Cpsf-577 Fara Coperta

SUMi\iT .........'............3 tcgttlcl .. .--.-..-.-....4 C)t'trtvirttt S:tv:t .. .. .. ...........6 ilut()r'ului Cluviirrtul ('or))orrr tlirr lcrrrplrrl lcgirrci .........8 ('utiu carc nu se deschide.............. .......ti 13 inccrclnd sl-l irrit pe Charnpollion ..... .......... 19 Un aparat incredibil 15 Alexandria nu se dovedeqte a fi un port foarte prirnitor' ... -..11'i Interogatoriulqievadarea ---..... -]2 R[tdcitori prin Egipt. A doua arestare

Avcnturit irr lcrnltltrl

fFI'rURA

TElr\Pt ur

Drumul spre Deir al Bahri. IntAlnire cu banditrii deqertului ....."...........'.'...38 ....'..".....' ..-.....43 Templul reginei Hatqepsut

vorbeqte comorilor

Mumia

in

camera

Ce i-a spus Hatgepsut lui

Paparazzo intre film qi science-fiction

-...............--.52

-..-.'..'..'54

Senmut?

...'..."......-...60

.............. RomAnia

...-..'.'..............62 --....'..."..65

Dictionarul Benzii Desenate din

(lPSlr ANTI(lIl'A'flA - colcc[ia tlc;rovcstiri Sli lvn'rv. l nl icipatia.koga iou.rtt' I Itevistir cdit:rL-r dc: lt unda lia S o c llaTc E, P rascri it t lt: : A I e xt ul r u M irc tt o v rl sociaIia TitrcriIor .l urttt Ii.s li si I' rttIec Iirt INI ediu Iui I )oIj P rc 1 ed i tt le : Vio ra I I nzd r ( I aK rv io rc I Q,t y a It o tt. t'tt n) Il e d a c to r - s a.li Au rcl (lrrnrscl (a u t-cl cu ritst'l (,d),lt lt
G ra

l'icri

Ta Jtn o

lo,/-2: Nl:rritrs (ihcr-qu t-ior: Nl ar-i us ( i lrcrgu

t:tt p er

( i ra.[ ic ri itile

reda

c

u revi sta "Co lec qi a de povestiri qtii n Iifico-fan-

.....-..-....58

tarz: Mihacla l,lrziir

aclrclare coperle: Octavian Nlitrici A d rc.sa redacliei: S [r-. An lorr (]e hov lr. 8, cod l) I I 99t1, scctor I lf uctrrcsti Telelott: ll2l-22231148/ llZ'i-2313221/ ll2l-2227636, l"ax:, lt2l-222763(t M

ISSN l22t)-86211

tastice", am ficut cunogtin{i

(mai fine1i minte? - ideea unui transplant de cord de la animal la om, in 19-55!l!), iar in 1992 am reuqir si

prin i970, cind am dat peste un numir ai ei in biblioteca unui coleg.

cumpdr num[rul prim, unde am flcr-rt cunoqtingl cu personajele qi

Pc atunci, citeam SF, clar nu era ceea

aventurile "Meteoritului de aur". Este probabil cI, la vremea ei, proza d-lui

ce se chearnd un cititor impdtimit: iubearn rnai mult textele de aventuri qi policierurile, clar eram fascinat, realmentc, de Jules Verne.

Contactul cu revista de buzunar ini a schirnbat ideea generalS pe care

o aveam despre SF

qi m-a dcterminat sd devin. curnpirilor

incl

un

ctlnstarrt.

cle pe atunci, era foarte

gtcu si gasclli cxelnpllre vechi de un an, cit despre priura sut.i de n uinere nic i vorbi si tc gAndegti nrircar la achiziqii! Aqa cd ant reuqit srl lcctrrrcz textele aplruLc in paginile lor :rbirr dupir 1990, cind, treptitt, '(.iolt't 1i1i..."' a inccput si rcaparl... pe

IarLt,clc standr-rri

boucl

tr

in-iqtilor ;i pe in 199 1, am

lr::rrrticur-iltclor.

citit celctniL rrtrvclli "lrrilnll a.il::i; rllr ,:rt:li|i:i:jt.r, ,.,,

, ,:

,..:..:

cie

ciutii"

:. .::.:j;.:.j:.:.,,1.ra,...

Octavian Sava va fi schirnbat destinele mai multor amatori tineri de SF. Cert este ci, dupd,47 de ani, ea mi se pirea extrern de proaspdtd qi de apropiatd de suf-letul

adolescentului care locuise, cAndva, in interiorul meu. Una peste alta, mia plScut $i i-tm mullurnit, in gAnct, autorului ei. In gAnd, deoarece nu credeam ci se rnai giseqte printle cei v1t.

inlelegeqi, agadar, sti rnr(i cititori, ce surprizf, atn avLtt ciirrcl, la

puIin tirnp dupI ce am

prelr-rat

realizarea revistei "Antic:ipa(ia", l-ant auzit pe dl. Mir
autorul textului clin liLbLrlosul numir

unu| 5i nu nurluli

ci a vorbit cu el

(lucreazd, inc5, la TVR

l), dar I a qi

convins sir ii incredinIeze spre pLrblicare un al doilca text. $i asta se intirnpla aproape irrediat dupi ce r.rurniirul -571 a reluat (cu ocazia irlplinirii a 50 de ani de la aparilie) "Meteoritul de aur". Nu inten(ionez si v[ dezvdlui nimic din subiectul noii nr-rvele a d-lui Sava, pentru ci vreau si vd las intreaga plicere a reintdinirii cu un stil care a rImas, asenrenea uner amrntln proaspete, pe raftul din fa[d al bibliotecii oricdrui

SF-ist din Rominia. Doresc rrrrrrr;rr sil subliniez cd narafiunea paro collrri{ii

direct din prozele vernicrrc

film. Regia Gh. Viranidis. - 6-5 - Aventurile echipajului Val VArtej - primul serial TV rominesc. Muzica: Titi Acs. Re-

1963

rrle

inceputului de secol XX, atunci trrrrrl

croii se confruntau cu

avcr)luri

uimitoare, bazindu-se doar ajutorul rafiunii gi al unei tehnici

era departe de a incomprehens

gia: Cornel Popa. - Transferat la Televiziunea RortrdnS. Redactor-gef adjunct, apoi redactor-Eef la departamentul dc Varietdqi, Teatru TV. 1964 - Doi biie(i ca pAinea catdl scenariu de filrn. Resia: Andrei Cirliraqu. 1970 - Rlspunzltor de partea 1964

l)('

cal-c

fi dominanti

gi

ibil[.

Lectur[ pl[cutit, intr-o aventurX care ne re?ntoarce pe cirdrile Africii

Negre, printre piramide, sfincr;i, faraoni gi jefuitori de morminte...

umoristicl a programelor de Revelion. Scrie numcroase skeciuri, monologuri, cuplete,

OcrAvtANl F 1928.01.02 Se na;te in Bucureqti, intr-o Iurnilic clc intclectLrali. 1946 - Se inscric lrt lrltcultltlcit tlt: Medicirri. I{crrtrrrl.li irr lrrrrrl VI si urmeazi ljltcttltltlclt tlt' Lrrrrlrt si Litcraturi Rorrrirr:i 1941

48

qcoalc

1949

Inccpc colltlrrttlttt';t l;t

..( )r;t

[Js1c

arrglrjlrt c'lt tt'tlltr lor l:r l(:r

lrrrre(ri.

ajungind r-cilactor ;cl' lrtljurtcI

lir

,,Redacqia CultLrr';.Llii" lirispLrrrdc

de,,Ernisiunou pcntr-u copii", ,,SatirI qi u rror", ,,'l'catru la microfon". 19-5

I - Tartarin din Tarascon

:::,rr,:::lrilat a::

iirl rt'lrlizlrl tlt' l{rrtliotlilrrzirrrtt'rr Itornirr;i. rrrrrzit rr si rt'1-:i;r 'liti Ats l()\5 - l\'ltlur-ilul rlt' uur' prrrzri Sli, r

(':u(' rr;nrurrrclrzii (lolecIia I'ovt sl ir i Stiirt(il'ico-l--antastice.

de

Stocncscu. S-a jucat tcal"rele din {ard,

in

rnai toatc

in gdrile vecinc

1i

irr China. Regia: Ion Lucian. l)cstc 1000 de spectacole, timp dc .15 tlc zir1l.

Drume{ii veseli - pl-itrttl r ,rttc urs radiofon ic dc t tr I I t t'l"t

1959 -

adaptare dupl romanul omonim al

lui Alphonse

actori: Toma Caragiu,

AVA

)

r

general

ati: ,i

::'.aa:::',,r,i:':alL.:r:aLt^ii

,:.

:

a

i.

- Post restant

Daudet. Prirnul se-

t..:,:.a;.::.:r:::.l..t

,.',r,,,\nut

Dan

Mihlescu, Grigore Popp, Mihai Maximilian. lnterpretate de mari

l()\(r Nota zero la purtare - teatru. l'icsi scris[ impreun[ cu Virgil

i".

dio. OcLrpi rlivcrst'

multe in colaborare cu

t't'

:,,tt,:.""'"'

Radu

Beligan, Stela Popescu, Tarnara Buciuceanu, St. BInici. Dem. Rddulescu, Al. Arginel etc. 1918 - Primul pas - scenariu TV. Prelucrare dupl Nicolae lic. Regia: 'l'udor Mir5scu. 1980 - Inim5 fierbinte - scenariu TV. Regia: Olirnpia Arghir. I 98 I - Fericirea noastri cea de toate zilele - scenariu TV. Regia: Olimpia Arghir. 1983 - Zorile - scenariu TV. Regia: Dan Necqulea. l9U4 - Destine qi Iubiri - tearru. piesl ;rrcati la Teatrul Naqional din lJolosani. Regia; Const. l)irrischiotu. 198-5 - 'l'rascul - scenari u TV. in colabonLrc cu Mir-cl lliequ. Regia : Mirel Ilic;rr. tt

,,

.,

.:.:l:.1:a:t;.1

1988 - Mama - scenariu TV. Regia: Eugen Todoran. Multe din aceste scenarii TV devin piese de teatru pentru amatori, tipdrite in Colecfia Institului de Cercetdri Etnolosice. 1988

- in fiecare zi mi-e dor deline

- scenariu de fi lm, regia

Gh.

Vitanidis.

1990 - Versurile cdntecelor 1i cupletelor musicalului Idolul gi Ion Anapoda, adaptare TV dupi G.M. Zamfirescu. Regia: Const. Dicu.

1991- il vor osdndi jurafii?

-

scenari u TV dupd schila ,,Gheorghe Cdtelina" de Gala

Galaction. 1992 -

Furtul secolului - teatru.

Pies5

jucatd la Teatrul Naqional din Cluj.

Regia: Olimpia Arghir.

1993 - A doua cldere

a

Constantinopolului - scenariu de film; regia: Mircea Mureqan. 2000 - Nota zero la purtare - musical. Compozitor - Marius feicu. Jucat la Teatrul "ConstantinTinase", regia Ion Lucian, dar qi la Teatrul "Luceat'drul " din laqi. 2001 - Divanul persian - musical dupd Mihail Sadoveanu. Compozitor Marius leicu. Jucat la Teatrul Naqional din Timiqoara. Regia: Cezar Ghioca. 2002 - Val Vartej Ei Vasul l'antomi - teatru pentru copii. PicsiL -lucati la teatrul "E,xcelsior". tlesia: Ion Lucian. 2005 - omul care a vrzut moarrea - rnusical dupi Victor Eftimiu

Cornpozitor: Marius

geicu. Piesi jucati la Teatrul "Constantin Tdnase". Regia: Const" Dicu.

2005 - Leac pentru chelie - farsi radiotonici; regia: Vasile Manta.

- Cazul Beilis, filmul unei nelegiuiri -roman, aPirut la

2005

Editura ..Hasefer". 2005 - Estera - musical. Compozitor: Marius Jeicu. in repetilie la TES.

Resizor: Dominic Dembinski.

ai vielii.

Astdzi, vin in

fatra

dumneavoastrd cu o cornedie. O

in aparen{i, poli[isti. De fapt, aq zice eu, una de

comedie,

moravuri contemporane. Nu mam indepiftat cu ea de stilul meu obiqnuit. Am folosit un strop de lirism, o satirl blAndd Ei o replica, pe cAt mi-a fost posibil, spirituali.

CUvANtu

Au"[oRutul i-am inceput la Radio influenf[ enormd asupra mea, atAt ca modesta ciar indelungata qef, dar mai ales ca prieten mea carierd. imi amintesc nedesp[rgit. Dar nu numai cei doi amintili gi acum, cu nostalgie, momentul cAnd am intrat pe sub bolfile de la pAni acum mi-au fost magiqtri. Am Liceul ,,Sf. Sava", imbrlcat intr-un intdlnit, atunci, la Radio nirslc stcle de prlpllit loden verde, curnp[rat pe primir rtrl-Lrirttc, cljtotlt, sllt'c.ie ttrt rttc:r. puncte gi devenit aproape mod5, curn lc-lrtr tlcvctril t'ltiitr se l'. ii rrrrrirttcst' '/'irra, pc Costaclrc sunt astdzi blugii, dar nu din rrtolivc lr it'i pc Milrlri de elegangl, ci de sirircie. t,lr ..Sl Mttr.Uzrttt. pc l'aLrl Stratilat, pe Paul Szrva", fLr ncqittrra itt ltcclt vt('lll(' IJttttttzcsctt,;lc RomeO ChelarU qi at racliocli{irziLrltcit. vct'lritrl strrtlitt l'i irrrl ltt.sl lttrl ttol leust, pe b[trdnul, dar bontbarclaL. Avcltttt ) I tle lr rri 1i vt'lrtic tlirrirul meu amic de-o via[d faccum intlrirrl 1,1,' ,tl l)ttllt:l lll(',r lott Vova' ii rog pe cei care am uilat slujb[. inlr o sltli-r tlc cllrsli. pt:liitrrlli sir i pornenesc, qi sunt destul dc mulqi ad hoc iu rcdaclicr, llrrrr intilrrit 1tc la nutnlr, sI md ierte tsi sii iie Virgil Stoencscu. lrl ilvcil si-r tlcvirrl convinqi cI-i port in inimi. Chiar dacd, ulterior, irrtt lost maestrul meu irrtr alc scrisului radiofonic ;i, cr-rllrrcl, colaborator transferat la Televiziune, l)()l sl)Llne, apropiat. PuIiu rnai tArziu, l-am cu toatd sinceritatea, ci cltr lt:rtlio nu cunoscuf qi pe Octav Pancu-laqi. Era m-am despdrtit niciodatit 1i t;r :tcolo mai tAndr clecit rnine, dar a avut O mi am petrecut cei rnai lttrrrrorsi ltni ;.j:'....:.:':::.::.'||...,..::'..|....:::::.:...:.....:.:::.::]:]il:|..:..:.]|;]i,l,]]]]]']],]i]]:.il.l:j..],,::

Am incercat sd cultiv acelaqi gen de teatru ciruia i-au dat strdlucire inaintaqii mei: Tudor Muqatescu, Mircea qteflnescu qi prof-esorLrl meu de limba romdnd de la liceu. Mihail Sebastian. CAnd arn spus "cultivat", n-a$ vrea s[ ingelegegi cd am ajuns la nivelul lor. N-am apelat la "teatrul absurd", pentru cd l-au epuizat, cu talent, Ionescu qi Becket, qi nici la experimente sau inovalii de ultimd ori, care de obicei chiar dureazi numai o ord. Poate ve{i observa cI am deprins ceva qi de la venerabila doamnd Agatha Christie. Ca qi ea, adun la final toate personajele suspecte pentru a dezvdlui cine e criminalul. Daci doreqte si mI acuze de plagiat, n-are decit s-o faci. La c6Lt dureazd la noi un proces. nu mi-e fricd. Sunt judeca{i in libertate marii delapidatori. Ei, ce poate si pdteascd run amdrit de plagiator? O publicalie afirma recent desplc rnine cum ci ag scrie pentru spectatori. Dar pentru cine sI scriu? Pentru n'rarna'/ F'iri public, m-aq

socoti total inutil. Iar ideea cd voi fi apreciat abia de generaqiile viitoare rni-e striind. Credegi cI mi voi simqi mai bine acolo Sus sau... acolo Jos, daci viitorimea o sd mi aorecieze sau nu?

Cu scenariul de astizi revin la prima mea dragoste - Radio-ul. Nunai c5, spre deosebire de celelalte iubiri ale mele, care, revlzute azi. au fegele r-idate, ochii lipsiqi de strllucire,

osteoporozi qi dantura inlocuiti. prima iubire este tot infloritoare, sprinteni, plinX de viaqd, ba chiar mult md frumoasi decit atunci cind un tAnir de 2l de ani trecea pe sub bol{ile de la ,,Sf. Sava", imbrricat intr-

un loden achizilionat pe puncte.

Colr\oArtA

Octavian SAVA

DIN'filr\?t

Ut

-Mi-o istorisiti Ei rnie? Rostisem cuvintele cu o voce atAt de

CUTIA CARE NU SB DESCHIDE e Ion Spineanu, profesorul meu de geografie de la Universitate.

in momentul in care atn intral,

l-am gdsit acasl in biblioteci, inviluit intr-un nor de fum strf,veziu. Am fost mirat. $tiam cd nu fumezl. Fumul insl nu mirosea a tabac, ci dimpotrivd rdspdndea o arotni pldcut[ de mosc. L-am vdzut adesea pe profesor arzltnd un be{igor intr-un mic suport de argint. Din vdrful lui se ridica un fir subqire de fum ca o pulbere fin5, care apoi se l5qea, pltrunzdnd pdn[ in col(urile cele mai indepdrtate ale incdperii in{esate cu c5rqi. Tomuri vechi sau mai noi se inghesuiau pe rafturile bibliotecii intinse de-a lungul celor patru pereqi.

veche, ingilbeniti de vreme. DupI salutul de rigoare, m-am apropiat de el, sI vdd qi eu fotografia. In imagine, erau trei tineri, purtdnd pe cap cSgti coloniale qi irnbrdcaqi in

ocupau pu{inele scaune, erau a$ezate

pe masa de lucru sau aqteptau chiar pe jos. Unul din rarele luxuri, pe care qi le permitea profesorul, era acela de a citi in atmosfera de parfurn delicat, creafie a meqterilor din Ceylon.

-E adevdrat. Purtam barb5, din cauza unui pariu cu Bursuc. Nu-mi venea sb cred cd un om atdt de serios ca Spineanu ar fi putut umbla neras din pricina unui pariu. -Ei, e o poveste intreagd, mf,rturisi profesorul zAmbind. O poveste din tinere{e.

Spineanu se uita se uita la o fotografie

pantaloni scurti. Inddrltul lor, se profilau siluetele celor trei piramide de la Gizeh gi a Sfinxului care Ie veghea. -Care din trei, crezi c5 sunt ctr'1 md intrebd Spineanu surAzAnd. -Cel din dreapta, am t'iisprrrrs. sigur de mine.

-Te inqeli! Cel tlirr sl;rrri',r l.rt mijloc e Bursuc, c'olt'1'111 trt, tt tlc qcoali, iar cel din tltt';tpl,t , t, lltlr'ton, care incit tlc l;t t ,rr'.t'r .r( cca tAn[rd pretllr lizit;r l;r ( )' l,'1,; -M-ltttt itt;r'l,rl lrr trltll ( il in pozi l)tll lil(l lr,tll',t I t, ( ,rlr(l vA cunosc cll,:tl.t tttttlrl,tl l"l,l, ,rllllll ras. :

,ta

participanlii la conferinl5 nu aveam cum sI blnuin qiml de nenorociri ce avea si se abati asupra celor doi arheologi qi, mai ales, asupra lui Carnavon.

Am indrlznit si-l intrerup

pe

profesor:

-Am citit Ei eu cite ceva despre BLestemtL l.ui'l-utankomon, dar n-am qtiut niciodatd ce e adevi.r'at qi ce nu.

rugltoare, incdt prot'esorul nu rezist5.. -Ziarele au fdcut atunci qi niqte Spineanu inchise ochii qi p[str[ o asociagii incidentale, in ciutare de clipd de tXcere, ca sd-qi adune senza{ional, dar unele fapte au dat de gdndurile. Presim{eam ci voi afla o gAndit. Este o realitate cI pe mare taind. mormAntul tAnlrului thraon se afla o Cu gf as molcum. profr'sorul inscrip(ie: "Aripile morlii il ror otinge incepu sd povesteascd: pe cel care va profnna mctrmdntul -Nu eram mai in vdrstb decAt faraonului". $i, dacd e vorba de eqti tu acum. Ca qi tine, fusesem numit coincidenqe, in cazul respectiv au asistent. Profesorul meu prirnise o acgionat din plin. Astfel, in luna invitaqie la un congres de egiptologie, februarie, intrAnd in camera funerard, (inut la Cairo. Cum se sim(ea prost lordul Carnarvon a fost in{epat de o cu sdnltatea, imi transmisese mie insectd. Obrazul i s-a umflat, a flcut invitalia. in vremea aceea, erai febrd gi la 6 februarie a decedat, fdrd

obligat s5-ti obtii licenqa atat in

istorie, cdt qi geografie. Deci eram, oarecum, in domeniu. Am plecat la Cairo, am flcut o vizitd protocolari Ia piramide, am vizitat destul de rapid Valea Regilor qi aur ascultat multe conferinge interesante, dar qi cam tot atAtea foarte plicticoase.

ca autopsia sd poatd determina cauza mortii. CAteva luni rnai tirzft, fratele

vitreg al arheologului se sinucide intr-o crizi de demen{[. Nu trece multd vreme qi Lady Elisabeth Carnarvon igi urmeazi solul in mormint. Cauza decesului? O misterioasd inqepdtur[ de insecti

Dintre toate, s-au distins Blestemul sau coinciden(a nu igi comunicdrile despre descoperirea contenesc mersul fatal. Richard rurorrndntului lui Tutankhamon. Ne- Bithel, secretarul lui Carter, care a l'crnrccat prelegerea lui Carter, cel participase r;i el la expediqie, rn()are carc, asistat Ei finan(at de lordul subit. Nu trec nici trei ltrni qi tatil lui Carnarvon, cxcavase mormdntul qi Carter sc arLt r.rcir de la fereastra adusesc

la lrrrnini toate cor-rrorile apartalnentului siu. Curind t.iarele

dinduntru. Nici rrnul dintre

incep sir anun(e qi pe a 30-ir victim5,

deqi legdtura acesteia cu mormdntul era foarte discutabild. Dar gazetele iqi

tirajele in mod vertiginos. Am fbcut o parantezd cam prea lungf, qi m-am indepdrtat de povestirea mdreau

mea.

-Tot ce rni-a1i spus a fost fbarte interesant, dar aqtept cu neribdare s5-

mi povesti!i despre propria dumneavoastrI aventurS. Profesorul zimbi ;i mai aprinse un befiqor aromat. -Unde am rimas ? -La congresul de la Cairo. -Da, acolo l-am cunoscut pe Barthalomew Irving Ferguson. -Al treilea din fbtografie ? -Nu, acela era Burton. Ai rdbdare, am

si ajung Ei la el. Ferguson

era un tip destul de ciudat. Deqi incd

tdnir, scdfArlia lui era impodobitl doar de cdteva fire de pbr zburlite. in rest, toatd podoaba capilari ii displruse intr-un mod cu totul prematur. O pereche de ochelari rotunzi, cu multe dioptri i, st[teau cilare pe un nas scurt qi mereu transpirat din cauza soarelui ucigitor

al Egiptului. Lentilele groase mhreau greutatea ochelarilor care lunecau pe nasul scurt qi umed ca pe un tobogan. CAnd ajungeau prea jos, Ferguson nu

mai vedea qi se speria cd a orbit. Mdsura aproape doi metri, dar era slab de i se puteau numdra coastele sub

haina cadrilat[. de care nu se despdr[ea niciodatd, chiar cAnd

temperatura deplqea simlitor 40 de

grade. Avea un nrers siltat, ridicAndu-se mereu pe virfuri, de ,:

1 la:i:rirlli;l':l

..::.:t::a..1:,,::.:,:):.4...::.:t:'-':',',:,

-

fi fost de ajuns cit era de inalt. Altminteri, trebuia si recunosc cI era tobi de carte. cu

parcd nu i-ar

in rnai toate domcniile. Canr in a treir zi u congrcsului, dupi ce ne serioase cunoqtinfe

irnprietcnisem, el nu veni sd asiste la conf'erin[e gr ritlci toati dirnineaga in bazar, in ciutarea unei antichitiqi autentice. Se reintoarse spre prAnz qi mI gis i in restaurantul in care participanqii la congres luau de obicei dejunul. Cumplrase o cutie nretalici, pe care erau turnate diversc figuri de

zeitdgi qi, exultiind de bucurie, imi explicd autenticitatea obiectului, o absoluti raritate printre kitchurile care nu erau mai vechi de doui-trei luni, in ciuda negul5torilor care se jurau cd sunt cel pu{in de pe vremea

lui

Ramses. Ferguson sus(inea sus qi

tare

cI obiectul

era precis original

provenea dintr-un

qi

strdvechi

mormint, datdnd cu mult inaintea naqterii lui Hristos. Din cauza usclciunii deqertului, metalul nu ruginise r;i, dupI ce fusese bine curigat de nisip, pf,rea ca nou. Curiozitatea principala a acestei ctrtii era cI nu putea fi deschisl. [)rrt.;i o

scuturai, dinXuntru rdzbiitt';r u rl zgomot ce indica prezctt1.;t rrrrrtt obiect. Intrebarea ct-it ( trrrr rr(r ajunsese obiectul intirrrrlttr, (lrrr trlo menI ce nu se ptllcll v( {lr'.1 llltrr.t ttir'i unei cripituri r:ttt's:t rli,r ,1, lrltrtuiI cd ar exista vt1'lttt ( ilp;t( l" ,,rrrrl gind a fost cli olrtr't lrtl ',, ,rll r rrr cutie atutrci c:irrrl ltt:.r".r lrrrr rl r ltttl cum rt'Tistttst'l:l lIttr|, r,rlttr r 'I t,tltire a

rnetalului

;i

cum de nu se lipise de

perc[i'?

