Proiect Disciplina Management: Universitatea De ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „ion Ionescu De La Brad” Iaşi

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

PROIECT DISCIPLINA MANAGEMENT

Coordonator, Conf. Dr. George UNGUREANU

Student, Ciubotariu Narcisa-Elena, Grupa: 499, Agricultură

CUPRINS PARTEA I Studiu de fezabilitate Capitolul I - Date generale privind solicitantul Capitolul II - Descrierea proiectului Capitolul III - Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului PARTEA II ORGANIZAREA ȘI RAȚIONALIZAREA PROCESELOR DE MUNCĂ ȘI PRODUCȚIE LA AGRINATURA GROUP Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală Capitolul V- Organizarea și optimizarea proceselor de producție Capitolul VI - Descrierea culturii şi factorii naturali ce influenţează cultura. Capitolul VII - Fundamentarea teoretică şi practică a tehnologiilor Capitolul VIII - Analiza indicatorilor tehnico-economici. Capitolul IX - Calculul necesarului forţei de muncă Capitolul X - Calculul dozelor de îngrăşăminte. Capitolul XI- Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor. Capitolul XII- Determinarea pragului de rentabilitate ( punctului critic). Concluzii și propuneri

Tema: Fundamentarea strategiei de dezvoltare la S.C. AGRINATURA GROUP S.A. prin înfiinţarea culturii de BUMBAC în suprafaţă totală de 5 ha

Studiu de fezabilitate

1.Denumirea obiectivului de investiţii: Masura 4. 1 Modernizarea exploatatiilor agricole. Cod CAEN 0111 „ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE PENTRU MODERNIZARE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ” 2.Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul); Firma are în prezent trei sedii unde își desfășoară activitatea: Agrinatura sediul central, strada Umbroasa, nr.1, localitatea Nanov, județul Teleorman, cod poștal 147215. Silosud SA cu adresa: str. Viilor, nr. 2, Alexandria, jud. Teleorman, cod postal 140110. Agrinatura Dolj, comuna Urzicuța,, strada Sanitarului, nr. 36, județul Dolj. 3.Titularul investiţiei; Agrinatura sediul central, strada Umbroasa, nr.1, localitatea Nanov, județul Teleorman Cod poștal 147215 4.Beneficiarul investiţiei; Agrinatura sediul central, strada Umbroasa, nr.1, localitatea Nanov, județul Teleorman Cod poștal 147215 5.Elaboratorul studiului: Elaborarea studiului de fezabilitate, studiului de piață, de evaluare, întocmirea cererii de finanțare sunt realizate de către Agrinatura sediul central, strada Umbroasa, nr.1, localitatea Nanov, județul Teleorman, cod poștal 147215, număr unic de înregistrare 1399733, nr. înmatriculare J34/295/1991 , având ca obiect de activitate: Cod CAEN 6011 – Activități de consultanță pentru afaceri și management.

Capitolul I - Date generale privind solicitantul 1.1 Denumirea solicitantului și date de identificare ale acestuia

Beneficiar: S.C. AGRINATURA SA Sediu social: strada Umbroasa, nr.1, localitatea Nanov, județul Teleorman Cod unic de înregistrare: 1399733 Număr de ordine în registru comerțului: J34/295/1991 Reprezentant legal: Ciubotariu Narcisa-Elena Nr. telefon: 0742769406 Adresa de e-mail: [email protected] Domeniul de activitate principală: conform codificării (Ordin 336/2006) Rev. Caen (2) este codul CAEN 0111 „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase, a plantelor producătoare de semințe oleaginoase”.

1.2 Scurt istoric al solicitantului. Inclusiv date despre nivelul de calificare în domeniul agricol al managerului exploatației agricole Agrinatura a fost înfiinţată în anul 1991, începând ca o afacere de familie în Judeţul Teleorman. Datorită spiritului antreprenorial al fondatorilor, compania a crescut exponenţial, ajungând la 3500 ha în 2007 si 4200 ha în 2008. În 2008, Agrinatura a intrat în Grupul Spearhead International, producător agricol cu sediul central în Marea Britanie şi cu prezenţa în Polonia, Cehia şi Slovacia. Spearhead Internaţional deţine peste 80,000 de hectare cu culturi mari (cereale), culturi de legume, culturi de fructe, ferme de vite în Polonia şi Cehia şi are o cifră de afaceri de 154 milioane de euro la nivel internaţional. Începând cu 2008, Agrinatura a avut oportunitatea de a beneficia de expertiză, cunoştinţele şi resursele unui jucător important din piaţa agricolă europeană, Spearhead Internaţional fiind o companie multinaţională cu o experienţă de peste 50 de ani în agricultură.

1.3 Obiectul de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comerțului în sensul că desfășoară respectivele activități) și date despre nivelul de calificare în domeniul agricol al managerului exploataţiei agricole Domeniul de activitate principală conform codificării (Ordin 336/2006) Rev. Caen (2) este codul CAEN 0111 „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase, a plantelor producătoare de semințe oleaginoase”. În descrierea codului CAEN 0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase sunt incluse toate formele de cultivare a cerealelor, a culturilor leguminoase și a semințelor oleaginoase în câmp deschis. Această clasă include: 

Cultivarea de cereale, cum ar fi: grâu, porumb boabe, sorg, orz și orzoaică de

primăvară, secară, ovăz, mei, alte cereale; 

Cultivarea de leguminoase, cum ar fi: fasole, linte, lupin, mazăre, alte culturi

leguminoase; 

Cultivarea de oleaginoase, cum ar fi: soia boabe, arahide, bumbac, ricin, in, muștar,

rapiță, șofrănel, susan, floarea-soarelui, alte oleaginoase.

Obiectele de activitate aferente proiectului sunt conform: o

Cod CAEN 0222- Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a

plantelor producătoare de semințe oleaginoase. Această clasă include: 

Cultivarea de cereale, cum ar fi: grâu, porumb boabe, sorg, orz și orzoaică de

primăvară, secară, ovăz, mei,alte cereale; 

Cultivarea de leguminoase, cum ar fi: fasole, năut, linte, lupin, mazăre, alte culturi

leguminoase; 

Cultivarea de oleaginoase, cum ar fi: soia boabe, arahide, bumbac, ricin, in, muștar,

rapiță, șofrănel, susan, floarea-soarelui, alte oleaginoase; o

Cod CAEN 0229 – Cultivarea altor plante nepermanente

Această clasă include cultura celorlalte plante neperene: 

rădăcinoase pentru nutreţ, trifoi, lucernă şi a altor plante furajere similar;



culturi pentru sămânță de sfeclă (exclusive semințe de sfeclă de zahăr) și semințe de

plante furajere, 

flori;



producţia de flori de tăiat şi boboci de flori;



culturi pentru seminţe de flori;

Această clasă exclude:  cultivarea plantelor aromatice, condimentelor şi a plantelor medicinale neperene. Doamna, Ciubotariu Narcisa-Elena deține certificatul de calificare profesională seria E, nr. 0040622, prin care a obținut calificarea de „Lucrător în cultura plantelor”. Menționăm faptul că durata cursului a fost de 360 de ore și diploma a fost eliberată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. De asemenea, doamna Ciubotariu Narcisa-Elena deține și atestatul de participare pentru absolvirea sesiunii de formare profesională cu o durată de 20 zile, organizată în perioada 25.0629.06 și 09.09-22.09 în cadrul proiectului „Pregătire profesională pentru tinerii fermieri din Regiunea/Regiunile de Dezvoltare Nord-Est și Sud-Est”, proiect care este finanțat prin Măsura 222 – „Formare profesională (training), informare și difuzare de cunoștințe”.

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietății), construcții, utilaje și echipamente, animale, etc. Valoare netă la data Denumire mijloc fix

Data

întocmirii ultimului

achiziției

bilanţ

Bucăţi

-RON1.CLADIRI TOTAL 1.1. Clădire birouri 300 mp 1.2. Magazie depozitare seminţe 2000 mp 1.3. Hală depozitare utilaje 1000 mp

180.000

3

15.10.1995

50.000

1

15.10.1995

100.000

1

15.10.1996

30.000

1

128.000

9

2.UTILAJE TOTAL 2.1. LANDINI LEGEND-165

15.10.1997

60.000

1

2.2. PP3x30M

15.10.1997

7.000

1

2.3. Grapă stelată GS −1,2 M

24.04.1997

4.500

1

2.4. Disc GDU 3,4

24.04.1997

20.000

1

2.5. CPU8+F8

24.04.1997

10.000

1

2.6. SUP29

24.04.1997

10.000

1

2.7.SPC8 + F8

24.04.1997

9.500

1

2.8.Remorcă tranport RM7

24.04.1997

7.000

2

308.000

12

TOTAL

Pe lângă mașinile, utilajele și echipamentele agricole menționte mai sus, S.C.AGRINATURA SA, mai deține mașini, utilaje și echipamente agricole uzate moral și fizic. Altfel spus, s-au amortizat integral și nu mai pot înregistra productivitatea optimă.

TERENURI Nr. crt

Amplasare Judet/Localitate

Suprafata totala (ha) / Categoria de folosinta

Valoarea contabila

Regim juridic

- Lei-

1

Urzicuța/Dolj

8.000

600.000

Proprietate

2

Nanov/Teleorman

10.000

−

Arendă

TOTAL

18.000

600.000

−

În prezent, S.C. AGRINATURA SA deține dreptul de folosință asupra suprafeței de 18.000 hectare, dintre care: 8.000 ha conform contractelor de arendă încheiate și menționate în tabelul centralizator nr. 26963/R/PJ din data 30.08.2000 emis de primăria comunei Nanov, județul Teleorman și 10.000 ha conform Contractului de vânzare nr. 902 din data de 30.08.1998. De asemenea, S.C. AGRINATURA SA deține dreptul de proprietate, asupra a 15.000 mp, conform Procesului verbal de adjudecare din data de 30.08.2000 și a extrasului de carte funciară din data de 06.04.1997. Pe acest teren se vor gara mașinile, utilajele și echipamentele agricole ce se vor achiziționa prin prezentul proiect.

Capitolul II - Descrierea proiectului

2.descrierea investiţiei: a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat. -nu este cazul b) Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse presupune ca fermierul să facă investiții, respectiv să își achiziționeze următoarele mașini, utilaje și echipamente agricole: o

Tractor;

o

Combină;

o

Header cereale;

o

Header prășitoare;

o

Mașină de erbicidat.

Luând în calcul suprafața lucrată de către „S.C. AGRINATURA S.A. ”, producția medie la ha, costul de producție, prețul de vânzare, s-a ajuns la concluzia că scenariul prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse este cel prezentat mai sus. Mașinile, utilajele și echipamentele agricole prezentate mai sus sunt alese direct proporțional cu dimensiunea fermei deținute de către „S.C. AGRINATURA S.A.” Implementarea proiectului asigură o mai bună exploatare a terenurilor arabile aflate în folosința societății și efectuarea unor lucrări agrofitotehnice fară pierderi și la un nivel calitativ corespunzător

Se precizeaza tipul de actiune eligibila conform Fisei Masurii. Prin prezentul proiect S.C. AGRINATURA S.A. investiții în achiziția de mașini, utilaje și echipamente agricole pentru modernizarea fermei vegetale, încadrându-se în acțiunile eligibile pentru suport conform Fișei subMăsurii 4.2, respectiv: Investiții în înființarea, extinderea şi/sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv capacități de stocare, condiționare, sortare, ambalare a producției vegetale pentru creșterea valorii adăugate a produselor.

La această secțiune se va fundamenta necesitatea și oportunitățile investiției Efectele rezultate în urma implementării proiectului „ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE PENTRU MODERNIZARE EXPLOATAȚIE AGRICOLE” sunt: tehnice, economico – financiare, sociale și de mediu și sunt prezentate mai jos.

