Cpsf_255-256

lumi stranii FALS TRATAT DE ŞTIINlA FANTASTICA

/iferaturâ

originala:

TUDOR ARGHEZI • VICTOR EHIMIU VLADIMIR COLIN • DOREL DORIAN • ION HOBANA • VIORICA HUBER • EDUARD JURIST • VASIIE NiCOROVICI povestiri traduse: ARTHUR CONAN DOYLE • HANS CHRISTIAN ANDERSEN • GHENADI GOR • RAY BRADBURY articole: OVID S. CROHMĂLNICEANU • ALICE MÂNOIU • MAX SOLOMON enigmistica: ION PĂTRAţCU anecdote

TUDOR ARGHEZI

Ruga de seara Infinit! Infinit! Adună-ţi bolţile deodată în şuier prelungit, Şi-n fruntea mea secată Şi-n pieptu-mi aiurit Te-nfige drept ca o săgeată. Simbolic Infinit! Te strînge-n chip de fulg Şi-n mine, lămurii, Te răspindeşte — să mă smulg. Să cad ca un aerolit Scăpat din circuit. Demonic Infinit! Descinde-n mine cum descind Tenebrele-ntr-un schit, Jn care seinele se-ntind Dintr-o cupolă spre zenit Stropită-n creştet cu argint. Cu tine dorul am Să fiu rusplămădit şi şters In slava mea de miligram

De praf, suflat în univers. Şi d o - m i virtutea unui bram, PămîKlu-n

vrăji

să

ţi-l

destram. Să-mi fie verbul limbă De flăcări vaste ce distrug, Trechiă ca ş e r p i i cînd se plimbă ;

Cuoîntul meu să fie plug Ce faţa solului o schimbă Lăsînd în urma lui belsiug. O ! Dă-mi puterea să scufund O lume vagă, lîncezîndă Şi să ţîşnească-apoi din fund, O alta limpede şi blîndă. Şi mă înghite-ntreg, în haos. U m i l , senin şi mulţumit Că las în tirma mea repaos, Şi-o foaie nouă de adaos La cartea vecinicului mit, în care visul mi-e strivit Ca un vlăstar de mărgărit,.

VICTOR EFTIMHJ

E rindul nostru A c u m u n milion dc ani, planeta N e - o cercetau vecini din alte sfere, V e n e a u cu sprintene heiioptcre, I a r alţii îşi o p r e a u aici r a c h e t a . . . Vinaii mamuţi în climele severe, I n t r e p ă m t n t şi c e r f ă c e a u n a v e t a , Perechile, conform cu eticheta, T r ă i a u l a n o i î n l u n a l o r rfc m i e r e . Or fi intrai, pc.semnc-n tlecaden(ă D i H ' - a u ( i i r n n i t si / b o r u l u i c a d e n ţ ă ! Ii: r î i i d u l n o s l r u n i t i i t e i i sii n e - o s t o a r c e m , Sfi nfiscocim proteice unelte. R a p i d e c a l u m i n a , t a r i (fi /A'i'lte ¥ i \'yt.\ia e v r e m e sft l e - o - n t o n r c e m . Martie 1965.

VLADIMIR COLIN

Undeva, un om Pe nisipul negru, singur, omul murea. Traiectoria ce stnibât u s e u n c o r t e g i u d e f o r m e şi m i o r i , r ă s u c i n d u - s e p r i n t r e z î m b e t c şi î n f r u n t î n d t ă c e r i ; d e s c r i i n d i m p r e v i z i b i l e v o l u t e î n t r - o i m e n ­ sitate pasivă, a m o r t ă , m e n i t ă cuceririi ca o femeie indiferentă ; traiectoria î n s e m n a t ă d e m i r i a d e l e a m i n t i r i l o r ; traiectoria ce î n g h i ­ ţ i s e g r ă u n ţ e l e i d e n t i c e şi n e r e p e t a b i l e a l e t i m p u l u i c o n t a b i l i z î n d n n i - f a p t ă şi a n l - r e g i ' e t c ; t r a i e c t o r i a d i s t i n c t ă , u n i c ă , a v i e ţ i i , d e f i ­ nită a c u m pentru totdeauna, devenita brusc străină ca o entitate exterioară supusă judecăţii ; obiect realizat, nerctuşabil ; traiec­ toria vieţii sfirşea aici, f r î n g î n d u - s e în n i s i p u l n e g r u p e c a r e d e ­ g e t e l e l u i îl s c u r m a ţ i , a g i t a t e d e s p a s m e . Zăcea pe spate, sub cerul incendiat de soarele necunoscut. Ftşiltul valurilor alterna cu neverosimile perioade de linişte, d u p ă c a r e oceanul tuşea scurt şi-şi regăsea, egală, răsuflarea. Mai încolo, s p r e stingă, încejiea p ă d u r e a . Z g o m o t e l e confuze a d u s e do v î n t s u g e r a u t r e c e r i furişe p r i n t r e t r u n c h i u r i l e roşii, e v o c a u s a l t u r i u i m a t e d e g o a n e p a t e t i c e şl ţ i p e t e î n ă b u ş i t e . I a r m j i d e p a r t e , d i n ­ c o l o d e z o n a p ă d u r i i ? N u - i m a i e r a d a t s ă a f l e . A g o n i a l e n t ă îl p u r t a I n e v i t a b i l c ă t r e c l i p a c î n d a v e a să s e t r a n s f o i - m e i n l r - u n s i m p l u b u ş t e a n l e p ă d a t p e p l a j a n e a g r ă , u n t r u n c h i o r b , s u r d şi inert R î s e s c r î ş n i t . II c h i n u i o Xoame î n d ă r ă t n i c ă d e i m a g i n i , d e s u n e t e , d e m i ş c ă r i , u l t i m e l e c a r e - i e r a u î n g ă d u i t e şi p e c a r e s i m ­ ţea nevoia sâ le t r a g ă în cutia de piele a t r u p u l u i , asimilîndu-le, legîndu-le de alte imagini, d e alte s u n e t e şi mişcări încorpo­ rate cindva, devenite s u b s t a n ţ ă , m a t e r i e vie a gindiu'ilor ce-i p u r ­ t a u a m p r e n t a , c a r e e r a u el, — C e v r e i s ă f a c i c î n d v e i fi m a r e ? — Să

ştiu.

— Cu cine vrei să s e m e n i ? — C u o m u l d e v e g h e xx

catarg, primul care a strigat

Pămînt!

„ A m strigat t o a t ă v i a ţ a P ă m î n t . F i e c a r e p l e c a r e a m e a a fost u n s a l t în n e c u n o s c u t ( A g a t a r a . . . Su... V e r d o n d a . . . K.set-Itar..,) şi

de fiecare dată a m strigat P ă m î n t întorcîndu-mă p e P ă m î n t şi, p r i n t r e o a m e m , a m fost Cei-care-ştia. P o r t în m i n e invizibilele flăcări d e p e A g a t a r a şi multipla splendoare identică a fiinţelor de p e Su, oroarea coşmarului d e p e Verdonda şi impura colcăire de forme d e p e Kset-Itar. Sînt semalorul indicînd cale liberă s a u d r u m închis, o m u l d e experienţă care-şi a s u m ă p r i m u l risc şi p r i ­ m a bucurie, m a n d a t a m ] omenirii în Cosmos şi, p e P ă m î n t , v e s t i ­ torul descoperirilor ei. Chiotul sirenelor m i - a semnalat fiecare întoarcere, p e n t r u că v e n e a m c u ochii năpădiţi d e imagini p e c a r e toţi le p u t e a u v e d e a a c u m , p e n t r u c ă ş t i a m şi toţi a v e a u s ă afle, în m a r e a Piaţă a Soarelui s e a p r i n d e a u p e n t r u m i n e lumini. L a fiecare întoarcere"... Pe nisipul negru, singur, omul murea. Şi n-evea să se m a i î n ­ toarcă niciodată. U n caleidoscop d e imagini se clădi brusc s u b pleoapele grele, s e nărui. „Odată trebuia să s e întîmple — îşi spuiie. O d a t ă , o r i c u m , trebuia..." D u r e r e a n u î n c e p u s e s ă m u ş t e d i n t r u p u l p r ă b u ş i t şi c e r t i t u ­ d i n e a m o r ţ i i ii a p ă r e a î n c ă a b s t r a c t ă , s e m a l g î n d e a l a e a c a l a m o a r t e a cuiva, care e r a el, D i n î n t î m p l a r e . Sfîrşitul însemna, î n p r i m u l rînd, r e g r e t u l p e n t r u cel c e m u r e a acolo, la ţ ă r m u l o c e a ­ nului, zadarnic. Chiar a ş a constată, o moarte inutilă, definindu-şi din afară moartea. D a r sentinţa e r a greu d e indurat. Deschise ochii. Şi s e p ă t r u n s e d e a m a r a m e l a n c o l i e a celui c a r e p l e a c ă l ă s î n d i n u r m ă t o t u l n e s c h i m b a t . S o a r e l e Jiecunoscut n u s e clintise p e c e r ,o c e a n u l răsufla e g a l d u p ă aceleaşi sincope şi p ă d u ­ r e a difuza zgomote la fel d e confuze. Atunci, p e n t r u întiia dată, realiză liniitele scurtei treceri p e s u b sorii multicolori, lingă n e n u ­ măraţii ţărmi şi prin infinitele p ă d u r i care aveau s ă dăinuiască intacte, neatinse d e veşnica lui absentă. „Şi totuşi e u v - a m d a t n u m e " — spuse, deoarece datorită lui existau pentru oameni. Tontă viaţa u m a i l i z a s e p l a n e t e î n d e p ă r t a t e . D a i îşi a m i n t i c u a t r î n g e r e d e i n i m ă că n u a p u c a s e s ă n u m e a s c ă r a i i e f u l T e p s o r e i , n i c i flora, nici fauna. î n a i n t e d e a le p u t e a cunoaşte, m u r e a p e nisipul n e g r u şi d i n n o u îl c h i n u i N'cchea f o a m e d e i m a g i n i , d e s u n e t e şi m i ş c ă r i . N u s e p u t e a s t i n g e f ă r ă a ş t i c e s e a g i l ă î n p ă d u r e a r o ş i e . V i a ţ ă , s p u s e c u g l a s tui-e, p u r c â m i r a t . C e e a c e s e s c u i - g e a a c u m d i n el... î n c e r c ă Să-Şi m i '•• i i : > i ' ! M u - - i •. •:^•r.• n . - - i i - r c i i s c ă i-1 ţ î n l u l a p e nisip, R,' il, p i c i w i r e l e . N u m a i m î i n i l e - i i;.; ,. . . . • v n . ^ ,,. , «cum în n e ş t i r e nisipul. Ş l jnţelosc cn î n a i n t e i .iiile d i n preo.Tma morţii, ore de bcciHnlcfl şl c n u : i , i , n , , i . i o miişină u i t a t a î n f u n c ţ i u n e d u p ă p U r f i s l r e u u z i n e i , CTelerul c o n t i n u a s â lucreze. „ N u m a i pot a f l u n i m i c . D o a r s ă n u m e s c o c e a n u l . . . " .Şi s i m ţ i a b i a a c u m că t o t u l s e s f î r ş l s e , c â e l e r a o m u l c a r e a g o n i x a p e plaja neagră, abia acum, cind se pătrunse d e adevărul ascuns î n ­ d ă r ă t u l c u v i n t e l o r r o s t i t e î n g î n d . C ă c i nu n u m a i i m p o s i b i l i t a t e a cunoaşterii lumii p e c a r e eşuase îi a p ă r u s e c u limpezime, ci i n u t i ­ litatea ei. P e n i s i p u l b ă t u t d e o c e a n zăcea u n m o r t , d e l a c a r e n i m e n i n - a v e a s ă m a i afle n i m i c . C u n o ş t i n ţ e l e adiiniitc, d a c ă a r m a l i\ tosi î n s t a r e s ă a d u n e c u n o ş t i n ţ e , d c v c n i . s f i U i n u t i l e . E r a u netransmisibile.

„ M o r i o d a t ă !" — s t r i g ă î n t r - o c o n v u l s i e d e z n ă d ă j d u i t ă . „Uori... Mori..." A t u n c i , cu u n s t r a n i u s i m ţ ă m i n t d e u ş u r a r e , simU că î n g t i e a ţ â . A m o r ţ i t , c r e i e i - u l n u m a i l u c r a . M u r e a . .Şi n u m a i ociiii u r m a u s ă v a d ă cerul, u r e c h i l e î n r e g i s t r a u fişiitul v a l u r i l o r ţi z g o m o t e l e p ă ­ durii, iar degetele simţeau rezistenţa indolentă a nisipului. P a r c ă f ă r ă c o n v i n g e r e , r e a l i t a t e a s o n d a b u ş t e a n u l p r ă b u ş i t p e p l a j ă şi s e anihila în limitele lui. S a u î n c e p u s e poate lentul proces d e i n t e ­ g r a r e a o m u l u i î n s t r ă i n a ci s u b s t a n ţ ă . D e p e a c u m , c e e a c e z ă c e a pe nisipul negru p ă r e a u n element figurind dintotdeauna în cad n i l s e g m e n t u l u i d e ţ ă r m străjuit de p ă d u r e a roşie, u n b u ş t e a n imobil ca s t î n e a î n ţ e p e n i t ă m a i încolo, ca s t r a n i i l e cochilii s a u trunchiul azvîrlit de apa fără capăt. Aşa, amorfe, trecură clipe sau ceasuri. N u m a i a v e a p u t e r e nici s ă - ş i p o r u n c e a s c ă să m o a r ă . Şi, ca o d u r e r e surdă, tenace, doar sentinţa fără apel a intimplării care-1 zdrobise pe plaja neagră mai zvîcnea, proclamind triumful zădăr­ niciei. M u r e a z a d a r n i c . D u p ă A g a t a r a , Su, V e r d o n d a , Kset-Itar... O d a t ă cu el o m e n i r e a m u r e a pe nisipul Tepsorei înainte d e a se face cunoscută, î n a i n t e d e a-şi vesti p r e z e n ţ a O d a t ă cu el. M a r e l e C o n s i l i u a g o n i z a , s e d e z i n t e g r a P i a ţ a S o a r e l u i şi v i a ţ a s e r e t r ă g e a p e n e s i m ţ i t e d i n f i e c a r e f e m e i e şi b ă r b a t a l c e l o r z e c e l u m i , T î r i n d c u e l e m a ş i n i şi s t a t u i , m a r i l e o r » ş e s e p r ă b u ş e a u !n n e f i i n ţ ă , î n t o r c î n d î n p u l b e r e m i n d r i a o m e n i r i i , i m e n s e b i b l i o t e c i şi m u z e e . Acolo, pe Tepsora, m o a r t e a lui d e v e n e a u n apocalips, lua p r t ^ o r ţiile u n u i i r e v o c a b i l a p u s al u m a n i t ă ţ i i . „Nu prin m i n e " — se zvîrcoli, g e m î n d i n t r - o s u p r e m ă încer­ c a r e d e a-şi g a l v a n i z a m u ş c h i i inerţi. Şi, c a p r i n f a r m e c , se m i ş c ă , s e r o s t o g o l i p e p l a j ă a i d o m a u n e i v i e t ă ţ i n e r ă b d ă t o a r e şi s i m ţ i c u m u n s ă l b a t i c altu.x d e p u t e r e îi ridică d e pe p a t u l d e nisip, c u m a l e a r g ă î m p l e t i c i t d e - a l u n g u l o c e a n u l u i .şi c u c e r e ş t e s p a ţ i u l T e p ­ sorei. inaccesibilele d i m e n s i u n i c a r e p ă r e a u că i s e refuză p e n t r u t o t d e a u n a . A ş a , c u b r a ţ e l e î n t i n s e , s e c l ă t i n a i n a i n t i n d , şi d u r e ­ rea-! curgea de pe buze. „Sînt omul (tzbindu-se de trunchiurile roşii), t r i m i s u l o m e n i r i i ! A s c u l t a ţ i , a s c u l t a ţ i , n u m i - a m a i r ă m a s t i m p d c c î t p e n t r u p u ţ i n e c u v i n t e şi t r e b u i e s ă v ă s p u n v i s e l e , f i s i u n e a n u c l e a r ă şi m u z i c a . A s c u l t a ţ i , o h 1 a s c u l t a ţ i . . . A m a d u . s c u m i n e h ă r ţ i ş i f i l m e ş i bcmi. Înţelegeţi ? N u ştiu ce spun... N u t r e ­ b u i e să v o r b e s c , a s t a se n u m e ş t e a vorbi, d a r voi n - a v c ţ i d e u n d e ş t i şi n u p u t e ţ i î n ţ e l e g e . . . C l i p e l e - m i s î n t n u m ă r a t e ş i n u v r e a u să m o r î n a i n t e de a v ă a r ă t a cine s î n t e m , . Priviţi, imaginile curg, vedeţi ? F i l m u l se d e s f ă ş o a r ă , l u a ţ i , vă d a u eu a m i n d o u ă m î i n i l e imagini de pe P ă m î n t u l pe care n - a m să-l r e \ ă d , cascade, şuvoaie, torcntu d e imagini... De-aici, d i n t r - u n u n g h e r a l Galaxiei, a m p o r ­ n i t ! Şt v o i î n ţ e p e n i p r i n t r e voi, pe plaja neagră... pe plaja neagră..." P e plaja n e a g r ă , s i n g u r , o m u l m u r e a . N u se clintise. Delirul carc-i insuflase amăgitorul flux de p u t e r e se retrăgea ca u n val r o ş u , l a s î n d u - 1 i n u t i l şi v l ă g u i t s u b s o a r e l e n e c u n o s c u t . Şi d i n n o u , m o n o t o n , fîşîitul oceanului. I a r p ă d u r e a e m a n ă , in loc d e m i r e s m e , z g o m o t e . Z g o m o t e . ^ V i a ţ a s-a r e d u s l a p e r c e p e r e a lor, s-a î n g u s t a t p e n t r u a îngădui doar înregistrarea zgomotelor. O cracă a trosnit. U n v a l a f o s t . V î n t u l p r i n t r e f r u n z e şi u n ţ i p ă t . „ A c u m ? N u ş t i u . Ş i a s t a ? . . . T o t m a i a p r o a p e , c a şi c u m . . . C a p u l , n u p o t î n t o a r c e

c a p u l , nici ocliii. L u m e a e c e m l . P a r c ă d i n s t i n g ă , d i n s p r e p ă d u r e vine, N u , vin. M ă î n c o n j u r ă . Ocolesc s p r e d r e a p t a , şi eu, n u m a i c e r u l ăsta, n u m a i cerul... I n i m a , r a r " . Ş i - a t u n c i , cu u l t i m a p u t e r e , cu b i a t a fericire limitată a ultimei p u t e r i : S ă fie cu putinţă... ? „Zgomotele au încetat. De ce ?" Febrile, degetele .scurmă nisipul. „ M a i repede, m a i repede... R a c h e t a - i acolo, m a i r e p e d e ! F i e şi n u m a i d u p ă z g o m o t u l m i ş c ă r i l o r a m s ă - m i d a u s e a m a , t r e ­ b u i e s ă - m i d a u s e a m a . A ş a ! Miini, s ă fie m i i n i . G r o s o l a n e , d a r mîini... O h , izbesc. Ţăndări..." Ş i d e o d a t ă , s o n o r e , îl i n u n d ă v a l u r i l e t r i u m f a l e a l e I m n u l u i Cosmic. Numai u n deget putea declanşa mecanismul. U n simplu deget... Abia a c u m , izbăvite, d o u ă lacrimi se p r e l i n g p e faţa p ă m î n - 1 tie, a l u n e c ă î n c e t şi p i c u r ă p e n i s i p u l n e g r u . N - a fost zadarnic. P e s t e p ă d u r e a roşie, peste o c e a n u l egal lingă cel ce n u m a i răsufla, i m n u l r ă s u n ă .

răsuflind

DOREL DORIAN

El si Ea El UntiUnlae 2 500 dv ani. iliir ariiui mult mai liiiirhi — ţine înainte dc vreme —, Iar tCa uivrucn abia p e 2 300 ţi, declara 2 000.

încărun-^ evident,

Lucrau in acclaifi labnrntor clbcopsl/io-/antniitlc. .supronMmtt „ A J e u a " , d c exavt jiatni .sccoli-, cvca c f in.icirirm foarte pufin daca ne ffîndim cd n i i i i i d l r o m a « t l . s t n ( ( I adolescenţei (Tomantiamul re­ prezenta etapa jundamentală a preaătirii apirituol-rolitiue^ se prelunjiise aproape un m i k ' T i l u , In laborator, f i r e ş t e , nu prea aveau t i m p să vorbească unul cu altul. Centrul cerebral al „ i ^ t e i t c i " î i s o l i c i t a la o acthnlate fe­ brilă, epuizantă, pentru că acestui centru {singurul dc acest gen) îi revenise sarcina dificilă dc a realiza — acrtm, după dispariţia « l l i j i i i l o r s u p c r c r t ' o i o r i l i t e r a r i — p r i m a m a ş i » ! ă c i b c r n r f t c ă în sta. re să ofere miliardelor de entităţi omeneţti însetate dc spectacu­ los mult căutatele pilule niicrofantastice, gen literar de cea mal largă circulaţie acum, la îiu:eputul 7 n i ! c n i u l u i 71 bis.

____ a

D a r , a ş a c u m spuneam, l u c r a u împreună de aproape 400 de ani şi abia schimbaseră între ei citeva mii de cuvinte. Was(i)Ki — a. ceasta maşină c o m p i e a - ' d , care se năştea din i n i m i l e l o r ( d e ş i i n l mlle, d i s p o n i b i [ i ( â ( i i c l o r afective, aveau o c i m t r i b u ţ i e infimă tn raport cu contribuţia raţională a milioanelor de cvltile îieriîoa-. .se) — n u le îngăduise n i c i măcar să se privească aşa cum s-ar fi cu­ venit intre doi colaboratori atît dc intim apropiaţi. Şi dacă El ar f i fost întrebat dacă Ea e frumoasă. El ar fi răspuns ca siguranţă că Ea e foarte frumoasă, dar asta n u m a i p e n t r u că toate femeile deveniseră in acel m i î e n i u n e s p u s d e frumoase. Ea îl p r i v i s e o d a t d , e drept, pe furiş. Dar îl pripi.se c u t e a m a , p e n t r u c ă m a j i n a — care ajun.
scrie-ne o povestire muze inspiratoare, o

Şi maţfinfl t n c e p î t sâ lucreze f e b r i l , o b l l t f î n d u - i pe o lectură fulgerătoare. Cităm : „Toate

ziarele

intergalaclice

c u l a ţ i e foarte

restrînsă

solo-.<îum??u(m pentru să colaboreze

activ

l i t e r a r ă . Se ţie

trei.

tatea

Prima,

bio-inapiratoare,

care

• P r i n c c p . s » , priirui concurs

de

ma.ft;n.

r e f i ' n î î i d p e n t r u uUinm

Şi,

A

psiho-stinudatirS,

urma cibcoDar selec­ osigură

ţionale.

o maşină

miliarde

maşină

cir­

uniner-

celebri­

firalaetjcă,

doua,

c a r e - i făgădui

la realizarea

xn sfxrţit.

aruncă

concur.s-

care-l

solicita

ei doi,

la

marele

ei f u n c ţ i o n a l e co, î m p r e u n ă , t ' o r c u c e r i

c ă - l va care-i

o ma.fină

cu marele

le r e s p i n s e p e rînd,

p r i n dofeic

la

— cliiar ji cete terestre, d e — anunţară

prezentară

tPrincepsv

cercetători

o simplă

împreună..."

a treia,

unei

o maşină

pririrc,

marelui

povestiri un

«Princcp.'î»

ultraprofund

supranumită 2 î m b e t , asigurîndu-l

ra­ vElena», c&

Pentru prima oară, după 400 de ajil. El şi Ea, creatorii, se pri­ viră absolut stupeiiiţi. Iar maşina, care pină a i c i s c r i s e s e c u o vi­ teză fulgrriitoare, se bloca aulornat. El şi Ea, c r e a t o r i i , nu ş t i a u c e s a c r e a d d . C e a p u f u ! detervun.a b l o c a r e o m a ţ i i n i i — acest de­ fect s t r n i i i u , iviprevizibil, absurd ? Hotărîră să solicite mastna la realizarea unei noi p o v e s t i r i , d e u n CM t o t u l alt ordin, obligînd-o să folosească alte zone de inven­ ţie. Stahiiiră deci ca loc de desfăşurare a acţiunii o lume în care toţi oamenii au devenit superentităţi creatoare. Şi m a r i n o r e î n ­ cepu sâ scrie. Troriscriem ; „ T o f i o a m e n i i deveniseră mari e n t i t a f i .lipirituale. Fiecare crea.

Iar

mult

obi.şnuito

circulaţie

ba,

cu

cum

legitimă

să ajle

nou

tngirijorare

cu înteza

pentru

dc

ani'lumină.

Unii

să comunice

con.struit c i j n î r - u n po.tt

c a r e erau

prin

difuzate

lucrări

de interes

putere

de recepţie.

se

independent

din

reuşi,

într-adevăr, pină

duri

emoţiojiară

care.l

oscttlte n u m a i din

atunci,

o voce alil

oceas(ă

îndepnrtafa

uoce. planetă

a c e l f l ţ i p o s t fi.r, glasul

lui.

niră

care

aînduriie

— zini.bi,

zîmbi

fulgerător

spre

bună o voce

de profund.

Incit

vocea

celor

putut

zi, un

crea­

de

undă,

a unor

gîn-

se f i o t ă r î

—

să

surprinzătoarea

— s e h o t ă r î să asculte

şi ea modulaţii

î n ţ e l e a g ă si — în m ă ­

îu.flăduie u n e o r i

o reconstituire

n . s i n g u r ă c l i p n . i o r gîndurile giudurde

care

ar fi

Şi ea, s t ă p i n n a c e l o r sâ-l

mare

cerceteze

pe o lungime

ciudată,

a t î t de î n i ' ă t u i î o r f e m i n i n e , păru in

prin

cu o să

şi cu care Intr-o

Iar

post

menit

descoperirea

să surprindă,

necercetată

zuală

urmă,

urmărea

de distanţă,

de e m i s i e

— a d e v ă r a t e c e r c e t ă r i şt

î n acela-şi . s e c i o r d e invenţie

conlucra

mi­ experi­

«foneo-gindurilor»,

— şi un al doilea

Cu acesta

afirmă

începuseră

permanent

proprii

galactic

permayient^Vruvt'rsul, lucrau

tntergolacticn, yi ce se

intermediul

gindtirile

mai

se î n t r e ­

să z i c e m , o j i a f â la

cercetători

aparat

sura

ajunsese,

ei^olwfio

Alfa.

mental

voce

valorilor

lumiTiii c e s e glndeşte

î n t r - o s u p e r p l o n c t o numită

liarde

tor

o

ca o r i c î n d , o p r o b l e m ă a c u f ă . F i e c o r e creator

ei

vi­ por­

lui..."

El şi Ea, creatorii, se priviră amuzaţi, aşteptind sjtrşitul acestei extravagante i,>!to)li. D a r mo.;:ipia se bloca In mod neaşteptat şi po­ vestirea rămase la u-ccl m o m o t i f d e teii.siHne. D i s p e r n f i , EI şl Ea cercetară toate concrlUMilp d e / u i y c r o - c i t i p o w e r i / i c a r e , d a r n u gă­ siră nijnic- î n .'itare s6 ca'ptlcir u i r i i l f n a r t ' o de,fee(.ii*Me, liotăriră a( u t i c l .S('i-i s o t u ' i t f i u l « P r i n c i ' p s » , c a un control ullhn, o nouă po­ vestire, al cărei erou să jie o planelă-sunimum, adică Q planetă î n c a r e toate elementele cimstitutive să fie contopite tntr-o singu. ră unitate tîotittu-creoîoare, „ Ş ; plfln,eta — î n c e p u .să s c r i e ma-şina — rătăcea după legil • inamovibile de margini,

ale i t i t e r a c f i u n i i g a l a c t i c e p r i n Universul Totul

era pe a c e a s t ă planetă

perfect

— ca

fără într-o

lume c e n t r a l i z a t ă Ia î i î n i t ă , c u O s i n g u r ă u n i t a t e volitiv10 . creaîoare. Singtiră îşi făcea planul de acţiune, de viaţă, s i n . tgî uî nr fă îUt lară. perfecte îln drumul fel eeste x e cde u tt oa singură c ei, mşi-l a ipemarea p eo— r f orbită e cpentru ţ lor i o n asirjgurătate. interferenţă, . că Dard r într-o a i n o Planetele a oczi, eps lt oaplaneta nr e t ăpsel as inm prleînit¬e

v i r a . Unu

dintre

Interacliunii spre

alta..

totuşi,

cînd

ele zîmbi

galactice, Catastrofa au fost

ţi, uHind

de legile

părăsiră

o r b i t e l e ?i p o r n i r ă

îşi

intergalactică joarle

aproape...

era s-au

de

inamovibile

ale una

neînlăturat...

Şi.

priuit, s-au

priuit

îndeÎMTig..." Maşina se opri î n c ă o dată. El şi Ea, creatorii, s e p r i v i r ă fi e i , p r e c u ' o i . „Princeps" şi „Elena-', cind „ F r î n c e p s " îşi căutase o m-uză inspiratoare, îşi ascultară fulgerător glndurile, p r e c u m cele d o u a u o c i , s i s e apropiară, fără să ştie, asemenea celor două planete. Zgomotul m a ş i n i i t n c e t â fi e î . C W a r şi rotiţele acelea, care se î n p î r t c i ' c î n t r - u n zumzet abia perceptibil — fiind, de fapt, inima lui „Princeps" — ne opriră pentru o c l i p ă ş i e l e , c i t wn infarct miocardic. Şi era linişte, O linişte cumplită, o s e m o n o t o a r e cu oceea o morţii, pentru că m a ş i n o , n e s i î n ţ t t o r u l „ P r i n c e p s " , era şi el pro­ fund emoţionat. O e î n o t i e c a r e - i bloca.'sc a b s o t u t t o a t e c i r c u i t e l e . O emoţie care îl oprise ia timp să devină plicticos de banal şi di­ dactic. P e n t r u că ..Princeps" era o maşină perfectă, care ştia că orice sentiment, orice apropiere afectivă, orice căutare .s-entimen. t a t ă are un început. Un î n c e p u t marcat printr-o privire, un zîrn^ bel, un gînd... Şi aceleaşi câiitâri, s e n t i m e n t e , opropieri afective au, ţâră voia lor, ţi un... Cercetătorul — E l — întrebă ce s-a întîmplat. Cercetătoarea

— Ea — se temu

să

răspundă...

