Proiect Managment

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA MONTANOLOGIE

PROIECT DISCIPLINA

MANAGEMENT

TEMA PROIECTULUI

Fundamentarea strategiei de implementare la S.C. AGROVAS SRL, prin înfiinţarea culturii de lucerna în suprafaţă totală de 10 ha

CUPRINS

CAPITOLUL I - Noţiuni generale 1.1 .Importanţa culturii 1.2.Relaţiile culturii cu factorii de vegetaţie

CAPITOLUL II - Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de producţie 2.1 .Elaborarea variantelor de tehnologie 2.2.Calculul indicatorilor economici

CAPITOLUL III - Calculul necesarului forţei de muncă CAPITOLUL IV - Calculul necesarului de insecto-fungicide şi erbicide CAPITOLUL V - Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor CAPITOLUL VI - Determinarea pragului de rentabilitate CAPITOLUL VII - Concluzii şi propuneri

CAPITOLUL I - Noţiuni generale 1.1.

Importanţa culturii

Lucerna, prin valoarea sa furajeră şi suprafaţa cultivată, este considerată regina plantelor de nutreţ. Din informaţiile de ordin arheologic sau ale scrierilor filozofilor antici, lucerna a fost luată in cultură cu 4000 de ani . CH. in regiunile din Asia de sud-vest. Pe teritoriul actual al ţării noastre, lucerna s-a cultivat la inceput in Transilvania şi Banat, spre sfarşitul secolului al XVIII-lea. In momentul de faţă, pe plan mondial, lucerna se cultivă pe o suprafaţă de circa 40 milioane dehectare, cele mai mari suprafeţe se găsesc in SUA, Argentina, Rusia, Italia, Franţa şi Canada. In ţara noastră suprafaţa anuală variază, intre 400 000- 500 000 ha, cu lucernă in cultură pură, şi in jur de 1 milion de hectare cu lucernă n amestec cu specii de graminee perene. Plasticitate ecologică mare putand fi cultivată n zone geografice diferite (in stepe secetoase şi in silvostepă, in zonele de lunci, pe soluri de diferite tipuri dar cu reacţie neutră- slab alcalină). Realizează producţii foarte mari, de peste 50 t/ha/3 coase de masă verde, in condiţii naturale şi de peste 80t/ha masă verde/4 coase in condiţii de irigare, sau intre 10-15 t/ha fan. Digestibilitatea foarte ridicată a furajului. Din punct de vedere agrobiologic, lucerna are o serie de particularităţi: rezistenţă la secetă şi temperaturi scăzute, valorificarea bună a apei de irigaţie (prin dublarea producţiei), capacitate mare de regenerare după cosire (realizează 3-4 cosiri la neirigat şi 4-5 cosiri la irigat) Aprovizionează solul cu azot biologic fixat in simbioză cu bacteriile din specia Rhizobium melitoli (peste 200 kg/ha la o cultură de lucernă valorificată timp de 4 ani).Conţinutul ridicat in substanţe estrogene face ca lucerna să influenţeze ciclul reproductiv la animale. In amestec cu unele specii de graminee, lucerna se poate şi insiloza Este o bună plantă meliferă. Este foarte bună premergătoare mai ales pe suprafeţele unde se poate iriga, datorită faptului că lasă terenul sărac in apă pe o adancime mare (peste 1m adancime).

1.2.

Relaţiile culturii cu factorii de vegetaţie

Lucerna este un organism vegetal cu mare plasticitate ecologică, reuşind să se adapteze la condiţii de mediu variate. Totuşi, pentru valorificarea deplină a potenţialului biologic al plantei, aflat în continuă perspectivă de ameliorare, este nevoie de condiţii ecologice favorabile şi de o practică agricolă adecvata. Temperatura Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 1oC, iar cea maximă de 37oC. In cazul lucernei semănate primăvara, temperaturile mai mici de -5oC pot distruge in totalitate tinerele plante. Plantele tinere de lucernă, acoperite cu zăpadă, pot rezista la temperaturi de pnă la -40 grade C. In general lucerna, realizează cele mai mari producţii in zonele unde suma anuală a precipitaţiilor este de 550-600 mm şi cu o repartizare uniformă a acestora in timpul perioadei de vegetaţie. Faţă de sol lucerna are cerinţe foarte ridicate. Cultivarea lucernei se face numai pe solurile cu reacţie neutră-slab alcalină in limite de pH 6,2- 7,4.

Regimul de irigare a solului si de umiditate a aerului Planta medicinala din familia Leguminoase, raspandita in tara noastra, mai putin in zona de nord-vest. Lucerna nu agreaza excesul de umiditate sau solurile acide. Lucerna se poate conserva şi ca semifân la o umiditate scăzută de 40-50%. Aceasta este o metodă superioară, cu pierderi mici faţă de însilozarea la recoltare şi faţă de fânul recoltat şi uscat normal. În cadrul acestei metode, însilozarea lucernei sub formă de plantă întreagă asigură un furaj de o calitate deosebită. Această modalitate de conservare se poate practica şi în condiţii de forţă majoră, când lucerna nu se mai poate face fân din cauza vremii ploioase.



Lumina

Durata de strălucire a soarelui influenţează dinamica unor procese biologice specifice organismului vegetal sau animal, prin radiaţia directă şi variaţiile termice pe care le determină. Radiaţia solară şi bilanţul radiativ creşte de la est spre vest sud-vest. Insolaţia cea mai îndelungată şi mai puternică, se realizează în perioada de vară, iulie-august, iar cea mai redusă, în lunile de iarnă, decembrie-ianuarie.



Solul

. Productii mari de lucerna se produc, pe soluri profunde, cu o buna drenare si bine aprovizionate cu elemente nutritive si apa. Sub aspect termic lucerna prefera zonele cu ierni in care temperatura minima a aerului nu coboara sub - 25 grade C. Zona cea mai favorabila este cea a cernoziomurilor situate in Campia Dunarii, Dobrogea, sudul si vestul Moldovei, centrul Campiei Transilvaniei, centrul si estul Campiei de Vest, unde temperatura medie anuala este de 10 -11,5 grade C iar precipitatiile medii anuale sunt de 500-600 mm. Sunt considerate premergatoare foarte bune cerealele de toamna si de primavara si plantele furajere anuale care elibereaza terenul pe parcursul verii. Sunt bune premergatoare si prasitoarele ce elibereaza terenul pana la mijlocul toamnei, respectiv hibrizii timpurii de porumb, cartofii timpurii, floarea-soarelui, sfecla de zahar si furajera. Trebuie mentionat faptul ca dupa destelenirea lucernei raman in sol cantitati de azot simbiotic direct proportionale cu productia de masa verde produsa pe parcursul ciclului de cultură, cunoscand ca 5 tone de masa verde produc 30 kg de azot simbiotic din care o patrime este azot simbiotic remanent. Inocularea semintei de lucerna cu tulpini ameliorate de Rhizobium meliloti este necesara doar pe solurile acide remanente.

CAPITOLUL II - Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de producţie În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişe servesc în acelaşi timp la: stabilirea tehnologiilor pe culturi, stabilitatea destinaţiei producţiei,- determinarea volumului lucrărilor mecanice şi manuale, stabilirea necesarului de forţe de muncă, stabilirea cantităţilor de materiale şi a mijloacelor financiare pentru aprovizionare, bază de calcul pentru întocmirea contractelor de cooperare cu Agromec.

Datele necesare: 1. Culturile incluse în planul de producţie al fermei 2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură 3. Cultura premergătoare 4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi (producţia principală şi producţia secundară) 5. Lucrările tehnologice în ordinea cronologică a executării lor 6. Perioadele de executare şi durata lucrării 7. Mijloacele cu care se execută lucrările (mecanic, manual) 8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice 9. Normele de irigare şi tarifele de plată pentru apa de irigat 10. Tarifele de plată a lucrărilor manuale, pe categorii 11. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc şi asigurare 12. Amortismentul specific 13. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe U.N., preţul unitar şi cota pentru cheltuieli de aprovizionare 14. Cota de cheltuieli indirecte (comune şî generale) Mod de lucru: 1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se planifică în raport de soi, fertilitatea solului, cantităţile de îngrăşăminte aplicate. 2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se totodată perioada optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări:

3. Pentru fiecare lucrare în parte se determină: volumul lucrării, sumele necesare pentru executarea ei, materialele necesare, costul lor; 4. La lucrările manuale, în raport de volumul lucrării se calculează numărul de z.o., iar fondul de salarii rezultă înmulţind nr. de z.o. necesar pentru executarea lucrării cu tariful pe z.o. corespunzător categoriei lucrării; 5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30 % pentru CAS, 5 % pentru fondul de şomaş şi 1 % pentru fondul de risc şi asigurare, 15 % asupra sumei care reprezintă fondul de salarii; 6. Amortismentul specific se determină în raport de valoarea de inventar al

mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura specifică şi durata de folosire; 7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează aplicând o cotă parte procente din valoarea materialelor folosite; 8. Din însumarea costurilor pentru lucrări mecanice, irigaţii, lucrări manuale, taxe asupra salariilor, materiale inclusiv cheltuieli cu aprovizionarea, alte cheltuieli, se obţin cheltuieli directe; 9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi generale şi prin însumarea lor, se determină cheltuielile de producţie; 10. După fiecare trimestru se fac totaluri; 11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la ha şi costul pe tona de produs. Cheltuielile la ha rezultă din raportul între totalul cheltuielilor de producţie şi suprafaţă. Costul pe unitatea de produs se calculează raportând cheltuielile de producţie pentru produsul principal la cantitatea de produse planificată. De obicei, producţia fizică se transformă în producţie STAS.

