Rescrierea Adn Ului.pdf

Rescrierea ADN-ului Autovindecare qi Autocontrol Seminar Intensiv Noua Medicind Germanich

Tehnici de Echilibrare Emolionald Comunicare Armonioas[ Psihogenealogie

- suport de curs -

Dr. Crina Veronica Veres

FOARTE IMPORTANT

!

I

Informaliile din aceastd prezentare sunt furnizate cu scopuri informalionale. Acestea nu inlocuiesc sfatul medical de

specialitate

!

i

Curs AUToVINDECARE si AUTOCONTRoL

www.Crinaveres.ro

MULTUMIRI Aduc zilnic ti cu fiecare ocazie mii de mullumiri fiintelor care m-au aiutat si inleleg viata, si mi vindec de suferinte fizice 9i sufletelti, achizilionate din ignorant: fat; de tegile dupi care se guverneaz; fiinla umani. Amintesc maijos doar o parte dintre acettia, pe care i-am considerat mai semnificativi la momentul redac6rii acestui material, iar pe ceilalti ii onore2 in egal; misuri in inima mea,

boala,

Fforence lcovef Shinn - pentru minunata ei catte Jocul vietii si cum sd-l joci, carc mj-a schimbat pas cu pas modul de a privivjala, inci din anii de liceu, aducand in viata mea o nou; perspectiv; infinit mai eliberatoare ti mai flexibili decat tot ce aflasem despre lume ti viati de la cei din jur.

al;turi de care la Acddemid Sufletului, tcoala de autocunoaStere pe care a infiintat-o domnia sa, am invStat cu adev;rat s; simt din ce in ce mai deplin 5i mai subtil viata, si devin din ce in ce mai conStient; de Mine, de scopul si sensul vietii. Des;vergirea, perfectiunea Legilor Universului erau intrupate in fiecare atom 9i gest al acestei minunate fiinte si pentru mine a fost o permanent; surs; de inspiratje ti putere atAta timp cet am avut onoarea de a m; afla in fJ. Francisc Maitreya -

Preajma Sa.

Goedkaji - cel care rni-a f;cut accesibilS inlelepciunea din practica str;veche yipossoro, modul corect de a privi, de a percepe/ de a simti, lipsite de interpret;rile $i reactiile cu care am fost dresati in societate. Prin cele peste 20 de cursuri de 10 zile la care am participat am pdtruns in tainele linittii 9i echilibrului interipr.

Matshaff Rosenberg - prin sistemul de intervenlie nufiit Comunicdreo Non-Violentd, lace accesibil semenilor s;i un mod de comunicare care si permit; o inielegere a motivelor pentru care comunic6m, cum o facem de ajungem s; ne cert;m sau sE suferim, cine este cel care comunic; ti cum s; comunicSm ca si fie armonie intre parlile implicate, cum s; ascult;m empatic, se exprimEm sincer ce avem de comunicat.

- prin al c;rui documentar de Epigenetic;: arorogid Oedintelor / Perceptiilor am reutit s; inteleg, atunci cand mi se mai d;duser; cel mult 10 zile de tr;it pentru un cancer de colon in faz; terminal;, faptul c: boala nu este dat; decat de o citire a unor "gene de boali" pe care le avem cu totii, in anumite condilii de stres prelungit ti foarte intens. De la acest minunat profesor am invdtat ci, odau schimbate perceptiile care au condus la boal;, corpul se vindec; prin faptul ca acele "gene de boala" vor fi acoperite de o protein: ti nu mai pot fj citite, iar omul revine la o stare de funclionare in afara bolii, ins; mai adaptat, fiindc: vindecarea inseamna Dr. Bruce Lipton

maturizare si adaptare la Realitatea in care tr5im.

- care gi-a sistematizat munca de cercatare in cancere si boli grave, pe zeci pacienli de mii de cu care a stat de vorb;, pe care i-a observat zi de zi, in sistemul numit rvoud Medicind Germanicd, m,a ajutat si inleleg 9i mai bine cum functioneazi continuumul PSIH IC-CREIER_O RGAN_M ICROBI si cum a fost posibil s; m: vindec de toate bolile prin care am Dr. Ryke Geerd Hamea

trecut vreodat;. El pune pe baze gtiinlifice imboln;virea ti vindecarea Dad am tr5i intr-o lume bazati pe stimi de sine 9i corectitudine, munca sa extraordinari ar fi recunoscute la nivel mondjal, onorat; Si aplicat; in educalie 9i medicin;, iar Premiul Nobel i s-ar cuveni pe drept. Dr. Elisabeth Kiibler Ross - cu mjnunatele ei studii legate de sensul vielii, pe care avea nevoie st il descopere, lucrend cu pacienti copii, aflali in stadii terminale de boald, experient; care iJi provoac; limitele Si adaptarea la stres oricat de bine antrenat ai fi. A sintetizat o parte din munca domniei sale in cartea Despre Moarte ti A mu .

terapeut austriac care folosette in practica sa, experienta de lungi durat6 a domniei sale alSturi de Dr Hamer, este conferenliar international, se strdduie se fac; accesibile aceste descoperiri revofutionare in mod gratuit prin cartea sat Rdddcinile Psihice dle Bolilor, disponibili deocamdati fiind versiuni in alte limbi decat limba romani, inst materiale traduse din cartea domniei sale gisiti si pe blogul autovindecoreo.blogspot.ro Biairn Eybl

-

Dr. Kelfy Turner - povestette in corteo Remisie Totold, sd ii suptovieruim concerului chior ri otunci cdnd nimeni nu ne mdi dd nici g tqrs4 experienia eica oncolog cu pacienlitrimitj acas; pentru a muri 9i care reveneau la control perfect sindtogi. A avut parte de o cSldtorie iniliatici subvenlionat; initial de clinica pentru care lucra, vanand motivele pentru care ace5i oameni s-au inc;pitanat sd tr;iasc;, in ciuda istoriei naturale a bolij care spune cE ej ar fi trebujt sE moar;.

-

cu al s;u proiect Recol, Hedling, care a beneficiat Fi el de transformSri personale numeroase, descoperirea felului cum relatioeazi mintea, creierul giorganele, fiind elev al Dr, Hamer, Dr. Sabbah 9i a.altor minunati oameni care i-au impirugit din cunoatterea lor, pe care el le-a pus in practicE 5i a dezvoltat in timp propriul sistem de abordare a pacientului ti bolii. Sunt accesibile pe internet o multime de filmlete gratuite ale domniei sale cu explicatii / lnterpretSri legate de diverse boli. Gifbert Renaud

Dr. Len Hew de la care am 'invitat intr-o alt; form; decat cele practicate inainte, despre posibilititile de interventie subtilt asupra comportamentului uman cand ceea ce livrezi lumiivine din conttientizarea faptului ci nu exigti decat tu ti gendurile tale.

F

Gary craig cu EFT, Tehnicile de Elibercrc Emolionald, ne arati c6t de simplu este si apeti cateva butoane ale corpului, pe care le avem fiecare in dotare prin bunavointa Mamei Naturi spre a le utiliza in folosul nostru ti sA obtii rezultate extraordinare.

Anne An.elin S.hiitzenberger, Elisabeth Horowitz, Patri.e Van Eersel, Chaterine Maillal4 Rudolf Steiner, Karl Gustav Jun& sigmund Freud, Milton Erickson, PErintele Arsenie Boca - au contribuit prin lucr;rile 9i descoperirile lor din domeniul psihogenalogiei, psihanalizei ti psihoterapiei la o mai bun; AutocunoaStere 5i la o inlelegdre mai buna a legaturilor dintre patologiile noastre

Fi

traumele str:mo5ilor,

4\

a,.;

9l 6

\\'i

oD

€

9 'n

I

'tPnt,.

NI q

+.J t= |_. --=

E

s\

N

a)

)cE

3

I

ai

7-Y--. L

!\'l

(

.-

-JN

L

.)

i, r .i

-\

x,

't:=

-i,-

:; 9'5E -:E:F-

-\

ts.8 bo

; lE 6 .9::b4 =.5;<: E €.Y :t

.t .t:E

6 d r ': +- *,.i -s "V

a <'a-n

a '6-

_:s-G

a-)

-!

# =(< 3 35qg 6 -g '!,j .5 .9 : 6 =J

a

ap

tzul^

+

+

BATJtrB

EZEI

l

I

?.,r1?JaPur

n

I

I

+

+

I llJ

lo z

lo ls i{E lo tut

to

lo-

IO E = uJ IE lc

o

o-

z

o a

o J o lF uJ o = EI

J

uJ

c

o s. -go. c' l! oE o c) o E J o o tto oc L

o o-

(9

ul

J

o z o uJ

g $

o

.cI

o (5

c,

l
lc l'5 to tf lo t,to lo

lr$ t>

tc

l$

to IN lo to

F,E

e.$

lE lc lc lo) E c o o

€

c E G

o urN o

o ! o o

p

o o ! o o o

J

.9

.g

ol

lr -

ol

ul

l>E IF O

IE l(t

o :t tt !O o .F z ,$ at o o) N o E ,g o a. o co ES ct>

=

|(U()

lf

l!

EA

(E

q;

E o

EE >'E

o'tr 3 o E E o

EE co 6,S

^s

9o

*

o E o 6 dl tr 0

o ,f to E o

o c o

CD

o

c

o =

E (D .9 @

(9

e

9= @t= €$ 1Ea. oo =P DFS. {, 'F CDE

Osd

5:

o.t'

=O JG FO

EE vro

+g

E

$5 E cc

EJ

o{ E6 *'P $o rJ )(E

.:

EI EE

gb it'=

df

r"= xcL t"E

'tr

o o o

IU

tr

IG

U)'= ,,@=

e E

gs6

'(

EEE

Jl-

!E: (u(J o

tulr- b

;'8 l!o

€

si iicc

o o

ps{esr="8 >

LO rN

.(5

_Jt 'R(Do-

E(,) :O r,= 6 > o E,-EF E

8UE b R,; EX H v 'E-

E.> E 6 'g F'E !E

€{

-

E.d E

N*E

.a a tiE (! (5

E,(E r! > !+E

H'tr 6o

JO JJ

-E< ooN " 3

hi

o

uJo E

LL

E,

o.

N|| (!

!,

"t=i

tr

UE::E

;EE $$'E 5

llJ I 'd jo o

o o

g#f

E N

\,

g

;:?! Et

o

E&

o

't=

>l

.9

o

|E

o o

o

o

IJ

ED

(E

IE

G

(,

o

CL

o

G

I

o

.EE

.E=g iPESe !- cL P E.: g '! EE: g R'F .9 . L5 -(! fo.

".Eo

I o o o-

o o

ID

tt

o

E to

(E

)t!

o

PEF 59e

o c c (g E o E U' o o

E;E + 56X +EE'

Ej@

I.E

U

o

d$*: ;;3 E E.i g t=

F

IIJ

o

IIJ

IE;

I E

E.

ul

s€5Fes

E

s R ^' ii! I H',-;9: A

N ql

E

>

N

o .9 )G

CD

o .= .9 o tto o -9 =o o 3 E o G

z .=

6-

B€

.E

I

,r eg 3E !

i.5

!=

E>

.= s)9 6^Y; :4 ii

.:9 E

o E.!h5

ll

5

'l

q.a

.>

.E<

"E

ctt

o-

D

t5 (,

ol: !!!

ffi

II o E otr

o (J

.l

F

dE

!P

go -l()

o

t

o

gi@

d

d" f-gs

-

'6

,o

AE

Fi EE

ctt

i

E

+E E=

t'i

9l

H t5 H ES

o .12

(t,

0 o

0

lerqe.rai

Inlqcunrl

E

.c

,

EI atl

I o

I (ll

P.E

o: E;.gF

I

N

o o

|'t

E€g

o

"=\ .9 .E nc6 o-

o

e'* fE ui

I E

=

E

o)

I

a)

;r3 dz E9 .E€ H

€.E,;

:r= .s2 eE :.J

'6-

'sE

l)i :**ao ;=

(D

;i

=H

= EE E 9 .v E _ -.L(r) =T O(J (E(! 9c

i9 Efrq

d!=!=.p p-E zE E.6 (I)!J

x,.i c! -dr

-^

-

:

:i

=+-= oE =

F .= =P .i: -oo)@

(D

E (5 d

::

Y

=PE -ia -o xa=

{r= = ri;(D @ d-(D

!g -

E

e

E 3s€: ;EE 9E ;E E E E.pER.E
.tg

F =g 6

6

'(D

z o t

,b6E

,i

==

_E _.:!

c.i ._+

(v

ftE

I,l =2 IUI oo zz

fo u. o-

t-oul t

o o

-9

9=g I

= rel="nofollow">

FE

E

Re F(D

'6-

E

E

3F

6P.

g !:

==

_ ?

