taphrina deformam (Berk. ) T u l . и Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c , а т а к ж е к нападени ю п е р с и к о в о й тл и — Myzodes persicae S u l z e r , но очен ь в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh. . У р о ж а й н о с т ь изменчивая . Цвето к розовидный , с крупным и и круглым и лепестками . Цветение п о л у р а н н е е . Плод — средне й ил и б о л е е че м средне й в е л и ч и н ы , яйцевидно й ил и я й ц е в и д н о - п р о д о л г о в а т о й , иногд а о к р у г л о й ф о р м ы , н е м н о г о п р и п л ю с н у т о й с б о к о в и у о с н о в а н и я и не сколько к о с о срезанны й н а вершин е , асимметрический , с наибольши м диаметром , распо л о ж е н н ы м выш е п о л о в и н ы в ы с о т ы ; б р ю ш н о й ш о в х о р о ш о намеченны й п о все й д л и н е , у конца плод а с т а н о в и т с я у з к и м и боле е г л у б о к и м , з а х о д я з а о с т а т о к с т о л б и к а н а 1 0 — 15 мм ; с в е т л о г о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , с к а р м и н о в о - к р а с н ы м румянце м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м ш т р и х а м и и т о ч к а м и б о л е е я р к о г о к р а с н о г о цвета , п р и д а ю щ и м и плод у м р а м о р ный вид ; к о ж и ц а т о н к а я , н е п р о ч н а я , о п у ш е н н а я , н е ж н о - б а р х а т и с т а я , л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л о в а т а я , с зеленоваты м о т т е н к о м в о к р у г к о с т о ч к и , с о сла быми к а р м н н о в о - к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и по д к о ж и ц е й , д о х о д я щ и м и и н о г д а д о середин ы м я к о т и , с о ч е н ь редким и нежным и в о л о к н а м и , о ч е н ь с о ч н а я , т а ю щ а я , с л а д к а я с гармонич ной к и с л о т н о с т ь ю и с и л ь н ы м а р о м а т о м , о с в е ж а ю щ е г о очен ь п р и я т н о г о в к у с а ; п о л у п р и р о с ш а я , иногд а почт и приросша я к к о с т о ч к е . П л о д ы о ч е н ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а , и с п о л ь з у ю т с я ка к с т о л о в ы й с о р т т о л ь к о дл я п о т р е бления в

свеже м виде . RÉSUMÉ

Maturité —

p r e m i è re m o i t i é d u m o i s d e juillet , ell e c o m m e n c e 9 j o u r s a p r è s l a M a y

flower. V a r i é t é originair e de s E t a t s - U n i s d ' A m é r i q u e , o b t e n u e d a n s l e T e x a s , e n 1 9 0 1 . E n R o u m a n i e , o n l a c u l t i v e u n p e u d a n s t o u t e s le s r é g i o n s d e c u l t u r e d u p ê c h e r .

LE V A I N Q U E U R

43Я

Arbre — assez v i g o u r e u x , v i e n t b i e n greff é su r t o n s le s porte-greffe s d u p ê c h e r . I l résiste a u gel , es t asse z résistan t à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t à Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c , d e m ê m e q u ' à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer , m a i s trè s sensibl e au Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . L a p r o d u c t i o n es t v a r i a b l e . L a fleur , d u t y p e r o s a c é , à g r a n d e s p é t a l e s r o n d e s . E p o q u e d e floraiso n : d e m i - p r é c o c e. Fruit — m o y e n o u au-dessu s d e l a m o y e n n e , es t d e f o r m e o v o ï d a l e o u o v o ï d a l e - a l l o n g é c , parfoi s p r e s q u e g l o b u l e u s e , trè s p e u a p l a t i e l a t é r a l e m e n t e t à l a b a s e e t o b l i q u e m e n t a p l a t i e a u b o u t , a s y m é t r i q u e , l e plu s g r a n d d i a m è t r e situ é au-del à d e l a m o i t i é d e l a h a u t e u r ; le sillo n v e n t r a l , b i e n m a r q u é su r t o u t e l a l o n g u e u r , s ' a m i n c i t à l a p o i n t e d u frui t e t s'en f o n c e , d é p a s s a n t l e p o i n t stylair e d e 1 0 — 1 5 m m ; la c o u l e u r , j a u n e v e r d â t r e clair , r e c o u v e r t e d u c ô t é ensoleill é d e r o u g e - c a r m i n , su r l e q u e l s e s u p e r p o s e n t de s striure s e t de s p o i n t s r o u g e vif qu i d o n n e n t a u frui t u n a s p e c t m a r b r é ; la p e a u , m i n c e , n u l l e m e n t résistante , p u b e s c e n t e , finement veloutée , s e détach e aisémen t d e l a pulp e ; l a pulp e d'u n blan c jaunâtre , à teinte s v e r d â t r e s a u t o u r d u n o y a u e t à v a g u e s infiltration s r o u g e - c a r m i n sou s l a p e a u , qu i parfoi s arrivent j u s q u ' à l a m o i t i é d e l a p u l p e , c o n t i e n t u n trè s p e t i t n o m b r e d e fibre s t e n d r e s , es t très j u t e u s e , f o n d a n t e , d o u c e e t h a r m o n i e u s e m e n t a c i d u l é e , f o r t e m e n t p a r f u m é e , à g o û t rafraîchissant trè s agréabl e ; ell e a d h è r e parfoi s à d e m i , parfoi s t o t a l e m e n t a u n o y a u . L e s fruit s son t d e trè s b o n n e qualit é e t s ' e m p l o i e n t e x c l u s i v e m e n t à l ' é t a t frais , c o n sommés immédiatement .

ABSTRACT Maturity – the first half of July, nine days after the Mayflower. Original variety of United States of America, obtained in Texas in 1901. In Romania, it is grown in all areas of peach culture. Tree – fairly vigorous, grows well on all grafted rootstock peach. It is resistant to frost, is fairly resistant to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc., as well as to the attack Myzodes persicae Sulzer, but very sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. The production is variable. The flower rosacea type, with large, round petals. Flowering: early to mid-season. Fruit – medium or above medium, is oval shaped or oval-elongated, sometimes nearly globular, very slightly flattened laterally and at the base and obliquely flattened at the tip, asymmetrically, the larger diameter located beyond the half of the height and the ventral furrow, well defined over the entire length, tapering to the tip of the fruit and overcomes the stylar with 10-15 mm. Color: light greenish yellow, the sun exposed side is carmine-red, on which there are streaks and bright red dots giving the fruit a mottled aspect. The peel is thin, not very resistant, small hairs, velvety, can be separated easily from the flesh. This flesh has a white yellowish color, greenish around the stone and carmine-red waves under peel, which sometimes reaches up to half of the pulp, contains a very small number of soft fibers, is very juicy, melting, sweet and sour, harmoniously strongly scented with refreshing taste, and it sticks sometimes half, sometimes completely to the stone. Fruits are very good and for fresh consumption exclusively.

MORETTINI5

14

Sinonime: n u s e cunosc . Origine. S o i d e o r i g i n e italiană , o b ţ i n u t d e A l e x a n d r u M o r e t t i n i l a F l o r e n ţ a , î n 1 9 3 1 , p r in încrucişare a soiulu i J . H . H a l e c u soiu l M a y f l o w e r ; a fos t d a t î n c o m e r ţ î n 1940 . R ă s p î n d i r e . F i i n d u n so i r e l a t iv n o u , est e î n c u r s d e r ă s p î n d i r e î n I t a b a . î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n 1 9 5 9 ş i s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c ; p e c o r c o d u ş n u d ă r e z u l t a t e b u n e . N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e de c b m ă , so l ş i e x p o z i ţ i e ; preferă îns ă terenuril e r e v e n e sau irigate . E s t e d e s t u l d e sensibi l la g e r ş i s e c e t ă , p r e c um ş i l a Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer . î n f l o r e ş t e î n acelaş i t i m p c u m a j o r i t a t e a soiurilo r d e p i e r s i c , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7 —9 zile. A r e u n p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t . î n c o n d i ţ i i l e de l a S t a ţ i u n e a e x p e r i mentală Pietroasele , p o m i i î n vîrst a d e patr u an i a u p r o d u s î n m e d i e cît e 2 3 k g d e fruct e ; la S t a ţ i u n e a B u e u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i î n v î r s t a d e 6 an i a u d a t c î t e 3 4 — 5 0 k g d e f r u c t e . F r u c t e l e , m i j l o c i i s p r e m a r i , sîn t a s p e c t u o a s e , c u g u s t p l ă c u t , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e 10,4 0 % z a h ă r , 0,4 1 % a c i d i t a t e , 0,5 5 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e , 9,66 m g % v i t a m i n ă C . Se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare . P r e z i n t ă o rezis tenţă mijloci e l a transport . Calităţi :

v i g o a r ea p o m u l u i ş i c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .

Defecte : insuficient a r e z i s t e n ţ ă l a g e r , s e c e t ă ş i b o l i a p o m u l u i , p r e c u m ş i c u l o a r e a verzuie a pulpe i ş i aderenţ a l a sîmbure . POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e c i r c a 3 m l a v î r s t a d e 6 ani , f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a de culoar e brun-roşiatică , puţi n crăpată . Coroana —

g l o b u l o a s ă, l a r g ă , v o l u m i n o a s ă .

MORETTINI S/

42 5

H

Ramurile de schelet — l u n g i, d e g r o s i m e m i j l o c i e , c r e s c u t e s u b u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e cuprinse într e 4 0 ° şi 80 ° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e , p r i n c a r e a p a r e c u l o a r e a r o ş i a t i c ă , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e a l u n g i t e , d e c u l o a r e g ă l b u i e ; sîn t b i n e garnisit e c u r a m u r i d e r o d . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i l u n g i p î n ă l a 2 6 — 2 7 m m , de g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a cafeniu-roşiatic ă l a b a z ă ş i r o ş i e spr e vîrf , ia r p e p a r t e a u m b r i t ă verzuie p e alocuri . Lăstarii — l u n g i, groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş i e p e p a r t e a însorită , d e v e n i n d roşu-castani e spr e t o a m n ă , a c o p e r i n d a p r o a p e j u m ă t a t e d i n suprafaţa lăstarului . Mugurii vegetativi c e n ţ ă fină , cenuşie . cu o

—

m i c i, c o n i c i , c u p e r m i t e destu l d e e v i d e n t e ; a c o p e r i ţ i c u o p u b e s -

Mugurii floriferi — sînt m i j l o c i i spr e m a r i , m a i l u n g i d e c î t ce i v e g e t a t i v i ş i a c o p e r i ţ i p u b e s c e n ţ ă cenuşie .

Frunzele — mari , d e 160—17 0 m m lungime , 40—4 2 m m lăţime , lanceolate , c u margi nile c r e n a t e , ia r crenel e a p l e c a t e înainte , p r e z i n t ă 1 sa u 2 m u c r o n i f o a r t e m i c i , ţ e p o ş i ; l i m b u l este n e t e d , d e c u l o a r e v e r d e - m a t , f o a r t e sla b n u a n ţ a t î n g ă l b u i . P e ţ i o l u l scurt , d e 8— 9 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c a n a l i c u l a t , c u 2 —3 g l a n d e r e n i f o r m e . Florile — mari , d e 4 0 — 4 6 m m î n d i a m e t r u , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e l e m a r i , r o t u n d e sau r o t u n d - a l u n g i t e , d e c u l o a r e r o z , m a i i n t e n s l a b a z ă ; pistilu l est e e g a l sa u m a i s c u r t d e c î t staminele. FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , u n e o r i m a r e , a v î n d H = 5 4 — 68 m i D = 5 4 — 6 4 m m ş i d = 5 4 — 6 2 m m ; g r e u t a t ea d e 1 0 5 — 1 7 0 g , î n m e d i e d e 12 0 g .

m

Forma — g l o b u l o a s ă, p u ţ i n alungită , c u flancuril e p u ţ i n inegal e î n s e c ţ i u n e l o n g i t u dinală, b a z a aplatizată , ia r vîrfu l l a n i v e l sa u p u ţ i n deasupr a linie i d e c o n t u r ; b r a z d a v e n t r a l ă superficială, l a unel e f r u c t e m a r c a t ă printr- o d u n g ă p r o e m i n e n t ă ; spr e c a v i t a t e a p e d u n culară ş i spr e p u n c t u l stila r s e a d î n c e ş t e p u ţ i n , d e p ă ş i n d vîrfu l c u c î ţ i v a m m ( p l . X L I I I ) . Culoarea — a l b - g ă l b u i e , c r e m p u l b e r e r o ş i e , f o a r t e fin ă ; p e p a r t e d e v e n i n d p u r p u r i e , ia r spr e c e n t r u a p a r e roş u m a i m u l t d e j u m ă t a t e Cavitatea pedunculară ventral.

—

, c u n u a n ţ ă v e r z u i e , stropit ă p e p a r t e a u m b r i t ă c u o a însorit ă r o ş e a ţ a i a f o r m a m a r m o r a t ă sa u lar g d u n g a t ă , l e i d e v i n e u n i c o l o r ă , d e u n b o r d o - î n c h i s , î n c î t fructu l .

a d î n că ş i m i j l o c i u d e largă , n e r e g u l a t ă , p u ţ i n a l u n g i t ă d o r s o -

Punctul stilar — m i c , n e g r i c i o s , e u o a u r e o l ă c e n u ş i e , aşeza t p e u n v î r f şter s sa u f o a r t e p u ţ i n înălţa t d i n b r a z d ă . Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , f o a r t e fi n p u b e s c e n ţ ă , a p r o a p uşor d e p u l p ă l a c o a c e r e a c o m p l e t ă .

e glabra , s e dezlipeşt e

Pulpa — a l b - c r e m, c u infiltraţi i roşi i s u b pieliţă , v e r z u i e spr e s î m b u r e , r e l a t i v tare , f o n d a n t ă , foart e suculentă , c u g u s t d u l c e a g , sla b a c i d u l a t , îns ă a r m o n i o s ş i p l ă c u t , a v î n d o a r o m ă slab ă d e piersic ă ş i u n g u s t m u s c a t destu l d e p r o n u n ţ a t ; a p r o a pe a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — m i j l o c iu spre m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 3 2 m m , D = 2 5 m m , d = 2 0 m m , o v o i d, b o m b a t , tra s spr e b a z ă , l a vîr f c u u n c i o c scurt , p u ţ i n ascuţi t ; suprafaţ a d e c u l o a r e cafeniu-deschis, c u incrustaţi i des e ş i a d î n c i . Maturitatea — M a y flower .

în a d o u a ş i a trei a d e c a d ă a luni i i u b e , î n c e p î n d c u 1 3 zil e d u p ă soiu l

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P t N D I T E

42i\

E E C O M A N D Ă B I . Soiu l Moretin i 5 / 1 4 s e r e c o m a n d ă p e n t r u grădinil e d e lîng ă casă . P r e z i n t ă intere s c a g e n i t o r î n lucrăril e p e n t r u o b ţ i n e r e a soiurilo r d e piersi c c u c o a c e r e timpurie. РЕЗЮМЕ Созревание — в т о р а я и т р е т ь я декад а и ю л я , н а 1 3 дне й п о з ж е с о р т а М а й ф л о в е р . Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведе н в о Ф л о р е н ц и и в 193 1 г о д у . В Р у м ы н и и был и н т р о д у ц и р о в а н в п о м о л о г и ч е с к и е к о л л е к ц и и в 195 9 г о д у . Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н о н е у с т о й ч и в о е к м о р о з у , з а с у х е , п о р а ж е н и ю г р и б о м и к нападени ю п е р с и к о в о й Sphaerotheca pannosa (Wallr. ) L é v . v a r Woron persicae тли — Myzoăes persicae S u l z c r . Дае т х о р о ш и е у р о ж а и . Ц в е т о к розовидный . Плод — средне й величины , иногд а к р у п н ы й , о к р у г л о й , н е м н о г о п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы ; з е л е н о в а т о - б е л о в а т о - к р е м о в о г о цвет а с м е л к и м и к р а с н ы м и т о ч к а м и н а тенево й с т о р о н е и м р а м о р н ы м ил и ш и р о к о - п о л о с а т ы м , т е м н о - б о р д о в о г о цгета р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , почт и г о л а я , пр и п о л н о й з р е л о с т и л е г к о о т д е л я ю щ а я с я о т м я к о т и ; м я к о т ь з е л е н о в а т о - к р е м о в о г о цвета , с к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и под к о ж и ц е й , очен ь с о ч н а я , п р и я т н о г о с л а д к о в а т о г о , заметн о м у с к а т н о г о в к у с а , частичн о прирастающая к косточке . Транспортабельность плодо в средняя .

BÉSUMÉ Maturité — flower.

d u r a nt l a d e u x i è m e e t l a t r o i s i è m e d é c a d e d e juillet , 1 3 j o u r s aprè s l a M a y

V a r i é t é d ' o r i g i n e i t a b e n n e , o b t e n u e à F l o r e n c e e n 1 9 3 1 . E n R o u m a n i e ell e es t intro d u i t e d e p u i s 195 9 d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , mai s sensibl e a u gel , à l a sécheresse , ains i q u ' à l'atta q u e de s Sphaerotheca panossa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae e t Myzoăes persicae S u l z e r . Il es l p r o d u c t i f . Se s fleur s s o n t d e t y p e r o s a c é . Fruit — de g r o s s e u r m o y e n n e , p a r f o i s g r a n d , d e f o r m e g l o b u l e u s e , l é g è r e m e n t a l l o n g é e ; de c o u l e u r b l a n c v e r d â t r e t i r a n t su r l e c r è m e , s a u p o u d r é e d c r o u g e su r l a p a r t i e à l ' o m b r e et d ' u n r o u g e m a r b r é o u stri é d e b o r d e a u x f o n c é su r l a p a r t i e a u solei l ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , finemen t pubescente , presqu e glabre , s e détach e aisémen t d e l a pulpe , à maturit é c o m p l è t e ; l a p u l p e b l a n c - c r ê m e , à infiltration s r o u g e s sou s l a p e a u , trè s j u t e u s e , à saveu r a g r é a b l e m e n t d o u c e â t r e e t asse z f o r t e m e n t m u s q u é e , es t m i - a d h é r e n t e a u n o y a u . L e s fruit s o n t u n e r é s i s t a n c e m o y e n n e a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – during the second and third decade of July, 13 days after the Mayflower. Variety of Italian origin, obtained in Florence in 1931. In Romania it is introduced since 1959 in the pomological collections. Tree – strong, but sensitive to frost, drought, and to the attack Sphaerotheca panossa (Wallr.) Lev. var. Woron persicae and Myzodes persicae Sulzer. It is productive. Its flowers are of rosacea type. Fruit – medium size, sometimes large, globular, slightly elongated, greenish-white color on cream, sprinkled with red on the shaded part and red mottled or streaked with dark burgundy on the part exposed to sun; the peel is medium thick, very delicately pubescent, is easily detachable from the pulp when fully mature. The pulp is creamy white, with red infiltrations under the peel, very juicy, pleasantly sweet-flavored and strongly perfumed like musk; it is partly sticky to the core. The fruits have a moderate resistance to transport.

PLANŞA

Moreltini

5/14.

XLIII

AL EXA NDER

Sinonime : engl. E a r l y A l e x a n d e r , A l e x a n d e r ' E a r l y , A l e x a n d e r . franc. A l e x a n d r e p r é c o c e . germ. F r ü h e r A l e x a n d e r . rus. A l e k s a n d r ranii , A l e k s a n d r a . mag. K o r a i A l e x a n d e r . bulg. G o l e a m A l e k s a n d r . rom. A l e x a n d r u , A l e x a n d r u t i m p u r i u .

Origine. So i o b ţ i n u t di n s î m l m r i i n 186 7 d e c ă t r e O . A . A 1 с x a n d с r î n s t a t u l Illinoi s (S.Ü.A.). Răspîndire. E s t e c u l t i v a t p u ţ i n i n S.TJ.A. , A n g b a , s u d u l F r a n ţ e i , R . P . B u l g a r i a ş i Ü.B.S.S. L a n o i s e c u l t i v ă d e a s e m e n e a p e s u p r a f e ţ e m i c i î n regiunil e Crişan a ş i B a n a t , î n Ş i m l e u l Silvanie i a fos t i n t r o d u s î n 1 9 2 3 .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s , ia r d a c ă est e c u l t i v a t î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e ar e o d u r a t ă m a r e d e v i a ţ ă . L a Ş i m l e u l Silvanie i s e întîlnes c e x e m p l a r e di n aces t so i a l t o i t e p e m i g d a l î n vîrst a d e 3 0 — 3 5 d e ani . R e u ş e ş t e d e a s e m e n e a a l t o i t p e p i e r s i c ş i c o r c o d u ş . Prefer ă solur i afinate , c a l d e ş i l o c u r i c u e x p o z i ţ i e f a v o r a b i l ă . E s t e rezisten t l a g e r ş i l a Taphrina deformans (Berk. ) T u l . , p o t r i v i t d e rezisten t l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , îns ă f o a r t e sensibi l la Capnodium salicinum M o n t . ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae S u l z e r . î n v e r i l e u m e d e , o p a r t e d i n fruct e p u t r e z e s c p e p o m i . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 0 — 1 5 zile . P o m i i da u p r o d u c ţ i i m i j l o c i i , î n fiecar e an . L a G . A . S . Ş i m l e u l Silvanie i s e o b ţ i n i n m e d i e c î t e 2 5 — 3 0 k g d e fruct e p e p o m . F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , f o a r t e f r u m o s c o l o r a t e ş i c u g u s t superio r ; au u n c o n ţ i n u t d e 7 , 0 6 - 9 , 8 0 % zahăr , 0 , 5 0 - 0 , 7 2 % a c i d i t a t e , 0 , 3 0 — 0 , 3 5 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e ş i 7 , 9 0 — 1 5 , 8 4 m g % v i t a m i n ă C . S e f o l o s e s c m a i m u l t p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă . î n cursul c o a c e r i i , p u l pa s e î n m o a i e destu l d e l e n t ; fructele r e c o l t a t e l a t i m p s e p o t p ă s t r a 7—1 0 zile.

428

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

Asemănări. Soiu l A l e x a n d e r est e c o n f u n d a t deseor i c u A m s d e n , d e car e s e d e o s e b e ş t e prin : culoare a roşi e ma i închi s a pieliţei , s î m b u r e l e c u încrustaţi i m a i n u m e r o a s e ş i adinei , p r e c u m ş i pri n înfloritu l m a i t i m p u r i u ; de a s e m e n e a fructel e sîn t î n genera l m a i m a r i d e c î t l a Amsden. Calităţi : rezistenţa b u n ă l a ger , c o l o r i t u l ş i g u s t u l p l ă c u t a l f r u c t e l o r . Defecte : sensibibtate a m a r e a fructelo r l a Myzodes persicae Sulze r ş i a d e r e n ţ a p u l p e i la s î m b u r e . POMUL P o m u l , d e d i m e n s i u n i m a r i , ar e t r u n c h i u l g r o s , c u s c o a r ţ a n e g r i c i o a s ă , a d î n c b r ă z d a t ă . Coroana — g l o b u l o a s ă, largă , c u u n d i a m e t r u d e 5— 6 m . Ramurile ele schelet — l u n gi ş i r e l a t i v subţiri , c u u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e m a r i , a u scoarţ a brună-roşiatică, c u lenticel e p o t r i v i t d e m a r i ş i d e s e , c ă r ă m i z i i , eliptic-alungite . Ramurile de rod — p r e d o m i nă cel e m i x t e , c a r e a u m u g u r i i florifer i deplasaţ i spr e vîr f ; p o m i i tiner i f o r m e a z ă m u l t e r a m u r i a n t i c i p a t e , d e v i g o a r e m i j l o c i e ; salbel e ş i b u c h e t e l e s e găsesc î n numă r m i c . Lăstarii — l u n g i ş i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - m ă s l i n i e p e c e a u m b r i t ă , c u l e n t i c e l e f o a r t e m i c i , o r b i c u l a r e , g ă l b u i , r e p a r t i z a t e nere gulat. Mugurii vegetativi

—

m i c i , p u b e s c e n ţ i , b p i ţ i d e r a m u r ă ş i aşezaţ i p e p e r n u ţ e d e z v o l t a t e .

Mugurii floriferi — p o t r i v i t d e m ă r i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , p u b e s c e n ţ i , repartizaţi p e t o a t ă l u n g i m e a r a m u r i l o r . Frunzele — m i j l o c ii sa u s u p r a m i j l o c i i , a v î n d î n m e d i e 16 8 m m î n l u n g i m e ş i 4 3 m m î n l ă ţ i m e , l a n c e o l a t a l u n g i t e ; b m b ul întins , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s m a t , c u marginil e fi n serat e ; p e ţ i o l u l g r o s , scur t (î n m e d i e d e 9 m m ) , c u 2— 3 g l a n d e f o a r t e m i c i , g l o b u l o a s e , v i o l e t - n e g r ic i o a s e l a frunzel e m a t u r e ş i g a l b e n e l a cel e t i n e r e . C ă d e r e a frunzelo r ar e l o c t o a m n a f o a r t e t n z i u , î n n o i e m b r i e ; î n a i n te d e c ă d e r e , o p a r t e d i n t r e frunz e d e v i n g a l b e n e ş i s e a c o p e r ă p a r ţ i a l c u r o ş u - c a r m i n sa u sîngeriu , ia r o alt ă p a r t e r ă m î n v e r z i , îns ă p ă t a t e c u r o ş u - c a r m i n . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e (2 7 —34 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e l e d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s spr e v î r f ş i r o ş i e t i c e spr e b a z ă , a u s t i g m a t u l l a n i v e l u l anterelo r sa u c u 1—2 m m m a i s u s ; anterel e s t a m i n e l o r a u c u l o a r e a p o r t o c a b u - d e s e h i s .

FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e, u n e o r i s u p r a m i j l o c i e , a v î n d H =

42—5 7 m m , D =

d =

48—6 1

m m ; g r e u t a t e a d e 8 5 —100 g . Forma —

g l o b u l o a s ă, t u r t i t ă l a a m b e l e c a p e t e ş i m a i sla b lateral , a s i m e t r i c ă , m a i larg ă

d e c î t înalt ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , largă , superficial ă l a m i j l o c u l fructului , m a i a d î n c ă ş i îngust ă spre e x t r e m i t ă ţ i , d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m (fig . 1 0 0 ). Culoarea —

v e r d e - g ă l b u ie p î n ă l a g a l b e n - v e r z u i e d e s c h i s , a c o p e r i t ă a p r o a p e î n î n t r e g i m e

c u m i r o ş u - c a r m i n v i u , p e s t e c a r e s e s u p r a p u n d u n g i scurte , l a t e , ş i p e t e m i c i d e c u l o a r e roş u m a i î n c h i s . P e p a r t e a p u t e r n i c însorită , c u l o a r e a d e v i n e r o ş u - n e g r i c i o a s ă , c u l u c i u slab , pri n c a r e s e d i s t i n g p u n c t e r a r e , roşii , c u c e n t r u l g a l b e n . Cavitatea pedunculară

—

de m ă r i m e m i j l o c i e , î n f o r m ă d e pîlni e regulată , p o t r i v i t d e

adîncă ş i e u marginil e puţi n neregulate .

ALEXANDER

42ft

Pu ud ni stilar — foarte m i c , n e g r i c i o s , aşeza t p e u n m u c r o n m i c , o b l i c , c u r b a t , c a r e n u iese î n afar a c o n t u r u l u i fructului , p u t e r n i c p u b e s c e n t î n c o m p a r a ţ i e c u fructul . РгеЩа — de g r o s i m e m i j l o c i e , f o a r t e fi n p u b e s c e n ţ ă , catifelată , l a m a t u r i t a t e c o m p l e t ă se d e s p r i n d e uşo r d e p u l p ă . Pulpa -

a l b - g ă l b u i e , v e r z u i e î n j u r u l s î m b u r e l u i , u n e o r i c u slab e infiltraţi i roşi i su b

pieliţă l a fructel e foart e însorite , m o a l e , f o a r t e fină , p r o n u n ţ a t s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , c u f i b r e

Fig. 100. — Alexande r

Fig. 101. — Alexander

p u ţ i n e , fraged e ş i fiue , d u l c e - a c r i ş o a r ă , p l ă c u t a r o m a t ă , f o a r t e b u n ă l a g u s t ; a d e r e n t ă l a sîmbure. Sîmburele — m i j l o c i u s a u m i c , a v î n d H = 2 7 — 3 1 m m , D = 2 1 — 2 2 m m , d = 1 7 — 1 8 m m , o v o i d , b o m b a t , vîrfu l s c u r t - a s c u ţ i t , c u s u p r a f a ţ a d e s e o r i f o a r t e a d î n c ş i n e r e g u l a t în crustată, d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s (fig . 1 0 1 ). Maturitatea — a d o u a d e c a d ă a luni i iuli e (reg . B u c u r e ş t i ) ; î n c e p e c u c i r c a 1 6 zil e d u p ă M a y f l o w e r ş i d u r e a z ă 1 3 — 1 5 zile . E E C O M A K D Ă E I . î n t r u c î t p e r i o a d a d e r e c o l t a r e a f r u c t e l o r a c e s t u i so i s e s u p r a p u n e par I ial c u a c e e a a soiulu i A m s d e n , d e c a r e est e d e p ă ş i t s u b r a p o r t u l p o t e n ţ i a l u l u i p r o d u c t i v , soiu l A l e x a n d e r s e r e c o m a n d ă î n p / o c e n t m i c p e n t r u plantaţiU e industriale . E s t e i n d i c a t îns ă c a g e n i t o r î n lucrăril e d e crear e a n o i l o r soiuri , î n t r u c î t p o s e d ă o seri e de însuşir i v a l o r o a s e .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N K A S P l N D I T E

430

РЕЗЮМЕ Созревание — в т о р а я декад а и ю л я ; начинаетс я чере з 1 6 дне й п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р . Сорт п р о и с х о д и т из штат а И л л и н о й с ( С Ш А ) , гд е б ы л выведе н в 186 7 г о д у . Дерево — с н л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , дае т с р е д н и е , н о е ж е г о д н ы е у р о ж а и ; м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о ч у в с т в и т е л ь н о е к таки м в р е д и т е л я м , к а к п е р с и к о в а я тл я — Myzoăes persicae S u l z e r ; у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б а м и Taphrina deformans (Berk. ) Tul . и с р е д н е у с т о й ч и в о е к Clasterosporium carpophillum

(Lév.

) Aderh .

Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е п о л у п о з д н е е , п р о д о л ж а е т с я 10—1 5 д н е й . Плод — средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л ы й , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о ц в е т а , с к а р м и н о в о - к р а с ным, п о к р ы т ы м п о л о с к а м и р у м я н ц е м ; н а с о л н е ч н о й с т о р о н е с т а н о в и т с я т е м н о - к р а с н о г о , ч е р н о в а т о г о цвета ; к о ж и ц а с р е д н е й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , л е г к о о т д е л я е т с я о т мя к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я с о с л а б ы м и п р о ж и л к а м и к р а с н о г о цвета , очен ь с о ч н а я , кисловато-сладкая, с приятны м аромато м и х о р о ш и м вкусом . Прирастае т к косточке . Б у д у ч и мене е у р о ж а й н ы м , че м д р у г и е с о р т а , р е к о м е н д у е т с я д л я и с п о л ь з о в а н и я в селекции в качеств е р о д о н а ч а л ь н и к а б л а г о д а р я с в о и м ценны м к а ч е с т в а м .

EÉSUMÉ Maturité —

d u r a nt l a s e c o n d e d é c a d e d u m o i s d e juille t ; ell e c o m m e n c e 1 С j o u i s aprè s

la M a y f l o w e r . V a r i é t é originair e d e l ' E t a t d ' I l l i n o i s ( E t a t s - U n i s d ' A m é r i q u e ) , o b t e n u e e n 1 8 6 7 . Arbre — v i g o u r e u x , l o n g é v i f , à p r o d u c t i o n m o y e n n e , m a i s annuelle , résist e a u gel , m a i s est sensibl e à l ' a t t a q u e de s insecte s nuisibles , tel s q u e : Myzodes persicae Sulze r ; i l résist e à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t a s s e z r é s i s t a n t à Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . L a fleur , d e t y p e r o s a c é , s ' é p a n o u i t asse z t ô t e t d u r e 1 0 à 1 5 j o u r s . Fruit — d e g r o s s e u r m o y e n n e , g l o b u l e u x , j a u n e v e r d â t r e r e c o u v e r t d e r o u g e - c a r m i n à raie s s u p e r p o s é e s . D u c ô t é ensoleillé , i l d e v i e n t r o u g e f o n c é , n o i r â t r e ; l a p e a u , d'épaisseu m o y e n n e , l é g è i e m e n t p u b e s c e n t e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e , qu i es t d ' u n b l a n c j a u n â t r à faible s infiltration s r o u g e s , p a r t i c u l i è r e m e n t j u t e u s e , d o u c e m e n t a c i d u l é e e t a g r é a b l e m e n parfumée, à b o n goût . Ell e adhèr e a u n o y a u .

, r e t

E n t a n t q u e p r o d u c t e u r , d ' a u t r e s v a r i é t é s l e d é p a s s e n t , e t i l es t i n d i q u é d e l'utilise r c o m m e g é n i t e u r p o u r c r é e r d ' a u t r e s v a r i é t é s , c o m p t e t e n u d e se s qualité s p a r t i c u l i è r e s .

ABSTRACT Maturity – during the second decade of July, 16 days after the Mayflower. Variety native of the state of Illinois (United States of America), obtained in 1867. Tree – vigorous, long lifetime, with average production, but annual frost resistant, but is susceptible to the attack of pests, such as: Myzodes persicae Sulzer, and it resists to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and strong enough to the attack of Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. The flower, rosacea type, blooms early and lasts for 10-15 days. Fruit – medium size, globose, greenish yellow covered with red-carmine stripes. On the sun exposed side, it becomes dark red. The peel is medium thick, slightly pubescent, easily detachable from the pulp, which is yellowish white with red, small infiltrations, particularly juicy, gently tart and pleasantly scented, having good taste. It sticks to the core. As a producer, other varieties are better, and it is appropriate to use it as a parent to create other varieties, given its special qualities.

R KD BIR D CLIN

G

S i n o n i m e : engl. B e d b i r d . Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă o b ţ i n u t î n 190 6 d e c ă t r e E . К i г к p a t r i к l a M c K i n n e y , î n T e x a s ( S . U . A . ) , p r i n p o l e i i i z i r e a l i b e ră a soiulu i H e a t h cling . .

R ă s p î n d i r e . E s t e c u l t i v a t f o a r t e p u ţ i n î n S . U . A . (statu l I l l i n o i s ) , î n Itali a ş i î n U . R . S . S . (R.S.S. Uzbekă , R.S.S . Tadjikă) . La n o i î n ţar ă s e întîlneşt e m a i m u l t î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s , est e r u s t i c ş i r e l a t i v p u ţ i n p r e t e n ţ i o s faţ ă d e sol . E s t e sensibi l la i n s o l a ţ i e , d i n c a r e c a u z ă p e p a r t e a d e s u d - v e s t a t r u n c h i u l u i ş i p e r a m u r i l e d e s c h e l e t p r e z i n t ă p l ă g i , p e c a r e îns ă l e s u p o r t ă b i n e ; p o m u l ş i m u g u r i i florifer i sîn t rezistenţ i l a g e r . î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 a u r ă m a s n e v ă t ă m a ţ i d e g e r p e s t e 3 0 % dintr e m u g u r i i floriferi . D e ase m e n e a p o m u l est e d e s t u l d e rezisten t l a b o l i ş i d ă u n ă t o r i . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 6 zile .

R o d e ş t e a b u n d e n t î n fiecar e an . L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i î n vîrst a d e 5— 7 a n i a u p r o d u s c î t e 3 6 k g d e f r u c t e ( m e d i a pe 3 a n i ) , r e c o l ta m a x i m ă f i i n d d e 8 2 k g d e f r u c t e p e p o m . F r u c t e l e , deş i f o a r t e m a r i ş i frumos c o l o r a t e , sîn t d e c a b t a t e m e d i o c r ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t s c ă z u t î n zahă r ( 5 , 8 6 — 8 , 8 9 % ) ş i m i j l o c i u î n a c i d i t a t e ( 0 , 4 8 — 0 , 6 0 % ) , s u b s t a n ţ e p e c t i c e ( 0 , 3 6 — 0 , 5 5 % ) , s u b s t a n ţe p r o t e i c e ( 0 , 9 6 — 1 , 3 3 % ) ş i v i t a m i n ă С (7, 2 — 9,75 m g % ) ; s e ţi n b i n e d e p o m p î n ă l a r e c o l t a r e , s u p o r t ă f o a r t e b i n e t r a n s p o r t u l ş i s e p o t păstra 1 0 — 1 4 zil e l a t e m p e r a t u r a o b i ş n u i t ă a c a m e r e i , făr ă c a p i e l i ţ a l o r s ă s e z b î r c e a s c ă şi fără să-ş i p i a r d ă d i n calităţil e g u s t a t i v e . D i n cauz a p u l p e i tar i ş i a lipse i d e fineţe , sîn t p u ţ i n a p r e c i a t e atî t p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e . Calităţi :

v i g o a r e a p o m u l u i , rezistenţ a l a g e r , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , p r o d u c ţ i i l e r i d i c a t e ,

m ă r i m e a ş i a s p e c t u l f r u m o s a l f r u c t e l o r , p r e c u m ş i rezistenţ a a c e s t o r a l a t r a n s p o r t . Defecte :

s e n s i b i l i t a t e a l a i n s o l a ţ i e , c a l i t a t e a m e d i o c r ă a fructelor. POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 3,5—4, 5 m ş i formeaz ă trunch i gros , c u scoarţ a cenuşie , rugoasă, c u crăpătur i longitudinale . Coroana — invers-piramidală , relati v î n g u s t ă c î n d p o m i i sîn t tiner i ş i g l o b u l o a s ă , rară , î n p e r i o a d a d e p b n ă p r o d u c ţ i e , c î n d a t i n g e î n d i a m e t r u p î n ă l a 6,5 0 m .

SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U $ 1 P U T I N R A S P I N D I T E

1,42

Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , d r e p t e , c u scoarţ a roşiatică , c u lenticel e d e m ă r i m e m i j l o c i e , rare , p r o e m i n e n t e , e l i p t i c e , cafenii . Ramurile de rod — r e p r e z e n t a te î n c e a m a i m a r e p a r t e p r i n salbe , b u c h e t e d e m a i ş i r a m u r i m i x t e , d e s t u l d e v i g u r o a s e , c u i n t e r n o l u r i s c u r t e ; r a m u r i l e a n t i c i p a t e s e găses c în n u m ă r m i c ; scoarţ a est e d e c u l o a r e b r u n - c a f e n i e , c u n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă l a b a z ă ş i p e p a r t e a însorit ă ş i v e r z u i e p e p a r t e a u m b r i t ă . Lăstarii — scurţ i ş i r e l a t i v subţiri , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v i o l a c e e sa u castani e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e p e c e a u m b r i t ă , c u i n t e r n o d u r i l e scurt e ( 1 , 5 — 2 , 5 c m ). Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e , p u b e s c e n ţ i ; p r i m ă v a r a p o r n e s c a p r o a p e c u toţi i î n creştere , indiferen t d e p o z i ţ i a l o r p e r a m u r ă , f a p t c e debili tează lăstarii . Mugurii floriferi — r e l a t iv m i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c p o p u b e s c e n ţ ă a b u n d e n t ă , cenuşi e ; sînt distribuiţ i m a i ale s l a m i j l o c u l ş i la b a z a r a m u r i l o r . Frunzele — s u p r a m i j l o c ii sa u m a r i , d e 1 6 0 — 1 8 0 m m l u n g i m e ş i 4 0 — 4 8 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e fi n c r e n a t e , n e t e d e , u n e o r i sla b încreţit e de- a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e ; l i m b u l d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , m e t a U c . P e ţ i o l u l , scur t ( 9 — 1 0 m m ) , p r e z i n t ă 2 — 3 , m a i ra r 4 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , sesüe , a d î n c s c o b i t e , l a î n c e p u t v e r z u i , ia r spr e t o a m n ă cafenii . C ă d e r e a frunzelo r ar e l o c t o a m n a tîrzi u ; înaint e d e c ă d e r e o p a r t e d i n t r e frunz e d e v i n g a l b e n - d e s c h i s , m a i ra r m o z a i c a t e c u r o ş u ş i v e r d e . Florile — m a r i ( 3 1 — 4 0 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e m a r i (1 5 — 1 8 m m l u n g i m e ) , e l i p t i c e , rotunjite, c o n c a v e , d e c u l o a r e roz-aprins, c u n e r v u r i l e d e u n r o z m a i inten s ; b a z a p e t a l e l o r est e roşie-purpurie , ia r m a r g i n i l e a u o c u l o a r e c e v a m a i deschis ă d e c î t p a r t e a centrală. S t i g m a t u l s e afl ă l a n i v e l u l anterelo r sa u c u 1— 2 m m m a i sus . î n m o m e n t u l d e s c h i derii florilor , p o l e n i z a r e a est e d e j a f ă c u t ă , saci i p o b n i c i fiind c r ă p a ţ i . P e t a l e l e sîn t p r i n s e b i n e d e r e c e p t a c u l ş i s e m e n ţ i n 1— 2 s ă p t ă m î n i d u p ă u s c a r e a stilulu i ; d u p ă a c e s t c a r a c t e r soiu l s e r e c u n o a ş t e u ş o r î n p e r i o a d a c a r e u r m e a z ă înfloritului .

FRUCTUL Mărimea —

m a re sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H =

53—7 0 m m, D =

5 5 — 71 m m , d =

5 1—

63 m m ; g r e u t a t e a d e 1 4 5 — 1 6 0 g, ia r c e a m a x i m ă d e 2 1 4 g . Forma —

sferică , t u r t i t ă p u ţ i n l a b a z ă ş i l a r g r o t u n j i t ă sa u p u ţ i n t u r t i t ă l a vîrf , m a

i

m u l t sa u m a i p u ţ i n a s i m e t r i c ă . B r a z d a v e n t r a l ă est e superficial ă î n j u m ă t a t e a i n f e r i o a r ă a fructului ş i f o a r t e a d î n c ă l a vîrf , u n d e l a u n e l e f r u c t e f o r m e a z ă o d e p r e s i u n e c a r a c t e r i s t i c ă , a d î n c ă ş i uşo r c o t i t ă , c e d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 1 5 — 2 0 m m ( p l . X L I V ) . Culoarea —

a l bă c u o n u a n ţă v e r z u i e la î n c e p u t u l c o a c e r i i , a p o i a l b - g ă l b u i e sa u c r e m - v e r -

z u i - g ă l b u i e , a c o p e r i t ă p e o t r e i m e p î n ă l a d o u ă t r e i m i di n suprafaţ ă c u roşu-sîngeriu , p e c a r e s e disting, u n e o r i c u o a r e c a r e g r e u t a t e , p e t e m i c i ş i d u n g u l i ţ e d e c u l o a r e r o ş u - c a r m i n p î n ă l a vişiniu, c u o n u a n ţ ă v i o l a c e e . P e p a r t e a c e a m a i î n s o r i t ă a f r u c t e l o r c u l o a r e a d e v i n e r o ş u negricioasă. Cavitatea pedunculară Punctul stilar Pieliţa —

—

—

a d î n că ş i f o a r t e î n g u s t ă .

f o a r te m i c sa u a b s e n t , n e g r u , aşeza t într- o d e p r e s i u n e .

subţire sa u d e g r o s i m e m i j l o c i e , fi n p u b e s c e n ţ ă ş i a d e r e n tă l a p u l p ă. P u f u l est e

argintiu, s e c u r ă ţ ă u ş o r ş i f o a r t e b i n e d e p e f r u c t . Pulpa —

a l b - v e r z u ie l a î n c e p u t , a p o i a l b ă c u o n u a n ţ ă g ă l b u i e , p r e z i n t ă infiltraţi i d e

r o ş u - v i ş i n i u î n c h i s , c a r e a j u n g u n e o r i p î n ă l a j u m ă t a t e d i n g r o s i m e a p u l p e i ; est e tare , c r o c a n -

PLANŞA XLIV

Red

bird

cling.

RED BIR D CLIN G

433

tă, destu l d e s u c u l e n t ă , insuficien t d e d u l c e ş i d e a c i d u l a t ă , c u gus t fad , făr ă a r o m ă , d e cali t a t e m e d i o c r ă , p u t e r n i c a d e r e n t ă l a s î m b u r e . D u p ă r e c o l t a r e , p u l p a nu-ş i c o n t i n u ă c o a c e r e a , ci s e v e s t e j e ş t e . Sîmburele —

s u p r a m i j l o c i u, a v î n d H = 3 6 — 3

8 m m, D =

2 7 — 2 8 m m ş id =

20—2 3 m m ,

o v o i d , d e s t u l d e b o m b a t , c u vîrfu l b r u s c a s c u ţ i t , c o n t i n u a t c u u n spi n p r e l u n g , c u suprafaţ a rar ş i a d î n c i n c r u s t a t ă . î n veril e p l o i o a s e , l a u n e l e fruct e s î m b u r e l e s e d e s p i c ă ş i î m p r e u n ă c u e l c r a p ă ş i p u l p a piuă l a c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă Maturitatea —

.

c o r e s p u n de c u a d o u a ş i a trei a d e c a d ă a luni i iulie , î n c e p î n d l a 1 8 — 1 9

zile d u p ă M a y f l o w e r , ia r r e c o l t a r e a d u r e a z ă 1 0 — 1 7 zile . E E O O M A N D Ă R I . S o i u l R e d b i r d c h n g est e i n d i c a t c a g e n i t o r î n lucrăril e d e crear e a n o i l o r soiuri, î n t r u c î t p o s e d ă o seri e d e însuşir i v a l o r o a s e .

РЕЗЮМЕ Созревание — фловер.

втора я и

т р е т ь я декад а и ю л я , чере з 1 8 — 1 9 дне й п о с л е с о р т а М а й -

Сорт американског о происхождения . В помологических коллекциях .

Румыни и встречаетс я преимущественн о в

Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н е п р и х о т л и в о е и с р а в н и т е л ь н о м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч венным у с л о в и я м ; ч у в с т в и т е л ь н о е к с о л н е ч н о м у н а г р е в у . Ц в е т о ч н ы е п о ч к и у с т о й ч и в ы к м о р о з у . У с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й , цветени е п о л у п о з д н е е ; плодоносит ежегодн о и обильно . Плод — к р у п н ы й ил и о ч е н ь к р у п н ы й , ш а р о в и д н о й ф о р м ы , н е м н о г о с п л ю с н у т у о с н о в а н и я , б о л е е ил и мене е а с и м м е т р и ч е с к и й ; в е н т р а л ь н ы й ш о в , п о в е р х н о с т н ы й в в е р х н е й части п л о д а , с т а н о в и т с я очен ь г л у б о к и м у ег о в е р ш и н ы , гд е о б р а з у е т х а р а к т е р н о е у г л у б л е н и е , б е л о г о цвет а с зеленоваты м о т т е н к о м , зате м ж е л т о в а т о г о ил и ж е ж е л т о в а т о - з е леновато-кремового цвета , с кроваво-красным румянцем , н а к о т о р о м , иногд а с некоторы м трудом, можн о различит ь присутстви е мелки х пятныше к и п о л о с о к кармнново-красног о до в и ш н е в о г о ц в е т а ; к о ж и ц а т о н к а я ил и ж е средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; л е г к о и б ы с т р о с ч и щ а е т с я с п л о д а ; м я к о т ь вначал е з е л е н о в а т о - б е л а я , затем бела я с ж е л т о в а т ы м о т т е н к о м , с п р о ж и л к а м и т е м н о г о в и ш н е в о - к р а с н о г о цвета , т в е р д а я , х р у с т я щ а я , д о в о л ь н о с о ч н а я , мал о с л а д к а я и с н е д о с т а т о ч н о й к и с л о т н о с т ь ю , безвкусная, неароматная , посредственног о качества , сильн о приросша я к косточке . После у б о р к и созревани е мякот и прекращаетс я и наступае т е е увядание . К а к дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д а , та к и дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и плод ы считаются малоценными . RÉSUME Maturité —

d u r a n t l a s e c o n d e e t l a t r o i s i è m e d é c a d e d u m o i s d e juillet , 1 8 à 1 9 j o u r s

après l a M a y flower . V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . E n R o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e p l u t ô t d a n s le s c o l l e c t i o n s pomologiques. 28 — c . 18 3

S O I U R I D E PIERSI C I N S T U D I U Ş l P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

434

Arbre — vigoureux, rustiqu e e t relativemen t pe u prétentieu x quan t a u sol , es t sensibl e à' l'insolation. Le s bourgeon s florifères résisten t a u gel . I l résist e au x maladie s e t au x insectes nuisibles . L a fleur es t d u typ e rosac é e t fleuri t asse z tô t ; produi t abondammen t chaque année . Fruit — grand o u trè s grand , d e form e sphérique , à l a bas e aplati e plu s o u moin s asymétrique, a u sillo n ventra l superficie l dan s l a moiti é supérieur e d u fruit e t trè s profon d à l a pointe , i l forme un e dépressio n ; l a couleu r es t blan c jaunâtr e o u crèm e verdâtr e tiran t sur le jaune , recouvert e d e roug e sang , su r leque l o n distingu e parfoi s difficilemen t d e petites tache s e t de s rayure s rouge-carmi n o u rougeceris e ; l a peau , minc e o u d'épaisseu r moyenne, légèremen t pubescente , adhèr e à l a pulp e ; ell e s e détach e facilemen t e t tota lement d u frui t ; l a pulpe , d'u n blan c verdâtre a u début , pui s blan c jaunâtre , offr e de s in filtrations d e rougeceris e fonc é ; celle-c i es t consistante , croquante , asse z juteuse , mai pas asse z douc e e t acidulée , fade , san s parfum , d e qualit é médiocr e ; ell e adhèr e forte

s -

ment a u noyau . Après l a récolte , l a pulp e n e continu e pa s s a maturation , mai s ell e per d s a fraîcheur . Les fruit s son t pe u appréciés , tan t e n c e qu i concern e l a consommatio n à l'état frai s qu e l'in dustrialisation.

ABSTRACT Maturity – during the second and third decade of July, 18-19 days after the Mayflower. Variety of American origin. In Romania it is found in pomological collections. Tree – vigorous, resistant and relatively little pretentious concerning the ground, is susceptible to sunburn. The flowering buds are resistant to frost. It is resistant to diseases and insect pests. The flower is the rosacea type and blooms early; produces abundantly each year. Fruit – large or very large, spherical, flattened at the base more or less asymmetrical, the superficial ventral groove in the upper half of the fruit and deepen to the tip, it forms a depression, the color is yellowish white or greenish yellowish creme, covered with red blood, on which is sometimes difficult to distinguish small carmine-red or red cherry stains and scratches. The peel, thin or medium thick, slightly pubescent, sticks to the flesh, it detaches easily from the fruit; this is greenish white at first, then yellowish white, with tender infiltrations of dark cherry red, it is consistent, crispy, fairly juicy, but not quite sweet and tart, without perfume, of average quality, and it sticks strongly to the stone. After harvest, the pulp does not continue its maturation, but it loses its freshness. The fruits are not very appreciated, both with regard to fresh consumption and industrialization.

GREENSBOROUGH

S i n o n i m e : engl. G r e e n s b o r o u g h . rus. G r i n s b o r o . Origine. A fos t o b ţ i n u t î n j u r u l anulu i 189 1 d e c ă t r e W . G . В a 1 s e y , d i n s î m b u r e l e soiului C o n n e t , î n l o c a b t a t e a G r e e n s b o r o u g h d i n Carolin a d e N o r d ( S . U . A . ) . R ă s p î n d i r e . î n a i n t e d e a l d o i l e a r ă z b o i m o n d i a l , a c e s t so i a f o s t d e s t u l d e r ă s p î n d i t î n cultură. î n u l t i m e l e d o u ă d e c e n i i a p i e r d u t m u l t d i n i m p o r t a n ţ ă , f i i n d d e p ă ş i t d e s o i u r ü e n o i c u p u l p ă g a l b e n ă ş i a p r o x i m a t iv c u aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e ( D i x i r e d , C a r d i n a l , B l a z i n g g o l d ) . î n ţ a r a n o a s t r ă s e întîlneşt e p u ţ i n î n r e g i u n i l e : Crişana , B a n a t , B u c u r e ş t i ş i D o b r o g e a . A fos t i n t r o d u s î n n o r d - v e s t u l TransUvanie i î n 1 9 2 3 . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l , f o a r t e v i g u r o s , l o n g e v i v, î n s p e c i a l c î n d est e a l t o i t p e m i g d a l ş i p e piersi c ( p o a t e atinge v î r s t ă d e 3 0 — 4 0 d e a n i ) , d e s t u l d e rustic , reuşeşt e b i n e î n c o n d i ţ i i v a r i a t e d e so l ş i c b m ă ; a v î n d fruct e î n g e n e r a l sla b c o l o r a t e , necesit ă e x p o z i ţ u f a v o r a b ü e . A t î t l e m n u l , cî t ş i m u g u r ü florifer i rezist ă b i n e l a g e r . A s t f e l , î n iarn a 1 9 5 5 — 1 9 5 6 , l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , l a t e m p e r a t u r a d e —22,4°C , a u d e g e r a t n u m a i 1 1 % d i n t r e m u g u r i i floriferi , î n t i m p c e l a soiu l E l b e r t a s-a u înregistra t p a g u b e p î n ă l a 6 0 % . î n c o n d i ţ i i d e s e c e t ă p r e l u n g i t ă ş i d e arşiţ ă p u t e r n i c ă fructel e c a d c î n d sîn t s e m i c o a p t e . E s t e sensibi l l a a t a c u l c i u p e r c i i Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ş i l a a t a c u l p ă d u c h u o r d e frunz e (Myzodes persicae S u l z e r ) . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 2 zile . P o m ü for m e a z ă u n n u m ă r m a r e d e m u g u r i florifer i ş i înflores c a b u n d e n t î n t o ţ i a m i . G r e e n s b o r o u g h est e u n u l d i n t r e s o i u r ü e cel e m a i p r o d u c t i v e . L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , r e c o l t a m e d i e p e o p e r i o a d ă d e 3 ani , l a p o m i î n v î r s t ă d e 5— 7 ani , a fos t d e 6 0 k g d e f r u c t e d e p o m , ia r c e a m a x i m ă d e 11 7 k g . F r u c t e l e , d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , în g e n e r a l p u ţ i n c o l o r a t e , cu p u b e s c e n t ă grosieră, s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n r a p o r t n e f a v o r a b U î n t r e z a h ă r ( 7 , 6 6 — 9 , 5 9 % ) şi a c i d i t a te ( 0 , 5 8 - 1 , 2 8 % ) , r e l a t i v s ă r a c e î n p e c t i n e ( 0 , 2 6 - 0 , 3 7 % ) şi p r o t e i ne ( 0 , 6 9 — 0 , 8 0 % ) , iar c o n ţ i n u t u l î n v i t a m i n a С variaz ă d e l a u n a n l a altu l î n l i m i t e f o a r t e larg i ( 4 , 6 0 — 1 7 , 7 0 m g % ) . î n general , fructel e a u u n g u s t relati v a c i d , ia r p u l p a est e f i b r o a s ă , d e calitat e destu l de bună . î n timpu l coacerii , pulp a s e înmoai e brusc ş i neuniform , încî t trebui e acordat ă o deose b i t ă a t e n ţ i e r e c o l t ă r n l a t i m p , a m b a l ă r i i ş i t r a n s p o r t ă r i i fructelor .

436

SOIURI D K PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T

Calităţi :

E

v i g o a r e a, rezistent a l a g e r ş i p r o d u c ţ i i l e mar i al e p o m u l u i .

Defecte : fructele î n genera l p u ţ i n c o l o r a t e ş i f o a r t e sensibil e l a t r a n s p o r t , c u p u b e s c e n ţ ă grosieră ş i c u gustu l relati v a c i d . POMUL P o m u l , înal t d e 3 , 6 — 4 m , f o r m e a z ă t r u n c h i f o a r t e g r o s ( p î n ă l a 2 5 c m î n d i a m e t r u ) , c u scoarţ a d e culoar e cenuşiu-negricioasă . Coroana, — g l o b u l o a s ă, largă , răsfirată , c u d i a m e t r u l d e 5—6, 5 m . Hamurile de schelet — g r o a s e, l u n g i , c r e s c s u b u n g h i u r i d e ramificaie. d e -l 5 — 00 a u scoarţa d e c u l o a r e c e n u ş i u - n e g r i c i o a s ă , c u lenticel e m a r i , alungite , p o t r i v i t d e dese , cărămizii . Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , d e v i g o a r e m i j l o c i e , c u m u g u r i florifer i p e t o a t ă l u n g i m e a lor , p r e c u m ş i salbel e ; r a m u r i l e a n t i c i p a t e ş i b u c h e t e l e d e m a i sîn t sla b reprezentate. Lăstarii — p o t r i v it d e l u n g i , g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i lung i ( 3 0 — 4 0 m m ) , a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v i o l e t - d e s c h i s p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - e r b a c e u p e c e a u m b r i t ă , c u l e n t i c e l e f o a r t e m i c i , alungite , castanii . Mugurii vegetativi — p o t r i v it d e m a r i , alungiţi , p u t e r n i c p u b e s c e n ţ i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e înalte . Mugurii floriferi — mari , o v o i d - a l u n g i ţ i , p o t r i v i t d e b o m b a ţ i , c u o p u b e s c e n ţ ă cenuşiu a l b i c i o a s ă p r o n u n ţ a t ă , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ; pe r a m u r i l e m i x t e s e găses c ş i g r u p u r i d e 4 m u g u r i , d i n t r e c a r e 3 m u g u r i florifer i ş i u n u l v e g e t a t i v sa u 2 m u g u r i florifer i ş i 2 v e g e t a t i v i . P o m u l n e c e s i t ă tăier i d e fructificar e s c u r t e . Frunzele d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e 1 4 9 — 1 5 9 m m l u n g i m e ş i d e 3 9 — 43 m m l ă ţ i m e l a n c e o l a t - a l u n g i t e , p r e l u n g - a s c u t i t e , c u marginil e crenat-serate , d i n ţ ă t u r a fiin d fin ă ş i super ficială ; l i m b ul g r o s , p i e l o s , adese a c u m a r g i n i l e r i d i c a t e , f o r m î n d u n j g h e a b , c u a m b e l e c a p e t r e c u r b a t e s p i e faţ a inferioară , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n Încreţi t del u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e . P e ţ i o l u l , d e 8 — 1 0 m m l u n g i m e , v e r d e , a d î n c canalicular , c u 2— g l a n d e mari , r e n i f o r m e , c a r e u n e o r i l i p s e s c .

, e a 4

Căderea frunzelo r a r e l o c t o a m na th'zi u ; î n a i n te d e c ă d e r e , frunzel e c a p ă t ă c u l o a r e a gal b e n ă , c u p e t e d e c u l o a r e v e r d e î n t r e n e r v u r i ş i c u p o r ţ i u n i a c o p e r i t e c u u n roşu-sîngeri u intens . Florile — m a ri ( 2 8 — 4 3 m m d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e p o t r i v i t d e m a r i , r o t u n d - e l i p t i c e , d e c u l o a r e r o z v i u i n t e n s l a î n c e p u t , a p o i r o z - d e s c h i s ; sepalel e f o a r t e m a r i , l a t e , t u r t i t e l a vîrf , p u b e s c e n t e l a e x t e r i o r , d e c u l o a r e g a l b e n - v e r z u i d e s c h i s . Pistilu l est e m a i s c u r t sa u l a acelaş i n i v e l c u s t a m i n e l e . FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , m a i ra r m a r e , a v î n d H =

= 50—6 8 m m ş i d = Forma —

51—6 8 m m , D =

5 0 — 6 7 m m ; g r e u t a t ea u n u i f r u c t e s t e d e 9 0 — 1 2 0 g .

sferică, uşo r a l u n g i t ă , a s i m e t r i c ă , î n d e o s e b i spr e vîrfu l fructului , c u j u m ă t ă -

ţile u n e o r i b o m b a t e , alteor i c o m p r i m a t e l a t e r a l ; p u ţ i n t u r t i t ă l a c a p e t e ; b r a z d a v e n t r a l ă , aproape absent ă l a mijlocu l fructului , s

e a d î n c e ş t e p u ţ i n spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă .ş i

d e s t u l d e m u l t spr e vîrf , u n d e d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u a p r o x i m a t i v 1 0 m m . O m i c ă p a r t e d i n f r u c t e sui t d i f o r m e ( p l . X L V ) . Culoarea —

g a l b e n - v e r z ui d e s c h i s l a î n c e p u t u l c o a c e r i i , a p o i c r e m - d e s c h i s ; p e p a r t e a

însorită f r u c t e l e sîn t a c o p e r i t e c u roşu-sîngeriu , p e s t e c a r e u n e o r i s e s u p r a p u n d u n g i sla b mar -

PLANŞA XLV

Greensborouglt.

437

GREENSBOROUOH

c a t e sa u p e t e m i c i d e c u l o a r e roşu-închi s ; c u l o a r ea roşi e a c o p e r ă ce l m u l t j u m ă t a t e d i n supra faţa fructului . F r u c t e l e m a i p u ţ i n c o l o r a t e p r e z i n t ă n u m e r o a s e p u n c t e c a r m i n , f o a r t e d e s e , î n d e o s e b i î n j u r u l p u n c t u l u i stilar , ş i o d u n g ă c a r m i n î n l u n g u l b r a z d e i ventrale . Cavitatea pedunculară — m i c ă , a d î n c ă , a l u n g i t ă , destu l d e î n g u s t ă . Punctul stilar — m i c, n e g r u , aşeza t p e liui a b r a z d e i ventrale, p e u n m i c m a m e l o n , într- o d e p r e s i u n e a d î n c ă , î n f o r m ă d e farfurie . Pieliţa — n e a d e r e n tă l a c o a c e r e a c o m p l e t ă a fructului , est e g r o a s ă , rezistentă , c u o p u b e s c e n ţ ă a l b i c i o a s ă , grosieră, aspră , car e s e d e t a ş e a z ă gre u d e p e suprafaţ a fructului . Pulpa —

a l bă c u o n u a n ţ ă g ă l b u i - v e r z u i e , c u slab e infiltraţi i c a r m i n s u b p o r ţ i u n i l e

d i n pieliţ ă c o l o r a t e c u r o ş u , m o a l e , f i b r o a s ă , f o a r t e s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , e u g u s t a c i d u l a t ră c o r i t o r , sla b a r o m a t ă , p u ţ i n astringentă , ş i c u g u s t a m ă r u i d a c ă fructel e s e r e c o l t e a z ă pre a d e v r e m e ; semiaderent ă l a sîmbure . Sîmburele —

m i j l o c i u, a v î n d H =

28—3 6 m m , D =

22—2 6 m m ş i d =

16—1 9 m m ,

i n v e r s - o v o i d , p r e l u n g s u b ţ i a t spr e l o c u l d e inserţi e a p e d u n c u l u l u i , c u vîrfu l scurt , e x c e n t r i c , f o r m e a z ă u n p i e p t p r o n u n ţ a t p e p a r t e a v e n t r a l ă , u r m a t d e o teşitur ă c o n c a v ă , c a r a c t e r i s t i c ă , î n a p r o p i e r e a vîrfulu i ; încrustaţiil e adine i ş i n e r e g u l a t e , c u suprafaţ a c a f e n i u - d e s c h i s , u ş o r v i o l a c e u . R e p r e z i n t ă a p r o x i m a t i v 7 % d i n greut a ( ea fructului . L a o p a r t e d i n t r e f r u c t e s î m b u rele c r a p ă ; u n e o ri o d a t ă c u s î m b u r e l e s e despic ă ş i fructul , ma i ale s p e t i m p p l o i o s . Maturitatea — în regiunil e B u c u r e ş t i ş i D o b r o g e a ar e l o c î n a d o u a j u m ă t a t e a luni i iulie, l a circ a 2 0 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r . P e r i o a d a d e c o a c e r e a a c e s t u i so i s e s u p r a p u n e p a r ţ i a l c u a c e e a a soiurilo r B e d b i r d cling, D i x i r e d , Cardina l ş i A l e x a n d e r . BECOMANDĂEI. A v î n d î n vedere , p e d e o parte , comportare a bun ă a pomulu i ş i produc ţiile m a r i , ia r p e d e alt ă p a r t e faptu l c ă fructel e sîn t f o a r t e sensibil e l a t r a n s p o r t , soiu l Greens b o r o u g h s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e p e suprafeţ e m i c i , î n l i v e z i l e p e n t r u c o n s u m l o c a l ş i î n g r ă d i n i l e d e lîng ă case . N u est e i n d i c a t p e n t r u p l a n t a ţ i i l e industriale . P r e z i n t ă intere s c a g e n i t o r , î n lucrăril e d e c r e a re a n o i l o r soiuri , a v î n d o serie d e însuşir i valoroase. РЕЗЮМЕ Созревание — в т о р ая п о л о в и н а и ю л я , п р и м е р н о через 2 0 дне й п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р . Сорт п р о и с х о д и т и з К а р о л и н ы ( С Ш А ) , гд е б ы л выведе н в 189 1 г о д у . Дерево — о ч е н ь с и л ь н о р о с л о е , но н е з а с у х о у с т о й ч и в о е . Пр и с и л ь н о й ж а ре п л о д ы о п а д а ю т . П о д в е р ж е н п о р а ж е н и ю Taphrina deformans (Berk. ) T u l . , а т а к ж е п нападени ю п е р с и к о в о й тл и — Myzodes persicae Sulzer . Ц в е т о к розовидный . Цветени е п о л у п о з д н е е . О т л и ч а е т с я очен ь в ы с о к о й у р о ж а й н о с т ь ю . Плод — средне й ил и б о л е е ч е м с р е д н е й величины , ш а р о в и д н ы й , слегк а п р о д о л г о ватый, а с и м м е т р и ч е с к и й , б р ю ш н о й ш о в почт и о т с у т с т в у е т ; к р е м о в о г о ц в е т а , с к р о в а в о к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е и с к а р м и н о в о г о цвет а п о л о с к о й в д о л ь б р ю ш н о г о ш в а ; к о ж и ц а т о л с т а я , с г р у б ы м о п у ш е н и е м , ж е с т к а я , пр и п о л н о й з р е л о с т и о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь бела я с з е л е н о в а т о - ж е л т о в а т ы м о т т е н к о м и к а р м и н о в о г о цвета п р о ж и л к а м и , очен ь с о ч н а я, с к и с л о в а т ы м о с в е ж а ю щ и м и н е м н о г о в я ж у щ им в к у с о м и слабы м ароматом , полуприросша я к и неравномерн о размякает .

к о с т о ч к е . В о в р е м я с о з р е в а н и я м я к о т ь внезапн о

438

SOIURI

DE

PIERSIC

IN

STUDIU

ŞI

PUŢIN

RĂSPÎNDITE

В с л е д с т в и е с л а б о й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т и р е к о м е н д у е т ся для местног о п о т р е б л е н и я . Имеет значени е в качеств е и с х о д н о г о с о р т а дл я выведени я н о в ы х с о р т о в , та к к а к о б л а дает таким и ценным и с в о й с т в а м и , к ак с и л ь н о р о с л о с т ь и д о л г о в е ч н о с т ь.

EÉSUMÉ Maturité — d a ns l a s e c o n d e m o i t i é d u m o i s d e juillet , soi t e n v i r o n 2 0 j o u r s aprè s l a M a y flower . Variété originair e d e Carolin e (Etats-Uni s d e l ' A m é r i q u e ) , o b t e n u e e n 1891 . Arbre — très v i g o u r e u x , sensibl e à l a sécheresse . S o u s le s t r o p forte s chaleur s d ' é t é il p e r d le s fruits . Б es t a t t a q u é p a r Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t Myzodes persicae Sulzer. L a fleu r es t d u t y p e r o s a c é . F l o r a i s o n d e m i - p r é c o c e . I l es t t r è s p r o d u c t i f . Fruit — de g r o s s e u r m o y e n n e , o u s u r - m o y e n n e s p h é r i q u e , l é g è r e m e n t a l l o n g é , asy m é t r i q u e , a u sillo n v e n t r a l p r e s q u e n u l ; l a c o u l e u r es t c r è m e et , d u c ô t é ensoleillé , r o u g e sang à raie s c a r m i n l e l o n g d u sillo n v e n t r a l ; l a p e a u , épaisse , à p u b e s c e n c e grossière , âpre, s e d é t a c h e d e l a p u l p e à m a t u r i t é c o m p l è t e ; l a p u l p e , b l a n c h e à t e i n t e s j a u n â t r e s t i r a n t su r l e v e r t , a u x infütration s c a r m i n , es t trè s j u t e u s e , à g o û t a c i d u l é , rafraîchissan t et u n p e u a s t r i n g e n t , v a g u e m e n t p a r f u m é e , a d h é r a n t à d e m i a u n o y a u . D u r a n t l a m a t u r i t é , la p u l p e s ' a m o l l i t b r u s q u e m e n t san s u n i f o r m i t é . P e u r é s i s t a n t a u t r a n s p o r t , o n d o i t l e c o n s o m m e r su r p l a c e . Б es t i m p o r t a n t c o m m e g é n i t e u r d e n o u v e l l e s v a r i é t é s , é t a n t d o n n é se s qualité précieuses telle s q u e l a v i g u e u r e t l a l o n g é v i t é .

s

ABSTRACT Maturity – in the second half of July, about 20 days after the Mayflower. Variety native of Carolina (United States of America), obtained in 1891. Tree – very vigorous, sensitive to drought. Under the excessive heat of summer it loses the fruit. It is attacked by Taphrina deformans (Berk.) Tul. and Myzodes persicae Sulzer. The flower is of rosaceous type. Early through mid season flowering. It is very productive. Fruit – medium size or above medium, spherical, slightly elongated, asymmetrical, with ventral furrow almost absent, the color is cream, and on the sun exposed part, blood red with carmine streaks along the ventral groove. The peel is thick, coarse rough pubescence; it is easy to be separated from the pulp at full maturity. The pulp, is white with yellowish to green hues and carmine infiltrations, is very juicy, sour-tasting, refreshing, slightly astringent, faintly fragrant, half sticking to the stone. At maturity, the flesh softens abruptly without uniformity. It is not very resistant to transportation, must be consumed as soon as possible. It is important as a progenitor of new varieties, given its valuable qualities such as strength and durability.

CHARLES INGOU

F

S i n o n i m e : franc. Charle s I n g o u f . ital. V i n c i t o r e . Origin* : S o i d e o r i g i n e franceză , o b ţ i n u t d i n s î m b u r i i soiulu i „ L i l y B a l t e t " d e c ă t r e C h a r l e s B a l t e t l a T r o y e s ( A u b e ) , i n 189 0 ş i d e d i c a t l u i C h a r l e s I n g o u f . A fos t d a t î n c o m e r ţ î n 1 9 0 4 . în I t a l i a , u n d e est e a p r e c i a t ş i r ă s p î n d i t , a f o s t i n t r o d u s d e G a n a s s i n i , c u a p r o x i m a t i v 3 5 d e an i î n u r m ă , s u b d e n u m i r e a d e V i n c i t o r e . R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă p e suprafeţ e relati v m a r i î n E u r o p a o c c i d e n t a l ă , î n s p e c i a l i n Franţa. î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n ultimi i an i i n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e ş i î n c e r c a t î n plantaţiile d e c o n c u r s . CARACTERISTICA SOIULU I î n p e p i n i e r ă , p o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s ; i n l i v a d ă v i g o a r e a s c a d e i n t r u c î t v a . A l t o i t p e c o r c o d u ş , s e c o m p o r t ă f o a r t e sla b ; r e z u l t a t e b u n e s e o b ţ i n î n c a z u l altoiri i p e p i e r s i c . A r e o rezistenţ ă b u n ă l a g e r . î n iarn a 1 9 0 2 — 1 9 6 3 , î n r e g i u n e a P l o i e ş t i , m u g u r i i florifer i a u fost distruş i î n p r o p o r ţ i e d e 2 1 % , ia r î n ani i 1 9 6 3 — 1 9 6 4 î n p r o p o r ţ i e d e 4 % . L e m n u l m a i b ă t r î n n u p r e z i n t ă v ă t ă m ă r i c a u z a t e d e g e r . E s t e rezisten t l a b o l i , îns ă sensibi l l a Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ; est e d e a s e m e n e a a t a c a t d e Myzodes persicae Sulzer . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a piersicului . P o m u l r o d e ş t e r e l a t i v m u l t ; î n a n u l a l I V - l e a de l a p l a n t a r e , p r o d u c ţ i a l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Pietroasel e s- a r i d i c a t p î n ă l a 1 9 k g d e f r u c t e p e p o m ; l a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i B ă n e a s a , u n p o m î n v î r s t ă d e 6 an i a d a t o p r o d u c ţ i e d e 3 1 — 8 4 k g . F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , f r u m o s c o l o r a t e , a p r e c i a t e p e n t r u g u s t u l p l ă c u t . Sînt folosit e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e 10,6 6 - 10,9 4 % zahăr , 0,5 7 - 0,8 8 % a c i d i t a t e , 0 , 5 7 - 1 , 1 1 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c 12,91 — 1 5 , 92 mg % v i t a m i n a C . B e z i s t ă b i n e l a t r a n s p o r t .

eş

i

Calităţi : p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r e l a t i v r i d i c a t , rezistenţ a p o m u l u i l a t e m p e r a t u r i scăzute, a s p e c t u l f r u m o s , gustu l p l ă c u t , p r e c u m ş i r e z i s t e n ţ a b u n ă l a t r a n s p o r t a fructelor Defecte :

sensibilitate a p o m u l u i l a Taphrina deformans

zodes persicae Sulzer

( B e r k . ) T u l . ş i l a a t a c u l d e My-

, culoare a v e r z u i e a p u l p e i ş i s e m i a d e r e n ţ a e i l a s î m b u r e .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

I III

POMUL P o m u l a t i u g e înălţime a d e 3—3, 5 m ; s c o a r ţ a d e p e t r u n c h i est e brună-cenuşie , c u cră p ă t u r i m i c i , superficiale . Coroana — g l o b u l o s - t u r t i t ă , răsfirată , v o l u m i n o a s ă . Ramurile de schelet — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , f o r m e a z ă unghiur i d e ramificar e d e 5 0 — 6 0 ° ; s c o a r ţa r a m u r i l o r b ă t r î n e s e a s e a m ă n ă c u a t r u n c h i u l u i , ia r l a r a m u r i l e ma i tiner e este cafeni e ş i r u g o a s ă d i n c a u z a n u m e r o a s e l o r lenticele . Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e pri n b u c h e t e d e m a i aşezat e p e l e m n d e 2— 3 an i ş i r a m u r i m i x t e aşezat e spr e vîrfu l r a m u r i l o r , d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e r o ş i e ; i n t e r n o d u r i l e a u l u n g i m e a d e 1 8 — 3 0 m m , ia r p e r n u ţ e l e sîn t p r o e m i n e n t e . Lăstarii — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s , ia r p e p a r t e a e x p u s ă l a soare , r o ş i a t i c ă ; spr e t o a m n ă c u l o a r e a r o ş u - d e s c h i s d e v i n e p u r p u r i e , ia r apoi cafenie . Mugurii vegetativi pubescenţi.

—

m i c i , s c u r t - c o n i c i , a s c u ţ i ţi l a vîr f ş i lăţiţi l a b a z ă , d e c u l o a r e cafenie ,

Mugurii floriferi — m i j l o c i i , c o n i c i , rotunjiţ i l a vîrf , c u solzi i p u ţ in d e s f ă c u ţ i , d e c u l o a r e cenuşie, p u b e s c e n ţ i , sîn t d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , distribuiţ i m a i m u l t l a m i j l o c u l ş i l a b a z a ramurilor. Frunzele — m i j l o c i i ş i m a r i , a v î n d 1 0 0 — 1 5 0 m m l u n g i m e ş i 3 0 — 40 m m l ă ţ i m e , alungit l a n c e o l a t e , c u cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i p u ţ i n r i d i c a t e , v n f u l a c u m i n a t ş i c u marginil e c r e n a t e scurt m u e r o n a t e . L a v î r f frunzel e s e a r c u i e s c c ă t r e p a r t e a inferioar ă ; l i m b ul s e m i p l a n , n e t e d l u c i o s , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s . P e ţ i o l u l , l u n g d e 7— 8 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c a n a b c u l a t c u 2— 3 g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e , v e r z i .

, , ,

T o a m n a frunzel e c a p ă t ă u n c o l o r i t g a l b e n - l i m o n i u . Florile — m i j l o c ii s p r e m a r i , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e m a r i , r o t u n j i t e l a vîrf , d e c u l o a r e r o z - p a l p u ţ i n inten s c ă t r e b a z ă ; u n e o r i s u p r a n u m e r a r . Pistilu l est e ega l sa u m a i scur t d e c î t staminele. FRUCTUL Mărimea —

mijlocie , avîn d î n medi e H =

50—5 4 m m , D =

52—5 6 m m , d =

51—5 5

m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 8 0 — 1 0 0 g , m a x i m ă d e 16 7 g . Forma —

sferică , p u ţ i n t u r t i t ă , a s i m e t r i c ă , c u o p a r t e m a i d e z v o l t a t ă ; vîrfu l r o t u n j i t ,

c u u n m a m e l o n m i c ; b r a z d a v e n t r a l ă superficială , m a r c a t ă prinţr- o d u n g ă r o ş i e m a i închi s c a r e î n c a z u l c î n d est e e x p u s ă l a soar e s e c o n t o p e ş t e e u c u l o a r e a fructulu i ( p l . X L V I ) . Culoarea —

d e fond , galbe n c u nuanţ ă verzuie , foart e deschis , car e n u s e observ ă decî t

pe porţiun i mic i d e fruc t ; p r e d o m i n ă culoare a acoperitoar e roş u inten s ş i purpuri u pîn ă l a b o r d o - n e g r i c i o s , c a o p a tă c o n t i n u ă , spr e soare , ia r spr e p ă r ţ i l e m a i u m b r i t e su b f o r m ă d e dung i şi p u n c t e roşi i c a o p u l b e r e fină . Cavitatea pedunculară — Punctul stilar

—

de a d î n c i m e m i j l o c i e , largă , f o a r t e p u ţ i n alungit ă d o r s o - v e n t r a l .

m i c , c e n u ş i u - î n c h i s , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n , î n d o i t c a u n c i o c spr e

p a r t e a d o r s a l ă , î n c o n j u r a t d e o uşoar ă d e p r e s i u n e . Pieliţa —

d e g r o s i m e m i j l o c i e , îns ă d e n s ă , fi n p u b e s c e n t ă , s e d e t a ş e a z ă u ş o r d e p u l p ă .

Pulpa —

a l b - g ă l b ui t r e c î n d spr e v e r z u i , c u infiltraţi i roşi i s u b p i e b ţ a ş i p u ţ i n v e r z u i e

în j u r u l s î m b u r e l u i , f o a r t e fină , s u c u l e n t ă , f i b r o a s ă , c u g u s t ş i a r o m ă p l ă c u t ă , s e m i a d e r e n t ă la s î m b u r e .

PLANŞA

Charles

Ingouj.

XLVI

CHARLES INGOUF

Simbnrcle — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d H =

4Л

25—2 7 m m , D =

2 0 — 21 m m , d =

1 8—

19 m m , b o m b a t , c u vîrfu l s c u r t ş i a s c u ţ i t , c u s u p r a f a ţ a d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s , c u in crustaţii d e a d î n c i m e m i j l o c i e , dese . Maturitatea —

ultim a d e c a d ă a luni i i u h e — p r i m e le zil e al e luni i a u g u s t , î n c e p e c u

c i r c a 2 3 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r . D e l a c ă d e r e a p e t a l e l o r p î n ă l a c o a c e r e a fructelo r t r e c î n m e d i e 9 0 d e zile . R E C O M A N D Ă R I . F i i n d depăşi t d e alt e soiur i c u aceeaş i e p o c ă d e m a t u r i t a t e , s e r e c o m a n d ă c u l t i v a r e a soiulu i Charle s I n g o u f î n livezil e industrial e î n p r o p o r ţ i e m i c ă . P r e z i n t ă intere s c a g e n i t o r î n lucrăril e d e crear e a soiurilo r n o i , î n t r u c î t p o s e d ă o seri e d e însuşiri v a l o r o a s e . РЕЗЮМЕ Созревание — п о с л е д н я я декад а и ю л я ил и первы е числ а а в г у с т а ; н а 2 3 дн я п о з ж е сорта Майфловер . Сорт п р о и с х о д и т и з Ф р а н ц и и , гд е о н бы л выведе н в 189 6 г о д у . В Р у м ы н и и бы л ин т р о д у ц и р о в а н в последни е год ы в п о м о л о г и ч е с к и е к о л л е к ин и и с п ы т ы в а е т с я в к о н к у р с н ы х посадках. Дерево — с р а в н и т е л ь н о у р о ж а й н о е и у с т о й ч и в о е к но н е у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans тлей — Myzodes persicae S u l z e r . Ц в е т о к розовИдный .

пониженны м температурам , Berk . (Tul. ) и персиково й

Плод — средне й в е л и ч и н ы , ш а р о в и д н ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , с п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш ным ш в о м ; с в е т л о - ж е л т о г о цвета , с я р к о - к р а с н ы м д о ч е р н о в а т о - б о р д о в о г о цвет а р у мянцем н а с о л н е ч н о й и к р а с н ы м и т о ч к а м и н а тенево й с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , нежно-опушенная, легк о отделяетс я о т мякоти ; мякот ь беловато-желтовата я с переходо м к з е л е н о в а т о м у ц в е т у , очен ь с о ч н а я , с п р и я т н ы м и в к у с о м и а р о м а т о м , п о л у п р и р о с ш а я к косточке . Плоды х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у .

BÉSTJME Maturité — c o r r e s p o n d a n t à l a dernièr e d é c a d e d e juille t e t a u x p r e m i e r s j o u r s d u m o i s d'août, 2 3 jour s aprè s l a M a y flower . V a r i é t é originair e d e F r a n c e , o b t e n u e e n 1896 . E n B o u m a n i e ell e a é t é i n t r o d u i t e a u c o u r s de s dernière s année s d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s e t o n e n a fai t de s essai s d a n s le s p l a n t a t i o n s d e c o n c o u r s . Arbre — p o t e n t i el d e p r o d u c t i o n asse z é l e v é , résistan t a u x t e m p é r a t u r e s basse s ; i l est t o u t e f o i s sensibl e à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer. L a fleu r d e t y p e r o s a c é . Fruit — de taill e m o y e n n e , d e f o r m e s p h é r i q u e a s y m é t r i q u e , a v e c l e sillo n ventra l superficiel ; d e c o u l e u r j a u n e clair , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e intense , allan t j u s q u ' a u b o r d e a u x n o i r â t r e su r l a p a r t i e ensoleillé e e t d ' u n r o u g e p o i n t i l l é su r l e c ô t é d e l ' o m b r e ; la p e a u , d'épais seur m o y e n n e , f i n e m e n t p u b e s e e n t e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e , qu i es t b l a n c j a u n â t r e , t i r a n t su r v e r d â t r e , trè s j u t e u s e , à s a v e u r e t p a r f u m agréables , m i - a d h é r e n t e a u n o y a u . L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

441a ABSTRACT Maturity – corresponding to the last decade of July and first days of August, 23 days after the Mayflower. Variety from France, obtained in 1896. In Romania was recently introduced in the pomological collections and we did the tests in the competing plantations. Tree – fairly high production potential, resistant to low temperatures, however, it is sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and to the attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower is of rosaceous type. Fruit – medium size, spherical, asymmetric, with the superficial ventral furrow, light-yellow, recovered in a deep red, even dark burgundy on the sun exposed side and a red dotted line on the shadow side. The peel is medium thick, pubescent, easily detachable from the pulp, which is yellowish white through greenish, very juicy, flavored and with pleasant fragrance, partly sticks to the stone. The fruits are resistant to transport.

TRIUMF

S i n o n i m e : engl. T r i u m p h . fr. T r i u m p h . ital. T r i o n f o , Sa n L u i g i . rus. T r i u m f . mag. D i a d a l . Origine. So i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t î n j u r u l anulu i 189 5 d e c ă t r e J . D . H u s t e d d i n V i n e y a r d , statu l G e o r g i a ( S . U . A . ) . S e p r e s u p u n e c ă s- a o b ţ i n u t dintr-u n s î m b u r e a l soiu lui Alexander . R ă s p î n d i r e : A c e s t so i est e p u ţ i n r ă s p î n d i t î n S . U . A . , U . R . S . S . , î n I t a h a , F r a n ţ a , R . D . G . , R . F . G . ş i î n a l t e state . î n ţar a n o a s t r ă a f o s t î n m u l ţ i t d e p e p i n i e r e î n t r e ani i 1 9 2 9 ş i 194 0 ş i c u l t i v a t î n specia l în c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s sa u c h i a r f o a r t e v i g u r o s î n t i n e r e ţ e , d e v e n i n d d e v i g o a r e m i j l o c i e in p e r i o a d a d e p l i n ă p r o d u c ţ i e . R e u ş e ş t e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i p i e r s i c u l u i . N u manifest ă c e r i n ţ e d e o s e b i t e f a ţ ă d e sol . î n c o m p a r a ţ i e c u a l t e soiuri , est e f o a r t e rezisten t l a g e r ş i l a î n g h e ţ u r i l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ; este d e a s e m e n e a p o t r i v i t d e rezisten t l a s e c e t ă . R e z i s t ă destu l d e b i n e l a Monilinia laxa

( E h r e n b . ) S a c c , îns ă est e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum

( L é v . ) A d e r h . , p r e c u m ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae

Sulzer

.

înfloreşte semitîrziu . R o d e ş t e abunden t ş i constan t î n condiţi i normale . L a Staţiune a experimental ă Voineşt i a da t o producţi e medi e d e 4 4 k g d e fruct e p e p o m . F r u c t e l e d e m ă r i m e m i j l o c i e , f r u m o s c o l o r a t e , sîn t f o l o s i t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e proaspătă, cî t ş i pentr u industriabzare . O

însuşir e a p r e c i a t ă est e rezistenţ a l a t r a n s p o r t a

fructelor. Asemănări. F r u c t e l

e s e a s e a m ă n ă c u c e l e a l e soiulu i A d m i r a l D e w e y , d e o s e b i n d u - s e

p r i n p u b e s c e n ţ ă m a i a b u n d e n t ă ş i p r i n f o r m a m a i g l o b u l o a s ă a fructului . Calităţi :

v i g o a r e a , rezistenţ a l a g e r ş i p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t a l p o m u l u i

aspectul frumos , calitate a b u n ă ş i rezistenţ a l a transpor t a fructelor . Defecte :

sensibilitat e l a b o l i ş i a f i d e ş i p u b e s c e n ţ ă g r o s i e r ă a p i e l i ţ e i .

TRIUMF

POMUL î n general , p o m i i a u î n ă l ţ i m e m i j l o c i e . S c o a r ţ a d e p e t r u n c h i est e d e c u l o a r e b r u n ă cenuşie, c u c r ă p ă t u r i superficiale . Coroana — g l o b u l o a s ă, largă . Ramurile de schelet — d e s t ul d e lung i ş i g r o a s e , s e m i e t a l a t e ; s c o a r ţ a r a m u r i l o r b ă t r î n e este a s e m ă n ă t o a r e c u a t r u n c h i u l u i , ia r c e a a r a m u r i l o r tiner e est e c a f e n i e ş i p e a l o c u r i c e n u ş i e . P e p o r ţ i u n i l e m a i b ă t r î n e s e o b s e r v ă c r ă p ă t u r i superficiale , ia r p e cel e m a i tiner e n u m e r o a s e lenticele, m a i ale s c ă t r e b a z a r a m u r i l o r . Ramurile de rod — l u n g i, subţiri , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e , ia r p e unele p o r ţ i u n i m a i u m b r i t e c u n u a n ţ e v e r z u i ; p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e . Lăstarii — lungi ş i relati v subţiri , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , l u c i o a s ă , v e r z i p e p a r t e a u m b r i t ă şi d e u n r o ş u spr e r o z , n u a n ţ a t p e c e a însorită . Mugurii vegetativi — r e l a t i v m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e pernuţe puţi n proeminente . Mugurii floriferi — ceuuşie.

m i j l o c i i ş i chia r s u b m i j l o c i i , o v o i z i, c u p u b e s c e n ţ ă deasă , d e c u l o a r e

Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d î n m e d i e 13 5 m m l u n g i m e ş i 3 5 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u vîrful îngusta t t r e p t a t , ascuţit ş i a c u m i n a t. L i m b u l subţire , relati v p l a n , u ş o r o n d u l a t , încreţi t de-a l u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e p e c e a m a i m a r e jiart e d i n l u n g i m e , d e c u l o a r e v e r d e - m ă s h n i e p e faţ a superioar ă ş i v e r d e - c e n u ş i e m a t ă p e c e a inferioar ă ; m a r g i n i l e l i m b u l u i sîn t superficia l şi neregula t c r e n a t e . P e ţ i o l u l , scur t d e 9 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t sa u r e c u r b a t , îngus t şi superficial c a n a h c u l a t , ar e l a b a z ă 2 stipel e l u n gi d e 1 2 m m , c a r e c a d l a d e z v o l t a r e a c o m p l e t ă a frunzelor . G l a n d e l e , în n u m ă r d e 2 , sîn t g l o b u l o a s e , m i c i, aşezat e p e p e ţ i o l , l î n gă b a z a l i m b u lui sa u p e p r i m i i d i n ţ i a i a c e s t u i a . Florile — m i j l o c i i, d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e r o t u n d e , d e s t u l d e m a r i , d e c u l o a r e r o z i n t e n s ; sepalel e d e m ă r i m e m i j l o c i e ; pistilu l est e d e aceeaş i l u n g i m e c u s t a m i n e l e sa u m a i scurt. FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e , destu l d e n e u n i f o r m ă , a v m d î n m e d i e H = 70 m m , d = 5 5 — 6 3 mm ; g r e u t a t ea 8 5 — 2 0 5 g, î n m e d i e 13 0 g .