2.1. Elaborarea variantelor de tehnologie 1. arat 2. pregătirea patului germinativ 3. semanarea 4. prăsirea mecanica si manuala 5. erbicidarea 6. recoltarea

2.2. Calcului indicatorilor tehnico-economici Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi economice iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a programelor economice şi sociale. Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare a exploataţiilor agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme. Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem de indicatori, care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau indicatori de eficienţă a investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de indicatori prezintă o anumită forţă de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind astfel o anumită imagine sintetică asupra aprecierii eficienţei economice. Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se grupează în 3 categorii: 1. Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală, producţia măria totală şi secundară. 2. Indicatori economici: a. cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul stocului producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servici i, dobânzi pe depozite, rente, chirii. b. cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei. c. valoarea adăugată - V.A.B. este rezultatul diferenţei

dintre veniturile realizate

şi consumurile intermediare (cheltuieli materiale) d. valoarea adăugată netă - V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre V.A.B. şi amortizarea mijloacelor fixe. 3. Indicatori financiari sunt reprezentaţi de: 

profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare



profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de cercetare



rata profitului.



costul de producţie

Calculul indicatorilor tehnico-economici Nr. Crt. 1

2 3

4 5 6 7 8 9 10 11

12 13 14 15 16 17

18 19 20 21 22

23 24

Indicatorul Salarii totale - lucrari manuale - lucrari mecanice Impozit pe salarii 16% Taxe total - CAS 31% - Fond pensii 4% - Somaj 10,5% - Fond sanatate 7% Cheltuieli materiale Cheltuieli cu aprovizionarea T.V.A. 24% Chelt. cu lucrarile mecanice Amortizarea Cheltuieli directe Alte cheltuieli directe (motorina x 5,7 lei) Cheltuieli indirecte - comune(5 % din directe) - generale( 7% din directe+comune) Total chelt. de exploatare Venit. din vanzarea productiei Chelt. ptr. produsul principal Pret de livrare Cost de productie Profit brut lei/total lei/ha lei/kg Impozit pe profit 16% Rata profitului brut Profitul net Rata profitului net Productivitatea muncii - lei/Z.O. - Z.O./to Valoarea adaugata bruta VAB Valoarea adaugata neta VAN

U.M. lei

lei lei

Valoare 83412 11212 133460 4378324 25858 33364 87.5 58388

lei lei lei lei lei lei

50 3250 19.8 8325 1000 50193.82

lei lei

10832.712 4126.8 541.635

lei lei lei lei lei lei

lei % % lei

lei lei

796.204 16297.351 78400 52800.00 5.6 0.0 6214.700 6210.265 4.436 994.352 38.133 5220.348 32.02 280.2 280 0.2 78350 77350

CAPITOLUL III - Calculul necesarului forţei de muncă

Deoarece în agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare evident faptul că şi numărul necesar ele executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în faţa problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după intervalul cu solicitare maximă (decadă sau lună) ceea ce duce la folosirea incompletă a muncitorilor în celelalte perioade, fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel de solicitare maximă), ceea ce asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar în perioadele de vârf trebuie să asigure forţa de muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de gradul de sezonalitate, de situaţia forţă de muncă în unitate, etc. Datele necesare: Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure posibilitatea de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie cunoscute următoarele date: - numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se iau din fişele tehnologie ale culturilor); - numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările; -numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an. Modul de lucru; 1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu cel mai mare număr de z.o. 2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul fiind numărul de muncitori permanenţi. 3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de z.o./muncitor/an propus iniţial.

4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine catul cei mai mic (reprezentând numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor permanent/an propus iniţial. 5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de muncitori temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la 24.

Cultura

Număr zile-om pe luni calendaristice

Supr. (ha) I

Helianthus annuus Alte activităţi

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

Total z.o.

IX

X

XI

XII

10

0

0

0

235

0

5.2

0

0

0

0

0

0

240

1 zile/h a

10

10

10

10

10

10

10

10

10

10

10

10

600

-

20

20

20

285

10

55

10

10

10

10

10

10

840

10

10

10

285

10

55

10

10

10

10

10

10

840

Total general Total recalculat

Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari Specificaţia

Supr. (ha)

luni calendaristice

I Ipoteza nr.1 z o /ferma z o /muncitor z o /munc perrn z o / munc sezonier nr munc sezonieri

II

Total z.o.

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

n=2 50 25 50 -

50 25 50 -

50 25 50 -

285 24 54 231

50 24 50 -

55 24 54 30

10

-

1

N=200 n=2 200-48=152 zile (285+50) /152 = 2,2  2 muncitori permanenţi

50 25 50

50 25 50 -

50 25 50 -

50 25 50 -

50 25 50 -

50 25 50 -

840 297 608 261 11

CAPITOLUL IV - Calculul necesarului de insectofungicide şi erbicide Organizarea acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor are implicaţii directe în evitarea pierderilor de producţie, cantitatea şi calitatea cât şi rentabilitatea culturii. Reuşita acţiunii de combatere depinde de asigurarea cu pesticide necesare cât şi de mijloace tehnice de aplicare a tratamentelor, precum şi de perioada optimă de aplicare a tratamentelor. Pentru organizarea lucrărilor de combatere trebuie cunoscute o serie de elemente referitoare la structura culturii, măsurile stabilite la nivelul unităţii pentru combatere, termenul de aplicare pentru fiecare tratament, datele referitoare la aplicarea măsurilor de combatere, stocul de produse ce trebuie procurate precum şi preţul de aprovizionare şi modalităţile de plată pentru fiecare produs în parte. Pe baza măsurilor de combatere stabilite cunoscându-se volumul lucrării, respectiv suprafaţa pe care se aplică tratamentul şi dozele ce se vor aplica se calculează pentru fiecare produs cantitatea comercială necesară pentru aplicarea unui tratament după relaţia: N d q= unde q = cantitatea, N = norma de lichid pentru tratament, d= concentraţia. 100 Se determina cantitatea totală de produs tehnic necesară pentru întreaga suprafaţă. Pentru fiecare tratament şi substanţă în parte se va face o centralizare a cantităţilor stabilindu-se în acelaşi timp şi valoarea produsului total şi a costului tratamentului la unitatea de suprafaţă, pentru a se putea planifica necesarul de resurse financiare pentru achiziţionarea pesticidelor. Din necesarul anual de substanţe se scad eventualele cantităţi disponibile din stoc determinând cantităţile care urmează a fi introduse în planul de aprovizionare a exploataţiei agricole. Cantităţile determinate se trec într-un tabel centralizator în care se vor prezenta pe trimestru cantităţile de pesticide cantitativ cât şi valoric. Pentru fiecare variantă luată în calcul se va realiza un tabel centralizator.

Nr. crt

Cultura

1.

Floarea soarelui

U.M.

ha

Val. lucrare

Boala

50

Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) Pătarea brună şi frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi)

Produsul utilizat

Modul de utilizare

Doza (kg/ha) (litru/ha)

Nr. Trat.

Basagran

Stropiri

2 l/ha

1

Cant. Totală (l) 100

Cost Preţ lei/l 170

Valoare totală lei 17000

CAPITOLUL V - Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor De eficacitatea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor depinde starea de sănătate a culturilor, aspectul calitativ precum şi cantitatea de produse realizate. Această lucrare se poate executa cu diferite mijloace cum ar fi: aviaţia utilitară., maşini mecanice de stropit sau prăfuit, pompe manuale, etc. Eficienţa oricărei lucrări trebuie să respecte următoarele etape: -stabilirea numărului de agregate, a formaţiei de muncă, a necesarului de materiale -organizarea lucrării; -desfăşurarea propriu-zisă a lucrării; -controlul calităţii lucrării. Pentru desfăşurarea raţioanlă a lucrării de combatere trebuie să se determine următoarele elemente: 1. Numărul de tractoare şi maşini necesare pentru executarea lucrările, sau numărul de agregate 2. Cantitatea de substanţă ce se foloseşte la hectar (1 kg), cantitatea de soluţie ce se foloseşte pe întreaga suprafaţă, suprafaţa parcelelor de lucru, distanţele dintre punctele de alimenare, numărul de muncitori pentru executarea lucrării în termen optim, necesarul zilnic de mijloace de transport pentru apă sau soluţie. Date necesare: 1. Suprafeţele si dimensiunile parcelelor 2. Starea de vegetaţie a culturilor 3. Relieful 4. Distanţele dintre rânduri 5. Capacitatea rezervorului 6. Viteza de deplasare a agregatelor 7. Distanţa de la care se transportă apa, sau distanţa de la punctul de preparare a soluţiei la locul de stropit 8. Norma de muncă a muncitorilor pentru preparatul soluţiei 9. în cazul tratamentelor cu erbicide trebuie determinate următoarele elemente: - captarea buruienilor dominante,

- structura şi textura solului, - dâncimea apei freatice, - numărul de fertilizări şi cantitatea folosită la fertilizare, -

condiţiile pedoclimatice,

-

tehnologiile de aplicare.

