Romana De Baza. Essential Romanian - Ana Dorobat. Mircea Fotea. Vol. I.pdf

ROMANA DE BAZA ESSENTIAL ROMANIAN •

Ana Dorobăţ Mircea Fotea

Institutul Butiopean

Essential Romanian Textbook for foreign students V O L . I

A N A

D O R O B Ă T»

M IR C E A

© Institutul European Iaşi ISBN: 973-611-086-9

F O T E A

PRINTED IN ROMANIA

Limba română de bază M anual pentru studenţii străini V O L .I

A N A

D O R O B Ă Ţ

M IR C E A

INSTITU TU L EUROPEAN 1999

F O T E A

CUVÂNT INTRODUCTIV

Această carte se adresează tuturor străinilor care doresc să-şi însuşească limba română: studenţilor din anul pregătitor, studenţilor din cadrul lectoratelor de limba română din străinătate, studenţilor care frecventează cursuri de vară de limbă şi civilizaţie românească, altor persoane interesate în învăţarea limbii române. Fiind destinat începătorilor şi cursanţilor de nivel mediu, manualul cuprinde structurile fundamentale ale limbii române aparţinînd diferitelor ei compartimente: fonetică şi fonologie, gramatică, vocabular. In realizarea lui am respectat cu rigurozitate principiul didactic al gradării dificultăţilor, al determinării riguroase a progresiei. Se începe cu prezentarea şi însuşirea noţiunilor elementare şi se continuă cu probleme din ce în ce mai complexe, care se bazează pe cunoştinţe asimilate deja. în felul acesta, oferim şanse de însuşire a limbii române şi persoanelor care nu cunosc sau cunosc în mică măsură limba engleză şi evităm erorile în învăţare cauzate de influenţa limbii-bază. Folosim limba engleză în măsura în care este absolut necesar pentru înţelegerea exactă a problemelor de gramatică sau de vocabular explicate şi pentru a uşura munca studentului. în locul explicaţiilor ample în limba engleză, am preferat ca studentul să înţeleagă singur problemele pe care încercăm să le expunem sintetic şi clar, în urma efectuării exerciţiilor, pentru a ajunge la o reală competenţă de comunicare în limba română. Fiecare lecţie constituie o unitate într-un anumit fel structurată care asigură însuşirea conştientă şi activă a unor cunoştinţe variate de limbă şi formarea priceperilor şi deprinderilor de folosire corectă a lor. în prima parte, sînt prezentate probleme de fonetică şi fonologie, de vocabular şi de gramatică care sunt fixate prin exerciţii variate şi numeroase, iar în partea a doua, apar structuri conversaţionale axate atît pe problemele din prima parte, cît şi pe teme uzuale care cuprind cele mai frecvente situaţii de comunicare din universul cotidian şi din experienţa personală. Fiecare text este precedat de vocabularul nou introdus, urmat de expresii, sintagme, care reflectă experienţa umană şi de gândire din spaţiul românesc. Exerciţiile care succed textele lecţiilor urmăresc să testeze capacitatea de a aplica cunoştinţele dobândite anterior, să verifice înţelegerea corectă a textului şi să actualizeze informaţii din domenii de interes general. în textele lecţiilor, în prima parte accentul cade pe limba vorbită. în partea a doua, am introdus texte literare interesante, autentice, de oarecare întindere şi uşor de înţeles, care aparţin unor mari scriitori români. Prin aceste texte şi prin lecturile suplimentare am

5

urmărit ca studenţii să ia contact treptat cu subtilităţile limbii române, cu dificultăţile specifice sintaxei frazei şi textului. în dorinţa de a face din însuşirea limbii române o activitate atractivă, am introdus, pe lîngă exerciţii devenite clasice şi unele întâlnite frecvent în ultimul timp în predarea limbilor de circulaţie internaţională, care presupun imaginarea unor dialoguri care să ilustreze anumite aspecte situaţionale, întrebări, răspunsuri vizînd motive, teme, paralelisme posibile în textele studiate, identificarea greşelilor dintr-un text dat, contragerea, rezumatul, studiul activ al textului, folosirea unor structuri gramaticale sinonimice şi antonimice, tehnicile discursive de argumentare, modul cum se cere o informaţie, cum o idee se realizează în discurs. Propunem un tip de manual care să fie folosit efectiv în învăţarea limbii. în acest sens, foarte multe exerciţii oferă spaţiul grafic necesar rezolvării lor pe manual. Recomandăm ca acelea care nu oferă acest spaţiu să fie rezolvate oral sau pe caiete. Cele patru lecţii de recapitulare urmăresc să ajute pe studenţi să descopere şi să-şi concentreze atenţia asupra sistemului limbii învăţate la nivel micro-structural şi macrostructural. Fiecare lecţie de recapitulare este urmată de un test prin care se verifică în ce măsură problemele predate au fost însuşite, în ce măsură, deprins cu structurile limbii, studentul le transformă în mijloace de a-şi comunica propriile idei. Proverbele şi ghicitorile integrate în manual pun pe studenţi în contact cu înţelepciunea poporului român şi cu modul lui specific de a percepe viaţa şi totodată constituie un suport pentru realizarea de compoziţii şi conversaţii, orale sau scrise. Manualul este însoţit de casete audio cu înregistrări ale lecţiilor şi exerciţiilor de fonetică, precum şi ale tuturor textelor lecţiilor şi lecturilor suplimentare, care constituie pentru studenţi modele de pronunţie corectă în limba română. Mulţumim tuturor celor care au contribuit la apariţia manualului: prof. univ. dr. Dumitru Nica, prof. univ. dr. Petru Zugun, lect. univ. dr. Ana Vrăjitoru, conf. univ. dr. Adrian Turculeţ, care au avut răbdarea şi amabilitatea să citească conţinutul cărţii şi să ne sugereze unele îmbunătăţiri, conducerii Institutului European şi doamnei ing. Cristina Aiftimie, tehnoredactor, pentru profesionalismul şi amabilitatea manifestate pe tot parcursul colaborării. Mulţumim, de asemenea, anticipat tuturor colegilor care, folosind manualul în practica predării limbii române, ne vor sugera îmbunătăţiri pe care le vom putea aduce într-o nouă ediţie. Ana Dorobăţ, Mircea Fotea Universitatea „Ai I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Litere

6

FOREWORD This book is addressed to all the foreigners who would like to study Romanian: the students in the preparatory year, the students associated with the Romanian chairs abroad, the students who attend summer courses in Romanian, etc. Meant for beginners and intermediate students as it is, this textbook comprises the essential structures of the Romanian language: phonetics and phonology, grammar, vocabulary. Whatever difficult questions might have arisen they have been presented gradually, in the strict order of their degree of difficulty. The elementary things are introduced in the first stages, then the rather more complex problems come up, relying on already assimilated knowledge. We thus give a fair chance to the people whose command of English is less than perfect and concurrently avoid the errors caused by the “long arm” of the reference language. We therefore use the English language if and only if it is necessary for the accurate understanding of the grammar or vocabulary problems at issue. Rather than giving lengthy explanations in English, we ask the students to solve the problems by themselves, doing exercises and the like. Each and every lesson is a specially structured unit that ensures the self-conscious and active acquisition of a large range of knowledge as well as the abilities to use them adequately. In the first part we present elements of phonetics, phonology, vocabulary and gramar which are then as­ similated in various exercises; in the second part we introduce conversaţional structures based on the questions raised before and also on everyday topics which include the most ffequent communicative situations. Each text is prefaced by the new vocabulary, followed by typically Romanian idioms and phrases. The exercises placed after the lessons proper are meant to check the students’ ability to apply their former knowledge and also to see whether they have understood the text correctly and are now able to use creatively the information provided there. As for the texts as such, the emphasis falls on the spoken language in the first part. In the second part we have interesting literary texts, genuine, rather lengthy but easy to understand - they are all signed by Romanian classic writers. The texts and the supplementary readings are expected to accomodate the student with the subtleties of Roma­ nian, with the typical difficulties a foreigner is going to experience in the acquisition of Romanian syntax and vocabulary. We also intend to make of the study of Romanian an attractive activity, which is why we have introduced, besides the so-called classic exercises, those exercises which

7

have been much circulated lately in the teacliing of internaţional languages and which imply making dialogues to illustrate a given situation, then questions about and answers to topics raised by the texts; the students are also asked to find the mistakes in a given text, to contract, sum up and actively study the text, to use synonimic and antonymic grammar structures and also the discursive techniques of argumentation. The exercises are so designed as to show how the students should ask for information, how they could communicate their ideas. The graphyc arrangement of the textbook enables the students to use it effectively, to do most of their homework on its pages, in the blank spaces. Whenever this option has not been offered exercise books must be used. The four round-up lessons are followed by tests which check again whether the students are acquainted with the information provided before, whether they are able to use the language structure in order to communicate their own ideas. The proverbs and the riddles in the texts give access to popular wisdom, to the Romanians’ specific philosophy of life; they are also a good starting point for oral and written compositions and conversations. The textbook is accompanied by audio cassettes with recordings of lessons and phonetic exercises, both obligatory and supplementary. We would finally like to thank to at least part of the people who have contributed to the making of this manual: Dr. Dumitru Nica, Dr. Petru Zegun, dr. Ana Vrăjitoru, dr. Adrian Turculeţ who were so kind as to read the manuscript and make valuable suggestions, Mrs. Cristina Aiftimie and Mrs. Lăcrămioara Tiriblecea who kindly collaborated with us.

8

ABREVIERI ABBREVIATIONS

Ac. accent. adj. afirm. art. cârd. cond. conj. cons. D. dem. f. G. genit. hot. indic. inf. inv. loc. m. m.m.ca.perf. n.

Acuzativ Accentuat Adjectiv Afirmativ Articol Cardinal Condiţional Conjunţie, conjunctiv Consoană Dativ Demonstrativ Feminin Genitiv Genitival Hotărît Indicativ Infinitv Invariabil Locuţiune Masculin Mai mult ca perfect Neutru

neg. N. num. ob. opt. Ppers. part. perf. pl. pos. pref. prep. prez. pron. refl. sgsubst. tranz. viit. V. vb.

9

Negativ Nominativ Numeral Obiect Optativ Pagină Persoană, personal Participiu Perfect Plural Posesiv Prefix Prepoziţie Prezent Pronume Reflexiv Singular Substantiv Tranzitiv Viitor Vocativ Verb

< ^ e o b la /1 p S fj

THEALPHABET M N

m n

a ă â b c d e f g h i î j i

[a] [ă] [â] [be] [ce] [de] [e] [fe] [ghe] [ha] [i] [î] Lje] [le]

K Q W Y

k q

[ka]: Kant, kilometru, kilogram [chiu]: Quinet, Quintilian [dublu ve]: watt, Washington, western [I grec]: New York, yankeu, yoga

X

X

A Ă Â B C D E F G H I î J L

2.

ALFABETUL

a s 32a foOoj

W

y

0

0

P R S Ş T T u V X z

p r s ş t ţ U V X

z

[cs]: taxă, taxi, axă, box, pix [gz]: examen, exemplu, exact, exerciţiu

FONETICĂ - FONOLOGIE PHONETICS --PHONOLOGY

KoO^l

SUNETELE ROMÂNEŞTI ROMANIAN SOUNDS D escriere description

1. VOCALE vowels a [a] Ana [ana] Ann

central, open, unrounded (/ove, sun) amar [amar] bitter

40

[me] [ne] [o] [pe] [re] [se] [Şe] [te] [ţe] M [ve] [ies] [ze]

mama [mama] mother cânta [cînta] he was singing

magazin [magazin] shop cana [kana]y'«g

ă [a] central, half-open, unrounded (a, above, under) măr [mar] apple uşă [u/a] door călătorie [kalatoriie] travel, trip mătuşă [matu/a] aunt cădere [cădere]/a// stă [sta] he is staying â, î [î] 1 în [în] in încet [înt/et] slowly mână [mâna] hand

central, close, unrounded câmpie [kâmpiie] plain român [român] Romanian hotărî [hotărî] decide

e [e] front, half-open, unrounded (egg, hen, peri) epic [epik] epic munte [munte] mountain elefant [elefant] elephant mere [mere] apples elev [elev] schoolboy mare [mare] big i [i] inimă [inima] heart minte [minte] mind o [o]

opera [opera] opera organ [organ] organ corp [korp] body

front, close, unrounded (in, big, liye) găsi [găsi] to fin d back, half-open, rounded (for; sport, from) copac [kopak] tree acolo [akolo] there maro [maro] brown .

back, close, rounded (moon. soon. roof1 u[u] cunosc [kunosc] know ulei [ulei] oii sunet [sunet] sound urât [urît] ngly timbru [timbru] stamp umăr [ umăr] shoulder

2. CONSOANE consonan/s p [p]

parc [park] garden; repede [repede] quickly; cap [kap] head

b [b]

bunic [bunik] grandfather; obraz [obraz] cheek; arab [arab] arab

1 Recenta reformă ortografică prevede folosirea lui î la începutul şi sfîrşitul cuvintelor, iar a lui â în interiorul cuvintelor. The new spelling reform stipulates that the sound [î] should be represented by the letter î at the beginning and the end of the word and by â inside the word.

H

tft]

tată [tata]father; etaj [eta3] floor; atent [atent] attentive

d[d]

departe [depart €\faraway; adevăr [adevar] truth; pod [pod] bridge

c[k]

cameră [kamera] room; acasă [akasa] home; ac [ak] needle

ch(e) [k‘]

chelner [k‘elner] waiter; brichetă [brik'eta] lighter; pereche [perek‘e] pair, couple;

ch(i) [k‘]

chibrit [k'ibrit] march; echipă [ek'ipa] team; unchi [unkli] uncie

c(e) [tfl

ceai [ţ/-ai] tea; acesta [at/esta] this; zece [zet/e] ten

c(i) [tfl

cine [t/îne] who; vecin [vet/in] neighbour; aici [ait/1] here

g[g]

gata [gata] ready; dragoste [dragoste] Iove; coleg [koleg] mate

gk(e) [g‘]

gheţar [g'etsar] glacier; îngheţată [îng'etsats] ice-cream; Gheorghe [g‘eorg‘e] George

gli(') [g‘]

ghimpe [g‘impe] thorn; unghie [ung'ie] nail; triunghi [triung1'] triangle

g(c) [d3]

ger [d3er]/;w /; agendă [ad3ends] pochetbook; minge [mind3e] ball

g(i) [d?]

gimnast [d3imnast] gymnast; pagină [pad3ino] page; mergi [merd3'] you are going

ţ[ts]

ţăran [tsoran] countryman; aţă [atsa] thread; braţ [brats] arm

f[f]

fată [fata] girl; informaţie [informatsiie] informalion; cartof [kartof] potato

v[v]

vară [vara] summer; covrig [kovrig] cracknel; concav [koncav] concave

s[s]

sare [sare] salt; masă [masa] table; nas [nas] nose

z[z]

zahăr [zahar] sugar; criză [kriza] crisis; orez [orez] rice

12

flo o l -p /p 1 - b / b' -fit -v /v 1 -V \' - z J zl -j/j1 - ml rri - n/ n’ -l/l1 -r/r‘ 1'oDo 1 - cr/ cri - dr/ dri - tr/ tri - f l/ f l i —pi/ pli - bl/ bli -rl/rli

ş [/]

şofer [/ofer] driver; deştept [de/tept] clever; caş [ka/] green cheese

j [3]

jucător [jucător] player; ajutor [a3Utor] help; curaj [kura3] courage

k [h]

harnic [hamik] diligent, hardworking; pahar [pahar] glass; şah [/ah] chess

m [nr]

mama [mama] mother; cămaşă [k3ma/a] shirt; om [om] human

n [11]

nume [nume] name; cană [kans]jug; străin [străin] stranger

1 [I]

lapte [lapte] milk; călătorie [kalatoriie] travel; cal [kal] horse

r [r]

ramură [ramura] branch; urs [urs] bear; amar [amar] bitter

1 final sc u rt — shortfinal i

ciorap [t/îorap] arab [arab] cartof [kartof] bolnav [bolnav] colţ [kolts] englez [englez] coajă [koa3a] dorm [dorm] decan [dekan] pol [pol] muncitor [munt/itor]

—

—

ciorapi [t/iorap'] arabi [arab'] cartofi [kartof] bolnavi [bolnav'] colţi [colts'] englezi [englez'] coji [C031] dormi [dorm'] decani [dekan'] poli [pol'] muncitori [munt/itor']

C onsoană +1, r+i sacru - sacri [sakru - îakri] codru - codri [kodru - kodri] metru - metri [metru - metri] suflu - sufli [suflu - sufli] umplu - umpli [umplu - umpli] umblu - umbli [umblu - umbli] urlu - urli [urlu - urli]

GRAMATICĂ GRAMMAR

A. SUBSTANTIV THE NOUN

GEN ŞI NUMĂR GENDER AND NUMBER N e u tru

M a scu lin p l.

s9-

Fem inin

sg-

p l.

sg

pl

coleg

coleg i

ca ie t

ca ie te

co le g i

colege

p ro feso r

p rofesori

d icţio n a r

d icţio n a re

p rofesoară

p rofesoare

stud ent

stud enţi

b irou

b iro u ri

stud entă

stud ente

frate

fraţi

m anual

m anuale

soră

suro ri

B. ARTICOL NEHOTĂRÂT THE INDEFINITE ART1CLE s8

pl-

Nominativ

Acuzativ

m.

f

un

n.

O

«a, an» «a, an» , nişte «some»

Masculin pi. SSnişte colegi un coleg un profesor nişte profesori un student nişte studenţi un frate nişte fraţi

Feminin

Neutru

pl. pis9SSo colegă nişte colege un caiet nişte caiete un dicţionar nişte dicţionare o profesoară nişte profesoare nişte studente un birou o studentă nişte birouri o soră nişte surori un manual nişte manuale

C. PRONUME PERSONAL PERSONALPRONOUN Singular i. E U -/ [ieu] 2. TU - You [tu]

Plural NOI - We [noi] VOI - You [voi]

3.

m. EL - He, It Qel] f.EA - S h e [ia]

EI - They [iei] ELE - They [iele]

D. VERB THE VERB A F I to be Modul Indicativ, timpul prezent Present Indicative Afirmativ Affirmative sg.

1. (Eu) sunt - 1 am [sunt] 2. (Tu) eşti - You are Qe/t'] 3. (El) este, e, -i - He is [ieste] (Ea) este - She is [ieste]

pl.

(Eu) sunt din Franţa. (Tu) eşti din Anglia (El) este student. (E a) este profesoară. Negative Negative

(Noi) suntem în clasă. (Voi) sunteţi studenţi. (Ei) sunt fraţi. (Ele) sunt colege nu + afirmativ

Nu sunt inginer. Nu eşti medic. George nu e aici. George nu-i aici.

E.

1. (Noi) suntem - We are [suntem] 2. (Voi) sunteţi - You are [suntets'] 2. (Ei) sunt - They are [sunt] (Ele) sunt - They are [sunt]

Nu suntem elevi. Nu suntem fraţi. Nu sunt colegi. Nu-s colegi.

1. PRONUME SAU ADJECTIVE INTEROGATIVE

INTERROGATIVE PRONOUNS AND ADJECTIVES CINE who [t/ine]

CE what [t/e]

-

-

Cine eşti tu? Who are you? Mihai Ionescu. Cine este el? Who is he? George Munteanu.

Ce este pe bancă? Un manual. Ce este acolo? O masă.

- Cine sunt ei? Who are they? - Nişte colegi.

- Ce este el? - Student.

- Cine-i acolo? = Cine e acolo? - Cine este acolo?

- Ce manual este acolo? - Ce-i aici? = Ce e aici? = Ce este aici?

CARE who, that, which [kare]

CÂŢI, CÂTE how many [kîts'] [kîte]

- Care este Mihai Vasilescu? - E l.

- Câţi sunt în clasă? - Câţi colegi sunt în clasă?

- Care băiat este Radu? - E l.

- Câte sunt pe hol? - Câte colege sunt pe hol?

- Care dicţionar este pe raft? - Român-Englez.

- Cîte sunt pe bancă? - Câte dicţionare sunt pe bancă?

- Care tramvai este în staţie? - Copou-Tătăraşi.

CÂŢI + subst. m. pl. CÂTE + subst. f. n. pl.

2. PR O N U M E NEGATIV THE NEGATIVE PRONOUN NIMENI nobody, no one [nimen']

NIMIC nothing [nimik]

- Cine este în clasă? - Nimeni (nu este). - Nimeni nu este perfect.

- Ce este pe bancă? - Nimic (nu este). - Pe bancă nu este nimic.

NIMENI, NIMIC + VERB NEGATIV

F. NUMERAL CARDINAL THE CARDINAL NUMERAL 1 unu, una 2 doi, două 3 trei

un băiat, o fată doi băieţi, două fete trei băieţi (fete)

16

4 patru 5 cinci 6 şase 7 şapte 8 opt 9 nouă 10 zece

patru băieţi (fete) cinci băieţi (fete) şase băieţi (fete) şapte băieţi (fete) opt băieţi (fete) nouă băieţi (fete) zece băieţi (fete)

La tablă este un coleg. Pe catedră este un caiet. Pe bancă sunt două manuale şi un dicţionar. în laborator sunt trei colegi, doi băieţi şi o fată. In grupă sunt opt studenţi şi două studente.

EXERCIŢII EXERCISES 1. Citiţi cu voce tare! Read aloud: ă/ a

d i

i/j

a/ ă/ â

casă - casa masă - masa fată - fata tablă - tabla cretă - creta

albe - albi fermă - firmă sete - site vene - vine zece - zice

in -în intre - între ins - însă fin - fân mină - mână

mană - mănuşă - mână ram - rău - râu par - păr - pârâu var - văr - vâr zar - zăr - zâr

u/ 0

p/ b

ţ/d

c/ g

bun - bon dur - dor suc - soc sură - soră cută - cotă nud - nod

par - bar parcă - barcă pat - bat pată - bată pilă - bilă pun - bun

tată - dată toamnă - doamnă tai - dai tare - dare pot - pod cot - cod tac - dac cânt - când vânt - vând vată - vadă

coală - goală cât - gât cânt - gând cros - gros caz - gaz vacă - vagă luncă - lungă

cile/ chi

chi/ shi

chem - chin chenar - chibrit chelner - chimir

chiar - ghimpe chimie-ghimbir unchi - unghi

ahe/ ehi ghem - ghinion gheţuş - ghilimele verighetă - ghiocel

che/ ahe cheamă - gheară pichet - boghet veche - veghe

îl V facă fad far

vacă vad var

s/ s peste nas scoală

s/ z sac sare groasă

peşte naş şcoală

2. Model:

zac zare groază ia bot gheată rată

răs-/ răz. răspunde răsfoi răscumpără

boţ gheaţăi raţă

t/ s ţară soţ ţine

j/z jar jale gaj

zar zare gaz

ci/1 cine cină cifră

ţine ţină ţigări

răzbate răzvrăti răzgândi

sară sos sine

E i .......... colegi. Ei sunt colegi

T u ............ englez ? E l ..............un prieten din Franţa. Eu nu .. ziarist. E a ............ aici de două zile. N o i.............. în clasă. Voi vară? E le ............ din Austria. Eu n u .............. în grupa 1.

3. Model:

- T u ............ medic? - Tu eşti medic?

- Da, sunt medic. - Nu, nu sunt medic.

- E l ........ ........elev?

- T u ......... .......prietenă cu el?

- Ea ......... ........ aici?

- E i ......... ........ ingineri?

- V o i ....... ......... fraţi?

- E le ....... ....... în clasă?

- N o i ....... ........ colegi?

- V o i ....... ........ în Iaşi?

- T u ......... ....... turist?

- E u ......... ........obosit?

4. Model:

- C in e....... ... actor? - C in e........ ...John?

Cine .... .......ziarist?

student,............. ... la cursurile de

- Cine este ziarist? - El este (e) ziarist. - Nimeni nu este (e) ziarist.

- E i ......... ... actori. - Nimeni ........... actor. - E l ......... ... John. -N im eni ........... John.

- C in e.............Maria? - C in e.............din Portugalia?

5. Model:

C e .............în cuier? C e .............pe masă? C e .............în dulap? C e .............pe catedră?

6. Model:

- E a .............Maria. - N im eni............ Maria. - E le .............din Portugalia. - Nimeni.............din Portugalia.

- C e .............pe bancă?

- Ce este pe bancă? - Un caiet. - Nimic nu este pe bancă.

- O haină. - N im ic .......................... —Un manual şi un dicţionar. - N im ic .......................... - Două cămăşi şi o pijama. - N im ic .......................... - Un pix şi o carte. - N im ic..........................

.................studenţi sunt în clasă? - Câţi studenţi sunt în clasă?

.............fete sunt în grupă?............. băieţi sunt pe culoar?.............băieţi ş i ............. fete sunt la chioşc?.............pahare cu apă sunt pe m asă?............. manuale ş i .............caiete sunt pe ra ft? .............mese ş i ............. scaune sunt în cam eră?............. ziarişti sunt aici? .............copii sunt pe bancă în parc? ............. elevi şi .............eleve sunt la spectacol? .............tramvaie sunt în staţie?

VOCABULAR VOCABULARY aici [ait/'] adv. here acum [akum] adv. now aproape [aproape] adv. near biserică [biseriko] - biserici [biserit/1] f. church bloc [blok] - blocuri [blokuf] n. block (of flats) cartier [kartier] - cartiere [kartiere] n. district celebru [t/elebru], celebră [t/elebro] - celebri [t/elebri], celebre [t/elebre] adj. famous centru [t/entru] - centre [t/entre] n. centre cinematograf [t/inematograf] cinematografe [t/inematografe] n. cinema, movie theatre clădire [klodire] - clădiri [klodir*] n. building coloană [koloano] - coloane [koloane] f. column copil [kopil] —copii [kopi'] m. child, children cupolă [kupolo] - cupole [kupole] f. dome departe [departe] adv. fa r (off) away din [din] prep. from frumos [frumos], frumoasă [frumoaso] frumoşi [fiumo/‘], frumoase [frumoase] adj. nice, beautiful hotel [hotel] - hoteluri [hotelur*] n. hotel important [important], importantă [importanta] importanţi [importants'j, importante [importante] adj. important interesant [interesant], interesantă [interesanta] interesanţi [interesants*], interesante [interesante] adj. interes/ing

capitala ţării - the capital o f the country în centru - in the centre, downtown grădină de vară - teirace, open air restaurant Ateneul Român - The Romanian Atheneum în dreapta - on the right în stânga - on the left în faţă - in the front Piaţa Universităţii - The University Square în jur - around Piaţa Unirii - The Union Square, big square taking its name from the Union o f the Roma­ nian Principalities

înalt [înalt], înaltă [înalta] - înalţi [înaltă], înalte [înalte] adj. tali, high magazin [magazin] - magazine [magazine] n. Stores, shop mult [m ult], multă [multa] - mulţi [m ults'], multe [multe] adj. much, many muzeu [muzeu] - muzee [muzee] n. museum obosit [obosit], obosită [obosita] - obosiţi [obosits'], obosite [obosite] adj. tired palat [palat] - palate [palate] n. . palace perlă [perla] - perle [perle] / pearl restaurant [restaurant] - restaurante [restaurante] n. restaurant statuie [statuie] - statui [statui] f. statue staţie [statsie] - staţii [statsii] f station, stop student [student] - studenţi [students'] m. student studentă [studenta] - studente [studente] f student şcoală [/koala] - şcoli [/kol‘] f. school taxi [taksi] - taxiuri [taksiur1] n. taxi teatru [teatru] - teatre [teatre] n. theatre troiţă [troitsa] - troiţe [troitse] f. wayside crucifix, unic [unik], unică [unika] - unici [u n it/ '], unice [unit/e] adj. singular universitate [universitate] - universităţi [universitats'] f. university, college vechi [vek1'], veche [vek'e] adj. old vizavi [vizavi] adj. opposite, across zonă [zona] - zone [zone] f. zone

Palatul Parlamentului - The Parliament Palace staţie de taxiuri - taxi station staţie de metro —train / subway station e-n regulă! - its all right! Gara de Nord - The North Station cu multe etaje —with a lot o f floors blocuri de locuit - blocks o f flats Palatul Regal - The Royal Palace Mihai Viteazul - Michael the Brave

20

TEXT 0D0

IN B U C U R E ŞT I

Bucureşti este un oraş important din România, este o mare capitală. în Bucureşti sunt multe universilă(i, cinematografe, teatre, palate, muzee, cartiei-e vechi cu case frumoase. Dan: - Suntem în centru. Aici este un hotel, Athenee Palace, cu restaurant şi grădină de vară. In dreapta este Palatul Regal, cu o istorie interesantă. John: - Acolo este o clădire cu o cupolă mare şi multe coloane. Dan: - Este Ateneu! Român, o perlă arhitectonică unică în România. John: -Aici, în stânga, este Teatru! Ţăndărică.. Dan: - Da, un teatru pentru copii. John: - Ce clădire impozantă! Dan: - Este Universitatea Bucureşti, în fată Piaţa Universităţii, o piaţă celebră. John: - TeatruI Naţional e departe? Dan: - Suntem chiar lângă el, e vizavi de Universitate. John: - Lângă teatru e o clădire foarte înaltă. Dan: - Este hotelul Intercontinental, un hoteI de lux. John: —Acolo este un magazin? In jur este multă lume. Dan: - Da, suntem acum în Piaţa Unirii, o zonă comercială importantă. Aici este magazinul universal Unirea. John: - Ce clădire este acolo, departe? Dan: - Palatul Parlamentului, o construcţie nouă. John: - Suntem obosiţi. Unde este o staţie de taxiuri? Dan: -Aici, lângă staţia de metrou. Câţi suntem? John: - Opt. Dan: - E-n regulă! Acolo sunt două taxiuri. Limba e dulce ca mierea şi amară ca fierea. Proverbe româneşti Unde nu e cap e vai de picioare. Romanian proverbs De la omul cinstit e destul un cuvânt

24

EXERCIŢII EXERCISES 1. Găsiţi cuvintele cu caracter internaţional din textul lecţiei. Find out internaţional words o f the text: important, restaurant.............................................................................................................

2.

Care este cuvântul diferit? Which one is the word which does notfit the context?

hotel restaurant cinematograf magazin universitate vizavi librărie

departe taxi acolo aproape aici în dreapta în stânga

important vechi grădină unic înalt mare interesant

3. Completaţi propoziţiile cu unul din următoarele cuvinte. Complete the sentences using one o f the following words: blocuri; clădire; lume; zonă; staţie; cartiere; statuie; parc; departe; în jur a. In Bucureşti sunt m ulte.............: Militari, Drumul Taberei, Floreasca, Pantelimon. b. Departe este o .............industrială cu fabrici şi uzine. c. î n .............sunt copaci, flori, alei şi bănci. d. Palatul Cotroceni este ........... de Gara de Nord? e. Lângă Universitate este o ......... de taxiuri. f. De ce este........... multă aici? g. Lângă Teatrul Naţional este o ........... cu multe etaje. h. Vizavi de Universitate este o ...........e Mihai Viteazul. i. Aici este o şcoală,........... sunt mulţi elevi. j. în centru nu sunt m ulte......... de locuit. 4. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns according to their meaning: a. staţie 1. pentru copii b. Ateneul 2. de Universitate c. zonă 3. român

22

d. vizavi e. magazin

4. comercială 5. de taxiuri

5. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross out the wrong answer: a. - Ce este lângă Teatrul Naţional? b. - Teatrul Naţional este departe? c. - Palatul Parlamentului este lângă Palatul Regal? d. - Unde este hotelul Athenee Palace? e. - Unde suntem acum? 6.

-

Un magazin pentru copii. Hotelul Intercontinental. O clădire înaltă. Este aici, aproape. Nu, nu este acolo. Este vizavi de Teatrul Naţional. Lângă gară. In centru. în Piaţa Unirii. O zonă comercială.

Adevărat sau fals? True or false? A

F

a. Ateneul Român este o perlă arhitectonică unică în România. b. în Piaţa Universităţii este o troiţă. c. Teatrul Naţional din Bucureşti este lângă hotelul Athenee Palace. d. Teatrul Ţăndărică este un teatru pentru copii. e. în Bucureşti este mereu multă lume. 7. ( ( ( ( ( (

Găsiţi ordinea corectă. Find the right order: ) ) ) ) ) )

fo i Jo i

-

Palatul Regal Acolo este o clădire cu o cupolă mare. Teatru Naţional e departe? Ce palat este aici, în centru? Nu, e lângă Hotelul Intercontinental. Este Ateneul Român. 8. D ICTA RE. D ictation

Suntem în Bucureşti, un oraş important din România. Bucureşti este un mare centru cultural. Aici sunt universităţi, muzee, teatre şi clădiri frumoase. în cartierul Grozăveşti sunt mulţi studenţi. Lângă Ateneul Român este un hotel vechi. Aproape este Palatul Regal. Lângă el este o biserică veche. Magazinul universal Unirea este lângă Piaţa Unirii, o zonă comercială cu multă lume.

23

FONETICĂ - FONOLOGIE PHONETICS - PHONOLOGY DIFTONGI DIPHTONGS ea [ea]

dimineaţă [dimineatsa] morning; seară [seara] evening\ fereastră [fereastra] window; cădea [kadea] he was falling

eo [eo]

vreodată [vreodată] ever; vreo [vreo] some

ia [ia]

iarbă [iarba] grass; iarnă [iama] winter; suia [suia] he was climbing

ie [ie]

iepure [iepure] rabbit; ied [ied] kid; ieftin [ieftin] cheap; femeie [femeie] woman, cheie [k‘eie] key

io [io]

iodizare [iodizare] yodization; iodură [iodura] iodide; iordanian [iordanian] Jordanian

iu [iu]

iunie [iunie] June; iulie [iulie] July; iubi [iubi] to Iove; piure [piure] mashedpotatoes; studiu [studiu] study

oa [ga]

oameni [gamen'] people; oaspeţi [gaspets'] guests; oază [gaza] oasis, ploaie [plgaie] rain

ua [ua]

cafeaua [kafeaua] the coffee; perdeaua [perdeaua] the curtain; steaua [steaua] the star; ziua [ziua] the day

uă [ua]

două [doua] two; ouă [oua] eggs; nouă [noua] nine; plouă [ploua] it's raining

ai [ai]

haină [haina] coat; aibă [aiba] have; dai [dai] you give; mai [mai] May

ăi [oi]

băi [bai] baths; văi [vai] valleys; răi [rai] bad câine [kîine] dog; pâine [pîine] bread; mâine [mîine] tomorrow; întâi [întîi] first

2b

ei [ei]

chei [k‘ei] keys; lei [lei] lions; trei [trei] three; vrei [vrei] you want ii [ii]copii [kopii] children; fotolii [fotolii] armchairs; ştii [/tii] you know

oi [oi]

doina [doina]; noi [noi] we; voi [voi] you, ploi [ploi] rains

ui [ui]

uite [uite] look; uituc [uituk] forgetful; cuib [kuib] nes!: pui [pui] chicken; gălbui [gălbui] yellow

au [au]

cântau [kîntau] they were singing; dansau [dansau] they were dancing; dau [dau] I give; repetau [repetau] they were repeating

ău [ău]

rău [rau] bad; tău [tau] yours; său [sau] his

âu [îu]

râu [rîu] river; brâu [briu] girdle, belt

eu [cu]

eu [leu] Hon; meu [meu] mine; mereu [mereu] always; greu [greu] hard

iu [iu]

fiu [fiu] son; viu [viu] alive; arămiu [aramiu] cupper-colored

ou [ou]

cadou [kadou] presenl; macrou [makrou] mackerel; tablou [tablou] picture

GRAMATICĂ GRAMMAR A. SUBSTANTIV THE NO UN

Singular Eu sunt student. Tu eşti actor? în clasă este un profesor. în această familie este un copil. în staţie este un om. în curte este un câine.

Masculin Mascidine un băiat - doi băieţi Plural Noi suntem studenţi. Voi sunteţi actori? în clasă sunt doi profesori. în această familie sunt trei copii. în staţie sunt cinci oameni. în curte sunt doi câini.

25

Sg.

PI.

cons. —» prieten coleg băiat turist

cons. i prieteni colegi băieţi turişti

u -> fiu leu membru codru

1

fii lei membri codri

friend mate boy tourist

son, boy lion member, fellow forest

Sg-

PI.

e —» frate câine perete munte cărbune fluture

i fraţi câini pereţi munţi cărbuni fluturi

brother dog wall mountain coal butterfly

i —> ochi pui unchi muşchi ardei genunchi rinichi

i ochi pui unchi muşchi ardei genunchi rinichi

eye chicken uncie muscle pepper knee kidney

A T EN Ţ IE ! **

* tată popă papă

taţi popi papi

father pope papa

cai căţei miei viţei cârcei

cal căţel miel viţel cârcel

horse puppy Iamb calf tendril, cramp

Neutru Neuter iui tren - două trenuri Plural Acolo siint multe scaune în gară sunt patru trenuri. Pe bancă sunt nişte stilouri. Unde sunt nişte fotolii?

Singular Acolo este un scaun. în gară este un tren. Pe bancă este un stilou. Unde este un fotoliu?

26

Sg. cons. —> bilet autobuz ziar spital

PI. cons. e bilete autobuze ziare spitale

fare bus newspaper hospital

u —> muzeu teatru cadru timbru

e muzee teatre cadre timbre

museum theatre frame stamp

u —» râu titlu ecou stilou

-un râuri titluri ecouri stilouri

river title echo fountain pen

(i)u -> fluviu fotoliu colocviu concediu studiu

fluvii fotolii colocvii concedii studii

Sg. i —» tramvai cimpoi pai

PI. e tramvaie cimpoaie paie

tramcar bagpipe straw

cons. —> corp dans joc loc club săpun

-uri corpuri dansuri jocuri locuri cluburi săpunuri

body dance game place club soap

i meci taxi

-uri meciuri taxiuri

match taxi

-»

(Oi river armchair mid-term examination holiday, vacation study

Feminin Feminine o fată - două fete Plural Acolo sunt două colege. Pe străzi sunt tramvaie. In cărţi sunt exerciţii. La parter sunt trei familii. Pe masă sunt două cafele.

Singular Aici este o colegă. Pe stradă este un tramvai, în carte sunt exerciţii. La parter este o familie. Pe masă este o cafea.

27

Sg.

Pl.

Sg.

PL

ă —» prietenă faţă casă cameră

e prietene feţe case camere

friend face house room

â —> cană stradă coală sală

i căni străzi coli săli

ă —» blană ceartă iarbă treabă

-uri blănuri certuri ierburi treburi

fur, coat quarrel grass business

cons. e —> carte compunere pasăre parte

cons. i cărţi book compuneri composition păsări bird părţi part

cons. ie —> cons. n câmpie câmpii familii familie pălării pălărie patrie patrii

plain family hat country

ea cafea perdea stea saltea

—>

ele cafele perdele stele saltele

a

voc. ie —> VOC. 1 chei cheie scântei scânteie femei femeie nevoie nevoi

—> coffee curtain

ale basma sarma

basmale sarmale

sanda pijama

sandale pijamale

star mattress

jug.mug Street sheet ofpaper hali, room

key spark woman need

headkerchief meat roii o f cabbage sandal pyjamas

A T E N Ţ IE !

zi soră noră

zile surori nurori

day sister daughter-in-law

învăţătoare muncitoare vânzătoare

28

învăţătoare muncitoare vânzătoare

teacher worker shopassistent

E

l

ALTERNANŢE FONETICE PHONET1C GRADATIONS

Alternanţe vocalice vowel gradations a * ă cană sală stradă lampă

- căni - săli - străzi —lămpi

â * i cuvânt - cuvinte tânăr - tineri

oa*o coală -c o li şcoală - şcoli noapte - nopţi

a * e fată faţă masă pată

ă * e măr păr văr umăr

-- fete --feţe --mese --pete

- meri -p e ri - veri - umer

ia^ie iarnă - ierni iarbă - ierburi iapă - iepe

ea * e fereastră ceapă dreaptă cafea tea

-

ferestre cepe drepte cafele stele

o*oa izvor popor topor cordon

-

izvoare popoare topoare cordoane

Alternanţe consonantice consonant gradations d /z acid -acizi brad - brazi cadă - căzi stradă - străzi zăpadă - zăpezi

s / ş ins - inşi pas - paşi rus - ruşi

Str / ştr ministru - miniştri maistru - maiştri magistru - magiştri

t / ţ băiat —băieţi student - studenţi parte - părţi

g / gi, ge coleg - colegi colegă - colege m a g - magi

st / şt artist - artişti farmacist - farmacişti fotbalist - fotbalişti

z / j obraz - obraji grumaz - grumaji

23

c / ci, ce amic - amici amică - amice medic - medici mac - maci porc - porci

B. PR O N U M E PRONOUN 1. PRONUME PERSONAL DE POLITEŢE PERSONAL PRONOUN OF POLITENESS a. Dumneavoastră (Dvs., Dv.) You pers. 2 sg. pers. 2 pl. - Dumneavoastră sunteţi ziarist? - Dumneavoastră sunteţi surori? - Da, sunt ziarist. - Da, (suntem surori). - Dumneavoastră sunteţi Maria Vasilescu? - Da.

- Dumneavoastră sunteţi studenţi? - Da, (suntem studenţi).

DUMNEAVOASTRĂ + verb pers. 2 pl.

b. Dumneata You pers. 2 sg. - Dumneata eşti student? - Da, (sunt student).

pers. 2 pl. - Dumneata eşti Maria Vasilescu? - Da. DUMNEATA + verb. pers. 2 sg.

c. Dumnealui He

Dumneaei Slie

Dumnealor 77)ev

pers. 3 sg. m. - Dumnealui este profesorul Ionescu. - Dumnealui este coleg.

f. - Dumneaei este profesoară. - Cine este dumneaei?

DUMNEALUI, DUMNEAEI + verb pers. 3 sg. pers. 3 pl. m. - Dumnealor sunt ziarişti. —Dumnealor sunt profesori.

f. - Dumnealor sunt profesoare. —Dumnealor sunt colege.

DUMNEALOR + verb pers. 3 pl.

30

d. Dânsul He

Dânşii They

Dânsa She

Dânsclc They

pers. 3 sg. f. - Dânsa este actriţă.

m. - Dânsul este englez.

DÂNSUL, DÂNSA + verb pers. 3 sg. pers. 3 pl. m. - Dânşii sunt germani.

f. - Dânsele sunt colegele noastre. DÂNŞII, DÂNSELE + verb pers. 3 pl. pers. 2 pl. Voi sunteţi studenţi. Dumneavoastră sunteţi studenţi.

pers. 2 sg. Tu eşti medic Dumneata eşti medic. Dumneavoastră sunteţi medic.

pers. 3 sg. f. Ea este actriţă.

m. El este actor.

Dumneaei este actriţă. Dânsa este actriţă.

Dumnealui este actor. Dânsul este actor. pers. 3 pl. m. Ei sunt colegi Dumnealor sunt colegi. Dânşii sunt colegi.

f. Ele sunt colege. Dumnealor sunt colege. Dânsele sunt colege.

2. A D JE C T IV D E M O N S T R A T IV DEMONSTRATIVADJECTIVES PLACED BEFORE NOUNS a. De apropiereprox/m/ţy sgAcest băiat este din Austria. m. Acest dicţionar este nou. n. Această fată este din Ungaria. f.

pl. Aceşti băieţi sunt din Austria. Aceste dicţionare simt noi Aceste fete sunt din Ungaria.

m.

n. acest this

s3pl-

f. această this

aceşti these

aceste these

b. De depărtare remoieness sg. m. Acel student este Tony. n. Acel caiet este pentru teme. f. Acea clădire este Universitatea. m.

n.

f.

acel that

sg. pl-

pl. Acei studenţi sunt Tony şi Paul. Acele caiete sunt pentru teme. Acele clădiri sunt departe.

acei those

acea that acele those

Acest dicţionar este nou, iar acel dicţionar este vechi. Aceşti ochelari sunt de vedere, iar acei ochelari sunt de soare. Această fată este Maria, iar acea fată este Elena. Aceste surori sunt eleve, iar acele surori sunt studente. 3. PRONUME ŞI ADJECTIV NEHOTĂRÂT THE INDEFINITE PRONOUN AND ADJECTIVE

Pronume Fiecare este la pupitru. Fiecare este atent la lecţie.

FIECARE [fiiekarc] everybody, everyone, each Adjectiv Fiecare student este la pupitru. Fiecare coleg este atent la lecţie.

FIECARE + verb pers. 3 sg. In fiecare dimineaţă sunt cursuri de limba română. In fiecare clasă sunt bănci, scaune şi o tablă. Atenţie! In fiecare dimineaţă (zi, după-amiază, seară, săptămână, lună, an...) în fiecare zi = zilnic în fiecare lună = lunar în fiecare săptămână = săptămânal în fiecare an = anual

C. VERB THE VERB

A AVEA TO HAVE Modul indicativ, timpul prezent Present Indicative Afirmativ afirmative Eu am un manual. Tu ai un dicţionar? El are un caiet. Ea are un câine. Noi avem manuale. Voi aveţi dicţionare? Ei au caiete. Ele au câini. Negativ negative Nu am dicţionar. Nu ai bilet? Nu are bani. Nu avem program. Nu aveţi bilete? Nu au bani. NU AM I have not NU AI NU ARE NU AVEM NU AVEŢI NU AU

AM I have AI ARE AVEM AVEŢI AU

N-am dicţionar. N-ai bilet? N-are bani. N-avem program. N-aveţi bilete? N-au bani. N-AM I haven ’t N-AI N-ARE N-AVEM N-AVEŢI N-AU

a avea căutare - there is a real demandfor a avea încredere (în, că) - to trust a avea loc - to take place a avea grijă (de) - to take care of..., to look after. a avea nevoie (de) - to be in need of..., to need ■ a avea relaţii - to ha\>e contacts with smb.

33

Aparatele electronice japoneze au căutare în Europa. Am mare încredere în Mihai. Premiera are loc astăzi. Părinţii au grijă de copii. John are nevoie de manual şi de dicţionar. Tom are relaţii la ambasadă.

D. ADVERB THE ADVERB

Adverbe primare Primary Adverbs unde [unde] where aici [ait/’] here acolo [akolo] there când [kînd] when acum [akum] now.at present atunci [atunt/1] at that time, then cum [kum] how aşa [a/ a] such, like that bine [bine] well da [da] yes nu [nu] no, not

E.

Unde este Mihai? Unde sunt colegii? Aici este sala de curs. Prietenii sunt aici. Cartea este acolo pe masă. Acolo sunt bilete de tramvai. Când este excursia? Când aveţi examen? Acum avem pauză. Acum este ora unu fix. Atunci este târziu. Cum este vremea? Cum este prăjitura? Aşa este Mihai. Acum Radu este bine. - A i manual? - Aveţi caiete? - Da, (am manual). - Da, (avem caiete). - Ai manual? - Aveţi caiete? - Nu, (n-am). - Nu, (n-avem).

N U M ERA L CA RDIN AL CARDINAL NUMERALS

11-19 11 unsprezece băieţi 12 doisprezece băieţi douăsprezece fete 13 treisprezece băieţi fete 14 paisprezece băieţi/ fete 15 cincisprezece băieţi/ fete 16 şaisprezece băieţi/ fete 17 şaptesprezece băieţi/ fete 18 optsprezece băieţi/ fete 19 nouăsprezece băieţi/ fete

20-30 20 douăzeci de băieţi/ de fete 21 douăzeci şi unu de băieţi douăzeci şi una de fete 22 douăzeci şi doi de băieţi douăzeci şi două de fete 23 douăzeci şi trei de băieţi / de fete 24 douăzeci şi patru de băieţi / de fete 25 douăzeci şi cinci de băieţi / de fete 26 douăzeci şi şase de băieţi / de fete 27 douăzeci şi şapte de băieţi / de fete 28 douăzeci şi opt de băieţi / de fete 29 douăzeci şi nouă de băieţi / de fete 30 treizeci de băieţi / de fete

unit. + zeci + şi + unit.

unit. + spre + zece

34

10 - zece 20 - douăzeci

60 70 80 90 -

30 - treizeci 40 - patruzeci 50 - cincizeci

şaizeci şaptezeci optzeci nouăzeci

100 - o sută 200 - două sute

1000 - o mie 2000 - două mii

500 - cinci sute 900 - nouă sute

7000 - şapte mii 10000 -z e c e mii

unit. + zeci

Atenţie!

100.000

125.000 975.725 1 .000.000 4.000.000 5.120.450

zece sută mie milion miliard

unit. + sute

_

unit. + mii

zeci, f sute, f mii, f milioane, n miliarde, n

-

o sută de mii o sută douăzeci şi cinci de mii nouăsute şaptezeci şi cinci de mii, şapte sute douăzeci şi cinci un milion patru milioane cinci milioane, o sută douăzeci de mii, patru sute cincizeci

Atenţie! 1 - 19 1 0 1 -119 2 0 1 -2 1 9 3 0 1 -3 1 9

2 0 -10 0 12 0 -2 0 0

+ subst.

220 - 300 320 - 400

1001-1019 10001- 10019

1020 - 110 10020 - 10100

110 studenţi 119 studente 215 elevi 318 eleve

120 de studenţi 420 de studente 500 de cărţi 1 .000.000 de persoane

35

+ de + subst.

EXERCIŢII EXERCISES 1. Model

-

Dumneavoastră.............un manual? Dumneavoastră aveţi un manual? Da, eu am un manual. Nu, eu nu am un manual. Nu, eu n-am un manual.

- Dumneata.......... . un pix? - D a ,..................... - N u , ..................... - N u , .....................

- Dumneata........ . acum lecţie? - D a , .................... - N u , ................... - N u ......................

- Dumneavoastră . ........prieteni în Iaşi? - D a , ................ - N u , ................... - N u , ...................

- Dumneavoastră ,...........un casetofon? - D a , .................... - N u ...................... - N u , ....................

- Dumnealui (dânsul)...... ..... nevoie de dicţionar? - D a , ............................... - N u , ............................... - N u , ...............................

- Dumneaei (dânsa) .... .... încredere în guvern? - D a , ............................ - N u , ............................ - N u , ............................

- Dumnealor (dânşii)........... relaţii la agenţia de voiaj? - D a , ..................................... - N u , ..................................... - Nu....................................... 2. - Dumneavoastră............nevoie de bilete?

- Dumnealor (dânsele)......... nevoie de brichetă? - D a , ..................................... - N u , ..................................... - N u , .....................................

- D a , .................................... - N u , .....................................

- Dumneata......... nevoie de brichetă? - D a ,..................................... - N u , .....................................

- Dumnealui ..........nevoie de un taxi? - D a , ..................................... - N u ,.....................................

-Dum neaei........ grijă de părinţi ? - D a , ..................................... - N u , .....................................

36

3. Model - Dumneavoastră nu aveţi manuale? - Ba da, avem. - Nu, n-avem. - Dumneata n u ........... stilou?

—Dumneata n u ......... acum program?

—Dumnealui n u ........... cameră?

- Dumneaei n u ......... copii?

- Dânsul n u ............ nevoie de chibrit?

- Dumneaei n u ......... caiet?

- Dumnealor n u ........... nevoie de taxi?

- Dumnealor nu ......... pâine?

- Dânşii n u ........... apă în pahare?

- Dânsele nu ..........ţigări?

4. Model

-

- C ine........... de bătrân? - Cine are grijă de bătrân?

a avea grijă

Ţigările M arlboro........... în Polonia. C e ............în sacoşă? Nimeni........... în el. Spectacolul de teatru ........... după-amiază. La ora 17 v o i........... de dicţionar? Doi colegi........... de manuale? T u ............la ambasadă? C in e........... de bătrân? Ce m aşini........... la voi? Conferinţa...........în amfiteatrul „M. Kogălniceanu”.

37

a avea a avea căutare a avea încredere (în) a avea loc a avea nevoie a avea relaţii a avea grijă

5. Model

Acest coleg are brichetă?

Acest Această Aceşti Aceste

prieteni colegă profesoară tineri pantofi camere lecţii coleg

6. Model

- Acea clădire este Universitatea?

Acel Acea Acei Acele

hoteluri dicţionar munţi clădire stradă ochelari pantofi manuale

7. Model

este sunt are au

este sunt are au

Unde este Mihai?

Unde aveţi pâine? - acum - în bucătărie -b in e - pe masă - î n coş

la lecţie din China o maşină o pronunţie corectă scumpi la parter o mobilă modernă la început brichetă

şireturi lungi departe pe raft modeme vile modeme Munţii Bucegi Universitatea? copertă curată ramă metalică maro acoperiş nou ■acasa -aici - mâine - în clasă - aşa

Când are program? Unde ai lecţie? - acasă -az i - dimineaţa - în laborator - zilnic - aici - atunci - aici - acolo - după-amiaza

38

8. Model:

- Câţi colegi? - Câte colege? - Câte manuale?

12 băieţi 21 băieţi 22 băieţi 118 băieţi 150 băieţi 9. Model

5 colegi - cinci colegi 12 colege - douăsprezece colege 21 manuale - douăzeci şi unu de manuale

12 fete 21 fete 22 fete 120 fete 430 fete -

12 dicţionare 21 dicţionare 22 dicţionare 143 dicţionare 560 dicţionare

Câţi studenţi sunt în clasă? Un student. - Unu Doi studenţi. - Doi Zece studenţi. - Zece

Câţi băieţi sunt în grupă?

Câte manuale sunt pe bănci?

Câte săli sunt la acest etaj?

Câte exerciţii aveţi la această pagină?

Câte colege au nevoie de bilete?

Câte spectacole au loc azi?

5 cinci

15 cincisprezece

25 douăzeci şi cinci

115 o sută cincisprezece

6, 16, 26, 346; 4, 14, 24, 534; 8, 18, 28, 788; 9, 19, 29, 999; 326; 1424; 41.532; 723.423; 1.723.562; 4.404.809; 35.787.572; 975.545.497; 1.980.724.585; 3.800.500.000

39

VOCABULARY apartament [apartament] - apartamente [apartamente] n. flat, apartment atent [atent], atentă [atenta] - atenţi [atents'], atente [atente] adj. attentive, carefuî baie [baie] - băi [bai] / bathroom balcon [balkon] - balcoane [balkoane] n. baîcony bască [baska] - băşti [ b a /t'] / cap, beret batistă [batista] —batiste [batiste] f handkercief băiat [baiat] - băieţi [baiets'] m. boy băutură [băutură] - băuturi [bautur ’] / drink, beverage bineînţeles [bineîntseles] adv. o f course birou [birou] - birouri [birour'] n. writing table, desk boxă [boksa] - boxe [bokse] f. box, cell bucătărie [bukatarie] - bucătării [bukatari'] f kitehen bufet [bufet] - bufete [bufete] n. cupboard, bujfet caiet [kaiet] - caiete [kaiete] n. writing, exercise book cameră [kamera] - camere [kamere] / room cană [kana] - căni [kan1] / tnug canapea [kanapea] - canapele [kanapele] / sofa candelabru [kandelabru] - candelabre [kandelabre] n. chandelier căciulă [kat/iula] - căciuli [kat/iuf] f fu r cap cămară [kamara] - cămări [kamar1] f pantiy cămaşă [kama/a] - cămăşi [kama/'] f shirt cearşaf [t/e a r/a f]-cearşafuri [t/ear/afiiri] n. (bed) sheet chilot [kilot] - chiloţi [kilots’] n. pents ciocolată [t/iokolata] - ciocolate [t/iokolate] f chocolate ciorap [t/iorap] - ciorapi [t/iorap'] m. stoking costum [kostum] - costume [kostume] n. suit, costume covor [kovor] - covoare [kovoare] n. caipet cuier [kuier] - cuiere [kuiere] n. peg dormitor [dormitor] - dormitoare [dormitoare] n. bedroom dulap [dulap] - dulapuri [dulapuH] n. wardrobe

fereastră [fereastra] - ferestre [ferestre] f window film [film] - filme [filme] n. picture, movie floare [floare] - flori [fior*] f flower fotoliu [fotoliu] - fotolii [fotoli'] n. armehair fular [fular] - fulare [fulare] n. scarf garaj [gara3] - garaje [gara3e] n. garage haină [haina] - haine [haine] f coat; clothes hartă [harta] - hărţi [harts’] f map iarnă [iama] - ierni [iem‘] f winter jucărie [jukarie] - jucării [jukarii] f toy ladă [lada] - lăzi [laz ’] f chest, box maiou [maiou] - maiouri [maiour'] n. undervest masă [masa] - mese [mese] f table nivel [nivel] - niveluri [nivelur'] n. floor noptieră [noptiera] - noptiere [noptiere] n. night stand pahar [pahar] - pahare [pahare] n. cup, glass palton [palton] - paltoane [paltoane] n. overcoat pardesiu [pardesiu] - pardesie [pardesiie] n. light overcoat parter [parter] - partere [partere] n. ground floor pat [pat] - paturi [patur']] n. bed părinte [părinte] - părinţi [parints *] n. father, pl. parents pătură [pătură] - pături [patur'] f blanket perdea [perdea] - perdele [perdele] f curtam perete [perete] - pereţi [perets ‘] m. wall pernă [perna] - perne [perne] f pillow pensionar [pensionar] - pensionari [pensionar'] m. pensionez; retired plapumă [plapuma] - plăpumi [plapum'] f quilt pulover [pulover] - pulovere [pulovere] n. jumper raft [raft] - rafturi [raftur'] n. shelf sacoşă [sako/a] - sacoşe [sako/e] f bag scaun [skaun] - scaune [skaune] n. cbair soţie [sotsie] - soţii [sotsii ] f wife sticlă [stikla] - sticle [stikle] f bottle subsol [subsol] - subsoluri [subsolur'] n. basement şapcă [/apka] - şepci [ /ept/ '] f cap tavan [tavan] - tavane [tavane] n. ceiling televizor [televizor] - televizoare [televizoare] n. T.V. set uşă [u/a] - uşi [ u /‘] f door vază [vaza] - vaze [vaze] f vase veioză [veioza] - veioze [veioze] f night lamp vitrină [vitrina] - vitrine [vitrine] / glass case; shop window

40

oOo]| VOCABULAR TEMATIC THEMAŢIC VOCABULARY

SUFR.4GER1E / CAMERA DE ZI dining room canapea —sofa fotoliu - armchair măsuţă - small table televizor - T.V. set aparat video - video set vitrină - glass case scrin - chest o f drawers plantă ornamentală - decorative plant

DORMITOR bedroom pat - bed noptieră - night stand dulap/ şifonier cu o uşă/ cu două uşi - a one door wardrobe/a two door wardrobe tablouri - pictures covor - carpet

BUCĂTĂRIE kilchen aragaz —cooker, cooking slove frigider - refrigerator dulap suspendat - suspended cupboard

cameră de zi - sitting /living room mulţumesc - thank you sunteţi la serviciu —you are at work avem nevoie de... - we need... serviciu de cafea - coffee set un candelabru cu trei braţe - a three arms chandelier

chiuvetă - sink masă - table scaune - chairs vase de bucătărie - kitchemvare

B A IE bathroom cadă —tub duş - shower chiuvetă - wash bowl oglindă - minor, looking glass prosop - bath towel hârtie igienică - toilet paper

HOL hali cuier —hali stand oglindă —minor

CAMERA DE LUCRU/ BIROU study birou —writing table bibliotecă - bookcase calculator - computer telefon - phone maşină de scris - type^vriter maşină de calculat - calculation machine maşină electronică de calculat - electronic computer ■ copiator - copyer

pe jos - on the floor lucruri de iarnă —winter clothes este loc pentru... - there is place for... cameră mobilată - fumished room camere care dau una în alta/ care comunică între ele - connecting woms coleg de cameră - room mate

TEXT

CATE CAMERE ARE ACEST APARTAMENT? Dan:

- în acest bloc cu cinci nivele, parter plus patru etaje, avem un apartament. John: - Câte camere are acest apartament? Dan: - Patru camere: o cameră de zi, două camere pentru copii şi un dormitor pentru noi. Bineinţeles că mai avem bucătărie, baie şi balcon. La subsol avem o boxă. Avem nevoie de un garaj. John: - Câţi copii aveţi? Dan: - Trei, doi băieţi, Mihăiţă şi Dănuţ, şi o fată, Irina. James: -Aceste jucării şi aceste ciocolate sunt pentru ei. John: - Iar aceste flori sunt pentru soţie. în sacoşă mai este o sticlă. Dan: - Mulţumesc. James: - Cine are grijă de copii când sunteţi la serviciu? Dan: - Părinţii. Ei sunt pensionari. în camera de zi, lângă fereastră, este un televizor. Acum este un program pentru copii cu Tom şi Jerry. Dănuţ, Mihăiţă şi Irina sunt atenţi la film. Unde sunt Tom şi Jerry este multă veselie.