Ferguson ;i cu mine intoarserlm pe toate l-eqele gi

o o nu

cercetarirn cu [rzrre atentie, dar descoperirdm nirnic. Apoi pipiirdm fiecare basorelief, reprezentand alt[ zeitate. Era acolo Amun, qinind in

nriini cArja qi biciul, sirnbolurile suveranitdqii. Alaturi se gf,sea Anubis, cel cu czrp de cAine sau de qacal, patronul mumificatorilor. Nu lipsea nici Bes cel care, in ciuda aspeclului sAu grotesc, ctr picioare strAmbe qi cap monstruos, era considerat drept un zeu bldnd, dornic de muzicir Ei petreceri, paznic al femeilor in timpul naqterii, totdeauna preg[tit s[ le apere de duhurile rele. Hathor iqi avea qi ea locul ei. FiicS a zeului-soare Ra, zeil5 a dragostei qi a bucuriei, era infdqiqati ca o ferneie al clrei cap era impodobit cu coarne de vacf,. Intre coarne purta discul solar- Un zeu mai puqin important din panteonul egiptean, Aker, nu era nici el uitat. Aker pdzea cele doui por[i ale lumii subterane, cea de Ia rasirit yi cea de la apus. gi era reprezentat avdnd doud capete, fiecare privind in direcEia opLrs[. Dupd nenLrnrlrate incerclri n('rcu$ilc de a deschide culia. nici r'u nu qtiu cum, mi-a venit ideea de a riLstrci cele doud capete ale zeului, cel

t'strr' tlevenind vcstic ;i viceversa. [)cotlrrtr'r, nrinune! Cr-r un scrAqnet, capacrrl crrtiei, invizibil pini in acel monrcnl. sc ridicS. dezviluindu-ne o marginc onrlrrlati, ascunsi ochilor ,

ta

r::,:.::

r.:.,t;.:'t:,...,

,:-

..i:;ti:t,,:

i,:ll;:tt'll:1tl:li.) *if:,l:::l, t:;,.

noqtri de reliefurile zeitdgilor. in interiorul cutiei, se afla un papirus bine inf5gurat.

-Ei,drace! exclarnl Ferguson, cuprins dintr-o datl de entuziasm. La una ca asta chiar ci nu m-am a;teptat!

Cu rnAinile tremurAnde, desflcu sulul. La vederea hieroglifelor prin care autorul mesajului cir-lta

si nc comttnice

ceva.

eu unul arn oftat neputincios. Nici Ferguson nu pdrea mai ferrcit. Si el era la fel de neqtiutor ca gi mine in descifrarea acestui scris. BigAnd de seam[ aerul nostru disperat, un vecin de la o mas[ de alaturi se ridicd de la locul lui qi veni

cltre noi. -VId ci ati gisit un papirus cu hieroglife. Dacd dorili, vi pot ajuta sd-l descifragi.

-Nu, m ul gumesc, se griibi si rispund5, intorcind in acelaqi tirnp papirusul cu spatele pentru a nu putea fi citit. -Cum dorili. Era doar un ajutor colegial, se scuzd vecinul de masl. -Vd mulgumim, dar nu vrem sd ne lipsim de satisfac[ia de a-l descifra noi inqine. Vecinul iqi scoase pdllria, descoperi nd o chel ie putern ic bronzatl, mai curAnd in rnod geneLic, decit prin puterea soarelui, qi rre saluti foarte ceremoni
Itil'r.tti::

r.|*;:.::,.1.t,::t:'. ri'r;a1r,r:,:).:,::.titi

::::

ai:

cale nu qtlm nlmlc.

-$i atunci ce facem'?

m-am

arltat eu ingrijorat. -Plec in Anglia, cu papirus cu lol. Acolo, am si gasesc pe cineva sI-mi faci o traducere. Bineinqeles ci am sI 1i-o trimit Ei qie, la Bucuregti. -inainte de a pleca, imi permiqi si scot qi eu o copie?

-Evident! Dar si n-o arlti nirnlnui! -Promit solemn

!

M-am strdduit, pe cAt am putut rrai bine, sd realizez o copie fidel5 a

papirusului, deqi nu sunt foarte talentat la desen. Odatb termi natd copia, Ferguson bdgd papirusul inapoi in cutie, care se inchise fdrl vreun efbrt deosebit. Iar cutia o vAri in enorma geanti de piele, pe care o cdra dupl el pretutindeni. imi strAnse apoi mdna cu cdldurS, luAndu-qi rirnas bun, r;i plecd spre odaia lui, cu acelaqi mers sdltat.

Nu veni insd nici a doua zi la conferinEd. Vorbitorii se perindard unul dupd altul, dar Ferguson nu se ardt5. deloc. Intrasem la bdnuiald cI o Etersese englezeqte qi m[ lisase cu buzele umf'late. N-aveam s[ mai af]u nicioclatd ce con[inea papirusul. Curios qi chiar infuriat, am intreblrt la recep{ia hotelului dacd Ferguson

sf, nu fie deranjat. Camerista nu a indrlznit si intre. Anun{ul "Do not

ittcnncAwo sA-L rMrr pE cHAMpoLLroN

disturb^" este sfdnt pentru noi.

Intr-adevdr, anunlul era acolo. calc consernnnl. Am bltut in ugd, dar nu a rispuns nimeni.

ingrijorat, am decis sd A

nt mai incercat o dati.

AcelaEi rezultat. iu cele din urm5, am sunat rccep(ia, cerdndu-[e sI deschidd uqa cu o chcie cle rezerv5. Camerista

se prezenti cle indatd cu dublura cheii. A deschis.

in faqa noastri, apdru un spectacol ingrozitur: Ferguson zdcea pe pat, inconjurat de un lac de sAnge. Fusese injunghiat in piept. Cdnd am

intrat. inch mai horr'iia. -Ce s-a intArnplat? l-am intrebat.

Cine a fdcut asta?

Cu un efort supraomenesc, Ferguson incercd sd-mi rdspundl. Dar din gura lui nu ieqeau sunete inteligibile. Vinele de la gdt i se urnflaserd ca niqte frdnghii. Cu mare greutate, am izbutit sX in{eleg cAteva

cuvinte:

-l-a L,ondra... Pe Fleet Street... Cauti-l pe Burton.... Alexander Bur, [on.

Acestea au fost ullirrrclc cuvinte. Cine comiscst' t'rirrru

cobordse.

rdmAnea un mister pe ciu.c I t'r'errson il luase cu sine ?n nrrlrrrirrt (icanta

-Nu, domnule, irni rispunse baiatul de la recepfie. Sir Ferguson este incd in odaia domniei sale. A lisat pe clangd anun[ul prin care ruga

lui de piele zircur :u rrrrt;rt;i 1lc .jos, intr-un colq al otlii rr l)rrr t'r'lr goal[. Cutia carc ('()nl,rr('ir ptpirusul dispiruse l'lir-li rrr rr:r

Intors la Bucureqti, am meditat indelung asupra mor{ii lui Ferguson.

Era limpede cd mobilul crimei era furtul cutiei cu prefiosul papirus. Dar cine era auloruI sau poate aut0rii omorului rdminea un misterin orice caz, cineva care avea cunoqtinli de existenqa cutiei $i a papirusului. Cineva care le vizuse. Negustorul care le vAnduse ieqea din ecuafie. Dacd ar fi qtiut cd sunt atdt de pre[ioase nu le-ar fi vindut. Atunci cine? Poate mai fuseser5 qi alli amatori sd Ie cumpere, dar nu se infeleseseri la pre{. Ar fi trebuit ca inai nte de a

plrisi Egiptul, sd-l fi c[utat negustor. Dar cum

intre miile de negu{5tori ai imensului 6azar? Ag h putut da un anun( la ziar. Dar cine era nebunul si se implice

pe lista suspec[ilor Ei fusesem lisat si plrdsesc qara, tlrd sf, fiu refinut pentru cercetlri. Preocupat si dau prot'esorului meu raportul despre cele discutate la congres, am neglijat o vreme

studiul copiei fdcute dupd papirus. intr-un tirzitt, am regdsit-o printre celelalte hArtii ale mele qi am incercat

s-o descifrez. Mi-a fost imposibil. Evident nu aveam cunostintele necesare.

Fdr[ si vreau, imi veni in minte ii trebuiserd 23 de ani ca sI descifreze Stela de la Champollion. Lui Rozeta, cu toate

cI

avea de-a face cu

text

scris in trei feluri: primul cu hieroglife, al doilea in scrierea demoticd - proveniti tot din scrierea hieroglificd, qi al treilea in limba

intr-un caz de criml cercetat de poli{ie? Printre suspec{i, l-aq fi putut

greacd.

include qi pe brunetul nostru vecin de masi, care se oferise cu atata amabilitate si ne ajute in descifrarca hieroslifelor. Inainte de a pleca din Cairo, Iam cdutat printre participan(ii Ia congres. Dar nu l-am gdsit. Nici in restaurant nu l-am mai vdzut. M-am gdndit cd poate l-ag putea intAlni intAmpldtor in oraq. Dar ar fi fost cum aq fi clutat un ac intrun car cu fAn. De altfel, imi expira

intreprins expedigia militard in Egipt,

v '1i;c

pe

si dai de urma lui

terminarea congresului qi eram cI eu insumi nu figurasem

bucuros

rza egipteanl imediat

dupd

Dacd Napoleon n-ar fi Champollion n-ar fi avut niciodatl prilejul sI vadd faimoasa piatrd. Este adevdrat c5 aventura militari a lui Bonapirrte a fost un eqec, in schimb contribu[ia pe care a adus-o qtiinqei a fost uriagd. El adusese cu sine in [ara Faraonilor qi o cohorti de savan[i, care s-a dedicat cu pasiune qi chiar cu eroism studierii Egiptului, in gen-

eral, qi a monulnentelor istorice in special.

Aqa se face ci la 29 Fructidor al anului VI al Republicii (l-5

neanului, din irnensul irnperiu cucerit de acesta, lui Ptolemeu ii revenise septembriell99), apiruse urmdtorul domnia Egiptului. El urmd tradiqia anunt in gazeta "Couriere de faraonilor: deqi grec, adopti religia l'E,gypte": in cur.sul lucrdrilor de egiptenilor, se imbr[cd la fel ca fortiJicure pe care cetcileanul laraonii Ei intemeie o dinastie din care d'Hautpoul, comerndant al uni licu parte ,si t'aimoasa Cleopatra. Cu batcrlion de pompieri, Le-a intreprins sinuciderea acesteia, lui sfArqit qi La actualuL Fort-Julien, numit dornnia faraonilor, Egiptul intrAnd ultddcttit Frtrl-Ruchkl, pe mctlul stting sub stlplnirc roman[. aL Nilului, s-tt girsit sub dcirdmriturr Charnpolliorr era copil cAnd o piaf rc"t dinf r-un .frumo,s granit sotda{ii lui Napoleon scoseser[ piatra negru, Jbarte dur. Una din.fe{e cste din dXrimdturi. Studiind-o, rnult rnai Lustruitd Si poarfd trei inscriplii: cea tArziu, tAndru I savant avu o idee de sus e scrisd cu hieroglifc, cr doutt geniali. NumIrf, de cAte ori apirea se crede cd e scrisd in siriand, iar a numele lui Ptolemeu in textul treia, care numitrci 54 cle rdnduri, srecesc, ddndu-gi seama ci tot deatAtea ori ar trebui sd aoarl si in cel este in grerca veche."

Era limpede ci, la vremea egiptean aceea. necunosc0ndu-se nimic Cu atat rnai mult. cu cdt despre scrierea demoticS, s-a putut numele era inconjurat de un fel de bdnui cI ar fi fost vorba de Iirnba chenar nurnit "cartuq". Astfel, dupl sirian5. Curios sI af-le cdt mai repede destule eforturi, izbuti si descifreze con{inutul stelei, generalul Manou primele semne. Aveau sd mai treacd puse pe unul din oamenii de qtiinql insi rnulqi ani plni sd reuqeascd sd s[-i traducd inscriplia greceascd. Cum traducd intregul text. greaca veche se preda de mult in Alerga intr-un suflet la fratele qcoli, savantului nu i-a trebuit un s5u, cu un feanc de hArtii in mAnd, qi efort prea mare ca sd execute ii strigd: "Am gdsitl". Dupd care se pribuqi leqinat. -MI gindearn, iqi continud Ptolemeu Filopnter al IV-lea, regele Spineanu povestirea zdmbind, dacd Egiptului. Se preanrirea faptul cir eu nu voi avea aceea$i soartd. $i, in ref[cuse toate canalclc liri i, lucrare parte, chiar am avut-o. M-am apucat uriaqi, pl5titi din propria sa vistierie. sI invi[ limba copti, cop[ii fiind Filopater se trigea din Ptolemeu I, adevira(ii urmaqi ai vechilor egipteni, care fusese unul din generalii lui am consultat dic{ionare cu transcrieri Alexandru cel Mare, aqa nurniqii ale hieroglifelor qi, dupl mr-rlte cafele "diadohi". qi tot atAtea nop{i nedormite, am ajuns Dup5 moartea macedo- la o concluzie ciudat5. incercAnd si comanda generalului.

in text, e.ra vorba

t:,tt . iti:,::

.ar,:,;::a:

itltj.r,:i.::,:t:.',:.a:,:::l.i:r:ilttltil::):\l

despre

I

iilllll,iiililitlllllilllril:r,'r ill irliiliil

,t

tal

traduc hieroglifele, o apucasem pe un drum greqit. Cel care alcf,tuise textul era un om needucat. Fie ci nu r;tia ce semn corespundea fiecirui sunet, fie cf, folosea un mod rnai simplu (cel

pufin in aparen[5) pentru a indica, prin desen, un anumit pLlnct aflat pe fhqia ingusta, dar atit de f-ertilS a viii Nilului. Mai exista gi o a treia ipotezi: autorul anonim al papirusului, departe de a fi un individ lipsit de cunoqtin{e, pentru a-l dcruta pe cititorul manuscrisului. 1-olosise ur cod secret- Cum aveam eu sI mi descurc in fata unLri astf'el de rnister? Un profesor de maternatici, pe care il avusesem in licer"r, mi invilase cd la intAlnirea unei ecua[ii complicate trebuie sd incerc intdi metoda cea mai simpld de rezolvare. in acesl cez. mi-am spus cI ceea ce aveam eu inaintea ochilor el'a o poveste urrnatd de o harti qi cd dif-eritele figuri nu

constituiau decAt puncte

de

recunoa$tere ale traseului.

Din picate. nu mai rrn copia papirusului, ea disp[rdnd in condiliile expediqiei in Egipt, dar am sd descriu

clarl: faraonul murise. Ca pe o peliculi de film sau pe benzile desenate, apireau acLrm uu nou era

faraon cu regina lui. Nr,r era grer-r de irnaginat ci rcefl ia erau cei doi copii carc moqteniserl tronul. Clsdtoria intre fra[i era un fapt obiqnuit in familiile regale.

Autorul plstra ins[ diferenfa de inll{irne vrAnd, probabil, sd indice ci femeia era mai mare ca vArst[. Dar moartea nu-l ierta nici pe noul faraon,

pentru ci iati-l qi pe el intins la orizontali, iar regina ii oferea flori de mrrt.

Ceea ce urrla, trezea insi uimire. Se putea recunoa$te cu uqurinqd un trup de {-emeie, purtAnd insd barbi, coroan5, biciul qi cArja,

insemnele puterii. Acestea se cuveneall numai unui faraon qi niciodatir unei femei. $i, totuqi,

femeia respectivd era prezentati cu aceste simboluri regale.

dreapta.

Ciuddqenia continua prin

deci in est, era infdliEat un faraon cu insemnele specifice, adicd o coroani reprezentdnd Egiptul de Sus qi cel de

prezenta unui copil care purta Ei el aceleaqi inserrne. Chiar qi barba. La prima privire. se pul.ca presupune cli micu{ul era fiul femeii. Dar atunci el

desenul din memorie.

in

acelaqi faraon, dar intins la orizontali qi vegheat de zeul Anubis, cel cu trup de om qi cap de cAine. Semnilicafia

Jos, biciul r;;i cirja - sirnboluri ale puterii gi o postiqi - barba artificiall pe care o purtau to{i faraonii. La

picioarele lui, ajungdndu-i pAni la genunchi, doi copii, un bdiat mai mic qi o fat[ ceva mai inaltd. Evident copiii faraonului. ln imaginea urmf,toare era

ar fi fost inflgiqat sub genunclrii mamei sale. Dar nu, copilul stirtca alirturi.

fl o rudd, dar rru l'iLrl ci. Avcam de-a face cu doi sr-r vcruni'i Unul adLrlt, cclirlalt copil'/ Urmar-r niqte Iucrirtori slpincl in piatrir. apoi
clddire somptuoasf,, probabil un ternplu. $i din nou apdrea Anubis.

ZeuI cu cap de qacal era reprezentat dupi tradilia egiptean5, adicd torsul vdzut din fagd iar picioarele din profil, totdeauna cu piciorul drept inaintea celui stdng, ca qi cum zeul ar merge. Capul era de asemenea desenat din profil, dar ochiul era prezentat in intregime, pdrdnd un ochi lateral. De la picioarele zeului porneau

niqte linii paralele, figurAnd un labirint incurcat de coridoare, unele terminate in fund de sac, altele comunicAnd intre ele, qi unul singur ducdnd la un patrulater. Ce ascundea acest patrulater, autorul desenului nu

mai indicase. Era de presupus cI infdliqa o incdpere importanti, altfel n-ar fi meritat efortul unui desen atAt de complicat. Dar pe cine reprezentau toate celelalte personaje? Ce mister ascundea papirusul pdstrat cu grijd in cutia care se deschidea atAt de greu?

Mi-am rlscolit cunoqtin[ele pe care le aveam despre istoria antici a Egiptului pentru a descoperi ce poveste relatau ciudaLele desene. $tiam cd un preot, Maneton, care condusese cu aproape 2500 de ani in urmd biblioteca de la Alexandria, alcf,tuise o listd a faraonilor ce

domniseri in Egipt din cele mai

vechi timpuri. El impir{ise regii in pesre 20 de dinastii, fiecare cu mai mulli .; suverant. lntre ace$lta. in perioada celei de u l8-a dinastii, se pelrecuse :9);

un evenlmenI ieqit din comun. Faraonul Tutmes I murind, il l5sase rnoqtenitor pe t6nlrul Tutmes Il. Numai cd acesta nu apuci si domneascd prea mult, sfArqindu-se foarte curAnd din via{d. Tronul ar fi revenit, in mod firesc, unui r.rcpot al bitrdnului faraon, provenit dintr-o altd cisltorie decAt dec6t cea a lui Tutmes II. Dar noul faraon, Tutmes III, era abia un copil, aqa incAt avea nevoie

de un regent. Acesta se gdsi in persoana mdtuqei sale, Hatqepsut, soEia decedatului Tutmes

II.

Aceasta,

fire voluntard qi energicl, nu se mullumi insd doar cu titlul de regent5, ci se declari ea insdqi faraon,

fapt fdrd precedent in indelungata istorie a Egiptului. Hatqepsut, intocmai celorlal gi stilpdnitori ai regatului, se pretinse de origine divinl qi, ca atare, deveni nu

numai faraon, dar qi zeu; imbrdcd coroana, ce reprezenta Egiptul de Sus qi pe cel de Jos, Ei iqi agdld de birbie tradi{ionala postiql, adicd barba falsa

ce o purtau to[i laraonii.

Aceste manifestiri nu ff,ceau

decit sI creascl ura nepotului ei, care se vedea deposedat dd toate drepturile lui de monarh. Hatqepsut porunci sd se construiascd qi un ternplu in onoarea tatllui ei qi dornni cu puteri absolute in iur de 20 de anl.

DacI moartea ei se datorl unor cauze naturale sau fusese ucisi de propriul ei nepot qi coregent, aceasta rdmdsese un mister pe care istoria '|,73ka2t ,:

i&,;:t.*

nu-l dezlegase qi care, poate avea si fie l5murit de papirusLrl a cdrui copie

atunci destul de greoi. $i, totuqi, sundnd la Londra, la "Informa[ii", am izbutit sI ob(in o listl cu vreo 12

o aveam in faqd. incerca."a de a-l clescifra mi Burtoni, diu care patru erau Alexander" adusese la convingerea cd era legat I-am sunat pe trei dintre ei, de istoria acestei regine qi cI ar putea aduce o contribu{ie esenqiald la intrebAndu-i daca il cunosc pe Ferguson. Abia al patnrlea se dovedi cunoa;terea adevlrului. cel ciutat de mine. Acum blnuiam cd qi Ferguson imi dldu adresa exacti qi cum ajunsese la aceeaqi concluzie qi cd puteam sd-i povestesc prin telefbn poate de aceea, inainte de a muri , nu rostise un nume - Alexander Burton. intreaga poveste, era de preferat sd-i Era posibil ca tocmai acesta sI md scriu, ceea ce am qi t-dcut. Burton mi-a rbspuns imediat. poat[ ajuta in rezolvarea misterului. Trebuia sl-l gbsesc neapdrat pe acest Am p[strat scrisoarea lui. Am sd !i-o ar'at. Burton din Londra. Profesorul scotoci intr-un treabl uqoar5. N-a fost insd o ii gtiam numele qi strada. Insi Fleet sertar qi-mi dddu sd citesc o scrisoare Street e una din arterele cele mai destul de ingdlbenitd de vreme. aglomerate qi mai lungr din capitala Lectura ei nu-mi fu prea uqoarX. Scrisul neregulat Ei nervos britanic5. Probabil cd locuiau pe ea nenumdrafi Burtoni. Cum aveam s5- apar(inea parcd unui rnedic. Si, totuqi, I gdsesc pe cel cdutat de mine? flrd sd fir"r farmacist, am reuqit s-o Legdturiletelefonicefunc(ionau pe descifrez: Stimate domn, Amicul meu Bqthalomew Irvittg Fergus'on a pLdtit qi eL tributuL pe care se pare cd-l pldtesc toli cei ca.re se aventurecrz.ti sti cerceteze mormintele feraonilor. Cu toate a(astea nu tn-otn a{teptat La o moarte atdt de n.dprttsnicii. Dur chior dacii cL ar Ji biinnit c'd va s.fdrSi in ctcest fel, asttt nu l-ar.[i impiedicctt sd dea curs vechii sale pa,siun i' " Egiptologia". Pentru dezLegarea unor mistere itttcnSittna sd md antreneze Si pe mine in aventuriLe sal.e. Eu sunt inventatorul unui aparat pe care incci nu l-am brevetat, der cdre ne-ar fi puttft ajulct in rezolvarett unor tqtne. Dacd dorili amdnunte, vd stau La di.spozilie ;i vii astept orkAnd in Locuinla mea din Londra pentru et vd of'eri gdTduire Si tt ttd prrtpuna sri continuiim cercetdrile amicului meu. C u de o s e bitii c ctns itle ru1 i e, ALer. Burton. :r,,,a,,,:

:,

,, ta:::,i:

:.:,.:.:ia.L.:a,at:..

::

a:.

a:t;.t)l:t;.:::::i:.,,:',:a,.::::.,::,,::,:::,a::::,:l:::,:.'::.

.:::,:.::::.:t:':

F[rX indoial5

ci invitalia lui

Burton era mai mult decdt tentante.

