2011 Jim Keith Controlul Maselor

dlf"-*{?a!-

|im Keith

CONTROLUL MASETOR Ingineria congtiinfei umane

Traducitor: Crina Boitor

Pentru locuitorii

planetei a noua

Dupi publicareacir{ii mele Controlul minfii, Controlulglobal" am fost contactat de multe persoane care defin informalii noi privitoare la controlul fiinfei umane, atat cercetitori in domeniu cit qi persoane care sunt convinse cd au fost abuzate de citre agenliile secretegi de citre alte organiza{ii. A devenit astfel evidenti necesitateaunei dezvoltiri qi completiri a cercetirilor gi concluziilor mele inifiale. Rezultatul s-a materializat in carteade fagi. Ca de obicei, am fost ajutat substanfial de prieteni, de divergi cercetitori in domeniu gi de asemeneade citre cititori. Doresc prin aceastasi aduc mulgmiri indeosebi familiei mele, care tolereazi cu multe rebdareorelemeletirzii de lucru qi stilul de viafi necesarunor asemeneacercetiri precum gi editorilor mei, cirora le sunt proftrnd recunoscitor.

,Ce norocoqi sunt conducitorii fiindci oarnenii nu gindesC'

AdolfHitler

CAPITOLUL 1 Originile controlului

CUPRINS

...........7 Capitolul l. Originile controlului.. C a p i t o l u l 2 . I n u m a n i t a t es u b m a s c ap e r f e c 1 i u n i i . . . . . . . ' . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " . 9 '.....'........18 Capitolul3. indobitocirea prin invillmAnt.. '..".."27 Capitolul4. Institutul Tavistock..... .........30

Capitolul5. Inoculareaideologiei.. Capitolul6. Pervertireasexualitilii

........44

Agenlii eiitelor mondiale sunt de mult timp angajali intrun rizboi impotriva omenirii. Licomia este principala motiva{ie a acestui razboi, o li.comie care cuprinde intreaga planetd gi toli locuitorii ei; dar recent s-a ndscut o filosofie care si justifice aceasti li.comie. Este vorba despre principiul manipulirii maselor, care are ca si scop final, controlul fieclrui aspect al vielii - inclusiv alterarea

C a p i t o l u l 7 . C I A g i c o n t r o l u lf i i n l e i u m a n e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 3 Capitolul8. Estabrooksgi candidatulmanciurjan............................68

percep!iei omului asupra realitalii inconjuratoare si asupra lui insuqi. Deqi clorin{a de a controla estecunoscuti inci din zorii istoriei

Capitolul 9. Camera de groazda doctorului Cameron....................85 Capitolul 10. Implanturile electronice9i Dr. Delgado..........."..........89 .'.....100 Capitolul ll. Devenind un robot...

umanitilii, se poate vorbi despre un focar important emergent in Germania celei de-a doua jumitlli a secolului XIX. Pe mlsuri ce

Capitolul 12. |ollyWest giCentrul pentrucombatereaviolenlei......109 ......112 Capitolul 13. Legaturi ocu1te........... .-...12L Capitolul 14. Consolidareacontro1u1ui................. Capitolul 15. Rizboiui de gherili contra minlii.............................124 128 Capitolul I 6. EmancipareaAmericii: ProiectulMonarch............. .......135 Capitolul 17. Claudia Mui1en......... ...........142 Ty1or............. Capitolul 18. Brice ......146 Capitolul 19. Katherine Sullivan.... despre Monarch......................158 relatarilor 20. Evaluarea Capitolul .....164 C a p i t o l u l 2 l . A s c u n d e r e aa b u 2 u r i I o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . al Ininfii......' electronic .......167 Controlul Capitolul22. .......186 Capitolul23. inchisoareamin[ii.... .......192 Capitolul24. Rizboiul electromagnetic......'...... Persinger...... Capitolul 25. Planul ........196 Capitolul26. Rizboiul din domeniul paranormal.........................199 Capitolul 27. Conectareaelectronicl a oamenilor.................. .......207 Capitolul23. TehnologiaDreamscape.................. Capitolul 29. O lume cu un singur creier............

EPILOG...... Publicalii..-.

.....218 ......226

........................23s ........................237

aceasti tari se dezvolta tot mai mult din punct de vedere industrial gi militar, devenind cea mai mare putere a Europei, se desfhgura simultan gi o revolutie in gdndirea filosofici gi gtiinfificn germani, o revolulie carein mod paradoxal seva raspdndi Ia nivel global cauzdnd schimbdri tehnologice pozitive, dar gi coruperea a nenumS.rate generatii. Conform uneia dintre surselenoastre: ,,Trecereabrusci de la o reiativi. slabiciune politicl la statutul de putere mondiali gi de la insecuritate economici ia prosperitate s-a dovedit a fi o mare presiune asupra viefii publice precum si asupra caracterului populafiei Germaniei. Rispindirea filosofiei materialiste era generalizati in intreaga lume la data respectivi, iar dorinta de putere nu se limita doar la granila Germaniei, efectul ei coroziv fiind extrem de puternic mai ales intr-o !ard.care nu era obiqnuit[ cu puterea".' Un efect al acestei transformiri, a acestei ,,idolatrii a puterii", a fost o transformare negativa a psihologiei gi a gtiinlelor inrudite cu aceasta.Spre sfArgitulsecolului al XIX-lea, paradigmele umaniste sunt inlocuite cu o filosofie gtiin{ifici care este folosita nu pentru o inlelegere profundd a omului, ci pentru a justifica un nou feudalism 9i a se constitui intr-un mijloc efectiv de control. lnclinarea psihologiei citre materialism a fost inlesniti in mare

8

Clontrolul mqselor

parte de opera psihologului german Wilhelm Maximilian Wundt. Wundt era profesor de filosofie la Universitatea din Leipzig. in 1875 a pus bazele primului laborator de psihologie, ac{iune care ptni la urmd avea si rlstoarne orientarea umanistd a psihologiei. E interesant ci existi dovezi care atestl faptul ci bunicul lui Wundt fhcea parte din societateasecreti a Iluminafilor, fiind astfel foarte plauzibil ca gi herr profesor sd faci parte din acestgrup. lA[rndt, a respins-categoric nodiulea--ca qmulare*un suflet fi o q_ellr-nfgllqpf,s-fq,1rdn.Dincolo de aspectui fizic care il deosebea de restul viguitoarelorplanetei,el considera ci omul nu estealtcevadecit un animal. Aceste idei impartagite de Wundt, se datorau influenlei deosebite a puternicului gurerr]1lgqlglelCt din gdndirea germanl, care a inceput cu Schopenhauerin prima parte a secolului XIX, fiind ulterior exaltat de ci,tre Karl IVIarx. UrmAnd aceasti linie de gAndire, o perspectivi in psihologie care a devenit cunoscuti sub numele de structuralism, Wundt a pretins ca toate cercetirile psihologice si se ba-e-e strict pe studiul reactiilor gi funcliondrii corpului. Adevirul

un ciine, simultan sunAndun clopolel. Dupi multe repetiri, se putea stimula salivaliadoar prin stimulul auditiv al clopogelului. Alte experimenteefectuatede citre Pavlovimplicaurecompensarea cdinilor cu mAngdierisau pedepsireaacestoraprin provocarea durerii. Folosind acest gen de abordiri, Pavlov a dezvoltat tgoria s,aiesprq reflexelecondilionate. El a demonstratc6 animalelesunt motivate prin modele de rS.spunsuricondilionate,gi ci aceasti condilio nare p4.1[jgdusa_in msd 3r1rfiqial. Rezultatelelui Pavlov nu au trecut neobservatede cltre iqgl4sr_tt-sasiali co_4lelnlq_delti cu acesta,nici de cdtrec-dce_ aye4rsi ii urmeze. Note: l. N,,Grmany-History Since 1850'l EncyclopediaAmericana. New York: AmericanaCorporatiom, 1963. 2. Lionni Paolo. The Leipzig Connection.Sheridan,Oregon: Delphian Press, i988;,Grmany-HistorySince1850";Wood, Samuel9i EllenGreen.TheWorld of Psychology,a treia edilie, www.prentincehall.calwood; Weiten, Wayne. ,,A new Sineceis Born: The Contributions of Wundt and Hall'i Psychology: Themesand Vaiations.Atreia edi1e,http://psychology.wadworth.com/book

despre om, sustinea Wundt, poate fi stabilit dgal_pgn_lqiiloace rUggallisigle: misurare, analiz6,gi diseclia corpului. Dupi ce Wundt a infuzat gtiinlele psihologice qq_abordarea sa materialisti, mulli oameni de gtiinfi gi o mare parte a membrilor clasei conducitoare, trateze fi infele umane ca au-aiggt-ruI94dLce-surlr-indreE4liti-s5. pe niqte bucili de carne, gi ca un plan general de acliune chiar au inceput si faci acest lucru. Doctrina psihologici a materialismului s-a rispAndit rapid cu ajutorul a cel pulin d.SUazCel_sjJatru.delaboratoare create de cdtre studengiilui wundt, intre anii 1883 gi 1893.Existau mai mulli acolili ai sii care intoxicau cu ac domenii cp11gxqprecum4liinfele edlrealiarBJe. Paradigma materialista a lui Wundt va infec_taqp_gi gindirea_celor mai mulli psihologi, psihiatri, educatori gi ,oJoiogi influen[i care i-au urmat in secolul XX.2 \l4rl dintre cei care au urmat linia trasatd de_eitre Wundt a fiost lusul Ivar-rPgtrovici Eavrov. pavrov o serie de cerceti,ri in d-onngn:lgllsrciJorde-conrror, " "-i..tu.t

utirizdndin principarc6ini pentru acestestudii' In experimentuld.eveni, d; faimos,pavlovhri.nea

CAPITOLUL 2 Inumanitate sub masca perfecf iunii

O laturi a manipuladi-ern€tridi, dezavuati odata cu trecerea timpului, este filosofia gi tehnica :ggeniei(N. tr. ,,teorie care preconizeazd, ameliorareapopula{iilor umane prin misuri genetice; alegereapirinlilor, sterilizarea,interzicereaprocredriietc.,folositl de rasigtigi fascigticu scopulde a creagi viefui pe pamant,doar o rasapuri de oameni").Aceastaesteincercareade a ,,perfectiona" omul prin mijloace genetice: incrucigare selectivi, sterilizare, manipularea materialuluibiologic,gichiarucidereacelorconsiderati necorespunzitori. Studiul eugenieiigi are originile in Germania,undevain cea de-adouajumitate a secoluluiXIX, fiind alimentatde preocupirile

10

Controlul maselor

r4rssefii e!!9_to_Lkishprivind pu{tatqa rasiald arian6. Rudolf Virchow, patolog gi politician, a iniliat in l87i un recensimant al etniilor, lqqiillld--c,? majoritatea germanilor provin dintr-o descendenti purl, nordici. Rezultatele studiilor sale nu au confirmat aceasti teorie. Conform lui Virchow s*o-lgiiq e,r,4inceperea nordicizi.rii populaliei germane decizute.l Popularitatea teoriilor eugenice a crescllt tot mai rnult in Anglia, prin munca lui BEI_eis-_Galton, ve4$or,al lui QhafIeEDariuin. in 1869, Galton a publicat cartea Hereditary Genius (N.tr Geniul ereditar), pe care profesorul de antropologie Darydd Greenwood, de la Universitatea Cornell, a considerat-o ,,o dare de seami, total imparliaii, privind aristocratia ereditari, care a devenit primul document modern al migcdrii eugenicecontefilporandi Qqlto_na fost cel care a lansat dezbalejea-janAlgq!ve$usdohAndit'l care continui in forfa gi in timpurile noastre, argumentdnd pentru prevaienta caracteristicilor innascute asupra abilitililor dobAndite. Qaltptrera de parere ci rasa uman5, pa3te fi imbunitiliti plin incruci$are sglectivi =:_._* si extermina_rgac,elqr ngpolrivlli. Gaiton a afirmat la un moment dat ci doregte ca e.ggenia sd 4."lli ,ggUglg,viltorului'1 in perioada urmitoare, cu ajutorul demersurilor precum lrglectul G.-eao4plqr__Uman, care igi propune descifrarea intregului ADN, speranla lui pare cd incepe sI se concretizeze. Teoriile lui Galton au fost parlial influentate de cercetarea arborelui genealogic al familiilor nobiie din Anglia. El a observat ci persoanele pline de succes sunt inrud.ite (o teorie aristocratici a inteligenlei). Pe baza acestei convingeri, a agezatdin punct de vedere teoretic, aristocralia pe un piedestal genetic, pledAnd pentrL o societatestratificati, sau un sistem al castelor;at6t in r\nglia, cAt si la nivel global. insigi originea numelui acestei teorii tradeazi orientarea sa. Galton a derivat cuvAntul e_Eggltcdin termenul grecesc,,eupenes,, ceea ce inseamni .n€cg! blne'l Aceastd ridicare in slavi u .1"ir"1.,, privilegiate, a fost unul din principaiele lxotive pentru care eugenia a gisit un suport substan{ial din partea aristocrafilor, atdt a celor din Europa cit gi a celor din America. Astfel erau justificate desconsiderareagi parazitareamajoritilii oamenilor (a maselor) care

Jim Keith

11

le erau,in opinia lot inferioaregi nimic altcevadecdto turmi de animale.2 - il-e!Cl-1904 au fost infiinfate, la Colegiul Universitifii din Londra,catedrelede Eugenie9i Eugeniein societate.i"-?"U! L29 u fost fondat LaboratorulGalton pentru studiul nafionalal eugeniei. i! aAUl-l 905. i n SUA-.Eas-\iliaSo-ekefelcr-qi--Q-ql4 e€lq au infi i nlat Ia Cold SpringsHarbor,New York, Oficiul inregistrlrilor Eugenetice geqetica(nimeni n-q.mai unde gi in prezentqgstudj34_ig_qgntingalg qp-ir1-i gltgenie), qi indrizne-ge ii * igjlul_ 19f2 s-a desfhguratprimul Congres Internalional de Eugenie, Ia Universitatea din Londra, prezidat de rectorul universit i1,i:i,- . ulg,ilt t iftple1ci" erg91[ql t_"t_Qbellg! -P4r w! n. {icg p-r-e$edinli ai congresuluierau: Primul lord al amiralitilii, \l{!ryJ-qn ebgrchill M. vorr Gruber (profesor de igieni la Universitateadin Munchen),Qr. Alfred Ploetz(pregedinteal Societdliiinternalionale pentru igiena rasiali), C-harlesW. Eliot (preqedinteonorific al Universitilii Harvard), gi inventatorul telefonului, A-lexander GrahamBell. - Al doilea CongresInternalionalde Eugenies-a desfhguratin 1921,sponsorizatde Secretarulamericanpentru comer!, I-I.484 Hqg,r-grgi de rectorul Universitilii Clark, al Colegiului Smith 9i al Institutului Carnegie.Alli suslinitori ai eugenieiin aceaperioadl carevor fi prezenli ulterior pe scenacontrolului maselor- includeau mulli membrii ai Societilii Americanede Est, in specialfamiliile Dullesgi Harriman. Otn tg07 panein 1960.maimult de i00.000persoaneau fost Este puli n p robabi I sterilizate eugenetic i gpcitel-Q*dg {aledhluA. al nazigtilor,si fi fostposibilein lipsateoriilor caacliunileeugenetice eugeniei.Acesteteorii au fost popularizatede citre savan{iiqi mass media britanici, gi finanfatede intereseleamericanesi britanice. de cercetare in laboratoarele Acliunile brutalealenazigtilor,efectuate rizboi tnondial, s-au doilea de-al in cel concentrare de lagdrele 9i oameni.a de soldatcu victime evaluatela sutede mii .- Sllrdiile--elgqlel!1qe-g-e-rnune au fost organizate 9i finanfate rii-Lo-rdi-q-me-dicinA, bancar de citre Fundalia &-oskefellergi par Institutului substanliale gi politicl. Acegtiaau acordatburse in_4us-trie

12

Controlulmaselor

de PsihiatrieKaizerwilherm precumsi Institutuluide Antroporogie, Eugenieqi Ereditatedin Munchen.Acestadin urmd a fost condus de citre psihiatrul fascistelvelianErnst Rudin in subordinea cul se aflau Otmar Verschuergi Franz J. Kallmann. Ig_!93-2. E.nrt Rudin a fost numit pregedinteal Federatieimondiale a eugeniei. Fiaanlarcacercetdrilordin domeniul eugenieiq fqqt-Cpqtdt_4_de IIer i:rG erman_ia,dq lungul . a"t a -J-Aoruu}[o e,aue.Roekefe _a i " fiind invocatargumentulci rdzboiulnu ar -r!-ondial, trebui si fie un impedimentpentru qq$et4reaStirntr6S4. Studiiiedin cadrul Instituturuipentru eugenieKaizerwilhelm au fost finantate inrlral de -c_atre Gustevlqslpn von Bohlen und Hatbach, qeful trustului de armament rcrr'rpp,gi de citre Jagrqs L'_o--qb' din familia de bancheriKuhn-Loeb. Rtrde]elui Loeb,fam,ia peruurr--ergt partenerr de afaceri ai rui wilriam Rockefelr.erin &_!gq&_ul!qry Acestia au facilitat [.rru."u in afaceri a unor membrii ai familiei Harriman din SUA; de asemene"pur"*r. implicali in domeniuleugeniei.s Deginu secunoscpreamulte despre ceeaces_apetrecutin acea perioadl in laboratoarelegermane in domeniul qgilrahdgimental si qpahriierglqrtdui, existi totugi unele indiciiig_igg3 a fost arsi_elidirea Reichstagului german. Conform binecunoscuteistratagemede_ gasi a * +up ispigitor, un pacient d-ezechilibrat rlental, olandezuli4ari'us Van der Lubbe, a fosr arestatgi acuzatpentru aceastiincendiere. Rapoarteleprin*rrr.. il caracterizaupe Van der Lubbeca fiind o

.ur",ouguboi* rl vehicula,d;; y".:l^u, ;;.P;':ilffi

::::tilil: Insi in trib_snat, Vander pefeq,cu:slut_alr_ftLr;;l;;.r* rispunzandcu greuint luUfe In cea de_apatruzeci.gi.douazi a procesului,Van der Lubbe a manifestatbrusc o schimbare ..."..uUiia. A 1".;;;,;# ,;

eqelle-"!,."Iau Apoi ;::H?,tT,l!;;H?-+:*:ttbrusc acerut si in apatie'

van der Lubbe fl-::t"'u: qi apoiexecutat. " ulterioareau revelat Evenimentele itl:"t-d"-nat au fost cei care Reichstagul. au incend.iat ltlzistii Nu este ":o^Ii:u

procedee-de,par",eu#IJ:,::x*:::::n:ff ":*r"#

.Iim Keith

13

tot agacum s-a petrecutgi cu numerogilapi ispasitori,in perioada urmdtoare.6 Dupd ce Hitler a preluat controlul in Germania, structura organizalionalia lui Rudina fostincorporati,ajungandastfelsi faci parte din mecanismulmaginii politice naziste. Rg4i" a fost numit qEIA.EI gi echip a lui sau aliturat ; eful gqcjclallr naziote_{e,lgEg4_Ilr O-peraLiuniiEreditatea-prezidafa de Himglgr, grup care avea s[ instituieinfamelelegi nazistealesterilizirii. Unul dintre angajaliilui Rudin a fostlo-se_f Mcngele,cunoscutgi ca,,ingerulmor{ii'] care adevenitcomandantmedicalla Auschwitz, unde a efectuatacele ingrozitoareexperimenteinumane asupra prizonierilor. ip_1-9_!6,a apdrut programul care a precedat faimoasa operafiSn_e__ClA de contp! al minqii MKULTRA, lansat de ci.rre Institutul de psihiatrie din statul New york, fgndat_,-dc csgsdiul n. Institutul era supervizatde lqprymjl Masonerieide Rit ci.tre D r. No Ian D.C. Lewi s, repre_ze n!ant\d_qp-g14!iygl _mas oneri ei pentru cercetirile despredemenlia praecox(l.l.tr.schizofreniade mai tdrziu). Programul a fost condus de citre winfred overhulser, un francmasonimportant, gi supervizatde citre spitalul sfdnta Elisabetadin washington,D.c., unde aveausd se desfhqoare multe din experimentelede control al minlii aleCIA. i!-!943, Overhulsera devenitpresedintelecomitetului OSSpenqq_opelu!Adefalql_ui", unul dintre pl1g1glg_progfgmg, pg{fq*€g$rAlUl $ingr instituit de citre agenfiileamericanede informa[ii. in anul 1936,asistentullui Ernst Rudin, Dr. Franz Kallmann, dupi ce a fost demascatin Germaniaca fiind pg jumdtateevreg,a emigratin SUA,ulde_g&:4at Departamentulde Genetici Medicala al Institutului de Psihiatrieal statuluiNew york, fiind de asemenea fi!an1a1,{9S4_ftq membri Ritului Scolian. in prefala studiului si,u despreschizofrenie,finanlat de ci.tre francmasoni,Kallman scria ca cei afectalide aceastd. boali erau ,,o sursadin cale proveneaumulli criminali neadaptagi... de cea mai joasi speli. Cliar gi cei mai devotaliidealurilor de libertate ... ar I urai--{e-ri-qi!l daci acegtianu 4r, n0ai_exista'lin continuare acefr adiuga: ,,Am rezerve cu privire la necesitateaunor programe

*'

14

Controlul maselor

eugenice diferite pentru statele democratice gi cele fasciste N!, eltsli diferenle biologice sau sociologice intre un schi-zofrenic democratic si unu,l dintr-qn stat totalitar'li ' Dupi cel de-al doilea razboi mondial, Otmar Vershuer _ cel care a furnizat fondurile necesarepentru experimentele lui Mengele la Auschwitz, a fost angajat de citre Biroul de Studiu ar Ereditatii

Uma1g.fod+ de sltre-Ror\gfeligain Darlemarc_a. iui n,,ain,

.- vershuer gi Kallmann au participat ra fond.areaSocietd{ii Americane de Genetici Umana, care este in continuare activi.. Kallmann a fost ales director al acestei organizalii, pozilie pe care a ocupat_o pini in 1965. SocietateaAmericani de Geneticr umana e51eprinciparul responsabil pentru actualul proiect de 3_qiliar4e d_"_ dqlqii_d"fruirr,t Proipplu!_G^plquttlyi,flman - cu sediul la Cold Springs Harbour, centru istoric al studiului american al eugeniei,care ocupi in prezent atenlia mass mediei.

Meritianalizati.reia(iadintreps{liCt_f i.a_bI4qg_ic,1g1_euge.rr-ie. Corpul principal de controi in domeniul psihiatrieil"-arrgriu "rt" Asocia{ia Nalionaii Britanica pentru Sinitate Mentali (Nefr4FI), infiin{atd i1t 7944, gi condusi inilial de citre Montagu Norman, care era instabil psihic, antgrigJ conducd.nd banca Angliei. Acest grup se intxlnea ini(ial la regedinla lui Norman, situati. in Londra, unde acestagi ministrul nazist al economiei Hjalmar schacht se intdlniserr in anii 30 pentru a pgne Il cale finanlarea lui Hitlqr. NAMH reprezinti o redenumire gi cosmetizarenecesari pentru relaliile cu publicul, a consiriurui Nalional de Igieni Me'ture, urru dintre primele organizatii care a suslinut energic programele de eugenie la nivel mondial, grup care a colaborat amplu cu adeplii germani ai eugeniei,inainte de cel de-al doilea rrzboi mondial. putem observa cd aglusful_i_aglltg! psihjqlrie -{e !fite!i. {gscinde direct

dtl, rylit\{4le slts-rioarededrc_4t-e_esgqql% la fd ;;;

maioritatea

oamenilor politici din SUA, formatori de opinie in lara lor, provin din familii care se manifestau activ in favoareaeugeniei. - in 1948,NAMH gi-a unit forlele cu ONU si Institutul Thvistock, institut rezultat dintr-o colaborare indelungatd intre psihiatrii gi agenliile britanice de spionaj. NAMH si Tavistock au organizat un congres Internafional al senetetii Mentale,la Minrsterur Sa"natatii ai'

Jim Kefth

i5

Londra.Aici a fostinfiinlati Federa{iaMondiaida Sinitilii Mentale, cu scopul de a coordonaopera{iunilein domeniul psihologiei, la nivel mondial. Ca pregedinteal Federa(ieiMondiale a fost ales careerade asemenea generalulde brigadl Dr. ]ohn RawlingsReese, qi conducatorul Institutului Thvistock.Co-pre;edinte era Frank Fremont-Smith,ofilerul medical gef al Fundati"i Vqgy,_gfgq{g1ig a programului careulterior aveasi fie principalasursa-definan(areNAMH CI4_desontrolal minlii, MKULTRA. Printrevigepregedintii gi de la Institutul pro-eugenie psihiatrul activistul se numirau Tavistock,profesorulCyril Burt; Dr. Hugh Crichton-Miller, unul dintre fondatoriiTavistock;Sir David Henderson,psihiatrugi autol al lucrlrii Ps7chiatryandRaceBettermenf(Psihiatriagi imbunitllirea SocietSliipentru rasei);Lord Thomas|eevesHorder, preEedintele Familiali; Asocialiei pentru Planificarea a a Marii Britanii Eugenie Ei psihiatrul suslinitor al nazismului, Carl G. fung, care a fost gi psihologul familiei Dulles; Dr. Winfred Overhulser,reprezentant de Rit Scqlian gi Dr. Alfred Frank Tredgold,ce ficea a! \_4,aqoqgggi parte din Comitetul pentru Sterilizaredin cadrul Ministerului Snnitdliidin Anglia. DeEiorganizaliile9i activigtiice promovaueugenias-aumascal bine dupi infrAngerealui Hitler, miasmalagirelor de concentrare plutea inci asupra subiectului. Aceleagi programe ce linteau cu aceleagipersoane elim14arq4-jndiv?ilqr_iqferiqry_4q-g-o_ntinuat, in funclie sau cu succesorii lor. {ctiyfual-in, -bAo-urilq-faruiliei pJntm Eugenies-a metamorfozatin Societ-atea AgkfellerfLrua, Sociale.s Socie-tat-@+erltnr-StudiulBiologiei Degi au fost linute secretfali de cAinii de pazi ai mijloacelor cele mai influente ale mass media, p;ogrgmele-de eugenienu au fost niciodati aqg!4te,programelede sterilizarefhrd consimllmdnt fiind aplicategi in prezentin multe ![ri. Doar recent a iegit la iveali informa{ia ci programelede sterilizarea celor considerati necorespunzitori saucomportamental din punctde vederegenetice pala !n anii )!f!, contilujlt s-a_g{9te gi-in Fra{a in Seandjlavja 1u In acelagitimp, iUtir-ilehmiia.treia au continuatsafie implementate programemasivgde sterilizare$.ri consimlimAnt. Practicareaeugenieia continuat gi in Australia,unde pesteo

16

Controlulmaselor

rpie {e femej cu ,,dizabilitili mentale"au fost sterilizateincepdnd c-uanul 199L.Comisia pentru Drepturile Omului 9i Oportuniti(i Egalea descoperitcn agfost ef-egtuate 1043de opera{iide sterilizare dintre care ds4r_Lzau fost aprobatede un tribunal,conform legilor Australiei.Esteposibil ca numirul acestoropera{iisi fi fost de f4pt de,,c6tevaorj'lmaimare,deoarece au fostinregistratedoar operatiile careau fost efectuateprin intermediulcaselorde asiguriri.e * jl l2l-!,judecdtorul Curlii Federale,GerhardGesella estimat ce-irdeeqtsll ultimilsr aqi", intre i00.000 ;i 150000 de,,persoane g1 v,e_qltLqi_gqizute_4u f_o,st,sterilizate in cadrul unor programe cu fi4anlarefederali in SUA.Gesella declaratci ,,un numlr indefinit" de persoane sterilizate au fost ,,constrAnseilegal" si accepte ' sterilizarea.ro - Unul dintre primele grupuri linti ale sterilizirii in SUA a fost populatla nativi aqlericane. Conform cu cele spuse de Ruthan Evanoff,intr-un articol intitulat ,,Dreptulla reproducere;i sdnatatea Ia loculde munca".Perqnsamb[qcelpU_U25%dintre femeilenative aflatela vdrstaprocreirii au fost sterilizate,degipopulafiatotali a indienilor estemai mici de un milion. Rapoarterecenteestimeaza ci procentulde sterilizarein cazultribului Cheyennede nord, este {e 80o/o.'r O justificaredesinvocati pentru practicareacurenti a eugeniei este eli4inarea violenlei din societate.La ora actuala,milioane de dolari sunt alocali pentru cgr-=c"e!C% -mod3litdlilor de control aJigl-e-qlgiprin-glUloacegenetice.in 1992,un raport comun a fost redactatde citre AcademiaNalionali de $tiin{d impreuni cu Consiliul Nalional de Cercetare,intitulat ,,intelegerea gi prevenirea violen{ei".Printre instituliilecareau finantatacestraport senumiri. Centrul pentru Controlul Bolilor,Departamentulde ]ustifieal SUA gi FundaliaNafionali de $tiinin. Acestraport1eqg_!q4ndi ca trebuie efectuatemai multe studii asupra,,factorilorgenetici9i biologici implicali in infracliunile violente",sjsgfnqd de asemeneaci. rata mai marea criminalitilii in rdndulbirbagilorde culoaresedatoreazi unei predispozigiigenetice.t2 $i in Anglla existi preocupiri similare. Recent,Ministerul Sinntllii a demaratcercetirilepentru studiul unei aga-zise ,,genea

Jim Keith

17

delicvenlei"numiti ,,FragilX'l Conform publicalieiLondonSunday una din 259 de femei deline genaproblemi Times,st gl1r_CidCry-ce Fragil X, care cauzeazio lipsi a proteinelorin creier,degenerdnd intr-un comportamentantisocial.Oficialii din domeniul sinitilii pldnuiescinitiereaunor cercetlri in mas-aextinsepentru ca femeile caredelin aceastigeni si fig-Ayedizate.$i convjNgli ayerlezq,'3 Note: 1. Hillel and Henry. Of PureBlood.New York: PocketBooks, 1997 2. Tweedy, Michael, "Francis Galton: The Man and his Science," Universitl 'A Look Back at Eugenicsi' The of Calgary Course Notes;Reilly, Phillip R. GeneLetter, Volume i, issue 3, at www.geneietter.org/;Lapon, Lenny. Mass Murderers in White Coats (From Harvard to Buchenwald:A Chronologyof Phychiatry and Eugenics);Kuhl, Stefan. The Nazi Connection-Eugenics, American Racism, and German National Sociaiism. New York: Oxford 3.

^ 5. 6. 7. 8.

9.

UniversityPress,1994 Chaitkin, Anton, "British Psychiatry:From Eugenicsto Assassinationl'E/R, octombrie7,1994. Lapon Chaitkin Meerloo, JoostA.M. TheRapeof the Mind: ThePsychologyof ThoughtControl, Menticide,and Brainwashing.New York: World PublishingCompany,1956 Chaitkin Chaitkin; Reisman, Pbd., Judith A. Kinsey: Crimes and Consequences. Arlington, Virginia:The Institutefor Media Education,Inc., 1998;"Editorid: Ernst rudin, 1874-1952:'American Iournal of Medical Genetics,volumul 67, numirul 4; Chaitkin, Anton, "Population Control, Nazis, and the U.N.!" "More Than i,000 OZ Girls/Young Women Illegally Sterilized" by Michael Perry,decembrie15, 1997,Reutersnewsservice

1 0 . Mehler, Barry, "In GenesWe Trust: When ScienceBows to Racism,"Center for the Study ofPsychology, ThePublic Eye,martie 1995 Evanoff, Ruthann, "Reproductive Rights sna Occupational Healthi' revista WIN, fragment nedatat t2. "Recent FDA Decision Highlights Ethical Issues in Drug Research On

il.

Childrenl' PeterR. Breggin,M.D., fragmentneatribuit

t 3 . Neill, Patricia, "Mass Testing for 'Delinquency' Gene," Parascope,la www. parascope.com/main.htm

Jim Keith

CAPITOLUL 3 indobitocirea prin invifimint

A existat un asa-numit ,,bau-bau" ideologic care a subminat educatia americand in primii ani ai secolului XX, avindu-l ca lider al migcarii pe Daniel Coit Gilman, primul pregedinteal Universiti{ii ]ohns Hopkins si al Institutului Carnegie. Gilman a studiat la Universitateadin Berlin intre 1854 gi 1855, in perioada cdnd a predat acolo si Wilhelm Wundt. D3p3 Gi]Aar], viziunea materialista q_lpi Wundt as-Up,ramin{iifi sufletuh'i - chiar a lipsei acestuia - va domlna gAndirea celor mai influenti pedagogi amqqlaqt. Bezultatui a fost ci imediat dupi. aceea,cjgli au fost conSiderali ca semlnind cgjgggll_de laborator, buni de pugi in acvarii de studiu, caracterul lor fiind modelat dupi bunul plac al ,,educatorilor" totalitariqti. Gdndirea lui Gilman a mai fost influenli de inci o ramurd a filosofiei germane: acesta era_membru i{r socie_tatea _skLtll6 Bones. Skull & p_ones qculti, carerealizeazl.periodicritualuri, esteo socie_!a!g avAndu-gi sediul la Universitatea Yale, gi care a fost denumitd ,,cea mai puternica organizatie din SUA1 Pare incredibil, dar este posibil ca Skull & Bones si fie o faladi a celei mai ascunsedintre organizaliile secrete,glanU_meIlurninatii. Organizafia germani de la care Skull & Bones a imprumutat carta dupa care se ghideazi, a apirut la un an dupa ce grupul lui Adam Weishaupt a fost alungat din Bavaria, Ei, mai mult, una din inscripfiile aflati in sanctum sanctorum al membrilor soiietntii de la Yale este aproape identic formulatl cu o ceremonie citata in cartea Dovezi ale conspira{ieit, o lucrare timpurie care condamna actiunile Iluminalilor, scrisdde Robison. La fel qa IlUmilati!, iniliafii Skull & Bones se referi la grupul lor ca fiind ,,Ordinuli' (p.oof, of Conspiracy). De la infiin{area sa, aproximativ 2500_Berla_4ne au fost admise i.n ace4q!4glupare secreti, condusi de la centru de un mic grup de familii apar{indnd Organizaliei de Est. printre acestease numari familiile all;n, Bundy, Gilman, perkins, Wadsworth, phelps 9i LoJ. Au fost incluse apoi gi arte familii care s-au imbogifit in secolele

19

XVIII gi XIX, printre care llargiman, Davison,Rockefeller,Payne, Pillsbury ;i Weyerhauser.Mai existi gi u.r1-altreilea grgp - carenu faceparte din organizalie - 9i care acfioneazi cgj4,tgggdlqr intre Skull & BonesEicercurilefinanciarelondoneze.Acestgrup include familiile {arb-g1g, Sqhiff,Guggenheimqi Meyer. Firi indoiali cea mai mare influenfl exercitati de Skull & Bones asupra lumii se realizeazi pfiq-i-ntcrmediulpoliticii. De la i_nqgpulql seqolqluucaru0LAmedttja fost preluatdde citre membrii impgrtaqJi ai ordinului, membrii ai familiilor Harriman, Bundy, Taft, Stimson,Bush gi altele,care delin acum controlul asupraei. Totuqi,nu va recomandsi vi faceliiluzii in speranlaci massmedia aservitdputerii va facelarg cunoscuteacestelucruri. Conform datelor wemii, membrii Skull & Bones au preluat conducereaUniversitilii Yalespresfirgitul secoluluiXVIII in timp ce Daniel Coit Gilman predaacolo,iar de atunci se poateconstata c4.lgl!-raglglii-UniversitdgiiYale sunt fie membrii ai ordinului, fie apropiali ai acestora. UniversitateaYaleimpreuni cu Skull & Bonesau furnizat din pIi n recru! i pel! I u sglyi-ciile ag_eggill,o1 ary_erlecLgde-s ecuritatej n existdndchiar un club al membrilor acesteisocietili sadn1-l_CfA secrete,conform Buletinuluipentru informaredeschisi.Termenul ,,spook- fantom6",jargon al CIA insemnAndspion. Ini{ial era de fapt o expresiefolositi la Yalepentru a desemnaun membru al unei societiti secretedin campus.2 Dupi ce a devenitrectorulUniversitifii JohnsHopkins,Daniel Coit Gilman a angajatun alt specialistformat de Wundt, care,deloc intimplator, era gi membru al Skull & Bones.Estevorba despreG. StanleyHall, carea preluatconducerealaboratoruluide psihologie al universitilii. De asemenea acestaa fondatgi Asocia{iaAmericani de Psihologieqi jurnalul American de Psihologie qi q ildrum4t cq{Leg_F1&b!-D-er{ey-p€dagsgprom otor-a.lNoii Ordini Mondiale gi membrq_alfniScari! qcrallg!9FabiSq. Dewey,carea devenitulteriorcelmai influentprofesoral acestui secol,a studiatde asemenea cu GeorgeSylvesterMorris, filosof de orientarehegeliani care igi luase doctoratul la Universitateadin Berlin cu aceeagi profesorica gi Gilman D_Syg"ufost prlqlre primii

20

Controlul nzaselor

care au promovat S-e{a ca Pe un mecanism pentru creareaunei ordini mondiale socialiste gi ca pe un fbrum menit sl intireasci .c_qq_fuLm]lalea_mgsfle_r,nu un loc unde si se inve{e despre cei trei ,,R'( N.tr. citiRe, scrieRe 9i aRitmetica) Ltl-U29-,Dgfygy-a declarat: ,,Copii caregindesc individuai.sqic{glmoIrr4 unei societali colective, care apare atunci cAnd toli indivizii sunt interdependenli'i Una din cauzelesuccesuluiinregistrat de sistemul de ,,educalie progresivd' aLlui Dewey este sg9!jsey9*4_fnaU-tgf[ a lui Rockefeller g.i-eamegie.Timp de multi ani, Dewey a fost pregedinteleonorific al ), infiintati in 1857.Acest grup a fost fondat ini{ial de un lobby al profesorilor, dar ulterior s-a aliniat repede la portocaliul afig psiho-politic ai ,,educatiei progresive" - un termen care sunl foarte frurhos da-r c:.re ascqnde dq fapt u\ modus operandi (N.tr. mod de operare) al tehnicilor *.-spllare a creierului promovate de citre sovietici. Spre sfirgitul secolului NEA acliona conform directivelor lui Dewey, sus{inAnd p{g!!irea. n.a4selgl cu* gcopul _t_q4nsformirii acestora intr-o unitate .q4l_eb!9, conform viziunii socialiste Fabiene referitoare Ia o lume unici. Il4gqpc!! aLl{_E4diq.l93a recunostea cd ,,Aceasti indulgenli libertini aflati deja pe cale de dispariiie trebuie distrusi in totalitate, iar noi to!i, inclusiv,,proprietarii" trebuie si fim supusi unui control social accentuat'l Aceasti viziune a unei lumi unice persistl in continuare in materialele curente ale NEA, in prezent fiind plasati in contextul unei viziuni ,,liberale'iGrupul adopti mai nou urmltoarea declaratie de intenlie in cadrul revisteiNEA: ,,profesorul ... poate ."*ffi foarte mult pentru a pregiti inimile gi minlile copiilor pentru clgpg13lgx gl r$glggelg4glgbela ... b:erful organizatiiior care vor trebuie sa se afle gcoala,profesorul asigura @ gi invllimintul organizat."l Un alt student american al lui Wundt a fost fames McKeen Cattell, care i-a fost gi asistent lui Wundt in Leipzig, intre anii 1883-86. Cattell a fost profund influenlat de catre Francis Galton, fondatorul eugeniei. iq-1gqt, Cuttell a preluat departamentul de psihologie al Universitilii Columbia, gi gi-a petrecut restul vielii rispindind -doctritr. tri Wundt qi a euge-nieiprin intermediul a

Jim Keilh

2l

nenumlraterevistegi lucriri editategi scrisede el.a Acegtia,impreuni cu alli malgrialigti de inspiralie wundtianlgi de Rqck feller, CarII ggre persoane i n favo-are agl-qbgljzerg.! n antate=, i gi allii carelrnlgauspreoprimarea$i inducry XX. i1 in secolul educaqiaSUA complet !g@Le, au remodelat Pl l pe carel-au urmat a culminat cu sjlualia de azi a educalieiirt in caremajoritateaabsolvenlilorde liceu sJqt S_U,Llamjlla-fl,tuturor, persgAggna[ahete carenu sunt in staresl facl nimic altcevadecit si spuni doar ,,da"lui Big Brothergi ecranelorsalede televiziune. Din punctul de vedereal celor ce vor sa controlezesocietatea, existamulte avantajeale faptului ci populalia este menlinuti la un nivel ridicat de prostie,clci cu cdt o persoanaestemai pulin inteligent[,cu atAtestemai susceptibilila contrglulvenitdin exterior. in_plgzg$, unul dintre principaleleprogramecare se ocup[ cu slgj31gg_glglglglglp{q e_ducqliepoarti o diversitatede nume, precumMasteryLearning(inva\areaefcienta),Educaliauniversald, CorpulcomunaI educalieisauEducaliaorientatdsprerezultat,care sunt denumite generic Gg"\_499(N.tr. lelurile mileniului trei). Acestelegi au fost legiferatede cltre B_illClirtoqidg9;t iutbeftii-!*i gertj pglrata e9ucat,ieicaresuslggau Ag*efeUCr auprodus !-q!9.{_e Gja_ls-?Q00. Promovatede AsociafiaNa{ionalda Educaliei,lucririle se refera la programul Goais 2000 ca fiind ,,un plan educa{ional bazat pe teoriile controlului d" @ gi terapia realitdliil' Astfel, sJglgl programului este pur 9i simplu €' in loc ca eleviisi deprindi abilitetilegcolarepe carele doresc majoritateapirinlilor, Goals 2000 gi derivaliile sale pun accent pe ,,abilita;ilede adaptarela viald", ,,educafiavielii de familie" gi mediului".$uatd ,,gestiunea ir=l it timp ce "cqdet"t. "t sunt favorizatediversetendinle ,,de cooperare'linclusiv ilg@u gngjdgi caresa pregiteascdterenulin favoareaeugenieiiqginte.a csp-ilslui,cum ar fi acceptarea homosexualitnliigi a libertinismului, gi avortulca formi de contraceplie. Unul dintre programeledin cadrulGoals2000carea fostadoptat in 40 de state ne poate oferi o idee privitor lg$gfqlfdgg4iCi" aqacum va arataaceastain scurt timp. Estevorba despre 4!Sg11c3ne

22

Controlttl maselor

- programul ,,parinfii ca profesori" (PAT), o denumire mult mai adecvatapentru acestafiind ,,profesoriica parin{i". Conform acestui program, fieearui copil i se asociazi u-nsgfugl9oual, dupi carepoate fi urmirit intreaga via1i, in timp ce un ,,educator parental" viziteazl, elevul acasdde minim opt ori pe an, pentru a verifica daci mlmica gi taticul ii dau lui junior tranchilizantele qi daci igi fac datoria de a-l programa pe acestaca si devina un robo{ei cuminte. O alta ramuri a programului Goals 2000 este,,Op;iuneaOregon" care a fost adoptati la data de 5 decembrie 1994 in unanimitate de voturi de citre cabinetul Clinton gi membrii grupului de congresmeni din Oregon. Acest program a fost dezvoltat de administralia fogtilor guvernatori ai statului Oregon, Mark Hatfiled gi Neil Goldschmidt, fiind redactat sub conducerea lui Neil Goldichmidt, Inernbru al Cllntslgl Trllaterale. Printre cei care au suslinut acestplan se numiia

Selafii-lxlerrrc, 3LB-anerlt4gndje]e,ai @rs fundatieiCarnegie $i ai CorporalieiRAND.Unul dintrescopurile principale ale Opliunii Oregon este tfanzilia lirri a copiilor din gcoli spre viitoarele locuri de munci, perioada de ucenicie fiind asigurati de cltre marile corporalii. O alt5. prevedere a programului Oregon stipuleazi ca to.ti copiii nisculi in acest stat si fie centralizati intr-o uriasi bazl de date. Toli pirinlii care asteapti un copil trebuie s5.urmeze cursuri de formare parentala. Dgg*cs gopilu_lmgge_!4co_ala.profesorii gi

administratoriivotefectuuuiritJ.do-mirifl"-pro,*ltlet9l4r"" d4q[- familia este potrivitl fentru a cre$te=c-op$fl.Familiile care sunt considerateca fiind necorespunzitoare, saucaremanifesti.un cgryrp_grtament,,negliienrprivjnddezvoltarea'lpotfi dqstr-1r_qq-teQre dlgpq{e_apel iar copii trimigi la casade-espii sau la alte institutii aflatesub tutela statglui.s -- ConlucrAnd la r ealizareaplanurilor decplfrolsqcial, probabil cel mai distructiv curent in cadrul instituliilor educationale este dlstribgifgl.F _ryg9i,a_medicaggl_t{of llqe- elevi. Aceste medicament., in speciii egf"t"-ttcjlR{atr,-*"i i"ioiite in mod curentpentru copiii din gcoliledin SUA.Ritalin,un stimulentfoarte periculos, genereazd., conform Oficiului pentru Reglementarea Administrarii Medicamentelordin S.U.A. (DEA) fenomene de

23

Jim Keith

adiclie mai periculoase decAtcocaina. Acesta produce de asemenea, o gami largi de efectesecundare,inclusiv greali, insomnie,.stoparea creEterii,ticuri nervoase gi potenliale leziuni pe creier. - O estimare actuali a numirului copiilor drogali cu Ritalin este intre trei gi cinci procente, adicl peste doui milioane de coPii! Deoarecemajoritatea copiilor cirora li se administreaze Ritalin sunt dintre elevii de sex b3.igi, se estimeaza ca intre tA{laplgegttc masculin din scoliledin S.U.A.intre virsta de gasegi PaisPrezeee 4ni prin cu Ritalin. legumi intoxicare sunt aduqi la stadiul de Acest medicament este administrat datoriti unei P1ggPry funclioniri proaste a creierului care ii face pe copii si fie ,,!iperkinetici" sau,,hiperactivi'1 in cele mai multe cazuri, -c!p!Lqg$t a_f eg!g{tq[{e_g!ry_p19fesor!i,careinmajoritateacazurilornusunt calificali absolut deloc si puni un asemeneadiagnostic medical. citrehuie sifie re-olvrte Principaleleprobleme cares-epresupune cu ajutorul medicamentelor sunt clasifi cate ca fi ind .{entia-defi eitari (ADD), 9i Atenlia deficitari datoratl hiperactivititii (ADHA). in fapt, nu s-a dovedit nrSfgdate gq qce!te_4&g!!Cg existi s,i-altur-tdeva {gcilin imaginalia bolnava a a$a-zi$ilor medici gi sociologr, fiind in schimb o combinalie de probleme destul de comune la copii, incluzind incapacitatea de concentrare, nervozitatea, neastAmpir, intreruperea celorlalli gi probleme disciplinare. De asemenea,Blt anom;ll i i cerebgdla soci ate cu s:a degqS$Ia!=fxiste.nlg-Weunei 4PD" pe-,r-ADF_D, degi s-a demonstrat 4pArilia unor tulburiri de in relalie cugn-ele funclionare a creierului, i@, a administrare indelungatS. fr^.l"sului Ritalin gi a at_or caz-wi de

r. - Slrylg4ele pe care.ed

te

pot de fapt si nu aibl nimic de-a facecu defectecongenitaleale creierului,precumse susline,fiind asociatecu o seriede alli factori mai putin misteriogi,printre care: nutr;ilie, furnizati de pirinli fie prea siraci, fie I - P-Io-4EtA. iresponsabili,sau manipulali ei ingigi cu privire la o alimenta{ie corecti; incurajali de ojndustrie aliment , focalizata pe comercializareaunor produse ieiine.4i-akagitgare(in esenli adeviratellturi plinedeindulcitori,chimicale,substanlecancerigene

24

Controlul masektr

si pesticide),in locul unor alimentesanitoasegi nutritive. Z4h;1tr!, p-S$jgldglg_e13diqy!-gl11$-i-Si pot fi un factor cheie in declangarea proceseloretichetateca ADD sauADHD. z- - lbleyfZfClgx jf celgb[q_-rtr{.lo4cemedia. Se estrmeazi ci copii petrec in medie gaseore pe zi in fa{a caiculatoruluisau a televizorului, fapt care p{ovoacaintentiog4t o {!4qi4uq1ga duratei 4!e$rci. stimulii vizuaii ce seschimbala un intervalde trei pdni la cinci secunde,slinnuleaziintenlelrat agitalia,iqdqg4ldU1copilului oreaelic-d€-risp-unsla reclamelerespective.Ne mai mirrm oare ca acesticopii nu semai pot focaliza? 3 - un alt aspectnegativar culturii media pop esteahrrndenlade c:g[1g11sexualgi ytolerla irnaginilql risplndite prin televiziune, tlme-igqlllrdc9-extre_rqde_violente, cum ai fi Mortal Kombat,gi supra-saturatlcu versurlplng_{qalo-lea1e @, gi aluzii seIq4le.Existi multe stgdii care demonrtr""re iuot"r .a introducereateleviziunii in cadrul unei comunitd(i are dryp!-gftgt agbhg 3e!9l9lde \aolen{i, in decurs de cdliva ani. Vd pot oferi un exemplu privitor la orientarea curenta a mijloacelor media care au in vizor copiii. La un moment dat, agteptandintr-un birou, am fost surprins si descoparo imagine a_u:reifemeicomple_fgoalein timp ce risfoiam o_revistn de binzi aeunate-nuruaa", pe carenu o mai vizusem d. -,.rltl urriffit. de mine gandul de a condamnanuditateafemininn, dar astfir de imagini pot ajunge sa-deyreze-sp.pilulajgns la v6.rsrapubertilii, iruurajandJiberrinismul, de genurceruipromovat de Hulh Hefnea el insusiun acolital lui Alfred Kinsey,sus{inatoral eugeni-ei. I -Earniliile care au imbrdliqat ideile personajulu! Dr. spock sgg_qglg$glrygy_4€_.sunt o alti sursade probleme i., .. p.ii,.ft. disciplinacopiilor. Pentru copiii a c5ror model esteTupac, Ice-T, KISS sau Marilyn Manson, a ciror fants "

atter&ntarapid;3i,!;$qdq;';";##*tTtri'iT'ii,: cuvAntul,,pauzl!"nu va puteafi o ac{iunedisciplinari eficienti. -, _ C.grrlql1gl {gdgs al pe!4_!lgr cu copii. Economia este asrfel structurataincdt ambii plrinli de reguli trg-bqrq*q4 fie sclavi cu 4ormi iotreagi, rimanind pufin timp pentru contactulcu copiii, indiferentde laudeleadusesistemuluide Rapegate Bill(N.tr.ur"ri. r"

Jim Keith

25

scandalurilesexualein carea fost implicatBill Clinton). Situaliadin familiile cu un singurpirinte estede obiceiqi mai rea. 6 - Practic,existi o problemi cu insigi natura invilimdntului publ i c, care n1{gggrqjs4zi copii sn__14y4-e_gi I 4_ff !99 T_!a creativ, gentru-..L-se--€anfqrmacu mqdiul qxlerlor c.Lii-isfuclriteazi Eu personalnu agdori si mai indur inci aseminitor gge! i,n_qh!so1i. o data condiliile inregimentirii gi imobilizdrii - stdnd la o masir inconfortabill, cu miinile indoite gi gura inclegtati timp de mai multe ore,in fiecarezi - condilii, pe careIe suportdcopiii in ;colile nu asfi delocincdntatsi fiu din nou forlat sipublice.De asemenea, mi tArisc ochii gi si memoreztexteplictisitoarede moarte,pe care nici un adult normal nu le-arciti weodati daci ar aveade ales.Date nu estede mirareci oricecopil cu o brumi fiind acestecircumstanle, de inteligenli 9i energies-ar revoltas,iar trage insistentcu ochiul 5 sprelocul unde igi line tatil sduarma de vAndtoare. Acesteasunt qq9tg4b,-caqzebgele.ale dezvoltlrii sindromului ADD gi ADHD in gcoli,srmptornepentruJare g4icg"$er{-egggpforg_{q4_9p9n49lt!i. Un exemplu Slelin sJ_cs_Ltg_{t dramaticprivind rezultateleintoxic[rii copiilor cu medicamentes-a petrecut pe ?0-apr{rg_l-999, in Littleton, Colorado, unde doi tineri in pelerinenegreau ucis rAndpe rAnd i2 dintre colegiilor iar apoi gi-au pus capit vielii. Eric Harris, unul dintre acegtitineri, fusese respinsla inrolareain marind doar cu cinci zile in urmi, {up-aee-la rgglutalg-eu-efl a! ci i-au fqslllgietlse-antidepresiv€: fl uvoxamine un compus chimic asemindtor Ritalin-ului. q@gjaulglex, RevistaAmericanl de Psihiatrieprecizeazici,,Observaliilenoastre confirmi eficacitatea fluvoxaminei(Luvox)in tratamentuldepresiei dar sugereazici acestmedicamentpoate induce diversemanii la pacienlicirora li s-auadministratdozenormale."Raportulmedicolegala ardtatcd Harris prezentaun nivel ridicat de Luvox in circuitul sanguinin momentulclnd qi-aimpugcatcolegii,iar prieteniilui au declaratci acestaincercasl renunlela folosireamedicamentuluiin ziieleanterioareatentatului.7 Nu existi nici un indiciu cum ci aceasti intoxicare cu medicamentea elevilor se va diminua in viitor, ci se intrezireste chiar contrariul.

26

Connolul maselor

intr-o adresi trimisi de iames Basco citre Asocia(ia Nationala a Consiliilor Scolare, acesta afirmi: ,,Pot vedea in bila mea de cristal ci pfojescrii-secolrrhri XXI nu vor fi pregdtili in instituteie de educatie cum se petrece acum, ci mai degrabi in rlr_s_titlJl-e_fqrmate dilL_t1-,qg4e e_4ugg(le,gredicjnl si farmacig. O buna "4!o_algqgr_ parte din pregltirea dascililor va fi dedicati insuqi{:qjsihol_ogiei $i plho_far_macologiei,care vor jgrpulernici pe fig.q4Ig_profesor s4__adlqtnisgsz-s_lqg4ige;1lgltg care sI influenteze invltarea si comportamentele legate de invalare'l 8 Nici nu am fi surprinqi daci s-ar petrece aga ceva, fiindci raspA.ndirea'educaliei progresive" nr,l a1g9_A!g9l_e4g5SI9C" r1daad! reg;irne[qleg elevi]q r Note: 1. Sutton,Antony C. Americai SecretEstablishment. B1llings,Montana: LibertyHousePress,i986;Lionni,Paolo.TheLeipzigConnecfion. Sheridan, Oregon:DelphianPress, 1988;Millegan,Kris,"TheOrderof Skull& Bonesj' Parascope, la wwrv.parascope.com/main.htm; Robinson,John.proofsof a Conspiracy. LosAngeles: Westernislands,1967 "GeorgeBush,Skull& Bonesandthe NewWorlc 2. GoldsteinandSteinberg, Order:A NewAmerican View,"Internationai EditionWhitepaper;Millegan, parascope Kris,"TheOrderof the Skull& Bones," la www.parascope.com/ main.htm 'A Samuelson,Eric, Brief Chronology of Collectivismj' October 1997; Sutton; Lionni; Stormer,john. NorreDare Call It Treason...25years Later. Liberty Bell Press:Florrisant,Missouri, 1992;Allen, Gray. The Rockefeller File. SealBeach,California:'76 Press,1976 A

5. o.

7.

8.

Sutton;Lionni "Sinister Oregon Plan Underway to Control Children & Familiesl,paul Richmond-Srgftf lngsla www.sightings.com Scanlon,Dana S., "Menticide Against the Children of America," The New Federalist.mai 13. 1996 Weller, Robert, "25 May Be Dead in School Shootingi' Associatedpress, April 20, 7999;American Journal of Psychiatry,September,i99i; KCNC News4, Denver,Colorado,mai 4, 1999;Reutersnewsservice,May 6, 1999 Basco,lames, citat in Packard,\/ance. ThePeopleShapers.Nov york: Bantam Books,i977

CAPITOLUL4 Institutul Tavistock Institutul Tavistock este unul din focarele importante ale Influenla sa se faceresim{ita prin mass-media' c-ontxdului-maselor. instituliile gtiinfifice, corporalii, guverne 9i armatl' Se spune ca 999ryte Tavistock, care rcpr ezrnti oJglabal4fe--1!!I9- Jqlvrc,r!l*e-, laordinul 1921 in creat fost a bryte4-iSCji.ingfrluJele {e pgihiatrie, I.rrstitutul-JRegal al- e&S-eq{gr Internationale' RIIA rye14-b-rrlqr (cunoscutgi sub numele de ChathamHouse)' RIIA esteugul din fondat de componentelegrupului britanic @' Rhodes' Grup ul Masa i mpe{ q!!slu! englezI i !q tp {gle. !q3!9!'- Q-eqrlRotundi, ce are o mullime de filiale, a'Qg!-qsl-me!-?1x!gsusfit1ilor' in acestsecol'4ggl-ggye5g rnpfrdielgnls Tavistockfunclioneazi

i"bu^.'"o.slbvenl*lgr jat:{"_f:gjll'"t:$:t"3tle:ssqrsde W,rr.r"f a" fr."r q!g!i!oe

silbve.tliisubstanliale ni. gii -"tto? aTtor

Fiind initial condusde ofilerul al serviciilor secretebritanice' maiorul John Rawlings,Institutul Tavistock? foslggjectat incd de la inceput ca qqls,nllU-qdAnalar pentru conltglglssglslplanetar folosind ,,trupe de goc psihologlqd',un termen inventatde Reese' A;affirrup; de $ocin halatealbede laboratorseramifici precum un evantaiplanetar,penetrAnddiverseorganizaliipentru a implementa productivede citre strategiorganizafiei' politici considerate Nucleul Tavistock este format de agen.tiai sertgLtlg s-qt-t-e!e hidrei psihiatdei Uqg1199,ftulglryqgi, carecolaboteazS'cu c1petele ia-urel-rqandial, pentru a atingedoui scopuri: (i) O otdi"" qo"414 in care statelenalionale sunt ""i.a abolitegi existi un singurcentrude controltotalitar' , sau folosind (2) Simultan, conlrolul psiholog o metodl liberl: (n't. traducere in termenulinventatde ei, ,,societry'' de structurareexacti a relatiilorsociale).Pini 9i materialeleoficiale sasprecontrolul global aleInstitutului Tavistockrecunpscor*ienla!:ea I al mintii oamenilor.

28

Controlulmaselor

psihologul german Kurt Lewin, unul dintre !f-ggql-f$2, creatorii relelei serviciilor secreteamericane,OSS, precursorul CIA, a preluatde la ReeseconducereaInstitutulrriTavistock.Lewin a fost unul dintre p.!!qti_ US11nitoriai UliijZanlra-rrr1glar pentru reprogramarea atat i, folosindun modus operandimai mult decAtsimilar dteen"lgi!0g!o"i. ,,OrdoAb Chao", itl,;,e11l.\np d*"ptt n-ksp;k pt il te" . Teorialui Lewin a constituit origineagi definireaconceptului prezentatin carteaFutureShock(n.t. $ocul viitor), scrisi.de Alv4 &flSf,gqla-bqatsr-a,lln$itulului Thvistoek,degiToflier promoveazi. ideeaci deconstruclia culturali.actuali giaducerea tuturor indivizilor la unul 9i acelaginivel estedoar ceyaaccideota!.N.uc_stg aga. Perspectivaadusd in discutie, avAnd semni.turaInstitutului Thvistockeste o metodologierecurenti pentru controlul minlii la nivel global gi programareculturali in secolul XX. Aeeasfa*dsprogramqre qfldlvidului in vederea @re, se realizeaz:a prin induce-tea_,accstuia intr-o stare puternica de Egc ob!!ng!Agri! traumatizareqi torruri. Dr. Wiliiam Sargentde la Institutul Thvistock,desprecarese spuneca la datarespectivrlucra qiincadrulp_rggrsrnultl_CJ{dg_.ptli-o!_gelle|gg^!!JgA,in carteasa din 1957,Battlefor the Mind - A physiologyof Coversion and Brain-washing(Bataliapentru minte - o fiziologiea conversiei Sispalariicreierului)elaboratapebazateoriilor lui Lewin,declara: ,,Unor oameni cirora ie-a fost suficientde mult perturbati functionareacreierului,prin inducereaintention4ti sauaccidentali. q-f4slt--13{nier-sa-u=Sseg;F{e{-Li}*ggggJgq.gbqqrygloaseidei. - Cel mai frecvent rezultat provocat de asemenea perturbi.ri, este t&i il o sugestibilitatemtriti. $ani,f9stdrile-in cadrul-grupurilor sunt uneori caracterizatede tW", gi apar cel mai adeseain timpul r@,9i in generalin perioadel"a;-;;.. pglgol,care mdresc anxietateagi prin urmare sugestibilitateala nivel individual si de masi."

-- In ti mpul celui de-a!{gllgqtazb oLmondial, Institutul .Ibvistock a coordonatDirectoratulbritanic de rizboi psihologic,pistrAndu_

.lim Keith

29

gi apoi in continuareorientareamilitari. Ageniii de la Tavistock au infiltrat agen{iilesecreteamericane,institutele de psihiatrie, industria,massmedia 9i organismelepolitice,convertindu-leferm spreindeplinireascopurilorde control globalurmirite de organizalia mami.2 Agenliprovenilidela Tavistockaufostprezenlila fondareaunor centreinstitulionaleprecumCentrulpentru$tiin{eComportamentale Avansateal Institutuluide Cercetarede la Stanford,$coalaSloande Ia MIT, $coalawharton de Finanle gi AdministrareaAfacerilorde Institutul pentru Cercetiri Socialede la UniversitateaPennsylvania, ia universitateaMichigan,precum 9i alte localii. ReleauaTavistock a influen{at de asemenea9i grupuri precum Esalen,Corporalia RAND, Institutul Hudson9i FundaliaHeritage' il @ul dintre plglgl!]g-esenfiale ale Institutului Tavistock cg-intenlia de s-fgge constitueo rnterventiela nirc posibj.Lins-taurareaNpii-Qtdinl-.Msndiale vizut| ca un intreg unde j9-erp@qr-e*aidlurd-ul-qi- va -d!sparca $i posihiIi taten lib e-tlglgq de q gandi_llbe1vs,g_q4ulqti.Acest plan a fost pus in aplicarede citre Laboratoarelenalionalede antrenament,care sponsorizeazl prosramele de,,intilnir-e' 9l--rS:.ttlltliZ.1gl,--4-"-SfgP, implicate qi aPo1-relgnstruirea e: I in distrugerea p eig,onnljgg!--l4d1udua"le |.@"'d"'"igrqpuIui.Seestimeazacimilioanedeoameni au fost supugi acestui gen de ,,procesare",inclusiv cSi-nralrnglti d-trrlre--gglldssalqrli-qqrpgr-atillo-rsloieiali*di4-D-eBartamentul de sgiJgggA-Ug*Sf$19:-:gt]g3.lilnstitutulNatinn2l2lFducaliri' O"gi tl se face reclami ca fiind mijloace pentru eliberare personall gi organizafionali,programelede sensibilizaresunt 9i o lider la norruele unealti eficientd pentru @ gupUlCi, precum a fost demonstratfiri tlgadl, prin utilizareaunor metodeasemlnatoarela nivel de grup in cazurile secteilui charles MansonEia lui Jim|ones.3 in publicaliile sale, Institutul Thvistock este invariabil pgrt-retizat.ca ,g fi-ild organizalie non.politici, insi minciuna este eyl{e{Itq.Drept exemplu,unul din proiectelerecentealeorganiT4liei este SMARTCARDS,un program pilot realizatin colaborarecu

Jim Keirh Universitatea Metropolitana Manchester, ig 4gme]q Comisiei pg-r_opsne. Acest proiect careare drept sgp i.ryg€stqgt.u-.11llegului rqt_9r,rg-pg1rongblygi_pgfqqeqe,inclusivstudiile,cursurileabsolvite gilocurilesalede muncdpe un singurcardde identitate,sedesfijoara t.l prezentm eu.op , cu scopul de a facilita crearea-unui s,EJqls€ggrrplslqlqgrdial _strieteqntrpl4! 4 Ql_reglqrteltat. Note: years of the TavistockClinic. London, l. Dicks, Henry Victor. England: l1[1 Routledge& K. Paul, r970; worfe, L., "The Tavisrockroots of the Aqriarian Conspiracyl"EIR, iunie 5, I9g7; Coleman,Dr. john. Conspirator\Hiirarchy, !h1 .St.oryof the Committeeof 300. Carson City, Nevada: America west Publishers,1992;"Tavistock-TheBestKept Secretin America,'attavinstitute. org/index.htm 2. chaitkin, Anton, "British psychiatry:From Eugenicsto assassination,,'ElR, octombrie 7, 1994;Steinberg,leffrey,,. Antici-patorydemocracy,:Sritrirt Tavistock Institute brainwashedNewt." EIR, ianuarie 12, 1996 3. "Will You Allow Child to Be SpiritualiyMolested?l'The NewFederalist 4. EDRU, Educational Development and Review Unit white paper of the TavistockInstitute

CAPITOLUL 5 Inocularea ideologiei

Nu ni sespunedecit c3Cqjg-91_dolgsSjqglig. probabilceamai

efcienti*metodi de"esnt+oldescoperitd vreodata este pur gi ,,-ptr. managementul informatiei. Aceastr tehnici consti. in ascunderea i{rformatiei, rispAndirea de informalii false ,",, -1d"rirrfo.i-"4 atreql&nalg_gCtrt.e astfel incdt gll"tgg cu care_avem de_a face

qi*trgl-e care*ne modelea?5viata se n se pe deplin. Acesteperspectiveingelitoaresunt proiectateasuprapopurutlffin dtugsg qtjgace de gomunicarq,dar in primul rdnd prin telera_zlire, fadts,flmejrrtisticq, ?iare,revistegi internet. Edward Bernays,prieten apropiat al lui H.G.Wells,unul din paqreglaa-tii Noii ordini Mo-ndiale,ne ofera o mostri a unui model de gAndireelitistd referitor la subiectulc'ggg]ulrl1-pftn mass_!le.dia. Bernaysa redactatmai multe lucrdri: Crystallizingp"bli, Oiio,

31

(CristalizareaoPinieipublice) (1928), Propaganda(1928) Si The Engineeringof Consent(lngineria consimfamdntului)(1955). in Bernaysscria: carteasa,Propaganda, misura ce civiliza{ia devine tot mai complexi, au fost ,,Pe inventate gi dezvoltate lgllgg!4q_lg$rce prin care poate fi prin inresimentati opini3-,pu_b&i. Prin prisi-iiiisi-tr7Ere, intermediul telefonului,al telegrafului,al radioului gi al avialiei, ideile pot fi rispAnditerapid, chiar simultan, de-a lungul intregii Americi. Nevoia pentru uqgll€In*i_n"iZtbil este din ce in ce mai mult demonstratll' ,,, Mj$rle ne sunt modelate,gusturileformate,ideile sugerate gi suntem guvernati,in principal de-aameqfd_esplg_Ege nicj nrr am eq?_{Lrgs{3$.lndiferentde atitudinilepe careo persoanaalegesi le condilie,esteun fapt bine stabilitca in fiecare adoptefali de aceastd act al vie{ii zilnice (fie acestadin sferapolitici sau ceaa afacerilor, a conduitei sociale sau a gindirii etice), sunlcm-dominal1-de_f4 care reprezinti o fracliune infimi @, din cele 120 de milioane de locuitori cAt numiri populalia lirii. Acegtia sunt o mdni de oameni celg__l!g9ggr_o_!$e&_ gr_e4lalegi qe1lAggri?elrzi t!2alele sociale masele.Eisunt cei caretrae s , carecortroleazaminteapublica,cei carestlpAnescfortelesociale$i creeazinoi metodede a supltlgji ghidalumeal' Bernays era departe de a dezaprobaaceasti manipulare, susfinandci maseletrebuiesi fie controlatepr_inpropagandi: ,,Manipulareainteligenti gi congtienti a comportamentuiuigi opiniilor organizateale maseloresteun elementimportant intr-o societate democratici. C-gi care manipuleazi acest mecanism nevizut aI societifii constituieuqsysro u4ic,_r!1ry-i!.il legi41fullui, careesteadevnrataputereco are_di:rjararrqa$I_q' Bernaysa participat de asemeneali la p:gtggl4fegplogramglor c. Nu estedeloc surprinzi.torca el UCficane ae r;zt'"i p. a fost pus la conducereareqeleide comunicalii CBS in perioada timpurie a acesteia. Eaetqgl-cucial carepermite controlul mass-mediagi folosirea ei drept instrument de propagandi estedreptul de proprietatetip r-n-auapol. U.n procent de 989odin cele 1700de ziare cotidiene din

u'

32

Controlulmeselor

SUA sunt delinute de llei,g!4in de L5 co-rB_Sfalii, iar Time Inc. are aproximativ4096din incasi.ri.Cele trei mari re{elede televiziune: ABC, CIBSgi NBC inci delin majoritateaaudienlei.I Ac[iuneamonopoluluiesteconsolidatiprin qjlgggg_dg_eengol aditionaleli sistqe&glgqante. Acesteainclud apartenenfagefilor gi editorilor mass-mediala grupuri precum C_onsiliulde Relatii q E4tqr_e-Skull_& .Bsqeq, Q94 isi_aJr i Ia1e1q!49i gr qp_91, !t_d-q-rU erg. Mulli din membriiacestororganiza{iifacpartedin altegrupiri elitiste inrudite,acestea fiind sociale,politicesaude afaceri,qslryI4ndg$&l unor acliuni cogle411e a conducltorilor din umbri. desfi$urarea Calitateade membruin una saumai multedin acesteorganizaliieste practic necesaripentru a puteaaccedeIa celemai inalte niveleale succesuluiin Occident. Ne vine astfelin minte declaraliafollulurdirccLtoralCiA*Wlltiam CSI-by,degi la momentul respectivel vorbea desprecomunitatea agentiilor secrete americane: ,,Din punct de vederesocial, cAt qi profesionalacesteasunt grupate, formind o_fraleqrl3te_peeeduita.Membrii lor mininci impreuni la restaurantelelor favorite,dau petrecerila care sunt aproapedoar ei invitali, familiile lor sunt inrudite, astfelincAt nu trebuie si fie tot timpul cu garda sus. in aceqt,q,rgdqe_jgp3f-l_-din qg_r! g: _qral_g]qll d_e_ Iuqsa__abiSnuiQform dndu-9i astfel g_vlz!g! e r11et4gggbg-dlstorsiog3!3jtgp1e_?qcsterlumi. Viala 4gbli pe care o triiesc devine norma de referinti.pentru ei, acegtiaajungtld si pr_iveasci de su_s_-spre via{a restului cetile-nilor'i2 ScriitorulG.William Domhoff afirmi. urmitoarelein carteasa. ThehigherCircles(Cercurileinalte): ,,Elita puterii a creat gi dezvoltatdomeniul extraordinar al relaliilor publice la o scari impresionanti. Unii dintre primii practicanti ai acestei arte au ajutat la imbunitalirea imaginii industriaqilorgi bancherilorlipsi{i de scrupule,allii s-auspecializat in modelareaimaginii companiilorgi mentalitaliirelativla acestea. Din punct de vederefunc{ional,dspg4eotS.rtele de rela{iicu,p-ublicul a marilor companii, in cooperarecu fi-rmelegigant specializate in relalii cu publicul (care deservesccorporafiile),aq_dCygruL-un sl$g.m,. d--e_ gyg4lzary_rrngdig!al claselor superioare, alertAndu-se $i

Jim Keith

33

contracardnd cea mai micd remarcd sau publicalie care li se pare suspecta. Q,r4;!{p1, opinia public4 epte foarte bine monitorizatl', evident cu ajutorul experlilor gi oamenilor de 9tiinll din domeniu^ social din universitilile finanfate de cltre marile corporalii gi fundalii. Opiniile care ies din tipare,odatd detectate,sunt contracaratedur {e ++-

..."' un brarajde mqtgllalesc Infiltrarea mass-medieide citre agenliile secretea inceput concomitentcu formareatrusturilor de presi americanein ceade-a douajumitate a secolului.Una dintre primeleoperaliunide control incununatede succesale mijloacelormedia a fost lansati in 1919 odati cu creareaRCA (SocietateaAmericani de Radio) de citre MorganGuarantyand Trust,GeneralElectricSi United Westinghouse, Fruit Company.in 1929,David Sarnoff,un colaboratorapropiatal Institutului Tavistock,a fost numit la conducereaRCA. La scurt timp dupl aceea,serviciile secretehritanice au demaratoperafiunea ,CameraNeag-ri'in c-li{ir9a-ReAdin New York,subcomandalui Sir William Stephenson(nume de cod: ,,Neinfricatul")Si a generalului Marlborough Churchill, rudi cu Winston Churchill. Generalul C_hurchillaveasi fie cooptat ulterior la foldarcaOqanizaliei Macy, careva fi folositi {gpt_lpgrygl€g4gu gp-eraliunileClA-decon-trol al minlii MKULTR-A.Toatecele trei televiziunimajore americane suntramuri ale RCA.a a intrat intr-o noui etapi in anii 1930, @ p.s!t-r9!-o-gic" . ar d @fa@ lui Christopher . Conform pentru mo4glqrea Simpson,autor al cirlii Scienceof Coercion($tiin;a constrdngerii): ,,Eierauuncercremarcabildeunit,formatdin birbali gifemeicare impirtiEeau anumite concepfiiimportanteprivitoareIa cercetarea comunicirii prin massmedia.Aceqtiacggde-fqgmassmediadrept q1-grqrymelll-pqltr-g lr3gggementut soctat, o*gfnq3 ce poate fi ulili4g-!! cadrul ggdliglglui soci4l;abordarealor considerind ci datelecantitative,in specialrezultateleexperimentelorgi anchetelor' sondajelecieopinie gi analizacantitativade conlinut sunt mijloace in ce relevi ceeace estecomunicarea, servindapoi aplicirii acesteia cadrulmanagementului social".s -maniPtrla'e mass-medin in perioada cind p-rograxnele-de

34

Controlul maselor

{nantate de Rockefeller se desf}gurau la capacitatemaximi, Biroul de Servicii Strategice gi Biroui Informaliilor de Rlzboi au inceput rac-Ig:t_t_{,e3_zcelor mai buni gi mai strilucitori" dintre intelectuaiii americani p entru i4{i.-e_r_q1 lg_qfacerile spionaj ului, p recum gi p entru infiltrarea agentilor in pozilii puternice in mass-media, politica gr-ggg54e{i. O cercetare a efectivului personalului de la Biroul Informaliilor de Rizboi care activa in domeniul mass-media la inceputul anilor'50 relevi urmitoarele date: .\gda_ctorii dela Time, Look, Fortune gi alte cotidiene, editorii revistelor Holiday, Coronet, Parade gi Saturday Review, editorii de la Denver Post, Times-Picayune din New Orleans qi altele; directorii de la Viking Press,Harper & Brothers gi Farr, Straussgi Young; doi cAgtigitori ai premiului Oscar gi un de{inltor a doud premii Pulitzer; pregedintele consiiiului de administra{ie al CBS gi o duzini de vicepregedinli ai unor refele cheie; persoana care redacta discursurile pregedintelui Eisenhower; editorul ediliilor internationale ale revistei Readeri Digest; cel pulin gaseparteneri ai unor mari agenlii de publicitate; gi o mullime de cercetitori importanli din domeniul gtiinlelor sociale ..., Eefuloperafiunilor de

re3lg jlggTygr.,1rr$ i nt19-1nr ! 12t! il_res2,trlr"" ;;;ii'il-g

coIit

de furnalismde la universitateacolumbia 9i fondatorurRevistei de IurnalismColumbia."6 i-n-anii 50. mass-mediaanericani era legqtq {!1qct de CIA, agentiafurnizdnd informalii ziarigtilor,in schimbul propriilor lor informalii procuratela nivel intern sauin afarallrii. Reporteriierau angajalide citre cIA pentru a liwa instructiuni Ei bani contactelor precum gi pentru a urma linia trasatade agenliein comunicatele lor. cIA a creat un program pentru agenli ce urmarea d.ezvoltarea abilithlilorde reporter. Este practic imposibil si determinlm cu exactitatenumirul jurnaligtiloramericanicaresunt in momentul de fatd pe statelede plati alecIA qi a altoragenlii,cu atatmai pulin pe acelaal asociatilor caredoar oferi din cind in candanumiteinforma{ii.intr-un articol sqrsjnl-!/7 pentru RollingStone,Ca-rlBqrnsteinaproximanum[rul acestorain aceape*riol4.aIa,_4-40. Bernsteinconstalaexisten{aunq!-1e14!!id9 lunga durati a

Jim Keith

35

agsfiei-cr': re{eaua€BS fostul director CIA, William Paley,Allen CBSEitotodati membrual CFR Dulles(fiind prietencu pregedintele CBSNewsintre 1954gi (Consiliulde RelaliiExterne)),preqedintele 1961,membru Ei el in CFR. Sig Mickelson,juca rolul de legituri al lui Paleycu CIA, folosind o linie telefonici directi cu Agenfia. D_ggElgrii-S:-gezentatoriide $tiri erau li* ei in legiluri cq-C-IA, conform aprecierilorlui Bernstein. Ziaristul scria ci ,,De-a lungul aniior, releaua CBS oferea acoperirepentru angajaliiClA, inclusiv cel pulin un corespondent externbinecunoscutgi cAfivacorespondenliasociali;de asemenea furzuza-gtre, CIA, oglslgndg.--nepgbliEa!9 din varianta, 6nali--a gefulbiroului $frilor; stabilindun canalformal de comunicareintre din Washingtongi agenliepermilind ca rapoartelecorespondenlilor CBS...slfie monitorizateregulatde cltre CIA' - NewYorkTimes9i publicistulacestuia,Arthur HaysSulzberger, CIA, a asiguratacoperirepentru membrual CFR,asociatfrecventeu ceipu{in zeceagenliCIA intre anii 1950gi 1960. - Editorul gef al publica\iei The WashingtonPosf, Katherine Graham,nrembruin CFR,eraprieteni apropiatla directorilorCIA. Duilesgi Casey,a angajatmai mulf reportericarelucraucu CIA. * Henry Luce,fondatorulpublica\illor Time gi Lfe,era pl1glgn c.11 directorul-CIA,Allen Dulles,trecdndcu vedereafaptul cl unii dintre reporteri sii participau la gedinlelede informare ale CIA. C.D. fackson,vicepregedintelaTime-Lift duceao viali dubli, fiind simultan gi o figuri importanti in cadrul op,eraliunilo1-4m.ericane de psihologic. 142!oi a postului de televiziune Conform dosarelorCIA, agqg(ig_{e*1tiri ABC a fost folositd ca atoperLqdeeitre agenlii CIA in anii 60. Bernsteina constatatci Eiurmitoareleagenliidegtiri au furnizat acoperireagentilor CIA: New YorkHerald-Tribune,SaturdayEvening Posf,ziareleScripps-Howardqi Hearst,AssociatedPress,United Press lnternational,SistemuldeDifuzareMutuald,Reuters $ Miami Herald. O alti modalitatede control a CIA se-realize-az{pri+detine{ea dtrq-._!q_ is-:g9-7, New York Times a u !qp1-!0fil93gg_!ggs_g_!oe3!g. declaratcl CIA delineapeste50 de stalii de radio, agenlii de gtiri, revisteqi ziare,majoritateaaflindu-se pe.s,te hotare.Multe agenlii

36

Controlul masellr

Q!4, $i pesteo miede cir{i 4" ageq!.i

@trylq

sponsorizate saq produse nemijlocit de catre CIA, au fost publicate de editorii americani. Avdnd in vedere aceasti implicare masivi, ar fi oare prea mult sa considerim cd mass-media americana, acest bastion al libertilii gi independenlei, face de fapt jocurile CIA? O altl modalitate de influentare a opiniei publice esteConsiljul P"Ul.t!a!ii, o agenfie non-guvernamentali scutiti de plata impozitelor gi taxelor, a1 c{rgi membrii fac in mare misuri parte

ajl lgry{g,n*ttttt

(qLB). Printreprogramel esusf inute Ul_191"e

de Consiliul Publicitilii, se numari @a glyg1rrS11luglg, inclusiv ,,Pacea mondiall prin legea mondiali" gi diverse ,,declaratii de interes public" ca{e prom_oveaziNa1ir4-!le Unite. $i institutele de sondaje contrib-uie la _1g[uqq]!area 9gr11ei pg!!ice; s-a demonstrat ci. intrebarile din cadrul chestionarelor s1t4j$&l_ale4luite_ i n ci t sL le cbJinaregpgqilri Ie do r i te si chh r mai mult, acestea sunt angajate in_ nlelipglgfga_dirgqt? a datglor sletisqge in favoarea beneficiarului cercetirii. in timpul recentei invazii sAngeroasea SUA in Iugoslavia, sondajele aritau cd un procent de 73% din americani sustin aceasti acfiune, in timp ce un

rg$j

""on.

i ut e&gC4_de_r4l! i_cu ni gtq pr Letg! i, Inatca e_iryrpre_un

chiar opusul, adici doar_ojrcime din americani erau de acord cu bombardamentele. $i gtiu cu siguranta ci eu nu mint... Probabil cel mai infam exemplu de manipulare a mass-mediei s-a desfhgurat dupi asasinarea pregedintelui american Iohn F. Kennedy. S-a emis atunci un proces verbal ai CIA datat I aprilie 1967, pe tema utilizirii ,,resurselor"agen{iei din cadrul mijloacelor media pentru ,,contracarareacriticismului la adresa raportului Warren' referitor la asasinarealui John F. Kennedy, o crimi pe care mulli cercetitori o plaseazi de fapt in cadrul agenliilor secreteamericane. pJl$f eitedalif4ilede-,respsts_illg_spilgeJe"acriticilorprivitoare la mugamalizarea din cadrul raportului Warren, su&e:ata-dsCIA, au fost mai multe stratageme inclusiv afirmalia-c+eercetirdetrnora di4!1q c riti cirrau gregite, ca iye4g lntqr_esefi nan g!a1-eiq.ce prjve$te gi cI conspiragie ,,o despre care se 99$Iglgrgrg4raBa,rlrlUi_\4larren,

Jim Kefth

37

consideria aveao atit de mareanvergurdar fi imposibilde ascuns'l Desigurci acestease petreceauin vremurile de dinai-Ilte4aparitiei ca fiind u4,,nebun a unei Perso44e @ conspiraJion!st". probabil in ultimul an, un alt exemplude raanipulare-:ne-dia penal, dosar de la un Clinton Bill ca I-a salvat pe preqedintele in timpul datoritl incidentuluice aveasafie cunoscutca ,,Rapegate'i Starr in Raportul numiti Broaddrick, Clinton, lui audierilor fuanita de corespondentul ca ,,|aneDoe #5" a fost intervievati in extenso NBC, Lisa Meyers.Broaddrick a afirmat ci in i98I, Bill Clinton a vioiat-o intr-o camerl de hotel din Arkansasunde lucra pentru campanialui electorali la data Ia care acestacandidala postul de guvernator.Aceastanu esteo declaraqieincredibili' din moment ce C-lilt-.ona-fosJacuzatde--viol 9i hir{uire -sexual6qi in alte 9s4zidil trecut, prima de care gtim petrecindu-sein timpul studiilor Oxford din Anglia in anii 60. Au existatmai salede Ia Universitatea mulli martori autentici care confirmau acuzaliilelui Broaddrick, inclusiv sora medicall care i-a ingrijit rinile provocatein timpul violului declarat.NBC a finalizatinterviul cu Broaddrickinaintede incheiereaaudierii preqedintelui,dut @t fiind impiedicatipini dupl terminareaprgcesului,ulterior povestea in acest media. qi mijloace de alte pr"r""t"ta d" WtrStr*t l""rnal, fel, Cp:rgfesulti publicul am Lmaginecorecti desprecompatibilitatealui Clinton cu funclia de pregedinte. N{anagementul media nu este intotdeauna neapirat atAt de dramatic. Simplul divertisment ,,circul",parte a sintagmei istorile ,,piine $i circ" esteo altl modalitate eficienti. \3T:149"" at difgrtirmentnlrri, u,, distrasatenlieoliniei publicede laproblemecu adevaratirrPortante a boglliei pe precumsalaeia,drgplgtilgo-!.lui, distr-i-butlg -e-chitabile masi a oamenilor marea pentru _glob,reprez,entareapoliticicorecti de citre elite. Aceastaeste una din principalele $i coqtrq.!_ul_m_edia utiliziri ale televiziunii, care in csen(i este o-rgls ajreEg3ldei - Precumaccentuarea sexualitilii, q@' violenla;i@ulati.