;F

'6

,,sF S.E xf E:= !r-=

:

z E.:

€E -oc

3Y

fr". be ";E .!2= **b'e€ :.e 33 !: :: -i\

.d:

.(q 9'€'

L;

,!o

9\

t -::

(/, E

HE6

CEE ==*

-4"

E ?=-eg t(! @ c ;r'i -' F =.,6 6 _"3 == ;E P s EE 5c!;! E xE -YAjE r. XFdE EE 5s --= =a'{8EgFE= =EY I5::FRE;..E1 EEE.E EE 3= gg E f; b ts e. ;<. E ; =' ='E'*E_-e5FEs9 Efi F :

o,'-Y .i5 c.i

^9

F h:.::: g€-;: -€

*EE,3i
= c"j + ddrj

-

-

c..l

|.y!

"EH€

-cj c{ o,t

c.t (\

ct (5 c)

qt

z (,

tr

oI

o(IJ

=(J '-

.t)

= (D

c)

.Yo)

(o

E

c _c q)

:i(, d (tl __ d)

.D.E (o .rr i:o_ o)

(6

I

att

-ct =

-o)

o '= 6) o-

c(l)

D lll

;iIJul

U' (D

)(5

o,

-

o (J

<(5 at)

Eo)

=E

o

6tr t!r{

EF. uz (Jul o z o oo UJ t, o o

c co =f o

(-)

5 C,

o (J = at,

=o c)

(E

(D

'(E

e

E i

= E

(D

.E

(5

c

C'

,-

o c)

(U

o

9o -=9 -- (t' (D

-0)

o o-

--

oE

o o E(D E o,

eggg E.EEE

r{

o JZ

f^p zo

{,

=_4.9= .5p E ii .E= d 5(! 65 6 += cE E*=E E atr; 6,.=

g

-!p

U

.S2 =c-E

E q,

E 38 cE^

E

d

=

F

o

or*

'd,

N-

Ef,J,

E'

@

I

gE frE !o !! F

(!

q)

6

g.P€.b

€+ E6 96

o,)

iEE :(!d

g ;

Fei^F

g sEq g E gE g.E E * I F'o g.E 8s\ &

4z SH uz to

d ED

€-FE€o.'g

G.= o!u

III o.

o@ gs* ccl

=

o,

-F E6 Y'Et EDc|.EoE :;:. o

^-6

r(,{

6(J r{

Z.

=b 6 EE pd o S,o E!x -i

AE


a

vr=

.!2

gl 'ai S, .o 9-_

8

E

HF

"o.:g E

qs F g EE.E: 6 ;9.E 5drX

ts

o= d

EE

E;-

E= b H EEE N t: au.E ;xccc

h-g E

E (ll

a-ntEa

-g .E

E q)

E

I

**E

.h asl E-=

PE

o O

s-3

9o Ft

lEg

E

f;

o .E

HE

F

";E s '-6

E (! at

E

;e= e

.9

o

E

.!!!

= ni9 =

g a,

.E

'g '6-.8

_o (Ea,

EA

iru*g1tfflffi!!*!!t$g

-g.E =aE

=N€ < o-E. 9EH

,u;*

r6 $3 ( t ;o E-SG.

Mq:FF r.a J ;i E r.tr 6€ H tr i'a. :'S^E E, a,

=zfE xuJ!g Fo ir Ft a= .-r

E

.=

-- ! fJ a/n !q

- [i Eq 5 !F og; t

fie E= EF 0)G

E

o

'.

ES -g

llo

.,

9' ;iF

iliaEa,EitlleeEEEilrE E iEtEE

E

(g

tx d5 t!iFaE

dF-

E

i*iHi

oi: E P:gN

=,igE;

Hi

***, u*,ffi R R N

R

*'

Q;

o

i'= oTE 5 i o) ,.,

g,E

or

9b

E€

E's€

il;

A

F

EE

+

,(EO0)

g .g 5

tr

'o'=

,ffEgi

gH€He

€ iFE 5'E s s*

Yr9o o+oP

F::; *'€HHt€EBE

HgHg5=5Ets

,r0;;5s5eg + ri -

o.i c.i

E+E+E

oi

F-


'N

gE$EE-r

o o o OI ol

€s

.cl

-{.-

c)

::

ff€fE€ S

pd

E

l:

c

G

!F E

:E6

6 ,f

€: I Pr €E

,t9

Ei

et

!i

o.

)(E

)(g

;ir-E<E (/)-

EO

q)

o o

+

N

a

to

E-

c)

o o

\= )o .:-=

5 o ol E :=,.< )(rj r- ol (s (EO -cl .q '=O

!P G' !o zE

...,i N 0)

ok

g o o ol /.< ol

-o = -cl a!.- 't: 5 (g .!l .Elz (J lt o- l!f 'iri

iie

Q;

'Er 0)(!

E f

o €g

'=:= =b 6E oO

u o E.

;3E'

of

.r-

_o

i+

Ee

=-s S* {t a:; HE {

-o€ FUp *;.9

o

'5

G

N

o

E

i:

G

*

o.

o '6

(o O (') O)F-O c).:l ! E ;EfgEE*EgfuEF+E H

ii Pi.E

F;#sEfi€gEgH

e;E"-fi88tEE."or o.i rj + -

G

'rt

coF-

a

o (g fl

F! (U

3 3s€ ,,{

:BE

;<

:CsgEc

s

EE$$E-r

s8d"€s

. HH'

E

3

Efs9 € E€E ! 5iE

g,gEsE

tEeE

Fif; .t

alt :l-9

!:

t C!

rE

ti

: !: EE€ 6

figfiEBfl

E^Iluruluules olBlllBrorya

rolrolxe alluulruro8 p1ur15

TIIHIUflAOIJfl

r{

I

g at,


l

<E

UJ

z.i

o

z ul

tt2.

gE

(J

UJ

att

IL

JJ

F

X.!

zE

E9

9

E9 uJo

z o o

i

o

ir I

O

:'t

I

6

=

F,;

IEiE n E= *

trs6 F9':

zg

=i; *E:E

E-,o

o

(Jut o f z

tJ.

I

z

d

TL

<;:

IiE E.E i €i i

b*5 = z

o o

]-|JJ.tr F

u>E

oo)

ii

r/>

9E

o

d.! z> Ox (J

o

lo

o

(/r

c o o

l-lu'Jt

I

oz

r.uU)FtroouJz

@

()E FE

o

e,E

t @

o I

€ I

't

r(

z z

g i

!J ,!!

f F

l2

gE zE

g

9.gi

oE !<

(J


e

= r( J

9 E. z

2= o

o

o(J EA crF o-6

E!l i!! (JO

N

:i F:

= |rli

t!

f

<-g

xi

o o

S,O

=; F,G

o.

fl

e

J

E

z

,<

(,

o. UJ

E

<= =

=E N5 o

z

o o

g \F <.E (/t

E; Et

o!l

t=

E* EB at, .a \;

6; g+

€-+

E; *E 85

U =J ]L

J

*.9 H: P EE: l!!; 6,5I

J

f F C)

uJ

z= =E OE

2

EUI

o o

t

IIJ

l=;

J

lJ-

!

s

z o

ul;o F9: d-ft

-89 t n.= =r: o2.9

:3 |:> d f

z

ID

lL,n

o

to .9

zi 6:
ll r! tL g', oil

!.9

zt oql o

(.,

F

IJ'

t Figuri remarcante din istoria medicinei in anul 1850 doi oameni au influenlat medicina intr-o manieri diametral opusi: Pasteur gi Bechamo. AmAndoi fdceau cercet;riin domeniul biologiei. Unulsingur a devenit renumit: Pasteur.

Louis Pasteur 1822 - 1895

f

Numele s5u este cunoscut la nivel mondial, el simbolizeazi victoria asupra microbilor 5i a eoidemiilor. Numele sdu a devenit cotidian: pasteurizarea laptelui, a brAnzei, etc. lnstitutul Pasteur este renumit datoriti vaccinurilor sale. La vremea aceea savantii se intrebau: de ce se acrette laptele, de ce putrezeste carnea, de ce fermenteazi vinu l?

Majoritatea dintre ei gSndeau ci agentulcare provoca aceste fenomene venea de niciieri. Printre ei se numSra $i chimistul Pasteur.

e

Antoine Bechamp 1816 - 1908 in paralel, un alt om de gtiin!5, Bechamp, aplecat asupra microscopului studia sSngele viu. El avea s5 demonstreze c5

fermentalia

rezultd din organisme mici, numite

^'^'in

, Ldr E 5E 5,d>cdu dLdr

interioru

I

celulelor c6t giin exteriorul corpului. Aceste

fiind intalnite la oameni, animale, vegetale la microorganisme.

o F o

Si

Antoine Bechamp 1816 - 1908 Boala survine atunci cAnd un dezechilibru

perturbi fun4ion'area normalS

a

mycrozimelor.

Acesta este un prieten interior al organismului, el tinde s; restabileascj echilibrul atunci c6nd conflictul biolosic a fost

solutionat.

Cine spune adevdrul?

. . .

Pasteur om ambitios, suslinut de interesele aristocraliei, a plagiat $i apoi a vulgarizat lucrdrile lui Bechamp, declar6nd ci micile organisme vin numai din exterior, sunt inamicii nostri impotriva cirora trebuie si declardm rizboi.

si spuni

in aer liber, microbiii5i pierd virulenla. 5i minciuna se perpetueaz; de atunci.'. El a omis

cE

Cine spune adevdrul? Aceste dou; teorii sunt diametral opuse: pentru pasteur. microbul este cel care produce boaia absolut int6mplator.

Pentru Bechamp, . Cine spune adevirul? Cine creeazi confuzie? Pot fi doud adevdruri cat timp existS 2 interese: medicina liber5lii (Hamer, Lipton, Becliamp, Naessence etc) versus medicina exploatdrii (Pasteur Concern e farmaceutite 5i medici corupli)

Gaston Naessens 1924 - 2008

.

O contribulie deosebite a avut Gaston Naessens. El a inventat un microscoo cu care putea vedea foarte bine mvcrozimele descrise de Bechamp, pe care el le-a numit

Somatida este materiei, gi poate lua orice formS: spor, bacterie, bacil, bastona5... Este

Somatida este nemuritoare - atata timo cat se g;selte intr-un organism viu si sSnjtos, ea nu poate fi distrus; prin nici un mijloc fizic sau chimic.

Gaston Naessens 1924 - 2008 La moartea noastrd, ea devine bacterie si

- asieuri

descompunerea organismului nostru in componentele sale de bazi: oxigen, hidrogen, carbon. Dupi

ce Si-a terminat lucrul bacteria redevine Si se reintoarce in naturi.

somatidd

Somatide sau Coloide de Lumina gisim in aer ziua, mai ales atunci c6nd este soJre si cald gi in clorofila pla ntelor verzi .Ea condenseazd energia cosmic5 Si o transmite materiei. Face leg;tura intre energia nevizuta gi materie.

CICTUL SOMATOIDIAN rzrdu.r ris..'-orar(i) ser ^ @ |tr'=:-o1 ..-eFo-

r{.rr.r

T*'t,b'l r,:r \ 'P'ry:Iei-ijz'f:,.,

*"'

\O*.".. -\ - ^

5z-""..1i.:=":oBrozAiFPm. ,-^7@ I'e"' (dd^I j_ rdE ,hdi.ir (9f

int

!{-'-e=rc@

Pfl.. (], \cr.,

Funsf

ffi-i;;

t9".. tr9 / s-$r,

6pt c?#,X. .;.,iS=GGD.-_---./16\-__*

.;**

",Ri-==Pt"r:; @nro-uerouroa

SOMATOSCOPUT Somatoscopul este un microscop inventat de Naessens, care permite oricui sd vadd somatida Si toate formele pe care le poate rua.

observl s6ngele proaspdt, viu, nu cel colorat care este mort. Cu ajutorulacestui microscop, el a putut descrie ciclul complet al somatidei. El

Ne putem afla intr-una din cele trei situalii:

somatida este intr-o stare foarte bund

-

avem

slndtate buni somatida prezint; cateva anomalii- avem

sinitate

rea

somatida orezinti mai multe forme a instalat deja.

Descoperiri uluitoare... Doctorul german Ryke HAMER a tratat cl., succes pesfe 31.000 de pacienli doar stend de vohd cu ei. Nu fecea nimic magic, in afara faptului ca le explica logic gi rational despre drensa bgeturd dintre starea mentald ti boale. El susflne ce fiecare om s-a imbolndvit din cauza unui program mental distructiv, nescutin urma unui SOC emotional. El a numit acest Foc dupe numele fiului seu: Dyrk Hamer Syndome sau DHS (sindromul Dirk Hame0.

-

boala s-

Despre dr. Hamer Moartea fiului gi a sotiei au fost gocui care Fau ranit la un nivel profund, 9i, ca Fi cum n-ar fi fost destul' peste cateva luni s'a imbolnivit de CANCER la TESTIGULE.

Ajunsese un doctor care trata pancienlii de cancer, iar in paralel trebuia sa se trateze pe el insusi de cancer. Era speriat de rata mare de insucces a tratamentelor clasice' pe care ar li trebuit se le urmeze 9i el, insi nu mai avea incredere in ele Degi pare descurajator, acest context urma se-l ajute pe Dr' Hamer se revolutioneze lumea medicali.