Modul de lucru: l.Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în termen optim (1-3 zile) N=

S nP

S = suprafaţa totală P = productivitatea agregatului n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile) * Productivitatea agregatului: p=

B V  t  H 10000

B = lăţimea de lucru a agregatului (m) V= viteza de deplasare a agregatului (m/ora) t = durata unei schimb H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru 2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar N d q= 100 N = norma de stropit (litri) d = doza (%) 3. Se calculează cantitatea totală de substanţă pe întreaga suprafaţă Q=q•V•n V= volumul lucrării n = numărul de stropiri 4.Se determină mărimea parcelelor de lucru s=

S = suprafaţa N = numărul de agregate folosite

S N

5.Se organizează locul de muncă prin aprovizionarea cu materialele sau produsele chimice necesare punctelor de alimentare. 6.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare D=2•B • t •N B = lăţimea de lucru a agregatului t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă 7 .Numărul de ture dus-întors t=

10000  Q  Y A B  2 L

Q = capacitatea rezervorului (litri) Y = coeficient de utilizare A = norma de stropit (litri/ha) B = lăţimea de lucru (m) L = lungimea parcelei (m) 8.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare C=Q •N Q = capacitatea rezervorului (litri) N = numărul de agregate grupate pe o parcelă 9.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare C=O •N •Y Y = coeficient de utilizare al rezervorului 10.Se calculează numărul de muncitori necesar pentru prepararea soluţiei V Nr.muncitori = i PZ Y = volumul lucrării P = norma de productivitate zilnică a muncitorilor Z = numărul de zile în care se execută lucrarea (1-3 zile) i = numărul de muncitori din formaţie

CAPITOLUL VI - Determinarea pragului de rentabilitate Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu mărimea producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. în funcţie de dinamica cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se împart în două categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante). Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor creşte direct proporţional cu volumul producţiei realizate. în această categorie intră lucrările ce au ca unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple: lucrarea de încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat soluţie, recoltat, etc). Cheltuieli fixe sau constante - sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la unitatea de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. în această categorie intră lucrările solului (arat, discuit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide, etc. Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei medii la hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de exploatare. în acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi. Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume: fără profit programat şi cu profit programat. în vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de producţie în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi cheltuieli suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii horticole.

Determinarea pragului de rentabilitate sau a punctului critic Phaseolus vulgaris Determinarea pragului de rentabilitate fără profit programat

 Y  Y`

Y = venituri totale (lei/hectar)

 Y  A x  Y ` B  x  C

Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)

 A x  B  x  C

A = preţul de vânzare (lei/kg)

 x( A  B)  C

B = cheltuieli variabile (lei/kg)

C A B

x

C = cheltuieli fixe (lei/hectar) x = producţie medie (kg/hectar)

x= 1457 kg/ha A = 1,30 lei/kg C = 1457 kg/ha x A B *** Nivelul producţiei de 1457 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, în care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea producţiei, asigură acoperirea integrală a costului de producţie. Depăşirea acestui

nivel al producţiei duce la obţinerea unui profit, iar scăderea

producţiei sub acest nivel determină pierderi. Determinarea pragului de rentabilitate cu profit programat

 Y  Y`  Y  A x

Y = venituri totale (lei/hectar)

 Y ` B  x  C  Pr

Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)

 A  x  B  x  C  Pr

A = preţul de vânzare (lei/kg)

 x( A  B)  C  Pr

B = cheltuieli variabile (lei/kg)

x

C  Pr A B

A = 1,30lei/kg Pr = 3800 lei/ha

C = cheltuieli fixe (lei/hectar) x = producţie medie (kg/hectar) Pr = profit programat

x

C  Pr = 1597 kg/ha A B

*** Nivelul producţiei de 1597 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, în care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea producţiei, asigură acoperirea integrală a costului de producţie, şi obţinerea unui profit de 3800 lei/hectar. Depăşirea acestui nivel al producţiei (1597 kg/ha) duce la obţinerea unui profit suplimentar.

CAPITOLUL VII - Concluzii şi propuneri Pentru a se asigura o recoltă de success, fermierii trebuie să ia în considerare câteva condiții de creștere eficientă a culturilor de lucernă bio. În primul rând, semințele alese trebuie să fie certificate, lipsite de semințe de buruieni. Având în vedere că nu folosesc îngrășăminte chimice, fermierii care cultivă lucernă în sistem ecologic trebuie să acorde o atenție sporită problemei buruienilor. În România există o gamă extrem de variată de soiuri de lucernă, rezistente la boli și temperaturi scăzute, cu potențial ridicat de producție. Câteva exemple sunt Topaz, Selena, Adonis, Aurora, Satelit sau Triumf. La fel de importante sunt și perioada de însămânțare, și tipul de sol ales. Lucerna poate fi semănată tradițional atât primăvara devreme, cât și la începutul toamnei. În cazul lucernei ecologice, însă, semănatul se recomandă a avea loc numai la început de toamnă, între 25 august-25 septembrie. În cazul în care apar buruieni, acestea îngheață peste iarnă, permițând femierilor să facă față mai ușor problemei culturilor nedorite în primăvară. Solul trebuie pregătit în avans, fertilizat cu gunoi de grajd, care aduce aportul de fosfor și potasiu necesare. Este, de asemenea, de preferat ca solul să nu fie irigat în exces, iar temperaturile să nu fie deosebit de scăzute. Condițiile ideale pentru cultivarea lucernei ecologice sunt îndeplinite în zonele joase, de câmpie, cu temperaturi medii anuale în jur de 11oC, și cantități de precipitații care nu depășesc 600 mm. Astfel de condiții se regăsesc în părțile centrale și estice ale Câmpiei de Vest, în centrul Câmpiei Transilvaniei, zona de sud și vest a Moldovei, Dobrogea, precum și în Câmpia Dunării. Domnul Georgel Mărgelatu, fermier din comuna Roata de Jos, județul Giurgiu, recunoaște importanța calității solului: “Am 6.000 mp cultivați, recolta e bună, din cauza zonei în care cultiv. E chiar pe malul Dunării”, a declarat acesta revistei Eco Ferma.

BIBLIOGRAFIE

1. Filip C., 1992 - Curs de management, Universitatea Agronomică Iaşi 2. Ciurca L, Vasilescu N., Asist. Brezuleanu S., 1998 - Management - îndrumător şi caiet pentru lucrări practice, Universitatea Agronomică, 3. Axinte M., 2003 -Fitotehnie, Ed. Ion Ionescu de la Brad 4. Ungureanu G., 2011 – Managementul producţiei agricole, Ed. Tipo Moldova 5. www.fermierul.ro 6. http://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole

FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII: FLOAREA SOARELUI Suprafaţa: 50 ha

Producţia medie

principală: 1600 kg/ha secundară: 1200 kg/ha

Producţia totală

Lucrari manuale

Denumirea lucrarii

1 Arat 25 cm +grăpat

Luna/ decada

U.M.

2

3

4

VIII-1

ha

50

principală: 80 t secundară: 9,6 t

Lucrari mecanice

Vol.

Consum materiale

Tarif Norma

Total z.o.

Categ salariz

lei/ z.o.

Salarii (lei)

Agregat

5

6

7

8

9

10

11

PP4-30

250

TOTAL PRODUCTIE NETERM Discuit si preg. pat germ.

IV-2

ha

50

Incărcat, transportat săm.

IV-2

t

0.1

0.11

Semănat +deservit

IV-2

ha

50

Prăşit mecanic I si manual I

IV-3

ha

50

Prăşit mecanic II

V-3

ha

Transportat apa prep. sol.

VI-1

Erbicidat şi deservit

VI-1

coef. de ha/a.n.

transform

1.25

Ha a.n

Total ( lei)

Materiale

12

13

14

62.5

15.63

0.00

0.00

0

0.00

0.00

0.00

GDU3,4

250

0.63

31.5

7.88

/ha

Total kg

Pret lei/kg

Total (lei)

15

16

17

18

consum/

0

15.63 0

19

20

21

22

0.00

12.82

833

1400

849

0.00

12.82

833

1400

849

0.00

4.35

261

375

269

250.00

0.00

0

0.16

251

0.39

2RM2

250

0.05

2.5

0.63

0.7

35.00

III

40

1400.00

SPC-8

250

0.5

25.0

6.25

0

0.00

3.13

203

350

1609

4

200.00

III

40

8000.00

CPU

250

0.5

25.0

6.25

0

0.00

7.69

500

200

8506

50

3.03

151.50

III

40

6060.00

CPU

250

0.3

15.0

3.75

0

0.00

4.17

271

175

6335

mii l

15

0.15

2.25

IV

45

101.25

RC-4

250

0.05

2.5

0.63

0

0.00

0.25

13.75

24

115.63

ha

50

0.06

3.00

I

30

90.00

MPSP

250

0.25

12.5

3.13

12400.00

1.68

0

Basagran

2

100

2.5

Total lucrari ( lei)

35

15652

100

Consum motorina litri

II

392

2

Salarii mecaniz. ( lei)

0.01

TOTAL TRIMESTRUL II

Arena

Zile agregat

124

29

0

12650

109.43

175

12602.55

21

1358

1299

29688

Recoltat fl. Soarelui

IX-1

t

80

0.00

0.00

C14+EDTP

250

0.43

21.5

5.38

0

0.00

8.79

571

704

577

Incărcat transportat rec. princ.