Dar de unde bani ca sI ajungi la Londra? Ultimele rezerye fuseserd ep u i zate

cu

n

umero asel

e

rn e

le

pentru ora siestei, nu uitau sI treacd

pe la Bursuc-bitr6nul, si-gi

stArneasci pofta de mdncare cu icre

moi. branzeturi din import sau o excelentd telemea de Briila. La

convorbiri cu strlinltatea pentru a da

acestea se adiugau cAteva delicioase

de adresa prietenului lui Ferguson. Salvarea mi-a venit din partea unui fost coleg de gcoalS, Horafiu Bursuc. Nici un alt nume nu i s-ar fi potrivit mai bine decAt cel mo$tenit de la familia sa. Bursuc era rotunjor qi indesat. Mergea legdndndu-se, cu picioarele deplrtate unul de celSlalt ca sd nu transpire gi sd nu i se irite pielea prin frecarea pulpelor prea groase. Se tundea scurt, soldd{eqte,

felii de salam de Sibiu qi totul er-a udat cu o piqc[toare {uicl de Vlleni. Dupi moartea bitrdnului, Horaqiu lSsase grija bdcdniei pe

accentuAndu-gi in acest fel aspectul de minge de fotbal al capului. Oricdt

fi

strAns centura, burta i se revdrsa peste catarami. DacS-l vedeai mai de departe in timp ce mergea, nai fi crezut cb ai de-a face cu un om, ci mai curdnd cu un balon care se rostogolegte pe stradi. Bursuc nu avea o minte prea strdlucitd, in schimb era ddruit cu o

qi-ar

inimd caldI qi foarte generoasS. Indiferent cine i-ar ti cerut ajutorul,

era gata sd-qi deschidd portofelul qi sI dea bani cu imprumut, uimnd insl

sd-i mai ceard inapoi. Moqtenise de la tatdl siu o bdcdnie - "coloniale qi delicatese" care, pe lAngI produsele respective, mai servea gustiri $i aperitive. Prdv5lia avea vad, iar o clienteli fidel5, formatd din negustori care, dupl ce trdgeau obloanele 6

i

,t2,K::. i::,

umerii credinciosului contabil. Perl un evreu cumsecade. care fdcuse bdcdnia sI prospere qi care ii asigura lui Horaliu un venit sdptimAnal consistent. Auzind de la mine intreaga poveste a papirusului, Bursuc ii ceru

lui Perl un avans considerabil, pe care evreul incerci s5-l reducS, dar fdri rezultat. Horaqiu il amenin[d c5, dacd, nu-i dd banii, il concediazd, ceea cea il ficu pe evreu mai rezonabil. Cu banii cipltafi, rnoqtenitorul bdciniei imi flgddui sponsorizarea deplasdrii la Londra, dar cu condilia de a-l lua ;i pe el. condilie pe care o acceptai imediat. Pe vremea aceea, evident ci nu se putea ajunge la Londra cu avionul,

in schimb formalitiqile de vizd erau mult mai simple. Perl se dovedi gi el galant. Ne cumpf,rd doud bilete la vagonul de dormit. Schimbdnd cdteva trenuri, curAnd ajunserim la Pas de Calais qi, de-aci, cu ferry-boat-

ul, peste Canalul Mdnecii, la Dover. Mai avurdm parle de o nu prea lungl cdldtorie cu trenul qi iatS-ne coborAnd in Gara Victoria, la Londra. :tit;iti;:1]l:]] .,.-a ,,

:r:{i\:.

,,:t:i;t

Fleet Street

se

at-15

in acea

parte a oraqului pe care londonezii o nurnesc East End. Dupd cum am mai spus, strada se ardta a fi intr-adev5.r ca una dintre cele mai aglomerate ale

capitalei britanice. Aici igi aveau redacliile o mare parte a ziarelor importante. Locuinla lui Burton nu era departe de faimosul "Templu", o cl5dire impundtoare, pe care spiritul

tradilionalist al englezilor

o

men{inuse cu vechea ei inf5liqare exterioard, modernizindu-i numai interiorul. Edificiul apar(inuse

Cavalerilor Templieri. Odati cu desfiin[area ordinului, in 1313, clddirea trecuse de la un proprietar Ia altul, pAn[ cAnd devenise un adS.post pentru studenlii in drept, destina{ie ce se pdstrase pdnd in zilele

noastre. $i casa in care locuia Burton avea, pe dinafard, aspectul unei

clldiri foarte vechi. Cel pe care il clutam rispunse foarte greu soneriei apdsate cu insisten[5. CAnd gazda ajunse in sfArqit la uq5, se scuzd c[ rdticise cheile qi nu putea deocamdatd si ne deschidd. Dar ne incurajd cd o sd le giseasci foarte repede. Acest "foarte repede" rnai durd aproape un sfert de or[, timp in care noi avurdm de infiuntat ploaia atAt de obiqnuitl la Londra. in cele din urmd, Burton izbuti sd-qi giseascb in propriile buzunare mult cS.utatele chei qi ne deschise. CerAndu-qi de o mie de ori iertare cd ne ldsase sI aqteptdm la uql, el ne invitd sd bem o ceascS, de ceai.

UN APARAT INCREDIBIL care va avea darul sd alunge frigul ce ne intrase in oase. Oferta sa fu, bineinleles. primiti cu entuziasm. Imbrdcat intr-o comodd hain[ de tweed, putin prea largd pentru

trupul sdu firav, qi cu pantaloni de flanel, a cdror dungd dispiruse demult, fdrd sd mai fi cunoscut ac[iunea binefdcdtoare a unui fier de cllcat, Bufton avea un aer rdtdcit, de parcd ar fi fost strdin de alezarea mobilelor din propria sa locuin[5, intr-atAt il auzeam ciocnindu-se de diversele fotolii sau misute, in lungul drum de la bucdtdrie pAni la noi. Gesturile stdngace cu care ne inmAnd ceqtile de ceai, gata sd le rdstoarne,

dovedeau c[ tdndrul englez nu era prea obignuit sd prirneascd musafiri.

Dacd despre cei mai cunoscuIi savanli ai lumii se spune cI sunt distra(i, gazda noastrd nu fdcea altceva decAt si confirme aceastd reguld. Din ceea ce aflasem, citind informatul "Who-s who", Burton era descendentul unei nobile familii, cAndva fbarte bogate, dar el renun[ase

la partidele de vAndtoare, principala preocupare a aristocraIilor sdi strlmoqi, nu se arStase atras nici de concursurile de golf qi se dedicase cu

trup $i suflet qtiinqei. Nu terminasem o conven(ional5 discufie despre felul cum cll5torisem de la Bucureqti

pAnI la Londra, nerdbdltori sl ajungem c6t mai repede la motivul pentru care ne deplasasem in Anglia,

cd teraitul strident al telefonului ne depun[ mdrturie ci David Warcher intrerupse brusc ai fbrd drept de apel. nu pdrdsise nici o clipd masa de joc. Burton era chemat chiar de mai Majordomul care descoperise rnarele Scotland Yard-ului. O crimd cadavrul era Lrn bitrAnel aflat de petrecuti intr-unul dintre cele mai multi vrenre in serviciul lordului, iar selecte cartiere ale Londrei pusese in devotarnentul de care diduse flerbere poligia. Detectivii nu puteau totdeauna dovadd il plasa de-asupra sd dezlege singuri firul incdlcit al oricXrei suspiciuni. afhcerii $i simteau nevoia unui ajutor $i atunci cine o asasinase pe din partea lui Burton. Fusese trimisd doamna Warcher qi de ce? Iatd care qi o magirrI care s5-l aduci la locul erau intrebdrile pe care gi le puneau faptei. Binevoitoarea noastr[ gazdd poliliEtii Scotland Yard-ului gi pentru ne inviti si-l insogim, prilej cu care ce fuseserd nevoiqi sd apeleze la Bur-

puteam sI

constatim qi extraordinarei sale

performan(ele lnvenlll. Lady Martha Warcher fusese gdsitd asasinatd in somptuoasa ei reqedinli. Viduvi de c0liva ani Ei posesoare a unei averi considerabile, moartea ei ridica numeroase semne de intrebare. Din casl nu lipsea nirnic, arsa ci ipoteza jafului fusese indepirtatd. Prin testament, averea

ton. Ei sperau cd invenqia lui va putea dezlega enigma.

Pe drum, in magin[, Burton incercd sd ne dea cdteva limuriri sumare cu privire la inven[ia sa: -Printr-o fericitd coincidengl,

aparatul meu se bazeazE pe "sonicitate", o disciplind qtiinlifici creatl Ei fundamentatd de un savanf romAn George Constantinescu. in cdtc-va cuvinte, este vorba de transforrnarea energiei mecanice in

revenea fiului ei vitreg, David, provenit dintr-o primS cXsitorie a vibralii. Prin ciocnirea de

lordului Warcher. Dar David era el insuqi un prosper om de afaceri, foarte bogat, iar moEtenirea n-ar fi flcut decAt sd rotunjeascd, prin

un

obstacol, ca un ecou, vibraEia sonord produce din nou energie rnecanicd, iar aceasta Ia rindul ei se transmite

tot prin vibra{ie. Mai ales intr-o

ad[ugarea cAtorva zerouri, cifla deja incipere inchisd aceste vibra(ii se impresionantd a contului sdu bancar. interfereazS., ene rgia lor se De altfel, David avea qi un alibi reducAndu-se cu timpul. Un aparat

extrem de solid: se a['l a la club, perfec(ionat, ca al meu, poate antrenaf intr-o palpitanti partidd de amplifica reziduurile de energie. bridge, exact la orele in care se fhcAndu-le sonore qi perceptibile presupunea ci ar fi fost comis auzului. Desigur principiile asasinatul. Persoanele cu care jucase, constructiei sale ar necesita explica(ii dintre care doi erau membri ai mai ample, gi o pregdtire de

parlamentului, puteau oricAnd ,/#**fdi,

sd

specialitate din partea celor care le-

/tii8,il;ttitllrttwrxtw.*

tslritiiri,,gu

ar asculta. Fdrd indoiald, George Constantinescu ar pricepe repede despre ce e vorba. Nu degeaba portretul siu figureazl pe o placl de marmuri la Londra, pe fagada

Institutului Politehnic, aldturi

de

portretele lui Einstein, Edison, Marie Curie, Graham Bell, Marconi ;i algii. Iar de-asupra acestor portrete, cu

litere aurite stf, "CONDUCATORT iN

inscripqia: MARSUL CATRE PROCRES -I9OO- 1925 " Explicaqiile lui Burron imi aduserd aminte de o altd inven[ie a

lui Constantinescu. Afldndu-se in Anglia, in rimpul primului r5,zboi mondial, construise,

pe baza principiilor sonicitigii, un dispozitiv ce permitea mitralierei, aflate in fa{a carlingii avioanelor, sd lragi printre palele elicei. in rimpul zborului, se puteau trage 2.400 de gloan{e pe minut "prin elice", f[rd

s-o deterioreze. lnvenlia lui

Constantinescu stArnise mare vdlvd la vremea respectivS. qi asigurase superioritatea avia(iei aliaEilor fag[ de cea a Puterilor Centrale. Autoritd{ile britanice ;i americane ii comandarl

inventatorului romin 40.000 de dispozitive de sincronizare a tirulLli mitralierelor. in, l9l9 Gogu (aqa ii spuneau prietenii ) Constantinescu revenise pentru scurt timp in (ar[, la chemarea Academiei Romdne qi [inuse o conferinf5 despre "$tiinta sonicd". Un an mai tArziu, fu ales membru corespondent al Academiei. Lui i se datoreazd, peste I 20 de invenlii, puse in aplicare, qi incd

nenumdrate proiecte afirmdnd capacitatea sonicitdtii de a pdtrunde

in lumea invizibilului (fotografia sonicd), de a acgiona favorabil asupra

organismului qi chiar de a transporta la mare distanl5 sunet€ qi imagini.

Nu vroiam sI intrerup

lui Spineanu, dar i-aq fi amintit profesorului c[ George Constantinescu fusese numit, in 1965, membru de onoare al povestirea

Academiei RomAne, dar, din pbcate, murise in acelaqi an. L-am ldsat deci pe Spineanu sb povesteascd mai departe. Maqina ajunse destul de repede in faga impozantei locuin[e a vdduvei

lordului Warcher, asasinati nu cu mult timp inaintea sosirii noastre. La indica[iile qefului lor, poligiqtii avuseseri griji sd nu vorbeascl sau sd facl prea mult zgomot in camera unde fusese gasird victima. inainte de a intra in aceastd incdpere, Burton scoase dintr-o geanti impresionanti ca dimensiuni un aparat prevdzut cu nigte cabluri subqiri, care-l fdceau s6 semene cu o caracatif5. La capltul fieclrui cablu, o ventLrzl con(inAnd un rnicrofon cu o membrand find asigura captarea sunetelor. Dupi ce ne fdcu semn cu degetul la buze sd pdstrlm liniqtea, intrardm to[i trei, urma{i de qeful poliliqtilor, in salonul unde zdcea victima. Burton lipi ventuzele de perelii incdperii, monti un difuzor asemindtor unei pAlnii de gramofon qi aplsa apoi pe un buton roqu. La inceput, auzirim niqte voci indistincte, dar care pireau a fi ale

I

unor blrbati. Erau, probabil, vocile poliliqtilor. Nu ingelegeam ce-gi vorbesc, pentru cI sunetele erau redate de la coadi spre cap, ca la un casetofon pus pe rewind. Se auzi apoi un apel telefonic continuat cu un

qipit. Ordinea fireasc5 al producerii sunetelor ar fi fost intdi qipltul majordomului qi, dupd aceea, apelul telefonic prin care acesta anunta poligia. Partea mai interesanti abia

Mi-am pus din nou ochelarii, pe care incepusem s5.-i port incd de la o vArstf, destul de tAnXrS, gi incepui lectura:

Laddy W.: India

-CAnd

ai

sosit din

?

Necunoscutul: -Ieri. Lady W.: -De ce ai venit la mine

?

Necunoscutul: -ESti mama

Pe una majordomul o recunoscu ca

mea, nu era firesc sd te caut? Irtdy W.: -$tii bine cd legdtura dintre noi a luat s.fhrSit cu 15 ani in

fiind a doamnei Warcher. in schimb

urmCi.

avea

si

urmeze. Se auzeau doud voci.

cea de a doua ii era necunoscuti. in in orice caz, era un glas blrbitesc. Din pdcate, invenfia lui Burton nu era capabilS sd redea cuvintele de la inceput pind la sf?rqit, cum ar face astdzi un magnetofon modern, ci exact invers. Cuvintele erau neinteligibile ceea ce produse o mare

NecunosculuL:

-

ln

momentul

ci)nd te-ai mdritctt cu lortlul Warcher. Lady W.: -Exact. inlelegerect

noostrd a J'ost cd nu ne mai vom vedea niciodatd. Necunoscutul: -Mi-a.fost dor de tine

! Lady W.: -Minciun!. N-ai fost

dezamdgire in rAndurile agen[ilor

niciodard capabil de ast.fel

Scotlemd Yard-ului. Mulfi incepura sd zAmbeascd disprefuitor. Aparatul lui Burton pdrea complet inutil, cel puqin

M-ai c:hinui ingrozitor tn vrcmta cAntl locuiam impreund. imi furni Si pulinul pe care iL aveam. Necunoscutut: - imi trebuiau Si mie niSte ban. Lttdy W.: -Pentru bduturd Ei droguri. fi ca sd-1i satis.faci trpucdturile taLe perverse. Necunoscutul: -$i moqtenite. Lady W.: -Nu de la mine!

in opinia acestora. Dar o micugi stenografX, extrem de ambigioasd, se strddui sd inregistreze, cu sernnele ei

cabalistice, toate Transcrierea acestora,

sunetele.

in ordinea

in care fuseserf, ernise, durd cAtva tirnp dar, in cele din urm5, convorbirea fu

.sentimente.

NecunoscutuL: -Semdn

desluqit[.

Oprindu-se din povestire. profesorul Spineanu scoase dintr-un sertar o foaie de hdrtie ingilbenitd de vreme qi mi-o intinse s-o citesc. -Iatd transcrierea convorbirii.

imi

spuse el.

de

leit

cu

tata.

Lady W.: -Din pdcate. $i acum ce vrei? Tot bani? Necunoscutul: -$i bani... ktdy W.: -$i mai ce? Necuno,scutul: -Sd recuno[ti in

cc1 mai ai un.fiu. Ca atare sd mii treci Si pe mine in testament. Eventual chiar numai pe mine. David

Jayu Lumii

are de.stul.

Lady W.: -Niciodatd! Ce-ar spune David? Dar re.stul luntii? Necunoscutul: -David se va bucura cd mai are un .frote! E otdt de singur, scirmanuL!

Lady W.: -Nu-gi apreciez ironia! Necunoscutul: -Nici nu !i-o cer. Md mir chiar cd ai remarcat-o! Cdt despre restuL luntii in care te tnvdrgi tu, o adundturii de snobi Si de prfficuli, pulin imi pascl de ea! Indy W.: -in schimb, imi pusd mie. in cei I5 ani care au trecut de la despdrlirea noastrd, mi-etm fiiurit un nutne, o repuralreNecunoscutuL: -Dar la mine nu te-ai gAndit. Erai preu incAntatii cii ai rlevenit o "lady". Lady W.: -Ba m-ctm gindit. Speram cci ai devenit om. Condilia de a nu ne meti revedea ai convenito cusoluL meu. El 1i-a dat destui bcnti, ca sd-1i incropeSti o c4facere acolo, in India. Sau sd devii un .funcyionar

onorabil in administralie. Nu Stiu ce ai Jacut in toli uce)ti uni. Necunoscutul: -Fiintlcd nu te-

ai interesat. ktdlt W.: -M-am interesat' dar nu am putut afla nimic. NecunoscutuL: -Era Si greu. Am

colindat de colo-colo. O vreme am stzt ;i la inchisoare. Lady W.: -Asta nu md mird! Necunoscutul: -DcLr m-em

plictisit de o a.stfel de via1d. M-am gdndit sd lcscuiesc La tine. Sd-mi fac Si eu o situasie. Poate tmi gdseSti

chiar ct fattl clin lunrca bund, bogatii, cu care sd md insor. Lady W.: -i1i vcti da bani, dar pleacd. Re.fii-Si viaytt unde vrei, dar nu aic'i. Necuno,scutul: -Am obctsit sd tot rdtdcesc. $i mai e ceva. Sunt urmdrit. Lady W.: -De cine ? Necuno,scutul: -Auzi vorbii: de cine? De cine altcineva dacd nu de polilie. kcly W: -Dar ce-ai fdcut? Necunoscutul: - Un furtisag .fdrd inportan!ai. Dar Stii ('um e polilia. MariLe delapidiiri se pot trece cu vederea. Unfurti;ag miirunt, fdcut de nevoie, nu se iartd. Lady W.: -$i aici nu vei .fi urmdrit? Necunr.t,Ect,ttul: -Odra,slei rii.sJLigate a unei Jctmilii bogate i se va ie rta o nesdbuinld. Mama iubitoctre va asigura autoritiiyile cd o ,yii aibd griid ca.fiul ei cel drag sd nu moi repete greEeala. Lady W.: -Pleacd! Nu mai vreau sd aud nimic. O sc\-Si dau o sumci de bani, cLar du-te! Necuno,scutul: - Pentru reirTtoarcere.a .fiului risipitor se taie mielul cel gras. Ai sd miL primeSti in casd.-.

Lculy W.: -Niciodatcl! Necunoscutul: -Be chiar de oz.i. Lady W.: -Nu! Necuno,scutuL. -Bo da, bubd )...:

afurisitd! TA(d fdrii inimd!

ci aparatul domnului Burton va

Indy W .: -IeSi! IeSi sau chem potiliu! Sunt cu dcgetul pe buron. in trei minute, polilistii vor fi aici!

amnca toate acuzele asupra tdnlrului intors din India.

Profesorul Spineanu stranse

ciscat5. Era evident ci vroia s[ souni ceva, dar nu qtia ce.

Inventatorul rdmlsese cu gura

hdrtia qi addug[: -S-au mai auzit atunci cdqiva paqi grdbili qi, dupi aceea, un pocnet de revolver. $eful Scotland Yard-ului iqi freca mAinile incAntat. -Acum qtim cine e criminalul! a exclamat el, bucuros.

-$i cum il ve[i gdsi? intrebat eu

-ii

l-am

.

tudm la rAnd pe roti cei sosili

-$i suntefi sigur cd el

e

-Fiul doamnei Warcher

fu

lipsi

de

arestat, dar apoi eliberat din

probe.

cAnd terminase de

ascultat transcrierea stenogramei. El tuqi incurcat gi, infigdndu-qi pdliria pe cap, ne pirdsi, abia ingAnAnd un

curios la culme.

"bund seara", pe cAt de scurt, pe atAt de pufin binevoitor. Cu aceste cuvinte, profesorul

fi adevdrat. Fi ul lordului Warcher era insi o

Iiniqte adnnci se aqternu in ?ncipere. Tdceam qi eu qi Bursuc. Totuqi acesta,

criminalul? irni exprimai eu indoiala.

povestea?

Nici qeful Scotland Yard-ului nu mai pdrea atit de fericit ca atunci

Spineanu iqi incheie relatarea. O

ieri din India qi ddm noi de el!

risucindu-se nervos pe scaun, indrizni sI intrebe: -$i cutr s-a terminat toati

-$i David'/ vru sd gtie Bursuc, Spineanu

ofti

ingAndurat, apoi

spuse:

-$i el a scipat,

deEi cam

tot ce

spusesem se dovedise a

persoanl prea influentd, iar un avocat bine plltit l-a scos basma curatd. Dar si llsam afacerea Warcher qi sI ne intoarcem la cll5toria in Egipt.

Fu rdndul lui Burton si intervind, destul de bosumflat:

-Crezi ci maqindria mea nu a dovedit lucrurile destul de clar? -Dimpotrivi, invenqia dumitale este extraordinard, il ldudai eu, dar domnul David Warcher junior gtia despre ea?

locuin(a. Cdteva clipe mai

tirziu

auzit irnpuqcdtura. -$i binuiqi cd David?.. Dar varn spus ci j uca bridge cu niqte

prieteni, persoane extrem

de

$eful Scotland Yard-ului urmdrea cu oarecare nemullumire dialogul nostru. -Ce vrei si insinuezi, domnule

onorabile, care pot jura ... -E,u nu bdnuiesc nimic, dar maq interesa cine a plStit biletul de vapor, cu care s-a intors fiul doamnei Warcher din India. De asemenea, aq incerca si aflu daci, in ultima vreme. situaqia materiald a domnului Warcher jr. s-a men{inut la fel de infloritoare ca in

Spineanu? scrAqni el.

frecut.

-Nimic. Dar eu cred cd am putut desluqi o uqX inchizAndu-se dupX paqii fdcugi de fiul doamnei

-VI repet c[ acest domn are un alibi infailibil. -Si nu uitim cX el putea si tngajeze u$or un ucigaq plitit, qtiind

-Da, confirmd Burton. Aq putea spune

ci

mi-a acordat chiar o micl

subven{ie care m-a ajutat sd-mi termin

lucrarea.

Warcher. Deci

ar;

crede cd el a

pdr[sit

ALEXANDRIA NU SE DOVEDE$TE A PORT FOARTE PRIMITOR

s-a

FI AN

-DacI astXzi avioanele te duc mullimea cordbiilor qi galerelor care cu uqurin{i in orice punct al globului, altddatir umplea rada, acurn inlocuitd igi continui profesorul Spineanu de aglorneraqizi navelor de lux pline povestirea, pe vremea aceea singura cu turirsti veniqi si cunoascd posibilitate de a ajunge in Iara minuuiqiile figiptultri. Printre acesre

faraonilrlr cra vap()t'ul. Drrpi o vasc. c:r ni;te pellifori ceva

rnai

care m)iricei, puteam zdri pinz,ele felucilor s-a mentinut mereu albastri qi egiptene Ei bdrcile cu care indigenii liniqtitd, vasul nostr-u ancord la Alex- ii invitau pe turiqtii amatori de andria. Era un plScut sfdrqit de plimbiri exotice si incerce gi alte septembrie. Soarele nu mai ardea atAt mijloace de navigaqie dec6t vapoarcle c5l5torie pe Marea Mediterani,

indulcea marilor companii. Privind in largul qi mai mult atmosfera. Instalali marir, parci vedearn silueta

de dogoritor, iar briza mdrii

comod in fotolii din barnbus, pe

terasa impunitoare

a marelui far, considerat

hotelului unde trS.seserl, nu ne mai cdndva drept una dintre cele 7 minuni sdturam sb adrnirlm panoranla ale lumii antice. Ridicat cle arhitectul portului. GAndul rneu zbura Ia Sostrat din Knid, la celerea lui :ii]1.Il.|]l::.:::;'i:::::::;..:.:....::,:...:::.?:::::|:

II Filadelful, farul cil5uzea intrarea galerelor in port. in fala oraqului era o insuli{d care mf,sura cam 3 km pltraqi, farul fiind agezat in partea de est a acesteia. lnsula se numea Faros gi nu se qtie nici pdni in ziua de azi daci farul ii diduse numele sau insula dlruise numele Ptolomeu

sdu farului. Dupi

descrierea istoricului Josephus Flavius, lumina lui putea fi vdzutd de la o distan{5 de 300 de stadii, adici de la 60 km. imi

dldeam seama ce vor fi simlit cordbierii cAnd vedeau de foarte departe sclipind farul, liniqtea care cobora in sut-letele lor, qtiind ci sunt aproape de destinagie qi vdzdnd, pe

mlsuri ce se apropiau,

lumina

crescdnd orbitor. Daci farurile din ziua de azi nt bat mai departe de 50 km, dupb calculele mele, cel din Alexandria trebuie sd fi misurat cel pu[in 120 m in inillime. -Pdcat ci nu mai existd farul,

am exclamat, trezindu mi tovarlqii de drurn din reveria care-i cuprinsese, privind Mediterana. -Ce far? vru sd qtie Bursuc. I-am rezumat pe scufi cele ce gtiarn despre aceasti minune a lurnii antlce.

-$i unde e acum? De ce nu-l

intcrvenfie neaqteptati. Mai mulqi poliqiqti se nipustiri in carnerii qi incepurl sd rdstoarne rnobilele, sI cleschidl sertarele in ciutarea a ceva de care noi habar nu aveam. i,r

superba construc(ie. Cind se ajunsese la demolarea doar a unei jumitnqi din far, califul realizi cI

sfhrgit, cel care purta mai multc trese pe epoleli iltrebi tot in engiezd: -Cine e lon Spineanu?

mai auzit

eu

de cazuri dintr-astea

gi

pe la noi.

-Se poate, dar nu e cazul lui Sostrat. in schimb, el a ficut alti qmecherie.

-Yezi? Am qtiut eu

ci

e ceva

necurat la nrrjloc! se bucuri Bursuc. -Aiurea. l-am repezit eu, nu ;tii

nimic! Pe vremurile acelea, nu

se

obiqnuia ca pe construcfii sI se treacd qi numele arhitectului. DeEi Ptolemeu ii permisese s[-qi inscrie numele, Sostrat, ca mdsurl de prevedere, qi-a turnat o placd, pe care a prins-o in zidarie qi apoi a acoperit-o cu un strat de tencuial5, pe care imprimase alti inscriplie. unde-l preamlrea pe rege.

