Culegere Teste Grila (2013) Fb+cig

Alexandru Olteanu, Serghei Mărgulescu, Elena Ciucur, Aurel Işfănescu, Bogdan Oancea, Maria Grigore, Emilia Stoica, Mădălina Rădoi, Mariana Gurău, Mihaela Sudacevschi, Paula Dumitru, Adina Creţan

Licenţă 2013 Culegere Teste grilă Programele de studii: Finanţe Bănci Contabilitate şi Informatică de Gestiune

EDITURA UNIVERSITĂŢII „NICOLAE TITULESCU” BUCUREŞTI

2013

Acestă lucrare este destinată uzului individual. Este interzisă multiplicarea, copierea sau difuzarea conţinutului sub orice formă.

UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Licenţă 2013. Culegere. Teste grilă. Autori: Alexandru Olteanu Serghei Mărgulescu Elena Ciucur Aurel Işfănescu Bogdan Oancea Maria Grigore Emilia Stoica Mădălina Rădoi Mariana Gurău Mihaela Sudacevschi Paula Dumitru Adina Creţan

Editura Universităţii „Nicolae Titulescu” Calea Văcăreşti, nr. 185, sector 4, Bucureşti Tel./fax: 0213309032/0213308606 Email: [email protected]

ISBN: 978-606-8517-41-4

MONEDĂ ŞI INSTITUŢII DE CREDIT ...................................................................................6 Răspunsuri MONEDĂ ŞI INSTITUŢII DE CREDIT ..............................................................18 GESTIUNE BANCARĂ ..........................................................................................................20 Răspunsuri GESTIUNE BANCARĂ .......................................................................................30 PRODUSE ŞI SERVICII BANCARE ......................................................................................31 Răspunsuri PRODUSE ŞI SERVICII BANCARE ...................................................................38 FINANŢE PUBLICE ................................................................................................................39 Răspunsuri FINANŢE PUBLICE .............................................................................................68 PIEŢE DE CAPITAL ...............................................................................................................69 Răspunsuri PIEŢE DE CAPITAL ............................................................................................82 MANAGEMENTUL PORTOFOLIULUI ŞI AL RISCULUI PE PIAŢA TITLURILOR FINANCIARE ..........................................................................................................................84 Răspunsuri disciplina: MANAGEMENTUL PORTOFOLIULUI ŞI AL RISCULUI PE PIAŢA TITLURILOR FINANCIARE .....................................................................................92 ASIGURĂRI ŞI REASIGURĂRI ............................................................................................93 Răspunsuri ASIGURĂRI ŞI REASIGURĂRI .......................................................................115 GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII ............................................................116 Răspunsuri - GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII .......................................143 CONTABILITATE .................................................................................................................144 Răspunsuri CONTABILITATE ..............................................................................................172 ANALIZĂ ECONOMICO–FINANCIARĂ ...........................................................................173 Răspunsuri ANALIZĂ ECONOMICO–FINANCIARĂ ........................................................191 PROGRAMAREA CALCULATOARELOR – limbajul Visual Basic (VB) .........................192 Răspunsuri PROGRAMAREA CALCULATOARELOR – limbajul Visual Basic (VB) ......200 BAZE DE DATE - Microsoft Access .....................................................................................202 Răspunsuri BAZE DE DATE – Microsoft Access .................................................................210 PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE ...............................................................212 Răspunsuri PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE ............................................222 5

MONEDĂ ŞI INSTITUŢII DE CREDIT Autor: Mihaela Sudacevschi 1. Paritatea monetară reprezintă: a) preţul unei monede în raport cu altă monedă; b) raportul valoric între două unităţi monetare ce au definită o valoare paritară; c) raportul valoric între o monedă şi cantitatea de aur aferentă; d) cantitatea de aur ce defineşte unitatea monetară. 2. Una dintre principalele funcţii pe care le îndeplineşte moneda este: a) puterea de cumpărare; b) convertibilitatea monedei; c) standard al plăţilor amânate; d) capacitatea de a se schimba într-o monedă străină. 3. În structura masei monetare nu pot fi cuprinse: a) moneda efectivă; b) moneda de cont; c) depozitele la termen; d) bonurile de tezaur. 4. Care dintre domeniile de mai jos NU se încadrează în problematica criteriilor de convergenţă minimală, adoptate în cadrul Uniunii Europene: a) gradul de control al inflaţiei; b) nivelul şi stabilitatea ratei dobânzii; c) structura şi mărimea rezervelor valutare; d) stabilitatea cursului valutar. 5. Criteriile de apreciere a independenţei politice a Băncii Centrale sunt: a) numirea guvernatorului de către Guvern; b) formularea politicii de credit şi de schimb valutar exclusiv de către Banca Centrală; c) supravegherea activităţii bancare numai de către Guvern; d) lipsa membrilor Guvernului din Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale; Unul dintre aceste criterii NU este corect. 6. Principala funcţie a FMI o constituie: a) creditarea ţărilor celor mai sărace în curs de dezvoltare, în condiţii avantajoase, respectiv 15 ani de rambursare, 10 ani graţie şi fără a percepe dobânzi; b) acordă credite celor mai slab dezvoltate ţări, pentru promovarea sectorului privat în economie, în special dezvoltarea infrastructurii energetice, căi ferate, telecomunicaţii etc; c) creditarea temporară a deficitelor balanţelor de plăţi a ţărilor care se obligă să aplice o politică de redresare economică şi valutară, pe termen scurt, prin mijloace de constrângere a cererii interne;

6

d)

acordarea unor credite pentru reconstrucţie şi dezvoltare, în primul rând ţărilor distruse de război şi ţărilor slab dezvoltate;

7. Ca intermediari între cei care iau cu împrumut şi cei care dau credite, băncile comerciale realizează următoarele activităţi: a) colectează fondurile băneşti temporar disponibile în economie; b) realizează operaţiuni de rescontare a titlurilor de credit şi altor hârtii de valoare pe termen scurt; c) îşi asumă riscul ratei dobânzii, prin utilizarea depozitelor pe termen scurt pentru finanţarea creditelor pe termen mediu sau lung; d) gestionează mijloacele de plată, asigurând transformarea scadenţelor, ratelor de dobândă şi riscurilor. Una dintre aceste activităţi NU este caracteristică băncilor comerciale. 8. Modelul de strategie monetară adoptat de SEBC este: a) Modelul bazat pe obiective monetare intermediare; b) Modelul bazat pe rata dobânzii; c) Modelul bazat pe operaţiuni pe piaţa liberă; d) Modelul bazat pe acţiunea directă asupra inflaţiei. 9. Convertibilitatea monetară reprezintă: a) desfiinţarea restricţiilor şi discriminărilor în domeniul plăţilor şi transferurilor internaţionale şi obligaţia băncii centrale de a cumpăra moneda naţională deţinută de o bancă centrală străină, la cererea acesteia, cu condiţia ca suma respectivă să provină din tranzacţii curente sau să fie necesară pentru plăţi curente; b) obligaţia băncii centrale de a cumpăra moneda naţională deţinută de o bancă centrală străină, la cererea acesteia, cu condiţia ca suma respectivă să provină din tranzacţii curente sau să fie necesară pentru plăţi curente; c) convertibilitatea monedelor naţionale în aur; d) convertibilitatea monedelor naţionale în DST. 10. Definirea DST a fost formulată de-a lungul vremii în mod diferit: 1.DST este o monedă – coş compusă din 16 valute; 2.DST este o monedă – coş compusă din 4 valute; 3.DST este egal cu 1 USD; 4.DST este o monedă – coş compusă din 5 valute. Care este succesiunea istorică reală? a) 1, 2, 3, 4 b) 3, 2, 4, 1 c) 3, 1, 4, 2 d) 4, 3, 2, 1 11. Care dintre următoarele tipuri de inflaţie este generată de un dezechilibru manifestat pe piaţa bunurilor şi serviciilor: a) inflaţia importată; b) inflaţia prin costuri; c) inflaţia prin cerere; d) inflaţia structurală.

7

12. Una dintre următoarele operaţiuni poate fi încadrată în operaţiunile pasive efectuate de băncile comerciale. Alegeţi varianta corectă: a) creditarea statului; b) lombardarea; c) constituirea capitalului social şi al fondului de rezervă; d) creditarea agenţilor economici. 13. Care dintre următoarele credite este definit ca fiind un credit purtător de anuităţi (caz în care împrumutul aduce proprietarului un venit regulat), prin care este valorificat capitalul investit şi se beneficiază de dreptul de proprietate şi de uzufruct? a) credit ipotecar inversat; b) credit obligatar; c) credit de mobilizare; d) credit comercial. 14. Care dintre următoarele monede era convertibilă în aur în cadrul Sistemului Monetar Internaţional de la Bretton Woods? a) lira sterlină; b) yenul japonez; c) dolarul american; d) dolarul canadian. 15. Care dintre răspunsurile următoare defineşte un indicator ce desemnează totalitatea mijloacelor de plată existente într-o economie la un moment dat, sau ca medie pe o anumită perioadă? a) inflaţia; b) drepturile speciale de tragere; c) activele financiare agregate; d) masa monetară. 16. O bancă îşi procură resursele în primul trimestru cu o rată de dobândă de 20%. Ulterior dobânda creşte cu 5 procente în fiecare trimestru, până la sfârşitul anului. Statisticile arată că 1,75% din creanţe devin litigioase şi se recuperează în proporţie de 80%, în timp ce alte 1% din creanţe devin total nerecuperabile. Alegeţi varianta corectă de răspuns care evidenţiază nivelul primei de risc. a) 0,74%; b) 1,74%; c) 2,74%; d) 3,74%. 17. Unul dintre criteriile de admitere a statelor la cea de-a treia etapă de constituire a Uniunii Economice şi Monetare este rata inflaţiei. Acest criteriu trebuie îndeplinit astfel: a) rata inflaţiei să nu depăşească nivelul de 1,5%; b) rata inflaţiei să nu depăşească nivelul de 2,25%; c) rata inflaţiei nu trebuie să depăşească 3% din PIB-ul fiecărei ţări; d) rata inflaţiei să nu depăşească cu mai mult de 1,5% media ratei inflaţiei a celor mai bune 3 ţări membre ale UE. 18. Care dintre următorii indicatori bancari se determină ca raport între active şi capital? a) efectul de pârghie; 8

b) rata rentabilităţii economice; c) rata utilizării activelor; d) rata profitului. 19. În funcţie de criteriul de clasificare pe care îl avem în vedere există mai multe tipuri de monede: 1 – moneda convertibilă; 2 – moneda semn; 3 – moneda facultativă; 4 – moneda creată de bănci; 5 – moneda cu valoare integrală; 6 – moneda legală; 7 – moneda scripturală; 8 – moneda fracţionară; 9 – moneda neconvertibilă. Care dintre variantele de răspuns conţine numai tipuri de monedă clasificate după valoarea intrinsecă: a) 1+9; b) 2+5; c) 5+6; d) 7+8. 20. În condiţiile etalonului aur – monedă, valoarea paritară era definită prin: a) cantitatea de metal preţios existentă în rezerva băncii centrale; b) cantitatea de metal preţios stabilită de banca centrală să îndeplinească funcţia de rezervă valutară; c) cantitatea de metal preţios stabilită prin lege să îndeplinească funcţia de etalon monetar; d) cantitatea de metal preţios păstrată în trezoreria statului. 21. În ţara A, în primul an de analiză se înregistrează o creştere a preţurilor de 12,5%; în al doilea an inflaţia atinge nivelul de 15,75%, iar în anul al treilea creşterea preţurilor este de 20%. Care dintre variantele următoare evidenţiază corect nivelul indicelui putere de cumpărare, la finele anului 3, dacă în anul de bază acesta este considerat ca fiind egal cu 1? a) 0,6825; b) 0,6745; c) 1,0025; d) 0,6795. 22. Bazele creării Sistemului Monetar Internaţional au fost puse în cadrul Conferinţei Monetare Internaţionale, care a avut loc la: a) Londra, 1948; b) New York, 1929; c) Bretton Woods, 1944; d) Roma, 1957. 23. Între principalele operaţiuni active ale băncilor comerciale se numără şi: a) operaţiuni de creditare a firmelor; b) mobilizarea disponibilităţilor băneşti sub forma depozitelor bancare; c) constituirea capitalului social; d) constituirea fondurilor de rezervă. 24. Una dintre principalele funcţii ale băncii centrale este: a) funcţia de coordonare a politicii fiscale; b) funcţia de creditare a populaţiei; c) funcţia de coordonare a politicii economice; 9

d) funcţia de emisiune monetară. 25. Care dintre următoarele tipuri de inflaţie este generată de un dezechilibru manifestat pe piaţa factorilor de producţie: a) inflaţia importată; b) inflaţia prin costuri; c) inflaţia prin cerere; d) inflaţia structurală. 26. Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Agenţia Internaţională pentru Dezvoltare fac parte din: a) Uniunea Europeană; b) Grupul celor opt; c) Grupul Băncii Mondiale; d) Fondul Monetar Internaţional. 27. „Angajamentul luat de o terţă persoană de a plăti suma ajunsă la scadenţă, în cazul incapacităţii de plată a debitorului” reprezintă: a) promisiunea de rambursare; b) garanţia personală; c) titlul de credit; d) avansul în cont curent. 28. Conform Acordului de la Maastricht, admiterea statelor în cea de-a treia etapă a Uniunii Europene şi Monetare a fost condiţionată de îndeplinirea unor criterii de convergenţă. Care dintre răspunsuri prevede limita maximă (ca procent din PIB) ce nu poate fi depăşită în privinţa datoriei publice a unei ţări candidate? a) 3%; b) 1,5%; c) 60%; d) 2%. 29. Care dintre următoarele afirmaţii ce caracterizează inflaţia structurală NU este adevărată? a) la baza sa se află rigiditatea economiei, care se manifestă în domeniul procurării capitalului, al asigurării de resurse materiale sau al utilizării forţei de muncă; b) este generată de revendicările grupurilor sindicale pentru creşterea salariilor; c) este determinată de strategia adoptată de unele ţări, de dezvoltare accelerată şi de creştere economică rapidă; d) este generată de susţinerea unor sectoare de activitate, sub forma susţinerii preţurilor pentru produsele excedentare. 30. În care dintre următoarele credite debitorul este statul, care se împrumută pe piaţa internă, pentru acoperirea deficitului bugetar? a) creditul de trezorerie; b) creditul de exploatare; c) creditul public; d) creditul de consum. 10

31. Care dintre următoarele elemente nu este necesar pentru stabilirea raportului de solvabilitate european (RSE)? a) coeficient de risc; b) fonduri proprii; c) active bilanţiere şi extrabilanţiere; d) pasive ponderate. 32. În perioada 2003 – 2007 indicele puterii de cumpărare a monedei a fost de 85%, în condiţiile în care nivelul general al preţurilor a fost de 2.500 u.m. în anul 2003. Determinaţi care a fost nivelul general al preţurilor în anul 2007 şi alegeţi varianta corectă de răspuns. a) 2.925 u.m.; b) 2.941 u.m.; c) 2.364 u.m.; d) 2.745 u.m.. 33. Multiplicatorul monetar se determină în funcţie de anumite variabile monetare. Precizaţi care dintre următoarele variante de răspuns este incorectă: a) depozite; b) rata RMO şi excedentul de rezerve; c) credite interbancare; d) numerarul. 34. Un investitor doreşte să valorifice în depozite bancare suma de 50.000 euro, pe o perioadă de 10 ani. Care va fi valoarea viitoare (VV) a depozitului, ştiind că în primii 6 ani rata dobânzii la depozite a fost de 6%, iar în următorii 4 ani de 7%. Alegeţi varianta corectă de răspuns, dintre cele de mai jos: a) 102.340 euro; b) 84.530 euro; c) 77.000 euro; d) 92.970 euro. 35. Care dintre următoarele afirmaţii privind moneda DST nu este adevărată? a) iniţial a fost definită în baza unui conţinut în aur egal cu al unui dolar; b) în prezent se defineşte în baza unui coş monetar alcătuit din patru monede; c) după abandonarea etalonului aur – devize, DST a fost definită în baza unui coş monetar alcătuit din monedele a căror pondere în comerţul internaţional era mai mare de 1%; d) a fost creată în 1944, prin Acordul de la Bretton Woods. 36. Sunt prezentate mai multe elemente bilanţiere ale unei bănci comerciale: 1 – capital social; 2 – depozite de la alte bănci; 3 – numerar; 4 – imobilizări; 5 – credite; 6 – împrumuturi de la alte bănci; 7 – împrumuturi de la banca centrală; 8 – participaţii; 9 – fond de dezvoltare; 10 – depozite ale clienţilor. Care dintre următoarele variante de răspuns conţine numai elemente de pasiv? a) 1+2+10; b) 5+6+7; c) 2+5+8; d) 4+9+10.

11

37. În cadrul sistemului monetar creat în 1944, rolul de etalon monetar pe plan internaţional a revenit: a) dolarului american; b) francului francez; c) yenului japonez; d) lirei sterline. 38. Obligaţia băncii centrale de a cumpăra moneda sa naţională, deţinută de o bancă centrală străină, la cererea acesteia reprezintă: a) instrument de politică monetară; b) politică antiinflaţionistă; c) condiţie pentru integrarea monetară europeană; d) convertibilitate monetară în cadrul SMI de la Bretton Woods. 39. O bancă deţine un depozit iniţial constituit din monedă centrală, în valoare de 4500 mii u.m. Normele legale impun o rată a rezervei minime obligatorii de 20%. La nivelul întregului sistem bancar coeficientul preferinţei pentru efectuarea plăţilor în numerar este de 0,3. Să se stabilească nivelul maxim al creditelor generate în economie prin fenomenul de multiplicare monetară. a) 10.227,27 mii u.m.; b) 5.400 mii u.m.; c) 6.750 mii u.m.; d) 6.727,27 mii u.m. 40. Operaţiunile de lombardare sunt: a) operaţiuni pe gaj de efecte publice; b) operaţiuni de scontare a efectelor publice; c) operaţiuni de preluare a efectelor comerciale de către stat; d) operaţiuni de rescontare a creanţelor negociabile. 41. Sunt enumerate mai multe principii ale Sistemului Monetar Internaţional de la Bretton Woods: 1 – cooperarea monetară internaţională; 2 – echilibrarea balanţei de plăţi; 3 – promovarea monetară a Unităţii de Cont Europene (ECU); 4 – creşterea echilibrată a comerţului internaţional; 5 – dezvoltarea economică a tuturor membrilor; 6 – stabilitatea cursului de schimb; 7 – lichiditatea; 8 – multilateralizarea plăţilor internaţionale; 9 – convertibilitate monetară; 10 – plata datoriilor externe; 11 – cooperarea fiscală internaţională. Care dintre răspunsuri conţine numai principii corect enunţate? a) 1 + 2 + 8; b) 3 + 4 + 7; c) 2 + 9 + 10; d) 5 + 6 + 11. 42. Un client doreşte să acumuleze într-un depozit bancar suma de 50.000 euro într-o perioadă de 10 ani, prin depunerea la începutul fiecărui an a unei sume egale, rata dobânzii la depozite fiind constantă, de 6% pe an. Alegeţi dintre următoarele variante răspunsul corect., indicând suma depusă anual de client: a) 3.243 euro; b) 3.580 euro; c) 3.793 euro; d) 4.126 euro. 12

43. Agregatul monetar M3 asimilează în plus faţă de agregatul monetar M2 şi alte componente. Alegeţi varianta corectă de răspuns: a) titlurile emise pe termen lung; b) titlurile emise pe termen mediu; c) bonurile de tezaur; d) certificatele de depozit, bonurile de casă. 44. Echilibrul monetar reprezintă punctul de intersecţie dintre: a) inflaţia prin cerere şi inflaţia prin costuri; b) inflaţie şi deflaţie; c) inflaţie şi stagflaţie; d) deflaţie şi stagflaţie. 45. Din categoria băncilor şi instituţiilor de credit specializate fac parte: a) băncile de comerţ exterior; b) băncile comerciale; c) băncile de emisiune; d) băncile universale. 46. Conform Normei Cooke, băncile sunt obligate să asigure un raport minim între: a) fondurile proprii şi riscurile ponderate după natura lor; b) provizioanele constituite şi riscurile ponderate după natura lor; c) depunerile la vedere şi riscurile ponderate după natura lor; d) depunerile la termen şi riscurile ponderate după natura lor. 47. Cambia: a) nu necesită o atenţie specială din partea deţinătorilor faţă de persoana care preia calitatea de creditor; b) presupune plata imediată; c) nu poate fi avalizată; d) este un instrument de plată cu termene depărtate în timp. 48. Principalul scop al Sistemului Monetar Internaţional creat în 1944 a fost: a) asigurarea unui curs valutar fluctuant; b) asigurarea unei largi cooperări monetare; c) echilibrarea balanţelor de plăţi externe; d) creşterea economică a ţărilor din lumea a III-a. 49. Care dintre următorii indicatori se determină ca raport între resursele pe termen lung şi utilizările pe termen lung: a) indicatorul de adecvare a capitalului; b) raportul de solvabilitate european; c) indicele de lichiditate; d) coeficientul fondurilor proprii şi resurselor permanente. 50. Mecanismul „şarpelui monetar” a impus următoarele limite de fluctuare a monedelor: a)  1% faţă de valoarea oficială a monedei; b)  2,25% faţă de ECU şi între monede; 13

c)  2,25% faţă de USD şi între monede; d)  2,25% faţă de USD şi  4,5% între monede. 51. Se cunosc ponderile celor 4 valute în coşul DST şi ratele dobânzilor pe fiecare din pieţele monetare respective: Moneda

Pondere în DST (%)

USD EUR JPY GBP

42% 32% 15% 11%

Rata dobânzii pe piaţa monetară 1,20% 2,25% 4,50% 3,00%

Rata medie a dobânzii pentru moneda DST este: a) 2,738%; b) 2,229%; c) 13,935%; d) 3,484%. 52. Sistemul rezervelor minime obligatorii constă în: a) obligaţia băncilor care constituie depozite să consemneze în conturi deschise la banca centrală o sumă dimensionată prin cote procentuale; b) rezervele băncilor specializate la banca centrală, dimensionate ca procent din capitalul social; c) fondurile constituite la banca centrală de băncile comerciale în vederea acoperirii eventualelor pierderi; d) rezervele constituite la nivelul băncii de emisiune din profitul realizat de o bancă comercială. 53. Relaţia dintre rata reală şi rata nominală a dobânzii este: a) rata nominală este diferenţa dintre rata reală şi inflaţie; b) rata reală este egală cu rata nominală, într-o lume fără inflaţie sau deflaţie; c) rata nominală reprezintă rata reală ajustată cu inflaţia; d) rata nominală este invers proporţională cu rata reală. 54. Să se determine indicele puterii de cumpărare al monedei ţării „X” pentru fiecare an, ştiind că la sfârşitul anilor 1, 2 şi 3 nivelul indicilor preţurilor de consum au înregistrat următoarele valori: 1,45; 2,72 şi 5,54. a) 0,689; 1,15; 2,13; b) 0,689; 0,367; 0,1804; c) 0,18; 1,15; 2,13; d) 0,689; 1,15; 0,1804. 55. Pornind de la informaţiile prezentate cu privire la participarea monedelor în DST, să se determine cursul acestora faţă de DST. Moneda USD EUR

Aportul la DST în moneda naţională 0,54 0,36

Curs / DST 1USD = nX 1,00 0,8272 14

Aportul la DST în USD 0,54 0,4352

JPY GBP

32,6 0,07

110,15 0,5442

0,2959 0,1286

Alegeţi varianta corectă de răspuns: a) 1 DST = 0,54 USD; 1 DST = 1,3997 EUR; b) 1 DST = 0,54 USD; 1 DST = 1,1578 EUR; c) 1 USD = 0,2979 EUR; 1 DST = 1,1578 EUR; d) 1 DST = 1,3997 USD; 1 USD = 0,8272 EUR. 56. Care dintre următoarele credite corespunde clasificării în funcţie de scopul acordării: a) creditul obligatar; b) creditul bancar; c) creditul de circulaţie; d) creditul pe termen scurt. 57. În anul N, rata inflaţiei a fost de 16%, iar rata nominală a dobânzii a fost de 22%. Determinaţi care a fost valoarea reală a sumei rambursate la sfârşitul anului pentru un împrumut de 30.000 u.m., angajat la începutul anului: a) 31.551 u.m.; b) 36.600 u.m.; c) 34.800 u.m.; d) 28.670 u.m.. 58. Creditul comercial se manifestă sub două forme: credit cumpărător şi credit vânzător. Care dintre următoarele răspunsuri nu reprezintă o caracterizare a creditului cumpărător: a) apare ca o prefinanţare de către beneficiari a produselor pe care intenţionează să le achiziţioneze; b) are ca obiect vânzarea mărfurilor cu plata amânată; c) este frecvent în ramuri de activitate precum agricultura şi construcţiile de locuinţe; d) se manifestă sub forma plăţilor în avans. 59. Banca A prezintă următoarea situaţie a activelor şi pasivelor: - Active cu dobândă fixă (Rd = 18%) – 100.000 u.m. - Active sensibile (Rd = 20%) – 350.000 u.m. - Pasive sensibile (Rd = 16%) – 250.000 u.m. - Pasive cu dobândă fixă (Rd = 14%) – 200.000 u.m. Faţă de situaţia iniţială se prevede majorarea cu 20% a costurilor şi profitului bancar, pentru perioada următoare, când banca va proceda la majorarea ratei dobânzii pentru pasivele sensibile cu 3%. În aceste condiţii, rata dobânzii pentru activele sensibile va înregistra un nivel de: a) 22,87%; b) 21,65%; c) 16,96%; d) 23,29%.

15

60. Stabilitatea cursului de schimb a fost unul dintre principiile Sistemului Monetar Internaţional de la Bretton Woods. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la acest principiu este greşită: a) se bazează pe utilizarea etalonului aur – devize; b) se bazează pe practicarea cursurilor fixe; c) fiecare ţară trebuia să-şi stabilească pentru moneda proprie valoarea paritară în aur, USD sau DST; d) faţă de paritatea oficială cursurile de piaţă ale monedelor naţionale puteau varia cu o marjă de  1%. 61. Conform Acordului de la Maastricht, admiterea statelor în cea de-a treia etapă a Uniunii Europene şi Monetare a fost condiţionată de îndeplinirea unor criterii de convergenţă. Răspunsurile cuprind aceste criterii şi limitele în funcţie de care se apreciază respectarea acestora. Care dintre răspunsuri asociază corect un criteriu cu limita sa? a) rata inflaţiei – 3%; b) rata inflaţiei – 1,5%; c) deficitul bugetar – 3% din PIB; d) datoria publică – 2,25% din PIB. 62. În cadrul SME, moneda ECU a îndeplinit următoarele funcţii: 1 – monedă efectivă, în cadrul mecanismului de schimb al SME; 2 – mijloc de plată şi de schimb; 3 – bază de referinţă în mecanismul de intervenţie şi de credit; 4 – bază de calcul al parităţii celorlalte monede; 5 – instrument de reglare a soldurilor creditoare, între autorităţile monetare. Alegeţi varianta corectă: a) 1 + 2 + 4 + 5; b) 1 + 2 + 3 + 5; c) 2 + 3 + 4 + 5; d) 1 + 2 + 3 + 4. 63. Dacă o bancă deţine depozite în valoare de 650 mil u.m., rezerve la Banca Centrală de 80 mil. u.m., iar rata RMO trebuie să fie 18%, alegeţi varianta corectă a deficitului de rezerve obligatorii ale băncii: a) 570 mil. u.m.; b) 37 mil. u.m.; c) 18 mil.u.m.; d) 117 mil.u.m.. 64. Funcţia de creditare a băncii centrale constă în: a) acordarea de credite persoanelor fizice şi juridice; b) acordarea de credite persoanelor fizice, juridice şi băncilor comerciale; c) efectuarea de operaţiuni de refinanţare a băncilor comerciale şi operaţiuni de rescontare a titlurilor de credit şi a altor hârtii de valoare pe termen scurt; d) contractarea de credite de la agenţii economici şi populaţie. 65. Despre dobândă se fac următoarele afirmaţii: 1 – reprezintă remunerarea primită pentru încredinţarea capitalului spre utilizare altor persoane; 2 – are un nivel influenţat de productivitatea capitalului şi de lichiditate; 3 – între lichiditatea unui credit şi dobânda stabilită este o relaţie direct proporţională; 4 – dobânda reală presupune luarea în considerare a ratei nominale a dobânzii şi a ratei inflaţiei; 5 – nivelul său se apreciază cu ajutorul curbelor 16

de randament, care descriu relaţia dintre randamentul la data scadenţei şi numărul de ani ce itervin înaintea scadenţei, pentru titlurile cu venit variabil, la un moment dat; 6 – în cazul creditelor exprimate în monede compozite, dobânda se determină ca o medie aritmetică a dobânzilor specifice valutelor care intră în structura monedei compozite; 7 – dobânda real – negativă presupune o rată a inflaţiei mai mare decât rata nominală a dobânzii. Alegeţi varianta corectă de răspuns: a) 2 + 3 + 4 + 5; b) 1 + 2 + 4 + 7; c) 1 + 2 + 6 + 7; d) 2 + 4 + 5 + 7.

17

Răspunsuri MONEDĂ ŞI INSTITUŢII DE CREDIT Disciplinele: Monedă Instituţii de credit GRILA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

a

b ●

c

d

● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● 18

43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65

● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●

19

GESTIUNE BANCARĂ Autor: Mădălina Rădoi 1. Riscul de lichiditate al unei bănci constă în: a) probabilitateaca sistemele de calcul ale băncii să nu funcţioneze corect; b) sensibilitatea fluxului de numerar la schimbările ratelor de dobândă; c) criza de resurse lichide necesare unei bănci pentru acoperirea obligaţiilor de plată scadente; d) probabilitatea diminuării profitului net al băncii, ca urmare a variaţiei cursului valutar; 2. O bancă îşi obţine resursele la o rată a dobânzii de 8% în primul semestru, iar până la sfârşitul anului dobânda va creşte cu 1% trimestrial. Ţinând cont de faptul că rata inflaţiei este de 15%, iar pierderea băncii se concretizează în 5% creanţe litigioase recuperabile în proporţie de 60% şi 1,5% creanţe irecuperabile, să se stabilească rata dobânzii minime la operaţiunile active. a) 73,07% b) 32,41% c) 29,59% d) 30,49% 3. Se consideră următoarea situaţie bilanţieră a unei bănci: ACTIV SUME PASIV Numerar în casierie 300 Conturi curente Credite acordate administraţiei Depozite la termen 6.750 locale Credite ipotecare 18.450 Credite de refinanţare Credite acordate pe piaţa Fond de rezervă interbancară 11.250 Credite de consum 3.300 Capital Credite acordate industriei 35.250 Alte pasive Imobilizari 1.200 Rezerva minimă obligatorie 1.125 Alte active 185 TOTAL ACTIV 77.810 TOTAL PASIV

SUME 5.700 58.315 6.750 2.325 3.750 970

77.810

Ponderile activelor riscante sunt: 0% pentru finanţarea autorităţilor locale, 20% relaţiile cu băncile corespondente; 50% credite ipotecare, 100% alte credite. Să se stabilească cu cât se poate modifica nivelul fondurilor proprii astfel încât banca să întrunească minimul necesar. a) cresc cu 2.073 u.m b) scad cu 2.073 u.m. c) scad cu 2.037 u.m. d) cresc cu 2.037 u.m. 4. O bancă acordă 50 credite de tip A, în valoare de 5.000 lei fiecare. Valoarea garanţiei solicitate de bancă este 110% din volumul creditului. Din datele statistice ale băncii, rata de diminuare a garanţiei este de 10%, iar probabilitatea de a înregistra pierderi de 14%. 20

Pierderea probabilă a băncii este: a) 559 lei; b) 231 lei; c) 291 lei; d) 350 lei. 5. Se consideră următorul bilanţ: ACTIV Numerar în casierie Credite acordate administraţiei locale(3%) Credite ipotecare (5,25%) Credite acordate pe piaţa interbancară (7%) Credite de consum (5,5%) Credite acordate industriei (6,15%) Imobilizari Rezerva minimă obligatorie Alte active TOTAL ACTIV

SUME PASIV 200 Conturi curente(2,5%) 4.500 Depozite la termen (4,25%) 12.300 Credite de refinanţare (5%) Capital 7.500 2.200 Alte pasive 23.500 800 750 125 51.875 TOTAL PASIV

SUME 3.800 38.875 4.500 2.500 650

51.875

Nivelul cheltuielilor de funcţionare ale băncii sunt de 350 u.m., iar rata impozitului pe profit este de 16%. Să se indice valorile corecte ale indicatorilor Rata profitului (R P) şi Efect de pârghie (EP): a) RP = 11,87%; EP = 25,7 b) RP = 16,08%; EP = 20,75 c) RP = 20,75%; EP = 11,87 d) RP = 11,87%; EP = 20,75 6. Care dintre următoarele categorii de credit este corelată cu explicaţia corespunzătoare: a) Categoria A – performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot fi menţinute la acest nivel pe o perioadă îndelungată; b) Categoria E – în cazul în care performanţa financiară este scăzută şi cu o evidentă ciclicitate la intervale scurte de timp; c) Categoria D – în cazul în care performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar prezintă o tendinţă evidentă de înrăutăţire; d) Categoria B – în cazul în care performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot fi menţinute la acest nivel într-o perspectivă mai îndelungată. 7. Societatea bancară „A” are următoarea situaţie bilanţieră: ACTIV SUME PASIV Numerar 15.000 Depozite la vedere Rezerva minimă obligatorie 22.500 Depozite la termen Bonuri de tezaur 30.000 Certificate de depuneri Credite acordate 60.000 Fonduri proprii Imobilizari 15.000 TOTAL ACTIV 142.500 TOTAL PASIV

21

SUME 37.500 75.000 12.000 18.000 142.500

Situaţia ratelor de dobândă, pe grupe de active şi pasive, este următoarea: - Active sensibile la variaţia ratei de dobândă = 35%; - Active cu dobândă fixă = 23%; - Pasive sensibile la variaţia ratei dobânzii = 25% - Pasive cu dobândă fixă = 22% În condiţiile în care ponderea bonurilor de tezaur în totalul activelor creşte de la 30.000 u.m. la 31.500 u.m., reducându-se ponderea creditelor, variaţiile indicatorilor GAP, VND şi MB% sunt următoarele: a) GAP nu se modifică; VND scade cu 180 u.m.; MB% scade cu 1,60% b) GAP creşte cu 1.500 u.m.; VND scade cu 180 u.m.; MB% scade cu 0,16% c) GAP scade cu 1.500 u.m.; VND creşte cu 180 u.m.; MB% creşte cu 1,60% d) GAP scade cu 1.500 u.m.; VND scade cu 180 u.m.; MB% scade cu 0,16% 8. Managerul unei afaceri a identificat în activitatea sa trei categorii de riscuri:  Riscul A: cu o probabilitate de realizare de 1:10.000, pentru o pierdere de 5.000.000u.m.;  Riscul B: cu o probabilitate de realizare de 1:20.000, pentru o pierdere de 5.000.000u.m.;  Riscul C: cu o probabilitate de realizare de 1:5.000, pentru o pierdere de 1.000.000u.m.; Pentru administrarea riscului se propun 2 soluţii: S1 – reduce probabilitatea de realizare a riscurilor A şi C la 1:50.000, costul fiind de 300 u.m.; S2 – înjumătăţeşte valorile pierderilor probabile pentru toate riscurile, A, B şi C, costul fiind de 350 u.m. Soluţia adoptată de manager este: a) S1, cu un beneficiu de 280 u.m.; b) S1, cu un beneficiu de 155 u.m.; c) S2, cu un beneficiu de 125 u.m.; d) nu se adoptă nici una dintre soluţii, întrucât sunt prea scumpe şi nu se justifică. 9. Se consideră următoarea situaţie bilanţieră: ACTIV SUME PASIV SUME Numerar în casierie 550 Capital propriu 1.760 Credite comerciale preluate prin Depozite atrase (x%) 11.990 3.850 scontare (10%) Credite acordate industriei (13%) Împrumutuir de la Banca 660 5.280 Centrală (10%) Credite ipotecare (16%) 1.760 Împrumuturi interbancare (8%) 1.650 Credite de consum (18%) 1.100 Alte pasive 440 Rezerva minimă obligatorie (1%) 660 Portofoliul de titluri 2.090 Alte active 1.210 TOTAL ACTIV 16.500 TOTAL PASIV 16.500 Banca obţine venituri şi din comisioane, reprezentând 5% din nivelul veniturilor din dobânzi. Cheltuielile de funcţionare reprezintă 20% din nivelul capitalului propriu al băncii. Impozitul pe profit se determină pe baza unei cote de 16%.

22

Cât trebuie să fie rata de dobândă practicată la depozitele atrase de bancă, astfel încât banca să-şi asigure o rentabilitate financiară de 5%? a) 8,81%; b) 1,81%; c) 18,1%; d) 8,18%; 10. Situaţiile privind rezultatele financiare ale unei bănci prezintă următoarele informaţii:  Venituri din dobânzi şi comisioane = 14.490 u.m.  Cheltuieli privind dobânzile = 10.332 u.m.  Cheltuieli operaţionale = 1.680 u.m. Volumul total al activelor este de 168.000 u.m., iar capitalul este de 19.320 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%. Rata utilizării activelor aferentă societăţii bancare analizate este: a) 6,825%; b) 8,625%; c) 8,526%; d) 8,652%. 11. Indicele de lichiditate (IL) indică faptul că banca nu trebuie să facă transformare de scadenţe atunci când: a) IL = 1; b) IL < 1; c) IL > 1; d) IL > 3. 12. Riscul ratei dobânzii NU se calculează ca: a) (Active productive/Pasive purtătoare de dobândă)×100; b) (VND/Credite acordate)×100; c) (Marja absolută/Active fructificate)×100; d) (Credite restante/Total credite)×100 13. Pentru acoperirea riscului valutar, o bancă încheie un contract pe termen de 3 luni, în următoarele condiţii: - Rata dobânzii pentru USD pe 3 luni = 3,75%; - Rata dobânzii pentru lire sterline, pe 3 luni = 2,75%; - Rata de schimb la vedere liră/USD este 1£= 1,4165 USD Rata deschimb prevăzută în contract, calculată pe baza marjei la termen este: a) 1£= 1,4165 USD; b)1£= 1,413 USD; c) 1£= 1,42 USD; d)1£= 1 USD. 14. Factorii care determină nivelul ratei dobânzii sunt: a) raportul dintre cererea şi oferta de capital de împrumut; b) nivelul datoriei publice; c) productivitatea capitalului; d) riscul de nerambursare. Unul dintre factorii enumeraţi NU este corect.

23

15. Riscul de țară poate fi definit în mai multe moduri: a) incertitudinea care apare atunci când exista fonduri ce trebuie transferate în afara țării; b) evaluarea credibilității unei țări, în special, din punct de vedere al plății datoriei externe; c) măsurarea activelor totale ale sistemului bancar național în cadrul țării respective; d) posibilitatea ca un stat suveran să nu dorească sau să nu poată să-și onoreze angajamentele față de partenerii externi; e) debitorii dintr-o țară care au contractat un împrumut să nu fie în măsură sa-și onoreze angajamentele datorită unor factori independenți de voința sau capacitatea lor. Alegeți varianta care NU este corectă. 16. O bancă îşi obţine resursele la o rată a dobânzii de 10% în primul trimestru, iar până la sfârşitul anului dobânda va creşte cu 2% trimestrial.. Ţinând cont de faptul că rata inflaţiei este de 15%, iar pierderea băncii se concretizează în 5% creanţe litigioase recuperabile în proporţie de 60% şi 1,5% creanţe irecuperabile, să se stabilească rata dobânzii minime la operaţiunile active. a) 73,07% b) 32,41% c) 34,65% d) 40,95% 17. Se cunosc următoarele informaţii cu privire la activitatea bancară a Băncii Z: - venituri din dobânzi = 72.000 u.m. - alte venituri = 24.800 u.m. - rata utilizării activelor (RUA) = 12,5% - rata veniturilor din dobânzi (RVD) = 4,5% Activele valorificate reprezintă 80% din totalul activelor. În aceste condiţii, nivelul dobânzilor plătite de bancă este: a) 72.000 u.m.; b) 774.000 u.m.; c) 619.520 u.m.; d) 44.121,60 u.m.. 18. La nivelul unei bănci volumul total al activelor este de 45.000 u.m., fiind structurat, în funcţie de gradul de risc, astfel: Categoria I (risc 0%) = 5.400 u.m. Categoria II (risc 20%) = 8.400 u.m. Categoria III (risc 50%) = 17.400 u.m. Categoria IV (risc 100%) = 13.800 u.m. Capitalul băncii este de 1.830 u.m. Să se precizeze care dintre următoarele soluţii reprezintă nivelul capitalului adecvat pentru banca în cauză: a) 24.180 u.m.; b) 1.934,40 u.m.; c) 2.418 u.m.; d) 1.493,40 u.m.;

24

19. Depozitele la vedere pot reprezenta o sursă de creditare pentru bănci deoarece: a) din momentul efectuării dfepunerii numerarului până în momentul înscrierii în cont există o perioadă în care banii sunt la dispoziţia băncii; b) din momentul primirii mesajului interbancar până în momentul înscrierii încasărilor în cont banii nu sunt nici la plătitor, nici la destinatar, ci la dispoziţia băncii; c) întreprinderile dispun plăţi numai după confirmarea, de către bancă, a existenţei soldului şi astfel, banca se bucură pe deplin de sold până la solicitarea expresă a societăţii comerciale; d) pe ansamblul clientelei băncii se formează un sold minim permanent aflat la dispoziţia băncii. 20. SWAP-ul valutar reprezintă: a) o tranzacţie complexă, ce presupune combinarea a două opţiuni simple de vânzare – cumpărare de valută, realizate simultan, dar cu scadenţe diferite; b) un acord de a cumpăra sau de a vinde o sumă determinată dintr-o valută la un preţ stabilit în momentul încheierii contractului, dar cu executarea tranzacţiei la o dată viitoare; c) un contract încheiat între două părţi, privind cumpărarea sau vânzarea unei anumite sume dintr-o valută contra unei sume dintr-o altă valută, la o dată în viitor; d) o tranzacţie de vânzare – cumpărare de valute, la preţul spot al acestora. 21. Riscul de rată a dobânzii reprezintă: a) probabilitatea ca rentabilitatea sau valoarea operaţiunilor în devize ale unei bănci să se modifice, în funcţie de variaţia ratei de schimb a devizelor; b) probabilitatea ca banca să nu poată face faţă, la un moment dat, obligaţiilor sale de plată, cu activele pe care le deţine; c) riscul unei bănci de a înregistra pierderi ca urmare a nerambursării de către clienţi a creditelor contractate; d) probabilitatea ca rentabilitatea sau valoarea fondurilor proprii ale unei bănci să fie afectate ca urmare a variaţiei ratelor de dobândă; 22. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la riscul de schimb NU este adevărată: a) limitarea sa se poate realiza printr-un sistem de evidenţă care să permită înregistrarea imediată a operaţiunilor valutare, determinarea poziţiilor valutare individuale şi totale; b) poziţia valutară lungă apare în situaţia devansării creanţelor de totalul angajamentelor; c) totalul creanţelor valutare bancare este dat de suma soldurilor conturilor în valută din activul bilanţului, la care se adaugă creanţele în valută rezultate din tranzacţiile la vedere sau la termen încheiate de o societate bancară în nume şi în cont propriu; d) limitarea riscului de schimb se poate realiza prin stabilirea de plafoane pentru poziţia valutară, într-o anumită valută, cât şi pentru poziţia valutară globală.

25

23. O bancă prezintă următoarea situaţie a activelor şi pasivelor sale în funcţie de scadenţă: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Perioada

Pasive (mii u.m.) 48.000 64.000 86.000 58.000 20.000 24.000 15.000

1 – 7 zile 8 -30 zile 1 – 3 luni 3 – 6 luni 6 luni – 1 an 1 – 5 ani 5 – 10 ani

Active (mii u.m.) 42.000 50.000 54.000 42.000 24.000 63.000 40.000

Indicele de lichiditate calculat în funcţie de raportul mediu al perioadei de timp este: a) subunitar, şi presupune transformarea pasivelor pe termen scurt în active pe termen lung; b) subunitar, şi presupune transformarea pasivelor pe termen lung în active pe termen scurt; c) supraunitar, şi presupune transformarea pasivelor pe termen scurt în active pe termen lung; d) egal cu 1 şi nu implică transformare de scadenţe; 24. Alegeți varianta corectă în ceea ce privește poziția valutară individuală: a) poziție valutară scurtă (A < P) și cursul valutar crește rezultă o pierdere b) poziție valutară scurtă (A < P) și cursul valutar crește rezultă un câștig c) poziție valutară scurtă (A < P) și cursul valutar scade rezultă o pierdere d) poziție valutară lungă (A > P) și cursul valutar crește rezultă o pierdere e) poziție valutară lungă (A > P) și cursul valutar scade rezultă un câștig

25. La sfârşitul exerciţiului financiar, situaţia bilanţieră a unei bănci comerciale este următoarea: ACTIV Numerar în casierie Bonuri de tezaur (8%) Credite acordate economiei (15%) Imobilizări TOTAL ACTIV

SUME 1.200 15.000 38.000 25.800 80.000

PASIV Depozite la vedere (3%) Depozite la termen (9%) Banca Centrală (7%) Capital TOTAL PASIV

SUME 22.500 39.000 10.500 8.000 80.000

În urma derulării activităţii, banca a înregistrat un nivel al cheltuielilor operaţionale de 800 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%. În funcţie de aceste rezultate, se dau următoarele soluţii privind performanţele bancare: a) RPN= 14,37%; ROE= 12,39%; b) RPN= 12,39%; ROE= 14,37%; c) RPN= 1,437%; ROE= 1,239%; d) RPN=15% ; ROE=12% ;

26

26. Un client a cumpărat un utilaj în valoare de 50 mil. u.m., cu ajutorul unui credit bancar, banca preluând utilajul drept garanţie. Banca evaluează riscul acordării acestui credit ca fiind de 1%. Ştiind că rata de diminuare a garanţiei este de 15%, pierderea potenţială a băncii este : a) 42.500 u.m.; b) 75.000 u.m.; c) 45.200 u.m.; d) 15.000 u.m.. 27. Contractul Futures având drept activ supot un curs valutar reprezintă: a) o tranzacţie complexă, ce presupune combinarea a două opţiuni simple de vânzare – cumpărare de valută, realizate simultan, dar cu scadenţe diferite; b) un acord prin care vânzătorul acordă cumpărătorului dreptul, dar nu şi obligaţia, de a realiza o anumită tranzacţie valutară, în anumite condiţii de preţ şi valabilitate; c) sunt o intelegere intre un vanzator si un cumparator de a vinde/cumpara o cantitate standard de active cu livrarea in viitor la o data numita scadenta si la un pret negociat in momentul incheierii tranzactiei, totul in baza unor clauze standardizate. d) o tranzacţie de vânzare – cumpărare de valute, la preţul spot al acestora. 28. Norma Cooke, aplicabilă în domeniul reglementării prudenţiale, obligă băncile să asigure un raport minim între: a) fondurile proprii şi riscurile ponderate după natura lor; b) fondurile atrase şi riscurile ponderate după natura lor; c) provizioanele constituite şi riscurile ponderate după natura lor; d) depunerile la vedere şi riscurile ponderate după natura lor. 29. Riscul operațional este : a) un risc complex care este dat de: riscul de sistem, fraudă, riscul strategic și riscul legislativ; b) un risc cauzat de totalitatea operațiilor de calcul a celorlalte riscuri; c) este un risc care poate produce pierderi înseamnate băncilor implicate d) incapacitatea pe termen lung a societății bancare de a satisface angajamentele de plati e) un risc care apare ca urmare a dezechilibrului pe scadențe,între activele și pasivele bancare, a politicii de dobânzi, precum și a neîndeplinirii contractului de credit de către client. 29. Un credit acordat unui agent economic cu performanţe financiare satisfăcătoare, dar cu tendinţă de înrăutăţire şi cu serviciul datoriei slab este un credit: a) Standard; b) În observaţie; c) Substandard; d) Îndoielnic.

