Culegere De Cusaturi Populare

LEOCADIA

ŞTEFĂWCĂ

Culegere de

cusături populare . . . „de la lume adunate şi iarăşi la lume date" . . . Anton Pann

EDITURA

DACIA

CUVÎNT

ÎNAINTE

Am întreprins această culegere de cusături vechi româneşti pentru a veni în sprijinul celor ce simt că sînt români şi ştiu că arta noastră populară este de neegalat, dar mai ales pentru acei ce xntr'un fel sau altul încearcă să scape de la pierzanie acest tezaur inestimabil care este însăşi fiinţa neamului nostru. Bunicile şi strâbunicile noastre, neştiind a scrie ori a citi, au scris totuşi pe pînză cu mîna bătătorită de muncă — cu acul drept condei, cu firul de lînă ori bumbâcel drept cerneală — minu' nate opere de aleasă şi neîntrecută artă românească, opere ce ne cinstesc numele în faţa lumii întregi, opere ce grăiesc pretutindeni unde se găsesc — la noi sau peste hotare — despre geniul nea' mului nostru. Multe, foarte multe din aceste vechi, bătrîneşti odoare au fost distruse de vremea ce nu cruţă nimic în trecerea ei, multe au suferit transformări şi doar foarte puţine au ajuns pînă la noi aşa cum au fost la început, nealterate de influenţe străine. Tradiţia a ţinut aprinsă lumina simţirii artistice a străbunilor noştri. Candela tradiţiei strămoşeşti trebuie ţinută veşnic trează. Creaţiile noi trebuie să valorifice izvoadele locale sau zonale, să îmbogăţească tezaurul artei populare strămoşeşti, aşa cum le'du valorificat generaţiile trecute, în năzuinţele lor spre tot mai fru­ mos. Respectul tradiţiei şi naivitatea inspiraţiei din natură este tot secretul cusăturilor noastre. Liniile în zigzag care reprezintă fie desenul de pe spinarea unui şarpe, o labă de gîscă, o pasăre, cocoşul din ogradă sau căiU' ţii, sînt ornamente zoomorfe. Ca ornamente vegetale — fitomorfe — inspirate din natura înconjurătoare găsim nespus de multe flori,

3

pomi cu crengile resfirate, frunze verzi, frunze de toamnă căzute pe pămîntul negru, viţa de vie cu boabe şi cîrcei, precum şi fructe de pădure. Ornamentele skeomorfe, al căror izvor de inspiraţie îl constituie forma uneltelor şi obiectelor lucrate în întregime sau în bună parte de mina omului, ca grapa, hîrleţul, vîrtelniţa, fusul, suveica, pieptenele; motive simbolice precum: crucea, cristelniţa, cădelniţa, toate se află pe broderiile noastre vechi, stilizate, simplu ficate, reduse la trăsături caracteristice. Prin îndelungata lor întrebuinţare în decursul vremurilor, aceste motive s-au perfecţionat, S'au cristalizat. Astăzi un suflu de reînviere a tradiţiilor strămoşeşti de altă dată se simte pe plaiurile româneşti. Tinerele vlăstare ale neamului sînt îndrumate a privi cu dragoste şi respect tezaurul poporului şi a lua pilde din el pentru viitor. Pentru a avea la îndemînă motive vechi româneşti, am cules an de an cîrpe vechi, resturi de cămăşi, resturi de perniţe de orna' ment, am descifrat cu răbdare modelul şi Uam încredinţat hîrtiei care la rîndul ei să vă facă să cunoaşteţi, să apreciaţi şi să iubiţi arta populară românească nu privind'O în magazinele de artizanat, ci încercînd, în orele de odihnă, să vă desfătaţi sufletul, să vă potoliţi nervii, migălind pe pînză motive româneşti, ce sînt atît de multe, încît nimeni nu poate avea pretenţia de a le fi strîns pe toate, aşa după cum nici eu n-am reuşit. închin cu drag această culegere tineretului patriei noastre, cu gîndul că îi va fi un preţios sfătuitor în cunoaşterea şi îndră' girea izvoadelor vechi româneşti.

SCURT ISTORIC

Poezia, cîntecul şi dansul, ocupă un loc important în viaţa de toate zilele a poporului r o m â n . Ele însoţesc ţăranul la muncă, îi înveselesc şi îi înviorează petrecerile. F o l c l o r u l românesc are o tradiţie milenară, iar forţa creatoare a poporului român este viguroasă. Tezaurul tradiţional a exprimat expresia idealurilor lui. Ca parte integrantă a istoriei şi civilizaţiei poporului român, portul popular constituie un document viu care, dăinuind peste veacuri, a transmis generaţiilor mesajul unei creaţii artistice au­ tentice. C o s t u m u l popular este un preţios document artistic, social şi istoric. Ţărănimea noastră este înzestrată din fire cu atîta gust şi atîta pricepere încît provoacă şi admiraţia străinilor. Pe cînd bărbatul caută să împodobească cu fel de fel de ornamente crestate sau cioplite case, mobile, unelte de lucru — covoarele şi brîiele ţesute pe stative şi îndeosebi cămăşile şi ştergarele, oferă femeilor familiei prilejul binevenit de a-şi manifesta talentul, de a-şi arăta gustul, brodîndu-le cu motive bogate în cele mai vii cu­ lori. Putem spune că ţăranca transformă acul în pensulă, iar firul de aţă în acuarelă pentru realizarea unor cusături de înaltă valoare artistică. Obîrşia broderiilor de pe îmbrăcămintea ţăranilor trebuie căutată în trecutul cel mai îndepărtat. Faptul că aceste broderii au atins la străbunii noştri culmea dezvoltării, dovedeşte cît de departe trebuie să fie începutul acestei arte naţionale r o m â n e ş t i . întunericul acoperă însă originea şi evoluţia artei noastre populare, doar ici, c o l o , găsim cîte o însemnare, care pentru noi românii este punctul de plecare în înţelegerea dezvoltării brode• r i i l o r . Istoricul Herodot aminteşte de şubele t r a c i l o r fru­ mos împodobite. Monumentul de piatră de la Adamclisi are 5

metope care înfăţişează pe daci cu cămăşi la fel croite c u m poartă şi azi ţărancele noastre, mai ales cele din Moldova şi

Bucovina. Indicii de broderii din ţara noastră auj fost găsite şi pe figurile [dacice descoperite lîngă Craiova, unde anumite semne de pe cămăşile femeilor dace indică broderia. Săpătu­ rile de la Cetatea Sucevei au dezvelit fragmente de broderii d i n aecolul XVI. Arta broderiei se cultiva intens la curţile voievozilor moldoveni şi munteni, în serviciul ei punîndu-se doamna, d o m ­ niţele şi toate femeile curţii.

|

H

Specialişti celebri ca A . Riegel şi M . Hoberland întăresc posibilitatea că arta populară română îşi are originea din vremuri CU mult mai vechi. Rădăcinile ei par a pătrunde pînă în timpurile tirzil ale Imperiului r o m a n (ondulaţiile în'formă de S şi motivele In formă de inimă).

j|

Nu v o m uita să a m i n t i m înrîuririle culturii bizantine, c a u cazică, persică şi chiar turcească.

if \

O mulţime de odoare din secolele X V şi X V I , ce se păstrează cu sfinţenie la mănăstirile de pe t o t cuprinsul ţării, arată înălţimea la care a ajuns arta brodatului.

I |

|

La expoziţia din 1 9 1 0 de la Viena, care a oferit un studiu Comparativ, broderiile româneşti prezentate s-au reliefat prin Varietatea modelelor, bogăţia desenului, prin cromatica subtilă 'I — armonia c u l o r i l o r fiind perfectă.

1|

| Portul ţăranilor r o m â n i din Muntenia, Oltenia, M o l d o v a şi : mai ales Bucovina, în general, este bogat ornamentat. Cămaşa ţde sărbătoare la femei este încreţită la gît — cămaşa c u brezărău — Ca pe metopele monumentului de la A d a m c l i s i . C u timpul, unele flrance, mai mult d i n spirit practic, au înlocuit aţa care începea •ŞjA se rupă după un t i m p de folosinţă, c u un guleraş m i c de 1 c m . Aşa apare cămaşa c u ciupag. Pe ciupag se brodează un fragment din modelul de pe altiţă. ;

| *

/

Altiţa acoperă u m ă r u l . A r e două sau trei dungi orizontale. Deasupra dungilor sînt fie motive geometrice, fie zoo sau a v i morfe. Dungile sînt despărţite prin lănţujele de metal — fir de aur sau argint, fluturi, mărgele. Urmează încreţeala de 5 — 1 5 c m , care are u n ornament geo­ metric într-o singură c u l o a r e : galbenă, iar pentru tineret roşie. Variate sînt motivele broderiei pe mîneca de j o s . Se disting două

tipuri: 6

I. a) de-a lungul mm#Cll trai dungi verticale care au acelaşi model; b) predomină dunga de la m i j l o c , pe cînd dungile de p #

margini sînt mai înguste şi mai simple. Dunga de la mijloc mează un fel de crac de la care se despart în dreapta şi în sti.;,„ ';. uneori simultan, alteori alternativ, frunze şi flori. II. Dungi costişate, oblice, acelaşi m o d e l . J§ Pe piept şi pe spate cămaşa este brodată cu dungi îngusta motive desprinse din ornamentele mînecii. Cămaşa de toate zilele este puţin brodată. *|p Bărbaţii şi mai ales flăcăii, au cămăşile brodate la peste umăr şi jos la mînecă. j Dacă desenele de pe iile femeieşti sînt cîteodată viu col au lănţujele din fir de aur şi argint, fluturi şi mărgele, de pe cămăşile bărbăteşti sînt lucrate m a i mult c u negru, t rar este folosit la umplutură puţin roşu sau fir metalic. ,|, ;

Ştergarul c u care-şi învelesc capul femeile bătrîne, şte care se pune de ornament în casă, ca şi năframa folosită cu nunţilor, sînt brodate c u motive geometrice sau flori stil şi de reţinut, desenul se prezenta totdeauna pe două feţe — că atît pe faţă c î t şi pe d o s , modelul era acelaşi. Marama din :C; cel este din alesătură de borangic c u fir auriu, la fel c u cela restul Munteniei, al Olteniei şi din Şcheii Braşovului. ,,; Cojoacele, bundiţele şi bunda sînt brodate cu orna din domeniul plantelor mai mult sau mai puţin stilizate, fl frunze împreunate în mănunchi sau ghirlande. | în cromatica românească alături de alb, negru, roşu, — tatea de culori străvechi — se găsesc griuri, galben-port î \ verde de diferite nuanţe, albastru ca cerul, albastru de Vo albastru închis. în zona Clujului se foloseşte destul de mult li chiul — m o v u l . ? La aplicarea culorilor, ţărancele ţin seama de regulile niei, pentru care merită toată lauda. Motivele nu se restrîng nU la contururi, c i acoperă chiar şi fondul — motivul apărînd >k fondul brodat, fiind de o rară frumuseţe. *t în ţară se folosesc mai multe tipuri de o r n a m e n t e : geometri* c e , fitomorfe, zoomorfe, a n t r o p o m o r f e , simbolice, sociale, iar preferinţele variază d e la o zonă la alta atît pentru m o t i v e , cit şi pentru c u l o r i .

aS*C

7

Mare parte din modelele întrebuinţate s-au conservat ne­ schimbate din generaţie în generaţie, altele au suferit în decursul vremurilor destule schimbări în formă şi culoare din cauza femei­ lor care au dorit să le dea o notă personală. Dar multe, foarte multe din aceste vechi, bătrîneşti c o m o r i de artă, ce se găseau răspîndite pînă în cele mai umile căsuţe de sub poalele codrilor noştri, au fost distruse de v r e m e . Foarte multe au fost supuse pieirii şi numai puţine din ele au înfruntat vitregia vremii. Deşi la început mijloacele tehnice au fost destul de modeste ei materiile p r i m e erau produsul gospodăriei ţărăneşti, totuşi realizările au fost u i m i t o a r e . Portul popular în general se diferenţiază în funcţie de ano­ t i m p , ocazii festive, vîrstă, sex, adaptîndu-se prin structura sa, ocupaţiilor specifice fiecărei zone. Piesele folosite în timpul m u n c i l o r sînt mai simple, mai puţin ornamentate decît costumul ce se îmbracă la horă sau mai ales la nunţi, care are ornamentele cele mai frumoase şi bogate în fir metalic, mărgele, paiete (fluturi) prinse pe cămaşă cu o mărgică. Costumul femeiesc este compus din cămaşă, poale şi piesa care acoperă partea de la brîu în jos. Această ultimă piesă se deose­ beşte de la regiune la regiune. Fota, compusă dintr-o singură bucată, este purtată în zonele subcarpatice începînd de la Olt şi pînă în nordul M o l d o v e i , cuprinzînd zonele etnografice Argeş, Muscel, Dîmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Neamţ şi Suceava. VUnicul, fota încreţită, este specifică Olteniei. Catrinţa este compusă din două piese fie egale, perechi ca în Maramureş, Năsăud sau Munţii Apuseni, fie una mai îngustă în faţă, şi alta mai lată în spate ca în G o r j şi Mehedinţi, sau una scurtă în faţă şi alta mai lungă în spate, ca în Pădurenii din Hune­ doara. Opreagul cu franjuri se poartă în Banat iar şorţul, în vestul Transilvaniei. Costumul bărbătesc se compune dintr-o cămaşă lungă, în sudul şi estul ţării, şi mai scurtă în nord şi vest. Pantalonii sînt lungi şi strimţi în nord şi sud-vest şi ceva mai scurţi şi largi în nord-vestul ţării. închei citîndu-1 pe ing. Erich Kolbenheyer, autorul albumu­ lui „Motive ale industriei casnice de broderii din Bucovina" tipărit la Viena în 1 9 1 2 : „Din dorinţa de a păstra comoara aceasta 8

şi de a o face accesibilă tuturor, iar pe de altă parte dorind de a scăpa de pericolul uitării şi a pierzaniei şi de a salva, cît se mai poate salva, am întreprins această o p e r ă " . Sînt cuvintele unui austriac, care a trăit şi muncit ca director al unei şcoli de pe meleagurile noastre, a cunoscut ţăranul român şi i-a apreciat arta în aşa măsură, încît s-a simţit obligat să o încredinţeze hîrtiei pentru a rămîne cît de cît în amintirea urmaşilor. Portul naţional e ca o uniformă după care ni se cunoaşte neamul, e un steag al naţiunii r o m â n e . Portul nostru e cel mai artistic şi cel mai distins dintre toate porturile populare.