38

Clontrolul maselor

Referitor la djstragereaatenfiej opinieipullleade citre rnedia, un bun exemplu in aceasti privinli este iEpjg=pp_liJicd.a afro_ atrl_edcagllq{_p elII u _bq!_i s_t are_qee,npn] i ca_$l_pqlillge care a f., sr qglrtit"ili de elemente mult mai pu{in periculoase pentru ordin"" existentl, gi anume cqtgra_rgglg9le_&p_l drogurile $i -sportui, pregitind tinerii de culoare si-gi ia locul in lume ca dependen$ de droguri sau in calitate de aga-ziqiSteppin Fetchits (personay .o-i.." sintetizeazi trisiturile negative ale afro_americanilor). lurnalistul fohn Swinton - unul d.intre cei mai respectati profesionigti din brangi la data respectiva- a crescrissuccint ,iruu1iu, cu ocazia unui toast la clubul de presi New york, in anul lqq3. S,winlst a spusatunci: ,,in momentul de fald al istoriei ameriiane nu exista o presa independenti in su$. $i voi gi eu, cu tolii gtm uE^tu. lviE",-,.I dintre voi nu ar indrizni si-gi scrie propriile opinii sincere, cici daci. vreunul dintre noi ar avea curajul si faci u..urtu se gtie de dinainte ci asemeneacuvinte nu ar vedea lumina tiparurui. Eu sunt pldtit siptimanal pentru a nu-mi exprima opinia sinceri in ziarur la care lucrez. $i majoritatea dintre voi sunte{i pletili simiiar pentru acelagilucru, iar daci vreunul dintre voi ar fi suficient de nebun si_ 9i scrie pirerea sinceri,,acestaar ajunge pe strizi ciutdndu_gi un ait loc de munci. Daca mi-ag permite si pubric weo opinie sincera si adevirati la ziarul la care rucrez,in mai pulin de 24 d.e oreagrimane fhri slujba." ,,lieabaj-ryli$ilor

estes4 distruga adevdrul, sa minti deschis,

rep.ru.rt"rr.5, ,ed.fti-"r", ,Efffi

a, gi sd_qr . v3noa3lng_pepgru{ penrrua-$icdqtigapiinea de zi cu zi. Si eu si voi, gtim cu totii acestelucruri, deci ce--e_q!g'-cl+ qlggtl-anebu'nie,j ta qslern-peoffuo4resajn dege_n denti ?!" .NslsuaIqm i11g5g4ggglgl" oeryglllo-r !:gi1i din spatelescenei.

Nol!g$e4!gps_14!Ilg,erjyl :gl car"i?aglroiit" El!gl_dal,4"]

Thlentele,potenfialul gi vie{ile noastre sunt tc

suntemcu totii nigteprostituate intelectua#sggPrie!{T -

a!._ora'

o alte strategiemass-mediafolositi in a doua jumdtate a secoluluiXX o constituie{nesajeresubliminale.Existi. rnai multe metodeprin caremesajelesu6riminalepot fi inoculatein co'tinutul

Jim Keitlt

39

e tahistoscopic uudibil, inresistrarea inversi, Esie intrebuin{eazd M-edia tipiriti precum 9i alsiehn&i. iqEgl$ e gi simbolismul. de imagini mesajeleinglobate, asocieriie Iati cAtevaexemple verificate de utilizare a subliminalelor: -in aqul 1956, Compania Britanici a Audio-Vizualului a. transmis !La,mqsalslbljminal in timpul difuzirii unui program de televiziune care era programat la ora respectivi. CAnd s-a terminat programul, mai mulli teiespectatoriau fost intervieva{i fiind intrebali daqq qu qbseryat ceva neobignuit la acel program. Doar citeva persoane au raspuns afirmativ, iar 9i mai puline au putut identifica mesajul subliminal care a fost transmis. Desigur ci acestanu esteun indiciu privitor Ia faptul ci mesajul subliminal nu a al'ut succes;cel , doar sa cglgglg-trntaIglafelg r0 fie influenlat la nivel subconqtient. -in luna sgrtembrie a anului 1957,vicepregedinteleunei societili americane de publicitate, JamesVicary a declarat in fala unui grup de ziarigti ci publicitatea suhlimina-li-a fost te$aglcu-succes. Timp de gasesiptimdni, mai multe mesaje subliminale care si ii faci pe oameni sa bea Coca Cola gi si manAncepop-corn au fost prezentate in fala a 45.699 de spectatori la un cinematograf. SJrbliminalele e:au p.Lslegtelg-1gpid, Jigp 4S -tq. tjgg 39j99u"4e cu durata de 1/3000 dintr-o secundS,la fiecarecinci secunde,pe toati durata filmelor- S-a raportat ulterior ca vdnzarile de pop-corn au crescut cu aproape 60 t' de procente, iar vAnzirile de Coca-Cola cu aproape20 de procente. -Aproximativ la aceeagi datl la care Vicary fbcea aceasti declaralie,postul de televiziune din Los Angeles, KTLA a anun(at ci v3 difuza mesaie subliminale pe postulsiu. Pentru a linigti publicul, televiziunea a precizat ci programele in care se vor difuza mesajele subliminale vor fi anunlate inainte de difuzare' 9i ci cel pulin inilial nu vor avea conlinut publicitar. Directorul general al postului de televiziune, Lew Arnold a afirmat: ,,Vom proiecta mesaje culn ar fi: ,,inroleaza-te in armati' sau ,,facefi donalii pentru organizalii caritabile'i Urmitorul pas va fi promovareapropriilor programe. Dupi aceeaprobabil ci vom aborda gi aspectul subliminalelor cu conlinut comercial gi am sentimentul

l!i

40

Controlul maselor

ci aceastase va petrece doar dupi o perioadi indelungata." Oricum, conform cu o declaratie de presa a teieviziunii, proiectarea mesajelor subliminale a fost anulatd chiar inainte de a incepe. 12 De asemenea, in 1957, postul de radio WTWO din Bangor, Maine a inceput difuzarea unor mesaje subliminale in cadrul reclamelor.Conlinutul mesajuiui era urmitorul: ,,dacdai auzit acest mesaj, scrie o scrisoarecitre WTWO'] gi a fost difuzat de rnii de ori timp de 1/80 dintr-o secundl in decurs de o luni. Experimentul a fost considerat nereugit, deoarece nu s-a constatat nici o cregterea volumului scrisorilor, dupi cum a declarat postul. r3 La data de 19 ianuarie 1958, un mesaj sublirninal care nu a fost divulgat, a fost afigat pe ecranul teievizoarelor de 352 ori in timpu, unui program al refelei CBC-TV. Un purtifor de cuvint al CBC a declarat ca experimentul nu a fost considerat concludent. la in 1958, anumite ,,spoturi fantomf' sub pragul audibil au fost emise in timpul programelor radio. Printre posturile de radio care au rulat astfel de spoturi se numiri WCCO din Minneapolis; WAAF din Chicago; KLTI din Longview, Texas;Kol din Seattle Ei KYA din San Francisco. 15 mai multi cercetitori din domeniul rnass-mediasi de la in 195_3, departamentul de sociologie al Uryygcilifiilndiana au rulat diverse subliminale atAt la televiziunile prin cabiu cdt gi la postul WTTV in Bloomington, Indiana. Numele Universitilii din Indiana, apare surprinzitor de deSin cadrul cercetirilor asupraconlaplqlf4nirselor, aici fi ind baza operatlurilerr_sexologuhdAlfred Kinsry_dcspre care vom vorbi in capitolul urm5.tor, zg_q?repryZeutind -de qsemenea si unterende_1e_c1g!aqep94!ru9y44g_helrilqi_rnerlultqr_J_olsq.,u -otiuulio"ulesublirninale. nu a ri.mas Efectul t*qitlor neremarcatde agentiile secreteamericane.Existi anumite documente care atesti faptul ci CIA, de exemplu, a cercetat modul de utilizare a subliminalelor inci drnl-958, sau poate chiar mai devreme. intrun document pa4ial declasificat din ianuarie 1958 putem citi: ,,esteposibil ca proiecfiiie subliminale sa poata fi utilizate pentru a mal&slljgtrtie tlqqlqle, cglq 3i_!_::qEpu!c- te (parte gtearsi d'in documentul original)'1 Martin A. Lee,intr-un articol din revista Hlgh Times, cita un agent CIA anonim: "s-a luat in considerare gi faptul

.lim Keith

41

cl s-ar -pu1eqo-b1!nerezultgtg-potitrceprin folosireapercepliilor 17 subliminalela rafi o gi TV': - conform unei declarafiia comisiei Federalea comunicaliilor, au reclamat cu pulin inaintede crlciunul anului 1973,telespectatorii inserareaintr-o reclami a unui mesaj aproapeinstantaneucare spunea"Ia-1i9i tu' (Getit).18 - i"E9+, un telespectator a Canalului1l din Rome,Georgia,a vizut cevaapirlndrapid pe ecranin timp cepriveaserialulBatman. Deoarecea inregistrat filmul pe video-recorderulsiu, a oprit imagineain momentul flashului,gi a vizut o scenacu protestatari cria " Menti neli IegeaavOrlUlUi careaveatl-ilrnallAlancarle pe ea19,s iq vigoare'lte - in anul-1977,in faponia'Peste600 de copii au ajunsla spital dupi ce au urmirit popularul serial de desqnea4imatePokettgn' C-op1lj:gg!!3g rg!y1+l!ii 9i in cel pulin unul din cazuri' pacientula i.*i"t ta t.tpire. Sepresupuneci motivul a fost o-gggq[cltduratade 20 minqfe carea declangatun fenomende "epilePsiefotosensibili' . Conform unui raport, ain cauzatuminii st "rnediciidin Tokyo ... au descrisefectuldesenelorca fiind similar hipnozei". Existl gi o alti posibilitatein afari de cliza ep-ilgptici,carei-ar fi putut afectape unii dintre copii, o posibilitatepe caremulli nu au a scris un articol -. luat-o in considerare.@v, s-a referit la unde 1977 in februarie , nteer, in revista militari-Odc 'tasete silenlioase". japonezi cu anumite experimente ftcute de Chernishevsuslineaci jaPonezii@i$pfqgaefe u-*Sqqlglef jqlq 9$dlrgcvqnle i n fr a-io-a€g,suPrapuse peste muzici' -itltr mesajece po-tfr fololilggenttu:gtmlol de doctorul rus victor descrisa fost a o tehniceaseminitoare Solntsev,de la Institutul Tehnic Baumann din Moscova.intr-o publicaiiemilitarl ruseasci,Solntseva descrisun virusdelalgulator nu,mitvirus 666. Acestvirus esteafi'at Ia fiecaredouazeci9i cinci caclrepe un display vizual, fie televizor sau monitor, emilind culori careinduc o star-eds transl hipnotici' Daca expunereaeste prelungiti.,poateapireachiar-aritmiacardiScl.Acestlucru nu este doar o fanteziea lui Solntsev,fiind un fapt carea fost confirmat9i

42

Controlul maselor

de alli oamenide qtiin{i. S-asugeratci Virus-ul 666 poatefi folosit pgntru a influentasubliminalgindirea $i percepf,iile privitorului.20 - O alti tehnici subliminalisecretlestedescriside un inforrneior alautorului,carea alessi rimdni anonim.Acestaa scrisurmitoarele, la datade 14 aprilie 1999: "M-am intors la facultate pe perioada verii pentru a-mi continuastudiilepentrulucrareade licenli in domeniulmass-media sperind pentru o weme sI intru in domeniul producliei TV gi de film, pentru a deveniregizorAm dat acolopestenigtetehni,cieni TV carediscutaudespreun zvon pe careil auziserdprivitor llumgg precr! sgbli1lngl@. Deoarecegi eu eram in domeniultehnologieiTV in aceavreme,m-am aliturat disculieilor, impins fiind de curiozitate. Dupi cum au descris-otehnicieniirespectivi,CadrulFractionat este un proces foarte similar cu lnle1alea_da5tea_L .ilaqr-:adru sffbls.inal-lntl:un ilgl. In acestultim caz,qn*qadlu al filmului este slDs-qiinlocuitcu reclami serrcu o sugeslie.Degiacestcadru nu este p.€Iggro!1g!S!g!! te afecteazila nivel subcon$tientqi in final jli a.glgj!_Sbf9g!r{ciruia i s-a ficut reclami sau_vreiq{ fac_i_ceea ce s--a sggglgt.insd in cazulCadrului Fracfionat,nu se inlocuia un cadru complet al filmului, er_seinlocuiau.-doarcAtev,adin cele ciqqi sute de linii ale ecranului TV (ceeace face mai greu de detectatmesajul subliminal). SurprizaestecI atr-.acele;j-efeqt ca gi metodaclasicd! Fiind interesatde mesajelesubliminale,desprecarediscutasem foarte mult la cursurile urmate la facultate,am intrebat daci existi. vreo dovadl a acestorzvonuri.Unul dintre tehnicienia afirmat cu certitudine cd,a avzit ci metoda fuseseexperimentatala KIRO TV canalul7 din Seattlel' La fel ca gi in cazul mesajelor subliminale, majoritatea informafiilorreceplionate prin mijloacelemass-media sunlllestinate gi si qe rnotiveze ne faci prizonieri,cpgflg! flri sd fim conitienli. Ei Iati ce scriaprofesorulNoam Chomskyin lucrareasa Chronicles oJ D issent(Cronicadezacordului) : "Sistemulnostru lucreazi foarte diferit $i mult mai eficient (decAtsistemulcommunist). Este u4-_91$9!q griva! de prop_?gqnd6, incluzdndmass-media, jurnaligtii gi in generalparticiparealargi a

Jim Keith

43

intelectualitelii,a pirfii educatea populaliei.Elementelemai risirite din acestegrupuri, cei care au accesla mijloacelemedia,inclusiv revistelepentru intelectuali,gi carecontroleazlaparatuleducalional, 'tomisari". Acestaeste fuglldgr ar trebui de fapt si fie denumili de doctrine sistem un pjtllEg: -Ftreori,

sunt dispuqi si recunoasci chiar cei--Earc-coutrcleazi existenfamanipul[rii, a$acum a frcut D-eyd&ckefellgf'-9and-s-a adresatComisieiTrilateralein iunie, 1991: "Noi suntem recunoscitori ziarelor The WashingtonPost,The New York Times, Time Magazine gi altor mari publicalii ai ciror directoriauasistatla intAlnirilenoastregi gi-aurespectalpromisiunea fbcutl de a menline discrelia timp de aproape40 de ani. 4,r=!;[st imposibil pentrg noi s1 le dgvglterrlllatul-prtvllarl4jllle-agx fi-f"st derinjali de lumina puternici a publicitilii de-a !ufi.-l.e;* lungul acestorani. insi lumea esteacum m{ sofisticatlsiJregaliti > 4

Suveranitatea rata lumii e!!g a bancherilor transnationali a unei elite intelectuale 9i

unui auto-determinism nafional practicat in s:ggg$e de@t trecute."2r secolele nu a fosteasinguri un instrument Da,desigur.lnsamass-media DomnuleRockefeller, suficientpentrudumneavoastrd, 9i nici pentru si recurgeli9i necesar deci A fost lumi. ceiialticonducltori ai acestei Ia altemijloacede control. Note: l. Bagdikian, Ben, "The 50,26,20... Corporations That Own Our Medial'

J. A

5.

Extra!, iunie 1987 Coiby,Wiiliam (cu PeterForbath).HonorableMen: My Life in the CIA' New York:Simonand Scuster,1978 Domhoff, G. William. TheHigher Circles.New York:VintageBooks,"70 Hierarchy:Th9:St9ryof the Commi.ttee Coleman,Dr. fohn. Conspirator's of 300.CarsonCiry Nevida: America WestPublishers,1992;Chaitkin' Anton, "British Psychiatry: From Eugenics to Assassination,"EIR' octombrie7, "94 & Simpson,Christopher.Scienceof Coercion:CommunicationResearch PsyihologicalWaifare, 1945-1960.New York: Oxford University Press' t994

Jim Keith 6. 7.

Ibid. Overbeck,Ashley, "Spooky News: A Report on CIA Infiltration and Manipulation of the Mass Media," Parascopeat www.parascope.com/ main.htm; "|ournalism and the CIA: The Mighty Wurlitzerl' NameBase NewsliaeNo. 17,aprilie-iunie 1997 8. Constantine,Alex.Virtual Government,CIA Mind ControlOperationsin America.Venice,California:FeralHouse,1997 9. Parkes,Eric, "Subliminal Stimuli: Sleep,Obey, Sexi' MindNet Journal, Vol. l, No. 52,at visitation.com/mindnet/MN16A.htm 10. "Subliminal Projection:' 1977, Information bulletin of the Federal Communications Commission 11. Human RightsLaw lournal, "Freedomof the Mind as an International Human Right Issuej'Vol.3, No. l-4 12. Elliston,|on, "The SubminalScares," Parascope la www.parscope.com main.htm 13.'SubliminalProjection' 14. Ibid. 15. Ibid. r6. Ibid. 17. Gafford, Richard, "The Operational Use of Subliminal Perception," Studies in Intelligence,primivara 1958 (CIAs previously classified journal); Lee,Martin A., "11e CIAs SubliminalSeduction,'High Times, februarie1980. 18. "SubliminalProjection' 19. "TV Station Zaps Viewers with Subliminal Abortion Messagelj' Paranoia,iarna I994I 1995 20. Thomas,TimothyL. "TheMind HasNo Firewalll'Parameters,primivara, 1998, U.S- Army War College Quarterly; http://conspire.Lycos.com/ curren39.html 21. "The InvisibleHand of the Media."WorldInternet NewsDistributary Source,http://thewinds.org/index.html

CAPITOLUL6 Pervertireasexualititii

?

Un alt soldat loial devotat cauzei subjugirii maselor a fost r, co-autoral lucririi de.referinli SexualBehaviorin the Human MaIe (Comportamentul sexualla barbat),gi al altor volume.Una dintre lgetodglemai pulin c"unoscutede contr i, este drrt.ggglg moralititii traditionalesi normalizareadeviantei.

45

Kinsey a studiat la Institutul BusseyIa Harvard in anii 1920 - pe vremea cind infloreau cercetdrileeugenice- apoi s-a mutat pentru a preda la UniversitateaIndiana, unde r$ur.a-sa-pllyjl9r la deconstructia culturali avea sn decimeze in ceb din urmi @,aiutandl@t'

,expu-neriila' roduceriicel Iri r-gp culturalfumilia di!_d_oltt"tiul plgglamaree_ mental. Conform biografului |ames Jones, Kinsey, intotdeauna nortretizat in presi ca un familist conservator,era ,,unul dintre teoreticienii qggn-iei inainte de cel de-al doilea rizboi mondial". Acestaa recomandatca o parte3 ,,claselorinferioard' si fie sterilizate pentru a se obtine un fond genetic mai bu'I. Printre prietenii lui Kin sey se numira $i Dt -E!req-Carrylg1.1nf:tul 399!f _.1q1{"tt, despre care vom vorbi intr-un alt capitol, in-rglatie*9U go-nlrslul minfii. In multe privinle ceea ce se desftgura in laboratorul lui Ktrsey amintea foarte mult de ceeace avealoc la data respectivi in laboratoarelede psihiatrie ale agenliilor secrete. - O altl personalitatecare l-a influenfat pe Kinsey a fost Dr. Hermann Muller, un coleg de-al siu de la UniversitateaIndiana. si primeasci fonduri de la Rockefeller Muller, IA!9.JDJ225incepus_g a beneficiatde prin intermediul Consiliului National de Cer-cqtar€, in cadrul munca pentru a-9i continua bursaGuggenheimin L932, departamentuluide genetici al Institutului de Cercetarea Creierului de Kaizer Wilhelm din Berlin, o mstitutie de as care Rudin, lui Erqst $.ockefeller.Muller studiasesub indrumarea avease devine $eful Soci -lgien! Raslqli. Unul din a celor indezirabili din de exterminare beneflcjilepoliticii lui Rudin punct de vedereereditar,a fost ci furniza continuu creiereDroaspete pentru divizia de cercetare a creierului de la Institutul Kaizer Wilhelm.' ln cartea sa,TheHuman Agenda (Problemaumand), Roderick Gorney afirma: ,,Metoda mai radicali de intervenlie genetici este numiti ,,eugeniepozitivi'. Acestaeste o propunere mai ambilioasi 9i mai controversati, promovati printre algi de cdtre Hermann Mullel

46

Controlul maselor

... pentru a elimina defectele care suslinea rgple4ggglg4_qclqct-rye 'talitalizuBerioare'i ... gi pentru a mari ngmlrg! {e persoanecu Una dintre modaiitilile de a realizaacestaar fi .191."1 i "!9t Et (gi pistrate de in care si fie celulele eventual ovule) 4g__qpglmi reproductivealeindivizilor cu oJAnilatc_exeepllAnala. inteli gen{i s3u ayAlddgntq-dceleb-ite. Ulterior, acestecelulear putea fi folosite de persoanecareigi dorescsi aibi copii mai inzestrafidecdtcei carear rezultadin combinareapropriilor gene.Unii au obiectatafirmind cd oameniinu vor si igi substituiede bunivoiepropriilecelulesexualegi caracteristicicu ale altora.Muller respingea"presupunerea absurdi ci oameniiar trebui forlafi,iar nu inspira{i,pentrua seangajaintr-un procesde imbunitltire geneticil El subliniagi ... cuplurileaparent "normale"... ar alegesi foloseasclaceasti. modalitate,pentru a avea celpulin un copil ..." De asemenea, separecnli o_cultistulAleiste glet-cj!.at yizitat o_gglqcare inqgq4te.gs T!g,!g1qqAbbey tn14!gJ, carea cu pulin timp inainte de moarteasa in 1955.Degi nu s-a stabilit ci Kinseya folosit lucr5.rilelui Crowleydrept surs[ a cdrlilor sale, ei aveauprieteni gi cunogtin(ecomuneprecum regizorulKenneth Anger,nazistulamericanGeorgeSylvester Viereckgi francezulRene Guyon.2 KennethAnger a afirmatci: ,,(insey era obsedatde ideea procurarii jurnalului sexual al g.rtit (C.gy]91')... Pentru a obtine bani pentru cercetare \n"rfi 9i pentru a continua si beneficiezede sprijinul universititii, Kinsey aveanevoiede scuzacercetiriipentrua-givalidaobsesiapermanentl pentru sex.Oricum sloganullui Prok (poreclalui Kinsey)"Fi tot ce poli mai bine gi lisl-i pe ceilal$ si. reactionezedupi cum doresc" pareo variafiunea maximei lgi-Crowley"Fi ceeace wei'l Iar daci a$astaulucrurile, md intreb ctun ar reactionapublicul americansI al Marii Ee-stii?' afleci r@ Ceamai eficientdarmi a !g-i(ilsey p-entrurizboiul psihologic a fost studiul sellalititii americane,finantat de"Bggke-feller, cel mai faimosvolum fiind excesivliudatul studiu,Comportamentul sexual la barbat,p*Uti.ft_f" _gry!._L%_8. Imediat dupa lansare,s-auvdndut peste200.000de exemplarein doui luni, in speciald{oritd3gclamei

47

Jim Keith

facutede citre mass-mediafi de citre famiiia Rockefeller.a Rene Wormser, inspector in cadrul Comitetului Reesecare investigafundaliilenon-profita afirmatin anul 1954: "Flndaqia Rockefellera oferit urmitoarea explicalieprivind a devenit conexiunilesalecu studiilelui Kinsey:in 1931,,organrzalia . fiziologiei in domeniul al studiilor sistematic interesatide suportul gi a comportamentuluisexual"... Activitateaacesteiain acestearii 'tomitetul pentru de interesa fost in primul rdnd in legituri cu de Cercetare National in domeniulsexualititiia Consiliului cercetare prin (NRC)'] ciruia, pAni.jnl954, Fundetini-a acordat1 755.000-$, pini Ia 240.000$. de la 75.000$ variind burseanuale,sume incepAndcu anul 1941,o mare parte a acestorfonduri au fost acordatestudiilor Doctorului Kinsey,o subvenlieseparatifiindu-i acordatidirect lui Kinsey... Munsadin cadrulNRC a produsunele reTultatede o valoare notabili- ... Oricum "bestsellerul"ciruia i s-a ficut atAtde multl publicitatederivatdin studiile lui Kinsey, materialulnegtiinlificpe careDr. Kinseyl-a strins, a constituit baza pentru o reformdsociali gi infraclionall."s autorul al cirfii Kinsey: Crimes P I"dith A.&itmu", urmitoarele: (Kinsey legiiSiconsecinfe),scrie : incdlcarea Consequences "Cercetarea oblinutede Kinsey,s-audovedit cantlt* pelfecte pentru ca Rockefellersi utilizezeast&-lmass-mediaPentru -atitudinile si qlrmportalLentel-e-qgglale:9:!:9P!lil" q-'-@ prin comuni.gtgl in qyrsl, fapt ce oamenilor g_&$_s.ht*b"t. a provocat re!Ilnggle4-14$r-ta!ii,a co4fqldgi 4e.'slne 9i a looralei ntelor sexualedeviante. publice precum gi am2!!fi9a-rq c-o.mgQllgrye "Managementul social" de acest gen a fost Pentru Rockefeller ryodalitateade a schimbastilql ig14!3li-amer-te4,prin intermediul numea "modele de imperechere" e

comportamentulsexualumari'.u 'tercetareacantitativi. cifrele Problemaprincipali privind 9i pentru oblinutd'de Kinseyestefaptulce a@ a.se potrivi cu scopurilesal:. Cei careau studiatmetodele9i datele ob$nute de Kinsey - care se pretind a fi o definilie a sexualitllii normalein America- au constatatci printre subiecliisi'i eraufoarte

48

Controlul maselor

rlulte persoa11s deschisepentrrrperversirrnise!.uele, plostitutielau molestaresexuali infantili. Acegti devianti au constituit conform unor cercetitori, o treime din totalul subiecfilor.K-ins_qy i.:acuantificat inbazalui de date cqfjnd11aepntion no:maldin rdndul populaliei. in plus,studiilelui Kinseys-aubazatin marepartepe vgrluntari. Cu gaseani inainte de publicareavolumului lui Kinsey,p$rhglgggl Abra-harn-Maslowa punctat cd "in orice studiu in care datele sunt oblinute de la voluntari, va exista o preponderenti.a p-ersoanelqr d.qmiIr4!oqr9, agresive9i prin urmare seva regisi u.4procen!nerealist gi mult mai mare de cazuri de lipsd a virginitifii, masturbare, promiscuitate,homosexualitate, etc.la nivelulegantionuluil'7 Directorul Institutului Kinsey, paul Gebharda descrisastfel abordarealui Kinsey: "La Indiana StateFarm,nu am avut nici un plan de egantionare - a c4re_comisesqlq_g,rftgqlgni Oe sexuali., gi, dupi o vreme chiar i-am excluspe cei cu delicte +alure sexualecomune (de ex. act sexualcu un minor) gi ne-am ind.reptat efiorturilespre ai rare ... in primel" rtudiiul"l.I*[rli, l cdnd multe din interviuri au fost ftcute la instituliile corec{ionaie din Indiana,D:. Kinseynu a consideratdetinutii ca fiind un grup separatcare ar trebui diferenfiat fali de populalia globali; el a ..S!!gt acestei nstitutii ca fi i n d rezer voarej_qp gtqnl!4li_subieqi, eFiilu gubiecti captivi. Acest punci d" ;;d;;" a implicat faptul ci nu existi o diferenlierein volumul din 1948intre persoanelecare au fost in inchisoare9i cele care nu au fost ... mareamajoritatea grupului delinulilor a fostinclusin cercetare, asiduu,frrd weun plan - pur gi simplu am intervievattofi voluntarli idnd de egantionare si s-aepuizatacestgrup, am abordatal{i delinuli cam la intimplare ... Kinsey... niciodati ... nu a linut o evidenfi a procenturuirefuzurilor (proporfia a celor care au fost solicitali pentru un interviu si au refuzat)."8

..!r_tp"i. Asistentii care l-au ajutat in studiile sale au fost selectali dintre studenli tineri, atdt birbali cit gi femei, cdrora li s-a cerut, inainte de a seaIituraechipei,s@pdniladatainterviului. O alti cerinli era sd fie. filmail jn_filae-.cu_caracler sexual sapli6il

,lim Keith

49

(chipurilepentru cercetare)in mansardalui Kinsey. PsihologulWardellPomeroy,carea lucrat cu Kinsey,declaraci ,,Publicular fi uimit gi nu ar credece eminenli oamenide gtiinll au apirut la institutdin timp in timp, pentru a-i examinamuncagi a vorbi cu Kinsey,gi cares-auoferit inaintede a plecasi fie fotografiali in ipostazede naturi explicitsexuald."e Cercetirilelui Kinseyau inclusobservarea sexualitdliiinfantile, gi manuall orali a organelor genitale ale copiilor, qi stimularea atingeriiorgasmuluide cltre copii. cronometrarea Conform cu spuselelui Reisman,,,RaportulKinseyafirmi ci cel au fost supugiexperimentirii sexualede pulin ,,317pre-adolescenli" catreadulli, gi confirmareaa cel pulin 2035 cazuride experimentare asupra copiilor a fost recunoscutl ulterior de citre Gebhard gi Pomeroy,citali in lucrareaEthical Issuesin Sex Therapy(Probleme eticein terapiasexuald)."r0 in colecqiade filme a lui Kinseyseaflaugi inregistriri cu copii filmali in timpul actului sexual,gi actesexualeintre adulli gi copii. Directorul Institutului Kinsey,Paul Gebharda scrisurmitoarelein l98l: ,,Din moment ce actul sexualcu un minor esteilegal,a trebuit si ne bazlm pe alte sursede date. Unele surse au fost plrinfii, majoritateacu studii superioare,caregi-auobservatcopii gi au luat notitepentru noi. Alte surseau fost educatoarele de la gridinile sau profesorii.Allii au fost birbalii homosexualiinteresalide copii mai mari, dar totugi pre-puberali.Una din surselede informalii a fost un birbat care a avut multe contactesexualecu copii gi careavAnd inclina[iigtiinlifice,a !inut inregistriri detaliatea fiecirui act sexual. Unele din acestesurseau ata$atrapoartelorlor scrisesau verbalegi fotografii,gi in cdtevacazurigi filme ... Tehnicileimplicaucontacte adult-copil,in principaloralesaumanuale."rr Multi ani dupJlgglaborarea sacu Kinsey,Gebharda recunoscut cu o candoarerar intilniti printre ilgpgiilgglgli' ,,Noiam fost...pulin spusimorali,chiarcriminali.Ca exemple ce tmoralitateputem menliona retuzul nostru de a intorma so{ia ci soful ei are ... o boali venerici activi, gi refuzul de a le spune pirin{ilor ci copilul Ior prezinti manifestiri sexual deviante

50

Controlul maselor

importante.U" e"emplu de act crirml esterefuzul nostru de a cooperacu autorititile pentru prindereaunui pedofil pe carel-am intervievatgi careeraciutat pentru viol gi uciderea unui copil."t2 Fiind considerateo descrierea vielii sexualein America, informaliile din studiul lui Kinsey e@elor. S-a raportat astfel cd 95o/odin birbalii americani incilcaseri legile referitqareIa sexualitate,suficient cAt si poate ajunge in inchisoare,857oavuseseriraporturi sexualeinainteacisitoriei, 69%o frecventaseri prostituate, 45o/ocomiseseri adult er, 37o/oavuseseri. contacte homosexuale,iar I7o/o avuseseri contacte sexuale cu animale.in zilele noastreacestecifre nu par chiar agade gocante, fiind chiar credibile,dar in 1948au cdzutca o hombl asu iei

pgbllce. Conform declaratiilordin aceaweme, .@" qr a_naucit" natiun . Motivul rt"rpt"r .rnt*ir*ii "t" gtiau cI informalia pe care a furnizat-o raportul Kinsey nrr se pg!5iveacg_propgl_percgpl!_e asupramoralei gi comportamentului sexual.Statisticilelui Kinsey e.raqglggite $i gre$iteau rimas. Studii recenteasuprasexualitilii in SUA aratd c6 qj in qgggslngerioadide EexuaLtale-_jbertini',ciflele privind homosexual_i!4le4, devianga9i pJggtlgu{4gl rucLmqgq_r}q!g sp_Ioj&_4e_ gele_da!q{e_K!!_sey. Un studiu recent efectuatde centrul de Cercetarea opiniei publice de la Universitateadin Chicagoa aritat cE 83o/odin americani au avur contactesexualecu un singur partener saunu au avut deloc contact sexualin anul precedent,iar jumitate dintre subiecli au avut acelagi partenersexualin ultimii cinci ani.13 Printre altele,Reismanafirmi.: "De-a lungul ultimilor 50 de ani, datele furnizate de Kinsey au cauzatschimbiri enormein ce privegtelegile,medicina,gtiinfa, educa{ia,schimbiri care au constituit "marele model" urmirit de Kinsey inci de la inceput. Daggvul_CforlUlCt_lSaqiy_$r extensiv din punct devederelegal,educalionalgipolitic dea continuain$eliciunea gi,dea suprima incercirile de aduceadevirul la iveali estedaterat mul$mii de institulii rnuU!4pg1p!!4are privitoare la sexualitateatdt in suA cat gi cele extinsela nivel global datoritd Na{iunilor unite. Acesteedificii se sprijini in totalitate pe fgndglla falseuu

Jim Keith

51

in timp ce se deruleazi o mullime de programe lg$g-lurjltjgl ce inghit fonduri guvernamentalede miliarde gi care se oeupi cu studiul sexualitilii gi reproducerii umane, bazAndu-sepe falsele concluzii ale lui Kinseyi"a Un4ji4-.sng9!ilelansatede Institutul Kinseya fost un,qrup de "intdlnird' numit'Tehliqa Atitudinii Sexuale(S4.R),care a pregltit cu anii 80.GeorgeLeonarda cel pulin 60.000de persoaneincepdLnd scrisurm[toareledespreexperienfasain cadrulSAR: "S4ura1_iasenzoridi a culminat in noaptea de sAmbiti cu un eveniment multi-media denumit F-korama ... in intuneric ... imagini ale unor fiinle umane - gi uneori chiar gi animale angajdndu-sein toate actele sexualeimaginabile, acompaniatede strigite, gifAituri, gemete, strigite, toate acesteaacompaniatede uvertura concertului pentru vioard al lui Ceaicovski.$aptesprezece filme care rulau simultan ... Dupi cAtevaore, au fost proiectate pe perete patru imagini, un cuplu normal, unul homosexual,unul lesbian gi unul animal. Subiecfii erau goi ... A$_qia$L ca-devin

dsz@arbut-les-s-gqr"ie?

IUa.-@lgig-rg

sortezactelepe careIe vedeamin categoriilecorespunzitoare... iar apoi nu imi mai puteamaminti care.rrndeaFarlinea.Nu estefiresc ca eu si fac acestediscriminiri? Am ciutat indicii. Nu era nici unul. Aqggspg!-lI m5.simt riu. in curind amrealizat ci pentru a evita amelealagi vertijul trebuiasi renunf la incercareade a discrimina gi pur gi simplu sI mi abandonezexperienlei ... Djelgnfllle!!{.u care mrrltevieti au fost ruinate, nu erau doar lipsite de importanfi, ba chiar deveneauinvizibile. I@ -eraLor4lLt ..r1fu_!g_rylr1g Dar, pe misuri ce conduceamspre casi, am inceput si "lgl_ggry mi simt pUlin in neregule.Efag:-Sgsj$-fi pdcilit fost ... de orooriul meu risouns conditionatde-a lua ceamai deschisipozitie-... indiferentde sentimentelemele mai profunde ... iubireanu fusesementionatdnici micar o singuri dati in intreg week-endul."ts * O alti realizareaa lui Kinsey a fost fortarea tribunalel_otprin i-no+aglg!-brnait4i" a ceea ce fusese pAni atunci considerat pervers,sd mic$orezepedepselepentru perversignlsexualegi si acceptehomosexualitatea in armati,ca fiind normali.

52

Controlul maselor

Kinsey a creat o discontinuitatein moralitatea americani, pdnl la punctual in care aproapeorice act sexual a devenit in pr .ez.gnt acceptabil.Schimbareaso{iei, divorlul imediat, schimbarea partenerilor(swinging),ilustrareaa actelorsexualein massmedia, homosexualitateagi sado-masochismulsu{!.-plgmovate r1-[lld normale. La fel ca majoritateaacfiunilor intreprinse d" r1r€gg!!jgg&!i, existi mai multe motive pentru aceasta. r - Unul din ele esteclgleA_Ungi_€AEiet4i ", asa-zise supra-saturatide sex, droguri, TV (forma moderni de 'pAine gi circ", astfelincit manipulatorii nu intAmpind nici o impotrivire din parteaulgi_9!eq1!9ra!*degeda0. z - Un alt motiv estesepal4Iga3etghd_sqgal de p:qe&a!e, astfel flcdnd mai ugoari instituirea sterilizdrii gi contracepliei, inclusiv avortul, lg niyelul-rnaselor'l 3 - Un alt scop erte Sjr..gereu-familiei ca nucleu al societifii, deschizindastfelugaunei mai mari posibilitili de intervgg[!95pc:lali 9.1-!sauP.ulare. Degi estepericulossi aritim aceastain zilelenoastre,cAndin numele ,,eliberirii sexuale',orice lesbiandpoate aveapropriul si.u show de televiziune,fg$* te lpte No"a Ordrle MondiulA si spre euqeniesunt in prirlg!_yal al 4gqltului_,petttrod-t:trug"r"" *lorib 4tq_4q!q9qt"t sexl4ite$i. Aceasti.abordarea fost exegrplificati de nazr$ti,pentru care, conform lui Learl -Bu_ck, ,,Iubirea era de modi veche, sexul fiind modern. Ig*adrul-prsp-a&&dejlor, nazigtii au restauratastfel ,,dreptulla dragoste"in propagandalorl'16 Rizboiul impotriva sexualitilii normale - gi pentru controlul maselor- continui qi astizi. Note: l. Reisman, Phd., fudith A. Knsey: Crimes and Consequences.Arlington, Virginia: The Institute for Media Education, Inc., 1998; Chaitkin, Anton, "British Psychiatry: From Eugenicsto Assassinationl'EIR, October 7, 1994; Jones,fames.Kinsey: A Public/Private ly'e, New York: W W. Norton, 1997; Abrams, Kevin E., "Kinsey, RocKeller and the Nazi Doctorsj'Alberta Report, iunie 29, 1998 2. Reisman

Landis, Bill. Anger. New York: Harper Collins, 1995,citat in Reisman Reisman Wormser, Rene. Foundatiorr. New York: The Devin-Adair Compahy, 1958, citat in Reisman 6 . Reisman 7 . Maslow Abraham, Test for Dominace-Feeling (Self-Esteem) in Colege Women, 1940,citat in Reisman Gebhard, Gagnon, Pomeroy,Christenson. SexOfenders. New York Bantam Books, 1965,citat in Reisman o Pomeroy,Wardell. Dr. Kinsey and the Institutefor SexResearch.New York: Harper & Row New York, 1972, citat in Reisman;Reisman 1 0 . Reisman tl Letter of Paul Gebhard, Kinsey Institute Director, to Judith Reisman, datat la martie I I, 1981 Masters,Johnson gi Kolodny, Ed. Ethical Issuesin SexTherapyand Research, Reproductive Biology Research Foundation, Conference. Boston: Littie, Brown and Company,1977 t 3 . Reisman; Lively gi Abrams. The Pink Swastika.Keiser, Oregon: Founders Publishing Corporation, I 997 t 4 . Reisman 15. Leonard, George,"The end of Sex,"Esquire,December,1982,citatin Reisman 16. Buck, Pearl, citat de |onge, Alex. The Weimar Chronicle:Prelude to Hitler. New York: New American Library, 1978 3. 4. 5.

CAPITOLUL 7 CIA gi controlul fiinfei umane

Orice studiu privind controlul trebuie si atragi pregnant atenlia asupra programelor agenliilor americane de spionaj. GgeralullMillias.Donomn *\Mild3ill'' (poreclit,,Bill cel Nebun') esteconsiderata fi prima-persoanS. care iqgUUI1940 a atrasatenlia asuprangesgilllii unei divizii americanede rdzboi caresi aibi drept ttSgB1!9L_dJ$Bi94ic. Astfel seexPhceinfiinlarea Biroului pentru CoordonareaServiciilor Strategice(COI) care in 1a4), a devenit Biroul de Servicii Strategice(QSS). inci de la inceputurile sale, COI a fost o operaiiune din umbri coodgsi de Doggvan, guvernul avAndfoarte puline de spuscu privire la.modglin careerau utilizate foq{grjle alocateacestuia. Este foarte posibil ca Donovan si fi fost influenfat gi de alte

54

Controlul maselor

aspectein afari de simpla intuilie a necesitilii unui birou de in lucrareasa'Ihe Search spionaj.Qo5rformcu Jojrn-Marks-, for the Manchurian Candidate (in cautarea candidatului manciurian), clandestine suslinute de agenlii britanici ,,Ex]-s1-e-q1a.]o-!..!-y=g,r^&r Franklin de spionajin StateleUnite,l-a determinatpe pregedintele de a luat numele Rooseveltsi infiinleze organizalia care in-I94? OSS... InvilXnd din experienlaenglezilorcarei-au pus la dispozifie pe carele delineau, intreagalor experienli,gi probabiltoatesecretele Donovan a infiinlat o intreagi organizalieintr-un domeniu carenici nu existaseanterior." p*gEjigfueI€AASS, auinceputcercetirile_peglrudqscoSerirea unui ,,drog al adevdfuluicare si fie utilizat lq intefpgatorii, precum gi intr-un domeniu care avea si fie denumit ult^9figl*Can-didatul V_e"gjgrltg'Sggsll,thg6j1riprogrqmalipti&-hlpn-qzi,denumirea fiind derivati dintr-un roman de ficliune cu acelaginume apirut in anul 1959). Birorrl OSS,condusde Donovan a fost inchis in anul 1945, cgnducereaopt:rafiunilsl serviciilor secretefiind preluatl de Allen D:d!g!" ti d,e_4ge-&re-*C.-en!ral_n .de Spiq_nej(elA). Biroul de Spionaj privind rtranipqlareaminlii cercetirile al CIA acontinuat $i $tiinfific ulttgo€, punAndu-sefoarte mult acEenlulp€ltdtaacea-drogqjlgr. ln f-azeleincipiente,s-autrecut in revisti cercetirile mai multor spitale din intreaga lari privitor la efeqlgl dlq$+filor, pentru a,.puteafi aplipelgfn-gaftulo"p-e-r-aJi_ggllolsecrete.r privind plggfam_ele de contr-o]-al-slintii, Degi responsabilitatea inifiate in America la inceputul anilor 50, ii tcvine in totalitate Agen[iei Centrale de Spionaj,aceasti asociererggori practic mai multe ac[iuni anterjoareoperafiunilorCIA. Acesteprograme+_&$ mull*g1g1dewe.me, d.9arcreastavizihil; a unui val care inc,epus-e algbritnnicilor, americanil-or odati cu egffgf$gggkjgP$ttJ-atrig le. Toate avAndloc cu ;i na?iltr_ glRolg&,il SUA,printre cei mai finantarealui Rockefellerqi proeminenlr:gggfu1i4rl4ului, senumlrau familiile de pe CoastadF Est.Harriman si Dulles. Familia lui {yelell Harriman, 4embri a ordinului Skull & fuseseBLpr-omotor alcauzsi eugsniei inci de la inceputul S.t, secolului. Fiind definitorul majoritar al actiunilor bincii Union

Jim Keith

55

Bank,Harriman erade asemeneagn sustinitor activ al ascensiuniila putere4lui$itler in Germania-jn anul-1951,Harriman a fost numit director al_agentiei_BilateraledeSecuritate,ajungind astfel intruq-p9$-Sltalf€rc cu o mare influenli atit asgpraserviciilor secrete americane cAt gi asupra celor britanice. Impreuni cu partenerii sii de afaceri,Allen Silqhn Foster Dulles, provenind de asemenea dintr-un mediu puternic in favoarea eugeniei, flarriman a fost ' pdncipalulrcsponsahil pentru amplificarea eforturilor americanein ce privegteo-ggaliunile de rizboi desqhls-9i p-sihologic,precum 9i pentru prelll'-varea -qgglqr-i9qtlrlloe!4li9te ci!$i-gg-giugerg-snre'' fi, a ConsilitduiBelaliilor,' r4li-!49ajns$ Aceastaldeere.prezenta E$grqg,' Allen Dulles, primul director al CIA, a fost in multe moduri penultimul reprezentantal infiltririi politice' Eamilia sa era unul dintre pumir*sqslinitori ai piqciril.internalionale i-rufavoarea eugenrei,av-qndstrAnseleglturi financiare E[lazigtii. Unii dintre membrii familiei Dulles se cisitoriseri cu descendenliai familiilor elve$ene Prevost gi Mallet, cg-b- qohbolars-err,familia regali bg!U:Eg, fuseseri_spionide ta"lieeondiali ai puterilor euroPene timp de sute de ani, afirmdndu-sedespreei ci agfost 9i cei careau ajuta!-[introcl3cerea masonerieide rit scolial in !t119!9-Untte. PoateiEl-mai-important adjuvant in cursa lor citre Putere a fost faptul ci la sfArsitulEirnClg! rizboi lSondial, Allen 9i fohn FosterDulles au fost recrutali de citre un pelEsn4lllpsit de scrupule, s , ,,9olonelul" Edward House (carede fapt nu degineanici un grad in armati). ln timpul conferinlei de pacede la Paris,c-eidoi frali au fost acceptalineoficialin cadrului Fra(ii Dulles au fost cei care au grupului Masa Rotun44--R-tro-{es. R-eblii iniliat r.amqa-aJtericani a grupului, gi anume Co.qs-d!g!_d9 er, Morga{r' lernard E-xIgte, sqbJentionat de familii B,aJgc_h,P_39![1qb-q-rgSl-al!i1 it igi0, Allen Dulles a fost numit prim-secretaral Ambasadei Americane de,lg-Bqrlin, gi apoi, probabil datoriti legiturilor pe care le avea familia sa, ace-gtea preluat conducerea serviciilor secreteamericaneintr-o lari de o importanli strategici cruciali, gi anume Elvefia. DUllesa fost geful biroului din Berna, Elvefia,la ingepuql_..4ilor 40, pglreadgig-eatq g[eqq-e,!q LSD-ului erau oficial

56

Controlul maselc.tr

4ga-zisdescoperitede citre Dr. Albert Hoffman,care lucra pentru S_g1doz. in acelagitimp, inJagirelede concentrarede la -laboelp1fgl_e aflateIa doar 200de mile depirtare, nazi$tii realizauasupra D-Aghau, detinufilor e&.gg!Sqq!gi9 gaL!-rolal minli! utilizind mescalini gi alte droguri. F-1a[ele lui AIIen, John Foster Dulles, a fost numit direetor Sef al influentei"firme de avocaturaSullivan Ei Cromwell. Unul dintre clienlii acestora,iq:ig-lpul-ascensiunii la putere a nazigtilor, a fost faimoasa corporafie din industria chimici, I,G_,__Earben, care a j9tde -eitre.famiiia Warburg, parteneri de .Qtt Sg!fusa-p.a11th_ €ceri c" f"-i1lg&qqkefelLer.Earbena fuzionat ulterior cu firma de p.lo-dusepetroliereaacestora din urm6, Sgqdgd"gil din New |ersey, infiinldnd apoisutede carte-luriinternationale. iq esfnli erauaceeagi incheierea celui de-al doilearizboi mondial, pregedintele ftgg. Dupa companiei Standard Germany, Emil Helfferich, a declarat in fala tribunalului cn fqndufllCSlandard-Qilfuseserifolositepentru a pliti rglgltitolont.ritoiSq caresupravegheau activitateade Ia Auschwitz. F.xqerimentqlede.Eontrol a! minfii realizatede citre CIA au itfloril-aptiin-19t7, BLUEBIRD, prin care il.e4g!-prolqctului se urmirea o_,,modificare ugor.influenlabi,l,ia personalitnlii'l in acestscop testindu-se q-ge!0e.lg4_dl9guri, sub supravegherea o-[1grului de secgrila e_,Morse Allen. Tot la data respectivd, Marina SUA derula gi ea, propgille,Saleexperimentecu droguri, in cg4lgl Proiectql-gi-CfldITER, o operaliune prin care se urmi.rea descoperirea unui,,drogal adevirului'lin]950, in cadrulproiectului BLIJEBIRD, s-a folosit LSD-ul pentru anchetareaunor presupugi agenli dublii gi a unor prizonierilor de rizboi nord-coreeni,iar Mbrse Allen i-a solicitatgefului siu, Paul Gaynor permisiuneade a achizifiona pentru agentie un ag-a-numitdispozitiv de ,,electrosggll'l carefuseseconstruit.la.unspital din Richmond,Virginia. In spriiinul-finan{irii necesareproiectelorde control al minfii, Nelson Rockefellera fuzionat tgg-..graricorporalii federale,ddnd 1ii,Educalieigi Bu'istarii (HEW). Acesta din urml impreuni: cu subsidiarasa, 9i anume Institutul Na{ional de Sinitate Mentali aB*f-ondat ulterior programul precum gi altgproiecte de control al minlii aleCIA, ABII$IAKI, la inceputurile lor. lrintre celelalteorganizafiicare s-au implicat in g

Jim Keith

57

mglg4glg1-dg-ltS3lPgla{-q cercetar-qa !n gagi la data respectivi se Nalionali pentru $tiin![, Fundafia Apiririi, Ministerul numdrl: Ministerul Muncii, Rdzboi, de Veteranilor al de Biroul Administrare Institutul Nalional gi invildmintului, Ministerul Senete$i,Educaliei de Sinitate Mentali qi Administrafia de Asistenli pentru Aplicarea Legii. Surselede fo'lduri pentru operaliunile de control condusede citre cIA gi-allg*ereltii aulost gi continui si fie foarte nurneroase, ranqillglliile acestoraimpdnzind totul, .asemeneaunei caracatile. Familia Rockefeller impreuni cu Allen Dulles au fondS.t $tfel So.iet"tea pentru InvestigareaEcosistemului Uman la Stanford, o sursi de fonduri imense pentru acest gen de cercetare.Printre organizaliilecareofereaude asemeneasubventiipentru operaliunile CIA -dp eo4lrol al minlii, se numirau Fulda1ia Macy 9i Fondul Geshickter,denumit astfel dupi unul dintre clien{ii programului MKULTRA, Charles Geshickter. O :lti* sursi de fonduri a fost FundatiaH-Smith Richardson,infiinfati la sfdrqitulanihr 50 de cdtre u4r:l din membrii sgcieti[ii Skull &-Bsne-s,EugeneStetson.Acesta era viqe-pregedinteleqdl4lnl5llatjy.-lqt,PfgSCqtt.Bgsh, la Brown BrothersHarr:ig11, una dintre ceb-mai influente binci private din lume la data respectivi. 3 in continuare urmeazi ojistl a primelor exBerimentemajore de-fqltrokl mipgi realizatede citre CIA. Acesteavor fi insolite de scurte descrieri, alcituite de citre Subcomitetulpentru Cercetarea $tiinlifice gi a Sinit5lii pe lAngi Comitetul de ResurseUmane, a9a cum reiesedin mai multe procese-verbaleale Congresuluiemisein --#'

antJt tv / /:

* MKDELTA: se Pare ci acestaa fost primul proiect inifiat de CIA in octombrie,1952,privind utilizareasubstanlelorbio-chimice Esteposibil ca proiectulsl nu fi fost pentru operafiuniclandestine. niciodati implementatla nivel oficial. MKULTRA: acestaa fost un proiect ulterior lui MKDELTA' iniliat in aprilie,1953,gi cares-aincheiatundevape la sfirgitulanilor 60, probabil,dupi 1966.Programula analizatdiversemetode de control al comportamentului uman, printre metode numarAndu-se gi utilizareadrogurilor. MKNAOMI: Acestproiecta inceputin anii 50 9i s-aincheiatin

*

58

Controlul maselctr

1969,fiind posibil un urma$al programuluiMKDEI,TA.Scopulsiu era acelade a stocadiversesubstanfetoxicegi letale,in acelagitimp dezvoltAndgi instrumentatianecesaripentru dispersarea acestora. MKSEARCH:Aparentproiectula fostun urma$al programului MKULTRA, carea inceputin 1965gi s-aincheiatin 1973.Obiectirul proiectului a fost acelade a dezvoltametodelede manipularea comportamentuluifiin1ei umane intr-o manieri previzibili prin intermediulutilizirii drogurilor. MKCHICKWIT Acestase pare ci a fbcut parte din proiectul MKSEARCH, obiectivul siu fiind acelade a identifica noi tipuri de droguri descoperitein Asia gi Europa,precum gi de a obtine egantioane gi informalii privitoarela acestea. MKOFTEN: $i acestprogram se pare'ci. a ftcut parte din proiectul MKSEARCH, scopul siu fiind acelade a testa efectele comportamentale9i toxicologice ale anumitor droguri asupra animalelorgi fiinlelor umane. intr-un document strict secret, gi anume ,,Raport citre conducere, personalul medical, PROIECTUL ARTICHOCKE (porliune qtears5. din documentul original), EvaluareaRolului I & S, 25 ianuarie,1952"se punea urmdtoareaintrebare:,,Esteposibil s5.obtinem controlul asupraunui individ pani in punctul in care acestas[ asculteorice ordin al nostru, chiar gi impotriva voinlei sale,treci.nd chiar qi pestelegile fundamentaleale naturii cum ar fi instinctul de conservare?" intr-un momentde sinceritate,adresAndu-se absolvenlilorde la Universitatea Princetonin 1953,directorulcIA, Allen Dulres,avorbit timp de doul ore despre,,bitilia pentru a deline controlul asupra minlii oamenilorl' Acestaa afirmat ci rizboiul se didea in primul rind pe frontul indoctrinirii, atdt prin cenzuri cat gi prin tehnicile de rela$icu publicul,iar mai apoi,un alt front mai specializat gi de o importanli cu atit mai cruciali era,,spilareacreierului,'gi,,alterarea proceselor"mentalela nivel individual.a Folosindu-sede justificareafaptului cI programelecomuniste de control al minfii erau mai avansatedecat corespond.entullor american,proiectul MKULTRA a fost pus in vigoare la doar trei zile dupi discursuldirectoruluiDulles.La origini doar un program secundarpe ldngi proiectul ARTICHOCKE, MKULTRa a piimit

Jim Keith

59

ulterior fonduri in valoarede 300.000de dolari, dobAndindapoi valenleultra-secrete,in calitatede program de acoperireconlinAnd multe subdivizii, gi fiind specializat in cercetiri in domeniul controlului minlii. Marea majoritate a programelor MKULTRA au fost in totalitate ascunse,fbri a existanici un document cu privire publicul neajungAndsi aflemai nimic despreele.Totugi, la acestea, pulinele documenteexistentecu privire la MKULTRA' sunt suficient de ingrozitoarepentru afurnizamaterial pentru sutede filme horror de duzini - oferind astfel credibilitatepovestirilor monstruoase cu privire la tehnicilede control al minlii carecontinui si iasl la suprafali. Coordonatorulgef al programelorCIA de control al minlii a fost SidneyGottlieb,doctor in bio-chimie,de Ia CalTech.La vArsta de 33 de ani, acestaa ajunsla conducereadiviziei tehnice a agenfiei, fiind coordonatorulprogramuluiMKULTRA, impreuni cu cele149 de localii experimentaledin universitifi, spitale,inchisori 9i unitili militare din toatl !ara,pdni in anul 1973.Degirelativ neindemAnatic gi foarte balbait, straniul doctor Gottlieb comPensatoate acestea fiind un mare amator de dansuri populare 9i invilAndu-i pe colegii sii noi Einoi miEciri pe carele aduceacu el din cilitoriile salein liri indepirtate. Urmeazi in continuare un extras dintr-un raport tipic al lui Gottlieb,l1 mai, 1953:! RAPORTPRIVIND SUBIECTUL:LocaqiaProiectului.. . [9ters] 1. Astizi, stenografula observatexperimenteleintreagazi (D.. . . . [Eters]a inaintatdejapropunereasacitre... lEters]) 2. Imagineageneralia sterii curentea proiectuluiconsti intr-o serie atent alcituiti de cinci experimentemajore. in cea mai mare parte a anului, un mare grup de subiec{i (aproximativ 100) au fost supugiunor proceduri de scanare9i standardizare,iar in lunile care urmeazi, pinl pe I septembrie,vom colectaun numir marede date, astfel incAt acestecinci experimentesd se incheie in I septembrie. Cele cinci experimente sunt dupi cum urmeazd: (N reprezinti numirul total de subieclisupugiexperimentului). ExperimentulI - N-18: Stiri de anxietateinduseprin hipnozd; a seincheiapAni la datade I septembrie. Experimentul2 - N-24: Amplificareaprin hipnozi a capacitilii

x[

60

Controlul maselor

de invdfaregi reamintire a unui text scris de complexitatemare,a se incheiapdni Ia datade I septembrie. Experimentul3 - N-3 Rdspunsin starede hipnozi cuantificat cu ajutorulpoligrafului;a seincheiapdni la datade 15 iunie. Experimentul4- N-24: Amplificareaprin hipnozl a capacitilii de observaregi reamintirea unui aranjamentcomplex de obiecte fizice. Experimentul5 - N-100: Rela{iadintre personalitategi gradul de susceptibilitate la hipnozi. 3. In anul careurmeazl (1 septembrie,i953 - I iunie, 1954),ne vom concentraasupraurmitoarelor aspecte: Experimentul 6 - Problema codului Morse, accentul cdzind asupra subiecfilor cu un IQ relativ mai mic decAt voluntarii din cadruluniversitilii. Imaterialgters] Experimentul 7 - Reamintireainformaliilor primite in starede hipnozl prin intermediulunor semnalespecificeexacte. ......[gters]vor inaintaplanuri detaliatede cercetarecu privire Ia toate experimentelecarenu au fost inci documentate. Printre experimenteleautorizatede Gottlieb se numS.rdgi cele ale doctorului Harris Isbell,carese aflala conducereaCentrului de Cercetarea Fenomenelorde Dependenll, din Lexington, Kentucky. Utilizlnd sgLiecli de_ggloaredependenlide heroini drept carne de tun, Isbella testatpesteopt sutede sub chimicepsiho-active, care ii fuseseri furnEate direct de citre Gottlieb. ffia*t unuiu dintre experimente, Isbell le_-ainoculat subieclilor de patru ori dgq4.qolgtali de LSD,leintrempt, timp de LL-zlle, trezindu-i cu electrogocuriatunci cdnd adormeau.in cadrul unui alt experiment, Isbell a legat noui subiecfi de patul de spital, introducindu-le termometre la nivel rectal, injectindu-le doze masivede psilocibin, iar apoi le-a introdus o lumini puternici in ochi pentru a verifica dilatareapupilelor,infepdndu-iin mod repetatla nivelul articulaliilor pentru a verifica timpul de rispuns al sistemului nervos. Subieclii din camerade torturi a lui Isbell erau apoi gratifica{icu dozazilnici de heroini. in 1952, Gotliebb a colaborat cu agentul guvernamental responsabil cu problemastupefiantelor, GeorgeWhite, inscendndu-i

.lim Keith

6l

acestuia..Ojgrattugea-Mdp1gtt-Clls!3lti Atit in New York, cit 9i in san Francisco,mai multe clidiri erau astfeldecorateincit si semene cu bordelurile, unde prostituateleii atrigeau pe birbali, drogAndu-i apoi cu LSD ftri gtirealor. In majoritateacazurilor,victimelor li se didea si beao biuturi confinind LSD,9i in cel pulin uncaz, victima a inhalat LSD carei-a fost pulverizatin fafi Ia toaleti, chiar inainte ca. acestasi seangajezein actul sexualpropriu-zis.Extrem de minulios, White observa prin oglindi, victimele care nu blnuiau nimic, in timp ce stitea pe o toaleti portabili 9i beaumartini. La fel ca in cazulmajoritlfii referirilor la testelerealizatede CiA, sepoate presuPuneci, qga-alru!-lQg-49-lqt4-fostmult-5n31multdecit Eu personalcred ci lelul ultim ql reiesedin documentele*gxistente. luj Wh1le era acelade a ob$ne informalii compromilitoare despre mai marii lumii interlopegipoatedesprepoliticieni,prin intermediul acestei stratageme deja de mult expirati la data respectivl, s prin intermediul drogurilor qi al prostitufiei' manipular-ea Allii participan!! !n cadrul proi.e-ctuluiMKULTRA 9i al programelor care i-au urmat au fost rqcrutgti- din -ldndurile a aproxim-ativcinci mii de nazigtladqidin Germania, imediat dupi incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial, prin intermediul PAPIRCLIP. Printre acegtiase operaliunii clq4{9q1_in9._PrqleE!ul_ numiri: - Sr-! Jau,lqeck un expert nazist in ce priveqtedrogurile cu efectde sterilizare,chimist gefla fabricaI.G. Farben' - TheodoreWagner-Jauregg, Kurt Rarh 9i Hans Turnit, care 9iau continuat aitfel cercetirile de pe timpul rizboiului, cu prMre la otrlvuri extrem de puternice,ca de exempluSarin 9i Tabun. - Qfilerqf SS,.genqralWalter Schieber,specialistin arme de rizboi chimic Aigazecareafecteazisistemulnervos- Dr.-Huburtus Strughold' care a activat in cadrul proiectului MKUL-T_RA-ci1 gi la NASA. Conform unui raport al Agenliei israelienede telegrafiedin 1995: ,,Datoriti dezviluirilor privind trecutul sAngerosal unui om de gtiinli german recent decedat,oficialitilile plinuiesc inlS:turarea numelui alestuia de pe un panou dedicatofilerilor avialiei SUA. ln 1993,la pulin timp dup6 dezviluirile privind trecutul respectivului om de gtiinfi, portretul acestuiaa fost inliturat de pe un panou de

s'

62

Controlul maselor

onoareal eroilor din domeniul medicalde la Universitateade Stat din Ohio. H_uburtusStr-ughold,decedatiq"!986,fuseseadusin secret iq a4u! !1a5, ca si lucrezein cadrul programului spalial,degiacesta eradat in urmirire plntru 1 fi judecat la p*ro-ggsul de la Nuremberg. Biblioteca$colii de Medicini Aerospaliali de la BazaAeriani de la Boorks, Texas,fusesedenumitl in onoarealui Strughold,cel care ajutasela co_ns_lruirea costumelorpresurizateutilizate de cdtre astronauli,precum gi a capsulelorspalialeamericane.In calitatede director al Institutului pentru Medicina Aviaticl a fo4elor aeriene din Germanianazisti, Strugholdparticipasein 1942lao conferinll la care se discutasedespredl"g9g ,,expe1!1nente" pe fiinge umane. Printre experimenteleIa cares-a ftcut referiresenumirau gi tortura gi ucidereadelinulilor din lagirele de concentrarede la Dachaul'6 In mod curios, o_g!g__&g$11q,9-a -MKUIIRA consta din rgp,r,e1elt3l!iiMasonerieideRltSq_q!,qr,careanteriorsubvenlionaseri cercetirilein domeniuleugeniei,a psihiatrieigi a controluluiminlii pind cel pufin in anii 30.Doctorul de la MKULTRA, RobertHanna Felix,fusesedirecforulcercetirilorpsihiatricein cadrul Masoneriei gi de asemeneadirector al Institutului Nalional de de Rit Scogi_1n Sinitate Mentali. Felix era geful direct al doctorului Harris Isbell, carea fost deja menlionat in relalie cu MKULTRA. U-nalt mason celebruimplicat in proiectulMKULTRA a fost Dr. Parrl Hocf;, finanlat de citre Centrul de Chimie al Armatei. Membru al Societilii Americanede Eugenie,Hoch era director de cercetareimpreund cu un a.tprougtot-al eugeniei,nazistul Franz Kallman, in cadrul Institutului Psihiatric al statului New York pe ldngi UniversitateaColumbia. Ceilalli participanlila programelede control al minlii erautot soi-rldefascigi a_me{gaglplfni_49 94dlqrycareiEi diduseri seamaci munca in cadrul agen$ilor secreteera mijlocul perfect prin careigi puteaindeplini propriile dorinle criminale.7 cadrul proiectuluiMKULTRA f.t"t." a.-""iite l@in se numirau: chgsl€lx cerelllli, inclusiv lobotomia; utilizarea go-curilor electrice.$i chimice; **fg_$Igs"l"i asupra fiinlelor umane, inclusiv foamea,frica, oboseala,incarcerareagi tortura; analizainfluenlei narcoticelor; analiza scrisului; dggrlglggq in contactcu ultrasunetele, cu sunetelesubpragulaudibil gi cu dlverse

,Iim Keith

63

vibralii; tehnici de interogatoriu; droguri care ii fhceaupe pacienfi gi si vorbeasci, induciLndu-leapoi amnezia)pIy_4rjq-_qen7orl4-li inclusiv diviziunea rlldlatiilg; c.g-ryqti-ri-genslice ,,gec"tl9-qom!gl"; genelor gi crearea de mutafii; percepliile extrasenzoriale;diverse g4lgdg__{e*spgl4Lq.-4--cterprului ; evaluarea p ersonalitili i ; cqnluzli gaq3le__pfq conlrol^la distanli; iTplglgri cerebralegi electrozi; utilizarea prostituatelor in calitate de agenfi; produse hormonale gi gla{rdularei gaze;otrivuri; substanle narcotice care puteau fi pulverizate;gi droguri, inclusiv LSD, amfetamine,morfini, nicotini, cloroform, ciuperci psihedelice,barbiturice, heroini, cocaini qi marijuana. Cel pulin pglfg. diqtfg-pLogramele*MKuLllRA au -fost special pentru copii. Aceasta este o vastl sub-diviziune reali1ate_ a experimentelorMKULTRA care in cea mai mare parte au fost ocultatecu succesde citre Agenfie.E in cadrul unuia dintre primele experimente MKULTRA, agen{iiconduceau,pe strizile oraguluiNew York, r44giniguJevilede ej4p3$g4!-Eodi6Eate, rispindindjn atqg! etfgg-8nz nespecificat care con{inea probabil mari cantitifi de LSD. Drogul respectiv a fost de asemeneapulverizat in_st4tiile de -{nettgu d.in New York, documentafia existentl nemenlionAnd efectele.Au mai fost de asemeneacazuri in care un gaz nei4galjfrq4ta-fost difuzat de pe podul Golden_Gate din SanFrancisco. CIA era congtienti de faptul ci cercetirile intreprinse erau ilegalegi prin urmare 9i-a avertizatangaja[iisi plstreze secretulcu privire la aceasta.Ig-19-5-2,-igq11ectorul CIA, generalulLyman a emis un raport de ordin intern in care avertizaci,,estenecesariadoptarea unor misuri de precaulie, nu doar pentru a proteja operaliunile pentru a nu fi divulgateunor forle striine, dar de asemeneagi pentru a le ascundede ochii publicului american in general.Aducereala cunogtinta altora a faptului cd Agenlia este implicati in activitili non-eticegi ilicite ar aveaserioaserepercusiuniin cercurile politice gi diplomatice,aducdndde asemenea serioaseprejudiciiindeplinirii e scopurilorDroDuse." _---^ ' Esteposibilcauna dintre acele,,activit6fi non-eticegi ilegale"si fi fost eliminareavedeteide cinema gi televiziune,activistul politic Paul Robeson.Pe lingi implicarea sa in lupta pentru drepturile negrilorin SUA,Robesona militat de asemenea gi pentru migcarea

64

Controlul maselor

de independenlia coloniilorde pestehotareconduside personalitili precumfomo Kenyattagi JawharlalNehru.in primivara anului 1961, qu trei siptimini inainte de egeculoperafiuniiCIA de a risturna guvernulcubanez,numiti ,,Bayof Pigs",Robesona vizitat Moscova, qi unde a avut diverseintilniri gi interviuri, suslindndde asemenea mai multe discursuri.Urmltoarea oprire de pe itinerariul sau era Cuba, unde aveaprogramati o intdlnire cu Fidel Castro,iar apoi pllnuia si seintoarci in StateleUnite pentrua-gicontinuaactivitatea dedicati apiririi drepturiloromului. Conform declaraliilorunor persoanecareseaflauimpreuni cu el in Rusia,\qbes-onera ,,neobignuitde bine dispus'lin urma unei p_etreceri surprizi la un hoteldin Moscova,Robesons-asimlit bruqc Astfel, acestaa dq p4r.q4q-!a. cqprlllde .Uq-atacextrem-d-e*p,uJq|l1lg plecatde unde se afla gi a incercatsi se sinucidi, tiindu-gi venele. Robesona fost ulterior internatIa spitalulPriory din Londra,unde intr-un interval de 36_deore i s-auadministratun.,numir de 54 de gedinlede gocurielectrice.Robesonn-u.gi-a mairevenitnieisdati de pe urma bizaruluiaccesde ,,paranoia"saua gocurilorelectrice. in prezent,i4 19p9,fiul lui Robesona inaintato cerereoficiali citre agenliilesecretebritanice,americanegi rusepentru a i sepune la dispoziliedocumentelesecretereferitoareia vizita tatilui siu la Moscovaprecumgi la tratamentulmedicalsuferitde acesta.El crede cl simptomele pe care Ie manifesta tatll siu sugglg44 -c_ifqsese HZ, otrivit de CIA cu o substanti chimicl psiho-a_cliv4_numiti. pentru a-$i pentru a-l impiedicasi ajungi la Havanagi de asemenea incheia astfel brusc activitalea,ca o forll ce era in cadrul migcirii pentru drepturile omului. Robeson|r. invoci faptul ci mai fuseseri a-i curma viafa.tatilui slu, sustinind de asemeneagi alle inc_ercari-de de asemeneace 4qt_d!gg iqqlqr:i care l-au tratat la Londra aveau legituri cu progl4mul MKULTzut. 'o MKULTRA a suferit ulterior o reformi administrativi, fiind s-adesfhguratastfelpAni in anul rg:dSgumi@gi 1973.Printre s=qbjroieEtsleMKULTRA se numi.ra gi unul privitor (ESP)in la paranormalgi la utilizareapercepliilorextra-senzo-riale proiectul a fost intrerupt in 1973, scopuride spionaj.Se spuneci dar existddocumentecareatesti continuareaacestuiapAni in anul 1994.t'

Jim Keith

65

in 1977, a fost convocat un Comitet ales de Senat pentru cercetiri privitoare la serviciilesecretecare si incerce sl arunce lumini asupratenebrosuluiproiect MKULTRA. Sg!$gd iargard Kennedy,care a depus marturie in fala respectivuluicomit, declari urmitoarele: ,,Probabilfaptul cel mai revoltitor a fost acelaci nu se gtia numirul de subiecliumani asupracirora serealizaserlexperimente. Toate dosarele privitoare la aceste activitili au fost*drstrusrin lanugrl-e._lJft, la ordinul directorului de atunci al CIA, Richard Ilel1g$ In pofida unor anchete stiruitoare atdt din partea Subcomitetului pentru Sinitate cAt gi a Comitetului de Cercetarea ServiciilorSecrete,nu a fost divulgati nici o inregistraregi nici o informafiedespreaceasta. Nimeni - nici micar un singur om - nu igi amintea nimic, nici directorul CIA care ordonasedistrugerea documentelotnici coordonatoruloficialal programuluiEinici unul dintre subalterniiacestuia..." 12 Declarafiafostului ofi1erCIA, Miles Copelandvine sI confirme propriameabinuiali ci proiectulMKULTRA a avuto intinderemai vasti decAtne-am putea imagina, din care ne1-3mj$Ieziri!_doar o-lsinuseuEsdme. intr-un interviu luat de ziaristul ]ohn Marks, Copelandspunea:,,Sub-comitetulnumit de Congrescare a flcut cercetiri in aceastiprivin{i, a descoperitdoar o infimi partedin ce a fost." 13

Esteposibil ca gi dr. SidneyGottlieb,un alt coordonatordin umbri al programului MKULTRA, desprecaream vorbit deja,si fi murit tiiat exactde sqbta-pg:-q{g-elinsugi a.ridicat=o.in 1999-,erau pe rol mai *.tlt.-p-ro."se intentatede victimele care solicitau si fie compensatepentru experimentelerealizateasupralor de citre C[A. Conform unor persoanecarevorbiseri cu Gottlieb,ac-gqta suspecta c-o-ndgggeaClAde la data respectivi ce aveade gAndsi il oferege el dt.p_llgljgqlftrr pentru atrocitilile sivirgite in cadrul MKULTRA. E*isti unele speculalii ci Gottlieb nu era dispus si. igi asumevina in numele Agenliei gi ci era sata si de? in vileag tolgl*DaLca dt"=i"ta-plgt., Gottlieb moare pe data de l0 martie, 1999- un ta adevdrat no:_o-g p.g-atru A g-e_$i-g. Degi informaliile dezviluite cu privire la proiectelede control al minlii ale CIA constituiedoar o micd parte a cercetirii,

66

Controlulmaselor

totuEitoate acesteasunt o rugine pentru intreaganaliune 9i ar fi de fapt trebuit ca CIA si fie demult desfiinlati, a$l calq-Lrqgre--.Ce ISILL IS$:gy cu pu{in timp inainte de asasinareasa' Se gtie ci inci de la infiinlarea sa, CIA s-a folosit de cetifenii americani pentru experimentelede control al minlii realizatein cadrul ei, precumgi pentru altetipuri de mutilarea fiinlei fira voia sa.Aceste experimenteau distrusvia{a,trupul 9i mintea a nenumirate fiinte, totul evidentpentru a serviscopurilorRizboiulgi RPce4!-structurii militar-industri4lq.Congresula estimatci in cadrul programelor firfl(Ufffie r-"" tealizaiexperimenteasupraa 23.000de persoane, dar datoriti faptuluici ceamai marepartea documentelorasociate programuluiau fost distruse,estedificil de inlelescum anumeau putut acegtiasi ajungi la nigte date atAtde precise.Cu siguranfi' mulli cercetitori in domeniu ar spunecI cifra esteo sub-estimare grosolania ororilor petl--ecute. Esteevidentcade-alungul istorieisale,QIA a fostprintre primii careau pus bazeleunei qtiinle secretea controluiui minfii, despre care s-au frcut doar aluzii foarte vagi in cadrul unei mass-medii aflatesub controlul elitelor.Anumite cercetiri mai atentesugereazi faptulci s-a aiunsIa tehnici de control extremde*gv3!!g!e,cu mult pestece ar fi Agenliaweodati dispusi si recuno-elca. -Cl4::_C."1& care i-au urmat, cum ar fi Agenlia Nalionali de Securitate,nu trebuie consideratedrept mijloace de asigurare l-q-n.tyel a securitilii poporului american, .i gtr:$ggpl planetarpentru cei carevor si-gi menlind dominalia asupralumii. in principal, acesteagenfii pro-4_ov,gg{4out i$gqgl_e personale inclusiv implementarea planurilor pentru realizarea al9 -g!i1-e,l9r, resurselorgialte egp$_gl:-g_q9!g,o_lglgl,tStlgl,.,amonopol in masi la nivel mondial. forme_dgdecimare Note: 1. Marks, Iohn. The Searchfor the Manchurian Candidate: The CIA and Mind Control; Bowart, Walter. Operation Mind Control. New York: Dell, 1977; Cannon,Martin, "Mind Control and the American Governmentl'Lobster23 Billings,Montana:Liberty 2. Sutton,Antony C. America'sSecretEstablishmerrt. House Press,1986;Sutton, Antony C. Wall Streetand the Riseof Hitler. Seal, Beach,California:'76Press,1976 3. Colby, Gerard. Thy WilI Be Done. Cltat in Constantine, Virtual Government,

.lim Keith

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

12.