în cameră sunt trei fotolii, o canapea, o masă şi patru scaune. Pe masă este o vază cu flori. în stânga, lângă perete, este un bufet. In vitrină sunt căni, pahare, servicii de cafea, sticle. La fereastră este o perdea, iar pe pereţi sunt tablouri. Pe tavan este un candelabru cu trei braţe. * * * Această cameră este pentru băieţi. Ei au două paturi, un dulap, un birou şi două scaune. Lângă paturi sunt noptiere. Pe fiecare noptieră este o veioză. Pe acest perete este un raft cu cărţi. Pe jos este un covor. Aici, lângă uşă, este un cuier. Pe cuier sunt haine, o şapcă şi o bască. In dulap, Dănuţ şi Mihăiţă au cămăşi, maiouri, chiloţi, ciorapi, pulovere şi batiste. Pe acest raft ei au lucruri de iarnă: fulare, mănuşi, căciuli. In dreapta este loc pentru costume, pardesie şi paltoane. Fiecare pat are o ladă pentru plapumă, pături, cearşafuri şi pernă. Camera este curată şi ordonată.

Proverbe româneşti Romanian proverbs

Cerul, pământul, focul şi apa n-au judecată. E uşor a fi bogat, dar e greu a fi fericit.

EXERCIŢII EXERCISES 1. Găsiţi cuvintele cu caracter internaţional din textul lecţiei. Find out the internaţional words o f the text:

2. Eliminaţi cuvântul diferit. Cross out the word which does not fit the context: ciorapi baie pat perdea bucătărie covor perete tablouri fular cămară cearşaf masă pijama hartă pernă chiloţi palton boxă pătură fotolii şapcă dormitor candelabru plapumă 3. Completaţi propoziţiile cu imul din cuvintele următoare. Complete the sentences using one o f the following words: rafturi; garaj; ladă; ordine; subsol; braţe; noptieră; cuier a. Fiecare pat are o ........... b. L a ........... avem o boxă. c. Pe tavan este un candelabru cu tre i.. d. Pe fiecare........... este o veioză. e. In cameră este........... f. Aici, lângă uşă, este u n ........... g. Avem nevoie de un ......... h. Pe acest perete su n t........... cu cărţi. 4. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns according to their meaning: a. Părinţii sunt b. Dănuţ şi Mihăiţă au în dulap c. Pe acest raft am d. In vitrină sunt e. Pe cuier sunt f. Lângă paturi sunt g. Dănuţ, Mihăiţă şi Irina sunt atenţi

1. lucruri de iarnă 2. o şapcă şi o haină 3. pensionari 4. pahare, căni, sticle 5. maiouri, chiloţi, ciorapi 6. la film 7. două noptiere

5. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din vocabularul tematic. Fiii in the blanks with the appropiate words o f thematic vocabulary: a. I n ........... sunt două paturi şi un şifonier cu două uşi. b. In sufragerie, lângă fereastră, este o ........... ornamentală. c. Mâncarea este în frigider, î n ........... d. Unde e s te ........... ? Am nevoie de apă. e. El are u n ........... I.B.M. f. In apartament sunt do u ă........... , pe hol şi la baie.' g. In camera de zi este o ........... ; aici sunt căni, pahare şi un serviciu de cafea. 6. Adevărat sau fals? True or false? a. Pe cuier este o plapumă. b. In camera de zi, lângă fereastră, este o veioză. c. Pe cuier sunt haine, o şapcă şi o bască. d. In cameră sunt şase fotolii. e. Pe tavan este un candelabru cu două braţe. f. Pe jos este un covor. g. Pe raft sunt lucruri de iarnă. h. In stânga, lângă perete, este un televizor. i. Aceste flori sunt pentru soţie. 7. ( ( ( ( ( (

Găsiţi ordinea corectă. Put the sentences in the right order: ) - Părinţii. Ei sunt pensionari. ) - Câte camere are acest apartament? ) - Câţi copii aveţi? ) - Cine are grijă de copii când sunteţi la serviciu? ) - Trei, doi băieţi şi o fată. ) —Patru camere: o cameră de zi, două camere pentru copii şi un dormitor pentru părinţi

45

c£>exyUw 3 FONETICĂ - FONOLOGIE PHONETICS - PHONOLOGY I oiLio |

TRIFTONGI TR1PHTONGS

eau [eâu]

apăreau [apsreâu] they were appearing; cădeau ksdeâu] they were falling down; dispăreau [dispăreau] they were disappearing

eai [eai]

apăreai [apareâi] you are appearing; cădeai [kadeăi] you were falling down

oâi [oâi]

bulgăroaică [bulgaroâika] Bulgarian woman; englezoaică [englezoâiks] English woman; rusoaică [rusoâika] Russian woman

iâi [iăi]

............ iâi] you were climbing; tăiai [taiâi] you were cutting; trăiai [traiâi] you were living

iau [iau]

iau [iău] / am taking, I take; locuiau [lokuiâu] they were living; trăiau [troiâu] they were living

iei [iei]

iei [iei] you take, you are taking; piei [piei] skins; miei [miei] lambs

ioa [ioâ]

bruioane [bruioane] rough copies; creioane [kreioâne] pencils; duioase [duioase] loving VOCALE IN HIAT VOWELS IN HJATUS filologie [filolod3ie] philology; sociologie [sot/iolod 3ie] sociology lecţie [lektsiie] lesson; linie [liniie] line dialog [dialog] dialogue; diamant [diamant] diamond; liant [liant] binder; triaj [tria3] sorting

i-i

fiinţă [fiintsa] being; miime [miime] thousandth; ştiinţă [/tiintsa] Science

i-o

diodă [dioda] diode; dioptrie [dioptriie] diopter; miopie [miopiie] myopia, short - sightedness

e-a

creaţie [kreatsiie] creation; realizare [realizare] realization; reacţie [reaktsiie] reaction

e-e

alee [aleie] alley; moschee [mosk'eie] mosque, nuclee [nukleie] nucleus

e-u

Europa [europa]; european [european]; euforie [euforiie] euphoria

a-i

aici [ait/‘] here; cais [kais] apricot tree; hain [hain] mean, hostile, tain [tain] ration

a-ii

autor [autor] author; autograf [autograf] autograph, signature; autogara [autogara] bus terminal; auzit [auzit] hearing

ă-i

faină [faina] meat, flour; găină [gaina] hen; străină [străină] foreign

o-i

foiţă [foitsa] thin paper; noiţă [noiesa] nail spot; voinţă [vointsa] will

u-u

ambiguu [ambiguu] ambiguous; asiduu [asiduu] assidouos; continuu [kontinuu] continuous

o-o

alcool [alkool] alcohol; cooperare [kooperare] co-operation; zoologie [zoolod3ie] zoology

Accent, stress 1. coleg, pijama, perdea prieten, frate, soră biserică, prietenii, caietele doisprezece, lubeniţă, veveriţă

co-leg, pi-ja-mâ, per-deâ pri-e-ten, frâ-te, so-ră bi-se-ri-că, pri-e-te-nii, ca-ie-te-le doi-spre-ze-ce, lu.-be-ni-ţă, ve-ve-ri-ţă

47

2. cântă he sings, he is singing — cântă he was singing repetă he repeats, he is repeating — repetă he was repeating 3. acele the needles — acele those companie company — companie companion ship, presence copii copys — copii children mobilă furniture — mobilă mobile veselă cheerful — veselă plates and dishes fo D il

manuale?

INTONAŢIE INTONATION

aveţi

|

Voi Noi suntem în clasă Noi avem, dicţionare. Voi aveţi manuale?

Noi suntem în clasă. Noi avem dicţionare.

Ce este acolo? Unde sunt ei acum? Câţi aveţi dicţionare? Cînd aveţi program?

Stăm de vorbă după-amiază. El are nevoie de bani. Duminica nu avem program. Ea nu are febră? Ei stau departe? Voi staţi în acest apartament?

Cine ~ | n-are ~ 1 manual?

GRAMATICĂ GRAMMAR

A.

ARTICOL NEHOTĂRÂT, ARTICOL HOTĂRÂT THE INDEFINITE ARTICLE, THE DEFINITE ARTICLE

Articol nehotărât a, an, some

Articol hotărât the Masculin Singular Băiatul are dicţionar. Fratele este inginer. Fiul are examen. Unchiul este medic.

Un băiat are dicţionar. Un frate este inginer. Un fiu are examen. Un unchi este medic. Plural

Băieţii au dicţionare. Fraţii sunt ingineri. Fiii au examene. Unchii sunt medici.

Nişte băieţi au dicţionare. Nişte fraţi sunt ingineri. Nişte fii au examene. Nişte unchi sunt medici.

48

Atenţie!

tată - taţi, un tată - nişte taţi, tata - taţii papă - papi, un papă - nişte papi, papa - papii

m. Sg-

un

m. pi. nişte

Sg-

-ul, -1 -le

Pi. -i

Feminin Singular O O O O O

fată are nevoie de dicţionar. carte este pe catedră. familie are trei copii. femeie are grijă de bătrân. măsea este cariată.

Fata are nevoie de dicţionar. Cartea este pe catedră. Familia are trei copii. Femeia are grijă de bătrân. Măseaua este cariată Plural

Nişte Nişte Nişte Nişte Nişte

fete au nevoie de manual. cărţi sunt pe catedră. familii au trei copii. femei au grijă de bătrâni. măsele sînt cariate.

Fetele au nevoie de manual. Cărţile sunt pe catedră. Familiile au trei copii. Femeile au grijă de bătrân. Măselele sunt cariate.

f. sg. 0

f. sg-a , -ua

Pi. nişte

Pi. -le

Neutru Singular Un tren are întârziere. Un caiet este pe bancă. Un tablou este pe acest perete. Un fotoliu este portocaliu.

Trenul are întârziere. Caietul este pe bancă. Tabloul este pe acest perete. Fotoliul este portocaliu.

43

Plural Nişte trenuri au întârziere. Nişte caiete sunt pe bancă. Nişte tablouri sunt pe acest perete. Nişte fotolii sunt portocalii.

Trenurile au întârziere. Caietele sunt pe bancă. Tablourile sunt pe acest perete. Fotoliile sunt portocalii.

n. Sgun

n. pi. nişte

Sg-ul, -le

pl. -le

B. ADJECTIV THE ADJECTIVE Adjective calificative cu patru forme

Four-foim Adjeclives

Elevul harnic are note bune. Femeia harnică are grijă de casă. Elevii harnici au note bune. Femeile harnice au grijă de casă.

Acest perete este curat. Maria are o cameră curată. Aceşti pereţi sunt curaţi. La etaj sunt nişte camere curate.

absent, absentă, absenţi, absente absent adevărat, adevărată, adevăraţi, adevărate true, genuine bogat, bogată, bogaţi, bogate rich bolnav, bolnavă, bolnavi, bolnave ill, sick bun, bună, buni, bune good deştept, deşteaptă, deştepţi, deştepte clever, bright, sharp flămând, flămândă, flămânzi, flămânde hungry frumos, frumoasă, frumoşi, frumoase beautiful, nice.fine gol, goală, goi, goale empty, naked gras, grasă, graşi, grase fat, gieasy greu, grea, grei, grele hard, heavy, difficult ieftin, ieftină, ieftini, ieftine cheap înalt, înaltă, înalţi, înalte high, talI liber, liberă, liberi, libere free odihnit, odihnită, odihniţi, odihnite refreshed

ordonat, ordonată, ordonaţi, ordonate tidy ordered primul, prima, primii, primele the first vesel, veselă, veseli, vesele cheerful, joyful, glad atent, atentă, atenţi, atente attentive (to), careful (of) fericit, fericită, fericiţi, fericite happy, plăcut, plăcută, plăcuţi, plăcute pleasant, nice corect, corectă, corecţi, corecte correct util, utilă, utili, utile usefid prezent, prezentă, prezenţi, prezentepresent fals, falsă, falşi, false false sărac, săracă, săraci, sărace poor sănătos, sănătoasă, sănătoşi, sănătoase healthy rău, rea, răi, rele bad prost, proastă, proşti, proaste stupid, silly sătul, sătulă, sătui, sătule satiated, full

50

urât, urâtă, urâţi, urâte ugly plin, plină, plini, pline full slab, slabă, slabi, slabe thin; lean; weak uşor, oşoară, uşori, uşoare liglit, easy, slight scump, scumpă, scumpi, scumpe expensive, dear scund, scundă, scunzi, scunde shoii ocupat, ocupată, ocupaţi, ocupate busy, engaged, occupied obosit, obosită, obosiţi, obosite lired, weaiy, dezordonat, dezordonată, dezordonaţi, dezordonate disorderly ultimul, ultima, ultimii, ultimele the last trist, tristă, trişti, triste sad neatent, neatentă, neatenţi, neatente absenl-minded

nefericit, nefericită, nefericiţi, nefericite unhappy neplăcut, neplăcută, neplăcuţi, neplăcute unpleasant incorect, incorectă, incorecţi, incorecte incorrect, wrong inutil, inutilă, inutili, inutile useless, vain Culori Colours alb, albă, albi, albe while negru, neagră, negri, negre black albastru, albastră, albaştri, albastre blue galben, galbenă, galbeni, galbene yellow violet, violetă, violeţi, violete violet

C. P R O N U M E ŞI A D JE C T IV N E H O T Ă R Â T INDEFINITE PRONOUNSAND ADJECTIVES Nominativ — acuzativ 1. Pronume CINEVA [t/ineva] somebody, someone - Este cineva acasă? -

Cine are grijă de copii? Cineva din familie. Cine are nevoie de bilete? Cineva din grupa 2.

- Este cineva bolnav? - Da, cineva este bolnav. - Nu, nimeni nu este bolnav.

CEVA [t/eva] something - Este ceva pe catedră? - Ce ai în sacoşă? - Ceva pentru mama. (Am ceva pentru mama). - E ceva în valiză? - Da, e ceva greu. - Nu, nu e nimic. - Pentru examen avem nevoie de ceva timp (= mult timp) - Ai ceva bani în buzunar? (= puţini, câţiva)

CINEVA, CEVA + verb, pers. 3 sg.

<57

2.

Pronume şi adjectiv

Sgpi.

m. tot [tot] toţi [tots'J

------------- T.-------------toată [toata] all toate [toate]

- Aici este tot (untul)? - Da, tot.

- Acolo este toată (cafeaua)? - Da, toată.

- în clasă sunt toţi (băieţii)? - Da, toţi.

- Toate (fetele) au manual? - Da, toate.

în frigider am tot laptele, în fotografie sunt toţi (colegii).

Am nevoie de toată (apa) pentru ceai. Toate (fetele) sunt curioase.

TOT, TOATĂ, TOŢI, TOATE + subst. artic. cu artic. hot. D.

VERB THE VERB

MODUL INDICATIV, TIMPUL PREZENT PRESENT INDICATIVE ASTA TO STAND, TOSIT, TOREMAINSTANDING, TOUVE, TOBE, TOSTOP Eu stau în picioare Unde stai în Iaşi? El stă jos. Ea stă acasă. Stăm de vorbă în cameră. Staţi la rând! Ei stau la masă. Ele stau prost cu banii.

STAU STAI STĂ STĂM STAŢI STAU

- Eu stau la hotelul „Unirea”. Tu unde stai? - Eu stau la casa de oaspeţi.

- Avem nevoie de pâine? Aici este un magazin. - Desigur. Ce mai stai?

- Cînd stăm de vorbă despre excursie? - După-amiază. N-am cursuri şi stau acasă.

- Când stăm la masă? - La ora două.

52

Stai bine cu banii? Aproximativ bine. Ai nevoie? Cum mai stai cu româna? Bine. Sunt atent la lecţie şi n-am probleme.

- Stai cuminte, Dănuţ! Bunicul este obosit. - Cu cine stai în cameră, la hotel? - Cu doi compatrioţi. - Cum stai cu sănătatea? - Nu prea bine. Am gripă de trei zile.

E. ADVERB THE ADVERB 1.

Adverbe şi locuţiuni adverbiale de afirmaţie The Adverbs o f Affirmation

2. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de negaţie The Adverbs o f Negation

- Ai nevoie de dicţionar? - Ai nevoie de dicţionar? - Da, (desigur, fireşte, negreşit, - Nu, (nicidecum, deloc, defel). No, cu siguranţă, într-adevăr, de bună seamă). (not at all, by no means). Yes, (certainly, o f course, by al! means, indeed). - Sunteţi obosit? - Desigur (fireşte, într-adevăr).

- Sunteţi obosit? - Deloc (defel, nicidecum).

- Dvs. aveţi grijă de laborator? - într-adevăr.

- Ai bilet? - Nu.

- După-amiază stai acasă? - Negreşit (de bună seamă).

F.

PREPOZIŢIE PREPOSITION

în in, into at, on, by, fo r Fratele este în cameră.

Dinfrom, in,of, outof, on, with,for, by, through Fratele din cameră este elev.

53

Suntem în România de câteva zile. Avem lecţie în laboratorul fonetic, în ziar sunt ştiri importante.

Munţii din România nu sunt înalţi. Mesele din laborator sunt noi. Ştirile din ziar sunt importante. Puloverul este din lână.

La at, to, in, on Radu este la film.

De la from, at, in, on Filmul de la cinematograful „Victoria” este englezesc. Persoanele de la hotel au nevoie de camere. Colegii de la Bucureşti stau trei zile în Iaşi. Ca temă avem trei exerciţii de la lecţia 2. Excursia la munte este de la 26 iulie la 30 iulie. Sărbătoarea de la 1 decembrie este importantă pentru români.

Acum ei sunt la hotel. Suntem la timp la lecţie. Eşti roşu la faţă. La întâi iulie sunt acasă.

Pe on, upon Dicţionarul acela este pe birou. Pe perete este un tablou frumos. Pe străzi sunt tramvaie, autobuze şi troilebuze.

De pe on, in Dicţionarul de pe birou este român-englez. Tabloul de pe perete este frumos. • ........... .............. .................. , ....... de pe străzi sunt aglomerate.

EXERCIŢII EXERC1SES joDo j

1. Distingeţi. Mark out:

au/ a-u

iu/ i-u

io/ i-o

dau - daună au - aulă

iunie - fiul iulie - Jiul

voios - spion băiat - hiat noroios - avion iarbă - înfiat

oi/ o-i

ou/ o-u

îi/ î-i

eu/ e-u

ploi - ploile noi - noile

nou - nour bou - bour

pâine - pârâit câine - cârâit

heleşteu - heleşteul leu - leul

■5U

ia/ i-a

ei/ e-i

ai/ a-i

căţei - căţeii viţei - viţeii

haină - haină scai - scaiul

2. Model:

actor, -i

un actor - doi actori un actor - nişte actori actorul - actorii

autor, ban, -i bărbat, -i bunic, - i copac, --i covrig, -i domn, - i englez, -i ghid, -i 3. a) Model:

inginer, - i rus, - i urs, - i artist, - i turist, - i ziarist, - i dentist, - i specialist, - i ecologist, -i lac, -uri

aeroport, -uri cearşaf, -uri ceas, -uri chibrit, -uri compot, -uri corp, -uri dans, -uri b) Model:

arbore, -i castravete, --i câine, -i dinte, - i fluture, - i frate, - i munte, -i oaspete, - i perete, - i

un frate - doi fraţi un frate - nişte fraţi frateje - fraţii pieptene, -i preşedinte, -i strugure, -i şarpe, - i şoarece, -i nasture, -i sâmbure, -i metru, - i litru, -i

un lac — două lacuri un lac — nişte lacuri lacul — lacurile deal, -uri desert, -uri dop, -uri drum, -uri dulap, -uri foc, -uri geam, -uri

act, -e

ac, -e accent, -e accident, -e ajutor, - e

frate

gem, -uri gând, -uri glas, -uri hotel, -uri înţeles, -uri lift, -uri miros, -uri

plic, -uri preţ, -uri răspuns, -uri sfat, -uri tren, -uri vin, -uri zvon, -uri

un act — două acte un act — nişte acte actul — actele avion, -e bagaj, -e bjlet, - e buzunar, -e

covor, -e cuier, - e cuţit, -e deget, -e

55

prosop, -e secret, -e spital, -e stat, -e

aliment, -e animal, - e aparat, -e apartament, -e atelier, - e a) Model:

doamnă, - e

adeverinţă, -e adresă, -e artă, - e batistă, - e bluză, - t brichetă, —€ buză, -e cameră, -e capitală, - e )) Model:

capac, - e cântec, -e concert, -e contact, -e control, -e

eveniment, - e fruct, -e magazin, -e pachet, -e paşaport, -e o doamnă - două doamne o doamnă - nişte doamne doamna - doamnele

catedră, -e ceapă, -e chiuvetă, - e cifră, -e ciocolată, -e ciorbă, - e cireaşă, -e clasă, -e conferinţă, - e

cămaşă, -i

bancă, - i barbă, - i băutură, -i biserică -i bunică, -i cadă, -i cană, - i dimineaţă, -i

diplomă, - e notă, -e echipă, - e faptă, -e fereastră, -e fiică, - e fiinţă, -e glumă, -e legumă, - e

descriere, -i eroare, -i floare, -i ieşire, -i

metodă, -e domnişoară, -e oră, -e palmă, -e pată, -e pauză, - e pernă, -e persoană, -e piaţă, -e

o cămaşă — două cămăşi o cămaşă — nişte cămăşi cămaşa — cămăşile

epocă, - i fabrică, - i friptură, - i gară, -i geantă, - i grădină, -i greşeală, -i gură, - i

hartă, -i inimă, -i lampă, - i limbă, -i literatură, - i maşină, - i mănuşă, -i oglindă, - i

c) Model: acţiune, - i o acţiune - două acţiuni o acţiune - nişte acţiuni acţiunea - acţiunile afacere, -i alegere, -i amintire, -i aniversare, -i

televizor, -e vagon, -e voiaj, -e ziar, -e zâmbet, -e

pisică, -i prăjitură, - i regulă, - i seară, - i ţigară, -i uşă, -i viaţă,-i

____________________________ agenţie, -io agenţie - două agenţii o agenţie - nişte agenţii agenţia - agenţiile

pâine, -i plimbare, -i privire, -i profesiune, -i

56

asociaţie, -i baterie, -i bijuterie, -i călătorie, -i

excursie,-i farfurie, -i farmacie, -i generaţie, -i

chestiune, -i clădire, -i convorbire, -i cruce, -i culoare, -i

intrare, -i întâlnire, -i întrebare, -i mare, -i noapte, -i

d) Model: femeie, - i

baie, - i bătaie, - i cheie, -i foaie, - i nevoie, -i 5. Model:

propunere, -i rugăminte, -i sărbătoare, -i traducere, -i veste, -i

o femeie - două femei o femeie - nişte femei fem eia- femeile odaie, - i ploaie, -i colivie, - i scânteie, -i tigaie, -i

căsătorie, -i cofetărie, -i condiţie, -i convenţie, -i discuţie, -i cafea, -le

curea, -le măsea, -le perdea, -le podea, -le reţea,-le

hârtie, -i invitaţie, -i lecţie, -i ocupaţie, -i pălărie, -i o cafea - două cafele o cafea - nişte cafele cafeaua - cafelele stea, -le vopsea, -le basma, -le manta, -le pijama, -le

Băieţii (blond) din (ultimul) bancă sunt gemeni. Băieţii blonzi din ultima bancă sunt gemeni.

Maria este o fată (înalt, blond, vesel, deştept). Oamenii (optimist) au succes în viaţă. Pantofii (murdar) sunt lângă uşă. In zilele (liber) stăm acasă. Acea valiză nu este (gol), este (plin) şi (greu). Aceşti băieţi (flămând) şi (obosit) stau jos la o masă (liber). Sticla (gol) şi paharele (plin) sunt pe masă. La tabla (curat) este o cretă (alb) şi un burete (murdar). Aceste fete (harnic) au o cameră (curat) şi (plăcut). în pauză, doi tineri (serios) stau de vorbă despre o carte (interesant). In această ţară (frumos) şi (bogat) sunt munţi (înalt), dealuri şi câmpii (roditor) şi oameni (inteligent), (cinstit) şi (optimist). 6. Model:

- A re .............un pix? - Are cineva un pix?

- A i .............pe birou? - Ai ceva pe birou?

Este ............. din Egipt? Are grijă ............. de copii? Aveţi ............. bani la voi? Are nevoie.............de acest dicţionar? E ste.............. la cutia poştală? Pe covor e s te .............. Stau în cameră cu ............ din Bulgaria. E .............. în sertar? Aveţi.............. pe aragaz? E ste.............acum acasă? 7. Model:

-A ici este ............ pâinea? - Aici este toată pâinea?

în frigider e s te .............brânza. Pe masă este .............. salamul. Ai nevoie d e ............. untul? în ceaşcă este.............cafeaua. Aveţi nevoie d e .............. banii?.............. cămăşile

57

curate sunt în dulap? Această femeie are grijă d e ............ copiii? în sticlă am berea. Aici av eţi.............vinul?..............colegii sunt în clasă.

8. Model:

La lecţii n o i............ La lecţii noi stăm jos.

în tramvai, de obicei, e u ........... în pauze colegii.............pe hol. Astăzi e l .............la ora 13. U nde............ în Iaşi? El e bolnav,............ ............ şi luăm mandarine. C um ............ cu româna?

9. Model:

a sta jos a sta în picioare a sta la rând a sta de vorbă a sta la masă a sta prost cu stomacul a sta

- Astăzi stai de vorbă cu Mihai? Afirm. - Fireşte (desigur, negreşit, de bună seamă). Neg. - Nu, (nicidecum, deloc, defel, ba)

- Aveţi bilete pentru acest spectacol? - Dumneata ai caiet de teme? Afirm........................................................................................................................ Neg........................................................................................................................... —Dumneavoastră staţi la lecţie? -Ai timppentru o plimbare înparcul Copou? Afirm.......................................................... .......................................................... Neg.....................................................................................................................................

10. Completaţi spaţiile libere cu prepoziţiile adecvate. Fiii in the blanks with the appropiate prepositions:. în, din, la, de la, pe, de pe

.............hol sunt nişte colegi. Tabla ...............perete este curată................. tablă este o studentă. Cursurile.............universitate sunt interesante. Cămăşile.............. dulap sunt curate. Astăzi stă m .............m a să ........... . ora 2. în farfuriile.............masă este supă. .............masă sunt linguri, furculiţe şi cuţite.................clasă sunt băieţi şi fete................ acea bancă ............. parc sunt doi tineri.

58

VOCABULARY astăzi [astazi] adv. loday bere [bere] - beri [ber] f. beer blond [blond], blondă [blonda] - blonzi [blonz1], blonde [blonde] adj. btond(e) brânză [brînza] f.sg. cheese burete [burete] - bureţi [burets'] m. sponge cască [kaska] - căşti [k a/t] f. head/ ear phones catedră [katedra] - catedre [katedre] f. leacher s chair câmpie [kîmpiie] - câmpii [kîmpii] f. plain ceas [t/eas] -ceasuri [t/easur] n. walch cretă [kreta] - crete [krete] f. challc curat [kurat], curată [kurata] - curaţi [kurats], curate [kurate] adj. clean cuţit [kutsit] - cuţite [kutsite] n. knife deal [deal] - dealuri [dealur] n. hill după [după] prep. after furculiţă [furkulitsa] - furculiţe [furkulitse] f. fork hârtie [hîrtiie] - hârtii [hîrtii] / paper înainte [înainte] adv. before, in fv n t of lingură [lingura] - linguri [lingur] f. spoon loc [lok] - locuri [lokur] n. seat lunar [lunar] adv. monthly

la ce oră? - (at) what time? la ora nouă - at nine o clock din oră în oră - every hour, hourly a regla ceasul - to regulate / set the watch clock ceasul bate sfertul - the clock strikes the quarter ceasul întîrzie cu cinci minute - the watch is five minutes slow

manual [manual] - manuale [manuale] n. textbook, manual munte [munte] - munţi [munts] m. mountain pix [piks] - pixuri [piksur] n. bal! pen pupitru [pupitru] - pupitre [pupitre] n. desk sertar [sertar] - sertare [sertare] n. drawer sărbătoare [sarbatoare] - sărbători [sarbator1] f. Iioliday străin [străin], străină [străină] - străini [străin'], străine [străine] adj.foreign, strânge sus [sus] adv. high (tip) ştire [/tire] - ştiri [/tir'] f news târziu [tîrziu] adv. late valiză [valiza] - valize [valize] f. suitcase

VOCABULAR TEMATIC THEMATIC VOCABULARY ceas de mână - (wrist) watch ceas de perete - (hali) clock ceas deşteptător - alarm clock ceas de turn - turret clock baterie - battery

orele fiind înaintate - time being so far advanced la ora actuală - at the present moment înainte de prînz - before noon la prînz - at noon după prînz - in the aftemoon la miezul nopţii - at midnight -

59

TE X T ÎNAINTE DE LECŢIE John: - Astăzi avem curs? Michel: - Fireşte. John: - La ce oră? Michel: - La ora nouă, în laboratorul fonetic. John: - Laboratorul fonetic este la parter? Michel: - Nu, este sus, la etajul trei. Acum este târziu, ce mai stai? John: Michel: Pedro: Michel: Pedro: Michel: John: Michel: Profesorul: Michel: Elena: Pedro:

- Fiecare student are un loc aici? - Desigur, în laborator sunt locuri pentru toţi studenţii. - Voi aveţi manuale? Eu nu am. - Toate aceste manuale de pe catedră simt pentru noi. - Am nevoie şi de dicţionare şi de caiete. - La parter este o librărie. Acolo sunt dicţionare, cărţi, caiete, pixuri, hârtie. - Eu stau pe acest scaun, lângă fereastră. Tu unde stai? -A ici, în faţă, este un loc liber. - In clasă sunt toţi studenţii? - Trei colegi stau de vorbă pe hol. Staţi puţin... - Acele locuri sunt ocupate? - Da. In spate sunt locuri libere.

La pupitrele modeme şi curate din laboratorul fonetic stau studenţii străini. Pe fiecare pupitru este o cască, un manual şi un caiet. Lângă catedră stau în picioare doi băieţi înalţi şi blonzi şi o fată frumoasă şi foarte veselă. Ei au nevoie de manuale. Astăzi este o lecţie de română interesantă. Ştiaţi că...? D idyou know that... ? • Cursurile în România în şcoli şi universităţi încep la ora 8 dimineaţa? • Un curs are o durată de două ore iar pauza este de zece minute? • Studenţii harnici primesc lunar o bursă în bani? Proverbe româneşti Romanian proverbs

Toate sunt trecătoare ca ziua de ieri. Unde e vorbă multă, acolo e treabă puţină. Tot ce e prea mult nu e sănătos. Omul leneş e bou la mâncare şi vulpe la treabă.

60

ORA THE TIME Cât e ceasul? Ce oră e? What's time? What time is it? Este ora nouă fix. It is nine o clock. (sharp) Este ora nouă şi cinci (minute). It is five (minutes) past nine It is nine five Este ora nouă şi zece (minute). It is ten (minutes) past nine It is nine ten Este ora nouă şi un sfert. It is quarter past nine. It is nine fifteen Este ora nouă şi douăzeci şi cinci de minute. It is twenty-five (minutes) past nine. It is nine twenty five Este ora nouă şi jumătate. It is h alf past nine. It is nine thirty Este ora zece fără douăzeci şi cinci de minute. It is twenty-five (minutes) to ten. It is nine forty five Este ora zece fără un sfert. It is a quarter to ten. It is nine firty Este ora zece fără zece minute. It is ten (minutes) to ten. Este ora douăsprezece. It is twelve o ’clock (sharp).

61

EXERCIŢII EXERCISES 1. Eliminaţi cuvântul diferit. Cross out the word which does laborator caiete catedră clasă parter hol târziu pixuri pupitru hol manuale scaun amfiteatru dicţionare cască

not fit the context: librărie student magazin teatru restaurant

2. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences using one o f the following words: pupitru; parter; picioare; străini; cască; lecţie; veselă a. L a ............ este o librărie. b. Lângă catedră stau î n .............doi băieţi. c. Pe fiecare pupitru este o ............. d. In laboratorul fonetic sunt studenţi........ e. Astăzi avem o ............ de română interesantă. f. Pe fiecare............ este un manual şi un caiet. g. Ea este o fată foarte .............. 3. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns according to their meaning: a. Avem nevoie de 1. locuri libere b. In spate sunt 2. pe acest scaun c. Laboratorul fonetic este 3. de vorbă pe hol d. Eu stau 4. dicţionare şi caiete e. Astăzi avem curs 5. la etajul trei f. Trei colegi stau 6. la ora nouă 4. Completaţi spaţiile libere cu cuvinte potrivite. Fiii in the blanks with appropiate words: a. Avem cursuri dimineaţa ia r ......... suntem liberi. b...............nu mai are baterie. c. Avem ştiri de la e l ............ d. Ceasul meu nu e bun............... cu zece minute. e............... suntem întotdeauna la cursuri. f. Ai .............deşteptător? Nu am ceas g. O oră are .............de minute. 5.

Găsiţi întrebarea coreclă. Find the right question:__________________ Model: | - La ce oră avem curs? - La ora nouă. 1

62

a. b. c. d. e. , f. .

-

Nu, este sus. Nu, n-avem manuale. Aici în faţă. Da, sunt ocupate. Nu, nu-s toţi. Desigur, sunt locuri pentru toţi studenţii.

6. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross out the wrong answer. - N u , e jos, la parter. a. - Secretariatul este la etajul trei? - Da, e lângă universitate. - Lângă catedră stau de vorbă doi studenţi. b. - Toţi studenţii străini simt în laborator? - Nu, trei studenţi stau de vorbă pe hol. - Da, ele sunt acolo. c. - Aceste locuri sunt ocupate? - Da, dar în spate sunt locuri libere. 7. Adevărat sau fals? True or false? a. Laboratorul fonetic este la parter. b. în laborator sunt locuri pentru toţi studenţii. c. Cinci studenţi stau de vorbă pe hol. d. Pedro are manual de limba română. e. John stă pe scaun, lângă fereastră. f. Lângă catedră stau în picioare doi băieţi. 8. ( ( ( (

Găsiţi ordinea corectă. Firtd the right order. ) - La ora nouă. ) - Laboratorul fonetic este la parter? ) - Nu, este sus la etajul trei. ) - Fireşte.

9. Cât e ceasul? Whal time is it?

63

))))-

La ce oră? Astăzi avem curs? Desigur, sunt multe locuri. Am şi eu un loc?

^zJtiex^yiw 4 f

GRAM ATICĂ GRAMMAR A. 1. PRONUM E ŞI ADJECTIV DEM ONSTRATIV THE DEMONSTRA TIVE PRONOUNS AND ADJECTIVE a. PRONUME DEMONSTRATIV Dc apropiere proximity: this, these m. Mihai este aici. sg. El este aici. Acesta este Mihai.

pi.

n. Dicţionarul este pe masă. Dicţionarul este aici. Acesta este dicţionarul.

f. Maria este aici. Ea este aici. Aceasta este Maria.

Mihai şi Ştefan sunt aici. Dicţionarele sunt pe masă. Maria şi Irina sunt aici. Ei sunt aici. Dicţionarele sunt aici. Ele sunt aici. Aceştia sunt Mihai şi Acestea sunt dicţionarele. Acestea sunt Maria şi Irina. Ştefan. m. n. f. acesta this aceasta this sg. pl. aceştia these acestea these

De depărtare remoteness: that, those m. n. Adrian este acolo, Dicţionarul englez este în raft. sg. El este acolo. Dicţionarul englez este acolo. Acela este Adrian. Acela este dicţionarul englez.

pl.

Adrian şi Răzvan sunt acolo. Ei sunt acolo. Aceia sunt Adrian şi Răzvan.

sg. pl.

Dicţionarele engleze sunt în raft. Dicţionarele engleze sunt acolo. Acelea sunt dicţionarele engleze.

m. acela that aceia those

n.

f. aceea that acelea those

e#

f. Maria este acolo. Ea este acolo. Aceea este Maria. Monica şi Ilinca sunt acolo. Ele sunt acolo. Acelea sunt Maria şi Ilinca.

b. ADJECTIV DEMONSTRATIV Dc apropiere

proximiţy: this, these

Mihai este un coleg. El este aici. Colegul acesta este Mihai. Acest coleg este Mihai. românesc.

n. Dicţionarul este românesc. Dicţionarul este aici. Dicţionarul acesta este românesc. Acest dicţionar este Maria.

f. Maria este o colegă. Ea este aici. Colega aceasta este Maria. Această colegă este

Ion şi Dumitru sunt colegi. Ei sunt aici. Colegii aceştia sunt Ion şi Dumitru. Aceşti colegi sunt Ion şi Dumitru.

Dicţionarele sunt româneşti. Dicţionarele sunt aici. Dicţionarele acestea sunt româneşti Aceste dicţionare sunt româneşti.

Elvira şi Carmen sunt colege. Ele sunt aici. Colegele acestea sunt Elvira şi Carmen. Aceste colege sunt Elvira şi Carmen.

va.

sgpl.

m. colegul acesta acest coleg colegii aceştia aceşti colegi

n. caietul acesta acest caiet caietele acestea aceste caiete

De depărtare remoteness: that, those m. n. Nicolae este un coleg, Caietul este de teme. sg. El este acolo. Caietul este acolo. Colegul acela este Nicolae. Caietul acela este de teme. Acel caiet este de teme. Acel coleg este Nicolae. pl.

Nicolae şi Vasile sunt colegi. Caietele sunt de teme. Ei sunt acolo. Colegii aceia sunt Nicolae şi Vasile. Acei colegi sunt Nicolae şi Vasile.

Caietele sunt acolo. Caietele acelea sunt de teme. Acele caiete sunt de teme.

65

f. colega aceasta această colegă colegele acestea aceste colege

f. Rodica este o colegă. Ea este acolo. Colega aceea este Rodica. Acea colegă este Rodica. Alina şi Rodica sunt colege. Ele sunt acolo. Colegele acelea sunt Alina şi Rodica. Acele colege sunt Alina şi Rodica.

m. sg. pi. |

n. colegul acela acel coleg colegii aceia acei colegi

f. caietul acela acel caiet caietele acelea acele caiete

Forme din limba română vorbită (Colegul) ăsta. (Colegii) ăştia.

colega aceea acea colegă colegele acelea acele colege

Theforms used in the spoken language

(Colega) asta. (Colegele) astea.

(Colegul) ăla. (Colegii) ăia.

(Băiatul) ăsta este Radu. (Băieţii) ăştia sunt din Italia.

(Colega) aia. (Colegele) alea.

(Fata) asta este Maria. (Fetele) astea sunt rusoaice.

2. PR O N U M E ŞI A D JE C T IV N E H O T Ă R Â T INDEFINITE PRONOUNSAND ADJECTIVES ATÂT(A) ATÂTA So much, So long ATÂŢIA ATÂTEA So many a. Suntem în România de atâta timp! fo r so long time Pentru ceai avem nevoie de atâta apă. so much water Pantofii sunt scumpi. N-am atâţia bani. so much money In grupă sunt atâtea fete? so many girls - N-am zece lei rest. - A tâta pagubă! so much the better - A i nevoie de multă cafea? - Numai atâta, no more - De ce aveţi nevoie? - De două caiete şi un pix. A tâta tot. that ’s all

sg. pL

m. atât(a) atâţi(a)

f. atâta atâtea

Atenţie!

so much, so long so many

S

m. atâta

f. atâta

PI

atâţia

atâtea

+ subst. neart.

66

b.

CÂTVA [kîtva] CÂŢIVA [kîtsiva]

CÂTĂVA [kîtava] some, a little, a few ClTEVA [kîteva]

Mihai are febră de cîtva timp. De câtăva vreme sunt obosit, fo r some time Câţiva sunt din Italia. Câţiva studenţi sunt din Italia. Pe hol sunt câteva. Pe hol sunt câteva colege. - Câţi studenţi au dicţionar? - Câţiva.

- Câte fete aveţi în grupă? - Câteva.

s.

m. Câtva,

f. Câtăva

PI.

Câţiva

Câteva

+ subst. neart.

B. VERB THE VERB M O DUL INDICATIV, TIM PUL PREZENT PRESENT INDICATIVE A LUA TOTAKE Din magazin iau pâine, caşcaval şi unt. La prânz iei masa la restaurant? Din centru el ia tramvaiul sau taxiul? In cofetărie luăm loc la o masă liberă. Când luaţi vacantă? Ei iau cuvântul la adunare.

IAU IEI IA LUĂM LUAŢI IAU

- Unde iei masa de obicei? - La cantina-restaurant pentru studenţi. Prietenii iau loc pe scaune şi stau de vorbă. Spre Copou luăm tramvaiul 1. Mama ia de mână copilul. Nu luaţi pâine de aici, pentru că nu este proaspătă.

67

C. ADVERB THE ADVERB FOARTE very, most, in high degree

Peisajul montan este foarte frumos. Camera este foarte curată. Sucul este foarte rece.

MAI more, again, almost, nearly, still

Mai am nevoie de două caiete. Mai am două portocale. Mai stau două ore în bibliotecă. Mai stăm de vorbă după-amiază. Avem program mai toată ziua.

ŞI aho, too, as well

Şi el are nevoie de dicţionar. Iau şi două caiete.

D. PREPOZIŢIE THE PREPOSITION Defrom, of, for, by, about...

După after, behind,according to; fo r

manual de limba română Romaninan textbook după-amiază aftemoon masă de lemn wood table după aceea after that rochie de mătase silk dress după uşă behind the door monedă de o sută de lei a one-hundred după lecţie after the lesson Iei coin un copil de patru ani a fouryear's, old Este la librărie după caiete fo r child o poezie de Mihai Eminescu Această lecţie este după program. bani de cheltuială pocket money according to zi de zi, lună de lună day after day Sunt în Iaşi de cinci zile. Lângă near (to), beside, by the side of, fiu de medic a doctor's son close to, about, not fa r from profesia de ziarist ajournalist's job coleg de grupă group mate Apartamentul este lângă Universitate. De Anul Nou stăm în Iaşi. On New Year'Eve Stau în bancă lângă un prieten. Nu stă la masă de supărare. Angiy as he is, he Supermagazinul „Copou” este lângă parc. Won't cometo dinner Despre about, of, on, in connection with, as fo r Opiniile despre spectacol sunt contradictorii. Ce veşti ai despre excursie? Despre această problemă avem păreri diferite.

68

E. CONJUNCŢIE THE CONJUNCŢION Conjuncţie copulativă copulative conjunction Şi and

Iar while, whereas; and

Ion este un tânăr înalt şi slab. Elena stă acasă şi are grijă de copii.

Eu sunt din Franţa, iar Maria este din Italia.

Nici not, nor, neither, ... neither... nor

Nici eu, nici Maria nu suntem din Austria. Băiatul nu este nici înalt, nici slab.

- Eu n-am manual. - Nici eu.

EXERCIŢII EXERCISES 1. a. Model:

.............este tramvaiul 1? Acesta este tramvaiul 1?

este laboratorul fonetic? este câinele dumnealui? sunt caietele dumneaei. este clasa dumneavoastră? sunt colegii din Germania? sunt cărţile şi caietele.

.............este cartea dumneavoastră? .............sunt Mihai şi Radu. .............este hotelul „Traian”. ............ sunt ochelarii mei. ............ este studenta din Cehia. .............sunt pantofii murdari.

b. Model:

............ este tramvaiul 1? Acela este tramvaiul 1?

2. a. Model:

............ fată are nevoie de manual. Această fată are nevoie de manual. Fata aceasta are nevoie de manual.

actori sunt talentaţi, stradă este „Cuza vodă”, troilebuz are un traseu lung. magazin este „Moldova”, pantaloni sunt curaţi.

.............lecţii sunt dificile. ............ flori sunt frumoase. .............ochelari sunt de vedere. .............cămăşi au culori frumoase. Stau î n .............cameră.

69

b. Model:

.............lată are nevoie de manual. Acea fată are nevoie de manual. Fata aceea are nevoie de manual.

3. Model:

.............laborant are grijă de aparate. Acest laborant are grijă de aparate. Laborantul acesta are grijă de aparate.

Acest Această Aceşti Aceste

oameni au nevoie de pâine, vânzător este foarte politicos, maşină este nouă. munţi nu sunt foarte înalţi.

4. Model:

colegă nu ia îngheţată, tineri iau tramvaiul până în centru, manuale au lecţii interesante.

- Pe masă este.............pâine. - De ce numai atâta?

- Pe masă este atâta pâine.

Pentru salată avem .... .......roşii.

- în frigider a m .......... .. unt.

Mai a m ............ bani.

- Pentru cină avem .... ......caşcaval.

Ca desert avem .......... .. banane.

- Astăzi la lecţie su n t............colegi.

în album sunt............ fotografii.

- Pentru excursie avem nevoie d e ....... zile.

5. Model:

- De cât timp este în România? - De trei zile. - De câtva timp.

- De câte caiete ai nevoie?

- De cât timp ai febră?

- Câţi studenţi sunt la teatru?

- Câte cabine telefonice sunt acolo?

- Câţi colegi sunt pe hol?

- De câte pahare aveţi nevoie?

- Câte prăjituri luăm acasă?

- Câte persoane stau în fiecare cameră?

70

6. Model:

.................şi voi prăjituri? - Luaţi şi voi prăjituri?

De la farmacie e u ............ nişte aspirine. Tu stai departe. N u ..............tramvaiul? E i.............. loc pe scaune şi stau de vorbă. în iunie elevii............ vacanţă................ şi tu o îngheţată? U nde............ masa voi? C in e.............. această portocală? Câţi colegi.............. bilete la teatru? Câteva persoane...... cuvântul la adunare. E l......... o cafea, iar n o i..............sucuri. 7. Model:

La lecţie stau două ore. La lecţie mai stau două ore.

Ia o prăjitură. In parc stăm o oră. Din magazin iau portocale. Iau două bilete. în pauza următoare stăm de vorbă despre spectacol. Peste două zile avem un test. Mâine iau cireşe din piaţă. Iei ţigări? Stau de vorbă toată noaptea. Avem toate cărţile necesare. 8. Model:

După-amiază stăm acasă, (ei) Şi ei stau acasă.

Mihai are bilet. (Radu) Ei au program acum. (noi) Avem manuale, (dicţionare) Voi staţi o oră în parc. (noi) Pentru cină avem ouă şi caşcaval, (măsline) Noi luăm autobuzul, (ei) Dupăamiază avem bilete la un spectacol, (ele) Din cofetărie luăm prăjituri, (sucuri de fructe) 9. Model: în clasă sta u .............Maria. In clasă stau lângă Maria. (de, după, dinspre, lângă, în din, la, de Ia, pe, de pe) Rodica are o rochie............ mătase frumoasă................ program luăm m asa..............res­ taurant. Femeia i a ............ mână un copil..............cinci ani. Profesia..............ziarist este interesantă. Cantina-restaurant este............ Universitate................masă sunt câteva monede ............ o su tă ..............Iei. Manualul.............. limba română este.............. servietă. Sunt ............ Iaşi..............câteva zile. Cartea..............geantă are poezii..............Lucian Blaga. Colegii............ grupă..............hol sunt germani. Stăm ..............hotelul „Traian” .............. centru. Stăm............ vorbă............. această problemă............. program. Ce veşti ai V..... Mihai?............ grădină este o m asă.............. lem n..............un copac. 10. Model:

T ata.............mama sunt acasă. Tata şi mama sunt acasă, (şi, iar, nici) Ş tefan.............Andrei stau pe o bancă în parc. Camera aceasta este curată .......... confortabilă. Astăzi avem un te st............ mâine suntem liberi. In grupă sunt tineri harnici ............ inteligenţi. Secretariatul este la parter,..............laboratorul la etaj. El nu are dicţionar, ............ nu are nevoie de dicţionar. Filmul este plăcut.............. interesant. Dănuţ este un copil inteligent............ cuminte.

7/

V O C A BU LA R VOCABULARY apă [apa] - ape [ape] f. water adunare [adunare] - adunări [adunar] f meeting, rally; bacşiş [bak/i/] - bacşişuri [bak/i/ur] n. gratuity băutură [băutură] - băuturi [bautur'] f. drink cantină [kantina] - cantine [kantine] f. canteen cartof [kartof] - cartofi [kartof1] m. polalo castravete [kastravete] - castraveţi [kastravets] m. cucumber caşcaval [ka/kaval] n. Romanian pressed cheese cămin [kamin]- cămine [kamine] -n. hostel, dormitory chelner [kelner] - chelneri [kelner'] m. waiter cireaşă [t/irea/a] - cireşe [t/ire/e] / (sweet) cherry desert [desert] - deserturi [desertur] n. dessert fierbinte [fierbinte]-fierbinţi [fierbints1] adj. hot friptură [friptura] - fripturi [friptur ’] f roasl meat, sleak fruct [frukt] - fructe [frukte] n.fmit geantă geanta] - genţi ^ en ts1] f. (hand)bag harnic [harnik], harnică [hamika] — harnici [hamit/], harnice [hamit/ e] adj. hardworking, diligent imediat [imediat] adv. immediately, at once îngheţată [îngetsata] - îngheţate [îngetsate] f. ice-cream laborant [laborant] - laboranţi [laborants'] m. laboratory assistant legumă [leguma] - legume [legume] f. vegetables lemn [lemn] - lemne [lemne] n. wood mătase [matase] - mătăsuri [matasur] / silk meniu [meniu] - meniuri [meniur] n. menu orchestră [orkestra] - orchestre [orkestre] f. orchestra pantof [pantof] - pantofi [pantof'] m. shoe a păstra [păstră] v. to keep

plată [plata] - plăţi [plats'] f. bill, account portocală [portokala] - portocale [portokale] f orange prăjitură [pra3itura] - prăjituri [p ^ itu r1] / cake prânz [prînz] - prânzuri [prînzur'] n. lunch, midday meal pui [pui] - pui [pui] m. chicken rest [rest] - resturi [restur'] n. remainder; change salată [salata] - salate [salate] f salad spaţios [spatsios], spaţioasă [spatsioasa] — spaţioşi [spatsio/1], spaţioase [spatsioase] adj. spacious talentat [talentat], talentată [talentata] talentaţi [taientats'], talentate [talentate] adj. talented traseu [traseu] - trasee [trasee] n. line, direction ţigară [tsigara] - ţigări [tsigar'] f. cigarette următor [următor], următoare [următoare] — următori [următor1], următoare [următoare] adj. nexl verde [verde] - verzi [verz1] adj. green vânzător [vînzator] - vânzători [vînzator1] m. seller, shop assistent vin [vin] - vinuri |vinur] n. wine VOCABULAR TEMATIC THEMATIC VOCABULARY SUPE soups supă de carne - bmlh supă de tăieţei - noodle soup supă de găină - chicken soup supă de legume - vegetable soup supă de roşii - tomato soup supă de mazăre - pea soup M ÂNCĂRURI meat dishes sarmale - forcemeat rolls in cabbage leaves mititei - forcemeat balls muşchi de vită - fillet steak

72

cotlet de porc - pork chop pilaf de pasăre - chicken pilaff

FRUCTE fruits căpşuni - strawberries mere - apples caise - apricots piersici - peaches struguri - grapes

SALATE salads salată de castraveţi - cucumber salad salată de vinete - aubergine salad saladă de ardei copţi - baked green salad peppers

poftiţi, vă rog! -hereyouarel; come in, please! mai poftiţi! - come again! friptură de pui - roast chiken cartofi prăjiţi - friedpotatoes, chips salată verde - lettuce, salad

castraveţi muraţi - pickled cucumbers ce ziceţi...? - whal do you say? cabină telefonică - caii box listă de bucate - menu cârd

TEXT LA RESTAURANT Azi la prânz Victor ia masa la restaurant cu câţiva prieteni. Toţi sunt colegi la cursurile de vară. In staţia de la Universitate ei iau tramvaiul spre centru. Victor:- Unde iei masa de obicei? John: - La cantină. Este la câţiva paşi de aici. Nu e departe nici de cămin, nici de Universitate. Victor:- Aici, în centru, în clădirea aceea înaltă cu multe etaje este un restaurant foarte elegant. Michel:- La această oră sunt locuri libere? Victor:- Desigur. Restaurantul „Unirea” are două săli spaţioase cu foarte multe locuri. Chelnerul: - Bună seara. Poftiţi, vă rog! Câte locuri, domnilor? Pictor: - O masă cu trei locuri, dar nu lângă orchestră. Chelnerul'.- Pe aici, vă rog! Iată o masă liberă care nu e foarte aproape de orchestră. Ce ziceţi?

73

Michel: - într-adevăr, aici este foarte bine, Victor: - Avem nevoie de lista de bucate. John: - Eu iau supă de legume, dar foarte fierbinte, vă rog, apoi friptură de pui cu cartofi prăjiţi şi salată verde. Victor: - Iar tu, Michel, ce iei? Michel: - Eu la fel ca John, dar nu salată verde, ci castraveţi muraţi. Chelnerul: - Şi ca băutură? Victor: - O sticlă de vin alb şi apă minerală. Chelnerul: - Ca desert avem fructe, prăjituri şi îngheţată. Victor: - Luăm câteva fructe. * *

*

Victor:- Chelner, plata te rog. Chelnerul: -95.000 de lei, domnule. Victor:- Iată 100.000 de lei, păstraţi restul! Chelnerul: - Mulţumesc foarte mult, domnule. Mai poftiţi! Ştiaţi că? Didyou know that...? • In România sunt trei mese principale: micul dejun, masa de prânz şi cina sau masa de seară? • Masa de prânz începe de obicei cu o supă sau o ciorbă? • Românii mănâncă brânză şi caşcaval ca gustări, înainte de a mânca supă sau ciorbă? • Românii beau înainte de masă un pahar de ţuică pentru a avea poftă de mâncare? Proverbe româneşti Romanian proverbs

In trup sănătos, minte voioasă. In tot răul este şi un bine. Casa fără femeie e pustie pe dinăuntru, Casa fără bărbat e pustie pe dinafară.

EXERCIŢU ■ ţ

EXERCISES ■

1. Eliminaţi cuvântul diferit. Cross out the word which does notfit the context: supă fructe salată vin meniu etaj castraveţi băutură ; pilaf prăjituri ardei copţi bacşiş

7b

friptură student

îngheţată desert

legume prieten

apă suc

2. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences using one o f the following words:

a. Această masă nu este lângă............ b. Eu iau o supă de legume............. c. Avem c a .............fructe şi îngheţată. d. Iată 1000 de lei, .............pentru chelner. e. Restaurantul „Unirea” este într-o............ cu multe etaje. f. Mâncăm friptură de pui, cartofi prăjiţi ş i .............verde. 3. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns according to their meaning: a. Noi luăm ca desert b. Restaurantul „Unirea” are c. John ia masa de obicei la d. Michel nu ia salată verde ci e. Aici este o masă cu f. El bea deseori la masă 4.