DrtS

aDi).

EIllEsYrdq[)

Ptoer€s Siologic d.

Suprei.|unc - lifsn (PBs) .c.c. ,.bo.r."

(t

CrL--:d.d.tg{rdd

suleryn

c.trd* 3llr4it

nr

{F,FocdHlm.r(F}D r* - FH l. .'ia r.si d. vi'd.*. O- ._d.m & wn|ddsc (ED

!r

R..l - ltdtr.! - sl'6cl&

.,

pohlurdT.tuE .tlct.r.301, td.E! d rt!s! '

incurc6nd interese a ajuns in instanlS

.

.

Cand Dr. Hamer a fost arestat, in L997, pentru acordarea de sfaturi medicale, fara a avea licenta medicala, pentru trei persoane, politia a confiscat fisele pacientilor sai si le-a a na lizat. Un procuror public a fost,nevoit sa.recunoasca in timour procesului, ca dupa 5 ani,6.000 din G.500 de pacienti ai dr. Hamer, cu cancer in faza terminala, erau inca in viata. In cazul tratamentelor conventionale, cifra aceasta este

inversa.

Noua Medicini

Germanici Cum sd identifici confli'ctul, stadiul de boa15 ;i modalitatea de vindecare

Ultimatum sd renunle la descoperirile sale gtiin!ifice In 198L, Dr. Hamer a prezentat rezultatele descoperirilor sale la Facultatea de Medicina d Universitatii din Tiibingen, sub forma unei teze post-doctorat. Totusi, pana astazi, Universitatea a refu2at sa testeze cercetarile Dr. Hamer, in ciuda obligativitatii

legaledeaoface. Acesta este un caz fara precedent in istoria universitara. In mod similar, medicina oficiala a refuzat sa aprobe descoperirile sale, in ciuda a 30 de verificari stiintifice diferite, facute atat de medici independenti, cat si de asociatii profesionale.

Ultimatum sA renunle la descoperirile sale

;tiin!ifice timp dupa ce Dr. Hamer si-a prezentat teza, i-a fost adresat un ultimatum de a renunta la descoperirile sale stiintifice, sau ise va refuza reinnoirea contractului sau la La scurt

Clinica Universitara. In 1986, desi munca sa nu a fost niciodata pusa la indoiala sau dezaprobata, doctorului Hamer i-a fost

ridicata licenta medicala'

pe motive ca a refuzat sa se

conformeze principiilor medicinei sta nda rd. Cu toate acestea, era hotarat sa-si continue munca si, in 1987,

a reusit sa-si extinda descoperirile practic catre orice cunoscuta de medicina.

boala

Exil $l Cercetare Dr. Hamer a fost persecutat si hartuit timp de 25 ani, in special de catre autoritatile germane si de catre cele fraceze.

Din L997, Dr. Hamer locuieste in exil in Spania, unde isi continua cercetarile si continua sa se lupte pentru recunoasterea oficiala a "New Medicine'

Insa,'din moment ce Facultatea de Medicina a Universitatii din Ttibingen isi mentine tactica de amanare, pacientilor din intreaga lume le este refuzat la scara larga dreptul de a beneficia de descooeririle revolutionare ale Dr. Hamer.

Cele cinci legi ale programelor biologice

'

L1 - $ocul emotional este detonatorul

doud faze L3 - Sistemul ontogenetic al tumorilor

L2 - Fiecare boalS are

9i

bolilor

echivalente cancerului L4 - Sistemul ontogenic al microbilor

specializati in serviciul creierului L5 - Legea chintesentei

-

muncitori

Legea 1 - $ocul emotional este detonatorul Fiecare cancer sau boald echivalenti cancerului este un program biologic conflictual special (PBSI bine fondat al naturii care debuteazi printr-un emotional grav (DHS): 'oc

.care ne ia prin surprindere liind acut gi drumdtic, .fiind iotol nepregdtiti gi pe care nu gtim cum se-l

rezolvdm

.pe care il tfiim in solitudine

. Conlinutul psihologic al conflictului determind locatia din creier in care va avea loc impactul, formind focare Hamer, cercuri concentrice vizibile gi pe computer tomograf, aceste zone fiind centrul de comandi pentru organul in care s-a instalat boala. Totul se intSmpl5 pe trei nivele: PSIHIC - CREIER - ORGAN.

La aceastd regulA, se

. .

adaug; doud concluzii esentiale:

a. Tipul conflictului care a generat SOCUL EMoTIoNAL(DHS) determine ZONA in care aoar vibratii-anormale in creier. Zona de oe creier in care apar aceste inele concentrice, determina organul in care va aparea boala. .

b. Cu cat dureaza mai mult conflictul. cu atat se imbolnavesle mai rau organul corespunzator acestui lip de conflict.

Aceste concluzii au rezultat in urma experimentelor practice pe care dr. Hamer le-a facut De oameni si pe animale. Dr Hamer a demonstrat mai intai cum, si animalele, la fel ca oamenii, suht predispuse bolilor in urma unui conflict care genereaza un soc emotional.

Exemple de conflicte

.

Un barbat poate suferi un soc conflictual de ,,pierdere o teritoriului", cand isi pierde casa sau locul de munca, pe

neasteptate;

.

pentru o femeie, un soc conflictual ,,in comin" poate fi o gri.ia pentru binele unuia dintre membrii familiei;

.

un soc conflictual de tipul ,,ab ondonulul' poate fi declansat de un divort neprevazut sau de o spitalizare de urgenta;

.

cooiii sufera deseori un soc conflictual ,,de seporare", cand mama se decide sa se intoarca la munca sau cand se despart parintii'

COMPASUL NMG - Sistemul Ontogenetic al PBS Toate bolile au doud faze... de duratd echivalentd, de obicei

l:mP

Xlbdh: Nonob'te

Ebndnld/h,.+.e flr+

Ckldrhdrdqr&oblE CJdd

J€

n'rrt€. r"€!rod.

s.!!ddot Dir d r"i 'a*. ioruolot

i

ffit (@dd.dllh!)

L2

- Fiecare boald are doud faze

Un pacient care nu Si-a rezolvat conflictul se gdseste in prima faz; - numite faza rece sau faza activi a conflictului - in care piedoininE sistemul nervos simpatic 5i se manifesti prin extremitili reci, stres, giierderea in greutate, insomnii. Da.ci reuSe5te sd rezolve conflictul, automat intrS in faza a doua - numiti faza calde sau faza de conflict rezolvat, in care predomind sistemul nervos paraSimpatic.respons_abil de.regerierarea oiganismului, gi se manifestd prin boli caroe: Teora, rnltamall Insottte de dureri, eruptii cutanate, reumatism, etc.

in aliast5 fazi revine pofta de mSncare, este mai obosit Si doarme mai mult, toatd energia este indreptati spre refacerea intregului oreanism.

UNICA FUNCTIE A OBOSELII ESTE DE A GARANTA SU PRAVI ETU I RI:A

NOASTRA.

A Doua Lege Biologicd Dr. Hamer a descoperit ca orice conflict si orice boala are si o rezolvare, iar desfasurarea oricarei boli are loc in doua faze. In timpul primei faze, a conflictului activ (si anume atata timp cat acesta exista) intregul organsim este orientat catre a face fata conflictului. In timp ce, la nivel fizic, au loc dereglari celulare specifice, psihicul si sistemul nervos vegetativ autonom se confrunta de asemenea cu situatii neasteptate.

Comutata intr-o faza de sties (sympathicotonia), mintea devine total preocupata de continutul conflictului. Tulburari ale somnului si lipsa apetitului sunt simptome specifice. Biologic vorbind, acest Iucru este vital, deoarece focalizarea atentiei asupra conflictului si orele de activitate in plus constituie conditiile propice pentru rezolvarea conflictului.

L2: Faza RECE=ACTI VA conflictului denumita ,,taza rece" pe perioada stresului se produce constrictia vaselor de sange, simptomele specifice ale activitatii conflictuale sunt extremitatile reci (in special mainile), tremurul si transpiratia rece. Intensitatea simptomelor depinde, in mod natural, de intesitatea si impactul socului conflictual. Daca o persoana ramane in aceasta stare prea mult timp, urmarile pot fi Faza activa a

fatale, Dr. Hamer a demonstrat, fara nici o indoiala, ca organismul nu poate muri niciodata de cancer, in sine. O persoana poate muri ca rezultat al complicatiilor mecanice produse de tumori, de exemplu blocarea unui organ vital precum colonul sau bila, dar in nici un caz celulele canceroase, in sine, nu pot provoca moartea.

L2z

taza RECE=ACTIVA

In German New Medicine distinctia dintre cancerul malign sau benign nu are nici o valoare. Termenul malign este o constructie! artificiala (la fel ca marcarii tumorali) care, pur si simplu, indica o activitate de reproducere celulara ce a depasit o anumita limita complet arbitrara. Daca o persoana moare pe durata fazei initiale active a conflictului, este de obicei din cauza pierderii de energie, a slabirii exagerate, a lipsei de somn si a epuizarii mentale si emotionale.

L2z Faza RECE=ACTIVA De cele mai multe ori este vorba de impactul emotionar devastator al unui diagnostic sau a unei prognoze negative, de genul "Mai ai doar sase luni de trait!,,, impact ce arunca pacientii de cancer si pe cei apropiati lor intr_o stare de

disperare.

fsarte mica speranta sau chiar deloc, sunt privati de forta lor vitala, isi consuma inutil energia si, in cele din urma, mor rn urma unui proces agonizant pentru pacientii de cancer pe care tratamentele conventionale de cancer nu fac decat Cu

sa il

accelereze.

L2: Faza RECE=ACT|VA De cele mai multe ori este vorba de impactul emotional devastator al unui diagnostic sau a unei prognoze negative, de genul "Mai ai doar sase luni de trait!", impact ce arunca pacientii de cancer si pe cei apropiati lor intr-o stare de disperare.

foarte mica speranta sau chiar deloc, sunt privati de forta lor vitala, isi consuma inutil eriergia si, in cele din urma, mor in urma unui proces agonizant pentru pacientii de cancer pe care tratamentele conventionale de cancer nu fac decat sa il Cu

accetereze.

L2z Faza RECE=ACT|VA De cele mai multe ori este vorba de impactul emotional devastator al unui diagnostic sau a unei prognoze negative, oe genul "Mai ai doar sase luni de traitl", impact ce arurrca pacientii cle cancer si pe cei apropiati lor intr-o stare de disoerare.

Cu?oarte mica speranta sau chiar deloc, sunt privati de forta lor vitala, isi consuma inutil energia si, in cele din urma, mor in urma unui proces agonizant pentru pacientii de cancer pe care tratamentele conventionale de cancer nu fac decat sa il accelereze.

Corpul se vindece singur dupS rezolvarea conflictului

.

.

Rezolvarea conflictului reprezinta.inceperea lazei a doua a programului biologic. Emotiile si organismul nostru se comuta imediat in modul de reparare, programul de vindecare fiind asistat in mod direct de sistemul nervos vegetativ. Pe perioada fazei de vindecare, apetitul revine, dar suntem foarte obositi (putem chiar sa nu avem puterea de a ne

ridica din patl. Odihna si furnizarea tuturor nutrientilor necesari organismului sunt esentiale pe perioada de

vindecare.

Corpul se vindeci singur dupi rezolvarea conflictului . A doua faza este denumita faza calda si' in aceasta perioada, vasele de sange se maresc' incalzind extremitatile si Pielea.

Odata cu rezolvarea conflictului se produce o schimbare ta nivetut organelor, proliferarea celulara (vechiul creier distrugerea celulara controlul ciesterii tumorale) (creierul nou controlul degradarii tesuturilor) se opresc imediat si este declansat procesul de reparare specific'

si

-

-

L2

- Faza Caldi (Vindecare)

O zona care s-a necrozat sau a prezentat ulceratii in timpul fazei active a conflictului este acum regenerata si refacuta cu celule noi.

Acest proces este insotit, de regula, de inflamatii potential dureroase cauzate de edeme care Protejeaza tesutul pe durata vindecarii.

L2-FazaCaldd (Vindecare) Alte simptome tipice regenerarii sunt: hipersensibilitate, mancarimi, spasme (daca tesuturile musculare sunt implicate) si inflamatii cu febri.

.

Exemple de boli care apan doar in procesele de vindecare sunt: .diferite probleme de piele, hemoroizi, laringita,

brosita, artrita, ateroscleroza, disfunctii ale rinichilor

si

vezicii urinare, anumite boli ale ficatului si infectii.

in NMG nu existe Malign

gi Benign!!!

Bazandu-se pe observarea multiplicarii celulare (mitoza) si pe distinctia standard dintre tumoare benigna si maligna, medicina conventionala interpreteaza procesul natural de producere celulara a tesutului care se vindeca drept tumoare maligna. In GNM distingem la fel doui tipuri de tumori. Dar tumorile nu sunt impartite in bune sau rele, ci mai degraba sunt clasificate dupa tipul de teisut si zona cerebrala din care provin si de unde su

nt controlate.

in NMG nu existi Malign

gi Benign!!!

