Rolul Bancii Nationale A Romaniei

1. Aspecte generale ale Bancii Nationale a Romaniei Banca Naţională a României este banca centrală a României. Este o instituţie publică independentă, cu sediul central în municipiul Bucureşti. Obiectivul său fundamental îl reprezintă asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor (conform Statutului). Banca Naţională a României sprijină politica economică generală a statului, fără a prejudicia îndeplinirea obiectivului său fundamental. Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul. Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Banca Naţională a României a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), iar Guvernatorul BNR, membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene (BCE). Banca Naţională a României are dreptul exclusiv de emisiune, fiind singura instituţie autorizată să emită însemne monetare, în baza unui program de emisiune dimensionat în funcţie de nevoile reale ale circulaţiei băneşti. Banca centrală are competenţa exclusivă de autorizare şi reglementare în domeniul bancar şi este responsabilă cu supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, în scopul asigurării funcţionării şi viabilităţii sistemului bancar. Banca Naţională a României ţine în evidenţele sale contul curent general al Trezoreriei statului, deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice. Prin lege, este interzisă finanţarea directă a instituţiilor publice de către autoritatea monetară sau accesul privilegiat al acestora la resursele instituţiilor financiare. Banca Naţională a României este condusă de un Consiliu de administraţie. Preşedintele Consiliului de administraţie este Guvernatorul BNR.

2. Rolul Bancii Nationale a Romaniei in proiectul SEPA ( Single Euro Payments Area ) 2.1.

Proiectul SEPA

SEPA reprezinta spatiul european in care cetatenii, companiile, administratiile publice si alti participanti la activitatea economica vor putea transmite si primi plati transfrontaliere in moneda euro la fel de usor, rapid si sigur cum se efectueaza in prezent platile in cadrul teritoriului national. Sepa este un proiect de consolidare si definitivare a pietei comune si presupune uniformizarea pietei platilor fara numerar la nivel european, astfel incat participantii la activitatea economica sa poata efectua atat platile domestice, cat si cele transfrontaliere in aceleasi conditii de baza, utilizand un set de instrumente standardizate, avand aceleasi drepturi si obligatii, indiferent de localizarea lor geografica in zona SEPA. Din punct de vedere geografic , SEPA cuprinde cele 27 tari membre Uniunii Europene, la care se adauga Islanda, Norvegia, Liechtenstein si Elvetia. Din aceste 31 de state, 12 state nu folosesc euro ca moneda nationala, iar printre acestea se numara: Danemarca, Suedia, Marea Britanie, Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Romania si Slovacia. Fundamentele SEPA se regasesc in obiectivul stabilit prin Agenda Lisabona in martie anul 2000, respectiv acela ca Uniunea Europeana sa devina “ cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila a sustine cresterea economica sustenabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu un grad sporit de coeziune speciala. Premisele SEPA au fost: - Evolutia catre o piata financiara europeana cu un grad inalt de integrare - Lansarea monedei euro in anul 1999 si in special punerea in circulatie a monedei unice in tarile din zona euro in 2002 - Lansarea programului de plati de mare valoare al bancilor centrale, cunoscut sub denumirea de TARGET, la data de 1 ianuarie 1999 SEPA este cel mai mare proiect in domeniul platilor din Europa, cele 3 instrumente principale de plata fiind: Transfer credit SEPA, Debit Direct SEPA, cadrul SEPA pentru carduri.

2.2.

Rolul BNR in proiectul SEPA

Banca Nationala a Romaniei trebuie sa se asigure ca recomandarile formulate de catre Eurosistem sunt aduse la cunostinta echipei de proiect SEPA din Romania. Banca Nationala a Romaniei trebuie sa se asigure ca elaborarea planului national de migrare tine cont de recomandarile formulate de BCE cu scopul de a armoniza planurile nationale de migrare. Banca Nationala a Romaniei comunica cu toti factorii implicati in proiect, in scopul diseminarii informatiilor relevante pentru acestia in cadrul strategiei de comunicare. Banca Nationala a Romaniei colaboreaza cu autoritatile publice, pentru a se asigura ca acestea se vor numara printre primii adoptori ai proiectului SEPA in Romania BNR asigura diseminarea de materiale informative cu referire la proiectul SEPA. La nivel national, BNR, in mod similar celorlaltor banci centrael din statele membre, este reprezentata la nivelul Comitetului National SEPA si al Comisiei SEPA, in calitate de observator, oferind consultanta si monitorizand evolutia proiectului. Asadar, BNR, prin rolul sau de catalizator si comunicator, sustine pe deplin SEPA, oferind consultanta si monitorizand evolutiile proiectului la nivel national.