5 6 — 6 5 m m, D =

6 0—

Forma — r o t u n d - a l u n g i t ă, a s i m e t r i c ă , a v î n d u n f l a n c m a i d e z v o l t a t d e c î t celălalt , vîrful p u ţ i n t u r t i t ; b r a z d a v e n t r a l ă , v a r i a b i l ă c a l ă r g i m e ş i a d î n c i m e , î n g e n e r a l superficială , î n g u s t a t ă ş i a d î n c i t ă c ă t r e vîrf , lărgit ă ş i a d î n c i t ă c ă t r e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă (fig . 1 0 2 ) . Culoarea — de f o n d , g a l b e n - p o r t o c a b e , a c o p e r i t ă î n c e a m a i m a r e p a r t e , a p r o a p e î n î n t r e g i m e , c u r o ş u - c a r m i n i u m u r d a r spăla t ş i s u b f o r m ă d e striuri , d u n g i ş i p e t e c a r e ie s sla b în e v i d e n ţ ă . Cavitatea pedunculară Punctul stilar

—

destul d e larg ă ş i a d î n c ă .

—

situat î n c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e , b i n e c e n t r a t , aşeza t î n m i j l o c u l unei depresiun i m i c i care adese a d e p ă ş e ş t e c o n t u r u l fructului . Pieliţa — p o t r i v it d e g r o a s ă , rezistentă , c u o uşor d e p u l p ă l a m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă . t

pubescenţ ă abundentă , se~desprind

e

Pulpa — g a l b e n - p o r t o c a b e, u n e o r i c u s l a b e infiltraţi i d e r o ş u s u b p i e b ţ a ş i î n j u r u l sîmburelui, m i j l o c i u d e c o m p a c t ă , f i b r o a s ă , t o t u ş i fină , f o a r t e s u c u l e n t ă , p l ă c u t a c i d u l a t ă destul d e d u l c e ş i b u n ă l a g u s t , s e m i a d e r e n t ă l a s î m b u r e .

SOIURI

14 t

DE

PIERSIC IN

STUDIU

ŞI

PUTIN

RĂSPÎNDITE

Sîmburele — m i j l o c i u, d e f o r m ă g l o b u l o a s ă sa u i n v e r s - o v o i d a l ă , c u vîrfu l uşo r a s c u ţ i t , iar suprafaţ a m o d e r a t î n c r u s t a t ă , î n specia l spr e vîr f (fig . 1 0 3 ) . Maturitatea — c o i n c i d e c u u l t i m a d e c a d ă a luni i iuli e ş i î n c e p u t u l lu i a u g u s t , c u 2 4 d e zile d u p ă M a y f l o w e r .

Fig. 102. — Triumf.

Fig. 103. — Triumf.

E E C O M A N D Ă B I . Deş

i ar e u n e l e însuşir i v a l o r o a s e , soiu l T r i u m f n u s- a e x t i n s p e supra -

feţe m a r i î n c u l t u r ă . î n e t a p a a c t u a l ă , c î n d s-a u i n t r o d u s î n p r o d u c ţ i e soiur i n o i , c u f r u c t e d e c a b t a t e supe r i o a r ă ş i c u aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e , interesul p e n t r u soiu l T r i u m f a s c ă z u t s i m a i m u l t . P r e z i n t ă v a l o a r e c a g e n i t o r î n lucrăril e d e crear e a n o i soiur i d e piersic .

РЕЗЮМЕ Созревание —

п о с л е д н я я декад а и ю л я ил и начал о а в г у с т а , н а 2 4 д н я п о з ж е с о р т а

Майфловер. С о р т а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , б ы л выведе н в 189 5 г о д у . В Р у м ы н и и р а з м н о ж а л с я в п и т о м н и к а х и , в о с о б е н н о с т и , в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и ях м е ж д у 192 9 и 194 0 г г .

44 S

TRIUMF

Дерево —

очен ь с и л ь н о р о с л о е , м о р о з о - и з а с у х о у с т о й ч и в о е , но п о р а ж а е т с я г р и б о м

Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . и des persicae S u l z e r . Дае т о б и л ь н ы е и у с т о й ч и в ы е

п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й —

Myzo­

у р о ж а и . Цвето к розовидный .

Плод - с р е д н е й , н е о д и н а к о в ой величины, о к р у г л ы й , п р о д о л г о в а т ы й , а с и м м е т р и ч е с к ий ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , п о к р ы т ы в вид е с л а б

о различимы х ш т р и х о в

й б л е к л о к а р м и н о в о - к р а с н о г о цвет а р у м я н ц е , полосо к п

пятен ; кожиц

а довольн о толстая

м ,

обильно опушенная , легк о отделяетс я о т мякоти ; мякот ь желтовато-оранжевая , очен ь с о ч н а я , с л а д к а я с п р и я т н о й к и с л о т н о с т ь ю , частично п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е . Плоды хорош о выдерживаю т перевозку .

RÉSUMÉ Maturité — dernièr e d é c a d e d e juille t e t d é b u t d ' a o û t , 2 4 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e , o b t e n u e e n 1 8 9 5 . E n R o u m a n i e ell e a é t é m u l t i p l i é e dans le s pépinière s e t n o t a m m e n t d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s , e n t r e 192 9 e t 1 9 4 0 .

Arbre — v i g o u r e u x , résistan t a u ge l e t à l a sécheress e es t t o u t e f o i s sensibl e à Clasterosporium carpophillum ( L é v .) A d e r h . , ains i q u ' à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer . I l p r o d u i t a b o n d a m m e n t e t d e m a n i è r e c o n s t a n t e . L a fleu r es t d e t y p e r o s a c é . Fruit — de taill e m o y e n n e , n o n u n i f o r m e , r o n d - a l l o n g é , a s y m é t r i q u e ; l a c o u l e u r e n est j a u n e o r a n g é r e c o u v e r t e d e r o u g e c a r m i n d é l a v é sou s f o r m e d e striures , raie s e t t a c h e s qui s o r t e n t u n p e u e n é v i d e n c e ; la p e a u , m o d é r é m e n t épaisse , a b o n d a m m e n t p u b e s c e n t e , se d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e ; celle-ci , d ' u n j a u n e o r a n g é , es t trè s j u t e u s e , d o u c e e t agréablement acidulée , mi-adhérent e a u n o y a u . L e s fruit s résiten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – last decade of July and early August, 24 days after the Mayflower. Variety of American origin, obtained in 1895. In Romania it was multiplied in nurseries and in collections including apple, pear, between 1929 and 1940. Tree – vigorous, resistant to frost and drought, however, is sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. and to the attack Myzodes persicae Sulzer. It produces abundantly and consistently. The flower is of rosaceous type. Fruit – medium size, non-uniform, rounded, elongated, asymmetrical, the color is orange-yellow covered with crimson striations, lines and spots which are a bit obvious. The peel is moderately thick, abundantly pubescent, is easily detachable from the pulp; it is yellow-orange, very juicy, sweet and pleasantly tangy, semi-sticking to the stone. The fruits are resistant to transport.

ADMIRAL DEWE

Y

S i n o n i m e : engl. Admira l Dewey . franc. Amira l D e w e y . ital. T r i o n f o liscio . rom. A m i r a

l Dewey .

Origine. So i d e origin e americană , obţinu t d e J . D . H u s t e d l a V i n e y a r d (Georgia) , în S . U . A . , d in s î m b u r e l e soiulu i A l e x a n d e r. A f o s t d a t i n c o m e r ţ î n 189 9 ş i d e d i c a t A m i r a l u l u i D e w e y, ero u î n războiu l spaniolo-america n di n 1898 .

Răspindii с : în S . U . A . s e c u l t i v ă p r e t u t i n d e n i , îns ă p e scar ă restrînsă . E s t e c u l t i v a t ş i î n Tunisia, u n d e d ă b u n e r e z u l t a t e , ş i f o a r t e p u ţ i n î n sudu l F r a n ţ e i . S e c u l t i v ă d e a s e m e n e a ş i î n ItaUa . L a n o i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e v i g u r o s , d e s t u l d e e x i g e n t f a ţ ă d e so l ş i r e u ş e ş t e a l t o i t p e p i e r s i c ; î n c a z u l altoirii p e c o r c o d u ş s e c o m p o r t ă f o a r t e s l a b . E s t e r e z i s t e n t l a g e r , f i i n d d e p ă ş i t î n aceast ă p r i v i n ţ ă n u m a i d e soiu l R e d b i rd c l i n g ; e s t e d e a s e m e n e a rezisten t l a secet ă ş i l a u n e l e b o b , insă sensibi l l a Taphrina deformans

(Berk.

) T u l . ş i l a a t a c u l d e Myzoăes persicae

Sulzer

.

î n f l o r e ş t e r e l a t i v tîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v a d u r e a z ă 6— 9 zile . P r o d u c e m i j l o c i u . P o m i i î n v n s t ă d e 5 an i a u d a t î n m e d i e o p r o d u c ţ i e d e 2 0 k g d e fructe. F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , c u a s p e c t f o a r t e f r u m o s , d e c a l i t a t e b u n ă , îns ă sla b rezistente l a t r a n s p o r t . C o n ţ i n 8 , 7 0 — 1 0 , 6 6 % z a h ă r ş i 0 , 4 8 — 0 , 6 4 % a c i d i t a t e , 0 , 4 4 — 0 , 9 5 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 7,7 2 — 1 3 , 95 m g% v i t a m i n ă C . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l i n star e p r o a s p ă t ă ş i industrializare . Asemănări. F r u c t e l

e a c e s t u i so i s e a s e a m ă n ă c u c e l e a l e soiulu i T r i u m f , îns ă a j u n g l a

m a t u r i t a t e c u c î t e v a zil e m a i t î r z i u . Calităţi :

v i g o a r e a, r e z i s t e n ţ a l a g e r , p r e c u m ş i c a b t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .

Defecte : p u b e s c e n t ă g r o s i e r ă a p i e b ţ e i , p r e c u m ş i r e z i s t e n ţ a r e d u s ă l a t r a n s p o r t ş păstrare a fructelor .

i

447

ADMIRAL DEWE Y

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u dia m e t r u l d e 1 6 — 1 7 cm ; s c o a r ţa d e c u l o a r e c a f e n i u - c e n u ş i e, cu c r ă p ă t u r i superficiale , c u l e n t i c e l e n u m e r o a s e , d e f o r m ă e l i p t i c ă , d e c u l o a r e m a r o n i e , a ş e z a t e transversal . Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă, largă , p o t r i v i t d e rară , e u d i a m e t r u l d e 5— 6 m . Ramurile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u u n g h i u l d e r a m i f i c a r e d e 4 0 — 6 0 ° , degarnisit e l a b a z ă ; s c o a r ţ a, d e c u l o a r e c e n u ş i u - î n c h i s, cu n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă , a c o p e r i t ă de n u m e r o a s e l e n t i c e l e o r b i c u l a re sa u e l i p t i c e , de c u l o a r e m a r o n i e, aşezat e transversal . Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i d e l u n g i m e m i j l o c i e c a r e garnises c b i n e r a m u r ü e d e schelet , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e cafeni e l a b a z ă ş i roşi e la vîrf , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e m i c i , d i s p u s e m a i m u l t î n j u r u l p e r n u ţ e l o r . Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 — 2 , 2 c m ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e roşi e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - d e s c h i s spr e g a l b e n p e p a r t e a u m b r i t ă , c u l e n t i c e l e de mărim e mijlocie . Mugurii vegetativi — m i c i, c o n i c i , d e c u l o a r e c e n u ş i u - c a s t a n i e spr e n e g r u , Upiţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e proerninente . Mugurii floriferi — m a r i, o v o c o n i c i , r e p a r t i z a ţ i m a i m u l t spr e m i j l o c u l ş i b a za r a m u r U o r , în genera l g r u p a ţ i c î t e 2 — 3 , m a i ra r c î t e u n u l , d e c u l o a r e c a s t a n i e , p u b e s c e n ţ i , a p r o p i a ţ i d e ramuri. Frunzele — m i j l o c i i, d e Г 1 4 0 — 1 6 0 m m ^ l u n g i m e ş i 4 0 — 5 0 m m l ă ţ i m e , c u l ă ţ i m e a m a x i m ă l a j u m ă t a t e a l u n g i m i i s a u p u ţ i n m a i j o s , l a n c e o l a t e, c u v n f u l m u l t a l u n g i t ş i m a r ginile c r e n a t e ; b m b u l , u ş o r o n d u l a t p e m a r g i n i , î n c r e ţ i t sla b d e - a l u n g u l n e r v u r i i p r i n c i p a l e , c u vîrfu l î n d o i t spr e f a ţ a inferioară , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s ; n e r v u r a p r i n c i p a l ă p r o n u n ţ a t ă , d e c u l o a r e g a l b e n - v e r z u i e . P e ţ i o l u l , scur t ( 9 — 1 0 m m ) , g r o s , p u ţ m r ă s u c i t , r o ş i a t i c , c a n a l i c u l a t , c u 3 — 4 g l a n d e m a r i , r e n i f o r m e , sesile , d e c u l o a r e c e n u ş i u r o ş i a t i c ă , aşezat e l a b a z a frunzei . F r u n z e l e c a d d e t i m p u r i u , d e v e n i n d d e c u l o a r e p o r t o c a l i e. Florile — de m ă r i m e v a r i a b u ă , d e 3 5 - 4 6 m m î n d i a m e t r u , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e l e m i c i , r o t u n d e sa u e h p t i c - a l u n g i t e , d e c u l o a r e r o z , m a i inten s l a b a z ă . P i s t ü u l est e d e aceeaş i l u n g i m e c u s t a m i n e l e sa u p u ţ i n m a i l u n g , rareor i m a i s c u r t .

FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 5 8 — 70 m m , D = m m ; g r e u t a t ea m e d i e d e 13 0 g, ia r c e a m a x i m ă d e 20 0 g .

6 6 — 75 m m ş i d =

63—7 2

Forma — g l o b u l o a s ă, o v o i d a l ă, î n genera l c u t e n d i n ţ ă d e alungire , p u ţ i n t u r t i t ă l a b a z ă , asimetrică, c u o j u m ă t a t e m a i d e z v o l t a t ă ş i u n m i c m a m e l o n l a vîr f ; b r a z d a v e n t r a l ă , d e a d î n c i m e m i j l o c i e , m a i a d î n c i t ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i vn-fu l fructului ( p l . X L V I I ) . Culoarea — p o r t o c a b e sa u g a l b e n - p o r t o c a l i e , a c o p e r i t ă a p r o a p e î n î n t r e g i m e d e r o ş u închis, negricios , c u r e f l e x e v i o l a c e e , p e s t e c a r e s e s u p r a p u n d u n g i late , d e u n r o ş u m a i intens , şi p u n c t e roşii , c a r e adese a a u î n m i j l o c u n p u n c t m i c g a l b e n ; s p r e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă d u n g i l e sîn t m a i lat e ş i n e r e g u l a t e . Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i i , ar e pereţi i n e t e z i , c u o p a r t e mai ridicat ă î n dreptu l jumătăţi i ma i dezvoltată . Punctul stilar — m i c , negru , aşeza t central , p e u n m a m e l o n p r o e m i n e n t , î n c o n j u r a t de o m i c ă depresiune .

SOIURI D E PIERSI C Î N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

448

Pieliţa —

d e g r o s i m e m i j l o c i e , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă grosieră , s e m i a d e r e n t ă . Pulpa — g a l b e n ă sa u g a l b e n ă - p o r t o c a b e , u n e o r i s u b p i e b ţ ă ş i î n j u r u l s î m b u r e l u i c u infiltraţii uşoar e d e r o ş u , m o a l e , m i j l o c i u d e suculentă , f o n d a n t ă , p u ţ i n făinoasă , destu l d e d u l c e , p u ţ i n p a r f u m a t ă , c u gus t b u n ; s e m i a d e r e n t ă sa u n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e l a c o m p l e t ă maturitate. Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î nd î n m e d i e H = 3 0 m m , D = 2 5 m m ş i d = 2 1 m m , o v o i d , m a i la t c ă t r e vîrf , a s i m e t r i c , c u inflexiun e lîng ă vîr f p e p a r t e a dorsală , d e c u l o a r e cafeniu-deschis ; şanţu l v e n t r a l l u n g ş i crestel e v e n t r a l e redus e ; i n c r u s t a ţ i u e rare , larg i ş i adinei. Maturitatea —

în u l t i m a d e c a d ă a luni i i u b e , c u 2 4 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r .

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d u n e l e însuşir i v a l o r o a s e , soiu l A d m i r a l D e w e y p r e z i n t ă intere s ca g e n i t o r î n lucrărU e d e crear e a n o i soiur i d e p i e r s i c , F i i n d d e p ă ş i t î n c e p r i v e ş t e p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v , c a b t a t e a f r u c t e l o r ş i rezistenţ a a c e s t o r a l a t r a n s p o r t d e alt e soiur i c u c a r e îş i s u p r a p u n e p a r ţ i a l p e r i o a d a d e r e c o l t a r e (Star king debcious , Fertin a Morettini , S u n b e a m ) , n u s e r e c o m a n d ă a f i extin s î n plantaţiil e industriale. РЕЗЮМЕ Созревание —

п о с л е д н я я декад а и ю л я , н а 2 4 дн я п о з ж е с о р т а М а й ф л о в е р .

Сорт п р о и с х о д и т из А м е р и к и . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х . Дерево —

сильнорослое , довольн о требовательно е к почве , морозо - и засухоустой -

ч и в о е , н о п о р а ж а е т с я г р и б о м Taphrina deformans вой тле й — Myzodes persicae

(Berk.

) Tul . и повреждаетс я персико -

S u l z e r . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е о т н о с и т е л ь н о п о з д н е е .

Урожайность средняя . Плод —

средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о в и д н о - я й ц е в и д н о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я

н е м н о г о п р и п л ю с н у т ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й ; о р а н ж е в о г о ил и ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , покрыт почт и целико м темно-красны м румянце м с лиловаты м оттенком , в сво ю очеред ь п о к р ы т ы м ш и р о к и м и я р к о - к р а с н о г о цвет а п о л о с а м и и к р а с н ы м и т о ч к а м и , и м е ю щ и м и за ч а с т у ю в с е р е д к е н е б о л ь ш у ю ж е л т у ю т о ч к у ; к у г л у б л е н и ю п л о д о н о ж к и п о л о с к и стано в я т с я с л а б е е и мене е п р а в и л ь н ы м и ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п о к р ы т а х а р а к т е р н ы м г р у бым о п у ш е н и е м , п о л у п р н р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я с к р а с н ы м и п р о жилками по д кожице й и

в о к р у г к о с т о ч к и , мягкая , умеренн о сочная , тающая , немног о

мучнистая, довольн о сладкая , слаб о ароматная , приятног

о в к у с а , частичн о п р и р о с ш а

я

или н е п р н р о с ш а я к к о с т о ч к е . Плоды п л о х о выдерживаю т перевозку .

RÉSUME Maturité —

correspondan t à

l a d e r n i è r e d é c a d e d u m o i s d e juillet , 2 4 j o u r s a p r è s l a

May flower . V a r i é t é originair e d A m é r i q u e . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o logiques.

PLANŞA

Admiral

Dewey.

XLVII

ADMIRAL DEWEY

449

Arbre — asse z e x i g e a n t e n c e qu i c o n c e r n e l e sol , résistan t a u ge l e t à l a sécheresse , mais sensibl e i ï Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer . La. fleur, d e t y p e r o s a c é , fleuri t asse z t a r d . L a p r o d u c t i o n e n es t m o y e n n e . Fruit —

m o y e n o u g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e - o v o ï d a l e , un p e u a p l a t i à l a b a s e , a s y m é t r i -

q u e ; d e couleu r orang e o u jaune-orangé , recouvert e presqu e entièremen t d'u n roug e fonc é à reflets v i o l a c é s , su r l e q u e l s e s u p e r p o s e d e large s raie s d ' u n r o u g e plu s intens e e t de s p o i n t s r o u g e s , a y a n t s o u v e n t a u milie u u n p e t i t p o i n t j a u n e ; v e r s l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e , le s raie s s o n t m o i n s m a r q u é e s e t p l u s irrégulière s ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e grossière , c a r a c t é r i s t i q u e , es t m i - a d h é r e n t e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e o r a n g é à infil t r a t i o n s r o u g e s sou s l a p e a u e t a u t o u r d u n o y a u , es t m o l l e , m o y e n n e m e n t j u t e u s e , f o n d a n t e , un p e u farineuse , asse z d o u c e e t p a s t r o p p a r f u m é e , d ' u n g o û t a g r é a b l e , m i - o u n o n a d h é r e n t e . L e s fruit s résisten t m a l a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – corresponding to the last decade of July, 24 days after the Mayflower. Variety native of America. In Romania it is found in the pomological collections. Tree – quite demanding as regards the ground, frost and drought, but sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and to the attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower is of rosaceous type and blooms late. The production is average. Fruit – medium or big, oval shaped, somewhat flattened at the base, asymmetrical, orange or yellow-orange, almost entirely covered with a dark red with hints of violet, which is covered by broad blood-red lines and red dots, often in the middle having a little yellow dot; towards the stem cavity, the lines are smaller and more irregular. The peel is medium thick, covered with characteristic coarse hairs, is partly sticked to pulp. This is yellow-orange with red infiltrations under the peel and around the stone, is soft, medium juicy, creamy, slightly mealy, rather soft and not too fragrant, sweet, partly or not stick. The fruits cannot be transported.

ARP BEAUT

Y

S i n o n i m e : engl. Ar p beauty . franc. A r p , B e b e d e A r p . mag. A r p szépe . rus. A r p . O r i g i n e . S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t î n 189 7 d e c ă t r e С . Р . Orr î n l o c a l i t a t e a A r p d i n statu l T e x a s (S.TJ.A.) . S e p r e s u p u n e c ă E l b e r t a a r f i fos t u n u l d i n t r e soiuril e părinţi . A fos t d a t î n c o m e r ţ î n 1 9 0 2 . Răspîndire : S e cultiv ă puţi n î n Franţ a ş i R . P . Ungară . L a n o i s e g ă s e ş te î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e a l e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e s t u l d e v i g u r o s , r e z i s t e n t l a ge r ş i d e s t u l de ] p r o d u c t i v , d a r sensibi l la Taphrina deformans

(Berk.

) T u l . ; faţ ă d e Monilinia laxa

(Ehrenb. ) Sacc . s e comport ă

foarte bine . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r floril e sîn t r e z i s t e n t e l a b r u m e . î n c o n d i ţ i i l e d e l a M e d g i d i a , r e g i u n e a D o b r o g e a , l a v î r s t a d e б an i a p r o d u s î n m e d i e 25 k g d e f r u c t e p e p o m , a t i n g î nd ş i p r o d u c ţ i i d e 3 7 k g . F r u c t e l e sîn t d e o b i c e i m a r i , c o l o r a t e f r u m o s , c o n ţ i n 1 0 , 5 % s u b s t a n ţă u s c a t ă ş i 0 , 3 8 % a c i d i t a t e , sîn t d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă p e n t r u m a s ă , r e z i s t e n t e l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t . Calităţi : linia laxa

a s p e c t u l a t r ă g ă t o r ş i g u s t u l s u p e r i o r a l f r u c t e l o r , r e z i s t e n ţ a l a g e r ş i l a Moni-

(Ehrenb. ) Sacc .

Defecte :

sensibilitate a l a Taphrina deformans

(Berk.

) Tul .

POMUL P o m u l est e d e î n ă l ţ i m e m i j l o c i e , c u t r u n c h i u l d r e p t , m i j l o c i u d e g r o s ; s c o a r ţa d e c u l o a r e cenuşiu-negricioasă, c u crăpătur i mici , longitudinale . Coroana — Ramurile de

g l o b u l o a s ă, d e s t u l d e l a r g ă . schelet —

d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i, d e c u l o a r e c e n u ş i u - n e g r i c i o a s ă ,

mai deschis ă decî t trunchiul . Ramurile de

rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e .

4SI

ARP BEAUT Y

Lăstarii — v i g u r o ş i , d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i p e c e a u m b r i t ă , a u internodur i scurte . Mugurii proeminente.

vegetativi — mari, c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , p u b e s e e n ţ i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e

Mugurii floriferi — centă cenuşie .

mari , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s -

Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e 16 2 m m l u n g i m e ş i 4 6 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , a p r o a p e p l a n e , d e c u l o a r e v e r d e o b i ş n u i t . P e ţ i o l u l est e l u n g d e 8 m m . G l a n d e l e , în n u m ă r d e 2 — 3 , sîn t destu l d e m a r i , r e n i f o r m e , uneor i a b s e n t e . Florile — mari, d e ti p r o z a e e u , c u p e t a l e r o t u n d e , d e c u l o a r e r o z ; c u l o a r e a p ă r ţ i i inte rioare a caliciulu i est e p o r t o c a l i e . FRUCTUL Mărimea

— т а т е , uneor i supramijlocie , avîn

dî

n medi e H =

6 7 mm , D =

6 5 mm ,

d - = 6 6 m m , g r e u t a t e a m e d i e 12 5 g , ia r c e a m a x i m ă 22 0 g .

Fig. 101 . — Ar p beaut y

Flg. 105 . — Ar p beaut y

Forma — s f e r i c - o v o i d ă , p u ţ in t u r t i t ă p e flancuri , a s i m e t r i c ă , c u b r a z d a v e n t r a l ă super « ficială, c e v a m a i a d î n c ă l a vîrf , u n d e f o r m e a z ă o u ş o a r ă depresiun e (fig . 1 0 4 ).

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

452

Culoarea — de f o n d , g a l b e n - d e s c h i s p e p a r t e a u m b r i t ă ş i g a l b e n - p o r t o c a l i u p e c e a înso rită, a c o p e r i t ă c u roş u v i u p e p a r t e a însorită , m a r m o r a t ş i stria t d e u n r o ş u - v i o l a e e u , uneor i cu p u n c t e roşu-carminii . Cavitatea pedunculară — larg ă ş i s e m i a d î n c ă , Punctul stilar

—

m i c , c e n u ş i u , situa t î n d e p r e s i u n e , p e u n m u c r o n abi a e v i d e n t .

Pieliţa — p o t r i v i t d e g r o a s ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă fină , catifelată , arginti e ; s e desprinde uşo r d e pulpă . Pulpa — g a l b e n ă c u o n u a n ţ ă p o r t o c a l i e , u ş o r c o l o r a t ă î n roş u s u b pieliţă , m a i ale s î n p a r t e a î n s o r i t ă ; est e fină , f o n d a n t ă , destu l d e s u c u l e n t ă , a r o m a t ă , foart e g u s t o a s ă , senii aderentă l a sîmbure . Sîmburele — d e mărim e mijlocie , avîn d î n medi e H = 3 0 m m, D = 2 3 m m, d = 1 9 m m , i n v e r s - o v o i d , a l u n g i t , b o m b a t , c u incrustaţi i p u ţ i n e , îns ă adine i (fig . 1 0 5 ). Maturitatea — 2 0 iuli e — б a u g u s t , c u 2 5 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l A r p b e a u t y , a v î n d o seri e d e calităţi , s e r e c o m a n d ă p e n t r u încer c a r e î n regiunil e f a v o r a b i l e culturi i piersicului .

РЕЗЮМЕ Созревание —

п о с л е д н я я декад а и ю л я ил и начал о а в г у с т а , н а 2 5 д н е й п о з ж е с о р т а

Майфловер. Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведе н в 189 7 г о д у . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в помологически х коллекция х опытны х плодоводчески х станций . Дерево — д о в о л ь н о с и л ь н о р о с л о е , м о р о з о у с т о й ч и в о е , н е п р и х о т л и в о е и д о в о л ь н о у р о ж а й н о е , н о в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans (Berk. ) Tul . Цветение п о л у р а н н е е ; цветк и х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т з а м о р о з к и . Плод — о б ы ч н о к р у п н ы й , ш а р о в и д н о - я й ц е в и д н ы й , с б о к о в н е м н о г о п р и п л ю с н у т ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , с п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м ш в о м , б о л е е г л у б о к и м у в е р ш и н ы , гд е о б . р а з у е т н е б о л ь ш у ю в п а д и н у ; о с н о в н о й цве т ж е л т ы й н а т е н е в о й с т о р о н е и ж е л т о в а т о - о р а н ж е в ы й н а с о л н е ч н о й , с я р к о - к р а с н ым р у м я н ц е м ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п о к р ы т а я неж ным о п у ш е н и е м , л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т а я , с о р а н ж е в ы м о т т е н к о м , н е ж ная, т а ю щ а я , д о в о л ь н о с о ч н а я , а р о м а т н а я , о ч е н ь п р и я т н о г о в к у с а , частичн о прирастае т к косточке . Плоды х о р о ш о выдерживаю т п е р е г р у з к у и п е р е в о з к у .

BÉSUMÉ Maturité —

c o r r e s p o n d a n t à l a d e r n i è r e d é c a d e d e juille t e t a u d é b u t d ' a o û t , 2 5 j o u r s

après l a M a y flower . V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e , o b t e n u e e n 1 8 9 7 . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e dan s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s de s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s fruitières Arbre —

sensible à Taphrina deformans blanches.

.

assez v i g o u r e u x e t résistan t a u g e l , es t r u s t i q u e e t asse z p r o d u c t i f , n é a n m o i n s (Berk.

) T u l . F l o r a i s o n m i - h â t i v e , le s fleur s résisten t a u x gelée s

ЛВР B E A U T Y

45,4

Frttit—d'ordinaire g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e - o v o ï d a l e , u n p e u a p l a t i e su r le s flancs , a s y métrique але е le . sillo n v e n t r a l superficiel , p l u s p r o f o n d v e r s l e b o u t , o ù i l f o r m e u n e l é g è r e dépression ; l a c o u l e u r d e f o n d es t j a u n e clai r su r l e c ô t é d ' o m b r e e t j a u n e - o r a n g é su r celu i ensoleillé ; l a p e a u , m o d é r é m e n t épaisse , es t r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e e t s e d é t a c h e aisément, d e l a p u l p e ; celle-ci , j a u n e t i r a n t su r l ' o r a n g é , es t fine , f o n d a n t e , asse z j u t e u s e , p a r fumée e t savoureuse , mi-adhérent e a u n o y a u . L e s fruit s résisten t b i e n a u x m a n i p u l a t i o n s e t a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – corresponding to the last decade of July and early August, 25 days after the Mayflower. Variety of American origin, obtained in 1897. In Romania it is found in the pomological collections of experimental stations. Tree – fairly vigorous and resistant to frost, is fairly productive, however, sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. Early through mid-season flowering, the flowers are resistant to frost. Fruit – usually large, spherical-ovoid, slightly flattened on the sides, with the asymmetric ventral furrow shallow, deeper towards the apex, where it is formed a slight depression: the background color is light yellow on the side gray and yellow-orange on the sun exposed side. The peel, moderately thick, is covered with delicate hairs and detaches easily from the pulp. It is yelloworange, thin, soft, very juicy, fragrant and tasty, partly sticking to the core. The fruits are resistant to handling and transportation.

GOLDEN JUBILE

E

S i n o n i m e : rus . Z o l o t o i i u b i l e i . Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t î n 192 1 l a A g r i c u l t u r a l E x p e r i m e n t S t a t i o n d i n N e w B r u n s w i c k , N e w J e r s e y ( S . U . A . ) , p r i n p o l e n i z a r e a liber ă a d e s c e n d e n ţei Fx , r e z u l t a t ă d i n î n c r u c i ş a r e a soiulu i E l b e r t a X G r e e n s b o r o u g h ( o b ţ i n u t ă î n 1 9 1 4 ) ; a fos t dat î n c o m e r ţ î n 1926 . R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n S . U . A . , I t a b a , U . R . S . S . ş i î n alt e state . î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n 1 9 6 9 şi s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c c . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e , d e s t u l d e rustic , reuşeşt e b i n e a l t o i t p e piersi c f r a n c N e c e s i t ă solur i afinat e ş i suficien t d e u m e d e . în c o n d i ţ i i l e de l a M e d g i d i a s e c o m p o r t ă b i ne su b r a p o r t u l creşteri i ş i p r o d u c ţ i e i , r e m a r e î n d u - se p r i n t r - u n frunzi ş s ă n ă t o s . P r e z i n t ă o rezistenţ ă s l a b ă l a g e r . î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 , l a M e d g i d i a ( t e m p e r a t u r a —23°C) , a u d e g e r a t 8 6 , 5 % din m u g u r i i floriferi . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i de înflorir e a p i e r s i c u l u i , iar fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8 — 1 2 zile . A r e u n p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e d e s t ul d e r i d i c a t . î n c o n d i ţ i i l e d e l a M e d g i d i a a p r o d u s în m e d i e 5 6 k g d e f r u c t e p e p o m , p r o d u c ţ ia m a x i m ă f i i n d d e 7 3 k g (î n c o n d i ţ i i d e i r i g a r e ). F r u c t e l e , m i j l o c i i sa u m a r i , d e s t u l d e a s p e c t u o a s e , a u p u l p a g a l b e n ă , n e a d e r e n t ă l a sîmbure, d e calitat e bună . Sîn t caracterizat e printr-u n conţinu t î n substanţ ă uscat ă d e 12,5 % ş i î n a c i d i t a t e d e 0 , 5 1 % . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . P r e z i n t ă o rezistenţ ă mijloci e l a manipular e ş i l a transport . Asemănări. S o i u

l Golde n jubile e s e aseamăn ă c u soiu l Elberta , d e car e s e deosebeşt e

însă p r i n a c e e a c ă f r u c t e l e sîn t m a i p u ţ i n c o l o r a t e , c u p u l p a m a i p u ţ i n c o n s i s t e n t ă ş i a j u n g l a maturitate c u circ a dou ă săptămîn i ma i devreme . Calităţi :

gustu l plăcu t a l fructelor , potenţialu l p r o d u c t i v ridicat .

Defecte :

rezistenţ a mijloci e l a transpor t a

fructelor .

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e c i r c a 3, 6 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 1 8 — 2 0 c m , d r e p t , c u s c o a r ţa d e c u l o a re c e n u ş i u - n e g r i c i o a s ă, c u c r ă p ă t u ri p u ţ i n e , superficiale , l o n g i t u d i n a l e. Coroana — d e 4— 5 m .

l a î n c e p u t p i r a m i d a l ă , c u t i m p u l d e v i n e g l o b u l o a s ă , largă , c u d i a m e t r u l

455

GOLDEN ЛЧВП.Е Е

Ramurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , d r e p t e , c r e s c u t e s u b u n g h i u r i d e 4 5 — 6 0 ° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e u u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u n u m e r o a s e leuticel e m a r i , p r o e m i n e n t e , a l u n g i t e , cafenii . Ramurile dc rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , v i g u r o a s e , cu i n t e r n o d u r i d e l u n g i m e m i j locie ş i r a m u r i l e a n t i c i p a t e , c u n u m e r o ş i m u g u r i floriferi , distribuiţ i destu l d e u n i f o r m î n l u n gul ramurii . Lăstarii — lungi, groşi , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2— 3 c m , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c ee pe p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i e , c u n u m e r o a s e p u n c t e v i o l a c e e , p e c e a u m b r i t ă , c u l e n t i c e l e n u m e r o a s e , m i j l o c i i , alungite , d e c u l o a r e c a f e n i e , aşezat e m a i m u l t b i j u r u l n o d u r i l o r . Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c - a l u n g i ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă a b u n d e n t ă , c e n u ş i e . Mugurii floriferi — p u b e s c e n ţ ă cenuşie .

m a r i, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u

Frunzele — mari , a v î n d î n m e d i e 17 4 m m l u n g i m e ş i 4 4 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u vîrfu p r e l u n g ascuţit , b a z a destu l d e l a r g ă ş i m a r g i n i l e c r e n a t e , c u c r e n e l e l e a p l e c a t e : l i m b u l , re c u r b a t spr e p a r t e a inferioară , încreţi t î n l u n g u l n e r v u r i i p r i n c i p a l e , d e c u l o a r e v e r d e i n t e n s cu n u a n ţ ă g ă l b u i e , l u c i o s . P e ţ i o l u l , scur t ş i g r o s , c a n a l i c u l a t , c u 2 — 4 g l a n d e r e n i f o r m e , s c o bite.

l , -

Florile — do m ă r i m e m i j l o c i e ( 2 0 — 2 8 mm î n d i a m e t r u ) , c o m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e l i p t i c alungite, d e c u l o a r e r o z intens , m a i a c c e n t u a t ă l a m a r g i n i ; u n e o r i s u p r a n u m e r a r . Pistilu l este ega l sa u m a i scur t d e c î t e t a m i n e l e .

FRUCTUL

D=

Mărimia — 7 8 mm , d =

m i j l o c i e sa u m a r e , u n i f o r m e p e p o m , a v î n d î 6 6 m ; greutate a 110—16 0 g .

n medi e H =

7 0 mm ,

Forma — sferic-alungită , a s i m e t r i c ă , c u flancuril e inega l d e z v o l t a t e ş i t u r t i t e lateral , uşor tras e spr e vîr f ; b r a z d a ventrală , larg ă ş i superficială , m a i a d î n c i t ă î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e ş i l a vîrf , u n d e depăşeşt e p u n c t u l stila r c u 5— 6 m m (pl . X L V I I I ) . Culoarea — galben-deschis, c u n u a n ţ ă v e r z u i e p e p a r t e a u m b r i t ă , u n e o r i c u o slab ă r u m e n e a l ă roşu-sîngerie , m a r m o r a t ă p e p a r t e a însorit ă ; c î t e o d a t ă s e disting ş i d u n g i d e c u l o a r e roşu ma i închis , sla b m a r c a t e l a l i m i t a într e c u l o a r e a d e f o n d ş i ce a a c o p e r i t o a r e . î n genera l fructele sîn t p u ţ i n c o l o r a t e . Cavitatea pedunculară — de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i , a l u n g i t ă d o r s o - v e n t r a l , a d î n c i t ă în d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e , car e o d e p ă ş e ş t e p u ţ i n . Punctul stilar — m i c, n e g r u, aşeza t într- o m i c ă d e p r e s i u n e alungită , f o r m a t ă d e b r a z d ă ventrală, car e î l depăşeşt e c u c î ţ i v a m i l i m e t r i . Pieliţa —

d e g r o s i m e m i j l o c i e , rezistentă , s e d e s f a c e u ş o r d e p e p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o

p u b e s c e n ţ ă a l b i c i o a s ă , r e l a t i v grosieră . Pulpa — g a l b e n - l i m o n i e, uneori c u infiltraţi i slab e roşi i î n juru l s î m b u r e l u i , c o n s i s t e n t ă , fragedă, m o a l e , dulee-acrişoară , suculentă , p u ţ i n a r o m a t ă , îns ă m a i p r o n u n ţ a t p a r f u m a t ă , c u g u s t foart e p l ă c u t , n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — m a r e, a v î n d î n m e d i e H = 3 7 m m , D =

2 5 mm, d =

1 6 m m, ovoid-alungit ,

a s i m e t r i c , p u ţ i n b o m b a t , c u vîrfu l b r u s c ascuţi t ; suprafaţ a d e c u l o a r e cafeniu-roşiatică , c u i n c r u s t a ţ n rare , îns ă adinei . Maturitatea —

î n c e p î n d l a sfîrşitu l luni i iuli e — p r i ma d e c a d ă a l u m i a u g u s t , a p r o a p e

în acelaş i t i m p c u soiu l R e d h a v e n ; î n c e p e c u 3 5 d e zil e d u p ă soiu l M a y f l o w e r .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T E

456

R E C O M A N D Ă R I . F i i n d r e c e n t i n t r o d u s l a n o i î n ţară , soiu l G o l d e n j u b i l e e necesit ă î n c ă o p e r i o a d ă d e verificar e î n c u l t u r i d e c o n c u r s p e n t r u a s e p u t e a stabil i d a c ă m e r i t ă sa u n u a f i extins î n cultură .

РЕЗЮМЕ Созревание —

к о н е ц и ю л я ил и перва я декад а а в г у с т а , н а 3 5 дне й п о з ж е с о р т а Май -

фловер. Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я т о л ь к о в п о м о л о г и ческих коллекциях . Дерево — средне й сил ы р о с т а , д о в о л ь н о н е п р и х о т л и в о е , н е с к о л ь к о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , мал о м о р о з о у с т о й ч и в о е . Ц в е т о к к а м п а н у л о в й д н о г о т и п а ; цветени е с р е д н е е . Урожайность довольн о высокая . Плод— средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о в и д н о - п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы , асимме трический, с боко в сплющенный , немног о вытянуты й к вершине , с широки м поверх ностным б р ю ш н ы м ш в о м , н е с к о л ь к о боле е г л у б о к и м в б л и з и у г л у б л е н и я п л о д о н о ж к и и у в е р ш и н ы , гд е о н п е р е х о д и т з а о с т а т о к с т о л б и к а н а 5— 6 мм ; с в е т л о - ж е л т о г о цвет а с зеле новатым о т т е н к о м н а тенево й с т о р о н е и иногд а с о слабы м к р о в а в о - к р а с н ы м м р а м о р н ы м румянцем н а солнечно й стороне ; в некоторы х случая х наблюдаютс я такж е слаб о заметные п о л о с к и б о л е е т е м н о г о к р а с н о г о цвет а н а границ е м е ж д у о с н о в н ы м цвето м фона и п о к р о в н о й о к р а с к о й ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п р о ч н а я , п о к р ы т а б е л ы м , с р а внительно г р у б ы м о п у ш е н и е м , л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь л п м о и н о - ж е л т о г о цвета, и н о г д а с о с л а б ы м и к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и в о к р у г к о с т о ч к и , п л о т н а я , н е ж н а я , мягкая, кисловато-сладкая , сочная , мал о ароматна я н а в к у с , приятног о в к у с а , н е прирастает к косточке . Транспортабельность плодо в средняя .

RÉSUMÉ

Maturité —

v e r s l a fi n d u m o i s d e juille t e t l a p r e m i è r e d é c a d e d u m o i s d ' a o û t ,

35 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r . Variété d'origin e américaine . E n R o u m a n i

eo

n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o -

mologiques. Arbre —

d e v i g u e u r m o y e n n e , asse z r u s t i q u e , asse z p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résist e

m a l a u gel . F l e u r c a m p a n u l é e , floraiso n m o y e n n e . P o s s è d e u n p o t e n t i e l d e p r o d u c t i o

n

élevé. Fruit —

m o y e n o u g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e - a l l o n g é e , a s y m é t r i q u e , a p l a t i latérale -

m e n t , l é g è r e m e n t étir é v e r s l e b o u t , a y a n t l e sillo n v e n t r a l larg e e t superficiel , p l u s m a r q u é a u v o i s i n a g e d e l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e e t a u b o u t , o ù i l d é p a s s e d e 5 — 6 m m l e p o i n t sty laire ; d e c o u l e u r j a u n e clair , t i r a n t su r l e v e r t su r l e c ô t é qu i es t à

l ' o m b r e , parfoi

s

a v e c u n l é g e r v e r m e i l m a r b r é , su r l e c ô t é ensoleill é ; q u e l q u e f o i s o n distingu e de s raie s d ' u n r o u g e p l u s f o n c é , p e u m a r q u é e s à l a l i m i t e e n t r e l a c o u l e u r d e f o n d e t cell e qu i l a

GOLDEN

JUBILEE

457

r e c o u v r e ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , résistante , r e c o u v e r t e d ' u u e p u b e s c e n c e b l a n châtre e t e n q u e l q u e s o r t e g r o s s i è r e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d u frui t ; l a p u l p e , j a u n e c i t r o n , parfoi s à faible s infiltration s r o u g e s a u t o u r d u n o y a u , es t c o n s i s t a n t e , t e n d r e , m o l l e , d o u c e - a i g r e l e t t e , j u t e u s e , u n p e u a r o m a t i q u e , d ' u n g o û t trè s a g r é a b l e ; n ' a d h è r e pas a u noyau . L e s fruit s n ' o n t q u ' u n e r é s i s t a n c e m o y e n n e a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity - towards the end of July and the first decade of August, 35 days after the Mayflower. Variety of American origin. In Romania it is found in the pomological collections. Tree - medium vigor, resistant, pretentious as to the soil, poor resistance to frosts. Flower is bell-type, and flowering is in the mid-season. Has a high production potential. Fruit - medium or large, spherical, elongated, asymmetrical, laterally flattened, slightly stretched towards the end, with the ventral furrow wide and shallow, more pronounced near the stem cavity and at the end, where it exceeded with 5-6 mm stylar point, light yellow, greenish on the side that is in shadow, sometimes mottled with light red on the sun exposed side, and sometimes there are stripes of darker red, not very prominent at the boundary between the background color and the one that covers it. The peel is medium thick, tough, covered with a whitish pubescence and a little bit coarse, easily detachable from the fruit. The pulp is lemon yellow, sometimes with few red infiltrations around the stone, is consistent, tender, soft, sweet-tart, juicy, slightly aromatic, highly palatable, does not stick to the core. The fruits have only moderate resistance to transport.

LOLO

S i n o n i m e : engl. Mis s L o l o , Mis s L o l a . mag. L o l a . O r i g i n e . So i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t tu n s î m b u r i , d e c ă t r e J . W . S t u b e n r a u c h , î n l o c a l i t a t e a M e x i c , statu l T e x a s ( S . U . A . ) . R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n S . U . A . ş i R . P . U n g a r ă , u n d e est e a p r e c i a t c a u n u l d i n t r e cele m a i p r o d u c t i v e soiur i d e p i e r s i c . î n ţar a n o a s t r ă a î n c e p u t s ă fi e î n m u l ţ i t d i n 1 9 3 8 , d e c ă t r e p e p i n i e r a d i n A i u d , şi est e r e l a t i v p u ţ i n r ă s p î n d i t , c u l t i v î n d u - s e m a i ale s î n regiunil e Crişana , B a n a t ş i D o b r o g e a ; î n restu l r e g i u n i l o r d i n ţar ă est e f o a r t e sla b r e p r e z e n t a t .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l , v i g u r o s , r u s t i c , reuşeşt e a l t o i t p c piersi c sa u p e m i g d a l , est e l o n g e v i v ş i s e c o m p o r t ă b i n e î n c o n d i ţ i i v a r i a t e d e sol , c h i a r p i e t r o s , îns ă b i n e d r e n a t ş i c u e x p o z i ţ i i f a v o r a b i l e . E s t e rezisten t l a g e r ş i secetă , p r e c u m ş i l a b o l i l e Taphrina deformans T u l . , Clasterosporium

carpophillum

(Lév.

r e l a t i v rezisten t l a Sphaerotheca pannosa Myzoăes persicae

Sulzer

) Aderh (Wallr.

.ş

i l a Monilina

) L é v . таг.

Woron

laxa

persicae

(Berk.

Ehrenb şi

.ş

) i

l a atacu l d e

.

î n f l o r e ş t e l a sfîrşitu l e p o c i i d e înflorir e a piersicului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă în m e d i e 7— 8 zile . E o d e ş t e a b u n d e n t ş i destu l d e r e g u l a t . A s t f e l , î n c î m p i a B a n a t u l u i , p o m i î n v u s t ă d e p e s t e 2 0 d e an i a u d a t r e c o l t e m e d i i ( p e p a t r u ani ) d e 4 3 k g , r e c o l t a m a x i m ă fiin d d e 19 8 k g . L a I n s t i t u t u l a g r o n o m i c „ N . B ă l c e s c u " , B u c u r e ş t i , î n c u l t u r ă irigată , s-a u o b ţ i n u t ( m m e d i e p e 5 a n i ) c î t e 8 7 k g d e f r u c t e p e p o m , p r o d u c ţ i a m a x i m ă fiin d d e 12 9 kg . L a G . A . S . M e d g i d i a (reg . D o b r o g e a ) , î n e x p e r i e n ţ a p r i v i n d stabilire a r e g i m u l u i d e irigar e l a p i e r s i c , l a soiu l L o l o , î n v a r i a n t a c u 5 u d ă r i s-a u realiza t î n m e d i e c î t e 6 4 k g d e fruct e p e p o m , ia r c î n d s-a u d a t 7

udăr i producţiil e medi i a u fos t d e 9 5 k g d e fruct e p e p o m .

F r u c t e l e , d e o b i c e i s u p r a m i j l o c i i , sla b c o l o r a t e , c u g u s t p l ă c u t , sîn t d e c a b t a t e b u n ă sau f o a r t e b u n ă , f i i n d a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u p r e p a r a r e a c o m p o t u l u i ; s e ţi n b i n e d e p o m , d a r sîn t sensibil e l a t r a n s p o r t . C o m p o z i ţ i a c h i m i c ă v a r i a z ă m u l t d e l a u n a n l a altul , î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e c l i m a t i c e , într e u r m ă -

459

LOLO

toarele h m i t e : zahă r tota l 6 , 9 8 — 1 0 , 2 1 % , a c i d i t a t e 0 , 4 0 - 0 , 7 0 % , p e c t i n e , 0 , 3 6 - 0 , 4 6 % , substanţe p r o t e i c e 0 , 4 4 — 1 , 3 3 % ş i v i t a m i u a O

5,2—14,3 0 m g % .

Calităţi : rezistenţ a faţ ă d e ger , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , p o t e n ţ i a l u l r i d i c a t d e i>roducţie , epoca, d e înflorir e tîrzi e ş i calitate a b u n ă a fructelor . Defecte :

c o l o r i t u l sla b ş i sensibilitate a l a t r a n s p o r t a fructelor . POMUL

P o m u l , ating e înălţime a d e 3—3, 5 m ş i ar e t r u n c h i u l c u s c o a r ţ ă a s p r ă , p u ţ i n c r ă p a t ă , d e c u l o a r e cenuşiu-negricioasă . Coroana — l a î n c e p u t i n v e r s - p i r a m i d a l ă , d e v i n e a p r o a p e g l o b u l o a s ă , larg ă ş i răsfi rată l a p o m i i i n p l i n ă p r o d u c ţ i e , atingîn d 5— 6 m î n d i a m e t r u (î n so l ferti l ş i î n c o n d i ţ i i d e irigaţie) . Hamurile de schelet — lung i ş i p o t r i v i t d o g r o a s e , uşo r c o t i t e , a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-cenuşie, c u lenticel e e l i p t i c e , cărămizii . Hamurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , d e v i g o a r e m i j l o c i e , c u m u g u r i flo riferi situaţ i p î n ă a p r o a p e d e b a z ă ; r o d e ş t e d e a s e m e n e a ş i p e raniur i a n t i c i p a t e , c a r e s e f o r m e a z ă î n c a n t i t a t e m a r e m a i ale s l a p o m i i tiner i ; î n n u m ă r restrîn s sîn t r e p r e z e n t a t e şi b u c h e t e l e d e m a i . Lăstarii — d e v i g o a r e m i j l o c i e , a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r z u i e s t r o p i t ă c u v i o l e t p e p a r t e a u m b r i t ă , ia r p e c e a însorită , d e c u l o a r e r o ş c a t ă , s t r o p i t ă c u v i o l e t - î n c h i s ; len ticelele sîn t m i c i , e l i p t i c e ş i sla b p r o e m i n e n t e , p u ţ i n n u m e r o a s e . Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , castanii , sla b p u b e s c e n ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r m i t e p o t r i v i t d e m a r i . Mugurii floriferi — destul d e p r o n u n ţ a t ă .

mari , o v o i z i , b o m b a ţ i ş i a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă a l b - c e n u ş i e ,

Frunzele — mari , a v î n d 1 1 7 — 2 1 0 m m l u n g i m e ş i 36—5 4 m m l ă ţ i m e cu vîrfu l p r e l u n g - a c u m i n a t ş i b a z a r o t u n d - î n g u s t a t ă . L i m b u l , p u ţ i n încreţi t m e d i a n ă , c u marginil e fi n serate , est e d e c u l o a r e v e r d e î n c h i s . P e ţ i o l u l , d l u n g i m e , g r o s , canalicular , c u 2— 4 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , sesile , l a î n c e p u g a l b e n - v e r z u i e , ia r m a i tîrzi u cafeniu-închis , aşezat e p e b a z a l i m b u l u i . î n a i n t e d e c ă d e r e (car e ar e l o c t o a m n a d e t i m p u r i u ) , frunzele mozaic (galben , verde , brun) , puţi n atrăgătoare .

, lanceolate , p e nervur a e 8—1 6 m m t d e culoar e

capăt ă o

culoar e î n

Florile — mar i ( 4 0 — 4 5 m m î n d i a m e t r u ) , d e ti p r o z a c e u , c u petalel e mari , eliptic alungite sa u o v a t e , d e c u l o a r e roz-inten s a p r o a p e r o ş u î n c e n t r u ş i a l b ă suflat ă c u r o z p e margini. Pistilu l est e m a i înal t c u 3 — 4 m m d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

d=

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e , uneor i m a r e , a v î n d H = 59—6 7 m m ; g r e u t a t e a d e 1 2 5 — 1 5 0 g .

5 8 — 70 m m , D =

6 0 — 70 m m ,

Forma — sferică , t u r t i t ă l a b a z ă ş i m a i p u ţ i n l a vîrf , s i m e t r i c ă , u n e o r i uşo r a s i m e trică ; b r a z d a ventrală , superficial ă sa u a p r o a p e a b s e n t ă î n p a r t e a m i j l o c i e a fructului, s e a d î n c e ş t e p u ţ i n ş i s e îngusteaz ă c î n d intr ă î n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , ia r l a vîrfu l fructului d e v i n e destu l d e a d î n c ă ş i s e p r e l u n g e ş t e , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 8—1 0 m m ; b r a z d a ventrală est e s t r ă b ă t u t ă d e o d u n g ă d e c u l o a r e c a r m i n i e (pl . X L I X ) .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

460

Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e , l a c o m p l e t a m a t u r i t a t e d e v i n e g a l b e n ă c a c e a r a , a c o perită n e u n i f o r m p e p a r t e a însorit ă c u roz-roşiati c sa u sîngeri u ş i c u n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , albicioase. Cavitatea pedunculară — m i j l o c i e, largă

, a d î n c ă , alungită , adeseor i c u p i e b ţ a c o -

lorată î n roz .

Punctul stilar —

d e m ă r i m e m i j l o c i e , n e g r u , aşeza t p e o p r o e m i n e n ţ ă foart e m i c ă

sub f o r m a unu i m u c r o n .

Pielita — subţire, a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă a l b i c i o a s ă , f o a r t e fină , a b i a p e r c e p tibUă, s e d e z h p e ş t e uşo r d e p u l p ă c î n d fructu l a j u n g e l a m a t u r i t a t e c o m p l e t ă . Pulpa — a l b ă, rareor i g ă l b u i e sa u c u o n u a n ţ ă v e r z u i e , p u ţ i n roşi e l î n g ă s î m b u r e , este m o a l e , c u fibr e fin e ş i fragede , p r o n u n ţ a t s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , dulce-acrişoară , r ă c o ritoare, sla b a r o m a t ă ş i n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 3 2 m m , D = 2 3 m m , d = = 1 8 m m , i n v e r s - o v o i d , r o t u n j i t , b o m b a t , c u vîrfu l scur t ş i b i n e a s c u ţ i t ; est e d e c u l o a r e cafeniu-deschis ş i p r e z i n t ă incrustaţi i rar e ş i adinei , sinuoas e ; r e p r e z i n t ă 6, 8 % d i n greu t a t e a fructului . Maturitatea — î n regiunil e B u c u r e ş t i ş i D o b r o g e a ar e l o c î n a I l - a sa u a I l I - a d e c a d ă a luni i a u g u s t . î n c e p e c u 3 8 d e z d e d u p ă M a y f l o w e r , c u a p r o x i m a t i v 4 zU e d u p ă Bedhaven. BETOSIANTJĂEI. D a t o r i t ă culori i deschis e ş i sensibUităţi i fructelo r l a t r a n s p o r t soiul L o l o — deşi ar e m u l t e calităţ i — n u est e i n d i c a t p e n t r u p l a n t a ţ i i l e m a r i d e t i p c o mercial-industrial ; î n s c h i m b , p r e z i n t ă intere s a t î t p e n t r u grădinil e d e Ung ă c a s e ş i p e n t r livezile m i c i , a c ă r o r p r o d u c ţ i e est e d e s t i n a t ă c o n s u m u l u i l o c a l , c î t ş i p e n t r u l u c r ă r d

, u e

de selecţie . РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я ил и т р е т ь я декад а а в г у с т а , начинаетс я н а 3 8 д е н ь п о с л е с о р т а

Майфловер. Сорт п р о и с х о д и т и з Т е х а с а . В Р у м ы н и и нача л р а з в о д и т ь с я с 193 8 г о д а . Дерево —

е н л ь и о р о с л о е , м о р о з о - и з а с у х о у с т о й ч и в о е . С р а в н и т е л ь но у с т о й ч и в о е к

мучнистой рос е —

Sphaerothcca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r Woron persicae и Myzodes persicae S u l z e r . Ц в е т о к р о з о в и д н ы н , с к р у п н ы м

п е р с и к о в о й тле й —

стками я р к о - к р а с н о г о цвет а в

центр е цветк а и

к поражени ю и лепе

р о з о в а т о - б е л ы м и п о к р а я м . Цветени

е

позднее. Плод —

средне й в е л и ч и н ы , иногд а к р у п н ы й , ш а р о в и д н ы й , почт и с о в с е м б е з б р ю ш н о г о

ш в а ; ж е л т о в а т о - в о с к о в о г о ц в е т а, с н е р а в н о м е р н ы м к р а с н о в а т о - р о з о в ы м р у м я н ц е м ; к о ж и ц а т о н к а я , с едв а заметны м б е л о в а т ы м о п у ш е н и е м , пр и п о л н о й з р е л о с т и л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь бела я ил и ж е л т о в а т а я , о ч е н ь с о ч н а я , т а ю щ а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с о слабым а р о м а т о м , н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Плоды п л о х о выдерживаю т перевозку . B É S U M É

Maturité —

d a ns l a s e c o n d e o u l a t r o i s i è m e d é c a d e d ' a o û t , c o m m e n c e 3 8 j o u r s aprè s

la M a y f l o w e r . Б es t originair e d u T e x a s . C'es t e n 193 8 q u ' o n a c o m m e n c é à l o c u l t i v e r e u B o u m a n i e .

PLANŞA

Lolo.

XL1X

LOLO

tei

Arbre — v i g o u r e u x , résistan t à l a sécheress e e t a u ge l ; asse z résistan t à Sphaerotheca pawnosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae e t à l ' a t t a q u e d e Myzoăes persicae Sulzer . L a fleur, d e t y p e r o s a c é , a d e g r a n d s pétale s d ' u n r o s e intens e a u c e n t r e e t blanc -rosé su r les b o r d s . F l o r a i s o n t a r d i v e . Fruit — su r m o y e n , parfoi s g r o s , d c f o r m e s p h é r i q u e , a u sillo n v e n t r a l p r e s q u e a b s e n t , est d e c o u l e u r j a u n e c o m m e l a cire , r e c o u v e r t n o n u n i f o r m é m e n t d ' u n r o s e t i r a n t su r l e rouge ; l a pea u fine , à pubescenc e blanchâtr e à pein e perceptible , s e détach e aisément , à la m a t u r i t é , d e l a p u l p e qu i es t b l a n c h e o u j a u n â t r e , trè s j u t e u s e , f o n d a n t e , d o u c e aigrelette, f a i b l e m e n t p a r f u m é e e t n o n a d h é r e n t e a u n o y a u . L e s fruit s son t sensible s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity - in the second or third decade of August, 38 days after the Mayflower. It is from Texas, USA. In 1938 we began to cultivate it in Romania. Tree - vigorous, resistant to drought and frost, also pretty resistant to Sphaerotheca pannosa enough (Wallr.) Lev. var. Woron persicae and to attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower, rosaceous type, large, deep pink petals in the center and white-pink on the edges. Late flowering. Fruit – above medium, sometimes large, spherical, almost absent ventral furrow, is wax yellow, coated with pink through red spots. The peel is thin, whitish pubescence scarcely perceptible, is easily detachable at maturity, the pulp is white or yellowish, very juicy, melting, sweet-tart, slightly fragrant and not sticked to the stone. The fruits are sensitive to transportation.

INCOMPARABLE GUILLOU

S i n o n i m e : franc. G u i b o u

X

x1 .

гш. N e s r a v n e n n î

i Giuliu .

O r i g i n e . So i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , o b ţ i n u t d e E t i e n n e G u i l l o u x

, di n încrucişare a

lui B o n o u v r i e r e u A m s d e n l a S a i n t G e n i s - L a v a l ( B o n ) ; î n 1 9 0 4 a fos t difuza t î n c o m e r ţ . R ă s p î n d i r e . E s t e c u l t i v a t î n F r a n ţ a , U . B . S . S . ş i î n a l t e ţăr i c u l t i v a t o a r e d e piersic . L a n o i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e ; a l t o i t p e c o r c o d u ş , m a n i f e s t ă insuficient ă afinitat e prin apariţi a u m f l ă t u r i l o r l a p u n c t u l d e a l t o i r e , d a t o r i t ă d e z v o l t ă r i i diferit e î n g r o s i m e a p o r t a l t o i u l u i ş i a l t o i u l u i . E s t e d e s t u l d e rezisten t l a g e r , astfe l c ă î n i a r n a 1 9 6 2 — 1 9 0 3 a u d e g e r a t 2 4 % d i n m u g u r i , ia r î n iarn a 1 9 6 3 — 1 9 6 4 3 % . E s t e a t a c a t d e Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae ş i d e Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh. , precu m şi d e Myzodes persicae Sulzer . î n f l o r e ş t e tîrzi u î n c o m p a r a ţ i e c u celelalt e soiuri . E s t e u n so i f o a r t e p r o d u c t i v ; la S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i — B ă n e a s a s-a u r e c o l t a t c î t e 5 0 k g fructe p e p o m î n a n u l a l şasele a d e l a p l a n t a r e . F r u c t e l e sîn t b i n e c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e ş i a u g u s t p l ă c u t ; s e utilizeaz ă p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t a ş i î n m a i m i c ă m ă s u r ă p e n t r u industrializar e ; p r e z i n tă o rezistenţ ă slabă l a transport . Calităţi : fructelor.

r e z i s t e n ţ a l a ger , p o t e n ţ i a l u l r i d i c a t d e r o d i r e a l p o m u l u i , gustu l p l ă c u t a l

Defecte : sensibilitate a l a b o l i ş i d ă u n ă t o r i a transport a fructelor .

p o m u l u i , p r e c u m ş i r e z i s t e n ţ a slab ă l a

POMUL P o m u l , î n anu l a l cincile a d e l a plantare , ating e înălţime a d e circ a 3 m ş i formeaz ă t r u n c h i d e s t u l d e g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , p e a l o c u r i r o ş i a t i c ă , c u cră p ă t u r i superficiale . Coroana —

globuloasă , d e lărgim e mijlocie .

Ramurile de

schelet —

cres c su b unghiur i d e ramificar e mar i ; scoarţ a ramurilo r bă -

t r î n e ar e aceeaş i c u l o a r e c a ş i c e

a d e p e t r u n c h i , ia r a c e e a a r a m u r i l o r tiner e est e ru -

g o a s ă ş i d e c u l o a r e c a f e n i e . L e n t i c e l e l e s m t n u m e r o a s e c ă t r e b a z a inter i iodurilor.

463

INCOM 1'Л R ЛИ 1.Г, GU I I.l.OUX

Ramurile de rod — p r e d o m i n ă cel e m i x t e , d e l u n g i m e m i j l o c i e , subţiri , c u scoarţa , cafenie spr e b a z ă ş i roşi e spr e vîrf . Lăstarii — lungi , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e , ia r p e p a r t e a însorită v i o l a c e e . Mugurii Mugurii

vegetativi — m i c i , c o n i c i , a p r o p i a ţ i d e r a m u r ă , c u p e r n u ţ e p u ţ i n e v i d e n t e . floriferi — mijlocii , rotunjiţi , p u b e s e e n ţ i .

Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d 1 4 5 — 1 5 8 m m l u n g i m e ş i 4 0 — 4 3 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c , l i m b u l uşo r încreţi t p e n e r v u r a p r i n c i p a l ă , c u marginea crenată , g l a n d e l e r e n i f o r m e . Florile — d e ti p c a m p a n u l a t , destu l d e m a r i , c u p e t a l e e l i p t i c - a l u n g i t e , d e c u l o a r e roz-deschis. G l a n d e l e sîn t r e n i f o r m e , s c o b i t e . S t a m i n e l e a u anterel e roşii , ia r pistilu l est e m a i scur t sa u e g a l c u staminele . FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e spr

e mare , avîn d H =

50—6 3 m m , D

- - 5 4 — 69 m m , d

- 51—7 0 m m ; greutate a 90—15 0 g .

Fig. ЮЛ . — Incomparabl e Guillou x

Fig. 107 . — Incomparabl e Guillou x

Forma — sferică , p u ţ i n t u r t i t ă l a p o l i , flancuril e inega l d e z v o l t a t e ; b r a z d a ventral ă este p u ţ i n a c c e n t u a t ă , da r s e a d î n c e ş t e l a vîrf , adeseor i fiin d m a r c a t ă d e o d u n g ă d e c u l o a r e roz (fig . 1 0 6 ) .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

464

Culoarea — g a l b e n - a l b i c i o a s ă sa u g a l b e n - v e r z u i e l a fructel e m a i u m b r i t e ; spr e soare , fructul est e a c o p e r i t c u o roşeaţ ă s p u l b e r a t ă ş i c u p e t e r o ş u - c a r m i n . Cavitatea pedunculară — mică , adîncă , colorat ă î n roz . Punctul stilar — aşeza t p e u n m a m e l o n foart e m i c , î n depresiune a d e l a vîrfu l fructului . Pieliţa — subţire , s e d e s p r i n d e d e p e f r u c t ş i est e fi n p u b e s c e n t ă . Pulpa — a l b - v e r z u i e , r o z lîng ă s î m b u r e , foart e suculentă , d u l c e , p l ă c u t acidulată a r o m a t ă , c u gus t p l ă c u t , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .

,

Sîmburele — m i j l o c i u , scurt , p u t e r n i c b o m b a t , c u baz a l a t ă , c u vîrfu l ascuţit , c u incrustaţii d e s e , adinei , d e c u l o a r e cafeniu-roşiatic ă (fig . 1 0 7 ) . Maturitatea — î n c e p e î n p r i m a d e c a d ă a lu i a u g u s t ş i d u r e a z ă pîn ă î n j u r u l date i de 2 0 a u g u s t , a v î n d l o c a p r o x i m a t i v î n acelaş i t i m p c u a c e e a a soiulu i P e e n - t o o ; î n c e p e c u 39 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r . R E C O M A N D Ă R I . Soiu

l I n c o m p a r a b l e Guillou x s e r e c o m a n d ă s ă s e cultiv e î n livezü e

din a p r o p i e r e a c e n t r e l o r m a r i d e c o n s u m , îns ă p e scar ă restrînsă .

РЕЗЮМЕ Созревание — с начал а а в г у с т а и д о к о н ц а в т о р о й декад ы э т о г о м е с я ц а , н а 3 9 дне й позже сорт а Майфловер . Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведенны й в Сен-Ден н Лавалъ . В в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и ях о п ы т н ы х п л о д о в о д ч е с к и х с т а н ц и й .

Румыни и

Дерево — с о средне й с и л о й р о с т а , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , п о р а ж а е т с я грибам и Spliaerotlieca pannosa (Wallr. ) L é v . v a r . Woroii persicae и Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . и п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й — Myzodes persicae S u l z e r . Ц в е т о к кам п а н у л о в и д н о г о т и п а ; цветени е п о з д н е е . С о р т очен ь у р о ж а й н ы й . Плод — - с р е д н ей величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о о б р а з н ы й , с к о н ц о в н е м н о г о с п л ю с н у т ы й , с п о в е р х н о с т н ы м , н е м н о го у г л у б л е н н ы м у в е р ш и н ы б р ю ш н ы м ш в о м , з а ч а с т у ю на меченным п о л о с к о й р о з о в о г о ц в е т а , к о т о р а я у з а т е н е н н ы х п л о д о в б е л о в а т о - ж е л т о г о ил и зеленовато-желтого цвета , а у освещенны х солнце м плодо в — карминово-красная ; кожиц а тонкая , нежно-опушенная , легк о отделяетс я о т плода ; мякот ь зеленовато-белая , окол о к о с т о ч к и р о з о в а я , о ч е н ь с о ч н а я , с л а д к а я , с п р и я т н о й к и с л о т н о с т ь ю , а р о м а т н а я, п р и я т н о г о в к у с а , н е прирастае т к косточке . Плоды плох о выдерживаю т перевозку .

RÉSUMÉ Maturité —

allan t a u d é b u t d ' a o û t j u s q u ' à l a fi n d e l a s e c o n d e d é c a d e d u m o i s .

39 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r . Variété d'origin e française , o b t e n u e à Saint-Deni s L a v a l . E n R o u m a n i e o n l a trouv e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s d e s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s fruitières f*Arbre —

.

d e v i g u e u r m o y e n n e , es t asse z r é s i s t a n t a u g e l , m a i s s e laiss e a t t a q u e r p a r

Sphaerotheca pannosa

(Wallr.

) L é v . v a r . Woron

( L é v . ) A d e r h . , ains i q u e p a r Myzodes

persicae

persicae Sulzer

fleurissent t a r d . C'es t u n e v a r i é t é trè s p r o d u c t i v e .

e t p a r Clasterosporium . L e s fleur

s d e typ

carpophillum e campanule ,

INCOMPARABILE GtllLLOlI X

465

Fruit — d e taill e m o y e n n e , p l u t ô t g r a n d , d e f o r m e s p h é r i q u e , l é g è r e m e n t a p l a t i a u x d e u x p ô l e s , a v e c l e sillo n v e n t r a l superficiel , plu s m a r q u é v e r s l e b o u t , a s o u v e n t u n e ligne r o s e , qu i d e v i e n t j a u n e b l a n c h â t r e o u j a u n e v e r d â t r e c h e z le s fruit s qu i s o n t à l ' o m b r e et r o u g e - c a r m i n c h e z c e u x ensoleillé s ; l a p e a u m i n c e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , s e d é t a c h e aisé m e n t d u frui t ; l a p u l p e , d ' u n b l a n c v e r d â t r e , r o s e prè s d u n o y a u , es t j u t e u s e , d o u c e , agré a b l e m e n t a c i d u l é e , p a r f u m é e , d ' u n g o û t agréabl e e t n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L e s fruit s s o n t sensible s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – from early August until the end of the second decade of the month. 39 days after the Mayflower. Variety of French origin, obtained at Saint-Denis Laval. In Romania it is in the found in the pomological collections of experimental fruit stations. Tree – medium vigor is fairly resistant to frost, but not to the attack of Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lev. var. Woron persicae and Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. and Myzodes persicae Sulzer. The bell-like flowers bloom later. This variety is very productive. Fruit – medium size, rather large, spherical, slightly flattened at the poles, with the ventral furrow shallow, being stronger towards the end, often with a pink line, which becomes whitish-yellow or greenish yellow in fruits that are in shadow and carmine-red in those sun exposed. Thin peel with soft hairs, easily detachable from the fruit. The pulp is greenish white, pink near the stone, is juicy, sweet and pleasantly tangy, scented with palatable and does not stick to the core. The fruits are sensitive to transportation.

30 -

1, 10 3

MIGNONNE MAR E TIMPURI U

S i n o n i m e : franc. Gross e m i g n o n n e hâtive , Mignonn e hâtive , Mignonn e pourpré e Mignonne précoce , Mignonn e Dubarle . engl. E a r l y f r e n c h , E a r l y p u r p l e a v a n t , E a r l y G r o s s e - M i g n o n n e . germ. F r ü h e M i g n o n P f i r s i c h , F r ü h e r L i e b l i n g s . rus. B o l ş o i m i n i o n r a n n i i , G r o s m i n i o n s k o r o s p e l k a , M i n i o n rannii . céh. M i l u s e rană . Origine. So i d e origin e franceză , cunoscu t di n 1722 . Răspîndire. Est e răspîndi t foart e puţi n î n Franţa , A n g h a , R . D . G . , R . F . G . , U . R . S . S . , (în C r i m e e a , U c r a i n a ş i C a u c a z ) , R . P . B u l g a r i a ş i R . S . C e h o s l o v a c ă , î n ţar a n o a s t r ă s e întîlneşt e a p r o a p e n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă d e s t u l d e m a r e ş i reuşeşt e a l t o i t p e toţ i p o r t a l t o i i p i e r s i c u l u i . N u e s t e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l , e s t e r e z i s t e n t l a g e r , s e c e t ă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , îns ă d e s t u l d e sensibi l l a Sphaerotheca pannosa

(Wallr.

) L é v . v a r . Woron per-

sicae, c a r e a t a c ă lăstarii . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7—1 4 zile . Produce abunden t ş i regulat . F r u c t e l e sîn t d e s t u l d e m a r i ş i d e b u n ă c a l i t a t e . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e proaspătă. Asemănări. S

e a s e a m ă n ă c u soiu l M i g n o n n e m a r e , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e p r i n f o r m a

m a i r e g u l a t ă a fructulu i ş i p r i n c o a c e r e a m a i t i m p u r i e . Calităţi :

rusticitatea , rezistenţ a l a ger , secet ă ş i dăunători , potenţialu l d e producţi e

ridicat ş i regula t a l p o m u l u i , p r e c u m ş i calitate a b u n ă a fructelor . Defecte :

sensibilitate a lăstarilo r l a Sphaerotheca

persicae, r e z i s t e n ţ

pannosa

(Wallr.

) L é v . v a r . Worm

a slab ă a f r u c t e l o r l a t r a n s p o r t . POMUL

P o m u l e s t e v i g u r o s , c u s c o a r ţ a d e p e t r u n c h i d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , cu p u ţ i n e l e n t i c e l e d e m ă r i m e m i j l o c i e s a u m i c i , r o t u n j i t e sa u e b p t i c e . Coroana — Ramurile de

sferic-turtită , răsfirată . schelet —

l u n g i ş i g r o a s e , n u m e r o a s e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşiu -

roşiatică p e parte a însorit ă ş i verde-cenuşi e p e ce a umbrită . Ramurile de

rod —

r e p r e z e n t a t e m a i ale s pri n r a m u r i m i x t e ş i b u c h e t e d e m a i .

M I G N O N N E M A R

Lăstarii —

E T I M P U R I

4Й7

U

d e l u n g i m e m i j l o c i e , groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e z m e u r i u - î n c h i s c u n u a n ţ ă

v i o l e t p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi — pe permit e proeminente .

d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d - a s c u ţ i ţ i , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i

Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , ascuţiţ i l a vîrf , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă m i j l o c i u d e deasă , c u solzişori i sla b sudaţ i sa u d e z b p i ţ i . Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u mari , î n m e d i e d e 15 5 m m l u n g i m e ş i 4 5 m m lă ţ i m e , larg-lanceolate , c u vîrfu l s c u r t - a c u m i n a t ş i m a r g i n i l e serat e ; b m b u l g r o s , încreţi t p e lini a nervuri i principale , d e c u l o a r e v e r d e - b r u n i e p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e p e c e a inferioară, P e ţ i o l u l , scurt , î n m e d i e d e 9 m m , g r o s , c u d o u ă g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e . Florile — mari , d e t i p r o z a e e u , c u p e t a l e l e r o t u n d e , sla b c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z intens ; sepalele , p u b e s c e n t e p e p a r t e a e x t e r i o a r ă ; pistilu l m a i scur t d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL Mărimea — destu l d e m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 6 4 m m , D = = 6 5 m m ; greutate a m e d i e d e 12 0 g , ia r c e a m a x i m ă d e 15 5 g .

6 6 m mş id

=

Fig. 108 . — Mignonn e mar e timpuri u

Fig. 109 . — Mignonn e mar e timpuri u

Forma — g l o b u l o a s ă , sla b t u r t i t ă l a b a z ă ş i sla b alungit ă spr e v h f , a p a r e adese a m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n o v o i d ă , sla b asimetrică , c u o j u m ă t a t e m a i d e z v o l t a t ă ; b r a z d a ventrală, superficială , p u ţ i n a d i n c i t ă cătr e vîrfu l fructulu i (fig . 1 0 8 ) .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T E

468

Culoarea — crem-deschis ă c u nuanţ ă v e r z u i e , a c o p e r i t ă p e circ a o treim e di n supra faţă c u c a i m i n - î n c h i s , uneor i c u o n u a n ţ ă v i o l a c e e . Cavitatea pedunculară

— p u ţ i n a d î n c ă ş i largă , c u pereţi i netezi .

stilar — m i c , cenuşiu , aşezat , e x c e n t r i c , p e u n m i c m a m e l o n .

Punctul

— subţire , fină , destu l d e r e z i s t e n t ă , a c o p e r i t ă c u o

Pieliţa

p u b e s c e n ţ ă catifelată

,

fină, s e d e s p r i n d e destu l d e g r e u d e p u l p ă . Pulpa

— alb ă sa u c r e m - g ă l b u i e , s u b piebţ a ş i î n j u r u l sîmburelu i roşu-sîngerie , fi -

broasă, f o a r t e suculentă , deş i destu l d e c o m p a c t ă , d u l c e ş i a r m o n i o s acidulată , a r o m a t ă , de cabtat e bună , neaderent ă l a sîmbure . Sîmburele —

mic , bombat , avîn d î n medi e H =

2 9 mm, D =

2 3 m mş id =

1 7 mm ,

i n v e r s - o v o i d , c u b a z a r o t u n j i t ă , vîrfu l destu l d e l u n g ş i a s c u ţ i t ; creast a v e n t r a l ă sla b p r o e m i n e n t ă , ia r c e a dorsal ă m a i p r o n u n ţ a t ă ; d e c u l o a r e cafeniu-deschis , c u suprafaţ a adin e încrustată, (fig . 1 0 9 ) . Maturitatea

— p r i m a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t ; î n c e p e c u 3 9 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r .

R E C O J U N D Ă B I . Datorit

ă calităţilo

r sale

, soiu l M i g n o n n e m a r e t i m p u r i u prezint

ă

interes c a g e n i t o r , î n lucrăril e d e o b ţ i n e r e a u n o r soiur i n o i d e piersic . I n t r u c î t est e d e p ă ş i t d e alt e soiur i c u aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e , n u s e r e c o m a n d ă pentru extinder e î n cultură .

РЕЗЮМЕ

Созревание —

п е р в а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 3 9 дне й п о з ж е сорт а М а й ф л о в е р .

Сорт п р о и с х о д и т п з Ф р а н ц и и , гд е известе н с 172 2 г о д а . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в помологических коллекциях . Дерево —

сильнорослое , долговечное , морозо - и

вредителям, н о поражаетс я грибо persicae. Дае Плод —

м Sphaerothecn

засухоустойчивое , устойчиво е к

pannosa

(Wallr.

) Lev . v a r

. TFo
т о б и л ь н ы е и е ж е г о д н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к розовидный . довольн о к р у п н ы й , о к р у г л о й формы , немног о асимметрический , брюшно й

ш о в п о в е р х н о с т н ы й ; с в е т л о - к р е м о в о го цвета с з е л е н о в а т ы м о т т е н к о м , п о к р ы т к а р м н н о в о к р а с н ы м р у м я н ц е м , иногд а с л н л о в а т ы м о т т е н к о м ; к о ж и ц а т о н к а я , н е ж н о - о п у ш е н н а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь бела я ил и ж е ж е л т о в а т о - к р е м о в о г о ц в е т а , очен ь с о ч н а я , сладкая, гармоничн о кисловатая , ароматная , н е прирастае т к косточке . Плоды плох о выдерживаю т перевозку .

ЕЕ SUME

Maturité —

correspondan t à l a premièr e moiti é d'août , 3 9 jour s aprè s l a M a y flower .

V a r i é t é originair e d e F i a n c e , c o n n u e d e p u i s 1 7 2 2 . E n E o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .

MKjNONNF. M A R E TIMPURII I

teg

Arbre — v i g o u r e u x, longévif , résist e a u gel , à l a sécheress e et , a u x insecte s nuisibles , niais es t sensibl e à Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae. P r o d u i t a b o n damment e t régulièrement . Fleu r d e t y p e rosacé . Fruit — asse z g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e , a v e c l e sillo n v e n t r a l superficiel ; d e c o u l e u r c r è m e clai r tiran t su r l e v e r d â t r e , r e c o u v e r t e d e r o u g e - c a r m i n , parfoi s de n u a n c e v i o l a c é e ; l a p e a u m i n c e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , a d h é r e n t e à l a p u l p e ; celle-c i d ' u n c r è m e j a u n â t r e , trè s j u t e u s e , d o u c e e t h a r m o n i e u s e m e n t a c i d u l é e , p a r f u m é e , n ' a d h è r e p a s au n o y a u . L e s fruit s résisten t asse z m a l a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – corresponding to the first half of August, 39 days after the Mayflower. Variety from France, known since 1722. In Romania it is found in the pomological collections. Tree – vigorous, long-life, resistant to frost, drought and pests, but is sensitive to Sphaerolheca pannosa (Wallr.) Lev. var. Woron persicae. It produced abundantly and regularly. Flower is of rosaceous type. Fruit – big, globular, slightly asymmetric, with the superficial ventral furrow, of light cream through greenish color covered with crimson-red, sometimes purple hues, the peel is thin, finely pubescent, sticking to the pulp; this is yellowish cream, very juicy, sweet-sour, fragrant, does not stick to the core. The fruits are not resistant to transport.

TIMPURIU D

E COPĂCEN I

Sinonime : n u s e cunosc . Origine. S o i a u t o h t o n , o b ţ i n u t d i n s î m b u r i d e p r o v e n i e n ţ ă n e c u n o s c u t ă , î n c o m u n a Copăceni, regiune a Bucureşti . Răspîndire. S e cultiv ă n u m a i î n centru l p o m i c o l Copăceni .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e î n c e t î n p r i m i i an i d u p ă p l a n t a r e , ia r î n p e r i o a d a d e p b n ă p r o d u c ţ i e a t i n g e o v i g o a r e s u b m i j l o c i e ; est e rusti c ş i l o n g e v i v , a t i n g î n d v î r s t ă d e 1 8 — 2 0 d e ani . î ş i t r a n s m i t e destu l d e fide l c a r a c t e r e l e ş i î n c a z u l înmulţiri i p r i n s î m b u r i . R e u ş e ş t e b i n e altoi t p e p i e r s i c franc . E s t e r e l a t i v rezisten t l a g e r , îns ă sensib U l a b o b ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer . P o m i i n u p r e z i n t ă scurger i d e clei . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—1 0 zile . S e r e m a r c ă p r i n t r - o p r e c o c i t a t e p r o n u n ţ a t ă , r o d i n d a b u n d e n t d i n anu l a l I I - l e a d u p ă p l a n t a r e . î n general , p o m i i l e a g ă p r e a m u l t e fructe, î n c î t s e i m p u n e răritu l a c e s t o r a . C o r o a n e l e fiin d îns ă p u ţ i n v o l u m i n o a s e , s e o b ţ i n p r o d u c ţ i i p o t r i v i t d e m a r i . A s t f e l , în c o l e c ţ i a p o m o l o g i c ă a I n s t i t u t u l u i a g r o n o m i c , , N . B ă l c e s e u " r e c o l t e l e m e d i i a u fos t d e 32 k g d e f r u c t e p e p o m î n a n u l a l I V - l e a d e l a p l a n t a r e ş i d e 5 0 — 5 2 k g î n ani i V — V I I . F r u c t e l e sîn t m i c i , îns ă f o a r t e f r u m o s ş i v i u c o l o r a t e , d e c a l i t a t e b u n ă , d e s t u l d e rezis tente l a transport , caracterizat e printr-u n conţinu t ridica t î n substanţ ă uscat ă (13,07%) , î n v i t a m i n ă С ( 9 , 6 8 — 1 2 , 1 0 m g % ) ş i a c i d i t a t e ( 1 , 0 0 % — 1 , 0 1 %) ş i s c ă z u t î n zahă r ( 7 , 7 3 % ) ; r a p o r t u l n e f a v o r a b i l î n t r e z a h ă r ş i a c i d i t a t e c o n d i ţ i o n e a z ă u n g u s t deseor i insuficien t d e b i n e armonizat. Calităţi :

r u s t i c i t a t e a p o m u l u i ş i c o l o r i t u l a t r ă g ă t o r a l fructelor,

b p s a d e aderenţ ă a

pulpei l a sîmbure . Defecte :

d i m e n s i u n i l e m i c i al e fructelor,

sensibihtate a l a b o b ş i dăunători .

POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 2,5— 3 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e ( 1 5 — 1 6 c m î n diametru) , c u scoarţ a d e culoar e cenuşiu-închis . Coroana —

i n v e r s - p i r a m i d a l ă , î n g u s t ă l a p o m i i tiner i ş i sferic ă l a ce i î n p r o d u c ţ i e ,

c u d i a m e t r u l d e 3 , 5 — 4 m , c u frunziş

bogat .