I3. 14.

67

CIA Mind Control Operationsin America. Venice, California: Feral House, 1997;Ross,M.D., Dr. Colin, "11e CIA and Military Mind Control Research: Building the ManchurianCandidate,"discurs!inut la Ninth Annual Western Clinical Conferenceon Trauma and Dissociation,April 18, 1996;Krawczyk, Glenn, "Mind Control Techniquesand Tacticsof the New World Order," Nexzs, decembrie-ianuarie1993; Bowart; Constantine;George Bush: The Unauthorized Biography; Chaitliin, Anton. Treasonin America. New York: New Benjamin Franklin House, 1984; Pincher, Chapman. Too Secret,Too' Long. New York: St.Martini Press,1984;Editors of the ExecutiveIntelligence Review. Dope, Inc. Washington, D.C.: EIR, 1992; Lee and Shlain. Acid Dreams.Grove Press:New York, 1985;Lyttle, Thomas,"Blot Artj' un interviu condus de Mark Westion. Paranoia, iarna 1995196;Stevens,lay. Storming Heaven. New York: Harper & Row, 1987. Marks; Chaitkin, Anton. Treason in America; Pincher;Chaitkin, Anton, "PopulationControl, Nazis and the U.N.!"; Marks Brandt, Daniel, "Mind Control and the Secret Statg" Prevailing Winds, numirul 3 Stevens,Jay Constantine; Cannon; Lee and Shlain.Acid Dreazs. New York: Grove Press, I 985 Chaitkin, Anton, "British Psychiatry:From Eugenicsto Assassinationl'EIR, octombrie7,1994 Bowart; Lee and Shlain; Human RightsLaw Journal,"Freedom of the Mind asan InternationalHuman RightsIssue,"Vol.3, No. l-4; Constantine;Ross Citatin Matrix l/l Val Valerian, ed., 1992 'poisoned Rhodes,Tom, "U.S. Robeson with mind-bending drugi' Sunday Timesof London, martie 14, 1999 Ross; Cannon; Chaitkin, Anton, "British Psychiatry: From Eugenics to Assassination';Constantine; "LSD, the CIA, and Your Brain: Midnight Climax," Lycaeum Drug Archives; interviu cu Walter H. Bowart, Iulie i6, 1995,condusde Will Robinsongi Marilyn Coleman ProjectMKULTRA, the CLts Program of Researchin BehavioralModifcation, ]oint Hearing Before the Select Committee on Intelligence and the Subcommittee on Health and Scientific Research of the Committee on Human Resources,United StatesSenate,ninety-fifth Congress, August 3, 1977,U.S. Government Printing Offi ce. Washingfon, D.C.; 1977 Marks "Stanley Glickman LSD Overdosel' The Observer, februarie 14, 1999; MKULTRA: CIA Mind Control de Jon Elliston, [email protected]:; Cockburn, Alexander gi St. Clair, )effrey, "CIAs Sidney Gottlieb: Pusher, Assassin& pimp," pressreleasefrom Counter Punch

Jim Keith

CAPITOLUT 8 Estabrooksgi candidatul manciurian

La cumplna dintre secole, neurologul Morton Prince a abordat subiectul pacieglilor cu personaliteti multiple sau conform termenului de acum consacratin psihiatrie, Tulburarea de Identitate

O-issgiativa. Prince credeaci o persoa"ap*t" uil'fiiT-multe personalitilidiferite carefuncfioneazd, in acelaqitimp, gi glre _tu

sunt conptiente una de cealaiti. A trecut ceva weme pdna ce se va observa ca aceasti. informalie pqqte fi folositi intr_-u4 anumit mod. Unul dintre cei care au luat in considerare descoperirile lui Prince, a fost cadrul universitar de la Rhodes,D{Gg91g1n:labrooks, pregedinteleDepartamentului de Psihologie al Universitdfii Colgate, Idnga Buffalo, New York. Estabrooks avea contacte cu majoritatea figurilor proeminente din psihologia acestui secol gi a intreprins cercetS.ripentru toate departamentele serviciilor militare secrete americane. Estabrooks a fost printre primii care au realizat ci prin hQtgrd po_tfi 91e4!i agen{i gi asasini controlati de serviciile secrete, inoculdndu-li-se inclusiv r"g"rltl profund negative. $i practic, degi pare incredibil, experimentele sale bazate pe utilizarea hipnozei in spionaj au apS.ruti1 p-1_1gr--g,l1a-4bo! mondia-I. t" tg20, ta H" , Estabrooks s-a implicat in cergetarea ""li fgnpg€ne19{__de_Spg[isln,dar Ia scurt timp gi-a indreptat din nou atenlia spre hipnozi gi fol_o_sirea ei pentru iq.Alelg4tbgr"!1j3tbitru. Estabrooks gi-a dat seama destul de devreme ci daci tulburarea de personalitate multipl[ poate fi vindecati prin hipnozi., atunci inseamni ci gi personalitilile multiple pot fi createin acelaqifel.

in_J29_, Estabrooks a fost r,r-it-eiirultant Expert la Secretariatul de Rizboi, fiind in leglturi cu Laboratorulde Cercetare al Marinei, in acelagitimp purtind o c-orespondenli intensacu |. EdgarHoover. in anii de mai tdrziu, Estabrooksva lucra gi cu CIA.r intr-un articol scris de Estabrooks,in 197i, putem citi urm[toarele: "Una dintre aplicaliilecelemai fascinante,dar in acelagitimp cslg-ma!-pgl1cul9gle alehipnozeisereferdla utilizareasain domeniul

69

militar. Acestaesteun domeniu cu caresunt familiarizat,f,indci am tgsat chiar eu ISgomqldaql_epentru tehnicile folosite de SUA in timpul q doul rdZ_bo*ars mondiale. Comunicareape timp de rlzboi esteintotdeaunaditatoarede dureri de cap.Codurile pot fi sparte. Un spion profesionistciruia ii oferi bani poate rimAne de partea ta, sau nu. Propriii oamenipot s6 aibi o loialitatede neclintit,dar totugi modul lor de rationamentesteintotdeaunadiscutabil.pe de 'turierul altl parte, hipnotic" esteo solulieunicl. Am fost implicat in pr.getir"" ea acesteisarcini, in timpul celui de-al doilea rizboi mondial. unul dintre cazurile incununatede succesa fostcelal unui cdpitanal corpului de Armati Auxiliar pe careil vom numi GeorgeSmith.c[pitanul smith a urmat Iuni de pregitire. Era un subiectexcelent,dnr-aui$i didea seamade aceasta. I-am indepirtat prin su,ges-tig pqs1l!-ipnotiqd, oriceamintire ci a fost hipnotizat.intai am solicitatcorpului de Armatd Auxiriar sI il chemepe cipitan la Washingtongi si-i spuni ci au nevoiede un raport despre echipamentul mecanic al diviziei X, stafionati la Tokyo. Smith a primit ordin si plece cu avionul in dimineala urmdtoare,si. ia raportul qi sI se intoarcl de indati. Respectiyele ordine i-au fost transmisefund in.stareade veghe.Aceasti.poveste era tot ce gtiacongtientgi astaa gi relatatso{ieigi prietenilor.Apoi i-am indus o stare.dehipnozd profundi qi i-am transmis _ prin viu grai - qn_rngsa.ij4qpollA1rt care trebuie dus direct la sosireasa in |aponia ungi anume colonel - si spunem ci numele lui era Brown - din cadrul serviciilorsecretemilitare.In afari de mine, colonelul Brown ela singura persoandcare il putea hipnotiza pe capifanul Smith. I-am spuscipitanului careera @ sub hipnozi: "PAndla ordine ulterioare de la mine, {9ar qolgn-e.-l-ul Brown $i eq !-qp-utemhipnotiza. Vom folosi un cod de semnaliiaie "luna esteneacoperitf: OlcandJereuziaceasti expresiede la mine sau colonelul Brown vei cidea intr-o stare-de hipnozi profunda',. CAnd cipitanul Smith s-a trezit, nu aveanici o amintire conqtielti cu privire Ia ceeace sepetrecusein stareade transl. Tot ceeace qtia era ci. trebuia si meargi la Tokyo pentru a prelua un raport despre divizie.Cdnd a ajunsacolo,Smith s-a prezentatla Brown, carel-a hipnotizatcu codulsemnal.Subhipnozi, Smithi-a transmismesaiul

rs'

70

Controlul maselor

meu gi a primit un altul, ca raspuns.Cdnd a fost trezit, i s-a dat raportulgi s-aintors acasicu avionul.Aici l-am hipnotizatdin nou, gi mi-a livrat mesajulde la Brown,careseaflain siguranli, ingrop4t s4g.AcestsistemesteP-facticinfailibill'2 adAncjn qubconqtientul Estabrooksa scris gi despre creareapersonalilililor multiple pentru uz militar: "in timpul celui de-aldoilearizboi mondial,am exersataceasti tehnici cu un locotenentde marinl vulnerabil,pe careil vom numi atenti a specialigtilordin Marini' ap fones. Sub supravegherea lqi separatp9ls9l4{3.!gg 194$.-in fgnes A 9i JonesB. JonesA, cel carefuseseun soldat ,,normal"in cadrul marinei, a devenit astfel altcineva,complet diferit. Acum propoviduia"doctrina comunistl, in care credea sincer. Era foarte apreciat in rAndul grupirilor comuniste,gi prin urmarei s-au ficut aspremustriri gi apoi a fost llsat la vatri de citre armati, careera implicati in toatd povestea, iar el a devenitmembru de partid cu actein reguli. )oterul a fost Jones-B,cea de-a doua personalitate,inilial prezentl in congtiinla soldatului.SlrUh*ipnozl,acest|onesa fost instruit atent prin sugestii. profundi, carecunogteatoate gAndurile |gnesB era personalitatea lui |ones A, era un americanpatriot gi era ,,setat"sd nu spunl nimic in timpul stirii de veghe.Tot ceeace a trebuit si fac a fost si hipnotizezsoldatul,si intru in contactcu fonesB, americanulloial gi astfelaveamo sursi de informalii direct din tablra comunistl."3 - Estabrookscontinul si vorbeasci in extenso despre clggreg in cartea sa dip 1943, Hypnotism, e,sasinilorcontro impreuni cu RichardLockridgeau (Hipnotism).iIt"1945, Estabrooks, scosla vdnzareo carte de fic{iune numiti Death in theMind (Moarte cum tn minte),carele-a adusmari cdgtiguri.in roman sepovesteEte hiFnozi tlalsformat aliafi prin i-au pe9i lazry.titi-au eaptqrat 9fiterii in agenfidubli. a Degi opinia generall a psihologilorla data experimentelorlui Estabrooksera ci voinla omului nu puteafi incilcati prin utilizarea hipnozei,Estabrooksaveao pirere diferiti. ,,De fapt - scriael - cred ci putereahipnotizatoruluiestenelimitati - sau mai degrabi este ingriditi doar de limitirile inteligenleigi scrupulelorpe careacesta le are'is

Jim Keith

7l

intr-un interviu pentruEveningBulletin din Providence,Rhode Island, Estabrooksvorbea despre creareaprin hipnozi a unor disocieriiperso-n_alilg$i. spioni prtgltogx El a afirmat ci aceasta posibilitate,,nuesteliteraturi gtinlifico-fantasticl... Estecevaces-a r ealiz4t gi se rggli z,ea7i jn cqntln uary._Eua"m_ficul_-pi' Dup5.cum a indicat,Estabrooksnu era singurulcare,,ofhcea"" in aceletimpuri. MorseAllen scriaci. in aceastiperioadi de debut a cercetirilorCIA, a incercatsi ,,.. .ia o stareexistentia egoului- ca un partenerde joaci imaginar din copilirie - gi sa-l construiasci, intr-o personalitateseparati, necunoscuti celei dintii'i Ulterior Ailen va lucra cu aceasti,,nouf' personalitategi ii va ,,comanda" sI indeplineascS. anumite sarcini desprecare prima personalitate si nu gtie nimic. Ar exista o scurgerede informalii inevitabili intre cele doua personalitili, in specialin timpul somnului, dar daci hipnotizatorulera suficientde priceput,puteasi construiasci scenariide acoperiregi valvede siguranti caresi impiedicesubiectul si acfionezein dezacordcu sine.6 in vdrstl de 28 ani, a intrat ig -g4r9_l2$g[*4lgp, intr-o banci din Copenhaga9i a impugcatmortal doi angajaliai bincii. CAnd a fost interogat,Hardrup a mirturisit c5.el a comis crimele,dar ci a fosthipnotizatde citre un complice,Bjorn Schouw - Nielsen. Hardrup a fost gisit vinovat de omucideregi inchis, iar programatorullui, Schouw-Nielsona fost gi el glsit vinovat gi condamnatla inchisoarepe viati. 7 Despre f4brica$:_aasasi-n{qr controlat!! mental ne spune gi colonelulWilliam Bishop,carea fbcutin 1983urmitoareledeclaralii cerceti.toruluiGary Shaw: ,,Astfel am colaboratcu CIA dupi rizboiul din Coreea.Mi s-a administrat orice drog cunoscut.Cadrelemedicalece lucrau cu agentiaau descoperitci la unii subieclio varietatede droguri igi atingeaufoarte bine efectul scontatin combinaliecu hipnoza (putereahipnotici a sugestiei). La fel a fost gi cazulmeu. Declarcu toataconvingerea,experienlagi cunogtinfaci aceastanu estedoar posibili, dar chiar sedesflgoariin prezent. Nu am inteles niciodati de ce am fost selectatchiar eu. Erau multi factori emolionali sau psihologici care erau implicali in

72

Controlulmaselor

paranoia subieclilorprecum:comportamentulantisocial' selectarea qceasti cind ln.si sau rudimente ale acesteia9i aEamai departe' - este programale- sau in lipsa unui alt termen' indoctrinare John Doe pentru a indepliniti, ei ar pqtea-si Jolo-sqa-scl -subiectul programat l.r.ql.a"lk-91g-pl" p" G;"rge 9i fane Smlth Subiectului lor' programul i s-ar furniza toate informllilie privind localizarea careil zilnic, etc.Apoi esteimplantat in mintea lui trLblocaj mental' impiedici si-gi aminteascidespreaceastimisiune' alesin Probabilcl pesteo lunl sauun an rareori un an' mai o voce rostitde aceaperioada- telq{onglqgne V-4jiYug1.Eg va fi declanqa19gjgglol" pe carejohn Doe o recunoagte.-eZ-lq1"u absolut bo.,ou*.orn-itecrima, seva intoarce acasi Eiryr ig*yg-Agpti al memoriei gterscomplet" grrl-r-ic. -insi Esteun spaliu existi o problgg1i,la carenu i-au gisit rezolvarea'Uneori de armi' mie mi s-aintdmplatacum - vid fe!e,nume' locuri' focuri pentru pentrucarenu am nici o explicalieralionall' Am mersinapoi intimpll se aceasta ci explicau i"-progru*are. in acestegedinqe,ei aceste din timp in timp, nu e cevaingrijoritor, doar trebuie alungate amintiri. Am cunoscut oameni care gi-au pierdut gradat vlzul' sau de a-9ifolosi corzilevocale'Unii aveau parlial auzul,saucapacitatea aceste constipaliecronici. Cauzanu fi zici, Ci*iltr-gl'oggl' deoarecedevenit am Eu fiziologic' UJqgjiry.gryAk s-au extins 9i la nivel motive evidente,nu vreau si intru in detaliil' ;p"t "it"t;i.bin * L3--eAIev.a. ^zilg dupf,-.cq a dat publicitilii aceste informafii' care colonelul Bishop a ng4t cg_iafa$t, o cauztrdesintalnitl Ia cei ui,rnia t.t-i* asuPratreburilor murdare ale agenliei'8 conform datelor pe care la avem,incepandcu al doilea rlzboi mondial,pqihiatriicarelucraupentruagenliilesecreteamericane .up"iili sliisoelezg $r_9e compartimenteze personalitilile "ruo subiecliior, s-6es-cu.ndi-.iforma{iiatit fala de posibilii interogatori cnt gi ialn de Jiectul insigi 9i si insere,zein amintirea subiectului Datoriti lui GeorgeEstabrooks,Iajumltatea secolului, "*r"g#. a fost completi'e .*"fr@b,gi9i^C.e4dddclcl$anciurian Dupl cum s-a presupus' existi dovezi ci' Candidatul Manciurian al lui GeorgeEstabrooksa fost folosit pe teren. Poate

Jim Keith

73

John F' cel mai important exemplu este asasinargaBrggedintelui is-03' Lee Harvey Oswald' care' conform Kenne{it La..A..fioie-mbrie de fapt un instrument al dovezilor ar fi fost on ,,u'u'in singur"' era altele' 9i poate c[ alosJ io4"to, care probabil includ CIR' Mafia 9i s1-1ucidi pe ]FK' Lro_g53-ngt d _,__,^-. ^^t mar ^.. cel Thornley, intr-o scrisoareadresatl mie de citre Kerry japonezitAtsugi' acesta bun prieten al lui Oswald delabazanavali a scris: contactat de citre David ,,Spre sfdrgitul anilor 70 am fost noul al marinei' Bucknell,care mi-a spusci a fost in escadronul menfionatci poreclasa impreunl cu Oswald 9i cu mine' CAnd a cine era Bucknell - un era ,Castorul Buctcy",mi-am adus aminte din dotareintr-un mod om mare,cu dinli lali careigi purta gapca amuzant de o incercarede a Bucknell m-a intrebat daci imi aminteam inteligenlei militare' fi recrutali (Bucknell, Oswald 9i eu) in cadrul imi amintesccind neNu imi aminteam. Apoi m-a intrebat daci rimAne intre noi"' am intAlnit toli trei, iar Oswalda sPusci "acesta a spuscl se petreceain Mi-am amintit foarte clar aceasta'Bucknell drum sprelocul unde sedesfigurarecrutarea' mergeam-toli trei intr-adevir, mi-am amintit cum in timp ce de radar' in aceeaqidirecgiespre centrul bazei' indepirtindu-ne auzitein difuzoare9i ni numeleOswald,Bucknellgi Thornley au fost escadronului'Ajungdnd s-a comunicat sa ne prezentim la birourile L'T'A'' un satelital aici, ni s-a comunicui se prezentim la centrul "e bazeimarineiEI Toro undeeramstalionali' cimltiria 9i in timp Bucknell a spusci el Ei Oswald practicau chemali pentru acest ce purtau o conversalie,se intrebau daci sunt carenu aveam lucru. Oswaldseindoia, fiindcl 9i eu am fost chemat' nimic de-afacecu asta. baz| am intrat intrBucknell sPuneaci atunci cAndam ajunsla cu mai mulli soldali un mic amfiteatrusausall de lecturi' impreuni un clpitan de de la alte unitifi. Conform cu Bucknell in fallse aflau Bucknella (flat-top)' marinl gi un civil hispaniccu o frizurl periu!6 pentru cMf pe fo-stsgJprinssa-tvad^iggglpitan fiind ca un cilelug carel-a prezentatca fiind ,,domnul B"'

j$

74

Controlul maselor

Domnul B. a spuscd ,,Avemmotive si credemci noul guvern revolufionaral lui Castroa fost infiltrat de agenfisovietici"(Acestea se petreceauia sfrrgitul lui mai sau inceputullui iulie l!99, chiar dupi Revolulia anului nou, inainte ca Fidel Castro si ,,devina comunist".imi amintescci cinevaa ficut aceastiafirma{ieintr-un curspe carel-am urmat,dar nu imi amintescqi contextul). Domnul B. a spusci. am fostadunalideoarece suntemcunosculi cagiadmiratoriai regimuluilui FidelCastro.DupI cum imi amintesc vag,ideeaeraci FidelCastroaveanevoiede ajutorulnostrupentrua scipa de aceiagenti.Eram solicitatisi ne inscriemvoluntar pentru un programde contra-spionaj! Suntsigurci m-agfi inscrisvoluntar.Dupi cdteimi amintescam fost refuzatpe motivul ci era deja stabilit sa plec intr-o misiunein estuldepirtat,incepdndcu luna iunie,iar programulde antrenament se desfhgurain SUA - insi nu inainte de a semnanigtehdrtii prin careautorizamsi particip in cadrul programeloragenliilorsecrete. Bucknella consemnatin detaliu acestevenimentextraordinar in ziuaurmitoare gi candne-arnintdlnit in SanFranciscola sfirsitul anilor 70 mi-a citi acestenote. Voluntarii au fost intervievaticateunul, dupi prelegereainiliali. Bucknella spusc5.aveaun bunic din parteamameinumit E.H.Hunt, pe careI-a trecut la referinfepe formularul de recrutare.Domnul Bpareauimit gi a intrebat,,CineesteE.H. Hunt?,'Bucknelli_aexplicat. Domnul B. a exclamatgi a rAs.ErllgfdHuala fost al doilea la calsandesuU-&n la operafiunea,Golful p orcilor,'. Bucknellnu a mai fost contactatweodatdin legituri cu acest programgi nici eu. Bucknella spusci operaliunilesub acoperireale escadronului de control aerian al marinei erau asiguratede inteligenla militari, iar acumil suspectampe oswald ci dejaera un agentin inteligenla militari carepretindea ci estemarxist in timpul recrutirilor fhcute de Domnul B, fapt care i-a sporit calificirile pentru programul Domnului B. In perioadacAnds-aupetrecuttoateacesteaam inceputsi am halucua[ii-aucliliv.qputql!:ce, de reguli inainte saadormi' Thorneleycredeci. in timp ce era in armati a fost supusunor

Jim Keith

75

i elperimentede control al minfii li cn r.s-aimplantatIa poate ca ghidat de la distanfl. Se al minlii de un dispozitiv lgntrol rc"tty.a fie pur gi simpluparanoic,sausepoatesi fi fost intr-adevar supusunor experimente.ro Alte persoaneinformate din domeniu sugereazici Lee Harvey Oswald se poate si fi fost o persoani supusl controlului mental. Agentul de contrainformalii al armatei qi CIA, $erman Kimsey a scosIa lumini in anul 1975 ceeace gtia despreOswald. Potrivit unui interviu Iuat lui Kimsey,de citre jurnalistul Hugh MacDonald ,,Oswalder-aprogramatseucida,precumun medium la o gedinqide spiritism. Apoi mecanismuls-a defectatti Oqggl4 e d-eyg,lielggle pericu-lqasdfirn direclie'l Desigur a fost g ,,cgingidenli" faptul ci *"tit di".u"t" itimii la trei siptimdni dupi interviu.rr Ki*_r-qZ_u in raportul Warren,esteconsemnatfaptul ci Oswalda locuit la psihiatrul cubanezFranciscoSilvainainte de asasinat,gi aveao slujbi. la spitalul unde lucra Silva.Estede remarcat.e 9&g a colaboratin domeniulgtiinlific cu RobertHeath,specialistin implant cerebral.r2 Printre personajeleintunecate care erau in anturajul lui Lee Harvey Oswald era gi David Ferrie, consideratde citre procurorul districtului New Orleans, lim Garrison, url participant cheie in conspirafiaasasinirii.Ferrieera pilot principal la EasternAirlines, pdnl cand gi-apierdut slujbaavAndorientiri homosexuale. Ferrieera implicat puternic in activiti(i anti-Castro,gi asociat cu qeful mafiot CarlosMarcello gi cu membrii ai CIA. Un agentCIA i-a spus lui Victor Marchetti, fost asistentexecutiv al directorului adjunct al CIA, ci Ferrie era un agent sub contract pentru CiA la inceputul anilor 60. Sepresupunecd FerrieavearesentimentePentru fohn F. Kennedydupi egeculinvaziei din Cuba de la Golf of Pigs,9i mai mulli martori igi amintescci l-au auzit pe Ferrievorbind despre pregedintelui. asasinarea Primul contact dintre Ferrie gi Oswald probabil s-a produs in 1954in cadrul Patruleicivili aerianl Louisiana,in acelagian in care Oswalda devenitfoarteinteresatde comunism.ln ziua cind avut loc asasinatulavocatullui Marcello I-a vizitat pe Ferriepentru a-i spune cl in portmoneullui Oswalds-a gisit legitimaliade biblioteci a lui Ferrie.

$

76

Controlul maselor

Acestelegituri devin gi mai ciudate.Ferrie practicahipnoza, gi se presupuneci. gi-a folosit abilitdlile pentru a face cuceriri homosexuale. Unul dintre companioniide cilitorii ai lui Ferrie,]ack Martin a declaratci Ferr,iel-a prograg5ltprin hipnozape Oswald,ca sa-lucidi pe Kennedy. Separeci Ferrle*e{q|qp!.qt_lii+,m-agianeagri" gi era un inalt preot al Bisericii catolicevechi apostolicedin America de Nord, ai cdrei membrii au fost cercetafide Garrisonpentru implicarein asasinarea pregedintelui.Bisericaapostolici poateci era - aceasta estedoar o speculalie- o filiali a Ordinului Templierilorde Orient, legati de BisericaCatolici Gnostici. in mod sigur nu esteceeace se in{elegeprin parohiacatolicrobignuiti. conform cu cercetitorul Loren Coleman,,,ln cadrul acesteibisericise indeplineauritualuri ce implicau sacrificii de animale gi ingerareasAngelui.in timpul ultimelor siptimini petrecute de Lee Harvey Oswald in New orleans,acestaa participatla numeroaseintalni.riritualistein locatii privateimpreund cu David Ferrie."tv:gffggft'erviciile secretegi cgEglclgsg;ga!, apar mereugi mereu in-iiGi.Eti dFu,ii.rcetut acestsubiect. !_erriea fost gisit mort in apartamentul siu in 22 februarie 1967,c?nd dep14e.amirturie despreasasinarealui Kennedy.S_au gisit doui bileteprin careFerriedeclaraci s-asinucis,dar_m_edicul lggistdin New orleans a constatatmoarteaca fiind cauzenaturale, producdndu-se o hemoragiecerebrald.r2 i.4 1969 a fost publicaE c@&:!,controlali\ scrisi de jurnalistul Arthur Ford sub pseudonimul Jincoln Lawrence'l Ford suslineaci aveaca gi sursi de informalii un agentdin cadrul agenliei,care i-a dat detalii despretehnglsglq B$IE--"E-DjM, adici. qgrtrcLlrrffaEerebn I ! ipno!! c_p11p. unde radio gi disolutia m emori ei p_{il $Ulqgq_e tehnologie care a fost foiositi pentru _-ele_ctlonice, a-l programape oswald. Lincoln Lawrencescriacd Ei uci*asullui Oswald er fi, fost programat mental. Evaluareapsino)6g#'-i tui |ack Ruby de citre mai mul$ doctori este plina de semnificatii. conform cu Dr. walter Bromberg,psihiatru gi director clinic al spitalului Psihiatric din Pinewood,New York, Ruby era ,,montat si fie un luptitot sd atace'.Tot Bromberg a sustinut ca ,,categoriceste..

Jim Keith

77

in gindirea sa care nu esteparte integrantl din structura *g_U1gsgi mentali originali'i psihologgi profesorasociatde psihiatrieclinici Dr. RoySchafer, gi psihologie la UniversitateaYale,spuneadespreRuby ci .S-gpqre ci nu simte ci are controlul ac$unilorJui, ca gi cum acesteas-ar produceuneori independentfa{i de congtiinlalui". Dr. Manfred S. Guttmacher, ofi,ter medical gef la Curtea Supremi din Baltimore,a insinuat ci-erclegulhllRuby afost vit!15rat pe carenu le divulgd.'a prin mijloace .t -,--.*___Poate cea mai convingdtoare dovadd despre folosirea unui fratelui lui loh-n F. Keruredy, candidat manciurian, a fost asasjn^arga careera ln acel moment un candidat important Rgbelt F. Ker-rnedy, in cursaelectorali pentru pregedinlie.Degi cazullui Kennedyeste destul de labirintic in complexitateasa, gi probabil a implicat o mascarea evenimentului de catre serviciile secrete,ceeace faceca aflareaadevirului si fie dificili, totugi voi puncta cAtevaaspecte. Despre posibilitateaca Sirhan si fi fost un asasincontrolat mental, precizim ci acesta a suferit o traumi. cerebrali cind era angajatca jocheu de antrenamentin 1966,accidentcareprobabil ci l-a ficut mai ugor de hipnotizat. $tim ci a primit tratament de la mai mulli doctori. Terry.Welch' un prieten de Ia hipodromul unde lucra, a relatat cl psrsonalitatea-luiSirhaes-*sehimbatcomplet in ageqp-er,ioad[.Daci a fost efectuati.weo opera{iepe creier in acea ri perioadi, a.fostposibilsi i seimplantezein creier ca acestlucru sl atragi aten[ia. Sirhan a dispirut timp de !Eil$1d in anul 1967,fari a informa familia despreintenlia lui, interval carepule_lgg1stituio opo-rtunitate excelenti pentru a se desfbguraplo&r4rn-arealui. S-a constatatci dupi intoarcerealui in Los Angeles,a inceput si lnanifesteinleres pqnlry igubislq, pasiunepe carenu o aveainainte. efectuati de poligi,ain camera lui Sirhan a scos Pe"-rctrezitia Ia iveali @, {!e.13!?&!94!-rgzaqrqeieaic-e trimiteau materialeprin pogti, gi se presupuneci Sirhan a fost apropiatde membri! -din-gruparea-Pr.scesul, o miEcarescientologici cu caregi CharlesMansona alrrt legituri. Cercetitorul Johnfudgene relevl ci Sirhana participatla petrecerice au avut loc la domeniu[qi

s

78

Controlulmaselor

F.Kennedy unde era prezentgi Manson,iar Robe_rt -BomanPp-lanski, cu o zi inainte de a fi omorAt. a-glli!-agasalg&le!*i Mai multe persoanecare l-au vlzut pe Sirhan dupi ce l-a ucis pe Kennedy au sesizatcomportamentul siu, acestapirdnd a t hipnotizat. Cdnd a fost chestionatde citre avocatulcare i-a fost desemnatdin oficiu, Sirhan a spus.,,Nu imi amintescprea multe despreimpugcituri, domnule, eu am tras?Ei, da, mi se spuneci eu am fost. Imi amintesccL eram la Hotel Ambasador,gi beamcocktail Tom Collinses.M-am amelit.Am mersinapoila maginameapentru a plecaacasi.insi erampreabeatca si conduc.M-am gAnditci mai bine si g[sescnigte cafea.Urmitorul lucru pe care mi-l amintesca fost ci cinevamd strd.ngea de gdt gi un tip imi risucegtegenunchiul.'s Persoanavinovati de hipnotizarealui Sirhanpoatefi Bill Bryan, pregedinteleInstitutului American de Hipnozi, care s-a liudat cd a lucrat pentru CIA, gi in anul 1968a spusci Sirhan a fost pacientul siu. De asemenea segtieci Bryanl-a hipnotizatpe Albert De Salvo, "sggrumdtoruldin Boston"]iiiGfeiiri F"De Sitvouau foit gesitein agendalui Sirhan.t6 Pe 2 iunie 1958,Sirhan a fost vizut la sediul de campaniea lui Kennedy,din Los Angeles.Cand a fost intrebat daci are nevoie de ajutor, acestaa aritat spre un voluntar nou care era ali.turi. Acest voluntar era Khaiber Khan, care se inscrisesein campaniecu o zi inainte.Khan, necunoscutpAni in acelmoment echipeilui Kennedy, e;a un agentoperativ CL!, carea participat in mai multe actiuni ale CIA de-a lungul anilor, inclusiv c?_agg+!in ristur-rlareaguvernului iranianin I q53. In ziua impugcirii lui Kennedy,Khan a fost vizut conducAnd pg_MichaelWayne Ia Hotelul Ambasador,care a fost vizut mai dewemecu Sirhan.Waynea fost identificat de mai mulli martori ci a fugit din dependinla hotelului dupi ce au avut loc impugciturile, avAndasupralui cevace pirea a fi o pugci. Atunci cind a fost interogat despre Sirhan dupi moartea lui Kennedy,Khaiber Khan a.dat rispunsuri ce au dus sp_rgargielQlsS. Apoi a fost lisat singur cu investigatorii poliliei, probabil datoritd rolului in operaliunilesecrete.Ne putem ugorimaginace probleme ar fi int6.mpinatpolitia din L.A. dacdar fi implicat CIA in asasinatul

Jim Keith

79

Iui Robert F. Kennedy. Esteposibil si fie relevantgi faptul cd faimoasa,,fati in rgchia cu buline" carea fugit din Hotelul Ambasadorimediat dupi impuEcarea lui Kennedy,strigAnd,,Noi l-am impugcat!Noi l-am impugcat!"a fost identificatdpar{ial de citre doi martori ca fiind fiica lui Khaiber Khan,Shirin Khan.rT lncercirile agenliilor secretede a crea candidatul manciurian continui. l-naprilfe19p4,in timp cestudiala UniversitateaWisconsin, Dan Harr a fost abordat de un birbat care s-a recomandatca fiind recrutor pentru CIA. Fiindu-i ofertati inscriereaintr-un program special,Harr a refuzataceastiPropunere.Harr credeaci au incercat sl-l racolezedatoriti inteligenlei remarcabile,abiliti$lor in tehnici qi probabil gi datoriti abuzuluipe carel-a triit cAnderacopil. Bunicul din partea mamei era ofi1er civil gef la fabrica de munilie Badger, la Baraboo,Wisconsingi probabil ci a lucrat Pentru CIA, conform spuselorbunicii. Harr considera ci Baraboo era una din localiile Paperclip. unde s-a desflguratoperaliunile Pr-oi,-e-9!gl Spresfirgitul anului i985 Harr aveanevoiede bani. I-a telefonat omului de la CIA, a fost recrutat in agenlie gi in anul 1986 9i-a petrecut cam-jupifate din sfrrgiturile de siptdmind lj! o ,,fermi' lingi Fairfax,Virginia. Degi localia era o fermi funclionali, existau Eicameresubteranepentru ceeace Harr denumegteNOC (acoperire neoficiald)pentruprglg-clglgj!9g99us"9i,,O;iod'. Harr spune ci ,,Pegasus era opralgSl ,,respondenlilor programa{i"iar prion semnificaagenlii operalionali,vdnitorii... La localia NOC am fost antrenatin folosireaarmelor,am dobdndit cunogtinleampledesprecalculatoaregihacking,folosireamijloacelor de comunicafie gi tehnici de evitare. Unele amintiri sunt oarecum neclare,deoareceau fost ulterior ,,qterse", 9i au fost suprapusepiste fost antrenat". false,degimai de[in abilitilile in caream Ca o acoperire,Harr a intrat in Marini in ianuarie 19879i a parcurs pregitirea in electronici. A fost transferat la Insula Mare lingi Vallejo, California, care crede ci era o baztrde submarinecu ,,proiectespeciale",existAndo prezenti numeroasaa personalului CIA gi NSA. Figade serviciumarcheaziaceastiperioadi cu,,toPsecret",avdndata$atecoduri numerice.

s'

80

Controlul maselor

Harr afirmi ca nu are nici o amintire a ceeace s-a petrecutla InsulaMare.El credeci in aceastiperioadi a trecut prlggqdilloryIg penlgli, o parte desflgurdndu-seprobabil la Spitalul $i programar_e_ Naval Oakland. Una din operaliunilein care a fost implicat se numegte,,,Bedrock-StalematdlUn fost militar carea fost implicat inprggra_mulde esryn11ggllC_qilqrpolitici din La-os(el credeci numeleproiectului era ,,Bandaneagrll')a decissi faci publiceacesteinformalii. Harr gi alli doi ,,respondenfiprogramafi" au fost ,,activafi s[ opreasci scurgerile'i Dupi ce s-a rinit la genunchi,Harr gi-a amintit p.rogr4marea sgplig-enl4li ce s-aprodusla SpitalulNaval Oa$and: ,,imi amintesc ci eram legat de un scaun.Mina mea dreapti era intoarsi gi pe degeteerau manqoanede cauciuc din care iegiau nigte fire. In mini intra o perfuzie. imi amintesc auzind numele drogurilor pentotal_deso{ig, nebutal gi xanax.Stroboscoapele sc_opolamini. gi boxele functionau sincron, aproximativ o datd pe secundi, cu exceplia cazului cAnd mi se spunea ceva, cAnd ritmul era foarte rapid. Cred'ci. aveamo bandi metalici in jurul piciorului stAng,iar uneori qimleamgocuriconcomitentcu lumina stroboscopici.Ei imi puneauintrebiri gi imi dideau indicalii. ,,8i",cred ci erau un doctor OConnor... Imi amintescuneledin luprurile pe carele-am vizut proiectate pt ecran.Erau poze diferite - cAini care se imperecheau,pirinfii mei cu capeteletiiate, un film cu un sacrificiu uman gi canibalism, cu flori, confinut obscen,magini, animale gi imagini amestecate, altele.Din nou gi din nou. gg!"ft *",_hg-s]JgL De asemenealin minte ci am simfit ceva ca un sicriu. Era intuneric total gi era umplut cu api caldi. Dupi o weme ryL{gmlei1rn cg.lrnd dgg un:g], doar plutind, ftri un trup. $i aici existaulumini stroboscopke-$i-Eax".Parci mi simleam drogat atunci. O weme am fost intr-o cameri mici, unde nu se afla decdto-gauri in podea. Luminile clipeauneincetatiar zilelese transformauin ore, iar orele in zile. Nu mai aveamnici un sim! al timpului'l Harr a fost lisat la vatri dupd 23 luni, durata pentru care s-a inrolat fiind de gaseani. S-aintors in oragulnatalin Wisconsin,dar

Jim Keith

81

era, dupl spuselefamiliei gi prietenilor, cClrsva-!ch4lb-9l_|3l?-'& cl4q_g1qi-liaintede a se inrola. Acum aveanigte plreri de,,extreme dreaptl, cregtinfanatice,de mili$e a comunitilii'i El credeaci aceste orientiri i-au fost inoculatepentru a aveaacoPerire9i pentru a Putea spionagrupurile de orientaredreapta. inapdiafSes"-Harr s-atrezit brusc intr-un restaurantcarenu ii era familiar in Madison,Wisconsin.O femeiepe carenu o cunottea stltea in fala lui. Ea a spus,,Bine,te-ai intors",s-a ridicat 9i aplecat. Mai tirziu a gisit urma unui Ec Pe g11br-a!9i a unei punclii goldul drept. Pini in ziua de azi Hart se striduiegte si-;i aminteascitoate detaliile a ceeace i s-aintAmplat dupi recrutarealui de citre CIA.te Un proiect de control mental aseminitor estedescrisde un.fost gi 1 CIA-care a fost comandantul mgrnbg-e!-l4lglig91_191M-arinei In cartea ,,O radiografie a programelor secrete unei echipe SEAL' de control al minlii" vorbegtedespre ProiectqllQpen Eyel(Ochi deschigi) in care termenul ,,Clpeg-EySsl'(9.9h:-pi) se referi la subiecfiicontrolali mental. ,,Aceasti parte este dedicatl operafiunii Open Eyes.Un grup predeterminatde agenfi impAnzescspitalele9i centrelede imigrare pentru a gisi candidafi pentru operaliuneaamintiti mai sus-Apoi localizim indivizii {inti, care nu!r--e}giesi aibi rude aprop-lalesau prieten.tfearle buni. Acegtia sunt apoi supuqi b"lp""ZgLpf9fu41gq njyglglJl unde estestabilit de c6tre psihiatrii gi ofilerii operativi la ce anume ar putea fi folosit fiecaredintre subiecli. Daci candidatul are un coeficientde inteligenli ridicat, acestava fi completatin figa lui, numiti,,call fiIe". Daci subiectulareun coeficientde inteligenli mai marede 120' ii va fi ata$atun semnal cod la nivelul unu al hipnozei, un cuvdnt sau o cifri. Apoi vom intreprinde o cercetarede fundal sistematicd gi seva creaun dosarcu dateleob$nute,pentru referin[e ulterioare. Daci nu existi rude, subiectulva fi mutat in altl locafie unde sevor desfrguraaltetestePentru a afla purrcteleq!r-r-g$ile ale-,subieetului. unde ii vo.Lfiigrplantatein Acestaesteadusla nivelul dpj-d-e-biBggze msgp;je diverseordine m Lugiqni. Daci dupi ce a fost eliberat subiectul reline acesteordine gi sarcini implantate la nivelul doi de hipnoza, 9i le indeplineqte'

s'

82

Controlul maselor

vA p."rrmio .notiftcane]de-rechemare,de la o persoani care va fi introdusi de noi. Pasulurmitor esteqiyglgll1glllq.[@g?d, careva fi o_r-emo4elare 3€:9t-t199:-f=91?lit4i. Subiectuluii seva spunecI tot ceeace face pentru ,,prietenii"sii estein reguli, chiar dacdar intra in conflict cu legile existente.El va credeci estecapabilsi indeplineasci toate ordinele noastregi va fi din nou eliberat in viala lui normali. (To1i subieclii trebuie sI treaci.prin acestetrei nivele pAni si fie eliberali pe teren!)" Cg-qgJ, so.eficientuldeinteligenf i, cu atit mergegi -"-qlcrqai*mare p-r--qgamar-e,amai-dslarle! Daci acestcoeficiente suficientde mare, vom aduce subiectul lg_Fglrnesau la una din numeroaselecentre din USA sauCanada.(,,Spitaluldoctorilor" diri Dallas esteunul din centrelenoastreprincipale). Aici, subiectulva fi hipnotizat la nivelrrl patru, unde ng13 ma,i p@ (acestlucru se va realiza la unitatea medicall de la Ferml - unul dintre spitalelenoastre.Daci va avea de indeplinit o misiune importantS.,programarease va realiza la ansamblulStonyMountain").L..Lnryglul_Etruse.pglglgggqcr1-e diverse programe in creierul subiectului. Orice comandi este acceptatela acestnivel. La acestnivel se-poatemodelao personalilate qgplet naui, o istorie personali rescrisi, iar subiectulpoatefi ftcut sl creadi.orice estenecesarpentru a duce la indeplinire sarcinacare ii va fi incredinfati. Ii vor fi date o noui viali gi o noul identitatein alt stat gi orag.Va aveacarnetde gofer,magina,cont bancar,pagaport, carduri, certificatul de nagteregi toate mirunligurile - precum poze alefamili-qi(care_nuexisti in realitate).Subiectul9i pacientul(unul 9i acelagi)areacum un programde indeplinit (carecredec-i-esleallui), gi estepregitit pgntru n@. La aceststadiu,este ataqatcreierdri raqqgjllrArt.h.i" sauo.secven(i,numer_icisauo cglggndi_vocel4.Acestaestede reguli cunoscut ca gi declangator, careva activasubie-ctdsi-a{ioneze. Via[a subiectului continui ca o viala normali gi uneori jn_deplrqeasci chiarfolositoarecelorlalti,pgl3-.,g3$..15e_*cgl-e*.Sgplgglamele rrnplan!!,e la nivelul patru de hipnozi; cdnd esteactivat dpclangatorulsubiectuldevinede nerecunoscut.Nu existi o amintire

Jim Keith

83

in subcongtient a weunei hipnoze. Daci subiectul a infrptuit o acliune violenti, acestanu va percepeci el a fbcut acea acfiune. Doar psihiatrii care cunosc aceasti fug-1u coryp=ojleqgeqLti " subcon$lfigqtvor puteagisi piste caresi duci dincolo de nivelelede control unu gi doi. Am asistatpersonalla programareade nivel 1-5, gi am fost supusla programareade nivelul trei. Daci subiectulareun IQ ridicat (de preferinli in jurul valorilor 130-140),poateasimilarapid toati informalia careii estefurnizati. TsalegrUpglle patriotice,grupurile de muncitori obiqnuili precumgi muncitorii din corporaliile mari (firme ce au contractecu guvernul) ag printJ.gei cel pulin ugul saudq!.-s.gbi9_cli "|1ggtcptardl p:glecglelear iygE implici intotdeauna un grup violent din cadrul unei comuniti$. Inci4entd_AKQ era clar un rezultat al Proiectului Clear Eyes.Grupul lui Tom Valentino estemecanismul declanEatorpentru Open Eyes. $i Waco era un grup gen Open Eyescare aveao sarcini specificl de indeplinit. Randy Weaverera programat mental, insi a devenit un subiectscipat de sub control. Robert Hunt era un agent carea fost pus in agteptare.Nu trebuie sl agteptim mult pXni sI-l vedem pe Bob Hunt indeplinindu-gi adeviratul siu scopfinal. Trebuiesi amintim ci existi mai multe niveleprin careserviciile secreteigi duc la indeplinire sarcinile.VI amintifi fonestown?-U.4gl deoarecea existat in glup un subiect diq-tl9-g-qqftl1-alual@Da gen Clear Eyes.CAnd a inceput si tragi pe pisti, a devenit autodistructiv Persoanacare a fost ucisi (CongresmanulLeo Ryan) a a fo-st gtiut ci estevorba de o operaliuneguvernamentali.Clear Ey-es agry_{_Qrrn*:s-frecventrn izohtn) din greqeald!\g g"_mai.pgleau ogl_qlqelgfil". &llgdrpgi erauprogramali cel pufin pini la nivelui trei. Au fost doar trei morfi atribuite cianurii, restul au fost omoruri prin impugcare.Acum estemai clar modul lor de lucru. Suntbucuros ci am ieEitcu bine din asta."2o

84

Controlul maselor

Note: l. Ross, M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research: Building the Manchurian Candidatej' discurs linut la Ninth Annual Western Clinical Conferenceon Trauma and Dissociation,Aprilie 18, 1996 2. Estabrooks,G.H., "Hypnosis Comes of Age,"ScienceDigest, aprlie l97l 3. Ibid. 4. Estabrooks,Dr. George, citatin Human RightsLaw lournal, "Freedom of the Mind as an International Human Rights Issue,"Vol.3, No. 1-4 s. Ibid. 6. Restak,RichardM. The Brain: TheLast Frontier. NewYork:WarnerBookslTg 7. Lawrence,Lincoln, gi Thomas, Kenn. Mind control,Oswald eb JFK WereWe Controlled?Kempton, Illinois: Adventures Unlimited Press,1997 8. Russell,Dick.The Man Wo Knew TooMuch. NewYork: Carrol & Graf,"92 9. Estabrooks,Dr. George,citat in Human Rights Law Journal 10. Thornley, Kerry, coresponli cu autorul, august30, 1997 11. Constantine, Alex. PhysicDictatorsftrp.Portland, Oregon: Feral House, "95 12. Bowart, Walter, "Leading Psychiatrist Blows Whistle on Profession:proves 50+ Yearsof Mind Control", MindNet Journal,Vol.l, No.94, www.visitations, com/mindnet/MN I 6A.HTM; Ross 13. Craig, |ohn S.,"jFK Redux: The Sinister World of David Ferrie,"Steamshovel Press, Toamna 1995; Coleman, Loren, "The Occult, MIBs, UFOs ano AssassinationsJ' The Conspiracy Tracker, Decembrie 1985; citat in Constantine, PsychicDictatorship in the U.S.A.;Greenfield,Rev.Dr. Allen H. Greenfield,"The SecretHistory of Modern Withcraft," manuscris nepublicat care se afli in posesiaautorului 14. Lawrence 15. Kaiser,Robert Blair. R. F. K. Must DreI New York: Grove press, 1970 16. williams, Day, ed. sirhan sirhan is Innocent of the Assassinationof Senator Robert Kennedy. "Facts About the Kennedy Assassination."Carson CiW, Nevada:1998 17. Ibid. 18. Perry, Ma,ary. The Ultimate Evil. New York: Bantam Books, l9g7; Indge, fohn, "Poolside with John ltdge," Prevailing Winds, nedatat;Bresler,Fenton. Who Killed lohn Lennon?New York St. Martin's Press,1989 19. Harr, Dan, "CLA Programming," MindNet lournal, Vol.l, No. 47, www. visitations.com/mindneVMN I 6A.htm 20. Bowart, Walter, "Operation Open Eyes:DisaffectedSpook Spills SEAL Mind Control Experiencesi MindNet I ournal, Y ol. l, No. 72, www.visitations.com/ mindnet/MNl6A.htm

CAPITOLUL 9 Camera de groazila doctorului

Cameron

Pentru a scapa de problemele privind jurisdicfia, multe din experimenteleCIA din perioada Programelor MKULTRA au fost' in C3g5!5-i-q!e_lnr!striine. Printre primele finanliri au desfbgurate fost ceaa lui |amesTyhurst carein 1951a frcut parte din comitetul de supervizarea pLoiec-tglgI_ARTICHOKE li BLUE-BIRD. Tyhurst a condus cerceteriasupraefgctelorLSD asupraa peste300 pacienli la Spitalul Hollywood din VancouverEia fost sPrijinit cu fonduri de citre Comitetul de cerceterigi apirare canadian.$i Abram Hoffer gi Humphrey Osmond in Sakatchewan,au beneficiatde fonduri de la CIA pentru cercetareaefectelorLSD-ului.t ,,Studii experimentale a schimbirilor comportamentald' era un alt program inifial de control al minlii al ClA, desfigurattot in Canada,cplllactut X-33fiind atribuit lui Dr. Donald O. Hebb de la UniversitateaMcGill in 1951.Au fost studiate{"glg".e-999?gll4la lor, primii subiectivoluntari fiind gi izp-lareain tl-fr'l .i studenli ai universitifii. Dupi izolare prelungita, multi subiecti au ajuns la punctul in care4gmaillblilgteaudiferenta dintre stareade veghe$i ceade somn. Pltntre cet" mrl mac$ au,fust

nnaaateaeCn fi mt

AcestDr.a fost

gi Fundalia Gershickter.Cameron a studiat la Ospiciul Regaldin Glasgow,Scofia, cu savantul eugenist Sir David Henderson. Mai tirziu a preluat departamentul de psihiatrie a Institutului Allen Memorial de la UniversitateaMcGill din Montreal, care era de ler. Directorul CIA Allen asemeneasprijinrt de banii lui& Dulles a etichetatAllen Memorial ca fiind ,,o buni sursade goareci umani de laborator" ln perioada anilor 1950 Cameron cu siguranle nu a fost un cercetetor de mdna o doua; a fost unul dintre cei mai influenli psihiatrii la nivel global. El a fondat filiala canadiani a Federafiei

86

Controlul maselor

mondiale de sinitate mentali, impreuni cu generalulde brigadi de la Tavistock,John RawlingsReese.Cameron a dgven!!plege_dintele a numeroaseorganizagiiimportante de psihiatrie, inclusiv al unor organizatiidin Canada,SUAsaumondiale. Se.pareci Dr. Camerons-apliat Ia arciSnuUrelgB4lg!& .Ordo gi era hotirAt si transformepacienli - unii din ei suferind @" de afecliunipsihiceminore,precumnervozitatesaudepresieugoari - igombl, utilizin_dtehnici teribile. Printre alteledrogapacienlii cu Thorazine,Nubutal gi Seconalgi apoi iilig cu amfetamine.Dupi. aceeale erau adminis-[4!e,$ocuri electricela voltajede 40 de ori mai mari decAtceleconsideratesigurede majoritateaexper$lor din acea perioadi. Apoi pacienfii erau duqi in saloanelorlor gi l_ega1i, iar timp 30 zllg erau supugiunui procesnumit ,,psychicdri .qqmandi pgllg),repetilia unor comenzi,cu cuvinie selectate din profilurile Ior psihologice.Pacien{iierau supugiprivirii senzorialepAni la 65 ,il",t@i cu ajutorul medicamentelor, timp de siptimini. Cameron se intreba ,,daci modelele de comportament ale adullilor p*fi tlglqSprintr-un procesfiziologic caresi atacereteaua neuronali. Sepoate ca adullii si devini virtual firi nici un model"? Pot fi ei readugi Ia o stare de copildrie neurologici gi psihologicl, pentru o scurtl perioadi de timp, iar apoi si fie introduse noi modelecomportamentale?"2 Cu alte cuvinte, Cameron-intleprindea cev,anu foarte diferit fagi de abordarea-Goals2000 ce este folositd actualmentein invdtimiLntul din SUA. I-i4-daA&Donatdesteunadin multelepersoanecareigi aminteqte ci a fost tratati de cdtre Dr. Cameron.Experienlaei a fost descrisi de citre Dr. Colin Rossintr-o prelegereIa a Noua Conferin(aAnuali Clinici din Vesta Traumei9i Disocierii,in aprilie 1996: arri cind a mers la UniversitateaMcGill pentru a -E3 avea.2_5 fi tratati pentru o depresieugoari post-traumatic[. A implinit 26 ani in perioadacdnd era spitalizati,din Martie pani Ia inceputul lui septembrie,1963.ln perioadacAnda fost internati, a primit 102 tratamente ECT (terapie electro-convulsivi), folosindu-se rn"tod" Paige-Eusell,in care butonul esteapisat de gaseori intr-o qedinti

Jim Keith

87

de tratament,in loc de o singurl dati. I s-a mai prescrisoptzecide zile de barbiturice qi neurolepticecareinduc somnul. Dispun de fapt nu doar de mlrturia ei, ci qi de dosarul medical semnat de Ewen cameron, impreuni cu inregistririle efectuatede asistentecare cOnfirmdacestea.Prin urmare ceeace vl prezint nu SUntZvonurl' estevorba de dosarul real. Acestedocumenteau fost prezentatede CIA la solicitareacurfii. cu o stare psihica echilibrati ea devine Qintr-g pg19-g,ana depr-igrati. Starea ei di sinitate s-i degenerateintr-un mod dramatic. Aiq!g3!d- l" incontinenfi urinari gi fecali, fiind total ne 4eZgleqt4!!, nu putea si spuni cine este-sau 4nul in ear,e sogul.insl gradat 9i-a revenit. La afl3lqr_nq-;l39lgle@Spii:gxu momentul externlrii estetrimisi acasi si trliasci cu copii 9i solul ei, si-$i reia viala sexuali alituri de soful ei - insi ea nu slia cugl se toaleta.Nu c_oIdUcA In.ssina*siciteasci.si giteasci sags,i-f_9lqs_e_4scd numai ci nu-qtia ce implici sexualitatea,dar 4g s4g-Preabine cine estesoful ei, gi nici micar nu intel-gEaconceptulde so[' Treptat i9i revine din punct de vedereneuro-fiziologic,9i dupi multe luni de recuperaretreptati, ajungein punctual in carea fost invlfati sifaci omleti. lnainte de astaera o mami 9i o gospodinecomPetenti' Cind copii ies afari si sejoace,ea nu i$ignintea 4upi 30 secunde,unde sS4g-ace$1i3,gi astfel ;i-a construit o harti a zonei, in care infige pioneze pentru a marca unde se joaci copii ei. Altfel, ar intra in panici gi nu gi-ar da seamace sepetrece."3 - Mary este o alte persoanl care iqi amintegteci a fost violati de plocedurile de spilare a creier,uluicondusede Dr. cameron. Ea s-a nlscut in Halifax,Canada,in 1947,la scurt timp dupi ce tatil ei a pdrisit armata. copiliria gi-a petrecut-o in ontario, canada. lgi amintegtecLa fost luati din casaei de mai multe ori, pentru experimentede control mental. Ea credeci acesteexperimenteau avut loc in partea de nord a statului New York 9i la bazacanadiani Uplands, de lingi Ottawa, Canada. Experimentelese desfigurau intr-o clidire numiti ,Casa de joacii Mary spune ci aici, intr-o cameri care aveaziduri dar nu aveatavan, l.-3>jrnP!343l,Plin n-giundispozitive ,i.c,carea fost fixat in spateleochilqr' Igi

88

Controlul maselor

mai amintegteci era slllpgldele in 1gr, curentul electric trecdnd p_rintrupul ei, frcdnd-o si aibi spasme.,,Eraoribil, fiindci eram conqtientd, dar ei controlaucorpul meu, gi nu ii puteamopri. Era ca gi cum eramun robot." Mary relateazdcum a suferit electrogocuri,privare senzoriali, a fost drogate $i abuzatesexual.A spus ci acesteexperimentei-au distrusvia{a.Cisniciei s-a destrdmatcAndaveadoudzecide ani gi nu a putut intemeiao alti relaliadin acelmoment.In 1986a suferit o cidere nervoasicompleti. iq_g"nrj-I99_0, i s-audeclansatin memorie uneleamintiri parfiale despreea, ce implicau electrogocuriin spitale,gi astfel s-a sim(it incurajati si investigheze ceeace s-apetrecutincopiliria ei. A mers la bibliotecalocall gi a citit o cartedespreexperimentele MKULTRA in care erau gi poze ale lui Dr. Cameron. Cd-nda vizut poza lui Cam-e_pn 4,ft$ it_r4futa de qn val de aminriri. A devenit isterici qi a crenrt cI o si moari. " in 1991,revista Maclean\ a precizatcl guvernul Mulroney a desemnato comisieformati dintr-un singur avocat(un membru conservatorinvins, GeorgeCooper din Halifax... loial regimului caredelinerispunsulla viitoarealui...) pentru a investigaplingerile a noud victime a lui Dr. Cameron. Noui dintre m!!l^g-{e.p_95soane despre.care segtieci au fostabuzate.Coopera recomand.at cafiecare victimi si fie despigubitdcu 100.000$,insi. nu pentru ci guvernul a flcut cevagregit,ci ca ,,o expresiea sentimentgluide solidaritate pentru evenimentele cares-aupetrecutcu inten{ii bune,dar careau avut urmiri nefaste. Camerons-a retrasdin camerasa a ororilor in 1964,gi a murit de atacde cord in timpul unei ascensiunimontanein 1967.in cele din urmi CIA a reugitsdstabileascio in[elegerefinanciaracu ciliva dintre oamenii a ci.ror vie(i au fost distruse de Cameron gi acolilii sai. a Note: l. Dr. Colin Ross interviu, Duminici, Aprilie 6, 1997 la CKLN-FM 8g in Toronto, Canada. Interviu condus de Wayne Morris 2. Bowart, Walter. Operation Mind Control. New York: Dell, 1977; Lee and

3.

4.