Exista acele tumori care se dezvolta, in mod exclusiv, in faza activa a conflictului-soc (tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la ficat, tumorile uterului, tumorile la prostata etc.) si tumori care apar in timpul procesului natural de

vindecare. ln felul in care creierul vechi controleaza cancerul, cresterea tumorala nu este nici accidentala si nici fara sens, din moment ce proliferarea celulara se opreste, de indata ce tesutul este reoarar.

in NMG nu existd Malign

9i Benign!!!

Cancerul testicular, cancerul ovarian, limfomul, limfomul non-

Hodgkin, diferitele tipuri de sarcom, carcinomul bronhial laringial si cancerul cervical, toate sunt de natura curativa fenomene exclusive ale fazei de vindecare.

.

si si

Cu conditia ca orocesul'de vindecare sa nu fie intrerupt de medicamente sau de o revenire a conflictului soc, aceste tumori dispar pana la urma, dispar de fapt pana la sfarsitul procesului de vindecare. Aoroximativ 9 luni

in Medicina Oficiala existd Malign gi Benign!!! .

Numim canceroasa orice celula care are forma si marime si mai ales continut modificat fata de celulele numite celule tipice, adica ce intelegem prin celule sanatoase

.

Celulele canceroase numite

si celule atipice de fapt au functie

imbunatatita, solicitata spcific dq programul biologic declansat in creier din psihic... si totusi le numim celule bolnave

.

E adevarat ca daca prolifereaza la nesfarsit proportional cu marimea (durata si intensitatea) conflictului, ne pot pune viata in pericol sau chiar pot duce la moarte

Ch i m

iotera pia-rad iotera pia

Conform declaratiilor medicului epidemiolog si biostatistician Dr. Ulrich Abel (Germania - L8 dec 2008 declaralie publici in

fata avocatului), succesul majoritatii

chimiotera

piilor

este

jalnic... nu exista nici o dovada stiintifica referitoare la abilitatea de a extinde in mod apreciabil viata pacientilor care sufera de cele mai comune forme de cancer organic...

Afirma Abel ci teraoia cancerului in clinici a ucis in 27 ani de cca 100 de ori mai mult dec6t cele doui rizboaie mondiale la un roc

Ch im

iotera pia-rad iote

ra p

ia

Chimioterapiile pentru cancerele maligne prea avansate penrru operatie, care reprezinta 8O% din totalul cancerelor, reprezinta un "pustiu stiintific" ("scientific wasteland,, - Lancet 199j.)

Statistici din 2010 a OMS: 87% dintre medicii oncologi nu ar aplica pe ei ingigi sau copiii lor in cazul in care ar face cancer nici radioterapie gi nici chimioterapie;93% nu ar face radioterapie; 85% nu ar face chimioterapie

Efectele chimioterapiei

B€FORE AND DURING CHEM('.TREATMENrl

t3 . SISTEMUL ONTOGENETIC AL TUMORITOR 9l BOULOR ECHTVATENTE CANCERUTUI ,'::l':1:'.r':-.:.-:,::aa.:tr,:rt.:,,',,:,,t,4r.:.., t,: :,, -.:,:;.:a:-:a ,,.t..,:'.::'

. . .

Acum gtim ce bolile sunt controlate de creier: fie de creierul vechi format Si creierul mic (cerebel), fie de creierul nou (creierul mare).

din

ttie cA funcliile de baze ale orginismului cum este respiratia, digestia, reprodu€erea sunt controlate de cfeierul vechi - trunchiul cerebral ti creterut mtc, Se

Functiile mai sofisticate sunt controlate de creierul nou, de ex. conflicte teritoriale, de separare, de autoevaluare sau de identitate.

Corelalia intre creier gi stratul embrionar E lod€rar

Corelalla claiea

- trtr:at

gerlnifial

{|-}-

L3 - SISTEMUL ONTOGENETIC AL TUMORILOR $l BoULOR ECHTVATENTE CANCERULUT- p2

In a 17-a zi discul embrionic plat are trei straturi diferite de tesut: , mezodermul gi ectodermul, care vor dezvolta treptat diferite lesuturi 5i organe, inclusiv CREIERUL. Organele care s-au dezvoltat din dndoderm gi mezoderm, in faza. activi a bolii se manifesti prin multiplicare celulari (diagnosticul este cancer), insi dupi rezolvaiea conflictului, tumorile vor fi descompuse cu ajutorul microorganismelor.

L3 - SISTEMUL ONTOGENETIC ALTUMORILOR $r BoULOR ECHTVALENTE CANCERULUT- p2

.

a descoperit faptul cd evolu{ia bolilor are legSturi cu stratul embrionar din care se dezvoltS Dr. Hamer

.

orga nete.

.

Organele care s-au dezvoltat din ectoderm, in faza activd se observe sc5derea numirului dri celule Drin necrozare sau ulcerare sau diminuarea funcliei unui organ mergend p6nd la oprirea lui, iar dupi rezolvarea conflictului, in tesuturile se refac (se reconstruiesc) tot cu ajutorul microorganismelor gi in acest caz diagnosticul este

L3 - SISTEMUL ONTOGENETIC AL TUMORILOR

sr BoLrroR EcH|VALENTE CANCERULUT- P2 Dr. Hamer NUMESTE BOLI ECHIVALENTE CANCERULUI ORICE PROGRAM BIOLOGIC care merge

faza calda, adica

fie in faza rece fie in

fie in faza conflictuala fie in

faza

postconflictoliza (dupa rezolvarea conflictului) cu crestere sau pierdere de celule

in

aceste faze ale programelor biologice cu posibilitatea fie de diminuare fie de accentuare a functiei organului respectiv, proportional din nou cu masa

Anumite organe, merg

conflictuala, cu durata si intensitatea conflictului

De la creier la organe Dupa impact, celulele cerebrale transmit socul impactului catre organul corespondent, la AND celular care, la randul lui, raspunde cu o modificare specifica, ce poote fi onticipato.

Motivul pentru care diferitele conflicte sunt legate indisolubil de anumite zone ale creierului este acela ca, de-a lungul evolutiei noastre, fiecare parte a creierului a fost programata sa raspunda instantaneu la posibile conflicte sau amenintari,..

De la creier la organe

,,vechiul

creiel' (trunchiul

cerebral, cerebelul,

zona amigdaliana) este programat cu in stu ctiu n i de baza legate de supravietuire, care corespuno respiratiei, hranirii sa'u / si reproducerii

De la creier la organe

,,noul creief' (creierul mare) este codat cu teme

mult mai

avansate, precum

cele

legate de conflictele teritoriale, conflictele de separare, cele legate de conflictele de identitate autoapreciere, incrbderea si respectul de sine.

si

De la creier la organe

.

Cercetarile medicale ale Dr. Hamer sunt strans legate de embriologie, pentru ca, indiferent oe felul in care organul raspunde unui conflict. fie prin dezvoltarea unei tumori, prin deteriorarea tesutului sau prin dereglarea.functionarii, toate acestea sunt determinate de stratul embrionic ar germenului din care provin atat organul, cat si tesutul cerebral corespondent.

Legatura dintre organ st conflictele emo!ionale Colon

-

Conflict de suparare peste care nu poti trece nicicum Oase -Lipsa stimei de sine, inferioritate Intestinul subtire Ura care nu poate fi digerata, Uter - Sentiment de inferioritate sexuala Prostata - Conflict/cearta pe latura sexualitatii Tiroida - Te simti neputincios, fara control, nu poti exprima emotii si sentimente

-

legdtura dintre organ 9i conflictele emolionale Plamani - Frica puternica fata de alta persoana sau de moarte Piele,- Lipsa integritatii, om coruptibil ,fara coloana vertebrata; murdaribil, conflictde separare Testicule, Ovare - pierdere valoroasa ce nu poate fi recuperata Pancreas - Conflict cu membrii familiei, frica si scarba,

potrivire Urechea interna - Sentimentul de imposibilitate de a afla ce vrei 'adevarul' im

Legatura dintre organ

;i conflictele emotionale

Sanul stang - Conflict care pune in pericol copilu l,casa,fam ilia Sanul drept - Conflict cu partenerul sau cu persoanle rivale Rectul - Frica de a fi nefolositor, de a nu putea scoatae ceva de rahat din viata ta Gura - Nu poti 'mesteca,(su porta o problema/situatie ) Cajle,respiratoprii - Conflict teritoria l(nesigu r in privinta casetl Laringe - Frica' Frica si ingrijorare pentu un anumit

eveniment

Legatura dintre organ gi conflictele emolionale Stomacul - Ai inghitit prea multe impotriva vointei tale Esofag - Dorinta acuta de a refuza,de a nu 'inghiti' Inima - Frustrare legata de copii, de incapacitataea de a te simti iubit Cervixul - Frustrare adanca si persistenta sexuala Glandele suprarenale - Te indrepti intr-o directie in care refuzi sa mergi Ficat - Frica(stress) inconstienta de a ramane fara manacre(bani pt a procura mancare) sau iti simti viata in pericol.

Latera litatea Biologici

testul de aplauze

/ ridicarea copilului pe gold

Tipuride cancere

.

.

1. Cancere de faza activa a conflict0lui-soc: tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la ficat, tumorile uterului, tumorile la prostata etc. 2. Cancere de vindecarei Cancerul testicular, cancerul

ovarian, limfomul, limfomul non-Hodgkin, diferitele tipuri de sarcom, carcinomul bronhial si laringial si cancerul cervical

Cancerulde plim6n Cancerulde plSmen

conflictul biologic asociat cu cancerul de plaman este un soc d e tipul ,frico de moorte,', deoarece, in termeni biologici, panica de moarte este echivalenta cu incapacitatea de a respira, Odata cu socul datorat fricii de moarte, celulele pulmonare alveolare care regleaza respiratia lncep instantaneu sa se multiplice, formind o tumoare pulmonara. Contrar parerilor conventionale, aceasta multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces fara rost, ci serveste unui scop biologic foarte bine definit, si anume sa creasca capacitatea pulmonara, optimizand astfelsansele de supravietuire ale organismului. Analizele tomografiilor intreprinse de Dr. Hamer demonstreaza ca fiecare persoana bolnava de cancer de plaman prezinta o configuratie clara de tip inele concentrice in zona corespondenta din creier si ca fiecare pacient a suferit un soc conflictual emotional total neasteptat, de tipul ,,frica de moarte", inaintea declansarii cancerului. ln majoritatea cazurilor teama de moarte a fost declansata de socul unui diasnostic de cancet ce a fost resimtit ca o sentinta la moarte.

Cancerul de Sin

.

Cancerul de san, potriyit cercetafilor Dr. Hamer, este rezuhatut grljitor provocate de un confticl de sau ;)robleme cu parteneruf. Aceste tipuri de conflicte impacteiza intotdeauna vechiul creier, in zona care controleaza glandele projucatoare de lapte.

tipu,

.

O femeie poate suferi un conflict de tipui mama_copiL intrucat isi foarte ry1ulte griji, atunci cand copilul ei este ranit sau s. i^iiii"uu"t. face gr"r, foarte brusc. pe durata fazei de stres, cat conflictul este acliv,

glandei mamare continua sa se multiplice, formand o tumoare.

celutete

Cancerulde SAn Scopul biologic al proliferarii celulare este acela de a mari capacitatea de lactatie pentru copilul suferind, grabind astfel procesul de vindecare al aeestuia. Fiecare femeie si fiecare femeli din lumea

animala se naste cu acest program de reactie biologica pentru crestere si dezvoltare.

Numeroasele studii ale Dr. Hamer arata ca femeile, chiar si atunci cand nu alapteaza, dezvolta tumori ale glandelor mamare, din cauza grjilor obsesive. pentru binele celor dragi (a copilului care are

probleme,

probleme).

a unui parinte bolnav, sau de grija unui prieten cu

La ce

ajutd cancerul?

Ceea ce a fost spus despre cancerul de plaman sau de san este va pentru orice alt tip de cancer ce isi are originea in ,,vechiul creier".

Fiecare tip de cancer este declansat de un conflict soc specific, activeaza un ,,program biologic special" (A Cincea Lege Biologica), permite organismului sa depaseasca obisnuintele functionarii zilnice sa se confrunte fizic cu situatia'ureenta.

Pentru fiecare tip de conflict exista o zona cerebrala specifica, unde este coordonat acest program de urgenta

Ce se

.

int6mpl6 cu organele controlate de noul crei

In vreme ce organele controlate de vechiul creier dezvolta

tumori pe durata fazei active a conflictului- soc, situatia este opusa in cazul organelor controlate de noul creier.

.