IX-1

t

80

0.00

0.00

2RM2

250

0.05

2.5

0.63

0

0.00

3.20

176

128

177

TOTAL TRIMESTRUL III

0.00

0.00

6.00

0

0.00

11.99

747

832

753

TOTAL GENERAL

392

15652

50

0

12650

2939

3531

31291

0 46

MEMORIU JUSTIFICATIV

CUPRINS

I. Parti scrise: 1.

Date generale

1.1. Denumirea/Numele solicitantului 1.2. Scurt istoric ai solicitantului 1.3. Obiecte de activitate ale solicitantului 1.4. Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare

2.

Descrierea proiectului

2.1

Denumirea investiţiei

2.2

Elaborator (coordonate de identificare)

2.3

Amplasamentul proiectului

2.4

Tema proiectului

2.5

Descrierea investiţiilor

2.6

Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piaţa

3.

Date privind forţa cie muncă si managementul proiectului

3.1.

Total personal existent

3.2.

Estimări privind forţa de muncă ocupată

3.3.

Responsabil legal

4. Descrierea achiziţiilor realizate prin proiect 5. Durata de realizare 6. Devizele investiţiei 7. Finanţarea investiţiei 8. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

8.1

Valoarea totală (RON), Valoare eligibila (RON)

8.2 Durata de realizare (luni) însoţita de graficul de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni si activităţi 8.3

Capacităţi de producţie rezultate ca urmare a investiţie

9. Proiectil financiare si indicatori financiari 9.1

Prognoza veniturilor

9.2

Prognoza cheltuielilor

9.3

Proiecţia contului de profit si pierdere

9.4

Bilanţ sintetic previzional

9.5

Flux de numerar

9.6

Indicatori financiari

9.7

Prognoza încasărilor si plaţilor pentru anii 1,2 si 3 de implementare

9.8

Prognoza încasărilor si plaţilor anii 1- 5 de previziune

9.9

Indicatori financiari

MEMORIU JUSTIFICATIV

1.

Date generale

1.1

Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

S.C. AGROVAS SRL; Comuna BUHAIESITI, Judeţul VASLUI; 1.2

Scurt istoric al solicitantului

S.C. AGRIVAS SRL s-a constituit pentru o durată nelimitată în data de 13.04.1998, cu sediul social în Comuna BUHAIESTI, judeţul VASLUI, Număr de ordine la Registrul Comerţului – J37/225/1998; Cod unic de înregistrare 10904923; Societate Agricolă, Cod CAEN 0111. Capitalul social subscris este de 285300,00 RON. Administrator – Ing. Isac Bogdan. In urma absolvirii cursurilor Facultăţii de Agricultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, administratorul , are in vedere creşterea suprafeţei exploatatiei, si dezvoltarea fermei in sensul transformării intr-o exploatatie comerciala profitabila, competitiva pe piaţa care sa genereze profit. Deoarece s-a constatat ca nu mai putea face faţă cerinţelor in ceea ce priveşte respectarea tehnologiilor de cultura pentru fiecare cultura in parte - apelând pentru efectuarea lucrărilor la terţi, s-a accesat Programul FEADR şi pe Măsura 121 se încearcă achiziţionarea următoarelopr utilaje: TRACTOR "CASE IH - PUMA", COMBINATOR "Lemken Kompaktor K600 A", PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE, SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL, CULTIVATOR CSC 00B/9 şi a unui autovehicul de teren SUZUKI SX4 2.0 DDIS 4WD. Prin aceasta investiţie se diminuează cheltuielile de producţie, creste productivitatea muncii si se imbunatatesc condiţiile de munca. In urma punerii in practica a proiectului prin achiziţionarea utilajelor S.C. AGROVAS SRL isi va extinde suprafaţa exploatata prin incheirea de noi contracte de arenda in anul 2010-2011 pe inca aproximativ 550 ha. In prezent exploatează 460 ha cu contracte de arenda incheiate pe o perioada de 6 ani si in proprietate. La nivel de localitate, infiintarea, dezvoltarea si modernizarea acestei exploataţii a contribuit la reducerea gradului de fragmentare al terenunui din punct de vedere al proprietăţii. Obiecte de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comerţului in sensul ca desfăşoară respectivele activităţi) S.C. AGROVAS SRL are principalul obiect de activitate - Cultivarea cerealelor,

porumbului şi a altor plante n.c.a., conform codificării (Ordin 601/2002) - 0111, începând cu anul 1998. 1.3

Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietăţii), construcţii, utilaje si echipamente, animale,etc.

Denumire mijloc fix

1.CLADIRI TOTAL 1.1 Birouri 1.2 Garaj 1.3 Magazii cereale 2.UTILAJE TOTAL 2.1 Tractor U 650 2.2 Combina Klass 4.ALTELE – detaliati TOTAL

Data achizitiei

13.04.1998 13.04.1998 13.04.1998 12.10.1999 30.04.1999 -

Valoare neta la data intocmirii ultimului bilant -RON193000 72000 31000 90000 860000 250000 610000 1053000

Bucati

1 1 3 5 3 -

In scopul îmbunătăţirii performantei fermei si având ca obiectiv principal - Creşterea competitivităţii acesteia pe piaţa, este necesara înfiinţarea unui parc cu utilaje performante care sa duca la creşterea productivităţii muncii, a profitului si a veniturilor.

2. Descrierea proiectului

2.1.

Denumirea investiţiei

ACHIZIŢIONARE DE UTILAJE AGRICOLE PENTRU FERMA VEGETALĂ A SOCIETĂŢII AGRICOLE DEALUL COVURLUI , COMUNA LIPOVĂŢ, JUDEŢUL VASLUI 2.2. Elaborator (coordonate de identificare) Oficiul Judeţean de Consultanta Agricola Vaslui, Str.Eternităţii, nr. 1, Telefon: 0235/314.388, Fax: 0235/314.388 2.3.

Amplasamentul proiectului (regiunea, judeţul, localitatea)

Este situat in Comuna BUHAIESTI, Judeţul VASLUI, la 12 km de principala piaţa de desfacere a judeţului VASLUI. Suprafaţa de teren care face obiectul acestui proiect este teren arabil neirigat si se afla pe

teritoriul administrativ al comunei BUHIESTI. S.C. AGROVAS SRL exploatează terenul pe baza contractelor de arendare - in suprafaţa de 1010 ha in zona comunei BUHAIESTI, judeţul VASLUI. Comuna prezintă un interes deosebit pentru unităţile industriale prelucrătoare de materii prime agricole si mai ales pentru agenţii economici privaţi care preiau, in vederea comercializării, cantităţi insemnate de produse agricole. Economia comunei are un caracter preponderent agricol. Din acest punct de vedere comuna se încadrează in zona a V - a, favorabila producţiei de carne, cereale si legume. Suprafaţa agricola are o pondere de 78,41% din suprafaţa comunei.

2.4. Tema proiectului: Tema proiectului este derularea unei investiţii în Comuna Buhaiesti, Judeţul VASLUI investiţie materializată prin achiziţie de: TRACTOR "CASE IH - PUMA", COMBINATOR "Lemken Kompaktor K600 A", PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE, SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL, CULTIVATOR CSC 00B/9 şi a unui autovehicul de teren SUZUKI SX4 2.0 DDIS 4WD.

Solicitantul va opta pentru achiziţionarea unui tip de tractor de putere mai mare deoarece suprafeţele lucrate sunt in sole compacte iar localitatea se încadrează in zona de deal. Obiectivul principal propus prin punerea in practica a proiectului este acela de creştere a competitivităţii exploatatiei printr-o utilizare mai buna a factorilor de producţie si a resurselor umane, obiectiv care este in conformitate cu Obiectivul General al Măsurii 1.2.1. In cadrul acestui obiectiv se va realiza realiza un parc de maşini agricole in urma achiziţionării de utilaje noi, performante care sa fie in concordanta cu potenţialul agricol al zonei. Prin aceasta investiţie se urmăreşte reducerea costurilor de producţie prin diminuarea cheltuielilor cu piesele de schimb, cheltuieli cu combustibili si lubrefianti, creşterea rentabilităţii exploatatiei a viabilităţii economice si a productivităţii, utilizarea optima a factorilor de producţie mai ales a forţei de munca, asigurarea unor standarde de viata ridicata pentru membrii asociaţiei. Lucrările mecanice de recoltat se vor face in perioadele optime prevăzute de tehnologiile de cultura, vor scădea pierderile la recoltare si se va îmbunătăţi calitatea produselor agricole. Se urmăreşte deasemenea ca prin punerea in practica a proiectului sa se realizeze valorificarea la maxim a potenţialului agricol al zonei si conservarea si menajarea mediului ambiant prin reducerea emisiilor cu efect de sera prin eliminarea surselor de poluare cu vapori toxici de combustibili, gaze de ardere, aditivi nocivi si o mai buna gestionare a deşeurilor.