Se priviră din nou... Şi m o ş - i n o . r e i n t r i n d o u t o m a t î n funcţiune, s c r i s e , a s a c u m fusese invâlată de m i t e n i i d e e3^eri!iinîă,..uviană.;

SFÎRŞir

ARlSTOLOCni.\ CLEMATITIS (mării de 4 ori)

NAVA

OCEANOGRAFICÂ

„NAUTILUS" Poslul mixf de comanda

Către Institutul

de

oceanograjie

San Francisco i S.U.A. i In completarea radiogramei noastre din 16.V.a.c., vii comunicăm ' următoarele : P r o f e s o r u l E v a n s şi-a, î n c e p u t i m e r s i u n e a l a o r e l e H d i m i n e a ţ a , cu scopul de a experimenta casca prevăzută c u membrană respi­ ratoare. In afara echipamentului obişnuit, a v e a a s u p r a su u n < a p a r a t d e f i l m a t si u n h a r p o n e l e c t r i c . D i n m o m e n t u l p i e r d e r i i c o n ­ tactului vizual, a m conectat receptorul d e ultrasunete îa m a g n e - \ tofon, pentru a putea urmări şi înregistra desfăşurarea imersiunii, , Iată transcrierea înregistrării : ; „Mi s-a cerut să vorbesc tot timpul, pentru ca arhiva expedi- ] ţiei să se î m b o g ă ţ e a s c ă cu u n d o c u m e n t convingător. A m să v o r - . besc — c u toate că m i se p a r e c a m ridicol. I n definitiv, a m î n c e r ­ c a t c a s c a l i n g ă ţ ă r m şi n u v ă d n i c i u n m o t i v p e n t r u c a r e l u e n j rile ar merge mai prost în larg. Compoziţia apei este doar j aceeaşi... j Mă cufund încet, atent m a i mult la respiraţia m e a decil l a ^ ceea ce se p e t r e c e in j u r . D e altfel, n u se p e t r e c e n i m i c deosebit. ( O u ş o a r ă d e g r a d a r e a luminii, peşti... C a m p u ţ i n i peşti ! P r o b a b i l 1 că m u a ş t e a p t ă p e f u n d . C i t d e s p r e recliini... a ş a r u n c a h a r p o n u l • fista inutil dacă n - a ş şti că e t r e c u t în i n v e n t a r u l d o m n u l u i • Weather, , A p r o p o : d o m n u l e W e a t h G r , să ştii că n p a e c a l d ă . C o s t u m u l j c u c a r e m ă î m b l a l m - a r fi făcut doar să m u s i m t ca î n t r - o j a r m u r ă p r e a s t r i m t ă — şi p e d e a s u p r a cu m i r o s d e c a u c i u c . ^ R e s p i r j a fel d e u ş o r ca la s u p r a f a ţ ă . A p r o a p e l a fel d e u ş o r . A m deprins tehnica : o inspiraţie lungă, permiţînd filtrarea unei • c a n t i t ă ţ i s u f i c i e n t e d e o x i g e n d i n a p ă , ş i o e x p i r a ţ i e b r u s c ă , p e n - '. t r u a s i l i b i o x i d u l d e cc^;'bon s ă t r e a c ă p r i n m e m b r a n ă . M ă g i n - ; d e s e , a m u z a t şl f u r i o s t o t o d a t ă , l a m u ş t i u c u l p e c a r e t r e b u i a s ă - l 1 strîng între dinţi ca să primesc amestecul suspect din rezer-) voare. Inventatorii acestei m e m b r a n e d e material plastic sînt 1 n i ş t e b i n e f ă c ă t o r i ai u m a n i t ă ţ i i . . . s u b a c v a t i c e . ! A m obosit. A m i m p r e s i a că debitez u n m o n o l o g i n t e r m i n a b i l ; dintr-o piesă proastă. Sper câ vă plictisesc destul ca să fiu j răzbunat, î

12 •]

A m ajuns pe fund. L u m i n a c u r g e de sus, tcsînd o broderie t r e m u r ă t o a r e p e nisipul în c a r e l a b e l e m e l e d e c a u c i u c lasâ u r m e s t r a n i i . D a c ă d i s t i n s u l m e u c o n f r a t e G r e c n p l a y a r t r e c e p e aici, ar s e r i e î n d a t ă u n a r t i c o l d e s p r e i m i n e n t a d e s c o p e r i r e a u n u i n o u şi s e n z a ţ i o n a l r e p r e z e n t a n t al f a u n e i b e n t i c e . . . Kespir. In jur, aceeaşi monotonă viclenie a oceanului : ani­ m a l e care p a r plante, plante care p a r animale... Notează, colega Faith : un E q u u s P u n c t a t u s cu două înotătoare dorsale ! A m să-ţi î m p r u m u t casca mea... c î n d m ă întorc. V r e a u să m a l fac cîteva salturi pe d e a s u p r a tufişurilor de corali. Poate stirnesc v r e u n r e c h i n c a r e s t ă la p î n d ă , ca să n - a m i m p r e s i a că h a r p o n u l ăsta... S t o p !„. N u , n u e v o r b a d e m a g n e t o f o n . î m i l u a s e m p r e a m u l t e l a n şi e r a s ă t r e c d e u n p r a g s u b m a r i n , d i n c o l o d e c a r e . . . U n a b i s , c o l e g a F a i t h ! U n a d e v ă r a t a b i s !... L - a m v ă z u t ş l p e b a t i g r a m ă , d a r c r e d e a m că n e - a m oprit la o d i s t a n ţ ă m a i r e s p e c ­ tabilă, D a c - a m a v e a u n b a l i s c a f la bord... C i u d a t ă s e n z a ţ i e ! P a r c - a ş fi p e t e r a s a l u i E m p i r e S t a t e B u i l d i n g , î n t r - o zi c u c e a ţ ă . P r i v i r e a m i s e p i e r d e î n p e n u m b r a l ă p ­ toasă din abis. O p e n u m b r ă lăptoasă... S u n ă nepotrivit- n u ? I m p r o p r i u . Şi, totuşi, v ă a s i g u r că nu e o simplă metaforă. L u m i n a se topeşte, se difuzează în straturile m a i adinei ale apei. U n clarobscur veritabil, fără contribuţia generaţiilor de pipe flamande. T r e b u i e să... M i s - a f ă c u t d e o d a t ă frig. Domnul Weather p o a t e să j u b i l e z e . D a c a n u c u m v a e o iluzie... Nu, termometrul n - a r e iluzii. U n salt d c cinci g r a d e e u n l u c r u f o a r t e r e a l . P r o ­ b a b i l că u n c u r e n t rece,... A s t a ce m a i c ? C e a ţ a lichidă se îndeseşte. P e n u m b r a se t r a n s f o r m ă t r e p t a t în întuneric. U n î n t u n e r i c u r c î n d p a r c ă din a b i s . H a l u c i n a ţ i e ?... M e r c u r u l a c o b o i î t c u î n c ă c i n c i l i n i i . N u p o a t e fi v o r b ă d e u n curent... Şi nici d e o î n t u n e c a r e , c u m c r e d e a m , O I m e n s ă m a s ă n e a g r ă a s t r ă p u n s f o a r t e î n c e t p e n u m b r a l ă p t o a s ă şi s e a p r o p i e d c p i a g u l p e c a r o m u aflu. O v ă d din ce în c e m a i b i n e . Şi o d i n c e î n c e m a i frig... Poţi să m ă invidiczi, colega Faith : filmez a c u m o emisferă gigantică, d c culoare cafeniu-închis, pulsînd slab în lumina ireală din adine, O masă gelatinoasă amorfa, pc a cărei suprafaţă n e t e d ă s e a p r i n d şi se s t i n g luciri fosforescente... A ajuns în dreptul meu. Ţin aparatu! cu degetele amorţite d e f r i g şl f i l m e z . F ă r ă f i l m u l n c e s l a n u m - a r c r e d e n i m e n i . O e m i s ­ f e r ă v i e !... P e U n g ă e a , ş a r p e l e d e m n r e e l a fel d e b a n a l c a t e o ­ riile distinsului m e u confrate G r e c n p l a y . M i - e d i n ce î n ce m a i g r e u să vorbc-sc. Frigul... ţ i n u n u m a i el. P a r c ă m i - a u a m o r ţ i t şi g t n d u r i l e . . . E m i s f e r a s e a p r o p i e . . . î n g h e ţ . . . A p a r a t u l . . . j o s . H a r p o n u l !... E x p l o z i e d c l u m i n ă . . . M - a a t i n s " . Relatarea profesorului Evans s-a întrerupt aici. Srafandricrii n o ş t r i a u c o b o r i t i m e d i a t , a u a j u n s l a p r a g u l s u b m a r i n ş i a u g&sit aparatul. Profesorul dispăruse. A n e v â m t r a n s c r i e r e a r a p o r t u l u i oral al s c a f a n d r i e r u l a l Frtink Thurnbridee : „ S ă mă bală dumnezeu dac-am văzut o groapă mai păcătoa­ să !... Bietul domn Evans vorbea despre nu ştiu ce «penumbră».

• 13

o

figură

din

de s t U , probabil.

care

ien aburi

mirosnl,

urit

Afi

Irecut,

vreodată

niirosUori

cu l o c t e co. aveam

Aţa

pe mine

pe Unţjă

era

ditamai

o

Parcă

mlaţlină

.ftmfeain

costumul,

nu o

şi

biată

cască... Ce dar

)iă vă

pină

fusese

doar

uitat Să

mal

spun'.'

mă

uit

să

la

o închipuire...

prima

oară,

erau

fi c o b o r î ! dihania Cam

am

asta

mai

flăcău

ar fi.

părut

La iei mai

îi'.tU7tecafi,

cam

oHumat

in

dihonia

Spunea

o

că apa

s-a

cu aburit

e cam

incălzit

din groapă. mai

rece,

la lac, Cind

negri.

ori m-am

Oupu

aceea...

profesorirttd Şt

să nu

K i t : porcrtea

se

jura

că

a văzul

a.sto, cn un

că dc a t u n c i s-a

ctijit

lăsat

c e c r e d , am ,sâ vă r ă s p u n d c ă un de

ţi mie Ori

cu

animalul

cafeniu

a i c t t - o a c u m . c m c î a n i , î n t r - o circtitT«.ă din Sidneţi.

intrînd unt.

Mi s-a

termometru...

bucată

dc gelatină,

fie

ea ăl

c u ociiii

lierbiniE

Jiii

l)i:(r-iin

dc m e s e r i e . . . Dacă sca.iandrier Maduon

«n

Un rechin

cnlup

a d w d r a t nu se Square

de

mci-ntrebaţi teme

Oavâe^l"

At doilea s c a f a n d r u a întftrit tnă.r(uria Iui T h u r n b r M e e . I*«licu)a t i l i l i z u l â
ICvans e r a C b r a p i e l v o a l a t ă . I h -

t r n c i t a p a r . i t u l dv f i l m a t e r a î n b a n ă s t a r e , ins- d e v e l o p a r e a a efectuata d u p » toate reRUlilc, ar r ă m i n e de fabricaţie.

Profesorul

Faith

posibilitatea

nrentionuaiă

p r o d u s ă şl d e o s u r s ă radioiirtivă. f o n t o i i r c l e

uiiui

C3 voaJarcji

todt

defect

(Hiate

fi

Gi-iBCr-Mullcr n - a n

descoperii insă nici o u r m ă de radioactivitate în rocile de p e f u n ­ dul

oceanului.

După ştiinţa noastră, cvistenţa de nici un duciiment tralian a apărut

..f^misfcrci

vii" nu e

confirmată

incontestal>il. Relatare.* s c a f a u d r i c r u l u i

ta r u b r i c a d c c u r i f t z i t ă ţ i a u n e i r e v i s t e d e

l a r i z a r e . U n i i c o m c n t a t i o r i a u incerca.1 s - o l e g e d e d i s p a r i ţ i a tătorilor de perle japone/i lon". Rechinii, murenelc pulpul>ile

rtecit

Singurul fesorului

şi

caracatiţele sînt

ipoteticul monstru este

analele catasirofriur

cău­

d c p e v a s e l e , ' V a m a t t t M a r u " ţ i „l''cl-

o iiilinipbirc

însă prezenţe

mai

fel n - l u t a r e a

pro­

cafeniu,

fapt c a r e a r p u t r a confirm,! î n t r - u n

£vans

aus­ popu­

din arul

1874, o o n ! > e m n a 4 ă î n

maritime. Extra;;em d i n jurnalul d e twrd

al

navei „Strateiwne" : ,.La 8*5[l' latitudine nordică şi B4°5' longitudine esiică, ne-am înt î l n i l c u g o e l e l a „ F e a r l " , a f l a t ă u i t i - o zoi.ă d c Hcalirrie. L a o j u ­ m ă t a t e d e m i l ă jn d r e a p t a g o r l e t f i s - a r i d i c a i d e o d a t ă o i m e n s ă m a s ă cafenie. Privită prin binoclu, ea a p ă r e a cu totul deosebită de t o a t e v i e t ă ţ i l e m a r i n e c u n o s c u t e , U n o n i i n n r m a t c u o pu^că ( m a i tirziu a m aflat că e r a căpitamil goeletei) a t r a s cîteva g l o a n ţ e in a c e a s t ă m a s ă , c a r o a î n c e p u t s ă s e a g i t e . S u p r a f a ţ a ci e i a a t î t d e m a r e incit a r ă s t u r n a t goeleta. I n d r e p t î n d u - n e în grabă spre locul catastrofei, n - a m p u t u t salva decît cinci oameni, c u toate că ocea­ nul e r a liniştit". Fritfesorul Faith susţine că ,.emisfera vie" şi monstrul care a r ă s t u r n a t g o e14 l e t,a u r p u t e a a p a r ţ i n e a c e l e i a ş i s p e c i i . O p i n i a s a e s t e c i v o a l a r e a peliculei sc d a t o r c ş t e unei emisii radioactive or^anic^f adit aipicraFaţîăsi niscr ăăcridonaeam tfrărebaiarianonişaboâiţitci-in.eui rsaacşniău plauor iostpiepbomăirltpţiriteiuar ntaîedntauce ră iupinr iu e— ni pm huc naedlemuei cbp ialrnibanasnţoaU srtbadţb— ici l m im toeaaxt si— egirvei, ean luc dlr pe lddraeiasm n­

eft r e l a t a r e a p r o f e s o r u l u i a r p u t e a d u c e la r e c o n s i d e r a r e a unor T C c h i l e g e n d e ş i tradiţii. A m i n tini c î t e v a p u n c t e d e r e p e r ; Olaus M a ^ i u s notează apariţia unui animal marin l u n s d e cel p u ţ i n o m i l ă şi s c m ă n l n d m a i m u l t c u o i n s u l ă ( s i n i i l i o r e m i n s u l a e q u a m bestiae), c a r e f u s e s e n u m i t K r a k e n . D e s c o p e r i n d u n a s t f e l d e a n i m a l d o r m i n d Ia s u p r a f a ţ ă , e p i s ­ copul de N i d r o s l - a luat drept o stîncă uriaşă, a p u s să s e rfdicc u n a l t a r p c s p i n a r e a Iui ş i a o f i c i a t o s l u j b ă r e l i g i o a s ă . D u p ă î n ­ t o a r c e r e a e p i s c o p u l u i la ţărm, K r a k e n u l a d i s p ă r u t i n adincuri. U n a l t p r e l a t — P o n t o p p i d a n , e p i s c o p d e B e r g h e n — s u s ţ i n e a cil u n reg^iment a r p u t e a s ă m a n e v r e z e i n v o i e p e s p i n a r e a u n u i a s t ­ fel d e m o n s l r u . N e oprim aici. Ş t i i n ţ a c o n t e m p o r a n ă identifică K r a k e n u l c a u n cefaiopod gigantic. Ştiinţa de miine v a dovedi, poate, că la b a ; a l e g e n d e i s t ă a p a r i ţ i a sporadică a „ e m i s f e r e l o r vii". O nţiîmă observaţie : moartea profesorului E v a n s ti-a fost nici inevitabilă, nici zadarnică. D u p ă propria i u i relatare, m a s a c a f e n i e s e m i ş c a f o a r t e î n c e t . A r fl a v u t d e c i t i m p u l n e c e s a r p e n t r u a » e d e p ă r t a , d a r a p r e f e r a t s â rişte c a s ă o b ţ i n ă d o v s K l a e . v i s t e n ţ e i i M i e i f o r m e d e viaţă altfel incredibile. C i u s t i n d u - î curajul, personalul ş t i i n ţ i f i c ş i e c h i p a j u l d e p e „ N a u t i l u s " a u hotă.rît s ă e l u c i d e z e m i s ­ t e r u l „cmisi'erei vij-'. In acest sens. v â r u g ă m s ă obţineţi, d e i a forurile în drept, ca un battseaf s ă întreprindă cercetări î n f«sa Evans. Conducătorul

expediţiei

ştiinţifice

. 1 . prof, W I L L I A B I

Comandantnl

cpt. J A M E S

SEEMAPI

navei

CRAIti

I). c o n f .

ION HOBANâ.

^

-om< 15

VIORICA HUBER

Oceanul cu triluri A ş t e p t a u , xncorâaţi la. maximum, îutilîiiTea cu /iiwfcie care p o p u l a u , s e p a r e xn î n t r e g i m e , n c e l s i s t e m s o l a r . P e d r u m , c a p t a ssră î n t i m p l ă t o r nişte e m i s i u n i sonofe, venite ăintr-acoXo. Autom o t c i c d c tradus le „digerară" ţi le retranspuseră în undele o r î n o n i c e c u frecvente foarte î n a i t c , c u care erau ei obtşnuifi, i a r b i o i o f l u l n a r c i , n e a u î n d ce face, se distra tnwăfînd i'rco cîteva m i i de cuvinte, pentru a le folosi „ d i p l o m a t i c " , aicea el. Ia cere­ monia I n t î i n i r i i a s t r o l e , p r i n „inu grai" ţi nu prin intermediul translatorilor mecanici. La cîtva t i m p după aceea, intrară pe neaşteptate In zona unor r a d i o t i i n e c u n o s c u t e , ş i m n J t c d i n t r e a p a r a t e l e w U r a s e n s i b i t e de la bord se defectară. Nu şi-or fi putut corecta traiectoria dacă n-ar fi primit mai apoi u n t n c s a j co-^mie preci.-!, d e d a t a asta trans­ mis d i r e c t i n c o d u l g a l a c t i c . Conţinea o sxmă de informaţii tehnice d e s p r e . s i s t e m u l .s'nJar r e s p c c f i i i , coordonatele unei s f o f î i i n t c r p i a n e t a r c c u escală obligatorie şi i n d i c a f i o c o e i s ă a ş t e p t e a c o l o . Se opriseră de aceea la periferia s i s t c m u i t a solar, dea-supra m i c u l u i s a t e l i t s c j u t i a l a t şi care gravita, laolaltă cu alţi unspre­ zece, în jurul unei u r i a ş e şi sumbre planete. Micul .tnteiit, t n s c h i j u b , strălttcea albăstrui şi vesel, sub un { n t ' c l i ş alcătuit dintr-o mxisă ( r a n . s - p a r e i i l â , flc.vibilă şl I n r p e n e t r o b i l ă . S o i i c i o j e i e a r ă t a u că .sub calota ciudată, artificială, există o „ s t a f i e " şi m a i c i u d a ţ i i , suboceanică, î m p n i f f t ă p r i n n i s t c e c l u z e , c o n s t r u i t e tot din mate­ rialul protector, lran.^iarent, în compartimente geometrice. Aşteptau febrili, n e ) m i l t u » n i t i d c p u ţ i n e l e informaţii pe care le mai primeau de la aparate, şi nu ştiau ce să facă. Biologul repetă întrebarea, devenită obsesie pentru toţi: — D a r dacă e i n e aşteaptă sub calotă, adică în apă ? Discutaseră îndelung, în contradictoriu, despre traiul acelor fiinţe, desigur superioare din moment ce cuceriseră întregul lor sistem solar şl puteau comunica prin codul galactic cu alte lt*mi. A c u m însă toţi erau o b o s i ţ i ţi tăcură. — Eu nu mai pot aştepta. Cobor, poate găsesc ceva iritcrcsont, decise biologul şi-ţi pregăti scafandrul inditîidual. Îşi dirija -lallul şi sări curajos în atmosfera rarefiată. Calota flexibilă nu-l r e s p i n s e , c u m se aşteptase el, ci-l învălui într-un fel

16

d e bulă lichidă, sorbindu-l apoi spre interior. De aici se p o m e n i i7nobili:sa£ î n t r - w n a d i n t r e e c l u s c , c a r e s e umplea t r c p ţ o t c u apă. Cind apa ajunse pină sus, peretele transparent lunecă sau cedă presiunii, şi el se trezi deodată pc fundul o c e a n u l u i , adicA î n t r - u n rezervor marin artificial, nu prea adine. M a j i n a t î ş i verifică apa­ ratele. Legătura cu ai săi era întreruptă. Biologul fluieră, nepidcut t n i î J r e s i o n a t , o p o i îşi r e v e n i d i n s u r p r i z a şi-şi conecta aparatele, ca să cerceteze măcar ce e în jurul său. De cum îşi s t a b i i i v i z i b i ­ l i t a t e a , z o r i î n o c e a n u l v e r d e intens un peisaj straniu; nişte antene-franjuri fosforescente se legănau prin apă, mai încolo pluteau n i ş t e sfere t r a n d a / i r i i , p e care le luă drept animale sau plante inferioare. Mii de vietăţi strălucitoare, de culori şi de forme fan­ tastice, luminescente, jucau în jurul său, dispărtnd în î n t u n e r i c cînd îl atingeau. Avea casca auditivă reglată pentru frecvenţii joase, adică pentru a comunica în scara sonoră presupusă proprie acelor fiinţe superioare, care-l f i n e a u o i c i prizonier in b a r i n . D a r n u auzea n i m i c . O t ă c e r e p l i n ă d e s u r p r i z e i l î n i ' ă l u t a . Înainta prin apă, surescitat şi atent, s p e r i i n d v i e t « ( i l c c u forme ciudate pe cure le I n t î î n c a . „ A c e s t e făpturi, aşadar, m ă aud sau mă văd", î.şi s p u s e şi deodată ii trecu prin minte că ele ar putea auzi ca şi el, prin ultrasunete. Îşi modifică audiţia din cască, şi dintr-o dată ocea­ nul se umplu de sunete, de şoapte şt de ş u i e r â l u r i , ş i de nişte u i b r a f i i foarte min3ti0a.se pentru el, p ă r i t i d p a r c ă triluri. Ase­ menea semnale erau emise de unele insecte de pe planeta lor, i n s e c t e c a r e erau c u l t t y a l e s p e c i a l pentru clntecele lor. „Greieri", îi veni în memorie un cuvînt nou învăţat. Triluri de greieri, poate. Greieri de ocean. Sau privighetori. Nu, privighetorile sînt nişte păsări, pare-se. Oricum, glasurile păreau i n o f e n s i v e şî foarte mu­ zicale. Dar şuieratul acesta ? Ah, ce tare e, ce gravFrisonă. l-a zgîriat n e r r i t . C i n e l-o fi scos ? Un animal, un a p a r a t ? JV-a»i( t i m p să verifice, că s e p o n î c n i î n ia(a lui cu un corp elastic, m a s i v , d e formă t r a p e z o i d a l ă , cu două înotătoare laterale şi o coadă p u t e r n i c ă . Vn 7nonstru marin. Avea doi o c h i simpli, nu compuşi, cum se aştepta el, înfundaţi, m i t i t e i şl lucioşi. Corpul se termina cu un cioc înspălmîntător, plin cu dinţi. Monstrul sco­ tea sunetele acelea m u z i c a l e , dulci de tot, un fel de gungurit de păsări ş i d e v i b r ă r i d e i n s t r u m e n t electronic laolaltă. Şi tot de la el pornise şi şuieratul disonant, enervant. „Aha, gîndi b i o l o f l u i dezamăgit, reglîndu-ţi casca îndată pen­ tru registre sonore foarte variate, aşa arată greierele sau privi­ g h e t o a r e a o c e a n u l u i o c e s t o . Ce fel de vietate însă eşti, superioa­ r ă sau... 7 M o n s t r u l s t ă t e a înaintea lui, l i n i ş t i t , fără intenţii ditşmănoase şl c i r i p e a , î n continuare, solfegii de u l t r a s u n e t e . O c l i p ă , biologul crezu că visează, dar nu, era perfect adevărat. Semnalele foarte repezi, n c i n t e l i f i r i b i l e la î î i c c p u t , deveniră c u v i n t e ale l i î n b t j o c c î u i s i s t e m solar, dar c u v i n t e c î n t o f e î n t r - u n mod foarte muzical Şi caraghios, prin ultrasunete. Biologul rîse şi monstrul inofensiv îi imită rtsul, gargarisinău-l în nişte cascade proprii. „Să-i vorbesc pe l i m b a l u i " , î ş i z i s e astronautul s u r p r i n s şi, p r i n a p a r o t u l s p e c i a l d e vorbit, a r t i c u l a d e s t u l d c greu, dar limpede: — C e fel de sursă sonoră eşti ?

• 17

— Nurrsă ouditiuă, apoi ţ i gîlgli ceva — C e faci

sonorrrri, graseie dihania, spărgindu-i parca î n d a t ă f ă c u t m J u e r u u l u i t o r ; c ă s c o p u r a sau n e î n ţ e l e s , r ă i n i î t î n d a^a, cu d i n ţ i i I o v e z e o l o . 7 i n t r e b o şi m a i u i m i t biotopul.

— Rid, n u — De ~

Mo

— De

ve2i ?

fiunguri

namila.

bucur

foooarrrtc

pîlnia ciocul

ce? bucur.

Mo

mult.

ce ?

M o n s t r u l c l i i c o t i ş i c î n t ă ceva ncînjeles, pe un Apoi spuse foarte dulce: — Zeii s-au întors. Oho, ce b u c u r i e , ' Zeii s - a u

timbru

grav.

intors!

Biologul nu-ţi a m i n t e a c e înseamnă „zeii" — poate «ici n u f i p u r a oce.st c u t J Î n t î n g l o s a r u l său de c u r î n d î n t o c m i t . In orice caz, pină s ă s e g i n d e o s c â î n c e încrengătură să-l claseze pe sim­ paticul cintăreţ a c u a t i c , se trezi l u a t p e s u s ş i z w î r i i t , p r i î i Oî.>d, î n aer. Cîtăva vreme c i r c u l ă o^ia, aruncat ca o s c r u m b i e , î n t r e n i ş t e mase p i a . s t i e e r o t u n d e , c a r e s e d o v e d i r ă a fi c h i a r c a p e t e d e m o n ­ ş t r i , a i d o m a celu-i c a r e c o n v e r s a s e cw e l . P r i n c a s c ă s e auzeau urlînd, z u m z ă i n d ş i c h i ţ o r n d n i ş t e v o c i p i ţ i g ă i a t e s o u foarte groase : — P r i n d e - l , J o .' H o p - l d .' — Prinde-l

Iu!

— V e z i să nu-l

Zeii

sînt

oici.

s c a p i d e p e n o * .' Brcvo!

Hai,

Jo !

A m e ţ i t , r e î i . t t o u n t i m p , a p o t l e ş i n ă . S e trezi într-o sferă tran­ dafirie, un fel de adăpost al monştrilor, culcat pe înofătoarea e l a s t i c ă f i t a n d r ă a unei astfel de i ' i e t ă ţ i . î n c e p u r ă i a r ş o a p t e l e ş i v i b r a ţ i i l e o c e i e a foarte mlnguoase. Apoi se d c l n ş i în acea limbă stranie, toarsă prin regiitruî de ttitro.sunele ; — Nu e î p u l nostru. E un zeu mic. Pe Jupiter! E un zeu mic, de trei ori mai mic decît zeul nostru! Nu-i faceţi nici un rău. B t o t u ş i un zeu. — E un crrrevete, zicea alt glas s c t r ţ î t c t o r . Şi miroase a doc­ torie. Biologul n-avea h a b a r c e c un „crevete", dar î n ţ e l e s e c o Z e i i t r e b u i e să fie locuitorii s i s t e m u l u i solar, iar m o n ş t r i i accştio p o a t e n i ş t e a n i m a l e îm.blinzite, care ş t i a u s ă « o r b e a s c ă . î n t r e b ă , c u r i o s , o r t i c u î î n d distinct, ca să fie î z i f c l c s : — Voi sinleţi roboţi ? Maşini 7 Greieri ? Privighetori ? Animale ? — S i n t e m P r i e t e n i i V e s e l i a i Zeilor, g u n g t i r i cineva. Apoi alt m o n s t r u rîse limpede, exact cu r î s u ţ a s t r o n a u t u l u i d c a c u m c i t e u o ctîpe şi c î n t ă nosai ; — Sîntem Pe-Ve-Zeii.' Pevcjei. pevezei, pee-vee-z^-il Pevezengheeeii! Şi la urmă cintdreţul sughiţă, gurltti ji miorlăi dc cîfevo ori.' — A s t î m p ă r â - t e .' se auzi o p o r u n c ă dulce. Altfel te trimit în­ dărăt î n b o z i n u l p u i l o r . ' Se făcu o clipă tăcere. Biologul îşi în­ corda puterile ş i zise • — A s c u l t a ţ i , p e v e z e i , prieteni veseli ai zeilor, duceţi-mă la zeii v o ş t r i . S î n t u n zeu d i n o l t ă p l a n e t ă . Am venit în zbor aici. Vreau să v o r b e s c c u z e i i v o ş t r i . — B i n e , am grăi s u b f i r e d e tot 18 înţeles, mea, să mergem la T.V.F.

o voce.

Ţine-te

de

aripa

— Ce —

e aceea

Televideofon...

T.V.F.

7

j

ţoocn...

— Su mergem, spu.se biologul c c t ' o m a i l i T i i ş t i t . M o n . s i r u l îl p u r t ă p e -spin-are, i u t e , p r i n c i t e r o b a î i î t e , m a n c n r î n d c u p r e c i z i e î n c ă r ­ c a r e a c c i u z c i o r . La sfirşit, il d e p u s e t n i n t e r i o r u l « n e i sfere albe, i cu perG(ii s t r ă b ă t u ţ i de canale regulate, cenuşii. G î f t t n d şi sforăind ' greoi, animalul cînlător î j n p i n s e c u cojjul o t r o p a . Prin ca)io[eIe.| c e n u ş i i s e - a p r i n . s e o l u m i n a a i b ă . strălucitoare. In citeva clip:; , slera d e t ; e n i l u m i n e s c e n t ă ,şj p e r e ţ i i ei s e u m p l u r ă d e făpturi' s t r a n i i , d e t r e i o r i mai mari decit astroitautul din bazin, destul j de asemănătoare cu el la cap, la carură, numai că aveau doi ochi s t m p i i , n u c o m p i t . ş i , şl un cioc cărnos mic şi d e d e s i c b t o t ă i e t u r ă o r i z o j i f o i u , c n r c s e m i ş c a p a r c ă m e r e u , Şi aveau două mîini şi două jiicioare — s t e l e l o r . ' — n u m a i d o u a p i c i o a r e / I n sferă dudui u n ş u i e r a t c a r e - l p a r a l i z a o c l i p ă pe b i o l o g , a p o i s e auzi ttn! freamăt. .' — Z e i i s î n t acolo ! Fii c u m i n t e , e i le văd. t e a u d , ş o p t i a l i n t o a s S ' d i l i u j i i a . Şi apoi urmă tare: •— O , zei ai Delfinilor, priviţi ce z e u i m i c am descoperit in bazinul 4. f r i i ? i ţ i - l c e m,ic, h i , h i , c e m i c c , ' c e no.s-tim c, c i z i c e u n creevee... şşşt ' Ei, e z e u ca şi voi, nu-i aşa ? ţ F ă p t u r i l e . s t r a n i i îl p r i r e o u p e a . v t r o n a u t fur. în tăcere. Deodaln ] se ridicară. Păreau acum încă o dată mai înalţi. O voce adinei,' puternică, spuse în limba galactică : ] -- Fiti b i n e v e n i ţ i p r i n t r e p ă m î n t e n i , dragi p r i e t e n i . Nu vă] a.ţteptam pe v o i , c i p e n i ş t e oameni de-ai noştri, plecaţi de mult. \ Pentru ei am c o n s t r u i t , p e m i c u l s a t e l i t de h i d r o c e r c e t ă r i « t p i u - , netei J u p i t e r , u n far cu un .semnai ai'torMat. Nu vă îngrijoraţi. ' V o m veni să vă luăm. Vom veni i n d a t ă . Jo, ai grijă de oaspetele» n o s t r u . A i g r i j ă , Jo. ] Dellinul rise cri-s-lalin, ş u i e r ă b u c u r o s , a p o i c î n t ă g r o s . p r e l u n g : _ — Da, dar spli-naa-rrrcee.!

micul

zeu

să mă

scarpine,

ca voi,

pe

spinare.

Pe l !

-090-

Nu uitdţî să v ă abonaţi din vreme la C olcctia „POVESTIRI ŞTIINTinCO-FANTASTICE" şi Ia revista „ŞTIINŢĂ şi T E H N I C Ă " 19

EDUARD JURIST

Inspectorul Bott intră in acţiune . . . D e f u p l i n s p e c t o r u l B o t t i n t r a s e p u r şi s i m p l u î n t r - u n c o m •ţ>artiment de clasa a doua a expresului d c n o a p t e care ajungea l a L i v e r p o o l x i u a . C a ş i c i n d u n i n s p e c t o r d e Iu C u r t e a .Scoţiei * n u a r e v o i e sii c ă l ă t o r e a s c i S d c p l i i c e r e ş i s p r e I j i v e r p o o l . L a urmei

fiecare

are

voie

să-şi

petreacă

week-end-ul

t e ş t e . C h i a r şl u n i n s p e c t o r d c p o l i ţ i e c i n d n u e î n Aşadar,

inspectorul

datorită

mersului

de clasa

a doua

Bott

s^iU

— pe care oricine

elastic

şi a p r i n s e

•— i n t r a s e lumir.a.

l-ar

de

fi

identificat

compartiment

la

fercasliă

ocupat de un călător care citea absorbit ga/eta d e seară, dind

nici

o atenţie

peisajului

fermecător

pof­

misiune.