Din cauza climei rnaritime, a salinitSlii, a furtunilor qi ploilor, tencuiala s-a desprins destul de repetJe. {'icand loc primei inscripqii cu numele lui Sostrat din Cnid. -qi din cauza astei, Ptolemeu a ordonat si se dirAme faru[

!

concluzionl Bursuc, foarte incdntat de propriul sdu ra[ionament.

-Da de unde... Asta

s-a

intAmplat mult mai tArziu, cAnd Ptolemeu era deja mumie. Cum spuneam, o parte din striciciuni au

-Curn asta? L-au ddrdmat istoric povesteqte altceva. Egiptul cdzAnd in rnAinile arabilor. farul -$i cutremurele, dar cel rnai slujea intereselor lor conrerciale. Cel

cutremurele?

mult i-a drunat ldcomia oamenilor. mai inverqunat inamic al arabilor in -Nu prea infeleg, zise Bursuc, vremea aceea era Bizan(ul. sclrpinAndu-se in cap. Poate cd Constantinopolul a pr.rs gdnd rdu {;

t;:iiri

!

construc{iei lLri Straton, cal'e st5tea ca

un ghimpe in calea comerIului lor. in secolul IX al erei noastrc, un impXrat bizantin a trinris un spion la curtea califului Al Walid" imprlqtiind diverse zvonuri, spionul a izbutit sf, I convingd pe stipdnitorul de atunci al Egiptului c[ sub far s-ar afla ascunse averi imense. increzitor, Al Walid dddu porunci si tie diriimatd

vedem? se miri amicul meu. fost provocate de cutremure- Dar o -Pentru ci s-a pribuqit demult. legendi sau poate chiar un adevir

..y,4,,t?.itt:;::

-Polilia,

arhitectul s-a ldcomit la bani qi a furat

din materialele de construc(ie. Am

.:.aa

;{iit

9

t;.ia, ,t

ijt:i,::::

fusese tras pe sfoard, mai ales

Nici nu am terminat bine erudita mea expunere, c5. s-au auzit bltXi puternice in uga camerei de hotel.

-Cine e? am strigat.

&tilltiri,

mi-a

destul de intrigat de aceastl

ci

spionul se fdcuse nevdzr-tt. Arabii incercari si reconstruiasci farul, folosind cf,rdmizi. Nu ajunserd insd la inilfimea iniliald. Socotind cd este folositor qi aqa, inginerii se gdndiri si remonteze imcnsa oglindl, care sporea luminozitatea focului ce ardea flri oprire. Dar socoteala de acasi... Giganticul dispozitiv, ce sus[inuse timp de o mie de ani ncnraivizuta oglindi. nu a mai intral ?n noul shu l5caq qi a scipat din braqele-i metalice pre{ioasa sticlS argintertX. Ajunsi .jos, oglinda s-a preflcut in zeci de mii de cioburi. lar cutrenrureie au deslv0rgit ccea ce incepuse Al Walid. Pietrele r[rnase au fost folosite ulterior la diverse construc[ii. Astl'el, aLl disp;irut deiinitiv toate urnlele tirimosr,rlui far"

deschideqi

rispuns o voce groasi, intr-o englezi cu un puternic accent arab. Bineingeles cI aru deschis,

-Eu

!

-Domnule Ion Spineanu eqti arestat

!

-Sub ce acuza[ie?

-L-ai ucis pe Robert Fergusonl Scurta declaragie clzu ca un trisnet asupra mea. Priveanr niucit la ofilr'rul carc. intre timp. ne ceru paqapoartele. Cel britanic, al lui Bur[on, nu intdmpini absolut nici o observa{ie. La urma urmelor, era qi firesc, daci nc gAndirn cI pind in 1922 Egiptul fusese protectorat englez. Pe urmI, dupi o aqa-zisd declaraqie de independengd, suveranul nouliri regat uu era altceva decAt tot o marioneti in mAinile accloraqi englezi.

in schimb, pa$aportlrl meLr qi al li-ri Bursuc nu furi deloc pe placul ofiqerului, aqa ci amAndoi rominii, cu cituqe la rnnini, trecurlm ruqinafr prin faqa portarului impodobit cu epoleli de marc;al. Acesta ne privca uimit curr pirdsim hotelul, urmaqi de o intreagd escort5. 8!1\?t3&{

lrri,rrl

lnchisorile egiptene nu se dovediri prea modernizatc. ClEiva indivizi tuciurii, in unifbrrne prea largi pentru statura lor sllblnoagI qi

piperricit5, ne impinserd

cu

brutalitate intr-o celull cu pdmAnt pe jos qi lipsitd de orice f'ereastri. Odatit intra[i induntru, re simgirim ca intrun cuptor, intr-atAt era de cald. Intrun col1, ne veghea o tinetl urit mirositoare, in care dclinu[ii si-gi poati face nevoile. Mai avearn la dispoziqie Ei o cani rnetalicl, plinl cr-r api. O saltea soioasi completa decorul sordid. De pSturd nu era nevoie, ginAnd seama de ternperatura din jur. Mai erau qi doua perne. Dar urrnele ploqnilelor, avide de sAnge uman, nu le fdceau deloc atrigltoare. Pot si vI mirturisesc. absolut sincer, cd nu md simqean deloc incAntat de situatia in care nimerisem, cam fird voie. De fapt. imi spuneam singur: "cum adicl, fird

voie?". De capul

meu {ara unde

hotdrAsern si mi intorc in se comisese o crinri. iar eu fusesenr

cel care dcscoperise cadavrul. Era firesc sI fiu suspectat ca autor al rnorEii Iui Ferguson. Ce duh neliniqtit rn5 impinsese si revin in Egipt/ Un desen sucit, care, la urrna urmelor, putea

si

nu rcprczinle nirnic inrpor'-

tant, irni schirnbase destinul. Ieir neburria mea putea si aibi urrnfu-i din cele rnai grave, urrn[ri in care il lrii'i:iiir::ri

lli:iii.,frr:*il!it!*i

I

Lui matematici, geografie, astronomie a reveni Egiptul. Poreclit fost mistuit de incendiu. Dar destinul qi "Soter", adicr salvatorul, el hotdri tragic al Bibliotecii nu avea sa se continuarea tradiqiei faraonice qi sfirqeascr acum. Resturile de opere, umplu oraqul de sfincqi qi obeliscuri la care nu ajunseserr fldcrrile, au fost aduse din interiorul qirii. Totodatr, arse in jurul anului 600 al erei lui i se datoreazi transformarea noastre, din ordinul califului omar. Alexandriei intr-un mare centru cul- El a pretextat ca toate adev[rurile tural al lumii antice, de unde avea sd sunt cuprinse in coran, iar ceea ce se rdspandeascd elenismul, adicd lipseqte sunt minciuni care pot fi $tiinta, literatura, arta, filozofia gi distruse fdrf, vreo pagubd. chiar religia vechilor greci. Ptolemeu Spineanu rnai apri nse un nu numai ci intemeiazd o dinastie, beqiqor aromat qi apoi continud, de dar creeaz\,,,Museionul", unde aveau astd data fdr[ sd se mai adreseze lui sx lucreze cei mai importanqi oameni Bursuc, acesta evident nemaifiind de de qtiin[d ai timpului. in paralel cu faqd. ci mie: aceasta, ridicr qi marea Bibliotec5, in -De altfel, omar n-a fost ultimul care aveau sd se adune peste 500.000 dintre cei care, avand puteri de volume, papirusuri qi manuscrise. discregionare, s-au temut de for[a A fost cea rnai vastr biblioteci a culturii. La fel a procedat Inchizilia, Antichirdtii. arzlnd cdrgi in a$a numirele -Pii sd mergem qi noi s-o autodnfeuri - acte de credin{d, de vedem, propuse Bursuc. Poate multe ori ldsand pradd fldcdrilor qi pe imprumutrm gi vreo carte. autorii cd4ilor respective. Nici naziqtii Am fost nevoit sb stdvilesc lui Hitler nu s-au lrsat mai prejos. $i avdntul spre culturd al arnicului qi ei au ridicat ruguri pentru cbrfi. tovard.qului meu de carcer5. Exemplul lor a fost urmat gi de -Din pScate, nu prea mai avem legionarii de la noi. printre cd4ile arse ce. Biblioteca a ars in mai multe s-au numdrat qi volurnele semnate de rinduri. Prima oard in timpul reginei Mihail Sadoveanu. Fdrd sd faci Cleopatra, cand ostaqii lui cczar au spectacole din arderea cxrgilor, qi asediat oraqul. Au ars atunci crr{i comuniqtii au pus multe opere sub rare, printre care qi un manuscris al obroc. lui Pitagora, plstrat intr-un tub de aur. Spineanu aspird lumul Au crzut pradd flScrrilor lucrrri parfumat, incercand parcd astf'el sirgravate pe pietre subliri provenite din qi adune amintirile qi legi rnai cicparre Bretania qi, alSturi de ele, s-au topit firul povestirii. inscripliile de pe lamele de cupru din -In zilele noastre, pri n e1-ort India. Tot ce era mai de pref cu interna[ional, s-a ridicat, la Alexanprivire la istorie, filozofie, dria, o noud mare bibliotecr. poate aveau sd-qi impartd imperiul.

TNTEROGATORTaL $r EVADAREA

Ptolerneu

antrenasem gi pe bietul Bursuc. Trecuscrd citeva ceasuri bune de cAnd rneditanr la trista mea soartd. Pe nea$teptate, in amicul meu se trezi interesul pentru istorie. -E adevirat cd oragul Alexandria a fost inl-erneiat de Alexandru cel Mare? in toc si rni intrebe curn ieqirn din aventura asta, auzi de ce-i ardea lui! Aflasem eu cd in inchisori, pentru frecerea timpului, unii deqinuli mai

cultivaqi fineau adevlrate cursuri, urmdrite cu interes de ceilalli tovarlqi de terrni[d. Dar asta nu se intdmpla niciodati doar la cAteva ore dupf, arestare. Totuqi, md strlduii sI astdmpir foarnea de cunoqtinte a lui Bursuc Ei si-i (in o micd prelegere pe t'urc. in parle. !i-rm linut-o ti [ie. in :.-rccst f'el. Spineanu se scuza ci avea sI repete, probabil, unele lucruri.

-De fapt, Alexandru a

pus

numai fundaqia oraqului, in anul 313

inainte de Hristos. PdnI atunci, pe aceste locuri, nu era decdt un mic sat pesciiresc. El insuqi a trasat planurile viitorului oraq, marcAnd stradd cu stradi, dar n-a mai zibovit mult" Dupd ce a fost si consulte oracolul din Siwa, mullumit de rdspunsurile primite,

a

plecat mai deparle, urmdnd cursul cuceririlor in Asia, unde avea

si

Ei moarl dLrpd doi ani. Adevlratul

constructor al oraqului a fost insl unul din generalii lui, numiqi "diadohi". Ei

ir:;,t'rir,, r.::ii:ri:li:,r

l*

,;.i!arl lt',aa:;::?,,,::t :

|

l

ii

I

cA ea o sd aibi qi mai multe volume decAt cea anticd, dar niciodatd nu va atinge rn[re{ia aceleia. Cu ochii pierduqi intr-o reverie

-Min[i! Nici tu nu qtii? il intrebl restit ofiterul pe Bursuc.

in care vedea, probabil, strlvechea

ceva despre hart5,

bibliotec[, profesorul t5cu. Curios de ce se intAmplase rnai departe, am indrlznit si-l trezesc din visare. -'i cLrm ati scdpat din inchi soare?

-intr-un chip destul de curios. inc[ il mai introduceam pe

Pe cdnd Bursuc

in labirintul istoriei antice

a

se didu in lSturi gardian, purtdnd un gi in prag se arf,td tradilionalul fes, qi ne fdcu semn sd-l urmdm. Strdbdturim cAteva coridoare

Egiptului, uqa celulei

intunecoase, avAnd

la

stAnga qi la

dreapta celule cu deqinuEi. La trecerea

Acesta t5cu incremenit groazi. Temdndu-rnl

ci va pomeni

ntnl lc.

-qi atunci ce cluta{i in Egipt? -E o [ar[ splendidd gi an-r venit

s-o vizitim. -Dar ai mai fbst o dnti. -Atunci a fost vorba de un

congres qtiin[ific. Ca sf,

-De ce l-ai ucis pe Ferguson? Nu l-am ucis eu.

-Dar cine?

-Habar nu am. Este rolul dumneavoastra si aflaqi. -Asta qi fac in momentul de faEd.

-Pe noi ne interoga{i

in mod

inutil. Nu Etim nimic. -Chiar nu qtiti sau vd prefacegi? -Chiar nu gtim.

vd

spaimL

-Nici tu nu qti nirnic? rircni

Ambasada RornAniei de arestarea noastrS.

-Ambasada o vom anun{a de indati ce vom afla adev[rul.

'Va fi imposibil s5-l

pri vi rea arnenin[5toare"

amenrn(Stoare:

?nlocuiti cu un pumn repezit drept in coastele mele. incovoiat de durere, am gisit totu$i puterea si-l previn -Puteli sf, md bateqi in continuare, dar e pdcat de efort. Oricdt aq dori si vi ofer limuriri suplimentare, imi va fi cu nepLrtinq5. Noul pumn, tras cu mare sete, fu indreptat impotriva plexului nepregdtit al sirmanului BLrrsuc. Acesta icni surd, gata sd leqine de

oliqerul cu fata roqie ca focul. Pzrrcd atras de zgomotul bltiiii,

trine croitS, de care se ghicea ugor cf,

inviti sd luim loc. Prirna intrebare rni-o puse mie, o privire fulgerandu-md cu

fu

convingeqi, doresc sd anun(a{i imediat

de la noi!

fluent5, ofiqerul ne

De astl datd, palma

:

am intervenit rapid: -Va asigur cd nici el nu qtie

noastrd, ficuri o larmf, ingrozitoare, qi ajunserdm intr-un birou, unde ne a$tepta un individ intr-o uniformd

este foarte mandru. intr-o englezl

de

nici o legituri cu crima.

deslLrgiqi

-Sunt sigur! ii infruntai

eu

Dar el iqi schimbi

brusc infdgiqarea. Se apropie zAmbind de

mine qi. fird vreo avertizare prealabild, imi trase o palrnd, care imi

mutd capul din loc. $i astizi, dupd atAgia ani, tot o mai resimt. -Acum cred cd nu mai eEti atdt de sigurl scrAgni ofilerul, prelungind silabele qi nerenun[And la zdmbetul sardoni c.

qcoalS, a$a cum flceam gi la orele domnului profesor Choquard, cAnd fotdeauna trebuia sI sut'lu, pentrll ca slrmanul Bursuc sI ia m5.car un am[r6t de cinci. imi dldeant insi

seama c5. mi aflam in

faqa

obiqnuitului tluc al "poliqistului bun

qi al celui riu", intdlnit in atAtea romane qi filme. Dar mI decisesem si mI conformez jocului. PIrAnd mulqumit de intervenqia mea, civilul continui pe un ton

in birou iqi ficu apariqia un domn

prletenos:

elegant, imbricat intr-un costum fin de mitase.

brutalitatea colegului meu. Sunt

-Cum iqi permiqi sd baqi niqte nici mlcar n-au tost supuqi unui interogatoriu regulamentar'? se rlsti noul venit la prea pu[in amabilul nostru ofiqer, care se ficuse alb la fa(n. $i de ce le vorbeqti in englezeqte? Dupi clte qtiu eu, romAnii se descurci mult mai bine in francezd. Originea latind i;i spune cuvlntul. -Ce zice? mi intlebi Bursuc. oarecum mai liniqtit de interven[ia civilului. -Zice si ne interogheze in definuqi, care

-Crezi''!

-Regret, exclami el in limba lui Voltaire, dar eu romane$te nr-r qtiu. -Puteli vorbi ori in engleza, ori in francezd, ii voi traduce, am sXrit eu in ajutorul fostului meu coleg de

francezd..

-Palma nu v-a ajutat cu nimic. Cel rnult v-au aparul. nill.e usturimi in buricele degetelor, incercai eu s5mi apbr demnitatea jignitS. L-am

-Pardon, rosti tare amicul rneu. cu cel rnai autentic accenI puriz.ian. Dar je nu parlez nici fian(uzegte.

cunoscut intArnpldtor pe Ferguson la ul de Egiptologie qi nu am Co

pricepu ce spusese Bursuc.

Spre uimirea trea, civilul ta,

.

ltt'.a:'

i:r itt i:tit:,:rrt

a,.':,.,,aa

,:.-:al:'::,a 'i:lliut::

-Vd rog si

treceli cu vederea

obiceiuri rnoqtenite de la vechii noqtri stipini, turcii. Acum incerclm sd ne civilizim. Subalternul meu se vede

cI nu a infeles inci ce anulne ne cere suveranul nos[ru, R.egele Fuad. Dorim sij dcvcrrirn c:.r errropenii. uitAnd

ci

suntem totuqi africani.

iertaqi, dar nici nu qtiu cum

vi

Mi

numigi.

-Eu sunt Ion Spineanu, iar dinsul e Horaqiu Bursuc. -irli pare bine de cLrnoEtin{i. Aqi mincat ceva pe ziua de astizi?

-inci

nu.

-Spune-le sI aducl ceva de mfincare. Actrm. Imediat! Mincare european a.

Ofiqerul asclrlti ordinul fr"rri

si

clipeasci, dar i se cunoqtea enervarea dupd felul cum iqi incleqta rnaxilarele. i rii un cnvint, ic;i din

l!,,1

at::a :i

l:lrrjj:l:t.,rr.:

,

r,:j.:.

..':.t..r

..:

:

.

,...:, :' :.1, :,;1;;,

vi se va intdmpla nimic. lau totul

lncapere.

Rimaqi singuri, civilul ne qopti:

-U$a a r5mas deschisi. Dacl ieqifi pe coridor, a doua ugi din dreapta dd direct in stradd. Nu este pd,zitia. Plecali, plecali imediat

Nu-mi venea si-mi

!

cred

asupra meal V-am interogat gi m-lrm

limurit! Gata, tugigi! DeEi eram plin de indoieli, am pdrhsit biroul in mare grabI. intradevlr, pe coridor nu era nimeni. Am deschis a doua uqf, pe dreapta. Erarn

urechilor.

in

-Vrefi sd cornitem o incercare de evadare, ca sd ne pute[i impugca pentru fug[ de sub escortl?

am oprit qi am slrit in[untru. Uitindune inapoi. n-arn vlzul pe nimeni crre

strad5.

intdmplitor, frecea un taxi. L-

-Ascultaqr-mi, sunt prietenul voslru. $tiu ca sunleli nevinovali.

sI ne urmireasci. Taxiul porni

?n

tromb[ cu un ingrozitor scriqnet

de

Fugiqi chiar acum, cAt mai e timp. Nu

roqr.

RATACITORI PRIN EGIPT. A DOUA ARESTARE

Dupd incredibila noastrl glseascl in altd parte. Firi sa la cunoascl exact destina[ia noastrS, a hotel, unde Burton ne a$tepta incerca sI dea de noi in vasta disperat. Toate incercirile lui de a ne intindere a (drii gi in viermuiala evadare, ajunserim destul de iute

elibera prin intervenfii la Ambasada milioanelor de oameni, blr;tinar;i qi Britanici se dovediserd inutile. Avu striini, care forfoteau pretutindeni, loc o scurti consfZtuire cu privire la era la fel cum ai ciuta acul in carul ce urma sd facem in continuare. O cu fAn. prirnd idee ar fi fost sd plrisim de F[ri si mai stdm pe gdnduri, indatd Egiptul. Renun(ardm la ea, am plrdsit hotelul qi ne-am indreptat blnuind ci numele qi semnalmentele spre garf,.

noastre sunt date in consemn la -$i daca poliqia ne aqteaptl frontier[. in plus, paqaportul meu qi acolo? ne intrebd ingrijorat Burton. cel al lui Bursuc rlmdseserl la poligie. DacI pe mine mI vor ldsa in pace, O a doua idee era sI ne urmim cAt pe voi doi or si vi recunoasci lbarte mai repede drumul, avdnd in vedere cI acela care ne lSsase si fugim plrea sd aibe un grad superior. Apoi, chiar daci s-ar fi rizgAndit sau ar fi primit el insuqi alt ordin, negS.sindu-ne la hotel, autoritd{ilor le va fi greu sI ne

u$or.

-Am o idee! izbucni Bursuc, spre surprinderea noastrd, cdci nu-l qtiarn pe arnicul meu prea inzestrat cu multe idei.

-SI auzin!

noi ca sf, nu parl cI suntem impreuni, ajunserlm la gard. Cel mai rnulf ne temeam si nu fim trldali de bocancii din picioare, purtati in ciuda temperaturii de aproape 40 de grade

-Sd trecem prin bazar!

-Ai innebunit? De cumpirdturi ne arde noud acum? Ce suntern, turiqti avizi de shopping ?/ rn-anr oqdrAt eu

la el.

-Ba ne-ar prinde foarte bine dacl ne-am cumpira trei golubiv. -Ce sd facern cu ele'? -Sd ne deghizim in l'enrei. -intAi qi intAi, ci gcrlctbil, poartl bdrbalii. Rochile femeilor se chearnl abeltil -Bravo ! Felicitlri pentru cunoqtin{e in moda egipteanl. Atunci si cumplrim micar doud din alcil, socotind cf, Burton n-are nevitic. Ne acoperim fe{ele cu vdlul pe carc il

poarti majoritatea egiptencelor

qi

dracul ne rnai recunoaqte. Poliqia n-o sf, se aga[e tocmai de douit tinere doamne. Ideea

lui

Bursuc ne sr-rrlse qi mie qi lui Burton. Era linrpecle ci amicul meu nu era a$a de prost cum,

in mod greqit, il

considerant cu.

Cumpf,rarea acelor rochii lungi

plni

la cdlcdi nu fu o problemi. Mai complicat era sd glsim un loc unde sd ne putem schimba inrbriclmintea. Solu[ia o glsi tot Bursuc. Rochiile erau largi qi puteau fi trase pestc cap, de-asupra cdmdqilor gi a pantalonilor scur-fi cu care eram imbrdcagi. Aceastl

operafie, impreunl cu infiqurarea vdlului pe cap qi pe fa15, l5sdndu-ne liberi numai ochii, era simplu s-o realtzdn rapid indSritul primului gard de chirpici intAlnit in cale- Astfel, deghiza(i in femei, cu Burton la o anumiti distan[I de [inindu-se i,rl:rli .lt ,: . ,

,;:

tl.:iaj).,:t:):::::t:,:,,:::l::,.i

r:j

:,:..:

.

:.:::

;i conrplet ncpotrir iqi cu linuta

noastri fenreiascS. in sfirqit, clupi emotiile de a nu intra in vorbir cu cineva qi de a da astfel prilejul de a fi demascate c5. nu cunoa$tem limba egipteani, urcardm irrtr-un tren hodorogit. moqtenire a lbstei stapAniri turceqti. Drumul, intro aglomerafie sufocantS, ni se piru ci nu se mai termini. Dar, in cele din urmii, coboririm la Cairo, capitala [iirii. N-arn zibovit multl vrerne nici aici, deqi inirna md trdgea sd mai merg o datd la Ghizeh, in apropiere, qi sX admir din nou piramidele, ca sd nu

mai vorbesc de tentatia vizitirii "Muzeului Egiptean", cunoscut sub numele sirnplu de Al Mathaf (rnuzeul). in schimb, n-am scipat de subitul interes pentrLl qtiinlS

,si istorie

al lui Bursrrt:. in timp ce

ne

astAmpf,rarn foamea cu u,n Kebap, Bursuc mi obligd, printre inghigituri,

s5-i spun c0te ceva din istoria oraqul ui.

-Cairo nu a fost un oraq al faraonilor, imi incepui eu dizertafia, spre disperarea lui Burton, care se consoli insd cu o excelentd bere egipteanii. Deqi piramidele se vid clirr de pe balcoanele clSdirilor mai inalte din Cairo, capitala era la Memfis, aflat la 22 de km. distan{[ de Ghizeh. Cu

oate acestea, una din povestirile celor O mie Si una de nopli incepe f

cu taclalele unor oameni adunaqi intro moschee din Mosul, care se intrec

considerd adeviraqii califi. Dar Ali este curAnd asasinat. Fiul acestuia,

l5LrdAnd frumusefile rnarilor oraqe ale

Al- Hussein, incearci Ei el o revoltd irnpotriva aceluiagi clan, dar Inoare in bitalia de la Kerbala. irr sanul Islamului, se produce o schismd, care doreazl. pfu5 in zilele noastre. $ii1ii, mai pugini la numir, pretind cI nu pot fi califi decit aceia ?n a cirror vine curge singe din singele profetului, a$a cum era cazul lLri Al-Hussein, nepot direct al lui Mahorned. Ceilalqi, sunilii, cuprinz0nd 90Vo dintre mahomcnani. inclusiv pe egipteni. considerl cI adevf,rata linie de succesiune trece prin Urlaiazi. Re[ine, deocarndatS, dragul meu Bursuc, taptul ci cleqi ambele secte apar{in Islamului, ele sunt invrljbite una cu cealaltl ;i cd de-a lungul istoriei lr curs rnult singe datoritd

lumii. Unul din bitrAnii rnai in(eiep(i

spunea: "Daci Bagdadul este paradisul, atunci cine n-a vizut Cairo, n-a vlzut lumea. Praful s[u Nilul e o minune, iar femeile lui sunt ca fecioarele cu ochi adXnci qi negri ale raiului. "Primele

este aur,

consemniri despre existen[a noului ora$ apar in anr.rl 969, al erei noastre, odnd, dup[ cucerirea Egiptului de cltre arabi, dinastia Fatirnizilor incepe construirea capitalei lor. O fiAnghie, dc care erau lega{i clopo{ei, inconjura perimetrul viitozrrei

aqezlri. La primul clinchet

al

clopogeilor urmiiu sir inceapir;i lucririle. Dar un corb rrr-rqcii dirt franghie qi o rupse. Aturrci s-lr u)lt: l)lll

ca planeta Marte (.Al Qahi rvictorio,sul ) si intre in ascendenfd. De aceea, califul a qi botezat oraqul AL Qahir, de undc curopenii I-au

trtrnsformat in Cairo. Nurnai cI Fatirnizii erau qiiqi, iar populaqia era sun it[.