Efectele de ordin tehnic  Mărirea gradului de mecanizare și introducerea tehnologiilor avansate de producție și management, care să respecte principiile unei agriculturi la standarde europene înalte;  reducerea timpilor de execuție a lucrărilor agricole;  reducerea acțiunii factorilor de risc tehnologic - prin achiziția de progres tehnic:  se vor efectua lucrări agrofitotehnice fără pierderi și la un nivel calitativ corespunzător;  se vor reduce pierderile de producție – sămânța semănată și sămânța obtinuță;  se va reduce tasarea și se va îmbunătăți calitatea structurii solului;  se va elimina riscul de îmbolnăvire a angajaților;  se va reduce gradul de aplicare necontolată a substanțelor daunătoare mediului înconjurator: ulei, motorină, îngrășăminte, etc.;  se va elimina posibilitatea de explozie ca urmare a uzurii pieselor aferente tehnologiei uzate.  dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea tehnologiilor agricole de calitate și performante la nivelul fermierilor;  valorificarea optimă a potențialului local de cultivare - conform anexei 5 - Sinteza studiului privind zonarea potențialului agricol, favorabilitatea zonei agricole din municipiul Teleorman, județul Teleorman pentru culturile care vor fi cultivate în sistem neirigat în exploatația agricolă deținută de doamna Ciubotariu Narcisa-Elena este mijlocie (grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui).

Prezentăm mai jos potențialul agricol din localitatea Teleorman, județul Teleorman.

Nr. Crt.

Denumire cultură

Potențial

1

Porumb

mijlociu

2

Rapiță

mijlociu

3

Grâu comun de toamnă

mijlociu

4

Năut

mijlociu

În anul 2018, firma „S.C. AGRINATURA S.A.” lucrează la o suprafață egală cu 720 ha, din care: 180 ha porumb, 180 ha grâu, 180 ha rapiță, și 180 ha floarea soarelui.

Efectele de ordin economico - financiar  creșterea rentabilității culturilor obținute (grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui) ca urmare a diminuării costurilor de producție;  creșterea productivității ca urmare a consumării eficiente a resurselor și îndeplinirea eficace a obiectivelor stabilite;  creșterea competitivității ca urmare a diminuării costurilor de producție și a utilizării de tehnologie performantă;  creșterea valorii adăugate brute – prin utilizarea în producție a utilajelor și echipamentelor achiziționate prin proiect, se obține creșterea valorii adăugate brute a exploatației agricole, utilizarea factorilor performanți de producție influențând pozitiv valoarea producției obținute.

Efecte sociale  dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea tehnologiilor agricole de calitate și performante la nivelul fermierilor;  asigurarea produselor sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;  asigurarea valorificării superioare eficiente a resurselor locale ale comunităţilor rurale;  educarea populaţiei şi formarea de deprinderi pentru practicarea unui sistem integrat de exploatare a resurselor agricole locale.

Efecte de mediu  reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră și o mai bună gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea de producție – toate utilajele și echipamentele ce vor fi achiziționate prin proiect corespund nivelurilor stabilite prin normele de mediu, astfel încât investiția nu va avea un impact negativ asupra mediului;  asigurarea respectării cerințelor fitosanitare – Respectarea cerințelor fitosanitare prin practicarea unor metode de cultivare sănătoase, astfel încat să asigure siguranța alimentară a consumatorilor, să respecte normele de mediu, în scopul de a proteja apa și solul și de a ține evidența tratamentelor fitosanitare și a produselor chimice utilizate în procesul de producție;  reducerea deșeurilor din activitatea de producție și managementul acestora conform standardelor de protecție a mediului. Tehnologia de producție a culturilor se va baza pe:  elaborarea asolamentelor raționale;  externalităţi pozitive de producţie şi consum (utilizarea raţională a resurselor locale);  informaţii asupra intensităţii riscului de poluare şi eliminarea dezeconomiilor de mediu;  utilizarea de tehnologii nepoluante conform cu normele fitosanitare și de mediu;  reducerea deșeurilor din activitatea de producție și managementul acestora conform standardelor de protecție a mediului;  protejarea pe termen lung a fertilităţii solului, prin menţinerea nivelurilor de materie organică, încurajarea activităţii biologice şi intervenţii mecanice atente;  furnizarea indirectă de elemente nutritive pentru culturi, utilizând surse nutritive relativ insolubile la care planta ajunge prin acţiunea microorganismelor din sol;  atenţie specială acordată impactului sistemului agricol asupra mediului înconjurător şi conservării biodiversităţii şi a habitatelor naturale. Din cele prezentate mai sus rezultă necesitatea și oportunitatea realizării proiectului. Considerăm că proiectul este viabil și are toate șansele de a fi realizat întrucât municipiul Teleorman, judetul Teleorman, are un potential agricol mijlociu. Toate aspectele menționate mai sus stau la baza fundamentării necesității investiției propuse de solicitant – prin achiziționarea: mașinilor, utilajelor și echipamentelor necesare în ferma vegetală.

Calculul dimensiunii economice a fermei. Conform mențiunilor din ghidul solicitantului, dimensiunea exploatației agricole se va calcula pe baza înregistrărilor din ultima perioadă (campanie) de depunere (înregistrare) a cererii unice de plată pe suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA (2018) în cazul proiectelor care vizează modernizarea exploatației agricole. În anul 2018, firma „S.C. AGRINATURA S.A.” lucrează la o suprafață egală 720 ha, din care: 180 ha porumb, 180 ha grâu, 180 ha rapiță, și 180 ha floarea soarelui. În urma implementării proiectului, în anul I de operare a investiției, se va semăna o suprafață egală 720 ha, din care: 180 ha porumb, 180 ha grâu, 108 ha rapiță, și 180 ha floarea soarelui, suprafață pe care o va păstra până în anul 5 de operare. Pentru determinarea dimensiunii economice a fermei s-a luat în calcul Lista Coeficienților de producție standard SO 2018 și suprafața cultivată de către„ S.C. AGRINATURA S.A.”. În acest sens, s-a înmulțit suprafața cultivate din anul din ultima perioadă (campanie) de depunere (înregistrare) a cererii unice de plată pe suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA (2017) cu producția strandard aferentă. COEFICIENŢI PRODUCŢIE STANDARD 2018

Denumire cultură

SO 2010 euro/ha

Suprafața (ha) 2018

SO activitate Existentă

Suprafața (ha) în urma realizării investiției în anul I de operare

SO în urma realizării investiției în anul I de operare

Porumb Grâu Rapiță

640.66 529.66 622.65

180 180 180

11 5318,8 9 5338,8 11 2077

180 180 180

11 5318,8 9 5338,8 11 2077

Năut

387,25

180

6 9705

180

6 9705

720

39 2439,6

720

39 2439,6

Total

În cazul în care investiţia vizează adaptarea unității la standarde sanitar-veterinare, sanitare, ale Uniunii Europene, se va preciza standardul la care se adapteaza. - NU ESTE CAZUL Se va avea în vedere descrierea îndeplinirii fiecărui criteriu de eligibilitate (după caz) și de selecție (după caz) detaliind cerințele prevăzute în ghidul solicitantului din dreptul fiecărui criteriu.

Luând în calcul performanța mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole „S.C. AGRINATURA S.A.” va fi eficientă (va scădea cantitatea de resurse necesare executării lucrărilor agricole – forța de muncă, motorina, piese de schimb) și eficace (se va reduce timpul de executare a lucrărilor agricole). Executarea lucrărilor de bună calitate și în timpi optimi contribuie la creșterea producțiilor, la creșterea calității culturii fară a solicita cheltuieli suplimentare la hectar. Performanța exploatației agricole depinde de partea economico-financiară, de prețurile la care sunt achiziționate resursele consumate (cheltuielile totale) și prețurile la care se vor vinde produsele (veniturile totale). Calitatea culturilor va fi asigurată ca urmare a utilizării de:  sămânță de calitate;  mașini, utilajeși echipamenteagricole performante ce se vor achiziționa prin proiect (timp scurt de execuție - printr-o singură trecere se evită tasarea solului; consum redus de motorinăși ulei; reparatii reduse etc.);  personal pregatit în domeniu – efectuarea lucrărilor în luna și decada optimă utilizând mașini, utilaje și echipamente agricole performante, materii prime (sămânță, îngrășământ, erbicide etc.) și materiale (motorina, uleiuri) de calitate; Viteza executării lucrarilor este dată de performanța mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole ce se vor achizitiona prin prezentul proiect si de personal pregătit în domeniu. „S.C. AGRINATURA S.A.” se va adapta rapid la cerinţele pieței și va fi inovatoare ca urmare a factorilor de producție de care va dispune:  personal pregatit în domeniu;  teren agricol de 720 ha situat în localitatea Nanov, județul Teleorman, teren cu un potențial agricol mijlociu;  capital: -

mașini, utilaje și echipamente agricole achiziționate prin proiect: (tractor – 1 bucată, combină – 1 bucată, header cereale – 1 bucată, heder de porumb – 1 bucată;, mașină de erbicidat – 1 bucată).

-

mașini, utilaje și echipamente agricole deținute în prezent: (agregat combinat, tractor, plug, semănătoare, mașină de fertilizat, plug ).

-

teren deținut în prezent: solicitantul deține dreptul de proprietate, asupra 150.000 mp, conform Procesului verbal de adjudecare din data 30.08.2000 și a extrasului de carte funciară din data 06.04.2001. Pe acest teren se vor gara mașinile, utilajele si echipamentele agricole ce se vor achiziționa prin prezentul proiect.

 inteligență – Doamna Ciubotariu Narcisa deține certificatul de calificare profesională seria E, nr. 0040622, prin care a obținut calificarea de „Lucrător în cultura plantelor”. Menționăm faptul că durata cursului a fost de 360 de ore și diploma a fost eliberată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. De asemenea, doamna Ciubotariu Narcisa deține si atestatul de participare pentru absolvirea sesiunii de formare profesională cu o durată de 20 zile, organizată în perioada 25.06-29.06 și 09.09-22.09 în cadrul proiectului „Pregătire profesională pentru tinerii fermieri din Regiunea/Regiunile de Dezvoltare Nord-Est și sud-Est”, proiect care este finanțat prin Măsura 222 – „Formare profesională (training), informare și difuzare de cunoștințe”. Luând în calcul cele menționate mai sus, în urma implementării prezentului proiect „S.C. AGRINATURA S.A.” își va îmbunătăți performanțele generale ale exploatației agricole prin creșterea competitivității activității agricole, a diversificării producţiei agricole şi a calităţii produselor obţinute. Restructurarea exploataţiilor de dimensiuni mici şi medii şi transformarea acestora înexploataţii comerciale; Obiective de mediu  Achiziția de mașini utilaje și echipamente agricole care respectă standardele de mediu. Îndeplirea obiectivelor de mediu va determina următoarele efecte de mediu:  Reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră şi o mai bună gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea de producţie- tractorul împreună cu echipamentele vor fi performante și vor emana un grad redus de gaze și noxe dăunătoare mediului, care se încadreazăîn limitele prevăzute de normele europene. Deșeurile rezultate în cadrul activității de producție vor fi gestionate conform normelor în vigoare.  Asigurarea respectării cerinţelor fitosanitare-protecția mediului și a calității produselor se va realiza prin utilizarea în mod rațional a mijloacelor de producție agricolăși efectuarea corectă a lucrărilor solului și în timpii optimi.  Reducerea emisiilor de CO2 și a scurgerilor de uleiuri, motorină etc. Îndeplinirea obiectivelor de ordin tehnic, economico-financiar și de mediu determinăîndeplinirea obiectivelor specifice care la randul lor îndeplinesc obiectivul general al proiectului, obiective care sunt în concordanță cu obiectivele submăsurii 4.2. Investiții în exploatații agricole.