într-un

Locul

urma

unde

cufundat

in

ora

neacor-

întuneric.

A ş a c u m b i i n u i s e d e la î n c e p u t * * , î n r e s t u l c o m p a r t i m e n t u l u i mai era

nu

nimeni.

— G o o d e v e n i n g , sir, r o s t i politicos inspectorul. S p e r că n u incomodează

— Faites c o m m e chez vous, r â s p i m s e călătorul cu u n ţat

accent

englezesc

şi-ţi disimula

D e altfiil, a d ă u g ă

el, a m

terminat

gurul

merită

atenţie

lucru

dimlnoaţu, să d o r m

care

zîmbetul

în

d e citit m i c a

în

ziarele

de

spatele

pronun­ ziarului.

publicitate, seară,

în

de

ca şi î n c e l e d e p r l n z . Voi p r o f i t a d e p r e z e n ţ a d v .

ca

puţin. se

dormiţi puţin ? Sau n u m a i ocazional ?

întinse

comod

pe

unul

dintre

locurile

libere.

Avea

a e r u l că-l alesese la î n t î m p l a r e , c u t o a t e că o c u p a s e t o c m a i t r e c u t p e tichet***. • Afli

—

•'

Pe

se

niimeţte

vremuri,

Inupectoful

City, d o r m e a m

Bott

potiţio

engleza.

răspunse

canuullasc

numai

In

original

in

gară

cSIătorul,

încă

dimineaţa.

••• Ai/a ar fi făcut o r t e e englez civilizat meeoal lmh -, u tnu-ia r( n .fia . ) ,f o s t r e n t a b i l s ă d o r m w

i

sin­

cele

— Totdeauna Bott

va

lumina ?

— A c u m 20 lucraţi

— Vorbind

pe cont p r o p r i u ?

la f i g u r a t ,

da..

: Scoţiană

cînd

eram

diagrama

Pentru

leafa

pe orice

pe timpul

Yard

Cn.a.).

funcţionar

uagomtliii

pe

teritoriu

meu.

se interesă

locul

care o ol

în

}

(n.a.).

pri­

Conimon-.i ,^

inspectorul.

:

Inspectorul răroase pe gînduri*. Cind observă faţa lui e p e p u n c t u l sâ a d o a r m ă , î n t r e b ă b r u s c ; — N u sîntcţi scriitor, n u - i aşa ? — F ă r ă d o a r şi

că

omul

din

poate.

U n timp conversaţia p ă r u să lîncezească. Bott r e n u n ţ ă la mai m u l t e întrebări. Iar călătorul preferă să n u răspundă. I n s p e c t o ­ r u l s e folosi d e a c e s t i n t e r m e z z o ca s ă - ş l c e r c e t e z e p e î n d e l e t e vecinul de compartiment. Era un dolicocefal î m b r ă c a t î n t r - u n e l e g a n t c o s t u m e n g l e z e s c , d e c u l o a r e g r i şi c u o v e s t ă d e l î n ă g r i s u b h a i n ă . C r a v a t a s e a s o r t a şi e a în m o d fericit c u ciorapii. N u ­ mai batista în carouri m a r i aducea o notă de extravaganţa. — S i n t e ţ i d e l a p o l i ţ i e , n u - i a ş a ? s p u s e l a r i n d u l l u i l a fel d e biTJSc c ă l ă t o r u l , p e n l r u a r e î n n o d a d i s c u ţ i a . — D e s i g u r , d o m n u l e , r ă s p u n s e i m p e r t u r b a b i l Bott. C u t o a t e că, sincer vorbind, nu înţeleg c u m aţi ghicit ? — Colţul insignei dv. de inspector iese d e s u b r e v e r şi r e f l e x e l e l u m i n i i m ă împiedică să d o r m , e x p l i c ă a c e s t a a m a b i l . I n s p e c t o r u l c ă u t ă u n v e c h i a d a g i u p r o f e s i o n a l şi-I găsi. — Dacă

n-aveţi

nimic pe conştiinţă, puteţi sâ dormiţi

liniştit.

C ă l ă t o r u l s c o a s e o m i c ă a g e n d ă şi, d u p ă c e - o c o n s u l t ă , s p u s e ; — C î n d a fost jefuit t r e n u l poştal e r a m la c ă p ă t î i u l u n c h i u ­ lui m e u m u r i b u n d . Un o m b o g a t c a r e şi-a r e d a c t a t t e s t a m e n t u l î n f a v o a r e a m e a . Nefericitul p o a t e să d e p u n ă oricînd m ă r t u r i e . — I n cazul acesta sîntcţi de două ori fericit Călătorul rîse fără

nici u n

motiv.

— E x a g e r a ţ i . U n c h i u l m e u e u n b ă r b a t c u o s ă n ă t a t e d c fler. A s u p o r t a i perfect cel d e - a l treilea infarct. — P e r m i t c ţ i - m i sâ v ă e x p r i m felicitările m e l e p l i n e d e r e g r e t , spuse inspectorul înclinîndu-so uşor. T r e n u l î n c e p u s ă î n c e t i n e a s c ă şi, c u m e r a d e a ş t e p t a t , o p r i într-o gară. Era tocmai gara prevăzută in m e r s u l trenurilor. C ă l ă t o r u l s e u i t ă l a c e a s , c a ş l c i n d a r fi v n i t s ă - l v e r i f i c e . î n t r - a d e v ă r , ceasul întirzia cu u n m i n u t întreg. Cînd m i n u t a r u l se s i n c r o n i z a cu ş u i e r u l locomotivei, u ş a se d e s c h i s e ţi-şi t ă c u apariţia u n b ă r b a t înalt, uscăţiv, cu o m u s t a ţ ă deasă, tunsă scurt. C ă l ă t o r u l de la f e r e a s t r ă i se a d r e s a fără s â - 1 privească. — C u t o a t e c ă n u v ă c u n o s c , fiţi b i n e v e n i t în c o m p a r t i m e n t u l n o s t r u . C u e x c e p ţ i a d o m n u l u i insix^ctor d e la S c o t l a n d Y a r d , n u m a i e nimeni în acest compartiment. N o u l venit m u l ţ u m i şi-şi aşeză valiza în plasa d e bagaje. A p o i l u ă Ioc l î n g ă u ş ă , p e u n u l d i n t r e l o c u r i l e r ă m a s e l i b e r e . D e s i g u r , p e l o c u l î n s e m n a t p e t i c h e t u l d e c ă l ă t o r i e . I n s p e c t o r u l B o t t il privi cu atenţie. Era un dolicocefal îmbrăcat într-un elegant c o s t u m e n g l e z e s c , d e c u l o a r e c a f e n i e şi c u o v e s t ă d e l î n ă c a f e n i e s u b h a i n ă . C r a v a t a s e a s o r t a şi e a î n m o d f e r i c i t c u c i o r a p i i . N u m a i batista în carouri mici aducea o notă de extravaganţă. D o m n u l î n c a f e n i u scoase d i n h a i n ă o t a b a c h e r ă d e a u r şi o întinse inspectorului. — Serviţi fără grijă. S î n t e m î n t r - u n v a g o n p e n t r u fumători. — Mă îndatoraţi, domnule, accepta o t a b a c h e r ă furată... • Bott ac deosebea fntrucituo de alţi inspectori (n.a.>.

21

dar

cu

toate

acestea

nu

pot

— Complimentele

mele,

într-adevăr, tabachera — De

altfel,

nici

Sinteţi

aceasta nu

un

poliţist

a fost furată

fumez,

preciza

cu

experienţă.

de două

impasibil

ori. Bott.

Poate

dumnealui... * A c e s t a îşi c o n s u l t ă c e a s u l şi s p u s e : — L a o r a ş a s e şi u n sfert a m f u m a t u l t i m a ţ i g a r ă . A ş a pot p e r m i t e să accept întinse

mina,

luă

— Cite fumaţi —

amabila tabachera

dv.

că-mi

invitaţie.

şi-o

puse

p e a n ? se i n t e r e s ă

in

buzunar,

Bott.

Depinde.

— E într-adevăr

imens. Si nu

vă t e m e ţ i d e cancer ?

— A m a v u t u n u l în copilărie. S e s p u n e c ă a s t a t e

imunizează.

D e altfel în familia m e a n - a (ost nici u n c a z serios în ultimii d e ani. Apoi, fără

n i c i o l o g i c ă , .se a d r e s ă

călătorului în

123

costum

c a f e n i u : M e r g e ţ i d e s i g u r la L i v e r p o o l ? — Uneori, răspunse acesta ridlcînd din umeri. — E de cele mai dotrmule orb

de

multe

inspector ? M-a la

colţul

străzii

ori

un

oraş

impresionai

de

Garden-Parly.

fermecător. fiecare

Nu-i

dată

întotdeauna

aşa,

cerşetorul

are

rest

de

la o liră. — Asta mă bucură, spuse domnul în cafeniu. E o m a r e d e c a p sâ găseşti

— De ce nu daţi o lovitură gri ? Se spune nule

bătaie

mărunţiş.

că

au

mănmţiş

la b a n c ă ? se i n t e r e s ă c ă l ă t o r u l berechet.

Ce părere

aveţi,

în

dom­

inspecti/r?

— Nici

una.

— Păcat. Mă

interesa părerea unui

C ă l ă t o r u l în c o s t u m cafeniu — Şi

cum

se

poatâ

căscă

ajunge

specialist. prelung.

mai

repede

în

strada

Garden-

Party ? Cel d e la fereastră

îi î n t o a r s e

căscatul.

— Dacă t e a.ţtcaptă o maşină, de

exemplu.

— C u c e fel d e m a ş i n ă , d e e x e m p l u ? — O maşină — Şi

verde.

şoferul?

în clipa

a c e e a u ş a s e d e s c h i s e şi a p ă r u

— S-a

mai urcat cineva în afară

— Tot

ce se

acelaşi

eh

poate.

C o n t r o l o r u l m i i l ţ u m i şi închise — E

controloruL

d e dv, ? î n t r e b ă

de

rîndul

trecut,

uşa. observă

călătorul

de

la

fe­

reastră. L oSec o reSerea m o t i v a laş u ci eelraăl a l pt r ec ăUl dmt og r. (Tnr. ae.n) .u l

se apropia

de gara

Liver­

p o o l . C e i t r e i îşi p r e g ă t i r ă b a g a j e l e . i — A f o s t 22o a d e v ă r a t ă p l ă c e r e s ă v ă c u n o s c , s p u s e c ă l ă t o r u l r î n h a i n e cafenii. — Trenul a unit întotdeauna destinele oamenilor, spuse enig­ tmo ar ut— il c dPienă cs lpaaet c tcf oeă r uet alr se tbBruăoi.tet . s ă n e d e s p ă r ţ i m , o f t ă c u a m ă r ă c i t m e c ă l ă ­

— Dimiwtrivă, taţi. Nu încercaţi o a m e n i i mei...

domnii mei. A v e m acrlaji d r u m . Sinteţi a r e s ­ să t r a g e ţ i s e m n a l u l d e a l a r m ă . P e c u l o a r s î n t

. . . C o m i s a r u l şef Kliff I l a r d i n g ţ i a *. S u n ă d e d o u ă o r i . *' Acesta intră.

nu-şi

putea

ascunde

satisfac­

— Doriţi o cafea ? — Dimpotrivă,

sergent.

Să

fie a d u ş i

arestaţii.

S e r g e n t u l i e ş i şi r e v e n i d u p ă u n m i n u t , i n t r o d u c i n d î n b i r o u p e cei doi călători, p e c a r e i - a m r e c u n o a ş t e i m e d i a t d u p a c o s t u m e l e l o r ( u n u l g r i şi c e l ă l a l t c a f e n i u ) , d u p ă c i - a v a t e l e i o r (ce s e a s o r t a u p e r f e c t c u c i o r a p i i ) , d u p ă b a t i s t e l e l o r ( c u c a r o u r i m a r i şi m i c i ) ce a d u c e a u o n o t ă d e e x t r a v a g a n t a . D e altfel, e t a u a m i n d o i dolicocefali, — Helio, boss, spuse primul. — Hpllo, boss, m o r m ă i

şi a l

doilea.

— Poţi să-mi spui ce-i neghiobia asta ? De cînd ai î n c e p u t să arestezi înainte de comiterea infracţiunii ? întrebă primul, — L a s - o b a l t ă , B u r k e , r i s e c o m i s a r i . ; şef. A ţ i r S m a s i n u r m ă . Astăzi sînt alte timpuri. ~ E h , d a c ă n u - l u m f l a i p e şofer.,., n i u n n u r ă cel d e - a l d o i l e a . El n c - n t r ă d a t . Ticălosul. — E r o a r e , G o r d . Voi l-aţi t r ă d a t . — Noi —

! s ă r i r ă cei d o i •*•.

Exact.

— P e n t r u a s t a îţi m a i t r e b u i e ş i d o v e z i , r i s e B u r l t o . — a fost sacul —

L e şi a m . D u p ă a r e s t a r e a v o a s t r ă , u n u l d i t i o a m e n i i m e i p u n c t u a l la întilnire. A ş a c u m aţi a r a n j a t , casieiul a a d u s cu b a n c n o t e la locul s t a b i l i t R e s t u l a fost simplu. Bine, dar c u m ? !

C o m i s a r u l şef H a r d i n g s u n ă deschise uşa. — S ă - i iau pe arestaţi ?

din

nou

de

două

ori.

Sergentul

— Dimpotrivă. A d u - m i o cafea. H a r d i n g s e r i d c ă d i n fotoliu şi s e î n d r e p t ă s p r e u n u l d i n t r e d u l a p u r i l e d i n p e r e t e . D e s c h i s e u ş a şi d i n d u i a p ieşi i n s p e c t o r u l Bott. — I a t ă , o să vă e x p l i c e c h i a r el. V ă c u n o a ş t e ţ i , n u - i a ş a ? — Dobitocul

ăsta?

Bott nici m ă c a r n u

zîmbi.

— Atributul pe care-l folosiţi, in c a z u l meu, este total impropriu. — •S N ă im n ue n ip i mi e r d ţtin e m tOe i m pceu l .trchuin B o i t ! sSN uf i -voe zaseuniio i c u c i n (en . sa t. ţa. i d e v o r b ă ? — A. SUe r gr ieinţthutl, de b o s serviciu s . S a r c i neraa m e a , tare d o m de n i l oureche r a r e s t( an ţ. ai ,, ) . a f o s t u n a cam d i n t r e cele m a i simple. A m î n r e g i s t r a t a b s o l u t toate c u v i n t e l e ••• îşi pierduseră, se vede, c a i t n u l englezesc p e c a r o l e - a ţ i p r o n u n ţ a t . F r a z e l e p ă r e a u î n a( np .aa r. )e. n ţ ă a b s u r d e * * * * .

23

Ceva

în s e n u l

unui

umor

la

modă

(n.a.).

A m eliminat r c d o n d a n t a . A m analizat toate v a r i a n t e l e logice în r a p o r t c u p r o b l e m a p r o g r a m a t ă şi i a t ă r e z u l t a t u l . I n s p e c t o r u l B o t t î n t i n s e o foaie d e h i r t i e , p e c a r e cei doi citiră. „ L a ş a s e şi u n sfert... la c o l ţ u l s t r ă z i i G a r d e n - P u r t y . . . te a ş t e a p t ă o m a ş i n ă v e r d e . Şi şoferul ? E acelaşi d c r î n d u l t r e c u t " . — A c u m o c l a r ? î n t r e b ă c o m i s a r u l ştf. R e s t u l v e ţ i d i s c u t a c u j u d e c ă t o r u l d e i n s t r u c ţ i e . V ă s f ă t u i e s c î n s ă să fiţi m a i p u ţ i n a b s u r z i la i n t e r o g a t o r i u . Apoi, întorcîndu-se spre inspector, spuse calm : — Mulţumesc. Deocamdată

nu

mai e nevoie de

dumneata.

I n s p e c t o r u l s a l u t ă şi, î n t o r c î n d u - s e p e călciie, i n t r ă în d u l a p . Abia atunci arestaţii o b s e r v a r ă o c a r i e d c vizită prinsă pe uşa dulapului : INSPECTORUL ROB BOTT ,j

VASILE NICOROVICI

Planeta intetgalactica E i a u t r a n s f o r m a t o p l a n e t ă i n t r - o c o r a b i e a s t r a l ă şl i - a u p u s n u m e l e „Speranţa". S a v a n ţ i i lor calculaseră, pe b a z a unor u n d e r e c e n t descoperite — a n t i - g a m a —, că m a t e r i a din care e f o r m a t ă g a l a x i a lor, s - o d e n u m i m g a l a x i a A l m a , a intrat I n t r - u n p r o c e s d e involuţie, care avea să se termine printr-o uriaşă explozie cosmică. Situaţia era gravă. S i n g u r a soluţie era s t r ă m u t a r e a î n t r - u n alt s i s t e m g a l a c t i c a î n t r e g i i c o l e c t i v i t ă ţ i şl a b u n u r i l o r s p i r i t u a l e a c u ­ m u l a t e in milioane de ani dc civilizaţie. A u fost propuse m a i multe. proiecte. U n u l dintre ele, care a întrunit imediat adeziunea C o n ­ siliului Suprem, prevedea transformarea unei planete într-o cora­ bie astrală. D e altfel, t e r m e n u l de „corabie" era Impropriu şi anacronic. D a r nici a s t r o n a v ă nu-i puteai zice. Fină l a urmă, d u p ă dispute filologice, a fost adoptat termenul de „planetă intergalac­ tică". Ş i î - a u d a t n u m e l e d e „Speranţa". F i i n d c ă nici u n u i a d i n t r e cei care s e î m b a r c a u n u - l era hărăzit să vadă, c u ochii săi, locul

24

de destinaţie. Călătoria trebuia să d u r e z e 1 0 0 0 d e ani, dcei s ă cuprindă viaţa multor generaţii. La nivel sideral, un mileniu n u e u n interval lung, totuşi faptul că viteza uluitoare a „Speranţei" a v e a s ă p u n ă tn a c ţ i u n e o l e g e p a r a d o x a l ă a t i m p u l u i a s i g u r a atingerea galaxiei învecinate. P u n e r e a la p u n c t a a c e s t e i p l a n e t e - v e h i c u l n - a p r e z e n t a t d i f i ­ cultăţi insurmontabile. Locuitorii de pe Xileniu, sau xilcniţii, a v e a u m i j l o a c e d e p r o d u c ţ i e c a p a b i l e s ă d u c ă la c a p ă t o a s e m e n e a î n t r e ­ prindere. A u ales, din sistemul lor solar, o p l a n e t ă de m ă r i m e mijlocie, p e care au a m e n a j a t - o pentru e x p e d i ţ i a milenară. A u strămutat acolo toate relicvele artistice, uzinele mai importante, chiar şi u n e l e p e i s a j e m a i d e o s e b i t e . A u construit oraşe noi, c o s m o d r o a m e p e n t r u flotele d e r a c h e t e . U n l u c r u m a i g r e u p e n t r u ci a fost să aprindă sus, pe cer, un soare artificial, căci pc cel a d e v ă r a t nu-l p u t e a u laa c a ei. Şi xilcniţii, ca toate fiinţele r a ţ i o n a l e , a v e a u n e v o i e dc soare. D a r sori d i n aceştia, din ptastnă, m a i c r e a s e r ă ei şi î n alte ocazii. î n t r e p r i n d e r e a cea m a i dificiiă, însă, a fost montarea sistemului de propulsie. Era o invenţie nonă, care folo­ sea forţele antigravitaţionalc mult amplificate. Instalaţia avea şi n i ş t e proporţii c u totul neobişnuite, t r e b u i n d a fuce sâ e v o l u e z e cu viteze luminate o întreagă planetă. Materia primă pentru c o m ­ bustibilul de propulsie se găsea în m a g m a incandescentă a scoar­ ţei. Era u n n e a j u n s , d e o a r e c e rezervele, calculate pentru „mileniul intergalactic", erau limitate. Dar xileniţii se gîndeau că pe par­ curs savanţii lor vor găsi o soluţie care să-i scoată dintr-un e v e n ­ tual impas. D e altfel, construcţia sistemului de propulsie a consti­ tuit o operă grandioasă, care a inspirat p e mulţi poeţi şi d i n a m o p l a s t i e i c n i ' . A u f o s t s f r e d e l i ţ i c e i m a i î n a l ţ i m u n ţ i , şi î n c r a t e r e l e lor profunde au fost introduse instalaţiile dc propulsie, către care, din adincuri, prin canale speciale, sosea m a g m a incandescentă. Pregătirile au durat cîteva decenii. In acest timp, xileniţii au încercat să intre în contact cu l u m i l e gînditoare învecinate, dar d i n pricini n e c u n o s c u t e spaţiul sideral din jurul lor d e v e n i s e opao Ia o r i c e m e s a j e . Pe măsură ce momentul plecării se apropia, xileniţii mal virstnici erau tot m a i m u l t cuprinşi d e nostalgia despărţirii de meleagurile natale. L u a u cu ei cîte un săculeţ de pămînt sau pie­ t r e s i m p l e d i n locurile i n care îşi trăiseră viaţa. Cei tineri e r a u e n t u z i a s m a ţ i d e c ă l ă t o r i e , d e ş i a v e a u s ă i a p a r t e n u m a i Ia o s c u r t ă p e r i o a d ă d i n d e s f ă ş u r a r e a ei. D a r e r a u m î n d r i că ei v o r a s i s t a la m a r e l e e v e n i m e n t al „desprinderii" planctei-vehicul din atracţia g r a v i t a ţ i o n a l ă a s i s t e m u l u i şi l a z b o r u l e i d i r i j a t . D e f a p t , d o m n e a o atmosferă de avînt general, ca în preziua unor mari înfăptuiri. P e s t e t o t s e v o r b e a d e „ m i l e n i u l î n t e r g a l a c t i c " , d e f r u m u s e ţ e a şi i m p o r t a n ţ a a c e s t e i e x t r a o r d i n a r e c ă l ă t o r i i d e la o g a l a x i e l a a l t a . Savanţii se aşteptau la noi descoperiri, poeţii visau noi senzaţii şl noi imagini. Vizionarii descriau în culori ispititoare viaţa ce-i aşteaptă pe xiIcniţi in „Proxima", g a l a x i a de destinaţie. A c e a s t ă stare de euforie tinerească, d e „romantism general în arte" sau dc „ n e u r o m a n t i s m galactic", c u m constatau eseiştii, a domnit in tot cursul „Zilei întii". U n u l dintre eseişti (eseiştii fiind o a m e n i c u 1. „DlnamopJastlca" — gen arUstIc cate Smbltiâ pictura cu muzlcsi constituind un Iei d e „muzică î n culori" sau „pictura

25

In

mişcare".

popularitate în acea perioadă! a propus ca „mileniul galactic" să l i e p c r î o d i z a t n u i n v e a c u r i , c i î n Z i l e g a l a c t i c e . P i n ă la u r m ă , socoteala era aceeaşi, fiindcă Ziua gaJactîcă e c h i v a l a cu u n secol, dar propunerea fusese adoptată deoarece lăsa impresia că, î m p ă r ­ ţ i t ă i n z i l e , d u r a t a c ă l ă t o r i e i e m a i s c u r t ă . „ N u m a i e m u l t şi a j u n ­ g e m , m a i s î n t d o a r n o u ă z i l e " , g l u m e a u x i l e n i ţ i i , şi g l u m a s - a prins. Au urmat vcacuri-xile obişnuite. Oamenii sc năşteau şi m u r e a u , t r ă i n d c u n ă d e j d e a c ă î n t r - o zi v o r a j u n g e i n z o n a b î n e u u v i n t a t ă a „Proximei", Dar un accident neprevăzut s-a produs în Ziua a c i n c e a . Alai t i r z i u , i n i s t o r i a l o r . a c e a s t ă zi ş i î n c ă d o u ă u r m ă ­ t o a r e a u f o s t d e n u m i t e „ e i c i u l î n t u n e c a t " . A j u n s e s e r ă la e x t r e m i ­ t a t e a g a l a x i e i A l m a . la c a p i i t u l u n e i a d i n t r e c i r c o n v o l u ţ i u n i l e s p i ­ ralei din care era alcătuită, ş i dintr-o dată au început să se producă întimplări neaşteptate. Rachetele auti-gravitaţionale, ple­ cate î n recunoaştere, pieriră rînd pe rînd, înainte de a putea t r a n s m i t e u l t i m u l lor m e s a j . F u r t u n i dc origine necunoscută, d e n u m i t e mai tirziu paramagnetîce, se abătură asupra „Speranţei", p u n î n d u - i la î n c e r c a r e b l i n d a j u l d e p r o t e c ţ i e , f o r m a t d i n r a z e d e l u m i n ă solidificată. A fost ca u n s e m n a l de alarmă. Xileniţii s e treziră la realitate. In t i m p u l călătoriei se mai lăsaseră pradă o b i ş n u i n ţ e i , î n c r c z i n d u - s e î n t e o r i i l e v e c h i , d u p ă c a r e Ia i e ş i r e a d i n hotarele A l m e i n u vor a v e a de înfruntat dificultăţi. A v e r t i s m e n ­ tele unor savanţi lucizi fuseseră luate în discuţie în Consiliul S u p r e m , s u b l a t u r a lor p u r t e o r e t i c ă . A c u m i n s ă , a n a l i z i n d u - s c i n g r a b ă .situaţia, s-a v ă z u t c ă a c e l e a v e r t i s m e n t e a v u s e s e r ă o b a z ă r e a l ă şi c ă e i s e a f l a u î n z o n a d e g r a v i t a ţ i e a G a l a x i e i , c a r e - i d e v i a lateral, a b ă t i n d u - i din cale. E x i s t a chiar primejdia ca planeta lor să se transtornie intr-un satelit galactic, rotindu-sc veşnic pe o urinşă orbiţii. C a să r ă z b e a s c ă , c o n s u m u l d e c o m b u s t i b i l t r e b u i a înzecit, dar, d u p ă c u m ştim, rezervele lui e r a u limitate. P e s t e i m timp, s-a luat măsura excepţională ca soarele artificial s ă fie Stins. Era m n i i m p o r t a n t ca „ S p e r a n ţ a " s ă p o a t ă i e ş i c u b i n e d i n zona periculoasă decît să aibă lumină. Astfel începuse „ciclul î n t u ­ necat". Copiii se n ă ş t e a u fără să v a d ă l u m i n a soarelui. B u n i c i i le s p u ­ n e a u povc-fti d e s p r e u n g l o b a u r i u d e f o c şi d e s p r e n i ş t e t ă r i m u r i m i n u n a t e , n u m i t e v e c h i u l X i l e n i u , u n d e s e n ă s c u s e r ă s t r ă m o ş i i lor. Ei d e n u m e a u a c e l e v r e m u r i „ e r a d e aur". Bunicii m a i s p u n e a u celor mici să fie c u m i n ţ i şi s ă î n v e ţ e , căci p e s t e c î t e v a Zile, d a c ă n u ei, a t u n c i copiii lor, s a u copiii copiilor lor v o r a j u n g e i a r ă ş i î n nişte locuri minunate. Dar a s e m e n e a lucruri se p o v e s t e a u n u m a i t n b a s m e , f i i n d c ă s a v a n ţ i i c a l c u l a s e r ă c u p r e c i z i e c ă , d e l e v a fi d a t s ă iasă din c a p c a n a gravitaţională, tot vor r ă m i n e fără c o m b u s t i ­ bil. Şl aşa s-a şi întîmplat. Cu u l t i m e l e rezerve ei reuşiră s ă iasă d i n f u r t u n i l e p a r a m a g n c t i c e , dar p l a n e t a lor e r a ca o i m e n s ă e p a v ă întunecată, pe ncsfîrşilul o c e a n întergalactic. P l u t e a u la vuia sorţii î n întuneric. S i n g u r e l e l u m i n i p r o v e n e a u d e la n i ş t e faruri, i u s t u l a t e Ia m a r i î n ă l ţ i m i ; d a r s u s , c e r u l e r a m e r e u î n t i m e c u t . Şi iată că s-a m a i petrecut u n Incru n e a ş t e p t a t . Cel născuţi f ă r ă sâ vadă soarele, ascultînd poveştile celor bătrini despre imensul g l o b i n c a n d e s c e n t şi d e s p r e t ă r î m u r i l e c a r e - î a ş t e a p t ă î n P r o x i m a . ^u c ă p ă t a t o p u t e r n i c ă dorinţă d e l u m i n ă , l i u r m ă r i p i n ă in t i n e ­ reţe şi bărbăţie un statornic sentiment, d e n u m i t mai tîrzin d c

26

savanţii sociologi „nostalgia soarelui". Ei se jurarii câ n u vor p r e ­ c u p e ţ i nici u n efort şi nici u n sacrificiu p i n ă n u v o r recuceri p e n ­ tru x i l e n i ţ ) l u m i n a . P e n t r u toţi cei trăitori p e p l a n e t ă s a u p e n t r u copiii lor s a u p e n t r u copiii copiilor lor. L u c r a u cu iufrigurare, l i p s i n d u - s e d e o r i c e p l ă c e r i , b a c h i a r şi d e o d i h n ă . Cei din Ziua a 6-a m u n c i r ă îndirjiţi şi m u r i r ă fără să v a d ă l u m i n a soarelui, iar unii d i n t r e ei chiar fără s p e r a n ţ a că visul lor v a m a i fi v r e o d a t ă î n d e p l i n i t . D a r n u - ş i m ă r t u r i s i r ă n i c i l o r , c u glas tare, aceste temeri şi-şi duseră, fără odihnă, mai departe m u n c a , A f o s t o p e r i o a d ă b ă r b ă t e a s c ă şi e r o i c ă . M a i t i r z i u , d e n u ­ m i r e a de „ciclu întunecat", dată acestei perioade, a fost s c h i m b a t ă i n a c e e a d e „zilele m a r i i pregătiri". Ş i oricît ar p ă r e a d c c u r i o s , d e c i t e ori i n c u r s u l i s t o r i c i l o r d e m a i t î r i i u a v e a u e z i t ă r i , x i l e n i ­ ţii s e î n t o r c e a u la a m i n t i r e a a c e l o r z i l e a s p r e , z i c î n d : „ D a c ă a m biruit atunci, luptind cu imposibilul, c u atît ne e mai uşor să rezolvăm o dificultate ca aceea de astăzi". A b i a in ziua u r m ă t o a r e , în Z i u a a 7-a, xileniţii întrezăriră u n d r u m . Era v o r b a ca, apiicind un nou procedeu, să condenseze r a z e l e s l a b e d c l u m i n ă c a r e s o s e a u p î n ă Ia e i d i n g a l a x i i l e Î n d e ­ părtate, pentru a le transforma într-o materie producătoare de energie. Cei care a u trăit î n Z i u a a 7-a îşi înzeciră eforturile. „ S o a r e l e c a p r o a p e " , z i c e a u ei. I a r b ă t r î n i i lor, î n a i n t e d e a - ş i d a s f i r ş i t u l , îi r u g a u p e c e i t i n e r i c a a t u n c i c i n d v a s o s i Z i u a c e a Mare, şi s o a r e l e v a străluci din n o u p e cer, să le p r o n u n ţ e n u m e l e . S ă ia p a r t e , m ă c a r a s t f e l , la e v e n i m e n t u l v i s a t d e t o ţ i x i l e n i ţ i i d e - a lungul atitor secole. Şi Z i u a cea Mare v e n i şi trecu. L u m i n a d e v e n i u n lucru o b i ş ­ nuit. Copiii se n â ş i c a u privind soarele, erau m a i voinici, mai fru­ m o ş i . U n i i d i n t r e ei c h i a r î n c e p u r ă s ă s e m i r e c ă cei b ă t r i n i ies î n fiecare d i m i n e a ţ ă şi c o n t e m p l ă soarele, că se b u c u r ă d e l u m i n ă „ c a n i ş t e c o p i i " . L o r Ii s e p ă r e a c ă s î n t m a i m a t u r i , m a i „ l u c i z i " , m a i p u ţ i n „ s e n t i m e n t a l i " . Ş i , d e f a p t , n u e r a u m a i m a t u r i . Ei n u ştiau un lucru elementar să pruţuiască soarele. Bineînţeles, n u t o ţ i . Ci n u m a i u n i i d i n t r e e i . „ G e n e r a ţ i a n ă s c u t ă i n s o a r e " c o n t i n u a s ă m u n c e a s c ă şi s ă v e ­ g h e z e la b u n a d e s f ă ş u r a r e a călătoriei. Ca şi părinţii şi bunicii lor. „Speranţa" se îndrepta din nou, cu toată viteza, în direcţia P r o x i ­ m e i . Ş i Zbură a s t f e l c î t e v a z i l e g a l a c t i c e . In Z i u a a I 3 - a — şi n u a 10-a, d i n cauza întîrzierii — trecură hotarul n o i i g a l a x i i . Ş i a i c i îi î n t î m p î n a r ă f u r t u n i l e p a r a m a g ­ n c t i c e şi f o r ţ a g r a v i t a ţ i o n a l ă f o r m i d a b i l ă . D a r e i s e î n v ă ţ a s e r ă c u m s ă le î n f r u n t e . Ş i l e î n f r u n t a r ă . Ş i Ia î n c e p u t u l Z i l e i a 1 4 - a a c ă l ă ­ toriei lor, d e n u m i t ă , i n v i r t u t e a obişnuinţei, tot „mileniul î n t e r g a ­ l a c t i c " , e i î n c e p u r ă s ă - ş i c a u t e Ioc d c a ş e z a r e . D a r n o u a g a l a x i e , v ă z u t ă m a i de aproape, n u era m a i b u n ă dccît cea d i n care p l e c a ­ s e r ă , U n i i i - a u şi g ă s i t c u r î n d d e f i c i e n ţ e . L u m i n a li s e p ă r e a c e v a m a i c e n u ş i e şi m a i a s p r ă . D a r c e s ă f a c ă ? S ă s e î n t o a r c ă î n a p o i 7 N - a v c a nici u n rost. A l m a , s e ştie doar, intrase într-o fază d e i n v o l u ţ i e . C h i a r ei înşişi, alcătuiţi d i n m a t e r i a ei g a l a c t i c ă , u r m a u a c e s t ciclu. A i c i î n s ă a v e a u prilejul să se r e g e n e r e z e . Ei îşi c ă n t a r ă u n s i s t e m p l a n e t a r care să s e m e n e cit m a i m u l t cu cel de acasă, d i n A l m a , c u m î n c e p u r ă s ă - i s p u n ă a c u m g a l a x i e i d e origine.