Toate organele si tesuturile ce corespund si sunt coordonate de noul creier (ovarele, testiculele, oasele, nodulii limfatici, epiderma, mucoasa colului uterin, bronhiile,

vasele coronariene, canalele de alaptare etc.) isi originea in ectoderm sau mesoderm-ul noului creier

au

ce se intdmplS cu organere controrate de nour creier

.

In momentul producerii corespondente acestei degenerare celu

.

la

conflictu

zone

lu

a

i-soc, tesuturile organetor creierului raspund prin

ra.

Ne-crozarea ovarelor sau a testiculelo6 osteoporoza, cancerul osos sau ulcerul stomacal,, de exemplu,

sunt situatii care apar ooar atunci cand persoana se afla intr_o stare emotionala de stres relationata cu conflictele_ soc corespondente. Asa cum este de asteptat, distrugerile tesuturilor respectrve au o semnificatie biologica precisa.

Cancerul fesuturilor canalelor de lactalie Cancerul tesuturilor canalelor de lactatie. Ele se dezvotta mult mai tarziu decat granda mamara, acest tesut fiind controrat de o zona mai tanara a creierului, cortexul cerebral. Conflictul biologic ce corespunde tesutului canalelor de lactatie este unul de tip conflict de separare, rezultat al unei experiente de tifu r copilul meu (sau partenerul meu) mi_a fost luat de la san.

O femela din lumea animala sufera un astfel de conflict, atunci cand puiul ei se pierde sau este omorat. Ca un reflex natural la

acest conflict-soc, tesutul canalelor de lactatie incepe u

tcereze.

sa

Cancerul lesuturilor canalelor de lactagie Scopul acestei reactii este marirea diametrului canalelor de lactatie, astfel incat laptele nefolosit sa se poata drena mai usor si sa nu se congestioneze in interiorul sanului. Creierul fiecarei femei este programat cu acest gen de reactie-raspuns biologic. Din moment ce sanul femeii este dsociat, biologic vorbind, cu grija . si hranirea, femeile sufera un conflict-soc cauzat de separarea brusca de o persoana iubita. pe durata fazei active a conflictului- soc nu exista practic nici un simptom, cu exceptia unor ocazionale puseuri usoare in interiorul sanului,

Efectul de gind OHi Frlrt

rr

attu.lro OaE

aa.Lp-

llrltl

Efectulde gini Ori de cate ori reiteram, retraim conflictul, fie in imaginatie, cand odata cu amintirea accesam emotia "negativa", fie in vis sub forma unui cosmar, fie prin

reintalnirea directa cu factorul declansator al conflictului, aceasta va duce la recadere in faza confllctuala atata timp cat o resimtim puternic conflictual si va duce la cresterea masei conflictuale initiale cu noile aspecte traite

L4- SISTEMUL ONTOGENIC AL MICROBILOR MUNCTTORT SPECIALIZATI iN SERVICIUL CREIERULUI

.

Microbii nu provoaci boli, ci dimpotrivi ajutd in procesele de vindecare.

. .

Microbii sunt coordonati de creier ciupercile gi mycobacteriile sunt prezente in gi parfial din organele ce.provin mezoderm,

din

-

L4- SISTEMUL ONTOGENIC AL MICROBILOR

-

MUNCtTORt SPECIAL|ZATI iN SERVtCtUL CREIERUTUI bacteriile sunt prezente in organele iontrolate de mezoderm, iar virusurile sunt prezente in organele ce derivd din ectoderm. Hamer sustine cd microbii sunt alialii nogtri gi prin lupta aprigi de a le elimina prin administrare de medicamente, in special antibiotice sau vaccinare, se intrerupe sau se impiedici procesul natural de vindecare.

Sistemul ontogenetic al microbilor

I t

ttJ I

; ta

llrcI

M

atrDtt

l4

L5 - Legea

chintesentei

Atuncic6nd dr. Hamer a formulat cea de-a patra lege biologic5, gi-a dat seama ci de fapt cele patru legi biologice sdnt valabite nu numa'i in cazul cancerului, ci in cazul tuturor bolilor. Din cele patru legi biologice, s-a nAscut ce-a de-a cincea, legea inlelegerii: boala e manifestarea unui program Biologic de Supravietuire compus din doui faze.

Stiind acum ci fiecare boalS este provocatd de un Soc emolional 9i faptul ci boala are un scop precis, nu trebuie sd o drivim ci pe un rucru negativ. :. .i:: . ,,.:..i:t.: Cum ar putea fi altfel? $i atunci dacd analizdm modific;rile din corpul nostru dupe criterii Stii'nlifice, putem

:

!

aTtrma ca

s0AtA i$r s,:r: xu rxts:,il

L5 - Legea Cele doud faze ale bolii

chintesentei

-

cea de conflict activ si cea de vindecare. care survine dupd rezolvarea conflictului, sunt de fipt protrame biologice inteligente de supravieluire.

.

Nimic ?n_Naturb nu este lipsit de sens sau malign; Orice constelatie cu 2 focare aflate in opozilie iri creier este de fapt rieia-program Aceste programe speciale s-au dezvoltat de-a lungul evoluliei speciilor gi au rolul de a adapta organismul la situaliile neprevjzute iare pot periclita supravietuirea speciei: Natura va sacrifica individul pentru supravieluirea unuig.upului (haita)! Natura va sacrifica haita pentru supravietuirea unei speciei! Natura va sacrifica specia pentru supravieluirea unui regn!

Principiile pentru VTNDECARE A. In primul rand: Pacientul devine "stapanul absolut', al tratamentului. E 1OO% resDonsabil pentru conditia lui si nu-si pune sperantele in numeni mai mult decat in el insusl. B.

Apoi pacientulva lucra la intelegerea CAUZEI care a provocat conflictul siimplicit boala.

C. ln final va colabora constructiv cu doctorul pentru a crea un plan eficient de de rezolvare a conflictului atat MENTAL cat si PRACTIC.

.

*Este absolut necesar ca pacientul la inteleaga cat mai bine CE se intampla de fapt cu el, pentru q puteo sq qiba o qtitudine constructivq si motivato in procesele de qutovindecqre.

i

Dr, Hamer pune accentul pe rezolvarea EMPIRICA (practica) a orcarui conflict emotional, insa pot fi benefice si psihoterapia, terapiile prin hipnoza si regresie sau altele de acest fel,

Principiile pentru VTNDECARE * Frica de cancer/moarte poate genera alt conflict, pe langa cel existent. E nevoie sa renuntitotal la astfel de ganduri, pentru ca faza de vindecare sa se desfasoare fara probleme. * O persoana sanatoasa, bine hranita, odihnita, relaxata,cu activitate fizica zilnica si care are convingeri pozitive, va face mult mai usor fata oricarui conflict, si de asemenea se va lovi de mult mai outine.

* Persoanele cu situatie matefiala buna au un risc mult mai mic de a se imbolnavl spre deosebire de cei saraci (care nu au bani pentru a rezotva anumite conflite). * La femeile insarcinate orice forma de cancer sau de tip cancer se va vindeca/elimina pe cale naturald, incepand cu a 3-a lune de sarcina, deoarece sarcina are prioritate absoluta, sDune dr. Hamer.

- Alternative TeraPeutice -

.

Atunci c6nd inlelegi Noua MedicinS.Germanicd (GNM), cAnd ai propriile simptome gi analize in fafa 9i inlelegi sensul biologic al bolii nu vei mai da vina pe ceilalli pentru ceea ce tu insuli Tl-Al 1NTAMPLAT in CREATIA

TA Vei $Tl cd VINDECAREA=RESTAURAREA SANATATII TALE depinde de TINE INSUTI 9i cum sd iegi din faza activi gi cum sd treci peste faza de vindecare

- Alternative Terapeutice -

. .

Vei qti sd cauli suport autentic in vindecarea ta INTRE CEI CARE DEJAAPLTCAACEST SISTEM $l SE VINDECA Vei inlelege singu(d) ce terapii alopate sau alternative ili folosesc cu adevirat 9i in care fazd a bolii tale egti, cam cAt mai dureazd starea in care te afli, care sunt etapele programului biologic special prin carb vei mai trece pAnd la vindecare completd al cdrui sens este sd facd individul, specia, regnul gi Natura mai puternice 9i mai adaptate la realitate

Cheia este sd deviicongtient Ghislaine = AUTOAREA MAFIEI MEDICALE. ne indeamni si fim con5tienli, si pirisim fotoliul de spectator pasiv, de victimi, si devenim responsabili de propriul destin. Peniru aceasta, trebuie percepem realitatea gi si intrim in contact cu vocea noastri interioari. Pentru ca aceasta sA se poati r:ealiza, trebuie si fie lini5te, si inchidem radioul 9i televizorul, si renuntim la zgomot pentru cateva zile, si ne regisim pe noi ingine, si fim atenli 5i si ascultim.

Cheia este sd deviicon5tient

.

Va apare adevarata informatie. Se va face lumind asupra realitdiii, asupra a ceea ce nu ne convine, asupra a ceea ce ne dorim Si asu pra

.

.

fricilor noastre.

Realitatea provoaci frica 5i noi nu vrem s5-i facem fa1i. Trebuie sd identificdm frica, s5 ii spunem pe nume Si sd rAdem de faptul cd o iluzie precum frica ne poate paraliza. Odati identificate o putem infrunta.

in aceastd situatie se pune urmdtoarea intrebare: - md voi supune fricii mele, o voi lSsa s6 imi conduci via1a, sau - voi devenisuveran

alvietii mele?

AUTOCU NOASTERE SI AUTOCONTROL

Ascultand corpul, observand . cu intelepciune senzatiile cate ap^t la nivelul lui incetam sa transformam o durere fizica inff-o durere psihica,

orice SENZATIE FIZICA inr-o SENZATIE

PSIHICA, fiindca intelegem ca aceasta obisnuinta de a fugr de senzatiile etichetate ca fiind neplacute, ne limiteaza libertatea si ne face sa fugin dupa senzatii placute, care adesea sunt in dezacord- cu starea de sanatate ftzica sipsihica

"Fiecore om ore dreptul de a-gi asculto congtiinSa gi are datoria de o acliona in funclie de ccea ce oceosto ii dicteazd,,.

Albert Einstein

"Oamenii nu mot din cauza cancetului gi nici din cauza agenyilot patogeni, a uir u s urilot, b ac tetiil ot .. Ci din cauza fticii gi a epuizdrii."

Dr. Ryke Gerd Hamer

Tehnici de Echilibrare EmolionalS pentru

imbunitSlirea Vielii De ce si cum functioneaza TEE? Corpul uman are o natura profund electrica. Dovezi ale prezentei electricitatii in corpul uman:

.

Informatia se transmite de-a lungul nervilor prin semnale electrice date de depolarizarea din ?proape in aproape a membranei neuronale; electroencefalograma, electrocardiograma (EEG, EKG - inregistreaza activitatea electrica a creierului si inimii)

.

Medicina vestica pune accent pe natura chimica a proceselor din corp, in timp ce medicina estica a descoperit de peste 5000 de ani ca energia circula prin corp pe anumite trasee numite meridiane; exista 12 principale si multe secundare

14OOO

De-a lungul meridianelor se afla puncte in care rezistenta electrica a pielii este de 12000Ohm, fata de 300000-400000 cat este pe restulsuprafetei corpului

Atingerea acestor puncte face ca semnalele sa se transmita la creier mult mai rapid. Semnalele sunt identificate ca provenind de la receptori, colectori de mesaje - din mediul intern si extern - care trebuiesc prelucrate preferential; orice gand, stare emotionala sau verbalizare din momentul stimularii acestor puncte amprenteaza puternic prelucrarea datelor de catre creier TEE indeparteaza inversia psihologica, legata de castigurile secundare pe care le mentinem

prin obiceiurile noastre (copilul se imbolnaveste daca nu primeste atentia parintilor) si stimuleaza capetele celor 12 meridiane principale, in timp ce se rosteste o fraza de rememorare a problemei pe care se lucreaza,

eficienta pentru ca se adreseaza cauzeidirecte nu efectelori lucreaza pe amintirea, senzatia, gandul care genereaza emotia negativa TEE este

Unde se aplica:

.

. . .

panica/anxietate, fricifobii, depresie, furie, dependente (dulciuri, gusturi, alcool, cafea, tigari, droguri etc), ADHD, traume, abuzuri (fizice, emotionale), sindrom de oboseala cronica, stres, insomnie, probleme de vedere, slabire, dureri (cap, spate, Sat, umeri, incheieturi, dinti, stomac, dureri genercle etc), alergii, lupus, psoriazis, tensiune, diabet, astm, disfunctii sexuale. !robleme urinare... INCEARCA PENTRU ORICE! TEE ca

metoda de intretinere sidezvoltare personala

Eroride folosire a TEE: . pentru probleme prea ambigue (timid: frica de vorbit in public, cu persoane de sex opus..) . pentru situatii prea .omplexe (frica de avion: frica de inaltime, de moarte, de spatii inchise - lucaam fiecare aspect) . castiguri secundare prea mari (se lucreaza cu fiecare castig)

Seminar deAUTOVINDECARE siAUTOCONTROL

www.crlnaveres.ro

.

in€rtia (din obisnuinta desipercutam punctele mintea nu maie atenta la problema - s.himba ordinea pundelor de la secventa)

Etalonarea: inainte de a incepe sa lucram pe o problema ne:n:rebam cat de t?re ne deranjeaza aceasta pe o scara de la 0-10, unde 0 = lipsa problemei, 10 = maxim supo.tabil Reteta de baza In 4 pasii Pregatirea, Secventa, Gama celor 9 actiuni, secventa

Masurami

exemplu:8

Pe o scala de la 0 -10 cat

te dreanleaza .....