27

30. Un credit acordat unui agent economic cu performanţe financiare satisfăcătoare, dar cu tendinţă de înrăutăţire şi cu serviciul datoriei slab necesită constituirea unui provizion specific de risc în proporţie de: a) 100%; b) 10%; c) 20%; d) 50%. 31. O bancă prezintă următoarea situaţie a activelor lichide şi pasivelor imediate, structurate în funcţie de scadenţa lor: Nr. crt. 1 2 3 4

Perioada 1 – 8 mai 9 – 16 mai 17 – 25 mai 26 – 31 mai

Active lichide 125.000 118.000 122.000 123.000

Pasive imediate 123.000 120.000 119.000 121.000

Poziţia lichidităţii pune în evidenţă următoarea situaţie: a) înregistrarea unui excedent de lichiditate de 2.000 u.m. în intervalul 9 – 16 mai, pentru care trebuie găsite modalităţi de plasament; b) înregistrarea unui deficit de lichiditate de 2.000 u.m. în intervalul 1 – 8 mai pentru care trebuie identificate resurse de acoperire; c) înregistrarea unui excedent de lichiditate în intervalul 1 – 8 mai, care trebuie plasat pe piaţa interbancară, cu scadenţă în intervalul 9 – 16 mai; d) înregistrarea de deficite de lichiditate în intervalele 9 – 16 mai şi 17 – 25 mai, pentru care trebuie identificate resurse de acoperire. 32. O bancă vinde următoarele credite: Creditul

Valoarea creditului

Nr. de credite acordate

Credite cu pierdere

Rata de diminuare a garanţiei

A B C

10.000 20.000 30.000

111 130 100

16 14 4

15% 13% 16%

Ştiind că valoarea garanţiei este 110% din valoarea creditului, pierderea probabilă înregistrată de bancă pentru fiecare credit este: a) A = 91,20 u.m.; B = 96,39 u.m.; C = 92,62 u.m.; b) A = 93,69 u.m.; B = 92,62 u.m.; C = 91,20 u.m.; c) A = 96,39 u.m.; B = 91,20 u.m.; C = 92,62 u.m.; d) A = 93,69 u.m.; B = 91,20 u.m.; C = 92,62 u.m.. 33. Riscul de contrapartidă se manifestă sub următoarele forme: a) eroare în sistemul informatic, eroare în back – office, fraudă; b) riscul nerespectării obligaţiilor contractuale din partea debitorului; c) riscul de translaţie – consolidare; d) riscul de a înregistra pierderi rezultate din diferenţele de maturitate între activele şi pasivele cu rată de dobândă fixă.

28

34. Soldurile intermediare de gestiune: Produs Net Bancar (PNB) şi Rezultat Brut din Exploatare (RBE) se determină pe baza următoarelor elemente din contul de rezultate: 1 – venituri şi cheltuieli din exploatarea bancară; 2 – cheltuieli generale; 3 – provizioane pentru riscuri bancare; 4 – rezultate din reevaluările imobilizărilor financiare; 5 – rezultate excepţionale. NU se iau în considerare următoarele componente: a) 3 + 4 + 5; b) 1 + 2 + 3; c) 1 + 4 + 5; d) 2 + 4 + 5.

29

Răspunsuri GESTIUNE BANCARĂ

Disciplina: Gestiune bancară GRILA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

a

b

c ●

d 

● ● ● ●  ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●  ● ● ● ● ● ●  ● ● ● ● ● ●

30

PRODUSE ŞI SERVICII BANCARE Autor: Mădălina Rădoi 1. Funcţiile băncii centrale sunt: a) Funcţia de emisiune; b) Funcţia de bancă a statului; c) Funcţia de supraveghere, reglementare şi control; d) Funcţia de gestionare a mijloacelor de plată, asigurând transformarea scadenţelor, ratelor de dobândă şi riscurilor. Una dintre aceste funcţii NU este caracteristică băncii centrale. 2. Creditul de licitaţie reprezintă principala formă de refianţare acordată de banca centrală băncilor comerciale, având următoarele caracteristici: a) se acordă pe o perioadă de maxim 15 zile calendaristice şi este garantat cu titluri de stat şi alte hârtii de valoare acceptate de banca centrală; b) se acordă pe maxim 15 zile şi este garantat cu efecte de comerţ şi alte hârtii de valoare acceptate de banca centrală; c) este acordat pe termen de 24 de ore, în limita unui plafon egal cu 75% din nivelul fondurilor proprii ale băncii; d) este acordat pe o perioadă de 15 zile, acordarea sa fiind condiţionată de elaborarea unui program de redresare financiară, agreat de banca centrală. 3. La data de 23 februarie se aduce pentru scontare un efect de comerţ cu valoare nominală de 10.000 u.m., a cărui scadenţă este peste 3 luni, în condiţiile unei taxe a scontului de 15%. Comisionul de acceptare a operaţiunii este de 0,6%, comisionul fix pe efect este 12 u.m., iar taxa de comision fix este 20%. (Luna este considerată de 30 de zile). Valoarea AGIO este: a) 375 u.m.; b) 390 u.m.; c) 29,4 u.m.; d) 404,4 u.m. 4. Banca centrală a unui stat are următoarele atribuţii: 1) participarea, în numele statului, la tratativele şi negocierile externe în probleme financiare, monetare şi de plăţi; 2) încheierea, în numele statului, în contul şi din dispoziţia acestuia, a acordurilor de clearing şi de plăţi; 3) asigurarea derulării normale a plăţilor între băncile comerciale; 4) încheierea unor acorduri privind împrumuturi pe termen scurt cu alte bănci centrale; 5) implicarea directă în managementul băncilor comerciale; 6) reglementarea circuitului instrumentelor de plată; 7) gestionarea disponibilităţilor lichide ale băncilor comerciale, constituite în conturi deschise la banca centrală. Care dintre acestea evidenţiază funcţia băncii centrale de bancă a băncilor? a) 2, 4, 5 b) 3, 6, 7 c) 3, 4, 5 d) 3, 4, 6

31

5. Bilanţul unei bănci comerciale se prezintă astfel: ACTIVE Rezerva minimă obligatorie Bonuri de tezaur Credite acordate economiei Alte active TOTAL ACTIVE

SUME PASIVE 116.000 Depozite la vedere în monedă naţională 275.000 Depozite la vedere în valută 875.000 Depozite la termen 34.000 Conturi de economie Capital Alte pasive 1.300.000 TOTAL PASIVE

SUME 125.000 75.000 585.000 375.000 100.000 40.000 1.300.000

Să se stabilească efectul generat asupra potenţialului de creditare al băncii, în condiţiile în care banca centrală decide renunţarea la rata unică a rezervelor minime obligatorii (în situaţia iniţială) şi aplicarea unor rate duale ale rezervei minime obligatorii, rate diferenţiate în funcţie de scadenţa disponibilităţilor atrase (13% şi respectiv, 10%), în acelaşi timp banca majorând portofoliul de bonuri de tezaur cu 5.000 u.m. a) scade cu 33.000 u.m.; b) scade cu 11.000 u.m.; c) creşte cu 33.000 u.m.; d) creşte cu 10.500 u.m. 6. O societate comercială are contul deschis la Banca X. La începutul lunii martie (01.03), soldul contului este creditor, de 5.400 u.m. Pe parcursul lunii martie, prin contul curent societatea derulează următoarele operațiuni: 1 martie – se depune numerar din casieria societății – 1.020 u.m. 2 martie – plata furnizorului de energie electrică – 2.100 u.m. 3 martie – încasarea cecurilor din compensare – 4.200 u.m. 6 martie – plata furnizorului de materii prime – 10.500 u.m. 7 martie – banca virează în contul curent al societății comerciale prima tranșă dintr-un credit – 4.200 u.m. 12 martie – plata salariilor 3.600 u.m. 17 martie – se depune numerar din casieria societății –2.100 u.m. 20 martie – plata dividendelor pentru anul financiar anterior –3.000 u.m 22 martie – încasarea cecurilor din compensare – 5.100 u.m. Rata de dobânda pentru sumele debitoare este de 5 %, iar rata de dobânda pentru sumele creditoare 4%. Să se stabilească cu cât se modifică soldul final al contului la sfârșitul lunii martie (31.03) față de începutul lunii (01.03), în condițiile în care înregistrarea în cont se face pe baza metodei în scară (hamburgheză). a) crește cu 2.593,96 u.m.; b) scade cu 2.572,94 u.m.; c) scade cu 2.593,96 u.m.; d) crește cu 2.806, 40 u.m;. 7. Dobânda aferentă unui credit bancar, în sumă de 20 mil. u.m., în condiţiile unei rate a dobânzii de 15%, rambursabil la scadenţă, peste 3 ani, reprezintă: a) 30,4175 mil. u.m.; b) 10,41 mil. u.m.; 32

c) 15,208 mil. u.m.; d) 6 mil. u.m. 8. Un debitor obţine pentru 1 an un credit în valoare de 500.000 u.m., la o rată nominală a dobânzii de 30%, în condiţiile unie rate anuale a inflaţiei de 23%. Dobânda în termeni reali este: a) 150.000 u.m.; b) 28.455 u.m.; c) 158.400 u.m.; d) 9.018,5 u.m.. 9. O societate comercială are contul deschis la Banca X. La începutul lunii martie (01.03), soldul contului este debitor, de 1.200 u.m. Pe parcursul lunii martie, prin contul curent societatea derulează următoarele operațiuni: 1 martie – se depune numerar din casieria societății – 1.020 u.m. 2 martie – plata furnizorului de energie electrică – 2.100 u.m. 3 martie – încasarea cecurilor din compensare – 4.200 u.m. 6 martie – plata furnizorului de materii prime – 1.500 u.m. 7 martie – banca virează în contul curent al societății comerciale prima tranșă dintr-un credit – 4.200 u.m. 12 martie – plata salariilor 6.820 u.m. 17 martie – se depune numerar din casieria societății – 2.100 u.m. 20 martie – plata dividendelor pentru anul financiar anterior – 3.000 u.m. 22 martie – încasarea cecurilor din compensare – 5.100 u.m. Rata de dobânda practicată de banca pentru operațiunile la contul curent este de 10 %. Să se stabilească soldul final al contului la sfârșitul lunii martie (31.03) și natura acestuia, în condițiile în care înregistrarea în cont se face pe baza metodei în scară (hamburgheză). a) b) c) d)

2.017,59 - creditor; 3.217,59 - debitor; 3.217,59 - creditor; 4.417,59 - creditor.

10. O persoană juridică depune pe o perioadă de 30 de zile un capital de 6.000 u.m., cu o rată a dobânzii de 5% pe an. Dacă rata dobânzii se modifică în a treia zi a depozitului, majorându-se la 5,5%, pierderea suportată de client ca urmare a deciziei sale este: a) 25 u.m.; b) 2,5 u.m.; c) 2,25 u.m.; d) 22,5 u.m.. 11. Sistemul rezervelor minime obligatorii: a) determină un transfer de resurse de la banca centrală la băncile comerciale; b) asigură o lichiditate redusa băncilor comerciale; c) nu influenţează posibilitatea de creditare a economiei naţionale; d) prin modificarea cuantumului ratei rezervei nu influenţează raportul dintre volumul depozitelor şi volumul creditului ce se poate acorda de către banca comercială;

33

12. La începutul anului, timp de 15 ani, se plasează câte 5.000 u.m. într-un depozit bancar, cu o rată a dobânzii de 7,5% pe an. Valoarea finală a sumei, determinată pe baza formulei dobânzii compuse este: a) 140.448,75 u.m.; b) 14.038, 62 u.m.; c) 140.836,2 u.m.; d) 143.086,2 u.m. 13. Operaţiunile la piaţa liberă constau în: a) efectuarea de către banca centrală de vânzări şi cumpărări de titluri de credit sau alte hârtii de valoare, în scopul corectării evoluţiei lichidităţilor, creditului şi a dobânzii; b) realizarea de către banca centrală a unor operaţiuni de creditare a băncilor comerciale; c) achiziţionarea de către banca centrală a unor titluri de valoare sau de credit, în scop pur speculativ; d) operaţiuni de vânzare cumpărare de valută. 14. Criteriile de apreciere a independenţei politice a Băncii Centrale sunt: e) numirea guvernatorului de către Guvern şi Parlament; f) formularea politicii de credit şi de schimb valutar exclusiv de către Banca Centrală; g) supravegherea activităţii bancare numai de către Guvern; h) lipsa membrilor Guvernului din Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale; Unul dintre aceste criterii NU este corect. 15. Metoda în scară presupune: a) calculul dobânzii, separat pentru operaţiunile din debit şi pentru cele din credit, ţinând cont de numărul de zile rămase de la fiecare operaţiune până la scadenţă; b) calculul dobânzii cu aceeaşi rată de dobândă (dobândă reciprocă), atât pentru operaţiunile debitoare, cât şi pentru cele creditoare, ţinând cont de numărul de zile rămase de la fiecare operaţiune până la scadenţă; c) calculul numerelor de dobândă, în funcţie de numărul de zile rămase până la scadenţă; d) aranjarea în ordine cronologică a operaţiunilor din credit şi din debit şi stabilirea unui sold parţial pentru intervalul de timp dintre două operaţiuni consecutive. 16. Taxa oficială a scontului reprezintă: a) dobânda percepută de banca de emisiune pentru rezerva minimă obligatorie a băncilor comerciale; b) dobânda pentru creditele acordate de băncile comerciale în cadrul operaţiunilor de scontare; c) dobânda pentru creditele acordate de banca de emisiune agenţilor economici în cadrul operaţiunilor de scontare; d) dobânda pentru creditele acordate de banca de emisiune în cadrul operaţiunilor de rescontare.

34

17. Se consideră următoarea situaţie bilanţieră: ACTIV Numerar în casierie Rezerva minimă obligatorie Bonuri de tezaur Credite acordate economiei Imobilizări Alte active TOTAL ACTIV

SUME 50 1.550 450 17.105 1.200 145 20.500

PASIV Depozite Credite de refinanţare Capital social Fond de rezervă Alte pasive TOTAL PASIV

SUME 15.500 3.475 300 225 1.000 20.500

Să se stabilească cu cât trebuie să se modifice rata rezervei minime obligatorii în condiţiile în care iniţial rata rezervei minime obligatorii era de 10%, banca comercială vizată cumpărând bonuri de tezaur de la banca centrală în valoare de 125, nivelul creditelor acordate economiei reducându-se la 16.000. a) creşte cu 6,13%; b) creşte cu 6%; c) scade cu 6,13%; d) creşte cu 3,62%. 18. Prin intermediul rescontării: a) societăţile comerciale au posibilitatea să reintre în posesia efectelor comerciale scontate anterior; b) Banca Centrală îşi asigură refinanţarea prin intermediul băncilor comerciale; c) băncile comerciale îşi procură resurse; d) băncile comerciale îşi plasează resursele. 19. Funcţia de creditare a băncii centrale constă în: e) acordarea de credite persoanelor fizice şi juridice; f) acordarea de credite persoanelor fizice, juridice şi băncilor comerciale; g) efectuarea de operaţiuni de rescontare a titlurilor de credit şi a altor hârtii de valoare pe termen scurt; h) efectuarea de operaţiuni de refinanţare a băncilor comerciale şi operaţiuni de rescontare a titlurilor de credit şi a altor hârtii de valoare pe termen scurt. 20. Scontarea, ca formă de bază a operaţiunilor cambiale efectuate de băncile comerciale, constă în: a) primirea în gaj de către bancă a unei cambii, înainte de scadenţă; b) gajarea la banca de emisiune a unei cambii, înainte de scadenţă; c) cumpărarea de către bancă a unei cambii înainte de scadenţă; d) vânzarea de către bancă a unei cambii, înainte de scadenţă. 21. Banca comercială „X” înregistrează următoarele date previzionate: Nr. de operaţiuni comisionate Venituri din comisioane Venituri din dobânzi Alte venituri 35

11.120 240.000 900.143 143.000

Valoarea comisionului mediu pe operaţiune este: a) 80,95 u.m.; b) 102,53 u.m.; c) 115,39 u.m.; d) 21,58 u.m. 22. Funcţiile îndeplinite de băncile comerciale sunt: 1 – constituirea de resurse financiare prin atragerea resurselor financiare temporar disponibile; 2 – emiterea de titluri negociabile; 3 – funcţia de centru valutar; 4 – emiterea şi punerea în circulaţie de monedă de hârtie şi monedă divizionară; 5 – deţinerea de informaţii şi ţinerea de evidenţe certe asupra mişcărilor de fonduri şi valute. a) 1 + 2 + 3 + 4 +5; b) 1 + 2 + 5; c) 1 + 2 + 4 + 5; d) 3 + 4. 23. În condiţiile în care dobânda anuală compusă este de 16%, rezultă o rată de dobândă trimestrială de: a) 4%; b) 7,7%; c) 1,07%; d) 3,78%. 24. Prin operaţiuni de refinanţare, banca centrală oferă lichidităţi societăţilor bancare, cu respectarea condiţiilor de politică monetară. Pentru care dintre creditele de refinanţare, banca centrală stabileşte un plafon maxim pentru întregul sistem bancar? a) Creditul structural; b) Creditul de licitaţie; c) Creditul special; d) Creditul lombard. 25. Băncile comerciale realizează următoarele operaţiuni: 1 – împrumut pe gaj de efecte comerciale; 2 – pensiunea; 3 – girarea; 4 – avalizarea; 5 – prescripţia; 6 – scontarea. Alegeţi varianta care cuprinde doar operaţiuni de crediatare a creanţelor efectuate de băncile comerciale. a) 1 + 2 + 3 + 4 + 6; b) 1 + 2 + 5; c) 1 + 2; d) 1 + 6. 26. Rata rezervei minime obligatorii este utilizată ca instrument de acţiune asupra lichidităţii bancare. Una dintre variantele următoare este greşită: a) rata rezervei minime obligatorii influenţează costul resurselor bancare, întrucât ea poate afecta capacitatea de creditare a băncilor; b) rezervele permit creşterea capitalurilor proprii ale băncii înr-o manieră neinflaţionistă; c) acţiunea ratei rezervei minime obligatorii asupra lichidităţii băncii are un suport previzional, compensând neregulile altor factori care influenţează trezoreria băncii;

36

d)

rezervele obligatorii acţionează asupra costului creditului, fără a modifica rata dobânzii pe piaţa monetară.

27. Alegeţi dintre următoarele variante de depozite, tipul de depozit din care clientul poate retrage fonduri cu condiţia înştiinţării băncii despre această intenţie, într-un anumit termen, prevăzut în contractul încheiat cu banca în momentul constituirii depozitului. a) conturi curente; b) depozite la vedere; c) depozite cu preaviz; d) depozite la termen. 28. Prin operaţiuni de refinanţare, banca centrală oferă lichidităţi băncilor, cu respectarea condiţiilor de politică monetară. Alegeţi dintre următoarele credite varianta care desemnează o refinanţare excepţională acordată de banca centrală băncilor comerciale aflate în criză de lichiditate: a) creditul structural; b) creditul special; c) creditul de licitaţie; d) creditul overdraft. 29. Care dintre următoarele instrumente de politică monetară utilizate de BNR nu este corect? a) pensiuni cu titluri de stat; b) swap valutar; c) atragerea de depozite de la bănci; d) emiterea de bonuri de tezaur. 30. Politica normelor rezervei minime obligatorii îmbracă mai multe forme. Care dintre următoarele variante de răspuns desemnează una dintre aceste forme? a) Coeficientul Cooke; b) norma prudenţialităţii; c) norma solvabilităţii; d) norma lichidităţii.

37

Răspunsuri PRODUSE ŞI SERVICII BANCARE GRILA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

a

b

c

d ●

● ● ● ●  ● ●  ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●

38

FINANŢE PUBLICE Autor: Emilia Stoica 1. Când coeficientul de elasticitate al cheltuielilor publice aferente unui sector de activitate faţă de variaţia produsului intern brut este supraunitar, înseamnă că politica bugetară urmăreşte: a) să găsească alte surse de finanţare decât cele publice pentru acest sector b) să promoveze metode şi tehnici moderne de alocare a fondurilor extrabugetare c) să diminueze implicarea statului în sectorul respectiv d) să susţină activitatea sectorului respectiv 2. Serviciul datoriei publice reprezintă: a) mărimea ratelor anuale de rambursat, a dobânzii şi celorlalte cheltuieli aferente lor, legate de datoria publică; b) mărimea ratelor anuale de rambursat şi a dobânzii la împrumuturile externe; c) mărimea ratelor anuale de rambursat în contul datorie publice; d) mărimea absolută a datoriei publice a unei ţări 3. Trezoreria generală a statului nu cuprinde următoarele operaţii de încasări şi plăţi care privesc: a) veniturile şi cheltuielile bugetului statului, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale; b) datoria publică internă şi plata serviciului datoriei publice interne; c) veniturile şi cheltuielile sectorului privat; d) datoria publică externă şi plata serviciului datoriei publice externe; 4. Factorii care influenţează creşterea cheltuielilor publice sunt: a) factori demografici, factori economici, factori sociali, urbanizarea, factori militari, factori de ordin istoric, factori politici, elasticitatea cheltuielilor publice faţă de PIB; b) factori demografici, factori economici, factori sociali, urbanizarea, factori militari, factori de ordin istoric, factori politici, modificarea structurii cheltuielilor publice; c) factori demografici, factori economici, factori sociali, urbanizarea, factori militari, factori de ordin istoric, factori politici, modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor; d) factori demografici, factori economici, factori sociali, urbanizarea, factori militari, factori de ordin istoric, factori politici. 5. Criteriul economic de clasificare a cheltuielilor publice pune în evidenţã: a) natura economicã a cheltuielilor publice b) performanţa economicã internã c) performanţa financiarã a sectorului real d) destinaţia alocãrilor bugetare 6. În conformitate cu Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, responsabilitatea elaborării strategiei în domeniul investiţiilor publice revine: a) Guvernului; b) ordonatorilor principali de credite; c) Ministerului Finanţelor; 39

d) consiliului judeţean. 7. Din ce sunt formate veniturile proprii ale bugetelor locale: a) impozitele şi taxele locale b) impozitele şi taxele locale + sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat c) impozitele şi taxele locale + cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat d) impozitele şi taxele locale + transferuri de la bugetul de stat 8. Sistemul de gestiune presupune: a) încheierea automată a bugetului la sfârşitul anului bugetar, iar în contul de încheiere a exerciţiului bugetar respectiv se înscriu toate cheltuielile şi toate veniturile prevăzute; b) încheierea bugetului la sfârşitul anului calendaristic care coincide cu anul bugetar, cu înscrierea în contul de încheiere a exerciţiului numai a cheltuielilor angajate, dar neefectuate şi a veniturilor neîncasate; c) prelungirea cu maximum 2 săptămâni a exerciţiului bugetar pentru efectuarea cheltuielilor angajate şi încasarea veniturilor restante; d) închiderea automată a bugetului cu înscrierea în contul de încheiere a exerciţiului bugetar, respectiv numai a cheltuielilor efectuate şi a veniturilor încasate. 9. Pentru finanţarea deficitului bugetar, se utilizeazã urmãtoarele surse: a) veniturile bugetare curente, împrumuturi interne şi externe; b) resursele financiare ale Bãncii Naţionale; c) prelevãri din veniturile bugetelor fondurilor speciale; d) veniturile curente ale bugetelor locale. 10. Datoria publică localã a unei unitãţi administrativ-teritoriale trebuie sã fie: a) mai micã decât veniturile încasate din impozite şi taxe locale; b) mai micã, cel mult egalã cu 30% din veniturile proprii ale bugetului local; c) mai micã, cel mult egalã cu 50% din totalul veniturilor bugetului local; d) mai micã, cel mult egalã cu 20% din veniturile proprii ale bugetului judeţean. 11. Avantajul creanţelor în cont, ca formă de realizare a împrumutului public, constau în: a) se negociază pe o piaţă extrabursieră, fără altă formalitate; b) gestiunea împrumutului este facilitată de lipsa intermediarului; c) împrumutul se adresează unui număr mare de creditori, pentru sume mici, uşor accesibile; d) nu necesită cheltuieli pentru confecţionarea înscrisului. 12. Care din fondurile de mai jos nu se cuprind în bugetul general consolidat al României? a) fondul valutar al Băncii Naţionale a României; b) bugetul asigurărilor sociale de stat; c) fondurile speciale în afara bugetului de stat; d) bugetul de stat; 13. Care este rolul Comisiei Europene: a) stabileşte reglementãrile care conduc activitatea bugetarã în Uniunea Europeanã; b) exrcitã controlul asupra cheltuielilor bugetare; c) aprobã bugetul Uniunii Europene; d) este autoritate executivã în Uniunea Europeanã. 40

14. Efectele aplicãrii metodelor de evitare a dublei impuneri internaţionale sunt: a) creşterea veniturilor fiscale; b) scãderea apãsãrii fiscale asupra veniturilor realizate de un contribuabil în state diferite; c) amplificarea relaţiilor financiare şi de credit dintre ţări; d) atragerea de investiţii străine. 15. Cine răspunde în faţa Parlamentului României pentru executarea legii bugetului de stat: a) guvernatorul Băncii Naţionale a României; b) Guvernul; c) preşedintele Curţii de Conturi; d) ministerul finanţelor; 16. Precizaţi care dintre criteriile de mai jos stă la baza impunerii veniturilor sau averilor, în cazul dublei impuneri internaţionale: a) criteriul formei de organizare a activităţii agentului economic; b) criteriul departamental; c) criteriul destinaţiei veniturilor; d) criteriul naţionalităţii. 17. Ce acte şi fapte sunt interzise ordonatorilor de credite? a) folosirea sumelor primite de la bugetul de stat şi de la celelalte bugete; b) asigurarea integrităţii bunurilor ce le-au fost încredinţate; c) schimbarea destinaţiei creditelor bugetare şi angajarea de cheltuieli fără bază legală; d) utilizarea creditelor bugetare în conformitate cu prevederile legii bugetare anuale; 18. Care dintre metodele de mai jos nu se utilizează pentru evitarea dublei impuneri internaţionale: a) amortizarea financiară; b) exonerarea totală; c) exonerarea progresivă; d) impunerea totală; 19. Impozitele indirecte sunt: a) TVA, accizele, impozitul pe venit; b) TVA, accizele, impozitele reale; c) TVA, accizele, impozitele locale; d) TVA, accizele, taxele vamale. 20. Care din următoarele acte nu este titlu de creanţă fiscală: a) declaraţia vamală b) declaraţia de impunere a impozitului pe venit c) statul de salarii; d) procesul verbal de impunere 21. Taxa pe valoarea adăugată deductibilă este egală cu taxa pe valoarea adăugată de dedus când: a) pro-rata este egală cu 100%; b) societatea înregistrează taxa pe valoarea adăugată de rambursat din luna precedentă; 41

c) taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mică; d) taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mare; 22. Care dintre metodele de evitare a dublei impuneri internaţionale asigură contribuabilului cea mai mare degrevare fiscală: a) inexistenţa convenţiei fiscale; b) metoda creditării ordinare; c) metoda creditării totale; d) metoda scutirii totale. 23. Instituţii financiare internaţionale din grupul Bãncii Mondiale sunt: a) Banca Internaţionalã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Asociaţia pentru Dezvoltare Internaţionalã, Fondul Monetar Internaţional b) Banca Internaţionalã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Asociaţia pentru Dezvoltare Internaţionalã, Banca Reglementelor Internaţionale c) Banca Internaţionalã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Asociaţia pentru Dezvoltare Internaţionalã, Banca Interamericanã de Dezvoltare d) Banca Internaţionalã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Asociaţia pentru Dezvoltare Internaţionalã, Corporaţia Financiarã Internaţionalã, Agenţia de Garanţii Investiţionale Multilaterale. 24. Cadrul instituţional de implementare a fondurilor comunitare cuprinde: a) Guvernul, autoritãţile de management, autoritãţile de control; b) autoritãţile de management, organismele de intermediere, Autoritatea de certificare şi de platã, beneficiari finali; c) autoritãţile de management, autoritãţile publice locale, trezoreria publicã; d) autoritãţile publice centrale şi locale, trezoreria publicã 25. Din punct de vedere al modului de percepere taxele vamale pot fi: a) taxe vamale cu caracter fiscal sau taxe vamale cu caracter protecţionist b) taxe vamale de import, taxe vamale de export, taxe vamale de tranzit c) ad valorem, specifice, mixte; d) taxe autonome, taxe convenţionale 26. Impozitul pe profit nu se aplică, conform Codului fiscal: a) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; b) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate; c) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din(sau în legătura cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzare/cesionare titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; d) trezoreriei statului; 27. Printre elementele impozitului se numără: a) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cotele de impunere, asieta, termenele de plată etc.; b) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cotele de impunere, asieta, termenele de plată, impozitul pe clădiri;

42

c) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cotele de impunere, asieta, termenele de plată, contribuţii privind securitatea socială; d) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cotele de impunere, asieta, termenele de plată, taxe de consumaţie; 28. Răspunderea pentru calculul impozitului pe profit revine: a) contribuabililor şi organelor fiscale b) organelor fiscale c) Gărzii Financiare d) fiecărui contribuabil în parte 29. Acciza este: a) un impozit pe capitalul mobiliar sau bănesc b) un impozit direct c) taxă specifică de consumaţie d) un impozit pe veniturile persoanelor fizice 30. În teoria intervenţionistã elaboratã de J.M.Keynes este preconizatã: a) intervenţia autoritãţilor publice prin restricţionarea cheltuielilor; b) intervenţia directã a autoritãţilor publice prin introducerea de taxe vamale punitive; c) intervenţia indirectã a autoritãţilor publice prin operaţiuni succesive de privatizare şi renaţionalizare; d) intervenţia directã a Statului în economie prin aşa numitul „efect multiplicator”. 31. Responsabilitatea exclusivă în ceea ce priveşte administrarea datoriei publice, în conformitate cu OUG nr.64/2007 privind datoria publică, revine: a) Ministerului Economiei şi Finanţelor; b) Parlamentului; c) Băncii Naţionale a României; d) Ministerului Afacerilor Externe. 32. Taxele vamale ad-valorem: a) se aplică sub formă de cotă procentuală la valoarea în vamă; b) se aplică preţului unitar extern, transformat la cursul de schimb comunicat de B.N.R.; c) se aplică valorii în vamă, la care se adaugă cheltuielile de transport pe parcurs extern; d) reprezintă un impozit cu caracter protecţionist; 33. Valoarea în vamă în cazul bunurilor importate se determină pe baza următoarelor elemente: a) preţul extern al mărfii şi cheltuielile conexe parcursului extern, în cazul în care nu sunt cuprinse în acesta. b) preţul extern al mărfii, taxa vamală, comisionul vamal, acciza şi taxa pe valoarea adăugată; c) taxa vamală, comisionul vamal, acciza şi taxa pe valoarea adăugată; d) preţul extern al mărfii, cheltuielile conexe parcursului extern, în cazul în care nu sunt cuprinse în acesta, şi comisionul vamal; 34. În legea bugetară se prevede că: a) poate fi depăşit numai nivelul cheltuielilor pentru apărare şi ordine publică b) nivelul cheltuielilor bugetare reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite 43

c) nivelul cheltuielilor bugetelor locale poate fi depăşit d) nivelul cheltuielilor bugetare aprobat poate fi depăşit la cheltuieli pentru acţiuni socialculturale 35. Cheltuielile publice pentru obiective şi acţiuni economice nu se prezintă sub forma: a) primelor de export b) ajutoarelor financiare indirecte c) ajutoarelor sociale d) subvenţiilor economice pentru activităţi interne 36. Se cunosc următoarele informaţii despre statul "X": Nr. crt. 1. 2. 3.

Indicatori

U.M.

Anul N-3

Anul N+3

Cheltuielile bugetului de stat u.m. 3.805 5.920 Cheltuielile bugetelor locale u.m. 1.700 2.800 Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de u.m. ? ? stat 4. Transferuri între bugete u.m. 300 644 5. Cheltuielile bugetului general consolidat u.m. 6.140 9.522 6. Indicele preţurilor constante, anul N=100% % 88 111 7. Produsul Intern Brut u.m. 10.280 14.800 Să se determine pentru statul "X" elasticitatea cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat faţă de Produsul Intern Brut (e). a) e = 0,458 b) e = 1,547 c) e = 1,897 d) e = 1,243 e) e = 4,255 37. Se dau următoarele date: Indicatori Veniturile bugetului de stat Veniturile bugetelor locale Veniturile bugetului asigurărilor sociale Veniturile populaţiei cursul de schimb populaţie Să se determine: A) totalul veniturilor B) veniturile bugetului de statului: USD: 1) 661 mld u.m.; 1) 125,7 mld USD; 2) 772 mld u.m.; 2) 102,8 mld USD: 3) 557 mld u.m.; 3) 112,8 mld USD; a) A1, B1, C3; b) A2, B1, C2; c) A1, B2, C1; d) A2, B3, C1; 44

u.m. mld u.m. mld u.m. mld u.m. mld u.m. 1USD = 2,5 u.m. mil loc

valoare 257 189 215 111 15

stat în C) veniturile statului / loc: 1) 44066,66 u.m. 2) 51466,66 u.m.; 3) 37133,33 u.m.

38. Se dau următoarele date: Indicatori Veniturile bugetului de stat Veniturile bugetelor locale Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat Indicele preţurilor constante (N+2 = 100%) Să se determine: A) Creşterea nominală absolută a veniturilor bugetului de stat:: 1) 2311 u.m.; 2) 2156 u.m.; 3) 1245 u.m.;

B) Creşterea reală absolută a veniturilor bugetelor locale: 1) 1090,88 u.m.; 2) 1678 u.m.; 3) 1269,82 u.m.;

u.m. u.m. u.m. u.m.

N 1258 896 987 85%

N+1 3569 2574 1596 120%

C) creşterea nominală relativă a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat: 1)

a) A1, B1, C1; b) A2, B3, C2; c) A1, B1, C2; d) A2, B2, C1; 39. Se dau următoarele date: Indicatori Veniturile bugetului de stat Cheltuielile bugetului de stat Veniturile bugetelor locale Cheltuielile bugetelor locale Veniturile bugetului asigurărilor sociale Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale

u.m. u.m. u.m. u.m. u.m. u.m. u.m.

Să se determine: A) ponderea soldului bugetului B) ponderea soldului de stat în totalul veniturilor bugetelor locale în totalul bugetului respectiv: veniturilor bugetului respectiv: 1) 45,88%; 1) - 37,65%; 2) 31,45%; 2) 27,35%; 3) 36,29% 3) 12,58%;

valoare 6257 4289 2587 3561 5375 6275 C) mărimea absolută a soldului total: 1) 75 u.m.; 2) 83 u.m.; 3) 94 u.m..

a) A2, B1, C3; b) A1, B2, C1; c) A1, B3, C2; d) A2, B2, C3 40. Se dau următoarele date: Nr crt Indicatori 1. impozit pe profit 2. taxa pe valoarea adăugată 3. accize 4. impozit pe venitul persoanelor fizice 45

Sume 11.113 20.596 8.663 10.015,7

5. 6.

taxe vamale vărsăminte de la instituţiile publice

Să se determine: A Veniturile din impozite directe sunt în sumă de: 1) 21.128,7 lei; 2) 50.497,7 lei; 3) 41.834,7 lei;

5.485 421,9

B. Veniturile fiscale sunt C. Veniturile din capital sunt în în sumă de: sumă de: 1) 56.294,6 lei; 1) 421,9 lei; 2) 41.834,7 lei; 2) 0 lei; 3) 55.872,7 lei; 3) 41.834,7 lei.

a) A1, B2, C1; b) A1, B3, C2. c) A3, B2, C2; d) A2, B1, C3; 41. Se cunosc următoarele date referitoare la veniturile bugetare: - venituri din impozite directe = 256 mld u.m.; - venituri din impozite indirecte = 278 mld u.m.; - venituri din capital = 134 mld u.m.; - încasări din rambursarea împrumuturilor = 56 mld u.m.; - PIB = 1550 mld u.m.. Să se determine: A. Veniturile curente 1) 724 mld u.m. 2) 534 mld u.m. 3) 256 mld u.m.

B. Ponderea veniturilor din capital în total venituri este: 1)18,51 %; 2) 20,05 %; 3) 22,47 %;

C. Ponderea veniturilor în PIB este: 1) 43,09 %; 2) 45,37 %; 3) 46,71 %;

a) A1 ,B2, C3; b) A1, B1, C2; c) A2, B1, C3; d) A2, B3, C1; 42. Se cunosc urmãtoarele informaţii: Indicatori cheltuielile bugetului federal cheltuielile fondului securităţii sociale cheltuielile fondului special extrabugetar cheltuielile bugetelor locale transferuri între bugete PIB curs de schimb populaţie Să se determine: A Cheltuielile publice consolidate (CPTC): 1) 1219 mld EUR;

u.m. mld EUR mld EUR mld EUR mld EUR mld EUR mld EUR EUR/$ mil loc

valoare 230 645 45 459 160 2345 0,71 65

totale B. Nivelul CPTC în C. CPTC exprimate în $ pe PIB: locuitor: 1) 58,8% 1) 26.413,9 $/loc 46

2) 1379 mld EUR; 3) 1539 mld EUR

2) 51.98% 3) 65,62%

2) 24267,5 $/loc 3) 22784 $/loc

a) A2.B3.C1; b) A1,B2,C1; c) A2,B1,C3; d) A3,B2,C3; 43. Statul X realizează un împrumut extern în valoare de 8.000 u.m., în care prin contract este stabilită o structură a maturităţilor de 7 ani, dintre care 3 ani de graţie, cu plata serviciului datoriei la începutul perioadei şi cu amortizări constante. Să se determine viaţa medie a creditului extern. a) 2 ani b) 7 ani c) 4,5 ani d) 5,4 ani 44. Pe cazul statului "X" se cunosc următorii indicatori: Indicatori (u.m.) Anul N Anul N+1 Plăţi de dobânzi şi comisioane aferente 292,2 590,2 datoriei publice externe Rate de capital aferente datoriei externe 586 790,2 Trageri din împrumuturile externe 4.389,3 4.799,6 Împrumuturi externe contractate 7.000,5 8.524,2 Să se determine datoria publică externă efectivă (DPEE) în anii N şi N+1. a) DPEEN = 3.803,3 u.m. DPEEN+1 = 4.009,4 u.m. b) DPEEN = 292,2 u.m. DPEEN+1 = 4009.4 u.m. c) DPEEN = 586 u.m. DPEEN+1 = 1.380,4 u.m. d) DPEEN = 4.582,5 u.m. DPEEN+1 = 1.542,4 u.m. 45. Pe cazul statului "X" se cunosc următorii indicatori: Indicatori (u.m.) Plăţi de dobânzi şi comisioane aferente datoriei publice externe Rate de capital aferente datoriei externe Trageri din împrumuturile externe Imprumuturi externe contractate

Anul N 292,2

Anul N+1 590,2

586 4.389,3 7.000,5

790,2 4.799,6 8.524,2

Să se calculeze serviciul datoriei publice externe (SDPE) în anul N şi N+1. a) SDPEN = 292,2 u.m. SDPEN+1 = 590,2 u.m b) SDPEN = 878,2 u.m. SDPEN+1 = 1380,4 u.m c) SDPEN = 920,4 u.m. SDPEN+1 = 790,2 u.m d) SDPEN = 500,4 u.m. SDPEN+1 = 1543,2 u.m 46. Cu cât variază rata reală a dobânzii unui împrumut extern faţă de rata nominală, dacă: • rata nominală = 15% 47

• indicele preţurilor produselor exportate de ţara care s-a împrumutat a scăzut cu 3% a) +4,15% b) +3,6% c) –1,4% d) -2,2% 47. Statul emite 500.000 titluri, cu valoare nominală de 1 milion u.m., pe termen de un an, prin intermediul unui consorţiu bancar. Acesta cumpără titlurile la cursul de 96% şi le plasează pe piaţă la cursul de 99%. Rata dobânzii la emisiune a fost de 10% anual. Consorţiul bancar plasează 87% din emisiune, restul returnând statului. Să se determine suma efectivă care va fi încasată de stat (S), câştigul consorţiului (C) şi rata efectivă a dobânzii (Ref), pe care o încasează persoana care achiziţionează un titlu de valoare. 1. S = 500.000 mil. u.m. 4. C = 19.430 u.m. 7. Ref = 79,50% 2. S = 455.312 mil. u.m. 5. C = 15.000 u.m. 8. Ref = 82,35% 3. S = 417.600 mil. u.m. 6. C = 13.050 u.m. 9. Ref = 11,11% a) 2+5+7 b) 3+6+9 c) 1+4+9 d) 2+6+8 48. O persoană fizică realizează un venit de 1.500 u.m. în statul de rezidenţă (R) şi 300 u.m. în statul străin (S). În statul de rezidenţă (R), impozitul pe venit se calculează prin metoda impunerii globale şi se folosesc următoarele cote progresive simple: până la 100 u.m. scutit 101 - 500 u.m. 20% 501 - 1.500 u.m. 30% 1.501 - 2.000 u.m. 40% peste 2.000 u.m. 50% În statul străin S, impozitul se calculează cu o cotă unică de 25%. Intre cele două state există încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri internaţionale. Persoana plăteşte un impozit total de 735 u.m. Ce metodă de evitare a dublei impuneri internaţionale este prevăzută în convenţie. a) metoda creditării obişnuite b) metoda scutirii totale c) metoda creditării totale d) metoda scutirii progresive 49. Un rezident din ţara R realizează în ţara S un venit de 7.000 u.m. pentru care plăteşte statului S un impozit calculat cu o cotă de 25%. În ţara R , în aceeaşi perioadă de timp, mai obţine un venit de 20.000 u.m. În statul de rezidenţă (R) se practică impunerea globală a veniturilor, iar cotele de impunere sunt: • pentru un venit de 7.000 u.m. 7% • pentru un venit de 20.000 u.m. 30% • pentru un venit de 27.000 u.m. 45%

48

Să se calculeze: A. impozitul total datorat de contribuabil dacă cele două state practică metoda creditării obişnuite pentru evitarea dublei impuneri internaţionale, conform convenţiei fiscale încheiate (It); B. venitul net al contribuabilului (Vnet); C. degrevarea fiscală de care beneficiază contribuabilul (D). a) It = 9.500 u.m.; b) It = 13.410 u.m.; c) It = 11.250 u.m.; d) It = 7.260 u.m.;

Vnet = 17.500 u.m.; Vnet = 13.590 u.m.; Vnet = 14.000 u.m.; Vnet = 19.740 u.m.;

D = 4.400 u.m. D = 490 u.m. D = 2.650 u.m. D = 6.640 u.m.

50. O persoană fizică realizează în ţara de rezidenţă, Anglia, un venit de 850.000 u.m., iar în altă ţară, Finlanda, un venit de 285.000 u.m. În ţara de rezidenţă, Anglia, se aplicã metoda impunerii globale şi impozitul se calculează cu cote progresive compuse în tranşe, după cum urmează: până la 100.000 u.m. …………………………10% de la 100.001 u.m. la 500.000 u.m. ……….….20% de la 500.001 u.m. la 700.000 u.m. …………..25% de la 700.001 u.m. la 900.000 u.m. …………..30% peste 900.000 u.m. …………………………...40% În ţara de sursă a venitului, Finlanda, impozitul se calculează cu o cotă proporţională de 25%, pe baza criteriului originii veniturilor. Care este volumul impozitelor totale plătite de persoana fizică în cazul în care între cele două ţări nu există încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri (A) şi în cazul în care există o convenţie care stabileşte ca metodă de evitare a dublei impuneri, metoda creditării integrale (B)? a) A) 325.700 u.m. B) 220.000 u.m.; b) A) 365.250 u.m. B) 294.000 u.m.; c) A) 289.400 u.m. B) 294.000 u.m.; d) A) 365.250 u.m. B) 71.800 u.m.; 51. Un rezident al Marii Britanii realizează în Zair un venit de 1.000 u.m.. In Marea Britanie el obţine venituri de 2.500 u.m. In Marea Britanie este utilizat pentru impunere criteriul rezidenţei, iar în Zair criteriul originii veniturilor. În ambele ţãri se aplicã metoda impunerii globale. Cotele de impunere progresive simple folosite în cele două ţări sunt următoarele: Marea Britanie Zair până la 200 u.m. scutit până la 500 u.m. scutit 201  1.500 u.m. 20% 501  2.500 u.m. 15% 1.501  2.300 u.m. 28% peste 2.500 u.m. 30% 2.301  3.000 u.m. 35% peste 3.000 u.m. 40% Care este volumul impozitelor plătite de persoana respectivă în Marea Britanie (MB) şi Zair (Z) dacă se foloseşte metoda scutirii progresive pentru a evita dubla impunere internaţională: a) MB=950 u.m.; Z=100 u.m. b) MB=1.100 u.m.; Z=150 u.m. c) MB=1.150 u.m.; Z=200 u.m. d) MB=1.000 u.m.; Z=150 u.m.

49

52. Nu este cuprins între impozitele şi taxele locale: a) impozitul pe dividende; b) impozitul pe clădiri; c) impozitul pe teren. d) taxa hotelieră; 53. O întreprindere înregistrează următoarele rezultate la finele exerciţiului: venituri din exploatare 7.000 u.m. cheltuieli de exploatare 3.000 u.m. venituri financiare 100 u.m. cheltuieli financiare 1.090 u.m. venituri excepţionale 70 u.m. cheltuieli excepţionale 210 u.m. pierdere fiscală din anul anterior 80 u.m. Să se determine profitul contabil brut (Pcb) al exerciţiului şi impozitul pe profit (Ip), cota 16%, datorat de contribuabil dacă din cheltuielile de exploatare, 350 u.m. sunt destinate construirii unui club pentru salariaţi, iar din cheltuielile excepţionale, 190 u.m. sunt majorări de întârziere pentru plata impozitelor către bugetul de stat. a) Pcb = 2.870 u.m. b) Pcb = 2.870 u.m. c) Pcb = 3.410 u.m. d) Pcb = 2.870 u.m.

Ip = 717,5 u.m. Ip = 552,5 u.m. Ip = 852,5 u.m. Ip = 532.8 u.m.