27

L a finele Zilei a 14-a, ei găsiră s i s t e m u l planetar c o r e s p u n z ă ­ t o r . A v e a î n m i j l o c u n i m e n s s o a r e a l b ă s t r i u şi i n J u r u l s ă u ş a s e planete alcătuite in m o d convenabil. P e una dintre acestea văzură şiruri d e munţi abia născuţi, păduri uriaşe, printre arborii cărora c i r c u l a u a n i m a l e c u p l a t o ş e encK-mc, c a n i ş t e d i n o s a u r i . E r a u p r i ­ v e l i ş t i u l u i t o a r e , c a r e i n s p ă l m i n t a u . D a r x i l e n i ţ i l o r Ic p l ă c u r ă , fiindcă le a m i n t e a u de nişte istorii m a l vechi, p e t r e c u t e cu m i l i o a n e d e ani î n a i n t e p c p ă m î n t u l d e b a ş t i n ă al s t r ă b u n i l o r . Ei n u m i r ă a c e s t e locuri N o u a - X i l e n i e şi p l ă n u i r ă c u m să-şi s t r ă m u t e o r a ş e l e şi comorile d e artă aduse p e ptaneta-intergalactică. „Speranţa" îşi justificase numele. S e aflau în portul visat de secole. Primele rachete decolară spre Noua-Xilenie. Z i u a î n t î i d i n t r - u n n o u c i c l u al i s t o r i e i l o r .

Şi astfel

începu j

S a n c t i o n i n d a o p i n i e larg riisptnditii, „ M i c u l I . u r o u s s f " il p r o / l n t i p e A r t i m r C o i i a n D o y l e Aiiar c a „ a u t o r d e romaDe p o l i ţ i s t e , a l căror erou e s t e S l i e r l o c l t l l o l j n e s , t l p i U detectivului a i n a l o r " . F ă r ă a inccTca iiă-l r ă p i m s c r i i t o r u l u i î n s e m n e l e tilarii'i l u i c p l e l m a l n o t o r i i , t r e b u i e să s p u n e m cA, t r c c i n d c u v e d e r e a c i l e v a t e n iBtlve p c I f l r l m u l r o m . i t i i i l u l p^iihoJufic, D o y l c a m a l p u h U e a t cărţi istorice, d e a v e n t u r i ş l d e anticipaţie. oprii)du-ne la acestea d i n urmă, vom ntenlionn chiar existenta. In m a i m u l t e d i n t r e e l e , a u n u i e r o u c a r e , fiti a. p u t e . t c o n c u r a c u I m b a t J i b l l u i p r i e t e n aJ d o c t o r u l u i Watson, are deslule trăsături menite să-l i m ­ pună nienioriet cltllorllor. Kste vorba despre profesorul Chalieiieer, pe care îl cunoaştem din r o m a n u l „ I , u u i e a pierduţii".

ARTHUR CONAN DOYLE

Aparatul

„Aparatul dezintegrator" narează o aventură d c m a i s c u r ţ i r e s p i r a ţ i e a i u i C h a i l c n e e r ţi a z i a r i s t u l u i M a l o n e . O idee ş t i i n ţ i f i c o - t a n t a s t i c a deosebit d c Ingenioasă (reluată tn ultimii a n i , t n m a i m u l t e v a r i a n t e ) ş i u n n m o r IntilnlC m a t r a r In o p e r a i u l ( o n a i i D o y l e — i a t ă c a l l t S ţ l i e esenţiale ale acestei povestiri, din care vâ o f e r i m J u m ă t a t e a f i n a l ă . CSC de.spre „ c r u z i m e a " lui C l i a l l e i i s e r , c r e d e m c ă n u e n e v o i e de o altă j u s l l f l c a r e d e c i l a c e e a p e c a r e o i n d i c ă

textul.

dezintegrator

...Ne aflam într-o cameră mare, cu pereţii văruiţi proaspăt. N e n u m ă r a t e fire d e a r a m ă î m p o d o b e a u plafonul. P e u n piedestal, u n e l e c t r o m a g n e t u r i a ş ; în f a ţ a lui o p r i s m a d e sticlă şi, î n d r e a p t a acesteia, o platformă d e zinc, c u u n s c a u n d e a s u p r a căruia a t î r n a o c a s c ă d e a r a m ă î n n e g r i t ă . D e l a s c a u n , c a şi d e la c a s c ă , p o r ­ n e a u g r e l e fire m e t a l i c e . î n sfîrşit, p e o l a t u r ă a p l a t f o r m e i s e v e d e a o p î r g h i e p i v o t î n d î n j u r u l u n o r c r e s t ă t u r i g r a d a t e şi al c ă r e i m î n c r d e a r a m ă e r a , d e o c a m d a t ă , la z e r o .

28

" — Dezintegra toiul Nemor, spuse ciudatul personaj, arătînd i p r e a p a r a t , l a t ă m o d e l u l h ă r ă z i t s ă d e v i n ă l'aknos p r i n felul în care v a modifica echilibrul d i n t r e naţiuni. Cine-1 v a poseda, va guverna Pămîntul, Profesore Challenger, v-aţi purtat cu m i n e fără curtuoazie — veţi îndrăzni oare s ă vă aşezaţi p c acest scaun şi s ă v ă s u p u n e ţ i d e m o n s t r a ţ i e i p o s i b i l i t ă ţ i l o r n o i i e n e r g i i ? ChaSicnger e r a cui'ajos c a u n l e u şi cel m a i m i c s e m n d e sfi­ d a r e il f ă c e a s ă - ş i i a s ă d i n f i r e . S e p r ă v ă l i d e c i s p r e a p a r a t ; d a r îl p i - i n s e i d e b r a ţ ş i î l s i l i i s ă d e a î n a p o i . — S t o p ! î l s p u s e i . V i a ţ a d u m i t a l e e p r e a p r e ţ i o a s ă ş l a r fi o n e b u n i e să o rişti astfel. C e g a r a n ţ i e d e s i g u r a n ţ ă ai ? A m v ă z u t scaunul electric do la Sing-Sing : nimic n u s e a m ă n ă m a i bine cu el d c c î t aparL-.tul a c e s t a . — Garanţia m t a d e siguranţă este că te a m ca martor. Acest d o m n v.i- l i a c u z a t d e c r i m ă d a c a m i s - a r î n t î m p l a c e v a . — Slabă consolare p e n t r u ştiinţă, dacă a r pierde î n c u n u n a ­ r e a u n e i o p e r e p e c a r e n u m a i d u m n e a t a poţi s-o d u c i la b u n s f î r ­ ş i t ! L a s a - m ă s ă i n c e r c m a i î n t i i e u ; d u p ă c e s e va d o v e d i c â e x ­ p e r i e n ţ a n u e d ă u n ă t o a r e , v a v e n i şi r î n d u l d u m i t a l e . P r i m e j d u i r e a v i e ţ i i l u i n u l - a r fi e m o ţ i o n a l p e C h a l l e n g e r . D a r i d e e t d e a - ş i l ă s a o p e r a n e t e r m i n a i a i l a t i n s e la c o a r d a s i m ţ i ­ t o a r e . E ! ş o v ă i o c H p ă ; p r o f i t a i d o asta c a s ă m ă a ş e z d i n t r - u n s a l t p e scGun. I n v e n t a t o r u l p u s e m i n a p c m î n e r , a u z i i u n d e c l i c , pvui o s e c t m d ă s c r . i : a ţ i a c ă u n v ă l cădfca, î n c c ţ o ş î n d t o t u l i n f a ţ a m e a . C î n d v a l u l s e r i d i c a , i n v e n t a t o r u l m ă p r i v e a cu s u r i s u l s ă u odios. P e d e a s u p r a u m ă r u l u i .său, C h a l l e n g e r , a i c ă r u i o b r a j i d e o b i c e i roşii s e g o l i s e r ă d e s i n g e , îşi c ă s c a o c h i i d e u i m i r e , — Ei bine, ce aşteptaţi ? întrebai cu. - D a r s-a f ă c u t ! îmi răspunse Nemor. Aţi suportat admirabil e.sptTitnentul. A c u m l ă s a ţ i l o c u l l i b e r ; s î n t s i g u r c ă p r o f e s o r u l nu doreşte dccît să-l ocupe. Nu-l văzusem niciodată p e bătrînul m e u prieten atît de răs­ colit. N e r v i i l u i d e oţel îl t r ă d a s e r ă , m î n a c u c a r e m ă a p u c ă d e m î n e c ă ii t r e m u r a . — E totuşi a d e v ă r a t , Malone, s p u s e el. A i d i s p ă r u t o clipă, n u - i p o s i b i l ă o e r o a r e ; s e f ă c u s e c e a ţ ă , a p o i vid... — Care a durat cît t i m p ? — Două, trei minute. Iţi mărturisesc că eram cuprins de oroare. N u - m i î n c h i p u i a m că ai m a i putea reveni. Totuşi a fost d e a j u n s c a a c e a s t ă p î r g h i e s ă t r e a c ă d e l a o c r e s t ă t u r ă la alta, p e n t r u ca sâ reapari p e scaun cu u n a e r c a m aiurit, dar, a l t m i n ­ teri, e x a c t acelaşi,., — E rîndul dumneavoastră, domnule, spuse Nemor. Bineînţe­ les, dacă v ă m a i simţiţi î n stare. S t ă p î n i n d u - s e c u p r e ţ u l u n u i e f o r t v i z i b i l şi d î n d u - r n i l a o p a r t e m î n a î n t i n s ă î n t r - u n gest d e protest, el s e n ă p u s t i p e s c a u n . P î r g h i a s e o p r i l a c r e s t ă t u r a c e p u r t a n u m ă r u l 3, Ş i p e s c a u n n u mni fu nimeni, Sîngele r e c e al e x p e r i m e n t a t o r u l u i îmi potoli spaima. ~ I n t e r e s a n t , n u - i a ş a ? c o m e n t a el. Cînd t e gîndeşti că o p e r ­ sonalitate atît de teribilă ca a profesorului Challenger pluteşte, în chip d e n o r molecular, i n t r - u n p u n c t o a r e c a r e al acestei c a ­ m e r e ! E în puterea mea, desigur. Dacă aş vrea, nimic p e lume n u m - a r împiedica s ă - l las s u s p e n d a t în spaţiu, 29

-

Aş face să v ă t r e a c ă

Suvisul

tui N e m o r

r e p e d e cîiefui ! s t r i g a i e u .

se schimbă

într-un

rictus,

— D o a r n u credeţi că m i - a tveciit a ş a c e v a p r i n m i n t e 1 E u să vrpau d î s o l u t i a ni^arelui p r o f e s o r C h a l l e n g e r !.., D i s p e r s i u n e a l u i d e f i n i t i v f i î n s p a ţ i u ! c o s m i c 1„. E a d e v ă r a t c ă m a n i e r e l e I u i m - a u c a m s u p ă r a t şi, f ă r ă î n d o i a l ă , că o m i c ă l e c ţ i e . . — Nimic ' — Ei biiip, să îdcem o d e m o n s t r a ţ i e c i u d a t ă . A m d e s c o p e r i t , d e pitd.^, c;i s i s t e m u l p i l o s , n c f i i n d s c t r s i b i l aceleaşi vibraţii ca ţ e ­ s u t u r i l e o r g a n i c e , p o a t e fi d e s p r i n s şi p u s la l o c d u p ă v o i e . N u m i - a r d i s p l ă c e a s ă - 1 v ă d p e b ă l r i n u l urs t a r ă b l a n ă . P r i v i ţ i ! P î r g j i i a c l i n c h e t ! ; î n .•^ocunda u r m ă t o a r e . C h a l l e n g e r r e a p ă r u p e scaun. D a r cc Ici d e C h a l l e n g e r I U n l e u ieşit d e s u b m a ş i n a d e t u n s ' C u t o a i a c ă e r a m f u r i o s , î m i fu g r e u s ă n u i z b u c n e s c în ris. C r a n i u ! s 3 u e r a golaş, c a a c e l a al u n u i n o u n ă s c u t , i a r b ă r b i a n e t e d ă , c a a c e e a a u n e i f e t i ţ e . L i p s i t ă d e glorioas^a e i l î n ă n e a g r ă , p a r t e a d e j o s a feţei a v e a relieful g r e o i al u n u i j a m b o n . C i i a l l e n g e r p ă r e a u n b ă t r i n g l a d i a t o r stî'LCit, t u m e f i a t , c u u n b o t şi f ă l c i de buldog. S ă fi c i t i t c e v a p e c h i p u r i l e n o a s t r e ? P r o b a b i l c ă s u r î s u l r ă u ­ t ă c i o s al l u i N e m o r s e a c c e n t u o ' ^ e . O r i c u m , d u c î n d u - s i m î n a ' a c a p , p r o f e s o r u l îşi d ă d u s e a m a d e m e t a m o r f o z a s u f e r i t ă . S ă r i d e p e s c a u n . îl a p u c ă d e g î t p e i n v e n t a t o r , îl t r î n t i p e p o d e a ş i , c u m îi c u n o ş t e a m f o r ţ a e x t r a o r d i n a r ă , m ă s p e r i a t . — In n u m e l e cerului, n u - l ucide daca vrei să se r e p a r e ceva ! strigai. A r g u m e n t u i îşi p r o d u s e e f e c t u l . P î n ă şi î n m o m e n t e l e celei m a i m a r i nebunii, Challenger r ă m î n e a accesibil raţiunii. Se r i ­ d i c ă , î l p u s e p e p i c i o a r e p e i n v e n t a t o r u l c a r e t r e m u r a şi î i s p u s e cu o v o c e Fugi-umată d e f u r i e : — I ţ i d a u c i n c i m i n u t e . D a c ă pe.ste c i n c i m i n u t e n u s î n t c e l care e r a m , te strîng d e gît ! . .Inventatorul, terorizat, se apropie de aparat, împinse pîrghia p î n ă l a c a p ă t .şi a s t a f u d e s t u l p e n t r u c a b ă t r î n u l s ă - ş i r e c a p e t e i n s t a n t a n e u c o a m a , Miinile lui m î n g î i a r ă d r ă g ă s t o s b a r b a şi p ă r u l d i n t o t d e a u n a , d u p ă c a r e , c o n v i n s d e r e s t a u r a r e a Iui i n t e g r a l ă , cobori solemn do pe scaun. — D o m n u l e , v - a ţ i î n g ă d u i t o p u r t a r e c a r e a r fi p u t u t s ă a i b ă g r a v e consecinţe p e n t r u d u m n e a v o a s t r ă . V r e a u lotuşi să cred că n u v-aţI gîndit decît la o demonstraţie. P o t să v ă p u n a c u m citeva întrebări în legătură cu remarcabila forţă a cărei descope­ rire o revendicaţi ? — V-ara spus. domnule, că aparatul acesta e u n simplu model. N i m i c m a i u ş o r decît s ă - i d a u cu totul alte d i m e n s i u n i . El a c ţ î o Ticază î n s e n s v e r t i c a l . D e a s u p r a ş i d e d e s u b t u l d u m n e a v o a s t r ă t r e c c u r e n ţ i i şi v i b r a ţ i i l e p e c a r e le e m i t e cînd v â d e z i n t e g r e a z ă , cind v ă r e a g r e g ă . . . D a r o p e r a ţ i a a r p u t e a l a fel d e b i n e s ă s e d e s f ă ­ şoare lateral ; ea a r produce efecte identice, p e o întindere p r o porţionslă cu forţa curenţilor. — De pildă ? — E u v ă d v a l e a T a m i s e i m ă t u r a t ă î n î n t r e c i m e ş i , d i n t o t aee.st f u r n i c a r u m a n , n i c i o f i i n ţ ă care s ă s u p r a v i e ţ u i a s c ă — b ă r b a t , f e ­ m e i e s a u copil 1

30

Oi"oai-ea c a r e m ă c u p r i n s e s e d a t o r a nu n u m a i a c e s t o r c u v i n t e , . ci m a i m u l t încă accentului lor triumfător. M i se păru, totuşi, c ă n u a u acelaşi efect a s u p r a lui Challenger. S p r e m a r e a m e a s u r ­ p r i n d e r e , Eurîzînd b i n e v o i t o r , e l î i î n t i n s e i n v e n t a t o r u l u i

mîna.

— P e cinstea mea, domnule Nemor, n u putem decît să vă feli­ cităm,

fără

proprietate

îndoială,

ati p u s la îndemîna

a naturii. Sint

de acord

omului

că aplicarea

o

remarcabilă

ei ar putea

fi

d e s t r u c t i v â ; d a r s a v a n t u l n u s e o p r e ş t e la astfel d e c o n s i d e r a ţ i i ; el u r m e a z ă

procesul

vedea

primejdie

vreo

examina

cunoaşterii, pentru

pe otice

secretul

căi l-ar conduce. Aţi

dumneavoastră

dacă

aş

aparatul?

C h a l l e n g e r s e î n v î r t e a în j u r u l platformei, p i p ă i n d aici o piesă, dincolo alta. P î n ă la u r m ă îşi cocoţă iar p e s c a u n m a s a lui i m pczentă, — A ţ i dcri s ă faceţi

o nouă

excursie

î n C o s m o s ? îl

întrebă

inventatorul. — M a i tîrziu

poate,

m a i tirziu.

Pînă

atunci,

vă semnalez

o

pierdere d e curent electric — uşoară, d a r neîndoielnică. Simt c u m t r e c e prin m i n e

curentul.

— Imposibil. Aparatul e complet Challenger

coborî

—. N u s i m t

izolat.

de pe scaun. N e m o r se grăbi s ă - i ia locul.

nimic, zise e l .

— Nici o t r e s ă r i r e d e - a lungul şirei spinării ? S e Eu?.i u n d e c l i c . N e m o r

dispăru.

— Cerule ! strigai eu. Ai atins ctimva a p a r a t u l , profesore ? îl p r i v e a m do plăcută

prostit p e Challenger,

care îmi surîdea

cu u n a e r

surprindere,

— Ei, spuse

el, p o a t e

poţi expune unor

că a m atins

accidente

minerul

din greşeală.

teribile cu u n astfel'de

model,

Te care

n u - i d e c î t o s c h i ţ ă , P î r g h i a a s t a a r fi t r e b u i t s ă a i b ă o a p ă r ă t o a r e . — let-o la crestătura n u m ă r u l 3. Este punctul în care se face dezintegrarea. — într-adevăr,

mi-am dat seama

cînd erai supus

experienţei.

— Din păcate, în tulburarea m e a n - a m observat la ce crestă­ tură

a avut

loc r e c o n s t i t u i r e a .

Dumneata

ai

băgat

cumva

de

seamă ? — S e poate, tinere Malone ; d a r eu nu-mi încarc memoria detalii atît d e infime. Crestăturile

ce servesc. J u c î n d u - n e cu n e c u n o s c u t u l , r i s c ă m sâ a g r a v ă m rile. M a i bine să r ă m î n c m — D a r atunci, omul — Totul

e perfect

cu

s î n t n i r m e r o a s e şt n u ş t i m

Ia s i t u a ţ i a

la

lucru­

d e fapt.

acesta... aşa. Interesanta

personalitate

a

domnului

T h i o d o r e N e m o r s-a risipit în Cosmos, a p a r a t u l s ă u n u m a i a r e v31 aloare... L a u r m a urmei, tinere Malone, n - a n i făcut o treabă rea

!n dimineaţa

asta. Pentru

ziarul dumitale, strania

prea

dispariţie

a u n u i inventator, la scurt t i m p după vizita noastră, va constitui O-^O arouc uobntrnsieusnfatrărlduîăm enagopdeslserătisucspedu:rribeeui le;udtcietm .z ivdpD couei lal teararsrtbâveiuiacacm oţulaăra isrticevnî nuaftznrraoaăocrţam ci aşoaâtnslentaaeflerş.nM lm tueEaim txznedopalucteoitmrriH iaaetO iştrnirăR ţogdalpIhiaA isicm tl aropaliaăB ec-r.ţaeA e.i.riN ,ipsl C recovidel uurşasi

HANS CHRISTIAN ANDERSEN Celebrul povestitor, a cărui

dutia aniver­ sare

o sărbătorim

anul

acesta

(ISO d e a n i

d e la n a ş t e r e ,

BD d c a n i de l a m o a r t e a

tşi I m a g i n e a z ă

î n te-xlul

c u t d e m a i Jos lul. Tabloul

toarte puţin

turismul

aerian

Sii,

cunos­

al v l i i o n i -

d e z o l a n t al ptisttlrllor v r e m i i

e

mai m u l t un pretext pentru a satiriza

super­

ficialitatea

comun

multor

$1 i g n o r a n t a

autori

aeronava

de

cu aburi

ani",

sâ nădăjduim

peste

un secol

—

pretext

anticipaţii. folosita că

Cit

„peste

urmaţill

rimpre mii

noştri

n u v o r citi e u a c e e a ş i

zată îngăduinţa

propriile noastre

de de

amu­

previziuni.

Peste mii de oni... Da, peste mii de a»ti ei vor i^eni pe aripUo oburttlui, strâbâI t n d văzduhul, pe deasupra ^ttanticiilîti.' Titierti locuitori ai Amer i c i i vor vizita bătrina Europă. Ei r
peste

mii

de

ani!...

...Tamisa, Dunărea, Rinul curg rncă; Mont-Blanc-ul îşi înalţă creasta înzăpezită ; aurorele b o r e a l e s î r d t u c e s c deasupra ţărilor f i o r d i c c , d o r p e i i e r a t i i i e s-au prefăcut în cenuşă, una după alia ; mulţi oameni renumiţi o clipă au fost uitaţi, asemenea celor ador­ miţi pe veci din moviUi pe care morarvi cel bogat, proprietarul terenului, îşi aşază o bancă pentru a contempla de acolo întinderea l a n u r i l o r de grtu und«i7iri in vînt. ţară

„In Europa spiiu tinerii a s f r u b u n i l o r , a amintirilor

din America. „In şi a fanteziei!".

încîntătoarea

Aeronava soseşte; e p J i n o d e c ă l ă t o r i , c ă c i viteza e mai mare decît cea a vapoarelor; cablul electromagnetic de pe fundul At­ lanticului a transmis cit de Importantă e caravana aeriană. Iată Europa ! Se văd coastele Irlandei, dar pasagerii dorm încă; nu vor fi f r e î i f i d c c î t c î t i d vor ajunge deasupra A n g l i e i ; acolo ei calcă pe p ă m î i i t t d E u r o p e i , în ţara lui Shakespeare, cum spun inteiectitolii,ţara p o l i t i c i i , ţ o r o m a ş i n i l o r , s p u n a l ţ i i . A c o l o p o p a , î u l e d c o ^ i întreagă; r t t i e s c tot acest timp marii Anglii şi

aceşti Scoţiei.

oameni

srrăbifi

dă-

Se trece în Franţa, prin c a n a l u l de sub Marea M î n e c i i . 7"ara l u i C a r o l cel Mare şi a lui Napoleon; e a m i n t i t MoU^re, sa»anfil v o r b e s c despre o şcoală clasică şi romantică in antichitatea în­ depărtată şi toţi se entuziasmează la gîndul eroilor, poeţilor şi oa­ menilor de ştiititâ pe care epoca noastră nu-i cunoaşte, dar care se vor fi născut în Paris, craterul Europei. Vaporul aerian zboară pe deasupra ţării de unde a pornit C o l u m b , unde s-a născut Cortez, unde Calderon a compus drame 32 cu versuri u l u i t o a r e ; femei d e l i c a t e c t t o c l i i Tiegri locuiesc încă în văile înflorite, şi clntecele foarte vechi vorbesc despre Cid şi despre Ălliambro.

P e deasupra n i t i r u , xtrăbătînd văs.duhul, a j m i q i u Italia, unde era b ă t r i r î a liomă eternă, care nu mai exişti; eîmpia romana e un d e s e r t ; din bazilica Sfîniui P e t r u a rămas u n c o l t d e z i d izolat, d a r Silit î n d o i e l i î n legătură c u a u l e n î i c i t a t c n iiti. M e r g m Grecia ca să doarviă o noapte in s o î n p d t o i i u t h o t e l d i n v Î T / u t O l i n i p u h f i , ca s ă spună că au fost şi acolo ; cursa duce apoi la Bosfor, unde se odihnesc c î t c u a ore ş i văd f n r m u l pe care a fost Bizanţul; sărmanii pescari îţ'i î n t i n d p l a s e î e pe locurile unde legenda s p u n e c o se aflau flrădiniie horcmîilui pe timpul (Krciior. Zboară pe deasupra rămă.fiţelor m ă r i t o r o r a ş e d e p e iTialtirilc D u n ă r i i c e l e i i a r g i , oraţe pe care epoca n o o s t r ă n u l e - o c u n o s c u t , b o a n t e în a m i n t i r i , n ă s c u t e rtc-a i u n ^ u l u e a c u r i t o r ; i c i fi colo, c a r a u a n a a c r u l u i c o b o n r ă ,yi u r t n ( i i n n o u . Dedesubnd ei se î n t i n d e Gennanta, odinioară acoperiiri ue o reţea strînsă de căi ferate şi canale, ţara unde a predicat LuUier, unde a scris Goethe, unde Mozart, la ( i m p u t său, a ţinut sceptrul n i u i i c i i . ' Nume mari an . s t r n f u c i t i n ^!tiin(ă ?i artă, nume pe care nu le cunoa.ftem. O zi pentru Germania, o zi p e n t r u JVord, p a t r i a lui Oerxted patria lui Linni, ţ;i Norvegia, tara r e c l u i o r c r o i ţ i a t i n e r i J o r uoriTe£ricni. Islanda c zărită in treacăt, la î n a p o i e r e ; {/eizerele nu mai clocotesc, v u l c a n u l . Hefclo s-a stins, dar in oceanul TOuyitor dura insulă s t î n c o o s d rămîne, tablă de piatră a bătrinei saga. „Sînt multe de văzut în Europa .spitne tinnrul american. „JVoi ani văzut-o in opt zile şl asta e po-sibii. d u p ă c u ( n a arătat marele călător... (el citează nttmclc unuia dintre contemporanii săi) in celebra sa lucrare: E u r o p a în o p t zile". In româneşte de IIORIA BANU

GHENADI GOR Născut în 1907, î n oraşul Verhneudinsk (azi U l o n - U d e ) , Ghenadi G o r o fâcut studii superioare de istorie şi filologie. A debutat în literatura in 1925, publicînd prima povestire in revista comsomolistâ „lunii proletarii". Tn 1933 i-a apărut p r i ­ ma carte do povestiri — „Pictură", Aces­ teia i a u urmat opoi peste 200 de cârti, cuprinzînd romane, nuvele, povestiri şi reportaje. Multe dintre ele au fost t r a ­ duse peste hotare. G. G o r a abordat de scurtă vreme ge­ nul ştiinţifico-fantostlc. I n 1961 i-a apă­ rut in revista „ Z v e z d a " nuvela fontasticâ „Interlocutorul plictisitor", urmată apoi de alte două nuvele de aceeaşi factură — „Pelerinul şi timpul" (1962) şi „ K u m b i ' (1963).