osebire de cămăşi, bundiţele şi cojoacele sînt orna» desen - iar sumanele cu şireturi. i,,.. cusătură au fost folosite firele vegetale - cînepi ft'r le animale - părul de lînă şi firul de borangic - ptO*

In broderie artistică - după !

podăria ţărănească. Foarte rar mai găsim cămăşi C

CÎTEVA

PUNCTE DE BRODERIE FOLOSITE LA CUSĂTURILE ROMÂNEŞTI

Broderia populară românească şi elementele care constituie tehnica de lucru - atît punctul cît şi cromatica, sînt aproape identice pe t o t cuprinsul ţării noastre, ele atestă unitatea şi conti­ nuitatea de veacuri a structurii generale în îndeletnicirile casnice ale ţărăncii r o m â n e . Deosebirile de la o zonă etnografică la alta sînt aproape imperceptibile, folosind aproape aceleaşi puncte. O diversitate mai mare se observă la motivele ornamentale de pe cămăşile femeieşti. Cusătura, spre deosebire de broderie, este realizată pe baza numărării firelor ţesăturii pe care se coase şi nu pe baza desenului, aşa c u m se procedează în broderia artistică. Din punctul de cusătură, care a primit pe parcurs diferite forme - fie că se repetă acelaşi punct, fie că se asociază diverse puncte se naşte motivul ornamental. Punctele de cusătură se compun numai din linii drepte, fie orizontale, fie verticale sau oblice. Prin orientarea lor în linie dreaptă respectînd firele din ţesătură, ele se acordă cu motivele geometrice, proprii artei populare româneşti. U r m ă r i n d reţeaua ţesăturii pe care coasem, punctele de cusă­ tură se realizează trecîndu-se peste un f i r , peste două sau mai multe fire d i n ţesătură, pe baza unui calcul precis, constant. în cusătura populară românească apar nenumărate puncte, care prin diversitatea lor creează o bogăţie şi o varietate de modele nemaiîntîlnită în industria casnică textilă a altor popoare. La o singură cămaşă din costumul popular apar şi cîte zece puncte dife­ rite de cusături. Punctele de cusătură, măiestrite şi variate, f o l o ­ site în ornamentarea textilelor populare, sînt legate organic de structura motivului ornamental. 10

/ i mai ales cu fire de lînă — lînică — care prin 00 £

1 şi-au menţinut culoarea şi sînt de o excepţio jSn vechimea l o r . pul, aceste fire au fost înlocuite cu produse indu torul cărora s-a obţinut o coloristică mai pronun industrial care a pătruns la n o i a fost arniciul, care toate regiunile ţării, urmează bumbacul răsucit -- ibf mbacul mercerizat, mulineul şi mătasea vegetală. * ' le metalice au pătruns în mediul rural prin intermed , ilor şi al atelierelor de pe lîngă curţile domneşti, ele t e orientală. A p o i au pătruns paietele şi'mărgclele ' Imîntenit în unele regiuni ale ţării. ,i tele cele mai des întrebuinţate şi care se execută la stînga s î n t : Punctul „cruciuliţa s i m p l ă " . Dacă ar fi să socotim C după vîrstă, atunci cusătura în cruciuliţă ar trebui să • VbătTÎnică încovoiată şi uitată de vreme, pentru că ace i numără multe secole în urma ei şi e răspîndită Îl ' popoare de pe întinsul pămîntului. D a r după forma l îmbinarea culorilor poţi distinge, dacă ai oarecare 1 ce parte a lumii a fost lucrată, în ţara noastră, cea mai mare parte a motivelor naţionale

4*f #

Î

lucrate în cruci, uneori simple, alteori combinate cu ~

tei ceea c e dă o varietate nesfîrşită de m o d e l e . Cusături i ae poate executa bine numai pe o pînză cu firul pe lat. De ce ? Fiindcă pentru a lucra cruciuliţele trebuie să nU firele pe pînză.

1

Iată cum se lucrează: ' O cruciuliţă este formată din două puncte o b l i c e , care ii

fnttlnesc la m i j l o c . Primul şir se lucrează de la stînga la dreapta.

Punctele oblice se fac peste 2, 3 , 4 fire de pînză în'lungime şi lăţime. A c u l iese vertical mai jos pentru a începe din n o u . C o n t i ­ nuăm astfel pînă se termină întreg rîndul. întoarcem cusăturii şi procedăm lu fel pentru ; i compleţii cruciuliţele cu a doua dingoII

•Ţ"ii"i r

nală. La un model diagonalele cruciuliţelor trebuie să aibă aceeaşi direcţie, altfel lucrul are o înfăţişare dezordonată şi nedibace.

;

12

mm mm.

t

:::; ::i! i.Wt

!!«!!mm

5. Punctul „înaintea a c u l u i " , care poate deveni şi punctul de tur pentru modelele lucrate pe două feţe. Se iau 2, 3, 4 fire din pînză şi se lasă tot atîtea fire. Se ia in nou numărul de fire stabilit pentru executarea modelului, lasă tot atîtea fire. Obţinem astfel un contur incomplet. Pentru •1 completa şi a obţine o linie continuă ne întoarcem cu acul şi

j ambele feţe ale pînzei. în acest caz se lucrează linii oblice atît . pe faţă cît şi pe d o s , pe fire numărate, apoi se revine cu firul de [ aţă pentru a completa jumătăţile de fire oblice rămase. în felul acesta dispar firele verticale de pe dosul pînzei. Cruciuliţele sînt fauprapuse şi pe d o s .

jind avem grijă să suprapunem cruciuliţele regulat, adică ulti­ m u l fir să aibă întotdeauna aceeaşi direcţie. în afară de liniile Şblice care se suprapun formînd crucea, trasăm o linie orizontală •1 alta verticală care de asemenea se suprapun. 4 . Punct de cruciuliţă „steluţa", buba. Este tot un fel de cruce CU opt raze şi care se execută astfel: Dintr-un punct central se vor lucra linii drepte şi o b l i c e . Revenind cu firul, se completează si pe dos steluţa.

i 4 — -

mm

«••*

I

2. Punctul de „cruciuliţă simplă cu două feţe". A t u n c i cînd obiectul de ornament necesită o mai mare fineţe, cînd modelul este întrebuinţat şi pe dos, de e x . la perdele, milieuri, partea de jos a mînecii de la costumul naţional, cruciuliţa se execută pe

3. Punctul de „cruciuliţă dublă, m u s c a " (punctul d r a c u l u i ) . Se foloseşte pentru a accentua cîteva locuri din model — sau entru a completa golul cînd lucrăm pe o pînză rară sau canava, a o perniţă sau un peretar. Ea are un aspect foarte frumos atunci

- t i - -

mm

1 I • ] |

j |

aţa înapoi şi lucrăm invers, unde a fost firul pe faţă, va fi pe dosul pînzei, apoi invers. A v e m grijă să u r m ă r i m modelul pentru a nu greşi numărul de puncte. Se foloseşte muline negru sau o culoare mai închisă. Punctul de contur este folosit de obicei pentru a trasa desenul ales. între liniile de contur se „ u m p l e " cu 6. Punctul de „umplutură - p l i n " sau „bătuta pe m u c h e " sau „peste un f i r " . Este un punct plin c o m p a c t . C u acest punct se umplu golurile unor motive ornamentale. Se lucrează pe fire numărate, fir după fir, c o m p a c t , deci linii paralele care pot avea

aceeaşi lungime, pornind şi terminîndu-se la aceeaşi distanţă. De asemenea, pot fi aliniate, tot vertical, scăzîndu-se un fir la un capăt şi crescînd la celălalt, mutîndu-se fiecare linie cu cîte un fir spre dreapta. 7. Punct bătrînesc „şatranga". C u acest punct se obţin mici pătrăţele sau căsuţe, pe fir numărat. La acest punct faţa este la IU

•••

•••

1

• ••• • •••

••• •••

•

*

• • • • •• • •• • • • • •

• 1• • • • i • • • •• ••• •1• • •• • • • 1 1 • • A •• • • wA •• • •• • •U • • • ••

1 1•

• •

*

•

•

r • • • • •• •••

m ••

• ••• • •••

• • •

r m

• • •• •

•

• • •• •

•*• •••

• •• •• • •• •• •• ••

• •

i:

• • • •

• ••••

9 . Punctul „calea c i o b a n u l u i " este format din linii orizontale şi verticale care urcă şi coboară, alcătuind diferite modele simple, uşor de executat, folosite pentru ornamentarea cămăşuţelor pentru

• •• •

•••• ••••

»

î •• î 3• î z •l •• ••••

7

8 . Punctul „ o c o l u l " este el însuşi un motiv ornamental. Din aceste puncte repetate pe orizontală şi verticală se obţin modele pe două feţe.

puţin două punct obţl»

1 1 . Punctul de „lănţişor" (lănţucul) se foloseşte pentru a umple golurile între cruciuliţe la un motiv pentru altiţă, perniţa* decorativă, pentru a face o monogramă pe lenjerie sau chiar pentru a executa o broderie artistică. Se execută în sens vertical sau de la dreapta spre stînga. Se scoate acul pe faţă şi se împunge exact în acelaşi l o c , apoi se scoate la 3 - 4 fire mai departe pe model

••••

unitatea poporului nostru nu numai în limbă şi port ci chiar şi în felul de a folosi punctele de ornament pe cusături. A m întîlnit punctul şatranga - şătrancuţa - pe cusăturile bătrîneşti din toată Bucovina, din judeţele Neamţ, Botoşani, Bacău, Ilfov, V î l c e a , Braşov, în zonele etnografice Bîrlad şi Vlaşca, în satul Boju din judeţul C l u j şi chiar pe o ie foarte veche din satul Borsa — M a r a m u r e ş .

c o p i i , a cămăşilor de toată ziua, care au o ornamentaţie mai bogată decît cele de sărbătoare. Se poate executa uşor pe feţe. 10. Punctul;„zigzag" (şarpele), ca şi „ o c o l u l " , este un de ornament. Prin repetarea liniilor oblice de dus şi întors nem un minunat m o t i v . Zigzagul este prima parte a cruciuliţei pe două feţe.

!••••

fel ca dosul. înlocuieşte cu multă măiestrie cruciuliţa atunci cînd vrem să executăm un model pe două feţe. Lucrînd la culegerea de cusături de faţă, am observat cu sur­ prindere că punctul „şatranga", pătrăţelul pe fire numărate, de la sfîrşitul secolului X I X începutul secolului X X , a fost prezent pe tot cuprinsul de azi al ţării noastre dovedind continuitatea şi

• • •

• m• • • • • • •• •••••• •• •••••• mi

"

^

i

mA

• •••

mm

trăgînd acul prin bucla formată de aţă. D i n nou se împunge cu acul şi se trece peste 3 - 4 fire prin buclă. Acest punct seamănă cu verigile unui lanţ, de la care şi-a luat şi numele. Aşa după cum verigile lanţului sînt perfect egale, la fel şi lanţul nostru trebuie să prezinte bucle egale. 12. Punctul bătrînesc „mărunţica" în Bucovina, „ca dinţii ferăstrăului" înjTransilvania, este un punct care, înlocuieşte cruciu­ liţa, mai ales atunci cînd avem de executat modele pe perdele sau

pe milieuri care trebuie să se prezinte la fel pe faţă ca şi pe dos - adică modele care necesită să fie lucrate pe două feţe. Se exe15

cută destul de uşor şi în combinaţie cu şatranga se pot face motive

frumoase. Se fac linii oblice, ca pentru cruciuliţe, dar la întoar­ cere nu se mai execută linii oblice ci linii verticale - adică exact inversul primei lucrături. Se obţine acelaşi model pe ambele părţi, cu muncă mai puţină decît cruciuliţa pe două feţe. 13. Punctul bătrînesc „jumătăţi de c r u c e " , „punctul r o m â ­ n e s c " sau „butucul", înlocuieşte şirul de cruciuliţe şi are un as­ pect frumos şi foarte ordonat. Se face economie de timp şi aţă. La acest punct, în loc să se facă primul şir de linii oblice, se

trasează după c u m cere modelul o singură linie oblică lungă apoi se face al doilea rînd de linii oblice scurte. Iese ca un fel de cruce regulată şi mai ales dacă modelul are mai multe cruci împreună, acest punct le înlocuieşte cu mult succes. 14. Punctul „bănăţean în linie orizontală" se execută ca şi punctul înaintea acului. Se iau 2 fire, se lasă 2 fire iar se iau 2 fire şi se lasă tot atîtea. Pentru a executa modelul corect, la

• • [ • • • • • • I K • • V - ]«^Ht ZL ^ m

•era;! icrv^ic^c-iiai |-3ir-a( 3>>*2aci«M

pînă realizăm o succesiune de puncte oblice. La întoarcere se execută alăturat de primul rînd, al doilea rînd. Aspectul final este al unei crenguţe de brad. 17. „Punctul de c i o c ă n e l e " , folosit mai mult în sudul Tran­ silvaniei — zona Sibiului, ici, c o l o şi în zonele învecinate, se caracterizează prin dungi verticale, în formă de galoane negre. Se

t

rîndul al doilea se împart în două cele două fire lăsate şi se exe­ cută ca şi rîndul întîi. Acest fel de punct se foloseşte la încreţuri şi mai ales la ţesutul motivelor odată cu pînza, c a ' î n Maramureş şi în ultimul timp şi în alte regiuni din ţară. 15. Punctul „bănăţean în linie oblică pe d o s " . Se iau fire cu soţ, 2 sau 4 pentru cusătura pe faţă. Cu acul se trece pe dos în linie oblică împărţind în două linia de sus şi se face pe faţă din nou un punct pe 2 sau 4 fire. Iar se trece oblic pe dos împărţind în două cusătura şi iar pe faţă peste 4 fire. C u această cusătură se lucrează uşor şi plăcut peretare şi perniţe decorative cu motive româneşti, de preferinţă motive geometrice. 16