-Care e

difere

nga? mi

B ursuc, tocmai cind evocaln rnai inflicirat istoria

intrerupse oraqului.

-Chestiunea e destuI

de complicati. Prof'etul Mahomed nloare

in anul 632, firh si nurneascf, r-rn succesor. Ali, so[ul Fatimei, fiica profetului, se considerl conducltor, c[pdtind acest drept prin cisltorie. El ridici arnrele impotriva clanului Umeiiazilor care, la rindul lor, se :':i:Ul',t,t]i;,-rri:,r,:,i;!it,,

l::::l l:l

a,:t:t,.La,ta.:.::.a;:t

i,rrrriii.,ii:ii,r::

dinastie care insf, nu durd mult. fiind la rAndul ei izgonitd de rnamcluci! -De Iqtia am auzit. Niqte tlriie-

briu, puturoqi, buni de nimic. -Nu, scumpul meu savant, "mameluc" e doar o porecli fdri sens, ajunsd cine Etie cum in limba romAni. Aq putea chiar spune ci mamelucii erau deosebit de viteji. La inceput, erau nurnai militari proveni[i

din rindurile sclavilor Ei folosiqi turci ca nrercenari. Serviciile lor

despre Cairo!

Puterea lor crescind, ei ii risturnard pe urrnaqii cuceritorului Ierusalimului qi devenir[ stlpAni la

departe

rni indemnd amicul

meu. ,lcyi nu prea ;tiarn t'e re[inuse din tot ce ii povestisem. -Unde am rlrnas? intrebai eu. cici pierduseur firul. -La inceputul construcfiei oraEului qi la venirea Fatimizilor. -C0nd cruciaqii, in drurnul lor spre Sfintul MorrnAnt, atacar5 Egiptul, califul ii cherni ?n ajutor pe Seleucizii din Damasc. Aceqtia ii gonird pe cruciafi din delta Nilului qi reinstaurarl religia sunit[. Iar mai I"irziu, conducirtorul lor, Sakth adDiz, cunoscut cruciafilor qi apoi lumii apusene sub numele de Saladin, intri victorios in Cairo $i instalf, o noud

aLr

fbst rlspldtite de Saladin cu pfuninturi qi ranguri inalte.

acestei in vrii.jbiri.

-Bine, spLlnc mai

de

J

Cairo. De;i erau loarle cruzi. qi prin rizboaie sAngeroase iqi intinseserl stdpAnirea peste Siria qi Palestina, sultanii lor impodobiri capitala cu superbe rnonumente qi edificii, iar Cairo deveni r.rn important centru cultural. Domnia mamelucilor dnri 261 de ani. Unul dintre sultanii lor nreriti amintit. Se nurnea Qaitbey. Pe clnd era doar un biieqaq, Quaitrbey fusese cumpirat ca sclav de citre unul dintre sultani. Au urmat alqi noul suvera.ni, pdni ajunse el insuqi sultan. De o cruzirne qi de o ra;racitate

fdrd seami, Quaitbey pusese nenumirale biruri qi laxe:rsupril

supLrqilor sf,i. Uneori, aplica el insuqi

pedepse infiorltoare celor riu olatnici. Unui alchimist ci.rre nu izbutise sd prefacd cuprul in aur, ii scoase ochii qi ?i tiie limba cu propriile sale mAini. Totuqi, sub dornnia [ui. s-au ridicat la Cairo une]e

din cele mai frumozrse rnonumente, printre care se remarcd in mod deoscbit superba moschee din cimitirul de nord al oraqului. Bog[(ia Lrriaql a mamelucilor se datora unui canal care lega Nilul de N{area l{oqie, chiar la Cairo. Pe aici trecea drumul cornercial dinspre Europa ciitre India

gi intregul Orient. Mamelucii, in tov[rIgie cu venefienii, controlau de fupt comergul dintre cst qi vest. adun0nd averi nerrLsurate. Abia la stdrqitul secolului l-5, cind Vasco da Carna descoperi drtrmul pe mare, pe

la

Capul Bunei Spcrln[e. supremafia rnamelucilor intri in declin. in ,cest timp, creqtea puterea turcilor. Ultjmul sultan al mamelucilor trcbui sd-i infrunte pe turci in bdtdlia de la Alep, in Siria, qi fu invins. In luna ianuarie

a anului 15 17, sultanul Selim [, al turcilor igi ficu intrarea in Cairo. Cu toate acestea, rnarnelucii nu displruri din istorie. Dupi sistemul t-eudarl al Evului Mediu, unii dintre comandzrnqii lor cirpiitarl titlul de bei, sub suzeranitatea guvernatorului turc de Ia Cairo. Dar in 1796. unul dintre beii mai indrlzne{i atacir garnizoana turceascd qi se proclarnl sultan. Dornnia lui l'u insd foarle scurti. Doi ani mai tdrziu, muschetele qi lunurile lui Napoleon veniri de hac s[biilor minuite cu indeminare de cil5relii mameluci. inaintea bdtiliei de la piramide, aqteptand atacul a 8000 de mameluci, considera[i drept cei mai buni cdlireli din lunre, corsicanul se adresX ostaqilor sdi: "Solda{i, din inaltul acestor pirarnide vI privesc

patruzeci de veacLrril". Mamelucii qarjar5, dar gloan{ele franquzilor ii puseri pe goani. O$tenii lui Napo_ Ieon. ytiind ci irrumicii lor i;i poarti aurnl cu ei, ii urmlrirl in api qi in deqert. $i, totuqi. un tAnir mameluc, un georgiern cu ochi albaqtri, Rustam, vindut de trei ori ca sclav, deveni garda de corp a viitoru lui implrat. Cincisprezece ani el avra si doarrni la Lrqa cortului in care i se oclihnea stirp6nul. Dar o drarri, dincolo de pierderea bitdliei de la Aboukir, in faga fl otei conduse de Nelson. umbreqte imaginea

lui

Bonaparte. in

cursul carnpaniei egiptenc, intr_o infruntare cu trupele turcegti, francezii ieu 3000

.Je prizonicr.i. Sa_i

hrdneasca. generalul nu ntai avea cu Abia daci ii ajungeau alimentele

ce.

pentru propriile sale trupe. SI_i lase liberi, ar fi avur in spare 3000 cle

inamici. Pus sd rezolve aceasti dilemi, Napoleon nu gf,seEte decdt o singurl solu(ie: si-i ucidll Cei trei mii de prizonieri sunt gdtuili unul dupl altul. Omordrea ducelui d'Enghien qi exterminarea prizonierilor turci, vor apisa toatd vrala conqtiin[a rrarelui cuceritor. Nu_

i

va impovira sufletul restul miilor

de cadavre uitate pe toate c0mpurile de bitalie.unde-l purrase visul de a avea un imperiu mai intins clecAt al

lui Alexandru cel Mare. Acei oameni muriserl soldifeqte,

a$a cum

el insugi moartea,

infruntase de atitea ori pornind la atac in fruntea trupelor sale. Dutot'ia lor era chiar si moari dac5 va a.

Ii

a:::'aL:,:l

nevoie.

'.:..t. ::a,;L:::a::r.t:,,.::,at:,,,::rt:.,...:::.

a.,.,::tia

,:::t

:

r:J!t",.1?

guste

In ciuda vArstei inaintate. dupd

Iunga povestire de pani acum, profesorul Spineanu nu didea nici un semn de oboseali. Munca qi studiul contlnuu, precunt qi exerciqiile fizice fdcute regulat, ii conferiserd aceeapi

vioicirrne de spirit de care diduse dovad[ qi in trnerele. E,l trase aer in piept qi continui si-Ei depene firul amintirilor; -inflIcirat eu insumi de faptele impdratului, abia am bigat de seand cI, de peste drutn, ne urmlrea atent un individ a clrui mutri mi se plrea cunoscutd. Scormonindu_mi memo_ ria, mi-am dat seama cd era chiar eglpteanul binevoitor, care se oferise si ne descifreze papirusul descoperit in cutia cumparatl din bazar de cdtre Ferguson. Cdnd individul observd cd qr eu mi uirarn [a el, iqi bdgd mdinile in buzunare qi se indepdrtd fluierdnd. MI inlreburn daca nu cumva mi se pdruse numai cd-l recunosc qi ci, de fapt, nu era decdt un simplu trecltor.

Dar m-am convins cd nu

md

inqelasem cAnd, doar dupi cdteva minule. in faqa micului restaurant in

care incercasem sd ne potolim foamea, sosird doua magini de culoare inchisa. Din ele coborird

din

comoditdlile inchisorilor

egiptene. Ajunqi la seclim de poli(ic,

furim dezbricali pinI la piele

i;i

imbricf,rnintea noastrd I'u cercetatl cu aminuntul, mergind pAna la desfacerea tocurilor de la bocanci.

Am bf,nuit cir obiectul cercetdrii era papirusLrl din cutie. Probabil c[ poli[iqtii nu-qi inchipuiau cd acesta fusese furat de allii sau sperau ci vor gisi mlcar o copie. E,ra llmpede cI ei nLr citiserl despre rcvolufionarii ruqi, a$a cum o ficusen'r eu. Aflasem dintr-o carte c:l aceqtia obiqnuiau si-qi ascundir docunrentele

cele mai secrete in n"rici tuburi rnetalice, pe care qi le blgau in anus. E,u procedasem la 1'el cu schiga realizatd dup[ papirusul lui Ferguson, o opera{ie destul de neplicutd, dar care se dovedi util[. Perchezigia nu descoperi nimic suspect. Abia se terminase ciutarea, cind in celull intri acelaqi civil imbrlcat elegant, care ne rnai eliberase o dati, la Alexandria. in aceeaqi francezi iurpecabild, se scuz[ din nou: -Vai, vI rog si md ierta(i cI arn ajuns atAt de tArziu. De cum arn aflat de arestarea dumneavoastrit. rn-aur repezit in pri ma maqin[, pentru a rrjunge cAt mai repede aici.

Subalternii mei sunt cam grei de cap. Le-am spus de nenumirate

cafiva geala[i, care se repeziri Ia noi, ne luarl pe sus, fIrI si ne mai lase si pl5tim consumafia, gi ne inghesuird intr-una din magini. De astl datd, nici Burton, care era cetd(ean englez, nu

ori cd durnneavoastri sunte{i nigte persoane onorabile gi absolLrt nevinovate. C[ indit'erent cine le-ar da ordin sI vd aresteze sau si vi

ne

pcrchezilioneze, s[ nu execute in nici

mai fu iertat. $i el avea si

utt...9.r7,'u:,'f

:l,03,d1'po::,i\,ii',,,,,1,\),:::,t:':.i:,

rog,

inci o datl

toate scuzele melel

Ertrrl din nu liberi. Dar in mine se instalase convingcrea cd, de fapt, ni se dlduse drumul, qi prirna oari Ei acurn, doar pentru a fi urmirili unde nc ducern Ei ce avem de gAnd sd fiLcern. Trebuia sii ni se piardl urrna ,si si ajungem clt mai repede la l-uxor. Cel mai tentant ar fi fbst sI

cirlitorim cLl o l'eluc[ - mici arrbarcafiune cu pinze qi cu lopeqi -

chiar impotriva curgerii Nilului. Din cll lm fi putut udrnira rnri u;or monumentalele temple ridicate pe ambele lnaluri, dar drurnul ar fi durat mulI prea rnult. De aceea, ne-am

hotlrit si

ne irnbarcftn pe Lrnul din

vasele cu zbaturi, cum mai circutrau

in

acea vreme pe marele fluviu african. FIri evenimente deosebite. ajunserdrn la Luxor- R.idicat pe locurile birtrintilui ora$ - Teba, la rAndul siu, nlrmirrind peste 4000 de ani, I-uxorul e trn adevirat muzeu in aer libcr. Cilritorii veneau aici de secole pcntrLr a admira templele din Karnak. cel al lui Ramses II sau al reginei Hatqepsut. inci din vremea greco-romanilor, mul{i curioEi aqtcptau zorile pentru a auzi plinsul sf iqietor al lui Memnon, ce risuna din pieptul unei statui colosale. Grecii antici pretindeau cI statuia il reprezenta pe Memnon, rege al Etiopiei qi tiul lui Eos - zeila zorilor. Miticul rege fnsese ucis de Achille in timpul rizboiului troian. Acel sunet de jale era adresat mamei sale, c:-ire, la ri.ndul ei. uda cu lncrimi de roud ,irnagineaLL]o'ttrt,l,,?,,,f).u.l,|',..,\,?!-,,Pt"^

devreme. In realitate, era vorba cle ruinele a doi coloqi, resturi ale r-rnui

tenrplu ridicat de Anrenhotep III, statuile inf[qiqAndu-l chiar pe faraon.

AtAta mai rdmdsese din templul distrus de revdrsirile succesive ale Nilului. Dar visirtorii greci, fermecaqi de povestirea ltri Homer, diduserl o

alti identitate statuii. Se pare cI plAnsul ce se auzea in zori era provocaf de trecerea vAntului printrun orificiu al monunrentului. Odati cu reconstructia qi consolidarea acestuia, misteriosul sunet nu se mai auzi. Nici noui nu ne fu dat sd-l auzrln.

Concorde, din Paris. Astfel de obeliscuri se mai g[sesc qi in alte locuri ale lumii. Unul e pe digul Londrei. altul in Central Park din New-York qi cine mai gtie pe unde. In secolul al XIX lea, faimoasele muzee, cum sunt Louvre, British Museum, Berlin Museum sar! Metro-

politan-ul din New-York, gi-au DRUMUL SPRE DEIR AL EAHR.X" iWTAIT,IRS CU EANDTTII DESERTULUT Vizitarea spJendidelor ternple de la Luxor qi Karnak ne-ar i-i luat cel pu{in o zi, or finta noastrl era Deir al Bahri, unde se afla templLrl reginei Hat$epsut.

-$i curn vom putea noi sipa acolo? Ne vor 15sa aqa cle capul nostru? intrebi pe drept cuvint Bursuc, dovedindu-se incl o datd rnult mai inteligent decit il considcram eu.

-S-ar putea, intr-adevdr, si avem greuti(i, ii rispunsei eu. Am totuqi o speranlf,: siplturile pentru dezgroparea templului au inceput de

mult, inci sub supravegherea lui Mariette, pe la rnijlocul secolului al n oulsprczecelea. -Cine mai Ei dsta? oftl Bursuc, sufocat de mulqimea explica(iilor pe care i le tot diduscm qi despre care mirturisise cd i ficuser[ capul cdt o

banili, degi el insugi le -Eqti sigur cd vrei

ceruse.

si

qrii?

-Lasir asta gi vorbegte.

Stdnd la umbra slracd a unui palmier, ageza{i pe o bancd, m-am sinrqit rrcvoit sd-i rlspund: -Auguste Mariette a fost un arheolog francez cdruia egiptenii ii datoreazi enonn. Multe din dcscoperirile ficute in intreaga fari i se datoreazi lui. Tot el a impus o legislagie care si rnai irnpiedice furtul comorilor arheoJogice. -Au fost qi holi clintr-aqtia? se

miri

Bursuc.

-CAti frunzi qi iarbi. incl din vremea faraonilor, mormintele lor au fost jefuite. De aceea a qi st6rn it atita tnirare, cAnd mormAntul lui Tutankamon a fbst glsit intact. Inaintea Iui Mariette, qi chiar mai tdrziu, marile puteri i-au mituit pe diverqii conducitori ai Egiptului qi au "cumpdrat" valori de neprequit. Moharned Ali, cAndva srdpdn al tIrii, a ingiduit si fie luat obeliscul care acum infrumuse[eazd pLace de la

imbog5fit patrimoniul cu nenumdra[e murnii, sfincAi gi alte numeroase obiecte, aduse din Egipt de cltre

colec[ionari bogaqi sau chiar de vAndtori de comori. Este cunoscut cazul unui circar italian. Giovanni Belzoni, care a adus la British Museum. nici mai mult nici mai putin decAt un fragment din statuia lui

povestea cu Mariette,

imi reaminti

Bursuc.

-Ti-am spus c[ a fost arheolog. lui i se datoreazf, crearea Muzeului $i Egiptcan, tocmai pcntru a strlnge la

un loc marile descoperiri qi

a

impiedica rispAndirea lor prin alte {dri" Aici se a1'15 qi conorile gisite in morn-rAntul lui Tutankamon, adusc bineinqeles dupi. moartea lui Matiette. Tot el, dupd cum ?qi spuneam, a g[sit templul lui HatEepsut qi a inceput sipdturile pentru

Memnon, despre care am mai vorbit.

scoaterea mdre{ului eclificiu Ia lurniul. De aceea, autoritiqile turceqti ale vremii i-au acordat titlul de "bei", iar statuia lui str[juieqte in gridina muzeului. Ce e drept, francezul, turnat in bronz, poartS. fes, cum se qi

El a turat fragmentul chiar dintr-un Inuzeu. In ultimii ani, guvernul

cnvine unui bei. La t-el qi conafionalul nostru, Ion Ghica, o fi purtat qi el fes,

egiptean a solicitat redobdndirea unor

pe timpul cat a fost numit bei de

piese de mare importan[5 pentru istoria [arii, cum ar fi Stela de la Rosetta, expusd la British Museum, superbul bust al reginei Nefertiti din Muzeul Berlinez qi chiar unele statui ale reginei Hatgepsut, aflate la NewYork.

Samos.

-intreabd-l pe Burton dacd englezii au de gdnd si dea ceva inapoi? rn[ zgAnddri Bursuc. De curiozitate,

chiar

il

intrebai fu

pe inventator. Rlspunsul lui

editicator qi in traducere liberi ar suna

cam aqa: "Doar dacd le-ar lipsi o doag5.!". Probabil ci la fel ar fi ruispuns qi ceilalli posesori, chiar dacd nu erau britanici. -Dar nu mi-ai terminat

Linga noi, Burton sforf,ia de zor. Bra extraordinar cum simpaticul

nostru cornpanron izbutea adoarmh

in

sd orice situafie, atunci cAnd

creierul lui nu era solicitat

de

rezolvarea vreunei probleme qtiinqifice.

$i nici vorbd sI in(eleag[

ce-i turuisem eu lui Bursuc. O scuturiturf, bunl il trezi imediat. -La drum! Nu avem timp de clormit.

Burton se frecd la ochi

gi

mormdi:

-Pai, parcd nu gtiam cum o

sd

s[plturi la templu. -M-am gAndit cb slpiturile egiptenilor incl nu s-au terminat. in executdm

de coaja noastri de nuc5. $i iatzi cd putea tocmai ea ne ot'eri o surprizi <]estul amesteca printre lucritori. De de neplScutd. Abia ne aflam la asenleuea, snnt sigr-rr cI nrirsuni pe rnijlocul dintre cele cloui maluri, cLnd acolo o mullime de arhitec{i, ingineri barca se umplu deodatr cu api.. Micul qi arheologi. Vorn gisi poat.e qi ruriqti. ei catarg se aplecl in rnod De ce sa nu fi'n confundaqi cu unii primc'jdios, dand sernn cr nu peste acela$i timp, au loc qi lucrf,ri

reconstruc[ie. Poate cd ne-arn

dintre aceqtia? -Doar dacd

multe clipe ne vom ristuma. Probabil

$i ci feluca avea pe uncleva o gauri poliIiqtii! rosti pesirnist Burton, astupatl cine ;tie cunt, iar aqa zisul scdrpinAndu-qi gdnditor bil bia. dop cedase. Barcagiul ne strigi in -Sf, sperd'r c[ vo'avea noroc! engleza lui pociti "siriqi" Ei sc aruncb Cu rucsacurile in spinare, ne el insuqi in api, incepind si inoate aqternurim la drurn spre Deir al tsahri. voiniceqte inapoi, inspre malul de Imi ziceam ci noi, oricum, nu avealn unde pornisem. Burton, cu pre[iosul de gind sd prldim cornorile ce even- lui rucsac in rnAni, urla ca din gurd tual le-am fi grsit acolo. Inten(ia era de qarpe ci cl nu $tie si inoate. ca si anun(5m autoritxgile despre absolvent al unei universitiEi descoperirile noastre, aqa cd nu englezegti, nnciesepuneatdtapret pe aveam oe ce ne temc. pregdtirea sporr.ivi, faptul pdrea Daci Luxor se afl5 pe malul destul de curios. probabil cd el nr-r

ne aqteapti

estic al Nilului, templul lui Hatqepsut preferase laboratorul qi biblioteca se giseqte pe cel vestic. Trebuia deci decAt terenurile de sport, sau sd traversim fluviul. Pentru asta cel participarea la faimoasele regate de mai de folos ne-ar fi fost o f'elucf,. pe Tarrrisa, unde cchipele diverselor De altf'el, nici nu ajunserdm bine la universitSli se intrec intre ele. mal, cd un bdtrdn barcagiu, numai Bursuc strigd cltre mine: piele qi os, ne ficu semn ci este liber -Pc Nil sunt crocodili? gi cd mica lui ambarca[iune abia -Nu qtiu! Poate in delt5. Dar pea$teapti sd ne urciim in ea. aici nLr cred! Nc tocrnirlm un pic la prc{, clar qi, ca un flcut, chiar atunci imi curn pretentiile lui nu crau oricurrr trecu prin minte un cuplet vechi, auzit

prea mari, arn

a.i

uns rcpcrle la

o

in[elcgere. Nici n-arn sf,rit bine in minuscula corabie. r'a hatrAnul roti pAnza gi, sdltend in birtaia vintului, feluca o porni rapid spre rnalul opus. Fluviul era destul de ad0nc, din rnoment ce permitea frecerea unor na\/e de zeci de ori mai voluminoase decit

probabil la "Tinase"'. soacrd-rneet

s-

un bra{, in timp ce Bursuc il trigea de pir, ca sd-i linI capul deasupra apei. Numai cd traversarea fluviului nu era chiar aqa dc sinrpla. inrAi. impotriva noastrd era insugi curentul apei ciLre vdrsare. Apoi, intAlnearn in cale destule vartejuri carc nc amenintau sd ne trag[ 1a fund" Obosisem repede qi gdfAiam ca alergdtorul de la Maraton. Nu mai doream altceva decAt sd md las la

fund dcschidl,

qi s5-mi odihnesc bragele care mi dureau ingrozitor. Iar poate in acest fel, s5-mr liniqtesc qi bitdile rnult prea rapide ale inimii. Norocul nostru a fost tot fo4a fizicr a lui Bursuc cel plinul. In ciuda kilograrnelor sale, era musculos qi mult rnai obiqnuit cu inotul decdt nrine, chiar dacd il practicase doar intr-una din gdrlele

rnAloase de

ddduseri qi de hartd. Ce aventuri aveau si ne aqtepte pe drumul c5tre Deir ar Bahri'/ Mai trebuia sd strrbatem un degert

calcaros, cu aspectul unui decor lunar, qi s[ urcf,m apoi o colinr inaltd gi greu de escaladat, mai ales sub un soare arzitor. Dacd, trecdnd prin deqert, numai setea a fost cea care ne-a chinuit cumplit, c[ci avAnd rezerve de ap5 limitate, n-am putut sd ne-o

la marginea BucureEtiului. Ar9 putea chiar mrrturisi cr Bursuc a fost acela care astampdrrm dupd voie, acunl ne sta ne-atrasr;i peminegipeBurron,pAni in fagi rircuEul. Acesta ne punea ce am ajuns pe uscat. Acurn zdceam probleme qi rnai grele. E,ram cu toqii toli trei intingi pe nisipul cald al intr-un hal de extenuare greu de malului, sd ne rec5pltdm suflul. Prin descris. Totuqi, am inghilit fiecare cap irni treceau tot soir-rl de ipoteze. cdte o picituri de apd, de parcd arr Oare barcagiul ne atrlsese special in fi fost vrlbii qi nu oarneni, apoi, feluca lui, gtiind cd e giluritS? $i, in indemndndu-ne unii pe algii, acest caz, de cine fusese plitit pentrLr incepurlrn ascensiunea chinuitoarc. a ne ineca in rrijlocul Nilului? Poliqia Nici n-ajunserirr brne in varful in nici un caz n. rivea intere-s si rre colinei, cand vdzurdm un grup de

o dus pe Ni L/ si-a mdncat un crocorlil. ingrozit. m-ttn repezit sI-l ajut pe Burton, dar Bnrsuc qi ajunsese la el inainr-ea mea, iar acum se strrduia sdI qinr la suprata{ir, ceea ce nu era ugor, c[ci britanicul speriat se zbrtea ca de

inece. Ea ne urmirrea pentru a af-la ce cilrreqi care, pe cai ardbeqti, mici clar avem de gdnd sI facenr. Atunci iu{i, urcau in mare vitezd spre noi, altcineva care, fiind in posesia hdrqii, de pe versantul opus. Prin noruI clcs rru vroia cu nici un chip ca noi sd ne de praf ridicat de copitele cailor, ii atingern (elul. Acel "altcineva" era, puturlm desluqi pe cilirc[i rotincl probabil, qi asasinul lui Ferguson. El arnenin[itor iatagane cle-asupra

ceasul morfii. L-am apucat qi eu de

sau

ei furaserr qi cutia. Izbutind

s-o

capetelor qi scogAnd [ipete silbaticc.

