Beneficiile Pe Care Un Sistem De Management Le Aduce Afacerii

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR CENTRUL UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERIN

BENEFICIILE PE CARE UN SISTEM DE MANAGEMENT LE ADUCE AFACERII

Masterand: Pirvuletu Dragos Ionut

DROBETA TURNU SEVERIN 2016

CUPRINS INTRODUCERE ......................................................................................................................... 3 CAPITOLUL I - MANAGEMENTUL DE MEDIU AL ORGANIZATIILOR .................................. 4 1.1 Ce este managementul de mediu? ............................................................................................ 4 1.2 Ce este un sistem de management de mediu? .......................................................................... 4 1.3 Cum au aparut sistemele de management de mediu? .............................................................. 5 CAPITOLUL II – BENEFICIILE UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU ............. 8 2.1 Beneficiile pe care un sistem de management de mediu le aduce afacerii .............................. 8 CONCLUZII .............................................................................................................................. 11 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 12

INTRODUCERE

Asistăm la o preocupare crescandă a omenirii faţă de problemele tot mai complexe ale protecţiei mediului. Mediul este parte integrantă esenţială a oricărui proces de dezvoltare şi cuprinde legăturile şi interdependenţele existente între oameni şi resursele naturale. Ca urmare, schimbările prin care trece mediul nu sunt generate numai de evenimente naturale, ci şi de manifestarea practică a unor modele de dezvoltare, practici şi stiluri de viaţă. Reciproc, orice modificare a mediului fizic, are consecinţe socio-economice importante, care influenţează calitatea vieţii. În primul capitol am analizat managementul de mediu al organizațiilor. Această analiză cuprinde o prezentare generală a managementului de mediu care presupune un scurt istoric şi definirea managementului de mediu. Pentru o mai bună viziune de ansamblu am trecut in revista cum au aparut sistemele de management de mediu. Ce am vrut de fapt să evidenţiez, în al doilea capitol, prin intermediul acestei lucrari sunt beneficiile pe care un sistem de management de mediu le poate aduce afacerii . Având în vedere industrializarea intensivă din ultimii ani care a dus la efecte dezastruoase asupra ecosistemului, asupra existenţei unor specii de animale şi plante, sănătăţii omenirii şi încălzirii globale, implementarea unor astfel de sisteme de management de mediu este imperios necesara.

Capitolul I Managementul de mediu al organizaţiilor

1.1 Ce este managementul de mediu? Managementul de mediu este managementul acelor activităţi ale unei organizaţii care au sau pot avea un efect aspra mediului. Orice activitate are, sau poate avea, consumuri de resurse naturale (apă, energie, materii prime neregenerabile), emisii de poluanţi (solizi, lichizi, gazosi), producţia deşeurilor, etc. Obiectivul este de a păstra resursele naturale, de limitare a emisiilor poluante şi a riscurilor pentru mediu, precum şi garantarea protecţiei muncii. Aceste interacţiuni, directe sau indirecte, se exercită în toate fazele ciclului de viaţă a produsului sau serviciilor realizate, mai ales în timpul procesului de producţie şi deci va trebui să se ţină cont de: - extracţia, procesarea şi transportul de materii prime - procesul de producţie - distribuirea produsului - utilizarea produsului - sfârşitul vieţii produsului În practică, mediul este sărăcit de propriile sale resurse şi îi sunt restituite substanţe mai mult sau mai puţin poluante. Problemele de mediu - Caracteristici: extinderea spaţială şi temporală  Scara globală - Epuizarea resurselor - Schimbări climatice - Reducerea stratului de ozon - Biodiversitatea  Scara regională - Deşertificarea şi degradarea solului - Poluarea apelor de suprafaţă (acidifierea şi eutrofizarea) - Ploile acide - Reducerea vizibilităţii - Erbicide şi pesticide Acidifierea şi calitatea aerului  Scara locală - Smog de vară - Smog de iarnă - Poluarea apelor subterane - Radionuclizi Locuri de eliminare a deşeurilor - Substanţe toxice - Deversări de petrol - Sedimente toxice 1.2 Ce este un sistem de management de mediu? Un sistem de management de mediu este partea din sistemul global de management care include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele în vederea dezvoltării, implementării, realizării, evaluării şi menţinerii politicii de mediu. Aceste acţiuni depind unele de altele pentru a atinge un scop clar bine definit: protecţia mediului. Un sistem de management de mediu necesită o planificare continuă pentru a face, revizui şi îmbunătăţi performanţele unei organizaţii. Acesta ajută la aplicarea unui managementul de mediu in orice tip de organizatie.