1. vin alb 2. castraveţi muraţi 3. cantină 4. cîteva fructe 5. trei locuri 6. două săli spaţioase

Adevărat sau fals? True or false? A

F

a. Cantina pentru studenţi este departe de Universitate. b. De obicei, toţi chelnerii iau bacşiş. c. Apa minerală e o băutură foarte sănătoasă. d. Michel mănâncă friptură de pui cu salată verde. e. John cere supă de legume foarte fierbinte. f. Castraveţii muraţi sunt acri. 5.

Care este evenimentul central din lecţia 4? What is the central event in Lesson 4?

a. John, Michel şi Victor stau de vorbă la restaurant. b. Chelnerul este lângă uşă. c. In restaurant este o orchestră zgomotoasă. d. Băieţii iau masa la restaurantul „Unirea”. e. Ei iau tramvaiul spre centru.

75

□ □ □ □ □

Cddect/la/ 5 GRAMATICĂ GRAMMAR A. VERB THE VERB

Conjugarea I -a Conjugarea I

0

TIPURI DE CONJUGARE TYPES OF CONJUGA TION Conjugarea II Conjugarea III Conjugarea IV -ea -e -i, î

a ajuta to help a alerga to run a arăta to show a asculta to listen to a cânta to sing a căuta to look fo r a discuta to discuss a explica to explain a exprima to express

INDICATIV PREZENT PRESENT INDICATIVE

a încerca to try a întreba to ask a învăţa to teach, to learn a prepara to prepare a saluta to greet a săruta to kiss a spăla to wash a urca to mount, to ascent, to go up a zbura to fly, etc.

AJUT AJUŢI AJUTĂ

A AJUTA AJUTĂM -i AJUTAŢI -ă AJUTĂ

- ăm - aţi -ă

Negativ = nu + afirmativ Ascult muzică. Nu ascult muzică. Mihai aleargă pe stadion. Colegul arată unde este Muzeul de Istorie Naturală. Seara ascultăm muzică simfonică. Cine cântă în această seară la Filarmonică? Voi căutaţi dicţionare? Profesorul explică foarte clar lecţia. La cursurile de vară noi învăţăm limba română. De ce nu salutaţi profesorul? După ce prepar cafeaua, spăl două ceşti.

76

Atenţie! A AFLA to hear a umbla to go, to walk a umila to fiii a contempla to contemplate a intra to enter, to go in a sufla to blow, to breathe

AFLU AFLI AFLĂ AFLĂM AFLAŢI AFLĂ

Atenţie! A ÎNCUIA to lock a deschcia to unbutton a încheia to button a descuia to unlock a întârzia to be late a mângâia to caress

a absenta (-ează) to be absent a accidenta (-ează) to cause an accident a aprecia (-ează) to estimate a aranja (-ează) to arrange a ateriza (-ează) to land a audia (-ează) to attend a calcula (-ează) to calculate a cina (-ează) to dine a completa (-ează) to complete, to fiii in

a controla (-ează) to check a corecta (-ează) to correct a dansa (-ează) to dance a dicta (-ează) to dictate a forma (-ează) to form a decola (-ează) to leave thegtvund a fuma (-ează) to smoke a nota (-ează) to note a telefona (-ează) to telephone a vizita (-ează) to visit etc.

A DANSA DANSEZ DANSEZI DANSEAZĂ

- ez - ezi - ează

Cine absentează azi? Acum aranjezi cărţile în bibliotecă? Avionul aterizează peste 10 minute. Deseară cinăm la restaurant. Voi completaţi acum formulare? Astăzi vizităm Muzeul Etnografic.

DANSĂM DANSAŢI DANSEAZĂ

- ăm - aţi - ează

Profesorul corectează lucrările. Maria dansează bine. Ei fumează pe hol. Părinţii lucrează numai dimineaţa. De ce nu telefonezi acum?

77

ÎNCUI ÎNCU1 ÎNCUIE ÎNCUIEM ÎNCUIAŢI ÎNCUIE

Atentie! A STUDIA to study a copia (-iază) to copy a fotografia (-iază) to take photos a invidia (-iază) to envy a linia (-iază) to draw lines a sublinia (-iază) to underline Atenţie! A MARCA to mark a bloca to block a brusca to treat rudely a dialoga to talk a divaga to digress a interoga to interview a masca to mask a parca to park a remorca to tug, to trai! a stoca to stock a şoca to shock

STUDIEZ STUDIEZI STUDIAZĂ STUDIEM STUDIAŢI STUDIAZĂ

- De cât timp studiezi româna? John fotografiază Universitatea. - De ce nu studiezi verbele?

MARCHEZ MARCHEZI MARCHEAZĂ MARCĂM MARCAŢI MARCHEAZĂ Unde parchezi maşina? Centrul înaintaş marchează un gol. Poliţistul interoghează o persoană.

Conjugarea II a apărea to appear a cădea to fa ll down a decădea to decay, to decline a dispărea to vanish, to pass away a putea can, to be able, may

a prevedea to foresee a revedea to see again a scădea to substract a tăcea to be silent / quiet a vedea to see

A VEDEA VĂD VEZI VEDE

-0 -i -e

VEDEM VEDEŢI VĂD

Dimineaţa John apare târziu la cursuri. Toamna frunzele cad de pe copaci. Soarele dispare după dealuri, în cameră băieţii tac şi ascultă muzică. Când vezi acest film? Revedem oraşul Iaşi după doi ani.

78

- em -eţi -0

Atentiel A PUTEA can, to be able, may

POT POŢI POATE PUTEM PUTEŢI POT

- Când poţi copia exerciţiile? - Putem vizita mâine oraşul? a putea + infin. B. ADJECTIV THE ADJECTIVE

1. Adjective calificative cu trei forme three - form adjectives Sgm. Copilul mic are nevoie de îngrijire. n. Creionul mic este pe birou, f. Camera mică este la parter.

PI. Copiii mici au nevoie de îngrijire. Creioanele mici sunt pe birou. Camerele mici sunt la parter.

m. în grupă avem un coleg nou. n. Costumul nou este în şifonier, f. Lecţia nouă este dificilă.

în grupă avem doi colegi noi. Costumele noi sunt în şifonier. Lecţiile noi sunt dificile.

m. Fiecare are un prieten drag. f. Ion stă de vorbă cu o prietenă dragă.

Toţi avem prieteni dragi. Ei au grijă de nişte prietene dragi.

adânc, adâncă, adânci deep, profound drag, dragă, dragi dear întreg, întreagă, întregi whole larg, largă, largi wide, large lung, lungă, lungi long mic, mică, mici little, small nou, nouă, noi new roşu, roşie, roşii red vechi, veche, vechi old, ancient

argintiu, argintie, argintii silvery auriu, aurie, aurii golden obligatoriu, obligatorie, obligatorii compulsory, obligatory gălbui, gălbuie, gălbui yellowish verzui, verzuie, verzui greenish părintesc, părintească, părinteşti paternally românesc, românească, româneşti Romanian

2. Adjective calificative cu două forme two - form adjectives Sg. PI. m. Un copil cuminte stă pe bancă. Nişte copii cuminţi stau pe bancă, f. Ilinca este o fetiţă cuminte. Ilinca şi Monica sunt fete cuminţi.

79

' Hi

: ii J*‘‘f!

'I !f ; ii*!' i iii

i. - 1 "l-

|i | •i'Uîii j|;;l i 11 l i I

m. f.

Ceaiul este fierbinte. Supa nu este fierbinte.

Ceaiurile sunt fierbinţi. Supele nu sunt fierbinţi.

m. f.

Mihai este acum un băiat mare. La dreapta avem o cameră mare.

Mihai şi Şerban sunt acum Camerele mari sunt la etaj

Sg-

PI.

cuminte dulce fierbinte rece moale tare limpede tulbure mare repede subţire verde

cuminţi dulci fierbinţi reci moi tari limpezi tulburi mari repezi subţiri verzi

ş|

good, obedient sweet, lovely hot, burning cold, cool soft, gentle hard, strong clear, transparent, pure turbid, agitated, confused big, gi-eat quick, rapid, fast thinfw e green i.

Sg. m. n . f

m. n .f.

-e

-i

C. ADVERB THE ADVERB Adverbe şi locuţiuni adverbiale de loc Adverbs o f Place acasă at Home După-amiază stau acasă. i Mihai învaţă acasă, nu la bibliotecă. ?

alături by, beside, near next doors Colegul stă alături. Biserica este alături.

afară out, out o f doors, oulside

■ Afară este frumos. Nu intrăm în casă, aşteptăm afară.

înăuntru in, inside, within înăuntru este cald. Nu luăm masa înăuntru.

80

aici (in) here Scrisoarea este aici, pe birou. Aici este camera dumneavoastră.

acolo (out) there Acolo este staţia de tramvai, încercaţi acolo costumul!

aproape near, in the vecinity

Grădina Botanică este aproape. Prietenii stau aproape

departe fa r (offl away), a long way o ff at a distance Lacul este departe. Avionul aterizează departe.

jos down, on the groand In parc stăm jos, pe bancă. Copilul cade jos.

sus high (up), up, above Laboratorul fonetic este sus. Cabana este sus, pe munte. împrejur around

pretutindeni, peste tot eveiywhere, high and low Oamenii buni sunt pretutindeni.

Acolo este casa, iar împrejur grădina.

încolo away, in that direction, that way Institutul Agronomic este încolo. Unde mergi încolo? D.

încoace here, in this direction, this way

Centrul este încoace. Copiii aleargă încoace.

PREPOZIŢII PREPOSITIONS între between, among

într-un, într-o in, into

Intrăm într-un magazin. în clasă, Maria stă între Radu şi Mihai. Acum suntem într-o sală de gimnastică. dintre of, among in betweei ’

dintr-un, dintr-o from, o f Cumpărăm dintr-un magazin ciorapi. Dintr-o cameră goală luăm un bec.

Persoana dintre Radu şi Mihai este Maria.

printre in the middle of, among

printr-un, printr-o through, in Copiii aleargă printr-un parc. Calul aleargă printr-o grădină.

Educatoarea stă mult timp printre copii. Ion aleargă printre brazi.

84

EXERCIŢII EXERCISES

1. Model:

în vacanţă (a ajuta) părinţii la treabă, în vacanţă ajut (ajuţi, ajută...) părinţii la treabă.

După-amiază (a alerga) pe stadion. Deseară (a asculta) muzică populară românească. Uneori (a cânta) la pian. Astăzi (a căuta) un dicţionar englez. în pauză (a discuta) cu profesorul despre vizita la muzeu. (A explica) o problemă de gramatică. (A încerca) pantofii negri. (Aîntreba) despre rezultatul de la test. Acum (a învăţa) limba română. (A prepara) imediat ceaiul.

2. Model:

(A afla, pers. 1 sg.) astăzi cînd (a vizita, pers. 1 pl.) Grădina Botanică. Aflu astăzi cînd vizităm Grădina Botanică.

(A umbla, pers. 1 sg.). ................................ prin magazine pentru o pereche de sandale. în Muzeul de Artă (a contempla, pers. 3 s g .) ....................tablouri celebre. Acum (a intra, pers. 2 p l . ) .............................. într-o sală cu pictură românească contemporană. De ce (a încuia, pers. 2 sg.).............uşa de la intrare? Dacă (a nu urca, pers. 1 p l.)................... în acest tramvai, (a întârzia, pers. 1 p l.).............la cursuri. De ce (a speria, pers. 2 sg.) .............................copilul? Mama (a mângâia)..............şi (a săruta)..................... fetiţa. Eu (a tăia).............pâinea, iar tu (a aranja).............. tacâmurile pe masă. A vionul (a decola) .................................. de pe aeroportul din Iaşi la ora nouă şi (a ateriza).............................. la Bucureşti peste aproximativ o oră. După ce (a completa) .............fişele, tinerii (a intra).............. în cabinet. 3. Model:

- Unde studiezi? - Studiez la Universitatea din Cracovia.

- Ce fotografiezi?

- Ce notezi acolo?

- Unde cinaţi diseară?

- Ce cuvinte subliniaţi?

- Ce ţigări fumezi?

- Unde lucrează părinţii?

- Când telefonaţi acasă?

- Ce limbi străine studiaţi la şcoală?

82

4. Model:

Aştept scrisori de la nişte prieteni (drag). Aştept scrisori de la nişte prieteni dragi.

Apele (adânc) par (liniştit). Aceste bulevarde (lung şi larg) sunt (curat). Vara, nopţile sunt (scurt) şi zilele sunt (lung). Acest costum (nou) este (modern) şi (elegant). Aceşti ochelari nu sunt (nou), sunt (vechi). Culoarea (argintiu) şi culoarea (auriu) sunt (plăcut). Casa (părintesc) este un loc (drag). Prefer cămaşa (gălbui) şi puloverul (verzui). Oraşele (românesc) sunt centre (cultural) (puternic). Nu există copii (cuminte) şi babe (frumos).

5. Model: afară: înăuntru: aici: acolo: aproape: departe:

6. Model:

acasă După-amiază colegii stau acasă. jos: sus: pretutindeni: împrejur: încolo: încoace:

Familia locuieşte............ sat de munte. Familia locuieşte într-un sat de munte.

............ Grădină Botanică vezi multe şi variate plante. ............ magazin luăm caşcaval, salam şi pâine. Cauţi fotografia..............album de familie. Ascult conversaţia.............. uşă deschisă. Zburăm cu avionul............ nour. Cuierul este.............uşă şi fereastră. Cuierul.............uşă şi fereastră este încărcat cu haine. Copiii aleargă.............copaci. In parcare mergem.............maşini. Mergem la te atru .............. seară liberă. Scot cuvintele.............lecţie nouă.

83

într-un, într-o între dintr-un, dinlr-o dintre printr-un, printr-o printre

într-un, într-o dintr-un, dintr-o printr-un, printr-o între, dintre, printre

portabil [portabil], portabilă [portabila] portabili [portabil'], portabile [portabile] adj. portable război [război] - războaie [războaie] n. war repede [repede] adv. quickly a saluta [saluta] v. to greet a sparge [spard3 e] v. to break, to crack ştire [/tire] - ştiri [/tir'] f. news telespectator [telespektator] - telespectatori [telespektator'] m. television-viewer temă [tema] - teme [teme] f. homework tramvai [tramvai] - tramvaie [tramvaie] n. tram(way) uşor [u/or], uşoară [u/oara] - uşori [u/or1], uşoare [u/ oare] adj. easy

V O C A BU LA R VOCABULARY aparat [aparat] - aparate [aparate] n. apparatus, gadget a aranja [aran3 a] v. to arrange a asculta [askulta] v. to lislen Io ceşcuţă [t/eskutso] - ceşcuţe [t/eskutse] f tea cup cheie [keie] - chei [kei] f. key clar [klar] adv. clearly a composta [komposta] v. to punch a controla [kontrola] v. to check a copia [kopia] v. to copy (oul) a corecta [a korekta] v. to correct deosebire [deosebire] - deosebiri [deosebir'] f. difference a discuta [diskuta] v. to discuss, to talk exemplu [egzemplu] - exemple [egzemple] n. example explicaţie [eksplikatsiie] - explicaţii [eksplikatsii] n. explanation halat [halat] - halate [halate] n. overalls întrebare [întrebare] -întrebări [întrebar'] / question a înceta [înt/eta] v. to stop mereu [mereu] adv. always ochelari [ok'elar'] m. pl. glasses, spectacles pace [pat/e] - păci [pat/*] f.peace a prefera [prefera] v. to prefer politician [politit/ian] - politicieni [politit/ien'] m. politician politicos [politikos] adv. politely

VO CABULAR TEMATIC THEMAŢIC VOCABULARY program de vacanţă - holiday programme program de funcţionare - opening hours program TV - TVprogramme tipuri de programe TV - types ofTV ptvgrammes ştiri/ actualităţi/ telejurnal - TV news program muzical - music programme program sportiv - sports programme program meteo - weatherforecast program de desene animate - cartoons programme film serial - serial, soap opera film poliţist - thriller

aparat de radio - radio (set) coală de scris - sheet o f paper a aprinde aragazul - to switch on the cooker tigaie de prăjit - frying pan a face o omletă - to prepare an omlet(te) a unge pâine cu gem de caise - to spread apricot jam on bread a şterge masa - to clean the table cârpă de bucătărie - dish clolh a strânge masa - to clear the table

a spăla vasele - to wash up a arunca o privire în... - to glance, to cast a glance at... uşa din spate - the back door dar asculţi explicaţiile, nu-i aşa? - but you lislen to explanations, don ’t you? ochelari de soare - sunglasses cum să nu - o f course ... cu păr blond - ... with fair hair

8b

TEXT PROGRAM DE DIM INEAŢĂ Este ora 7 dimineaţa. Victor este în cameră, stă încă în pat. Pe noptieră este un aparat de radio portabil. Victor ascultă ştirile. Apoi, Victor ascultă muzică. El preferă muzica franceză. Patricia Kaas cântă foarte frumos! In bucătărie, Victor aprinde aragazul, pune tigaia de prăjit pe foc, sparge două ouă şi face o omletă. Unge o felie de pâine cu gem de caise, mai pregăteşte o cană cu lapte şi micul dejun e gata. După ce mănâncă, şterge masa cu o cârpă de bucătărie, spală vasele, strânge pâinea şi pune borcanul cu gem în dulap. Aruncă o ultimă privire în bucătărie: totul e în ordine. Intră în cameră, ia de pe masă cartea de limba română şi dicţionarul, nu uită pixurile, caietul şi colile descris. Pune totul în rucsac şi iese din apartament. La ora 830, Victor încuie uşa cu cheia şi aleargă spre staţia de tram vai. Când tramvaiul e în staţie, Victor urcă repede pe uşa din spate. înăuntru compostează biletul şi caută un loc liber.

* *

*

Este ora 9. Profesorul de limba română intră în sala de curs. El salută politicos studenţii. După câteva întrebări uşoare, profesorul con­ trolează şi corectează temele. Profesorul: - Astăzi avem o lecţie interesantă despre verb. Copiaţi în caiete propoziţiile de pe tablă! Profesorul subliniază verbele, explică principalele sensuri, arată deosebirile dintre acestea.

85

John: Michel: John: Michel:

- Tu nu notezi nimic? De ce nu copiezi exemplele de pe tablă? —Azi nu am ochelarii de vedere şi nu văd bine. - Dar asculţi explicaţiile, nu-i aşa? - Cum să nu, ascult totul cu atenţie, profesorul explică foarte clar.

In pauză studenţii discută pe hol. Câteva fete fumează lângă o fereastră deschisă. O tânără cu păr blond şi în halat alb aranjează pe masă ceşcuţe pentru cafea. O cafea fierbinte este bună pentru fiecare!

Ştiaţi că...? D idyou know that...? • în România sunt trei niveluri de învăţământ: şcoala generală, liceul sau şcoala profesională şi învăţământul superior? • Anul universitar are două semestre? • După fiecare semestru este o sesiune de examene şi o binemeritată vacanţă? • Notele sunt de la 1 la 10? • Nota minimă de promovare la examene este cinci, iar nota maximă este zece?

Proverbe româneşti Romanian proverbs

Când nu sunt ochi negri, săruţi şi albaştri. Fapta bună laudă pe om. Cine nu are dreptare, acela ţipă mai tare. Timpul învaţă pe aceia ce n-au şcoală. EXERCIŢII EXERCISES

1. Completaţi propoziţiile cu unul dintre cuvintele următoare. Complete the sentences using one o f the followingwords:

a. Sparg trei ouă şi fac o ............................ i b. Noi urcăm de obicei în tramvai p e ........... c...........................discută mereu despre pace. d. Studenţii notează în caiete toate................. e. Am un aparat de rad io ............. f. De ce nu compostezi.............?

86

2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns according to their meaning: a. In tramvai el caută 1. ştirile la radio b. Tu încui uşa bine 2. pe hol c. Ea aranjează pe masă 3. ceşcuţele pentru cafea d. In pauză, studenţii discută 4. un loc liber 5. exemplele de pe tablă e. In fiecare dimineaţă ascultăm f. De ce nu copiezi 6. cu cheia 3.

Adevărat sau fals? Tine or false?

a. In România călătorii compostează biletul în tramvai. b. Când intră în sala de curs, profesorul salută politicos. c. Victor preferă muzica românească. d. Politicienii discută mereu despre pace. e. Când are ochelarii de vedere, Michel vede bine. f. O tânără în halat alb copie exemplele de pe tablă.

4. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross oui the wrong answer. - O tigaie de prăjit. a. - Ce este pe noptieră? - Un aparat de radio portabil. - El subliniază exemplele. b. - Michel copie propoziţiile de pe tablă? - El ascultă explicaţiile cu multă atenţie. - Pe uşa din faţă. c. - Pe unde urcă Victor în tramvai? - Pe uşa din spate. - Mariah Carey. d. - Ce cântăreaţă cântă la radio? - Patricia Kaas. 5. Model:

El preferă muzica franceză,

el

=

Victor profesorul □

a. Ascult totul cu atenţie.

totul

=

ceşcuţele explicaţiile

□ □

b. Ei discută pe hol despre verbele de conjugarea I-a.

ei

=

studenţii politicienii

□ 0

c. Tu nu notezi nimic?

nimic

=

exemplele avioanele

□ Q

d. înăuntru, el compostează biletele.

înăuntru

=

în laborator □ în tramvai '□

87

6. Model:

Ce frumos cântă Jim Morisson! —> a exclama

a. Astăzi avem o lecţie importantă despre verb. b. Copiaţi în caiete propoziţiile de pe tablă!. c. Tina Turner cântă muzică americană. d. Cine absentează azi? e. Mai întâi urci în tramvai, apoi compostezi biletul la compostor.

1. a întreba 2. a indica 3. a explica. 4. a constata 5. a anunţa

7. Iată o carte poştală. Citiţi apoi răspundeţi la întrebări. There is a post cârd. Read it and then answer the following questions:

Dragă Charles, Sunt în România de o săptămână. In fiecare zi studiez limba română la Universitate. După-amiaza vizitez oraşul şi învăţ pentru a doua zi. Salutări, John

Charles Smith London________ GREAT BRITAIN

a. Unde este Victor? De cât tim p?.............................................................. b. Unde studiază limba română?.............................................................. c. Când vizitează oraşul?.............................................................. d. După-amiaza ascultă muzică?.............................................................. e. Din ce ţară este Charles Smith?.............................................................. f. In ce oraş locuieşte?..............................................................................

8. ( ( ( ( ( (

Aranjaţi în ordine următoarele propoziţii. Put the sentences in the right order: ) ) ) ) ) )

în tramvai, Victor caută un loc liber. După ştiri, el ascultă muzică franceză. Pe la ora 8 el aleargă spre staţia de tramvai. Victor ascultă ştirile la 6 dimineaţa. El urcă în tramvai şi compostează biletul. Ştirile sunt interesante.

88

9. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din vocabularul tematic. Fiii in the blanks with the appropiate words o f the thematic vocabulary: a. U n ............ ideal de televizor nu există. b. Copiii privesc deseori programul d e ............. c. Văd la televizor în fiecare seară, la ora 8 ............. d. C e .............are acest magazin? e. Pentru a afla cum este vremea privim ............. f. In fiecare săptămână, la televizor este u n .............

10. Ce tipuri de programe TV sunt acestea? Marcaţi ca în model. What kinds o f programmes are these?Mark them ju st like in the model. Model:

Colombo [Ţ|

a. Jocurile Olimpice de la Atlanta b. Festivalul de la San Remo c. Răţoiul Donald. Donald Duck d. Vremea în Europa e. Evenimente din lumea întreagă f. Publicitate g. Berverly Hills 90210 h. Colombo

□ □ □ □ □ □ □ □

99

1. ştiri 2. desene animate 3. film poliţist 4. program muzical 5. reclame comerciale 6. program sportiv 7. program meteo 8. film serial american

c^decUa/ 6 GRAMATICĂ GRAMMAR A. VERB THE VERB 1. M O DUL INDICATIV, TIM PUL PREZENT PRESENT INDICATIVE Conjugarea III ............to bring a ajunge to arrive, to become a alege to choose, to select a cere to ask (for) a crede to think, to believe a cunoaşte to know a deschide to open a face to do, to make a începe to begin

a închide to close, to shut a înţelege to understand a merge to go a plânge to cry, to weep a râde to laugh a scrie to write a spune to say a trimite to send a şterge to wipe, etc. A MERGE

MERG MERGI MERGE

0 -i -e

MERGEM MERGEŢI MERG

- em - eţi 0

Atenţie! n + i —» i

tu aparţii

a aparţine to belong to a conţine to contam a depune to lay/put/set down a descompune to decompose a expune to exhibit, to show a menţine to maintain

a pune to put a presupune to presume, to suppose a propune to suggest a rămâne to remain, to stay a reţine to hold back a ţine to keep, to hold

a scrie to write

a descrie to describe a umple to fiii (up)

eu scriu ei scriu

90

După-amiază mergem într-o plimbare prin oraş. Scrieţi tema acum sau mâine? Fetele trimit scrisori acasă. Unde pui paşaportul?

Colegul aduce dicţionarul în clasă. La ora 8 ajungem în clasă şi după câteva minute începem lecţia. De ce închizi fereastra? El nu înţelege bine această problemă. Conjugarea IV IV a

a înghiţi to swallow

a adormi v.t. to cause someone to sleep\ v.i. to fa ll asleep a auzi to hear a deveni to become a fugi to run a ieşi to go out

a minţi to lie a mirosi to smell a sări to jump a veni to come, etc.

A FUGI FUG FUGI FUGE

0

A ACOPERI

Atenţie! *

- im -iţi

FUGIM FUGIŢI FUG

0 -i -e

a acoperi to cover a descoperi to discover, to uncover a suferi to suffer

ACOPĂR ACOPERI ACOPERĂ

ACOPERIM ACOPERIŢI ACOPERĂ

A OFERI **

OFER OFERI OFERĂ

a oferi to offer a conferi to confer (on) OFERĂ a şti to know n + i —> i

eu ştiu

OFERIM OFERIŢI

ei ştiu

Ex. tu revii

a conveni to agree a deveni to become a interveni to intervine a parveni to start up, to arrive a preveni to inform, to warn

a proveni to result from a redeveni to become again a reveni to come back a surveni to happen

Copilul mic doarme cu mama. Băiatul fuge după minge. Corina miroase un trandafir. Ana acoperă ordinatorul. IV b

Dan oferă o floare. Ştii unde este agenţia de voiaj? Veniţi la cursuri pe jos sau cu tramvaiul? In pauze ieşim pe hol şi discutăm cu prietenii.

a ameţi (-eşte) to make/ get dizzy a aminti (-eşte) to remind a mulţumi (-eşte) to thank a cheltui (-eşte) to spend, to waste a găsi (-eşte) to fw d a gândi (-eşte) to think a glumi (-eşte) to joke a greşi (-eşte) to be wmng, to make a mistake a iubi (-eşte) to Iove

a locui (-eşte) to live a călători (-eşte) to travel, a primi (-eşte) to receive a privi (-eşte) to look a sosi (-eşte) to arrive a trăi (-eşte) to live a vorbi (-eşte) to speak a dori (-este) to deşire, to wish

A VORBI VORBESC VORBEŞTI VORBEŞTE Atenţie! * a alcătui to make, to elaborate a construi to construct, to build a dărui to present a Înlocui to replace a învoi to permit, to allow a locui to live a obişnui to be in the habit o f a sfătui to advise a intui to intuit

esc eşti eşte

VORBIM VORBIŢI VORBESC

- im -iţi - esc

a bănui to suppose a binevoi to be willing (to) a chefui to party a chibzui to think (over) a chinui to torture a convieţui to live together a disprcţui to despise a făgădui to promise a găzdui to house, etc.

A CHELTUI CHELTUIESC CHELTUIM CHELTUIEŞTI CHELTUIŢI CHELTUIEŞTE CHELTUIESC Bolnavul are febră şi tuşeşte. Până la Suceava călătorim cu trenul, în fiecare zi Adrian cheltuieşte bani pe ciocolată şi sucuri. i în acest magazin găseşti tot ce doreşti. De câteva zile ea locuieşte la hotel.

Cine găteşte pentru voi? Mulţumesc pentru ajutor! Priviţi pe fereastră şi vedeţi ce frumos este afară! Colegii sosesc în Iaşi mâine seară. Sorin glumeşte cu fetele.

92

A COBORÎ IV c

a coborî to go down a doborî tofell, to thmwdown a omorî to kill a vârî to put in

0 COBOR -i COBORI COBOARĂ -ă

COBORÂM COBORÂŢI COBOARĂ

-âm -âţi -ă

în pădure oamenii doboară copacii. Bunicul vâră mâna în buzunar şi caută ochelarii.

Cobor din tramvai în centru. De ce nu omori musca asta?

A HOTĂRÎ IV d a amărî to embitter a hotărî to decide a ocărî to scold, to blame a pârî to denounce, to inform on a târî to drag, to trail

HOTĂRÂM -âm HOTĂRÂŢI -âţi HOTĂRĂSC -ăsc

Hotărâm atunci când plecăm în excursie. Băieţelul târăşte după el o jucărie.

Copilul obraznic amărăşte pe părinţi. De ce ocărăşti fata?

2.

HOTĂRĂSC -ăsc HOTĂRĂŞTI -ăşti HOTĂRĂŞTE -ăşte

M ODUL IMPERATIV, PLURAL THE IMPERATIVE (2nd. pers. p i) Imperativ

Indicativ prezent Afirmativ Voi mergeţi la teatru diseară. Dumneavoastră aşteptaţi aici câteva minute. Voi veniţi la cursuri devreme. Dumneavostră sunteţi punctuali.

Mergeţi la teatru diseară! Aşteptaţi aici câteva minute! Veniţi la cursuri devreme! Fiţi punctuali!

Negativ Voi nu beţi multă cafea. Dumneavoastră nu fumaţi în sala de curs. Voi nu faceţi gălăgie pe hol. Dumneavoastră nu sunteţi supăraţi.

Nu beţi multă cafea! Nu fumaţi în sala de curs! Nu faceţi gălăgie pe hol! Nu fiţi supăraţi!

Imperativ pl. = indicativ prez. pers. 2 pl.

93

B. ADJECTIV THE ADJECTIVE

1. Adjective cu o formă (invariabile) INVAR1ABLE ADJECTIVES anume special, certain asemenea such astfel de, aşa such (a) cumsecade nice eficace effective ferice happy feroce ferocious perspicace shrewd propice favourable (to) vivace lively, fu ll o live vernil light green Mihai este un băiat cumsecade. Mihai şi Şerban sunt băieţi cumsecade. Ana este o fată cumsecade. Aceste două fete sunt cumsecade.

bej beige bleu light blue bleumarin dark blue crem cream-coloured frez fraise gri gray kaki khaki maro maroon, brown mov mauve oranj orange (coloured) roz pink Asemenea tânăr reuşeşte în viaţă. Asemenea tineri ajung departe în viaţă. El începe acţiunea într-un moment propice. Ei acţionează în momentele propice.

2. Poziţia adjectivului faţă de substantiv PLA CE OF ADJECTIVES

'

un coleg inteligent un inteligent coleg un coleg inteligent şi serios un inteligent şi serios coleg colegul inteligent inteligentul coleg colegul inteligent şi serios inteligentul şi seriosul coleg

o fată inteligentă o inteligentă fată o fată inteligentă şi serioasă o inteligentă şi serioasă fată fata inteligentă inteligenta fată fata inteligentă şi serioasă inteligenta şi serioasa fată

colegul acesta acest coleg colegul acelsta inteligent acest coleg inteligent acest inteligent coleg

fata aceasta această fată fata aceasta inteligentă această fată inteligentă această inteligentă fată

9U

ce om fiecare om atâta cafea câţivaprieteni toţi prietenii

C. ADVERB THE ADVERB

ADVERBE DE TIMP ADVERBS OF TIME îndată immediately, at once joia every Thursday mâine tomorrow noaptea at/by night o dată once, at one time seara in the evening târziu late (în)totdeauna always, at all limes vara in summer ziua during the day ieri yesterday

acum now, at present, as this time apoi then aseară last night astăzi today când when câteodată sometimes curând soon deocamdată fo r the moment, for the time being devreme early dimineaţa in the morning iarna in winter

Acum învăţăm, apoi mergem la film. Colegii vin astăzi de la Bucureşti. Câteodată Ioana întârzie la cursuri. Avem curând un test. Deocamdată nu ştim bine româneşte. Maria ajunge devreme Ia gară. Dimineaţa plec la ştrand îndată ce termin micul dejun. Sâmbăta mergem la discotecă. Nişte colegi învaţă noaptea şi dorm ziua. Voi ascultaţi totdeauna muzică seara?

CU mm

D. PREPOZIŢIE PREPOSITJON

Mihai cu Radu fumează pe hol. Un copil cu o minge în mână stă pe bancă. Pe masă sunt două pahare cu vin. Şpriţul este vin cu sifon sau cu apă minerală. Ei vând merele cu 1500 de lei kg. Bunicul aduce un coş cu struguri. Din cofetărie luăm prăjituri cu frişcă. Spăl cămăşile cu apă şi săpun.

Băiatul nu vine acasă cu lunile (for months). învăţăm bine româneşte cu timpul (little by //n/ej.Vara el lucrează cu ziua (by the day). *

La gară mergem cu tramvaiul. Toamna ţăranii ară cu tractorul. Mersul cu taxiul este costisitor. Desenăm cu creionul negru. Prinde peşte cu undiţa.

95

FĂRĂ

without, minus, except

Prinde peşte fără undiţă. Este ora 9 fără zece minute. Pe masă este un pahar fără vin. Zece fără şase fac patru. Această cafea este fără zahăr. Vine acasă fără a rezolva problema. Vine uneori la şcoală fără pix. Margareta pleacă din clasă fără a spune ceva. Plimbarea fără prieteni nu este plăcută. Dacă plăteşte hotelul rămâne fără bani. E. CONJUNCŢIE THE CONJUNCTION Conjuncţii disjunctive Disjunctive Conjunctions

SAU, ORI or

Pe acest pat doarme Mihai sau Ştefan? Testul este mâine sau poimâine? Filmul este bun ori prost? înveţi dimineaţa ori după-amiaza? Mergi ori nu în excursie? EXERCIŢII EXERCISES 1. Model:

(A aduce) un pahar cu apă imediat. Aduc (aduci, aduce) un pahar cu apă imediat.

(A alege) aceşti pantofi. (A cere) o prăjitură şi un suc. (A crede) ce (a spune) el. (A cunoaşte) bine oraşul acesta. In pauze (a deschide) fereastra. După-masă (a face) tema. Când (a nu înţelege) ceva (a întreba). (A merge) pe jos până în centru. (A trimite) o telegramă acasă. (A spune) unde (a pune) cheia. 2. Model:

- Compun o cerere. - De ce compui cererea?

- Depun banii la bancă.

- Scriu adresa pe caiet.

- Pun paşaportul în sertar.

- Umplem paharele cu vin.

- Mai rămân la mare cinci zile.

- Reţin aceşti bani.

- Mai ţin dicţionarul o zi.

- închid fereastra.

3. Model:

(A dormi) toată noaptea bine. Dorm (dormi, doarme...) toată noaptea bine.

(A auzi) un zgomot la uşă. (A fugi) din locul acesta periculos. (A înghiţi) repede tableta de aspirină. (A nu minţi) niciodată. (A mirosi) un parfum fm. Până la Sinaia (a călători)

96

cu trenul. La acest chioşc (a găsi) covrigi proaspeţi. In Iaşi (a locui) la căminul studenţesc. (A mulţumi) pentru cafea. (A privi) filmul la televizor. Astăzi (a primi) o scrisoare de la părinţi. (A sosi) cu acceleratul de seară. Acum (a nu vorbi) bine româneşte. (A trăi) într-un oraş mare. 4. Model:

Noi (a coborî) aici, voi unde (a coborî)? Noi coborâm aici, voi unde coborâţi?

El (a coborî)............. repede din taxi şi (a m erge).............spre Universitate. Tu (a coborî)............ de la etaj şi (a lua)..............corespondenţa? Sportivul (a doborî).............. un record. Ea (a vârî).............fisa în telefonul automat şi (a forma).............. un număr. Noi (a hotărî).............imediat când (a pleca)..............la aeroport. De ce acest domn (a ocări)............ copiii? 5. Model:

un prieten bun un bun prieten un prieten bun şi amabil un bun şi amabil prieten

prieten băiat tânăr inginer 6. Model:

a merge a pleca a rămâne a vedea a veni a asculta a adormi a dormi a nota a ajunge a deschide a începe a trimite a coborî

fată colegă studentă

bun inteligent înalt fericit a merge a vedea

prietenul bun bunul prieten prietenul bun şi amabil bunul şi amabilul prieten

câteodată curând îndată

acum apoi astăzi câteodată curând devreme târziu iama vara ziua noaptea seara mâine totdeauna

97

amabil gras scund

Merg câteodată la munte.

VOCABULAR VOCABULARY a absenta [absenta] v. to be absent a ajunge [a3und3 e] v. to arrive a arăta [arata] v. to show ban [ban] - bani [bani] m. the lOOth part of a leu; money bancă [banka] - bănci [bant/1] f. bank a cere [t/ere] v. to ask a cheltui [keltui] v. to spend a completa [kompleta] v. to fiii in a cunoaşte [kunoa/te] v. to know a (se) deschide [deskjde] v. to open exact [egzakt], exactă [egzakta] - exacţi [egzakts1], exacte [egzakte] adj. exact, accurate, punctual a examina [egzamina] v. to examine formular [formular] - formulare [formulare] n. printedform a ieşi [ie/‘] v. to go out împreună [împreuna] adv. together a lenevi [lenevi] v. to laze, to slug leu [leu] - lei [lei] m. the basic Romanian monetary unit

Ce faci azi? - What are you doing today? la ce oră? - (at) what time? vii şi tu cu noi? - Are you coming/ will you come with us?

lume [lume] - lumi [lum'] f. world mâncare [mînkare] - mâncăruri [mînkarur1] / food ocupat [okupat], ocupată [okupata] - ocupaţi [okupats'], ocupate [okupate] adj. busy paşaport [pa/aport] - paşapoarte [pa/apoarte] n. passport a părea [parea] v. Io seem a pleca [pleka] v. to leave portofel [portofel] - portofele [portofele] n. wallet a presupune [presupune] v. to suppose a primi [primi] v. to receive rubrică [rubrika] - rubrici [rubrit/1] / heading scump [skump], scumpă [skumpa] - scumpi [skump'], scumpe [skumpe] adj. dear; expensive a semna [semna] v. to sign semnătură [semnătură] - semnături [semnatur'] f. signature telefon [telefon] - telefoane [telefoane] n. lelephone ştampilă [/tampila] - ştampile [/lămpile] / stamp a vedea [vedea] v. to see a veni [veni] v. to come

după ce... - after... ai bani? - have you got money?

98

TEXT LA BANCĂ Maria: Elena: Maria: Elena: Maria: Elena: Maria: Elena: Maria: Elena: Maria:

- E ora nouă, este cam târziu şi văd că leneveşti încă în pat. Ce faci astăzi? -A z i nu merg la cursuri, merg la bancă. - Nu mai ai bani? - Nu, nu mai am. Cheltuiesc în fiecare zi mulţi bani. Totul este foarte scump: mâncarea, cărţile, telefonul. - Presupun că ştii unde este banca. - Nu ştiu exact, dar merge şi Victor. El cunoaşte bine drumul. - La ce oră plecaţi? - Banca se deschide zilnic la ora zece. Dacă plecăm la nouă şi jumătate, la ora zece fără un sfert ajungem. Nu este departe. - Dar ştiu că Victor e ocupat dimineaţa. El nu absentează niciodată de la cursuri. Bănuiesc că ştii acest lucru. - Azi Victor nu merge la Universitate. Şi el are nevoie de bani. Deci mergem împreună la bancă. Vii şi tu cu noi? - Nu, nu vin cu voi. Deocamdată n-am nevoie de bani. Mai am ceva în portofel. *

*

*

Elena şi Victor merg la Banca Română pentru Dezvoltare. Acolo ei arată paşapoartele şi cer nişte formulare. Mai întâi completează toate rubricile, apoi semnează. Funcţionara examinează cu atenţie fiecare formular şi verifică semnăturile. După ce primesc banii, Elena şi Victor mulţumesc, apoi ies în stradă. Când ai bani, lumea pare mai frumoasă. Ştiaţi că... Didyou know that... ? • Românii primesc salariul, în bani cash, de două ori pe lună, la un interval de două săptămâni? • Fiecare salariat are dreptul la un concediu de odihnă plătit de instituţia în care lucrează? • Românii depun economiile în bani la diferite bănci, la societăţi bancare şi la C.E.C. (Casa de Economii şi Consemnaţiuni)? • Pe bancnota de 1000 de lei este reprodus chipul poetului Mihai Eminescu (1850-1889), pe bancnota de 5000 de lei poetul Lucian Blaga (1895 - 1961), iar pe bancnota de 10.000 de lei istoricul Nicolae Iorga (1871-1940)?

99

Proverbe româneşti Romanian proverbs

Apa trece, pietrele rămân. Cine ştie carte are patru ochi. Vorba dulce mult aduce. După furtună vine şi vreme bună. Din omul bun, bun lucru iese. Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge nicăieri. EXERCIŢII EXERCISES

1. Eliminaţi cuvântul diferit. Cross out the word which does not fit bancă rubrică presupun cursuri semnătură bănuiesc bani formular merg portofel drum văd bancnote ştampilă constat

the context a examina a verifica a controla a coborî a privi

2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. March the words in the two columns according to their meaning: a. La bancă ei arată b. Nu absentează niciodată de la c. Funcţionara verifică d. Elena cheltuieşte zilnic e. Ei spun mulţumesc apoi ies f. Presupun că Victor ştie unde este 3.

1. semnăturile 2. în stradă 3. paşapoartele 4. banca 5. cursuri 6. foarte mulţi bani

Adevărat sau fals? True or False?

a. Elena ştie exact unde este Banca Română pentru Dezvoltare. b. Maria nu mai are nimic în portofel. c. Elena nu merge la cursuri, merge la bancă. d. Când ai bani, lumea pare mai frumoasă. e. Totul este foarte scump, spune Maria. f. Banca se deschide la ora zece. 4. Model:

Noi mergem azi la bancă, noi = Elena şi Victor ^ Elena şi Maria □

a. Deocamdată n-am nevoie de bani.

deocamdată

=

acum mâine

0 □

b. Eu nu absentez niciodată de la cursuri,

niciodată

=

deloc câteodată

□ □

c. Bănuiesc că şi tu ai nevoie de bani.

bănuiesc

=

presupun ştiu

□ □

d. Mai am ceva în portofel.

ceva

=

câţiva bani nişte cărţi

□ □

5. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross out the wrong answer: a. - Ai nevoie de bani?

- Totul este foarte scump. - Nu, mai am ceva în portofel.

b. - La ce oră plecaţi?

- La ora nouă. - Mâine.

c. - Ce faci astăzi?

- Merg la bancă. - Mulţumesc, bine.

d. Unde merg Elena şi Victor?

- La Universitate. - La Banca Română pentru Dezvoltare.

6.

Găsiţi întrebarea corectă. Find the right question.

a..................................................................? b..................................................................? c.................................................................. ? d..................................................................? e.................................................................. ? 7. ( ( ( ( ( ( ( (

Găsiţi ordinea corectă. Find the right order: ) ) ) ) ) ) ) )

-

Merg la bancă, lipsesc de la cursuri. Merg cu Victor pentru că el ştie drumul. Mai am foarte puţini bani. Mergi singură la bancă? Ce faci astăzi? Nu mai ai bani? Desigur, eu nu lipsesc niciodată. Tu mergi la cursuri, nu-i aşa?

-

Nu ştiu exact. Nu, stau acasă. Am câteva monede de o sută de lei. ■ Elena şi Victor ies în stradă. Da, cheltuiesc mulţi bani.

8. Pentru a primi bani. Elena şi Victor: coboară din tramvai merg la bancă sunt ocupaţi cunosc bine drumul completează nişte formulare 9.

□ □ □ □ □

absentează de la cursuri stau la hotel arată paşapoartele semnează cu un pix negru examinează semnăturile

□ □

□ □ □

Exprimaţi-vă acordul. Express your agreement:

Model:

Semnaţi aici!

- De acord (da), semnez aici.

a. Telefonaţi din cabina telefonică! b. Deschideţi fereastra! c. Mergeţi împreună la bancă! d. Veniţi deseară la noi! e. Arătaţi mai întâi paşapoartele! f. Cheltuiţi toţi banii! g. Plecaţi imediat! h. Spuneţi când veniţi 10.

........................................................... ........................................................... ........................................................... ........................................................... ........................................................... ........................................................... ........................................................... ...........................................................

Prezentaţi posesorul acestei cărţi de vizită. Present the owner o f this visiting cârd:

B anca R

o m â n ă pen tr u

D

ezvoltare

Popescu Mircea casier Bd. Magheru nr. 8 Bucureşti România

Telefon: 01/1354483 Telex: 023271 Fax: 01/1354483

7 GRAMATICĂ GRAMMAR A.

VERB THE VERB

1. Verbe neregulate Irregular Verbs A FI sunt eşti este suntem sunteţi sunt

A AVEA am ai are avem aveţi au

A STA stau stai stă stăm staţi stau

A LUA iau iei ia luăm luaţi iau

b. Dau imediat bani pentru pâine. Dai dicţionarul? Dă caietul de teme. Dăm biletele la control. Daţi revistele înapoi. Dau florile acum. Atenţie! Copiii dau buzna în casă. Dai revista înapoi la bibliotecă? Băiatul dă de ştire că are nevoie de bani. Cum daţi roşiile? Părinţii dau sfaturi bune. Câinele dă de gol unde este copilul.

( a da buzna - io ru sh in to ) ( a da înapoi - Io g i v e b a c k /r e tu m ) ( a da de ştire - io o n n o u n c e , Io in fo rm ) ( W hat s’ I h e p r ic e o f lo m a lo es'l ; a da = a vinde) (a da sfaturi - to g i v e a d v ic e ) ( a da de gol - to u n m a sk s o m e b o d y , Io le ii

on

som ebody)

In iunie dăm trei examene.

(

a da examen -

to s i l f o r a n e x a in in a tio n ;

Io ta k e a n e x a in in a tio n )

Laptele dă în foc. ( a da în foc - Io b o ii o v e r ) Directorul dă mâna cu inginerul Popa. ( a da mâna - to s h a k e h a n d s) Vara, copiii dau o mână de ajutor la treabă.(a da o mână de ajutor - to g i v e a h a n d ) Colegul dă bună ziua şi intră în clasă. (a da bună ziua - g r e e l, Io s a y b e llo w )

104

Mihai este pe balcon şi dă pantofii cu cremă. Când dai telefon acasă?

(a da pantofii cu cremă - topolish the shoes) (a da telefon - to ring/ caii someone up)

Dimineaţa beau lapte sau ceai. Bei un suc de fructe? Bea o bere rece. Bem o limonadă, apoi plecăm. Beţi vin alb sau roşu? Beau o cafea fierbinte.

A BEA BEAU BEI BEA BEM BEŢI BEAU

La prânz mănânc la restaurant. Mănânci o portocală? El mănâncă la cantină. Mâncăm, apoi mergem la Grădina Botanică. Mâncaţi o friptură cu garnitură de legume şi salată? Seara el mănâncă acasă. Atenţie! Dacă nu eşti cuminte, mănânci bătaie. Pentru că minte, Radu mănîncă palme de la colegi. Ştiu unde este laboratorul fonetic. Ştii cînd este spectacolul? Ştie bine româneşte. Ştim rezultatul. Ştiţi programul de azi? Ştiu că Andrei este acasă. Atenţie! Ştii ce? Mergem astăzi la un film? Băiatul ştie de cuvînt. Vreau un suc de portocale. Vrei o cafea? Ea vrea o îngheţată. Vrem trei bilete de tramvai. Vreţi supă sau ciorbă? Vor două prăjituri.

A MÂNCA MĂNÂNC MĂNÂNCI MĂNÂNCĂ MÂNCĂM MÂNCAŢI MĂNÂNCĂ

(a mânca bătaie (sau chelfăneală) (to get a good beating) (a mânca palme - to get a beating)

A ŞTI ŞTIU ŞTII ŞTIE ŞTIM ŞTIŢI ŞTIU

(Ştii ce? —Look here! Listen!) (a şti de cuvînt - to obey, to listen to) A VREA VREAU VREI VREA VREM VREŢI vor’

105

2. Alternanţe vocalice d ea a aştepta a alerga a freca a încerca a întreba a lega a pleca

ă /e pers. 3, 6 - aşteaptă

ă/ e/ a a apăsa a învăţa — a spăla a vărsa

învăţ înveţi învaţă

învăţăm învăţaţi învaţă

î/i a vinde----

vând vinzi vinde

vindem vindeţi vând

calc calci calcă

călcăm călcaţi calcă

a turna

a/ ă a adăuga a călca----a dezbrăca a îmbrăca a descălţa a încălţa a apărea a dispărea a cădea a plăcea a tăcea a împărţi

a omorî a întoarce a coase a scoate a stoarce a cunoaşte

întorc întorci întoarce

întoarcem întoarceţi întorc

B.

ADJECTIV. ADVERB THE ADJECTIVE. THE ADVERB

1. GRADE DE COMPARAŢIE

DEGREES OF COMPARISON

Gradul comparativ The Comparative a. Comparativul dc superioritate

Comparative o f superiority

Adjectiv Mihai este mai înalt decât (ca) Radu. Parcul acesta este mai frumos decât acela.

Adverb Rodica învaţă mai bine decât (ca) Elena. Cu autocarul ajungem mai repede decât cu trenul.

mai + adj. (adv.) + decât (ca)... (,more... than...; taller... than...)

b. Comparativul de egalitate

Comparative o f Equality

Adjectiv George este la fel de (tot aşa de..., tot atât de...) înalt ca Mihai. Astăzi este o zi la fel de frumoasă ca ziua de ieri.

La fel tot atât tot aşa

Adverb Mihaela învaţă la fel de bine ca Elena. ' > Fetele au alergat tot aşa de repede ca băieţii.

+ de + adj. (adv.) + ca... (as... as...)

c. Comparativul dc inferioritate

Comparative of irferiority

Adjectiv Radu este mai puţin înalt decât (ca) Mihai. Sâmbătă a fost o zi mai puţin frumoasă decât ziua de azi

Adverb Elena învaţă mai puţin bine decât (ca) Rodica. Trenul accelerat merge mai puţin repede decât trenul rapid

mai puţin + adj. (adv.) + decât (ca)... ( l e s s ... a s .. .)

707

Munţii Făgăraş sunt mai înalţi decât Munţii Bucegi. Prăjitura aceasta este la fel de gustoasă ca prăjitura aceea. Cafeaua aceea e fierbinte. Aceasta e mai puţin fierbinte.

Noi rezolvăm mai repede problema decât voi. La hotel dorm tot aşa de bine ca acasă. El vorbeşte mai puţin corect decât ea.

2.

A DVERBE PROVENITE DE LA ADJECTIVE The adverbs. Derivation Adjectiv Adverb Peisajul frumos încântă privirea. Acest tânăr cântă frumos. Rochia frumoasă din vitrină costă mult. Amintirile frumoase rămân mult timp în memorie. Ionel este un copil liniştit. Intrăm într-o pădure însorită şi liniştită. Elevii liniştiţi intră în clasă.

Noaptea copilul doarme liniştit.

Răzvan face un gest prietenesc. Această faptă prietenească bucură. Vedem în jur priviri prieteneşti.

Profesorul priveşte prieteneşte.

C. CONJUNCŢIE THE CONJUNCTION Conjuncţii adversative The Adversative Conjunctions

Mihai are bani, dar nu merge în excursie. In cameră avem bec, însă nu este curent. Ea citeşte lecţia acasă, dar nu înţelege tot.

DAR, INSA but CI but

Nu merg la film, ci rămân acasă. Nu eu ci el pleacă acum la gară. Camera nu este curată, ci murdară.

D. PREPOZIŢIE THE PREPOSITJON I ESTE over, across, above, after, in

PENTRU fo r Avem nevoie de trei zile pentru excursie. Cumpăr o pâine pentru Mihai. Mergem la agenţia de voiaj pentru bilete.

J08

Podul peste râu este de piatră. Peste drum este o farmacie. Avionul zboară peste munţi. Colegul vine înapoi peste două zile.

SUB under

SPRE to, toward(s)

Caloriferele sunt sub ferestre. Sub bancă este o gumă de ras. Pe plajă simţim nisipul fierbinte sub picioarele goale.

Tramvaiul acesta merge spre centru. Studenţii ies din săli şi merg spre cantină.

E. FORMAREA CUVINTELOR Substantiv Adjectiv bărbat bărbătesc, - ească, - eşti copil copilăresc, - ească, - eşti englez englezesc, - ească, - eşti femeie femeiesc, - ească, - eşti frate frăţesc, - ească, - eşti inginer ingineresc, - ească, - eşti om omenesc, - ească, - eşti Adj. - esc,- ească - eşti

Adverb bărbăteşte copilăreşte englezeşte femeieşte frăţeşte inginereşte omeneşte

Adv. - eşte

EXERCIŢII EXERCISES 1. Model:

(A da inapoi) dicţionarul. Dau (dai, dă...) înapoi dicţionarul.

După-amiază (a da) un telefon. în această sesiune (a da) trei examene. (A da mâna) cu prietenii. Acum (a da pantofii) cu cremă. (A da) o mână de ajutor la treabă. (A da) biletul la control. (A nu bea) coca-cola, (a bea) sucuri de fructe. Dimineaţa (a bea) lapte sau ceai. (A nu bea) vin, (a bea) bere. După-masă (a bea) o cafea. De obicei (a mânca) acasă. (A mânca), apoi (a merge) în parc. Ca desert (a mânca) fructe. Deseară (a mânca) la restaurant cu prietenii. 2. Model:

(A şti) răspunsul la întrebare Ştiu (ştii, ştie...) răspunsul la întrebare.

(A şti) când soseşte trenul. (A şti) bine româneşte. (A nu şti) unde simt colegii. (A nu vrea) supă, (a vrea) ciorbă. (A vrea) cafeaua fără zahăr.

109

3. Model:

Rochia bleu este frumoasă. a. Rochia verde este mai frumoasă decît rochia bleu. b. Rochia crem este la fel de frumoasă ca rochia verde. c. Rochia gri este mai puţin frumoasă ca rochia bleu.

Camera aceea este luminoasă,

a. . b. . c. . Exerciţiul 2 este dificil. a. . b. . c. . Aceste clădiri sunt înalte. a. . b. . c. . Ochelarii din vitrină sunt frumoşi, a. . b. c. .

Străzile acestea sunt curate.

Cartea aceea este interesantă.

4.Model:

a. . b. c. , a. b. c. .

Ion citeşte corect, a. Vasile citeşte mai corect decât Ion b. Nicolae citeşte la fel de corect ca Vasile c. Ion citeşte mai puţin corect decât Vasile.

Mircea aleargă repede • • r • : ' •• Ştefan rezolvă bine problema,

Voi ajungeţi devreme la gară.

Ei locuiesc aproape.

a. b. c. a. b. c. a. b. c. a. b. c.

HO

5. Model:

Camera aceasta este mai confortabilă ca aceea? a. Nu, camera aceasta este la fel de confortabilă ca aceea. b. Nu, camera aceasta este mai puţin confortabilă decât aceea.

Ceasul acesta este mai scump decât acela? a................................................................................ b................................................................................ Pantofii aceia sunt mai frumoşi decât aceştia? a................................................................................. b................................................................................ Costumul gri este mai elegant decât costumul bleumarin? a................................................................................. b................................................................................. Troleibuzul este mai confortabil decât autobuzul? a................................................................................. b................................................................................. Maria este mai harnică decât Elena? a................................................................................. b................................................................................. Acest laborator este mai modern decât acela? a................................................................................. b.................................................................................

6. Model:

Tramvaiul soseşte acum în stafie...... ..... este aglomerat. Tramvaiul soseşte acum în staţie dar este aglomerat.

dar însă ci

Mergem în parc............... nu stăm mult. Nu merg la film ,.............. la teatru. Afară este soare,.............este încă răcoare. Nu Maria întârzie de obicei,.............. Valeria. Suntem obosiţi,.............continuăm drumul. Vizităm zona de agrement C iric,..............nu înotăm în lac. Nu văd meciul la televizor,.............pe stadion. Până în centru nu luăm troleibuzul, ............ tramvaiul. 7. Model:

Telegrama este .............mama. Telegrama este pentru mama.

pentru spre

peste sub

P asa ju l............. calea ferată este aglomerat. Pregătesc micul d eju n ............. oaspeţi. D rum ul.............lac trece printr-o pădure. De aici luăm un tram vai...............gară. Pucul negru este ............. bancă. Coborâm repede din tramvai şi m ergem ............. teatru. Plimbarea prin oraş e ste .............două zile. în p a r c .............. copaci sunt câteva bănci.