CAPACITATEA EXISTENTĂ ŞI CAPACITATEA PROPUSĂ

Denumire culturi

Porumb Grâu Rapiță Năut Total

Productie medie 4,000 3,500 2,000 1,000 10,0 000

SO Suprafa 2018 ța (ha) euro/ha 2018 640.66 529.66 622.65 387,25

180 180 180 180 720

SO activitate existentă 11 5318,8 9 5338,8 11 2077 6 9705 39 2439,6

Producție totală existentă 72 0000 63 0000 36 0000 18 0000 189 0000

Suprafața (ha) în urma realizării investiției an I de operare 11 5318,8 9 533898 11 2077 6 9705 39 2439,6

SO în urma realizării investiției an I de operare 72 0000 63 0000 36 0000 18 0000 189 0000

Producția totală în urma realizării investiției an I de operare 11 5318,8 9 5338,8 11 2077 6 9705 39 2439,6

În anul 2017, firma „S.C. AGRINATURA S.A.” .” lucrează la o suprafață egală cu 720 ha, din care: 180 ha porumb, 180 ha grâu, 180 ha rapiță, și 180 ha năut. În urma implementării proiectului, în anul I de operare a investiției, se va semăna o suprafață egală cu 720 ha, din care: 180 ha porumb, 180 ha grâu, 180 ha rapiță, și 180 ha năut, suprafață pe care o va păstra până în anul 5 de operare.

Plan de cultură CULTURA

PERIOADA DE OPERARE AN 1- ha

AN 2 - ha

AN 3 - ha

AN 4 - ha

AN 5 - ha

Porumb

180

180

180

180

180

Grâu

180

180

180

180

180

Rapiță

180

180

180

180

180

Năut

180

180

180

180

180

Total

720

720

720

720

720

Pentru clădirile care se modernizează se va prezenta ca parte componentă din studiul de fezabilitate, expertiza tehnică de specialitate asupra construcţiei existente, întocmită, datată, semnată şi ştampilată de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevăd modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiinţarea parţială/ lucrări de reparaţii, precum şi finalizarea construcţiilor a căror execuție a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor. - NU ESTE CAZUL În situația în care realizarea investiției este condiționată de obținerea de avize și acorduri se va realiza o corelare a datelor tehnice din acestea cu caracteristicile investiției. - NU ESTE CAZUL Se va descrie modul în care prin realizarea investiției se realizează adaptarea la standarde sau respectarea noilor cerințe ale legislației europene. „S.C. AGRINATURA S.A.” s-a înființat în anul 1991, an în care a început să lucreze și terenul. Societatea deține documente de la mediu, atât pentru activitatea curentă, cât și pentru prezentul proiect. În prezent, firma „S.C. AGRINATURA S.A.” deține, pentru activitatea desfășurată, nota de constatare nr. 26329/20.06.1992 din care rezultă ca solicitantul desfășoară activități care nu necesită autorizarea din punct de vedere al protecției mediului, iar la finalizarea investiției este obligat să notifice APM Teleorman + GNM. Pentru proiectul „Achiziții de mașini, utilaje și echipamente agricole pentru modernizare exploatație agricolă” la „S.C. AGRINATURA S.A .” , solicitantul deține Clasarea notificării nr. 26699/29.09.2018 din care rezultă că proiectul nu intră sub incidența H.G. nr. 445/2009 – privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului sau art.29 din O.U.G. nr. 56/2006 – proiectul propus nu se supune procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului și de evaluare adecvată.

Investiția ce va fi realizată nu va avea efecte negative asupra mediului. Astfel, mașinile, utilajele, echipamentele agricole propuse prin proiect sunt noi și înglobează o tehnologie modernă, având un consum redus de combustibil, nivel redus de emisii toxice în atmosferă, deci un impact negativ redus asupra mediului. Societatea „S.C. AGRINATURA S.A .” va solicita sprijin în vederea desfășurării activităților prevăzute în codul CAEN 0222 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producătoare de semințe oleaginoase. Altfel spus, investiția nu necesită: autorizare DSP conform Ordinului 2030/20.009.2009 și autorizare DSV conform hotararii 563 din 2002. Investiția va respecta legislația în vigoare din domeniul: sănătății publice, sanitarveterinar și de siguranță alimentară. Luând în calcul cele menționate mai sus, societatea respectă legislația în vigoare atât în activitatea curentă, cât și în urma realizării investiției. În cazul fermelor vegetale care vizează investiţii în sisteme de irigaţii se va descrie modalitatea de îndeplinire a condiţiilor optime de consum al apei şi economia realizată prin achiziţia propusă prin proiect. De asemenea se va preciza dacă investiția afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare/satisfăcătoare (conform avizului ANAR) în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai infrastructurii existente. Aceste precizări vor avea la bază menţiunile din soluţia tehnică prezentată în vederea obţinerii avizelor favorabile de la instituţiile abilitate, în speţă, ANAR, ANIF, APM. - NU ESTE CAZUL În cazul plantaţiilor de viţă de vie pentru struguri de masă se vor descrie investiţiile realizate în concordanţă cu Devizul pe obiect specific conform Fişei privind costurile standard prezentă în Fişa submăsurii.. Se va prezenta proiectul de plantare avizat de Institutia de cercetare viticolă abilitata, din zona de amplasare a investiției. - NU ESTE CAZUL Se va prezenta cantitatea de materie primă folosită cantitățile de produse finite obtinuțe și consumul specific pe fiecare produs.

PRODUCȚIA EXISTENTĂ ȘI PRODUCȚIA PROPUSĂ

Denumire

Producție

Suprafața

culturi

medie

(ha) 2018

Suprafața (ha)

Producția totală

Producție

în urma

în urma

totală

realizării

realizării

existentă

investiției an I

investiției an I

de operare

de operare

Porumb

4,000

180

72 0000

180

72 0000

Grâu

3,500

180

63 0000

180

63 0000

Rapiță

2,000

180

36 0000

180

36 0000

Năut

1,000

180

18 0000

180

18 0000

Total

10 000

720

189 0000

720

189 0000

Capitolul III - Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului

Descrierea personalului existent. Total personal existent: 5 din care personal de execuţie: 1. Estimări privind forţa de muncă ocupată pentru realizarea investiţiei. Numărul locurilor de muncă nou create prin implementarea acestui proiect va fi de 1 ajungându-se la un număr total de 6 salariaţi, din care personal de execuţie 1. În cadrul unităţii activează la această dată 5 salariaţi angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, din care personal de execuţie 1. Activităţile manageriale în cadrul exploataţiei sunt realizate de responsabilul legal al unităţii: Ciubotariu Narcisa - are pregătirea profesională necesară, asigură un management de calitate în cadrul exploatatiei şi permite realizarea unor lucrări agricole de bună calitate – având pregătirea necesară. Lucrările agricole sunt efectuate de 4 mecanizatori agricoli iar în perioadele de vârf pentru efectuarea lucrărilor manuale se apelează la forţa de muncă sezonieră. Responsabil legal (nume, prenume, funcţie în cadrul organizaţiei, studii şi experienţă profesională) Responsabil legal Ciubotariu Narcisa , persoană împuternicită cu puteri depline în cadrul S.C. AGRINATURA S.A.; Studii: în prezent an terminal la Facultatea de Agricultură din cadrul UNIVERSITĂŢII DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI.

Descrierea achiziţiilor realizate prin proiect, respectiv denumirea, numărul, valoarea şi caracteristicile tehnice şi funcţionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziţionate prin proiect: Caracteristici tehnice și funcționale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziționate prin proiect și prezentarea tehnică a construcțiilor în care urmează a fi amplasate utilajele/dotările (inclusiv utilități). Se vor preciza de asemenea denumirea, numărul și valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor care vor fi achiziționate, cu fundamentarea necesității acestora din punct de vedere tehnic și economic. Numărul de utilaje, mașini, echipamente, etc. se va corela după caz (tipul de proiect) cu suprafața, nr. capete, tipul de activități, frecvența lucrărilor, productivitate, etc (utilizați formatul tabelar

prezentat mai jos). Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea și tehnologia aplicată în cadrul proiectului (plan de cultură pe perioada de cinci ani, plan de producție pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnică și altele).

Nr.crt

Denumire/Tip utilaj/echipament

Număr bucăți

1 2 3 4 5 TOTAL

Tractor Combină Heder cereale Heder de porumb Mașină de erbicidat

1 1 1 1 1

Valoare fară TVA -Lei292,900 262,900 22,600 35,900 30,600 529,624

TVA -Lei36,590 34,590 4,520 6,290 6,240 203,623

Total cu TVA -Lei229,490 206,490 26,220 43,090 36,940 622,336

Atenție! Nu se va menționa marca, denumirea producătorului, firma etc. Caracteristicile tehnice ale mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole care se vor achiziționa prin proiectsunt prezentate în cele ce urmează: 1.

Tractor

o

Puterea motorului (CP): 250-290;

o

Motor: 6 cilindri;

o

Pompă hidraulică: 220-250 l/min;

o

CTP: 4x4 transmisie;

o

Control electronic al tiranților;

o

Cabină cu climă;

2.

Combină

o

Volumul buncărului (litri): 6500 – 9500;

o

Putere maxima (CP): 230-290;

o

Capacitate cilindrică: 5-9 litri;

o

Transmisie hidrostatică;

o

Cutie de viteză mecanică cu acționare electrică;

o

Sistem cu aer condiționat, ventilație și încălzire automata;

3.

Heder cereale

o

Lățime de lucru (m): 5-6;

4.

Heder de porumb

o

Număr de rânduri –5-6;

o

Reglare hidraulică a plăcilor mobile;

o

Kit de recoltare a florii-soarelui;

o

Dispozitiv de distrugere a resturilor în fața roților combinei pentru protecția

pneurilor; 5.

Mașină de erbicidat

o

Lățime de lucru (m): 25-20;

o

Capacitate rezervor (litri): 2900-2500;

o

Comenzi electrohidraulice;

o

Indicator de presiune digital;

o

Filtru de presiune autocuratant;

Caracteristicile funcționale ale mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole care se vor achiziționa prin proiect sunt prezentate în cele ce urmează: Fundamentarea achizițiilor Necesarul de mașini, utilaje și echipamente agricole a fost calculat în funcție de activele deținute în prezent, de suprafața lucrată, de potențialul agricol local, structura culturilor, caracteristicile agrotehnice și climatice ale zonei, productivitatea utilajelor și echipamentelor, volumul producției și strategiile de viitor ale unității agricole, astfel: 

Tractor:1 buc - va avea o putere cuprinsă între 250-290 CP și va fi utilizat în

agregat cu toate utilajele și echipamentele agricole necesare efectuării operațiilor tehnologice din fișa tehnologică aferentă fiecărei culturi: grau, porumb, floarea soarelui, orz, lucernă, rapiță, fasoleși soia. Astfel tractorul va fi utilizat pentru tractarea sau purtarea utilajelor și echipamentelor agricole achiziționate prin proiect a celor deținute în prezent și a celor care vor fi închiriate pentru asigurarea mecanizării tehnologiilor agricole în proporții de peste 90%. 

Combină:1 buc –va avea o putere cuprinsă între 230-290 CP și va fi folosit în

agregat cu tractorul de 250 – 290 CPpentru pregătirea terenului în vederea efectuării semănăturii. 

Heder cereale: 1 buc –Este un echipament al combinei necesar pentru recoltarea

cerealelor. 

Heder de porumb: 1 buc –culege stiuleții de porumb fară să deterioreze boabele

de porumb și transportă în combină numai știuleții.  camp.