Printre diferitele etape de punere în aplicare sunt:

• Analiza de mediu iniţială şi inventarul aspectelor de mediu asociate cu activitatea companiei. • Planificarea sistemului de management. • Programul de acţiune de realizat pentru a atinge obiective specifice. • Instruirea şi conştientizarea personalului. • Aplicarea sistemului. • Inventarul legislaţiei în vigoare. • Controlul intern al sistemului de audit. • Comunicare internă şi externă • Verificarea independentă Întregul sistem urmăreşte îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu ale unei organizaţii. 1.3 Cum au aparut sistemele de management de mediu Necesitatea de a introduce sisteme de certificare de mediu a aparut la începutul anilor „90, pentru a permite procese voluntare de îmbunătăţire continuă şi de informare a publicului. Ideea a fost inspirată de succesul sistemelor de asigurare a calităţii în anii 80, care a ajutat la îmbunătăţirea producţiei şi a vizibilităţii la nivel internaţional a certificatelor şi la creşterea competitivităţii întreprinderilor. Pentru a înţelege motivele acestei necesităţi, ar trebui să se ţină seama de percepţia negativă pe care publicul, în faţa condiţiilor evidente de degradare a mediului, a acumulat-o în ceea ce priveşte dezvoltarea industrială, ajungând să demonstreze, pe de o parte, o cerere puternică în relaţia cu decidentul politic pentru o mai mare protecţie şi conservare a mediului şi, pe de altă parte, o ostilitate deschisă faţă de industrie. Drept urmare, guvernele au adoptat o legislaţie de mediu din ce în ce mai strictă, prin care prevedeau sancţiuni împotriva infractorilor, şi lăsau autorităţile competente să efectueaze controale dificile şi complexe, adesea realizate episodic şi incomplet, astfel încât monitorizarea conformităţii cu legislaţia de mediu s-a dovedit a fi complicată şi adesea ineficientă. Opinia publică a aflat limitele acestei politici şi a continuat să ceară guvernelor măsuri suplimentare de îmbunătăţire a mediului. Ei au răspuns prin creşterea severităţii limitelor legii şi înăsprirea sancţiunilor; acest fapt a dus la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, dar nu au fost percepute ca atare de către publicul care a continuat să aiba aceleaşi preocupări cu privire la sănătatea mediului, aceeaşi neîncredere în acţiunea guvernelor şi acelaşi climat de suspiciune faţă de sistemul de producţie. Aceasta a condus la un cerc vicios care a făcut să crescă, la începutul anilor '90, în special la nivel european, convingerea privind nevoia unei schimbări radicale de natură politică, care urmează să fie adoptată pentru a obţine rezultate semnificative în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. Principiile unei noi politici de mediu