/ / /

VOCABULAR VOCABULARY a accepta [akt/epta] v. to accept afacere [afat/ere] - afaceri [afat/er] f. business alee [aleie] - alei [ale'] / walk avenue, alley barcă [barka] - bărci [bart/'] f. boat cafenea [kafenea] - cafenele [kafenele] f. cojfee house a călca [kalka] v. to step on, to tread on a culege [kuledze] v. to gather in, to reap Crăciun [krat/iun] n. Christmas curcubeu [kurkubeu] - curcubeie [kurkubeie] n. rainbow gazon [gazon] n. turf, short grass grâu [grîu] n. wheat, grain, corn încântător [înkîntator], încântătoare [înkîntatoare] - încântători [înkîntator'], încântătoare [înkîntatoare] adj. delightfiul, charming înflorit [înflorit], înflorită [înflorită]-înfloriţi [înflorits1], înflorite [înflorite] adj. blooming halbă [halba] - halbe [halbe] f. mag lac [lak] - lacuri [lakur'] n. lake lalea [lalea] - lalele [lalele] f. tulip oază [oaza] - oaze [oaze] f. oasis Paşti [paji'] fi.pi Easler plăcut [plakut], plăcută [plakuta] - plăcuţi [plakuts'], plăcute [plakute] adj. pleasant, agreeable a polua [polua] v. topoUute

. j.

răcoare [rakoare] - răcori [rakor ’] fi fireshness, coolness răcoros [rakoros], răcoroasă [rakoroasa] răcoroşi [rakoro/'], răcoroase [rakoroase] adj. fresh, cool recoltă [rekolta] - recolte [rekolte] fi. harvest a respira [respira] v. to breathe salcie [salt/ie] - sălcii [salt/i'] fi. wilow sejur [se3ur] - sejururi [sejurur1] n. sejourn, stay tei [te'] - tei m. Urne tree trandafir [trandafir] -trandafiri [trandafir] m. rose zgomotos [zgomotos], zgomotoasă [zgomotoasa] - zgomotoşi [zgomoto/i], zgomotoase [zgomotoase] adj. noisy

VOCABULAR TEMATIC

THEMAT1C VOCABULARY salcie pletoasă/ plângătoare - wooping/ drooping wilow oază de verdeaţă —oasis o f verdure loc de recreere - rest place strat cu flori - filower bed zi de odihnă - day o f rest, offiday zi de sărbătoare - holyday zi de lucru/ zi lucrătoare - working/week day zi de naştere - birthday

Ce mai faci? - How are you (doing)? este cald - it is wartn vremea e splendidă - the weather isfine cu plăcere - l ’d like to mai ales - especiaUy mici la grătar - fiorcement balîs în aer liber - oul-door, in the open-air

l

H2

TEXT H H

ÎN PARC

Richard: - Salut, Bogdane, ce mai faci? Bogdan: - Mulţumesc, bine. Dar tu? Eşti mulţumit de sejurul în România? Richard: - Sunt foarte mulţumit. Fiecare zi este extraordinară. Cunosc prieteni noi, aflu lucruri inte­ resante despre români, vizitez locuri minunate. Bogdan: - Azi vremea e splendidă. E mai cald ca ieri. Mergem la o bere? Richard: - Cu plăcere, mai ales că ştiu o terasă foarte plăcută în parcul Cişmigiu. Bogdan: - Ideea ta e foarte bună. în acest parc vara e multă răcoare. Lacul, copacii, gazonul verde, aerul curat, totul e încântător în Cişmigiu. Bogdan şi Richard iau două halbe de bere rece. Berea la halbă e mai ieftină decât berea la sticlă sau la cutie. Richard spune că berea românească e la fel de bună ca berea din Germania. însă românii beau mai puţină bere decât germanii. Ei preferă vinul. Toamna, în fiecare restaurant, românii beau vin nou şi mănâncă mici la grătar. Ei discută zgomotos despre recoltă, despre afaceri, despre sport şi politică.

Proverbe româneşti Romanian proverbs

Numele bun e mai scump decât aurul. Ascultă tot, dar nu crede tot. Lacomul mai mult pierde şi leneşul mai mult aleargă.

Ştiaţi c ă ...? D idyou know that...?

—

• Ţăranii culeg recolta de grâu în iulie şi august? • Principalele sărbători la români sunt: Paştele (The Easter) în aprilie sau mai, ziua naţională la 1 Decembrie şi Crăciunul (The Christmas) pe 25 decembrie? • în lunile de vacanţă, în iulie şi august, în România au loc câteva festivaluri importante: festivalul de muzică uşoară „Cerbul de Aur” la Braşov, festivalul de artă medievală la Sighişoara, Festivalul de film şi televiziune la Costineşti?

H3

UN AN ARE PATRU ANOTIM PURI A YEAR HASFOUR SEASONS

Primăvara Spring

Vara Summer

Toamna Autumn

Iarna Winter

Primăvara cerul e senin. Copacii au frunze verzi. In parcuri sunt multe flori. Uneori plouă, fulgeră şi tună. După ploaie apare curcubeul. In spring the sky is clear. The trees havegreen leaves. There are manyflowers in the parks. Sometimes it rains, it lightens and it thunders. The rainbow comes out after the rain

Vara este cald. Multe fructe sunt coapte. în vacanţa de vară lumea pleacă la mare, la munte sau la ţară. In sumrner it is hot. Many fruits are ripe. People go to the seaside, to the mountains or y to the countryside on their summer holidays. Mj,

Toa................ . . . . __i.--...... ........... r ........ Frunzele cad din copaci. In autumn the sky is cloudy. It often rains. The leaves fa ll o ff the trees.

Iarna este frig şi ninge. Pământul este acoperit cu zăpadă. Oamenii poartă haine groase. In winter it is cold and it snows. The earth is covered with snow. People wear warm clothes.

m

UN AN ARE DOUĂSPREZECE LUNI A YEAR HAS TWELVE MONTHS

Ianuarie January

Februarie February

Martie March

Aprilie April

Mai May

Iunie June

Iulie July

August August

Septembrie September

Octombrie October

Noiembrie November

Decembrie December

• Zece ani formează un deceniu. Ten years form a decade. • O sută de ani formează un secol. One hundred years form a century.

- în ce secol suntem? What century do we live in ? - în secolul douăzeci. In the twentieth century.

O SĂPTĂ M Â N Ă A RE ŞA PTE Z IL E A WEEKHASSEVENDAYS Luni Marţi Monday Tuesday

Miercuri Wednesday

Joi Thursday

Vineri Friday

Sâmbătă Duminică Saturday Sunday

- Ce zi e azi? What day is today? - Azi e sâmbătă. Today is Saturday. - Ce dată este azi?/ în câte suntem azi? What date is today? -A zi este zece septembrie. Today is September 10. - Când este ziua ta? When is your birthday? - Pe 14 octombrie. It is on October 14'h. EXERCIŢII EXERC1SES 1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentenc.es using one o f the following words: loc de recreere; sucul de fructe; tei; ininunat; gheaţă; flori a. Parcul Herăstrău este pentru bucureşteni un b. Lângă lac sunt m ulţi.............înfloriţi. c. Avem bere rece l a ............ , toată vara. d. Nu-mi place vinul, prefer............. e. Mă sim t............. când respir aer curat. f. Nu călcaţi pe straturile d e .............!

H5

2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns according to their meaning: a. în parcul Cişmigiu este multă ............. b. Beau deseori bere la halbă pe o terasă în a e r ............. c. Lângă lac sunt multe sălcii............. d. Acolo unde sunt mulţi copaci, aerul nu e ............. e. Vara, în parcuri, gazonul este ............. f. Toamna, românii b ea u .............şi mănâncă mici l a ..............

1. poluat 2. liber 3. vin nou 4. verde 5. pletoase 6. răcoare 7. grătar

3. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross out the wrong answer: a. - Mai iei o bere?

- Costă 5000 de lei. - Nu, mulţumesc, ajunge una.

b. - Facem o plimbare cu barca pe lac?

- Nu avem. - Mai târziu.

c. - De ce nu vizitezi Grădina Botanică?

- Vineri. - N-am timp.

d. - Aceşti copaci sunt tei?

- Nu ştiu, poate. - Au multe fructe coapte.

e. - Cum este vara în România?

- Plouă şi este frig. - Destul de cald.

4. Găsiţi întrebarea corectă. Find the right question: a.................................................................... b.................................................................... c.................................................................... d . .................................................................. e.....................................................................

- Spectacolul e în aer liber. - Paştele este în aprilie sau mai. -A z i e 30 august. - Curcubeul apare uneori după ploaie. - în secolul douăzeci.

5. Ce facem când spunem? What are we doing when we say? a. Veniţi cu noi la o plimbare la Şosea? b. Unde este parcul Carol, vă rog? c. Nu, nu beau ţuică, mulţumesc. d. Vin cu plăcere la ziua ta de naştere. e. Serviţi un pahar cu bere rece?

1. Acceptăm 2. Oferim 3. Cerem o informaţie 4. Refuzăm politicos 5. Invităm

6. Comparaţi următoarele sintagme; scrieţi cinci propoziţii folosind câteva din ele. Com­ pare the following patterns; write five sentences using some o f them: după doi ani - two years Iater/ / in two years ’ time duminică - on Snnday în iulie - in July pe joi - by Thursday/see you on Thursday

a doua zi - the next day pînă mâine - tiil tomoirow ziua următoare - on the next day în cinci zile - in five days după trei zile - in three days/three days iater

ne

anul trecut —last year în anul viitor/ la anul - next year în ajun - on the eve o f

în ziua aceea - (on) thal day în 1997- in 1997

2. 3. 4. 5. 7. Grupaţi propoziţiile următoare în patru coloane; descrieţi corect fiecare anotimp. Group the following sentences in four columns; describe each season correctly. a. Elevii şi studenţii încep cursurile. Pupils and students start clases. b. Toţi aşteaptă sărbătorile de Crăciun. Eveiybody is lookingforward to Christmas time. c. Zilele sunt acum scurte. Days are now short d. Copacii au frunze verzi şi sunt înfloriţi. The trees have leaves and they are in blossom. e. La ţară încep muncile agricole. Field work starts in the countryside. f. I_n restaurante oamenii beau vin nou. People drink new wine in reslaarants. g. In parcuri copacii sunt goi. The trees in the parks are ieafless h. Ţăranii recoltează grâul. The peasants harvest wheat i. Paştele este în aprilie sau mai. Easter is in April or in May. j. Frunzele cad din copaci şi acoperă pământul. The leavesfăli ojf the tiees and they cover the eailh. k. Vremea este frumoasă iar cerul este senin. The weather is fine and the sky is clear. l. Este frig şi ninge. It'is coid and it snows. m. Soarele arde puternic. The sun burns hotly. n. Tractoarele ară pământul. The traclors are pioughing the land. o. Pomii sunt încărcaţi de fructe coapte. The trees are laden mth ripefruits. p. Păsările pleacă în ţările calde. The birds go South. r. Este foarte cald. h is very hot. s. Zilele sunt mai lungi. Days are Ionger. ş. Oamenii poartă haine groase. People wear warm clothes. t. Plouă deseori şi bate vântul. It often rains and the wind blows. VARA Summer 1. 2. 3. 4. 5. IARNA Winter

PRIMA VARA Spring 1.

2.

3. 4. 5. TOAMNA 1.

Autumn

1.

2.

2. 3. 4. 5.

3. 4. 5.

H7

RECAPITULARE I (LECŢIILE 1-7) A.

FONETICĂ-FONOLO GIE

I. VOCALE

închise close medii half-open deschise open

interioare front i e

centrale central î ă a

posterioare back u 0

II. SEMIVOCALE

Poziţie iniţială e [§] i[i] o [o] u [u]

iarnă ieftin [iama] [ieftin] oameni [oameni]

Poziţie medială dimineaţă, seară [dimineatsal [searal piure studiu [piure] [studiu] boală [boala]] steaua nouă [steaua] [noua]

Poziţie finală — ştii [/tii] dau [dau]

vii [vii] tău [tau]

III. CONSOANE —- ^ L o c u l de articulaţie Mod de articu la ţie "— oclusive plosives africate affricates fricative fricatives nazale nasals laterale laterals vibrante rolled

bilabiale bilabials surdă sonoră b P

labio-dentale labio-dentals surdă sonoră

f m

H8

V

dentale dentals surdă sonoră d t ts z s n i r

" — ^Locul de articulaţie Mod de articulaţie oclusive plosives africate affricates fricative fricatives nazale nasals laterale laterals vibrante rolled B.

~

palatale prepalatale velare prepalatas palatals velars surdă sonoră surdă sonoră surdă sonoră k k’ R fC tr r

laringale laryngeals surdă

h

SUBSTANTIV. A R T IC O L H O T Ă R Â T ŞI A R T IC O L N E H O T Ă R Â T Ge

Ss.

A r t ic A r t ic . ho t.

p i.

nehot

A r t ic .

A r t ic .

ho t.

neh o t.

i

nişte

coleg -colegi

co n s. C u) 1 -u

-i

-e

-le

- i

(u )l

E xe m p le

un

i

co d ru -co d ri frate-fraţi unchi-unchi tată-taţi p a p â -p a p i

con s.

(u )l

-i

Cu) 1

-u

-1

n.

-e un

-le

-e

nişte

tram vai-tram vaie ta b lo u -tab lo u ri

-uri

fo to liu -fo to lii

- G )u

-1

-i

‘ -o"

-a

-e,

fată-fete.

-e

-a

-i

salâ-sâli, c a rte -c lr ţi,

-ie

-a

-eâ

(u )a

-i

fem eie-fem ei

-a

(u )a

-le

stea-stele

-le

pijam a-pijam ale

o

f.

C.

c a ie t-ca iete

A D JE C T IV

nişte

-le

E xe m p le

P I.

Sg. m .n .

f.

c o n s.-u

â

m.

n .f.

C A L IFIC A T IV A d j . cu 4

-e

frum os, frum oasă, frum oşi, frum oase, neg ru, neag ră, negri,

forme

negre A d j . cu 3

c o n s .(i)u

-5, ( i ) e

-i

A d j . cu 2

m ic, m ică, m ici ro şu , ro şie, roşii auriu, a u rie , aurii

forme -e

-i

d u lc e , d u lc i, m are, mari

forme A d j. in v a ria b ile

b le u , g ri, m a ro , ro z, m ov, v e rn il, e fic a c e , s .a .

D.

A D JE C T IV . A D V E R B .

G R A D E L E DE C O M P A R A Ţ IE

Gradul comparativ a. Comparativul de superioritate mai + adj. adv. + decât (ca)

Ex. Ioana este mai înaltă decât Suzana. Radu învaţă mai bine decât Ion.

b. Comparativul de egalitate la fel tot atât tot aşa c.

+ de+ adj. adv. + ca

Comparativul de inferioritate mai puţin + adj. adv. + decât (ca)

E.

1.

Sg.

PI.

Ex. Vasile este la fel de înalt ca Mihai. Adrian învaţă tot aşa de bine ca Radu.

Ex. Mircea este mai puţin înalt decât Maria. Ana învaţă mai puţin bine decât Elena.

PR O N U M E

PR O N U M E P E R SO N A L ŞI P R O N U M E PER SO N A L DE P O L IT E Ţ E Pronume tersonal Pers. I EU TU Pers. II Pers. III EL EA Pers. I NOI Pers. II VOI EI Pers. III ELE

Pronume personal de politeţe Dumneata (D-ta) Dumnealui (D-lui) Dumneaei (D-ei)

Dumneavoastră (Dvs., Dv.) Dumneasa Dânsul Dumneasa Dânsa

Dumnealor (D-lor) Dumnealor (D-lor)

Dumneavoastră (Dvs., Dv.) Dânşii Dânsele

2. P R O N U M E ŞI A D JE C T IV D EM O N ST R A T IV a. de apropiere Adj. Pron. Adj. acest băiat acesta această fată Sgfata aceasta băiatul acesta aceşti băieţi aceştia aceste fete PI. băieţii aceştia fetele acestea

420

Pron. aceasta acestea

b. de depărtare ~Sg“

Pl.

3.

Adj. acel băiat băiatul acela acei băieţi băieţii aceia

Pron. acela

Pron. aceea acelea

P R O N U M E ŞI A D JE C T IV IN TE R O G A T IV -R E L A T IV Pronume CINE CE CARE CÂŢI, CÂTE

Adjectiv CE CARE CÂŢI, CÂTE

Cine merge la bibliotecă? Ce (carte) citeşti? Care (tren) soseşte acum? Câţi (colegi) au manuale?" 4.

Adj. acea fată fata aceea acele fete fetele acelea

Ştiu cine merge. Ştiu ce (carte) citeşti. Nu ştiu care (tren) soseşte. Profesorul ştie câţi (colegi) au manuale.

P R O N U M E ŞI A D JE C T IV E N E H O T Ă R Â T E ______Pronume________ Adjectiv_____ CINEVA CEVA FIECARE TOT, TOATĂ, TOŢI, TOATE ATÂT(A), ATÂTA, ATÂŢIA, ATÂTEA CÂTVA, CÂTĂVA, CÂŢIVA, CÂTEVA

Este cineva acasă? Cineva întreabă despre program, în servietă este ceva greu. Fiecare (student) are un manual. Toţi (colegii) sunt prezenţi. Am nevoie de atâta (apă). La spectacol merg câţiva (băieţi).

424

Sps

F. V E R B 1. T IP U R I D E C O N JU G A R E

Ss-

I -a

11

111

IV

-c

-ca

a alerga a lucra

l- a (e a z ă )

IV - i (e s t e )

I V -î ( Is t e )

1

-ez

-esc

-ăsc

2

-ezi

-eşti

-işti

3

-ează

-este

-âşte -îm

Conj P ers.

-i

a tăcea a merge

a fugi a găsi

p i.

-î

a coborî a hotărî

1

-am

-im

2

-aţi

-iţi

-îţi

3

-eâzâ

esc

-ăsc

Exe m p le

a lucra

a găsi

E x c e p ţii

a co p ia

a dărui

a linia

a locui

a studia

a trăi a cheltui

Conj

l-a

ll-ea

lll- e

IV - i

-î

Pers.

Ss-

1

_j

2

-

3

ă

-e

-e

-e

-ă

1

-im

-em

-em

-im

-îm

2

-aţi

-eţi

-eţi

3

-i

-

-

Exe m p le

a ajuta

a tăcea

a merge

E x c e p ţii

a d escuia

a p une a

a a co p eri a

a în tîrzia

rămîne a

d e sco p e ri a suferi

a tăia

scrie

a veni

P I.

-ni -îţi -ă a fugi

a c o b o rî

a intra

VERBE NEREGULATE , A FI sunt j eşti este S suntem ' sunteţi . sunt

A AVEA am ai are avem aveţi au

A LUA iau iei ia luăm luaţi iau

A STA stau stai stă stăm staţi stau

422

A DA dau dai dă dăm daţi dau

a ho tărî

A BEA beau bei bea bem beţi beau G.

A MÂNCA mănânc mănânci mănâncă mâncăm mâncaţi mănâncă

A VREA vreau vrei vrea vrem vreţi vor

A ŞTI ştiu ştii ştie ştim ştiţi ştiu

A D VERB

1. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de afirmaţii da, desigur, fireşte, negreşit, cu siguranţă, într-adevăr 2. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de negaţie nu, nicidecum, deloc, defel, ba 3. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de loc acasă, afară, înăuntru, aici, alături, aproape, departe, jos, sus, pretutindeni, împrejur, încolo, încoace 4. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de timp acum, apoi, aseară, astăzi, când, câteodată, curând, deocamdată, devreme, dimineaţa, iama, ieri, îndată, mâine, noaptea, seara, târziu, întotdeauna, ziua, vara

H.

NUM ERAL

1. NUMERAL CARDINAL 1 unu, una, un o 11 unsprezece 2 doi, două 12 doisprezece, douăsprezece 7 13 treisprezece 4 patru 14 paisprezece 5 cinci 15 cincisprezece 6 şase 16 şaisprezece 7 şapte 17 şaptesprezece 8 opt 18 optsprezece 19 nouăsprezece 9 nouă 10u zcec zece | unit. + spre + zece - Câţi băieţi sunt din Germania? - Unu. (Un băiat.)

123

21 douăzeci şi unu (una) 10 zece 22 douăzeci şi doi (două) 20 douăzeci 23 douăzeci şi trei 30 treizeci 24 douăzeci şi patru 40 patruzeci 25 douăzeci şi cinci 50 cincizeci 26 douăzeci şi şase 60 şaizeci 27 douăzeci şi şapte 70 şaptezeci 28 douăzeci şi opt 80 optzeci 29 douăzeci şi nouă 90 nouăzeci 30 treizeci | unit. + zeci + şi + unit. ! 1unit. + zeci 1 100 o sută 200 două sute 500 cinci sute 900 nouă sute 959 nouă sute cincizeci şi nouă

1.000 o mie 3.000 trei mii 5.000 cinci mii 1.425 o mie patru sute douăzeci şi cinci 3.743 trei mii şapte sute patruzeci şi trei 10.000 zece mii 100.000 o sută de mii 1.000. 000 un milion 4.000. 000 patru milioane 3.725.275 trei milioane, şaptesute douăzeci şi cinci de mii, două sute şaptezeci şi cinci

I.

C O N JU N C Ţ IA

Conjuncţii copulative: şi, iar, nici Conjuncţii disjunctive: sau, ori Conjuncţii adversative: dar, însă, ci J.

P R E P O Z IŢ IA

Prepoziţii cu acuzativul: în, din, la, de la, pe, de pe, de. despre, după, lângă, într-un. într-(o), dintr-(un), dintr-(o), printr-(un), printr-(o), între, dintre, printre, cu, fără, pentru, peste, spre, sub etc. T E S T N R. 1 1. Completaţi dialogurile: A

B 7

_

9

- într-un apartament în oraş. _ - Nu, nu locuiesc singur.

?•

_

9

Merg la discotecă. Cu câţiva prieteni. 9

- Nu, e aproape, e lângă căminul de studenţi.

424

- Cu un coleg din Grecia.

..?

2. Menţionaţi anotimpul: iunie, iulie, august decembrie, ianuarie, februarie martie, aprilie, mai

3.

Mergeţi în România la un Curs de vară. Ce puneţi în valiză?

b. c. d.

f. gh.

4. Model:

- Ce mâncaţi

- Ce mâncaţi? - O supă de legume. - Apoi? - Sarmale. - Ce beţi? - Vin alb. - Desert? - îngheţată -----------------------------

—Desert?

- Apoi? 5.

- C e beţi

Descrieţi camera în care locuiţi. Folosiţi următoarele cuvinte: birou, scaune, maşină de scris, dulap de haine, postere, pat, perna, cuvertură, covor, perdele, valiză, cărţi

' 6. Model:

pom

Acest pom este tânăr. Acel pom este măr.

Pomul acesta este tânăr. Pomul acela este măr.

oameni, profesoară, cărţi, cameră, colege, copil, prieteni, tablouri, frate, scaun 7. Puneţi cuvintele din paranteze la formele corecte. Deschideţi parantezele. a. Ana este o fată (înalt, brunet, vesel) şi (inteligent). b. Oamenii (optimist) şi (vesel) au succes în viaţă. c. Aceste fete (harnic) şi (serios) au o cameră (curat) şi (plăcut). d. Braşov este un oraş (vechi, mare) şi (frumos).

..................

8. Completaţi spaţiile libere. Dictare. Dictation Dimineaţa ascult la ra... şti.... Apoi m... în bu... Apr... aragazul şi pun pe ... tigaia ... prăjit. Sparg două ... ş i ... este gata. Mănânc m a i... omleta, apoi beau o cană cu .... Pun ... rucsac cartea,..., ş i ... coli... scris. A poi,... repede ... universitate.

125

^dQ&cUa/ 8 G R A M A T IC Ă GRAMMAR A. V E R B THE VERB 1. M O D U L P A R T IC IP IU THE PAST PAR1CIPLE a. Forme Forms Conjugarea Infinitiv Participiu Conj. I a ajuta —> ajutat a învăţa —> învăţat a asculta -» ascultat a cânta -> cântat a lucra —» lucrat

Atentie!

I -a - at

n - ea -u t

Conj. II a avea —» avut a bea —> băut a cădea —» căzut a vedea —» văzut a vrea —» vrut

a fi —> fost a şti —> ştiut

I

III -e -ut, -s, -t Conj. III a cere —» cerut a crede —> crezut a face —» făcut a duce —» dus a merge —> mers a coace —» copt a fierbe —> fiert a frige —» fript a rupe —» rupt a sparge —» spart

IV - i,-î - it, - ât Conj. IV a dormi —> dormit a iubi —» iubit a veni —> venit a coborî —> coborât a hotărî —» hotărât a omorî —> omorât

b. Participiu folosit ca adjectiv The Past Participle used as an Adjective Afirmativ In drum spre casă intru într-un magazin deschis, în clasă este o fereastră deschisă. deschis - deschisă open Ochii deschişi privesc în zare. deschişi ■- deschise Prin ferestrele deschise intră aer curat. Exerciţiul scris pe tablă este dificil. Scrisoarea scrisă este pentru o prietenă. scris - scrisa scrişi - scrise Colegii scrişi pe listă merg în excursie. Exerciţiile scrise pe caiete sunt corecte.

126

Negativ

ne + participiu

Nu beau tot laptele. Laptele nebăut rămâne pe masă. Aici mai este o ceaşcă cu cafea. Cafeaua nebăută este pentru Adrian. Scriu trei din patru exerciţii. Exerciţiul nescris este foarte dificil. nemaivăzut nemaiîntâlnit ne + mai + participiu nemaiauzit c. Participiu folosit ca adverb The Past Participle used as an Adverb Mihai vorbeşte întotdeauna deschis. Michael always speaks frankly. Elevii vorbesc îngrijit, they speak carefully 2. M ODUL INDICATIV THE INDICATIVE MOOD a. TIMPUL PERFECT COMPUS THE COMPOUND PERFECT Forme Afirmativ Negativ AM AI A AM AŢI AU

+ PARTICIPIU (cântat, avut, mers ...)

Eu am întrebat I have asked, I have been asking, I asked Ai venit la facultate pe jos. A plecat devreme.

NU AM (N-AM) NU AI (N-AI) NU A (N-A) NU AM (N-AM) Nu AŢI (N-AŢI) NU AU (N-AU)

+ PARTICIPIU cântat, avut, mers...

Noi am venit acasă târziu. Voi aţi învăţat lecţia bine. Ei au ascultat muzică uşoară.

Atenţie! Am văzut acest film. Am mai văzut acest film. I've already seen this film. După- amiază am dormit, dar am şi repetat lecţiile. I ’ve already gone again though my lessons. Mihai a cam absentat de la cursuri. Mihai hasn ’t attended the courses. regularly. La examen n-aţi prea ştiut. You didn ’t know the answers veiy well They kept ringing at the door but Ei au tot sunat la uşă, dar n-a răspuns nimeni. nobody answered We lay ort the beach and also swam Noi am stat pe plajă, dar am mai şi înotat. in sea.

am, ai, a, am. aţi, au +

adv. mai, şi, cam, prea, tot, mai şi

chiar + participiu

Participiu folosit ca substantiv The Past Participle used as a Noun Am cules strugurii. Culesul a durat câteva zile. Culesul = vintage La facultate am mers pe jos. Mersul pe jos este sănătos. Mers = going, walking Am trimis nişte colegi la rectorat Trimişii au discutat cu rectorul. Trimis = messengei; delegate Juriul a ales trei concurente. Alesele sunt toate talentate. Alesele = selectedperson participiu + articol hotărât (nehotărât) = substantiv b. TIMPUL V IITOR THE FUTURE TENSE OF THE INDICATIVE Forme Afirmativ Negativ VOI VEI VA VOM VEŢI VOR

+ INFINITIV (fără a) (cânta, merge, coborî,...)

NU VOI NU VEI NU VA NU VOM NU VEŢI NU VOR

Mâine voi merge la teatru. I shall go Nu voi coborî în centru Tu vei veni la gară. You will come to the station Mâine nu vei aduce dicţionarul? După baie, copilul va dormi bine toată noaptea. voi, vei, va, vom, veţi, vor

+

+ INFINITIV (fără a) (cânta, merge, coborî,...)

Deseară nu vor merge la discotecă. Ea va cânta în această seară. Noi vom coborî în centru. Voi veţi mânca la restaurant deseară? Ei vor petrece bine la discotecă.

mai, şi, cam, prea, tot, mai şi

Voi mai veni la teatru. După-amiază veţi dormi, dar veţi şi citi. Băiatul va juca fotbal, dar va mai şi învăţa. Dacă vom merge pe jos vom cam întîrzia. Repetaţi lecţiile, altfel nu veţi prea şti la test. El va tot cere până va primi ce vrea.

+

I shall come again to the theatre. ...you will also read. ...besides, he will also study. ...we'U be a little late. ...otherwiseyou won 't be veiy succesful in your test. He will keep asking, until he receives what he would like to have.

B. A D V E R B . THE ADVERB 1. Adverbe interogativ-relative: UNDE, CÂND. CUM, CAT Interrogative-Relative Adverbs: where, when, how, how much, how long Interogativ Unde mergeţi acum? Când trimiţi telegrama? Cum ai călătorit? Cât poate învăţa?

Relativ Mergem unde vrem. Trimit telegrama cînd pot. Nu ştiu cum ai călătorit. învaţă cît poate.

128

infinitiv

2. Adverbe nehotărâte: UNDEVA, CÂNDVA, CUMVA, CÂTVA Indefinite Adverbs: somewhere, evei; once; somehow; a linie. Am pus undeva cheile şi acum nu mai ştiu unde. Ai fost undeva aseară? Cândva am fost cu familia la Sinaia. Am ştiut cândva multe poezii pe de rost. Ajungem noi cumva la aeroport într-o jumătate de oră. Ai fost cumva la poştă? Au lucrat cîtva timp acolo. adv. interog. + va C. C O N JU N C Ţ IE THE CONJUNCTION Conjuncţii coordonatoare conclusive: DECI, AŞADAR therefore, so Plouă, deci rămânem acasă. Am luat bilete de avion, aşadar mâine plecăm sigur. Am învăţat bine toate cursurile, deci nu voi avea probleme la examen. D. F O R M A R E A C U V IN T E L O R 1. SUFIXE PENTRU DENUMIREA AGENTULUI (Denumesc pe autorul unei acţiuni, pe cel care îndeplineşte o funcţie sau exercită o meserie) - ist - ar - aş cămin —» căminist blană —> blănar chirie —> chiriaş ţăran —>ţărănist bucătărie —> bucătar faptă —> făptaş cizmă —> cizmar industrie —» industriaş C.F.R. -* ceferist cojoc -> cojocar nuntă —» nuntaş oaste —>ostaş grădină —> grădinar a cerceta —» cercetaş lemn —» lemnar - tor (- toare) a vâsli —» vâslaş pădure —> pădurar poartă —> portar a bea —>băutor, -oare şcoală -» şcolar a călători —» călător, -oare - ăreţ (- eaţă) a cerceta —> cercetător, -oare a băga —> băgăreţ, -eaţă a fuma —» fumător, -oare a certa —> certăreţ, -eaţă a învăţa —>învăţător, -oare a cânta -» cântăreţ, -eaţă a juca —>jucător, -oare a iubi -> iubăreţ, -eaţă a lucra —> lucrător, -oare a petrece —» petrecăreţ, -eaţă a scrie —>scriitor, -oare a plimba —>plimbăreţ, -eaţă a trece—> trecător, -oare a plânge —> plângăreţ, -eaţă a ţese —>ţesător,-oare a zâmbi —> zâmbăreţ, -eaţă a vindeca —> vindecător, -oare a vorbi —» vorbăreţ, -eaţă a vinde —>vânzător, -oare

129

2. SUFIXE PENTRU DENUMIREA INSTRUMENTELOR - tor a şterge —» ştergător a schimba—» schimbător a stoarce —»storcător

- toare a ascuţi —» ascuţitoare a secera —> secerătoare a speria —» sperietoare

a strecura —> strecurătoare a stropi —» stropitoare a răzui —» răzuitoare

EXERCIŢII 1. Model:

(A scrie) o cerere. Am scris (ai scris, a scris...) o cerere.

La acest magazin (a găsi) pâine proaspătă. (A cumpăra) bilete pentru spectacolul de mâine. Dimineaţă (a asculta) buletinul de ştiri la radio. Ieri după-amiază (a vizita) Grădina Botanică. (A pune) manualul pe birou. (A pierde) cheia de la intrare. La discotecă (a petrece) bine cu prietenii. La gară (a ajunge) devreme. (A intra) în cameră şi (a aprinde) lumina. La piaţă (a nu găsi) spanac şi salată verde. 2. Model:

Cursul ţine două ore. Cursul a ţinut două ore. Cursul va ţine două ore.

Concertul începe la ora fixată.

Timpul trece repede.

Ducem cărţile în cameră, apoi mergem la cantină.

După excursie cunoşti bine oraşul.

Astăzi înţelegeţi bine lecţia.

Autocarul ajunge devreme la Suceava.

După ce mănâncă, rămân în parc.

In pauză, el şterge tabla.

Trimit câteva scrisori şi o telegramă.

j

Acolo rămâne două zile.

Până la Bucureşti călătoreşte cu trenul.

v*'.

....... ............*•***................ ***.*..... Copilul plânge dacă nu este mama cu el.

Luăm micul dejun apoi plecăm la cursuri.

J30

3. Model:

- Ai rămas la spectacol? - Da, am rămas. - Nu, n-am rămas.

- Aţi dormit bine?

- A spus ceva despre program?

- Au stat până la sfârşit?

- Am zis eu aceasta?

- Aţi mulţumit?

- Au preferat supă?

- Ai practicat un sport?

- Aţi sperat că vine?

Cetăţeanul a strigat după ajutor?

- Aţi sunat la uşă?

4. Model:

Am aruncat paharul............ (a sparge) Am aruncat paharul spart.

Am găsit cheile............ In album am actori............. Cafeaua.............acum este în ceşti. Persoanele.............au venit imediat. Exerciţiile.............sunt dificile. Colegul........... a venit astăzi. Băiatul............ stă singur pe hol. Am pus în dulap vesela............ Pâinea............ în felii este în coş. Locurile.............sunt la fereastră. Problemele.............sunt acum .............. M uzica............ este minunată. Farfuriile.......... au rămas în chiuvetă. 5. Model:

(a pierde) (a prefera) (a prepara) (a ruga) (a nu rezolva) (a chema) (a supăra) (a spăla) (a tăia) (a ocupa) (a explica, a înţelege) (a asculta) (a nu spăla)

Pentru examen n-am............ învăţat. şi, mai piva, cam, toi, mai şi Pentru examen n-am mai (prea) învăţat.

Despre excursie a u ............ întrebat dar n-au primit un răspuns clar. La poştă am ..,........... fost şi ieri. Ieri după-amiază am dormit, dar a m ............ învăţat. După patru ore de curs

a m .............fost obosit. Acum nu telefon săptămâna aceasta. El a . .............scris câteva scrisori. 6. Model:

. ştiu româneşte. Cu părinţii a i ............ vorbit la uitat gramatica. Dimineaţă am învăţat, dar am

La munte (a respira) aer curat. La munte voi (vei, va...) respira aer curat.

Până la Suceava (a călători) cu trenul accelerat. Când (a veni) spre casă, (a intra) intr-un magazin alimentar. După-amiază (a expedia) scrisorile şi telegrama. Pentru cină (a lua) brânză topită şi pastramă. (A chema) imediat ospătarul. (A discuta) problema aceasta cu Ştefan. (A nu fuma) în cameră. (A nu telefona) astăzi acasă. (A nu sosi) târziu din oraş.

7. Model:

Dacă nu ieşim acum din cameră, vom............întârzia, şi, mai, cam. lot, Dacă nu ieşim acum din cameră, vom cam întârzia. prea, mai şi

După ce vom veni din oraş, v o m .......... asculta muzică. în vacanţă veţi petrece cu prietenii, dar veţi.............munci împreună cu părinţii. Dacă rămâi în staţie, v e i............. aştepta până va veni un tramvai. Dacă va fi ocupat, Radu nu v a ............ abuza de ţigări. Pe litoral ei vor sta pe plajă, dar vor ............. vizita obiective turistice. Cât timp vei ............ rămâne la bibliotecă? După cum văd, vom ............. aştepta până va veni ospătarul.

8. Model:

- Unde aţi fost?

- Unde ai mâncat la prânz? -A m mâncat a.............. b............... c............... - Când aţi făcut excursia pe Bucegi? —Am făcut excursia a............... b............... c............... - Când reveniţi în România? - Revenim în România a............... b............... c...............

- Am fost

a. la poştă b. unde am avut treabă c. undeva

- Cum ajungem la cabană? - Ajungem la cabană a. b. c. - Cum rezolvă ei problema? - Ei rezolvă problema a. b. c. - Unde vor merge în vacanţă? - Vor merge a. b. c.

432

9. Model:

Mergem

? Când mergi a. la b. sp re ............ ? c. i n ............ 7 Urcaţi a. î n ............ ? b. l a ............ ?

a. ]a bibliotecă b. spre centru c. în oraş Rămânem a. în .. b. la .. Ei coboară imediat a. din ... b. de la . Peste puţin timp el va veni

a. l a ............ Mâine vom pleca a. l a __ b. de la . c. în .... d. din ... e. spre .. Am intrat

b. de la . c. în .... d. din ... Ele au ieşit a. din ... b. de la .

a. m . b. la .

433

VOCABULAR adult [adult] - adulţi [adults'] m. gmwn(-up) person/ man adult aglomeraţie [aglomeratsie] - aglomeraţii [aglomeratsii] f. crowd altfel [altfel] adv. or, otherwise a apela [apela] v. to appeal, to resort to atunci [atunt/'] adv. so, then a auzi [auzi] v. to hear bagaj [baga3] - bagaje [baga3e] n. luggage buzunar [buzunar] - buzunare [buzunare] n. pocket călător [kolotor] - călători [kotator'] m. passenger, traveller a călători [kolatori] v. to travel a căuta [kouta] v. to lookfor cărucior [ksrut/ior] - cărucioare [korut/ioare] n. hand cart compartiment [kompartiment] — compartimente [kompartimente] n. compartment a controla [kontrola] v. to verify, to check a cumpăra [kumpora] v. to buy a depune [depune] v. Io lay, to put a dura [dura] v. to last forfotă [forfota] f. hustle, fuss gratuit [grauit] adv. gratuitously grăbit [grăbit], grăbită [grăbită] - grăbiţi [grabits'], grăbite [grăbite] adj. hurried grup [grup] - grupuri [grupur'] n. gmup

Gara de Nord - The North Station a sta la coadă - to wait in line în direcţia... - to... dacă este destul de frig - if it ’s cold enough sigur că da - certainly a dezlega cuvinte încrucişate - to solve crossword puzzles Valea Prahovei - the valley o f the river Prahova

hamal [hamal] - hamali [hamal'] m. railway luggage porter înălţime [înaltsime] - înălţimi [înaltsim'] f. height lucrător [lukrator] - lucrători [lukrator] m. worker panou [panou] - panouri [panour'] n. panel peron [peron] - peroane [peroane] n. platform privelişte [priveli/te] - privelişti [priveli/t'] f. view, sight a spera [spera] v. to hope vagon [vagon] - vagoane [vagoane] n. coach car, (railway) carriage

VO CABULAR TEMATIC sală de aşteptare - waiting room casă de bilete - booking office agenţie de voiaj - travel agency agenţia S.N.C.F.R. - The Romanian National Railways Agency bilet de tren - train ticket bilet în circuit - round-trip/ tourist ticket bilete rezervate - reserved tickets mersul trenurilor - train time table tren direct - thmugh / direct train vagon de dormit - sleeping car vagon pentru fumători/ nefumători smoking carriage/ smoker/ non-smoker vagon restaurant - dining restaurant car

S.N.C.F.R. - The Romanian National State Railways a avea întârziere - to be late a schimba trenul - to change / trains a pierde trenul - to miss the train drum bun! —goodjourney! călătorie plăcută! - apleasantjourney to you! poftiţi în vagoane! - all aboard!

33b

TEXT O CĂLĂTORIE CU TRENUL John şi Victor au sosit cu trenul în Gara de Nord. Ei nu vor rămâne în Bucureşti, vor pleca spre Braşov, la Predeal. După ce au coborât din tren, au căutat casa de bilete. Au stat puţin la coadă şi au cumpărat două bilete cu locuri rezervate la trenul rapid Intercity Bucureşti-Braşov. Cu biletele în buzunar, au privit panoul cu mersul trenurilor şi au văzut că trenul în direcţia Braşov va pleca de la linia şapte. în Gara de Nord este foarte multă forfotă: călători cu bagaje multe, grupuri de turişti, adulţi şi copii, hamali cu cărucioare, şoferi de taxi. Victor şi John nu ştiu cum vor ajunge la tren, toţi oamenii sunt grăbiţi, aglomeraţia este foarte mare. în sfârşit au ajuns în compartiment. John: - Ce locuri avem? Victor- Locurile 35 şi 37. Unul e lângă fereastră, celălalt e la mijloc. Dar deocamdată suntem singuri. Ce loc preferi? John:- Locul de lângă fereastră. Am auzit că după Câmpina apar munţii. Sunt foarte atras de peisajul montan. Victor- Stai pe locul de lângă fereastră, dacă vrei. Eu voi sta pe locul de vizavi până cînd va veni cineva. John: - Unde suntem acum? Victor: -A bia am ieşit din Bucureşti. Cred că aici e Chitila. Nu durează mult şi vom intra în Valea Prahovei, priveliştea va fi minunată. John: - Ai spus că vom coborî la Predeal. Unde vom sta? V ic to r- Vom sta într-o vilă. Sper că nu va ploua, altfel vom rămâne în cameră. John:- Uneori vara plouă la munte, iar pe înălţimi e destul de frig.

135

Ştiaţi că...? □ în trenurile româneşti sunt două clase: clasa întâi, cu compartimente de şase locun, şi clasa a doua, cu compartimente de opt locuri? □ Trenurile Intercity sunt confortabile, elegante şi foarte rapide? □ Lucrătorii de la S.N.C.F.R. călătoresc cu trenul gratuit? □ Călătorii cumpără biletele de tren din gară, de la casa de bilete, sau de la o agenţie de voiaj din oraş? Proverbe româneşti_______________________________________ Lucrul bine începui e pe jumătate făcut. Sculatul de dimineaţă şi însuratul de tânăr nu strică niciodată. Mai bine mai târziu decât niciodată. Minciuna are picioare scurte. EXERCIŢII 1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences using one o f the following words: aglomeraţie; liber; priveliştea; vilă; vagonul; adult; hamalii a. Pe Valea Prahovei............. este minunată. b. La munte, ei vor locui într-o.............. c. Ei au găsit locurile intr-un compartiment complet d. Vor mânca şi vor bea o cafea î n ..............restaurant. e. E ş ti..............dacă ai patruzeci de ani. f. în Gara de Nord este totdeauna.............. g................ transportă bagajele cu un cărucior sau manual.

l

2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns according to their meaning: 1. hamal a. Pe peron ei au căutat panoul cu mersul 2. casa de bilete b. Când e frig la munte, pe înălţimi, vara, este uneori 3. fereastră c. Trenul spre Braşov va pleca de la linia 4. zăpadă d. Cine are bagaje multe apelează la un 5. trenurilor e. Dacă nu am bilet de tren, caut 6. şapte f. Prefer acest loc liber de lângă 3. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross out the wrong answer: a. Vom coborî la Braşov? - Nu, la Predeal. - La aeroportul Otopeni.

436

b. Unde este agenţia de voiaj?

- în centru. - în parcul Herăstrău.

c. Acest loc este ocupat?

- Probabil, este o valiză deasupra. - Este locul 33.

d. De unde pleacă trenul spre Braşov?

- Pe peron. - De la linia şapte.

4. Găsiţi întrebarea potrivită. Find the right question: a......... ? - Dacă este zăpadă. b............ ? - Cu trenul Intercity. c.............. ? - De la casa de bilete. d........... ? - La Ploieşti. 5. Alegeţi răspunsul cel mai bun. Choose the best answer: 1. în compartimentul în care băieţii au intrat: a. nu este nimeni b. toate locurile sunt ocupate c. un loc este ocupat d. toate locurile sunt libere

□ □ □ □

2. John a preferat locul de la fereastră pentru că: a. va dormi tot drumul b. va dezlega cuvinte încrucişate c. va vcdc-mai bine peisajul d. va discuta cu controlorul de bilete

□ □ □ □

6. Rescrieţi primul paragraf din textul lecţiei folosind verbele la prezent. Rewrite thefirst paragraph o f the lesson using the verbs into the Present. Model:

John şi Victor sosesc în Gara de Nord.

a. b. c. d. f.

437

7.

Adevărat sau fals? True or false?

A F a. Fumătorii călătoresc în vagonul pentru nefumători. b. Dacă nu ajungi la timp la gară, pierzi trenul. c. Controlorul de bilete conduce trenul. d. In gară, călătorii depun bagajele de mână la casa de bilete. e. Hamalii transportă bagajele cu cărucioarele. f. Mulţi călători preferă vagonul de dormit dacă călătoresc noaptea. 8. ( ( ( ( ( (

Puneţi în ordine următoarele propoziţii. Put the following sentences in the right order: ) - Au mers la casa de bilete. ) - Au urcat în vagon. ) - Au cumpărat două bilete până la Predeal. ) - Au găsit trenul Bucureşti-Braşov la linia şapte. ) - John şi Victor au sosit în Gara de Nord. ) - Au privit panoul cu mersul trenurilor.

9. Descrieţi în câteva propoziţii atmosfera din Gara de Nord. Describe in some sentences the atmosphere o f the North Station. a............................................................................................... b................................................................................................ c................................................................................................ d................................................................................................ e................................................................................................

LECTURĂ SUPLIMENTARĂ „Nouă ceasuri şi nouă minute. Peste şase minute pleacă trenul. Un minut încă şi se închide casa. Repede iau biletul, ies pe peron, alerg la tren, sunt în vagon. Trec de colo până colo prin coridor. Caut un loc liber... Aici. O damă singură, şi fumează, atât mai bine! Intru şi salut, când auz o mârâitură şi văz într-un paneraş de lângă cocoana un căţel lăţos, plin de funde , de panglici roşii şi albastre. Trenul a pornit... Prin coridor umblă pasageri şi vorbesc. Bubico mârâie arţăgos. , - Biletele, domnilor! Vine conductorul. Eu întind biletul, iar acesta îl perforează. Conductorul face un pas către cocoana, pe când Bubico latră şi chelălăie disperat. - Bubico! zice cocoana, şezi mumos, mamiţo! Şi-ntinde biletul. Bubico parc-a-nnebunit, latră în continuu. Dar controlorul şi-a terminat treaba şi iese din compartiment.” s. I.L. Caragiale (1852-1912), Bubico

138

GRAMATICĂ GRAMMAR A. VERB THE VERB 1. M O DU L CONJUNCTIV, TIMPUL PREZENT PRESENT SUBJUNCTIVE Afirmativ

Forme

Indicativ prezent Ascult muzică Asculţi muzică Ascultă muzică Ascultăm muzică Ascultaţi muzică Ascultă muzică Cobor aici Cobori aici Coboară aici Coborâm aici Coborâţi aici Coboară aici

Indicativ prezent Atenţie! a descheia a încheia a încuia a descuia a întârzia a mângîia a speria a tăia a zgâria

Conjunctiv prezent Vreau să ascult muzică Vrei să asculţi muzică Vrea să asculte muzică Vrem să ascultăm muzică Vreţi să ascultaţi muzică Vor să asculte muzică Trebuie să cobor aici Trebuie să cobori aici Trebuie să coboare aici Trebuie să coborâm aici Trebuie să coborâţi aici Trebuie să coboare aici

-I

Pers. 3 sg - ă Pers. 3 pl.

Conjunctiv prezent

Pers. 3 sg (să) - e Pers. 3 pl.

Indicativ prezent

Conjunctiv prezent

el taie ei taie el încuie ei încuie

el vrea să taie ei vor să taie el trebuie să încuie ei trebuie să încuie

439

Văd un spectacol Vezi un spectacol Vede un spectacol Vedem un spectacol Vedeţi un spectacol Văd un spectacol

Vreau să văd un spectacol Vrei să vezi un spectacol Vrea să vadă un spectaol Vrem să vedem un spectacol Vreţi să vedeţi un spectacol Vor să vadă un spectacol

Merg pe jos Mergi pe jos Merge pe jos Mergem pe jos Mergeţi pe jos Merg pe jos

Pot să merg pe jos Poţi să mergi pe jos Poate să meargă pe jos Putem să mergem pe jos Puteţi să mergeţi pe jos Pot să meargă pe jos

Vin imediat Vii imediat Vine imediat Venim imediat Veniţi imediat Vin imediat

E necesar să vin imediat E necesar să vii imediat E necesar să vină imediat E necesar să venim imediat E necesar să veniţi imediat E necesar să vină imediat

Indicativul prezent Pers. 3 sg. - e Pers. 3 pl.

Conjunctiv prezent Pers. 3 sg. (să) -ă Pers. 3 pl.

Atentie! a scrie a sui a şti

Indicativ prezent el scrie ei scriu

Conjunctiv prezent el vrea să scrie ei vor să scrie

el suie ei suie

el vrea să suie ei vor să suie

el ştie ei ştiu Negativ

E posibil să nu vin la spectacol. E necesar să nu iasă din casă câteva zile. Trebuie să nu întârziem la gară.

el vrea să ştie ei vor să ştie

să + nu + verb

Aşteptăm să vii la noi. We are waitingforyou to come to our place. Merge să cumpere pâine. He is going out to buy some bread. El vrea să mergi tu la gară. Copilul începe să vorbească. Radu vrea să scrie o scrisoare. Noi vrem să plecăm mâine dimineaţă. Puteţi să luaţi tramvaiul până în centru. Trebuie să ajungeţi devreme la gară. E posibil să vină astăzi. E necesar să plecaţi imediat.

0

Telefonez acasă Telefonezi acasă Telefonează acasă Telefonăm acasă Telefonaţi acasă Telefonează acasă Pers. 3 sg - ează Pers. 3 pl - I (eşte) vorbesc româneşte Vorbeşti româneşte Vorbeşte româneşte Vorbim româneşte Vorbiţi româneşte Vorbesc româneşte Pers. 3 sg. Pers. 3 pl.

- eşte - esc

Vreau să telefonez acasă Vrei să telefonezi acasă Vrea să telefoneze acasă Vrem să telefonăm acasă Vreţi să telefonaţi acasă Vor să telefoneze acasă. Pers. 3 sg. (să) - eze Pers. 3 pl.

Vreau să vorbesc româneşte Vrei să vorbeşti româneşte Vrea să vorbească româneşte Vrem să vorbim româneşte Vreţi să vorbiţi româneşte Vor să vorbească româneşte Pers. 3 sg. Pers. 3 pl.

(să)

- ească

- î C-ăşte) Hotărăsc acum Hotărăşti acum Hotărăşte acum Hotărâm acum Hotărâţi acum Hotărăsc acum Pers. 3 sg. Pers. 3 pl.

- ăşte - ăsc

E necesar să hotărăsc acum E necesar să hotărăşti acum E necesar să hotărască acum E necesar să hotărâm acum E necesar să hotărâţi acum E necesar să hotărască acum Pers. 3 sg. Pers. 3 pl.

(să)

444

- ască

B. ADVERB THE ADVERB 1. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de mod Adverbs o f manners alene idly, lazily slowly Băiatul merge alene spre tablă. Aceşti oameni muncesc alene.

anevoie with difficulty, hardlv Au mers anevoie prin zăpada mare. Pentru că sunt obosiţi, studenţii înţeleg anevoie explicaţiile.

altfel differently, in a different way, otherwise Mihai rezolvă altfel problema.

aşa so, thus, in this way

degeaba fo r nothing, gratis, in vain, for no reason at all______________ Am dat cartea degeaba. Am mers la bancă degeaba. N-am scos banii. A strigat la copil degeaba.

El explică aşa situaţia. Aşa am înţeles noi. degrabă quickly, soon, in no time Mergem în oraş şi venim înapoi degrabă. Dacă mergeţi cu taxiul, ajungeţi degrabă.

împreună together Plecăm împreună la gară. învăţaţi împreună? C. ADJECTIV. ADVERB.GRADELE DE COMPARAŢIE DEGREES OF COMPARJSON Gradul superlativ absolut SUPERLATIVE ABSOLUTE Adjectiv Adverb Am găsit în librărie un dicţionar foarte bun. Acum John vorbeşte foarte bine româneşte. Radu este un băiat tare bun. Maria pronunţă tare bine sunetele dificile. Mihai este prea ocupat. Ea vorbeşte prea încet. Ieri am văzut un film extraordinar de interesant Nu înţeleg, pentru că vorbeşte extraordinar Staţiunea Sinaia este frumoasă de tot. de repede. Florile acestea sunt grozav de frumoase. Tânărul pictează frumos de tot. Munţii sunt aşa de înalţi! Cântăreaţa aceasta cântă aşa de frumos! foarte, tare, prea + adj. adv. extraordinar, extrem, grozav, aşa, deosebit, nemaipomenit + adj. adv. adj. adv. + de tot

1

EXERCIŢII 1. Model:

Invit câţiva prieteni, (a vrea) Vreau să invit (vrei să inviţi, vrea să invite...) câţiva prieteni.

Anunţ părinţii astăzi (a trebui). Aşez cărţile pe raft (a vrea). Aştept troilebuzul (a putea). Chem un taxi (a vrea). Discut cu prietenii despre excursie (a fi necesar). Respect legile din această ţară (a trebui). Termin astăzi lucrarea (a vrea). 2. Model:

El cumpără două îngheţate. El merge să cumpere două îngheţate.

a merge, a vrea, a putea, a a trebui, a începe, a scrie

El ajunge la aeroport în câteva minute. Ea discută cu profesoara. Elena probează rochia în cabină. Ei aranjează frumos camera. John completează fişa. Această persoană controlează biletele. Acum el scrie tema. Profesorul corectează compoziţiile. Şerban formează numărul şi vorbeşte la telefon cu prietenul. Acum ei vorbesc mai bine româneşte. După- amiază ei rămân acasă şi scriu câteva scrisori. Dimineaţa el întotdeauna deschide fereastra. Ei călătoresc cu clasa întâi. El nu jigneşte niciodată pe nimeni. Pregăteşte imediat ceaiul. Ei ştiu unde este Agenţia de Voiaj. 3. Model:

- El a cumpărat pâine? - N-a cumpărat, dar vrea (trebuie) să cumpere.

- El este ziarist?

- Ei au bilete de tren?

- Ei au vorbit cu rectorul?

- El a dormit după-amiază?

- Elena a hotărât când pleacă?

- Ei au dansat?

- Ei au telefonat acasă?

- Avionul a aterizat?

4. Model:

- Vrei să asculţi muzică? - Eu nu vreau, el vrea să asculte muzică. - Eu nu vreau, ei vor să asculte muzică. - Ştii să rezolvi problema? - Poţi să mergi în oraş?

- începi să împachetezi?

- Trebuie să pleci acum?

- Tu poţi să telefonezi deseară?

- Vrei să fumezi?

- Mergi să cumperi pâine?

- Vrei să urci la etajul trei?

VOCABULAR acceptabil [akt/eptabil], acceptabilă [akt/eptabib] - acceptabili [akt/eptabil'], acceptabile [akt/eptabile] adj. reasonable, acceptable a alege [alec^e] v. to choose a arde [arde] v. to bum balon [balon] - baloane [baloane] n. balloon canal [kanal] - canale [kanale] n. chanel a călări [kobri] v. to tide căldură [ksldura] - călduri [koldur*] f. heat cer [t/er] - ceruri [t/erur'j n. sky cort [kort] - corturi [kortur'] n. tent distracţie [distraktsiie] - distracţii [distraktsu] f. amusement, entertainment a exila [egzila] v. to exile îndrăgostit [mdregostit] - îndrăgostiţi [îndregostitsi] m. lover a înota [înota] v. to swim înstelat [înstelat], înstelată [înstelată] - înstelaţi [înstelats1], înstelate [înstelate] adj. starlit, slany întâlnire [întîlnire] - întâlniri [întîîniri] f. meeting, appointment, date Luna [luna] f. moon mare [mare] - mări [mar1] f. sea meleag [meleag] - meleaguri [meleagul4] n. region nor [nor] - nori [nor'] m. cloud nisip [nisip] - nisipuri [nisipuri] n. sand papuc [papuk] - papuci [paput/'] m. slipper paraşută [para/uta] - paraşute [para/ute] f. parachute pantalon [pantalon] - pantaloni [pantalon'] nt trousers pălărie [pabriie] - pălării [palan'] f hat piele [piele] - piei [piei] / skin poet [poiet] - poeţi [poietsi] m. poet pompă [pompa] - pompe [pompe] f. pump port [port] - porturi [portur1] n. harbour, port potrivit [potrivit], potrivită [potrivita] - potriviţi [potrivits *], potrivite [potrivite] adj. adequate, right, suitab/e a proteja [prote3a] v. to pmtect a purta [purta] v. to wear casă cu vedere spre mare - a house that looks out on the sea a sta întins - to lie down a face insolaţie - touch o f sunstroke a avea rău de mare - to be sea sick drept să spun - truth to teiifrankly din păcate - unfortunately nu-i nimic - never mind

saltea [saltea] - saltele [saltele] f. mattress a sări [sar 1] v. to jump senzaţie [senzatsiie] - senzaţii [senzatsi i] / sensation, feeling a separa [separa] v. to separate slip [slip] - slipuri [slipur'] n. bathing ttvnks speranţă [sperantsa] - speranţe [sperantse] f. hope, expectation staţiune [statsiune] - staţiuni [statsiun'] / resort a suporta [suporta] v. to suffer, to bear a survola [survola] v. to fly over şezlong [/ezlong] - şezlonguri [/eztongur1] n. long chair teren [teren] - terenuri [terenuri] n. ground umbră [umbra] - umbre [umbre] / shade umbrelă [umbrela] - umbrele [umbrele] / umbrella val [val] - valuri [valur'] n. wave valiză [valiza] - valize [valize] / suitease verandă [veranda] - verande [verande] / verandah VOCABULAR TEMATIC geantă de voiaj - hand bag umbrelă de soare - parasol, sun shade ulei de plajă/ loţiunc de soare - suntan lolion cremă hidratantă - hidratated cream ochelari de soare - sun glasses pantaloni scurţi - (pair of) breaches, shorts sandale - sandaîs pălărie de paie - straw hat papuci de plajă - beach slippers scaun pliant - foiding stool saltea pneumatică - air bed Marea Neagră - The Black Sea litoralul românesc - the Romanian seaside la mare - at the seaside piscină/ bazin de înot - swimming pool prosop de plajă - beach suit/ swunsuit chiloţi de baie - bathing tnmks barcă de salvare - life boat barcă cu rame/ vâsle - tvw(ing) boat barcă cu pânze - sailing boat barcă cu motor - motor boat a face pluta - to jloat înot pe spate - back stroke de jur împrejur - all about mare liniştită/ neliniştită - a smooth/ restless sea a avea grijă de copii - to babysit, take care o f the children a îngriji maşina - to do maintenance on the car

IM

TEXT ÎNTÂLNIRE CU SOARELE L A ... COSTINEŞTI De câteva zile este o căldură toridă. Soarele arde puternic, pe cer nu este nici un nor, iar la umbră sunt 34° C. Vremea este foarte potrivită pentru un week-end la mare. John şi Michel au hotărât să plece la Costineşti. Ei au ales această staţiune pentru că aici vin de obicei mulţi tineri, sunt multe posibilităţi de distracţie, iar preţurile sunt acceptabile. Pot să stea intr-o căsuţă de vacanţă, care are tot confortul: duş, apă caldă, verandă cu şezlonguri, vedere spre mare. înainte de plecare băieţii n-au uitat să pună în valiză slipurile de baie, pantalonii scurţi, papucii de plajă şi saltelele pneu­ matice. Când au ajuns la Costineşti au dorit să meargă imediat pe plajă.