De unde stica e atat sicum sti ca nu e 7 ... sau 9 ?

Pasl: Pregatireai stimuland punctu: karate -

KC

Soae Spot de pe torace rostim de 3 orl cu voce tare:

Punctul Senslbil se afla 7-8 cm maijos si 7'8 cm la stanga sau dreapta fata de zona in forma de U de la baza gatului Punctul Karate se afla pe partea exterioara a mainii, intre baza palmeisi baza degetului

de pe cantul mainii sau punctul sensibil -

i\ \---:r ,:{,

i:, i *l i l* I

rI

hrr-

)

mic.

toate ca am aceaste ,.........(descri ce te deronjeozd concret: observabil, mdsurdbil *senzafiifizice, gdnduri)........ me accept, mi iert, mi iubesc profund tiin totalitate - de 3 ori Cu

Pas2: Secventa: stimuland capetele de meridiane de pe fata, piept si degete, rostim fraza de reamintire cu subiectalcat mai conciet

Aceast; ,,,.. Aceastd ..........(descri ce te deranjeozd concret: observabil, md su ro bil * se nzoti i fizice, g d ndu ri ),....... iar pe parcursu: tapotarii verbalizam solutiile si emotiile ;are ne vin in legatura cu amintirea, gandul, senzatia pe care lucram EA

-? 6re

i'

'|

1'

ufr'uE

9 ctt

a

Seminar de AUTOVINDECARE si AUTOCONTROL

4@-4 r*ryw. crlnaveres.ro

1. ta inceputul sprancenei, exact deasupra si intr-o parte a nasului 2. Pe osulaproape de coltul exterior alochiului 3. Pe osulde sub ochi, cam la 2,5 centimetrisub pupil6 4. Pe zona mjcutd dintre varful nasului simarginea de sus a buzeisuperioare 5, Punctulde mijloc dintre barbie simarginea dejos a buzeiinferioare 6. Punctul de intalnire dintre stern (capul pieptului), clavicula si prima coasta 7. Sub brat, la vreo 10 centimetrisub axila 8, 5ub san, la vreo 2,5 centimetri sub sfarcul sanului pentru barbati si exact unde Incepe 9. sa se formeze sanul, pentru femei. 10. Pe marginea exterioarj a degetului mare, pe aceeasi linie cu baza unghiei 11. Pe marginea dinspre degetul mare a degetuluiaratator, pe aceeasi li;ie cu baza unghiei 12. Pqmarginea dinspre aratator a degetului lun& pe aceeasi linie cu baza unghiei 13. Pe marginea interioara, dinspre inelar, a degetului mic, pe aceeasj linie cu baza unghiei 14, Punctul Karate, localizat la mijlocul pa,rtiicarnoase a marginiiexterioare palmei a

Gama Celor 9 actiuni: aflat pe dosul palmei,

Se

efectueaza urmatoarele actiuniin

:. scobjtura dintre baza inelaru:ui

|mpce

se stimulea?a runctulGamut,

si baza desetului mjc:

1. Inchideti ochii 2. Deschideti ochii -. 3. Prjviti cat maijos dreapta, fara sa miscati capul 4. Priviti cat maijos stanga, fara sa miscati capul 5. Fara sa miscati capul, rotiti ochii in sensul acelor de ceasornic 6. Fara sa miscati capul, rotiti ochii in sensul invers acelor de ceasornic 7. Fredonati 2 secunde dintr-un cantec 8. Numarati repede de la 1 la 5 9, Fredonati iarasi 2 secunde dinir-un cantec

Secventa; stimuland capete'e de meridiane de pe fata, piept si degete, .ostim {.aza de reamintire cu subiectul cat maiconcret

AceastS

l!l

Aceasti ..........(descri ce te deronjeozd concret)..-.....

Doco problema nu dispore dupo prima repriza otunci cqnd

om etolonot so vedem cot o moi romqs si daco o mqi romqs cevq, lo a douo reprizo la foza de pregotire vom lucrd cu,' problema ramasa !!! devinei

toate ca am aceasti .......... (desc ri ce te deronjeozd concret: observabil, mdsurobil *senzotii fizice, gdnduri)........ RAMASA mi accept, mi iert, mA iubesc profund si in totalitate - de 3 ori Cu

Seaventa: devinei

Aceasti..... ramas5 Aceastd ...(descri cete derdnjeazd).... nmasi .

Seminar de AUTOVINDECARE si AUTOCONTROL

www.crinavetes.to

iar pe parcursul tapotarii verbalizam solutiile si emotiile care ne vin in legatura cu amintirea, gandul, senzatla pe care lucram Gama celor 9 actiuni: ramane

la fel

Secventa: devine:

Aceasta ,,,,, ramasa Aceasta .. ..........(descri ce te deronjeazd concret: observobil, mdsurobil *senzalii fizice, gdnduri)........ ramasa iar pe parcursul tapota rii verbaliza m solutiile si emotiile care ne vin in legatura cu amintirea, gandul, senzatia pe care lucram

pct.1 - La inceputul sprancenei, exact deasupra si uSor intr-o parte a nasului pct.2 - Pe os aproape de coltul exterior al ochiului pct.3 - Pe osul de sub ochi, cam la 2,5 centimetrisub pupild pd.4 - Pe zona micuti dintre varful nasului si marginea de sus a buzei superioare pct.5, Punctulde mijloc dintre barbie si marginea dejos a buzei inferioare pct.6 - Punctul de intalnire dintre stern (capul pieptului), clavicula si prima coasta pct.7 -a. Sub brat,la vreo 10 centimetrisub axila 9i - b,5ub san, la vreo 2,5 centimetri sub sfarculsanului pentru barbatisj exact unde jncepe sa se formeze sanul, pentru femei. pct.8 - Pe marginea exterioarE a degetului mare, pe aceeasi linie cu baza unghiei pct.9 - Pe marginea dinspre degetul mard a degetului aratator, pe aceeasi linie cu baza unghiei pct.10 - arginea dinspre.aratator a degetului lung, pe aceeasi linie cu baza unghiei pct,11- arginea interioara, dinspre inelar, a degetului mic, pe aceeasi linje cu baza unghiei pct.12 - punctul Karate, localizat la mijlocul partii carnoase a marginii exterioare a palmei

urmatoarele actiuni in timp ce se stimuleaza Punctul Gammut, aflat pe dosul palmei, in scobitura dintre baza inelarului si baza deqetului mic:

Se efectueaza

Seminar de AUTOVINDECARE si AUTOCONTROL

www.crrnaveres.Io

SFATURI PENTRU URMARIREA EVOLUTIEI 1.

Testarea

Pentru a

urmiri progresul, lncepem prin a nota de la 0 la 10 discomfortului pe care il simti atunci

cand te gandietti la problema asupra careia lucram.

ftptul d in imprejurarea X te-ai aflat pe o cladire inalta, ce nota ai da senzatiei de discomfort?" sau ,,Pe o scara de la 0 la 10, ce discomfort iti produce durerea de umar?"

EIgOd!:

,,Cand te gandegti la

Dupa runda de TEE se evalueaza progresul sise stabileste cum se procedeaza mai depane.

2. Aspecte

Daci

o

problema emotionalS

are

mai

multe aspecte, ea va

fi

rezolvatt

cand

Sunt aduse la 0 toate aspectele.

Exemplu: frica de avion poate cuprinde: frica frica de cadere etq.

de zbot

claustrofobie, frica

de

moarte,

Metoda filmului rulat in minte: se deruleaza cu incetinitorul un film desp.e o intamplare specifica legata de problema asupra careia lucram, ooseryanou-se:

. . . .

cat dureazj ce titlu ar putea avea care sunt intamplarile, persOnajele

care e intensitatea emotionala pe o scara de la 0 la 10 (intrebari ajutatoare: de unde stii ca este atat?, de unde stii ca nu este 0?)

Test: ,,Revenind la

filmul initial, accentueaza totul astfel incat

sa

te supere. cum te simti?,,_

3. Specificitatea Probabil cea mai mare eroare de folosire a TEE-ului este sa fie aplicata la probleme prea generale. Persistand, ele se pot ameliora, insa rezultatele nu se vad imediat. Prolema trebuie,,sparta" in parti specifice, Exemplui in loc de,,tatal meu m-a abuzat" este mai eficient sa lucram cu ,,scena cand, in bucatarie, la 8 ani, am fost batut",

4. Efectul de generalizare Daca o problema are mai multe aspecte, ele

ele.

di.p", dupa a" ,"

"du.

la O un numar de 5-10 dintre

5. Incearca pentru orice! Lucreaza pentru orice problema fizica sau emotionala, exista marturii ale unor oameni care au foslosit TEE chiar pentru boli considerate a nu se putea vindeca.

SeminaTdeAUTOVINDECAREsiAUTOCONTROL wwwcrinaveres.ro

6. Ce facem daca succesul nu apare de la prima incercare? Incearc: unul dintre urmitoarele lucrurii Spune cu mai mult; intonalie (ca la teatru)afirmatia iriiliald, eventualincearci urm;toarele variante: sunt deschis ideii de a mi accepta profund $iln totalitate ii iubesc, ii accept si ii iert profund si in totalitate pe toti cei care au contribuit la acesti problemd desi nu merit sa scap de aceasta... ma accept chiar daca nu reusesc sa rezolv aceasta problema ln loc de punctul Karate stimuieaza punctul SensibiL Ajusteaz5 afirmatia initiala dupa prima runda:,,Desi tNCA maiam aceasta.... RAMASA,, tmbunataIette specificitatea, adresandu_te unui eveniment concret

.

o o

o o o

. .

7, TEE ca

metodi de intretinere ti dezvoltare persona16

in fiecare se_are reveziziua ti lucreazE pentru fiecare emolie negativd care apare FE o listi cu evenimenetele suparatoare care s-au intamplat de_a lungulvietii ,i aplica TEE F5 o lista cu oamenii pe care nu i-ai iertat 9i aplica TEE pentru emotiile negative fata de ei foloseste TEE pentru imbunatatirea imaginii de sine, eriminarea auto-sabota;iror si atinserea obiectivelor

Seminar de AUTOVINDECARE si AUTOCONTROL

www.ctinavetes.ro

JURNALUT Coloana t: Cine/Unde/Cat timp: cu cine te-ai intalnit, unde era asta (in amintiri din copilarie, scoala, locuri incarcate de semnificatii pentru tine, sau fizic: in parc, la job, acasa ), cat timp a stat persoana, situatia, locul in viata ta (fizic sau in mintea ta). Prima persoana cu care te intalnesti in fiecare zi esti TU. Cat d; costient esti de asta, cat de fericit te face intalnirea cu tine? Daca de dimineata te intalnesti cu llNE celfericit asa va decurge ziua ta I

C-oloana 2: Ce ai simtit? Ce ai facut? gandit? spus? Ce ai

simtiti fata de tine

si ceilalti, onest,

orice emotie e la fel de buna fiindca deja ai emanat_o, deia a scapat constientului si subconstientului tau pentru a ti-o aduce mai aproape, tot ce ai de facut este sa o observi si sa accepti ca in tine se nasc si astfel de emotii si ca tu potisa alegi altceva mai bun, daca doresti, daca nu acest scenarju sti deja unde di.rce

coloana 3: cum ai face, spune altfel cele din coloana 2? Asta se refera exact la posibilitatea de a alege sa iti imaginezi pana ajunBi sa simti altceva fata de fiecare persoana in raport cu care nu iti place ce simti acum. Ceea ce simti este darul tau pentru toate celulele tale ! Cum ti-ar place sa simti pentru cineva pentru care nu esti impacat cu ce simti sau gandestl, sau vorbesti, sau cu ce faci? Ai acum posibilitatea sa cauti solutii, sa inventezivariante noi de exprimare a ta in raoort cu ceilalti si mai ales in raport cu Tine

Ce

jar ce alegem sa facem tandim, ce facem, ce spunem sunt oglinda a ceea ce Suntem,

diferit arata pe Cine alegem sa Deveniml StaretulTadei spunea cum iti sunt gondurile aso iti este viotol

Atentie la gandurile voastre fiindca ele devin cuvintele voastre, cuvintele devin actiuni, actiunile devin obiceiuri, iar obiceiurile devin caracter, iar caracterul traseaza Destinul vostru

!