1 6 . Punctul „brăduţul", cusătură folosită ca umplutură de ornament, constă dintr-un şir de puncte oblice. Se execută prima parte a ramurii, ducînd aţa peste 4 fire în sus şi 2 fire la dreapta,

execută după principiul cusăturii peste fire, cu deosebire că firul unui punct se încrucişează cu firul punctului alăturat. Se face multă e c o n o m i e de aţă întrucît firul este trecut foarte puţin pe dosul pînzei. 18. Punctul „tăietura", înrudit cu şabacul, apare în mod delimitat pe suprafaţa pînzei, ca un motiv principal, încadrat de alte genuri de cusătură. Ca sistem tehnic, observăm că nu se scot 17

firele pe toată lungimea, c i numai parţial, atît cît indică motivul perforat. Se execută a s t f e l : întîi vor fi cusute, c o n f o r m modelului, toate celelalte m o t i v e realizate cu puncte pline, adică fără fire

•••înrmf.'H anii laiiiiiiimBPiiiiiniiiBB •«•"iiiiiu» m i i m aimiiiiKa-uiiiiiiuB H I - u i U I a™ ;r» buh-—p-uiiua mm--

—mm

n £ = a = = a M

-Ra i ' i B

« i i n

«••• ••• •••

• --im m i ilwiuxuo'h'ra n ^ a c i u b i lafc aannaaa • • • » «•iriiiiînnaeiinaa BES-aa •BiiiaBir*aaiuiBBB bbbb a-im na •>•• !E dt I I I Bflfl aa-mi »a ==la aa «•==t ac ••• i i i am iiiiiiiiuijuaiiaiiJSFiiiia a n u a l . .ăaiiuaanuBBB

B1BLIOQRAF1E

• IUI IUI JK Jt =; BB BBB== IUI IUI JB . , a § E=ils= =; « 3» aaaaa.iiiiniiiiiiiiluijjnuuiit.iiiaa aa... aiuuaijiiuBLiiuaaa BBB BIII)lllllltlillMnii*!mT3fc/i:iB BIIJ • • m i B B " " ' « r i i r B a B • • • mm--.-, nu Se aa aa = . -ic ir mmm BBBB Bri IUI ] [ ==1 BBBB • = :' =lf 3F aia Baasaa Biiiuiiiirrr^iiiiB aB==e=aa •iniBamamiaBa BBB==BB MB== Lr« «B::rr~«l BB— BBBsMiina a---a «macrr-iiina a— ~ a n a BBBaiiiiuna bbiiiibb «miiiii«==-iiuii i « bb>i a a ibb BBBIIIIIIIIIIBB BllllB BBIIUI1UIIBBIIHIIII 1 BB BIIIB IBB

mm

scoase. După aceea ce face tăietura, numărînd firele şi făcînd calcu­ lul amplasării acesteia. Se întăresc marginile l o c u l u i , care u r ­ mează să fie tăiate, prin punctul de drug sau prin feston. Se taie apoi pînza în interiorul întăriturii pe lîngă feston, dar în aşa fel ca la anumite distanţe să se lase t o t cîte un grup de 2 sau 4 fire, atît în lungime cît şi în lăţime, astfel ca să se creeze o reţea. Picioruşele reţelei v o r fi bătute des cu aţa cu care coasem. M a i sînt şi alte puncte, mai puţin folosite, de aceea nu le-am explicat.

Avtamescu, E l e n a ; 13 o b u F i o r c s c u , F i o r e a — Bro­ deriile la români. Editura de stat, Bucureşti, 1959. B l a g a , A u r e l i e ; D u n ă r e , N i c o l a e — Nestemate bihorenc. Editura tehnică, Bucureşti, 1974. C e a u ş a n u , F l o r i e a; S i m i o n e s c u , S a n d a — Manual dc cusături şi vopseli vegetale. Editura Universul, 1945. C o m ş a , ' D i m i t r i e - Din ornamentica română — Album artistic reprezentînd 284 broderii şi ţesături după originale ţărăneşti, Sibiu, 1904. C o s m a , M i n e r v a — Modele de cusături româneşti. Editura Robert Beyer, Timişoara, 1905. Grigorescu, V i c t o r i a G h . — hvoade dc cusături naţionale. Cartea Românească, Bucureşti. Ioneţ, E u g e n i a — Tainele industriei casnice ţărăneşti. Manuscris aflat la Muzeul din oraşul Rădăuţi — Suceava^. I o n e ţ , E u g e n i a — hvoade de cusături româneşti. Editura Librăriei „Ostaşul Român", Cernăuţi, 1 9 2 3 . Kolbenheyer, E r i c h — Motive ale industriei casnice din Buco­ vina. Imprimeria curţii şi statului, V i e n a , 1912. Petrescu, Paul; Secoşan, Elena; Doagă, A u r e l i a — Cusături româneşti. Editura didactică şi pedagogică, 1973. Ştefănucă, Leocadia; Dunăre, N i c o l a e — hvoade populare din Ţara de Sus. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Tomida, E c a t e r i n a D . — Cusăturile şi broderiile costumului popular din România. Editura tehnică, Bucureşti, 1972.

3)

A

C O L L E C T I O N

O F

O R N A M E N T A L

F O L K

sos with two shades of yellow rnouMni; Oblique stripcs cmplaycd In t / t e oniomentation of the " a l t i ţ a " . PLATE 8. Very old tablccloth, made of homespun woolcn fabric. The i-mbroldery has been sewn with dyed woolen thread. Techniques of stitching: "over tht thread" and sewing "behind the needle". Colours; chestnut for the contour, rerf and green-blue and blue and fraise for the filling. PLATE 9. Patterns from Bucovina, the end of the 19th century. Thcy can b# sewn on both sides. PLATE 10. Man's shirt from Huedin, Cluj, the 20 th century. It Is s « W f t in crosses with blue cotton perle. 1) Collar; 2) The opening of the shirt; 3) Mot sewn on the lap of the shirt and vertically on the shirt under the arm; 4) Rich o r n a » . mentation made of various points on the lower part of the sleeve; 5) Collar sewn on the sleeve across the shoulder.

MOTIFS

lllustrations

patterft

PLATE 1. Ornamentation on the sleeve of a blouse found at Boju, zone of Cluj, the beginning of the 20 th century. It combines the following stitches: "over the thread", crosses, zigzag, beads sewn on the cloth and five beads on a string, then sewn on the decoration of the motif. Black is predominant, alongside with othe'r bright colours, as shown in the illustration. PLATE 2. Richly decorated century. 1) The embroidered tern is narrower than in other two kinds of geometric patterns.

shirt, zone of Vrancea, the beginning of the 20 th area on the shoulder (altiţa) in a geometric patethnographic zones; 2) Oblique ornaments made of The colours are two shades of red, yellow and blue.

PLATE 3. Stitching from the subzone of Humor, Suceava. 1) A embroidery sewn in crosses and filled with golden-yellow in the point of on a man's shirt for special occasions; 2) Pattern on a wall towel. mostea,

PLATE 4. Patterns Suceava, in the

of flowers, 1920 s.

PLATE 5. Three patterns are sewn in crosses with various occur in towels of more recent

free-hand

drawing,

sewn

on towels

from

of flowers and grapes, free hand drawings. colours of mouline. These are the patterns date.

beautiful filling, ZaThey that

PLATE 6. Woman's shirt, zone of Oaş, the end of the 19 th century. Characteristic of the Oaş shirt is the right-angled inset (cheptar) displayed around the neck; it is brightly colored and used to have geometric motifs in the past, but nowadays floral motifs are also common. The shirt is buttoned up at the back. The loose sleeves are decorated with a single stripe and the lower part of the sleeve displays a bracelet — cuff— sewn on the folded area, that bas the same motifs as the inset and a flounce (fodor) embroidered in a rhombic pattern. 1) Narrow collar, round the neck; 2) Marginal pattern to be found on the bracelet, notshown In the illustration; 3) The main pattern on the inset; 4) The embroidery on the lower part of the sleeve which forms the flounce; 5) A single middle stripe from the shoulder to the cuff. PLATE 7 . Blouse ( i e ) with "brezărău" from Vatra Moldoviţei, subzone of Cîmpulung Moldovenesc. 1) The embroidered area on the shoulder '(altiţă) consists of an ornament with "suns"; 2) The folding is a geometric combination sewn in cros-

20

PLATE 11. Ornamental pillow cases from Northern Moldavia. 1) Intrlcott ornament consisting of "ram horns", "snail antennae" and "host" ("prescură") s t / t c h t r f on homespun linen, zone of Dorohoi, the end of the 19 th century. The followlnf techniques have been used: "before the needle" — for contour, crosses, chain llnkt, "over the thread" and small beads stitched on the linem one by one; 2) CbromatlC diagonal composition on an ornamental pillow case discovered in Northern Buce vina dating from the early 20 th century. It is sewn in crosses with black and r»4 mouline. PLATE 12. Blouse (ie) with " b r e z ă r ă u " — f o r young girls, — Breaza, zonş of Prahova, the 20 th century. It is sewn in crosses on thin cotton cloth with sllk, The pattern between the rows of little roses is cream-colored; one row little rosei Is bright red and pink with green leaves, the second one is blue and yellow and green leaves again. The sleeve is short and has an embroidered area on the shoulder (altiţă), fol­ ding and oblique stripes. Itends in a honeycomb pattern and a string to help it fold, The pattern on the brest is displayed in angles. It has about nine row, of little roses. It terminates with a row of edges sewn with cream colored thread In point "over the thread". The back of the shirt displays scattered little flowers about 5 cm apart. PLATE 13. The ornamental composition which has in its pattern the "spun ribbon" free-hand drawn leaves sewn on a napkin; corner of a doily.

represents: 1) Corner of a tablecloth and various flowers; 2) Cherries with 3) Another motif with cherries for the

PLATE 14. Geometric combinations on: from Bistriţa; 3) A pillow case from Dorohoi. sewn with woolen thread in "double cross point". three shades of blue. PLATE 15. has two marginal with flowers. PLATE vina, Moldova it sewn both

Stitching patterns

1) A towel from Dej; It is made of sackcloth There are three shades

on a peasant tablecloth — Săbâdău, Bihor. and in the middle is decorated with birds

This and

2) A towcl or canvas of red and tablecloth branche;

16. 1) Pattern for doilies, pillows and tablecloths discovered in Bu< o and Muntenia at the beginning of the 20 th century. We have s e e / i with beige and brown on the edge. The pattern in the corner :.ewn 21

In brown and flllcd 2) Tablecloth from

with bright red and "Voroneţ blue" was particularly Fălticeni, the 19th century, sewn in ancient point.

impiessivc;

PLATE 17. Towel, zone of Bârlad, the 19th century. It is made of very thin homespun cotton fabric. The stitching is fine, on double thread with one mouline thread. Patterns 1) and 3) have the contour sewn in red and are filled with black. Pattern 2) is sewn in black and filled with red. It is worth noticing the delicacy of the embroidery consisting of points of contour, "şatranga" and the point of filling. PLATE 18. Blouse with collar and the slit in the front, subzone of Huedin, the 20 th century. It is sewn in crosses. The slit has an ornament of a row of half crosses. The slit is pink cotton perle. 1) The motif on the collar and slit; 2) Floral motifs which decorate the front of the blouse and parallel the main row on the sleeve; 3) Stylized leaves and flowers that go down from the shoulder to the end of the sleeve which is loose and finished in 4) the same pattern which decorates the collar. AII ted and

PLATE of them on the

19. Very old patterns from Bucovina can be used on both sides employing plate.

PLATE 20. Free-hand cornflowers.

drawn

phytomorphic

for the decorations of the techniques of sewing patterns.

There

doilies. indica-

are lots of

bluebells

PLATE 21. Blouse (ie) with "brezărău" from Botoşani, the end of the 19 th century. It is made of floss sewn with black and yellow mouline. 1) The embroide­ red area on the shoulder (altiţă) is sewn in points of contour while the edge is a row of crenellated crosses. The wreaths on the " a l t i ţ a " are sewn in points of contour and filled with black; 2) The folding sewn in stitch following points of contour and points of filling; 3) Stripes on the sleeve consisting of a middle ornament and two lateral rows. PLATE 22. Patterns from Banat. the cloth. It is used for men'sshirts. 2) cally and the sewing on the back of women's blouses. The colours are black, old blouses have a dense decoration on

1) Horizontal patterns sewn on the back of Pattern sewn in the Banat point, but vertithe cloth is oblique. It is used for young yellow and a little blue and green. The the sleeve like the ones from Hunedoara.

PLATE 23. Elaborate ornamentation made ler one on the edge and a wide one with "cuts" Boju, Cluj. Severa! colours are used, but mauve

of two distinctive patterns a ("tăieturi") on a pillow case is predominant.

PLATE 24. Blouse (ie) for young girls, zone of Neamţ, the beginning 20 th century. The techniques used are: stitch following points of contour, filling "over the thread" and stitch inthechain links. It is a fine and elegant The predominant colours are: black for the contour, light blue and golden rest. 1) The embroidered area on the shoulder (altiţa); 2) The folding; 3) stripes on the sleeve; 4) Stripes on the breast and the back of the shirt. PLATE 25. Ornamentations on a blouse (ie) with zone of Cluj, the beginning of the 20 th century. On the fine motif, sewn in crosses, on the collar; 2) A stripe so-called "Sibiu hammers" framed in a successfully stylized are rendered by three stitches only; 3) Stripes on both sides

22

smalfrom

of the zigzag, sewing. for the Vertical

collar (ciupag) from Boju, sleeve one may see: 1) A that resembles a little the grapevine — the grapes of the motif in the middle.