Necesitatatea valorificării mai bune a potenţialului agricol al zonei. In alegerea tipului de utilaje, s-a ţinut cont in primul rând de specificul zonei, de adaptarea acesteia la condiţiile de exploatare specifice (sol, panta ,clima) având in vedere ca localităţile se incadreaza in zona de deal, iar suprafaţa exploatata este amplasata in parcele mari, unde efectuarea lucrărilor cu utilaje mari este mult mai eficienta. Noile achiziţii vor duce la îmbunătăţirea performantei generale a exploatatiei prin îndeplinirea obiectiveloe de ordin tehnic, economico- financiar si de mediu respectiv: Obiective tehnice: achiziţia de utilaje care determina creşterea productivităţii muncii, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru. Obiective economico-financiare: reducerea costurilor si creşterea rentabilităţii exploatatiei, creşterea valorii, adăugate (VAB)., creşterea viabilităţii, economice, creşterea productivităţii agricole prin promovarea progresului tehnic, utilizarea optima a factorilor de producţie, asigurarea unor standarde de viata ridicate, in special creşterea veniturilor. Obiective de mediu: - reducerea emisiilor cu efect de sera si o mai buna gestionare a deşeurilor rezultate, introducerea de tehnica si tehnologii nepoluante. Fundamentarea necesităţii si oportunităţii investiţiei reiese din faptul ca specificul exploatatiei este "Cultura mare" iar structura de culturi pentru perioada prognozata este alcătuita din: grâu, porumb, floarea soarelui, ovăz, orzoaica si fasole.

In scopul eficientizarii exploatatiei, S.C. AGROVAS SRL isi propune realizarea unei investiţii prin Măsura 121 - achiziţionarea de utilaje agricole si a unui autovehicul de teren. Achiziţionarea acestora se face avind in vedere : 

necesitatea înfiinţării parcului auto, incât societatea sa realizeze obiectivele propuse



necesitatea creşterii productivităţii muncii



necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de munca



necesitatea promovării tehnologiilor de mecanizare a lucrărilor agricole



necesitatea creşterii veniturilor exploatatiei agricole



necesitatea asigurării transportului producţiei de pe câmp, la depozit.

PROIECTUL IŞI PROPUNE ACHIZIŢIONAREA URMĂTOARELOR UTILAJE AGRICOLE NECESARE PE O SUPRAFAŢA DE 1010 HA, si a unui autovehicul de teren SUZUKI SX4 2.0 DDIS 4WD de la DOLY SRL, Str. Pantelimon Halipa, nr.13 B, IAŞI. Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6

Denumire utilaj

Nr. buc.

TRACTOR "CASE IH - PUMA COMBINATOR "Lemken Kompaktor K600 A" PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1) SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL CULTIVATOR CSC OOB/9 AUTOVEHICUL DE TEREN SUZUKI SX4 2.0 DDIS 4WD

1 1 1 1 1 1

Terenul arendat în suprafaţă de 1010 ha este amplasat în comuna LIPOVĂŢ care are un relief de deal, iar producţiile medii orientative în funcţie de potenţialul culturilor cuprinse în "Structura de culturi" a proiectului sunt cu potenţial MEDIU si RIDICAT. La finalizarea investiţiei, se propune a se realiza producţii cât mai mari pe suprafeţele arendate, pentru ca producţiile medii în funcţie de potenţial să crească. Din acest punct de vedere putem considera ca structura culturilor aleasa se incadreaza ca fiind in acord cu potenţialul agricol al zonei unde cel puţin 75% din structura plantelor de cultura vizate de proiect trebuie sa se incadreze in zona cu potenţial mediu respectiv ridicat. Achiziţia acestor utilaje este necesară pentru îndeplinirea următoarelor obiective specifice: A. Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi performante care determină creşterea productivităţii muncii, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, îmbunătăţirea calităţii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.

B. ADAPTAREA

EXPLOATAŢIEI

LA

STANDARDELE

COMUNITARE, prin

prevenirea şi controlul integrat al poluării, respectiv reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, precum şi gestionarea deşeurilor- standard obligatoriu cu 01.07.2007: C. Investiţiile propuse prin proiect sunt in acord cu potenţialul agricol al zonei, fiind zonă de câmpie cu potenţial mediu.

2.5. Descrierea investiţiilor ce urmează a fi executate în vederea adaptării la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii europene NU ESTE CAZUL 2.6.

Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piaţa ce va fi

aplicata pentru valorificareaproduselor/serviciilor obţinute prin

implementarea

proiectului.

Inca de la infiintare, din anul 1998, intre S.C. AGROVAS SRL si furnizorii de imputuri s-au stabilit relaţii stabile de colaborare. Datorita numărului mare de producători si distribuitori de seminţe, pesticide, îngrăşăminte se creează o situaţie stabila - preturile fiind uşor de previzionat. Culturile vizate de proiect sunt culturi de câmp (grâu, floarea soarelui, porumb, orzoaica, ovăz, fasole) iar seminţele necesare pentru infiintarea acestor culturi sunt achiziţionate de la aceiaşi furnizori cu care S.C. AGROVAS SRL lucrează de la infiintare: SC PRUTUL SA VASLUI , S.C. CARGILL SRL si SC UNISEM VASLUI . Erbicidele, fungicidele, ingrasamintul foliar, necesarul de azot si îngrăşăminte complexe sunt achiziţionate de la firme specializate. Condiţiile de plata stabilite de furnizori si beneficiar pentru seminţe si îngrăşăminte sunt: avans 20 % din valoare, diferenţa de 80 % se achita la recoltare. Piaţa de desfacere este exclusiv piaţa interna - 100 % din producţiile de grâu, floarea soarelui, porumb, ovăz, orzoaica si fasole realizate se valorifica conform "Contractelor de Furnizare-Preluare Produse Agricole", către SC PRUTUL SA VASLUI - floarea soarelui, şi S.C. CARGILL SRL porumb si grâu, cu care S.C. AGROVAS SRL are relaţii contractuale pe anul 2011. Condiţiile de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească la valorificare cerealele sunt cele standard . Cu toate ca judeţul VASLUI se afla intr-o zona cu potenţial agricol mediu si ridicat, multe exploataţii desfăşoară activitate de cultura cerealelor, datorita echilibrului cerere-oferta, si a tendinţei de înlocuire a combustibililor fosili cu biocombustibili piaţa de desfacere pentru S.C. AGROVAS SRL va fi asigurata si in continuare. Pentru a face fata concurentei S.C. AGROVAS SRL va urmări optimizarea tehnologiilor prin alegerea culturilor, soiurilor si a hibrizilor, a epocii de semănat, a modului de lucru al solului, tinind cont de condiţiile climatice, sol si relief specifice zonei. Strategia de piaţa va tine cont de : - stimularea comercializării produselor agricole obţinute prin armonizarea standerdelor de

calitate la cele europene -

perfecţionarea personalului exploatatiei in vederea aplicării de tehnologii performante.

-

creşterea competitivităţii pe piaţa, in concordanta cu dotarea tehnica, normele de igiena,

de mediu si protecţia consumatorului, atit pentru comerţul pe piaţa interna cit si in perspectiva exportului. -

creerea unei exploataţii agricole eficiente care sa asigure o oferta competitiva pe piaţa.

Prin creşterea eficientei si îmbunătăţirea performantelor exploatatiei S.C. AGROVAS SRL va intra pe piaţa cu produse agricole competitive din punct de vedere al costurilor si calităţii. In paralel cu dezvoltarea exploatatiei se va dezvolta si piaţa materiilor prime si auxiliare necesare fermei ducind la dezvoltarea mediului de afaceri din zona. Totodată vor creste veniturile la bugetul local prin creşterea volumului taxelor si impozitelor plătite.

Nr.crt 1 2 3 4 5

POTENTIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI Client (Denumire si adresa) Cultura SC PRUTUL SA SC PRUTUL SA SC PRUTUL SA SC CARGILL SRL SC CARGILL SRL

floare grâu porumb grâu porumb

% din vânzări 100 40 60 60 40

3. Date privind forţa de muncă si managementul proiectului 3.1. Total personal existent

6

din care personal de execuţie

4

3.2. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

5

Locuri de muncă nou-create 4 Activităţile in cadrul exploatatiei sunt realizate de administratorul societăţii care are pregătirea profesionala necesara, asigura un management de calitate in cadrul exploatatiei si permite realizarea unor lucrări agricole de buna calitate. In perioadele de vârf pentru efectuarea lucrărilor manuale se apelează la forţa de munca sezoniera.