Shlain. Acd Dreams. New York: Grove Press, 1985; Constantine, Alex. Psychic Dictatorship itr the U.S.A. Portland, Oregon: Feral House, 1995; Thomas, Gordon. lourneT Into Madness:The True Story of SecretCIA Mind Control and Medical A&use. New York: Bantam Books, 1989; Victorian, Armen, ,,United States, Canada, Britain: Partners in Mind Control Operations,"MindNet, Vol. l, No. 81, visitations.com/mindnet/MNl6A. htm; Chaitkin, Anton, ,,British Psychiatry: From Eugenicsto Assassination," EIR, Octombrie7,1994 Ross, M.D., Dr. Colin, "The CLA and Military Mind Control Research: Building the Manchurian Candidate,"discurs finut la Ninth Annual Western Clinical Conferenceon Trauma and Dissociation,Aprilie 18, 1996 "Ewen Cameron and the Sleep Room," The Fifth Esfafe television show, CanadianBroadcastingCorporation,Ianuarie6, 1998;Bronskill,Jim,"Mind Games,"Ottawa Citizen, Septembrie 13, 1997;Maclean's,Martie 13, 1991; Cockburn, Alexander 9i St. Claia feffrey, " CIAs Sidney Gottlieb: Pusher, Assassin & Pimpi' declaralie pentru presi de la Counter Punch la www. newsun.com/Counter.html

CAPITOLUL TO Implanturile electronice gi Dr. Delgado

i

I

in anul I8& doi cercetitorigermanipe nume Hitzig gi Fritsch au stimulat cu impulsuri electricecreierul unui ci.ine,demonstrAnd ci diferite regiuni ale creierului erau centrii ale func$ilor motorii. Aper!g1g!,2.,_&eb"-tJ Bartholow din America, a demonstratdupi patru ani, ci acestfapt g-ravalahilEtjn..cazulomului. Panela sfArqitul secolului, Germanul Fedor Krause putea si faci g hgte elecqlce sistematici a creierului uman, folosind pacienli congtienli care sufereauopi.ufii p" creier.r a Un alt pionier al cercetirilor despre s_tiplr_lgrea-electrici creierului fort \&1t". Rrdolphl&S, care gi-a inceput cercetirile " ESB in anii 1930,prin administrareagocurilor electriceprin ace sub$ri carepenetraucraniul pacien$lor. un neurochirurg Ia lntre anii 194{ gi 1950,-..!Vi!der-.Penfield, UniversitateaMcGill, a efectuatexperimente de stimulareelectrici a creierului asupra pacienlilor care erau operali pe creier. Una din descoperirilelui Penfield era ci aplicareaelectricitifii asupra

90

Controlul maselor

pacienlilor in starede veghepJiteajldUgeamintireaunor evenimente trecute.2 lrygpOd-q.!,9i9, Departamentul de Psihiatrie 9i Neurologie a Universitilii Tulane a condus experimente{g-lmplant4re a unor glgqlo,z| in creierul pacienlilor. Conform unui raport al echipei de acolo, ,,Prin implantareaelectrozilor irl arii+redeterminate ale creieruluipacienfilor,capabilisi-gi aminteasceganduri gisentimente, am reugitsi faceminestimabileobservaliide lungi durati..."3 Alli pionieri ai cercetdriistimulirii directe a creierului au fost Robert G. Heath, de la $coalade Medicini a Universitifii Thlane,in New Orleans gi colaboratorulsiu Dr. RusselMonroe. lncepind cu su,sfinufifinanciar de citre CIA gi,armati, au implantat 1n-q!_1250, 125de electroziin creierelesubiecfilor,gi ag experim-entatinjectarea d_edroguri direct in creier,prin intermediul unor tuburi mici; aceste droguri includ LSD,psilocibini gi mescalinl.Una din rgcom@rJle memorabile ale lui Heath, a fost ci lobotomia ar tre-buiefectuati nu doar ca o misuri terapeuticl, ci gi pentru a ugura munca cercetitorilor. a ll citam pe Heath: ,,Mai demult puteam lisa electrozii in creier doar pentru citeva zile; stiteam treji toati noaptea fbcAnd inregistriri. Dupi ce ne-am rafinat metodeleam inceput si lislm electroziicAqivaani, astfelincit pacienlii sl poati fi restimulali cdnd simptomelereapar.In celedin urmd vglq-4ezvoltag q!!4gg!qlorcu i care poate furniza o stimulare sursedc energie interna continui."s Heath gi Monroe au demonstratci prin implantareaelectrozilor o varietatede stdri in creierul subieclilor p@e qi frica, senzalii inclusiv de emo(ionale, bunistare, senzalii rrentale -"4# sexuale, precum gi controlarea memoriei gi halucinatii create 4l!ifi.i"! Acesteemo{ii gi gAnduri, createselectivde citre cei care aveauaccesla butonul ce induceacurentul electric,puteaufi folosite iLmanlera lui Peylov,pentru recompensisaupedeapsi.s ' Heath arealizatun experimentasupraunui subiectdenumit ,,B-19", un birbat tAnir homosexual. Heath a incercat tratarea homosexualitdliiprin inserareaelectrozilorin creierul siu, inclusiv

Jim Keith

9l

ig septum, unul din centrii plicerii din creier. Cind Heath activa electrozii, birbatul experimenta ceva similar cu un orgasm lent' Pacientuluii se aritau filme pornograficecu conlinut heterosexual in timp ce electricitateastribitea electrozii, Pentru a redirecliona orientirile sale de plicere qi a bascula interesul sexual dinspre bnrbali sprefemei.In celedin urml birbatului i s-a dat posibilitatea controlului asupraimpulsurilor electrice;intr-o perioadl de trei ore a apisat butonul de peste1500de ori, pentru a aveaorgasme.Apoi' i-a fost adusi la UniversitateaTulaneo prostituatl in virstl de22 ani gi au fost inregistrateundelecerebralealebirbatului, in timp cefbcea sexcu ea.7 pena-in1976,Heathconstruiseqq-,'stimulatorcere\rl] 4S:!!!at qastimulezfflgqric lg!il printr-o releade mici electroziinserafi in spatelecraniului, sub cerebel.Primeleversiuni ale stimulatorului includeaubaterii ce erau purtate de citre pacient in buzunal iar la modeleleulterioarebateriile erau implantatein abdomen.s Heath nu era singura persoani care se gAndeasi foloseasci imp[glu_1i_pe*tg.:9ntr9_1.fo-tgsq, Curtiss Sbafer,ce muncea ca inginer electricianii Norden-Ketay,frcea urmitoarea recomandare la Conferinla Nalionali de Electronici din Chicago' ShafersPunea: in domeniul bio-controlului va fi insigi 9gl' "Vtilqe-cucgdle sn gdn{9qs-9.3,-c,4-L4divizi' Subieclilor controlali ng lg va-f,.p-e-r-4!sLa cAtevaluni dupi na$tereun chirurg va implanta un dispozitiv ia cranirrl fiecirui ropil, electrozii ajungind la diferitele zone ale {esutuluicerebrall' ,,Percep{iilesenzorialeqi activitateamusculari ale subiectului de semnalebio-electricecare v.orputea fr modificarcs sunt emisede-stafiicontrolatede statl'e Agengiilesecretegi-au manifestatde timpuriu interesulpentru posibilitateastimulirii electricedirecte a creierului. lntr-un raport al prgrscu,lsj_g4 din cadrul proiectului cIA MKULTRA, datat octombrie 1960se spune:,Cercetareadin punct de vederebiologic asupra localizirilor din creier esenfiale pentru condi$onare 9i control in cazul animalelor a fost finalizate... agdemgrytrate s?ccii de f":g!41!4g1gqlgg!.ol & -control la distantl !e rng! .rytr-lte-

92

Controlul maselor

animale.Cercetirile curente izeazd.imbunitifirea tehnicilorj' Un raport al unei ech_ipe de cercetitori_aCIA cdtre directorul adjunct al agen{ieidin ?J aprilie lq6l stipula:,,ln pr."enl credemci suntemaproapede a dezvoltaug_glstgp+rototipprin carecAinii pot fi c-ondugipe teren chiarinafara razeiizuale, la o anumiti distanli fali de operator...ln plus fali de valoareapractici operativi, acest fenomen ellg-e_Cnedg J1!|e in cercetareadin donreqiglStiin[elor c-o*4qP*o*rl4!qenIale. Dr. (nume gtersdin documentul original) aplici exploateazi cunogtinlelenoastredin acestdomeniu gi asiguri date 9i pentru dezvolt^,eat$gr aplic-dii )'ritoare lgq4lei, in domeniile generaleale celnportamenfulrJi rrman,qvalqareindirecti gi metode auxiliarein interogatoriui' Dr-Jose -lvlanuelSodriquez Delgado, de origine hispanici, care a studiat medicina gi a predat fiziologia la Madrid, este o figurr important in cadrul primelor cercetiri ale cIA din domeniul sa$Jolutuirn€atal. Delgado estecel carea,perfegligqatsfiuoceiyerul, .un dispozitiv-els,c.Fonicminuscul care este i4qplanfal in. gqg!.erul .o,aggl-llgr sag animalelor gi tra,Irsmiteimpulsuri electricedirect la

' ig'

I I

L\

Delgado a venit in sUA in r950 pentru a lucra la Universitatea Yale,unde va rim6.nepentru mai mult de 20 de ani. A_foS!fuangatde printre care Qficiul InteligenfeiNavale,care maisqlk-erg@i4i, erafolosit de regulepentru a canalizafondrrri:le-ClA.Spredeosebire de glufqi dintre cercetitorii de 14periferia dope_niuluicontrolului comportamental, care ciutau altonimitatea, suntem familiarizali in bund mdsuri cu cerceti.riletimpurii ale lui Delgado,deoarecea -e"b!gt o carte despreacestsubiect,ControlutryiUlti;Spre_qSocietate precum gi alte monografii mai putin cunoscute. ,!W, Intr-un r@ intitulat ,.Intervenfiaomului in funcfiile intracerebraldi p.-e!gll4grelata ci: .....am iqg_epg!sn influenlim iar cercetarile gtiinlifice au @i, stabilit ci: mecanismele intracerebrale !-utem experimenta cu responsabilepentru iui[Sr_e-a*dgzvoharea qi men{inereaunor func[ii comportamentale9i mentale.. .ega ![4lgarl_prcyocare, de departe,

Jim Keith

93

este B.osibilitateacA pglg!-Sghlittri =isl Frrfin.partial - func$ile menlalel' ln aceeagimonografie Delgado spune ci a-rnvggtet!04_Dd!e cereh'ale. Un asemeneadispozitiv a fosf tipgdje-implanturi 'stlmulatorul radio" care Bgedgceajrnpulsuri electrice Ei care putea fi controlat prin unde radio. "StiJrurlatorul+rqgasa.bil" a fost un alt tip de.implant pentru creier. Qelgado spr:neacd "avantajulstimulatorului programabil il reprezintl.faptul cd estea+to:suficient gi nu estedependentde undele radio, prin urmare mobilitateasubiectuluinu estelimitati, fiind un argument important pentru posibilele aplicalii a acestuidispozitiv pentru terapiaambulatorie.' - Un alt tipdestimoceiver ertg:afugJgrul radq. Subiecfii cirora li s-a implantat acestdispozitiv sunt, conform spuselorlui Delgado, echipafi cu electrozi modificali, atagafipentru a se realizaacordiri care sF$Lata$A[e tng, formind an-sanobluriwmittrheuibntlcs permanent--creierului Administrarea - substaqelor.lhimice este efectuati cu o pompd chemotrodicrispecialconceputd,caremisoari 40X18 mm in greutatede doar 18 grame; pompa consti in doui compartimente de plastic separatede o membrani elastici. Un compartiment esteumplut cu lichid spinal sintetic sauo alti solulie care trebuie injectati, iar celilalt compartiment este umplut cu Hydrozoan.Cind estetrecut un anumit curent electricprin al doilea compartiment,estedegajatun gaz,a cirui presiunefaceca substanla chimici si fie injectati prin chemotrod.r0 Intr-un interviu, Delgadoa spusci: "Creierul esteca un ocean prin care puteam naviga fbri a aveavizibilitate, gi si ajungem la destinafiebazA'ndu-ne pe ghidareainstrumentelor."rI 'ghidarea Ceeace arein vedereQelgadocind fg-lpsegte tersenrrl in$rumentelor" este blSgarea"-ganiuJui$bjectului .intr.p EUlci.-de ry1lgl ataEateh.qr,bralglet"lic care are fie un ac lung hipodermic (pentru stimulare chimicd) sau unelec$od.sub;ire de olel careeste gi=Llegat la-zeci de-fire. Se poate ajusta pozilia capului lateral gi vertical pini cind acul sau electrodul sunt pozilionate intr-o-gauri care-afosf datnanterior incraniul"2

94

Controlul maselor

La scurt timp Delga
Jim Keith

95

jnapoi la creier, si stabileasca legiturl-artificide intre zone ale creierului intre car-e-ulexisti-legattui-inlrrod normal, si of-erefeedback funcfional gi programe de stimulare la aparifia unor modele pre-determinate." ali cu Mai departe lucrarea continui: ,.Explorareatransd posibilitili: urmitoarele doui sensuria creierului, oferi de durati, cu scopul t.gEG telectroencefal@pl@g_g d""ggg!1g5izafeqomegel-e-fizielogicf-farmec*ol-ogilegipslho-logice, in cazul subieclilor carenu sunt internali z. Sl-iprdarealleEtnqe de dutate a.creierglui pe$uJ.iqflsenta rispunsurile autonomesomaticegi comportamentalesau pentru a fisni-a ilf{Ur$atia direc! la receptoriisenzoriali ai creierului 3. Cgmunicareadnfre creier-$rqoqputer in ambele sensuri pentru st&iljfgq-lggiturllo_r intracerebrale-arfificiale gi a -cirqu-ltelor de feed-back a programelor de :!!glare -lg-cerqe; a. Aglitatiialiaicerma$ declan4ated9 lggdeleleelectricepre-detgnninafel'rs Multe articolede popularizarea lui Delgadogi a muncii lui qq fac s4 credemcn plincjpalul luiscop Pe careil urmlrea era reabilitarea celor bolnavi mental saufizic. Lrsang."Sl3-.ste-"d""etul. Delgado efa !D.-,mA$rIgl +l=coptralulul.surprins-in-fl€8rant. De exemplu la ex.Pg!!!rcnteP@ Delgado a^efecJuat insuli din arhipelagul aglgale. Obazi a acestorexperimenteera o gibon in populafie de maimufe o unde Delgado menlinea Be-rmude, electronice, electrice folosind dispozitive libertate,avend-implantrui a acestorprimate, ca gi penltu t6 qnui-domino. cum ar demola-piesele Delgados-a reintorsin Spatliaqatallinanii 1970,unde+primit de fafAdi poggglde profesorde fiziologiela Universitateadin Madrid' A.cpaliruralexp€dnentele cggrbig$ ttg!-$i in Spania,degi aceste cergglirinu au fost publicate.Conform raportului unui doctor care era prieten cu Delgado, u1ul din experimenteleintreprinse.era $i4Slerea gr.rje$i !a qamenii in vdrsli Pentru a Ploduee-olg4sme continue. I7 s-e_ICal_e ln anii 1980, Delgado a schimbat orientarea cercetirilor lui.

96

Controlul maselor

$uncind in cameracu numirul 100de la spitalul Ramony Cajaldin Madrid, a inceput sI cercetezerydi4glg3_A?t-9lggi_ei 1i a modelelor creierului in urma emisiilor elg.c_tro.mEgnetice. D5:lgadoa spus: ,, Mai trebuie efectuate multe cercetiri. Cp-tslderind g! ylitoarele descoperiri,sun!c-anvinsci.vpmputea6iecliiae.lliv:itatea_aqqrmali x rreierulrri onrrrluifhrgngijloc-i1q4 -opg{{iei saua medicamentelor."rs Intr-un interviu, Delgadoa declarj{ ga @e p..gntrucoqtrolulminlit(lt"S!.i'"nde**i pot fi-utilizatepe o raze {q.l&i&I@ilu." E interesant ci o*gggle a nucleului cercetdrilor lui Delgado era genetica,fiindci a descoperit electromasnetice _-----.. ci cimpurile € de frecvenli ioagi {pot mo{r$_castructura ,!pI.{I Delgado spunea ci ,,inplegerea-noastri asupra geneticii este foarte mirginiti in momentul p rezent. D.:Ld+Se_ pglerr-r__plojlree*-lggtellllg!4lq cu

g-pogEur', p.ryb:FiLelisjiler vom puteafo!o.!iaceaslitehnicd pentruaprodqce6chimbiriq-o-mportamentalgL'j9SumarizAndfilosofia sa,D^elgado rem-arca:,,Aceastlcunoagtere noui esteagade importanti incdt cred ci-ar trSbujsn-schfunberadical concepfia sistemului nostru educational, care crede in sfinfenia indivizilor, considerind ci un individ existi inci de la nagtere. Aceastl credinli nu esteadevirati. Iat aeeasti$tiio!f,ya deqgnstra eroareademocrafiei,caresusliq.e-_dfeptUg_[q omului; aceasticredinp a democraqieinu esteadevd.ratd. Deqarecghoi_f-o:mjLm ac_est_individ, newind diferenfelepe carele ii construim creierul,lnqi..jfaegnqvrdnd do1ip. qqu.le f gsp!tgqm:'2' Fiind un vizionardefacturi orwelliani, P-glggdg_qpg+_.q,,Privind ci tele-inreerstrareas .ilytilor, pgpreve&a a creierului vor fi larg folosite."22 % Un alt cercetitor care s-a specializatin lpplanturlle cerebrale este D_fllggf!-I4eSkgy, care in 1968 a s_qris.unmaterial intitulat - T:l""iAtrfu: bio-medical,i..Mackay spunea: ,,Printre mullimea de instrumente(p&sitg3ai sunt transmititoareleradio miniaturale care qgll[itghitite, pgttate,saupJurgi simplu implantateatAtla oamenicdt gi la animale.Acesteapermit studiul slmullan al comportamentului gi funcliilor fiziologice.&gul observafiiloresteprea larg, gi vom da

Jim Keith

97

doar cAtevaexemple...Posibilitilile sunt limitate aoagie-inagis{ia cercetitoruluil'23 qllgll2?_p, in revista de drept Crimd Siiustilie !a*9lp"tgl a fost pubficat un articol semnat de Barton L. Ingraham gi Gerald W. Smith, intitulat; Folosireadispozitivelorelectronicela olseuaresli .eryItelul cQgpo-rla.Arcntului-uman Siposibileleaplicalii in reabilitare. putem citi: In acest articol control. Si va face posibili- o !9lgole&i4dgihb "lg$llgglaluoBiar, alternativi Ia inqhisg3le. Dezvoltarea sistemelor de telemetrie a putea facgcomportamentului o@! posibili curind in uman, firl a exista contact direct. Prin intermediul dispozitivelor s_dmenlingm o supraveshereDermanenti. telemetrice,uf{go:fE! sat fift Pqltru aJdcg$a 1-ggbtgd+iqi gi*jgYp&b-electronic Astfel va fi posibil Egrertitam selectat, comportamentul controla Qi la distanti, flri we-un controlul @tg$de c5g)@t-fizrc.Posibileleimplicali pentru criminologie gi sistemulde corecliea acestordispozitivetelemetriceestpextrerndeimportanti'24 rarU"itt"i O tgt*pd , a fost efectuati o,rnlerygnfiq de citre o-eE[ipn dp q pentru influenta co_mportameftjul-p.qjdaJilsr pS4g!9$3gtAEIA, la inchisoareaBien Hoa ldngl Saigon,und erau detagalica parte a infamului.ProgramPhoenix.Membrii suspecliai Frontului Nalional de Eliberareau fost adugi in aceasti inchisoare l{r unul din acesteexperimente,trei gi s.a lncepul e-xp-erimentarea. prizonieri au*fost anesteziali,iar. apoi li s-au implantat-electrozi in eleier. CAnd s-au trezit au fost duqi intr-o incipere unde erau la vedere culite. Au fost observali de citre Psihiatrii in timP.-ce electrozii trimiteau curent in creierul lor. Ei-ggtgu ce prizonierii o vor lua razna gi sevol uci{e un-iipe al$i cu cutitele,furnizind astfel onpti-suculenti in-rapoartelepsihologilor CIA. Spre dezamlgirea Prizonieriicu electroziintap s-eir@1ze{it -lg.lu s-aprodusaceasta. sumar prin-impugcare,iar corpurile agJg5l-qegflJali nefglA,sitori; axs€.-doctorii de la Universitatea IuSUA. in anul |97-2jgTackso_n, Mississippi implantau electrozi iq*creier-u-I"copiilor*de- culoare,

98

Controlul maselor

in-v_4rstadedoar 5 ani, c-uscop_ulde:gggp comportamentul qi raport Inlr-un al Dr. Peter R. Breggin _,,hiperactiv" ,,agresivl'. putem citi ci ,,Erauimplantali electrozi in creierul lor, care au fost inciilzi[i ps$$lalgpi regiunile din creier carc-controleazi emofiile g_iintelectul."26 pesi a fosl uqseereflbins+fftrat, lehqolggla -implanqr.ll-or cErebnle pentru qA4!rcbil-.lqeAtal a continuat s[ fie imbunet4ite de-alungul acestuisecolgi contingl gtlfie aplicati $i in zile]enoastre . Unul din centrele unde continul acestecercetiri esteU-nlyglgtateaMidjgan, C_entrulpentru T . Conform informafiellostati pe pagina lor de internet, ,,centrul a fost fondat pentru a obgine resurselenecesarepentru a veni in intdmpinarei cererilor crescinde pentru ;g1gr9--9.gyte cu substratsiliconic fabricatela Universitatea Michigan, Centrul pentru Circuite Integrate. Aceste sonde sunt destinatepentru iggirttur." qil.u" S sistlqmqlui nervos central." Note: l.

2. 3.

4.

5. 6.

Morgan, fames P., "The First Reported Case of Electrical Stimulation of the Human Brain," fournal of the History of Medicine at www3.oup.co.uk/ jalsci/scope/;Zimmerman, M., "Electrical Stimulation of the Human brainj' Human N eurobiology, 1982 Project Open Mind "StereotaxicImplantation of Electiodes in the Human Brain: A Method for Long-Term Study and Treatmentj' Health, John, Fontana, Department of Psychiatryand Neurology, Tulane University School of Medicine Heath, Robert G. interviu nedatatla Omni;Cannon, Martin,'Mind Control and the American Governmentj' Prevailing Wi nds, 1994;Human RightsLaw lournal, "Freedom of the Mind as an International Human Rights Issues,', Vol.3, No. l-4; Ross,M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research:Building the Manchurian Candidatej' discurs [inut la Ninth Annual Western Clinical Conference on Trauma and Dissociation, Aprilie 18,1996 Heath Cannon, Martin, "Mind Control and the American Governm ent),prevailing Winds, 1994; Human Rights Law lournal,'Freedom of the Mind as an International Human rights Issues";Ross,M.D.

Jim Keith

99

7. 8. 9.

Ross Heath Citat in Constantine, 1Jex. Psychic Dictatorship in the U.S.A.'Portland, Oregon: Feral House, 1995 10. Delgado, Dr. fose, "Man's Intervention in Intracerebral Functions, New Haven, Connecticut: Department of Psychiatry,Yale Universiry School of Medicine, 1967 I l. 12. 13. 14. 15.

Packard,Yance. ThePeopleShapers.New York: Ballentine Boola, 1979 Packard Delgado; Packard Ross Delgado, Lipponen, Weiss,del Pozo, Monteagudo, gi McMahon, "Two-Way Transdermal Communication with the Brainj'a co-operativepublication of the Medical University of Madrid, Spain, gi Yale University Medical School, 1975 Packard Coresponden{i cu grupul de cercetareSpanishNosMan, Aprilie 1999 McAuliffe, Kathleen,'The Mind Fields,"Omni, 1985 Corespondenlicu grupul SpanishNosMan

16. t7. 18. t9. 20. McAuliffe

zt.

Deglado, Dr. fose, citatin Human RightsLaw lournal,"Freedom of the Mind as an International Human Rights Issue,"Vol. 3, No. l-4 22. Delgado, fose, "Radio Stimulation of the Brain in Primates and Man," New Haven, Connecticut Department of Psychiatry Yale university School of Medicine, 1969 Mackay, Dr. Stuart, citat in Krawc)rzyk,Glenn, "Mind Control Techniques and Tactics of the New World Order, Nexus, Decembrie-Ianuarie 1993 24. Ingraham qi Smith, "The Use of Electronics in the Observation and Control of Human Behavior and its Possible Use in Rehabilitation and Controll' 25.

Crime and Jwtice,1972 'ClA's Sidney Gottlieb: Pushe! 25. Cockburn, Alexander gi St. Clair, Jeffrey, Assassin& Pimpi' declaraliepentru presadela CounterPunch 25. "Recent FDA Decision Highlights Ethical Issues in Drug Research On Childrenl Peter R. Breggin, M.D.

Jim Keith CAPITOTUL 11 Devenind un robot

in arrii-19-5-0$i-r960 America, care suporta deja povara programelor de eo_ntrolrnental, a ryranlpulqii mqS-ia,a ,,revolufiei serutalg*.a lui Kinsey, era pregititl pentru inci o op_eraliune restructu_rareasocietdlii cu ajutorul drogurilor 4,r,r-.rbilioasi: psihedelicegi a misticismului. Degipareilogic Ia prima privire,rispindirea LSD-uluiin lume, acompaniat de o inj_ectarede religie mistici, se potrivegte chiar bilrg cu intenlia Noii Ordini Mondialg - 9i asugeniei - de con11s[ at p_opulalieigi creareaunei lumi ,,post-tehnologice'1 Considerind ci planetaestesuprapopulatigi c5.resurseleseimpufineazi datoriti folosirii lor de citre mase,vizlgnarii sociali distopieni, reprezentali d-g.S."i Clubgl,delaRona, au trimbilat repetatci 49 bp.l!!o.c(gi solulia estereintoarcereala un misticism primitiv - cel putin pentru .malgg majoritate a populaliei lumii. $i acestprimitivism, gonform viziunii lor, putea fi implementat prin fo&life" dlogrrrilol gi x misticismului. - in mod straniu se pare ci LSD-ul este un sub-produsal ocultismului german. Conform cu cipitanul Alfred Hubbard (un agent tip ,,|ohnny Appleseedal LSD-ului"), $r_ogula apirut cu cAlivaani inainte de descoperireaoficiali de citre Albert Hoffman, in cadrul B[Bi-proiect intreprins de membrii grupului antropozofic al-lulSudolf Stciner - un desce$llental grupului teosofic ocult a - pentru gisirea Istoria doegg l]"*gV "tgl:ptlgl-, 1_gag_ii': d_ggumentatia LSD-ului insi incepemult mai tirziu. Cel mai important su$sitog a drogirii cu acid in America, a Hg$ey, nepotul imperialistului britanic ThomasHuxley, e{a!|":U unul din fondatorii_Mesgi Rotundg _Rhojes.Thomas Huxley, de .orientarematerialisti,eracunoscutin timpul vielii cafiind,,bu!{ogql luj pg_wj_1Li datoriti eforturilor saledg p atac3pe cei ce seopuneau sincer al grenociduluiaborigenilor -darwinismului, gi era un*ay,o_cat australieni,pe motiveeugenice.

101

-AldousHuxley a fost colaboratorde o viall cu Arnold Toynbee, careera in*g!$ligUnstitutului Regalpentru Afaceri Interiralionale gi comandantulDiviziei de Cercetarea inteligenlei a,Me-reiSotrurde, britanice.lnengllgZl intr-un dialog purtat cu Kei Wakzizumi de la UniversitateaKyoto Sangyo,Toynbeespunea: ,,SUntindreptalit-sn previd ci o dictaturi qg,{r-4bli estecalea prin carevom evitasi fim diqgugi de un r4_z!oiatogric,gi daci voi trli si vdd aceasta,voi fi pe de-a-ntregul optimist, deoarecenu trebuie si ne agteptimci aceastidictaturi si fie permanenti...Mi tem insi cI estSpulinprohahil ci va fi instaurati ptlg-plgpl-iA1lq11Ua sauchiar prin neirrpotrivjrea marii majoritigi a oamenilor.Estemai probabil si fie imptrsi maioritegi, *_o minoritate flri scrupule,qficienti gi f@eolggie saudigie. Cred ci umanitatea va acceptao dictaturi duri, sirrlilarAcelei 4 lui Lenjn,.cape un riu mai mic decit autodistrugerea sau continuarea unei anarhii care va duce tot-laauto.€xterminare.Daca majoritateaopozanti va accepta aceastidictaturi pentru motivelede mai sus,cred ci va facealegerea corecti." HgXley a fost influen{at de socialistul de tip Eabian 9i al Noii Ordini Mondiale, H. G*.l{_eils,autor te.ot_9llg!4gjrnportant al cirlii ConspirafiadeschisdEi altor volume sarc detaliazi LrteUJiile grupirilor ce promoveaz5_Nqqa O:dlp$p_ndia_li. Wellsa fost gefui inteligen{eibritanice in timpul p_rimuluirizboi mondial, gr_epr,q-pus 'cleareitunui ,,crgieruni firi a exagera,este_oi4ee similari internetglgidin ziua de-_azi careva funcliona ca q,.Bo!t!93_!ginl!j: Este cunoscut faptul ce_Ilqxley era membru a cultului ,Copii Soarelui",o grupare mistici p_en1ru_cqpiia- MeSeLBglUgLedin Anglia; probabil ci acestcultjmpnfegegte mai mult decAtnumele cu grupareagermani Sonnenkinder,termenul era folosit pentru a &E!S!A-so.piii, selectaJieugegetic,puddjLpulet de vedere rasial, ai;razigtilorgermani, Lebensborn. Aceasti legituri estesugeratigi de alteaspecte,pe lAngi numele comun. PJinlrc nglnb-Ciienglezi ai grupirii Copiilor $q4relui, s-a aflat gi fAscistul Sir Oswald illqsls{, agentul din cadrul serviciilor seclejqbritanice GeorgeOrwell gi Guy Burgess.Bqg"*3foqt unql

102

Controlul maselor

homosexuale" din fondatorii,,francmasoneriei 9i a,,sodomieiinalte" ai I cambridge' precum 9i r"lnul dintre fondatorii trP"Citt"; anglo,-germane'un agent plitit de releaua co-r_rfrerieipro-44ziste igte]igeltei private a familiei Rothsqhild 9i in fine, qi - rolul slu cel mai faimos - a fost fl-ry=l pentru sovietici. Printre alli membrii ai Cab-aleiaposlglice hogrosexuale,au fost spionii sovietici Blunt, Philby gi Maclean,careau fost in mare ririsuri rispunzitori pentru coqlpr,O&itFreainteligentelvesticede citre sovietici care a inceput in anii 1930. t-xley a fost un colaboratoral maioruluilohn Rawling Reese autorul cirgii influente Q bravd lume noud. Printre la-Tavistock, -dC alte idei eueegiqeprezentatein carte esteidesa-slrgcturcilsocierifii prin hrinirea prin tuburi, a pembrilor gtego=r,llloilgferiqare ale societllii, qt!dg-.!g t"t&ati cantitateaoptimi de oxigen in timpul dezvoltirii fetale,pgnJ5g3_!-e_ 1gduceintgligen(a.' Ig.O-brgvdlume noud revizuitd,carteade non-ficfiunece ea o continuareaa primei cirli, Reesescria: o ela a co_tlroluluiryondial....Dictatorii "S".glq 441_..,_v1fi de tip vechi nu igi vor mai avearostul deoarecevor puteasI furnizeze susp-ugilorlor sqfic-ieqti pdine, circ,, destule nUacqle $i misJge. e{ucagiava funcliona cu adevirat - cu Sub o 4cbtud-ttiintifici, regg!4tsl ci cei mai mulli blrba1i gi femei vgl3jglgg re iub*qcn qg fie supusi gi qq-1o-1visaniciodata la-o-revolugie.Se pare ci nu estenici un motiv pentru careo dictaturi gtiinlificn riguroasi sii fie vreodati risturnati". Huxley a venitdin-Anglia in SUA la pufin timp dupi ce au fost publicateprimele descoperiridespreLSD, in 19{19.A fost urmat de prielgr-rqlsiu D-r.Ilumphreyosmond care,o dati ajuns in America 4$gcput imediat se pune umirul Ia programele MKULTRA inclusiv lq.gonvertireaprietenului siu la acid - in timp ce Huxley demara zecide proiecte mistiEo-reltgloasece implicau dr-ogareacu Huxley a fost prieten qi cu George r!?, qlf!_oggglgglgt"fglrtale. Fstabrooks,care.a pus bazelecgll*sagl4glJ_o_!!=Iplglirnglgal qi a personalitlli,!.9jg:4jpl" instalatecu ajutorul blp.lggi, 9i a lucrat cu A_q{{UuPJh4rch,unul din primii cercetitori ai eQc,lglglguqgqtllgr

Jim Keith

103

"]gg_":*ggaeltg*eSUP_r_aoamenilor. Desigur ci !!u1[ey era_ggggtjent de efectele distribuirii gi consumului larg al LSD-ului. El scria cd: ,,Si ne gdndim acum la raoalt fel de drog - care nu esteincd descoperit,dar care probabil estechiar dupd col! - un drsg eapabil CAfg_c_a_gamenii fulgti in situalii cind in mod normal s:ar_simfi. qrizerabil.Un astfelde drog ar fi o binecuvAntare, dar o binecuvlntare incircati cu pericolepolitice importante. AstgurArrdaccesulliber la u_qdrogirclensiv cu efect euforic, qg Sictatar ar putea reconcilia i4treaga populafie a unui stat, intr-un caz in care nici o fiinfi 4alianaldn-uar trebui si accepteaceastireconciliere..."2 Huxley era gi pr;p!911u1pionului important al CIA, -I,gUisJolyon @t, care se ocupa de programe de c-ontro]qn;iqtal.AcelagiHuxley a fost responsabil pentru .formafgi_-e-_?ggt__dg_pg_[9ane care au continuatapoi plg?g!41!!!glreligiei misticegi a acidului,printre care Alen \4btfs",!Qg-Kesey, membrii ai grupului muzical Grateful Dead, g!antropologulGregoryBateson,carea fost ,,organizatorpsihologic" pentru OSS.Cu.Erlul de persganeconvertite direct sau indirect de citre Aldous Huxley, olntreaggggggl4ie a.fost dezriddcinati din punct de vederemental. Sprijinind ideeaci Huxley aveauun alt plan de lucru, decdtacela dq a ilumina America pAni la stadiul de Buddha,un memorandumal FBI din 1968avansaideeaci-lerry Garcia,liderul formaliei Grateful Dead, era folosit ,,pentru a canaliza nemultumirilc g,rebeliunea tinerilor in direclii benigne gi mai pulin ameninfitoardl Nu se gtie daci Garciae1qgq jugitor con$tientin aceasticanalizare.3 Acolitul cel mai influent al lui Huxley a fost-D.r.Tirnothy Leary, carein anii 1950a beneficiatde oFt finan&rride la Institutul Na{iona, pentru Slnitate Mentali, o_conductl pentru alocareade fonduri de citre CIA. Leary a fost impins spre LSD de citre bunul siu prieten, agqnlul CIA Frank Barron. Intr-un interviu pentru revista High Timesdin februarie 1978,L;earya spus: ,,Daci ne uitim inapoi, multe lucruri care credeam ci sunt accidentalenu au fost aga. tlt1eag -ffg9_-q_L$Dils! a fost slgnsgrizali inilialde-Cle, c4lq 3rg principalul merit. Eu nu ag fi.

*'

104

Controlul maselor

fost astizi aici, daci nu ar fi existatviziuneagi prestigiul psihologilor de la ClA, prin urmare si muliumim Agengieipentru ci este cu adevirat inteligentii' Cerctatorul din domeniul coqlrolului mgg_t{,Walter Bowart, l-a intervievat peLeary inanul 1970,acestguru alas-irlului avdnd Iucruri interesante de declarat despre legd_tqralui cu CIA. La intrebarea,Credeli ci membrii CIA au fost implicali in activitatea grupului dumneavoastridin anii 60?'i Leary a rispuns,,Bineinleles. Pq{g_pun ci 807odin mitcirile $i deciz_rjle pe carele-am luat miau fost sugeralede oameniai CIA...lubescCIA! Iqculpe careil fac ei estemai bun decdtcel al FBI-ului. llai bun decit al poli$ei din Saigon,a lui Franco,sau a poliliei israeliene.S,untde o suti de ori mai b_unidecdtKGg. Deci se reduce la intrebarea:pentru cine wei sd.lucrezi?YankeessauDodgers?"Bowart ar fi putu si rispundi ci Leary ar flputut pur gi simplu si ,,iasf' din joc, in loc si ame{easci o intreagi.generalie. De-a lungul interviului Leary continua si laude ClA. lntrebat dq:n a_fostfglosit dg cltre_ClA,Ieaqra spus,,$tiam-asta de ani buni." intr-o incercaredea-l incolli, Bowartl-a intrebat ,,Eraiconstient ci ai fost folosit de citre CIA?' Learys-aretras: ,,Stai,cand spui CIA, esteca 9i cum spui ,,negrii'l..$l!alrt .a "fo_sgfolosit -deagentiai serviciilor secreteai acestei!iri." lntrebat din nou dacn i;i-rlaclea_searra ci lucra pentru ClA, Learya f_ost j-4 g1qggonsliegtun agenl forpt si rispundi, .Qa, e-r314 94, dqr__$ls-untun agental lui Nixon! Am ficut tot ce mi-a stat in puteresi-l debarcpe Nixon!" Apoi Bowart a intrebat ,-D3g1Jucra1i pentru CIA? Directorul adirgqt iq_lgllanuri i1i plite$tececurile?" si Eliic_umfunc(ioneazi acestelucruri" a fost .Ngg1!9.1!reabAle Jfspunsul lui Leary..l,{ujl!lp!-ggggn_de la alte intrebiri ce privesc 4&cedlg.D_qqlq intrebfile ce privescoameni sau_fapte..."a Dupi interviu, Sowarj cit gi numerogiprieteni ai lui Leary care erau prezenti au fot de acord ci ,,ac-e5!a rule.ste-acelagiom pe care l-au cunoscut inainte si fie la inchisoare.Nu putem spune ci s-a

Jim Keith

105

schimbat datoriti brutalite$i din inchisoare,sau din cauzafaptului ci a fost supuspresiunilor gi torturat." BpWarta spus:,,Primul gind ce mi-a venit in minte dupi ce l-am vizut pe 4grg!__Leary a fost ci este victi.Ba-urrui program secret de -contrql neqtal implantat in inchisoare." E$t{ informalii suplimentareci insu$i Leary a fost goarecele. de-lab.glalgr-al mult-iubitei sale,,agenfiilBowart relateaz,iintimp ce era inchis la inchisoareaFolsom,lui I eary i-a fost interzis contactul cu erteriorul pentru o perioadi de timp; conform sofiei sale]oanna (Harcourt-Smith) Leary, cAnd intr-un final i-a fost permis si-l viziteze, tCarf-parea.rgdical schimbat grpul ii era ras, era palid $Lp!!p_dsJgg4ei. Aceasti informalie a fosl confirmatd de un fost delinut care i-a spus lui Bowart ci in perioada in care nu a putut comunica cu sofia sa, lUi-Lgagl i-au fq,stadministrate droguri care esteun astfelde drog care ptgdgc_q-ttle igduceau-&!Se_-,-44g€!be islgligi - 9j Qrt ti""t_19-rro!4repentru a-r distruge person a. " pe Lgary s-a intors in celula sa .cu capul rars, care se vedeau.!!n:Li ,lbasrdl Acelagi fost definut adiuga: ,,lntr-o zi a venit inapoi in e. Capul ii era celuli cu linii pe cap.Erau linlt fqe$-'e. raqsl-@Iuarcat cu acestelinii albastre llaSale precis qi cu atenlie. L-am intrebat pentru ce erau liniile. Mi-au spusci urma si-i faci o lobotomie.Voiau si-i infigi in craniu, culite de spart gheafa.Credea ci o si fie grozav.Lauspnlat completcreierul.Leary spunea,O si fie cel mai grourlvlucru ce mi s-a intAmplat. Toati viafa am trecut prin asta,uneori urci, uneori cobori, dar acum o si fiu la fel de inteligent, i. Extraordinar!"s aar nu o sarnai si. f del Agentul care s-a ocupat inifial de Leary probabil ci a fost Mirhael Hollingshead,un prieten englezal lui Aldous Huxley. La inceput Hollingshead i-a procurat lui Leary acid, 9i conform cu informa{iile de atunci, Leary il idolatriza.8 Uagl din sustinitorii importanfi a lui Leary a fost William mogtenitoral petrolului din Goll nepot ai ,,Billy" Mellqq"lJilgbeo,ck, ogrului de afaceriAndrew Mellon, gi lroker Pentru diverseinterese R. Eundafiilefamiliei Mellon fi all fost de mult folositeca gi eandepentru distribuirea banilor CIA,

106

Controlul maselor

iar citiya-rlsgbgi-aifamiliei flceau parte din inteligenlaamericani. Tatil lui Hitchcock a fost colegde facultatecu David BrBce,unul din directorii inteligenlei britanice din domeniul tehnologiilor. In timp ce cgnduqeaC_IAca gi director, Richard Helms, cel care a conceput MKp-ILRA, era prieten apropiat al familiei Mellon, la fel ca gi AverellHarriman. FlitphEocka fost ceLUraitUarqinvestitor in Resorts InIgUalional, un consor(iuce reuneao seriede intereseclandestine, inclusiv inteligenla britanici gi gefii mafioli Tibor Rosenbaumgi Meyer Lansky. Uqii cercetitori consideri Resuts International ca 8ig4_oparte din organizafiilecare au sponsorizatuciderealui |ohn F. Kennedy.T Plintre cei care au fost implica{i iA rasplndirea mondiali a LSD:rlui, s-au numirat gi cipitanul Alfred M. Hubbard, de la OSS, oameni de la Trezorerie,de la Biroul Federalal Narcoticelor,FflA, gi - qe_pfggr-tpl149,--_It4afa, carea jucat rolul unui ,,fohnny Appleseedal LSD-ului'l Ffubbard,carea luat prima dati LSD in 195-1gi l-a ciliuzit pe Aldous Huxley in ceade-adoua experimentarea sacu mescalini, a distribuit tq nivel.glolal imense cantiti{i a acidului de{inut de CIA. In timp ce rispindea LSD-ul, Hgbbard frcea gi raidqri asupra :,+ gUttt.. *U"tfl fiind probabil un elitist carecredeaci acidul este destinatdoar claselorsuperioare. Iq= D6& Ia apogeul etapei hippie, Hubbard s-a aliturat ca investigator,celui mai mare grup de cercetarein domeniul militar, Inglifutul de Cercetare Stanford (SRI). Acesta s-a petrecut Ia solicitareaasociatuluila Institutul Tavistock,Willis Harmon, in acel timp fiind director al centrului sRI pentru stgdiul politicilor sociale, gi desprecaresegtieci aexperimentatcu LSD. SRt a 1o", 6ortd{ in L9!6, de agen[i de la Institutul Tavistock, iar primele contracteau fost ob;inute de la ministerul apiririi. SN primise dejabani dg$ 3grqe pentru cercetarein domeniul arm.elor ebinice, precum gi pentru presupusul pr_o_leg!.-Slaky, ce lintea gggglglg!. ca armi, a co g1.n311ry ndigilo qr y.lare r meteo 9i $:gf cutremure ds pimant controlate.Bazade datea SRI esteconectati cu bazelede date a peste2500 de_alte otganizatii, inclusiv cu ClA, Bell Telephone,U.S.Army Intelligence,Oficiul Inteligengeinavale,

Jim Keith

107

scria urmltoarele lui Hubbard: BAND , $4-ryard9! MIT. Harmon ii qnor -rqi$cdri -so'ciale-curente ,Cercetirile noastre asupra care dlu*g?-i educaliei indici ce loJgqiggilggtllllor prevalenti pritttt. iioaenlii membrii ai Noii-stangr'.4gse-@qfeEqqr-ift59 un ss pare ci sunt o arml intenlionat indreptati spreschimbare @ -pQ-lugn SuntempreocuPalisi evaluim semnificatiaacestortendinlg educatiape termen lung. in aceastidirec{ie ar fi i.o"oa. afgcteazd beneficdacl am lua in considerarecalitateadumneavoastride agent specialde investigafie,ce are accesla-daterelevanlecarenu sunt in disponibile i' r49-d,,o!,iqnrritqine ar fi putut si promoveze,,folosireadrogurilor" 'printre Ei, studenlii membrii ai Noii Stingi?" Cu Siguranli Harmon nu se gindea ci estevorba desprecomunigti' Mie imi suni mai mult ca o propunere careuzeazLde limbajul subinleles, pentru a realiza ,,schimbarea Politicf'de Hnbharrf a fost angajat pe post-de Paralan' ca 9i agent securitate la SRI. De fapt adevaratelelui manevre se desfigurau sub auspiciilg Programului Altefn4livg-Ylitoare, un "program de strategieinstitu[ionali' care ne reamintegteci Hubbard are propria sastrategiecorporatisti{qgiedr"ptalideriipoliticigioameniide spre-consumulde LSD.8 af?-c.eri Dgglrqa"AggtJ-l -cu.--LSDnu s-a mirginit la fenomenul d. *tt adulli. in cadrul materialelor prezentatela "Ig9lft-."tarii de ceade xl&a convenlie Anuali 9i Program $tiinlific al societilii 1964' mai irtl3 Bi,ologici,care a avut loc la Los Angeles' P,qi-biatrie. putem citi: cu ,,1g ?-fiPg--P9!E!L-99piia spitalului de stat Creedmore ,rr, ,to-et de 450 paciengi,cu virste intre 4 9i-15-ani' am cercetat rlspunsurile unora din acefti coPii lgcid}}l lisereic ai-Iry{tSlpgri in domeniile de psihiatrie, psihologie 9i biochimie. La i"r"ai " formate din biieli li s;ge{mini511x12ilnic r Sl-r.UML IlGg.rpori (care este derivatul-metilat'al'ISD) sau pgl-o9ibini"' !glg:p"t medicalia era administrati saptimanal dar in cele din urmi a fost adfrtiryi-sIgtezilnic pentru perioadede pani la citeva luni' Dozajul a rlmas constant,t5o-mcgJsD, psilocibini 20 mg zilnic' sauUML

108

Controlul maselor

12 mg zilnic, toate fiind impirfite in doui doze. Durata medie a tratamentuluia fost de 2 pani la 3 lunil'e Nu estenecesarsi mai comentim pe larg despre-agnitudinea programelor de drogare cu LSD ti rcgrganizarca-u0i&tici.apsihicului amencan 4r4_en1i".60. Variatele rezultate ale acestei opera{iuni - distrugerea insemnati a activismului politic in SUA; na$terea grypgq{efdgJ&ppjes cu capul varzi; ce-te,_de punk Gen X, aliena{i 9i si impotenfi dln pqqct de vederepolitic; fetiglsmulbandclor pentru dloguri, inSadrul*eqlutl.gaagsta'l atit ahi cAtEide culoare - sunt 4gqtqrli ale gficacititii a acestui program de pacificare,cu bitaie lungi. Note: 1. EIR, volumul 14, numirul 23; Lockhart, Robin Bruce. Reilly:The FirstMar. London: Penguin Boola, 1987;Pincher, Chapman. TooSecret,?oo long. New yorlc St. Martins P_ress,1984; Lively and Abrams. The pink swastika: Homoseiuality in the Nazi partv. publishing Keiser, Oregon:Founders Corporation, 1995; White, Carol. The *iw O_11t
5. 6.

a

8. 9.

B,:."{'-Y?1,-." "Timothy Leary and the CIA or The Spy Who Came In From the (Ergot)Mold" rbid. constantine, Alex- virtual Government.cla Mind contror optations in America. V9.4ice, California:FeralHouse,1997;Bowart,Walter.Manusciisnepublicat,citatin constantine;Bowart,"Timothy Learyand the cIA or TheSpywho came in From the (Ergot)Mold" Leeqi StrlairyDope,Inc.;Interviucu walter H. Bowart,Iulie 16,1995,condus dewill Robinsonqi Marilyn Coleman constantine;coleman,Joln. conspiratory' ll.teyrchy:The storyof the committeeof 300.CarsonCity,Nevada:AmericaWestpublishers, 1992 RecentAdvances_inBiologicalpsychiatry,the proceedingsof the 196 Annual uonventronand Scientificprogram of the Societyof Biologicalpsychiatry 'Nervous Los 'Autonomic Angeles,volumul 7, Mai 13, 1964. SIyr,.- f{..rpoii.r-in Hospitalized ChildrenTreatedwith LSDand UML.

CAPITOLULT2 |olly Westgi Centrul pentru combatereaviolenlei Maiorul de avialieLouis lolyon West-,lolly'' s-ainscrisdevreme in calitate de co--consptetgr*. lg__p:qgramul*Clfu ---M_KU-I,II$.{,,: degi mai toate activitifile lui in cadrul acestuiprogram sunt bine mascate.in cel mai faimos eveniment al carierei sale, in timp ce era pregedinteleDepartamentului de Psihiatrie de la Universitatea Oklahoma,we.st"a_iqie.ctalgjt_gJg]hnJ-nc.r-nit-IJEka'eg*9.-dp_?i"mare de LSD, intr-un experiment care era destinat sl arunce lumini asupra comportamentului animalelor. Deloc surprinzitor, Tusko s-a prlbugit la plmAnt intr-o starede stupoare,gi in timp ce incerca si readuci elefantul in simfiri, folosind o mul$me de substanle, maiorul ar€ufiffirafe. West a locuit in Haight - Ashbury, 9i se in*y.ata3nqlqt_.126J, presupuneci era implicat intr-un p5gr9g$g slg5lierea grupurilor de hippr:lgmediul _lo:_aatiy,Aceastase petreceala data la care chimigtii de la CIA sepresupuneci., colaboraupentru a pune bazele unor laboratoarepentru producereade LSD in Bay Area, gi putem doar speculaceeace aveain plan West.t Westa fost in fruntea Departamentuluide Psihiatriela UCLA, qi director al Institutului de Neuro-Psihiatrie pAnI la moartea sa, in I 999. Ir1:!g!__1!l3, iu- ti:rrgu!*guy,erni"rillui. Ronald Reagan-in creareaa ceeace el numea C,el!5olpq"tfu California, W_eg!-agfgpus Vrolenlgi, care aveasi fie localizat intr-o bazi Slgdiul Si Reducerea de racheteNike dezafectati,din California. Intr-o scrisoareadresati citre Dr. J.M.Stubblebine,directorul de sinitate din cadrul Biroului de Planificarea Sinitdlii diqjslatulC"alifomia,Westscria: ,,lntr-o locafie izolati dar potriviti, vor putea fi efectuate stud!! ggqrpa,r4tivea plggr_aryelorexperimentale de mo$ficare a-jomportamentului indezirabil".West spuneacI existi o serie de factori care.inclini spre un comportament violent, printre care ,,sexul (la blrbat), virsta (in adolescenli), etnia (de culoare) gi mediul urbanl' intr-o netisecreti, acestaadetaliatgiproiectelepecareintenliona

I l0

Controlul maselor

si le demareze.El spuneacd:,,...+cum esteposibil si inregistrim in cazul subiec[ilor care au @.sderului libertate de migcare,prin implantare*egdg-tr-9-iggr-e-lglelnor-9lCelrqzi Ele minusculi, gi prin folosireatehnicilor de mg-4i!oliz.4qeledjs--t.enfn. nu sunt inci adecvatepentru o supravegherela scari mare, ce ar permite detectareaactelorde violenfi. O sarcindmajori a grupului va fi si conceapiun astfelde test..." West plinuia si aplice gi a\q m^e1ogeasupra persoanelor ajutorul substanfelor chimice,4pgg$Bentru violente: ca9gal-e-a-cu schimbareastirilor emofionaleli cltggtgi3_pg'gg*igr.Centrul avea si colaborezecu polilia statului California, celedoui avAndo bazit de datecomuni caresi rymireascdcopiii ,,pre-dglicventi" P9l!ry a-i ce este avapBremieri ceea o trata inainte de a deven_i"q>iyyi*glgnJi, '' -- ----*"--:*---aglj!_gg pentru ceea ce fuce plggqatrrul*Jcllllu!9!

d@''

profesor clinic asociat la Institutul de D:_"1$_d*o:-. _Z.jfe-rs!gjn, criticiilui WgllL.,,Avem Neuropsihiatriede la UCLA, a fog_t-.unu!din in miini o noul situafie",spuneaZiferstein. ,,fleclinul ecolglu-c_se ilte+qifici; esteinevitabil faptul cl din cein cemai mulli oameniftri rlujb. 'tor trece dircolo de limitalegii pentlu,a-_Ei s4fisftcgnevoile. Procentulcelor caresunt siraci ajungeprobabif ll30o/o... $i odatl ce acegti307osunt convingi ci procesuldemocraticnu funclioneazdgi pentru ei, vsl {9,y9_lidlqpggji $i,vof_r-ccurge-l,a-ru-anlf-e-qg-rj*y1glgnte. In mijlocul lor se manifesti tot mai mult radicalismul gi existi o anumiti aroganfi printre de$nulii de culoare gi cei de origine hispanici, pe care oficialii inchisorilor o gdsesc inacceptabili.

p:*g_tlgQygagqto'*it4ttlg.,fglqqsx._eefpds-nsi.Sefolosescde - ceeaceadevenit Aideunnousettehnologic elg3llglIl+l-Ps-tbr-al"ric cunoscutsub numele d" pglo-,"h"ologlg Sub mascamodificirii terapeuticea comportamentului,ei folosescorice,de la drogulterorii

'Igsle' Degi suslinuti de Reagan,ideea centrului pentru eradicarea violenlei nu.I3*ggnsretizat, dar acestaa pf:_tt*I totugi-.993999!glin dosarul siu curent,pAni la alegereasaca pregedinte. Dupi ingroparea Centrului impotriva Violenfei, West gi-a

Jim Keith

lll

asumatun rol de mijlocitor pentru CIA, intotdeaunaieqindin fa![ in cazurile de interven{ii psihiatricj de nivel int, pentru disqugg-1ea f---.:-:-r-Eu1a1i9ialtora, sauin cazulvreunui interviu scosdin mAneci cAnd ngenlia dorea sd minimalizeze daunele.WgsJl:L911gl!"*_.p*9_|g:k dupi asasinarealui Lee Harvey Oswald,gi a constatatcaBUby" \uby, eia intr-o ,,stareparanoldi manifestati prin iluzii, halucinalii vizuale gi auditive gi tendinfe suiiidare." Probabil cl acestdiagnostic a fost influenfat de insistenla cu care ngby afrrma ce existeo c , gi de faptul ci inclusiv practic implora autorite$le, deoarece era o problemi pe procurorul gef al raportului Warren, Earl Warren, si asculte versiunealui privitor la cine infiptuise omorul. In corespondenla la care a aYut acces jurnalistul Lincoln Lawrence,&bJ-.9:Iig, ,,... ca si-mi incep povestea,ei au gesi! nt$tem ... Am fost folosit Pentru a-l reduce ifrleJree+S::$ffernfP&ll"i la ticere pe Oswald.Am pigit intr-o capcani in momentul cAndam pus piciorul pe rampd in aceaduminici dimineala." Tot Ruby scria: ,,motivul pentru caream merspAni la capit este ci eu gtiam ci sunt perfect nevinovat,igel mLauj4scexaltotul-a$a cuq 1gfrc_ui;o;cu siguranfi ci era un motiv foarte puternic pentru sllor intoarce.S.A- (Ameriga aceasta.V":l5lgg3li"t_r-izboiului Ei vor gti ci doar un singur fel dg S_qd).tt. plt"qd" "."Sti ".4i! de oameniva faceagaceva. . . aceiatrebuie s@

s.T!-*_toptllpgqr-"1' Daci ideeaimplicirii nazigtilorin asasinatparePulin exagerati, atunci recomando analizi minulioasd a DtrH3g{gtlUlTorhitt.' Ruby gi-a incheiat scrisoareaspunind ci: "restul depinde de tine. Pofi fi de ajutor intr-un anume mod. Ellglgll*-ei-urmiresc

se-miiav!!g,Ygaje.geglcdiqliileme.le-s-e-vo-radev-eril' ln final, nimeni nu a ascultatce aveade spusRuby,cu exceplia jurnalistei D-qrgthvKilqalle.c leputln limp dqpi interviul luat lui Ruby.$i Ruby aveasi moarl la scurt timp din care acestacredeacn 13.fosI nJ-eetatin cauza-[fiffffiTeif*rJ organrsm.' Spre sfrrgitul vielii sale, West s-a asociat cu Re{eaua de

xn

Jim Keith Congtientizarea Cultului, fondat6.d. dgggg"-"totql"Tgd",P$n9k, carel-a suslinutpe RonaldReaganla momentul la carea fostavansati. ' ideeacentrului impotriva violenfei. 5 Note: l. Interviu cu Walter H. Bowart, Iulie 16, 1995,condus de Will Robinson gi Marilyn Coleman 'Delinquency' 2. Neil, Patricia, "Mass Testing for Gene',Parascopeat www. parascope.com/main.htm; Krawczyk, Glenn, "The New Inquisition: Cult Awarenessor the Cult of Intelligence?i Nexus,octombrie/noiembrie 1994 3. Torbitt, William. Nomenclature of an AssassinationCabal, republicat de Torbitt 9i Thomas/ NASA, Nazrs, and fFK. Kempton, Illinois: Adventures Unlimited Press,1996 4. Lawrence,Lincoln, qi Thomas Kenn Mind Control, Oswald 6 IFK WereWe Controlled?Kempton, Illinois: Adventures Unlimited Press,1997

Krawczyk

CAPITOLUL T3 Legituri oculte

Este greu de supra-estimatrolg_l_re-ligiei4i-al ocultismului in istoria controlului asupralumii. Acestaesteunul dintre mijloacele prin care sunt modela$ fanaticii, care nu mai sunt in misuri si evaluezelucrurile in mod corect, gi care astfel pot fi deturnafi in folosul scopurilor celor care ii controleazi. in multe grupuri religioasesau oculte, sl.areade zotnli g mrn$! eqfrjr__qlate estechiar tK*49-!tltrare, iar PrqblgqB,,elimiqdrli" victimelor controlului minlii nu estela urma urmei o problemi atAtde mare de weme ce membrii cultului $t-aupierdut adesea a fogtilor prieteni qi a familiei. O scanarerapidi a istoriei cultelor in ultimii ani ne reveleazd anumitelegituri 9i ramifiQii'itmnifiiative, dintre caremd.voi referi la cAtevain aceasticarte. Unprimexempludeiltgl.&are:*QlA",in.*c"_adr"Ul*"t$-r$is.ult.in ultimii ani estecazulmigci.rii lui Jim |ones,Templul.O^amenilor, degi

I 13

nici un cuvAntcu privire la acestededesubturiintunecaten-a ajuns la urechile membrilor, in cadrul intilnirilor obignuiteale grupului. Evanghelistul|im fonesgi-ainceput activitateaca membru al Friliei impicirii conduse a"_g".tqg R"r*!J, care i-a pletit studiile la Colegiul Butler din Indianapolis.Existl datedin carereieseci Frilia i-a finanfatprima cilitorie in Brazilia,in 1961.La data respectivl,. |onesle-a declaratbrazilienilor ci se afla in slujbaserviciilor secrete ale marinei gi ci ambasadaSUA ii oferea cazaregi masi pe durata gederiisale. in timp ce se afla in Brazilia, ]ones a fhcut curse regulate citre Belo Horizonte, logul Flde_se_afla*q9dg!_el$Jlirlrqgiuue, intorcindu-se apoi in Statele Unite, cu o sumi inexplicabili de 10.000dolari careapiruseri pe neagteptate.Separe ci |ones ftcuse mai mult decit simpla munci de misionar.Potrivit unei surse,Jones a ftcut parte dintr-o opqqgflqqe.ClA--O--incercara-d,e*isturnane a g"I9r"d$ Al i11"ltgg d"_qud, distr ibuind pli agte*-tt_ltar.nind r j_"_ygljlg*1. p e durata gederiisale.' "iljrylF Existi afirma[ii care susfin ci una dintre surselemai vechi de finanfareale lui fonespentru munca saa fost rgbigg!]4gglig !4s, care i-a furnizat gi o bisericl in Indianapolis.Davis fusesemembru in consiliul Fundaliei Familia Americani, grupul fondator al Relelei de Recunoagtere a Cultelor 9i a lucrat in calitatede preot la infamul Centru de CercetareFenomenului de Dependenfi Lexington al Institutului Nalional pentru Sinitate Mental6, unde se realizaserd cercetiri in cadrul proiectului MKULTRA. 2 |oness-amutatimpreunicuadepliisii totmai numerogila Ukiah, California, unde rapoarteleale unor fogti adepfi nemulfumili din grupul siu afirmi ci aqllpfa.co_n&ree4ieig3gj&gate expgimente de mp$jfi.gqf9-4_cgnpgllgsg$g\ri. Potrivit cercetitorului cultului Templul Oamenilor,Michael Meiers: ,,Nu existi documenteconcludentecu privire la experimentele de inceput a1eTemplului in ce privegteprivarea senzoriali, dar se gtie ci |ones ila impnrfigit din experien[asa.lui Donald-.De5"""r", c?.rq1&lAsitlghlica pentru a o indo_gtrin3pe Patlicia Hearst,prin 3 proceduri de spilare a creieru.h*i."

114

Controlul maselor

De asemenea, conform cu Maiers, ,,TomGrubbs,psihologla UniversitateaCalifornia, era responsabilcu aga-zisa,,cutie':Grubbs, careera de asemeneagi directorul gcolii din Jonestown,se ocupase personalde iuglpefqAd_eqli"fr_elt-g"p-.ttir-rgq!glgl"dgprrl'-41-e_q-e_5r.4-q1ia1i alelui fonesl' ln Ukiah, fones a devenit pregedinteal juriului districtual, gi a lucrat cu mul$ colaboratoribogafi,inclusiv persoaneavAndlegituri cu agenliilemilitare gi de informalii. Grupul Jones,de asemenea s-a infiltrat gi a preluat controlul asupraSpitaluluide statMendocino,ca parte a unui proiect-pilot al guvernului pentru a evaluafezabilitatea acliunii de externare a pacienlilor bolnavi mental. in urma unei reduceri a fondurilor acordatede stat pentru instituliile psihiatrice, cei mai mulli dintre pacien(ii de la Mendocino au fost eliberali in custodiaTemplului Oamenilor.a in 1971, Templul Oamenilor s-a mutat la San Francisco, unde fones gi mul$ dintre adeplii sii se spuneci s-au integrat ftri probleme ca parte a maqiniriei politice a lui ferry Brown. |_o-nes a devenit geful Comisiei de Urbanism a oragului San Francisco,gi r;g&lgit depallamentul de amen+jefe.ul ora-guluipentru a r,ecruta Printre cei mai importanli suslinitori ai lui |ones se numira gi familia Layton, al clrei membru principal, Dr. LawrenceLaird Layton, se mutase din Germania in America dupi al doilea rizboi mondial. Layton a lucrat l" lnf:juJ_J{gbggr, 9i a fost geful echipei de Cercetareprivind 4g:lg*Chi*ie_Sl le_ql"Jtge.de la Dugway Proving Grounds din Utah, unde Armata efectuacercetiri cu privire la efecteleLSD-ului.So{ia lucrasepentru '" ".* lui LAvtonJva" Cfe t" Uni*riiiatta Berkeley. Potrivit dog-lgruJgi_ColinRoss, ,,... sarcina ei ca.-biblioteg_gi

fuseseaceeaaeagnegl{elEtu1g9lgltlileJ^q;lqggrt:+:s_d9.!!ar}ga careimprumutaseri ::9"s:gg!itq!gce Eig-gglg"loq.pcrsqanelor aceleclrfi, rapollrnd totul citre CIA]' Un alt dm t"tma pastorului fones a fost infiinlat apoi in Guyana, la fosta localie a 3:.gfq9!g!I*_Shd9!n, care se presupunea fost o tabiri de antrenamentCIA pentru luptitorii de

Jim Keith

115

gherill careaveausdfie utilizafi in operaliuniledin Angola i ntre 1973 qi L975.fones a primit ajutor de la ambasadaSUA din Gesrgetown care era de asemeneagi sediul CLA din zoni. Se spune ci G_uyana,

qI4 ry{.t di1c_9gggtgqllg3tr$L "g! "$!'_ La copii erau disciplin3li :igt_9gg!_g!o{

tg!"f

fonestown,

-h,ls_t!gng_ _c_*u Cind-conqreslnanul Leo Ryan a incercat si . ".1"9!Iigq_p--"JrJlg**lg. au incercat investighezecazul|onestown,membri ai em.basadp-i-SUA sl-l impiedice. Aceasti sarcini a fost in cele din urmi ldsatd la latitudinea adep$lor lui fones.s Deceselede la Tonestownau fost un caz de ..suicid asistat" duc la_-extrels.Pgtr-iyit p31g-loguluioficial din Guyana, 80-90 7o diqlqe yls-tlgle.+v.qau-ggtgg.grsaspslg"dp,.-eqe .p-q*c--glP. Alte-yicliqe fuqgqglg-9trg4gg.laJe. sau impugcate. Q!*llor:uilitel-aneueurli g-a"-qrdAn4ldecitre *g adjunct al consilierqlui p€nfiu_securitatea nafionali, Zbigniew Brzezinski relevante dilp!{lq!_dg.-yederepolitic corpul persoalelor decedatel'

$i fnrmele de identificate-de pe

g4.Iln l_pn-e-sp-o-qibit si fi supravieluitdistrugerii campusului Eq-tg Templului Oamenilor.Co'nul ide.utificatcafind Jim JoneseraatAtde descompusincAteraneidentificabil,de-qf S:Uregq44_ci.Lq9lg_clil4rl pe purta qle]U,ilo39q, piept taluajele distinctit'e c4{4vru nu La:xaminarea probelor, concluzia este simpli, in mod cert, a fost

$la

iggtiluttfut-df+sihtatrie, $i crimglekugutrisau-siluqidgrileau avut e este mass-me lqq p-r_9b+!rl_er"S5.r.oF"Js-cest-fapt-Iar jgmplicelaascunde{g,f i!&f t-!etilloq.r_9[v",a4!9-f3Ji!ppgblic.6 - Institglql_Esalen.situat la Bie Sur. gste un grup de tip New prlul dintre lgg * _g*jlgtit1rg1.1g_ dq,-cpn-e-xiuqiinteresa4te. a fost .Aldous,Huxley. sustinito$L -p{qgr.pgl @t_srqguigi. pentru intoxicarea lumii cu LSD. Primul se-m-Lllar cu privire la potenlialul uman de la Esalena fost condusde citre Willis Harmon

eradoarqn--s-!s-rp-l-t{-hlpl9!.c.are de-laisqt&qlil=-4e..-c-.e=rs.Blarqslaufod, gi membrli grgpqlui siu au suslinut un concert la Qb.arles,-Mgnsonhaotice care au avut loc apoiEsaleneJlllgiJilsiaailtsdeerirsele

'povegti--qiq{4!d' pecare vorbegtedespp.q lizic_i_ar,r-uJ.la-Ak-sarfatti

116

Controlulmaselor

Jim Keith

y7

le:A_eU*Zrt..la din BigSur,gianumeci filo?ofiaocuJli In.s.!i!utg_!pqalen oragului San Diego. !* ftJ Cati cu mqlte.alte€dlgp4f3$e-atunci erqq-stci in Aljsbfusesefondata Chileds catrcuazr$tiif.ugaryq4re qnd se.11195g-9"pg" ,ear-e-!ac fi"rlg-+lg.!ge "a4epge."l4Jggshprds*lile gjsetjgl"q"tttrIrnlsi. fa-rfattispune:"A4.gltt_4-i.l!t", -.ppffuetsjii d" spSifr-ajmericiiln gaaglp-14l'tj1lg-i_,P^o-4;ta,Ra,iulgi, unadintreaceste lq.fsalen,inclusivunii membridin grupulnostruca Dr.IsbLLil[y legituri s-a realizat pfi-n_.intermediul internetului -S__e-q.y.gf,Ul*lseb Aricadin Chilel' la primulseminar liCJaudioNaranjoparticipaseri al.,yltimului site i Po--gtg-Bqiului este_o*gqrnpanir.-nici, gi sovietici c-4reag,fost ' enumeri oficialii de asemenea $t&tti Sp-l.gStat,avind-unsingur angaiat,.inEden Prairie, Minnesota. Ca la Eqelgn-!a sJarnilul-asd.orjz0 Si-ia.qeBululanilsl-t0:,,ValentinM. o coincidente izbito , g43fgpJg!gg[!9r cge u!!129afi-sprylq.g!e Berezhkov,Yuri A. Zamoshkin,Andrey A. Kokoshin,Henrikas qfgll-te-dq9pgsgslarestes;i9gfifglpplicarionsJnternationalc-orps, Vlail PI VladimirM, Kuznetsoy, VictorM. Pogostin, Jushkevitshus, s.1 ), -scrisinvers). O alti Kagnach ey-ev,.tosephGoldini $ilstanueste. complefa. coincidente-estefaptul c6.SAJCigi are,s9{1r{Llglglb, California, calg..sqspu{reqA..alrfost..implicatein -Ugad1q!r9*ge4q-o-g,ref9 in aprgpjereRancho.S.antaFe. fos!.rgEmbrq ple_?s+!e al consiliului -rusiila Esalen,esfglghg"Allegk, S.{,-!C...'_qg1g. s_ogi_e1$gg-.![a!Ba a unui grup numit Network {!1eqtgral-jaslitsli-ei.lui Wer-nerErhard.l&9k-1 f"tlfit""t"t_qg_ Solutions,care,la.-r6.ndulsig, {9!in9 o corFp4.ltie*$umitaInterNIC. Rockefeller faimosi"tteti r $ia-deyeqlt Aces-tgrup-arein sarcinasatoate ad{gsglpSlte:uluiw-ebdepelnternet. OZN,ig-gp._ggjgl13$,r_il-e_p*e_3areacesteale-frceau.Dggna_!_as-sett, Printre membri i *Cetqllislql_de-_."$j$iniSl131ie _.e,1$$.I.9 r. cares-ainfiltratin gr-up*rd*lu:LMack, fostfnAfrlalde spuneci acqgtg-a numlri:$irectorulNSA-BobhF.RayInman"p.re"sgr_n^_ii"g-e]l-eJ1l_qlin P.lsl$."is,sli.:CJA.' re_?g{v--Aj[A--Dow.ning; Abimembrii de marci.ai SAIC sunt William - Bis_e*riqa U-$figqrii, a Revcrendul,ui 3 .!o_{t"M.ygng_*Mgonr (pan Casey,&qql_fgl'elE!$ n la), fg-r.Iqlditect"o_r.al. .QIA f ohn Deutch, r4g@t inci de la inceputurilesaletgggu!-sgansecu Agen[ia fostul secretardAp.a:-arii-N,Ielvin L4ird, Donald Kerr, fostul director Qen$rale'delnlo:stalrrjiqS-qf_e.ea-d-eSudCelpulinpatrudintre af Lgb.9r319"pluiNalional Los Alamos gi William Perry, geful p:lmitaepjitie-ilui.ryIpqtaufosteftg4dsrsati in sfri;1qilegllgre MinisteruluiApnririi.SALCefo-$.ir,4pljegliinqnqmite*expg{imente cg dfggtorul fondatoral KCIA. Unul dintre cele mai influente americane, *.,IaggIg t" dtsBlrfd]rureggesuage$iile--de-in-fsrnalii aiutoareale lui Moon,_B,_o inl$.gdua=s:JelA in numele Hi^"Pa-k, suplav-eghe-r-e-a-.fnediaalafi indasiguratl,conformcercetitoruluifim drumuri la AgenliaNafionali KCIA,sespuneci a frcut numeroase Schnabel,de citre Louis |olyon West. deSecuritate dela FortMeade,Maryland. San Diego eQtecu siguranteun focar fierbinte al industriei de Blseriga esteextremdebogatigideinfluenti,avd,nd cel tq!-\4o-on spionaj americane, underse-crgedngnteazlaperaliuni, cel pulin pulin.600defilialela I'ltimanumiri,toare.Prtntreachiziliileaotahile CitXlrtS-t, tim.it+ rtrest*'i. Tot aici lgi qre lgcalia pgnctul de g4lgMqql d,e_pp1e 3legrupului men\iondmziarul Wshin&tnn-Tiucs, care se afi1mi d_e-Spte peste recunoa$te un miliard ci l-a costat de dolari, Universitatea si r'-----a '.'* Connecticut,carel-a angajatd-reptmandatarpeJaCk {$ p$dgep_o_r!, E. Thomas,fostuUaiunct al gefuluipersonaluluipentru Agenliei de Infqrm-aJiia.Ayr4lieiSUA.8 - _i5.r luna ma{tig: intre data de ?-3qi 25, !997,19.d,g.g.r.eehi numit Poarta Raiului, s-au -siquclscu fenobarbital gi vodci, in Rancho SantaFe, o suburbiea

g3_"-"*ste.*,una dintre-s-ursele-de-f.nanlare-ale iulHal-Puthotr pentru expg.rimcnlele sale timpUUt- d-e-_,ySder.-ela ..distar]fal realizate la Institutul de Cercetarede la Stanford. Qdti. legnturninteresanti cu Poarta Raiului esteinaintati de gl.J_o.In_Lrrdge.|udgeaafi citrec-e-sget{tgf rmatcl,ggentgbgglg$$, CrA gialAgen{iei Spirggflat in"servicirrl Britanicede Informatii, Ign ca-r-e locgia.lgigpgflgi dielanfd de grupuJ"Poarta}ar.-ululafost de

118

Controlul maselor

aqemenea un nggbr.+ ?l gr.gpglui. Care ar fi scopul fondirii gi manipulirii u4ui gruP ca Pqarta Raiului?La.ftl ea $ TempluJPoporulur, qn aslfel dq glqp g putea

entru qfpfi u-4gpdsi-sat-smplu pentru gggip4ryi9J6.J fin_tg_sreelaiul a E@_tlg:lery sg3ri!:r1r^l+tge probabil, grrjlgrgnjgigsjnrc.p-e!tru -lqanipulareaskeirooice 4s9.1li s19p-rin.in1911nqd_i_ul. dlogrrrilor. e g:rupurisatanice Ag$tt"-d".lgegg3Eii_par si fi -irr_fi-ltr*".unele pe caretot ele le-ay cle.alll S!.cagggbborgaze. Acesttip de grupuri i.gqgpta;eaFara.inI 9t(6.odatecu na$tere.q Bi:g4cUlglsa!en,-191{1te d-eA4tqn LaV-ey-IaVeya studiat criminologia la SanFranciscoCity College,gi a lucrat in laboratorul de criminalistici al SFPD.Potrivit jurnalistei Linda Blood, acestaa menlinut in continuare o relafie cordiali cu SFPD....U.l^glgglglalbrlleyey mi:a spusde asemeneaci 4c-tiyaJjitU t"g_fgqr*rlator $ie din sursesigurefaptul ci ageq!."q.qtanist-a

tlgllt{r,r loterPol. in-ainte de Biserica-lui Satan" Lavey a cpndus qr-r-grup- nu{n-it '.9gg"l.Mqgic", ai cirui membri erau destul de departe de stilul in conformitate cu b_lqgi?-t[]ui LaVcy, Burtqn. W-SU.g, -satanist. p{inlrc.acettia-se numari: un antropolog,gryfglgl.&Jhl9, .Qolumbia E!,Berkeley,.pregedinteal Nqii $coli pen1ry Cerqg!4rg$gqial.n;Jn_ mjliardar -qcWaldg pederaslielp_feminisra membrd-a Adunlrii Politice Naliq4ale a Femeilor precum gi mai mql!! -ang4jaJiai D-gLertanentului."-de.-Poliliedin San Francisco [S,FPD)-]{.glfe afirmi cl, -qq-! nai.inleres-antsgstb$ al grupului era mogtenitorul producere imperiului a armiunentului Vickers. . . .- de --,:. Degi nu gtiu exact care dintre membrii familiei Vickers a fost implicat in grupul lui LaVey,istoria familiei estegriitoare in aceastl privinli. $-if P:.qcrl[cke$-Hal I s51s. *t socialistFabian'membru in afirmdndu-seci esteggxhlu in-esnsiliul dire_elor.al agenfiei N1U.-Q, siu, Socrul Sir Peter Vickers lucrat a la hfilq$.ig.,e-"4.e,spio"pai.*Ml6. proiectul Institutului de Cqrcetare de la Stanford, ,,schimbarea t--, I*"ei"ii O-ului'l o acliune cu o viditi-ifrfluenfi din-parfea P3oiectutqiTevtsto.ekCa si-l citim pe Vickers Hall, depinAndu-gi plgpggizge cu privire la_c1gqre-g 9muigryIn_ un i c:

Jim Keith

119

,,Sunt foarte fericit ci lucrez cu Fundafia Heritage gi cu alte grupuri de genul acesta.Adeviralii socialigtide orientareFabiani igi pun acum speranlelein noua migcarede extremi dreapti pentru a y.r-r_9"-e.ggl1u, suslineuneledintre ideilelor mai radicale.T.ifnp"4gpel!g" g t e upJribloc eiconstan p op*l,qt-Rb{itp.ry a fost s,u.pqs referitor la cum au decursde fapt lucrurile pe platformeleindustriale. Toate acesteasunt adevirate, dar .rezu|!4lg!-effcllv 3lprppSgandgi a fost acelade a 4emor4izapgzulalit stirii economiei.Aceasti demoralizareestenecesari pentru a-i face :---:'-;F pe oagren{.giaciepGtanumitealegeridificile. Dagi qu 9xis1{.g1cio vor si le planificarq'pgnlfu vjitoc sau dac.l"-anumtlg-girCUmSCrip-lii la o scari care va generaun haos $ocial blochezgprog[esul,.aceasta este in_prgz€rt gr€uj.g-i maginat. Perspectivelepopulatieigbre de a se face ceva in arryig4Le sunt qqmhre. Exj-stn"-p-p--qibilitatea interiorul oragelor,4gf,tn-gflngtpjil glg$ltse:tor.:mc$ora gi bazade r0 pro-duc$srasci.dea- 49s3s!e-L4.ge-qpta eonvulsii sociale." a fost un membru de v-a.ze a}'B,iseusufut-S-aten, Mieb.ae-l-Aqg!,ro carea fondat ulterior un grup al siu,ift4plulluiSet. Aquino,la data intririi sale in grupul lui LaVey, eg:pegial,st-milifar in domeniul sp-iqgei@ic. "ln tgZ:. a devenit ofiler executiv la Batalionului 306 specializatpe Operafiuni Psihologice, de la Fort MacArthur din California. Sepresupuneci qi al$ membri ai armatei, ai serviciilor de spionaj gi informa{ii militare au fost implicafi in cadrul grupdrii TqluplulluiSet; ul-ofit3r in re?ervi al rlarinei americaneiun eipitan,de LaPsyops,un ofi1erde la contrainformafii gi.un maior in rezervi al Armatei. 'r Aguiaq gi a[$.membri ai grupirii sale se presupuneci ar fi fost implicati in-ggleslelgaJopiilor"-de-lal3ntrulde..Dezv-oltare a i!ll_

9gp!g!g"4S-le-A-u.nvjs-IresidiodinSan.Francisco.Acestaestedoar t1ry! di{rtr-un flir al cazurilor de ahr'- atearmateiincadrul centrelor al minorilot s-au m-ilitare-dezi. I$Lestigatii-ale*eaz.-qrilo-r-.de,ahuz fbcut la: WeqtPqinJ,.!9r1-Dix,Fort l.eavenworthgi la Fort ]ackson. Alte centrede zi investigatepentru acuzaliide abuzinclud: un centru de zi al Marinei din Philadelphia(undeun birbat a fost condamnat

120

Controlul maselor

l1.gr-gi ani d_9inghisoarepentru abuz asupracopiilor), doui centrede zi ale Air Force,precum gi o gcoali primari a Ministerului Apiririi din Panama.12 ne descriece a gdsit atunci cAnd a Mn la fala locului Ia Presidio: 9f-e_c-1ue1.gjlygqllggtie qnlri bqncir de beton din spateleclidirii bazei .!-4*r.gggrp-ru,l militare de spionaj de la Presidio,cggnlglg,fli-ntS!-btul9lfq\dui,l jun! vg,plilg,llr ro$u cu indrizneali p-e-qr'rpslelg. Buncareledin beton armat ceau fost utilizatecu mai multe deceniiin urmi pentru adlpostirea armelor de artilerie, a,ufost transformate*incevaEe nar

,q-!-eEserllsElise. ellg'f Csejpjg'19_i-Btng*bgl9llssl\fl"ei"!3-ssyi4*Sl 4garal giapoi5glBce"arlE-gas-!!$43s.utse, vopsite-cu-rogu,_€are au fos! .?poiba$It qu.-v,g-ps-ea negru -inchis.Urrper-eEesteacoperitcu q 'nh cif{gl e 6F6.c un si ol,^I di avolului-r i-a]!e.dggg!e-o cube. lr-gglll]it perd*o-s'ejii.d-eqlp;l$e afli snp4tn g,n-{ee-s"1-e_,9xpi}qsShJ]-gj lggrn, -se umpluta"cugsnoaie$i-b*rgeni*artialar$i. 91L9"99.!e. PS-gercleledin fali,.sub fereastracare di spre clidirea Bazei de Spionaj a Armatei, se afli o pentaqrami imensi- interiorul insi-eerc. ia-qp.t., acolo u4de luryina qoareluin11,pa!pitlqqde in intuneric, o*ggghilun1 esteacoperiti de inperytg subformi circul..a.ri c_9+.ta lgma.frefilo"rin alb_qt npgru, aparent un .a_ltarSnairud_imentar. Alituri seafli befigoareparfumateparfial arse." ,,ln[r-q al6_-cag$Slig .nefolositi mai incolo pe Lincoln Boulevard,pulgm-v9de.4gn*deq-e.p-_c_U-igggiggefu L,$ahgcuoctrii pe tot p9I9!919 exterior al clldirii de"beton. Uqile I$:lSLggg!", buncarului sunt inchisecu lacit ... qheni nu arevoie si.intre-aicil' Note: l. |udge, |ohn, "The Black Hole ofGuyanal Secretand Suppressed, fim Keith, Ed. Portland, Oregon: Feral House, 1993; Krawczyk-bl"nrr, .;Th. N"* Inquisition: Cult of Intelligence?,"part 2, Nexus, Decembrie 1994/Ianurie 1995;Ross,M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research: Building the Manchurian candidateJ discurs tinuila Ninth Annual westerh Clinical Conferenceon Trauma and Dissociation, 04, 1996 2. White, Carol. The New Dark Ages Conspiracy.New york: New Benjamin Franklin House, 1980

Meiers, Michael. Citat in Constantine, Ale:r- Virtual Government. Venice, California: Feral House, 1997 4. Ross;Constantine; Krawczyk 5 . )udge; Krawczyk; Constantine; Ross;White 6. |udge; Krawczyk; Constantine 7. Doc Hambone, John Mack listat la www.io.com/ToTEhambone;Sarfatti,Jack, "Sarhtti's llluminati: In the Thick of ltll' MindNet lournal, Vol. 2, No.2A, www.visitations.com/mindneVMNl6A.htm; Editors of EIR. Dope, Inc.' Washington, D.C.: EIR, 1992;listat pentru Esalenls Doc Hambone 8 . Brandt, Daniel, "Cults, Anti-Cultists, and the Cult of Intelligence,"NameBase NewsLine,numirul 5, aprilie/iunie 'Heaven's Gate!" de J.P. Essene, la www.whatshotin.com; 9. Sightings, Constantine; Schnabel,Iim. Remote Viewers:The SecretHistory of America\ Psychic Spies. New York: Dell, 1997; Knight, Robert, "Heaven's Gate to Higher (Income) Sourcesi la website-ul Earthwatch 10. Coleman, |ohn. Conspirators' Hierarchy: The Story of the committeeof 300. Carson Ciry Nevada: America West Pulihers, 1992;Blood, Linda. The New Satanists.New York Warner Books, 1994 1 1 . "Re: Former ToS Member on Satanic Crimei postat la secfiuneagtirilor pe alt.mindcontrol tl Blood, Linda. TheNew Satanisfs.New Zork$ Warner Boola, 1994;Goldston, Linda, ,,Army of the Night," San fose Mercury News, iulie 24, 1988 3.