It also has "hammers" bordered by stylized leaves; 4) Ltevtt rtndered by yellow, black and a few red beads; 5) Pattern sewn in crosses of black mouline' and a zigzag of yellow beads, on the shoulder. PLATE 26. Geometric and "over the thread" point, hern Moldavia.

composition, in various

and patterns of flowers colours, on a dowry pillow

sewn in case from

crosses Nort­

PLATE 27. The sleeve of a costume from Hunedoara (costum de "Pădureancă"), the 19 th century. It is made of thick hemp or cotton cloth. The ornamentation on the sleeve is dense, sewn in the so-called "old point", "curled point" and the point "over the thread". The ornamental area is red for girls and young women and black for older women. The flowers and leaves are of various colours. PLATE 28. Old stitching on blouses employed on tablecloths. 1) Pattern from Bistriţa Năsăud discovered on a floss kerchief. It is sewn in crosses. The colours are black, red, golden yellow and blue; 2) Doily on which a blouse pattern from Ilfov has been employed. Besides black and red silver metallic thread has been used. PLATE 29. Woman's shirt from Budieni, Gorj. It is made of thick linen in the old Romanian point with thick black cotton thread, colored beads and lettes. It has a narrow collar which supports the foldings of the breast, back sleeves of the shirt. 1) The pattern on the collar; 2) Embroidery 11 cm wide the breast on both sides of the slit; 3) The cuff called there "the collar of the 4) The embroidered area on the back bordering the sleeves; the back is covered a vest. The sleeves have the same geometric diagonal embroidery 30 cm wide starts 8 cm below the collar and ends at the cuff. It is of a dense texture, decorated, brightly colored owing to the various beads and paillettes. PLATE 30. Man's shirt from Huedin, Cluj, the 20 th century. It is and richly colored. 1) The collar — one can see the festoon and the opening shirt decorated in zigzag only; 2) Floral motif, on the shirt, across the 3) Shoulder motif with brightly colored flowers, sewn on the sleeve; 4) Motif rating the lower part of the shirt.

sewn pailand on shirt"; by which richly

brightly of the shoulder; deco-

PLATE 31. Flower motifs on towels from various zones. 1) Towel from Săbădâu, Bihor, the end of the 19 th century. It has a particular stitching. The contour of the flowers is sewn in crosses with blue thicker cotton. The filling is "over the thread" stitching closely following the pattern; 2) Squash flowers and leaves sewn on a towel from Tulcea; 3) Vine leaves and grapes on towels from the zone of laşi. PLATE 32. 1) Pattern on a blouse made of chiffon, zone of Sibiu. It is sewn in black and only on the "hammer joint" is it sewn in silver and golden metallic thread. In this pattern the "hammer joint" has its edges sewn in dots "over the thread", then long crosses sewn behind one single thread on the edge decoration. The flowers bordering the chain of hammers are sewn in finely stitehed crosses on double thread. 2) Pattern on a shirt, zone of Tîrnave — made of chiffon, decoration across the elbow not in stripes. 3) Shirt from zone of Făgăraş, made of floss. The little flowers on the edges are sewn in black mouline. The "hammer joint" is stitehed in longer crosses.

PLATE 33. Towel from Moneasa, Arad, woven around Is the fact that il has one pattern at one end and a different weaver used red, black and orange thick cotton thread.

1850. Peculiar to it one at the other. The

PLATE 34. Phytomorphic motifs on towels from the beginning Century. 1) and 2) Motifs sewn in crosses on towels from Bârlad; 3) O f ) a towel from Roznov, Neamţ; 4) Grapes sewn with black mouinle towel from Bârlad.

of the 20 th Flowers sewn on an old

ţ

i 9f

PLATE 35. Ornamental composition to be found with the Saxon population Transylvania. PLATE 36. The şatranga sewing technique discovered on kerchiefs from Bârlad — patterns 1) and 2); Patterns 3) and 4) selected from "Cusături româneşti" by Minerva Cosma, Timişoara, 1904; 5) Pattern found in Boju, Cluj, sewn on a papkin-kerchief in 1900; 6) Stripes on a blouse from Mălăeşti, zone of Dolj; 7) Stripes on a blouse from the zone of Vlaşca, the end of the 19th century; 8) and 9) Patterns for men's shirts selected from "Izvoade de cusături naţionale" by teacher Victoria Gh. Grigorescu from Maia, Ilfov, Editura Cartea Românească. We have selected them for their beauty and craftsmanship, too. The "şatranga" $ewing requires harder work than the crosses but it is more exquisite. It is also easily sewn on both sides. PLATE 37. Sewing in crosses of blue cotton on a blouse (ie) with collar (ciupag) from Boju, zone of Cluj, the 20 th century. 1) and 4) Ornamental motifs on the collar and the lower part of the sleeve, which is loose. The sleeve is decorated with three stripes that go down from the shoulder; 2) Main pattern of stylized leaves and flowers; 3) On both sides of the central pattern there are two rows of leaves and grapes. PLATE 38. Boy's shirt from Huedin, Cluj, the 20 th century. It is made of cotton sewn in crosses. The colours are black and red. 1) A straight collar sewn In the "ram-horn patern"; 2) The opening of the shirt has the same pattern; 3) A row of "bent flowers" displayed from the collar to the breast; 4) "Bent-flower-ornament" on the sleeve across the shoulder; 5) Geometric motif on the lower part of the sleeve and on the lap of the shirt. PLATE 39. Old towel, zone of Cluj, the beginning of the 20 th century. It Is made of thicker cotton fabric. At both ends the towel has red woven stripes. The remaing white section is embroidered with stylized motifs of leaves sewn with red and black "peasant cotton thread" while the red sections have geometric motifs spe­ cific to this zone, also sewn with white and black thick cotton thread in the point "over the thread". PLATE 40. Braids of stitching from Suceava. 1) Stitching on a boy's shirt; 2) Pattern employed on shirts, but also for doiIies; 3) Oblique stripes employed for little girls' blouses; 4) Embroidery on a man's shirt. Besides the predominant black other colours have been introducea PLATE 41. Blouse (ie), zone of Vllcea, the end of the 19 th century. 1) Embro­ idered area on the shoulder (altiţă); 2) Stripes; 3) The cuff; 4) The collar; 5) The opening of the shirt; 6) The breast of the shirt; several "old points" have been used: crosses, half crosses filling points over double thread, points of contour and lines, criss-

crosslng, stitch "before the needle". Tht cofourt an black, yellow. Patterns 1 and 2 can also be used for tablecloths.

two

shades of red and

PLATE 42. Old towel, zone of Cluj, the beginning of the 20 th century. It Is made of thicker cotton fabric. At both ends the towel has red woven stripes. The remaining white section is embroidered with stylized geometric motifs sewn with black and red "pesant cotton thread". Patterns specific to this zone are sewn with red and black "peasant cotton" on the red stripes. PLATE 43. Hungarian stitching from Transilvania. They are sewn exclusively in crosses; the colour is red. 1) The patterns represents a towel with birds and branches in blossom, sewn with red cotton; 2) Pattern for a pillow case or towel; 3) Pattern for towels. PLATE 44. Blouse (ie), zone of Gorj, the end of the 19 th century. Made of homespun cotton. It is embroidered with black cotton thread, golden or silver metallic thread and paillettes. 1) The embroidered area on the shoulder; 2) The folding; 3) The motif on the sleeve is one single row of sewing following the pattern of the "altiţă". The breast and the back of the blouse are decorated with squares that follow the same pattern. PLATE 45. Pattern discovered on the velvet that covers the lectern in the Romanian Orthodox Chapel, the Cemetery of Deva. Considering the fabric and the exclu­ sive sewing in crosses it seems to go back to the end of the 19th century and it was specially made for the church. The golden thread is predominant, alongside with black and red. PLATE 46. Woman's shirt "spătoi" — "spăcel" from Brusturi, Bihor, the end of the 18 th century, made of cotton. 1) The narrow collar, which is a "stripe" (bentiţă), supportsthefoldings of the shirt; 2) Sewing with a double role: it strengthens and hides the piece of cloth attached to the shoulders of the shirt (spete) meant for long wear; 3) Geometric style embroideries on the spete or spăcel; 4) Three rows of ornaments on the sleeve from shoulder to cuff; 5) Cuffs (pumnarii) 10 cm wide, buttoned up with colored buttons sewn on the foldings of the sleeve at about 10 cm higher than the lower end. PLATE 47. to collector from or wall towels.

Hungarian motif belived to belong to the 18 th century, according where it has been reproducea. It is used in decorating pillow cases

PLATE 48. Specific Hungarian motif sewn in crosses with red cotton the end of the 19 th century. The pattern is used in decorating dowry pillow or wall towels.

thread, cases

PLATE 49. Patterns. 1) and 2) discovered in the zone of Cluj, on men's shirts are sewn in crosses with black and red mouline; 3) Geometric coronets containing "flower wreaths" embroidered on girls' dresses and doilies— zone of Rădă­ uţi, Suceava. Black mouline is used, the flower can be sewn in red or blue; 4) Frag­ ment of a very old blouse from Dorohoi. The pattern is part of the ornamentation called "the tree of life". The stripes on the sleeves and breast have been reproducea. It is sewn in crosses with black and red. This pattern, the middle of it and a part or all the "branches" can be embroidered on tablecloths and doilies.

P L A T E 50. Ornamental composition with: 1) "Spun ribbon"; 2) Geometric 3) Ancient stitching In "over the thread" point —sewn on both sides; 4) of a doily sewn in crosses. If it is to be used on both sides the stitch fol­ points of contour (şatranga) and the point of filling have to be employed. PLATE 51. Blouse ( i e ) with collar (ciupag) from Zăhăreşti, Suceava, the be­ ginning of the 20 th century. 1) The embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ ă ) ; 2) The folding, an alternation of horizontal and vertical lines; 3) Oblique stripes; 4) The pattern on the "ciupag" — a little collar; 5) The flowers on the breast of the blouse. motif; Corner lowing

PLATE 52. Blouse (ie) with century. 1) The embroidered area tern", the rows divided by chains which is sewn in the weaving point on the sleeve; 4) Theway the motif yed on the breast and the back of

"brezărău", zone of Vlaşca, the end of the 19 th on the shoulder (altiţa) with the "ram-horn pat­ sewn with golden metalic thread; 2) The folding with yellow or red thread; 3) Stripes of motifs in the embroidered area on the shoulder is emplo­ the shirt.

PLATE 53. Blouse (ie) from Neamţ, the beginning of the 20 th century. It has a simple geometric ornament and it is worn on special occasions. 1) The embroi­ dered area on the shoulder (altiţa) bordered by rows of chains sewn in metalic thre­ ad; 2) Vertical stripes on the sleeve; 3) The narrow collar (ciupagul) which supports the foldings of the blouse; 4) The ornamentation on the breast of the blouse; 5) The ornamentation on the back. PLATE 54. Blouse with foldings ( i e cu brezărău) from Bistriţa-Năsăud, the 20 th century. 1) The embroidered area on the shoulder (altiţa) consists of oblique stripes sewn in crosses with black mouline and enclosed by cherry-colored red; 2) The breast of the shirt; 3) The back. We should mention that the blouse with fol­ dings and embroidered area on the shoulder is an influence from Moldavia. The old local shirt is the one with "bracelet" (fodor) and patterns across the elbow common to the neighbouring Transylvanian zones. PLATE 55. Blouse ( i e ) from Argeş, the beginning of the 20 th century, sewn in crosses, stitch following points of contour and "fir trees". 1) The embroidered area on the shoulder, where the "fir trees" are to be found; 2) The folding sewn in points of contour; 3) The sleeve — geometric motif obliquely displayed; 4) The cuff with zigzag ornamentation; 5) The openning of the blouse; 6) The breast of the shirt which has an easy pattern successfully employed in decorating tablecloths, too; 7) Skirts. PLATE 56. Blouse (ie) with embroidered area on the shoulder (altiţă) and fol­ dings at the neck from Mehedinţi, the end of the 19 th century. The embroidery on the shoulder is quite wide, sewn in black, Romanian stitch. The folding is sewn in crosses, the colours are yellow, red and black. From the folding down on the sleeve there are three stripes that follow the pattern on the shoulder. PLATE 57. Blouse with foldings (ie cu brezărău) from Bistriţa-Năsăud, the beginning of the 20 th century. The embroidered area on the shoulder (altiţa) and the stripes on the sleeve are finely stitehed in crosses, on a double thread, with cherry coloured and light red mouline. There is no cuff on the sleeve, it is only folded like around the neck. The same stripes are to be found on the front. The pattern on the back is made of stripes of rhombuses or the rhombuses employed in the embroidered area on the shoulder.

2(!

5 8 . Man's shirt, zone of Sibiu, the beginning of the 20 th century, on the opennlag of the short displays the same pattern a% on a narrow collar. Particular to this zone are the combinations of sewings which form PLATE

1) The ornamentation

a trapezium on the chest; 2) Stripes on the sleeve — two only — one toward tho breast, the other toward the back. The stripes start on the shoulder, where the same pattern is embroidered and go down to the lower part of the sleeve where a Iar ger pattern is to be found; 3) The pattern on the lower part of the sleeve. The somt . pattern is to be found on the lap of the shirt, which is rather short. PLATE 59. Braids of embroidery Suceava. It is usually sewn in crosses girls.

for with

little black

boys and girls' shirts, mouline for boys and

zone red |

PLATE 60. Blouse (ie) with "brezărău", zone of Bacău. The simple geoffjft ornamentation confers elegance. 1) The embroidered area on the shoulder (altl 2) The folding that may be sewn in red for young girls and yellow for oldcr W O K 3) Oblique stripes; 4) Flowers on the lower part of the sleeve; 5) The way thţ wers are displayed on the breast of the shirt.

f

PLATE 61. Blouse (ie), zone of Muscel, the end of the 19 th century, made of thin cotton fabric sewn thin cotton thread, silk thread, silver and f , thread and paillettes. The sleeve: 1) The embroidered area on the shoulder (altiţa) has an orna motif made of two elements. The upper side with "fir trees", the lower sld» "starlets" emerging from the black area; 2) The folding consists of a geo pattern with paillettes; 3) Vertical stripes which are to be found on the rest © f ; blouse, too. v

PLATE 62. Ornaments from Dorohoi, the beginning of the 20 th century, ornaments are sewn in crosses and points of contour, the colour is prcdomlnQ black. 1) Vertical stripes on the sleeve of a work shirt, the pattern consists of "b ches". The pattern is called "the tree of l i f e " ; 2) Stripes on a child's shirt; 3) embroidered area on the shoulder (altiţă) of o shirt for special occasions; 4) Ool stripes on the sleeve. f, PLATE

63.

Four

corners

of doilies.

The patterns

are old, the end of the f

century. PLATE 64. Man's shirt with ancient stripes from Dîmboviţa, the 19 th centUf 1) The collar and the opening of the shirt; 2) A wider pattern employed on lap of the shirt, the lower part of the sleeve and across the shoulder.