Mașină de erbicidat: 1 buc –se va folosi pentru tratarea chimică a culturii de

„S.C. AGRINATURA S.A. ”,. lucrează o suprafață de 720 ha de teren agricol. Din fișele tehnologice ale culturilor se observă necesitatea mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole, atât din punct de vedere tehnic, cât și numeric. De asemenea, din cadrul fiselor tehnologire rezultă frecvența utilizării mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole ce se vor achiziționa prin prezentul proiect. În prezent, solicitantul deține două tractoare, o semăntoare și un echipament de recoltat – mașini, utilaje și echipamente agricole insuficiente desfășurării optime a activităților agricole necesare culturilor. Pe lângă mașinile, utilajele și echipamentele agricole mențioante mai sus, S.C. AGRINATURA S.A. mai deține un plug cu 4 brăzdare, , mașini, utilaje și echipamente agricole uzate moral și fizic, care nu mai pot înregistra productivitatea optimă. Pentru a realiza în bune condiții toate etapele tehnologice ale exploatației, precum și pentru a evita costurile suplimentare cu închirierea utilajelor, întreprinderea individuală solicită acest sprijin financiar nerambursabil pentru realizarea parcului de utilaje agricole. În acest sens, solicitantul va achiziționa:  Tractor – bucată;  Combină – 1 bucată;  Header cereale – 1 bucată;  Heder de porumb – 1 bucată;  Mașină de erbicidat – 1 bucată, în vederea efectuării lucrărilor agricole la momentul oportun, reducerii dependenței față de terți etc. Fluxul tehnologic, activitatea și tehnologia aplicată în cadrul proiectului (plan de cultură pe perioada de cinci ani, plan de producție pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnică și altele). Plan de cultură CULTURA Porumb Grâu Rapiță Năut Total

PERIOADA DE OPERARE AN 1- ha 180 180 180 180 720

AN 2 - ha 180 180 180 180 720

AN 3 - ha 180 180 180 180 720

AN 4 - ha 180 180 180 180 720

AN 5 - ha 180 180 180 180 720

Grâul Grâul este o plantă considerată pretențioasă, iar sub raport economic, alături de porumb, este planta cea mai importantă din țara noastra.De aceea locul cel mai bun în rotație se va acorda în primul rand grâului. Planta premergatoare Datorită ponderii culturilor de grâu și porumb în suprafața totală arabilă a țării, trebuie aplicate măsuri care fac din porumb o mai bună premergătoare pentru grâu. Grâul de toamnă nu se dă să se cultive în monocultură sau cultură repetată. Grâul reușește un an doi dupa el însuși daca solul este bine lucrat din vară, daca prima data s-a cultivat după o premergătoare bunăși dacă nu au aparut daunători (gândacul ghebos- Zabrus Tenebrioides, cărăbușul grâului- Anoxia villosa). O bună premergătoare pentru grâul de toamnă este rapița de toamnă. Floarea soarelui este, în general, o potrivită premergătoare pentru grâul de toamnă. Fertilizare În toate condițiile pedoclimatice din țara noastră, grâul reactionează pozitiv la aplicarea îngrășămintelor, având o capacitate ridicată de a valorifica economic atât îngrașămintele organice cât și pe cele minerale. Datorită sistemului radicular slab dezvoltat, grâul este considerat o plantă pretențioasă față de îngrașăminte, acest fapt datorându-se de asemenea și perioadei scurte de extragere a elementelor nutritive ( de la împăiere la maturitatea în lapte). Azotul în cantități corespunzătoare asigură o bunăînfrațire și înrădăcinare a plantelor, mărește rezistența la temperaturi scăzute, mărește numărul de flori fertile în spic și îmbunătațește conținutul boabelor în substante proteice. Pentru solurile din Romania, azotul rămâne principalul element pentru obținerea unor producții ridicate de grâu. Dozele mari de fosfor determină creșterea în bobul de grâu a conținutului de P2O5 și a amidonului și reducerea conținutului de proteină. Pe solurile din țara noastră carența de potasiu se manifestă la grâu pe unele soluri podzolite mai ușoare, mai ales in urma aplicarii amendamentelor cu calciu. În funcție de recolta scontată, tipul de sol, planta premergatoare, condițiile de mediu (temperatură, umiditatea atmosferică, umiditatea solului, etc), în primăvară, doza de îngrășământ cu azot se poate abate de la cea stabilită inițial. Îngrășămintele organice (gunoi de grajd semifermentat și must de gunoi) pot fi administrate direct grâului în cantități de 25-20 tone.

Lucrările solului Grâul cere un sol afânat pe circa 20 cm adâncime, cu suprafaţa nu foarte mărunţită, dar fără bulgări în sol, aşezat, nivelat, fără resturi vegetale pentru a permite semănatul în bune condiţii. De starea în care se prezintă solul în momentul semănatului depinde în cea mai mare măsură felul cum vegetează plantele de grâu în toamnă şi, implicit, capacitatea lor de a trece peste perioada de iarnă. Arătura se execută imediat după eliberarea terenului de către planta premergătoare, perioada septembrie-octombrie, la 20-25 cm adancime. Lucrarea se va executa cu tractorul de 250-290 CP în agregat cu plugul reversibil. După arătură se realizează o mărunține și o afânare a solului. Aceasta se realizează cu tractorul de 250 – 290CP în agregat cu discul. Întârzierea arăturii are efecte nedorite: îmburuienare, pierderea rapidă a umidității din solul care nu mai este protejat de plante, solul se întărește și nu se mai poate ara; orice întârziere a efectuării arăturii conduce la scăderi progresive de recoltă.Trebuie realizată afânarea solului pe urmele compactate de trecerile repetate cu tractorul (pentru lucrările de îngrijire din timpul vegetaţiei şi la recoltare). Dezvoltarea sistemului radicular al plantelor de grâu şi pătrunderea rădăcinilor în profunzime sunt favorizate de afânarea adâncă a solului; ca o consecinţă, gradul de compactare a solului influenţează în mare măsură dezvoltarea în ansamblu a plantelor şi formarea componentelor de producţie. Până în toamnă, arătura trebuie prelucrată superficial, pentru mărunţirea bulgărilor, nivelarea terenului, distrugerea buruienilor care răsar. Pregătirea patului germinativ se realizează înainte de semănat prin lucrări cu agregatul format din tractor 250 – 290 CP și combinatorul.Se urmărește realizarea unei suprafeţe nivelate, curate de buruieni, afânată pe adâncimea de semănat, dar nu prea mărunţită, şi ceva mai tasată sub adâncimea de semănat, pentru a asigura ascensiunea apei (spre seminţele în curs de germinare). Sămânța și semănatul Pe baza a numeroase cercetari si a rezultatelor obtinute in productie s-a stabilit urmatorulul interval pentru semanat 20 septembrie- 25 octombrie. Epoca de semănat a grâului se stabileşte astfel încât, până la venirea iernii să rămână 40-50 zile în care plantele să vegeteze normal, în care să se acumuleze suma temperaturilor de 450-500˚C temperaturi pozitive, iar la intrarea în iarnă plantele de grâu să ajungă la stadiul de 2-3 fraţi şi 3-4 frunze . Semănatul se realizează cu ajutorul semănătoarei de paioase în agregat cu tractorul de 250-290 CP. Adancimea de semanat a grâului este de 5-6 cm si tine cont de umiditatea solului, starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive etc.

Densitatea la semanat se stabilieste astfel incat sa se asigure accesibilitatea elementelor nutritive pe intreaga suprafata pentru fiecare planta. Pentru a asigura densitatea spicelor/m2 se va utiliza samanta de cea mai buna calitate, cu o puritate ridicata, cu o facultate si energie germinativa mare, iar lucrarea de semanat se va realiza cu o semanatoare de precizie. Cantitatea de samanata la hectar va fi intre 220-250 kg samanta/ha. Semanatul se va realiza in randuri obisnuite la distanta de 22,5 cm. Recoltarea: Alegerea momentului optim de recoltare se face in functie de umiditatea boabelor, care trebuie sa atinga valoarea de 24%. Lucrarea se realizeaza cu ajutorul combinei de 250-350 CP în agregat cu heder de paioase și echipament de recoltat cereale paioase. Conform site-ului insse.ro, productia, exprimata in kg/ ha inregistrata in anul 2014 a fost de 3596 kg/ha la nivel national, 3496kg/ha la nivelul regiunii Sud-Est si 3632 kg/ha la nivelul judetului Botoșani. Productia inregistrata de fermier este de 3500 kg la ha, motiv pentru care aceasta inregistrare s-a folosit si la intocmirea proiectiilor financiare. Porumb În Romania, alături de suprafața ocupată cu grâu de toamnă, suprafața ocupată cu porumb este precumpanitoare față de alte culturi (circa 65%) . Datorită sistemului radicular bine dezvoltat, cultura de porumb necesită arături normale (29-20 cm), un număr însemnat de prașile în timpul vegetației, dacă nu se folosesc erbicide, ceea ce conduce la o mai bună mobilizare a solului și o combatere eficientă a buruienilor. Rotația Porumbul se poate cultiva după o serie de plante, în general, se plasează după cerealele de toamnă sau de primavară, plante prășitoare, și de multe ori după el însuși. Porumbul este o plantă puțin pretențioasa față de cultura premergătoare. Porumbul se poate cultiva dupa el însuși 2-3 ani și chiar mai mulți când urmează după leguminoase perene respectându-se condițiile de a se administra îngrășăminte orano-minerale în cantități mai mari și de a se combate eficient bolile și daunătorii. Deoarece grâul şi porumbul ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa arabilă a ţării, cea mai răspândită este rotaţia grâu-porumb. Neajunsul rotației este reprezentat de faptul că poate duce la îmburuienarea solului şi

există posibilitatea apariţiei unor boli comune (fuzarioza- Fusarium spp.) sau a unor dăunători comuni (sfredelitorul-Ostrinia nubilalis, gărgăriţa frunzelor- Tanymecus dilaticollis etc.). Întreruperea periodică a rotaţiei grâu-porumb şi intercalarea, după 3-4 rotaţii, a altor culturi (mazărea, soia, floarea-soarelui, sfecla de zahăr etc.) devine o necesitate. La rândul lui, porumbul este o bună premergătoare pentru toate culturile de primăvară; de asemenea, el devine o bună premergătoare şi pentru grâul de toamnă. Fertilizarea Porumbul este o plantă cu un consum ridicat de substanţe nutritive, cu un maxim de consum atins până la începutul formării bobului. Datorita faptului ca in perioada formării boabelor porumbul foloseşte numai o parte 20-25 % din elementele nutritive, cea mai mare parte din elementele N,P si K - (azot, forfor si potasiu) ce se acumulează în bob provin din plantă, din rezervele anterioare. Cantitatea de azot administrată culturi de porumb este influiențată de cultura premergatoare și de cantitatea de îngrășământ organic (gunoi grajd) administrat odată cu executarea arăturii. Pentru aplicarea ingrăşămintelor pe bază de fosfor se ia în considerare conţinutul solului în fosfor mobil şi producţia planificată ţinandu-se cont că pentru fiecare tonă de porumb boabe consumul de fosfor este de 9-9 kg. Îngrăşămintele cu fosfor se administrează uniform pe toată suprafaţa şi se încorporează sub arătura de bază sau odată cu lucrările de pregătire a patului germinativ. O altă metodă de aplicare a îngrăşămintelor cu fosfor este primăvara împreună cu îngrăşămintele cu azot odată cu semănatul. Pe solurile ușoare, pe cele acide şi pe solurile care au un conţinut mic de potasiu sub 250 ppmK se aplică îngrășăminte pe bază de potasiu. Odată la 2-3 ani pe solurile grele şi odată la 3-4 ani pe celelalte soluri se va aplica gunoiul de grajd, se vor administra 20-60 t/ha. Condiția esențiala este să se aplice uniform pe toată suprafaţa şi să se încorporeze imediat sub arătura de bază pentru a se evita pierderile de azot prin volatizare. Pe solurile acide cu un pH mai mic de 5,9 în apă şi gradul de saturaţie sub 65% se vor aplica în prelabil amendamente pe bază de calcar prin împrăştierea uniformă la suprafaţa solului şi încorporarea sub arătura în doza de 4-5 t/ha., odată la 5 ani. Fertilizarea culturii se va executa cu ajutorul cisternei închiriate. Lucrările solului Porumbul trebuie semănat într-un sol afânat, ușor tasat, marunțit la suprafață în vederea distrugerii capilaritații și reducerea pierderilor de apă. Lucrarea de bază, arătura, se