FIrd indoiald cd apropierea lor

nu

era deloc amicalb.. Am bdnuit imediat

cd avem de-a face cu temufii bandili ai deqertului, spaimd a caravanelor qi a turigtilor neinsoqitri de o gardd

militarf. Distanta dintre tAlhari Ei noi se n'ricgora vizAnd cu ochii. Era lirnpede

c5, dacd uu ne vor lipsi de capete, llsdnd restul trupLrrilor noasLre pradi vullrrrilrrr sau hienelor, atunci ne vot goii buzunarele de pu{inii bani pe care ii mai aveam, ne vor dezbrf,ca

incdl[Iri, considerAndule pradd de rizboi, vor inhi(a Lrnicr.rl burduf in care mai clipocea un pic de apd qi vor pleca impreunX cu tot echipamentul cirat de noi cu atdta greutate. lar in cazul cI vor rnai gi.si ceva care s-ar putea vinde in bazar, il vor lua cu siguran(5. Daoi arr fi avut mXcar arme, am fi putut si ne vindem pielea cdt mai scump, chiar qtiind de la inceput cI soarta ne este pecetluiti. de haine qi de

-Ce ne facem? murmuri Bursuc, care de obicei vorbea tare de-mi spbrgea urechile, dar acum iqi pierduse glasul. N-ar fi bine s-o luirn Ja goana?

-Tot ne

vor

prinde

I il

-$i ce propui? -Sd ridicirn frumos miinile

-Ba ai Lritat-o! ii rispunsei eu sceptic, qtiind cdt de distrat era noul meu amlc. in timp ce englezu I tot scotocea

in

rucsac,

firi

sd g[seascd

ceea ce ciuta, ceata c5ldre(ilor

se

apropia vertiginos de noi. Deodati auzii un ripiit de rnitralierl. Eram convins ci apf,ruse din senin vreo patruld niilitard, pe care Allah, in marea sa mdrinimie. o trirrisese in ajutorul nostru, deqi qtia bine cI suntem niqte ghiauri necredincioqi. Dar in jur nu vedeam nici un soldat. in schimb, ceata bandiqilor iqi struni brusc bidiviii. intorcAnd capul, il vdzui pe Burlon cu Lln aparat mic in mAn5, dar care scotea un puternic sunet de mitralierS. E,ra doar un simulator. Curn nici unr-rl dintre bandi(i nu clzuse, imi era teamd cd vor porni din nou la atac. $i totugi ii vlzui intorcAndu-qi caii. Probabil cd se gdndiserl cd primele focuri fuseserd doar de avertisment, dar cd pOnb la urmi, mitraliera s-ar putea sd le vind de hac. Aqa incAt, decdt si riqte,

sI pund in

aplicare

strivechiul proverb, existent in qi

sd ne preddm! -Crezi cd ne vor ldsa in rriatd? -Eu aqa sper! Altceva nu avem

ce face!

-Ba avem! interveni Burton roma

eu

ceva special, o inven[ie a mea. Numai sA n-o fi uitat la Londra.

preferaserd

descurajai eu.

care incepuse s-o

tot ascultAndu-ne vorbind. Am

liinbi: "fuga e ruEinoasd, dar sdnitoasd". Am ezitat qi noi sd ne continudm de indatd drumul, temAndu-ne ci, ajunqi in vale, vom da din nou de bandili. De ast[ datd, aveau sd vadd limpede cA nu suntem dotali cu nici o mitralierd. Dar cum nurneroase

sI se insereze, iar la tropice intunericul se lasd brusc, am hotlrAt incepuse

sA petrecem noaptea sus pe

colin[

qi

si

ne continudm drumul abia a doua zi in zori.

ne invelim. Ne-am inghesuit unul intr-altul qi curdnd peripetriile prin care trecusem qi oboseala acumulatd ne cloborari. Am adonnit aproape toti trei deodati, de parci nu ne-ar fi

Daci pAni acum indurasem

fost teami cd bandiEii s-ar fi putut

clldura necru{itoare a deqertului, in noaptea ce urma, aveam s[ infiuntirn frigul tot atAt de neindurdtor. Iar noi nu posedam nici mdcar o pf,turd sd

intoarce qi nici simr-rlatorul rnitralierei

n-ar mai fl fbst de tolos, pentru cd nici unul din noi trei nu s-ar fi trezit si-l punl in acliune.

TEMPLUL REGINEI HAT$EPSUT

Ascultind povestirea profesorului Spineanu despre bandiqii deqertului, nu se putea sd nu-mi aduc

personalul localurilor. intampldtor. turigtii au fost mult mai putin afectati. in acelaEi an, teroriqtii au incercat gi,

lrminte de atacurile terorisle ce au

in parte, au reuqit sd

avuI loc in acest frimintat qi strirvechi pirnAnt Egiptul. Banditii deqertului de ieri deveniserf, teroriqtii

ci majoritatea victimelor o constituie chiar rle azi.

FdrI si le pese

coreligionari de-ai lor, ei impriqtie sdnge, lacrimi qi distrug bunurile qIrii. Cu mina lor a fost ucis preqedintele Satlat - un om al picii. in noienrbrie 1991, pe scdrile templului lui t{hatqepsut, au tbst uciqi -58 de turiqti

striini, mai ales gcrmani- Aceasta se petrecea dLrpi ce cu numai doui luni in urm5, in preajma muzeului din Cairo, iqi glsiseri moartea alqi l0 turiqti. Cu prilejul Revelionului 200-5, in frumoasa sta[iune Taba, din Sinai,

retrocedatl egiptenilor de cltre israelieni, a avut loc un atac cu bombe ('ilre a distrus hoteluri qi a provocat nroartea mai multor egipteni, din

distrugd

el- Sheikh, perld a M5rii Roqii, gonind turiqtii care sta{iunea Sharm

80% din venitr.rl intern brut in tirii. fanatisrnul qi cruzimea lor, atacanfilor nu le-au pisat nici de pldnsul copiilor, nici de siricia plrin{ilor care vor avea de infruntat lipsa locurilor de muncl qi odatd cu ea - foametea. Plagi a veacului in care tr[im, terori qtii nu s-ar lIsa intimidaqi de un biet simulator de mitralieri qi vor continua sd loveasci, ruu qtim unde gi nici c0nd, pdnd ce solidaritatea popoarelor, alnngarea siriciei care face ravagii pe intreaga planeti, lichidarea discrepan[ei exagerate dintre na(iunile bogate Ei cele mult mai pugin avute, progresul procesului de educa{ie, vor eraclica asigr-rrau

al

acest flagel.

Profesorul observl

ctt ilt l .

.:,

:..

a:::::

.'

tugiserd gdndurile. Tuqi uqor qi apoi md intreb5:

-Vrei sd continui sau te-am plictisit destul?

-Nu, nu... Vd rog mult

sd

intrarea in templu. Plin

de

ingeniozitate, arhitectul construise o rampl care urca, in pantd lin[, pdnl

la prima terasi. De aici. printr-un

contlnua[1.

-Ei bine, primele raze

pietruite, flancati pe ambele pbrfi de sfincqi qi obeliscuri ce conducea c[tre

ale

portic, suiai la cea de a doua terasd

qi

soarelui ne treziri. Liniqtili ci bandiqii n-au revenit in timpul nop{ii de teama "teribilei noastre mitraliere". acum.

mai departe, in[untrul aqezf,mAntului sacru, la sanctuarul zeului Amon.

pe lumin[, puteam privi din vArful

fdrl grddini

colinei intreaga panoraml a templului. Sdpat direct in stAnci, edificiul pIrea, la prima impresie, drept o operl a naturii. Prelungind partea de est a muntelui Tebei, trei

[erase suprapuse iqi rezemau greutatea colosald pe tot atdtea rdnduri de coloane dispuse la distzrn(e

egale. Mi gindeam cit de rnult trebuie sX fi impresionat mlre(ia templului pe credincioqii venigi s[ se roage aici. Veacuri de-a rindul, caravanele vor fi ficut popas aici, pentru a ingidui cf,l5torilor si se mire de fiumuse{ea de negrlit a locului qi

sI niscoceascl alte

nesfdrq i te

poveqti. Iar dupi ce Mariette a scos

splendidul edificiu de sub nisipul necru([tor, i-a uluit pe arheologii ce au dat nbvald sd vadi minunea. Orbit de soarele puternic. am inchis ochii gi. ca intr-un vis. am avut irnaginea templului, aqa cum l-au descris istoricii antichitd(ii, cu grddini inflorite in jur, intAmpinAnd cilf,torii cu o bogdlie nemaivbzutd de culori gi cu arbuqti de mirt ce rdspdndeau o aromd imbi.tdtoare. Un obelisc impunitor str[juia capdtul aleii

Am deschis ochii. Chiar

aqa,

qi arbugti, fbrd aleea de

sfincqi qi obeliscuri, cizutd pradd

furtunilor de nisip qi a trecerii nemiloase a timpului, templul

in albul irnaculat. qi B ursuc ^Chiar emo(ionat. strdlucea superb

sIu era

Iqi scosese pdldria sa de pai,cu boruri largi, gi iqi scdrpina cu' voluptate sc[fdrlia rotundS. -Cine a fost arhitectul rninunSliei dsteia? Burton. care cum am mai spus, incepuse sd infeleagl rornAneqte, se

grlbi si

r[spundS: -Imhotep !

-Eroare! am slrit eu. Faci o confuzie! Imhotep a fost arhitectul primei piramide in scdri, de la Sakharah. El n-a fost numai arhitect gi slltuitor al faraonului Zoser, dar qi astronom qi medic. intr-atAt era de genial incAt, doul mii de ani mai

tArziu, grecii l-au divinizat sub numele de Esculap. De altfel, piramida lui Zoser sa a fost cl5ditd cu multe veacuri inainte ca lui Keops si-i fi trecut prin cap s6-qi ridice cea mai inaltd piramid5, perfectd ca linie

geometricS, iar

lui Kefren s5-i vind

pofta de a impodobi degertul cu

marele Sfinx, care-i poartl chipul, deqi asupra acestui subiect mai sunt inc5. destule controverse. in orice caz, arhitectul templului, pe care il avern in fa1I, a fost Senmut. E,l era qi principalul ministru al lui Hatqepsut, sfhtuitorul ei de taini, iar gurile rele pretind ci ar fi fost chiar qi iubitul

dintr-un grup de bandiqi? Ori poate era chiar un oll at politriei? Sau doar il confunclasem, datorit[ stirii de tensiune prin care treceam. I-am alungat inraginea din minte, cu atit rnai mult cu cit eram captivat de splendidele basorel iefuri

in plasele vnnf,torilor, iar mai departe -Sorry, se scuzd Burton cd transporttLl a doul obeliscuri aduse indrdznise si-qi dea cu pdrerea in la comanda reginei, tocmai de la chestiuni de arheologie Assuan. FXrI indoiald cd Senmut -lt's all rightl l-am liniqtit eu. avea gust- Ajunr;i pe terasa miilocie, reprezentAnd pdsdri prinse

regrnel.

Dupi ce am coborAt dealul. arn izbutit destul de uQor si ne amestecdrn in mullimea lucrltorilor, a inginerilor qi arheologilor care se

am putut admira scene care relatau naqterea divin[ a reginei, precum qi povestea unei expedilii in misterioasa qari a lui Punt, de unde Hatqepsut iqi strdduiau sd redea ternplului superba aducea arbuEtii de mirt, a ciror esen{i infiqiEare de alt5datI. Printre cei afla1i era folositd in mai toate in mai toare aici cu treabS, diduse ndvali gi o ceremoniile. multime de vizitatori. Vdlva stArnitir Desigur cd intilnearn destul de de descoperirea morrAntului lui des prezen{a reginei in numeroasele Tutankamon ii atrisese in Valea sculpturi ale ternplului, dar Regilor, iar de acolo nu era departe pretutindeni chipul ii fusese distrus Deir al- Bahri. Am trecut pe ling[ cu ciocanul sau ciopd4it cu dalta, din aceqtia, fIrI ca cineva sI ne opreasci porunca nepotului ei - Tutmes al IIIsau ne adreseze vreun cuvdnt. $i, lea. O mare parte din statui ii totuqi, la un momenf dat, am simlit o reprezentau pe amAndoi, nepotul rege privire atintit[ asupra mea. Arn intors qi rndtuqa regentd, cici in aparen{5 capul qi [-am zdrit pe acelaqi individ conduceau irnpreun[. Dar qi in negricios, care dorise sd ne descifieze acestea, chipul mdtuqei era qters. papirusul. Era pentru a treia oari cAnd Pldcutd ne-a fbst insf, surpriza, cAnd il intAlneam. Sau numai mi se piruse? intr-un coll rnai intunecat, sub altarul Am intors din nou capul si-l dedicat zeiqei Hathor, in lumina vId mai bine. Dar respectivul se lanternelor, ne apdru chipul lui l-icuse nevdzut. Nesiguranla ci era Hatqepsut, scXpat de ciocanele vorba de una qi aceeaqi persoanI nemiloase ale zbiri]or lui Tutmes. Dar crescu in minte mea. $i, apoi, daci nu aveam prea mult timp s-o rrr fi fost chiar el, ce hram purta? Era admirlm, pentru cb harta noastrl inrrcigagul lui Ferguson'/ FXcea ,or.,J tocmai altarul aflat in colguI opus

^r*rl*

al ternplului. Pasiunea pentru monoteist,'declardnd cd numai antichitirtile egiptene ne frcuseri, sd soarele este zeul unic qi atotputernic. ne indepirlrrn de linta principali, aqa in virturea acestei credinqe. poruncise cd trebuia acum sf, strrbatem toati sx dispard orice referinli la zeul por[iunea strrjuitr de qirul coloanelor Amun (Amon). o contribuIie la ce desprrfea terasa superioard de cea jalnica prefacere a inf[{igdrii rnijlocie qi sI ajungern la altarul lui ternplului adusese qi un grup al Anubis. zeul cu cap de cai ne era primilor creqtini, care transformaserf, patronul irnbilsirndrilor. Straiele lui edificiul pigan intr-o ministire. De negre sirnbolizau decolorarea aici provenea qi numele Deir altlupurilor sub acliunea natronului, o Bahri, adicr "Mdndstirea din Nord". sare a sodiului, extrasd din lacurile Ei se strdduiseri sd indepdrteze toate egiptene. Allturi de alte substan{e, el imaginile p5gAne. era intrebuin(at in procesul de Nimic nu dlunase insl mai mumificare. Fdri mumificare, rrult frumoasei zidiri decat zelul sufletele mor{ilor nu qi-ar mai fi putut nimicitor al lui Tutmes III, in lupta grsi trupurile pentru reincarnare. in lui cu amintirea mdtuqei sale. "cartea Morlilor", deseori ponrenitb Gdndurile mele furi intrerupte de un in monumentele funerale, Anubis, quierat caracteristic, provenit de alSturi de alli 42 de zei ascsrtri, undcva din dreapta mea. M-am oprit cintireqte inima decedatului, inrpictrit. Nu mai indrizneam sd fac considerati sediul intelect.ului qi al nici o rni;;care, sf, scot nici un sunet. emoliilor, qi stabileqte ce se va petrece Cu ochi sticloqi, incercand parcb sd cu el in raport cu taptele lui bune qi rnd hipnotizeze, o cobri mi privea cele rele. amenin{5tor, rotindu-qi lirnba Nu era chiar simplu sI despicatd, gata sd, se repeadl asupra ajungem la altarul dorit. Trebuia si mea. Tovarigii mei de cdldtorie iqi escaladirn mormane de moloz, intoarseri qi ei privirile, curioqi si coloane prlbuqite, grinzi de sus{inere vadl de ce mE oprisem din drum. Au crzute, blocuri imense de piatrd in{eles imediat. Ameninfarea nu era deplasate de la locul lor, statui deloc de neluat in seamd. Teribila sflrimate. 'Ioate aceste distrugeri nu "Naja" poate ajunge la 4 metri se datorau nurnai forlelor naturii- Nu lungime qi are inmagazinatd o nurnai ltumsinul, teribilul vdnt cantitate de venin capabild s[ ucidl fierbinte, era vinovat de dezastrul cateva sute de oameni. uneori, irsi lisat in urrni. Nu numai el rdscolise scuipd otrava Ia o distanfd de doi nisipul qi-l aruncase peste templu, metri. Md aqteptam ca, din ctipd in acoperindu-I. MAna omului fusese la clipd, sd-gi deschidr filcile uriaqe. iqi fel de distrugltoare" Faraonul ridicase o parte a truputui cam pdnd Akhenaton interneiase un cult la indlqirnea pieptului meu, iar capul i r-tj:j*.] I

::ir

t:i ritr

tit

l:::: t

l)j.aa::,,1:1:,ir:l::,a:i l,

:xi:::.iit

flcea un unghi drept

cr"r restul corpului acoperit de solzi lucitori. $tiam cd primele ei opt coaste se pot dilata in aEa fel, incAt gAtul si capete forma unui disc, in care pot inclpea animale mult mai late decdt grosimea insp[imAntitorului $arpe. Ideea cl

totugi eu nu aq

fi

incdput, chiar cu

totul, in gAtlejul ndpArcii, nu md consola cu nimic. Era de ajuns o rnuqcaturl a colgilor ei veninoqi pentru a mA trimite la o intdlnire directl cu decedata Hatqepsut. Erarn evident pierdut. Revolver nu aveam ca sd sfdrdm capul monstrului cu un glonte qi oricum md paralizase cu privirea, incAt nu mai puteam face nlcl o mlqcare.

-Aici imi rimAn

oasele.

mine ne aruncarim peste trupul lipsit

de cap al qarpelui, incercAnd s5-l imobilizdm. Probabil cd in fa{a primejdiei, incordarea ne ddrui for(e pe care nn le-am fi avut in mod obiqnuit. Efortului nostru se addugd qi Bursuc, cu binefdcdtoarea sa greutate, iar in cele din urm.l, muqchii cobrei cedar5, qi sub noi r[mase un cilindru lung, acoperit cu solzi, dar nemiqcat. Aceastl victorie ne epuizd in asemenea hal, incAt rirnXserdm gi noi firi suflare aproape o orf,.

Cdnd ne mai revenirdm, incepurdm sd cdutf,m o trecere, pentru ci un zid gros ne bloca drumul. Cdutardm o crdpdturd pe care

murmural eu.

-Punem pariu cd scapi? irni

sd incercim s-o ldrgim sau mdcar o

alti posibilitate de a indepirta

$opti Bursuc! -Punem

zvdrcoliturile giganticulr-ri ei trup puteau sI ne zdrobeascS, izbindu-ne de perelii templului. Burton gi cu

!

-Daci scapi, i[i laqi barbd'? -hni las! -Totul e s[ nu mi$ti! -Nu migc!

Priveam [int5

qarpele,

incercAnd sd-l hipnotizez qi eu pe el. $i deodat5... miracol! Bursuc fdcu un

salt neaqteptat de inalt, iar bocancul

lui ghintuit se abitu cu viteza fulgerului asupra capului otrdvitor ll Najei. Se auzi un pdrAit de oase sfdrdmate. Nici nu era de mirare cI sub o c5lcdturd cAnt5rind 125 de kilograme, inmul[itd cu viteza ;rccelerafiei, la pdtrat, conform lirnnulei lui Einstein, chiar capul unei

t'obre nu rezistd. In

schimb.

obstacolul ce ne stXtea in cale. Era cu neputin{[. Chipurile de zei, cu ochii lor ciuda(i, se uitau la noi impasibile, ca qi cum ar

fi

qtiut bine

vom putea merge mai departe. $i totuqi infStriqarea unui zeu irni aduse aminte c[ acesta ar putea

cd nu

rezolva problema. Era acela;i Aker,

zeitatea cu doud feqe, care-mi deschisese gi cutia cu papirusul provocator de atAtea aventuri. Mi-am zis cd ar fi cazul sd incerc sd-l rdsucesc, a$a cum mai fdcusem o datd. $i chiar am incercat. Dubla fa[[ a zeului se 15s5, intr-adevdr, mai grer"r rdsucitd qi totuqi. ca printr-o rninrrne. zidul cel gros se puse in rniqcare, deschizdndu-ne drumnl citre alt

coridor. Capdtul acestuia era prea faraon. departe, pentru a-l putea vedea in Ne-am apropiat de primul lumina slabi a lanternelor noastre. sarcol'ag qi am incercat si-l Ne-am agternut din nou la deschidem. capacur era infepenit. drum. ln stanga Ei in dreapta noastri Bursuc igi bdg[ lama culitului de se deschideau alte coridoare, vandtoare sub crdpdtura sublire ce formind un labirint, in care sigur ne- despbrfea capacul de restul am fi ritrcit, dacd nu am fi avut Ia sarcofagului. El reugi sr producd o indemand harta. $i, totuqi, dupd ce micd fanti. incd un efort, dar capacul am mers o bunr bucatd de drum, nu vru sd se migte. Fanta permitea ceasul fosforescent de la rnand ins[ trecerea unor mdini pe sub capac. ardtdnd cr trecuse cel pufin o ori de Bursuc incercd si-gi introducr labele cind exact in lui, mari ca niqte lope urd. locul limpecle Degeaba, labele lui er ase. cd

gr

provoca ameEeli, dar nu ne

stf,tut

ne

drclurrrn

Ne-arn vArdt mAinile cu mine, qi am impins cu toate puterile.

bltuqi. Cercetind din nou lrarta. Inutil! constatarlm cu ciudii cb trecusem

pe

lAngd un coridor, prin care ar l'i trebuit sd ne indreptdm spre vest. Nu aveam incotro. Dacd vroiarn si ne atingem {inta, eram obliga{i sd relLritnr lunga rdtdcire de la inceput. Apa se terrninase gi setea ne ardea gAtlejul. Bursuc dddea semne de neliniqte, pdrAnd confuz, probabil din cauza deshidratlrii. Totuqi, mergeam nrai departe, deciqi ca de astd datf, sI nu mai ratirn coridorul ce ducea sore camera secretd. Dupd mai pu(in de un sfert de ord, ne aflardrn intr-o sald rotundd, care gdzduia doul sarcof'age aqezate vertical, faEi in fa1i. Chipurile decedaqilor. pictate pe capace, p[reau ci se uitd unul la

sarcofagului se dddu in l5turi. Dar, din pdcate, induntru nu era nllnlc. Bursuc igi qterse fruntea de transpirafie gi injurd destul de incet, ca sd nu putem deslugi clar ce cuvAnt

de ruqine rostise.

in

legdturX cu

sarcofagul respectiv, puteau apdrea

doud ipoteze. Ori de la inceput sarcofagul rlmdsese gol, pregltit pentru o inmormdntare care nu mai avusese loc, ori mumia fusese furatd de jefuitorii de morminte. Din pricina acestora, faraonii renuntaseri la piramide qi puseserd sd Ie fie sipate rnorminte ascunse, in Valea Regilor. incercar5m sd deschidem qi at cloilea

-One moment, pleasel ne rugd

Burton s5 aqteptdm. R[scoli iarlqi in rucsacul sb.u qi scoase de acolo un cric minuscul. Nu puteam crede ci un asemenea instrument, in miniaturi, va izbuti sd l'aci vreo treab[. El introduse cricul iu fanta sarcofagului, iar din micul instrument incepu sd tragd un bra[ l"elescopic, extrem de lung. -Ce faci cu drlcia asta? intreb5 tbarte mirat Bursuc. -Nu degeaba a spus Arhimecle: "Da1i-mi un punct de sprijin qi voi rniqca pimAntul", ne rispunse Burton zAmbind. Nu e vorba decAt de o parghie pusd sa acIiorreze printr-un scripete. Tot inven{ia lui Arhimede. celSlalt. Totul deprnde de lungimea bragului -S-ar putea ca iniuntru sd fie pArghiei, care trebuie sd fie mumja reginei? vru sd qtie Bursuc. propor{ionali cu masa obiectului de -Dacd iue masci. de aur pe fa1d, riclicat. $i, intr-adevdr, acfionand fdrd

sarcofag. Spre uimirea noastrd, capacul ced[ foarte uEor. De astd tlat5, gisirdm qi o mumie. Dar nu purta masc5. infiquratd in obiqnuitele

-S-ar putea sd fie ecoul. La marea piramidd, fiecare vorbd e repetatd de cinci ori. -Nu, nu e ecoul! susfinu Burton. Un grup se apropie de noi. Ar putea fi niqte simpli lucrltori de pe lentier. dar qi polilia. in cel mai rau. caz sunt ucigaqii lui Ferguson. -Oricum, n-ar fi bine sd fim vdzuli

F[ri

!