54. După trăsăturile de fond şi de formă impozitele pot fi: a) impozite directe şi impozite indirecte; b) impozite reale şi taxe de consumaţie; c) impozite pe venit şi taxe vamale; d) impozite reale şi taxe vamale. 55. Un agent economic produce un produs cu un cost de 275 Ron/buc., la care adaugã 15% marjã de profit. Produsul este accizat cu 20 Ron/buc. Ambalajul, în valoare de 50 bani, nu este returnabil. Cheltuielile de transport pânã la beneficiar sunt de 3,5 Ron/buc. Cota de impozitare TVA = 24%. Sã se determine baza de impozitare pentru TVA şi TVA aferent. a) Baza TVA = 340.25 Ron TVA = 81.66Ron b) Baza TVA = 299 Ron TVA = 56.81 Ron c) Baza TVA = 340.25 Ron TVA = 54.32 Ron d) Baza TVA = 340.25 Ron TVA = 64.65 Ron 56. La finele exerciţiului bugetar un agent economic prezintă următoarele informaţii: - venituri din activitatea curentă 50.000 u.m. - cheltuieli cu salariile şi asimilate 10.000 u.m. - cheltuieli materiale 30.000 u.m. - cheltuieli de protocol 800 u.m. - cheltuieli înregistrate în avans 5.000 u.m. - cheltuieli cu colaboratori externi 2.000 u.m. Să se determine impozitul pe profit pe care trebuie să-l plătească agentul economic, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal (Legea nr.571/2003 actualizatã), cota impozitului pe profit = 16%. a) 650 u.m. b) 200 u.m. 50

c) 1.270,4 u.m. d) 785 u.m. 57. Un agent economic importă 500 buc. la un preţ unitar de 300 €/buc. Cheltuielile cu transportul extern şi asigurarea mărfii pe parcursul extern sunt de 50 €. Taxa vamală este de 20% + 2€/buc. Să se determine taxa vamală datorată de importator, dacă la data importului cursul de schimb al monedei naţionale era de 4,5 RON/€. a) 88.050 RON b) 95.543 RON c) 139.545 RON d) 102.000 RON e) 99.071 RON 58. Un agent economic importã medicamente de uz uman din Norvegia, în valoare de 1000 Eur, cu taxe vamale 15%. 1 Eur = 4.5 Ron Sã se determine baza de impozitare a TVA şi TVA aferent. a) Baza TVA = 5175 Ron TVA = 465.75 Ron b) Baza TVA = 3500 Ron TVA = 665 Ron c) Baza TVA = 4025 Ron TVA = 764.75 Ron d) Baza TVA = 525 Ron TVA = 99.75 Ron 59. O agenţie de turism a organizat o excursie la mănăstirile din nordul Moldovei, pentru care va plăti prestatorilor de servicii pentru cazare, masă şi transport suma de 19,5 mii. lei (exclusiv TVA). Agenţia a vândut bilete pentru această excursie în valoare de 31 mii. lei. Cota TVA =24% Cheltuielile pentru necesităţile proprii de funcţionare ale agenţiei (chirie, energie electrică, telefon etc.) se ridică la 3,5 mii. lei (inclusiv TVA). Să se calculeze TVA colectată (TVAc) şi TVA de plată (TVAp). 1. TVAc = 0,95 mii. lei; 6. TVAp = 0,71 mii. lei 2. TVAc = 1,70 mii. lei; 7. TVAp = 0.64 mii. lei 3. TVAc = 1,05 mii. lei; 8. TVAp = 1,03 mii. lei 4. TVAc = 6.00 mii. lei; 9. TVAp = 1,22 mii. lei 5. TVAc = 0,99 mii. lei; 10. TVAp = 0,98 mii. lei a) 4+7; b) 1+9; c) 5+6; d) 2+8 60. O societate comercială livrează şi facturează în luna iunie marfă în valoare de 150 mil. lei (TVA=24%). În aceeaşi lună, societatea a achiziţionat materii prime în valoare de 50 mil. lei (TVA=24%) şi a beneficiat de prestări de servicii în valoare de 18 mil. lei (TVA=24%). În toate operaţiunile prezentate, sumele includ TVA. Să se determine pentru luna iunie, cât va calcula societatea: TVA colectată (TVAc), TVA deductibilă (TVAd) şi TVA de plată (TVAp). TVAc = 29,03 TVAc = 10,86 TVAc = 13,00

TVAd = 13,16 TVAd = 31,25 TVAd = 23,95 51

TVAp = 15,87 TVAp = 26,07 TVAp = 33,00

a) 2+4+8; b) 1+4+7; c) 3+6+9; d) 2+5+8 61. O fabrică de aparatură electrocasnică produce aspiratoare. Materiile prime şi materialele achiziţionate sunt în valoare de 1.000 lei. Aspiratoarele sunt vândute la preţul de 1.500 lei/buc. unei societăţi comerciale de-gros care, la rândul ei, le vinde unei societăţi comerciale pentru vânzare cu amănuntul cu un preţ de 1.750 lei/buc. Preţul de desfacere către populaţie este de 2.500 lei/buc. Care este TVA (cotă 24%) de plată în cazul vânzărilor en-gros (TVA1) şi al vânzărilor către populaţie (TVA2). a) TVA1=65,00; TVA2=75,55 b) TVA1=60,00; TVA2=63,87 c) TVA1=70,50; TVA2=65,00 d) TVA1=74,25; TVA2=65,80 62. Din Rusia se importã confecţii din blãnuri naturale în valoare de 500.000 USD. Costul transportului şi asigurãrii mãrfii pe traseu extern este de 15.000 USD. Taxele vamale sunt cu o cotã de 25%, comisionul vamal este de 500 USD, acciza este cu cota de 45%. Cursul de schimb 1 USD = 3.5 Ron. Sã se determine valoarea accizei a) 688.942,03 lei; b) 805.222,15 lei; c) 1.014.694,00 lei; d) 1.000.342,25lei 63. Nu se poate afirma despre operaţiunea de „conversiune” că: a) reprezintă preschimbarea înscrierilor unui împrumut de stat exigibil cu înscrisuri ale unui nou împrumut de stat pe termen mediu sau lung; b) reprezintă preschimbarea înscrierilor unui împrumut vechi cu altele noi, cu dobândă redusă; c) poate fi forţată sau facultativă d) conversia poate presupune rambursarea anticipată; 64. Trezoreria este: a) o „bancă” ce îndeplineşte funcţiile de casier şi bancher al statului. b) banca centrală a statului; c) un fond financiar centralizat; d) instituţia care controlează rezerva valutară a ţării; 65. Funcţia de repartiţie a finanţelor publice cunoaşte următoarele faze distincte: a) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora; b) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora, rambursabilitatea acestora; c) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora, scutirile de impozite; d) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora, acordarea de ajutoare externe nerambursabile pentru accidente;

52

66. Ordonatorul principal de credit la nivel local poate fi: a). prefectul judeţului; b). primarul sau preşedintele consiliului judeţean; c). directorul economic al primãriei; d). directorul general al direcţiei generale de finanţe publice din fiecare judeţ. 67. Principalele instrumente financiare şi monetare utilizate de stat pentru influenţarea activităţii economice într-o economie de piaţă sunt: 1) impozitele şi taxele 2) transferurile şi subvenţiile; 3) creditul şi dobânda; 4) preţurile; 5) cursul de schimb; 6) nivelul producţiei. Indicaţi răspunsul incorect: a) 1+2+4 b) 2+3+5 c) 1+3+6 d) 1+2+3 68. Ce reprezintă noţiunea de finanţe? a) relaţiile băneşti dintre agenţii economici, populaţie şi exterior; b) relaţiile de repartiţie a PIB, care fac parte din baza economică a societăţii c) numai relaţiile băneşti dintre populaţie şi agenţii economici de stat şi privaţi d) relaţiile băneşti dintre autorităţile de stat 69. Între instituţiile financiare internaţionale cu vocaţie universală, care participă la finanţarea ţărilor în curs de dezvoltare, în scopul de a asigura reducerea treptată a decalajelor care le separă de ţările dezvoltate, se numără: 1. Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; 2. Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare; 3. Corporaţia Financiară Internaţională; 4. Fondul Monetar Internaţional; 5. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; a) 1+4+6 b) 1+4+5 c) 1+2+3 d) 4+5+6 70. Care este definiţia completă a valorii reale a unui efect public: a) valoarea la care a fost emis efectul public; b) suma înscrisă pe efectul public; c) suma care se poate încasa prin vânzarea la bursă sau răscumpărarea la un moment dat de către stat a efectului public. d) suma care poate fi obţinută prin rescontarea efectului public la o bancă comercială;

53

71. Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca Mondială) nu se caracterizează prin: a) este o instituţie financiară internaţională care acordă credite tuturor ţărilor lumii; b) mobilizează resurse de pe piaţa capitalurilor de împrumut şi le pune la dispoziţia ţărilor în curs de dezvoltare; c) oferă împrumuturi în condiţii mai avantajoase decât creditele de pe piaţa financiară internaţională; d) reprezintă un ansamblu de instituţii care acordă credite ţărilor în curs de dezvoltare; 72. Externalitatea reprezintă: a) efectul rezidual al politicii de asigurare a unui profit maxim; b) efectul rezultat atunci când activitatea unui operator economic afectează bunăstarea altuia, iar această interdependenţă nu este inclusă în mecanismul preţului sau altele; c) beneficiile sociale marginale rezultate din alocarea uniformă a unui bun public; d) diferenţa dintre eficacitatea maximală a utilizării intrărilor şi utilizarea actuală; 73. „Efectul multiplicator” se regăseşte în teoria economică dezvoltată de: a) Adam Smith b) Maurice Duverger c) John Maynard Keynes d) Leon Walras 74. Structurarea fondurilor de resurse financiare la nivel naţional potrivit titlului cu care sunt formate aceste fonduri cuprinde: a) fonduri constituite prin prelevări obligatorii nerambursabile şi rambursabile; b) fonduri obţinute prin prelevări facultative şi cu titlu rambursabil sau nerambursabil; c) fonduri alimentate din transferuri interne şi externe rambursabile sau nerambursabile; d) fonduri constituite prin prelevări obligatorii nerambursabile, prin prelevări facultative cu titlu rambursabil şi fonduri alimentate din transferuri externe rambursabile sau nerambursabile. 75. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată? a) resursele financiare publice pot fi fiscale şi nefiscale, curente şi din capital, pot reprezenta prelevări obligatorii de natura impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale şi, în cadrul lor, resursele bugetare deţin ponderea cea mai importantă; b) resursele financiare publice provenite din redistribuirea PIB, sunt numai sub forma impozitelor şi taxelor şi se identifică cu veniturile bugetului de stat; c) resursele financiare publice pot fi fiscale şi nefiscale şi pot proveni numai din impozite şi taxe pentru că gradul de fiscalitate se calculează numai în raport de impozite şi taxe; d) indicatorii de analiză a resurselor financiare publice sunt numai: ponderea lor în PIB, volumul lor pe locuitor în USD, structura funcţională şi economică şi cheltuiala cu serviciul datoriei publice; e) în ţările în curs de dezvoltare, în resursele financiare publice predomină impozitele directe, contribuţiile sociale şi apoi impozitele indirecte. 76. Clasificaţia cheltuielilor publice după rolul în procesul reproducţiei sociale este următoarea: a) cheltuieli definitive şi cheltuieli temporare; b) cheltuieli fără contraprestaţie şi cheltuieli cu contra prestaţie; c) cheltuieli reale şi cheltuieli economice; 54

d) cheltuieli de capital şi cheltuieli reale; 77. Când coeficientul de elasticitate al cheltuielilor publice aferente unui sector de activitate faţă de variaţia produsului intern brut este subunitar, înseamnă că politica bugetară urmăreşte: a) să găsească alte surse de finanţare decât cele publice pentru acest sector b) promovarea altor sectoare de activitate c) să promoveze metode şi tehnici moderne de alocare a fondurilor extrabugetare d) să diminueze implicarea statului în sectorul respectiv 78. Cele mai cunoscute tipuri de clasificări ale cheltuielilor publice sunt: a) economică + funcţională + financiară b) administrativă + funcţională + financiară c) economică + funcţională + administrativă d) funcţională + financiară + demografică 79. Potrivit unui criteriu de clasificare economică, cheltuielile publice cuprind: a) cheltuieli pentru protecţie socială, cheltuieli economice, cheltuieli pentru apărare, ordine publică etc.; b) cheltuieli curente (de funcţionare) şi cheltuieli de capital c) cheltuieli fără contraprestaţie (subvenţii, transferuri sociale)şi cu contraprestaţie (servicii adresate anumitor categorii de agenţi) d) cheltuieli ale populaţiei şi ale întreprinderilor private; 80. În conformitate cu criteriile de convergenţã de la Maastricht, serviciul datoriei publice trebuie sã fie: a) mai mic decât venitul din impozitele directe; b) cel mult egal cu volumul deficitului bugetar; c) mai mic decât veniturile curente ale bugetului de stat; d). mai mic decât 25% din PIB. 81. Care este suma luată în considerare la calculul dobânzii la titlurile de stat? a) valoarea nominală b) valoarea de piaţă c) valoarea de emisiune d) valoarea de rambursare 82. Datoria externă publică efectivă este egală cu: a) suma datoriilor contractate şi nerambursate b) suma datoriilor contractate şi nerambursate - suma rambursărilor c) suma tragerilor din datoriile contractate şi nerambursate - suma rambursărilor d) suma tragerilor din datoriile contractate şi nerambursate - serviciul datoriei 83. Serviciul datoriei publice externe nu poate fi plătit din: a) fondul de risc, dacă se execută garanţiile emise de Ministerul Finanţelor Publice; b) cheltuielile prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat; c) sumele încasate de Ministerul Finanţelor Publice de la beneficiarii finali ai împrumuturilor; d) fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului;

55

84. În conformitate cu prevederile OUG nr.64/2007 privind datoria publică, comisioanele pe care beneficiarii împrumuturilor contractate direct de stat şi ale celor garantate de stat, calculate conform contractului dintre aceştia şi stat, se înregistrează în: a) fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului; b) fondul de risc, ca fond extrabugetar constituit de Ministerul Finanţelor Publice. c) registrul datoriei publice, întocmit şi gestionat de Ministerul Finanţelor Publice; d) balanţa de plăţi externe; 85. Care dintre măsurile enunţate reprezintă avantaje acordate de autoritatea publică celor care cumpără titluri ce reprezintă împrumuturi de stat: 1. rata dobânzii de emisiune să fie mai mică decât rata dobânzii de pe piaţa financiară 2. garantarea împotriva inflaţiei 3. scutirea de impozite a veniturilor ce provin de la împrumuturile de stat 4. plasarea împrumutului de stat la un curs suprapari 5. acceptarea înscrisurilor împrumutului de stat pentru plata împrumuturilor şi taxelor datorate statului de către deţinătorii lor a) 3+4+5; b) 2+3+5; c) 2+3+4; d) 1+2+3 86. Potrivit metodologiei FMI, datoria externă a unei ţări reprezintă: 1. datoria către nerezidenţi cu scadenţa mai mare de un an 2. datoria către nerezidenţi rambursabilă în devize străine, în bunuri sau în servicii 3. datoria  1 an, către rezidenţi şi nerezidenţi, rambursabilă în devize străine. 4. datoria către nerezidenţi pe termen scurt, mediu sau lung 5. datoria către nerezidenţi şi rezidenţi pe termen scurt, mediu sau lung. a) 3+4; b) 1+5; c) 2+3; d) 1+2 87. Ce semnificã principiul bugetar al specializãrii? a) alocaţiile sociale sunt nedirecţionate; b) impozitul pe profit reprezintã o sursã financiarã direcţionatã c) veniturile bugetare se înregistreazã pe surse de venit, cheltuielile bugetare pe destinaţii d) cheltuielile economice sunt destinate sectorului privat. 88. Creditul public poate fi utilizat în scopuri: a) productive b) productive, cât şi neproductive c) caritabile d) neproductive 89. Principiile bugetare clasice sunt: a) anualitatea, universalitatea, unitatea, neafectarea veniturilor bugetare, specializarea, echilibrul bugetar, publicitatea bugetului. b) anualitatea, universalitatea, echilibrul bugetar; specializarea, publicitatea bugetului; c) anualitatea, universalitatea, unitatea, neafectarea veniturilor bugetare; d) anualitatea, universalitatea, echilibrul bugetar, unitatea; 56

90. Etapele procesului bugetar sunt: a) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia bugetului, încheierea execuţiei bugetare, controlul execuţiei bugetare, aprobarea execuţiei bugetare; b) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia bugetului, încheierea execuţiei bugetare, controlul execuţiei bugetare, aprobarea execuţiei bugetare, publicitatea bugetului; c) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia bugetului, încheierea execuţiei bugetare, controlul execuţiei bugetare, aprobarea execuţiei bugetare, aprobarea indicatorilor bugetari; d) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia bugetului, încheierea execuţiei bugetare, controlul execuţiei bugetare, aprobarea execuţiei bugetare, aprobarea proiectului bugetului asigurărilor R.C.A. 91. Care din următoarele acţiuni nu este fază a procesului bugetar: a) aprobarea bugetului; b) execuţia bugetului; c) colectarea impozitelor şi taxelor; d) încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară; 92. Creditul bugetar reprezintă: a). sume minime din care se efectuează plăţi în contul cheltuielilor publice prevăzute în legea bugetară anuală; b). suma limită înscrisă în bugetul de stat şi aprobată de puterea legislativă, până la care se pot efectua plăţi în contul fiecărei cheltuieli aprobate; c). contractarea unui împrumut de stat prin emisiunea de obligaţiuni; d). sume cu care se acoperă deficitele bugetelor locale, în contul acestora plătind dobândă; 93. Veniturile bugetului Uniunii Europene se compun din: a). contribuţiile Statelor Membre; b). contribuţiile Statelor membre + taxele vamale; c). resursele tradiţionale + resursa TVA + resursa VNB + alte venituri; d). contribuţiile Statelor Membre + contribuţiile funcţionarilor europeni. 94. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă: a). acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face în limita creditelor bugetare, potrivit destinaţiilor aprobate şi ţinând cont de gradul de folosire al resurselor băneşti puse la dispoziţie anterior; b). prefecţii sunt ordonatori principali de credite ai bugetelor locale din subordine; c). este permisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate pentru bugetul de stat; d). se pot face virări de credite bugetare provenite de la capitolele care au fost majorate din Fondul de Rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, în condiţiile legii. 95. În Legea nr.500/2002 privind finanţele publice nu se stipulează: a) dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul aplică prevederile bugetelor din anul precedent, până la adoptarea noilor bugete; b) cheltuielile aprobate la un capitol pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui capitol, în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite bugetare, cu acordul Ministerului Finanţelor;

57

c) sunt interzise virările de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului; d) este interzisă perceperea, sub orice titlu şi sub orice denumire, de contribuţii directe sau indirecte la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, în afara celor stabilite prin lege; 96. Pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi a cheltuielilor bugetului de stat, prin Legea finanţelor publice se interzice utilizarea uneia dintre resursele următoare: a) disponibilităţi aflate temporar în contul general al Trezoreriei statului; b) veniturile fiscale şi nefiscale, aprobate de Parlament; c) împrumuturile de stat contractate pe pieţele financiare interne şi externe, în limitele stabilite prin lege; d) emisiunea monetară şi finanţarea directă a cheltuielilor bugetare de către bănci 97. Procesul bugetar este format din următoarele faze: 1. elaborarea proiectului de buget; 2. avizarea bugetului de către Ministrul Justiţiei; 3. aprobarea bugetului; 4. execuţia bugetului; 5. colectarea impozitelor şi taxelor; 6. încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară; 7. controlul bugetar. a) 3+4+6; b) 1+3+4+6+7 c) 1+2+3+4+6; d) 1+2+3+4+5 98. Există mai multe metode de dimensionare a indicatorilor bugetari, clasice şi moderne. Dintre cele moderne, cele mai cunoscute sunt: 1. metoda de planificare, programare, bugetizare; 2. metoda managementului prin obiective; 3. metoda evaluării directe; 4. metoda automată; 5. metoda bază bugetară zero; 6. metoda raţionalizării opţiunilor bugetare; 7. metoda majorării (diminuării). a) 1+2+3+4; b) 1+2+4+5; c) 1+2+5+6; d) 4+5+6+7 99. Cum se determină bugetul public consolidat: a) bugetul de stat + bugetul asigurărilor sociale de stat + bugetele locale + bugetele fondurilor speciale + bugetul trezoreriei statului + bugetele instituţiilor autonome – transferurile consolidabile b) bugetele locale + bugetul fondurilor speciale – bugetul trezoreriei statului + bugetul de stat + transferurile

58

c) bugetul asigurărilor sociale de stat + bugetul trezoreriei statului + bugetele locale – transferurile d) bugetul de stat + bugetul asigurărilor sociale de stat + transferurile + bugetul fondurilor speciale – bugetul trezoreriei statului 100. Efectele dublei impuneri internaţionale sunt: a) creşterea gradului de fiscalitate pentru rezidenţii care realizează venituri din străinătate; b) reducerea evaziunii fiscale; c) amplificarea relaţiilor financiare şi de credit dintre ţări; d) atragerea de investiţii străine; 101. Dubla impunere internaţională poate să apară în cazul: a) taxelor de timbru; b) accizelor; c) impozitului pe venit; d) taxei pe valoarea adăugată; 102. Indicaţi care dintre particularităţile titlului de creanţă fiscală nu este adevărată: a) are forţă de titlu executoriu; b) este constitutiv de drepturi sau obligaţii; c) poate fi atacat pe cale administrativă; d) poate fi contestat pe cale judiciară, potrivit legii; 103. Care dintre căile şi modalităţile de stingere a obligaţiei fiscale prezentate mai jos nu se utilizează: a) plata impozitelor; b) deducerea din venitul impozabil a veniturilor din câştigurile de capital; c) compensarea (din plăţile exigibile la o anumită scadenţă sunt plătite sumele plătite în plus la scadenţele anterioare); d) scăderea debitului contribuabilului în caz de insolvabilitate sau dispariţie a debitorului, pe baza unui proces verbal de constatare a acestui fapt; 104. Majorările de întârziere sunt o formă de: a) răspundere materială b) răspundere administrativă c) răspundere penală d) răspundere disciplinară 105. Una din următoarele caracteristici nu este proprie TVA. Care este aceasta? a) este un impozit direct, suportat de către cumpărătorii bunurilor sau serviciilor; b) se plăteşte la vânzarea mărfurilor sau prestarea serviciilor când are loc transferul bunurilor sau serviciilor; c) este un impozit indirect, unic, cu plata fracţionată; d) este un impozit neutru, transparent şi are un randament fiscal ridicat; 106. În cazul taxei pe valoarea adăugată, precizaţi care element se include în baza de impozitare: a) penalităţile; b) majorãri pentru întârzierea plăţilor; c) transferul proprietăţii bunurilor imobiliare; 59

d) contravaloarea ambalajelor restituite şi facturate de clienţi; 107. Perceperea impozitului prin stopaj la sursã înseamnã: a) plata impozitului la locul unde se formeazã baza de impozitare; b) plata impozitului de cãtre contribuabil la sursa de realizarea a veniturilor; c) calculul şi reţinerea impozitului la locul unde se formeazã baza de impozitare; d) reţinerea şi plata impozitului la locul de formare a bazei de impozitare. 108. Baza de calcul (valoarea în vamă) pentru taxele vamale cuprinde: a) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la cursul de schimb stabilit de BNR, determinat şi declarat de importator sau prin reprezentanţii autorizaţi ai acestuia; b) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la cursul de schimb stabilit de BNR, la care se adaugă accizele aferente produsului respectiv, determinate şi declarate de importator sau prin reprezentanţii autorizaţi ai acestuia; c) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la cursul de schimb stabilit de BNR, la care se adaugă cheltuielile de încărcare, descărcare, manipulare, costul asigurării şi orice alte cheltuieli pe parcurs extern; d) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la cursul de schimb stabilit de BNR; 109. Regimul vamal de “draw-back” constă în: a) restituirea totală sau parţială a taxelor vamale de import percepute, dacă mărfurile introduse în ţară se reexportă în aceeaşi stare sau după ce au fost transformate, prelucrate în vederea exportului sau au fost încorporate în produse destinate exportului; b) restituirea taxelor vamale de import percepute, dacă mărfurile introduse în ţară se reexportă; c) restituirea totală a taxelor vamale de import percepute, dacă mărfurile introduse în ţară se reexportă în aceeaşi stare sau după ce au fost transformate, prelucrate în vederea exportului sau au fost încorporate în produse destinate exportului; d) restituirea totală a taxelor vamale de import percepute fără restricţii; 110. Obiectivele prioritare ale fondurilor structurale pentru perioada 2007-2013 sunt: a) obiectivul convergenţã, obiectivul cooperare teritorialã europeanã, obiectivul competitivitate regionalã şi ocuparea forţei de muncã b) obiectivul restructurare economicã, obiectivul cooperare teritorialã europeanã, obiectivul competitivitate regionalã şi ocuparea forţei de muncã c) obiectivul convergenţã, obiectivul cooperare teritorialã europeanã, obiectivul asigurarea concurenţei d) obiectivul convergenţã, obiectivul dezvoltare economicã strategicã, obiectivul competitivitate regionalã şi ocuparea forţei de muncã 111. Taxele, componente ale sistemului fiscal, întrunesc următoarele trăsături: 1. caracter obligatoriu şi titlu nerambursabil; 2. caracter obligatoriu şi titlu nerambursabil, urmărite în caz de neplată; 3. presupun contraprestaţie din partea organelor statului; 4. nu depind exclusiv de costul serviciului prestat plătitorului; 5. se stabilesc ad-valorem sau în sume fixe; 6. încasarea se face în numerar sau prin anularea de timbre fiscale; 7. taxele alimentează numai bugetele fondurilor speciale sau sunt venituri extrabugetare ale unor instituţii publice. 60

a) 2+3+4+5+6; b) 1+2+3+4+5; c) 3+4+5+6+7; d) 2+4+5+6+7 112. Care din impozitele şi taxele de mai jos nu este impozit sau taxă locală: a) impozitul pe clădiri; b) impozitul pe terenuri; c) impozitul pe dividende; d) taxa asupra mijloacelor de transport; 113. Care din următoarele afirmaţii este falsă, cu privire la ce înglobează cheltuielile bugetului general consolidat: a) cheltuielile colectivităţilor locale; b) cheltuielile efectuate de administraţia centrală de stat; c) cheltuielile finanţate din fondul asigurărilor sociale de stat; d) cheltuielile populaţiei; 114. Să se indice varianta de răspuns falsă privind împrumuturile contractate de administraţia publică locală: a) reprezintă obligaţii ale Guvernului; b) pot fi contractate fără garanţia statului; c) plata serviciului aferent acestor împrumuturi se face numai din veniturile locale destinate acestui scop; d) fac parte din datoria publică a ţării; 115. Să se indice varianta de răspuns falsă privind sursa din care se poate plãti serviciul datoriei publice externe a) fondul de risc, dacă se execută garanţiile emise de Ministerul Finanţelor Publice; b) fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului; c) fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului. d) sumele încasate de Ministerul Economiei şi Finanţelor de la beneficiarii finali ai împrumuturilor; 116. Care dintre instrumentele de mai jos nu sunt instrumente ale datoriei publice externe: a) împrumuturi de la guvernele străine. b) împrumuturile sindicalizate; c) titlurile de stat în valută emise pe pieţele externe; d) titlurile de stat în valută emise pe piaţa internă; 117. În baza de impozitare a TVA nu se cuprind: a) ambalajele care circulă între furnizori şi clienţi prin schimb, fără facturare; b) ambalajele care circulă între furnizori şi clienţi prin schimb, cu facturare; c) rabaturile acordate de furnizori direct; d) dobânzile percepute pentru plăţi cu întârziere, operaţiuni de leasing.

61

118. Dreptul de deducere a TVA de dedus din TVA colectat se exercită: a) până la data de 25 ale lunii următoare trimestrului încheiat, în care s-au calculat TVA de dedus şi TVA colectat; b) exclusiv pentru operaţiuni de impozitare TVA, fără posibilitate de compensare cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat; c) pentru fiecare operaţiuni în parte, realizată în cursul unei luni; d) pentru ansamblul operaţiunilor realizate în cursul unei luni. 119. Pro-rata se determină ca: Total operatii la care se aplica cota standard a) ; Total operatiuni care dau drept la deducere  subventii

de la bugetul de stat si bugetele locale Total operatiuni la care se aplica cota standard b) ; Total operatiuni care dau sau nu drept la deducere  subventii   alocatii de la bugetul de stat sau bugetele locale Total operatiuni care dau drept la deducere c) ; Total operatiuni care dau drept la deducere  subventii

de la bugetul de stat si bugetele locale Total operatiuni care dau drept la deducere d) ; Total operatiuni care dau sau nu drept la deducere  subventii   alocatii de la bugetul de stat sau bugetele locale 120. În conformitate cu prevederile TITLULUI II Impozitul pe profit din Legea nr.571/2003 Codul fiscal, profitul impozabil (baza de impozitare) include: a) dividendele primite de o persoană juridică română, de la o altă persoană juridică străină; b) valoarea integrală a contractului cu plata în rate, iar cheltuiala deductibilă recunoscută este cea aferentă unei rate. c) diferenţele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate prin încorporarea rezervelor; d) veniturile rezultate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile; 121. În conformitate cu TITLUL II Impozitul pe profit din Legea nr.571/2003 Codul fiscal, agenţii economici care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor şi a cazinourilor trebuie să plătească ca impozit pe profit: a) 16% din profitul impozabil; b) dacă impozitul pe profit, calculat cu cota de 16% aplicată profitului impozabil este mai mic decât 5% din veniturile obţinute din activităţile enumerate mai sus, se va plăti 5% aplicat acestor venituri. c) maximum 5% din veniturile obţinute din activităţile enumerate mai sus; d) să opteze între 5% din total venituri şi 25% din profitul impozabil; 122. În conformitate cu TITLUL II Impozitul pe profit din Legea nr.571/2003 Codul fiscal, la calculul profitului impozabil sunt nedeductibile următoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi a provizioanelor: a) cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de muncă; b) cheltuielile cu amortizarea bunului în cazul leasingului operaţional; 62

c) perisabilităţile, în limitele admise prin norme aprobate prin hotărâre de guvern; d) indemnizaţiile de deplasare sub 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; 123. În conformitate cu TITLUL II Impozitul pe profit din Legea nr.571/2003 Codul fiscal, cheltuielile deductibile cu amortizarea activelor corporale şi necorporale: a) în cazul unui contract de leasing, se aplică atât locatorului, cât şi locatarului; b) se pot determina utilizând regimul de amortizare accelerată fără acordul Ministerului Finanţelor Publice; c) se pot determina utilizând regimul de amortizare accelerată numai cu acordul Ministerului Finanţelor Publice; d) se determină aplicând o deducere de 20% din valoarea de intrare şi apoi se aplică regimul de amortizare accelerată; 124. Pierderea fiscală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit: a) se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 3 ani consecutivi; b) nu se recuperează dacă veniturile corespunzătoare provin din surse externe; c) nu se mai recuperează dacă agentul economic înregistrează pierdere fiscală în exerciţiul curent trei ani consecutivi; d) se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi; 125. În conformitate cu Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României, regimul vamal aplicat bunurilor nu poate fi: a) regim de transformare activă sau pasivă; b) regim vamal suspensiv; c) regim vamal definitiv; d) regim preferenţial de export. 126. În conformitate cu Legea 500/2002 privind finanţele publice, responsabilitatea elaborării strategiei în domeniul investiţiilor publice revine: a) Ministerului Finanţelor Publice; ba) ordonatorilor principali de credite; c) Guvernului; d) Ministerului Lucrărilor Publice; 127. Cum se calculeazã totalul cheltuielilor bugetului general consolidat? a) suma cheltuielilor tuturor bugetelor şi fondurilor ce compun bugetul general consolidat cheltuielile cu datoria publicã b) suma cheltuielilor tuturor bugetelor şi fondurilor ce compun bugetul general consolidat d) suma cheltuielilor tuturor bugetelor şi fondurilor ce compun bugetul general consolidat transferurile cãtre populaţie d) suma cheltuielilor tuturor bugetelor şi fondurilor ce compun bugetul general consolidat transferurile între bugete. 128. Ce semnificã costul unui împrumt de stat? a) dobânda calculatã cu rata nominalã a dobânzii b) valoarea de piaţã – valoarea nominalã c) suma dobânzilor, comisioanelor, costurilor de administrare etc. aferente împrumutului d) valoarea de rambursare – valoarea nominalã 63

129. Datoria externã publicã efectivã este egalã cu: a) suma datoriilor contractate şi nerambursate - suma rambursãrilor b) suma tragerilor din datoriile contractate şi nerambursate - suma rambursãrilor c) suma tragerilor din anul bugetar - suma rambursãrilor din anul bugetar. d) suma tragerilor din datoriile contractate şi nerambursate - serviciul datoriei 130. Bugetul general consolidat este legiferat: a) printr-o lege organicã; b) odatã cu legea bugetului de stat; c) nu face obiectul unei legi; d) dupã ce au fost adoptate toate bugetele publice ale unitãţilor administrativ-teritoriale. 131. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă: a) bugetul de stat se aprobă de Parlament pe ansamblu şi pe capitole, iar de Guvern pe articole şi alineate. b) acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face în limita creditelor bugetare, potrivit destinaţiilor aprobate şi ţinând cont de gradul de folosire al resurselor băneşti puse la dispoziţie anterior; c) este permisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate pentru bugetul de stat; d) prefecţii sunt ordonatori principali de credite ai bugetelor locale din subordine; 132. În conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice locale nr.273/2006, autorităţile administraţiei publice locale nu au următoarele competenţe şi răspunderi: a) colectarea TVA şi accizelor, cu avizul primarilor şi, respectiv, a preşedinţilor consiliilor judeţene, după caz; b) angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea achitării la scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din acestea; c) stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor publice locale. d) elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite; 133. Vânzãrile de bunuri mobile şi imobile nu sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã dacã: a) agentul economic realizeazã vânzãri cu plata în rate; b) agentul economiec realizeazã vânzãri cu decontãri succesive; c) vânzarea bunurilor se realizeazã de cãtre persoane fizice neînregistrate ca agenţi economici. d) s-a realizat un schimb de bunuri între doi agenţi economici; 134. Termenul de prescripţie pentru stabilirea accizelor sau a impozitului la tiţeiul din producţia internã şi gaze naturale, cât şi pentru dreptul de executare silitã a acestora este de: a) 3 ani b) 10 ani c) 5 ani d) 4 ani 135. Dubla impunere internaţionalã poate sã aparã în cazul: a) taxelor vamale b) taxelor de timbru; 64

c) accizelor; d) impozitului pe venit; 136. Cota aparentã (recalculatã) a TVA este în prezent: a) 19% b) 17,117% c) 15,966%. d) 18,033% 137. Accizele datorate pentru ţigarete sunt compuse din: a) taxa vamalã + acciza ad-valorem b) taxa vamalã + acciza specificã. c) acciza specificã şi acciza ad-valorem d) acciza specificã 138. Care dintre cheltuielile de mai jos sunt nedeductibile fiscal în cazul impozitului pe profit? a) cheltuieli cu majorãrile de intârziere b) cheltuielile de protocol în limita de 2% din diferenţa (venituri totale - cheltuieli totale, mai puţin cheltuielile de protocol şi impozitul pe profit) c) cheltuieli cu salariile pentru orele suplimentare d)cheltuielile cu materiile prime 139. Cheltuielile cu dobânda sunt deductibile la calculul bazei impozabile a impozitului pe profit (conform TITLULUI II Impozitul pe profit din Legea nr.571/2003 Codul fiscal): a) integral, dacã gradul de îndatorare este mai mic, cel mult egal cu 3 b) integral, dacã gradul de îndatorare este mai mare decât 3 c) nu sunt deductibile. d) integral 140. Indicatorul cel mai semnificativ de caracterizare a nivelului şi dinamicii cheltuielilor publice este: a) b) volumul cheltuielilor publice; c) creşterea nominală a cheltuielilor publice; d) ponderea cheltuielilor publice în PIB; 141. În conformitate cu criteriul subordonãrii administrative, o instituţie publicã poate fi : a) Instituţie publicã ordonator principal de credite fãrã personalitate juridicã ; b) Instituţie publicã ordonator principal de credite finanţat din fonduri proprii c) Instituţie publicã ordonator principal de credite primãrie orãşeneascã d) Instituţie publicã ordonator principal de crediteîn domeniul apãrãrii naţionale 142. Din punct de vedere al subordonãrii financiare, o instituţie publicã poate fi : a) Instituţie publicã ordonator terţiar de credite bugetare b) Instituţie publicã ordonator terţiar de credite bugetare fãrã personalitate juridicã c) Instituţie publicã ordonator terţiar de credite bugetare de subordonare regionalã 65

d) Instituţie publicã ordonator terţiar de credite bugetare autonomã 143. O instituţie publicã aflatã în subordinea primãriei este : a) o instituţie publicã descentralizatã prin de-concentrare b) o instituţie publicã ce funcţioneazã prin gestiune delegatã c) o instituţie publicã ordonator terţiar de credite faţã de un minister d) o instituţie publicã ordonator secundar sau terţiar de credite bugetare în structurã descentralizatã 144. Serviciul privat este avantajos comparativ cu cel public pentru cã urmãreşte : a) protecţia socialã a contribuabililor b) eficientizarea activitãţii c) eficacitatea realizãrii / distribuirii cãtre populaţie d) eliminarea inechitãţii între agenţii economici. 145. Situaţia de « eşec al pieţei » apare când : a) existã tendinţa consumãrii unui serviciu public mai puţin decât considerã necesar autoritãţile publice b) existã numeroşi operatori pe piaţã c) indicele inflaţiei este în scãdere d) existã o ofertã prea mare de servicii publice pe piaţã 146. « Eşecul pieţei » nu se produce când : a) serviciul destinat populaţiei este realizat de operatori economici care se concureazã b) serviciul destinat populaţiei constituie un monopol c) serviciul destinat populaţiei produce o externalitate negativã d) serviciul destinat populaţiei este imposibil de evaluat din punct de vedere al costului pe cap de locuitor. 147. Primarul unei comune este, potrivit Legii finanţelor publice nr.273/2006 : a) ordonator terţiar de credite bugetare b) ordonator primar de credite bugetare c) subordonat Ministerului Administraţiei şi Internelor d) subordonat Consiliului Judeţean 148. Finanţarea instituţiilor publice cu personalitate juridicã din învãţãmântul preuniversitar este în responsabilitatea : a) Ministerului Economiei şi Finanţelor b) Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii c) Consiliului Judeţean d) primãriei 149. Care este structura veniturilor bugetului asigurãrilor sociale de stat, prin care este finanţat sistemul public de pensii : a) contribuţiile de asigurãri sociale de stat, transferuri de la bugetul de stat, cotã din profitul întreprinderilor b) contribuţiile de asigurãri sociale de stat, transferuri de la bugetul de stat, alte venituri (de exemplu parte din costul biletelor de odihnã şi tratament acordate pensionarilor etc.) c) contribuţiile de asigurãri sociale de stat, contribuţii de asigurãri de sãnãtate, transferuri de la bugetul de stat ajutoare, donaţii şi sponsorizãri 66

d) contribuţiile de asigurãri sociale de stat, transferuri de la bugetul de stat, impozite indirecte 150. Într-o instituţie publicã, auditul intern este în responsabilitatea : a) direcţiei contabilitate b) Curţii de Conturi c) Ministerului Economiei şi Finanţelor d) conducãtorului instituţiei publice, în calitatea sa de ordonator de credite bugetare

67

Răspunsuri FINANŢE PUBLICE 1. 11. 21. 31. 41. 51. 61. 71. 81. 91. 101. 111. 121. 131. 141.

d d a a c d b a a c c a b b c

2. 12. 22. 32. 42. 52. 62. 72. 82. 92. 102. 112. 122. 132. 142.

a a d a b a c b c b b c b a a

3. 13. 23. 33. 43. 53. 63. 73. 83. 93. 103. 113. 123. 133. 143.

c d d a c d a c d c b d b c d

4. 14. 24. 34. 44. 54. 64. 74. 84. 94. 104. 114. 124. 134. 144.

d b b b a a a d b a b a d c b

5. 15. 25. 35. 45. 55. 65. 75. 85. 95. 105. 115. 125. 135. 145.

a b c c b a a a b b a b d d a

68

6. 16. 26. 36. 46. 56. 66. 76. 86. 96. 106. 116. 126. 136. 146.

a d d d b c b c d d c d c c a

7. 17. 27. 37. 47. 57. 67. 77. 87. 97. 107. 117. 127. 137. 147.

c c a c b c c b c b c a d c b

8. 18. 28. 38. 48. 58. 68. 78. 88. 98. 108. 118. 128. 138. 148.

d a d c a a b c b c c d c a d

9. 19. 29. 39. 49. 59. 69. 79. 89. 99. 109. 119. 129. 139. 149.

a d c a b a c b a a a d b a b

10. 20. 30. 40. 50. 60. 70. 80. 90. 100. 110. 120. 130. 140. 150.

b c d b b b c d a a a a c d d

PIEŢE DE CAPITAL Autori: Alexandru Olteanu, Mihaela Sudacevschi 1. O societate decide încorporarea unei pătrimi din totalul rezervelor pentru creşterea capitalului şi distribuirea gratuită de acţiuni. Totalul rezervelor este de 2.000.000, iar numărul de acţiuni nou emise este de 1.000. Înainte de majorare, capitalul social era format din 10.000 de acţiuni. Valoarea teoretică a dreptului de atribuire este: a) 200; b) 2.000; c) 1.000; d) 63,64. 2. Emitenţii de valori mobiliare sunt: 1 – statul; 2 – întreprinzătorii particulari; 3 – societăţile comerciale sau corporaţiile; 4 – organismele colective de plasament în valori mobiliare; 5 – Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Alegeţi varianta corectă de răspuns: a) 1 + 2 + 3 + 4 + 5; b) 1 + 3; c) 2 + 3 + 4; d) 1 + 3 + 5. 3. Obiectivele urmărite de Bursa de Valori Bucureşti sunt: 1 – realizarea unei pieţe eficiente, cu reguli corecte; 2 – mobilizarea, atragerea şi alocarea eficientă a resurselor financiare; 3 – realizarea unei pieţe atractive şi compatibilă cu standardele europene; 4 – crearea unui mediu de dezvoltare şi iniţiativă antreprenorială; 5 – factor de influenţă asupra evoluţiilor economice şi instituţionale. Alegeţi varianta corectă de răspuns: a) 1 + 2 + 3 + 4 + 5; b) 1 + 2 + 3 + 4; c) 1 + 3 + 4 + 5; d) 1 + 2 + 3 + 5. 4. Criteriile de selecţie a celor 10 acţiuni care formează portofoliul indicelui BET – oficial nu includ: a) acţiunile trebuie să fie cele mai lichide; b) acţiunile trebuie să aparţină unor societăţi care îşi desfăşoară activitatea pe termen lung (cel puţin 10 ani); c) acţiunile trebuie să fie cotate la Categoria I a BVB; d) acţiunile trebuie să aibă cea mai mare capitalizare bursieră. 5. Activitatea pieţei bursiere poate fi urmărită prin: 1 – indicele general al preţurilor; 2 – deflatorul PIB; 3 – cursul valorilor mobiliare; 4 – rata medie a dobânzii de piaţă; 5 – indicii bursieri; 6 – rata inflaţiei. Alegeţi varianta corectă: a) 3 + 5; b) 2 + 5; c) 1 + 3 + 6; d) 1 + 2 + 4 + 5. 69

6. În cazul emisiunii de noi acţiuni, pentru majorarea capitalului social, efectul de diluţie vizează: 1 – valoarea nominală; 2 – preţul de emisiune; 3 – valoarea intrinsecă; 4 – nivelul rezervelor legal constituite; 5 – profitul pe acţiune; 6 – rata rentabilităţii cerută de acţionari; 7 – dreptul la vot al acţionarilor. Să se aleagă varianta corectă: a) 3 + 5 + 7; b) 1 + 2 + 6; c) 3 + 4 + 7; d) 1 + 2 + 5 + 7. 7. Cu cât va trebui modificat preţul de emisiune al unei obligaţiuni cu valoare nominală de 21 lei, emisă pentru 5 ani la o rată nominală a dobânzii de 8,4% şi o rată a dobânzii la termen de 10,4%, dacă pe piaţă , pentru aceleaşi condiţii de împrumut, se oferă o dobândă de 11,3%. Modalitatea de amortizare a împrumutului obligatar este în anuităţi constante. (Se lucrează cu 3 zecimale, cea de-a treia fiind rotunjită în funcţie de a patra). a) 0,449 lei; b) 5,313 lei; c) 19,938 lei; d) 14,938 lei. 8. Sunt considerate acţiuni foarte volatile: a) acţiunile care înregistrează o variaţie anuală a cursului bursier de peste 10%; b) acţiunile a căror rentabilitate variază cu mai puţin de 10% atunci când rentabilitatea pieţei înregistrează o modificare de  1%; c) acţiunile a căror rentabilitate variază cu mai mult de 1%, atunci când rentabilitatea pieţei variază cu  1%; d) acţiunile a căror rentabilitate variază cu  10%, atunci când rentabilitatea pieţei variază cu  1%. 9. Investitorii de capital formează în total: a) cererea de capital; b) oferta de capital; c) emitenţii de titluri financiare; d) cererea agregată de monedă. 10. Profitul pe acţiune : a) exprimă capacitatea emitentului de a obţine profit; b) reprezintă un flux financiar pentru posesorul unei acţiuni; c) presupune luarea în considerare a profitului după plata impozitului pe profit; d) se utilizează la calculul coeficientului PER. Care dintre afirmaţiile de mai sus NU este corectă? 11. Bilanţul unei societăţi pe acţiuni se prezintă astfel la sfârşitul exerciţiului financiar: ACTIV Sume PASIV Sume Imobilizări 50.000 Capital social 50.000 Active circulante 37.250 Rezerve 17.250 din care: - stocuri 12.500 Datorii 20.000 70

- creanţe - disponibilităţi TOAL ACTIV

17.500 7.250 87.250

TOTAL PASIV

87.250

Capitalul social înainte de majorare era format din 10.000 acţiuni. În anul următor, în luna ianuarie, societatea decide majorarea capitalului social prin emisiunea a 7.200 acţiuni noi, la preţ de emisiune de 6,5 u.m. şi cu o valoare nominală de 5 u.m. Alegeţi varianta corectă a valorii intrinseci a unei acţiuni înainte de majorarea capitalului. a) 3,91 u.m.; b) 5 u.m.; c) 6,725 u.m.; d) 67,25 u.m. 12. Indicatorul care reflectă intervalul de timp în care dobânzile încasate pot compensa efectele inflaţiei se numeşte: a) sensibilitatea obligaţiunii; b) durata de imunizare a obligaţiunii; c) cursul bursier al obligaţiunii; d) valoarea obligaţiunii. 13. Coeficientul β (beta) al unui activ este o măsură a riscului: a) de firmă; b) sistematic; c) individual; d) de faliment. 14. Rolul pieţei primare este: a) de a transforma activele financiare pe termen lung în capitaluri disponibile pe termen lung; b) de a transforma activele financiare pe termen scurt în capitaluri disponibile pe termen lung; c) de a intermedia între cererea şi oferta de capitaluri în vederea obţinerii unui câştig cât mai mare pentru operatori; d) de atransforma activele financiare pe termen scurt în capitaluri disponibile pe termen scurt. 15. Profitul net al societăţii „X” este de 25.000 u.m. În circulaţie există 10.000 acţiuni, cu un preţ de piaţă de 12,5 u.m. Profitul net pe acţiune este: a) 2.000 u.m.; b) 2,5 u.m.; c) 0,2 u.m.; d) 5 u.m. 16. Se emit obligaţiuni cu o valoare nominală de 240 lei, în cadrul unui împrumut obligatar având termen de rambursare 5 ani. La emisiune preţul plătit pentru achiziţionarea unei obligaţiuni este de 228 lei. Amortizarea se face în rate anuale egale, în condiţiile unei rate nominale a dobânzii de 9% pe an şi cu o rată a dobânzii la termen de 8,4%. Sensibilitatea obligaţiunii este: a) -3,11%; 71

b) -4,12%; c) -3,84%; d) -2,66%. 17. În cazul emisiunii de acţiuni noi pentru majorarea capitalului, efectul de diluţie vizează: 1 – valoarea nominală; 2 – preţul de emisiune; 3 – valoarea intrinsecă; 4 – nivelul rezervelor legal constituite; 5 – profitul pe acţiune; 6 – rata rentabilităţii cerută de acţionari; 7 – dreptul la vot al acţionarilor. Alegeţi varianta corectă: a) 3 + 5 + 7; b) 1 + 2 + 6; c) 3 + 4 + 7; d) 1 + 2 + 5 + 7. 18. O societate comercială are acţiuni cotate pe piaţă la 450 u.m. Societatea plăteşte un dividend de 13,5 u.m. pe acţiune. În condiţiile în care rata anuală de creştere a dividendelor este g = 7%, costul acţiunilor pentru această societate va fi egal cu: a) 10%; b) 12%; c) 9%; d) 15%. 19. Conform modelului CAPM, rentabilitatea unui titlu financiar poate fi determinată prin următoarea relaţie: a) E(Ri) = Rf - [E(RM) - Rf]  βi ; b) E(Ri) = RM - [E(RM) - Rf]  βi ; c) E(Ri) = Rf + [Rf - E(RM)]  βi ; d) E(Ri) = Rf + [E(RM) - Rf]  βi . 20. O societate are un capital social de 65.000 u.m. (2.600 acţiuni) şi rezerve de 12.000 u.m. Profitul obţinut de societate este de 11.550 u.m. Dividendele distribuite sunt de 6.500 u.m. Dividendul pe acţiune (DPA), profitul pe acţiune (PPA) şi rata distribuirii dividendului (d) sunt: a) DPA = 2,5 u.m.; PPA = 4,82 u.m.; d = 56,28%; b) DPA = 2,8 u.m.; PPA = 4,44 u.m.; d = 56,28%; c) DPA = 4,44 u.m.; PPA = 4,82 u.m.; d = 10%; d) DPA = 2,5 u.m.; PPA = 4,44 u.m.; d = 56,28%. 21. Ştiind că o acţiune a fost cumpărată la momentul T0 cu 160 u.m. şi revândută la momentul T1 cu 225 u.m., iar rata randamentului dat de dividend este de 8%, atunci performanţa actuală a acestei acţiuni este: a) 48,625%; b) 0,48%; c) 4,8625%; d) 8,462%. 22. Conform teoriei eficienţei, piaţa financiară cu eficienţă „tare” este: a) piaţa pe care informaţiile utilizate se referă la preţul anterior al titlurilor; b) piaţa pe care informaţiile utilizate se referă la date disponibile în mod public, cu precizarea că această informaţie se reflectă integral şi instantaneu în preţuri; 72

c) piaţa pe care informaţia cuprinde toate datele cunoscute, atât cele publicate, cât şi cele pe care le deţin agenţii de bursă; d) piaţa pe care informaţia utilizată cuprinde exclusiv date statistice. 23. Se cunosc rentabilităţile trimestriale înregistrate de acţiunea „A” pe parcursul anului anterior: RA-I = 6%; RA-II = 6,5%; RA-III = 5,75%; RA-IV = 5,90%. Rentabilitatea acţiunii „A” sperată de acţionari pentru perioada următoare este: a) R A = 6,4%; b) R A = 5,95%; c) R A = 6,04%; d) R A = 6,50%. 24. Bilanţul unei societăţi pe acţiuni se prezintă astfel la sfârşitul exerciţiului financiar: ACTIV Imobilizări Active circulante din care: - stocuri - creanţe - disponibilităţi TOAL ACTIV

Sume PASIV 50.000 Capital social 37.250 Rezerve 12.500 Datorii 17.500 7.250 87.250 TOTAL PASIV

Sume 50.000 17.250 20.000 87.250

Capitalul social înainte de majorare era format din 10.000 acţiuni. În anul următor, în luna ianuarie, societatea decide majorarea capitalului social prin emisiunea a 7.200 acţiuni noi, la preţ de emisiune de 6,5 u.m. şi cu o valoare nominală de 5 u.m. Nivelul primei de emisiune (pentru o acţiune şi pe total) va fi: a) 1,5 u.m.; 10.800 u.m.; b) 6,5 u.m.; 10.800 u.m.; c) 11,5 u.m.; 15.000 u.m.; d) -1,5 u.m; 15.000 u.m. 25. Piaţa financiară este o piaţă: a) pe termen scurt; b) pe termen mediu; c) pe termen lung; d) în care evoluţia cursurilor titlurilor este dirijată. 26. Modalitatea de rambursare care constă în rambursarea în fiecare an a unei sume constante, egală cu suma dobânzii şi a ratei de rambursat se numeşte: a) rambursare prin tragere la sorţi; b) rambursare prin serii egale; c) rambursare prin anuităţi constante; d) rambursare la finalul perioadei. 27. Pierderea de valoare de piaţă a acţiunilor vechi, prin creşterea numărului de acţiuni emise ca urmare a creşterii de capital prin încorporarea rezervelor, va fi compensată

73

prin ataşarea la fiecare acţiune veche a unui drept de atribuire (Da). Calculul acestuia se face după relaţia: n a) D a  C t 0  ; Nn Nn b) D a  C t 0  ; n n c) D a  C t 0  ; N Nn d) D a  C t0  n 28. Activitatea pieţei bursiere poate fi urmărită prin: 1 – indicele general al preţurilor; 2 – deflatorul PIB; 3 – cursul valorilor mobiliare; 4 – rata medie a dobânzii de piaţă; 5 – indicii bursieri; 6 – rata inflaţiei. Alegeţi varianta corectă: a) 3 + 5; b) 2 + 5; c) 1 + 3 + 6; d) 1 + 2 + 4 + 5. 29. O persoană fizică deţine un capital de 5.000 u.m. şi doreşte să devină acţionar al unei societăţi care face o emisiune de acţiuni caracterizată prin: valoarea nominală a unei acţiuni VN = 5 u.m.; prima de emisiune = 1,5 u.m.; pentru o acţiune nouă sunt necesare 5 Ds; valoarea dreptului de subscriere la bursă este Dsb = 0,8 u.m.; dividendul pe acţiune anticipat = 1 u.m.; rata maximă de dobândă pe piaţă = 11% Persoana fizică va alege: a) plasarea banilor în acţiuni cu un randament de 15,4%; b) plasarea banilor în depozit bancar cu o rată de dobândă de 12%; c) plasarea banilor în acţiuni cu un randament de 18%; d) plasarea banilor în depozit bancar cu o rată de dobândă de 10%. 30. Pentru o societate pe acţiuni se anticipează o creştere a dividendelor de 8% pentru anul următor. Dacă titlul cotează în prezent la bursă la cursul de 400 u.m., care este rata de rentabilitate cerută pe piaţă, ştiind că dividendul prevăzut a se obţine este de 30 u.m., pentru un beneficiu pe acţiune de 40 u.m. Alegeţi varianta de răspuns corectă: a) 7,58%; b) 1,55%; c) 8%; d) 15,5%. 31. Valoarea contabilă a unei acţiuni exprimă partea din patrimoniul net al unei societăţi ce revine pe o acţiune şi se calculează conform formulei: a) Activ net / Nr. total de acţiuni; b) Capital social / Nr. total de acţiuni; c) Cursul bursier al acţiunii / Profit net pe acţiune; d) Capitalizare bursieră / Nr. total de acţiuni.