CAPITOLUL T4 Consolidarea controlului in timpul administraliei Nixon, organizafiile psihiatrice gi politice gi-au unit eforturile pe mai multe fronturi. Richard Nixon gi membri ai personaluluisiu s-auintdlnit cu agenfii Administraliei de Asistenli pentru AplicareaLegii (LEAA) de pe lingi Ministerul de ]ustifie, precum gi cu Dr. Bertram Brown, directorul Institutului Na{ional de Sinltate Mentall. LEAA a fost de asemeneaimplicati in gnei.forfe {p pqli$e.nalionali precum 9i in dapc{lp penlrg -c.rqge-a ptggatireeffa$,elg"r_p3ff ru$itm+iik.derezboi, qianurne-Operalirrnsx

CebJelgl,'c.e;gi--age;*HEg$+.dgg.Plo!._ !g--ns-o-4*tn*e.dibilJEAA*l:gse*L jg$ar.ee-,celqL35tute proiectqin 4orugniulpsihiatrieialeInstit-utulsiNafionatde SqrylSte Mg$-al.a,liNl!{H),'qgticii eflasdlr:sg:gL9-o-g!-r-9.1F!-9!-qr--o$Jo1-izaya di1e9t1 1 !_EAA. tsiutre"-A&iecfe se numera: $uplavegherea elPgllmente-privindmodific,a{ea copiilorcu problemepsihologice,

122

Controlulmaselor

cqsrpgrBsgtitglul-ti$lbglhir-u_rgia,programededf Wf g-ggg!g!3 lu--lac.hisori,iqqlssiy_dlggi c,4r9.j_4ds99g\l $gfi 4,e-ggleali 9i s.F*ai.m6,precumgip-roglgpoc-dgg+F{r,r94tJr!t_9i9gtr_s;p_qq{i,_unii ofi.ciali au inceput .sa _qe.ntrclszJ" L9"-60, cel pulin !f i$-AS.ula,Ug-Ulyglsgperficial,excesrrl.de "el al agenliilor secretegi al altor agenlii oficiale in ce privegteexperimentelerealizateqi@ipgblea gamenilo.f.la.n!u-gl..peg{rlal.lngrijp_rqr_€,a&q!Jg!9J_a.me;icane de ipformalii cu privire la acestcontrol au fost exprimateintr-o adresi {!n.aau_!196f. ,,Raportul inspectorului general cu privire la lqqpgg'lllgg p*iectului M,I(UUIRA' (a) C-eqqe-1qldg in domeniul _lgenipulirii comportamentului uman sunt conside5algde multe*aqlggileg lg--dom_eniulmedicigii lip:jf*q de etica, prin $l al -CelU9niilor,concrs.cafiind p.r-qtes.iorral uj{ng-e{gglggh&4tlicipanlil,qrprofesionrgi-1r,r"c-adr-ulprogr.amului

.:: el!9. gl p ".!i&l.p_-utn e_rlcol.

(b) tjne[e dlnge y9q!9-3cliyitili,ridici probleme legale!4plicite

L4cerlq-g4glsslaagA.

Jim Keith

123

faptul ci LEAA va intrerupe finanlareain domeniul psilochirurgiei 9i de asemeneagi acordareade fonduri pentru alteprogrameprivind mgdf,trEea comportamer-fuluiuman de citre organiza{ie$ Nu s-a intAmplat nimic de 4!9!t g9!I, LpAA-sont-in*u0-+-4 fi"1nig*ZS--Proqtu{["I.d"-.o"ttol 3!-pp{?.c.9-.{Ilg,o,^rlq.q}e4]+lui. -La Psnirenciarulde*Slal,.4$0-qrq-dinAlab-ama,.auawl-lae=Eg!-gElilr' de la 50 de operatiuni d-e.psihoehirulgrg Cq-nfsrm,..-c-u-Dr"-Sa&n Universitatea.,Fisk,este vorba despre lgbotomll eIS"gIgltSjWa politici de culoare.I activistilor 71 ..I7?J, a fost lanqati in Senat o-audierc cu privire la carea avut @leAge4ietcentualede.Infor'rna{ii' in conformitate ca efect gfigiltarea progrrmelor cu fostulagentCIA. Vltioi Marchefti. Pentrua asigurasupravieluirea proBriilor*.Brales!9"1qlglg,gi"&n-dgri-d9*"-tnanlare,acegti maeqtri ai controlului..mintii au fost nevoili sd igi abandonezein mare Parte laboratoarelegtiinlifice gi militare gi si seascundi mai adinc.

asupra Un -fsarte*Br-obabr1,.,&! .el"-auchetei "-e-ongresuluiq-g-o-Ep9ll4mqltglula-fost-fa.ptdci operatjunilorde mani cretetor.iirespectiviAu..-inp-9Pg!-,sg--l.Ulr"ez@ dealtetrucu4.Sauefectuat mascindu-siactivrtitilgjrriltr-oyarietate -elpgdnsesleasuPra4ellpUlilo.r*$i..pacientilordin penitenciareqi in iq$il-$eje.-psihiatrice,q,{rora4g-lE-gra-nglgis ga.-Pr-oleEteze; fqlosinduintederllola$utui, plll rAegiDularea-tilondarcaslfuIor.. proiectelelor; sag:scg331n!1_ li se de ele.dreptacoperire;-e-g!1g rnefiei ori, .gri@lor .t!q_Lcg_pIlgtl-9-j@!elg efeqtgateSsupraunei_p_opulalii. neoficiale_dg*-ge_nIrel-al-.mintii iltggg$le, In virtutea pipfrlf! -see.re!u!ui, eggflll SL!4stri!-grlut-xrci un documentJ:3r-e erlutea-serviJrept4isti. Mar,eamaforitate-a conexea $-ale docqme.g141iS,tj:feltp.qf-e !-a..tvtKUl.I}a9i!a.p-1-o-isq!e.ls mai fhcut umanenu au Jg*-dtsfrga, 9iinfarqiimaniPulatorlelmirJii e-siLe-{Sa oL",trSlggCtgulu"de-ale53jn.111g3Jsrl6eundgJg4len!.S-af iljgbg_e,sliusile-ner{arre.-olgr_"!i:gil-ede+!sIe!4lxgln!!ag&st nu c.4-r"slimcnt .Je. l degp;e*:gllS il_Sg{f\{ "*nor.proiecte Astfel desprssle. .gfl-a. *"trcit.c"it qti" "i*ig, a-atgpeulea,acettiaputAndsqts€gp' fr ptuitorilor li*seasi gu-r. I[i9gti

Jim Keith totul Ggygr.nul+Seelagru$!19-r-de14r$r-ma!ii s-au fhcut ci nu vid

tq1te-p-a-ZU"f ile-'dS-.bsilqerg -a drepluri lor omului, sau in uneledi$, ch"i?I-aflqp-gtingel si priveascicu incintare,firi si migteun deget. Note: l. Martin, Harry V., gi Caul, David, "Mind Controli' Napa Sentinel, l99l 2. Constantine, Alex, "The False Memory Hoax: CIA Connections to Mind Control Cults] Paranoia,iarna anilor 95/96

CAPITOLUL 15 Rizboiul de gherili contra minfii

A,rlqata de Eliberare Simbionezi (grupul revolulionar care a ripit-o pe.mogtenitoareaPaffyHearstin 1974(SLA)), a fost fondatd undevalep-eriferiaserdeiil,or-secletp-SU-A, Liderul grupului, Donald DeFreeze,cunoscutsub numelede,Cinque",a fost angajatin calitate 4e-infomatoraHtit de -eitre IJnitatea-responrabrilneu Tulburirile intre anii ,Puhlice,i_.Deparrarnentului -de".Ppliti,e,-._diU_ Irq_s_.._AngBles iar apoi a fruntea ajuns in Asocialiei Culturale a Negrilor -1967-1969, de Lainchisoarea,ingelitor intitulati, Unitatea Medicall Vacaville. C-grcetitorul Alex Constantin a afirmat despre aceastaci era ,,o gnitafe suh acolrelirr"de control al $intii gu finanfarc.de-laCIA prin intermediul SRI3 La Vacaville,lui DeFreezei s-au aplicat procedee de modificare a comportamentului. Documentatele existente mentioneazl ci, pfr.ntre tehnicile pract eat ilrlelAreade-implanturielectronicein c.rqierfi lohelornia. Asociafia Culturall a Negrilor era condusi de Colston Westbrook, us-agent_Q_14_ nggtu, e{p g{Ljn_llzb_airrl. psihol ogic, careparticipasela.asasinatele din cadrul Operaliunii Phoenixgi la pro-gremul.-d-e-.-co-ntrol al.minlii-din Vietnam. Se presupuneci cel care il controla pe Westbrookera agentul CIA William Herrmann, omul care avuseseprimul ideea infiinfirii centrului de combatere a violenfei pe care Louio.lolyon West l-a adus la apogeupedurata g:vernnriiJtg$Bgtr inealifornia.'

125

rcg-&CSSCtl, o veterani intre cercetitorii conspirafiei' a qaun agentcTA, ColstonWestbrook,an*enat intrebal ,,C1rnse-face ioJebg.iciie-riab-qt-p sthql--ogicli iodo.tti narea t r upelor de asasini grUpUlui qllelgliSt a fost ales pentru s@ntul Remiro 9i Nancy care aveasi devin!-ulterior mi$lareaSlA'? |oseph Ling Perry, membrii activi importanli in cadrul SLA speeializati. in domeniul 'acticilor -militarq:Si al -relqticii p-entru prezentarea guri. Amindoi justf .c*nri!oPe-rafrilor,e@o erau conservatori ca orientare politici' cirqr'a le--fuseseinoculati pp-litiCa*,_dreg_lfei-zi__gt _e_ornunist,-aiungi in rai". F.ste posibil ca gansfornarea--lor in ,,radicaligti" si fi fost ajutati de aceleapi iuslrrrmenfechimice li nsihicedgeg-ntrolpe care agenliilesecrete azi zi de zi' din lara noastr{ Jeutilizeazi $i le-experinrente Bill gi Emily Harris impreuni cu Angela Atwood, au lucrat aDepartamentului impreunicao,,echipidegoc"la secliadenarcotice qi'.nr d"s-r" gtibillptisl vini lalay de Poli$e din statul Indiana. ,tea, in.vara anuhri1922? RussellLittle 9i Robyn Steiner,prieteni la cataraml in anii studenliei la Universitateadin Florida, au venit qi ei impreuni din Florida Ia Oakland, in vara lui'72. Deqi inainte nici,un interesin ceprivegte niclqnul-dintre@ si lucrezecu colston imediat nsglii-sauprizenierii, ambii au inceput Westbrook qi Donald DeFreezela Centrul Medical de la Vacaville. C_S$,ijlOacA.de-controlau fost folosite pentru a-i atrage pe toli in sLA gi in celedin urmi chiar sprepropria lor moarte in Los Angeles? Potrivitlui Blussell,in marti<+1974,unui prizonier din Soledad de citre trei din membrii conducerii iga-gfetit-atedCgdv..add' 2 inchisorii, cu-cgsdilia 9.iSe-alltqrearrnateiSLA." \4osfenitoarea=inperiulElHearstJePfte-dc-elt-re sLA' a fost 16 care au sgpgsi unor transformaJ-.ointr.un ata-zls -eQpil-9ubs-titut"'astfel comenteazS' cazul ei rnariogelallAJouls-ls-lyan-West' cel care are la activ multe asemeneacazuri de manipulare -tnpntali: ..din partea mediului sau ale ,sjtuatiile de -" d" 9e cunoa$tesubiectul' p-ot fu$ qitu4ii-d-e-viali profirnd ,difer;te spre o integrarea pgrJurb4functiils carejn-crod*noru0al-9Ber-9azi pers-onaiitllii. Indivizii suFu$iLaastfelde fo{e se pot".adaptaprin

126

Controlul maselor

di socierq,.generdnd ug3bgl'f{o sauo pseudo-identitatel'3 Potrivit lui West, ,,PatriciaHearst, rdpiti de citre membri ai Armatei de EliberareSimbioneziin februarieI 974,a fost-brutalizati, violati, tsfluratigi forgtisipartiqipe la acfiuni ilegale,inceplnd cu j"qfu!-baug-ar pentru care a fost ulterior (in opinia noastrd in mod eronat)condamnati. Bipirea traumatizanti gi ulterior, celgdqui luni ds torturf, au produgin g?_o.slarellelre€tes*mo{iorral gi respectarea C*rinlelorqiagteptirilor implementatesubteroarede catrecei careo fineauprizonieri. ,, in urma unor alte teume prelr,rngitepe o perioadi de mai multe luni @ i:a fost rr,rrltiplicatni-rrTania(alter ego-ul ei) gi ulterior in (alter ego-ul) learl (mai pulin cunoscut publicului). Tania a fost doar un rol constrini si se manifestesub pedeapsacu moartea. Insi la scurt timp dupl arestarealui Heart de citre FBI, PSa.rla fost cea care ulterior a reprezentatpseudoidentitatea-df.sEpperite in urma examinirilor psihiatrice de ci,tre cjgeva din echipanoastrd.in acestcaz au fost de asemeneaextrem de vizibile anumite simBjsne-crooic€-de PTSD (Tulburare posttraumatici datorati stresului)".a Potrivit doctorului Colin Ross,Iim Jonesgilempl,ul Poporului ag-&qlie $ralu*kgabrn cu SLA. .li'nJones era bun la relaliile cu publicul. Cind Patty Hearst a fost ripiti, el!:_aprezentattuiWjll!-amRandolphHearstun program de+romorare-alrnor colecte/dena1ii,pentru a pliti riscumpirarea citre SLA. Acegtiacereaucevade genul 170de milioane de dolari de la Hearstpentru eliberarealui Patty.|im foness-aoferit si infiinleze acestfond, dar Hearsta refuzat.-Ulterior,SLA a wut de asemeneaca a9ggta-S3-d.oneze alimentesiracilor a ciror re_-y-q!g1ie, ci, sus{ineau_ei o_gepr-gzjntl. Prin urmare a fost infiin{at un comitet de distribuire a produseloralimentare,finangatde citre William RandolphHearst. Conform acesteicir{i, produselealimentareau fost distribuite la modul ci Iim |onesajunsesesi controlezeintregul mechanism.prin urmare a.infiltrat oameni de la Templul Poporului printre oamenii siraci gi firi adipost aslfelincili4freaga rlAqcare a fost distribuiti ia r-etee_dq$aEe-pri, fiind in mod constant preluati de citre cei de la Templul Poporului care apoi o aduceauinapoi la punctele de #t-"e

Jim Keith

127

distribulie. ,t$frlc,a dqal a sa,sea-E$gdin cantitatearespectivi a fos-slterilaoamenilor,regul fiind sustrasde Templul Poporqlui.s @a dintre penoanele care au supraviefuit-tragiculuiincident de la Iorestown a relatat ce-gris{egul lui Patty:He,arst,StevenWeed fuq-e-se-lascrliul Templului Poporului din Ukiah, fiind vizut discutind cu |im Jonesqgjfgllug! inainte de ripirea acesteia.6 Intr.unraportai A;sptiated Pressdin 1-0ianuarie -1976,gasim: ... o grupare numiti Q:ganiza[ia FH"ul @ $ecreti I Armatei (S.AO.) ... la inceputul anilor 1970,dupi cum de finanfare afirmi ,,SanDiego Unioni Acestaeste--un.alt.exemplu guyernas*ntali-a unorgr-up"6ri4olitice-anti=culturald' implicate in actede-terrorism. QrupareaS,AO., o divizie a grupului WeatherUnderground,a fost implicatn in luptedeghedhlaldvsl nrhan,indusiv omo+ripire, bomlardament $i ileendiere, fiind(paEiyil 4II o -l4frzqtrqgluli pr-SiecbLein interior qi finarrtati,dln exterior, avAnd drept scop i4g4gr4rg3 gqlli-$islbotaid. " ... Acesteacte au fost sancfionate de citre cea mai puternici gi mai respectati Agenfie Nafionald de Aplicare a Legii: FBI. San Diego Union susline ci S.A.O. a fost ghidati gi finanlati de citre Howard Berry Godfrey, cel care a ,,achitat cheltuielile armateisecrete,a recrutat noi membri, a furnizat explozivi,gi a ales obiectivelel' Gndfre* a-fost.-un jnforma&r-platit .al FB[-ului care asistasela fondareaS.A.O.din ordinul FBI. Note: Building l. Ross,M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research: the Manchurian Candidatei' discurs finut la Ninth Annual WesternClinical 'Why Conferenceon Trauma and Dissociation,aprilie 18, 1996;Brussell,Mae, Was Patty Hearst Kidnapped?"Paranoid WomenCollect Their Thoughts.Joan D'Arc, ed. Providence,Rhode Island: ParanoiaPublishing,1996;Constantine' Nex. Virtual Government,CIA Mind Control Operationsin America. Venice' California:FeralHouse,1997 2. Brussell 5. West,Louis folyon, "Pseudo-Identityand the Treatmentof PersonalityChange in Victims of Captivity and Cultsi it Dissociation:Clinical and Theoretical S.].gi Rhue,J.W, eds.Guilford Press,1994 Perspectives,Lynn, 4. West 5. Ross 6. rbid.

Jim Keith

CAPITOLUTT6 EmancipareaAmericii: ProiectulMonarch

Una dintre problemele asociate cercetirii privind metodele ascunsede control este evidenti: incercim practic si dezgropim programe care sunt secrete fiind menite si rimini astfel. Din acestmotiv, de multe ori nu mai rimine nici o pisti care si poati. fi urmati, iar cerceti.torul trebuie si-gi croiasci drum printr-un hefi$ de informagii contradictorii gi relatiri ale unor persoane,care sunt lipsite de substanli gi nu corespundde loc sistemelornoastre actualede crezuri. Adeseaesteo sarcinndificiln si separim faptele de ficgiunegi realitateade iluzie saudezinformare. Dupi ce programeleCIA de control al minfii au fost retezatede labazd ca proiecteoficialein anii 1960gi 1970,documentelescrise au devenit din ce in ce mai pufine. LegeaLibertitii Informafiei, prin intermediul cireia ne-am putut forma o imaginecel pulin parfiali a ceeace s-apetrecutin timpul epocii MKULTRA, a ajunsin prezent si ne dezamigeasciin totalitate. Suntemastfelnevoifi si recurgem doar la informalii gisite in urma investigaliiloaunelecontradictorii iar alteleclar ingelitoare.Determinareaadevirului devine dificili, gi esteevident ci existi multe domenii ce trebuiesccercetate,pentru a ne perfecliona in ceeace privegtegradul nostru de cunoagterein materiede programede control al min[ii pentru careva fi nevoiede ani de zile si le ingelegemgi si le clarificim. Un domeniu de cercetare care necesiti inci clarificare gi definire esteceeace a ajunssi fie cunoscutsub numele de Proiectul MONARCH. Pedatade 25 iunie l992,la ceade-apatraConferinfi, Regionali Anuali de Est cu tema Abuzul SiPersonalitatea Multipld, ce a avut loc in Alexandria, Virginia, psihologul Dr. Corydon Hammond, a linut o cuvAntare in fala unui public format din psihologi de profesie. Titlul conferintei era: ,,Hipnoza in cazul persoanelorcare suferd de personalitate multipla (MpD): Abuzul ritualic", fiind una dintre primele prezentiri publice care pare si dezviluie un vast teritoriu necunoscut in domeniul cercetirilor

129

privind controlul minlii. Dr. Hammond gi-a inceput expunerea cu un comentariu privind prevalenlacazurilor de tulburiri de personalitatemultipli la persoanelecare,apparent,suferiseri de abuzuri ritualice sub mAna unor manipulatori care utilizaseri metode de control al minlii. EI a prezentatpropriile sale eforturi de a infelegece se petrecusein acestesitualii, rezultateobflnute prin intervievareaaltor psihologi 9i psihiatri din (ari care se confruntaserl cu astfel de cazuri. Dupi cum a afirmat Hammond, fhri a le induce acestorapropriile saleidei, acestaa verificat datelediscutAndgi cu alli profesionigtiin domeniul sinitifii, comparind cazurile,pAndcAnd a avut intuifia faptului ci inlelegefoarte bine ce seintAmpli. Hammond a declarat ci in aproapedoui treimi din cazurile existentede abuz ritual, victimele fuseseri supusela acfiuneaunei tehnologii extrem de dezvoltatede control al minfii, sugerind ci existi o ampli regeade utilizatori ai acestuigen de practici. Aceastd observafieestein acordcu propria meaconvingereci CIA, incepAnd din anii 1940,a lucrat mult timp la creareaunei gtiinfe secretede control al mintii, care ieseabia acum Ia iveali. Ceeace $tim despre MKULTRA estedoar vdrful aisbergului. Adesea,pacienlii vin pe o ,,filieri geneticdi' fiind persoane programate de citre pirinfii lor, care sunt implicafi in anumite practici de cult, cum ar fi satanismul,sau in diverseprograme ale agen[iilor secrete. Hammond spunea ci: ,,atunci cind incepi sa gisegti aceleagi informafii extrem de ezotericein diferite stateti in liri diferite, din Florida pani in California, incepi si i{i faci o idee cum ci sepetrece cevala o scari foarte mare,dispunandde o foarte bund coordonare gi un excelentsistemde comunicare9i structurare.Prin urmare, eu am pornit de la o atitudine neutre, negtiind ce si cred despreasta, gi am ajuns intr-un final si cred cu stiruin{i ci abuzul ritual este real gi ci oamenii carespun ci nu existi sunt fie naivi, la fel ca gi cei carenu vroiau si creadi ci in existenfaHolocaustului,fie au o minte pervertiti." Potrivit lui Hammond: ,,Eipractic iau un copil gi incep cu forma debazda procesului.Aceastai se aplicdnu doar prin diverseforme

130

Controlulmaselor

de abuz,cum esteabuzulsexual,dar de asemenea9i prin altemetode cum ar fi si-i apliceo capcani pentru goarecipe degete,invifandu-i apoi pe pirinli: ,,Si nu intrali in camerl decatdupl ce copilul se opregtedin plans.Numai atunci mergeti 9i o dali jos." Seincepecu forme mai rudimentare de abuz la aproximativ doi ani 9i jumitate gi apoi se trecela artileria grea,pe la virsta de gasesau gaseani 9i jumitate, continuAnd in adolescenli dupi care urmeazi apoi o periodici la vArstaadultl. reprogramare Practic programarea decurge la modul urmitor: copilul este legat de o masl de operafie, de obicei gol, avind o perfuzie intravenoasi la un bra! gi mai multe fire ata$atela nivelul capului pentru a monitoriza varialiile encefalogramei'Li seproiecteaziapoi o lumini intermitenti, cel mai adeseadescrisi ca fiind rogie, sau uneori albl saualbastri. De celemai multe ori li seadministreazil,cted,Demerol ...Apot, acegtiadescriu aparilia unei dureri intr-una dintre urechi, dreapta in general,generati de introducereaunui ac; apoi aud nigte sunete ciudate, dezorientantein urechearespectivi, in acelaqitimp cu o stimulare vizuali astfel inclt creierul sI emitl unde pe o anumiti frecvenli cavzati de lumina care pulseazi cu o anumiti vitezl ..Apoi, dupl o perioadi corespunzltoareacceslrii unei anumite stiri la nivelul creierului, se incepe Programareaorientati citre autodistrugeregi injosireafiinfei'i Hammond spune ci multe dintre cazurile de tulburiri de personalitatemultipli, au legituri cu CIA 9i cu unitllile militare. Acestadescrie o pacienti care mergeala o ,,9coali de cult", unde participala gedinlede control al min[ii de cAtevaori pe siptimini. ,,Intraintr-o incipere unde era conectatila tot felul de maqinirii ... Apoi, dupi ce intra intr-o stare modificati de congtiinli urmiritd de ei, nu mai era necesarimonitorizareacu ajutorul tomografului, avind deja plasafi anumili electrozi pe corP, unul introdus in interiorul vaginului de exemplu 9i patru pe caP.Alteori, electrozii erau plasali in alte p[r!i ale corpului. Apoi incepeau,spunindu-i: ,,Egtisuplrati pe cinevadin grupl' Iar ea rispundea: ,,Nu, nu sunt" gi ei ii induceauun electrogocviolent. Acegtiacontinuau si-i spuna acelagilucru pini cAndse supuneagi nu ii mai contrazicea.Apoi

Jim Keith

131

treceaumai departe:,,$i pentru ci egtifurioasi pe cinevadin grup" sau ,,Atunci cAnd egti furioasi pe cineva din grup, o si ili rinegti propriul cory'', iar ea rispundea: ,,Nu', gi apoi, cu electrogocuri, ii repetau,din nou gi din nou: ,,inlelegi?"La un moment dat, le rispundea:,,Da,dar nu weau'gi electrogocurile continuaupini. ce era de acord.$i apoi, acegtiaplusau:,,Osi ili faci riu !ie, o si te tai cd un cufit. ingelegi?"Atunci ea poate spunea:,,Da'l ,,Nu te credem"gi ii induceauun alt electrogoc de siguranfi.,,Mai repeti o dati totl' $i astfelavealoc procesul." Fataspuneacd de obicei pirea ci dupi ce treceaucam treizeci de minute, acegtiaiegeaula o pauzdde o ligari sau a$acevagi apoi se intorceau. Uneori treceaudin nou in revisti tot ce se spusesegi apoi se opreausaualteori,recapitulauce ficuseri gi apoi treceaula altcevanou. Separeci gedinfeledurau intre treizecide minute gi trei ore iar pacienta estima ci aveauloc cam de trei ori pe siptlmAni. Programareasub influenta drogurilor, intr-o staredeterminatl de o anumiti frecvenfi a undelor cerebrale,cu zgomotelecarese auzeau intr-o ureche,in timp ce ei manipulatorii vorbeauin cealalti ureche, de obicei urecheastAngi, asociati emisfereidrepte, emisferanonrafionali a creierului, necesitao focalizaregi o concentrarefoarte intensi, deoareceuneori trebuiau si memorezegi si repete totul, cuvdntcu cuvdnt,pentru a nu fi pedepsi{i,pentru a nu suportaun alt electrogocqi alte lucruri careli se mai ficeau ... Uneori erau supugi unor proceduri standardde hipnozi. Alteori, treceauprin privarea senzoriali care gtim cd facesI i se amplifice oricui sugestibilitatea. Cercetirile sugereazdci sugestibilitateaper ansamblu apirutd in urma privirii senzorialetotale cregtefoarte mult." Hammond a ajuns si creadi ci existi mai multe nivele de programarein fiin1apacien[ilorcu carea lucrat,gi carepot fi accesate cu ajutorul literelor alfabetuluigrec.DegiHammond nu menlioneazd. aceasta,esteposibil ca asocierilerespectivesI fi fost derivatein mare dintr-un tratat clasic de eugenie,BraveNew World (O noud lume minunatd) de Aldous Huxley. Urmeazi in continuare,unele dintre acesteasociericu literelerespective: - primul nivel, ALPHA, reprezinti controlul minlii in general, bazanivelului de programareal subiectului,fiind caracterizatde o

132

Controlul maselor

mai buni capacitatede memoraregi de separareamentali la nivelul emisferelordreapti 9i stangi a creierului. - nivelul BETA se pare ci reprezinti Programareasexuali gi distrugereainhibiliilor morale. - GAMMA este un nivel care oferl proteclie sistemului de controlal minlii, prin iluziegi direclionaregregitd. - DELTA este nivelul de programare al asasinilor,inclusiv a ucigagilorantrenali pentru a realizasacrificii ritualice. - THETA este numit nivelul ,,ucigaquluipsihic'i Potrivit lui Hammond, ,,$ti1i, n-am auzit in viala mea aceasti asociere de termeni. N-am auzit niciodati cuvintele ,,ucigag"gi ,,psihic" in asociere,dar atunci cAndauzi oameni in diversestiri, 9i teraPeulii ii intreabi ,Ce esteTheta?"iar pacienfii rispirnd: ,,ucigaqiipsihici", intr-un final ajungi sLcrezici existl chiar un sistembine structurat gi foarte rispAndit. Aceasti convingere apare in urma credinfei Ior in existentaunor abilitnli gi puteri psihice, inclusiv capacitatea de a comunica psihic cu propria lor ,,mamf', inclusiv in propria capacitatede a-i cauzacuiva in mod psihic un anewism cerebralcare s[-i provoacemoartea. - OMEGA estenivelul de programarela care se impune autodistrugerea,gi are drept scop manipularea subiectului astfel incAt acestasi se sinucidi atunci cAnd ajunge si fie interogat sau cAtrd incepeterapia. Hammond crede cd acest tip de program a fost inilial creat de CLA gi in specialde citre Dr. L. Wilson Greene,al cirui nume adevirat era Greenbaum,afirml Hammond. Printre numele de coo utilizatepentru programare,senumiri GreenTreegi Ultra-Green. Hammond descrieun procesde programareauto-destructivi: ,, operafiunea se numea ,Green Bomb]' B-O-M-8. Sunt multe sincronicitifi, cum ar fi aceljoc de cuvinte despreDr. Greenbaum, numele siu adevdrat.ln cazul desprecare vi relatez,programarea a avut loc prima oari la vArstade noui ani, doar ci se refereala altceva.Era o sugestiepentru amnezie.,,Daci i1i amintegtivreodati ceva despreUltra-Green gi Green Tree, o sd innebunegti.O si te transformi intr-o legumi gi o si fii inchisi intr-un spital pentru totdeauna."Iar apoi, in final, sugestiaadiugati, ,,gi va fi mai ugor

Jim Keith

133

si te sinucizipur gi simplu decAtsi !i se petreacdagaceva,daci ili amintegtivreodatd." Prin urmare, trei ani mai tirziu la virsta de doisprezeceani, acegtiaau utilizat un fel de interogatoriu cu amidol de sodiu pentru a incercasi vadi daci pot si spargi bariera.Nu au reugit.Agaci au legat-odin nou, injectAndu-io substanli cares6-i induci un gen de' paralizie,i-au injectat LSD ... gi au reintirit toate sugestiile.Apoi i-au ficut acelagilucru la virsta de gaisprezece ani." Una din localiile de aplicarea programelorde control al mintii este,dupi spuselelui Hammond, undeva in sudul statului Utah. ,Vi mai aduceli aminte de grupareaProcessChurch?" $i-a intrebat Hammond auditoriul. ,,Sotialui Roman Polanski,SharonThtea fost ucisd de familia Manson, care aveaulegituri cu gruparea Process Churchl' Multe personalitili de la Hollywood erau membri ai grupului iar apoi, din documente reiese,cd prin 1978, acegtiaau intrat in anonimat gi apoi au dispirut cu totul. Dar acum o duc foarte bine undeva in sudul Utah-ului. Avem un dosar foarte cuprinzitor la Departamentul Securitifii Publice din Utah, care atesti: faptul ci s-au mutat acolo,la nord de Monument Valley,au cumpirat un fel de fermi din aceleapentru filmiri in degert,gi sunt foarte atenfi, astfelincdt foarte pufini pot si piriseasci grupul gi nimeni nu poate intra. De asemeneaqi-auschimbatqi numele,careconline acum un termen cheie,fundafia. Agasenumesc,,Funda!ia". Afirmaliile lui Hammond despreabuzurileritualice careau loc in statul Utah sunt suslinute de un document pe care l-am primit in anul 1999.Era o copie a unui raport autorizatde Glenn L. Pace, un Administrator Generalal Bisericii Mormone (consilier adjunct in cadrul episcopieicentral) avind drept scop,,lntirirea comitetului membrilor bisericii'i Deginu sunt mormon - de fapt nu sunt membru al nici unui grup religiosorganizat- membrii bisericii l-au expediat citre mine. Conform raportului, pe copertaciruia seaflascriscu litere mari ,,Exemplarunic", domnul Paces-a intilnit cu qaizecide victime ale abuzului ritualic in statul Utah. Pacespuneurmitoarele: ,,Numirul

134

Controlul maselor

lor ar ajungesl fie de doul sautrei ori mai mare dacdnu m-aglimita la o singuri intAlnirepe siptlmdni. ... Dintre celegaizecide victime cu carem-am intilnit, $aptesunt de sexmasculiniar cincizeci9i trei sunt de sexfeminin. Dintre acestiaopt sunt copii'l Abuzurile au avut loc in urmitoarele locuri: Utah (37), Idaho (3), California (4), Mexic (2), 9i alte locagii(14). Cincizeci gi trei dintre victime locuiesc in prezent in statul Utah. Toli cei gaizecisunt membri ai Bisericii Mormone. Patruzecigi cinci dintre victime afirmI ci au fost martorii gi / sau au participat la sacrificii umane.Majoritatea au fost abuzali de citre rude gi adeseachiar de citre plringi. Cu tolii au ajuns si sufere de probleme psihologice gi majoritatea au fost diagnosticali cu tul,buriri de personalitate multipll saucu o alti formi de tulburare disociativll' Pace continui: ,,Nu pretind ci am cunogtinli de severitatea problemei.Tot ce gtiu este ci m-am intdlnit cu 60 de victime. PresupunAndci fiecarereprezinti un grup de 13 persoane,avem de-afacepracticcu implicareaaTSO de oamenichiar aici la Wasatch Front (in Utah). Evident,i-am vizut doar pe cei careau venit si cear6 ajutor.Majoritatea au vdrstecuprinse intre douizeci gi patruzecide presupunci fenomenulserispdndegte ani.De asemenea in proporlie geometrici gi sunt oripilat cAnd mi gAndescla numirul celor care acumsunt doar copii sauadolescenfi." Pacevorbegteapoiin aminunt despreceseafli in minteaacestor victime ale unor ritualuri, gi anume informalii care fac trimitere mai mult la modul de manipulare al agenliilor secretedesprecare vorbegteHammond, decAtde Satanismefectiv: ,,Amintirile par si vini la suprafali in straturi succesive.De exemplu,prima amintire poatefi a ceeaa unui incest;apoi,acegtiaigi amintescnigte mantii gi lumdniri; apoi realizeazicl tatii saumama, ori ambii pirinli erau de fagi in momentul abuzului. Un alt strat il reprezinti amintirea faptului ci au vizut gi alli oameni rini{i gi chiar ucigi.Apoi igi amintescci au vizut chiar bebelugimurind sub ochii lor. Un alt strat esterealizareafaptului ci au participat ei ingiqi la acelesacrificii. Una dintre cele mai dureroaseamintiri poate fi aceeaci gi-au

sacrificatchiar propriul copil. Cu fiecarestrat succesivse nasc alte probleme cirora trebuie si le faci fa1d."t Si fie oare raportul lui Peacechiar o descriere a ceea ce se petrece?$i Hammond si aibi dreptatecu privire la acestcontrol al minfii pe scari largd careare loc pe nevizute gi neauzite?Problema principall cu mi.rturia lui Hammond estefaptul ci e dificil sdaduci dovezi concretein sprijinul afirma{iilor sale?Cu toate acestea,gtim totugi ci descrierilemultor persoanecarecred ci au fost victime ale unor programede control al minfii coincid cu informatiile dezvlluite de Hammond. Note: 'Ritualistic L Pace, Bishop Glenn L., Child Abuse," memo la Strengthening Church MembersCommitteeof Mormon Church, iulie 19, 1990

CAPITOLUL 17 ClaudiaMullen

In martie 1995,Clg4ia Mullen a depusmirturie in fala unui comjtet prezidentialinsircinat cu investigareaexperimentelorlegate de_Ua_dielg-g-19€p--v_e,rnulqidupicelde.aldoilea.rizboimqndial.Eaa declaraturmitoarele in fap comisiei: 'lslr-ejqiilgS7 Si tr984,am devenit o m4,liqpeti a guvergului fiind implicati intr--.uqB,ragr-a_m al cirui scop era -c*o.I$rglgl--1g14!ii g.i-.creareaslionulgi-pedect,prin utilizarea d9 substanlechimice, jzo-lareintancuricuapi, r.g{t-eFt,dfpggrl"hjpnezg"+oc.rulelectrice' PrlYaredeJomn, procedeede spilare a.creierului" ab-ru-rcrhal.-fizic, emal,ionat4tsexual. Am fost astfel exploatale_gnj!.Ilg4;g9g-timp 4g-ePto*aPg-!rci-deeeniidin via$ gi singura explicalie care mi s-a oferit a fost aceeaci ,,scopulgguzl mijloaceleilgi ci ,,!mi ser-veam tglg_in lgplq. tq curajoasi impotriva comunismului." Cu privire la situafia mea,pot spunepe scurt ci 4ce-qtr31qg-!g3rl_g_f1"-q_o_pi[n varstg de $apteani carefusesedeia abuzat,amplificindu-mi apoi suferinta d_l..oL.*dg-grice.imagina{ie.Paltga ge? mai tristi este ci gtiu sigur

136

Controlul maselor

Jim Keith

87

cn ng-amfost-singlra. 4g*rmr*{_o,_!_! nenumi ra!i ?lti copi i in .situalia pgeagipAnd acum gigi n-q-4$i"ri! i$-,qiufglrdqgqg$, 4,m pus deja Iq -d!qp*oz!!ie tqate informaliile posibile, inclusiv_cpnversatii pe care l-e-3g1 a.uzitintre cei rS.spunzitoripentru aceasta.Datoriti memoriei nelefotograf.ce,pot seva descriutotul in aminunt; clhlefji_afoganfa gq-n11o!eze ,ccLorrmpiicali.Eisaulasgtuiigurt 96yo.-r-fi-91p4!..j1i_-qq !{r-r-i Degi proceQul de reamintire*?_ac_estoj-Cgg_glliti !_go_!de.-4un1_lgintea. 4C-,S.R,S$gr^tf JgEit*de.Rericolenicipentru-mite-Si-"8-i.c-ipentru fu1iti-a-mea,considerci esteun risc pe caremeriti. si q!11asuml' e-laudiaMullen a afirmat ci Dr. Sidney Gottlie-bimpreuni cu al$ memlr! ai TgD, s4u.,D-iviziaTehnico-gtiinlificia CIA' au fost cgi all igf hplFit_ebuz.il,.de_ care a sqferit. - -c-g1e ,,-b .1958,mi-au spusci trebuie se fiu testati de nigtedoctori foarte importanli ai Societilii de Ecologieumani gi am fost sfttuiti si cooperez.D.e.gsemenea in -rglAg_9p\lq,sa-UgpliJretr-.pg_Aimeni jgo:ryge ochi 9i.si g1e-9t1e{g!99csgggjlgginle rici un *ng1g9,elq."!l_plo_ig"S!_ fq,a4_e--qsqret. To_4te_aces,tea pentru a ma-ftqe.si uit. Bineinples insi, agacuqi fac m3jgrltaleg copiilor, am -freUl.St\igr Eiem lirr.u|minle c-itdp mull qm pututi'gi mlrturia continui: 9P.-qsul ,,Sid-Gottliebmi-a spus ci acum s]tnl.p-regafitipentru marele A, (ProiectulARTICHOKE)l' ,,ln a4ul care-aurmat, m-au dus undevain Maryland ...p._e;r.tru jevcdsle-qgxuall'_Claqdia 4JS!a,f qimsa"satblac-hAlhelii-{!n.purre1 spulg-'-c.9.ggges_taafo$p*_ts$.Ialirfedinparteac-elor.de[3_C-IA-pentru a*eiur1g9"Jl,*= .9g!_S!--grdt!*-o*f,ciali de rang iqalt ai . 4Se.nli.ilor guvernanentale +i SgF d .!g,9titqt9!oracademicegi ai fundaliilor. Scopul lor era c€.atunci candlggdgile programelor de contr"olal

si control al mintii", sugestialui era si seamplificefactorii coercitivi g. g5_9_gg?.93!.!glgi.El spuneaci,,pJqcqsultrebuie pus in {plkare cn!.agi 5apid,scip4nd apoi'dcstibk.1i_$p,.ni-spEer_e-a"sa ne iqtqarqem laj@es".amintiril' 9_Llg.$"" continuat ,,Totcemi-agdori acumar fi si pot spuneci n-a fost decAtun vis pe caretrebuie sil uit. Dar ar fi o maregregeali qi de asemeneao minciuni. Impreund cu nenumlrati alli copii, am fost supusi tuturor acestoratrocitili sub devizaingelitoarea apiririi patriei. Datoriti efectelorcumul3tealeSp-qggr, UlgrgdbliL-qgbsg$1e .lr:1qiS9$ggg1L jg&_rJqt4-.fqfeluldealtesuferinlefi zicc_tipsihice, ng-mAts.ut!_c"ap_abila-sa"um:ncescAia:resapotriamniciodatLropii. Esteabsolutevident ci nimic din toate acesteanu era necesarsi se petreaci. Nici nu ar fi avut loc nimic daci s-ar fi solicitato aprobare oficiali. A.cun, singurul mod prin careputem ciuta teribilul adevir pen{u q;l,1ducele lgmlne estesi punem la@e acesteproie.cte,sub ghidafeaunei-ale loatgdosalelor rime"' de.-spre Comisii Prezidenlialede Cercetarea Operaliunilor.de Control al Min[ii. al-acestei{iri .a'e drenfJJlsi gtie care ,Qrg.dSa""f.geare-cetafean sunt.fqptelqpent-ru.a fgeediferentainfr.ereatita*e$tfu[fu+ne"Doar aga putem faceca a$acevasi nu semai intdmple niciodati. in concluzie, tot ce vd pot oferi esteceeace am spusastizi aici - adevirull'2 Ahsfia--Urutten igi amintegte ci ungl dintlg tgft1_olreni gll_v-ern4mer.$ali--aveaqu-accesl$.aliaqliii*p.ppnc.aI4ito..:t-a]d, Wolf, terapeutaClaudiei Mullen, spunea:"E-14qi q3d {e pe q9.4U-{1, iiunci cind am vizutn-inreg{strare-rri&o cu unul dintre specraligtii gi l-am auzit Qll.- i1 c"gnlrolul minfii, D.f.'P-qnaid _Ery-an-Cameron -lll,lttiif e$igtqgySgg.gg.irr_c-.e-ap_a_snscqde,si_fi e,q1gg4sqplq€sd adresindu-sg Urtgipacientecu-apeJatfutLfetila".t Am!4y[!3!sgp-ai"ad ftri cneisqi$i in.capcanibirbafi. Pg!93.9o_glirya. Ulterior, in timpul unui interviu la radio, Claudia Mullen 4easeama_.Nefolgp--e-?-m_d9.as9m94eagide_-o_c,ameriqsglrnsi.Ave4ll a continuat dpscriereaororii prin care trecuse gi care, conform plgggsl*de-gmilinese{$ah.{m auzit 4oarnoul ani cin_da-in-qg.p_ur afirmaliilor ei, a a$ltlg*c"illkegniiJ9524i-t98ft: asqmitgconwersiliidirpi" u"?i-pu.t4g1ent alagentieinunrit-eRDla alteciteva locafii din vecini.tatea "Am-fosllgslatf,laj[.rlane 9i careamaflatulteriorci,inseamnlB,i_r9gld9..C3:eetar"e_giDezvoltare.,' oragului New Orleans,9i apoi, la un moment dat, 4g""hptirakisuntLa un momentdat,Qlaudial-a auzitpe q4u.ldintremedicij.Ur6_"t - Droiectullimh'ella care E*g*sat@

p_-r-o_g5qn9lo1 C_-lA.d.e.eontrol al miafii spunindci ,,pentru.a.gbl-in9 g-aJ.mai multefondruidin diversesursepentruproiectele deiradiere

urmatedeploieclglMKULTRA9i de e gS:gti!_"IS_1_ol4$igbe3", to-at-e-"eelclalteSggt^qg,f,qg!.9l9,{--gg-9r*el!-scoB.Amfostdusicu

138

Controlul maselor

trqfr_ql,cu avionul - cu avioanemilitare, la diferite unitdli din {ard. Am fost dusi la d115:;9g.lgcgEl, in pidure - dintre toate, cred ci la Iu]g$*-u fost cel mai riu. Acolo am guferit,eleptlosocudintensive, gll foq! in i?gl4r,ez.ile-intregi, Ffg ,e mi se permitd se dorm; jmi ata$aue]ectrozi qi dege,--v-_e"d_e_*g-cp*tnggg-!g*gCgm, i."i",p.ggg**"

Jim Keith

139

mi s-ar. fi i+tA{rglatgeya .Ei4Efijspepulsl-mi-amkrtese'gs-e !g&{ft dlueriing.rozitoare.Astfel ar fi trebuit si cer ajutorul doctorilor,-elci aista'ei'-erau.doctoriicei"buni'i Mi lllgEpusese_c-e-dg3l_-e_i.mA"pot invilaseri ci doctorii aveaurispunsul pentru orice. Nu aveamnici un motiv si nu-i cred deoarecede fiecaredati cind mi trimiteau peptrqe.r4i 1rezi.Ns -4p,rgg.gl_2..i-lg $.-o,qg.r"i eleqtrleQ acasi imi spuneauci sunt o fetili cuminte, ci acum m-am vindecat. r+ti".gl_-!i-1pg: ,,Ma1na llf-?.-93*"sgsgstiite: ta r-ruIe i"U.G, t.-"-"dj;;#;i 9i o si mi simt bine, ci o si crescmare gi o si am mul$ copii. Nu migt4ng-"ta*l-u.te wea,ii &ci preamuiteprobleme, eqqiun copilfoarte aceasti. $ansi ; nu griarn-ei-*u-esilp ot am dat seama ci im i .r.4p-1s3$, req:y*tse!-e3gij1-u-,qelu'e,nilp,r,^yr_c!,qa-i$e{uEipqUarUati." o avsacopii rri-ciodala:' ,,Ta!ilmeqadoptiverafoartebolnavgia murit cdnderammici,Potriut Claudiei Mu!!er, o parte din programarea"eiini[iah a Prin_urmare,a+..f"o-s-tiqyijati si fiu atraside birba$ mai in vArsti, fost realizati intr.o-rrnitate.eixg-pentrubnie$4iJete, condusi de un fi.indincurajatisi fiu prietenoasi cu ei. Apoi,cdndam crescutmai gef al.Centrului Medicalal Universi' ilii Trdane.Apoi, p-Isg!4tm.area rnare,aryr-frglJriudsi,ge.Jerfn"dqp_i.-cqrn spuri.eaq ei gi acqlo3,Infopt la terminarea liceului ia-1968, iar pAni la data a continuat ' - . .pAni +,.ltecllgfi €bliaigu-v-9{n!rhi-gi,ai.agenfie-i.(gJA),c-q.d.dlgri, Qlo-grufi programatl in asocierecu peste o sute de ea fusese respectivi, Eu.r-e€Iariai universititilor9i dirs*fnri.ai.unorfuqdatii.prfi;_ personalitigipublice. t99telces.teein-sp..eranla ci daci l4 un momentdat, p_ub-v,_enfiile Maioritatsa acestorlucruri ii erau,total necunoscutepana pe 1 Buyetnamentale.v.or,_ incepe octombrie,199-2,cAnd,afost.atacati.gi.violati in propria .saqasi. si ii sustini pentru a-gi continua proi".t.l.-4;,rte_ Pg-geg$ttb"aftafi ,,A_..fpptnevoig si ,!r-e-gc-i dol ani $i iumitate pAni si fim era scopul lor princifal. lroieelele trebuiau si continue cu orice programaflla*o-inflligarei' afirmi Claudia"."4iin tot.acesttimp am cost. Prin urmare, au inslruit mai multe fete tinere pentru a merge fbcut terapie,acelafiind momentul in care au inceput si-mi revini pe teren. Eu am fost trimisi timp de trei siptimdni la o bazn din amintirile...tl"tr*,@-qise-iulq3rg{-iull-:gl-lgc Maryland' 4ree!0.$aui-ani gi acolo am fost instruitd pentru prima u4dg-alos,gb gzaljnJreun-&l,, dgo-ar-eeei m ediatapar diverse-flashdati cum si satisfacbirbalii din punct de vedere ,"*,r"1. huch-"ri. Noi am mers in mai multe locuri din vecinitatea oragului ,,Am*Errticipat -{9ci la,nru&Lfu reminar, un curs .depregitire. New Orleansunde fusesemanterior.Unul din locurile unde am fost E-.t3,9-apqls, fetife--d*oate..varstele,chiar gi mai mici decdt mine, e o fosti unitate carea devenitacum poligon de instrucgieal poli$ei, adqlqqc-ente .qi femei.".tinele.Eram fiecare date in grija cuiva gi gi ne-au lisat si intrim si aruncim o privire. Mi,=amamintit atungi timp de trei siptimanr, 4e*.uinui{at.tot felul de lo.i,rri. pentru ei brrtsc.deU-niversitateadin-Tulanegi de inciperea in care fusesem: a fos.t un $uc€es.Efa_uggqlgcl_g-I4 numit Imaginative ner-ea;h ,,9"*g1-a 301'l puteam descriecum arati perelii, tot, 9i binein{eles (cercetareimaginativi).Trqbuiar.siii dea un nume p-9bu,ru^giouiu foarte multe lucruri arltau la fel ... exacta9acum le descriseseml' si co,mpleteze pentru ci nu puteau si @i, asgpra-ei la Claudla-Mullen spnne.ces-au fbc-ul^exB.Glingnle pur gi simplu ce ficeau acolo. un progran! Era din fPuna catgggia EdgewoodArsenal, 9i ci relatareaei poate fi verificati deoareceigi .MKllUfa-*rpgsrclZa gi eq eram subiectut cu num.irul 3. Imi aminteqtemai multe persoanecareerauacolo la data respectivi. amintesc cn qwaefgg3le-s6te. un nuq1i.r. Ni s-a dat voie si. ne ,,Laun moment dat, cinevadintre cei careverificau informaliile alegemgi cdte un nume iar dupi trei saptemani m-au trimis acasi. furnizate de mine a audiat mai multe persoane.De cdtevaori erau blT{*l"trmat' s4Sgglillper-ip. .4icciEwia mea.e3isbchiar oamenipe caremi-i aminteamdin copilirie gi careigi aminteau gglrtrol,g" U"ri.r"t"-""* rrr fu"ction"u, i"iat_Aara gi ei de mine, doar ci mi lineau minte ca fiind,,Crystal Stone",cici

"rtfet

140

Controlul mqselor

acestaera numele folosit in timpul experimentelor..i, Clasdia Muller afirmi cd dg^qtoglrlliduey*Gaglieb a fost implicat in..p-rql+f&qrgfeASj :. oipqepAn{ de -le.v*a-ru.ta. de-onf.ani Ei pAni l-a.$aisqrezece ani - 9pt ani dc zile. Imi spung-4_9ip.g,ocup-l cu cre$terea caprelor..." ReferitorlaE;,venCameron:,,Mai veneaugi al$i acolo,in calitate de consr''ltanfiJ'... Atunci mi chemauinapoi la Tulane, unde se afla ,CameraMan' (Birbatul cu aparatulde hhat, cum ii spunea ea), Cameron.Aeerutaa apirut cam prinlg60, cAn{ aveirrr.cam-9-sau l0 3ni. I-a ipceput gtitgamu,hpe aeolo,ca si va{i, c_are 9 nlvelul optim al -inpulsurilor electrice,si nu fie prea -"r., f"rrt*.a ffioiiffn1i e-lqqqroc-uleze circuitelenervoase;trgbureSi pgr intelieenti-ffggq " P-*I9-q--s-tlglit-e.p-sontnrsalie-..1' De asemenea,aceastaigi amintegtemulte despre D-r".Greene. "dituri de Heath, cred ci el era persoanacu cea mai mare autoritate,sau cum vrefi sl_i spunefi. Ere'gtr l]lgdic ggrman. Liam era prenumelelui, dar nu-i pricea si-i spui J..ai br. Greene. "rtf.r Era geful unitilii EdgewoodArsenal, gi ucolo avea gi biroul ... in Fort Dietrich, Maryland dar veneala Tulane destul je des gi lucra cu Dr. Heath la diverseproiecte.Mi:a$.Bg$'o-dati'.cind ay€amcam

i, de"&e[,r,a spus.Wl.Allpt-SgkSL

{ng[(g!a dintre personalitdlilesalemultipre;pove-s_!g4 sa ... crun .4Junse.9e si fie impliqat-@i ei ee-afla_fu115;_qq -l"gid-"-9plt€9ntr4{,e-!qQfrr$it"l;t;b-"j"l"iN"zi$tiiiiomoriserdsora li Pe-elil inch-is-eseri intr;sn lag{rde concentrar€. Acoloil intilqise Pe-Inggfut-MortillMeneele).

care dewenice pra,,t cx,,. r: -r:^^

foarte mult si priveasci t" acestuiaA..rt" pg 1j ""p.ii*"rrtele €.9s9ni..galle cazuri. Dr".Greenespuneaci fuseseinchis la a. cincisprezeceani ... dar la sf'rgitul rdzboiului, "air," St_4tglg Unite au cerut

traasjerulld_p_'qf e"e-eqanr.eg_glulitlggtg.*urr*g1iii.r.""*io.o'r*i;

$cultateade medicini qi acum il tii;;, ;tru acesteqxpqlime.p_te., Claudia Mullen igi amintegtein conlinuare, ,,Nu aveaunici un motiv si creadi ci era necesarsdimi ascundi ceva.Discutaudespre diverseproiecte,despretot felul de altelucruri, la celucreazi,de unde erau,chiar igi spuneaupe nume intre ei. De altfel, pe serviete.M-am intilnit "lr.",r..uro*"1, 9i cu gichard _Helms,cel care *rrit "..fort

Jim Keith

141

timp dir-ectqrsl a{junc! al CIA. L-am intilnit adesea,gi chiar am ajunssi ne tutuim. De multe ori, coordonatoriiimi spuneausi le zic:

ilq^ag"*€Blg;1.b"-S&,Pq.,'Bt. ,-l&shiuldlBineinfeles, ean4"is-.Efu Ctg" streazit mea,4e{,$.q.as-iglrlau-totu$i.gflrltl.iiinregi l-e-fYpiu:Ct4.partsa qu-rpdar-grif.efaEcslle-flnar. .,-q.h-rarinainteiea nps,eni.N.u$t-iug3-ageutunde scopulclar-e_{a fi ginry-g-9"_lg{_e-n, Cela-de-a-pdnde i"*.gggq-en\+njtapsJss[alitare, lrjg a g-v,,-e-a--a--igggig!Bt9---v:deo cu acesta. $pgaeraci nimeninu igi doreaun copilcarea fostabuzat timp. V,roiau.ofetitepure gl.inoeenti,pentrucareatunciera mult birbalii prima oari. Agace-ls-isylFu altemoduri de a satisfaEe sex-a-nal, oral,toatecelelalte... ,1g_cqdlulDo-seruluiJmbrella,pr-imdsraprcieclslA4lghoke, gra s,e-gegereze amnezie$ al cirui -ESop4e.glehnrci Apoi erau MKDEL.IA_9i 4g.jlggtar.g3 49teeta${ui".6*".minciur-ri. -MKM9-MlSAre*-ss--osqp"aq,-qurizboiulbiologicQ$gradeau"igtrc - 4-:.a-v-g-au _elsPur-Bg -_$_l rpslg-s!3glgple--cinci nici ceamai_micn egtihel q.sa-elb_4 _i4eq. seintamplnin car dqobicei Eq-Aecg-enl-saJad-a."se erau zone foarte sirace. De asemenea,mi-au spus cum luau copii inepSiegginbldinEast New Qrjeansgi ii exptrngaul_adgTenlsfve dCJeS4li. Nu aveaunici un motiv si faci asta,deqaregegopii 9r1u dejgrgtardali.dar woiau oricum si vadi ce anomalii o si sedezvolte intimpl' La datade 23 octombrie1997,ClaudiaMullen a fostimpuscati. Lqn! de-zile a fost legati la un dispozitiv de respiralieartificiali 9i la datapublicdrii acesteiqirJi,.i11..mgi cbiar in_p.r-e_qgpt, 1,-trebuie l.9pin continuare si fie supusi unor intervengiichirurgicale. Gede ci $iE pine-a.foslcelsare-aatacaro.-dar nu poate sl vorbeasci despre astape durata procesului.s r

ry

Note: "Mind Control Survivors'Testimony at the Human Radiation Experiments l. Hearingsi'CKLN-FM radio, iulie I, 1997 2. Ibid. 3. Bronskill, Jim, "Mind Gamesi Ottawa Citizen, septembrie 13,1997 4. Mullen, Claudia, interviu condus de Will Snodgrasspentru CKLN-FM radion, iulie 15, 1997,Toronto, Canada;"Mind Control Survivors'Testimony at the Human Radiation Experiments Hearings" 5.

Mullen, Claudia, corespondenfi cu autorul, martie 5, 1999,gi mai 20,1999

Jim Keith

CAPITOLUL18 Brice Tylor

143

in cadrul ritualurilor.gi apoi ingerat,.c.onform crgdislgi_grupuJui *--..*€-9fi-..'-.--F.

ci aceastale conferea mai mqlta Blr.t_ere p,ar.t-icipanlilor:4glo,.*t

profund-tr.aumati.zantfr .ur. ".+lgienf*di.*uogdei,a*afoar-e, " le.am-reprimatimpreuni cu multe alte traume." Sunt gi alli presupugi supravieluitori ai programelor guvern:rmentale decontrol al minfii careauvenit sd-gispuni povestea. una dintre acestepersoaneestecunoscuti sub B5Egudonimurrrice Thylor' Niscutiin 195r, Taylor vorbegtefbri ezitrri desprefaptul ci esteo victimi.a progra,melorde control,nental ale c.trA,degiintr-o disculie cu autorul, a-I[iggflgit giji,-estgle4mi_c; in jlna_zi, tsalejsforma{iite dinmintea ei vor iegibruscla iveali, coplegind-o.r Tgdgr igi aminteqteci in urma u_.nuiaccident auto din anul izbjt. cu capul*de.parbriz, memda_a inceput sd-i I 9-S-5,.,cdnd-. s.:a" rertp,a'"odatacu numercaseiasburi din p-e.rio-ad-apr-ogram.irii gi a gri.sfg"nilor.sub hipaozi. @ft*:_incepui sn tgg"y"e4qze"gg.tgr?psB! -c.ere-$ip-d*pragra!CIczg A fost in terapie zilnic, timp de Easeani, perioadi in care a plitit conform unei estimiri, cam 300.000de dolari pentru recuperare. lqtl o inqqlcare .d.ea scipa de coqtrold menJa.l.Ibylor-gi-a pgl3Sit-CQtulSi copji, dggprecare crede ci sqnlin.continuarexictime -ale-pro$a:nfuii. tq p-fgzent,Taylor mi-a relatat cn Sgggsgilejtrdrrse fiicgi-ci irr vi"rsta de dg!r!ze9! dq anj 4u inceput si cf,rrezs,ea_fi-nd [email protected] si este nevoitf,;d piel!9's*cg@. , Brice Taylor povestettecd inci din copilirie, personalitateai_a fost gradat limitati de citre tatdl ei. Cre"de_ei u fort o victimi a Siji

plogJsniriiqi cds.4fo,lpit de.rehgcjhflA de_dil;r;;; p""ii"

o.t-rarrs-fo{ma intr-o sclav-icontrolatimental.Taylorcredecd inci" decanderamici, a fostvdnduti caprostituati,fiind forositipentru r.nateriale pornografice. De asemenea afirmi ceh $,gela-baptisla_de dgmlnicala ca{enprgea-cinilerami.r" p."omr li rl-i t b_lt.f9tpr".ti.uq ., Intr-o scurti."-a.rdoi reamintirea experien(elor ei, Thylpf relate:azd: ,,Prig1arug[Stryetiea S t 9f ingeputglunol lbuggii-ingr,ozitoare iggi$Rgcle*wllgi!.or in_-careeram niolati i""#a,4Fta," $i de doui ori pe an.a.aqdfelg$Cl4y9adopi sautqej "".ori !+ni",-.9;3j-v-o*{!?t

credeci pe tot-pare\u..-s"ul s.spilarier*e..fuS_t--alg-zatn Qr,i.ce.Taylor llpr,o"gramaLiJamai multe bazemilitare, printre careEdwardsAFB; Twenty-NinePalmsgiBazaNavali PointMagu.aPrintretehnicilecare afirmi ci au fost folositeasupraei senumiri pguereasgnzg@ prin q$3*{se.I?-{9a"tr.a,$"numrtcle*rjrcdpgril.olitoare':"prggqlg_g-dlg.e tehnoloeii de manioularevizualtsi sgngr.a.Aceastaafirmi c{"g fost pJ-ag&matib; _q-qi*ry9-llg.lq*qglii,incluzindbazaderacheteBarking Sandsdin Hawaii gi Institutul de Neuro-psihiatrie al Universitilii UCLA unde au fost folositeasupraei@e alteJnetode computeri?ffi, totul sub ti"sgnole p-rg-c-ufll-$i supravegherealui Lou_is g.gt.' -lp-lygl -W" ei era o celebritatede Ia Holly,,stipinul" B&o:-tp"!1!gaz1.ci chiar il dezviluie. As_estaera_.."mubma_i_ tl1{t 94, t:gryl-qglqg marele-ecran.,D_q' {ec_dtg-vedsti dc. p,e_ fept,_0bsle glgg-{ggr-r*un bpbb&aLrlu, alescu inteligen!5. Am fost martorilapaflicipare.asa la dgllttle gtruist.lp-€cblgI3o al ci.ruiscop secreteraIg4llglg!]glgil.

jhier_leggtqi U-jg."a,cglogLrol_stra!e&-f_qer_te..ig{u9tl_en4!d

directecu CasaAlbel'6 Igi amintegteci atunci cind a iAplinit-gaisprezeceani,-viitorul ei soi-i-a fhcut..g gqrprize,ducAnd-o cu trenul sd vizitezegridina zoologici din SanDiego.eybr spuneci odatg.grc-atiin tren, a fost dusi intr":gq Sp.Sr.p3rlin€.$..Briya[usde se afl?_tggpffIiye^vedqta, qg-palitician biqe-cuooscut impreuni cu doi alfi bdrbati. ,,4F aygt jntimpce.ceilal;ip.rive,4ul'7 I3p-o_rl11iselgde-.9J1-fi_9-'c"4-r-e., \&deta r-espgg!ly_?*t3. da!*g"ll1rnuqe; -S14pli19.. ,,Aceastaera lUIe dinqg p,g119l4tt4i1. *tle multiple, g1rqe_r?.-,,y€detall. lui personald ale lui Hugh d-e*ggbi?J€ ..:' t&J[*Ja mai mslte.di$t,rgp9Lt"9c--egle -un apartament l uxos cu ggg lo c t" f"":.dt**lS9} nge[e5, a.v€ lu -f inf .fg5est5_q.-{.9 itg.,imprejur, unde se vedeauluminile strilucitoare ale oragului." pgtfiytt relatirii lui Taylor, 9A-ge-Jaf"q$Iitua in coglpania membrilor,,turmei de $obolani"a celebrititilor de la Hollywood.s Taylor spuneci devenisedeja q s_clavi Ajunsi lq"-"-e-f*a_add$,

t44

Controlul maselor

t rpi,.3.:_=41-o_C9!*g931C9$ial", fi ind folositd p9,pes!_dg._9giig. $i iugirie se{ugli pgltru gefii guvernului.gi alte personalitifi.de talie mondiald. Mai spune de asemeneaca a.ry1jp"ffipq$ sl-dfgpt pentru.dlpsztarea continutului ,,4ispozitivuman de inreeisll'aJe" g:qmentetoJ.i9crcte, -datpritl memoriei -salefotografice.Aceasta p-en_tru ca{Sp&gjy.*;gg nl:i un suport fizic de i4registrarecu $upUl dq conspirato-ri-4crilql intentieesteaceeade instaurao NoudOrdineMondiali de tip fascist. Sllor susfine ci a_iqs]!.programati pentru a "oferi sSfvic"ri4e nalqras-qxuali-malmultorp-oliticieni:... -4gI &$ fo!9sifAfo-artede.s*prinl968dep,oliticieni de marcd ... pe care&e.:U1e.Nalionali..deSecuritate i:a asiguratcifind integrati in proiectul Monarch ... ofereamnivsJul cel'mai inalt de-securitate. Ni"eU ae controt m ajunsesein cazulmeuhggr^r'ta h c4rgqe'. fapluf -c-q pg"teamfi folositi in cazul acestorlideri avdndfunclii la cel "{9-,;gg!ui!ate nafionali' &r[la eu sll8u constienti 11?iilel! nl"vgJ @!al" &ylpr spute* e4--a""-f-s.st* !a- Alcatraz si la alte localii unde se realizauprocedeede contfol r-nental.De asemenea, mai afirmi ci s-a prostituat gi in companiamai multor pregedinfi.t0 ,,Nu gtiu daci CIA era saunu la curent cu aceasta,daf.C_l-i-Sta_Ul grup de oglneni pglernici $i inflrrenti. pe care ii voi num!;Qp4g[!!gl, gf g_fqndwgA_ipsecret"quvernul.Consiliulaveade_a,sgl4-e.q*gg._agces la serviciilqmele gi g-,gqglog$;nat pentru a ilfluentlqFhversiy mai qr*iglqglali gi -g9_v.glnuluipent-ru a-i se.rvip9 qi. lbh$loreiib.davarf 9t99ite1g4p1o-!5ieple?t$h{ig,9.Sgugpvern... *_CIAe1auaq1fg!-f gi-CI1felgria-cu {"":i_r"t studiaprofilul psiholosic al gemqrrr!,qr place g$Slr.t-3t.e_ce e,caresUnlaplefedldelel,orsexuale, si E_egq le Srs_.jg_lorpreferateprecumsiqrieeitsinfars4liicare ilglgiiypelfu medlsi dq salq n-!c!miqar Putg?! fi folgsilglggELejinfi:€n{a,in tu erauconstienli.Qglgtliul rg["pm$anla, oferindu-mi instrucliuni jx4cte (toatebazatepe investigareaatenti a persoanei!int6) cu-r4-si gg.qi-4gb.1acr-_c*U,lp*SA_l_r1-? port, eg tip de atitudine sexuali si abordez ..._e54g3*gq5^Uylq_tgqi folosesc,precum li cand era cel mai bine si le spun. _Cpnri[ul elabora intotdeauna g._AlretFgis_specifici-9i nu mi trimiteauniciodatdnepregltiti la cineva."rr

Jim Keith

145

-tjthrl .Sl.arshine T"ylsr a scris chiar gi o* luto!-!qgr-af-e-..-ayasd (Lumina s.telelor),scrisi su! Jqrma-de-roman-defictiuoq-.gggt;.u a spune ea, 9i in luna-mai o-e{g!fls 49-p*o*s..r}ll-e"a-suagli-l*4s-cal9$ni.e. mai completi o l qgglSl*lggg a terminat de. redactat descriere a experienlelot ei, nqnita.. Mullutnesc--atnintkilar:,ad,evfuul m-a eliberat.t2 Poatecea mai convingdtoarevalidare a amintirilor lui Taylor dtn domeniului controlrrlti tnin{ii, vine din partea qercetitortrlrri.

yAzs.!-o--pe la o tt&lEf jgy*t, caqe!$-isJ,njli!Sqlq."_si__e -JhyJor js*Estllleg3.Je@i. despre ptlg!sl9.39.se5jglete.J-alm"_serrnss c-g.e-pil*e,g,4jgg!ro1ru4!.!lsp-qg-4eset-e-9sg4-q1e-,,una dintrenenumtatqlgJggelt&ef .'p-qgA-r9-le*Le?!ge-fqp*e-qqg9{l-1din se do"vezi.fiz.i,cs Coac[gl]g -V+!!qy,tocut tor de muncel'-P:in!f.e--alle. numlqi mai mult-eggpggp,de Be"sp.:gtrlei,desprecare afirmi ci au electrice. fost prqdpg-edeatm€ c-ugo-guJi Careesteadevirul desprece i s-apetrecutlui BriceTaylor?intradevlr, povesteaei esteincredibili, revoltitoare gi nu se incadreazd, in ceea ce numim de obicei realitate. Datoriti detaliilor extrem de neobignuiteale povegtii ei c3ge!-e3gi-.proeretuarca-Si*cpfllE9lul r3Fgi de 1ryj nglt_e-celebritlti si pgliFgieni, 1m f*!Sl$3li si -mr ii dim crezarede la bun inceput. Totugi existi o problemi in aceastd privinfi: vg$iDAcu^ea, iti dai seamaci nu este nici o urmi de minciuni in cuvinteleei. Note: 1. Taylor, Brice, interviu telephonic cu fim Keith, decembrie 19' 1998 California: Flatland' 2. Bowart, WH. Operation^Mind Control. Fort Bragg, .'SPecial Report:-Mind 1994; interviu cu Do., Trainor, septembrie' 1998; Control Goes Public",Chicago Healih Television,1998;Taylor, Bric,e,discurs pentru Global SciencesConference,Daytona, Beach,Florida' 1998 3. bowart; "special Report: Mind Control Goes PubliC' 4. rbid. 5. Taylor, Brice. "Naming The Names,"prezentafievideo, 1998 6. Bowart 7. Ibid. 8. rbid. 9. Bowart: Tavlor, Brice. "Naminq The Names" 10. Taylor,'Brke. "Naming The Names"; Taylor, Brice, interviu telefonic cu autorul, decembrie 19, 1998 ll. Bowart I2. Taylor, Brice, cu Patrick Stone.Starshine.Carbondale, Illinois: Brice Taylor Foundation, 1995;Taylor, Brice, discurs Pentru Global SciencesConferenc

Jim Keith

CAPITOLUL 19 Katherine Sullivan

un inginer in electronicl, tehnicl 9i chimie carelucra fusesg-144!-gi, pentru AT&T. Ea spuneci acestafusesetrimis de citre CIA pentru in calitatedetranslator misiuni pestehotare,participind de asemenea

lainfama gryr4tl*lg$,, KatherineSullivanvorbe$tedirect, far|ezititi, cu un u$oraccent sudic, oferind detalii foarte aminun(ite, care contureazdo poveste incredibili.Ascultind-o,nu te poli ablinesi nu te gdndegtidaci ceea cespunenu seapropiede o varianti cam devianti de science-fiction. Dar ugurinla cu care femeia rispunde la intrebirile care i se pun, precum gi atitudinea ei sinceri sunt dezarmante.Aga ci in celedin urm6, ajungi si te temi ci ceeace spuneestechiar adevirul. Sullivan relateazdc6 a realizat ci esteceva foarte in nereguli ea clnd gi-a dat seama.n ru pr"" ur" cu tgpibllg. tlt "tqit in timp ce seafla in Fusesenlscuti in 12!5, dar doar in anul 199-0, terapie pentru co-dependenli impreuni cu fiica sa, a inceput si-gi aminteasci cum a fost abuzati sexual Ei torturati de citre tatil ei, precumgi anumite experienleprivitoare la abszurfuitualicesivirgite asupraei. Ulterior, la un spital din Dallas, Texas,Sullivan a descoperit ceeace consideri ci esteun alt nivel al programirii. A inceput si-gi aminteasci ci -199implemen*ase*,pm$iu!.a{gg CIA dc l.ip "a-sasilr', care crede ci a revenit neagteptatla suprafall in timpul terapiei, {icind-o si incerce sI le ucidi pe asistentelemedicalegi pe ceilal$ membri ai personalului. Sullivan spune ci amintirile privitoare la programareade tip asasini-au apirut cu mult inainte sl gtie ceva desprecontrolul minfii realizatde agenliile secretegi c[ reaclia sa iniliali a fost negareatotal6. lntr-un tArziu totugi, nu a mai putut si se impotriveasci amintirilor agacga-trebuit-se-recunoascifafi de ani in cadrul unor elglg$i ce fusesefolosita control al mintii. de operatiuni suvernamentale A--# In anii care au urmat, Sullivan qi-a amintit mult mai multe detalii privitoare la programareasuferiti. A ajrrnssi creadi chiar ci a fost o victimi a membrilor CIA, NSA gi altor persoanegi grupuri de intereseincl de-l4Jirsta.{egas,esaugapteani. Conform mirturiilor lui Katherine,principalul programator

147

p.ittcut"luri$til1oItt tryul:

in StateleUnile. Katherine mai spuneEicd@l Egib-sagsisedip-Rea4igg,Pennsylvania.Ea crede ci tatll ei fusesb programatinci din copilirie qi ci mama ei era ,,cu siguranldo personalitatemultipla'i fiind programati in aceastidireclie. Sullivana afirmat ci line minte cl in copilirie,,mai eraudoul rude, de sexmasculin,careeraugi ei implicafi in acliyilatitecri-minale care includeau ogggljJ![urtrlg-li-9lgii , @, la care participau q$L=oas*Ii'] pornografie infantile, inregistrfri tialitate, comerereUzareaiegaba unor vrdeo cu divers,eeqte pirli ale corpului plstrate in formaldehidl in recipientede sticli 9i multe altele.in jurul vArsteid.gP! .gt, tata a inceput si mi obligesi fiecaresipt5.mini, de obicei vlgt !!gPI9a sl""I@p-g.$.in privesc terorizati cum el impreunl cu asocialiisii si Astfel, trqbuia incepAnd intru crimi, oruIg$i-!0g$hLtrr-s,rup-flinF-umane-*.' ! De obiceiii acuzaupe adulli ci sunt cqb-ebelusisi-p ,,triditori" fapt care de asemeneam-a condilionat si ajung si cred ci ,,daci vorbesti,mori'. Am fost obligati si ingerezmici bucili de carne crudl din corpurile victimelor ucise,9i de obicei m[ forlau de asemeneasi consum excremente,si beau urini 9i singe uman ... in care presirau de multe ori opiu' De mai multe ori, am fost de asemeneafo4ati si ingerezpor{iuni de creieruman."r Conform mlrturiei lui Katehrine Sullivan,tatil ei era unul din Angleton, cel care Jequq. sfbtuitorii infiordtorului agglt*C.IA,-Jqme;. ea, 4 fqst amintegte igi a programat-o de altfel Ei pe ea. Ulterior, comggig -laCasaAlbl, intr-un loc numit de ofelitl dreptettilT4l4e ^-{.:!! ,,PinnsylvaniaAvenue,nr. 1600",sau Cdsu{a,Oraqul ffit"t*toti de Smarald.Pregedinteluii se spuneaOz sau God (Dumnezeu), spuneaceasta,iar ea a fost condiqionatl si sereintoarci la casa Albi asemeneaunui porumbel cilitorl' Un alt programator a fost misteriosul Dr. Black (sau Dr' Schwartz,doctorul negru), un birbat inalt cu plrul negru 9i cre!