-Ion are dreptate! slri qi Bursuc. sd mai aqtepte qi o alt[ pdrere,

grdsunul se vAri in sarcofagul gol. Pune{i capacul la loc, ne mai ceru el. Fdrd indoiald cd solicitarea lui Bursuc era perfect logic6, dar foarte greu de dus la indeplinire, qindnd seama de volumul amicului meu. Sdrmanul igi sugea burta. iar noi impingeam cat puteam qi totuqi

bandaje, aqtepta reintoarcerea

sarcofagul rdmdnea intredeschis. Cum vocile risunau tot mai aproape.

sufletului qi reinvierea. Al5turi, doul

furlm nevoi(i sI lSsIm balti

cenotafuri, de fapt, doul sarcofage rnici confinAnd viscerele decedatului. Intr-unul se afla creierul, scos cu niSte cirlige. prin nas. in cel de al

sarcofagul cu Bursuc inluntru, iar Burton qi cu mine ne ascunserim printre firidele mai indepdrtate. De acolo, puteam totuqi asculta Ei chiar vedea aproape tot ce avea sd se

doilea, era depozitat restul viscerelor. Mumificarea lor se ficea separat, l)entru c5 altfel acestea ar fi grdbit procesul de putrefac[ie. Nu erau rrruncate, pentru cd

(:e urma

fdrl ele nici trupul fost

sI reinvie nu ar fi

t'ornplet.

Ne pregdteam sd mergem mai (lcparte, cAnd auzirdm un zvon de

11lasuri.

Ne lipirlm de ziduri,

rr;teptAnd nemiqcali.

-Sunt oameni pe aproape, imi ',o;tti Burton.

intArnple.

Trei indivizi, purtAnd torte in mAini, intrari in sala sarcofagelor. DacI te luai dupi felrrl in care erau imbricagi-, ai fi zis ci sunt turiqti europeni. Ii tr[da insl tenul mdsliniu, specific bdgtinagilor. Unul era inalt qi solid, un adev[rat uriaq, cu o figuri patibulari. Buzele lui groase l5sau sI se vadb niqte dinfi mari qi strilucitori de albi. Intreaga sa infaligare degaja fo(d qi brutalitate. Oricum l-ai fi privit,

inspira teamd. Cel de al doilea era exact opusul primului. Mic, chel, sfrijit, purtAnd ochelari groqi de miop, avea aerul unui funcqionar amdrAt, din cine qtie ce instituqie pLrblicS. gi totuqi el p[rea a fi qeful bandei. Al treilea era un tdnir cu o mustafd groasi, ce nu lisa sI i se vadi gura. Nasul lung gi coroiat iqi pierdea qi el vdrful in mustat5. Nu qtiam de unde, dar figura tAnirului mi se pirea cunoscutS. Il binecuvAntam pe studentul arab, de la Bucureqti, care pierduse multe ore cu minc penlru a mI face sd deprind Iimba lui maternl. Acum inqelegearn aproape tot ce-qi vorbeau cei trei. -Nu e camera din hartS! Vorbise tdnSrul mustdcios. Se grlbi si-i rlspundl sfrijitul: -Nici nu md aqteptam s-o glsim atAt de repede. -Poate ceilalEi au qi dat de ea!

-Ce te faci si crezi asta? il intrebi uriaqul, cu un gest de disprel. -Cobra pe care am intAlnit-o. Cine crezi c-a ucis-o?

-inseamnd cd sunt pe aici, interveni sfrijitul. Si-i cdutaml Aceste cuvinte rostite de ,seful bandei nu-mi cdzuri prea bine. il vor gdsi pe Bursuc. Era primul gind care

imi trecu prin minte. Parcd dinadins cobisent, cdci

imi fu dat s5-l aud pe uriag spunind: -Poate s-au ascuns in sicriele astea.

-Sarcofage, il corectd sfrijitul. -lnduntru, s-ar putea sd gisim ceva aur? mai vru sd stie uriasul.

-S-ar putca, rlspunse sfrijitul, drd prea multd convingere. -Nu de sarcofage ne arde noui! ii intrerupse cel mai tAnir. Eu sunt sigur cd numai incdperea de pe hartS ne va face cu adevdrat bogali.

Sfrijitul

f

Abia acum

fi

il

recunoscui. Daci

purtat un $or{ alb, mi-aq fi dat seama imediat cb era chelnerul care ne servise la restaurant pe mine qi pe

ar

Ferguson. El fusese martor cdnd englezul adusese cutia din bazar qi, fdrd indoiali. ci t-rdsese cu ochiul la papirus. Avearn deci in faId pe autorul crirnei sau pe unul dintre complici. Cei trei bandigi erau probabil inarmafi , iar noi, in afara simulatorulr"ri de mitralierd, mai aveam doar cugitul de vdndtoare al lui Br-rrsuc. Doar cI acesta se afla, cu pumnal, cu tot in sarcofag. $i iar

cobisem, cf,ci uriaqul nu renunfase la ideea lui. -Eu vreau s[ v5d ce e in cutiile astea.

-fi-am spus cd se cheamd sarcofage! il corectd iritat sfrijitul. Uiti-te induntru dacd ai poft5! ingheqasem. Ce se va intAmpla c2nd va da cu ochii de Bursuc? intre timp, uriaqul se apropiase de sarcofagul in care era mumia. Nu plru emo[ionat de ce vdzu induntru. Pe fata lui se citea numai

dezamdgirea. Probabil ci se aqteptase sd gdseascd cel puIin o mascd de aur. -Eu cred cd la intoarcere, ar fi bine sI ludm qi mulnia asta cu noi.

$tiu ci e cerere pe pia1d.

ii

tdie

din

enruziasm.

-$i daci te prind poliliqtii cu

ea?

vor purta cu mlnuEi? -Am infelesl O las aici. Dar vreau sI mI uit qi la cealalti murnie. O fi tot aga de urnti '? Mi se opri ininra in loc. Siirmanr,rl BLrrsuc! Oare ce soartl il Crez)

c'a se

aqLepta?

Cu torfa in min5, uriaqul se rpropie de sarcofagLrl intredeschis. Flaclra juca urnbre infricoqitoare pe perefi. Cu mdna liberir trase de capac.

[)ar diniruntru, [Aqnird rn0inile lui Bursuc, flcute gheari qi insolite de tun rf,get asurzitor, scos din 1'r-rrrdul

zadarnice. Aqa curn se intdmpli uneori cu inelul care intrd pe un deget qi r.ru mni poate fi scos, la fel se petrecea acum cu Bursuc. Ar fi trebuit sI spargern sarcofagul, dar zgornotul i-ar fi atras inapoi pe bandili. $i nici distrugcrea unui obiect irpru-[inlind tczarrrului egiptean nu ne venea la indenriirri. in cele din urmi, hotirririrn ca pe Bnrsuc s5-l ldsirm deocanrdati in sarcofag, iar Burton gi cLr mine sir ne vedern de drum. Solu[ia aceasta nu fu insi deloc pe placul hiperyonderabilului meu amic.

-Singur, aici? Doar eu cu M[car si fi

murnia'? Nu vd e mila? fbst qi eu mumiflcat.

rirunchil or: -BAU! -Vrei? Nu-mi veni sd-mi cred ochilor, Mi privi aproape ldcrimAnd. cind ?i vizui pe cei trei bandiqi luind-iEi mullumesc! Altceva mai o la sinltoasa, abia mai rirsuflind de bun n-ai gisit pentru mine? spaimi r;i fdrl sI cuteze mlcar o -De exemplu? privire inapoi. -De exemplu, o Iinguri de Noi izbucnirdm in hohote de pan tofi. ris. Superstitia fusese mai tare decdt -Ce sf, faci cu ea? indrirzneala bandigilor. Deqi hotiirifi -SI ies naibii de aici! sir jefuiasc[ morminte, se temeau -Cu lingura intri... in pantofi I incd de rizbunarea murniilor Ei -Eu am s[ incerc sI iesl ILrseserd convinqi cI cineva de pe -Din pantofi? lLrmea cealalt5, vreun strigoi sau un -Vad ci-{i arde de glum[. Daci lcitctn cunt ii spuneau ei, se intorsese ai fi tu in sarcofag, n-ai mai glumi" sir-i pedepseasc[. Se punea insi Vreau sf, ies de aici. Cdt rnai repede! intrebarea cAt avea sI reziste farsa? -Bine, dacl gisim o lingurS, gi{ )are bandifii nu ser vor intoarce? Nu o aducem imediatl \'or vrea sd se convingd dac5, intrCu toate protestele lui Bursuc, ;rtlevir, avuseseri parte de o intdlnire Burton qi cu mine ne vdzurf,m de , rr o fantomi, qi nu cLlmva era totuEi drum, deqi, sincer vorbind, eram r,rr-ba de o fiin(d vie? Trebuia urgent foarte ingrijora(i de soarta amicului ',:i lscoatem pe Brrrsuc din sarcofag. nostru, rdmas singur pe post cle l);rl incercirile noastre se dovedird mumie. ,:;:tt,!lt:t:t,

MUMIA VORBE$TE

romdneqte?

-Mmm...

Profesorul Spineanu se opri din

povestit. Din pricina cdldurii, i se aburiserd ochelarii. Si-i sterse cu grijd, apoi continud: -Ce am sh vd istorisesc acurn, strnt lucruri ce le-arn aflat mai tdrzfu,

cind am izbutit sI-l scoatem

pe

Bursuc din sarcofag. Aqa cum v-am povestit, prietenul nostru, destul de amirAt, rdmisese sd ne agtepte in strdrnta lui cuqci. Deodatd capacul sarcofagului de peste drum se d[du uqor de-o parte, cu un scdrqdit lugubru. Lui Bursuc i se opri inirna in piept. Mumia scoase uqor capul. AvAnd bra{ele inlepenite, Bursuc igi fdcu cruce cu limba in gurd qi apoi murmurf,: ,,Aiuti-md, Doamne Hristoase! Anubis ista e in stare si mb muqte". Deqi mumia nu avea deloc cap de cAine sau de hiend, cum ar fi

trebuit sd aibi zeul invocat

de

Bursuc, neliniqtea amicului nostru

-Am priceputl Nu $titi

rominegte. Puteqi spune ceva in egipteand. Poate voi ingelege. Intr-adev5r, mumia rosti cAteva cuvinte. De astl datd. fu rdndul lui Bursuc sd munnure: -Mmm... Vdzind cd prin viu grai nu e chip si se ?ngeleag5, Bursuc incercd o convorbire prin semne. MiqcI degetele in diferite feluri, se strimb5, dddu din picioare qi culmea fu ci mumia in[elese intrebarea: "Auzi, vecine, [i-a sosit sufletul, aEa cd ai reinviat?". Mumia d[du din cap, in semn cd intr-adevlr asta

i

se intirnplase.

Cdnd la intoarcerea noastrd din

explorare, Bursuc ne povesti ciudata convorbire cu mumia, noi gAndirdm: fie cd lui Bursuc i se n[zdrise toatd povestea, fle cf, amicul nostru min{ea, qi inventase incredibila aventurd ca

rdspunsul

si pari mai interesant. Dar cAnd deschiserlm sarcofagul, in care mumia ar fi trebuit sA-$i aqtepte sufletul, aceasta se flcuse intr-adevdr nevdzut5. Sarcofagul era gol. Nu ne mai bdturim capul ca sd afl5m adevdrul, important era acum s5-l

-Dumneavoastrb sunteti

din capcana in care rlmisese

mumie? se interesii binevoitor amicul Ineu.

prizonier. L-am tras de m6ini, l-am pus sd se rdsuceascd gi sd-qi sugl burta, iar cu eforturi din partea noastrd, qi mai ales din partea lui, izbutirlm s5-l eliberim. Cu lanternele

crescu vizibil. Ieqitd afarl cu totul, ar[tarea se uita curioasii la locatarul sarcofagului de vizavi. Ba chiar se apropie de el. Bursuc se sirn{i obligat s-o salute.

-Hello... Ziua bund.

-Mmm... sund

scoatem gi pe sdrmanul nostru prieten

mumiei.

-Mmm... -ingeleg cI fiind legat la guri nu putefi vorbi. Sau nu cumva nu qtiti |,'i..1tr.&Z,'tt1t€$,?$:ii8wtwl,

rLprinse, pornirim in cu totul altl clirecqie dccAt cea pe care o cxplorasem inainte de a-l llsa pe Bursuc singur cu mumia. CoridorLrl pdrea destul de asemlndtor cu cel ciinainte. Brusc, in lumina palidi a lanternelor, ziririrl pe zid o noul

inscripgie hieroglifici. -Ce crezi ci reprezinti? mi intrebd Burton, cdutdnd in nenumlratele lui buzunare mictrl alfabet al hieroglit-elor, binein{eles

fir[ s[-l glseascir.

-Pe mine de ce nu se

mi

intrebi'?

o[[ri Bursuc. -Poftim! Te intreb:

ce

reprezinti hieroglifa asta? -O ordtanie. -E un qoim. -Md rog, eu nu mi pricep la l'tori -La faund, il corectai eu. $i mai !

departe?

-Un om legat la cap. -Exact! Ce inseamnd asta? -C5-l doare qi n-are, siracu', rrici rn[car un antinevralgic.

-N-ai nirnerit-o! Dar spune, rnai departe ce vezi?

-O frunzl... -De lotusl -Se poate! Eu nu m[ pricep la

Vorbeqte politicos!

-Nu te supira! Aga scrie: "Nu bate la cap!". Nu vezi ci cioara aia il cioclneqte la cap pe bietul om? -Nici vorb5. Textul spune cd faraonul a luat prizonieri 6000 de

mi

cluq rn

ani.

-De trnde ai mai scos-o Ei pe asta'? se enervd Bursuc.

-E foarte simplu. $oimul e simbolul faraonului. Capul legat rcprezi ntd prizonierii.

Florii de lotus i se spune in - HA. Tot HA insemnd qi

egipteand

o mie. $ase frunze inseamnd... - 6000, imi rlspunse repede Bnrsuc, rndndru de cunoqtin[ele lui aritnreticc. Dar parcl spuneai cd fhraoneasa aia... cum - Hatgepsut !

ii

soune...

-Hat.. $i aqa mai departe, parci zrceai ci n-a purtat rdzboaie. Atunci de unde atA{ia prizonieri'l

-Se rnai liuda si ea ca toti faraonii. -Zidul e spart aici, ne intrerupse discuqia Burton. Era nervos cI tot nuyi gasise diclionarul qi se apucase sdqi caute chibriturile, in lipsa cf,rora nu-gi putea apriude pipa, pe care, de

asemenea, o cduta disperat, ned0ndu-qi seama ci o [inea in gurI. I aund. Dupi spXrtura care pdrea c5. nu -La flord! il corectai eu din nou. duce nicdieri, zidul continua, iar pe -Parc5 spuneai "lafaund". De el se putea vedea ce mai rimisese r t) rni incurci? din inscripgia descrisi anterior. Era lline. Las-o incurcat5... Deci, dupd vorba, de astd dat5, de niqte siluete trrc, ce reprezint[ imaginea asta? purtind in spate saci grei. -Nu md bate la cao! -Cu dqtia ce-o mai fi? intrebi -Tu m-ai pus sd te intreb. Bursuc, nemaiavAnd curaj uI de a igil

,::,tt:t/.

t:;jt

;a:aAatl

a:rat: arit.,.:,:r::rtttti,t,::,,.t,:,':.:

descifra el insuEi hieroglifele. -Par a fi prizonierii care aduc prada de rdzboi. -Cred c[ Spineanu are dreptatel

md bitu Burton pe umir in sernn de apreciere. Apoi adlugi: Si sperirn

c[ nu vorn glsi

camera goali ca buzunarele mele. Mi-e cu neputin{5

s5-rli giscsc chibriturile in ele. Probabil ci le-an pus altundeva. Dar unde? in schimb, sunt sigur ci in sacii purta[i de prizonieri , trebuie si fie cclrnorile peste care vont da in cam-

era secreti.

-Dar r-rjte-o qi pe buna notrstrl cunoqtin[d, ne aritl Bursuc chipul zeului Aker. intr-adeviir, zeul cu doui fele mergea in fruntea plutonului de pflzonlerl. $i inainte de a apuca si-i spun o vorbi de laud[ pentru spiritul sdLr de observa[ie, Bursuc rdsuci capul dublu al zeului. in acea clip5, se auzi u n scrAqr.ret p utern ic, iar s ub picioarele amicului rreu se deschise

IN CAMERA

trapil Cu un urlet de groaz5, el se pribuqi in abis. Ecoul qipdtului siu mai stirui o vreme, dupi care trapa se iuchise la loc. Nluciqi de acest accident, o,

incercarlm, qi

er-r,

gi Burton, si

rlsucim din nou capetele lui Aker, dar de data asta mecanisrnul se incdpl{And si nu mai ac{ioneze. Ori se stricase, ori cel care-i instalase mecanisnrul, il construisc dinadins astt-el ca intrusul, ce ar

fi

ajuns pdnl

aici, si cadd intr-o capcani Ei si nu mai poatd ieqi. Bineinfeles ci apdsarlm qi pe alte figuri, in speran{a s5-l scipdnr pe Bursuc. Dar nu ajuti nimic. Trapa rhmdnea nemiqcatd. -Sd cdutlm alt drum! propuse Burton. Poate mai existf, o cale de a pitrunde in camera reginei. -Pe hartd. nu tnai e alt drum. Mi-e teamd c[ Bursuc va fi nevoit sd a$tepte acolo reintoarcerea sut'letului. -Trebuie sf, incercdm!

COMORILOR

CAnd rostogolirea lui Bursuc prin neaqteptatul put lui sfArqit, prietenul meu se trezi in faqa unei

statui aqezate pe un tron. E,ra vorba de o f-emeie impodobit5 cu tot soiul

de bijuterii scumpe. Perle

qi

pandantive de aur, in care strdluceau pietle prefioase, ii atarnau pe piept. La urechi, purta cercei grei din aur qi nestemate. LAngi statuie veghea un .::,,:)1:::aa.:t:1,.,:;.,:::4..t:r':::,:.::a,:,.:::,,:.1::ll:.:.:

ir:l:.:il:ii:ltLi:li:r!til:l:iirlr,;;,

ibis sculptat din granit negru. Doar ciocul- qi picioarele ii erau vopsite in rogu. In jur, se aflau gr[rnezi de vase

din aur. Potire, vaze, cd,ni, amfore zdceau laolalti cu nenumirate br5tlri qi inele. PAnd sd se dezmeticeascl unde se afld, Bursuc auzi un glas melodios de femeie:

-Str5inule, fii bine venir in licaqul meu de tainil :irll;ti:l i

rrti r :t

:ii:lt i:,iil,lttrl

!. i:,1..:,,;,

Bursuc clipi de cateva ori, Lrimit de ce auzea, apoi indrdzni sI

-Ascultf,, strlinule, ai venit sii vorbeqti cu mine sau cu inaripatul

intrebe:

Ista'1

-Cine a vorbit'?

-Eu, faraonul. Clasul venea .liniuntrul statuii. Nu te prosternczi inaintea

mea'?

Bursuc prinse curaj.

-[a, nu te mai prosti. Ieqi afarii cle unde te ascunzi- Vreau sI te vdd. -Dar sunt in faqa ta. Nu nrl v

-El s-a bigat! se scuzi prietentrl meu. Dar nu vI supiragi, slru-rnAna,

dtrmneavoastri sunte(i femeie sau birbat'l -Binein(eles cd sunt femeie. - $i atunci de ce purta{i barbd? -Ca si fie faraon, il l[muri i

bi

sul.

-$i fnrd barbl nu se poate?

ezi?

-Pe matale? Dar eyti stuluir'. Cum de vorbegti? -Ce vrei? Sunt 3500 dc ani dc cdnd n-am mai avut prile.jul si rnai rchirnb qi eu o vorbd eu t'incrl. O voce foarte subqire sc ficu qi ea auziti: -$i dacl ai qti ce vorblreaq[ era. Bursuc intoarse capul din ce in ce mai buimdcit. -Acum cine a vorbit?

-hnposibil! rlspunse Toth. Aqa cuur Lrn ibis fdrd cioc nu e ibis. Bursuc df,du din cap, destul de

-Eu! Era limpede cd vocea provenea

-$i blrbaqii ce spun la toate

din dreptul ibisului. -Cum iqi permigi sd vorbeqti aga despre o faraoneasd'? Eqti o pasdre l'oarte obraznici. -imi permit fiindcd sunt zeu. -Nu m-oi fi pricepAnd eu nici la f-lord, nici Ia t-aun[, dar vXd c[ eqti pasdre

toatl

ziua.

-Ba sunt Toth, zeul scribilor

qi

rrl scrisului.

-Atunci, poate mi ajuqi qi

pe

nclimurit. -La noi, doar la circ mai existi fcrnei cu barbi. Altminteri, femeile poartzi pantaloni ca blrbagii, fumeazb ca birba[ii, ba unele qi beau ca bdrbalii. Uncle mai pui cI sunt qi fernei care se rad in cap, tot ca birbaqi i. astea? mai vru sir qtie ibisul.

-Ce sd spun[, siracii? Unii igi vopsesc pirul blond ca femeile, il las[ lung ca f'emeile, poarti cercei ca fem eile. L, umea harabab ur[.

de v eni

t

o

-$i atunci ce te rniri ci er-r rniam lipit o barbi'l -Nu mI rnir, siru-mdna, dar vd

sti

groaznic. -Eqti prea indrizne(. Am sd pun qerpii sI te nlinAnce de viu.

-Nu vor putea! -De ce? -Fiindc5 sunt gata rnort...

rrrine. Spineanu spune cb fac o groaz.d

,le greqeli de ortografie. De astd datd, fu rdndul reginei .;;i intrerupd discuqia:

a

de

fl'ici.

,l

55

-Cu atAt mai bine. Vei rlrnAne aici, in vecii vecilor. Ai indrlznit sI intri in sanctuarul meu de taind. Aici vei rdmdne!

-Dar de ce eqti aqa

de

pricinoasl /

-Mi-ai tulburat liniqt.ea netulburatd de atitea mii de ani. Ai risipit colbul aqezat aici de secole. -Nu-i ninric. il aqe" la loc! -Ai si-ni fii slugd pe veci -E, in regull. Dar acum ce .

facem? Nu mdnclm ceva? CI rni-e

o fbame! -Nu manchrn nimic. -$i ca felul doi? -Aici nu avem decdt prirnul fel. -Spineanu imi spunea ci, odatd cu deceda{ii, se ingropau qi alimente! -Crezi cd mai sunt proaspete'l

-Atunci, sd-l frigem

pe

pisdroiul dsta! propuse Bursuc. Ibisul ridicd ciocul firrios: -Ai innebunit? Vrei si mdnAnci un zeu? -Dacd-i mai proaspf,t. -Am s6-gi scot ochii cu ciocul!

-Ce sd fie? Md cert cu plsdroiul Ssta afurisit. Vrea sd-mi scoatd ochii.

-Cum s5-!i scoatd ochii

o

statuie?

-Nu, cd vorbeqte. $i are un

papagal, mamd-mam5!

-Ai visat, Bursucule!

am

incercat eu s5-l linigtesc. -Ba nu! Totul a fost aievea. -Ai vizut incdperea inainte de a-[i pierde cLrnoqtin(a, qi pe urml visul a luat-o razna.

Bineingeles cI Bursuc a continuat sd susqini incl destuld vreme cI avusese o c()nfrunlarc cu insdqi regina Hat$epsLrt ins[, din fericire, Burton incepu si dea semne de neribdare. -Mai avegi de gind sir trlnciniqi mult? ne intrerupse el. -Ce vrea qi zdpicitul ista? se

stricatd: -Ba n-ai sd-mi scogi nimic... Ba n-ai sd-mi sco[i nimic...

L-am scuturat de cdteva ori, pAnd ce a deschis ochii. -Ce-i cu tine, Bursucule?

era

nccunosculi, ca sd nu mai amintesc despre rostirea inversi a cuvintelor. Am incercat sd stenografiez sunetele pe care le auzeam qi, in parte, am reuqit. CAnd eram mai adAncili in

ascultarea unui dialog vechi de cdteva milenii, un rdget gutura[, contemporan cu noi, se suprapuse vocilor din trecutul indepdrtat: -MAinile sus! Erau scumpii noqtri prieteni,

care ne urmiriserd in

sala

sarcofagelor, dar fuseseri goniqi de prezen[a de spirit a lui Br,rrsuc. Tot

ei, probabil, il uciseserd qi

pe

sdrmanul Ferguson.

-Ba pardon, ripost[ amicul meu, plin de ar(ag. Voi vregi sd jefuiqi.

Scopul nostru este pur gtiin[ific. Tradu-i ce am spus! imi porunci B

ursuc.

MI executai pe dat5.

Dupd

cLrm qi riposta qefului bandei veni in tdrziere:

firi

-Sunte[i niqte rnincinoqi! Asta sunte[i. Niqte hoEi, ca qi noi. Doar cd

noi suntem egipteni. Ludm ce

ne

aparllne.

-Apargine statului nu voud, le replici de astd datd Burton. O noud rbpiiald de arm[ curmi qi elocven(a inventatorului. Nurnai cd de asti datd arma nu aparlinea nici unuia dintre bandi(i.

La fel cum nelegiuilii

ne acelaqi mod,

-Era vorba sd inregistrim discufiile ce au avut loc in inc[perea

piatr5, se fdcu buc5fele. Englezul vru

rsta. Poate aildm qi cum a murit

si se aplece, in speranfa deqartd ci lar mai putea salva, dar un glonte ii opri avAntul. Din fericire, glontele nu lvea decAt rolul unui avertisment, afa incAt Burton scdpd nevatdmat. in

ii inconjuraserd pe bandiqi. intre ace$tia, se distingea qi amicul lui Bursuc, mumia. DesficAndu-qi bandajele de pe fa[d, l-am putut recunoagte pe chelul tuciuriu. care sc oferise la restaurant sd ne descifreze hieroglifele. Se prezenti foarte

schimb, piesele aparatului

ceremoni os:

Englezul, sim{ind cd Bursuc referise la el, ridicl tonul:

se

-Lasf,, Hora[iu, ai si-mi ce parcd nu se mai terminau, l-am glsit pe Bursuc cu ochii inchiqi gi murmurdnd ca o placd de patefon

pricinl ci lirnba lor ne

-Ce zice? md intrebd Bursuc. -Cd am venit sd furdm comoara regrnel.