efectuează în flux continuu sau imediat după recoltarea plantei premergatoare pentru a reduce pierderile de apă și a se asigura intervalul necesar așezării solului în vederea semănatului. Arătura se va executa la o adâncime de 20-29 cm și se va efecuta cu ajutorul tractorului de 250-290 CP în agregat cu plugul și cu grapa cu discuri. Pregătirea patului germinativ, reprezintă lucrarea sau succesiunea de lucrări prin care se asigură un strat de sol afânat, umed, ușor tasat în profunzime, bine mărunțit la suprafață, în care sămânța gasește un mediu prielnic germinării. Pregătirea patului germinativ se execută în ziua sau preziua semănatului cu tractorul în agregat cu combinatorul, pentru a nu favoriza îmburuienarea terenului înaintea răsăririi culturii. Calitatea patului germinativ este asigurată de reglarea corectă a agregatelor de lucru şi evitarea executării lucrării când solul este prea umed. Sămânţa şi semănatul Sămânţa pentru semănat trebuie să fie certificată să aparţină hibrizilor daţi pentru fiecare zonă de cultură. Epoca de semănat începe de regulă după data de 20 aprilie, hibrizi timpurii se seamană la începutul intervalului optim, continuând cu hibrizi târzii. Densitatea optimă la semănat - se stabileşte în funcţie de hibridul cultivat aprovizionarea cu apă, fertilitatea solului şi condiţiile de cultură. Având în vedere faptul că porumbul este o plantă cu înrădăcinare viguroasă, are nevoie de un spațiu de nutriție mai mare, de aceea la un ha porumb, în cultură neirigată, densitatea la semănat va fi de 45- 60 mii plante recoltabile ha, la hibrizii timpurii, 40- 55 mii, la cei semitimpurii şi de 40-50 mii la cei târzii. Norma de sămânță se mărește cu 20-25% atunci când condițiile de climă și sol sunt nefavorabile, deoarece o parte din semințe nu vor avea condiții optime pentru germinare. De asemena, desimea la semanat este mai mare, deoarece o parte din plante vor fi distruse sub acțiunea bolilor, dăunătorilor și a lucrărilor de ingrijire( prașile manuale sau mecanice). Cantitatea de sămânţă - se folosește o cantitate de 25-25 kg sămânță /ha . Distanţa între rânduri – semănatul se face în rânduri distanțate, atât pe terenul irigat cât şi pe cel neirigat distanţa dintre rânduri va fi de 60 cm, permiţând astfel combaterea buruienilor prin praşile manuale şi mecanice. Semănatul se face bob cu bob. Adâncimea de semănat – influențează germinația, răsărirea și uniformitatea culturii și deprinde de particularitățile morfologice și fiziologice ale semințelor, condițiilor de clima și sol, epoca și metoda de semănat, etc. Semințele trebuie introduse în sol la o adâncime de cca 9-20% mai mare decât diametrul lor. La porumb adâncimea de semănat este cuprinsă în

intervalul 6-9 cm. Semănatul se va executa cu ajutorul tractorului în agregat cu semănatoarea de prășitoare. Lucrările de îngrijire În intervalul semănat-recoltat, plantele au nevoie de o serie de lucrări de îngrijire, care asigură creșterea și dezvoltarea în condiții optime a plantelor. Prin lucrările de îngrijire se asigură combaterea buruienilor, mobilizarea solului s.a. Combaterea buruienilor - se realizează prin integrarea mai multor metode de cultivare a porumbului în asolamente, în special cu cereale păioase, prin arături mai adânci şi lucrări ale solului corect executate, prin praşile mecanice şi manuale, precum şi prin utilizarea erbicidelor. Cercetările efectuate până în prezent arată faptul, că la cultura porumbului pierderile de producţie cauzate de buruieni ajung până la 30-90%. Combaterea integrată a buruienilor se realizează prin alternanţa culturilor şi respectarea asolamentului, a adâncimii şi epocii de executare a arăturii, prin praşile mecanice şi manuale şi prin aplicarea erbicidelor, date de specialistul agricol, conform CODEXULUI fito-sanitar. Combaterea integrată a bolilor şi dăunatorilor se va realiza prin respectarea rotaţiei, prin executarea lucrărilor de bază la timp, precum şi prin tratamente chimice la sămânţă. Raritul se efectueaza in faza de 2-4 frunze, este o lucrare costisitoare care poate fi eliminata printr-un semanat de precizie. Combaterea buruienilor Alegerea corectă a plantei premergătoare, efectuarea unor lucrări de pregătire a patului germinativ de bună calitate, constituie măsuri esenţiale pentru prevenirea îmburuienării culturii. În funcţie de gradul de îmburuienare, de însuşirile solului, de regimul precipitaţiilor şi de felul plantei în cursul perioadei de vegetaţie sunt necesare: 3-4 prasile mecanice intre randuri si 2-3 prasile manuale pe rand. Primele 2-3 saptamani dupa rasarire constituie faza critica in ingrijirea porumbului, iar prasilele se executa la intervale de 20-20 de zile in functie de aparitia buruienilor, urmarindu-se ca lanul de porumb sa fie mentinut curat. Prăşitul, urmăreşte în primul rând distrugerea buruienilor şi realizarea unui strat de sol afânat la suprafaţa solului, care să contribuie la păstrarea apei în sol, aerisirea acestuia etc. Printre rândurile de plante prăşitul se execută mecanic cu combinatorin agregat cu tractorul, iar pe rând prăşitul se execută manual. Viteza de deplasare a agregatului la prima praşilă este

de 4-5 km/oră, iar la praşilele următoare viteza va fi mai mare, respectiv de 6-9 km/oră. Combaterea buruienilor din lanurile de porumb pe cale chimica are cea mai mare eficacitate. Combaterea chimică a buruienilor din cultura porumbului asigură importante sporuri de producţie. Aceasta se realizează prin tratamente la sol, înainte sau după semănat, şi tratamente în perioada de vegetaţie. Frecventele perioade secetoase din primăvară impun folosirea şi încorporarea în sol a unor erbicide volatile. Pentru folosirea erbicidelor nevolatile, se caută perioade mai umede de aplicare a acestora sau zonele cu precipitaţii. Pentru a le folosi cu maximă eficienţă, este recomandabil ca aplicarea erbicidelor să se facă conform indicaţiilor inginerilor agronomi sau a specialiştilor-cercetători în acest domeniu. În timpul perioadei de vegetaţie, porumbul suportă mai bine tratamentele în fază de 35 frunze şi acestea se aplică în special pentru combaterea buruienilor perene. Este foarte indicată o alternanţă a erbicidelor folosite la combaterea buruienilor din culturile de porumb. Combaterea dăunatorilor (viermi sârmă, sfredelitorul porumbului și rățișoară) se face prin metode profilactice (rotație rațională, sămânță certificată, distrugerea sau strângerea de pe cămp a resturilor vegetale), mecanice (distrugerea buruienilor care reprezintă gazde intermediare pentru insectele dăunatoare, prașile) și prin aplicarea tratamentelor chimice specifice. Prașilele mecanice se vor executa cu ajutorul tractorului împreună cu cultivatorul. Recoltarea Perioada optimă de recoltat se poate efectua atunci când umiditatea boabelor a ajuns la 29-30% şi se poate încheia atunci când boabele au o umiditate de 20-25%. După acest fenomen recoltatul ştiuletilor se va realiza manual pentru a se evita scuturatul boabelor de pe ştiulete. Recoltatul mecanizat sub forma de boabe se poate realiza atunci când umiditatea boabelor a ajuns sub 25%. Pentru a se păstra în bune condiţii boabele de porumb trebuie uscate la umiditatea de păstrare, sub 24%.%. Lucrarea se realizează cu ajutorul combinei în agregat cu heder de păioase și echipament de recoltat cereale păioase. Producția, exprimată în kg/ ha înregistrată în anul 2024 a fost de 4660 kg/ha la nivel național, 4526kg/ha la nivelul regiunii Sud-Est si 4264 kg/ha la nivelul judetului Botoșani.

Producția înregistrată de fermier este de 4000 kg la ha, motiv pentru care aceasta înregistrare s-a folosit și la întocmirea proiecțiilor financiare. Rapița

Pregătirea terenului De cele mai multe ori opţiunea fermierului cu privire la pregătirea terenului este în strânsă corelaţie cu condiţiile climatice din zonă. Anul acesta, datorită ploilor căzute în iunie şi iulie, o parte din fermieri au reuşit să facă o arătură la adâncimea de 20 - 22 cm. Acolo unde nu e posibilă arătura, se poate face pregătirea patului germinativ prin una sau două treceri cu un disc greu. Fiecare fermier decide în funcţie de dotare şi de condiţiile climatice ce soluţie este mai rentabilă. Din observaţiile de pe teren s-a constatat că acolo unde s-a efectuat arătura, resturile vegetale au fost mai bine încorporate în sol, efectul de fitotoxicitate al erbicidelor aplicate culturii premergătoare (acolo unde a fost cazul) a fost diminuat şi cultura de rapiţă a fost mai puţin îmburuienată. În ultimii ani, în anumite zone agricole, s-a constatat la culturile de grâu şi rapiţă un atac deosebit de puternic al rozătoarelor - în special al şoarecilor de câmp. Agresivitatea acestor dăunători s-a manifestat prin crearea unor pagube însemnate culturilor. În cazul solelor unde pregătirea terenului s-a făcut prin arătură s-a constatat o diminuare a numărului de şoareci şi deci o diminuare a pierderilor. Una din explicaţii ar fi că prin arătură se distrug o parte din galeriile aflate mai la adâncime şi o dată cu acestea şi hrana şoarecilor. Pe de altă parte, de cele mai multe ori, fermierii au observat în urma brazdei prezenţa pescăruşilor şi a berzelor care se hrănesc cu şoarecii de câmp. Pregătirea terenului cu discul greu înseamnă un efort financiar mai mic din partea fermierului pentru înfiinţarea culturii, o viteză mai mare de lucru, o conservare mai bună a apei, mai ales în verile secetoase şi totodată o încadrare mai bună în epoca optimă de semănat. După lucrarea de bază, terenul se pregăteşte fie prin una sau două treceri cu discul uşor, fie printr- un disc şi un combinator sau printr-un agregat complex care lasă terenul discuit şi nivelat. În unele ferme care au utilaje de ultimă oră, toate lucrările necesare (discuit, semănat, nivelat, tăvălugit etc) se pot realiza printr-o singură trecere. Indiferent de tipul de lucrare efectuat, important este să se aibă în vedere realizarea uni pat germinativ afânat în primii 2 - 3