*: ,. :

PLATE 65. Blouse (ie) from Sălişte, zone of Sibiu. It is sewn in black moull \ on chiffon. The sleeve is loose. 1) It has a narrow co,'/or(ciupag) decorated wl _ little flowers, then follows 2) the fold-sewing on the edges of the foldings. There foK, lows a vertical ornamentation made of: 3) wider "hammers" bordered by 4) and 6) floral motifs; 5) There is only one row ornament on the shoulder, called "umeraş"; 7) Below the elbow there is a fold with sewing on the edges of the foldings. There follows the "bracelet" (fodor). PLATE 66. Blouse ( i e ) with "brezărău", Ilfov, the end of the 19 th century. 1) The embroidered area on the shoulder where instead of stripes there is a tlny pattern which frames the main geometric motif. In the middle there is a star sewn '.»7

In of 4) in

point "over the thread". Other points are crosses and stitches following contour; 2), 3) Stripes on the sleeves. The main motif is the "ram-horn The pattern of the cuff; 5) The collar; 6) The opening of the shirt; 7) Pattern rows on the breast and in squares on the back; 8) Pattern for the skirt.

points pattern"; displayed

PLATE 67. Ornaments from different parts of the country. 1) Ornament dis­ covered on a house from Rădăuţi; 2) Motif sewn on the folding of the sleeve — zone of Cluj; 3) and 4) Motifs sewn on men's shirts from Rlmnicul Sărat; 5) Embroi­ dery sewn in Romanian stitch on a man's shirt for special occasions — Dorohoi; 6) and 7) Sewings in crosses on little children's shirts — zone of Vaslui. PLATE 68. Ancient stitchings, zone of Cîmpulung Moldovenesc, the end of the 19 th century. 1) Sewing in crosses for a man's shirt; 2) and 3) Patterns that can be embroidered on kerchiefs, too; 4) Another pattern that decorates a shirt for spe­ cial occasions. PLATE 69. Stitching patterned after phytomorphic free-hand drawings, zone of Cluj. 1) Leaves to decorate a tablecloth; 2) A bunch of daises with leaves for the corner of a tablecloth. The illustration is in black only so that it can also be used for lace, but other colours cna be employed. PLATE 70. Plate selected from the album "Motive ale industriei casnice din Bucovina", Vienna 1912 to prove that the "şatranga" in the Romanian stitching has been employed all over present day România. PLATE

71-. Patterns

sewn

in

crasses

on

towels

and

scarves—zone

of

Cluj.

PLANŞA

1. O r n a m e n t

pe m i n e c ă la o cămaşă femelatcă de la î n c e p u t u l aecolulul

XX,

fălită

In satul Boju xona C l u j . Ea are c u i ă t u r l î m b i n a t e d i n p u n c t e l e : p e i t e u n f i r , c r u c i . i ' | x a g . m ă r g e l e p r i m e d i r e c t plnxă al u n n u m ă r de 5 m ă r g e l u t e înşirate pe u n f i r de | ţ | , apoi p r i m e In d e c o r u l m o t i v u l u i . P r e d o m i n i iul«.«i ea n e u r ă . a l ă t u r i de o c r o m a t i c ă v i a . a i * cum aa r . h . . . - i aie

p*

P L A N Ş A 2. C ă m ă ş i bogat o r n a m e n t a t ă , d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X , d i n z o n a Vrancea. I) A l t i ţ a cu c t m p o r n a m e n t a t g e o m e t r i c e s t e m i c ş o r a t ă faţă de alte z o n e . 2) O r n a m e n t e costisate o r m a t e din două feluri de modele g e o m e t r i c e . Culorile folosite sînt: roşu de două nuanţe, galben i albastru.

m -

:

ti

ţ:

I

P L A N Ş A 4 . Modele de flori, liber • ştergarele din zona Zamostea, judeţul

desenate, cusute prin Suceava.

deceniul

al

treilea

al s e c o l u l u i

X X

P L A N Ş A S. Trei m o d e l e de flori ţi struguri, liber desenate. Elesînt cusute î n c r u c i , iiuihnr ,,- d e d i f e r i t e c u l o r i . C u a c e s t e m o d e l e s î n t î m p o d o b i t e ş t e r g a r e l e m a i n o i .

foia

P L A N Ş A 6. C ă m a ş ă femeiască d e la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n z o n a O a ş . P o r t u l d i n O a ş n aspect tineresc ia t o a t e vîrstele. C ă m a ş a a r e o n o t ă caracteristică, dispusă în jurul g î t u l u i >rma unei platei d r e p t u n g h i u l a r e „ c h e p t a r " , viu c o l o r a t , cu o r n a m e n t e g e o m e t r i c e in t r e c u t , i f o l o s e s c şi o r n a m e n t e f l o r a l e . C ă m a ş a s e î n c h e i e l a s p a t e . M î n e c i l e l a r g i , s î n t d e c o r a t e c u incotţ

— nnlirarS

oeste

încret.

PLANŞA Cîmpulung

7.

le cu

Moldovenesc.

b r e z ă r ă u d e la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n c o m u n a

Vatra

Moldoviţel. iubi<

1) A l t i ţ a . alcătuită d l n t r - u n o r n a m e n t cu „ s o r i " . 2) I n c r e ţ u l , H«,,s n u a n ţ e de m u l i n e g a l b e n . 3) Rîuri c o s t i ş a t e , d e s p r i n s e

îmbin d i n or|

P L A N Ş A 8. F a ţ i d e m a s ă f o a r t e v e c h e l u c r a t ă p e s t o f ă d e l î n ă albă ţ e s u t ă î n casă. M o d e l u l e x e c u t a t cu f i r d e l î n ă v o p s i t v e g e t a l . P u n c t e f o l o s i t e : „ p e s t e f i r e " si c u s ă t u r a „ î n a p o i a a c u C u l o r l l e f o l o s i t e : c a s t a n i u p e n t r u c o n t u r , r o ş u , v e r d e - a l b a s t r u , a l b a s t r u şi f r e z p e n t r u u m p l u t u r ă .

P L A N Ş A 1 0 . C ă m a ş ă bărbătească secolul X X , d i n H u e d i n — C l u j . Este l u c r a t ă î n cruci cu c o t o n p e r l e a l b a s t r u . 1 ) G u l e r . 2 ) G u r a c ă m ă ş i i . 3 ) M o t i v e x e c u t a t la p o a l e l e c ă m ă ş i i si v e r t i c a l s u b b r a ţ , p e c ă m a ş ă . 4 ) O r n a m e n t a ţ i e b o g a t ă , d i n d i f e r i t e p u n c t e la m i n e c ă j o s . 5 ) M o d e l u l d e la g u l e r , executat la m i n e c a cămăşii peste u m ă r .

!l!!IIH!!!f!!il!lff!l:!fLI:-rx«i:l!"l=

'-ft-.'-i

EllH:;:-.'»!'-!!'!!''!!!!!

i i P L A N Ş A 1 1 . R e p r e z i n t ă p e r n i ţ e de o r n a m e n t din Ţ a r a de Sus. 1) O r n a m e n t c o m p l i c a t cari a r e î n c u p r i n s u l l u i „ c o a r n e l e b e r b e c u l u i " , „ c o r n i ţ e l e m e l c u l u i " , „ p r e s c u r a " , r e a l i z a t p e p î n z ă d e ii ţ e s u t ă î n c a s ă , la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X , î n z o n a D o r o h o i . S î n t f o l o s i t e p u n c t e l e : î n a i n t e a a c u l u i d e c o n t u r — . c r u c e a , l ă n ţ u j e l u l , p e s t e u n f i r şi m ă r g e l e m i c i , p r i n s e p e p î n z ă c î t e u n a . 2 ) C o m p o ziţic c r o m a t i c ă realizată în diagonală, pe o perniţă de o r n a m e n t din p r i m e l e decenii ale secolului X X , a f l a t ă î n n o r d u l B u c o v i n e i . E s t e l u c r a t ă i n c r u c i , cu m u l i n e n e g r u şi r o ş u .

P L A N Ş A 1 2 . le cu b r e z ă r ă u — p e n t r u t i n e r e l e f e t e , d i n B r e a z a z o n a P r a h o v a , s e c o l u l X X , l u c r a t ă în cruci pe pînză t o p i t ă cu m ă t a s e filoflos — m ă t a s e D . M . C . j u r u b i ţ e . Este folosit c r e m u l p e n t r u m o d e l u l d i n t r e r î n d u r i l e d e t r a n d a f i r a ţ i , p e n t r u t r a n d a f i r a ş i — u n ş i r c u r o ş u a p r i n s şi r o z . f r u n z a v e r d e , a l d o i l e a r î n d b l e u cu g a l b e n şi d i n n o u f r u n z a t o t v e r d e . apoi

M î n e c u ţ a s c u r t ă a r e a l t i ţ ă , i n c r e ţ şi r î u r i o b l i c e ( c o s t i ş a t e ) . S e t e r m i n ă c u cu u n şnur c a r e o încreţeşte.

lucrătură

de

fagure

P i e p t u l a r e m o d e l u l d i s p u s î n u n g h i . Se l u c r e a z ă c i r c a n o u ă r î n d u r i d e t r a n d a f i r a ş i . Jos t e r m i n ă cu u n r î n d de c o l ţ u r i , lucrate cu c r e m în punct peste u n fir. Spatele a r e f l o r i c e l e r a r e , aproximativ S cm.

se la

• ••

•

I

• ••

•

I

P L A N Ş A 1 4 . im binari g e o m e t r i c e r e a l i z a t e p e : 1) U n ş t e r g a r d i n D e j . 2 ) U n ş t e r g a r d i n Bis­ t r i ţ a . 3) O perniţă de o r n a m e n t din D o r o h o i . Perniţa e s t e c u s u t ă pe p î n z ă d e sac sau c a n a v a , cu l î n ă , î n p u n c t u l „ c r u c e d u b l ă " . A u f o s t f o l o s i t e t r e i n u a n ţ e d e r o ş u şi t r e i n u a n ţ e d e a l b a s t r u .

P L A N Ş A 15. Cusătură pe o faţă de masă ţărănească din c o m u n a Săbădău f a ţ ă d e m a s ă a r e d o u ă m o d e l e m a r g i n a l e , iar în i n t e r i o r p ă s ă r i şi r a m u r i c u f l o r i .

Bihor.

Această

m

,A

P

L

*

N

Ş

A

. -

1

1)

6

Model

pentru

milieuri. pernă de ornament,

faţă

de

masă. găsit

în

Bucovina,

E?di«?;rr . ! "»•">* i P« « Mode: 7\ F » f S 2. '" . . _ . u m p l u t e u r o ş u a p r i n s şi a l b a s t r u d e V o r o n e ţ , a v e a o d e o s e b i t ă d i s t i n c ţ i e . 2) Faţa d e m a s a d i n Fălticeni secolul X I X , l u c r a t ă în p u n c t b ă t r î n e s c . U

n

c

r

a

t

c

u

m

a

c

e

r o >

p

u

t

u

s

e

c

o

l

u

,

u

i

x

x

L

a

m

v

ă

I

u

t

l

u

c

r

a

t

? i

c

u

b

e

m

a

r

i

n

e

•vffig

P L A N Ş A 1 7 . Ştergar din zona Birlad, secolul X I X . Este lucrat pe pînză de bumbac ţesută I n casă, f o a r t e s u b ţ i r e . C u s ă t u r a este m ă r u n t ă , r e a l i z a t ă pe d o u ă f i r e , cu u n fir d e m u l i n e . M o d e l e l e 1 ţ i 3 a u c o n t u r u l c u s u t cu r o ş u ţ i s î n t u m p l u t e cu n e g r u . M o d e l u l 2 , d i n m i j l o c , e s t e l u c r a t cu n e g r u ţ i u m p l u t cu r o ş u . Este de a d m i r a t gingăşia lucrăturii r e a l i z a t ă d i n p u n c t u l d e c o n t u r , şatrăngi ţi punctul de u m p l u t u r i .

P L A N Ş A 1 8 . C ă m a ş ă f e m e i a s c ă c u g u l e r a ş m i c şi c u d e s c h i z ă t u r a g u r i i î n f a ţ ă , d i n s e c o l u l X X d i n s u b z o n a H u e d i n . Este l u c r a t ă în c r u c i . La g u r a c ă m ă ş i i a r e c a o r n a m e n t u n şir d e j u m ă t ă ţ i d e c r u c i . M a t e r i a l u l f o l o s i t la c u s ă t u r ă e s t e c o t o n p e r l e d e c u l o a r e l i l i a c h i e . 1 ) M o t i v u l d e l a c i u p a g ş i g u r a c ă m ă ş i i . 2 ) M o t i v e f l o r a l e c a r e î m p o d o b e s c f a ţ a c ă m ă ş i i şi î n s o ţ e s c p e m î n e c ă ş i r u l p r i n c i p a l . 3 ) F l o r i şi f r u n z e s t i l i z a t e , c a r e p o r n e s c d i n u m ă r p î n ă la b a z a m i n e c i i , c a r e e s t e l i b e r ă şi t e r m i n a t ă cu 4 ) a c e l a ş i m o d e l c a r e î m p o d o b e ş t e g u l e r a ş u l , s e a f l ă şi j o s la m î n e c ă .

două

P L A N Ş A 19. M o d e l e foarte vechi bucovlnene pentru feţe, folosindu-se punctele indicate pe planşă.

ornat

milieuri.

T o a t e se pot

realiza

pe

P L A N Ş A 2 1 . l e c u b r e z ă r ă u d e la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I b o r a n g i c c u m u l i n e n e g r u şi g a l b e n . 1 ) A l t i ţ a este lucrată u n ş i r c r e n e l a t d e c r u c i u l i ţ e . R o t o c o a l e l e _ d e la a l t i ţ ă s i n t t o t cu n e g r u , î n p u n c t d e u m p l u t u r ă : 2 ) î n c r e ţ u l , l u c r a t în p e m t n e c ă c o m p u s e d i n t r - u n o r n a m e n t c e n t r a l şi d o u ă ş i r u r i

X din Botoşani. Este lucrată pe pînză de în punct de c o n t u r , d o a r pe m a r g i n e a r e l u c r a t e î n p u n c t d e c o n t u r şi umplute ş a t r ă n g i şi p u n c t d e u m p l u t u r ă . 3 ) R î u r i laterale;

P L A N Ş A 2 2 . M o d e l e b ă n ă ţ e n e . 1 ) M o d e l c u s u t p e d o s — o r i z o n t a l . Se f o l o s e ţ t e la c ă m ă ş i l e b ă r b ă t e ş t i . 2 ) M o d e l c u s u t t o t î n p u n c t b ă n ă ţ e a n , d a r v e r t i c a l si cu c u s ă t u r a p e d o s o b l i c ă . E s t e f o l o s i t la i i l e t i n e r e ş t i . C u l o r i l e f o l o s i t e s î n t n e g r u , r o ş u , g a l b e n , p u ţ i n a l b a s t r u şi v e r d e . î m b i n a r e a culorilor dă u n aspect de ceva foarte pastelat, gingaş, iile vechi sînt lucrate pe mînecă compact, ca c e l e d i n z o n a H u n e d o a r a .

