Sortimentul De Par

Sortimentul de par Vara 1. Daciana, soi romanesc (1989), de vigoare mijlocie, parţial autofertil, cu tendinţă de partenocarpie, relativ precoce, foarte productiv (22-26 t/ha), rezistent la ger, tip de fructificare standard, are afinitate cu gutuiul. Fructul mijlociu (120-160g), piriform-alungit, roşuportocaliu. Pulpa este albă, fină, fondantă, plăcută la gust. Recoltarea: decada a III-a lunii iulie. 2. Roşioară de Cluj - soi românesc obţinut la SCDP Cluj-Napoca (Williams roşu x Untoasă Giffard), omologat în 2005. Pomul are vigoare mijlocie, fructifică pe ramuri de rod scurte, dar şi lungi, care se arcuiesc sub greutatea fructelor. Are afnitate bună la altoirea pe gutui; este tolerant la rapăn. Fructul are mărime mică spre mijlocie (100 - 120 g), este piriform, roşu-cannin spre bordo pe toată suprafaţa, pulpa albă, fină, untoasă, fără sclereide, slab aromată, gust dulce, uşor acidulat. Perioada de recoltare: ultima decadă a lunii iulie. 3. Carpica, soi românesc (1989), de vigoare mijlocie, standard, precoce, productiv (25-30 t/ha) rezistent la ger, sensibil la secetă, compatibil cu gutuiul. Fruct mijlociu (140160g), piriform, galben-pai, acoperit cu rugină. Pulpa albă fondantă, aromată şi cu gust plăcut. Recoltarea: decada a III-a a lunii august. 4. Favorita lui Clapp, soi american, foarte vechi (1860) de vigoare mare, cu fructificare pe ramuri scurte, parţial autofertil, precoce, productiv, rezistent la secetă şi ger, înflorire semitârzie, sensibil la afide. Fructul mijlociu spre mare (130-160g), scurt piriform, verde-gălbui, cu roşu carmin dungat pe aproape toată suprafaţa. Pulpa este albă, foarte suculentă, fină, fondantă, intens aromată, gust dulce-vinuriu, răcoritor. Fruct bun pentru consum in stare proaspătă. Recoltarea: a II-a jumătate a lunii august. 5. Timpurii de Dâmboviţa, soi românesc, (1968), viguros, tardiv, infloreşte semitarziu, foarte productiv, rezistent la ger, incompatibil cu gutuiul. Fruct mijlociu, scurt piriform, galben-verzui, 2/3 roşu aprins. Pulpa este albă, suculentă, fondantă, foarte bună la gust. Recoltarea: decada a II-a a lunii august.

6. Ina Estival - soi obtinut la SCDP Cluj-Napoca (Napoca x Cj 16-2-9), omologat în 1999. Pomul are vigoare de creştere mijlocie, fructificare de tip standard, este foarte productiv (30 - 40 t/ha), are afinitate bună la altoirea pe gutui. Fructul este mijlociu spre mare, 160 - 180 g, piriform, uşor alungit, culoarea de fond este galben, iar cea de acoperire roşu-aprins. Pu1pa este alb-gălbuie, untoasă, fină, foarte suculentă, fără sclereide. Perioada de recoltare: a doua decadă a lunii august. 7. Williams, soi englezesc, foarte vechi (1770), introdus în România în 1900 deţinand o pondere importantă in cultură, semiviguros, precoce, productiv, parţial autofertil, infloreşte tarziu. Sensibil la ger şi secetă, incompatibil cu gutuiul. Fructul este mijlociu spre mare, piriform, cu conturul neregulat, galben pai, cu rugină la ambele capete, foarte bun pentru masă şi industrializare, cu pulpa albă, fondantă, fără sclereide, foarte suculentă, dulce-vinurie, puternic aromată. Recoltarea: sfarşitul lunii august. Toamna 1. Williams roşu – este o mutaţie a soiului Williams obţinută in SUA (1958). Soi semiviguros, precoce, productiv, sensibil la ger şi secetă, incompatibil cu gutuiul. Fructul este mare (180-200g), piriform, colorat in roşu-intens pe toată suprafaţa. Pulpa este de calitate superioară, la fel ca la Williams. Recoltarea: prima decadă a lunii septembrie. Se păstrează 1-2 luni. 2. Untoasă Hardy, soi francez (1830), viguros, cu trunchiul şi axul puternice, coroana ingust conică, capacitate redusă de ramificare, fructifică preponderent pe formaţiuni scurte, intră tarziu pe rod, sensibil la ger, produce mult şi constant. Este compatibil cu gutuiul şi poate fi folosit şi ca intermediar. Fructul este mijlociu (120-140g), scurt conic, cu vârful larg, culoarea verdegălbuie acoperită integral sau parţial cu rugină grosieră. Pulpa este albă, semifondantă, foarte suculentă, dulce vinurie, de calitate foarte bună. Recoltarea: sfarşitul lunii septembrie; păstrarea 30-60 zile.