148

Controlul maselor

care vorbea fluent germana 9i care era in principal interesat de studiul fenomenelorde violenli. Katherinespuneci Dr. Black a fost o personalitatemajori in copildriaei 9i igi amintegteci aveadrept birou un vagon de tren negru. Nu igi amintegtetotugi daci vagonul era funclional saunu. Sullivan afirmi cI r+gll dintre cei care o€o3lgla-rncnfalrra Henry-XhEinget despre care spune, ,,in continuare il iubesc pe Henry Kissinger,degiar trebui si fiu ultragiatdde ceeace mi-a fbcut, inci nu am reugitsi am aceastlstarede furie fafi de ell'Ea afirmi ci Kissingera fost unul dintre pulinii manipulatori care nu a violat-o, ci era ,,un om foartesingur,un geniu' care,,sufereade pe urma unei dureri ascunse". in mod straniu,inci il respectioarecumdeoarece,,a fost sincercae1;p.IigAlosl' Sullivan crede ci lgEl*ttg!1 ii considerApe cei din claselede iqs-drept.aqinalp!-gl}ede munci, gi ci sunt hotirdgi sd ii extermine pe cei careaparlin aqa-ziselor raseinferioar".SjE*Lb estecrearea qgg@ unde dggrs3.lsLlwjfgl si poati fi practicati in mod deschis,gi unde diverseacte criminale cum ar fi pqdq-fl elegale. lia;i.b"esriallt"ate.a"sa.fi Sullivan esteconvinsese glgg$Ji!!91bgfref se afld in fruntea piramidei in ce privegtecontrolul internalional, ia.xArful vArfiriui" cum spune ea, remarcdnd ci rn-e,mbriigrupului se asociazi in Frincipabntre ei, cultivind astfelo pentalitate sectanti in rindurile lor. Printre alte grupuri in care a fost implicati Katherine Sullivan. Saudesprecarea auzit, senumiri,: ,,care opereazi sub I - @ &!qhq\f, supravegherea FundalieiFord, precum gi a Fundaliilor Rockefellerqi Rothschild,cu scopullreeri unui g risic" z_- Frilia NeagE6,,,care are lgrdturi-direqle 9if*!.gg1qa4ufcu ServiciileAmericanede Contraspionaj,cu CIA, etc." Aur, ,,legituri cu Asia, cu America;un 3 - Orciinul DfagSnulur_de grup restrAns,de eliti, cu o mare puterepoliticil' S.tarRising(Rlsiritul SteleiNegre),,,careseconsideri a i. - B-!a_gk fi opusulOrdinului GoldenDawn (Risiritul de Aur)"

Jim Keith

149

q - NOWD (Ordinul Nazist pentru Dominarea Lumii), ,,unul dintre grupurile de cercetarecare planifici in mod activ p-rg-lua_rea (un guvern neo-nazist) care si fie controlu^lr.rLla".nivel..m,ondiat realizatl pini in anul 2000" t - PLAN ,,EliberareaPublici (sau) Politici a Tuturor Naliunilor, care opereazi conform unor sisteme de crezuri gi planuri in conformitate cu societateade tip Orwellian prezentati in 1984" V - Organizalia,,,o organizalienoui, mai simplisti, de orientare radical teroristi, avAnd mulli membri gi baza in Alabama qi Mississippi" 5f - Cavalerii Armurii de Aur, ,,un sub-grup de eliti al FrI{iei Negre" 9 - Codul,,,o organizafiealcituiti din 4iyer*i-medjgni din lumea intre agi de tiplcultsiJrey- agsjl la - SocietateaLuminii Interioare,,,un grup metafizic,mistic; una dintre principalele cinci familii ale Ilumina$lor" ry- Misterele Occidentului, ,,o organizafieoculti, de asemenea, una dintre p,lincipalelecinci familii ale IluminaEilor" 11- BNO, ,,(Noul Ordin al Celor Curajogi) - un grup al noii generalii politic active a Ilumina$lor, avind convingeri inovatoare, mai-rad,kale gi planuri pentru a crea o societaternondiali de tip Orwellian" l)- Wolffen, ,,o organizalie secreti subterani neo-nazisti, care il idolatrizeazi pe Hitler, activind in Germania de West, cel pufin parfial; este o organizalie de tip paramilitar, care utilizeazl' arme semi-automategi care participi Ia diversejocuri de rizboi avind drept scoppreluareacontrolului asupraaltor !iri" / 5 - Trandafirul firi Spini, ,,un cult satanistlocal, careactiveaziin sud-vest" r 5- Frltia Miinii, ,,desprecaresegtieci la ora actuali i;i aresediul in Louisiana;grup criminal ocult local" in l!"afia,insemnind Ordinul Austriac al iC - {OR-sau €St Reich-ului..Scopglacesteiasocialiia fost acelade a-i aducepe liderii lirilor lumii la anumile locafii unde si fie invilali si ili amplifice activitateau.qdelgrcercbraledetip tetha.Odati ajungiacolo,acegtia

150

Controlulmaselor

eraurecrutalipentru a facepartedintr-o gruparenazisti caresusline formareaunui guvern mondial unic.2 Una dintre ahordirile utilizatein favoareaNoii Ordini Mondiale, afirmi Sullivan,estepronlovareaadoririi,lui Gaia. Ea mai spuneci va fi prinjipalul e, MgiEgJLa, p_r€"I tri eeq "s.""s "t Noua Ordine Mondiali. glgn utilizat pentru u*Xlg4l.qrlrjlieicitre va deschidecalea &S!3, impreuni cu a@ini" Dentrua@' r, carefac parte L Ea afirmi ce existemulti adoral@i din organizaliaocultdOrdinul GoldenDawn,carearemulli membr: in Washington,D.C. SullivanesteconvinsIci a participatla sacrificiileritualerealizate de tatil ei, inci de la vdrstade patru ani. Mai spunede asemeneaci mai era inci o fetile a lui dintr-o cisitorie ulterioard,caregi ea a fost abuzati sexualde el. Esteconvinsi ci le-a traumatizat,impreuni cu mul$ alli copii, pentru a le controlapersonalitatea, divizind-o, pentru a aveamai mulli ,,alter-ego"in scopulcontrolului minlii. Sullivanmai afirml de asemenea ci is-au indus,.amintirifalseSi cqrrfgzd_pentru_g3qop-qllleea ce i sefbcuse,precum gi operaliunile in care fuseseimplicati. pSglru-g-go$ama, manipulatorii s-au folositde droguri, hipnozi gi arme cu gocurielectrice,precumgi de realitateavirtuali, ficdnd si-i fie aproapeimposibilsi i9i deaseama de propria programarementali. Lista operaliunilor secretein care Katherine Sullivan crede ci a fost implicati qgLe*lgggi:contrabandi cu stupefiantegi minori, se{v:ic:i!-derurierat pentru anumite informafii, programareacopiilor, inliturarea de cadavre,filme pornografice,torturi gi interogatorii, actesexualecu divergidemnitari politici, seducereapoliticienilor de sexfeminin gi a soliilor de politicieni. A fost la un moment dat utilizati 9i pe post de gardi. de corp, sub numele de ,,Plain fane" (Doar |ane), 9i igi amintegteci era imbricati intr-o fusti gi bluzi maro. Katherine crede ci avantaju^ ei in aceasti funclie era ci nu putea fi identificati drept angajata^ nici unei agenlii. A mai fost de asemeneafolositi pentru operalirrnr 493!glbgt, 9i igi aminte$tecum a strecurato substanli otrivitoare

Jim Keith

15-

in blutura unui intreg grup de tineri, posibil intr-o alti !ari. Q[d @da_de agsr13t era si zgirie 93$9Ir.!--PriqJuina-cu urac care ii iegeadin pogeti gi careera imbibat cu o otravecu ac[iunefoarte rapidi. Sullivan continul: ,,La virsta de optsprezeceani, instructajul meu in ce privegteasasinatul,eracomplet.Am fost prezentati gi altor membri ai unei organizafiicaremi s-aspusci senumea,,Iluminagii". Apoi a trebuit s1lgx 3!utu: glgl_rgrup_relrgiqs -contrq!4!-4gental'1 Pe durata unei perioade de trei ani gi jumitate, pesteprogramarea meaanterioari, s-asuprapuso alta,mai religioasi,axati pe cuvintele cheie:Dumnezeu,supunere,viali spirituali. Mai apoi,personalitatea meade bazdafost implr{iti in {=o-!ripfufi aproapecompletseparate. Pentruci in timpul copiliriei fusesemfoartemult abuzatdsexual,in specialde una din rudelemelede sexfeminin, anumitepir{i separate ale personalitifii mele fuseserdastfel condilionate pentru a oferi ,,serviciisexuale"femeilor.Acestaera un alt avantajpe careil oferea compania mea, atAt tatilui meu cit gi altora care beneficiaude pe urma mea. Uneori, ave-qp-sarcina-de-an,servi"sofiile,politicienilor, atit la nivel local cAt9i mai extins.Din cite imi amintesc,majoritatea (daci nu toate chiar) erau t. La ritualurile lor erau men{ionafi mai mul$ zei $i zeite,de rang mai mic, dar ,,zeitated'principall senumea,dupl cite 9tiu, ,,Ra'i3 ,,Mai multe femeiseadunauin jurul pranzului,in gridini private sauinciperi previzute cu luminatoarepentru a pFctica divinalia 9i pentru a realiza anumite rlqgglgi
152

Controlul maselor

biserici, iar apoi seaduni pentru a€fagtlcaglugUlg4tqaluli Bggine Q€srete.(La adunirile membrilor de sex feminin, am fost adesea forfati si intrelin raporturi sexualede tip lesbiancu participantele.) Nu am fost deloc surprinsl si vid cn llillqrylQblgg-a-aqe?gt u[ Albi, cu mai mul$ s€Ae iq ya&Lhpdului 4s.-Qsi.ciun-de.laCasa ani in urm[!" Sullivana identificat foarte multi participanfi la acesteritualuri, in Washington,D.C., unii dintre ei politicieni faimogi sau soliile acestora,dar mi-a cerut si nu le divulg identitatea.Mi-a furnizat de asemeneao descrierea unei lungi ceremoniioculte careigi amintegte ci erapracticati la acesteintdlniri. Unul din locurile unde crede cd a fost gondilionati se mrnea $coalasauFortireata,undea suferitanumiteintervenfiichirurgicale pe creier.Mai eraugi al1icopii acolo,in zonecaresechemauA, B, ti C, precum gi in aga-numita,,cameride joaci'. Acolo igi amintegtec_urn c€pdlglagjndggg1g$i in scopul operaliunilor guvernamentale,iar printre metode senumira Eisfigiereaunor ursulefi de plug. O alti bazi, igi amintegteci se afla in Reading Pennsylvania. Era o clidire cu multe sceneimense,ca la teatru. Katherine spune ci a fost dusi acolo la v6.rstade opt ani gi ci a fost forfati si ucidl oameni imbricafi ca nigte ,,vagabonzi'1 ,,in continuare refuz si cred ci am omorit oameni la vdrsta aceea",afirmi Katherine,implicand ci esteposibil si fi fost doar o punere in sceni; o falsi crimi avdnd scopul de a o traumatiza.Acestloc, impreuni cu o alti localie unde Sullivancredeci a fost programati, au fost aproximativ identificate in zonaReading. Un alt loc unde avealoc programareaa fost Coffeesville,Maryland. Acolo a fost luati de la gcoali gi dusi la o locatie unde seaflau mai multe remorci gi pavilioane.in acestloc, i s-a fbcut instructailL! fiind invifati cum si se comporte in preajma &-ttp*."*4g'l demnitarilor. Conform lui Sullivan,a fost programatdde personalulNASA, in diverselocalii, inclusiv Huntsville, Alabama;Houston, Texas;Cape Canaveral,Florida; gi BazaAir Force Goddard, lAngi Washington, D.C.La Goddard,spuneci programatoriierauimbrdcali in uniforme 'J-3

Jim Keith

153

cagi in serialulStarTrek pentru a le induceconfuziecelorprogramafi, $i pentru a le discredita amintirile. Katherine igi amintegteci la Goddard a fost conectatdIa o casci legatl la un calculator,un fel de sistem generatoral unei realitili virtuale, iar cdnd inchidea ochii ii apireau diverseimaginil' Sullivan mai vorbegte despre o presupusi m.eto4n Ce c l care implica o reali sau imaginari cllitorie inter-dimensionali. Ea mai afirmi ci cqi de la NAS$ "erau@mporald',1i in,,eilalcltLutapgi in acesteprogr:une, Copii implica{i pufinlanivelme$ali irf tinp-rel citeaucirfile SF pentru copii ale lui MadeleineLEngle, printre care Ei Wrinkle in Time (O breSdtn timp), in caresunt descriseaventurile unor copii carecilitoresc in timp. Sullivancredecd cei de la NASA giuni gi ci incearci si giseascl acesttip de programare,,mi-a alteratprofund proceselementale'l Iq 1991- in mod interesant,inainte de dezviluirile doctorului Hammond cu prMre la descoperirilesale in domeniul controlului min[ii - Katherinemi-a trimis anumite desene,avAndpe ele chiar gl data,spreconfirmare.Eaajunsesela concluziaci existaucinci sister.qe PggqlpaieJle-conjr*al-alminlii, o descriere foarte aseminito are cu ceaa lui Hammond de mai tArziu. ,O alte formi de verificare importanti pentru mine", afirmi ea, ,,estecd mi-am amintit gi chiar am notat tipgfr-ls.de"pragralrlafe sufgrile (alpha,beta,delta,theta gi omicron) in vara anului 1991,cu mul$ ani inainte ca cineva sI dezviluie toate acestea.Atunci cAnd am primit gi confirmarea din partea unor surse independenteci programeleexistl gi ci sunt folosite exact aqacum imi aminteam, am fost foarte deprimati gi supiratn ... Al fi wut ca toateacesteasi fi fost doar in imagina{iamea!"4 - Alfa, afirmi ea,esteprogramareadebaz6. - Beta, care mai este numitd 9i ,,Barbie"este programareade tip sexual (ea crede ci acesttip de Programarea fost inventati de nazistulKlausBarbie). - Delta este programareade tip militar, implicind o stare de loialitategi supunere.

154

Controlul maselor

- P_.rogrernglgilIqlta caremai estenumiti fl-?agasl!gl!!4r9'l_ti implici programareaenergie,imgntale in scopul uciderii telepatice. 9i al influentirii evenimentelor.Ea a mai realizat de asemenea vr-zgalizau-la-dirtanli,careesteposibil si fi fost un sub-setal acestui tip de programare. - Qm.ip:q, spuneea, era un tip specialde programarepentru j-e-cont'ol almi$lii irnplementatede Mafia. Pg$melg Katherinea mai descrisSiabetehnici de programarecarecrede ci sunt folosite,inclusiv electro$ocur{aU-Vslukapului gi al coloanei vertehrale, -s1lgClggld' in zona.g4tului gi igiJctarea unui drog asemi.n6.tor cu drogul sud-americanculare, care inducea paralizia, astfelci nu semai putea migca,dar era totugi capabili si gindeasci gi si simti. Conform lui Sullivan, tatil siu se specializaseintr-o tehnicl numiti ,,programareade tip lcod' care afirmi ci avea loc in apropiereaUniversitdfii TehniceGeorgia.Acolo, copiii erau impingi citre dezvoltareaunei personalitifi multiple fiind introdugi intr-un fel de cocon din hArtiede sugativi unde searuncaupesteei gAndaci. Uneori copii intrau intr-o starecatatonici, dar nu li se permitea si rimAni astfel,afirmi Sullivan. Semai foloseaude asemeneaunelenumerede cod in asociere cu acliunile celor de la CIA. Cltg:ero indica un caz sau un agent ,,inactiv"..Naegri" era un cod folosit pentru proiectelebio-chimice in timp ce .BJrdcage' se refereala o locagieunde erau depozitate arme biochimice. Sullivan igi amintegte ci subiecfii erau adeseori p{gg$gatl c!+_ajutorulmuzicii, al unor instrumente .cu coarde, folosindu-se a3Umite qucgesiunide nete fi versuri. Muzica formaliei Beatles a fost utilizati cel mai des, dar gi Pink Floyd (,,folositi gi pentru programareatemporali a celor de la NASA') gi The.\Alho,in special anumite fragmentedin opera rock,Iommy'i $ijl4ggle erau folosite pentru programare,in special,,Vrijitorul din Oz" gi desenulanimat ,,Alicein lara minunilor". Printre proiectelela carei9i amintegteci a participat saudespre carea auzit senumdri: S-e.abase (sauC- Base),Goldilocks,Massacre.

Jim Keith

155

Sandstone,Royal India, Dot Purple sau Deep Purple, Larkspur, Chronic Headache,Marigold, Z-Bomb,Top Hat, Messiah,Overlord, Fire and Ice,DeltaBlue,DeepBlue,Blowfish Cod" f"ilsuf. a fost un ictimelor controlului sistemspecialcreat pentru a induce amne minfii. Exista gi un sistemcomputerizatnumit Brandon. ,Goldstar OperationsSystems"gi Mongoosesespuneci frceau parte dintr-un proiect al lui GeorgeBush; ,,TheLinlC' se pare ci era o operafiune realizatdde NSA gi NASA in cooperare;Centipedeeste un sistem de separarea informaliei in cadrul CIA gi al Agenliei Nafionale de Securitate.Existagi un prggraql dSContf.ql"al -mlqtiilumit,,Heavetrr's cirui scop era crearea al Getdl @la11e__innrintea pelgaanei.De asemeneaLlensia,fbrl nici o legituri cu organizalia dqg&lg"t"t" a victimelor cu un IQ cu acelaginume, era un p*{-o_grqm genial in cadrul unor metode tip ,,brain-storming".Pax Romanagi The Plan erau mune de cod cu referirela programul arian. PlgiS:Sl$;rl pentru cel seocupade j@ea {".ryggd+"" al, in timp ce proieqllll ,,KSysof Solomonl aegl treilea rezbol m ofereainformaliidecodpe!tIg$€Sidul*.49o-q!r!iptic. t i Conform lui Sullivan.CIA ti rcCg "".oop.rut - f}.a"d .hi"r r.hi-b d *c,gl9-agg$ii ""i erauantrenafiin Rusia- de$iagenliileeraude fapt adversare.Printre codurile KGB se numiri: Dark Chocolate,Sasha,Mink, gi Ermine. in cadrul codului numeric al celor de la CIA, minus unu, minus doi gi minus trei serefereaula KGB. Sullivan igi amintegteci exista o localie in--apropierede Dallas unde se afla un OZ]L ggbf,a!:gggli&hi$g_1i., 9i care fusese fie transportat acolo,fie construit chiar in locul respectiv.Conform aveaula bazi 19_h_!9!9gia spuselorei, OZN-urile constru nazisti din-eeklgl-deilea razboi InglIlial. in prezent existi mai rfr[llE baze operative secretepentru OZN-uri, dintre care una in mun{ii Himalaia gi o alta subacvatici,in apropierede Hawaii. In interiorul OZN-ului se aflau .oamg! care- ar6.tau c? f".":" extrateregtrii",respectiva navd fiind folosite pg$_q-i ogent se creadL ci au fost ripili de extratere$tri. Datorite lludirogeniei tatllui ei,.Kg$erine aaflat,si*ace$i*e5fietglg$tri"lau

1

156

Controlul maselor

1|";! .I*ti pentru prima oari in laboratoarelegermane in timpul celui de-al doilea rizboimondial, in cadrul unor experimenteasupra embrionului tunan.EajUUmr.*eJopjii" pe acegtifalgiextrateregtri gi spuneci eisuntchiar-programati sdcreadi ci sunt afa ceva. Sullivan afirmi ci a intdlnit mul$ din acegtiCopii, inclusiv un biiefel care vorbea englezi gi o limbi numiti ,,trilateralf' care era compusi din multe clicuri gi gesturi simbolice.Ea mai spune de asemeneaci a intdlnit mai mul$ descendenfiai acestormutanti, una din caracteristicilelor distinctive fiind aceeaci mulli dintre ei sunt parlial ragi in cap gi au o tunsoaremai speciali, avind forma unui ,,cuibde pisiri'l Sullivan crede ci 9-c9p!{9ZN -gllorsl al e+tratere$lilotl!!9i esteacelade u pregeti ome"irea i. Ea spuneci, a auzit mai multe disculii desprepos_ibilitatea rrgeri11}Aziilalsedg_glLgli cqre s@ia, astfel ca oamenii si accepte ugurali iqstagS^a5.gp so-ntroluluitotal. Conform spuselor lui Sullivan, mai existe li .alte_nlanud Npii Qrdini Mondiale, inclusiv tllilig3lge trgsihilepentru instaq,re.rea evanshelistilorcrestini pentru a propovidui credinp in ,,ziua judeciliil' sau-in-"ailelede pe urmfl Katherinemai spuneci a ajuns si creadi ci qi*SIDA a fost special creatl pentru a se conforma Apocalipseibiblice.O alte posibilitatedesprecares-a vorbit a fost as.asinarea pre$edintelui,caresi le ofere ocaziacelor de la FEMA si preia controlgl $i si.instaurezetotalitarismul in intreaga1ari.s - Analizind afirmaliile lui Katehrine Sullivan, putem vedea ci modul in care descrie anumite aspecteale Noii Ordini Mondiale este destul de asemdnitor cu literatura conspirationisti de compilafie. Aceastane sugereazl faptul ci povesteaei a fost oarecumcontaminati de lucririle altora;de fapt, la un moment dat, Sullivanchiar men{ioneazdcd a citit cevascrisde evanghelizatorulgi sustinitorul teoriei conspira{iei,scriitorul TexeMarrs. Totugiaceasta nu dovedegteci ea nu esteo victimi a controlului min[ii. In ce privegtedovezilede ordin fizic, intr-o scrisoarecaremi-a fost adresati, Sullivan afirmi ci: ,,Am mai multe urme rotunde, mici, de culoare albi, pestetot, in zona antebrafelor,a brafelor gi

Jim Keith

157

a picioarelor. Acesteaprovin de la agqe-l-e c.q"_pggq! eleg"t_r19*e. Este posibil sd mai am astfel de urme gi pe alte p6r!i ale corpului dar eu nu le pot vedea.(Un investigator,ofiler de polilie din Atlanta a verificataceasta, frri caeu s5.-ispuncl area$aceva,gi a confirmatci persoanaprezinti intr-adevir urme de armecu qocurielectrice).De asemenea,pe parteastdngi a capului gi in zona sprdncenelor,pielea imi estedecolorati,din cauzaunei arme cu gloanleoarbecu care tata trigea in mine ... Nu am prea multe probe materiale,deoarece cam tot la zeceani, supravegbglelul-nqegig"! 3"tg9tpgg!v6, mi ob_ll_ga s:{ arunc-efectivsau si dau tot ce aveam,lnclusiv lenjeria de palj_bijuteriile $i si incep tstul din nou de la zero. Cred ci aceasta eleJoaafulloldea*ssasiguacAls+a-qq9z-eic!odov-ad6."6 O alti formi de verificarepe care KatehrineSullivan i-a pus-o la dispozilie autorului esteo lqqgi lista de noiile folosite de tatll ei pentrucursurilepe carele preda:aparentorededezvoltarepersonali. cu Din acestenotile reiese foarte clar ci acestae51fa.q1llr_ariz-at iiozof,ee, avind subliniate multe diverse caneeplepsihologice sicitate interesante.El chiar mengioneaz|@i, a chirurqiei gi a terapiei cg_$ggCdslectrice-'in lsihiatrie, munca doctorului |ose Delgado precum gi ,,sacrificiulcopiilor practicat in referirela ,,reconditionareamentali din vechime".De asemenea,face subliminale$i montaiulTV'i In mod evident, Rusia"$i la ,,tehn-icile tatil ei gtia destulde multe despretehnicilede control al minfii. Sullivan a mai pus la dispozilie gi o copie a unei scrisori din partea unui procuror din statul Georgia (al cirui nume nu doregte si il menlionezgi ii respectaceastidorinfi) careconfirmi faptul ci tatil ei a fost arestatpentru molestareasexuali a fratelui ei vitreg. in scrisoare,procurorul afirmi urmitoarele: ,,Suntconvinscd am fi cigtigat procesulpentru ci dovezileimpotriva lui erauzdrobitoaregi parlial acuzatiile':7 de asemenea acestarecunoscuse Igairte {e- a apirea in fata instanfel plalStS-aSiaueis. Note: 1. Sullivan, Katherine, "Like Father, Like Daughter" la Mind Control Forum la www.mk.net/ -mcf/resrc-hm.htm, CAHRA; CKLN interviu la Mind Control Forum

Jim Keith t.

5. 6. 7.

"Questionnaire for Survivors Abused Over the Age of Eighteenl februarie 21,1993,copieoferiti autorului de KatherineSullivan Sullivan, Katherine, "Like Father,Like Daughter" Katherine Sullivan, corespondenli cu autor, martie 23,1999 CKLN Katherine Sullivan, corespondenli cu autor, martie 23, 1999 Scrisoarede la un notar public din Gergia, nume ascunsla cerere,datat la ianuarie 30, 1990,citre mama Katherinei Sullivan

CAPITOLUL 20 Evaluarea relatirilor

despre Monarch

Problemain ce privegteevaluarearelatirilor multor presupuse victimealecontroluluiminlii esteterapiapsihologiciin sine.Aceasta estein esenleun processubiectivprin carepacientul esteinfluenlat de terapeut gi invers. Estevorba despreun proces intim in cadrul ciruia doul persoanecolaboreaziin speran{avindecirii pacientului gi aducerii la iveali a adevirului cu privire la ce i s-a intAmplat. Uneori acestscopnu esteatins. in unele cazuri,esteposibil ca versiuneapresupuselorvictime si fi fost influenlati de relatirile altora. Acegtiaajung astfel si se raportezela lucruri care poate le-au citit altundevasau le-au auzit de Ia al$i. Prin urmare, daci nu se depisteaziacestelucruri, un caz de abuz sexual din copillrie poate fi transformat intr-o intilnire cu un politician de marci desprecare se afirmi ci a sivirgit totul. Datoriti unui cogmardin copilirie in carea visat ci esteinconjurat de adoratori ai lui Satanaimbricali in robe negre,subiectul poate ajungesi fie convinsce aceastai s-aintAmplatefectiv.Clienlii tatilui care poate era agent de asiguriri ajung astfel si fie identifica(i ca avAndtoatetrlsiturile membrilor societeliiIlluminati. Chiar qi Dr. Colin Ross,un bine-cunoscutcercetatorin ce prive$teproblema tulburirii de personalitatemultiple gi controlul minlii recunoa$te cazurilorestedificild: ci evaluarea ,,Nupoli si-1i dai seamadoar ascultAndpovesteapacientului...

159

nu pofi spunedin prima daci e adevlrati saufalsi. Cu altecuvinte,ai nevoiede probe adilionalecaresi dovedeascidaci s-apetrecutsau nu in realitate.Mai alesin ultimii cinci ani, am invilat cl oamenii au amintiri extrem de detaliate,credibile gi pline de emofii reale ... dar ci sunt la fel de multe ganseca evenimentelerespectivesi fie reale sau si nu fi avut loc niciodati. Am lucrat cu persoanecare aveauamintiri foarte elaboratecu enorm de multe detalii dar care s-audoveditintr-un final ci nu s-auintimplat niciodati. Nu pofi fi niciodati sigur."t Nuexistdnici urmide indoialici nul|i oameniaufostfttimele programelor de contro_l_Aljg-iUtit_{_alabq?gdgf ritujr_lice- in opinia mea chiar mult mai mulli decit s-a spusweodatl - existi de gi multe persoanecareseproclami victime alecontrolului asemenea minfii, dar mie relatirile lor nu imi par in intregimecredibile.Tot a$acum existi criminali la indigo, separeci sunt gi vlglrmda 1gglgo careasociazi problemelepe carele au cu povegtilealtora,fie acegtia victime saunu. Un exemplu de un posibil caz de amigire gi contaminare a amintirilor unei presupusevictime a controlului minlii estepovestea '80 lui Pat Murgess.In anii ea a suferit o depresiepost-partum in urma aducerii pe lume a celui de-al doilea fiu al ei. Anterior acestui eveniment,se pare cd Burgessa dus o viali normaln frrn a suferi de weo problemi psihologici. Plingdndu-se de depresie,Murgess a contactat-o pe hipno-terapeutaAnn Marie Bauman, care de-a lungul a mai multe gedinfe a ajuns si creadi ci a descoperitcel pufin treizeci de personaliti$ diferite in profunzimile psihicului lui Murgess.ConsiderAndcd era necesari pregitirea unui terapeut mai experimentatin tulburirile de personalitatemultiple, Bauman a trimis-o pe Burgessla Dr. Bennet Braun, gef de clinici la bine cunoscutul centru medical Rush PresbyterianSt. Luke's Medical Centerdin Chicago.ln luna martie 1986,Burgessa fost internati la clinicalui Braun. Pe durata terapiei, Braun i-a prescris acesteiadoze mari de substanlepsiho-active,inclusiv Halcion, despre care si gtie ci in unele cazuri poate induce halucinafii. Braun a ajuns si creadi ci a descoperitintr-un final chiar trei sute de personalitili ascunsein

160

Controlulmaselor

fiinfa Iui Burgess,gi cd femeiafuseseconducitoareaunui cult satanic la nivel mondial implicat in multe crime, canibalism,viol gi alte acte violente.Segtieci Braun credeade mult in existenlaunui uriag cult satanicimplicat in programede control al minlii gi abuz ritual, 9i la un moment dat, potrivit lui Burgess,i-a spus acesteiaci Papa era conducitorul cultului gi ci il abuzasesexualpe fiul ei. Burgess a solicitato investiga{iea celor de la FBI dar auzindu-i povegtile, direclie. au deciss5.nu faci nimic in aceasta aceEtia Ambii copii ai lui Burgess,in vArstl de trei 9i cinci ani, au fost internaqi la spital pentru examinare, administrAndu-li-se medicamente9i petrecindu-gitrei ani in terapie,inchigiin secliade psihiatrie infantili a spitalului. d fostexternati.A ajuns Dupi doi ani gitrei luni in spital,Burgess astfel la concluzia cl aceaconvingereci fusesemembri criminalS a unui cult satanic era rezultatul medicamentelorcare ii fuseseri prescrisegi care ii alteraserimodul de a gindi, toate in relaliecu viziuneaparanoicia doctoruluiBraun9i a departamentuluiMPD de la RushPresbyterian.Burgessa dat in judecati spitalul qi pe doctorul Braun,ajungdndu-se la o inlelegereintre pirli pentru 10,6milioane de dolari. Clinica lui Braun a fost inchisi, dar acestainci practici psihiatria la Rush. Un fapt care s-a aflat doar recent este acelaci Braunnu aveainci autorizaliesi practicepsihiatriala datainceperii terapieicu Burges,gi ci a ob$nut-o doar la un moment dat, ulterior. StatulIllinois s-a sesizatin mod oficial impotriva doctorului Braun cerind si ii fie revocati autorizafia.2 Un alt exemplude un cazde posibili amigire l-am men{ionatin carteamea Mind Control, World Control (Controlul minfii, controlul Iumii). Este vorba despre lucrarea The Illuminati Formula Used to Create an UndetectableTbtal Mind Controlled Slave (Formula iluminalilorpentru a creaun sclavperfectcontrolatmentalcarenu poatef detectat)de Fritz Springmeiergi CiscoWheeler careconline multe detalii care mie nu imi par credibile. Narafiunea acestora seamini cu o ingiruirede povegtihorror pe o bazi fundamentalist cregtini, flri a se{ine cont preamult de probe,credibilitatesauchiar posibilitate.Dupi publicareaprimei melelucriri, am ob$nut o lungi inregistrarecu CiscoWheelercaremi-a confirmat in multe privinle

Jim Keith

16l

pirerea pe careo am desprepovesteaei. Wheeler,careigi incadreazd relatareape fundaluluneiputernice credintereligioasecregtine,credeci provinedintr-o familie ai cirei membri au fost timp de multe generafiisatanigti,gi ci tatil ei era masondegradul33gimaremaestrual societitiisecretea iluminalilor. Ea esteconvinsi cd acestaesteun programatoral minfii in slujba guvernuluiimplicat in contrabanddcu droguri in timpul rdzboiului din Vietnam. El a fost unul dintre cei careau adunat kilogramelede heroini depozitatein trupurile celor decedalitrimigi in lari sprea fi ingropali. ,,Scopulacestuilucru", spuneWheeler,,,a fost distrugerea fundamentului familiei. Cultura drogurilor a fost de fapt adeviratul scopal rizboiului din Vietnam." Lisind la o parte,,structura celuleifamiliale"giscopulrizboiului din Vietnam,Wheelersusfineci la sfirgitul anilor'40, iluminalii au fhcut un plan pentru a infiltra bisericile.,,Acegtiainleleseriputerea lui Dumnezeudin biserici,gi trebuiausi giseasciun mod pentru a seinfiltra in biserici gi a zdrobi forla saspirituali, putereaSfAntului Duh care lucreazi,in bisericll' Tatll ei, spune Cisco, a fost folosit pentru a servi acestuiscopgi astfels-acisitorit cu o femeiecarenu era membrl a secteiiluminalilor gi nici nu fhceamagie neagri, dar proveneadintr-un mediu cregtin,astfelcd i-a asigurataccesulin cercurile fundamentaliste. La fel ca gi mulli algi, Wheeler crede ci a fost traumatizati gi condigionatdincd de pe wemea cind seaflain pdntecelematern gi ci, ,,lavdrstade 18 luni, fiind programator,tatil meu imi puteacontrola ficatul,rinichii, bitiile inimii, pulsul gi respirafia."Ulterior, spuneea, a devenito jucirie sexualipentru mai marii lirii. Conform spuselor lui Wheeler,programareaa avut loc in China,la bazamaritim[, la inchisoarea Alcatraz,la Presidio,la castelulScotty'sdin California, 9i la Spitalulde boli mintale gi SpitalulmasonicDorenbeckerdin Oregon. Wheeler estimeazi ci in proiectul MKULTRA au fost inclugiun total de 10 milioanede copii. ,,Am participat Ia intilnirile la vXrf ale familiei regalebritanice, in scopurile organizatiei iluminafilor", relateazS,aceasta.Primul pregedinteamericancareigi amintegteci a abuzat-oa fostEisenhower. De asemenea esteconvinsici a suferitproceduride controlal minlii

162

Controlul maselor

sub supravegherea infamului Dr. Greene,carespuneci estede fapt doctorul nazistiosef Mengele,careopereazisub un nume fals.Thtil ei, spuneea,a fost adjutantul lui Mengele. in ce privegte cirlile pe care le-a publicat impreuni cu Springmeier,Wheeler spune,,,Daci ar fi distribuite de o edituri, Illuminati le-ar cumparape toate gi ar aveadrepturi asupralor, iar astfelne-ampierdetoatecir(ile." Ca si inlelegemmai bine modul in care Wheelera ajuns sd creadici a fostvictima unui abuzprin procedeede controlal minlii, si ne glndim cI aceasta a fostin terapieimpreuni cu altepatru femei caretoate credeauca fuseserS. programatecam in acelagiinterval de timp cam de acelagipersoane.Aceastaspune,,,in cadrul procesului de vindecare,primul lucru pe carea trebuit'si-l recunoagtemfali de noi ingine a fost acelaca toate suferim de MPD [Tulburarede personalitatemultiplil, de DID [Tulburarede identitatedisociatd], gi ci provenim din familii care au practicat satanismul timp de generaliiintregi." ln plus, la fel ca gi multe alte amintiri legate de controlul minfii, de abuzuri ritualice gi de faptul ci. a fost juciria pregedintelui Eisenhower,versiunealui Cisco Wheelercu privire la istorialumii esteo lungl predici cregtini despresfirgitul vremurilor gi dupi cdte pot si imi dau seama,lipsiti de orice dovadi. Esteevidentci Cisco Wheelercredein ceeace spune- nu md indoiescde sinceritatea ei dar amintirile ei sunt atAtdevagi 9i de generalein ceprivegtedetaliile, incit nu conlin nici mlcar o urmi de o dovadi oricare ar fi aceasta, sauchiar o relatareclt de cAtcredibili. Bineinleles, acestfapt nu este neapirat de importanli majori pentru acceptarearelatirii ei intr-o eri in care se pare ci jumltate din populalie credeci extrateregtrii colaboreazS. cu guvernul american in baze subterane,dar pentru mine estecevavital. Degi probelesunt spaimaanumitor cercetitori, pentru a acceptaasemenea rapoarteca fiind veridice,trebuiesi ne bazl,mneapirat pe dovezi. imi pare evident ci Cisco Wheeler a avut unele probleme in via{i gi ci aceleproblemeesteposibil chiar si-gi fi avut origineain anumiteproceduride control al min(ii. Nu excluddin start aceasti posibilitate.Dar ideeaesteci nu a dovedit in nici un mod faptul

Jim Keith

163 ci a fost subiectulprocedurilorde control al minfii sau ci cIA sau Illuminati sunt responsabilipentru asta.3 Din nou, nu vreau sd spun cI to{i cei care cred cd au fost controla{imental saucarecred ci au fost victime ale unor abuzuri ritualiceseamigescsinguri.Departede mine acestgdnd,dupi cum reiesegi din timpul investitpentru redactarea cirlii de fafi. cied insn ci multe dintre acestepersoanesunt intr-adevir victime,gi cr existi o lume subterandcarese ocupi cu controlurminlii gi cu abuzurire ritualice,carea fost doar parfiar dezviruiti pani in prezent.Totugi, cazarica acesteatrebuiesdfie evaluatecu atenfiein mod individual. Acceptareafiecrrei relatdrifrrd nici o obiec(ie,chiar gi a cerormai strigitoarela cer gi evidentparanoice,a$acum fac mulli cercetitori, duce la discreditareacazurilor de abuz gi control al minlii careau avut intr-adevlr loc. Estede asemenea important si realizim ci aceasticontaminare a relatrrilor victimelor atit realecat gi imaginare,poate fi chiar o modalitatedediscreditare a adevirului.Asocierea dedetaliifantastice acestorcazuri, conexiuniledintre agen{iilesecretegi extrateregtri 9i agamai departe,arunci o umbri de indoiali asupracazuriror reale de abuz. Aceastaeste ,,confuzia,'provocati despre care vorbegte Katherine sullivan ti allii. Nu estemai pu{in adevirat ci traumeie, abuzurilegiprogramareamentali dezorienteazivictimele,care devin astfelconfuze'nu mai pot stabiricu exactitatesursainformafiilor, aga cumse intdmpli in multe cogmaruride acestgen. ln concluzie,existdmulte relatiri privind cazuride contror ai minlii careimi par credibile,gi de asemenea mulli martori alecdror mirturii stauin picioarela o analizi amdnuntiti. Note: l' Interviul Dr. colin Ross,expusduminici, apririe6, 1997ra cKLN-FM gg in Toronto, Canada.Interviu condus de Wayne Morris 2. Dateline, televiziuneaNBC, octombrie ZA. tSgS 3' wheeler, cisco, interviu de 5o1dus wayne Morris pentru cKLN-FM radio, Toronto,Canada,Octombrie 5, t99g

fril lrilrll It

i]lri]rll

tilil ttitil

ffiiil

Jim Keith

CAPITOLUL 21 Ascundereaabuzurilor

Una dintre strategiilefolositepentru a ascundecazurileefective de control al minlii estesi se aduci in fali tot felul de pseudospecialigticare si negec[ existi aqaceva.Un asemeneagrup este FundatiasindromuluiAmintirilor False,un grup de psihiatria cdror misiune este aceeade a dovedi ci abuzul ocult 9i controlul minlii sunt doar nlscociri ale imaginafiei.Deginu existi indoiali ci unele cazuridecontrol al minlii gi abuz ritualic sunt imaginate9i ca au loc multe acuzaqiifalse,existi totugimulte dovezicarearati ci asemenea abuzuri au avut loc intr-adevlr. Totugi nimeni nu analizeazl documenteleCIA privitoare la MKULTRA, cici fundalia respectivi arechiar scopulde a demonstraci nu despreastaestevorba. Cercetitorul in domeniul controlului minlii Walter Bowart a afirmat urmitoarele cu privire la Fundalia Sindromului Amintirilor esteo ac[iunepusi in sceni de Agenlia Centrali de False:,,aceasta Informalii. Ea are drept scopmanipulareacomunitifii medicaledin domeniulpsihologieigi psihiatriei.Pentrua te discredita,te menlin intr-o starede teami gi teroarei' Componenlafundaliei este griitoare. Mulli dintre psihiatrii din consiliul de administralieal grupului au leglturi cu operaliunile de control mental ale CIA sau cu armata. Aceste persoanesunt adeseacitate de tribunal in cazurileunde estenecesaridiscreditarea t acuzaliilor de abuz sexualritualic Aicontrolul minfii. Unul dintre membri iniliali ai grupului, Martin T. Orne, un cercetitor finanlat la un moment dat prin prograrnul MKULTRA gi prin agenfiile militare esteangajatal Laboratorului de Psihiatrie Experimentali de la UniversitateaPennsylvania.Orne era prieten 9i cu GeorgeEstabrooks,primul cercetitor in domeniul creirii unui candidat manciurian controlat prin hipnozi, acestaliuddndu-se in fala cercetitorului John Marks ci el era tot timpul Ia curent cu privire la progreseleCIA in domeniul controlului mental. Unele

rcs

dintre cerceti.rileinifialeale lui Orne, inclusivstudiul amnezieipost hipnotice au fost finanlate din Fondul pentru Ecologie Umani, o sursi de direclionarea banilor CIA la UniversitateaCornell.HEF a finanlatnumeroaseexperimentemajorede controlal minfii in lumea intreagi, inclusiv cele ale infamului Ewen Cameron de la Institutul Memorial Allen din Montreal. 2 Orne a fost convocatpentru a o examinape Patfy Hearstdupi ce Armata de EliberareSimbionezi,o unealti a agentieia fost redusi la ti.cere de LAPD. De asemeneagi Robert laz Liftom, fondator al Fondului pentru EcologieUmani gi infamul psihiatru MKULTRA, Louis folyon West au fost de asemeneaconvocafipentru a o evalua pe Hearst.O alti personalitatecarea fost solicitati pentru a o analiza pe PattyHearsta fost o profesoari.pensionarl de la Berkeley,doctor MargaretSingercaregi eaftcea partedin consiliul de administralieal Funda$eiSindromului Amintirilor False.Singerficuse experimente pe prizonierii americanidin timpul rizboiului cu Coreea,la Institutul de Cercetareal Armatei Walter Reeddin Maryland, in anul 1950. Fondatorul FMSF, Ralph Underwager director al Institutului de Terapii Psihologicedin Minnesota gi redactor al unei reviste intitulate Problemelegatede acuzafiilede abuz infantil, esteun alt membru al grupului careesteposibil si aibi gi el un os de ros. Se spunecd Underwagera afirmat intr-un interviu acordatunui ziar din Amsterdamci era ,,vointalui Dumnezeu" caadulgi si aibi raporturi sexualecu copiii. Ulterior in Franfa,Underwagera depusmirturie in favoareamembrilor cultului Copiii lui Dumnezeucarepromovau pedofilia,suslinind ci acegtianu erauvinovali de abuzareacopiilor. 3 Povestealui Peter gi Pamela Freyd, directorii executivi ai fundaliei estefoarte semnificativi. Familia Freyd a fost acuzatede abuzsexualde citre fiica lor, Jennifer,careesteprofesorde psihologie la UniversitateaOregon. PamelaFreyd l-a chemat drept martor pe propriul ei psihiatru, doctor Harold Lief, gi el membru in consiliul de administralieal FMSF.Concluziaacestuiaa fost c5,|ennifer nu fuseseabuzati. Lief a fost maior al Corpului Medical al armatei gi membru al corpului didactic al Universitilii Pennsylvaniala data la

Controlul maselor

t66

care universitateaera implicati in anumite experimentefinanlate De asemenea de guvernin domeniulmodificirii comPortamentale. l-a asistatgi pe doctorul Orne in studiile saleprivind programarea hipnotici. a o alta strategiede discreditarea victimelor controlului minlii gi a terapeulilor care investigheazisubiectul sunt acuzatiile in instanli. in 1998,guvernul federal a dat-o in judecati pe fudith Peterson,psihologtexan, acuzind-o de implantareintenfionati a unor amintiri falseclienlilor ei pentru a prelungi durata terapiei. Doctor Petersona mai fost de asemeneaacuzatd'de fraudi prin clienlilor facturilede corespondenlidin cauzafaptuluici expediase guvernul audiase clrli, platl prin po$te.La data publicirii acestei doar pacienlii nemulpmili gi avocafii acestora,firi a o convocala audieri pe doctor Petersonsaupe clienlii acesteiacareavuseserio victime ale experienli pozitivl cu ea. Anterior, aceleaqipresuPuse de Slnitate 9i Retard fraudeiinaintaserlpldngerila Departamentul Mintal precumgi Ia Departamentulde Sinitate al statuluiTexas.in urma investigaliilor realizatede acesteorganisme,doctor Petersona s fost glsiti nevinovati de acuzaliileaduse.

Note: l. Constantine,Alex, "The FalseMemory Hoax: CIA Connections to Mind Control Cultsl' Paranoia.Iarna anilor 95/96 2. Constantine; Ross,M.D., Dr. Colin, "The CIA and Military Mind Control Research: Building the Manchurian Candidatei' discurs qinut la Ninth Annual Western Clinical Conference on Trauma and Dissociation, aprilie 3. 4. 5.

1 8 .1 9 9 6 Constantine Constantine;Blood, Linda' The New Satanists.New York: Warner Books,l994 Morris, Wayne, Prefatela interviul cu profesorul Alan Scheflin la CKLN-FM radio, Toronto, Canada,iunie 22, 1998

CAPITOLUL22 Controlul electronical mintii

Un uriag pas inainte in ce privegte dotirile tehnice in domeniul controlului minlii a fost descoperireafaptului ci e-nergia electromagnedcepoate fi*folosita.*pentnr*a...influenla*a.JAni -$au a.omori;f,jnfe um"an-e*Ja"disfanta. Faimosul om de gtiin{i Nikola Teslaa fost unul dintre primii oamenii care a aprofundat efectele electromagnetismuluiasupra organismului uman, fiind urmat de E.L. Chaffeegi R.U. Light in 1934 cu descoperiream,onogtafdui, ,,o metode de control la distan{i a stimulirii electricea sistemului nervos". ln acelagian, omul de gtiinli rus Leonid L. Vasilieva scris articolul ,,Evaluare critici a metodei hipogenice'i cu privire Ia descopeririledoctorului I.F. Tomashevsky9i a cercetirilor sale in domeniul influent,irii 11-{i_stan$_acreierului cu ajujorul undelor radio. Vasiliev scria: ,,pentru a controla stareasubiectului in afara laboratorului, in cadrul unui alt set de experimente,s-a folosit un aparatradio ... Nu s-au realizatmulte experimentede acestegen,dar rezultateleobginutearati ci metoda de utilizare a semnalelorradio amelioreazdsubstanlialposibilitilile experimentale." lntr-o alti parte a lucririi, Vasilievadiuga: "Tomashevsky[I.F. Tomashevsky,un faimos fiziolog rus] a realizatprimul experiment cu un subiectla distanli de una sau doui inciperi, in condiliile in care participantul nu gtia gi nici nu binuia aceasta.In alte cazuri, transmifitorul nici nu seafla in aceeagiincipere gi altcinevaobserva comportamentul subiectului. Experimenteleulterioare la distanle considerabileau fost reugite ... unul dintre acesteafiind realizat a fostrespectatiin parlial la distanli. .S:g"rti".!qg"t"te {9,a_4do1mi interval de un minut." Un alt cercetitor al potenlialului cimpului electromagnetic in 1930 a fost profesorul E. Cazzamalli.Cazzamallia bombardat su=bier:ti.icu-r:gderadie-VHF iar apoi a,,anuntat o lume ifiail"-ira ci acegtiaaveauhalucinaliisubinfluenlaundeloroscilatorii."r

168

Controlulmaselor

Andrija Puharich a fost un alt prim cercetitor al efectelorenergiei electromagnetice, care a aprofundat efectele undelor radio asupra animalelor. Acesta a lucrat la Universitatea Northwestern, la sfdrgitul anilor'40. in 1948, Puharich a infiintat un laborator numit Fundalia de Electrobiologie tyt_gg39!gq4.?, intr-un loc pe care cu modestie il numea, ,,un hambar intr-o pldure''' in apropiere de Camden, Maine. Nu era nici pe departe un hambar, avind o suprafali de 30 m x 15 m, cu pivnili gi etaj. Se spune ci fuseseun depozit al armatei in timpul celui de-al doilea rinboi mondial. Printre asociatii lui.Puharich Ia Masa Rotundi se afla gi Warren

S. McCulloch,unul din fondatorii te-q{eiciberleticii, carelucrase iu spitalul Bellevue Hospital din New York. McCulloclr fusege turilor cerebrale electronice qi riu al al implanturi unq_!_gsjin4ler sus lilgpgliu realizase multe conferinle finan{ate de Fundalia Josiah Macy, fr., un canal de distribulie a fondurilor CIA pentru cercetlrile in domeniul controlului minlii. Un alt asociatal lui Puharichera Igrrn $3ys Hammond, desprecare se spuneca a fost singurul elev al lui Nikola Tesla.Hays era de asemeneainteresat de utilparea electromagnetismuluipentru a influenla minteaomului. Dupi desfiinfarea organizalieilui Puharich,acestaI-avizitatdes pe m4esllrulinginerigl-gociale,{ldous Hq4[ey la Tecate,in Mexic, unde se studiau.efectele_ql9gllg{f.iiasupraorganismului uman. in 1954,Puharicha fost gi el angajatde Centrul de Arme Chimice gi FTiogi." al armatei,de la Fort Detrick, Maryland, pentru cercetdri Acesta a aprofundat efecteledrogurilor privind efgsjelelp-ubi. la Fundalia pentru CercetarePermanenti, finantati de Sandoz ChemicalWorks.3 Printre realizirile lui Puharich se numiri pgglggnui tehnice al' fost tip dq*tqrple4_de$esggfu, ale carui speci,fi_catii in cadrul unei conferin.te gggpiU4lg_dq44. ifr.E@rie_1987, despreelectro-magnetism, Puharichigi descriaastfelinvenlia:,,Am reugit si dezvoltim unjisggzililldej$ul$re care incape intr-un d;nte. C.t ajutorul unui mic releu de emisie-receplie, am reuEitsi auzim totul foarte clar, dar din nefericire inyendia-a fost imediat p1191_gu.b secbes!$ de o agenlie.guvernamentali.Dar in ce privegte

Jim Keith

169

componentahard,problemaa fostrezolvatii'Esteposibilcaimplantul dentarradio sdfie incd utilizat.in numirul siu din 5 februarie,1996, reyistaChemicaland EngineeringNews(Noutdfiin domeniulchimiei Si al inginerier)publici un articol intitulat ,,Un profesor din Hong Kong di in judecati StateleUnite pentru manipulareprin controlul rPi4!ii1:a ,,Ziarul South ChinaMor ningPost apublicatin datade25ianuarie un articol din carereieseci un profesorasistentde la Universitatea de $tiinga gi Tehnologiedin Hong Kong a intentat un proces in valoarede 100 de milioane de dolari impotriva guvernului Statelor Unite cu acuzalia.a !Eg&_rt jgplg$"t. Iu i*l$gtar, micro-cipuri " avaru|$gtlggp cpglroluJmintii. Huang Si Ming afirmi cl aceste dispozitivei-au fost implantatein timpul unei interventii dentarein alul-_!99lin timp ce era student la universitateadin Iowa, conform ziarului Morning Posf,reporter PatriciaYoung.Un alt student de la universitateaIowa careasemenilui Huang era tot de origine chinezi., comiseseun omor in rnasi iar polilia federali, afirmi Huang, ii implantase dispozitivul la nivel dentar pentru a vedea daci gi el fuseseimplicat. ,,Profesorulchinez afirmi c5.a suferit o amnezie similari cu rtldtggr"l &lrgmer carel-a impiedicatsl maipredea.Acestaspune ci fenomenul a incetat dg3l =!g".! cind a solicitat asistenldlegali, pentru intentareaprocesului.ln afari de StateleUnite esteacuzati, 9i Universitateade $tiinli gi Tehnologiedesprecare se afirml ci a fost implicati in cqntinuareaopera;iunilor de control al mintii. De asemenea, se soliciti despigubiriin valoarede un milion de dolari din parteaacuzalilorpentru ,,lipsastandardeloretice". ,,Huangmai suslineci.unul dintre dispozitivelecarei-au fost implantate in dinte ii poate citi gA!4glile si de asemeniiiinduce mental anumite cuvinteatunci cind doarme.Un al doileadisooziti pozltlv, credeel, tJansmiteimaginile, pe care el le vede,unui receptorcare le inregistreazi. I)iSpoziti-vulde control al min{ii, spuneel, il poate impingesdcomiti fapte-oreldlOferi in aceastiprivinli doui.exemple dintre careunul nu poatefi menlionat in acestgen de revistil' Huang nu este singurul care se plAnge de implantarea unor

170

Controlulmaselor

dispozitivede control al minlii la nivelul dinlilor. Iati povestealui

Pend-E.' ,,Laun moment dat, o radiografiepe caremi-am flcut-o, arita prezenta ulgl obigct_.dem-qlaf i1f_pAflg_$agga.a,craniului, sub birbie, in mugchii gitului. iqgi-199',q, am reugit in celedin urmi si il scot gi am intrebat multi doctori daci esteposibil si fi cizut acolo in timpul unei extractii. Acegtiaau rlspuns ci esteposibil dar totugi sunt $ansefoarte mici. Majoritatea au fost de pirere ci p9n:lraglg:tglgqs_c g_le!. 4iq exterio r- Am t rim is radio grafia cdtre Dr. Simsgi acestam-a operatpentru a indepirta respectivulobiect. Ciudat esteci in urma acesteioperafii m1 s-11n-aidescoperit-inci un gPiect de dimensiuni foarte mici [a+i:re$l_qnglui. Dupi ce a examinatradiografiamea, Dr. Leer m-a sunat si mi intrebe daci mi-am rupt vreodatl umlrul sau dacl am fost vreodati afectatde o explozie.I-am rS.spuns ci nu. Acestami-a spuscI motivul pentru carem-a intrebat a fost acelaci radiogrqfianrilg lo_q1lp__qlufprezen{a t*g5gp in um_irulmeu sting, ca gi in cazul unei operafii la umi.r. Dupi gtireamea,nu mi-am rupt niciodati nici un os gi am sunat-o gi pe mama mea si o intreb. Ea a spusci nu am fost niciodati operat in copilirie. Aceasti parte esteun mister total." ,,in primelegaseluni de torturd (careuneori era insuportabili), am mers la dentist spunAndu-ici sintt_dureri-m.arl sub protezacaremi fusesepusi in urmi cu cdtevaluni. Acestaa indepirtat proteza dar durereaa continuat. Aga ci am consideratin mod gregitci era de vinl zona gdtului. Peradiografiegi la tomograf sevedefoarte clar ci wkllntre gg-@!ie {in!!i mgi -qstefogles{t4rcilqr,$i Persoanelecirora le-am cerut pi.rerea au spus ci este lUEqiUAAle. vorba probabil de un efectde interferenli cu metalul."s O descrierea unei intdlniri carea alrrt Ioc pe 22 mai 1963in biroul profesoruluiZinoviev,la Ministerd ado."1iffiffi gi gpvlgllcdne oferl mai multe detalii cu privire Secundaredin U_4ggnea Ia nivel$latinsde-cereeg!*q.r-li rpgi in domeniul electromagneticii.In timpul unei gedintecu al$ 16oamenide gtiinfi, profesorulArtemov a vorbit despre ceeace el numea ,,un dispozitiv de influenlare a minlii'l Ar-temov spunea cn il viito$!-_4plgpjat, un element de

Jim Keith

171

de dimensiuneaunui tranzistor electromagnetic transmisie-receplie radio va fi folosit pentru a$i.pgb creativitatgagi energiamentali. El mai spuneaci primelemodeleale acestuidispozitiv{{a construite aveauolmensluneaunul computer,.,ar ln p-rezenro"GGffii mai portabile.6 Sovieticii au mai cercetat de asemeneagi anumite aplicalii q3LpgltL hglgqg.eale energiei electromagnetice.Prin angl 1260, specialistulMilton Zaret igi amintegteci a fost abordat deCIA.Zaret lucrasela un proiect al Air Forcepentru evaluareadaunelor oculare potenlialein cazultehnicieniloraparatelorradar 9i cu microunde. Dar CIA era interesati de chestiuni mai ezoterice.Acegtiai-au pus asupracomportamentului intrebiri cu privire la efect_ukn-icroundelor uman gi la posibilitatqAqllllzari-i-rugouqdelor p entru operatiuqi de slatare agfierulsi. Ulterior, ig-elgl-Lgfs acegtiai-au dezviluit in Moqc_o_va cele din urmi lui Zaret scopul lor: Ambasjldf 9U_4_dS_!g pe radiafii careei Ie erabombardaticu microundede citre rugi cu

tttffi Zaret a fost pus la curent cu p-tglgglg!f1!4ora, un Program guvernamentalin curs care aveadrePt scop descoperireamotivului pentru care rugii radiau ambasadagi daci era posibil, deturnarea respectivelorcercetiri pentru scopurile personaleale celor de la CIA. in cadrul unuia dintre experimenteleproiectului Pandora, mai mul$ cimpanzei erau iradiafi cu microunde' Coordonatorul programului a concluzionatci ,,se pare ci existi un Potential de exercitarea unui anumit grad de control asupracomportamentului uman prin intermediul unor microun4g-delgl$ ftgiygli. El a solicitat de asemeneastudiul ulterior al efectelormicroundelor in scopuri militarel' Zaret a realizat gi el anumite teste iar concluzia lui a fost cd ,,oricarear fi fost motivele ruqilor, aceEtiacredeauci fascicolulde T unde aveas6 modifice comportamentulpersonaluluiambasadei." Recomandirile lui Zaret au fost simple. Guvernul american trebuia si le ceari rugilor si inceteze iradierea angajalilor sii. Personaluldin cadrul ambasadeitrebuia de asemeneasi fie pus la loc Aide asemenea fapt carenu avusese curentcu ceeacesepetrecea,

172

Controlul maselor

si li se ofere alegereade a se transfera altundeva. Zareta fost asigurat ci sugestiile sale aveau sa fie urmate. Dar aceastas-a petrecut doar intr-o singuri privinli. Pregedintele Lyndon ]ohnson a trimis o solicitare citre rugi cerind ca acegtiasi incetezecu emisia radia{iilor. Qerereasa a fost ignorati. Personalul ambasadei u=a-foo!- qi-clodati informat ci ficea subiectul unor radialii electromagnetice gi nici ci_testele medicale

i4i:."9.&lg_t 9q.r-nu11i {!1t1eei eryuif.eg11i{e prop_lgmgLaredicale prezenta o singerarela nivelul Walterf. Stoessel grave.Ambasadorul ochiului gi a fost diagnosticat cu o boali sanguini similari cu leucemia. Cei doi ambasadori anteriori de*cgda-sg-ra lLmbii 4e cancer. au mai descoperit de asemeneaceea de Stat TesteleDepartamentului ce ei descriau ca un nivel ,,ugor ridicat'al globulelor albe in cazul a o treime din angaja{ii testali dar de fapt nivelul li4focitelor era cu 40% yaj_rya!.q d_elal nivelul_normal. Mai mulli copii ai angajalilor ambasadeiau fost diagnosticali cu-boli la nivel sanguin. Acegtiaaveau si afle care este sursa bolii lor doar in anul 1972, cdnd ziaristul Jack Anderson a dezviluit mai multe detalii privind,,semnalul Moscova'l Un posibil pro@rs secundar al pro,lgggglqliggdora este faptul ci in 1961 Dr. Allen Frey a afirmat ce @i aggilg de citre fiinlele . umane degi aceasti. descoperire a fost discreditati de mulli oameni de gtiinli ca fiind un caz de zgomot de fond. Experimentul lui Frey a fost ulterior descris in detaliu de iames C. Lynn intr-un articol intitulat Efecte auditive Si aplicalii ale microundelor:8 ,,Fl.J--3_4gs-c_ogerit.ca-.subieg!!!!!q4ni_-erBu$ilaf recvenlede 1310 MHz gi 2982 MHz l-a o densitate medie a electriciti{ii de 0.4 pAni la 2 mW lcm2 p9je9p9gs--s,ctza{ii-aidilr-vedescrise ca bAzdituri sau ciocinituri... Densitateade virf a electriciti{ii a fost de ordinul a 200 pdni la 300 mWicm2 gi frecvenla repetiliei pulsului a variat intre 200 gi 400 H2... Frey s-a referit la acest fenomen auditiv ca fiind un sunet RF (Frecvenli Radio). Senzaliaapareainstantaneu la densitili medii de impact ale electricitifii, cu mult sub pragul necesarpentru daune cunoscute la nivel biologic ai pdreau si provini din interiorul sau din partea din spatea capuluil' r0

Jim Keith

173

Au existatmai multe efecteimportantealedescopeririilui Frey. in lucrareasa ,,Rispunsulsistemuluiauditiv uman la modulaliile acestaexplica,,modulin carevggpoat! energieielectromagnetice", s1_fier[11sryfqqCigl!g fnr4!g4-!gbl99!slui."Printre alte domenii de gi in{uctia ataculuide cord cercetareFrey,a aprofundatde asemenea p4n Inlg3gdiul unei unde electromagnetice-rr Printre membrii personaluluiimplicat in proiectul Pandora se numirau gi nazigti adugi in lari prin opera{iuneaPaperclip ca de exemplu Dr. Dietrich Beischer,cel care a iradiat 7000 de membri ai forlelor navalecu nivele foarte periculoaseale undelor la baza Laboratorului de Cercetareal Forlelor electromagnetice, Navale gi Aerospalialede la Pensacola,Florida. Eeischerpul qi sglrlluanisparut*i! anlfl"1977iar toatedatelecu privire la munca 9i existen{asas-auevaporat. Anumili cercetatorispaniolisuslinca specialistulin implanturi Dr. foseDelgadoa fost gi el implicatin proiectulPandora.e cerebrale, in i972, Ministerul Apiririi a emis un raport intitulat ,,Comportamentul violent controlat - URSS'I care prezenta 500 de studii ale sovieticilor cu privire la S4rzar91_:gscilallilor electromagneticg-{9 -fr:cv93$ ultrainalte (SHF)." ,,SHF pot fi se utilizate ca o tehnici de modifiEare-a-c.omportamentUlui-uma-n', spuneain raport. ,,S-ademonstratci existi efecteatAt lg4le rit 9i non-letale. in cazul anumitor intervale de expunerenon-letale,s-au produs concrete."12 anumitemodificiri comportamentale In acelagian, Centrul American de Cercetare9i Dezvoltare a EchipamentelorMobile ale Armatei a emis un studiu intitulat ,,Analiza microundelor pentru rizboiul electronic." Raportul dezbitea utilizarea unor sisteme de emisie a microundelor care si fie folosite Pentru transportatecg-dt4orul unor 9ary1-9-4n-e, r. Raportul sugeraci dati fiind i starea curenti a armamentului, nu exista ni-ci o modalitate de l3 protqclie impotriva utilizirii unui asemeneasistemAproximativ la aceeagidata, inginerul electronist Tom Jaski realiza experimente utilizind un oscilator de putere micl, care

174

Controlulmaselor

transmiteaundeintre 300gi600de MHz pentruiradiereasubieclilor. Prin incerciri repetateacegtiaau reugit si detectezealternanla undelor electromagneticegi la acestefrecvenle,,individuale"aceiagi subiecliau afirmat ci au experimentatun gen de pulsaliein zona creierului,{iuit in urechigi dorinla ciudatl de a-i mugcape cei care conduceauexperimentuli"a Odati cu progresul cercet[rilor in domeniul controlului mental,potenfialulinfluenlirii directegi precisea creieruluiuman cu ajutorul microundelor a devenit evident.Atit guvernul american cAt gi cel sovietic au_qtg.dr..$ d1l/gp, Ehrylggl_ pr rI _c311s31911i I ze transmisiadirecti a anrrmitorlnesaje,emotii Sicome,pzisubliminale inmintea-s11biec{ilor Printre multe alte careignoraucomplet aceaqta. proiecte,Ministerul Apiririi a finanlat cercetirile lui J.F.Schapitz, gare.in L9JA, a propus utilizarea r : lio in asociere cu c--gngolulliPnoti€: investigatii", scriaSchapitz, ,,in cadrulacestei ,,sevademonstraci afirmafiilehipnotizatoruluipotfitransmise@l -creiegrlui---umarr prin intermediul energiei electromagnetice modulate,firi utilizareanici unui dispozitiv tehnic de receptaresau de codare a mesajelorgi firl ca persoanaexpusi acesteiinfl_uenle si aila+osimrarca ae a conrota co"stient influxul informalional..." ,,Al doilea experiment era menit sqindgeq _qJgeglli*blLqgtice cu privire la acliuni simple cum ar fi pirisirea laboratorului pentru a achiziliona un anumit produs, care aveausi fie declangateintrun anumit moment sugeratanterior, de un anumit cuvdnt sau de o anumiti imagine. Subieclii urmau si fie ulterior intervievali. Este posibilca acegtiasi i9i ralionalizezecomportamentulgi si considere ci au realizataceaacliune de buni voiel' Rezultateleexperimentelorlui Schapitznu au fost niciodate puseIa dispoziliapublicului.ts Dr. Andrew Michrowski a scris ci, ,,in mod potenfial, Lg.1_2.8, putea fi introdus in sistemulmental al subiectului 1p1gggg..grye-ar respectivul input fiind prelucrat de biosistemla fel ca datele/ lj!!i, efectele generate la nivel intern. Cuvintele, frazele, imaginile, senzafiile, de 9i emoliilear puteafi,l4lo*duse$Iqct gi experimentate

Jim Keith

175

subiecti4 r4!!!atg de stiri, coduri, emo{ii, gdnduri gi idei generatela nivelintern"ro Lfaglg5$1eA.gp5ilk-g6 a fost brevetatun ,,aParat9i o metodi undelor cerebralela distanlii pentru @ea Inventatorul siu a fost Robert G. Malech, din New York. Conform brevetului de invenfie, estevorba despreun ,,aparatgi o metodi de aglecfare-dela-clislanli, a undelor cerebraleale subiectului. Prin de diverse intermediulacestuia,anumitesemnaleelectromagnetice frecvenle sunt simultan transmise citre creierul subiectuluil' Degi oarecruntehnici cajargon, ,,descriereainvenliei" din brevetpoatefi totuqi relativ inleleasi de cercetitorul interesat: ,,Prezentainvenlie se referi la un aparat gi la o metodi de monitorizare a undelor cerebrale in care toate componentele aparaturii utilizate se afli Ia distan!6 faln de subiectul testat. Mai puse in operare pentru 5.-s-unt precis, e$ltetoqe {e i"alti fre. a transmite energie electromagnetici de diverse frecvenle cltre in intregime gglg{ul agite ?nt ?are sunt capabilesg.lg subiectuluisauoriceportiunea acestuia." ,,Semnalede diversefrecven{epenetreazi craniul subiectului, pentru a prod1r"qg afecti-ndcreierul acestuia,cor,nbi$indu-.se a-utde radiagia activitilii electrice modulati de ce este 4: t+"te*pti naturalea creierului.Unda de interferen[i modulatees!.!il:etl4J][Igls-e o stalieaflati la distanli unde de creiergi receplionatnde gg!g[,la este dempddafi, gi apoi prelucrati pentru a furniza UI-gtg-qL.-{ Pe l6ngl monitorizareapasivaa undelor cerebraleale subiec,lUlgL -.--<=* undelor sale cerebrale,gi p-rocesel" lggolggt g-ale -subiectuluipot fi afectatede transmitereacitre creier de semnalecompensatoare, printr-un emifitor. Aceste semnale pot fi derivate din undele cerebralereceptategi procesate."l7 finanfatdiversecercetiri in domeniul armelor electJgm4gnetiq:,proiectul fiind condus de tt&u-elTd, specialistin bioingineriemedicali. Partealeului i-a revenit Institutului Forlelor Armate de Cercetare in Domeniul Radiobiologiei,din Bethesda,Maryland, care a realizat cercetiri pe animale mici gi chiar pe insugi Byrd. Acestawoia si vadd daci

176

Controlulmaselor

undele electromagneticeputeau fi utilizate pentru a influenla sau antrenaactivitateacerebralia organismelorvii. spuneByrd,,,amreugit ,,Folosindtransmisiaelectromagnetici', si paralizim practic animalele,lovindu-le cu acestefrecvenle.Am reugit, in-vitro, si determinamactMtatea creierului plsirilor si Efecteleau fost scadi cu 80 la suti cantitateade opioide secretate. aryglg1! anihilat gi P_BgLic reversibile. gLom non-letale tS-:np-o-far'1 Byrd sugereazici, ,,efectular fi asemlnitor cu un pistol electricl' Programullui Byrd trebuiasadurezepatru ani, dar a fostinchis dupl doi ani. Byrd consideri cd nu a fost din cauz| cd,cercetarea nu a avut succes:,,Lucrareaa fost cu adevlrat exceplionali. Am fi construit chiar gi o armi cam intr un4ltl' Byrd consideri ci lucrareanu a fost intrerupti, ci a fost purSi trans,fotmati iffr- un-!&iesLsesrpt. simplu pJglgli-dg-etsileyL$i Aceasti afirmalie nu estegreu de crezut, deoarecenumerogi alli cercetltori in domeniul energiei electromagneticerelateazl. ceva ejractqdnd similar: gi anume cn Eu&calo,r era preluati de altcin-evai.-c[!_gate. incep_e-.ausi,o!$$19zult{9_gatisf Chiar gi o publicalie destul de conservatoarecum este InternationalReviewof the Red Crossa recunoscutin anul 1990 plroritatga to! mai J.lJcll'gllg9' in domeniul ,,a_r1qg[-or intitulat unui articol rizboiului. Autorii ,,Dezvoltareade noi arme cu operaredigitali' afirmau: in fiinla umand de undeleelectromagneticeau ,,Efectele-induse fost cunoscute,degi in mod imperfect, dg tttgh timp gi au fhcut de asemenisubiectul"unor cercetiri continue.fu frrncliejlqfrecvenla de emisie, de-,gngrgiaradiati, dg&flga qi folositn, de gLo*dglilalga dgeta pulsurilor utilizate radiafia electromagnetici direclionati asupracorpului uman pglg-ggnera c44!g cauzAnd4$gd rqllpase sau chiar rngs!!flcerile_Uivelulslfgctqrti mqlerU-lare _a lesuturilor ltinse. Aproape toate ti.rile industrializate gi in special mariLepuJeri au intreprins o muncl de cercetarein acestdomeniu cu,sgopulde a utiliza respectivelefenomenepelrl{g d3gng..qateriqleq3gvlCtirne .H!$gp..Testeleau demonstratci U4-p,uls+utr-rniqdenicrqundA ar