33

K u m b i M - a m acomodat repede cu I n s t i t u t u l timpului şi m-am obişnuit', cu numeroasele lui m i n u n i . D a r c u u n c i e dintre ele poate cu ar / o s t Tnai b i n e n i c i s â nu iac cunoştinţă. U n u l d i n t r e c e l e m a i m a r i m i r a c o l e era K u m b i , f u l i a n K u m b i , K t i m b i oJ doilea. 'l E x i s t a şi K u m b i m t î i , d e s p r e c o r c a n » să f o r b e s c m a i t î r z i u , ' d o r o c e l a era om, deşi avea o memorie supraomenească. \i Dar cine era, viă rog, Kumbi al doilea s a u , m a i b i n e zis, ce? \ Am p o m e n i t d c e l a t u n c î cînd am vorbit despre problemele aflatei in studiu în laboratorul lai Sirotkin Tocmai Kumbi era pricina j reproşurilor pe care i le aduceau lui S i r o t k i n Silozofii şi z i a r i ş t i i , 1 s u s { i « i n d c ă el. S i r o t k i n , e d e p a r t e d e a merge pe d r u m u l cel bun': in încercările sale de a crea un c î m p p s i i i i c c o p a b i l s ă înlocuiască '• creierul o m u l u i în opera de valoriiicare a planetelor proaspăt des-^ coperite. t După cum spuneau cercetătorii acestui laborator, Sirotîcin « a i d ă d e a cine ştie ce i m p o r t a n f ă lui Kumbi, dar considera că r e a i i - zarea lui va mai stimula cercetările într-adevăr, nu aceasta era' linia principală a cercetărilor în domeniul cîmpului „ p s i " şi a nu-l meroaselor sale c r p e r i e n f c ; era doar o linie secundară, însă nu] mai puţin necesară. j În4')i{.i faptul că K u m b i a l d o i l e a era dotat cu un psihic arti- ; fîcial, adică avea emoţii, memorie si chiar fantezie, şi tn ajară dsi asta c o n s t i t u i a o încercare de modelare a „eu"-lui u m o n unică in j felul ei, făcea această creatură extrem de preftoasă pentru dezvol-^ tarea c i b e r n e t i c i i . ' In a n a l e l e ş t i i n ţ i f i c e a l e i n s t i t u t u l u i am citit că K U 7 n b i era ceva, ca un fel de personaj literar, un fel de om plSsm^tit, cu singura-, deosebire că a f o s t c r e o J n u pe hirtie, ci în realitate. Mai departe,] î n A n a l e s c s p i i n c a că acesta era un model al creierului uman,] r e a l i z a t i n s ă nu din cuvinte, ci dintr-un o n n m i t material, poafe' n u a ş a d e t r a i n i c , «lor m a i s u b a t a n f i a l . U r m a u a p o i felurite scheme': şi formule. Deşi era un remarcabil inventator şi savant, Sirotkin, autorul ^ o r î i c o l u l î n c i t a t , nu aiiea, după cil se pare, darul de a - ş i e x p u n e i i d e i l e p c î n f e l e s u l t u t u r o r a . D i n l e c t u r a a r t i c o l u l t t i său nu m i - o n i j putut face o Idee clară despre felul cum a fost creat cimpul , „ p s i " . Se poate că eram încă slab pregătit pentru a înţelege anu- • mite idei t e h n i c o - ş t i i n f i f i c e mult prea complexe şl noi. Nu prea m-am d u m i r i t n i c i după ce le-am pus unele înfrcbârti: cercetătorilor din laboratorul lui S i r o t k i n , c o r e ! - a u a j u t o t pe^ a c e s t a la realizarea fenomenului cu pricina. ' i U n u l dintre ei. Nikolai V e c i n , m i - a e x p l i c a t pe î n d e l e t e c i n e ' i s a u , m a i b i n e zis, ce este K u m b i . N-aş putea spune însă că lă- i m u r i r i l e lui erau . s u f i c i e n t d e l o g i c e şi clare. Aveam i m p r e s i a că , m a i c u r î n d s e j o a c ă d e - o tJ-ofi a s c u n s e l e a ctt t î o r b e i e d e c î t m o l ă ­ m u r e ş t e , a c i l â s î n d s ă se întret>ada c s e n f u f e n o m e n u l u i , aci învă-j ' Fr.iement dtn volumul tn curs de apariţie la Editura tineretului. j

ţ

34 . .;

I u t n d u - 1 i a r in picla u n o r e x p r e s i i vagi şi difuze. Poate i^-i ridea de mine Kolea V e c i n ă s t a , c a n i t * d o i ă î n Ecowi P r i d u r t i , u n d e a m invdţat Î 7 « p r e « n o ? E r a u n h t t r u b u n d e glume. Văzind Insă e x p r e s i a d e b u i ) n ă c e o ( o d e p e faţa mea, Kolea s p u s e .— D e s p r e K u m b î n u s e p o a l e r o r b i s t n i p l » ţ;i c l a r . E l e alcă­ tuit pe de-a-ntregul din c o n i r o d i c ţ i i . Dar aşa a / o s t c o n c e p u t de creatorul său. Trebuie s ă ştii c ă I-a c o n s t r u i t infjinerut Evghcni Sirotkin, u n u l d i n t r e a s i s t e n ţ i i t a t ă l u i t o n , in colaborare cu scrii­ t o r u l Wesley Jr. Ideea ej:actă a nuni inginer proiectant combinată cu capricioasa inmginaţie a lui Wesle>j al d o i f e a , b u n c u n o s c ă t o r al firii o m u l u i . . . D u p ă o s c u r t ă pnH;ri. Kolea spuse pe un ton eium e f şi familiar, ca î n r e c r e i i f i a n^iire la şcoala din Ecoul Pădurii: Vrei s ă te conectez ? — Să mă conectezi ? Cu cine ? nu p r i c e p u i . Ş i p e n t r u c e ? — P e n t r u c e ? A s t a a i s - o afli s u b i e c t - o b i c c t î n con.tinttfi t r a n s ă ^ Cu K u m b i ? —

Ihî!

Văd

că eşti

băiat

mai f î r î i u . Cu cine ? Cu de nduceri-aminte,

deştept.

P r i c e p i totul

dintr-iin

arert

cuwint.

— H o , l i o , n . ^ u r e l . ' V c ^ i c n n u s î n t eu chiar aşa de p r o s t . D o c ă ţ i i n c a p â r o f , conectett2ă-!c fu... P e j n i n e s c u t e . j t e - n i a . P r o b a b i l c u tu te-ai conectat cu el şi nu o dată... — B a bine că nu. — Si n-ai

regretat

după

aceea

?

— Ce să regret ? E ca .şi c n n r a i c i t i un r o m o n d e c o e n t u r i . Dar în timp ce citeşti, ştii tot timpul cu aceste aventuri, adeseori primejdioase, le-a trăit altcineva, nu tu. In cazul no.^trn, frăţioare, e altceva. Cu totul altceva. Vezi bine. n u - i c l i i p sfi t e s e j j a r î rfe c l . , . — D e cine ? — De K u m b i , b u n ă o a r ă . G r e . s e l i i e Itit t r e b u i e să le p l o t c $ t i tu. Şi uv n u m a i greşelile, dar şi p l ă c e r i l e . C e e a ce nu-i chiar aţa de rău, — N u p r i c e p . A d i c ă m ă prefac in a c e s t Kumbi ca t n t r - o p o ­ c e ş t e de pe i^remuri ? — C a n t aşa ceva, deşi nu tocmai. Dar de ce atltea întrebări ? Fă o încercare. Dacă vrei, chiar acum. — Nu, acum nu. In p r i m u l r î n d . t r e b u i e s ă merg la masă. In al d o i l e a r t n d , nu m-am plic(f.sit î n c ă p î n ă î n î r - a t î t (fe p r o p r i a m e o personalitate ca s-o s c l i i m b p e a altcuiva. N-are decît să se conecteze SirotJctrt ă l a o l t ă u . Cttcwa s i l e m a i t î r z i u o m o f i a t şi eu ce este .,eu"-l altuia, c o n f o p i n d u - m i p e r s o n a l i t a t e a e u aceea a lui K u m b i , P î n ă l a u r m ă Kolea Vecin tot m-a conuinjf, — C o s t i i m u i p o f i să nu f i - l s c o f i , m i - n spu3 el rîzind; lasă-l pe f i n e . M e m o r i o ftisn, ş i d e c i t o t t r e c u t u l t ă u , m i - I d a i in păstrare. N-ăi nici o grijă, că n-o să i se intîmpXe n i m i c . 7'i-ai d a t vreodaui paltonul şi pălăria la garderobă ? E c a i t i acelaşi lucru, cu singura deosebire că de data asia nu laşi p a l t o n u l ş i p ă t ă r i a , c i te dai in păstrare pe tine î n s u f i . Constat că devii nervo.^. N-ai de ce. Te asigur că e o bagatelă. De fapt, cind citeşti o carte bună, te contopeşti tot aşa c u p c r s o n o U t a f c o a u t o r u l u i nan a eroului prin­ cipal. — L a s d astea, replicai. Sînt gata. 7n c l i p a următoare propria mea viaţă

35

(clipa aceasta, de viaţa altcuiva,

bogată in urmări, a s t r ă i n ă m i e j m-am

sep.imt simţit

î n z e s t r a t c u un trecut fiecare faptul alta.

care

moleculă,

cu fiecare

că aveam

senzaţia

nu-mi

ajtarţinea.

acestei

putere.

m-aş

fi prăvălit

A p o i u n aflux

sar de la locul acum

slngele

amintiri,

altuia,

fireşte

indepărtară ...N-am şi n-am drum, la orice

pe care

sta pe ceva Cind oră

că in vinele

un sînge

care

ferm.

din pădure,

la

copul,

bătea

cu

parcă Se iscarâ

care

într-un

astfel

în

Aş

mine

meu

mă tiestin.

agravitaţional

mă gîndesc

la m u n f i , la duşumeaua

sta. Da, sta...

curs

de îndată

mediu

de clipe

să

ar fi

la un

din

da mult

odaie,

acum

să pot

şi siffur.

mă gîndeam

mai

mă îmbăta.

Mă aflu

o stare

îmi

t i m p u l u i f i de propriul

— £bor.

se poate

mele

c i a l e altcuiva,

de ce să mă s p r i j i n . în la O poiană

inima

cu era

şi de i n o i c i u n e mă făcu

Simţeam

de Institutul

ce-i face

mea,

7ui s e î n r î r t e a

munte,

de energie

nu ale mele,

mult

sţirşeală;

de pe un

subit

meu.

fiinţa

î n n o i r i , a t r e c e r i i de.la

Mai î n t î i a t n s i m f i t o uşoară

c a şi cind

Toată

c e l u î o , flcycTiise a t t o . Şi mai uimitor

aşa, nu ştiam

incă

ce mi se va întîmpla

o

tîrziu.

Vocea

comandantului

— A-lar-mă!

co.ţmonat'el

Un

impact

repeta;

meteorttic

a

produs

o

spărtură.

A-lar-mă! '

Inima

îmi

spărtură E drept

putere,

de parcă

sprijin

de învelişul

rapide.

s-ar

exterior,

ferm,

pozitiv,

co.'^monava

calinonf

produs meu

o corp.

mai

.fi r o l i o ţ i - i n g i n e r i

Şi t o t u ş i , î n c l i p e l e a c e s t e a

de ceva

ţi

J i a u c " , d o r şi in propriul

de p r o t e c ţ i e , precum

reparaţii

mă

cu atita

că, in afară

compartimente facă

bate

nu i i î n n a i î n c o r p u i

are şi

c o p a b i i i .vă

t n r c as vrea

ş i stl nu atirn

asa,

să în

neant. Comandantul

şi ajutoarele

lui au c e n t u r i g r a i ' i t o f i o n a i e , o n o u ^

ţaţe

în materie

de cosmonavigaţie.

mai

mult

o cosmonavă

decît

piifin m a i i c / t i n d îngăduie

omului

dectt o stafinue să

simtă

b e a s c ă l u c r u r i l e aflate

centuro,

crezînd

comandantului salveze N-am

că n-am Eu nici

de ce să mă

de zor

sprijin.

cospiiicn sub

neuoic

de

la învelişul

nu pot

m i j l o c i e . Dar ea îl

picioare ea. Acum exterior, oare

la p o s t , în a c f i u n c , şi n-are

ind.

Totuşi

e mai uşor

— Să nu mă pierd vn

aparat Măria

picioarele

care mi-a

duce reproşat

nici

să fii demn

că sînt

pe36p ă•„ m t n t , c u toate

să

de

să-mi

ajutor.

pierd

scriitor

din şi mă

o i m p o r t a n ( ă d a c ă plutesc cînd

ai centură

cu firea '. îmi şoptesc, cuvintele

refuzat ajutoarele

înccrcînd

p r i c i n a a s t a s e n t i m e n t u l p r o p r i e i d e m n i t ă f i ? Eu sînt aflu

ş i .să d e o s e ­

său. Eu am

să le dau o mînă

Ei şi ? Trebuie

preţuieşte

ei şi e n u m a i c u

şi dedesubtul

să am

măcar

de astea

aparatele

pardoseala

deasupra

lucrează

nava.

O centură

cu toate

uitlnd

mele în încăperea l i p s i t d e fantezie, că am străbătut

în

gravitaţională. că am la

gură

ostronau}ilor. că prea tot spaţiul

stau

cu cosmic

c u c e r i t d e om. Acum poate că e m o i b i n e că n-am fost înzestrat tura s'.area nzia Măria ap.a în/initMlui cui mîncep un itot ctoţigravitaţională nexcedent sănătăţii nu eşiîfără să-mi n mi-ar cpuţin lumea h i p uexcepţie, itremure de le tmele, ajuta întreagă. d pasă fantezie. e? cla îmi oC de lmîinile. pină oeTiimtc. sttoate ataducea tl Dacă Măria u. rşi aM îAAm ri noastea. laceasta nu ăcbşi supă t,outfebră. se rMăria uîntreg i l .se va de a află ce repara De epasăre. va sl făcută ja. ' îce infinitul, care, tafla e mam spărtura, u l Dar din că îngrijorat solar. refuzat am hăul, hăului materiale O murit. fante­ cen­ acel vor de şi

supcrdurablle. Au rcalizat-o tehnologi, şi chimişti care îşi j m a f f i n a u bine ce e hăul. Mai înainte aveam încredere în i n o l n e r i i aceştia. Trebuie să am încredere şi acum. Astronauţii ?i roboţii probabil că nii-şi pierd vremea degeaba. Deocamdată, însă, eu nu ştiu nimic. Comandantul navei rămîne tăcut. E mult prea ocupat ca să-şi piardă din timpul preţios informlndu-l pe singurul pasager al navei astipra unor chestiuni pe care pînă una alta poale vrea să ie ţină secret. Da, sînt singurul pasager dacă nu punem la .tocoteală cobaii c a r e plutesc în vid cu cuşca lor cu tot. Sînt vădit olarmafi. l a s l i n e t w l l o r s e 7 i s i b i l a şt fost injormat. De cine ? In ce / e l ? D e s p r e asta discută specialiştii. N-au decît să-şi scrie ei dizertaţiile lor. Aş vrea să'i văd aici, acum, cind hăul ţine cu tot d i n a d i n s u l să pună mîna pe mine. pe a s t r o n a u ţ i şi pe bieţii cobai. Ce bine ar / i docct l i ă u l a r trage un bilet nec'tştigător l Imi amintesc de fraza asta pe care o tot repetă un c u n o s c u t d c - a l m e u , un telecorespondent, a t u n c i c î n d s o a r t o î i dă cu tifla. — S u s copul, cobailor / zic. Sînt sigur că de rtndul a c e s t a hăul va trage un bilet necîştigător. De unde siguranţa asta ? Doar n - a m văzut s p ă r t u r a şi nu ştiu ce-or fi făcind roboţii reparatori. Comandantul cosmonavei conti­ n u ă s ă p â s t r e s e t ă c e r e . Dar eu unul nu iac. îmi zic mereu : — Un bilet necîştigător... Un bilet nect,sţipător,.. K e p e f î n t r - u n a c u y i n t e l e o c e s t e a , e o ţi cum aş vrea să vrăjesc realitatea. Mă uit la cobai. Arată de parcă t n ă u n f n i l l o r a r funcţiona nu ştiu ce mecanism. Este i n s t i n c t u l , î n c o r d a t Io maximum, tncercînd să stabilească contactul cu primejdia care s e o p r o p î c , să d e t e r m i n e p r o p r i e t d f i l c catastrofei iminente. Am auzit de m u l t e o r i . f p u n î n d u - s e c ă ş o b o l a n i i p ă r ă s e s c p r i m i i c o r a b i o c o r e s e scufundă. Am citit şi am auzit că el fug o t u M c l cînd încă nu există nici un indiciu al catastrofei. Se vede trcoba că animalele au un alt simţ al t i m p u l u i d e c î t o a m e n i i ; i a e l e , t n t r - w n m o m e n t c r i t i c al vieţii, v i i t o r u l d e u i n e într-o mai mare m ă s u r ă prezent decît la noi, o a m e j i i i . D a r n u înseamnă oare asia că ş t i i n f a nu şlie încă n i c i p e d e p a r t e t o t u l despre timp ? î n c e r c să mă cufund in această problemă, ca să nu mă fiiînde.sc Ia motiijele c a r e - l fac pe comandaTiful cosmonauei să rămturî tăcut. JE l i n i ş t e . S - a r p u t e a c r e d e c ă e c h i p o j u l a u i t a t d e e x i s t e n t a Tnea ş t a acestor cobai şi a părăsit cosmonava. Cobaii îşi dau şi ei seama de gravitatea s i t t t a t i d , cm u n a l ş a s e l e a s i m f , î n c ă n e c u n o s c t i t ş t i i n ţ e i . Poate simt şi ei că în jurul lor e un pustiu adînc de sute de m i l i o a n e de kilometri, un hău fără fund. E l i n i ş t e . O l i n i ş t e aparte, ca şi cînd t i m p u l o r fi stat t n I o c . A j t c p t . C e altceva îmi mai rămîne de făcut? Aştept. Cobaii aşteaptă ş i e i . D a r e i n u s t a u inactivi în aşteptarea lor. C o b a i i slnt încordaţi. Încearcă să intre în legătură cu ceea ce mai C n o i n t e «o n u m e o destin. Încearcă să capete unele informaţii, aă afle dacii mai există vreo speranţă sau nu. ,

_ 37

Deodată

aml

—

Pasagerule,

—

Stau

o voce

de om.

cum

vocea

comandantului

cosmonavei:

stai ?

f i eu în funcţie

de voi,

răspund.

Răsipunsul meu ascunde o întrebare ş i încă ce întrebare! Nu există pe lume altă întrebare mai importantă decît asta. Eu nu întreb destinul, aşa cum o fac cobaii cu ţoale simfurile încordate, eu î n t r e b pe un om viu şi concret, î n t r e b p e conia7ida»i(uI navei. Dar comandantul tace, nu-mi răspunde. Tac

şi eu şi aştept.

Aîunci

ÎTui

Aştept

ea-pedies

răbdător.

întrcborea

Dar

acolo,

în

răspunsul

îniîrrie.

încăjterea

astronou-

ţilor. —

Voi cum

-

Nu

—

V o i cum

Iarăşi

staţi

primesc

? nici

staţi

nici

un

un

un

Pe

nară

tăcerea.

s t a f i ? stfIfl. Cum

staţi?

răspuns.

Am descins ochii. De data aceasta eu în.iumi şi nu Iulian Kumbi. în iurul vieu se aflau iucruri b i n e c u n o s c u ţ i ai loboratoruîui. —

LTîide s î n t ? î n t r e b c n glasul

—

j i c o l o u n d e e r a i ; Ia I n s t i t u t u l

Vocea

domneşte

răspuns.

— V o i c u ? n s t a f i ? Cum Nici

răspuns.

?

lui Kolea

— C i n e sînt

Vecin

pdîMÎnteşti,

vedeam

pereţii

sHns.

e puternică

timpului. şi i r o n i c ă .

eti ?

întrebarea sună stupid. Ctimplit d e stupid. D o r cut^intele ( u a t z b o r u l şi nu le mai pot întoarce. Vocea

lui

Kolea

Vecin

deuine

ş i m n i voioasă,

— C i n e e ş t i ? Asta o ştii tu mai Michelangelo... Micfielanpelo Petrov, — Dar unde e c o s m o n a v a ? Vnde sînt cobaii care încearcă să intre în contact determine proporţiile catastrofei ? — C o s m o T i a i i a a rămus u i t e - i aici.

acolo...

bine.

şi m a l Eu

cred

şi-au

ironică. că

eşti

a^itronauţli ? Unde sînt cu n e c u n o s c u t u l ş i s ă

Şi astronauţii... Cît despre

M - o m u i t a t . T n t r - a d e u ă r , printre obiectele s e afla şi o cuşcă cu cobai. Fireşte, erau alţi s t ă t e a u î n c o r d o ţ i ca şi aceia din cosmonava.

cobai,

acestea pomînteşti cobai. D a r şi a c e ş t i a

— Ia s p u n e , mă î n t r e a b ă K o l e o V e c i n p e un ton serios, cum ţi-a plăcut „eu"-l altuia ? Poţi s& 7 i « - m î r ă s p u n z i imediat. Aşlept să-ţi mai vii în fire. Te sfătuiesc însă : a m i n t c ş t e - ţ i , o m i n t e ş t e - ţ t . JVu, n u trecutul lui Kumbi, ci al tău. G i n d e ş f e - t e că p e r s o n a l i t a t e a t a a stat la pă.-itrare laolaltă cu memoria ta, ca un palton dat la garderobă, atîta timp cît ai lipsit. Vrei să ştii unde ai fost? La bardul u n e i cosmonave naufragiate. —

Şi cei cu K u m b i ş i cu astronauţii

?

— F i i p e p a c e , totul e-n ordine. Ai început să te p r e a tare şi atunci a trebuit să intervin, să întrerup Hai, capul sus t Dar c e - i c u tine ? Vecin

se dădu

mai

cmo{ion.ezi acţiunea...

aproape.

— C c - i c38 u t i n e , Mifca ? JVu m . a i înţeleg n i m i c . Ai î n c ă r u n ţ i t , Mlka l T e - a i d o v e d i t a f i mult prea e n w t i u . N i c i nu ştiu ce-i de

jăcut... află

Ce-o

să s e s u p e r e

in stadiu

de

tuturor celora o săpuiieală

lalcă-tăn

experiment

!.,. Studiul

,.eu"-lui

altcuiim

se |

ş i c o u t a c t u t cu K u t i i b i i e e s t e i n t e r s i s j

c a r e nu lucrează taică-tău...

c-o

să-mi

cu

S t r o t f c i i i . Ştiu

In

româneşte de IGOît

tragă]

BI.OCK

B a y B r a d b i i r y e s t e L-el m a i c u n o s c u t ş t i i n ţ i f l c o - f a n t a s i i c ctin A m e r i c d .

1

autor

S - a n ă s c u t i n 1930 i n s t a t u l I l l i n o i s . A d e l j u t a t î n llteratui-ft l a v î r s t a d e 21 d e a n i . O a e i l e d e m i v c l e p u b l i c a t e in diverae reviste i-a adus p r i m u l m a r e s u c c e s î n 1945. A o b ţ i n u t p r e m i u l . . O H e n r y " p e n t r u n a r a ţ i u n e sl preml'.il „ B e n ­ j a m i n F r a n k l i n " p e n t r u p r o z ă . I n 1917 a d o bîndlt o iargă reputaţie prin volutnul „Carna­ valul sumbru", iar consacrarea definitivă i-au a d u s - o v o l u m e l e d e m.^re i n s p i r a ţ i e ; î r e m a r ­ cabilă t a n t e î l e ,,Cronici marţicne" (iDao) s i . . O m u l i l u s t r a t " (1951). P r i n o p e r e l e t u l b o g a t e în Idei, d e u n n o b i l u m a n i s m , a d e s e o r i m i l i ­ t a n t e s i protestatare, R a y Bradbur.v s e situează în fruntea scvlitoriloi- d e aiillcipaţie ameri­ c a n i , a c ă r o r a s o c i a ţ i e 11 a r e d r e p t p r e ş e d i n t e . i'ublicul nostru cunoaşte una dintre cele m a i b u n e lucrări ale sale — romanul ..Fabrenhelt iSl", R e n e r o s ş i p r e g n a n t a v e r t i s m e n t a l l u i Bradbury împotriva primejdiilor pe care le prezintă pentru omenire concepţiile mlHlariste. Intolerante, tasclste. D e asemenea, R a y Bradbury n e este cunoscut de pe genericul f i l m u l u i . . M o l j y D i c k " , a t c a i u l s c e n a r i u l-a s e r l s p e b a z a cai-ţll l u i H e n r y M e l v l l l e ,

RAY BRADBURY

l'rlnlre povestirile iul îndeobşte lirice din v o l u m u l „Merele d e a u r ale soarelui", nuvela p c care v - o p r e z e n t ă m a d u c e o notă d e Ironie — p e a l o c u r i şai'tatfi — î m p o t r i v a f o l o s i r i i a l j u zive a tehnicii.

M u z i c a il î n s o ţ e a p e s t e t o t p r i n s ă l i l e a l b e . T r e c u p r i n d r e p t u l u n u i b i r o u , d i n c a r e s e a u z e a v a l s u l d i n o p e r e t a „ V ă d u v a ve.>;elă". I n d r e p t u l altei u ş i a u z i p r e l u d i u l la „ D u p ă - a m i i j K ; a u n u i f a u n " . P r i n c e a d e - a t r e i a u ş ă p ă t r u n d e a m e l o d i a ,,Sărută~ma iar", L u î n d-o pe u n coridor lateral, „ D a n s u l săbiilor" îl î n g r o p a in tobe, t a l ­ g e r e , oale, t i g ă i , f u r c u l i ţ e , c u ţ i t e , î n t u n e t e l e şi fulfierele c o s i t o ­ rului. T o a t e se s t i n s e r ă cînd el i n t r ă g r ă b i t î n t r - o anticameră, unde şedea o secretară, năucită cît m a i elegant cu putinţă de S i m ­ fonia i-ar

a V-a de Beethoven. fi f ă c u t

semn

Radioul

purtat

—

răspunse

Da ?

Se mişcă

să se uite la

în faţa

ochilor

la dînsul. D a r tata

încheietura

mîinii

bîzii

un

e i , d e parcă

nu-l

văzu.

semnal.

doctorul.

39

— Tăticule,

aici

e Lee. Nu

— Bine, băiete, e-n

regulă.

uita

de

alocaţia

mea.

Sini: o c u p a t .

ş

— M i - e r a f r i c ă s ă n u u i ţ i , t ă t i c u l e , z i s e r a d i o u l p o r t a t i v . G l a - 'j s u l b ă i a t u l u i fu î n e c a t d e u v e r t u r a l u i C e a i k o v s k i , „ R o m e o şi J u - • lieta", care n ă p ă d i lungile săli. i P s i h i a t r u l sc m i ş c ă p r i n a d e v ă r a t u l s t u p d e b i r o u r i , p r i n î n - j c r u c i ş a r e a de t e m e , în c a r e S t r a v i n s k i se c o n t o p e a cu B a c h , H a y d n { f ă c e a e f o r t u r i n e i z b u t i t e d e a-1 r e s p i n g e p e R a h m a n i n o v , î n t i m p j c e S c h u b e r t e r a u c i s p u r şi s i m p l u d e D u k e E l l i n g t o n . F ă c u u n ? s e m n d i n c a p s e c r e t a r e l o r c a r e f r e d o n a u , şi d o c t o r i l o r c a r e f i u l e - : r a u veseli, înccpîndu-şi cu un p r o a s p ă t e n t u z i a s m activitatea din d i m i n e a ţ a aceea. î n biroul său verifică vreo cîteva lucrări, î m ­ p r e u n ă cu stenografa, care îngîna încetişor u n cîntec, apoi d ă d u ; t e l e f o n c ă p i t a n u l u i d e poliţie, aflat u n d e v a , la e t a j . P e s t e c î t e v a > m i n u t e , clipi o l u m i n ă roşie, şi d i n t a v a n se a u z i u n g l a s : „ D e - \ ţ i n u t u l a f o s t e s c o r t a t l a v o r b i t o r u l n r . 9". D o c t o r u l d e s c u i e u ş a \ v o r b i t o r u l u i , i n t r ă şi a u z i u ş a î n c u i n d u - s c î n u r m a l u i . — Lasă-mă-n Pe

psihiatru

p a c e ! zise d e ţ i n u t u l îl ş o c ă

zîmbetul

zîmbind.

acela.

Era

ceva

j foarte

plăcut, i

c a l d şi î n s o r i t , î n c î t a p r o a p e c ă a r u n c a o l u m i n ă p u t e r n i c ă a s u p r a 1 î n c ă p e r i i . P a r c ă a r fi f o s t u n r e v ă r s a t d e z o r i p r i n t r e d e a l u r i î n t u n e c a t e . S o a r e l e amiezii la m i e z u l n o p ţ i i ! A ş a p ă r e a z î m b e t u l ) acela. Ochii albaştri scînteiau senin d e a s u p r a unei d a n t u r i do'

efect.

!

— A m v e n i t să te ajut, zise p s i h i a t r u l . î n c r u n t î n d u - s e . I n c a - ! m e r ă era ceva c a r e n u m e r g e a . Şovăise o clipă, î n a i n t e de a intra, j Apoi a r u n c ă o privire în j u r u l său, j — T e î n t r e b i c u m se face că-i a t î t a linişte ? rîse d e ţ i n u t u l . } Află că a m ucis cu piciorul radioul. j „ E v i o l e n t " s e g î n d l d o c t o r u l . D e ţ i n u t u l îi c i t i , z î m b i n d , g î n - | d u r i l e şi î n t i n s e o m î n ă b l î n d ă . ] — Nu, d o a r m a ş i n i l e care fac h a m - h a m - h a m ! P e l i n o l e u m u l g r i e r a u r ă s p î n d i t e b u c ă ţ i d i n l ă m p i l e şi s î r - i m e l e r a d i o u l u i d i n p e r e t e . N e l u î n d u - l e î n s e a m ă şi s i m ţ i n d z î m - i b e t u l acela c o n c e n t r a t a s u p r ă - i ca u n radiant, p s i h i a t r u l se aşeză'; î n f a ţ a p a c i e n t u l u i s ă u , î n t ă c e r e a n e o b i ş n u i t ă ce s e m ă n a cu p r e - | gătirea unei furtuni. | — D u m n e a t a eşti d o m n u l A l b e r t B r o c k , c a r e - ş i zice „ u c i - | ga.şul" ? ] Brock încuviinţă din cap, amabil. ; — î n a i n t e de a începe..., se a p r o p i e încetişor s m u l s e r a d i o u l p o r t a t i v p e c a r e d o c t o r u l îl a v e a m î i n i i . î l s t r î n s e î n t r e d i n ţ i , ca p e o n u c ă , s c r î ş n i , îl d u - s e , a p o i i-1 î n a p o i e p s i h i a t r u l u i î n g r o z i t , B r o c k făcuse u n m a r e b i n e p e n t r u a m î n d o i . Ei, a c u m m a i M e d i c u l se h o l b ă la a p a r a t u l d i s t r u s :

şi î n t r - o c l i p ă i la î n c h e i e t u r a ^ auzi sfărîmîn-^ avea aerul căi m e r g e , zise el.j \

— D u m n e a t a îngroşi cu o m u l ţ i m e de p a g u b e nota de p l a t ă j a tratamentului. — P u ţ i n î m i p a s ă , z î m b i p a c i e n t u l . Ş t i i , v o r b a c î n t e c u l u i :il „ P u ţ i n î m i p a s ă c e m i s e - n t î m p l ă !" a d ă u g ă e l , ş i f r e d o n a m e l o d i a , j — Ce facem, î n c e p e m ? întrebă psihiatrul. l — C u p l ă c e r e . î n t î i a m e a v i c t i m ă s a u cel p u ţ i n u n a d i n t r e ^ p r i m e l e , a fost telefonul. G r o a z n i c o m o r ! L - a m a r u n c a t în c r e - | î

40 \

m a t o r i u l d e l a b u c ă t ă r i e . C r e m a t o r i u l n u 1-a p u t u t d i g e r a b i n e . D a r b i e t u l a p a r a t a fost în orice caz s u g r u m a t . P e u r m ă , m i - a m împuşcat televizorul ! (Psihiatrul m o r m ă i ceva nedesluşit). A m tras ş a s e g l o a n ţ e , d i r e c t în t u b u l c a t o d i c . S - a s f ă r î m a t cu u n m i n u n a t z u r u i t d e c a n d e l a b r u c a r e so p r ă b u ş e ş t e . — Frumoasă metaforă ! — Mulţumesc,

întotdeauna

am

visat să ajung

scriitor.