TIMPURIU D E C O P Ă C E N I

Ramurile de

schelet —

m

l u n g i , r e l a t i v subţiri , uşo r g e n i c u l a t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e

cenuşiu-roşiatică ş i c u l e n t i c e l e m i c i , a l u n g i t e , p u ţ i n reliefate , m a r o n i i . Ramurile de

rod —

subţiri , p u ţ i n v i g u r o a s e , r e p r e z e n t a t e m a i ale s p r i n s a l b e ş i b u -

c h e t e d e m a i ; internoduril e fiin d foart e scurt e ( 1 — 2 c m ) , m u g u r i i florifer i sîn t aşezaţ

i

des p e r a m u r i . Lăstarii —

p u ţ i n v i g u r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e

intens p e c e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi

—

m i c i , c o n i c - a l u n g i ţ i , p u b e s c e n ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,

aşezaţi p e p e r n u ţ e p o t r i v i t d e d e z v o l t a t e . Mugurii floriferi

—

m a r i , b o m b a ţ i , c u solz i castani i ş i a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă d e s t u l

de pronunţată . Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d 1-14—16 1 m m l u n g i m e ş i 3 6 — 4 0 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e crenat-serat e ; l i m b u l , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , est e o n d u l a t ş i î n d o i t î n su s p e n e r v u r a m e d i a n ă , î n f o r m ă d e j g h e a b , c u vîrfu l r e c u r b a t spr e faţ a inferioară . P e ţ i o l u l , d e 1 0 — 1 4 m m l u n g i m e , c u 3— 4 g l a n d e p o t r i v i t d e m a r i , g l o b u l o a s e , s c o b i t e l a m i j l o c , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e î n cursu l v e r i i ş i n e g r i c i o a s e spr e t o a m n ă . Florile — potrivi t d e mar i (27—3 4 m m î n diametru) , d e ti p rozaceu , c u petalel e d e culoare r o z inten s l a d e s c h i d e r e a flori i ş i a l b ă , suflat ă c u r o z m a i tîrziu . P e lîng ă cel e c i n c i p e t a l e n o r m a l e , u n e l e flor i a u î n c ă 3— 5 p e t a l e m i c i , s u p l i m e n t a r e , c u u n g u i c u l a l u n g ă , a p r o a p e f d i f o r m ă . Pistilul , ega l sa u c u 1— 2 m m m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL Mărimea —

mică , avîn d H =

39—1 8 m m , D

=

43—5 1 m m , d

=

42—5 0 m m

;

greutatea d e 45—6 0 g . Forma — g l o b u l o a s ă , a s i m e t r i c ă , p u ţ i n t u r t i t ă l a b a z ă ş i c u vîrfu l a p r o a p e r o t u n j i t sau f o a r t e sla b t u r t i t ; j u m ă t ă ţ i l e sîn t b o m b a t e ş i p r e z i n t ă u ş o a r e încreţitur i î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e ; b r a z d a v e n t r a l ă est e îngust ă ş i m a i a d î n c i t ă spr e p u n c t u l stila r ş i spre c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , p e c a r e o d e p ă ş e ş t e c u 1 0 — 1 5 m m ( p l . L ) . Culoarea —

g a l b e n - v e r z u i d e s c h i s , a c o p e r i t p e c e a m a i m a r e p a r t e d i n suprafaţ ă c u

roşu stins , p e s t e car e s e s u p r a p u n p e t e d e u n r o ş u sîngeri u inten s ; p e p o r ţ i u n i l e sla b însorite s e o b s e r v ă n u m e r o a s e p u n c t e m i c i d e c u l o a r e r o ş u - c a r m i n . Cavitatea pedunculară — Punctul stilar

—

m i c ă , a d î n c ă ş i f o a r t e îngustă , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e .

f o a r t e m i c , cenuşiu-închis , situa t c e n t r a l d i n t r - o d e p r e s i u n e , aşeza t

p e u n m i c m u c r o n , c e n u ies e î n afar a c o n t u r u l u i fructului . Pieliţa — subţire , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă s c ă m o a s ă , fină , a l b i c i o a s ă ; s e d e s p r i n d e uşor d e p u l p ă . Pulpa — verde-gălbui e pîn ă l a galben-albicioasă , roşu-carmi n î n juru l sîmburelui , uneori ş i su b p i e h ţ ă , consistentă , p u ţ i n s u c u l e n t ă , a c i d u l a t ă , d u l c e , sla b a r o m a t ă , c u g u s t r ă c o r i t o r ; n u ader ă l a s î m b u r e ; uneor i p r e z i n t ă p e t e d e sticlozitat e ş i d e v i n e m ă l ă i a ţ ă ; între pulp ă ş i sîmbur e rămîn e u n go l destu l d e mare . Sîmburele — mic , avîn d H = 2 4 - 2 9 m m , D = 1 8 - 2 2 m m , d = 16—1 9 m m , invers o v o i d , b o m b a t , c u vîrfu l f o a r t e scur t ascuţit , c u suprafaţ a ra r ş i p o t r i v i t d e a d î n c incrus tată, parţia l colorat ă c u roşu-carmin .

S O I U R I D

472

Maturitatea —

E P I E R S I

C I

N S T U D I

U Ş

I P U Ţ I

N R Ă S P Î N D I T

E

c o r e s p u n d e c u p r i m a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t ; î n c e p e c u 3 9 d e zil e

după Ma y flower . RECOMANDĂRI- întrucî t soiu l T i m p u r i u d e C o p ă c e n i îş i t r a n s m i t e destu l d e fide l caracterele î n cazu l înmulţiri i p r i n s e m i n ţ e , est e i n d i c a t c a semince r î n pepinierel e car e În m u l ţ e s c piersicul . S e m i n ţ e l e lu i a u o f a c u l t a t e g e r m i n a t i v ă r i d i c a t ă . A v î n d fructel e p r e a m i c i , n u p r e z i n t ă intere s p e n t r u p l a n t a ţ i i l e industriale .

РЕЗЮМЕ Созревание —

п е р в а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 3 9 дне й п о з ж е с о р т а М а й ф л о в е р .

Р у м ы н с к и й с о р т , выведенны й и з к о с т о ч е к н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В ы р а щ и вается т о л ь к о в п л о д о в о д ч е с к о м р а й о н е К о п э ч е н и . Дерево — с н и ж е средне й с и л о й р о с т а , н е п р и х о т л и в о е и д о л г о в е ч н о е , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о страдае т о т болезне й и п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й Myzoăes persica S u l z e r . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н ы й ; цветени е п о л у р а н н е е ; приче м п л о д о н о с и т обильно ; начиная у ж е с о 2-г о год а п о с л е п о с а д к и . О т л и ч а е т с я о ч е н ь в ы с о к о й у р о ж а й н о с т ь ю , з а в я з ы в а е т с л и ш к о м м н о г о п л о д о в , т а к чт о вызывае т н е о б х о д и м о с т ь и х п р о р е ж и в а н и я . Плод — м е л к и й , о к р у г л ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , у о с н о в а н и я н е м н о г о п р и п л ю с н у т ы й , с почт и о к р у г л о й ил и о ч е н ь с л а б о п р и п л ю с н у т о й в е р ш и н о й ; б р ю ш н о й ш о в у з к и й и боле е у г л у б л е н н ы й о к о л о о с т а т к а с т о л б и к а ; с в е т л о г о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , н а больше й части п о в е р х н о с т и п о к р ы т р у м я н ц е м н е я р к о г о к р а с н о г о цвета , с ярким и к р о в а в о - к р а с ными п я т н а м и ; н а с л а б о о с в е щ е н н о й с о л н ц е м с т о р о н е н а б л ю д а ю т с я мелки е т о ч к и карми н о в о - к р а с н о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я , п о к р ы т а я нежны м б е л о в а т ы м о п у ш е н и е м , л е г к о отделяется о т мякоти ; мякот ь о т желтовато-зеленог о д о беловато-желтог о цвета, вокру г к о с т о ч к и , а и н о г д а и п о д к о ж и ц е й — к а р м и н о в о - к р а с н а я, п л о т н а я , м а л о с о ч н а я , к и с л о в а т о сладкая, с о слабы м аромато м и освежающи м в к у с о м , н е прирастае т к косточке . Плоды хорошег о качества ; отличаютс я довольн о хороше й транспортабельностью

-

RÉSUME

Maturité

— correspondan t à

l a premièr e moiti é d'août , 3 9 jour s aprè s l a M a y flower .

V a r i é t é originair e d e R o u m a n i e , o b t e n u e à p a r t i r d e n o y a u x d e p r o v e n a n c e i n c o n n u e . N ' e s t c u l t i v é e q u e d a n s l e c e n t r e fruitie r d e C o p ă c e n i . Arbre

— d e v i g u e u r s o u s - m o y e n n e , r u s t i q u e e t l o n g é v i f ; r e l a t i v e m e n t résistan t a u

gel, sensibl e t o u t e f o i s a u x m a l a d i e s e t à de typ

e rosacé

, fleurit

asse

l ' a t t a q u e d e Myzoăes persicae

Sulzer

. L a fleur ,

z t ô t , p r o d u c t i o n a b o n d a n t e d è s l a s e c o n d e a n n é e aprè s

a v o i r ét é p l a n t é . T r è s p r o d u c t i f i , i l a u n e n o u a i s o n e x c e s s i v e , c e q u i i m p o s e so n éclaircissag e énergique. Fruit

— d e p e t i t e taille , d e f o r m e g l o b u l e u s e e t a s y m é t r i q u e , u n p e u a p l a t i p a r l a

b a s e , à l a p o i n t e p r e s q u e a r r o n d i e o u trè s l é g è r e m e n t a p l a t i e , a l e sillo n v e n t r a l étroi t et p l u s m a r q u é v e r s l e p o i n t s t y l a i r e ; d e c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e clair , r e c o u v e r t p o u r l a plupart d'u n roug

e éteint

, su r l e q u e l s e s u p e r p o s e n t d e s t a c h e s sanguine s intense s et

,

PLANŞA

Timpuriu

de

Copăceni.

L

TIMPURIU D E C O P Ă C E N I

473

sur l e c ô t é f a i b l e m e n t ensoleillé , o n r e m a r q u e de s p e t i t s p o i n t s d ' u n r o u g e - c a r m i n ; l a p e a u m i n c e , r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e ; celle-ci, d ' u n v e r t j a u n â t r e allan t j u s q u ' a u j a u n e b l a n c h â t r e , a v e c d u r o u g e - c a r m i n a u t o u r du n o y a u e t parfoi s auss i sou s l a p e a u , es t c o n s i s t a n t e , p e u j u t e u s e , a c i d u l é e , d o u c e , faiblement parfumée , à

g o û t rafraîchissan t ;

ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .

L e s fruits , d e b o n n e quaUté , résisten t asse z b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity - corresponding to the first half of August, 39 days after the Mayflower. Originating from Romania, obtained from unknown roots. It’s only grown in the center of Copăceni Orchard. Tree - medium vigor, long lifetime and relatively resistant to frost, however, sensitive to diseases to the attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower, rosaceous type, blooms early, abundant production in the second year after planting. Very productive, it has an excessive fruit set, which imposes its aggressive thinning. Fruit - small, globular in shape, asymmetrical, slightly flattened at the base, rounded at the tip near or slightly flattened, the ventral furrow is narrow and more pronounced towards the stylar point. It is light yellow-greenish covered with faded red on which there are blood-red stains, and on the sun exposed side, we see little red- carmine dots. The thin peel is covered with a delicate whitish pubescence, detaches easily from the pulp. Its color ranging from yellowish green to yellow-white, with red-carmine around the stone and sometimes under the peel; it is consistent, juicy, tangy, sweet, faintly scented with refreshing taste and it does not stick to the core. The fruits of good quality, resistant to transport.

FORD TIMPURI

S i n o n i m e : engl.

U

Earl y Ford .

mag. F o r d K o r â i . rom. F o r d r o t u n d , F o r d . Origine. S o i o b ţ i n u t î n A m e r i c a d e N o r d . R ă s p î n d i r e . S o i r ă s p î n d it m a i ale s î n R . P . U n g a r ă ; m ai p u ţ i n s e întîlneşte ş i î n S . U . A . L a n o i a fos t i n t r o d u s î n ani i 192 3 ş i 1 9 2 4 î n r e g i u n e a Crişana , u n d e î n p r e z e n t ar e o l a r g ă r ă s p î n d i r e . î n celelalt e r e g i u n i al e ţări i n o a s t r e s e c u l t i v ă p u ţ i n .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s ş i est e l o n g e v i v , u n e l e e x e m p l a r e d e p ă ş i n d v î r s t a d e 3 0 d e ani . R e u ş e ş t e b i n e a l t o i t a t î t p e m i g d a l , c î t ş i p e p i e r s i c ; c u c o r c o d u ş u l ar e îns ă o slab ă afi nitate, înregistrîndu-s e d i f e r e n ţ e d e g r o s i m e î n t r e a l t o i ş i p o r t a l t o i . E s t e p u ţ i n p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ u l e d e sol , n e c e s i t ă îns ă e x p o z i ţ i i f a v o r a b i l e ; est e d e s t u l d e rezisten t l a g e r şi secetă . L a V o i n e ş t i , durj ă iarn a g r e a d i n a n u l 1 9 6 2 — 1 9 6 3 , m u g u r n florifer i a u rezista t b i n e l a g e r ş i p r o d u c ţ i a m e d i e p e p o m a f o s t d e 4 0 — 4 5 k g . D e a s e m e n e a est e d e s t u l d e re zistent l a Monilinia laxa

E h r e n b . , est e îns ă f o a r t e sensibi l la Clasterosporium carpophillum

( L é v . ) A d e r h . ş i la Taphrina deformans persicae Sulzer

( B e r k . ) T u l . ş i d e s t u l d e rezisten t l a a t a c u l d e Myzodes

.

î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 4 zile . E s t e u n u l d i n t r e soiuril e cel e m a i p r o d u c t i v e . L a I . C . H . V . B u c u r e ş t i — B ă n e a s a , î n anii V — V I I d u p ă p l a n t a r e a d a t c î t e 3 4 k g d e f r u c t e p e p o m ( m e d i a p e 3 a n i ) , p r o d u c ţ i a m a x i m ă fiin d d e 6 6 k g . L a Ş i m l e u l Silvanie i p r o d u c ţ i a m e d i e p e p o m i i î n v î r s t a d e 2 5 — 3 0 d e an i e s t e d e 4 0 — 7 0 k g . F r u c t e l e , d e m ă r i m e m i j l o c i e ş i s u p r a m i j l o c i e , d e s t u l d e f r u m o s c o l o r a t e c î n d sîn t b i n e însorite , d e c a b t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e 8 , 1 3 % zahăr , 0 , 6 1 % aciditate, 0 , 5 2 % pectine , 0 , 9 9 % substanţ e proteic e ş i 11,1 0 m g %

v i t a m i n ă C , sîn t apre -

c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare . Calităţi :

vigoarea , longevitatea , potenţialu l producti v ridica t a l pomului , cabtate a

b u n ă a f r u c t e l o r , rezistenţa l a Monilinia laxa Defecte :

E h r e n b . ş i la a t a c u l d e Myzodes persicae

Sulzer .

r e z i s t e n ţ a slab ă a f r u c t e l o r l a t r a n s p o r t , s e n s i b i b t a t e a l a Taphrina deformans

( B e r k . ) T u l . ş i l a Clasterosporium carpophillum

(Lév.

) Aderh .

475

FORD T I M P U R I U

POMUL P o m u l a t i u g e înălţime a d e 3— 4 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r a l d e 2 0 — 2 2 c m , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşiu-negricioasă , aspră , p u ţ i n c r ă p a t ă . Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , r e l a t i v îngust ă l a p o m i i tineri , d e v i n e sferică , largă , destul d e răsfirat ă î n p e r i o a d a d e p l i n ă p r o d u c ţ i e , c î n d a t i n g e 6— 7 m î n d i a m e t r u . Ramurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , g e n i c u l a t e , f o r m e a z ă u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e d e 4 6 — 6 0 ° ; scoarţ a est e d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u lenticel e n u m e r o a s e , e l i p t i c e , dis p u s e circular . Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e m a i ale s p r i n r a m u r i m i x t e , v i g u r o a s e , c u n u m e r o ş i m u g u r i floriferi , ş i p r i n salbe . Lăstarii — lungi , c u i n t e r n o d u r i d e 3 — 4 c m l u n g i m e , destu l d e groşi , c u scoarţ a r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e p e p a r t e a u m b r i t ă , c u lenticel e neregulate , d e c u l o a r e p o r t o c a b u - r o ş i a t i c ă , m a i v i z i b i l e p e p a r t e a însorită . Mugurii vegetativi — m i c i , c u vîrfu l ascuţi t ş aşezaţi p e p e r n u ţ e d e m ă r i m e m i j l o c i e . Mugurii floriferi —

i depărta t d

e ramură , pubeseenţi

,

mari , b o m b a ţ i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă destu l d e p r o n u n ţ a t ă .

Frunzele — s u p r a m i j l o c i i , a v î n d 1 4 5 — 1 7 8 m m l u n g i m e ş i 4 2 — 5 2 m m l ă ţ i m e , lan c e o l a t e , c u m a r g i n i l e fi n serate . L i m b u l , subţire , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , încreţi t p e n e r v u r a mediană, c u marginil e uşo r ridicate . Peţiolul , d e 10—1 4 m m lungime , uşo r curbat , c u 2—4 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , a d î n c s c o b i t e ; a d e s e a frunz a est e însoţit ă d e 2 stipel e p r o e m i n e n t e , sesile , d e c u l o a r e c a f e n i e , aşezat e p e p e ţ i o l ş i p e b a z a l i m b u l u i . F r u n z e l e c a d t o a m n a d e t i m p u r i u , m a j o r i t a t e a făr ă a-ş i s c h i m b a culoarea . Florile — m a r i ( 3 3 — 4 1 m m î n d i a m e t r u ) , d e ti p r o z a e e u , c u petalel e mari , r o t u n d eliptice, uşo r c o n c a v e , d e c u l o a r e roz-roşiatic ă l a d e s c h i d e r e a flori i ş i a l b e suflat e c u r o z m a i tîrzi u ; b a z a ş i centru l p e t a l e l o r sîn t c o l o r a t e m a i inten s d e c î t m a r g i n i l e . Pistilul , d e aceeaş i l u n g i m e c u staminel e sa u c u 1— 2 m m m a i lung .

FRUCTUL Mărimea — d=

mijloci e ş

i supramijlocie , avîn d H =

50—7 5 m m , D =

5 3 — 70 m m

,

6 5 — 70 m m ; greutate a d e 1 1 0 — 1 4 0 g .

Forma — g l o b u l o a s ă , asimetrică , u n g h i u l o a s ă , e u b r a z d a v e n t r a l ă larg ă ş i superficială , adîncită ş i î n g u s t a t ă spr e e x t r e m i t ă ţ i , d e p ă ş i n d c u circ a 5 m m p u n c t u l stilar , c u m a r g i n i l e adesea neegal e ; î n a m b e l e c a z u r i p a r t e a m a i p r o n u n ţ a t ă f o r m e a z ă cătr e p u n c t u l stila r u n u m ă r p r o e m i n e n t , caracteristi c ( p l . L I ) . Culoarea — v e r z u i - a l b i c i o a s ă , c u o n u a n ţ ă p r o n u n ţ a t ă d e a l b l a fructel e b i n e c o a p t e şi a c o p e r i t ă c u r o z ş i roşu-sîngeri u m a r m o r a t p e p a r t e a însorit ă ; p e c e a m a i m a r e p a r t e d i n suprafaţa fructulu i sîn t răspîndit e p u n c t e roşii , m i c i ş i d e s e . î n c o n d i ţ i i n e f a v o r a b i l e d e luminozitate, punctel e rămî n puţi n colorate . Cavitatea pedunculară dulate.

—

d e m ă r i m e m i j l o c i e , alungită , u n e o r i c u m a r g i n i l e uşo r o n -

Fundul stilar — f o a r t e m i c , c o l o r a t î n m a r o - î n c h i s , situa t într- o m i c ă d e p r e s i u n e . Pielita — d e g r o s i m e m i j l o c i e , rezistentă , neaderentă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă albicioasă, aspră , deasă .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P l N D I T E

176

Pulpa — a l b ă , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e sa u v e r z u i e , c u infiltraţi i r o z p e p a r t e a Însorit ă sub p i e h ţ ă ş i c u infiltraţi i roşu-carmini i î n j u r u l s î m b u r e l u i , f o a r t e suculentă , f o n d a n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , sla b a r o m a t ă , c u g u s t p l ă c u t ; c î t e o d a t ă s e m i f o n d a n t ă sa u chia r f i b r o a s ă , n e a d e r e n t ă sa u sla b a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 30—4 0 m m , D = 20—2 9 m m , 1 5 — 1 9 m m , o v o i d , uşo r b o m b a t , t r u n c h i a t l a b a z ă , c u vîrfu l scurt-ascuţi t ; suprafaţ a c o l o r a t ă î n c ă r ă m i z i u - d e s c h i s c u n u a n ţ ă m o v , p a r ţ i a l î n r o ş u , p r e z i n t ă incrustaţi i rare , scurte ş i a d î n c i s p r e b a z ă ş i a l v e o l a r e spr e vîrf . Maturitatea — c o r e s p u n d e c u p r i m e l e d o u ă d e c a d e al e luni i a u g u s t , ia r î n a n b ră coroşi s e p r e l u n g e ş t e ş i î n d e c a d a a trei a ; î n c e p e c u 4 1 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r . d=

EECX)MANDĂEI. Fiin d d e p ă ş i t d e a l t e soiur i c u aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e , î n c e p r i v e ş t e a s p e c t u l f r u c t e l o r ş i r e z i s t e n ţ a l a t r a n s p o r t , soiu l F o r d t i m p u r i u n u est e indica t p e n t r u livezil e i n d u s t r i a l e . S e r e c o m a n d ă m e n ţ i n e r e a lu i î n s o r t i m e n t u l regiuni i Crişana , u n d e s e c o m p o r t ă foart e b i n e , ş i c a so i d e c o m p l e t a r e î n p l a n t a ţ i i l e p e n t r u c o n s u m l o c a l . P r e z i n t ă i n t e r e s c a g e n i t o r î n lucrăril e d e crear e a n o i l o r soiur i d e piersic .

РЕЗЮМЕ Созревание —

в течени е п е р в ы х д в у х дека д а в г у с т а , а в п р о х л а д н ы е г о д ы п р о д о л ж а -

е т с я и в т р е т ь е й ; начинаетс я н а 4 1 ден ь п о з ж е с о р т а М а й ф л о в е р . Происходит и з Северно й А м е р и к и . Дерево —

с и л ь н о р о с л о е , м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к почвенны м у с л о в и я м , н о н у ж д а е т с я

в б л а г о п р и я т н о й э к с п о з и ц и и . Д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е н у с т о й ч и в о е к з а с у х е и пора ж е н и ю г р и б о м Monilinia laxa

( E h r e n b . ) S a a c , н о очен ь восприимчиво е к поражени ю

грибами Clasterosporium carpophillum

(Lév.

) A d e r h . и Taphrina deformans

д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к нападени ю п е р с и к о в о й тл и —

Myzodes

persicae

(Berk. Sulzer

) Tul. , . Цветк и

р о з о в и д н ы е ; цветени е п о л у р а н н е е . Я в л я е т с я одни м и з н а и б о л е е у р о ж а й н ы х с о р т о в . Плод —

средне й ил и в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й ф о р м ы , а с и м м е т р и ч е с к и й ,

у г л о в а т ы й , б е л о в а т о - з е л е н о в а т о г о цвета , с

заметны м белы м о т т е н к о м у з р е л ы х п л о д о в

и р о з о в а т ы м и к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; значительна я ч а с т ь п о в е р х н о с т и п л о д а п о к р ы т а мелким и и т е с н о р а с п о л о ж е н н ы м и к р а с н ы м и т о ч к а м и ; пр и небла г о п р и я т н ы х у с л о в и я х о с в е щ е н и я п л о д ы о с т а ю т с я м а л о о к р а ш е н н ы м и ; к о ж и ц а средне й толщины, прочная , неприросша я к мякоти , покрыта я беловатым , жестки м и густы м опу ш е н и е м ; м я к о т ь бела я с ж е л т о в а т ы м ил и зеленоваты м о т т е н к о м и р о з о в ы м и п р о ж и л к а м и под к о ж и ц е й н а с о л н е ч н о й с т о р о н е и к а р м и н о в о - к р а с н ы м и — в о к р у г к о с т о ч к и , очен ь с о ч . ная, тающая , кисловато-сладкая , с о слабы м аромато м и приятны м в к у с о м , иногд а полута ю щ а я ил и д а ж е в о л о к н и с т а я , н е п р и р о с ш а я ил и ж е с л а б о п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е . Качество плодо в хорошее . RÉSUMÉ Maturité —

d u r a n t le s d e u x p r e m i è r e s d é c a d e s d ' a o û t et , p e n d a n t le s année s plu s

fraîches, j u s q u ' à l a t r o i s i è m e d é c a d e , c o m m e n c e 4 1 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r . V a r i é t é originair e d e l ' A m é r i q u e d u N o r d -

PLANŞA

Ford timpuriu.

LI

FORD T I M P U R I U

477

Arbre — v i g o u r e u x , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u x c o n d i t i o n s d e sol , e x i g e c e p e n d a n t des e x p o s i t i o n s f a v o r a b l e s . A s s e z résistan t a u ge l e t à l a sécheresse , ains i q u ' à Monilinia la.ra ( E h r e n b . ) S a c c , c e p e n d a n t trè s sensibl e à Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . e t à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , m a i s asse z résistan t à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer . L e s fleurs , d e t y p e r o s a c é , fleurissen t asse z t ô t . C'es t u n e d e s variété s les p l u s p r o d u c t i v e s . Fruit — m o y e u e t surmoyen , d e form e globuleuse , asymétrique , anguleux , d e cou leur v e r t b l a n c h â t r e , a v e c u n e t e i n t e a c c u s é e d e b l a n c c h e z le s fruit s b i e n m û r s , e t r e c o u v e r t d e r o u g e san g su r l a p a r t i e ensoleillé e ; su r l a plu s g r a n d e p a r t i e d e l a surfac e d u fruit , d e p e t i t s p o i n t s r o u g e s s o n t r é p a n d u s ; dans le s c o n d i t i o n s d é f a v o r a b l e s d e l u m i n o s i t é , le s fruit s d e m e u r e n t p e u c o l o r é s ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , résistante , n o n a d h é r e n t e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e , épaiss e e t d u r e ; l a p u l p e b l a n c h e a v e c u n e t e i n t e j a u n â t r e o u v e r d â t r e a v e c , su r l a p a r t i e ensoleillée , d e s infiltration s rose s sou s l a p e a u e t de s infiltrations r o u g e - c a r m i n a u t o u r d u n o y a u , es t trè s j u t e u s e , f o n d a n t e , d o u c e - a i g r e l e t t e , f a i b l e m e n t p a r f u m é e , à saveu r a g r é a b l e , parfoi s m i - f o n d a n t e o u m ê m e fibreuse , n o n a d hérente o u faiblemen t adhérent e a u n o y a u . L e s fruit s s o n t d e trè s b o n n e qualité .

ABSTRACT Maturity – the first two decades of August and during the cooler years until the third decade, 41 days after the Mayflower. Variety native from North America. Tree – vigorous, pretentious concerning the soil conditions, however, requires favorable exposure. Fairly resistant to frost and drought, and Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc., However, very sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. Taphrina deformans and (Berk.) Tul. but strong enough to attack of Myzodes persicae Sulzer. The flowers, of rosaceous type, bloom early. This is one of the most productive varieties. Fruit – medium or bigger sizes, globular shape, asymmetrical, angular, green-white with a touch of white in ripe fruit, and covered with red blood on the sun exposed side; on the greater part of the fruit surface, small red dots are widespread in the poor lightening, the fruits remain lightly colored. The peel is medium thick, durable, not sticky, is covered with a whitish, dense, rough pubescence; the white pulp with a yellowish or greenish shades, on the sun exposed side with pink infiltrations and carmine-red infiltrations around the stone, is very juicy, creamy, sweet-tart, slightly scented, pleasant flavor, and sometimes crispy or even fibrous, does not stick or partly sticks to the stone. Fruits are of very good quality.

CARMEN

Sinonime : engl.

Carman

iial. C a r m a n

, Prid e o f Texas . .

bulg. K a r m a n

.

Origine. A fos t o b ţ i n u t i n t î m p l ă t o r d i n s î m b u r i i unu i so i n e c u n o s c u t , î n 1 8 8 9 , d e către J . W

.S

t u b e n r a u с h , î n l o c a b t a t e a M e x i c ( T e x a s ) d i n S.TJ.A . ; iniţia l a f o s t

răspîndit su b numel e Prid e o f Texa s ş i î n 189 4 a fos t denumi t Carmen . R ă s p î n d i r e . E s t e c u l t i v a t f o a r t e p u ţ i n î n S . U . A . , F r a n ţ a , E . P . U n g a r ă ş i î n sudu l U . B . S . S . , îndeoseb i î n B . 8 . S . Moldovenească , E . 8 . S . Ucrainean ă ş i Caucazu l d e nord . L a n o i s e întîlneşt e m a i m u l t î n c o l e c ţ i u e p o m o l o g i c e ş i p r i n g r ă d i n d e d i n juru l caselor . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , est e l o n g e v i v , reuşeşt e î n c o n d i ţ i i v a r i a t e d e so l ş i c b m ă , îns ă t r e b u i e p l a n t a t î n l o c u r i însorit e p e n t r u c a fructel e s ă s e c o l o r e z e m a i b i n e . E s t e rezisten t la ger , l a Clasterosporium

carpophillum

şi l a a t a c u l d e Myzocles persicae

(Lév.

Sulzer

) A d e r h , l a Monilinia

laxa

(Ehrenb. ) Sacc .

, da r est e sensibi l l a Taphrina deformans

şi f r e c v e n t a t a c a t d e Xanthomonas pruni

(E

(Berk.

) Tul .

. F . Smith ) Dows .

înfloreşte semitimpuri u ş i eşalonat . P r o d u c e abundent . î n condiţiu e d e l a Medgidia , regiune a D o b r o g e a , p o m i i î n vîrst ă de б

an i a u d a t o

producţi e medi e d e 7 0 k g d e fructe , producţi a m a x i m ă ajungîn d l a

1 1 2 k g d e fruct e p e p o m . F r u c t e l e , d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u gus t p l ă c u t , sîn t c o n s i d e r a t e d e c a l i t a t e b u n ă p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . C o n ţ i n 9 , 8 0 — 1 2 , 1 1 % zahăr , 0 , 7 9 — 0 , 8 6 % a c i d i t a t e , 0 , 6 5 ° / s u b s t a n ţ e p r o t e i ce ş i 15,7 6 m g % v i t a m i n ă C . Calităţi : phillum ( L é v .

v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a , r e z i s t e n ţ a b u n ă l a g e r ş i l a Clasterosporium ) A d e r h . , l a Monilinia

laxa

(Ehrenb.

) Sacc . ş

carpo-

i l a a t a c u l d e Myzodes per-

sicae Sulzer , p o t e n ţ i a l u l r i d i c a t d e p r o d u c ţ i e , p r e c u m ş i c a b t a t e a b u n ă a fructelor . Defecte :

sensibilitate a l a Taphrina deformans

(Berk.

) T u l . , rezistenţ a slab ă a fructelo r

la m a n i p u l a r e ş i t r a n s p o r t . POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3 , 5 — 4 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , s ă n ă t o s , c u scoarţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - p ă m î n t i e n e g r i c i o a s ă , e u c r ă p ă t u r i superficiale . Coroana —

sferică , l a r g ă , d e s t u l d e rară , c u d i a m e t r u l d e 6—6, 5 m .

0

479

CARMEN

Ramurile de

schelet —

p o t r i v i t d e lungi , g r o a s e , c r e s c u t e su b unghiur i d e ramificar e

d e 4 0 — 5 5 ° ; s c o a r ţ a , c e n u ş i e , c u n u m e r o a s e lenticel e p r o e m i n e n t e , a l u n g i t e , cafenii . Ramurile de

rod —

predomin ă ramuril e m i x t e ş i anticipate , viguroase , car e a u muguri i

floriferi distribuiţ i l a m i j l o c u l ş i c ă t r e vîrfu l r a m u r i i . Lăstarii —

l u n g i , groşi , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2,5— 3 c m , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u -

v i o l e t ă p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - e r b a c e e p e ce a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi Mugurii floriferi

— —

potrivi t d e mari , conici , c u o pubescenţ ă cenuşie , pronunţată . m a r i , o v o c o n i c i , b o m b a ţ i , c u o p u b e s c e n ţ ă grosieră , caracteris -

t i c ă , aşezaţ i î n g r u p u r i . Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , ал- înd î n m e d i e 1 6 5 m m l u n g i m e ş i 5 0 m m l ă ţ i m e , larg l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e fi n c r e n a t e ; b m b u l est e n e t e d sa u sla b încreţi t d e - a l u n g u l nervurii principale , puţi n recurba t î n plan , d e culoar e verde-închis , lucios . Peţiolul , d e 8—11 m m l u n g i m e , g r o s , roşiatic , c u 2— 5 g l a n d e mar i sa u m i j l o c i i , r e n i f o r m e . Florile — mari , d e 3 5 — 4 0 m m î n d i a m e t r u , d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e l e m a r i , r o t u n d e , d e c u l o a r e roz-inten s i m e d i a t d u p ă ieşire a d i n b o b o c ş i r o z - d e s c h i s m a i tîrzi u ; s e întîlnes c uneori flor i c u m a i m u l t e p e t a l e . Pistilu l est e m a i scur t c u 1— 2 m m d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , a v î n d H =

5 2 — 6 3 mm ş i D =

d =

55—6 7 mm ;

greutatea m e d i e d e 1 0 0 — 1 2 0 g , m a x i m ă 21 5 g . Forma — g l o b u l o a s ă , p u ţ i n t u r t i t ă l a a m b e l e c a p e t e , s i m e t r i c ă sa u u ş o r a s i m e t r i c ă , b o m b a t ă p e flancur i ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficială*, ' c u e x c e p ţ i a p o r ţ i u n i i d e l a vîrfu l fruc tului, u n d e d e v i n e larg ă ş i a d î n c ă p î n ă l a 4 m m , f o r m î n d o d e p r e s i u n e c a r a c t e r i s t i c ă ş i d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 3 — 4 m m (fig . 1 1 0 ) . Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e deschi s l a î n c e p u t u l c o a c e r i i ş i c r e m - g ă l b u i e l a m a t u r i t a t e a d e p l i n ă . P e p a r t e a însorit ă (circ a o t r e i m e d i n s u p r a f a ţ ă ) est e a c o p e r i t ă c u u n r o ş u - c a r m i n , p u ţ i n p ă t a t c u roşu-sîngeriu , ia r spr e p a r t e a u m b r i t ă , l a b m i t a d e t r e c e r e într e c u l o a r e a a c o p e r i t o a r e ş i c e a d e b a z ă , sîn t p r e s ă r a t e p u n c t e roşii , f o a r t e m i c i ş i d e s e ; fructel e u m b r i t e sînt sla b c o l o r a t e . Cavitatea pedunculară colorată î n roz . Punctul stilar

—

—

d e lărgim e ş i adîncim e mijlocie , c a o

luntre , c u piebţ a

m i c , aşeza t î n m a r g i n e a depresiunii , spr e p a r t e a d o r s a l ă .

Pieliţa — p o t r i v i t d e g r o a s ă , rezistentă , a d e r e n t ă sa u s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u perişor i fini , a l b i c i o ş i , c a re î i d a u u n a s p e c t catifelat . Pulpa — albă , c u o n u a n ţ ă g ă l b u i e sa u v e r z u i e , p u ţ i n r o ş i e î n j u r u l s î m b u r e l u i , p o t r i v i t d e consistentă , fină , c u fibr e p u ţ i n e ş i f r a g e d e , s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , c u g u s t dulce-acrişor, fi n a r o m a t ă , d e c a b t a t e b u n ă , s e m i a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — d e mărim e mijlocie , avîn d î n medi e H = 3 0 m m ; D = 2 5 m m , d = = 1 9 m m , i n v e r s - o v o i d , c u vîrfu l scurt-ascuţit , suprafaţ a a d î n c - i n c r u s t a t ă s u b f o r m ă d e şanţuri ş i a l v e o l e ; î n m o m e n t u l scoateri i di n fruc t est e g a l b e n - z m e u r i u , ia r c u l o a r e a p r o priu-zisă est e cafeniu-deschi s (fig . 1 1 1 ) . Maturitatea — de J . H . Hale .

î n p r i m a ş i a d o u a d e c a d ă a luni i a u g u s t ; î n c e p e c u 2 5 d e z d e înaint e

SOIURI D E PIERSI C l N STUDI U Ş I PUTI N R A S P l N D I T E

480

BECX)MANDIHI- A v î n d o seri e d e însuşir i v a l o r o a s e , s o i u l C a r m e n est e i n d i c a t c a genitor î n lucrăril e d e crear e a n o i soiur i d e piersic . î n t r u c î t s e s u p r a p u n e parţia l sa u t o t a l c u p e r i o a d a d e c o a c e r e a alto r soiur i d e piersi c care a u p u l p ă g a l b e n ă ( S u n b e a m , S t a r k i n g d e b c i o u s ) , car e î l d e p ă ş e s c î n p r i v i n ţ a c a b t ă ţ i i

Fig. 110 . — Carme n

Fig. 111 . — Carme n

şi rezistenţe i f r u c t e l o r l a t r a n s p o r t , soiu l C a r m e n n u p r e z i n t ă intere s p e n t r u p l a n t a ţ i i l e industriale. РЕЗЮМЕ Созревание —

п е р в ы е дв е д е к а д ы а в г у с т а ; начинаетс я н а 2 5 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н

Хейль. С о р т а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведе н в 188 9 г о д у . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я преимущественно в помологически х коллекциях . Дерево —

сильнорослое , нетребовательно е к

почвенно-климатически

м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о п о р а ж а е т с я г р и б о м Taphrina deformans Xantomonas pruni

(E

. F . Smith.

) D o w s . Дае т обильны

(Berk.

м условиям

) Tul . и

,

бактерие й

е у р о ж а и . Ц в е т о к розовидны й ;

цветение п о л у р а н н е е и п о с т е п е н н о е . Плод —

средне й ил и в ы ш е средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й , н е м н о г о с п л ю щ е н н о й с о б о и х

к о н ц о в ф о р м ы , с и м м е т р и ч е с к и й ил и н е м н о г о а с и м м е т р и ч е с к и й , с п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м ш в о м , з а и с к л ю ч е н и е м в е р ш и н н о й част и п л о д а , гд е о н с т а н о в и т с я ш и р о к и м и г л у б о к и м и о б р а з у е т х а р а к т е р н у ю в п а д и н у ; вначал е п л о д с в е т л о г о , э е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , пр и

CARMEN

181

п о л н о й з р е л о с т и с т а н о в и т с я ж е л т о в а т о - к р е м о в ы м , с к а р м и н о в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , зани мающим о к о л о 1/ 3 п о в е р х н о с т и — на с о л н е ч н о й с т о р о н е , и г у с т о у с ы п а н н ы й очен ь м е л к и м и к р а с н ы м и т о ч к а м и — н а затененно й част и ; к о ж и ц а д о в о л ь н о т о л с т а я , п р о ч н а я , п р и р о с шая ил и ж е п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и , п о к р ы т а н е ж н ы м и б е л о в а т ы м и , б а р х а т и с т ы м и в о л о с к а м и ; м я к о т ь б е л а я , с ж е л т о в а т ы м ил и зеленоваты м о т т е н к о м , в о к р у г к о с т о ч к и к р а с н о ватая, д о в о л ь н о п л о т н а я , н е ж н а я , с

небольши м количество м нежны х волокон , сочная ,

тающая, кисловато-сладког о вкуса, с тонки м ароматом , хорошег о качества ; н е прирастае т к косточке . Плоды х о р о ш е г о к а ч е с т в а , и с п о л ь з у ю т с я дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д е .

RÉSUMÉ Maturité —

correspondan t au x 2 0 premier s jour s d u moi s d'août , c o m m e n c e 2 5 jour s

avant l a J . H . Haie . V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e , o b t e n u e e n 1 8 8 9 . E n R o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e l e plu s s o u v e n t dan s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s. Arbre — v i g o u r e u x , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l e t a u c l i m a t . I l résist e b i e n a u g e l , m a i s es t asse z sensibl e à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t es t f r é q u e m m e n t a t t a q u é p a r Xantomonas pruni ( E . F . S m i t h . ) D o w s . P r o d u i t a b o n d a m m e n t . L a fleu r es t d e t y p e r o s a c é ; l a floraiso n m i - p r é c o c e e t é c h e l o n n é e . Fruit — d e grosseu r m o y e n n e o u g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , u n p e u aplatie , a u x d e u x b o u t s s y m é t r i q u e s o u l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e s , à sillo n v e n t r a l superficiel , e x c e p t é l a p o r t i o n d e l a p o i n t e , o ù i l s'élargi t e t s ' a c c e n t u e , f o r m a n t u n e d é p r e s s i o n c a r a c t é r i s t i q u e ; la c o u l e u r e n es t j a u n e v e r d â t r e clai r a u d é b u t e t c r è m e j a u n â t r e à m a t u r i t é c o m p l è t e ; sur l e c ô t é ensoleill é e n v i r o n 1/ 3 d e t o u t e l a surfac e es t r e c o u v e r t e d e r o u g e - c a r m i n , e t su r l e c ô t é o m b r a g é ell e es t p a r s e m é e d e p e t i t s p o i n t s r o u g e s m e n u s e t r a p p r o c h é s ; l a p e a u , d'épaisseur m o y e n n e , résistante , a d h é r e n t e o u m i - a d h è r e n t e à l a p u l p e , r e c o u v e r t e d ' u n fin d u v e t b l a n c h â t r e e t v e l o u t é ; l a p u l p e , b l a n c h e t i r a n t su r l e j a u n e o u v e r t , l é g è r e m e n t plus r o u g e a u t o u r d u n o y a u , d e c o n s i s t a n c e m o y e n n e , fine , a v e c de s fibre s p e u n o m b r e u ses e t tendres , j u t e u s e , f o n d a n t e , d ' u n g o û t d o u x - a i g r e l e t , f i n e m e n t p a r f u m é e , d e b o n n e qualité es t m i - a d h é r e n t e a u n o y a u . L e s fruits , d e b o n n e qualité , s o n t c o n s o m m é s tel s q u e l s .

ABSTRACT Maturity – corresponding to the first 20 days of August, and 25 days before the J.H. Hale. Variety of American origin, obtained in 1889. In Romania it is found most often in pomological collections. Tree – strong, pretentious regarding the soil and climate. It is resistant to frost, but is quite sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and is frequently attacked by Xaniomonas pruni (Smith EP.) Dows. Produces abundantly. The flower is of rosaceous type; the blooming occurs early through mid-season and is done in stages. Fruit – medium size or large, globular shape, flattened at both ends, symmetrical or slightly asymmetrical, superficial ventral furrow,e xcept the portion of the tip, where it widens and deepens, forming a characteristic depression, the color is light greenish yellow in the beginning and yellowish cream at full maturity, on the sun exposed side about one third of the entire surface is covered with carmine-red, and on the shadow exposed side has small red dense dots. The peel is medium thick, tough, sticks or partly sticks to the pulp, covered with whitish, velvety layer. The flesh, white through yellow or green, slightly red around the stone, having sour-sweet taste, delicately scented, good quality, not too stick to the stone. The fruits of good quality are suitable for fresh consumption.

CAPUCCI1

S i n o n i m e : n u are . Origine. So i d e origin e italiană , o b ţ i n u t d e C a r l o C a p u c c i l a B o l o g n a , pri n încru cişarea l i b e r ă a soiulu i J . H . H a l e (e u soiu l Santa , A n n a B a l d u c c i ) ; p u i e ţ i i a u f o s t o b ţ i n u ţ i în 193 8 ş i s e l e c ţ i o n a ţ i î n 1 9 4 6 . R ă s p î n d i r e . E s t e c u l t i v a t î n Italia , m a i ale s î n regiune a E m i l i a — î n ţar a n o a s t r ă a

Eomagna ,

fos t i n t r o d u s î n 3 959 ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e . CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c , p r e z i n t ă o rezistenţ ă m i j l o c i e faţ ă d e Sulzer) . g e r ş i s e c e t ă ; est e r e z i s t e n t l a b o b , îns ă est e a t a c a t d e afid e (Myzodes persicae î n f l o r e ş t e tîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—1 1 zile . A r e u n p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t ; î n c o n d i ţ i i l e de l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă B u c u r e ş t i —Băneasa, l a vîrst ă d e 6 an i a p r o d u s 6 0 — 7 0 k g d e f r u c t e p e p o m . F r u c t e l e sîn t m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , f o a r t e b u n e l a g u s t , c u p u l p a f e r m zemoasă, neaderent ă l a sîmbure . Conţi n 1 1 , 8 6 — 1 4 , 2 3 % zahăr , 0 , 8 4 — 1 , 0 2 0 , 8 6 — 1 , 0 8 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 1 0 , 1 2 — 1 2 , 3 7 m g % v i t a m i n a C . S e foloses s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e . Sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t

ă ş i totodat ă % aciditate , c pentr u con .

Asemănări. F r u c t e l e soiulu i C a p u c c i 1 s e a s e a m ă n ă c u cel e al e soiulu i J . H . H a l e a t î t l a f o r m ă ş i c u l o a r e , c ît ş i î n c e e a c e p r i v e ş t e c u l o a r e a ş i c o n s i s t e n ţ a p u l p e i ; s e d e o s e b e ş t e d e soiu l J . H . H a l e p r i n e p o c a d e c o a c e r e m a i t i m p u r i e . Calităţi :

productivitatea , vigoare a pomului , mărime a ş i cabtate a bun ă a

Defecte : s e n s i b i b t a t e a l a a t a c u l lu i Myzodes persicae şi s î m b u r i i , p r o v o c î n d î n c e p u t d e p u t r e z i r e .

Sulzer

fructelor .

, c î t e o d a t ă c r a p ă fructel e

POMUL P o m u l ating e înălţime a d e 3—3, 6 m , f o r m e a z ă trunch i c u diametru l d e 18—2 0 c m , cu s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - c a f e n i e , c u c r ă p ă t u r i superficial e ( p o m i d e 6 a n i ) . Coroana — Ramurile de

globuloasă , largă , deasă , c u diametru l d e 3— 4 m . schelet —

lungi , groase , c u unghiur i d e ramificar e d e 4 5 — 6 0 ° ; scoarţ a

d e c u l o a r e c e n u ş i u - c a f e n i e ; c e l e d e 2 an i s î n t d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s , c u n u m e r o a s e enticele scurte , gălbui .

483

cApuccl 1

RamuHle de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n b u c h e t e d e m a i p e l e m n d e 3 — 4 an i ş i l a b a z a ramurilor d e 2 an i ş i pri n r a m u r i m i x t e spr e vîrfu l r a m u r i l o r d e 2 an i ; a c e s t e a d i n u r m ă sînt d e g r o s i m e m i j l o c i e , a v î n d scoarţ a d e c u l o a r e v e r d e - r o ş i a t i c ă . Lăstarii —

lung i ş i groşi , v i g u r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 , 6 — 3 , 5 c m , c u s c o a r ţ a d e

culoare v e r z u i - a l b i c i o a s ă p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş u - c a s t a n i e p e p a r t e a însorită , l u c i o a s ă ; spre t o a m n ă ş i p a r t e a u m b r i t ă d e v i n e r o ş i e . Mugurii vegetativi făcuţi spr e vîrf . Mugurii floriferi

— —

m i c i , c o n i c i , m a i scurţ i d e c î t ce i floriferi , solzişori i sîn t d e s d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , solzişori i sîn t d e s f ă c u ţ i l a vîrf .

Frunzele — foart e m a r i , lung i d e 1 6 0 — 2 0 0 m m ş i l a t e d e 4 0 — 4 5 m m , l a n c e o l a t e , s e m i p l a n e , p u ţ i n î n d o i t e de- a l u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e , c u vîrfu l a c u m i n a t ş i r e c u r b a t spr e p a r t e a inferioară , b a z a a t e n u a t ă . Marginil e l i m b u l u i sîn t c r e n a t e , c u l o a r e a v e r d e , l u c i o s . P e ţ i o l u l l u n g d e 8— 9 m m , g r o s , c a n a l i c u l a t , c u 2 — 4 g l a n d e aşezat e spr e b a z a l i m b u l u i . Florile — m a r i , d e t i p r o z a c e u , c u petalel e l u n g i d e 19, 5 m m ş i l a t e d e 1 6 m m , d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s , p l a t e , e u marginil e p u ţ i n încreţite . L i g u l a p o t r i v i t d e l u n g ă , m a i inten s c o l o r a t ă ; pistilu l l a n i v e l u l sa u p u ţ i n d e a s u p r a s t a m i n e l o r .

FRUCTUL Mărimea — mare , avîn d H = 1 7 6 — 2 0 0 g , m a x i m a f i i n d 22 5 g .

60—6 6 m m , D

=

d =

60—6 8 m m ; greutate a d

e

Forma — g l o b u l o a s ă , t u r t i t ă l a a m b e l e c a p e t e , c u flancuril e f o a r t e b o m b a t e , p u ţ i n asimetrică, a v î n d u n u l d i n t r e flancur i m a i d e z v o l t a t , b r a z d a v e n t r a l ă b i n e m a r c a t ă , îns ă superficială, uşo r a d î n c i t ă î n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i m a i p r o n u n ţ a t ă s p r e vîrf , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m , l a unel e fruct e i n c o m p l e t sudată , c i c a t r i z a t ă ( p l . L I I ) . Culoarea — g a l b e n - a u r i e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-sîngeri u s u b f o r m a d e p e t e mari , neregulate , ş i p u n c t e m i c i p e s t e car e s e s u p r a p u n d u n g i d e c u l o a r e roşi e m a i închisă ; p e t o a t ă suprafaţ a fructulu i s e o b s e r v ă p u n c t e a l b i c i o a s e , m a i e v i d e n t e p e p a r t e a c o l o r a t ă c u r o şu ; uneori fructu l est e a p r o a p e c o m p l e t a c o p e r i t c u p e t e , striur i ş i p u n c te roşii . Cavitatea pedunculară — a d î n c ă , largă , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i m a r g i n i l e r e g u l a t e . Punctul stilar — m i c , cenuşiu-închis , aşeza t p e lini a d e sudură , într- o d e p r e s i u n e m i c ă , alungită . Pieliţa — g r o a s ă ş i densă , a c o p e r i t ă d e o p u b e s c e n ţ ă densă , îns ă f o a r t e scurt ă ş i fină . Pulpa — g a l b e n - a u r i e , u n i f o r m ă , c u u r m e roşi i lîng ă s î m b u r e , c o n s i s t e n t ă , f o a r t e su culentă, c u g u s t e x c e l e n t , d u l c e , fi n a c i d u l a t ă ş i însoţit ă d e o a r o m ă p l ă c u t ă ; n u est e aderentă l a sîmbure . Sîmburele —

d e mărim e mijlocie , c u H =

3 5 mm , D =

2 9 m mş

id

=

2 2 mm

,

i n v e r s - o v o i d , c u b a z a r e t e z a t ă ş i v î r f u l f o a r t e a s c u ţ i t ; suprafaţ a d e c u l o a r e castaniu-roşia t i c ă , c u incrustaţi i p u ţ i n a d î n c i , o b l i c e , creast a v e n t r a l ă r e d u s ă , ia r şanţu l d o r s a l v i z i b i l a d î n c i t . S î m b u r e l e o b i ş n u i t est e c r ă p a t ş i c u u n î n c e p u t d e m u c e g a i interior , e x p u n î n d şi p u l p a l a putrezire . Maturitatea —

î n a d o u a d e c a d ă a luni i a u g u s t , c u 2 5 d e zil e înaint e d e J . H . H a l e .

R E C O M A N D Ă E I . A v î n d u n e l e însuşir i v a l o r o a s e , soiu l C a p u c c i 1 p r e z i n t ă intere s p e n t r u p r o d u c ţ i e . E s t e î n c ă î n studiu .

484

SOIURI D E PIEHSI C I N STUDI U Ş

I PUŢI N R Ă S P Î N D I T

E

РЕЗЮМЕ Созревание — в т о р а я декад а а в г у с т а , н а 2 5 дне й раньш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь . Сорт итальянског о происхождения . В Румыни и встречаетс я в помологически х к о л лекциях. Дерево — к о р о н а ш а р о в и д н а я , ш и р о к а я , г у с т а я с диаметро м 3 —4 м ; с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к м о р о з а м и з а с у х е ; у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м , н о очен ь н е у с т о й ч и в о е к Myzides persicae S u l z e r . Ц в е т к и р о з о в и д н ы е , п е р и о д цветени я п о з д н и й . Д е р е в о у р о жайное. Плод — к р у п н ы й , ш а р о в и д н ы й , п р и п л ю с н у т ы й с о б о и х п о л ю с о в , слегк а а с с и м е т р и ч ный; в о р о н к а м е л к а я , с л е г к а у г л у б л е н н а я ; ж е л т о в а т о - з о л о т и с т о г о цвета , п е р е х о д я щ е г о на с о л н е ч н о м б о к у в к р а с н о - п у р п у р о в ы й ; к о ж и ц а т о л с т а я , п л о т н а я , п о к р ы т а я нежны м густым, н о коротки м пушком ; мякот ь желтовато-золотистая , вокру г косточк и красная , с о ч н а я , очен ь п р и я т н о г о в к у с а , с л а д к а я , с п р и я т н о й к и с л о т о й и д у ш и с т а я ; к о с т о ч к а с в о б о д н а я . П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я в с в е ж е м в и д е , а т а к ж е и дл я п р о м ы ш л е н н ы х целей .

Е Е SUM E Maturité —

deuxièm e décad e d'août , 2 5 jour s avan t l a J . H . Haie .

V a r i é t é d ' o r i g i n e italienne , e n E o u m a n i e c u l t i v é e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre — à c o u r o n n e g l o b u l e u s e , larg e e t d e n s e , a v e c u n d i a m è t r e d e 3 — 4 m , v i g o u r e u x , r e l a t i v e m e n t résistan t a u froi d e t à l a sécheress e ; résistan t a u x m a l a d i e s , m a i s sensible à Myzodes persicae Sulzer . F l e u r s d e t y p e r o s a c é , floraiso n t a r d i v e e t p r o d u c t i v i t é abondante. Fruit — g r o s , g l o b u l e u x , a p l a t i a u x p ô l e s , a v e c le s flanc s trè s b o m b é s , p e u asy m é t r i q u e , à sillo n v e n t r a l b i e n m a r q u é , m a i s superficiel , p e u p r o n o n c é d a n s l a c a v i t p é d o n c u l a i r e e t p l u s m a r q u é v e r s l e s o m m e t , c h e z c e r t a i n s fruit s i n c o m p l è t e m e n t s o u d é cicatrisé. C o u l e u r j a u n e d o r é e t r o u g e - p o u r p r e d u c ô t é e x p o s é a u soleil . P e a u épaiss e e dense, fin e e t trè s d u v e t e u s e ; chai r j a u n e d o r é , u n i f o r m é m e n t t e i n t é e d e r o u g e prè s d n o y a u , trè s j u t e u s e , a v e c u n g o û t e x c e l l e n t , d o u c e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , à l ' a r ô m fine ; n o n a d h é r e n t a u n o y a u . B o n n e v a r i é t é d e t a b l e e t p o u r l'industrialisation .

ABSTRACT Maturity – the second decade of August, 25 days before the J.H. Hale. Variety of Italian origin, cultivated in Romania in pomological collections. Tree – with globose canopy, broad and dense, with a diameter of 3-4 m, vigorous, relatively resistant to cold and drought, diseases resistant too, but sensitive to Myzodes persicae Sulzer. Rosaceous type flowers, late flowering and abundant productivity. Fruit – large, globular, flattened at the poles, with the sides very rounded, slightly asymmetric, with ventral furrow well marked but shallow, shallow cavity in the stem and more pronounced towards the top in some fruit incompletely healed. Golden yellow and red-purple on the side facing the sun. The peel is thick and dense, very soft and delicate, golden flesh, uniformly tinged with red around the stone, very juicy, with excellent taste, sweet and pleasantly tangy, nice flavor, not sticking to the core. Good variety for table and industrialization.

é , t u e

PLANŞA

Capucci

1.

LII

CAPUCCI2

Sinonime: n u s e cunosc . Origine. S o i d e origin e italiană , o b ţ i n u t d e С . С a p u с с i p r i n î n c r u c i ş a r e a b b e r ă a soiulu i J . H . H a l e , s e l e c ţ i o n a t î n 194 6 l a B o l o g n a . Răspîndire. E s t e c u l t i v a t î n I t a b a . L a n o i s e găseşt e î n colecţiil e p o m o l o g i c e . A fos t i n t r o d u s î n 1 9 5 9 .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l , d e v i g o a r e m i j l o c i e , c r e ş t e d e s t u l d e î n c e t d u p ă p l a n t a r e , reuşeşt e b i n e a l t o i t p e p i e r s i c ; faţ ă d e c o r c o d u ş ar e o afinitat e m i j l o c i e ; l a uni i p o m i s e o b s e r v ă diferenţ e d e g r o s i m e într e a l t o i ş i p o r t a l t o i l a p u n c t u l d e altoire . N e c e s i t ă solur i m i j l o c i i , suficien t d e u m e d e ş i e x p o z i ţ i i f a v o r a b i l e . A r e o r e z i s t e n ţ ă d e s t u l d e slab ă l a g e r . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Pietroasele , î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 a u d e g e r a t 3 4 % d i n m u g u r i i floriferi , ia r în iarn a 1 9 6 3 — 1 9 6 4 u n p r o c e n t d e 2 0 . E s t e s e n s i b ü l a Sphaerotheca pannosa (Wallr. ) L é v . v a r . Woron persicae ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer . î n f l o r e ş t e l a sfîrşitu l e p o c i i d e înflorir e a p i e r s i c u l u i , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6—7 zile . P r o d u c e destu l d e m u l t . Astfel , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă B u c u r e ş t i - B ă n e a s a p o m i i î n vîrst ă d e 5 an i a u p r o d u s c î t e 3 8 k g d e fructe . F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i spr e m a r i , d e c a b t a t e b u n ă , a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare , î n s p e c i a l p e n t ru c o m p o t ; c o n ţ i n 9 , 0 8 — 1 1 , 6 9 % zahăr, 0 , 4 5 — 0 , 7 4 % aciditate , 0 , 5 2 — 0 , 6 8 % substanţ e proteic e ş i 8,97—11,5 5 m g % vita m i n ă С ; sîn t rezistent e l a t r a n s p o r t . Calităţi : a s p e c t u l atrăgător , g u s t u l p l ă c u t ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r . Defecte : sensibilitate a l a ger , l a a t a c u l d e Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae ş i d e Myzodes persicae Sulzer .

POMUL P o m u l , înal t d e 3— 4 m , f o r m e a z ă t r u n c h i c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n - r o ş i a t i c ă , a c o p e r i t ă c u cenuşi u p e unel e p o r ţ i u n i , c u c r ă p ă t u r i superficial e ş i lenticel e m a r i , alungite , aşe z a t e transversal .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

4Sfi

Coroana —

g l o b u l o a s ă , destu l d e răsfirată .

Ramurile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e mijlocii , g e n i c u l a t e , f o r m e a z ă unghiur i de r a m i f i c a r e d e 5 0 — 70 ° faţ ă d e v e r t i c a l ă ; scoarţa , d e c u l o a r e brună-roşiatică , c u n u m e r o a s e lenticele, răspîndit e neregulat . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i l e lungi . Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u scoarţ a d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s p e p a r t e a u m b r i t ă , uşo r r o ş i a t i c ă p e p a r t e a însorită , Mugurii vegetativi — mici, conici , c u pernuţel e puţi n evidente . Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă cenuşiu a i g i n t i e , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă ; sîn t distribuiţ i destr ü d e u n i f o r m de- a l u n g u l r a m u r i i . Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d l u n g i m e a d e 9 5 —130 mm ş i l ă ţ i m ea d e 3 0 — 4 0 m m, l a n c e o l a t e , c u vîrfu l a c u m i n a t ş i arcui t spr e faţ a inferioar ă ; m a r g i n i l e sla b c r e n a t e ; b m b u l este n e t e d , p u ţ i n încreţi t de- a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e , d e c u l o a r e v e r d e , l u c i o s . P e ţ i o l u l , de 1 0 — 1 2 m m l u n g i m e , c a n a l i c u l a r ; g l a n d e l e , î n n u m ă r d e 2 — 4 , sîn t m i c i , r e n i f o r m e , d e c u l o a r e v e r d e r u g i n i e , a ş e z a t e p e p e ţ i o l sa u p e b a z a l i m b u l u i . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e ( 2 4 — 2 6 m m î n d i a m e t r u ) , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e b p t i c - a l u n g i t e , c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s , m a i inten s p e m a r g i n i . Pistilu l est e m a i lung* d e c ît s t a m i n e l e . FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e spr e m a r e , a v î n d H = 76 m m ; g r e u t a t e a d e 1 1 0 — 2 2 0 g .

54—6 8 m m , D =

56—7 5 m m , d =

5 3—

Forma — sferic-turtită ; s i m e t r i c ă , r o t u n d ă î n secţiune a transversal ă ; b r a z d a v e n trală est e superficială , m a i a d î n c i t ă l a vîrfu l fructulu i ( p l . L I I I ) . Culoarea — g a l b e n - a u r i e, a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-sîngeri u m a r m o r a t , su b f o r m ă d e d u n g i fin e ş i p u n c t e ; p r e d o m i n ă c u l o a r e a g a l b e n - a u r i e . Cavitatea pedunculară ginile u ş o r o n d u l a t e .

—

de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i e , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i c u m a r -

Punctul stilar — m i c , n e g r u , a ş e z a t p e b n i a d e p r e l u n g i r e a b r a z d e i v e n t r a l e , într- o u ş o a r ă d e p r e s i u n e d i n vîrfu l fructului , p e o f o a r t e m i c ă r i d i c ă t u r ă . Pieliţa — destul d e g r o a s ă , rezistentă , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă rară , scurtă . Pulpa — g a l b e n - a u r i e, m i j l o c i u d e c o m p a c t ă , p u ţ i n fibroasă , s u c u l e n t ă , d u l c e , a r o m a t ă , c u g u s t p l ă c u t ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — m a r e, a v î n d î n m e d i e H = 3 2 m m , D = 2 5 m m , d = 2 0 m m , o v o i d alungit, b o m b a t , a s i m e t r i c , c u vîrfu l b r u s c a s c u ţ i t ; l a s c o a t e r e a d i n f r u c t est e d e c u l o a r e r o ş i e ; suprafaţ a p r e z i n t ă i n c r u s t a ţ i i r a r e ş i adinei . Maturitatea —

a d o u a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t ; î n c e pe e u 2 1 d e zil e înainte d e J . H . H a l e .

RECOMANDĂRI- Datorit

ă calităţilo r sale , soiu l C a p u c c i 2 s e r e c o m a n d ă p e n t r u încer -

c a r e i n l i v e z i l e industriale d i n regiunil e u n d e reuşeşt e cultur a piersicului . РЕЗЮМЕ Созревание —

втора я половин а августа , н а 2 1 ден ь раньш е сорт а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведенный К . К а п у ч ч и в Б о л о н ь е . В Р у м ы н и и встречается в помологически х коллекциях ,

PLANŞA LIII

Capucci 2.

CAPUcci г

487

Дерево — средне й сил ы р о с т а , т р е б о в а т е л ь н о е к почв е и э к с п о з и ц и и , имее т с л а б у ю м о р о з о у с т о й ч и в о с т ь , п о р а ж а е т с я г р и б о м Sphaerotheca pamwsa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae a п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й — Myzoăes persicae S u l z e r . Дае т д о в о л ь н о о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о типа ; цветени е — в к о н ц е п е р и о д а цве тения п е р с и к а . Плод — средне й величин ы пл и к р у п н ы й , п р и п л ю с н у т о - ш а р о в и д н о й ф о р м ы , с и м м е т р и ч е с к и й , в п о п е р е ч н о м сечени и к р у г л ы й , б р ю ш н о й ш о в п о в е р х н о с т н ы й , н е с к о л ь к о боле е у г л у б л е н н ы й у в е р ш и н ы п л о д а ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета , с м р а м о р н ы м к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е в вид е д о в о л ь н о т о н к и х п о л о с о к и т о ч е к , приче м п р е о б л а дает з о л о т и с т о - ж е л т ы й цвет ; к о ж и ц а д о в о л ь н о т о л с т а я , п р о ч н а я , п о л у п р и р о с ш а я к мя к о т и , с редки м о п у ш е н и е м ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , средне й п л о т н о с т и , н е м н о г о в о л о к нистая, сочная , сладкая , ароматная , н е прирастае т к к о с т о ч к е . П л о д ы х о р о ш е г о к а ч е с т в а , и с п о л ь з у ю т с я ка к дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д е , та к и дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и , в о с о б е н н о с т и дл я п р и г о т о в л е н и я к о м п о т о в .

BÉSTJMÉ Maturité — - c o r r e s p o n d a nt à celle d e l a J . H . H a i e .

l a second e moiti é d u moi s d'août , précédan t d e 2 1 jour s

V a r i é t é d ' o r i g i n e italienne , o b t e n u e p a r C . C a p u c c i à B o l o g n e . E n B o u n i a n i e o n l a t r o u v e dan s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre — à c o u r o n n e g l o b u l e u s e , v i g u e u r m o y e n n e , asse z f a i b l e r é s i s t a n c e a u g e l , sen sible à Sphaerotheca pamwsa ( W a l l r . ) L é v . var . Woron persicae e t à l ' a t t a q u e d e Myzoăes persicae Sulzer . I l p r o d u i t asse z a b o n d a m m e n t . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e ; l a floraiso n a lie u à l a fi n d e l ' é p o p u e d e f l o r a i s o n d u p ê c h e r . Fruit — de grosseu r m o y e n n e o u g r a n d e , d e f o r m e s p h é r i q u e aplatie , s y m é t r i q u e r o n d e e n s e c t i o n transversale , à sillo n v e n t r a l superficiel , p l u s a c c e n t u é v e r s l a p o i n t e d fruit ; d e c o u l e u r j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t su r l a p a r t i e ensoleulé e d ' u n r o u g e - s a n g m a r b r d e raie s fine s e t d e p o i n t s ; p r é d o m i n e l a c o u l e u r j a u n e - d o r é ; l a p e a u , asse z épaisse , résis t a n t e , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , a v e c u n e faibl e p u b e s c e n c e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e - d o r é , es m i - c o m p a c t e , u n p e u fibreuse , juteuse , d o u c e , p a r f u m é , n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u .

, u é t

L e s fruits , d e b o n n e qualité , s o n t a p p r é c i é s t a n t p o u r l a t a b l e , q u e p o u r le s p r é p a r a t i o n s industrielles, n o t a m m e n t p o u r le s c o m p o t e s .

ABSTRACT Maturity – corresponding to the second half of August, 21 days before that of the J.H. Hale. Variety of Italian origin, obtained by C. Capucci Bologna. In Romania it is found in the pomological collections . Tree – globose crown, medium vigor, very low resistance to frost, sensitive to Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lev. var. Woron persicae and to the attack of Myzodes persicae Sulzer. It produces abundantly. The flower is bell-like, it flowers in the late-flowering period of the peach. Fruit – medium size or large, flattened, spherical, symmetrical, round in cross section, with superficial ventral furrow, more accentuated towards the tip of the fruit. The color is golden-yellow, covered on the sun exposed side of a red-blood marbled with thin lines and dots; predominant color is of golden yellow, the peel is quite thick and resistant, partly sticked to the pulp, with weak pubescence; the pulp is yellow-gold, is semi-compact, slightly fibrous, juicy, sweet, fragrant, not sticking to the stone. The fruits are of good quality, are good both for the table, and for industrial preparations, especially for stewing.

M O R E T T I N I U/1

4

S i n o n i m e : n u are . O r i g i n e . S o i d e o r i g i n e italiană , s e l e c ţ i o n a t d e A l e s s a n d r o M o r e t t i n i , l a F l o r e n ţ a , î n ani i 1 9 2 9 — 1 9 3 1 , di n d e s c e n d e n ţ a o b ţ i n u t ă p r i n încrucişare a soiulu i J . H . H a l e c u soiu l M a y f l o w e r ; a f o s t d a t î n c o m e r ţ î n 1 9 4 0 . Răspîndire. Est e răspîndi t î n Italia . L a n o i î n ţ a r ă a f o s t i n t r o d u s î n 195 9 ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e f o a r t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c ; n u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l . E s t e rezisten t l a g e r ; î n c o n d i ţ i u e d e l a S t a ţ i u n e a P i e t r o a s e l e

, m u g u r i ï florifer i a

u

rezistat f o a r t e b i n e l a g e r ; î n iernil e 1 9 6 2 — 1 9 6 3 ş i 1 9 6 3 — 1 9 6 4 a u d e g e r a t 3 — 4 % dintr e m u g u r ü floriferi . E s t e r e z i s t e n t l a secet ă ş i m i j l o c i u d e rezisten t l a Clasterosporium carpophillum A d e r b , ş i l a Taphrina deformans sicae Sulzer

(Berk.

(Lév.

)

) T u l . ş i sla b r e z i s t e n t l a a t a c u l d e Myzodes per-

.

î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 9 — 1 0 zile . A r e u n potenţia l d e p r o d u c ţ i e destu l d e ridicat . î n condiţiu e de l a Staţiune a Bucureşti B ă n e a s a p o m i i î n v î r s t ă d e 5 an i a u p r o d u s î n m e d i e c î t e 2 5 — 3 2 k g d e f r u c t e . F r u c t e l e , m i j l o c i i s p r e m a r i , sîn t f r u m o s c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e , f o a r t e g u s t o a s e , d e c a b t a t e f o a r t e b u n ă . Sîn t c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n zahă r ( 9 , 9 3 — 1 2 , 3 7 % ) mijlociu î n aciditat e ( 0 , 4 3 — 0 , 8 7 % ) , substanţ e proteic e ( 0 , 4 5 — 1 , 0 0 % ) ş i ridicat î n vitamin ă С (10,89-15,76 m g % ). S î n t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , ia r l a i n d u s t r i a h z a r e a u d a t rezul tate mulţumitoare . Prezint ă o Calităţi : Defecte :

rezistenţ ă mijloci e l a transport .

vigoarea , rezistenţ a l a ge r a

p o m u l u i , calitate a foart e bun ă a

slab a r e z i s t e n ţ ă l a a t a c u l d e Myzodes persicae

Sulzer

fructelor .

.

POMUL P o m u l ating e înălţime a d e 3— 4 m , formeaz ă trunch i c u diametru l d e 15—2 0 c m , cu scoarţ a d e culoar e cenuşiu-închis , c u crăpătur i superficiale , lungi . Coroana —

i n v e r s - p i r a m i d a l ă l a r g ă s a u î n f o r m ă d e v a s , c u d i a m e t r u l d e 6— 7 m .

M O R E T T I N I 11/1

489

4

Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , g e n i c u l a t e , c r e s c u t e s u b u n u n g h i d e 4 6 — 6 5 ° ; scoarţa, d e c u l o a r e cenuşiu-cafenie , c u n u m e r o a s e lenticel e d e m ă r i m e m i j l o c i e , e l i p t i c alungite, d e c u l o a r e c a f e n i e , d e s e . Ramurile de

rod — p r e d o m i nă b u c h e t e l e d e m a i ş i r a m u r i le m i x t e ; cel e d i n u r m ă r e l a t i v

g r o a s e , c u i n t e r n o d u r i d e 1,5— 2 c m . S c o a r ţ a , d e c u l o a r e v e r d e - c a f e n i e , r o ş i a t i c ă p e p a r t e a însorită. Lăstarii — lungi, groşi , d o c u l o a r e v e r d e , ia r p e p a r t e a însorit ă r o ş u m a i î n c h i s , t r e c î n d t o a m n a spr e castaniu-deschis . Mugurii vegetativi — m i j l o c ü , c o n i c i , aplatizaţi , r e l a t i v b i n e a c o p e r i ţ i c u solzi , f o a r t e fin p u b e s c e n ţ i , m a i ale s spr e vîrf , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e . Mugurii floriferi

—

mari, o v o i z i , a c o p e r i ţ i c u perişor i fini , cenuşiu-argintii , aşezaţ i

pe pernuţ e proeminente . Frunzele — mari, a v î n d 1 4 0 — 1 7 0 m m l u n g i m e ş i 4 0 — 5 0 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c u l frunzei , c u vîrfu l lung , a c u m i n a t , ş i m a r g i n i l e serat e sa u d u b l u serate ; b m b u l est e r e c u r b a t spr e p a r t e a inferioară , n e t e d , u ş o r încreţi t de- a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s, l u c i os ; n e r v u ra m e d i a n ă est e p r o e m i n e n t ă p e faţ a inferioară , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i . P e ţ i o l u l , scurt, d e 8—1 0 m m , g r o s , c a n a l i c u l a t , c u 2 — 4 g l a n d e m i c i , globuloase, d e culoar e galben-roşiatică . Morile — m a ri ( 4 1 — 4 7 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e l e e h p t i c - r o t u n j i t e , c u m a r g i n i l e g o f r a t e , m a i ale s l a b a z ă , d e c u l o a r e r o z l a î n c e p u t , a p o i r o z p a l . M i j l o c u l florii f o r m e a z ă u n o c h i r o z - l i h a c h i u intens . Pistilu l sla b r e c u r b a t l a vîrf , ega l sa u m a i l u n g d e c î t staminele . FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e spr e m a r e , a v î n d H = 6 0 — 6 8 m m , D = 70 m m ; g r e u t a t e a d e 1 3 0 — 1 8 0 g , î n m e d i e 15 3 g .

60—7 2 m m , d =

66 —

Forma — g l o b u l o a s ă, regulată , u ş o r t u r t i t ă l a vîr f ş i l a b a z ă , c u flancuril e f o a r t e p u ţ i n inegale, l a unel e fruct e m a i a c c e n t u a t a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficială , îns ă b i n e m a r c a t ă , fiin d m a i a d î n c ă c ă t r e e x t r e m i t ă ţ i , rareor i d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 5 — 1 0 m m (pl. L I V ) . Culoarea — a l b - v e r z u i e , t r e c î n d spr e a l b i c i o a s ă , f o a r t e sla b n u a n ţ a t ă î n g ă l b u i , a c o p e rită p e p a r t e a însorit ă c u r o ş u - z m e u r i u închis , catifelat , s u b f o r m ă d e p e t e m a r i , î n specia l p e 2/ 3 d i n s p r e vîrf , p e s t e c a r e s e s u p r a p u n e o c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e închis, t r e c î n d spr e r o ş u n e g r i c i o s , su b f o r m ă d e striuri , rareor i c u u r m e d e d u n g i , p e t e n e r e g u l a t e , m a r m o r a t e , ş i p u n c t e d e diferit e d i m e n s i u n i . Cavitatea pedunculară — m i j l o c iu d e larg ă ş i destu l d e a d î n c ă , c u p e r e ţ i i a b r u p ţ i ş i c u m a r g i n i l e regulate , î n t r e r u p t e î n d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e . — m i c, cenuşiu-închis , situa t p e u n m i c m a m e l o n î n general , u n e o r i Punctul stilar m a i a c c e n t u a t , alteor i p r e z e n t î n d ş i o u ş o a r ă d e p r e s i u n e î n j u r u l lui . Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , destu l d e rezistentă , elastică , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă a l b i c i o a s ă , f o a r t e fină , s c u r t ă ş i destu l d e deasă . Pulpa — a l bă c u o uşoar ă n u a n ţ ă c r e m , c u p u ţ i n e infiltraţi i r o ş u î n j u r u l s î m b u r e l u i , m o a l e , fină , foart e suculentă , f o n d a n t ă , d u l c e , c u u r m e d e a c i d i t a t e ş i a m ă r e a l ă p l ă c u t ă , bine armonizată , plăcu t aromată , neaderent ă l a sîmbure . Sîmburele — m i j l o c i u, a v î n d H = 3 1 — 3 5 m m , D = 2 4 — 2 6 m m , d = 1 8 — 2 0 m m , o v o i d - a l u n g i t , b o m b a t , a s i m e t r i c , c u vîrfu l b r u s c ascuţit , c u c i o c d e 1,5— 2 m m , d e c u l o a r e eafeniu-deschis, c u p o r ţ i u ni d e c u l o a r e roşu c a r m i n ; suprafaţa est e de s ş i superficia l i n c r u s t a t ă .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R A S P I N D I T E

I ЯП

Maturitatea — J. H . H a l e .

a d o u a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t , î n c e p e c u 2 0 d e zil e înainte a soiulu i

R E C O M A N D Ă B I . î n t r u c î t ajung e l a m a t u r i t a t e a p r o x i m a t i v o d a t ă c u alt e soiur i car e a u p u l p ă g a l b e n ă ( H a l e h a v e n , F a i r h a v e n , V e t e r a n s .a.), fiin d d e p ă ş i t d e aceste a î n c e pri v e ş t e rezistenţ a fructelo r l a t r a n s p o r t , soiu l Morettin i 11/1 4 n u p o a t e f i r e c o m a n d a t p e n t r u plantaţii industriale . P r e z i n t ă intere s c a g e n i t o r î n lucrăril e d e crear e a n o i l o r soiur i d e piersic .

РЕЗЮМЕ Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 2 0 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь . Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я л и ш ь в п о м о л о г и ч е с к и х коллекциях. Дерево — очень с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , м о р о з о - и з а с у х о у с т о й ч и в о е, е р е д н е у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б а м и Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . и Taphrina deformam (Berk. ) T u l . и м а л о у с т о й ч и в о е к нападени ю п е р с и к о в о й тл и — Myzodes persicae S u l z e r . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е раннее . У р о ж а й н о с т ь д о в о л ь н о высокая. Плод — средне й ил и к р у п н о й величины , о к р у г л ы й , п р а в и л ь н о й ф о р м ы , слегк а с п л ю щ е н н ы й у в е р ш и н ы и о с н о в а н и я , с очен ь мал о р а з н я щ и м и с я п о л о в и н к а м и , в н е к о т о р ы х с л у ч а я х заметн о а с и м м е т р и ч е с к и й ; б р ю ш н о й ш о в п о в е р х н о с т н ы й , н о х о р о ш о заметный , на к о н ц а х н е с к о л ь к о у г л у б л е н н ы й , з а х о д и т з а о с т а т о к с т о л б и к а н а 5 — 10 мм ; зеленовато б е л о г о цвета , п е р е х о д я щ е г о в б е л о в а т ы й с очен ь с л а б ы м ж е л т о в а т ы м о т т е н к о м , с темно малйновым б а р х а т и с т ы м р у м я н ц е м в вид е к р у п н ы х пяте н н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , занимаю щим 2 /3 п о в е р х н о с т и к вершин е п л о д а ; р у м я н е ц п о к р ы т ш т р и х а м и , р е ж е п о л о с к а м и , неп р а в и л ь н о й ф о р м ы м р а м о р н ы м и пятнам и и р а з л и ч н о й величин ы т о ч к а м и т е м н о г о л и л о в а т о к р а с н о г о цвета , п е р е х о д я щ е г о в ч е р н о в а т о - к р а с н ы й ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , д о в о л ь н о п р о ч н а я , э л а с т и ч н а я , п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и , п о к р ы т а о ч е н ь нежны м б е л о в а т ы м о п у ш е нием; м я к о т ь б е л а я , с о с л а б ы м к р е м о в ы м о т т е н к о м , с к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и в о к р у г к о с т о ч к и , м я г к а я , н е ж н а я , о ч е н ь с о ч н а я , т а ю щ а я , с л а д к а я с о с л а б о й к и с л о т н о с т ь ю , прият ной г а р м о н и ч н о й г о р ь к о в а т о с т ь ю и п р и я т н ы м а р о м а т о м , н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Транспортабельность плодо в средняя .

RÉSUMÉ Maturité —

correspondant à

l a second e moiti é d u moi s d'aoû t e t précédan t d e 2 0 jour s

la v a r i é t é J . H . H a i e . V a r i é t é d ' o r i g i n e italienne . E n R o u m a n i e o n n e l a t r o u v e q u e d a n s le s c o l l e c t i o n s pomologiques. Arbre —

très v i g o u r e u x , n ' e s t n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résist e b i e n a u ge l

et à l a sécheress e e t n ' a q u ' u n e r é s i s t a n c e m o y e n n e a n v e r s Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . e t Taphrina deformam persicae Sulzer

(Berk.

) T u l . e t trè s faibl e d e v a n t l ' a t t a q u e de s Myzodes

. L a fleu r es t d e t y p e r o s a c é ; la floraiso n e n es t h â t i v e . I l p o s s è d e u n p o t e n t i e l

d e p r o d u c t i o n asse z é l e v é .

PLANŞA LIV

Moreltini U/14.

MORETTINI 1 1 / H

I'll

Fruit — m o y e n, p l u t ô t g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , régulière , l é g è r e m e n t aplati e à l a p o i n t e e t à l a b a s e , a v e c le s flanc s l é g è r e m e n t i n é g a u x , c h e z c e r t a i n s fruit s l ' a s y m é t r i e é t a n t plus a c c e n t u é e ; l e sillo n v e n t r a l es t superficiel , m a i s asse z b i e n m a r q u é , u n p e u p l u s a p p r o fondi ver s le s e x t r é m i t é s , d é p a s s a n t r a r e m e n t l e p o i n t stylair e d e б à 1 0 m m ; l a c o u l e u r est b l a n c h e - v e r d â t r e tiran t su r l e b l a n c , f a i b l e m e nt t e i n t é e d e j a u n e e t r e c o u v e r t e , sur l a p a r t i e ensoleillée, d ' u n r o u g e f r a m b o i s e f o n c é , v e l o u t é , sou s f o r m e d e g r a n d e s t a c h e s , n o t a m m e n t sur le s d e u x tier s supérieurs , su r lesquel s s e s u p e r p o s e u n r o u g e - v i o l a c é f o n c é , tiran t su r l e noirâtre, sou s f o r m e d e stries , r a r e m e n t p o r t a n t d e s t r a c e s d e raie s o u d e t a c h e s irrégu lièree marbrée s e t de s p o i n t s d e différente s d i m e n s i o n s ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , asse z résistante, élastique , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e trè s fin e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e ; l a p u l p e e s t b l a n c h e , l é g è r e m e n t t e i n t é e d e en"me , a v e c q u e l q u e s infiltration s r o u g e s a u t o u r d e n o y a u , m o l l e , fine , trè s j u t e u s e e t f o n d a n t e , d o u c e a v e c de s t r a c e s d ' a c i d i t é et d ' a m e r t u m e a g r é a b l e s e t h e u r e u s e m e n t p r o p o r t i o n n é e s , d é l i c a t e m e n t p a r f u m é e e n n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u . L e s fruit s n ' o f f r e n t q u ' u n e résistanc e m o y e n n e a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – corresponding to the second half of August, and 20 days before the variety J.H. Hale. Variety of Italian origin. In Romania it is found only in pomological collections. Tree – very strong, is not pretentious concerning the soil, is resistant to frost and drought and has only moderate resistance to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. and Taphrina deformam (Berk.) Tul. and low before the attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower is rosaceous type, flowering is early. It has a fairly high production potential. Fruit – medium, rather large, globular in shape, regular, slightly flattened at the top and bottom, with the sides slightly uneven, with some fruit the asymmetry is more pronounced, the ventral furrow is shallow, but well marked, a little further towards the ends, seldom passing beyond stylar point with 5-10 mm from May to October, the color is white-greenish towards white, tinged with yellow and covered on the sun exposed side with dark crimson, velvety large patches, especially on the upper two thirds, which is covered with dark-red streaks, rarely showing streaks or irregular mottled spots and dots of different sizes. The peel is medium thick, fairly strong, elastic, semiadherent to the pulp, is covered with a thin whitish pubescence, the pulp is white, slightly tinged with cream color, with some red infiltrations around the stone, soft, very juicy and melting, sweet, with traces of acidity and bitterness and fortunately pleasant, delicately scented by not sticking to the stone. The fruits have only moderate resistance to transport.

PEEN-TOO

S i n o n i m e : engl. P e e n - t o o , P l a t P e a c h o f China , C h i n a P e a c h , J a v a P e a c h , F l a t China, F l a t P e a c h . franc. P l a t e d e Chine , P ê c h e p l a t e . ital. P e s c a p i a t t a dell a Cina . germ. P l a t Pfirsich , P l a t t e r Chinensisch e P f i r s i c h . rus. K i t a i s k a i a r e p k a , K i t a i s k o e b l i u d c i a t o e , Injirnii , K i t a i s k i p l o s k i . mag. K i n a i l a p o s . rom. Piersic

a p l a t ă , T u r t i t ă d e China .

O r i g i n e. S o i origina r d i n n o r d u l Chinei . F a c e p a r t e d i n g r u p a piersicilo r P e e n - t o o , c a i c a p a r ţ i n v a r i e t ă ţ i i b o t a n i c e Prunus persica v a r . compressa B e a n (Persica platycarpa Decne) . A fos t a d u s î n E u r o p a p r i n grij a S o c i e t ă ţ i i d e h o r t i c u l t u r a d i n L o n d r a ş i descri s p e n t r u p r i m a d a t ă î n 1 8 2 0 . î n F r a n ţ a a fos t descri s p e n t r u p r i m a d a t ă î n 1 8 2 1 d e c ă t r e b a r o n u l F é r u s s а с î n B u l e t i n u l d e ştiinţ e a g r i c o l e şi e c o n o m i c e . î n A m e r i c a a f o s t i n t r o d u s d e W . P r i n с e către 1824 . R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n v e s t u l Chine i ş i î n r e g i u n i l e r ă s ă r i t e n e al e A s i e i . î n genera l este p u ţ i n c u l t i v a t , atî t l a n o i , c î t ş i î n a l t e ţăr i d i n E u r o p a . E s t e folosi t m a i ale s î n lucră rile d e selecţie . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s , est e destu l d e r u s t i c ş i ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă v a r i a b i l ă , î n funcţi e d e p o r t a l t o i u l folosit , factori i p e d o c l i m a t i c i ş i a g r o t e h n i c a a p b c a t ă . A s t f e l , l a Ş i m l e u l SUva niei, î n r e g i u n e a Crişana , a l t o i t p e m i g d a l sa u p e p i e r s i c trăieşt e 1 5 — 2 0 d e an i ş i c h i a r m a i m u l t , ia r î n c î m p i a d i n s u d u l ţării , a l t o i t p e c o r c o d u ş , d u r e a z ă 8 — 1 2 ani . E s t e destu l d e rezistent l a ger , c a r a c t e r i z î n d u - s e printr- o r e z i s t e n ţ ă m a r e a m u g u r i l o r florifer i ş i a m u g u r d o r v e g e t a t i v i l a t e m p e r a t u r i s c ă z u t e . î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă horti v i t i c o l ă Clu j a c e s t so i s- a n u m ă r a t p r i n t r e soiuril e cel e m a i p u ţ i n a f e c t a t e d e g e r . E s t e d e m e n e a destu l d e rezisten t l a Clasterosporium carpophillum persicae Sulzer linia laxa

, îns ă s e n s i b d l a Taphrina deformans

(Lév.

(Berk.

ase -

) A d e r h . ş i la a t a c u l d e Myzodes ) T u l . ş i f o a r t e s e n s i b d l a Moni-

(Ehrenb. ) Sacc .

î n f l o r e ş t e tîrziu , a b u n d e n t , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 4 zile . P o m u l l e a g ă a b u n d e n t , îns ă p u l p a f r u c t e l o r c r a p ă î n l e g i u n ea p u n c t u l ui stilar , f a v o r i z î nd în felu l a c e s t a a t a c u l d e Monilinia laxa

( E h r e n b . ) S a c c . ; p u ţ i n e f r u c t e r ă m î n sănătoas e p î n ă

493

PEEN-TOO

la m a t u r i t a t e , î n c î t r e c o l t a d e p ă ş e ş t e r a r e o r i 1 0 k g d e f r u c t e p e p o m . L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i î n v î r s t ă d e 6 an i a u p r o d u s 1 0 — 3 0 k g d e f r u c t e / p o m . Fructele a u o form ă turtită , puţi n obişnuit ă l a piersic , ş i s e caracterizeaz ă printr-u n c o n ţ i n u t ridica t î n z a h ă r ( 8 , 3 7 — 1 2 , 1 4 % ) , s ă r a c î n a c i d i t a t e ( 0 , 2 9 — 0 , 3 2 % ) ş i f o a r t e r i d i c a t în v i t a m i n ă O ( 1 0 , 1 - 1 9 , 2 m g % ) , p e c t i n e ( 0 , 5 9 - 0 , 7 2 % ) ş i p r o t e i n e ( 0 , 4 4 — 0 , 7 6 % ) . D a t o r i t ă lipsei d e a r m o n i e î n t r e c o m p o n e n t e l e c h i m i c e , p r e c u m ş i a r o m e i c a r e d i s p l a c e m a j o r i t ă ţ i i c o n s u r n a t o r ü o r , fructel e soiulu i P e e n - t o o sîn t p u ţ i n a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă ; d e a s e m e n e a sîn t sensibil e l a t r a n s p o r t . Calităţi : creştere a v i g u r o a s ă a p o m u l u i , înfloritu l tîrziu , c o m p o r t a r e a d e s t u l d e b u n ă la ge r ş i c o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n zahăr , p e c t i n e ş i v i t a m i n ă С a l f r u c t e l o r . Defecte : sensibüitate a l a Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ş i l a Monilinia laxa (Bhrenb. ) S a c c , p r e c u m ş i sensibilitate a l a t r a n s p o r t , c a b t a t e a m e d i o c r ă , c r ă p a r ea ş i p u t r e z i r ea f r u c t e l o r , aderenţa pulpe i l a sîmbure . POMUL P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 3 , 5 — 4 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , d e p ă ş i n d u n e o r i 2 0 c m , în d i a m e t r u , c u s c o a r ţ a r u g o a s ă , d e c u l o a r e c e n u ş i u - î n c h i s . Coroana —

g l o b u l o a s ă, largă , p u t e r n i c t u r t i t ă , c u d i a m e t r u l d e 6 —7 m .