John:

- Ce fierbinte e nisipul, ce frumoasa e marea! Michel:- Valurile sunt cam mari, dar hai să facem o baie! John: - Vreau să stau puţin întins la soare. Nu e bine să intri imediat în apă. Michel:- Ştii să înoţi? John: - Da, înot chiar mai multe stiluri dar, drept să-ţi spun, uneori prefer să urc pe saltea şi să sar peste valuri. Michel:- Eu din păcate nu ştiu să înot. Ştiu să fac doar pluta, dar numai când marea e liniştită de jur împrejur. John: - Nu-i nimic, dacă vrei poţi să înveţi să înoţi. Să ştii că sunt un profesor excelent. Vom începe lecţiile de înot chiar azi. Vara vin la Costineşti fete şi băieţi din toată ţara. Ziua, pe plajă, ei ascultă muzică transmisă la postul Radio-vacanţa. Seara merg să danseze la discoteca Vox Maris, preferă să vadă un spectacol la Teatrul de Vară sau să bea o bere pe terasa de la hotelul Forum. în nopţile calde, cu lună şi cer înstelat, tinerii îndrăgostiţi privesc marea cu speranţa că şi anul viitor vor fi din nou aici.

U5

Ştiaţi că...? • Oraşul Constanţa este un mare port la Marea Neagră? • Poetul latin Ovidiu (Publius Ovidius Naso) a fost exilat şi a murit pe meleaguri dobrogene? • Centrala atomo-electrică de la Cernavodă a fost realizată printr-o colaborare românocanadiană? • In Dobrogea, alături de români, trăiesc macedo-români, tătari şi turci? • Vinul de Murflatar, roşu sau alb, este un vin dulce? Proverbe româneşti

Bate apa în piuă, să aleagă unt. Brânză bună în burduf de câine. Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos.

EXERCIŢII

1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complet the sentences using one o f the following words: preţuri; vedere; plaja; saltea pneumatică; îndrăgostiţi; pluta; valuri a. Apartamentul meu a r e .......... spre strada principală. b...............din Mamaia are o lungime de 6 km. c. El stă întins pe o ............ d. Când sar peste............ am o senzaţie foarte plăcută. e. Dorin şi Florina su n t............ de Marea Neagră. f. Ştii să fa c i.............? 2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns according to their meaning: a. Seara merg să dansez la 1. umbră 2. ochelarii subacvatici b. In balcon sunt două c. Câte grade sunt azi la 3. discotecă 4. distracţie d. Nu pot să fac duş pentru că nu este 5. şezlonguri e. Am uitat să pun în valiză f. La Costineşti sunt multe posibilităţi de 6. apă

3. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross out the wrong answer: - In portofel. a. Unde este pălăria mea? - în sacoşa galbenă. b. Aveţi vedere spre mare?

- Avem două. - Nu, spre terenul de baschet.

c. Ştii să înoţi?

- Puţin. - Vreau să înot.

d. Locuiţi la hotel?

- Nu, într-un cort. - Pe litoral.

4. Găsiţi întrebarea corectă. Find the right question: a............................................................ - N-am pompă pentru salteua pneumatică. b............................................................ - La soare sunt 35 de grade. c............................................................ - Vreau să intru acum în apă. d............................................................ - Pe plajă. 5.

Adevărat sau fals? Tnte or false ?

a. Dacă stai mult timp la soare poţi să faci insolaţie. b. îndrăgostiţii preferă locurile aglomerate. c. Barca cu pânze e mai rapidă decât barca cu motor. d. Crema hidratantă protejează pielea. e. Mihăiţă are doi ani, el e un excelent profesor de înot. f. Marea Neagră separă România de Turcia. 6. Rescricţi ultimul paragraf din textul lecţiei punând verbele la perfectul compus. Rewrite the last paragraph o f the lesson putting the verbs into the Petfect Compus Tense: Model:

Au venit fete şi băieţi.

a. b. c. 7. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din vocabularul tematic. Fiii in the blanks with the appropiate words o f thematic vocabulary. a. Am u n ............ din două piese. b. Vara, la mare toată lumea poartă............ c. De ce stai pe nisip, de ce nu stai p e ............ d.............. protejează ochii de soare. e. Prefer să înot în mare nu î n .........

f. Bunicul nu suportă soarele, el stă totdeauna s u b ............. g. Când ies din apă nu stau pe nisip, stau p e ............ 8. Ileana a văzut acest anunţ şi a hotărât să telefoneze pentru a cere mai multe informaţii. Ileana saw this advertisment and decided to phone and askfor more information: VACANŢĂ LA MARE! copii, elevi şi studenţi Cap Aurora, Mamaia, Neptun Reduceri de preţuri Tel./ fax: 032. 243545

a. b. c. d.

. . . .

9. lată câteva posibilităţi de a petrece un sfârşit de săptămână. Scrieţi opt propoziţii despre ultimul dvs. week-end. There are some possibilities to spend a week-end. Write eight sentences aboutyour last week-end. a citi un roman a survola oraşul Intr-un balon a se ocupa de copii a îngriji maşina a merge la cumpărături a..................................................... b....................................................

a sări cu paraşuta a călări a privi la televizor a sta singur a petrece cu prietenii e......................... f . .........................

c...................................................... d......................................................

g......................... h.........................

10. Construiţi dialoguri folosind expresiile de mai jos. Make up dialogues using the expressions below: Model:

- Vreau să urmăresc postul TV Euronews. - Trebuie să schimbaţi canalul.

A VREA a urmări postul TV Euronews a schimba bani a şti prefixul pentru oraşul Iaşi a schimba camera a ajunge la Constanţa a lua micul dejun în cameră a cumpăra un ziar în limba engleză

j

A TREBUI a schimba canalul a telefona la Informaţii a lua trenul sau avionul a merge la bancă sau la casa de schimb a anunţa la recepţie a merge la chioşcul de ziare a sta de vorbă cu şeful

148

LECTURĂ SUPLIMENTARĂ „Acum două mii de ani, la Marea Neagră, a existat un port în colonia grecească Callatis, unde neguţătorii au încărcat multe cereale, multe piei şi au băut mult vin în straşnice serbări dionisiace. Azi i se spune Mangalia. Din punctul acesta, spre miazănoapte, călătorim alături de albastra tălăzuire, marea. In larg, la intervale regulate, se ivesc din apă spinări negre şi curbe: sunt delfinii care înoată. Şi mai în larg, cu catarge înalte şi cu mult fum în urmă, plutesc vapoarele. Ele pleacă sau vin la Constanţa, marele port românesc la Marea Neagră. In Constanţa, două frunţi turnate în bronz, la fel de gânditoare: Ovidiu, poetul exilat aici de Roma, şi Mihai Eminescu, geniul prin care noi am răzbit în lume. Din Constanţa, spre miazănoapte, după ce trecem de plaja de la Mamaia de o necrezută vastitate, întâlnim capul Midia şi apoi ziduri vechi de două mii cinci sute de ani, cetatea Istria.” Geo Bogza (1908-1993), Tablou geografic

^ect/La/10 GRAM ATICĂ GRAMMAR A. VERB M O DUL CONJUNCTIV, TIM PUL PREZENT PRESENT SUBJUNCTIVE 1. Verbe neregulate Indicativ prezent Sunt student Eşti student Este student Suntem studenţi Sunteţi studenţi Sunt studenţi

Conjunctiv prezent Vreau să fiu profesor Vrei să fii inginer Vrea să fie medic Vrem să fim ziarişti Vreţi să fiţi cercetători Vor să fie electronişti

A FI să fiu să fii să fie să fim să fiţi să fie

A AVEA El are o cămaşă nouă Ei au manuale

El vrea să aibă o cămaşă nouă Ei vor să aibă manuale A LUA

El ia masa la restaurant Ei iau tramvaiul până în centru

El doreşte să ia masa la restaurant Ei pot să ia tramvaiul până în centru A DA

El dă un telefon Ei dau biletele la control

El vrea să dea un telefon Ei trebuie să dea biletele la control A BEA

El bea o bere Ei beau lapte cu cacao El mănâncă acasă Ei mănâncă fructe

El vrea să bea o bere Ei vor să bea lapte cu cacao A MÂNCA ~

El doreşte să mănânce acasă Ei doresc să mănânce fructe

A VREA El vrea un suc de roşii Ei vor îngheţate

Este posibil ca el să vrea un suc de roşii Este posibil ca ei să vrea îngheţate

2- Folosirea conjunctivului prezent verb la indicativ + verb la conjunctiv prezent Aşteptăm să vină tramvaiul. Vrea să cumpere bilete.

A uitat să încuie uşa. Va rămâne să culeagă strugurii.

verb la imperativ + verb la conjunctiv prezent Veniţi să facem bagajele! Telefonaţi să vină la aeroport!

Rămâneţi să terminaţi lucrarea! Mergeţi să luaţi adeverinţele.

verb la indicativ + verb la conjunctiv prezent + verb la conjunctiv prezent Trebuie să merg să cumpăr pâine. E bine să mai rămână o zi să rezolve problema. După-amiază Mihai trebuie să vină să aducă dicţionarul. 3.

cine, ce, care câţi, câte unde, când, cum

Băieţii vor să coboare. - Unde (vor) să coboare? - Când (vor) să coboare? - Cum (vor) să coboare? - De ce (vor) să coboare? 4.

+

verb la indicativ + verb la conjunctiv

Un coleg trebuie să meargă la secretariat. - Care coleg (trebuie) să meargă? - Vreau să cumperi portocale. - Câte portocale (vrei) să cumpăr? infinitiv

a putea + conjunctiv Pot merge pe jos până acasă. Poţi cumpăra astăzi biletele? In hotel putem intra şi mai târziu. Ei pot aştepta în hol.

Pot să merg pe jos până acasă. Poţi să cumperi astăzi biletele? în hotel putem să intrăm şi mai tîrziu. Ei pot să aştepte în hol.

5. Conjunctivul cu valoare de imperativ Present Subjunctive as Imperative Mood Să mergi cu taxiul la aeroport! Să mergeţi şi voi la muzeu! Să meargă el la gară! Să meargă ele la secretariat! Să mergem la hotel!

Să nu intri în clasă după profesor! Să întrebe Maria despre programul de mâine! 6.

Să aşteptăm puţin pe hol! Să vorbească mai încet!

Forme populare de viitor

a. o + conj. prez. o să întreb I shall ask about o să întrebi o să întrebe o să întrebăm o să întrebaţi o să întrebe

b. a avea (indic, prez.) + conj. prez. am să merg I shall go ai să mergi are să meargă avem să mergem aveţi să mergeţi Q u să meargă

După-amiază o să merg la poştă. Unde o să petreci vacanţa? Mihai o să aducă pâine când o să vină acasă. După o lună de zile o să vorbim mai bine româneşte. Cum o să ajungeţi la gară? Mâine am să telefonez acasă. La restaurant aveţi să cheltuiţi mulţi bani. în seara aceasta, colegii au să vină mai târziu decât de obicei. * să + adv. + verb. Ion vrea să mai înveţe o oră. Nu-i rău că Ştefan petrece, dar e vremea să mai şi muncească. Dacă mergem pe jos este posibil să cam întârziem. Să tot încerci până reuşeşti! Este posibil să nu prea ştii la examen, pentru că n-ai repetat lecţiile. B. A D V ER B Adverbe de cantitate Adverbs o f quantity cât how much, how long Rămâne aici cât vrea. Mâncăm cât dorim.

atâta (a) so much, so long, so dearly „O rămâi, rămâi la mine, Te iubesc atât de mult!” (M. Eminescu) Din mâncarea de azi a rămas atât.

destul enough, sufficiently Am învăţat destul. Ai dormit destul.

cam about, approximately Astăzi el a cam întârziat la lecţie. Centrul este cam departe.

152

foarte very, most Am dorit foarte mult să vin în România. Mulţumesc foarte mult.

prea too, very Centrul nu este prea departe. Ei au prea exagerat cu supărarea.

puţin little, a little, for a short time De obicei seara mănânc puţin. Am ascultat puţin buletinul de ştiri

mult much, long Aseară am aşteptat mult prietenii. Ion învaţă mult.

cât de cât a) a bit, a little, at a\l\ b) not at all, not in the least a. Pentru examen am învăţat cât de cât. Copilul a mâncat cât de cât. b. In tren n-am dormit cât de cât.Luna aceasta n-a plouat cât de cât. F O R M A R E A C U V IN T E L O R Sufixe pentru denumiri abstracte

a aşeza —> aşezare a aştepta —>aşteptare a forma —» formare a gusta —>gustare a intra —» intrare a săruta —>sărutare I -ătate (-etate. -itate)~| a.bun —> bunătate greu —¥ greutate întâi —» întâietate nou —> noutate rău —>răutate singur —> singurătate străin —> străinătate viu —> vietate | -ime | a. acru —> acrime adânc —> adâncime gros —> grosime larg —>lărgime limpede —> limpezime lung —> lungime mare —> mărime

| -ere | a aprinde —> aprindere a atinge —> atingere a cere —> cerere a creşte —> creştere înţelege —> înţelegere a vedea —> vedere

b. abil —> abilitate banal —> banalitate intim —» intimitate moral —>moralitate I -ătură 1 căzut —>căzătură şters -» ştersătură ros —» rosătură b. doi —» doime trei —» treime patru —>pătrime zece —> zecime

153

| -ire (-îre) | a gîndi —» gîndire a iubţ —> iubire a îngriji —> îngrijire a mulţumi -> mulţumire a coborî —» coborâre a hotărî —» hotărâre 1 -eală | a bârfi —> bârfeală a dădăci —> dădăceală a greşi —> greşeală a obosi —> oboseală a răci —» răceală

ars —» arsură cotit —» cotitură iscălit —> iscălitură încurcat —> încurcătură învăţat —i învăţătură murat —> murătură sărit —> săritură semnat —> semnătură tăiat —>tăietură tipărit —> tipăritură

a. boier —> boierie domn —» domnie măgar —» măgărie om —> omenie I -antă (-enlă. -intaTl a. a alia —» alianţă a cuteza —> cutezanţă a ignora —> ignoranţă sigur —» siguranţă a spera —» speranţă

b. duios —> duioşie fudul —» fudulie harnic —> hărnicie mândru —> mândrie sărac —> sărăcie

c. a cununa —> cununie a călători —> călătorie

b. a exista —» existenţă prezent —> prezenţă a rezista —>rezistenţă

c. a adeveri —» adeverinţă a birui —>biruinţă a cere —> cerinţă a crede —» credinţă a dori —> dorinţă a suferi —» suferinţă uşor —>uşurinţă a voi —> voinţă

EXERCIŢII 1. Model:

- Tu eşti profesor? - Nu, nu sunt încă, dar vreau să fiu.

- Tu eşti ziarist?

- El este medic?

- Ea este profesoară?

- Eu sunt specialist?

- Voi sunteţi medici?

- Noi suntem ziarişti?

- Ei sunt ingineri?

- Ele sunt profesoare?

2. Model:

- Tu ai manual? - N-am, dar vreau să am.

- Tu ai bilet la teatru?

- El are pentru astăzi fructe?

- Ea are viză pe paşaport?

- Voi aveţi manuale?

- Ei au maşină?

- Ele au locuri în autocar?

154

3. Model:

Mihai stă jos pe iarbă, (a vrea, a putea...) Mihai vrea să stea jos pe iarbă.

Ana dă biletul la control (a trebui).

Băieţii stau de vorbă (a dori).

Fetele mănâncă prăjituri şi beau sucuri (a vrea).

Copilul ia jucăria de jos (a vrea).

Astăzi luăm masa acasă (a dori).

Acum daţi un test (a trebui).

Radu nu bea cafea (a vrea).

Matei nu stă la spectacol (a putea).

Adrian şi Răzvan iau bilete pentru meci (a vrea).

Voi beţi ceai (a vrea)?

4. Model:

a.

Ştefan aşteaptă aici. (a vrea) Ştefan vrea să aştepte aici.

Când pleacă de acasă, băieţii încuie uşa (a trebui).

b. Despre această problemă el discută cu părinţii (a trebui). c.

în piaţă ea caută roşii, castraveţi şi cartofi (a vrea).

d. Ei merg în parc (a prefera). e. El anunţă colegii despre noul program (a uita). f.

Ele scriu câteva scrisori (a rămâne).

g.

Şoferul plăteşte amenda (a refuza).

h.

Maria pregăteşte mâncarea (a începe).

i.

Ei schimbă camera (a accepta).

j.

Tinerii continuă munca (a hotărî).

m

5. Model:

Aşteptaţi (a veni) profesorul! Aşteptaţi să vină profesorul!

Mergeţi (a căuta) fructe!

Telefonaţi (a veni) prietenul la gară!

Spuneţi (a trimite) Ştefan pachetul la hotel!

Rămâneţi (a asculta) conferinţa!

Veniţi (a culege) fructe din livadă!

Nu uitaţi (a lua) paşapoartele!

6. Model:

-

Bunicii trebuie să plece. De ce (trebuie) să plece? Când (trebuie) să plece? Unde (trebuie) să plece?

—Colegii vor să vină la noi.

- Trebuie să schimbăm câţiva dolari.

- Prietenii pot să aştepte.

- Ana vrea să cumpere banane.

7. Model:

Pot (a trimite) astăzi telegrama. Pot trimite astăzi telegrama. Pot să trimit astăzi telegrama.

- Poţi (a fierbe) ouăle pentru micul dejun?

Poate (a privi) în linişte tablourile.

- Putem (a coborî) la gară.

- Puteţi (a deschide) fereastra.

- Ei pot (a oferi) aceste flori. - ..........................................

- Duminică putem (a petrece) o zi plăcută în Grădina Botanică.

- Poţi (a pune) valiza în dulap. - ..........................................

- ............................................. - Dacă nu întreabă, el poate (a greşi).

- Dacă merge mult pe jos, copilul poate ( a obosi).

- La cabană puteţi (a mai rămâne) o zi.

8. Model:

(A aştepta) aici! Să aştepţi aici! Să aştepte aici!

Să aşteptăm aici! Să aşteptaţi aici! Să aştepte aici!

(A începe) acum lucrarea!

(A cheltui) mai puţin!

(A pomi) devreme de acasă!

(A pune) florile în vază!

(A nu rupe) trandafirii aceia!

(A nu fugi) după tramvai!

(A şterge) tabla!

(A nu face) murdărie în cameră!

9. Model:

Voi aduce mâine dicţionarul. O să aduc mâine dicţionarul. Am să aduc mâine dicţionarul.

—Vei veni înapoi devreme?

—Va scoate banii de la bancă.

- După excursie veţi cunoaşte mai bine România.

- Dacă mergeţi la Bucureşti, veţi lipsi două zile din oraş.

—La ora şase vor trezi colegii.

—Vom mulţumi pentru ospitalitate.

157

- Câte zile vei petrece la mare?

- Veţi dorini după-amiază?

- Când va consulta un medic?

- Eu voi încerca aparatul.

10. Model:

Astăzi el a citit Astăzi el a citit atât.

atît, cât, mult, pujin, foarte, prea, cam, cât de cât

a. La medic am aşteptat............. b. Maria este o fa tă ............ harnică. c. N-a repetat toată lecţia, dar a învăţat............. d. Astă-noapte el a avut febră şi n - a .............dormit. e. în ceaşcă este........ cafea. VOCABULAR anticariat [antikariat] - anticariate [antikariate] m. second-hand bookshop batic [batik] - baticuri [batikur'] n. printeă silk head - kerchief blană [blana] - blănuri [blănuri] n.fui; skin, coat bon [bon] - bonuri [bonuri] n. ticket căptuşeală [kaptu/ eala] - căptuşeli [kaptu/ el’] f. lining centură [t/entura] - centuri [t/enturi] / beli confecţie [konfektsiie] - confecţii [konfektsii] f. department clothes cravată [kravata] - cravate [kravate] f. lie croitorie [kroitoriie ]- croitorii [kroitorii] f. tailor’s dantelă [dantela] - dantele [dantele] f. lace ediţie [editsiie] - ediţii [editsii] f. edition etichetă [etiketa] - etichete [etikete] f. labei flacon [flakon] - flacoane [flakoane] n. boule geacă [d3eaka] - geci [d3et/’] f. casuals guler [guler] - gulere [gulere] n. co/lar hanorac [hanorak] - hanorace [hanorat/e] n. anorak ie [iie] - ii [ii] / Romanian peasant blouse a împacheta [împaketa] v. to wrap a lipsi [lipsi] v. to miss

măsură [măsură] - măsuri [masur1] / ştie mătase [matase] - mătăsuri [mătăsuri] f silk a merge [merd3e] = a i se potrivi [potrivi] v. to suit mânecă [mîneka] - mâneci [mînet/’] f. sleeve nemaipomenit [nemaipomenit], nemaipomenită [nemaipomenita] nemaipomeniţi [nemaipomenits1], nemaipomenite [nemaipomenite] adj. imprecedented, unparalleled parfum [parfum] - parfumuri [parfumuri] n. peifume păpuşă [papu/a]-păpuşi [papu/'] f. doll poşetă [po/eta] - poşete [po/ete] f. handbag proză [proza] - proze [proze] f pivse sacou [sakou] - sacouri [sakour ’] n. short coat, jacket stofă [stofe] - stofe [stofe] f. stuff talie [taliie] - talii [talii] f. -naist, size tricou [trikou] - tricouri [trikouri] n. T-shirt trening [trening] -treninguri [treninguri] n. track suits vestă [vesta] - veste [veste] f. vest

i/58

VOCABULAR TEM ATIC ÎM BRĂCĂM INTE clothes lenjerie - underwear cămaşă - shirt pantaloni - trousers costum -suit rochie —dress rochie de seară —evening gown bluză - blouse pulover gros - jumper pulover subţire - sweater fustă-sfert palton - winter coat fular -neckscarf impermeabil - raincoat mănuşi -gloves căciulă -fur cap î n c ă l ţ ă m i n t e jootwears

pantofi —shoes cizme - boots pantofi de sport - trainer shoes ghete - high shoes COSMETICE cosmetics săpun -soap şampon - shampoo ruj de buze - lipstick spray -spray pudră -powder a face cumpărături - lo go shopping magazin universal - supennarket „Eva”, „Cocor”, „Unirea” - laige department Stores in Bucharest Calea Victoriei - one o f the main Street of Bucharest bucurcşteni - the Bucharesters ie românească - Romanian embmideied peasant shirtI blouse din in-Jlaxen, lirten cabina de probă - trying cabin vas de ceramică - ceramics vase din piele - leather linguri de lemn - nooden spoons haină de blană - fur coat

GALANTERIE haberdashery umbrelă - umbrella pălărie - hat şapcă - cap bască - beret batistă - handcherchief eşarfă - scaif batic - prinled silk ELECTRICE electric appliances casetofon - tape recorder baterie - battery lanternă - torch aparat de fotografiat - camera radio portabil - portable radio CADOURI presents bicicletă - bike ceas de mână - watch rachetă de tenis - termis racket album pentru timbre-stamp album cort - lent sac de dormit - sleeping bag patine cu rotile -mllerskates casetă muzicală -music cassette disc - tecoid carnet - notebook geantă sport -sport bag ciorapi de damă - tights, pantykose şosete - socks plantă de cameră - house plant cutie cu bomboane de ciocolată - box of chocolates raion de marochinărie - Momcco (leather) goods flacon de parfum - bolile o f petfime/scent artizanat - handeraft; manual work haină de ploaie, impermeabil - raincoat haine de gata -readv-made clothes casă de modă - fashion shop, milliner ’s shop pantofi de lac - patent-leather shoes lame de ras - răzor blades trusă de machiaj - making-up case aparat electric de măcinat cafea -electrical coffee mii! fier de călcat - imn blană naturală - naturalfur

459

TEXT PRIN M A G A Z IN E Mary: - Azi vreau să văd câteva magazine. Trebuie să fac nişte cumpărături. Helen: - O să mergem împreună. Şi eu doresc să mai cumpăr câte ceva. Mary: - Cunoşti magazinele din Bucureşti? Helen: - Doar magazinele universale din centru: „Eva”, pe bulevardul Magheru, magazinele „Cocor” şi „Unirea” de pe bulevardul Nicolae Bălcescu. Mary: - Eu cunosc numai magazinele de pe Calea Victoriei şi de pe Lipscani. Pe strada Lipscani poţi găsi tot ce vrei, dar e cam neplăcut să faci cumpărături direct în stradă. Helen: - Eu vreau să merg la o librărie să cumpăr câteva cărţi. Ştii unde este o librărie mare? Mary: - Nu, nu ştiu, dar o să întrebăm pe stradă; bucureştenii sunt foarte amabili. La magazinul „Eva” Vănzătoarea: - Ce doriţi, domnişoară? Maiy: - Vreau să văd bluza albă cu mânecă lungă şi largă. Vănzătoarea: - Este o ie românescă din in. Mary: - Aveţi mărimea 44? Vănzătoarea: - Avem o singură mărime, universală. Cred că este bună pentru dvs. Dacă vreţi să încercaţi bluza, acolo, în dreapta, este cabina de probă. Maiy: - Ce părere ai? Helen: - E nemaipomenită. Vreau să cumpăr şi eu una la fel. Mary: - Unde plătim? Vănzătoarea: - La casă. Iată bonul. După ce plătiţi, veniţi cu bonul aici. O să împachetez bluzele imediat. Pe strada Lipscani Helen: - Cât costă, vă rog, vasul de ceramică neagră? Vânzătorul: - 80.000 de lei. Mary: - E prea scump. Helen: - E scump, dar vreau să cumpăr totuşi vasul. E un cadou pentru nişte prieteni. Mai am cam 50.000 de lei. Ai cumva încă 30.000? Mary: - Stai să văd: 10.000 şi cu 5.000, 15.000. încă o bancnotă de 10.000,

460

25.000. Nu, n-am cât trebuie. Helen: - Lipsesc 5.000 de lei. Să mai caut în portofelul mic! Iată, sunt aici câteva bancnote de 1.000 de lei. Pot să cumpăr vasul. La librărie Vânzătoarea:- Ce doriţi să cumpăraţi, domnişoară? Mary: - Nişte cărţi româneşti: poezie şi proză. Vânzătoarea: - Literatură clasică sau contemporană? Mary: - Vreau să cumpăr un volum de poezii de M. Eminescu şi câteva romane de scriitori contemporani: Marin Preda, Mircea Eliade, Augustin Buzura. Vânzătoarea'. - Aici, pe acest raft sunt toate ediţiile Eminescu, acolo, lângă fereastră, găsiţi toată literatura română contemporană. Mary: - Am să cumpăr deci Eminescu, Opere complete şi ultimul roman scris de Marin Preda, Cel mai iubit dintre pămînteni. Vânzătoarea: - Citiţi' uşor în româneşte? Mary: - Destul de uşor, dar trebuie să folosesc şi dicţionarul dacă vreau să înţeleg totul.

Ştiaţi că...? • Magazinele Romarta oferă articole de foarte bună calitate? • Anticariatul este un magazin unde se pot cumpăra cărţi vechi? • Produsele de artizanat românesc sunt confecţionate manual? • Luna decembrie este considerată luna cadourilor? • Pe 1 martie, în prima zi de primăvară, românii îşi oferă mici cadouri, flori şi tradiţionalul mărţişor? • Ziua de 8 martie este Ziua femeii, o ocazie pentru a face cadouri tuturor femeilor?

Proverbe româneşti

Cine a păţit multe, ştie multe. Cine cere nu moare, dar nici cinste nu are. Mai bine mai târziu decât niciodată. Nu lăsa pe mâine ce poţi face astăzi.

EXERCIŢII 1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences usirig one o f the followins words :_______________________________________ confecţii; poşete din piele; o centură; o pereche de pantofi; o parfumerie; linguri de lemn; haina de blană a. La raionul de marochinărie poţi cum păra............. de bună calitate. b. De ce cau ţi..............? Vrei să cumperi un flacon de parfum? c. La raionul d e ..............găsim rochii, fuste, bluze, pantaloni, tot felul de haine. d. La pantoilonii de stofa gri deschis m erge.............. neagră, nu-i aşa? e................costă între 150.000 şi 500.000 de lei, depinde de calitate. f. Am uitat să cum păr..............Unde este un artizanat? g. Iama, când este frig, prefer să îm brac.............. 2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns according to their meaning: a. în cabina de probă puteţi încerca 1. umbrela b. Prefer să port haine de gata, sunt mai 2. românească c. Vara purtăm bluze cu 3. hainele d. Ia este o bluză tradiţională 4. cărţi e. Când plouă, dacă n-ai haină de ploaie, foloseşti 5. mânecă scurtă f. Vreau să merg la librărie să cumpăr câteva 6. ieftine 3. Traduceţi următoarele cuvinte în limba engleză. Translate into English the following words: o pălărie.............. m .......... o v estă.............. bumbac. un trening.............. lâ n ă ...... o cravată .............. mătase .. un hanorak.............. stofa o geacă .............. blană ... un sacou.............. dantelă . material sintetic.............. 4. Observaţi următoarele definiţii. Observe the following defmitions: a. haine de gata - haine confecţionate pentru măsuri normale; haine mai ieftine decât hainele făcute la comandă. b. haine de comandă - haine confecţionate la comandă, la o croitorie sau la o casă de modă. c. solduri - haine cu preţ redus d. articole tip Rom arta - produse de lux

162

5. Găsiţi întrebarea corectă. Find the right question: a............................................................ ? - Nu mai avem romanele lui Marin Preda. încercaţi la Anticariat. b............................................................ ? - Găsiţi pantofi la etajul 1. c............................................................ ? - Vreau să cumpăr o pereche de mănuşi de lână. d............................................................ ? - Nu, nu puneţi pălăria în cutie! O să merg cu ea pe cap. 6. Găsiţi răspunsul corect. Find the right answer: a. -De ce nu ai cumpărat pantofi de lac? b. -Unde pot să încerc aceşti pantaloni? c. -De ce culoare preferaţi să fie fusta? d. -Doriţi şi lame de ras? e. -Unde putem găsi un restaurant MacDonald's? 7. Peste câteva săptămâni este Crăciunul. La ce magazin trebuie să meargă d-na Ionescu pentru a cumpăra cadouri. We are two weeks away from Christmas. What store must Mrs. Ionescu go to so as to buy presents? a. Irina (4 ani) preferă păpuşile. .......................................................... b. Ionel (13 ani) preferă romanele S.F. .......................................................... c. Dan (20 ani) preferă pantalonii blue jeans.................................................................. d. Ana (21 ani) preferă o trusă de machiaj. .......................................................... 8. Model:

Ioana: - Vrei să cumperi un şampon pentru păr normal şi o cremă de ras? Mircea: - Da, o să merg la un magazin de cosmetice să cumpăr un şampon şi o cremă de ras.

a. Ioana'. - Vrei să cumperi o hartă, nişte caiete şi nişte pixuri? Mioara - ......................................................................................................................... b. Ioana: - Vrei să cumperi o pereche de pantofi cu toc înalt şi o pereche de cizme? Mioara - .......................................................................................................................... c. Ioana: - Vrei să cumperi o umbrelă, un batic şi o eşarfă? Mioara —.......................................................................................................................... d. Ioana: - Vrei să cumperi un aparat electric de măcinat cafea şi un fier de călcat? Mioara - ..........................................................................................................................

9. Priviţi această etichetă! Scrieţi un dialog între un client şi un vânzător despre acest produs. Look at this labei! Write a dialogue between a customer and a shopassistant about this product: PRODUS: tricou C U LO A R E : negru T A L IA : 44 CO M PO ZIŢIA : 100% bumbac

Vânzătorul: Clientul: ... Vânzătorul: Clientul: ...

PREŢ: 30.000 lei

10. Despre ce articole este vorba? What articles is it about? a. Sunt din bumbac. 1. b. Este din mătase. 2. c. Sunt pentru iarnă. 3. d. Este din blană naturală. 4. e. Sunt numai pentru copii. 5. f. Are căptuşeală şi guler de blană. 6. g. Păstrează perfect produsele alimentare. 7. h. Este totdeauna într-o poşetă de damă. 8. L E C T U R Ă SU PLIM EN TA R Ă Vreau să joc! O, vreau să joc, cum niciodată n-am jucat! Să nu se simtă Dumnezeu în mine Un rob în temniţă - încătuşat. Pământule, dă-mi aripi: săgeată vreau să fiu să spintec nemărginirea, să nu mai văd în preajmă decât cer, de-asupra cer, şi cer sub mine şi-aprins în valuri de lumină să jo c străfulgerat de-avânturi nemaipomenite ca să răsufle liber Dumnezeu în mine, să nu cârtească: „Sunt rob în temniţă!” Lucian Blaga (1895-1961), din voi. Poemele luminii

464

^£>&c4/la/ 11 G R A M A T IC Ă GRAMMAR A. P R O N U M E P E R SO N A L . CA Z U L ACUZATIV THE PERSONAL PRONOUN, ACCUSATIVE 1. Forme accentuate Stressed Forms Colegii vin spre noi. Vasile a intrat după voi în cofetărie. Maria a plecat fără ei la teatru. Florile sunt pentru ele,.

Adrian merge cu mine la film. In bancă stau lângă tine. Profesorul a întrebat despre el. Ieri am fost în vizită la ea.

mine tine el, ea

prep. +

noi voi ei, ele

Nom.

eu

iu

-.1 L-l

eu

. noi

voi

ei

ele

Acuz.

mine

tine

el

ea

noi

voi

ei

ele

- C u cine mergi la teatru? - Cu ei.

- Lângă cine stai la spectacol? - Lângă tine.

- Despre cine aţi întrebat? - Despre ele.

- Pentru cine ai cumpărat florile? - Pentru ea.

- Pe cine a căutat? - Pe mine.

- La cine aţi fost în vizită? - La el.

2. Forme neaccentuate Unstressed Forms Indicativ prezent Negativ Afirmativ Colegul nu mă vizitează (pe mine). Colegul mă vizitează (pe mine). Mama nu te întreabă (pe tine): Mama te întreabă (pe tine). Mihai nu-1 caută (pe el). Mihai îl caută (pe el). Eu n-o cunosc (pe ea). Eu o cunosc (pe ea). Băieţii nu ne aşteaptă (pe noi). Băieţii ne aşteaptă (pe noi).

165

Noi vă însoţim (pe voi) la gară. Noi nu vă însoţim (pe voi) la gară. Maria îi întreabă (pe ei) despre program. Maria nu-i întreabă (pe ei) despre program. Mihai ie cunoaşte (pe ele). Mihai nu le cunoaşte (pe ele). Colegul mă vizitează pe mine = (Pe mine) mă vizitează colegul. nu îl —» nu-1 nu o —> n-o nu îi —> nu-i Indicativ viitor Negativ Afirmativ Colegul nu mă va vizita (pe mine). Colegul mă va vizita (pe mine). Mama nu te va întreba (pe tine). Mama te vajntreba (pe tine). Mihai nu-1 va căuta (pe el). Mihai îl va căuta (pe el). Eu n-o voi cunoaşte (pe ea). Eu o voi cunoaşte (pe ea). Băieţii nu ne vor aştepta (pe noi). Băieţii ne vor aştepta (pe noi). Noi nu vă vom însoţi (pe voi) la gară. Noi vă vom însoţi (pe voi) la gară. Maria îi va întreba (pe ei) despre program. Maria nu-i va întreba (pe ei). Mihai le va cunoaşte (pe ele). Mihai nu le va cunoaşte (pe ele). Conjunctiv prezent Afirmativ Negativ Colegul vrea să mă viziteze (pe mine). Colegul vrea să nu mă viziteze (pe mine). Mama poate să nu te întrebe (pe tine). Mama poate să te întrebe (pe tine). Mihai trebuie să nu-i caute (pe el). Mihai trebuie să-l caute (pe el). Eu vreau să n-o cunosc (pe ea). Eu vreau s-o cunosc (pe ea). Băieţii vor să nu ne aştepte (pe noi). Băieţii vor să ne aştepte (pe noi). Noi dorim să vă însoţim (pe voi) la gară. Noi dorim să nu vă însoţim (pe voi) la gară. Maria vrea să nu-i întrebe (pe ei). Maria vrea să-] întrebe (pe ei). Mihai doreşte să le cunoască (pe ele). Mihai doreşte să nu le cunoască (pe ele). să îl —» să-l să o —» s-o să îi —> să-i

să nu îl —> să nu-1 să nu o —» să n-o să nu îi să nu-i Viitorul popular

Afirmativ Negativ Colegul o să mă viziteze (pe mine). Colegul n-o să mă viziteze (pe mine). Mama o să te întrebe (pe tine). Mama n-o să te întrebe (pe tine). o + conj. prez.

466

Mihai are să-l caute (pe el). Eu am s-o cunosc (pe ea).

Mihai n-are să-l caute (pe el). Eu n-am s-o cunosc (pe ea). a avea + conj. prez.

Indicativ, perfect compus Afirmativ Negativ Colegul m-a vizitat (pe mine). Colegul nu m-a vizitat (pe mine). Mama te-a întrebat (pe tine). Mama nu te-a întrebat (pe tine). Mihai l-a căutat (pe el). Eu am cunoscut-o (pe ea). mă a vizitat —» m-a vizitat îl a căutat —» l-a căutat Băieţii ne-au aşteptat (pe noi). vă am însoţit —» v-am însoţit Noi v-am însoţit (pe voi) la gară. îi a întrebat —> i-a întrebat Maria i-a întrebat (pe ei) despre program. Mihai le-a cunoscut (pe ele). Modul imperativ, plural Negativ Nu mă vizitaţi! Nu-1 vizitaţi! N-o vizitaţi! Nu ne vizitaţi! Nu-i vizitaţi! Nu le vizitaţi!

Afirmativ Vizitaţi-mă! Vizitaţi-I! Vizitaţi-o! Vîzitaţi-ne! Vizitaţi-i! Vizitaţi-le! Nominativ Cine? Eu Tu El Ea Noi Voi Ei Ele

Pe cine?

Acuzativ Forme accentuate Forme neaccentuate mă, m-, -mă me (pe) mine you te, te-, -te (pe) tine him (pe) el îl, 1-, -1 her 0, -0 (pe) ea ne, ne-, -ne us (pe) noi you vă, v-, -vă (pe) voi them îi, i-, -i (pe) ei them le, le-, -le (pe) ele

PRONUME PERSONAL ŞI DE POLITEŢE Pers. 2 sg. Pe tine te aştept. Pe dumneata te aştept.

Pers. 2 pl. Pe voi vă aştept. Pe dumneavoastră vă aştept.

767

Pers. 3 sg. m. Pe el îl cunosc. Pe dumnealui îl cunosc. Pe dânsul îl cunosc.

f. Pe ea o cunosc. Pe dumneaei o cunosc. Pe dânsa o cunosc.

Pers. 3 pl. m f. Pe ei îi cunosc. Pe ele le cunosc. Pe dumnealor îi cunosc. Pe dumnealor Ie cunosc. Pe dânsele le cunosc. Pe dânşii îi cunosc.

Nume de persoană în acuzativ____________ pe + acuzativ - Văd dicţionarul pe birou. - Ce vezi pe birou? -Dicţionarul. - Vezi dicţionarul pe birou? - îl văd.

-

îl văd pe Ştefan în staţie. Pe cine vezi în staţie? Pe Ştefam ÎI vezi pe Ştefan în staţie? îl văd.

-

-

O văd pe Maria în grădină. Pe cine vezi în grădină? Pe Maria. O vezi pe Maria în grădină? O văd.

-Vedem ochelarii pe carte. - Ce vedeţi? - Ochelarii: - Vedeţi ochelarii pe carte? - Ii vedem.

-

îi vedem pe băieţi în parc. Pe cine vedeţi în parc? Pe băieţi. îi vedeţi pe băieţi în parc? îi vedem.

-

-

Le vedem pe colege la chioşc. Pe cine vedeţi la chioşc? Pe colege. Le vedeţi pe colege la chioşc? Le vedem.

Văd cana pe masă. Ce vezi pe masă? Cana. Vezi cana pe masă? O văd.

Vedem cănile curate. Ce vedeţi? Cănile. Vedeţi cănile curate? Le vedem.

Note: When the noun used as a direct object designates a well-known, individualized person, this noun must be preceded by the preposition ge. In this case, the direct object is repeated in the form o f the respective Personal Pronoun, unstressed, in the Accusative. O văd pe Maria. îi vedem pe băieţi (pe ei) în parc. (băieţii, ei = Mihai, Ion, Ştefan...) Le vedem pe fete (pe ele) la chioşc, (fete, ele = Claudia, Elena...) îl rugăm pe acela. (acela= Radu...) O preferă pe aceasta, (aceasta = Claudia...)

1G8

When the noun used as a direct object designates a person in general or an object, this noun is not preceded by the preposition pe. Văd băieţi în parc. (băieţi în general) Vedem fete la chioşc, (fete în general) Văd cana pe masă. 3.

Verbe cu pronume personal în acuzativ a-1 chema =to be called/ named

Eu sunt Mircea. —> (Pe mine) mă cheamă Mircea. My name is Mircea. Tu eşti Ion. —» (Pe tine) te cheamă Ion. El este Matei. —> (Pe el) îl cheamă Matei. Ea este Ana. —» (Pe ea) o cheamă Ana. Noi suntem Ion şi Vasile. —> (Pe noi) ne cheamă Ion şi Vasile. Voi sunteţi Adrian şi Răzvan. —» (Pe voi) vă cheamă Adrian şi Răzvan. Ei sunt Gheorghe şi Vasile. —> (Pe ei) îi cheamă Gheorghe şi Vasile. Ele sunt Ecaterina şi Elisabeta. —> (Pe ele) le cheamă Ecaterina şi Elisabeta. a-1 durea, to give pains, to cause suffering Mă Te îl O Ne Vă îi Le

doare capul (ochiul acesta, mâna, piciorul etc.) dor picioarele (ochii, dinţii, muşchii etc.)

Astăzi am învăţat mult, fără pauze, şi mă doare capul. Ei au alergat câţiva kilometri şi îi dor picioarele. a-1 ustura to bum, to itch, to smart Mă Te îl O Ne Vă îi Le

ustură ochiul (ochii) my eyes smart

163

Am citit toată noaptea şi acum mă ustură ochii. Ieri nu te-au usturat ochii? a-1 costa to cost Mă Te îl O Ne Vă îi Le

costă

Vacanţa la mare mă costă mult. Cât te-a costat masa de prânz la restaurant? Cât te-au costat pantofii? 4.

A PUTEA + Pronume personal în acuzativ

Mă poţi ajuta? El te poate aştepta în hol. Noi vă putem însoţi la gară. Voi îl puteţi vizita la spital?

Poţi să mă ajuţi? El poate să te aştepte în hol. Noi putem să vă însoţim la gară. Voi puteţi să-l vizitaţi la spital?

pron. pers. formă neacc. + a putea + infinitiv

a putea + să + pron. pers. formă neacc + vb.

EXERCIŢII 1. Model:

Adrian merge cu (tu) în excursie? Adrian merge cu tine în excursie?

El a venit la (eu) ieri. Locul de lângă (tu) este liber? Ciocolata este pentru (ea). Rămânem acasă. Plecaţi fără (noi) la spectacol! Un prieten vrea să vorbească cu (voi). Adrian şi Radu au intrat ultimii în clasă. După (ei) a intrat profesorul. Fără (tu) nu merg la film. Scrisoarea este pentru (eu)? La (ele) mergem după-amiază. 2. Model:

- Te vizitează prietenii? - Da, mă vizitează. - Nu, nu mă vizitează.

170

- îl cunoşti?

- Repeţi cuvintele?

- Căutaţi cartea?

- Scrii acum tema?

-Aşteptaţi colegii?

- Iau aparatul de fotografiat în excursie?

Cumpără pantalonii?

- Profesorul aduce astăzi testele?

- Vinde maşina?

- Aştepţi troilebuzul?

3. Model:

Dacă ajung târziu acasă, mama mă ceartă. Dacă voi ajunge târziu acasă, mama mă va certa. După-amiază îi găsiţi acasă,

Ii cumpărăm chiar acum.

..... ................................................ Le căutăm acum.

îi aşteptăm la ora 16.

Vă întâlniţi zilnic.

El ne cheamă în clasă.

Prietena mă însoţeşte Ia spectacol.

Fotografiile Ie vedeţi mâine.

Vă invită la ziua onomastică.

Banii îi aduc diseară.

4.

Model:

- îi întâlneşti astăzi? - Nu-i întâlnesc astăzi. - Vreau să-i întâlnesc astăzi.

- Le invită la discotecă?

- Mă invită la el?

- îi cunoşti?

■O conduci acasă?

/ 7/

- îl reparaţi acum?

- Ne aşteaptă la cabană?

- Te caută mâine?

- îi încearcă?

- îl caută la cămin?

-V ă examinează azi?

- O întâlneşti la teatru?

- Te cunoaşte?

- Le mâncaţi?

- Mă aşteptaţi aici.

- Vă ajută?

5. Model:

Vrea să cumpere maşina. Vrea s-o cumpere.

Trebuie să repare ceasul.

Vrea să cheme ospătarul.

Nu vrei să dai baniil

Vrea să bea cafeaua fierbinte.

Mâncăm fructele acum.

Lăsăm pantofii lângă uşă.

Pune pijamaua sub pernă.

Ducem cărţile şi caietele în cameră.

6. Model:

- O cauţi pe Maria? - Da, o caut (pe ea). - Nu, n-o caut (pe ea).

- îi cunoşti pe băieţi? acasă?

- îl aştepţi pe Mihai?

- Le invitaţi pe fete la muzeu? - II cheamă pe Ionescu?

- O ajuţi pe Maria?

7. Model:

- Le cauţi pe surori?

Prietenii mă vizitează. Prietenii mă vor vizita. Prietenii o să mă viziteze. Prietenii au să mă viziteze.

472

- O conduceţi pe Ana

- îi căutaţi pe colegi?

- îl întreabă pe poliţist?

Părinţii te aşteaptă acasă.

Te văd mâine?

Secretara ne invită în cabinet.

O căutăm astăzi.

Monica îl invită Ia film.

Le întâlneşti în oraş?

Vânzătoarea ne serveşte.

Mă întreabă despre tine. O ajutăm cu plăcere.

Seara îi găsesc acasă.

8. Model:

Prietenii mă vizitează Prietenii m-au vizitat.

Părinţii te aşteaptă acasă.

Te văd la cursuri.

Secretara ne invită în cabinet.

O căutăm astăzi.

Monica îl invită la film.

Le întâlneşti în oraş?

Vânzătoarea ne serveşte.

Mă întreabă despre tine.

O ajutăm cu plăcere.

...............................

Seara îi găsesc acasă.

9. Model:

- Aţi ascultat ştirile? - Da, le-am ascultat. - Nu, nu le-am ascultat.

-A i terminat tema}

- A cheltuit baniil

- Aţi băut cafelele?

- Au schimbat cameral

- Aţi adus dicţionarull

- A reparat televizorul?

473

- A spălat fructele ?

- Ai vândut bicicleta ?

- I-ai aşteptat pe prietenii

- Au găsit cheile?

- L-ai întrebat pe Mihail

—Ai dus pantofii la cizmar?

10. Model:

- Spălaţi fructelel - Spălaţi-Ie! - Nu le spălaţi!

- Schimbaţi camera\

- Reparaţi televizorul!

-Aduceţi farfuriile!

- Reparaţi pantofii

- Plătiţi prăjiturile!

- Aşteptaţi tramvaiul!

- Chemaţi ospătarul!

- Puneţi cartea pe birou!

- Aduceţi copiii în casă!

- Gustaţi supai

- Preparaţi gustările!

- încuiaţi uşa!

11. Model:

- Pe cine cunoşti? - Pe ea (o cunosc).

- Pe cine întrebi?

- Pe cine găseşti acasă?

- Pe cine aşteptaţi?

- Pe cine ai căutat?

- Pe cine ai însoţit la gară?

- Pe cine aţi invitat?

- Pe cine vei chema?

- Pe cine va întâlni?

- Pe cine vor vedea?

- Pe cine vrei să inviţi?

- Pe cine vreţi să căutaţi?

- Pe cine vor să ajute?

12. Model:

- Pe mine mă aşteaptă? - Da, pe tine (te aşteaptă).

- Pe tine te-a chemat?

- Pe ea o tiviţi?

- Pe voi vă serveşte?

- Pe mine m-au strigat?

- Pe ei i-au găsit?

- Pe ele le-au invitat?

- Pe noi ne vor ajuta?

- Pe el îl vei întâlni?

- Pe mine mă veţi ierta?

13. Model:

Eu sunt Mihai. Pe mine mă cheamă Mihai.

Eu su n t...

Tu eşti Şerban.

El este Ştefan.

Noi suntem Radu şi Ana.

Voi sunteţi Vasile şi Ion.

Ei sunt Nicolae şi Matei.

Ea este Alina

Ele sunt Maria şi Elena

14. Model:

(A durea, pers. 1 sg.) urechea stângă. Mă doare urechea stângă.

(A durea, pers. 2 sg.) picioarele?

(A durea, pers. 1 pl.) mâinile.

(A durea, pers. 3 sg., m.) dinţii.

(A durea, pers. 2 pl.) muşchii.

(A durea, pers. 3 sg., f.) piciorul.

(A durea, pers. 3 pl. f.) picioarele.

15. Model:

- Puteţi (a mă ajuta) astăzi? - Mă puteţi ajuta astăzi? - Puteţi să mă ajutaţi astăzi?

- Putem (a vă întâlni) după ora 16?

- Puteţi (a le gusta).

- Poţi (a-1 ruga) ceva?

- Ei pot (a te căuta) acasă?

- Poate (a mă aştepta)?

- Pot (a te ruga) ceva?

175

16. Model:

O găsim acasă. O putem găsi acasă. Putem s-o găsim acasă.

îl aşteptăm pe hol.

îi cumpăraţi imediat.

Le chemaţi la telefon?

Ne întâlneşte la teatru.

Vă serveşte imediat.

O vizităm astăzi.

Te ajutăm. iau cu mine.

Mă aşteptaţi puţin?

VOCABULAR a accidenta [akt/identa] v. to wound, to hurt a ameţi [ametsi] v. to get dizzy a apăsa[ apasa] v. to pitsh a aplica [aplika] v. to lay, to put arsură [arsura] - arsuri [arsur] f bum cariat [kariat], cariată [kariatsj-cariaţi [kariats], cariate [kariate] adj. decayed, with cavity chirurg [kirurg] - chirurgi [kirurd3 ] m. surgeon a consulta [konsulta] v. to consult, to see contagios [kontad3ios], contagioasă [kontad3ioaso] - contagioşi [kontad3i o /], contagioase [kontad3ioase] adj. contagious crampă [krampa] - crampe [krampe] f. cramps cucui [kukui] - cucuie [kukuie] n. bump a disloca [disloka] v. to put oul o f joint, to dislocate entorsă [entorsa] - entorse [entorse] f. sprain, twist farmacie [farmat/ije] - farmacii [fărmat/ii] / chemist’s, pharmacy faţă [fatsa] - feţe [fetse] f. face a fractura [fraktura] v. to bieak, tofractuie fractură [fraktura] - fracturi [fraktur ‘] f. fracture frison [frison] - frisoane [frisoane] n.fe\’er grav [grav], gravă [grava] - gravi [grav], grave [grave] adj. serious injecţie [in3ektsiie] - injecţii [in3ektsii] f. injection, shot

î i

intoxicaţie [intoksikatsie] - intoxicaţii [intoksikatsii] f. intoxication a înghiţi [îngitsi] v. to swallow a se îneca [îneka] v. to drown înecat [înekat], înecată [înekata] - înecaţi [înekats], înecate [înekate] adj. drowned înţepătură [întsepatura] - înţepături [întsepstur'] f prick, sting a lovi [lovi] v. to slap, to strike măsea [moşea] - măsele [masele] f. molar medicament [medikament ] - medicamente [medikamente] n. medicine mâncărimc [mînkarime] - mâncărimi [mînkarim'] f. itehing a muri [muri] v. to die palmă [palma] - palme [palme] f. palm a pansa [pansa] v. to dress pansament [pansament] - pansamente [pansamente] n. dressing piatră [piatra] - pietre [pietre] f stone picătură [pikatura] - picături [pikatur1] f. dwp a plomba [plomba] v. to stop, to fdl plombă [plomba] - plombe [plombe] f. stopping, jilling radiografie [radiografie] - radiografii [radiografii] f. X-ray radiolog [radiolog] - radiologi [radiolod3'] m. radiologist a răguşi [ragu/i] v. to become/get hoarse rană [rana] - răni [ren] f. wound a răni [ran']] v. to wound, to injure

a respira [respira] v. to breathe respiraţie [respiratsiie] - respiraţii [respiratsii] f. breathing a salva [salva] v. to save a simţi [simtsi] v. to feel a sângera [sînt^era] v. to bleed steril [steril], sterilă [sterila] - sterili [steril'], sterile [sterile] adj. sterile a stropi [stropi] v. to waler, to sprinkle water a turna [turna] v. to pour a tuşi [tu/i] v. to cough vată [vata] f. cotton-wool a vindeca [vindeka] v. to cure (of) a voma [voma] v. to vomit, to puke VO CABULAR TEMATIC CORPUL OMENESC The Human body cap - head gât - neck trunchi - body braţe - arms picioare - legs păr - hair frunte -forehead ochi —eye gene - eyelash sprâncene —eyesbrows nas —nose maxilar -maxilla obraz - cheek gură - moiith buze - lips limbă - tongue dinţi - tooths bărbie - chin umăr - shoulder a lua loc - to take a seal ce te (vă) doare? - where doyou feelpain? What s’ troubling you? mă doare capul - 7 have/ I ’ve got a headache; my head aches a avea febră/ temperatură - to have/ to run a fever; to befeverish mi-e (tare) rău - 7 feel (very) bad ia să văd! - let me see! a prescrie o reţetă - to make aprescription

piept - chest, brest mână - hand cot - elbow deget - Jinger şold - hip, haunch coapsă - thigh genunchi - knee gleznă - ankle călcâi - heel talpă - sole (of the foot) creier - brain inimă - heart plămân - lung stomac - stomach ficat - liver splină -spleen rinichi —kidney BO LI Diseases gripă - influenza, fiu viroză respiratorie - respiratory virosis pneumonie - pneumonia guturai - running nose răceală - cold amigdalită - tonsilitis laringită - laryngitis otită - otitis hepatită - hepatitis reumatism - rheumatism cancer - cancer M EDICAM ENTE Medicines aspirină - aspirin antinevralgic - headake pil! sirop de tuse - cough symp antibiotice - antibiotics peste o săptămână - in a week ’s time certificat medical - health certificate scutire medicală - sick leave asistentă medicală - nurse în timpul săptămânii - during the week de serviciu - on duty însănătoşire grabnică! -Iw ishyou soon recovery! a extrage un dinte —to puii oul a tooth respiraţie gură la gură —mouth to moiith breathing

i/77

TEXT LA D O C T O R Azi dimineaţă John a rămas acasă. Nu a plecat la cursuri, pentru că are intenţia să meargă la un doctor. Noaptea trecută n-a putut să doarmă: l-a durut capul, a avut frisoane şi a tuşit de mai multe ori. A apelat la Victor, care l-a trimis la un doctor specialist. Doctorul: - Luaţi loc pe acest scaun şi spuneţi, vă rog, ce vă doare? John: - Mă doare capul, îl simt foarte greu şi apoi nu pot să înghit Mă dor şi mâinile şi picioarele. Cred că am şi puţină temperatură. Mi-e tare rău, domnule doctor. Doctorul: - Ia să văd! Deschideţi mai întâi gura, vreau să vă văd gâtul. Da, amigdalele sunt inflamate. Tuşiţi? John-. - Nu prea mult, dar vreau să mă ascultaţi la plămâni. Doctorul'. - Scoateţi cămaşa! Maioul nu, puteţi să-l lăsaţi! Aşa! Respiraţi adânc! încă o dată! E bine! Nu e nimic grav. John: - Ce am, domnule doctor? Doctorul: - E o viroză respiratorie. O să staţi în casă câteva zile şi o să luaţi medicamentele pe care le voi prescrie în reţetă. Vizitaţi-mă din nou peste o săptămână. John: - Vreau să vă mai întreb ceva, domnule doctor. Certificatul medical pot să-l primesc acum, sau Ia următoarea vizită? Doctorul: - O să discutaţi cu asistenta medicală. Eu nu sunt aici zilnic în timpul săptămânii, dar pe ea o puteţi găsi. Este de serviciu în fiecare zi, între orele 8 şi 15. John: - Vă mulţumesc mult, domnule doctor. Doctorul: - Cu plăcere. Dacă este ceva în neregulă, mă puteţi căuta la telefon. însănătoşire grabnică şi la revedere! John: - La revedere, domnule doctor! Ştiaţi că...? • Spre deosebire de alte facultăţi, la Facultatea de Medicină Generală studiile durează şase ani? • Medicamentele şi ceaiurile pe bază de plante se pot cumpăra de la magazinele Plafar? • Pentru cazurile de îmbolnăviri sau accidente grave şi subite se poate apela la Serviciul de salvare şi la Spitalul de urgenţă? • Decesele în România sunt cauzate în principal de bolile cardio-vasculare, de accidentele de circulaţie şi de cancer? • Medicamentul Gerovital, folosit în geriatrie, este inventat de medicul şi cercetătorul român Ana Aslan? Proverbe româneşti

Boala şi sărăcia nu le poţi ascunde. Până nu faci foc, nu iese fum. Mai bine puţin şi bun decît mult şi rău.