cm şi ferm sub adâncimea de semănat pentru a se asigura condiţii optime de germinare a seminţelor. Semănatul La rapiţă, semănatul poate fi realizat fie cu semănători clasice, caz în care fermierul va utiliza o cantitate mai mare de sămânţă la hectar, fie cu semănători performante care pot asigura o densitate uniformă şi la care poate fi controlată cantitatea de sămânţă pe hectar. Practic, în ultimul timp s-a trecut de la semănatul rapiţei cu semănători mai puţin precise spre utilizarea semănătorilor performante cu distribuţie controlată a cantităţii de sămânţă/ha. Majoritatea firmelor care comercializează sămânţă hibridă de rapiţă recomandă o cantitate cuprinsă între 2 şi 4 kg/ha (aproximativ 45 - 60 boabe/mp), iar firmele care comercializează soiuri recomandă o cantitate între 5 - 6 kg/ha (aproximativ 60 - 80 boabe/mp). Cantităţile variază în funcţie de masa a 1000 de boabe, de puritate şi de germinaţie.În unele cazuri, având în vedere gradul de intensivitate al hibridului sau soiului respectiv, firmele pot recomanda cantităţi mai mici de sămânţă/ha. Pentru asigurarea unei cantităţi corecte de sămânţă pe hectar este bine de ţinut cont de recomandările firmelor furnizoare. Din punct de vedere al distanţei între rânduri se utilizează mai multe intervale de semănat: la 18 cm, la 25 cm şi la 37,5 cm, depinzînd în primul rând de semănătoarea folosită, de varietatea semănată, dar şi de gradul de culturalizare al terenului. Distanţa dintre rânduri cea mai frecvent utilizată în România este de 25 de cm. În condiţiile în care se utilizează distanţe mai mari de semănat, se reduce cantitatea de sămânţă la hectar, dar creşte riscul îmburuienării culturii de rapiţă. Adâncimea de semănat a seminţelor de rapiţă se situează la 2-3 cm şi se realizează în teren bine pregătit, fără resturi vegetale şi fără buruieni. Dacă semăntul se realizează în teren afânat şi cu denivelari este bine ca adâncimea semănătorii să fie bine reglată, aşa încât sămânţa să fie poziţionată în sol la acelaşi nivel. La semănătorile prevăzute cu două tipuri de patine se vor utiliza patinele destinate seminţelor mici. În felul acesta se realizează condiţii optime pentru o germinare şi o răsărire uniformă a plantulelor. Referitor la perioada de semănat, din punct de vedere calendaristic, recomandările diferă de la o companie la alta, dar în linii generale semănatul rapiţei ar trebui să înceapă cu data de 20 august pentru nordul ţării şi să se încheie în jurul datei de 15 - 20 septembrie în zona de sudest a Romaniei. Din punct de vedere al temperaturilor mai mari de zero grade C, rapiţa ar trebui să

acumuleze până la intrarea în iarnă aproximativ 600 - 700 grade C biologic active. Se consideră că dacă plantele au acumulat această temperatură până la intrarea în iarnă, cultura de rapiţă se află în stadiul cel mai potrivit pentru trecerea anotimpului rece. Această temperatură corespunde cu formarea la plantele de rapiţă a 5 - 8 frunze adevărate. Samânţa utilizată pentru înfiinţarea culturilor de rapiţă trebuie să fie o sămânţă certificată, cu o puritate fizică de minimum 98% şi o germinaţie mai mare de 85%. Toată sămânţa utilizată în acest scop trebuie să fie tratată atât cu fungicid, cât şi cu insecticid. Fertilizarea Rapiţa este una dintre culturile cu cele mai mari consumuri specifice de elemente nutritive necesare pentru realizarea unei tone de producţie (sămânţa + masa vegetativă aferentă). În general, literatura de specialitate citează consumuri specifice de aproximativ 45 kg N; 30 kg P2O5 şi 35 kg K2O/tona de sămânţă de rapiţă cu producția secundară aferentă. Ca urmare, încă de la pregătirea patului germinativ trebuie acordată o importanţă marită capitolului de fertilizare a culturii. Nu se poate concepe obţinerea de producţii mari la rapiţă fără o susţinere puternică din punct de vedere al fertilizării. Majoritatea firmelor producătoare de sămânţă prezintă propriile planuri de fertilizare a culturii, dar în general acestea se opresc în jurul următoarelor valori: 70 - 120 kg/ha N; 50 - 80 kg/ha P2O5, 40 - 60 kg/ha K2O și 10-30 kg S. Întreaga doză de fosfor şi potasiu se aplică înainte de efectuarea arăturii de bază sau înainte de prima lucrare cu discul greu. Dacă însă fermierul dispune de îngrăşămite complexe de tipul N:P:K în doze diferite, dar în care trebuie să predomine fosforul şi potasiul, acest îngrăşământ se va aplica la pregătirea patului germinativ, sub disc. În mod normal, la pregătirea patului germinativ se aplică tot fosforul şi potasiul şi numai 30 - 40% din doza de azot. Diferenţa de azot se va aplica în primăvară după pornirea în vegetaţie a culturii.

3.date tehnice ale investiţiei: a) zona şi amplasamentul; Referiri la amplasarea investitiei in zone defavorizate/montane, etc(dupa caz), potențialul agricol al zonei Investiția se va realiza în județul Teleorman, municipiul Teleorman T48/2, P12, loc în care solicitantul își va gara mașinile, utilajele și echipamentele ce se vor achiziționa prin prezentul proiect. Terenul agricol pe care îl va lucra beneficiarul se află în localitatea Nanov, județul Teleorman, localitate care nu se încadrează în zone defavorizate sau în zone montane. Conform „Anexei 5 – Sinteza studiului privind zonarea potențialului agricol”, culturile de porumb, grâu, rapiță, fasole și sfeclă furajeră din Iași au un potențial agricol mijlociu. În anul 2018, cultura predominantă din punct de vedere al suprafeței a fost porumbul (36% din suprafața totală semanată) care are un potențial agricol mijlociu în municipiul Teleorman. b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat; Documentele in baza carora este detinut terenul; identificarea proprietarilor, precum şi a suprafeţelor de terenuri, afectate de investiţie Prin proiectul „ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE PENTRU MODERNIZARE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ”, beneficiarul va achiziționa mașini, utilaje și echipamente agricole. Investiția se va realiza în județul Teleorman, municipiul Teleorman (extravilan), T48/2, P12, loc în care solicitantul își va gara mașinile, utilajele și echipamentele ce se vor achiziționa prin prezentul proiect. c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan; - Nu este cazul d) preluate din studii de teren: - studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor - studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor analiza apei subterane etc; - alte studii de specialitate necesare, după caz; Studiile se vor intocmi de catre persoane autorizate si vor respecta conditiile de forma si continut conform legislatiei in vigoare. - Nu este cazul

e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu S.C. AGRINATURA S.A. darea variantei optime pentru aprobare; Atentie la cerința și la diferența între varianta constructivă și scenariul S.C. AGRINATURA S.A. dat. - Nu este cazul f) situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum: Condiții aplicabile investițiilor de modernizare în sisteme/echipamente de irigații la nivel de fermă. În cazul fermelor vegetale care vizează investiţii în sisteme de irigaţii se va descrie modalitatea de îndeplinire a condiţiilor optime de consum al apei şi economia realizată prin achiziţia propusă prin proiect. De asemenea se va preciza dacă investiția afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare/satisfăcătoare (conform avizului ANAR) în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai infrastructurii existente. Aceste precizări vor avea la bază menţiunile din soluţia tehnică prezentată în vederea obţinerii avizelor favorabile de la instituţiile abilitate, în speţă, ANAR, ANIF, APM. - necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării; - soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi; Lipsa accesului la utilitati (demonstrarea unei solutii tehnice viabile) poate conduce la neeligibilitatea cererii de finanțate. - Nu este cazul g) concluziile evaluării impactului asupra mediului; În cazul investiţiilor aferente fermelor zootehnice, se va descrie în mod obligatoriu modalitatea de gestionare a gunoiului de grajd, cu respectarea normelor de mediu în vigoare. - Nu este cazul 4. costurile estimative ale investiţiei  valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general; Documente necesare: (a) devizul general; (b) devizele pe obiect; (c) listele de echipamente şi lucrări pe baza cărora s-au intocmit devizele pe obiect; (d) fişele de date exclusiv tehnice pentru echipamente (e) oferte de preţ, preţuri de catalog pentru echipamentele şi utilajele ce se intenţionează a fi achiziţionate Cheltuielile aferente investitiilor in sisteme de irigatii vor fi cuprinse in deviz pe obiect specific.

În cazul plantaţiilor de viţă de vie pentru struguri de masă care fac obiectul investiţiei propuse prin proiect, se va insera în cadrul Devizului pe obiect specific din Cererea de finanţare, suprafaţa plantaţiei viticole, în vederea calculării valorii totale necesare realizării investiţiei în funcţie de costurile standard. În estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza de date de preturi pe de pagina de internet a A.F.I.R. si se vor printa si atasa la cererea de finantare paginile referitoare la bunurile incluse in proiect, identificate in baza. În situatia in care bunurile propuse spre achizitionare nu se regasesc in Baza de date de preturi, precum si pentru servicii, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depasesc valoarea de 25.000 EUR si o oferta pentru categoriile de bunuri/servicii cu o valoare mai mica de 25.000 EUR, cu justificarea ofertei alese, mentionata in devizele pe obiect. La ofertele de servicii, se vor mentiona si tarifele orare. Ofertele sunt documente obligatorii care trebuie avute in vedere la stabilirea rezonabilitatii preturilor si trebuie sa aiba cel putin urmatoarele caracteristici: -

sa fie datate, personalizate si semnate;

-

sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale

-

să conţină preţul de achiziţie pentru bunuri/servicii Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi ataşate numai paginile relevante din

ofertele respective, cuprinzand pretul, furnizorul si caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate mai sus (maxim 2-3 pagini/oferta). Se va atasa un tabel comparativ al ofertelor care au stat la baza intocmirii bugetului indicativ astfel incat sa poata fi verificata rezonabilitatea preturilor. Pentru lucrari, proiectantul va declara sursa de preturi folosita, printr-o declaratie semnată şi ştampilată care va fi ataşată la studiul de fezabilitate. Nu este permisă încadrarea în subcap. 4.2 Construcţii şi instalaţii, atât cheltuieli eligibile cât şi cheltuieli neeligibile, fără a se detalia în devizele pe obiect lucrările corespunzătoare spaţiilor/ instalaţiilor ce se vor executa. Pentru restul subcapitolelor de la cap. 4, se vor preciza care sunt echipamentele, utilajele / montajul care fac parte din categoria cheltuielilor eligibile/neeligibile. 5. sursele de finanţare a investiţiei Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local,

credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite. Pentru a se verifica încadrarea cheltuielilor eligibile din buget în limitele prevăzute în fişa submăsurii se va utiliza cursul de schimb Euro/Lei publicat pe pagina web a Băncii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data întocmirii Studiului de Fezabilitate. 6. estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei  2.număr de locuri de muncă create în faza de execuţie 0  2.număr de locuri de muncă create în faza de operare 0 Atentie! Se coreleaza cu capacitatile de productie, productivitate, productia estimata, etc. 6.2 Total personal existent

2

din care personal de execuţie 2 6.3 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei Locuri de muncă nou – create

0

6.4 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala), relevante pentru proiect. Doamna Ciubotariu Narcisa, responsabil legal al proiectului si administrator la S.C. AGRINATURA S.A. detine Certificatul de Calificare Profesionala seria D, nr. 0060992, prin care a obtinut calificarea de Lucrator in Cultura Plantelor. Mentionam faptul ca durata cursului a fost de 360 de ore si diploma a fost eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii. De asemenea, doamna Ciubotariu Narcisa a absolvit „UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ION IONESCU DE LA BRAD” din Iasi, Facultatea de

Medicina Veterinara, prin care a obtinut titlul de doctor - medic veterinar. Durata studiilor a fost de 6 ani iar diploma a fost eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii. S.C. AGRINATURA S.A. a fost infiintata la data de 29/11/1992 iar doamna Ciubotariu Narcisa este administrator al societatii de la acea data. Experienta de 9 ani ca si administrator al unei societati cu profil agricol denota faptul ca responsabilul legal al proiectului (doamna Ciubotariu Narcisa) are capacitatile necesare pentru a implementa cu succes un proiect de investitie. Baza de cunostinte pe care acesta o detine plus experienta profesionala, va reprezenta un fundament solid in adoptarea celor mai bune decizii, in

capacitatea de a actiona in conditii de stres si capacitatea de a gestiona optim un proiect de investitie. 7. principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei 1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) (în preţuri - luna06, anul 2025, 2 euro =4,4446 lei), din care: 553,996 mii lei/ 224,620 mii euro - construcţii-montaj (C+M);- nu este cazul 2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M): - anul I 329,925 mii lei/ 64,003 mii euro; - anul II 224,962 mii lei/ 60,626 mii euro. 3. durata de realizare (luni): 24 luni; 4. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice).