Ramurile de schelet — g r o a s e, l u n g i , d r e p t e , f o r m e a z ă u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e d e 4 5 — 7 0 ° , scoarţa, d e c u l o a r e roşie-vişini e l a r a m u r i l e m a i t i n e r e ş i d e v e n i n d c e n u ş i e - n e g r i c i o a s ă l a cele b ă t r î n e , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e f o a r t e m a r i , p r o e m i n e n t e , alungite , cafenii . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e ; r o d e ş t e ş i p e s a l b e şi b u c h e t e d e m a i . Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 , 5 — 3 , 5 c m , d e s t u l d e g r o ş i , c u scoarţa d e c u l o a r e cafeniu-închi s spr e b a z ă , ia r spr e vîr f v i o l e t ă p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i v e r d e gălbuie p e ce a umbrită . Mugurii vegetativi albicioasă.

—

m i c i, o v o c o n i c i , a c o p e r i ţ i c u o

pubescenţ ă grosieră , cenuşiu -

Mugurii floriferi — mijlocii, b o m b a ţ i pubescenţi . Frunzele — s u p r a m i j l o c i i sa u m a r i , a v î n d 1 2 0 — 1 7 5 m m l u n g i m e ş i 3 4 — 4 8 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u b a z a r o t u n d - î n g u s t a t ă , ia r m a r g i n i l e crenat-serate . L i m b u l , p l a n , c u m a r ginile uşo r o n d u l a t e ş i v n f u l r e c u r b a t î n j o s , u n e o r i c u t e n d i n ţ ă spr e r ă s u c i r e . P e ţ i o l u l , d e 9—1 2 m m l u n g i m e , c u 2 — 4 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , sesüe , r o ş i e t i c e . F r u n z e l e c a d t o a m n a d e t i m p u r i u , făr ă a-ş i s c h i m b a c u l o a i e a . Florile — mari, d e 3 2 — 4 0 m m î n d i a m e t r u , d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e m a r i , e l i p t i c e , d e c u l o a r e r o z intens . PistUul , d o aceeaş i l u n g i m e c u s t a m i n e l e ,

FRUCTUL Mărimea — m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d H = m m ; greutate a d e 105—16 5 g .

32—4 5 m m , D =

60—8 0 m m , d =

58—7 6

Forma — p u t e r n ic turtită , a s e m ă n ă t o a r e c u soiu l d e p r u n S i m o n i s , f o a r t e caracteris t i c ă , c u b r a z d a v e n t r a l ă a d î n c ă ş i largă , î n d e o s e b i spr e vîr f (fig . 1 1 2 ) . Culoarea — c r e m - g ă l b u i e, a c o p e r i t ă c u r o ş u - c a r m i n sa u roşu-sîngeriu , a d e s e a m a r m o r a t , în c a r e s e d i s t i n g p u n c t e l e a l b i c i o a s e , m i c i ş i d e s e .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U $ 1 P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

494

Cavitatea pedunculară — m a r e , p o t r i v i t d e a d î n c ă , f o a r t e largă , d e p ă ş i n d c a l ă ţ i m e j u m ă t a t e di n d i a m e t r u l fructului . Punctul stilar Pieliţa — la p u l p ă . Pulpa —

—

s e o b s e r v ă rareori , fructel e fiin d c r ă p a t e î n d r e p t u l lui .

subţire , destu l d e rezistentă , f o a r t e fi n p u b e s c e n t ă , catifelat ă ş i a d e r e n t ă a l b ă , c u n u a n ţ ă g a l b e n - v e r z u i e , ia r î n j u r u l s î m b u r e l u i roşu-vişinie , est e densă ,

Fig. 112 . - Peen-to

o

Fig. 113 . — Peen-to o

fină, f o n d a n t ă , s u c u l e n t ă , p u ţ i n f i b r o a s ă , d u l c e , a p r o a p e b p s i t ă d e a c i d i t a t e , sla b astringentă , c u a r o m ă c a r a c t e r i s t i c ă ; est e p u t e r n i c a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — m i c , t u r t i t c a ş i fructul , d e c u l o a r e r o ş i e - z m e u r i e , c u încrustaţi i destu l d e adînci ş i n e r e g u l a t e ; d e s e o r i s e d e s f a c e î n d o u ă p ă r ţ i (fig . 1 1 3 ) . Maturitatea —

î n c o n d i ţ i i l e regiuni i B u c u r e ş t i , ar e l o c î n t r e 1 0 "şi 2 2 a u g u s t ; î n c e p e

cu 2 0 d e zil e î n a i n t e d e J . H . H a l e . RECOMANDĂRI. Avîn

d î n v e d e r e d e f e c t e l e m a r i p e c a r e l e p r e z i n t ă , soiu l P e e n - t o o

n u s e r e c o m a n d ă p e n t r u p l a n t a ţ i i l e m a r i ş i nic i p e n t r u g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e , c i n u m a i c a m a t e r i a l g e n i t o r , î n v e d e r e a o b ţ i n e r i i d e soiur i n o i .

РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а ; н а 2 0 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт происходи т и з Северног о Китая . Дерево —

сильнорослое , довольн о неприхотливо

п о р а ж а е т с я г р и б о м Taphrina deformans н и о з у — Monilinia laxa

(Berk.

е и среднеморозоустойчивое , н

о

) T u l . и о ч е н ь ч у в с т в и т е л ь н о е к монили -

( E h r e n b . ) Э а с с . У р о ж а й н о е , н о пр и п о л н о й з р е л о с т и плод ы т р е с -

к а ю т с я . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е п о з д н е е .

4Ö5

PEEN-ToO

Плод — средне й величины , с и л ь н о , очен ь х а р а к т е р н о с п л ю щ е н н ы й , с г л у б о к и м и широким брюшны м швом , в особенност и в ег о вершинно й части ; желтовато-кремовог о цвета, с к а р м и н о в о - к р а с н ы м ил и ж е к р о в а в о - к р а с н ы м , з а ч а с т у ю м р а м о р н ы м р у м я ц е м , покрытым множество м мелки х беловаты х точек , кожиц а тонкая , довольн о прочная , с очень нежны м б а р х а т и с т ы м о п у ш е н и е м , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь б е л а я , с з е л е н о в а т о желтым о т т е н к о м , у к о с т о ч к и в и ш н е в о - к р а с н о г о цвета , п л о т н а я , н е ж н а я , т а ю щ а я , н е м н о г о вяжущая, с характерны м ароматом , сильн о приросша я к косточке . П л о д ы мал о п р и г о д н ы для п о т р е б л е н и я в с в е ж ем виде и п л о хо в ы д е р ж и в а ют п е р е в о з к у .

BÉSTJMÉ Maturité — d u r a nt l a s e c o n d e d é c a d e d ' a o û t , p r é c é d a n J. H . H a i e . "Variété o r i g i n a i r e d u N o r d d e l a Chine .

td

e 2 0 jour s cell e d e l a

Arbre — v i g o u r e u x, es t asse z rustique , asse z résistan t a u g e l , m a i s sensibl e à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t trè s sensibl e à Monilinia laxa (Ehrenb. ) Sacc . Es t productif , m a i s à m a t u r i t é l e frui t s e f e n d . L a fleur , d e t y p e r o s a c é , fleuri t asse z t a r d . Fruit — d e grosseu r m o y e n n e , f o r t e m e n t a p l a t i , trè s c a r a c t é r i s t i q u e , a v e c so n s i b o n v e n t r a l p r o f o n d e t large , n o t a m m e n t v e r s l a p o i n t e ; i l es t d e c o u l e u r c r è m e t i r a n t su r l e j a u n e , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e c a r m i n o u sang , s o u v e n t m a r b r é , p a r s e m é d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s b l a n c h â t r e s ; l a p e a u es t fine , asse z résistante , trè s f i n e m e n t p u b e s c e n t e e t v e l o u t é e , a d h é r a n t à la . p u l p e ; c e t t e dernièr e es t b l a n c h e , t e i n t é e d ' u n j a u n e - v e r d â t r e , qu i d e v i e n t cerise a u t o u r d u n o y a u ; e h e es t dense , fine , f o n d a n t e , f a i b l e m e n t astringente , p o s s é d a n t u n a r ô m e c a r a c t é r i s t i q u e ; eU e a d h è r e f o r t e m e n t a u n o y a u . Ces fruit s s o n t p e u a p p r é c i é s p o u r l a c o n s o m m a t i o n à l ' é t a t frai s e t asse z sensible s air t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – during the second decade of August, 20 days before that of the J.H. Hale. Variety native of Northern China. Tree – vigorous, very resistant to frost, but sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and very sensitive to Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc. Is productive, but at maturity the fruit splits. The flower, rosaceous-type, blooms late. Fruit – medium size, strongly flattened, very distinctive, with its ventral furrow deep and wide, especially towards the point, it is cream to yellow, covered with a crimson or blood-red hue, often mottled, dotted with many small white spots, thin peel, strong enough, pubescent, velvety, sticking to the pulp, the latter is white, tinged with greenish-yellow, which becomes cherry around the stone and is dense, soft, melting, faintly astringent, with a characteristic aroma, it sticks strongly to the stone. These fruits are unpopular for fresh consumption and quite sensitive to transport.

M 0 R E T T 1 N I 1/1

4

Sinonime : n u are . Origine. S o i de o r i g i ne italiană, o b ţ i n u t d e A l e s s a n d r o M o r e t t i n i , l a F l o r e n ţ a , între ani i 192 9 ş i 1 9 3 1 , p r in î n c r u c i ş a r e a soiulu i J . H . H a l e c u s o i u l T r i u m f ; a fos t d a t î n comerţ î n 1940 . Răspîndire. E s t e r ă s p î n d i t î n I t a l i a , i n s p e c i a l î n î m p r e j u r i m u e oraşulu i V e r o n a . L a n o i î n ţar ă a f o s t i n t r o d u s î n 195 9 ş i s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i d e p o m o l o g i c e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s , est e r u s t i c , reuşeşt e b i n e a l t o i t p e p i e r s i c ; î n c a z u l altoiri i p e c o r c o d u ş n u d ă r e z u l t a t e b u n e . N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e de c l i m ă , so l ş i e x p o z i ţ i e ; preferă îns ă terenuril e irigat e s a u r e v e n e . E s t e d e s t u l d e s e n s i b d l a t e m p e r a t u r i l e j o a s e d i n t i m p u l iernii . î n c o n d i ţ i i n e f a v o r a b ü e d e c l i m ă ş i so l p r e z i n t ă s c u r g e r i d e clei . F a ţ ă d e s e c e t ă ar e o r e z i s t e n ţ ă s l a b ă . E s t e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . şi la Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , p r e c um ş i la a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6 — 9 z ü e . A r e u n potenţia l d e producţi e foart e ridicat . î n condiţiil e d e la Staţiune a experimen t a l ă B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i î n v î r s t ă d e 6 a n i a u p r o d u s c î t e 2 0 — 4 0 k g d e fructe . F r u c t e l e , d e m ă r i m e s u p r a m i j l o c i e sau m a r e , sîn t d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , c u a s p e c t atrăgător, caracterizat e printr-u n conţinu t d e 8 , 8 5 — 1 1 , 2 2 % zahăr , 0 , 6 2 — 0 , 6 5 % aciditate , 0 , 5 4 — 1 , 1 5 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 8 , 7 4 — 1 7 3 8 m g % v i t a m i n ă C ; s e f o l o s e s c atî t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e , sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e , fiin d i n d i c a t e ş i p e n t r u e x p o r t . Calităţi :

rusticitate a ş i p r o d u c ţ i a m a r e a p o m u l u i , calitate a foart e b u n ă a fructelor .

Defecte : s e n s i b i b t a t e a l a t e m p e r a t u r i l e j o a s e d i n t i m p u l iernii , l a s e c e t ă , l a Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . ş i la Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , p r e c u m ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae

Sulzer

. POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e circ a 4 m , formeaz ă trunch i destu l d e gros , c u diametru l de 1 5 — 2 0 c m , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - c a f e n i u î n c h i s , c u c r ă p ă t u r i rar e ş i superficiale . Coroana — Ramurile de

s f e r o - c o n i că r ă s t u r n a t ă , l a r g ă , c u d i a m e t r u l d e 4 — 5 m . schelet — l u n g i, g r o a s e , g e n i c u l a t e, d e g a r n i s i t e l a b a z ă , c r e s c u t e s u b u n g h i u r i

de r a m i f i c a r e d e 5 0 — 6 0 ° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - c a f e n i e , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e m a r i , foarte dese , alungite , cafeniu-deschis , aşezat e transversal

.

497

MORETTINI l / H

Bam urile dc rod — p r e d o m i n ă ramuril e lung i d e 3 0 — 4 0 cm ş i c e l e m i x t e , r e l a t i v subţir i ; scoarţa d e c u l o a r e verde-roşiatic ă p e p a r t e a însorită . Lăstarii —

de l u n g i m e ş i g r o s i m e mijlocii , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e

v e r d e , ia r p e parte a însorit ă r o ş u - v i o l a c e e .

Mugurii rrţ/ctatiri — mici , c o n i c i , c u p e r n u ţ e l e puţi n p i o e m i n e n t e p u b e s c e n ţ ă cenuşiu-argintie .

, acoperiţ i c u o

M injurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , acoperiţ i c u o pubescenţ ă d c c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e ; sîn t distribuiţ i m a i ale s î n p a r t e a b a z a l ă ş i m i j l o c i e a r a m u r i l o r .

Frunzele — m i ci sa u m i j l o c n , a v î n d 1 4 0 — 1 6 0 m m l u n g i m e , 3 5 — 4 6 m m l ă ţ i m e , lan c e o l a t e , c u marginil e c r e n a t e ; b m b u l r e c u r b a t , sla b încreţi t de- a lungu l nervuri i m e d i a n e , de c u l o a r e v e r d e intens , s e m i l u c i o s , c u n e r v u r a p r o n u n ţ a t ă , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e . P e ţ i o lul, d e 8—1 0 m m l u n g i m e , destu l d e g r o s , c a n a l i c u l a t , c u 2 — 5 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , d e c u l o a r e r u g i n i e , aşezat e p e p e ţ i o l . Florile — m i j l o c i i ( 2 0 — 2 4 m m î n d i a m e t r u ) , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e l i p t i c - a l u n g i t e , c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z , p u ţ i n m a i intens ă p e margin i ş i c ă t r e vîrf . Pistilu l est e e g a l sa u p u ţ i n m a i scur t d e c î t e t a m i n e l e ş i r e c u r b a t l a vîrf . FRUCTUL Mărimea —

s u p r a m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H =

54—6 3 m m , D =

5 5 — 6 0 m m ; g r e u t a t e a d e 9 8 — 1 2 5 g , m m e d i e 11 0 g .

Fig. 111 . - Morettin

i 1/1 4

Fig. 115 . - Morettin 32 — c . 19 3

i 1/1 4

56—6 2 m m , d =

SOIURI D E PIERSI C 1 N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P t N D I T E

498

Forma — g l o b u l o a s ă , p u ţ i n t u r t i t ă l a b a z ă , c u flancurile inegale , b r a z d a v e n t r a l ă , largă, superficială , m a i a d î n c ă spr e vîrf , u n d e d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 3— 5 m m (fig . 1 1 4 ) . Culoarea — galben-aurie , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-sîngeri u s u b f o r m ă d e p e t e m a r i , d u n g i fin e ş i p u n c t e m i c i ; c u l o a r e a roşi e a c o p e r ă m a i m u l t d e j u m ă t a t e di n supra faţa fructului . Cavitatea pedunculară — a d î n c ă, î n g u s t ă , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i m a r g i n i l e neregulate . Punctul stilar — m i c , cenuşiu-închis , aşeza t într- o m i c ă depresiune , f o r m a t ă d e brazd a ventrală. Pieliţa — g r o a s ă , tare , c u o p u b e s c e n t ă d e s t u l d e deasă , s e desfac e g r e u d e p e p u l p ă . Pulpa — galben-aurie, striat ă c u r o ş u î n j u r u l s î m b u r e l u i , m i j l o c i u d e tare , p u ţ i n fibroasă, s u c u l e n t ă , d u l c e , p l ă c u t a r o m a t ă ; n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î nd î n m e d i e H = 3 3 m m , D = 2 4 m m , d = 1 9 m m , o v o i d , b o m b a t , c u vîrfu l s c u r t a s c u ţ i t ; s u p r a f a ţ a d e c u l o a r e r o ş i e l a s c o a t e r e a d i n fruct , este i n c r u s t a t ă d e s ş i a d i n e (fig . 1 1 5 ) . Maturitatea —

a d o u a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t ; î n c e p e c u 1 8 zil e înaint e d e J . H . H a l e .

E E C O M A N D Ă K I . S o i u l M o r e t t i n i 1/14 , deş i n o u i n t r o d u s î n ţ a r a n o a s t r ă , a v î n d cali tăţile m a i s u s - m e n ţ i o n a t e , s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e a t î t î n grădinil e d e lîng ă case , cî t ş i în Uvezil e d i n a p r o p i e r e a centrelo r m a r i d e c o n s u m , di n z o n e l e u n d e reuşeşt e piersicul , îns ă d e o c a m d a t ă p e scar ă m a i restrînsă . РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 1 8 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л лекциях. Дерево —

с и л ь н о р о с л о е , неприхотливое , малоустойчиво е к м о р о з у и засухам , пора -

ж а е т с я г р и б а м и Clasterosporium carpophillum Tul. и

повреждаетс я персиково

(Lév.

) A d e r h . и Taphrina deformam

й тле й — Myzoăes persicae

Sulzer

. Цвето

(Berk.

)

к кампану

-

л о в и д н о г о т и п а ; цветени е п о л у р а н н е е . О т л и ч а е т с я о ч е н ь в ы с о к о й у р о ж а й н о с т ь ю. Плод —

выш е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я не -

м н о г о п р и п л ю с н у т ы й , с н е о д и н а к о в ы м и б о к а м и и ш и р о к и м и п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ым ш в о м, б о л е е у г л у б л е н н ы м у в е р ш и н ы п л о д а , гд е о н з а х о д и т з а о с т а т о к с т о л б и к а н а 3— 5 мм ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвет а с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м в вид е к р у п н ы х п я т е н , т о н к и х п о л о сок и мелки х точе к н а солнечно й стороне ; кожиц а толстая , твердая , с

довольн о густы м

о п у ш е н и е м , с т р у д о м о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , с к р а с н ы м и штри хами о к о л о к о с т о ч к и, д о в о л ь но т в е р д а я , н е м н о г о в о л о к н и с т а я , с о ч н а я , с л а д к а я , с приятны м ароматом, н е прирастае т к косточке . Плоды отличаютс я хороше й транспортабельность ю и л е ж к о с т ь ю .

BÉSUMÉ Maturité —

correspondant à

l a s e c o n d e m o i t i é d ' a o û t , p r é c é d a n t d e 1 8 j o u r s cell e

de l a J . H . Haie . "Variété d ' o r i g i n e italienne . E n B o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o logiques.

MORETTINI I

/14

m

Arbre — v i g o u r e u x , rustique , asse z sensibl e a u ge l e t à l a sécheresse , é g a l e m e n t sensibl e à Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . e t à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , ains i q u ' à l ' a t t a q u e de s Myzodes persicae Sulzer . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e , l a floraiso n es t m i - p r é c o c e ; l ' a r b r e a u n p o t e n t i e l d e p r o d u c t i o n trè s é l e v é . Fruit — au-dessus d e l a m o y e n n e o u g r o s , g l o b u l e u x , à b a s e u n p e u aplatie , le s flanc s i n é g a u x ; l e sillo n v e n t r a l es t larg e e t superficiel , p l u s p r o f o n d v e r s l a p o i n t e , oi i i l d é p a s s e le p o i n t stylair e d e 3 à 5 m m ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t e , su r l a p a r t i e e n s o leillée, d ' un rouge-sang , apparaissan t sou s f o r m e d e g r a n d e s t a c h e s , fine s raie s e t p e t i t s p o i n t s ; la p e a u , épaisse , f o r t e , r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e asse z r i c h e , s e d é t a c h e d i f f i c i l e m e n t d e la p u l p e ; celle-c i es t j a u n e - d ' o r , strié e d e r o u g e a u t o u r d u n o y a u , d ' u n e f e r m e t é m o y e n n e , un p e u fibreuse , j u t e u s e , d o u c e e t a g r é a b l e m e n t p a r f u m é e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – corresponding to the second half of August, 18 days before that of the J. H. Hale. Variety of Italian origin. In Romania it is found in the collections pomological. Tree – vigorous, hardy, fairly sensitive to frost and drought, also sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. and Taphrina deformans (Berk.) Tul. and to attack Myzodes persicae Sulzer. The flower is bell-like, flowering is mid-early and the tree has the potential to produce very high. Fruit – above the average or large, globular, slightly flattened base, the sides unequal, the ventral furrow is wide and shallow, deeper towards the point where it passes the stylar of 3-5 mm, the color is golden yellow, covered, on the sunny side of a blood-red, appearing as large spots, fine lines and small dots, the skin is thick, strong, covered with a pubescence fairly wealthy man, detaches easily from the pulp; it is yellow of gold, streaked with red around the nucleus, a medium-firm, slightly fibrous, juicy, sweet and pleasantly scented, does not adhere to the core. The fruits are resistant to transport.

ELBERTA TIMPURI

Sinonime :

E

engl. E a r l y E l b e r t a , Star k e a r l y E l b e r t a , G l e a s t o n earl y E l b e r t a , G o l den Elberta . rus. E a n n i i Elberta . mag. K o r a i E l b e r t a . bulg. E a n n a E l b e r t a . rom. M a r e d e J i d v e i .

Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t dintr-u n s î m b u r e d e E l b e r t a , d e c ă t r e d r . S u m n e r G l e a s o n d i n K a y s v i l l e ( U t a h , S . U . A . ) . A î n c e p u t s ă fi e î n m u l ţ i t d i n 190 8 de cătr e pepinierel e Star k di n Louisian a ( S . U . A . ) . R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n S . U . A . ş i m a i p u ţ i n î n ţăril e p o m i c o l e di n E u r o p a . î n U . R . S . S . est e i n t r o d u s c a so i s t a n d a r d i n C r i m e e a , E . S . S . U z b e k ă ş i R . S . S . T a d j i k ă . L a n o i a î n c e p u t s ă fi e î n m u l ţ i t di n 1 9 3 9 d e c ă t i e p e p i n i e r e l e di n A i u d , ia r î n p r e z e n t se întîlneşt e î n colecţiil e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s , îns ă est e d e s t u l d e e x i g e n t faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e sol , înde o s e b i f a ţ ă d e u m i d i t a t e a solului . E s t e p o t r i v i t d e rezisten t l a ger , e u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r floriferi, c a r e sîn t f o a r t e s e n s i b d i . E s t e d e a s e m e n e a rezisten t l a Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae deformans ( B e r k .

Sulzer

, d a r f o a r t e inten s a t a c a t d e Taphrina

) T u l . D e a s e m e n e a est e sensibi l l a Sphaerotheca pannosa

(Wallr.

) Lév . var .

Woron persicae. î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u ; d e s c h i d e r e a florilo r î n c e p î n d c u 1— 2 zil e d u p ă soiu l E l b e r t a . A r e u n potenţia l producti v ridicat . F r u c t e l e sîn t m a r i s a u f o a r t e m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , caracteri zate p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e 8 , 1 8 % z a h ă r , 0 , 8 2 % a c i d i t a t e , 0 , 4 7 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e ş i 5, 5 m g % v i t a m i n ă С ; sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i sîn t i n d i c a t e p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă , p r e c u m ş i p e n t r u p r e l u c r ă r i industriale . Asemănări. S

e a s e a m ă n ă f o a r t e m u l t c u soiu l E l b e r t a , îns ă ar e f l o r d e m a i m a r i , d e

t i p r o z a c e u , ia r f r u c t e l e a j u n g l a m a t u r i t a t e c u 7— 9 zil e m a i d e t i m p u r i u . D u p ă fruct e s e aseamănă ma i mul t c u Nikitski .

Е Ь П Е П Т Л TIMIMIIIT

Calităţi: v i g o a r e a tarea buna - l a Muzoilrx

Г>П1

E

, rezistenţ a l a Claslrrosporiiim mrpupMllutn iiiiximr

Sulzer

(IiéV.

) Aderh. , compor -

, potenţialu l producti v ridica t a l pomului , precu m ş i

calitatea s u p e r i o a r ă a fructelo r ş i rezistenţ a lo r l a t r a n s p o r t . Defecte :

slab a rezistenţ ă a m u g u r i l o r florifer i l a ge r ş i seusibilitate a m a r e l a Taphrina

deformans ( B e r k .

) Tul . POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 1— 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşiu-negricioasă. Coroana — g l o b u l o a s ă, f o a r t e largă , răsfirată , c u d i a m e t r u l d e 6 — 7 m . Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , d r e p t e , degarnisit e m u l t l a b a z ă , f o r m e a z ă unghiur i de ramificar e d e 4 5 — 5 0 ° ; scoarţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u lenticel e m a r i , r ă s p î n d i t e neregulat. Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e . Lăstarii — v i g u r o ş i, c u internodur i l u n g i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e pe p a r t e a însorită ş i v e r d e - g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e m a r i ş i dese . Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , castanii , p o t r i v i t d e p u b e s c e n ţ i . Mugurii floriferi — cul ş i l a baz a ramurii .

mari, o v o c o n i c i , b o m b a ţ i , p u b e s c e n ţ i , distribuiţ i m a i ale s l a m i j l o -

Frunzele — m i j l o c i i, a v î n d î n m e d i e 15 5 m m l u n g i m e ş i 4 5 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , cu lăţime a m a x i m ă ma i jo s d e jumătate a lungimii , c u marginil e crenate . L i m b u l d e culoar e v e r d e , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , l u c i o s , c u m a r g i n i l e î n d o i t e î n su s î n f o r m ă d e j g h e a b . P e ţ i o l u l , d e 1 0 — 1 1 m m l u n g i m e , c u 2— 4 g l a n d e m i j l o c i i , r e n i f o r m e . F r u n z e l e c a d s e m i t i m p u r i u , ia r înaint e d e c ă d e r e d e v i n g a l b e n - p o r t o c a l i i , p u ţ i n m o zaicate c u v e r d e .

-

Florile — f o a r te m a r i ( 3 9 — 4 6 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e l e m a r i d e f o r m ă a p r o a p e r o t u n d ă , c u marginil e r i d i c a t e î n sus , d e c u l o a r e r o z - c a r m i n l a d e s c h i d e r e a florii ş i al b suflat e c u r o z m a i tîrziu , uneor i sîn t m a i m u l t e d e cinc i ; pistilul , c u 1— 2 m m m a i l u n g d e c î t staminel e ; rareor i s e î n t i l n c s c flor i c u pist U d u b l u . FRUCTUL Mărimea — m a r e, a v î n d H = tatea d e 1 2 0 — 1 5 6 g .

63—7 6 m m , D =

57—7 0 m m , d =

54—6 4 m m ; greu -

Forma — g l o b u l o a s ă , u n e o r i o v o i d ă , u ş o r a l u n g i t ă spr e vîrf , p u ţ i n a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă larg ă ş i superficial ă spr e b a z ă , p o t r i v i t d c a d î n c ă ş i îngust ă spr e vîrf , u n d e d e p ă şeşte p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m (pl . L V ). Culoarea — aurie, a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-sîngeriu , s u b f o r m ă d e p e t e ş i p u n c t e ş i foart e ra r su b f o r m ă d e d u n g i d e c u l o a r e roş u m a i închis , c a r e u n e o r i a c o p e r ă p î n ă la j u m ă t a t e di n suprafaţ a fructului . Cavitatea pedunculară — a d î n c ă , î n g u s t ă , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i m a r g i n i l e n e r e g u l a t e . Punctul stilar — m i c, negru , aşeza t într- o m i c ă d e p r e s i u n e . Pieliţa —

de g r o s i m e m i j l o c i e , f o a r t e fi n p u b e s c e n ţ ă , catifelată , s e d e s f a c e uşo r d e

pulpă. Pulpa —

aurie, ia r î n juru l sîmburelu i r o ş u - c a r m i n , c o n s i s t e n t ă , d e n s ă f o a r t e fină , su -

culentă, dulce , armonio s acidulată , plăcu t aromat ă ; neaderent ă l a sîmbure .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

502

Sîmburele m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 4 0 m m , D = 2 4 m m , d = 1 6 m m , invers o v o i d , a s i m e t r i c , p o t r i v i t d e b o m b a t , c u vîrfu l a s c u ţ i t b r u s c ş i c u o inflexiun e p r o n u n ţ a t ă p e p a r t e a v e n t r a l ă î n a p r o p i e r e d e vîr f ; suprafaţa , c o l o r a t ă parţia l î n roşu , est e i n c r u s t a t ă rar ş i n u p r e a adî i c . Maturitatea — u l t i m a d e c a d ă a luni i a u g u s t , prelungindu-s e p î n ă î n p r i m a d e c a d ă a lunii s e p t e m b r i e , î n genera l c u 1 6 zil e î n a i n t e a soiulu i J . H . H a l e . RECOMANDĂRI- Elbert a t i m p u r i e , a v î n d o seri e d e calităţi , s e r e c o m a n d ă s ă s e m e n ţină î n c u l t u r ă , îns ă n u m a i î n regiunil e c e l e m a i f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a piersicului , u n d e t e m p e r a t u r a s ă n u s c a d ă f r e c v e n t s u b —22° C ( z o n a p o d g o r i i l o r ) .

РЕЗЮМЕ Созревание — п о с л е д н я я декад а а в г у с т а ил и ж е перва я декад а с е н т я б р я , н а 1 6 дне й раньше с о р т а Д ж о н Х е й л ь . Сорт п р о и с х о д и т и з А м е р и к и , и з штат а Ю т а . В Р у м ы н и и встречаетс я т о л ь к о в п о м о логических коллекциях . Дерево — очен ь с и л ь н о р о с л о е , т р е б о в а т е л ь н о е к почвенны м у с л о в и я м и в л а ж н о с т и , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , у с т о й ч и в ое к п о р а ж е н и ю к л я с т е р о с п о р и о з о м — Clasterospo(Wallr. ) rium carpophillum (Lev) A d e r h . , н о п о р а ж а е т с я г р и б о м Sphaerotheca pannosa L é v . v a r . "Woron petsicae и очен ь с и л ь н о г р и б о м Taphrina deformans (Berk. ) T u l . , a т а к ж е п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й — Myzodes persicae S u l z e r . Ц в е т о к очен ь к р у п ный, р о з о в и д н ы й ; цветени е п о л у р а н н е е . Д а е т о б и л ь н ы е у р о ж а и . Плод — к р у п н ы й ил и о ч е н ь к р у п н ы й , о к р у г л о й , и н о г д а я й ц е в и д н о й ф о р м ы , слегк а удлиненный к вершине , немног о асимметрический , с широки м брюшны м швом , у осно вания плод а п о в е р х н о с т н ы м ; з о л о т и с т о г о ц в е т а , с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м в вид е пятен и т о ч е к , п о к р ы в а ю щ и м п о л о в и н у п о в е р х н о с т и плод а н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , с о ч е н ь н е ж н ы м о п у ш е н и е м , б а р х а т и с т а я , л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь с е р о в а т о г о ц в е т а , в о к р у г к о с т о ч к и к а р м и н о в о - к р а с н а я , п л о т н а я , очен ь н е ж н а я , с о ч н а я , с л а д к а я с г а р м о н и ч н о й к и с л о т н о с т ь ю и п р и я т н ы м а р о м а т о м , н е прира стает к к о с т о ч к е . Плоды очен ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а , х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у .

RESUME Maturité —

d u r a n t l a d e r n i è r e d é c a d e d u m o i s d ' a o û t e t l a p r e m i è r e d u m o i s d e sep -

t e m b r e , p r é c é d a n t d e 1 6 j o u r s cell e d e l a J . H . H a i e . V a r i é t é originair e d e l ' E t a t d ' U t a h ( E t a t s Uni s d ' A m é r i q u e ) . Che z n o u s o n n e l a r e n c o n t r e q u e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre —

à c o u r o n n e g l o b u l e u s e , trè s larg e e t étalée , es t trè s v i g o u r e u x , e x i g e a n t e n

ce qu i c o n c e r n e le s c o n d i t i o n s d e so l e t d ' h u m i d i t é , d ' u n e r é s i s t a n c e m o y e n n e a u g e l . П est sensibl e à Sphaerotheca pannosa rosporium carpophillum Taphrina deformans

(Lév. (Berk.

(Wallr.

) L é v . v a r . Woron

) Aderh . e t à

Myzodes persicae

persicae, Sulze

résistan

t à Claste-

r e t trè s sensibl e à

) T u l . L a fleur , trè s g r a n d e , es t d e t y p e r o s a c é ; l a floraiso n

mi-hâtive ; l e potentie l producti f élevé .

PLANŞA

Elberta

timpurie.

LV

ELBERTA TIMPURI E

r,n:t

Fruit — g r os o u trè s g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , parfoi s o v o ï d a l e , u n p e u étir é v e r s l b o u t , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e , a u s i b o n v e n t r a l larg e e t superficie l v e r s l a b a s e . D e c o u l e u d o r é e , i l es t r e c o u v e r t su r l a p a r t i e ensoleillé e d ' u n r o u g e - s a n g , sou s f o r m e d e t a c h e s e t d p o i n t s , qu i r e c o u v r e n t l a m o i t i é d u frui t ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , trè s f i n e m e n t p u b e s c e n t e , v e l o u t é e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e ; c e t t e dernière , c e n d r é e , a v e c d u r o u g c a r m i n a u t o u r d u n o y a u , es t c o n s i s t a n t e , d e n s e , trè s fine , j u t e u s e , d o u c e , a g r é a b l e m e n t a c i d u lée e t p a r f u m é e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .

e r e e -

Les fruits , d e trè s b o n n e qualité , résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – during the last ten days of August and the first of September, preceding the 16 days of the J.H. Hale. Variety native of the state of Utah (United States of America). In Romania it is only known in pomological collections. Tree – globose crown, very wide and spread, is very strong, demanding regarding soil conditions and moisture, moderate resistance to freezing. It is sensitive to Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lev. var. Woron persicae, resistant to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. and to Myzodes persieae Sulzer and very sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. The flower, very large, is of rosaceous-type, mid-early flowering, and high productive potential. Fruit – large or very large, globular in shape, sometimes oval, and elongated towards the apex, slightly asymmetric, the ventral furrow wide and shallow towards the basis. The color is golden, it is coated on the sun exposed side of blood-red: spots and dots, which cover half of the fruit peel, medium thick, delicately pubescent, velvety, is easily detachable from pulp, the latter, ashy, with carmine red around the stone, is consistent, dense, very soft, juicy, sweet, tangy and pleasantly scented, does not stick to the core. The fruit of very good quality, resistant to transportation.

LORD N A P I E

R

S i n o n i m e : engl. L o r d N a p i e r . rus. -Nepir . ceh. L o r d Nejpér . O r i g i n e. So i d e origin e e n g l e z ă , o b ţ i n u t d e T . H i v e r s d i n SaAvbridgeworth , in a p r o piere d e L o n d r a , di n s î m b u r e l e soiulu i A l b e r t t i m p u r i u , i n 1 8 7 0 . R ă s p î n d i r e . E s t e destu l d e r ă s p î n d i t î n A n g l i a ş i B e l g i a , u n d e s e c u l t i v ă î n ser e ş i l a a d ă p o s t u l zidurilor . î n E . P . U n g a r ă , c a ş i l a n o i î n ţară , s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e ale staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e v i g u r o s , d e s t u l d e r u s t i c , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i piersiculu i ; est e rezistent l a g e r ş i l a Clasterosporium carpophillum

(Lev.

laxa ( E h r e n b . ) S a c c , p r e c u m ş i l a Taphrina defotmans

) A d e r h . , îns ă sensibi l l a Monilinia (Berk.

) Tul .

î n f l o r e ş t e r e l a t i v tîrziu . D ă p r o d u c ţ i i r e l a t i v m i c i . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , p o m i i i n vîrst ă d e 7—8 an i a u d a t c î t e 3 0 k g c e f r u c t e p e p o m . F r u c t e l e sîn t destu l d e m a r i , g l o b u l o a s e , a s p e c t u o a s e , a r o m a t e , b u n e p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă ş i m a i ale s p e n t r u industrializare . Calităţi :

v i g o a r e a , rezistenţ a l a g e r , a s p e c t u l a t r ă g ă t o r ş i g u s t u l p l ă c u t a l fructelor .

Defecte :

sensibilitate a l a Monilinia laxa

( E h r e n b . ) S a c c , p r e c u m ş i l a Taphrina défor-

mons ( B e r k . ) T u l . POMUL P o m u l , d e d i m e n s i u n i m a r i , ar e t r u n c h i u l g r o s , c u scoarţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , crăpată longitudinal . Coroana — Ramurile de

i n v e r s - c o n i c ă î n t i n e r e ţ e , m a i tîrzi u sferică . schelet —

l u n gi ş i g r o a s e , e u ungh i d e r a m i f i c a r e m i j l o c i u , c u p r i n s într e

45° ş i 55° , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e . Ramurile de

rod — r e p r e z e n t a te d e r a m u r i m i x t e , c u i n t e r r o d u r i m i j l o c i i .

LORD N A P I E R

505

Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u m u l t e frunze , a u c u l o a r e a v e r d e - g ă l b u i e p e partea , u m b r i t ă ş i roşu-închi s p e c e a însorită . Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l a p r o p i a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s centă a l b i c i o a s ă . 1/iiginii floriferi — o v o c o u i e i, c u vîrfu l r o t u n j i t , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă deasă . Frunzele — mari, larg-lanceolate , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , î n c r e ţ i t e de- a l u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e ; g l a n d e l e mari , reniforme . Florile —

mari , d e ti p r o z a e e u , c u p e t a l e l e d e c u l o a r e r o z - p a l .

FRUCTUL Mărimea — Forma —

m i j l o c i e sa u m a r e , a v i n d î n m e d i e Ы = 5 8 m m , D =

d =

6 5 mm .

g l o b u l o a s ă , c u vîrfu l r o t u n j i t ş i c u b a z a p u ţ i n t r u n c h i a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă

este larg ă ş i a d i n c ă (fig . 1 1 0 ) .

Fig. 116 . — Lor d Napie r

Fig. 117 . — Lor d Napie r

Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e , a c o p e r i t ă p e parte a însorit ă c u r o ş u - î n c h i s , c a r e deseor i a c o p e r ă a p r o a p e întreag a suprafaţ ă a fructulu i ş i p e f o n d u l cărui a s e d i s t i n g n u m e r o a s e p u n c t e d e c u l o a r e deschisă . Cavitatea pedunculară — de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i e , alungit ă d o r s o - v e n t r a l , m a i a d î n c i t ă î n d r e p t u l b r a z d e i ventrale .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

50(i

Punctul stilar — m i c , cenuşiu , aşeza t p e c o n t u r u l fructului , l a c a p ă t u l b r a z d e i ventrale . Pieliţa — subţire , glabra , n e a d e r e n t ă l a p u l p ă . Pulpa — a l bă c u n u a n ţ ă v e r z u i e , foart e fină , suculentă , f o n d a n t ă , d u l c e , a r o m a t ă , neaderentă l a sîmbure . Sîmburele — destu l d e m a r e , o v o i d , f o a r t e b o m b a t , c u incrustaţi i adine i (fig . 1 1 7 ) . Maturitatea — c o r e s p u n d e c u j u m ă t a t e a a d o u a a luni i a u g u s t , c u 1 5 zil e înainte a soiului J . H . H a l e . R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă calităţilo r sale , n e c t a r i n a L o r d N a p i e r s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e atî t î n grădinil e d e lîng ă c a s o , c î t ş i î n livezil e m a i mari , îns ă p e scar ă restrîns ă î n regiunile u n d e reuşeşt e piersicul . РЕЗЮМЕ Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 1 5 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь . Сорт английског о п р о и с х о ж д е н и я . В Румыни и встречаетс я в помологически х кол лекциях. Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о н е п р и х о т л и в о е , м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м — Clasterosporium carpophillum (Lév.) A d e r h . , н о восприимчиво е к п о р а ж е н и ю грибам и Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c . и Taphrina deformans (Berk. ) Tul . Цветок розовидны й ; цветени е с р а в н и т е л ь н о п о з д н е е . Дае т о т н о с и т е л ь н о низки е у р о ж а и . Плод — средне й величин ы ил и к р у п н о й , о к р у г л о й ф о р м ы , с з а к р у г л е н н о й в е р ш и н о й и немног о обрубленны м основанием , б р ю ш н о й шо в широки й и глубокий ; зеленовато-жел т о г о цвета , с т е м н о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , з а ч а с т у ю з а к р ы в а ю щ и м почти в с ю п о в е р х н о с т ь п л о д а и н а фон е к о т о р о г о р а з л и ч а ю т с я м н о г о ч и с л е н н ы е точк и более с в е т л о г о ц в е т а ; к о ж и ц а т о н к а я , г о л а я , н е п р и р а с т а е т к м я к о т и ; м я к о т ь бела я с зе леноватым о т т е н к о м , о ч е н ь н е ж н а я , с о ч н а я , т а ю щ а я , с л а д к а я и а р о м а т н а я ; н е п р и р а с т а е т к косточке . П л о д ы п р и г о д н ы к а к дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м виде , т а к , в о с о б е н н о с т и , и дл я п р о мышленной переработки . RÉSUMÉ Maturité —

correspondan t à

l a second e moiti é d'août , précédan

t d

e 1 5 jour s l a

J. H . H a i e . V a r i é t é o r i g i n a i r e d e G r a n d e B r e t a g n e . E n R o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e d a n s le s c o l l e c tions p o m o l o g i g u e s . Arbre — - v i g o u r e u x, asse z r u s t i q u e , résist e b i e n a u g e l e t à Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . ; i l es t p o u r t a n t sensibl e à Monilinia laxa phrina deformam

(Berk.

( E h r e n b . ) S a c c , ains i q u ' à Ta-

) T u l . L a fleu r es t d e t y p e r o s a c é ; l a f l o r a i s o n, asse z t a r d i v e . P r o d u c -

t i o n asse z p e t i t e . Fruit —

m o y en o u g r o s , g l o b u l e u x , a v e c l a p o i n t e a r r o n d i e e t l a b a s e t r o n q u é e , a l e

sillon v e n t r a l larg e e t p r o f o n d ; d e c o u l e u r j a u n e - v e r d â t r e , r e c o u v e r t e su r l a p a r t i e ensoleil lée d ' u n r o u g e f o n c é q u i s o u v e n t r e c o u v r e p r e s q u e t o u t e l a surfac e d u frui t e t ser t d e f o n d à d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s d e c o u l e u r clair e ; la p e a u m i n c e , g l a b r e , n ' a d h è r e p a s à l a p u l p e ; celle-ci es t b l a n c h e a v e c u n e t e i n t e v e r d â t r e , trè s fine , j u t e u s e , f o n d a n t e , d o u c e , p a r f u m é e ; n'adhère pa s a u noyau . Les fruit s s o n t b o n s p o u r l a t a b l e e t s e p r ê t e n t s u r t o u t a u x p r é p a r a t i o n s industrieUes .

506a ABSTRACT Maturity - corresponding to the second half of August, 15 days before the J. H. Hale. Variety originally from Great Britain. In Romania it is found in the collections pomologigues. Tree - vigorous, very hardy, good resistance to frost and Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderli. It is nevertheless susceptible to Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc., and Taphrina deformans (Berk.) Tul. The flower is of rosaceous type, the blooming occurs quite late. Small production. Fruit - medium or large, globular, with rounded tip and truncated basis has the ventral furrow wide and deep, yellow-greenish, covered on the sun exposed side with deep-red, which often covers a great part of the fruit surface and appears as spots, dots of light colored shade. The peel is thin, smooth and easily detachable from the pulp, is white with a greenish tinge, fine, juicy, creamy, soft, fragrant, and does not stick to the core. The fruits are good for fresh consumption and industrial processing.

PIERI 8

Sinonime :

ital. Gabriell

1

a Pieri .

Origine. S o i d e o r i g i n e italiană , o b ţ i n u t d e A . P i e г i î n 1 9 2 7 , l a P i s t o i a , pri n î n c r u cişarea soiulu i E l b e r t a c u soiu l S a n t a A n n a . R ă s p î n d i r e . î n I t a b a est e î n c u r s d e r ă s p î n d i r e . î n ţar a n o a s t r ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e v i g u r o s , d e s t u l d e r u s t i c, s e d e z v o l t ă b i ne a l t o it p e p i e r s i c ; faţ ă d e c o r c o d u ş are afinitat e slabă . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c l i m ă ş i s o l , a d a p t i n d u - se u ş o r l a diferit e c o n d i ţ u . E s te d e s t u l d e sensibi l l a t e m p e r a t u r i l e j o a s e d i n t i m p u l iernii . E s t e d e a s e m e n e a sensibi l l a s e c e t ă . E s t e d e s t u l d e rezisten t faţ ă d e b o b , d ar est e a t a c a t d e Myzodes persicae Sulzer . P r e z i n t ă scurger i d e clei . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l e p o c n d e înflorir e a piersicului , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7 - 1 0 zile . P r o d u c e d e s t u l d e m u l t ; l a Staţiune a P i e t r o a s e l e p o m i i î n v î r s t a d e 5 an i a u p r o d u s

în m e d i e c î t e 3 0 k g d e fruct e ; î n c o n d i ţ i i l e de l a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a p o m i i î n vîrsta d e 6 an i a u p r o d u s î n m e d i e c î t e 5 4 k g d e f r u c t e . F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , c u a s p e c t a t r ă g ă t o r ş i c u u n p a r f u m deli cat, caracteristi c celo r m a i b u ne piersici. S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă ş i sîn t rezistente l a t r a n s p o r t . C o n ţ i n 1 3 , 1 2 % z a h ă r ş i 0 , 8 6 % a c i d i t a t e e x p r i m a t ă î n a c i d m a l i c , 0 , 5 8 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e , 0 , 6 7 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 13,3 7 m g % v i t a m i n ă C . Calităţi : a fructelor . Defecte : persicae Sulzer

rusticitatea, p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e d e s t u l d e r i d i c a t ş i c a l i t a t e a f o a r t e b u n ă sensibilitate a l a t e m p e r a t u r i l e j o a s e di n t i m p u l ierni i ş i l a a t a c u l d e Myzodes . POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e c i r c a 3, 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u d i a m e t r u l d e 1 5 — 1 8 c m , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c a f e n i u - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i superficiale , lungi, relati v rare , aşezat e d e - a l u n g u l trunchiulu i ; lenticelel e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , alun gite, destu l d e dese , aşezat e transversal ,

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T E

508

Coroana - sferic-turtită , largă , p o t r i v i t d e rară , c u d i a m e t r u l d e 5— 6 m . Ramurile de schelet — de l u n g i m e m i j l o c i e , destu l d e g r o a s e , g e n i c u l a t e , b i n e ramifi c a t e , c r e s c u t e s u b unghiur i d e 4 5 — 5 0 ° ; scoarţ a d e c u l o a r e cenuşiu-cafeni e închis , c u n u m e roase lenticel e mici , eliptic-alungite , aşezat e transversal , e u c r ă p ă t u r i superficiale , dese , aşezate de- a l u n g u l r a m u r i i . Ramurile de

rod — p r e d o m i nă cel e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i l e d e l u n g i m e m i j l o c i e .

Lăstarii — lungi , groşi , c u scoarţ a d e c u l o a r e v e r d e - r o ş i a t i c ă p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e d e m ă r i m e m i j l o c i e . Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e destu l d e p r o e m i n e n t e , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă cenuşiu-deschis . Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , c u vîrfu l r o t u n j i t , c u solzişori i a c o periţi c u o p u b e s c e n t ă c e n u ş i u - d e s c h i s . Sîn t distribuiţ i î n specia l l a m i j l o c u l r a m u r i i ş i c ă tre b a z ă . Frunzele — de m ă r i m e v a r i a b i l ă , d e l a m i c ă p î n ă l a m a r e , a v î n d î n m e d i e 15 0 m m l u n g i m e ş i 4 6 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e c r e n a t e ; l i m b u l est e l u c i o s , încreţi t de- a lungul n e r v u r i i m e d i a n e , r e c u r b a t spr e faţ a inferioară , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , m a i închi s p e p a r t e a inferioară . Petrolul , d o 7—1 0 m m î n l u n g i m e , d e g r o s i m e m i j l o c i e , canaliculat , c u 2— 4 g l a n d e m a r i , g l o b i d o a s e , g a l b e n - r o ş i e t i c e . F r e c v e n t g l a n d e l e s e găses c ş i p e b a z a bmbului. Florile — m i j l o c i i ( 2 3 — 2 7 m m î n d i a m e t r u ) , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e eliptic-alungite , c u m a r g i n i l e r i d i c a t e , p u ţ i n g o f r a t e , d e c u l o a r e r o z intens , m a i inten s p e m a r g i n i . P i s t ü u l este m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e sa u d e aceeaş i l u n g i m e , d e cel e m a i m u l t e or i î n d o i t l a vîrf .

FRUCTUL Mărimea — d=

mijlocie, uneor

i mare

, avîn

dH

=

5 2 — 66 m m , D

=

5 6 — 74 m m ,

55—7 6 m m ; greutate a d e 107—11 0 g . Forma —

g l o b u l o a s ă, p u ţ i n t u r t i t ă l a c a p e t e , u ş o r a s i m e t r i c ă ; secţiune a l o n g i t u d i n a l ă

cit ş i c e a transversal ă sîn t a p r o a p e r o t u n d e ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficial ă sa u d e adîn c i m e m i j l o c i e (fig Culoarea —

. 118) . a l b - c r e m, a c o p e r i t c u r o ş u - m e h i s s u b f o r m ă d e p e t e m a r i , p e c a r e s e o b s e r v ă

puncte distinct e d e culoar e c r e m . Cavitatea pedunculară Punctul stilar vîrful fructului

—

—

largă, a d î n c ă , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i c u m a r g i n i l e r e g u l a t e .

m i c, n e g r u , aşeza t p e lini a d e c o n t u r , într- o m i c ă d e p r e s i u n e d i

n

.

Pieliţa —

groasă , semiaderent ă l a pulpă , acoperit ă c u o pubescent ă rară .

Pulpa —

a l b - c r e m - v e r z u i, u n e o r i striat ă c u r o ş u s u b p i e l i ţ ă , t a r e , f o a r t e suculentă ,

a r o m a t ă , p l ă c u t p a r f u m a t ă , c u g u s t d u l c e , f o a r t e p l ă c u t , c a r a c t e r i s t i c ; n u est e a d e r e n t ă la s î m b u r e . Sîmburele —

mijlociu , avîn d î n medi e H =

3 0 mm , D =

2 4 mm , d =

1 8 m m , ovoid ,

s m i e t r i c , b o m b a t , c u vîrfu l b r u s c - a s c u ţ i t ; suprafaţ a est e m i j l o c i u i n c r u s t a t ă , c u incrustaţi i rare, îns ă adine i (fig . 1 1 9 ) . Maturitatea —

î n c e pe l a m i j l o c u l luni i a u g u s t , c u c i r c a 1 5 z d e înaint e d e J . H . H a l e ,

şi s e e ş a l o n e a z ă p e t i m p d e 1 0 — 1 2 zile .

P I E R Ia

BECOMANDÄRI. Ajungîn

Г,П9

i

d l a m a t u r i t a t e î n acelaş i t i m p c u alt e soiur i d e p i e r s i c ,

care a u p u l p ă g a l b e n ă , Roiu l Pier i 8 1 nu p r e z i n t ă intere s p e n t r u livezil e industriale , c i n u m a i ca g e n i t o r p e n t r u lucrăril e d e crear e a n o i soiur i d e piersic .

Fig. 118 . - Pier

i81

Fig. 119 . — Pier i 8 1

РЕЗЮМЕ Созревание —

начинается в

середин е а в г у с т а , з

а 1 5 дне й д о с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л лекциях. Дерево —

сильнорослое , довольн о неприхотливое , нетребовательно е к почве , довольно

ч у в с т в и т е л ь н о е к п о н и ж е н н ы м зимни м т е м п е р а т у р а м и к з а с у х е . Д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м , н о п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й Myzodes peisicae S u l z e r . Ц в е т о к кампа нуловидного т и п а ; цветени е с р е д н е е . Д а е т д о в о л ь н о в ы с о к и е у р о ж а и . Плод — средней величины , иногд а к р у п н ы й , о к р у г л ы й , с к о н ц о в н е с к о л ь к о п р и п л ю с н у т ы й , немног о а с и м м е т р и ч е с к и й , с п о в е р х н о с т н ы м ил и же у м е р е н н о г л у б о к и м б р ю ш н ы м ш в о м ; б е л о в а т о - к р е м о в о г о цвет а с т е м н о - к р а с н ы м р у м я н ц е м в вид е к р у п н ы х пятен , н а к от о р ы х заметн о в ы д е л я ю т с я точк и к р е м о в о г о цвета ; к о ж и ц а т о л с т а я , п о л у п р и р о с ш а я к

SlO

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U $ t PUŢI N R A S P I N D I T

E

м я к о т и , п о к р ы т а редки м о п у ш е н и е м ; м я к о т ь б е л о в а т о - к р е м о в а я , с зеленоваты м о т т е н к о м , иногда с красным и ш т р и х а м и по д к о ж и ц е й , т в е р д а я , очен ь с о ч н а я , а р о м а т н а я , с тонки м з а п а х о м , с л а д к а я , х а р а к т е р н о г о очен ь п р и я т н о г о в к у с а ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м вид е и о т л и ч а ю т с я х о р о ш е й транс портабельностью. BÉSUMÉ Maturité — c o m m e n ç a n t a u milie u d u m o i s d ' a o û t e t p r é c é d a n t d e 1 5 j o u r s cell e d e la J . H . H a i e . V a r i é t é d ' o r i g i n e italienne . E n B o u m a n i e o n n e l a t r o u v e q u e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o logiques. Arbre — asse z r u s t i q u e , n ' e s t n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , m a i s asse z sensibl e a u x t e m p é r a t u r e s basse s d e l ' h i v e r e t à l a sécheresse . I l es t asse z résistan t a u x m a l a d i e s , m a i s s e laiss e a t t a q u e r p a r Myzodes persicae Sulzer . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e e t l a floraison es t m o y e n n e . P r o d u c t i o n asse z a b o n d a n t e . Fruit — m o y e n , parfoi s g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , u n p e u a p l a t i a u x d e u x b o u t s e t l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e , a v e c l e sillo n v e n t r a l superficie l o u d e p r o f o n d e u r m o y e n n e ; d e c o u l e u r b l a n c h e - c r è m e , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e f o n c é sou s f o r m e d e g r a n d e s t a c h e s su r les quelles s e r e m a r q u e n t de s p o i n t s distinct s c r è m e ; l a p e a u , épaisse , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , est r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e rar e ; l a p u l p e , d ' u n b l a n c - c r ê m e , v e r d â t r e , p a r f o i s strié e d e r o u g e sou s l a p e a u , es t f e r m e , trè s j u t e u s e , d é l i c a t e m e n t p a r f u m é e , à s a v e u r d o u c e trè s agréable e t caractéristiqu e ; n'adhèr e pa s a u n o y a u . L e s fruit s s o n t e m p l o y é s tel s quels , p o u r êtr e c o n s o m m é s à l ' é t a t frai s ; il s s o n t auss i résistants a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – beginning in the middle of August, and 15 days before to that of J. H. Hale. Variety of Italian origin. In Romania it is found only in pomological collections. Tree – resistant, is not pretentious concerning the soil, but quite sensitive to low winter temperatures and drought. It is fairly resistant to diseases, but not resistant to the attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower is bell-type and flowering is in average. Production is fairly abundant. Fruit – medium, sometimes large, globular in shape, somewhat flattened at both ends and slightly asymmetrical, with the ventral furrow shallow or moderately deep, white-cream, covered with large dark-red spots on which distinct dots are noticeable. The peel is cream, thick, partly sticks to the pulp, is covered with a rare pubescence. The flesh is white-creme, greenish, sometimes with red streaks beneath the peel. This is firm, very juicy, delicate, sweet flavor, and has a very pleasant and characteristic flavor, does not stick to the core. The fruits are used for fresh consumption, they are also resistant to transport.

VEDETTE

Sinonime : n u s e cunosc . Origine. S o i d e origin e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă O n t a r i o di n V i n e l a n d , statu l O n t a r i o ( C a n a d a ) , p r i n p o l e n i z a r e a liber ă a s o i u l u i H a i b e r t a ; a fos t înmulţit ş i pu s î n vînzar e începîn d di n 1925 . Răspîndire. E s t e r ă s p î n d i t î n S . U . A . , î n Itali a ş i p e scar ă r e d u s ă ş i î n alt e ţăr i culti vatoare d e piersi c di n Europa . L a n o i a f o s t i n t r o d u s î n 195 9 ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l , f o a r t e v i g u r o s , d e s t u l d e r u s t i c , reuşeşt e b i n e c î n d est e a l t o i t p e p i e r s i c . E s t e rezisten t l a ger , c u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r floriferi , car e sîn t a p r o a p e t o t atî t d e sensi bili l a g e r c a ş i a i soiulu i J . H . H a l e . A s t f e l , î n c o n d i ţ i u e a n u l u i 1 9 6 4 — 1 9 6 5 , l a M e d g i d i a , la soiu l V e d e t t e a u d e g e r a t 9 2 , 1 % d in m u g u r i i floriferi , f a ţ ă d e 9 3 , 7 % m u g u r i florifer i d e g e raţi l a J . H . H a l e . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a piersicului , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8 - 1 2 zile . î n ani i făr ă gerur i m a r i î n t i m p u l ierni i r o d e ş t e a b u n d e n t . î n c o n d i ţ i i l e g o s p o d ă r i e i a g r i c o l e d e s t a t M e d g i d i a p o m i i î u vîrst a d e 5 an i a u d a t o producţie medi e d e 5 5 k g d e fruct e p e p o m . F r u c t e l e , m i j l o c i i sa u m a r i , sîn t d e calitat e f o a r t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţinut î n s u b s t a n ţ ă u s c a t ă d e 1 1 , 7 % ş i î n a c i d i t a t e d e 0 , 5 3 % , i n d i c a t e p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă . Sîn t rezistent e l a m a n i p u l a r e ş i t r a n s p o r t . Calităţi : v i g o a r e a , p o t e n ţ i a l u l r i d i c a t d e r o d i r e a l p o m u l u i , g u s t u l f o a r t e p l ă c u t a l fructelor, rezistenţ a a c e s t o r a l a t r a n s p o r t ş i m a n i p u l ă r i . Defecte : sensibilitate a l a g e r a m u g u r i l o r floriferi . POMUL P o m u l a t i n g e înălţime a d e 4 — 4 , 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a c e n u ş i u - n e g r i cioasă, c u c r ă p ă t u r i p u ţ i n e ş i superficiale . Coroana —

g l o b u l o a s ă, largă, c u u n d i a m e t r u d e c i r c a 5 m .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R A S P I N D I T E

512

Ramurile de schelet — luiigi, g r o a s e , d r e p t e , f o r m î n d unghiur i d e ramificar e d e 4 5 — 6 0 ° , au scoarţ a cenuşiu-roşiatică , p r e z e n t î n d n u m e r o a s e lenticel e p r o e m i n e n t e , alungite , cafenii . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e , c u scoarţ a v e r d e g ă l b u i e p e parte a u m b r i t ă ş i r o ş u - v i o l a c e e pe c e a însorită . Lăstarii — lungi , g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2—2, 5 c m l u n g i m e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e roşiatică, c u n u a n ţ e v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c - a l u n g i ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e ş i a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă c e n u ş i e , a b u n d e n t ă . Mugurii floriferi — m a r i, b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă cenuşie , a b u n d e n t ă ; distribuiţ i destu l d e u n i f o r m î n l u n g u l r a m u r i i . Frunzele — m a r i, a v î n d î n m e d i e l u n g i m e a d e 16 6 m m ş i l ă ţ i m e a d e 4 5 m m , c u lăţime a m a x i m ă l a m i j l o c u l l u n g i m i i frunze i ; l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e serate , caracteristi c încreţit e de-a l u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e , d e c u l o a r e v e r d e intens , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , l u c i o a s ă , P e ţ i o l u l , de 9—1 1 m m l u n g i m e , c u 3— 4 g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e . Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e t i p c a m p a n u l a t , c u p e t a l e l e m i j l o c i i , e b p t i c - a l u n g i t e , cu marginil e r i d i c a t e î n sus , d e c u l o a r e r o z, m a i intens ă p e m a r g i n i , u n e o r i m a i m u l t e d e cinc i ; pistilul est e ega l sa u p u ţ i n m a i scur t d e c î t s t a m i n e l e . FRUCTUL Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 66 mm , g r e u t a t e a d e 1 3 0 — 1 6 0 g .

6 0 — 70 m m , D =

62—7 2 m m ş i d =

6 0—

Forma — g l o b u l o a s ă, u ş o r t r a s ă spr e vîrf , p u ţ i n a s i m e t r i c ă , a v î n d u n a dintr e j u m ă t ă ţ i mai d e z v o l t a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficială , îns ă b i n e m a r c a t ă , m a i a d î n c i t ă l a vîrf , p e care î l d e p ă ş e ş t e c u 4— 5 mm , ş i ma i ale s l a b a z ă , î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e (pl . L V I ) . Culoarea — g a l b e n - a u r i e, a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-sîngeri u s u b f o r m ă d e p e t e m a r i p e s t e c a r e s e s u p r a p u n d u n g i d e c u l o a r e r o ş u m a i închi s ; u n e o r i c u l o a r e a roşi e a c o p e r ă m a i m u l t d e j u m ă t a t e d i n suprafaţ a f r u c t u l u i . Cavitatea pedunculară destul d e regulate .

—

d e a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i i , c u p e r e ţ i i a b r u p ţ i ş i marginil e

Punctul stilar — m i c, cenuşiu-închig , aşeza t p e u n m a m e l o n p r o e m i n e n t , c e depăşeşt e suprafaţa fructulu i c u 2— 3 m m . Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , rezistentă , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă a l b i c i o a s ă , m i j l o c i u d e a b u n d e n t ă ş i d e s t u l d e aspră . Pulpa — g a l b e n - a u r i e, uşo r c o l o r a t ă c u roş u î n j u r u l s î m b u r e l u i , u n e o r i ş i s u b pieliţă , fină, s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , d u l c e - a c r i ş o a r ă , p a r f u m a t ă , p l ă c u t a r o m a t ă ; n u est e a d e r e n t ă l a sîmbure. d=

Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d H = 3 8 — 4 2 m m , D = 2 5 — 32 m m , 2 2 — 2 8 m m , i n v e r s - o v o i d , a l u n g i t , p u ţ i n a s i m e t r i c , b o m b a t , c u vîrfu l a s c u ţ i t , ia r

b a z a m u l t lăţită , d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s , c u o n u a n ţ a r o ş i a t i c ă ; suprafaţ a est e ra r ş i a d î n c incrustată . Maturitatea —

d e c a da a d o u a ş i î n c e p u t u l d e c a d e i a trei a a luni i a u g u s t , c u c i r c a 1 5

zile înaint e d e J . H . H a l e . RECOMANDĂM- Avîn

d a p r o x i m a t i v aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e c u soiu l V e t e r a n , d e

care est e d e p ă ş i t î n c e p r i v e ş t e rezistenţ a l a g e r , soiu l V e d e t t e n u p o a t e f i r e c o m a n d a t p e n t r u e x t i n d e r e î n p r o d u c ţ i e ; î n s c h i m b p r e z i n t ă intere s c a m a t e r i a l g e n i t o r .

PLANŞA

Vedette.

LVI

513

VEDETTE

РЕЗЮМЕ Созревание — Джон Хейль .

в т о р а я ил и начал о третье й декад ы а в г у с т а , н а 1 5 дне й р а н ь ш е с о р т а

Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я ; в Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я л и ш ь в п о м о л о г и ч е с к и х коллекциях. Дерево — о ч е н ь с и л ь и о р о с л о е , д о в о л ь н о н е п р и х о т л и в о е , м о р о з о у с т о й ч и в о е , з а и с к л ю ч е н и е м ц в е т о ч н ы х п о ч е к . Ц в е т о к кампану.^овидног о т и п а ; цветени е с р е д н е е . В г о д ы б е з с и л ь н ы х м о р о з о в дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и . Плод — средне й ил и к р у п н о й величины , о к р у г л о й , с л е г к а в ы т я н у т о й к в е р ш и н е ф о р мы, немног о асимметрический , с поверхностным , н о х о р о ш о выраженны м брюшны м швом , более г л у б о к и м у в е р ш и н ы и в о с о б е н н о с т и у о с н о в а н и я п л о д а ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о ц в е т а , с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м в форм е к р у п н ы х п я т е н , п о к р ы т ы х п о л о с к а м и б о л е е т е м н о г о к р а с н о г о цвет а н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; и н о г д а р у м я н е ц з а к р ы в а е т боле е п о л о в и н ы в с е й п о в е р х н о с т и п л о д а ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п р о ч н а я , п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и , п о к р ы тая б е л ы м , д о в о л ь н о г у с т ы м и ж е с т к и м о п у ш е н и е м ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т о г о ц в е т а, с л а б о о к р а ш е н н а я в к р а с н ы й цве т в о к р у г к о с т о ч к и , а иногд а и п о д к о ж и ц е й , н е ж н а я , с о ч н а я , тающая, кисловато-сладкая , душистая , с приятны м ароматом ; н е прирастае т к косточке . Плоды хорош о выдерживаю т перегрузк у и

перевозку .

BËSUMÉ Mai и rhu — d u r a n t l a s e c o n d e d é c a d e e t l e d é b u t d e l a t r o i s i è m e d é c a d e d u m o i s d ' a o û t précédant d e 1 6 jour s l a J . H . Haie . V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . E n B o u m a i n e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o giques. Arbre — très v i g o u r e u x , asse z r u s t i q u e , résist e b i e n a u g e l , à l ' e x c e p t i o n d e s b o u r g e o n s florifères. L a fleur es t d e t y p e c a m p a n u l e , l a floraiso n e n es t m o y e n n e . L e s a n n é e s o ù l ' h i v e r est m o i n s r i g o u r e u x , i l p r o d u i t a b o n d a m m e n t . Fruit — m o y e n o u g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , l é g è r e m e n t étir é v e r s l e b o u t , u n p e a s y m é t r i q u e , a v e c l e sillo n v e n t r a l superficiel , m a i s b i e n m a r q u é , p l u s creus é v e r s l a p o i n t et s u r t o u t v e r s l a b a s e ; d e c o u l e u r j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t su r l a p a r t i e ensoleillé e d ' u n r o u g e sang, sou s f o r m e d e g r a n d e s t a c h e s , su r lesquelle s s e s u p e r p o s e n t de s raie s d ' u n r o u g e plu f o n c é ; p a r f o i s l a c o u l e u r r o u g e r e c o u v r e p l u s d e l a m o i t i é d e l a surfac e d u f r u i t ; l a p e a u d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , résistante , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c b l a n c h â t r e , m o y e n n e m e n t a b o n d a n t e e t asse z â p r e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e - d o r é , fine , j u t e u s e f o n d a n t e , es t d o u c e - a i g r e l e t t e , a g r é a b l e m e n t p a r f u m é e ; ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t e t a u x m a n i p u l a t i o n s

33 — c . 10 3

.

u e s , e ,

513a ABSTRACT Maturity – during the second decade and the beginning of the third decade of August before 15 days of the J. H. Hale. Variety of American origin. In Romania it is found in the pomological collections.. Tree – very vigorous, very resistant to frosts, with the exception of buds. The flower is belllike, flowering is average. In years when the winter is not very tough, it produces abundantly. Fruit – medium or large, of globular shape, slightly elongated towards the apex, slightly asymmetric, with the ventral furrow shallow but well marked, more widened towards the tip and especially toward the basis, yellow-gold, on the sun exposed side with large, blood-red spots, on which are the darker red lines, sometimes red color covers more than half of the of the fruit surface. The peel has an average thickness, resistant, partly sticked to the pulp, which is covered by a whitish, dense, harsh pubescence; the pulp, is golden-yellow, soft, juicy, creamy, sweet-tart, is pleasantly scented and doesn’t stick to the core. The fruits are resistant to transportation and handling.

CANADA

S i n o n i m e : engl. germ, franc, mag.

Early Canada , H i g h ' s Earl y Canada . Canadischer Frühpfirsieh . Précoce d u Canada . Kanada.

rom.

Canada timpuriu .

Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t î n 1 9 1 0 , d e c ă t r e H i g h t , î n statu l O n t a r i o (Canada). R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă p e scar ă restrîns ă î n C a n a d a , S . T J . A . , B . P . U n g a r ă . L a n o i s e întîlneşt e î n n u m ă r f o a r t e m i c î n plantaţiil e di n juru l oraşelo r O r a d e a ş i Şimleul Silvaniei , p r e c u m ş i î n colecţiil e rjomologice .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l , d e v i g o a r e m i j l o c i e , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i piersicului , est e d e s t u l d e l o n g e v i v , prefer ă solur i u ş o a r e , c u e x p o z i ţ i e f a v o r a b i l ă . M u g u r i i florifer i sîn t rezistenţ i la g e r . î n i a r n a 1 9 5 5 — 1 9 5 6 , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , l a t e m p e r a t u r a d e —24,6°C , s-a u înregistra t 1 2 % m u g u r i florifer i d e g e r a ţ i . B e z i s t ă b i n e l a Clasterosporium carpophillum

(Lév.

la a t a c u l d e Myzodes persicae

) A d e r h . ş i m u l ţ u m i t o r l a Taphrina deformans Sulzer

(Berk.

) Tul . ş i

. î n ani i p l o i o ş i , d a t o r i t ă faptulu i c ă perişori i pîsloş i

care a c o p e r ă pieliţ a menţi n u n m e d i u u m e d , o

m i c ă p a r t e d i n t r e fruct e p u t r e z e s c p e

p o m i , î n cursu l perioade i d e coacer e ş i recoltare . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă dureaz ă î n m e d i e 1 3 zile . P r o d u c e a b u n d e n t , î n c î t f r u c t e l e t r e b u i e rărit e d e 1— 2 ori . L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a s-a u r e c o l t a t c î t e 1 2 00 0 k g d e f r u c t e l a h a î n a n u l a l V - l e a ş i 2 4 85 0 k g d e f r u c t e l a h a ' î n anu l al V l - l e a d e l a p l a n t a r e . F r u c t e l e , m i j l o c i i , sîn t d e s t u l d e b i n e c o l o r a t e , r e l a t i v r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t , p u l p a este îns ă f i b r o a s ă ş i c u g u s t m e d i o c r u ; l a s u p r a c o a c e r e d e v i n e a p r o a p e făinoasă . F r u c t e l e t i n e r e , c a ş i cel e m a t u r e , p r e z i n t ă o p u b e s c e n ţ ă p î s l o a s ă , g r o s i e r ă , c a r a c t e r d u p ă car e soiu l se p o a t e r e c u n o a ş t e uşor . Calităţi :

r u s t i c i t a t e a , p r o d u c ţ i i l e a b u n d e n t e , rezistenţ a m a r

e l a ger , comportare a

mulţumitoare faţ ă d e bol i ş i dăunător i a p o m u l u i . Defecte :

g u s t ul m e d i o c r u a l p u l p e i ş i p u b e s c e n ţ ă grosier ă a pieliţei .

515

CANADA

POMUL P o r a u l , d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , ar e trunchiu l relati v subţir e ( 1 6 — 1 8 c m î n d i a m e t r u ) , c u s c o a r ţ a cenuşiu-închis , p u ţ i n c r ă p a t ă . Coroana —

invers-piramidală, înalt ă ş i destu l d e îngustă , c u d i a m e t r u l d e 4— 5 m . Ramurile de schelet — lungi ş i relati v subţiri , c u scoarţ a d e c u l o a r e cenuşiu-roşiatic ă ; lenticele m i c i , n u m e r o a s e , eliptice , d e c u l o a r e cafenie , c u marginil e c e n u ş u . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r d e m i x t e , l u n g i d e 2 5 — 3 0 c m , ş i r a m u r i l e a n t i c i p a t e ; salbel e sîn t f r e c v e n t e , ia r b u c h e t e l e d e m a i s e găses c î n n u m ă r r e d u s . Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 , 5 — 3 , 5 c m , s c o a r ţ a [ d e c u l o a r e v i o l e t - e a r m i n p e parte a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i p e c e a u m b r i t ă , c u n u m e r o a s e lenticel e foarte m i c i , o r b i c u l a r e , m a r o n i i . — m i j l o c i i , c o n i c i , p u b e s c e n ţ i , a p r o a p e lipiţ i d e r a m u r ă . Mugurii vegetativi Mugurii floriferi — mic i sa u mijlocii , o v o c o n i c i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă c e n u ş i e destul d e p r o n u n ţ a t ă . Frunzele — mijloci i sa u s u p r a m i j l o c i i , c u l u n g i m e a d e 1 0 8 — 1 5 1 mm ş i l ă ţ i m e a d e 3 0 — 42 m m , lanceolate , c u lăţime a m a x i m ă î n treime a mijlocie , baz a rotund-îngustată , sime t r i c ă sa u p u ţ i n a s i m e t r i c ă , vîrfu l uşo r a p l e c a t spr e faţ a inferioar ă ş i p u ţ i n s t r î m b ; b m b u l p l a n ş i c u m a r g i n d e fi n s e r a t e ; p e ţ i o l u l , d e 7—1 0 m m î n l u n g i m e , p o t r i v i t d e g r o s , v i o l e t n e g r i c i o s spr e t o a m n ă ; g l a n d e l e , i n n u m ă r d e 2 — 4 , sîn t f o a r t e m i c i , g l o b u l o a s e , p e d i c e l a t e , d e c u l o a r e v i o l a c e e sa u n e a g r ă . Căderea frunzelo r ar e l o c t o a m n a f o a r t e tîrziu , î n n o i e m b r i e . î n a i n t e d e c ă d e r e , frunzel e d e v i n galben-rugini i (a u o c u l o a r e a s e m ă n ă t o a r e c u a frunzelo r e x t e r i o a r e d e l a b u l b i d d e c e a p ă ) , c o l o r a t e u n i f o r m sa u m o z a i c a t e c u v e r d e , u n e o r i ş i e u r o ş u - c a r m i n . N e r v u r i l e d e v i n r o ş u - v i o l a c e e intens . Florile — mijlocii , c u d i a m e t r u l d e 2 7 — 3 3 m m , d e t i p r o z a c e u , c u petalel e d e m ă r i m e m i j l o c i e , lung i d e 1 2 — 1 4 m m ş i lat e d e 1 0 — 1 2 m m , r o t u n d - e l i p t i c e , d e c u l o a r e r o z v i u , c u b a z a roşu-inten s ; pistilu l d e aceeaş i l u n g i m e c u staminele .

FRUCTUL Mărimea —

mijlocie, avîn d H =

50—5 7 m m , D =

51—5 6 m m ş i d =

48—5 4 m m ;

g r e u t a t e a m e d i e d e 7 5 — 1 0 0 g . D a c ă r e c o l t a est e a b u n d e n t ă ş i n u s e a p b c ă răriri , fructel e răruîn m i c i . Forma — g l o b u l o a s ă , a s i m e t r i c ă , c u b a z a t u r t i t ă ş i c u vîrfu l p u ţ i n teşi t o b l i c . Carac teristic est e faptu l c ă p a r t e a d o r s a l ă est e b o m b a t ă î n a p r o p i e r e d e vîrfu l fructului , i m e d i a t d u p ă p u n c t u l s t i l a r ; b r a z d a v e n t r a l ă , deş i superficială , a p a r e b i n e m a r c a t ă pri n faptu l c ă are o m a r g i n e ma i ridicat ă d e c î t cealaltă . î n r e g i u n e a p u n c t u l u i stilar , l a o p a r t e d i n t r e fructe , b r a z d a est e îngust ă ş i c e v a m a i a d î n c ă (fig . 1 2 0 ) . Culoarea — v e r d e - g ă l b u ie p î n ă l a g a l b e n - v e r z u i e deschis , a c o p e r i t ă p e c e a m a i m a r e p a r t e c u roşu-sîugeri u stins , su b f o r m ă d e p e t e , u n e o r i c u d u n g i sla b d e l i m i t a t e . Culoare a roşie a c o p e r ă m a i m u l t d e j u m ă t a t e d i n suprafaţ a p i e b ţ e i . Cavitatea pedunculară

—

m i c ă, a d î n c ă , îngustă , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e .

Punctul stilar — f o a r t e m i c , negru , aşeza t p e u n m a m e l o n o b l i c , car e adeseor i ies e c u p u ţ i n î n afar a conturulu i genera l a l fructului .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

516

Pieliţa —

d e g r o s i m e m i j l o c i e , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă deasă , grosieră , p u ţ i n scâ -

moasă, albă . Pulpa — a l b - v e r z u ie sa u a l b - g ă l b u i e , c u n u m e r o a s e fibr e sla b v e r z u i ş i c u infiltraţi i de r o ş u - c a r m i n s u b p i e b ţ ă , c o n s i s t e n t ă , c r o c a n t ă , p o t r i v i t d e suculentă , a c i d u l a t - d u l c e , destul d e a r o m a t ă , d e caUtat e m e d i o c r ă , sla b a d e r e n t ă l a s î m b u r e .

Fig. 120 . — Canad a

Fig. 121 . — Canad a

Sîmburele —

m i j l o c i u , i n v e r s - o v o i d , p u ţ i n b o m b a t , p r e l u n g î n g u s t a t spr e b a z ă ş i c u

vîrful scurt-ascuţit , t e r m i n a t c u u n s p i n s c u r t ; incrustaţiil e des e ş i adine i ; l a s c o a t e r e a di n fruct ar e c u l o a r e a c a r m i n (fig . 1 2 1 ) . Maturitatea —

î n c e p e î n p r i m a d e c a d ă a lu i a u g u s t , c u 1 5 zil e î n a i n t e d e J . H . H a l e .

D e l a c ă d e r e a p e t a l e l o r p î n ă l a c o a c e r e a f r u c t e l o r t r e c î n m e d i e 11 0 zile . EECOMANDAEI. Fiin

d d e p ă ş i t d e alt e soiur i c u a c e e a ş i e p o c ă d e c o a c e r e , în c e p r i v e ş t e

c a l i t a t e a f r u c t e l o r , n u s e r e c o m a n d ă c u l t i v a r e a soiulu i C a n a d a î n Uvez i industrial e ş i nic i în g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e ; p r e z i n t ă u n a n u m i t i n t e r e s c a m a t e r i a l g e n i t o r . РЕЗЮМЕ Созревание — н а ч и н а е т с я в п е р в о й д е к а д е а в г у с т а , н а 1 5 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Хейль. С о р т а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведе н в К а н а д е . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в небольших количества х в посадка х о к о л о Орад я и Шимлеу л Сильванней , а такж е и в помо логических коллекциях .

517

CANADA

Дерево — средне й сил ы р о с т а , предпочитае т почв ы с б л а г о п р и я т н о й э к с п о з и ц и е й , у с т о й ч и в о е к м о р о з у , болезня м и вредителям . П л о д о н о с и т о б и л ь н о . Ц в е т о к розовидный ; цветение п о л у р а н н е е . Плод — средне й величины , о к р у г л ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , с п р и п л ю с н у т ы м о с н о в а н и е м и немног о к о с о с р е з а н н о й в е р ш и н о й ; х а р а к т е р н ы м п р и з н а к о м я в л я е т с я т о , чт о д о р с а л ь ная с т о р о н а в з д у т а о к о л о в е р ш и н ы п л о д а ; б р ю ш н о й ш о в х о р о ш о в ы р а ж е н б л а г о д а р я п р и п о д н я т о м у к р а ю ; ж е л т о в а т о - з е л е н о г о д о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м в вид е пяте н ил и с л а б о о б о з н а ч е н н ы х п о л о с о к н а б о л ь ш е й част и п о в е р х н о с т и п л о д а ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п о к р ы т а г у с т ы м , белы м х л о п ь е в и д н ы м о п у ш е н и е м ; м я к о т ь зеленовато-бела я ил и ж е л т о в а т о - б е л а я , с зеленоватым и в о л о к н а м и и к а р м и н о в о к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и по д к о ж и ц е й , п л о т н а я , х р у с т я щ а я , д о в о л ь н о с о ч н а я , к и с л о в а т о сладкая, довольн о ароматная , посредственног о качества , слаб о приросша я к к о с т о ч к е . Плоды хорош о выдерживаю т перевозку , имею т волокнисту ю мякот ь посредственног о в к у с а , а пр и перезревани и с т а н о в я т с я м у ч н и с т ы м и .

BÉSTJME Maturité —

c o m m e n ç a nt dan

s l a premièr

e décad

e d u moi s d'aoû t e t précédan

t

d e 1 5 j o u r s cell e d e l a J . H . H a i e . V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e , o b t e n u e a u ( ' a n a u a . E n B o u m a n i e o n l a t r o u v e dan s les p l a n t a t i o n s d ' O r a d e a e t d e Şimleu l Silvaniei , ains i q u e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s. Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , préfèr e le s sol s léger s e t b i e n e x p o s é s ; i l es t résistan t au g e l , ains i q u ' a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . I l p r o d u i t a b o n d a m m e n t . L a fleur , de t y p e r o s a c é , a u n e floraiso n m i - h â t i v e . Fruit — m o y e n , g l o b u l e u x e t a s y m é t r i q u e , a l a b a s e a p l a t i e e t l e b o u t taill é o b l i q u e m e n t ; c e qu i es t c a r a c t é r i s t i q u e , c'es t q u e l a p a r t i e dorsal e es t b o m b é e d a n s l e v o i s i n a g e d e l a p o i n t e d u fruit , l e sillo n v e n t r a l es t b i e n m a r q u é , a y a n t l a p a r t i e m a r g i n a l e plu s é l e v é e ; de c o u l e u r v e r t j a u n â t r e , allan t j u s q u ' a u j a u n e v e r d â t r e , qu i es t r e c o u v e r t e su r l a p l u s g r a n d e p a r t i e d ' u n r o u g e sang , sou s f o r m e d e t a c h e s , parfoi s d e raie s f a i b l e m e n t d é b m i t é e s ; la p e a u , d'épaisseur m o y e m i e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e d r u e , c o t o n n e u s e , b l a n c h e ; l a p u l p e , d ' u n b l a n c v e r d â t r e o u b l a n c j a u n â t r e , à fibre s v e r d â t r e s e t à infiltration s r o u g e - c a r m i n , sous l a p e a u , es t consistante , c r o q u a n t e , asse z j u t e u s e , d ' u n e d o u c e u r a c i d u l é e , asse z p a r f u m é e mais d e q u a b t é m é d i o c r e ; ell e a d h è r e f a i b l e m e n t a u n o y a u . L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t , o n t l a p u l p e fibreus e e t u n g o û t m é d i o c r e ; à m a t u r i t é dépassé e il s d e v i e n n e n t farineux .

517a ABSTRACT Maturity – starting in the first decade of August and 15 days before that of J. H. Hale. Variety of American origin, obtained in Canada. In Romania it is found on plantations of Oradea and Şimleul Silvaniei, and in pomological collections. Tree – medium vigor, prefers light soil, exposure and is resistant to frosts as well as to diseases and insect pests. It produces abundantly. The flower is of rosaceous-type, and the flowering occurs early. Fruit – medium, globular and asymmetric, flattened at the basis and the tip obliquely cut, which is characteristic is that the dorsal part is curved in the vicinity of the tip of the fruit, the ventral furrow is well marked, with higher outer part, yellowish green, through greenish yellow, which is covered on the most part of the surface with blood-red spots, and sometimes poorly defined lines. The skin, of medium thickness, is covered with thick hairs, cottony. The flesh is greenish white or yellowish white, and with green fiber and red-carmine infiltrations. The peel is consistent, crispy, fairly juicy, gentle tart, quite fragrant but of poor quality, it weakly sticks to the stone. The fruits resist well to transport, have fibrous pulp and a poor taste; at maturity they become mealy.

M O R E T T I N I 5/2

2

Sinonime : n u s e cunosc . Origine. So i d e o r i g i n e italiană , o b ţ i n u t d e A 1 e s s a n d r о M o r e t t i n i l a F l o renţa, pri n încrucişare a p r a c t i c a t ă t i m p d e tre i an i ( 1 9 2 9 — 1931) î n t r e soiuril e J . H . H a l e şi T r i u m f . A f o s t d a t î n c o m e r ţ î n 1 9 4 0 . R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n I t a b a şi , p r o b a b i l , ş i î n alt e ţăr i c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c , î n ţ a r a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n 195 9 ş i s e g ă s e ş t e î n colecţiil e p o m o l o g i c e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e altoit p e piersic , o rezistenţ ă r e l a t i Silvaniei, î n unel persicae Sulzer .

v i g u r o s ş i creşt e r e p e d e î n p r i m i i an i d e l a p l a n t a r e ; s e d e z v o l t ă b i n e n u reuşeşt e a l t o i t p e c o r c o d u ş . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e so l ; p r e z i n t ă v slab ă faţ ă d e g e r . î n c o n d i ţ i i l e d e l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a ş i d e l a Şimleu l e iern i a u d e g e r a t m u g u r i i floriferi . E s t e sensibi l l a a t a c u l d e Myzodes

î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a piersicului , î n acelaş i t i m p c u m a j o r i t a t e a soiurilor, ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile . P o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e est e r i d i c a t ; l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă P i e t r o a s e l e , p o m ü în v î r s t a d e 4 an i a u p r o d u s î n m e d i e c î t e 2 6 k g d e f r u c t e ; l a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i - B ă neasa, l a vîrst a d e 6 ani , p o m i i a u d a t î n m e d i e c î t e 8 0 k g d e f r u c t e . F r u c t e l e sîn t s u p r a m i j l o c i i , f r u m o s c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e , c u g u s t f o a r t e p l ă c u t . Sîn t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializar e ; sîn t rezistent e l a transport. Asemănări. S o i u l M o r e t t i n i 5/2 2 s e a s e a m ă n ă î n c e p r i v e ş t e c u l o a r e a p i e b ţ e i ş i a p u l p e i c u soiu l M o r e t t i n i 1/14 , c u c a r e s e c o a c e a p r o a p e î n acelaş i t i m p ; s e d e o s e b e ş t e îns ă d e a c e s t a î n p r i m u l r î n d p r i n a c e e a c ă ar e floril e d e t i p r o z a c e u (l a M o r e t t i n i 1/1 4 floril e sîn t campanulate). Calităţi :

vigoarea , potenţialu l d e producţi e ridica t a l pomului , p r e c u m ş i aspectu l

f r u m o s ş i calitate a f o a r t e b u n ă ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r . Defecte : sensibilitate a l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer . POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e c i r c a 4 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d e s t u l d e g r o s , c u scoarţ a d c c u l o a r e c e n u ş i e , p e a l o c u r i c u n u a n ţ e r o ş i e t i c e , p r e z i n t ă c r ă p ă t u r i superficiale . Coroana —

g l o b u l o a s ă, largă , c u d i a m e t r u l d e 4 — 5 m .

M O R E T T I N I 5/2

519

2

Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , f o r m e a z ă c u v e r t i c a l a imghiur i d e 6 0 — 70° ; s c o a r ţ a ramurilor b ă t r î n e est e c a n e t r u n c h i , ia r s c o a r ţ a celo r tiner e est e c e n u ş i u - c a f e n i e , c u m u l t e lenticele p e i n t e r n o d u r i l e d e l a b a z ă . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , lungi , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e roşiatică , ia r spr e b a z ă cafenie , c u p o r ţ i u n i m a i v e r z u i p e p a r t e a inferioară . Lăstarii —

lungi, groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e , ia r p e p a r t e a însorit ă v i o l a c e e .

Mugurii vegetativi — mici , c o n i c i , c u p e r n u ţ e r e d u s e . Mugurii floriferi — mari, o v o c o n i c i , c u vîrfu l r o t u n j i t , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n tă c e n u ş i e . Frunzele — mari ş i foarte mari , c u l u n g i m e a d e 1 3 0 — 1 6 0 mm ş i l ă ţ i m e a d e 3 0 — 4 0 m m , lanceolat-aluugite, c u vîrfu l l u n g ş i b a z a larg ă ; l i m b ul est e arcui t l a vîr f spr e faţ a inferioară , c u marginil e serat e ; suprafaţ a n e t e d ă , l u c i o a s ă , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s . P e ţ i o l u l est e scurt , d e g r o s i m e m i j l o c i e , p u ţ i n răsucit , c a n a l i c u l a t , c u 2 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , v e r z i , aşezat e aproape d e baz a limbului . Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u d i a m e t r u l d e 4 6 — 4 7 m m , d e t i p r o z a e e u , c u p e t a l e l e niari, r o t u n d e , uneor i eliptic-alungite , d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s , m a i inten s l a b a z ă ; pistilu l egal sa u m a i l u n g d e c î t staminele . FRUCTUL Mărimea —

s u p r a m i j l o c i e, a v i n d H =

53—6 0 m m, D =

59—7 0 m m, d =

5 8 — 72 m m ;

greutatea d e 121—19 0 g . Forma —

g l o b u l o a s ă, t u r t i t ă l a a m b e l e c a p e t e , r o t u n d ă î n s e c ţ i u n e transversală , c u

flancurile b o m b a t e m u l t ş i f o a r te p u ţ i n a s i m e t r i c e ; b r a z da ventral ă est e superficial ă (fig . 1 2 2 ) .