74

32. Acţiunile ordinare: 1 – reflectă mărimea capitalului social; 2 – pot fi transferate în mod liber; 3 – implică răspunderea nelimitată a acţionarilor; 4 – dau dreptul la încasare de dividend; 5 – dreptul de vot nu poate fi transmis terţilor. Nu sunt adevărate: a) 3 + 5; b) 2 + 4 + 5; c) 1 + 3 + 5; d) 1 + 4. 33. Bilanţul unei societăţi pe acţiuni se prezintă astfel la sfârşitul exerciţiului financiar: ACTIV Imobilizări Active circulante din care: - stocuri - creanţe - disponibilităţi TOAL ACTIV

Sume PASIV 50.000 Capital social 37.250 Rezerve 12.500 Datorii 17.500 7.250 87.250 TOTAL PASIV

Sume 50.000 17.250 20.000 87.250

Capitalul social înainte de majorare era format din 10.000 acţiuni. În anul următor, în luna ianuarie, societatea decide majorarea capitalului social prin emisiunea a 7.200 acţiuni noi, la preţ de emisiune de 6,5 u.m. şi cu o valoare nominală de 5 u.m. Valoarea acţiunii după majorare va fi: a) 3,91 u.m.; b) 6,63 u.m.; c) 11,41 u.m.; d) 15,84 u.m. 34. Analiza tehnică a acţiunilor serveşte la: 1 – determinarea valorii actuale a titlurilor pe seama fluxurilor viitoare; 2 – proiectarea în viitor a comportamentului trecut al titlurilor; 3 – identificarea momentului schimbării tendinţei; 4 – stabilirea numărului de ani în care poate fi recuperată investiţia; 5- -urmărirea mişcărilor ciclice ale pieţei şi frecvenţa lor. Alegeţi varianta corectă de răspuns: a) 1 + 3 + 5; b) 2 + 4 + 5; c) 2 + 3 + 5; d) 3 + 4 + 5. 35. Sensibilitatea obligaţiunilor se poate scrie astfel: n A t  t t t 1 1  i  1 a) S  ;  1 i Pe n A t  t t t 1 1  i  1 b) S   ;  1 i Pe

75

c) S  1  i  

Pe ; At  t

n



t 1

d) S  

1  1 i

n



t 1

1  i t

Pe At  t

1  i t

36. Care va fi valoarea teoretică a unei acţiuni, cunoscând că pentru următorii 6 ani ea generează următoarele dividende: 60, 80, 90, 95, 100 şi 105? (Rata de rentabilitate cerută de piaţă este de 9,5%). a) 317 u.m.; b) 295 u.m.; c) 247 u.m.; d) 381 u.m. 37. Piaţa financiară este o piaţă: a) deschisă; b) pe termen scurt; c) privată; d) interbancară. 38. Indicatorul PER se calculează ca raport între: a) cursul bursier şi profitul net pe acţiune; b) dividendul pe acţiune şi preţul de emisiune; c) dividendul pe acţiune şi cursul bursier; d) dividende nete şi profit net. 39. O societate pe acţiuni realizează o creştere de capital prin emisiunea a 235.000 acţiuni, pe baza raportului o acţiune nouă pentru 4 acţiuni vechi deţinute. Condiţiile emisiunii sunt: preţul de emisiune = 25 u.m.; valoarea nominală = 15 u.m.; ultimul curs cotat = 48 u.m. Valorile corecte ale cursului unei acţiuni după majorarea de capital şi dreptului de subscriere sunt: a) C t1 = 29,6 u.m.; D s t = 18,4 u.m.; b) C t1 = 43,4 u.m.; D s t = 14,6 u.m.; c) C t1 = 29,6 u.m.; D s t = 4,6 u.m.; d) C t1 = 43,4 u.m.; D s t = 4,6 u.m.. 40. O societate dispune după încheierea exerciţiului financiar de un profit net de repartizat acţionarilor sub formă de dividend global de 20.000 u.m. Emisiunea a cuprins 40.000 acţiuni la o valoare nominală de 5 u.m., din care pentru 20.000 acţiuni capitalul este vărsat integral. Restul acţiunilor reprezintă subscrieri de capital, parţial vărsat astfel: - 10.000 acţiuni cu 50% vărsământ la începutul exerciţiului financiar; - 10.000 acţiuni cu 50% vărsământ la 30 iunie în exerciţiul încheiat. Rata dividendului este de 8%. Profitul repartizat acţionarilor va fi distribuit astfel: 76

a) b) c) d)

11.000 u.m. primul dividend, 4.000 u.m. supradividendul; 16.000 u.m. primul dividend, 4.000 u.m. supradividendul; 8.000 u.m. primul dividend, 12.000 u.m. supradividendul; 10.000 u.m. primul dividend, 5.000 u.m. supradividendul.

41. Bilanţul unei societăţi pe acţiuni se prezintă astfel la sfârşitul exerciţiului financiar: ACTIV Imobilizări Active circulante din care: - stocuri - creanţe - disponibilităţi TOAL ACTIV

Sume PASIV 50.000 Capital social 37.250 Rezerve 12.500 Datorii 17.500 7.250 87.250 TOTAL PASIV

Sume 50.000 17.250 20.000 87.250

Capitalul social înainte de majorare era format din 10.000 acţiuni. În anul următor, în luna ianuarie, societatea decide majorarea capitalului social prin emisiunea a 7.200 acţiuni noi, la preţ de emisiune de 6,5 u.m. şi cu o valoare nominală de 5 u.m. Valoarea teoretică a unui drept de subscriere este: a) 1,63 u.m.; b) 1,725 u.m.; c) 0,95 u.m.; d) 0,095 u.m. 42. O societate îşi majorează capitalul de la 9.000 la 16.000 acţiuni, astfel: valoarea nominală = 80 u.m.; Prima de emisiune = 6 u.m.; ultimul curs cotat înainte de majorarea de capital = 95 u.m. Preţul plătit de vechii şi noii acţionari pentru o acţiune nouă, dacă la bursă dreptul de subscriere cotează la 3,5 u.m. este: a) 86 u.m.; 90,5 u.m.; b) 86 u.m.; 87,97 u.m.; c) 74 u.m.; 90,5 u.m.; d) 74 u.m.; 87,97 u.m.. 43. Modalitatea de rambursare care presupune amortizarea aceluiaşi număr de obligaţiuni în fiecare an poartă denumirea de: a) rambursare prin tragere la sorţi; b) rambursare prin rate egale; c) rambursare la finele perioadei; d) rambursare prin anuităţi constante. 44. Diferenţa dintre preţul de emisiune şi valoarea nominală a unui titlu financiar poartă denumirea de: a) rata nominală a dobânzii; b) rata reală a dobânzii; c) curs bursier; d) primă de emisiune.

77

45. Dreptul de subscriere reprezintă pierderea de valoare a acţiunii vechi cu care trebuie recompensat deţinătorul acesteia pentru a nu fi afectat de suplimentarea capitalului social. Una dintre variantele următoare prezintă o relaţie de calcul incorectă privind valoarea teoretică a dreptului de subscriere. Alegeţi varianta incorectă. a) D s t  C t 0  C t1 ; b) D s t  C t 0 

N  C t 0  Pe  n

; Nn n c) D s t  C t 0  Pe ; Nn N  C t 0  Pe  n  C t0 . d) D s t  Nn





46. O societate deţine 15.000 acţiuni cu o valoare nominală de 85 u.m. şi care cotează la bursă la 89,7 u.m.. Societatea decide emisiunea de noi acţiuni, în raportul ¼ (o acţiune nouă pentru 4 acţiuni vechi). Dreptul de subscriere cotează la bursă la 0,56 u.m. Prima de emisiune este de 2 u.m. Valoarea teoretică a dreptului de subscriere este: a) D s t = 0,94 u.m.; b) D s t = 0,90 u.m.; c) D s t = 0,56 u.m.; d) D s t = 0,54 u.m.; 47. Teoretic, valoarea de piaţă a tuturor acţiunilor după creşterea de capital ( C t1 ) se calculează în funcţie de valoarea de piaţă a acţiunilor vechi ( C t 0 ) şi de valoarea de emisiune a acţiunilor noi (Pe) astfel: C t  n  Pe  N a) C t1  0 ; Nn C t  n  Pe  N b) C t1  0 ; Nn C t  N  Pe  n c) C t1  0 ; Nn C t N  n   Pe N  n  d) C t1  0 Nn 48. Ştiind că în următorii 5 ani acţiunea „alfa” generează următoarele dividende: D1 = 50 u.m.; D2 = 60 u.m.; D1 = 70 u.m.; D1 = 75 u.m. şi D1 = 80 u.m., iar rata de rentabilitate cerută de acţionari este 8,5%, alegeţi varianta corectă privind cursul acţiunii „alfa”: a) 66,43 u.m.; b) 259,15 u.m.; c) 181,08 u.m.; d) 664,30 u.m.

78

49. Profitul net al unei societăţi este de 25.000 u.m. În circulaţie există 10.000 acţiuni, la un preţ de piaţă de 12,5 u.m. Alegeţi varianta corectă, care exprimă valoarea coeficientului PER: a) 5; b) 3; c) 12; d) 18. 50. Se cunosc rentabilităţile trimestriale înregistrate de acţiunea „A” pe parcursul anului anterior: RAI = 6%; RAII = 6,5%; RAIII = 5,75%; RAIV = 5,90%. Riscul acţiunii „A” este: a)  A = 0,079%; b)  A = 0,28%; c)  A = 0,316%; d)  A = 0,112%; 51. Valoarea de piaţă a unei acţiuni este influenţată de: 1 – situaţia economico – financiară a emitentului; 2 – rata şomajului; 3 – evoluţia pieţei bursiere naţională şi internaţională; 4 – fenomene pur bursiere care afectează cererea şi oferta; 5 – nivelul datoriei publice externe. NU sunt factori de influenţă: a) 1 + 4 + 5; b) 2 + 3 + 5; c) 1 + 3; d) 2 + 5. 52. O societate îşi majorează capitalul de la 9.000 la 16.000 acţiuni, astfel: valoarea nominală = 80 u.m.; Prima de emisiune = 6 u.m.; ultimul curs cotat înainte de majorarea de capital = 95 u.m. Valoarea teoretică a dreptului de subscriere este: a) D s t = 5,76 u.m.; b) D s t = 3,94 u.m.; c) D s t = 91,06 u.m.; d) D s t = 6,66 u.m.; 53. O societate cu un capital de 250.000 u.m. a obţinut un profit net de 40.000 u.m., din care a reinvestit 24.000 u.m. Rata de distribuire a dividendelor este: a) 100%; b) 40%; c) 60%; d) 16%. 54. În modelul Gordon – Shapiro, „g” reprezintă: a) creşterea dividendului faţă de anul anterior; b) performanţa aşteptată, în termeni de profit bursier anual; c) rata de dezvoltare a actvităţii emitentului; d) rata de rentabilitate cerută pe piaţă.

79

55. Numărul drepturilor de subscriere necesar noilor acţionari pentru achiziţionarea unui titlu nou se determină conform formulei: a) C t  C t ; 1

b)

0

N ; n

c) Pe × n; d)

C t1 D st

.

56. Pentru o acţiune „A” cotată pe o piaţă eficientă, se cunoaşte că valoarea coeficientului de volatilitate (β) este de 0,75. Se estimează că anul viitor cursul acţiunii va fi de 228 u.m., iar mărimea dividendului (D), va fi de 7 u.m. Rentabilitatea activelor fără risc este de 9%, iar rentabilitatea pieţei este 20%. Conform modelului CAPM, cursul actual al acţiunii „A” este: a) C t = 221 u.m.; 0

b)

C t0

= 21,43 u.m.;

c)

C t0

= 200,43 u.m.;

d)

C t0

= 273,6 u.m.

57. Obligaţiunile caracterizate prin dobânzi vărsate de emitent numai la scadenţa finală a împrumutului se numesc: a) obligaţiuni cu cupon zero; b) obligaţiuni cu cupon unic; c) obligaţiuni cu venit variabil; d) obligaţiuni deschise. 58. Titlul „Alfa” se caracterizează prin următoarele rentabilităţi înregistrate trimestrial pe parcursul anului anterior: Trimestrul I II III IV

RAlfa (%) 9% 12% 9% 0%

Rentabilitatea sperată a titlului Alfa se va încadra în perioada viitoare în intervalul: a) 0% - 12%; b) 4,5% - 7,5%; c) 7,5% - 20,25%; d) 3% - 12%. 59. Conform Modelului de piaţă, parametrul α reprezintă: a) rentabilitatea medie a titlului; b) coeficientul de volatilitate; c) rentabilitatea titlului în condiţiile unei rentabilităţi nule a pieţei; d) parametrul specific al acţiunii prin care se măsoară riscul individual.

80

60. Pentru o acţiune „A” cotată pe o piaţă eficientă, se cunoaşte că valoarea coeficientului de volatilitate (β) este de 0,75. Se estimează că anul viitor cursul acţiunii va fi de 228 u.m., iar mărimea dividendului (D), va fi de 7 u.m. Rentabilitatea activelor fără risc este de 9%. Variaţia de curs a acţiunii „A” este de: a) 7 u.m.; b) 0,1725 u.m.: c) 17,25 u.m.; d) 27,57 u.m..

81

Răspunsuri PIEŢE DE CAPITAL GRILA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44

a

b

c

d ●

● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●

82

GRILA 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

a

b

c

d ● ●

● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●

83

MANAGEMENTUL PORTOFOLIULUI ŞI AL RISCULUI PE PIAŢA TITLURILOR FINANCIARE

Autori: Alexandru Olteanu, Mihaela Sudacevschi 1. Rentabilitatea unui portofoliu format din 30%titluri A, cu o rentabilitate RA= 15% şi 70% titluri B, cu o rentabilitate RB= 16% este: a) 31%; b) 15,5%; c) 0,31%; d) 15,7%. 2. Se consideră un portofoliu format în proporţii egale din titlurile A şi B, cu următoarele caracteristici: RA = 8,5%, RB= 9,5% ,  A = 1,12%, B = 2,69%, CA,B=1. Riscul acestui portofoliu ( Pf ), este: a) 1,905%; b) 2,12%; c) 2,629%; d) 9%. 3. Rentabilitatea sperată pentru portofoliul pieţei este RM=20%, iar riscul este M = 22%. Portofoliul P al unui investitor este format din activele A, B şi C, în următoarea structură: xA=25%, xB= 40% şi xC = 35%. Se ştie că indicatorii BETA (β) ai celor trei active sunt: βA = 1,25, βB= 1,4, βC = 1,1. Rentabilitatea fără risc este Rf = 9%. Rentabilitatea sperată pentru portofoliul P şi coeficientul de covarianţă cu portofoliul pieţei sunt: a) 22,8325%; 0,060863; b) 20,75%; 0,060863; c) 20%; 0,09753; d) 24,6375%; 0,050875. 4. Pe o piaţă eficientă, rentabilitatea activului fără risc creşte fără a modifica structura portofoliului pieţei şi volatilitatea activelor din portofoliu. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? a) rentabilitatea tutror acţiunilor creşte; b) rentabilitatea tutror acţiunilor rămâne nemodificată; c) rentabilitatea tutror acţiunilor scade; d) rentabilitatea acţiunilor cu β 1 scade. 5. Portofoliul pieţei are următoarea structură: xA = 24%, xB = 42%, xC = 34%. Coeficienţii de volatilitate ai primelor două active sunt βA = 0,24 şi βB = 0,42. Coeficientul de volatilitate al activului C este: a) 0,34; b) 1; c) 2,253; d) 1,873.

84

6. Un portofoliu echiponderat de 2 titluri riscante, (i şi j), cu Ri = Rj, x1 = x2 = 0,5 şi i2 = 2 ) egal cu:  2j , şi care sunt independente între ele (Ci,j = 0), are riscul ( Pf a) Ri; b) Rj; c) i2 ; d) 0,5  2j . 7. Din combinaţia a două titluri riscante, (i şi j), şi care prezintă i2 = 1,6,  2j =0,96 şi Ci,j = 0,29 poate rezulta un portofoliu cu risc minim (cu varianţă minimală absolută = PVMA), dacă titlul i va avea o pondere x* de: a) 1,265; b) 0,3594; c) 0,29; d) 0,326. 8. Frontiera eficientă a portofoliilor optime reprezintă: a) nivelul minim impus pentru rentabilitatea unui portofoliu, astfel încât acesta să genereze profit pentru investitor; b) setul de portofolii care are cea mai ridicată rată de rentabilitate pentru fiecare nivel de risc dat, sau riscul cel mai scăzut pentru fiecare nivel de rentabilitate c) nivelul maxim al riscului pe care îl poate înregistra un portofoliu; d) setul de portofolii care are cea mai mare rentabilitate, obţinută cu maxim de risc. 9. Rentabilitatea unui portofoliu se determină: a) ca sumă a rentabilităţilor titlurilor care îl compun; b) ca medie ponderată a rentabilităţii titlurilor care îl compun, factorii de ponderare fiind proporţiile în portofoliu ale titlurilor; c) ca medie ponderată a rentabilităţilor titlurilor care îl compun, factorul de ponderare fiind numărul de titluri cuprinse în portofoliu; d) în funcţie de rentqbilităţile titlurilor din portofoliu, ponderate cu rata inflaţiei. 10. Conform metodei Sharpe, performanţa unui portofoliu poate fi determinată astfel: a) remunerarea pe unitatea de risc, dată de rata excesului de rentabilitate faţă de rentabilitatea fără risc; b) excesul de rentabilitate a portofoliului faţă de rentabilitatea fără risc, raportat la volatilitatea portofoliului; c) media ponderată a rentabilităţilor titlurilor din portofoliu, factorii de ponderare fiind proporţiile în portofoliu ale titlurilor; d) excesul de rentabilitate a portofoliului faţă de rentabilitatea pieţei. 11. Conform metodei Treynor, performanţa unui portofoliu poate fi determinată astfel: a) remunerarea pe unitatea de risc, dată de rata excesului de rentabilitate faţă de rentabilitatea fără risc; b) excesul de rentabilitate a portofoliului faţă de rentabilitatea fără risc, raportat la volatilitatea portofoliului; 85

c) media ponderată a rentabilităţilor titlurilor din portofoliu, factorii de ponderare fiind proporţiile în portofoliu ale titlurilor; d) excesul de rentabilitate a portofoliului faţă de rentabilitatea pieţei. 12. Conform metodei Jensen, performanţa unui portofoliu poate fi determinată astfel: a) remunerarea pe unitatea de risc, dată de rata excesului de rentabilitate faţă de rentabilitatea fără risc; b) excesul de rentabilitate a portofoliului faţă de rentabilitatea fără risc, raportat la volatilitatea portofoliului; c) media ponderată a rentabilităţilor titlurilor din portofoliu, factorii de ponderare fiind proporţiile în portofoliu ale titlurilor; d) excesul de rentabilitate a portofoliului realizat ţinând cont de riscul său şi de rentabilitatea pieţei. 13. Conform metodei Sharpe, performanţa unui portofoliu poate fi determinată astfel: R  Rf a) Pf ;  Pf b)

R Pf  R f ;  Pf

c) R f  R M  R f   i ; d) R Pf  R f   R M  R f   Pf . 14. Conform metodei Treynor, performanţa unui portofoliu poate fi determinată astfel: R Pf  R f a)

b)

 Pf R Pf  R f  Pf

;

;

c) R f  R M  R f   i ;

d) R Pf  R f   R M  R f   Pf .

15. Conform metodei Jensen, performanţa unui portofoliu poate fi determinată astfel: R Pf  R f a)

 Pf

;

n

b)  R i x i ; i 1

c) R f  R M  R f   i ;

d) R Pf  R f   R M  R f   Pf .

16. Riscul asumat de un operator în cazul unei tranzacţii cu primă: a) apare ca diferenţă între preţul de exercitare şi prima plătită; b) este invers proporţional cu scadenţa tranzacţiei; c) este limitat la mărimea primei; d) este mai mic decât prima plătită.

86

17. Gestionarea portofoliului printr-o strategie pasivă presupune: a) formarea unui portofoliu prin combinarea de acţiuni, obligaţiuni şi lichidităţi, în proporţii diferite, în funcţie de anticipările investitorului privind rentabilitatea şi riscul acestor categorii de plasamente; b) formarea unui portofoliu numai din acţiuni estimate de investitor ca acţiuni subevaluate; c) formarea unui portofoliu cu o structură identică cu structura portofoliului pieţei, care să elimine riscul diversificabil; d) obţinerea unui supliment de rentabilitate faţă de rentabilitatea pieţei, prin formarea unui portofoliu cu o structură identică cu structura portofoliului pieţei. 18. Riscul unui portofoliu eficient format în proporţie de 25% din active fără risc şi 75% din portofoliul M al pieţei de capital, cu  M2 = 0,225, este egal cu: a) 0,16875; b) 0,00225; c) 0,01406; d) 0,12656. 19. Pe piaţa de capital s-au estimat următoarele evoluţii ale rentabilităţilor înregistrate de două titluri, M şi N, în condiţiile în care există pe piaţă patru stări ale naturii (A,B, C, D): Stări ale naturii

Probabilitatea de apariţie

A B C D

0,25 0,25 0,25 0,25

Rentabilitatea Rentabilitatea titlului M titlului N (RN) (RM) 11% 10% 9% 8% 5% 8% 4% 3%

În aceste condiţii, portofoliul cu risc minim (PVMA), are ponderea x a titlului M egală cu: a) 25%; b) 8,39%; c) 47,19%; d) 47,41%. 20. Rentabilitatea portofoliului pieţei este RM = 22%, iar rentabilitatea portofoliului fără risc este Rf= 10% Rentabilitatea unui portofoliu P, care are coeficientul de volatilitate  P = 0,6, este: a) 16%; b) 17,2%; c) 13,2%; d) 15,4%. 21. Un portofoliu format din trei acţiuni are următoarea structură: xA = 40%, xB = 25%, xC = 35%. Coeficienţii de volatilitate ai fiecărui activ sunt βA = 1,25, βB = 0,9, βC = 0,7. Coeficientul βP al portofoliului este: a) 1,25; b) 0,7; 87

c) 1; d) 0,97. 22. Se vinde un STRADDLE la preţ de exercitare 246 u.m./acţiune. Prima CALL este 10 u.m./acţiune şi prima PUT este 8 u.m./acţiune. Pierderea minimă înregistrată de operator este: a) 2.900 u.m., la un curs de 293 u.m./acţiune; b) 2.100 u.m., la un curs de 243 u.m./acţiune; c) 1.906 u.m., la un curs de 162 u.m./acţiune; d) 2.454 u.m., la un curs de 304 u.m./acţiune. 23. Se vând 4 contracte CALL cu suport acţiunea SIM, la preţ de exercitare 142,80 u.m./acţiune şi primă 10,20 u.m./acţiune, în condiţiile unui curs de piaţă de 132,50 u.m./acţiune. Dacă rezultatul net al tranzacţiei reprezintă o pierdere de 3.500 u.m., atunci cursul de piaţă al acţiunii SIM la data exercitării opţiunii este: a) 125 u.m.; b) 161,75 u.m.; c) 96 u.m.; d) 119 u.m. 24. Se vinde un CALL pe indicele NYKKEY, multiplicator 10.000, la preţ de exercitare PE = 10.486 puncte, cu o primă de 445 puncte. La scadenţă indicele înregistrază 10.720 puncte. Rezultatul pentru operator este: a) -100.000 JPY; b) +1.450.625 JPY; c) -1.103.915 JPY; d) +2.110.000 JPY. 25. Un operator cumpără, pentru aceeaşi scadenţă, următoarele contracte:  Un contract cu primă, la preţ de emisiune PE = 92 lei şi primă de 11% din preţul de exercditare;  5 contracte Straddle, la preţ de exercitare PE = 96 lei, prima CALL fiind egală cu prima PUT, de 4 lei fiecare; Dacă la scadenţa contractelor, cursul de piaţă înregistrează 106,40 lei, rezultatul cel mai favorabil se va obţine la: a) contractul cu primă = 9680 lei; b) contractul Straddle = 2450 lei; c) contractul cu primă = 1440 lei; d) rezultatul este acelaşi la ambele contracte. 26. Se cumpără 5 opţiuni de vânzare PUT (dimensiune standard), la preţ de exercitare PE = 3.900 u.m./acţiune, prima = 100 u.m./acţiune. Acţiunile A, care constiuie suport al contractului, cotează pe piaţă la 3.500 u.m./acţiune. La un curs de 3.850 u.m./acţiune rezultatul tranzacţiei este: a) +35.000 u.m.; b) -25.000 u.m.; c) -50.000 u.m.; d) +30.000 u.m. 88

27. Se cunosc următoarele valori înregistrate de portofoliile A şi B şi de Rf : Riscul Rentabilitatea portofoliului ( Rentabilitatea Portofoliul portofoliului fără risc (Rf)  Pf ) (RPf) A 5% 4% 3% B 6% 4,5% Performanţele celor două portofolii, măsurate pe baza metodei Sharpe, sunt: a) ISA = 0,33; ISB = 0,5; b) ISA = 0,2; ISB = 0,25; c) ISA = 0,5; ISB = 0,67; d) ISA = 2; ISB = 3; 28. Se consideră un portofoliu format din 40% titluri A şi 60% titluri B, cu următoarele caracteristici: RA = 8%;  A = 7%, βA = 0,90 RB = 9,5%;  B = 7,25%, βB = 0,80 În condiţiile în care Rf = 3,5%, rezultă o performanţă a portofoliului, determinată pe baza metodei Treynor, de: a) 8,9; b) 5,4; c) 6,42; d) 0,84. 29. Un investitor îşi formează un portofoliu din 72 % acţiuni A, cu o rentabilitate R A = 10,64% şi 28% active monetare, cu o rentabilitate de 4%, anticipând că va obţine un exces de rentabilitate de 2,76% faţă de rentabilitatea pieţei. Despre activele componente ale portofoliului se mai cunosc următoarele informaţii: dispersia acţiunilor A este  2A = 0,2, iar cea a activelor monetare este  a2 = 0, CA,B = 0. În condiţiile în care portofoliul este gestionat printr-o strategie activă, prezentând un risc diversificabil  2,Pf = 8%, riscul pieţei este: a)  M = 0%; b)  M = 8%; c)  M = 2,368%; d)  M = 15,388%. 30. Un investitor îşi formează un portofoliu din 49% acţiuni A, cu o rentabilitate R A = 11,15% şi 51% active monetare, cu o rentabilitate Ra = 10,25%, anticipând că va obţine un exces de rentabilitate de 2,75% faţă de rentabilitatea pieţei. În condiţiile în care investitorul urmăreşte gestionarea portofoliului printr-o strategie activă, rezultă o rentabilitate a pieţei de: a) 10,69%; b) 21,4%; c) 7,94%; d) 11,15%. 31. Un investitor îşi formează un portofoliu din 36% acţiuni A, cu o rentabilitate R A = 40,5% şi dispersie σ 2A = 0,03 şi 64% active monetare, cu o rentabilitate RB = 9,5% şi dispersie 89

σ 2B =

0,2, anticipând că va obţine un exces de rentabilitate de 3,5% faţă de rentabilitatea

pieţei. Riscul diversificabil al portofoliului este

 2P =

0,13%, iar coeficientul de corelaţie

între cele două active este C AB = 1 În condiţiile în care se cunoaşte faptul că investitorul îşi gestionează portofoliul printr-o strategie activă, rezultă că rentabilitatea şi riscul pieţei înregistrează următoarele valori: a) RM = 10,64%;  M = 15,388%; b) RM = 6,02%;  M = 10,368%; c) RM = 17,16%;  M = 20%; d) RM = 6,02%;  M = 15,388%; 32. Rentabilităţile înregistrate de titlurile A şi B, fără a ţine cont de influenţa factorilor macroeconomici F1 şi F2 sunt R A = 8,25% şi R B = 7,75%. În condiţiile în care preţurile unitare ale riscului sistematic (  1 şi  2 ), indus de factorii macroeconomici F1 şi F2 sunt  1 = - 0,675 şi  2 = 1,35, coeficienții de volatilitate ai titlurilor A și B în raport cu factorii macroeconomici F1 și F2 sunt βAF1=0,769; βAF2=0,642; βBF1=1,361; βBF2= 1,143, iar rata rentabilităţii fără risc este Rf = 7,5%, deciziile pe care trebuie să le adopte un investitor sunt: a) să cumpere titlul A, care iniţial era subevaluat şi să vândă titlul B supraevaluat; b) să cumpere titlul B, care iniţial era subevaluat şi să vândă titlul A supraevaluat; c) să vândă titlul A, care iniţial era subevaluat şi să cumpere titlul B supraevaluat; d) nu trebuie să efectueze nicio tranzacţie, întrucât titlurile deţinute în portofoliu sunt corect evaluate. 33. Gestionarea portofoliului printr-o strategie activă, aplicând metoda Market Timing presupune: a) formarea unui portofoliu prin combinarea de acţiuni, obligaţiuni şi lichidităţi, în proporţii diferite, în funcţie de anticipările investitorului privind rentabilitatea şi riscul acestor categorii de plasamente; b) formarea unui portofoliu numai din acţiuni estimate de investitor ca acţiuni subevaluate; c) formarea unui portofoliu cu o structură identică cu structura portofoliului pieţei, care să elimine riscul diversificabil; d) obţinerea unui supliment de rentabilitate faţă de rentabilitatea pieţei, prin formarea unui portofoliu cu o structură identică cu structura portofoliului pieţei. 34. Gestionarea portofoliului printr-o strategie activă, aplicând metoda Stock Selection presupune: a) formarea unui portofoliu prin combinarea de acţiuni, obligaţiuni şi lichidităţi, în proporţii diferite, în funcţie de anticipările investitorului privind rentabilitatea şi riscul acestor categorii de plasamente; b) formarea unui portofoliu numai din acţiuni estimate de investitor ca acţiuni subevaluate;

90

c) formarea unui portofoliu cu o structură identică cu structura portofoliului pieţei, care să elimine riscul diversificabil; d) obţinerea unui supliment de rentabilitate faţă de rentabilitatea pieţei, prin formarea unui portofoliu cu o structură identică cu structura portofoliului pieţei. 35. Pragul de rentabilitate la cumpărarea unei opţiuni de vânzare (long PUT) este reprezentat de nivelul cursului, determinat ca: a) preţ de exercitare plus primă; b) „punct mort” minus primă; c) preţ de exercitare minus primă; d) preţ de exercitare.

91

Răspunsuri disciplina: MANAGEMENTUL PORTOFOLIULUI ŞI AL RISCULUI PE PIAŢA TITLURILOR FINANCIARE

GRILA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

a

b

c

d ●

● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●

92

ASIGURĂRI ŞI REASIGURĂRI Autor: Serghei Mărgulescu 1. Contractul de asigurare prezintă următoarele trăsături caracteristice: a) consensual si multilateral b) sinalagmatic si aleatoriu c) consensual, oneros, sinalagmatic si aleatoriu d) oneros, sinalagmatic, aleatoriu si de securitate individuală. 2. In asigurari: a) fondul de asigurare îmbracă forma bănească; b) fondul de asigurare se formează în mod descentralizat pe seama primelor de asigurare; c) asigurarea presupune existenţa unei comunităţi de risc; d) toate cele trei variante de mai sus; 3. Se pot practica asigurari atunci când: a) Şansa de realizare a evenimentului este de 100%. b) Şansa de nerealizare a evenimentului este de 100%. c) Şansa de realizare a evenimentului este rezonabila pentru asigurator. d) Şansa de realizare a evenimentului este de 0%. 4. Asigurările de daune: 1. au caracter de despăgubire; 2. reunesc asigurările de bunuri şi asigurările de răspundere civilă; 3. au drept scop repararea prejudiciului care ameninţă patrimoniul asiguratului; 4. reprezintă o măsură de prevedere, de capitalizare a unor sume de bani; a) b) c) d)

1+4 2+4 1+2+3 3+4

5. În materie de asigurări, cazul asigurat este: a) evenimentul asigurat care s-a produs şi pentru înlăturarea consecinţelor lui s-a încheiat asigurarea; b) un eveniment viitor; c) un eveniment care s-a produs prin fapta intenţionată a beneficiarului asigurării; d) un eveniment posibil; 6. Neîndeplinirea obligaţiei de înştiinţare a asiguratorului despre producerea evenimentului asigurat, în termenul prevăzut în contractul de asigurare: a) duce la rezilierea contractului de asigurare; b) acordă asiguratorului dreptul de a refuza plata indemnizaţiei, dacă din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat şi întinderea pagubei; c) acordă asiguratorului, în toate situaţiile, dreptul de a refuza plata indemnizaţiei; d) permite asiguratorului să diminueze indemnizaţia de despăgubire;

93

7. Contractul de asigurare se reziliează de drept, dacă: 1. înainte de a începe obligaţia asiguratorului, riscul asigurat nu s-a produs sau producerea lui a devenit posibilă; 2. după începerea obligaţiei asiguratorului, producerea riscului asigurat a devenit imposibilă; 3. sumele datorate de asigurat, cu titlu de primă, nu sunt plătite în termenul prevăzut în contractul de asigurare; 4. suma asigurată este mai mare decât valoarea reală a bunului. a) b) c) d)

1+3+4 2+3 2+3+4 1+2

8. Se fac următoarele afirmaţii legate de prima de asigurare: A) Prima de asigurare reprezintă suma de bani dinainte stabilită, plătită de asigurat asigurătorului, pentru ca acesta să-şi poată constitui fondul de asigurare necesar achitării despăgubirii la producerea riscului asigurat. B) Cota de primă tarifară este diferenţiată ca nivel, în funcţie de ramura de activitate, felul bunului, intensitatea producerii riscurilor, etc. C) Prima netă este destinată formării fondului necesar achitării despăgubirilor şi sumelor asigurate. D) Adaosul serveşte la formarea resurselor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor privind constituirea şi administrarea fondului de asigurare, a fondurilor de rezervă etc. E) Cota de primă tarifară este compusă din: prima netă şi adaos (supliment) de primă. Identificaţi varianta adevărată: a) toate variantele sunt false; b) toate variantele sunt adevărate; c) A+C; d) A+B+C. 9. Conform teoriei asigurărilor, principiul răspunderii limitate presupune: a) faptul despăgubirea (indemnizaţia) se acordă numai dacă paguba produsă de riscul asigurat depăşeşte o anumită limită dinainte stabilită; b) nici o parte din pagubă nu cade în sarcina asiguratului; c) franciza utilizată în acest caz este deductibila; d) franciza utilizată în acest caz este franciza atinsă. 10. Contractul de asigurare este un contract consensual, deoarece: a) se încheie valabil prin simplul consimţământ al părţilor; b) părţile îşi asumă obligaţii reciproce şi interdependente; c) la încheierea acestuia părţile nu cunosc existenţa sau întinderea exactă a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract; d) toate clauzele se eşalonează în timp. 11. Practicarea sistemului acoperirii proporţionale este adecvat: a) în materia asigurărilor de persoane; b) în principiu, în materia asigurărilor obligatorii a bunurilor; 94

c) în principiu, în materia asigurării facultative a bunurilor şi prezintă importanţă numai în caz de pierdere parţială a bunului asigurat; d) numai în caz de pierdere totală a bunului; 12. Destinaţia adaosului de primă este: 1) finanţarea unor eventuale măsuri de prevenire a pagubelor; 2) formarea fondului necesar achitării despăgubirilor şi sumelor asigurate; 3) realizarea unui beneficiu (profit); 4) constituirea fondului de rezervă; 5) formarea resurselor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor privind constituirea şi administrarea fondului de asigurare. Varianta corectă este: a) 2+4+5 b) 1+2+5 c) 1+3+4+5 d) 2+4+5 13. Practicarea sistemului primului risc, ca sistem de acoperire în asigurare: a. Nu influenţează nivelul primelor de asigurare; b. Influenţează nivelul primelor de asigurare în sensul că acestea sunt mai scăzute comparativ cu cele corespunzătoare altor sisteme de acoperire; c. Face, de regulă, obiectul negocierii între asigurător şi asigurat; d. Influenţează nivelul primelor de asigurare în sensul că acestea sunt mai mari comparativ cu cele corespunzătoare altor sisteme de acoperire 14. Un bun a cărui valoare de asigurare este de 5000 u.m. face obiectul unui contract de asigurare pentru suma de 3000 u.m. Producerea riscului asigurat generează o pagubă evaluată de 4000 u.m. Asigurătorul practică sistemul primului risc. Determinaţi despăgubirea la care are dreptul asiguratul, în cazul producerii riscului asigurat. a. 2400 u.m.; b. 3000 u.m.; c. 4000 u.m. d. 5000 u.m. 15. Un bun a cărui valoare de asigurare este de 8000 u.m. a fost asigurat pentru suma de 6000 u.m. Ca urmare a producerii riscului, se înregistrează pierderea parţială a bunului, în urma căreia se estimează o pagubă de 4000 u.m. Asigurătorul practică sistemul acoperirii proporţionale. Care este despăgubirea la care are dreptul asiguratul? a. 4000 u.m.; b. 3000 u.m.; c. 2000 u.m. ; d. 5000 u.m. 16. Un bun este proprietatea unei persoane „X” şi se află depozitat, în baza unui contract legal, într-un spaţiu aparţinând altei persoane. Depozitarul: a. Nu poate încheia un contract de asigurare având ca obiect bunul respectiv; 95

b. Poate încheia un contract de asigurare având ca obiect bunul cu condiţia să aibă acordul proprietarului acestuia; c. Poate încheia un contract de asigurare având ca obiect bunul cu condiţia ca suma asigurată să corespundă valorii reale a bunului; d. Poate încheia un contract de asigurare având ca obiect bunul respectiv în limita interesului propriu. 17. Un bun a cărui valoare de asigurare este de 10000 u.m. a fost asigurat pentru suma de 8000 u.m. Ca urmare a producerii riscului asigurat se înregistrează pierderea totală a bunului. Care este despăgubirea la care are dreptul asiguratul? a. 8000 u.m.; b. 10000 u.m.; c. 2000 u.m. d. 6400 u.m. 18. Un bun. evaluat la 50.000 lei este asigurat de proprietarul acestuia la două societăţi de asigurare pentru următoarele sume: - 10.000 lei la asigurătorul X - 15.000 lei la asigurătorul Y Prin producerea riscului asigurat se înregistrează o pagubă în valoare 20.000 lei. Să se determine despăgubirile ce se cuvin asiguratului ştiind că cele două societăţi de asigurare practică pentru acoperirea pagubei principiul primului risc a. b. c. d.

Asigurătorul X 10.000 10.000 8.000 5.000

Asigurătorul Y 15.000 10.000 12.000 15.000

19. La data de 17 ianuarie a.c. o societate comercială încheie o asigurare a bunurilor dintr-un magazin, pentru cazurile de furt prin efracţie, pentru, o perioadă de un an. Suma asigurată este de 200.000 lei. Cota de primă în vigoare la data asigurării este de 3%. Sistemul de acoperire a pagubei practicat este cel al răspunderii proporţionale. La data de 8 februarie a.c. are loc un furt În urma căruia se stabileşte o pagubă de 20.000 lei. Bunurile aflate în magazin la data producerii evenimentului sunt evaluate la 250.000 lei. Prima de asigurare plătită şi despăgubirea la care are dreptul asiguratul sunt de: a. b. c. d.

6.000 6.000 7.500 7.500

20.000 16.000 20.000 16.000

20. Un bun evaluat la suma de 168.000 lei este asigurat de proprietarul acestuia la două societăţi de asigurare pentru următoarele sume: - 54.000 lei la asigurătorul A; - 62.000 lei la asigurătorul B. Prin producerea riscului asigurat se înregistrează o pagubă în valoare de 140.000 lei. Să se determine despăgubirile ce se cuvin asiguratului în cazul aplicării principiul primului risc. 96

a. b. c. d.

Asigurătorul X 70.000 54.000 54.000 44.820

Asigurătorul Y 70.000 86.000 62.000 50.840

21. Pentru un anumit bun se încheie de către proprietarul acestuia trei contracte de asigurare cu trei societăţi de asigurare diferite A, B şi C. Bunul este asigurat pentru următoarele sume: 5.000 lei la asigurătorul A 8.000 lei la asigurătorul B 10.000 lei la asigurătorul C Ca urmare a producerii riscului asigurat se înregistrează o pagubă de 20.000 lei Cele trei societăţi de asigurare practică pentru acoperirea pagubei sistemul primului risc. Care sunt despăgubirile care se cuvin asiguratului?

a. b. c. d.

Asigurătorul A 5.000 5.000 6.667 4.350

Asigurătorul B 8.000 8.000 6.667 6.760

Asigurătorul C 10.000 7.000 6.667 8.700

22. Pentru un anumit bun se încheie de către proprietarul acestuia două contracte de asigurare cu două societăţi de asigurare diferite A şi B. Bunul este asigurat pentru următoarele sume: -50.000 lei la asigurătorul A -60.000 lei la asigurătorul B Ca urmare a producerii riscului asigurat se înregistrează o pagubă de 30.000 lei. Cele două societăţi de asigurare practică pentru acoperirea pagubei sistemul acoperirii proporţionale. Valoarea bunului este evaluată la 70.000 lei. Care sunt despăgubirile care se cuvin asiguratului?

a. b. c. d.

Asigurătorul A 21.300 13.567 15.000 50.000

Asigurătorul B 25.800 16.433 15.000 60.000

23. Identificaţi varianta adevărată referitoare la clasificarea asigurărilor: a) După domeniul la care se referă, asigurările se împart în asigurări de bunuri, asigurări de persoane şi asigurări de răspundere civilă. b) După forma juridică de realizare, asigurările se grupează în asigurări obligatorii şi asigurări facultative. c) După sfera de cuprindere în profil teritorial, asigurările se pot grupa în asigurări interne şi asigurări externe. d) Toate variantele de mai sus. 97

24. Oferta de asigurare de pe piaţa asigurărilor vine din partea următorilor actori: 1. societăţi comerciale de asigurare; 2. organizaţii de asigurare de tip mutual; 3. tontine; 4. asociaţii familiale Se cere varianta corectă şi completă: a) 1+2; b) 1+2+3; c) 1+2+3+4; d) 1. 25. Obiectul asigurării la asigurarea lucrărilor de construcţii-montaj şi a răspunderii constructorului cuprinde: A) bunurile încorporate în obiectivul de construcţii-montaj în curs de execuţie; B) materialele aduse pe şantier necesare realizării lucrării; C) instalaţii şi echipamentele de construcţie; D) maşinile utilizate in construcţie; E) despagubirea tertilor pagubiti sau accidentati prin activitatile de constructii-montaj. Afirmaţia adevărată este: a) A+B+C+D+E; b) B+C+D; c) A; d) A+B+C+D. 26. Un cetăţean a asigurat apartamentul proprietate personală de două milioane lei împotriva tuturor riscurilor la o cotă de primă tarifară de 0.5%. Dacă se produce un risc asigurat, paguba este evaluată la 400 mii lei. Contractul de asigurare prevede o franciză atinsă de 19 mii lei. a) b) c) d)

Care este indemnizaţia de asigurare, ştiind că suma asigurată este de 1,9 milioane lei: 1.881.000 lei 400.000 lei 381.000 lei 419.000 lei

27. Se cunosc următoarele date despre un contract de asigurare a unui imobil: valoarea reală 90.000 lei, suma asigurată 70.000 lei, franciză deductibilă 1.000 lei. Se produc următoarele riscuri: incendiu ce produce o pagubă de 900 lei în prima lună, inundaţie ce produce o pagubă de 800 lei în luna a treia de contract; apartamentul este asigurat împotriva tuturor riscurilor. Se cere să se calculeze indemnizaţia de asigurare prin metoda răspunderii limitate. a) 1.000 lei; b) 1.700 lei; c) 700 lei; d) 0 lei. 28. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la un contract de asigurare a imobilelor: valoarea reală a bunului 900.000 lei, suma asigurată 600.000 lei, paguba parţială produsă 300.000 lei, valoarea materialelor recuperabile 50.000 lei.