— C e - a r fi s ă - m i s p u i c î n d a i î n c e p u t p e n t r u p r i m a d a t ă s ă urăşti telefonul. — M - a s p e r i a t î n c ă d e c î n d e r a m c o p i l . U n u n c h i îl n u m e a „Aparatul fantomă". Glasuri fără trupuri. Mă speria de moarte. D e a t u n c i n u m - a m m a i liniştit niciodată. Mi s-a p ă r u t că t e l e ­ f o n u l e u n i n s t r u m e n t i m p e r s o n a l . D a c a avea chef, îţi l ă s a p e r ­ s o n a l i t a t e a s ă t r e a c ă p r i n f i r e l e l u i . D a c ă n u voia, îţi s e c ă t u i a , p u r şi s i m p l u , p e r s o n a l i t a t e a , p i n ă c î n d c e e a c e t r e c e a p i n ă l a c a ­ pătul celălalt d e v e n e a d o a r oţel pur, cupru, m a s e plastice, d a r nici u n pic de c ă l d u r ă , nici u n pic d e r e a l i t a t e . La telefon e u ş o r s ă s p u i l u c r u r i l e p e d o s : el îţi s c h i m b ă sensul vorbelor ; pină s ă - ţ i d a i s e a m a , ţ i - a i şi f ă c u t u n d u ş m a n . Ş i , p e u r m ă , t e l e f o n u l e u n l u c r u a t î t d e comod; s t ă p u r şi s i m p l u a c o l o , şi p u r şi s i m ­ p l u t e s o l i c i t ă să s u n i p o c i n e v a , c a r e n u d o r e ş t e să fie d e r a n j a t . P r i e t e n i i s u n a u - s u n a u , m ă s u n a u m e r e u la telefon. S ă fiu a l n a i b i i , dacă m a i a v e a m v r e u n m o m e n t liber. I a r dacă nu era telefonul, e.xista t e l e v i z i u n e a , r a d i o u l s a u p i c u p u l . D a c ă n u e r a t e l e v i z i u n e a , s a u r a d i o u l , s a u p i c u p u l , a t u n c i e r a u filmele d e la c i n e m a t o g r a f u l din colţ — filmele p r o i e c t a t e cu r e c l a m e c o m e r c i a l e , p e norii c u m u l u s ce p l u t e a u la j o a s ă î n ă l ţ i m e . A c u m n i c i d e p l o u a t n u m a i p l o u ă ca l u m e a . P l o u ă cu b a l o a n e de s ă p u n . I a r d a c ă n u e r a u r e c l a m e l e p e nori, e r a m u z i c a d e M o z z e k la t o a t e r e s t a u r a n t e l e ; m u z i c ă şi r e c l a m e c o m e r c i a l e î n a u t o b u z e l e c u c a r e m e r g e a m l a s l u j b ă . I a r d a c ă n u e r a m u z i c a , e r a t c l e - s p e a k e r u l şi i n s e p a r a b i l a cameră a ororilor — radioul de m î n ă — prin care-mi telefonau d i n c i n c i î n c i n c i m i n u t e p r i e t e n i i şi n e v a s t a . O a r e ce n a i b a a u a c e s t e l u c r u r i d e c o n f o r t , d e p a r a t î t d e ispititoare ? Omul de rînd se g î n d e ş t e : „Uite, a m t i m p liber, iar la m î n ă port u n telefonr a d i o , c e - a r fi s ă - 1 c h e m p e s i m p a t i c u l d e J o e !" Ş i g a t a : „ A l o !" îmi iubesc foarte mult prietenii, nevasta, iubesc întreaga o m e ­ nire, d a r dacă în clipa asta îmi telefonează n e v a s t a să m ă - n t r e b e : „ U n d e e ş t i acum, d r a g u l m e u ? " ; i a r u n p r i e t e n m ă s u n ă şi zice : „ A m s ă - ţ i s p u n u n b a n c o b s c e n g r o z a v . . . " ; şi p e u r m ă s u n ă u n n e c u n o s c u t şi s t r i g ă : „ A i c i e S o c i e t a t e a A n c h e t e l o r p u b l i c i ­ t a r e ? C e f e l d e c h e v / î n g - g u m m e s t e c a ţ i în momentul ăsta ?", e i bine, atunci, doctore... — D a r în timpul săptămînii, c u m te simţeai ? — P a r c ă m i se a r d e a siguranţa. P a r c ă e r a m p e m a r g i n e a u n u i abis. C h i a r în a c e a d u p ă - a m i a z ă a m f ă c u t c e - a m f ă c u t la b i r o u . — Ce a n u m e ? — A m t u r n a t u n p a h a r cu a p ă in i n s t a l a ţ i a P s i h i a t r u l îşi l u a n o t e în carnet. — Şi s-a p r o d u s u n scurtcircuit ?

tele-speaker-ului.

— S p l e n d i d ! P a r c ă - a r fi f o s t f o c u r i l e d e a r t i f i c i i d i n Z i u a I n d e p e n d e n ţ e i ! O, d o a m n e , c u m m a i a l e r g a u s t e n o g r a f e l e ! E r a u complet p i e r d u t e , s ă r a c e l e ! Şi ce z a r v ă !

41

'

— Şi p e m o m e n t t e - a i s i m ţ i t m a i b i n e , n u ? — Grozav ! Atunci m i - a venit în cap ideea de a-mi călca în p i c i o a r e r a d i o u l portativ... E r a p e la p r î n z şi m ă a f l a m p e s t r a d ă . T o c m a i ţipa la m i n e o voce s t r i d e n t ă din r a d i o : „Aici e S o c i e t a ­ t e a nr. 9 p e n t r u a n c h e t e p o p u l a r e . C e - a ţ i m î n c a t azi la p r î n z ?" Atunci a m făcut praf radioul. •— Ş i t e - a i s i m ţ i t ş i mai bine, nu ?

— D a , m e r g e a s t r u n ă ! B r o c k îşi f r e c ă m î i n i l e s a t i s f ă c u t . D e ce să n u încep o revoluţie de u n u l singur, care să-1 izbăvească pe om do anumite „comodităţi" ? — m i - a m spus. „Comoditate p e n t r u c i n e ? " — a m început să strig. Comoditate p e n t r u p r i e ­ teni : „Ascultă, Al, m i - a dat prin gînd să-ţi telefonez de-aici, de la v e s t i a r u l n o s t r u de p e t e r e n u r i l e din G r e e n Hills. C h i a r a c u m a m m a r c a t u n pumct s t r a ş n i c ! A fost u n joc d e b a s o b a l f o r m i ­ d a b i l . Ş i c e zi magnifică '. A c u m a m d a t p e g î t u n s t r o p d e w h i s k y . M - a m g î n d i t c - o s ă - ţ i f a c ă p l ă c e r e s - a u z i !" C o m o d i t a t e , d e a s e ­ m e n e a , p e n t r u b i r o u l m e u . P e n t r u că, d a c ă s î n t p e t e r e n , d a t o ­ rită r a d i o u l u i i n s t a l a t în a u t o m o b i l , n u - i nici o clipă în c a r e să n u s e m e n ţ i n ă c o n t a c t u l . Se menţine contactul! Foarte şmecheră ex­ p r e s i a a s t a . L u a - l - a r d r a c u d e c o n t a c t ! P a r c - a i fi î n l a n ţ u r i ! P a r c ă t e - a r ţine în palmă. Glasurile de la centrala telefonică z b i a r ă la tine, te izbesc ş i - ţ i fac m a s a j . A s t a - i s e n z a ţ i a . N u p o ţ i să te dai jos din a u t o m o b i l fără să a n u n ţ i : ,.Am coborît o clipă, p î n ă l a v o c e u l d e la s t a ţ i a d e b e n z i n ă " . „ B i n e , B r o c k , g r ă b e ş t e - t e ! " „Brock, d a r ce-a durat; a t î t a ? " , ,,Iertaţi-mă, d o m n u l e director". „ A l t ă d a t ă s ă a i g r i j ă , B r o c k " . „ A m î n ţ e l e s , d o m n u l e d i r e c t o r !" A ş a că, ştii, d o m n u l e d o c t o r , c e - a m f ă c u t ? A m c u m p ă r a t u n k i ­ l o g r a m d e î n g h e ţ a t ă d e c i o c o l a t ă şi a m t u r n a t - o c u l i n g u r i ţ a î n emiţătorul radioului din automobil. — D a r a i a v u t v r e u n m o t i v special ca să a l e g i t o c m a i î n g h e ­ ţ a t a de ciocolată p e n t r u a o i n t r o d u c e în a p a r a t ? B r o c k m e d i t a p u ţ i n şi a p o i z î m b i : — Asta-mi

place

— A h a ! făcu

cel

mai

muU.

doctorul.

— S ă fiu al naibii, d a r m - a m g î n d i t că t r e b u i e s ă - i p l a c ă şi r a d i o u l u i . —• D a r c u m d e ţ i - a v e n i t i d e e a s ă d a i cu lingura ? — E r a foarte cald în ziua aia. Doctorul

tăcu

cîteva

dacă-mi radioului

place

mie,

îngheţată

clipe.

— Şi ce-a m a i u r m a t ? — A u r m a t t ă c e r e a . O d o a m n e , c e frumos e r a ! G î n d o ş t e - t e şi d u m n e a t a , să auzi toată ziulica radioul ăla din a u t o m o b i l coteodăc j n d : „ B r o c k , v i n o - a i c i !", „ B r o c k , d u - t c - a c o l o !", „ B r o c k , a n u n ţ ă u n d e e ş t i !" „ B r o c k , s p u n e c e f a c i !" „ P a u z a p e n t r u m a s ă , B r o c k !" „ P a u z a p e n t r u m a s ă s-a t e r m i n a t , B r o c k - B r o c k - B r o c k . . . " Ei bine, cu t ă c e r e a a c e e a a v e a m s e n z a ţ i a că m i - a m p u s î n g h e ţ a t ă în u r e c h i . — S-ar părea că-ţi place grozav îngheţata. — A c u m u m b l a m d e colo p î n ă colo, p i p ă i n d p a r c ă tăcerea.. E c a o b u c a t ă f r u m o a s ă şi m o a l e d e f l a n e l ă , c e a m a i b r u m o a s ă şi cea m a i moale pe care a m văzut-o. Tăcere ! D oră întreagă de t ă c e r e . S t ă t e a m , p u r şi s i m p l u , î n m a ş i n ă , z î m b i n d , s i m ţ i n d cu u r e ­ c h i l e flanela a c e e a . M ă s i m ţ e a m b e a t d e l i b e r t a t e ! — S p u n 42 e mai departe !

— P e u r m ă m i - a v e n i t ideea cu a p a r a t u l p o r t a t i v p e n t r u d i a t e r m i e . A m î n c l i i r i a t u n u l , şi în s e a r a a c e e a , d u c î n d u - m ă a c a s ă , l - a m luat cu mitie în autobuz. Toţi navetiştii s t ă t e a u acolo, o b o ­ s i ţ i , şi v o r b e a u c u n e v e s t e l e p r i n r a d i o u r i l e d e m î n ă : , , A c u m s î n t l a c o l ţ u l s t r ă z i i 4 3 , a c u m l a c o l ţ u l s t r ă z i i 44. A c u m a m a j u n s l a c o l ţ u l s t r ă z i i 49. A c u m o l u ă m p e s t r a d a 6 1 " . U n soţ î n j u r a : „ I e ş i o d a t ă d i n c i r c i u m a a i a , f i r - a i t u s ă fii a n a i b i i , şi d u - t e a c a s ă , d e p r e g ă t e ş t e c i n a , c ă s î n t p e s t r a d a 70 !" A l t r a d i o t r a n z i s t o r i z a t c î n t a „ P o v e ş t i d i n p ă d u r e a v i e n e z ă " , i a r la a l t u l u n c a n a r f ă c e a r e c l a m ă p e n t r u nişte cereale d e p r i m a calitate. Ei bine, a t u n c i a m dat drumul aparatului m e u pentru diatermie ! Paraziţi ! Interfe­ r e n ţ e ! T o a t e n e v e s t e l e a u p i e r d u t l e g ă t u r a cu soţii lor, c a r e b o l ­ b o r o s e a u c e v a d e s p r e m u n c a g r e a d e ia b i r o u . Toţi b ă r b a ţ i i a u p i e r d u t l e g ă t u r a c u s o ţ i i l e , c a r e t o c m a i îşi v ă z u s e r ă copiii s p ă r g î n d ferestrele ! „Poveştile din pădurea vieneză" fuseseră retezate, ca­ n a r u l c i o p î r ţ i t ! T ă c e r e ,' O t ă c e r e t e r i b i l ă , n e a ş t e p t a t ă . L o c u i t o r i i acelui a u t o b u z se v ă z u r ă d e o d a t ă siliţi să facă c o n v e r s a ţ i e î n t r e ei. P a n i c ă ! S e s t î r n i o p a n i c ă t e r i b i l ă ca î n t r e a n i m a l e . . . — Şi t e - a u m f l a t poliţia ? — A u t o b u z u l o trebuit să o p r e a s c ă . L a u r m a u r m e i , m u z i c a e r a î n t r - a d e v ă r t u l b u r a t ă , soţii şi s o ţ i i l e p i e r d u s e r ă c o n t a c t u l c u r e a l i t a t e a . I a d u l p e p ă m î n t , t u l b u r ă r i , h a o s . Toţi se a g i t a u ca n i ş t e v e v e r i ţ e î n t r - o cuşcă. A sosit o u n i t a t e d e poliţişti p e n t r u înăbuşirea tulburărilor, au localizat prin triangulaţie punctul în c a r e m ă a f l a m , m - a u m u s t r a t , m - a u a m e n d a t , ş i î n d o i t i m p i şi trei mişcări m - a m trezit acasă, d a r fără a p a r a t u l de diatermie, — D o m n u l e Brock, îmi dai voie să-ţi s p u n că înti-eaga d u m i t a l e c o m p o r t a r e n u p a r e d e loc s ă fie a c e e a a u n u i o m p r a c t i c ? Dacă nu-ţi plac radiourile tranzistorizate, radiourile din birouri s a u cele din a u t o m o b i l e l e comerciale, de ce n u le înscrii i n t r - o a s o c i a ţ i e a d u ş m a n i l o r r a d i o u l u i , d e ce n u p a r t i c i p i la o c a m p a n i e d e petiţii, ca să obţii dispoziţii l e g a l e şi c o n s t i t u ţ i o n a l e ? î n fond, asta-i democraţia. — I a r eu, zise B r o c k , sînt ceea ce s - a r p u t e a n u m i , în cel m a i b u n caz, o m i n o r i t a t e . M - a m î n s c r i s in d i v e r s e asociaţii, a m s e m ­ n a t petiţii, a m p a r t i c i p a t la p i c h e t e de protest, m - a m plîns t r i b u ­ nalelor. Ani de-a rîndul a m protestat. Toată lumea rîdea. Toată l u m e a e r a , p u r ş i s i m p l u , m o a r t ă d x i p ă r a d i o u r i l e d i n a u t o b u z e şi d u p ă r e c l a m e l e c o m e r c i a l e . E u e r a m cel r ă m a s în u r m ă . — A t u n c i de ce n u t e - a i c o n f o r m a t şi d u m n e a t a . N u crezi că e r a m a i b i n e ? î n fond, majoritatea d o m n e ş t e . — Dar majoritatea a mers prea departe. Dacă puţină muzică şi „ m e n ţ i n e r e a c o n t a c t u l u i " s î n t p l ă c u t e , m a j o r i t a t e a ş i - a închi­ p u i t că d e zece o r i m a i m u l t o să fie d e zece o r i m a i p l ă c u t . E u î n s ă a m înnebunit! Ajuns acasă, m i - a m găsit nevasta într-o criză d e i s t e r i e . De ce ? P e n t r u c ă d e o j u m ă t a t e d e z i p i e r d u s e c o m ­ plet contactul cu m i n e . Ţ i - a d u c i a m i n t e că a m ţopăit în mijlocul străzii p e r a d i o u l d e m î n ă ? Ei bine, în s e a r a aceea a m făurit planul de a-mi ucide casa. — E ş t i sigur forma asta ?

că

vrei

să

notez

relatarea

dumitale

chiar

sub

— Din p u n c t de v e d e r e semantic e foaric exact. S-o ucid p u r şi s i m p l u . E o c a s ă d i n t r - a l e a c e - ţ i v o r b e s c , îţi c î n t ă , î ţ i t r - a n s m i t

• 43

b u l e t i n u l m e t e o r o l o g i c , îţi citesc v e r s u r i şi-ţi r e c i t ă f r a g m e n t e d i n r o m a n e , î ţ i z o r n ă i e î n c a p şi t e l e a g ă n ă , g u n g u r i n d u - ţ i l a u r e c h e , cînd te duci la culcare. O casă care-ţi ţipă arii din o p e r e cînd faci d u ş , i a r p r i n s o m n t e î n v a ţ ă s p a n i o l e ş t e . O p e ş t e r ă a b o l b o ­ roselii, în c a r e tot felul d e o r a c o l e e l e c t r o n i c e te fac să te s i m ţ i m i c cit u n degetar... M a ş i n a de g ă t i t îţi strigă : „ E u sînt b u d i n c a d e c a i s e ş i - ţ i s p u n c ă s î n t gata'\ S a u : „ S î n t f r i p t u r a la t a v ă şi t e r o g să mă stingi!" Şi alte prostii d i n t r - a s t e a , ca nişte poezii p e n t r u copii. O c a s ă în c a r e p a t u r i l e s e r v e s c d e b a l a n s o a r e , ca să t e a d o a r m ă , ş i te zgîlţiie, ca să te trezească. C r e d e - m ă , p e cuvînt, casele astea abia dacă s u p o r t ă fiinţele omeneşti. U ş a de la s t r a d ă l a t r ă l a t i n e : „ E ş t i p l i n d e n o r o i p e p i c i o a r e , d o m n u l e !" I a r c l i ­ n e l e ă s t a d e a s p i r a t o r d e p r a f se ţ i n e t o t t i m p u l d u p ă t i n e , t e a d u l m e c ă d i n t r - o o d a i e î n t r - a l t a şi r i d i c ă d e j o s o r i c e p i c ă t u r ă d e s c r u m s a u b u c ă ţ i c ă de u n g h i e p e c a r e o laşi să cadă. O d o a m n e , zău aşa, e ceva de speriat ! — L i n i ş t e ş t e - t e ! îi p r o p u s e p s i h i a t r u l . — Toată noaptea a m făcut o listă de plîngeri. A d o u a zi m - a m s c u l a t î n z o r i şi m - a m d u s s ă - m i c u m p ă r u n p i s t o l . M - a m u m p l u t d e n o r o i anume. M - a m p r o ţ ă p i t în faţa uşii de la i n t r a r e . Uşa de la î n t r a r e a început să ţipe strident : „Picioare m u r d a r e , n o r o i p e p i c i o a r e : Ş t e r g e - ţ i p i c i o a r e l e ! T e r o g , fii curai .'" A m împuşcat blestemăţia aia, p e g a u r a cheii ! A m alergat m b u c ă t ă ­ rie, u n d e m a ş i n a de gătit tocmai scîncea : „ A c u m î n t o a r c e - m ă , t e r o g !" A m u c i s - o î n m i j l o c u l u n e i o m l e t e m e c a n i c e . V a i , c u m m a i s f î r î i a ş i m a i ţ i p a : „ M - a m scurtcircuit.it '." Atunci, s-a î n t î m p l a t s ă s u n e şi t e l e f o n u l , i n s i s t e n t , c a u n c o p i l răsfăţat. L-am a r u n c a t în c r e m a t o r i u l de gunoi. T r e b u i e să d e c l a r imediat că n - a m absolut nimic împotriva crematoriului de gunoi. El era doar u n s p e c t a t o r n e v i n o v a t . A c u m î m i p a r e r ă u d e e! ; e r a u n d i s p o ­ zitiv f o a r t e practic, c a r e n u zicea n i c i o d a t ă u n c u v î n t ; m a i tot t i m p u l îl a u z e a m t o r c î n d c a u n l e u s o m n o r o s ş i m i s t u i a t o a t e g u n o a i e l e . A m să-1 r e p a r . P e u r m ă m - a m d u s î n o d a i e şi a m î m ­ puşcat televizorul, fiara aia perfidă, m e d u z a aia care seară d e seară congelează un miliard de oameni, prefăcîndu-i în stane de piatră, cu ochii holbaţi, încremeniţi. S i r e n a aceea c a r e c h e m a , şi c î n t a , şi f ă g ă d u i a , p r i v i n d c î t e - n l u n ă ş i - n s o a r e , i a r p î n ă l a u r m ă dădea atît de puţin ! D a r deodată : pac ! Ca un curcan fără cap, b o l b o r o s i n d î n f u r i a t ă , n e v a s t ă - m e a s-y r e p e z i t a f a r ă în s t r a d ă . A p o i a v e n i t poliţia. Şi u i t e u n d e - a m a j u n s ! B r o c k se lăsă fericit p e speteaza s c a u n u l u i şi-şi aprinse o • ţigară. — Dar, f ă p t u i n d aceste crime, ţi-ai d a t s e a m a că radioul d e mînă, emiţătorul din maşină, telefonul, radioul din automobil, t e l e - s p e a k e r - e l e d e la birou, e r a u t o a t e î n c h i r i a t e s a u a p a r ţ i n e a u altcuiva ? — J u r p e c e - a m m a i s f î n t c ă n u r e g r e t n i m i c şi a ş f a c e t o t u l d i n n o u , la fel. P s i h i a t r u l r ă m a s e acolo, scăldat în l u m i n a acelui z î m b e t b e a t de fericire. — N u mai doreşti ajutorul serviciului de igienă mintală ? Eşti gata să suporţi consecinţele ? — Ă s t a - i n u m a i începutul, zise d o m n u l Brock. Sînt a v a n ­ g a r d a acelei mici părţi a publicului care-i obosit de zgomot, de

44

felul c u m p r o f i t ă l u m e a d e el, d e felul c u m e s t e î m b r î n c i t d e c o l o p î n ă c o l o şi t e r o r i z a t d e ţ i p e t e , d e m u z i c ă î n f i e c a r e c l i p ă , de contactul m e n ţ i n u t în fiecare m o m e n t cu v r e u n glas de u n ­ d e v a ; căruia i se s p u n e : „ F ă aia ! F ă c u t a r e ! r e p e d e ! V i n o - n c o a c o ! D i i - t e - n c o l o !" A i s ă v e z i d u m n e a t a , d o c t o r e , r e v o l t a î n c e p e . N u m e l e m e u va r ă m î n e în istorie. — H m ! mormăi psihiatrul, părînd dus pe gînduri. — Bineînţeles, e o chestiune care va lua mult thnp. La în­ ceput totul era aşa de încintător. însăşi ideea acestor lucruri, fo­ loasele practice erau m i n u n a t e . Ele erau a p r o a p e nişte jucării, cu c a r e le distrezi, d a r o a m e n i i s-au l ă s a t tot m a i m u l t î m b r o b o ­ diţi, a u m e r s p r e a d e p a r t e şi a u i n t r a t în p l a s a u n u i ş a b l o n d e c o m p o r t ă r i sociale, din care n u n u m a i că n - a u p u t u t scăpa, d a r nici n - a u m a i p u t u t s ă r e c u n o a s c ă î n ce m ă s u r ă a u c ă z u t în c a p c a n ă . „ E p o c a n o a s t r ă m o d e r n ă " , z i c e a u ei, „ C o n d i ţ i i l e " , z i c e a u ei, „ î n c o r d a r e a " , z i c e a u ei. D a r , a s c u l t ă - m ă p e m i n e , d o c t o r e , s e ­ m i n ţ e l e a u fost a r u n c a t e . A m o b ţ i n u t a t e n ţ i a televiziunii, a r a ­ d i o u l u i şi a f i l m e l o r d i n l u m e a î n t r e a g ă . Iată, dacă vrei, un e x e m p l u de ironie. Povestea s-a întîmplat a c u m cinci zile. U n m i l i a r d de o a m e n i au aflat d e s p r e m i n e . U i t ă - t e în coloanele f i n a n c i a r e a l e z i a r e l o r . D e l a o zi l a a l t a . P o a t e c h i a r a s t ă z i . Fii atent, să u r m ă r e ş t i o u r c a r e bruscă, o sporire a vînzărilor, la îngheţata de ciocolată m a i ales ! — A h a ! zise p s i h i a t r u l . — A c u m pot să m ă - n t o r c în celuia m e a singuratică g u ţ ă , în c a r e să fiu l ă s a t în p a c e t i m p d e ş a s e l u n i ? •— D a , î n c u v i i n ţ ă c a l m p s i h i a t r u l .

şi

dră­

— N u - ţ i fă g r i j i î n p r i v i n ţ a m e a , z i s e d o m n u l B r o c k , r i d i cindu-se. Multă v r e m e a m să ard gazul pe aicea, î n f u n d î n d u - m i î n a m î n d o u ă u r e c h i l e s t o l a a i a m o a l e şi d u l c e , c a r e - m i p l a c e a t î t de mult. — H m ! făcu spihiatrul, îndreptîndu-ne spre uşă. — Pa — Da,

şi

pusi ! zise

zise

domnul

Brock.

psihiatrul.

A p ă s ă u n b u t o n s e c r e t al u n u i s i s t e m d e c o m u n i c a ţ i e cu cifru, u ş a s e d e s c h i s e , d o c t o r u l ieşi, u ş a s e - n c h i s e şi s e - n c u i e î n u r m a l u i . U m b l ă s i n g u r p r i n b i r o u r i şi p e c o r i d o a r e . P e p r i m i i d o u ă z e c i d e m e t r i fu însoţit d e „ T a m b u r i n a c h i n e z e a s c ă " , a p o i auzi „ T z i g a n e " d e R a v e l , „ P a s s a c a g l i a " şi „ F u g ă î n c e v a m i n o r " d e B a c h , c h a r l e s t o n u l „ T i g e r - R a g " şi r o m a n ţ a „ D r a g o s t e a e u n f u m de ţ i ­ g a r ă " , îşi s c o a s e d i n b u z u n a r r a d i o u l s t r i v i t ca u n g î n d a c . I n t r ă în biroul său. Se auzi o sonerie : — D o m n u l e doctor ! r ă s u n ă din t a v a n u n glas. — Chiar acum am hiatrul. — Diagnosticul ?

terminat

cu

pacientul

Brock,

zise

— O m u l p a r e cu totul dezorientat, d a r n u - i nesociabil. fuză, p u r şi s i m p l u , s ă a c c e p t e cele m a i s i m p l e r e a l i t ă ţ i a l e d i u l u i î n c o n j u r ă t o r şi s ă se a d a p t e z e la ele. — Ce pronostic ? — Neclar. L - a m lăsat să s a v u r e z e o b u c a t ă de stofă

psi­

Re­ me­

invizibilă.

S u n a r ă trei telefoane. O replică a radioului de m î n ă bîzîi din s e r t a r ca o lăcustă r ă n i t ă în zbor. L a t e l e - s p e a k e r se a p r i n s e o l u m i n ă t r a n d a f i r i e şi s e a u z i u n ţ ă c ă n i t . S u n a r ă t r e i t e l e f o a n e . D i n

45

s e r t a r se auzi u n bîzîit. P e uşa deschisă v e n e a u v a l u r i de muzică. F r e d o n î n d liniştit, p s i h i a t r u l îşi p o t r i v i c e l ă l a l t r a d i o la î n c h e i e ­ t u r a mîinii, deschise t e l e - s p e a k e r - u l , v o r b i o clipă, ridică u n tele­ fon, v o r b i , r i d i c ă a l t t e l e f o n , v o r b i , r i d i c ă al t r e i l e a t e l e f o n , v o r b i , a t i n s e b u t o n u l r a d i o u l u i p o r t a t i v , v o r b i c a l m şi î n c e t , c u f a ţ a d e ­ t a ş a t ă şi s e n i n ă , în m i j l o c u l m u z i c i i şi al l u m i n i l o r c a r e s c ă p ă r a u , cele d o u ă t e l e f o a n e s u n a r ă din n o u , m î i n i l e lui se m i ş c a u , r a d i o u l p o r t a t i v bîzîia, t e l e - s p e a k c r - e l e v o r b e a u , i a r d m t a v a n r ă s u n a u gla­ s u r i l e alea. I a r el, în tot c u r s u l acelei după-amiezi răcoroase şi l u n g i , îşi c o n t i n u ă a c t i v i t a t e a în b i r o u l cu a e r c o n d i ţ i o n a t ; t e l e ­ fonul, radioul de mînă, tele-speaker-ul, telefonul, radioul de mînă, tele-speaker-ul, telefonul, radioul de mînă. tele-speaker-ul, tele­ fonul, radioul de mînă, tele-speaker-ul, telefonul, radioul de m î n ă , t e l e - s p e a k e r - u l . t e l e f o n u l , r a d i o u î do... I n r o r a â n e ' j t e d e A D R I A N R O G O Z şi A N D R E I

BANTAŞ

OVID S. CROHMĂLNiCEANU

Un gen paradoxal G e n u ! ş f i i / i f i / i c o - f a i i î a s f i c t r ă i e ş t e p e u n jiaradox. In literatură, ca şi în artă, cunoaşterea exactă, verijicată prin practică, i-a dis­ putat mereu imaginaţiei înclinaţia spre plăsmuirea de mituri. Achile nu mai e de conceput după descoperirea prafului de puşcă — observa Marx — şl nici „lliada", după invenţia tiparului. Ştiinţa a făcut şi face de-a lungul veacurilor inutilizabile sursele tradiţionale ale fantasticului, credinţele religioase, reprezentările mitice, practicile magice, superstiţiile. Dar tot ea — ş i o i c i c p o r a ăoxul — hrăneşte astăzi literatura, care solicită în modul cel mai stăruitor imaginaţia creatoare. Poate pentru că noile mituri ale omenirii le va crea de acum înainte ştiinţa.

Fantasticul tulbură spiritul, îl incită şi-l farmecă numai atunci cînd presupune o logică interioară. Plăsmuirea pură de fapt nici nu e posibilă, iar dacă ne-ar fi pusă în faţă ne-ar lăsa absolut indiferenţi. Ceva care nu seamănă cu nimic cunoscut, care n-are un sens, sucit, contradictoriu, bizar, dar pină la urmă detectabil,

46 —rzx

iese complet din sfera interesului nostru. Nimănui nu i-a trăsnit prin cap să istorisească aventuri astrale pe o planetă a b s o l u t necomparahilă cu Păinintul. Povestirea lui s-ar sfîrşi din clipa în care nava cosmică ar ajunge la ţintă, adică înainte de a începe. Oricît ar părea de c i u d a t , literatura fantastică a fost mereu ra­ ţională ; chiar cînd s-a hrănit cu teorii ezoterice, la r o m a n t i c i i germani (Amin, Jean Paul, Hoffmann) sau la urmaşii lor moderni (Meyrink). O Logică se păstrează şi în cazul ei, aplicarea deduc­ ţiei alcătLiindu-i un dat indispensabil. Condiţia paradoxală prin care fantasticul îşi prelungeşte existenţa in artă e, cum se vede, mai veche. S-ar părea că priveşte un întreg gen din care literatura de anticipaţie alcătuieşte o parte.

De ce oare abia în epoca modernă ştiinţa a deschis o ase­ menea arie de desfăşurare imaginaţiei omeneşti ? Poate pentru că şi fanteziei îi trebuie rampe de lansare. Nici o formă de acti­ vitate spirituală nu rivalizează azi cu ş t i i n ţ a în ridicarea m i n ţ i i Io înălţimi speculative mai mari. Matematica vorbeşte de geometrii cu n dimensiuni. Fizica, de oceanul lui Dirac, de cîmpul energii­ lor negative, care fac posibilă existenţa antimateriei. Biologia operează cu ideea raporturilor aleatorii între fenomenele specifice vieţii ş.a.m.d. Literaturii ştiinţifico-fantastice i se oferă cîmpul unor aventuri intelectuale inimagiinabiie altădată. Credinţa că fan­ tezia poetică se poate ridica singură la orice altitudine specula­ tivă se dovedeşte o naivă prezumţie artistică. Ca imaginaţia ome­ nească să poală învinge o amnnită teorie a girawitaţiei, rachetele ştiinţei au trebuit să o înscrie pe orbite noi, care-i erau inacce­ sibile altădată. Practic, sub acest raport, poeţii trăiau într-o dulce iluzie. Ei îşi închipuiau, ca avticii, că au atins limitele extreme ale universului, deoarece lumea, se sfîrşeşte la strîmtoarea Gibraltar.

Mai e apoi şi altceva. Ştiinţa a progresat atît de furtunos în ultimele decenii, încît a devenit pentru m:irea majoritate a oame­ nilor un imens mister. Sînt discipline în care se pot număra pe degete cei capabili să înţeleagă efectiv rezultatele cercetărilor de specialitate. Pînă acum o bucată de vreme puteai să nu c u n o ş t i riguros cum funcţionează motorul unui automobil sau cum e al­ cătuită o instalaţie de radio. Principiile lor îţi erau totuşi clare, fie şi sub o formă intuitivă Azi oa7nenii folosesc z i l n i c o serie de i n u e n ţ i i , dar nu mai reuşesc să-şi explice legile pe care ele se ba­ zează. Cîţi au o reprezentare măcar analogică a principiilor ciber­ netice, deşi recurg curent la tot felul de automate? Cîţi ştiu ce e aceea cuantă, cu toate că e vorba de o noţiune fundamentală a î n t r e g i i f i z i c i nucleare ? Dar cîţi realizează cum se transmite propriu-zis o i m a g i n e t e l e v i z o t o , deşi o contemplă liniştiţi în familie? Abstracţiile ş t i i n ţ e i moderne s-au îndepărtat considerabil de s i m ţ u l comun. Intre ele şi ceea ce constituie concretul existenţei s - a c r e a t un gol primejdios. Literatura ştiinţifico-fantastică îşi găseşte în umplerea lui o raţiune majoră umanistă. Noi trebuie să ne f a m i l i a r i z ă m c u a c e s t e continente virgine pe care le cucereşte

47

uluitor de repede ştiiîifo, altfel sîntem ameninţaţi să ne simţim străini în propria noastră civilizaţie. Dar nu există forme mai potrivite pentru o asemenea luare de cunoştinţă concretă, vie, intui­ t i v ă o acestei realităţi existenţiale inedite decît literatura şi arta. Graţie lor lumea considerabil lărgită prin cunoaştere teoretică se u m a n i z e a z ă , dobîndeşte sînge şi carne.