Fig. 122 . — Morettin i 5/2 2

Fig. 123 . -VMurcttin i 5 /22

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T E

520

Culoarea — g a l b e n - d e s c h i s , uneor i g a l b e n - v e r z u i , a c o p e r i t ă c u d u n g i f o a r t e subţiri , dese ş i p u n c t e fine , n u m e r o a s e , d e c u l o a r e r o ş i e - c a r m i n ; p e p a r t e a însorit ă d u n g i l e sîn t foarte d e s e , încî t a p a r d e d e p a r t e c a p e t e c o n t i n u e , ia r p e p a r t e a u m b r i t ă est e stropit ă c u p u n c t e fine , r o ş u . Cavitatea pedunculară

—

a d î n c ă ş i largă , a l u n g i t ă , c u pereţi i a b r u p ţ i .

Punctul stilar — m i c, cenuşiu-închis , aşeza t p e b n i a d e sudură , p e o m i c ă r i d i c ă t u r ă înconjurată d e o depresiune . Pieliţa —

destu l d e groasă , acoperit ă d e o pubescent ă mijloci e ; s e desprind e gre u d e

pulpă. Pulpa — g a l b e n ă , c u p u ţ i n e irrffltraţi i r o ş u î n j u r u l s î m b u r e l u i , d e c o n s i s t e n ţ ă m i j l o c i e , suculentă, a r o m a t ă , c u gus t d u l c e , p l ă c u t a c i d u l a t ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î nd î n m e d i e H = 2 7 m m , D = 2 5 m m , d = 1 7 m m o v o i d , r o t u n j i t , b o m b a t , c u b a z a l a t ă ş i vîrfu l s c u r t a s c u ţ i t ; suprafaţ a a d î n c ş i sinuo s i n c r u s t a t ă , d e c u l o a r e cafenie , a c o p e r i t ă c u p u ţ i n r o ş u l a s c o a t e r e a di n fruc t (fig . 1 2 3 ) . Maturitatea —

c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t , c u a p r o x i m a t i v 1 4 z d e

înainte d e a c e e a a soiulu i J . H . H a l e , a p r o a p e î n acelaş i t i m p c u soiu l P i e r i 8 1 . E E C O M A N D Ă E I . Soiu l Morettin i 5/22 , avîn d cabtăţ i deosebite , s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e î n z o n a p o d g o r i i l o r d i n s u d u l ţării , î n l o c u r i m a l a d ă p o s t i t e ş i p e n t r u î n c e r c a r e în celelalt e regiun i f a v o r a b ü e c u l t u r i i piersicului . РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 1 4 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я л и ш ь в п о м о л о г и ч е с к и х коллекциях. Дерево —

сильнорослое , нетребовательно е к почве , сравнительн о слаб

с т о й ч и в о е , п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й — Myzodes persicae

о морозоу -

S u l z e r . Ц в е т о к роговидный ,

цветение с р е д н е е . У р о ж а й н о с т ь в ы с о к а я . Плод — нутый, в

больш е средне й величины , о к р у г л о й формы , н а обои х конца х приплюс -

п о п е р е ч н о м сечени и к р у г л ы й , с с и л ь н о в з д у т ы м и б о к а м и , очен ь м а л о асимме -

т р и ч е с к и й , с п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м ш в о м ; с в е т л о - ж е л т о г о , иногд а з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета, п о к р ы т очен ь т о н к и м и и г у с т о р а с п о л о ж е н н ы м и п о л о с к а м и и мелким и м н о г о ч и с л е н ными т о ч к а м и к а р м и н о в о - к р а с н о г о ц в е т а , приче м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е п о л о с к и р а с п о ложены стол

ь г у с т о , чт о н а р а с с т о я н и и к а ж у т с я с п л о ш н ы м и п я т н а м и , а

с т о р о н е п о к р ы т мелким и к р а с н ы м и т о ч к а м и

; кожиц

а довольн

н а тенево й

о толстая , покрыта

я

средней г у с т о т ы о п у ш е н и е м , с т р у д о м о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т а я , с о слабым и п р о ж и л к а м и к р а с н о г о цвет а о к о л о к о с т о ч к и , средне й п л о т н о с т и , с о ч н а я , а р о м а т н а я сладкая, с

приятно й кислотностью ; н е прирастае т к

,

косточке .

Плоды хорош о выдерживаю т перевозку . EÉSTJMÉ Maturité — celle d e l a J . H

correspondan t à . Haie

l a second e moiti é d u moi s d'août , précédan t d e 1 4 jour s

.

V a r i é t é d ' o r i g i n e i t a b e n e . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o giques.

M O R E T T I N I 5/2

2

521

Arbre — v i g o u r e u x , es t p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , m a i s offr e u n e résistanc e asse z faible a u ge l e t es t sensibl e à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer . L a fleu r es t d e t y p e , r o s a c é , l a floraiso n e u es t m o y e n n e . L e p o t e n t i e l d e p r o d u c t i o n es t é l e v é . Fruit — s u r m o y e u , g l o b u l e u x , es t aplat i a u x d e u x b o u t s , r o n d e n s e c t i o n t r a n s v e r s a l e , les d e u x flanc s trè s b o m b é s , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e s e t a v e c l e sillo n v e n t r a l superficie l ; d e c o u l e u r j a u n e c l a n , parfoi s tiran t su r l e v e r t , r e c o u v e r t e d e trè s fine s r a y u r e s r a p p r o c h é e s e t d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s d e c o u l e u r r o u g e c a r m i n ; su r l a p a r t i e ensoleillée , le s ligne s s o n t trè s r a p p r o c h é e s , d o n n a n t d e l o i n l'effe t d e t a c h e s i n i n t e r r o m p u e s , r e c o u v e r t e s d e p e t i t s p o i n t s r o u g e s ; l a p e a u , asse z épaisse , r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e m o y e n n e , s e d é t a c h e difficilement d e l a p u l p e ; c e t t e dernièr e es t j a u n e , a v e c q u e l q u e s infiltration s r o u g e s a u t o u r d u n o y a u , d e c o n s i s t a n c e m o y e n n e , j u t e u s e , p a r f u m é e , à s a v e u r d o u c e e t a g r é a b l e m e n t aci dulée ; ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

Maturity – corresponding to the second half of August, 14 days before that of the J.H. Hale. Variety of Italian origin. In Romania it is found in the pomological collections. Tree – vigorous, is not demanding concerning the soil, but low resistance to frost and is susceptible to attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower is rosaceous-type, flowering is average. The production potential is high. Fruit – above medium, rounded, is flattened at both ends, round in cross section, both sides very rounded, slightly asymmetric with superficial ventral furrow. The color is light yellow, sometimes greenish, covered with very thin and closed stripes and numerous small dots of crimson color; on the sun exposed side, the lines are very closed together, giving away the effect of continuous patches, covered with small red dots. The peel, rather thick, covered with medium pubescence detaches itself easily from the pulp, the latter is yellow with some red leaks around the stone, of medium consistency, juicy, fragrant, sweet-tasting and pleasantly tart, It does not stick to the core. The fruits are resistant to transport.

HALE TIMPURI

U

S i n o n i m e : engl. E a r l y H a l e , E a r l y g e r m a n , H a l e e a r l y , H a l e ' s early , franc. A l l e m a n d e h â t i v e , P r é c o c e d e H a l e . germ. H a l e s E r ü h p f i r s i c h , F r ü h e v o n H a l e . Hal. P r e c o c e d e H a l e . rus. B a n n i i G o l e a , S k o r s p e l k a Galea . ceh. H a l e h o r a n a , H a l o va rană Origine. So i d e origin e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t î n j u r u l anulu i I 8 6 0 , î n S.TJ.A . A fos t d a t în c o m e r ţ d e J . H . H a l e . L. L u i z e t afirm neîntemeiat.

ă c ă a c e s t so i a f o s t o b ţ i n u t î n G e r m a n i a , c e e a c e s- a d o v e d i t

R ă s p î n d i r e . S e cultiv a î n S .TJ.A., F r a n ţ a, B . D . G . , B . F . G . , I t a l i a , U . E . S . S . , B . S . Cehos l o v a c ă ş i alt e ţăr i d i n E u r o p a . I n ţar a n o a s t r ă s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s , b i n e e c h i l i b r a t , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o ü piersiculu i ş i s e a d a p t e a z ă b i n e l a t o a t e t e r e n u r ü e , e x c e p t l n d p e cel e p r e a grel e ş i u m e d e . E s t e rezisten t la ger , secetă , b o b ş i d ă u n ă t o r i . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a piersicului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 0 - 1 2 zile . P o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e est e r i d i c a t , î n c î t p o m i i n e c e s i t ă adeseor i răritu l f r u c t e l o r . F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e, c u p u l p a a l b - c r e m - g ă l b u i e , neaderentă l a sîmbure , d e calitat e foart e bună . Sînt p o t r i v i t d e r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î u star e p r o a s p ă t ă şi p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e Calităţi :

.

v i g o a r e a , rusticitatea , p o t e n ţ i a l u

cabtatea foart e bun ă a Defecte: n

l producti v ridicat , aspectu l frumo s ş i

fructelor .

u s e cunosc . POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 3— 4 m , formeaz ă trunch i c u scoarţ a brună-cenuşie , c

u

c r ă p a t u r i superficiale , a ş e z a t e î n l u n g u l t r u n c h i u l u i . Coroana — Ramurile de

g l o b u l o a s ă, largă . schelet —

de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , b i n e r a m i f i c a t e , c r e s c u t e s u b u n

unghi d e ramificar e d e 4 5 — 5 5 ° ; a u scoarţ a cenuşiu-brună , c u numeroas e lenticele

.

523

HALE TIMPURI U

Ramurile de rod — p r e d o m i nă cel e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i d e l u n g i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă p e p a r t e a însorită . Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a v e r d e - r o ş i a t i c ă p e p a r t e a însorit ă şi v e r d e - g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e destu l d e p r o e m i n e n t e , a c o p e r i ţ i d e o p u b e s c e n ţ ă slabă , c e n u ş i e . Mugurii floriferi — m a r i , o v o c o n i c i , c u vîrfu l rotunjit , a c o p e r i ţ i d e o p u b e s c e n ţ ă c e n u şiu-deschis, distribuiţ i m a i m u l t î n p a r t e a central ă ş i spr e b a z a r a m u r i i . Frunzele — mari, a v î n d î n m e d i e 16 0 m m l u n g i m e ş i 4 8 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u vîrful l u n g ascuţi t ş i baza - îngustată , m a r g i n ü e c r e n a t e ; b m b u l est e încreţi t de- a l u n g u l nervurii p r i n c i p a l e , d e c u l o a r e v e r d e - i n t e n s . P e ţ i o l u l , l u n g î n m e d i e d e 8 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , canaliculat , p u ţ i n răsucit , c u 2— 3 g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă , aşezate lîng ă l i m b . Florile — m a r i, d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e l e r o t u n d e , d e c u l o a r e r o z - i n t e n s , m a i inten s la baz ă ; pistilu l est e d e aceeaş i l u n g i m e c u s t a m i n e l e . FRUCTUL Mărimea — d=

m i j l o c i e sa

u mare

, avîn

dH

=

5 5 — 68 mm , D

=

6 2 — 70 m m

,

6 3 — 69 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 15 8 g ş i m a x i m ă d e 20 0 g . Forma —

sferică, larg-trunchiat ă l a a m b e l e c a p e t e , a s i m e t r i c ă , c u u n f l a n c m a i d e z -

v o l t a t î n a p r o p i e r e a b r a z d e i v e n t r a l e , c a r e est e variabilă , superficial ă sa u a d î n c ă (fig . 1 2 4 ) .

Fig. 124 . —

Hale timpuri u

Fig. 125 . — Hal e timpuri u

Г)

SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

2I

Culoarea — a l b - g ă l b u i e , striat ă sa u m a r m o r a t ă c u roşu-închis , c u reflex e v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i su b f o r m ă d e p u n c t e fin e p e restu l suprafeţei , astfe l î n c î t c u l o a r e a d e f o n d aproape n u s e vede . Cavitatea pedunculară — d e l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i e , c u pereţi i a b r u p ţ i , alungit ă dorso-ventral. Punctul stilar — m i c , b r u n - c e n u ş i u , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n , î n c o n j u r a t d e o depre siune superficială . Pieliţa — subţir e îns ă densă , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă sa u desfăcîndu-s e uşor , a c o p e r i t ă de o p u b e s c e n t ă fină , scurtă . Pulpa — a l b - c r e m - g ă l b u i e , c u p u ţ i n e infiltraţi i roşi i î n j u r u l sîmburelui , f o a r t e fină , f o n d a n t ă , suculentă , dulce-acrişoară , v i n u r i e , a r o m a t ă ş i p a r f u m a t ă , c u g u s t f o a r t e b u n ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — m i j l o c i u, a v î n d î n m e d i e H = 2 5 m m , D = 2 3 m m , d = 1 9 m m , o v o i d , b o m b a t , c u vîrfu l f o a r t e ascuţit , simetri c ; suprafaţ a d e c u l o a r e cafeniu-deschis , de s ş i a d î n c incrustată (fig . 1 2 5 ) . Maturitatea —

î n c e p e l a m i j l o c u l luni i august , c u 1 2 zil e înaintea , soiulu i J . И . H a l e .

E E O O M A N D Ă E I . F i i n d d e p ă ş i t î n c e p r i v e ş t e c o l o r i t u l f r u c t e l o r ş i rezistenţ a a c e s t o r a la t r a n s p o r t d e alt e soiur i c u aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e ( H a l e h a v e n , S o u t h l a n d ) , ia r p e d e altă p a r t e a v î n d f r u c t e c u p u l p a a l b ă , soiu l H a l e t i m p u r i u n u est e i n d i c a t p e n t r u livezil e industriale. P r e z i n t ă intere

s c a g e n i t o r î n lucrăril e p e n t r u creare a n o i l o r soiur i d e p i e r s i c . РЕЗЮМЕ

Созревание —

н а ч и н а е т с я в с е р е д и н е а в г у с т а , н а 1 2 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о ллекциях. Дерево — болезням и Плод —

сильнорослое , нетребовательно е к почве , устойчиво е к

морозу , засухе ,

в р е д и т е л я м . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е с р е д н е е . У р о ж а й н о с т ь в ы с о к а я . средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о о б р а з н ы й , сильн о обрубленны й н а

о б о и х к о н ц а х , а с и м м е т р и ч е с к и й , с одни м б о л е е с и л ь н о р а з в и т ы м о к о л о б р ю ш н о г о ш в а б о к о м ; б р ю ш н о й ш о в и з м е н ч и в ый — то п о в е р х н о с т н ы й, т о г л у б о к и й; ж е л т о в а т о - б е л о го ц в е т а , с ш т р и х а м и и л и м р а м о р н ы м и п я т н а м и т е м н о - о к р а с н о г о цвета и

лиловаты м оттенко м —

на с о л н е ч н о й с т о р о н е и мелким и т о ч к а м и — н а о с т а л ь н о й част и п л о д а , та к чт о о с н о в н а я его о к р а с к а почт и н е з а м е т н а ; к о ж и ц а т о н к а я , н о п л о т н а я , п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и и л и ж е л е г к о о т не е о т д е л я ю щ а я с я , п о к р ы т а н е ж н ы м к о р о т к и м о п у ш е н и е м ; м я к о т ь б е л о в а т о кремовая с желтоваты м оттенко м и красноватым и прожилкам и в о к р у г косточки , очен ь н е ж н а я , т а ю щ а я , с о ч н а я , с о ч е н ь т о н к и м винны м к и с л о в а т о - с л а д к и м а р о м а т н ы м в к у с о м , душистая; н е прирастае т к косточке . Транспортабельность плодо в средняя . EÉSUMÉ Maturité —

c o m m e n ç a n t a u milie u d u moi s d'aoû t e t précédan t d e 1 2 jour s l a variét é

J. H . H a i e . V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . E n E o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o logiques.

HALE T I M P t i m ü

Г>25

Arbre — v i g o u r e u x, n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résistan t a u x g e l , à l a séche resse, a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . L a fleu r es t d e t y p e r o s a c é ; l a floraiso n e n es t moyenne. Potentie l d e productio n élevé . Fruit — m o y en o u g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e , l a r g e m e n t t r o n q u é a u x d e u x b o u t s , a s y m é t r i q u e , l ' u n de s flanc s plu s d é v e l o p p é d a ns l e v o i s i n a g e du sillo n v e n t r a l , qu i v a r i e , t a n t ô t plus superficiel , t a n t ô t plu s p r o f o n d ; d e c o u l e u r b l a n c h e - j a u n â t r e , strié e o u m a r b r é e d e r o u g e f o n c é , à réflexe s v i o l a c é s su r l a p a r t i e ensoleillé e e t sou s f o r m e d e p o i n t s m e n u s su r le rest e d e l a surfac e d u fruit , d e sorte * q ue l a c o u l e u r d e f o n d s e p e r d p r e s q u e ; l a p e a u m i n c e , mai s dense , mi-adhérent e à l a p u l p e o u s e d é t a c h a n t a i s é m e n t , es t r e c o u v e r t e d ' u n e fine p u b e s c e n c e rase : la p u l p e , d ' u n b l a n c - c r è m e j a u n â t r e, a v e c q u e l q u e s infUtration s r o uge s a u t o u r d u n o y a u , es t trè s fine , f o n d a n t e e t j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , v i n e u s e , p a r f u m é e e t d ' u n e saveu r trè s fin e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L e s fruit s n'offren t q u ' u n e résistanc e m o y e n n e a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – beginning in the middle of August and before 12 days of the variety J. H. Hale. Variety of American origin. In Romania it is found in the pomological collections. Tree – vigorous, not pretentious concerning the soil, frost, drought, diseases and insect pests. The flower is of rosaceous-type, flowering is average. High production potential. Fruit – medium or large, spherical, broadly truncated at both ends, unbalanced, one of the sides more developed in the vicinity of the ventral furrow, which varies, sometimes more superficial, sometimes deep, with white-yellow stripes or mottled with dark red, having purple rays on the sun exposed side and dotted on the rest of the fruit surface, so that the background color is almost lost. The peel is thin, but dense, partly sticks to the pulp but easily detachable, is covered with soft short hairs: the pulp, yellowish white-cream, with some red infiltrations around the stone, is very, soft, juicy, sweet-tart, with veins, perfumed flavor and very delicate flavor, does not stick to core. The fruits have only moderate resistance to transport.

MIGNONNE MAR

E

S i n o n i m e : franc. G r o s s

e mignonne , Gross e mignonn e tardive , Mignonn e veloutée , V e l o u t é e , M i g n o n n e ordinaire , BeU e d e Ferrière , G r o s s e m i g n o n n e d e Merlet , Superbe royale . rus. B o l ş o i m i n i o n p o z d n i i .

germ. G r o s s e r M i g n o n - P f u s i c h, G r o s s e r L i e b l i n g s - P f i r s i c h , Grosse r Prinzessin . engl. L a r g e F r e n c h m i g n o n n e . mag. N a g y m i g n o n . ceh. B r o s k e v v e l k â Ubeznâ . O r i g i n e . S o i f o a r t e v e c h i , d e o r i g i n e franceză . P o s e d ă c i r c a 6 0 d e s i n o n i m e francez e r

şi străine . A f o s t descri s p e n t r u p r i m a d a t ă î n j u r u l anulu i 166 7 d e M e r l e t , s u b n u m e l e de Veloutée . R ă s p î n d i r e . A fos t r ă s p î n d i t î n c e l e m a i ' m u l t e ţăr i c u l t i v a t o a r e d e piersi c di n E u r o p a c a F r a n ţ a , I t a l i a , A n g l i a , O l a n d a , G e r m a n i a , U . R . S . S . s .a., p r e c u m ş i î n S . U . A . î n u l t i m e l e d e c e n i i , i m p o r t a n ţ a lu i a s c ă z u t m u l t , fiin d d e p ă ş i t d e soiuril e c u p u l p ă g a l b e n ă ş i c u aceeaş i epocă d e coacere . î n ţar a n o a s t r ă s e î n t î l n e ş t e m a i m u l t î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l , d e v i g o a r e m i j l o c i e , reuşeşt e a l t o i t p e piersi c f r a n c , m i g d a l ş i c o r c o d u ş , î n t o a t e regiunil e propri i culturi i piersicului . E s t e r e z i s t e n t l a ger , secetă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , î n f l o r e ş t e s e m i t î r z i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—1 0 z d e . P r o d u c e m u l t î n fiecar e a n . F r u c t e l e sîn t m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a l i t a t e b u n ă sa u foart e b u n ă . S e caracteri zează p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e 8 , 4 5 % z a h ă r , 0 , 2 8 % a c i d i t a t e , 0 , 4 7 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e , 1 , 3 7 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 7,8 0 m g % v i t a m i n ă C . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . Sînt destu l d e r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t , îns ă l a m a t u r i t a t e c a d di n p o m i . Asemănări. S

e a s e a m ă n ă c u soiu l M i g n o n n e m a r e t i m p u r i u , de . car e s e d e o s e b e ş t e pri n

f o r m a m a i n e r e g u l a t ă a fructului , p r i n c u l o a r e a v e r z u i e ş i c o a c e r e a m a i tîrzie . Calităţi :

r e z i s t e n ţa l a g e r , secetă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , p r e c u m ş i p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e

ridicat, frumuseţe a ş Defecte :

i cabtate a bun ă a

fructelor .

a s i m e t r i a p r o n u n ţ a t ă a f r u c t e l o r ş i slab a l o r rezistenţ a l a c ă d e r e .

M I G N O N N E M A R

527

E

POMUL P o m u l est e d e tali e m i j l o c i e , f o r m e a z ă trunch i c u s c o a r ţ a c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă ş i lenticel e destul d e rare , m i c i , d e c u l o a r e c e n u ş i e , r o t u n j i t e . Coroana —

sferic-turtită, răsfirată

Ramurile de

schelet —

.

l u n gi ş i g r o a s e , e t a l a t e l a b a z ă , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u -

r o ş i a t i c ă p e p a r t e a e x p u s ă l a soar e ş i v e r d e - c e n u ş i e p e p a r t e a u m b r i t ă . Ramurile de

rod — r e p r e z e n t a te î n c e a m a i n u n e p a r t e p r i n r a m u r i m i x t e ş i b u c h e t e

de mai . Lăstarii —

de g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u - d e s c h i s p e p a r t e a însorit ă

şi v e r d e p e c e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi

—

m a r i, o v o i z i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e

p r o e m i n e n t e ş i late . Mugurii floriferi — m a r i, o v o i z i , sla b p u b e s c e n ţ i . Frunzele — m a r i, d e 1 3 0 — 1 6 0 m m l u n g i m e ş i 3 8 — 4 8 m m l ă ţ i m e , o v a t - a l u n g i t e sa u l a n c e o l a t e , c u vîrfu l l u n g a c u m i n a t , m a r g i n i l e fi n ş i r e g u l a t s e r a t e ; l i m b u l încreţi t sla b p e bnia nervur n principale , d e culoar e verde-deschis . Peţiolul , scurt , d e grosim e mijlocie , c u 2-3 g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e , d e c u l o a r e g ă l b u i e . Florile —

m a r i , d e t i p r o z a c e u , cu p e t a l e l e m a r i , o v a t - r o t u n j i t e , uşo r c o n c a v e , d e c u l o a r e

r o z - v i o l a c e u i n t e n s . Sepalel e de m ă r i m e m i j l o c i e , p u b e s c e n t e ; etaminele m a i s c u r t e c u 2 —3 m m d e c î t pistilul . FRUCTUL Mărimea — d=

m a re sa u s u p r a m i j l o c i e , a v î n d H

55—6 5 m m ; greutate a d Forma —

=

56—6 2 m m , D

=

58—6 6 m m ş i

e 120—14 5 g .

sferic-turtită, c u flancuril e inega l d e z v o l t a t e , t u r t i t ă o b b e p e parte a dorsal ă

şi p u ţ i n tras ă spr e vîr f p e c e a v e n t r a l ă . B r a z d a v e n t r a l ă p r o n u n ţ a t ă (fig . 1 2 6 ) . Culoarea — suprafaţă).

g a l b e n - v e r z u i e, a c o p e r i t ă d e u n r o ş u inten s p e p a r t e a însorit ă ( 1 / 3 — 1 / 2 d i n

Cavitatea pedunculară brazdei ventrale . Punctul stilar siune largă . Pieliţa —

—

—

f o a r te a d î n c ă ş i largă , c u o

depresiun e adînc ă î n dreptu l

m i c, b r u n - c e n u ş i u , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n , î n c o n j u r a t d e o d e p r e -

f o a r te s u b ţ i r e , îns ă elastică , a c o p e r i t ă d e o p u b e s c e n ţ ă d e a s ă ş i fin ă ; l a

completă maturitat e s e desprind e uşo r d e p e pulpă . Pulpa — a l b - g ă l b u i e , c u n u a n ţ ă v e r z u i e , inten s c o l o r a t ă î n r o ş u î n ' j u r u l s î m b u r e l u i , c u fibr e fine , f o n d a n t ă , d u l c e , sla b a c i d u l a t ă , foart e suculentă , p l ă c u t a r o m a t ă , d e c a l i t a t e b u n ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — de m ă r i m e relati v m i c ă , o v o i d - r o t u n j i t , b o m b a t , scur t a s c u ţ i t l a vîrf , uşor îngusta t l a b a z ă , d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s ; suprafaţ a i n c r u s t a t ă n e r e g u l a t ş i a d î n c (fig. 1 2 7 ) . Maturitatea — a d o u a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t , î n c e p u t u l luni i s e p t e m b r i e ; î n c e p e c u c i r c a 1 2 zil e înainte a soiulu i J . H . H a l e .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N RASPINDIT E

528

EECXIMANDĂBI. întrucî t s e c o a c e a p r o x i m a t i v î n acelaş i t i m p c u o seri e d e soiur i cu p u l p a g a l b e n ă , m u l t m a i v a l o r o a se ( H a i e b a v e n , V e t e r a n , S o u t h l a n d ) , soiu l M i g n o n n e m a r e n u m a i p r e z i n tă intere s p e n t r u p l a n t a ţ i i l e m a r i ş i nici p e n t r u grădinil e d e l î n gă case . S e p o a t e utiliza î n lucrăril e d e selecţie .

Fig. 126 . — Mignonn e mar e

Fig. 127 . — Mignonn e mar e

РЕЗЮМЕ Созревание —

в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а и л и начало с е н т я б р я , н а 1 2 дней р а н ь ш е с о р т а

Джон Хейль . Старый с о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , о п и с а н н ы й М е р л е ещ е в 166 7 г о д у . В Румынии встречаетс я преимущественн о в помологически х коллекциях . Дерево —

с р е д н ей в ы с о т ы , у с т о й ч и в о е к м о р о з у , з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; у р о -

ж а й н о е ; ц в е т о к р о з о в и д н ы й , цветени е п о л у п о з д н е е . П л о д — к р у п н ый ил и же б о л ь ше средне й в е л и ч и н ы , п р и п л ю с н у т о - ш а р о в и д н о й ф о р м ы , с н е о д и н а к о в о р а з в и т ы м и п о л о в и н к а м и ; б р ю ш н о й ш о в х о р о ш о в ы р а ж е н ; зеленовато

-

ж е л т о г о цвет а с я р к о - к р а с н ым р у м я н ц е м н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а очен ь т о н к а я , э л а с т и ч н а я , п о к р ы т а я г у с т ы м и н е ж н ы м о п у ш е н и е м , п р и п о л н ой з р е л о с т и л е г к о отделяется о т мякоти ; мякот ь желтовато-бела я с зеленоваты м оттенком , в о к р у г косточк и интенсивно окрашенна я в

красны й цвет , нежно-волокнистая , тающая , сладка я с о слабо й

MIGNONNE MAR E

529

к и с л о т н о с т ь ю , о ч е н ь с о ч н а я , с приятны м а р о м а т о м , х о р о ш е г о к а ч е с т в а , н е п р и р а с т а е т к косточке. П л о д ы о ч е н ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а , н о пр и п о л н о й з р е л о с т и о п а д а ю т с д е р е в а ; х о р о ш о выдерживают перевозку . BÉSTJMÉ Maturité — correspondant à l a second e moiti é d u moi s d'aoû t e t a u débu t d e septem b r e , p r é c é d a n t d e 1 2 j o u r s cell e d e l a J . H . H a i e . A n c i e n n e v a r i é t é d ' o r i g i n e française , d é c r i t e p a r M e r l e t e n 1 6 6 7 . E n B o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e s u r t o u t d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre — d e taill e m o y e n n e , résistan t a u g e l , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u insectes nuisible s ; i l es t p r o d u c t i f ; l a fleu r d e t y p e r o s a c é ; l a floraiso n m i - t a r d i v e .

x

Fruit — g r o s o u au-dessu s d e l a m o y e n n e , es t s p h é r i q u e , a p l a t i , a v e c le s flanc s inéga l e m e n t d é v e l o p p é s ; l e sillo n v e n t r a l p r o n o n c é ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e t i r a n t su r l e v e r t , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e intense , su r l a p a r t i e ensoleillé e ; l a p e a u , trè s m i n c e , élastique , r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e fin e e t d e n s e , s e d é t a c h a n t a i s é m e n t d e l a p u l p e , à m a t u r i t é ; l a p u l p e , d ' u n b l a n c j a u n â t r e t i r a n t su r l e v e r t , f o r t e m e n t c o l o r é e d e r o u g e a u t o u r d u n o y a u , à fibre s fines , es t f o n d a n t e , d o u c e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e , trè s j u t e u s e , a g r é a b l e m e n t p a r f u m é e e t d e b o n n e q u a b t é ; ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L e s fruits , d e b o n n e o u trè s b o n n e q u a b t é , t o m b e n t p a r f o i s d e l ' a r b r e à m a t u r i t é , m a i s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – corresponding to the second half of August and early September, before the 12 days of the J. H. Hale. Old variety of French origin, described by Merlet in 1667. In Romania it is found mostly in the pomological collections. Tree – medium size, resistant to frost, drought, diseases and insect pests, it is productive, the flower is of rosaceous-type, mid-late flowering. Fruit – large or above medium, is spherical, flattened, with the sides unevenly developed, the ventral furrow pronounced, the color is yellow-green, covered with a deep red on the sun exposed side, the peel is very thin, elastic, covered with thin, dense pubescence, detaches easily from the pulp at maturity; pulp, yellowish-white through green, heavily stained with red around the stone, thin fibers, is soft, sweet, slightly tart, very juicy, pleasantly scented and of good quality, it does not stick to the core. The fruits are very good, sometimes fall from the tree at maturity, but are resistant to transport.

34 — c . 1 9 3

GALOPIN

S i n o n i m e : n u are . Origine. S o i d e o r i g i n e b e l g i a n ă , o b ţ i n u t î n t î m p l ă t o r di n s î m b u r i î n j u r u l anulu i 186 9 la L i è g e d e c ă t r e p e p i n i e r i s t u l L . J . G a l o p i n . R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă f o a r t e p u ţ i n î n ţ ă r d e d i n v e s t u l E u r o p e i , î n specia l î n F r a n ţ a şi I t a b a . L a n o i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i p i e r s i c u l u i . E s t e rezisten t l a b o l i ş i l a d ă u n ă t o r i . î n f l o r e ş t e semitîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 9 — 1 2 zile . Produce mult . F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i , d e s t u l d e b i n e c o l o r a t e , s u c u l e n t e , d u l c i , a r o m a t e . S e foloses c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare . Calităţi : v i g o a r e , r e z i s t e n ţ a l a b o l i ş i d ă u n ă t o r i , p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e ridica t a l pomului, p r e c u m ş i cabtate a b u n ă a fructelor . POMUL P o m u l est e d e tali e m i j l o c i e , c u t r u n c h i u l d r e p t ; s c o a r ţ a est e d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u şie, c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e . Coroana — Ramurile de

g l o b u l o a s ă, d e s t u l d e d e a s ă . schelet —

l u n g i, d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u u n g h i d e r a m i f i c a r e c u p r i n s î n t r e

40 ş i 50° , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e . Ramurile de Lăstarii —

rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , c u i n t e r n o d u r d e d e l u n g i m e m i j l o c i e . d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u i n t e r n o d u r i scurte , d e c u l o a r e v e r d e -

gălbuie p e parte a u m b r i t ă ş i nuanţa t v i o l a c e u p e ce a însorită . Mugurii vegetativi

—

m i c i, o v o c o n i e i , c u vîrfu l a p r o p i a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o

pubescentă cenuşiu-deschis . Mugurii floriferi

—

s e g ă s e s c î n s p e c i a l î n p o r ţ i u n e a c e n t r a l ă ş i b a z a l ă a ramurii , sîn t

mijloen, ovoizi , acoperiţ i c u o

pubescent ă abundentă .

531

OALOPIN

Frunzele — mijlocii spr e m a r i , a v î n d î n medic ! l u n g i m ea d e 13 9 mm ş i l ă ţ i m e a d e 4 3 m m , l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e serat e ; l i m b u l est e p l a n , u ş o r o n d u l a t , ia r g l a n d e l e d e p e p e ţ i o l sîn t absente. Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , d e t i p r o z a c e u , c n p e t a l e r o t u n d e , c o l o r a t e î n r o z - p a l ; pistilul ar e aceeaş i l u n g i m e c a ş i e t a m i n e l e .

FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e, a v î n d î n m e d i e H =

5 0 mm, D =

5 3 mm, d =

5 2 m m ; greutate a

de 7 5 - 8 0 g . Forma —

a p r o a pe g l o b u l o a s ă , retezat ă l a b a z ă ; b r a z d a v e n t r a l ă est

e superficial

ă

(fig. 1 2 8 ) .

Fig. 128 . - Galopi

Fig. 129 . - Galopi

n

n

Culoarea — v e r z u i e, a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u r o ş u - s î n g e r i u , n e u n i f o r m , ia r păr ţile m a i p u ţ i n însorit e p r e z i n t ă m a r m o r a ţ i u n i s u b f o r m ă d e p u n c t e fine . Cavitatea pedunculară — l a r gă ş i p o t r i v i t d e a d î n c ă . Punctul stilar de mamelon . Pieliţa —

—

m i c, c e n u ş i u - î n c h i s , aşeza t într- o uşoar ă d e p r e s i u n e r o t u n j i t ă , lipsi t

p o t r i v it d e g r o a s ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă , g l a b r a .

Pulpa — a l b - c r e m, c u n u a n ţ ă v e r z u i e , p u ţ i n roşi e î n j u r u l s î m b u r e l u i , fină , f o n d a n t ă , suculentă, acidulată-vinurie , aromată , aderent ă l a sîmbure .

532

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U $ 1 P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

Sîmburele — mare , avîn d î n medi e H = 3 2 m m , D = 2 8 m m, d = 2 3 m m , rotund-ovoid , asimetric, c u vîrfu l p u ţ i n ascuţit , b o m b a t , c u incrustaţi i a d î n c i ş i des e (fig . 1 2 9 ) . Maturitatea — î n u l t i m a d e c a d ă a luni i august , c u c i r c a 1 1 zil e înaintea soiulu i J . H . H a l e . R E C O M A N D Ă R I . Soiu l d e n e c t a r i n ă G a l o p i n s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e m a i ale s î n gră dinile d e lîng ă cas e şi , p e scar ă restrînsă , î n b v e z i , î n z o n e l e u n d e reuşeşt e piersicul . РЕЗЮМЕ Созревание — п о с л е д н я я декад а а в г у с т а , н а 1 1 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь . Сорт бельгийског о п р о и с х о ж д е н и я . В Румыни и встречаетс я в помологически х кол лекциях. Дерево — с и л ь н о р о с л о е , у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и вредителям . Ц в е т о к розовидны й : цветение п о л у п о з д н е е . П л о д о н о с и т о б и л ь н о . Плод — средней величины , почт и о к р у г л о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я с р е з а н н ы й , с п о в е р хностным б р ю ш н ы м ш в о м; з е л е н о в а т о го цвета , с н е р а в н о м е р н ым к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е , а н а мене е о с в е щ е н н ы х с о л н ц е м ч а с т я х п о к р ы т ы й м р а м о р н ы м р и с у н ком и з м е л к и х т о ч е к ; к о ж и ц а д о в о л ь н о т о л с т а я , г о л а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь б е л о а т о - к р е м о в о г о цвет а с зеленоваты м о т т е н к о м , в о к р у г к о с т о ч к и к р а с н о в а т а я , н е ж н а я , та ющая, сочная , винно-кисловатая , ароматная , н е прирастае т к к о с т о ч к е . Плоды хорошег о качества . RÉSUMÉ Măturile — c o r r e s p o n d a n t à de l a J . H . Haie .

l a dernièr e d é c a d e d ' a o û t e t p r é c é d a n t d e 1 1 j o u r s cell e

V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o logiques. Arbre — v i g o u r e u x es t résistan t e n v e r s le s m a l a d i e s e t le s insecte s nuisibles . L a fleu r est. d e type , r o s a c é , l a floraiso n m i - t a r d i v e . I l p r o d u i t a b o n d a m m e n t . Fruit — m o y e n , p r e s q u e g l o b u l e u x , c o u p é n e t à l a b a s e , a y a n t l e sillo n v e n t r a l super ficiel ; d e c o u l e u r v e r d â t r e , r e c o u v e r t e su r l a p a r t i e ensoleillé e d ' u n r o u g e sang , n o n uni f o r m e , le s c ô t é s m o i n s ensoleillé s offrent , de s m a r b r u r e s p a r s e m é e s p a r de s p o i n t s fin s ; l a p e a u , m o d é r é m e n t épaisse , es t g l a b r e e t a d h è r e à l a p u l p e ; l a p u l p e , d ' u n b l a n c - c r ê m e , t e i n t é d e v e r d â t r e , l é g è r e m e n t r o u g i e a u t o u r d u n o y a u , es t fine , f o n d a n t e , j u t e u s e , a c i d u l é e v i n e u s e , p a r f u m é e ; ell e a d h è r e a u n o y a u . Les fruit

s son t d e b o n n e qualité

.

ABSTRACT Maturity – corresponding to the last decade of August and before 11 days from that of J.H. Hale. Variety of Belgian origin. In Romania it is found in the pomological collections. Tree – strong resistance against diseases and pests. The flower is rosaceous type, mid-late flowering. It produces abundantly. Fruit – medium, almost globular shape, cut short at the basis, with superficial the ventral furrow. It is light green, covered on the sun exposed side of red blood, not uniform, on the less sun exposed side is marbled, scattered by fine dots; the peel is moderately thick, smooth and sticks to the pulp, which is creamy white, tinged with greenish, slightly red around the stone, is thin, soft, juicy, tart, acidic, perfumed it sticks to stone. The fruits are of good quality.

NECTARINA ALB

A

S i n o n i m e : franc. B l a n c h e d ' A n d i l l y , L i c é e b l a n c h e , B r u g n o n b l a n c , N e c t a r i n e blanche. engl. N e c t a r i n e o l d w h i t e . germ. W e i s s e N e c t a r i n e . ital. B i a n c a . rus. N e c t a r i n belii . O r i g i n e . S o i de o r i g i n e f r a n c e z ă, c u n o s c u t î n c ă d i n j u r u l a n u l u i 1 6 6 0 . R ă s p î n d i r e . E s t e f o a r t e p u ţ i n r ă s p î n d i t î n ţăril e p o m i c o l e d i n E u r o p a . î n U . E . S . S . a fost i n t r o d u s c a so i s t a n d a r d î n T a d j i k i s t a n , u n d e est e a p r e c i a t p e n t r u f a p t u l c ă fructel e lui sîn t f o a r t e b u n e p e n t r u u s c a t . L a n o i a fos t i n t r o d u s î n j u r i u anulu i 1 9 3 5 d e c ă t r e p e p i n i e r a di n A i u d . î n p r e z e n t se întîlneşt e n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e p o t r i v i t d e v i g u r o s , est e destu l d e l o n g e v i v ş i n u est e p r e t e n ţ i o s faţ a d e c o n d i ţ i i l e de so l ; necesit ă îns ă l o c u r i b i n e î n s o r i t e . E s t e rezisten t l a g e r ; l a t e m p e r a t u r ă d e — 22,4°C (iarn a 1 9 5 5 — 1 9 5 6 ) a u d e g e r a t n u m a i 2 0 % d i n t r e m u g u r i i floriferi . E s t e d e a s e m e n e a destu l d e rezisten t l a b o b ş i d ă u n ă t o r i . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 9 — 1 2 z d e . B o d e ş t e i n fiecar e a n ş i d e s t u l d e m u l t . L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i î n v î r s t ă d e 6 ani a u d a t p r o d u c ţ i i d e 5 4 — 6 2 k g d e f r u c t e p e p o m . F r u c t e l e sîn t m i c i , p u ţ i n c o l o r a t e , c u g u s t p l ă c u t , a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă , c î t şi , m a i ales , p e n t r u u s c a t ş i i n d u s t r i a l i z a r e . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e 1 4 , 4 6 % zahăr , 1 , 1 1 % a c i d i t a t e , 0 , 6 5 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 3 1 , 3 5 m g % v i t a m i n ă C . D u p ă r e c o l t a r e , s e p o t p ă s t r a 6 — 7 z d e . A v î n d p i e b ţ a d e c u l o a r e d e s c h i s ă, t r e b u i e a m b a l a t e ş i m a n i p u l a t e c u grijă . Calităţi :

c o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n zahă r a l f r u c t e l o r , l o n g e v i t a t e a , rezistenţ a l a ger , b o l i

şi d ă u n ă t o r i a p o m u l u i . Defecte : c u l o a r e a d e s c h i s ă ş i d i m e n s i u n i l e m i c i al e fructelor. POMUL P o m u l ating e înălţime a d e 3— 4 m ş i formeaz ă trunch i potrivi t d e gros , c u scoarţ a de culoar e cenuşiu-închis .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

534

Coroana — l a î n c e p u t i n v e r s - p i r a m i d a l ă , î n g u s t ă , ia r î n p e r i o a d a d e p l i n ă p r o d u c ţ i e globuloasă, c u u n diametr u d e 4— 6 m . Ramurile de schelet — lungi, p o t r i v i t d e g r o a s e , c r e s c u t e su b unghiur i d e ramificar e c u p r i n s e într e 3 0 ş i 35 ° ; scoarţ a b r u n ă - r o ş i a t i c ă , c u n u m e r o a s e lenticel e p u ţ i n e v i d e n t e . Ramurile de rod — p r e d o m i nă salbel e ş i r a m u r i l e m i x t e , î n p r o p o r ţ i e a p r o a p e egală . P e r a m u r i l e salbe , m u g u r i i florifer i sîn t aşezaţ i n u n u m a i c î t e u n u l , c i deseor i g r u p a ţ i c î t e 2 — 3 , ia r p e r a m u r i l e m i x t e m u g u r i i florifer i s e f o r m e a z ă î n c e p î n d chia r d e l a b a z ă , rareor i r ă m î n î n d 1— 3 m u g u r i v e g e t a t i v i . Lăstarii — destul d e v i g u r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e z m c u r i e sa u castaniu-rugini e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e p e c e a u m b r i t ă . î n ani i f a v o r a b i l i , p r e z i n t ă d o u ă v a l u r i d e creşter e ( f e n o m e n ra r întîlni t l a p i e r s i c ) . M iignrii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , p o t r i v i t d e p u b e s c e n ţ i . Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u vîrfu l a s c u ţ i t , p u b e s c e n ţ i . Frunzele — m i j l o c i i , l a n c e o l a t e , c u marginU e fi n crenat-serate . L i m b u l , arcuit , o n d u l a t , uşor încreţi t de- a lungu l nervuri i mediane , c u marginü e puţi n ridicate . Peţiolul , d e grosim e şi l u n g i m e m i j l o c i e , c u 2 — 4 g l a n d e m i c i ş i g l o b u l o a s e . F r u n z e l e c a d s e m i t i m p u r i u ; înaint e d e c ă d e r e , o p a r t e d e v i n g a l b e n e , p ă t a t e c u v e r d e sau c u r o ş u - a r ă m i u . Florile — m a ri ( 3 0 — 4 0 m m î n d i a m e t r u ) , d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e l e mari , e l i p t i c e , c u m a r g i n i l e p u ţ i n răsfrînt e spr e p a r t e a s u p e r i o a r ă , a l b e , suflat e c u r o z , ia r l a b a z ă r o z intens. Pistilul , e g a l sa u c u 1— 2 m m m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL Mărimea —

m i că sa u s u b m i j l o c i e , a v î nd H =

44—5 0 m m , D =

43—5 3 m m , d =

4 2—

50 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 6 5 g . Forma — g l o b u l o a s ă , s i m e t r i c ă sa u u ş o r a s i m e t r i c ă , l a r g - t r u n c h i a t ă spr e b a z ă , î n g u s t a t ă şi r o t u n j i t ă spr e vîrf . B r a z d a v e n t r a l ă , l a r g ă ş i superficială , c u e x c e p ţ i a p o r ţ i u n i i d e l a vîrf , unde s e adînceşt e ş i s e îngusteaz ă (pl . L V I I ) . Culoarea —

v e r d e - g ă l b u ie l a î n c e p u t u l c o a c e r i i , c u n u m e r o a s e p u n c t e a l b i c i o a s e , iniei ,

c a r e s e o b s e r v ă p r i n t r a n s p a r e n ţ ă , d e v i n e a p o i g ă l b u i e - a l b i c i o a s ă , c u o slab ă r u m e n e a l ă p e p a r t e a însorită , c u p u n c t e m i c i , d e c u l o a r e v i o l a c e e ş i d u n g i r o ş u - c a r m i n s l a b m a r c a t e . Cavitatea pedunculară Punctul stilar Pieliţa — Pulpa —

—

—

de m ă r i m e m i j l o c i e , a d b i c ă , c u m a r g i n i l e r e g u l a t e .

m i c , n e g r u , a ş e z a t într- o m i c ă d e p r e s i u n e .

subţire, aderent ă l

a pulpă. , g l a b r a .

a l b ă, c u o s l a b ă n u a n ţ ă g ă l b u i e sa u v e r z u i e , c o n s i s t e n t ă , p u ţ i n f i b r o a s ă , p o t r i -

v i t d e s u c u l e n t ă , p r o n u n ţ a t d u l c e , suficien t d e a c i d u l a t ă , c u u r m e d e a m ă r e a l ă , c u a r o m ă caracteristică ; n u ader ă l a sîmbure . Sîmburele —

m i c, a v î n d H =

25—2 8 m m , D =

18—2 2 m m , d =

14—1 7 m m , invers -

o v o i d , p o t r i v i t d e b o m b a t , c u vîrfu l o b t u z sa u p u ţ i n a s c u ţ i t ş i c u suprafaţ a d e s ş i a d i n e incrustată. Maturitatea —

u l t i ma d e c a d ă a luni i a u g u s t ş i p r i m e l e zU e al e luni i s e p t e m b r i e , î n c e p e

c u c i r c a 1 0 zil e înaint e d e J . H . H a l e . D e l a c ă d e r e a p e t a l e l o r p î n ă l a c o a c e r e a f r u c t e l o r t r e c î n m e d i e 11 5 zile .

PLANŞA

Nectarine, albă.

LVII

NECTAFHNA A L B A

RECOMANDAŞI. Avîn

5:jr>

d o seri e d e calităţi , soiu l N e c t a r i n a a l b ă p r e z i n t ă intere s c a

material iniţia l î n lucrăril e d e selecţie . E s t e i n d i c a t p e n t r u uscare .

РЕЗЮМЕ Созревание — п о с л е д н я я декад а а в г у с т а — п е р в ы е числ а с е н т я б р я , н а 1 0 дне й р а н ь ш е сорта Джо н Х е й л ь . Старый с о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с ких коллекциях . Дерево — д о в о л ь н о м о щ н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , м о р о з о у с т о й ч и в о е и д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е п о л у р а н н е е . П л о доносит довольн о обильн о и ежегодно . Плод — мелки й ил и ж е ниж е средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л ы й , с и м м е т р и ч е с к и й , у основания широк о обрубленный , суживающийс я и закругленны й к вершине ; брюшно й шов ш и р о к и й и п о в е р х н о с т н ы й , з а и с к л ю ч е н и е м в е р ш и н н о й част и п л о д а , гд е о н с т а н о в и т с я б о л е е г л у б о к и м и у з к и м ; ж е л т о в а т о - з е л е н о г о цвет а в начал е с о з р е в а н и я , с о м н о ж е с т в ом мел ких беловаты х просвечивающи х сквоз ь кожиц у точек ; позж е пло д становитс я беловато ж е л т о в а т ы м с о слабы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м мелким и лиловатым н точками и с л а б о намеченным и к а р м и н о в о - к р а с н ы м и п о л о с к а м и ; к о ж и ц а т о н к а я , г о л а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь б е л а я , с о слабы м ж е л т о в а т ы м ил и зеленоваты м о т т е н к о м , плотная, немног о волокнистая , довольн о сочная , очен ь сладка я с достаточно й кислот ностью, чут ь горьковатая , с характерны м ароматом ; н е прирастае т к к о с т о ч к е . П л о д ы ц е н я т с я к а к дл я п о т р е б л е н и я в и дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и .

свеже м виде,так , в особенности , дл я сушк и

RESUME Maturité — d u r a nt l a d e r n i è r e d é c a d e d ' a o û t e t le s p r e m i e r s j o u r s d e s e p t e m b r e , p r é c é d a n t d e 1 0 j o u r s cell e d e l a J . H . H a i e . A n c i e n n e v a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n R o u m a n i e , o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s pomologiques. Arbre — m o d é r é m e n t v i g o u r e u x , n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résist e b i e n a u gel e t es t é g a l e m e n t résistan t a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . L a fleu r es t d e t y p e r o s a c é , l a floraiso n m i - h â t i v e . P r o d u i t c h a q u e a n n é e e t asse z a b o n d a m m e n t . Fruit — p e t i t o u au-dessou s d e l a m o y e n n e , g l o b u l e u x , s y m é t r i q u e o u l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e , l a r g e m e n t t r o n q u é à l a b a s e , r é t r é c i e t a r r o n d i à l a p o i n t e , à sillo n v e n t r a l large e t superficiel , à l ' e x c e p t i o n d e l a p o r t i o n d u b o u t , o ù i l s e creus e e t s e r é t r é c i t ; l a couleur d'u n ver t jaunâtr e a u c o m m e n c e m e n t d e l a véraison , ave c d e n o m b r e u x petit s p o i n t s b l a n c h â t r e s , q u ' o n a p e r ç o i t p a r t r a n s p a r e n c e , p r e n d ensuit e u n e t e i n t e j a u n e b l a n c h â t r e a v e c u n faibl e v e r m e i l su r l e c ô t é ensoleill é e t d e p e t i t s p o i n t s v i o l a c é s e t de s raie s r o u g e c a r m i n , p e u m a r q u é e s ; l a p e a u m i n c e , g l a b r e , a d h é r e n t e à l a p u l p e ; l a p u l p e es t b l a n c h e , a v e c u n e faibl e t e i n t e j a u n â t r e o u v e r d â t r e , c o n s i s t a n t e , u n p e u fibreuse , asse z j u t e u s e , trè s d o u c e e t s u f f i s a m m e n t a c i d u l é e , l é g è r e m e n t a m è r e , à p a r f u m c a r a c t é r i s t i q u e ; n'adhère pa s a u noyau . L e s fruit s son t apprécié s p o u r l a t a b l e e t s u r t o u t p o u r e n fair e d e s fruit s sec s e t d e s p r o d u i t s industriels .

535a ABSTRACT Maturity – during the last decade of August and early September, 10 days before of the J.H. Hale. Old variety of French origin. In Romania, it is found in the pomological collections. Tree – moderately vigorous, not pretentious about the soil, is resistant to frost and is also resistant to diseases and insect pests. The flower is rosaceous type, mid-early flowering. Produces annually and abundantly. Fruit – small or below medium, globular shape, symmetrical or slightly asymmetrical, broadly truncated at the basis, narrowed and rounded at the apex to ventral furrow wide and shallow, with the exception of the portion of the end, where it widens and narrows, the color of yellowish green at the beginning, with many small white spots, which are seen because of transparency, then took a yellow-white nuance with little red on the sun exposed side and small purplish spots and stripes of crimson, slightly visible. The peel is thin, smooth, sticks to the pulp; the pulp is white, with a small yellowish or greenish nuance, consistent, slightly fibrous, very juicy, very sweet and tangy enough, slightly bitter, with characteristic flavor, does not stick to the core. The fruits are appreciated for the fresh consumption and especially for drying and industrial processing.

TÉTON

S i n o n i m e : franc. T é t o engl. B r e a s germ. V e n u ital. V e n u

DE V É N U

S

n d e Vénus , Této n tardive , Admirabl e tardive , Pointue . t o f Venus , Lat e admirable . s D ü t e , Spitzpfirsich . s Nipple , Venu s Tutte , Eoyale .

Poppa d i Venere , Pcsc a Lucchese . rus. G r u d i V e n e r î , V e n e r i n i persi . ceh. B r a s k e v v e n u à i n a . mag. V é n u s z e m l ö j e . rom. Sinu l V e n e r e i .

Origine. So i v e c h i , d e o r i g i n e n e c u n o s c u t ă , p r o b a b i l f r a n c e z ă , descri s p e n t r u p r i m a d a t ă d e p o m o l o g u l J e a n M e r 1 e t , i n 1 6 6 7 . S e p r e s u p u n e c ă a f o s t identifica t l a M o n t r e u i l l e , in a p r o p i e r e d e P a r i s . R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e ţăril e d i n E u r o p a î n c a r e s e c u l t i v ă pier sicul, îns ă într- o p r o p o r ţ i e m i c ă . î n ţar a noastră , deş i est e c u n o s c u t d e l a sfîrşitu l s e c o l u l u i t r e c u t , n u s- a r ă s p î n d i t p r e a m u l t ; s e c u l t i v ă p u ţ i n î n c e n t r e l e p o m i c o l e Ş i m l e u l Silvanie i ş i O r a d e a , ia r î n restu l ţări i se întîlneşt e s p o r a d i c . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s , este s ă n ă t o s , rareor i p r e z i n t ă slab e scurger i d e clei , est e l o n g e v i v d a c ă i s e asigur ă c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e ş i reuşeşt e p e t o ţ i p o r t a l t o ü . î n c a z u l altoiri i p e p i e r s i c ş i m i g d a l trăieşt e p î n ă l a 2 0 — 2 5 de ani . Prefer ă solur i u ş o a r e , c u suficient ă u m i d i t a t e , situate î n l o c u r i a d ă p o s t i t e ş i b i n e î n s o r i t e . E s t e sensibi l l a s e c e t ă ş i g e r ; î n iarn a 195 5 — 1956, cîn d temperatur a a

c o b o r î t l a — 24,6°C, m u g u r i i florifer i a u d e g e r a t î n p r o p o r ţ i e d e

6 3 % . E s t e d e a s e m e n e a sensibi l l a Taphrina t e n t l a Clasterosporium

carpophilum

la a t a c u l d e Myzodes persicae

Sulzer

(Lév.

deformans

(Berk.

) T u l . , îns ă destu l d e rezis -

) A d e r h . , l a Monilinia laxa

(Ehrenb.

) Sacc . ş i

.

î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 2 zile . D e o a r e c e se diferenţiaz ă r e l a t i v p u ţ i n i m u g u r i floriferi , rareor i înfloreşt e ş i l e a g ă a b u n d e n t . R o d e ş t e r e g u l a t , îns ă p r o d u c ţ u l e v a r i a z ă m u l t d e l a u n a n l a altul . A s t f e l , l a Ş i m l e u l Silvaniei s- a o b ţ i n u t o

recolt ă m e d i e d e 1 6 k g fruct e p e p o m î n 195 4 ş i d e 4 4 k g î n

537

TÄTON D E VENU S

1955. L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , d e I a p o m i i î n v î r s t ă d e 6 an i s-a u o b ţ i n u t p r o d u c ţ i i m e d i i d e 2 3 — 3 5 k g fruct e p e p o m ; l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă P i e troasele s- a realiza t o p r o d u c ţ i e d e 2 0 k g f r u c t e p e p o m , ia r l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Mărculeşti d e 2 3 k g p e p o m . F r u c t e l e sîn t s u p r a m i j l o c i i ş i m a r i , p u ţ i n c o l o r a t e , îns ă d e c a b t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e printr-un conţinu t ridica t î n zahă r ( 1 2 , 9 3 % ) ş i mijloci u î n aciditat e ( 0 , 5 3 % ) , î n pectin e ( 0 , 5 3 % ) ş i î n p r o t e i n e ( 0 , 6 2 % ) . Sîn t a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , cît ş i p e n t r u p r e p a r a r e a c o m p o t u r i l o r ş i a g e m u r d o r . Calităţi : v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a p o m u l u i ş i c a b t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r . Defecte : sensibibtate a l a g e r ş i secetă , p r o d u c ţ i i l e m i c i ş i î n genera l n e r e g u l a t e ş i sensi b i l i t a t e a fructelo r l a t r a n s p o r t . POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3—3, 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 2 0 — 2 1 c m cu scoarţ a d e culoar e cenuşiu-negricioasă . Coroana — la î n c e p u t i n v e r s - p i r a m i d a l ă , a p o i g l o b u l o a s ă , a t i n g î nd 4 — 5 , 5 m î n d i a m e t r u , răsfirată. Ramurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , d r e p t e , c r e s c u t e s u b u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e c u p r i n s e î n t r e 3 0 ş i 40 ° ; s c o a r ţ a c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u l e n t i c e l e m a r i , r a r e , c ă r ă m i z n . Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r d e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e , îns ă d e s t u l d e f r e c v e n t se întîlnes c ş i r a m u r i salbe . Lăstarii — lungi ş i r e l a t i v subţiri , c u i n t e r n o d u r i scurte , c u scoarţ a r o ş u - v i n e ţ i e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e o r b i c u l a r e , cenuşii , p r o e m i n e n t e , răspîn d i t e neregulat . Mugurii vegetativi — potrivit d e dezvoltate .

mari, c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e

Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c - a l u n g i ţ i sa u o v o i z i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă c e n u ş i e , p r o n u n ţ a t ă ; sîn t g r u p a ţ i m a i m u l t spr e b a z a r a m u r i l o r . Frunzele — m i j l o c ii sa u m a r i , a v î n d 1 4 0 — 1 5 3 m m l u n g i m e ş i 3 5 — 4 5 m m l ă ţ i m e , c d i a m e t r u l m a x i m l a j u m ă t a t e a l u n g i m i i , l a n c e o l a t e , c u vîrfu l p r e l u n g - a s c u ţ i t ş i m a r g i n i l fin-serate ; l i m b u l , î n c r e ţ i t de- a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e , c u m a r g i n d c r i d i c a t e s u b f o r m ă d j g h e a b ş i vîrfu l c u r b a t î n j o s . P e ţ i o l u l, d e 7 — 1 2 m m l u n g i m e , g r o s , c u 2 — 4 g l a n d e m i c i g l o b u l o a s e , cafenii .

u e e ,

Florile — m i j l o c ü, c u d i a m e t r u l d e 1 5 — 2 3 m m , c a m p a n u l a t e , c u petalel e m i c i , c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z - v i n e ţ i u inten s : s t a m i n e l e , d e l u n g i m i v a r i a b i l e , u n e l e f i i n d m a i s c u r t e , altele c u 1— 2 m m m a i lung i d e c î t pistilul .

FRUCTUL Mărimea — s u p r a m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d H = 58—65 m m ; greutate a d e 125—17 0 g . Forma —

58—6 9 m m , D =

6 0 —70 m m , d =

s f e r i c - o v o i d ă, p u ţ i n a s i m e t r i c ă , t u r t i t ă l a b a z ă ş i t r a s ă spr e vîr f ; b r a z d a

ventrală, largă , superficială , s e î n t i n d e p î n ă l a p u n c t u l stila r sa u î l d e p ă ş e ş t e p u ţ i n . Caracte ristică p e n t r u a c e s t so i est e p r e z e n ţ a u n u i m a m e l o n l a vîrfu l fructului , m a m e l o n car e n u e s t e l a fe l d e d e z v o l t a t l a t o a t e fructele , l a u n e l e chia r l i p s i n d (fig . 1 3 0 ) .

SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I P U T I N R Ă S P Î N D I T

538

E

Culoarea — în m o m e n t u l recoltări i v e r d e - g ă l b u i e , ia r l a m a t u r i t a t e a deplin ă galben v e r z u i e deschis , a p r o a p e c r e m , a c o p e r i t ă c u r o ş u - z m e u r i u sa u roşu-sîngeriu , p ă t a t p e p a r t e a însorită. D a t o r i t ă faptulu i c ă p o m u l ar e frunzi ş b o g a t , fructel e s e c o l o r e a z ă p u ţ i n , m e n ţ i nîndu-şi deseor i c u l o a r e a v e r z u i e p î n ă l a m a t u r i t a t e . Cavitatea pedunculară — largă ş i d e a d î n c i m e m i j l o c i e .

Fig. 130 . - Této

n d e Vénu s

Fig. 131 . — Této n d e Vénu s

Punctul stilar Pieliţa —

—

m i c, n e g r u , s i t u a t d e o b i c e i î n vîrfu l m a m e l o n u l u i .

d e s t ul d e g r o a s ă , r e z i s t e n t ă , n e a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă

deasă ş i destu l d e aspră . Pulpa —

a l b - v e r z u i e , p u ţ i n r o ş i e l î n g ă s î m b u r e , d e s t u l d e f i b r o a s ă , p o t r i v i t d e consis -

t e n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e , sla b a r o m a t ă , u n e o r i sla b a s t r i n g e n t ă ; n u a d e r ă l a s î m b u r e , î n g e n e ral p l ă c u t ă l a g u s t , d e c a b t a t e b u n ă Sîmburele — d=

.

d e mărim e supramijlocie , avîn d H

=

38—4 0 m m , D

=

28—3 0 m m ,

18—2 4 m m , o v o i d sa u i n v e r s - o v o i d alungit , potrivi t d e b o m b a t , scur t ş i brus c ascuţit ,

c u s u p r a f a ţ a a d î n c i n c r u s t a t ă ş i p a r ţ i a l c o l o r a t ă î n r o ş u (fig . 1 3 1 ) . Maturitatea — d e soiu l J . H

u l t i ma d e c a d ă d i n a u g u s t ş i p r i m e l e zil e d i n s e p t e m b r i e , c u 5 zil e înaint e

. Hale ,

TETON

DE

539

VENUS

R E C O M A N D Ă M . Sohi l T é t o n d e V é n u s , fiin d depăşi t c a p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e şi calitat e a fructelo r d e alt e soiur i c u aceeaş i e p o c ă d e m a t u r i t a t e , s e r e c o m a n d ă n u m a i p e n t r u p l a n t a ţ i i l e d e s e m i n c e r i î n t r u c ît d i n s î m b u r i i a c e s t u i so i s e o b ţ i n p o r t a l t o i buni pontr u piersic .

РЕЗЮМЕ Созревание — п о с л е д н я я декад а а в г у с т а и первы е числ а с е н т я б р я , п а 5 дне й р а н ь ш е сорта Д ж о н Х е й л ь . Старый с о р т н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и и з в е с т е н ещ е с к о н ц а п р о ш л о г о столетия, н о распростране н мало , и т о лиш ь спорадическ и в плодоводчески х района х Ш и м л е у л Сильвание й и О р а д я . Дерево — с и л ь н о р о с л о е , з д о р о в о е , х о р о ш о у д а е т с я н а в с е х п о д в о я х , п р е д п о ч и т а е т легкие, достаточн о влажны е почв ы и защищенные , х о р о ш о освещенны е солнце м места ; н е м о р о з о у с т о й ч и в о е и н е у с т о й ч и в о е к з а с у х е и п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , н о д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б а м и Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . и Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c , a т а к ж е и к н а п а д е н и ю п е р с и к о в о й тл и — Myzodes persicae S u l z e r . П л о д о н о с и т р е г у л я р н о , н о у р о ж а и с и л ь н о к о л е б л ю т с я в за в и с и м о с т и о т г о д а . Ц в е т к и средне й в е л и ч и н ы , к а м п а и у л о в и д н о г о т и п а . Цветени е п о л у р а н нее. Плод —

выш е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о в и д н о - я й ц е о б р а з н о й ф о р м ы , н е с -

колько асимметрический , приплюсну т у основани я и нескольк о вытяну т к вершине , с широким v

поверхностны м брюшны м швом ; пр и уборк е желтовато-зеленого

п о л н о й з р е л о с т и — с в е т л о г о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о , почт и к р е м о в о г о цвета , с

,а

пр и

малиново -

к р а с н ы м ил и к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м пятнам и н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у стороне; кожиц а довольн о толстая , прочная , н е прирастае т к мякоти , с густы м и довольн о жестким опушением ; мякот ь зеленовато-белая , у косточк и красноватая , довольн о волок нистая, умеренн о плотная , сочная , сладкая , слаб о ароматная , иногд а немног о в я ж у щ а я , приятного вкуса , хорошег о качества , н е прирастае т к косточке . Плоды хорошег о качества .

RËSTJMÉ Maturité — d u r a n t l a dernièr e d é c a d e d u m o i s d ' a o û t e t le s p r e m i e r s j o u r s d e sep tembre, 5 jour s avan t l a J . H . Haie . V a r i é t é a n c i e n n e , d ' o r i g i n e i n c o n n u e . E n R o u m a n i e e b e es t c o n n u e d e p u i s l a fi n d u dérider siècl e ; p e u r é p a n d u e , n e s e r e n c o n t r e q u e s p o r a d i q u e m e n t d a n s le s centre s fruitier s d e Ş i m l e u l Silvanie i e t d ' O r a d e a . Arbre —

d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , sain , v i e n t b i e n su r t o u s le s p o r t e - g r e f f e s , préfèr e

les sol s léger s à h u m i d i t é suffisante , le s e n d r o i t s a b r i t é s e t asse z ensoleiUé s ; sensibl e à l a sécheresse e t a u g e l , ains i b i e n q u ' à Taphrina tant à

Clasterosporium carpophillum

à l ' a t t a q u e d e Myzodes

persicae

(Lév. Sulzer

deformans

(Berk.

) A d e r h . , à Monilinia .Б

) T u l . , m a i s asse z résis laxa

(Ehrenb. ) Sacc . e t

produi t régubèrement , mai

s l a productio n

54(1

I

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

v a r i e b e a u c o u p d ' u n e a n n é e à l ' a u t r e . L e s fleur s s o n t m o y e n n e s , d e t y p e c a m p a n u l e . L a floraison es t m i - p r é c o c e . Fruit — au-dessu s d e l a m o y e n n e o u g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e - o v o ï d a l e , u n p e u a s y m é t r i q u e , aplat i à l a b a s e e t étir é v e r s l e b o u t , a v e c l e sillo n v e n t r a l large , superficie l ; la c o u l e u r es t v e r t e j a u n â t r e l o r s d e l a c u e i l l e t t e , à m a t u r i t é j a u n e v e r d â t r e clair , p r e s q u e c r è m e , r e c o u v e r t e d ' u n r o s e f r a m b o i s e o u r o u g e sang , t a c h é su r l a p a r t i e ensoleillé e ; l a p e a u asse z épaisse , résistante , n ' a d h é r a n t p a s à l a p u l p e , à p u b e s c e n c e d r u e e t asse z âpr e ; l a p u l p e , d ' u n b l a n c - v e r d â t r e , u u p e u r o s é e a u v o i s i n a g e d u n o y a u , asse z fibreuse , m o d é r é m e t consistante , j u t e u s e , d o u c e , f a i b l e m e n t p a r f u m é e , parfoi s l é g è r e m e n t astringent e est d ' u n g o û t a g r é a b l e , d e b o n n e qualit é e t n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u . L e s fruit s s o n t d e b o n n e qualité .

ABSTRACT Maturity – during the last decade of August and early September, five days before the J.H. Hale. Heirloom of unknown origin. In Romania it is known since the end of last century; uncommon, occurs only sporadically in the centers of fruits as Şimleul Silvaniei and Oradea. Tree – strong, healthy, good results when grafted on all kinds of rootstocks, prefers light soils with sufficient moisture, sheltered locations and sufficient sun exposure, sensitive to drought and frost, as well as to Taphrina deformans (Berk.) Tul. but resistant to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. to Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc. and to the attack Myzodes persicae Sulzer. He produces regularly, but production varies greatly from one year to another. The flowers are of medium size, bell-like. Flowering is early to medium. Fruit – above medium or large, spherical-ovoid, slightly asymmetrical, flattened at the basis and stretched towards the end, with the broad, shallow, ventral furrow, and the color is yellowish green before picking moment, at maturity light yellow-green, almost cream, covered with pink or raspberry red blood stains on the sun exposed side, the peel is quite thick and resilient, not sticking to the pulp, dense and quite rough pubescence, the pulp of greenish-white color, slightly pink near the stone, rather fibrous, moderately consistent, juicy, sweet, slightly scented, sometimes slightly astringent, the taste is nice, of good quality and not sticking to the core. The fruits are of good quality.

REGINA LIVEZILO

R

Sinonime : franc. B e i n e d e s v e r g e r s , M o n s t r e u s e d e D o u a i , M o n s t r e u s e d e D o u é . engl. O r c h a r d ' s Queen . germ. K ö n i g i n d e r O b s t g ä r t e n . Hal. B e g i n a d e i frutteti . rus. K o r o l e v a sadov , Korolev a plodovî h sadov . ceh. K r â l o v n a zahrad . pol. K r ö l o w a sadöw . mag. G y ü m ö l c s k e r t e k k i r a l y n ö j e . n Origine. S o i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , d e s c o p e r i t î n 184 4 î n l i v a d a lu i J o n e a u , d i L o z è r e , Ung ă D o u é ( M a i n e e t L o i r e ) , d e c ă t r e J . L . J a m i n , ş i î n acelaş i t i m p d e L o u i s C h a t e n a y , p e p i n i e r i s t d i n D o u é , c a r e i-a u d a t n u m e l e d e B e i n e d e s v e r g e r s . M a i tîrzi u s- a s t a b i b t c ă a c e s t so i a f o s t o b ţ i n u t d i n t r - u n s î m b u r e d e p i e r s i c sălbati c ( n e a l t o i t ) î n l i v a d a lu i M o r i c e a u d i n L o u r e s s e - B o c h e m e n i e r , c o m u n ă d i n c a n t o n u l D o u é - l a - F o n t a i n e , a r o n d i s m e n t u l S a u m u r , î n 1 8 4 3 , ş i c a r e 1- a n u m i t M o n s t r e u s e d e D o u é . Răspîndire. E s t e răspîndi t î n t o a t e ţăril e p o m i c o l e d i n E u r o p a , îns ă p e s u p r a f e ţ e m i c i . L a n o i s e c u l t i v ă p e scar ă restrînsă , î n t o a t e regiunil e p o m i c o l e al e ţări i ; a f o s t in trodus î n 1905—1907 . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s , f o r m e a z ă frunzi ş b o g a t ş i reuşeşt e p e t o ţ i p o r t altoii piersiculu i ; ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă d e s t u l d e l u n g ă , n u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n diţiile d e so l ş i est e rezisten t l a g e r , s e c e t ă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i . P e n t r u a o b ţ i n e îns ă f r u c t e mari, f r u m o s c o l o r a t e ş i d e calitat e b u n ă , n e c e s i t ă l o c u r i b i n e î n s o r i t e ş i e x p o z i ţ i i s u d i c e . î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l e p o c i i d e înflorir e a piersiculu i ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 9 - 1 1 zile . B o d e ş t e destu l d e b i n e . F r u c t e l e sîn t î n g e n e r a l m a r i , a s p e c t u o a s e , îns ă d i n c a u z a c o n ţ i n u t u l u i ridica t î aciditate ş i a p u l p e i f i b r o a s e sîn t c o n s i d e r a t e d e c a l i t a t e a a d o u a . C o n ţ i n 9 , 2 — 1 1 % z a h ă şi 0 , 6 0 — 0 , 7 0 % a c i d i t a t e . S e ţi n b i n e p e p o m p î n ă l a r e c o l t a r e ş i sîn t r e z i s t e n t e l a p ă s trare ş i t r a n s p o r t . Sîn t folosit e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , n e f i i n d i n d i c a t e p e n t r industriahzare.

n r u

542

SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U $ 1 P U Ţ I N R A S P I N D I T E

Calităţi : v i g o a r e a , r e z i s t e n ţ a l a g e r , s e c e t ă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , aspectu l atrăgă t o r a l fructelor . Defecte : c o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n aciditat e a l fructelo r l a p o m i i p l a n t a ţ i p e l o c u r i c u expoziţii necorespiinzătoare . POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3,6— 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , destu l d e g r o s , e u scoarţă d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e . Coroana — g l o b u l o a s ă , p o t r i v i t d e deasă . Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , f o a r t e l u n g i , d e s t u l d e g r o a s e , p u t e r n i c r a m i f i c a t e , degarnisite l a b a z ă , c u s c o a r ţ a aspră , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă . Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , b u c h e t e l e d e m a i ş i r a m u r i l e a n u a l e . Lăstarii — lungi , d e grosim e mijlocie , uşo r ondulaţi , c u internoduril e d e 18—2 0 m m , c u scoarţ a d e c u l o a r e g a l b e n - v e r z u i e l a u m b r ă ş i brună-roşiatic ă p e p a r t e a e x p u s ă l a soare , cu n u m e r o a s e l e n t i c e l e o r b i c u l a r e d e d i m e n s i u n i v a r i a b i l e . Mugurii vegetativi — m i j l o c i i , o v o c o n i c i , Hpiţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e , p u b e s c e n ţ i , c u solzişori i slab sudaţi , d e c u l o a r e c a f e n ie spre b a z ă ş i c e n u ş ie spr e vîrf . Mugurii floriferi cafenie, p u b e s c e n ţ i .

—

m a r i , o v o i z i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , d e c u l o a r e b r u n ă -

Frunzele — s u p r a m i j l o c i i , a v î n d î n m e d i e 18 0 m m l u n g i m e ş i 4 5 m m l ă ţ i m e , l a n c e o late, c u vîrfu l l u n g - a c u m i n a t ş i m a r g i n i l e c r e n a t e ş i d i n ţ a t e ; U m b u l , î n t r u c î t v a p i e l o s g r o s , d e c u l o a r e v e r d e l u c i o s p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e - c e n u ş i e p e c e a inferioar ă ; n e r v u r p r i n c i p a l ă a d e s e a d e c u l o a r e v e r d e - r o ş i a t i c ă . P e ţ i o l u l , scurt , g r o s , a d i n e c a n a l i c u l a t , r o ş u violaceu, c u 2— 4 gland e mici , d e culoar e închisă , r e m f o r m e .

, a -

Florile — m i c i, c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e m i c i , c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z d e s t u l d e i n t e n s . Se] lalele f o r m e a z ă u n fe l d e c u p ă d e c u l o a r e r o ş u - c a f e n i e . S t a m i n e l e sîn t d e a c e e a ş i l u n g i m e sau p u ţ i n m a i s c u r t e d e c î t p i s t i l u l . FRUCTUL Mărimea —

m a r e sa u m i j l o c i e , a v î n d H =

49—6 8 m m , D =

58—7 1 m m , d =

5 8—

70 m m ; g r e u t a t e a d e 1 2 2 — 1 6 5 g ; g r e u t a t e a m a x i m ă 20 5 g . Forma —

g l o b u l o a s ă , c u b a z a t r u n c h i a t ă , vîrfu l r o t u n j i t ş i r e g i u n e a v e n t r a l ă b o m -

b a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă a d î n c ă , m a i ale s s p r e vîrfu l fructului . S u p r a f a ţ a a d e s e a u ş o r n e r e g u l a t ă (fig . 1 3 2 ) . Culoarea —

alb-gălbui e p e parte a umbrită , acoperit ă c u roşu-purpuri u p

e parte a

expusă l a soare . î n locuril e bin e însorit e culoare a acoperitoar e devin e roşu-bordo . Cavitatea pedunculară Punctul stilar

—

—

larg ă ş i adîncă , adese a asimetrică .

p r o e m i n e n t , aşeza t într- o m i c ă d e p r e s i u n e , p e u n m a m e l o n d e s t u l

de proeminent . Pieliţa —

d e grosim e mijlocie , pubescenţă , catifelată , s e desprind e uşo r d e p u l p ă .

Pulpa —

a l b - v e r z u i e s u b p i e l i ţ ă , r o z ş i r o ş i a t i c ă î n j u r u l s î m b u r e l u i , est e t a r e , fi -

broasă, semifondantă , foart e suculentă , acidulată , destu l d e dulce , c u a r o m ă plăcută

,

n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e , d e c a b t a t e v a r i a b i l ă I sa u a I l - a , î n f u n c ţ i e d e e x p o z i ţ i e , so l ş i a n . Sîmburele —

destu l d e m a r e , o v o i d - a l u n g i t , b o m b a t , c u vîrfu l s c u r t - a s c u ţ i t ş i b a z a

a l u n g i t ă , p r e v ă z u t ă c u u n ine l b i n e c o n t u r a t ; c r e a s t a v e n t r a l ă est e f o r m a t ă d i n 5— 6 a r i -

REGINA LIVEZILO R

!>43

pioaxe, ia r p a r t e a d o r s a l ă d e l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i e , c u m a r g i n i l e a s c u ţ i t e ; supra faţa, d e c u l o a r e b r u n ă - z m e u r i e , est e a l v e o l a t ă (fig . 1 3 3 ). Maturitatea — î n c e p e i n u l t i m e l e zil e al e luni i a u g u s t ş i s e p r e l u n g e ş t e p î n ă s p r e m i j locul luni i s e p t e m b r i e ; î n c e p e c u 3 zil e înaint e d e .T . H. H a l e .

Fig. 132 . — Regin a livezilo r

Fig. 133 . — Regin a livezilo r

R E C O M A N D Ă R I . î n t r u c î t est e d e p ă ş i t î n c e p r i v e ş t e c a b t a t e a f r u c t e l o r d e alt e soiur i cu aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e ( E l b e r t a , J . H . H a l e , C a m p i o n ) , soiu l R e g i n a l i v e z i l o r prezintă u n a n u m i t intere s c a m a t e r i a l g e n i t o r ş i e v e n t u a l , p e n t r u plantaţiil e d e s e m i n ceri, d e o a r e c e ar e s e m i n ţ e c u f a c u l t a t e g e r m i n a t i v ă r i d i c a t ă . РЕЗЮМЕ Созревание — Джон Хейль .

п о с л е д н и е числ а а в г у с т а — середина с е н т я б р я , н а 3 дн я раньш е сорт а

Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в о з д е л ы в а е т с я в о г р а н и ч е н н о м масштабе.

511

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U $ 1 PUŢI N R Ă S P Î N D I T

E

Дерево — очен ь с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е к м о р о з у , з а с у х е , болезня м и в р е д и т е л я м . Ц в е т о к к а м п а н у л о в й д н о г о т и п а ; цветени е с р е д н е е . Дае т довольно обильны е у р о ж а и . Плод — к р у п н ы й ил и ж е средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й ф о р м ы , с о б р у б л е н н ы м о с н о ванием, з а к р у г л е н н о й в е р ш и н о й и в з д у т о й б р ю ш н о й ч а с т ь ю , б р ю ш н о й ш о в г л у б о к и й , в о с о б е н н о с т и к в е р ш и н е п л о д а ; п о в е р х н о с т ь з а ч а с т ую н е р о в н а я ; ж е л т о в а т о - б е л о г о цвет а на затененно й с т о р о н е и с п у р п у р н о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й ; на у ч а с т к а х х о р о ш о о с в е щ е н н ы х солнце м п о к р о в н а я о к р а с к а с т а н о в и т с я б о р д о в о - к р а с н о г о цвета ; к о ж и ц а с р е д ней т о л щ и н ы , о п у ш е н н а я , б а р х а т и с т а я , л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь по д к о ж и цей — з е л е н о в а т о - б е л а я , о к о л о к о с т о ч к и — р о з о в а т о - к р а с н о в а т а я , т в е р д а я , в о л о к н и с т а я п о л у т а ю щ а я , очен ь с о ч н а я , д о в о л ь н о с л а д к а я с к и с л о т н о с т ь ю и п р и я т н ы м а р о м а т о м , п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е , п е р в о с о р т н а я ил и ж е в т о р о с о р т н а я , в з а в и с и м о с т и о т э к с п о з и ц и и почвы и г о д а . П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я для п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д е , та к к а к н е п р и г о д н ы дл я п р о мышленной п е р е р а б о т к и ; х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у .

RÉSUMÉ Maturité — c o r r e s p o n d a n t a u x dernier s j o u r s d u m o i s d ' a o û t e t a l l a n t j u s q u ' à l mi-septembre, précèd e d e 3 jour s ceb e d e J . H . Haie .

a

Variété d'origin e française . Asse z p e u cultivé e e u R o u m a n i e . Arbre — trè s v i g o u r e u x , n ' e s t n u U e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l e t es t résistan t au gel , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t i n s e c t e s nuisibles . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e , la floraiso n m o y e n n e . I l p r o d u i t asse z b i e n . Fruit — gro s o u m o y e n , globuleux , à l a bas e tronquée , à l a point e arrondi e e t l r é g i o n v e n t r a l e b o m b é e , a v e c l e s i b o n v e n t r a l p r o f o n d , n o t a m m e n t v e r s l a p o i n t e ; l a sur face es t asse z s o u v e n t l é g è r e m e n t irrégulièr e ; l a c o u l e u r e n es t b l a n c h e t i r a n t su r l e j a u n sur l e c ô t é e x p o s é à l ' o m b r e , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e p o u r p r e su r l e c ô t é e n s o l e u l é ; d a n s le endroits bie n ensoleillés , l e roug e devien t b o r d e a u x ; l a peau , d'épaisseu r m o y e n n e p u b e s c e n t e e t v e l o u t é e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e ; ceUe-c i es t b l a n c h e , t i r a n t su r l v e r t sou s l a p e a u e t d ' u n r o s e r o u g e â t r e a u t o u r d u n o y a u , f e r m e , f i b r e u s e , m i - f o n d a n t e très j u t e u s e , a c i d u l é e , m a i s asse z d o u c e , a g r é a b l e m e n t p a r f u m é e , a d h é r a n t a u n o y a u ; le fruits s o n t d e q u a l i t é v a r i a b l e ( I ' o u I I q u a b t é ) , e n raiso n d e l ' e x p o s i t i o n d u so l e t d l'année. r e

e

a e s , e , s e

L e s fruit s s e r v e n t s u r t o u t p o u r l a t a b l e , n ' é t a n t p a s p r o p r e s p o u r le s p r é p a r a t i o n s i n d u s t r i e b e s ; il s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

544a ABSTRACT /14

MORETTINI I

m

Maturity – corresponding to the last days of August and up to mid-September, three days Arbre — vof i gJ. o uH. r e Hale. u x , rustique , asse z sensibl e a u ge l e t à l a sécheresse , é g a l e m e n t sensibl e prior to that à Clasterosporium carpophillum ( LRelatively é v . ) A d e rlittle h . ecultivated tà Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , ains i Variety of French origin. in Romania. Myzodes persicae Sulzer . L a fleu r es t d e t y p c a m p a nto u l frost, e , l a drought, floraiso disease n es t q u ' à l ' a t t a q Tree u e de– svery strong, is not pretentious about the soil and is eresistant m i - pand r é c oinsect c e ; l 'pests. a r b r e The a u flower n p o t e nist ibell-type, e l d e p r othe d uflowering c t i o n trè average. s é l e v é . It produces abundantly. Fruit —Fruit au-dessus e l a m o yglobular, e n n e o utruncated gros , glo u l e basis, u x , à rounded b a s e u natp the e u tip aplatie , le s flanc s – large ord medium, atbthe and at ventral part, i n é g with a u x ; deep l e sillo n ven t r a l es particularly t larg e e t superficiel l u s pthe r o f surface o n d v eis r squite l a p ooften i n t e ,slightly oi i i l dirregular, épass e ventral furrow, towards the, ppeak, le p othe i n t color stylairise white d e 3 àto5yellow m m ; on l a cthe o u l eside u r eexposed n es t j ato u n ethe - d oshade, r é , r e covered c o u v e r t ewith , su crimson r l a p a r ton i e the e n s osun exposed side, in very sunny places, is red thick, leillée, d ' un rouge-sang , apparaissan t sou s f o to r mburgundy. e d e g r a n dThe e s t apeel c h e smedium , fine s raie s e hairy t p e t i tand s p osmooth, int s ; detached white, d e la p eeasily a u , épaisse , f ofrom r t e , rthe e c opulp; u v e r tite is d'u n e p ugreenish b e s c e n cunder e assethe z rskin i c h eand , s ea dreddish é t a c h epink d i f f around i c i l e m ethe n t core, juicy,e dtangy, é m o y e nto n e the , la p ufirm, l p e ; fibrous, celle-c ihalf-melting, es t j a u n e - d ' overy r , strié e r o ubut g e sweet a u t o u enough, r d u n o ypleasantly a u , d ' u n scented, e f e r m e tadhering the fruits the un p ecore, u fibreuse , j uare t e uof s evariable , d o u c equality e t a g r(first é a b l eor msecond e n t p a rquality), f u m é e ;due n ' atod h è r exposure e p a s a uof n osoil y a uand . year. Thes fruits are tused not specific for industrial preparations, they are L e s fruit résisten b i e nmainly a u t r a for n s p the o r t table, . resistant to transportation.

MILLER CLIN

G

S i n o n i m e : mag. M i l l e r c l i n g , Mille r d u r â n e i , Miller . Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă . R ă s p î n d i r e . Chia r î n S . U . A . est e r ă s p î n d i t p e scar ă f o a r t e restrînsă , fiin d î n l o c u i t în c u l t u r ă c u s o i u r de c r e a te î n u l t i m e l e 2— 3 d e c e n i i . S e c u l t i vă f o a r te p u ţ i n î n R . P . U n g a r ă . L a n o i s e întîlneşt e î n c o l e c ţ i d e p o m o l o g i c e ş i î n u n e l e p l a n t a ţ i i d i n regiunU e Crişan a şi D o b r o g e a , îns ă est e r e p r e z e n t a t printr-u n n u m ă r f o a r t e m i c d e p o m i .