Jim Keith

t71

puteafi utilizat drept aglqirpentru anihilareasauchiar ucidereaunui adversar.AStizi este posibili generareaunui puls foarte puternic (intre 150 gi 3000megahertzi),cu un nivel energeticde cdtevasute de megawali. Utilizdnd sisternsgs a!I9!g_!p9g]_qd4tate, aceste generatoarear puteain principiu sega!l4&.-lq_9 {istanle de cdteva sgle de metri, s.q0c1gn1a.-enqrgig--plnrru g-&g i rn3g. Totugi este important si mentionlm c[ efecteleletalesau incapacitatela care ne-amputeaagteptade la un sistemde armecareutilizeazd,aceast6. tehnologie,pot fi produseqi la niveleenergeticemult mai scizute. Utilizdnd p lingip iul concentrilrj_&_qAml magne_li c care p ermi te controlul geometrieilintei prin intermediulunor sistemede antene specialproiectate in acestscop,g.nery!.em$ po,{te fi concentratd asupra_unor suprafelefoartemici ale trupului uman, de exemplula *b-gZagggIfigi, unde nivele energeticerelativ scizute pot prod_use sfe-c;-e-"letelel' itrl2Zi, departamentulde gtiri al ITV aprezentato emisiune cu privire la primul caz cunoscut de utilizare a subliminalelor -glqgplice pe cAmpulde lupti gi la ,,adevi.ratulmotiv al aparentului ilogic atac kamikazeal trupelor irakieneasupraoraguluiparasita^ Al-Khafi... 12mile la sudde granilaKuweitian5...." Conformpostului ITV irakienii lansaseriun atac strategicmenit si distrugi o stafie radio FM carefuseseinstalati in Al-Khafi de citre Departamentul de Operaliuni Psihologiceamerican.Degistaliap;@gi tr4nsmitl mesajedepropagandiamericanidetip ,jTokyoRosd'soldagiiirakieni dezertoriau afirmat .n ud.drut*l r.op p. era transmiterea "l unor ,,noi tiourr_degcsaJc_iub-liminalede inalte &hnologie sub f"t*" la o frecvenld ,,rq""t. t ""or ultra inalti'. Conform postului ITV degi @ne ryEete neeative transmise impreuni cu.Irogramareg audibili realizatl,de psihologii de la PsyOpserau perceputecu claritate de qrinteasubconstienti a soldalilor irakieni. A.SS tegglg-lg" " un s:englgg$ inducdndu-le puternic de_teama **ogE"tgryJet, gi disperare in minte." '8 -hgrrl:sgl,

a fost brevetati o ,,metodi de inducere a unor

lt[l i78

Controlulmaselor

t$:fdS q-ot-tltiigli mentale, emolionale gi fizice' inclusiv o activitate in fiinla umanii' de cdtre inventatorul acesteia -"-r,td*p"cifici Robert A. Monroe. Monroe, care in ptezent nu mai este in viald' a fost un prim practicant a ceeace se nume$te,ytzualizarea la distanli" sau calatoriile extra-corporale, fiind fondatorul Institutului Monroe din Charlottesville, Virginia. Se spune ci acestaa avut legituri cu CIA. '9 Descrierea invenfiei lui Monroe menlioneaza c[ pot fi induse stiri specifice de congtiinli ,'prin generarea unor semnale audio stereo cu o anumiti formi de undd'9i cl,,potrivit invenliei' r1n9gl'

sub forma EEG-ului, p9! i-rSplezu9g2esteanumite qgf{g-gege cunoscutesub numelede,frecvenli r@e, purfatoi iare seaflain gamade percepliea urechiiumane;' invenlieiniliali cu o ,,metodi9i un Monroe a continuataceastd care se pare ca aparat de-igdCggt.-AJ{Lqr 9!3lld94!qd:J9qq!4$4" '?o esteo formi noui 9i imbuniti{iti a dispozitivuluiinilial' Rap.*orlulde--ErsJebngtogie.al-F.srFlor.Aeriene$-UApublicain 1982un avertismentin carese spuneaci: ,,cimpurjle-4eladl4lii cU frecvegg4lq{ig-(RF$" pot rePrezentao noui 9iputernici amenin[are tot RFR9i inlelegerea la adresapersonaluluimilitar ...Experimentele mai ampli a creierului ca fiind q1"q-rgan,gledialeltrt11csugereazl in4usgprobabilitateaserioasi ci acestecdmpuri electromagnetice de asemenea po1fi distrucllv.edaci sunt utilizate cu q4.$,9.4p.p^rcEr-s 9i in plus' trecereaa aproximativ pot generaun aggstlglgpg$aBg!. 100de miliamperip"rinmioggld [de la nivelulcreierului]poateduce , aceastafiind inci o aluziela efectul ta stop caraiae e i Un sistemrapidde scanareRFR4gpgle4arme. instantaneual acestor atpi!4Lq zolli exti4sni' im.qbjlizq.sau cbiar ueicletqate.flintele-afl Articolul continui: ,,Nu existi indoiali cu privire la e{istenfa unor dispozitive de control al mullimilor care folosescradiaqiicu frecvenli radio. dezvoltareaunor asemeneadispozitivese alaturi Ei completeazl caresunt bine cunoscute gi pq.b..q2i.-d-e'gn-4."e-b-f-r,afS5ii 35*g1gle-sonice gi sunt chiar enumeratein CatalogulEchipamentelorde Apirare britanice din anul 1983.Printre acestease numiri V-q!]59[e,un dispozitiv pe baza de infrarogu care cauzeazlcecitate.noc!"qrne$i

Jim Keith

179

SquawkBox sauSoundCurdler folositede StateleUnite in Vietnam. SquawkBox a fost proiectatpentru !1!duce o genzaliedq ameleali li greali victimelor. Esteo.'armi.{lgecligaala astfelincdt pe misuri ce oamenii sunt atingi de efegLulinvizibil, spai4a $i con&?tu r" prin mullim" ... i&3I"1 19.84,Ministerul Apararii a IygpAnder.q o1do14tca toatedescrierilegi referirilela ,,armecu underadio"safe inliturate din cataloguldepartamenlr'lrri. 2r in 1993,Institutul Nalional de Justi{ie,o filiali a Ministerului de Justilie,emiteao recomandarein ,,Iniliativareferitoarela armele non-letale".Acesta indica faptul ci statul gi departamentelede polilie locali din America @me psihotronice, .lggl911gg!.!S9-qt 4te dtrput.tt. d" .or t" cetd{enilor americani u.@g1e1t&4]' o descriereatdt de vagi incit includeagi certurilefamiliale.Raportul afirma: ,,sevor realizacercetaripe termen scurt pentru adoptarea tehnologieimilitarecares a legii...inclusivarme cu laser,microunde$i argreelectronagu-etice". Ziarul Washington Postpreciza:,,Pentagonul gi Ministerulde iustilie au convenitsl inarmezeforlelecivilede aplicarea legiicu tehnologie militari de ultimi ori, inclusivarmenon-letalemai pulin obignuite." Aceasti noui abordarea modului de aplicarea legii a fost dezbituti in cadrul unei cgnferi$Llecrete carea durat trei zile,cu privireIa utilizareaarmelornon-letalegicarea avutloc la Laboratorul de Fizici Aplicati de la Universitateafohn Hopkins din Maryland. Conferinla a fost sus{inuti de colone_lul Alexander,manager f-o-hn*B, deprogrampentruarmelenon-letale(psihotronice)deIaLaboratorul Nalional Los Alamos.La intilnire a participatgi pfocuroru!_gglg"l ai f"lg!Ig"",specialist in armament,impreuni cu al$ reprezentanti departamentelor de polilie federali gi locali. Conferinlaa acoperit o gami largi de subiecteinclusiv a;4gglgcu*und-eradig tehnologia qu microundede inalti tensiune,tehnologiaacustic5,sintezavocal[ gi aplicareacdmpurilor electromagneticede inalti frecvenli in domeniularmelornon-letalel' US Air Force a instalat generatoa{e_Cg._I]lislggrrllgJb-ilg,ltl S-aafirmatci scopulgeneratoarelor tgns:Ugepr racbqlgJgaer-opqrtaJe. d; unde dirtr.tg.rea componentelorde ca6il-lor, temperatura "o

ll

iii r l I

I

180

Controlulmaselor

generatl fiind capabili si distruga structura microcipurilor, dar teoretic acestegeneratoare ar+glg s4 Splgggii gtructur4-,peglg!{ setrsrbilaa fiintelel-llmjrne.22 au Ne punem acum intrebareadaci armeleelectrolnagnetice trecutde fazaexperimentaligi au fostdejafolositeasupraoamenilor. Au fost oare acesteautilizatein experimenteasupraunei populalii negtiutoare,la fel cum s-au folosit gi drogurile 9i alte forme de MKUTTRA? modificare comportamentall in cadrul pfor-eglg,lqi Practicmii de persoanedin lumeaintreagdcredci a$aeste.Acestea afirmi ci asupralor s-au folosit arme electronice,fie in scopuri experimentalesau chiar cu scopul de a-i rini. {uqiru! mare al crrdovezile,gxist_ente cuprivire-la-testele accslatlgbleri, asCUt4gi.rile guvernamentale precumgi credibilitateamulto'raseme4ea p-ersogne cale fac aceste afirmalii sugereazi cu tirie Blilizarea.3xglga a respectivelorarme asupracivililor. Una dintre persoanelecare crede cd a fost iradiat{ cu unde electroniceestel![q,4!4$,]{4pk intr-o scrisoaredeschisi domnul Mack igi descriee4p_erienla dupi cum urmeazl: gofer un fost de tir, acum pensionat. _P-fSblggrqle_meLe ,,Sunt ag_lnqgput in toamna anului 1987 cdnd am inchiriat o cameri in Seattle, Washington. Chiriagul vecin avea anumili vizitatori care

incercausi se fereasclde mine. Mi se pirea ci aud din camerasa cu privire la-eg!jC!ik*mg_!e. Nu gtiu cum acegtia at_unrte_ggmenta$i reu$eausi mi faci si aud anumitelucruri gi chiarsi igi deaseamace aud. Degi pare ciudat, era ca qi cum cgl*l,mgu:[u4g[iglr_a-pg post.de anteni iar eu recepfionamanumitelucruri, nu la nivel subliminalci #

lu:rY"f,My' .$Eia!l cdnd vin 9i cXnd plec qi chiar vorbeau despre asta. Tot timpul cind mi aflam in hotel ii auzeam vorbind despre ce fac. Puteau si-gi dea seama de aproape tot ce fhceam cAnd eram in camera mea 9i in respectivaclidire. Mi gindeam ci folosescweun dispozitiv de supraveghere." ,,I-am auzit flcdnd diverse afirmalii despre ceea ce fbceau cum

indTl vagjungeEta]e-q-distanla.4e._I0mi ar fi: ,,Durereq ,,Existio oglindi bidireclionali in hol" sau ,,Haide(i sa il testiml un microfon ,Jbate acesteale-am auzit i""i;;;t;tffi;;re

Jim Keith

l8l in gatj'auspusei la un momentdat.Bineinleres canu am un microfon fizic acolo.Ei insinuaucd pot receplionaceeace spun.Toateacestea pireau imposibile.Datoritdtuturor dezviluirilor pe carele-am aflat de-alungul anilor,gtiuci acestelucruri sunt adevirateindiferent de ce ar credealtii." ,,lntr-o noapte, a lq_ut4elut c-olglgi-ycrlebra1e.Aceasti ,otti g$ih& ficdnd parte "r$q din sistemul nervos central. C:f!0re*eI,9gl";eflg, ."r" trece prin coloanavertebrali.a fost activat,fapt carea indus unjpas{nlgruLelul cqlpglqi fzic." ,,puteaqchiar sl.m Osul omoplatului l.ggpl$ri. estefoartesensibilla durere.S-auhotirat si md faci sr pleci" ucolo gi chiar au reugitaceasta inaintesI expireluna.,, ,,Existl o modalitate prin care o persoandpo3l-9_-Ag-!g_faqUl-a @ylaunanumitpurtdtordefrecven!i'radiomodulati gi aceastas-a intdmplatcat timp am locuit acolo.lnainte saplec am

lntr:9at:"1!:-:ttJffi*re-.-e'141'Jh'_'iaq!anterior.",,eJwgu dpgi" a raspunsgefulhotelului. cattimp amstatacoronumi-au?iuzat dureri extrem de mari. Referitorla controlul comportamentuluigi al mintii: nu preaare rost sdstimulezio persoanidaci nu poli obline de la ea un rispunsvizualsauaudibil,iar ei oblineaucu siguranli de la mine un rlspuns audibil: injuritura aferenti.,, ,,Cum cred eu ci se procedeazi.: un g!!419r d.e frecventi fgdrp-neEgddari este emis de ra o utt@t pe o frecven{i mai joasi. Acesta traverseazi coloana vertebrali qi ZqIe- c.apuluisubiectului.Purtitorul este modulat de natura electrom agnetici a procesul ui aW^$rl".y=o*+ i rii g! da lgEul i nterior al victimei.cimpurile procesuluisunt iniarcateinapoi pe frecventa purtdtoare.cred ci anumitecimpuri nedoritesunt filtrate la punctul de receptie.Dacd atacatorilornu le place rispunsul primit atunci acegtiavor transmite q&jtigdJgrc1lls cu ajutorul unei frecvenle p$!a!ga1e care si-i cauzezesuferinli subiectului. Astfel apare controlul comportamentuluigi al minfii, dar mai sunt multe alte elementeimplicatel' ,egpg.tt5gtg5gtpg! lS"tuqgbje pentru a generadiverse_ripuri de rispqpgri prin modulareaunei unde radio purtitoare cu diverse

182

Controlulmqselor

durerela nivel ald$v Eicranial-9ichiar ftggyg4g-4gigglgerqre: suu Ei p9t si co.ttolete d.p dureri card)ase,tort-ut{qi.m-oatte. Un sunetfoarte puternic poatefi auzit irfZgga-dn a!s9$-gl!o;a. sonori poate fi foarte ascufiti' cauzAnd Modulalia tp.*g,g-Eapului. valuri de durere. Pot apareastfel dureri inteqpeljr livel ocu-lar.Se considerdci durereaatroce care produce o senzalieinlepdtoare de incilzire foarte intensl este cauzatdd" uibtglg**91999]9!9. tg!ql!4ld9l!gr.y9gs-e.4f e receptoritrortermici. in timpul procesului de gAndiresau citire, unii oameni poarti un gen de dialog interior sau sub-vocalizare. @!g3 g{gpg:oglgctrici 9i poate ac{ionape pqqtde conductorl' a fost inregistratedircel din zona gatului de ,,Sub-vocalizarea asociat citre cercetitori.Acegtiapgt capla cimpul elbctromagnetic adpgutruintslrt. De multe ori i-am auzit comentAnddespreidei pe care le exprimasemdoar interior. Pot cauzai-nlepelrilea*lqgxhilor gl-ggg{-la nivelul umirului sau ai gdtului 9i de asemeneai4 zona mugchiuluicardiac.Sunt monitorizatpermanent.in fiecarenoapte suntimpiedicatsi dorm. Atacatoriiaveaunevoiede un 1apispigitor pentru a-gitestapracticechipamentulgi m-au gisit pe mine..."23 ceti{ean britanic, afirmi 9i ea ci a fost victima ryglg Iglk", unui atac electronic.Credeci a fost aleasadrept linti deoarecea in anul i984. Dupi inaintai o plAngereimpog!aa-p-o!i1-i.9-iJo:4!9 i-au fost tiiate in care de hir{uire evidente cazuri numeroase cauciucurilede la bicicletl,i-a fost sparti maginagia fost atacatifizic casa de doud ori. a urmat altceva.,,A aparutungjggblllg$: qg!-ggglio,ll Acum din cauza unui imi devenisenelocuibild "q$ggg gtiu ci estevorba desprerljCrounde+ilserrinfrqsrroetecareau fost folositepentru a-mi transformainclpereaintr-o cameri de torturi' Cullen susline ci a fost hlrluiti cu ajutorul 'glgi-Sl14et Ju

deaseama p.bgtiglg."gqh!_"._" Yn"!g1]!1{g9l-i imposibilqqlq! dilr ce parte venea.Zgomotul pirea si seintensificecglllSgjlq4C€a pe pat ... Reverberaliaera cea mai puternicl in spateleurechii,in Tffiosului mastoidiancare conline spalii mici pline cu aer. M4 dureauochii qi simteamo qg!4!gdC-q9a!n gi interferenll la nivelul frun!iiJ' Femeiaa fost obligati si igi schimberegedinlain mod repetat 4:>-'--

Jim Keith

183

in anii careau urmat. Ea spunecd: ,,uneorieramatit de furioasi ca trebuiasi plec din propria mea casi incdt mi intorcearnin miez de noapte,doar ca sI glsescun crimpei de linigte,dar dupi zecesau doui.zecide minute,asaltulelectronicincepeadin noul' in legituri cu una dintre localii, aceasta afirml: ,,Credci sursa qg4lglgi era apartamentulde deasupra,sau daci nu, inseamni ci. acegtiadispun de microtehng!_ogiep,q111ry a_q9qq4-de aparaturachiar iqloculqlavieiirnei. Toateacesteaaveauloc la etajul l l. In apropiere nu seaflanici o clidire atatde inalti gi apartamentulde deasupraera locuit de ingrijitorul blocului ... in ziua in cares-aupetrecuttoate acestea, am vizut un brrbat careseprefhceaci doarmeintr-o magina rogieparcati,pe trotuarul din fala intririi in clidire. Am simfit o teami instinctivi faln de el, dar mi-am impus si nu fiu paranoicr. Doui siptimini mai ti.rziu, in timp ce fugeamsi prind autobuzul, am privit in spategi l-am surprinsascunzandu-se dupi o camioneta ca si nu-l vld." Cullen mai spune:,,cucevatimp in urmi., cind locuiam intr_o garsonieri,intuifia mi-a spusla un momentdat sd privescpe vizor. Am vizut atunci cum un birbat asemdnitorcu un detectiv,imbricat intr-un pardesiu,tocmai ii didea acestuiao cutie ciudati cu ni$te u"t"""" re.i." air futic portocaliu in fiecarecol1.Nu au vorbit delocintre ei, gi chiar s-auasiguratcd nu ii vedenimeni...La pugin timp dupi aceeal-am intAlnit in timp ceduceain mini S_aglgga 1rrgi gi pirea destul de afectat ci l-am vizutl' Trcllg$lg3ld, Intr-o zi, in timp ce ReginaCullen era in gridini, ,,Am sim(it btott tglqj41iEg!:-PlilglPjga a cirui traiectoriea frcut un fdgdit ciy4+,t.Pirea si vini de dupi gard. Am fost atit de inspiimintalE' incit nu am mai putut si dorm acolo.Cam un an mai tlrziu, in timp ce stiteam in fa[a geamuluicu perdeleletrase,s--ajetrecutacelagi l"JIu ti t"lgl1g$ a fosl p_ulve4!-zal_1nqlg!gp9u. DA?;A;Gasra" = :. unda invizibili a venit de undevade susdin afaragrddinii,exactdin zona de unde in anu!*1286aplruse g__rrc.-gl!ede grosirp,ggunui g:.! indr_eptaticitre fereastrabiii melel' 'Cullendescriedoudtipuri de asaltelectronic. ,,Primultip de siiptome includesentimentulciudatcdemisfera dreapti pi ceagtingi a creierului sesepari,gi cd intre eleseformeazd

184

Controlulmaselor

o cupoli, ca9i cum anumitepirli alecapuluiqi fe{eimeles-arrearanja spalial,ca gi intr-o picturi cubisti. Am chiar o-$CMali,sde.pgrozitate parci mi se umfl6 nasul, gi trisiturile felei imi sunt foarte a-feje-1, clar definite.Cebe=aldoilealrp de simptomeinclude sentimentulci gi'nri"simt -caiatrurn ruplor' Fiecare respiralie ,,de---a!ia-pot-respira mi-e uscati, de parcl ag fi in degert.Nu lipsegtenici omniprezenta ura durere_derap, qghli care mi usturi, oboseala.senzatia gi coplegitor de ajlglU.Jgchile_cicatrici care mi dor un sentiment -oprimare,ra!!e!g sr nggl$Elgl'24 Existd $i alte mirturii care suslin existenla atacurilor .glecgoni.rceEste vorba despre posibile victime care au observat anumiteechipamentesuspectein zoneleinvecinatelocuinfei lor. Mai multe relatiri de acestgen a.g&$-jndos4fieki'de Asocralia-pg$ru QggSglglg&$tonaH,in proiectul acestorareferitor la supravegherea electronici, al cirui scopestedocumentarea$i dp"vilti".r r"".rrtrilg1 @fuz prin controlul minlii in StateleUnite. Una dintre persoanelela care se face referire in Proiectul privind Supravegherea Electronici afirmi ci a discutatcu vecinul ei caresuslineacl estegfterde.iBjb-rmdli EicI lucreazdpent-ru-O f,1mi de tehnolqgie-glaliale.Acestai-a spusci estein misiune timp de un an in clidirea respectivi. Ulterior, s-a dovedit ci respectivulnu era un angajatal armatei. Atunci cind pretinsul ofi1erde la informafii s-a mutat, sursa noastri a intrat in apartamentulsiu gi a gisi!-Un dispozitivriemirimea unui cup e. De asemenea, mai e;gjle_q._::gegla" in pereteledin dreptul apartamentului siu. O alti presupusl victimi a hirfuirii electronice a vizut pe geamulcaredidea in apartamentulvecin,g cJ+liggri de aproximativ rrq metru gi jumitate inilfime. Din cutie ie$eao_Lggtiliorientati in dUgglg3lelgloeltului slu Conform acesteia,cutia era activati de un bdrbatla costum carea tresirit surprinsvizind ci esteobservat.2s Note: 1. Wall, fudy, "Synthetic Telepathyi' Paranoid Women Collect Their Thoughts, foan D'Arc, ed. Providence, Rhode Island: Paranoia Publishing, 1996; Vasilieg Leonid L., citat in Lawrence, Lincoln, and Thomas, Kenn. Mind Control, Oswald dz JFK Were We Controlled?Kempton, Illinois: Adventures Unlimited Press,1997

Jim Keith

lg5

Cannon, Martin, "Mind Control and the American Governmentl' prevailing Winds, 1994 'Ratting 3. Milner, Terry out Puharich," at Doc Hambone, www. io.com/ToTEhambone 4. Welsh, Cheryl. Mind Control is No Longer ScienceFiction, Volumul 2. Davis, California: Citizens Against Human Rights Abuses, 1997 5 . Constantine,Alex.Virtual Government.Yenice California: FeralHouse,lggZ 6. Lawrence 7. Citat in Constantine, Nex. Psychic Dictatorship in the U.S.A. portland, Oregon: Feral House, 1995 8. Kaufer, Scott,'The Air Pollution Kaufer, Scott, "The Air Pollution you Cant See,"New Times,March 6, 1976 9. Wall; Constantine, Alex. PsychicDictatorship in the II.S.A.; Coresponden{i de grupul NosMan 1 0 . Lin, fames C. Microwave Auditory Efects and Applications. Springfield, Illinois: Charles C. Thomas, 1978 I l . Cannon; Lin; Wall 12, Constantine, Nex. Virtual Goyernment 1 3 . Wall 14. Cannon 1 5 . Robert O. Becker. The Body Electric. New York William Morrow 1985; Welsh 16. Welsh 1 7 . U.S.Patent 3,951,134,'Apparatus and Method for Remotely Monitoring and Altering Brain Wavesi apriie 2O, 1976 'High 18. Tech Psychological Warfare Arrives in the Middle East," ITV News Bureau,Ltd.l99l t9. Porter, Tom, "Government Researchinto ESP & Mind Controli MindNet lournal, Vol.l, Nr. 45, www.visitations.com/mindnet/MNl6A.HTM 20. U.S.Patent 5,356,368,'Method of and Apparatusfor Inducing Desired States of Consciousnessl'octombrie 18, 1994; U.S. Patent number 5,213,562,"A Method of Inducing Mental, Emotional and PsysicalStatesof Consciousness, Including SpecificMental Activity, in Human Beingsi nrai25,1993 2t. Kennard, Peter,"Field of Nightmaresi The WeekendGuardian,februarie2-3, l99l 22. Baker,C.8., "New World Order & ELF Psychotronic Tn*.tyi YouthAction Newsletter,decembrie, 1994;Microwave News,martie/aprilie 1998;Ayiation Week,iamarie 19, 1998 23. 'Re: Assault by remote Technology methodsi declarafie dati de Martin C. Mack, nedatati 24. Cullen, Regina, "The Traveling Torture Chamber: Microwave Harassment, Gangsterism and Freemasonry? Paranoid Women Collect Their Thoughts. foan D'Arc, Ed. Providence,Rhode Island: ParanoiaPublishing, 1996 25. Microwave Harassment and Mind-Control Experimentation, publicat de Association of National Security Alumni, Electronic SurveillanceProject 2.

Jim Keith

CAPITOLUL 23 inchisoarea mintii

187

carcinogene gi virugi. $i corespondenta mea beneficia de un tratament similar. Eram in permanenld asaltat fizic Ai verbal; chiar mi ameninlau cd imi vor omori pirinlii daci spun cuiva ceva despre toate acestea."

inci de la inceputurile acestorcercetiri, inchisorile au reprezentat o sursl de ,,furaj uman" gata pregititi pentru experimente. Iar aceste fapte nu au rimas intotdeauna secrete. lilg(a lames V. Benett, la data respectivi directsr la Departamentului lnchisorilor din Statele Unite, incuraja psihiatrii gi sociologii si foloseasci aceasti ,,uriagi. oportunitate" reprezentati de 24.000 de prizonieri neajutorali. Acesta spunea: ,,Aici in Washington, suntem neribditori sa vedem cum veli folosi aceast6,ocazie... din propria voastri iniliativi, poate un mic experilqg1rt-qum_!$ulq!qni,s_aqunul cu_..-sociopali."r ly_19_71, directorul inchisorilor din California, a propus misuri ample de implementare a neurochirurgiei pentru prizonierii violenfi. Aceasta nu inseamna ci acest gen de interven{ii nu s-au realizat gi anterior. De exemplu, in 1968, unui grup de trei prizonieri de la Vacaville Medical Facility le-a fost mutilati o parte a emisferelor cerebrale,separe intr-o incercarede a le domoli impulsurile violente.2 ig L9La, un prizonier de Ia inchisoarea de Stat din Arizona a scris in ziarul New York Times despre un plggram de elg[o-qg3gri practicat in inchisoare cu scopul de a descurajaactivitilile,,avocalilor locali" gi a radicaligtilor politici. Termenul folosit de prizonierul , respectiv pentru acestprogram era ,,medicamentullui E_d!S_onl in luna octombrie 198_8,David Fratus, un prizonier in vdrsti de 38 de ani de la Inchisoarea de Stat din Utah, care isplgea acolo o condamnare intre unu gi cinci ani pentru jaf de gradul doi, a trimis o scrisoare deschisi in care igi descria experienlele, protestAnd impotriva torturii la care era suspus. Acesta afirma ci in urmi cu unsprezece luni avuseseo altercalie cu un alt prizonier, fapt care crede el, era motivul pentru care se instituise impotriva lui un pTograLmde-!9-ItqrA$,Stql-al_igdprin procedee de control al minlii. Relatarealui Fratus estedetaliati gi credibili. Conform scrisorii sale, ,,zi de zi, acegtiaveneau la mine cdnd mincam, imi aruncau mincarea pe jos gi md ameninlau ce mi vor otrivi cu substanle

Fratus crede ca aceste metodg d9 \gglgjre erau folosite pentru a-l face si igi piar{a gontrolul, oferindu-le astfel o justificare pentru a-l pune la carceri in izolare unde aveasi sufere lucruri chiar qi mai teribile. ,,Odatd izolatl' relateazd Fratus, ,,aq_lneeputsa_mi qejqlelgple lucruri extre{q!g_c-r_q{1te.Mi simleam dezorientat, mi se pirea ci celula gi podeaua din jurul meu dobdndeau o inftligare suprarealistl, ca gi cum ag fi fost sub influenla unui drog halucinogen. Uneori sufeream de d.ureri dg..qp intense gi insomnie siptimdni la rdnd dupi aceea ... Apoi am inceput si-1ecepligqez,sat1si.3ud, anumite sunete de frecvente foarte inalte. l-aJel_ca-$l-zgomotul narezit al le*levizorului. Volumul sau intensitatea frecvenlelor era variabile, unele fiind atAt de in{epatoare incdt mi flceau efectiv si md urc p e p eref i. $i d4g[ i m i_aco p eream urg:-btlg*gg :_a!a,S sq_eu_degglgle, sunetele acelea erau tot acolo gi chiar se amplificau. Era ca 9i cum urechile mi se transformau in inciperi cu ecou, iar sunetele iegeau in exterior." Atunci cAnd s-a plAns, a fost aruncat intr-o alti celuli, de data aceastafiri haine, saltea,hdrtie igienici sau api de biut. Dupi cinci luni de hi.rtuire, Fratus spune cd tg$llla a escaladat pini la un punct in care gi el recunoagteci ce s-a intdmplat ar suna nebunesc pentru oricine nu este familiarizat cu nivelul curent al tehnologiei de control al minlii. jlggpgl_-se,"qy4 tot felu! de "A* ugg!t.lulS:ZgS_1. ,,Tonul gi timbrul acestora varia foarte mult: de la voci ascufite ca in deseneanimate, la voci foarte+ groase gi sinistre ca

grJgg alg g19J elllgli negative,iar apoi reveneauinapoi Ia normal. ci 9i cum le-agfi ascultatin Auzeam acestevoj|@glglggi cigti. Reugeausi le mixezegi si le combinecu tonurile de diferite frecvenle,incAtsecreaun zgomotde fond atdt de discordantauditiv incAtsimleamcd imi smulgefectivsufletuldin minel' Fratuscredeci in celedin urml au ajunssi foloseasciasupra

188

Controlul maselor

Iui gi oaehnologiemai avansati.Practic,eravorbadespreglg4qgr gi chfar *a__sp"parr*l dupi putea s{*1no_p1i.!orizeze .glutg@care printr-o cum spuneel, gudg:ile clefuiUk-fiz.iotogice. ,,Separe ci simpli apisare pe buton, puteau si imi ripeasci brusc intreaga energiegi motiva{ie,iar apoi puteamdoar si stauintins pe spategi sl mi uit pe pereli, ca o fantomi. Uneori mi lisau in stareaasta siptlmAni intregi - efectiv,,legatde pat'l ftri si fie nevoiede vreun mijloc fizic pentru asta,lipsit de energiade a mi plimba pulin prin cameri." Fratus descrie o listi de efectedevastatoarefolosite pentru slibirea trupului gi a psihicului siu, qi recunoagtec[ oricui i-ar fi dificil si acceptefaptulci gefiiinchisoriiar to{,turaastfelprizonierii. De asemenea,in sprijinul relatirii sale,afirmi ci a vorbit cu. un consultantlegalcarei-a spusci primiseplingeri similaregi de la alli definufi.Atunci cAndFratusa intentatprocesimpotrivapersonalului medical,mai mulli definufi i s-aualiturat, ofe,rind$i ei relatarilelor pelsolglejSre J1lu &bitor de aseminitoare cu cazul-Lui-Eratus. l"S"!te, un detinut in vArsti de patruzeci gi gasede ani sfg de la Inchisoareade Statdin Utah, careocupasecelulade lingi cea a lui Fratus,descrieextremde coerentgi detaliat,propriul travaliu sqfer_it diqgrqza g,ceeace el credeci a fost utlliZarea_qln.e_ilehnologii intr-o declaraliedin data de 1l iulie @n1ii. 1991,LaSalleafirma urmd.toarele: ,,Timp de aproximativcinci ani am fost supusacliunii unui d!gpo_z1t!v94u.4lnq{ghnologii caremi flcea si aud voci cq urecheainternl, ca gi cum ag fi avut boxe la nivelulcapului..." ,Vocile pe care le auzeamgg3g rg-139g$-le gg41dfuele gi chiar lri prin intermediul unor impulsuri electrice - p_edepseau agitoare, atunci cAnd nu cooperamgi nu rispundeam a$a cum voiauei ..." ,,Uneorimi chinuiau atat de tare incdt "siq!93.p1-cig'pglA:, eg-t-g {ga,111a11Tetalgi un magnetimensmi tragesprepodea,astfei incAtnu mi pot ridica delocdin pat ... ,,AdeseaalZ-eamdiv-erseSemnslgde frecvenlejoasesauinalte in gi interferenlele ureche Ia fel ca unui post de televiziune."

Jim Keith

189

LaSalle descrie multe alte efecte gi in prezent, inclusiv o s-enzatie de mdncirime gi 1b11lli resimfitela nivelul urechii interne, s-em-4ale_e[qgtrice variind de la frecvenfejoase la frecvenle inalte, precum 9i un asqlte_lectronic atdt de intensincdt estepur 9i simplu imobilizat.Vorbegtede asemenea in detaliudesprevocile din capul siu, in principal rroc_i care _d_e*@mei, sunt uneori intrerupte de voci masculineautoritare.Acestevoci ii spun c[ va fi pedepsitdaci nu coopereazigi cd este pedepsitpentru actelesale rele din trecut. Un factor griitor, spuneLaSalleesteacelaci vocile folosescuneori numele personaluluimedical sau al supraveghetorilor, ori al unor delinuli cu carearefoarterar contact,gi ar fi destulde improbabilsi segdndeasciIa ei. intr-o alti declaralie,un alt delinut de la inchisoareade Statdin Utah, F13nkMoxlgy,caregi el era incarceratintr-o celuli invecinati. cu ceaa lui Fratus,afirmi cdgi el a fost,,supusinfluenfeiunui anumit dispozitivsaua unei tehnologiicareil frceasi audi voci,cagi cum ar fi avut nigteboxeimplantatein creier."Moxley mai afirma Eici ,,existi mulli delinuli aici Ia Secliade SecuritateMaximi de la lnchisoarea din Utah, asupracrrora s-a folosit ace@ Ia r11v_el mental, dar datoriti metodelorfolosite,foartepulini sunt aceia careau curajulsi vorbeascidespreastai' RtgLl3rygr, 9i el un delinut de Ia Inchisoareade Statdin Utah, a afirmat intr-o declara{iedin data de l0 iUqlg_l_991,ci a suferit un aparentasaltelectronicai ci gtiep_ersonal-_cq! pulin gaqealli delinu{i c1{e se plAngeaude cevasimilar. Varner spunea:,,sunetelepe care le aud in urecheainterni au_frecvenle foarte stridente, asemenea unor liuituri printre care uneori aud-$i ygti ... Atunci cind pot distingevocile,aud lucruri referitoarela trecutul meu' iar ,,aceste voci r?spund uneql qindurilor mele_." Verner vorbegtegi el despre,,sunetestridentepe tonuri joase gi inalte,careimi tiuie in urgclrigi despre,,o senzatiede presiunela acestnivell' Intr-o declarafiedatati 10 iunie, 1991,un alt delinut de la inchisoareade Statdin Utah, famesF.G_ardner, a depusgi el mlrturie cu privirela modul in carea fosthirluit prin intermediulunor tehnici

190

Controlulmaselor

de control al minfii. Gardnerdescriediversesimptomecauzatde un gen de asaltelectronic,inclusiv,,efecteleunui dispozitiv sauale unei tehnologiicaremi ficea si audvoci in capulmeu,9i careimi spuneau ce si fac."Gardner a suferit de asemenea-dgt9*99-."p teribile Eio la nivelul capului, pdnl in punctul in sgnzattede prestqn de a m?-lifestallgggry,qfJlqrent g4tre{n de care srglgg,ilggglgl .. - Acest procesde comunicare la nivel mental descrisaici ag_resiv era generatcu siguranlI $r1lgf$glegglgsg3pLdtg{printr-o anumiti Odati misuri, deoarece i@ggde"-. "gglle vocile m-au avertizat cl alli delinuli cu care avusesemo altercafie, aveaude gdndsi mi atace.Vocilemi-au spusexactcine eraudelinugii gi unde aveausl se ascundi. Toateinformaliilgau fost corecte,9i in nici un mod nu agfi putut si am o asemeneahalucinafiel' Experienfalui David Fratusgi a altor delinuli de la inchisoarea de Stat din Utah nu este nicidecum singulari. Multi alli de[inufi au intentat proceseimpotriva sistemului de detenlie,plingindu-se ci au fost supugitorturii electronice,iar unele descrieri prezinti o asemlnareizbitoare cu declaraliile celor de la inchisoareade Stat resPinsesistematic din Utah. foate acesteactiunl fiind cuno$tinlele Totuqi, date de ttibu"ul:qiD4-g4$9!q9!9te. de care dispunem cu privire la progreseleinregistratein domeniul controlului minlii de citre CIA 9i alte agenlii,precum9i similaritatea declaragiiloracestordelinuli, plAngerilelor par foarte credibile.Ele sugereazifoarte clar faptul ci tehnologiile de control mental sunt a folositein prezentin cadrul inchisorilor americane. America nu este singura lari unde au fost folosite tehnici de control mental gi s-au realizat experimente asupra prizonierilor. ln august1971,in Anglia a fost iniliat un experimentde utilizare a torturii gi privirii senzorialeasuPraprizonierilor politici irl?&zL. Mul{i dintre acegtiaau rimas cu sechelepsihice-Pel$44e-q!99i glii nqurritin timpul experimentelor,in timp ce algi au incercat cLi_qr-eg si.se-sinucidi pentru a sclpa de torturl. ln urma protestelormai multor grupuri de apirare a drepturilor omului, inclusiv Amnesty International,mai mulli prizonieri care suferiseri acestetorturi au s fost eliberali definitiv.

Jim Keith

l9l

Mai existi gi alte confirmi.ri privind utilizarea dispozitivelor de torturi electronicl. Ziarul ElectromagneticsNews,detaliazi o informalieinifial prezentatdinLondonObserver,pe t3 ianuarie1990. Conform articolului,,,ElectronicIntelligence,o companiebritanici, a instalato-Sameri de tortur i, prevS.zuticu un€enerator de zgomot de fond cu ufflglsxonor setatla IL Hz - gl*.lJ_A* poatledt$LW :grygl@". cq Aceasti incipere a fost amenajati ;:.# la sediul Filialei Specialedin Dubai. Numiti ,,Casade distraclie", camerade torturi utllizeazi de asemeneagi o_luminl stroboscopici,, setati gi aceastala I I Hz, tigd_qlgctontz4Ja cu generatorr,rlC_e zgomot dE fond, efectulcombinat al acestorafiind acelade a facepe oricine intri in celuli si implore in genunchi iertarea,dupi numai cdteva clipe." ,Conform ziarului The Observer,echipamentulpoarti numele de ,,Echipament de Dezorientare a Prizonierilor". Compania ElectronicIntelligenceestecondusi de trei fogti poliligti londonezi iar contractul in valoarede 1 milion de lire implici instalareaunui echipamentde ascultaregi a unor camerevideo ascunsein camerele gi celulelede la sediul Filialei Speciale."6 Note: l. Mitford, Iessica.Kind 6 UsualPunishment 2. Packard,Yance. ThePeopleShapers.New York: Bantam Books, 1977 3. DiSpoldo, Nick, iA,rizona'sClockwork Orange Bill," Ney York Times, iunie 4. 5.

6.

20,1974 Russell-Manning, Elizabeth. Mind Control in U.S. Prison System. San Francisco:Self-published,1996 Victorian, Armen, "United States,Canada,Britain: Partnersin Mind Control Operationsj' MindNet, Vol.1, Nr. 81, visitations.com/mindneVMNl6A. HTM 'Electronic torture Chamber of Dubai's Special Branch," Electromagnetics News, fragment din ziar nedatat

Jim Keith

CAPITOLUL 24 Rizboiul electromagnetic sedesfbqurala La mijlocul anilor 1970r@ Sovietici' deqi detalii despre scaralargi in StateleU"it" gilffi_-ea tirziu' Pe 30 Octombrie acestrlzboi se vor afla doar cAgivaani mai dezvlluie ci semnale care 1976,NewYorkTimesapublicat un raPort Sovieticl' fapt carea radio de undl scurti auiost emisedin Uniunea in generalin intreaga i"ir"r.rp, comunicaliileradio 9i celeelectronice 3,269i 17'54mega intre lume. Semnalulradio, cu frecvenlevariabile dicentenaruluiStatelor hertzi, a fost declangatin 4 iu.l!e-!97fu1adata au urmat' Semnalul Unite gi a continuat si fie emis in anii care situatlAngl Kiev' proveneade la un transmititor local de {n?rePutere un biriit Datoriti *od--rii, semnalul radio producea i.g*rrr". numele neoficial unic asemeneaunei ciocinitori, de aici provenind de ..Ciocinitoare.aruseascd'' Robert Peck' Dupi spuseleexflernrluiin electromagnetism altceva.aflat orige acoPeri ,,Semnalulesteatdt de puternic incit comunlcaltt de canalele in lungimea sa de undi. Inilial a apirut in de urgenF frecvenlele pe l" internllionale ale ONU, inclusiv i"'insensulci zborurilortransoceaniceec"mcioca"itoare frecvenfelor'Semnalul sarefrecvenlelecruciale ;iT-aleiazi spectrul nafiuni' de cu cheltuieli imensede la un total curent $aPte lume'' din radio "rt" "-i, care -- suslin celemai puterniceFPte transmifitoare p" i" primele difuzari ale Ciocinitorii rusegti,cel pufin treizeci de citre sovietici,care de centresimilare de transmisieau fost create periculoasl' emit semnalein aceeaqibandl de frecvenle ruseasci La pulin timp dupl ceciocinitoarea ",i"t:1":.te:3:ti:

Dr.

1950' a comentat periferia spionajului incl de la inceputul anilor 1983: anul in urmitoarele despresemnalulsovietic,

D3

,,Cind sovieticiiau inceputsdemitl in 4 iulie 1976cu staliade l9[regclugli, unde de joasi frecvenli (ELF), agenliilede informalii din SUA au fost luate prin surprindere de aceasti noul tehnologie. Imoulsurile ELF sovieticesunt de aceeasifrecyeng_qa_jrqlglgC ggpL. Nimeni nu gtia care era scopul acesteinoi tehnologii.Eu am emis ipoteza ci aceastaera o noul a!Sr4 4e control careputea interferacu undelecerebraleale unei fiinle umane.Impreuni cu Bob Beck,am organizatun experimentcarea demonstratfbri tigadi c5, transmisiile sovieticilor puteauintr-adevir influenta creierul uman, Sehimbari corrportamentale. Am 9i prin urmare puteau in4gc_e raportatacestedescoperirila serviciilesecretedin SUAiaggflnport a fosl imediat clasificat.O comisie a CIA a prezentatpregedintelui Carterun raport caresusfineacd descoperirilenoastrenu sebazeazl pe dovezi. Acum, cinci ani mai tirziu, toate descoperirilenoastre au fost confirmate de diverseagenlii ale guvernului SUA.Mai mult, au mers cu un pas in fafi gi au-demonstratci o anumitd_Aggvegfi ELF (clasificati) poatecauzacancer.Am repetatacesteexperimente gi am vizut ci aceasta eraadevirat....Osinguri frecvenfiELFputea producecancerull'2 Tot Puharichspuneain altl parte ci: ,,Forfelearmate aerieneale SUA au identificat patru frecven{e in acestcompusarmonic emis de sovieticiprin atmo;m, p . Intentia era o gchimbse e con$tiinfei intregii umanitifi. Undele d_e extrem de joasi frecvengi p@1, inclusiv cugca Faradaysauoceanul.Nimic nu poateopri sauatenuaacestesemnale." Referindu-sela sine cu personaa treia, spunea: ,,Dr. Puharich gi Robert Beck au realizat un echipament de receptiecareputeamisura acesteunde gi efectullor asupracreierului de l,$z omenesc.Experimentelelor au demonstrat ce qggnal puteapenetracu ugurinfi pere(ii de cupru ai cugtii Faraday.La fel se petreceagi la fggggg4a.6,6,ceeain careemiteausovieticii.Aceasti frecvenld produceadeoresie. Frecvenlade 7,83 Hz iqducca o starede bine. Acestaestea$a-

numitargSg Jglumann,pulsulplanetei. Undelede 10,80Hz pot [email protected] misuritorile

efectuate a reiegit ci sovieticii ng- g1nrtgagniciodati pe

194

Controlul maselor

frecvenlabenefici pentru omenire'" unor oficiali Cind Dr. Puharicha prezentatacestedescoperiri nu l-au crezut! Atunci a americanidin domeniul militar' acegtia preqedinteluiCarter' redactatun raport secretcarea fost inmAnat ministru Trudeau din directoruli inteligenqei franceze'primului Canadagi altor demnitaridin lirile vestice' pentru a-l reduce Atunci au fost luatemisuri de citre guverne eraucelemai multe Ia tlcere. Casasadin Ossining,New York' unde A fugit pentru li tiyl rezultateale experienlelora fost incendiati' "semnaleleELF viali in Mexic- De aici a continuatsd supravegheze rusegtigi armonicilesuperioare(5'340MH.z) Washington' a fost Prin intermediul contactelor sale din nu au mai fost aranjati o intilnire cu CIA' S-aajunsla un consens9i ci'r!i! Programul probleme cu CIA - mai pulin publicareaacestei pentru frecvenfe (prescurtarea g.rlr"rnurrr.rrtalestenumit acum ELF program de cercetarea ioarte joase) iar Marina a demarat un subiectului,doi ani mai tArziu! dezvoltatintr-o carte' cu Raportul secrd-allui Fuharich a fost aparifia ei in ultimii un contractde editura Dell, dar editura a blocat pqlru ani; intre timp atacul sovi4ic--cq!ti[q[' -t3l-pg,b]!t"l Lqfgl" esteinfoJmat gesprea undelor flggntrol4ti prin intermediul @e de citre guvernul ELF.Cercetiri intensrvJiunt efectuatein prezent acestorunde asupra ,o,ao, Unite pentru a afla ca1gjuntefeqtele sunt similare oamenilor. Acestecercetariale electromagnetismului asupra efectuate 1950 experimentelorsecretecu droguri' din anii o anumitl nimic' Dr' Puharicha identificat fop,rlaliei carenu blnuia cancerulla 9oareci".' frecvenfl ELF careesteun agentcareproduce undi de frecvenli e.ert"-und. nffp4-f,-bllliale' Lungimile de

a. mile.Guvernulaconstruitiry-e1s-e-qmi!1to.":" Io"ra;ffi6.ooo undele pentrua {gg-llecliona in AfricadeSud,Australia-gialte,lqc-atii nici un scut care si opreasci EUl tna6tGt* - i;. N" existi acestesemnale."3 din septembrie1987' La o conferinli despreelectromagnetism Puharicha sPus: din Plin in rlzboiul ELF ,,...in 1981,guvernulSUA a intrat

Jim Keith

195

gi au construit emitatoare uriage in Australia gi Africa; acum fiind implicafi, totul a devenij._clasificq!_Ei nu mai poli spunq nimic pe aceastdtemi. $i nu se mai pot obline informalii reale de la nici o agenlie guvernamentali. Mai gtiu ci toate sunt implicate in aceste proiecte. Cunosc oameni care conduc acesteproiecte, etc. Cind sunt la ananghie de obicei vin gi mI contacteazi. $i-qgeace le spun devine clasificat ca gi secret.O nebunie curati."a jal-gi La.1a Degi StateleUnite nu au recunoscut nic lor estesub atac electromug"ti. diit partea unei puteri streine,separe cd au rispuns cu aceeagimonedi, conform cu cercetdrile lui Puharich. Stefan Rednip, un jurnalist care locuiegte in Anglia, a relatat ci a a\,'ut acces I a do c um ente secrete p r ivind pjsgrarlulc-l ceuo_magnetic americ4S de:rumit OFeratius€a Pique, care implica emiterea de semnale electromagneticein ionosferl, pentru a ricoga in Europa de Est, cu preci.dere asupra instalaliilor nucleare amplasateaici. [Beck Qea_-gaf__receUe qi mai mare dezvoltare din rizboiul electromagnetic este constr ui rea prgtgg_lujui_HAARPin silbiticie, in AIaska. Aceastl instalalie HAARP din Alaska este cea mai mare statie de emisie electromagnetici din lume, formati din 180 de antene de emisie, cu o putere radio estimati de 72.000 de ori mai decAt urmatorul transmilator, din punct de vedere al puterii. Proiectul estecrea{ia Phillips Lab de la US Air Force, Laboratorul de cercetiri navele gi Oficiul de cercetiri navale. Degi a fost p;ggnglg_ga fiinc un instrument pentru cercetareaionosferei, FIAARP se pare ci are o rnullime de_glg_gpll93lt! pqLqntiale, inclusiv controlul meteo gi emisii electromagnetice care pot fi folosite pentruioiliolarea unor populatii numeroase.

L_J-L-

-

Estre interesant de remarcat ci un civil care monitorizeazl. activitatea transmisiilor HAARP obr!ilili*acestea u'., .oi*I, " pJgls.cucrimelein masi din Littleton, Colorado.Conform lui Knet Steadman,,,LJnmaxim al transmisiilorHAARP s-a produs intre 10.40PDT 9i 1.20PDT. impugciturileau inceputintre orele 11.00 si 11.30PDT'is

.Iim Keith

Note: Fiction,Yolumul2. Davis' i.'--w.rrr,, cheryl. Mlrldcontrol isNo Longerscience 1997;Beck'Robert'The Abuses' nilrtt' ri";"" California:citizens ";;i;;; Body Electric,l985 2.

I

3.

I I

T

I

4. 5.

-_- ^_. ^r\T^^nr^"ac in r\irire "successful Treatment of Neoplasms in Mice Puharich, M.D., LLD, Andrija,

for Effecti' sixth ozone with Gaseous sopro*ia. eiion with a Rationale Mai 22-26'1983 Association' Ozone International ,nt WortJCongr"r, of ELF Wavesl'copie a'unei Puharich' Dr' Andrila':A Way to PeaceThrough of Astra' Upland' inregistriri distrlUuita ia Uriderstanding Coivention Research'martieBorderland of California, Noiembrie 6, lg82' The lournil aprilie 1983 Welsh Wilderness'" Wake-Up CaIl Smith, |erry, "HAARP-The Beastin the Alaskan lmembers'aol'com/ Orbit'httptt Ameica,mai/iunie r SSgtKtnt Steadman'la phikent/orbit/orbit.html

CAPITOLUL25 Planul Persinger Dr. Michael Persinger,psiholog $i neuro-psihiatruangaiat

activeazi in Ia Universitatea Laurentian din Ontario' Canada' domeniuldevirfalcercetlriiefectelorelectromagnetismului al asupraminfii. Persinger,aflat in Comitetul de decizie -|uru!31j9i a fost finanlat de Marini 9i se o.*ro Sindromul FalselorAmintiri, .--_----eflct;lor presupune,g, c" .".r.fril'-' El Jefectuat cercetiri :top1" ce proiect unui radialiei electromagneticeasupracreieruluiin cadrul Daniel includeunelearmealePentagonului"conform cu cercetltorul de finaq[ate sunt mele nu Brandt. Persingerspuneaci 'Cgrcet4rile din cltre intereseleSUA.Toli banii Pentru studiile asupraoamenilor Singura td*Ii ib a. ani au fost finantatede salariulmeu ca profesor. unitel' statelor de Marina finanlare (de 10.000$) a fost acordatl

se.afli $ @ Printie tgglkg*-l"iftrsinger uu fos: riPili de extatere$tr- oqi s--1u"-intdlnit subiecgl# i@ lu!-Durngezeu, folosind o casci asemlnitoare cu cea [6g-gei

D7 pentru motocicligti, echipatd cu solenoizi pentru a emite semnale electromagn"ti." p.l!@_f-nt"li ai creierului. ,,ln celedin urmd, spunea Persinger,exgllgg umane este determinati de ceea ce se*intimpll in.creier. Iai experimentarealui Dumnezeupoate fi generati de un proces care nu are nimic de-a face cu faptul daci Dumnezeuexisti saunu." In anul 1993,jurnalistul britanic Ian Cotton a testat,,cascalui Persinger"in cursul cercetirilor intreprinse pentru o carte despre cregtinismulevanghelic.Echipa lui persingersuna din clopoqelein timp ce creierul lui Cotton era iradiat, acestadin urmd relatind: ,,Mi aflam aliniat cu mai mulli cilugiri tibetani solemni, cu capul acoperit cu o glugi maro. $i eu eram cdlugir tibetan, gi mi-am dat seamaci dintotdeaunaeram aga."r Articolul lui Persinger,intitulat,,Despre posibilitateaaccesirii directe a oricirui creier uman prin ilduc_ereaunor algoritmi fT4@ici'l publicat in Abilitdli perceptualesi motricein iunie 1995,seadancegtein posibilitili de control alemin{ii chiar mai avansate.Acoperite de un limbaj gtiin[ific debordant,se afli cheilepentru a infelegecdt de departes-aajunscugonitolzarea gijqluenllea rry$ii, in ultimii ani. Articolul afirmi ci neuro-stiinta contemporani a descoperitci I rin carecreierul /s F opereaz6.. Persingerspune ci acestecoduri pot fi stimulate prin ,,re{elede comunicaremoderne" gi c[ ,qA3IS gJ9 gste cupl.at la_beAda-ingus6alernp_e.raturii creierului p-oatepeimite ca toate geierete umane_si fie influentate de o subarmor-r,icla cdrei g4qri aejceleglgJarrazi h iurul valor u o abaterede 0,1 Hz." Acesteeg(fuLri",,sunt determinat" d"*gg!g**1,:r*g: adicd este sqeqfigfie@ispecfr gi servegtecaun substratpestecaresesuprapun toatefenomenelecareinfluenleazi factorii neuro-comportamentalil' Persinger afirml ci ,O extrapolare logici spre o bazi neuropsihici a congtiinfei" este ci ,,acea variafie aleatoare a sunetelor" din cadrul matricelor poate fi diferiti in cazul unor creiere diferitdl Cu alte cuvinte indivizii pot fi identificati &rpi c@alerezultatelorcreieruluilor.,,Identificarea acestorsecvenlepot permite de asemeneaaccesuldirect la procesele

Controlulmaselor

198

neuro-cognitive cele mai complexe' a!ocic!9--e!L-gi!0!ul-eului experigq!91.(.-:-o1iu congtiinta umani $i agregatulrep-rezentarilqr itt cadrul creieruluil' .@uidd -:i:]:: de Persinger'Pg!99Il3 cuvinte, folosindu-se te]r,nicile subliniate

cnnflliin,fali simtul@i-pqt fuqteglal aCcs'ete*Si Eryi persoane. lucru acelaqi elgstlg$qruglgg'Practiceste modificqlep.im millglr-;-; - - 3 :

fi complet modelatl cu a spuneca personaiitateaunui individ poate cu cercetirile 9i cu undele electromagnetice,intr-o concordanll folosea mijloace mai afirma[iile lui Dr. Ewen Cameron' care insi primitive pentru $tergereaconqtienlei' ale cimpurilor Persinger declara ci a studiat "Aplicalii mai mici de slabea ciror intensitatee de obicei "1".tro-"g-netice ' 'estesi iSentific-e'10 miligrame(1 microT). Scopulacesteicercetlri' sistemelorreprezentalionaledin codurile de bazi pentru fffiil creierul umanl' Folosind informalia astfel oblinuti' 'gjlgljEprindirectaintroduainformalieiincreier...Premisa a cadrului neuro-electric !g.]!-ig"3 fundamentall este.a ]"pfilg produceexperienle generatde senzorila conG-ctulcu un stimul real identicein absenlaaceluistimull' Persingerne spuneca expgrientele'emo introdusi in creierul virtuala - p6.n-a$!fic&l stare -"''tlli este G"" aitrtt-q gu.:a-eIlglioare. Lucrul cel mai insplimAntitor

penuu-@ @* rggl-glo!4' ional4-Pe opetat !

i n:fo;Psry9rnPlet

-r--r ^ ^^^+^-

^-^ll+,,'lini

actp

cimilar

acestoramplitudini persinger un.*u?Tivelul ".*gi!pq!la^ (generate global de sistemelemdicslde celor asociatecu semnalele u4'potenlialcare comunicalii)... in ultimeledoul deceniia aplrut A.g!lpgl!941!!gleste era improbabil, dar acum estemarginal fezabll. populaliei de 6 majoritatea de il4gettla direct f.uoueiLea*t.l1pL-iqe generareainformaliei neuralecu lru...prin l"@ in care se afla scufundalitoli membrii specieii'

rersrngcr lur Persinger parte' mesaJul lui la o parte,mesajul Lisand tot limbajul pretenlios la t#"gsE4 mental fi controlatl poate este ci intreaga rasi umanl

Note: 'Alien Blackmore, Susan, Abduction: The Inside Story," New Scientist, l. 1lll9l94; Daniel Brandt, Mind Control and the Secret State; persinger, Michael, corespondenti cu Wes Thomas, l/6/99; Royte, Elizabeth, "The Altered State,"Ne? York Times Magazine, septembrie 29, 1996; Nichols, Mark, "The God Machine," reista MacLean, ianuarie 22,1996 2. Persinger,Michael, "On the Possibility of Directly AccessingEvery Human Brain by ElectromagneticInduction of FundamentalAlgorithmsl' Perceptual and Motor Skills.iunie 1995

CAPITOLUL 26 Rizboiul din domeniul paranormal

Dupi afirmaliile lui Andrija Puharich, un proiect secret al Marinei careseocupade cercetareaputerilor?algnelrlele. ajneeput inj94-8, fiind denumitlrolgglg!Piryi". Acestproiect a fost condus de RexfordDaniels;un alt participant a fost colonelulde armati |ack Cooney,geful diviziei medicalea Proiectului armelor pentru forlele speciale.Binecunoscutulrlggdlglg-Pelgl_Hurkqs s-a numirat printre cei testali in cadrul proiectului Marinei.r Iql-252,3uharch a prezentatPentagonuluio cercetare,posibil un subprodusal acestuiprogram, in anul L952, cu titlul ,,Despre posibilele aplicalii ale pcrcepgiilor extrasenzoriale in rizboiul p_slbglgglg'l$i, c.q mul!-*il?intea_ceregirilor-sovieti ce mai bine cunoscute,a informat Armata, Forlele aeriene 9i Marina despre posibilitateafolosirii capacitifilor paranormalein cadrul rizboiului asupraminlilor.2 Autoritifile statelor comuniste, in-qlusivarmata gi KGB erau angajateintr-un ,.T_-+a--.prosram de cercetare canacititilor .... .-.a ' utilizirii €--r--_::-' i+*r," Pg+gllqel_e_gggg" controtut ment"l d inga d!a34rjjJ!60. Dr. Milan Ryzl a spus ci ,,Cu cAgivaani inainte a fost demaratun proiectin URSSpentru a foloslilelepatiapentru indqElr:LnareqjUe-

u',ffiu "*S"*1,!-.-q.,',"Io,

gr"p,*'@ "

200

Controlul maselor

poateinduce indivizilor adoptareadoctrinei politice qi atitudinilor socialedorite, s5 [-9.$-Sgg$ig4ede ceeace se_pgtryggi' Conform cu un raporJ6qnlidqnlial al-CLAiin U6J, ,,directorul Biroului de serviciutehnical CIA (ulterior devenindDivizia Serviciul Tehnic) a devenit interesatde afirmaliile unor cercetitori conform cirora domeniul paranormal era o realitate. Ofilerii serviciului tehnic a contactat curind pe Stephen I. Abrams, directorul laboratorului de parapsihologiede la UniversitateaOxford, Anglia. a pregitit un raport in care concluzionaci existenlafenomenelorparanormalea fost demonstratddar acesteasunt inci pulin infelesesau controlabile. Acest raport a fost citit cu interes dar nu a produs nici un efect in deceniulurmitor."a ijll974, RobertMonlroea fondat Institutul Monroe, situatldngi Charlottesville,Virginia, pentru a cercetavl4rSglSllgJblanf4. Printre persoaneleremarcabileasociatecu vedereaIa distanli care au fost antrenatela Monroe - dintre care aproapetoli au devenit celebrii prin intermediul emisiunii radio Art Bell - se numi.ri Courtney Brown, fohn Alexander, Albert Stubblebine gi foseph McMoneagle.Monroe, pe lingl faptul cI a fost autorul a numeroase cirli despreclldtoriile saleextra-corporale,a,f,qstvice-pregedinteal retelei dej,lfuziuqe MBS. furnalistul Carl Bernstein a 4ezyalgl!_q? Iv[$:&1g1gcpp95-i1e-pentru ageoliiClA. Conform cu spuselelui Andrija Puharich,Monroe i$i induce?abilit4ea de a cdHtor Degi esteun fapt neconfirmat,dupi spuselecercetitorului Tom Porter,Robert Monroe estefiul lui ]amesMonroe, careera director executivla S_orietatea. ecologici urnani, un intermediar al CIA, gi agentprimar pentru fi nanfareaMKUITRA. It4gtrpela-strperyizat personalpe infamul Dr. EwenCamgrsn.s La inceputul anilor D70, a inceput cercetareaa ceea ce va devenicunoscutca "vederea - - ' _ - PSIla distanti" la Institutul de Cercetiri Slanford(SRI).ProiectulScanate a fostdemaratde Harold E. Puthoff --"Hal" (un fost inginer la NSA) gi de citre RussellTarg.Intermediarul CIA pentru finantareaexperimentelordela SRIeraHarold Chipman,

Jim Keith

Z0l

zis "Orwell", fost gef de stalie CIA, care se gtie ci se ocupa de toate cercetdriledin domeniul controlului mental care se desfbgurauin zonaBay Area, in aceaperioadd.Fonduri suplimentareveneaugi de la Departamentul $tiingeCognitive al furnizorului pentru apirare SAIC, ulterior asociat circumstanlial cu grupul suicidal Heaven's Gate,gi cu fostul scientologistgi guru, Werner Erhart.6 Folosind ca sgbjg$ri&lgstalgl.@precum allii, s@ era si determine =.apacitatea $i subiectilor de aSilitori in afaracorpului fizic ai eil.id.entificeIn-rri irr4spdrtale,in speciallocalizirile gi caracteristicileamplasamentelor militare strdine.T Principalii participanli ai Proiectului Scanate,atit oameni de gtiinli cit gi mediumi, erau membrii ai Bisericii ScientologiceL. Ron Hubbard. Uneledin fondurile destinatepentru cercetirile de la SRI se presupun ci au venit gi de la u$JneErbu_angniailBisgricii Sgry"tglggg". Harold Puthoff era un OperttingThetan AI"s€ 3J,pentr.t a folosi terminologia grupului, in timp ce Ingo Swannera clasificatdin ierarhiabisericii ca $QbggZ, la aceltimp fiind cel mai inalt rang disponibil. Citem din hfglnrile hisericii: ,,in acedsti stare spirituali este posibil pentru thetan [,,spirit'] pe limba scientologicil si delini capacitifi spirituale complete,libertate,independenli gi senini.tate, pentru a fi eliberat de ciclul nesfbrgital nagterii gi morfii, gi a fi congtient in afara trupuluiJ' $i Pat Price avea rangul de OT, iar Swann a spus ci paisprezecemembrii ai Bisericii scientologicecu rangul ,Clear" - un nivel inferior faii de OT - au participat gi ei la programul Scanate. Din acel moment, $gaq! a iegit de sub waja bisericii lui Hubbard gi a participat la program in cadrul altui grup secundar,

d:.]ll@' Nu este deloc surprinzitoare conexiunea Scientologiei cu experimentele- de vedere PSI la distanti. Conform materialelor pu6licate,Bisericalui Hubbard a fost implicati inci de la inceputul anilor 1950,in,,exteriorizarea"individului fagi de corpul fizic,9i se pare ci au reugit cel pulin cilitorii extracorporale,conform unor

202

Controlul maselor

documenteale lui Hubbard,ginutedepartede ochii noilor veni!i.8 s!9!9 pentru vederea Psi la distanli din proiectul Scanate, includ tocatii ain zusia $i , precum gi lqcalizareasubmarinelor sovietice.In unul din experimente Swann impreuni cu alli cinci subiecli de la SRI au cobordt la adAncimeade 600 de metri intr-un vehicul submersibilpentru a testaabilitatealffi obiectelorpe plafonul oceanic. Cdnd a fost rugat si sondezeo bazdmilitari secreti subterani din Virginia, Pat Pri-cea dat urmitoarele informafii: Pebirou sunt hirtii cu etichetele:Flytrap; Minerva; pe peretele biroului dinspre nord sepoate citi: OperaliuneaPoll - gi un cuvAnt indescifrabil;dosareledin birou au numele:Cueball,14 Ball, 8 Ball, Rackup;gi unul denumit Hayfork sau Heystack;personalul format din Col. R.| Hamilton, Maj. Gen. GeorgeR. Nash,Major John C. Calhoun. CAnd un ofi,tercu securitateaal guvernului a citit rezultatele lui Price, i-a spus, ,,Ei bine, se pare ce nu mai disti i Consultantul din cadrul serviciilor secrete|oseph A. Ball a evaluat rezultateletestirilor extrasenzorialede la SRI gi a concluzionatci. ,,seproduc manifestlri extrasenzorialesuficientde precisepentru a justificaposibileaplicaliiulterioare..." Se pare ci s-a continuat, cel pulin judecdnd dupi descrierile lui Swanna proceselorde vederePSI la distanfi, publicatein cartea Sdrut de la revederePdmdntului.lo Dupi ce Thrg a participat la programul Scanate,a devenit directorul Centrului pentru libertnli umanein Berkeley,California. O parte din atribuliile lui Targ la acestcentru era intervievareaEi consiliereafogtilor membrii ai cultului, o slujbi interesanti pentru un om care era un fizician. Centrul a fost fondat de citre Elmer gi DeannaMertle - gi-au schimbatnumele apoi in Al gi feannie Mills - cares-au ocupat anterior de relafiile cu publicul pentru I1q Jones Ir_&*plgl Oamenilor. Targ s-a aliturat Centrului pentru libertifi umanela patru luni de la orgia mor{ii petrecuti la }onestown. O alti conexiuneintri gcanategTqrlplul Oamenilor esteKeith Harary. Dupd ce o perioadi a fost cercetltor asociatin psihiatrie,

Jim Keith

203

Harary s-a mutat la SanFranciscopentru a consilia fogti membrii ai cultelor , in specialfogtii adepli ai Templului Oamenilor.Un an mai tArziu Harary s-a aliturat lui Puthoffgi lui Targ in cercetirile asupra vederii la distanli efectuatela SRI.tt

abil'tgge-lgi$lltgq!#l@ti

probabilci i-aadus

in cele djn urmi glmQartea. Dupi o intilnire cu agenlii Oficiului Inteligenleinavalegi ai NSA in iulie-125, Price a zburat la SaltLake City,pentru o scurti viziti de trei ore la fiul siu- De aici a zburatla Las Vegas,unde s-a intAlnit la aeroport cu prietenii sii Frank 9i Sherry. Pricele-a spusanterior prietenilor sii ci daci se-vaiolamPblev1c-u el , informaliile despreexperimentelede la SRI si fie inminate lui Hal Puthoff, fapt ce sugereazici sesimleain pericol. un om s-a ciocrlille rl'3upa Qfordse cazaIa Hotelul-SJardgs!, A doua zi l-a sunat riuElletregandu-sgil-cg4e-r3. aceeasim(indu-se pe prietenul siu Frank , din camera de hotel pentru a-i spune ci se simlea riu, cu cramPestomacale,in muqchii spatelui 9i respira cu greutate.Frank a venit sl-l vizitezepe Price, care dldea semne ci se simte mai bine. Frank a plecat,dar cAnds-a intors mai tirziu, noaptea,Price era rigid, uitindu-se in gol. Price era calm, dar fafa ii era rogie.,Cred ci acum mi simt bine'l i-a spusprietenului siu, insi imediat corpul a inceput si i se arcuiasci,9i s-a auzit guierulmorlii. Frank a incercat si-l resuscitezegi a chemat doctorul, dar Price a murit inainte ca acestasi ajungi la el't2 SRI a fost implicat in alteproiectecareaveaude-afacemai pulin cu capacitilile paranormale,9i mai mult cu purul control mintal' In 1975 asistentul gtiinfific al secretarului Marinei, Dr' Sam Koslov' evalua proiectelede cercetareale SRI cind a observato.jUiZiUne a cercetirilor $[! numiti ELF Si controlulMintal, ELF desemnAnd ,ilF.l.ctromagnetice de joasi frecvenll. Koslov a fost iritat de aceasti recunoa$teredeschisda controlului mental 9i a ordonat ca cercetdrileefectuatede SRIpentru Marini si inceteze.Insi conform cu diverserapoarte,cercetirile s-audesfiguratin continuare'r3 Dupi succesulvizibil a cercetirilor dela SRI,s-amirit finanfarea pentru experimentareavederii la distanll' gondgla Wrsb -tt1^:: 1977 proiect mai vechi de cercetarea vederii la distanfd,inceput in

204

Controlul maselor

gi demarat de Lt. Skip Atwater de la Detagamentulde exploatarea sistemelorarmatei (SED).Atwater a oblinut aprobareade a stringe un mic grup de mediumi pentru a ob$ne informalii despreinamic. Dupi consultareacu SRI, Atwater a recrutat persoanedin armati, marini Ei din sectorul privat. Gondola Wish nu a durat mult, dar recrulii carepromiteauau fost direcfionagispreSRI pentru evaluare. Dupi ce Atwater a pirisit armata in 1987,a devenit director de cercetarela Institutul Monroe. La fort Meade, sediul NSA, s-a desftgurat p@LGrill $Jn, intre anii 1978 gi 1983, condus de generalulEdmund Thomson, supervizat de Defence Intelligence Agency. Proiectul a fost coordonat de citre |ack Verona, fizician in domeniul nuclear, geful Directoratului gtiinlific Ai tehnic al DlA. Verona a derulat gi p,roiectulSleepin ce privea folosireaofensivi a armelor cu microunde. Programul Grill Flame dispuneade trei persoanecare puteau vedeala distanli: Ken Bell, |oseph McMoneagle9i Mel Riley,gi era supervizat de una din personahte$lecheie ale controlului mintal de la CLA,Dr. Louis |olyion ,,Iolly'West. Programul de cercetarea vederii PSIla distanli de la SRI a fost comasatin 1979cu programul Grill Flame.Cind Thomsona pirisit Grill flamein 1981,programul a fost preluat de Comandamentulpentru securitategi informalii al US Army. (INSCOM) ln 1983,Grill Flamea devenit Center Lane, denumire cares-a pistrat pini in 1985. Proiectul era supervizatde gefirl INSCOM, generalulAlbert Stubblebine,cisitorit cu psihiatrul gi ufologul Rima Laibow.Au fost recrutategi alte persoanecu capacitdfiparanormale, inclusivcipitanul Ed Dames,cipitanul Bill Ray,cipitanul paul Smith gi CharleneCavanaugh ca analist civil angajatde INSCOM. Aceste persoaneau fost antrenatela Institutul Monroe cu sesiunipersonale cu Ingo Swann.Stubblebinegi-adat demisiadin Grill Flamein r9g4, fiind inlocuit de generalulHarry soyster.Mai tdrziu stubblebinea devenit presedintelecompaniei ,prtu:t."_p_r.:f".h, fondati de Ed Dames,careseocupa tot de domeniul vederii la distanli. Finanfareade citre armati a programului center Lane a fost

Jim Kefth

20s

intrerupti in 1985, iar programul a fost redenumit Sun Streak controlul fiind transferatla Directoratul gtiinlific Ai al informaliei al DIA. Cpg4Crile&$-GauJrin Programul a inceput si foloseascS, Conform cu Ed r4{Sde lggle, precum ceflde ie Ix{gtggdiUni. anul 1988au arstrei in de citre Pentagon evaluiLrii in timpul James, distrugltoare de documentein timp ce distrugeaudocumente. in jurul anului 199-t,-Sttg9gg4k a fost redenumit Star Gate gi a fost mutat de la Fort Meade Ia o localie secreti. $eful de filiali Dale Graff a fost Ia conducereaStar Gate pdni in 1993,cXnd a fost inlocuit de un specialistDIA a cdrui nume nu estedivulgat. Dupi o evaluarenegativi ficuti de Institutul American de Cercetare,insircinat cu aceastain i995, se Pare ci programul a fost oprit. insi Paul Smith, specialistin agenliile secretegi vedere la distangi este de pirere ci programul continud, fiind mai adinc clasificat de cltre SAP (Programul de acces special) la nivelul LIMDIS (acceslimitat). Ed |amesa pirisit programul Sun Streakin 1988,9i s-a ataqat ceseocupacu,,dezinformare grupului numit @, stratesici' si cu actiuni anti-narcotice. Una din dezinformlrile poate fi prCzenlalui, f&4g-yizibili in comunitatea-de rjil@ ai paranormalului gi ozenisticii.r2 Sglg{Alo-1.i in ultimii ani proiectele agenfiilor secretecare se ocupi cu vedereala distanfi au fost detaliate in cel pufin o duzini de cirfi scrise de participantii la acesteprograme. &!g-rexpe4i!1-Pot fi auziti aDroapepeste tot, la radio sau televiziune, oferind un intt" cercetirile CIA in domeniul controlului mintal gi "*I["m cele mai nebunegticonvingeri gi idei care circuli in comunitatea cercetitorilor paranormalului 9i a fenomenelorOZN - totul , de la ,,fa!ade pe Marte" la autostopigtiextratereqtriicare au luat cometa Hale-Bopp - fiigd putine informa[ii despreimplicarea guvernului in controlul mintal de masi. Au apirut comPanuca cluperclle'care si obgni informalii prin intermediul "@ vederii la distanli, saucareantreneazicandida[i pentru dobAndirea vederii PSIla distanli. lnsi intotdeaunaCIA 9i alte agenfiiau folosit credinlele ocultigtilor, ufologilor 9i cercetitorilor paranormalului'

206

Controlul maselor

pentru a-gi indeplini mai departeplanurile lor. Interesant, Maiorul Ed Dames, care este capabil si vadi la distanli, a declaratla o emisiunerecenti la Art Bell cl a locuit odatd in Littleton, colorado gi cunogteaLiceul columbine unde au avut loc in 1999crime prin impugcaremasive.Damesa anuntat la respectiva emisiune cd'afacereasaPsi-Techcareseocupi cu vedereala distanli a sponsorizat adici cursuri de vederela @, distanfi pentru elevii de la liceul chatfield, gcoali carea preluatelevii de la columbine, dupi ce au avut loc impugciturile. Esteregretabil ci Damesnu a,yizut" oragulLittleton, inainte ca impugciturile si se produci; saupoateci l-a vizut. l. 2.

3. 4. 5.

6.