178

EXERCIŢII 1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences using one of thefollowing words:_________ ______________________________ ["nasul; răguşit; stomacul; febră; dureri; înţepături; urechea dreaptăT a- A m ............ mari în partea stângă, la inimă. b. Simt nişte.............în ochiul drept. c. De cât timp a i .............? d. Nu aud bine c u ............. e. Nu pot să mănânc nimic, mă doare foarte ta re ............. f. De ce respiri aşa de greu? A i............ înfundat? g. Când su n t.............nu pot să cânt. 2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the columns according to their meaning: a. De ce nu ai pansat 1• plombă b. Am găsit toate medicamentele prescrise de medic la 2. medicul c. Când ai o infecţie gravă trebuie să faci 3. bolnav d. Iau doctorii numai când sunt 4. farmacie e. Ai febră mare, trebuie să chemăm 6. rana f. Această măsea este cariată. Trebuie să punem o 7. injecţii 3. Găsiţi substantivele corespunzătoare pentru următoarele verbe. Completaţi propoziţiile folosind substantivele. Find in the dictionary the right noitns fo r the following verbs. Complete the sentences using the nouns : Model: | a răci —» răcire; răceală | a. a vindeca —> ........... h. a accidenta —>............. b. a consulta —> ............ i. a fractura —» ............. c. a pansa - * ............. j. a sângera —> ............. d. a răni —* ............. k. a voma —> ............. e. a tuşi —» ............. 1. a durea —>............. f. a răguşi —> ............. m. a înţepa —> ............ g. a ameţi - > ............. n. a calma —> ........... Ai două probleme de sănătate: o formă uşoară de gripă c u ............................., ............. , frisoane ş i ............ de la picior. Pentru rană foloseşti..............sterile. Cred c ă ..............va fi suportabilă. Pentru gripă ia aceste medicamente, iar peste şapte zile te aştept la o nouă ............ Nu fi speriat! Ai mari şanse d e ................ 4. Găsiţi întrebarea corectă.- Find the right questions: a...............................................? - Pe mine mă cheamă Vasilescu Maria şi am 19 ani. b.............................................. ? - Până acum nu am luat deloc medicamente.

c................................................ ? - Nu pot să le iau pentru că mă doare stomacul. d................................................ ? - Nu am nevoie de scutire medicală 5. Găsiţi răspunsul corect. Find the righl answer: a. - Voi putea alerga din nou? Când? b. - De ce aţi mers la radiolog? c. - Când extrageţi măseaua, o să mă doară? d. - Unde locuiţi?Pe ce stradă şi la ce număr? e. - Cum trebuie să iau medicamentele? -

......................................................... ......................................................... .......................................................... .......................................................... .........................................................

6. Clasificaţi următoarele cuvinte. Classify the following words: nas înfundat a clogged up nose; picături drops; amigdale inflamate swollen tonsils rinită rinitis; injecţii injectiorts; crampe la stomac şi mâncărime; otită otitis; io have a nasty stomach ache and itching; umăr dislocat sprained shoulder; regim alimentar diet; reumatism rheumatism; ureche dureroasă a sore ear; intoxicaţie intoxication; fractură fracture; băi de nămol mud baths; insolaţie (touch) o f sunstroke; gips gyps(um); piele congestionată congested skin; dureri la genunchi knee pains; amigdalită amygdalitis; cremă cream; antibiotice antibiotics Simptome symptoms a. Respiraţie grea şi tuse b. c. d. t.------------------------------ea>h. 7.

Diagnostic diagnosis Pneumonie

Tratament treatment Antibiotice

Adevărat sau fals? True or false?

a. Un bolnav de inimă poate să stea mult timp la soare. b. Hepatita este o boală contagioasă. c. Pe el îl doare stomacul, are stomatită. d. Pentru a salva un înecat practicăm respiraţia gură la gură. e. Pe Ştefan l-a durut măseaua, a mers la oftalmolog.

3 i•i « ] i A ■l

8. Ce faceţi în aceste situaţii? What areyou doing in these situations? 1. Un copil are o rană adâncă la mână. □ a. spăl rana cu apă rece □ b. încerc să fac un pansament □ c. pun pe rană spirt medicinal □ d. îl duc imediat la un chirurg

480

2. O colegă a leşinat a. o stropesc cu apă b. o lovesc uşor cu palma peste faţă c. deschid fereastra d. o acopăr cu o pătură pe picioare

□ □ □ □

3. Am o arsură de la fierul de călcat a. pun puţină sare b. aplic o cremă c. folosesc vată şi pansament steril d. tom pe arsură apă rece

O O □

4. Pe Ionel l-a lovit un băiat cu o piatră. Are la cap un cucui. a. folosesc o soluţie dezinfectantă b. pun pe cucui o lamă de cuţit c. apăs cucuiul cu mâna

□ □ □

9. Aranjaţi în ordine următoarele propoziţii. Put thefollowing sentences in the right order: ( ( ( ( ( ( (

) ) ) ) ) ) )

-A m căzut pe stradă şi mă doare piciorul stâng. - Trebuie să mergeţi la radiolog. - Unde? La genunchi, la gleznă? - Pentru ce? - La gleznă. Nu pot să pun piciorul în pământ. - Ce s-a întâmplat? Ce vă doare? - Trebuie să vi se facă o radiografie, vreau să ştiu dacă este o fractură sau o entorsă.

10. Rescrieţi primul paragraf din textul lecţiei folosind verbele la persoana I. Model: Azi dimineaţă (eu) am rămas acasă. a............................................................................................................................................ b........................................................................................................................................... c............................................................................................................................................

LECTURĂ SUPLIMENTARĂ „Azi am avut puţină febră şi n-am mâncat, am refuzat totodată de a merge afară. A venit doctorul care, după ce m-a pipăit pe obraz cu palma, mi-a luat temperatura cu termometrul. Temperatură mare... 39 de grade. Atunci m-a pus să-mi scot haina şi m-a examinat la plămâni, dar, cum singur mi-a afirmat, n-a găsit nimic. M-a invitat să scot limba afară. încărcată, a declarat el. M-a întrebat dacă am avut scaun. Am răspuns negativ şi atunci s-a înseninat. Mi-a prescris nişte prafuri antipirice şi sare amară. A trebuit să le iau, întrucât asistenta şefă a înţeles reţeta nu facultativ, ci imperativ.” George Călinescu (1899-1965), Bietul Ioanide

484

^ e c i/la /12 f GRAMATICĂ GRAMMAR

A.

PRONUM E REFLEXIV ÎN ACUZATIV THE REFLEXIVE PRONOUN INACCUSATJVE

Sora şterge copilul pe faţă.

Sora se şterge cu prosopul.

I_________ î

t

-î

Mă îmbrac imediat. Te culci acum? Se scoală la ora 6.

Ne dezbrăcăm de haine. Vă întoarceţi târziu? Se aşază pe scaune.

Pronume reflexiv, forme neaccentuate mă, m-, -mă te, te-, -te se, s-, -se ne, ne-, -ne vă, v-, -vă se, s-, -se

Pers. 1 Pron. pers.Pron. reflex. mă Sg. ne PI.

myself yourself himself, herself, itself ourselves yourselves themselves

Pers. 2 Pron. pers.Pron. reflex. te vă

Pers. 3 Pron. pers.Pron. reflex. se îl, 0 se îi, le

B.

1.

VERBE CU PRONUM E REFLEXIV

VERBE PRONOMINALE

a (se) aşeza a (se) dezbrăca a (se) îmbrăca a (se) culca a (se) scula a (se) trezi a (se) spăla a (se) lăuda

El aşază cărţile în raft. Mama dezbracă copilul. Nu îmbrăcaţi gros copiii! Când îl culci pe Ştefanei? îl scol pe Răducu imediat. Ceasul ne trezeşte la ora 6. Maria spală fetiţa. Colegul ne laudă.

El se aşază pe scaun. Mama se dezbracă de palton. Vă îmbrăcaţi repede? Te culci mai târziu? Mă scol imediat. Noi ne trezim la ora 6. Maria se spală pe mâini. Colegul se laudă că ştie tot.

2. VERBE REFLEXIVE

a se căi (eşte) to regret, to repent, a se gândi (eşte) to think (of), to mean a se mira to worrder^ a se preta (ează) (la) to stoop to to be good fo r

a se odihni (eşte) to have a rest a se bucura to be glad a se distra (ează) to have a good time

3.

Ana se căieşte că l-a supărat pe Adrian. La ce te gândeşti? Ne-am mirat că a înotat atât de mult. Nu mă pretez eu la o asemenea faptă. Vinul acesta dulce se pretează ca desert. După-amiază copiii s-au odihnit aproape două ore. Părinţii se bucură mult cînd copiii au succes în viaţă. Tinerii s-au distrat bine la discotecă.

VERBE PRONOMINALE RECIPROCE

a se bate to fight a se certa to quarrel, a se cunoaşte to be acquainted a se iubi to be in Iove a se întâlni to meet (with) a se înţelege to understand each other a se saluta to greet each other

Ei s-au bătut deseori în copilărie.

Nu ne certăm niciodată. Ne-am cunoscut în liceu. Ei se iubesc foarte mult. Vă întâlniţi astăzi? Copiii se înţeleg cu bunicii. Când ne întâlnim pe stradă, ne salutăm.

483

4.

FORMELE VERBELOR REFLEXIVE LA TIMPURILE ÎNVĂŢATE Indicativ prezent

Afirmativ Mă îmbrac repede şi ies din casă. El se gândeşte deseori la Maria.

Negativ De obicei nu mă culc foarte târziu. Ele nu se ceartă niciodată.

pron. reflex. + verb

nu + pron. reflex. + verb Indicativ viitor Acolo nu te vei odihni bine. Ei nu se vor plimba.

Te vei întoarce mâine? Se va duce astăzi la cursuri. pron. reflex. + verb

Aseară m-am gândit la tine. Mihai s-a simţit bine astăzi.

nu + pron. reflex. + verb Indicativ, perfect compus Nu te-ai încălţat încă? Ei nu s-au întors din oraş

pron. reflex. + verb

nu + pron. reflex. + verb mă am —> m-am se a(u) —> s-a(u) vă aţi —» v-aţi

Conjunctiv prezent Vrei să te odihneşti după-amiază ? Treb uie să nu se grăbească, Ele vor să se întâlnească duminic:ă. încea rcă să nu se plictisească. să + pron.reflex. + verb

Mama o să se supere dacă află. Ai să te duci la spectacol?

să + nu + pron. reflex. + verb Viitor popular N-o să te întâlneşti cu el? N-are să se căiască.

o + să + pron. reflex. + verb a avea (indic prez) +să+pron.reflex+verb

n-o + să + pron. reflex. + verb n-am (n-ai...) + să + pron. reflex. + verb

n u o - 4 n-o nu am —» n-am nu are —» n-are

I

Culcaţi-vă devreme! Spălaţi-vă mai repede!

Imperativ plural Nu vă culcaţi târziu! Nu vă spălaţi repede! nu + pron. reflex. +verb

verb + pron. reflex. j

5. VERBE REFLEXIVE IMPERSONALE * Afară se înnorează şi cred că va ploua.

După ploaie, vremea se înseninează. Vin la tine când se înserează. Iama se înnoptează devreme. Peste o oră se întunecă. Vara se luminează de ziuă foarte devreme. *

se înnorează the sky is cloudy se înseninează the sky clears up se înserează it is getting dark se înnoptează night is falling se întunecă night is falling se luminează de ziuă it is dawning, day is breaking se vorbeşte (că) they/people say that se spune (că), se zice (că) it is said that se pare (că) it seems that se cuvine (să) it is pmper

Se vorbeşte că delegaţii vor sosi joi. Se spune că vom schimba sala de curs. Se pare că excursia va fi joia viitoare. Se cuvine să respectăm femeile şi

se vede (că) it’s clear/ evident se poate (să) it’s possible se zvoneşte (că) the news is that

* La restaurantele din centru se mănâncă bine. In excursie se pleacă joi dimineaţa. In Biblioteca Centrală Universitară se studiază în condiţii optime.

6.

VERBE CU SENSUL SCHIMBAT LA DIATEZA REFLEXIVĂ a afla to be informed of, to hear about, to have information about

Am aflat că joi începe excursia. Mâine voi afla rezultatul.

....

-

persoanele în vârstă. Se vede că băieţii au rămas la film. Se poate să vină la noapte. Se zvoneşte că alegerile se amână.

a se afla to be, to exist, to be present

Ne aflăm în România de două săptămâni. Unde se află Teatrul Naţional?

/8 5

« g

p

m

a duce to carry, to take (along)

a se duce to go, to leave

Acum ducem cărţile în cameră, apoi mergem la cantină. Unde duceţi bagajele acelea?

Vă duceţi astăzi la ştrand? Ei s-au dus la bibliotecă.

a îndura to bear, to endure, to suffer Acest om a îndurat multe în viaţă, îndurat Ea îndură şi tace.

a uita to forget

i

a se îndura to cede, to relent, to takepity ort Pentru că l-a rugat foarte mult, Adrian s-a şi a mai rămas o zi. Colegii s-au îndurat de el şi nu l-au pedepsit.

a se uita to look (at), to eye

Uiţi mereu unde pui cheile! A uitat cartea pe masă în restaurant!

Vrei să te uiţi la această fotografie? Seara ne uităm la televizor.

C.

FORM AREA CUVINTELOR

SUFIXE PENTRU DERIVATE CU SENS COLECTIV - ărie argintărie pepenărie ru tărie prăfarie turbărie

- ăraie apăraie colbăraie fumăraie

Q bănet brădet făget puiet tineret studenţime

- ime fiincţionărime muncitorime ostăşime românime secuime tufiş

1-i? 1

aluniş brădiş desiş mărăciniş pietriş

EXERCIŢII 1. Model:

(A se întoarce) târziu acasă. Mă întorc (te întorci...) târziu acasă.

(A se plimba) prin parc cu colegii. (A se îmbrăca) în câteva minute. (A se spăla) pe faţă cu apă rece. în oraş (a se întâlni) cu un prieten. (A se supăra) dacă nu vine Andrei. Pe bancă în parc (a se aşeza) lângă Maria. La munte întotdeauna (a se simţi) bine. Dimineaţa de obicei (a se duce) la cursuri. în drum spre casă (a se opri) la un magazin. Vara (a se tunde) scurt.

186

2. Model.

De ce (a se bate, pers. 2 pl.)? De ce vă bateţi?

- Când (a se întâlni, pers. 3 pl.)? - Când (a se întâlni, pers. 1 pl.), (a se saluta, pers. 1, pl.). .- Voi (a se saluta)? - Voi (a se înţelege) bine? - Voi (a se cunoaşte) de mult timp? - Pentru că (a se iubi) foarte mult, ei (a nu se certa) niciodată 3. Model:

Mă odihnesc după-amiază. Mă voi odihni după-amiază. M-am odihnit după-amiază.

- Te distrezi bine la discotecă?

- Se mută în altă cameră?

- Ne simţim bine în România.

- Vă uitaţi la film?

........................................................... - Dimineaţa mă trezesc devreme.

- înainte de masă, ei se spală pe mâini.

- Ele se întîlnesc după-amiază.

- Dumneavoastră vă jucaţi cu copiii?

4. Model:

Vreau (a se odihni) o oră. Vreau să mă odihnesc o oră.

- Vrei (a se culca) devreme?

- Vrea (a se dezbrăca) de haină.

- Vrem (a se distra) bine la mare.

- Vreţi (a se întoarce) acasă cu taxiul?

- Ei vor (a se aşeza) pe iarbă.

- Ele vor (a se grăbi) spre casă.

187

5. Model:

- Pot (a se şterge) cu acest prosop? - Pot să mă şterg cu acest prosop? - Mă pot şterge cu acest prosop?

- Poţi (a se duce) astăzi la ea?

- Poţi (a se trezi) devreme mâine?

- El poate (a se aşeza) lângă mine. de

- Ea poate (a se îmbrăca) cu rochia mătase.

- Noi putem (a se întoarce) de la Braşov peste două zile.

- Voi puteţi (a vă opri) la cabană,

- Ei pot (a se înapoia) cu autocarul.

- Ele pot (a se grăbi).

6. Model:

De ce nu vă aşezaţi pe scaune? Aşezaţi-vă pe scaune!

- De ce nu vă grăbiţi?

- De ce nu vă uitaţi la televizor?

- De ce nu vă tundeţi?

- De ce nu vă spălaţi mai repede?

- De ce nu vă sculaţi devreme?

- De ce nu vă jucaţi împreună?

7. Model:

- Tu te întorci acum acasă? - Eu nu mă întorc, dar Mihai se întoarce. - Eu nu mă întorc, dar colegii se întorc.

- Dumneavoastră vă uitaţi la fotografii?

- Tu te-ai speriat?

- Voi v-aţi bărbierit?

- Tu te plimbi de obicei prin parc?

i8 8

- Dumneavoastră vă mutaţi în altă cameră?

- Voi v-aţi distrat bine la petrecere?

- Tu te superi dacă nu vin?

- Dumneavoastră vă întoarceţi acasă mâine?

8.

Model:

Trebuie să ne grăbim, pentru că peste o oră a se însemna, a se insera, a se înnora, a se înnopta, a se întuneca, a se lumina (de ziuă) Trebuie să ne grăbim pentru că peste o oră se înserează.

D acă................... rămânem la cabană. Vara, cerul.....................repede după ploaie. Acum, ziua este mare, ................... la ora 4,30. în zilele de iarnă .................... devreme. Ieri ...................., dar n-a plouat. Pentru c ă .................... şi nu mai vedem drumul, ne oprim la cabană. 9. Model:

Am auzit că profesorul Ionescu a plecat la Sinaia. Se aude că profesorul Ionescu a plecat la Sinaia.

a.

Până la cabana Omu de pe Bucegi mergeţi pe jos sau'cu telefericul.

b.

Cu avionul călătorim mai repede şi mai comod.

c.

Aici mâncăm o pizza foarte bună.

d.

Din gară plecaţi spre centru cu tramvaiul.

e.

La Universitate ajungem cu troilebuzul în câteva minute.

f.

De la acest ghişeu cumpărăm plicuri, vederi şi timbre.

VOCABULAR acţiune [aktsiune] - acţiuni [aktsiuri] / action a se amuza [amuza] v. to enjoy oneself a aplauda [aplauda] v. to applaud, to cheer tip aplauze [aplauze] n. applause, clapping a se aranja [aranja] v. to getfit, to get oneself readyup banc [bank] - bancuri [bankur1] n.joke a se bucura [bukura] v. to be glad calm [kalm], calmă [kalma] - calmi [kalm'], calme [kalme] adj. calm, tranquil a călca [kalka] v. to imn ceartă [t/earta] - certuri [t/erturi] fi quanel, complicat [komplikat], complicată [komplikata] - complicaţi [komplikats1], complicate [komplikate] adj. complicated, intricate cor [kor] - coruri [koruri] n. choir cortină [kortina] - cortine [kortine] fi curtain crimă [krima] - crime [krime] fi murder, crime culise [kulise] fi. backstage, side scenes a se dezbrăca [dezbraka] v. to lake ojfi one’s clothes dirijor [dirijor] - dirijori [dirijor] n. conductor a se farda [farda] v. to make up foaier [foaier] - foaiere [foaiere] n. lobby, foyer a ghici [git/i] v. to guess a se grăbi [grăbi] v. to hurry ieftinire [ieftinire] - ieftiniri [ieftiniri] fi price reduction, sale a se instala [instala] v. to set up instrumentist [instrumentist] - instrumentişti [instrumenti/t'] m. orchestra man instrvmentalist intenţie [intentsiie] - intenţii [intetsii] fi. intention a se îmbrăca [îmbraka] v. to dress oneself a se încălţa [înkaltsa] v. to put on one’s shoes a se înregistra [înredjistra] v. to register one­ self a se întâmpla [întîmpla] v. to happen lanţ [lants] - lanţuri [lantsuri] n. chain lateral [lateral], laterală [laterala] - laterali [lateral'], laterale [laterale] adj. lateral logodnă [logodna] - logodne [logodne] fi. engagement

lojă [loja] - loje [loje] fi theatre box a se machia [makiia] v. to make up (one’s complexion) meloman [meloman] - melomani [meloman'] m classical music fan meticulos [metikulos], meticuloasă [metikuloasa] - meticuloşi [metikulo/'], meticuloase [metikuloase] adj. meticulous, operetă [opereta] - operete [operete] fi. musical comedy a păcăli [pakali] v. Io hoax, to make a practicai joke a peria [periia] v. to brush a pieptăna [pieptănă] v. Io comb one’s hair pompos [pompos], pompoasă [pompoasa] pompoşi [pompo/1], pompoase [pompoase] adj. pompous praf [praf] - prafuri [prafuri] n. dast, powder a prevedea [prevedea] v. toforecast a se pricepe [prit/ epe] v. to be skilled at, to be good al a se privi [privi] v. to look al oneself a se rade [rade] v. to shave a se răci [rat/i] v. to get cool/ cold a se ruja [ruja] v. to muge, to pâini one’s lips scădere [skadere] - scăderi [skader'] fi diminution scenă [st/ena] - scene [st/ene] fi. stage scumpire [skumpire] - scumpiri [skutnpir'] / tise in the price a se semnala [semnala] v. to be recorded stal [stal] - staluri [staluri] n. stalls a se stinge [stindje] v. to put oul şifonier [/ifonier] - şifoniere [/ifoniere] n. wardrobe a şterge [/terdje] v. to dusl, to clean trăire [trăire] - trăiri [trăiri] fi. feelings turneu [turneu] - turnee [tumeie] n. tour ţinută [tsinuta] - ţinute [tsinute] fi attire, clothing unire [unire] - uniri [uniri] fi. union a urma [urma] v. Iofollow, to come after uvertură [uvertura] - uverturi [uvertur'] fi. overiure, prelude

MO

TEXT

-

M ERGEM LA SPECTACOL Liviu: Ana:

Liviu: Ana: Liviu: Ana: Liviu: Ana: Liviu:

- Am o surpriză pentru tine, Ana. Ghici, ce am în mână? -P a r a fi nişte bilete. Iar ai luat bilete la vreun film în care crimele se ţin lanţ şi ieşi din sală cu dureri de cap? De data aceasta te vei duce singur, eu nu mai merg la asemenea spectacole de proastă calitate. -A m promis că nu mă mai las păcălit altădată de titlurile pompoase. Deci, n-ai ghicit. Mergem la un spectacol de operă. - Splendid. La ce operă? - La “Aida”. Iată biletele. Sunt pentru deseară. - Da...!? Minunat. Biletele simt la lojă? N-ai putut lua la stal I sau stal II, sau chiar la balcon? Ştii că nu stăm strălucit cu banii până luăm salariile. - Jos la stal au mai rămas locuri laterale, iar sus la balcon n-am vrut eu să iau. - N-am ştiut de ieri de intenţia ta. Acum trebuie să mă pregătesc în grabă. Mai este puţin până se înserează. Cu ce rochie să mă îmbrac? - Mă gândesc că rochia nouă este potrivită pentru asemenea ocazie.

Timp de o oră, Ana a stat lângă şifonier, a scos pe rând câte o rochie, s-a îmbrăcat cu ea, s-a privit în oglindă, apoi s-a dezbrăcat şi a pus-o la loc în şifonier. Liviu: - Ei, te-ai hotărât cu ce te îmbraci? Grăbeşte-te că nu mai avem mult timp. Te-ai gândit cu ce te încalţi? Ana: - Ai dreptate, nu m-am gândit la aceasta. Tu cu ce te îmbraci? Liviu: - Pentru mine lucrurile sunt mai simple. Am două costume şi am să mă îmbrac cu cel bleumarin! Tu ai multe rochii şi de aceea este greu să te hotărăşti. Ana: - Mă mir că poţi fi aşa de calm. Eu nu mă pot decide cu ce să mă îmbrac, cu ce să mă încalţ şi tu... Se vede că aşa sunteţi voi, bărbaţii. Liviu: - în timp ce tu calci rochia cu care te vei îmbrăca, eu fac un duş, apoi urmezi tu la baie. E bine? Ana: - Nu-i bine. Acum eu fac duş, apoi tu, pentru că eu trebuie să mă aranjez, să mă machiez, să mă rujez, să m ă.:.

Liviu:

—Ce complicată este viaţa pentru voi! Bine, să fie precum spui tu! N - o să ne certăm acum pentru aceasta. Ce pantofi să scot pentru tine? Pantofii maro cu toc înalt? Ana: - Da, şi te rog să-i ştergi puţin de praf. Nu încerci să calci tu rochia? Ştiu că tu te pricepi, că eşti un om meticulos şi... bun. Te rog... Liviu zâmbeşte. Aşa se întâmplă, de obicei, când trebuie să se ducă într-o vizită sau la un spectacol. Se bucură că poate să o ajute. Proverbe româneşti Cerul curai de trăsnet nu se teme. Greu se cunoaşte cineva pe sine. Fericit este omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are. EXERCIŢII 1. Completaţi propoziţiile cu unul din următoarele cuvinte. Complete the sentences, using one o f the following words: fără toc; lanţ; costum; de obicei; praf; crime; meticulos; asemenea a.

Apartamentul are ferestre care dau spre stradă, iată de ce pe mobilă se depune mult

b. Pentru unele femei pantofii.............sunt mai comozi decât pantofii cu toc. c. Nu ne uităm la filmele poliţiste c u .............; toate se aseamănă şi în plus ne stresează. d. Nicu a devenit în ultimul timp foarte.............; îşi dă pantofii cu cremă zilnic, îşi perie cu grijă pantalonii, îşi inspectează întreaga ţinută. e. A cest............ pe care-1 porţi la gât este din aur? f. Nu poate să meargă la nuntă, nu a r e .............şi nici altă haină de ocazie. g. Mişu se rad e............ singur, cu aparatul de ras, rareori merge la frizerie. h. De ce spuneţi.............bancuri, nu se amuză nimeni. 2. Alegeţi subiectul potrivit. Choose the right subject: publicul; dirijorul; orchestra; cortina; uvertura; instrumentiştii; corul a............... se ridică, începe spectacolul. b............... se scoală în picioare şi salută publicul. c............... îşi face apariţia de îndată ce luminile se sting. d............... este îndelung aplaudată. e...............în deplină armonie cu orchestra crează momente de sublimă trăire artistică. f . .............îşi exprimă prin aplauze puternice dorinţa ca interpretul principal să iasă încă o dată la rampă. g...............de muzică populară, Moldova se pregăteşte să facă un turneu în străinătate.

132

3. Găsiţi întrebarea potrivită. Find the right question: a........................................................... ? - O să mă îmbrac cu rochia neagră de seară. b........................................................... ? - Sunt în culise, se pregătesc să intre în scenă. c...........................................................? - Biletele se cumpără de la Agenţia de bilete sau de la Casa de bilete de la intrare. d.........................................................? - Da, în foaier, în pauză. e......................................................... ? - Prefer opereta. 4. Găsiţi răspunsul corect. Find the right artswer: a. Ce fel de muzică te interesează? b. De câte ori te-ai dus să vezi Travialal c. Putem să stăm aici, locurile sunt libere? d. Unde se petrece acţiunea din opera Aida? e. De ce nu vă duceţi mai des la Operă? -

.......................................................... .......................................................... ......................................................... .......................................................... ..........................................................

5. Puneţi la perfectul compus apoi Ia viitor verbele subliniate. Put the verbs in italics into the compound perfect, and then into the future: Ana se duce ........................, ............................. săptămânal la coafor. Acolo se aşază ........................., .............................. pe un scaun. Coafeza o spală ........................., ............................ şi o piaptănă . .. ...................., ............................. La sfârşit plăteşte ......................... ............................ şi se u ită ........................, ............................. de mai multe ori în oglindă. Apoi m erge............._......... , .............................la Operă. Acolo se întâlneşte ........................., .............................. cu Liviu. Li intră .......-................., ............................ în sală, îşi Iasă......................... , .............................hainele la garderobă şi apoi se instalează........................, .............................pe locurile lor. 6. Cum este cineva care...? Folosiţi dicţionarul pentru verbele reflexive şi pentru adjec­ tive. How is someone who... ? Use the dictionnary tofin d reflexive verbs and the adjectives. a. se înfurie uşor vanitos □ mincinos □ se ceartă cu toată lumea bucuros □ nu se împacă cu nimeni coleric . □ b.

curajos superficial arogant interesant

se distrează mereu nu se duce la cursuri se bazează pe alţii

193

□ □ □ □

/ « r “

c.

se preocupă de propria carieră se pregăteşte foarte bine pentru examene nu se mulţumeşte cu note mici

ambiţios recalcitrant distant meticulos

□ □ □ □

d.

se plânge că totul merge rău se consideră fără noroc se teme de viitor

fanatic sobru naiv pesimist

□ □ □ □

e.

nu se supără niciodată se oferă să ajute pe alţii se împrieteneşte repede şi uşor

ordonat egoist bun frivol

□ □ □ □

7.

Urmăriţi modelul. Folosiţi dicţionarul. Followthe model. Use the dictionary: Model:

coafat

a. tuns b. zvon c. ras d. ceartă e. grabă

l ............... 2............... 1 4............... f

a se coafa f. căsătorie g. logodnă h. unire i. ieftinire j. scumpire

6................... 7................... 8................... 9................... IO..............

8. Adevărat sau fals? True or false? a. Uvertura este partea muzicală pentru orchestră concepută ca introducere la o operă. b. Un bilet la Operă e mai scump decât un bilet de cinema. c. Festivalul George Enescu are loc toamna, la Bucureşti, o dată la trei ani. d. Violoniştii sunt instrumentişti care cântă la trompetă. e. Compozitorul italian Giuseppe Verdi a trăit în secolul 17. f. Melomanii sunt persoanele care apreciază şi înţeleg în special muzica clasică. 9. Reconstruiţi frazele pentru a construi paragrafe coerente. Re-write sentences to pro­ duce coherent paragraphs: I. a. a cumpărat - la - bilete - Liviu - operă

194

b. la - sunt - lojă - deci - scump - costă - biletele c. nu - cumpărat - stal - la - a - bilete - laterale - căci - n-au locuri— rămas - decât - Liviu II. a. Ana - rochii - s-a - oglindă - multe - îmbrăcat - privit - cu - şi - mult timp —s-a —în b. a - seară - ales - Ana - şi - o - s-a - pereche - toc înalt - cu - rochie - încălţat - de - cu - pantofi - de c. s-a - ea - la - baie - machiat - dus - şi - unde - s-a - fardat - discreţie - cu 10. Citiţi textul de mai jos. Subliniaţi verbele reflexive impersonale. Read the text bellow. Underline the reflexive impersonal verbs: Mâine vremea se va răci uşor. Ca aspect vremea va fi predominant frumoasă, dar cu cer variabil. Se vor semnala nori. Vântul va sufla slab. Dimineaţa, izolat, se va produce ceaţă. Temperatura este în scădere. Se vor înregistra valori minime cuprinse între -1 şi 4° Celsius, iar maxime între 9-10° Celsius. (Centrul de Prevedere a Vremii)

LECTURA SUPLIMENTARĂ Premiile Oscar „Mai sunt numai câteva zile până pe data de 24 martie, când va avea loc mult aşteptata ceremonie de decernare a premiilor Oscar, cele mai prestigioase premii cinematografice din lume. Festivalul va fi transmis live de ABC Television NetWork, de la ora locală 18 şi, în exclusivitate pentru România, de ProTV, de la ora 3 dimineaţa. Deci, telespectatorii români vor fi în legătură directă cu Shrine Auditorium din Los Angeles, de unde Ada Roseti va comenta în direct această ceremonie. Ea este singura jurnalistă din România acreditată la actuala ediţie a Oscarurilor. O dată cu premiile acordate şi emoţiile potolite, câştigătorii şi toţi nominalizaţii, personalităţi din lumea artistică şi politică, ziarişti, în total 1650 de invitaţi, vor lua parte la faimosul Bal, care se va ţine la Shrine Exposition Center, transformat într-un parai terestru, de unde nu vor lipsi efectele speciale, proiecţiile holografice, laserele şi tot felul de nebunii, inclusiv culinare.” („Evenimentul zilei”)

195

^dd&ct/La / 13 > GRAMATICĂ GRAMMAR A.

SUBSTANTIVUL ÎN NOM INATIV ŞI ACUZATIV

THE NOUN IN THE NOMINATIVE AND ACUSATIVE NOM INATIV THE NOMINATIVE Masculin Cine locuieşte aproape?

Cine vine la cursuri?

Feminin Cine primeşte flori?

Cine aşteaptă în staţie?

Neutru Ce este pe rafl?

Mihai locuieşte aproape. Prietenul locuieşte aproape. Un prieten locuieşte aproape. Mihai şi Adrian vin la cursuri. Prietenii vin la cursuri. Nişte prieteni vin la cursuri. Maria primeşte flori. Prietena primeşte flori. O prietenă primeşte flori. Maria şi Elena aşteaptă în staţie. Prietenele aşteaptă în staţie. Nişte prietene aşteaptă în staţie. Dicţionarul este pe raft. Un dicţionar este pe raft. Dicţionarele sunt pe raft. Nişte dicţionare sunt pe raft. ACUZATIV THE ACCUSATIVE

Masculin Pe cine căutăm?

îl căutăm pe Mihai la hotel, îl căutăm pe prietenul acela la hotel. Căutăm un prieten la hotel.

Pe cine aşteptăm?

Feminin Pe cine văd?

0 văd pe Maria la chioşc. 0 văd pe prietena aceea la chioşc. Văd o prietenă la chioşc.

Pe cine vizităm?

Neutru Ce caută?

îi aşteptăm pe Mihai şi pe Adrian, îi aşteptăm pe prietenii aceia. Aşteptăm nişte prieteni.

Le vizităm pe Maria şi pe Elena. Le vizităm pe prietenele acelea. Vizităm nişte prietene. Caută Caută Caută Caută

dicţionarul pe raft. un dicţionar pe raft. dicţionarele pe raft. nişte dicţionare pe raft.

NOMINATIV-ACUZATIV

Masculin Feminin Neutru

_sg-________________________n._______________ ___ prietenul, un prieten, Mihai prietenii, nişte prieteni, Mihai şi Adrian prieieim, o prietenă. Maria prietenele, nişte prietene, Maria şi Elena dicţionarul, un dicţionar dicţionarele, nişte dicţionare

B. VERB ECHIVALENŢA INFINITIV - CONJUNCTIV _____________ The Infinitive - Subjunctive Equivalence (^a. verb la inf. | | verb Ia conj. | A fi politicos înseamnă mult. Să fii politicos înseamnă mult. b. verb + verb la inf. a începe + inf. încep a înţelege româneşte. a putea + inf. Putem merge pe jos. Ne putem întoarce pe jos. a îndrăzni + inf. El îndrăzneşte a glumi, a evita + inf. Ei evită a spune de ce au întârziat.

| verb + verb la conJTl a începe + conj. încep să înţeleg bine româneşte, a putea + conj. Putem să mergem pe jos. Putem să ne întoarcem pe jos. a îndrăzni + conj. îndrăzneşte să glumească, a evita + conj. Ei evită să spună de ce au întârziat.

437

a sc cuveni + inf. Se cuvine a-i respecta pe oamenii în vârstă, a sc hotărî + inf. S-au hotărât a se întoarce peste două zile a se grăbi + inf. Băieţii se grăbesc a asculta ultimele ştiri. (a avea) onoarea (plăcerea, datoria, bucuria) + inf Am datoria de a spune adevărul. Am plăcerea de a vă saluta, a fi necesar (uşor, greu, bine) + inf. Este necesar a veni regulat la cursuri c. adj. + verb Ia inf. (a fi) dator (gata, vrednic) + inf. Suntem datori a veni în ajutor. |d. prep. + vb. la inf. | de Ideea de a veni în România m-a încântat. Plăcerea de a asculta muzică este veche. Iară S-a întors acasă fără a rezolva problema, pentru Am mers la secretariat pentru a lua un act. v

până Până a veni prietenii, ascult muzică, înainte de înainte de a mă culca citesc câteva pagini, în loc de In loc de a merge Ia film, mă odihnesc. C.

a se cuveni + conj. Se cuvine să-i respectăm pe oamenii în vârstă. a sc hotărî + conj. S-au hotărât să seîntoarcă peste două zile. a se grăbi + conj. Băieţii se grăbesc să asculte ultimele ştiri, (avea) onoarea (plăcerea, datoria.. .)+conj. Aon datoria să spun adevărul. Am plăcerea să vă salut, a fi necesar (uşor, greu, bine) + conj. Este necesar să venim la cursuri. | adj. + verb la conjT] (a fi) dator (gata, vrednic) + conj. Suntem datori să venim în ajutor. | prep. + vb. la conjT] Ideea să vin în România m-a încântat. Plăcerea să ascult muzică este veche. Iară S-a întors acasă Iară ca să rezolveproblema, pentru ca Am mers la secretariat pentru ca să iau un act. ca să iau un act. să iau un act. până Până să vină prietenii, ascult muzică, înainte ca înainte ca să mă culc, citesc câteva pagini, în loc să în loc să merg la film mă odihnesc.

A D V ER B A D V E R B E C A R E A RA TĂ DURATA, CO N TIN U ITA TEA

| mereu always | Mă gândesc mereu la părinţi. ____________________ Copilul plânge mereu. |necontenit, neîncetat ceaselessly | Robinetul acela curge necontenit. De afară se aude neîncetat un zgomot de motor care funcţionează.

1 încă slill, -yet, until now \

Mihai încă doarme. Ei sunt încă la mare? ____________________Prietenii n-au venit încă. | mai more, once more another \ Mai doresc o bere. _____________________Mai citim lecţia o dată. tot continually, ever, also, too, still] De trei zile tot învaţă. Ieri au vorbit în seminar tot ei. Copilul tot plânge. D. V O R B IR E D IR E C T Ă ŞI V O R B IR E IN D IR E C T Ă Direct Speach and Indirect Speach Ion: - După-amiază rămâi acasă sau pleci undeva? Vasile: - Până la ora 16 sunt acasă, apoi plec în oraş. De cc mă întrebi? Ion: - Vreau să vin la tine să discutăm o problemă. Vasile: - Ce faci astăzi până la ora 16? Eşti ocupat? Ion: - Am cursuri. Vasile: - Vino deseară, după ora 19! Atunci voi fi sigur acasă. Acum nu putem discuta problema? Ion: - Nu. Pauza s-a terminat şi trebuie să intrăm în clasă.

Ion întreabă dacă în acea după-amiază Vasile rămâne acasă sau pleacă undeva. Vasile răspunde că până la ora 16 este acasă, apoi pleacă în oraş. Vrea să ştie de ce îl întreabă. Ion spune că vrea să vină la el să discute împreună o problemă. 'vasile î! întreabă pe Ion ce face în acea zi până la ora 16, dacă este ocupat. Ion răspunde că are cursuri. Vasile spune să vină Ion în acea seară, după ora 19. Atunci el va fi sigur acasă, îl întreabă pe Ion dacă în acel moment nu pot discuta problema. Ion răspunde că (în acel moment) nu poate pentru că pauza s-a terminat şi ei trebuie să intre în clasă.

+ verb a întreba-v-— dacă ^ 'c u v â n t interogativ (cine, câţi, când, unde...) a zice vb. la imperativ aici —> azi —> mâine —» acesta —»

-* . verb la conjunctiv acolo în acea zi a doua zi acela

499

a răspunde a spune

că + verb

EXERCIŢII 1 . Kîodel:

Copiii culeg fructe. - Cine culege fructe? - Ce culeg copiii? - Ce fac copiii?

Băieţii mănâncă prăjituri.

Noi îl căutăm pe Adrian.

Mama pregăteşte mâncarea.

Sora spală rufele.

Profesorul îl întreabă pe Ion.

Azi eu o întâlnesc pe Maria.

Tata a vândut maşina.

Ei au văzut ieri filmul.

L-aţi aşteptat pe Mihai?

2. Model:

Cursanţii încep (a. vorbi) româneşte. - Cursanţii încep a vorbi româneşte. - Cursanţii încep să vorbească româneşte.

Când începi (a te pregăti) pentru test?

El a început (a se gândi) la lucrare?

Ei au început (a absenta) de la cursuri.

îndrăznim (a te întreba) despre excursie.

îndrăzneşti (a mă insulta)?

Şerban evită (a-1 întâlni) pe Adrian.

Se cuvine (a le spune) adevărul.

Se cuvine (a n-o supăra) pe mama.

Noi ne grăbim (a ajunge) la timp la gară.

Ei se grăbesc (a termina) testul.

3. Model:

Este necesar (a pleca) imediat la gară. Este necesar a pleca imediat la gară. Este necesar să plec (să pleci...) imediat la gară.

200

E uşor (a telefona) acasă.

E greu (a merge) pe jos atâţia kilometri.

Este bine (a păstra) legătura cu prietenii. - .....................................................

în câteva minute suntem gata (a pleca) spre aeroport

Mihai este un tânăr vrednic (a primi) marele premiu.

- ..................................................... Suntem bucuroşi (a primi) vizita voastră.

4. Model:

El a spus aceasta fără (a se gândi) mult. - El a spus aceasta fără a se gândi mult. - El a spus aceasta fără ca să se gândească mult. Am ieşit din cofetărie fără (a mânca) o îngheţată.

Au plecat fără (a mă anunţa).

Ne-am plimbat o oră prin parc pentru (a ne relaxa).

Ion m-a oprit pe stradă pentru (a mă întreba)ceva.

Beau o bere până (a veni) trenul. Am ajuns la teatru până (a începe) spectacolul. înainte de (a intra) în mare am făcut plajă. Au telefonat înainte de (a pleca) de acasă. Am preferat odihna la munte în loc (de a merge) la mare. Fetele au luat îngheţată în loc de (a mânca) prăjituri.

5. Model:

Vrei să n e ............ întâlnim mâine? Vrei să ne mai întâlnim mâine?

mereu, necontenit, neâncetctt, mai încă, tot

Turiştii au m ers.............patru ore până au ajuns la o cabană. A ţi..............vizitat Grădina Botanică? Nu ştim .............când vom pleca. Copilul întreabă.............. unde e mama. De trei zile.............plouă. Când o ..............vezi pe Maria?

20i

V O C ABULAR antrenament [antrenament] - antrenamente [antrenamente] n. training balon [balon] - baloane [baloane] n. balloon a bate [bate] v. to beai campion [kampion] - campioni [kampion’] m. Champion

campioană [kampioana] - campioane [kampioane] f . Champion campionat [kampionat] - campionate [kampionate] n. championship contra [kontra] p r e p . v e r s u s , against cros [kros] - crosuri [krosur] n. countiy ru n n in g cupă [kupa] - cupe [kupe] f . cup cursă [kursa] - curse [kurse] f . race echipă [ekipa] - echipe [ekipe] f . team gazdă [gazda] - gazde [gazde] f . Iiost team

o veste extraordinară - wondeiful news permis de conducere - driving licence a-şi menţine silueta - to stay fu bazin de înot —stvimming pool Jocuri Olimpice - Olympic Games educaţie fizică - physical training a merge în mâini - Io waik on one's hands a se căţăra pe o frânghie - Io climb a rope

jucător [3 ukator] - jucători [jukator'] m. player jucătoare [jukatoare] - jucătoare ^ukstoare] / player meci [met/1] - meciuri [met/iur'] n. match omogen [omod3 en], omogenă [omod3 ena] omogeni [omod3 en‘], omogene [omod3 ene] adj. homogeneous, unilaiy portar [portar] - portari [portar'] m. goal keeper sportiv [sportiv] - sportivi [sportiv'] m. alhlele sportivă [sportiva] - sportive [sportive] f. alhlele stadion [stadion] - stadioane [stadioane] n. stadium teren [teren] - terenuri [terenur] n.(groimd) -field traseu [traseu] - trasee [trasee] n. tine. direction turneu [turneu] - turnee [turnee] n. lour victorie [viktorie] - victorii [viktorii] f vicloiy a urca pe o motoretă - Io r id e a m o to rb ik e a sta în cap - Io s t a n d o n o n e 's h e a d viaţă sedentară - s e d e n t a i y iife cură de slăbire - th in n in g (cu re) a bate un record - to b r e a k a r e c o r d primii doi calificaţi - Ihe to p tw o concurs internaţional de înot - sw im m in g in te r n a ţio n a l c o n te s t

TEXT S PO R T Victor. - Am o veste extraordinară pentru voi, fetelor. Mergem să cumpărăm bilete la meciul de fotbal România-Franţa de după-amiază. Ioana: - Şi care e vestea extraordinară? Victor: - Am obţinut permisul de conducere. Aşa că ne urcăm în maşină şi înainte de a ajunge la stadion facem un tur prin oraş. Helen: - Sper să conduci prudent, în Bucureşti e un trafic infernal. Victor. - Poţi să ai încredere în mine, sunt un şofer atent, iar „Dacia” e o maşină foarte bună. Ioana: - Nu e politicos să refuz, dar eu n-am chef să văd un meci de fotbal. Noi, fetele, preferăm alte sporturi. Victor: - Ştiu ce sport preferi tu! A propos, exerciţiile de gimnastică ritmică te-au ajutat să pierzi kilogramele pe care le ai în plus? Ioana: - încă nu, dar important este că îmi menţin silueta fără a face şi alte eforturi: să nu mănânc tot ce vreau, de exemplu. Helen, care joacă tenis, nu are nici o problemă cu kilogramele... Victor. - E adevărat că joci tenis de performanţă, Helen? Helen: - E adevărat. La toate competiţiile am avut rezultate foarte bune, dar sunt departe de a fi o mare campioană. Chiar am vrut să te rog să mă însoţeşti la un teren de tenis. Simt nevoia să fac mişcare. Victor. - O să mergem mâine la Arena Progresul; e cel mai mare teren de tenis din Bucureşti. După aceea o să mergem şi la bazinul de înot. Ştii că eu sunt un foarte bun înotător, nu-i aşa? Helen: - Asta înseamnă că îţi plac mai multe sporturi. Victor - Ca pe toţi românii, mă pasionează fotbalul, dar sportul pe care-1 practic este înotul. Ioana: - Şi de azi, de când ai permis de conducere, vei practica turismul cu maşina. Victor: - A, nu, maşina este pentru mine o necesitate; turism voi face pe jos, cu sacul în spate, cu prietenii, în ţară şi în străinătate. Proverbe româneşti

Unde este frică nu încape dragoste. Unde-i dragoste puţină, lesne-i a găsi pricină. Zgârcitul e totdeauna sărac. Pilda rea strică obiceiurile bune.

203

EXERCIŢII 1. Completaţi propoziţiile cu unul din următoarele cuvinte. Complete the sentences using orie o f the following words: stadionul; permisul de conducere; traficul; competiţii; campioană; turism a. Nu pot să folosesc maşina, n-am obţinut în c ă .................... b. Meciurile internaţionale de fotbal au loc în Bucureşti, p e ....................Naţional. c. Nadia Comăneci a fost....................olimpică la gimnastică în 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal. d. Profesorii de educaţie fizică organizează .................... sportive, la care participă numeroşi elevi. e. Republica Cehă a câştigat anul trecut d in ................... patru miliarde de dolari. f. Când pe bulevard....... ............este normal pot să ajung la timp la Universitate. 2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Malch the words in the cotumns according to their meaning: a. Lupta pentru victorie este totdeauna foarte 1. echipă b. Portarul trebuie să fie cu ochii pe 2. omogenă c. Şahul este un sport 3. balon d. Echipa de baschet nu e destul de 4. individual e. Fotbalul şi baschetul sunt sporturi de 5. rugby f. Pe ce stadion are loc meciul de 6 . disputată 3. Găsiţi întrebarea potrivită. Find the right question : a............................................................ -Două antrenamente pe zi. b............................................................ - Nu, patru schioare nu au reuşit să termine traseul. c............................................................ - La crosul de duminică au participat peste 300 de tineri. d............................................................. - Am făcut înot şi scrimă. e............................................................ - Prima repriză s-a încheiat cu scorul de 2- 1 . f . .......................................................... - Turneul de fotbal din Tailanda este dotat cu „Cupa Regelui”. 4. Următoarele cuvinte figurează în text. Folosiţi dicţionarul pentru a găsi celelalte părţi de vorbire. The following words are in the text. Use the dictionaiy to find the other parts of speech:

204

VERB a mişca

SUBSTANTIV mişcare surpriză

ADJECTIV mişcător mişcat

a însemna a prefera adevărat ritmic conducere necesitate a practica a crede antrenament a alerga 5. Completaţi propoziţiile cu prepoziţiile potrivite. Complete the sentences bellow using the right prepositions: a. Omul care m erge............. mâini e un acrobat; l-am văzut la un spectacol, la circ. b. Acest tânăr se caţără............. frânghie cu o agilitate de maimuţă. c. Ai încercat vreodată să s ta i............. cap? d. Când mă u r c ............. motoretă şi merg cu viteză am senzaţia că zbor. 6. Completaţi rubricile următoare. FUI in the following columns :

SPORT atletism athletics, track and fields baschet hasketbal! box boxine canotaj rowins călărie ridine ciclism cvcling fotbal football. soccer gimnastică gymnastics handbal handbal1 hochei hockey natatie swimmine patinaj skating planorism gliding rugbi nigby schi skiing scrimă fencing tems tennis şah chess volei volleyball

SPORTIV atlet

LOC DE DESFĂŞURARE stadion

baschetbalist boxer

sală de sport rine

205

7. Adevărat sau fals? True or false ? a. Surpriza pregătită de Victor este meciul de fotbal. b. Helen este o mare campioană de tenis. c. Fotbalul este sportul care pasionează pe toţi românii. d. Maşina Dacia este fabricată în România, la Piteşti. e. Arena „Progresul” este cel mai mare teren de tenis din Bucureşti. f. Victor e dispus să practice turismul cu maşina. 8. Sunt sănătos dacă...? Am Ihealthy if...?

a. alerg dimineaţa b. duc o viaţă sedentară c. am o greutate normală d. mănânc multe dulciuri e. fac mult sport f. beau alcool şi fumez

□ □ □ □ □ □

g. am multe supărări h. consum paste făinoase şi grăsimi i. beau lapte, sucuri, ceai j. mănânc legume şi fructe k. fac multe excese 1. merg pe jos

□ □ □ □ □ □

9. Citiţi dialogul şi relatarea lui. Ileana: - Tot ţii cură de slăbire? Roxana: - Da, dar nu regulat. Ieri dimineaţă am băut un ceai fără zahăr, dar pe la ora zece am mâncat două ciocolate. Ileana: - De ce nu faci puţină gimnastică? Roxana: - Am încercat, dar n-am slăbit deloc. Ileana: - De fapt, câte kilograme ai? Roxana: - Am 72 de kg., dar 1,60 m. Ileana: - In cazul acesta trebuie să faci eforturi ca să slăbeşti.

206

Ileana a întrebat-o pe Roxana dacă tot mai ţine cură de slăbire. Roxana spune că ţine cură de slăbire, dar nu regulat. Ea mai spune că ieri a băut ceai Iară zahăr, dar că la ora zece a mâncat două ciocolate. Ileana a întrebat-o pe Roxana de ce nu face puţină gimnastică. Roxana spune că a încercat să facă gimnastică, dar n-a slăbit deloc. Peana o întreabă pe Roxana câte kilograme are. Roxana răspunde că are 72 de kg. şi înălţimea de 1,60 m. Ileana o sfătuieşte pe Roxana să facă eforturi ca să slăbească.

10. Transformaţi în discurs indirect: Dan\ - Ai citit ieri ziarul „Sportul românesc”? Mihai: - Nu, nu l-am citit. De ce mă întrebi? Dan: - Vreau să ştiu ce părere ai despre meciul de tenis România-O landa din Cupa Davis. Mihai: - Dar n-am fost la meci şi nu m-am uitat nici la televizor. Dan: - Intr-un articol din ziar au fost mai multe comentarii şi despre jucători, şi despre spectatori. Mihai: - Jucătorii români au pierdut, nu-i aşa? Dan: - Da, au pierdut în ultimul moment. Mihai: - Şi spectatorii cum au reacţionat? Dan: - Destul de zgomotos.

Flash sportiv „în perioada 12-16 martie, oraşele hargliitene Miercurea-Ciuc şi Gheorghieni vor găzdui o nouă ediţie a Campionatului de hochei pentru juniori. Echipele participante au fost repartizate în două grupe: în grupa A concurează România, Estonia, Marea Britanie şi Olanda, iar în grupa B Austria, Letonia, Lituania şi Croaţia. Meciul inaugural AustriaCroaţia se va desfăşura miercuri, 12 martie, pe patinoarul din Miercurea-Ciuc, de la ora 11.00. La ora 18.45 va avea loc ceremonia oficială de deschidere, după care va urma jocul Estonia-Marea Britanie.” („România liberă”)

207

c£& cbla/1 4 ) G R A M A T IC Ă GRAMMAR A. SUBSTA N TIV THENOUN CA ZU L G E N IT IV THE GENITIVE CASE 1 . Substantiv cu articol nehotărât Singular Masculin Feminin N. Un prieten are maşină O prietenă are o soră. G. Maşina unui prieten este nouă Sora unei prietene este elevă. N. Un frate este căsătorit. O profesoară are un dicţionar. G. Soţia unui frate este asistentă medicală. Dicţionarul unei profesoare este pe masă. unui + subst. sg.

N. G. N. G.

unei + subst. pl.

Plural Masculin Feminin Nişte prieteni posedă maşini. Nişte prietene au surori. Maşinile unor prieteni sunt în parcare. Surorile unor prietene sunt eleve. Nişte fraţi sunt căsătoriţi. Nişte profesoare au dicţionare. Soţiile unor fraţi sunt funcţionare. Dicţionarele unor profesoare sunt pe masă unor + subst. pl.

SgPl.

2.

N.A. G. N.A. G.

unor + subst. pl. mase. un prieten unui prieten nişte prieteni unor prieteni

fem. o prietenă unei prietene nişte prietene unor prietene

Substantiv cu articol hotărât

Masculin N. Prietenul are maşină. G. Maşina prietenului este nouă.

Singular Feminin Prietena are o soră. Sora prietenei este elevă.

208

N. Fratele este căsătorit. G. Soţia fratelui este asistentă medicală.

Profesoara are un dicţionar. Dicţionarul profesoarei este pe masă. subst. pl. + i

subst. sg. + (u)lui

Atenţie! farmacie, patrie, câmpie Excepţie: familie, (fa-mi-li-e), (far-ma-ci-e), (pa-tri-e), (câm-pi-e) Uşa farmaciei este deschisă. Copiii familiei Ionescu învaţă la liceu dar: baie, femeie, foaie, ploaie (ba-ie), (fe-me-ie), (foa-ie), (ploa-ie) Uşa băii este deschisă. Numele femeii este Mariana.

N. G. N. G.

G = subst. sg. + i

G = subst. pl. + i

Plural Masculin Feminin Prietenii au maşini. Prietenele au surori. Maşinile prietenilor sunt în parcare.Surorile prietenelor sunt eleve. Fraţii sunt căsătoriţi. Profesoarele au dicţionare. Soţiile fraţilor sunt funcţionare. Dicţionarele profesoarelor sunt pe masă. subst. pl. + lor

subst. pl. + lor

Sg. Pl.

N.A. G. N.A. G.

mase. prietenul prietenului prietenii prietenilor

fcm. prietena prietenei prietenele prietenelor

N um e p ro p rii Nume de persoane Masculin Feminin Mihai are familie. Elena studiază medicina. Familia lui Mihai locuieşte la ţară. Notele Elenei sunt foarte bune. subst. a —> ei

lui + subst. propriu mase. Nume geografice

Egiptul este o ţară veche. Istoria Egiptului este foarte interesantă. Stadioanele Bucureştiului sunt încăpătoare. subst. + (u)lui

209

Atenţie! Olga are o familie numeroasă. Familia Olgăi locuieşte la ţară. Lili are un frate. Fratele lui Lili este student. Sora lui Carmen este căsătorită. Părinţii lui Gabi sunt funcţionari.

dar:

subst. în (g, c) a —» ăi — lui Lili, Carmen, Gabi

Ţările Europei au o veche civilizaţie. Oraşele Franţei (Angliei, Spaniei, Germaniei, Italici...) sunt importante centre de cultură. Frumuseţea Alpilor (Carpaţilor, Anzilor, Apeninilor...) este recunoscută de toţi. Frumuseţea munţilor Alpi (munţilor Carpaţi, munţilor Anzi...) este recunoscută de toţi.