P L A N Ş A 2 4 . le p e n t r u t i n e r e t d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X , z o n a N e a m ţ . Se r e m a r c i p r i n c u s ă t u r a d e c o n t u r , z i g z a g , u m p l u t u r ă p e s t e u n f i r , ş a t r a n g a si l ă n ţ i ş o r u l . C u s ă t u r a , î n a n s a m b l u a r e o m a r e f i n e ţ e şi d i s t i n c ţ i e . C u l o r i l e p r e d o m i n a n t e s î n t : n e g r u p e n t r u c o n t u r , a l b a s t r u d e s c h i s şi a u r u l p e n t r u r e s t . 1 ) A l t i ţ a . 2 ) t n c r e ţ u l . 3 ) R î u r i v e r t i c a l e p e m î n e c ă . 4 ) R î u r l p e c ă m a ş ă i n f a ţ ă şi p e s p a t e .

P L A N Ş A 2 5 . O r n a m e n t e p e o ie cu g u l e r a ş — c i u p a g , d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X d i n s a t u l B o j u — zona C l u j . Pe m î n e c ă s e d i s t i n g : 1) M o t i v m ă r u n t , lucrat în c r u c i , p e g u l e r a ş . 2) U n rîu c a r e se asea­ m ă n ă p u ţ i n cu „ c i o c ă n e l e l e " siblene î n c a d r a t de o stilizare reuşită a viţei de vie — b o a b e l e d e s t r u g u r i s î n t r e d a t e d o a r p r i n t r e i î m p u n s ă t u r i . 3 ) R î u r i d e o p a r t e şi a l t a a m o t i v u l u i d i n m i j l o c . A r e şi e l la m i j l o c c i o c ă n e l e m ă r g i n i t e d e f r u n z e s t i l i z a t e . 4 ) F r u n z e r e d a t e cu a j u t o r u l m ă r g e l e l o r deculoare g a l b e n ă , n e a g r ă şi p u ţ i n r o ş u . 5 ) M o d e l r e a l i z a t d i n c u s ă t u r ă î n c r u c i c u m u l i n e n e g r u şl u n z i g z a g d i n m ă r g e l e g a l b e n e , la î n ă l ţ i m e a u m ă r u l u i .

P L A N Ş A 2 6 . C o m p o z i ţ i e g e o m e t r i c ă şi f l o r a l ă l u c r a t ă î n c r u c i , şi p u n c t u l „ p e s t e d i v e r s e c u l o r i , a f l a t la c ă p ă t î i u l u n e i p e r n e d e z e s t r e d i n M o l d o v a d e n o r d

un fir"

cu

P L A N Ş A 27. M i n e e a u n u i costum de „Pădureancă" - H u n e d o a r a din secolul X I X . Este lucrată d i n p t m ă groasă de cinepă sau b u m b a c . O r n a m e n t u l d e pe m î n e c ă este cusut c o m p a c t foloslndu-se p u n c t u l b ă t r î n e s c , p u n c t u l b u c l a t , p u n c t u l p e s t e u n f i r . P e n t r u c î m p e s t e f o l o s i t ă c u l o a r e a r o ş i e la f e t e si f e m e i t i n e r e , n e g r u p e n t r u f e m e i l e b ă t r î n e . F l o r i l e ţ i f r u n z e l e au d i v e r s e c u l o r i .

P L A N Ş A 28. Cusături vechi de ii, folosite pentru feţe de masă. 1) M o d e l din Bistriţa Năsăud, găsit pe o n ă f r a m ă de borangic. Este lucrat în cruci. C u l o r i l e folosite sînt n e g r u , roşu, galben-auriu şi a l b a s t r u . 2 ) M i l i e u , la c a r e s-a f o l o s i t m o d e l d e ie d i n j u d e ţ u l I l f o v . Pe l î n g ă c u l o a r e a n e a g r ă şi r o ş i e s-a f o l o s i t f i r u l m e t a l i c a r g i n t i u .

P L A N Ş A 2 9 . C ă m a ş ă femeiască de la sfirşitul secolului X I X din c o m u n a B u d i e n i judeţul Gorj. Este cusută pe p î m ă groasă d e in, folosindu-se punctul bătrînesc — r o m a n e s c iar a ţ a folosită este u n b u m b a c n e g r u m a i g r o s , m ă r g e l e c o l o r a t e şi f l u t u r i — p a i e t e . A r e u n g u l e r i n g u s t c a r e f i x e a z ă şi s u s ţ i n e m u l ţ i m e a c r e ţ u r i l o r d e l a c e i d o i p i e p ţ i , s p a t e şi m î n e c i . 1 ) M o d e l u l p e g u l e r a ş . 2 ) O b r o d e r i e l a t ă d e 1 1 c m p e p i e p t , d e o p a r t e şi a l t a a d e s c h i z ă t u r i i c ă m ă ş i i . 3 ) M a n ş e t a , n u m i t ă î n a c e a s t ă z o n ă „ g u l e r u l c ă m ă ş i i " . 4 ) B r o d e r i a d e la s p a t e , f o a r t e a p r o a p e d e m î n e c ă , n u s p r e m i j l o c u l s p a t e l u i c a r e e s t e a c o p e r i t d e v e s t ă . Pe m î n e c i se a f l ă aceeaşi b r o d e r i e g e o m e t r i c ă in d i a g o n a l ă , l a t ă d e 3 0 c m c a r e i n c e p e a p r o x i m a t i v la B e m d e la g u l e r şi s e t e r m i n ă c h i a r la m a n ş e t ă . A p a r e p e o t ă b l i e c o m p a c t ă , b o g a t o r n a m e n t a t ă şi c u o c r o m a t i c ă v i e d a t o r i t ă m ă r g e l e l o r d e d i f e r i t e c u l o r i şi a p a i e t e l o r c a r e î i d a u s t r ă l u c i r e şi o n o t ă d e b o g ă ţ i e .

P L A N Ş A 30 C ă m a ş ă de bărbat secolul X X , H u e d i n - C l u j . Se caracterizează p r i n t r - u n c o l o r i t b o g a t ş i v i u . 1 ) G u l e r u l , l a c a r e se o b s e r v ă f e s t o n u l p e m a r g i n e şi g u r a c ă m ă ş i i o r n a t ă d o a r cu z i g z a g u r i . 2) M o t i v f l o r a l , pe c ă m a ş ă , peste u m ă r . 3) M o t i v cu f l o r i viu c o l o r a t e , cusut pe m î n e c ă t o t la u m ă r . 4 ) M o t i v c a r e d e c o r e a z ă p a r t e a d e jos a c ă m ă ş i i .

P L A N Ş A 3 1 . M o t i v e f l o r a l e p e ş t e r g a r e d i n d i f e r i t e z o n e . 1 ) Ş t e r g a r d e la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n S ă b ă d ă u — B i h o r . A r e o l u c r ă t u r ă a p a r t e . C o n t u r u l f l o r i l o r este lucrat î n cruci cu b u m b a c mai g r o s , a l b a s t r u . U m p l u t u r a este r e a l i z a t ă cu cusătura „peste u n f i r " r e s p e c t î n d u - s e m o d e l u l . 2) F l o r i şi f r u n z e d e d o v l e a c , c u s u t e p e u n ş t e r g a r d i n T u l c e a . 3 ) F r u n z e ş i b o a b e d e s t r u g u r i lucrate pe ştergarele din zona laşi.

P L A N Ş A 3 2 . 1 ) M o d e ! p e c ă m a ş ă femelască d i n z o n a S i b i u , lucrat pe s i f o n . Este cusut eu n e g r u , d o a r la p u n c t u l d e „ c i o c ă n e l e " a r e f i r m e t a l i c — a u r ţ i a r g i n t . P u n c t u l d e „ c i o c ă n e l e " la a c e s t model are marginea lucrată în punctul „peste un fir", apoi cruci lungi petrecute după un singur fir din cusătura de pe margine.

stnt

Florile care îngrădesc lanţul de ciocănele sînt lucrate în cruci, m ă r u n t , pe două fire. 2) M o d e l pe cămaşă din zona T î r n a v e — lucrat pe sifon, nu în r t u r i ci peste cot. 3) M o d e l de cămaşă din zona Făgăraş, lucrat pe pînză de borangic. Floricelele de pe margine lucrate eu m u l i n e n e g r u . Punctul de ciocănele este lucrat din cruci prelungite.

P L A N Ş A 3 3 . Ş t e r g a r d i n c o m u n a M o n e a s a j u d e ţ u l A r a d , ţ e s u t p e la a n u l 1 8 5 0 . I n t e r e s a n t la a c e s t ş t e r g a r e s t e f a p t u l c ă la u n c a p ă t a r e u n m o d e l , i a r l a c e l ă l a l t , ţesut a fost folosit f i r u l de b u m b a c g r o s in c u l o r i l e r o ş u , n e g r u ţi p o r t o c a l i u .

altul.

La

P L A N Ş A 3 4 . M o t i v e f i t o m o r f e p e ş t e r g a r e l e d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X . 1 ) si 2 ) M o t i v e cusute în cruci pe ştergarele din Bîrlad. 3) Flori cusute pe un ştergar din Rconev — N e a m ţ . 4) S t r u g u r i l u c r a ţ i c u m u l i n e n e g r u şi f r u n z e c u c î r c e i d e v i ţ ă l u c r a ţ i c u m u l i n e r o ş u , a f l a t e p e u n ştergar vechi din Bîrlad.

PLANŞA

35.

Compoziţie

ornamentală.

întîlnită

la

populaţia

săsească

din

Ardeal.

V

P L A N Ş A 3 6 . C u s ă t u r a „ ş a t r a n g a " g ă s i t ă î n m o d e l e l e 1 si 2 p e n ă f r a m e d i n B t r l a d , 3 s i 4 e x t r a s e d i n „ C u s ă t u r i r o m â n e ş t i " a l e M i n e r v e i C o s m a , T i m i ş o a r a 1904 . 5) M o d e l găsit In satul Boju — C l u j , lucrat pe un şerveţel — n ă f r a m ă din anul 1 9 0 0 . 6) Rîuri pe o ie din Mălăeşti z o n a D o l j . ) ) R î u r i d e p e o i e d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n z o n a V l a ş c a . 8 ) şi 9 ) M o d e l e p e n t r u c ă m ă ş i bărbăteşti extrase din „Izvoade de cusături naţionale" ale învăţătoarei Victoria G h . Grigorescu din Mala — Ilfov, editura Cartea Romanească. L e - a m r e d a t n u n u m a i p e n t r u p u n c t u l „ ş a t r a n g a " f o l o s i t , c i m a i m u l t p e n t r u g i n g ă ş i a şi f r u m u ­ seţea lor In ansamblu. C e r e mal multă muncă decît crucile dar, are mult mai multă fineţe. Punctul „şatranga" se realizează uşor pe două feţe.

P L A N Ş A 3 7 . C u s ă t u r ă în cruci cu b u m b a c a l b a s t r u pe o ie cu c i u p a g d i n secolul X X d i n satul — zona Cluj. 1 ş i 4 ) M o t i v d e o r n a m e n t p e g u l e r a ş şi j o s l a m î n e c ă , c a r e e s t e l i b e r ă . M î n e c ă e s t e î m p o d o ­ b i t ă c u t r e i r î u r i , c a r e p o r n e s c d e l a u m ă r şi p î n ă l a b a z a m S n e c i l . 2 ) M o d e l u l c e n t r a l , r e a l i z a t d i n s t i l i z ă r i d e f r u n z e şi f l o r i . 3) D e o p a r t e şi a l t a a m o d e l u l u i c e n t r a l se află d o u ă r î n d u r i d e f r u n z e şi s t r u g u r i l i b e r d e s e n a t e . Boju

P L A N Ş A 3 8 . C ă m a ş ă p e n t r u b ă i a t , secolul X X , z o n a C l u j . Este lucrată în c r u c i , pe p î n z ă de b u m b a c . C u l o r i l e f o l o s i t e s î n t n e g r u şi r o ş u . 1 ) G u l e r u l d r e p t , b r o d a t cu „ c o a r n e l e b e r b e c u l u i " . 2 ) G u r a cămăşii b r o d a t ă la f e l . 3) Şir d e „flori a p l i c a t e " e x e c u t a t e d e la g u l e r pînă la piept. 4) O r n a m e n t t o t d i n „ f l o r i a p l i c a t e " p e m î n e c ă , p e s t e u m ă r . 5 ) M o t i v g e o m e t r i c j o s l a m î n e c ă şi la poalele cămăşii.

P L A N Ş A 3 9 . Ş t e r g a r b ă t r î n e s c d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X d i n z o n a C l u j , e s t e r e a l i z a t p e o ţ e s ă t u r i d e b u m b a c m a i p l i n i . La c a p e t e , ş t e r g a r u l a r e d u n g i ţ e s u t e î n c u l o a r e a r o ş i e . P e s p a ţ i i l e a l b e s î n t c u s u t e m o t i v e s t i l i z a t e d e f r u n z e l u c r a t e cu „ b u m b a c ţ ă r ă n e s c " d e c u l o a r e r o ş i e şi n e a g r ă , iar p e s p a ţ i i l e roşii apar m o t i v e g e o m e t r i c e specifice acestei z o n e , l u c r a t e t o t cu b u m b a c gros de c u l o a r e a l b ă şi n e a g r ă î n p u n c t u l „ p e s t e u n f i r " .