98

Se cere să se calculeze indemnizaţia de asigurare, ştiind că acest contract prevede despagubirea proportionala. a) b) c) d)

300.000 lei 250.000 lei 198.000 lei 148.000 lei

29. Un bun a fost asigurat la un asigurător pentru 10 mil. lei, iar la un alt asigurător pentru 20 mil. lei. Se produce riscul asigurat şi se înregistrează pierderea totala a bunului. Paguba este evaluată a 30 mil. lei. Despăgubirea se va suporta: a. în mod egal de către cei doi asigurători; b. 2/5 din pagubă va fi suportată de primul asigurător, iar 3/5 din pagubă de cel de-al doilea asigurător; c. 1/3 din pagubă va fi suportată de primul asigurător, iar 2/3 din pagubă de cel de-al doilea asigurător; d. 2/3 din pagubă va fi suportată de primul asigurător, iar 1/3 din pagubă de cel de-al doilea asigurător. 30. În cazul asigurării clădirilor, construcţiilor, echipamentelor, precum şi a altor bunuri, asigurătorul acordă despăgubiri pentru: a. pagube produse bunurilor puse la căldură sau la foc, pentru prelucrare; b. pagube produse datorită pierderii sau dispariţiei bunurilor asigurate, necauzate direct de riscuri asigurate; c. cheltuieli reclamate de curăţarea locului unde s-a produs paguba, în măsura în care nu sunt în legătură cu riscurile asigurate şi nici necesare pentru executarea lucrărilor de reparaţii; d. pagube produse clădirilor sau altor construcţii prin izbirea lor de către un vehicul. 31. Un autovehicul este asigurat la două societăţi de asigurare diferite, A şi B. Contractul de asigurare încheiat cu societatea A vizează avariile, suma asigurată fiind de 10 mii lei. În contractul de asigurare încheiat cu societatea de asigurări B, autovehiculul este asigurat împotriva cazurilor de furt prin efracţie, pentru suma de 7 mii lei. Ca urmare a unei defecţiuni la partea electrică, bunul suferă o pagubă de 5 mii lei. Despăgubirea va fi plătită: a. de societatea de asigurare B; b. de cele două societăţi de asigurare, conform regulii egalităţii; c. de cele două societăţi de asigurare, conform regulii proporţionalităţii; d. de societatea de asigurare A. 32. Un bun face obiectul unui contract de asigurare despre care se cunosc: suma asigurată 10.000 u.m.; cota de primă de asigurare 1,5%; durata un an. Producerea riscului asigurat în cursul anului genereaza o pagubă de 5.000 u.m.; valoarea bunului la momentul producerii evenimentului fiind de 12.000 u.m. În aceste condiţii, cu începere de la data producerii evenimentului asigurat, pentru restul perioadei asigurării: a. suma asigurată se diminuează cu valoarea despăgubirii, iar prima de asigurare nu se modifică; b. suma asigurată şi prima de asigurare rămân nemodificate; c. suma asigurată se diminuează cu valoarea pagubei, iar prima de asigurare se modifică în mod corespunzător; d. suma asigurată se micşorează, iar prima de asigurare se modifică în mod corespunzător.

99

a) b) c) d)

33. Obiectul asigurării culturilor agricole îl reprezintă: culturile agricole, în general; rodul viilor si rodul pomilor fructiferi; rodul hameiului; toate variantele de mai sus.

34. Nu sunt cuprinse în obiectul asigurării animalelor: a) animalele ameninţate, din diferite cauze, de îmbolnăvire sau pieire; b) animalele rahitice, istovite sau bolnave; c) animalele din localităţile în care s-a stabilit carantină; d) toate variantele de mai sus. 35. În cazul asigurării animalelor, se acordă despăgubiri în cazul în care: A) animalele au pierit datorită unei furajări insuficiente; B) animalele au fost sacrificate pentru hrana oamenilor; C) animalele au pierit datorită unei boli infecţioase; D) animalele au pierit datorită operaţiunilor militare; E) animalele au pierit datorită unui accident. Răspunsul corect este: a) C+D; b) C+E; c) B+D; d) B+E. 36. Două văcuţe în vârstă de patru luni fiecare, în valoare de 5 mii lei fiecare, aparţinând unei gospodări ţărăneşti, au fost asigurate pentru suma de 3 mii lei fiecare, împotriva tuturor riscurilor. În urma producerii unui risc asigurat, ambele animale au pierit, recuperându-se produse din carne în valoare totală de 5 mii lei. Se cere să se calculeze: A. paguba înregistrată; B. indemnizaţia de asigurare plătită de asigurător. A a b c d

5.000 1.000 10.000 6.000

B 3.000 600 6.000 3.600

37. În materia asigurărilor animalelor, cotele de primă tarifară se stabilesc în funcţie de: 1. specie; 2. rasă; 3. vârstă; 4. număr de animale; 5. număr de daune înregistrate; Indicaţi varianta corectă: a) 1+2+3; b) 4+5; c) 5; d) 1. 100

38. În legătură cu asigurarea pentru avarii, identificaţi răspunsul corect: a) Pot fi asigurate toate tipurile de autovehicule; b) Această asigurare poate fi încheiată de persoane fizice şi juridice cu domiciliul, sediul sau reşedinţa în România; c) Nu se acordă despăgubiri pentru cheltuielile făcute în vederea limitării pagubelor produse; d) Uzura autovehiculului este calculată în cotă fixă; 39. La asigurarea bunurilor în timpul transportului pe calea ferată, răspunderea asiguratorului începe: a) din momentul încărcării bunurilor în vagoane; b) din momentul primirii bunurilor de către transportator; c) după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-au achitat primele; d) la 3 zile după ce s-a încheiat contractul de asigurare. 40. La asigurarea bunurilor în timpul transportului terestru, societatea de asigurări nu acordă despăgubiri în următoarele situaţii: 1. atunci când paguba a rezultat în urma ambalării necorespunzătoare a bunurilor asigurate; 2. paguba se produce în urma răsturnării autovehiculului care transportă bunurile asigurate; 3. pierderea rezultă în timpul încărcării bunurilor asigurate în mijlocul de transport; 4. paguba este produsă de rozătoare şi insecte; 5. paguba rezultă în urma unei alunecări de teren. Alegeţi varianta corectă: a) 1 + 4; b) 2 + 3; c) 1+2+3 + 4 + 5; d) 1 + 3 + 5; 41. Ce cheltuieli extraordinare pe care le-ar putea suporta armatorul în legătură cu o avarie comună pot fi asigurate: A) taxe portuare; B) cheltuieli de pază; C) costul remorcarii navei pana in port; D) cheltuielile de dispaşă; E) comisioane şi dobânzi. Se cere varianta adevărată: a) A+B+C+D+E b) A+B+C+D c) A+B+C d) A+B 42. Asigurarea de protecţie şi indemnizare oferită de Cluburile P&I presupune următoarele: A) protecţia oferită de club este mutuală; B) contribuţia iniţială a membrilor asociaţi este revizuibilă în timp; C) la prima brută plătită de asigurat se include şi profitul firmei; D) protecţia oferită de club este limitată întodeauna ca valoare; E) un club acoperă în general riscurile pe care nu le acceptă companiile de asigurări. Se cere varianta adevărată. a) B+D+E; b) A+B+E; c) C+D+E; d) A+B+D;

101

43. Se cunosc următoarele informaţii despre o asigurare maritimă: suma asigurată marfă 55.000 u.m., sumă asigurată navă 100.000 u.m., avarie particulară marfă 5.000 u.m., avarie particulară navă 10.000 u.m., avarie comună 31.000 u.m. Se cere cota de contribuţie la avaria comună, calculată cu două zecimale. a) 1,1; b) 0,11; c) 2,2; d) 0,22. 44. Pot fi asigurate cu titlu de cheltuieli ce intră în avaria comună: 1. Pretenţiile pentru sacrificii şi daune la cargo şi navlul aferent; 2. Reparaţiile la nava deplasată în altă parte decât la destinaţie; 3. Orice altă cheltuială suportată la destinaţie; 4. Întreţinerea echipajului şi combustibilul consumat din cauza avariei; 5. Comisioane şi dobânzi bancare. Varianta corectă este: a) 1+3; b) 2+4; c) 1+2+4; d) 3+4+5; 45. Pentru ca o pagubă sau o cheltuială să fie acceptată ca avarie comună, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 1. să fie rezultatul unor factori independenţi de voinţa comandantului navei; 2. să fie rezultatul unei acţiuni întreprinse cu intenţie de către comandant, iar măsura să fie raţională; 3. acţiunea să aibă loc într-o situaţie excepţională; 4. să aibă drept scop salvarea de la o primejdie comună a navei, a încărcării acesteia, precum şi a navlului; 5. sacrificarea voluntară a unei părţi din averea aflată în pericol nu trebuie să fie neapărat necesară. Combinaţia corectă este: a) 1 + 3 + 4; b) 2 + 3 + 5; c) 1 + 4 + 5; d) 2 + 3 + 4; 46. O navă transportă citrice din Grecia în Norvegia. Nava este asigurată în Grecia la valoarea de 1.800.000 USD. Fructele sunt asigurate în ţara de destinaţie la 600.000 USD. Pe timp de ceaţă, nava, din cauza vizibilităţii reduse se ciocneşte de o epavă. Se produce o spărtură prin care apa a pătruns în cală. Pentru a evita naufragiul, căpitanul este obligat să cheme o altă navă aflată în zonă pentru a putea fi remorcată până la primul port, pentru reparaţii. Suma datorată navei ce a venit în ajutor este de 65.000 USD. În acest port se fac reparaţii temporare la navă, în valoare de 80.000 USD. Se plăteşte o taxă portuară de staţionare în valoare de 5.000 USD. Cheltuieli cu dispasa: 5.000 USD – care constată că avaria navei este de 250.000 USD, iar avaria mărfii este de 100.000 USD. Care sunt despăgubirile primite pentru navă (A)şi marfă (B)?

102

A a b c d

250.000 117.180 367.180 405.000

B 100.000 37.800 137.800 255.000

47. Regulile referitoare la avaria comună sunt cunoscute şi sub denumirea de: a) Regulile Tratatului de la Roma; b) Regulile York-Anvers; c) Regulile INCOTERMS; d) Regulile New-York; 48. O navă este asigurată în caz de furtună, uragan, pentru suma de 2.000.000 USD. Aceasta transportă fructe în Spania, asigurate fiind în ţara de destinaţie, pentru suma de 1.000.000 USD. Are loc o furtună în urma căreia nava e avariată, Se apelează la un remorcher care costă 200.000 USD. Salariile aferente orelor suplimentare cuvenite echipajului navei si consumul suplimentar de combustibil pana in portul de refugiu se ridica la 45.000 USD. În urma acestui abordaj, s-a stabilit avaria navei: 400.000 USD şi a mărfii: 150.000 USD. Aflaţi despăgubirea plătită de fiecare asigurator pentru nava (A)şi respectiv fructe (B). A a b c d

250.000 560.000 160.000 810.000

B 100.000 235.000 85.000 335.000

49. La asigurările de bunuri, nivelul cotei de primă tarifară are o importanţă deosebită, deoarece: a) fără calcularea ştiinţifică a cotei de primă tarifară, nu există certitudinea că asigurătorul va putea realiza un fond de asigurare suficient pentru acoperirea răspunderilor asumate; b) cea mai mare parte a primelor încasate servesc la acoperirea cheltuielilor de administrare şi funcţionare a firmei de asigurări; c) cea mai mare parte a primelor încasate servesc la finanţarea unor măsuri de prevenire a pagubelor la asiguraţi; d) este supus controlului de către C.S.A. pentru autorizarea funcţionării firmei de asigurări pe piaţă, conform legii. 50. Asigurarea maritima incheiata in conditia “C” acopera riscul cauzat de: a) b) c) d)

intrarea apei de mare in cala, container sau loc de depozitare; cutremurul de pamant, eruptia vulcanica sau trasnetul; luarea de valuri esuarea, scufundarea sau rasturnarea navei.

51. O firma chiliana exporta spre Romania, in conditia de livrare FOB, o cantitate de 700 t faina de peste, la pretul FOB de 210 $/t. Importatorul roman angajeaza o nava cu navlul 103

de 35 $/t, iar profitul sperat este de 10%. Totodata el incheie o asigurare pentru marfa in conditia A (cu prima de 0,70%) si pentru urmatoarele riscuri suplimentare: - furt, jaf, nelivrare (cu prima de 0,17%) - razboi si greve (cu prima de 0,0525%) Fransiza de 0,50% este deductibila si se aplica la valoarea facturata a marfii. La sosirea in portul Constanta se constata ca: - 30 t nu s-au livrat - 6 t s-au risipit - 60 t s-au deteriorat datorita infiltrarii apei in cala in urma unui uragan Care este combinatia corecta privind: A – valoarea asigurata, B – prima de asigurare, C – despagubirea platita de asigurator. A a b c d

147.000 147.000 186.200 186.200

B

C

1.356,1 1.356,1 1.717,7 1.717,7

18.900 20.160 20.055 20.790

52. O firma importatoare din Romania asigura un transport de laminate pe ruta Anvers-Constanta astfel: - conditia de asigurare “C” (tarif 0,505%) - furt, jaf, nelivrare (tarif 0,170%) - indoire (tarif 2,50%) Se cunosc urmatoarele: - cantitatea: 2500 t - pret unitar FOB Anvers: 850 $/t - navlul: 45 $/t - profitul sperat: 10% Polita de asigurare prevede o fransiza de 1 % din valoarea FOB facturata. La descarcarea in portul Constanta se constata: - 30 t s-au indoit datorita unui incendiu la bord - 10 t prezinta rugina datorita intrarii apei in nava Care este combinatia corecta privind: A – valoarea asigurata, B – prima de asigurare, C – despagubirea platita de asigurator. a b c d

A 2.337.500 2.450.000 2.450.000 2.337.500

B 74.215,6 77.787,5 77.787,5 74.215,6

C 6.800 6.800 28.050 4.250

53. O persoana isi asigura masina printr-o polita CASCO de avarii si furt pentru suma de 50.000 euro. Contractul prevede o fransiza deductibila de 10 % din suma asigurata pentru cazul de furt. Masina este furata. La momentul producerii furtului valoarea din nou a masinii se stabileste la 60.000 euro, iar uzura la 15 %. La 10 zile dupa ce asiguratul primeste despagubirea, masina este gasita avariata, dauna fiind evaluata la 14.000 euro. 104

Care este combinatia corecta privind: A – despagubirea initiala platita de asigurator, B – suma de care beneficiaza asiguratul in final. A a b c d

50.000 51.000 50.000 45.000

B 45.000 51.000 14.000 14.000

54. O firma isi asigura masina printr-o polita CASCO de avarii si furt pentru suma de 35.000 euro. Cota de prima tarifara este de 3,25 %. In urma unui accident sunt necesare urmatoarele cheltuieli: 230 euro pentru tractare, 8540 euro pentru piese, 3500 euro pentru manopera. Valoarea din nou a masinii la momentul producerii accidentului este de 47.000 euro, iar uzura este de 15 %. Care este combinatia corecta privind: A – prima de asigurare, B – despagubirea primita, C – suma asigurata cu care continua asigurarea. A a b c d

1.137,5 1.137,5 1.137,5 1.137,5

B

C

10.750 12.270 8.770 8.770

24.250 22.730 26.230 35.000

55. O persoana isi asigura masina printr-o polita CASCO de avarii si furt pentru suma de 20.000 euro. Din masina se fura un aparat foto de 500 euro, un costum de 300 euro si casetofonul masinii de 800 euro. Masina este cu aceasta ocazie avariata, paguba fiind de 340 euro. La momentul producerii furtului valoarea din nou a masinii se stabileste la 24.000 euro, iar uzura la 5 %. Care este combinatia corecta privind: A – paguba luata in calculul despagubirii, B – valoarea reala a masinii la momentul producerii riscului asigurat, C – despagubirea primita. A a b c d

1.940 1.600 1.140 1.140

B

C

22.800 22.800 22.800 22.800

1.940 1.600 1.000 1.140

56. O firma isi asigura masina printr-o polita CASCO de avarii si furt. Valoarea din nou a masinii este de 28.000 lei, iar la vechimea ei de doi ani uzura este de 15 %. Cota de prima tarifara este de 3,25 %. Prima se plateste integral pentru a beneficia de un discount de 10 %. Asigurarea se perfecteaza pentru o suma asigurata egala cu valoarea reala a masinii. La sase luni de la incheierea asigurarii masina este implicata intr-un accident si tractata la un service contra sumei de 600 lei. Devizul de piese, materiale si manopera este urmatorul: pentru aripa fata stanga – 350 lei, pentru usa fata stanga – 450 lei, pentru biela directie – 200 lei. 105

Care este combinatia corecta privind: A – prima de asigurare, B – despagubirea primita, C – suma asigurata cu care continua asigurarea. A a b c d

696,15 696,15 910 819

B

C

1.600 1.600 1.600 1.600

28.000 22.200 22.200 22.200

57. Ce este adevarat in legătură cu asigurările de răspundere civilă: a) Prin asigurările de răspundere civilă, se pot acoperi pagubele produse de asigurat unor terţe persoane cât şi pagube proprii; b) În asigurările de răspundere civilă, culpa asiguratului este una din condiţiile de bază care se cere a fi îndeplinită pentru ca asigurătorul să indemnizeze terţii păgubiţi; c) În asigurările de răspundere civilă, în calitate de beneficiari pot apărea numai terţe persoane cunoscute în momentul încheierii contractului de asigurare; d) Aceste asigurări pot fi atât obligatorii, cât şi facultative. 58. Proprietarul X al unui autovehicul marca Lada are o asigurare RCA şi suferă un accident din culpa conducătorului Y auto proprietar de Fiat, ce are RCA şi Casco. Identificaţi răspunsul corect şi complet a) toţi îşi au acoperite pagubele prin asigurări; b) proprietarul X îşi repară Lada cu RCA-ul conducătorului Y. c) societăţile de asigurări nu-l despăgubesc pe Proprietarul X; d) conducătorului Y ramane nedespagubit. 59. Combinaţia corectă a afirmaţiilor de mai jos, în legătură cu asigurarea de răspundere civilă este: 1. eventuala vinovăţie a asiguraţilor în producerea riscului duce, de regulă, la decăderea din drepturi a acestora; 2. obiectul acestor asigurări îl reprezintă prejudiciul produs unor terţe persoane de către asigurat; 3. în calitate de beneficiari ai asigurării, pot apărea numai terţe persoane necunoscute în momentul încheierii asigurării; 4. suma asigurată nu rămâne la acelaşi nivel pe toată durata asigurării; 5. de regulă, prin aceste asigurări, sunt acoperite numai prejudiciile produse de asigurat unor terţe persoane care sunt urmarea unui accident. a) 1+2+3; b) 1+3+5; c) 2+3+4; d) 2+3+5. 60. Calitatea de terţă persoană păgubită, în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, pentru pagube produse prin accidente cu autovehicule, o poate avea: a) deţinătorul autovehiculului; b) conducătorul autovehiculului, în cazul în care nu este deţinătorul acestuia;

106

c) persoana care a suferit o vătămare a sănătăţii ca urmare a unui accident produs de un autovehicul, în condiţiile în care între persoana accidentată şi deţinătorul autovehiculului există un contract de transport; d) persoana care a încredinţat asigurătorului anumite bunuri, pe baza unui contract de depozit; 61. În materia asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule: 1) asiguraţii sau reprezentanţii acestora, sunt obligaţi să înştiinţeze în scris asiguratorul despre producerea evenimentului asigurat; 2) această asigurare acoperă numai răspunderea civilă delictuală a asiguratului; 3) această asigurare acoperă şi răspunderea contractuală a deţinătorului autovehiculului; 4) sunt exonerate de răspundere întotdeauna cazurile de forţă majoră; 5) cazurile de forţa majoră sunt exonerate de răspundere, numai dacă au determinat, în exclusivitate, producerea pagubei de către autovehicul. a) 1+2; b) 4+5; c) 2+3; d) 1+4 62. Sistemul „Carte verde”: 1. este document internaţional de răspundere civilă auto; 2. este emis de societăţi de asigurare din ţările semnatare ale Convenţiei de la Haga; 3.evită neajunsurile decurgând din diversitatea reglementărilor în materia răspunderii civile; 4. este reglementat de Consiliul Birourilor Asigurătorilor de Autovehicule; 5. este reglementat de o organizaţie internaţională neguvernamentală cu sediul la Zürich. Varianta corectă este: a) 1+3+4; b) 1+2+4; c) 1+3+5; d) 2+3+4. 63. La asigurarea creditelor de export, riscurile politice presupun: a) dificultăţi şi întârzieri în transferul banilor din ţara cumpărătorului, ca urmare a unui moratoriu privitor la datoria externă declarat de guvernul unei terţe ţări, prin intermediul căreia se face plata; b) orice acţiune ale guvernelor străine ce împiedică îndeplinirea contractului de export; c) riscul de război, revoluţie etc. ce împiedică îndeplinirea contractului de export; d) cele de mai sus plus toate riscurile privind cumpărătorii publici; 64. Riscurile comerciale asigurate de Eximbank se referă la: a) insolvabilitatea debitorului public; b) riscurile legate de cumpărătorii publici (de stat); c) retragerea licenţei de export; d) imposibilitatea importatorului de a plăti bunurile primite; 65. Indicaţi varianta corectă în legătură cu Eximbank: 1. Eximbank îşi desfăşoară activitatea în numele şi pe contul statului, în calitate de agent al acestuia, pe bază de convenţie; 2. Eximbank îşi desfăşoară activitatea şi în nume şi pe cont propriu; 3. Eximbank utilizează diferite tipuri de contracte de asigurare a creditelor; 107

4. Contractele de asigurare se deosebesc după riscurile pe care le acoperă şi diferă în funcţie de ţară; 5. Nivelul primei de asigurare este diferenţiat de Eximbank în funcţie de anumite criterii. a) toate variantele sunt adevărate; b) toate variantele sunt false; c) 1+2; d) 2+3; 66. În legătură cu asigurările de viata: a) Suma asigurată se stabileşte în mod forfetar; b) Asigurarea de viata are caracter reparator; c) Riscurile acoperite de asigurările de viata sunt: vătămarea corporală, îmbolnăvirea, accidentul. d) Asigurările de viata nu au caracter facultativ. 67. La asigurările de viata: 1. Suma asigurată se stabileşte în mod forfetar; 2. Asigurarea de viaţă nu are caracter reparator; 3. La asigurarea de rentă suma asigurată se plăteşte sub forma unor plăţi periodice; 4. Asigurarea de supravieţuire nu este prea atractivă comparativ cu celelalte tipuri de asigurări de viaţă; 5. Asigurările de viaţă şi cele de deces acoperă fiecare câte un singur risc. Se cere varianta corectă de răspuns. a) Primele trei afirmaţii; b) Ultimele trei afirmaţii; c) Toate răspunsurile sunt corecte; d) Toate răspunsurile sunt false. a) b) c) d) a) b) c) d)

68. In asigurarile de viata de tip unit-linked: prima de asigurare nu este fixa; clientul poate alege suma asigurata; frecventa platii primelor de asigurare poate fi modificata la fiecare aniversare a contractului; toate cele de mai sus. 69. In asigurarile de viata de tip unit-linked: cu prima de asigurare se cumpara unitati de cont in fondurile financiare constituite de asigurator; valoarea unitatilor de cont se calculeaza saptamanal; se poate retrage oricand o parte din unitatile de cont detinute; sunt adevarate toate afirmatiile de mai sus.

70. In asigurarile de viata de tip unit-linked atunci cand clientul nu mai poate plati primele de asigurare: a) contractul de asigurare se reziliaza; b) se pierd primele de asigurare platite pana atunci;

108

c) contractul se transforma intr-un contract cu suma asigurata redusa, egala cu valoarea contului la acel moment; d) se plateste o penalizare. a) b) c) d) a) b) c) d)

a) b) c) d)

71. In asigurarile de viata de tip unit-linked: asiguratul alege tipul de investitie, dintre cele oferite de asigurator; riscul apartine asiguratului; de regula o data pe an asiguratul poate modifica structura investitiei; toate cele de mai sus. 72. La asigurarea de deces asiguratul: nu poate desemna beneficiarii politei, ei fiind mostenitorii legali; poate desemna beneficiarii politei; nu poate modifica pe parcurs beneficiarii politei; nu poate modifica procentul din suma asigurata stabilit initial pentru fiecare dintre beneficiari. 73. La asigurarea de deces asiguratorul nu plateste suma asigurata daca: beneficiarul asigurarii a produs intentionat decesul asiguratului; decesul a survenit dupa expirarea politei; decesul a survenit cu ocazia comiterii cu intentie a unor fapte penale; in toate cazurile de mai sus.

74. Valoarea de rascumparare: a) e specifica asigurarilor de viata fara acumulare de capital; b) este suma pe care asiguratul e indreptatit sa o primeasca in cazul denuntarii unilaterale a contractului sau a intarzierii platii primelor dincolo de limitele admise; c) este suma pe care asiguratul e indreptatit sa o primeasca la expirarea contractului; d) este suma pe care asiguratul e indreptatit sa o primeasca daca la expirarea asigurarii este in viata. 75. La asigurarile mixte de viata se pot face urmatoarele modificari ale contractului, la oricare aniversare a acestuia: a) adaptarea la inflatie a sumei asigurate la deces si a sumei asigurate la supravietuire; b) modificarea, in sensul cresterii sau reducerii, a sumei asigurate la deces; c) schimbarea frecventei de plata a primelor de asigurare; d) toate cele de mai sus. a) b) c) d)

76. Sistemul tragerilor de amortizare permite la unele asigurari mixte de viata: tragerea la sorti a unor castiguri in natura; plata unei bonificatii la suma asigurata; plata sumei asigurate la supravietuire inainte de expirarea asigurarii; plata unei sume asigurate majorate la expirarea contractului.

77. Asigurarile colective de viata: a) evita selectia riscurilor specifica asigurarilor individuale; b) sunt o modalitate de stimulare si fidelizare a angajatilor unei firme; c) asigura riscul de neplata pe motiv de deces a ratelor scadente la vanzarile in rate sau in leasing; d) toate cele de mai sus. 109

78. Asigurarea medicală standard oferă acoperire pentru următoarele tipuri de cheltuieli medicale: a) spitalizare; b) intervenţii medicale; c) vizite la medic si alte servicii medicale suplimentare, la alegere; d) primele trei riscuri. 79. Un cetăţean a contractat în mod facultativ o asigurare de accidente. După trei luni de la achitarea în întregime a primelor de asigurare, el suferă un accident în urma căruia rămâne cu o invaliditate permanentă de 50%. În această situaţie, fiind salariat, poate sau nu să beneficieze de drepturi şi pe linia asigurărilor sociale? a) Nu, caracterul reparator este acoperit prin asigurarea de accidente contractată în mod facultativ; b) Beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pe linia asigurărilor sociale; c) Cetăţeanul trebuie să aleagă între cele două forme de protecţie socială; d) Parţial, în limita de 50% conferită de gradul de invaliditate; 80. Precizaţi varianta adevărată în legătură cu asigurările private de sănătate: A) Asigurarea privată de sănătate poate fi subscrisă individual sau pentru un grup de persoane; B) Dacă asigurarea se subscrie individual, atunci firma de asigurare ia în considerare caracteristicile individului: vârsta, sexul, starea de sănătate etc. C) Dacă asigurarea este subscrisă pentru un grup de persoane, societatea de asigurare are în vedere caracteristicile grupului: mărime, vărstă medie, etc. D) Asigurarea privată de sănătate a tuturor firmelor de asigurări este gestionată separat de asigurările sociale de sănătate în cadrul BUGETULUI FONDULUI DE ASIGURARI DE SĂNĂTATE. E) Nu se pot asigura prin nici un produs de asigurare tratamentele stomatologice şi deteriorarea danturii ca urmare a unui accident. a) A+B+C; b) B+C+D; c) C+D+E; d) Toate răspunsurile sunt adevărate. a) b) c) d)

81. Asigurarile de accidente acopera: riscurile de accidente auto; riscurile de accidente vasculare; riscurile de invaliditate permanenta si de deces din accidente; toate cele de mai sus.

82. Asigurarea managerilor pentru riscurile de accidente acopera: a) accidentele produse in timpul obligatiilor de serviciu; b) decesul sau incapacitatea temporara de munca survenite in legatura cu activitatea profesionala; c) pierderile de venituri ale firmei ca urmare a erorilor involuntare de management; d) toate cele de mai sus. 110

a) b) c) d)

83. Asigurarea complexa a elevilor si studentilor asigura: invaliditatea permanenta si decesul din accident; bunurile casnice si gospodaresti; raspunderea civila legala; toate cele de mai sus.

84. In asigurarea RCA conducatorul vinovat nu are raspundere civila daca accidentul a fost produs: a) dintr-un caz de forta majora; b) din culpa exclusiva a persoanei pagubite; c) din culpa exclusiva a unei terte persoane; d) in oricare situatie din cele de mai sus. a) b) c) d)

85. Se acorda despagubiri in asigurarea RCA daca conducatorul vinovat: nu are permis de conducere; are permis de conducere; are permisul suspendat; oricare din situatiile de mai sus.

86. Asigurarile RCA despagubesc urmatoarele: a) pagubele produse de un autovehicul altui autovehicul; b) pagubele produse de un autovehicul altui autovehicul si vatamarea corporala sau decesul persoanelor ; c) pagubele produse de un autovehicul altui autovehicul, vatamarea corporala sau decesul persoanelor, pagubele produse constructiilor si altor bunuri; d) pagubele produse de un autovehicul altui autovehicul, vatamarea corporala sau decesul persoanelor, pagubele produse constructiilor si altor bunuri, despagubirea animalelor accidentate. a) b) c) d)

87. Asigurarea de tip “Carte verde” despagubeste pentru: prejudiciile produse din culpa unui autovehicul in tarile membre ale Consiliului Birourilor Asiguratorilor de Autovehicule; prejudiciile produse din culpa unui autovehicul in propria tara; prejudiciile suferite de autovehiculul vinovat de accident; prejudiciile suferite de autovehiculul vinovat de accident, cand accidentul se produce in strainatate.

88. In asigurarea creditelor interne acordate persoanelor fizice si juridice, riscul neplatii ratelor scadente este asigurat de: a) persoana fizica sau juridica; b) banca creditoare; c) magazinul care a vandut in rate; d) toate cele de mai sus.

a) b) c) d)

89. In asigurarea ratelor de leasing asiguratul este: locatorul care efectueaza operatiuni de leasing; banca cu care lucreaza societatea de leasing; clientul care apeleaza la leasing; producatorul care furnizeaza bunurile societatii de leasing. 111

90. In asigurarea creditelor interne acordate persoanelor fizice si juridice, valoarea despagubirii este egala cu: a) valoarea creditului nerambursat; b) valoarea creditului nerambursat minus fransiza din contractul de asigurare; c) valoarea creditului nerambursat minus fransiza din contractul de asigurare minus sumele recuperate de la giranti si din valorificarea bunurilor ipotecate sau recuperate de la clienti; d) valoarea creditului nerambursat minus fransiza din contractul de asigurare minus sumele recuperate de la giranti si din valorificarea bunurilor ipotecate sau recuperate de la clienti minus orice prime datorate de asugurat pana la expirarea perioadei de asigurare.

a) b) c) d)

91. Pentru riscul de neplata a ratelor de leasing despagubirea se acorda: A) la sfarsitul contractului de leasing, pentru ratele neachitate; B) dupa neachitarea de catre utilizator a unui numar de rate convenite intre asigurat si asigurator; C) intr-o singura transa egala cu suma ratelor neachitate; D) in transe lunare, fiecare egala cu valoarea ratei de leasing stipulate in contractul de leasing; E) la valoarea creditului nerambursat; Sunt corecte: A+C; B+D; A+C+E; B+D+E.

92. In asigurarea ratelor de leasing cuantumul despagubirii se stabileste la valoarea creditului nerambursat din care se deduc: A) fransiza contractului de asigurare; B) sumele recuperate din vanzarea bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing sau din executarea garantiilor; C) orice prime datorate de asigurat pana la expirarea asigurarii; D) dobanzile aferente creditului nerambursat. Varianta corecta este: a) A; b) A+B; c) A+B+C; d) A+B+C+D. 93. Definiţia reasigurării este următoarea: a) Un mijloc de egalizare, prin divizare, a răspunderilor între mai mulţi asigurători dispersaţi pe arii geografice cât mai întinse, de menţinere a unui echilibru între primele încasate şi despăgubirile datorate la fiecare asigurător în parte. b) Reasigurarea avantajează nu numai pe asigurător, dar şi pe asigurat. c) Reasigurarea se încheie numai între societăţi de asigurări. d) Reasigurarea produce efecte numai între reasigurat şi reasigurător. 94. Contractul de reasigurare poate avea: a) caracter facultativ, obligatoriu sau mixt; b) caracter strict legiferat prin norme uniforme emise de CSA; c) avantaje numai pentru asigurător; d) efecte numai pentru o parte, de regulă asigurător; 112

95. În cazul coasigurării, combinaţia corectă a afirmaţiilor de mai jos este: 1. fiecare asigurător nu este obligat la plata proporţional cu suma asigurată şi până la concurenţa acesteia; 2. asiguratul nu poate încasa o despăgubire mai mare decât prejudiciul efectiv, consecinţa directă a riscului; 3. obligaţia plăţii indemnizaţiei de asigurare nu se divide între doi sau mai mulţi asigurători; 4. între asigurat şi fiecare asigurator există raporturi de asigurare distincte; 5. între asigurători nu se practică solidaritatea convenţională. a) 1+2+4; b) 1+3+5; c) 3+4+5; d) 2+4+5. 96. Reasigurarea proporţională cunoaşte următoarele variante: 1. reasigurarea excedent de daună; 2. reasigurarea excedent de sumă asigurată; 3. reasigurarea cotă-parte; 4. reasigurarea oprire de daună; 5. reasigurarea proporţională mixtă; 6. reasigurarea de acoperire a sinistrelor majore. Alegeţi varianta corectă: a) 1+3+5+6; b) 4+5+6; c) 2+3+5; d) 2+3+4. 97. Reasigurarea oprire de daună se poate defini astfel: a. răspunderea reasiguratului este limitată pentru fiecare daună la un anumit plafon (prioritate), iar răspunderea reasigurărilor vizează partea de daună ce depăşeşte prioritatea; b. răspunderea reasiguratului se stabileşte anticipat sub forma unei sume fixe din suma asigurată; c. reasiguratul reţine în sarcina sa o cotă procentuală din suma asigurată; d. reasiguratul reţine în sarcina sa daunele ce depăşesc nivelul priorităţii stabilite în contract. a) b) c) d)

98. Reasigurarea cota-parte este mai avantajoasa pentru: reasigurat; reasigurator; clientul asigurat; la fel de avantajoasa si pentru reasigurat si pentru reasigurator. 99. Reasigurarea excedent de suma asigurata: A) indeplineste cel mai bine rolul reasigurarii; B) retinerea proprie a reasiguratului se stabileste anticipat ca o suma fixa; C) este mai avantajoasa pentru reasigurator; D) este mai avantajoasa pentru reasigurat. Raspunsul corect si complet este:

a) A; b) A+B; 113

c) A+B+C; d) A+B+D. a) b) c) d)

100. Hazardul moral si selectia adversa sunt efecte induse de: catastrofele naturale; catastrofele tehnice; comportamentul uman; toate cele de mai sus.

114

Răspunsuri ASIGURĂRI ŞI REASIGURĂRI

Rezolvări 1. c -2. d -3. c -4. c -5. a -6. b -7. b -8. b -9. a -10. a –11. c –12. c –13. d -14. b –15. b –16. c – 17. a –18. c –19. b –20. c –21. d –22. b –23. d –24. b –25. a –26. b –27. d –28. d –29. c –30. d –31. d –32. a –33. d –34. d –35. b –36. b –37. a –38. b –39. b –40. a –41. b –42. b –43. d –44. c –45. d –46. c –47. b –48. b –49. a –50. d –51. c –52. b –53. d –54. a –55. c –56. b –57. b – 58. a –59. d –60. c –61. a –62. a –63. d –64, d –65. a –66. a –67. a –68. d –69. d – 70. c – 71. d –72. b –73. d –74. b –75. d –76. c –77. d –78. d –79. b –80. a –81. c –82. d –83. d –84. d – 85. d –86. d –87. a –88. b –89. a –90. d –91. b –92. c –93. a –94. a –95. d –96. c –97. d –98. b –99. d –100.c.

115

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII Autor: Maria Grigore 1. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul unei firme (mii lei): 1 2 3 4 5 5.1. 5.2. 7 8

Active imobilizate Stocuri Creanţe Casa şi conturi la bănci Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, din care: Credite bancare curente Datorii comerciale Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Capital şi rezerve

1.000 300 490 50 740 60 680 200 900

Fondul de rulment financiar (FR) are următoarea valoare: a) FR = 100 mii lei b) FR = -100 mii lei c) FR = 110 mii lei d) FR = 150 mii lei 2. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul unei firme (mii lei): 1 2 3 4 5 5.1. 5.2. 7 8

Active imobilizate Stocuri Creanţe Casa şi conturi la bănci Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, din care: Credite bancare curente Datorii comerciale Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Capital şi rezerve

1.000 300 490 50 740 60 680 200 900

Nevoia de fond de rulment (NFR) are următoarea valoare: a) NFR = 50 mii lei b) NFR = 100 mii lei c) NFR = 110 mii lei d) NFR = -110 mii lei 3. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul unei firme (mii lei): 1 2 3 4 5 5.1. 5.2.

Active imobilizate Stocuri Creanţe Casa şi conturi la bănci Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, din care: Credite bancare curente Datorii comerciale 116

1.000 300 490 50 740 60 680

7 8

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Capital şi rezerve

200 900

Trezoreria netă (TN) are următoarea valoare: a) TN = -10 mii lei b) TN = 10 mii lei c) TN = 50 mii lei d) TN = 100 mii lei 4. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul unei firme (mii lei): 1 2 3 4 5 5.1. 5.2. 7 8

Active imobilizate Stocuri Creanţe Casa şi conturi la bănci Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, din care: Credite bancare curente Datorii comerciale Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Capital şi rezerve

1.000 300 490 50 740 60 680 200 900

Rata lichidităţii generale (Rlg) are următoarea valoare: a) Rlg = 1,14 b) Rlg = 1,07 c) Rlg = 1,24 d) Rlg = 1,11 5. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul unei firme (mii lei): 1 2 3 4 5 5.1. 5.2. 7 8

Active imobilizate Stocuri Creanţe Casa şi conturi la bănci Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, din care: Credite bancare curente Datorii comerciale Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Capital şi rezerve

1.000 300 490 50 740 60 680 200 900

Rata lichidităţii imediate (Rli) are următoarea valoare: a) Rli = 0,73 b) Rli = 0,70 c) Rli = 0,07 d) Rli = 0,09 6. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul unei firme (mii lei): 1 2

Active imobilizate Stocuri

1.000 300 117

3 4 5 5.1. 5.2. 7 8

Creanţe Casa şi conturi la bănci Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, din care: Credite bancare curente Datorii comerciale Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Capital şi rezerve

490 50 740 60 680 200 900

Situaţia netă (SN) are următoarea valoare: a) SN = 300 mii lei b) SN = 880 mii lei c) SN = 740 mii lei d) SN = 900 mii lei 7. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul unei firme (mii lei): 1 2 3 4 5 5.1. 5.2. 7 8

Active imobilizate Stocuri Creanţe Casa şi conturi la bănci Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, din care: Credite bancare curente Datorii comerciale Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Capital şi rezerve

1.000 300 490 50 740 60 680 200 900

Rata lichidităţii parţiale (Rlp) are următoarea valoare: a) Rlp = 0,73 b) Rlp = 114 c) Rlp = 0,07 d) Rlp = 0,80 8. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul unei firme (mii lei): 1 2 3 4 5 5.1. 5.2. 7 8

Active imobilizate Stocuri Creanţe Casa şi conturi la bănci Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, din care: Credite bancare curente Datorii comerciale Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Capital şi rezerve

Rata solvabilităţii (Rs) are următoarea valoare: a) Rs = 1,14 b) Rs = 2,09 c) Rs = 1,50 d) Rs = 1,96 118

1.000 300 490 50 740 60 680 200 900

9. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul unei firme (mii lei): 1 2 3 4 5 5.1. 5.2. 7 8

Active imobilizate Stocuri Creanţe Casa şi conturi la bănci Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, din care: Credite bancare curente Datorii comerciale Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Capital şi rezerve

1.000 300 490 50 740 60 680 200 900

Rata îndatorării globale (Rîg) are următoarea valoare: a) Rîg = 0,67 b) Rîg = 0,51 c) Rîg = 0,46 d) Rîg = 0,73 10. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul unei firme (mii lei): 1 2 3 4 5 5.1. 5.2. 7 8

Active imobilizate Stocuri Creanţe Casa şi conturi la bănci Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, din care: Credite bancare curente Datorii comerciale Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Capital şi rezerve

1.000 300 490 50 740 60 680 200 900

Rata îndatorării la termen (Rît) are următoarea valoare: a) Rît = 0,07 b) Rît = 0,18 c) Rît = 0,21 d) Rît = 0,50 11. Se consideră următoarele informaţii (mii lei) din contul de profit şi pierdere: cifra de afaceri netă = 8.000; cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile = 3.000; cheltuieli cu personalul = 800; ajustarea valorii imobilizărilor corporale = 400; cheltuieli privind prestaţiile externe = 200; cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 150; cheltuieli cu dobânzile = 350; impozit pe profit = 450. Valoarea excedentului brut de exploatare (EBE) este: a) EBE = 3.850 mii lei b) EBE = 4.050 mii lei c) EBE = 3.100 mii lei d) EBE = 4.650 mii lei

119

12. Se consideră următoarele informaţii (mii lei) din contul de profit şi pierdere: cifra de afaceri netă = 8.000; cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile = 3.000; cheltuieli cu personalul = 800; ajustarea valorii imobilizărilor corporale = 400; cheltuieli privind prestaţiile externe = 200; cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 150; cheltuieli cu dobânzile = 350; impozit pe profit = 450. Valoarea rezultatului de exploatare (RE) este: a) RE = 3.850 mii lei b) RE = 3.100 mii lei c) RE = 3.450 mii lei d) RE = 3.050 mii lei 13. Se consideră următoarele informaţii (mii lei) din contul de profit şi pierdere: cifra de afaceri netă = 8.000; cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile = 3.000; cheltuieli cu personalul = 800; ajustarea valorii imobilizărilor corporale = 400; cheltuieli privind prestaţiile externe = 200; cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 150; cheltuieli cu dobânzile = 350; impozit pe profit = 450. Valoarea rezultatului net (RN) este: a) RN = 3.450 mii lei b) RN = 3.100 mii lei c) RN = 2.650 mii lei d) RN = 3.050 mii lei 14. Se consideră următoarele informaţii (mii lei) din contul de profit şi pierdere: cifra de afaceri netă = 8.000; cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile = 3.000; cheltuieli cu personalul = 800; ajustarea valorii imobilizărilor corporale = 400; cheltuieli privind prestaţiile externe = 200; cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 150; cheltuieli cu dobânzile = 350; impozit pe profit = 450. Valoarea valorii adăugate (VA) este: a) VA = 5.000 mii lei b) VA = 4.000 mii lei c) VA = 3.450 mii lei d) VA = 4.800 mii lei 15. Se consideră următoarele informaţii (mii lei) din contul de profit şi pierdere: cifra de afaceri netă = 8.000; cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile = 3.000; cheltuieli cu personalul = 800; ajustarea valorii imobilizărilor corporale = 400; cheltuieli privind prestaţiile externe = 200; cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 150; cheltuieli cu dobânzile = 350; impozit pe profit = 450. Valoarea rezultatului curent (RC) este: a) RC = 3.100 b) RC = 3.300 c) RC = 2.700 d) RC = 2.850 16. Se consideră următoarele informaţii (mii lei) din contul de profit şi pierdere: cifra de afaceri netă = 8.000; cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile = 3.000; cheltuieli cu personalul = 800; ajustarea valorii imobilizărilor corporale = 400; cheltuieli privind prestaţiile externe = 200; cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 150; cheltuieli cu dobânzile = 350; impozit pe profit = 450.