E o eroare a crede că aceasta se poate înfăptui prin simpla popularizare a teoriilor ştiinţifice. Păcatul literaturii de anticipa­ ţie e că se mulţumeşte prea adesea să i l u s t r e z e diverse concepte ale matematicii, ale fizicii sau biologiei moderne. Funcţia uma­ nistă a genului nu poate consta într-o asemenea operaţie minoră. Virtuţile literaturii ştiinţifico-fantastice, prea puţin speculate încă (şi poate de aceea neridicate la realizări artistice de primă mînă) sînt mai ales poetice. Ele au rolul să traducă în metafore şi simboluri de o mare forţă expresivă realitatea tulburătoare cu c o r e axiomatica, topologia, logistica, diferitele fizici noi, biochimia sau cibernetica l-au pus pe om în contact. j

ALICE MĂNOIU

Mitologie, fantastic şi f i l m Evoluţia filmului repetă, n u m a i î n cîteva decenii, milenara e x ­ perienţă a literaturii. D a r nici o artă n - a întîrziat m a i mult, d i n punct d e vedere al inspiraţiei, în vîrsta fragedă a spiritului o m e ­ n e s c — m i t o l o g i a — c a m e z i n a n ă s c u t ă î n p r a g u l s e c o l u l u i atomic. Unic p a r a d o x î n istoria artelor, această stranie simbioză între p e r ­ fecţiunea tehnicii m o d e r n e care e invenţia lui Lumidre şi infan­ t i l i s m u l filozofic, î n t r e m i t u l p o e t i c p r i m a r ş i e x p r i m a r e a s a v a n t ă . Şi, d i n t r e toate, d o m e n i u l cel m a i sensibil acestei d u a l i t ă ţ i e f i l m u l fantastico-ştnnţific, a m e s t e c , p r i n definiţie, d e i m a g i n a ţ i e şi r i g o a r e ş t i i n ţ i f i c ă , rSivers o n i r i c p r o i e c t a t p e d i m e n s i u n i l e u n e i realităţi concrete.

48

G e n u l a a p ă r u t ca u n joc cu „ m i r a c u l o a s a m a ş i n ă " cinemato­ g r a f i c ă p r e z e n t a t ă l a E x p o z i ţ i a u n i v e r s a l ă d i n 1900, c a ultimul strigăt al tehnicii, care p e r m i t e î n r e g i s t r a r e a p e celuloid a imaginii s t r i c t e i r e a l i t ă ţ i ori a c c e l e r a r e a , s u p r a p u n e r e a , s u p r i m a r e a ei. P r ? - . cedat de Cucerirea aerului, filmul lui Zecea Voiajul in Lună realizat de Melies inaugurează improvizaţia fantastică pe teme ş t i i n ţ i f i c e f u r n i z a t e d e l i t e r a t u r a lui J u l e s V e r n e şi W e l l s . I n t e r e ­ santele t e x t e de anticipaţie slujeau însă d o a r ca p r e t e x t spectaco­ lului feeric în c a r e a p a r a t u l d e f i l m a r e n a r a în i m a g i n i rudimen­ t a r e , d a r c a p t i v a n t e (atunci p e n t r u i n e d i t u l lor, astăzi p e n t r u i n ­ g e n u i t a t e a lor) cîteva d i n peripeţiile a s t r o n o m i l o r a j u n ş i în L u n ă . . Ş t i i n ţ a e r a p r i v i t ă î n f i l m e l e l u i M e l i e s , c a şi m a i t î r z i u î n m e d i ­ taţiile poetice ale lui R e n e Clair (culminînd cu m o d e r n a l e g e n d ă ' f a u s t i a n ă F r u m u s e ţ e a diavolului), ca o m a g i e l i n i ş t i t o a r e , o for­ m u l ă ce d e s c h i d e o m u l u i porţile a l t o r u n i v e r s u r i (Călătorie în i m ­ p o s i b i l , 20 000 d e l e g h e s u b m ă r i . F a r s e l e d i a v o l u l u i ) s a u î l g h i d a , cu tact, în e x p l o r a r e a domeniilor terestre pînă atunci inaccesibile (Cucerirea polului, u l t i m u l film de anticipaţie realizat de Melies în 1912). R e g i z o r u l f r a n c e z a i n t r a t î n i s t o r i a g e n u l u i c a p r e c u r s o r u l p o e t i c al f i l m u l u i ş t i i n ţ i f i c o - f a n t a s t i c . D u p ă el, c î t ă v a v r e m e , ş t i ­ i n ţ a n u m a i a p a r e p e e c r a n d r e p t s i m b o l a l b i n e l u i , ci a l distru­ gerii, al terorizării individului cu u n p r e z e n t s u m b r u ori cu p e r s ­ p e c t i v a u n u i v i i t o r şi m a i s u m b r u . D u p ă p r i m u l r ă z b o i m o n d i a l , c a r e scosese la iveală p r i m e j d i a descoperirilor t e h n i c e ale secolului c a a r m ă c u d o u ă t ă i ş u r i , e x p r e s i o n i s m u l g e r m a n , p r i n M u r n a u şi W i e n e , p u n e în c i r c u l a ţ i e p e r s o n a j u l f a n t a s t i c al s a v a n t u l u i n e b u n , m e g a l o m a n primejdios, setos de vivisecţii, p e n t r u caro l u m e a n u e decit u n c î m p de e x p e r i e n ţ e m a c a b r e . C u r e n t u l — în a n s a m b l u l lui — reprezintă echivalentul cinematografic al u n i v e r s u l u i concentraţionar kafkian, tragica anticipare a „lagărelor morţii" de tip fas­ cist. F a n t e z i a d e v i n e c o ş m a r , ş l i m ţ a — i n s t r u m e n t m o r b i d . I n v a ­ d a t ă d e g o l e m i d i s t r u g ă t o r i şi m o n ş t r i a v i z i d e s î n g e , d e doctori s a d i c i şi s a v a n ţ i a l i e n a ţ i , c i n e m a t o g r a f i a d e c e n i i l o r 3 şi 4 a p e l e a z ă la anticipaţie ca sursă a viziunilor h a l u c i n a n t e ce au î n s p ă i m î n t a t n o p ţ i l e p ă r i n ţ i l o r n o ş t r i . Eroi ca F r a n k e n s t e i n ori J e k y l l , C a l i g a r i sau monstrul King-Kong traversau un univers, macabru, amenin­ ţător, d e u n d e o m u l c ă u t a să se salveze, să se r e t r a g ă îngrozit,, ca din faţa u n o r forţe oculte p e c a r e n u ştia c u m să le î m b l î n z e a s c ă . O magie, de data aceasta a zeităţilor lăului, făcea pe ecran din şti­ inţa m o d e r n ă o tortură medievală a imaginaţiei, dcschizînd „peri­ oada n e a g r ă " a filmului fantastic de acest gen. D e la s u r î z ă t o a r e a f e e r i e p o e t i c ă a l u i M e l i e s la î n f r i c o ş ă t o r u l spectru al doctorului M a b u s e p r i n c a r e Fritz L a n g simboliza p r i ­ m e j d i a fascismului p r e f i g u r a t de r e p u b l i c a de la W e i m a r , filmul fantastico-ştiinţific n u reprezintă în acea perioadă decît o altă faţă a mitologiei ce i n a u g u r a s e genul. Intre graţioasele zeităţi din preistoria filmului fantastic ce u m p l e a u e c r a n u l c u f l o r i şi m o n ş t r i h i d o ş i d i n c e l e b r a s u i t ă a f i l ­ m e l o r H ( s e r i a l e l e c a s e i H a m m e r ) , î n c e p s ă a p a r ă , c u t i m p u l , şi personaje m a i complexe, interiorizate, disimulate. Personajele lui F r i t z L a n g ori W i e n e , c r i m i n a l i i d i n f i l m e l e d e g r o a z ă ale lui H i t c h c o c k s a u cele p o p u l î n d i n t e n s peliculele j a p o n e z e de acest g e n p a r , la p r i m a v e d e r e , fiinţe n o r m a l e , sociabile, b o n o m i a m a s ­ chează anomalia psihică nu numai de dragul „suspens"-ului dra-

• • 49

m a t i c , dar, m a i ales, p e n t r u s u b t i l i t a t e a d e m o n s t r a ţ i e i psihologice, cucerire importantă a filmului modern. l a t ă - n e in plin univers absurd, demenţial, în care fantezia — morbidă — n u e decît p r o ­ iecţia hipertrofiată a u n e i psihoze ce-şi are originea în anomalii m a i g r a v e , d e o r d i n s o c i a l . „ T h r i l l e r " - u l a m e r i c a n ( c a şi f o a r t e r ă s pînditul film japonez de groază) creează o nouă „magie neagră", care n u m a i provine însă din spaima în faţa unui viitor necunos­ cut, ci d i n a p ă s a r e a , obsesia u n u i p r e z e n t s u m b r u . I n loc să-şi ia a v î n t p e căi l u m i n o a s e ale a n t i c i p ă r i i u n e i l u m i noi, e l i b e r a t e d e boli, mizerie — fantezia m u l t o r creatori m o d e r n i e paralizată în a c e s t p e r i m e t r u al s p a i m e l o r şi m o r b i d i t ă ţ i i . M a j o r i t a t e a e r o i l o r lui Hitchcock se mişcă într-o realitate cu a p a r e n ţ e n o r m a l e , obiş­ n u i t e , p e c a r e d o a r c r i m e l e lor p a r că o alienează, o d e z u m a n i z e a z ă . Dimpotrivă, personajele altui m a r e creator american, Orson W e l les, s î n t v ă d i t v i c t i m e l e u n o r legi sociale a b s u r d e , i m p l a c a b i l e , ce guvernează lumea respectivă. In ciuda unei generalizări neştiinţi­ fice, a c o n c l u z i i l o r p e s i m i s t e , f i l m e l e l u i W e l l e s ( C e t ă ţ e a n u l K a n e , P r o c e s u l etc.) d e s c i f r e a z ă e s e n ţ a s o c i a l ă a a n g o a s e l o r o m e n e ş t i , i a r lumea fantastică pe care o creează fecunda imaginaţie a regizoru­ l u i e p r o i e c ţ i a , s i m b o l i c ă , g i g a n t e s c a , î n t r - u n s p a ţ i u şi t i m p n e d e ­ finit, a viciilor unei realităţi b i n e d e t e r m i n a t e ; birocraţie, a b u z d e putere, arbitrariu.

*

Desigur, orientările descrise mai sus nu se încadrează toate în g e n u l în care noi n e - a m obişnuit să î n s c r i e m p î n ă a c u m d o a r fil­ m e l e c u c a r a c t e r d e s t r i c t ă a n t i c i p a ţ i e t e h n i c ă , s o c i a l ă şi p o l i t i c ă . î n a i n t e d e a a j u n g e la a c e s t c a p i t o l m a i special, voi a m i n t i în t r e a c ă t şi o a l t ă i n t e r e s a n t ă r a m u r ă a f i l m u l u i m o d e r n , c a r e m i s e p a r e î n r u d i t ă , p e u n p l a n s u p e r i o r , filozofic, p r e o c u p ă r i l o r a c t u a l e ale literaturii fantastico-ştiinţifice, E vorba de insolitele studii cinematografice ale regizorului francez Alain Resnais, pasionat d e u n a d i n t r e t e m e l e frecvente în l i t e r a t u r a de anticipaţie : modifi­ c a r e a , în l u m i n a teoriei e i n s t e i n i e n e , a relaţiei t i m p - s p a ţ i u . V a c a n ­ ţele spaţiale, o p e r a scriitorului J i m m y Quieu, preconizează „un m e d i u s t r a n i u î n c a r e T i m p şi S p a ţ i u s î n t a n u l a t e şi s e t o p e s c î n t r - o a p a t r a d i m e n s i u n e , u n d e t i m p u l n u m a i a r e d u r a t ă şi s p a ­ ţ i u l n u m a i a r e î n t i n d e r e " , e x a c t ca în f i l m e l e r e g i z o r u l u i francez. D e a s e m e n e a , „ m a ş i n a t i m p u l u i " i m a g i n a t ă d e M a i a k o v s k i in a n t i ­ cipaţia cu caracter satiric Baia (strălucit t r a n s p u s ă de lutkevici în filmul animat) sau acel a p a r a t special descris d e L e i n s t e r c a r e a r s u p r i m a , p e s t e m i i d e a n i . t i m p u l şi s p a ţ i u l , r e a l i z î n d poate f a n t a s t i c u l V o i a j în imposibil al lui W e l l s (utopie literai-ă ecra­ n i z a t ă d e Melies), r e v i n — î n t r - u n a n u m e fel — în p r e o c u p ă r i l e unor cineaşti moderni. încercările studierii fluxului memoriei, ca­ p a b i l să s u p r i m e s u b i e c t i v legi a l e r e a l i t ă ţ i i o b i e c t i v e , î n t r e p r i n s e d e Alain Resnais, n u sînt ele oare, oricît d e stranii ne-ar p ă r e a a s t ă z i , u n fel d e a n t i c i p a r e filozofică a a c e l u i u n i v e r s f a n t a s t i c d e care v o r b e a Quieu, b a z a t p e u n incontestabil a d e v ă r ştiinţific : t e o r i a r e l a t i v i t ă ţ i i ? D e o c a m d a t ă , „ a n t i c i p a r e a " l u i R e s n a i s e .,â r e b o u r s " , c o m p r i m a r e a a r e loc în a m i n t i r e a n o a s t r ă , d a r p s i h i c u l u m a n r e p r o d u c e nişte legi g e n e r a l e n a t u r a l e ale universului, nişte l e g i o b i e c t i v e : „ i e r i " d e v i n e „ a z i " şi „ m î i n e " î n s u c c e s i u n e a f i -

50 • •

r c a s c ă şi i a t ă - n e a j u n ş i l a o i n t e r e s a n t ă t e m ă c u c a r a c t e r f i l o z o f i c , t r a t a t ă c i n d v a d e R e n e Clair în filmul S-a întîmplat mîine. P e r .sonajul c a r e p r e v e d e a v i i t o r u l în c o m e d i a f a n t a s t i c ă a lui C l a i r n - a v e a n i m i c s u p r a n a t u r a l , el d e d u c e a d o a r , p e b a z a faptelor p r e z e n t e , ceea ce e r a n o r m a l să se î n t î m p l e , O p r e v i z i u n e , d a c ă vreţi, ştiinţifică, ce eliberează filmul fantastic de magie, a n c o r î n du-1, în fine. în zona u n o r p r e o c u p ă r i i n t e l e c t u a l e e l e v a t e , cu c a ­ r a c t e r f i l o z o f i c şi s o c i a l . E s e i s t i c a a c e a s t a c i n e m a t o g r a f i c ă p e t e m e CC d e v i n d i n c e î n c e m a i p u ţ i n f a n t a s t i c e î n v e c i n e a z ă a r t a c u ş t i ­ i n ţ a , ş t e r g î n d , cu v r e m e a , p r ă p a s t i a ce se c r e d e a că e x i s t ă î n t r e i m a g i n a ţ i e şi s t r i c t a r e a l i t a t e , u n i f i c î n d o r g a n i c c e l e d o u ă l a t u r i ale definiţiei filmului fantastfco-ştiiiiţific. G e n care, prin esenţa l u i , m i .SC p a r e c e l m a i a p r o a p e d e a r t a c o m p l e x ă a v i i t o i ' u l u i .

• Să revenim însă la situaţia actuală a ceea ce înţelegem curent prin filmul fantastico-ştiinţific. în p r i m u l rind anticipaţie geogra­ f i c ă , t e i i n i c ă şi s o c i a l ă . C î t e v a f i l m e v ă z u t e l a n o i î n u l t i m i i a n i s - a u s t r ă d u i t să n e o f e r e i m a g i n e a s u m a r ă a v i i t o a r e i l u m i v i s a t e d e s a v a n ţ i şi p o e ţ i , c a r e , f ă r ă s ă f i e „ c e a m a i b u n ă d i n t r e l u m i " ( c u m o n u m e a c u a m a r ă i r o n i e u t o p i a s u m b r ă a l u i H u x l e y ) , v a fi o m e n i r e a s c ă p a t ă de f o a m e t e , boli, a s u p r i r e , e l i b e r a t ă de e x p l o a ­ t a r e şi c o n s a c r a t ă c e r c e t ă r i l o r ş t i i n ţ i f i c e c a r e a s i g u r ă progresul. Steaua tăcerii r e a l i z a t ă d e K u r t Maetzig. d u p ă r o m a n u l p o l o n e z u ­ lui St. L e m , z u g r ă v e a in culori l u m i n o a s e — p o a t e c a m roze — c o l a b o r a r e a i n t e r n a ţ i o n a l ă a s a v a n ţ i l o r p o r n i ţ i cu o r a c h e t ă i n t e r ­ p l a n e t a r ă să u m a n i z e z e s p a ţ i u l c o s m i c . D e s p r e f i l m e s o v i e t i c e ca : S . O . S . î n C o s m o s , A m fost s a t e l i t u l S o a r e l u i , P l a n e t a f u r t u n i i a m i n t e a m i n t r - u n articol m a i v e c h i pe a c e a s t ă t e m ă , p u b l i c a t în n r , 9 d i n 1961 î n „ S e c o l u l 2 0 " . V o i a d ă u g a d o a r o m a i r e c e n t ă p o ­ v e s t i r e r o m a n ţ a t ă d u n e i i u b i r i d i n a n u l 2000 ( d o i t i n e r i c e r c e t ă ­ tori pe o staţie interplanetară), intitulată convenţional în întîmpin a r e a f e r i c i r i i şi c a r e î n c e r c a s ă p r e f i g u r e z e n u n u m a i c o n f i g u r a ­ ţia n o i l o r a ş e z ă r i c o s m i c e , d a r şi s t r u c t u r a s u f l e t e a s c ă a o m u l u i d e m î i n e . I n t e r e s a n t ă p e n t r u aceeaşi p r e o c u p a r e d e o r d i n etic a fost şi u t o p i a — t r a t a t ă î n t r - u n l i m b a j a r t i s t i c c a m g r e o i , î n c ă r c a t — a cineaştilor cehi : Icarie X . B . A c e a s t ă c e t a t e i m a g i n a r ă în c a r e oamenii trăiesc într-o deplină armonie, dar unde n-au dispărut relaţiile d e familie, preocupările culturale, arta, u n d e graţioasele v e ş m i n t e f l u i d e şi f l u o r e s c e n t e a s c u n d a c e l e a ş i E v e t a n d r e , s e n t i ­ mentale, este reconfortantă după viziunile apocaliptice din Invazia Riarţienilor, R ă z b o i u l l u m T l o r şi a l t e l e . I d e e a c u c e r i r i i s p a ţ i u l u i c o s m i c d e c ă t r e o m n u in s e n s u l a g r e ­ siunii î m p o t r i v a civilizaţiilor d e pc alte p l a n e t e (cum vehiculează cu s t a t o r n i c i e m u l t e d i n t r e filmele o c c i d e n t a l e t r a t i n d această t e m ă ) , ci î n s c o p u l c e r c e t ă r i l o r ş t i i n ţ i f i c e u t i l e p r o g r e s u l u i , s t r ă ­ bate majoritatea peliculelor produse de cinematografiile ţărilor s o c i a l i s t e . C ă e x i s t ă v i a ţ ă şi c i v i l i z a ţ i e — s u p e r i o a r ă o r i i n f e r i o a r ă civilizaţiei t e r e s t r e — pe M a r t e ori V e n u s , că populaţia planetei n o a s t r e s e v a î n m u l ţ i d u p ă a n u l 2000 î n p r o g r e s i e g e o m e t r i c ă , a j u n g î n d la cifre n e l i n i ş t i t o a r e pcnti-u calculele m a l t h u s i a n i ş t i l o r p r o p a g a t o r i ai teoriei r ă z b o a i e l o r ca p u r g a t i v e sociale, iată între­ b ă r i la c a r e filmele d e a n t i c i p a ţ i e d e p r e t u t i n d e n i n u - ş i p r o p u n să

, 51

r ă s p u n d ă cu e x a c t i t a t e . D a r d u p ă felul î n . c a r e le e l a b o r e a z ă , d u p ă s u g e s t i i l e d i r e c t e ori m a i a s c u n s e p e c a r e le fac p e n t r u viitor, aceste pelicule definesc poziţia progresistă ori reacţionară a a u t o ­ rilor lor. M a r i i c i n e a ş t i c o n t e m p o r a n i d e n u n ţ ă p e r i c o l u l cel m a i g r a v ce a m e n i n ţ ă viitorul omenirii : războiul nuclear, iar anticipările lor a p o c a l i p t i c e s î n t a v e r t i s m e n t e e n e r g i c e şi e f i c a c e . U l t i m u l ţ ă r m a l lui S t a n l e y K r a m e r , v i z i u n e sinistră, d a r r e a l i s t ă a s u p r a u n e i l u m i p u s t i i t e d e u n e v e n t u a l c a t a c l i s m a t o m i c , ca şi C a s c a d a , f a n t a s t i c a anticipaţie a lui Cris M a r k e r , se întîlnesc în m e s a j u l lor a n t i r ă z ­ boinic cu r e c e n t a c o m e d i e t r a g i c o - f a n t a s l i c ă a lui K u b r i k : D o c ­ t o r u l F o l a m o u r . T r a g i c a a v e n t u r ă r ă z b o i n i c ă şi d e z n o d ă m î n t u l î n care aruncă omenirea inconştienţa unui d e m e n t (scăpat din ospi­ ciu), în c i u d a e f o r t u r i l o r r e u n i t e ale p o p o a r e l o r d e a î m p i e d i c a d e c l a n ş a r e a cataclismului, n u mai ţin — din p ă c a t e — de d o m e n i u l f i c ţ i u n i i ş t i i n ţ i f i c e , ci d e a l u n e i r e a l i t ă ţ i p o s i b i l e , a l u n e i p e r m a ­ n e n t e s ă b i i a lui D a m o c l e s . Complotul militar i m a g i n a t do un alt regizor a m e r i c a n în filmul 7 zile în M a i î m p o t r i v a u n u i p r e ş e d i n t e p r o g r e s i s t al S t a t e l o r U n i t e s-a dovedit o e x a c t ă a n t i c i p a r e a u n u i e v e n i m e n t tragic — a s a s i n a r e a p r e ş e d i n t e l u i K e n n e d . y — c a r e a a v u t loc la p u ţ i n t i m p d u p ă p r e m i e r a artistică. S t r a n i a coincidenţă ori, m a i degrabă, deplina cunoaştere de către cineast a a n u m i t o r realităţi explică această a d m i r a b i l ă d o v a d ă a c a r a c t e r u l u i tot m a i realist, pe deplin ş t i i n ţ i f i c , p e c a r o il c a p ă t ă f i l m u l m o d e r n d e f i c ţ i u n e .

om o-

MAX SOLOMON

întîlnîre cu chimistul de mîine î n c h i d o c h i i şi p a r c ă t e a m a i e v e a î n f a ţ ă . P a r i d e 3 0 — 3 5 d e ani. T e - a i născut, poate, tocmai în ziua în care încerc să m i te închipui... Stînd în faţa pupitrului de comandă a instalaţiei d e laborator, intcrci din cînd iu cînd privirile spre m i n e . T e a m u z ă , n u ? T e a m u z ă v i s u r i l e d e a z i , d u p ă c e a i p u s î n s e r t a r u l b a n a l i t ă ţ i l o r cu<

52

r e n t e a c e s t e visuri, d u p ă c e ai a d u s f a n t a s t i c u l n o s t r u la n u m i t o ­ rul c o m u n u l u i . P o r ţ i şi t u h a l a t , d a r i n b u z u n a r u l t ă u n u v ă d n i c i u n d o z i m e tru, păzitorul nostru de toate zilele împotriva radiaţiilor radio­ active. Halatul tău e probabil confecţionat dintr-o ţesătură pro­ t e c t o a r e , a n t i a c t i n i c ă . Ş t i u c ă , o r i c î t a i d o r l - o , ţ i - a r fi g r e u s ă - m i t r a n s m i ţ i secretul d e fabricaţie al acestei ţesături, dar pot b ă n u i , cel puţin, că firele ei sînt alcătuite din m a c r o m o l e c u l e , capabile să preia toată energia nocivă generată de particule. Nu este e x ­ c l u s , d e a s e m e n e a , c a p i e l e a obrajilor şi a m î i n i l o r s ă - ţ i fie a c o ­ perită cu u n strat invizibil dc cremă antiradioactivă. Vizitezi uneori muzeul de antichităţi tehnice. Cu aceste prile­ juri poate c ă dai condescendent din cap, privind spectrograful nostru de emisie, spectrograful nostru de absorbţie în infraroşu, c r o m a t o g r a f u l de gaze, s p e c t r o m e t r u l de m a s ă şi m î n d r i a noastră : instalaţia de rezonanţă magnetică protonică. Ai examinat instala­ ţiile cu schimbători de ioni pentru purificarea apei, sitele m o l e ­ c u l a r e t i p 1965, c u p t o r u l a u t o m a t p e n t r u t o p i r e z o n a l ă , f o l o s i t l a purificarea înaintată a substanţelor, instalaţiile de producere a monocristalelor d e siliciu de puritate atomică, pll-metrele de m i i m e , polarografele şi a p a r a t e l e d c litrare în înaltă frecvenţă. R e c u n o a ş t e b a r e m că ţi s - a p ă r u t i n g e n i o a s ă s t a ţ i a - p i l o t d e s i n ­ teză a cauciucului siliconic sau cea a cauciucului clorofosfonitrilic sau pila redox pentru transformarea directă a energiei chimice în energie electrică. Oare n u poţi recunoaşte nici asta ? Eşti mult prea s e v e r , t i n e r e ! F o t fi d e a c o r d c u d u m n e a t a c ă i n s t a l a ţ i i l e n o a s t r e de laborator sînt încă insuficient de precise, că uneori sînt prea costisitoare în raport cu i n f o r m a ţ i a p e c a r e - o procură şi cu e f e c ­ tul lor a s u p r a înnoirii proceselor t e h n o l o g i c e ; m a i pot c o n f i r m a i m p r e s i a d e n c i n c h c i a t şi n e e s t e t i c p e c a r e ţ i - o p r o d u c u n e l e m a r i uzine, dar trebuie să recunoşti că în toate acestea colcăie ideea n o u l u i şi s e a s c u n d e s î m b u r e l e v i s u l u i , p c c a r e î l t r ă i ţ i v o i c a p e o realitate banală. A i aerul că ai reproşa m e d i c a m e n t e l o r actuale caracterul lor de paleativ, că ne-ai imputa exagerările în folosirea antibiotice­ lor, că n e - a i a c u z a d c folosirea necritică, uneori cu efecte d ă u n ă ­ toare, a stimulilor nervoşi, a c a l m a n t e l o r , a v i t a m i n e l o r şi a h o r m o n i l o r . D a r n u u i t a , o, n u u i t a , c ă a m f ă c u t t o t u l c u m i j ­ loace atît dc puţin eficiente în raport cu m e t o d e l e de modelare biochimic?, care v ă stau la dispoziţie, că a m fost obligaţi să i n ­ t e r v e n i m fără a cunoaşte suficient de bine m e d i c a m e n t e l e biofizicochimice. N u vreau să amintesc de m a s e l e plastice, fiindcă prevăd că vei strîmba din nas, nemulţumit de procedeele tehnologice care folo­ s e s c presiuni prea m a r i şi energii e x a g e r a t e î n raport cu cele abia cîteva milioane de tone de producţie anuală, mai ales că obiectele fabricate din polimerii noştri m a i Iasă d e dorit ca rezistenţă, s u ­ pleţe, s i g u r a n ţ ă şi estetică. Deşi, la drept v o r b i n d , m e t o d a p r o d u ­ c e r i i p o l i e t i l e n e i , l a t e m p e r a t u r i ş i p r e s i u n i j o a s e .şi r e z u l t a t e l e o b ­ ţinute în sinteza polimerilor stereoregulaţi ar trebui să-ţi s m u l g ă măcar un semn de aprobare. Ş t i u c ă ţi s e p a r d e s u e t e c ă r ţ i l e şi m i i l e d e a r t i c o l e p e c a r e Ic s c r i e m d e s p r e c a t a l i z ă , i a r t e r m e n u l ţi s e p a r e ş i e l p r e a b ă t r i n , de la Bcrzclius citire. D a r g î n d e ş t e - t e la prepararea enzimclor s p e -

53 ^

cifice pure, în slare cristalină. Da, n u e încă vorba de sinteza t o ­ tală, dar n u de aici trebuia început ? N'e c o n s i d e r i l ă u d ă r o ş i p e n t r u c ă a m f ă c u t p r e a m u l t ă v î l v â i n jurul a u x i n e l o r v e g e t a l e şi m i s e p a r e c ă priveşti lupta n o a s t r ă e u i n s e c t e l e şi b u r u i e n i l e c a p e o j o a c ă d e c o p i i . N u - ţ i v o i c e r e n i c i u n r;iibat. 8 ă t r e c e m î n s ă l a c î t e v a l u c r u r i p e c a r e n u l e p o ţ i t r a t a cu orgoliul specific tinereţii. Uite, de pildă, sinteza aproape totală a clorofilei, începuturile de descifrare a mecanismului de transmitere a energiei chimice în sintezele din organisme sau generatorul magnetohidrodinamic, care transformă direct energia c h i m i c ă în energie electrică. N u pe aceste „mici" înfăptuiri ale noastre se bazează planetarele voastre uzine chimice, modelate după sistemul sintezei vegetale ? Sau teoria re­ acţiilor î n l ă n ţ u i t e şi i n v e n ţ i a L A S E K - u l u i , a M A S E R - u l u i şi a IGASER-ului nu sînt embrionii tehnologiei voastre de excitare a reacţiilor prin m i c r o u n d e şi fotoni ? N - a fost fericită ideea p o m ­ pajului optic şi a c e a s t ă c o n c e n t r a r e pe arii i n f i m e a e n e r g i e i r a ­ diaţiilor e m i s e d e L A S E R şi d e s e m e n i i lui ? N u cred c ă - m i vei reproşa aducerea în discuţie a unor instru­ m e n t e f i z i c e , c î n d v o r b i m d e c h i m i e . A r fi n e d r e p t , d e o a r e c e î m b i ­ n a r e a d e m e t o d e fizice şi c h i m i c e este, la u r m a urmei, trăsătura esenţială a noului creat de generaţia noastră. A ş fi v n i t s ă ~ ( i m a i p o m e n e s c d e d i a m a n t e l e a r t i f i c i a l e p r o ­ duse cu kilogramele, de combustibilii pentru rachete, de ceramica r e z i s t e n t ă Ia t e m p e r a t u r i d e 3 0 0 0 ° C, d a r v ă d c ă d a i s e m n e d e nerăbdare. î m i arăţi cu degetul ecranul la care priveşti. N u pot descifra exact schema funcţională înscrisă în stînga panoului, dar m i - e clar că vrei să accentuezi faptul că automatizarea este c o n ­ cepută diferit de aceea din t i m p u l nostru ; că este vorba de u n a u t o m a t i s m chimic şi că autoreglarea se efectuează pe baza inhi­ b ă r i i ş i e x c i t ă r i i fi7.ico-chimice, f ă r ă c i r c u i t e e l e c t r o n i c e . î n ţ e l e g că e l e m e n t e l e sensibile sînt molecule străine, introduse în m o d special în reactor, că s e m n a l e l e de c o m a n d ă sînt date de reacţii s e c u n d a r e , că r e l e e l e slnt şi e l e c h i m i c e şi r e g u l a t o a r e l e la fel, c ă la fiecare variaţie a vitezei de reacţie se produce autoreglarea s i s ­ temului prinir-o reacţie inversă de natură chimică. Recunosc că este foarte interesantă această concepţie, că economia de energie şi r a n d a m e n t u l reacţiilor sînt remarcabile, c ă orientarea sintezei s e e f e c t u e a z ă practic fără e r o a r e , iar m a ş i n a d e c a l c u l îţi s e r v e ş t e d o a r la p r o g r a m a r e a s i n t e z e i m o l e c u l e l o r , p e c a r e ştiu c ă ţi le-a c o m a n d a t C « n t r u ! d e e l a b o r a r e a tehnologiilor. E v i d e n t că ţi s e pare o joacă să îmbini în milioane de feluri alfabetul chimic şi că elaborarea unui nou polimer cu însuşiri recomandate a d e v e ­ nit pentru voi o problemă de rutină ; dar nu sint toate acestea dezvoltarea firească a ideilor noastre despre transmiterea infor­ maţiei, despre influenţa reciprocă dintre structuri, despre reacţia inversă, despre chimizare, energia de activare, reacţia în lanţ ş.a.m.d. ? D a c ă n - a m fi e l a b o r a t n o i t e o r i a e l e c t r o n i c ă a l e g ă t u r i l o r ş i n - a m fi i n t u i t m e c a n i s m u l t r a n s f e r u l u i d e e n e r g i e î n s i s t e m e r e actante, d a c ă n - a m fi i n v e n t a t c o n c e p t u l de orbitale m o l e c u l a r e şi n - a m fi r e z o l v a t c u a j u t o r u l m e c a n i c i i c u a n t i c e p r i m e l e p r o b l e m e a l e l e g ă t u r i l o r d e v a l e n ţ ă ( v ă d că rîzi, s u b m u s t a ţ ă , l a a c e s t t e r ­ m e n ) , d a c ă n - a m fi d e m o n s t r a t e x p e r i m e n t a l ş i n - a m fi f o l o s i t , l a