B.

PRONUME PERSONAL CAZUL GENITIV

3 sg.

3 pl.

SgPl.

C.

mase. Colegul are un dicţionar. El are un dicţionar. Dicţionarul colegului este nou. Dicţionarul lui este nou. Colegii au program. Ei au program. Programul colegilor este lejer. Programul lor este lejer.

N.A. G. N.A. G.

mase. el lui ei

fem. Colega are o soră. Ea are o soră. Sora colegei este studentă. Sora ei este studentă. Colegele au un apartament. Ele au un apartament. Apartamentul colegelor este spaţios. Apartamentul lor este spaţios.

fem. ea ei ele lor

ADVERB ADVERBE ŞI LOCUŢIUNI ADVERBIALE CARE ARATĂ:

A. revenirea the recurrence Copilul a răcit iar. Deseară mergem iarăşi la restaurant.

iar, iarăşi, din nou again, once more

210

Pentru că n-am rezolvat ieri problema banilor, trebuie să merg d in n o u la bancă. Ştefan te-a vizitat ia r ă ş i? Pentru a obţine viza pe paşaport trebuie să merg d in n o u la ambasadă.

B . fr e c v e n ţ a

thefrequency

a d esea , d ese o ri

often

Ei vin a d e s e a pe la noi. Mergem d e s e o r i la teatru.

a r a r e o r i, r a r e o r i

rarely, seldom

De obicei merg pe jos la serviciu, ra r e o r i iau tramvaiul. Privesc a r a r e o r i această emisiune la televizor. D in c în d în c în d ascultăm seara muzică

EXERCIŢII 1. Model: Caietul (colegul)

Părinţii

Soţia

Străzile

Prietenul

Musafirii

(un coleg) unui coleg a rămas pe bancă. (Ştefan) lui Ştefan

(un student)............. (studentul)............. (George)............. (un frate)............ (fratele)............ (Adrian)............. (un o raş)............ (oraşul C luj)............ (C luj)............. (o soră) ............. ( s o ra ) ............. (Adriana)............ (o colegă)............. ( colega)............. (Monica)............

vizitează România.

este doctoriţă.

sunt curate.

este jurist.

sosesc imediat.

2H

Capitala Mingea Camerele

2. Model:

(o ţa ră ) ...... (ţara) ......... (România) (nişte copii) (copiii)...... (nişte fete) . (fetele) ......

este Bucureşti, a rămas lângă tobogan, sunt la parter.

Câinele (familia Petrescu) este negru. Câinele familiei Petrescu este negru.

Vitrina (farmacia) este frumos aranjată.

în vitrina (librăria) am văzut cărţi interesante.

Culoarea (pălăria) este bej.

Costul (călătoria) cu tramvaiul este de 1600 de lei.

Uşa (bucătăria) este deschisă. Locul (peria) nu este pe masă. Preţul (bijuteria) este mare. Titlul (poezia) este Floare albastră. Importanţa (prietenia) pentru om este nestimabilă.

3. Model:

Am făcut curăţenie în interiorul (baia). Am făcut curăţenie în interiorul băii.

Congresul discută locul şi importanţa (femeia) în societatea contemporană. ■.............................................................. în urma (ploaia) au înfrunzit copacii.

4. Model:

în timpul (lecţia) au intrat câţiva colegi.

Unde este locul (cheia)? ............................................................. Am pus conţinutul (tigaia) în farfurii. .............................................................

Unde sunt cursurile (Şerban)? Unde sunt cursurile lui Şerban?

Propunerea (Ana) este foarte bună.

Poşeta (Lili) a rămas pe masă.

Prietenul (Monica) este inginer.

Te aşteaptă fratele (Gabi).

Părinţii (Carmen) au plecat la mare.

Lucrarea (Elena) este foarte bună.

Ajutorul (Maria) este preţios.

Locul (Ecaterina) este lângă mine.

Apreciem obiectivitatea (Mircea).

Prietenii (Ştefan) n-au venit la petrecere.

N-am vorbit cu soţul (Veronica).

Chitara (George) este pe recamier.

5. Model:

Margareta are un câine. Câinele...... ..... este de rasă. Câinele ei este de rasă.

Băieţii au biciclete. Bicicletele.............trebuie reparate. Copilul are o jucărie. Jucăria.............este lângă scaun. Fetiţa are o rochie nouă. Rochia.............este albastră. Fetele au bilete. Biletele............ sunt la clasa întâi. Mihai are paşaport. Paşaportul.............este vizat. Olga a terminat testul. N o ta.............este zece. Colegii au plecat acasă. Programul............ s-a terminat. Şerban şi Alina vizitează muzeul. Pardesiile şi genţile.............sunt la garderobă. Carmen n-are cu ce deschide uşa. Cheia............ este la o colegă. 6. Model:

(iar) L-am vizitat iar pe Radu la spital.

a. (ia r).................. (iarăşi).............. (din n o u )........... b. adesea) .............. (deseori)........... c. (arareori).......... (rareori)............. (din cînd în cînd)

243

VOCABULAR atelier [atelier] - ateliere [ateliere] n. workshop casier [kasier] - casieri [kasier'] m. cashier casnică [kasnika] - casnice [kasnit/e]/ liousew fe

celibatar [t/elibatar] - celibatari [t/ elibatar'] m. bachelor, single man / woman cumnat [kumnat] - cumnaţi [kumnatsi'] m. bmther-in-law cumnată [kumnata] - cumnate [kumnate] f. sisler-in-law curte [kurte] - curţi [kurts'] f. court, yard geamăn ^eam an], geamănă [d-jeamana] gemeni [d3emen']], gemene [d3emene] adj. twin ginere ginere] - gineri [d3iner'] m. son-inlaw învăţătoare [învatsatoare] - învăţătoare [învatsatoare]/ teacher, schoolmistress mătuşă [matu/a] - mătuşi [matu/'] / aunt mezin [mezin], mezină [mezina] - mezini [mezin'], mezine [mezine] adj. yoimgesl child nepot [nepot] - nepoţi [nepots'] m. (de soră/ frate) nephew, (de fiică/fiu) grand-son nepoată [nepoata] - nepoate [nepoate] f. (de soră/frate) niece; (de fiică/fiu) granddaughter

bunicul după tată - father ’s grandfather într-un cuvânt —in a/ one word. in short fabrica de încălţăminte - shoe factoiy

noră [nora] - nurori [nurori]/ daughter-in-law a se pensiona [pensiona] v. Io retire preot [preot] - preoţi [preots1] m. priest pro p rietar [proprietar] - proprietari [proprietar'] m. owner rudă [ruda] - rude [rude] f. relative soţ [sots] - soţi [sots'] m. husband soţie [sotsie] - soţii [sotsii] / wife socru [sokru] - socri [sokri] m. father-in-law soacră [soakra] - soacre [soakre] / mother-in-law telefonistă [telefonista] - telefoniste [telefoniste] f. (tele-)phone operator treaptă [treapta] - trepte [trepte] f degree unchi [unk'] - unchi [unk'] m. unde vară [vara] vezi verişoară văr [var] vezi verişor a venera [venera] - v. to venerate verişor [veri/or] - verişori [veri/ or'] m. cousin verişoară [veri/oară] - verişoare [veri/ oare] f girl-cousin vis [vis] - vise [vise] şi visuri [visur'] n. dream vitreg [vitreg], vitregă [vitrega] - vitregi [vitred3 '], vitrege [\dtred3e] adj. step..., half...

tehnician dentar - dental technician în străinătate - abroad şofer de taxi - taxi driver

TEXT

oOol

FAMILIA LUI MIHAI

Mihai Ionescu este din Timişoara, un oraş mare din vestul României. Acolo locuiesc părinţii, fraţii, sora şi bunicii după tată, într-un cuvânt, toată familia lui Mihai. Tatăl, George Ionescu, este mecanic auto. De şase ani este proprietarul unui atelier de reparat maşini. Mama, Natalia Ionescu, este telefonistă la fabrica de încălţăminte Guban. Mihai are doi fraţi şi o soră. Fraţii lui Mihai sunt mai mari decât el şi sunt gemeni. Mircea este tehnician dentar, iar Cosmin este şofer de taxi. Gemenii nu sunt căsătoriţi, amândoi sunt celibatari. Ruxandra, mezina familiei, este încă elevă la gimnaziu. Tatăl şi mama domnului / Ionescu, bunicii, locuiesc împreună cu ei. Bunicul a fost casier la agenţia C.F.R. din centrul oraşului. Bunica nu a lucrat niciodată, a fost totdeauna casnică. Ei mai au o fiică, Aurelia, care s-a căsătorit cu un american, Patrick Walker. Domnul şi doamna Waiker au o fermă în Alabama. Ei au doi copii: Adam şi Tracy.

Familia lui Mihai locuieşte într-un apartament de cinci camere, la Tatăl lui Mihai speră să poată cumpăra în curând o casă mare, cu curte şi grădină, visul de o viaţă al întregii familii. Proverbe româneşti______________________________________________ Trebuie să mănânci un car de sare cu cineva ca să-I poţi cunoaşte. Unde intră cearta în casă de acolo norocul iese. Vântul aţâţă focul şi vorba (aţâţă) vrajba. Găina vecinului totdeauna-i curcă.

215

EXERCIŢII 1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences, using one o f the following words: bunica; laborator; patern; gemeni; mezinul; gimnaziul a. Şcoala primară, ............. şi liceul sunt principalele trepte ale învăţământului preuniversitar din România. b. Mama mamei,............ , a murit anul trecut. c. Ei s-au născut în acelaşi an şi în aceeaşi zi, sunt deci fra ţi............. d. Am doi bunici: bunicul dinspre mamă sau bunicul matern şi bunicul dinspre tată sau bunicul............ e...............este copilul cel mai mic dintr-o familie. f. El este tehnician dentar şi lucrează într-un............ 2. Citiţi textul lecţiei şi completaţi dialogul. Read the text o f the lesson and complete the dialogne: John: - Mihai a r e ............ în străinătate? Victor: - Da, după câte ştiu, î n ............ John: - Cum a ajuns............ lui Mihai în America? Victor: - S-a măritat c u ............ John: - ............ şi mătuşa din America au copii? Victor: - Da, doi, u n ............ şi o .............. John: - ............ lui Mihai au num e.............. sau americane? Victor: - .............se numeşte Adam, u n .............. internaţional, ia r ..............are nume american,............ Tracy. 3. Copletaţi spaţiile libere cu formele genitivale (nume proprii). Fii! in the blanks using the genitive fonns (proper names): Model:

Natalia are o soră. Sora Nataliei este Aurelia.

a. Mihai are doi fraţi. F raţii.............sunt gemeni. b. Ruxandra este verişoara.............ş i .............. c. M ătuşa............., Aurelia Walker, locuieşte în Alabama. d. Bunicii.............Cosmin.............. Mircea ş i ..............Adam locuiesc la Timişoara. e. T atăl.............George Ionescu nu mai lucrează, este pensionar. f. S o ra.............Ionescu este so ţia.............. Patrick Walker.

2 i6

4. Citiţi textul lecţiei şi completaţi schema. Read the text o f the lesson and ftll in the chart:

Nume George Ionescu Natalia Ionescu Mircea Ionescu Cosmin Ionescu Ruxandra Ionescu Patrick Walker

Ocupaţia mecanic auto

Activitatea repară maşini

Locul de muncă atelier de reparat maşini

5. Citiţi textul lecţiei şi scrieţi numele rudelor din România ale familiei Walker. Read the text o f lesson and wrile down Walker s relatives names. MĂTUŞĂ

BUNICI

UNCHI

VERI

6. Scrieţi scurte propoziţii pentru a descrie gradul de rudenie dintre aceste persoane.

Citiţi din nou textul lecţiei. Write short sentences to describe the relationship betweeen tliese people. Read the text o f lesson again . Model:

George şi Natalia. Ei sunt s o ţ şi so ţie .

Mihai, Cosmin şi Mircea

George şi Patrick

George şi Tracy

Aurelia şi Natalia

Aurelia şi Ruxandra

Patrick şi Cosmin

Adam şi Mihai

Natalia şi Patrick

Adam şi Tracy

Ruxandra şi Tracy

7. a.

Răspundeţi Ia ur mătoarele întrebări. Answer the following questions : De unde este Mihai?

b.

Cu ce se ocupă tatăl lui Mihai?

247

c.

Unde a lucrat bunicul lui Mihai înainte de a se pensiona?

d.

Ce meserie are Mircea?

e.

Cu cine s-a căsătorit sora domnului Mihai Ionescu?

g.

Care este visul întregii familii?

8. Găsiţi întrebarea potrivită. Find the right question :

a...................................................................? b.................................................................. ? c.................................................................. ? d.................................................................. ? e.................................................................. ? f . ................................................................ ?

- Bunicii dinspre mamă au murit. Bunicul în 1990 şi bunica în 1994. - Au locuit la Cotnari, o comună mare din Moldova. - Bunicul a fost preot, iar bunica învăţătoare. -D in partea mamei am patru veri şi două verişoare. - Nu, verii nu locuiesc în Timişoara, locuiesc în Iaşi. - Destul de des, în vacanţă. îi vizităm noi pe ei sau ei pe noi.

9. Scrieţi cuvintele care lipsesc. Write the missing words : MASCULIN FEMININ MASCULIN bunica fiul fratele nepotul tata ginerele cumnatul unchiul soţul vărul

FEMININ verişoara mătuşa soacra sora vitregă

10. Cine au fost ci? în răspuns folosiţi corect formele genitivale. Who were they? Answer by using the s enitive forms correctlv :___________ Model: Iulius Cezar Iulius Cezar a fost împăratul Romei. Martin Luther King

John MacAdam

218

Mao Tse Dung

Nicolae Titulescu

Alexander Fleming

Cristofor Columb

John Kennedy

Caterina a Ii-a cea Mare

Cleopatra

Franţois Mitterrand

Alexandru cel Mare

Semiramis (Semiramida)

11. Adevărat sau fals? True or false? a. Romulus şi Remus sunt doi fraţi gemeni, veneraţi de poporul italian. b. Cain şi Abel au fost fiii lui Adam şi ai Evei. c. Mama vitregă a Albei ca Zăpada era o femeie frumoasă şi bună. d. Lupul din povestea Scufiţa Roşie a mâncat-o şi pe bunică şi pe fetiţă. e. Victor Hugo este autorul volumului de poezii „Arta de a fi bunic”. L E C T U R Ă SU PLIM EN TA RĂ „Rude apropiate nu aveam decât doi unchi, fraţii tatei. Cel mai mare, imens de bogat şi aprig de avar, se dezinteresa cu totul de noi, ca să nu fie nevoit, cine ştie, să se înduioşeze şi să ne ajute, celălalt, deputatul, cunoscut ca om de spirit şi excelent orator, făcuse parese, cândva, câteva glume pe socoteala mamei şi de atunci - de ani de zile nu mai aveam nici un soi de relaţii.” Camil Petrescu (1894-1957), Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război ^ Părinţii Părinţii fa c totul oricând pentru noi Ne nasc şi ne cresc mai mari decât ei, Rămân apoi cu discreţie în urmă, Nu ne deranjează de obicei. Li-e ruşine că sunt prea bătrâni, prea bolnavi, Pentru noi prea modeşti şi prea simpli părinţi, Vinovaţi pentru timpul pierdut Ne privesc în tăcere cuminţi. Apoi işi mută privirea în stea, Când raza-nglodată de cer se subfie Şi, obosiţi, nu pregetă-o clipă Să ni se aşeze în pământ, temelie. Ana Blandiana (n. 1942)

2 i3

__

c£&ct/la/15 >

GRAMATICĂ GRAMMAR A. Principalele prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale după care se foloseşte cazul genitiv over; about, on, concerning; to against Ploi torenţiale s-au abătut asupra M o ld o v e i. Vom reveni asupra p r o b le m e i în lecţia următoare. ____________ Războaiele asupra p o p o r u lu i român au fost numeroase.______ _ (în ) c o n tr a , îm p o t r iv a in opposition Io, contrary to, against; (in exchange) for A plecat la mare contra v o in ţe i tatălui. ____________ Am dat maşina contra s u m e i de 6 milioane de lei. (p e ) d e a s u p r a ovei; above \ Avionul zboară pe deasupra m u n ţilo r . ____________ Pe tavan, deasupra m e s e i, este un candelabru. în ă u n tr u l in, within, inside | ____________ înăuntrul c a m e r e i toate lucrurile sunt frumos aranjate. în a fa r a out of..., outside \ ____________ La adunare mulţi au vorbit în afara p r o b le m e i. în a in te a before, in front o f | Am ajuns la hotel înaintea c o le g ilo r . ____________ înaintea tr a m v a iu lu i este un camion defect. în p r e a jm a around, about, on the eve q/ţ în preajma u n iv e r s ită ţii sunt cămine studenţeşti. ____________ în preajma C r ă c iu n u lu i există multă agitaţie prin oraş. î n j u r u l round about, all around \ Copiii stau în jurul b u n ic u lu i. ____________ în jurul casei avem grădină. î n p o fid a despite, in spiţe o f \ Am continuat drumul în pofida o b o s e lii. ____________ Ei au ieşit în oraş în pofida p lo ii. d in c a u z a on account o f because o f \ Din cauza b o lii n-a mers la cursuri. Din cauza p lo ilo r torenţiale apa râurilor a crescut mult. c u e x c e p ţ ia excepting..., with the exception of... \ La petrecere au venit toţi cu excepţia c o le g u lu i francez. Am repetat toate lecţiile, cu excepţia u ltim e i. asu p ra

220

| în (cu) scopul in order to, with the object of..71 L-am chemat pe Ştefan la mine în scopul pregătirii bagajelor. ____________Ştefan a plecat la Viena cu scopul participării la un congres. | în mijlocul in the middle o f ~| Cartofii sunt semănaţi în mijlocul grădinii. ____________ Statuia este în mijlocul pieţei.________ |în cinstea toyour (him, her...) healthjn honour o f ] Băieţii au băut vin în cinstea colegului lor. Elevii au participat la serbarea dată în cinstea profesorului de fizică. B.

SUBSTANTIV. CAZUL DATIV

THE NOUN IN THE DATIVE CASE

1.

SUBSTANTIV CU ARTICOL NEHOTĂRÂT

DECLENSION WITH INDEFINITE ARTICLE

Feminin

Masculin Singular

Dau florile unei prietene. Ofer acest cadou unei surori.

Telefonez unui prieten. Trimit scrisoarea unui frate.

unei + subst. pl.

unui + subst. sg. Plural

Dau florile unor prietene. Ofer aceste cadouri unor surori.

Telefonez unor prieteni. Trimit scrisorile unor fraţi.

unor + subst. pl.

unor + subst. pl. Nr Sg. Pl.

2.

N.A. G.D. N.A. G.D.

Masculin un prieten unui prieten nişte prieteni unor prieteni

Feminin o prietenă unei prietene nişte prietene unor prietene

SUBSTANTIV CU ARTICOL HOTĂRÂT

DECLENSION WITH DEFINITE ARTICLE

Masculin

Feminin Singular

Telefonez prietenului. Trimit scrisoarea fratelui.

Dau florile prietenei. Ofer acest cadou surorii.

221

Plural Telefonez prietenilor. Trimit scrisorile fraţilor.

Sg. PI.

N.A. G.D. N.A. G.D.

Dau florile prietenelor. Ofer aceste cadouri surorilor. Masculin prietenul prietenului prietenii prietenilor

Nume proprii mase. Telefonez lui Ştefan. Trimit scrisoarea lui George

Feminin prietena prietenei prietenele prietenelor

fem. Ofer Elenei un buchet de flori. Explic lui Carmen (Lili, Gabi...) situaţia.

Nume geografice S.U.A. a oferit Israelului un ajutor important. Rusia a vândut Iranului tehnică militară. Popoarele lumii au cerut Franţei să înceteze experienţele atomice. Consiliul Europei a răspuns României la cererile formulate. C. PRONUME INTEROGAŢIV-RELATIV CINE THE INTEROGATIVE - RELATIVE PRONOUN Cazul dativ Vasile i-a telefonat Măriei. Colegilor le dă dicţionarul. Nu ştiu cui a scris Mihai. Vrem să ştim cui pregătiţi cafeaua.

Cui a telefonat? Cui dă dicţionarul? N.A. D.

CINE who CUI to whom

D. AD VERBE şl LOCUŢIUNI ADVERBIALE DE ÎNDOIALĂ SAU DE POSIBILITATE | parcă (it) seems (that) \ Mihai parcă a plecat la un prieten. Meciul parcă este miercuri. Băieţii parcă s-au întors din oraş. | poate (că), pesemne (că), probabil (că) probably, as it seems, possibly | - Radu nu este acasă? - De ce nu vine Ion la cursuri?

222

- Ba da, poate că doarme. - Când te întorci acasă? - Poate peste două zile.

—Pesemne că este bolnav. - Când treci pe la mine? -Probabil că mâine. (Mâine, probabil).

EXERCIŢII 1. Model:

D iscuţia.............testului a fost interesantă.

asupra, (în) contra, (pe) deasupra, înăuntrul, în afara, înaintea, în preajma, în jurul

Discuţia asupra testului a fost interesantă. Am mers mult timp .............vântului. Mulţi colegi au ajuns la hotel .............. fetelor. Luăm bilete de călătorie.............vacanţei. în parc stăm .............. colegului care cântă la chitară şi ascultăm. La petrecere au venit.............colegilor de grupă şi câţiva prieteni vechi. Ai băgat rucsacul............ camerei? Departe se văd nori negri.............. munţilor. Au votat tr e i............ propunerii. 2. Model:

în pofida, din cauza, cu excepţia, în (cu) scopul, în mijlocul, în cinstea în familie toti suntem ingineri, cu excepţia fratelui Adrian. în familie toţi suntem ingineri,

fratelui Adrian.

N-am mai continuat drumul............ oboselii. Facultatea a organizat o petrecere.............. absolvenţilor. Sportivii sunt ac u m ............ terenului. Directorul a plecat în Germania .............semnării unor contracte. Au cumpărat toţi bilete.............. Elenei. Ei au mers la agenţia de voiaj............ ploii. 3. Model:

Cumpăr

l o soră un cadou de ziua ei. I sora Cumpăr unei surori un cadou de ziua ei. Cumpăr surorii un cadou de ziua ei.

Cer

dicţionarul.

un coleg . colegul .. o vecina ... Cumpărăm vecina...... Aduce un prieten . prietenul..

pâine. fructe.

223

împrumutăm

casetofonul.

o colegă colega .. Oferi j o domnişoară............. domnişoara............. Explică un dom n........... domnul Popescu

flori unde este secretariatul.

Cer

nişte colegi............. colegii Cumpărăm nişte vecine............. vecinele........... Aduce nişte prieteni............ prietenii............ împrumutăm nişte colege . colegele . Oferi nişte domnişoare . domnişoarele...... 4. Model:

dicţionarul pâine. fructe. casetofonul. flori.

Ei cer (un vânzător) un kg. de cireşe. Ei cer unui vânzător un kg. de cireşe.

Telefonăm (nişte prieteni).

Spune (o colegă) să vină astăzi la test.

Trimit (Mircea) o telegramă.

Aduc (bunica) un pahar cu apă.

Daţi (băiatul) mingea.

Explică (o persoană) unde este banca.

Mulţumeşte (profesoara) pentru explicaţii.

Oferim (colegele) flori.

Scrie (fratele) despre România.

Răspunde (funcţionara) la întrebări.

5. Model:

Povestesc (Maria) întâmplarea. Povestesc Măriei întâmplarea.

Am cerut (ospătarul) nota de plată.

Ei au adus (părinţii) şi (surorile) daruri.

Voi explica (profesorul) de ce am lipsit.

Vei trimite (mama) o felicitare de ziua ei?

Ghidul arată (vizitatorii) tablourile lui Iser.

împrumutăm (Ştefan) caseta.

224

El mulţumeşte (colegii) pentru ajutor.

Citesc (un prieten) compoziţia.

Telefonăm (Elena) după-amiază.

Răspunzi (Carmen) la scrisoare?

6. Model:

a scrie

Am scris părinţilor o scrisoare.

a răspunde a împrumuta a aduce a trimite a telefona a mulţumi a oferi a cere a lua a spune 7. Model:

Trenul pleacă peste zece minute. Trenul parcă pleacă peste zece minute.

Vecinul a mers astăzi la cursuri.

Fraţii au scris mamei.

Radu s-a întors din oraş.

Am rezolvat acest exerciţiu.

Profesorul a adus două cărţi.

Ştefan a fost dimineaţă aici.

Ion a telefonat acasă.

Ai spus că vii astăzi la mine.

8. Model:

Trenul n-a venit încă? ............ are întârziere. Pesemne că are întârziere.

poate, pesemne, probabil

- Mihaela n-a ajuns acasă...............a rămas la film. -A m mai explicat această problemă, d a r ............ că n-ai înţeles-o. - Nouri negri sunt deasupra munţilor............ că va ploua. - După cinci ore de c u rs............ sunteţi obosiţi. -Astă-noapte băieţii au venit târziu acasă,............ au fost la discotecă.

225

VOCABULAR a se abona la [abona] v. to subscribe to a b o n a m e n t [abonament] - a b o n a m en te

[abonamente] n. subscriplion agendă [adjenda] - agende [ad3ende] f.

note/ pockel book a atrage [atrad3e] v. to allracl, Io draw chitanţă [kitantsa] - chitanţe [kitantse]/ receipt a cântări [kîntari] v. to weigh cântar [kîntar] - cântare [kîntare] n. scales a colecţiona [kolektsiona] v. to colleci colecţion ar [kolektsionar] - colecţion ari [kolektsionar1] m. colleclor colet [kolet] - colete [kolete] n. parceI confidenţial [konfidentsial], con fidenţială [konfidentsiala] - confidenţiali [konfideantsial1], confidenţiale [konfidentsiale] adj. confidenţial a coresponda [koresponda] v. to exchange lelteis, lo wrile Io each olher corespondenţă [korespondentsa] corespondenţe [korespondentse] fi mail destinatar [destinatar] - destinatari [destinatar'] m. addressee a dezlega [dezlega] v. to untie, lo unbind a expedia [ekspediia] v. to post! mail e x p e d it o r [ekspeditor] - e x p e d ito r i [ekspeditor1] m. sender felicitare [felit/itare] - felicitări [felit/itar1] fi. greeting cârd filatclist [filatelist] - filatelişti [filateli/t1] m. stamp colleclor, pliilalelisl a finanţa [finantsa] v. to fiinance fiscal [fiskal], fiscală [fiskab] - fiscali [fiskal1], fiscale [fiskale] adj. fiscal indispensabil [indispensabil], indispensabilă [indispensabila] - indispensabili [indispensabil1], indispensabile [indispensabile] adj. indispensable a investi [investi] v. lo invesl investitor [investitor] - investitori [investitor1] m. inveslor

a împacheta [împaketa] v. lo wrap up; lo packup judeţ [3Udets] - judeţe [3udetse] n. district a lega [lega] v. to lie, lo bind a lipi [lipi] v. to glue, lo paste lipici [lipit/1] n. glue paste a livra [livra] v. to deliver a majora [ma3 ora] v. lo increase majorare [rr^orare] - majorări [majorar1] fi. increse in price mesaj [mesa3 ] - mesaje [mesa3 e] n. message monedă [moneda] - monede [monede] fi. coin plic [plik] - plicuri [plikur1] n. envelope poştaş [po/ta/]-poştaşi [po/ta/1] m.postman, mailman redacţie [redaktsie] - redacţii [redaktsi i] fi editorial offiice a recepţiona [ret/eptsiona] v. to intercept, lo pick up receptor [ret/eptor] - receptoare [ret/eptoare] n. receiver a restructura [restruktura] v. to reorganiie a se scumpi [skumpi] v. to givw/ lo rise scumpire [skumpire] - scumpiri [skumpir ’] fi. rise in Ihe price sfoară [sfoara] - sfori [sfor1] fi. slring, cord, line solid [solid], solidă [solida] - solizi [soliz’], solide [solide] adj. solid a sorta [sorta] v. to sori (oul) sortare [sortare] - sortări [sortar1] fi. sorling (oul) a ştampila [/tampila] v. to stamp ştampilă [/tampila] - ştampile [/tampile] fi. stamp tarif [tarif] - tarife [tarife] n. price a telefona [telefona] v. to leleplione telefon [telefon] - telefoane [telefoane] n. leleplione caii telegramă [telegrama] - telegrame [telegrame] fi. lelegram a timbra [timbra] v. lo stamp timbru [timbru] - timbre [timbre] n. stamp tub [tub] - tuburi [tubur1] n. tube vedere [vedere] - vederi [veder'] fi poslcard

226

prefix (pentru oraşe, ţări) - area code carte de telefon - telephone directory număr de telefon - telephone number linie telefonică - telephone line abonament lunar - monthly subscription telefon public - caii box, public telephone cabină telefonică - telephone box / boolh telefon mobil - mobile phone convorbire telefonică interurbană - trunk caii, long distance caii

V O C A B U L A R T E M A T IC alo - hello fon ihe telephone) scrisoare simplă -simple letter scrisoare recomandată - registered letter cutie poştală - post box cod poştal - postaI code factor poştal - postman, maihnan la poştă - at the Post Office hârtie de scrisori - note/letter paper în străinătate - abivad a da un telefon - to make a telephone caii a aştepta la rând - to wait in line a face un număr - to dial a number

cu precizie - with accuracy, accurately cu avionul - by air mail de prestigiu - high repulation a pune o scrisoare la cutie - to post a letter în total - in (atl) a adopta o măsură - to take a measure

TEXT LA PO ŞTĂ Dna Popescu: - Am scris o scrisoare prietenilor din Germania pentru a le mulţumi că ne-au invitat să petrecem concediul la ei. Dl Popescu: - Ai scris totul, când sosim şi unde să ne aştepte? Dna Popescu: - Nu, despre asta n-am scris încă nimic. Cu o zi înainte de plecare o să le trimitem o telegramă sau o să telefonăm. - Da, e mai bine aşa. Mă duc eu la poştă. Am de expediat şi alte scrisori. Dl Popescu: Avem plicuri în casă? Dna Popescu: - Din păcate, nu. Va trebui să cumperi. Dacă tot te duci la poştă, cumpără şi câteva felicitări, suntem în preajma sărbătorilor. *

Dl Popescu:

Funcţionara: Dl Popescu: Funcţionara: Dl Popescu :

- Vreau zece plicuri cu hârtie de scris şi nişte timbre: trei pentru scrisori în ţară şi un timbru pentru o scrisoare în străinătate. - Cum trimiteţi scrisorile în ţară, simple sau recomandate? - Simple, vă rog. - în ce ţară trimiteţi scrisoarea? - în Germania.

227

Funcţionara: Dl Popescu: Funcţionara: DI Popescu: Funcţionara: Dl Popescu: Funcţionara:

- Pentru o scrisoare simplă în Europa timbrul costă 7000 de lei, cu avionul 8500 de lei. - Prefer cu avionul. - Mai doriţi ceva? - Da, zece felicitări. - Plicurile, timbrele şi felicitările, în total costă 100.000 de lei. - Unde pun scrisoarea pentru Germania? - Toate scrisorile se pun în cutia poştală de lângă uşa de la intrarea principală.

Proverbe româneşti____________________________________ _____ Cine bea apă din pumni străini nu se satură niciodată. Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge. In casa leneşului întotdeauna e sărbătoare. Vinul îl bei de bun şi el te face nebun.

E X E R C IŢ II 1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences using one o f the following words: poştaşul; codul poştal; prefix; cartelă; ghişeu a. C e ............ are judeţul Cluj? b. Dacă vrei să telefonezi de la un telefon public ai nevoie de c. La c e ............ trebuie să plăteasc abonamentul la telefon? d. Uită-te la cutia poştală, poate a adus a z i.............ceva pentru noi. e. Este bine ca adresa destinatarului să conţină ş i ............ 2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the Avo columns according to their meaning: a. Numărul domnului Filipescu sună mereu 1. timbrate b. Pentru vederi nu mai cumperi timbre, sunt deja 2. formulare c. Pentru a vorbi la telefon ridic receptorul, aştept tonul apoi formez 3. expeditorului d. Telefonul automat interurban funcţionează cu 4. ocupat e. Vreau să expediez o telegramă. Unde găsesc 5. numărul f. Pe plic se scrie adresa completă a destinatarului şi a 6.cartelă

228

3. Cine face acest lucru? Who is doing it? Clientul

Funcţionara de la poştă

a. calculează costul unei telegrame b. scrie adresa pe plic c. cântăreşte coletul poştal d. lipeşte timbrele e. completează chitanţa sau recipisa f. aşteaptă la rând g. aplică ştampila h. pune scrisoarea în cutia poştală 4.

Acordaţi adjectivele cu substantivele. Suit ihe adjectives to the nouns: Model:

frumos vederi vederi frumoase Adjective confidenţial ocupat lung fiscal comercial electronic poştal telefonic lunar color mobil

Subs adresă timbre agende scrisori cabine mandat linie abonamente corespodenţă ilustrate telefon

5. Găsiţi substantivele corespunzătoare pentru următoarele verbe. Found the right nouns fo r the foltowing verbs: Model: a semna ... a extrage .. a colecţiona a împacheta a sorta .... a lipi ....... a transporta a atrage ...

a expedia expediere ........................... a depune ... ........................... a trimite ... ................................ a recepţiona ................................. a completa ........................ a achita ... ..................... a livra ...... ................................. a dezlega . ...........................a încărca ...............

229

6. Scrieţi şase propoziţii folosind corect cuvintele din rubricile de mai jos. Write six sentences using correctfy the words in the columns below: • pentru a lipi mai bine plicul • plic şi timbre • pentru a achiziţiona un telefon ultramodern • mulţi bani • pentru a putea folosi poşta electronică am nevoie de • cântar electronic • pentru a expedia o scrisoare • un tub cu lipici • pentru a lega un pachet • nişte sfoară • pentru a cântări cu precizie un colet • un computer 7.

Adevărat sau fals? T n e or false?

a. în locurile publice din oraşele mari sunt amplasate cabine telefonice b. în atribuţiile unei secretare nu intră sortarea corespondenţei. c. Filatelistul colecţionează vederi din lumea întreagă. d. Copiii pot comunica între ei şi prin telefonul Iară fir. e. Poşta electronică este un mod rapid de a expedia sau a primi mesaje. f. Xeroxul, faxul, computerul, agenda electronică sunt aparate indispensabile activităţii de birou. g. Cabinele telefonice aparţin mobilierului urban. 8. Completaţi dialogul. Complete the dialogue: - Vreau........................unui prieten din Viena. Ştii cumva ce prefix are Austria? - Nu, d a r ........................să apelăm la Serviciul de informaţii. - A i idee c â t........................un minut cu Austria? - Nu ştiu exact, dar convorbirile telefonice internaţionale sunt fo a rte....................... Sora mea a vorbit luna trecută de două ori în Franţa. A primit o ........................telefonică foarte încărcată. - Cam cât? - Cu tot c u ........................lunar, 380.000 de lei. 9. Găsiţi ordinea corectă. Find the right order: ( î ): - Cât trebuie să vă plătesc? (fo ): - Din Bucureşti. Aveţi vederi şi din alte oraşe ale României? (5 ): - Vreau o vedere cu Palatul Culturii din laşi, una cu Cazinoul din Constanţa, din Bucureşti aceasta cu Teatrul Naţional, pe aceasta cu Palatul Regal şi pe aceea cu Ateneul Român C\ ): - Două felicitări. (. ) : - Vreau să cumpăr nişte vederi. (Io): - Aveţi o monedă de 100 de lei? (C ): - Da, din Iaşi, Constanţa, Braşov. (Â ): - Mai doriţi ceva? ( y ): - Ce fel de vederi doriţi? ( ' )): - în total, 9600 de lei.

230

('f'): - Am, cum să nu. (i£): - Iată restul, o bancnotă de 500 de lei. 10. Citiţi textul de mai jos. Răspundeţi la întrebări. Read the text bellow. Answer the questions: „De la 1 februarie telefonul va deveni un lux Romtelecom va majora tarifele convorbirilor telefonice cu 80%, a declarat agenţiei Mediafax ministrul Comunicaţiilor. El a adăugat că adoptarea acestor măsuri reprezintă una din condiţiile puse de organismele internaţionale care finanţează Romtelecom. Restructurarea sectorului de telecomunicaţii va fi realizată prin atragerea unor investitori din rândul operatorilor de prestigiu de pe piaţa internaţională a telecomunicaţiilor.” („România liberă”) a. De la ce dată se va scumpi telefonul? b. Cu cât se va scumpi telefonul? c. Cine a transmis această informaţie? d. Cine a impus această scumpire? e. Cum se va realiza restructurarea sectorului de comunicaţii în România? f.

în ce mijloc mass-media a apărut această informaţie?

LECTURĂ SUPLIM ENTARĂ -A lo da! Redacţia ziarului Ziua. - Cu domnul Paul Ştefan, vă rog! - Eu sunt. - Bună dimineaţa, Ştefane. - Bună dimineaţa. - Ce mai faci? - Ce să fac?... îmi văd de treabă. -Ascultă, Ştefane, ce faci dumneata de Revelion? - Nimic deosebit. - Nu eşti invitat nicăieri? - Ar fi greu. Abia am trei luni de când sunt bucureştean. - Bine, atunci te invit eu la noi de Revelion. Să nu te simţi stingherit că nu mă cunoşti decât pe mine şi pe Niki. O să fie plăcut şi o să te simţi bine. - Vă mulţumesc, domnişoară, e o surpriză frumoasă pe care mi-o faceţi. - Atunci te aşteptăm, mai zise vocea şi spuse la revedere şi închise. Marin Preda (1922-1980), Delirul

23i

RECAPITULARE II (Lecţiile 8-15) A. SUBSTANTIV - CAZURILE N. A. G. D.

Sg. PI.

NA G.D. N.A. G.D.

masculin prietenul, un prieten, Mihai prietenului, unui prieten, lui Mihai prietenii, nişte prieteni, Mihai si Adrian prietenilor, unor prieteni, lui Mihai şi lui Adrian

Sg- N.A. G.D. PI. N.A. G.D. * N.A. G.D.

feminin prietena, o prietenă, Maria prietenei, unei prietene. Măriei prietenele, nişte prietene. Maria si Elena prietenelor, unor prietene, Măriei şi Elenei familia, patria femeia, cheia familiei, patriei femeii, cheii

Sg- N.A. G.D. PI. N.A. G.D.

neutru dicţionarul, un dicţionar dicţionarului, unui dicţionar dicţionarele, nişte dicţionare dicţionarelor, unor dicţionare

B. GRADELE DE COMPARAŢIE Superlativ absolut

ADJECTIV. ADVERB

Filmul este foarte interesant. Supa a fost tare bună. Rochia aceea e prea scumpă. Cântăreaţa aceea a cântat foarte frumos. Peisajul montan este extraordinar de frumos. EXTRAORDINAR Băiatul este deosebit de inteligent. EXTREM + de + adj., adv. La prieteni ne-am simţit grozav de bine. DEOSEBIT Grigore cântă aşa de frumos! GROZAV După o zi de muncă sunt obosit de tot. AŞA FOARTE TARE + adj., adv. PREA

adj. adv. + de tot I

Astăzi am citit mult de tot.

232

C. 1.

PRONUM E

P R O N U M E P E R S O N A L ŞI R E F L E X IV . C a z u l a c u z a tiv

F o r m e a c c e n t u a te ş i n e a c c e n tu a te

Nominativ eu tu el ea noi voi ei ele

Acuzativ Forme neaccent. Forme accent. mă, m-, -mă mine te. te-, -te tine îl, 1-, -1 el se, s-, -se sine 0, -0 ea e, s-, -se sine ne, ne-, -ne noi vă, v-, -vă voi îi, i-, -i ei le, le-, -le ele se, s-, -se ei, ele

Exemple Profesorul pe mine m-a întrebat despre tine. Ea se bucură de rezultatul obţinut. Verbe cu pronume personal în Ac. a-1 chema a-1 durea a-1 ustura a-1 costa

2. PRONUME PERSONAL. Cazul genitiv

Nominativ el ea ei, ele 3.

Exemple El are o maşină. Maşina lui este veche. Ea are o casă. Casa ei este mare. Ei au fraţi la Cluj. Fraţii lor sosesc azi.

Genitiv (al, a, ai ale) lui (al, a, ai, ale) ei (al, a, ai, ale) lor

PRONUME INTEROGAT!V-RELAŢIV CINE. C a z u l d a tiv

Nominativ CINE

Ex. Cui trimiţi scrisoarea? Nu ştiu cui a dat Mircea casetofonul.

Dativ CUI

D. 1.

VERB

MODUL PARTICIPIU Conj.

I

ii

iii

IV -i, -î -it, -ît

Infinitiv

-a

-ea

-e

Participiu

-at

-ut

-ut, -s, -t

233

Exemple:

a asculta - ascultat a crede - crezut a fierbe - fiert a hotărî - hotărât

Participiul folosit ca adjectiv: Exemple:

subst. + participiu acordat

dicţionarul cumpărat cartea cumpărată

Participiul folosit ca adverb: Exemple:

ochelarii cumpăraţi fructele cumpărate

verb + participiu

El vorbeşte deschis

Participiul folosit ca substantiv: Exemple-.

a cădea - căzut a merge - mers a găsi - găsit

Ea scrie îngrijit. participiu articulat

Mersul pe jos este sănătos. Culesul fructelor a durat câteva zile.

2 . M O D U L IN D IC A T IV

a. Timpul perfect compus Afirmativ am ai a + participiu am aţi au Ex.\ Am găsit cartea.

Negativ nu am (n-am) nu ai (n-ai) nu a (n-a) nu am (n-am) nu aţi (n-aţi) nu au (n-au)

+

participiu

N-au cumpărat bilete.

b. Timpul viitor Afirmativ voi vei va + infinitiv vom veţi vor

nu voi nu vei nu va nu vom nu veţi nu vor

Voi telefona acasă. Olga va merge cu metroul.

Radu nu va întârzia mult. Băieţii nu vor pleca astăzi.

Negativ

+

234

infinitiv

3. MODUL CONJUNCTIV a. Timpul prezent Conj. I-a Conj. a IV -î Indic. prez. 1 2 3 4 5 6

-

-i -a -ăm, -îm -aţi, -îţi -ă

Conj. prez. să să -i să -e să -ăm, -îm să -aţi, îţi să -e

Conj. II -ea Conj. III -e Coni. IV -i Indic. prez. Coni. prez. — să să -i -i -e să -ă să -em, -im -em, -im să -eţi, -iţi -eţi, -iţi să -ă -

El învaţă româneşte. El vrea să înveţe. Ei coboară în centru. Ei trebuie să coboare.

Ea merge pe jos. Ea vrea să meargă pe jos. El fuge după copil. El vrea să fugă după copil.

1 2 i 4 5 6

Indic. prez. -ez -ezi -ează -ăm -aţi -ează

Conj. prez. să -ez să -ezi să -eze să -ăm să -aţi să -eze

El lucrează aici. El vrea să lucreze aici.

Con . I V - î

Conj. IV-i

Conj. I-a

Indic. prez. -esc -eşti -eşte -im -îţi -esc

Conj. prez. să -esc să -eşti să -ească să -im să -iţi să -ească

Indic. prez. -ăsc -ăşti -ăşte -îm -îţi -ăsc

Ei gătesc acasă. Ei vor să gătească acasă.

Conj. prez. să -ăsc să -ăşti să -ască să -îm să -îţi să -ască

El hotărăşte acum. El trebuie să hotărască.

b. Verbe neregulate a fi să fiu să fii să fie să fiir să fiţi să fie

a avea să am să ai să aibă să avem să aveţi să aibă

a da să dau să dai să dea să dăm să daţi să dea

a lua să iau să iei să ia să luăm să luaţi să ia

a sta să stau să stai să stea să stăm să staţi să stea

235

a bea să beau să bei să bea să bem să beţi să bea

a mânca să mănânc să mănânci să mănânce să mâncăm să mâncaţi să mănânce

a vrea să vreau să vrei să vrea să vrem să vreţi să vrea

c. Conjunctivul cu valoare de imperativ să merg! să mergi! să meargă! d.

să mergem! să mergeţi! să meargă!

Forme de viitor popular o + conj. prez. o să merg o să mergi o să meargă o să mergem să mergeţi o să meargă

a avea + conj. prez. am să merg ai să mergi are să meargă avem să mergem aveţi să mergeţi au să meargă

E. ADVERB Adverbe interogativ-rclative: unde, când, cum, cât Adverbe nehotărâte: undeva, cândva, cumva, câtva Adverbe şi locuţiuni adverbiale de mod: alene, anevoie, astfel, aşa, degrabă, împreună Adverbe de cantitate: atât, cât, cam, destul, foarte, prea, mult, puţin, cât de cât Adverbe care arată durata, continuitatea: mereu, necontenit, neîncetat, încă, mai, tot Adverbe şi locuţiuni adverbiale care arată frecvenţa: adesea, deseori, arareori, rareori, din cînd în cînd. Adverbe şi locuţiuni adverbiale care arată îndoiala şi probabilitatea: parcă, poate, pesemne, probabil F.

PREPOZIŢIE

Principalele prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale după care se foloseşte cazul genitiv: asupra, (în) contra, (pe) deasupra, înăuntrul, în afara, înaintea, în preajma. în jurul, în pofida, din cauza, cu excepţia, în (cu) scopul, în mijlocul, în cinstea

G.

CONJUNCŢIE

Conjuncţii coordonatoare conclusive: deci. aşadar

236

TEST NR. 2 1. Model:

- Pe cine reprezintă această fotografie? - Pe sora mamei, (mătuşa)

a. Pe fratele mamei. (.....................................) b. Pe fiul mătuşii. (.....................................) c. Pe fiica unchiului. (.....................................) d. Pe părinţii mamei. (.....................................) e. Pe sora tatei. (.....................................) 2. Mâine este ziua Ioanei. Pot cumpăra câteva cadouri pentru ea: a. o pereche de ciorapi b........................................ c........................................ d........................................ e........................................ f . ...................................... 3. Ce faceţi ia marc? ORA 6.00 a.................. b.................. c.................. d.................. e..................

ACŢIUNEA mă trezesc a.................. b.................. c.................. d.................. e..................

4. Formulaţi întrebări pentru următoarele răspunsuri: a................................................................ - Capul. b................................................................ - Da, am luat aspirină. c................................................................ - Nu, doar 37°. d................................................................ - Nu, rareori. 5. Puneţi substantivele dintre paranteze la formele corecte: Miliai a oferit (prietena) un cadou frumos de ziua (ea). Apartamentul (familia Dumitriu) este în centru. Pe pereţii (o cameră) sunt câteva tablouri. Care este preţul (cămăşile)? Răspunsul (colegul) a fost foarte bun.

237

Am spus (Elena) despre spectacol. Biletele (colegii) sunt la (eu). Părinţii (nişte prieteni) sosesc astăzi în România. Ea a spus (nişte colege) despre excursia la Predeal. Programul (un doctor) este după-amiază. 6. Răspundeţi afirmativ şi negativ.

-

Model:

Repeţi lecţia acum? Aşteptaţi tramvaiul? Mă vizitezi după-amiază? Ai scris scrisoarea? Aţi primit banii?

7.

- Te ajută? - Da, mă ajută. - Nu, nu mă ajută. -

Vrei să bei ceaiul? Am închis uşa? Ai adus caietele? Trebuie să scrii tema? Pot să te întâlnesc mâine?

Puneţi verbele dintre paranteze la formele corecte.

Ieri ea( a se scula) devreme, (a mânca), apoi (a pleca) la gară. Acum două zile voi (a se întâlni) cu nişte prieteni şi (a vizita) Muzeul Etnografic. De ce el nu vrea (a veni) la film? Poţi (a mă aştepta) câteva minute? Ea nu poate (a scrie) compoziţia acum? Putem (a se întâlni) mâine? După-amiază ei vor (a tăia) copacul uscat. 8.

Dictare:

Este ajun de vacanţă. Magazinul este invadat de sportivi. Bocanci enor__ cu talpa prinsă într-.... cleşt... de m et..., schi....... cu botul în s........., pati.....al...., cămă.....gro_ ....., fesu..... şi pul............ d.... lâ...... , oche..... de so......în mag....... e o forf........ de nedes........_. Vânz..................serv........... cu răb......... , în mod poli............ pe to............ cumpă...............................Toa................ I u ................ e s ......fo.................. grăbită.

238

C H E IA

E X E R C IŢ IIL O R

D IN

T E S T E

TEST NR. 1 A

B

- Unde mergi sîmbăta seara? - Merg la discotecă. - Cu cine mergi Ia discotecă? - Cu cîţiva prieteni. - Unde e discoteca, e departe? - Nu, e aproape, e lingă căminul de studenţi.

- Unde locuieşti? - într-un apartament în oraş. - Locuieşti singur? - Nu, nu locuiesc singur. - Cu cine locuieşti? - Cu un coleg din Grecia.

2. Menţionaţi anotimpul: iunie, iulie, august: vara decembrie, ianuarie, februarie: iarna martie, aprilie, mai: primăvara

3. Mergeţi în România la un Curs de vară. Ce puneţi în valiză? e. o şapcă f. maiouri g. o hartă h. pixuri

a. un dicţionar b. caiete c. cămăşi d. ciorapi 4. Model

- Ce mîncaţi? - O supă de legume. - Apoi? - Sarmale. - Ce beţi? - Vin alb. - Desert? - îngheţată.

239

- Ce mîncaţi? - O ciorbă. - Apoi? - Friptură de pui cu cartofii.

- Ce beţi? - Apă minerală. - Desert? - O prăjitură.

5. Descrieţi camera în care locuiţi: în cameră este un pat. Pe pat este o pernă şi o cuvertură. Biroul este lîngă fereastră. Pe birou este o maşină de scris. Lîngă birou sînt două scaune. Pe dulapul de haine este valiza. Pe pereţi sînt cîteva postere. Uneori sînt cărţi şi pe covor. La ferestre sînt două perdele albe. 6. Model:

pom

Acest pom este tînăr. Pomul acesta este tînăr. Acel pom este măr. Pomul acgl^ieste măr.

Aceşti oameni sînt tineri. Oamenii aceştia sînt tineri. Acei oameni sînt tineri. Oamenii aceia sînt tineri. Această profesoară este tînără. Profesoara aceasta este tînără. Acea profesoară este bătrînă. Profesoara aceea este bătrînă. Aceste cărţi sînt noi. Cărţile acestea sînt noi. Acele cărţi sînt vechi. Cărţile acelea sînt vechi. Această cameră este curată. Camera aceasta este curată. Acea cameră este murdară. Camera aceea este murdară. Aceste colege sînt amabile. Colegele acestea sînt amabile. Acele colege sînt din Grecia. Colegele acelea sînt din Grecia. Acest copil este harnic. Copilul acesta este harnic. Ace! copil este rău. Copilul acela este rău. Aceşti prieteni sînt Ion şi Mircea. Prietenii aceştia sînt Ion şi Mircea. Acei prieteni sînt veseli. Prietenii aceia sînt veseli. Aceste tablouri sînt noi. Tablourile acestea sînt noi. Acele tablouri sînt vechi. Tablourile acelea sînt vechi. Acest frate este aici. Fratele acesta este aici. Acel frate nu este aici. Fratele acela nu este aici. Acest scaun este lîngă masă. Scaunul acesta este lîngă masă. Acel scaun este lîngă fereastră. Scaunul acela este lîngă fereastră. 7. a.

Ana este o fată înaltă, brunetă, veselă şi inteligentă.

240

b. Oamenii optimişti şi veseli au succes în viaţă. c. Aceste fete harnice şi serioase au o cameră curată şi plăcută. d. Braşov este un oraş vechi, mare şi frumos. 8. Dictare Dimineaţa ascult la radio ştirile. Apoi merg în bucătărie. Aprind aragazul şi pun pe fo c tigaia de prăjit. Sparg două ouă şi omleta este gata. Mănînc mai întîi omleta, apoi beau o cană cu lapte. Pun în rucsac cartea, dicţionarul şi cîteva coli de scris. Apoi alerg repede spre universitate.

TEST NR. 2 - Pe cine reprezintă această fotografie? - Pe sora mamei (mătuşa).

1. Model:

a. Pe fratele mamei (unchiul). b. Pe fiul mătuşii (verişorul, vărul). c. Pe fiica unchiului (verişoara, vara). d. Pe părinţii mamei (bunicii). e. Pe băiatul fratelui meu (nepotul). f. Pe sora tatei (mătuşa). 2. Mîine este ziua Ioanei. Pot cumpăra cîteva cadouri pentru ea: a. o pereche de ciorapi b. o poşetă din piele c. un aparat de fotografiat d. o trusă de machiaj e. un batic f. o carte 3. Ce faceţi la mare?

a. b. c. d. e.

Ora

ACŢIUNEA

6:00 6:30 7:00 8:00 9:00 10:00

mă trezesc mă spăl iau micul dejun merg pe plajă intru în apă beau o bere

4. Formulaţi întrebări pentru următoarele răspunsuri: a. Ce te doare? - Capul b. Ai luat vreun medicament? - Da, am luat aspirină. c. Ai febră mare? - Nu, doar 37°. d. Ai deseori dureri de cap? - Nu, rareori. 5. Mihai a oferit prietenei un cadou frumos de ziua ei. Apartamentul familiei Dumitriu este în centru. Pe pereţii unei camere sînt cîteva tablouri. Care este preţul cămăşilor? Răspunsul colegului a fost foarte bun. Am spus Elenei despre spectacol. Biletele colegilor sînt la mine. Părinţii unor prieteni sosesc astăzi în România. Ea a spus unor colege despre excursia la Predeal. Programul unui doctor este după-amiază. 6. - Da, o repet. - Da, îl aştept. - Da, te vizitez. - Da, am scris-o. - Da, z'-am primit. - Da, vreau să-/ beau. - Da, ai închis-o. - Da, /e-am adus. - Da, trebuie să o (s-o) scriu. - Da, poţi să mă întîlneşti mîine.

Nu, nu o (n-o) repet. Nu, nu îl (nu-/) aştept. Nu, nu te vizitez. Nu, nu am (n-am) scris-o. Nu, nu i-am primit. Nu, nu vreau să-/ beau. Nu, nu ai (n-ai) închis-o. Nu, nu le-am adus. Nu, nu trebuie să o (s-o) scriu. Nu, nu poţi să mă întîlneşti.

7. Ieri ea s-a sculat devreme, a mîncat, apoi a plecat la gară. Acum două zile voi v-aţi întîlnit cu nişte prieteni şi aţi vizitat muzeul. De ce el nu vrea să vină la film? Poţi să mă aştepţi cîteva minute?/ Mă poţi aştepta cîteva minute? Ea nu poate scrie (să scrie) compoziţia acum? Putem să ne întîlnim mîine?/ Ne putem întîlni mîine? După-amiază ei vor să taie copacul uscat. 8. Dictare. Este ajun de vacanţă. Bocanci enormi cu talpa prinsă într-rm cleşte de metal, schiuri cu botul în sus, patine albe, cămăş? groase, fesuri şi pulovere de lână, ochelari de soare. In magazin e o forfotă de nedescra. Vlnzătoarea serveşte cu răbdare, în mod polin'ow pe toţi cumpărătorii. Toată lumea este foarte grăbită.