120

Valoarea capacităţii de autofinanţare (CAF) este: a) CAF = 4.800 b) CAF = 5.200 c) CAF = 3.050 d) CAF = 3.850 17. O firmă prezintă următorul bilanţ şi cont de profit şi pierdere la sfârşitul exerciţiilor N-1 şi N (mii lei): Bilanţ de închidere 1 2 3 4 5 6

Active imobilizate Active circulante Casa Datorii comerciale pe termen scurt Împrumuturi bancare pe termen lung Capital şi rezerve Cont de profit şi pierdere

1 2 3 4 5 6

Cifra de afaceri netă Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu personalul Ajustarea valorii imobilizărilor corporale Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate Cheltuieli cu dobânzile

N-1 340 100 20 10 300 150

N 400 120 30 50 250 250

N-1 800 500 200 10 5 80

N 1.000 600 180 50 20 70

Rentabilitatea economică netă a exerciţiului N are următoarea valoare: a) 30,49% b) 33,33% c) 27,64% d) 30% 18. O firmă prezintă următorul bilanţ şi cont de profit şi pierdere la sfârşitul exerciţiilor N-1 şi N (mii lei): 1 2 3 4 5 6

Bilanţ de închidere Active imobilizate Active circulante Casa Datorii comerciale pe termen scurt Împrumuturi bancare pe termen lung Capital şi rezerve Cont de profit şi pierdere

1 2 3 4 5 6

Cifra de afaceri netă Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu personalul Ajustarea valorii imobilizărilor corporale Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate Cheltuieli cu dobânzile 121

N-1 340 100 20 10 300 150

N 400 120 30 50 250 250

N-1 800 500 200 10 5 80

N 1.000 600 180 50 20 70

Rentabilitatea economică brută a exerciţiului N are următoarea valoare: a) 30,49% b) 33,33% c) 27,64% d) 30% 19. O firmă prezintă următorul bilanţ şi cont de profit şi pierdere la sfârşitul exerciţiilor N-1 şi N (mii lei): Bilanţ de închidere 1 2 3 4 5 6

Active imobilizate Active circulante Casa Datorii comerciale pe termen scurt Împrumuturi bancare pe termen lung Capital şi rezerve Cont de profit şi pierdere

1 2 3 4 5 6

Cifra de afaceri netă Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu personalul Ajustarea valorii imobilizărilor corporale Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate Cheltuieli cu dobânzile

N-1 340 100 20 10 300 150

N 400 120 30 50 250 250

N-1 800 500 200 10 5 80

N 1.000 600 180 50 20 70

Rentabilitatea financiară a exerciţiului N are următoarea valoare: a) 30,49% b) 53,33% c) 23,33% d) 44,8% 20. O firmă prezintă următorul bilanţ şi cont de profit şi pierdere la sfârşitul exerciţiilor N-1 şi N (mii lei): Bilanţ de închidere N-1 N 1 Active imobilizate 340 400 2 Active circulante 100 120 3 Casa 20 30 4 Datorii comerciale pe termen scurt 10 50 5 Împrumuturi bancare pe termen lung 300 250 6 Capital şi rezerve 150 250 1 2 3 4 5 6

Cont de profit şi pierdere Cifra de afaceri netă Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu personalul Ajustarea valorii imobilizărilor corporale Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate Cheltuieli cu dobânzile

122

N-1 800 500 200 10 5 80

N 1.000 600 180 50 20 70

Efectul de levier financiar al exerciţiului N are următoarea valoare: a) 42,94% b) 20% c) 14,31% d) -0,36% 21. O firmă prezintă următorul bilanţ şi cont de profit şi pierdere la sfârşitul exerciţiilor N-1 şi N (mii lei): Bilanţ de închidere 1 2 3 4 5 6

Active imobilizate Active circulante Casa Datorii comerciale pe termen scurt Împrumuturi bancare pe termen lung Capital şi rezerve Cont de profit şi pierdere

1 2 3 4 5 6

Cifra de afaceri netă Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu personalul Ajustarea valorii imobilizărilor corporale Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate Cheltuieli cu dobânzile

N-1 340 100 20 10 300 150

N 400 120 30 50 250 250

N-1 800 500 200 10 5 80

N 1.000 600 180 50 20 70

Rata excedentului brut de exploatare a exerciţiului N are următoarea valoare: a) 44,44% b) 33,33% c) 40% d) 30,49% 22. Se cunosc următoarele informaţii (mii lei): activ economic la începutul anului = 1.000, finanţat din capitaluri proprii în proporţie de 60% şi din datorii financiare 40%; acest volum al activului economic a permis obţinerea în exerciţiul financiar analizat a unui profit net de 120; s-au plătit dobânzi de 60. În aceste condiţii, rentabilitatea economică determinată ca medie ponderată a capitalurilor întreprinderii va avea următoarea valoare: a) 17,5% b) 15% c) 20% d) 18% 23. O rată nominală a rentabilităţii economice de 120%, în condiţiile unei inflaţii de 12%, reprezintă în termeni reali un procent de: a) 108% b) 117,86% c) 96,43% d) 103,7%

123

24. În vederea aprecierii riscului financiar se prezintă următoarele informaţii extrase din bilanţul unei întreprinderi: activ economic = 500 mii lei; datorii financiare = 200 mii lei; capitaluri proprii = 300 mii lei. De asemenea, se cunoaşte EBIT (profitul înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile şi a impozitului pe profit) în sumă de 130 mii lei, rata dobânzii pentru datoriile financiare din soldul bilanţului de 15% şi cota de impozit pe profit de 16%. Rata rentabilităţii financiare va avea următoarea valoare: a) 13% b) 22,8% c) 28% d) 26% 25. În vederea aprecierii riscului financiar se prezintă următoarele informaţii extrase din bilanţul unei întreprinderi: activ economic = 500 mii lei; datorii financiare = 200 mii lei; capitaluri proprii = 300 mii lei. De asemenea, se cunoaşte EBIT (profitul înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile şi a impozitului pe profit) în sumă de 130 mii lei, rata dobânzii pentru datoriile financiare din soldul bilanţului de 15% şi cota de impozit pe profit de 16%. Rata rentabilităţii economice brute va avea următoarea valoare: a) 13% b) 22,8% c) 28% d) 26% 26. În vederea aprecierii riscului financiar se prezintă următoarele informaţii extrase din bilanţul unei întreprinderi: activ economic = 500 mii lei; datorii financiare = 200 mii lei; capitaluri proprii = 300 mii lei. De asemenea, se cunoaşte EBIT (profitul înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile şi a impozitului pe profit) în sumă de 130 mii lei, rata dobânzii pentru datoriile financiare din soldul bilanţului de 15% şi cota de impozit pe profit de 16%. Rata rentabilităţii economice nete va avea următoarea valoare: a) 13% b) 22,8% c) 28% d) 5,2% 27. În vederea aprecierii riscului financiar se prezintă următoarele informaţii extrase din bilanţul unei întreprinderi: activ economic = 500 mii lei; datorii financiare = 200 mii lei; capitaluri proprii = 300 mii lei. De asemenea, se cunoaşte EBIT (profitul înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile şi a impozitului pe profit) în sumă de 130 mii lei, rata dobânzii pentru datoriile financiare din soldul bilanţului de 15% şi cota de impozit pe profit de 16%. Influenţa îndatorării asupra rentabilităţii financiare ne conduce la următoarele rezultate ale efectului de levier financiar: a) 13% b) 22,8% c) 28% d) 5,2% 28. La o cifră de afaceri de 7.800 mii lei, cu 36% cheltuieli variabile şi 2380 mii lei cheltuieli fixe, pragul de rentabilitate este de: a) 3.718,75 mii lei b) 2.808 mii lei c) 2.612 mii lei 124

d) 6.611,11 mii lei 29. La o cifră de afaceri de 40.000 lei, marja asupra cheltuielilor variabile este de 35% şi cheltuielile fixe de 7.000 lei. Valoarea cifrei de afaceri pentru care marja asupra cheltuielilor variabile este egală cu cheltuielile fixe este de: a) 33.333 lei b) 6.750 lei c) 20.000 lei d) 10.769,23 lei 30. Se cunosc următoarele date (mii lei): cifra de afaceri realizată în perioada curentă 3.200; cheltuielile variabile 2.240; cheltuieli fixe 800; creşterea cifrei de afaceri pentru perioada de previziune este 20%. Mărimea profitului previzionat va fi de: a) 1.888 mii lei b) 352 mii lei c) 3.300 mii lei d) 192 mii lei 31. La o cifră de afaceri realizată în perioada de bază în sumă de 200.000 lei o întreprindere înregistrează cheltuieli variabile de 125.000 lei şi un profit de 20.000 lei. Pentru perioada de previziune estimează un profit de 66.875 lei. Utilizând modelul pragului de rentabilitate, obţinem un volum al noii cifre de afaceri pe care trebuie să-l realizeze firma în sumă de: a) 246.875 lei b) 345.000 lei c) 325.000 lei d) 266.875 lei 32. O întreprindere produce şi comercializează un singur tip de produs. Preţul de vânzare unitar este de 10,5 lei, costul variabil unitar de 6,5 lei, iar cheltuielile fixe totale sunt de 75.000 lei. Volumul de activitate (număr de bucăţi) pentru care profitul este nul va fi: a) 30.288 buc. b) 15.000 buc. c) 22.500 buc. d) 18.750 buc. 33. Durata de încasare a clienţilor în anul de bază este de 50 de zile, iar pentru anul de plan se estimează un volum al vânzărilor de 40.000 lei (CA) şi o valoare a creanţelor-clienţi de 10.000 lei. În aceste condiţii, durata de încasare a clienţilor în anul de plan ar creşte cu: a) 90 zile b) 40 zile c) 10 zile d) 60 zile 34. Se cunoaşte cifra de afaceri aferentă exerciţiului încheiat în sumă de 6.000 mii lei, iar soldurile medii bilanţiere ale aceluiaşi exerciţiu se prezintă în tabelul de mai jos (în mii lei): Solduri medii Imobilizări 1.500 Stocuri de materii prime şi materiale 160 125

Stocuri produse finite 540 Creanţe 900 Casa şi conturi la bănci 400 Datorii comerciale 700 Datorii pe termen lung 600 Capital şi rezerve 2.200 Fondul de rulment financiar (FR) va avea următoarea mărime exprimată în număr de zile de recuperare prin cifra de afaceri: a) FR = 78 zile b) FR = 42 zile c) FR = 90 zile d) FR = 56 zile 35. Se cunoaşte cifra de afaceri aferentă exerciţiului încheiat în sumă de 6.000 mii lei, iar soldurile medii bilanţiere ale aceluiaşi exerciţiu se prezintă în tabelul de mai jos (în mii lei): Solduri medii Imobilizări 1.500 Stocuri de materii prime şi materiale 160 Stocuri produse finite 540 Creanţe 900 Casa şi conturi la bănci 400 Datorii comerciale 700 Datorii pe termen lung 600 Capital şi rezerve 2.200 Nevoia de fond de rulment (NFR) va avea următoarea mărime exprimată în număr de zile de recuperare prin cifra de afaceri: a) NFR = 54 zile b) NFR = 46 zile c) NFR = 80 zile d) NFR = 32 zile 36. Se cunoaşte cifra de afaceri aferentă exerciţiului încheiat în sumă de 6.000 mii lei, iar soldurile medii bilanţiere ale aceluiaşi exerciţiu se prezintă în tabelul de mai jos (în mii lei): Solduri medii 1.500 160 540 900 400 700 600 2.200

Imobilizări Stocuri de materii prime şi materiale Stocuri produse finite Creanţe Casa şi conturi la bănci Datorii comerciale Datorii pe termen lung Capital şi rezerve

Trezoreria netă (TN) va avea următoarea mărime exprimată în număr de zile de recuperare prin cifra de afaceri: 126

a) b) c) d)

TN = 10 zile TN = 46 zile TN = 24 zile TN = 32 zile

37. O firmă a realizat în anul de bază o cifră de afaceri de 10.000 mii lei, iar pentru anul de plan se estimează o creştere a cifrei de afaceri cu 20% faţă de perioada precedentă. Nevoia de fond de rulment exprimată în număr de zile de recuperare prin cifra de afaceri din anul de bază a fost de 60 de zile. Considerând că nu intervin modificări sensibile în rotaţia capitalurilor şi în structura costurilor şi utilizând metoda normativă de previziune a echilibrului financiar, vom obţine mărimea absolută previzionată a indicatorului nevoie de fond de rulment în sumă de: a) 1.200 mii lei b) 1.800 mii lei c) 1.666,67 mii lei d) 2.000 mii lei 38. În anul de bază durata de achitare a furnizorilor a fost de 120 zile, iar pentru anul de plan s-a estimat o cifră de afaceri în sumă de 60.000 lei şi o valoare a furnizorilor de 15.000 lei. În aceste condiţii, durata de achitare a furnizorilor în anul de plan s-a redus cu: a) 90 zile b) 30 zile c) 60 zile d) 40 zile 39. O societate comercială al cărei capital este de 10.000 lei are un profil de activitate similar cu cel al unei societăţi în funcţiune al cărei bilanţ aferent exerciţiului încheiat, exprimat sub forma ratelor cinetice (Rc) are următoarea structură: Imobilizări Active circulante Datorii comerciale Datorii financiare Capital

Rc = 200 zile Rc = 150 zile Rc = 100 zile Rc = 150 zile Rc = 100 zile

Calculele de simulare a mărimii indicatorilor financiari, pe baza metodei normative, ne conduc la următoarea valoare a fondului de rulment previzional al noii societăţi: a) 2.500 lei b) 18.000 lei c) 5.000 lei d) 5.750 lei 40. O întreprindere a realizat în exerciţiul N la o cifră de afaceri de 3.000 mii lei, următoarea structură a ratelor privind rotaţia capitalurilor prin cifra de afaceri (bilanţul exprimat sub forma ratelor cinetice): Rate cinetice (zile) Imobilizări 200 Stocuri 80 Creanţe 20 Casa şi conturi la bănci 10 127

Datorii comerciale Datorii pe termen lung Capital

10 100 200

La o creştere a cifrei de afaceri cu 20% în exerciţiul N+1, valoarea absolută previzionată a fondului de rulment financiar (FR) este: a) FR = 1.000 mii lei b) FR = 916,67 mii lei c) FR = 833,33 mii lei d) FR = 900 mii lei 41. O întreprindere a realizat în exerciţiul N la o cifră de afaceri de 3.000 mii lei, următoarea structură a ratelor privind rotaţia capitalurilor prin cifra de afaceri (bilanţul exprimat sub forma ratelor cinetice): Rate cinetice (zile) Imobilizări 200 Stocuri 80 Creanţe 20 Casa şi conturi la bănci 10 Datorii comerciale 10 Datorii pe termen lung 100 Capital 200 La o creştere a cifrei de afaceri cu 20% în exerciţiul N+1, valoarea absolută previzionată a nevoii de fond de rulment (NFR) este: a) NFR = 900 mii lei b) NFR = 1.000 mii lei c) NFR = 750 mii lei d) NFR = 833,33 mii lei 42. O întreprindere a realizat în exerciţiul N la o cifră de afaceri de 3.000 mii lei, următoarea structură a ratelor privind rotaţia capitalurilor prin cifra de afaceri (bilanţul exprimat sub forma ratelor cinetice): Rate cinetice (zile) Imobilizări 200 Stocuri 80 Creanţe 20 Casa şi conturi la bănci 10 Datorii comerciale 10 Datorii pe termen lung 100 Capital 200 La o creştere a cifrei de afaceri cu 20% în exerciţiul N+1, valoarea absolută previzionată a trezoreriei nete (TN) este: a) TN = 100 mii lei b) TN = -100 mii lei c) TN = 83,33 mii lei d) TN = 250 mii lei

128

43. O întreprindere a realizat în anul de bază (perioada precedentă) o cifră de afaceri în sumă de 720.000 lei. Soldul activelor circulante, în aceeaşi perioadă, a fost de 100.000 lei. Cifra de afaceri previzionată pentru trimestrul I al anului de plan este de 300.000 lei. În aceste condiţii, necesarul de finanţare a ciclului de exploatare (NFCE) pentru trimestrul I va fi de: a) 225.000 lei b) 240.000 lei c) 166.667 lei d) 96.000 lei 44. Se cunosc următoarele informaţii (mii lei): cifra de afaceri previzionată pentru trimestrul al doilea al anului de plan este în sumă de 9.000, cifra de afaceri (anuală) aferentă perioadei precedente în sumă de 30.000, iar soldul mediu al activelor circulante în aceeaşi perioadă (precedentă) în sumă de 6.000. Pentru anul de plan se estimează o accelerare a rotaţiei activelor circulante prin cifra de afaceri cu 10 zile. Necesarul de finanţat pentru trimestrul al doilea pe total active circulante va fi: a) 7.200 mii lei b) 6.200 mii lei c) 1.550 mii lei d) 1.800 mii lei 45. Pentru previzionarea necesarului de finanţat mediu anual pentru o materie primă, se prezintă următoarele informaţii: Intervalul între două aprovizionări succesive (zile) 100 120 140

Cantităţi aprovizionate (kg.) 10.000 12.000 10.000

Timpul necesar condiţionării materiei prime este de o zi. Cantitatea anuală de produse programată a se fabrica = 800 bucăţi, norma de consum specific din materia primă respectivă = 0,5 kg/bucată, iar preţul de aprovizionare = 1.000 lei/kg. Necesarul de finanţat mediu anual pentru această materie primă va fi în sumă de: a) 88.888,89 lei b) 66.666,67 lei c) 400.000 lei d) 90.000 lei 46. Pentru previzionarea necesarului de finanţat mediu anual pentru un produs finit, se prezintă următoarele informaţii: - Producţia anuală exprimată în cost complet în anul de bază a fost de 600.000 lei; - Valoarea anuală a stocului de produs finit în anul de bază a fost de 10.000 lei; - Producţia anuală previzionată este de 100.000 bucăţi; - Costul complet unitar antecalculat este de 7 lei/bucată. Necesarul de finanţat mediu anual pentru acest produs finit este: a) 14.285,71 lei b) 11.666,67 lei c) 8.571,43 lei d) 2.916,67 lei

129

47. Se cunosc următoarele informaţii necesare previzionării pasivelor stabile: - soldul minim permanent al surselor atrase temporar de la terţi, cu termene fixe de plată, este de 73.000 lei (pentru trimestrul cu activitatea cea mai redusă din an); - datoriile trimestriale faţă de furnizorii de materii prime aferente trimestrului II sunt de 720.000 lei; durata medie de achitare a furnizorilor este de 10 zile. Pasivele stabile aferente trimestrului II au următoarea valoare: a) 80.000 lei b) 793.000 lei c) 145.000 lei d) 153.000 lei 48. Se cunosc următoarele informaţii: cifra de afaceri previzionată pentru trimestrul I al anului de plan este în sumă de 700 mii lei; cifra de afaceri anuală aferentă perioadei precedente în sumă de 1.200 mii lei; soldul mediu al activelor circulante (din bilanţul exerciţiului încheiat) este de 320 mii lei; coeficientul de accelerare a rotaţiei activelor circulante prin cifra de afaceri = 0,10. Utilizând metoda sintetică bazată pe rata de rotaţie a activelor circulante, necesarul de finanţat pentru trimestrul I va fi: a) 821,33 mii lei b) 205,33 mii lei c) 168 mii lei d) 672 mii lei 49. Previziunea vânzărilor şi cea a cumpărărilor (mii lei) pentru trimestrul I al exerciţiului (N+1) este următoarea: Explicaţii Ianuarie Februarie Martie Vânzări 3.500 3.500 3.500 Cumpărări 4.000 2.000 4.000 Încasările de la clienţi se realizează în 2 rate egale, jumătate la 30 zile (respectiv în luna următoare vânzărilor) şi restul la 60 de zile, iar datoriile către furnizori se achită integral la 60 de zile de la aprovizionare. Soldul trezoreriei la sfârşitul exerciţiului încheiat (N) este în sumă de 100 mii lei. În aceste condiţii, soldul final al trezoreriei la sfârşitul lunii martie (N+1) va fi: a) 600 mii lei b) -500 mii lei c) 500 mii lei d) 1.350 mii lei 50. În legătură cu previziunea trezoreriei întreprinderii pentru trimestrul I al exerciţiului N+1, se prezintă următoarele informaţii (mii lei): - vânzările lunare de mărfuri, în sumă de 500, sunt încasabile pe loc (în numerar); - cumpărările de mărfuri, în sumă de 400 lunar, sunt achitabile jumătate în luna aprovizionării şi restul în luna următoare cumpărărilor; - alte cheltuieli lunare în sumă de 50; - soldurile din bilanţul exerciţiului încheiat (N) sunt: clienţi = 10, încasabili integral în luna februarie, casa = 5, datorii către furnizori = 200, achitabile jumătate în luna ianuarie şi restul în martie, credite de trezorerie = 10. În aceste condiţii, soldul final al trezoreriei la sfârşitul trimestrului I (exerciţiul N+1) este de: a) 160 mii lei 130

b) 250 mii lei c) 350 mii lei d) 155 mii lei 51. Se cunosc următoarele informaţii pentru determinarea necesarului de credite de trezorerie pentru trimestrul I al anului de previziune: - valoarea activelor circulante = 36.000 lei; - plăţile pentru realizarea producţiei = 43.200 lei; - încasările din vânzarea producţiei = 48.000 lei; - fondul de rulment = 17.000 lei; - pasivele stabile = 5.000 lei; - creditele de trezorerie aflate în sold la sfârşitul exerciţiului anterior = 3.000 lei. Necesarul de credite de trezorerie pentru trimestrul I al anului de previziune este: a) 9.200 lei b) 3.000 lei c) 3.200 lei d) 6.200 lei 52. O întreprindere realizează o investiţie în sumă de 425.000 lei, cu o durată de viaţă de 4 ani. Intrările nete de trezorerie anuale (cash-flow-uri anuale generate de punerea în funcţiune a investiţiei) sunt de 210.000 lei, rata de actualizare este de 10%, iar valoarea reziduală este de 1.000 lei. Valoarea actuală netă (VAN) a investiţiei este (factorul de actualizare se va folosi cu 3 zecimale): a) 416.000 lei b) 241.173 lei c) 374.900 lei d) 240.490 lei 53. O întreprindere realizează o investiţie în sumă de 425.000 lei, cu o durată de viaţă de 4 ani. Intrările nete de trezorerie anuale (cash-flow-uri anuale generate de punerea în funcţiune a investiţiei) sunt de 210.000 lei, rata de actualizare este de 10%, iar valoarea reziduală este de 1.000 lei. Indicele de profitabilitate al investiţiei este (factorul de actualizare se va folosi cu 3 zecimale): a) 1,98 b) 1,57 c) 1,88 d) 2,98 54. O întreprindere realizează o investiţie în sumă de 425.000 lei, cu o durată de viaţă de 4 ani. Intrările nete de trezorerie anuale (cash-flow-uri anuale generate de punerea în funcţiune a investiţiei) sunt de 210.000 lei, rata de actualizare este de 10%, iar valoarea reziduală este de 1.000 lei. Termenul de recuperare al investiţiei (calculat în funcţie de cash-flow-ul mediu anual actualizat) este (factorul de actualizare se va folosi cu 3 zecimale): a) 1,55 ani b) 2,55 ani c) 3,55 ani d) 4 ani 131

55. O întreprindere achiziţionează un echipament în valoare de 100.000 lei, care conduce la obţinerea unui cash-flow de 70.000 lei în primul an de activitate şi de 60.000 lei în al doilea an. Rata internă de rentabilitate a acestei investiţii este (factorul de actualizare se va folosi cu 3 zecimale): a) 25% b) 20% c) 15% d) 18% 56. Indicele de profitabilitate al unui proiect de investiţii este de 1,75. Cheltuielile de investire au o valoare actualizată totală de 100.000 lei Valoarea actuală netă a investiţiei este: a) 57.142,86 lei b) 75.000 lei c) 175.000 lei d) 133.333,33 lei 57. Din bilanţul unei societăţi comerciale rezultă următoarele: - Capital social 60.000 lei, rentabilitate financiară 15% - Împrumuturi pe termen lung 40.000 lei, costul datoriilor pe termen lung 10% - Împrumuturi pe termen scurt 18.000 lei, costul datoriilor pe termen scurt 12% Costul mediu ponderat al capitalului este: a) 13,05% b) 12,85% c) 13% d) 13,8 58. Pentru finanţarea unei investiţii în sumă de 6.500 mii lei o firmă dispune de următoarele surse: fonduri proprii = 5.000 mii lei cu un cost de 20%; împrumut bancar pe termen lung în sumă de 1.000 mii lei cu o rată de dobândă de 18% şi împrumut bancar pe termen mediu în sumă de 500 mii lei cu o rată de dobândă de 15%. Costul mediu ponderat al surselor de finanţare va fi de : a) 17,67% b) 18,35% c) 16,25% d) 19,31% Se dau următoarele informaţii: - capitalul firmei este de 120.000 lei; - valoarea nominală a unei acţiuni este de 10 lei; - acţiunile firmei sunt cotate la bursă la un curs de 15 lei/acţiune; - ultimul dividend distribuit pentru fiecare acţiune a fost de 3 lei; - creşterea anuală a dividendelor este de 3%. Costul capitalului propriu este egal cu: a) 25% b) 23% c) 33% d) 20%

132

60. Se dau următoarele informaţii: - rata dividendului, potrivit evaluării bursiere, este de 25% - ultimul dividend distribuit pentru fiecare acţiune a fost de 10 lei. - creşterea anuală a dividendelor este de 5%. Cursul bursier al acţiunilor este: a) 50 lei b) 40 lei c) 100 lei d) 25 lei 61. Necesarul de fond de rulment (NFR): a) este un indicator de gestiune care arată performanţa activităţii; b) NFR = Stocuri + Creanţe – Datorii curente c) explică variaţia rezultatului exploatării d) NFR = Fondul de rulment + Trezoreria netă a) b) c) d)

62. În bilanţul financiar (patrimonial), gruparea posturilor se face astfel: activele în ordinea crescătoare a lichidităţii şi pasivele în ordinea crescătoare a exigibilităţii; activele corporale în ordinea descrescătoare a lichidităţii; datoriile financiare în ordinea descrescătoare a exigibilităţii; activele circulante în ordinea descrescătoare a lichidităţii.

63. Efectul de levier sau de îndatorare (EL) se determină astfel: a) EL = Datorii financiare/Capital propriu x (Rentabilitate economică netă–Rata dobânzii); b) EL = Capital propriu/Datorii financiare x (Rentabilitate economică netă–Rata dobânzii); c) EL = Datorii financiare/Capital propriu x (Rentabilitate financiară – Rata dobânzii); d) EL = Capital propriu / Datorii financiare x (Rentabilitate financiară – Rata dobânzii). 64. Efectul de îndatorare (EL): a) are un impact favorabil asupra rentabilităţii economice a întreprinderii, rentabilitatea economică este superioară ratei dobânzii la creditele utilizate; b) are un impact favorabil asupra rentabilităţii financiare a întreprinderii, rentabilitatea economică este superioară ratei dobânzii la creditele utilizate; c) are un impact favorabil asupra rentabilităţii economice a întreprinderii, rentabilitatea economică este mai mică decât rata dobânzii la creditele utilizate; d) are un impact nefavorabil asupra rentabilităţii economice a întreprinderii, rentabilitatea economică este superioară ratei dobânzii la creditele utilizate;

dacă dacă dacă dacă

65. Capacitatea de îndatorare a unei societăţi comerciale: a) se apreciază pe baza ratelor de lichiditate; b) se apreciază pe baza unor indicatori, cum sunt rata îndatorării globale şi rata îndatorării la termen; c) se calculează pe baza valorii activelor cu lichiditate imediată şi a datoriilor pe termen scurt, mediu şi lung d) se calculează pe baza unor informaţii cuprinse în contul de profit şi pierderi. 66. Dacă necesarul de fond de rulment este negativ şi fondul de rulment este pozitiv: a) capitalurile permanente acoperă integral imobilizările şi o parte din stocuri şi clienţi;

133

b) furnizorii si avansurile de la clienţi finanţează ciclul de producţie şi o parte din imobilizări; c) trezoreria netă este obligatoriu pozitivă; d) trezoreria netă este obligatoriu negativă. 67. Când necesarul de fond de rulment este pozitiv şi trezoreria netă este negativă: a) furnizorii şi avansurile de la clienţi acoperă integral necesităţile de finanţare pe termen scurt; b) fondul de rulment echilibrează necesarul de fond de rulment; c) întreprinderea apelează la credite de trezorerie pentru acoperirea deficitului de trezorerie; d) resursele stabile sunt suficiente pentru a produce echilibrul general dintre nevoile şi resursele firmei. 68. Trezoreria netă (TN), ca indicator de echilibru financiar, se calculează astfel: a) TN = Active de trezorerie - Credite de trezorerie; b) TN = Situaţia netă + Nevoia de fond de rulment c) TN = Fondul de rulment + Nevoia de fond de rulment; d) TN = Capitalul permanent - Nevoia de fond de rulment. 69. Fondul de rulment este: a) o măsură a excedentului de resurse permanente degajat de ciclul de finanţare a activelor imobilizate; b) o măsură a utilizării eficiente a activelor imobilizate; c) un indicator de rentabilitate financiară; d) un raport între capitalurile proprii şi cele împrumutate. 70. Fondul de rulment propriu (FRP) se calculează astfel: a) FRP = Capitalurile permanente - Active imobilizate; b) FRP = Active circulante - Datorii pe termen scurt; c) FRP = Nevoia de fond de rulment + Trezoreria netă; d) FRP = Capitalurile proprii - Activele imobilizate. 71. La nivelul întreprinderii, valoarea adăugată (VA) se determină astfel: a) VA = Cifra de afaceri - Consumurile externe; b) VA = Producţia exerciţiului + Marja comercială - Consumuri externe; c) VA = Cifra de afaceri + Subvenţii - Consumuri externe; d) VA = Cifra de afaceri + Producţia imobilizată - Consumuri externe. 72. Excedentul brut de exploatare (EBE) se calculează potrivit formulei: a) EBE = Cifra de afaceri - Cheltuielile materiale - Cheltuielile cu personalul - Ajustări Impozite şi taxe; b) EBE = Rezultatul curent + Ajustări; c) EBE = Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare - Cheltuieli cu personalul Impozite şi taxe; d) EBE = Profitul brut - Ajustări - Profitul financiar. 73. Capacitatea de autofinanţare a întreprinderii (CAF) se determină astfel: a) CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile – Dividende; b) CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile; 134

c) CAF = Profitul net + Ajustări + Dividende; d) CAF = Profitul net + Aportul net monetar al acţionarilor. 74. Sursele de finanţare a activelor circulante sunt: 1) împrumuturile obligatare; 2) fondul de rulment; 3) activul net contabil; 4) datoriile comerciale; 5) creditele bancare pe termen scurt; 6) creditele de scont; 7) creditele de factoring; 8) creditele bancare pe termen lung. a) 1+2+3+4+5+6+7+8 b) 1+4+6+8 c) 2+3+5+7 d) 2+4+5+6+7 75. Soldurile intermediare de gestiune sunt, în ordinea calculării lor, următoarele: a) Valoarea adăugată, Excedentul brut al exploatării, Rezultatul exploatării, Rezultatul curent, Producţia exerciţiului; b) Marja comercială, Producţia exerciţiului, Valoarea adăugată, Excedentul brut al exploatării, Rezultatul exploatării; c) Marja comercială, Valoarea adăugată, Excedentul brut al exploatării, Rezultatul exploatării, Rezultatul financiar, Rezultatul curent; d) Valoarea adăugată, Excedentul brut al exploatării, Rezultatul exploatării, Rezultatul curent, Rezultatul net; 76. Rata rentabilităţii financiare (Rf) se determină astfel: a) Rf = dividende / capitaluri proprii; b) Rf = profit net / capitaluri proprii; c) Rf = profit înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânda şi a impozitului pe profit / capitaluri proprii; d) Rf = profit net / capitaluri permanente; 77. Raportul dintre activele de trezorerie şi datoriile pe termen scurt exprimă: a) rata solvabilităţii; b) rata lichidităţii parţiale; c) rata lichidităţii generale; d) rata lichidităţii imediate. 78. Cel mai rentabil proiect de investiţii este acela care are rata internă de rentabilitate (RIR): a) mai mare decât rentabilitatea economică a întreprinderii; b) mai mare decât rata dobânzii la împrumuturile ce au finanţat investiţia; c) pozitivă şi cât mai mare; d) pozitivă şi cât mai mică 79. În cazul creşterii de capital printr-o nouă emisiune de acţiuni, între preţul de emisiune (E), valoarea nominală a acţiunilor (VN) şi valoarea de piaţă a acţiunilor vechi (VP) se va stabili relaţia: 135

a) VN  E  VP b) VN  E < VP c) VN < E > VP d) VN  E > VP 80. Rentabilitatea economică (Rec) se poate determina astfel: 1. Rec = excedent brut al exploatării / activ economic 2. Rec = excedent brut al exploatării / capital propriu 3. Rec = excedent brut al exploatării / (capital propriu + datorii financiare) 4. Rec = profit înainte de deducerea dobânzii şi a impozitului pe profit / activ economic 5. Rec = (profit înainte de deducerea dobânzii şi a impozitului pe profit - impozit pe profit) / activ economic a) 1+2+3+4+5 b) 1+3+4+5 c) 1+2+3 d) 4+5 81. Ce semnificaţie are şi ce măsuri va lua managerul unei întreprinderi, în ce priveşte echilibrul financiar lichiditate – exigibilitate, dacă: fondul de rulment este negativ, nevoia de fond de rulment este pozitivă şi trezoreria netă este negativă? 1) Nevoia de fond de rulment este finanţată parţial din resurse permanente; 2) Creditele de trezorerie finanţează o parte din activele fixe, nevoia de fond de rulment şi disponibilităţile; 3) Situaţia finanţării integrale a nevoii de fond de rulment din credite de trezorerie este critică, dacă nu are caracter ocazional, şi impune reconsiderarea structurii financiare; 4) Resursele durabile finanţează parţial activul imobilizat, insuficienţa lor fiind compensată de datoriile către furnizori; 5) Imobilizările sunt finanţate din datoriile comerciale şi din credite de trezorerie. a) 2+3 b) 2+4 c) 1+4 d) 3+5 82. Când nevoia de fond de rulment este pozitivă şi trezoreria netă este negativă: a) furnizorii şi avansurile de la clienţi acoperă integral necesităţile de finanţare pe termen scurt; b) fondul de rulment echilibrează nevoia de fond de rulment; c) întreprinderea apelează la credite de trezorerie pentru acoperirea deficitului de resurse pe termen scurt; d) resursele stabile sunt suficiente pentru a produce echilibrul general lichiditate exigibilitate. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

83. Sursele de finanţare a investiţiilor sunt: surse proprii interne (autofinanţarea) emisiunea de obligaţiuni majorarea capitalului prin aporturi noi de capital majorarea capitalului prin încorporarea rezervelor în capitalul social creditele bancare curente creditele bancare pe termen lung creditele-furnizor 136

8. creditele de scont a) 1+2+3+6 b) 2+3+4+6 c) 1+4+5+6 d) 5+6+7+8 84. Metoda analitică de determinare a pasivelor stabile de categoria 1 (PS–1) presupune însumarea soldurilor zilnice ale datoriilor cu termene fixe de plată, prin parcurgerea următoarelor etape: a) alegerea trimestrului cu activitatea minimă; determinarea datoriei zilnice; determinarea soldurilor din fiecare zi a lunii considerate, pornind de la soldul din ziua plăţii; însumarea soldurilor zilnice ale tuturor datoriilor; alegerea soldului zilnic total cel mai mic. b) alegerea trimestrului cu activitatea maximă; determinarea datoriei zilnice; determinarea soldurilor din fiecare zi a lunii considerate, pornind de la soldul din ziua plăţii; însumarea soldurilor zilnice ale tuturor datoriilor; alegerea soldului zilnic total cel mai mic. c) alegerea trimestrului cu activitatea minimă; determinarea datoriei zilnice; determinarea soldurilor din fiecare zi a lunii considerate, pornind de la soldul din ziua plăţii; însumarea soldurilor zilnice ale tuturor datoriilor; alegerea soldului zilnic total cel mai mare. d) alegerea trimestrului cu activitatea maximă; determinarea datoriei zilnice; determinarea soldurilor din fiecare zi a lunii considerate, pornind de la soldul din ziua plăţii; însumarea soldurilor zilnice ale tuturor datoriilor; alegerea soldului zilnic total cel mai mare. 85. Creşterea excedentului brut de exploatare în condiţiile unei valori adăugate constante se explică prin: 1. Creşterea cheltuielilor cu ajustarea imobilizărilor corporale şi necorporale 2. Reducerea cheltuielilor cu ajustarea imobilizărilor corporale şi necorporale 3. Creşterea cheltuielilor cu personalul 4. Reducerea cheltuielilor cu personalul 5. Creşterea cheltuielilor cu dobânzile 6. Reducerea cheltuielilor cu dobânzile 7. Creşterea cheltuielilor cu impozite şi taxe 8. Reducerea cheltuielilor cu impozite şi taxe a) 1+3+5+7 b) 2+4+6+8 c) 2+4+8 d) 4+8 86. O finanţare optimă a ciclului de exploatare presupune respectarea următoarelor principii: 1. Încheierea contractelor cu furnizorii în condiţiile unor scadenţe de plată cât mai apropiate 2. Încheierea contractelor cu furnizorii în condiţiile unor scadenţe de plată cât mai îndepărtate 3. Încheierea contractelor cu clienţii în condiţiile unor termene de încasare cât mai apropiate 4. Încheierea contractelor cu clienţii în condiţiile unor termene de încasare cât mai îndepărtate 5. Dimensionarea unui fond de rulment egal cu nevoia de fond de rulment maximă 6. Dimensionarea unui fond de rulment egal cu nevoia de fond de rulment medie

137

7. Dimensionarea unui fond de rulment egal cu nevoia de fond de rulment minimă şi permanentă a) 1+4+7 b) 2+4+6 c) 1+3+5 d) 2+3+7 87. Gestiunea trezoreriei firmei are ca obiective: 1. Previziunea veniturilor şi cheltuielilor firmei 2. Sincronizarea încasărilor şi plăţilor în scopul asigurării capacităţii de plată a firmei 3. Asigurarea rentabilităţii firmei 4. Asigurarea soldului zero al trezoreriei 5. Stabilirea modalităţilor de acoperire a deficitelor monetare 6. Plasarea excedentelor monetare în condiţii de risc minim şi de rentabilitate şi lichiditate maxime 7. Urgentarea plăţilor către furnizori şi relaxarea încasării creanţelor a) 1+2+4+5 b) 2+4+6+7 c) 1+3+5+6 d) 2+4+5+6 88. Situaţia netă (SN) reflectă: 1. Diferenţa dintre activul total şi datoriile totale 2. Diferenţa dintre activul total şi datoriile pe termen scurt 3. Diferenţa dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment 4. Averea acţionarilor firmei 5. Valoarea capitalurilor proprii 6. Rentabilitatea financiară a firmei a) 1+4+5 b) 2+4+6 c) 1+5+6 d) 3+4+5 89. Rata solvabilităţii se calculează astfel: a) active totale / datorii totale; b) active pe termen scurt / pasive pe termen scurt; c) datorii pe termen lung / (capitaluri proprii + datorii pe termen lung); d) datorii totale / pasive totale. 90. Cifra de afaceri reprezintă: a) totalitatea veniturilor obţinute de firmă din vânzarea mărfurilor şi a producţiei; b) totalitatea veniturilor obţinute de firmă din vânzarea mărfurilor şi a producţiei, din care se deduc cheltuielile aferente mărfurilor şi materiilor prime; c) totalitatea încasărilor din vânzarea produselor finite; d) totalitatea veniturilor curente ale firmei. 91. Viteza de rotaţie a activelor circulante: 1. reflectă diferenţa dintre activele circulante şi datoriile de exploatare 2. reprezintă numărul de zile în care activele circulante se reînnoiesc prin cifra de afaceri 3. se calculează ca raport între: active circulante şi cifra de afaceri 138

4. se calculează ca raport între: cifra de afaceri şi activele circulante 5. se calculează ca raport între: active circulante x 360 şi cifra de afaceri 6. arată de câte ori pe an activele circulante se reînnoiesc prin cifra de afaceri anuală 7. reprezintă nivelul activelor circulante la 1000 lei producţie marfă a) 2+4+5+6 b) 2+3+6 c) 1+4+5+7 d) 3+5+6 92. Necesarul trimestrial al creditelor de trezorerie (Ntrim.) se determină astfel: a) Ntrim. = (fond de rulment + pasive stabile + încasări din vânzarea producţiei + soldul creditelor de trezorerie) – active circulante b) Ntrim. = plăţi pentru realizarea producţiei – încasări din vânzarea producţiei c) Ntrim. = (nevoia de fond de rulment + plăţi pentru realizarea producţiei) – (fond de rulment + pasive stabile + încasări din vânzarea producţiei) d) Ntrim. = (active circulante + plăţi pentru realizarea producţiei) – (fond de rulment + pasive stabile + încasări din vânzarea producţiei + soldul creditelor de trezorerie) 1. 2. 3. 4. 5.

93. Valoarea reziduală a investiţiei: reprezintă suma pe care firma o poate recupera la sfârşitul duratei de viaţă a investiţiei din valorificarea mijloacelor fixe reprezentând investiţia reprezintă suma pe care firma o poate recupera la sfârşitul duratei de viaţă a investiţiei din valorificarea nevoii de fond de rulment aferente investiţiei reprezintă suma rămasă din totalul cash-flow-urilor actualizate după deducerea cheltuielilor de investire actualizate se adaugă cash-flow-ului aferent ultimului an al duratei de viaţă a investiţiei, în vederea calculării indicatorilor de eficienţă ai investiţiilor poate fi nulă sau negativă (când există cheltuieli de demontare). a) 1+2+5 b) 1+2+3+4 c) 1+2+4+5 d) 3+4+5 94. Valoarea adăugată a unei firme creşte obligatoriu în următoarele cazuri: a) Creşterea producţiei exerciţiului şi a marjei comerciale, în condiţiile reducerii consumurilor externe b) Creşterea producţiei exerciţiului şi a veniturilor din vânzarea mărfurilor, în condiţiile reducerii cheltuielilor privind mărfurile c) Creşterea producţiei vândute, a producţiei stocate şi a producţiei imobilizate, în condiţiile reducerii cheltuielilor externe şi a marjei comerciale d) Creşterea cifrei de afaceri concomitent cu reducerea impozitelor şi a cheltuielilor cu personalul

95. Nevoia de fond de rulment este în întregime finanţată din resursele stabile, a căror mărime permite degajarea de disponibilităţi, atunci când: (FR = fondul de rulment funcţional, NFR = nevoia de fond de rulment, TN = trezoreria netă) a) FR>0, NFR>0, TN>0 b) FR>0, NFR>0, TN<0 c) FR>0, NFR>0, TN<0 d) FR<0, NFR<0, TN>0 139

96. Nevoia de fond de rulment este finanţată parţial din resursele stabile şi parţial din credite bancare curente, atunci când: (FR = fondul de rulment funcţional, NFR = nevoia de fond de rulment, TN = trezoreria netă) a) FR>0, NFR>0, TN>0 b) FR>0, NFR<0, TN>0 c) FR<0, NFR<0, TN<0 d) FR>0, NFR>0, TN<0 97. Creditele bancare curente acoperă o parte din activele fixe, nevoia de fond de rulment şi disponibilităţile, atunci când: (FR = fondul de rulment funcţional, NFR = nevoia de fond de rulment, TN = trezoreria netă) a) FR>0, NFR>0, TN<0 b) FR<0, NFR>0, TN<0 c) FR>0, NFR>0, TN<0 d) FR<0, NFR>0, TN>0 98. Resursele rezultate din ciclul de exploatare se adaugă unui excedent al resurselor stabile pentru a degaja un excedent de lichidităţi important, atunci când: (FR = fondul de rulment funcţional, NFR = nevoia de fond de rulment, TN = trezoreria netă) a) FR>0, NFR>0, TN>0 b) FR>0, NFR<0, TN<0 c) FR>0, NFR<0, TN>0 d) FR<0, NFR<0, TN>0 99. Resursele ciclului de exploatare acoperă un excedent de lichidităţi şi o parte din activul imobilizat, atunci când: (FR = fondul de rulment funcţional, NFR = nevoia de fond de rulment, TN = trezoreria netă) a) FR<0, NFR<0, TN>0 b) FR>0, NFR>0, TN>0 c) FR>0, NFR<0, TN>0 d) FR<0, NFR<0, TN<0 100. Resursele durabile nu acoperă decât o parte din activul imobilizat, diferenţa fiind compensată de furnizori, avansuri de la clienţi şi credite bancare curente, atunci când: (FR = fondul de rulment funcţional, NFR = nevoia de fond de rulment, TN = trezoreria netă) a) FR<0, NFR>0, TN<0 b) FR<0, NFR<0, TN<0 c) FR>0, NFR<0, TN>0 d) FR<0, NFR<0, TN>0 101. Activele de trezorerie nu cuprind: a) numerarul b) disponibilităţile în conturi bancare c) investiţiile financiare pe termen scurt d) activele de exploatare 102. Indicele de profitabilitate (IP), ca indicator pentru fundamentarea deciziei de investiţii, exprimă: a) rentabilitatea relativă a investiţiei pe întreaga durată de viaţă a acesteia; b) valoarea actuală netă pe unitatea de măsură fizică a investiţiei; 140

c) cash-flow-urile medii anuale actualizate generate de capitalul investit; d) costul de procurare a capitalului investit. 103. Care dintre caracteristicile dreptului de subscriere enunţate mai jos nu este adevărată: a) oferă vechiului acţionar dreptul de a-şi procura un titlu nou la valoarea nominală a titlului b) reprezintă pierderea de valoare a acţiunii vechi, cu care va fi recompensat vechiul acţionar c) vechiul acţionar are alternativa de a subscrie noi acţiuni sau de a vinde, fără pierdere de capital d) poate fi vândut la bursă de către vechiul acţionar a) b) c) d)

104. Marja comercială se determină astfel: producţia exerciţiului - consumurile externe; venituri din vânzarea mărfurilor - consumurile externe; cifra de afaceri - cheltuieli privind mărfurile; venituri din vânzarea mărfurilor - cheltuieli privind mărfurile.

105. Rata lichidităţii parţiale este: a) active totale / datorii totale; b) active pe termen scurt / datorii pe termen scurt; c) (active pe termen scurt – stocuri) / datorii pe termen scurt; d) active de trezorerie / datorii pe termen scurt 106. Regulile de finanţare din domeniul gestiunii financiare a întreprinderii pot fi rezumate astfel: 1. nevoile curente sunt acoperite din resurse curente; 2. surplusul de resurse durabile degajat de ciclul de finanţare al investiţiilor poate fi „rulat” pentru reînnoirea stocurilor şi creanţelor; 3. imobilizările sunt în principiu finanţate din fondul de rulment; 4. la nevoi stabile se alocă resurse durabile. a) 1+2+3+4 b) 1+2+4 c) 2+3+4 d) 1+3 1. 2. 3. 4. 5.

107. Cauzele înregistrării unei nevoi de fond de rulment negative pot fi: durate lungi de achitare a furnizorilor şi mai scurte de încasare a clienţilor; sumă mare încasată în avans de la clienţi; rotaţie încetinită a stocurilor; rotaţie accelerată a stocurilor; valoare adăugată crescătoare. a) 2+4+6 b) 1+4+5 c) 1+2+4 d) 1+2+3 108. Deficitul de trezorerie se finanţează prin: a) emisiune de acţiuni b) emisiune de obligaţiuni c) credite pe termen lung 141

d) credite pe termen scurt 109. Cum se apreciază echilibrul lichiditate – exigibilitate al unei întreprinderi, dacă necesarul de fond de rulment este negativ şi fondul de rulment este negativ? 1. furnizorii şi avansurile de la clienţi finanţează ciclul de producţie şi o parte din imobilizări 2. resursele în fondul de rulment acoperă parţial activele imobilizate şi se impune examinarea şi consolidarea resurselor durabile 3. creditele bancare curente acoperă parţial nevoile de fond de rulment, fiind necesară analizarea riscului bancar curent 4. resursele induse de ciclul exploatării se adaugă resurselor permanente în surplus şi împreună degajă un excedent de lichidităţi a) 1+3 b) 2+3 c) 3+4 d) 1+2 110. Cum se apreciază echilibrul lichiditate – exigibilitate al unei întreprinderi, dacă necesarul de fond de rulment este pozitiv şi fondul de rulment este negativ? a) furnizorii şi avansurile de la clienţi finanţează ciclul de producţie şi o parte din imobilizări b) resursele în fondul de rulment acoperă parţial activele imobilizate şi se impune examinarea şi consolidarea resurselor durabile c) creditele bancare curente acoperă parţial nevoile de fond de rulment, fiind necesară analizarea riscului bancar curent d) resursele induse de ciclul exploatării se adaugă resurselor permanente în surplus şi împreună degajă un excedent de lichidităţi

142

Răspunsuri - GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII 1. a 11. a 21. a 31. c 41. a 51. d 61. b 71. b 81. a 91. a 101.d

2. c 12. c 22. d 32. d 42. a 52. b 62. a 72. c 82. c 92. d 102. a

3. a 13. c 23. c 33. b 43. c 53. b 63. a 73. b 83. a 93. c 103. a

4. a 14. d 24. c 34. a 44. b 54. b 64. b 74. d 84. a 94. a 104. d

5. c 15. a 25. d 35. a 45. d 55. b 65. b 75. d 85. d 95. a 105. c

143

6. d 16. c 26. b 36. c 46. b 56. b 66. c 76. b 86. d 96. d 106. b

7. a 17. a 27. d 37. d 47. d 57. b 67. c 77. d 87. d 97. b 107. c

8. d 18. b 28. a 38. b 48. d 58. d 68. a 78. c 88. a 98. c 108. d

9. b 19. d 29. c 39. c 49. d 59. b 69. a 79. b 89. a 99. a 109. d

10. b 20. c 30. b 40. a 50. d 60. a 70. d 80. b 90. a 100. b 110. d

CONTABILITATE

Autori: Elena Ciucur, Mariana Gurău, Paula Dumitru 1. Procedeele specifice metodei contabilităţii sunt: a) bilanţul, contul şi balanţa de verificare; b) observaţia, raţionamentul, comparaţia, clasificarea, analiza, sinteza; c) bilanţul, inventarierea, documentaţia; d) observaţia, inventarierea, bilanţul, balanţa de verificare, contul. 2. Informaţiile privind poziţia financiară a unei entităţi economice sunt oferite de : a) bilanţ; b) contul de profit şi pierdere; c) situaţia modificărilor capitalurilor proprii; d) notele explicative la situaţiile financiare. 3. Informaţiile privind performanţa întreprinderii sunt oferite, în primul rând, de: a) bilanţ; b) contul de profit şi pierdere; c) situaţia modificărilor capitalurilor proprii; d) notele explicative la situaţiile financiare. 4. Conform reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, elementele care se regăsesc în evaluarea poziţiei financiare sunt: a) activele, pasivele, veniturile şi cheltuielile; b) activele, pasivele, veniturile, cheltuielile şi capitalul propriu; c) activele, datoriile şi capitalul propriu; d) activele, datoriile, veniturile, cheltuielile şi capitalul propriu. 5. Conform reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, un activ reprezintă: a) o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente prezente şi de la care se aşteaptă să genereze în prezent beneficii economice pentru întreprindere; b) o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere; c) o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente prezente şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere; d) o resursă controlată de întreprindere ca urmare a unor tranzacţii economice. 6. Conform reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, datoriile reprezintă: a) obligaţii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente viitoare si prin decontarea cărora se aşteaptă sa rezulte ieşiri de resurse care incorporează beneficii economice; b) obligaţii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente viitoare si prin 144

c) d)

decontarea cărora se aşteaptă sa rezulte intrări de resurse care incorporează beneficii economice; obligaţii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute si prin decontarea cărora se aşteaptă sa rezulte ieşiri de resurse care incorporează beneficii economice; obligaţii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute si de la care se aşteaptă sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere.