CARACTERISTICA^SOIULUI P o m u l creşt e v i g u r o s , ar e o d u r a t ă m i j l o c i e d e v i a ţ ă ( 1 5 — 2 0 d e a n i ) ş i reuşeşt e f o a r t e b i n e a l t o i t p e p i e r s i c sa u p e m i g d a l . E s t e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e so l ; î n t e r e n u r d e g r e l e ş i u m e d e sufer ă d e g o m o z ă (scurger i d e clei ) ; d e r e m a r c a t est e f a p t u l c ă p o m i i ş i fructele p r e z i n t ă scurger i d e cle i c h i a r ş i î n c o n d i ţ i i l e d e l a Ş i m l e u l Silvaniei , u n d e solu l este afinat , c u m u l t pietriş . E s t e f o a r t e sensibi l l a Taphrina deformans (Berk. ) Tul . ş i l a Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae, p r e c u m ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer . Ca u r m a r e a ataculu i b o l i l o r ş i d ă u n ă t o r i l o r , p r e c u m ş i a acţiuni i g e r u l u i , f o r m e a z ă scurgeri d e clei , m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n a b u n d e n t e , u n e o r i ş i c a n c e r p e r a m u r i . M u g u r i i florifer i sîn t sensibil i l a g e r . A s t f e l , l a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , î n p e r i o a d a 1 9 5 4 — 1 9 5 8 a u d e g e r a t c o m p l e t m u g u r i florifer i î n 3 ani , ia r î n c e d a l ţ i 2 an i a u înflorit ş i a u l e g a t s l a b . î n m a j o r i t a t e a anilo r ş i î n d e o s e b i c î n d p o m i i sîn t a t a c a ţ i d e afid e (Myzodes persicae Sulzer), diferenţiaz ă p u ţ i n i m u g u r i floriferi , insuficienţ i p e n t r u o r o d i r e n o r m a l ă . î n f l o r e ş t e tîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 2 z d e . P r o d u c e p u ţ i n ş i n e r e g u l a t . D i n t r e 2 2 d e soiur i d e p i e r s i c c e r c e t a t e l a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a î n p e r i o a d a 1 9 5 4 — 1 9 5 8 , s- a c o m p o r t a t c e l m a i ră u î n c e p r i v e ş t e p r o d u c ţ i a ; d e a s e m e n e a l a Ş i m l e u l Silvaniei , î n 1 9 5 4 , a d a t o r e c o l t ă m e d i e d e n u m a i 1 0 k g d e fruct e p e p o m . L a Staţiune a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , î n uni i an i p r o d u c ţ i i l e a u ajun s p î n ă la 2 0 — 2 5 k g d e fruct e p e p o m . F r u c t e l e , f o a r t e a s p e c t u o a s e c a m ă r i m e , f o r m ă ş i c o l o r i t , a u p u l p a fină , c o n ţ i n 1 0 , 4 2 — 1 1 , 4 0 % zahăr , 0 , 4 3 — 0 , 5 8 % a c i d i t a t e , 0 , 5 8 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e , 0 , 8 0 - 1 , 2 1 % s u b stanţe p r o t e i c e ş i 10,7 2 m g % v i t a m i n ă С ; sîn t d e c a l i t a t e b u n ă , atî t p e n t r u c o n s u m u l î n 35 — c . ÎSS

546

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R A S P l N D I T E

stare p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industriahzar e : p r e z i n tă rezistenţ ă m a r e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a 1 0 — 1 2 zil e d u p ă r e c o l t a r e . Calităţi : a s p e c t u l a t r ă g ă t o r , calitate a b u n ă ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r . Defecte : s e n s i b i b t a t e a p r o n u n ţ a t ă l a ger , b o b ş i d ă u n ă t o r i , r e c o l t e l e m i ci ş i n e r e g u l a t e , pulpa aderent ă l a sîmbure . POMUL P o m u l ating e înălţime a d e 4— 5 m ş i formeaz ă trunch i destu l d e gro s (17—2 0 c m î n diametru), c u scoarţ a puţi n crăpată , d e culoar e brună-negricioasă . Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , înaltă , c u d i a m e t r u l d e 5— 6 m . Ramurile de schelet — l u n g i ş i p o t r i v i t d e g r o a s e , d e g a r n i s i t e , g e n i c u l a t e , a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş c a t ă , c u lenticel e d e s e , m i c i , e b p t i c e , d e c u l o a r e c a f e n i e . Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e v i g u r o a s e , c u m u g u r i i florifer i d e p l a s a ţ i m u l t spr e v î r f ; l a b a z a r a m u r i l o r s e g ă s e s c o b i ş n u i t 8—1 2 m u g u r i v e g e t a t i v i . S a l b e l e ş i b u c h e t e l e d e m a i s e g ă s e s c î n c a n t i t a t e m i c ă , r a m u r i l e a n t i c i p a t e sîn t f r e c v e n t e , m a i ale s la p o m i i tineri . Lăstarii — d e lungim e ş i grosim e mijlocie , c u scoarţ a d e culoar e roşu-violace e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i e , c u p u n c t e v i o l a c e e p e c e a u m b r i t ă ; l a fiecar e n o d s e g ă sesc 1— 3 f r u n z e , d i n c a r e c a u z ă frunzişu l est e f o a r t e d e s , b o g a t , c a r a c t e r i s t i c . Mugurii vegetativi — f o a r t e m i c i , c o n i c i , d e c u l o a r e c a s t a n i u - n e g r i c i o a s ă ş i c u o p u b e s c e n t ă slabă , c e n u ş i e ; sîn t aşezaţ i p e p e r n u ţ e p o t r i v i t d e d e z v o l t a t e . Mugurii floriferi — m i c i , o v o c o n i c i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă d e a s ă , cenuşiu-închis . Frunzele — s u p r a m i j l o c i i , a v î n d 1 5 5 — 1 6 2 m m l u n g i m e ş i 4 3 — 5 2 m m l ă ţ i m e , în g u s t - l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e fi n serat e ; l i m b u l , u ş o r o n d u l a t , d e c u l o a r e v e r d e , c u o n u a n ţ ă g ă l b u i e ; g l a n d e l e , î n n u m ă r d e 2 — 4 , sîn t f o a r t e m i c i , g l o b u l o a s e , p e d i c e l a t e , g a l b e n maronii, apo i negre . C ă d e r e a f r u n z e l o r ar e l o c t o a m n a tîrziu , d u p ă c e c u l o a r e a d e v i n e g a l b e n - p o r t o c a l i e , c u p e t e roşii . Florile — mic i (11—1 7 m m î n diametru) , campanulate , c u petalel e d e culoar e roz d e s c h i s , c u e x c e p ţ i a b a z e i , c a r e est e r o ş u - p u r p u r i e ; pistilu l s e afl ă c u 2 — 8 m m m a i su s d e c î t staminele. FRUCTUL Mărimea — d=

s u p r a m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H =

60—7 8 m m , D =

60—8 4 m m ş i

5 8 — 8 0 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 14 7 g , g r e u t a t e a m a x i m ă f i i n d d e 25 5 g .

Forma — g l o b u l o a s ă sa u g l o b u l o a s ă p u ţ i n t u r t i t ă , a s i m e t r i c ă sa u p r o n u n ţ a t a s i m e trică, c u b a z a l a r g - t r u n c h i a t ă , v î r f u l r o t u n j i t , d e s e o r i c u u n m i c m a m e l o n ş i suprafaţ a u ş o r n e r e g u l a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficial ă sa u c h i a r a b s e n t ă î n j u m ă t a t e a inferioar ă a f r u c tului, c e v a m a i a d î n c ă ş i m a i î n g u s t ă spr e vîrf , d e p ă ş i n d m a m e l o n u l c u 4— 7 m m ( p l . L V I I I ) . Culoarea —

aurie , acoperit ă c u roşu-deschi s p e parte a însorită , pest e car e s e suprapu n

p e t e sla b p r o n u n ţ a t e sa u d u n g i l a t e , d e u n r o ş u - s î n g e r i u ; c u l o a r e a r o ş i e a c o p e r ă c e l m u l t j u m ă t a t e d i n suprafaţ a f r u c t u l u i Cavitatea pedunculară — Punctul stilar Pieliţa —

—

.

m a r e , d e s t u l d e a d î n c ă , f o a r t e l a r g ă ş i cu m a r g i n i l e n e r e g u l a t e .

f o a r t e m i c , n e g r i c i o s , s e afl ă p e m a m e l o n ş i s e disting e c u g r e u t a t e .

c u o p u b e s c e n t ă f o a r t e fină , a l b i c i o a s ă ; est e a d e r e n t ă l a p u l p ă .

PLANŞA

Miller

cling.

LVIII

MILLER C L I N G

547

Pulpa — a u r i e , p u ţ i n roşi e l î n g ă s î m b u r e , f o a r t e c o n s i s t e n t ă , c o m p a c t ă , c r o c a n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e , insuficien t d e a c i d u l a t ă , p l ă c u t a r o m a t ă ; p u t e r n i c a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — m i j l o c i u sa u s u p r a m i j l o c i u , a v î n d H = 3 1 — 3 9 m m , D = 2 2 — 2 3 m m şi d = 1 8 — 1 9 m m , i n v e r s - o v o i d alungit , d e s t u l d e b o m b a t , c u vîrfu l s c u r t sa u o b t u z , d e s ş i adine încrustat , colora t parţia l î n roşu . Maturitatea —

î n c e p e c u 1— 3 zil e d u p ă J . H . H a l e ş i c o r e s p u n d e c u p r i m a j u m ă t a t e

a luni i s e p t e m b r i e . R E C O M A N D A R I. A v î n d aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e c u alt e soiur i ( E l b e r t a , J . H . H a l e ) care-1 d e p ă ş e s c m u l t î n c e p r i v e ş t e p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v ş i r e z i s t e n ţ a faţ ă d e b o l i ş i d ă u n ă t o r i , soiu l M ü l e r c l i n g n u est e i n d i c a t p e n t r u b v e z i l e m a r i ş i n i c i p e n t r u g r ă d i n i l e d e b n g ă case . A v î n d îns ă fruct e m a r i ş i a s p e c t u o a s e , b i n e c o l o r a t e , c u o r e z i s t e n ţ ă m a r e l a t r a n s p o r t — calităţ i c a r e s e c e r soiurilo r s u p e r i o a r e — , p r e z i n t ă u n a n u m i t intere s î n lucrăril e d e selecţie . РЕЗЮМЕ Созревание — Джон Хейль .

в п е р в о й п о л о в и н е с е н т я б р я ; начинаетс я н а 1 — 3 дн я п о з ж

е сорт а

Сорт американског о происхождения . В Румыни и встречаетс я в помологически х кол лекциях и в некоторы х посадка х в Кришанско й и Добруджско й областях . Дерево — с и л ь н о р о с л о е , х о р о ш о р а с т е т пр и п р и в и в к е н а п е р с и к е ил и м и н д а л е т р е б о в а т е л ь н о е к почвенны м у с л о в и я м ; н а т я ж е л ы х и в л а ж н ы х п о ч в а х страдае т камеде течением. Цветочны е п о ч к и ч у в с т в и т е л ь н ы к м о р о з у ; с и л ь н о страдае т о т п о р а ж е н и я г р и бами Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . и Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) Lev . v a r Woron persicae и п е р с и к о в о й тл и Myzodes persicae S u l z e r . Дае т низки е и н е е ж е г о д н ы е у р о ж а и Цветение п о з д н е е .

, .

Плод — б о л ь ш е средне й величин ы и л и к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы ил и с л е г к а п р и п л ю с н у т ы й , асимметрически й ил и с и л ь н о а с и м м е т р и ч е с к и й , с ш и р о к о о б р у б л е н н ы м о с н о в а н и е м , о к р у г л о й в е р ш и н о й , з а ч а с т у ю с н е б о л ь ш и м б у г о р к о м , н е р о в н ой п о в е р х н о с т ь ю и п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м ш в о м , з а ч а с т у ю о т с у т с т в у ю щ и м на н и ж н е й п о л о в и н е п л о д а ; з о л о т и с т о г о цвет а с о с в е т л о к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м с л а б о заметными пятнам и ил и ж е ш и р о к и м и п о л о с а м и к р о в а в о - к р а с н о г о ц в е т а ; к о ж и ц а п о к р ы т а н е ж н ы м б е л о в а т ы м о п у ш е н и е м и п р и р а с т а е т к м я к о т и ; м я к о т ь з о л о т и с т о г о цвета , о к о л о к о с т о ч к и к р а с н о в а т а я , очен ь п л о т н а я , к о м п а к т н а я , х р у с т я щ а я , с о ч н а я , с л а д к а я , с н е д о статочной кислотностью , с приятны м ароматом , сильн о приросша я к косточке . Плоды хорошег о качества ; отличаютс я хороше й транспортабельность ю и могу т с о х р а н я т ь с я в течени и 10—1 2 дне й п о с л е у б о р к и .

EÉSUMÉ Maturité —

correspondan t à

l a premièr e moiti é d e septembre , c o m m e n c e 1— 3 jour s

après l a J . H . Haie . V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . E n B o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e d a n s le s c o b e c t i o n s p o m o l o g i q u e s e t dan s c e r t a i n e s p l a n t a t i o n s de s r é g i o n s d e Crişan a e t d e D o b r o g e a .

548

SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I P U T I N R Ă S P Î N D I T E

ABSTRACT Maturity – corresponding to the first half of September, 1-3 days after the J.H. Hale. Variety of American origin. In Romania, it is found in the pomological collections and on some plantations in the Crișana and Dobrogea regions. Tree – vigorous, successful if it is grafted on peach or almond, it is very demanding regarding the soil, suffering from gommosis in strong or humid soils. Flower buds are susceptible to frost; the tree is very sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lev. var. Woron persicae, and the attack of Myzodes persicae Sulzer. It produces a low quantity and irregularly. Late flowering. Fruit – above medium or large, globular in shape, somewhat flattened, asymmetric or highly asymmetric, the basis broadly truncated, the tip rounded, often bearing a small hillock, slightly irregular surface and superficial ventral furrow or even absent in the lower half of the fruit; this is golden, with bright red on the sun exposed side, on top of which there are dull spots or blood-red broad lines, covered with white fine hairs, it sticks to the pulp, which is brown with some red near the stone, very consistent, compact, crisp, juicy, sweet and slightly tangy, pleasantly scented and highly sticky to the pulp. The fruits are of good quality, resist to transportation and can be kept 10-12 days after harvest.

TÎRZIU D E COPĂCEN I

Sinonime: n u s e cunosc .

Origine. So i autohton , obţinu t di n sîmburi , î n c o m u n a Copăceni , regiune a Bucureşti . Răspîndire. S e cultiv ă n u m a i î n centru l p o m i c o l Copăceni , ma i m u l t î n grădinil e d e lîngă case , u n d e est e î n m u l ţ i t p r i n s î m b u r i .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s , est e d e s t u l d e l o n g e v i v , a t i n g î n d v î r s t ă d e 1 8 — 2 0 d e an i ş i se î n m u l ţ e ş t e p r i n s î m b u r i . P r e f e r ă soluril e u ş o a r e , c u suficient ă u m i d i t a t e ; est e destu l d e rezisten t l a ger , îns ă sensibi l l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . ş i l a atacu l d e Myzodes persicae Sulzer . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 2 — 1 4 zile . I n t r ă p e r o d f o a r t e d e t i m p u r i u , l a 2— 3 an i d e l a p l a n t a r e , ş i p r o d u c e a b u n d e n t , f i i n d c o n s i d e r a t u n u l dintre cel e m a i p r o d u c t i v e soiur i d e p i e r s i c . P o m i i d i n c o l e c ţ i a p o m o l o g i c ă a I n s t i t u t u l u i a g r o n o m i c „N" . B ă l c e s c u " d i n B u c u r e ş t i a u d a t î n m e d i e î n p r i m i i 5 a n i d e fructificar e c î t e 85 k g d e fruct e p e p o m a n u a l (î n c u l t u r a i r i g a t ă ) . Fructele, mijlocii , aspectuoase , d e cabtat e bună , s e caracterizeaz ă printr-u n c o n ţ i n u t d e 13,3 1 % s u b s t a n ţ ă u s c a t ă t o t a l ă , 0,9 4 % a c i d i t a t e ş i 1 2 , 3 2 m g % v i t a m i n ă C . Sîn t rezistente l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a 6— 7 zil e î n star e p r o a s p ă t ă ; l a m a t u r i t a t e , o p a r t e d i n fruct e c a d d i n p o m . Calităţi : v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a , p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t a l p o m u l u i , p r e c u m şi c a b t a t e a b u n ă ş i r e z i s t e n ţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r . Defecte :

s e n s i b i b t a t e a p o m u l u i l a Clasterosporium carpophillum

(Lév.

) Aderh . ş i co -

loritul n e u n i f o r m a l p u l p e i f r u c t e l o r . POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4— 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s ( 1 8 — 2 2 c m î n d i a m e t r u ) , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşiu-închis . Coroana — strîns ă î n t i n e r e ţ e , ia r î n p e r i o a d a d e p u n ă p r o d u c ţ i e d e v i n e l a r g ă ş i răs firată, a p r o a p e sferică , c u d i a m e t r u l d e 5—5, 5 m .

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

550

Bamurilc de schelet — l u n g i , g r o a s e , p u ţ i n r a m i f i c a t e , c o t i t e , a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e , c u n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă ş i c u lenticel e m a r i , alungite , c ă r ă m i z i i , d e s e , reliefate . Bamurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , d e v i g o a r e m i j l o c i e ; într- o p r o p o r ţ i e m a i m i c ă r o d e ş t e ş i p e salb e ş i p e r a m u r i a n t i c i p a t e . Lăstarii — d e v i g o a r e m i j l o c i e , c u meritatel e d e 1,5— 3 c m ; s c o a r ţ a r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e de m ă r i m e m i j l o c i e , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă a l b - c e n u ş i e , p o t r i v i t d e p r o n u n ţ a t ă . Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , castanii, a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă c e n u ş i u - a l b i c i o a s ă . Frunzele — mijlocü , avîn d 130—14 8 m m lungim e ş i 39—4 3 m m lăţime , lanceolate , cu m a r g i n i l e fi n serat e ; b m b u l , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , v ă l u r a t , u ş o r încreţi t p e n e r v u r a m e d i a n ă . P e ţ i o l u l , d e 1 2 — 1 3 m m l u n g i m e , v e r d e , p a r ţ i a l c o l o r a t c u v i o l e t , p r e z i n t ă 2— 3 g l a n d e p o t r i v i t d e m a r i , g l o b u l o a s e , m u l t a d î n c i t e l a c e n t r u ş i d e c u l o a r e v i o l a c e e ; înainte d e c ă d e r e , frunzel e s e p ă t e a z ă c u r o ş u - a r ă m i u . Florile — d e m ă r i m e mijloci e (14—2 0 m m î n diametru) , campanulate , c u petalel e de c u l o a r e r o z - î n c h i s . Pistilul , d e a c e e a ş i l u n g i m e c u s t a m i n e l e . FRUCTUL Mărimea — mijlocie , avîn d H = g r e u t a t e a m e d i e est e d e 1 0 8 g .

53—6 2 m m , D =

52—6 4 m m , d =

52—6 3 m m ;

Forma — g l o b u l o a s ă , u ş o r a s i m e t r i c ă , c u b a z a t r u n c h i a t ă ş i vîrfu l larg-rotunji t ; b r a z d a v e n t r a l ă a b s e n t ă , c u e x c e p ţ i a vîrfulu i fructului , u n d e d e v i n e p o t r i v i t d e a d î n c ă şi d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m ( p l . L I X ) . Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e , a c o p e r i t ă p e c e a m a i m a r e p a r t e c u roşu-sîngeriu , p e s t e care s e suprapu n pet e mic i ş i dung i scurt e d e u n roş u ma i inten s ; p e micil e porţiun i car e rămîn c u culoare a d e fon d s e găses c numeroas e punct e mici , roşu-carmin . Cavitatea pedunculară Punctul stilar

—

—

destu l d e m a r e , l a r g ă ş i a d î n c ă .

m i c , n e g r u , aşeza t p e u n m a m e l o n , situa t într- o d e p r e s i u n e super -

ficială. Pieliţa — la p u l p ă .

potrivi t d e groasă , c u o

p u b e s c e n t ă a l b i c i o a s ă , fi n catifelată , a d e r e n t ă

Pulpa — n e u n i f o r m c o l o r a t ă , g a l b e n - v e r z u i e p e p a r t e a u m b r i t ă a fructulu i ş i a p r o a p a l b ă p e p o r ţ i u n e a b i n e însorită , c u infiltraţi i d e roşu-sîngeri u î n j u r u l s î m b u r e l u i , u n e o r şi s u b p i e h ţ ă , c o n s i s t e n t ă , d e n s ă , s t r ă b ă t u t ă d e n u m e r o a s e f i b r e fragile , r e l a t i v p u ţ i n s u c u lentă, d u l c e - a c i d u l a t ă , u ş o r ş i p l ă c u t a m ă r u i e , c u a r o m ă i n t e n s ă d e a m i g d a l i n ă , c u gus plăcut, neaderent ă l a sîmbure .

e i t

Sîmburele — mijlociu , avîn d H = 38—3 9 m m , D = 26—2 9 m m , d = 18—2 0 m m , o v o i d - a l u n g i t , c u vîrfu l s c u r t - a s c u ţ i t ş i suprafaţ a d e c u l o a r e r o ş u - c a r m i n , c u incrustaţi i d e s e şi f o a r t e a d i n e i . L a u n e l e f r u c t e , s î m b u r e l e est e d e s p i c a t . S e d e t a ş e a z ă f o a r t e u ş o r d e p u l p ă . Maturitatea —

p r i m a j u m ă t a t e a luni i s e p t e m b r i e ; î n c e p e c u 5 zil e d u p ă J . H . H a l e .

EECOSL4NDĂBI. A v î n

do

seri e d e c a h t ă ţ i , soiu l T î r z i u d e C o p ă c e n i , p r e z i n t ă in -

teres p e n t r u lucrăril e d e a m e l i o r a r e . î n t r u c î t s e m i n ţ e l e a u o f a c u l t a t e g e r m i n a t i v ă r i d i c a t ă şi d a u p u i e ţ i u n i f o r m i , a c e s t so i s e r e c o m a n d ă p e n t r u p l a n t a ţ i i l e d e s e m i n c e r i , î n pepinierel e care înmulţes c piersicul .

PLANŞA LIX

Tîrzii

de

Copăceni.

T Î R Z I U D

E C O P Ă C E N

551

I

РЕЗЮМЕ Созревание — перва я п о л о в и н а с е н т я б р я , н а 5 дне й п о с л е с о р т а Д ж о н Х е й л ь . Сорт это т о т е ч е с т в е н н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в ы р а щ и в а е т с я н а п р и у с а дебных участках .

-

Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . и повреждаетс я 'персиково й тлей — Myzodes persicae S u l z e r . Ц в е т о к камп а п у п о в и д н о г о т и п а ; цветени е п о л у р а н н е е . П л о д о н о с и т ь начинае т о ч е н ь ран о и дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и . Плод — средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й , с л е г к а а с и м м е т р и ч е с к о й ф о р м ы , с о б р у б л е н ным о с н о в а н и е м и ш и р о к о з а к р у г л е н н о й в е р ш и н о й ; б р ю ш н о й ш о в о т с у т с т в у е т , з а и с к л ю чением вершин ы п л о д а , гд е с т а н о в и т с я д о в о л ь н о г л у б о к и м и з а х о д и т з а о с т а т о к с т о л б и к а на 10—1 5 м м ; з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а б о л ь ш е й част и п о в е р х н о с т и , п о к р ы т ы м мелким и пятнам и и к о р о т к и м и п о л о с а м и б о л е е т е м н о г о к р а с н о г о цвета; небольши е оставшиес я участк и с о с н о в н о й о к р а с к о й усыпан ы множество м мелки х карминово-красных точек ; кожиц а довольн о толстая , покрыт а беловаты м опушением а нежно-бархатистая, приросша я к мякоти ; мякот ь неодинаков о окрашенная , зеленовато ж е л т а я н а затененно й с т о р о н е п л о д а и почт и б е л а я н а с т о р о н е х о р о ш о о с в е щ е н н о й с о л н цем, с к р о в а в о - к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и в о к р у г к о с т о ч к и , а и н о г д а и по д к о ж и ц е й , к о н систентная, плотная , пронизанна я множество м нежны х в о л о к о н , сравнительн о мало с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с о с л а б о й п р и я т н о й г о р е ч ь ю и с и л ь н ы м миндальны м а р о м а т о м , приятного вкуса ; н е прирастае т к косточке . Плоды х о р о ш о выдерживаю т перевозку .

RÉSUMÉ Maturité — la J . H . H a i e .

correspondan t à

l a premièr e moiti é d e septembre , 5

j o u r s a p r è s cell e d e

V a r i é t é a u t o c h t o n e , c u l t i v é e e n R o u m a n i e , d a n s le s j a r d i n s qu i e n t o u r e n t le s m a i s o n s . Arbre —

v i g o u r e u x , asse z résistan t a u g e l , m a i s sensibl e à Clasterosporium

carpo-

phillum ( L é v . ) A d e r h . e t à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer . L a fleur , d e t y p e c a m p a n u l e ; l a floraiso n m i - h â t i v e . C o m m e n c e à p r o d u i r e d e trè s b o n n e h e u r e e t p r o d u i t abondamment. Fruit — m o y e n , globuleux , légèremen t asymétrique , a l a bas e tronqué e e t l a point e l a r g e m e n t a r r o n d i e ; l e sillo n v e n t r a l es t a b s e n t , à l ' e x c e p t i o n d e l a p o i n t e d u frui t o ù d d e v i e n t m o d é r é m e n t m a r q u é , d é p a s s a n t l e p o i n t stylair e d e 1 0 à 1 5 m m ; d e c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e , r e c o u v e r t e p o u r l a p l u p a r t d ' u n r o u g e sang , su r l e q u e l s e s u p e r p o s e n t d e p e t i t e s t a c h e s e t de s raie s c o u r t e s d ' u n r o u g e p l u s i n t e n s e ; su r le s p e t i t e s p o r t i o n s g a r d a n t l a c o u leur f o n d a m e n t a l e o n v o i t d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s r o u g e c a r m i n ; l a p e a u , m o d é r é m e n t épaisse, r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e , f i n e m e n t v e l o u t é e , es t a d h é r e n t e à l a p u l p e ; c e t t e dernière , d ' u n c o l o r i s n o n u n i f o r m e , j a u n e v e r d â t r e su r l e c ô t é e x p o s é à l ' o m b r e e t p r e s q u e b l a n c h e su r l a p o r t i o n b i e n ensoleillée , à infiltration s r o u g e san g a u t o u r d u n o y a u e t parfoi s sou s l a p e a u aussi , es t c o n s i s t a n t e , d e n s e , t r a v e r s é e d e n o m b r e u s e s fibre s fragiles, asse z p e u juteuse , d o u c e - a i g r e l e t t e , lége r arrière-goû t a m e r , agréable , a v e c u n arôme intens e d ' a m a n d e amère , à saveu r agréabl e ; n'adhèr e pa s a u n o y a u . L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

551a ABSTRACT Maturity – corresponding to the first half of September, five days after that of the J. H. Hale. Autochthonous variety, cultivated in Romania in the gardens surrounding the houses. Tree – strong, resistant to frost, but sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. and to the attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower is bell-shaped, has a mid-early flowering. Begins to produce very early and abundantly. Fruit – medium, rounded, slightly asymmetric, truncated at the basis and with the tip broadly rounded, the ventral furrow is absent, except for the tip of the fruit where it is taller than the stylar point with 10-15 mm; it is greenish yellow, recovered mostly with red blood, which is with small spots and short streaks of more intense red; on small portions keeping the basic color, one can see many carmine-red dots; the peel is moderately thick, covered with whitish pubescence, fine, velvety, sticking to the pulp. This is unevenly colored, greenish yellow on the side exposed to the shadow and almost white on the sun exposed part, with red blood veins around the stone and sometimes under the peel too, is consistent, dense, crossed by many fragile fibers, not very juicy, sweet-tart, slightly bitter aftertaste, pleasant and bitter almond intense aroma, nice flavor, does not stick to the core. The fruits are resistant to transport.

ŞANHAI

S i n o n i m e : engl.

Shanghai , Chines e cling , S h a n g h a e , L i n d l e y . germ. S h a n g h a i - P f i r s i c h . franc. B o y a l V i n e y a r d , P a v i e L i n d l e y . mag. K i n a i ö r i a s , S a n g h a i . rom. U r i a ş e d e China .

O r i g i n e . S o i o r i g i n a r d i n China , i d e n t i f i c a t î n o r a ş u l Ş a n h a i , p e m a l u l rîulu i H a n KLiang, d e c ă t r e B o b e r t F o r t u n e , b o t a n i s t s c o ţ i a n , c a r e 1- a a d u s l a L o n d r a î n 1 8 4 4 .

R ă s p î n d i r e . S e m t î l n e ş t e î n c u l t u r ă a p r o a p e î n t o a t e ţăril e d i n E u r o p a c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c , îns ă m a i m u l t î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e . D e a s e m e n e a s e c u l t i v ă î n S . U . A . şi î n C h i n a . L a n o i s e m t î l n e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e ş i m a i ra r î n livezil e m a r i .

CARACTERISTICA SOIULU I Pomul, d e vigoar e mijlocie , longeviv

, reuşeşt e altoi

t atî t p

e piersic , cî t ş i p e

m i g d a l î n r e g i u n i l e făr ă gerur i m a r i , p u ţ i n d a t i n g e v î r s t ă d e 2 0 — 2 5 d e ani . N e c e s i t ă solur i afinate, c u u m i d i t a t e suficientă , s i t u a t e î n l o c u r i c u e x p o z i ţ i e f a v o r a b i l ă . E s t e d e s t u l d e r e z i s t e n t l a g e r , c u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r florifer i c a r e sîn t sensibili . E s t e d e a s e m e n e a re z i s t e n t l a Clasterosporium carpophillum

(Lév.

S u l z e r , d a r i n t e n s a t a c a t d e Taphrina"deformans

) A d e r h . ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae (Berk.

) T u l . ş i d e Sphaerotheca pannosa

( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae. î n f l o r e ş t e tîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e a p r o x i m a t i v 1 5 zile . B o d e ş t e b i n e , îns ă u n e o r i n e r e g u l a t , m a i ale s î n l o c a l i t ă ţ i l e c u î n g h e ţ u r i d e r e v e n i r e , î n c o n d i ţ i i l e d in z o n a oraşulu i B u c u r e ş t i ş i î n c u l t u r a irigată , p r o d u c ţ i a m e d i e p e o p e r i o a d ă d e 3 a n i , l a p o m i i î n v î r s t ă d e 5— 7 a n i , a f o s t d e 6 3 k g d e f r u c t e anua l p e p o m . F r u c t e l e sîn t m a r i sa u f o a r t e m a r i , u n i f o r m e , îns ă p u ţ i n c o l o r a t e , d e calitat e b u n ă , a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e 7 , 1 3 % z a h ă r , 0 , 3 4 — 0 , 6 3 % a c i d i t a t e , 1 , 1 0 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e , 0 , 5 9 % p e c t i n e ş i 7,9 2 — 11,85 m g %

v i t a m i n ă C . D i n c a u z ă c ă p u l p a s e î n m o a i e b r u s c ş i n e u n i f o r m , ia r p i e b ţ a

e s t e d e c u l o a r e d e s c h i s ă , f r u c t e l e sîn t f o a r t e sensibil e l a t r a n s p o r t . N u s e p o t r e c o l t a înaint e de coacere , deoarec e a u u n gus t amărui .

553

3ANH4I-

Calităţi : înflorire a tîrzi e ş i rezistenţ a p o m u l u i l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer , c o a c e r e a tîrzi e ş i c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r . Defecte : slab a rezistenţ ă a m u g u r i l o r florifer i l a g e r , s l a b a rezistenţ ă l a Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ş i l a Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae, sen sibilitatea f r u c t e l o r l a t r a n s p o r t ş i a d e r e n ţ a p u l p e i l a s î m b u r e ; l a m a t u r i t a t e , fructel e c a d din p o m i . POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3,5— 4 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşiu-negricioasă. Coroana — invers-piramidală , turtită , c u diametru l d e 4,5— 5 m . Ramurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , d r e p t e , p u t e r n i c d e g a r n i s i t e l a b a z ă , c r e s c u t e s u b unghiuri d e r a m i f i c a r e d e 3 0 — 4 5 ° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , c u l e n t i c e l e m a r i , r a r e , cafenii , p u ţ i n p r o e m i n e n t e . Ramurile de rod — şi destu l d e g r o a s e .

p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , v i g u r o a s e , ş i salbele , c a r e sîn t scurt e

Lăstarii — v i g u r o ş i , c u m e r i t a l e l e lung i d e 2 — 2 , 5 c m , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e p e c e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă albă c e n u ş i e , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e . Mugurii floriferi nunţată.

—

mari , b o m b a ţ i , acoperiţ i c u o

pubescenţ ă albă-cenuşie , pro -

Frunzele — f o a r t e m a r i , a v î n d 1 5 8 — 2 2 0 m m l u n g i m e ş i 4 2 — 6 1 m m l ă ţ i m e , larg l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e a d î n c crenat-serat e ; b m b u l , p l a n , c u vîrfu l p u ţ i n a p l e c a t spr e faţ a inferioară. P e ţ i o l u l , scurt , c u 2— 4 g l a n d e m i c i , cel e ma i m u l t e r e n i f o r m e , a d î n c s c o b i t e ş i sesile, c î t e u n a g l o b u l o a s ă . Frunzele ca d semitimpuri u ş i s e menţi n aproap e pîn ă î n momentu l cădern . Florile — m a r i ( 3 2 — 3 4 m m î n d i a m e t r u ) , d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e l e m a r i , c u m a r ginile încreţit e ş i î n d o i t e î n sus , d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s în m o m e n t u l desfaceri i flori i ş i a l b e , suflate c u r o z m a i tîrziu . Pistilul , p u t e r n i c c u r b a t , c u 4 — 5 m m m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL Mărimea — m a r e sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 6 0 — 7 2 m m , D = 5 8 — 7 0 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 16 7 g , m a x i m ă d e 21 6 g .

5 9 — 71 m m , d =

Forma — sferică , u n e o r i f o a r t e p u ţ i n a l u n g i t ă , u ş o r a s i m e t r i c ă , c u b a z a sla b trun chiată ş i vîrfu l r o t u n j i t sa u f o a r t e p u ţ i n t u r t i t ; b r a z d a v e n t r a l ă , l a r g ă ş i superficială , s e adînceşte ş i s e îngusteaz ă î n a p r o p i e r e a p u n c t u l u i stUar , p e care- 1 d e p ă ş e ş t e c u 7 — 1 0 m m (pl. L X ) . Culoarea — verde-gălbuie , devenin d l a maturitat e c o m p l e t gălbuie-albicioasă , c u n u m e r o a s e p u n c t e a l b i c i o a s e , p u ţ i n e v i d e n t e , ia r p e p a r t e a însorit ă a c o p e r i t ă p e o f o a r t e m i c ă p o r ţ i u n e c u o slab ă r u m e n e a l ă , p e s t e car e s e s u p r a p u n d u n g i s c u r t e , lat e ş i neregula t delimitate, p r e c u m ş i pet e mic i d e culoar e cafeniu-roşcată . Cavitatea pedunculară Punctul stilar

—

—

adînc ă ş i îngustă .

r e l a t i v m i c , n e g r u , aşeza t într- o m i c ă d e p r e s i u n e .

554

SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T E

Pieliţa — p o t r i v i t d e g r o a s ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă a l b i c i o a s ă , foart e scurt ă ş i p u ţ i n c a m aspr ă l a p i p ă i t ; l a m a t u r i t a t e a d e p l i n ă s e d e s p r i n d e u ş o r d e p u l p ă . Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , c u v i n i ş o a r e f o a r t e fin e g ă l b u i , ia r î n j u r u l sîmburelu i roşu sîngerie, e s t e m o a l e , foart e s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , c u gus t a c i d i d a t - v i n u r i u , e x p r e s i v , p l ă c u t , slab a r o m a t ă ş i u n e o r i p u ţ i n a s t r i n g e n t ă ; e s t e p u t e r n i c a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — supramijlociu , avîn d H = 36—3 9 m m , D = 25—2 7 m m , d = 18—2 0 m m , i n v e r s - o v o i d a l u n g i t , p u ţ i n a s c u ţ i t sa u o b t u z , s e m i b o m b a t , c u suprafaţ a d e c u l o a r e roşie, sla b i n c r u s t a t ă . Maturitatea — după J . H . Hale .

c o r e s p u n d e c u p r i m a j u m ă t a t e a luni i s e p t e m b r i e . î n c e p e c u 5 zil e

D e l a c ă d e r e a p e t a l e l o r p î n ă l a c o a c e r e a fructelo r t r e c î n m e d i e 13 6 d e zile .

E E C O M A N D Ă B I . D a t o r i t ă fructelo r d e culoar e deschis ă ş i foart e sensibd p o r t , soiu l Ş a n h a i e s t e i n d i c a t n u m a i p e n t r u g r ă d i n i l e d e Ung ă c a s e .

e l a trans -

A v î n d o seri e d e calităţ i (rezistenţ ă l a afide , înflori t tîrziu , fruct e m a r i ) , p r e z i n t ă interes p e n t r u l u c r ă r d e d e selecţie .

РЕЗЮМЕ Созревание —

в п е р в о й п о л о в и н е с е н т я б р я , н а 5 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт п р о и с х о д и т и з К и т а я . В

Румыни и встречаетс я тольк о в помологически х кол -

лекциях. Дерево —

средне й с и л ы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , т р е б у е т р ы х л ы х п о ч в , д о в о л ь н о м о р о з о -

у с т о й ч и в о е , у с т о й ч и в о е к к л я с т е р о с п о р и о з у — Clasterosporium carpophillum и к н а п а д е н и ю п е р с и к о в о й тл и — Myzodes persicae Taphrina deformans

(Berk.

) T u l . и Spaerotheca pannosa

Ц в е т о к розовИдный ; цветени Плод —

Sulzer

е позднее . Дае

(Lév.

) Aderh .

, н о с и л ь н о п о р а ж а е т с я грибам и

(Wallr.

т обильные

,н

) Lev . v a r Woron persicae. о неежегодны е у р о ж а и

.

к р у п н ы й ил и о ч е н ь к р у п н ы й , ш а р о о б р а з н о й , с л е г к а п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы ,

немного асимметрический , с закругленно й вершиной ; брюшно й шо в широкий , поверхно с т н ы й ; ж е л т о в а т о - з е л е н о г о цвета , п р и п о л н о й з р е л о с т и б е л о в а т о - ж е л т о г о , с беловатым и мало заметным и т о ч к а м и , с р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м ш и р о к и м и к о р о т кими и нерегулярным и п о л о с к а м и ; к о ж и ц а довольн о толстая , покрыта я беловаты м опу шением, отделяетс я легк о о т мякоти ; мякот ь желтовато-белая , с

очен ь тонким и желто -

ватыми ж и л к а м и , м я г к а я , о ч е н ь с о ч н а я , т а ю щ а я , с к и с л о в а т ы м , с л а б о а р о м а т н ы м в к у с о м , сильно приросша я к

косточке .

Плоды хорошег о качества , н о сильн о страдаю т пр и перевозке .

EÉSUMÉ Maturité —

correspondan t à

l a premièr e moiti é d e septembre , 5

jour s aprè s ced e

de l a J . H . Haie . V a r i é t é o r i g i n a i r e d e C h i n e . E n E o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e d a n s le s c o U e c t i o n s p o mologiques.

PLANŞA

.Shanghai.

LX

ŞANHAI

555

Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , longétif , e x i g e de s sol s léger s ; asse z résistan t a u g e l , résistant à Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . e t à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer, f o r t e m e n t a t t a q u é p a r Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t p a r Sphaerotheca pan­ nosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae. L a floraiso n es t t a r d i v e e t le s fleur s s o n t d e t y p e rosacé. Fruit — g r o s o u trè s g r o s , s p h é r i q u e , u n p e u a l l o n g é e t l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e le b o u t é t a n t a r r o n d i e t l e sillo n v e n t r a l l a r g e e t superficie l ; l a c o u l e u r v e r t j a u n â t r d e v i e n t à m a t u r i t é j a u n e b l a n c h â t r e , a v e c d e s p o i n t s b l a n c h â t r e s p e u é v i d e n t s su r l a p a r t i ensoleillée e t v e r m e i l l e a v e c d e c o u r t e s raie s large s e t irréguhere s ; l a p e a u , d ' u n e épais seur m o d é r é e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e e t s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l

, e e a

p u l p e ; celle-c i es t d ' u n b l a n c j a u n â t r e a v e c d e trè s fin s filet s j a u n â t r e s , m o l l e , j u t e u s e , f o n d a n t e , a y a n t u n e s a v e u r aigrelette , f a i b l e m e n t p a r f u m é e ; ell e a d h è r e f o r t e m e n t a u noyau. L e s fruit s s o n t d e b o n n e q u a l i t é , m a i s trè s sensible s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – corresponding to the first half of September, five days after that of the J. H. Hale. Variety from China. In Romania it is found in the pomological collections. Tree – medium vigor, long-life, requires light soil, quite resistant to frost, resistant to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. and to the attack of Myzodes persicae Sulzer, attacked by Taphrina deformans (Berk.) Tul. and Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lev. var. Woron persicae. Flowering is late and the flowers are rosaceous type. Fruit – large or very large, spherical, slightly elongated and asymmetrical, the end being rounded and a broad and shallow ventral furrow, the color becomes yellowish green and when ripe it is whitish yellow, with inconspicuous white spots on the sun exposed side and rosy with irregular short broad lines. The peel is moderately thick, covered with a whitish pubescence which easily detaches from the pulp, it is yellowish white, with very fine yellowish nets, soft, juicy, melting, with a sour taste, slightly scented, it strongly sticks to the stone. Fruits are of good quality, but very sensitive to transport.

COTOGNA M A S S I M

Sinonime: ital. Cotogn

A

a duracin a massima , Cotogn a duran a massima -

Origine. So i vech i italian , originar , probabil , di n împrejurimil e oraşulu i Verona . A fos t cita t pentr u prim a dat ă d e G a l e s i o î n 1 8 1 7 . Răspîndire. Est e răspîndi t puţi n î n Italia . î n ţar a noastr ă a fos t introdu s dup ă primu l războ i mondial , da r a începu t s ă fi e înmulţit î n cadru l pepinierelo r dup ă 1930 . î n prezen t s e cultiv ă numa i î n colecţiil e po mologice. C A R A C T E R I S T I C A SOIULU I Pomul creşt e viguros , reuşeşt e bin e altoi t p e migda l ş i p e corcoduş , rezist ă destu l d e bine l a ge r (c u excepţi a mugurilo r floriferi , car e sîn t sensibili ) precu m ş i l a secetă . S e comportă satisfăcăto r faţ ă d e bo U ş i dăunători . Produce destu l d e mul t ş i d e regulat . Fructele sîn t mar i sa u chia r foart e mari , d e culoar e galben-aurie , foart e aspectuoase , suculente, parfumate , d e calitat e bună , apreciat e pentr u consumu l î n star e proaspăt ă ş i pentru industrializar e ; rezist ă foart e bin e l a transport . Asemănări —

Fructele soiulu i Cotogn a massim a s e aseamăn ă puţi n c u cel e al e soiulu i

Mignonne mare , îns ă aceste a di n urm ă sîn t ma i simetrice , ma i lat e l a baz ă ş i ma i puţi n colorate, ia r sîmburel e est e neaderent . Calităţi : mare a

vigoarea , rezistenţ a l a secetă , calitate a foart e bun ă a fructelo r ş i rezistenţ a

acestor a l a transport .

Defecte :

aderenţ a pulpe i l a sîmbure . POMUL

Pomul, l a vîrst ă d e 8— 9 an i ating e înălţime a d e 3 , 5 — 4 m . Coroana —

sferică , turtită , largă , deasă .

Ramurile de

schelet —

Ramurile de

rod — lungi ş i groas e l a pomi i ma i tineri, l a pomi i ma i bătrîn i subţiri ,

lung i ş i groase , numeroase , bin e ramificate .

mai ale s cătr e periferi a coroanei . Mugurii vegetativi

—

mijlocii , ovoconici , c u vîrfu l ascuţi t ş i sla b depărta t d e ramură ,

aşezaţi p e permit e destu l d e proeminente .

557

COTOGNA MASSIM A

Mugurii floriferi — p o t r i v i t d e m a r i , o v o i z i , c î t e unu l p e a m b e l e p ă r ţ i al e m u g u r i l o r v e g e t a t i v i , d e o b i c e i distribuiţ i u n i f o r m p e a p r o a p e întreag a l u n g i m e a r a m u r i l o r . Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e v a r i a b i l ă , c u scoarţ a d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e p e partea umbrit ă ş i spălat ă c u roşu-deschi s p e ce a însorită . Frunzele — destu l d e m a r i , a v î n d î n m e d i e 1 6 2 m m l u n g i m e ş i 4 2 m m l ă ţ i m e ; l i m b u l este a s c u ţ i t t r e p t a t ş i u n i f o r m c ă t r e vîr f ş i sla b îngustat , ş i r o t u n j i t c ă t r e p e ţ i o l , c u cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i p u ţ i n a s i m e t r i c e , sla b o n d u l a t ş i m ă r u n t î n c r e ţ i t p e a p r o a p e t o a t ă lun g i m e a nervuri i p r i n c i p a l e ş i m a i a c c e n t u a t c ă t r e b a z ă ; m a r g i n i l e b m b u l u i sîn t c r e n a t e n e u n i f o r m ş i superficial . P e ţ i o l u l , scur t ş i subţire , î n g r o ş a t l a b a z ă , a d e s e a r ă s u c i t , sla b şi î n g u s t c a n a b c u l a t . G l a n d e l e î n n u m ă r d e 3 — 4 , d e m ă r i m e m i j l o c i e , r e n i f o r m e , s e g ă sesc pe p e ţ i o l a p r o a p e d e b a z a l i m b u l u i . Florile — m i j l o c i i sa u m i c i , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e b p t i c - a l u n g i t e , f o a r t e m i c i , i n t e n s c o l o r a t e î n roş u p e m a r g i n i . FRUCTUL Mărimea — d=

mare , uneor i foart e mare , a v î n d H =

68—8 1 m m , D

=

67—8 0 m m ,

67—8 4 m m ; greutate a d e 130—21 2 g . Forma —

sferică , u ş o r î n g u s t a t ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i lar g r o t u n j i t ă l a vîr f

( d i a m e t r u l m a r e d e p l a s a t spr e v î r f ) , a s i m e t r i c ă , c u suprafaţ a u ş o r n e r e g u l a t ă , c u p a r t e a

Fig. 134 . — Cotogn a massim a

Fig. 135 . — Cotogn a massim a

SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I P U Ţ I N R A S P I N D I T E

558

d o r s a l ă m a i d e z v o l t a t ă d e c î t c e a v e n t r a l ă ; flancuril e sîn t b o m b a t e ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficială ş i f o a r t e largă , m a i a d î n c i t ă spr e c a p e t e , depăşeşt e m u l t p u n c t u l stUar , ia r la u n e l e f r u c t e s e p r e l u n g e ş t e ş i p e p a r t e a dorsal ă p î n ă l a p e d u n c u l , î n c o n j u r î n d fructul . O m a r g i n e a b r a z d e i v e n t r a l e est e m a i d e z v o l t a t ă , î n specia l spr e vîrfu l fructului , fiin d m a i înalt ă c u 5— 8 m m , d i n c a r e c a u z ă b r a z d a v e n t r a l ă est e f o a r t e p r o n u n ţ a t ă (fig . 1 3 4 ) . Culoarea — g a l b e n - a u r i e , destu l d e u n i f o r m ă p e t o a t ă suprafaţa , stropit ă c u r o ş u n u a n ţ a t ş i m a r m o r a t p e diferit e p o r ţ i u n i ş i î n d e o s e b i p e p a r t e a însorit ă ş i l a b a z a fructului . Culoarea roşi e a c o p e r ă c e l m u l t j u m ă t a t e d i n fruc t ; d e m u l t e or i a p a r e n u m a i c a o p a t ă p e p a r t e a însorită . Cavitatea pedunculară — f o a r t e m i c ă spr e m i j l o c i e , îns ă a d î n c ă ş i destu l d e îngust ă ; la unel e f r u c t e est e f o a r t e î n g u s t ă ; m a r g i n i l e c a v i t ă ţ i i sîn t n e r e g u l a t e . Punctul stilar — m i c , u ş o r m a r c a t , c e n u ş i u - î n c h i s , aşeza t î n c e n t r u l une i depresiun i largi ş i p o t r i v i t d e a d î n c i . Pieliţa — Pulpa —

d e g r o s i m e m i j l o c i e , s l a b p u b e s c e n ţ ă , catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă . galbenă , uniform ă p

e toat ă profunzimea , foart e consistentă , crocantă , d e n s ă , suculentă , d u l c e , fi n a c i d u l a t ă , a r o m a t ă , p l ă c u t ă l a g u s t , d e calitat e b u n ă ; ade rentă l a sîmbure . Sîmburele — m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 37, 5 m m , D = 2 8 m m ş i d = 24, 5 m m , de c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , i n v e r s - o v o i d , b o m b a t , d e s e o r i a s i m e t r i c , c u aripil e d e z v o l t a t e , scurt a s c u ţ i t , b r ă z d a t destu l d e a d î n c , ş i î n specia l p e j u m ă t a t e a superioară , ia r l a m i j l o c şi spr e b a z ă a l v e o l a t ra r ş i a d î n c . L a u n e l e f r u c t e s î m b u r e l e s e d e s p i c ă . E s t e c o l o r a t p u ţ i n în r o z (fig . 1 3 5 ) . Maturitatea —

c o r e s p u n d e c u u l t i m e l e d o u ă d e c a d e al e luni i s e p t e m b r i e ; î n c e p e l a

c i r c a 1 0 zil e d u p ă soiu l J . H . H a l e .

EECOMANDĂEI. Datorit

ă calităţilo

r sal

e soiu l C o t o g n a m a s s i m a s e r e c o m a n d ă

p e n t r u g r ă d i n i l e di n j u r u l c a s e l o r , p r e c u m ş i î n l i v e z i , îns ă p e scar ă restrînsă , î n regiunil e u n d e reuşeşt e p i e r s i c u l . РЕЗЮМЕ Созревание —

в течени е п о с л е д н и х д в у х дека д с е н т я б р я , н а 1 0 дней п о з ж е сорт а Д ж о н

Хейль. Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л лекциях. Дерево —

с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е (цветочны е п о ч к и ч у в с т в и т е л ь -

ны к морозу ) и з а с у х о у с т о й ч и в о е ; довольн о устойчиво е к болезня м и вредителям . Цвето к кампануловйдного типа . Дае т довольн о обильны е и регулярны е у р о ж а и . Плод —

к р у п н ы й , ш а р о о б р а з н ы й , с л е г к а с у ж и в а ю щ и й с я к у г л у б л е н и ю п л о д о н о ж к и,

с ш и р о к о з а к р у г л е н н о й в е р ш и н о й ( б о л ь ш и й ' д и а м е т р с д в и н у т к в е р ш и н е ) , а с и м м е т р и ч е с к и й, с н е м н о г о н е р о в н о й п о в е р х н о с т ь ю ; д о р с а л ь н а я ч а с т ь п л о д а сильне е р а з в и т а , че м в е н т р а л ь ная, бок а вздутые , брюшно й ш о в поверхностны й и очен ь широкий , к конца м боле е у г л у б ленный, переходи т з а остато к столбика , а н а некотора х плода х продолжаетс я такж е и н а д о р с а л ь н о й с т о р о н е в п л о т ь д о п л о д о н о ж к и , о к р у ж ая т а к и м о б р а з о м в е с ь п л о д ; з о л о т и с т о ж е л т о г о , д о в о л ь н о р о в н о г о цвет а н а все й п о в е р х н о с т и , с к р а с н ы м и м р а м о р н ы м и пятнам и разных оттенко в н а различны х участка х плода , в особенност и н а обращенно й к солнц у

COTOGNA MASSIM A

Г>59

стороне и у основани я плода ; кожиц а средне й толщины , слаб о опушенная , бархатистая , приросшая к мякоти ; мякот ь ж е л т о г о , однообразног о н а в с ю глубин у цвета , очен ь плот ная, х р у с т я щ а я , т в е р д а я , с о ч н а я , с л а д к а я , с т о н к ой к и с л о т н о с т ь ю, а р о м а т н а я , п р и я т н о г о вкуса и хорошег о качества , приросша я к косточке . Плоды отличаютс я очен ь хороше й транспортабельностью .

RÉSUMÉ Maturité — la J . H . H a i e .

d u r a n t le s d e u x dernière s d é c a d e s d e s e p t e m b r e , 1 0 j o u r s a p r è s c e l l e d e

V a r i é t é d ' o r i g i n e italiene . E n R o u m a n i logiques.

e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o -

Arbre — v i g o u r e u x , résist e asse z b i e n a u g e l (le s b o u r g e o n s florifère s s o n t sensibles ) ainsi q u ' à l a sécheress e ; i l s e c o m p o r t e d e f a ç o n satisfaisant e à l ' a t t a q u e de s m a l a d i e s e t des insecte s nuisibles . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e . I l p r o d u i t asse z a b o n d a m m e n t e t régulièrement. Fruit — g r o s , s p h é r i q u e , l é g è r e m e n t rétréc i v e r s l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e e t l a r g e m e n t arrondi a u b o u t (l e g r a n d d i a m è t r e es t d é p l a c é v e r s l e b o u t ) , a s y m é t r i q u e , a v e c l a surfac e l é g è r e m e n t irréguhèr e e t l a p a r t i e d o r s a l e p l u s d é v e l o p p é e q u e l a p a r t i e v e n t r a l e ; le s flancs b o m b é s ; le sillo n v e n t r a l , superficie l e t trè s l a r g e , p l u s m a r q u é v e r s le s d e u x b o u t s , dépasse d e b e a u c o u p l e p o i n t stylair e e t c h e z q u e l q u e s - u n s i l s e p r o l o n g e su r l e c ô t é d o r s a l aussi, faisan t l e t o u r d u frui t ; la c o u l e u r j a u n e d ' o r es t asse z u n i f o r m e su r t o u t e l a surface , é c l a b o u s s é e d e r o u g e n u a n c é e t m a r b r é su r différente s p o r t i o n s , n o t a m m e n t su r l e c ô t é ensoleillée, à l a b a s e d u frui t ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , f a i b l e m e n t p u b e s c e n t e , v e l o u t é e , es t a d h é r e n t e à l a p u l p e ; c e t t e dernièr e es t d ' u n j a u n e u n i f o r m e d a n s l a t o t a l i t é d u fruit , trè s c o n s i s t a n t e , c r o q u a n t e , d e n s e , j u t e u s e , d o u c e e t f i n e m e n t a c i d u l é e , p a r f u m é e , d e s a v e u r a g r é a b l e e t d e b o n n e qualit é ; a d h é r e n t e a u n o y a u . L e s fruit s résisten t trè s b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – during the last two decades of September, 10 days after that of the J.H. Hale. Variety of Italian origin. In Romania it is found in the pomological collections. Tree – vigorouss, fairly resistant to frost (flowering buds are sensitive) and drought and thus behave satisfactorily at the attack of diseases and insect pests. The flower is bell type. It produces abundantly and regularly. Fruit – large, spherical, slightly narrowed towards the stalk cavity and broadly rounded at the end (the large diameter is moved toward the end), asymmetrical, slightly irregular surface with the dorsal more developed than the ventral; the sides are rounded; the ventral furrow, shallow and wide, more so to make ends meet, far beyond the stylar point and some of it extends onto the dorsal side, too, around the fruit; golden yellow color is quite uniformly spread over the surface, splashed and mottled with red shade on different parts, especially on the sun exposed side at the basis of the fruit peel, medium thick, slightly hairy, velvety, sticks to pulp, the latter being entirely yellow, very consistent, crispy, thick, juicy, sweet and tangy, finely flavored, pleasant tasting and of good quality, sticked to the core. The fruits are highly resistant to transport.

IMPERIALE

S i n o n i m e : franc. B e l l

e impériale .

ital. B e l l a imperiale . a krasaviţa , Imperatorskai a krasaviţa . rus. Ţ a r s k a i rom. B e l l e impériale . Origine. A fos t o b ţ i n u t î n t î m p l ă t o r d i n s î m b u r i î n 1 8 6 1 ş i i n t r o d u s î n cultur ă î n 1864 d e c ă t r e D é s i r é C h e v a l i e r , h o r t i c u l t o r di n M o n t r e u i l - s o u s - B o i s (Seine , Franţ a ). Răspîndire. Est e cultiva t foart e puţi n î n Franţa , I t a b a ş i U . E . S . S . L a n o i s e găseşt e î n colecţiil e p o m o l o g i c e .

C A R A C T E R I S T I C A SOIULU I P o m u l e s t e v i g u r o s , r e u ş e ş t e a l t o i t p e p i e r s i c , c o r c o d u ş ş i p e m i g d a l ; ar e o d u r a t ă m i j l o c i e d e v i a ţ ă ( 1 5 — 2 0 d e a n i ) , est e p u ţ i n p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e s o l , c u c o n d i ţ i a s ă fi e s u f i c i e n t d e r e a v ă n ; rezist ă l a g e r , c u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r floriferi , c a r e d e g e r ă î n uni i a n i . B e z i s t ă d e a s e m e n e a b i n e l a Monilinia laxa ( E h r e n b . ) . S a c c . ; est e m i j l o c i u d e rezisten t la Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ş i l a Myzoăes persicae S u l z e r , est e îns ă foart e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 1 zile . P r o d u c e m u l t ş i regulat . L a Staţiune a Bucureşti-Băneasa , î n anu l a l V-le a d u p ă p l a n t a r e s-a u o b ţ i n u t î n m e d i e c î t e 3 6 k g d e f r u c t e p e p o m , r e c o l t a m a x i m ă fiin d d e 50 k g . î n uni i an i l e a g ă a t î t d e a b u n d e n t , i n c i t f r u c t e l e t r e b u i e rărit e d e 2 — 3 ori . F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , a s p e c t u o a s e , c u g u s t p l ă c u t , r ă c o r i t o r , b u n e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t ru i n d u s t r i a l i z a r e ; sînt d e a s e m e n e a r e z i s t e n te l a t r a n s p o r t . Calităţi : la t r a n s p o r t a

v i g o a r e a , p r o d u c ţ i i l e m a r i ş i d e b u n ă c a l i t a t e , c o a c e r e a tîrzi e ş i rezistenţ a fructelor .

Defecte : s l a b a r e z i s t e n ţ ă l a g e r a m u g u r i l o r florifer i ş i s e n s i b i l i t a t e a p o m u l u i l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . POMUL P o m u l , d e d i m e n s i u n i m a r i , a r e t r u n c h i u l g r o s , r i t i d o m u l d e z v o l t a t , d e c u l o a r e cenuşi u închis, c u crăpătur i adînc i ; p e trunch i s e găses c adeseor i plăg i p r o v o c a t e d e ger . Coroana —

sferică, l a r g ă , c u d i a m e t r u l d e 6— 7 m .

Ь61

IMPERIALE

Ramurile de schelet — lungi ş i p o t r i v i t d e g r o a s e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e îuehis, c u o slabă n u a n ţ ă r o ş c a t ă , c r ă p a t ă , îns ă n e e x f o l i a t ă ; l e n t i c e l e l e, n u m e r o a s e, d e m ă r i m e m i j l o c i e , eliptic-alungite , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , p u ţ i n d e o s e b i t ă d e c u l o a r e a s c o a r ţ e i ; baza ramurilo r principal e prezint ă u n ritido m potrivi t d e dezvoltat . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , lung i ş i relati v subţiri , n o r m a l c o n s t i tuite, c u m u g u r i florifer i p î n ă a p r o a p e d e b a z ă . O i m p o r t a n t ă p a r t e a r e c o l t e i s e o b ţ i n e d e a s e m e n e a p e r a m u r i l e a n t i c i p a t e . î n ani i f a v o r a b i b , lăstari i a u d o u ă v a l u r i d e c r e ş t e r e . Lăstarii—lungi, d e grosim e mijlocie , c u internoduril e d e 20—2 5 m m , scoarţ a d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a u m b r i t ă . Mugurii vegetativi

—

m i j l o c ü , o v o i d - a l u n g i ţ i , lipiţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e d e

mărime mijloci e ; prezint ă o Mugurii floriferi

—

p u b e s c e n ţ ă alb-cenuşi e p r o n u n ţ a t ă .

m a r i, o v o i d - a l u n g i ţ i , p u ţ i n b o m b a ţ i l a m i j l o c , c u p u b e s c e n ţ ă a l b -

cenuşie p r o n u n ţ a t ă . Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , d e 1 2 2 — 1 9 1 m m l u n g i m e ş i d e 3 9 — 5 2 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u vîrfu l a c u t ş i a p l e c a t , b a z a r o t u n d î n g u s t a t ă , s i m e t r i c ă , c u l ă ţ i m e a m a x i m ă î n p a r t e a d e su s a treimi i inferioar e ; m a r g i n i l e u ş o r o n d u l a t e ş i fi n serate ; l i m b u l d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , p u ţ i n încreţi t p e n e r v u r a m e d i a n ă . P e ţ i o l u l , scur t ( 6 — 1 0 m m ) , g r o s , v e r d e , p ă t a t p a r ţ i a l c u r o ş u - v i o l e t spr e sfîrşitu l p e r i o a d e i d e v e g e t a ţ i e ; glandele, d e o b i c e i c î t e d o u ă , l a u n e l e frunz e a b s e n t e — situate fi e n u m a i p e p e ţ i o l , fi e u n a p e p e ţ i o l ş i alt a p e b a z a b m b u l u i — , sîn t f o a r t e m i c i , g l o b u l o a s e , d e c u l o a r e cenuşiu-închi s spre t o a m n ă , sesil e sa u f o a r t e scur t p e d i c e l a t e , c u perişor i î n p a r t e a s u p e r i o a r ă . C ă d e r e a frunzelo r ar e l o c t o a m n a f o a r t e tîrzi u ; înaint e d e c ă d e r e , o p a r t e d i n t r e frunze îş i s c h i m b ă c o l o r i t u l î n g a l b e n - d e s c h i s , c u p e t e r o ş u - c a r m i n . Florile — m i j l o c i i , c u d i a m e t r u l d e 1 8 — 2 9 m m , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e m i c i , l u n g i d e 9—14 m m ş i lat e d e 5 — 1 0 m m , c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z - v i n e ţ i e , c u m a r g i m l e ş i b a z a d e u n r o z m a i inten s sa u r o ş u . Pistilu l d e aceeaş i î n ă l ţ i m e c u s t a m i n e l e sa u c u 2— 3 m m m a i l u n g .

FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H =

51—6 7 m m , D =

55—6 9 m m , d =

5 5—

67 m m ; greutate a m e d i e a u n u i fruc t est e d e 10 7 g , ia r c e a m a x i m ă d e 2 4 0 g . Forma —

g l o b u l o a s ă, s i m e t r i că sa u a s i m e t r i c ă , c u vîrfu l r o t u n j i t ş i c u b a z a p u ţ i n t r u n -

c h i a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficial ă sa u a p r o a p e a b s e n t ă p e c e a m a i m a r e p a r t e d i n fruct , f u n d m a r c a t ă d o a r d e o d u n g ă d e c u l o a r e c a r m i n ; l a vîrfu l fructulu i s e a d î n c e ş t e p u ţ i n şi s e îngustează , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 8—1 0 m m (fig . 1 3 6 ) . Culoarea — v e r d e - g ă l b u ie p î n ă l a g a l b e n - v e r z u i e sa u g a l b e n ă c a p a i u l , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u r o ş u - c a r m i n , p e c a r e s e s u p r a p u n p e t e sa u d u n g i l a t e ş i s c u r t e d e c u l o a r e roşu-sîngeri u ; c u l o a r e a roşi e a c o p e r ă c e l m u l t j u m ă t a t e di n suprafaţ a fructului , ia r d u n g ü e sîn t p u ţ i n e v i d e n t e . Cavitatea pedunculară puţin neregulate . Punctul stilar

—

—

m i j l o c ie sa u m i c ă , a d î n c ă ş i destu l d e largă , c u m a r g i n i l e

foarte m i c , u n e o r i n u s e o b s e r v ă , s e afl ă î n d e p r e s i u n e ş i m a i ra r l a

nivelul conturulu i (cîn d margind e brazde i s e unes c î n dreptu l lui) . Pieliţa — se — с . 19 3

subţire, s e m i a d e r e n t ă , c u o p u b e s c e n ţ ă a l b ă destu l d e deasă .

SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I P U T I N R Ă S P Î N D I T E

562

Pulpa — a l b ă, c u o n u a n ţ ă v e r z u i e sa u g ă l b u i e , r o ş u - c a r m i n i e î n juru l sîmburelui , c o n s i s t e n t ă , destu l d e fină , suculentă , d u l c e ş i p l ă c u t a c i d u l a t ă , c u g u s t r ă c o r i t o r , destu l de a r o m a t ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e , d e c a l i t a t e b u n ă . Sîmburele —

mijlociu , avîn d H =

34—3 0 m m , D =

26—2 6 m m ş i d =

19—2 2 m m ,

o v o i d , f o a r t e b o m b a t , c u vîrfu l b r u s c ascuţi t ş i p r e l u n g i t î n f o r m ă d e g h i m p e ; suprafaţa ,

Fig. 136 . — Imperial e

Fig. 137 . — Imperial e

rar, d a r a d i n e î n c r u s t a t ă , d e c u l o a r e c a s t a n i e , c u p e t e c a r m i n . î n t r e p u l p ă ş i s î m b u r e r ă m î n e u n g o l . L a o p a r t e d i n t r e f r u c t e s î m b u r e l e s e d e s p i c ă (fig . 1 3 7 ) . Maturitatea —

î n a d o u a ş i a trei a d e c a d ă a luni i s e p t e m b r i e ; î n c e p e l a c i r c a 1 0 zil e

după J . H . Hale . D e l a c ă d e r e a p e t a l e l o r p î n ă l a c o a c e r e a f r u c t e l o r t r e c 13 6 d e z d e .

RECOMANDĂRI. Fiin

d d e p ă ş i t d e a l t e soiur i c u a c e e a ş i e p o c ă d e c o a c e r e ( E l b e r t a ,

J. H . H a l e ) , s o i u l I m p e r i a l e jirezint ă i n t e r e s n u m a i c a g e n i t o r i n lucrăril e d e o b ţ i n e r e a uoi soiur i d e p i e r s i c ş i c a s e m i n c e r , î n p e p i n i e r e .

IMPERIALE

563

РЕЗЮМЕ Созревание — в т о р а я и т р е т ь я декад ы с е н т я б р я , н а 1 0 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о и Хейль. Б ы л с л у ч а й н о п о л у ч е н и з семя н и введе н в к у л ь т у р у в о Ф р а н ц и и . В Р у м ы н и и в с т р е чается т о л ь к о в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х . Дерево — с и л ь н о р о с л о е , м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , м о р о з о у с т о й ч и в о е , з а и с ключением цветочны х п о ч е к ; у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Monilinia laxa (Ehrenb. ) S a c c . , с р е д н е у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans (Berk. ) Tul . и к нападению п е р с и к о в о й тл и — Myzoăes persicae S u l z e r , н о с и л ь н о п о р а ж а е т с я к л я с т е р о с п о р и о в о м — Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . Ц в е т о к кампануловидНог о типа; цветени е п о л у р а н н е е . Д а е т о б и л ь н ы е и р е г у л я р н ы е у р о ж а и . Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л о й , с и м м е т р и ч е с к ой ил и асимметри ческой формы , с закругленно й вершино й и нескольк о обрубленны м основанием ; брюшно й ш о в п о в е р х н о с т н ы й или почт и о т с у т с т в у ю щ и й н а б о л ь ш е й част и плод а и намеченны й т о л ь к о п о л о с к о й к а р м и н о в о г о цвета , у в е р ш и н ы с т а н о в и т с я н е м н о г о г л у б ж е и у ж е ; ж е л т о в а т о зеленого д о з е л е н о в а т о - ж е л т о в а т о г о ил и с о л о м е н н о - ж е л т о г о цвета , с к а р м и н о в о - к р а с н ы м , р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м пятнам и ил и ж е ш и р о к и м и и к о р о т к и м и п о л о с к а м и к р о в а в о - к р а с н о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я , с д о в о л ь н о г у с т ы м белы м о п у ш е н и е м п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь белая , с зеленоваты м ил и ж е л т о в а т ы м о т т е н к о м , в о к р у г семени к а р м и н о в о - к р а с н а я , п л о т н а я , д о в о л ь н о н е ж н а я , с о ч н а я , с л а д к а я , с п р и я т н о й к и с л о т н о с т ь ю и о с в е ж а ю щ и м в к у с о м , д о в о л ь н о а р о м а т н а я , х о р о ш е г о к а ч е с т в а; н е п р и р а с т а е т к косточке . Плоды хорош о выдерживаю т перевозку .

BÉSUMÉ Maturité — d u r a nt l a d e u x i è m e e t l a t r o i s i è m e d é c a d e d e s e p t e m b r e , 1 0 j o u r s aprè s celle d e l a J . H . H a i e . Obtenue à parti r d e n o y a u x e t introduit e dan s l a cultur e e n France . E n B o u m a n i e , o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre — v i g o u r e u x , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résistan t a u g e l , à l ' e x c e p t i o n d e s b o u r g e o n s f l o r i f è r e s ; i l résist e t o u t auss i b i e n à Monilinia laxa (Ehrenb. ) S a c c , n'offre q u ' u n e résistanc e m o y e n n e j à Taphrina deformans (Berk. ) T u l . e t à Myzoăes persicae Sulzer , m a i s es t trè s sensibl e à Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . L a fleu r est d e t y p e c a m p a n u l e , l a floraiso n m i - h â t i v e . I l p r o d u i t a b o n d a m m e n t e t r é g u l i è r e m e n t . Fruit — m o y e n o u g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , s y m é t r i q u e o u a s y m é t r i q u e , a u b o u a r r o n d i e t à l a b a s e u n p e u t r o n q u é e ; l e sillo n v e n t r a l superficie l o u p r e s q u e a b s e n t su la plu s g r a n d e p a r t i e d u fruit , n ' é t a n t m a r q u é q u e p a r u n e b g n e d e c o u l e u r c a r m i n qu i s ' a c c e n t u e u n p e u v e r s l e b o u t e t s e r é t r é c i t ; l a c o u l e u r es t v e r t j a u n â t r e allan t j u s q u ' a u j a u n e v e r

t r -

d â t r e o u j a u n e paille , r e c o u v e r t e , su r l e c ô t é ensoleillé , d e r o u g e c a r m i n su r l e q u e l s e s u p e r p o s e n t de s raie s large s e t c o u r t e s d ' u n e t e i n t e r o u g e s a n g ; la p e a u , m i n c e e t semi-adhé r e n t e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e b l a n c h e , asse z dens e ; l a p u l p e es t b l a n c h e , a v e c u n e t e i n t e v e r d â t r e o u j a u n â t r e , r o u g e c a r m i n a u t o u r d u n o y a u ; c o n s i s t a n t e , asse z fine , j u t e u s e , d o u c e e t a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , ell e a u n g o û t raffraîchissant , asse z p a r f u m é e ; n ' a d h è r e pas a u n o y a u , d e b o n n e quabté . L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

563a ABSTRACT Maturity – during the second and the third decade of September, 10 days after that of the J.H. Hale. Obtained from stones and introduced in the French culture. In Romania, it is found in the pomological collections. Tree – vigorous, not very pretentious concerning the soil, frost resistant, with the exception of flowering buds, and it resists equally to Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc., has only moderate resistance to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and Myzodes persicae Sulzer, but is very sensitive to Clasterosporium earpophillum (Lev.) Aderh. The flower is bell-type, early-mid flowering. It produces abundantly and regularly. Fruit – medium or large, globular in shape, symmetrical or asymmetrical, with rounded tip and at the basis a bit truncated, the superficial ventral furrow or nearly absent on the most part of the fruit, being marked by a carmine colored line which is slightly increasing towards the end, and narrows; color from yellowish green to greenish yellow or pale yellow, covered, on the sun exposed side of crimson hues on which are short or broad blood-red lines. The peel is thin and semi-adherent, is covered with white pubescence, dense enough, the pulp is white with a greenish or yellowish crimson around the stone, consistent, subtle, juicy, sweet and pleasantly acidic, it has a refreshing taste, fragrant, does not stick to the core, of good quality. The fruits are resistant to transport.

PARTIZAN

Sinonime: n n s e cunosc . O r i g i n e . S o i a c ă r u i o r i g i n e n u est e c u n o s c u t ă ; p r o v i n e d i n U . R . . S . S . Răspîndire. S e cultiv ă î n U . R . S . S . L a n o i s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e , r e u ş e ş t e a l t o i t p e p i e r s i c ; n u s e r e c o m a n d ă altoire a lui p e c o r c o d u ş . E s t e sla b r e z i s t e n t l a g e r ; î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 a d e g e r a t ş i l e m n u l d e 2— 3 ani. D e a s e m e n e a est e sla b rezisten t l a s e c e t ă ş i l a b o l i ; p r e z i n t ă p u ţ i n e s c u r g e r i d e clei . î n f l o r e ş t e t î r z i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile . î n c o n d i ţ i i l e de l a Staţiune a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a p o m i i î n v î r s t ă d e 6 an i a u p r o d u s î n m e d i e c î t e 6 0 — 6 3 k g d e fructe . F r u c t e l e sîn t m a r i sa u f o a r t e m a r i , d e s t u l d e f r u m o s c o l o r a t e , c u g u s t b u n ; c o n ţ i n 1 4 , 7 1 % z a h ă r , 0 , 5 4 % a c i d i t a t e , 0 , 8 6 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 7,2 6 m g % v i t a m i n ă C . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare . Calităţi : Defecte :

p o t e n ţ i a l ul d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t a l p o m u l u i ş i g u s t u l b u n a l f r u c t e l o r . slab a r e z i s t e n ţ ă l a ger , s e c e t ă ş i b o l i .

POMUL P o m u l , d e t a b e m i j l o c i e , a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3, 5 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e s t u l de gros , c u diametru l d e 14—1 8 c m , c u scoarţ a d e culoar e cenuşiu-cafeni e închis, c u crăpă t u r i d e s e , superficiale , a l u n g i t e , a ş e z a t e î n l u n g u l t r u n c h i u l u i ; l e n t i c e l e l e m a r i , a l u n g i t e , destul d e dese , aşezat e transversal . Coroana — Ramurile de

i n v e r s - p i r a m i d a l ă , p o t r i v i t d e rară , c u d i a m e t r u l d e 3 — 4 m . schelet —

s c u r t e, g r o a s e , c r e s c u t e s u b u n u n g h i d e r a m i f i c a r e d e 3 5 — 4 0 ° ,

slab g e n i c u l a t e , b i n e r a m i f i c a t e l a e x t e r i o r , d e g a r n i s i t e l a b a z ă ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e c a f e n i u c e n u ş i e , c u l e n t i c e l e cafenii , m i c i , e b p t i c e , d e s t u l d e d e s e , a ş e z a t e t r a n s v e r s a l ; p r e z i n t ă c r ă p ă t u r i rare , superficiale , a ş e z a t e d e - a l u n g u l r a m u r i i . Ramurile de

rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e ş i c e l e s c u r t e , m a i p u ţ i n sîn t r e p r e z e n t a t e

c e l e l u n g i ş i b u c h e t e l e d e m a i ; s c o a r ţ a, d e c u l o a r e v e r d e, p e p a r t e a î n s o r i t ă r o ş i a t i c ă .

PARTIZAN

5fi5

Lăstarii — de l u n g i m e .ş i g r o s i m e m i j l o c i e , e u internoduri scurte , d e c u l o a r e v e r d e , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş u - v i o l a c e e p e c e a însorită . cu o

Mugurii vegetativi — - mijlocii , o v o c o n i c i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i p u b e s c e n t ă argintie .

Mugurii floriferi argintie.

—

mijlocii , o v o i z i , b o m b a ţ i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă a b u n d e n t ă

,

Frunzele — de m ă r i m e variabilă , î n genera l m i j l o c i i , d e 1 2 0 — 1 6 0 m m l u n g i m e ş i d e 3 6 — 4 5 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e c r e n a t e ; b m b u l , u ş o r r e c u r b a t spr e f a ţ a infe rioară, sla b încreţi t de- a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , s e m d u c i o a s e ; n e r v u r a m e d i a n ă , p r o e m i n e n t ă , d e c u l o a re v e r d e - d e s c h i s . P e ţ i o l u l , scurt , d e 8 — 1 0 m m, g r o s , a d î n c c a n a b c u l a t , c u 2 — 3 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , galbene-roşietice . Florile — m i ci sa u foart e m i c i , d e 1 2 — 1 5 mm î n d i a m e t r u , c a m p a n u l a t e , c u petalel e eliptice, d e c u l o a r e r o z p a l , c u marginil e m a i i n t e n s c o l o r a t e . Pistilul , r e c u r b a t l a vîrf , m a i l u n g d e c î t staminele . FRUCTUL

d=

Mărimea — m a r e sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 71—7 6 m m ; g r e u t a t e a fructulu i 1 5 0 — 2 2 0 g .

6 4 — 72 m m , D

=

7 3 — 81 m m ,

Forma — g l o b u l o a s ă, p u ţ i n t u r t i t ă , sla b a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă superficială , m a i a d î n c i t ă l a vîrfu l ş i m a i ale s l a b a z a fructulu i ( p l . L X I ) . Culoarea —

a l b - v e r z u i e , ia r î n p a r t e a însorit ă a c o p e r i t ă c u u n r o ş u - v i n e ţ i u î n c h i s .

Cavitatea pedunculară — m i j l o c iu d e a d î n c ă ş i d e largă , a l u n g i t ă d o r s o v e n t r a l , m a i adîncită î n dreptu l brazde i ventrale . Punctul stilar Pieliţa —

—

m i c, c e n u ş i u, aşeza t l a c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e , p e u n m i e m a m e l o n .

de g r o s i m e m i j l o c i e , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă destu l d e fin ă ; s e d e s p r i n d e

greu d e pulpă . Pulpa — la s î m b u r e .

a l b - v e r z u i e, p u ţ i n s u c u l e n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , p u ţ i n a r o m a t ă ; n e a d e r e n t ă

Sîmburele —

m a r e, o v o i d , c u vîrfu l scur t a s c u ţ i t ; s u p r a f a ţ a d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s ,

c u incrustaţi i superficiale . Maturitatea —

m i j l o c ul luni i s e p t e m b r i e ; î n c e p e c u 1 5 zil e d u p ă J . H . H a l e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu

l P a r t i z a n p r e z i n t ă intere s c a g e n i t o r î n lucrăril e d e selecţie .

РЕЗЮМЕ Созревание — середина с е н т я б р я , н а 1 5 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь . Происхождение сорт а неизвестно . В Румыни и встречаетс я в помологически х коллек циях. Дерево —

средней сил ы р о с т а , м а л о у с т о й ч и в о е к м о р о з у , з а с у х е и б о л е з н я м . Ц в е -

ток кампануловйдног о типа ; цветени е п о з д н е е . У р о ж а й н о с т ь в ы с е к а я . Плод — к р у п н ый ил и ж е очен ь к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , н е м н о г о с п л ю щ е н н ы й , слегка а с и м м е т р и ч е с к и й ; б р ю ш н о й ш ов п о в е р х н о с т н ы й , н е с к о л ь ко у г л у б л е н н ы й у в е р ш и н ы и в о с о б е н н о с т и у о с н о в а н и я п л о д а ; з е л е н о в а т о - б е л о г о цвета , с темны м с и н е в а т о - к р а с н ы м

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A s " l N D I T

566

E

р у м я н ц е м н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п о к р ы т а я довольн о нежным о п у ш е н и е м , с т р у д о м о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь яеленовато-белая , м а л о с о ч ная, к и с л о в а т о - с л а д к а я , с о с л а б ы м а р о м а т о м , н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Плоды х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

BÉSUMÉ Maturité —

m i - s e p t e m b r e , 1 6 j o u r s aprè s l a J . H . H a l o .

V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c o n n u e . E n B o u m a n i e , o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o logiques. Arbre —

d e v i g u e u r m o y e n n e , offr e un e faibl e résistanc e a u g e l , à l a sécheress e e a u x m a l a d i e s . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e , l a floraiso n t a r d i v e . P r o d u i t b e a u c o u p Fruit — g r os o u trè s g r o s , g l o b u l e u x , u n p e u aplati , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e ; l e sillo v e n t r a l es t superficiel , p l u s m a r q u é v e r s l e b o u t e t s u r t o u t à l a b a s e d u frui t ; d e c o u l e u

t . n r

b l a n c h e v e r d â t r e , r e c o u v e r t e su r l a p a r t i e ensoleillé e d ' u n r o u g e tiran t su r l e v i o l e t f o n c é ; la p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e asse z fine , s e d é t a c h e difficile m e n t d e l a p u l p e ; celle-ci , d ' u n b l a n c v e r d â t r e , p e u j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , p e u p a r f u m é e , n'adhère pa s a u n o y a u . L e s fruit s s o n t d e b o n n e q u a b t é .

ABSTRACT Maturity – mid-September, 16 days after the J. H. Hale. Variety of unknown origin. In Romania, it is found in the pomological collections. Tree – medium vigor has low resistance to frost, drought and diseases. The flower is bell-like, flowering late. Produces large quantities. Fruit – large or very large, globular, a little flattened, slightly asymmetrical, the ventral furrow is shallow, more towards the end and especially at the basis of the fruit; this is greenish white, covered on the sun exposed side with dark purple red and the peel is medium thick, covered with a pubescence rather fine, hardly detachable from the pulp; it is greenish white, slightly juicy, sweet-tart, slightly fragrant, doesn't stick to the core. The fruits are of good quality.

PLANŞA

Pattizan.

LXI

LORD P

Sinonime :

A L MERS T ОN

engl. L o r d P a l m e r s t o n . franc. Sain t J o s é , P a l m e r s t o n .

Origine. S o i de o r i g i n e e n g l e z ă, o b ţ i n ut d e p e p i n i e r i s t u l B i v e r s p e l a sfîrşitu l s e c o l u l u i al X l X - l e a , pri n selecţi a u n o r p l a n t e o b ţ i n u t e d i n sîmburi i soiulu i P i n e - A p p le ( n e c t a r i n a ) . R ă s p î n d i r e . E s t e c u l t i v a t î n p r i n c i p a l e l e ţăr i d e c u l t u r ă a piersiculu i di n E u r o p a , îns ă într-o p r o p o r ţ i e r e d u s ă . L a n o i a f o s t i n t r o d u s î n j u r u l a n u l u i 1 9 3 5 , ia r î n p r e z e n t s e c u l t i v ă f o a r t e p u ţ i n , în regiunil e Crişan a ş i B a n a t . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e sa u m a r e , 'destu l d e l o n g e v i v ş i reuşeşt e p e t o ţ i p o r t a l t o i i . A r e c e r i n ţ e m i c i faţ ă d e c o n d i ţ i d e d e s o l , îns ă n e c e s i t ă l o c u r i însorit e ş i a d ă p o s t i t e . E s t e rezisten t l a s e c e t ă , r e l a t i v rezisten t l a ger , îns ă sensibi l l a a t a c u l b o b l o r . î n f l o r e ş t e s e i n i t i m p u r i u , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—1 0 z ü e . D ă p r o d u c ţ i i mari , îns ă n u î n fiecar e a n ; u n p o m d e v n s t ă m i j l o c i e p r o d u c e î n m e d i e 50 k g d e f r u c t e a n u a l . F r u c t e l e sîn t m a r i sa u f o a r t e m a r i , a s p e c t u o a s e , d e c a l i t a t e b u n ă , a p r e c i a t e m a i ale s p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; s e ţi n b i n e p e p o m p î n ă l a r e c o l t a r e ş i s u p o r t ă transportul. Calităţi : p o t e n ţ i a l ul p r o d u c t i v r i d i c at a l p o m u l u i ş i c a b t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r . Defecte : sensibilitate a p o m u l u i l a a t a c u l b o b l o r . POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 2 , 5 — 3 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e s t u l d e g r o s , uneor i u ş o r r ă s u c i t , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u c r ă p ă t u r i superficiale . Coroana — g l o b u l o s - t u r t i t ă, l a r g ă . Ramurile de schelet — de g r o s i m e ş i l u n g i m e m i j l o c i e , d r e p t e , c r e s c u t e su b u n u n g h i d e r a m i f i c a r e d e 4 5 — 5 0 ° ; s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e cenuşie-roşiatică . Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r d e m i x t e ; s e întîlnes c ş i r a m u r i a n t i c i p a t e , salb e şi b u c h e t e d e m a i . Lăstarii — l u n g i, subţiri , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i verde p e ce a umbrită .

568 SOIUR

I D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

Mugurii vegetativi — m i c i , c o m e i , lipiţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p u ţ i n p r o e m i n e n t e . Mugurii floriferi — m i c i, o v o i z i , lipiţ i d e r a m u r ă . Frunzele — mari , a v î n d 1 6 0 — 1 6 2 m m l u n g i m e ş i 3 8 — 4 4 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u vîrful ascuţit , marginil e serate , l i m b u l p e r g a m e n t o s , g l a b r a , deseor i î n c o v o i a t î n f o r m ă d e seceră . P e ţ i o l u l , scurt , c u 2— 3 g l a n d e m i c i , situat e î n a p r o p i e r e d e b a z a b m b u l u i . Florile —

m a r i , c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z intens .

FRUCTUL Mărimea — m a r e sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 72—77 m m ; greutate a medi e d e 147—21 0 g .

Fig. 138 . - Lor

65—7 0 m m , D

=

75—8 0 m m , d =

d Palmersto n

Fig. 139 . — Lor d Palmersto n

Forma —

sferică , p u ţ i n t u r t i t ă , u ş o r a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă a d î n c ă înspr e b a z ă

şi superficial ă spr e vîrf , u n d e s e t e r m i n ă î n t r - o a d î n c i t u r ă , ' d i n c o l o d e p u n c t u l stila r (fig . 1 3 8 ) . Culoarea — însorită.

galben ă c a ceara , p u ţ i n albicioasă , acoperit ă c u roşu-desebi s î n parte a

LORD PALMITRSTO N

Cavitatea pedunculară Punctul stilar Pieliţa —

—

—

569

potrivi t d e larg ă ş i adîncă .

m i c , aşeza t p e o uşoar ă p r o e m i n e n ţ ă , situa t într- o m i c ă d e p r e s i u n e .

subţire, îns ă rezistentă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă fin ă ; s e d e s p r i n d e u ş o r

de pulpă . Pulpa —

a l b - g ă l b u i e , c u n u a n ţ ă roşu-deschi s î n j u r u l s î m b u r e l u i , c o m p a c t ă , fibroasă ,

suculentă, c u gus t dulce-acrişor , u n e o r i a m ă r u i , a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele —

d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d , c u vîrfu l scurt , a s c u ţ i t , c u suprafaţ a d e c u l o a r e

cafeniu-roşcată, c u incrustaţi i superficial e (fig . 1 3 9 ) . Maturitatea —

î n c e pe î n a d o u a d e c a d ă a luni i s e p t e m b r i e ş i s e p r e l u n g e ş t e p î n ă l a

sfîrşitul aceste i lun i ; î n c e p e c u ' 16 zil e d u p ă J . H . H a l e .

E E C O M A N D Ă E I . A v î n d c o a c e r e tîrzi e ( d u p ă J . H . H a l e ş i E l b e r t a ) , L o r d P a l m e r s t o n se r e c o m a n d ă c a so i d e c o m p l e t a r e î n p l a n t a ţ i i l e di n a p r o p i e r e a m a r i l o r c e n t r e d e c o n s u m din p a r t e a d e v e s t a ţării . P r e z i n t ă intere s ş i c a m a t e r i a l g e n i t o r .

РЕЗЮМЕ Созревание — начинаетс я в о в т о р о й декад е с е н т я б р я п э т о г о м е с я ц а , н а 1 5 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

продолжаетс я д о конц

а

С о р т а н г л и й с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и к у л ь т и в и р у е т с я очен ь мал о ( в К р и шане и Б а н а т е ) . Дерево — средне й сил ы р о с т а ил и м о щ н о е , м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , з а с у х о у с т о й ч и в о е , с р а в н и т е л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , но п о р а ж а е т с я б о л е з н я м и . Цветени е п о л у р а н н е е . Дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и , н о н е к а ж д ы й г о д . Плод — к р у п н ы й ил и ж е очен ь к р у п н ы й , ш а р о в и д н ы й , н е м н о г о п р и п л ю с н у т ы й , слегка асимметрический ; брюшно й шо в глубоки й у основани я и поверхностны й к вершине , где заканчиваетс я у г л у б л е н и е м , р а с п о л о ж е н н ы м з а о с т а т к о м с т о л б и к а ; ж е л т о - в о с к о в о г о , немного б е л о в а т о г о цвета, с о с в е т л о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а т о н к а я , н о п р о ч н а я , п о к р ы т а я нежны м о п у ш е н и е м , л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь желтовато-белая, с о светло-красны м оттенко м в о к р у г косточки , плотная , волокнистая , с о чная, к и с л о в а т о - с л а д к о г о , и н о г д а г о р ь к о в а т о г о в к у с а , п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е . Плоды используютс я преимущественн о дл я потреблени я в выдерживают перевозку .

свеже м виде ; х о р о ш о

BÉSUMÉ Maturité — c o m m e n ce d a n s l a d e u x i è m e d é c a d e d e s e p t e m b r e e t s e p r o l o n g e j u s q u ' à la fi n d u m o i s , 1 5 j o u r s aprè s cell e d e J . H . H a i e . V a r i é t é d ' o r i g i n e anglaise . E n B o u m a n i e ell e es t trè s p e u c u l t i v é e (Crişana , B a n a t ) . Arbre — de v i g u e u r m o y e n n e o u f o r t e , es t p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résist e à l a sécheresse, r e l a t i v e m e n t résistan t a u gel , m a i s sensibl e a u x m a l a d i e s . L a floraiso n es t m i h â t i v e . P r o d u i t b e a u c o u p , mai s irrégulièrement .