242

PRINCIPALELE VERBE ROMÂNEŞTI

A

abate (abătut) to tuni ojf, to stray abate (a se) togo o f one’s way; a se abate asupra... to fall on absenta (-ez) to be absent absolvi (-esc) to finish one's studies at; to gradu­ ale (from) absolvi to acquit, to fin d / to pronounce not guilty; to absolve abstractiza (-ez) to abstiact abstrage (abstras) to abstract, to separate abunda to abound, to beplentiful, to be in plenty abuza (-ez) to exaggerate, to indulge too freely in smth., to abuse acapara (-ez) 1. to buy up, to forestall; 2. to monopolize, to take up all the time o jf accelera (-ez) to accelerate, to speed (up); to pre­ cipitate, to hasten accentua (-ez) to accent, to stress, to lay the slress on accepta to accept, to agree to, to receive accidenta (-ez) to wound (by accident), to hurt; vb. reflex, to have an accident achita 1. to pay; 2. to acquit achiziţiona (-ez) to acquire, to buy, to purchase aclama to acelaim, to hail, to huirah acomoda (-ez) (a se) to adapt, to accomodate oneself acompania (-ez) to accompany, to escort acoperi to cover acorda 1. to offer, to give; 2. to agree, to be in con­ cord acorda (-ez) to tune, to put in tune activa (-ez) 1. to intensify, to speed up, to acceler­ ate; vb. reflex, to be intensified; 2. to work, to act, to function acţiona (-ez) to act, to take action; a ~ în judecată pe cineva to bring an action against smb.

acuza 1. to accuse (of); to blame (for); 2. to indi­ cate, to manifest, to have adapta (-ez) to adapt (to, for), to accomodate (to); vb. reflex, to adapt, îo accomodate oneself (to), to be adapted (to) adăposti (-esc) to shelter, to lodge, to harbour, to house; vb. reflex, to shelter oneself, to seek a shelter adăuga to add (to); to increase, to enlatge ademeni (-esc) 1. to attract, to draw, to allure; 2. to seduce; 3. to entice away adera to adhere, to join adeveri (-esc) to confirm, to ascertain the truth o f adia to blow, to breeze adânci (-esc) to deepen, to make deeper administra (-ez) 1 . to manage, to administer, to have in chaige; 2. to give, to administer admira to admire admite (admis) to admit, to allow (o f adora to worship, to adore adormi to cause to sleep, to put to sleep aduce (adus) to bring aduna 1. to gather (up), to heap; 2. to add; vb. reflex, to rally, to gather aerisi (-esc) to air afirma to afirm , to assert; vb. reflex, to assert oneself afla to leam about, to hear; vb. reflex, to bepresent, io be found agrea (-ez) to like, to be well disposed towards ajunge (ajuns) l. to a/rive; 2. to reach; 3. to become; 4. to be enough. to sufflce ajuta to help, to assist alătura to lay by, to join, to draw near; vb. reflex. to approach, to join albi (-esc) to whiten, to blanch alege (ales) to choose, to elect alerga to race, to run

243

alinta to caress, to spoil, to coddle; vb. reflex, to bill and coo, to mince, to be ajfected aloca to assign, to allocate, to allow altera (-ez) 7. to alter, to modify, to change; 2. to adulterate, to taint; 3. to falsify; vb. reflex, to alter, to change, to go bad, to be tainted aluneca to slide, to slip alunga to chase, to drive away amăgi (-esc) to deceive, to delude, to mistify; vb. reflex, to deceive oneself, to be mistaken a mări (-ăsc) 1. to embitter; 2. to sadden; vb. re­ flex. 1. to get bitter; 2. to feel annoyed, to sadden ambala (-ez) to wrap (up), to pack (up); vb. reflex. 1. to race, to get excited ameliora (-ez) to meliorate, to make better; vb. re­ flex. to meliorate, to improve amenda (-ez) 7. to amend, to improve; 2. to pena­ lize ameninţa to threaten (with), to menace (with), a ~ cu pumnul to shake the flst (at); to impend ameţi (-esc) 7. to drug; 2. to fluster; vb. reflex, to become dizzy aminti (-esc) to remind amorţi (-esc) to get benumbed, to become toipid amuţi (-esc) to be struck dumb, to become silent amuza to amuse, to divert; vb. reflex, to amuse/ enjoy/ divert oneself analiza (-ez) to analyse, to dissect, to examine; vb. reflex, to analyse oneself ancheta (-ez) to inquire into, to investigate angaja (-ez) 7. to engage; 2. to take in one's serv­ ice; vb. reflex, to engage oneself to promise (to); 3. to begin aniversa (-ez) to celebrate anunţa to announce aparţine (aparţinut) to belong to, to appertain to apăra to defend, to protect apărea to appear, to become visible apăsa to weigh on, to press aplana (-ez) to settle, to arrange (differences); vb. reflex, to straighten out aplica to apply (to); (ceva pe ceva) to lay (smth. on smth.); to give, to administer aprecia (-ez) to estimate the value of; to judge; to appreciate aprinde (aprins) to light, to swich on, to set fire to; to turn on; vb. reflex, to kindle, to take fire, to catch light aproba to approve o f

apropia to draw near; vb. reflex, to come near, to approach apuca to seize, to catch; vb. reflex, to start, to be­ gin aranja (-ez) to arrange, to set in order arăta to show, to display, to indicate, to point out; vb. reflex, to show oneself, to appear arde (ars) to bum, to be on fire argumenta (-ez) to aigue arunca to throw, to cast, to hurl; vb. reflex, to throw/ fling oneself asculta to listen to, to hear, to examine ascunde (ascuns) to hide, to conceal; vb. reflex, to hide aseu ţi to sharpen, to grind, to whet asigura to provide (for), to secure, to ensure; vb. reflex, to make sure asista 7. to attend, to be present (at); 2. to assist, to help astâmpăra to quiet, to quench, to appease; vb. re­ flex. to calm down astupa to stop up, to plug, to cork (up) aşeza to place, to put, to set; vb. reflex, to sit down, to take a seat aştepta to wait for; vb. reflex, to expect atinge (atins) 7. to touch, to brush; 2. to disturb; 3. to reach; 4. to offend; a-şi ~ scopul to attain one’s object atrage (atras) to attract, to draw auzi to hear, to leam, to be told avansa (-ez) to advance avea to have avertiza (-ez) to wam, to caution azvrli to fling, to throw out

B bandaja (-ez) to dress, to bandage bara (-ez) to bar, to obstruct, to dam. to close bate (bătut) to beat, to cuff, to punch; to knok; vb. reflex, to fight băga to put (in, into) bănui (-esc) to suppose, to presume bărbieri (-esc) to shave; vb. reflex, to get shaved, to have a shave bârfi (-esc) to gossip about, to slander, to defame bea (băut) to drink beneficia (-ez) to derive advantage (from); to pivflt (by) binevoi (-esc) to be willing (to), to be pleased (to)

birui (-esc) to defeat, to conquer blestema to curse, to damn, to execrate boli (-esc) to be ill/sickly/ suffering boteza (-ez) to baptize, to christen. bucura to gladden, to give smb. pleasure; vb. re­ flex. to rejoice, to be glad

C calcula (-ez) to calculate, to compute calma (-ez) to calm down, to set at ease; vb. reflex. to calm down, to be at ease cădea (căzut) to fa ll down călători (-esc) to travel (about); to voyage călca to step on; to press, to iron căpăta to obtain, to receive căra to carry căsători (-esc) to give in marriage (to), to marry away; vb. reflex, to m any căuta to lookfor, to search/ hunt fo r cântări (-esc) to weigh, to put on the scales, to examine, to estimate; vb. reflex, (a se ~) to weigh onese lf ____ câştiga to gain, to eani, to win ceda toyield (up), to cede, to resign cerceta (-ez) to examine, to inspect, to inquire/ search/ look into cere (cerut) to ask (for) certa to reprove; vb. reflex, to quatrel cheltui (-esc) to spend, to expend, to waste chema to caii, to invite; mă cheamă... my name is... chestiona (-ez) to ask, to question, to examine chinui (-esc) to put to the rack, to tortwe, to torment; vb. reflex, (a se ~) to labour, to drudge chiuli (-esc) to play truant cicăli (-esc) to tease cinsti (-esc) 1. to honour; 2. to esteem, to respect; 3. to treat; 4. to drink; vb. reflex, (a se ~) to drink circula to circulate, to move about ciripi (-esc) to twitter, to chirp citi (-esc) to read cânta to sing; to play clarifica to clear (up), to clarify, to elucidate; vb. reflex, (a se a-şi ~) to become clear claxona (-ez) to honk, to klaxon clădi (-esc) to build, to construct, to throw coace (copt) to bake, to ripen; vb. reflex, (a se ~) to be baking; to ripen coase (cusut) to sew, to stitch

coborî to go down, to descend coji (-esc) to bark, to peel ojf, to shell comanda to command, to lead, to order completa (-ez) to complete, to make up, to fiii in comporta to entail, to require, to be associated with; vb. reflex, (a se ~) to behave composta (-ez) to date, to obliterate compromite (compromis) to compromise, to dis­ credit, to disgrace; vb. reflex, (a se ~) to compro­ mise oneself compune (compus) to compose, to draft, to indite; vb. reflex, (a se ~) to be composed comunica to communicate, to inform concepe (conceput) to conceive condamna to sentence; tofine; to blame, to reprove conduce (condus) I. to conduct, to guide; 2. to di­ rect, to lead; 3. to drive consacra to devote (to), to dedicate (to); vb. reflex. (a se ~) to give oneself up to... considera to consider, to think, to judge; vb. reflex. (a se ~) to be considered consimţi to consent (to), to agree (to), to approve (of) consola (-ez) to solace, to console, to confort; vb. reflex, (a se ~) to console oneself (with) conspecta (-ez) to make an abstract o f constata to jind, to establish, to see, to record; vb. reflex, (a se ~) to be found constitui to constituie constrânge (constrâns) to constrain, to oblige, to force construi to built, to construct, to make consulta to consult, to take the adv'ise of, to ask; vb. reflex, (a se ~) to counsel with smb. consuma to consume, to eat up; vb. reflex, (a se ~) to be consumed continua to continue, to go on, to carry oh; vb. reflex, (a se ~) to be continued contraria (-ez) to upset, to vex, to annoy contrazice (contrazis) to contradict, to gainsay; vb. reflex, (a se ~) to contradict oneself contribui to contribute controla (-ez) to supervise, to inspect, to check; vb. reflex, (a se ~) to be supervised conţine (conţinut) to contain, to comprise, to hold conveni to agree (on, about), to suit conversa (-ez) to talk (with), to converse (with) convieţui (-esc) to live together, to keep house together

245

convinge (convins) to convince, to persuade; vb. reflex, to convince oneself corecta (-ez) to correct, to rectify; vb. reflex, (a se ~) to grow better, to improve, to correct oneself coresponda (-ez) to exchange letters, to write to each other, to correspond costa to cost cotrobăi (-esc) to fumble (in/ about); to rummage (in/ about) crea (-ez) to create; vb. reflex, to be created crede (crezut) to believe (in); to think, to consider creşte (crescut) to educate, to bring up; to breed, to rear; to gw w critica to criticize, to censure cuceri (-esc) to conquer, to subdue; to captivate cufunda to sink (into), to immerse (into) cugeta to think (of), io reflect (on, upon), to medi­ tate (on, upon) culca to put to bed; vb. reflex, (a se ~) to go to bed culege (cules) to gather, to collect, to pick; vb. re­ flex. to be gathered cultiva to cultivate, to farm cumpăra to buy, to purchase cunoaşte (cunoscut) to know, to be aware of; vb. reflex, to be acquainted cuprinde (cuprins) to comprise, to include, to take in; vb. reflex, (a se ~) to enter into curăţa to clear, to scour, to wash; vb. reflex, (a se —) to clean oneself curge (curs) to flow, to run curma to interrupt, to break off, to cease; vb. re­ flex. (a se ~) to stop, to cease, to break D

da (dat) to give, to offer dansa (-ez) to dance dărâma to demolish dărui (-esc) to present smb. with; vb. reflex, to devote oneself to debuta (-ez) to begin, to start; to act fo r the first time decădea (decăzut) to decay, to come to ruin, to decline, to deteriorate; to be down (in the world) deceda (-ez) to die, to decease decepţiona (-ez) to disappoint decerna (-ez) to award (to) decide (decis) 1. to fix, to appoint; vb. reflex, to decide declara to declare

decola (-ez) to leave the ground defecta (-ez) to spoil; vb. reflex, to deteriorate, to go bad depune (depus) to lay down, to deposit deranja (-ez) to disturb descălţa to take o ff smb.'s shoes; vb. reflex, (a se ~) to take o ff one ’s shoes descărca to unload, to shoot, to dump down, to empty descheia to unbutton, to undo; vb. reflex, to unbutton oneself deschide (deschis) to open descoperi to discover descrie (descris) to describe descuia to unlock, to open; vb. reflex, (a se ~) to be unlocked descuraja (-ez) to descourage; vb. reflex, to lose courage, to get discouraged desena (-ez) to draw, to sketch desface (desfăcut) to detach, (o undo, to unbind desfiinţa (-ez) to abolish, to suppress, to cancel, to repeal despacheta (-ez) io open, to uncase, to unpack despăgubi (-esc) to indemnify, to compensate fo r a loss despărţi to separate, to sever; vb. reflex, (a se ~) to part, to separate despercchca to uncouple; to break a set o f destina (-ez) to destine, to dedicate destupa /. to clear obst/vetions from; 2. to open; 3. to uncork; vb. reflex, (a-şi ~) to open one’s... deşerta to empty out deştepta (din somn) to waken, to wake, to caii up in the morning; vb. reflex, (a se ~) to wake (up) deşuruba to unscrew; vb. reflex, (a se ~) to unscrew, to get unscrewed deteriora (-ez) to deteriorate, to impair; vb. reflex. (a se ~) to deteriorate determina 1. to determine, to move; 2. to persuade, to convince; 3. to induce, to cause; 4. to fix, to ap­ point detesta to hate, to detest deţine (deţinut) to hold, to have devaloriza (-ez) to devalorize, to devaluate; vb. reflex, (a se ~) to be devalorized deveni to become dezamăgi (-esc) to disappoint, to disillusion dezaproba to disappwve (of), to condemn

246

dezbate (dezbătut) to make out, to discuss; vb. re­ flex. (a se ~) to be driven out dezbrăca to undress, to disrobe; to take off; vb. reflex, (a se ~) to take o ff one’s clothes dezgheţa to thaw, to melt; vb. reflex, (a se ~) to thaw; flg. to lay aside one’s reserve dezgropa to dig out, to exhume dezlega to untie, to unbind; vb. reflex, (a se ~) to get/ come undone/ untied dezmierda 1. to caress, to fondle; 2. to pet; 3. to delight; vb. reflex, to enjoy oneself dezminţi to give the Vie to; vb. reflex, (a se ~) to contradict oneself own words dezmorţi (-esc) to remove stiffness from ; vb. re­ flex. (a se ~) (a-şi ~) to lose one’s numb/stifffeeling deznoda to undo, to unknot dezvălui to reveal, to disclose, to uncover dezvăţa to unlearn, to forget; vb. reflex, (a se ~) to leave o ff doing smth., to leave o ff a habit dezveli (-esc) to uncover, to remove the coverfrom; vb. reflex, to uncover oneself dezvolta to develop; vb. reflex, to develop oneself dirija (-ez) 1. to lead, to conduct; 2. to guide, to direct discuta to discuss, to talk over; vb. reflex, to dis­ cuss, to talk dispărea to disappear, to vanish, to be lost to sight distra (-ez) to divert, to amuse; vb. reflex, to amuse oneself distrage (distras) (atenţia) to divert, to turti o ff distruge (distrus) to destroy, to demolish, to puii down divaga (-ez) to digress, to wander away from the point divorţa (-ez) to divorce dojeni (-esc) to reprimând, to scold dori (-esc) to want, to deşire, to wish fo r dormi to sleep, to be asleep dovedi (-esc) to prove, to demonstrate duce (dus) to carry, to convey, to lead; vb. reflex. to go, to leave dura (-ez) to last durea to pa in, to make suffer, to ache

E edita (-ez) to publish efectua (-ez) to effectuate, to perform elibera (-ez) to liberate, to f ee

elimina to remove, to clear away emoţiona (-ez) to excite, to thrill, to affect; vb. re­ flex. to get excited enerva (-ez) to irritate, to make nervous; vb. re­ flex. (a se ~) to get excited epuiza (-ez) to exhaust, to drain, to empty; vb. re­ flex. to be exhausted eşua (-ez) to ştrand; to fail evalua (-ez) to estimate, to value evidenţia (-ez) to make evident, to point out; vb. reflex, to make oneself conspicuous evita to avoid, to shun, to obviate exagera (-ez) to exaggerate examina (-ez) to examine, to search, to investigate exaspera (-ez) to exasperate, to irritate exclude (exclus) to exclude, to shut out exercita to exercise, to practise expedia (-ez) to send away, to expedite expira to expire explica to explain exprima to express; vb. reflex, to express oneself, to be expressed expune (expus) 1. to exhibit, to show; 2. to expose, to put in danger; 3. io explain, to expound; vb. re­ flex. (a se ~) to be exhibited, to expose oneself (to) extrage (extras) to extract, to draw out ezita to hesitate, to waver

F fabrica to manufacture, to produce, to make; vb. reflex, to be manufactured face (făcut) to make, to do favoriza (-ez) to favour felicita (-ez) to congratulate feri (-esc) to step aside, to protect; vb. reflex, to step aside. to guard aga inst... fi (fost) to be, to exist fierbe (fiert) to boii, to cook; vb. reflex, (a se ~) to be boiled finisa (-ez) to flnish flămânzi (-esc) to famish, to starve, to be hungry fluiera to whistle folosi (-esc) to use, to utilize; vb. reflex, to be used forma (-ez) 1. to form, to build up; 2. to mould, to cultivate, to train; 3. to educate; 4. to make up; vb. reflex, to be formed forţa (-ez) to constrain, to oblige, to force fotografia (-ez) to photograph freca to rub, to scrub

frecventa (-ez) to frequent frige (fript) to roast, to bake, to broil, to grill frâna (-ez) to put on the brake, to brake fugări (-esc) to chase, to drive out fugi to run fulgera to îighten, to flush up fulgui (-eşte) to begin to snow fuma (-ez) to smoke funcţiona (-ez) to run, to work, to act; to function fura to steal furniza (-ez) to deliver

G garanta (-ez) to watrant, to guarantee, to assure găsi (-esc) to Jind; vb. rejîex. to lie, to be situated găti (-esc) to cook, to prepare, to make ready; vb. reflex, to prepare oneself; to be cooked găzdui (-esc) to house, to lodge gâfâi to pani, to gasp gândi (-esc) to think, to reflect, to reason; vb. re­ flex. to think ghici (-esc) to guess glumi (-esc) to joke, to jest, to crack jokes goli (-esc) to empty (out), to clear (out) grăbi (-esc) to quicken, to hasten; vb. reflex, to hurry, to make haste greşi (-esc) to en; to make a mistake, to blunder gusta to taste (ojf), to sip, to relish

H hoinări (-esc) to stroll about hotărî (-ăsc) to decide (to) hrăni (-esc) to feed; vb. reflex, to feed oneself huzuri (-esc) to lead an easy life

include (inclus) to include, to comprise, to con­ tam; vb. reflex, to be included incomoda (-ez) to inconvenience, to incommode, to disturb indica to indicate, to point to; to show; to prescribe indispune (indispus) to put out (of humour); vb. reflex, to become depressed infecta (-ez) to infect; vb. reflex, to be infected infirma to refute; to reveal the weakness; to invali­ date inflama (-ez) vb. reflex, to become inflamed; to fes­ ier influenţa (-ez) to influence, to sway informa (-ez) to inform intenţiona (-ez) to intend, to plan interesa (-ez) to interest, to concern; vb. reflex, (a se ~ de) to be interested in...; to take an interest in...; to inquire for..., to concern oneself with... interveni to intervene, to interpose interzice (interzis) to forbid, to interdict; vb. re­ flex. pas. to be forbidden intitula (-ez) to entitle, to give a title to; vb. reflex, pas. to be entitled intra to enter, to go in invita to invite (to) irita to irritate, to annoy; vb. reflex, to grow angry; to become irritated ironiza (-ez) to banter, to chaff isprăvi (-esc) to end, to flnish; vb. reflex, to end iubi (-esc) to Iove, to be in Iove with izvorî (-ăşte) to spring, to gush out, to flow

î

I ieftini (-esc) to reduce the price of; vb. reflex, to fall in price ierta to forgive, to pardon, to excuse ieşi to go out ignora 1. not to know; 2. to ignore, to overlook imagina (-ez) to imagine impresiona (-ez) to impress, to move, to affect; vb. reflex, to be strongly affected improviza (-ez) to improvise, to make an extempore speech impune (impus) to impose, to enforce; vb. reflex, to be imposed

îmbăia (-ez) to give a bath, to bath; vb. reflex, to take a bath îmbăta to makesmb. dnmk; vb. reflex, to get drunk îmbătrâni (-esc) to grow old, to age îmbia to invite; vb. reflex, reciproc to invite each other îmbiba to imbue (with), to impregnate (with) îmbina to join, to unite îmblânzi (-esc) to tame, to domesticate; vb. reflex, to grow/ become tame îmbogăţi (-esc) to make rich, to enrich; vb. reflex, to enrich oneself îmbolnăvi (-esc) to make sick; vb. reflex, to fa ll ill, to be taken ill îmbrăca to p ut on, to dress; vb. reflex, to dress (oneself)

248

îm brăţişa (-ez) to embrace, to hug; vb. rejlex.reciproc to embrace, to hug one another. îmbrânci (-esc) to push; vb. rejlex.reciproc to push one another îmbulzi (-esc) vb. rejlex. to crowd îmbuna (-ez) 1. to pacijy, to calm; 2. to reconcile; vb. reflex, to calm down îmbunătăţi (-esc) to improve, to better; vb. rejlex. to improve împacheta (-ez) to pack up, to wrap up împăca to conciliate; vb. rejlex. to become friends again împărţi to devide; vb. rejlex. to be devided împături (-esc) to fo ld (up), to roii up împinge (împins) to push împlini (-esc) to reach the age of...; to carry out; vb. rejlex. to pass împrieteni (-esc) vb. rejlex. to make friends (with), to become friends împrumuta 1. (cuiva) to lend (to); 2. (de la cineva) to borrow (from) înainta (-ez) to advance; (o cerere) to fonvard; (o plângere) to lodge înapoia (-ez) to restore, to hand back; to return; vb. reflex, to come back încasa (-ez) to cash, to receive încălca to invade, to violate, to infringe încălzi (-esc) to warm, to heat; vb. rejlex. to warm oneself încânta to carry away, to delight, to charm începe (început) to begin, to start încerca to tiy, to attempt; to test, to taste înceta (-ez) to cease, to stop încetini (-esc) to slow down, to reduce încheia to button up; to ftnish; to conclude; to contract închide (închis) to close, to shut; vb. rejlex. to close, to shut, to be closed închina 1. to devote, to dedicate; 2. (paharul) to raise; vb. rejlex. to pray închipui to imagine închiria (-ez) 1. (a da cu chirie) to hire out, to let; to rent; 2. (a lua cu chirie) to hire încinge (încins) to gird; vb. rejlex. to gird oneself înconjura to su/round, to go round încrede (încrezut) vb. rejlex. (a se ~ în) to trust..., to confide in... încuia to lock (up), to shut

încumeta vb. rejlex. (a se ~ să) to dare, to venture (to) încuraja (-ez) to encourage încurca 1. to tangle; 2. to conjound, to confuse, to mix up; 3. to hamper încuviinţa (-ez) to agree to, to allow, to permit îndemna to urge (on), to stimulate; to instigate îndepărta (-ez) to move off/ away, to send away, to remove; vb. rejlex. to move off/ away; (a se ~ de la subiect) to wander from the subject îndeplini (-esc) to cariy out, to execute; a-şi ~ datoria to dischatge one’s duty; a ~ dorinţele cuiva to carry out smb. ’s wishes îndrăgi (-esc) to come to Iove; vb. rejlex. reciproc to Jall in Iove with each other îndrăgosti (-esc) vb. rejlex. to fall in Iove îndrepta to straighten; to improve, to mend, to correct; vb. rejlex. I. to straighten oneself; 2. to stand erect, to improve îndulci (-esc) to sweeten; to grow less, to diminish îndura to bear, to endure, to suffer; vb. rejlex. to take pity (on) îneca to drown; vb. rejlex. to drown oneself to get dro'-vned înfăptui (-esc) to carry out; vb. rejlex. to be carried out înfierbânta I. to heat, to make hot; 2. fig. to vex, to provoke; vb. reflex. 1. to get heated, to run hot; 2. flg. to get excited înfiinţa (-ez) to set up, to found; vb. reflex, to be set up înfricoşa (-ez) to frighten, to scare; vb. reflex, to be frightened înfrumuseţa (-ez) 1. to adorn, to embellish, to beautijy; 2. to trimp up; 3. to exaggerate înfrunta to face, to brave, to defy înfrunzi (-eşte) to leaf (out), to come into leaf înfuleca to wolf, to swallow (down) înfuria to anger, to make angiy îngădui (-esc) 1. to allow, to permit, to admit (of), to approve îngâmfa vb. reflex, to give oneself airs îngândura (-ez) to make smb. fa ll to thinking îngheţa to freeze, to be frozen înghionti (-esc) to push, to shove înghiţi to swallow, to boit, to gobble îngriji (-esc) to look after, to see to, to take care of; vb. reflex, (a se ~ ) to take care o f oneself îngrijora (-ez) to wony

2bâ

înlocui (-esc) to replace (by), to u se... in stead of, to take the p la c e of; vb. reflex, to be rep la c e d înmâna (-ez) to h a n d (over), to deliver; vb. reflex, to b e h a n d ed (over) înmormânta (-ez) to bury, to entom b înmulţi (-esc) to m ultiply (by), to increase; vb. re­ flex . to be m ultiplied înnoda to knot înnoi (-esc) to renew, to renovate, to refresh; vb. reflex. 1. to b e renew ed; 2 .flg . to p u t on s m th .fo r the f lr s t time înnopta (-ez) to p a s s the night; to b e overtaken by the night; vb. reflex, se înnoptează night is fa llin g înnora (-ează) to clou d over; se înnorează the sky is clou din g over înota to swim înrudi (-esc) vb. reflex, to be related (to) însănătoşi (-esc) 1. to cure; 2 .flg . to m ake healthier; vb. reflex, to recover, to be cured înscrie (înscris) 1. to w rite dow n, to n ote; 2. to inscribe; 3. to enter smb. s name, to enroll; vb. re­ flex. to register/ enter o n e ’s name însemna 1. to note, to record; 2. to mean, to signify însoţi (-esc) to accom pany; vb. reflex, to associate (with) înspăimânta to scare, to frigh ten ; vb. reflex (a se ~ ). to be frigh ten ed înstrăina (-ez) 1. to alienate, to transfer 2. to d e ­ fa lc a te ; vb. reflex, to becom e eslran ged (from) înşela to deceive, to cheat, to swindle; vb. reflex, to b e d e ce iv e d ; a înşela la cântar to g iv e sh o rt w eigh t înşira 1. to string, to thread; 2. to aline; 3. to enu­ m erate; 4. f lg . to deliver, to utter, to sp rea d înştiinţa (-ez) to in form (of), to n o tify (of), to a vertise o f întări (-esc) to strengthen, to reinforce, io con soli­ date, to confirnt; vb. reflex, to becom e stronger, to con solidate; to harden întâlni (-esc) to m eet întâmpla vb. reflex, (a se ~ ) to happen, to com e to p ass întârzia to b e late, to b e overdue, to b e a late arriv a l întemeia (-ez) 1. to fou n d, to s e t up, to create; 2. flg . to b a se (on); vb. reflex, (a se ~ pe) to b e b a sed on

întoarce (întors) 1. to retort; 2. to turn up; 3. to invert; vb. reflex, to com e back

întreba to ask; to question întrece (întrecut) 1. to outstrip, to be in advance of; 2. to excel, to exceed; vb. reflex, to com pete

întreprinde (întreprins) to undertake, to venture, to otgan ize

întrerupe (întrerupt) to interrupt, to break ojf, to stop; vb. reflex, to be interrupted întreţine (întreţinut) to m ain tain, to su pport, to keep; vb. reflex, to su p p o rt o n e self întrevedea (întrevăzut) to catch sight; vb. reflex. to be outlined, to be expected

întrista (-ez) to g rieve, to s a d d en ; vb. reflex, to grieve, to b e s a d

înţelege (înţeles) to understand; vb. reflex, to understan d each other, to agree, to g e t on w ell

învăţa to teach, to lea m ; vb. reflex, (a se ~ minte) to h io w better, to take the lesson

învinge (învins) to defeat, to vanquish; to overcom e; to win

învinovăţi (-esc) to accu se, to ch a rg e (w ith), to blam e (for)

învoi (-esc) to g iv e smb. leave, to perm it, to allow

J jefui (-esc) to rob, to plunder, to strip jena (-ez) to impede, to incom m ode, to hinter, to be to o tig h t fo r ; vb. reflex, (a se ~ ) to s ta n d upon cerem ony

jigni (-esc) to ojfend, to insult, to in ju r e juca to play, to sport, to wanton, to gam e; vb. re­ flex. to p la y judeca 1. to sen ten ce, to ju d g e (of), to p a s s a ju d g ment on; 2. to censure, to criticize; 3. to think; vb. reflex, to c a rry on a la w su it w ith sm b., to ju d g e o n e s e lf

jura to sw ear; vb. reflex, to sw ea r justifica to ju stify; vb. reflex, to excu lpate oneself, to b e ju stifled

L lansa (-ez) 1. to launch; 2. to sen d up, to throw; 3. to diffuse, to circulate; 4. to release; 5. to start; vb. reflex, to rush, to launch lămuri (-esc) to explain, to make clear, to enlighten; vb. reflex, to b e explained, to un derstand lăsa to let, to drop, to a llo w

250

lăuda to p r a ise (up), to sp ea k h igh ly of, to laud; vb. reflex, to boast, to b rag lega to tie, to bind, to fa sten (to) legitima (-ez) to idenlify lenevi (-esc) to (be) idle, to slug leşina to fa in t (away), to sw oon ; a ~ de râs to split o n e ’s s id es wilh laughing lipi (-esc) to glue, to p a ste, to gum, to affix lipsi (-esc) to be absen t / m issing locui (-esc) to live, to reside lovi (-esc) to strike, to hit, to slap, to beat, to slam etc. lua to take lucra (-ez) to work, to labour, to fu nction luneca to slip, to slide

M mări (-esc) to enlarge, to m ake greater, to increase; vb. reflex, to g ro w laige, to becom e greater, to in­ crea se măsura to measure mânca to eat mânia (-ez) to anger, to make a n g iy; vb. reflex, (a se ~ ) to g e t a n g iy medita (-ez) to m editate (o n / upon ); vb. reflex, (a se ~ ) to prepare, to coach menţine (menţinut) to m aintain; vb. reflex, (a se ~ ) to continue, to remain merge (mers) to go, to walk, to step merita to deserve, to m erit micşora (-ez) to m ake sm aller, to redu ce, to decrease; vb. reflex, to becom e smaller, to decrease minţi to lie, to teii a lie mirosi to sm ell; to reek mişca to m ove motiva (-ez) to state the reason for, to motivate, to ju s tif y mulţumi (-esc) to thank munci (-esc) to work, to labour, to till murdări (-esc) to soil, to dirty, to litter, to stain muri to die mustra (mustru, mustri, mustră) to reprove, to reprim ân d muşca to bite muta to move, to remove, to change; vb. reflex, to m ove

N naşte (născut) to g iv e birth to; vb. reflex, (a se ~~ )

neglija (-ez) to take no care o f to ignore, to leave undone

nelinişti (-esc) to worry, to m ake anxious; vb. re­ flex. to w on y, to be anxious nemulţumi (-esc) to dissatisfy, to d isp lea se nota (-ez) to p u t down, to take a note of, to note numi (-esc) to name, to caii; vb. reflex, (a se ~ ) to be c a lle d / n am ed

O obişnui (-esc) to habitu a te (to), to accustom (to); vb. reflex, to g e t u sed to obliga to oblige, to fo rce; vb. reflex, to o b lig e ones e lf obosi (-esc) to g e t tired, to fire; vb. reflex, to tire o n e s e lf observa to notice, to observe, to m ark; vb. reflex, to be noticed; to control o n eself obţine (obţinut) to obtain, to g e t; vb. reflex, to be o btain ed ocoli (-esc) to take a round-abou t way, to round ocroti (-esc) to p iv te ct, to safeguard ocupa to conquer, to occu py; vb. reflex, to b u sy / occu py o n eself odihni (-esc) to rest; vb. reflex, to rest, to repose, to relax oferi to offer (up), io presen t; vb. reflex, to offer (oneself) (to) ofta (-ez) to sigh (out) omorî to murdei; to kill opări (-esc) to scald; vb. reflex, to be sca ld ed opri (-esc) to stop, to halt; vb. reflex, to stop, to s ta y ordona to com m and, to order organiza (-ez) to organize, to system atize

P pansa (-ez) to dress parcurge (parcurs) to cross, to tra vel through parfuma (-ez) to scent, to perfum e participa to p a rtic ip a te (in), to take p a r t (in) pasiona (-ez) to carry away, to captivate, to fa s c i­ nate; vb. reflex, (a se ~ pentru) to b e co m e p a s sion ately f o n d of... părăsi (-esc) to leave, to quit părea (părut) to seem, to a p p ea r păstra (-ez) to keep, to preserve păşi (-esc) to step, to w alk păta (-ez) to stain, to s p o t

to b e boiTt

254

păţi (-esc) to experience, to undergo păzi (-esc) to guard, to watch over; vb. reflex, to

take care (ofoneselj) pedepsi (-esc) topunish percepe (perceput) /. toperceive, to hear; 2. to collect; vb. reflex, (a se ~ ) to beperceived peria (perii, perii, perie) to brush; vb. reflex, (a se —) or (a-şi ~ hainele (părul)) to brush one’s clothes (hait) permite (permis) topermit, to allow pescui (-esc) toflsh, to angle petrece (petrecut) to amuseJto enjoy oneself to have agoodtime; a-şi ~ timpul topass away; a-şi ~ vacanţa tospend pieptăna tocomb; vb. reflex, (a-şi ~ părul) tocomb one’s hair pierde (pierdut) to lose plăcea (plăcut) togodownwell; tohaveappeal, to like; a-i ~ să tolike to... plănui (-esc) toplan, to intend plăti (-esc) topay pleca toleave, todepart, togo away plictisi (-esc) to bore, to bother; vb. reflex, to be bored plimba to takeoutfor a walk; vb. reflex, (a se ~ ) to walk, togofor a walk plânge (plâns) to cry, to sob porni (-esc) to start, to be ojf; to set out, to leave; tomove poseda to own, topossess; tohave povesti (-esc) to teii, to narrate practica topractise prăji (-esc) tofiy, to roast, togrill, to bake preda 1. to hand(over), togive; 2. to teach pregăti (-esc) toget ready, toprepare; totrain; (o lecţie) todo; (unexamen) tocoach; (masa)tocook; a - terenul pentru... to pave the wayfor...; vb. reflex, to betrained, toprepare, toget ready preocupa topreoccupy, to concern; vb. reflex, (a se ~ de...) to concern oneselfwith... presupune (presupus) /o presume, to suppose pretinde (pretins) toclaim(as aright), topretend; vb. reflex, (a se ~ ) to claimto be... prevedea (prevăzut) toforesee, toforecast; vb. reflex, to be expected preveni to inform, to wam, toprevent primi (-esc) to receive, to get; vb. reflex, to be received prinde (prins) to catch

privi (-esc) to look procura toprocure, toobtain, toget produce (produs) toproduce, toyield, tomake, to

create

propune (propus) topropose, to suggest; vb. re­ flex. (a se ~ ) to beproposed, suggested provoca toprovoke, to instigate pune (pus) toput, to lay, toplace, toset purta to carry, to bear; (îmbrăcăminte, încălţăminte, ochelari) to wear; vb. reflex, to be carried; (a se comporta) to behave putea (putut) can, to be able (to), to be capable (of); (aavea voie) may, to bepermitted(to) R răbda tosuflet; to endure răci (-esc) to cool (ojf); vb. reflex, (a se ~ ) toget

cool/cold

rămâne (rămas) to remain, to stay răspândi (-esc) to spread, to difluse, to distribuie;

vb. reflex, to spread

răspunde (răspuns) to answer, to reply răsturna tooverturn; (Paharul etc.) to turnupside

down; vb. reflex, to overturn rătăci (-esc) to wander/stray about; (drumul) to lose; vb. reflex, (a se ~ ) to lose one’s way, toget lost răzgândi (-esc) vb. reflex, to change one’s mind râde (râs) to laugh realiza (-cz) to achieve, to ejfect, to realise reaminti (-esc) torecall; toremind; vb. reflex, (a-şi ~ ) to remember reclama to layclaimto, to claim recomanda to recommend, to suggest; vb. reflex, to introduce oneself recunoaşte (recunoscut) to recognize recurge (recurs) a ~ la to resort to... redacta (-ez) todrawup, todrafi, toword, towrite redresa (-ez) to straighten (out), to right; vb. re­ flex. to be straightened(out), to recover reduce (redus) to reduce, to diminish; vb. reflex, tobereduced referi toreport (on); vb. reflex, (a se ~ la) to refer io... refuza to refuze, to decline, to turndown regreta to regret; regret că... I amsorry(ihat')... remedia (-ez) to remedy, to cure; vb. reflex, to be remedied, tobe cured renunţa to renounce, togive up

252

repara to repair, to mend repeta to repeat, tosayagain; vb. reflex, to be re-

peated

reproşa (-ez) a-i ~ ceva cuiva to reproach smb.

with smth. respecta to respect

respinge (respins) to push back, to repulse, to refuse, to reject respira to breathe, to respire restabili (-esc) to re-establish, to restore reuşi (-esc) to succeed (in) rezolva tosolve, to workout, to resolve; vb. reflex. (a se ~ ) to besoîved ridica to raise, to lift, to heave risca to risk, to venture ruga to ask, to beg, to implore rupe (rupt) to tear, to break S saluta to greet, to hail, to salute salva (-ez) to save (from), to deliver sancţiona (-ez) 1. to penalize, to punish; 2. (a

aproba) to sanetion, to agree to; vb. reflex, to be penalized satisface (satisfăcut) to satisjy, to gratijy sări to spring, to leap, tojump, to hop săruta to kiss sătura tosaliate, tosatisjy, tofiii; vb. reflex, (a se - ) to satisjyone’s appetite sângera (-ez) to bleed scoate (scos) to take/drawout, to take ojf, to ex­ tract scrie (scris) to write scuipa to spit scula /. to wake; 2. to raise; vb. reflex, (a se ~ ) to get up; tostandup scutura to shake, to rock scuza to excuse, topardon semna (-ez) tosign, toput one’s name to servi (-esc) to serve, to attent to; (pe cineva, la masă) tohelpsmb. toadish sfătui (-esc) to advise, to counsel; vb. reflex, (a se ~ ) to deliberate, to take counsel with... sfârşi (-esc) toflnish, to end; vb. reflex, to end sfida (-ez) to defy, toprovoke, to challenge simţi tofeel, to have asensation of; vb. reflex, to feel slăbi (-esc) to weaken

socoti (-esc) 1. (a calcula) to calculate; 2. to con­ sider; 3. to reflect; 4. to think; vb. reflex, (a se - ) 1. to thinkit over; 2. to consider oneself; 3. to be reckoned sosi (-esc) to arrive, to come sparge (spart) to break spăla to wash; vb. reflexiv, to wash (oneself) spera tohope speria (sperii, sperii, sperie) tofrighten, to make afraid; vb. reflex, to befrightened spune (spus) to say, to teii sta (stau, stai, stă) to stand stabili (-esc) to establish; vb. reflex, to estabîish oneself stima (-ez) to esteem, to respect stinge (stins) to estinguish, toput out, to choke, to switch off; vb. reflex, to be estinguished, togo out, to bumout stoarce (stors) to squeeze (out), topress, to crush, to wring (out), a se ~ bani de la cineva to extort moneyout ofsmb. străbate (străbătut) to wander, togo thmugh strădui (-esc) vb. reflex, to strive (to,for, after) strecura 1. to străin, tofllter; 2. to letpass; 3. to squeeze in; toput in edgeways; vb. reflex, to be străined strica to spoil, to make worse, to deteriorate, to destroy, tobreak; vb. reflex, tobespoilt, todeterio­ rate, togo bad striga to caii; to cry strânge (strâns) 1. to press, to squeeze, to compress; 2. to opress; 3. to stretch, to străin; 4. to reduce; 5. todrawback; 6. tofold up; 7. togather (up), tohatvest; 8. tolayup; 9. toput inorder; 10. topick up; vb. reflex, togather; to accumulate stropi (-esc) to asperse (with), to water; vb. reflex, to be aspersed studia (-ez) to study; to explore, to investigate sublinia (-ez) to underline; vb. reflex, to be underlined suferi (sufăr, suferi, suferă) tosuffer, tofeel pain sufla (suflu, sufli, suflă) to blow sugera (-ez) to suggest, topropose sughiţa to hiccough, to hiccup suna to ring, tosound supăra to make angry, to imitate; vb. reflex, to be angry, to get hritated

253

susţine (susţinut) 1. to support, to encourage, to

maintain, to defend; 2. (oconversaţie) to keep up; 3. (aafuma) to ajfirm; vb. reflex, to be supported

ş

şedea (şezut) to sit, to sit down şopti (-esc) to whisper şterge (şters) to wipe, to wipedry, to clean şti (ştiut) to know T tăcea (tăcut) to be/keepsilent, to cease to speak tăia to cut; vb. reflex, to be cut, to cut oneself telefona (-ez) to telepbone teme (temut) vb. reflex, to be afraid (of), tofear tenta (-ez) to tempt termina to end, toterminate, toclose; vb. reflex, to

end

tipări (-esc) toprinţ; vb. reflex, to beprinted traduce (tradus) to translate trage (tras) to draw, topuii transmite (transmis) to hand (over), to confer, to

transmit; vb. reflex, (despre boli) to be capable of being transfeired transpira toperspire, to s^veat trata (-ez) 1. totreat, tobehaveto; 2. toattend; vb. reflex, to be treated traversa (-ez) to cross trăi (-esc) to live trece (trecut) topass, to go tremura to tremble, to shake trezi (-esc) to wake, to awaken; vb. reflex, to wake up, to awake trimite (trimis) to send, to post, to mail tunde (tuns) to cut, to clip, to crop, vb. reflex, to be cut turna (torn, torni, toarnă) topour

T

ţine (ţinut) /. to stop, to hold; 2. to keep; 3. to

occupy; 4. to celebrate; 5. to like, to wish; vb. re­ flex. to be kept, to takeplace, to happen ţipa to cryout, to shout

U ucide (ucis) to kill, to murder uda to wet (through), to water uita tofoiget, to overlook; vb. reflex, to look (at) umbla 1. to go, to walk (onfoot); 2. to work, to

act; 3. to travel; 4. to circulate umple (umplut) tofiii (up), to stuff unge (uns) tosmear, to grease, to oii uni (-esc) to unite, to combine; vb. reflex, to unite ura (-ez) to wish urca to mount, to ascend, to climb; vb. reflex, to ascend, tomount, togo up urî (-ăsc) to hate urma (-ez) tofollow usca (usuc, usuci, usucă) to dry V varia (-ez) to vaiy, to change vărsa to overthrow, to tipple; topour. vedea (văzut) to see veni to come, to arrive vinde (vândut) to sell, to clear (ojf); to vend visa (-ez) to dream(about) viza (-ez) 1. to vise; 2. to aimat; 3. tohint at vizita (-ez) togo to see; to visit vorbi (-esc) to speak, to talk Z

zăcea (zăcut) 1. to lie; 2. to lie (sick in bed) zări (-esc) to come into view zbura tofly zice (zis) to say, to teii zâmbi (-esc) to smile

255

CUPRINS Cuvânt introductiv . . . . . . . . . . 5 Abrevieri . . . . . . . . . . . 9 Lecţia 1 Al f abet ul . . . . . . . . . . 10 Fonetică-Fonologie. Sunetele româneşti: 1. Vocale. 2. Consoane- i final scurt; Consoană +1, r+i . . . . . . . . 10 Gramatică . . . . . . . . . . 14 A. Substantiv. Gen şi număr . . . . . . . 14 B. Articol nehotărît. . . . . . . . . 14 C. Pronume personal . . . . . . . . 14 D. Verb a fl . . . . . . ■ ■ ■ . 1 5 E. Pronume sau adjective interogative: cine? ce? care? citi? cîte? Pronume negativ: nimeni, nimic . . . . . . 16 F. Numeral cardinal: 1-10. . . . . . . . 16 Exerciţii . . . . . . . . . . 17 Vocabular . . . . . . . . . . 20 Text: In Bucureşti . . . . . . . • • 21 Proverbe româneşti. . . . . . . . 21 Exerciţii . . . . . . . . . . 22 Lecţia 2 Fonetică-Fonologie. Diftongi . . . . . . 24 Gramatică A. Substantivul. Cele trei genuri: masculin, neutru, feminin. . . 25 Alternanţe fonetice: alternanţe vocalice; alternanţe consonantice . . 29 B. Pronume 1. Pronume personal şi de politeţe: dumneavoastră, dumneata, dumnealui, dânsul, dânşii, dumneaei, dânsa, dânsele. . 30 2. Adjectiv demonstrativ: a) de apropiere: acest, aceşti, această, aceste . . . .31 b) de depărtare: acel, acei,acea, acele . . . .31 3. Pronume şi adjectiv nehotărît: fiecare . . . .32

255

C. V e r b : ............................................ A avea Modul indicativ, timpul prezent D. Adverb: Adverbe primare . . . E. Numeral cardinal: 11-19; 20-30 ş.a.. . Exerciţii . . . . . . Vocabular . . . . . . Text: Cîte camere are acest apartament? . Proverbe româneşti. . . . . Exerciţii . . . . . .

33 .

. . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . .

34 34 36 40 42 43 44

Lecţia 3. Fonetică-Fonologie. Triftongi. Vocale în hiat. Accent. Intonaţie Gramatică A. Articol nebotărît. Articol hotărît . . . . . . B. Adjectiv. Adjective calificative cu patru forme . . . . C. Pronume şi adjective nehotărîte. Pronume: cineva, ceva51 Pronume şi adjective: tot, toată, toţi, toate . . . . D. Verb. A sta Modul indicativ, timpul prezent . . . . E. Adverb: 1. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de afirmaţie: da, desigur, fireşte, negreşit, cu siguranţă, intr-adevăr, de bună seamă . . . . . . . 2. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de negaţie: nu, nicidecum, deloc, defel, ba . . . . F. Prepoziţia: în, din, la, de la, pe, de pe . . . Exerciţii . . . . . . . . . . Vocabular . . . . . . . . . . Text. înainte de lecţie . . . . . . . . Proverbe româneşti. . . . . . . . . Exerciţii . . . . . . . . . .

46 48 50 52 52

53 . .

53 53 54 59 60 60 62

Lecţia 4: Gramatică A. 1.Pronume şi adjectiv demonstrativ . . . . . . 64 a) pronume demonstrativ: de apropiere: acesta, aceasta, aceştia, acestea; de depărtare: acela, aceea, aceia, acelea . . 64 b) Adjectiv demonstrativ: de apropiere acesta, aceasta, aceştia, acestea, acest, această, aceşti, aceste . . . . 65 2. Pronume şi adjectiv nebotărît: atât, atâta, atâţia, atâtea, câtva, câtăva, câţiva, câteva . . . . . . . . 66 B. Verb: a lua. Modul indicativ, timpul prezent . . . . 67 C. Adverb: foarte, mai, şi. . . . . . . . 68 D. Prepoziţie: de, despre, după, lingă . . . . . . . 68 E. Conjuncţie. Conjuncţii copulative: şi, nici, iar . . . . 69

256

Exerciţii . . Vocabular . . Text: La restaurant Proverbe româneşti. Exerciţii . .

. .

. . . .

.

. .

. .

.

. .

.

. .

. . ■

. .

. .

. .

. .

. . ■ . .

. . .

. .

69 72 73 74 74

Lecţia 5. Gramatică A. Verb. Tipuri de conjugare. Conjugarea I, Indicativ prezent . Conjugarea a Il-a. Indicativ prezent B. Adjectiv. Adjective calificative cu trei forme . . . . Adjective calificative cu două forme . . . . C. Adverb. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de loc: . . . . D. Propoziţii: într-un, într-o, dintr-un, dintr-o, printr-un, printr-o; între, printre . . . . . . Exerciţii . . . . . . . . . . Vocabular . . . . . . . . . . Text: Program de dimineaţă . . . . . . . Proverbe româneşti. . . . . . . . . Exerciţii . . . . . . . . . . Lecţia 6. Gramatică A. Verb. 1. Conjugarea a IlI-a. Indicativ prezent . Conjugarea a IV-a. Indicativ prezent . 2. Modul imperativ, plural . . . B. Adjectiv. 1. Adjective cu o formă (invariabile) . 2. Poziţia adjectivului faţă de substantiv C. Adverb. Adverbe de timp . . . . D. Prepoziţie: cu, fără . . . . . E. Conjuncţie. Conjuncţii disjunctive: sau, o h . Exerciţii . . . . . . . Vocabular . . . . . . . Text: La bancă . . . . ■ Proverbe româneşti. . Exerciţii . . . . . . .

.

. .

.

. .

dintre, . 81 82 84 85 86 86

. .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ■ ■ . . . .

.

.

.

76 78 79 79 80

.

■

90 91 93 94 94 95 95 96 96 98 99 100 100

Lecţia 7. Gramatică A. Verb. 1. Verbe neregulate: a fi, a avea, a sta, a lua, a da, a bea, a mînca, a şti, a avea . . . . . . . 105 2. Alternanţe vocalice . . . . . . . 106 B. Adjectiv. Adverb. 1. Grade de comparaţie. Gradul comparativ . . 107 2. Adverbe provenite de la adverbe . . . 108

257

C. Conjuncţie. Conjuncţii adversative: D. Prepoziţie: pentru, peste, spre, sub E. Formarea cuvintelor . . Exerciţii . . . . Vocabular . . . Text \ In parc . . . Proverbe româneşti. . Exerciţii . . . Recapitulare I Test nr. 1.

. .

. .

.

. .

dar, însă, ci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . .

. .

1 1 1 1 1 1 1

. .

.

.

.

.

108 08 0 9 09 12 13 13 15 118 124

.

Lecţia 8. Gramatică A. Verb. 1. Modul participiu. Forme . . . . . 1 2 6 2. Modul indicativ: a) Timpul perfect compus; b) Timpul viitor 127 B. Adverb. 1. Adverbe interogativ-relative: unde, când, cum, cât . 128 2. Adverbe n e h o tă r îtundeva, cândva, cumva, câtva . 129 C. Conjuncţie. Conjuncţii coordonatoare concluzive: deci, aşadar . 129 D. Formarea cuvintelor . . . . . . . . .129 Exerciţii . . . . . . . . . . .130 Vocabular . . . . . . . . . . .134 Text. O călătorie cu trenul . . . . . . . .135 Proverbe româneşti. . . . . . . . . .136 Exerciţii . . . . . . . . . . . 136 Lectură suplimentară: I.L. Caragiale, Bubico . . . . . .138 Lecţia 9. Gramatică A. Verb. 1. Modul conjunctiv, timpul prezent. . . . B. Adverb. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de mod . . . . C. Adjectiv. Adverb. Gradele de comparaţie. Gradul superlativ absolut 142 Exerciţii . . . . . . . . • Vocabular . . . . . . . . . . . Text. Întîlnire cu soarele la... Costineşti . . . . . Proverbe româneşti. . . . . . . . . Exerciţii . . . . . . . . . . Lectură suplimentară: Geo Bogza, Tablou geografic . . . Lecţia 10. Gramatică A. Verb. Modul conjunctiv, timpul prezent. 1. Verbe neregulate .

258

.

. 139 .142 -143 144 .145 .146 .146 . 149

.150

2. Folosirea conjunctivului prezent. 3. cine, ce, care etc. + verb la indicativ + verb la conjunctiv. 4. a putea + infinitiv (conjunctiv). 5. Conjunctivul cu valoare de imperativ . . . . . . . 1 6. Forme populare de viitor . . . . . . . 1 B. Adverb. Adverbe de cantitate. . . . . . . 1 C. Formarea cuvintelor . . . . . . . . 1 Exerciţii . . . . . . . . . . 1 Vocabular . . . . . . . . . . 1 Text. Prin magazine . . . . . . . . 1 Proverbe româneşti. . . . . . . . . 1 Exerciţii . . . . . . . . . . Lectură suplimentară: Lucian Blaga, Vreau să joc! . . . . 1 Lecţia 11. Gramatică A. Pronume personal, Cazul acuzativ. 1. Forme accentuate 2. Forme neaccentuate Pronume personal şi de politeţe . . . . . Nume de persoană în acuzativ . . . . . Verbe cu pronume personal în acuzativ. . . . o putea + pronume personal în acuzativ . . Exerciţii Vocabular Text. La doctor . . . . . . . . Proverbe româneşti. . . . . • Exerciţii . . . . . . . . . Lectură suplimentară: G. Călinescu, Bietul Ioanide (fragment) Lecţia 12. Gramatică A. pronume reflexiv în acuzativ . . B. Verbe cu pronume reflexiv . . C. Formarea cuvintelor . Exerciţii . . . . . Vocabular . . . . Text. Mergem la spectacol . . Proverbe româneşti. . . . Exerciţii . . . . . Lectură suplimentară: Premiile Oscar . Lecţia 13. Gramatică A. Substantivul în nominativ şi acuzativ B. Verb. Echivalenţa infinitiv-conjunctiv

259

. . . . .

. . ■ .

.

. .

.

. .

.

.

. .

. . .

. . • . . .

. • . .

. . . . . .

1 1 1 1

. 1 .

1 2 2 3 4 8 0 1 162 6 4

165 165 6 7 6 8 6 9 7 0 170 176 178 7 8 179 181

. . . . • • • . . . . . . . . . . .

. . . . •

. .

. 1 9 6 . 1 9 7

. .

1 1 1 1

5 5 5 5 5 5 6 6

8 8 8 8

2 3 6 6 190 191 . 1 9 2 192 . 1 9 5

C. Adverb. Adverbe care arată durata, continuitatea. . D. Vorbire directă şi vorbire indirectă . . . . Exerciţii . . . . . . . . Vocabular . . . . . . . . Text. Sport . . . . . . . . Proverbe româneşti. . . . . . . Exerciţii . . . . . . . . Lectură suplimentară: Flash sportiv . . . .

. . . .

. . . . . .

. 1 9 8 . 1 9 9 200 202 203 . 203 . 204 . 207

Lecţia 14. Gramatică A. Substantiv. Cazul genitiv . . . . . . . 208 B. Pronume personal. Cazul genitiv . . . 210 C. Adverb. Adverbe şi locuţiuni adverbiale care arată: revenirea, frecvenţa 210 Exerciţii . . . . . . . 211 Vocabular . . . . . . . . 214 Text. Familia lui Mihai . . . . . . 2 1 5 Proverbe româneşti. . . . . . . . 2 1 5 Exerciţii . . . . . . . . . . 216 Lecturi suplimentare: Ana Blandiana, Părinţii . . . . 219 Lecţia 15. Gramatică A. Principalele prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale după care se foloseşte cazul genitiv . . . . . . . . . 220 B. Substantiv. Cazul dativ. 1. Substantiv cu articol nehotărît; 2. Substantiv cu articol hotărît . . . . . . . . 2 2 1 C. Pronume interogativ-relativ cine. Cazul dativ . . . . 222 D. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de îndoială şi de posibilitate . . 222 Exerciţii . . . . . . . . . . 223 Vocabular . . . . . . . . . . 226 Text. La poştă . . . . . . . . . 227 Proverbe româneşti. . . . . . . . . 228 Exerciţii . . . . . . . . . . 228 Lectura suplimentară: Marin Preda, Delirul . . . . . 2 3 1 Recapitulare II . . . . . . . 232 Test nr. 2. . . . . . . . . 237 Cheia exerciţiilor din teste . . . . . . 239 Principalele verbe româneşti . . . . . . 243

260

ÎN ACEEAŞI COLECŢIE AU MAI APĂRUT:

Seria Medicină G. Bouvenot et al., Patologie medicală, voi. 1, Pneumologie G. Bouvenot et al., Patologie medicală, voi. 2, Nutriţie, Cancerologie Marie-Jeanne Aldea et al., Obstetrică fiziologică G. Bouvenot et al., Patologie medicală, voi. 3 G. Bouvenot et al., Patologie medicală, voi. 4 Seria Economie Tiberiu Brăilean, Monetarismul în teoria şi politica economică Seria Comunicare Ioan Drăgan et al., Construcţia simbolică a cîmpului electoral Daniela Rovenţa-Frumuşani, Semiotică, societate, cultură Seria Drept Maria Gaiţă, Drept civil. Obligaţii Seria Filosofie Constantin Sălăvăstră, Discursul puterii

A c e s t m a n u a l se a d re se a ză tu tu ro r s tră in ilo r c a re d o re sc s ă - ş i în su şe a sc ă lim b a ro m ân ă: stu d e n ţilo r d in a n u l p re g ă tito r, stu d e n ţilo r d in c a d ru l le c to ra te lo r de lim b a ro m ân ă d in stră in ă ta te , stu d e n ţilo r c a re fre c v e n te a z ă c u rs u ri de v a ră d e lim b ă ş i c iv iliz a ţie ro m â n e a scă , a lto r p e rso an e in te re sa te în în v ă ţa re a lim b ii ro m ân e . F iin d d e c i d e stin at în c e p ă to rilo r ş i c u rs a n ţilo r d e n iv e l m e d iu , e l cu p rin d e , în p rim a p a rte , stru c tu rile fu n d a m e n tale a le lim b ii ro m ân e a p a rţin în d d ife rite lo r e i co m p artim e n te : fo n e tic ă ş i fo n o lo g ie , g ra m a tic ă , v o c a b u la r, în p a rte a a d o u a a p a r stru c tu ri co n v e rsa ţio n a le a xate a tît p e p ro b le m e le d in p rim a p a rte , c ît ş i p e tem e u zu a le c a re c u p rin d c e le m a i fre cve n te s itu a ţii d e co m u n ica re d in u n iv e rs u l c o tid ia n ş i d in e xp e rie n ţa p e rso n a lă .

în dorinţa d e a fa c e din însuşirea lim b ii rom âne o a ctivita te atractivă, a u torii au introdus, p e lîngă exerciţii devenite clasice, ş i unele situaţionale: întrebări, răspunsuri vizîn d m otive, tem e, p a ra lelism e p o sib ile, identificarea g reşelilo r dintr-un te x t dat, contragerea, rezum atul, stu d iu l a ctiv a l textului, fo lo sirea unor stru ctu ri gram aticale sinonim ice ş i antonim ice, teh n icile d iscursive d e argum entare, m odul cum se cere o inform aţie, cum o idee se realizează în discurs.

1

!1

9 7ăs 736# ii

7 I

www.aurolnst.ro

INSTITUTUL EUROPEAN