Cultura

Grau Porumb Rapiță Floarea Soarelui Total Suprafata

Suprafata cultivata (ha) 180 180 180 180 720 An 1

Grau Porumb Rapiță Floarea Soarelui Total Productie medie Grau Porumb Rapiță Floarea Soarelui Cantitate totala Grau Porumb

180 180 180 180 720 An 2 3500,00 4000,00 2000,00 1 000,00 An 1 72 000 63 000

Productie Cantitate Pret medie totala (kg) (Lei / kg) (kg / ha) 3500,00 72 0000 0,50 4000,00 63 0000 0,45 2000,00 36 0000 1,20 1 000,00 18 0000 3,50 10 000,00 189 0000 Previzionat (ha) An 2 An 3 An 4 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 720 720 720 Previzionat (kg/ha) An 2 An 3 An 4 3500,00 3500,00 3500,00 4000,00 4000,00 4000,00 2000,00 2000,00 2000,00 1 000,00 1 000,00 1 000,00 Previzionat (kg) An 2 An 3 An 4 72 000 72 000 72 000 63 000 63 000 63 000

Valoarea productiei (lei) 36 0000 28 3500 43 2000 63 0000 170 5500 An 5 180 180 180 180 720 An 5 3500,00 4000,00 2000,00 1 000,00 An 5 72 000 63 000

Rapiță Floarea Soarelui Pret Grau Porumb Rapiță Floarea Soarelui Venituri totale Grau Porumb Rapiță Floarea Soarelui Total Subventii total cu subventii

36 000 18 000 An 1 0,50 0,45 1,20 3,50 An 1 36 000 28 350 43 200 63 000 170 550 34.492 239.246

36 000 36 000 36 000 18 000 18 000 18 000 Previzionat (lei/kg) An 2 An 3 An 4 0,50 0,50 0,50 0,45 0,45 0,45 1,20 1,20 1,20 3,50 3,50 3,50 Previzionat (lei) An 2 An 3 An 4 36 000 36 000 36 000 28 350 28 350 28 350 43 200 43 200 43 200 63 000 63 000 63 000 170 550 170 550 170 550 34.492 34.492 34.492 235.692 239.492 236.262

36 000 18 000 An 5 0,50 0,45 1,20 3,50 An 5 36 000 28 350 43 200 63 000 170 550 34.492 236.632

PARTEA II Capitolul 4 Importanța culturii și descrierea generală 4.1. Importanța culturii Pe plan mondial este cea mai importanta planta textila din care se asigura peste 70-75 % din productia mondiala de fibre vegetale. Fibra de bumbac formata pe tegumentul semintei are cateva caracteristici care-i dau o valoare de intrebuintare deosebita: finetea, elasticitatea, higroscopicitatea, rezistenta la rupere, filare, torsiune si colorare uniforma. Dupa lungime fibrele de bumbac se clasifica in: lungi si foarte lungi: 32 – 35 mm; -

mijlocii superioare: 28 – 31 mm;

-

mijlocii curente:

23 – 27 mm;

-

scurte:

18 – 22 mm.

Fibrele lungi si foarte lungi se gasesc la bumbacul insular (Gossypium barbadense). Fibrele lungi si fine se utilizeaza sub diverse forme la fabricarea unor tesaturi diverse. Fibrele mijlocii se utilizeaza ca bateala, la fabricarea de stofe, panzeturi cu diverse destinatii. Fibra foarte scurta se foloseste pentru a fabrica: bumbacul hidrofil, vata, celuloza fina, hartia de scris si hartia filtru. Din fibra de bumbac se obtin: -

ata de diverse grosimi;

-

matase artificiala;

-

tesaturi filtru cu utilizari diverse;

-

tesaturi impregnate cu cauciuc. Importanta bumbacului a crescut odata cu marile descoperiri din industria textila. Samanta de bumbac contine 20-27 % ulei semisicativ care prin rafinare se utilizeaza

ca: ulei alimentar si la fabricarea margarinei. Uleiul nerafinat se utilizeaza in industria vopselelor si la obtinerea glicerinei. Din punct de vedere al productiei de ulei, bumbacul ocupa unul din primele locuri in productia mondiala de ulei.

Miezul semintelor au un continut ridicat in proteine (21,2 – 29,4 %) utilizate in: preparatele de carne, in prajituri si paine. Bumbacul este sursa a 6 % din proteina realizata la nivel mondial. Turtele ramase de la extragerea uleiului, datorita alcaloidului gossypol cu unanumit grad de toxicitate, se folosesc in cantitati moderate in hrana animalelor. Cojile (tegumentul), contin 45 % celuloza, se utilizeaza in: -

producerea hartiei si cartoanelor pentru ambalaj;

-

fabricarea cauciucului sintetic;

-

in industria maselor plastice. Este o importanta planta melifera datorita glandelor nectarifere de la baza corolei. 4.2. Relațiile culturii cu factorii de vegetație

Bumbacul este o planta termofila cultivata in emisfera nordica pana la paralela de 40° latitudine nordica iar in emisfera sudica pana la si 35s. 4.2.1 Cerintele fata de temperatura Bumbacul are cerinte ridicate fata de temperatura.Germinarea este la o temperatra minima de 12 - 14°C, cea optima pentru crestere este de 20 – 28s, iar pentru imbobocireinflorire de 25 – 28°C. Constanta termica: 3200 – 3400°C la soiurile timpurii, 3650°C pentru soiurile tardive si 3800 - 4000°C pentru soiurile din specia G.barbadense. Cresterea si dezvoltarea bumbacului sunt fara probleme cand temperatura medie pe intreaga vegetatie este de 25-30sC. Este sensibil la temperaturile scazute ca si la oscilatiile de temperatura.Temperaturile de sub 0sC distrug plantele tinere, iar la -1sC sunt distruse plantele mature. La temperaturi de 15-16°C cad multi boboci florali; Temperatura de coacere este de 25 - 28°C. Brumele timpurii din toamna intrerup maturitatea si inrautatesc calitatea fibrelor. 4.2.2 Cerintele fata de lumina Bumbacul este o planta de zi scurta. Este iubitor de lumina. In conditii de nebulozitate accentuata se intarzie parcurgerea fazelor de vegetatie (Gh.Bilteanu, 2001). La noi in tara bumbacul da productii sigure daca in perioada 1 mai – 31 octombrie exista 1500 ore de stralucire a soarelui (85 zile de cer senin). Timpul innourat din timpul vegetatiei influenteaza negativ fructificarea.

4.2.3 Cerintele fata de umiditate Bumbacul are cerinte moderate fata de apa, coeficientul de transpiratie fiind de 350650 unitati de apa/unitatea de substanta uscata. Are un necesar de precipitatii de 500 - 800 mm din care 75-80 % este apa efectiv consumata de planta. Fazele critice pentru apa se manifesta de la imbobocire- inflorire – formarea capsulelor cand se consuma 50 % din totalul necesarului de apa al bumbacului (60-90 m3/ha/zi). Consumul maxim de apa zilnica se inregistreaza in lunile iulie-august. Pentru bumbac repartitia precipitatiilor este mai importanta decat cantitatea. Din totalul precipitatiilor cazute in perioada de vegetatie, 120-180 mm sunt necesare in perioada de crestere a tulpinii si 80-120 mm in perioada de crestere si dezvoltare a capsulelor. Vremea umeda si racoroasa prejudiciaza productia de fibre la bumbac.Umiditatea relativa a aerului nu trebuie sa scada de-a lungul perioadei de vegetatie sub 50 %. Sub aceasta limita, bobocii florali cad. Cu toate acestea bumbacul are o rezistenta buna la seceta datorita: - sistemului radicular foarte bine dezvoltat; - caracterelor de xerofitism (culoare inchisa a frunzelor), reducerea suprafetei foliare in perioada de seceta cand frunzele isi indoaie marginile in sus (Gh.Bilteanu, 1974). Pe intreaga perioada de vegetatie, in tara noastra bumbacul are nevoie de 300 mm de precipitatii din care 200 mm in lunile mai-iulie si 100 mm in perioada august-septembrie. Excesul de umiditate (in sol si in atmosfera) este daunator pentru bumbac. Cea mai buna calitate a fibrelor de bumbac se realizeaza in zonele calduroase, unde apa se asigura prin irigare. 4.2.4 Cerintele fata de sol Bumbacul are cerinte ridicate fata de sol. Da cele mai bune productii pe soluri: - cu textura mijlocie; - profunde si fertile; - cu reactie neutra spre slab acida; - cu expozitie sudica; - adapostite de vanturi puternice; Nu se amplaseaza pe: - soluri grele si umede; - solurile nisipoase si pe cele saraturoase; - soluri cu apa freatica la adancime mai mica de 2 m.

Pentru a se evita disproportiile intre cresterile vegetative si cele generative, bumbacul se cultiva pe soluri cu fertilitate mijlocie.

Capitolul V Organizarea si optimizarea proceselor de producție 5.1.Întocmirea asolamentuluișimodul de folosință al terenului

Specificare

Ha

Suprafaţa totală a terenului arabil

280

Suprafaţa medie a solei

56

Schema de asolament SOLA/ANUL

2015

2016

2017

2018

2019

I

Leguminoase pt. boabe

Prășitoare

Cereale de toamnă

Planteoleagin oase

Prăşitoare

II

Prășitoare

Cereale de toamnă

Planteoleagin oase

Prăşitoare

Leguminoase pt. boabe

III

Cereale de toamnă

Planteoleagin oase

Prăşitoare

Leguminoase pt. boabe

Prășitoare

IV

Planteoleagin oase

Prăşitoare

Leguminoase pt. boabe

Prășitoare

Cereale de toamnă

V

Prăşitoare

Leguminoase pt. boabe

Prășitoare

Prăşitoare

Planteoleagin oase

Tipul de asolament SOLA/ANUL

2015

2016

2017

2018

2019

I

Soia

Floarea soarelui

Grâu de toamnă

BUMBAC

Porumb boabe

II

Floarea soarelui

Grâu de toamnă

BUMBAC

Porumbboabe

Soia

III

Grâu de toamnă

BUMBAC

Porumb boabe

Soia

Floarea soarelui

IV

BUMBAC

Porumb boabe

Soia

Floarea soarelui

Grâu de toamnă

Porumb boabe

V

Soia

Floarea soarelui

Grâu de toamnă

BUMBAC

5.2. Programarea producţiilor medii Prognozarea producţiei medii prin metoda sporului mediu Planul de cultură Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi totale. Producţiarealizată (kg/ha)

Cultura

Producţiaprognozată (kg/ha) 2017 2018

2012

2013

2014

2015

2016

2110

2180

2220

2340

2470

2560

2650

6130

6250

6340

6500

6670

6805

6940

Soia

2110

2190

2340

2430

2510

2610

2710

Grâutoam nă

4310

4450

4520

4610

4730

4835

4940

Bumbac

2000

2040

2100

2120

2240

2230

2290

Floareasoa relui Porumbbo abe

Floarea soarelui: Q = 2470 -2110 = 360 kg

q=

90 kg

Porumb boabe: Q = 6670 – 6130 = 540 kg

q=

= 135 kg

Soia: Q = 2510 – 2110 = 400 kg

q=

= 100 kg

Grâu de toamnă: Q = 4730 – 4310 = 420 kg

q=

= 105 kg

Bumbac : Q = 2240 – 2000 = 240 kg

q = 60 kg

Q = spor mediu total q = spormediuanual

Planul de culturăcuprindestructuraculturilor, dimensiunilefiecăreia, producţiilemediişitotale. Întocmireaplanului de cultură Cultura

Suprafaţa (ha)

Producţiimedii (kg/ha)

Producţiatotală (t)

Preţlivrare (lei/kg)

Floareasoarelui

62

2560

140,8

1,6

Porumbboabe

66

6805

367,5

0,7

Soia

65

2610

146,2

1,6

Grâu de toamnă

63

4835

280,4

0,8

Bumbac

5

2100

132,3

1,42

5.3. Calcululdozelor de îngrășăminte la cultura de bumbac Dozele de îngrăşăminte chimice se determină cunoscând consumul specific al fiecărei specii şi chiar soi, exprimat în kilograme substanţă activă pe tona de produs, funcţie de fertilitatea solului având în vedere datele referitoare la analizele de laborator cu privire la conţinutul solului în azot, fosfor şi potasiu în forme accesibile plantelor. Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de producţiile medii cât şi de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în considerare şi pierderile rezultate prin levigare. Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice

Nr. Crt.