Schimbarea a fost implementată prin introducerea celui de-al cincilea Program de acţiune ecologică al Uniunii Europene, în perioada '93-2000, ce contine principiil inovatoare în măsură să creeze un impact nu numai asupra modului de stabilire a noii legislaţii de mediu, cât şi asupra comunicarii cu publicul. Dintre acestea, cele care au creat scheme de certificare a mediului, răspund la exigenţe de: • stabilire a unei relaţii non-conflictuale cu companiile, cerându-le un comportament voluntar orientat spre protecţia mediului; • activare a participării publicului, identificând instrumente eficiente de formare şi informare de mediu. În primul caz, se încearcă să se creeze condiţii pentru întreprinderi pentru a consolida competitivitatea acestora pe piaţă, nu doar prin oferirea de produse la costuri reduse, ci şi prin tehnologii, procese de producţie şi produse compatibile cu protecţia mediului, prin stabilirea în plus a unui dialog cu publicul privind performanţele lor de mediu. În a doilea caz se încearcă să se promoveze şi să se dezvolte implicarea societăţii în luarea deciziilor privind protecţia mediului şi sănătatea cetăţenilor, crescând gradul de conştientizare al partenerilor sociali cu privire la rolul şi contribuţia pe care acestea le pot oferi pentru a influenţa pozitiv dezvoltarea durabilă. Aceste principii s-au concretizat în două sisteme de certificare de mediu, EMAS şi Ecolabel, reglementate de Regulamentele CE 761/2001 (ex 1836-1893) şi 1980/2000 (ex 880/92). Ambele regulamente (modificate recent, ca parte a măsurilor pentru producţia şi consumul durabil, adoptate la nivelul comunitar) şi-au stabilit drept obiectiv de promovare dezvoltarea economică în armonie cu mediul, în acest scop, urmărind să: • influenţeze responsabilitatea directă a producătorilor de bunuri şi servicii, în calitate de protagonişti ai îmbunătăţirii condiţiilor de mediu; • instaurarea unui proces de informare sistematică a părţilor interesate (administraţia publică, cetăţeni, consumatori, ONG-uri, OO.SS-uri, etc) cu privire la îmbunătăţirile obţinute sau la imbunatatirile in curs de implementare; • introducerea elementelor de viziune pentru organizaţiile cu practici de mediu exemplare. Acestea sunt instrumente cu un nivel ridicat de credibilitate, în ceea ce priveşte înregistrarea EMAS şi acordarea etichetei Ecolabel, emise de un organism public. Politica de mediu a celei de-a doua generaţii Primii cinci ani de punere în aplicare în Europa a Regulamentelor EMAS şi Ecolabel au demonstrat valoarea lor puternică ca un mijloc de prevenire, de îmbunătăţire a mediului şi de comunicare, astfel încât cel de-al şaselea Program de acţiune al UE (2001-2006) invită toate statele membre să imbunatateasca răspândirea lor. În plus, având în vedere evoluţia politicilor de mediu, se urmăreşte tot mai mult sistemul produs şi mai puţin regulamentul sectorial al proceselor de producţie, şi aserţiunea că efectele de degradare a mediului sunt o consecinţă nu numai a producţiei, dar şi a comportamentul de

consum. Al Şaselea Program invită statele membre să dezvolte strategii (IPP-Politica integrată a produselor) de integrare a instrumentelor voluntare disponibile (EMAS, ECOLABEL, ISO 14001 etc) cu instrumente noi, cum ar fi: • Achiziţii publice ecologice (APE), pentru răspândirea unei politici de achiziţii "verzi"; • Etichetarea de mediu (Declaraţii de mediu de produs) pentru a îmbunătăţi informaţiile despre mediu între companii şi faţă de consumatori; • Studii de Evaluare a ciclului de viaţă (ECA), ca bază sistematică pentru a cunoaşte impactul asupra mediului al produselor şi serviciilor pe parcursul ciclului lor de viaţă. În urma acestei abordări, cele două regulamente europene, la prima lor revizuire (2000-2001) au fost profund inovatoare. Exemplele includ: • extinderea EMAS de la un singur sector industrial în toate sectoarele, precum şi introducerea principiului de responsabilitate, chiar şi în ceea ce priveşte gestionarea efectelor indirecte asupra mediului; • extinderea domeniului de aplicare al Ecolabelului european de la produse la servicii. Cu ajutorul acestor inovaţii s-a atribuit un rol strategic publicului, înţeles în accepţiunea mai generală ca sector public şi consumatori-cetăţeni, ca un subiect care prin care deciziile sale poate influenţa piaţa. În acest scop, sigla EMAS şi marca Ecolabel devin instrumente de comunicare de mediu, întrucât disting subiecte, site-uri de producţie, părţi din teritori, produse şi servicii care sunt liderii de mediu ai pieţei europene."Piaţa verde" este o provocare care se referă la toate: • companiile care în stadiul de proiectare şi exploatare / livrare pot îmbunătăţi caracteristicile produselor şi serviciilor; • consumatorii care pot avantaja o ofertă calificată ca fiind ecologică şi un angajament / utilizare corespunzătoare a achiziţiilor; • administraţiile care pot să ofere servicii de mediu adecvate, să influenţeze utilizarea corespunzătoare a terenului, să detină un rol de consumator atent, să informeze şi să se îndrepte spre sensibilizarea şi spre comportamentul cetăţenilor, să introducă stimulente recompensă, să promoveze cercetarea, să armonizeze politicile pentru dezvoltare. La nivelul instrumentelor de certificare de mediu, un cadru de referinţă important este, printre altele, crearea standardelor internaţionale din seria ISO 14000 adoptate începând cu anul 1996 de Organizaţia Internaţională de Standardizare.