570

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T E

Fruit — g r os o u trè s g r o s , s p h é r i q u e , u n p e u aplati , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e ; l e sillo n ventral p r o f o n d v e r s l a b a s e e t superficie l v e r s l e b o u t , s e t e r m i n e p a r u n c r e u x , au-del à d u p o i n t stylair e ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e c o m m e l a c i r e , u n p e u b l a n c h â t r e , r e c o u v e r t e d e r o u g e clai r su r l a p a r t i e ensoleillé e ; l a p e a u m i n c e , m a i s résistante , r e c o u v e r t e d ' u n e fine p u b e s c e n c e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e , ceUe-c i es t d ' u n b l a n c j a u n â t r e , t e i n t é e d e r o u g e clai r a u t o u r d u n o y a u , c o m p a c t e , fibreuse , j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , parfoi s l é g è rement amère , adhéran t a u noyau . L e s fruit s s o n t a p p r é c i é s p o u r l a t a b l e e t s u p p o r t e n t b i e n l e t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – begins in the second decade of September and lasts until the end of the month, 15 days after that of J. H. Hale. Variety of English origin. In Romania it is very little cultivated (Crişana, Banat). Tree – medium and high vigor, is not pretentious regarding the soil, drought resistant, relatively frost resistant, but susceptible to diseases. The bloom is mid-early. Fruit – large or very large, spherical, slightly flattened, slightly asymmetrical, the deep and superficial ventral furrow to the basis to the tip ends with a hollow, beyond the stylar point, the color is wax yellow and a little white, covered with bright red on the sun exposed side, the peel thin but tough, covered with fine hairs, easily detachable from the pulp, it is yellowish white, tinged with light red around stone, compact, fibrous, juicy, sweet-tart, sometimes slightly bitter, sticking to the kernel. The fruits are used for fresh consumption and are resistant to transport.

SANGUINE

S i n o n i m e : franc. S a n g u i n e l e engl. B l o o d y . germ. G e m e i n e ital. S a n g u i g n a rom. P u f o a s

, Sanguin e rouge . r Blutpfirsich . .

e roşii , Sîngerii , Piersic i c u p u l p a r o ş i e , S a n g u i n e d e B u z ă u ,

P u f o a s e d e B u z ă u , B o ş i i tîrzii . O r i g i n e . G r u p d e soiur i origina r d i n China , T u r c h e s t a n ş i M o n g o l i a m e r i d i o n a l ă , c u l t i v a t i n c ă d i n e v u l m e d i u ; t o t î n e v u l m e d i u a u f o s t i n t r o d u s e di n T u r c h e s t a n î n P e r s i a , f i i n d c o n s i d e r a t e m a i m u l t c a o c u r i o z i t a t e . î n E u r o p a a u f o s t i n t r o d u s e l a sfîrşitu l s e c o l u l u i a l X V I I - l e a d e c ă t r e c o n t e l e m a g h i a r S z è c s e n y , d u p ă c ă l ă t o r i a lu i î n O r i e n t u l a p r o p i a t , şi a u fos t descris e p e n t r u p r i m a d a t ă î n 1 6 5 9 , d e c ă t r e francezu l F r i a r T r i g u e 1 , s u b numele d e Pêch e betterave . R ă s p î n d i r e . Soiuril e sanguin e sîn t r ă s p î n d i t e î n m u l t e r e g i u n i v i t i c o l e d i n E u r o p a , dar î n proporţi e redusă . La n o i s e î n t î b i e s c î n d e o s e b i î n p o d g o r i i , c a p o m i i z o l a ţ i o b ţ i n u ţ i d i n s î m b u r i . î n cel e c e u r m e a z ă s e descri e soiu l P u f o a s e d e B u z ă u , m a i f r e c v e n t î n t d n i t î n p o d g o riile n o a s t r e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s , n u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l , e s t e r e z i s t e n t l a g e r , b o l i ş i d ă u n ă t o r i . î n i a r n a 1 9 5 5 — 1 9 5 6 , l a t e m p e r a t u r a d e —22,4°C , a u d e g e r a t n u m a i 1 1 % d i n mugurii floriferi . î n f l o r e ş t e t h z i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7—1 4 zile , î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i d e d e c b m ă a l e anului . R o d e ş t e a b u n d e n t ş i î n fiecar e an . L a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i î n v î r s t a d e 6 an i a u p r o d u s c î t e 4 0 k g f r u c t e . F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u g u s t m e d i o c r u şi sîn t p u ţ i n a s p e c t u o a s e , d a t o r i t ă p u b e s c e n ţ e i p r e a d e z v o l t a t e . A v î n d p u l p a b i n e c o l o r a t ă în r o ş u ş i c o n s i s t e n t a , d a u u n c o m p o t d e b u n ă c a b t a t e ; s e ţi n b i n e p e p o m p î n ă l a r e c o l t a r e ş i sîn t rezistent e l a t r a n s p o r t . Calităţi : rezistenţ a l a g e r , înfloritu l t b z i u , e p o c a f o a r t e tîrzi e d e c o a c e r e a fructelor , p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v ridicat . Defecte :

p u b e s c e n ţ ă g r o s i e r ă a pieliţei , a d e r e n ţ a p u t e r n i c ă a p u l p e i l a s î m b u r e .

572

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

POMUL P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 3 — 4,5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşiu-negricioasă. Coroana — la î n c e p u t i n v e r s - p i r a m i d a l ă , r e l a t i v îngustă , d e v i n e î n p e r i o a d a d e x>lin ă p r o d u c ţ i e largă , a t i n g î n d 5— 6 m î n d i a m e t r u . Hamurile de schelet — g r o a s e, l u n g i , d r e p t e , c r e s c u t e su b u n ungh i d e ramificar e d e 4 0 — 4 5 ° ; scoarţa , d e c u l o a r e cenuşiu-roşiatică , aspră , e x f o l i a t ă p u t e r n i c spr e b a z a r a m u r i l o r . Ramurile de rod — sînt r e p r e z e n t a t e p r i n r a m u r i ^ m i x t e , d e v i g o a r e m i j l o c i e , r a m u r i salbe ş i a n t i c i p a t e c u n u m e r o ş i m u g u r i floriferi . Lăstarii — relativ scurţi , subţiri , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - c e n u ş i e p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e m i c i , r o t u n d e , d e c u l o a r e c ă r ă m i z i e . Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , sla b p u b e s e e n ţ i . Mugurii floriferi — s c u r t - o v o i z i, v o l u m i n o ş i , sla b p u b e s e e n ţ i . Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , l a n c e o l a t e , cu vîrfu l a s c u ţ i t ş i m a r g i n i l e serate . L i m b u l , subţire, d e c u l o a r e v e r d e - i n t e n s , c u v u f u l î n d o i t spr e faţ a inferioară . P e ţ i o l u l scurt , c u d o u ă glande mici , globuloase . F r u n z e l e c a d t o a m n a tîrziu , c î n d d e v i n g a l b e n - d e s c h i s , c u p o r ţ i u n i v e r z i î n t r e n e r v u r i . Florile — m a ri ( 3 3 — 3 8 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a e e u , c u p e t a l e l e m a r i , o v a t - r o t u n j i t e , c u m a r g i n i l e î n c o v o i a t e în sus , d e c u l o a r e r o z inten s ; pistilu l e g a l sa u c u 2— 3 m m m a i lung decî t staminele .

Fig. 140 . — Sanguin e

Fig. 141 . — Sanguin e

SANGUINE

573

FRUCTUL Mărimea —

m i j l o c i e , uneor i m i c ă , g r e u t a t e a fiin d d e 8 5 — 1 2 0 g .

c u brazda , v e n t r a l ă superficiali i baz ă ş i d e s t u l d e a d î n c ă spr e vîrf , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r (fig . 110) . Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e, a c o p e r i t ă a p r o a p e î n î n t r e g i m e c u roşu-violace u mat , p e care s e o b s e r v ă n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , a l b i c i o a s e , ia r uneor i ş i dung i întrerupt e d e culoare Forma —

s f e r i c - o v o i d ă sa u sferic-alungită , a s i m e t r i c ă ,

spic

r o ş u - v i o l e t închis . Cavitatea pedunculară Punctul stilar Pieliţa —

—

—

d e lărgim e ş i adîncim e mijlocii .

m i c , n e g r u , aşeza t p e o p r o e m i n e n ţ ă m i c ă , situat ă într- o d e p r e s i u n e .

subţire, rezistentă , a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o

pubescent ă deasă

,

a b u n d e n t ă , pîsloasă . Pulpa —

roşu-sîngerie, c u n u a n ţ ă v i o l a c e e , n e u n i f o r m ă , f i b r o a s ă , d e s t u l d e c o n s i s -

t e n t ă , p o t r i v i t d e s u c u l e n t ă , c u sucu l inten s c o l o r a t î n r o ş u , c

u gus t d u l c e - a c i d u l a t , p u ţ i n

a m ă r u i , u n e o r i a s t r i n g e n t ; est e p u t e r n i c a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele — Maturitatea —

m i j l o c i u , o v o i d , destu l d e b o m b a t , c u s u p r a f a ţ a a d î n c i n c r u s t a t ă (fig . 1 4 1 ) . î n c e p e î n u l t i m a d e c a d ă a luni i s e p t e m b r i e ,

l a circ a 1 0 zil e d u p ă J . H .

H a l e , ş i s e p r e l u n g e ş t e p î n ă l a 5 — 10 o c t o m b r i e .

R E C O M A N D I E I . Soiu

l P u f o a s e d e B u z ă u s e r e c o m a n d ă p e n t r u g r ă d i n i l e d e l î n g ă cas e

şi c a m a t e r i a l g e n i t o r p e n t r u l u c r ă r d e d e selecţie .

РЕЗЮМЕ Созревание — начинаетс я в п о с л е д н е й декад е с е н т я б р я , н а 1 0 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о н Хейль. Относитс я к групп е сортов , происходящи х и з Китая , Туркестан а и Южно й Мон голии. В Румыни и встречаетс я преимущественн о в виноградарски х районах . Дерево —

сильнорослое , нетребовательно е к почве , устойчиво е к

морозу , болезня м

и вредителям . Ц в е т о к розовидны й ; цветени е п о з д н е е . П л о д о н о с и т о б и л ь н о и е ж е г о д н о . Плод — с р е д н и й , иногд а н е б о л ь ш о й величины , я й ц е в и д н о - ш а р о о б р а з н ы й ил и ж е продолговато-шарообразный, асимметрический , с поверхностны м брюшны м шво м у осно вания и д о в о л ь н о г л у б о к и м у в е р ш и н ы , гд е о н з а х о д и т з а о с т а т о к с т о л б и к а ; з е л е н о в а т о ж е л т о г о цвета , почт и ц е л и к о м п о к р ы т м а т о в ы м л и л о в а т о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , с м н о ж е с т вом м е л к и х б е л о в а т ы х т о ч е к , а и н о г д а и п р е р ы в и с т ы м и п о л о с к а м и т е м н о г о ф и о л е т о в о - к р а с н о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я , п р о ч н а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и , п о к р ы т а о б и л ь н ы м и г у с т ы м в о й л о ч н ы м о п у ш е н и е м ; м я к о т ь к р о в а в о - к р а с н о г о цвета , с лиловаты м о т т е н к о м , неоди наковая, волокнистая , довольн о плотная , умеренн о сочная , с сильн о окрашенны м в к р а с н ы й цве т с о к о м , к и с л о в а т о - с л а д к о г о , немног о г о р ь к о в а т о г о , и н о г д а в я ж у щ е г о в к у с а ; с и л ь н о прирастае т к к о с т о ч к е . Плоды п р и г о д н ы дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и и о т л и ч а ю т с я х о р о ш е й т р а с п о р т а бельностью.

574

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T

E

RÉSUMÉ Maturité — c o m m e n ç a n t d a n s l a dernièr e d é c a d e d e s e p t e m b r e , J 6 j o u r s aprè s cell e de l a J . H . Haie . G r o u p e d e variété s originaire s d e Chine , d u T u r k e s t a n e t d e l a M o n g o l i e m é r i d i o n a l e . E n R o u m a n i e o n le s t r o u v e n o t a m m e n t d a n s le s v i g n o b l e s . Arbre — v i g o u r e u x , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résistan t a u g e l , a u x m a l a d i e s et a u x insecte s nuisibles . L a fleu r d e t y p e r o s a c é ; l a floraiso n t a r d i v e . P r o d u i d a m m e n t e t régulièrement .

t abon

-

Fruit — m o y e n, p a r f o i s p e t i t , s p h é r i q u e - o v o ï d a l o u s p h é r i q u e - a l l o n g é , es t a s y m é t r i q u e , a v e c l e sillo n v e n t r a l superficie l v e r s la - b a se e t asse z p r o f o n d v e r s l e b o u t d u fruit , d é p a s s a n t le p o i n t stylair e ; l a c o u l e u r , j a u n e v e r d â t r e , es t r e c o u v e r t e p r e s q u e e n t i è r e m e n t d ' u n r o u g e v i o l a c é m a t , su r l e q u e l o n r e m a r q u e d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s b l a n c h â t r e e t , p a r f o i s , d e s raies d i s c o n t i n u e s , d e c o u l e u r r o u g e tiran t su r l e v i o l e t f o n c é ; l a p e a u m i n c e , résistante , a d h é r e n t e à l a p u l p e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e a b o n d a n t e p u b e s c e n c e , épaisse , feutré e ; l a p u l p e , d ' u n r o u g e sang , a v e c u n e t e i n t e v i o l a c é e , n o n u n i f o r m e , fibreuse , asse z c o n s i s t a n t e , m o d é r é m e n t j u t e u s e , l e j u s é t a n t d ' u n r o u g e f o n c é i n t e n s e ; d ' u n e s a v e u r d o u c e - a i g r e l e t t e , légère m e n t a m è r e , parfoi s a s t r i n g e n t e , ell e es t f o r t e m e n t a d h é r e n t e a u n o y a u . L e s fruit s s e p r ê t e n t a u x p r é p a r a t i o n s industrielle s e

t résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity – starting in the last decade of September, 36 days after that of the J.H. Hale. Group varieties from China, Turkestan and Southern Mongolia. In Romania they are found especially in the vineyards. Tree – vigorous, not really pretentious as concerning the soil, resistant to frost, diseases and insect pests. The flower is rosaceous type, the flowering occurs late. Produces abundantly and regularly. Fruit – medium, sometimes small, spherical-ovoid or spherical, elongated, asymmetrical, with the ventral furrow superficial towards basis and deep towards the fruit tip, beyond the stylar point. The color is greenish yellow, is covered almost entirely of a dull purplish-red, on which one can see many white dots, and sometimes red purplish dark broken lines. The peel is thin, tough, sticks to the pulp is covered with thick pubescence. The flesh is blood-red with a uneven purplish hue, fibrous, fairly consistent, moderately juicy, the juice is dark red, intense sweet-tart flavor, slightly bitter, sometimes astringent, it is strongly sticked to the stone. The fruits are suitable for industrial preparations and resistant to transport.

LADY PALMERSTO

N

Sinonime : n n s e cunosc . Origine. So i o b ţ i n u t î n A n g l i a ( S a w b r i d g e w o r t h ) , d e cătr e T h o m a

s Hivers

,

dintr-un s î m b u r e p r o v e n i t d e l a soiu l d e n e c t a r i n ă P i n e - A p p l e . Răspîndire. S

e întîlneşt e c a p o m i izolaţ i î n p o d g o r i i ş i î n unel e grădin i d e l î n g ă c a s e

din p a r t e a d e v e s t a ţării , p r e c u m ş i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e . CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s . R e u ş e ş t e a l t o i t p e m i g d a l ş i p i e r s i c . P e p i e r s i c însă , p o m u l c r e ş t e m a i v i g u r o s , d a r ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă m a i scurt ă d e c î t p e m i g d a l . î n r e g i u n e a Crişan a se g ă s e s c e x e m p l a r e a l t o i t e p e m i g d a l c a r e d e p ă ş e s c v î r s t ă d e 2 7 d e ani . S e d e z v o l t ă f o a r t e bine î n soluril e mijloci i spr e u ş o a r e , p o t r i v i t d e p e r m e a b i l e ş i c u u m i d i t a t e suficientă . Prefer ă e x p o z i ţ i a s u d i c ă ş i sud-estică . î n terenuril e grele , c u e x c e s d e u m i d i t a t e ş i reci , p o m i d creşt e î n c e t , a v î n d o v i g o a r e m a i slab ă ş i o l o n g e v i t a t e r e d u s ă . R e z i s t ă b i n e l a t e m p e r a t u r i s c ă z u t e , îns ă m u g u r i i florifer i deger ă l a t e m p e r a t u r i s u b —23 p î n ă l a —24°C . E s t e rezisten t l a Myzodes persicae Sulze r ş i Clasterosporium carpophillum (Ehrenb. ) Sacc . ( L é v . ) A d e r h . , îns ă r e l a t i v sensibi l l a Monilinia laxa î n f l o r e ş t e p e l a m i j l o c u l e p o c i i d e înflorir e a p i e r s i c u l u i . R o d e ş t e a b u n d e n t ş i destu l d e regulat . U n p o m î n plin ă p r o d u c ţ i e d ă p î n ă l a 6 0 — 70 k g d e f r u c t e . F r u c t e l e sîn t m a r i , u n e o r i f o a r t e m a r i , m a i ale s a t u n c i c î n d o p a r t e d i n t r e m u g u r i i floriferi a u p i e r i t d i n c a u z a g e r u l u i ; a u g u s t p l ă c u t , d u l c e - a c r i ş o r ; c o n ţ i n 8 , 7 9 % zahăr , 0 , 5 3 % a c i d i t a t e , 0 , 4 0 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e , 1,0 2 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ; sîn t rezistent e l a transport. Calităţi : c o a c e r e a f o a r t e tîrzie , rezistenţ a l a Clasterosporium carpophillum (Lév. A d e r h . ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer , m ă r i m e a ş i calitate a b u n ă a fructelor . Defecte :

)

sensibilitate a l a g e r a m u g u r i l o r floriferi , rezistenţ a r e l a t i v slab ă l a Monilinia

laxa ( E h r e n b . ) S a c c . POMUL P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4—4, 5 m , f o r m e a z ă t r u n c h i s ă n ă t o s , c u s c o a r ţ a brună-negri c i o a s ă , c u n u m e r o a s e c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , c a r e sîn t lat e ş i superficiale . Coroana — Ramurile de

g l o b u l o a s ă, p u ţ i n turtită , d e 4— 5 m î n d i a m e t r u . schelet — p o t r i v i t d e l u n g i , g r o a s e ; c r e s c d r e p t e , s u b u n ungh i d e 4 0 — 5 0 ° ,

şi a u s c o a r ţ a brună-roşcată , c u lenticel e mari , n u m e r o a s e , transversale

.

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

576

Hamurile de

rod — p r e d o m i nă r a m u r d e salb e ş i cel e m i x t e , c a r e sîn t subţiri .

Lăstarii — m i j l o c i i c a l u n g i m e ş i g r o s i m e , d r e p ţ i , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i roşiatic ă p e c e a însorită , stropiţ i c u p u n c t e r a i e d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e . Mugurii vegetativi — p o t r i v it d e mari , c o n i c - a l u n g i ţ i , d e c u l o a r e castaniu-roşcată , c n p u b e s c e n ţ ă cenuşie , a p r o p i a ţ i d e r a m u r ă , situaţ i p e p e r n u ţ e p u ţ i n p r o e m i n e n t e . Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , m a i b o m b a ţ i , c o n i c i , c u p u b e s c e n ţ ă cenuşie . Frunzele — m i j l o c i i, a v î n d î n m e d i e 1 1 0 — 1 4 0 m m l u n g i m e ş i 4 0 — 4 5 m m l ă ţ i m e , lan c e o l a t e , l u c i o a s e , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , c u b m b u l p u ţ i n o n d u l a t , a u marginil e fi n serate . P e ţ i o l u l , l u n g d e 1 1 — 1 4 m m , est e g r o s , c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e v e r d e , c u slab e n u a n ţ e roşie tice spr e t o a m n ă , p r e z i n t ă 3— 4 g l a n d e r e n i f o r m e , p o t r i v i t d e m a r i , d e c u l o a r e r u g i n i u - r o ş c a t ă . Florile — m i j l o c i i , d e ti p c a m p a n u l a t , c u p e t a l e l e o v a t e , d e c u l o a r e r o z - v i o l a c e e închis. FRUCTUL Mărimea —

î n genera l mare , cîteodat ă foart e mare

.

Forma — sferică , p u ţ i n t u r t i t ă l a a m b e l e c a p e t e , s i m e t r i c ă sa u u ş o r asimetric ă (fig.142) . Culoarea — g a l b e n - v e r z ui d e s c h i s , p u ţ i n r o ş i a t i c ă p e p a r t e a însorită , c u d u n g i roşi i mai pronunţate .

F i g . 142 . — Lad y Palmersto n

Fig. 143 . — Lad y Palmersto n

LADY PALMERSTO N

Г, 7 7

Cavitatea pedunculară — l a r g ă, p u ţ i n a d î n c ă . Punctul stilar — situa t p e u n m i c m a m e l o n . Pieliţa — fin p u b e s c e n t ă , subţire , a d e r e n t ă l a p u l p ă . i'ulpa — g a l b e n - d e s c h i s, c u p u ţ i n r o ş u - d e s c h i s Ung ă s î m b u r e , c o n s i s t e n t ă , s u c u l e n t ă dulee-aerişoară, fi n a r o m a t ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Sîmburele —

,

m i j l o c iu sa u m a r e , o v o i d , g r o s ş i lat , p u ţ i n a s c u ţ i t l a vîrf , d e c u l o a r e

c a f e n i u - i n c h i s (fig . 1 4 3 ) . Maturitatea —

c o r e s p u n d e c u u l t i m a d e c a d ă a luni i s e p t e m b r i e ş i p r i m e l e zil e al e luni i

o c t o m b r i e ; încep e c u 2 5 d e zil e dup ă J . H . Hale . RECOMANDĂRI- Datorit ă calităţilo r sal e ş i î n d e o s e b i c o a c e r i i foart e tîrzii , soiu l L a d y P a l m e r s t o n s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e î n livezi , îns ă p e scar ă restrînsă , î n a p r o p i e r e a c e n t r e l o r m a r i d e c o n s u m ş i î n grădinil e d e lîng ă c a s e , î n z o n e l e u n d e reuşeşt e piersicul .

РЕЗЮМЕ Созревание — п о с л е д н я я декад а с е н т я б р я — первые числ а о к т я б р я , н а 2 5 дне й п о з ж е сорта Джо н Хейль . Сорт выведе н в А н г л и и . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в вид е о т д е л ь н ы х д е р е в ь е в в н е к о торых приусадебны х посадках , а такж е и в помологически х коллекциях . Дерево — с и л ь н о р о с л о е , м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , х о р о ш о п е р е н о с и т п о н и ж е н н ы е т е м п е р а т у р ы , н о цветочны е п о ч к и п о г и б а ю т п р и т е м п е р а т у р а х — 2 3 — 2 4 ° С . У с т о й ч и в о е к нападени ю п е р с и к о в о й тл и — Myzodes persicae S u l z e r и к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , н о сравнительн о восприимчиво е к монилиоз у — Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о т и п а ; цветени е с р е д н е е . Плодоносит обильн о и довольн о регулярно . Плод — в б о л ь ш и н с т в е с л у ч а е в к р у п н ы й , иногд а о ч е н ь к р у п н ы й , ш а р о в и д н о й ф о р м ы и н о г д а с п л ю с н у т ы й с о б о и х к о н ц о в , с и м м е т р и ч е с к и й ил и н е м н о г о н е с и м м е т р и ч е с к и й ; с в е т л о г о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , с о с л а б ы м к р а с н о в а т ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м п о л о сками боле е т е м н о г о к р а с н о г о цвет а н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а н е ж н о - о п у ш е н н а я , т о н кая, приросша я к мякоти ; мякот ь светло-желтог о цвета , окол о косточк и светло-красная » плотная, сочная , кисловато-сладкая , с тонки м ароматом , н е прирастае т к косточке . )

Плоды хорон ю выдерживаю т перевозку .

RÉSUMÉ Maturité — c o r r e s p o n d a nt à l a dernièr e d é c a d e d e s e p t e m b r e allan t j u s q u ' a u x p r e miers jour s d ' o c t o b r e , 2 5 jour s aprè s cell e d e l a J . H . Haie .

-

Variété obtenu e e n Grand e Bretagne . E n R o u m a n i e o n l a trouv e isolémen t dan s q u e l q u e s j a r d i n s p r è s de s m a i s o n s , ains i q u e d a n s le s c o U e c t i o n s p o m o l o g i q u e s . Arbre —

v i g o u r e u x , es t p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u s o l , résist e b i e n a u x t e m p é r a t u r e

b a s s e s , t o u t e f o i s le s b o u r g e o n s florifère s g è l e n t à — 23° o u — 24°C . I l résist e b i e n à Myzodes persicae Sulzer , à Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , m a i s es t asse z sensibl e à 37 — c . 19 3

s

578

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T

E

Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e ; floraiso n m i - p r é c o c e . 1 p r o d u i t a b o n d a m m e n t e t asse z r é g u b è r e m e n t . Fruit - e n g é n é r a l g r o s e t p a r f o i s trè s g r o s , s p h é r i q u e , u n p e u aplat i a u x d e u x b o u t s s y m é t r i q u e o u l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e ; d e c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e clair , u n p e u rougeâtr sur l a p a r t i e ensoleillée , à raie s r o u g e s p l u s a c c e n t u é e s ; l a p e a u , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , m i n c e a d h è r e à l a p u l p e ; l a p u l p e , j a u n e clai r a v e c u n p e u d e r o u g e clai r a u p r è s d u n o y a u , es c o n s i s t a n t e , j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , f i n e m e n t p a r f u m é e , n ' a d h é r a n t pa s a u n o y a u .

1 , e , t

L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT Maturity - corresponding to the last decade of September up until the beginning of October, 25 days after that of the J. H. Hale. Variety produced in Great Britain. In Romania it is found alone in some gardens near houses and in the pomological.collections Tree - vigorous, is not pretentious about the soil, is resistant to low temperatures, however, the flowering buds freeze at -23° or -24°C. It is resistant to Myzodes persicae Sulzer and Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. but is quite sensible to Monilinia laxa (Ehreub.) Sacc. The flower is bell-type, mid-early flowering. It produces abundantly and fairly regularly. Fruit - usually large and sometimes very large, spherical, slightly flattened at both ends, symmetric or slightly asymmetric, light greenish yellow, slightly reddish on the sun exposed side, accented with red stripes over the peel; this is finely pubescent, thin, sticks to the pulp, which is light yellow with a light red hue next to the stone, consistent, juicy, sweet-tart, delicately scented, not sticking to the stone. The fruits are resistant to transport.

DUPNIŞKA

Sinonime : bulg. D u p n i ş k a , B l i z n a k o v a , O k t o m v r i i k a ( O k t o m v r i i s k a ) . Origine. S e p r e s u p u n e a f i u n so i l o c a l d i n E . P . B u l g a r i a , î n m u l ţ i t î n c ă di n 192 0 d e către loeuitoru l N i c o l a i e B l i z n a k o v d i n localitate a D u p n i ţ a , î n p r e z e n t S t a n k e D i m i t r o v o . D e n u m i r e a d e O k t o m v r i i k a ( O k t o m v r i i s k a ) est e folosit ă î n m o d greşit , d e o a r e c e e x i s t ă u n al t soi , car e s e d e o s e b e ş t e d e D u p n i ş k a , c u n o s c u t s u b a c e s t n u m e . R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t destu l d e m u l t î n R . P . B u l g a r i a , m a i ale s î n l o c a l i t a t e a S t a n k e D i m i t r o v o ş i î n raioanel e Petric i ş i S l i v e n . L a n o i a fos t i n t r o d u s î n c e p î n d d i n a n u l 193 4 ş i s e c u l t i v ă î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I P o m u l creşt e v i g u r o s , uneor i f o a r t e v i g u r o s ş i est e destu l d e l o n g e v i v . N e c e s i t ă solur fertile, c a l d e , c u suficient ă u m i d i t a t e , situat e î n l o c u r i a d ă p o s t i t e ş i b i n e însorite . E s t e rezis t e n t l a g e r , c u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r floriferi , c a r e sîn t s e n s i b i b l a îngheţuril e tîrzi i d p r i m ă v a r ă ; est e d e a s e m e n e a rezisten t l a b o l i , îns ă sensibi l l a Sphaeroiheca pannosa ( W a l l r . L é v . v a r . Woron persicae ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer .

i e )

î n f l o r e ş t e tîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă s e p r e l u n g e ş t e 9—1 1 z d e . î n c o n d i ţ i i l e d e l a M e d g i d i a , a d a t î n anu l I V d e l a p l a n t a r e î n m e d i e 4 5 k g d e fruct e pe p o m . F r u c t e l e sîn t mar i sa u f o a r t e m a r i , a s p e c t u o a s e , d e c a l i t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e printr-u n conţinut d e 1 2 % substanţ ă uscat ă ş i d e 0 , 4 5 % aciditate , apreciat e atî t pentr u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă , cî t ş i p e n t r u prelucrăr i industriale . A j u n s e l a m a t u r i t a t e c o m p l e t ă s e s c u t u r ă u ş o r d e v î n t ; sîn t îns ă rezistent e l a t r a n s p o r t ş i s e p ă s t r e a z ă 3— 4 zil e d u p ă r e c o l t a r e . Asemănări. F r u c t e l

e soiulu i D u p n i ş k a s e a s e a m ă n ă c u cel e al e soiulu i J . H . H a l e

atît pri n c u l o a r e a p i e b ţ e i , cî t ş i a p u l p e i ; s e d e o s e b e s c însă pri n d i m e n s i u n i l e m a i m i e i , f o r m a m a i neregulat ă ş i c o a c e r e a m a i tîrzi e a fructelor . Calităţi : c o a c e r ea f o a r t e tîrzie , a s p e c t u l a t r ă g ă t o r , calitate a b u n ă ş i rezistenţ a l a trans p o r t a fructelor . Defecte :

sensibilitatea l a îngheţuril e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă , l a Sphaeroiheca pannosa

L é v . v a r . Woron persicae ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae a fructelor , p r o d u c ţ i i l e î n genera l m i c i .

Sulzer

(Wallr. )

, slab a rezistenţ ă l a c ă d e r e

SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R A S P I N D I T E

580

POMUL P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , destu l d e g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u l e n t i c e l e rugini i ş i c r ă p ă t u r i superficiale . Coroana — la î n c e p u t g l o b u l o a s ă , u ş o r t u r t i t ă , m a i tîrzi u d e v i n e largă , răsfirată , c u d i a m e t r u l d e 6— 7 m . Eamnrile de schelet — l u n g i , d e s t u l d e g r o a s e , d r e p t e , f o r m e a z ă c u a x u l unghiur i mar i d e r a m i f i c a r e ; scoarţa , n e t e d ă , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u lenticel e mar i d e c u l o a r e cafenie . Eamnrile de rod — sînt r e p r e z e n t a t e p r i n b u c h e t e d e m a i ş i r a m u r i m i x t e . Garnises c bine ş i rămî n mul t t i m p p e ramuril e d e schelet . Lăstarii — subţiri, c u i n t e r n o d u r i s c u r t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - c e n u ş i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş u - v i o l a c e e pe c e a î n s o r i t ă , m a t ă , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e m i c i , o r b i c u l a r e . Mugurii vegetativi Mugurii floriferi

— —

m i j l o c i i , c o n i c - a l u n g i ţ i , slab p u b e s c e n ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e lăstar . m i j l o c i i sa u m a r i , o v o i z i , sla b p u b e s c e n ţ i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p u ţ i n

dezvoltate, grupaţ i cît e 3— 4 l a u n l o c . Frunzele —

mijlocii , avîn d 97—12 6 m m lungim e ş i 30—4 0 m m lăţime , lanceolate , c u

vîrful a c u t ş i m a r g i n i l e serate . L i m b u l d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s . Petrolul , d e 8—1 3 m m l u n g i m e , p o t r i v i t d e g r o s , d r e p t sa u u ş o r c u r b a t , c u 2— 3 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e . Florile —

m a r i , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e m a r i , o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e r o z închi s ;

s t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 3 2 — 3 4 , d e a c e e a ş i î n ă l ţ i m e c u pistilul .

FRUCTUL Mărimea — m a re sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 64 — 71 m m ; g r e u t a t e a d e 1 7 2 — 2 4 0 g .

63—7 0 m m , D

=

66—7 7 m m , d =

Forma — g l o b u l o a s ă , u ş o r t u r t i t ă l a b a z ă ş i p e f l a n c u r i , a s i m e t r i c ă , b r a z d a v e n t r a l ă l a r g ă ş i a d î n c ă , î n s p e c i a l c ă t r e vîrfu l ş i b a z a f r u c t u l u i , d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r ; u n a dintr e m a r g i n i l e b r a z d e i est e m a i d e z v o l t a t ă (fig . 1 4 4 ) . Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e, a c o p e r i t ă c u r o ş u - a p r i n s p e p a r t e a însorit ă ; î n ani i p l o i o ş i fructele rămî n necolorate . Cavitatea pedunculară Punctul stilar

—

—

m a r e, a d î n c ă , largă , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e .

mie, cenuşiu , aşeza t p e u n m a m e l o n destu l d e proeminent , uşo r apleca t

spre p a r t e a v e n t r a l ă , m ă r g i n i t d e d o u ă a d î n c i t u r i c a r e r e p r e z i n t ă c o n t i n u a r e a şanţulu i v e n t r a l . Pieliţa —

r e l a t i v s u b ţ i r e , r e z i s t e n t ă , n u est e a d e r e n t ă l a p u l p ă , l a c o m p l e t ă m a t u r i t a t e

a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă fină , d e a s ă , c a t i f e l a t ă , a r g i n t i e , Pulpa — g a l b e nă sa u c r e m - g ă l b u i e , s l a b î n r o ş i t ă î n j u r u l s î m b u r e l u i , c o n s i s t e n t ă , fină, p o t r i v i t d e s u c u l e n t ă , d u l c e , u ş o r a c i d u l a t ă , a r o m a t ă , p l ă c u t p a r f u m a t ă ; n u est e a d e rentă l a sîmbure . Sîmburele —

m i j l o c i u sa u m a r e , o v o i d , e u b a z a î n g u s t a t ă , vîrfu l a s c u ţ i t , b o m b a t ;

suprafaţa, d e c u l o a r e c a f e n i u - r o ş i a t i c ă , c u i n c r u s t a ţ i i largi , a d i n e i , d e s t u l d e r a r e (fig . 1 4 5 ) . Maturitatea —

sfîrşitul luni i s e p t e m b r i e — p r i ma j u m ă t a t e a

c u 3 2 d e zil e d u p ă J . H . H a l e .

luni i o c t o m b r i e ; î n c e p e

DUPNIŞKA

581

R E C O M A N D Ă R I . F i i n d v a l o r o s pri n coacerea , f o a r t e tîrzi e ş i c a l i t a t e a fructelor , soiu l D u p n i ş k a s e r e c o m a n d ă c a g e n i t o r î n lucrăril e p e n t r u o b ţ i n e r e a soiurilo r n o i d e p i e r s i c .

Fig. 144 . — Dupnişk a

Fig. 145 . — Dupnişk a

РЕЗЮМЕ Созревание —

к о н ец с е н т я б р я ил и перва я п о л о в и н а о к т я б р я , н а 3 2 дн я п о з ж е с о р т а

Джон Хеиль . С о р т б о л г а р с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к их к о л л е к циях. Дерево — с и л ь н о р о с л о е, д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е , т р е б о в а т е л ь н о е к почвенны м у с л о в и я м , приче м н у ж д а е т с я в п л о д о р о д н ы х , т е п л ы х , в л а ж н ы х и х о р о ш о з а щ и щ е н н ы х п о ч в а х . М о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м , н о страдае т о т п о р а ж е н и я г р и б о м Sphaerotheea pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae и п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й — Myzodes persicae Sulzer . Дае т низки е у р о ж а и . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о т и п а ; цветение п о з д н е е .

582

SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T

E

Плод — к р у п н ы й ил и ж е очен ь к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я н е м н о г о при плюснутый, асимметрический , с широким и глубоки м брюшны м швом ; зеленовато-желтог о цвета, с я р к о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а с р а в н и т е л ь н о т о н к а я , п р о ч н а я , пр и п о л н о й з р е л о с т и п о к р ы т а нежны м и г у с т ы м с е р е б р и с т ы м о п у ш е н и е м , н е прира стает к м я к о т и : м я к о т ь ж е л т а я ил и ж е ж е л т о в а т о - к р е м о в о г о цвета , о к о л о к о с т о ч к и к р а с новатая, плотная , нежная , довольн о сочная , сладкая , с о слабо й кислотностью , ароматная , не п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Плоды х о р о ш е г о к а ч е с т в а; пр и п о л н о й з р е л о с т и л е г к о о п а д а ю т о т ветр а т р а н с п о р т а бельны. ЕЕ SUM E Maturité — c o r r e s p o n d a n t à l a fi n d e s e p t e m b r e j u s q u ' à l a p r e m i è r e m o i t i é d ' o c t o b r e . 32 j o u r s aprè s l a J . H . H a i e . V a r i é t é d'origin e b u l g a r e . E n E o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s. Arbre — v i g o u r e u x, asse z l o n g é v i f , e x i g e d e s sol s fertile s e t c h a u d s , h u m i d e s e t abrités. I l es t résistan t a u ge l e t a u x m a l a d i e s , m a i s sensibl e à Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae e t à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer . P e u p r o d u c t i f . F l e u r d e t y p e c a m p a n u l e ; floraiso n t a r d i v e . Fruit — g r os o u t r è s g r o s , g l o b u l e u x , l é g è r e m e n t a p l a t i à l a b a s e , a s y m é t r i q u e , à sillon v e n t r a l larg e e t p r o f o n d ; d e c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e i n t e n s sur l a p a r t i e ensoleillé e ; l a p e a u , asse z m i n c e , résistante , n ' a d h è r e p a s à l a p u l p e ; à l m a t u r i t é es t r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e épaiss e e t a r g e n t é e ; l a p u l p e , j a u n e o u c r è m j a u n â t r e , u n p e u r o u g e a u t o u r d u n o y a u , es t c o n s i s t a n t e , f i n e , m o d é r é m e n t j u t e u s e , d o u c et l é g è r e m e n t a c i d u l é e , p a r f u m é e , n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u . L e s fruit s s o n t d e b o n n e qualité , à supportent bie n l e transport .

e a e e

l a m a t u r i t é l e v e n t le s fai t t o m b e r d e l ' a r b r e ; il s

ABSTRACT Maturity – corresponding to the end of September until the first half of October. 32 days after the J.H. Hale. Variety of Bulgarian origin. In Romania it is found in the pomological collections. Tree – vigorouss, very long life requires fertile and warm, moist and sheltered soil. It is resistant to frost and diseases, but sensible to Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lev. var. Woron persicae and attack of Myzodes persicae Sulzer. Produces very scarcely. Bell-type flower, Late flowering. Fruit – large or very large, globular, slightly flattened at the basis, asymmetrical, with deep and wide ventral furrow, greenish yellow, covered with deep red on the sun exposed side, the peel is thin, tough, does not stick to the pulp. At maturity is covered with fine thick silvery hairs; its flesh, yellow or yellowish cream, a little red around the core, is consistent, fine, moderately juicy, sweet and slightly tart, fragrant not sticking to the stone. The fruits are of good quality, at maturity the wind make them fall down from the tree, they are resistant to transport.

SOIURI D E PIERSI C RECENT INTRODUS E ÎN COLECŢI I

Gloria

Imp его

Morettini 9/14

13

11

15

Capucci 1/18

No vii

Zolotaia

Nata

18

19

20

21

22

23

Nikitski

Capucci 1/ 4

Charles Rou x

17

Capucci 6

Santa Ann a Balducc i

12

9

Capucci 2 0

Capucci 5

8

Capucci 1/2 0

Krasnoşcioki

6 7

11

Capucci 3 Sovetski

5

10

Dugelay

Morettini 2

4

l.IX15. I X l.IX20. I X

8.VIÏ-12.VII 18.VII-25.VII 18.VII2 5. VI I 23.VIIÎO.VIH 28.VII — 10.VIII 1.VIII-15.VIII l.VIII15.VIII 7.VIII15.VIII 10.VIII18.VIII 10.VIII20.VIII 10.VIII30.VIII 10.VIII30. VIII 12.VIII30.VIII 17.VIII28.VIII 17.VIIIl.IX 20.VIII5. IX 24.VIII5.IX 25.VIII3.IX 25.VIII10.IX 25.VIII10.IX 28.VIII

neuniforme

neun if orme

neuniforme

reniforme

globuloase

globuloase rotunde reniforme

reniforme

reniforme

reniforme

neuniforme

globuloase

reniforme

reniforme reniforme

globuloase

reniforme

globuloase globuloase globuloase

campanulat

campanulat

rozaceu

campanulat

campanulat

campanulat

campanulat

rozaceu

campanulat

campanulat

campanulal

campanulat

rozaceu

campanula! campanula!

rozaceu

campanula!

rozaceu rozaceu rozaceu

5

mijlocie, mare mijlocie

mijlocie,

marc

mare

mare

mijlocie

mijlocie

mijlocie

mijlocie, mare destul d e mare mari

mijlocie, mare mijlocie

mijlocie

mare

mijlocie mare

mică

mijlocie

mijlocie mijlocie mijlocie

Ü

pieliţei

neaderentă

semiaderentă neaderentâ

aderentă

neaderentâ verzui-albicoasă, carmin I a sîmbure neaderentâ alb-verzuie

galben-aurie

albă, galben-verzui e neaderentă

alb-verzuie

galben-portocalie galben-portocalie

neaderentâ alb-gălbuie, roşi e la sîmbur e neaderentâ galbenă, alb-verzuie , alb-gălbuie, cu dung i carmi n gălbui-roşie alb-verzuie, roş u alb-crem, c u infil - neaderentâ pătat traţii roşi i semiaderentă crem-verzuie, alb-crem roşu-inchis neaderentâ galben-portocalie, gălbuie, roşiatic ă la sîmbur e roşu zmeuri u alb-gălbuie, c u infil - neaderentă galben-verzuie, traţii roşi i la sîmbur e roşu carmi n galben-portocalie galben-aurie, c u dungi roşi i semiaderentă galben-portocalie, galben-portocalie roşie galben-aurie, c u galbenă, cu infiltraţi i roşii ling ă sîmbure dungi carmi n alb-verzuie, c u infil - neaderentă galben-alb, c u dungi roş u carmi n traţii roşii la sîmbure

galben-verzuie, c u pete vişini i alb-gălbuie, roş u marmorat alb-gălbuie

galbenă

gâlbui-portocalie

aderentă semiaderentă semiaderentă

aderenţa l a sîmbure

alb-verzuie, c u infil - semiaderentă traţii roşi i albă semiaderentă

a!b-gălbuie alb-crem galben-aurie

pulpei

F r u c t u l culoarea

galben-aurie-verzuie galbenă, roşu inchis crem-verzuie, roşu zmeurî e galben-verzuie

galben-verzuie crem-verzuie galbenă, roşu carmin galben-verzuie roşu-portocalîe galben-verzuie

a

Morettini 1 Kira Evreinof f Hiland

4

mărimea

©

1 2 3

:Î

s

2

(Я

1

S

Tipul flori i

'iL

Forma glandelor de pe frunz a

•О

Maturitatea

p

Soiul

в g с

Nr. crt.

bună

bună

mijlocie

mijlocie

bună

buna

f. bun ă

mediocră

bună

bună

bună

bună

mediocra

mijlocie

buna

mijlocie

bună buna

bună

mijlocie

buna mijlocie buna

10

calitatea

585

SOIURI D E PIERSI C ÎN CUR S D E ÎNLOCUIR E

Carolina

Mamie ro z

3

4

Auria lu i Magyar

Wurtemberg

De Mezokomàro m

Szöghi

Chevreuse tardiv e

Valparaiso Pavie Cardina l

1«

18

19

20

21 22

La Franc e

15

17

Regina Olg a

Timpurii Michiga n

Belle d e cap

Metelka

12

13

Cancelar

10

11

14

Sacramento

Normand

9

Madeleine roug e

7

8

Rochester

6

Hindenburg

Surpasse Amsde n

Timpurii River s

1

20.V1II30.VIII 20.VIII5. I X 20.VIII10. IX 25.VIII5. IX 25.VIII10.IX l.IX10.IX l.IX10. IX 1.ГХ15. IX 15.IX20. I X 10.IX20. I X 10. IX 30. IX 10.IX30. IX 15.IX30. IX 15. I X - 5 . X 20. IX 5.X reniforme reniforme

reniforme

globuloase

mici

reniforme

mici

mici-globuloasc inexistente sau f . mic i reniforme

mici-globuloase reniforme

neuniforme

glandele lipsesc

reniforme

rozaceu

campanulat mici, campanulat

mici, campanulat campanulat

campanulat

rozaceu

rozaceu

campanulat

campanulat

campanulat

rozaceu

campanulat

campanulat, mici

rozaceu galben-aurie, roşi e

albă, galben-verzui

galben-portocalie

supramijlocie purpuriu închi s mare roşu-violaceu închi

mijlocie sa u galben-aurie, roşi e mare mare, f . mar e galben-porlocalie, cu dung i roşi i mijlocie sa u alb-verzuie, nuanţa mare cu roş u mare galben-deschis, roşu slngeri u mare sa u verde erbacee , f. mar e verzuie supramijlocie galbenă-verzuie

mare sa u f. mar e mare

1

neaderentă

semiaderentă

neaderentă

neaderentă

neaderentă

aderentă

neaderentă

aderentă

neaderentă

9

alb-verzuie, c u infil - neaderentâ traţii l a simbur e alb-gălbuie neaderentă

alb-verzuie, ro z i n jurul sâmburelu i albă, c u infiltraţi i roşii I a simbure galben-portocalie, în roşită î n jurul simb . 4lbă, sla b verzuie , roşu purpuri u l a simbure galben-portocalie, roşie l a simbur e albă, puţi n gălbuie , roşie la simbure alb-verzuie

portocalie

alb-verzuie

alb-crem

8!

aderenţa l a simbure

galben-portocalie, cu neaderentă roşu marmora t e alb-verzuie, c u roş u neaderentâ la simbur e alb-gălbuie, c u roş u neaderentă la simbur e galben-portocalie, c u aderentă roşu l a simbur e t alb-gălbuie, c u ro z neaderentă la sîmbur e galben-alb, c u roş u aderentă aprins la sîmbur e alb-gălbuie, c u roş u puternic la simbur e aderentă galben-verzui, roş u neaderentă slngeriu la simbure semiaderentă roşie singeri e s roşie, c u vin e porto - puternic aderentă calii

1

pulpei

F r u c t u l culoarea

roz-carmin galben-portocalie, carmin verde-deschis, alb-gălbuie

galben verzuie, roşu carmi n mare verde-gâlbui, roşu puncta t supramijlocie galben-verzuie, roşu-deschis mijlocie verde-gălbuie

mare

mijlocie

mare

mare

supramijlocie

rozaceu campanulat,

supramijlocie galben-roşie

campanulat

mici reniforme ovale reniforme

rozaceu

reniforme

rcniformc

V

2

6

pieliţei

«

mijlocie, marc roşie, c u punct e galbene mare galben-verzuie, rumenă mijlocie galben-portocalie

e с

rozaceu

4

3

'5

25.VI10.VII 25.VI10, VII 20.VII10.VIII 25.VII5. VIII 25.VII5.VIII 10.VIII20.VIII 15.VII130. V I II

-

2

j.

1

"5

Tipul flori i

Б

mărimea

ïI

Forma glandelor d e pe frunz ă

с

Maturitatea

в

Soiul

S

Nr. crt.

puţin bun ă bună

bună

bună

foarte bun ă

bună

bună

buna

bună

bună

bună

bună

foarte bun ă

bună

buna

bună

bună

bună

foarte bun ă

bună

bună

10

calitatea

589

В I В L I 0 (i R Л К I .

ï. A

1 e к s e e V, P . A . ş i colab. , Opltnte

jeteznodorojnte

perevozki

abrikosov

i vinograda, ,,HoIodiln

. tehnika" , 1962 ,

nr. G . 2. A

n g h e 1, G

3. A

n t o n i a n i, C. , M o n z i n i, A. , S

h.. С

h i r i 1 e i, H. , T

о d о г, I. ,

Botanica, Bucureşti,

e r i n i, G. ,

Conservazîone

1956 .

sperimentale

în

atmosfera

controllata

di

pesche „Haie" , Ann . sperim . agrar. , 1956 , vol . 10 . 4.

¥

*

Anuarul

e

al R.P.R., 1965

statistic

5. A p a v a l o a i e L i l i c a

,

înttrzierea

, Bucureşti, Direcţi a central ă d e statistică , 1965 . vegetaţiei

la cais cu ajutorul

substanţelor

chimice, „Grădina , vi a ş i livada" ,

1962, nr . 2 . 6. В

а г a b a s, N . A. ,

Vliianie

letnei obrezki

na rost i urojainost

abrikosa

v nijnedneprovie, „Sadovodstvo

, vino -

gradarstvo i vinodeli e Moldavii" , 1962 , nr . 5 . 7. B a r b o n i , M. , Caisul 8. B ă b a l e an u , Р. , 9. —

Comunicare

vulgaris), „Viaţ

(Armeniaca

O varietate asupra

de caişi

modului

a l a ţară " (Bucureşti) , 1927 , nr . 8 .

rezistentă, „Drumu

de comportare

al cttorva

l nou " (Bucureşti) , 1935 , nr . 19 . varietăţi

de caişi

la gerurile

Urzii

din

primăvara

1941, „Viaţ a agricolă " (Bucureşti) , 1942 , nr . 3 . 10. * 12. В

pomotoghiia, vol

Bülgarska

11. B e l d i e , A l .

,

Plantele

e 1 i a i r, G . A i ,

13. B e r c e s e u , C , 14. — 15. В

din R.P.R., Edit

Le pêcher — sa culture

Soiuri

Obseruaţiuni

. II , Zemizdat , Sofia , 1960 .

lemnoase

bune de fructe (caisa

şi păreri

asupra

e r e с z к у, M . , Ggümölcseszeti

16. B e r e n d, D a n

es ,

duratei

, agrosilvică , Bucureşti , 1953 . fruitier, Paris

au jardin

.

du Clos), „Universul" , 1928 , t . X L V I , nr . 41 .

Hatif

de vegetaţie

a caisului, „Cimpul

" (Bucureşti) , augus t 1930 .

vâzlotok, vol . I —IV, Arad , 187 7 — 1887 .

Ъ. R. ,

Klimabedingte

spezifische

der Aprikosenbäume, „Kiserle

Laubbeschädigung

-

tügyi Közlemenyek " (Budapesta) , 1960 , nr . 1 . 17. B e r g , W . , Auftreten

und Ursachen

von Absterbeerscheinungen

an Aprikosenbäumen. Mitteilungen

, Seri

aВ ,

Obst und Garten, 1964 , vol . X I V , nr. 1 ; trad . I n „Buleti n documenta r I.C.H.V." , 1964 , vol . V , nr . 3 . 18. В

e r n h a r d, R. , D u q u e s n e,

de l'abricotier, Journée

Les portegreffes

s nationale s d e l'abricotier , Perpignan ,

octombrie 1961 , Toulouse , 1961 . 19. B e r n h a r d , M. , G r a s s e 1 y, M. , Les pruniers

portegreffes

du pêcher, „L'arboricultur

e fruitière" , 1959 ,

nr. 62 . 20. В

t- r v i 1 1 e , P. , A

n g 1 a d e, J. ,

Principaux

parasites

animaux

et végétaux

de l'abricotier, Journée

s nationale s

de l'abricotier , Perpignan , octombri e 1961 , Toulouse , 1961 . 21. В

i n i, G. ,

Indagini

di alcuni curatteri del frutto net pesco, „Riv . déli a ortoflorofrutticoltur a

sut valore tassonomico

italiana", 1962 , t . X L V I , nr . 2 . 22. B î r z u , A . C. , Caisul, „Sfetnicu l plugarilor " (Galaţi) , 1938 , nr . 12 . 23. B l a k e , M . A. , Relative 1934 24. —

Progress

in peach

25. B o r d e i a n u , T.

nr. 1.

26. — 27. —

Seceta, Си

hardiness

at New Brunswick, Ne

of 107 varieties

of peaches

and nectarines

in 1933 and of 14 varieties

in

w Jerse y agric . Exp . Stat , 1934 .

breeding, Proc . amer . Soc . horticult . Sei. , 1938 , 35 , 4 9 — 53.

, Observaţiuni

asupra

gerul şi pomii, „Bul

rezistenţei

la ger a pomilor

roditori, „Bul

. Fac . Agr . Bucureşti" , 1945 ,

. Fac . agr . Bucureşti" , 1947 , nr . 1 — 2.

« de pomologie, parte a a l i l a (litografiat) , Inst . agr . „ N . Bălcescu" , Bucureşti , 1957 .

28. B o r d e i a n u , T. , B o t e z , M . , Prunul, 1960, nr . 1 .

portaltoi

pentru

cais, „Revist a internaţional ă pentr u agricultură" ,

BIBLIOGRAFIE

592

29. В

o r d e i a n u , Т.

,С

v a s n i i, D. ,

încercări

de refacere a pomilor

degeraţi

In pepiniera, Analel

e ÏCAR , 194 7

vol. X I X . 30. B o r d e i a n u . T.

. Ş t e f a n , N.

e s с n, G

г.,

,S

o n с a, V. , M o d o r a n , I. , C o c i u , V. , N e g r i i ă , A . , M i h ä -

specială. Bucureşti

Pomicultura

, 1961 .

31. B o r d e i a n u , T. , T a r n a v s с h i, I. , H a d u, I . F. , В u m b a с E с a t e r i n a, B o t e z , M. , M a r i n Ana,

Stadiu

privind

repausul

de iarnă

şi pragul

biologic

ta mugurii

de cais, „St . cerc . biol. ,

floriferi

Seria Biol . veg." , 1961 , X I I I , nr . 4 . 32. В

о s с о, G . F. , del , Osservazioni

sulla

cascola preantesi

délie gemme

di pesco, ,,Rivist a deli u

in alcunc cultivar

orloflorofrullicoltura italiana" , 1962 , vol . X I . V I , nr . 1 . 33. —

de

l

Indagini

preliminări

sulla

collura

di Palermo, „Rivist

dell' albicocco in provincia

a dell n ortoflu

-

rofrutticoltura italiana" , 1962 , vol . X L V I , nr . 2 . 34. B o t e z , M- , Contribuţii 35. —

Comportarea

la studiul

In pepiniera

partaltaiului

a zece tipuri

rais, „Com . Acad . R.P.R." , 1959 , vol. I X , nr . 2 .

pentru

de mirobolan

ca portaltoi

Contribution

à l'étude

cais, I n Lucrări

pentru

ştiinţifice

I.C.II.Y.,

vol. IV , Bucureşti , 1962 . 3fi. B o u r g u i g n o n - M en Lorraine; 37. В

о v a y,

38. В

r a n t о n, D. ,

A.,

i u -I ii. Janine , mirabelle,

The effect

г e v i g 1 i e r i, N. ,

40. —

Evolution

of soil moisture

des sons-produits

de la production

fruitière

abricots, teză , Univ . Nancy , 1948 .

cerises,

de l'abricotier, ..Agricultur

Le mildiou

e Romande" , 1962 , nr . 5 . leaf composition, I

on apricot

n Proceedings

of the American

Society

Science, 1961 , vol . 77 .

for Horticultural 39. В

quetsches,

E.E.D.A., Roma

Peschicoltura

de la culture

du pêcher

, 1950 .

en Italie

des variétés. Congrè s pomologique , oct . 1957 ,

et pomologie

Villefranche, 1958 . 41. В

r e v i g 1 i e r i, N. , T u r b a ţ i , E . ,

Aspctti

italiana, Istitut o central e d i statistica , Roma .

délia peschicoltura

1958. 42. B r o w n , D . S. , Society 43. В

г о z i k, S. ,

The relation

of temperature

Gyümöicsfajtak

to the growth of apricot

flower buds, î n Proceedings

of the

American

Science, 1960 , vol . 76 .

for Horticultural

magcaemeteiskalai

vizsgàlata.

A kerlészeti

kûlatô

évkonyve, vol

intézet

. IV , Buda -

pesta, 1960 . 44. В

u к o v а с, M. , E у n a r d, I. ,

Diradamento

dei frulti

di pesco

realizzato

con macchine

scuotitrici, „Fruttî

-

coltura", 1962 , nr . 1 1 - 1 2 . 45. В

u 1 a t о v i с, S. ,

Effect

of the size of leaf assimilation

varieties, „Sborni 46. В

area on the weight

of fruit

with some

peach and

apricot

k radov a poloprinredno g fakultela" , I960 , vol . V I I I .

u r 1 oi N i c u l i n a ,

Comportarea

mugurilor

dc cais

tn timpul

iernii

tn regiunea

Bucureşti, „Com

. Acad -

R.P.R.", 1957 , vol . V I I , nr . 9 . 47. —

Influenţa

sistemelor

de întreţinere

a solului

asupra

creşterii

şi rodirii

caisului

tinăr, „Analel e ICAR" ,

1957, voi . X X V I . 48. —

Observaţii

49. —

Agrotehnica

50. —

Influenţa

asupra

rezistenţei

caisului sistemelor

mugurilor

în livezile

de cais

tinere

de întreţinere

la ger, „Grădina , vi a s i livada" , 1958 , nr . 1 . de sitvostepă, „Grădina

din regiunile

a solului

asupra

perioadei

de repaus

, vi a ş i livada" , 1958 , nr . 6 .

şi rezistenţei

la îngheţ a

mugurilor

de întreţinere

a solului

de cais, „Corn . Acad . R.P.R." , 1959 , vol . I X , nr . 4 . 51. В

u r 1 оi N i c u l i n a , I asupra

52. —

Sistemele

creşterii

o n i ţ ă, С . ş i P â n d e l e l u l i a n a caisului, „Analel

si rodirii

de întreţinere

a solului

,

Influenţa

sistemelor

e ICAR" , 1958 , voi . X X V I .

tn livezile

de cais, I n Recomandări

tinere

pentru

producţie

în

hortiviti-

culturâ, Edit , agrosilvică , Bucureşti , 1959 . 53. С

a i 11 a v e t, H . ,

54. —

Travaux

Nouvelles

variétés

de la Société

sur l'abricotier, Perpignan 55. . — 56. С

Les variétés

о u t y , J. ,

à l'élude, Paris , 1955 .

de recherches

et d'expérimentations

agricoles

des Pyrénnées

orientales

, 1961 .

d'abricotiers. Journée

a i 11 a v e t, H . , S

du pêcher

coopérative

s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octombri e 1961 , Toulouse , 1961 ,

Monographie

des principales

variétés

de pêchers, Sociét

é Bordelais e d'Impri -

merie, Bordeaux , 1950 . 57.

/

,

Caisul, „Clmpul

58. C a i ' L o n c , R. ,

" (Bucureşti) , 1911 , nr . 5 .

Influenza

delle

Gibberelline

„Frutticoltura", 1959 , nr . 4 .

sullu

sviluppo

dei germoglie

dei frutti

di ulcune cultivar

di

pesco,

BIBLIOGRAFII-'.

59. С

а г p а с e v, V . S. ,

Vliianie

60. C a r r i è r e , E . A. , Arbre

na skrcşcivaemosti

i nastedstnenntic

osobmnosti

potomstua

и

dereviev

apricots, Washington

, Agri -

kultur, Selhnzghiz , M.L, , 1950.

iagodnth 61. —

vneşnih uslovii

593

des pêchers de brugnoniers. Taris

Variétés

, 1869 .

du pêcher, Paris , 1867 .

généalogique

62. C a r t e r , G . M. , 1 n g a 1 s b e, D . \V. . N e u b e r t , A . M. , Earliril

and bienril

cultural Experimen t Stations , 1958 . 63.

des fruits adoptés, Sociét é pomologiqu e (l e France , Congre s pomologique , Lyon , 1906 .

Catalogue descriptif

64. С

u t u v e 1 a , Şt. ,

65. С

e г e v a t e n к о, A . S. ,

66. C h a n d l e r ,

Extinderea

W , IL ,

culturii

Metode

caisului

Hunedoara, „Gradina

in regiunea

miciuriniste

piersicului, „Sa

in ameliorarea

, vi a ş i livada" , 1955 , nr . 11 .

d i ogorod" , 1955 , nr. 10.

sad, Gosizda t selibozlit , Moscova , 196 0 (trad. în limb a rus ă a lucrări i

Plodovli

Deciduous

orchards, Londra , 1957) . 67. С

h i 1 d e r s, N . F. ,

68. —

Modem

69. C o c i u , Y . , Migdalul, Edit 70. — 71. С

Hibrizi

science, J.B . Lippincot t e t Co. , Chicago , 1949 .

Fruit

Science, Horticultura l Publication s Ne w Brunswick , S.U.A. , 1954 .

Fruif

, agrosilvică , Bucureşti , 1954 . ta cais, I n Lucrări

de perspectivă

о с î u, V . ş i С

u p с i n e n с o, L ,

viticuttură, Bucureşti 72. С

о с i u, V. , M a t e e s с u, N. ,

74. —

„Ion

Cercetări

Hibrizi

Ritmul

. IV . Bucureşti , 1962 .

la cais, I n Recomandări

pentru

producţie

tn horti-

legăturii

la cais şi piersic, „Grădina , vi a ş i livada" , I960 , nr . 5 .

de perspectivă

de dezvoltare

de la Brad", Iaşi

Ionescu

asupra

I.C.H.W, vol

ştiinţifice

de perspectivă

, 1960 .

73. C o j e n c a n u N a t a l i a , nomic

Hibrizi

de cais. I n Lucrările

al mugurilor

ştiinţifice

ale Institutului

agro­

, 1958 .

dintre perioada

de repaus şi necesitatea

temperaturilor

scăzute

ta cais „ S t . cerc . t

şliinţ., Biol . agric" , Filial a Acad . R.P.R. , Iaşi , 1959 , t . X , nr . 2 . 75. —

radicular la cais, î n Lucrări

Cercetarea sistemului

76. C o j e n c a n u , N a t a l i a ştiinţifice 77. —

,T

ate Institutului

Perturbarea

procesului

nomic

Ionescu

„Ion

79. C o n s t a n t i n e s c u I

agronomic

,

pomi 82. —

,

Soiurile

atinşi

agronomic, Iaşi , 1962.

ale Institutului de repaus

la ctţiva

de la Brad", Iaşi de apoplexie, t

de cais, I n

Lucrări

ale Institutului

agro­

port-altoi

, 1960 .

u Lucrări

ştiinţifice

, 1960 . caisul, „Drumu l nou " (Bucureşti) , 1935 , nr . 19 .

Cum se poate salva caisul, ./Revist a pomicola " (Bucureşti) , 1935 , nr. 10 .

încercări

Observafiuni

fructiferi, „Agricultur

perioadei

Ionescu

Cum se poate salva

Cum se poate salva caisul.

81. C o n s t a n t i n e s c u , N.

„Ion

de creştere la caişii

s m a î I, N. ,

ştiinţifice

Cercetarea

de la Brad", Iaşi

78. C o n s t a n t i n e s c u , G h . 80. —

e ş u, V. ,

care se fac tn ţări străine, „Agricultur a noua " (Cluj) , 1935 , nr . 1 1 — 12. asupra

rezistenţei

la brumă

a florilor

diferitelor

specii

şi varietăţi

de

a nouă " (Cluj) , 1937 , nr . 8 .

de fructe din România

şi nevoia

unui

românească, „Viaţ

tratat de pnmologie

a agricolă " (Bucu -

reşti), 1944 , nr . 1 - 2 . 83. —

Pomicultura, Edit

, agrosilvic ă d e stat , Bucureşti, 1957 .

84. C o n s t a n t i n e s c u , Ncu premizele

85. C o n s t a n t i n e s c u , N. privind

87. С

,P

comportarea

86. C o n s t a n t i n e s c u , Nrodirii

, S o n e a, V. , В o r d e i a n u, T. , I

pentru dezvoltarea

neregulate

r i с ă , D. , D r i с ă , D. , D

a caisului, t

o s t e ţ с h i, M. , Caisele ,,Dulci

o n e a u d, A. , D

tn l-uzinul Geoagiu, I n Lucrări

caisului ,P

o n i ţ ă, C ,

a pomicutturii, Edit

tn perspectivă

ştiinţifice

pomicole

г ag o m ir Elena ,

1.С.Н.У., vol

Studiul

I.C.H.V., vol

ştiinţifice

o n e a u d, A. , Contribuţii

n Lucrări

Regiunile

din

R.P.R.,

. Acad . R.P.R. , Bucureşti , 1956 .

la studiul

unor

factori

. I , Bucureşti , 1958 .

cauzelor

pieirii

premature

şi

. III , Bucureşt i 1961 .

de Vişan", „Bul . agricol , viniviticol , horticol , sericico l ş i apicol " (Bucureşti) ,

1927, voi . 11 , nr . 9 . 88. —

Cultura

caisului, „Clmpul

89. —

Cultura

caisului, „Foai

90. С

" (Bucureşti) , 1930 .

a plugarului " (Constanţa) , 1930 , nr . 13 .

o u t a n с e a u, M. , Arboriculture

91. C r a f t , G

. C ,

American

F'olgphenolic Society

De quelques problèmes

peaches

during

storage

and ripening, î

n Proceedings

of the

Science, 1961 , vol . 78 .

Expérimentation

nant la culture de l'abricotier

, 1953 .

in Elberta

for Horticultural

92. C r o s s a - R a y n a u d, P. , 93. —

fruitière, Paris

compounds

fruitière

au cours de la campagne

en Tunisie, Comunicar

posés en Tunisie

1950. De quelques résultats

concer­

e extras ă di n ,.Tunisi e Agricole" , Tunis , 1951.

par l'extension

des plantations

d'abricotier

en culture

sèche, extra s

din ,,Tunisi e Agricole" , Tunis , 1952 . 94. —

Nouvelles

observations

sur Tauto-tompatibilité

chez l'abricotier, „Лип

. Serv . bot . agron . Tunisie" , 195 7 —

1960, nr . 30 . 95. — 38 — с 19 3

L'abricot

et le climat. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octombrie , 1961 , Toulouse , 1961 .

BIBLIOGRAFIE

594

96. C u r l , A . L. , Carotinoids in apricot, ,,Foo d Research" , 1960 , nr . 2 . 97. D a r w i n , Ch. , Proishojdenie kulturntli rastenii, ,,Socineniia " (Moscova) , 1950 , t . V . 98. D a v i d e s cu, D. , G h e n a, N. , Eficienta tngrăsămintelor la cais, I n Lucrări ştiinţifice air Institutului agro­ nomic „N. Bălcescu", Bucureşti , 1961 . 99. ** * De ce pier caişii, „Revist a pomicolii " (Bucureşti) , 1935 , nr . 6 . 100. ** * De ce pier caisii, „Revist a pomicolă " (Bucureşti) , 1935 , nr . 12 . 101. D e l p i a c e , E. , Manuel d'Arboriculture fruitière, Paris , 1946 . 102. D e n n e n , H. , Hislogenelic factors in color and fuzzless peach sporls, Hcred". , 1956 , voi . 47 . 103. D i a c o n i i E l e n a ş i D i a c o n i i S t a n , Obţinerea de producţii mari ta cultura piersicului, Inst . doc . tehnică, Bucureşti , 1961 . 104. D i m i t r o v s k i , T. , Problem snsevja kajsijan и N. R. Makedoniji (Problem a pieiri i caişilo r I n Macedonia), „Zaştita Bllja" , 1958 , nr . 4 7 - 4 8 ; Rez . I n 1 . engl . I n „Bull , signalétique" , 1960 , t . X X I , nr. 2 . 105. D o b r e s c u , V. , Observaţii ş i recomandări tn legătură cu pomicultura din slepa dobrogeană, „Grădina, vi a şi livada" , 1958 , voi . 7 . 106. — Comportarea caisului pe terenurile In pantă de la G.A.S. Satigmj, „Grădina , vi a ş i livada" , 1958 , voi . 7 . 107. D о с h n a h 1, F r . I. , Obstkunde, Regensburg , 1855 . 108. D о 1 с u ş i n, D . A. , Vozniknovenie pobega êltut na abrikose, „Agrobiologhiia" , 1957 , nr . 2 . 109. D o w n i n g C h . , The fruits and fruit trees of America, Ne w York , 1849 . 110. D r a c z y n s k i , M. , Der zeitliche Verluuf der Pollendifferenzierung bei Mandel, Pfirsich und Aprikose und der Einfluss der Knospenlemperaturen auf diese Vorgänge, „Garlenhauwiss." , 1958 , nr . 5 . 111. D u с a i s n e, J. , Le jardin fruitier du Muséum, Paris , 1937 . 112. D u h a n K a r l , Die wertvollsten Obstsorten, Steinobst, Edit . Geor g Fro m e t Co. , Viena , nr . 1 . 113. D u s s e r t, L . J. , Situation de la production de l'abricot. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octom brie 1961 , Toulouse , 1961. 114. D v o r a k , X , La culture de l'abricotier en Tchécoslovaquie, Annale s de s épiphyties , 1963 . 115. E 1 m a n о v, S . I. , 1 a b I о n s к i, E . A. , S о 1 о h о v, A . M. , S u da к e vi ci , I . E. , Zimovtnoslivosii ghenerativnth organov persika, abrikosa i min,Iule,i v sveazi s osobennosleami ih razvitiia, Edit . Kolos , Moscova, 1964 . 116. E v r e i n o f f , V . A. , Les pèches sanguines, Toulouse , 1932 . 117. — .Su r la question des métaxénies chez le pécher, ,,Rcv. gén . bot." , 1935 , nr . 47 . 118. — Notes sur les pèches sanguines, Paris , 1937 . 119. — Les fruits à noyaux. Pêcher, prunier, cerisier, amandier, abricotier, cornouiller, Flammarion , Paris , 1938 . 120. — 121. —

Les piches sanguines. Leur origine, leur variété, Congrè s pomologique , 1954 , Villefranche, 1955 . L'abricot en Europe Centrale. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octombri e 1961 , Toulouse, 1961. 122. F a r m e r , A. , H a w k i n s , .1 . E. , R o b e r t s , G . E. , 2 , 4 , 5 — Hastened maturity of oullins and Moor­ park apricots, „Orchar d N.Z." , 1958 , vol . 31 . 123. F i e d l e r , W . , Untersuchungen über das Wuchsverhaltcn verschiedener Unterlagen — Edelsorlen — Kombina­ tionen der Aprikose in der Baumschule, „Kuhn-Archiv" , 1961 , vol . 75 . Untersuchungen Uber das Transpirationsverhalten verschiedener Unterlagen und Veredlungsgemeinschaflen bei Aprikosen, „Archi v fü r Gartenbau" , 1962 , vol . X , nr . 2 .

124. — 125. **

*

Flora

R.P.R., vol

. IV , Edil . Acad . R.P.R. , Bucureşti , 1956 .

126. F o s t e r i s , S t . , Pieirea caisului. Congresu l Internaţiona l d e fitopatologie , entomologi e ş l d e protecţi a plan telor, 2 5 iuli e — 4 augus t 1948 , vol . II , Edit , d e stat , Bucureşti , 1951 . 127. F o s t e r i s , S. , B o n t e a V e r a , Manual de fitopatologie, Edit , agrosilvic ă d e stat , Bucureşti, 1951 . 128. G a v r i l o v i é , M . D. , P a u n o v l c , S . A. , D i m i t r o v s k i , T . K . , B ö s c o v i 6 , M. , M о d U, M. , Investigations on the causes of apoplexy of apricots, 1 6 t h Internationa l Horticultura l Congress , Gem bloux, Belgia , 1962 . 129. G

a v г i 1 о v i t, M . D. , P a u n о v i c, S . A. , Apoplexy of apricots grower in Jugoslavia and measures to control il, „Annale s de s Epiphyties" , 1963 , nr . 2 .

130. G e o r g e s c u , С , B a d e a , M. , Mătura I.C.E.F.", 1938 , vol . III .

vrăjitoarelor

Iu cais (Taphrina

armeniaca Georg, et Bad.), ..Analel e

131. G e o r g e s c u , M . M. , Dispariţia caişilor din cultură, „Rev . horticultur a romanească " (Bucureşti) , 1943 , nr. 3 - 4 . 132. G h e n a, N. , A 1 b u - T ă г t ä с e 1 M a r i a , Contribuţii la studiul sistemului radicular al caisului, i n Lucrări ştiinţifice

ate Institutului

agronomic „N.

Bälcescu", Bucureşti,

1962 .

BIBLIOGRAFIE

133. G h i u ŢA , M . , Caisul

armeniaca L.) , „Revist a horticolă " (Bucureşti) , 1927 , vol . V , nr . 51 .

(Prunus

134. G i o r g i n i , G.

,

135. G o e t h e , R. ,

II pesco, Edit , agricole , Bologna .

Über die Klassifikation

der Pfirsichsorten, Gartenflora

136. G o t N o r b e r t ,

Le pécher, Perpignan , 1950 .

137. —

La maison

L'abricotier.

138. G r a s . R. ,

sur les relations

la vallée de Rhône,

139. G r e b n i ţ k i , A . S. , 140. G

re k o v , S

i m.,

entre

entre les ]>ropriétés physiques

du sol et la croissance

du pêcher

et Valence, ,,Annale s agronomiques" , 1962 , nr . 2 .

Vienne

plodov, t . IV , Petersburg , 1906 .

Atlas

Kajsija, Izd

141. G r i n ţ e s e u E r n e s t ,

, 1907 .

rustique, Paris , 1958 .

Quelques observations

dans

595

. n a Bolg . Zeme d Koop. , D-vo , Sofia , 1947 .

Efectele gerului din iarna 1941—42

asupra

pomilor

roditori, ,,Bul . Acad . agr." , Bucu -

reşti, 1943 , nr . 2 . 142. G u r a п . M. , Cultura

caisului, „Foai

a plugarului " (Constanţa) , 1932 , nr . 4 7 — 48.

143. H e d r i c к , U . P. , The Pesche of New-York, Albany 144. —

Cyclopedia

145. —

, 1917 .

fruits, Ne w York , 1920 .

of hardy

Pomologhiia, Oghizselhozghiz

, Moscova , 193 7 (trad . I n 1 . rus ă a lucrări i Systematic

pomology, Ne

w York ,

1930). 146. H

e I b e г, H . , Empfohlene

Süsskirschen-,

Sauerkirschen-

im Bundesgebiet, „Erw

und Pfirsichsorten

. Obstb." ,

1962, nr . 4 . 147. H

e г r e r o, J. , A

b a d i a, A. ,

Compoitamienlo

de arboles

frutates

en suelos

calizos (Comportare

a pomilo r

fructiferi î n solur i calcaroase) , „An , E s tac", exp . Aul a Dei , 1962 , rez . î n „Horlie . Abstr." , 1964 , nr . 1 . 148. H

e r г e r о,

J . , R i e r a, F .

J„

en Espagne. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octom -

L'abiicot

brie 1961 , Toulouse , 1961 . 149. H

i g d о n, R . J. , varieties

150. H

The effect of 2,4,5-Trlchlorophenoxyacetic fruits, î n Proceedings

oj peach

о m e s u r i ş m v i 1 i, N. , E

151. H o r n , E. , A

r i s t m a v i , E. ,

kömag egyes tulajdonsâguinak

acid on the deoelopernent

of the American

Society

Promîştennte

jelentösege

sorta

and ripening

plodov

Gruzii, Tbilisi

, 1941 .

meghatarozasanat, „Kert

a: öszibarack-fojtak

of eighteen

Science, 1951 , nr . 58 .

for Horticultural

, szöl , Föisk ,

Eok", 1960 , nr . 24 . 152. H o r n J a n o s , 153. H u e t , J.

,

Pomologia, Budapesta

, 1937 .

de la variété Rouge du Roussi lion. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan ,

La selection donate

octombrie, 1961 , Toulouse , 1961 . 154. H

u g a r d Jean ,

L'action

du froid hivernal

variétés

de pêches

sur les arbres [tuiliers, Congrè

s Pomologique , 1956 , Villefranche ,

1957. 155. — 15fi. H

Les nouvelles

u g a г d, J. , S a u n i e r , R. l'intensité

de coloration,

américaines, Congrè

, Action

de l'acide

la grosseur

s pomologique , 1957 , Villefranche , 1958 .

2,4,5-trichlorophénoxypropioniquc

des phhes

sur la précocité

de

maturité,

de leur semence, Ann. , Amél. , Plantes ,

et la germination

1961, vol . I L 157. — 158. H

Les nouvelles

variétés

de pêches mûrissant

avant

Redhaven.

u g u e t, C. , Quelques aspects de la nutrition. Journée

s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octombrie , 1961 ,

Toulouse, 1961 . 159. I a b l o n s k i , E

. A. , Fizwloghiceskie

pokazaleli

zimostoikosli

sortov persika,

i mindalca, Edit

abrikosa

. Kolos ,

Moscova, 1964 . 160. I

с h i m , M, , Pieirea

prematură

a caisului

(apoplexia)

poale

fi prevenită

şi chiar

combătută, „Pomicultur

aş l

viticultura", 1952 , nr . 1 . 161. * *

*

Indagtne

162. I o n e s e u , N.

sulla peschicoltura ,

Rezultatele

italiana, Roma , 1936 .

obţinute

In cultura

piersicului

la G.A.S.

Medgidia,

Dobrogea, „Revist

a G.A.S." ,

1962, nr . 5 . 163. I

o n e s с u, V. ,

Influenţa

precipitaţiilor

asupra

formarii

mugurilor

floriferi

şi a producţiei

Ia cais, „Grădina ,

via ş i livada" , 1962 , nr . 12 . 164. I

o n e s с u, V- , С v a s n i i, D. ,

Tăierea

de vară — mijloc

eficace, pentru

obţinerea

recoltelor

regulate la cais

t

„Grădina, vi a ş i livada" , 1961 , vol . X , nr . 10 . 165. I o n i ţ ă , C166. * *

*

, Piersicul, Edit

Italo Da Tripoli,

, agrosilvică , Bucureşti , 1961 .

Romano

Maglioni

Osseroazioni

su venlisei

cultivar di pesche gialle

„Americane", Centr

o

per l'increment o dell a frutticoltur a ferrarese" , 1964 , nr . 12 . 167. J a h n , A, 168. —

,

Die morphologische

Weiterer

Beitrag

zur

Beschaffenheit Frage

{Blütenbilder), „Gartenbauwiss."

der

des BlattranJes

Sortenbeschreibung

, 1938 , vol . 11 .

von Pfirsichsorten, „Angew und

der

Fertilitätsverhältnisse

. Bot." , 1936 , nr . 18 . beim

Pfirsich.

II

BIBUOGRAFir

169. J

a n s o n. A. ,

170. J

i г а к, L. ,

Kern-,

und Sclialenob.il, Leipzig , 1936 .

Siein-

Über die enzymalischen

Vorgänge des Welkens

bei belaubten

Marillenbauinen, „Gartenbau

langen

-

wiss.", 1942 , nr . 17 . 171. J o h n s t o n , S.

,M

o u 1 t о п. J . E. ,

Investigations

in apricot

culture

Michigan, „Spec

in

. Bull . Mich .

agric. Exp . Stat" , 1961 , nr . -134 . 172. Л

о 1 e y, E . I.. , nflhe

Apricot

American

173. J o u i n , J. .

seedlings

Society

u с i к о v, N . G. ,

175. J

u к о v s к i i, P . M. , h'ulturnle a h 1 u с i к о, A . G. , ani vet . vişnea,

178. К

greţkii

Sorta

plodovth

Pocivcnnle

usloviia

Time

fruit

under

conditions, I

adverse

n

Proceedings

e m m er, E. , Zur Frage

, 1954 .

i ih sorodici, .Moscova , 1950 . Moldavii, cd

kullur

. a 2-a , Gosizd . Moldavii , 1954 .

i rost mnognletnih

sadooih

nasajdenii

(gruşa,

stiva,

abrikos,

ceresnea,

loza), ,,Carle a moldoveneasca*' , Chişinău , 1960 .

of application

drop, I n Proceedings

the june 179. К

rasteniia

oreh i vinogrodnaia

e 11 e y, V . W . ,

that set

Science, 1961 , vol . 78 .

plodovodstuo, Moscova

Ceaslnoe

176. К

origin

des pêches, „I. a Pomologi e Franc/aise" , 1907 .

Classification

174. J

177. К

of turkish

for Horticultural

of nupldhcileneacelic

of the American

Society

der Froslsrhadenerfassung

acid for fruit

thinning

im Obstbau.

of the peach

in relation

to

Science, 1955 , vol . 66 .

for Horticultural

Der Obstbau, vol . IV , F.dil . F.uge n UImcr ,

Stuttgart, 1956 . 180. К

с r e к e s, L. ,

181. К

1 a d i k, F. ,

Pomologia. Beitrag

öszibarack.

zur Frage

Nôvemjvedelem

der Auswahl

kiadasa, Budapesta

es kerleszet

, 1937 , vol . 1 .

Aprikosenunterlagen, Vedech

geeignetster

e Prac e ovoenarske

,

1963, nr . 2 . 182. K n i g h t , A. , Manual

of Pomologie, Londra

183. К

o b e 1, F. ,

184. К

о 1 e s n i к о v, V . A. ,

Lehrbuch

185. К

o m i t o v, R. ,

186. К

о s t i n a, K . F. ,

187. —

des Obstbaues Razvitie

Kasierrat

Grundlage, Berlin

v SSSIi, „Priroda"

ptodovodslvu

, 1931 .

, 1959 , nr . 8 .

Royal. „Ovostarstvo" , 1961 , nr . 10 .

sort

Abrikos, Edit

Zimovlnoslovosti

, 1827 .

auf physiologischer

razlicinth

. Vashnil , Leningrad , 1936 .

sortov abrikosa

v Krlmu

v usloviuh

zim 1947П9ГХ,

1949119-ïO

gg., ,,Yopros i

iujnogo i sublropiceskog o plodovodstva" , Moscova , 1953 . 188. —

Primenenie

bolaniko-geograficeskogo

metoda

v klassifikaţii

189. К

о v a 1 e v, N . V. , Abrikos, Izsclliozlil , Moscova , 1963 .

190. К

о v a I e v, N . V. , T a t a u r о v a , A . S. , ln Trudl

po prikladnol

191. K r a m e r , S. ,

Beiträge

suchungen

balanike,

Ustoicivosti

vidov i sortov abrikosa

beim

Pfirsich.

II.

к zimnim

Morphologische

persica L . unter besonderer

Prunus

. Kolos , Moscova , 1964 . i vesennim

rnorozam,

i selekţii, t . X X X , fasc. I , Leningrad , 1953 .

ghenetike

zur Züchtungsforschung

an Pfirsichsorten

abrikosa. Edit

Berücksichtigung

und physiologische

Unter­

der „kernechten"

Sorten,

„Arch. Garlenb." , 1959 , vol . 7 . 192. К 193. * *

r i е. r, N. . *

Pentru

L'abricotier,

ce pier

espèce

caişii, „Rev . pomicolă " (Bucureşti) , 1935 , nr . 5 . d'avenir, ,,Bull

fruitière

194. L a p i n s , K. , .Some symptoms

of stock-scion

. de s engrais" , 1961 , nr . 445 .

incompatibility

of apricot

varieties

on peach seedling rootstock, ,,Canad .

.1. Plant . Sei." , 1959 , nr . 39 . 195. L a u c h e , W . 196. * *

*

, Deutsche

197. L e r o y , A. , Dictionnaire 198. — 199. L

Contribuţii

lonescu 200. L

de pomologie, vol

de pomologie, vol

Dictionnaire i а с u. A. ,

Pomologie, Frankfur

la studiul

de la Brad", laşi

ö s с h n i g, J.

t a m Uder , 1883 .

italiane, Roma , 1953 .

Le nuove pesche

. V , Paris , 1877 .

. V I , Angers , 1879 . porlalloiloc

caisului. I

n Lucrurile

sliinfifice

ale Institutului

agronomic

„Ion

, 1960 .

, P a s s e c k e r , F.

,

Dir Morille

(Aprikose)

und ihre Kullur, Österreichische

r Agrarverlag ,

Viena, 1954 . 201. L

u с a, L , L i а с u, A. , R u s u , F I . , Stabilirea Iaşi

lui, i n Lucrurile

In vederea raionalii

condiţiilor ştiinţifice

climatice

favorabile

als Institutului

creşterii

agronomic

caisului

„Ion

tn zona

lonescu

de la

oraşului

Bred",

Iaşi, 1964 . 202. L u c a s , E.

, Auswahl

wertvoller

203. L

u i z e t, père , Classification

204. L

u p a ş с u, С ,

205. —

Descrierea

Piersicul, Edit principalelor

Obstsorten

des fruits

Ulmer, Stuttgart . 1872 .

du genre pêcher, Lyon , 1861 .

. „Universul" , Bucureşti , 1935 . varietăţi

de cais, ,,Progresu l horticol " (Bucureşti) , 1936 , vol . II , tir . 5 — 6.

206. I . u p с, I . Z . , M i h a i 1, S. , L e t t e r , R . etc. , Noi contribuţii in perdelele

de protecţie

a cimpului. „Problem

la cunoaşterea

producţiei

e agricole" , 1961 , voi . X I I I , nr . 2 .

de fructe şi

seminţe

BIBLIOGRAFIE

207. L u р е ч е й . 1'1. .

Cninfu'iliirrn

Institutului 2<*!Ч.

—

Studiul fifice

agronomic

arhitectonicii

portativi

tn pepiniera.

In Lucrurile

ştiinţifice

nie

radicular al caisului

agronomic

„Paviot"

portaltoi. I

altoit pc diferiţi

n Lucrările

ştiin~

Bălcescu", vol . V , seri a B , 1961 .

,,Xicotac

Symptom-Analyse

Aprikosensterbens, li

des frühzeitigen

t

Pcslovanic

mnrhiil

hgnutic, Bralislava , Î958 .

a ich predeasnr. 210. M

sistemului

, 1 . u x, Л. , Zur

de cais pe. difrrifi

Bălcescu", Bucureşti . 19ß0 .

„Sieotne

cir Inslitidului

Stâtiri l . u x o v a , M.

soiuri

.197

a j e ! " n i k, O. , Experiences

relatives

au phénomène

de l'abricotier, ,,Annale

d'apoplexie

s de s Epiphyties,1963 ,

nr. 2 . 211. M

a 1 i g a, P. , Az üszibarack ncinesitrsc s ennek eddigi eredmenyci. A

kutato intezet evkönyve, Budapesta ,

KerlcszeU,

vol. IV . 1960. 212. M a r i n A n a

,

Boalclc caisului

şi piersicului

fi combaterea

lor, 1.С.Л.П . îndrumăr i tehnice , Atelierel e grafic e

ur. 1 , Bucureşti , 1949 . 213. M

а г r o, M. ,

211. M a r t h , Р

Prove di secondazione

Erreinoff", ,,l

Kira

. С ,H

;

zu fiori di pesco ..Hale." con pollinc

a v i s, I,. , P r i n c e , V

of peach, i n Proceedings

ripening

di „S. Anna

Bolducei"

e di

„Madame

niUicoltura", 1961 . nr . 3 . . E. ,

Effect

of the American

of growth

Society

regulating

substances

on development

and

Science, 1955 , vol . 55 .

for Horticultural

215. M a s , A. , Le verger, Paris , 1874 . 216. M a u r e r E r i c h 217. M

,

der Obstgehölze, Pau l Pare y Kicdas , Berlin , 1939 .

Unterlagen

с С1 u n g, A . G. , C l a y t o n , С . N. ,

Boron

in relation

to foliar

and fruiting

abnormalities

of

peach,

„Plant. Dis . Rep." , 1956 , vol . 40 . 218. M

с 1 n i с, A. , Despre rezistenţa

la ger a cttorva soiuri

de. pitrsic

cultivate

la G.A.S.

Şimleul

Silvaniei, „Grădina

,

via ş i livada" , 1956 , nr . 9 . 219. M e l v i l l e , F. , 220. M

Better

с 11 i ţ к i, Z . A . ,

221. —

Zimnic

peach

varieties, ..J

. Agric" . 1962 , nr . 3 .

urojainosli

abrikosa, Pişcepromizdat

Povţşenie

povrejdeniia

222. M

i с i u r i n, V . L , Opere alese, Bucureşti , 1954 .