Poti constata ca prin felul cum decurg lucrurile in viata ta nu esti atat de fericit cat ai putea fi sau

cat ti-ai dori, constati ca ziua de azi nu iti aduce destula bucurie prin evenimentele din ea sau iti intretine simptome si senzatii fizice neplacute. Poti lua si calea inversa fiind atent la ce nu iti place din viata ta, la lucrurile care se repeta, la o atitudine suparare, de ceafta, te simti jignit sau ai tendinta sa jignesti fiinte dragi sau subalterni care fie din iubire fie din dependenta te suporta insa nu te mai suporti tu asa, suferi de rusine, frica, frustrare, ai posibilitatea sa iti faci acest jurnal in care sa insisti pe ceea ce constati ca te deranleaza

de-a lungul zile, pe simptome si senzdtii si ganduri carq te tulbura sau te nemultumesc si ai oosibilitatea sa ALEGI altceva:

. . . .

alta alta alta alta

perceptie,

raportare la ele, perspectrva viziune

Seminar d€ AUTOVINDECARE si AUTOCONTROL

www.cnnaveres.fo

. .

alta cale de a trece prin evenimente si locuri alta alegere inseamna ca poate dev€ni un alt obicei, un alt caracter, un alt Destin

Gradul de SANATATE, ABUNDENTA, CONFORT EMOTIONAL

5l lN

!

REtATll DEPINDE DOAR DE

ALEGERILE CONSTIENTE SI INCONSTIENTE PE CARE tE FACI!

Rostul unuijurnaleste sa ne ajute sa ne depistam acele aspecte al€ipersonalitatii noastre, ale egoului de care nu suntem multumiti si sa ne arate punctele tari pe care le avem si ce ne place la noi insine si in relatiile noastre cu ceilalti oameni si celelalte fiinte din viata noastra SINGURA PERSOANA A CARUI CoMPoRTAMENT si ale carei EMoTll LE PUTEM SCH|MBA SUNTEM NOI INSINE.:

O vreme ii putem manipula, controla pe ceilalti dar asta este un consum energetic mare, aduce frustrare... in tirhp ce libertatea de a alege sa simti diferit si sa privesti omul din fata ta ca pe ceva sfant, ca pe ceva perfect fiindca deja se manifesta asa, chiar daca nu vezi tu ca este perfecta

manifestarea sa fiindca e in dezacord cu asteptarile, dorintele si atasamentele tale, chiar se manifesta iar nevoia ta de a ii schimba reflecta propria lipsa de iubire, de acceptare fata de tine si propria ta perfectiune.

iti permiti sa ii p;ivesti pe ceilalti diferit decat aifacut-o atunci cand nu iti placea ce simtifata de el sau ea, vei simti o energie si o putere care este teribil de eliberatoare fiindca nu mai ai de Daca

controlat nimic... doar Al POSIBILITATEA CLIPA

DE CtIPA SA AIEGI CE SA SlMTl, CE SA FACI si

MAI ALES

CE SA FII IN TINE, CU TINE, IN RELATIE CU CEILALTI.,,

Iti

DORESC SA

AI PARTE DE AUTOOESERVARE, AUTOCUNOASTERE 5I REDESCOPERIRE FRUCTUOASE

!!!l:) PRETUT LIBERTATII NU POATE FII APRECIAT DECAT DE ACELA CARE O EXPERIMENTEAZA CU

AOEVARAT

Seminar de AUTOVINDECARE si AUTOCONTROL

www.cllnav€res.lo

RECAPIIUI.AREA ZITEI REMODEI.AREA VIEIII

cu cine te-ai intalnit dln tlne in celalat? Unde? (REAUTATE,

AMl llRl)

Vtt

Locul

/ Traseul cat{imp ai stat cu acel

asped OGU DA al tau?

Ce al

simtlt?

Ce ai gahdlt? Ce ai apus? Ce al facut?

Cum as dorl sa simt, sa gandesc, sa spun sau sa tac ALTFEL cele de la rubdca anterioara?

Obiceiuri Sinitoase pentru Minte 9i Corp 1,

RESPIRATIA

Respiratia, mai precisfelul in care inspiram siexpiram ne arata carP dintre emisferele creieruluieste mai activa la un moment dat. Atunci cand nu suntem foarte, foarte agitati sa avem nevoie sa respiram cu ambele nari si foarte puternic, daca suntem atenti vom putea observa care dintre cele doua nari este cea prin care

inspiram si expiram, Predominant. ceea ce se Da, surprizaLNu respiram egaldecat atuncicand avem emisferele cerebrale sincronizate, detasate' fiinte relaxate, petrece de la sine doar Ia foarte putini oameni si in situatii speciale Adica la perfect echilibrate si ecuanime. ca sa poti activa o stare de relaxare a corpuluisi sa iti cresti intuitia si creativitatea este nevoie sa reglezi fluxul de aer prin acoperirea succesiva a celor doua nari, la inspir si la expir.

2.

AFIRMATIILE POZITIVE

a) Corpul meu este Sanatos, iar eu sunt fericit. b) Merit sa fiu-fericit I c) Mintea si corpul meu lucreaza ca o unitate

perfecta pentru rezolvarea tuturor

conflictelor, iar eu sa redevin perfect sanatos, puternic si adaptat la realitate d) Experientele din trecut, amintirile despre oameni, locuri sisituatii de viata mFau servit pentru a deveni mai intelept in prezent si pentru a folosi aceasta intelepciune clipa de clipa daca e) Ma bucur de toate senzatiile din corpul meu din momentul in care am inteles ca

sunt impacat cu mine insumi si cu ceilalti toate programele biologice numite boli sunt reversibile iar eu tot ce am de facut este sa ma bucur de viata

3.

ECUANIMITATEA A fi ecuanim, inseamna a fi detasat, a fi lipsit de asteptari negativiste mai ales, a fi un obseNator care privind realitatea prin starea lui de echilibru interior face ca toata simptomatologia sa se indrepte spre starea de sanatate unde experimentez doar senzatii placute, subtile, la acre initial nici macar nu eramatent, de care inainte nici nu eram constaent Chiar daca acum experimentez senzatii grosiere, durere, intepaturi sau ganduri negative eu am posibilitatea clipa de clipa sa imi amintesc ca eu ALEG daca dau corpului raspunsuri biologice pozitive, care ma conduc la sanatate prin ganduri pozitive sidetasare sau continui sa merg pe calea pe care am mai mers, reactionand fata de senzatii cu ura, frica, diSperare, durere sj senzatii mentale' asteptari sumbre sicare am vazut deja unde-m-au condus.

corpul raspunde instantaneu prin hoimoni de stres sau relaxare la toate gandurile mele, asa ca este necesar saurmaresc 5a fiu cat mai atent la ce ganduri imitrec prin minte si la pot aiuta comportamentele mele: cuvinte, gesturi, priviri, care tradeaza ceea ce gandesc si care ma sa ma indrept spre ce imi doresc ALEGAND CEEA CE DORESC SA EXPERIMENTEZ !

Seminar de AUTOVINDECARE si AUTOCONTROL

www.cnnaveres.ro

Fa-ti Viata Minunata

!

Cine are dreptate?

Daruire si Recunostinta Nativa?

ve,sus

Cand viata ta are la baza ideea ca cineva trebuie sa aiba dreptate, deja cel care are dreptatea

domina, va primi recompense sl glorie, de bucurie si satisfactie, in timp ce aceta care se dovedeste ca nu are dreptate este cel care va fi multiplu pedepsit, are parte de violenta, de subordonare, de penitenta, de parere de rau, regret, lipsa de incredere in sine, tristete. depresie, nedreptate, nesiguranta, frustrare, invidie... Invatam asta de mici cand pentru ceea ce suntem educati sa facem la un moment dat nu se maipotriveste, parintele iti spune aspru ca'nu te iarta sica trebuie sa iti para rau penrru ce al facut sau spus. Tu o dai la inceput ca iti pare rau... parintere sustine ca nu te crede si ca nu te iarta... apoi plangi nu ca iti pare rau ci ca nu esti iubit... siborborosesti ca iti pare rau, de fapt iti pare rau ca nu potifi iubit asa cum estj pentru ceea ce esti... Pentru ca ai fost dresat ca trebuie sa fi iubit de ceilalti ca sa fi ferjcit si acceptati hranit, adapostit, mangaiat, sa ti se faca cadourj, sa ti se dea atentie si timp de calitate, sa ti se faca servicii... si abia cand plangi parintele zice bine, te iert, adesea o ieratre seaca de care nu aveai nevoie daca aifi avut und esa fugi de ei si unde sa fi adapostit si hranit pentru ceea ce esfl...

Am invatat de mici sa nu ne iubim pe noi ca fac asta altii pentru noi... mama, tata, familia, scoala... totite iubesc, tu nu trebuie sa te iubesti pe tine ca asta e ceva rau, trebuie sa o iubesti pe mama, pe tata, pe fratiitai, sa sacrifici binele tau pentru binele lor, fiecare tace ta fel si toata Iumea are de suferit... ajungi adesea sa faci imposibilul posibil... sicu o asemenea putere si agilitate ai posibilitatea sa itj amintesti ca cel mai natural sifiresc lucru era sa te iubesti De tine... Ai posibilitatea sa te eliberezi de trecutul in care aifost conditionat si dresat sa functtonezi in sensul eficientei, intr-o lume a competitjei, a ambitiilor, a luptelor sj intrecerilor pentru bani, succes, faima, respectabilitate, putere, statut social...

De copii invatam sa ne definim scopurile prin adoptarea scopurilor parintilor, profesorilor, preotilor, politicienilor, fara a re pune sau a-i pune ra indoiara. suntem abatuti astfer de ra hatura si calea adevarata, de la fiinta noastra reala, ne pierdem capacitatea de a ne bucura, inocenta si creativitatea. Suntem deconectati de la potentialul nostru creativ, puterea iubi, de la ras, de la cheful de viata.

de a

Felul in care suntem crescutisi educati de'societate ne mortifica trupul si simturile si ne face insensibjlisiinerti, nepierdem blandetea, iubirea, intuitia, increderea, recunostjnta_devenim

roboticu cap, eficientisifara urma de sentimente. Unde ii lasam pe copii sa se jubeasca pe eiinsisiacolo nu exista violenta.

Cine are dreptate?

E

vorba despre o judecare moralista sijudecam totul in normal si anormal,

drept si nedrept, bun si rau, de !nde se naste violenta sifrustrarea. Ajungem sa ii numim pe ceilalti idioti. Apoi avem scoala si ii numim sociopati. Atunci cand iubim, cand ne iUbim si ne acceptam asa cum suntem pentru ceea ce suntem vom fi capabili sa fim recunoscatori Dentru tot ce vine in viata noastra.

Atiobservat ca atuncicand sunteti fericiti lucrurile bune "vise intamola" siaoar intr-un mod "miraculous"? Acest iucru este posibii pentru ca, atunci cand suntem fericiti, nu gandim sau nu ne facem grijil In aceasta staTe, suntem deschisi si flexibili. Incetam a maifi un obstacol in propria noastra cale si permitem venirea ucrurilof corecte si perfecte pentru noi. Gandeste'te a asta. Daca noi am creat o situatie. Noio outem schimba. Tot ce apare in viata noastra (bun sau rau) este creat de noi, este atras de noi. Sunt de accord cu faptul ca PUTEM ALEG€ SA sa ne asumam responsabilitatea 100%. Nu este nimic in afara noastra. Existam doar noisiBandurile noastre. Daca dorim ca ceva sa se schimbe, trebuie ca

noisa ne schimbam. Trebuie sa a egem intre a lasa universul(Dumnezeu) sa ne aduca ceea ce este perfect pentru noi si a continua sa credem ca le stirn pe toate si putem rezolva orice prin fortele proprii. Tot ce vine din obligatie, frustrare, frica, furie, mila, disperare va duce la suferinta de ambele

par!, Tot ceea ce vine din daruirea naturala, spontana, nevirusata a copilului. Nu poti invata pe cineva vfeodata ceva sau sa il inveti fiindac daca tu vrei sa ii faci asta vei crea

rezistenta ca fiecare se considera deja perfect. Daca n! putem sa iischimbam atunci credem ca am pierdut si renuntam. Nu e vorba de castig sau pierdere, e un mod vlolent de gandire si de viata. Oricine se poarta altfel decat vrei tu si ai ceva de obiectat sau vei sDune ca asta

iti oroduce

suferinta, te face sa suferi atuncivei avea cu adevarat de suferit ca tu ai ales asta si nu are de a face cu ceilaJti. Cand te gandesti la cineva dupa care nu esti innebunit de bucurie ci de neplacere, o sa vezi ca

in legatura cu un lucru specific care nu iti place la cea persoana, poti gasi mecanismul si sa te

eliberezi de acest cerc vicios pe aare aifost educat sa il rulezr. Observarea reala. De ex: ce te deranjeaza la cineva? Are gura mare. Si noi dam deja o judecata de valoare, noi nu vedem persoana cu adevarat. Nu e un raspuns. Vorbeste prea mult ar fi

formulat altfel. Cine spune cat ar trebui sa vorbeasca cineva, acel prea mult sau prea putin este in acord cu asteptarile noastre. Noi nu separam comportarnente e de fiinta si de judecatile noastre. Nu descrie nimeni ce face cineva si ne deranjeaza, noi dam de fiecare data

judecati despre ce gandesc, ce fac ceilalti, noi nu separam ce e un om de ce face in acord cu experientele noastre anterioare, cu felul in care am fost noijudecati de altii. Daca cu adevarat vedem despre ce e vorba, ca un om vorbeste si ceilalti nu sunt interesati,

atunci vom vedea ce evaluari si invinovatiri tragem noi insine"dupa noi. Cat de bine am fost educati... se vede in a fi resonsabili pentru suferinta celorlalti, ceea ce nu este un adevar. Cand scoti cuvantul invinovatire din vocabular atunci ne eliberam de faptul ca noi ii putem

facem pe unii sa sufere cumva. Nu exista nici macar cuvinte de insulta. Ele nu exista. Noi alegem sa consideram cuvinte, tonuri ca ceva care sa ne faca rau. Noi am montat acele butoane pe noi si pe cei din jur ca sa inter-relationam. ludecati: prea putin