3.3. Responsabil legal (nume, prenume, funcţie in cadrul organizaţiei, studii si experienţa profesionala) - relevante pentru proiect Responsabil legal – Ing. Isac Bogdan, administrator al Societăţii Agricole DEALUL

COVURLUI , absolvent al Facultăţii de Agricultura Iaşi si cu o vechime de 1 an de experienţa in domeniu. 4. Descrierea achiziţiilor realizate prin proiect, repectiv denumirea, numărul, valoarea

si

caracteristicile

tehnice

si

funcţionale

ale

utilajelor/echipamentelor

tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziţionate prin proiect. Nr.crt

1

2 3 4 5 6

Denumire/Tip utilaj/echipament TRACTOR "CASE IH - PUMA" COMBINATOR " Lemken Kompaktor K600 A" PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPITE PPO-(5+1) SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL CULTIVATOR CSC 00B/9 SUZUKI SX4 2.0 DDIS 4WD

Total

Număr bucati

Valoare fara TVA -RON-

TVA -RON-

Total cu TVA -RON-

1

301000

72240

373240

1

81500

19560

101060

1

60400

14496

74896

1

36700

8808

45508

9225 1753 58750 14100 547575 130957

10978 72850 678532

1 1

1. TRACTOR "CASE IH - PUMA" - Putere maxima CP/rpm: 281 / 2200 - Număr cilindri/cilindree: 6/8,3 - Sistemde injectie common rail, regulator electronic, 24 supape - Cuplu maxim Nm/rpm: 1162/1500 - Transmisie: 4X4, powershift, 18 viteze înainte x 4 înapoi - Priză de putere (rpm) : 1000 - Priză de putere cu arbore cu 21 caneluri - Cabina cu presurizare continua, cu aer conditionat cu controlul automat al temperaturii, incalzire / ventilatie - Capacitate ridicare pe tiranţi (kg) : 9126 - Pompa hidraulica cu debit variabil, 166 l/min, presiune max. 224 bar - Pneuri standard spate/fata: 710/70R38 + 600/65R28 - Rezervor combustibil (I): 682 - Culoare: albastru - Bară de tracţiune - Greutăţi frontale 16x100 kg

2. COMBINATOR " Lemken Kompaktor K600 A" - Tractor necesar (CP): 170/190; - Lăţimea de lucru (m): 5; - Adâncimea de lucru (m): 0,30; - Productivitate (ha/oră): 4 - 5; - Versiune semipurtata, cadru rabatabil hidraulic in 2 sectiuni - Masa(kg): 4200

3. PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1) - Reversare cu cilindru hidraulic cu dubla acţiune. - Fiecare trupita este intarita cu bolt de protectie care poate fi usor inlocuit in caz de necesitate - Cormane semielicoidale pentru terenuri medii si grele, cu cormane suplimentare. - Lăţimea suprafeţei de lucru: 2 m - Putere maxima tractor 150 CP - Adâncimea arăturii:27 cm - Greutate 2740 kg - Lungime/lăţime/înălţime: 8300/2900/2200 cm - Viteza de lucru 7-9 km/h - Productivitate 1,4 – 1,8 ha/h - Tip: semipurtat 4. SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL - Tractor necesar (CP): 65; - Lăţimea de lucru (m): 5,6; - Debit seminţe (boabe/ha): reglabil in 48 trepte de Ia 30.000-1.000.000; - Productivitate (ha/ora): 1,10-2,90; - Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,8x7,0x2,1; -Masa (kg): 1200 5. CULTIVATOR CSC 00B/9 Tractor necesar (CP): 65; Lăţime de lucru (m): 5,6; Distanta intre rânduri (m): 0,45-0,7; Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,80x5,80x1,05; Masa (kg): 1000. 6. SUZUKI SX4 2.0 DDIS 4WD Tip: 1,5 DCI Ampatament: 2671 Motor putere KW (CP) 80(109) Pneuri –Dimensiuni: 215/65 R 16 Culoare: Alb

Principalele dotări: - Sarcina admisa axa fata – 802 kg axa spate – 567 kg - Program electronic de stabilitate (ESP) - Sistem de frânare hidraulic ABS Bosch 8.0 - Frâne disc faţă - Frâne tambur spate - Frână de parcare cu acţionare pe rotile punţii spate - Bară stabilizatoare punte fată - Amortizoare puntea spate - Sistem direcţie servo-asistat - Baterie Acumulator 12 V/ 72 Ah - Echipament electronic 12 V/ Demaror 12 V - Parasolare pentru şoferi şi însoţitor - Spaţiu depozitare - Imobilizator (antifurt volan) - Speedometer, km/h - Mufa diagnosticare - Lămpi laterale - Ajustaj fascicul lumini - Inel de remorcare - Punte Tip Mac-Pherson cu brat inferior rectangular si bara stabilizatoare - Centuri de siguranţa cu prindere in trei puncte - Siguranţa usi pentru copii - Trusa de scule - Trusă prim ajutor - Cric - Triunghi reflectorizant Produsele sunt însoţite de "Declaraţia de conformitate"si "Certificat de garanţie". In perioada garanţiei (18 luni) vânzătorul se angajează sa înlocuiască gratuit piesele sau subansamblele care s-au defectat din vina fabricantului. In post garanţie (10 ani) va onora toate solicitările de intervenţie cauzate de defectarea produsului, cheltuielile de service urmând a fi suportate de către client.

Produsele care fac obiectul acestei oferte, sunt proiectate conform normelor europene 98/37/CE, securitatea maşinilor având ca baza tehnica standardele specifice fiecărui produs — armonizate cu cele europene - şi baza legala interna HG 119/2004.

PLANUL DE CULTURĂ AL FERMEI VEGETALE (perioada 2010-2015) S-a considerat pentru perioada previzionata de 5 ani aceeaşi structura de culturi si aceleaşi suprafeţe. Preturile de valorificare luate in calcul se considera ca ramân constante pe întreaga perioada de prognoza de 5 ani, perioada in care si veniturile ramân constante. Producţiile la hectar se considera ca sunt constane pe întreaga perioada de prognoza si sunt in limitele potenţialului agricol al zonei. S.C. AGRIVAS SRL a stabilit o structura simpla de culturi rentabile, care se pretează la condiţiile zonei si care asigura o buna rotaţie in cadrul asolamentului.

PLAN DE CULTURA Suprafaţa FL. SOARELUI GRÂU PORUMB FASOLE TOTAL

Previzionat (ha) An 1 350 452 200 8 1010

Producţie medie

FL. SOARELUI GRÂU PORUMB FASOLE

An 4 350 452 200 8 1010

An 5 350 452 200 8 1010

Previzionat (kg/ha) An 1 1900 4200 5700 1200

Cantitate totală

FL. SOARELUI GRÂU PORUMB FASOLE

An 2 An 3 350 350 452 452 200 200 8 8 1010 1010

An 2 1900 4200 5700 1200

An 3 1900 4200 5700 1200

An 4 An 5 1900 1900 4200 4200 5700 5700 1200 1200

Previzionat (t) An 1 665 1898,4 1140 9,6

An 2 665 1898,4 1140 9,6

An 3 665 1898,4 1140 9,6

An 4 An 5 665 665 1898,4 1898,4 1140 1140 9,6 9,6

Preţ

FL. SOARELUI GRÂU PORUMB FASOLE

Previzionat (RON/kg) An 1 1,3 0,7 0,8 3,75

An 2 1,3 0,7 0,8 3,75

An 3 1,3 0,7 0,8 3,75

An 4 An 5 1,3 1,3 0,7 0,7 0,8 0,8 3,75 3,75

Venituri totale

Previzionat (RON)

FL. SOARELUI GRÂU PORUMB FASOLE TOTAL

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 864500 864500 864500 864500 864500 1328880 1328880 1328880 1328880 1328880 912000 912000 912000 912000 912000 36000 36000 36000 36000 36000 3141380 3141380 3141380 3141380 3141380

5. Durata de realizare (luni) şi etape principale Durata de realizare a investiţiei este de maxim 6 luni calendaristice, începând cu data primirii Notificării de selecţie a proiectului (inclusiv semnarea contractelor de achiziţii). Grafic de implementare fizica

Activitati Plata serviciilor de consultanta Depunerea dosarului de proiect la OJPDRP Evaluare si selectare Depunerea dosarului de achizitii la OJPDRP Contractare imprumut bancar Achizitie Tractor CASE IH PUMA Achizitie COMBINATOR " Lemken Kompaktor K600 A" Achizitie PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPITE PPO-(5+1) Achizitie SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL Achizitie CULTIVATOR CSC 00B/9 Achizitie SUZUKI SX4 2.0 DDIS 4WD Depunere cerere de plata la OJPDRP Ajutor nerambursabil FEADR

Luna I-a Aprilie 2260

Luna a-II-a Mai 4187

Luna aIII-a Iunie

Luna aIV-a Iulie

Luna Luna aV-a aVI-a August Septembrie

554022 301000 81500 60400 36700 9225 58750

554022 277011

6. Devizele investiţiei, cu detalierea pe structura devizului general, însoţit de devizele pe obiecte, conform legislaţiei in vigoare (HG 28/2008). Detaliaţi cheltuielile eligibile si neeligibile pe elemente.