223. M

i с u,

I . , Observaţii

cu privire

, Moscova , 1953 .

dereviev, Selhozghiz , Moscova , 1956.

plodovîh

ta polenizarea

şi fecundurea

la pomi, „Grădina , vi a ş i livada" , 1960 ,

florilor

nr. 5 . 224. M

i с h i e 1 i, I. ,

225. M

i h ă e s с u, G r . , Cultura

Panorame

226. —

Unele măsuri

227. —

Să cultivăm

228. —

Comportarea

229. —

Contribuţii

230. —

Cercetări regiunea

piersicului

de sporirea unor soiuri

la studiul

la piersic, „Grădina

şi piersicii, Edit

de piersic

comportării

biologia

Silvaniei, ,,Grădina

tn Şimleul

producţiei

ctl mai bine caişii

privind

ilidiann, ,,1'rutlicoltura" , 1063 , nr . 3 .

dclla peschicoltura

în zona

piersicului

şi

specificul

Bucureşti, I n Lucrările

sesiunii

, vi a ş i livada" , 1953 , nr . 9 .

, vi a ş i livada" , 1955 , nr . 8 .

, agrosilvic ă d c stat , Bucureşti , 1956 . oraşului

Bucureşti, „Grădina

tn zona

preorăşenească

agrotehnicii ştiinţifice

piersicului

a Institutului

, vi a ş i livada" , 1959 , nr . 1 .

a Capitalei, teză în

centrul

agronomic

, Bucureşti , 1959 .

pomicol

„Nicolac

Copăceni

din

Bălcescu". Edit

,

agrosilvică, Bucureşti , 19!30 . 231. —

Din experienţele

cultivării

piersicului

232. M i li ă e S c u, G r . , P r ö d a n , G tn

condiţiile

„Nicolac 233. M

i h ă с s с u, G

zonei

h., С

Bălcescu", Bucureşti г., D

Bucureşti, i

oraşului

Bucureşti* „Grădina , vi a ş i livada" , 1963 , nr . 5 .

tn zona oraşului

r e \ a n, 1. ,

Potenţialul n

de producţie

Lucrările

şi calitatea

ştiinţifice

ale

recoltei

la

Institutului

piersic

agronomic

, 1964 .

i a с о n u Elena ,

Cum obţinem

recolte mari

dc piersici

la hectar, Edit , agrosilvică ,

Bucureşti, 1965 . 234. M

i 1 i ţ i u, I. , L u p e s c u , FI. , S l a n e i и , G h . ,

Pomicultură

specială

şi

pomologie, Edit

, agrosilvică ,

Bucureşti, 19G1 . 235. M

i n с i o n e, В. ,

Composizione

chimica

di alcune varieta di (dbicoeche prodoltc

in Campania, „Ann

. Fase . Sei .

agr. Napoli" , 1 9 6 2 - 1 9 6 3 , rcz . I n „Hort . Abstr." , 1964 , nr . 1 . 236. M

i г с e a, 1. , M

i h â e s с u, ( j r . , G

с о r g e s с u, M. , Pomologia,

manual

pentru

şcolile de maiştri

pomicoli,

Bucureşti, lit o M.A.S. , 1957 . 237. M i r o n , Gh. , tn legătură 238. — 239. M

cu zonificarea

Pomicultura, Bucureşti i г o n, G h . , P

pomicolă, „Agricultur

a nouă " (Cluj) , 1934 , nr . 3 .

, 1913 .

o p o v i с i, M. , Experienţa

privind

r'tritul fructelor la cais, „Agricultur a nouă " (Cluj) , ma i

1938. 240. M i t t e m p e r g h e r , L. ,

Indagini

sul valore tassonomico

di alcuni

caratleri

dei rami

с delle foglie

net

„Riv. dell a ortoHorofrutticoltur a italiana" , 1962 , vol . X L V I , nr . 1 . 241. M

i t u , M. , Comportarea

caisului

la ycrul de iarnă

lVâi—lb'tl, „Grădina

, vi a ş i livada" , 1955 , nr . 7 .

pesco,

BIBLIOGRAFIE

598 242. M

i t u M. ,

Conlributii

„Ion

243. M o d e r a n , I. ,

la

Contribuţii

prun. I n Lucrări (jszi

,

i

Lucruri

ştiinţifice

ale Inslitulului

agronomic

, 1961 . îngrăşămintelor

I.C.H.V., 1959

asupra

formării

kezekănyoc, „Patria

A gyûmolcstermeszlés

şi creşterii

rădăcinilor

la mir, par şi

, Bucureşti , 1960 . " (Budapesta) , 1946 .

termes, Budapesta , 1951 .

baraesk

246. M o l n i r , I.

piersicului, h

porlalloilor

la sludiul

ştiinţifice

244. M o h a c s y M â t y as, 245. —

studiul

de la Brad", Iaşi

Ionescu

hongroise, Budapesta , 1900 .

Pomologic

247. M o r e t t i n i , A. , /

dauni

delle basse temperature

del decorso

a iiwerno

su alcune

variela

di pesco, „Rivist

i

dclla ortoflorofrutticoltur a italiana" , 1954 , 3 8 ( 5 — 6). 248. —

Le nuove

Morettini, Centr

cullinar

o d i studi o pe r i l miglioramrnt o dell e piante , d a frutt o e d a ort o

del C.N.R. , Florenţa , 1962 . 249. M o r e t t i n i , A . , ş i colab. , Monografia

delle principali

di pesco. Consilli o nazional c dell e ricerche ,

cultivar

Centro d i studi o pe r i l migliorament o dell e piante , d a frutt o e d a orto , Florenţa , 1962 . 250. M

о г v a n, G. ,

Problèmes

de l'abricotier, Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octom -

du dépérissement

brie 1961 , Toulouse , 1961 . 251. — 252. M

Les problèmes

253. M о w r y, J . В. ,

de l'abricotier, „Annale s de s Epiphyties" , 1963 , nr . 2 .

du dépérissement

о s t i, A. , La coltura

toscana, „FruUicoltura" , 1959 , nr . 21 .

del pesco nella collina

Selecting

peach varieties

for new plantings.

Factors

of peach varieties, Trans

in productivity

. III .

„St. bort . Soc" , 1 9 6 0 - 1 9 6 1 , nr . 94 . 254. —

A way to gel big peaches, „America n frui t grower" , 1963 . nr . 3 .

255. M ü l l e r , J

. ş i colab. , Deutschlands

256. N e a g u , M. , Selecţia 257. N

Obstsorlen, Stuttgart

hortiviticole. Edit

plantelor

e g r i 1 ä, A. , M i г с e a, I. ,

Manual

, 1922 .

, agrosilvică , Bucureşti , I960 .

de pomologic

pentru

şcolile

profesionale

horticole

şi şcoli medii

tehnice

agricole, Edit , d e sta t pentr u literatur ă ştiinţifică , Bucureşti, 1952 . 258. N i k e t i c i , M 259. N i k i s i n , K

i 1 i u t i n,

. G. ,

voce kajsija, „Zadrujn

Sortno

Vliianie

zimnei

pobelki

a kniga" , Beograd , 1958 .

na morozoustoicivosti

plodovth

pocek

abrikosa, „Sa

d i ogorod" ,

1949, nr . 11 . 260. N

i n a s j a n, S . M. , O nekotorlh

261. N

y u J t о , F. , Т

razliciiah

razviliia, „IEvestit

embrionalnogo

semian

abriknsa

i

persika

nahodiahşcihsia

na

razniih

fazah

a Akademi i Nau k Armiansko i SSR" , 1958 , nr . 3 .

о m с s a n у i , P. ,

A

és lermesztcse, Edit

kajszinbarack

. Mezôgazdasàg i kiadô , Budapesta

,

1959. 262. T a l o c s a y , R . ,

Un hibrid

de piersic

ре саге nul

atacă afidelc

persicae), „Grădina

(Myzodes

, vi a ş i livada" ,

1952, nr . 4 . 263. — 264. P

mele, Edil . agrosilvic ă d e stat , Bucureşti , 1955 .

Experienţele

a 1 о с s a y, R. , V e r e s s, I „ A n t a l , D. , M és nemesilése. Edit

265. P â n d e l e I

u 1 i a n a,

o z e s, P. , Az atmàslermésuek

és csonthéjasok

lermesztése

. Mezögazdasa g es iidészrti âllam i Könyvkiadö , Bucureşti , 1954 . Conţinutul

tn clorofilă

al frunzelor

de pomi,

indice

biochimie

pentru

precizarea

feno-

fazelor, „Grădina , vi a ş i livada" , 1958 , nr . 3 . 266. P

a s s e с к e r, F. , Jugend-

und Altersformcn

267. —

Lebensdauer

und Veredlungsunterlage

268. —

Vermehrung

und Züchtungsfragen

269. —

Die vegetative

Vermehrung

bei der Aprikose

Obsturten, ..Garlcnbauwiss." , 1940 .

und anderen

(Aprikose), „Garlcnbauwiss."

bei Marille

bei der Aprikose, „De

, 1941 , nr . 18 .

r Züchter" , 194 6 — 1947, nr . 1 7 — 18.

von Untcrlugenmarillcn, Mitteilungen

, Seri a В , Obsl und Garten, 1963 , vol . X I I I ,

nr. 2 . 270. P

a s s y, P. ,

Le pécher,

l'abricotier,

le prunier,

le cerisier,

le framboisier, Librairi

e .1 . B . Baillièr c e t Fils , Paris ,

1947. 271. P a t r o n , A.

, S w i n i i i w , H.

272. P

a u n o v i 6, S . A . ,

, M i c h e l , F. ,

Étude

de la maturation

de Vabricot (var . Canino)

en

Maroc,

en conserve, „Fruit s e t prim" , 1956 , lez . l u Hortic . Abstr." , 1956 , ш . I .

en vue de la mise

Apricot

growing,

its problems.

Measures

for their solution. X V I

t h

Internationa l Horti -

cultural Congress , 1962 , Gembloux , Belgia . 273. P

a u n о v i è, S . A. , G tion areas,

varieties

274. * *

*

Pentru

275. * *

*

PeschicoHura

276. * *

*

Pestovanic

277. P

a v r i 1 о v i 6 , M . D. , and roolslocks, 16t

Apricot

culture

in Jugoslavia

with special

reference

to

produc­

h Internationa l Horticultura l Congress , 1962 , Gembloux , Belgia .

caişii, „Revist a horticolă" . Bucureşti, 1934 , nr . 134 .

ce pier

Italiana, I marhul

e г r a u d i n, G. , J

n Atti

del 3° Convegno

a ih predeasne

u 1 с n, S. ,

hymnulie,

La culture

Peschicola, Ravenna Vydavatelstvo

de l'abricot

en Suisse

cotier, Perpignan , octombri e 1961 , Toulouse , 1961. ,

Slovenskej

, 7 ma i 1961 . Akademie

Vied, Bratislava , 1958 .

et en Valais, Journée s Nationale s d e l'Abri -

59П

Fllni rOGRAFI F

278. P c I r o s i а п. Л . Д. ,

Pricini

neusioicivogo plodonoşcniia abrikosa i pUtl povtşeniia urnjainosli

igo В

Moldavii,

„Ш. Molii. , Filial a A.N . SSSIV , 1954 , nr . 2 . 279. P e t r u s i a n , A . A. , S m 1 к o v, V . К. , Primele rezultate ale lucrurilor dc selecţie a caisului tn Moldova, In ..Pomicultura , viticultur a ş i vinăritu l Moldovei" , 1964 , nr . 5 . 280. P e y n a u d, 1С , La vilamine С dans les fruits à noyau, „Qual . Plant . Maveg." , 1958 , vol . 3/4 . 281. — Su r la composition chimique îles poches, „Ann. Agron." , seri a Л , 1952 , nr . 1 , 6 . 282. P e y r c , P. , Les pêchers. L'arbre, ses fruits, ses sucs, Paris , 1946 . 2S3. P i c n i a z c k , S . A. , Sadownictivo, Varşava , edit . Paüstwow e wydawnicfw o rolnicz c i lesnc , 1961 . 284. — ,,L'arboricultur e fruitière" , 1962 , nr . 104 . 285. ** * Piersicul. Ministeru l Agriculturi i ş i Domeniilor , Direcţiune a agriculturii , Serv . Educaţie i agricole , Bucu reşti, 1938 . 286. P i r o v a n o, A- , Miglioramenlo genetica del pesco, „L'Italia agricola" , 1936 , nr . 10 . 287. — La nouve pesche ilaliane, Roma . 288. P 1 a v e с z, J. , Experiments ivith raising apricot graftings worked on plum rootstocks, Duna-Tisz a közi mezö i • kisérlet i intéze t évkonyve , 1960 . 289. P I о с к, Н. , Einiges über die Unterlagenfragen bei Murilten. Mitteilungen , Obst . Gartenbau, Seri a В , Klosler neuburg, 1954 . 290. — Die Bestimmung von Aprikosensorten mit Hilfe des Fruchlstcincs „Wisscnschaftl . Schriftenreihe A.J.D." , 1958, nr . 16 , rez . I n „Hortic . Abstr." , 1959 , nr . 2 . Ein Verfahren zur Bestimmung von Aprikosensorlen (Pub!.) , Minist. Landw . VVeinb . Forst . Rheinland , Pfalz. 1958 , rez . I n „Hortic . Abstr." , 1959 , nr . 2 . 292. — Das Festbild einer uneinheitlichen Marillenpflanzung, Mitteilungen , seri a В , 1962 , vol . X I I , nr. 1 . 293. — Die Auszucht marilleneigener Unterlagen auf ungeschlechtlichem Wege, Mitteilungen, Scri a В , Obst und Garten, 1962 , vol . X I I , nr. 5 . 294. — Europäische Aprikosenanbaugebiele, Mitteilungen , Scri a В , Obst und Garten, 1962 , vol . X I I , nr . 6 . 295. — Das Aprikosensterben, „Annale s de s Epipliyties" , 1963 , nr . 2 . 296. — Unterlagenversuche im Marillcnanbun. II , Mitteilungen , Seri a В , Obst, und Garten, 1963 , nr . 3 . 297. ** * Plodi Armenii, vol . I , Kostoctkooic porodl. Mestnte sorta. Arimnsko c Gosud . Izdateistvo , Erevan , 1958. 298. P о i t e a u, P . A. , Pomologie française, Paris , 1845 . 299. ** * Pomologia (poloneza) , su b red . prof . Rcjman a ş i S . Zaliwskicgo , Varşovia , 1956 . 300. ** * Pomologia R.P.R., vol . I , Edil . Acad . R.P.R. , Bucureşti , 1963 . 301. P o p с s с u, H . Caisul tn condiţiile regiunii Oradea, „Grădina , vi a ş i livada" , 1957 , nr . 5 . 302. P o p e s c u , M a r i u s , Realizările s i perspectivele pomicultura pe nisipurile din Oltenia, „Grădina , vi a ş i li vada", 1962 , nr. 8 . 303. P o p o v , M- , Proishojdenic tadjikskogo plodovodstva. Ptodovtie srednego Tadjikistana, Leningrad , 1935 . 304. P r i c ă , D- , C a ţa v e l a , S t . , Comportarea In pepinieră a caisului altoit pe ctteva soiuri de prun, „Gră dina, vi a ş i livada" , 1961 , nr. 10 . 305. P r o b o c s k a i , E n d r c , A kajszin alanyainak a kérdesc. KerUszet es Szoleszel, vol . V I I , nr . 8 , 1958 . 306. — Faiskola, Mezögazdasag i Kiadö , Budapesta , 1959 . 307. P r o d a n , Gh. , Buletine pentru aprecierea calităţii fructelor slmburoasc prin degustare s i instrucţiunile necesare folosirii lor, I n Lucrările ştiinţifice ale Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu", Bucureşti, 1961. 291. —

f

308. P r o d a n , G h . , M i h ă e s c u , (ir. , Recoltarea ş i valorificarcu fructelor tn stare proaspătă, Ministeru l Tnvâ ţâmlntului, Întreprindere a d e materia l didactic , 1963 . 309. P r o e b s t i n g, E . L . J. , M m 11 s, H . H. , Los s of hardiness by peach fruit buds as related to their morpho­ logical development during the pre-bloom and bloom period. I n Proceedings of the American Sociely for Horticultural Science, 1961. 310. R a d u , I . F. , Contribuţii la industrializarea nală, Bucureşti , 1941 . 311. —

Contribuţiuni 1941.

la prepararea

caiselor prin

ş i păstrarea pulpei

tratare cu SO ş i uscare, M . O. , Imprimeri a Naţio n

de caise, M . O. , Imprimeri a Naţională , Bucureşti,

312. —

Diferite

313. —

cureşti, 1943 . Tehnica uscării ş i deshidratării caiselor. Metode noi In viticultură, agrosilvică d e stat , Bucureşti , 1958 .

metode de pretratare a caiselor tn vederea industrializării, M

. O., Imprimeri a Naţională , Bu pomicultură

ş i legumicultura, Edit .

BIBLIOGRAFIE

l'.IHÏ

3H. R

a du, I . F. , P â n d e l e l u l i a n a nologice

nie fructelor

, Enachcsc

principalelor

specii

u Georgeta

pomicole

,

Proprietăţile

in It.P.H., Edit

cultivate

fizice,

chimice

şi teh­

. Acad . R.P.R. , Bucureşti,

1957. 315. R a t a l ÎS , C , Ş u t pe cireş,

a Victoria

vişin,

316. R i d u l e s c u , C

, Hibrizi

,

O specie

de Endostigma

şi cais. I n Lucruri

piersic

naturali

Intre

(Vcnturia)

LC.II.V., vol

ştiinţifice

şi piersic, I

corcoduş

nouă pentru

flora H.l'.it.,

parazită

. I , 1958 .

u Lucrările

I.C.H.V., 195

ştiinţifice

8 — 1959 ,

1960. 317. R

e a d n o v a , M . I. ,

318. —

Lclneaia

Itoghi sortoispttaniia

obrezka

persikov

abrikosa,

sredstuo

v zone konservnogo

borbl

pocek ol morozu, Krasnodar , 1947 .

s ghibeliu

v slaniţe, Krlmski

kombinata

c Trudi , vol . VII , Gos -

plan RSFSR , 1958 . 319. —

Persik. Krasnodarsko

e knijno e izdalelstvo , Krasnodar , I960 .

320. R i a b o v, N . I. , Klassifikaţiia 321. —

Selekfia

322. R i e r a , F.

persika

persikov, Moscova

na konscrvniie

, Phcnotypes F

, hybrides

picher,

, 1939 .

plodov, Edit . Kolos , Moscova , 1961 .

kacestva

amandier

comme

porte-greffes

clonalcs, Congrè

s pomologique, oct .

1957, Villefranche , 1958 . 323. R i h a, J. , Ccsk e Övoce , Praga , 1921 . 324. R i v i è r e , G

u s t a ve,

325. R о г s n y a i, J. , 14, nr . 2 .

Traité

La culture

fruitière, Paris

d'Agriculture

des abricots

en Hongrie

326. R u f f a 1 d i, G i o v a n n i , G. , Consequenze

, 1928 .

cl ses problèmes, ,,Annale

del freddo sulla

fruttificazionc

s de s Epiphyties" , 1963 , vol .

e sutla

del pesco, „l-'rutticol -

frultu

tura", 1957 , vol . III . 327. S

a h о n с t, P. ,

de la conserve. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octombri e 1961 , Tou-

L'industrie

louse, 1961 . 328. S a n d u - V i l l e , C. , De ce pier caişii, „Revist 329. S

a n n a с, G. ,

L'abricot

en Roussillon. Jour

a horticolă " (Bucureşti) , 1934 , nr . 135 .

n e s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octombri e 1961 , Tou -

louse, 1961 . 330. S a n t r o s i a n , G

. M- , M

i г d j a n i a n , A . G. ,

O sisteme

soderjaniia

pocivl

v plodonoscuşccm

abrikosovom

sadu, „Sa d i ogorod" , 1959 , vol . 97 , nr . 11 . 331. S ă v u l e s c u , T l .

.

Starea

fitosanilară

332. S c a r a m u z z i , F. , Alcune

indagini

1927 — 19Ö7, „Analel e ICAR" , Bucureşti, vol . I — X X V.

din anii

sui fattori

che possono

regolare

la

vigoria

iniziale

dci germogli

del

pesco,

„Riv. dell a orloflorofrutticoltur a italiana" , 1958 , voi . 42 . 333. —

/

problemi

attuali dcll'albicocco

in Prancia.

Considerazioni

per il nostro pacsc, „Riv . dell a orto -

e prospettivc

florofrutticoltura italiana" , 1961 , voi . 15 . 334. —

La culture

de l'abricot

en Italie. Journée

s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , nclombrie , 1961

, Tou -

louse, 1961 . 335. —

Siluazione

336. —

attualc e prospellive

Siluazione

atluale

delta collura

с prospettivc

dcll'albicocco

delta collura

in Italia, „Frutticoltura" , 1962 , nr . 1 .

dcll'albicocco

in Italia, „Frutticoltura"

, 1962 , vol . X X I V ,

nr. 2 . 337. S c h i l l M a r g i t

, A r öszibarack

tcrmcsztése (CuHur a piersicului) , Meziigazdasàg i é s Erdészcl i Allam i Könyv -

kiadö, Bucureşti , 1958 . 338. S i m i r e n k o , L 339. S

. P. ,

m I г к о v, К . U. ,

Pomologhiia, vol

К hurakterislike

. III , Kiev , 1963 .

zusuhoustoicivosli

abrikosa, ,,

S idovodslvo, vinograd-irstv o i

vinodelie" ,

1962, nr . 4 . 340. —

Catalogue

descriptif

des fruits

adoptés

par

le

Congrès

Pomologique, Sociét

é Pomologii(u c d

e France ,

Lyon, 1906 . 341. S o k o l o v a , S 312. S

о n с a, V. ,

343. —

. A . ş i colab. , Kullura Cauzele

Pierderile

care pricinuiesc

suferite

persika pieirea

de pomicullori

v Moldavii, Chişinău caişilor, „Economi

şi pepinierişti

in urma

, 1953 .

a rurală" , 1940 , nr . 66 . gerului

din iarna

1)42, „Horticultur a româ -

nească", 1942 , nr . 6 — 7. 344. —

Contribuţii

la

studiul

critic

al

comportării

corcoduşului

ea

reşti, 1947 . 345. - r

.

Mirobolanul

(corcoduşul), guiţ

, Acad . R..P.R.. . Bucureşti, 1957 ,

portaltoi, Imprimeri

a Centrală , Bucu

-

BIBLIOGRAFIE

34|j. S o n e a , \ \ , Contribuţii

ROI

caisului I n Probleme actuale de biologie şi ştiinţe agricole, lucrar e de-

critice la studiat pieirii

dicaţi) acad. prof . G . lonescu-Şiseşt i e u prileju l împliniri i л 75 de ani, F.dit . Acad . 14.RR. , Bucureşti , 1960. 347. S i n i t a , V.

, P r i e n , U-

348.

Sorta

, C

a ţa v e l a , SI. ,

de prun. I n Lucrări

pe clleva soiuri plodovth

i iagodnth

Comportarea

In pepinieră

I.C.H.V., vol

ştiinţifice

kullur. Saucinn-isstedovalelskii

a caisului

allait

la baza

coroanei

. V , 1963 . plodovodstva , , /

institut

. V . Miciurin", Gosiz

-

selhozlit, Moscova , 1953. 3 19. S I a n с i u, G

h., Livada

de piersici

de ta gospodăria

Mare, „Gradina

agricolă de stal Stunicolaul

, vi a ş i livada" ,

Bucureşti, 1954 , nr . 11 . 350. —

Comportarea

piersicului

şi caisului

in clinpia

Banatului

In condiţiile

lOöS — lli-JG, „Gradina , vi a ş i

iernii

livada", 1956 , nr . 11 . 351. —

Comportarea

unor

slmburoase

In

Banatului, „Gradina

ctmpia

, vi

aş

i livada"

, Bucureşti,

1959, nr . 12 . 352. — 353. S

Aspecte

actuale

354. S

t e г n b r i d g с, E . G. , mineral Society

357. —

osetljivosti

of nitrogen

peaches in the South

nekih sorti

bresaka,

kajsija

i krusaka

pre-

and potassium

Carolina

on the yield,

sandhills, I

quality

n Proceedings

and

of the

foliar

American

Science, 1962 , vol . 81 . Pomologic, Vicna , 188 3 — 1889 .

Österreichisch-Ungarische

t oi c i к o v, I. , Ovoşlarstvo, parte a I , Zcmizdat , Sofia , 1959 . Ovoşlarstvo, parte

a II , Zemizdat , Sofia , 1962 .

358. Ş i t t, P . G. , Abrlkos. Gosudizda 359. —

poznavanju

of high rates

of Dixigcm

for Horticultural ,

Prilog

a Birja" , 1955 , nr . 30 .

The effect

composition

355. S t o l l , R u d o l f 356. S

u 1 a t o v i 6, S. ,

mrazevinn, „Zast't

mazimskim

din Italia. Inst , d e documentar e tehnicii , Bucureşti, 1962 .

ale porniculttirii

t a n к o v i i . D. , В

Bazele

360. Ş t e f a n , N.

t s- h literaturi , Moscova , 1950 . pomicole, Edit , agrosilvic ă d e stat . Bucureşti , 1955 .

ale agrotehnicii

biologice , Zonele

favorabile

din

sudul

ţării

pentru

caisului, „Grădina

cultura

, vi a ş i livada " (Bucureşti) ,

1961, nr . 5 . 361. Ş t e f a n , N.

, Botez

, M. , Ctteva

precizări

cu privire

„De Thyrnau", „Grădina

la soiul de cais

, vi a ş i li -

vada" (Bucureşti) , 1962 , nr . 3 . 362. Ş t e f a n , N. , C o n s t a n t i n e s c u Dragomir Elena ,

, N.

, Botez

, M. , C v a s n l i , D. , D o n e a u d, A. , P u p a

din sudul tării pentru cultura caisului, „Grădina

Zonele favorabile

, P.

,

, vi a ş i livada "

(Bucureşti), 1961 , nr . 5 . 363. —

Stabilirea

zonelor

ştiinţifice

I.C.H.V., vol

364. Ş t e f a n , N.

favorabile

, Borde

I960 —laßl

cultura

comercială

i a n u , T. , I o n e s c u

s с с a n u Elena , 365. Ş t e f a n , N.

penlru

, V.

Comportarea

mugurilor

tn regiunea Bucureşti, I

n Lucrări

, Popa

a caisului

tn pârlea

de nord

a tării, I n

Lucrări

. IV , 1962.

, P. ,

Cultura

piersicului

, Botez

, M.

, Bumba c

de rod la cais, piersic, ştiinţifice

I.C.H.V., vol

in formă de patmetă

E ca t e r i n a , V

cireş, vişin şi prun tn condiţiile

I ăternii

. V , 1963 .

italiană

şi lucrările

necesare In primii

ani,

„Grădina, vi a ş i livada " (Bucureşti) , 1964 , nr . 7 . 366. Ş

l с f ă n e s с u , D . I. , Cronic a horticolă . Caisul , „Viaţ a agricolă " (Bucureşti) , 1912 , nr . 23 .

367. —

Caisul, „Viaţ a l a ţară " (Bucureşti) , 1923 , vol . I , nr . 7 .

368. —

Caisul, „Revist

369. Ş u t a , A.

, Pieirca

370. T a m a s i, J. , privitth

a horticolă " (Bucureşti) , 1924 , vol . II . nr . 11 .

caisului „Grădina

Sravnitelnoe

, vi a ş i livada " (Bucureşti) , 1957 , nr . 3 .

issledovanie

na obtknovennih

kornevoi

abrikosah

sisteml

(Prunus

proizrastaiuşcih

armeniaca

na stpucih

L.) i na mirobolanc

peskah

abrikosovlh

(P. myrobolana

dereviev,

Loisel), „Act

a

agronomica Academia e Scicntiaru m Ilungaricae" , 1960 , vol . I X , nr . 1 — 2. 371. T a r n a v s с h i, I. sexual

,В

interspecific

xandru"

о r d e i a n u, T. , B u m b a „Chevreuse

şi „învingătorul",

tardive"

c Ecaterina

X „Amazona

din sortimentul

regiunii

ru'oicunda"

,

Studiul

cariotogic

şi al soiurilor

Bucureşti, „Analel

„Floare

al

hibridului

de mai",

„Ale­

e Univ . C I . Parhon , Seri a ştiin -

ţele naturi i — biologic", 1960 , nr . 24 . 372. T a r n a vs с hi, I.

,В

Diferenţierea

o r d e i a n u, T. , R a d u

mugurilor

floriferi

şi

,I

.

microsporogeneza

F., B u m b a

c Ecaterina

, Botez

, M.

,

la cais, „Act a Botanic a Horti-Bucurestienses" ,

1 9 6 1 - 1 9 6 2 , fasc . 1 . 373. T a y l o r , J . C , M i l l e r , A . C , W o o d w a r d , R . S. ,

Peach varieties

for North

Louisiana, Circ

. Agri -

cultural Experimen t Stations , 1960 , vol . 68 . 374. T a y l o r , J . W . , Mutations 375. T e t e n y 1, P. ,

Physiological

of late maturity

in peaches and nectarines, „Frui

and biochemicul

analysis

„Kiscrhiügyi Közlemtnyck" , 1962 , nr . 1 .

of apricot

kernels

t Var . Hort . Dig" , 1958 , v o l . 1 3. priur la entering

Ihe dormant

stage,

602

BIBLIOGRAFIE

376. 377. 378. 379. 380.

T h o m a s , J . John , The American fruit culturist. Orang e Jud d Company , Ne w York , 1920 . T r e n k l e , R. , Neuzeitlicher Pfirsichbau. Frankfur t (Oder) , 1939 . T r u s e v i c i , G . V. , Persik как podvoi dtea slivt, „Sa d i ogorod" , 1951 , nr . 5 . T u m a n o v , I . I. , Fiziologhiccskie osnovt zimosloikosti rastenii, Moscova , 1940 . U d v a r d y , J. , Photosynthesis of apricot understocks and scions, „Kiscrlctügy i Kozlcmcnyek" , seri a С , 1962 , vol. LV , nr . 1 . 381. U m ha lier , M. , Erste Ergebnisse aus einem Pfirsichunterlagenversuch, ,,Intensivobstbau" , 1962 , vol . 2 , nr . 1 . 382. U s i к о v, I . P. , Kratkaia pomologhiia, Petersburg , 1899 . 383. V i v r a , M. , ş i colectivul , Kniha o ovoeném stromu, Edit . S i Hu i zemèdètsk e nakladatelstvi , Praga , 1961 . 384. V à v r à . M. , Komora merunek broskvi a hroznti, Krajak e nakladalstvi , Brno , 1963 . 385. V e l k o v , V. , 1 1 i e v, L . V. , Pomologhiia, Zemizdat , Sofia , 1958 . 386. V e n i a m i n о v, A . N. , Setek/Ha vişni, slivt i abrikosa v uslovliah srednei potost SSSR, Gosizselhozlit , Moscova , 1954. 387. V e r с i e r, J. , La détermination rapide des variétés de fruits, Paris , 1941 . 388. V e r m i s e a n, A . M. , D i 1 a n e a n, T . H. , S a n a g h e a n , M . В. , Plodi Armenii, vol . I , Kostocikovle kullurt, Armeansko c Gosizdat , Erevan , 1958 . 389. V i l l i e r s , G . D . В. , de , The effect of summer climate on apricot production, „Unio n S . Afric a Dep . Agric . Sei. Bull." , 1955 . 390. V i v о n a, A. , L'insomnia del pesco in Sicilia, „Frutticoltura" , 1962 , nr . 4 . 391. V u k o v i t s , G. , Marillcnkultur in Österreich, ,,Annale s de s Epiphytics" , 1963 , nr . 2 . 392. Y e a g e r, A . F. , M é a d c r . E . M. , A flesh-color chimera in the peach, „J. Hered." , 1956 , vol . 47 . 393. W a g n e r , Ş t . , Cultura caisului tn raionul Aiud, „Grădina , vi a ş i livada" , 1957 , nr . 4 . 394. W e i n b c r g h e r , J . H . , Winter injury to peach trees on yunnan stock, „Plant . Dis . Reporter" , 1952 , vol . 36-38. 395. W e n z l , H . , Spätfrostschaden an Aprikosenblätlern, ..Gartenbauwiss." , 1937 , vol . X . 396. W o o d s i d e , A . M. , Some Insects that Cause Cat-Facing and Dimpling of Peaches in Virginia, Blacksbur g Bui., nr . 389 , Virginia, Polytechnic Institut e Virginia , Agricult . Exp . Stat . Virginia , 1946 . 397. Z e d e r b a u e r , E m . , Handbuch des Obstbaues, Vicn a — Lipsei', 1936 .

I\I )БXA

L l Л It E T I С

dc specii , soiur i ş i sinonim e

л.

Amande 11 8 Amazona

A amand e douc e 11 8

Ambrosia 7 3

Abricot d c Hongri e 10 0

Ambrozia 24 , 25 , 20 , 31 , 36 , 40 ,

Abricot d e Nanc y 10 1

Armeniaca

51, 58 , 73 , 21 1

Abricot d e Pézcna s 10 1

Ambrozia-Aprikosc 7 3

Abricot d e Syri a a amande douc e 12 7

Ambrozia Marill e 7 3

dasycarpa (Ehrh. ) Pers . 23, davidiana Carr

Armeniaca

Amintire d e l a Robertsa u 15 4 Amiral Dewe y 146

Abricot hati f d u Clo s 14 1

Лишки 264 , 266 , 267 , 209 , 270 , 271, 272 , 276 , 277 , 278 , 28 0 284 ,

Abricot Liabau d 19 9

285, 286

Abricot Luize t 13 1

293, 294 , 295 , 297 , 29 8 299 , 303 ,

Abricot ros e tardi f 20 7

308, 312 , 315 , 330 . 339 , 340 , 38 7

, 287 , 288 , 290 , 292 ,

, 426 , 428 , 429

holosericea (Bat. ) Kost . 2 3

Armeniaca Juss

Abricot Hongroi s 10 6

, 46

2

.2 0

Armeniaca (\V . G.D. Koch. ) Kochne20 Armeniaca

leyocarpa Kost . 56

Armeniaca

majora 1 2

Armeniaca

manshurica (Kocline

manshurica (Max.

Armeniaca

Amsdenova 33 8

Admirable jaun e tardiv e 40 5

Amsden jun e 33 8

Armeniaca

Admirable tardiv e 53 6

Amsdenpfit'sicli 33 8

Armeniaca

minora 1 2

Admiral Dewe y 307.358,442 , 416 , 4 18

Amvrosii 7 3

Armeniaca

Agen

mume Sieb

Amygdalus

. 33 , 28 8

Amygdalus

папа 27 6

Armeniaca

Amygdalus

persica L . 27 5

Al berge d e Montgani c 22 5

Armeniaca

Ananas 11 8

Albert timpuri u 50 4

Ananas Aprikos e 11 8

288

Ananas d c Znai n 5 7

Aleksandrnanii 42 7

Ananas mar e 5 7

Armeniaca

Aleksandra 42 7

Ananasnii 11 8 Anannas o f th e Dutc h 11 8

Alexander (piersic ) 264 , 267 , 269 ,

Ananasovù 11 8 A as

312, 314 , 315 , 339 , 427 , 428 , 429 ,

Angoumois 19 9 Angoumois d c Quellin s 18 5

Alexandrin d e Provenceau x 6 5 Alexandru 42 7 Alexandru timpuri u 42 7 Alexis Lepèr e 31 6 Allemande hâtiv e 52 2

vulgaris Lam

vulgaris Lam

casica Kov Armeniaca

. 11 , 12 ,

. ssp . sine -

Armeniaca

Anson's Imperia l 10 1

oricntulis

. ssp .

cau-

. ssp .

occi-

.1 1 vulgaris Lain

denlulis Kov

Anna Spät h 3 4

.11

vulgaris Lam . var .

ama­

rella (Rchb. ) 2 1

Aprikose vo n Bred a 11 8 Aprikose vo n Montgamc t 25 5 Aprikose vo n Nanc y 10 1

Armeniaca

Armeniaca

amygdalina Doch

.5 3

Armeniaca

ansu (Max. ) Kost . 23 , 52

vulgaris Lam

. var . com -

munis (Sübl . e t Mart. ) 2 1 Armeniaca

Aprikose vo n Syrie n 12 7

50, 6 1

vulgaris Lam

Armeniaca

/ nag y 11 8

437, 44 2

Alexandre précoc e 42 7

sibirica (L. ) I.um . 2 1 , 2 4 , 52

Armeniaca vulgaris Lam . ssp Kov. 1 1

Andenken a n Robertsa u 15 4

Alexander, Earl y 65 , 42 7

1 1 , 22, 52 ,

nsis Kov . 1 1

292, 293 , 294 , 298 , 299 , 308 , 311 ,

Alexandr (cais ) 6 5

.

20, 21 , 24 , 32 , 52 , 53 , 55 , 56 , 61 ,

Albicocco Alessandrin o 6 5

Alessandrinischc Marill e 6 5

тега Poit . e t Turp . 5 3

56, 6 1

Ahrori 25 7

, 280 , 286 , 287 , 290 ,

)

Skvortz. 55 , 5 6

Ak - Sallahn , 31 5

270, 271

)

Skvortz. 22 , 24 , 5 2

Abricot Roya l 7 8

ctuninunis L

. 24 , 5 2

55, 5 6

Abricot Espére n 8 6

395, 419

.2 3

52, 53 , 5 6 Armeniaca

Abricot d u Clo s 13 1

Abricot roug e 18 5

atropurpurea Lois

Armeniaca

ArmeniacaЛш/сагра (Ehrh.)Borkh . 23

rubicunda 31 2

vulgaris Lam

. var .

per­

sicoides (Pers. ) 2 1 Arp 45 0 Ar-i beaut y 284

, 315

, 45(1

, 15

2

604

INDEX ALFABETI

C

AFP МЕР Е 15 0

Caisul d c Renghe t 11 0

i .in m si n и

Auria lu i Мамуа г 58 0

Caisul japone z 2 2

Connet 43 5

Avani pêch e 33 1

Caisul lu i Davi< l 2 1 Caisul negr u 2 3

Corcoduş 32 , 33 , 35 , 56 , 78 , 82 ,

Auberge 6 5

Caisul Nr . 2-21-10 , 1119 , 19 0 Caisul sflntulu i Ambrozi e 7 3

U.

Caisul siberia n 2 1 Caisul libela n 2 3

Bak-ta-sin 1 4

Cais-migdal 5 3

Bei-in-sin I I

Campion 270 , 271 , 272 . 277 . ДО,

Belle d e Ar p 45 0 Belle îl e ca p 58 9 Bella imperial e 56 0

86, 106 , 110 , 118 , 123 , 127 , 131 , 136, 154 , 159 , 163 , 173 . 181 , 185, 192,196,203,207,211, 222 , 225,288 Cntogua duraciu a massim a 55 6 Cotogna duran a massim a 55 6 Cn(nf|nii uiassini a 315 , 55G , 55 8 Crotté 22 5

287, 288 , 293 , 295 , 298 , 299 , 309 ,

Csernovoj boki y 11 0

310, 314 , 316 , 317 , 303 . 386 . 54 3

Curuberlaud 315 , 31 7

Canada 280 , 281 , 286 , 288 . 29 0

Belle d e Ferrur e 52 0 Belle d e Soumachaiz c 33 1 Bellt' impérial e 56 0 Bersiféle kése i rôzs a 2 17 (

Bianca 53 3 Blanche d'Andill y 53 3 Itlamhcl 43 , 47 , 192 , 19 4 Blanchét til s 19 2 Blazingold 33 5 Blazing gol d 299 , 335 , 336 , 13 5 Blenheim 14 . 15 , 6 0 Bliznakova 571 ) Bloody 57 1 Bolşoi minio n pozdni i 52 6 Bolşoi niinio u rauni i 16 6 Holşoi pozdni i 25 7 Bolşoi rauni i 8 6 Bun ouvrie r 46 2 Boulbons .Marill e 9 6

292, 293 , 294 , 311 , 315 , 514 , 51 6 Canadischcr Frühpfirsic h 51 4 Cancelar 5 8 Cancelarul d e fie r 31 5 Canino 13 , 1 1 Caninos 25 7 Capueei 1 , 482 , 18 3 Capueei 2 , 308 , 405. 18 6

D'Ampuis 11 8 D'Auvergne 1 3 De Alexandri a 21 , 25 , 26 , .'16 , 40 , 65 De Angoumoi s 18 5

Capueei 5 , 585

Ile Bred a 13 , 21 , 26 , 29 . 39 , 31 , 36 ,

Capueei C , 58 5

42, 43 , 47 , 49 , 57 , 110 , 119 , 163 ,

Capueei 20 , 585

211

Capueei 1/4 , 58 5

De Bruxelle s 11 8

Capueei 1/10 , 58 5

Dc Colorad o 1 1

Capueei 1/20 , 58 5

Ile Copăcen i 24 , 25 , 26 , 12 . 196 , 19 8

Cardinal 266 , 273 , 293 , 298 , 299 ,

Ile Cosliujen i 21 3

342, 343 , 426 , 435 , 43 7

l»c Gcoagl u 25 7 De Holand e 1 I s

Carman 47 8

Breast o f Venu s 536

Carmen 267 , 283 , 284 , 286 , 287 , 293,

Breda 11 8

D'Alcssandria 6 5 D'Alger 6 5

Capueei 3 . 585

Braskev venuSin a 53 6 Breckev Amsdenov a 33 8

D.

Canada timpuri a 51 4

308, 309 , 310 , 311 , 312 , 314,317 ,

lie Mezolioinârm n 58 9 Ile \ane y 24 , 25 , 26 , 31 , 36 , 12 , 54, 57, 101 , 101 . 1 1 1

Brédai kajsz i 11 8

470, 48 0 Carolina 581 )

lté Obreşiţ a 2 1, 26 , 30 , 42 , 16 7

Bredska 11 8

O lu

De Octombri e 31 5

Bredsk-Holandskà 11 8 Broompark 10 1 Broskev velk â lïbezn â 526 Brugnon blan c 53 3 Brüsslcr Aprikos e 10 1 Bulbon 9 6 Buibonskii ranni i 9 0 Uuüda 13 , 14 , 25 7

i 31 5

t i l uni i bu n (i e Ungari a 13 , 21 , 26 , 27, 29 , 30 , 31 , 35 , 36 , 40, 46 , 47 , 18 , 49, 58 , 09 , 79 , 96 . 100 . 108 . H i , 112, 119 , 131 , 136 , 139 , 142 , 111 , 146, 163

, 196 , 211 , 213 , 2 1 1 ,

219, 222 , 228 , 243 , 216 Cempion 38 3 Ccrvenobukii 11 0 Champion 38 3 Charles Inaou l 266 , 430 , 11 1

C.

Charles ltou x 58 5 Chevreuse tardiv e 58 9

De Oland a 11 8 lie Portugali a 25 7 De Henghe t 25 , 2« , 40 , 1 i « De Sain t Gea n 65 . De Slliatr a 25 7 Ile Siri a 25 , 2 6 12 . 127 De Tirnav e 21 , 25 , 26 , 31 , 36 , 10 , 46, 17. 02 , 84 , 13 2 De tre i stel e 22 2 De Tyrna u 8 2 De zăpad a 11 5 Diadal 11 2 Di Bred a 11 8

Cais 20 9

China 1 25 7

Caisul ans u 2 3

China 2 25 7

Caisul chinezes c 2 2

China Peac h 49 2

Caisul comu n 2 0

Chinese clin g 391 , 55 2

Di Siri a 12 7

Caisul d c Manciuri a 2 2

Chrysomela regali i 7 8

üixigem 266 . Ц67

Die Gross e Früh e 6 5 Di Nanc y 10 1 Di Sant o Ambrogi o 7 3

INDEX ALFABETI

nixlrpd 38в , 267 . 2B8 , 27П , 273. 285, 293, 294 , 298 , 299 . 313 . 345 . 347 . 351, 435 , 43 7 Doronţ, 10 6 llugrlay 58 5 Dulii li e V"l!>n n 31. 36 , 42 . 132 . 1S9 . 162 l>.i|inl-l.ii 267 . .'7 9 Ditrncinns 26 3 E. Earliest o f al l 41 5 Early Alexande r 42 7 Early Canad a 51 4 Early Elbert a 268 , 500 Early For d 47 4 Early frcne h 46 6 Early germa n 52 2 Early Grosse-Mignonn e 46 6 Early Hal e 52 2 Early Moorpar k 6 5 Early Newcastl e 17 3 E)arly purpl e avan t 46 6 Early re d masculi n aprico t 18 5 Early Wonde r 33 1 Edra rann a 8 6 Elberta 266 , 267 , 268 , 270 , 271 , 272, 275 , 277 , 278 , 280 , 283 , 284 , 285, 286 , 287 , 288 , 290 , 292 , 294 , 295, 297 , 298 , 299 , 310 , 311 , 312 , 317, 387 , 388 , 391 , 392 , 393 , 398, 435 , 4 5 0 , 4 5 1 , 5 0 0 , 507 , 543 , 547, 562 , 56 9 Elberta bronzaţ i 270 , 272 , 280 , 286. 287, 288 . 311 , 398 , 39 9 Elberla bronzat ă Urzi c 299 , 398 , Elberta d e iuli e 26 7 Liberia timpuri e 266 , 288 , 293 , 308 , 315, 352 , 380 . 392 , 300 , 50 2 Enyeder gross e Marill e 136 b:revanskii 23 6

F. Fnlrbaven 266 , 267 , 292 , 364 . 49 0 Falca rosl e 24 , 25 , 26 , 29 , 30 , 31 , 36, 40 , 47, 48, 91 , 94 , 95, 96 , 106, 110, 15 0 Fertilia 34 9 Fertilia Miirettln l 319, 351 , 448 Fior d i Maggi o 33 1 Flat Chin a 49 2 Flat Peac h o f Chin a 49 2 1 L A I I . i H T __

6П5

C

Floare d e ma i 33 1 Ford 267 , 270 , 271 , 272 . 276 , 280 . 286, 287 , 288 , 292 , 293 , 295 , 297, 298 , 299, 307 , 309 , 474 Ford Kora i 47 1 Ford roş u lirzii i 297 , 310 , 37 « Foi d ro l und I T I Ford timpuri u 280 , 286 , 29fl . 291 . 308, 474 , 47 6 Ford tlrzi u 37 6 Frühe au s Monplaisi r 11 4 Frühe gelb e Italienisch e 6 5 Frühe kecsekeniete r Marill e 6 9 Fl ü In' Monplaisi r 1 I I Frühe Newcastl e Marill e 17 3 Frühe vo n Boulbo n 9 6 Frühe vo n Hai e 52 2 Frühe vo n Monplaisi r 11 4 Früher Alexande r 42 7 Früher Liebling s 46 6 Früher Mignon-Pfirsic h 46 6 Frühester vo n Alle n 415

Grosse mignonn e 52 6 Grosse mignonn e d e Merle t 52 6 Grosse mignonn e hâtiv e 46 6 Grosser Mignon-Pfirsic h 52 6 Grosse mignonn e tardiv e 52 6 Grosse Prinzessi n 52 6 Grosse Tyrna u er 8 2 Grosse Zuckeraprikos e 10 1 Grudi Vener l 53 6 Guilloux 1 . 46 2 Gyöztes 41 9 Gyiimölcskertck kinilynüj e 51 1 II.

Hadussamat 31 7 lliil-llerln Glan t 294 , 395 , 39 6 Haiberta 51 1 Haie 38 7 Hale earl y 52 2 Halehaven 266 , 267 , 270 , 273 , 293 , 294, 299 , 310 , 342 , 345 , 361 , 367 , 370, 490 , 524 , 52 8 Haleho ran ă 52 2 G. Hale oszibarac k 38 7 Hale's earl y 52 2 Gabriclla Pier i 50 7 Hales Frühpfirsic h 52 2 Galopin 530 . 532 Hale timpuri u 293 , 314 , 522 , 5 2 1 Gemeiner Blulpfirsic h 57 1 Halova ran ă 52 2 Giugnettese 33 8 Maroni csillano s 22 2 Giugnoüna 33 8 Heath clin g 43 1 Gleaston earl y Elbert a 50 0 Hâtif d e Bouillo n 9 6 Gloire d'Auvergn e 25 7 Helyleleniil Vikto r 41 9 Gloria 58 5 Hersauski 25 7 Golandski 11 8 High's Earl y Canad a 51 4 Golden Elberl a 50 0 Hilaud 58 1 Golden Jubile e 268 , 'J7n , 15 6 Hlndenburg 589 Goleam Alexand r 42 7 Holan.lska 11 8 Grund plaisi r 25 7 Holländische Mande l 11 8 i. i. • •. - 1 i . i n.i Ii 270 , 271 , 277 , 280 , Hiian-in-sin 1- 1 283, 284 , 285 , 280 , 29t) , 292 , 293 , Hungarian 10 6 294, 297 , 298 , 299 , 307 , 311 , 314, 315, 435 , 437 , 15 4 I. Grinsboro 43 5 [deal Gros abricoti n 8 6 Imperatorskaia krasavi| a 56 0 Gros blan c d'Auvergn e 21 6 Imperiale 269 , 286 , 290 , 292 , 293 , Gros d e Tyrna u 8 2 Gros-hälif 8 6 GROS hâti f d e l a Sain t Jea n 6 5 Gros minio n skorospelk a 46 6 Gros precoc e 6 5 Gros precoc e d e Boulbo n 9 6 Gros-rouge precoc e 6 5 Grosse Bredae r 11 8 Grosse früh e Aprikos e 8 6 Grosser Lieblings-Pfirslc h 52 6

294, 316 , 560 , 56 2 Impero 58 5 Incomparable ('ulllou x 168 , 16 4 Injirnii 49 2 Iranskii kais i 12 7

I. învingătorul 41 9

I,I If,

INDEX ALFABETI

J.

C

Koroleva sado v 51 1

M.

Korolevski 7 8 Jardeli 1 1

Körösi hajsz i 10 6

Java Peac h 49 2

Kralovka 7 8

Jefferson 3 4 Jersey In nil 358 , 35 9

Kralovna zahrar i 54 1 Krasnaia zvezd a 24 6

J. H . Hal e 266 , 267 , 268 , 269 , 270 ,

Krasnil partiza n 25 7

271, 272 , 275 , 277 , 278 , 280 , 283 , 284, 285 , 286 , 287 , 288 , 290 , 292 , 293, 294 , 297 , 298 , 299, 302 , 310, 311, 312 , 345 , 349 , 354 , 357 , 358 , 360, 364 , 367 , 370 , 3 8 7 , 388 , 389 , 393, 395 , 396 , 402 , 411 , 424 , 482 , 483, 485 , 486 , 488 , 490 , 494 , 496 ,

Madarskâ nejlepS i 10 6 .Madeline Po u yet 266 , 292 , 293 , 298 , 323, 32 5 Madeleine roug e 58 9 Magdalena roşi e 31 6

Krasuoşciocika 11 0

Maggiaiola 33 8

Krasnoşcioki НО , 58 5

Maggiolind 33 1

Krnsnovatli 33 8

Magierska Wyborn a 106

Krasznoscsneska 11 0

Magyar kajsz i 106 , 15 0

Kremser Rosenmarill e 20 7

Magyar legjobb 10 6

Krôlowa Sadö w 54 1 Krupnopoldnaia skorospelk a 6 5

498, 502 , 506 , 508 , 510 , 511 , 512 , 513, 516

Maiskii ţveto k 33 1 Malski ţvia t 33 1

, 517 , 518 , 520 , 524 ,

Mâjus virâg a 33 1

527, 529 , 532 , 534, 535 , 538 , 543 ,

L.

Malede 1 1

547, 550 , 554 , 558 , 562 , 565 , 569 , 577, 579 , 58 0

Mai-ho-sin 1 4

Malum 26

3

F.ady Pnlmerslo n 303 , 30S , 5 7 5 , 57 7

Malum

armeniaca 1 0

July Elbert a 32 7

La Traut e 58 9

Malum

persicum 26

Junipfirsich 33 8

i.a m ig e 41 5

Mamie ro z 316 , 58 9

La plu s précoce s de s pèche K.

s 41 5

2

Mandel-marille 11 8

Large earl y 65 , 86 , 13 1

Mare d e Jidvei 50 0

Large Frenc h mignonn e 52 6

Marl il e Alu d 26 , 31 , 42 , 136 , 139

Late admirabl e 53 6

Marl de Cenad 24, 25 , 26 , 12 , 47, Ш

Kaicha 12 7

Lemon aprico t 23 6

Maii d e Copăcen i 19 6

Kaisha 12 7

Le Valnque r 264 , 271 , 272 , 278 , 280,

Mari d e Fünfkirche n 21 1

Kaisi 11 , 12 7

283, 286 , 288 , 290 , 292 , 293 , 294 ,

Kaisiya 1 1

295, 299 , 307 , 311

Kaişa 12 7

, 312

, 315 ,

419, 420 , 42 2

Mari d e Herăşt i 19 6 Mari d e Tlrnav e 8 2 Marille 11 , 1 2

Kajsia inadarsk a 106

Llabuud 24, 25, 31, 42. 199 , 201

Kalhaven 36 1

I.iabo 19 9

Kanada 51 4

Licée blanch e 53 3

Karman 47 8

Limonli 23 6

Marille au s Syrie n 12 7 Marl timpuri i 25 , 26 , 36 , 40 , 8 6 Maruliţa 1 1 Marygold 26 7

Kecskeméti Kajsz i 10 6

Lindley 55 2

Mazzona 33 8

Kései bronzo s Elbert a 39 8

Liijize 13 1

May flowe r 264 , 266 , 267 , 268 , 270 ,

Kései rözs a 20 7

Lola 45 8

Kim Elbert a 33 5

Lolo 267, 270, 271 , 272, 270, 278, 280,

Kinai lapo s 49 2 KInai 6ria s 55 2 Klra Kvrelnot f 58 5 Kitaiskaia repk a 49 2 Kitaiski plosk i 49 2 Kitaiskoe bliudciato e 49 2

271,272,276,277, 278 , 280,283,284 ,

283, 284 , 286 , 287 , 292 , 293 , 294 , 295, 297 , 298 , 299 , 309 , 310 , 311 , 312, 387 , 395 ,

45 8 , 46 0

285, 286 , 287, 288 , 290 , 292 , 29 3 294, 295 , 297,298 , 299 , 302 , 303 , 312, 315 , 323 , 325 , 329 ,

331 , 333 .

336, 337.339 , 340 , 341 , 343 , 344 , 347, 349 , 351 , 354 , 357 , 359 , 360 ,

Lord Napie r 349 , 504 , 50 6

387, 417 , 418

Lord Nejpé r 50 4

424, 425 , 429 , 437 , 441 , 48 8

Lord Palmereto

Kleine rote Erühmarill e 18 5

Lowell 31 0

Mär persa n 26 2

Klosterneuburger Aprikos e 10 6

Lucente 6 5

Mărunte timpuri i 6 9

Königin de r Obstgärte n 54 1

Luise-Marille 13 1

Meilleur d'Hongri e 106 , 214 , 215 ,

Königs-Aprikose 7 8 Königsmarille 7 8 Korai Alexande r 42 7 Korai Elbert a 50 0

, 5G7 , 56 9

, 420 , 422 ,

Kîzîl-Şaftaliu 31 5

Königliche 7 8

u 286

, 419

Lulzet 13 , 24 , 26 , 29 , 30 , 31 , 36 , 40 , 42, 47 , 49 , 82 ,

131 . 1 II , 143 , 159

Luizetova 13 1 Luizetova kaisi a 13 1

Mär d

e Armeni

a1

0

224 Merunëk 1 1 Meruhka Sv . Kralovsk a 73 , 7 8 Meruftka Sv . Anibrôzsk a 7 3 Melelka 58 9

Korai magya r 10 6

Luizets Aprikos e 13 1

Korany Barac k 6 9

Lulzets-Marille 13 1

Mignonne Dubarl e 46 6

Koroleva plodovl h sado v 54 1

Luken's Hone y 32 7

Mignonne hâtiv e 46 6

Migdalul 288 , 289

«07

IWDEX A L F A B E T I C

Mignonne men - 307 , 308 . 466 , 526 , 528, 55 6

Nectarina anana s 315 , 31 7 Nectarina roşi e 31 5

Mignonne mur e ilnipiirl n 315 . 466 . 468, 52 6

Nectarin bell i 53 3 Nectarine blanch e 53 3

Mignonne ordinair e 52 0

Nectarine ol d whil e 53 3

Mignonne- précoc e 46 6

Nepir 50 4

Mignonne pourpré e 46 6

Nesravnennli C.iuü u 46 2

Mignonne velouté e 52 0

Xew Castl e 1 I, 24 , 26 , I" . 17:1 . 17. ,

Milan 33 8

New Castl e earl y 17 3

Miller 54 5

New Jerse y 35 8

Miller clln n 277 , 283 , 284 , 286 ,

Xeiv perfectio n 232 . 23 4

Pêche plat e 49 2 Pêcher 26 3 Pécsi driâ s 21 1 Peebles Bower s 41 5 Peebles Brouker s 41 5 Peebles Ma y Clin g 41 5 l'eeu-loo 278 , 284 , 287 , 290 , 292 , 293, 294 , 307 , 308 , 309 , 310 , 314 , 492, 49 4 Perle 8 1 25 7

287, 290 , 292 , 293 , 294 , 299 , 308,

Nlkitskl .Mm . 585

Persica davidiana Carr . 275 , 27 6 Persica ferganensis 'Kost , e t Rial) . 275, 31 5

309, 54 5

Nikitski al b

Persica ferganensis (Kost , e t Riab. )

Miller duranc i 54 5

Niukestl 17 3

MiluSe ran a 46 6

Vormund 589 ,

Persica kansuensis Rehd . 275

Mindalnll 11 8

V'ovll 58 5

Persica

Kov. e

O.

Miss Lol o 45 8 Molozanii 31 7 Monstreuse d e Doua i 54 1 Monstreuse d e Dou é 541 Montgamet 54 , 22 5 Montganieter Marill e 22 5 Moorpark 14 , 1 5

Oktomvriika 57 9 Oktonivriiska 57 9 Oldmixfrce 38 3 Ontario 34 ,

Persica mira Koehn e 27 5 Persica mira (Koehne ) Kov . e t Kost . 276 Persica plalycarpa Decn e 49 2 Persica vulgaris Mill . 33 , 262 , 275 , 277, 288 , 31 5 Persica vulgaris var . rosaeflora Riab .

Orange 7 8

315 Persica

Morela 1 1 Morettini 1 58 5

Orchard's Quee n 54 1

vulgaris v a r

subvar. lanuginos a 275 , 276

Morettini 1/1 4 308 , 496 , 498 , 51 8

P.

Morettini 5/1 4 424 . 42 6 Pahovi 31 5

Morettini 11/1 4 488, 49 0

Palmenrnton 56 7

Morettini 5/2 2 518 , 52 0

Pulumella 25 7

Muir 31 0

Partizan 303 , 564 , 5B5

Persica

vulgaris var . rosaeflora Riab .

subvar. nucipersica 27 5 Persica vulgaris var . campanulaeflora Riab. var . lanuginosa

Mund 43 , 47 , 228 . 230 , 23 2

Patriarh 1 4 Pavle Cardina l 589

Munds Pfirsich-Aprikos e 22 8

Persik 26 3

Pavle Chines e 40 9

Muskatnü 11 8

Persikovli 11 8

Pavie I.indle y 55 2

Persique 11 8

Pavii

Perşik 26 3

Paviot 13 , 24,26, 29 , 30 , 31 . 3G , 40 ,

Pesca 26 3

Nagyenedi Kajsz i 13 6 Nagy migno n 52 6 \ohodko 216 , 21 7 Nancyskä 10 1 Napsugâr 35 5 Narindji 31 5 Natu 58 5 Nectarina alb a 286, 287, 303, 307 , 308, 309, 315 , 317, 533, 53 5

lib

Persica vulgaris var . campanulaeflora

Munds Marill e 22 8

1«.

. comanulaeflora

Riab. 31 5 Persica vulgaris var . rosaeflora Riab .

Morettini 2 58 5

Morettini 9/1 4 58 4

kansuensis (Rehd. ) Kov . e t

Kost. 27 6

Minion rannil i 46 6 Miss Lol a 45 8

t Kost . 27 6

Riab. var . nucipersica 27

42, 43 , 47 , 48 , 49 , 54 , 141 , 144 ,

Pesca Lucclies e 53 6

163

Pesca piattr a dell a Cin a 49 2

5

Paviots Aprikos e 14 1

Pfirsich 26 3

Paviots Marill e 14 1

Pfirsichaprikose Nanzige r 10 1

Peach 26 3

Phillips clin g 314 , 316 , 31 7

Peach aprico t 10 1

Pieri 81 , 303, 307, 308, 507, 509 , 52 0

Pêche betterav e 57 1

Piersic comun 263 , 275, 289, 314, 31 7

Pêche d e Jui n 33 8

Piersica plat ă 49 2

Pêche d e Nanc y 10 1

Piersici c u pulpa roşi e 571

Pêche d e Sain t Jea n 33 1

Piersici de mier e 315, 317

Pêche d e Salwo y 40 5

Piersici timpuri i 1 1

608

INDEX A L F A B E T I C

Piersicul d e Fergan a 275 , 276 , 31 5

Prunus 20

armeniaca var

Piersicul d e Kan ç 27 6 Piersicul fran c 28 5

Prunus

cerasifera Ehrh

. lypica Max

.

. 23 , 32 , 50 ,

Piersicul mir a 27 6

Prunus

dasycarpa Ehrh

.23

Pine-Apple 118 , 567 , 57 5

Prunus

davidiana Frenc

h 27 6

Piros Kajsz i 18 5

Prunus

domestica L . 32 , 28 8

Prunus

kansuensis Reh

Pirospofâs Kajsz i 11 0

Prunus L

Plaie d e Chin e 49 2

Prunus

Plat Pfirsic h 49 2

Prunus

Platter Chinesisch e Pfirsic h 10 2 Pobediteli 41 9

Rosowa Posn a 20 7 lloşil d e Ungari a 26 , 42 , ISO , 15 2 Roşii mic i timpuri i 18 5 Roşii timpuri i 18 5

d 27 6

Roşii Urzi i 57 1

.20 insititia var

.

duracina 3

manshurica Koehn

mira Koehn e 27 6

Prunus

mume Sieb , e t Zucc . 22

Pointue 53 6

Prunus

persica Stocke

Prunus

persica var

1

e 22

j'runus

Poppa d i Vener e 53 6

s 262

.

Prachtvoller Aprikosenpfirsic h 40

5

Prunus

, 27 5

Rote Marille n 18 5

Prunus

sibirica L . 2 1

Précoce d e Boulbo n 13 , 21 , 26 , 31 ,

Prunus

spinosa L

.

. 33 , 28 8

Pufoase d e Buzä u 571 , 57 3 Pufoase roşi i 57 1

Précoce d e Canad a 51 4 Précoce d e Hall e 52 2

R.

Précoce d e Monplaisir 13

, 21 . 25 , Ranna Elbert a 50 0

26, 42 , 46, 47 , 11 4

Rannii E'bert a 50 0

Pride o f Texa s 47 8 insititia var

.

duracina 96

, 118 ,

131, 146 , 192 , 203 , 211 , 28 9 prun-cais 5 3

Rannii Espere n 8 6 Rannii Goole a 52 2 Rannii Monplezi r 114 Rază d e soar e 35 5

prun Doron ţ 35 , 15 0

Keole d l moli i 25 7

prun galbe n 1 1

Red bir d 43 1

prun Roşio r 3 5 Prunoideae Fock Prunophura Necke

r20

312. 431 , 443 , 437 , 44 6

Prunul d e Damas c 28 8

Redhnveu 266 , 267 , 268 , 270 , 273 ,

Prunul fran c 28 8

285, 293 , 294 , 298 , 299 , 311 , 35«,

Prunul Sain t Julie n 28 8 Prunus

amarella Rchb

Prunus

ansu Koni . 2 3

Prunus

armeniaca L

359, 36 1

.21

Regale 7 8 Regina de i fruttet i 54 1

.20

l'runus

armeniaca var

Prunus

armeniaca var . comunis Sübl .

. ansu Max . 23

armeniaca var

.

manshurica

Max. 2 2 armeniaca var

541, 54 3 Regina Ulg a 316 , 58 9 Reliable 26 . 43 , JÜ , 47 , IS , 49 , 2113. 205

.

pcrsicoidcs

Pers. 2 1 Prunusarmeniaravar.

Regina livezilo r 269 , 283 , 312 , 31 1

Reine de s verger s 54 1

et Mart . 2 1

21

Rdzsabarack 20 7 Hozsa-kajszi 20 7 Royal 13 , 14 , 15 , 24 , 25 . 26 , 27 , 29 . Royal aprico t 7 8 Royal d e Luxembur g 7 8 Royal d e Wurtember g 7 8 Royale 53 6 Royal pech e 10 1 Royal Vineyar d 55 2 Rusova posdn i merunk a 20 7 Ruzova pozdn i 20 7

S.

287, 290 , 292 , 293 , 294 , 308 , 311, Redcheek 11 0

Prunus

Rotlerdamer Breda-Marill e 118 Rouge d u Roussillo n 13 , 25 7

Red bir d ellu u 277 , 278 . 284 , 286 , e2 0

Prunul Ackcrmu n 28 8

Prunus

Kote Marill e Ungarisch e 10 6 Rote Oranienaprikos e 18 5

36, 38 , 40 , 46 , 47 , 54 , 60 , 78 , 8 0

Précoce d'Espére n 8 6

Pr.

Rotbackige Marill e 11 0 Rotbackige vo n Nikits k 9 1

compressa

persica var . davidiana Max

Précoce Alexande r 33 8 36, 47 . 9« . 99 , 19 9

c 106 , 110 , 113 , 13 6

211

296

Praecoces 1 1

Roşior vărati

Roşu timpurii i 25 , 26 , 31 , 40 , 185 , Rotbackige 20 7

Bean 49 2

Porumbar 33 , 28 8

Hosaceae Juss . 2 0 Rosenmarille 20 7

280, 28 8

Piersicul lu i Davi d 275 , 276

Robin 32 7 Rorbcster 315 , 317 , 58 9

sibirica(Koch.)

Renclod verd e 106 , 110 , 11 1

Sacramenlo 58 9 Saint Ambrois

e73

Saint Jos é 56 7 Salami 31 7 Salvay 40 5 Salvei 40 5 Salivay 287 , 288 , 290, 293 , 314 , 316, 317, 403 , 40 7 Salwey 268 , 40 5 S. Ambrogi o 7 3 Sampierani, Sampierino 33 8 Sampion 38 3 Sanghai 55 2 San Giovann i 338 . 10 5

Re Umbert o 25 0

Sanguigna 57 1

Riesenmarille vo n Funfkirche n 21 1

Sanguine 292 . 311 , 57 1

Robertsauer Marill e 15 4

Sanguine d e Ruză u 57 1

воя

INDEX ALFABETI C

Sanguine roug e 57 1 Sanguinole 57 1 San Luig i 44 2 Sanl'Antonio 33 8 Santa Ann a 50 7 Santa Ann a Balduec t 307 , 482 , 58 5 Santolini 33 8 Schafsnaseaprikose 7 3 Schalach 23 0 Schalagi 23 6 Scheller 23 6 Seianeţ 2 - 2 1 - 1 0 18 9 Schweinschraprikose 7 3 su.il... h 23 6 Shampion 38 3 Shanghae 55 2 Shanghai 55 2 Shanghai Chines e clin g Shanghai-Pfirsich 55 2 Shipley 280 , 286 , 287, 290, 303, 401, 403 Shipleyova ferven â pozdn i 40 1 Shipley's lat e re d 40 1 Shiply Kèse i 40 1 Sieger 409 , 419 Simferopol 177 , 17 9 Simonis 49 3 Siriiskii 12 7 Slngerii 57 1 Slnul Venere i 53 6 Skorospelii Esperen a 8 6 Skorospelii Monplezi r 11 4 Skorospelka Gale a 52 2 Slapey 35 8 Snecd 264 , 272 , 278 , 280 , 284 , 285 , 286, 287 , 288 , 290 , 292 , 293 , 294, 299, 302 , 307 , 308 , 312 , 415 , 41 7 Sneedova 41 5 Snid 41 5 South Have n 364 , 37 0 Southland 260 , 273 , 298 , 299 , 367 , 524, 52 8 Souvenir d e l a Robertsa u 15 4 Souvenir d e Robert s 15 4 Souvenir d e Robertsa u 24 , 26 , 42 , 43, 47 , 154 , 15 7 Souvenir d e Robertso n 15 4 Sovetski 58 5 Späte Rosenaprikos e 20 7 Späte Rosenmarill e 20 7 Spitak 6 0 Spitzpfirsich 53 6 Springtime 266 , 292 , 293 , 327 , 32 9 Stark earl y Elbert a 50 0 39 — С It 3

Slarklng deliciou s 352. 353 . 448 , 480 Start 308 , 373 , 375 Steaua roşi e 246 , 248 Suchet 13 1 Sunbeam 270 , 271 , 272 , 275 , 277 , 278, 280 , 284 , 285 , 286 , 287 , 288, 290, 292 , 293 , 294 , 295 , 297 , 298. 299, 303 , 307 , 310 , 348 , 355 , 448 , 480 Superbe royal e 52 6 Surpasse Amsde n 58 9 Sveatoambrôzskâ 7 3 Sveatoi Ambrozi i 7 3 Syrische Marill e 12 7 Sziriai Kajsz i 12 7 Sziiglii 58 9 ŞŞalaghi 236 , 39 1 Şalah 24 , 43, 46, 47, 48 , 49, 236 Şauhai 278 , 280, 286 , 287 , 290 , 292, 294, 311 , 395 , 552 , 55 4 Şi-sin 1 4

Toscan clin g 316 , 31 7 Tosehina d i ottobr e 40 9 Tosehina d i novembr e 40 9 Tosehina fin e settcmbr e 40 9 Tosehina novembr e 40 9 Trandafirii tirzi i 13 , 26 , 29 , 30 , 43 , 46. 47 , 49 , 123 , 207 , 20 9 Triogcm 26 8 Trionfo 44 2 Trionfo lisci o 44 6 Triumf 257 , 286 , 293 , 315 , 442 , 444 , 446, 496 , 51 8 Triumph 44 2 Trnavskă 8 2 Turtită d e Chin a 49 2 Tylton 6 0

Tyrnauer Marill e 8 2

Ţ-

Ţarskaia krasaviţ a 56 0 U.

T. Téton d e Vénu s 269 , 272 , 277 . 278, 280 , 283 , 284 , 288 , 290 , 292, 293 , 294 , 299 , 308 , 310 , 316 , 317, 409 , 536 , 53 9 Téton tardiv e 53 6 Tillon 14 , 15 Timpurie Crawfor d 311 , 314 , 39 1 Timpurii d e Bogăta n 25 7 Timpurii d e Chişină u 25 , 181, 183 Timpurii d e Kecskeme t 6 9 Timpurii d e Monplaisi r 11 4 Timpurii d e Tyrna u 8 2 Timpurii Miebiga u 58 9 Timpurii Hiver s 314 , 31G , 589 Timpuriu d e Ara d 24 , 25 , 2., , 29 , 30, 31 , 36 , 40 , 69, 177 , 18 1 Timpuriu d e Copăcen i 271 , 277 , 280 ' 284, 286 , 470, 472 Tivoli 46 , 240 , 24 2 Tirzie Crawfor d 31 4 Tirzii d e Lübec k 25 7 Tirzlu d e Bucureşt i 24 , 26 , 29 , 30 , 31, 36 , 40 , 42 , 43 , 48 , 163 , 16 5 Tirzlu de Copăceni 271, 277, 280, 284. 286, 549 , 55 0 Tosehina d e uoiembri e 261 , 286 , 298, 40» , 41 1

Uherskă 10 6 Umberto 24 , 25 , 29 , 30 , 36 , 42 , 250, 253 Ungarische 15 0 Ungarische Aprikos e 106 , 150 Ungarische Best e 10 6 Ungarische Marill e 15 0 Ungarska kaisi a 10 6 Uriaşe d e Chin a 55 2 Uriaşe d e Fünfkirche n 21 1 I rins e d e Pee s 24 , 26 , 31 , 42 , 211 , 214 V. Valparaiso 58 9 Vaughan 38 0 Vedette 268 , 270 , 285 , 380 , 611 , 51 2 Velkâ ran ă 8 6 Veloutée 52 6 Venerint pers i 53 6 Vengherski 10 6 Vengherski krupnl i 10 6 Vengherski lucişi i 10 6 Venus Düt e 53 6 Vénus emlöj e 53 6 Venus Nippl e 53 6 Venus Tutt e 53 6

610

INDEX ALFABETI

w.

Veteran 268 , 270 , 273 , 285 , 299 , 380 , 382, 490 , 512 , 52 8 Viar 21 9 Viard 21 9 Viart 21 9 Victor 41 9 Viktor 41 9 Victoria 3 5 Vilmorin 31 6 Viucitore 43 9 Visani éde s 15 9 VUéz 41 9

C

Walire Gross e Frülimarill e 8 6 Weisse Alessandririisch e Marill e 6 5 Weisse Nectarin e 53 3 IVOrtemberg 58 9 Z.

Zarzal 1 1 Zarzăr 11 , 20 , 33 , 35 , 78 , 86 , 106 , 110, 118 , 123 , 127 , 131 , 136 , 154 , 159 163 , 181 , 192 , 196 , 203 , 211 , 288, 28 9 Zarzărul bu n 2 1 Zarzărul cu'fructu l mi c 2 1 Zarzăr timpuri u 18 1

Zafrani 315 , 31 7

Zarzâr-picrsic 2 1

Zahlbruckners 6 5

Zolotala 58 5

Zard-aliu 1 1

Zolotoi lubile i 45 4

C U P R I N S U L Рае.

PREFAŢĂ 5

CAISUL INTRODUCERE (T . Bordeianu , N . Ştefan ) Importanţa culturi i caisulu i Arealul ş i istoricu l culturi i caisulu i 9

9 9

Cultura caisulu i I n Republic a Socialist ă Români a ş i perspectivel e de dezvoltar e 1 Originea, caracterele morfologice ş i proprietăţile biologice ale caisului (T . Bordeianu, N . Ştefan , I . Mircea , Şt . Wagner ) 2 Speciile di n car e provi n soiuril e d e cai s 2 Specificul creşteri i sistemulu i radicula r ş i a părţi i aerien e . . . . 2 Caracterizarea soiurilo r d e cai s dup ă principalel e proprietăţ i bio logice 2 Vîrsta intrări i p c ro d a caisulu i ş i durat a d e viaţ ă a pomilo r 2 Comportarea soiurilo r d e cai s faţ ă d e factori i ecologic i . . . 2 Comportarea soiurilo r d c cai s faţ ă d e bol i ş i dăunător i . . . . 3 Comportarea soiurilo r d e cai s faţ ă d e portalto i 3 Fazele d e vegetaţi e ş i d c fructificar e l a cai s 3 Potenţialul producti v a l caisulu i 3

Compoziţia chimic ă a caiselo r (lulian a Pândele ) 4 Proprietăţile tehnologic e al e caiselo r (I . F . Radu ) 4 ameliorarea soiurilor

de cais cultivate

Soiurile

soiurilor

tn ţara

E C A I S R E C O M A N D A T

7 7 8 1 2

0 2

noastră 1

de cais ( T . Bordeianu, Şt . Wagner ) 5

de cais cultivate in Republica Socialistă S O I U B I D

0 4

2 9

(T. Bordeianu , N . Ştefan ) 5 Clasificarea

0

6 7

Epoca maturităţi i d e consu m a caiselo r 4 Caracterizarea soiurilo r d c cai s dup ă însuşiril e chimic e şi tehnologice al e fructelo r 4

Obiective pentru

5

E P E N T R

3

România 6

U P L A N T A Ţ I

I I N D U S T R I A L

2 E

De Alexandria ( M . Costeţchi) 6 Timpuriu de Arad ( M . Botez , N . Constantinescu , N . Ştefan ,

5

I. Mircea ) 6 Ambrozia (M . Costeţchi , N . Constantinescu , N . Ghena , Anet a

9

Lefter) 7

3

612 Pw.

Royal (M . Botez , M . CosteţchI , Gh . Miron ) 7

8

De Ttrnave (M . Botez ) 8 Mari timpurii (M . Costeţchi ) 8 Nikilski (M . Costeţchi , Gh . Miron ) 9 Précoce de Boulbon (M . Costeţchi , I . Mircca , Gh . Miron ) . . . . 9 De Nancy (I . Mircea , Gh . Miron , Floric a Oros ) 10 Cel mai bun de Ungaria (N . Constantinescu , M . Botez , N . Ghena , Gh. Miron ) 10 Falcă roşie (I . Mircea , M . Botez , Floric a Oros ) 11 Précoce de Monplaisir (M . Botez , Gh . Miron ) 11 De Breda (M . Costeţchi , N . Ghena , M . Botez , FI . Lupescu , Caliopi Riţiu ) 11 .Mari de Cenad (M. Botez ) 12 De Siria (Floric a Oros , M . Costeţchi ) 12 Luizet (N . Constantinescu , M . Botez , I . Mircea , N . Ghena , Gh. Miron ) 13 Mari de Aiud (Şt . Vcreş , Anet a Lefter , Em . Rusu ) 136 Pavioi (N . Constantinescu , M . Botez , I . Mircca , N . Ghena ) . . . 14 De Renghet (N . Meza , D . Pricä ) 14 Roşii de Ungaria (M . Botez , V . Sonea ) 15 Souvenir de Robertsau (M . Costeţchi , Floric a Oros ) 15 Dulci de Vişan (M . Costeţchi , I . Mircea ) 159 Ttrziu de Bucureşti (M . Botez , N . Ghena , I . Mircea ) 16 De Obreşiţa (N . Meza , D . Prică ) 16

2 6 1 6 1 6 0 4 8 3 7 1 1 6 0 4 3 7

SOIURI Г В CAI S I N STUDI U S I PUTI N RASPINDIT E

Castle (Floric a Oros , M . Botez ) 17

3

Simferopol (M . Botez , Floric a Oros ) 17 Timpurii de Chişinău (M . Botez ) 18

7 1

Roşu timpuriu (M

5

New

Caisul

9

Blanchet (Floric a Oros , FI . Lupescu ) 19 De Copăceni (M. Botez , M . Costeţchi ) 19

2 6

Liabaud (M . Botez ) 199 Reliable (Fl . Lupescu , Floric a Oros ) 20 Trandafirii Urzii (M . Botez ) 20

3 7

Uriaşe

Soiuri

. Botez ) 18

Nr. 2-21 — 10 (M . Botez ) 18

de Pecs (N . Constantinescu ) 21

1

NaJwdka (M . Bote» ) 21

6

Viart (M . Botez ) 21

9

Harom csillagos (M . Botez ) 22 Monigamet (M . Botez ) 22

2 5

Mund (Floric a Oros , FI . Lupescu , Gh . Miron ) 22 New perfection (Floric a Oros , M . Botez ) 23

8 2

$alah (M . Botez , Floric a Oros ) 23

6

Tivoli (Floric a Oros , M . Botez ) 24 De Costiujeni (M . Botez ) 24 Steaua roşie (M . Botez ) 24 Umberto (M . Botez ) 25 de cais recent introduse tn colecţii 25

0 3 6 0 7

PIERSICUL INTRODUCERE (Gr

. Mihăcscu ) 26

Importanţa culturi i piersiculu i 26 Arealul ş i istoricu l culturi i piersiculu i 26 Cultura piersiculu i I n Republic a Socialist ă Români a ş i perspectivel e de dezvoltar e 26

1 1 2 9

613 Рае. Originea,

caracterele

morfologice

şi proprietăţile

biologice

ale

piersicului

(Gr. Mihăescu ) 27

5

Speciile di n car e provi n soiuril e d e piersi c 27

5

Specificul creşteri i sistemulu i radicula r ş i a părţi i aerien e

. . . . 27

7

Caracterizarea soiurilo r d e piersi c dup ă principalel e particularităţ i biologice 27

8

Vîrstă intrării ^ p e ro d ş i "durat a j de viaţ ă a pomilo r 27

8

Comportarea soiurilo r d e piersi c faţ ă d e factori i ecologic i .

..

28

2

Comportarea soiurilo r d e piersi c faţ ă d e bol i ş i dăunător i . . 28

6

Comportarea soiurilo r d e piersi c faţ ă d e portalto i 28

8

Fazele d e vegetaţi e ş i fructificar e l a piersi c 28

9

Potenţialul producti v a l piersiculu i 29

5

Epoca maturităţi i d e consu m a piersicilo r 29

8

Caracterizarea soiurilo r d e piersi c dup ă Însuşiril e chimic e ş i pro prietăţile tehnologic e 30

2

Compoziţia chimic ă a piersicilo r (lulian a Pândele ) 30

2

Proprietăţile tehnologic e al e piersicilo r (I . F . Radu ) 30 Obiective

pentru

România (Gr

Socialistă Clasificarea Soiurile

ameliorarea

cultivate

de piersic

cultivate

tn

9 Republica

. Mihăescu ) 31

de piersic (Gr

soiurilor

de piersic

soiurilor

1

. Mihăescu ) 31

(n Republica

Socialistă

3 România (Gr

. Mihăescu) 31

9

SOIUKI D E PIEK8I O RECOMANDAT E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E Pouyel (Gh

Madeleine

Springtime (Gh

. Stanciu , Creol a Mănescu ) 32

3

. Stanciu , V . Sonea ) 32

7

flower (Gr . Mihăescu , Gh . Stanciu , N . Ghena ) 33

May

Blazing

1

gold (N . Meza , St . Caţavela ) 33

Amsden (Gr

. Mihăescu , I . Mircea , N . Ghena , Gh . Stanciu ) .

Cardinal (N

. Meza , Gh . Stanciu ) 34

Dixired (Elen

5 ..

33

a Diaconu , N . Meza , St . Caţavela , Gh . Stanciu ,

P. Ionescu , I . Tomuleţ ) 34 Morettini (Gh

Ferlitia Starking

5

. Stanciu , C . Ioniţâ ) 34

9

delicious (N . Meza , St . Caţavela ) 35

Sunbeam (Gr

2

. Mihăescu , A . Negrilă , I . Mircea , N . Ghena , Gh .

Stanciu) 35 Jerseytand (Gh

5 . Stanciu , N . Meza ) 35

Redhaven (Elen a Diaconu , Gh . Stanciu , P . Ionescu , I . Tomuleţ ) . Fairhaven (Gh Southland (N

8 36

. Stanciu ) 36 . Meza , St . Caţavela ) 36

Halehaven (Elen

a Diaconu , Gh . Stanciu ) 37

Start (Floric a Gros , N . Constantinescu , P . Popa ) 37 Ford

8 2

roşu ttrziu (Gr . Mihăescu , N . Ghena ) 37

Veteran (Elen a Diaconu , Floric a Oros , Mari a Bobeleac ) 38

1 4 7 0 3 6 0

Campinn (H . Popescu , N . Ghena , Mari a Bobeleac ) 38

3

J. H. Hale (Gr . Mihăescu , I . Mircea , Gh . Stanciu , H . Pupescu ) 38

7

Elberta (I . Mircea , N . Ghena , Gr . Mihăescu ) 39

1

Giant (St . Caţavela , N . Meza ) 39

Hal-Berla Elberta

bronzată (H . Popescu ) 39

Shipley (Gr . Mihăescu , Creol a Mănescu ) 40 Salway (M Tosehina

. Costeţchi ) 40 de noiembrie (Floric a Oros , St . Diaconu ) 40

5 8 1 5 9

614 Pvt. 8 0 I 0 E I D E PIERSI C I M STUDI O Ş I PUTIN RĂSPÎNDIT E Sneed (I . Mircea , Gr . Mihăescu ) 41 Vainqueur (Gr

Le

5

. Mihăescu , N . Ghena ) 41

9

S/14 (N . Constantinescu , Mari a Bobclcac ) 42

Morettini

Alexander (A

4

. Negrilă , N . Ghena , Gr . Mihăescu ) 12

7

Red bird cling (Gr . Mihăescu, P. Ionesco , I . Tomuleţ, Elena Diaconu ) 43

1

Greensborough (Gr

5

. Mihăescu , A . Negrilă , N . Ghena ) 43

Charten Ingouf (N . Conslantinescu , P . Popa , Mari a Bobeleac ) . . . 43

9

Triumf (M . Costeţchi , Mari a Bobeleac ) 44

2

Dewey (Floric a Oros , P . Popa , Anct a Letter , N . Meza ,

Admiral

Maria Bobeleac ) 44

6

beauty (P . Ionescu , I . Tomuleţ ) 4 5

0

Golden jubilee (P . Ionescu , I . Tomuleţ ) 45

4

Lolo (A . Negrilă , N . Ghena , Gr . Mihăescu , I . Mircea ) 45

8

Arp

Guilloux (Mari

Incomparable Mignonne

mare timpuriu (M

Timpuriu

de Copăceni (Gr

Ford

timpuriu (A

a Bobeleac ) 46

2

. Costeţchi , Floric a Oros ) 46

6

. Mihăescu ) 47

0

. Negrilă , Gr . Mihăescu ) 47

4

Carmen (Gr . Mihăescu , St . Diaconii ) 47 Capucci

1 (N . Constantinescu, N . Meza . Floric a Oros ) 48

Capucci

2 (N . Constantinescu , Floric a Oros , Mari a Bobeleac ) . . .

8 2 48

Bobeleac) 48

8

Peen-loo (Gr . Mihăescu, Creol a Mănescu , P. Popa , I . Dobrescu ) . . (Gh

Morettini ljli

49

timpurie (V

Lord Pieri

Napier (I

6

. Cociu , Gr . Mihăescu ) 50

. Mircea , Floric a Oros ) 50

SI (P . Popa , Floric a Oros , Mari a Bobeleac ) 50

0 4 7

Vedette (Elen a Diaconu , Floric a Oros ) 51

1

Canada (Gr . Mihăescu ) 51

4

S/22 (Mari a Bobeleac ) 51

Morettini Hale

timpuriu ( I

. Mircea , Floric a Oros ) 52

mare (M . Costeţchi , I . Dobrescu ) 52

Mignonne

Galopin (Floric a Oros , I . Mircea ) 53 albă (Gr . Mihăescu ) 53

Nectarina

de Vénus (N . Ghena , Gr . Mihăescu , H . Popes c u, I . Mircea ) 53

Téton

livezilor (P . Popa ) 54

Regina Miller

cling (Gr . Mihăescu , I . Mircea ) 54

Tîrziu

de Copăceni (Gr

. Mihăescu ) 54

Şanhai (H . Popescu , Gr . Mihăescu ) 55 Cotogna

massima (M

Imperiale (Gr Partizan (P Lord

. Cosleţchi ) 55

. Mihăescu ) 56

. Popa , Floric a Oros ) 56

Palmerston (H

Sanguine (Gr Lady

. Popescu ) 56

. Mihăescu ) 57

Palmerston (Ef

Dupnişka (Creol

. Ştepănescu ) 57

a Mănescu , I . Dobrescu ) 57

de piersic

recent

Soiuri

de piersic

tn curs de înlocuire 58

Bibliografie 59 alfabetic 60

introduse

In colec(ii 58

Soiuri

Index

2

. Stanciu , Floric a Oros , P . Popa , N . Meza ,

Maria Bobeleac ) 49 Elberta

5

(N . Constantinescu , Floric a Oros , P . Popa , Mari a

Morettini 11J14

8 2 6 0 3 6 1 5 9 2 6 0 4 7 1 5 9 3 7 1 3

Redactor responsabi l : E L E N A POMPEIU S Tehnoredactor : VICTORI A U N G U R E A N U Dat la cules i5.ll.1965. Bun de tipar 04.01.1967. Apărut 1967. Tiraj 3500 e x . Hirtte scris I A de 80 girrt* 6ЮХ860/8. Coli editoriale 58,86. Coli de tipar 77. Planşe tipar înalt 61 A. 13.800/1965. C.Z. pentru bibliotecile mari 634.lt.7(498)(02l). CZ. pentru bibliotecile mici 63l.H.7(R)(02) întreprinderea Poligrafic a „Informaţia n r . 23—2

5 Bucureşti

, Republic

" Str . Brezolan

a Socialist

u

ă România

,

P l a n ş e l e colo r e x e c u t a t e l a C o m b i n a t u l „ C a s a Scinteil

"

c o m a n d a n r . 19 3 Piaţa Sctnteii

, nr

.1

Republica Socialist

Bucureşt a Români

i a