Nu aveam incotro! Ridicar[m tofi trei brafele. Cu acest prilej, uitAnd ce (ine in mAini, B urton scipd aparatul care, cS.zdnd pe dalele de

r51oi Bursuc.

Hatgepsut.

Cdnd am ajuns in incipcrea de taind, facdnd un ocol prin coridoare

rdsunard doud glasuri deosebite, unul

de femeie Ei altul de birbat. Din pXcate, ne era cu neputin[5 sd intelegem ce vorbeau. Atdt din

povestc$ti altiidata conversit!ia ta cu

regina,

mi strddui eu sd stdvilesc

lui Bursuc. intre timp, Burton iqi

logoreea

aparatul qi lipi

scoase

membranele rnicrofoanelor de perelii incdperii. Ne

auzirdm intdi vocile noastre. ce e drept destul de greu de recunoscut, pentru cd vorbeam ca niqte gcolari ce

se loacd rostind cuvintele de-andoaselea, dar dupd o pauzl

r-ispAndirI in

se

in treaga incdpere. Inventatorul se uita disperat la ele. Intreaga lui muncd se dusese pe apa simbetei din pricina unor nelegiuili. Sfrijitul ni se adresd cu glas l)i[igdiat, intr-o englezi aproximativS: -Agi venit sd jefui{i comoara

inconjuraserd pe noi,

in

oameni purtAnd uniformele poligiei,

-Sunt cdpitanul Omar

al

Rahman, din departamentul de pazd

a monumentelor istorice. $tiu cI de la inceput nu v-am inspirat incredere qi pot s5 vd infeleg. De altfel, nici voi

nu-mi pdreali chiar nigte indivizi nevinova[i. M-am convins ulterior cd

cornori apartinend patrimoniului nostru. Ascunzitoarea mea din sarcofag qi deghizarea in rnumie, nu erau decAt un mijloc de a putea nrrniri mai bine ce se petrece in subterana templului. Dc altfel, qi noi dorearn si

aflim

imi porunci din nou amicul

M-am executat, la

interveni la timp, cAnd mAinile bandililor.

a1i

incbput pe

care

cdpitanul imi rlspunse: -Regret din suflet, dar eu nu avealn harta Ei am ajuns destul de greu pdnl aici!

-Dacd interveneagi mai Ia timp,

faqa noastrl

ltimul dialog dintre Hate$psut $i ci - Senrnrrt. Spineanu umbld iariqi intre

rrrhitectul

lrirriile sale qi irni intinse un [ext. -lata qi traducerea acelui dia-

Aici sd-mi ascund tot aurul

sI mi ascund qi eu, nevoie. Nimeni si nu gtie clespre acest loc, in afarl de noi doi. -Dar lucrdtorii'/ -Ornoari-il

Am luat textul cu miini trernurAnde. Aveam si af'lu o tainir,

-Pe cei

-Oricurn, bine cI a[i ajuns Auzi, dar tu, Ioane, barbi tot trebuie sd-fi laqi. Micar un an!

care stf,ruise de milenii. Spineanu mai rLprinse o lampi aflatl pe masa lui cle lucru, iar eu incepui sI citesc.

meu

-Pentru mine ai rlmas toI

ln

odaia

LUI SENMUT?

-Eqti indrdzne[, Senmut! -Sunt, fiindc[ qtiu

profesorul ui

Spineanu, stdruia aroma be{iqoarelor

arse. Pe tlviga ce le suslinuse.

se

formase o grdmljoard substangiald de cenuqd. $i incl nu aflasem dacd se

limurisc laina mortii

reginei

-Atunci...

Aici textul lua sf0rqit. Eram, il intrebai pe

prot.esor:

-$i

-$i cum s-a terminat toati

A fost ucisl

-Nimeni nu va qti niciodatd cu precizie. Dar dacl ar fi sd ne luim dupd obiceiurile timpului...

am in{eles.

tcarnS, Senmut. Mi-e teaml de 'futmes, nepotul meu. Am credinql ci se va rdzbuna pcntru cei 20 de ani in care am domnit in locul lui, qi in care s-a simfit ca un cdEelLrq . -Era un copil. Nu putea domni! -Dar Lrn copil arnbi{ios. (lrescuse qi eu tot nu i-am cedat lronul. Acum a adunat in jurul lui o t eatd de tineri setoqi de sAnge, ca qi

unul a scipat gi a insemnat cum a qtiut locul cornorilor" Altt-el. harta nu ar fi

t'l

sd

-Avearr insi notele stenogral'ice

mele

.

-Cu sunetele intr-o ordine r

n

vers5.

petrecut

muzeul din Cairo. Bandigii au o vreme indelungati in

inchisoarea pe li-am descris-o. Bur-

puzz,le

ton s-a intors la Londra, cu gAndul si-Ei refacl aparatul. Bursuc gi cu mine anr revenit la Bucureqti. -$i tuina Inorlii rcginci

total disparate, trebuie imbinate intre ele pentru a obqine un tablou inteligibil. afa arn l-ost nevoiqi gi noi irnbinim sunetele notatt: de mine, uneori chiar greqit, pentru a forma cuvinte cu care, abia dupi aceea, sd reconstituim propozigii qi fraze. in

-Urma s-o dezlegim, dupf, ce vom fi putut reconstitui convorbirea

ci ai rrevoie

Hatr;epsut?

..

de mine! Ji-am ridicat un templu, cum nu e al doilea pe lume. -Nu imi este de ajunsl Mi-e

-Exact! Am chemat in ajutor un fost coleg de-al meu de la Universitate. El se specializase in Iimbile orientale. Cu eforturi inirnaginabile, ca intr-un joc de

Hatqcpsut?

sau.

celor doi, inregistrati dc aparatul lui Burton. -Aparatul era distrus, dupd cAte

Hatqepsut.

povestea? intrebai eu foarte curios. -Toate obiectele de preq gisite in incbperea secretd au fost dr,rse la

e

mareI

l'emeie.

SPUS HAT$EPSUT

avea

totuqi, nedumerit, aqa c[

insuqi faraonul?

I.A

in carc nu poli

incredere. -E greu de qtiut! Ademenirea

-M-ai chemat, stipdni'l -Stipend? Ui[i ci vorbeqti cu

distrugea aparatul. Tradu ce am spus!

CE

fi

didu din

I-am tradus arnicului spusele cdpitanului. Bursuc cap.

qi

nestematele, aici

dacir va

-Pe to(i'/

!

mormii Bursuc imbufnat, poate cd nec[jitul [sta de englez nu-qi

Lr

in

log.

unde este camera comorilor.

Suntern bucuroqi cd am putut

cele din urm[, avurlm

nreu.

in care fragmente de imagini,

l:rci astfel, ca sd nu poatd

fi

ajuns niciodat[ la Ferguson. -Care nici el nu a avut prilejul sd se bucure de ea, cum probabil nici lucritorul care o alcdtuise. Cine qtie ce s-o

fi

intAmplat qi cu el.

-Dar Burton/ $i-a mai reficut aparatul?

-A doua zi, dupd ce izbutisem desc if rim stenogramd, i-am

.

-$i ce-ag putea face eu? -Si intireqti incdperea asta.

-lar dintre lucrltori cel pulin

Sd

gdsiti.

a;a zisa

copie. Nu mi-a rispuns. Uitase gazele deschise qi...

SFAR$IT

,,,a.:,aii:

:;tai

:t

',

rt

:.:,:.,1.;)

mea

trimis la Londra o

;;1,

::,it"::;:..t:...a:.: :l:ir:,la:i

,-,i:::,i1r,.,,,.,,,,,

Short story

Ag$ena Mogotu

?Aparrt+tzzo u trecut trei ore de c0nd mI plimb in sus ;i in jos prin

Motto: ,,Life is a l-ady" (Sanatana)

parcul as(a yi inca n-am reu;it

sI pozez nirnic. Nu v5d decdt raqe qi lebede. Da' stau, ce si fac, pentrul 10.000 de marafe[i stau qi-o sIptirmAnI, dacd trebuie... Asta nu mX irnpiedici si sper, torur;i, cd in urmdtoarele ore vor pica qi niscaiva tipe prin zon5, altfel n-o si md ales decat cu un ;ut in fund. Numa' sa nu

apari vreun deqtept pus pe faicut

ci incd nu mi-au trecul vindtdile de la ultima bitaie. Dom'ne, am aflat pe pielea mea ci poze pe aici,

mu mai existi nici un pic de respect pentru primul venit. M-apropii incet de o alee, pe care (opdie, fnrd griji, un copilaq. Bun qi dla! Mi ascund dupd un rufiq, scot camera qi fac repede cAteva poze. Nu

m-a vdzut, sl5vit fie zeul holilor de .sufletgt qi poare

ci-mi

scoate

in

cale

qi familia copilului... Mai bdntui pe aleile umede vreo juma' de or5. Mi s-a fdcut foame qi ra{ele de pe lac aratd aqa de bine... Dar nu! Am promis cX nu mi ating de ele. Nici de puii de lebddd qi nici de rnamele lor. N-am de ales, tre, si

indur foamea sau sf, pasc iarbi. Numa'

cI

nu-s hipopotam.

Tre' si-mi f'ac norma: l0 MB gi am de-abia 2 MB. Copilaqul ila era cam sllbuf, deaia mi gAndearn ci rr l'i lain sa picc niqte tipe, astea au cam 4 MB fiecare Da'de unde sd le iau, cI parcul ista vid ci nu le atrage? $i nici n-am voie si schimb loca(ia, ordinul a fost mai de poze cu umani.

mult decdt clar. Mi-amintesc de zilele in care am flcut primele poze. Ce nItAng eram! $i repezit, pe deaupra, ca to[i incepdtorii. Mi apropiam prea mult de susrsS, eram observat qi, astfel, pe

camerd nu se mai inregistra nimic. Ardeam biEii degeaba. He-he, cdte cucuie aveam qi atunci de la castanele

incasate- Mda... Au fost vrernuri grele, nu se mai ldsa nimeni pozat, se prinseserd to(i cd vampirii nu le mai sar la beregatd, ci le captureazd sufletele cu o camerd digital5 qi apoi le prelucreazd cu un program special. Am fost printre primii in materia asta, lucram pentru cei mai boga{i dintre vampiri qi toatb ziua alergam dintrun loc in altul. Asta pAni cAnd ne-au scos in afara legii qi a trebuit sd mi pierd pentru o vreme in mullime.

Noroc cd strdnsesem destul mllai pind atunci, suficient pentru a rcLrqi sir pun la punct un sdistem propriu anti-paparazzi. Doar nu era si risc ca tocmai eu si ajung mic dejun pe tava lui Dracula... Un miros puternic de vanilie rnii treze;te din visare. Era qi tirnpLrl. Daci mai inaintarl ciqiva rnetri, nr ar fi observat. Sunt doui tipe triznct, stau pe burti, in iarbl, faq[ inr ta[ir. Mmm... Vred cI tocmai arn glsit diferen[a de 8 MB care-rli lipsea. Tlebuie si md gribesc, intensitatca luminii incepe sd scad[ qi n-aq vrea sI folosesc blitz-ul. Mi agcz irr -uenunchi qi scot carnera, firl nici cel mai mic zgomot. Blonda e chiar dr[gu{a, dacd n-aq fi aici in interes de seviciu; aq invita-o la o inghe{at5. Ce sd-i faci, nu le pofi avea pe toate, rru? incadrez, focalizez qi apls ,,Soul Capture". Pe toli strulii qi bizonii Ultirnului Imperiu! Au inceput sd guiqe alarmele, tipele se ridici rapid

bancheta din spate, sperind sI se tennine clit mai repede tot balamucul irsta. Urdsc scenele cu public. imi ia amprentele qi-mi spune sf, rni dezbrac. $tiu ce urmeaz5, dar nu-mi fac prea multe griji, pentru cd stratul rneu protector anti-fbtocopiere MI a;ez pe locul marcat qi zlmbesc spre camer[. $tiu sigur c[, qi dacl peste fiqierul meu ar da vreun hacher, tot n-ar putea si-l foloseasc5. este activ.

Antisolina din stratul protector face in-rposibilI o eventuali folosire r-r lterioarl a imaginii in scopuri gastronomice.

Uf. rn-am ales cu o arnendl! Suma nu e barosand, dar aq fi preferat s-o pdstrez in buzunarul meu. Asta c... Scot banii qi pl5tesc, apoi mi se di drumul si plec. Am scf,pat, in sfArgit, de blondir, qi-rni promit ca pe

viitor si tlu mai exigent cu propriilemi gusturi. DeEi, recunosc, blondele m-au fascinat dintotdeauna. O dupd-amiazi pierdutl. Sd vdd cl in iarbl qi aleargi spre mine, ce-i voi spune celui care m-a angajat, aritindu-mi insignele. $tiam eu xi tre'si mai trag de timp. Poate mai tre's5 fie ceva senzori fotochimici storc qi ceva bdniqori de la el, s5-mi prin preajmi, prea era puternic acopir cheltuielile neprevizute de nrirosul dc vanilie. Asta e... Nltins. azi. Md duc acasd, m-a obosit da, se cheaml cd am tbst nltdng. Mem l5cornit qi l5comia stric[ omenia. stresul ista, nu mai am chef de nimic. Blonda md inha{i de-o arip5, Deschid uqa r;i-mi ridic tle parcd aq fi un pui de-abia eclozat, coresponden{a de pe jos. Facturi... tlupd care mX inghesuie intr-o chitan[e... ToatS lumea vrea bani de ruagind, se suie la volan qi porneqte la rnine. Hopa! Ce-i asta? ,,Soul Proin vitezf, pe strlzile oraqului, cu tection Ltd. Vd aducem la sirenele urlind. Md simt ca la circ, toqi cunoqtinfi faptul ci rnAine, l2 aprilie tlccdtorii se intorc curioqi sI se uite a.c., expirf, termenul de valabilitate ,lrrpI, maqini. M-am flcut nric pe a substantei achiziqionate de dvs-, 9ilf:l:tllat

..?,.,

Antisolin854X3. Daci doriqi creveqii din Mediterana! Strarul meu vi rugim protector anti-fotocopiere... ha! s[ apelagi numlrul de telefon..." pesetnne ci n_a avut efect Mdine, 12 aprilie... MAine. .. nici cdr o cremi de prajr... Mr simt Mi fin cu greu sr nu cad qi cred ci ca un animal incollit de vanitori, care m-am albit tot. Nici nu rnai respir. nrr poate decat si-Ei aleagr glonlut AZT e mAinel AZI e l2 aprilie! Pe toqi ucrgaf. prelungirea acestui termen,

aventuri din benzile desenate pi din i

lustra(ii.

in anii'20, pAni la ascensiunea Lrazismului in Europa, cinernatograful

cxpresionist german fasoneazd f'igurrle premonitorii ale genului, cu filme precum,,Cabinetul doctorului Cagliari " (1919),,,Golem" (1914 Ei 1920), ii conferi, sub semnStur5, lui Fritz Lang prirnele opere importante: ,,

Mabuse, jucdtorul "

(.1922),

,,Spionii" (1928) qi, mai ales, ,,Metropolis" (1921) qi ,,Ferneia de pc [-und" (1929), care aduc in scenl primul robot intr-o societate futuristi

cinematografic omogen. producqia poliricf, foarle limitatd de imprumut ( importantS, reunitl sub aceast5 rnai ales opere de Jules, Verne, etichetl, impune terne foarte diverse Herbert George Wells qi Ray (cildtoria in spaqiu qi cea in tirnp, Bradbury) ,u, p.in colaborlri precise: lunrile extraterestre, rizboiul lumilor, H.G. Wells ql Wittiu1n Cameron mutatia, revolta tehnologica, evolufia Menzies pentru filmul ,, Viala omenirii etc) in moduri narative fbarte viitoare" (1963), Richard Matheson diferite: ficfiune specuraitvr, utopie, Jack Arnord pentru Ei ,,omul care se feerie qtiinqificd, space-opera, din micqoreazd,, (lg5l),Arthur C. Clarke randul cdrora fic(iunea politicd, qi Stanley Kubrik pentru ,,odiseea catastrofa planetar5, ficIiunea spa[ialb 2OOl"(1960), Ray Bradbury politicd, fantezia eroicr sunt marjele qi Jack Clayton pentru ,,Tdrgul

ei sunt mai mult sau mai pulin tenebrelor,' ( l9g3) _ filmele SF tl uctuante

imprumuti decoruri, personaje (Superman, Flash Gordon. Brick

Apropiate de literatura SF, datoriti temelor abordate, printr-o Bradford,

Brabarella, Buck Roger)

gi

dezumaniatd qi prima cilStorie spa(ial5 conforml cu stadiul de cunoltin!e qtiinqifice de mr-rrnent. in Franfa, ca qi in fosta URSS, au loc tentative izolate in aceeaqi perioad5, strdns legate de diversele filme de avangardd: ,,Oraqul lovit de trdznet" (1924), qi ,,Parisul care doarme", ,, Raza mortald",,,Aelita" (| 93I). in ceea ce priveqte Anglia, Alexander Korda produce o operd uimitoare, adaptatd special pentru micul ecran de citre Wolls - ,, Viala viitoare" (1936), care contribuie sd legitimeze d.p.d.v. cultural genul promovat de citre ilustrul romancier, prefigurind in acelayi timp" prin cfectele sale speciale evolu{ia t:inematografiei SF. Dar aceastd

rrtopie socialI sub forml de rrvertisment, in care se succede

rirszboiul rnondial, intoacerea la lrurbarie gi venirea monrentului .rtotstdpAnirii raliunii. constituic un r'pifenomen in domeniul ficliunii

speculative, dominati fdrd discr"rgie pAnb atunci de cinematografia germana.

Mai pragmatici Ei allati intr-o preqtiin(ific5, fazd America dezvolti

de la inceputurile inci cinematografiei vorbite o producfie irnportant5, divizati clar intre dou6 infl uen[e: cea a cinematografului expresionist german. pe de o parte (vezt ,,Frakenstein "/193 1, ,, Insul doctorului More au " /1932, ,, Dr. Jeckyll qi dl, Hyde"l1933 qi ,,Omul invizibil "ll933), care va crea o lung[ serie de savan{i nebuni gi de monqtri,

devenili rapid stereotipuri, iar pe de alth parte cei din benzile desenate cunoscute, din care se adapteazl episoade de serial ca ,,Dick Tracy" (1936), ,, Flash Gordon " (1939) sau ,, Buck Rogers " ( 1939). Ccl de-al doila rXzboi mondial qi rdzboiul rece care a Llrmat au reinnoit ternele. ficind din anii '50 o perioadd bogati, rrai ales in rivin[a filmelor din categoria SF. In Japonia, oroarea alomica trezeEte monqtrii epocilor imemoriale, ascunqi in adAncuri ,,Godzilla" (1954), .,Rolan" (1955): in acesl timp. America iqi exorcizeaz[ spaimele, evocind mutafiile provocte de atom in interiorul genomului uman qi nonuman (,,Monrstrii ataci oraEul " 1954, ,,Taranttrla" 195-5, ,,Ornul care se micqoreazd" | 957, precurn qi invaziile de extratereqtri amenin{[tori (,, Obiectul venit din altX lume "/ 1952), ,, Rizboiul lumilor " 11953, ,,Farfuriile zbur[toare ataci"/l 956),

devenite cu atdt mai anrenintdtoare cu cdt zrceqtia iqi disimuleazi originea

sub un inveliq uman (,,Meteorul n0ptii " /1953, ,, Invadarorii de pe Marte " /1956, ,, Invadatorii profanatori de morurinte" /1956), Dintr-o produc(ie tot rnai rnare qi ntai mediocrd ca realizare se detaqeazd ,,Zrua in care s-a oprit PimAntul ,, ( l9-5 l), filrl in care extraterestrul devine mesager al picii qi sirnbol al armoniei universale, dar qi ,, planeta interzis5" (1956), in care urmele unei civilizaIii extraterestre devin arme mortale pentru descoperitorii lor. in paralel, tema cuceriririi spaqiului cos-

mic este reluatl in fitme cu un tbarte

realist mod de cxprimare (vezi ,,

Destinafia Luna

"/

|

950, ,, Cucerirea

spatiului "/1955); acelagi lucru sc intAmpll qi cu tema holocaustului nuclear (,, Cinci supravie[uitori" / 195

l,,,Ultimul

qdrm "/ 1959,,, panicd

pentru anul zero " I 1962).

in acelaqi timp, producgia englez[ de SF se repliazra cu prec5dere pe serialele de televiziune:

Doctorul Cine?",,, Quatermass,,, ,,Prizonierul" qi,,Statul Damnaqilor', (toate difuzare inrre 1962 qi 1964). Trei titluri sunt de ajuns pentru a revitaliza genul la sfdrqitul anilor ,,

'60 qi pentru a retrasa toate drumurile care i se ofer[: ,,C5lltorie fantastici', (1966),,,Planeta maimu(elor" (196i-) qi, rnai ales, ,,Odiseea spatiali 2001" (

1968), nemuritorul filrn

al

regizorului Stanley Kubrick, care con{ine in germene toatl tematica de film SF a anilor ce vor urma

revenrrea Ia spctce opero, evolu{ia scipati de sub control a qtiln(ei r;i tehnicii, integrarea omului in

Univers, contactul cu inteligen{e extraterestre extrem cle avansate. F'ilnrele unei pri rne perioacle,

marcatd de ingrijoririle proprii sfArqitului anilor'60, evocf, fie universuri represive qi societdli dereglate (,,THX I 138"/ 1969, ,,Portocala mecanicS,,/1971, ..Soarele verde" ll9'73,,,Zavdoz', / 1974. ,,Rollerbal[" 1 191 5), fie universuri in

care arnenin(area unei

1977,,,8T / Extraterestrul"/

Cinematograiia din Europa de

1982) gi spre realizarea unui univers

E,st, orientatd mai degrabd spre so-

gradul

3"

1

informa(ional paralel cu cel real (,,Tron"/ 1983,,,Jocuri rlzboinice"/ r 983). in Franqa, cu excep[ia catorva comedii de interes minor, genul SF nu a avul realizdri majore. in anii '60. insd, se manifesti un oarecare interes pentru el, in filme ca ,,Alphaville" ( 1965), ,,Fahrenheit 451" ( | 966), ,,Te iubesc, te iubesc" (1969) r;i, mai recent, ,,Moarte

in direct"

(1919).

cial qi pedagogic decAt spre spectaculos, a produs o singurd operl de excepfie, celebrul film ,,Solaris"

( 197 I ), in regia lui Andrei 'farkowski. Este destul de vizibil cd genul are o orientare preponderent anglosaxonX, Europa latinS. preferind sd abordeze prefigurarea viitorului siu sub formele mai complexe dar qi mai tradigional-ortodoxe ale alegoriei.

grave dezordini ecologice planeazi asupra lum

ii (,,Alergare in

..Faza

a lY lt"ll914l.

tlcere,, / l9l2,

Odati reinvigorat,

gcnr-rl devine

curdnd teren privilcgiat pentru cxpcnntcntarea de noi tehnici crncrnatografice (trucaje optice, imagrni concepute gi realizate pe cornputer), care reinnoiesc povestiri

extrase din teme rnai vechi:

Semnal Editorial

DtcnoNrAnul. iNt zt I Di

ij

extraterestrul ucigaq (,,Alien"

/ 1 9j 9, ,,Lucrul"/ I 98 1), supeeroul (,,Flash Gordon"/l980,,,Blade Runner',/ 1982), andoizii nesupuqi (,,Lumea Vestului"/l973,,,Sarurn 3"/1980).

cdl5toria spa(iald (,,Srar Trek"

/I9l9),

temporali (,,A fost mAine"/ 1980), holocausrul aromic (..Ziua de apoi"/19tt3) qi conflictul inrergalacric (,,Rizboiul stelelor"/l 977). Aldruri cS"lStoria

de aceste superproducqii, care subliniazi o intoarcer-e pronunqatf,

spre evadare qi spectacol,

se

manifesti preocupiri mui noi pentru problema comuniclrii cu intelisente extraterestre re (,,lntAlnire de

Aurel CAnAger

z\

DINI

Tn 1996. doi autori craioveni iqi I lansau volumele in foaierul I Teatrului Nalional din Craiova, ( u ocazia ,,salonului Benzii l)esenate", care se petrecea in B[nie, printre altele, qi datoritl insistenfei rrnuia dintre ei, pasionat BeDe-fil qi irnportant istoric al genului sLrbsemnatul (dou5 tomuri de Str) Si l)odo NItA. cu un fascinanr .l)icfionar a] Benzii Desenate din liornAnia", prirnul pe care-l vdzusem pind atunci. Acela avea un format ,A4 , ;rre aducea, cumva, a revist[ gi era

F

A\T -i ,\ ANI IA

destul de sub[irel, insd avea o calitate extraordinari - se citea asemenea unui rornan; adicd fdrd sd-l mai laqi din

mdnd. Combinaqia de text scurt biobliografic qi de reproduceri grafice dupX BD-urile autorilor trecu[i in revistd era fascinantd. Mai cu searnd pentru cineva care iqi trllse copildria

la

umbra celebrilor

..PIF".

,,MINITEHNICUS'",,II.AHAN'', ,,VAILLANT" $.a. Finalul lui 2005 a adus din nou