7. Conform reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, capitalul propriu reprezintă: a) interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale; b) interesul rezidual al acţionarilor în capitalul unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale; c) valoarea acţiunilor deţinute de proprietarii unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale; d) interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi. 8. Conform reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, veniturile reprezintă: a) creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor; b) creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor; c) creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu; d) diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. 9. Conform reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cheltuielile reprezintă: a) diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor, care se concretizeză în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari; b) diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă creşteri ale datoriilor, care se concretizeză în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari; c) creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale

145

datoriilor, care se concretizeză în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari; d) diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari; 10. Pasivele sunt grupate în bilanţ după: a) natură, lichiditate; b) lichiditate, exigibilitate; c) natură, provenienţă; d) natură, exigibilitate. 11. Activele sunt grupate în bilanţ după: a) natura, durata, gestiune; b) lichiditate si exigibilitate; c) provenienţa, natura, destinaţie; d) natura, destinaţie, lichiditate. 12. Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre: a) structura analitică a patrimoniului; b) poziţia financiară, performanţele firmei, modificările poziţiei financiare; c) performantele si lichidităţile firmei; d) capacitatea firmei de a-şi plăti în viitor obligaţiile. 13. Unul dintre criteriile de recunoaştere a unui activ în bilanţ este: a) credibilitatea evaluării costului activului; b) probabilitatea ieşirii de resurse purtătoare de beneficii economice; c) valoare de intrare mai mică decât limitele prevăzute de actele normatice în vigoare; d) imposibilitatea trecerii pe cheltuieli la data achiziţiei. 14. Care dintre activele următoare nu este considerat un activ curent: a) stocurile deţinute pentru a fi vândute; b) stocurile deţinute pentru a fi consumate; c) titlurile de plasament care se aşteaptă să fie realizate în 12 luni de la data bilanţului; d) titlurile de plasament care se aşteaptă să fie realizate într-o perioadă ce depăşeşte 12 luni de la data bilanţuli.; 15. La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel: a) cost de achiziţie (pentru titlurile procurate cu titlu oneros), cost de producţie (pentru bunurile produse în entitate), valoarea de aport, stabilită în urma evaluării (pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social), la valoarea justă (pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit); b) preţ de achiziţie (pentru titlurile procurate cu titlu oneros), cost de producţie (pentru bunurile produse în entitate), valoarea justă, stabilită în urma evaluării (pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social), la valoarea justă (pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit); 146

c) cost de achiziţie (pentru titlurile procurate cu titlu oneros), preţ de producţie (pentru bunurile produse în entitate), valoarea de aport, stabilită în urma evaluării (pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social), la valoarea justă (pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit); d) preţ de achiziţie (pentru titlurile procurate cu titlu oneros), cost de producţie (pentru bunurile produse în entitate), valoarea de aport, stabilită în urma evaluării (pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social), la valoarea istorică (pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit); 16. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a subscrierii capitalului social? a) 1011 Capital subscris nevărsat = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul b) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1012 Capital subscris vărsat c) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat d) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 117 Rezultatul reportat 17. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a depunerii aporturilor în bani la societate? a) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat b) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1012 Capital subscris vărsat c) 5121 Conturi la bănci în lei = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul d) 5121 Conturi la bănci în lei = 1012 Capital subscris vărsat 18. Care este formula contabilă corectă de depunere ca aport în natură la societate a unui teren? a) 2111 Terenuri = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul b) 212 Construcţii = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul c) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat d) 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 19. Capitalul social al unei entităţi este 3.000 lei, numărul acţiunilor 1.500, rezerve 600 lei. Se majorează capitalul social prin emiterea a 500 acţiuni noi la valoarea nominală 2 lei/acţiune (egală cu preţul de emisiune). Care este valoarea contabilă a acţiunilor înainte şi după emisiunea acţiunilor noi? Care este valoarea DS-ului? Care este raportul de paritate între acţiunile noi şi cele vechi? VC veche VC nouă DS Raport paritate a) 2 lei 1,5 lei 0,5 lei 3/1 b) 2 lei 2 lei 1 leu 1/3 c) 2,4 lei 2,3 lei 0,1 lei 1/3 d) 2,4 lei 2,3 lei 0,15 lei 3/1 20. Capitalul social al unei entităţi este 6.000 lei, rezerve 1.000 lei, prime de capital 500 lei, numărul de acţiuni 3.000. Se răscumpără şi se anulează 30% din acţiunile societăţii.

147

Preţul de răscumpărare este de 1,5 lei/acţiune. Care este înregistrarea corectă privind anularea acţiunilor? a) 1012 = % 1.800 lei 109 1.350 lei 141 450 lei b) 1011 = % 1.800 lei 109 1.350 lei 1041 450 lei c) 1011 = % 1.800 lei 261 1.350 lei 141 450 lei d) 1012 = % 1.800 lei 456 1.350 lei 1041 450 lei 21. Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor statutare va fi înregistrat prin formula: a) 1063 = 1012 b) 1061 = 1012 c) 1063 = 1011 d) 1011 = 1063 22. Stabiliţi valoarea capitalului propriu cunoscând soldurile conturilor: Ct 1011… ....................................................... .4.000 lei Ct 1012 ....................................................... ….1.500 lei Ct 104 ....................................................... ……..500 lei Ct 161 ....................................................... …...2.000 lei Ct 162 ....................................................... …...1.500 lei Ct 211 ....................................................... …...1.000 lei Ct 212…... ....................................................... 6.000 lei Ct 371…… ...................................................... 1.000 lei Ct 5121 ...................................................... …..1.000 lei a) 4.000 lei; b) 2.500 lei; c) 3.500 lei; d) 6.000 lei. 23. Ce explicaţie puteţi asocia formulei contabile: 129 = 1061 a) repartizarea profitului la „Rezerva legală” înainte de închiderea exerciţiului financiar; b) acoperirea pierderii din „Alte rezerve”; c) majorarea capitalului social din „Alte rezerve”; d) reportarea pierderii pentru alte exerciţii financiare viitoare; 24. Se răscumpără şi se anulează 1.000 de acţiuni in condiţiile: valoare nominală 2 lei/acţiune, valoare de răscumpărare 2,5 lei/acţiune. Care este formula contabilă privind anularea acţiunilor? a) 109 = 5311 2.500 lei b) 1012 = 109 2.500 lei c) % = 109 2.500 lei 148

1012 2.000 lei 149 500 lei d) 1012 = % 2.500 lei 109 2.000 lei 149 500 lei 25. Se răscumpără şi se anulează 1.000 de obligaţiuni in condiţiile: valoare nominală 2 lei/obligaţiune, valoare de răscumpărare 1,5 lei/obligaţiune. Care este formula contabilă privind anularea obligaţiunilor? a) 161 = % 2.000 lei 505 1.500 lei 1012 500 lei b) 161 = % 2.000 lei 505 1.500 lei 768 500 lei c) 161 = % 2.000 lei 505 1.500 lei 1021 500 lei d) 161 = % 2.000 lei 505 1.500 lei 169 500 lei 26. Situaţia înainte de dubla mărire a capitalului social se prezintă astfel: capital social 10.000 lei, împărţit în 10.000 de acţiuni, rezerve 8.000 lei. Se decide creşterea capitalului social prin dubla mărire: în faza I noi aporturi în numerar pentru care se emit 5.000 de acţiuni la preţ de emisiune 1,2 lei/acţiune; în faza a II-a încorporare rezerve în sumă de 1.000 lei pentru care se emit 1.000 de acţiuni. Mărimile distincte ale dreptului de subscriere (DS) şi dreptului de atribuire (DA) sunt: DS DA a) 0,2 lei 0,1 lei b) 0,2 lei 0,3 lei c) 0,2 lei 0 d) 0,25 lei 0,1 lei 27. La o societate comercială capitalul social este 7.000 lei, rezervele 2.000 lei, rezerve din reevaluare 1.500 lei, numărul acţiunilor 3.500. Se majorează capitalul social prin emitere de 1.000 acţiuni la valoarea de emisiune egală cu valoarea contabilă a vechilor acţiuni. Care este valoarea contabilă (VC) nouă şi prima de emisiune (PE)? VC nouă PE a) 3 lei 500 lei b) 1,5 lei 1.000 lei c) 3 lei 1.000 lei d) 1,5 lei 500 lei 28. Alegeţi formula contabilă corectă, pentru constituirea unor rezerve legale, în valoare de 720 lei, din profitul net realizat la închiderea exerciţiului curent: a) 129 = 1061 720 b) 117 = 1061 720 c) 121 = 1061 720 d) 1061 = 117 720

149

29. Ce explicaţie puteţi asocia formulei contabile: 117 = 457 a) repartizare profit la rezerve; b) acoperirea pierderilor din anii precedenţi din dividende; c) achitarea dividendelor datorate în anii precedenţi; d) repartizare profit la dividende. 30. Situaţia înainte de creşterea capitalului social se prezintă astfel: capital social 10.000 lei, împărţit în 10.000 de acţiuni, rezerve 8.000 lei. Se decide creşterea capitalului social prin noi aporturi în numerar pentru care se emit 5.000 de acţiuni la preţ de emisiune 1,2 lei/acţiune. Care este valoarea contabilă nouă a unei acţiuni şi formula contabilă? VC Formula contabilă a) 1,6 456 = % 6.000 lei 1011 5.000 lei 1041 1.000 lei b) 1,067 456 = 1011 6.000 lei c) 1,6 456 = 1011 6.000 lei d) 1,067 456 = % 6.000 lei 1011 5.000 lei 1041 1.000 lei 31. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a utilizării primelor de emisiune în scopul majorării capitalului? a) 104 = 1011 b) 1011 = 104 c) 1011 = 1012 d) 104 = 1012 3 2 . Ce explicaţie puteţi asocia următoarei formule contabile: 1 0 1 2 = 1 1 7 a) majorarea capitalului social pe seama rezultatelor şi a primelor obţinute; b) transformarea capitalului social în profit şi în prime; c) diminuarea capitalului social concomitent cu obţinerea unui profit; d) acoperirea pierderilor pe seama capitalului social. 33. Cunoscând valoarea nominală a unei obligaţiuni (1,2 lei/obligaţiune) şi valoarea nominală a unei acţiuni (1,5 lei/acţiune), care este înregistrarea contabilă aferentă transformării a 7.000 obligaţiuni, în 5.000 acţiuni? a) 161 = % 8.400 lei 1011 7.500 lei 1044 900 lei b) % = 1011 8.400 lei 161 7.500 lei 1044 900 lei c) % = 1012 8.400 lei 161 7.500 lei 1044 900 lei d) 161 = % 8.400 lei 1012 7.500 lei 1044 900 lei 150

34. Reglementările contabile conforme cu directivele europene prevăd ca, la bilanţ, imobilizările corporale să se evalueze: a) la valoarea de intrare, mai puţin amortizarea cumulată şi ajustările cumulate de valoare; b) la valoarea de piaţă, mai puţin ajustările cumulate de valoare; c) la valoarea istorică plus valoarea reevaluată; d) la valoarea de aport, mai puţin ajustările cumulate de valoare. 35. Imobilizările corporale reprezintă active care: a) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii; b) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi vândute; c) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii şi pentru a fi utilizate în scopuri administrative; d) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi utilizate în scopuri administrative şi sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an. 36. Alegeţi răspunsul care NU este corect: entităţile amortizează imobilizările corporale utilizănd unul dintre următoarele regimuri de amortizare: a) amortizare liniară; b) amortizare liniară în primul an, urmată de amortizare degresivă în următorii ani de utilizare; c) amortizare degresivă; d) amortizare accelerată. 37. Care din următoarele afirmaţii privind imobilizările corporale NU este corectă: a) imobilizările corporale sunt active destinate a fi utilizate în producţia de bunuri; b) imobilizările corporale sunt active destinate a fi utilizate în prestarea de servicii; c) imobilizările corporale sunt active destinate a fi închiriate terţilor; d) imobilizările corporale sunt active care pot fi evaluate în mod credibil dar nu generează beneficii economice viitoare. 38. O societate comercială deţine o clădire pentru care se cunosc următoarele informaţii: valoarea contabilă (de intrare) 100.000 lei, amortizată pentru 70.000 lei. Clădirea este reevaluată la sfârşitul exerciţiului financiar N la valoarea justă 90.000 lei. Care sunt înregistrările contabile corecte care se vor efectua : a) 281 = 212 70.000 lei 212 = 105 60.00 lei b) 212 = 105 20.000 lei c) 212 = 105 60.000 lei d) 281 = 121 70.000 lei 212 = 105 10.000 lei 39. O societate comercială achiziţionează un utilaj, cu factură, care cuprinde: preţ de vânzare 10.000 lei, TVA 24%, cheltuieli de transport facturate de furnizor 500 lei, 151

TVA 124%. Care este înregistrarea corectă privind achiziţionarea utilajului? a) % 2131 4426 b) % 2131 4426 c) % 2131 4426 d) % 2131 4426 4428

= 404 12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei = 404 13.020 lei 10.500 lei 2.520 lei = 404 12.900 lei 10.500 lei 2.400 lei = 404 13.020 lei 10.500 lei 2.400 lei 120 lei

40. La data de 29 mai anul N, o societate comercială achiziţionează un utilaj la preţ de achiziţie 9.000 lei, transport înscris în factură 800 lei, TVA 24%. Utilajul necesită efectuarea unor lucrări de montaj care se efectuează ulterior. Care este înregistrarea contabilă? a) % = 404 12.152 lei 2131 9.800 lei 4426 2.352 lei b) % = 401 12.152 lei 231 9.800 lei 4426 2.352 lei c) % = 404 12.152 lei 231 9.800 lei 4426 2.352 lei d) % = 401 12.152 lei 2131 9.800 lei 4426 2.352 lei 41. Metoda de amortizare se poate modifica atunci când: a) aceasta este determinată de o eroare în estimarea modului de consumare a beneficiilor economice aferente respectivei imobilizări; b) la schimbarea conducătoriloe entităţii, dacă aceştia consideră că metoda aleasă nu corespunde noilor politici contabile; c) se decide reevaluarea respectivei imobilizări; d) metoda de amortizare nu se poate schimba. 42. Unui mijloc de transport cu valoarea de intrare 10.000 lei, i se montează o instalaţie GPL al cărei preţ de achiziţie este 1.200 lei, montaj 100 lei (TVA 24%). Care este înregistrarea contabilă corectă pentru instalaţia GPL?. a) % = 401 1.612 lei 6024 1.300 lei 4426 312 lei b) % = 401 1.612 lei 6024 1.200 lei 611 100 lei 152

4426 312 lei c) % = 404 1.612 lei 6024 1.200 lei 611 100 lei 4426 312 lei d) % = 404 1.612 lei 2133 1.300 lei 4426 312 lei 43. Punerea în funcţiune a unei instalaţii obţinute în cursul lunii din producţia proprie, costul său fiind de 2.000 lei, va fi înregistrată cu formula: a) 212 = 721 2,000 b) 212 = 711 2.000 c) 345 = 711 2.000 2131 = 404 2.000 d) 2131 = 722 2.000 44. Ce semnifică următoarea înregistrare contabilă: 261 = 269 a) Achiziţia de acţiuni de la altă societate în scop speculativ (pe termen scurt); b) Achiziţia de acţiuni de la altă societate pe termen lung, cu achitare ulterioară; c) Plata acţiunilor achiziţionate; d) Dividende de încasat pentru acţiunile deţinute de la altă societate. 45. Ce semnifică înregistrarea contabilă: 6641 = 261 25.000 lei a) ieşirea din gestiune a titlurilor de participare vândute; b) achiziţionarea titlurilor de participare; c) plus de inventar a titlurilor de participare; d) plata titlurilor de participare. 46. Care este formula contabilă prin care se înregistrează în contabilitate contravaloarea „Altor titluri imobilizate” primite cu titlu gratuit: a) 265 „Alte titluri imobilizate” = 269 „Varsăminte de efectuat...” b) 265„Alte titluri imobilizate” = 1068 „Alte rezerve” c) 269„Varsăminte de efectuat...” = 265„Alte titluri imobilizate” d) 265„Alte titluri imobilizate” = 768”Alte venituri financiare” 47. Care este formula contabilă prin care se înregistrează dividendele de încasat de către o societate comercială în valoare de 10.000 lei, din care încasează 6.000 lei: a) % = 7611 10.000 lei 5121 6.000 lei 267 4.000 lei b) % = 7611 10.000 lei 5121 6.000 lei 261 4.000 lei c) 5121 = 7611 6.000 lei 267 = 261 4.000 lei d) 261 = 761 10.000 lei 48. O societate comercială deţine 100 titluri imobilizate (acţiuni la societăţi din afara grupului) la cost de achiziţie 200 lei/acţiune. Vinde aceste acţiuni la preţul de 215 153

lei/acţiune. Care este tratamentul contabil pentru vânzare? a) 461 = % 21.500 lei 265 20.000 lei 764 1.500 lei b) 461 = 764 21.500 lei şi 664 = 265 20.000lei c) 461 = 768 1.500 lei d) 461 = 764 21.500 lei 49. Evaluarea stocurilor la intrare se face la cost de achiziţie alcătuit din: a) preţ de achiziţie + taxe nerecuperabile + cheltuieli conexe – reducerile de orice fel primite; b) cost de achiziţie + TVA + alte cheltuieli; c) preţ de achiziţie + TVA + cheltuieli conexe; d) preţ de achiziţie + TVA + cheltuieli conexe – remiza şi sconturile primite. 50. Metoda de evaluare a stocurilor FIFO: a) presupune calculul costului aferent fiecărui element ieşit din gestiune pe baza datelor din bilanţ; b) se caracterizează prin aceea că pentru ieşirile din stoc se utilizează costul intrărilor în ordinea cronologică a apariţiei lor; c) se caracterizează prin aceea că pentru ieşirile din stoc se utilizează costul intrărilor prin identificări specifice; d) presupune evaluarea ieşirilor de stocuri din gestiune în ordinea invers cronologică. 5 1 . Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 7 1 1 = 3 4 5 a) înregistrarea vânzării de produse finite; b) predarea cu titlu gratuit de produse reziduale; c) înregistrarea unui plus la inventarierea produselor finite; d) înregistrarea scoaterii din evidenţă a produselor finite. 52. La achiziţia unui telefon mobil cu preţ de achiziţie 1.240 lei (TVA inclus)şi durata normală de funcţionare de trei ani, cu document justificativ factura fiscală, formula contabilă de înregistrare este: a) % = 401 1.240 lei 303 1.000 lei 4426 240 lei b) % = 5121 1.240 lei 301 1.000 lei 4426 240 lei c) % = 404 1.240 lei 603 1.000 lei 4426 240 lei d) % = 404 1.240 lei 303 1.000 lei 4427 240 lei 53. Societatea vinde stocul de mărfuri obţinând preţul de 0.2 lei/buc. + TVA 24%. Soldul 154

iniţial al contului 371 este de 300 lei (2.500 buc) Până la data vânzării s-au achiziţionat 1.000 buc. cu 0.15 lei/buc. + TVA. Care este formula contabilă corectă pentru scăderea din gestiune a mărfurilor vândute? a) 411 = 707 150 b) 411 = % 496 707 400 4427 96 c) 607 = 371 400 411 = 707 600 d) 607 = 371 450 54. O societate comercială achiziţionează mărfuri la preţ de achiziţie 6.200 lei inclusiv TVA 24%, rabat 2%, remiză 3%. Care este costul de achiziţie al mărfurilor? a) 4.753 lei; b) 5.893,72 lei; c) 5.656,07 lei; d) 4.750 lei. 55. O societate comercială ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul inclusiv TVA, procentul de adaos comercial 20%. Se aprovizionează cu mărfuri pe baza facturii: preţ de cumpărare 7.440 lei (TVA inclus 24%), reducere comercială 5%. Preţul de vânzare cu amănuntul afişat în magazin este: a) 8.928 lei; b) 8.481,6 lei; c) 6.840 lei; d) 8.523,6 lei. 56. În luna decembrie, anul N, se primeşte factura pentru chiria unui spaţiu comercial aferentă lunii ianuarie anul N + 1 în valoare de 700 lei. Care este formula contabilă corectă? a) 471 = 462 700 lei b) 612 = 5121 700 lei c) 612 = 462 700 lei d) 471 = 5121 700 lei 57. Încasarea de la un client, cu ordin de plată a contravalorii unei facturi de 1.240 lei va fi înregistrată cu formula: a) 411 = 5311 1.240 lei b) 5121 = 411 1.240 lei c) 5121 = % 1.240 lei 411 1.000 lei 4427 240 lei d) 5311 = 411 1.000 lei 5121 = 4427 240 lei 58. La deschiderea unui acreditiv se face înregistrarea: a) 581 = 512 şi 541 = 581 b) 512 = 541 c) 541 = 581 şi 512 = 581 d) 511 = 541 155

59. Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia achitării avansului chenzinal în valoare de 2.600 lei a) 5311 = 425 2.600 b) 421 = 5311 2.600 c) 425 = 421 2.600 d) 425 = 5311 2.600 60. SC MIC S.A. a achiziţionat mărfuri din import la preţul de cumpărare 4.000 lei, taxe vamale 800 lei, TVA achitată în vamă 912 lei, cheltuieli de transport intern 150 lei, cheltuieli de manipulare 50 lei, reducere comercială acordată de furnizor 100 lei. Care este costul de achiziţie al mărfurilor: a) 4.800 lei; b) 5.712 lei; c) 4.900 lei; d) 5.912 lei. 61. SC MIC S.A. a fabricat în cursul unei perioade de gestiune 600 bucăţi dintr-un produs pentru care s-au efectuat următoarele cheltuieli: cheltuieli directe 22.000 lei, cheltuieli indirecte 5.400 lei (din care cheltuieli fixe raţional repartizate 2.400 lei şi cheltuieli variabile 3.000 lei), cheltuieli de desfacere 2.000 lei. Care este costul de producţie? a) 22.000 lei; b) 27.400 lei; c) 29.400 lei: d) 27.000 lei. 62. Stocul „X” prezintă în luna mai anul N următoarea situaţie: sold iniţial 500 buc x 20 lei/buc; 5.02.N intrare 100 buc x 22 lei/buc; 12.02.N intrare 150 buc x 21 lei/buc; 15.02.N ieşire 550 buc. Ştiind că societatea foloseşte metoda de evaluare la ieşire FIFO, care este costul stocurilor ieşite? a) 11.000 lei; b) 11.100 lei; c) 12.100 lei; d) 11.550 lei. 63. Achiziţia de mărfuri în valoare de 8.000 lei, TVA 24%, fără factură (cu aviz de expediţie) se înregistrează prin formula contabilă: a) % = 408 9.920 lei 371 8.000 lei 4426 1.920 lei b) % = 401 9.920 lei 371 8.000 lei 4426 1.920 lei c) % = 408 9.920 lei 371 8.000 lei 4428 1.920 lei d) % = 401 9.920 lei 371 8.000 lei 4428 1.920 lei

156

64. Se achiziţionează mărfuri la preţul de 10.000 lei, rabat 5%, remiză 10%, scont de decontare 2%, TVA 24%. Care este costul mărfurilor? a) 10.000 lei; b) 9.500 lei; c) 8.550 lei; d) 8.379 lei. 65. Preţul de vanzare cu amănuntul este format din: a) costul de achiziţie + adaos comercial; b) costul de achiziţie + adaos comercial + TVAneexigibil; c) preţul de achiziţie + adaos comercial + TVAneexigibil; d) preţul de achiziţie + adaos comercial. 66. Scăderea din gestiune a mărfurilor a căror evidenţă este ţinută la preţ de vânzare cu amănuntul se face prin formula contabilă: a) 371 = % Preţ cu amănuntul 607 Cost de achiziţie 378 Adaos comercial 4428 TVA aferentă vânzărilor b) % = 371 Preţ cu amănuntul 607 Cost de achiziţie 378 Adaos comercial 4428 TVA aferentă vânzărilor c) % = 371 Preţ cu amănuntul 607 Cost de achiziţie 378 Adaos comercial 4427 TVA aferentă vânzărilor d) % = 371 Preţ cu amănuntul 607 Cost de achiziţie 378 Adaos comercial 67. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 413 = 4111 a) vânzarea pe credit comercial a mărfurilor; b) remiterea, către bancă, spre încasare a efectelor comerciale; c) încasarea efectelor comerciale. d) acceptarea la plată a efectelor comerciale de încasat; 68. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 419 = 4111 a) încasarea avansurilor de la clienţi; b) stingerea creanţei faţă de client prin decontarea avansului; c) înregistrarea clienţilor incerţi sau în litigiu; d) scoaterea din gestiune a clienţilor insolvabili. 69. Livrarea pe credit comercial a produselor finite la preţ de vânzare 1.000 lei (TVA 24%) se înregistrează prin formula: a) 4111 = 345 1.000 lei b) 4111 = % 1.240 lei 345 1.000 lei 4427 240 lei c) 4111 = % 1.240 lei 157

701 1.000 lei 4427 240 lei d) 4111 = % 1.240 lei 711 1.000 lei 4427 240 lei 70. Scoaterea din gestiune a clienţilor insolvabili cu valoarea creanţei 1.860lei (TVA inclus) se înregistrează prin formula: a) % = 4118 1.860 lei 6814 1.500 lei 4427 360 lei b) % = 4118 1.860 lei 6814 1.500 lei 4426 360 lei c) % = 4118 1.860 lei 654 1.500 lei 4426 360 lei d) % = 4118 1.860 lei 654 1.500 lei 4427 360 lei 71. Se vând mărfuri la extern, preţ de vânzare 1.400 USD (curs de schimb la facturare 3,2 lei/USD, curs de schimb la încasare 3,25 lei). Încasarea de la client se înregistrează prin formula contabilă: a) % = 4111 4.550 lei 5124 4.480 lei 665 70 lei b) 5124 = 4111 4.550 lei c) 5124 = % 4.550 lei 4111 4.480 lei 765 70 lei d) 5121 = % 4.550 lei 4111 4.480 lei 765 70 lei 72. Livrarea mărfurilor în baza avizului de însoţire a mărfii cu valoarea totală 6.200 lei se înregistrează prin formula contabilă: a) 418 = % 6.200 lei 707 5.000 lei 4428 1.200 lei b) 411 = % 6.200 lei 707 5.000 lei 4428 1.200 lei c) 418 = % 6.200 lei 707 5.000 lei 4427 1.200 lei d) 418 = 707 6.200 lei 73. Reducerile comerciale primite de la furnizor şi înscrise în factură: a) diminuează costul de achiziţie al bunului pentru care a fost primită reducerea; 158

b) reprezintă venituri ale perioadei şi se înregistrează în contabilitate în contul 767 „Venituri din sconturi obţinute”; c) nu se înregistrează; d) se evidenţiază distinct în contabilitate în contul 609 „Reduceri comerciale primite”. 74. Reducerile comerciale primite de la furnizor ulterior facturării: a) diminuează costul de achiziţie al bunului pentru care a fost primită reducerea; b) reprezintă venituri ale perioadei şi se înregistrează în contabilitate în contul 767 „Venituri din sconturi obţinute”; c) nu se înregistrează; d) se evidenţiază distinct în contabilitate în creditul contului 609 „Reduceri comerciale primite”. 75. Reducerile financiare primite de la furnizor : a) diminuează costul de achiziţie al bunului pentru care a fost primită reducerea; b) reprezintă venituri ale perioadei şi se înregistrează în contabilitate în contul 767 „Venituri din sconturi obţinute”; c) nu se înregistrează; d) se evidenţiază distinct în contabilitate în creditul contului 609 „Reduceri comerciale primite”. 76. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 667 = 4111 a) vânzarea mărfurilor; b) înregistrarea scontului acordat; c) încasarea contravalorii mărfurilor vândute; d) scoaterea din evidenţa contabilă a scontului. 77. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 401 = 403 a) acceptarea unui efect comercial de la client; b) emitere unui efect comercial către furnizor; c) avans primit de la clienţi; d) avans plătit furnizorului. 78. Reducerile comerciale acordate clienţilor, ulterior facturării: a) diminuează venitul obţinut din vânzare; b) reprezintă cheltuieli ale perioadei şi se înregistrează în contabilitate în contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”; c) nu se înregistrează; d) se evidenţiază distinct în contabilitate în debitul contului 709 „Reduceri comerciale acordate”. 79. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 5113 = 413 a) remiterea unui efect comercial spre încasare; b) încasare unui efect comercial; c) remiterea unui efect comercial spre scontare; d) acceptarea unui efect comercial de la clienţi. 80. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 421 = 431 a) reţinerile din salarii reprezentând asigurări sociale; 159

b) contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator; c) contribuţia de asigurări de şomaj datorată de angajator; d) ajutoare materiale cuvenite salariaţilor. 81. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 421 = 426 a) ajutoare materiale cuvenite salariaţilor; b) avansuri acordate salariaţilor; c) drepturi de personal neridicate; d) decontarea salariilor cuvenite. 82. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 425 = 5311 a) drepturi de personal neridicate ajunse la scadenţă; b) avansuri acordate salariaţilor; c) ajutoare materiale cuvenite salariaţilor; d) înregistrarea unor reţineri din salarii. 83. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 691 = 441 a) impozitul pe profit plătit în timpul perioadei de gestiune; b) constituirea obligaţiei de plată reprezentând impozitul pe profit; c) impozitul pe profit constituit în plus în timpul perioadei de gestiune; d) impozitul pe salarii datorat. 84. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 371 = 4428 a) TVA neexigibil aferentă achiziţiei de marfă pe baza avizului de expediţie; b) TVA neexigibil ce intră în componenţa preţului cu amănuntul la mărfuri; c) TVA deductibil fără drept de deducere, după aplicarea pro-rata; d) TVA neexigibil aferentă livrării de marfă pe baza avizului de expediţie. 85. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 635 = 4426 a) TVA neexigibil aferentă achiziţiei de marfă pe baza avizului de expediţie; b) TVA neexigibil ce intră în componenţa preţului cu amănuntul la mărfuri; c) TVA deductibil fără drept de deducere, după aplicarea pro-rata; d) TVA neexigibil aferentă livrării de marfă pe baza avizului de expediţie. 86. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: % = 4426 4427 4424 a) regularizarea TVA în cazul în care TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată; b) regularizarea TVA în cazul în care TVA colectată este mai mare decât TVA deductibil; c) închiderea conturilor de TVA; d) regularizarea TVA în cazul în care TVA deductibilă este mai mare decât TVA de dedus ca urmare a aplicării pro-rata. 87. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 461 = 7583 şi 281 = 21X a) vânzarea unui activ neamortizat; b) vânzarea unui activ amortizat; c) casarea unui activ; d) scoaterea din evidenţa contabilă a unui activ primit din subvenţii. 160

88. Obligaţia de plată a impozitului pe clădiri se înregistrează prin formula contabilă: a) 635 = 446 b) 635 = 447 c) 635 = 448 d) 635 = 5121 89. Situaţia creanţelor clienţi la sfârşitul anului N este: client A 1.240 lei inclusiv TVA (24%) probabilitate de încasare 40%; client B 1.300 lei, exclusiv TVA probabilitate de încasare 30%; client C 1.860 lei inclusiv TVA, probabilitatea de neîncasare 80%. Care este mărimea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor ce poate fi constituit la sfârşitul anului N? a) 2.294 lei; b) 2.710 lei; c) 1.810 lei; d) 1.920 lei. 90. Se ridică numerar din bancă 2.500 lei. Alegeţi înregistrarea corectă: a) 5311 = 5121 2.500 lei b) 5121 = 581 2.500 lei 581 = 5311 2.500 lei c) 5121 = 5311 2.500 lei d) 581 = 5121 2.500 lei 5311 = 581 2.500 lei 91. O întreprindere cumpără 1.000 de acţiuni în vederea obţinerii de venituri financiare într-un termen scurt la cursul bursier de 2,5 lei/acţiune. Peste 2 luni vinde acţiunile cu 3 lei/acţiune. Care sunt înregistrările contabile pentru cele două operaţiuni? a) 501 = 509 2500 lei 461 = % 3000 lei 501 2500 lei 764 500 lei b) 501 = 462 2500 lei 461 = % 3000 lei 501 2500 lei 764 500 lei c) 509 = 501 2500 lei 411 = % 3000 lei 509 2500 lei 764 500 lei d) 509 = 501 3000 lei % = 462 3000 lei 501 2500 lei 664 500 lei 92. Contravaloarea altor investiţii pe termen scurt primite cu titlu gratuit se înregistrează prin formula contabilă: a) 508 = 509 b) 508 = 768 c) 509 = 508 161

d) 508 = 1068 93. Se răscumpără la termen de la creditori obligaţiunile proprii emise, la preţul de rambursare de 40.000 lei, din care 25.000 lei se achită numerar. Obligaţiunile emise se anulează. Care sunt înregistrările contabile pentru cele două operaţiuni? a) 505 = 5311 40.000 lei 161 = 505 40.000 lei b) 505 = % 40.000 lei 509 15.000 lei 5311 25.000 lei 161 = 505 40.000 lei c) 506 = % 40.000 lei 509 15.000 lei 5311 25.000 lei 161 = 505 40.000 lei d) 505 = % 40.000 lei 462 15.000 lei 5311 25.000 lei 161 = 505 40.000 lei 94. O societate comercială converteşte 400 obligaţiuni de 100 lei în acţiuni, fiecare obligaţiune dând dreptul la 4 acţiuni în valoare nominală de 10 lei. Operaţia se înregistrează prin formula contabilă: a) 161 = % 40.000 lei 1012 25.000 lei 1044 15.000 lei b) 161 = % 40.000 lei 1011 24.000 lei 1041 16.000 lei c) 161 = % 40.000 lei 1012 16.000 lei 1044 24.000 lei d) 161 = % 40.000 lei 1012 24.000 lei 1044 16.000 lei 95. Pe 31 decembrie, o societate comercială are, în contul la bancă în euro, 2.000 euro cu o valoare contabilă de 7.440 lei. Cursul oficial de schimb la 31 decembrie este de 3,691 lei/euro. Care este formula contabilă de înregistrare a diferenţei rezultate din evaluarea contului la 31 decembrie? a) 665 = 5124 58 lei b) 5124 = 765 58 lei c) 5121 = 5124 58 lei d) 665 = 5121 58 lei 96. La constituirea unui provizion pentru garanţii acordate clienţilor în sumă de 1.200 lei se face înregistrarea contabilă: a) 117 = 1512 1.200 lei b) 129 = 1512 1.200 lei 162

c) 681 = 1512 1.200 lei d) 1512 = 781 1.200 lei 97. La constituirea unui provizion pentru costurile estimate pentru demontarea şi mutarea unui utilaj în sumă de 1.500 lei se face înregistrarea contabilă: a) 117 = 1513 1.500 lei b) 129 = 1512 1.500 lei c) 681 = 1513 1.500 lei d) 2131 = 1513 1.500 lei 98. Cele patru caracteristici calitative principale ale situaţiilor financiare sunt: a) inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea şi comparabilitatea; b) inteligibilitatea, relevanţa, imaginea fidelă şi comparabilitatea; c) relevanţa, imaginea fidelă, sinceritatea şi comparabilitatea; d) inteligibilitatea, credibilitatea, imaginea fidelă şi comparabilitatea; 99. Situaţiile financiare anuale cuprind: a) bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor conducerii entităţii, situaţia fluxurilor de personal şi notele explicative la situaţiile financiare; b) bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de numerar şi notele explicative la situaţiile financiare; c) bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de personal şi notele explicative la situaţiile financiare; d) bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de numerar şi notele explicative la situaţiile financiare; 100. Conform reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent: a) se efectuează de către administratorul entităţii economice; b) se efectuează pe seama contului de profit şi pierdere; c) nu determină modificarea situaţiilor financiare ale exerciţiului; d) se înregistrează numai prin stornare. 101. Conform reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente: a) se efectuează de către administratorul entităţii economice; b) se efectuează pe seama contului de profit şi pierdere; c) nu determină modificarea situaţiilor financiare ale exerciţiului; d) se efectuează pe seama rezultatului reportat. 102. Politicile contabile reprezintă: a) principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale, b) ansamblul deciziilor, opţiunilor şi acţiunilor de la nivelul unei întreprinderi având ca obiectiv atingerea unui cost fiscal optim care să corespundă aspiraţiilor firmei; c) principiile şi bazele având ca obiectiv atingerea unui cost fiscal optim care să corespundă aspiraţiilor firmei; d) intersecţia dintre interesul contabil şi cel fiscal.

163

103. Selectarea şi aplicarea politicilor contabile trebuie să se facă a) anual, după aprobarea situaţiilor financiare de către AGA; b) în mod consecvent pentru tranzacţii, alte evenimente şi condiţii similare, cu excepţia cazului în care o normă contabilă permite în mod specific clasificarea elementelor pentru care ar fi adecvate politici diferite; c) la schimbarea administratorului entităţii economice; d) ori de câte ori, este solicitat acest lucru de către AGA sau de către o persoană din conducerea entităţii economice, cu condiţia existenţei unui motiv întemeiat referitor la activitatea acesteia. 104. Creanţele şi datoriile în valută, precum şi creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, se evaluează: a) lunar; b) trimestrial; c) la sfârşitul exerciţiului financiar; d) semestrial. 105. Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută, precum şi cu ocazia evaluării acestora, trebuie recunoscute ca: a) venituri sau cheltuieli din diferenţa de curs valutar; b) alte venituri sau cheltuieli financiare; c) măresc sau diminuează valoarea elementelor care au generat respectivele creanţe sau datorii; d) alte venituri sau cheltuieli de exploatare. 106. Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial, precum şi cu ocazia evaluării acestora, trebuie recunoscute ca: a) venituri sau cheltuieli din diferenţa de curs valutar; b) alte venituri sau cheltuieli financiare; c) măresc sau diminuează valoarea elementelor care au generat respectivele creanţe sau datorii; d) alte venituri sau cheltuieli de exploatare. 107. O societate comercială prezintă următoarele informaţii privind veniturile şi cheltuielile aferente unei perioade de gestiune: venituri din vânzări mărfuri 15.000 lei, venituri din prestări servicii 9.000 lei, venituri în avans 1.500 lei, venituri din dobânzi 700 lei, cheltuieli privind mărfurile 10.000 lei, cheltuieli cu salariile 8.000 lei, cheltuieli din diferenţa de curs valutar 800 lei, cheltuieli privind impozitul pe profit 1.200 lei. Rezultatul net al perioadei de gestiune este: a) 6.200 lei; b) 7.400 lei; c) 4.700 lei; d) 6.500 lei 108. Un salariat are, în luna mai anul N, salariul de bază de 1.000 lei, spor vechime 10% şi o primă în valoare de 250 lei. Care este baza de impozitare şi formula contabilă de înregistrare a contribuţiei societăţii la asigurările sociale? a) 1.000 lei; 6451 = 4311; b) 1.100 lei; 421 = 4311; 164

c) 1.350 lei; 6451 = 4311; d) 1.350 lei ; 421 = 4311. 109. Un salariat are un salariu de bază de 800 lei, spor vechime 5% şi primeşte în luna iunie o primă în valoare de 125 lei, diurnă de deplasare pentru două zile 80 lei şi un tichet cadou în valoare de 100 lei. Care este baza de impozitare şi formula contabilă de înregistrare a contribuţiei salariatului la asigurările sociale de sănătate? a) 800 lei; 6453 = 4314; b) 840 lei; 421 = 4314; c) 1065 lei; 6453 = 4314; d) 965 lei; 421 = 4314; 110. Un salariat are un salariu de bază de 800 lei, spor vechime 5% şi primeşte în luna iunie o primă în valoare de 125 lei, diurnă de deplasare pentru două zile 65 lei. Care este baza de impozitare şi formula contabilă de înregistrare a impozitului pe salarii? a) (800 + 800 x 5% + 125) – CAS – CASS – FŞ – deducere; b) (800 + 800 x 5% + 125 + 65) – CAS – CASS – FŞ – deducere; c) (800 + 800 x 5% + 125) – CAS – CASS – deducere; d) (800 + 800 x 5% + 125) – CAS – CASS – FŞ; 111. Baza de impozitare a impozitului pe profit este: a) venituri – cheltuieli + venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile; b) venituri – cheltuieli; c) venituri – cheltuieli + cheltuieli nedeductibile; d) venituri – cheltuieli – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile + cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile. 112. O societate acordă unui salariat diurnă pentru deplasare pentru 4 zile suma de 140 lei. Care este tratamentul fiscal corect pentru diurna de deplasare? a) este în totalitate cheltuială deductibilă; b) 130 lei este cheltuială deductibilă iar 10 lei reprezintă o cheltuială nedeductibilă; c) 100 lei este cheltuială deductibilă iar 40 lei reprezintă o cheltuială nedeductibilă; d) este în totalitate o cheltuială nedeductibilă. 113. Se achiziţionează băuturi alcoolice în valoare de 1000 lei (TVA 24%) pentru protocol, pe credit comercial. Care este tratamentul contabil şi fiscal corect? a) 623 = 401 1000 lei Cheltuială nedeductibilă b) % = 401 1.240 lei 623 1.000 lei Cheltuială nedeductibilă 4426 240 lei TVA nedeductibilă c) 623 = 401 1240 lei Cheltuială cu deductibilitate limitată d) % = 401 1.240 lei 623 1.000 lei Cheltuială cu deductibilitate limitată 4426 240 lei TVA deductibilă 114. O societate, a înregistrat la sfârşitul trimestrului II, anul N, venituri totale în sumă de 10 000 lei, cheltuieli totale 3 800 lei (inclusive cheltuiala cu impozitul pe profit pentru trim I de 1.400 lei). Printre cheltuieli, există şi suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli 165

pentru formarea şi perfecționarea profesională a personalului angajat. Nu există venituri neimpozabile şi alte cheltuieli nedeductibile Impozitul pe profit cumulat la sfârşitul semestrului II se înregistrează prin formula contabilă: a) 691 = 441 1.216 lei; b) 691 = 441

184 lei;

c) 691 = 441

184 lei

d) 691 = 441

1.216 lei

115. O societate comercială, prezintă la sfârşitul anului N următoarea situație privind veniturile şi cheltuielile: - venituri din vânzarea mărfurilor 1 500 000 lei; - venituri din vânzarea producției 900 000 lei; - venituri din dobânzi 150 000 lei; - cheltuieli cu materiile prime şi materialele 550 000 lei; - cheltuieli cu personalul 250 000 lei; - cheltuieli de protocol = 110 000 lei, din care cheltuieli de protocol deductibile fiscal 18 220 lei; - cheltuieli cu prime de asigurare pentru accidente de muncă, potrivit legii 80 000 lei; - cheltuieli cu reclama si publicitatea 55 000 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit declarat pentru anul de raportare 96 000 lei; - cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor obținute de la bănci comerciale = 180 000 lei; - alte cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal = 124 000 lei TVA nedeductibil aferent cheltuielilor de protocol nedeductibile din punct de vedere fiscal şi înregistrarea contabilă corespunzătoare, este: a) 26 400 lei 4426 = 4427 ; b) 22 027,2 lei 635 = 4426 ; c) 20 420 lei 4426 = 635 d) 22 592,8 635 = 4427 116. O societate comercială, prezintă la sfârşitul anului N, următoarea situație privind veniturile şi cheltuielile: - venituri din vânzarea mărfurilor 1 500 000 lei; - venituri din vânzarea producției 900 000 lei; - venituri din dobânzi 150 000 lei; - cheltuieli cu materiile prime şi materialele 550 000 lei; - cheltuieli cu personalul 250 000 lei; - cheltuieli de protocol = 110 000 lei, din care cheltuieli de protocol deductibile fiscal 18 220 lei; - cheltuieli cu prime de asigurare pentru accidente de muncă, potrivit legii 80 000 lei; - cheltuieli cu reclama si publicitatea 55 000 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit declarat pentru anul de raportare 96 000 lei; - cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor obținute de la bănci comerciale = 180 000 lei; 166

-

alte cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal = 124 000 lei

Impozit pe profit datorat a) 441 = 691 144 468,44 lei b) 444 = 691 408 000 lei c) 691 = 441 144 000 lei d) 691 = 441 179 317,6 lei

Impozit pe profit de plată 5121 = 441 5121 = 444 441 = 5121 441 = 5121

48 468,44 lei 65 280 lei 34 560 lei 83 317,6 lei

117. Care din următoarele elemente reprezintă o cheltuială nedeductibilă din punct de vedere fiscal: a) amortizarea contabilă; b) amortizarea fiscală; c) diferența dintre amortizarea contabilă şi amortizarea fiscală; d) amortizarea contabilă + amortizarea fiscală 118. Se cunosc următoarele informații referitoare la un mijloc de transport cu 5 locuri, destinat exclusiv transportului de persoane, a cărui masă este de 1.200 kg,: cheltuieli cu întreținerea şi reparatiile 2 000 lei; TVA deductibilă 24% lei. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a reparaţiei ? Valoarea nedeductibilă a cheltuielilor cu întreținerea şi reparațiile aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice, este: a) % = 401 2.480 lei; 611 2.000 lei 4426 480 lei b) % = 401 2.480 lei; 611 2.000 lei 4426ded 240 lei 4426neded 240 lei c) % = 401 2.480 lei; 611 2.240 lei 4426 240 lei d) 611 = 401 2.480 lei 119. Dispuneţi de următoarele informaţii: profit brut contabil 47.000 lei; profit impozabil 42 000 lei. Societatea urmează să distribuie jumătate din profit sub formă de dividende şi 25% la alte rezerve. Impozitul pe dividende şi înregistrarea contabilă corespunzătoare, este: a) 457 = 446 3 760 lei; b) 446 = 457 3 760 lei; c) 691 = 446 7 520 lei; d) 456 = 446 6 720 lei; 120. O societate, achiziționează în luna decembrie, anul N, un utilaj în valoare de 6.000 lei. Acesta se amortizează în 5 ani, conform catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe. Societatea utilizează regimul degresiv de amortizare fiscală. Politicile contabile ale entităţii prevăd utilizarea normelor fiscale pentru amortizarea contabilă. În declaraţia privind impozitul pe profit se va înregistra: 167

a) nu se completează rândurile de amortizare deoarece amortizarea contabilă este egală cu amortizarea fiscală; b) la rîndul privind amortizarea contabilă suma de 1.260 lei, la rândul de amortizare fiscală suma de 1.260 lei; c) la rîndul privind amortizarea contabilă suma de 960 lei, la rândul de amortizare fiscală suma de 960 lei; d) 1 050 pentru ambele amortizări:contabilă şi fiscală; 121. Înregistrarea în contabilitate a activității de taxare inversă se face atât la vânzător cât şi la cumpărător prin înregistrarea contabilă: a) 4426 = 4427; b) 4427 = 4426; c) 4426 = 4428; d) 4427 = 4423; 122. În luna august, exercițiul N, o persoană impozabilă A înregistrată în scopuri de TVA, încasează 1 000 euro drept avans pentru livrarea în interiorul țării a unui automobil de la o altă societate B; societatea A emite o factură către societatea B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data încasării avansului. După 3 luni, are loc livrarea automobilului la un preț de 5 000 lei/euro. Cursul din data livrării bunului este de 4,3 lei/euro. Baza de impozitare a TVA-ului pentru livrare şi TVA aferentă livrării, este: Baza de impozitare pentru TVA TVA aferentă livrării a) 17 200 lei 1 008 lei; b) 21 400 lei 5 136 lei; c) 21 500 lei 5 160 lei; d)25 800 lei 6 192 lei; 123. O entitate economică, ALFA, vinde entității economice BETA, – material lemnos înregistrat ca produs finit, la prețul de vânzare de 100 000 lei. Costul de achiziție la care se face scăderea din gestiune a materialului lemnos este de 80 000 lei. Atât furnizorul cât şi beneficiarul sunt înregistrați ca plătitori de TVA. În condițiile taxării inverse, operațiunile de vânzare-încasare la societatea ALFA, respectiv de achiziție-plată la societatea BETA, sunt: a) ALFA Furnizor 1. Vânzare material lemnos (TAXARE INVERSĂ pe factură): 411 = 701 100 000 lei 4426 = 4427 24 000 lei 2. Scăderea din gestiune a materialului lemnos: 711 = 345 80 000 lei 3. Încasare contravaloare factură: 5121 = 411 100 000 lei

BETA Client (Beneficiar) 1. Achiziție materal lemnos: 371 = 401 100 000 lei 4426 = 4427 24 000 lei

2. Plată contravaloare factură: 401 = 5121 100 000 lei

b) ALFA Furnizor

BETA Client (Beneficiar) 168

1. Vânzare material lemnos (TAXARE INVERSĂ pe factură): 701 = 411 100 000 lei 4427 = 4426 24 000 lei 2. Scăderea din gestiune a materialului lemnos: 345 = 711 80 000 lei 3. Încasare contravaloare factură: 411 = 5121 100 000 lei

1. Achiziție materal lemnos: 401 = 371 100 000 lei 4427 = 4426 24 000 lei

2. Plată contravaloare factură: 5121 = 401 100 000 lei

c) ALFA Furnizor 1. Vânzare material lemnos (TAXARE INVERSĂ pe factură): 4111 = 701 100 000 lei 4426 = 4427 24 000 lei 2. Scăderea din gestiune a materialului lemnos: 711 = 345 80 000 lei 3. Încasare contravaloare factură: 5121 = 4111 124 000 lei

BETA Client (Beneficiar) 1. Achiziție materal lemnos: 371 = 401 100 000 lei 4426 = 4427 24 000 lei

2. Plată contravaloare factură: 401 = 5121 124 000 lei

d) ALFA Furnizor 1. Vânzare material lemnos (TAXARE INVERSĂ pe factură): 4111 = 701 100 000 lei 4426 = 4427 24 000 lei

BETA Client (Beneficiar) 1. Achiziție materal lemnos: 371 = 401 100 000 lei

3. Încasare contravaloare factură: 5121 = 4111 100 000 lei

2. Plată contravaloare factură: 401 = 5121 100 000 lei

124. O entitate economică din România, livrează mărfuri în valoare de 5 000 euro unei entități economice din Germania, care îi comunică codul valid în scop de TVA. Cursul de schimb la data livrării este de 4,3 lei/euro. Înregistrările în contabilitatea entității din România, sunt următoarele: a) 4111 = 701 21 500 lei; 4111 = 5121 21 500 lei; b) 401 = 711 5121 = 401

21 500 lei; 21 500 lei;

c) 4111 = 707 5121 = 4111

21 500 lei; 21 500 lei;

d) 4111 = 371 5121 = 4111

21 500 lei; 21 500 lei;

125. Înregistrarea în contabilitate a drepturilor de personal neridicate se realizează: 169

a) b) c) d)

641 = 421 Nu se înregistrează 645 = 421 421 = 426 126. Taxarea inversă se înregistrează : a) doar în contabilitatea furnizorului; b) doar în contabilitatea clientului (beneficiarului); c) nu se înregistrează în contabilitate; d) atât în contabilitatea furnizorului cât şi în cea a clientului (beneficiarului); 127. SC AMA SRL, livrează lui SC BARA SRL, înregistrată în scop de TVA, papetărie în valoare de 1 000 lei fără TVA. În mod eronat, SC AMA SRL înscrie TVA în factură în valoare de 240 lei, iar SC BARA SRL îi achită acestuia (SC AMA SRL) 1 240 lei. În aceste condiții: a) SC BARA SRL are drept de deducere pentru cei 240 lei; b) SC BARA SRL nu are drept de deducere pentru cei 240 lei; c) Nu se aplică TVA pentru această operațiune; d) SC AMA SRL efectuează o stornare. 128. Nu se înscriu în formularul Decont de taxă pe valoarea adăugată: a) TVA aferentă cheltuielilor de protocol nedeductibile b) TVA aferentă achiziţiilor de la microîntreprinderi c) TVA aferentă achiziţiilor pentru realizarea livrărilor intracomunitare d) diferenţele de TVA constatate de organele de control

129. O societate comercială prezintă, la sfârşitul anului N, venituri totale 20.000 lei, cheltuieli totale 15.000 lei, din care cheltuieli cu combustibilul nedeductibile 1.600 lei, cheltuieli cu impozitul pe profit 820 lei, cheltuieli cu protocolul 700 lei. Tratamentul contabil corect privind cheltuielile de protocol şi TVA aferentă acestora este: a) Cheltuielile de protocol nedeductibile au valoarea de 569,6 lei. Pentru TVA aferentă (136,70 lei) se face autofactură numai în scopuri de TVA care se înregistrează în exerciţiul N: 635 = 4428 136,70 lei. La data la care se întocmeşte declaraţia de impozit pe profit, acesta devine exigibil (colectat): 4428 = 4427 136,70 lei. b) Cheltuielile de protocol nedeductibile au valoarea de 537,6 lei. Pentru TVA aferent (129,02 lei) se face autofactură numai în scopuri de TVA care se înregistrează în exerciţiul N: 635 = 4428 129,02 lei. La data declaraţiei de impozit pe profit, acesta devine exigibil (colectat): 4428 = 4427 129,02 lei. c) Cheltuielile de protocol nedeductibile au valoarea de 569,6 lei. TVA aferentă (136,70 lei) se înregistrează în exerciţiul N: 635 = 4426 136,70 lei. d) Cheltuielile de protocol nedeductibile au valoarea de 569,6 lei. TVA aferentă (136,70 lei) se colectează şi se înregistrează în exerciţiul N: 635 = 4427 136,70 lei. 130. O societate comercială are o clădire cu valoarea contabilă de 100.000 lei, durata de viaţă utilă 40 de ani, data achiziţiei: 30.12.anul N. La 31 12 anul N +3 se reevaluează la valoarea justă de 95.400 lei. Prin politicile contabile s-a hotărât ca rezervele din

170

reevaluare să fie capitalizate prin intermediul contului 1065 la data la care clădirea va ieşi din entitate. Care este tratamentul fiscal al rezervei din reevaluare? a) Dată fiind alegerea făcută prin intermediul politicilor contabile, societatea nu are nimic de făcut în legătură cu rezervele din reevaluare. b) Odată cu înregistrarea amortizării contabile suma de 2.650 lei va fi asimilată veniturilor şi impozitată. Evidenţa se ţine cu ajutorul Registrului de evidenţă fiscală. c) Odată cu înregistrarea amortizării contabile suma de 150 lei va fi asimilată veniturilor şi impozitată. Evidenţa se ţine cu ajutorul Registrului de evidenţă fiscală. d) Odată cu înregistrarea amortizării contabile suma de 2.578,38 lei va fi asimilată veniturilor şi impozitată. Evidenţa se ţine cu ajutorul Registrului de evidenţă fiscală. 131. Din punct de vedere fiscal, informaţiile privind rezerva din reevaluare se consemnează în: a) bilanţ; b) contul de profit şi pierdere; c) note explicative; d) registrul de evidenţă fiscală. 132. O societate comercială constată materii prime minus la inventar, în valoare de 200 lei. Responsabil pentru lipsuri este gestionarul. Care este tratamentul contabil şi fiscal corect? a) 601ded = 301 200lei 461 = % 248 lei 758 200 lei 4427 48 lei b) 601ded = 301 200lei 461 = % 248 lei 758 200 lei 4426 48 lei c) 601 = % 248 lei 301 200 lei 4426 48 lei d) 601neded = 301 200lei 461 = % 248 lei 758 200 lei 4427 48 lei

171

Răspunsuri CONTABILITATE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

a a b c b c a a d d d b a d a c c

18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

a c a a d a c b c c a d a d d d a

35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51

d b d a b c a d d b a b a b a b d

52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68

a d a b a b a d c b b c c b b d b

69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85

172

c d c a a d b b b d a a c b b b c

86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102

a b a b d a b b c a c d a b b d a

103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119

b a a b c c d a d b c c b d c c a

120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132

b a b a c d d b d a c d a

ANALIZĂ ECONOMICO–FINANCIARĂ Autor: Aurel Isfanescu a) b) c) d)

1. Cifra de afaceri reprezintă: veniturile obţinute din vânzarea mărfurilor şi produselor (activităţi comerciale curente); veniturile din exploatare şi financiare; veniturile din exploatare corectate cu diferenţele de curs valutar; veniturile totale.

a) b) c) d)

2. Cifra de afaceri marginală reflectă: veniturile din vânzări la nivelul pragului rentabilităţii; variaţia veniturilor generate de modificarea cu o unitate a volumului fizic al vânzărilor; vânzările la nivelul capacităţii maxime de producţie; plusul din vânzări faţă de consumurile de la terţi.

a) b) c) d)

3. Cifra de afaceri minimă (critică) reprezintă: preţul mediu pe unitatea de produs; cifra de afaceri care permite realizarea unui nivel dat al dividendelor; cifra de afaceri aferentă pragului de rentabilitate; cifra de afaceri aferentă ultimei unităţi fizice vândute.

a) b) c) d)

4. Valoarea adăugată este: creşterea de valoare obţinută prin activitatea tehnico – productivă şi de comercializare; diferenţa dintre venituri şi cheltuieli; veniturile totale, mai puţin amortizarea; plusul de încasări faţă de plăţi.