54 r-.

m ă s u r a r e a t i m p u l u i , oscilaţiile a t o m i l o r d e h i d r o g e n în m o l e c u l a d e a m o n i a c , a ţ i fi p u t u t a j u n g e o a r e Ia t e o r i a i n t e g r a t ă a l e g ă t u r i i f i z i c e şi c h i m i c e i n t e r m o l e c u l a r c şi l a c a l c u l u l e n e r g i i l o r de l e g ă ­ tură pînă la microcaloric ? Mă inviţi a c u m să c o n t e m p l u m o d u l în care programaţi p r o ­ ducerea unui medicament nou, pentru o boală cu mecanism elu­ cidat. E f r u m o s , c e să m a i s p u n ! Aici aţi depăşit un vis m i l e n a r . M u l ţ i a l c h i m i ş t i a r f i s c ă p a t d e ş t r e a n g s a u r u g d a c ă a r fi o b ţ i n u t m ă c a r u n u l dintre „elixirele" p e c a r e v o i le produceţi în serie. D a , da, n u m a i introduceţi insulina, din t i m p în timp, în organismele b o l n a v e d e diabet, ci î m p l i n t a ţ i m i c u l reactor, p c c a r e m i - I arăţi, acest model de ţesut pancreatic, care se autoreglează, producînd t o c m a i atunci şi t o c m a i atit cit trebuie, c o m a n d a t de n i v e l u l c o n ­ centraţiei de zahăr din sînge. M ă corectezi, arătînd că este vorba d e o r e g l a r e c h e m o b i o e l e c t r i c ă . B i n e , o r i c u m a r fi, e s t e î n t r - a d e v ă r m i n u n a t să te ştii la adăpost, pe tot timpul vieţii, de diabet, c h e ­ l i e , p a r a d e n t o z ă , c a n c e r . A p r o p o ! D a c ă n - a m fi f ă c u t e f o r t u r i l e î n direcţia elucidării fenomenului de proliferare canceroasă, dacă n - a m fi f ă c u t p r i m e l e î n c e r c ă r i c u r a z e X , c u L A S E R , n - a ţ i fi ajuns la decelarea rapidă, moleculară a celulelor cu tendinţe c a n ­ c e r i g e n e . Ş i , m a i a l e s , d a c ă n - a m fi i n ţ e l e s i m p o r t a n ţ a c e r c e t ă r i i şi a rolului acizilor nucleici, î n c e r c î n d — probabil g î n d c ş t i : î n stil d e a m a t o r i — toate m e t o d e l e posibile şi i m p o s i b i l e p e n t r u p r o d u ­ cerea mutaţiilor biochimice în microorganisme. V ă d m o b i l i e r u l l a b o r a t o r u l u i î n c a r e te afli, l a b o r a t o r c o n s t r u i t din material sintetic igni-şi hidrofob, absolut izolant, mai frumos decit l e m n u l de c e d r u şi cu v a l o a r e a e c h i v a l e n t ă a zece ouă ; v ă d m i c r o s u r s e l e a u t o n o m e d e e n e r g i e s o l a r ă şi c h i m i c ă ; î ţ i v ă d h a i ­ n e l e din fibre pe care l e - a r i n v i d i a v i e r m e l e de m ă t a s e şi pe c a r e l e s c h i m b i î n f i e c a r e zi. i n c r e d i b i l a c u l o a r e a ţ e s ă t u r i l o r , m a ş i n a d e m e m o r i z a r e şi r e p r o d u c e r e a i n f o r m a ţ i i l o r î n o r d i n e a c e o c o ­ m a n z i ; v ă d că aţi î n v i n s p r o b l e m a prafului, a m o t o a r e l o r inutile, a sintezei rapide a alimentelor. Aveţi deci in buzunar visele noastre. Ş t i u c ă eşti u n tip strict raţional şi că ai declarat război r o ­ m a n t i s m u l u i . Dar, uite, visezi şi d u m n e a t a . D a c ă n u m ă înşel, p a r t i c i p i l a a 1,1 2 5 6 - a e x p e r i e n ţ ă n e i z b u t i t ă d e s i n t e z ă a a n t i c l o rurii de sodiu, adică a u n e i a n t i m o l e c u l e . Eşti pregătit s ă te m u l ţ u m e ş t i cu ideea de a f u n d a m e n t a s u c c e ­ sul celor ce vhi d u p ă voi ? Cred că eşti, de v r e m e ce ştii să pri­ veşti înapoi lără m î n i e , şi doar cu u n z î m b e t d e î n g ă d u i n ţ ă , î n care parcă descopăr u n firicel d e admiraţie. î ţ i u r e z , d r a g u l m c n , s u c c e s şi t e a s i g u r c ă n u t e i n v i d i e z , c i î ţ i p r i v e s c i z b î n z i l e , a ş a c u m Ie p r i v e ş t e u n p ă r i n t e p e c e l e a l e odraslei sale. A m convingerea că ştafeta pe care a m primit-o de la cei de d i n a i n t e a m e a a î n c ă p u t pe m i i n i b u n e . ^

-o«o-

55

ION PÂTRASCU

— Spune-vii^ Tudor, întrebă Aurelia, muşcînd nervoasă capătul neascuţit al creionului, cum se numeşte vehiciilul lunar teleghidat de pe Pămînt;? Nmă litere, începe cu „L", iar litera a şasea e „O". Zimbitor, cu o uşoară umbră de părere de rău, Tudor îi răs­ punse printr-o altă întrebare : — Spunc-rni, A u r e l i a , c u m s e numeşte o logodnică tînără, fru­ moasă, inteligentă, care, absentă la farmecul diminefii străluci­ t o a r e de primăvară, stă pe bancă in parc. Ungă logodnicul ei, şi... rezolvă careuri de cuvinte încrucişate ? Altfel de cuvinte nu mai încap între noi ? Nu mai avem nimic să ne spunem decît pe coordonate orizontale şi verticale ? Aurelia lăsă revista pe genunchi şi-l privi mustrătoare pe Tudor : — Nu te bucuri că sîntem împreună ? Te-am rugat să-mi spui un singur cuvînt... — Eu aş fi preferat să-ţi spun trei: Te iubesc. Aurelia ! Dar astea nu sint încrucişate '. Rîseră amîndoi, şi Tudor după ce ridică revista de pe genunchii fetei, privi puţin jocul, citi definiţia şi arătă cu degetul locul unde trebuia să intre cuvîntul nerezolvat: „LUNAMOBlL". Aurelia completă pătrăţelele albe şi închise revista, dar rămase mult timp gînditoare Ungă logodnicul ei.

S e c u n o ş t e a u de doi ani. Fiecare dintre ei avea două pasiuni. Prima — profesia. Tudor era inginer chimist. Aurelia profesoară de limba română. Lui Tudor îi era drag sportul, iar din toate sporturile, alpinismul; A u r e l i a avea pasiunea jocurilor de cuvinte încrucişate. Pentru a-i fi pe plac viitorului său tovarăş de viaţă. Aurelia începu să îndrăgească şi ea sportul muntelui. Tudor însă, cu toate aluziile logodnicii sale, nu reuşea să se acomodeze cu preocuparea, oarecum statică, a dezlegării careurilor.

56

Acest lucru o neliniştea pe Aurelia, care o î m p l e t i r e d e pasiuni şi preocupări, armonios z i l n i c ă şi cu celelalte obligalii impuse de Sora manent nici nu nea el

ei Lucia, căsătorită de vreo trei ani cu Adrian, discuţii în casă pe tema problemelor rebusiste. voia să audă de-o astfel da „pierdere de vreme" despre rezolvarea cuvintelor încrucişate.

Aurelia aceea, neze

luă după

nu

voia

hotărîrea asemenea

să

ajungă

eroică să-l jocuri.

în

aceeaşi

facă

pe

A doua zi, la întîlnirea pe care şi-o îi o d u s e lui Tudor două careuri compuse apropiate de preocupările unui inginer. — atunci

vedea căsnicia ca p e î m b i n a t e cu m u n c a societate.

Telefonează-mi nu încerca

să

cînd termini mă vezi. Voi

situaţie

logodnicul

avea Soţul cum

cu ei

să

Tudor. se

per­ ei spu­ De pasio­

dădură la cinema. Aurelia de ea, cu teme şttin(t/ice, Fata fu categorică :

de rezolvat aceste fi... ocupată.

careuri.

Pînă

Tînărul işi dădu seama de stratagemă, dar, neavind încotro, acceptă zîmbind. Ştia că Aurelia nu glumeşte. In definitiv, şi lui i-ar fi plăcut să se ocupe, in orele libere, cu asemenea lucruri, li lipsea insă hotărîrea de a se pune pe treabă. Aurelia veni să-i dea impulsul de care avea nevoie.

ŞTIINŢIFICE ORIZONTAL : 1) Om dc ştiinţă care studiază şi prelucrează pro­ b l e m e l e f u n d a m e n t a l e ale filozofiei — Care S C referă la ştiinţa care studiază compoziţia, structura in­ t e r n ă ş i p r o p r i e t ă ţ i l e c o r p u r i l o r . 2) C î m p udat artificial — Ştiinţa care studiază principiile morale, legile lor d e dezvoltare istorică, c o n ţ i n u ­ tul lor d e clasă, rolnl lor in viaţa s o c i a l ă . 3) î n s u ş i r e morală mani­ festată prin perseverenţă, voinţă f e r m ă şi corectitudine — nidiviu. i) P r o d u c ă t o r i d e i n — l ' l u v i u î u G e r m a n i a — N o t ă m u z i c a l ă . 5) t n treliare — Specialişti în pomolosle. 6) O r a s î n N o r v e g i a — A c i d f e n i c — L a m i n a t . 7) T o t a l i t a t e a m e t o d e ­ lor de cercetare folosite intr-o şti­ i n ţ ă . 8) S p e c i a l i ş t i c a r e s e o c u p ă c u studiul culturii scrise a popoarelor, cu s t u d i u l t e x t e l o r v e c h i şi al U m ­ ilii i n c a r e s î n t s c r i s e a c e s t e a — L o c a l i t a t e î n F r a n ţ a . 9) Ş a s e l a r o ­ m a n i — Ştiinţa f o r m e l o r şi legilor g î n d i r i l — R o c a d a m i c ă . 10) K a m u râ a raedicinei care se ocupă cu s t u d i e r e a şi tratarea t u m o r i l o r c a n ­ c e r o a s e — R a i t a . 11) C a p i t o l a l m e ­ canicii care studiază scurgerea li­ chidelor şl deformaţiile corpurilor plastice — Prefix care înseamnă î n t r e g . 12) Ştiinţă care studiază d e z v o l t a r e a şi s c h i m b ă r i l e s u c c e s i ­ ve dintr-un anumit domeniu — Specialist al ştiinţei care studiază e v o l u ţ i a fizică şi o r g a n i c ă a scoar­ ţ e i g l o b u l u i t e r e s t r u . 13) R a n g u l d e a g ă (pd.) — L u c r e a z ă î n d o m e n i u l ştiinţei care se ocupă cu studiul

i n f l u e n t e i f a c t o r i l o r e x t e r n i asiTpra o r g a n i s m e l o r a n i m a l e şi v e g e t a l e . VERTICAL : I) Ştiinţa funda­ mentală din ciclul ştiinţelor naturii care studiază proprietăţile şi struc­ tura materiei, formele m i ş c ă r i i şi legile generale ale fenomenelor na­ t u r i i a n o r g a n i c e — F i l d e ş . 2) A l i f i e — R u d ă — L o c a l i t a t e î n S p a n i a . 3) Nume masculin — C a p (fig.) — î n ă l ţ i m e , i) C î i n i d e v î n ă t o a r e — Aplică în arheologie metoda tipo­ l o g i c ă . 5) D e p ă r t ă r i — I n t e r j e c ţ i e — Specie de papagal din Noua G u i n e e . 6) L o c a l i t a t e î n J a p o n i a — Ş t i i n ţ a s o l u l u i . 7) D i s c i p l i n ă auxi­ liară a istoriei care s e ocupă cu s t a b i l i r e a e p o c i l o r ş i a d a t e l o r . 8) Ramură a lingvisticii care studiază originea cuvintelor unei limbi, cu scopul d e a le d e t e r m i n a forma ori­ ginară, înţelesul primar şl evoluţia

57

i s t e r i c a . ») Ş t i i n ţ ă c a r e s e ocupă c n v i n i f i c a t i a si c u s t u d i u l p r o d u ­ s e l o r d e r i v a t e a l e v i e i şi a l e v i n u ­ lui — G e o r g e C o ş b u e . 10) Literă e i r i l l c ă — L o c a l i t a t e î n R. P . U n ­ g a r ă — P r e i i x p e n t r u n o u . 11) S p e ­ t e a z ă — C a u c i u c u r i — A l f a şi o m e ­ g a — V a s ( m o l d . ) . 12) M i n u s c u l —

C a t e g o r i e la b o x , l u p t e , h a l t e r e — A c o l o . 13) I n s u l ă p e coasta occi­ dentală a Anatoliei — Specialist al ştiinţei care sc ocupă cu studiul r e g n u l u i a n i m a l . 14) D r u m — C e r ­ cetători care se ocupă cu studiul peşterilor din n u n c t de v e d e r e g e o ­ logic, arheologic, antropologic.

-o«o-

OIN F I Z I C A

NUCLEARA

O R I Z O N T A L : 1) P a r t i c u l ă tară

grea

cu

sarcină

t i v ă — .A î n s e m n a

un

obiect

t a l p r e ţ i o s . 2) E l e m e n t prietăţi

radioactive

dezintegrarea

radiului

g r i c o l ă . 3) C u m i r o s

elemen­

electrică

pozi­

de

me­

gazos cu

pro­

obţinut

prin

—

Unealtă

puternic —

t e ! 4) . . . a t o m i c ă ,

ansamblu

laţii c a r e s e r v e s c

la p r o d u c e r e a

tată

a

în

şi

reglabilă

fisiunii

lant — Uniunea

studenţilor

aurului la

insta­ trep­

nucleare

internaţională

— Da, aşa,

Smibolul serveşte

de

a-

Par­

—

vezi

bine.

Instalaţie

accelerarea

a .5)

care

particulelor

e l e m e n t a r e î n r e a c ţ i i n u c l e a r e . 6) M i e l trecut

de un

Element prin

a n — S a u . 7) A c e l a

obţinut

pe

cale

bombardarea

—

artificială

izotopului

U

cu neutroni. 8) Alfa, beta sau gama — Metal ETupa a ş a s e a a f a T i l o n l u l

Iul

de

pechblenda

minereuri,

dintre

care

radioactiv,

aşezat

in

sub-

Mendelecv. se săseşte în natură sub este

cel

mai

răspîndit.

formă

9) A n t e n e !

— S c a n d i u — D o i r o m a n . 10) T e o d o r C r i s t e s c u — S u d a t — M a r c ă d e 11) F i e c a r e identice,

din atomii

aceluiaşi

deosebindu-se

proprietăţi

fizice

între

legate

de

element chimic, avind

ei p r i n

greutate

greutatea — Metal

proprietăţi

atomică

şi

p r e ţ i o s . 12)

prin

avion. chimice

anumite

Metaloid

gazos

f o a r t e a c t i v , d i n g r u p a h a l o g e n i l o r — C a r e n u a u s a r c i n i e l e c t r i c e . 13) E l e ­ ment

de

compunere

însemnînd

nucleu atomic in mai mulţi

„automobil"

—

nuelei de atomi mai

Fenomenul

divizării

unul

uşori.

VERTICAL : Emisiune — Institutul de fizică atomică. 2) Element radio­ activ

asemăn.itor

din punct

de vedere

chimic

eu bariul — Reacţii

in...

I ( M l ! 3) M a r c ă d e p a s t ă d e d i n ţ i — A d a o s i a m i z ă —- F ă r ă c o a r n e . 4) C o ş u l pieptului Atom Partea

— Din

rest ! — Grădină

sau g r u p de atomi c e n t r a5l ă8 a u n u i

încărcaţi

atom,

zoologică

( a b r . ) . 5) R î u

cu electricitate —

purtătoare

de sarcini

în

U.R.S.S.

Element chimic.

electrice

pozitive,

— S) în

c a r e e s t e c o n c e n t r a t ă a p r o a p e t o a t ă m a s a a t o m u l u i — S p e t e a z ă . 7) M e t o d ă , m a n i e r ă d e l u c r u — A i m o b i l i z a u n o b i e c t l e g i n d u - 1 d e c e v a . 8) A p e l a t i v A strofe: unde receiptorul. scrie te rtţ»2) — aiadoua ijdl.e— A Si iu o.Alt 11) rog. alrzi, acece-ţi telefonezi Da, — ltaeAurelia către icE evgtlF eloee,arm eu m u m seară, dictez aleleaiu nnluaitsînt! trerea— telefonul îi ar?d nţaejideu. L adictă iDe-acasă fioaLe-ai p i— iazi ictEşti csună. ptiL i— revoelui n, cm iC ap Aurelia ţidigata lfu r.ierTudor, e.itlarezolvat a? au pnc»tfiaăeu c-rer? l*ridică aPerfect! N oăz»îtiano^Bine! , rvbdeîaB erizîmbind lunrrar, f.c?aed !zm niCum e1») lusIţi in cşacu Ia io.eeR p r voi 9) eaun ?uîrdnirrăbdare, iL tciVrei uh lidicta ecrcreion i— h sa ăd i ddi iA u— să nlcf oo eşclC iomă aşi poezie. (osrfaişieltgto.ed )vezi îsenurmătoarele hîrtie -s— aufibn aesA ?bsxttScrie vratarianclDe anaţăşi . e­s.

•

Un

cîntec

Suna

luminos

ca-nti-o

Cind Cu

de

via{a

poveste

veseli

hoinăream

cîntul

şi

bună pe-nserat,

pe

cu

Retezat

drago'^tea-mpreună.

Era un glas de fluier — sau izvoare Au

murmurul

Isonuri Din

in

auzeam trişcă

iarbă cum

—

sau

'.' Ce se

din

să

cred

?

succed

frunzele

cobiare.

Şi lunecînd şi norii ca o apă Pîndeau

enormi,

ca luna să

cea

ne

la

ieşită

sărute

fiecare

din

pas

compas

umeda

pleoapă.

— Ce-i cy poezia asta? întrebă Tudor, intri(jat, de la celălalt capăt al firului. — Ce vrei să fie, nişte ligamente, pe cere le voi intitula: „ D r u m e ţ i a " . Telefonează-mi cind le mi fi rezoU^at. Vei găsi şapte nume de fizicieni. Pină atunci nu încerca să mă cauţi. Nu sînt acasă ! , Şi

rizînd

Peste

îi

două

închise zile,

— N-am găsit ceilalţi doi ? — Caută şi-i plictiseşti sivgur

telefonul.

Tudor decît

j

telefona cinci.

din

Mi-e

nou

dor

vei găsi, ii răspunse cu cei doi fizicieni,

:

rfi,.;;e7af

de

tine,

Aurelia.

fata şăgaln't. Şi ui, creionul şi ma\

Care

sînt

ca să nu te scrie ceva!

— C e să mai scriu ? întrebă Tudor disperat. Fata asta era î n stare să nu-l primească pînă cînd nu-i va rezolva cine ştie cîte sute de jocuri. Sincer vorbind, problemele începeau so-l antre­ neze. A u r e l i a îi ghici frămîntarea. — Titlul

A, :

mai

nimic!

Două

strofe:

fc'sîe

i'orba

<'e-o

vT-tagramă. ' ;3

MATURIZARE (şi fata ii dictă urriinloarelc versuri, scrhp peste noapte d.' ea ;) Aşa cum stă cumintc-nir-o vitrină. Redusă

la

Visează

zboruri

proporţii

AnticipÎTidu-?i

de

către

model. nni-Iumină,

temerarul

ţel.

Dar dacă-i schimbi o literă, doar una, O

vezi

Şi

cum

Purtînd

cum

creşte-n

întrece mesajul

stelele

aripi şi

nostru

şi-n

elan

luna, pămîntean.

Cînd ieşi de la şcoală, Aurelia îl zări pc Tudor a^teptind-o în colţ: mă

— Asta-i bună ! exclamă vezi pînă ce nu rezolvi

: 59

Aurelia. ligamentele

Te-am şi

rugat să nu metagrama.

încerci

să

— Am rezolvat, totul. Să ştii că mi-au plăcut amîndouă de minune. Ţi-am adus şi dezlegarea careurilor. Vezi dacă-s bune. — N-am timp acum. Peste o oră trebuie să jiu la o şedinţă la secţia de învăţămînt. Dar dă-mi dezlegările. Şi ca să ai ce face pînă ne mai vedem, uite un plic. Să-mi telefonezi cînd vei fi gata cu el. Şi pînă să se dumirească Tudor despre ce era vorba, Aurelia sări în primul autobuz şi-l lăsă mai nedumerit decît la început. In plic erau următoarele : un careu, o şaradă şi alte cîteva pro­ bleme. Tudor se întoarse }}QiâtU..SSLmLJiRJi&aJiâillJi^... . ...... .

E X P R E S I I

D ă g h e s i n i m i i — L a p u p i t r u '. 6) F a c e gardul frumu.şel — Ca p î i n e a c a l d ă . 7) C o m u n ă î n r a i o n u l S a t u M a r e — li sar ochii. 8) T r i m i t e săgeţi — Puţine afine ! — Loc de c a s ă . 9) C i u d a t e , d a r a d e v ă r a t e —' D ă f l o r i d e p r i m ă v a r ă . 10) S e c u ­ n o a ş t e la n e v o i e — Ţ i n e b i n e s c r i p ­ t e l e . II) E r a l u a t ă c u a s a l t — Cere r e p e t a r e a . 12) F a c e i n i m a cît un purice — Notă de refren. .

O R I Z O N T A L : 1) S t r i c ă t r e a b a — P e l i m b a e i p i e r e . 2) C a m p i o a n ă l a v i t e z ă — L i c u r i c i î n n o a p t e . 3) L e arde de glume — M u r a ţ i , i) T o d u c e î n a i n t e ~- O i d e e g r o z a v ă — I n b a r c ă ! 5) O d a t ă la u n s e c o l —

VERTICAL : 1) Cu zîmbetul pe b u z e — A r e g r i j ă d e c o p i i . 2) C o a p ­ tă bine — Face negru înaintea o c h i l o r . 3) B o a l ă d e i n i m ă — N o s ­ t i m ă ş i c u p i c ă ţ e l e . 4) O a l e n ă z d r ă ­ v a n ă — S c h i m b ă m a c a z u l . 5) A n i ţ a la oraş — L i b e r de orice a n g a r a l e — T e m e ! 6) T r e m u r ă c a r n e a p c e l — C r e d i n c i o a s a l u i C a r a g i a l e . 7) I ţ i d ă p u t e r e — P u ţ i n i o d . 8) Vorba dulce mult aduce — Patru — Pas f o r ţ a t . 9) F a c e l e g ă t u r a — U n a g o ­ g o n a t a . 10) I n a c e a s t ă c l i p ă — B u n e s a u r e l e , d e p i n d e c i n e l e v e d e . 11) A r m a p r o s t u l u i (pl.) — U n careu n u m a i c u p u n c t e n e g r e . 12) Gîrlă de chefali — Intr-un cuvînt sara­ mură. >

OCHILA ( Ş a r a d ă : 3 1-2+4)

Nu-i Ivng, îiict lat, ci suplu şi uşor, croit pe trei dimensiuni modeste. Gîndeşte-te, prietene, cum este, dacă-l compari de pildă c-un tractor.

\ \

Dar la fereastra lui strălucitoare am pus un semn din cartea lui Homer şi semnul a crescut — prin ce mister ? —• A p r o a p e cît o pagină de mare. Apoi, zîmbind, m-am depărtat de el că-şi împlinise-n ochii mei menirea de-a lumina de veacuri omenirea — Şi astfel mi-am atins şi eu un ţel.

60

M a t doct decit Ochilă din poventl ii cad sub nas atomii ta sd-i prtndă şi-n infinitul lor ce se perindă el vede nevăzutul prin fereşti.

PRIETENUL

LA I N T l L N I R E

( T r i v e r b : 4—2—6)

( C r l p l o s i a t ' l e ; 4, 2, 1, 5, 2, 4)

VIS DE ÎNDRĂGOSTIT

PRIETENIE ( B i v e i b : 3, &),

( M o n o v e i b : 6—9)

AMIIIHE 5rtTxE PENTRU (Hebo

ÎNDRĂGOSTIŢI a u i i H i u m a t : 4 ; 0)

După trei luni de la întîmplările de mai sus, urmate de de alte încercări. Aurelia şi Tudor, în prima lor săptămînă căsătorie, urcau braţ la braţ printre brazii de-un verde

61

o

sultă de la închis.

care mai

străjuiesc d r u m u l , spre Caraiman. aveau o bucoto buno.

— Nu-i aşa, Tudore, Cînd ne iiom întoarce ne întoarcem, ne vom pină şi cei mai fericiţi Tudor întrebă —

Apropo,

nu

ştii

pentru

— Dacă

la cabana

un

mai

lui

poet

tîrziu"

vei fuma,

— Da, dar bunicul

soţie

român

de care

? Are

mijloc,

litere

n u vei mai creşte fumează

apoi

a scris

nouă

ciclul şi

— Ştiţi, răspunse acesta, pulut scrie nici Heine, nici prea

n - a r fi

de

începe

şi

o

versuri cu

„iU".

fumat

sînt sigur c ă d e

*

aveţi două Puşkin,

a m a b i l ! I.a care

c e a despre

zîmbi

niciodată.

— C u m v - a u plăcut versurile mele ? întrebă pe redactorul căruia 1 le trimise.

— Una este

brazi"

şi a ş l t r e c u t d e 70 d e a n i .

— Este adevărat, totuşi, dacă m u l t a r f i a v u t 80 d e a n i .

— Sînteţi

„Trei

că viaţa în doi e mai frumoasă, mai plină ? acasă, în Bucureşti — ah ! abia aştept să face un program pe care să-l jinduiască muritori. Nu-i aşa ?

o strînse pe tînăra încet la ureche ?

„Romanţe

Pînă

poezii

dintre

cinematograf,

un poet pe care

începător n u l e - a r fi

cli- v a i d e r i t i ? cealaltă

tlespie

radio.

* U n filozof s e p l i m b a gînditor p e malul mării. Deodată, î n d r u ­ m u l s ă u s e i v i u n i n s care, d u p ă c e s e izbi d e filozof, s p u s e : — N u obişnuiesc

s ă f a c l o c oricărui

— E u însă obişnuiesc,

prostănac.

răspunse filoxoful

şi s e d ă d u

la o parte,

• Pentru c ă a criticat p o e m e l e tiranului Dionysos d i n Siracuza ( s e c o l u l I V î. e . n . ) , P h i l o x e n e a f o s t t i i i n i s d e c ă t r e a c e s t a l a o carieră d e piatră. După ce-1 ţinu acolo u n timp, D i o n y s o s il ctiemâ înapoi în palatul s ă u şi-l invită pentru a doua oară să-i asculte versurile. L a început P h i l o x e n e ascultă c u atenţie, apoi, ridicind u - s e , s e î n d r e p t ă spi'e u ş ă . — Unde

t e duci,

— L a cariera

îl î n t r e b ă

d e piatră,

tiranul,

răspunse

Philoxene.

* U n tînăr autor ceru părerea.

îşi trimise

,,opt;ia"

unui

cunoscut

scriitor şi-l

— A m făcut bine oare c ă a m p u s alîta f o c în creaţia m e a ? î n ­ trebă el cînd veni să-şi la manuscrisul. dv.,

•

— N u , ră.spunse scriitorul. N u trebuia focul s ă - l puneţi î n opera ci o p e r a s - o p u n e ţ i î n f o c .

Odată, u n actor începător, crezîndu-se mare tragedian, îl rugă 62 p aî nre tair— sf, ,etrO.u;D C tnl — itaeea,lşlcu orr" ăle.sdpsecuD ţ einu,nspeeo ăi Rtuseicpbaieatdcrl itaoabl vcei ,on ler,du a spdere m bN Duu.etlastRd nîtem bum alak o ionîbval i nîsîenânt-rî1u le b u l utăricm i zp ăui rlcepaaersccetSăn?h u am Jkoi ect us -l

Coleclia „POVESTIRI ŞTIINŢIFICO-FANTASTICE" editată de revista

ştiinţa I iehnica Anul XI iulia 1965

Fantasticul năr,

dar

fragiile ţări

ştiinţific

spre

ţările număr

mare

să cucerească de aventuri

blica ^ ^

de

(S.U.A.,

mai

de

definut

împlinirii

„Povestiri multe

noastră, Franţa,

lucrări

locul

literar

tî­

mult

su­

ca şi în

alte

tot

Sovietică,

geografice

Cu prilejul Colecţiei

In ţara

(Uniunea

occidentale

un gen

se îndreaptă

cititorilor.

socialiste

reprezintă

care

mai

Polonia) Anglia),

anticipaţie, odinioară

sau a zece duble,

apar care

de

In un tind

romanele

polifiste. ani

de la

ştiinţifico-fantastice', numere

sau

în

apariţia vom

care

pu­ cititorii

noştri vor găsi o sinteză a literaturii de anticipafie. Ele vor cuprinde povestiri ale scriitorilor români care abordează acest gen, precum şi ale unor reputafi autori străini. Scurte studii vor dez-

^ P

bate o seamă de pasionante probleme legate de genul ştiintifico-fantasfic şi vor rezuma prodigiosul drum al progresului tehnico ştiinţific în viitoarele decenii. Parafrazînd titlul cunoscutei lucrări a clasicului nostru Alexandru Odobescu, am dat acestei sinteze de lumi stranii numele de „Fals tratat de ştiinţă fantastică', pentru că în ele vom găsi atît miracolul exact al ştiinţei, cît şi ficţiunea antici-

p ^ ^ţ

pativă tioasă, umor.

>< ^ ^ ~^ ^

§^ D

îndrăzneaţă, caleidoscopică

dar şi

într-o formă neprefenuneori pigmentată cu

Redactor I l U r a r : A D R I A N R O G O Z Portrat*: ALEXANDRU DIACONU Prezentarea grofică: CORNEL DANELIUC

Abonaii-vă la revisfa .Şfiiniă şl tehnică" — publicaiie lunară editafă de C C . al U - T - C . şi Consiliul pentru răspîndirea cunoşf i n i e l o r culfural-ştiinjificeAbonamentele se primesc de către oficiile poştale, factorii po­ ştali şi difuzorii voluntari din în­ treprinderi şi institulii pînă la data de 2 5 ale fiecărei luni, cu deservirea în luna următoare. Revista se găseşte de vînzare la toate chioşcurile pentru difu­ zarea presei şi debitele O.C.L.

IULIE PREŢUL

2

LEI

I 41007 I

1965