Deviz financiar – Capitol 3 – Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă ethnică - RON Nr. crt

1

2

3

4 5

Specificaţie

Valoare eligibila

Valoare neeligibila

Cheltuieli pentru studii de teren (geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotebnice, fotogrammetrice, topografice si de stabilitate a terenului pe care se amplasează obiectivul de investiţie) Cheltuieli pentru obţinere de avize, acorduri si autorizaţii - total, din care: 1. obţinerea/prelungirea valabilităţii ceritificatului de urbanism

0

0

0

0

0

0

2. obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare, obţinere autorizaţii de scoatere din circuitul agricol 3. obţinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri si branşamente la reţelele publice de apa, canalizare, gaze, termoficare, energie electrica, telefonie, etc. 4. obţinere aviz sanitar, sanitar-veterinar si fitosanitar 5. obţinerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa

0

0

0

0

0 0

0 0

6. întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului Cadastral provizoriu si înregistrarea terenului in Cartea Funciara

0

0

7. obţinerea avizului PSI 8. obţinerea acordului de mediu 10. alte avize, acorduri si autorizaţii solicitate prin lege Proiectare si inginerie - total, din care: 1. Cheltuieli pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare - total, din care: a. studiu de prefezabilitate b. studiu de fezabilitate c. proiect tehnic d. detalii de execuţie e. verificarea tehnica a proiectării f. eleborarea certificatului de performanta energetica a clădirii 2. Documentaţii necesare pentru obţinerea acordurilor, avizelor si autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţii 3. Cheltuielile pentru expertiza tehnica efectuata pentru construcţii începute si neterminate sau care urmează a fi modificate prin proiect (modernizări, consolidări, etc.) 4. Cheltuielile pentru efectuarea expertizei, cercetării şi auditului energetic Organizarea procedurilor de achiziţie Cheltuieli pentru consultanta - total, din care: 1. plata serviciilor de consultanta la elaborarea memoriului justificativ, studiilor de piaţa, de evaluare, la întocmirea cererii de finanţare 2. plata serviciilor de consultanta in domeniul managementului investiţiei sau administrarea contractului de execuţie

0 0 0 0 0

0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0

0

0

0

0

0

0

0 6447 6447

0 0 0

0

0

6

Cheltuieli pentru asistenta tehnica - total, din care: 1. asistenta tehnica din partea proiectantului în cazul când aceasta nu intră în tarifarea proiectării 2. plata diriginţilor de şantier desemnaţi de autoritatea I contractantă, autorizaţi conform prevederilor legale pentru ; verificarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii Total valoare fara TVA Valoare TVA TOTAL DEVIZ FINANCIAR 1 (inclusiv TVA)

0 0

0 0

0

0

6447 1547 7994

0 0

DEVIZ GENERAL Privind cheltuielile necesare realizării achizitionarii de utilaje agricole agricole pentru ferma vegetală în mii lei/EURO la cursul 4,3 lei/EURO din data de 10.01.2011 Valoare (fara Valoare TVA TVA) (inclusiv TVA) Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de Nr. crt. cheltuieli Mii Mii lei Mii lei Mii Mii lei euro euro 1 2 3 4 5 6 7 CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului 1.1 Obţinerea terenului 1.2 Amenajarea terenului 1.3 Amenajări pentru protecţia mediului si aducerea la starea initiala TOTAL CAPITOL 1 CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului TOTAL CAPITOL 2 CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică 3.1 Studii de teren 3.2 Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 3.3 Proiectare şi inginerie 3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie 3.5 Consultantă 6,44 1,49 1,54 7,98 1,85 3.6 Asistenţă tehnică TOTAL CAPITOL 3 6,44 1,49 1,54 7,98 1,85 CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază 4.1 Construcţii şi instalaţii 4.2 Montaj utilaje tehnologice 4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 4.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de 547,57 127,34 131,41 678,98 157,90 transport 4.5 Dotări TOTAL CAPITOL 4 547,57 127,34 131,41 678,98 157,90 CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli 5.1 Organizare de şantier

5.1.1. Lucrări de construcţii 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute TOTAL CAPITOL 5 CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar 6.1 Pregătirea personalului de exploatare 6.2 Probe tehnologice si teste TOTAL CAPITOL 6 TOTAL GENERAL 554,01 128,83 132,95 686,96 159,75 Din care C+M

DEVIZUL obiectului achiziţionarea de utilaje agricole în lei/EURO la cursul 4,3 lei/EURO din data de 10.01.2011 Nr. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de crt. cheltuieli

Valoare (inclusiv TVA) Lei Euro

Valoare (fără TVA) Lei Euro

TVA

301000

70000

72240 373240

86800

81500

18953

19560

101060

23502

60400

14047 14496

74896

17418

8808

45508

10583

2145 1753 13663 14100

10978 72850

2553 16942

127343 130957 678532 127343 130957 678532

157798 157798

Lei

I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII 1 Terasamente 2 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje) Izolaţii 4 Instalaţii electrice 5 Instalaţii sanitare 6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare. PSI, radio-tv, intranet 7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 8 Instalaţii de telecomunicaţii TOTAL I II - MONTAJ 9 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice TOTAL II III - PROCURARE 10 Utilaje şi echipamente tehnologice 11 Utilaje şi echipamente de transport 1. TRACTOR "CASE IH - PUMA" 2. COMBINATOR " Lemken Kompaktor K600 A" 3. PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPITE PPO-(5+1) 4. SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL 5. CULTIVATOR CSC 00B/9 6. SUZUKI SX4 2.0 DDIS 4WD 12 Dotări TOTAL III TOTAL ( TOTAL I + TOTAL II +TOTAL III)

36700 9225 58750 547575 547575

8535

Nr.crt

1

Denumire/Tip utilaj/echipament

Număr bucati

TRACTOR "CASE IH - PUMA"

2

COMBINATOR " Lemken Kompaktor K600 A" PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPITE PPO-(5+1) SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL CULTIVATOR CSC 00B/9

3 4 5 6

SUZUKI SX4 2.0 DDIS 4WD

Valoare fara TVA -RON-

TVA -RON-

Total cu TVA -RON-

1

301000

72240

373240

1

81500

19560

101060

1

60400

14496

74896

1

36700

8808

45508

1 1

9225 58750

1753 14100

10978 72850

547575 130957

678532

Total 7. Finanţarea investiţiei

Din valoarea totală a investiţiei de 625432 RON cu TVA, ajutorul public nerambursabil este de RON (50% din valoarea eligibila). Surseîe propuse pentru realizarea investiţiei sunt următoarele: Curs Euro / leu 4,3 din data de 10.01.2011 . Procent finantare publica = 50 %

- RON277011

Euro 64421

Cheltuieli Total neeligibile -RONEuro - RON277011

277011 0 277011 554022

64421 0 64421 128842

0 0 0 71410

Cheltuieli eligibile Ajutor public nerambursabil Sursele de finantare pentru completarea necesarului de finantare din care: - autofinantare - imprumuturi TOTAL PROIECT

0 0 0 16607

277011 0 277011 625432

Euro 64421

64421 0 64421 145449

Solicitantul face imprumut pentru valoarea eligibila a investiţiei - respectiv 554022 RON, pentru valoarea TVA solicitantul vine cu contribuţie proprie. Curs Euro / leu = 4,3 din data de 10.01.2011 (cursul de schimb Euro/RON publicat pe pagina web a Băncii Central Europene).

8. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei 8.1

Valoarea totală (RON), Valoare eligibila (RON)

Valoarea totala = 625432 RON Valoarea eligibila = 554022 RON 8.2. Durata de realizare (luni) insotita de graficul de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni si activităţi. Durata de realizare a investiţiei este de 6 luni calendaristice, începând cu data primirii Notificării de selecţie a proiectului (inclusiv semnarea contractelor de achiziţii).

Activitati Plata serviciilor de consultanta Depunerea dosarului de proiect la OJPDRP Evaluare si selectare Depunerea dosarului de achizitii la OJPDRP Contractare imprumut bancar Achizitie Tractor CASE IH PUMA Achizitie COMBINATOR " Lemken Kompaktor K600 A" Achizitie PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPITE PPO-(5+1) Achizitie SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL Achizitie CULTIVATOR CSC 00B/9 Achizitie SUZUKI SX4 2.0 DDIS 4WD Depunere cerere de plata la OJPDRP Ajutor nerambursabil FEADR

Luna I-a Aprilie 2260

Luna a-II-a Mai 4187

Luna aIII-a Iunie

Luna aIV-a Iulie

Luna Luna aV-a aVI-a August Septembrie

554022 301000 81500 60400 36700 9225 58750

554022 277011

8.3

Durata de realizare (luni) insotita de graficul de eşalonare a investiţiei

exprimat valoric pe luni si activităţi Investiţia se va realiza pe durata a 6 luni incepand de la data semnării contractului de finanţare cu agenţia FEADR ;

8.4

Capacităţi de producţie rezultate ca urmare a investiţie (in unităţi fizice)

V0 fara proiect V1 cu proiect In urma realizării investiţiei, dotarea Societăţii Agricole DEALUL COVURLUI LIPOVĂŢ va fi completata cu mai multe utilaje noi, performante: TRACTOR "CASE IH PUMA", COMBINATOR "Lemken Kompaktor K600 A", PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE, SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL, CULTIVATOR CSC 00B/9 şi a unui autovehicul de teren SUZUKI SX4 2.0 DDIS 4WD. Aceste maşini noi vor intra imediat in procesul tehnologic la realizarea in condiţii superioare calitativ si de protecţie a mediului a tratamentelor preemergente in vederea semantului culturilor de primăvara, respectiv la optimizarea proceselor de manipulare a materialelor vrac si / sau paletizate (seminţe, ingrasaminte chimice, etc). 9. Proiecţii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentru persoanele fizice autorizate si asociaţiile familiale) pentru indeplinirea obiectivului de creştere a viabilităţii economice Proiecţii financiare persoane juridice (Anexe B)