1

SPECIFICARE

Producţia medie

U.M.

Bumbac

Kg/ha

2100 N

P

K

2

Consum specific

Kg s.a./t

43

23

40

3

S.a. de administrat

Kg/ha

98,38

53,14

91,52

4

S.a.în sol

Kg

45

20

50

5

Diferenţa de adm.

Kg s.a.

53,38

33,14

41,52

6

Pierderi prin levigare

%

18

6

8

7

Cant. Pierdută prin levigare

Kg s.a.

8

Total s.a. de administrat

Kg

9

Tipul de îngrăşământ

10

Conţinutul în s.a.a îngr.

17,7

3,18

7,32

116,08

56,32

98,84

NO4NO3

Super P c.

Sare de K

34,5

40

40

336,46

140,8

246,2

Kg/ 100kg

11

Doza de îngr. de administrat

Kg

5.5 Calculul indicatorilor tehnico-economici Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi economice iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a programelor economice şi sociale. Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare a exploataţiilor agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme. Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem de indicatori, care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau indicatori de eficienţă a investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de indicatori prezintă oanumită forţă de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind astfel o anumită imagine sintetică asupra aprecierii eficienţei economice. Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se grupează în 3 categorii: 1. Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală, producţia măria totală şi secundară. 2. Indicatori economici: a. cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul stocului producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servicii, dobânzi pe depozite, rente, chirii. b. cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei. c. valoarea adăugată - V.A.B. este rezultatul diferenţei şi consumurile intermediare (cheltuieli materiale)

dintre veniturile realizate

d. valoarea adăugată netă - V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre V.A.B. şi amortizarea mijloacelor fixe. 3. Indicatori financiari sunt reprezentaţi de:  profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare  profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de cercetare  rata profitului.  costul de producţie

Nr.crt. 1

INDICATORI Salarii totale

U.M.

VALOARE

Lei

5039,660

-lucrări manuale

1444,540

-lucrări mecanice

3595,120

2

Impozit pe salarii 16%

Lei

806,345

3

Taxe totale

Lei

2066,259

-CAS 31%

1562,294

-Fond de pensii 4%

201,586

-Somaj 0,5%

25,198

-Fondsanatate5,5%

277,181

4

Cheltuieli materiale

Lei

56427,850

5

TVA 18%

Lei

13625,148

6

Cheltuieli cu aprovizionarea (5%)

Lei

2821,392

7

Cheltuieli cu lucrari mecanice

Lei

73508,400

8

Amortizarea

Lei

3150

9

Cheltuieli directe

Lei

157445,054

10

Cheltuieli indirecte

Lei

18893,405

Comune(5%)

7872,252

Generale(7%)

11021,153

11

Total cheltuieli exploatare

Lei

176338,460

12

Venituri vanzare produse

Lei

187866

-principale -secundare

187866

13

Cost de productie

Lei/tona

1330,86

14

Pret de livrare

Lei/tona

1420

14

Profit brut total

Lei

11527,54

15

Rata profit brut

%

6,53

16

Impozit pe profit 16%

Lei

1844,406

17

Profit net

Lei

9683,134

18

Rata profit net

%

5,49

19

Productivitatea muncii -lei/zo

36,54

-zo/t

0,29

20

VAB

Lei

131438,150

21

VAN

Lei

128288,150

5.6 Calculul necesarului de muncitori permanenți și sezonieri În agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare evident faptul că şi numărul necesar de executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în faţa problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după intervalul cu solicitare maximă (decadă sau lună) ceea ce duce la folosirea incompletă a muncitorilor în celelalte perioade, fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel de solicitare maximă), ceea ce asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar în perioadele de vârf trebuie să asigure forţa de muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de gradul de sezonalitate, de situaţia forţă de muncă în unitate, etc.. Datele necesare: Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure posibilitatea de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie cunoscute următoarele date: - numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se iau din fişele tehnologie ale culturilor); -

numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;

-

numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.

Modul de lucru: 1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu cea mai mare număr de z.o.. 2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul fiind numărul de muncitori permanenţi. 3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de z.o./muncitor/an propus iniţial. 4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine câtul cel mai mic (reprezentând numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor permanent/an propus iniţia. 5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de muncitori temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la 24.

Cultura

Număr zile-om pe luni calendaristice

Supr. (ha) I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Total z.o.

Total/ ha

Rapiță

71

0

0

0

2,52

5,04

13,23

0

2,55

12,13

0

0

0

39,53

0,62

Alte activităţi

2zile/ha

61

61

61

63,52

66,04

74,23

61

63,55

72,13

61

61

61

466,53

7,40

-

61

61

61

63,52

66,04

74,23

61

63,55

72,13

61

61

61

466,53

7,40

-

61

61

61

63,52

66,04

74,23

61

63,55

72,13

61

61

61

466,53

7,40

Total general

Total recalculat

Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari Bumbac Ipoteza 1 N =170 (nr.de zile propus pentru a se realiza pe un muncitor/an) n = 2 (nr. de luni cu un consum maxim de forţă de muncă) 170 – 2 x 24 = 122 zile 61+61+61+63,52+66,04+74,23+61+63,55+72,13+61+61+61=466,53 466,53 : 122 = 3,82 ≈ 4 muncitori permanenţi Specificare Zile-om pe fermă Zile-om/ muncitor permanenţi Zile-om pt. muncitori permanenţi Zile-om/pe muncitori temporari Nr. muncitori temporari

Lunile anului VI VII

Total z.o.

I

II

III

IV

V

VIII

IX

X

XI

XII

61

61

61

63,52

66,04

74,23

61

63,55

72,13

61

61

61

466,5 3

15

15

15

15

16

18

15

16

18

15

15

15

170

15

15

15

15

16

18

15

16

18

15

15

15

170

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

5.7 – Calculul necesarului de erbicide și insectofungicide Pentru 5 ha de bumbac este necesar de 12 kg Butisan 400 SC și Furore Super, erbicide ce se aplică în doză de 2 kg/ha. Ca insectofungicide se va utiliza Nurelle- insectofungicid ce se aplică în doză de 0,4l/ha, deci un total de 2,2 litri produs comercial pentru cele 5 ha, și ca insecticid vom folosi Decis Mega, cu o doza 0,15 kg/ha, un total de 1.5 kg produs/5 ha. 5.8 – Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor. De eficacitatea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor depinde starea de sănătate a culturilor, aspectul calitativ precum şi cantitatea de produse realizate. Această lucrare se poate executa cu diferite mijloace cum ar fi: aviaţia utilitară, maşini mecanice de stropit sau prăfuit, pompe manuale, etc.. Eficienţa oricărei lucrări trebuie să respecte următoarele etape: -stabilirea numărului de agregate, a formaţiei de muncă, a necesarului de materiale -organizarea lucrării; -desfăşurarea propriu-zisă a lucrării; -controlul calităţii lucrării.

Date necesare: 1.Suprafeţele şi dimensiunile parcelelor 2.Starea de vegetaţie a culturilor 3.Relieful 4.Distanţele dintre rânduri 5.Capacitatea rezervorului 6.Viteza de deplasare a agregatelor 7.Distanţa de la care se transportă apa, sau distanţa de la punctul de preparare a soluţiei la locul de stropit 8.Norma de muncă a muncitorilor pentru preparatul soluţiei Modul de lucru: 1.Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în termen optim (1-3 zile)

N

S nP

S = suprafaţa totală P = productivitatea agregatului n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile) * Productivitatea agregatului: P

12  3500  8  0,8 B V  t  H P  26,88 hectare 10.000 10.000

B = lăţimea de lucru a agregatului (m) V = viteza de deplasare a agregatului (m/ora) (3300-3600 m/oră) t = durata unei schimb (8 ore) H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru (0,8-0,9) 2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar q=N+d BUTISAN 400 SC = 300 + 2 = 302 L N = norma de stropit (litri) d = doza de produs comercial (%) FURORE SUPER = 300 + 2 = 302 L NURELLE = 300 + 0,4 = 300,4 L DECIS MEGA = 300 + 0,15 = 300,15 L 3.Se calculează cantitatea totală de soluţie pe întreaga suprafaţă

Q  q V n

BUTISAN 400S C = 302 x 71 x 1 = 21442 L

FURORE SUPER = 302 x 71 x 1 = 21442 L NURELLE = 300.4 x 71 x 1 = 21328,4 L DECIS MEGA = 300,15 x 71 x 1 = 21310,65 V = volumul lucrării n = numărul de stropiri 4.Se determină mărimea parcelelor de lucru s

S 71 s  71 ha N 1

S = suprafaţa N = numărul de agregate folosite 5.Se organizează locul de muncă prin aprovizionarea cu materialele sau produsele chimice necesare punctelor de alimentare. 6.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare

D  2  B  t  N D  12  2  4  1  96 m B = lăţimea de lucru a agregatului t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă 7.Numărul de ture dus-întors până la golirea rezervorului

t

10000  Q  Y 10000  2500  0,9 t  4 ture dus  int ors 300  12  2  800 A B2 L

Q = capacitatea rezervorului (litri) Y = coeficient de utilizare A = norma de stropit (litri/ha) B = lăţimea de lucru (m) L = lungimea parcelei (m) 8.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare

C  Q  N C  2500  1  2500 litri Q = capacitatea rezervorului (litri) N = numărul de agregate grupate pe o parcelă 9.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare

C  Q  N  Y C  2500  0,9  2250 litri Y = coeficient de utilizare al rezervorului

10.Se calculează numărul de muncitori necesar pentru prepararea soluţiei

Nr.muncitori 

V 71  i Nr.muncitori   1  1 muncitor 10000  2 PZ

V = volumul lucrării P = norma de productivitate zilnică a muncitorilor Z = numărul de zile în care se execută lucrarea (1-3 zile) i = numărul de muncitori din formaţie.

5.9 - Determinareapragului de rentabilitate (punctului critic) Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu mărimea producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. În funcţie de dinamica cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se împart în două categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante). Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor creşte direct proporţional cu volumul producţiei realizate. În această categorie intră lucrările ce au ca unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple: lucrarea de încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat soluţie, recoltat, etc.). Cheltuieli fixe sau constante – sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la unitatea de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. În această categorie intră lucrările solului (arat, discuit, prăşit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide, etc. Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei medii la hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de exploatare. În acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi. Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume: fără profit programat şi cu profit programat. În vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de producţie în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi cheltuieli suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii agricole.

Determinarea pragului de rentabilitate  Y = Y’  Y = PV·X  Y’ = X·CV+CF

Y = venituritotale (lei/hectar) Y’ = cheltuielitotale de exploatare (lei/hectar) Pv =preţul de vânzare (lei/t) Cv= cheltuielivariabile (lei/t) CF=cheltuielifixe(lei/ha)

Pv = 1420 lei/t Cv = 309,18 lei/t C f = 1166,8 lei/ha

C = cheltuieli fixe (lei/hectar)

Producția = 2100 t/ha

x = producţiemedie (kg/hectar) Pr = profit programat Y = 1420 x 1,05 = 1491 lei/t Y’ = 1,05 x 309,18 + 1166,8 =1491,439 lei/ha

x

CF 1166,8   1,05tone / ha PV  CV 1420  309,18 Nivelul productiei de 1,05 t/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, in

care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea acestei cantităţi la preţul de 1420 lei/ tona, asigură acoperirea integrală a costului de producție.