3. Rolul Bancii Nationale a Romaniei in sistemul bancar Banca Nationala a Romaniei stabileste si conduce politica monetara si de credit in cadrul politicii economice si financiare a statului cu scopul de a mentine stabilitatea monetara. Unele din operatiunile pe care le desfasoara BNR sunt operatiunile cu banci si alte institutii de credit, care, de regula, sunt: creditarea bancilor pe termen scurt, deschiderea de conturi curente pentru fiecare banca, coordonarea si supravegherea sistemului de plati, atragerea de depozite de la banci, stabilirea regimului rezervelor minime obligatorii in lei si valuta pe care bancile trebuie sa le mentina in contul deschis la BNR, colectarea de date si informatii privind incidentele de plati si riscurile de creditare, acordarea de credite societatilor bancare si institutiilor de credit. BNR actioneaza ca un imprumutator de ultima instanta pentru societatile bancare aflate temporar in dificultati de plati. Printre functiile pe care le exercita BNR, se regaseste si functia de supraveghere a sistemului bancar: BNR decide care societati pot opera ca banci si stabileste reguli de emitere a autorizatiei de functionare a bancilor, monitorizeaza activitatea bancilor comerciale, cerandu-le periodic raporturi financiare si statistice sau efectuand controale la sediul acestora. Ca urmare, supravegherea bancara este una din functiile de baza ale BNR. Conferita prin lege, BNR realizeaza supravegherea activitatii tuturor societatilor bancare, are competenta exclusiva de autorizare a functionarii bancilor si raspunde de supravegherea prudentiala a bancilor pe care le autorizeaza. Acesta functie de supraveghere bancara se realizeaza prin intermediul directiei generale de autorizare, reglementare si supraveghere prudentiala a societatilor bancare. Banca Nationala a Romaniei este autorizata sa controleze si sa verifice pe baza raporturilor primite sau prin inspectii la fata locului, registrele conturilor si alte documente ale bancii autorizate, pe care le considera necesare pentru indeplinirea atributiilor sale de supraveghere. Pentru supravegherea bancilor romanesti care functioneaza in strainatate, BNR coopereaza cu autoritatile de supraveghere bancara ale tarilor respective, acestea in baza acordului de la Basel, pe de alta parte si sucursalele sau filialele bancilor straine, care functioneaza in Romania. In echipele de control pot fi inclusi si reprezentantii autorizati din tara de origine a bancii respective. In cadrul supravegherii bancare globale exercitata de BNR se desprinde supravegherea prudentiala bancara care presupune stabilirea unor norme si indicatori de prudenta bancara si urmarirea respectarii acestora in scopul prevenirii si limitarii riscurilor bancare.

Dinu Patriciu contestă rolul BNR: Să renunțe la supravegherea sistemului bancar. Să rămână cu moneda

Invitat, joi, la emisiunea Evenimentul Zilei, magnatul Dinu Patriciu, a criticat lipsa de coerență a programelor guvernării și opoziției, care împiedică România să ajungă „în primele cinci locuri din punct de vedere economic din Europa”,acolo unde ar trebui să se afle. Printre soluțiile propuse de liberal pentru învigorarea inițiativei private în România se află și sprijinirea instituțiilor bancare autohtone, în scopul unei accesări mai facile a finanțărilor de către agricultori și micii întreprinzători. „Vă rog să îmi dați voie să nu fiu de acord nici cu guvernanții nici cu opozanții, pentru că niciunii dintre ei nu au un program coerent în acest sens”, a spus omul de afaceri. „Trebuie să profităm de oportunitatea care ni se deschide în față acum în criză. Noi din păcate nu o folosim”, a explicat Patriciu. Industriașul a opinat că deși România beneficiază de o pozițe geostrategică bună, de bogății naturale și de resurse umane este lipsită de resurse financiare: „Ne-am învățat de 20 de ani încoace să-l așteptăm pe Moș Crăciun, investitorul străin. Suntem naivi, capitalul e laș, se adună doar acolo unde îi sunt oferite condiții clare, simple, de profitabilitate și stabilitate. Noi n-am reușit în 20 de ani să-i asigurăm aceste condiții”. Soluția pentru această carență este în viziunea lui Patriciu sprijinirea investitorului român, care ar trebui să aibă acces și la sectorul financiar-bancar, unde din cauza legislației și a Băncii Naționale, inițiativa românească nu a avut acces. „De 20 de ani încoace deși se vorbește foarte mult de acest lucru nu a fost sprijinit, cel străin da. Avem nevoie de un sector financiar-bancar extrem de bine dezvoltat și mai ales stratificat. Deocamdată avem o lege bancară prin care doar vreo patruzeci și ceva de instituții bancare străine, mai toate, s-au implementat în România, cu subsidiare, fără să permitem creșterea unor bănci locale, regionale, municipale, case de economii, cele pe care se bazează de fapt creșterea marilor instituții financiare locale”, a subliniat omul de afaceri. Patriciu a precizat că aceste instituții financiare locale sunt cele care pot oferi credite agricultorilor și

micilor întreprinzători din provincie, întrucât marile bănci nu au nici un interes să ofere bani acestora atâta vreme cât cea mai bună afacere pentru ele sunt creditele acordate statului. O condiție pentru realizarea acestui deziderat ar fi, a susținut Patriciu, modificarea atribuțiilor Băncii Naționale Române, care ar trebui să se ocupe doar de monedă, nu și de controlul sistemului bancar „Supravegherea sistemului financiar-bancar să nu aparțină Băncii Naționale ci unei alte instituții, care supraveghează toate instituțiile financiare, de la asigurări și până la bănci, iar banca Națională să rămână responsabilă doar cu moneda, în așa fel încât să nu existe conflictul de interese care se naște în interiorul acestei instituții (...) Nu marile bănci vor finanța vreodată agricultura. O mică făbricuță nu av fi finanțat decât foarte greu de o mare instituție financiară. La noi băncile își câștigă traiul astăzi finanțând statul, pentru că e cel mai simplu. Plasezi bani mulți cu dobânzi mari, nu sunt riscuri pe termen scurt și mediu”, a concluzionat Patriciu. Sursa: www.b1.ro

Bibliografie 1. 2. 3. 4.

www.bnr.ro www.sepa.eu www.preferatele.ro www.b1.ro

Universitatea Ovidius Facultatea de Stinte Economice Specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiune

Rolul Bancii Nationale a Romaniei

Profesor indrumator: Diane Vancea Student: Nita Bianca

Cuprins 1. Aspecte generale ale Bancii Nationale a Romaniei 2. Rolul Bancii Nationale a Romaniei in proiectul SEPA ( Single Euro Payments Area ) 2.1. Proiectul SEPA 2.2. Rolul BNR in proiectul SEPA 3. Rolul Bancii Nationale a Romaniei in sistemul bancar