9.1 Prognoza veniturilor 9.2 Prognoza cheltuielilor 9.3 Proiecţia contului de profit si pierdere 9.4 Bilanţ sintetic previzionat 9.5 Flux de numerar 9.6 Indicatori financiari Proiectii financiare persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale (Anexe C) 9.7 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare 9.8 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune 9.9 Indicatori financiari

9.1 Prognoza veniturilor Se va completa Anexa Bl «Prognoza veniturilor si evoluţia capacităţii de producţie » cu vânzările cantitative si valorice previzionate trimestrial in primii doi ani de activitate după care anual. In cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai buna intelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionarii: gradul de utilizare a capacităţii de producţie si modul cum evoluează acesta in timp; se va preciza producţia fizica existenta si producţia fizica estimata in urma realizării investiţiei corelarea dintre vânzările previzionate, gradul de utilizarea a capacităţii de producţie si precontracte/contracte de vânzare incheiate/in curs de a fi încheiate; modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate Se vor detalia veniturile obţinute din alte tipuri de activităţi decât cea la care se refera proiectul, (in cazul in care solicitantul obţine venituri si din alte activităţi decât cea descrisa prin proiect) 9.2 Prognoza cheltuielilor Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor si evoluţia capacităţii de producţie » cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in primii doi ani de activitate după care anual. In cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai buna intelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionarii : - urmăriţi corelarea informaţiilor furnizate aici cu cele menţionate in celelalte secţiuni ale studiului; -corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacităţii de producţie si precontracte/contracte de cumpărare incheiate/in curs de a fi încheiate ; - modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ; - orice alte informaţii care au stat la baza previzionarii sau influenţează previzionarea cheltuielilor si au influenta relevanta ; Se vor vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activităţi decât cea la care se refera proiectul, (in cazul in care solicitantul obţine venituri si suporta cheltuieli din alte activităţi decât cea descrisa prin proiect)

9.3 Proiecţia contului de profit si pierdere In coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul cont de profit si pierdere încheiat de societate anexat la cererea de finanţare (in cazul in care solicitantul este înfiinţat in anul in curs aceasta coloana nu se completează). Se va completa anexa B3 rândurile aferente : 12 «Venituri Financiare », 13 « Cheltuieli privind dobânzile »(atat pentru creditul ce urmează a fi contractat pentru co-finantarea investiţiei din proiect (daca este cazul), cat si pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare angajate)», 14 «Alte cheltuieli financiare », 18 «Impozit pe profit/cifra de afaceri», restul rândurilor fiind preluate automat din anexele Bl si B2. Se vor face menţiuni privind valorile previzionate si se vor corela cu alte informaţii (exemplu : cheltuielile privind dobânzile). 9.4 Bilanţ sintetic previzionat Se vor face precizări privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a posturilor din bilanţ. Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilanţ având in vedere următoarele: - in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilanţ incheiat de societate anexat la cererea de finanţare (in cazul in care solicitantul este înfiinţat in anul in curs aceasta coloana nu se completează); - valorile activelor imobilizate noi achiziţionate se vor adaugă la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor imobilizate vândute in perioada respectiva; - valoarea amortizării cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adaugă amortizarea calculata pentru activele imobilizate noi achiziţionate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizările prevăzute in contul de profit si pierdere); - valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu specificul activităţii desfăşurate (durata procesului de fabricaţie, etc.) si alte elemente co; relevante. - casa si conturi la banei se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent aceleiaşi perioade din linia S; - datorii ce trebuie plătite intr-o perioada de pana la un an - se previzioneaza in funcţie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor'fiscale si la asigurările sociale afernete activităţii. - datorii ce trebuie plătite intr-o perioada mai mare de un an - se previzioneaza in

funcţie de soldul si graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung primite (daca este cazul), de soldul si graficul de plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul); se vor evidenţia de asemenea datoriile către actionari/asociati, leasingurile, datoriile către alte instituţii financiare. - subvenţii pentru investiţii - se inscriu soldul existent/previzionat (daca este cazul) si incasarile primite prin programul FEADR; - capitalurile proprii - se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorărilor de capital social prevăzute, rezultatul exerciţiului (acesta se repartizează ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmând sa facă parte din rezerve in anul următor), rezervele deja constituite si alocările suplimentare din rezultatul exerciţiului financiar precedent; - se va urmări corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar:

9.5 Flux de numerar Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementării (anexele B5, B6 si B7(vezi atenţionarea de mai jos) desfăşurate lunar) si pentru o perioada de 5 ani (anexa B8) după implementarea proiectului. In cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai buna intelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionarii: - se va urmări corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrări si ieşiri cu celelalte secţiuni; - atenţie la rândul « Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei» acesta nu poate fi negativ ! - orice alte informaţii care au stat la baza previzionarii sau influenţează previzionarea elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta ; Atenţie: Durata maxima de execuţie a investiţiei cofinanţata din FEADR este de 3 ani de la data incheierii contractului de finanţare si prin excepţie, pentru investiţiile in achiziţiile simple fara leasing financiar de utilaje, instalaţii, echipamente si dotări noi, de mijloace de transport specializate, precum si a altor mijloace de transport stabilite prin fisa măsurii durata maxima de execuţie este de 2 ani.

9.6 Indicatori financiari Pe baza datelor obţinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea si viabilitatea investiţiei ce urmează a fi promovata. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, după finalizarea investiţiei, in preturi constante. Încadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (menţionate atât in aceasta secţiune a Memoriului justificativ, cat si in Anexa B9 din cererea de finanţare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizării investiţiei si respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente măsurii 121 (in cazul investiţiilor privind înfiinţarea de plantaţii, proiecţiile se vor face din anul in care se obţine producţie/venituri conform tehnologiilor de producţie si a specificului proiectului).

Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt următoarele: 1.

Valoarea investiţiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din

bugetul poiectului.

2.

Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta,

conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculează pornind de la fizic (cantităţi de produse, volumul producţiei, servicii) ţinând cont de preţuri/tarife pe un itatea de măsură diferenţiat pentru fiecare obiect de activitate. Se

preiau valorile din Anexa Bl « Prognoza

Veniturilor » rândul « Total venituri din exploatare » aferente perioadelor respective (Total Ani,..., Total An 5).

3.

Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activităţii

curente. Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare si se calculează in funcţie de domeniul de activitate si de consumurile specifice. Se preiau valorile din Anexa B2 « Prognoza Cheltuielilor» rândul « Cheltuieli pentru exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total Ani,..., Total An 5). 4.

Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10% din Ve.

Rezultatul din activitatea curenta (Re) se calculează: Re = Ve - Ce - trebuie sa fie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluaţi. Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculează după formula :

rRe =

Re x100 Ve

Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie sa fie maxim 12 ani ;

5.

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani). Se calculeaza astfel :

Dr 

VI 1

6

5

12

( Flux _ net _ actualizat   Flux _ exp loatare _ actualizat) / 12

.

Unde : Se considera ca in anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare din anul 5. 6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie sa fie minim 5% pentru anii evaluati

Se calculeaza astfel :

rRc 

Flux _ exp loatare  100 VI

7.

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii

evaluati; RAFN Flux de numerar din exploatare/ (dobânzi + plaţi leasing + rambursarea datoriilor); Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 randul P « Flux de numerar din activitatea de exploatare» care se imparte la randul C « Total iesiri de lichiditati prin finantare ». 8.

Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - trebuie sa fie maximum

60% pentru anii evaluati; Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active. rI 

TD i  100 TAi

unde : TDi= total datorii pe termen mediu si lung in anul i ; TAi= total active in anul i ; 9.

Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de

numerar viitoare. unde: r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (4%) + marja de risc pe ţara (4%) evaluata de catre Agenţie ca valoare medie si care va fi reevaluata pe masura ce condiiile pietei monetare europene se schimba, se impune introducerea unei aproximari unitare)

10.

Valoarea actualizata neta (VAN) – trebuie sa fie pozitiva;

Este calculata astfel: 5

VAN   i 1

12

FNi

1  r 

i

 i 6

FNi exp lt  VI (1  r ) i

FNi = flux de lichiditati net din anul i; FNi explt = flux de lichiditati din exploatare din anul i VI = valoarea investitiei ; 11.

Disponibill de numerar la sfarsitul perioadei (randul S , din anexa, B8 « Flux de

numerar » trebuie sa fie pozitiv in aniide previzionare evaluati Se preiau valorile din randul S din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1,…, Total An 5).

9.7 Prognoza incasarilor si plaţilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare Se vor completa anexele CI, C2 si C3(vezi atenţionarea de mai jos) cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati) aferente activităţii agricole/ productive /prestări servicii, precum si cu cele aferente activităţii de investiţii si finanţare. Detalierea se face pe luni de implementare. Atenţie la rândul « Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei » acesta nu poate fi negativ in nici una din lunile de implementare!

9.8 Prognoza incasarilor si plaţilor anii 1-5 de previziune

Se va completa anexa C4 cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati) aferente activităţii agricole/ productive /prestări servicii, precum si cu cele aferente activităţii de investiţii si finanţare. Detalierea se face pe fiecare an de previziune.

9.9 Indicatori financiari Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmatoarele: 1.

Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din

bugetul poiectului. 2.

Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie sa fie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani). 3.

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii

evaluati 4.

Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fie pozitiva

5.

Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei - randul 60 din anexa C4 « Flux de

numerar » trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluati.