Recuperare Parkinson

Reabilitare individuală Prin acest tip de exerciţii se obţine un grad crescut de autonomie în activităţile vieţii cotidiane. Exerciţiile pe care le propun în această fază sunt o sinteză a unui program de reabilitare mai amplu, structurat astfel încât să permită pacientului efectuarea exerciţiilor în autonomie la dominciliu. În funcţie de finalitatea prestabilită, 1.

exerciţiile

sunt

Exerciţii

împărţite

de

în

4 şi

stretching

grupuri: mobilizare

Obiectiv: prevenirea retragerilor musculo-tendinoase la nivelul articulaţiilor şi apariţia durerilor specifice, corectarea

posturilor

greşite.

Exerciţii

2.

funcţionale

Obiectiv: îmbunătăţirea capacităţii de a schimba poziţia (întins, şezut, în picioare) şi de a efectua gesturi simple 3.

cotidiane

(a

se

de

pe

Exerciţii

Obiectiv: 4.

întoarce

o

parte

pe

de îmbunătăţirea

Exerciţii

alta

în

pat)

echilibru echilibrului

de

coordonare

Obiectiv: îmbunătăţirea fluidităţii şi preciziei mişcării În funcţie de gradul de autonomie conservat, pacientul va alege nivelul de dificultate al exerciţiilor: Exerciţii de nivelul 1: pacientul care poate face astfel de exerciţii este autonom în toate activităţile cotidiane Exerciţii de nivelul 2: se efectuează exerciţii în cazul unui pacient parţial autonom, care are nevoie un mic ajutor pentru activităţile simple, dar care a conservat capacitatea de a se ridica în picioare, de pe un scaun, în siguranţă şi care se poate menţine în echilibru Exerciţiile trebuiesc efectuate constant, zi de zi, în perioada zilei în care fiecare pacient se simte mai sigur şi mai energic, numită perioada ON.

Exemple

de

exerciţii

Stretching 1. Poziţia de plecare este supină cu genunchii îndoiţi şi picioarele pe podea. Se ridică un genunchi la piept cu ajutorul mâinilor şi se întinde celălalt genunchi. Se menţine poziţia 20 de secunde şi se întoarce la poziţia iniţială. Se repetă de 3 ori pe fiecare gambă.

2. Din poziţia în genunchi cu şezutul pe călcâie, se întinde trunchiul cu braţele înainte, fără a ridica şezutul. Se menţine poziţia 20 de secunde, apoi se relaxează. Se repetă de 3 ori.

3. În şezut pe podea, cu genunchiul drept îndoit şi cel stâng întins, se flexează coloana întinzându-se trunchiul si bratele spre gamba stânga până când se simte o tensiune sub gambă. Se menţine poziţia pentru 20 de secunde apoi se relaxează. Se repetă de 3 ori pe fiecare gambă.

Coordonare 4. Poziţia de plecare este cea supină cu braţele pe lângă corp. Se ia cu ambele mâini genunchiul stâng şi se trage spre piept în timp ce capul şi umerii se ridică de pe podea. Se întoarce în poziţia de plecare apoi se repetă cu celălat genunchi; de 10 ori pe parte. Pentru creşterea dificultăţii se poate creşte ritmul exerciţiului.

5. Şezut

pe

un

scaun, genunchii îndoiţi cu picioarele pe podea, mâinile pe umeri. Simultan se întind braţele în lateral şi gambele înainte prin extensiunea genunchilor. Se întoarce în poziţia iniţială şi se repetă de 10 ori. Pentru creşterea dificultăţii se poate creşte ritmul exerciţiului.

Stretching

şi

mobilizare

6. În picioare cu mâinile pe umeri. Se întind braţele în lateral cât mai mult posibil. În acelaşi timp se deschid palmele, se întind şi se deschid degetele cât mai mult. Se menţine poziţia timp de 10 secunde apoi se întoarce la poziţia iniţială. Se repetă de 3 ori.

Reabilitare de grup

Obiective pentru a reduce declinul funcţional şi pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor afectaţi de Parkinson: 

Informarea şi antrenarea pacienţilor şi a caregiver-ilor



Motivarea pacienţilor pentru a gestiona mai bine aspectele bolii



Păstrarea unor bune performanţe motorii



Conservarea şi optimizarea capacităţilor funcţionale reziduale



Prevenirea daunelor secundare



Favorizarea interacţiunilor sociale Pentru atingerea acestor obiective, strategiile terapeutice adoptate cuprind exerciţi: de respiraţie şi rearmonizare posturală, de relaxare cu vizualizare ghidată, de mobilizare activă multi-articulară, de stretching şi de întindere globală, pentru stimularea şi normalizarea reacţiilor posturale, pentru recuperarea mişcărilor asociate şi alternate pentru schema motorie, pentru echilibrul static, dinamic şi statico-dinamic, pentru tibiogambieri, de coordonare, pentru îmbunătăţirea pasului, strategii de cueing, functionale prin utilizarea strategiilor cognitive de mişcare, în cuplu (active observation) şi pentru mimica facială. Exemple de exerciţii pe grupuri de pacienţi în diferite faze ale bolii, conform Hoehn&Yahr: Faza

I:

Incapacitate

cognitivă

absentă/minimă

Obiectivele principale sunt: informarea pacientului şi familiei în legătură cu boala, încurajarea unei bune performanţe motorii prin activitate fizică aerobică şi exerciţiu fizic constant şi învăţarea strategiilor motorii utile din partea pacientului. Exerciţii de respiraţie, de relaxare şi rearmonizare postural Exerciţii pentru mobilitate Exerciţii de întindere musculară Exerciţii de coordonare Schimbări postural

Verticalizare Exerciţii pe perechi: action observation

Antrenarea pasului

Antrenarea pasului în condiţie de dual-task Mişcări globale Exerciţii de grup, în cerc

Tangoterapia

Faza

II:

Incapacitate

cognitivă

redusă

Obiective: Îmbunătăţirea controlului postural, echilibrului, schimburilor de poziţie şi mersului prin folosirea strategiilor cognitive şi tehnicii de cueing, păstrarea tonusului muscular şi a articularităţii, elaborarea unui program de exerciţii globale, învăţarea strategiilor care evită căderile. Exerciţii de respiraţie şi rearmonizare posturală

Exerciţii pentru mobilitate

Exerciţii pentru mobilitate, în perechi

Exerciţii pentru mobilizare globală

Exerciţii pentru tibiogambieri

Exerciţii de întindere musculară

Exerciţii de coordonare Exerciţii de coordonare şi echilibru

Exerciţii de echilibru static

Strategii motorii cognitive pentru a evita freezing-ul

Faza

III:

Incapacitate cognitivă

mediu-gravă

În afară de cele precedente, obiectivele mai sunt: implicarea şi antrenarea caregiver-ului, Prevenirea posibilelor complicaţii osteoarticulare şi musculare, ergoterapia, conservarea funcţiilor vitale, favorizarea activităţilor funcţionale şi folosirea ajutoarelor pentru mers. Exerciţii de respiraţie şi rearmonizare posturală

Exerciţii pentru mobilitate

Exerciţii de echilibru în poziţie destabilizantă

Exerciţii de coordonare

Activităţi funcţionale

Exerciţii în perechi care implică şi caregiver-ul

Strategii cognitive de mişcare: a se ridica de pe scaun

Exerciţii pentru mimica facial

Bibliografia 1) Canning C et al (1993) “ Physical activity and sports in patients with Parkinson’s disease in comparison with J

health seniors”

Neural

Transmission

2) Frenkel‐Toledo S, Giladi N, Peretz C, Herman T, Gruendlinger L, Hausdorff JM (2005) “ Treadmill walking as an external pacemaker to improve gait rhythm and stability in Parkinson’s disease” Mov Disord 3) Herman T, Giladi N, Gruendlinger L, Hausdorff JM (2007) “ Six weeks of intensive treadmill training improves gait and quality of life in patients with Parkinson’s disease: a pilot study” Arch Phys Med Rehabil 4) Miyai I, Fujimoto Y, Ueda Y, Yamamoto H, Nozaki S, Saito T, Kang J (2000) “ Treadmill training with body

weight support:

its

effect

on

Parkinson’s

Arch

disease”

Phys

Med

Rehabil

5) KNGF Guidelines for physical therapy in patients with Parkinson’s disease (2004) suppl Dutch J Physioth 114 6) Lim I, van Wegen E, de Goede C, Deutekom M, Nieuwboer A and Willems A et al. (2005) “ Effects of external rhythmical cueing on gait in patients with Parkinson’s disease: a systematic review” Cil Rehabil 7) Cunnington R, Windschberger C, Deecke L, and Moser E (2002) “ The preparation and execution of self‐ initiated and

externally‐triggered

movement:

a

study

of

event

related

fMRI”

NeuroImage

8) Ellis T, Goede CJ, Feldman R, Wolters EC, Kwakkel G, Wageenar RC (2005) “ Efficacy of a physical therapy program in patients with Parkinson’s disease: a randomized clinical trial” Arch Phys Med Rehabil 9) Van Wegem E, Lim I, de Goede C et al. (2006) “ The effects of a visual rhythms and optic flow on stride patterns with

Parkinson’s

disease”

Parkinsonism

Realt

Disord

12:21‐27

10) Keus SHJ, Bloem BR, Hendriks EJM, Breder‐Cohen AB, Munneke M (2007) “ Evidence‐based analysis of physical therapy in Parkinson’s Disease with recommendations for practice and research” Mov Disord 11) Pelosin E, Avanzino L, Bove M, Stramesi P, Nieuwboer A, Abbruzzese G (2010) “ Action observation improves freezing of gait in patients with Parkinson’s disease” Neurorehabil Neural Rep

http://fizioacademy.ro/tag/recuperare-boala-parkinson