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Milner, Terry. Ratting out puharich. cirat din cartea nepubli catit,1996 constantine, Alex. virtual Government. cIA Mind control operations in .,psychic America. Venice, California: Feral House, 1997; Wilhelm, John, Washington Posf, august 7,1977;McRae,Ron. Mind Wars, tg}4 !nnng?;' Ryd, Dr. Milan, citat in oatrander gi schroeder. psychic DiscoveriesBehind the lron Curtain. New York:Bantam Books, 1970 Kress,Dr. Kenneth A., 'Parapsychology in Intelligence: A personal Review and Conclusionsl' Studiesin Intelligence,iarna 1971 'Government Porter, Tom, Research into ESp & Mind Control"; Brown, Cymil Voyage.New York Dutron, 1996; McMoneagle, 99*j1"y: ]oseph. Mind rrek. charlottesville, Virginia: Hampton Roads, 1993; s.ri"uu"r, -New fr". Remoteviewers:TheSecretHistory of Amerlca'spsychic spies. york,'6eil, r997 Constantine; McRae; Sarfatti, Jaclq"In the Thick of it," cltatinDoc Hambone bio la werner Erhard la www.io.com/%TEhamboni; Dickson, paul. Think Tanks.New York Ballentine Book, l97t; SAIC website Wilhelm wlhelm; Theology dt Practice of a c-ontemporary Religion: scientology. Los Angeles:Bridge Publications: 1998;Constantine Wilhelm Ibid. Constantine Milner, Terry. "The Death of Pat price," Doc Hambone, www. io.com/%TEhambone Wilhelm constantine; schnabel, lim. Remote viewers: The secret History of America,s PsychicSpies,New york: Dell, 1997;Emerson, Steven. SecretWaniors.New York G.P. Putnam'sSons, lggg; Kress;Trull., O., "Op.i",i", il;;,U^S. Intelligenceand PsychicSpiesi parascopeat www.parascope.com/main.htm; 'Parapsychology Elliston, fon, in Intelligencel parascope atwww.parascope. com/main.htm

CAPITOLUL 27 Conectareaelectronici a oamenilor Agenliile de informalii in asociere cu institutele gtiinlifice se gribesc in momentul de fa16si C.reeze@ Prin intermediul acestuia,inJreagaperceptie !Bt9ti9-de-g$tol. ,sulranealitilii.lurnei-Dcrsoane esteinlocuiti de{lalJa,. atelE.aleasi de manipulatori. Mijloacele de atingere a acestuiscop sunt furnizate de accesulgi controlul minfii umanecu ajutorul calculatorului. - Primul pas pentru accesareagi controlul minfii a inceput'cu Un prim experiment a fost realizareau@. finanlat de CIA in 1975,cu o sumi de 100.000de dolari pe an. Conform unui articol din ziarul SanDiegoUnion,intitulat,,Finanlare CIA pentru un proiect al spitalului local", ,,spitalul de Copii gi Centrul de Sinitate realizeazAanumite experimentefinanlatede CIA pentru a dezvoltaceeace unii numesc un detector de minciuni extrem de sofisticatcare sondeazi in mod electroniccreieruluman.Timp dedoi ani s-aurealizatexperimentepe diverqivoluntari, majoritateamembri ai personalului,administratori ;i prieteni. Agenlia a cerut din start spitalului si nu vorbeascdnimic despreproiect. Totuqidirectorul spitalului qi al$ membri in consiliul de administralieau decisulterior ci nu sunt de acordcu aceastagi leau spuscelor de la CIA ci vor sl poatl vorbi liber despremunca lor. ,,Experimentelesunt realizatela Centrul Pentru Vorbire, Auz gi Neuro-memorie al spitalului, de citre directorul de cercetare,Dr' Albert Larvrence.AcesteaimpliciLceeaceam puteanumi "risPur.tsuli evocatevizual" inregistrate electronic pe baza undelor cerebrale gi apoi analizate de un calculator.Subiecfii rispund la imaginea anumitor chipuri careaparpe ecran.Unele sunt chipuri familiare, altele nu. Chipurile familiare "uo.i @ diferit de.chipurilenefamiliare,iar computerulpoatesi-qi deaseama de diferen{i chiar daci subiectulnu sPunenimicl' Conform cu directorul proiectului, acuratetea identificirii computerizatea-{i!g7". Acesta a menfionat de asemeneaci

208

Controlul maselor

rezultatele experimentelor vor fi combinate cu alte experimente clinicede la Spitalulde Copii. ' Separe ci SanDiego nu a fost singurul loc unde s-aurealizat experimente de misurare a undelor cerebralepe copii. i3-L2E3, Centrul Medical de Pediatrie din Boston algvglalgjghnologie care a-qrel-e-fglpi" foatte avansatlpentru .redareaactivit de monitorizate si fie afi$ati video sub forma unei hirfi topografice" 2 tehnicieni. lntr-un articol intitulat ,,Ne vedem mAine!", WashingtonPost scria in 1984despreo conven[iea Societilii Viitorul Lumii. Autorul relata: ,,Probabil elementul cel mai surprinzitor a fost prezentat de inginerull44es B. Bealcarea vorbit despret€hnica-ed-S!94499 9i carene poateajuta si transmitem informalii de Ia un creier la altul... Acestaa menlionat dispozitivecarepot fi pozilionate Ia nivel ocular pentru a imbunitifi vedereasau in urechepentru a stimula auzul, stimulatoarecardiacecarefunclioneazi din exterior,gi altemaqinlrii carepot inducetot felul de reacfii de lavomi la hohotede ris. Practic, g1gl esteo qlrpg[ggl3lsctrochimici, fiind afectatde cdmpu;ile de f-rp-cvsnli*joasassses!$dejel€vizgere. De exemplu stareacopiil',ar hiper-activi pare si se inrlutifeut.n p11n,IPotgI. !Id.!!&tn.]Ltgleuzgl. Fanteziadin filmulBrainstormincare imaginile mentaleale unei persoanesunt efectivtransferatepe bandi pentru a fi transmise creierului altcuiva,vor fi in curand o req!l$e, a afirmat Beal..l'3 a fost de o prioritate maximi pentru @ daci judecim dupi vestice cdt $!,C-sllge, atlt aggglii!: de informafii informafiile pusela dispoziliapublicului cu privire la un dispozitivde control mental inventat d" tJttt_Iggltglgou fl Q"1ghgt&ygqgye-tt de la ameninfitorul Departamentde Psiho-corec{ie,de la Agademia Medicalidin Moscova.ln 1991,cercetitorii]anetgi Chris Morris au fost martorii unei demonstraliicareimplica ul] dispozitiv carereugea sggligg.-ggurite dr11mintea unei persoanealcituind apoi ,,o putea a minlii" care fi folositi pentru !tr:Cje subliminalegi imagine i lui gi Smirnov Kavasovets i-a fost ulterior aritat de Dispozitivul

Jim Keith

ZOg

citre familia Morris ziaristului David Shukman la sediul CIA din Langley,Virginia, acestarealizAndo realizarevideo a demonstraliei. El spune ci echipamentulnu este,,foarteimpresionant".Sunt doar cAtevadispozitivecomputerizate.Dar rezultateleechipamentuluiau fost impresionante. Chris Morris a fost cobaiul,avAndcdliva electrozipringi pe cap. La activarea echipamentului, pe ecranul calculatorului au apS.rut mai multe cuvinte. Shukman spune ,,fiecarecuvAntera alcltuit din cel pulin saselitere. Nu toate aveausens,dar majoritateaseminau foarte mult cu cite un cuvint: ,,Deambutt...|ovotree...Christoph... Ficknell...Borotty...Bainstar..l"' Morris a privit ecranul qi ,,lumina monitorului s-a reflectat in ochii sli. Acesta s-a striduit din risputeri si le interpretezein fracliunea de secundi care au durat pdni au dispdrut...S-adovedit totugi cd ynai.era qi un alt strat ascunsal sondlrii. Citeva zile mai tdrziu, cdnd am revizionat casetaam descoperitci inlfesgyi. nlele semai aflau intercalate gi alte cuvinte plinse.pe;rLcadnmare "iZlhile a durgt 4gaLa*l.aiquezecea parte dintr-o secundi. Acesteaaveauun ton mai sinistru:,,armat...atac...apIrare...armi."" Conform inventatorilor, c.q$ntele aveau de fapt scopul de e..fbg"lge-gll$sa gi .de a distrage.at-e-ttig. ne$+lulgi congtient in t i mp_.ce d 1s;roz_i!1gl sondg_grofu nzim ea reacliilo r i nco4q{!g!tg*ele subiectului.Dupi douizeci de minute, ruqii au descircatun grafic tridimensional care prezentarela{iile dintre trei factori diferili din viata lui Morris, inclusiv stareasa de anxietate,sinitatea, familia, relalia cu tatll siu gi locul de munci. l4gtuE_agnsiderat cd analiza este atdt de corecti incit le-a cerut si pistreze confidentialitatea. Smirnov qi Kavasovet.uo r.r*@te analizei,puteaualege,,strategiaoptimi de tratament." Smirnov si Kavasovetsvorbesc de asemeneadespre analiza grupurilor etnice gi chiar a anumitor firi, din punct de vedere al problemelor gi punctelor lor vulnerabile. In grma analizei, seErt e@c e de rezp-ly-?Ie $?g*qbgl g+eser.bare a re-spectivelg; p-{_o-bl9Ine, agen$ilorsecrete Conform cercetitoruluiShukman:,,cercurile

210

Controlul maselor

din Vestcred cl o asemeneatehnici a fost aplicataasupraanumitor unitifi sovieticedin Afganistan.Literatura gtiinlificd care existain practicdesprecercetiriextremde activein aceastl domeniuvorbegte privinli gi dat fiind grqrchlscizslnilruPglar{ytd1toare le-a fost cu siguranfl folositorun dispozitivcaresl Ie amplificeperformanlele. IJn.f-osJsergentdlfUarmatasoyieticdmi-a confirmat aceastaintr-o disculiepe caream purtat-ola Minsk, in luna februarie,-199!.Acesta ne-a spusci iLainte de misiuni extrem de grelecurn ar fi de exemplu operaliuniletip comandoel,impreuni cu colegiisii, trebuiauuneori si intre intr-o camer:i intunecati unde priveau la anumite forme ciudatel"'a colorateproiectatepe un ecrangi ascultaunigte,,zgomote - in 1990,a fost brevetatun djspozitiv rxrmit .$ste!s-d9-4na[ze bioEAg!9tl$'. Acestaera alcituit dintr-o casci specialproiectati pentru a analiza instantaneu cimpul magnetic al creierului sau orice alti parte a corpului prin fibri opticd. Conform brevetului de invenlie, ,,semnalelede iegire sunt procesatesub forma unui afiqaj sau a unei inregistriri care redi tiparul sau structura cimpului s magneticemanat"de creier saude alti porfiune a trupului. in ce privegteinterfafa dintre fiinfele umane QinovaJS:"qta gi calculato?eestecreareaunui microcipdin siliconcarestimuleazi individpal_5fhri sd ii produci daune, reugind si [email protected] generezeun rispuns neuronal. Proiectat de doctorii Peter Fromherz gi Alfred Stett de la Institutul de Biochimie Max Planck din Munchen, ryierocipul de silicon senereazl si receptioneazdiBpuls:rri neurorrale xtilizand carePot traduceacesteimpulsuri. "g".ulegggbqfi" Teoretic, respectivelemicrocipuri pot si transmiti un intreg in mintea subiectului care nu o adeviratdsimularea realitdlii acestuia nimic, oferindu-i binuies-te prin intermediul cablurilor la careesteconectat.6 -r l4_gr4uarie 1991,Dr. Stuart Hameroff de la Universitateadin Arizona a indicat pg.sibilitateade simu moduleaflatein afaracorpuluiuman.Hameroffspunea caesteposibil ca congtiinfaumani si depindi de anumi[i ,.polineri-litoschckfiti aseminitori unui microcomputer rti n. i rltedorul.cehrkl€E*iflgi.ci

Jim Keith

Ul existi un concept referitor la viala ,,de dupi 2000" care afirmi ci p..roteinele citosc ale creierului ar putea fi sintetizateintrq&-m9dfur-ars€clalcare poate manifesta chiar funclia cognitive.', o nofiune destul de asemini.toarecu modelul Frankenstein,intr_ adevir. un borderou confindnd cheltuielile guvernamentalepe anur 1992, aratd'ci Biroul de Cercetiri Navale a fost finantat pentru cercetiri intr-un domeniu destul de asemindtor care implica un melanj intre computeregi mintea umani. Acegtiaau fost impricali neuronaleartificiale'lemuldnd

si@ql-lcuologic-uman,,in.adrului6iJiFm-g&tronicede

procesarea informafiei" precum gi intr-o ,,integraremulti-modalfl ,,Raportulfinal de cercetareinclude studii teoreticesi experimentale ale integririi perceptualemulti-modale gi exprimarea acesteiain ceeace pare si fie un comportament cu co auton0at.lgpgl programului este acela de a inlelege integrarea perceptuiif-gi proceselede control la un nivel care s{-Bermrti Plgiectarea-Juror gi sistemc-de*-ssperyiaare-a,acfslora:' @ S-aurealizatde asemeneacgcettri $i in dopeniUl_plaSliCit$li ._neurongld'relativ la rnodificarea comportamentului. Oirrcolo de jargonul aproapeneinte,[glb1l,_se afln potentialul unor 4gg,!g5!grle rtt".t,tr"r" ."-pl@fiin1elor umane i1p_lg, fald de modelarearealizatd,in prezent prin intermediul propagandei a Ei pliblls$gfri precum gi a altor mijloacemai pulin subtile.7 uimitoare este crearea unui aga numit Q__"tte _t"*Ie ,,gnplificator al inteligentei'lintr-o lucrare intitulatd,,Tehnologia simbionicdqi educalia"prezentati in l9g3 la intalnirea anualda Asocia{iei americane pentru Cercetlri in Domeniul Educafiei, Glenn F.cartwright de la Departamentulde psihologieqi consiliere Educalionali de la UniversitateaMcGill a afirmat ci ,,concluziile cercetirilor arati faptul ci descoperirile_qiere in domeniul educafiei -pf ,gsbut54jlb.a_!9g folosindmijlqase-qbimlqs_qC3lggIglrcg:'Acesta"ad,i-g"tupoi' ,,In viilor va fi posibil si construim amplificatoarede inteligen!5 mai sofisticatecare si reprezinte e;tensii .i+Jerpeale propriului

212

Controlul maselor

vor fi mult mai postru creier. Aceste d1Egtlf"*,9tlp:togii,t" csngglgte vg1p!ea! de azi ziua din puternicedecAtcomputerele 9i direct Ia clei.g5q!-gman,atAt pentru datele de intrare cit 9i pentru datelede iegire.F.levor amplifica toate abilitilile intelectualepe care acum le considerim ca fbcAnd parte din activitatea inteligenti a fiinlei umane.Vom puteanumi acestediggg?ilife,,r-ninlisimbioLi-c*9' (simbiotic + bionic) datoriti relaliilor strAnsede interdependenfi carevor existacu siguranli intre ele 9i propriul nostru creier.intr-o anumitl misurd, asgtea ne vor face9i pe noi fiinJeliolicel'Lisind la o parte amplificareainteligengei,pe mine me ingrljorea anumite funclii acesttip de dispozitivev.orfi folosite umhri. s iq-J999*agsnlia-Reulers a transmis urmitoarea stire:,,un dispozitiv [email protected] Sletg-ra permis unor persoaneparalizatesi scrie cuvinte pe un ecran de calculator.Doi pacienfiau reugitsi scriemesajepe un monitor prin intermediul unor electroziimplantali in creierul lor de cercetitorii de Ia Universitatea Emory din Atlanta...in prezent,cercetatoriinemli gi americaniau pozilionat electrozimici pe capul pacienfilorpentru a inregistra semnalelecreierului. Odati ce pacienlii inva!6 s[ controlezeastfel cursorulcalculatorului,ei pot chiar 9i si scriemesajeJ'e ,,Cercetitorii din domeniul neurologiei au implantat ln in neocor-tgrglmotor a doui persoane,fapt care le-a dispozitiv -Lpermisacestorasi operezeun monitor decalculatordo3l.gandindusg]la as!a...Dr. Philip R. Kennedyde la Institutul de Tehnologiedin Georgiain colaborarecu UniversitateaEmory aUfaeut unllgPlant carepoatefi utilizat pentru @ 9i pentru ajry -qceste sqgrlaip--uno,r=calculatoare pentru procesare gi ulterioari operatii de control. Mini-senzorul de inregistrareeste acoperit de un strat de sticli la care sunt atagafianumili factori care stimuleazi. cregtereanervilor gi care permit neuronilor din Iegituri funclionale cu senzorul. zona implantului si stabileascS. Intervenlia neurochirurgicali asupra celor doi pacienli a fost realizat|de Dr. Roy Bakayde la Emory. Electroziiau fost implantali

.Iim Keith

Zt3 cortexul in motor l6ngi regiuneacarecontroleazdmigcdrilebrafului/ fetei. .{glbii p4gien! _e1qu.pqr3Jiza1i, incapabili si se migte sau sd vorbeasci.Primul pacientcarea avut implantul timp de doui luni qi jumitate, inainte si moari de sclerozi laterali, a invifat si controleze semnalele timp de gapteziledupi principiul pornit - oprit'i Cel de_al doilea pacient,caresuferiseun accidentvascularin urma unui atac cerebral,are deja implantul de qaseluni." ro '90, Prin anii ideeacontrolului elect{q4lg_alfi_inlelorumaneera destul de deschismentionatl in documentelemilitare, cum ar fi de exemplulucrareaTheRevolutionin Military Afairs and conflict short of War (Revolufiain domeniulmilitar $ conflictelearmate)de Seven Mets gi JamesKievit publicati de Colegiul Armatei Americane in 1994.Una dintre revelaliilecirfii o reprezintl ideeaci ,rnedifcarea c-o{lPg4gmSnUlui este o componenti cheie a instauririi picii" 9i ci o.asemeneamodificare yr*&_difegliogati ag-uprapgpqrylu_i ame.rican.Aceastava avealoc, afirmi autorii prin intermediul unor sistemeenergeligglireclggfe, al ciror princip4l avantaies tul ci existentalor poatefi ,,negati'l pe interval un \galizandrr r-rssqoze 4*5-ag! Mets EiKievit sunt foarte direcfi in ceprivegteposibilitelile nelimitate inerente,,modulirii perceptiei"prin utilizareap-sihotehnoIogiilo r. O,riciry_9[!991!gpgimpotr iva .4Eestui ati€"J-r-r.ejltgl va fi i{g$$gt ,,prin utilizareaunor bazede dateintegrateale agenliilor'l apoi inclusin-categoria,,simulirilor de personalitatecomputerizat€' care vor fi utilizate pentru ,,a dezvolta,a structura si a direcliona campanii de manipulare-pSlbSlgg$a pentru fiecarepersoanii rr Lucrarea New World Vistas (Noi perspectivemondiali) a fost publicati ir l25 de Consiliul de Administrare gtiinfifici a Forlelor Aeriene SUA. in acest raport, itc@l plgggsulgi-biglgg!-c"putemciti',,i,'rEitFe-ium6tateasecolu,lui.2l, seva manifestapractic o exploziede informalii in domeniul neuroqtiintei. Pini atunci, vgln 3junge s_aintelegem foa l clrm functionea?i creierul umirq, cllgLc@lgazi diverselefun4ii ale corpului gi cum poatefi manipulat (atit in senspozitiv c1t 9i in sensnegativ) @romagnetici ," to, dezvolta foarte mult, iar acesteunde vor fi modulate qi focalizate

Controlulmaselor

214

interfera cli -Irupgl-uman intr-un mod care si permiti i$piedicarel migcirilor musculare voluntare, controlul emoliilor transnoitsreadggJgFstiL (9i deci a acliunilor), pr-oducereasomnului, sau pe termen lung, scurt interferenElcu memoria pe termen ggllgIgIggunui set de experien{eqi *ereerca altuia... ,,De asemeneava fi posibil runducem anumite mesajede o inalti fidelitate trupului urnan, fbcand astfelsl creasci posibilitatea manifestlrii suggstiilp:.-'ascunse4i'a-ildica+iilor Psihologice'Atunci de intensitate mare din garJragiga .und @ llg$Zflgr lel'egtetr"'rul uman,areloc o-lqlgJariatiede temperaturi. bt*gi a lesutului atins' Aceasta este asociatl .o o..-."putti* a produce guru!! pentru Expansiuneaeste Stgg!-5!113pldi agusticl. Prin utilizareaEUU-BgLpglsalpliirar trebui si fie posibill caresI fie audjhil. u. .r."."u ""U.a*p Astfel,s-ar putea transmite l!9qd9 unor adversariintr-un mod care pgl{I!-a

si le displaci profundi' - Alte realizirimenfionate in lucrareaNew World Wsfasamintesc de Elgtg3-Sl--sim&ga unor realitifi 3.$ifi.giale:,,conceptul de experienle este destul de speculativdar rrnrcryre g_g!gr_f!g totuqifoarteinteresant.Teoriamoderni a dispersieielectromagnetice in creierul uman ridici ideea ca @t care pot fi folosite pentru anumite sgnnnale-reflectate pj]te g_enera a sistemului nervos de excitare gradul corect de estimi destul " central. Conceptul care se afli la baza acestui ,,EEG la distanfi' este dispersia unui potenfial de acliune sau a unui ansamblu de potenlialede acfiune pe traseeleprincipale ale sistemuluinervos central. Presupunind ci vom ajungesi inlelegemmodul cum sunt impregnategi accesateabilitilile noastre,va deveniposibil si ducem acestconceptmai departeli sa dgpl&& u!=sg1-4-":.tgq494l"-111l-o

{Pl!!gs"

':z

Un alt dg-cumentmilitar intitulat ,Operaliuni informatice: o ,,esteun studiu caremerge noui abilitateofensivf'publicat in 199-6-, pe linia unei directive din partea personalului de la conducerea Air Force referitoare la examinareaconceptelor,a capacitililor gi tehnologiilor de carevor aveanevoie StateleUnite pentru a rdmine

Jim Keith

215

in continuarefs{aegfhgSSj-SgAfieli dominantd si in viitorl' Lucrarea vorbegte despre necesitateaprincipali ca SUA si va fi nevoiede rdmAni in continuareo super putere.Pentru aceas-ta ,dornina'e^ inforJnalipn_al{'.Aceastava implica d"r"ottu**i legat prin s?telit sau IIC care va acliona ca un centru de procesaresi control. IIC v4 mgnilqriza

p€rs93*-qsrel4le-afostimpl"rt$,@... microcipul are doud funclii. In primul r6.nd,aceeade a-conecta iqdlU_dtdlqItC, credndo interfali directi intre utilizator si resursele instantanee a datelorgi arhivl). in esenli, informalionale(colectarea microcipul transmite informalia procesati 4ebJlc citre utilizator. in al doilea rdnd, cipul creeazeo_.ilqagiM generati pe calculatorin bazasolicitirii utilizatorului... ,,Una dintre tehnicile care realizeaz1,aceastaeste ,,o combinafie de procese mentale gi imagini vizuale dezvoltate in laborator.

Iqs,titutul!9 &bglqgle din--eahforniaa construit ygt_ care consumi pgJini gne-rgiegi care eglggl procesul de gAndjre analqglce-e-gsiglulu!-uman... Perfeclionareaacestui cip ar p.ulea : oferi un punct de pornire pentru r1gggglgstgg5eb53t caresdfie legat la_toate suprafetele senzoriale ale creierului, doar la nu ochil' Lucrareafaceqi cdtevaolservati_i: ,,Implantarea unor -dispozitiv4 intr-o fiinli umani ridici chestiunide qrdin etic Ai.social.Totugi,acestepreocupiri reprezinta un semnalde alarmi atilzi, fut1pjgslpaleste posibil si nu.rnai fie o problerna.Ey.9luir4-{ejui" 4U."Sli*j@. De exemplu,armatacerein prezentsoldalilor vaccinareaobligatorie (de exemplu,vaccinul antigripal). ln lumea civilizati, oamenilor Ii se implanteazi inimi mecanicegi alte organe.Societateaa ajuns si acceptemajoritateaacestorimplanturi cafiind o realitatea vielii. Pini in anul 2025,esteposibilca tehnologiamedicali si dispuni dejade TlgrggiPurtryIygg.secaresi le permiti oameniloravAndun membru amputat si controleze membrul artificial sau chiar rnrcIoctpl$i ogter€ caresi le permiti orbilor sl vadl. P-opulafiacivili va accepta cel mai probabil irylglt"r"" are si le .ip"ti r """r omiti reprezentantilor armateisi apereinteresele na{ionale."l3 lRt]*i€

216

Controlul maselor

.- in 1982, l-,uru*thyigrdick a scris o carte despre .chinurile s$11ggdf.eacaEuliect experimentalal agengiilorsecreteamericane. Degi acesteinformalii nu au fost verificatein totalitate, elementele adi$onalementionatein aceastdcartene fac si credemci spuselelui Burdick nu au fost doar o amigire. 13 Aceastascria: ,,dig anuLL-9J3,Agenfia de Cercetiri Avansate a Ministerului Apiririi s-a folosit de eforturile combinate ale Institutului de Tehnologie din Massachusetts,a Universitilii din New York, a Universitilii California din Los Angelesgi a Agenliei Na{ionaleSpa{ialesi Aeronautice,qi a Centrului de CercetareAmes din Moffett Field din California p@ta, prin desci frar" P-qgt-4prul illegat "@ faptul ci proiectul era secret,deqireporterii au fost evacualidin sala unde avealoc intilnirea, de citre o persoani care s-a legitimat ca fiind de la CIA. ',@) .es,!-e mulrmai sensibila decdt EES.-knse.felggrama).M[G_e_..fostrealizatl. pentru prima datd in 1968. O analizd,computerizati a literaturii de specialitatearatd cd existi pufine publicalii cu prMre la MEG, deoareceestecu siguranti clasificatl ca fiind unproigl;Irif.ts€ggt in refeaua-AR.PA(Agenlia Proiectelorde CercetareAvansati)."

Un alt aspectal tehnologiei,scria Burdich " 1s1*I9ggs un dispozitivcarepElglgz: @ic), ifnagini halucinante dilgct pe retini. Atunci cind imaginile sunt proiectate, subiectii prezinti aceleagirispunsuri fizice ca qi in cazul administrerii ryLCIgg. Acegtia intre ryJ@ferenla imagtgtle_pfgleqtatede.rrngtna_li Je4l!!ate. FOCUS a fost dezvoltat la Institutul de Neuropsihiatriede la UCLA, de Ron Siegel.Psiholog experimentat,acestasperi sdreuseascila un moment dat recuperarea informafiei imagisticela voinfi, inclusiv imaginile din stareade vis cu ochii deschigi,somn gi halucinaliil' DeqiBurdick nu men(ioneazd aceasta,trebuie si afirmim ci Siegelcorespondadescu expertulCIA in controlul minfii Louis |olyon West.ra EvaluAnd informaqiile de mai sus, este evident ci dat fiind njyelul,tAaolosicrtins in materie de computere, electronici,

Jim Keith

217

implanturi gi alte forme de manipulare,putem spune ci u_Lpleg a Am ajuns la un punct nnde stind[.t,-di&unbrlpq!-dSja fq_sJ-t"1-erut. sau vo-r--rgu$i'ineurand s5.controleze in tstalitate,rnodrilnersfrg de percp.plie-4supeLrcidtAl[Ei vor puteachiar si fie stipdnii realite$i noastre,in totalitate,iar nqi si nu $tim cd qandurilesi perceptiilepe ci ne sunt dictate dinlr:o_s-urseceteriasrA. c?Le-]g 4yeIlryglli!, Conform unui articol din New York TimesdigJlg& Bgleaga ii lucreazi in prezent la un dispozitiv britanica de feleco implantatin nervul optic din spatele numit QoulCatcher,u! microc_ry qqlriului, care in rela$ecu prqgramareagenetic4sg"USggilaEizgzg qi s{.integistreze toale{Ardurile unei persoan€,te1.cel&de.-gllil4e Conform cu Dr. Chris Winter de la Releauabritanici de ac-qa;_(3. Telecomunicalii,acesteinforma{ii vor fi stocateintr-un computer central. Informafiile vor fi de asemeneatransmise persoanei, dintr-o sursi computerizatl,exterioari pentru a-i induce acesteiao experientd ,,extrasenzoJ$lfi Printre alte posibile efecteale lui Soul -{--Lji--.-'* Catcher se numiri

!ggg*gt, la alta.15

si imnlantul microcinului unei nersoane intr-rrn

transferAndastfelintreagaexperieqli de la o persoani

Note: l. Scar, Leu "ClA Funds Project At Hospital Herei The San Diego Union, septembrie 24, 1977 2. "Brain Electrical Activity Mapping," U.S. Patent 4,408,616,octombrie ll. 1983 3. Kernan, Michael, "SeeYa Tomorrow! At the World Future Society,It's AU in the Mind," The WashingtonPosf,iunie 13, 1984 4. Shukman, Daid. TheSorcerer\Challenge;Elliot Dorinda i4, Subliminal Dr. Strangelove" 5. "Biomagnetic Analyticd System Using Fiber-Optic Magnetic Sensorsj' patent numerul4,951,674. August 28, 1990 6. Physical ScienceLetters, august21, 1995,citat in Constantine, Nex. Virtual Government: CIA Mind Control Operationsin America. Venice, California: Feral House, 1997 7. U.S. Government Funding for Neural Networks Research,May 1992 8. Cartwright, Glenn F., "symbionic Technology and Education," cercetare gtiin{ifici prezentati la American Educational Research Association at Montreal, Canada,aprilie. 1983 9. "Computers Now Unlock the Mind," Reuters news service, obtinut la Millennium Frontier disculie in grup online, www.newpower.org

Jim Keith 1 0 . "Brain Implants That Allow 'Willful Thinkingl Principles of Psychobiology, InteractiveStudy Guidefor the Allied Neurosciences 1 1 . Metz gi Kievit. "The Revolutionin Military Afairs and Conflict Short of War". US Army War College, 1994 t z - New World Vrsras, United States Air Force Scientific Advisory Board, Ancillary Volume, iunie 1996 1 3 . Osborne, Bethel, Chew, Nostrand, Whitehead, "Information Operations: A New War-Fighting Capabilityi' o cercetaregtiinlificd prezentatela Air Force 2025.August 1996 li Burdick, Dorothy. Such ThingsAre Known. New York: Vantage Press,Inc. 1982;Constantine 1 5 . "The Coming Melding of Mind and Machine,"New YorkTimes,S-25-98

CAPITOLUL 28 Tehnologia Dreamscape

Unul din cele mai fascinante cazuri de control mental, din perspectivavictimei, estefurnizat de o femeienumita ]oanne ,,foJo" Carey,o artisti in vdrsti de 57 ani care locuiestepe un vas ancorat in Florida. ]ojo esteo femeie inteligenti care scrie cu luciditate gi detasaredespreceeacei s-aintAmplatei, gi mai multor persoanedin aceea$ivecinetate,in ultimii ani. Estesemnificativci. doamnaCarey esJ-e__qg_f,gg!.3IffiAt__4"1-,CJA" 9i a lucrat la,,Biroul francez"in Statele Unite intre anii 1959-60,Qiesteo activisti de 35 ani in domeniul drepturilor omului. - PentruCareytorturaa inceputin 1995. in timp ce era intr-o disputi cu fostul ei so! gi unii din prieteni, inclusiv un fost judecitor din Louisiana, ega_incelg! re ,,ggde" amenin$r:i la viafa ei. Careydescrieacesteameninliri ca un ,,sistem s-onolbdggIAf,S-p" care cuprindea clidirile din zoni. Ulterior, amenin{Irile au luat fo_rmaungl "S_c_e_lfa4i care erau rulate de cinci ori in timpul zilei ief_SoaptcajnEgxtiruru,ingrozind-o gi sag,-gas-e. nellsind-o sddoarmi..Vg!S_u*."ig!algg3" spuneauci sunt,,DEA s,iPatrulamaritimd". in martie 1995,in timp ce qgJip{ea ca fiind drogati, vocile s-au

219

transformat intr-un interogatoriu care se desfigura bnllclgengl' Alti dati, pglryJgci carejucau un scenariuelaboratceriau ca ea sa piriseasci zona,cu vasul,ameninlAnd-ocu violenla fizici daci nu seconformeazd.cererilor.I s-aspussd-Eiia cdtevalucruri gi si aqtepte un vas al Patrulei Maritime si vini Ei si o ia. Mai tdrziu i s-a spus sub chila vasului pentru ,,a afla de unde s@e vin vocile".Carey relateazl cl de curdnd o alti femeies-a inecat de curdnd in aceazoni. Si aceastifemeiea in-ceputse audevoci inaiLte a" t" ,sDg&". De asemeneaCareyremarcaci 9i o alti victimi a " controlului mental, Candy |onesaproapeci s-a inecat. Mai tirziu, i-s.a spus-ga-Yaveni cineva cu o arme 9i vocea continua cu: ,,$tii ceeace trebuie si faci cu ea".Acest asaltcontinuu, impreuni cu privareade somn a@c si disociere,dupd propriile spuse.Un prieten a vizitat-o pe vas 9i in timp ce se afla acolo, Carey gi-a pierdut cunoqtinla. Prietenul a transportat-o la spital, unde Carey s-a trezit intr-o stare isterici, fiind copleqiti de vocile pe carele auzeain cap. Careya fost internati la o ,IJnitatede stabilizarea ctizelor",fiind supravegheatipentru a nu se sinucide.Ea relateaz|ci ,,Nu aveam nici o idee ci acestaera doar inceputul unui coqrnarinfernal care avease [ini trei ani gi noui luni - qi ci vor urma incd doui sute de ,apropieri" de pragul morfiiJ' ln timp- c-ese-4fla Ia urgen!6, interogatoriul intra-ce:rgbrala q@at, cerAndu-i ,,sl ,,toarnd' oameni, organizalli, evenimente din viala mea,toateaminuntele despreoamenii implica(i - atuncinu gtiam ci ,,turna" se referi la deconspira.Ei mengionauo persoani, un grup sauo organizalie,deexemplu....filialalocali a unui grup ce suslineadrepturileomului - aPoi ,,imi atacau' gAndurile'"Printre sunetelecarecredeci i-au fost inseratein minte erau 9i suneteleunor pisici torturate.I sespuneacd sunt pisicileei. $i prietenii ei au fost ameninfali gi i s-aspusci daci nu igi va line gura,acegtiprieteni vor fi omorX{i. Carey spune ci ,,scenarii similare s-au desfbguratin fiecare noaptein decursde 17 zlle,timp de ore intregi. Timp de o siptimAni' totul a fost acompaniat de sunete holografice 3 D ce sugerauo

220

Controlul maselctr

acliune de ,,rdpird' - a.lf.zsqlggqg-1up de oameni careintrau in spital gi cereausi le fiu predati lor (erau birbali, dar nu i-am vizut) mi se spuneaci. urmau si mi urce intr-un vas,iar cind ajungemin Curentul Golfului mi vor lisa incitugati intr-o barci pneumatici, iar apoivor scufundabarca....M-am speriatteribil - acestea aveauca scopsi mi lini in camerade urgenle- mi s-aspuscI oameniierau ,,agen!iDEAI Dupi ce Careya fost externati de la urgente,s-a intofs pe vasul ei. I s-a dat un ultimatum si, pirlseasci, zona,iar pentru prima dati , in ceeace crede ci era o incercarede a o forla si-gi piriseasci vasul.Carey relateazlci i s-a spusci va fi gocati si ci "vom faceci si fie,clar...$ocu,ticarevariau de la intepiJuri de ace,lllmpuns_4lgri de albine imi loveau capul. M-au scufundat;i mai adAncin acestSoc,minteameaciutAnddoar supraviefuirea- memoria era slabi. - fiind gtearsi - incelogati de timpl' "Multe interogatorii vizau ceeace aveam"valoros" despreorice - gi "informaliile" pe care le delineam cu privire la alte persoanesi unde iqi lineau lucrurile de valoare." Carey spune ci "existe un 'timbai' c a ceeace auzeam (cel pu[in 2-3, pinl la 8-I2 impulsuri simultane).Era implicati p.rogramareaneuroW; multe cuvinte cu dublu sens sau cuvinte care fonetic denoti alte cuvinte, uneori in alte limbi...Iln sun.t ae frecventam acompaniaceeace se petrecea in fundal - mai multe tonuri simultane- ca un fel de cortini sonori similari cu zgomotul multor motociclete care gonescin ploaie. probabil cl se foloseauqgg1gfugrstorsrolare a vocii". Unele din impulsurile sonoreesteposibil si fi fost unde lineute.atq.faujgr - careambele pot transmite infrasunete. Existi dg2uipirti aceeacesepetrecea- atragerea+iscenariile erau evident un impuls extern - vocile carelipau - probabil infrasunete, ca intr-un efectde ecou...deasemenea tehnotogiide control qe.Igblaljadio$,ipaoticegi"EDOM, Disolulia electronici a memoriei. ,,Se folosegtehipnoza, probabil metodele de dubli inductie Erickson - repetifia programirii. negative, sugestia negativi qi

Jim Keith

221

f,xiciiesteasemeneao constanti. Sunt folositezi de zi, din gen,e-ra"rea zori gi pdni in seari.Esteca qi un telefonobscenhi-tech,doar ci aici nu poli inchide niciodatl, oriundeai merge... riuticioas-e, ,Cuvintele auzite- lgomeala - su4t,!,4!g!dgegllr4 (atAtla nivel fizic cAt s&S_glqgmtli"tp_afg,bqljoqoriloarg Eir41-e_s-9 de cea mai joasd speli Sglt-abg!4tiuexuale bineinleles). qi mental menitesi faci pe oricinesi-gi piardi cumpitul. Suntspecialalcituite s@lUlefUler astfel atunci c4Ud se-.,.g-speti', Oricine deline un echipament de sunet nu foarte sclzo@ce. gi un manual de diagnozi psihiatrici DMS-IV poatesi complicat alcituiasci asemenea,,scenarii"care si fie in acord cu simptomele pentru diagnostic,proiectindu-leapoi asuPraunei victime inocente careajungeintr-un final si innebuneascil' La un moment dat, iq-gALJ$25, a trebuit si steatoati noaptea undeva in curtea spitalului in timp ce o:nce-de"blrbat i-a citit ,,o biografiefoarte negativisti' desprepropria ei viafi. Dimineafa i s-au spusurmitoarele cuvinte:,,nu ai ficut ceeace [i-am spussi faci, prin urmare {i vom-g1g lg33g3g39!d Ei o comolie c-erebralil'Carey spuneci,,nici nu mi-a pdsatgi am mers si-mi iau o cafea'ln timp - ca 9i cum a9 fi ce stiteam pe coridor a@6 fost impugcati in inimil' Personalulclinicii a chemat o ambulanli gi Carey a fost dusi din nou la spital unde ,,bitiile inimii p[reau sl dansezein ritmul unei mazurci rusegti".Acolo, un aparat cu rezonanli magnetici i-a misurat anumifi parametri 9i apoi a fost externati spundndu-i-seci a fost doar un atacde panici. Careyspunecl timp de luni de zile dupi aceastaa fost in ,,9oc'1 ,,Cind a venit vara, interogatoriul a continuat pe o noui direciie mi sepirea ce acegtiaigi dau seamace gindescinainteca eu si gtiu acestegAndurijncinieqte,fapt aceasta.Apoi au inceput t-@!caremi-a dat din nou o starede goc luni de zile dupi aceeami se spuneace o si fac chiar inainte si o facl' Carey spunecl a auzit apoi prqbabil 1000de ,,scenarii"diferite care ii sunau in minte, inclusiv ug sc€lglg_ 4gspre un contqct e.xg"tgleg gi unul in carecredeci a fost conectati la creierul unui d"tnn-,.* dintre pu{inele experienfeplicute in mijlocul tuturor

222

Controlul maselor acestoraa fost cAndam sim(it ci sunt in addncul unui oceanfoarte frumos, un spatiu infinit, simlindu-m[ una cu oceanul,plini de linigte si de bucurie. Eram acolo cu un delfin pe nume ,,Anessa". Delfinul existr cu adevlrat - a plecat d.era centrur de cercetare a Delfinilor din Grassy Key chiar inainte si loveasci uraganul Andrew Am auzit astadin alte surse.Asupralui s-auaplicatdiverse transplanturigi implanturi (bineinfeles,nu existi nici un document caresi atesteaceasta,cici nimeni nu ar faceagaceva)... probabil in referitor la comunicareainter-specii,cu @us proiectullui |ohn Lilyde la Air Fo...ffii"1iu Primilor Pilo$. Am citit mai multe despreproiect am statde vorbd 9i cu persoanecare gtiu despre el. Mulgi dintre membrii personalului lpageriLSP inaintesi ,,ia contact cu delfinli" ... unii dintre derfinii 9i

de la fanustgglX"1r_ittp1qat[q91q.

dreptreacliela alli de=Ifini

accesulinter-cere6Tal(toate acestedate pot oot fi n gisi gisite si in dosarelelui Lily). Careycontinua,,,in urmi cugp!exyqg!iv_1520de ani, membrii unui trib transferatdin Hmong (Vietnam) au inceput si moard de pe urma unor cosmaruri (weo doui.zecide persoane). Esteposibil safi murit ca efectal tehnicilor de control al minlii in ,,stareade vis". in septembrie 7995, Carey a intrerupt tratamentul cu medicamentelepsihiatrice care ii fuseseri prescrise,intr_o incercare de a-gi da seamadirect de ceea ce i sepetrece.A imprumutat murte cirli de la biblioteci qi, ajutati. de o echipdde cercetare,a citit tot ce se putea desprecontrolul mintii, precum qi multe materialecare in mod normal nu sunt accesibilepublicului larg. _ Ea spune ,,Am risfoit lucririle lui D$dg_de la__SJanford qi am descoperit o.r.:T:t ca acesta,.traducea"undelecerebralein cuvinte.inci ci - . w ' iT inaintecamuncasasdfieetichetatidrept,,strict secret".Acestaa fost conceptul pe cares_aubazatcei de la proiectul ]anus- carelucrau cu co@9-[Lin-asociere cT gandur;t" firntei e. Astfel am aflat qlLrn lgltea_cineva si gtie ce gindesc eu Ei si nrelucreze-u..le_gAnd[![!1i.r,t" ." rett.ce. banJ-"neuronii

Jim Keith

223

lar Egitglga unurgegd lnatntede congtte inJinpreal la nivel chimic, poatefi accesatid9 g1rcog1pgter-inainte respectivi si i$i dea.seama,si devind conqtienti de c4--persoana propriile salegAnduri!" Careycredeci aceastltehnologieestebazainterfetelordin ziua de azi pentru pilotare automati gi spuneci odatdce a inlelesaceasta, a realizat ce i se intAmpli. De asemeneamai crede ci respeglglya teh4glggie esteprobabil conecta[i la un sistem fle.supraveghgr..-e-p.-r..r.3 satelit. Careycontinui: ,,It{etodele{e interogatoriu au fost identificate de un fost expert in operaliuni psihologicedin LegiuneaAmericani. foarte locall (acum pensionat) ca fiind de-tip-*esf+ergan', aseminitoarecu celeale KGB-ului, spunind cl ,,9isimplul gind la aqacevail inspiimdnti teribil'?' Carey speculeazl:,daci ar fi sl caracterizezce s-a Petrecut,a$ spuneci e o comb!!qg,e-!qqg4qB*-elglA,presiratl cu elementedin mafia italiani in combinaliecu experfii chinezi in citirea gindurilor. AceEtiaa:pg!91 facegllc_ede la imnlantareaunorgfurduri ire.rnintea undeva la mijloc gs)'grruluL Le'i!9ktl|elg1Ng"ii-QdiglMlndiale. aflindu-seideeadebaztr:,,baniisunt totul".Practicintreagaeconomie mondialdrisci sf fie loviti de acestea$a-numitearrneJrocletah care ar pl,t_ea aducerizboiul 9!ri11qi !1 yrj]ocul unei mi4istiri, sauchiar caresi dureze50 si facdrqltlgg deani de acumincolo.$i astae o estimaredestulde rezervati..'Chiar gi un maestru Zen ar ajungesi seurce pe pereli de supirare 9i si dea cu pietre dupl pisiri dac| ar fi supusunui asemeneatratament..1' * Conform lui Carey,ea nu e singura,din aceeaznnaa flrii' care ,,audevoci'i ,,Am fost supusi unui interogatoriu intensiv cu privire la citeva gJine-Jitualicd' care au avut loc in Big Pine Key,despre carenu gtiudecit ces-aspusIa gtiri.Acegtiami-au spusnumeleunui blrbat ,Iont': Un om cu acestnume a fost arestatgaseluni mai tdrziu pentru ucidereaunei femei insircinate gi a soplui ei -..deci gtiauasta ld....e@tit cu saseluni inaintede arestarea prolah$l ?s-upralui aceasti tehnolog-ie.N-am nici cea mai vagit idee daci e vinovat saunu.

224

Controlul maselctr

,,Undelinut de la KeyWesta afirmatcI aEuzit,,demoni"inainte @e:lgide pe proprietarul barului Rum Runner gi de a rini llli trei oameni". ,,Lafel a spusgi Louise,in urmi cu o lun6,i&iqle_qilp,sinueidf' prin inec la Key Colony Beach". ,,Lafel gi un biiat din cadrulproiectuluiMarathonHousingcare prin ,89-'90spuneci agzit demoni gi apoi a llgnit din Key Westpe bicicleti,lovindu-sede doui maqini..." ,,Existi mult mai multe relatiri privitoare lp aceste,,voci" ... pe blrcile b6ntuite din Key West, in urnele funerare; unii oameni spun ci au auzi! ilgeri"pe-8u![nezeu Thtdl,pe Iisus,diavoli ... Toate acesteaprovin probabil din regeug-:Wi ..1'l Bill Burke din Clovis, New Mexico, este o altl persoani.care crede ci. are date despretehnologia de control al minlii aflati in posesiaguvernului SUA.El credeci acegtiasefolosescasupralui de o teh+ologi" i "u-riti Burke esteun fost soldat al for(elor marinei, acum in vdrsti de patruzecigi gasede ani. in urmi cu douizeci de ani, Burke a fost internat la un spital din California, orasul Barstow pentru o durere la glezn6.Acestaa petrecut trei zile in spital gi la un moment dat s-a trezi ci cineva incearcdsi ii inserezega in na.s-. Ulterior, acasi fiind, cind r* tr"rit intr-o zi, in fala lui se aflau patru birbali in uniformS..Se pare ci gr_ao holggne, sau o pro_1e4!g_9n_entali, dar totugi p;i1g ci esteperfectreal6. Burke credecL in timp ce se afla la spital, i s-au implantat mai multe dispozi!1veel99_151nice de control c_ar.e pot p=roiectajnagini co{rputeri?atqdirect in mintea sa. Proiecliile au inEput la t[i luni dupi operafieqi de atunci il tortureazi zilnic. Proiecliile mentale, despre care crede ci sunt generatede o tehnologiedin gama.",Dreamscapd' sunt diverse.Este asaltatde de cuvinte insultitoare, 3s_gatrdqisinscigage, i k.uaj:jk:tronice, de semi-transparente ,,imagini carepar la fel de realeca si noi.', !gi i Simte o Pfesiu.neconstanti in zona capului, pgcnit..'i in urechi, UlqflA$fi la nivel muscular $i il alte-zoneale corpului precum si 'sen-zafia de gocelectric.

Jim Keith

225

Burke crede ci cei careil monitorizeazdqi il manipuleazi sunt angajali ai firmei Goldstone Tracking Station si ai Laboratoarelor pentru studiul motoarelecu reactie(JPL).Credede asemenea ci la interaclioneazl cu creierul gi se afli un computer care care este |PL folositpentru monitorizareavictimeloracestuicontrol al minlii. Cum ar putea cineva sI igi dea seamacare este cu adevirat situaliaunui om ca Bill Burke?La prima vedere,am puteapresupune ci Burkea fostvictima unor inchipuiri gi nu a manipulirii guvernului. Dar existi anumite dovezicareridici mai multe semnede intrebare. estecercetatdde mult in primul rnrd, tqhrologi" d"rqrire d timp, gi de weme ce acesttip de proiectesunt strict secrete,nu prea existi posibilitateaca cinevasi afle atAtde multe detalii, in afari de unelesclpiri insignifiante.Dar pe lA.ngiaceasta,existdgi dovezimai izbitoare. ln sprijinul relatirii lui Burkevine faptul ci implanturile despre care vorbegte chiar par si existe. Burke mi-a furnizat rapoartele medicalereferitoarela radiografiirealizatein 1-9q5de Departamentul de Radiologie de la Centrul Medical Regional din Clovis, New Mexico. Printre concluziile rapoartelor medicale se numiri Ei aparenj urmitoarea concluzie: creierulprezintd,,anqm:ilgflolmaLtiuni pdrlii a osului timpanal, itt_jp"t"! superioare observate tetalice inspre dreapta".De asemenea,,sepoate observa ogo3[igne foarte mici din ce pare a fi un obiect metalic in zona articula{iei AC" a

uJgilrutui. irir-on

"tt

,uffiffiffi,

a picioruluise o-r-ad!og13rfe

afirmi:,,zona prezintn cgrpqi-rUetalee-srrnine".intr-un alt raport medicaldin datade 18 mai, 1998sespune:,,bazacraniuluiprezinti mai multe forma{iuni provenind dintr-un corp strlin."2 Note: l. Carey,foanne, corespondenfi cu autorul, decembrie 16-decembrie20' 1998 2. Burke, Bill. corespondenlicu autorul,decembrie18, 1998;Raport medical de Michael P. Nachtigd, M.D., noiembrie 18, 1995; Raport medicat de Dr. S.T. Haider, M.D., the Department of Radiology, Plains Regional Medical Center, Clovis, New Mexico, noiembrie 9, 1998;Raport medical autorizat de Andrew ). Stansberry,P.A.-C qi Doyle B. Hill, D.O., ianuarie 1, 1998;RaPort Medical de JamesB. Moss,M.D., mai 18, 1998

Jim Keith

CAPITOTUL29 O lume cu un singurcreier

Iganii30.-ti-G-\Aelts, agent al serviciilor secretebritanice 9i teoreticianal unei guverniri unice,a propus un plan de control al minlii careseparecd estefructificat in prezent,la inceputulsecolului 21, prin creareaInternetului. intr-un discurs linut ig npiembrie 1936,la InstitutulRegalde RelaliiExterne,Wellsa vorbit despreidea sa referitoarela ceeace el numea o "enciclopediemondiala'iWells spunea: "Vreausi vi vorbescdespreceva,o noui organizaliesociald,o noui institulie - pe carepentru moment o uom numi Enciclopedia mondiali Aceasti Enciclopedie mondiali ar reprezenta fundamentulde gindire al fieclrui om inteligentde pe planeti ... O asemenea Enciclopediear juca rolul unei Biblii ne-dogmaticein cultura lumii. $i ar putea faceceeace organizaliileintelectuale,atAt de imprigtiate gi de dezorientate,nu reugescsi facd.Ar fi ca un liant mentaluniversal...I-ar facepe oamenisi seinteleagiunii pe ceilalli ... Ar fi ca o super-universitate. Mi refer aici practic la ualgqier unic, nimic mai pufin. $i intr-un firul,du.i ri r" i*pli4gtF ryrt tuturor celorcaresunt !s'v@asupra la conducereaadministraliilor,a celor carecontroleazirizboaiele, comportamentul maselor, a celor care hrinesc, pun in migcare, infometeazigi ucid popoareintregi ... O asemenea enciclopedie s-ar putearispindi asemeniunei reteleneuronale,qn slglgg_df-control Tg{at ta nrvel_global,conectAndu-Ipe tofi intelectualii lumii prin intermediulintereselorcomunegi a unitd{iicooperante, oferindu-liseun sim! tot mai puternical proprieidemnitlti, informind oamenii ftri si recurgi la presiuni sau la propagandi, ghidAndu-i fbri si fie tiranici." lntr-un raport personalscrisin aceeagi luni, Wellsa fost pulin mai sincer: "Universitilile gi organizaliileintelectualedin lumea intreagi ar trebui si operezec4 g pqlilie a gAndurilor."r controlul gdndurilor il reprezinti "rt.ffie

227

Internetul. Degi la o primi vedere,posibilitateaunui mediu de comunicare egalitar care si mullumeasci atAt indivizii cAt qi giganlii massmedia pare cevanemaipomenit,apalgntalibertatea Internetului poatefi tranzito4_e..r_qjiluz_o-rie. Una dintre probleme este faptul cd impreunl cu capacitatea de rispAndire a informafiei pretutindeni gi aproape instantaneu, datoritd flexibilitngiisaletehnice,Internetul prezintl de asemeneagi pq1-gnt1{ulde_g!_l!g-b_-_$i p:""_q{p$q 1 {evo-rg_-to-atesurselemajore &_14eru04re_depepl-Lnele.Datoriti conexiunilor gi interfefeila cel mai inalt nivel tehnologic, este foarte probabil ca televiziunile din lumea intreagi, radioul, computerele gi media scrisi si fie toate absorbitein miruntaiele acestuigigant numit Internet. Toateaceste sursede informalie gi comunicares@-o oferind ocaziaexerciti.rii unui control @, nemirginit asupra informafiilor difuzate, asupra conversaliilor private gi in celedin urmi, asupragindurilor oamenilor. Internetul facesi fie poribill @"" 'granifele . Probabil ci a continutului comFqic informafionale Iarg deschise"ale Internetului agacum sunt ele in prezentsi fie doar ceya-lls4pqgf. Este posibil ca in curdnd si intre in funcliune un pjgg11g, d.9rngg{gllz?re gi reglementare tot mai mare, precum gi o ad&glg_lqei agresivi a tehnicilor de control al minlii, agacum a previzut Dr. Persinger. CindNBCai Microsoft au lansatin comun MSNBC, o tentativi de combinareintre televiziunegi de Internet, prezentatorulde gtiri a afirmal "Nu putem lisa o intreagi @ generalie - practic un intreg segmental populaliei - si ne scape printre degetepe Internet, de unde si ia informalii fuq ca acgslglse fie controlatel'2 Nici chinezii nu s-au lisat mai prerosin ce privegtestabilirea clari a necesitifii controlului Internetului. Xia Hong, responsabil guvernamentalpentru monitorizarea relelei, a afirmat: "Internetul reprezintdo importanti inova{ietehnici clreia trebuiesi i seadauge inci un element, qi anume controlul. Aceasti noui autostradi informa[ionall necesiti un centru de control al traficului' Mai este

228

Controlul maselor

de asemeneanevoie d" ppl4$tf-dqeAC_rilatr., iar utiliz_ato_.rii trebuie sdaibd@,Acesteasuntcerin!eledebaz5,pentru oricemediu controlat."3 Sd fie aceasti idee ca lglgrrclul poate fi fgfosit pg;r-!p o ngi marc sup-ay.eghere:"publicrilrridoarparanoia din partea mea?Si examinim atunci ejnq sunt cei care controleazi in prezent acest mediu de propagarea informaliei, @. Pentru moment, calea principall de control a Internetului este reprezentatid" asupra,,inregistririi domeniilor", cheia ryglul citre aceasti.vasti retea.Numele de domenii sunt inregistratesub forme de numere de protocol de internet gi pini recentacesteaerau proprietatqa filmei Network rso-.!qdiq11s Inc.,,o filiali a Fundaliei Nagionalede $tiinle finanlati 4S_ggyq!. in wemea cind firma NetworkSolutionsInc. eraceacareinregistraI-P-urile,acestaeraun serviciupublic gratuit.Dar in plezentnu mai esteaga. Acum, bra{ul lung al agen[iiloramericanede informalii a captat fluxul liber al informaliei - inregistrareaunui nume de domeniu incepe acum de laglnglgg:$e dolarlpe an. Aceastade cind firma Network Solutions a fost cumpirati de o alti companie,Sgieqlifc 4ry]r."trg4!-l4grnational _Corp.,un grup menlionat anterior in aceastecarte in rel4lgJu sinuclCed 4 masi ale grupului Heaven's Gate. SAIC este ogpqge a unei cglqpegr gililar.e_1n{qq11!{ecu douizeci de mii de angajali.Peste907odin veniturile sale de 1,9 miliarde de dolari de pe qnul 1994 aa fost obtinuti din contracte guvernamentale. Printre cei 23__dq_ rnembrl, ai consiliului de administralieai SAIC senumiri: Amiral BobbyInman, fog!!ryqtOr e4jglgt arcIA EiqSl+l4genjiei Nalionalede Securitate(NSA); fostul secretar al apiririi din timpul mandatului pregedintelui Nixon, Melvin Laird; generalulMax Thurman, cel carea comandatinvazia din Panama;iar printre fogtii membrii se numir6: fostul director C[A, Robert Gates;secretarulapiririi, William perry gi directorul CIA, JohnDeutch. Printre prgiectele de care s-a ocupat recent Scientific ApplicationsInternationalcorp. senumiri cleareagi implepgentarea

Jim Keith

229

t*hnologica.a.Si-stemrilui-gM"de-comanda $r"."contrqlal armatei renovareasistemelorde computeregi a mijloacelor de comunicatie ale Pentagonului- gi actualizareabazelorde date ale poliliei Ia nivel nalional, de stat gi local. Cu alte cuvinte SISC, este implicati in infrastructurii computerizateaintregii !Iri. aclfralizarea [email protected]. Conform cercetitorului ]esseHersh: '50 '60 gi era un complex ,,Elita aflati la conducere in anii militar-industrial.Mai apoi, aria largi de acoperirea televiziunii '60 gi proliferareaulterioari a mass-medieielectronicein din anii '80 anli'70 gi au dus la dizolvareaacestuicomplex care a ajuns si se manifeste in structura interioari a aproape tuturor aspectelor societilii noastre. Economia de rizboi s-a transformat cu succes intr-o economie informafionali. Tehnologia militard gi sistemele de comunicalii militare controleazi 9i opereazd in prezent aproapetoate relafiile noastresociale,gi politico-economice.Acest amalgam de mijloace media, un conglomeratal puterii este acum prezentat'tonsumatorului"ca fiind magistralainformalionali sau "Internetul'l'a Daci se pare improbabil ca Big Brother sd se preocupede comunicareacu cetifenii derind prin intermediul Internetului,atunci ce spuneti de faptul cl gqJrelnul_ggag" l*fli*:tn moglg441_ea mllqagglgl-de-Eomr$icare civile gide afacerila o scari inimaginabili? in intreagalume, r4esajeleglectronicqsunt interceptatede citre maj multe agenlii de spionajcondusede NSA subnumele de opgrafiunea E*CJEION.Un documentcunoscutsubnumelede acordg!UKUSA semnat in anul 1948 de SUA, Marea Britanie, Australia, Canadaqi suU Noua Zeelandi stabilegteilS+lare@ forma unui sistemalcituit din sta{ii de receplielocalizatein Yakima, Washington;SugarGrove,WestVirginia; Norwenstow in Cornwall, Anglia; Waihopai,Noua Zeelandi gi Geraldton,Australia. Sta{iile de receplie din care este alcituit sistemul ECHELON sgASgC?A conlinutgl informaliilor difuzate de mijloacele media electronicedin intreagalume. ECHELON se focalizeaz|in principal pe comunicaliile non-militare, civile gi de afaceri, inclusiv e-mail-

230

Controlul maselor

uri, convorbiri telefonice,comunicafii prin fax gi telex.Interceptarea se realizeazl, in principal prin monitorizarea comunicaliilor companiilorinternalionaledetelefonie,asatelililordetelecomunicagii gi comunicaliicivileprecumgi asupracomunicaliilortransmiseprin cablurilede sub oceancitre transmititoarele cu microunde. ECHELON utilizeaztrcomputerecare incorporeazi sisteme{e recu[roasterevocali $i sir4bolislici care scaneazl.in figeate mtnut milioane ds.mgsajegi identifici diversecrrvinre+iftazerbeie,inclusiv denumiri comerciale,adresede pogti electronici, numerede telefon gi fax care prezinti" interespentru membri agenliilor de informalie din SUA,MareaBritanie,Canadagi Noua Zeelandi.Dupi I ocalizarea acestorfrazegi se,lectarea mesajelorcarele conlin, ele sunt transmise citre analigtii din lara care a solicitat interceptarea.Conform unui analist,Amnesty International gi Green Peacesunt dgui din {intele IUiECHELON. ,,Ca si fac o comparafie','a afirmat un fost ofiter NSA, ,,si. spunemci oricine poatesi introduci un cuvint cheieintr-un motor de ciutare pe Internet primind inapoi zecide mii de rispunsuri in citeva secunde.Ei, bine, ggide&Jarf au la dispozilie o tehnici cu r4.ultm4i"p-qrformanti{994t un.om obiEnuiti'5 tuturor mijloacelor de comunicare - gi practic a tuturor interactiunilor, inglpsiy agglor de,la nivel^de"pereeftft"li nd - es-teo stmtegie'p.eternren lgpg a manipulatorilor carea fost facilitati in ultimii ani prin crearea gtiinlei interdisciplinarea ciberneticii. Prezentprin intermediul ei, ingridindu-ne libertatea zi de zi tot @!g53ic,i, mai mult, ca un yirus cu acfiunerapidi. Termenul' ,,cibernetici:' a fost inventat de Norbert Viener, profesor de matematici la MIT care a fost implicat in aqa-numita operalionali gi Dinamica sistemelor,lucrAndin serviciul C_ercggle -.SUAin timpul celui de-aldoileardzboimondial. Ciberneticaeste in principal gtiinla teoriei informaliei, fiind aplicati in prezent asupra intregii lumi. Teoria ciberneticii a fost mai intdi proiectatd ca o modalitate de gestiune a rlzboaielor, dar experienta a aratat cI disciplinele gi structurile vitale pentru

Jim Keith

Z3l

intreprindereaunui rizboi erau practic aceleagica gi celeutilizate de guvern pe timp de pace. Abordarea cibernetici a evoluat, iar anumite grupuri trans-disciplinarecum ar fi RAND Corporation, Mitre gi Ramo-Wooldridge(carea devenitulterior TRW) au urmirit si o transformepentru a servi la controlul societilii gi al naturii in ciberrreticareprezentatde asemeneabqgSinfi.inlgii sine.C._onceptul Agentiei Naliorrale-deSecuritate,care estein prezentc9q ma! pale aggnJie" de informalii !e pe planeta. Atat de mare esteimpqrlAnta ilformatiei inrcpinia celor caredorescsi controlezelumel Conform unuia dintre cei carea inovat gtiinla ciber.neticii,].W ,,domeniul profesionalcunoscut sub numele de dinamica t_o-Ig$gr, sistemelor (sau cibernetici) s-a dezvoltat mult in ultimii treizeci Ei cinci de ani, avind in prezent operatori tot mai mulli in lumea intreagi. Dinamica sistemelorcombini teoria,metodelegi filozofia necesarlpentru nlggaff5s$ dar de asemeneagi in ce privegteschimbareaJnediului, polttigg, economiS,medicina, ir,rgineqia.-9i alte domenii. Dinamica sistemeloroferi o bazi comuni carepoatefi aplicati in orice punct unde vrem si inlelegep qiSgj-dluenteql.modul cum evolueaziin timp lucrurilei' Unul din experimenteleciberneticea fo-s-1-rgsfig{!p,lfl! dupe ce doctor SalvadorAlende, lider de orientare marxisti, a fost ales pregedin{eal statului Chile. La fel ca gi Castro, {leqde a inifiat nafionalizarea.industriei,a-bincilor gi a societifilor principale din Chile. Dar Alende nu era un simplu agricultor primitiv 9i reprezenta prin urmare un pericol pentru lumea occidentall.Acestai-a solicitat

si- i oferegggg[!.*fu r*c--.-Stafford:eers ctg.rtsJ$egulgr*br-i.tan ggslrp-q?-{.e-.4 economiei firii. Chile are multe resursenaturale dar care au fost intotdeaunaexploatatede marile puteri industriale, ce au lisat in urmi doar cAtevarimlgile pentru conafionalii sii. Beersa adunatin jurul siu un grup de oameni de gtiinll extrem de califica[i in domeniul ciberneticii, lansAndceea ce el a numit sistem PIote.ggLgXh€MA al cirui obiectiv era ,,instalareaunui pi"li-ittut de informalii gi reglementiri a economiei industriale' Acest sistem avea se demonstrezeprincipalele caracteristici ale

232

Jim Keith

Controlul maselor

gestiuniiciberneticegi si contribuiela procesulde luarea deciziilor, fi,in-{.f pAfuA.-t Programul a reprezentato aplicalie i.n.l*$erlgl{l. masivi a rispunsului de tip cibernetic pentru imbunitifirea structurilor industriale, ajutind fabricile si se auto-analizeze constantprin intermediul unui dispecercentral prin care treceau toatecomunica{iileJ' P-roiectulCybersynutiliza trei componenteprincipale: J - Cybernet,careera qgleldegecusoral.r$e.rnetului de azi,un mijloc prin careoameniide afacerigi guvernulputeaucomunicagi seputeauconsultaintre ei in refea. pentru qrqnitorizarca 2- Cyberstride, pro.gramele---:recesare cqgrpaniilor jndividuale precum gi a_e,cogo-I!gr_ per ansamblu precum gi pentru semnalizarca..zonelor carenecesitauimbunititiri saucareaveauprobleme. ? - Chaco, un model comouterizatal economieichiliene care realizasimuliri,efectivg-ale,u4o1-s*c-e_nallipoten{iale. Scopullui Cybersynera acelade a monitoriza, de a disecagi de arealizapredicfii cu privire Ia economiastatului Chile; indSggtdnd tgate obstacoleledin _€lgabgryl_sal*efunglroniri, practic la fel cum sefacein prezentin multe 1lri. Problema este ci sisl-eqd.,9ybergyn_a-jqncligl4lgea-bbe. Acestaa ajuns si reprezinteo amenin{arela adresalumii capitaiiste. Dupdcum s-aprevizut,proiectuldemonstrativalluiAllendegiBeers, ar fi putut si reprezinteo Iovituri uriagi in ce priveqterelaliile cu publicul ale lumii comuniste.Sespune.e H""ty Kirri"g"r fott 4 " cllg a intervenilp:$Igjglg Lung ltqClu!_9Ipgllsg$:Salvator Allende a fost asasinat- probabil de agenlii CIA - gi Cybersyna fost anulat. Se pare ci agenlia de informalii gtia exact ce face, existAnd uneleindicii cum ci la datarespectivlgi acegtiastudiaucibernetica. - Conform lucririi lui 4gru=Ke_ele-r, Secretand Suppressed(Secret suprimat), Helms a scris despre un asemeneatip de ,,RiJihard Si '60, pe cdnd era director de planificare sistem la mijlocul anilor la CIA. Acesta a vorbit despre ,,o abordare sofisticati a modului de codare a informaliei, in vedereatransmiterii citre tinte de la

t

't'

nivelul populafiei" in aceasti betelie pentru minfile oamenilor. El menfiona 9i o abordarece integra cercetiri biologice,sociale,fizice gi matematiceintr-o tentativi de controla comportamentuluiuman. RichardHelmsconsideraci utilizareateorieimodernea informaliei, a teoriei automatismuluigi a conceptuluide feedback,esteextremde folositoarepentru o tehnologiede control a comportamentuluicare s6,utilizezedate de intrare informalionale drept agenfi cauzi...l' Altundeva, Helms scria: ,,Cjbelgsl!!:apoate fi utilizatl pentru mod-elareacaracteruluiunui copil, pentru inoculareade cunogtinle gi tehnici, comasareaexperienlei, stabilirea unor modele de comportament social...toate funcfiile care pot fi catalogatedrept il' c CtU.tqsli.gg"iijrynglgi- pr.acticcreierul unigla caresereferea H.G. Wells- ducela creareaunei lumi regulatede tip interventionist, ag!-de-ln-aeAdati incdt majoritateamaqin4fulcare au login culise omul obignuit. Printre strategiile de control lglu4-_gblglglr-de posibile gi folosite efectiv de elitele lumii cibernetice se numlri c€ntrolgb!me$491,co.ntrolulfonduluimo r,cgnqglgkl:rglei ti .o"t-lllrpi"igi !g!!99. Atenlia miriti pe care administragia Clinton o acordl mijloacelormedia gi sondajelorde opinie precum gi a manipulirii acestorareprezinti in esenli o abordarecibernetici incipienti. Aceastaa permis instituirea in StateleUnite a unui fel de f4p.gism. eiber-aetic_ -g-19-ili.ndl'" unde intervengiileviolente Ia nivel rareori necesaregi atunci cind semanifesti, estedoar in lglgnsunt scopulrelaliilor cu publicul. se apropie de indeplinirea scopului lor- Este &bg-f"!gi$t posibil chiar si il fi atinsdeja.i1prg79gt, guvernelegi agenliilesecrete prin nu numai ci sunt capabilesilronitorize_ze,mqsaje-letransmise qe"ye4a. intermediul computeruluigi a altor medii, eryq!. tl risputls,,ul elpolional al electoratuluicu ajutorul sondajelorde opinie 9i a altor tehnici. Pot gi chiar intenfioneazi si utilizezenass media pentr.ua ne pentru a ne modif,ca-op-isdle uggipula pent4l a ne spila creier-g1e, ig dire4ia doriti ds-ei gi pentru a ne vinde ca pe nigte sclavisprea profita de noi la maxim. Agacum reieseqi din versiuneasatirizati a lumii din lucriri cum ar fi, Reportfrom Iron Mountain (Relatarede

234

Controlulmaselor

pe Muntele de Fier) Si Silent Weapons for Quiet Wars (Arme tacute pentru rdzboaietn liniSte),abordareacibernetici pentru gestiunea intregii lumipoate duceInpglplChgple-rn. Extrapoldnddepeurma progreselortot mai rapide din ultimul secol,este evident .e 4gg cei ce dorescsi fie liberi nu fac nimic cAt mai repede-in Ufrulp1ii 4sgazscldc-ani-ebla, conducitoare va atinge controlul1olal asupra minlii gi trupului intregii omeniri. 6 Note: 1. Wells,H.G. citat in White, Carol. TheNewDark AgesConspiracy.New York:The New Benjamin Franklin House,1980 2. Brokaw,Tom, citat in Pouzzner,Daniel. The Architectureof Modern Political Power, http:I I I www.douzzer. ai.mit.edu:8080/conspiracy.html 3. "The GreatFirewallof China" by GeramieR. BarmEgi SangYe,revistaWired 4. Hersh, fesse, 'The Internet Complex," Prevailing Winds, ntmilrul 4; King, BradleyJ.,"Doubleplusungood!The SpecterofTelescreening)' Parascopeztwww. parascope.com/main.htm *Explosing 5. Hagar, Nicky, the Global Surveillance System," Covert Action 'tpies Like us,"Connected, Quarterlyonline,www.w2ldocs2/c/covertaction.ttml; decembrie16, 1997,la www.telegraph.com.u\Vest,Jason,"Listeningln] Village Voice,august12-18,1998 6. Helms, Richard, citat in Bowart, WaTter.OperationMind Control. New York: Dell Books, 1978/; Friedman,Georgegi Meridith. The Future of War-Power, Technology, and American World Dominance.1996;Beer,Stafford.Brain of the. Firm. 1986;Wiene! Norbert. TheHuman Useof Human Beings-Cybernetics and Society.1954;Silent Weaponsfor Quiet Wars, Secrefand Suppressed, ed. Jim Keith, Feral House

EPILOG

Iati-l acum pe Q4g*ktrljjqg, privat de EiBkASLIfupuL siu, idcntifici. -etl c.arg-se rg[91g!fifq*Ugdgs- Lai nstinctele-animalt-cc de imaginielectronice i esteo succesiune C,onceptlas" asupt transmisecreierului siu. Esteo imagine difuzirconstruitade stipdnii sli al cirei scopestesi nu il lasein nici un cazseperceaPirealitatea intergrediul unui tub sau a efectivi. @ D-u-4ge,zgu[ electronice. conexiuni 9[q-!e][t19fl!e-lS-Sgatele unei unei cortine electroniceiar atunci cAnd tragem cortina il gdsim pe Vfq:tgglCgbelA, manipulatorul mass mediei,ciberneticianul,cel carea lesut lumea aceastade vis. Dupi cum reiesegi din ororile descrisein acestePagini,odate cu aparilia tehnologiilor avansatepentru controlul min{ii 9i al oamenilor, ne aflim pe marginea unei pripistii. Am ajuns la un moment in istorie in caremanipulatorii sunt deja capabilisi priveze umanitatea gi de pulina libertate care i-a mai remas,inllnluindune pe to!i, intru implinirea scopurilor lor parazite.Am ajuns la un punct in caredestinul umanitilii Poatefi Proprietateacuiva,poatefi modelat ca $i un simplu bulgire de lut. ln StateleUnite are loc o revolulie instituiti de manipulatori, ai ciror agenli au asimilat filozofia materialisti 9i imorali ca ni$te adevirafi ucenici ai unor monftri Precum Cameron 9i Delgado' Ei pun in aplicare tehnicile de control al mintii, 4e-supraveg-he{e avansali,computel]zerg-gi-do-c*tutelg,,qiulE-lgbll-olgf i!-{"-.pnrtot gry,care vor facellbg4glga-se-p41lliE;iti de sens9i inutill, doar un?uvint in vAnt iegit din gura unui biet dobitoc controlat mental. Acegtialanseazdnoi gi noi atacuri asupravielii oamenilor in fiecare minut. Prin intermediul acestor tehnologii deopotrivi noi 9i vechi' Traditia a Pro-tes!1sunte$+rivall"de drep-qql-.4-eti. 4q " gAndi liber' din sustrase ,.rE".rita1ii individuale gi ideei dJ fbeitute" ne sunt datoriti multitudinii de minte, nt"a qt.tse aiq#&&.-iS-t-oi!g.$i anestezicecu caream fost injectafi, nu mglgimlim nimiq'

236

Controlul maselor

D.ggng:rorrqlg!$1Sa:Lo_prim+e cei carevor sddelini controlul, in cele din urmd, siffggr-i*oamgpj rapmti_yolfulobitocii. credqb gi cei care qu fo.statit de apatici i4cit au uitat cu desivdrgire_ci libertateapoateexistl. Eunu suntunul din aceiacarecondamnitehnologiagiproslivesc trecutul. FolosescAieu calculatorul9i Internetul. Dar sunt impotriva folosiriitehnologieipentrucomitereain permanenlldecrimeasupra gmq,titdfii. Dupi cum au ardtat gi informaliile prezentatein aceasti carte,de-a lungul istoriei, qoile tehnologii au fost folosite in folosul controlullri autoritar flrd consideraliepentru presupusele- celpulin in America - drepturi ale omului. Daci nu wem ca qi copiii nogtri si triiascd intr-un vritqr atat de sumbr e*!184" aI-elea cevajggfensiv,atunci estemomentul si opunqq1-Ie"AillqnF m!$jlarii-pe{els staganii din-umbri.q impun asupranoastri. Oamenilor trebuie si li seaduci amintece d;3{tUlASgB nsi4lii $i trupului nostru esteavutia ceamai de nre!. Trebuie si informim populagia despre ptgglameldg_g$Lol care se d.CIflpd_de_c.el putin cincizeci 4e ani. T1g$9 sidemascim rygmelg_dg_colgol mental aflatein funcliune la ora actuall p.in almalg.lglte Eliglg4e, elpglllnentepslh:iatri-cq Trebuiesi.urmirim si punem [i meqS,rnedia. capit oriciror activitifi de acestgen. Acest control mental fascist trebuiesi devini un subiectfierbinte dezviluit intregii lumi, astfelci la simpleaparilie gi numai a ipotezeici ar puteaexistaun nou gende privare a libertilii noastre,revoltapublici si fie coplegitoare. Trebuie si forfim guvernul si ne puni la dispozi{ie toate documentele legate de controlul min(ii gi de experimentele in domeniu.Degi o mare parte din acestedoveziau fost distruse,cu siguranli cd inci mai existi o multime de documentegriitoare in acestsens.Trebuiesi preluim conducerea acesteilumi gi a propriilor noastrefiinte. Acum, ce ati citit aceasti carte, e vremea sI acfionim. Ca intotdeauna,nu vi sfituiesc si vi. aventurali in activiti{i ilegale gi violente.Tiebuiesi demascrmnaturacontrolului totalitar,tehnologia de manipularegi agenlii sii. Trebuiesi ne ferim de eventualeatentate viitoare la libertateaEi umanitateanoastri. Trebuiesi punem capit controlului maselorin cursul vie{ii noastre.