Capitolul II Beneficiile unui sistem de management de mediu

2.1 Beneficiile pe care un sistem de management de mediu le aduce afacerii Prin implementarea unui SMM se poate realiza o monitorizare perfectă a legislaţiei de mediu, având o mai mare certitudine juridică şi furnizând dovezi de respectare a legilor şi reglementărilor in vigoare. Managementul mediului este un proces continuu şi are ca scop îmbunătăţirea permanentă a performanţelor de mediu ale organizaţiei. O organizaţie care implementează un SMM eficient va ajuta la protejarea sănătăţii umane şi a mediului de potenţialele impacte ale activităţilor, produselor sau serviciilor sale şi va ajuta la menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Implementarea unui SMM poate ajuta o organizaţie să dea stakeholderilor încrederea că:  Există un efort managerial de asigurare ca prevederile obiectivelor şi politicii sunt realizate.  Accentul este plasat mai degrabă pe prevenire decât pe acţiune corectivă.  Evidenţa îngrijirii necesare şi a conformării cu reglementările poate fi asigurată.  Proiectul sistemului cuprinde un proces de continuă îmbunătăţire. Beneficiile si avantajele implementarii unui sistem de management al mediului in concordanta cu seria de standarde ISO 14000 amintim: 1. Beneficii operationale Eficienta, disciplina si integrare operationala cu ISO 9000 Cresterea implicarii angajatilor in operatiunile afacerii, forta de munca mai motivata Facilitarea obtinerii permiselor si autorizatiilor operationale Asistenta in dezvoltarea si transferul de tehnologie in cadrul companiei Reducerea poluarii Minimizarea costurilor operationale Economii datorate conditiilor sigure la locul de munca Reducerea costurilor asociate cu emisia de produse poluante, cu manipularea, transportul si evacuarea deseurilor  Imbunatatiri ale produselor ca urmare a schimbarilor procesuale  Produse mai sigure        

2. Beneficii cu privire la mediu

 Minimizarea impactului asupra mediului datorat deseurilor periculoase si nepericuloase  Conservarea resurselor naturale – electricitate, gaz, apa, in consecinta economii in ceea ce priveste cheltuielile  Prevenirea poluarii si reducerea cantitatii de deseuri 3. Avantaje de marketing     

Prezentarea in fata clientilor cu indeplinirea asteptarilor legate de protectia mediului Indeplinirea potentialelor cerinte de achizitie ale guvernelor nationale sau internationale Obtinerea de profit prin promovarea produselor “verzi” Oferirea unui instrument competitiv de marketing Imbunatatirea competitivitatii la nivel international

4. Avantaje financiare  Imbunatatirea relatiei organizatiei cu companiile de asigurari  Eliminarea costurilor asociate cu conformitatea fata de standardele nationale neomogene  Economii de costuri procesuale ca urmare a reducerii cantitatii de materie prima si energie per unitate de produs  Indeplinirea cerintelor si asteptarilor investitorilor/actionarilor  Sprijina la reducerea pierderilor si riscurilor asociate  Imbunatairea accesului la capital 5. Reducerea costurilor  Reducerea riscului de îmbolnăvire;  Prime de asigurare mai mici datorită reducerii riscurilor. ·6. Beneficii pe piata  Îmbunătăţirea imaginii publice;  Folosirea avantajelor pe pieţe noi;  Păstrarea pieţelor deja câştigate. 7. Beneficii pentru clienti  Creşterea încrederii clienţilor în probitatea furnizorului;  Preţuri competitive datorită minimizării cantităţii de deşeuri;  O utilizare mai bună a surselor financiare.