••••

••••••

••••

•

•• • • • •

••••

•

••••

•

•

• ••

•

«

•

•••••• ••••• ••••

•> •• •• •• • •• • • •••••• a

• •

•

*

a r a

• • •

b

• •

•

•• ••••

• *•

• •

•••• •••• • •••• ••••• • • • • • • -• i ••• ••• * •• •• • •• •••• • • • • •

m

• • •• ••••

• • ••

•

••••

mmmu

• ••••

• •

••••

• • •

•

•

•

• •

•

•

•

•

•

• • • •

• •

••••

• • • • • • •• • •• ••••

•

*

•

mm

• •

mm

•

•

•

•

• • |

• • •

• • •

•••••

•••••

•

C

•

•

•

•••• ••••

• •

•

•

• •

• • • •

« ***o

••

• ••••

••••

••••

••••• •••• • _•••!_ •••• ••• •• • •••• ••••

• __

• mm • • • • • •• •• • • • • • •• • • • • • • • • •

••••••

*

• • • ••

••• iii • • • • •• • • • •

••

• •

•

•••

•

••

•_•

• • •

iii ••• ••••• • ••• •••• ••• • • • ••• •• • •••• • • • •

ai

i•i i •• • • • • • •• • • • • • • • •••• • • • • • • • • • • • •

•••••

• • • •• ••••

• ••• •••• ••

•

• •

• •••

O

6

•

• •

•

• • • •

• •

_• • • •• •• • • _ • • •

••••••• ••••• ••• ••••• ••••• • •••• ••• ••••• •••••• •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••"•a

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••a

P L A N Ş A 4 0 . G a l o a n e de cusături din Suceava. 1) Cusătură pe o cămaşă de băiat. 2) Model folosit la cămăşi, dar fi la ş e r v e ţ e l e . 3) Rîuri costişate, f o l o s i t e p e n t r u c ă m ă ş u ţ e de f e t i ţ e . 4) B r o ­ d e r i e p e n t r u c ă m a ş ă bărbătească. Se observă I n t r o d u c e r e a a l t o r c u l o r i , pe lîngă c u l o a r e a d o m i n a n t ă — negru.

P L A N Ş A 4 1 . le d i n z o n a V î l c e a d e la sfîrşitul s e c o l u l u i X I X î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X . 1) A l t l ţ a . R î u r i . 3 ) M a n ţ e t a . 4) G u l e r . 5 ) G u r a c a r n a ţ i i . 6 ) P i e p t . La a c e a s t ă ie s-au f o l o s i t m a i m u l t e p u n c t e b ă t r î n e ş t i : c r u c e a , j u m ă t a t e d e c r u c e , p u n c t d e u m p l u t u r ă peste două fire, punct de contur ţi linii, p r i n t r e r î n d u r i , din punctul înaintea acului. C u l o r i l e f o l o s i t e : n e g r u , d o u ă n u a n ţ e d e r o ţ u ţ i g a l b e n . M o d e l e l e 1 ţ i 2 d e la a c e a s t ă i e s e p o t f o l o s i cu b u n e r e z u l t a t e la f e ţ e l e de m a s ă . 2)

P L A N Ş A 4 2 . Ş t e r g a r b ă t r î n e s c d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X d i n z o n a C l u j . Este r e a l i z a t p e o t e ş i t u r i de b u m b a c m a i p l i n i . La c a p e t e , ş t e r g a r u l a r e d u n g i ţ e s u t e în c u l o a r e r o ş i e . P e s p a ţ i i l e a l b e s t n t c u s u t e m o t i v e g e o m e t r i c e s t i l i z a t e , l u c r a t e c u „ b u m bac ţ ă r ă n e s c " d e c u l o a r e r o ş i e si n e a g r ă . P e s p a ţ i i l e r o ş i i s t n t c u s u t e cu „ b u m b a c ţ ă r ă n e s c " r o ş u şi n e g r u , m o d e l e s p e c i f i c e z o n e i .

P L A N Ş A 4 3 . C u s ă t u r i m a g h i a r e d i n A r d e a l . A c e s t e c u s ă t u r i s î n t l u c r a t e e x c l u s i v tn c r u c i , f o l o s i n d u - s e c u l o a r e a r o ţ i e . 1) R e p r e z i n t ă un ş t e r g a r cu păsări ţi r a m u r i î n f l o r i t e , c u s u t e cu b u m b a c r o ş u . 2) M o d e l p e n t r u c ă p ă t î i d e p e r n ă sau ş t e r g a r e . 3) M o d e l p e n t r u ş t e r g a r e .

ttttrt

P L A N Ş A 4 4 . j e d e la sfîrşitul secolului X I X din z o n a G o r j . C ă m a ţ a este lucrată din pînză d e b u m b a c ţ e s u t ă în casă. Este b r o d a t ă cu f i r e d e a m i c i n e g r u , fir m e t a l i c d e aur sau argint ţ i p a i e t e . 1) A l t i ţ a . 2 ) I n c r e ţ u l . 3) U n s i n g u r r î n d d e c u s ă t u r ă , d e s p r i n s ă d i n a l t i ţ ă , f o r m e a z ă m o t i v u l d e p e m î n e c ă . P i e p t u l ţ i s p a t e l e s î n t o r n a m e n t a t e cu p ă t r a t e , e x t r a s e t o t d i n m o t i v u l d e p e a l t i ţ ă .

P L A N Ş A 4 5 . Model găsit intercalat în catifeaua ce acoperă tetrapodul din capela o r t o d o x ă a c i m i t i r u l u i d i n D e v a . D u p ă p î n z ă şi c u s ă t u r a n u m a i î n c r u c i , p a r e a f i d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X , l u c r a t ă s p e c i a l p e n t r u b i s e r i c ă . P r e d o m i n ă f i r u l a u r i u , p e l î n g ă n e g r u si r o j u .

P L A N Ş A 4 6 . C ă m a ş ă f e m e i a s c ă „ s p ă t o l " — s p ă c e l — d e la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n c o m u n a Brusturi judeţul B i h o r , d i n p î n z ă de c î n e p ă cu b u m b a c . 1) G u l e r a ş îngust „ b e n t i ţ ă " c a r e susţine c r e ţ u r i l e c ă m ă ş i i . 2 ) C u s ă t u r ă c u d u b i u r o l : î n t ă r e ş t e şi m a s c h e a z ă a p l i c a r e a „ s p e t e l o r " , o a p l i c a ţ i e d e p î n z ă d e a s u p r a u m e r i l o r c a r e a s i g u r ă şi d u r a b i l i t a t e a c ă m ă ş i i . 3 ) B r o d e r i i cu m o t i v e g e o m e t r i c e e x e c u t a t e î n a i n t e a acului sau c h i a r ţ e s u t e , a f l a t e pe „ s p a t e " sau „ s p ă c e l " . 4 ) T r e i r î n d u r i de o r n a ­ m e n t e p e l u n g i m e a m î n e c i l d e la u m ă r pînă la p u m n a r ( m a n ş e t ă ) . 5 ) P u m n a r i i , laţi d e 10 c m . , î n c h e ­ i a ţ i cu n a s t u r i c o l o r a ţ i a p l i c a ţ i p e s t e c r e ţ u r i l e m î n e c i i c a m la 1 0 c m d e t e r m i n a ţ i a m î n e c i i .

PLANŞA 47. Motiv a n t i c h i t ă ţ i , de u n d e l-am

maghiar din secolul c o p i a t . Se foloseşte

X V I I I , după aprecierea familiei de colecţionari la d e c o r a r e a p e r n e l o r sau a p e r e t a r e l o r .

de

X I X .

P L A N Ş A 4 8 . M o t i v specific m a g h i a r , lucrat în cruci cu b u m b a c roşu d e M o d e l u l se foloseşte p e n t r u o r n a r e a p e r n e l o r de z e s t r e sau la p e r e t a r e .

la s f î r ş i t u l

secolului

unmaan

«*u

* B S

! • • •

• •

»

u

• • • •

3na •

Bl

IBBBBBBBBBBBBB >>

• •

• •

• • fl

•

••••• ar aa...a .aaaa...aaaaa.r a...aaaaa.a B •

8 •

B B B B B a B . • B n . . . . . . B . . . . .

• •

• •

• • • • ••

• • •

a a a l l a a a • • • • ia • aaaaaaaaaaa a a a a • • • • ••••••••• •• ••••••• •• •• •• •• •• •• •• •• ••••• ••• I I •••• a i i i i ••• aa a • • • • a a • • • • • • aaa aaa a a • • • • • • aaa « f a a i a •• aa aa aa •• a • • • • • •• • • • I • • • I ••• •• ••• a • i i i i a a a a a a i i i •••• aaaaa aaa aa aa aaa ••• •• aaaaaaa aaa • • • i a a aaa aailaa ••••• aaaaa a a mm mm mm mm mm aaaaaaa aaaaaaaaa • • • • • • • • • aaaaaa aaaaaaaa a aa • aa aaa aa a a a aa aaa • •• «u an o aaa a. a « a. a „a aa- i aa ss aa a« i i i i i i i i i i i aaaaa aaaaa aaaaaaaaaBBaa aaaaa aia ia a a • • a aa a a •• «a aaac aaaaaa a a •••• I • • >••• ••aaaaaaaaa •••• • •••• aaa •• a aa a aa a aa aa aaaa aa aa a a a aa aaa ta aa a a a a a aaaa aa aa ia aaaaa aaaaaa aaa aaa aaa aaa i i i i i i aa a •••••••• • •• aaaa aa aaaa •aaaa aa aa aa a aa aa aaaaaaa •••••••••>••••••••• aaaaia aaaaaa aaaaa aaa aa aa aaa aaa aa aaaaaaa aaa • • • a • • • • • • aaaaaa aa aa a a a a a aa a a a aaa | a a a aa aa aaa a aaaaa a a a a a a a ai a a a a aaaaaa aaa aaa a a aaa a a a a a aa a aaa ia aa a aa aaaaaaa aa aa a a i a aaa a l l a aa:- aa aa a a a a a aaa aaa aaa aa aaa a aa • • • • • a aaa a a a a a a aaaaa a a aaaaaaaaa aaaaa aaa i a a a a a a a a a a aa • •••• a a a a a a aaa« a a aaaaaaaaa aaa •••• a BB • • aa • I aa aa a a aaaaaaaaaa aaaaaaaaaaaa • aa ••••• a aa aa a a . . . . . . a.ÎS. a S • • aaaaaa aa. aaaaaaa aaa a a aaa aaaaaaaaaaaaaaa a a a a a a a a a a s a B a a a a a a a a a a BB ••••••••••••••••••••••••••••••al» aasaaaasaaBaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa aaa • • a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a aa aaaaaa.••••a.aa. a . . . . . . . . . . . . . . . aaaaaaa aaaaaaaa aaaaaaaa aaaaaaaa aaaaaaaa a a a a a a a a a a . . . . . . • • • s u i a

!

: : : : : : : : ::::sss!sss*!ss:!!!!!!!! ::::::;!!!:::!••••• a.•aaaaaaa.aaa.

.

P L A N Ş A muline pe fi

negru

rochiţe lucrate

parte din In

cruci

de cu

,

.

,

.

fetiţe

3)

poate coase

negru pe feţe

1

şi

Coroniţe

2

gisite

albastru.

ţi

numită

roţu.

Rădăuţi

Frîntură

„pomul

Acest

de masă,

4)

în

mileurl.

•••••

zona în —

mijlocul

Cluj, au

Suceava. ie

pe

cimisi

fost Se

o

parte

lucrează de din

aaaaaaaaaaaaaaaaaaa

bărbăteşti,

introduse

bătrînească

redat rîurile ţi

aaaaaaaaaaaaaaa.aa......

a a a a

care

dlntr-o

vieţii". A m

model,

« • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • « • • • • • • • • • • • • • i

.a.i aaaaaaaaa...a....

a

geometrice

si m i l i e u r i , z o n a

sau

ornamentaţia cu

aa.

Modelele

roţu.

roţu

!îî;!îs••••••••••••t

M

a a . . . aaaa aaa a aaa a a • •

49. si

,

din

cu

muline

zona

pe mînecă crengi

lucrate

ghirlande

sau

de

negru,

Dorohoi. si

tn

cruci

flori

cu

lucrate

florile

Modelul

pot face

de

pe

piept.

chiar

In

întregime,

Lucrat se

P L A N Ş A 5 0 . C o m p o z i ţ i i o r n a m e n t a l e cu . . . 1 ) Panglică răsucită. 2) M o t i v g e o m e t r i c . 3) C u s ă ­ t u r ă b ă t r î n e a s c ă ?n p u n c t u l „ p e s t e u n f i r " , s e r e a l i z e a z ă c u d o u ă f e ţ e . 4 ) C o l ţ d e m i l i e u , l u c r a t i n c r u c i , i a r d a c ă v r e m s ă a i b ă d o u ă f e ţ e f o l o s i m p u n c t u l „ ş a t r a n g a " şi p u n c t u l d e u m p l u t u r ă .

P L A N Ş A 5 1 . le cu ciupag de la î n c e p u t u l secolului X X d i n satul Z a h a r e ş t i , judeţul Suceava. D i s t i n g e m l a e a : 1 ) A l t i ţ a . 2 ) i n c r e ţ u l , j o c d e l i n i i o r i z o n t a l e şi v e r t i c a l e . 3 ) R î u r i c o s t i ş a t e . 4 ) Modelul de pe ciupag — guieraş mic — care strînge bine creţurile cămăşii. 5) Florile de pe pieptul cămăşii.

P L A N Ş A 5 2 . l e d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n z o n a V l a ş c a . la a r e b r e z ă r ă u . D i s t i n g e m l a e a : 1 ) A l t i ţ a , c a r e p r e z i n t ă u n m o d e l cu c o a r n e l e b e r b e c u l u i , d e s p ă r ţ i t ă î n t r e r î n d u r i p r i n l ă n ţ u j e l e l u c r a t e cu f i r m e t a l i c a u r i t . 2 ) i n c r e ţ u l , c a r e o b i ş n u i t e s t e l u c r a t î n p u n c t u l d e ţ e s ă t u r ă , cu c u l o a r e g a l b e n ă sau r o ş i e . 3) R î u r i de m o t i v e pe m î n e c i . 4) Felul c u m se a p l i c ă m o t i v u l d i n a l t i ţ ă pe faţa c ă m ă ş i i şi p e s p a t e l e e i .

P L A N Ş A 5 3 . l e d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X d i n N e a m ţ . A r e u n o r n a m e n t g e o m e t r i c s i m p l u si e s t e f o l o s i t ă p e n t r u i i l e d e s ă r b ă t o a r e . 1) A l t i ţ a , m ă r g i n i t ă d e ş i r u r i d e t ă n ţ u j e l e l u c r a t e cu f i r "!"?''.':' ^ R î u r i l e v e r t i c a l e de pe m i n e c ă . 3) C i u p a g u l sau g u l e r a ş u l îngust c a r e p r e c e d e c r e ţ u r i l e cămăşii. 4) O r n a m e n t u l de pe piept. 5) O r n a m e n t u l de pe spate.