3. Untoasă de Geoagiu, soi romanesc (1973), de vigoare mică-mijlocie, de tip spur, precoce, productiv, rezistent la boli, compatibil cu gutuiul. Fruct mare (200-220g), conic, galben-verzui, uşor rumenit. Pulpa este fondantă, dulce acidulată, de calitate bună. Recoltarea: sfarşitul lunii septembrie; păstrare 30-60 zile. 4. Untoasă Bosc, soi francez (1839), vigoare mijlocie-mare, precoce, incompatibil cu gutuiul, inflorire tarzie, sensibil la ger, Psylla sp. şi acarieni, tolerant la rapăn. Fructul este mare, piriform cu zona pedunculară brusc alungită, formand un “gat” caracteristic lung şi gros. Culoarea este galben-verzuie, acoperită complet cu o rugină groasă, brun roşietică specifică. Pulpa este albgălbuie, foarte fină, fondantă, suculentă, foarte bună la gust. Recoltarea: sfarşitul lunii septembrie; păstrarea 30-60 zile. 5. Conference, soi englezesc (1890), de vigoare mijlocie, precoce, foarte productiv, rodire partenocarpică, capacitate slabă de ramificare, compatibil cu gutuiul, rezistent la ger, sensibil la secetă şi brume. Fructul este mijlociu spre mare, piriform, verde-gălbui, uneori slab rumenit pe partea insorită şi cu o calotă de rugină in jurul caliciului. Pulpa este alb-gălbuie, suculentă, dulce, puţin acidulată, cu aromă plăcută. Recoltarea: sfarşitul lunii septembrie; perioada de consum: octombrie-noiembrie. 6. Monica, soi românesc, (1994), semiviguros, precoce (anul IV de la plantare), productiv (15-30 t/ha), de tip “spur”, mediu rezistent la atacul bolilor şi dăunătorilor. Fructul este mijlociu spre mare (160-180g), piriform, de culoare galbenă-verzuie, cu puncte şi pete de rugină dungat roşu-aprins pe partea insorită, cu conturul uşor neregulat. Pedunculul este scurt, gros şi prins in prelungirea axului fructului. Pulpa este fondantă, cu sclereide fine şi gust uşor astrigent. Recoltarea: sfarşitul lunii septembrie, inceputul lui octombrie, păstrarea 60-90 zile. 7. Ervinia - soi românesc obţinut la SCDP Piteşti-Mărăcineni (hibrid interspecific), omologat în 2003, este productiv, de vigoare mică, rezistent la arsura bacteriană, tolerant la Psylla sp. Fructul de mărime mijlocie (140-150 g), este piriform, galben-verzui, cu rugină slabă spre extremităţi. Pedunculul este scurt şi gros. Pulpa este albă, mediu suculentă, fondantă, dulce-acidulată. Perioada de recoltare: sfarşitul lunii septembrie; păstrare: 60-90 de zile.

Iarna 1. Curé, soi framcez foarte vechi (1760), viguros, cu bună capacitate de ramificare, compatibil cu gutuiul, foarte productiv, dar inconstant; sensibil la rapăn şi ger; soi triploid, fructifică in general partenocarpic. Soi foarte răspandit şi la noi in ţară. Fructul este mare, piriform, alungit, asimetric, cu o dungă de rugină longitudinală şi un şanţ discret. Epiderma este verde-gălbuie la maturitate. Pulpa este albă-gălbuie, densă, slab parfumată şi potrivit de dulce cu sclereide fine şi gust uşor astrigent, plăcut, la maturitatea de consum. Recoltarea: inceputul lunii octombrie; păstrarea: 100-150 zile. 2. Contesa de Paris, soi francez (1908), de vigoare mijlocie, tardiv, foarte productiv, infloreşte timpuriu sau semitimpuriu, fiind afectat de brumele de primăvară; este sensibil la boli, compatibilitate slabă cu gutuiul. Fructul este mijlociu spre mare, piriform, verde-gălbui cu puncte mici de rugină, cu pulpa albă, fondantă, suculentă, de calitate foarte bună. Se recoltează in octombrie şi se păstrează 150-180 zile. 3. Olivier de Sèrres, soi francez (1851), semiviguros, productiv dar inconstant, infloreşte semitarziu şi este sensibil la rapăn; compatibil cu gutuiul. Fructul de mărime medie, maliform, cu epiderma galbenă-verzuie, pulpa albăgălbuie, fermă, cu gust foarte bun şi aromă distinctă. Recoltarea: inceputul lunii octombrie; păstrarea 150-180 zile. 4. Virgiliu Hibernal - soi românesc obţinut la SCDP Cluj-Napoca (Passe Crasanne x Contesa de Paris), omologat în anul 2000, are vigoare mijlocie, intră timpuriu pe rod, este foarte productiv (25-30 t/ha), sensibil la atacul de Psylla sp. Fructul este mare (200-240 g), pirifonn-ovat sau tronconic, cu contur regulat, de culoare galben-verzui, cu roşu pe partea însorită. Pulpa este alb-gălbuie, consistentă, untoasă, fără sclereide, fin aromată. Perioada de recoltare: începutul lunii octombrie; păstrare: 150-180 de zile. 5. Euras, soi romanesc (1994), imun la rapăn, rezistent la Psylla sp. şi acarieni. Pomul are vigoare mijlocie, formează o coroană globuloasă, fructifică preponderent pe ramuri scurte, este productiv (20-25 t/ha). Fructul este mijlociu (120-140g), ovoidal cu cavitate pedunculară asimetrică, cu conturul neregulat, epiderma subţire, netedă, de culoare galbenă-verzui, cu puncte de rugină, uşor rumenit. Pulpa albă, semifondantă, suculentă, fără sclereide şi cu gust bun. Se recoltează in octombrie şi se păstrează 180-200 zile.