8. Beneficii pentru angajati

 Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă;•  Îmbunătăţiri posibile ale sănătăţii şi creşterea calităţii vieţii;  Angajamentul privind o politică de îmbunătăţire a calităţii mediului va duce la creşterea implicării angajaţilor. · 9. Relaţii mai bune cu autorităţile din domeniul protecţiei mediului  Creşterea abilităţii de a înţelege mai bine cerinţele legislative şi o abordare sistematică în atingerea lor

CONCLUZII

Scopul principal al introducerii un sistem eficient de management al mediului este cel al protejării sănătăţii oamenilor şi a mediului împotriva impacturilor potenţiale ale activităţilor, produselor sau serviciilor pe care o organizaţie le prestează, şi totodată pentru a contribui la menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului în general. Pentru multe organizaţii protecţia mediului reprezintă în primul rând o problemă financiară, companiile fiind nevoite să introducă soluţii tehnologice integrate ce protejează efectiv mediul, asigura resurse şi în acelasi timp măresc competitivitatea tehnică şi economică. Implementarea sistemului de management de mediu din seria ISO 14000 dovedeşte în primul rând receptivitatea companiilor la situaţia critică a ecosistemului planetei noastre. Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabila a resurselor naturale, economice si umane astfel incat mediul sa fie protejat si imbunatatit. O utilizare mai eficienta a electricitatii si a combustibililor combinata cu niste costuri reduse de expediere a deseurilor prin introducerea masurilor de reciclare, va rezulta in costuri reduse de operare. Experienta companiilor care au introdus deja managementul mediului in productia lor, arata ca aceste companii au un avantaj competitiv. Profiturile de pe urma costurilor reduse de operare si a imbunatatirii relatiilor cu noii clienti, ca si cu vechi, sunt mai mari decat costurile implementarii managementului mediului. De aceea managementul mediului este in general o "afacere buna".

BIBLIOGRAFIE

1. Covrig, M., Opran, C., Managementul proiectelor, Agenţia Managerială pentru Cercetare Ştiinţifi că Inovare şi Transfer tehnologic – Politehnica; Ed. Pritech, Bucureşti, 2000. 2. Cicerone Ionescu, Cum să construim şi să implementăm un sistem de management de mediu în conformitate cu ISO 14001, Ed. Economică, Bucureşti, 2000, pag.101 şi urm. 3. Diaconu, A, „Managementul calităţii: infl uenţa erorilor de măsurare”, Editura Artifex, Bucureşti, 288 pag., 2008, cod ISBN 978-973-7631-53-4. 4. Ioan JELEV Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, Rio de Janeiro, Iunie 1992. Revista“Mediul Inconjurator”, Vol.III, Nr.2, 1992. 5. Ioan Jelea, Managementul mediului înconjurător, Ed. S.C. Internaţional Gheorgheni, pag.24-65. 6. Lupan, E., Dreptul mediului, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001. 7. Neagu, Cibela - Managementul proiectelor, Editura Tritonic Bucureşti, 2007 8. Teau, A.M., Protopopescu, C. (2015), Key Performance Indicators – Management Tools for Sales Improvement, Revista Română de Statistică Supliment nr. 6/2015, ISBN 2359-8972, pp. 65-71 9. * * * Program de actiune pentru protectia mediului in Europa Centrala si de Est, editat de R.E.C. Budapesta, 1993. Site-uri web: 1. http://www.consultantaifs.ro/consultanta-iso-14001.php 2. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/capitolul-xiiisistemul-de-management-al-mediului/ 3. http://www.consultanta-certificare.ro/faq/avantajele-certificarii-iso-14001.html 4. https://standardizare.wordpress.com/2009/03/09/familia-iso-14000/ 5. http://www.certificare-iso-sibiu.ro/index.php/certificare-implementare-consultanta-isostandarde/iso-14001 6. http://www.tuv-austria.ro/services.php?article=iso-14001