P L A N Ş A 5 4 . lecu b r e z ă r ă u de la începutul secolului X X , din judeţul B i s t r i ţ a N ă s ă u d . 1) A l t i ţ a . d i n r î u r i costişatc cusute î n cruci cu m u l i n e n e g r u ţ i î m p r e j m u i t e cu r o ţ u v i ţ i n i u . 2 ) P i e p t u l . 3 ) S p a t e l e . Ţ i n s i p r e c i z e z c i ia cu b r e z i r i u ţ i a l t i ţ a au a p i r u t î n z o n a B i s t r i ţ a N ă s ă u d s u b I n f l u ­ e n ţ a c e l o r d i n M o l d o v a . C i m a ţ a veche din aceste p ă r ţ i f i i n d cea cu f o d o r l ţi f o r m e p e s t e c o t , c u m se p o a r t ă în zonele învecinate din Transilvania.

P L A N Ş A 5 5 . l e d i n A r g e ş , î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X , l u c r a t ă î n c r u c i , p u n c t d e c o n t u r şi b r ă d u ţ i . 1) A l t i ţ a , u n d e î n t r e p u n c t e l e de o r n a m e n t g ă s i m „ b r ă d u ţ i i " . 2 ) I n c r e ţ — l u c r a t în p u n c t de c o n t u r . 3) M î n e c a — m o t i v g e o m e t r i c dispus costişat. 4 ) M a n ş e t a cu o r n a m e n t d e z i g z a g . 5) G u r a c ă m ă ş i i . 6 ) P i e p t u l , a r e u n m o d e l c a r e se l u c r e a z ă u ş o r şi e s t e d e m a r e e f e c t p e f e ţ e d e m a s ă . 7 ) Poale.

•BBBBBBBBaaBBaBBBBBBBaBBBBBBSBBBBBaBaBBaaaaBaaBBaBaBaBBBBBBBaaaB

• BBBBaaaaBBaaBBBBaaaaBBBBBBBBaBaaaaBaaaaaBBBaflBaBaaaaaBBaaBaaBBaaaaaaaaaaaaaaaa • • • • • • • • • • • • • • • • • • • a M B i i i a m • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • I • • a • • • • • • • a a a B • • • • • • a • a a aaa

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • a bbb • • aaa aaa • • • • aaa • • • • • • • • • • bbb • • • a • a a a • • B B B B • B B • • • B B B B B B BB BB BBB BB BB BB BB BB BB aa b b aa •• BB BB BB BB BB BB BB BB B B BB • • B •

!• BB BB • • •

aaa aaa b • aaaaa

•aa •bb •aaa •aaaa • a a aa aaa aa •bb a bbb a aaaaa a

a b aa aa bb aa a a a aaa

s:s * " " " " • ••••• •••

r • " " " """"" " • • • • " • aaa • • • • a „ a

• • • a

a b bb aa aa aa a a aaa a

bb bb BB BB BB BB BB BB

aa sa BB BB BB - • BB BB

aaa

••• a aaa aaa • • aaa • • • ••• B B • B ••• B B B B ••• BB BB BB BB •••• a

bb aa BB BB BB BB BB BB

aa aa BB BB BB BB BB B B

a a aaa b b b a a a a a b b b a a aaa aaa a a aaa aaa

a a aia aa aa aa aa aa aa a a a a a aaaaa a

a a aa aa bb bb a a a aaa

a a bb aa bb bb a b aaa a

" " " " ! " " " """"! """"! • • • • • • • • " • • • • ••• ••• • a • • •

b a aa aa bb aa a b a aaa

b a aa bb aa aa b b aaa a

!"""" " " " ! • • • • • • • ••• • • • • • •

b a aa aa aa aa b b a aaa

aa aa aa BB BB ••' BB B B Ba • • •• 8 B BB

a a aaa aaa i

i

aaaaaal

3

b • a a a a a aa aa aa aa aa aa bb aa aa aa aa aa aa aa aa a aa a * aa aa aa b b i a a a a a a a a a 9 m aaa a a aaa aaa a a aaa aaa

""""" ""**" ! " " " •""* • • • • • • • • • • • • • ••• ••• • • ••• ••• • • •

• • • •

aa ia aaj

• •""*• I " • a " ! » • ••• ••• •

i i î i • • • • • • • • • • •a •• •• •• •• •• •• al •• •• i a aa i a aa i a • a a aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa • aa a a aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aaa aa a aa aa aaa aa aa aa a a a a •• aa aa a a aa aaa aaa Baa •aa a a a a a a a a a a a a a a a a i aaa ai a a a a a a a a a a i a a i i

::

9

5" 5 5

: " : :

i

:" : : " : : :

: 5 "5 " * : S !

aaaaaaBBBaaaaaaaaaabbbabbbbaaaaaaaaaaaaaaaabbbaaaaaaaaaaaaabbbaaaaabbbbbbbbaaaabbbbaaaa

PLANŞA dinţi. Altiţa

56.

Cămaşă

— ie

— cu a l t i ţ i ,

î n c r e ţ i ţ i la g î t , d e la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i

a r e d i m e n s i u n i a p r e c i a b i l e , b r o d a ţ i cu n e g r u , în punctul

z a t p r i n c u s ă t u r a î n c r u c i f o l o s i n d u - s e c u l o r i l e g a l b e n , r o ş u şi n e g r u . pornesc trei rîuri

desprinse

din

modelul

de pe

altiţi.

De

românesc, la

încreţ,

X I X

încreţitul pîni

)os

din

Mehe­

este la

reali­

mîneci,

P L A N Ş A 5 7 . le cu brezărău d i n j u d e ţ u l Bistriţa N ă s ă u d , î n c e p u t u l secolului X X . A l t i ţ a şi r l u r i l e d e p e m î n e c ă s î n t c u s u t e m ă r u n t , p e d o u ă f i r e , î n c r u c i c u m u l i n e si r o ş u d e s c h i s . M î n e c a n u a r e m a n ş e t ă , e s t e d o a r î n c r e ţ i t ă s i m p l u c a l a g î t . P e p i e p t s î n t r l u r i l e d e pe m t n e c ă . Pe spate r o m b u r i în r î u r i sau r o m b u r i d i n m o d e l u l de pe a l t l ţ ă .

viţiniu lucrate

P L A N Ş A 5 8 . C ă m a ş ă bărbătească de la î n c e p u t u l secolului X X din z o n a S i b i u . 1) O r n a m e n ­ t a ţ i a d e la g u r a c ă m ă ş i i p r e z i n t ă a c e l a ş i m o d e l p e u n g u l e r a ş î n g u s t . S p e c i f i c a c e s t e i z o n e s î n t î m b i ­ n ă r i l e d e c u s ă t u r i c a r e f o r m e a z ă u n t r a p e z p e c o t u l p i e p t u l u i . 2) R î u r i pe m î n e c ă — d o a r d o u ă — u n u l s p r e f a ţ ă , a l d o i l e a s p r e s p a t e . R î u r i l e î n c e p d e l a u m ă r , u n d e e s t e c u s u t a c e l a ş i m o d e l şi c o b o a r ă p î n ă î n p a r t e a d e jos a m î n e c i i , u n d e se a f l ă u n m o d e l m a i m a r e . 3 ) M o d e l u l d i n p a r t e a d e j o s a m î n e c i i . A c e l a ş i m o d e l s e a f l ă şi i a p o a l e l e c ă m ă ş i i , c a r e e s t e d e s t u l d e s c u r t ă .

P L A N Ş A 6 0 . le cu b r e z ă r ă u d e la î n c e p u t u l secolului X X , d i n z o n a Bacău. A r e o r n a m e n ­ t a ţ i a s i m p l ă , g e o m e t r i c ă , c a r e - i dă m u l t ă d i s t i n c ţ i e . 1) A l t i ţ a . 2 ) î n c r e ţ u l , c a r e p o a t e fi cusut cu r o ş u p e n t r u t i n e r e sau cu g a l b e n p e n t r u f e m e i m a i v î r s t n i c e . 3 ) R î u r i c o s t i ş a t e . 4 ) F l o r i p e p a r t e a de jos a m î n e c i i . 5) C u m sînt dispuse f l o r i l e pe piept.

I ' I I

P L A N Ş A 6 1 . I e d e la sfîrşitul secolului X I X d i n zona M u s c e l , c o n f e c ţ i o n a ţ i p e pînză d e b u m ­ bac s u b ţ i r e — p t n z i t o p i ţ i — şi b r o d a ţ i cu a m i c i s u b ţ i r e , m i t a s e , f i r de aur şi a r g i n t , f l u t u r i . P e m î n e c i d e o s e b i m : 1 ) A l t i ţ a , care p r e z i n ţ i un m o t i v o r n a m e n t a l compus d i n două p ă r ţ i . P a r t e a de sus cu d e n u m i r e a de „ b r ă d u ţ i " , partea de jos are „ s t e l u ţ e " care ies d l n c î m p u l n e g r u . 2 ) Increţul f o r m a t d i n t r - u n joc g e o m e t r i c , cu m u l ţ i f l u t u r i . 3 ) R î u r i verticale pe m î n e c i , care s e r e p e ţ i şi pe cămaşă.

P L A N Ş A 6 2 . O r n a m e n t e l e d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X d i n D o r o h o i . O r n a m e n t e l e s î n t l u c r a t e 7 n c r u c i s i p u n c t u l d e c o n t u r . d e r e m a r c a t că p r e d o m i n ă c u l o a r e a n e a g r ă . 1 ) R î u r i v e r t i c a l e p e m î n e c ă unei cămăşi de toată z i u a , r e a l i z a t e din c r e n g i . M o d e l u l se n u m e ş t e „ p o m u l v i e ţ i i " . 2) Rîuri pe o c ă m a ş ă d e c o p i l . 3) A l t i ţ a u n e i c ă m ă ş i de s ă r b ă t o a r e . 4) R î u r i c o s t i ş a t e pe m î n e c ă .

1) ţi

P L A N Ş A 64. Cămaşă bărbătească cu rîuri bătrîneşti secolul X I X . din Judeţul D î m b o v i ţ a . Se o b s e r v i g u l e r u l ţ i g u r a c ă m ă ş i i . 2 ) M o d e l u l m a i l a t , f o l o s i t la p o a l e l e c ă m ă ş i i , jos la m î n e c i peste umăr.

P L A N Ş A 6 5 . le d i n S ă l i ş t e z o n a S i b i u . E s t e l u c r a t ă cu m u l i n e l a r g ă . 1 ) La g i t a r e u n c i u p a g î n g u s t î m p o d o b i t cu f l o r i c e l e , u r m e a z ă 2 ) muchie de creţuri.

negru pe sifon. Mînecă este încreţitura - cusătură peste

V e r t i c a l , pe m î n e c ă u r m e a z ă o o r n a m e n t a ţ i e f o r m a t ă d i n : 3) c i o c ă n e l e , c u l ă ţ i m i m a i p r o ­ n u n ţ a t e şi m ă r g i n i t e cu ( 4 şi 6 ) m o t i v e f l o r a l e . 5 ) L a u m ă r g ă s i m u n o r n a m e n t d e u n s i n g u r r î n d , d e n u m i t u m e r a ş . 7) M a i jos d e c o t , m î n e c ă a r e d i n nou î n c r e ţ i t u r ă cu c u s ă t u r ă peste m u c h i e de creţuri. Urmează volanul — fodor.

P L A N Ş A 6 6 . le c u b r e z ă r ă u d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X , d i n j u d e ţ u l I l f o v . 1 ) A l t i ţ a , l a c a r e o b s e r v ă m în locul d u n g i l o r un m o d e i mic c a r e î n c a d r e a z ă m o d e l u l g e o m e t r i c p r i n c i p a l . In m i j l o c s e a f l ă o s t e l u ţ ă l u c r a t ă î n p u n c t „ p e s t e u n f i r " . A l t e p u n c t e f o l o s i t e s î n t c r u c e a şi ş a t r a n g a . 2 , 3) R î u r i p e m î n e c ă . La m o d e l u l p r i n c i p a l se d i s t i n g c o a r n e l e b e r b e c u l u i . 4 ) M o d e l p e m a n ş e t ă . 5 ) G u l e r a ş u l . 6 ) G u r a c ă m ă ş i i . 7 ) M o d e l p e n t r u s t a n i d i s p u s î n r î n d u r i p e p i e p t şi î n p ă t r a t e p e s p a t e . 8) M o d e l p e n t r u p o a l e l e c ă m ă ş i i .

P L A N Ş A 6 7 . O r n a m e n t e l e din d i f e r i t e c o l ţ u r i a l e ţ ă r i i . 1) O r n a m e n t găsit pe o casă d i n oraşul R ă d ă u ţ i . 2 ) M o t i v l u c r a t p e s t e î n c r e ţ u l d e l a m i n ă î n z o n a C l u j . 3 ) şi 4 ) M o t i v e l u c r a t e p e c ă m ă ş i b ă r b ă t e ş t i din R î m n i c u S ă r a t . 5) B r o d e r i e r e a l i z a t ă în punct r o m â n e s c pe o c ă m a ş ă b ă r b ă t e a s c ă de s ă r b ă t o a r e d i n D o r o h o i . 6 ) şi 7 ) C u s ă t u r i î n c r u c i p e c ă m i ş u ţ e d e c o p i l d i n z o n a V a s l u i .

P L A N Ş A 6 9 . C u s ă t u r i d u p ă m o d e l e f i t o m o r f e , l i b e r d e s e n a t e d i n z o n a C l u j . 1) F r u n z e p e n t r u o r n a t o f a ţ ă d e m a s ă . 2 ) B u c h e t d e m a r g a r e t e cu f r u n z e p e n t r u c o l ţ u l u n e i f e ţ e d e m a s ă . P l a n ş a le r e d ă n u m a i tn n e g r u , p e n t r u a p u t e a f i f o l o s i t ă şi p e n t r u d a n t e l ă , d a r e l e s e p o t l u c r a şi î n d i f e r i t e culori.

PLANŞA

71. Modele

lucrate

în cruci

pe ş t e r g a r e , n ă f r ă m i

—

zona

Cluj.