/

mult

nu va face

/

va face

orice evaluare este o tragica judecata a unei nevoi neimplinite, si scade sansa de a obtine ce ne dorim, creste sansa de violenta ! Va putea deveni imposibil sa mai auzim JUDECATI, EVALUARI, INVINOVATIRI, CARE NU SUNT ALTCEVA DECAT AFIRMATII SINUCIGASE ALE LUI TE ROG sAU MULTUMESC...

veziadevarulvei vedea ce spun de fapt oamenii, ce NEVOIE AU:

Daca ai sa TE RO6

MULTUMESC, Cu alte cuvinte pentru momentele in care €onstientizam spunem te rog sau multumesc sub

forma de

:

TE IUBESC

Daca

toti dau din inima si nu din constrangere

si se intalnesc

toate nevoile fiecaruia, atunci

viata e frumoasa si linistita. Evaluand din inima ne aderesam nevoilor oamenilor, nu ii disecam moralistic ci ne adreasm

vietii care se exprima prin nevoi. Ate'ltie la sentimente si qevoi

I

TEHNICA STOPULUI

Tehnica stopului, o metoda de meditatie foarte puternica,

cJe a fost pusa in valoare si aplicata de Gurdjieff. Tehnica stopului actioneaza asupra mintii noastre si practicand-o ne putem transforma constiinta si putem restaura in noi starea de sanatate fizica, psihica si sociala.

Omlrl are un Centru (Suflet, Fiinta, Duh Sfant, Spirit Sfant). Cu Centru ne nastem. Acest Centru suntem chiar noi insine. La el se iefera inteleptii cand spun,,cauta_ I pe cel care era inainte de a te naste si care va fi chiar si dupa ce tu nu vei mai fi". Nu conteaza ce metoda alegem pentru a regasi acest Centru, important este ca metoda aceasta sa ne apropie mai mult de el, sa ne ajute sa-L descopenm, E

o diferenta intre "a descoperi,, si ,,a crea,,. Unii iti vor spune ca trebuie

sa

meditezi sau sa te rogi pentru a crea in tine un punct stabil. Insa punctul stabil exista deja in noi, nu noi suntem cei care il creem: lumina exista deja... tu alegi se o vezisau nu

Discontinuitatile, rupturire de ritm in arvietiicurs din inertie sunt cere pe care se bazeaza si prin care actioneaza aceasta tehnica asupra voastra... Facem angajamente sau regaminte fata de noi insine=obiceiuri. La niver mentar, ele se manifesta prin repetarea obsesiva a unor evenimente psihologice la care

asrstam aparent neputinciosi, pentru ca totul se desfasoara atat de rapid si fiindca mintea noastra este suficient de complexa incat sa aleaga dinrr-o gama variata de posibilitati, pur si simplu nu ne dam seama de intregul proces. Daca este soare afara ne este proiectat un anumit film pe scena mintii. Daca afara ploua si este vreme urata, imediat este rurat art firm in sara de cinema din niintea noastra. Daca pe ecranul mintii eroul principal sufera, noivom ptange si

vom suferi impreuna cu el. Aceasta este ceea ce oamenii numesc ,.proasta dispozitie" sau "voie buna,, in functie de situatie.Este foarte important sa percepem cinematograful din mintea noastra, penhu ca discontinuitatile se refera la oprirea filmului, la ruperea ritmului obisnuit al

gandirii.

Tine minte, filmul nu este important! In functie de cinematograf si de tipul mintii pe care o ai poti primi

/

crea tot felul de filme. In cinematograful mintii tale pot

rula filme cu sfinti, sau filme porno sau de groaza, asta n-are nici o importanta.

Filmul mental se deruleaza atat de rapid si tu esti atat de implicat in actiune, incat efectiv nu-l potivedea ca pe un film ci il asimilezi ca pe propria ta viata.

Tehnica stopului se refera la oprirea brusca a oricarei activitati timp de cateva secunde, Ea .'ebuie lralti.ata in mod spontan, ori.a.d iti amintesti nsa-ti dai" un stop sau programat sa iti pui un lim€r ra t€

ave:lireze la intervale regulate de timt sau la intervale aleatorii ci :a

iti dai "stop". Sa:i.em ca tocmai te pregatesta ra duci mancar€a la gura, esti prins intr-o discutie aprins* cu cei din jrrul tau, erli cu ochil fixati pe televizor sa veri ce se mai in:rn?ta la stiri, copilll 5e ioaca pe rorro. cu iucariile sale, telefolul suna sl di:rtr-c data iti spui:STOPl fel de activitate desfasori pentru cateva secunde, Ingheata / incremeneste in locul in care esti, in pozitia in care esti, ingheata mintea cu tot continutul ei. Cand itispui "stop", opreste-te sivezi ce se Cand ti-ai spus "stop" opreste orice

intampla in acea clipa in viata ta. Sa vedem daca dupa cateva opriri de genul asta viata o sa ti se mai para la fel ca inainte. S-ar putea ca in timpul unei conversatii aprinse in care spui pe gura orice

itivine

in minte, adesea exagerari ale realitatii sau diminuarica sa dea bine... STOP!!! ... si garantat ca viata ta nu va mai fi la fel. Tehnica stopului este utila si minunata,

fiindca ne arata ce este real si ce nu este real in viata. Suntem singuri constienti ca denaturam realitatea de cele mai multe ori cand vorbim cu cejlalti, cand privim pe cineva, cand actionam, cat actionam de frica, cata libertate nu avem de fapt, cat si unde ne pacalim ca sa dam bine. Usor-usor, vom afla de ce inteleptii spun ca luniea in care traim nu este altceva decat lluzie

/

Maya

/

vis

/

adormirea constiintei de sine.

Creand o discontinuitate, o rupere de ritm, la nivelul mintii se va crea un gol de

cateva secunde intre ganduri. Prin acel gol, prin acea ruptura in tesatura hatisurile mintii putem vedea centrul, punctul nostru stabil, Adevarulgol.

si

E important sa retinem ca nu tehnica stopului

in sine este importanta,

ci

discontinuitatea pe care aceasta o genereaza. ce trebuie sa retii este ca tehnica stopului duce atentia catre amintirea de sine Orice metoda de meditatie, daca e practicata corect te va duce in final la

amintirea eliberarea de iluzie, la adevar.

Alt lucru important: tehnica stopului este foarte smechera: nu-ti poti da stop decatdaca iti amintesti de tine sau devi responsabil de viata ta si vezi ca singur nu iti amintesti nici macar odata pe zi atunci ai nevoie de ajutor si iti pui alarma te opreasca periodic sau aleator ca sa te inveti sa creezi acest bun obicei de deveni constient de tine sa

a

fel de observotie so ai? Adicd sa observi doco situqtid e fierbinte, visul adinc, iluzia reolo... STOP obseNi ritmul respirotiei, gindul, sentimentul, dtitudinea corporolo din momentul STOPULUi !

Spui STOP si ce obseNi?

Ce

cineva spunea urmatoarele lucruri despre tehnica stopului: cand iti spui STOP, corpul trebuie sa se prabuseasca brusc pe covor, iar constiinta sa-ti ramana in picioare. Gandeste-te la asta!

Tehnica stoDului este o tehnica excelenta pentru persoanele care prefera "abordarea directa" a sinelui. Intr-o biserica de exemplu, se creeaza atmosfera necesara oentru ca mintea sa se detaseze de conceptele cu care ea lucreaza zilnic. In timp, mintea se poate transcede pe ea insasi. Tehnica stopului este o tehnica foarte directa de a rupe suvoiul mental si de a arunca o privire dincolo, catre cel care gandeste sau este gandit de fapt. Cand este executata corect, tendinta corpului este de a ramane complet imobil,

si brusc, timp de cateva secunde, este perceput centrul, te intalnesti cu tine' Intre miscare, respiratie si suvoiul gandurilor exista o interdependenta direct Drooortionala si vei sesiza asta. Un STOP ingheata pentru o secunda astfel de Drocese, dar constiinta sa ramana treaza!

Charlie Chaplin, la cea de-a 70-a aniversare a sa, in ziua de 16 aprilie 1959 a scris acest poem care e o leqie de viale primite de la un geniu al comediei. Citindu-l Si

aprofundandu-i sensul, ne poate ajuta se ne intoarcem privirea cetre noi viata cu alliochigicu inima mai usoar5.

-

Si

si privim

,,ln ziuoin core m-om iubit cu ddevdrot, om inleles cdin toste imprejurdrile, md oflom la locul potrivit, in momentul potrivit. Si otunci, om putut sd md linirtesc. Astdzi, ,tiu cd oceosta se numette ,,. Stimd de sine. fn"ziuo in care m-qm iuhit cu odevdrct, am realizdt cd nelinilteo

ti suferinto meo emolionold nu erou nimic oltcevd decAt semnalulcd meryimpotrivo convingerilor mele. Astdzi, ttiu cd qceostd se numette ... Autenticitote .

ti

ii

core m-om iubit cu odevdrot om incetot sd dorcsc o viatd am inceput sd inteleg cd tot ceea ce mi se petrece contibuie lo

ln ziuo

dife td

dezvoltorea mea. Astdzi, ttiu cd oceosta se numette ... Moturitote

,

In ziuo in cdre m-am iubit cu adevdrut, qminceput sd reqlizez cd este o

gre,eold

forlez o situalie sau o persoand, cu singurul scop de o obline ceeo ce doresc, Stiind foorte bine cd nicidceo persoqnd, nicieuinsuminu suntem pregdtilisicd nu este momentul ... Astdzi, ,tiu cd oceasta se numette ... Respect , sd

in ziud in cote m-om iubit cu odevdrul

aiinceput

sd md elibercz de

tot

ceeq ce nu eru benejic ,., percoone, situofii, tot ceea ceimiconsumd

energia. Lainceput, ruriuneo meo numeq osto egoism. Astdzi, Stiu cd oceasto se numette ... Amor ptoptiu . ln ziua in core m-am iubit cu odevdrut, am incetot sd-mi mdi

Iie teomd de

timpul libet 5i om renunlot sd moi foc plqnuri mari, dm dbondonot megoprciectele de viitor. Astdzi fac ceea ce este corcct, ceeo ce imi ploce, cAnd lmi pldce Siin meu.

Astdzi, ttiu cd oceasto se numette ... Simplitdte .

ritmul

ln ziuqin core m-am iubit cu adevdrot, om incetot sd mqicout sd om

intotdeouno dreptate Si mi-am dqt seoma de cAt de multe Astdzi, om descope t... Modestid .

o

m-am inselot,

in ziuo in core m-om iubit cu odevdrct om incet;t sd retrdiesc trccutut sd Si md preocup de viitor.

Astdzi, tfiiesc prczentul, ocolo unde se petrece intrcogd viold. Astdzi trdiesc clipa fiecdrei zile, Si oceasta se

numette ... Plenitudine

.

ln ziua in core m-om iubit cu odevdrot, om inteles cd ratiuneo md poote

intelo tidezomdgi, Dar dacd o punin slujba inimii mele, eo devine un oliot foorte pretios.

Sitodte

inseamnd ,,. sd Stii sd

tdie\ticu odevdrat.,'

.ocested "Nu trebuie sd ne temem de confruntd ,., din hoos se nosc stelele."

Charlie ChaDlin

Detalii contact 0722323

/

programa.ii

533 LunFvineri t2-14

Emaili medic:le,[email protected]

Pentru info:matii legate de.cursuri, taberei

Grupuri de suport: Grup de Suport in Bucuresti: OZ24U552O Mircla Grup de Suport.in Ctuj! 0722323533 Codruta

Daca vrei poti sa DONEZI 2olo cu declaratia 23O catre: ASOCIATIA ]{EO GRUP CONSULTII{G

CIF: 25329484 IBAN; ROZ9BTRLot30rZO5N63S44)O(

ITI MULTUT{IM!