5. Producţia marfă fabricată este formată din: a) valoarea produselor finite şi a producţiei în curs de execuţie b) valoarea produselor fabricate, a semifabricatelor destinate vânzării şi valoarea lucrărilor şi serviciilor executate pentru terţi; c) producţia finită executată; d) veniturile din operaţiuni comerciale.

a) b) c) d)

cheltuieli cu personalul se determină: valoarea adaugata rata de remunerare a personalului pe seama valorii adăugate; ponderea datoriilor salariale în totalul cheltuielilor; gradul de integrare pe verticală; corelaţia dintre fondul de salarii şi cifra de afaceri.

a) b) c) d)

valoarea adaugata se determină: cifra de afaceri gradul de integrare pe verticală; rata de remunerare a statului; ponderea cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor; nivelul mediu al profitului la un leu cifră de afaceri.

6. Pe baza relaţiei

7. Pe baza relaţiei

173

cifra de afaceri a intreprinderii se determină: cifra de afaceri a sectorului de activitate Cota de piaţă a principalului concurent; Cota de piaţă proprie (absolută); Cota de piaţă relativă; Cota de piaţă servită. 8. Pe baza relaţiei

a) b) c) d)

9. Se cunosc următoarele date: Indicatori 1. Cifra de afaceri (lei) 2. Producţia exerciţiului (lei) 3. Număr mediu de personal

Tabelul 1 P0 P1 5.200.000 5.140.000 5.000.000 5.460.000 100 120

Pe baza datelor din tabelul 1, influenţa numărului mediu de personal asupra cifrei de afaceri este de: a) +569.230 lei b) –570.140 lei c) +450.300 lei d) +1.040.000 lei 10. Pe baza datelor din tabelul 1, influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri este de: a) –561.600 lei b) –478.300 lei c) +540.000 lei d) –378.500 lei 11. Pe baza datelor din tabelul 1, influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei de afaceri este de: a) –538.400 lei b) +540.000 lei c) –478.000 lei d) +395.000 lei 12. Se cunosc următoarele date: Tabelul 2 Indicatori 1. Producţia exerciţiului (lei) 2. Număr mediu de personal 3. Timpul total lucrat (ore) 4. Consumurile provenite de la terţi (lei) 5. Valoarea adăugată (lei)

P0 P1 4.500.000 4.700.000 100 90 200.800 176.202 2.700.000 2.914.000 1.800.000 1.786.000

Pe baza datelor din tabelul 2, influenţa producţiei exerciţiului asupra valorii adăugate este de: a) +85.000 lei b) +80.000 lei c) +75.000 lei d) +95.000 lei 174

13. Pe baza datelor din tabelul 2, influenţa fondului de timp asupra valorii adăugate este de: a) –200.500 lei b) –220.500 lei c) +178.500 lei d) +198.400 lei 14. Pe baza datelor din tabelul 2, influenţa producţiei medii orare asupra valorii adăugate este de: a) +300.500 lei b) +250.500 lei c) –280.400 lei d) –178.500 lei 15. Pe baza datelor din tabelul 2, influenţa valorii adăugate la 1 leu producţie a exerciţiului asupra valorii adăugate este de: a) +45.000 lei b) +94.000 lei c) +58.000 lei d) –58.000 lei 16. Se cunosc următoarele date: Nr. crt. 1 2 3 4 5

Produsul A B C D Total

Valori (mii lei) Prevăzut Realizat 25.000 27.000 31.250 42.000 37.500 37.500 31.250 43.500 125.000 150.000

Tabelul 3 Structură (%) Prevăzut Realizat 20 18 25 28 30 25 25 29 100 100

Pe baza datelor din tabelul 3, coeficientul mediu de sortiment este: a) 0,95 b) 1,00 c) 1,02 d) 0,80 a) b) c) d)

17. Pe baza datelor din tabelul 3, coeficientul mediu de structură este: 1,00 0,80 0,93 0,78

18. Să se evalueze situaţia: coeficientul de sortiment = 1 şi coeficientul de structură = 1. a) Programul de producţie a fost realizat şi depăşit pe fiecare produs şi pe total în aceeaşi proporţie b) Programul de producţie a fost depăşit la toate sortimentele c) Programul de producţie nu a fost realizat în aceeaşi proporţie d) Programul de producţie a fost realizat în proporţii diferite 175

19. Să se evalueze situaţia: coeficientul de sortiment < 1 şi coeficientul de structură = 1. a) Programul de producţie a fost depăşit la toate sortimentele în aceeaşi proporţie b) Programul de producţie nu a fost realizat pe fiecare sortiment în aceeaşi proporţie c) Programul de producţie a fost realizat pe sortimente în proporţii diferite d) Programul de producţie nu a fost realizat pe sortimente în proporţii diferite 20. Să se evalueze situaţia: coeficientul de sortiment =1 şi coeficientul de structură < 1. a) Programul de producţie a fost realizat şi depăşit la toate sortimentele în proporţii diferite b) Programul de producţie nu a fost realizat la unele sortimente c) Programul de producţie a fost depăşit la unele produse d) Programul de producţie nu a fost realizat în aceeaşi proporţie pe sortimente 21. Să se evalueze situaţia: coeficientul de sortiment < 1 şi coeficientul de structură < 1. a) Programul de producţie a fost depăşit la unele sortimente, iar la altele nu a fost realizat b) Programul de producţie a fost realizat în proporţii diferite pe sortimente c) Programul de producţie nu a fost realizat în aceeaşi proporţie pe sortimente d) Programul de producţie a fost depăşit în aceeaşi proporţie pe sortimente 22. Următoarea relaţie:

q c q p

1 0

1000 

1 1

q c q p

1000

1 0

1

0

reprezintă modul de calcul al influenţei: a) preţului de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri b) structurii cifrei de afaceri asupra profitului la 1 leu venituri c) costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri d) volumului producţiei vândute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri 23. Următoarea relaţie:

q c q p

1 0

1

1000 

0

q c q p

1000

0 0

0

0

reprezintă modul de calcul al influenţei: a) volumului fizic al producţiei vândute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri b) structurii producţiei vândute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri c) costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri d) preţului de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri 24. Următoarea relaţie:

q c q p

1 1

1000  

q1c0

q p

1 1

1000

1 1

reprezintă modul de calcul al influenţei: a) costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri b) structurii producţiei vândute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri c) structurii producţiei vândute asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri d) costului variabil pe unitate de produs asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

176

25. Următoarea relaţie:

F q p 0

1

1000 

0

F q p 0

0

1000

0

(F este suma absolută a cheltuielilor fixe) reprezintă modul de calcul al influenţei: a) structurii producţiei asupra cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri b) volumului producţiei asupra cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri c) preţului de vânzare asupra cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri d) sumei cheltuielilor fixe asupra cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri

Ct1  Ct0 q1  q0 (Ct = cheltuielile totale aferente unui produs; q = volumul fizic al producţiei ) reprezintă modul de calcul al: a) costului mediu b) costului marginal c) influenţei sumei totale a cheltuielilor asupra costului mediu d) influenţei volumului producţiei asupra costului mediu 26. Următoarea relaţie:

27. Să se determine volumul cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri în condiţiile următoare: - cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri = 400 lei - cifra de afaceri creşte cu 5% Nivelul cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri va fi: a) 380,95 lei b) 375,45 lei c) 405 lei d) 415 lei 28. Se cunosc următoarele date: Indicatori (mii lei) 1. Cifra de afaceri (producţia vândută) 2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 3. Cifra de afaceri recalculată 4. Cheltuieli recalculate aferente cifrei de afaceri

Tabelul 4 P0 P1 10.000 12.000 8.000 9.480 12.800 9.000

Pe baza datelor din tabelul 4, influenţa structurii producţiei vândute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) –90,25 lei b) +15,75 lei c) –96,87 lei d) +96,87 lei 29. Pe baza datelor din tabelul 4, influenţa preţului de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) +46,87 lei b) –46,87 lei c) +38,75 lei d) +52,34 lei 177

30. Pe baza datelor din tabelul 4, influenţa costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) +40,0 lei b) +20,2 lei c) –38,2 lei d) –40,5 lei 31. Se cunosc următoarele date: Indicatori (mii lei) 1. Cifra de afaceri (producţia vândută) 2. Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri 3. Cifra de afaceri recalculată 4. Cheltuieli variabile recalculate

Tabelul 5 P0 P1 10.000 12.000 6.000 7.440 12.800 7.800

Pe baza datelor din tabelul 5, influenţa structurii producţiei vândute asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) +9,38 lei b) +12,38 lei c) –11,48 lei d) +15,35 lei 32. Pe baza datelor din tabelul 5, influenţa preţului de vânzare asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) +38 lei b) +40,62 lei c) –28,5 lei d) +45,62 lei 33. Pe baza datelor din tabelul 5, influenţa cheltuielilor variabile pe unitate de produs asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) –30 lei b) –25 lei c) –35 lei d) –40 lei 34. Se cunosc următoarele date: Indicatori (mii lei) 1. Cifra de afaceri (producţia vândută) 2. Suma absolută a cheltuielilor fixe aferente cifrei de afaceri 3. Cifra de afaceri recalculată

Tabelul 6 P0 P1 10.000 12.000 2.000 2.040 12.800

Pe baza datelor din tabelul 6, influenţa volumului producţiei asupra cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) +30 lei b) –30 lei c) –43,75 lei d) +28 lei

178

35. Pe baza datelor din tabelul 6, influenţa preţului de vânzare asupra cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) +10,42 lei b) –10,42 lei c) +15,25 lei d) –16,05 lei 36. Pe baza datelor din tabelul 6, influenţa sumei absolute a cheltuielilor fixe asupra nivelului lor la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) +3,33 lei b) –3,33 lei c) +5,85 lei d) +4,75 lei 37. Indicele producţiei fizice = 112% Indicele preţurilor materialelor = 95% Indicele cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs = 102% Rezultă că: a) a crescut cantitatea fabricată şi consumul specific şi s-a redus preţul materialelor b) s-a redus preţul materialelor şi a crescut consumul specific c) s-a micşorat cantitatea fabricată şi a crescut preţul materialelor d) a crescut cantitatea fabricată şi consumul specific 38. Indicele cifrei de afaceri = 107% Indicele numărului de personal = 95% Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 102% Rezultă că: a) s-a redus numărul de personal, a crescut productivitatea muncii şi s-au redus costurile b) au crescut cifra de afaceri şi costurile c) s-au redus productivitatea muncii şi costurile d) au crescut numărul de personal şi productivitatea muncii 39. Factorii direcţi de influenţă a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri, în ordinea de analiză, sunt: a) structura, preţul de vânzare, cheltuielile materiale pe unitatea de produs b) structura, preţul de vânzare, cheltuielile materiale la 1 leu cifră de afaceri c) structura, cheltuielile materiale pe unitatea de produs, preţul materialelor d) volumul producţiei, costul materialelor, preţul de vânzare 40. Indicele cheltuielilor cu personalul = 95% Indicele salariului mediu = 104% Indicele productivităţii muncii = 110% Rezultă că: a) s-au redus numărul de personal şi cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri b) s-a redus numărul de personal şi au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri c) s-a redus numărul de personal şi nu s-au modificat cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri d) au crescut numărul de personal şi cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri

179

41. Se cunosc următoarele date: Indicatori (mii lei) 1. Cifra de afaceri din perioada curentă 2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri, din care: Cheltuieli variabile 3. Cifra de afaceri prevăzută pentru perioada următoare

Tabelul 7 P1 30.000 24.000 18.000 31.500

Pe baza datelor din tabelul 7, nivelul probabil al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pentru perioada următoare este: a) 790,47 lei b) 770,50 lei c) 780,35 lei d) 760,45 lei 42. Preţul de vânzare al unui produs este de 400 lei pe bucată. Costul pe unitatea de produs este de 350 lei. Dacă costul creşte cu 10%, cât trebuie să fie preţul de vânzare pentru a se menţine nivelul actual de rentabilitate? a) 440 lei/ bucată b) 480 lei/ bucată c) 500 lei/ bucată d) 420 lei/ bucată 43. Preţul de vânzare al unui produs este de 400 lei pe bucată. Rata rentabilităţii este de 14,29%. Costul pe unitatea de produs este de 350 lei. Cât trebuie să fie costul pe produs, dacă se doreşte o rentabilitate de 20%, în condiţiile menţinerii preţului de vânzare? a) 291,67 lei/ bucată b) 250,45 lei/ bucată c) 302,50 lei/ bucată d) 280,20 lei/ bucată 44. Indicele cifrei de afaceri = 108% Indicele preţurilor de vânzare = 110% Indicele cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri = 104% Rezultă: a) Creşterea sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri şi scăderea volumului fizic al producţiei vândute b) Reducerea sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri şi a volumului fizic al producţiei vândute c) Reducerea sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri şi creşterea preţurilor de vânzare d) Creşterea sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri şi a volumului fizic al producţiei vândute 45. Indicele cifrei de afaceri = 108% Indicele cheltuielilor fixe = 110% Indicele volumului fizic al producţiei vândute= 112% Rezultă: 180

a) b) c) d)

Creşterea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri şi scăderea preţurilor de vânzare Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri şi a preţurilor de vânzare Creşterea cheltuielilor fixe şi a preţurilor de vânzare Modificarea producţiei vândute este inferioară dinamicii preţurilor de vânzare

46. Indicele productivităţii medii anuale = 110% Indicele salariului mediu anual = 105% Indicele cheltuielilor cu personalul = 103% Rezultă: a) Reducerea numărului de salariaţi şi a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri b) Reducerea numărului de salariaţi şi creşterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri c) Creşterea numărului de salariaţi şi a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri d) Creşterea numărului de salariaţi şi reducerea cheltuielilor totale la 1000 lei cifră de afaceri 47. Se cunosc următoarele date: Indicatori 1. Volumul producţiei (tone) 2. Cheltuieli totale (lei) 3. Cost mediu (lei/tonă) 4. Preţ de vânzare (lei/tonă)

P0 1.000 40.000 40 60

Tabelul 8 P1 1.200 60.000 50 60

Pe baza datelor din tabelul 8, costul marginal este: a) 150 lei/tonă b) 100 lei/tonă c) 120 lei/tonă d) 90 lei/tonă 48. Se cunosc următoarele date: Indicatori 1. Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri (lei) 2. Indicele cifrei de afaceri

Tabelul 9 P0 P1 290 280 105%

Pe baza datelor din tabelul 9, influenţa cifrei de afaceri asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) +14,05 lei b) – 13,81 lei c) – 15,20 lei d) +12,50 lei 49. Pe baza datelor din tabelul 9, influenţa sumei amortizării asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) +3,81 lei b) +4,21 lei c) – 2,50 lei d) – 4,50 lei 181

cheltuieli totale productia fabricata (producţia fabricată este exprimată în unităţi naturale) exprimă: a) influenţa volumului producţiei asupra costului mediu b) costul mediu pe unitate de produs c) costul marginal d) influenţa volumului producţiei asupra costului marginal 50. Următoarea relaţie:

51. Se cunosc următoarele date: Indicatori (mii lei) 1. Cifra de afaceri 2. Cheltuieli materiale 3. Cifra de afaceri recalculată 4. Cheltuieli materiale recalculate

Tabelul 10 P0 P1 10.000 12.000 6.000 7.080 11.500 7.200

Pe baza datelor din tabelul 10, influenţa structurii asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) +30,2 lei b) –25,2 lei c) +26,09 lei d) +29,30 lei 52. Pe baza datelor din tabelul 10, influenţa preţului de vânzare asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) –26,09 lei b) +25,70 lei c) –20,45 lei d) +28,70 lei 53. Pe baza datelor din tabelul 10, influenţa cheltuielilor materiale pe unitatea de produs asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) +12 lei b) –15 lei c) +13 lei d) –10 lei 54. Indicele cheltuielilor fixe = 107% Indicele cifrei de afaceri = 109% Modificarea procentuală a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) –1,83% b) –1,95% c) +0,75% d) +1,75%

182

55. Se cunosc următoarele date: Indicatori (mii lei) 1. Cheltuieli totale 2. Venituri totale

P0 12.000 20.000

Tabelul 11 P1 15.000 24.000

Pe baza datelor din tabelul 11, influenţa veniturilor totale asupra profitului înainte de impozitare este de: a) +1.600 mii lei b) +18.000 mii lei c) –400 mii lei d) –800 mii lei 56. Pe baza datelor din tabelul 11, influenţa cheltuielilor la 1 leu venituri asupra profitului înainte de impozitare este de: a) –600 mii lei b) +120 mii lei c) +520 mii lei d) –150 mii lei 57. Relaţia: P0 x Iq – P0 (P = profitul; Iq = indicele cifrei de afaceri) exprimă: a) influenţa profitului la 1 leu cifră de afaceri b) influenţa costului asupra profitului c) influenţa volumului producţiei asupra profitului d) influenţa structurii asupra profitului 58. Relaţia: (∑q1p0 – ∑q1c0) – P0 x Iq exprimă: a) influenţa structurii asupra profitului b) influenţa volumului producţiei asupra profitului c) influenţa costului asupra profitului d) influenţa productivităţii asupra profitului 59. Relaţia: (∑q1p0 – ∑q1c1) – (∑q1p0 – ∑q1c0) exprimă: a) influenţa volumului producţiei asupra profitului b) influenţa costului asupra profitului c) influenţa structurii asupra profitului d) influenţa cheltuielilor la 1 leu venituri 60. Relaţia: ∑q1p1 – ∑q1p0 exprimă: a) influenţa preţului de vânzare asupra profitului b) influenţa costului asupra profitului c) influenţa cantităţii vândute asupra profitului d) influenţa calităţii, dacă preţurile nu sunt diferenţiate pe calităţi

183

61. Se cunosc următoarele date: Indicatori 1. Cifra de afaceri (mii lei) 2. Număr mediu de personal 3. Rezultatul exploatării (mii lei)

P0 90.000 100 9.000

Tabelul 12 P1 95.000 95 11.400

Pe baza datelor din tabelul 12, influenţa numărului mediu de personal asupra rezultatului exploatării este de: a) –500 mii lei b) –450 mii lei c) +400 mii lei d) +500 mii lei 62. Pe baza datelor din tabelul 12, influenţa productivităţii muncii asupra rezultatului exploatării este de: a) +1.000 mii lei b) +950 mii lei c) –800 mii lei d) –750 mii lei 63. Pe baza datelor din tabelul 12, influenţa ratei rentabilităţii exploatării asupra rezultatului exploatării este de: a) +1.900 mii lei b) +2.000 mii lei c) +700 mii lei d) +800 mii lei 64. Se cunosc următoarele date: Indicatori (mii lei) 1. Cifra de afaceri 2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 3. Cifra de afaceri recalculată 4. Cheltuieli recalculate aferente cifrei de afaceri

Tabelul 13 P0 P1 10.000 12.000 8.000 9.000 11.800 9.500

Pe baza datelor din tabelul 13, influenţa structurii asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate este de: a) –0,79% b) +1,25% c) –0,85% d) +1,10% 65. Pe baza datelor din tabelul 13, influenţa costului asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate este de: a) +0,75% b) +6,90% c) –0,25% d) –0,35%

184

66. Pe baza datelor din tabelul 13, influenţa preţului de vânzare asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate este de: a) +2,50% b) +2,22% c) –2,50% d) –2,22% 67. Se cunosc următoarele date: Tabelul 14 Indicatori (mii lei) P0 P1 1. Venituri totale 20.000 24.000 2. Cheltuieli totale 12.000 15.000 3. Activ total 6.000 6.500 Pe baza datelor din tabelul 14, influenţa vitezei de rotaţie a activului asupra ratei rentabilităţii economice este de: a) +14,27% b) –12,50% c) +12,27% d) –10,50% 68. Pe baza datelor din tabelul 14, influenţa rentabilităţii veniturilor asupra ratei rentabilităţii economice este de: a) –12,50% b) –9,14% c) +10,50% d) +12,5% 69. Factorii direcţi de influenţă asupra profitului aferent producţiei vândute sunt, în ordinea de analiză, următorii: a) cifra de afaceri, cheltuielile aferente cifrei de afaceri b) volumul producţiei, structura, costul şi preţul de vânzare c) structura, preţul de vânzare şi costul pe produse d) volumul producţiei, structura, costurile variabile 70. Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 106% Indicele cifrei de afaceri = 109% Indicele numărului de personal = 95% Rezultă: a) Creşterea productivităţii muncii şi a costurilor b) Reducerea numărului de personal şi a productivităţii muncii c) Reducerea productivităţii muncii şi creşterea preţurilor de vânzare d) Reducerea productivităţii muncii şi creşterea numărului de personal 71. Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 112% Indicele ratei rentabilităţii resurselor consumate = 94% Modificarea procentuală a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este de: a) +19,15% b) +14,20% c) –12,20% d) –15,20% 185

72. Se cunosc următoarele date: Indicatori 1. Cantitatea vândută (bucăţi) 2. Preţ de vânzare (lei/bucată) 3. Cost unitar (lei/bucată)

P0 5.000 10 7

Tabelul 15 P1 5.200 12 6,5

Pe baza datelor din tabelul 15, influenţa cantităţii vândute asupra profitului pe produs este de: a) +600 lei b) –600 lei c) +520% d) –520% 73. Pe baza datelor din tabelul 15, influenţa costului asupra profitului pe produs este de: a) +2.000 lei b) +2.600 lei c) –500 lei d) +500 lei 74. Pe baza datelor din tabelul 15, influenţa preţului de vânzare asupra profitului pe produs este de: a) +10.400 lei b) +10.000 lei c) +5.200 lei d) +6.200 lei 75. Indicele cifrei de afaceri = 112% Indicele profitului = 108% Indicele activelor circulante = 106% Rezultă: a) Creşterea costurilor şi accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante b) Reducerea costurilor şi încetinirea vitezei de rotaţie a activelor circulante c) Reducerea costurilor şi accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante d) Creşterea ratei rentabilităţii financiare şi încetinirea vitezei de rotaţie a activelor circulante 76. Indicele valorii medii anuale a mijloacelor fixe = 105% Indicele cifrei de afaceri la 1000 de lei mijloace fixe = 106% Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 110% Rezultă: a) A crescut eficienţa mijloacelor fixe şi s-au redus costurile b) Au crescut costurile şi eficienţa mijloacelor fixe c) A scăzut eficienţa mijloacelor fixe şi au crescut preţurile de vânzare d) Au crescut valoarea mijloacelor fixe şi costurile 77. Se cunosc următoarele date: Indicatori (mii lei) 1. Active circulante (sold mediu) 2. Cifra de afaceri 186

P0 20.000 40.000

Tabelul 16 P1 22.000 45.000

T = 365 zile Pe baza datelor din tabelul 16, modificarea vitezei de rotaţie a activelor circulante este de: a) –4,06 zile b) +4,06 zile c) +5,2 zile d) +6,7 zile 78. Pe baza datelor din tabelul 16, influenţa cifrei de afaceri asupra vitezei de rotaţie este de: a) +20,28 zile b) –20,28 zile c) +18,5 zile d) –15,5 zile 79. Pe baza datelor din tabelul 16, influenţa soldului mediu al activelor circulante asupra vitezei de rotaţie este de: a) +16,22 zile b) –16,22 zile c) +18,5 zile d) –18,5 zile a) b) c) d)

80. Pe baza datelor din tabelul 16, suma eliberărilor de mijloace circulante este de: –2.500 mii lei –1.750 mii lei +2.600 mii lei +2.400 mii lei

81. Fondul de rulment poate fi definit ca fiind: a) partea capitalului permanent ce depăşeşte valoarea activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor circulante b) partea din capitalul propriu care finanţează activele circulante c) partea din sursele permanente care finanţează activele imobilizate d) excedentul activelor circulante faţă de datoriile pe termen lung 82. Se cunosc următoarele date: Indicatori (mii lei) 1. Capital propriu 2. Datorii totale, din care: datorii peste un an 3. Active imobilizate

Tabelul 17 P0 P1 50.000 60.000 8.500 9.000 4.500 5.000 30.000 28.000

Pe baza datelor din tabelul 17, modificarea fondului de rulment este de: a) +12.000 mii lei b) +15.000 mii lei c) +12.500 mii lei d) +11.000 mii lei

187

83. Pe baza datelor din tabelul 17, modificarea procentuală a fondului de rulment este de: a) b) c) d)

+51,2% +42% –15,2% –18,2% 84. Se cunosc următoarele date: Indicatori (mii lei) 1. Cifra de afaceri 2. Creanţe (sold mediu) 3. Datorii curente (sold mediu)

P0 30.000 6.700 5.200

Tabelul 18 P1 32.000 8.000 6.000

T = 365 zile Pe baza datelor din tabelul 18, durata de imobilizare a creanţelor (Di) s-a modificat în P1 faţă de P0 cu: a) +10 zile b) +9,73 zile c) –5,0 zile d) –8,75 zile 85. Pe baza datelor din tabelul 18, influenţa creanţelor asupra sumei eliberărilor (imobilizărilor) de active circulante este de: a) +853 mii lei b) +945 mii lei c) –450 mii lei d) –752 mii lei 86. Pe baza datelor din tabelul 18, durata de folosire a surselor atrase (Df) s-a modificat în P1 faţă de P0 cu: a) +7,5 zile b) +5,17 zile c) –2,3 zile d) –3,75 zile 87. Pe baza datelor din tabelul 18, influenţa soldului mediu al creanţelor asupra sumei eliberărilor de active circulante este de: a) +1.500 mii lei b) –1.500 mii lei c) +1.300 mii lei d) –1.300 mii lei 88. Pe baza datelor din tabelul 18, influenţa cifrei de afaceri asupra sumei eliberărilor de active circulante, generată de creanţe, este de: a) –447 mii lei b) –500 mii lei c) +450 mii lei d) –540 mii lei

188

89. Indicele cifrei de afaceri = 104% Indicele obligaţiilor (sold mediu) = 110% Rezultă: a) creşterea soldului mediu şi accelerarea vitezei de rotaţie b) creşterea surselor de finanţare c) creşterea obligaţiilor şi mărirea duratei de folosire a surselor atrase d) scăderea obligaţiilor şi accelerarea vitezei de rotaţie 90. Indicele capitalului propriu = 102% Indicele capitalului permanent = 101% Indicele activelor imobilizate = 109% Rezultă: a) scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii surselor proprii în capitalul permanent b) creşterea fondului de rulment şi diminuarea ratei rentabilităţii financiare c) creşterea ponderii surselor proprii în capitalul permanent d) sporirea ratei rentabilităţii financiare şi majorarea fondului de rulment 91. Se cunosc următoarele date: Indicatori (mii lei) 1. Capital propriu 2. Datorii totale, din care: împrumuturi peste un an

P0 35.000 30.000 20.000

Tabelul 19 P1 40.000 32.000 25.000

Pe baza datelor din tabelul 19, rata autonomiei (stabilităţii) financiare s-a modificat cu: a) –0,95 puncte procentuale b) –0,75 puncte procentuale c) +1,2 puncte procentuale d) +2,5 puncte procentuale 92. Indicele veniturilor totale = 112% Indicele activelor totale = 110% Indicele profitului înainte de impozitare = 106% Rezultă: a) s-a accelerat viteza de rotaţie a activelor şi s-au redus rata rentabilităţii veniturilor şi rata rentabilităţii economice a activului b) s-a accelerat viteza de rotaţie a activelor, a scăzut rata rentabilităţii veniturilor şi a crescut rata rentabilităţii economice a activului c) au crescut activele totale şi rata rentabilităţii veniturilor d) a crescut rata rentabilităţii veniturilor şi au scăzut veniturile 93. Factorii direcţi de influenţă asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate sunt, în ordinea de analiză, următorii: a) structura, costul şi preţul de vânzare b) volumul, structura şi preţul de vânzare c) structura, preţul şi costul d) costul, structura şi preţul de vânzare

189

a) b) c) d)

94. Relaţia – (C1 – C0) reprezintă: Influenţa costului asupra profitului pe produs Influenţa costului asupra ratei rentabilităţii pe produs Influenţa costului asupra profitului la 1 leu venituri Influenţa costului asupra ratei rentabilităţii veniturilor

95. Factorii direcţi de influenţă asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri sunt, în ordinea de analiză, următorii: a) structura, preţul de vânzare şi cheltuielile materiale pe unitatea de produs b) structura, costul materialelor şi preţul de vânzare c) cantitatea de materiale şi preţul de aprovizionare d) consumul specific şi preţul de vânzare 96. Factorii direcţi care influenţează cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri sunt, în ordinea de analiză, următorii: a) productivitatea muncii şi salariul mediu b) timpul de muncă lucrat şi salariul mediu orar c) salariul mediu orar şi timpul de muncă lucrat d) indexarea salariilor cu indicele mediu de inflaţie 97. Factorii direcţi care influenţează profitul pe produs sunt, în ordinea de analiză, următorii: a) cantitatea vândută, costul şi preţul de vânzare b) structura, cantitatea vândută şi costul c) costul, preţul de vânzare şi volumul d) cantitatea vândută, preţul de vânzare şi costul 98. Factorii direcţi de influenţă asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri sunt, în ordinea de analiză, următorii: a) structura producţiei, preţul de vânzare şi cheltuielile variabile pe unitatea de produs b) structura producţiei, preţul de vânzare şi suma absolută a cheltuielilor variabile c) volumul producţiei şi cheltuielile variabile pe unitatea de produs d) preţul de vânzare şi cheltuielile variabile pe unitatea de produs a) b) c) d)

99. Cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri sunt influenţate în mod direct de: volumul producţiei, preţul de vânzare şi suma absolută a cheltuielilor fixe structura producţiei şi cheltuielile fixe pe unitatea de produs cantitatea vândută şi preţul de vânzare volumul producţiei, preţul de vânzare şi cheltuielile fixe pe unitatea de produs

100. Factorii direcţi de influenţă asupra modificării procentuale a costului producţiei comparabile sunt, în ordinea de analiză, următorii: a) structura producţiei şi costul pe unitatea de produs b) volumul producţiei şi structura c) costul şi preţul de vânzare d) structura producţiei şi costul mediu din anul precedent

190

Răspunsuri ANALIZĂ ECONOMICO–FINANCIARĂ 1. 11. 21. 31. 41. 51. 61. 71. 81. 91.

a a a a a c b a a a

2. 12. 22. 32. 42. 52. 62. 72. 82. 92.

b b a b a a b a c a

3. 13. 23. 33. 43. 53. 63. 73. 83. 93.

c b b a a d a b a a

4. 14. 24. 34. 44. 54. 64. 74. 84. 94.

a a a c a a a a b a

5. 15. 25. 35. 45. 55. 65. 75. 85. 95.

b b b a a a b a a a

191

6. 16. 26. 36. 46. 56. 66. 76. 86. 96.

a b b a a a b a b a

7. 17. 27. 37. 47. 57. 67. 77. 87. 97.

a c a a b c a a c a

8. 18. 28. 38. 48. 58. 68. 78. 88. 98.

b a c a b a b b a a

9. 19. 29. 39. 49. 59. 69. 79. 89. 99.

d b a a a b b a c a

10. a 20. a 30. a 40. a 50. b 60. a 70. a 80. a 90. a 100. a

PROGRAMAREA CALCULATOARELOR – limbajul Visual Basic (VB) Autor: Adina Cretan

1. În orice program, ordinul primit de calculator de a efectua o acţiune determinată se numeşte: a) Instrucţiune b) Program c) Aplicaţie d) Operaţie a) b) c) d)

2. Mulţimea simbolurilor care sunt folosite într-un limbaj de programare se numeşte: Codificare; Program; Alfabet; Vocabular.

3. Ansamblul regulilor de formare a instrucţiunilor în cadrul limbajelor de programare se numeşte: a) Vocabular b) Alfabet c) Sintaxă d) Semantică 4. Reprezentarea procesului de prelucrare automată a datelor completă şi fără ambiguităţi se numeşte: a) Procesare b) Evaluare c) Reprezentare d) Descriere algoritmică 5. Multiprogramming (multiprogramarea) reprezintă: a) Tehnica în care mai multe programe (task-uri) sunt rulate simultan, resursele sistemului de calcul fiind comutate de la un program la altul, în funcţie de priorităţile unităţii centrale de prelucrare; b) Tehnica de exploatare, caracterizată de folosirea concurentă a resurselor unui sistem de calcul, de către mai mulţi utilizatori, prin intermediul terminalelor plasate local sau la distanţă; c) Tehnica în care un singur program poate fi pus la dispoziţia mai multor utilizatori, indiferent de priorităţile unităţii centrale de prelucrare sau de resursele sistemului de calcul; d) Tehnica prin care la unul şi acelaşi program pot lucra simultan mai mulţi programatori, pentru ca resursele sistemului de calcul să fie corect exploatate. 6. Descrierea algoritmică a procesului de prelucrare, după care calculatorul poate efectua orice aplicaţie, este denumită: a) Algoritm; b) Program; c) Comandă; d) Instrucţiune.

192

7. Care dintre tipurile de date VB de mai jos trebuie utilizat pentru a stoca o dată de naştere: a) Byte; b) String; c) Date; d) Boolean. 8. În orice algoritm procesul de determinare a valorii unei variabile, la un moment dat, pe baza uneia sau a mai multor valori anterioare se numeşte: a) generalitate b) unicitate c) recursivitate d) iterativitate. 9. Operaţiile care se succed fără condiţii prestabilite de execuţie şi fără repetări sunt în algoritmii: a) cu orice structură; b) cu structură alternativă; c) cu structură repetitivă; d) cu structură secvenţială. 10. La folosirea cărui operator ambele condiţii trebuie să fie îndeplinite pentru evaluarea expresiei? a) OR b) = c) AND d) NOT 11. Care dintre regulile următoare nu este corectă în cazul definirii numelui unei variabile? a) Numele poate conţine caracterul “_” (adică „underscore” sau „liniuţă de subliniere”) ; b) Numele poate conţine spaţii; c) Numele poate conţine litere; d) Numele poate conţine cifre. 12. O variabila ale cărei valori se găsesc în intervalul 0 – 255 va putea fi minimal definită în VB folosind tipul de date: a) Long b) Integer c) Byte d) Single

a) b) c) d)

13. O construcţie tipică de limbaj VBA alcătuită din operatori şi operanzi se numeşte: expresie funcţie procedură parametru 14. În mediul VBA clauzele THEN şi ELSE se găsesc în instrucţiunea:

a) IF...END IF b) FOR...NEXT 193

c) WHILE ... WEND d) SELECT... END SELECT 15. În mediul VBA proprietăţile informaţionale ale unei date sunt: a) atribute; b) valori; c) structuri; d) colecţii. 16. Prelucrarea predefinită destinată pentru efectuarea unei operaţii (unor operaţii) care returnează o valoare se numeşte: a) expresie b) funcţie c) procedură d) modul 17. Caracterele speciale folosite pentru marcarea operaţiilor în programele elaborate în mediul VBA se numesc: a) argumente b) funcţii c) operanzi d) operatori 18. Numele ce se asociază unei date pentru a se distinge de alte date şi pentru a se referi în procesul de prelucrare se numeşte: a) atribut b) constantă c) variabilă d) identificator. 19. Dacă la declararea unei variabile tipul de date nu este specificat, atunci se consideră implicit tipul: a) Integer b) Single c) String d) Variant 20. Locul unde se declară o variabilă, adică zona de program unde variabila este vizibilă se numeşte: a) şir b) modul c) masiv d) domeniu a) b) c) d)

21. În VBA variabilele multidimensionale sunt denumite: masive (tablouri); structuri de date; colecţii de date; date omogene.

22. Prin ataşarea unui sufix (de exemplu %) la numele unei variabile se realizează: a) declararea implicită; b) declararea explicită; c) atribuirea unei valori; d) precizarea domeniului. 194

23. Într-un algoritm numeric operaţia de decizie simbolizată cu caracterul special “:“ are ca rezultat ramificarea: a) în trei alternative; b) în două alternative; c) în mai mult de trei alternative; d) nu are rezultat. 24. Ordinea de execuţie a operaţiilor în algoritm defineşte: a) structura de control; b) finitudinea; c) iterativitatea; d) tipul algoritmului. 25. Într-o schemă logică sensul implicit de parcurgere a algoritmului este indicat prin: a) linii de flux; b) săgeţi; c) blocuri cu operaţii; d) conectori de procedură. 26. Selecţia unei alternative de prelucrare, printr-o variabilă selector, se efectuează în structura: a) de tip selecţie simplă; b) de tip selecţie normală; c) de tip selecţie multiplă; d) repetitivă. 27. Alternativa de execuţie vidă poate exista în structura fundamentală de prelucrare (control): a) de tip selecţie simplă; b) de tip selecţie normală; c) de tip selecţie multiplă; d) repetitivă. 28. Într-un algoritm numeric operaţia de decizie se poate simboliza printr-un operator: a) de atribuire; b) de comparare; c) aritmetic; d) de calcul. a) b) c) d)

29. Limbajul de programare cel mai apropiat de limbajul natural se numeşte: limbaj pseudocod; limbaj procedural; limbaj neprocedural; limbaj algoritmic.

30. Forma de reprezentare a comunicării dintre utilizator şi calculator se numeşte: a) limbaj natural; b) limbaj artificial; c) limbaj de programare; d) limbaj algorithmic. 31. Limbajul VB permite definirea tipurilor de date definite de utilizator: a) Prin folosirea cuvântului cheie Enum 195

b) Prin folosirea cuvântului cheie EnumType c) Prin folosirea cuvântului cheie DataType d) Prin folosirea cuvântului cheie Type a) b) c) d)

32. Pentru a efectua operaţii pe biţi, VB pune la dispoziţie comenzile: &, %, respectiv # Or, Xor, And şi Not And, Eqv,Or, Not,Imp And, Eqv,Or, Xor, Not, Imp

a) b) c) d)

33. Funcţia CDbl() în VB are drept scop: conversia unui şir într-o variabilă de tip Double conversia unui şir într-o variabilă de tip Long conversia unui şir într-o variabilă de tip Currency conversia unui şir într-o variabilă de tip Integer

34. Care dintre funcţiile VB de mai jos ţine cont de setările din regional settings atunci când converteşte un şir într-un număr? a) Val b) Asc c) CDbl d) CBool a) b) c) d)

35. În VB parametrii se transmit implicit prin: valoare referinţă apel prin oricare dintre cele trei variante anterioare

a) b) c) d)

36. Comanda VB CreateObject se utilizează pentru: Crearea unei clase Crearea unui obiect Crearea unui obiect COM Nu există o asemenea comandă

a) b) c) d)

37. Funcţia InputBox returnează o variabilă de tip: Long Variant Object String

a) b) c) d)

38. Ştergerea în VB a unui fişier de pe disc se face prin comanda: Delete Remove Erase Kill

39. Specificaţi ce efect are utilizarea directivei Option Explicit într-un program VB: a) Afişează o fereastră de validare b) Afişează o fereastră de eroare 196

c) Afişează o fereastră de preluare a datelor de la tastatură d) Forţează programatorul să declare în mod explicit toate variabilele utilizate în program a) b) c) d)

40. O colecţie in VB are implicit metodele: Add,Count,Delete,Item Add,Count,Remove,Item Add,Count,Delete,Element Add,Count,Remove,Element

a) b) c) d)

41. Folosim cuvântul cheie Property pentru: A defini metodele unei clase A defini proprietăţile unei clase A defini constructorul unei clase A defini destructorul unei clase

a) b) c) d)

42. Comanda Update aplicată unui recordset în VB are drept efect: Scrierea efectivă a datelor în baza de date Scrierea datelor într-un buffer temporar putând fi anulate cu comanda CancelUpdate Modificarea datelor în controlul FlexGrid Comanda nu este suportată

a) b) c) d)

43. Prin declararea în VB a unei variabile folosind sintagma Dim i% se defineşte: variabila i de tip Integer variabila i de tip Byte variabila i de tip Long variabila i de tip Double

a) b) c) d)

44. Comanda AddNew aplicată unui recordset în VB are drept efect: Adăugarea unei noi înregistrări în recordset şi în baza de date Adăugarea unei noi înregistrări în recordset dar nu şi în baza de date Adăugarea unei noi înregistrări în baza de date dar nu şi în recordset Comanda nu este suportată

a) b) c) d)

45. Prin declararea în VB a unei variabile folosind sintagma Dim i& se defineşte: variabila i de tip Integer variabila i de tip Byte variabila i de tip Long variabila i de tip Double

a) b) c) d)

46. Comanda AddNew aplicată unui recordset în VB necesită utilizarea în tandem cu: Comanda Update Comanda CancelUpdate Oricare dintre comenzile Update sau CancelUpdate Comanda nu este suportată

a) b) c) d)

47. În VB utilizarea cuvîntului cheie ByVal are drept efect: transmiterea unui parametru prin valoare transmiterea unui parametru prin referinţă transmiterea unui parametru referit de o valoare transmiterea unui parametru referit printr-o referinţă 197

a) b) c) d)

48. În VB obiectul App este: Un obiect cu activare remote Un obiect local Un obiect global Nu există un asemenea obiect

a) b) c) d)

49. Afişarea în VB a unui videoformat în modul Modal se face prin comanda: Show ShowDialog ShowModal Show vbModal

a) b) c) d)

50. Folosim cuvântul cheie Property în combinaţie cu cuvintele cheie: Get,Let,Public,Private Get,Set,Public,Private,Friend Get,Let,Public,Private,Friend Get,Set,Let,Public,Private,Friend

a) b) c) d)

51. Procedura Class_Initialize() se apelează implicit în VB: La alocarea unui nou obiect La dezalocarea unui obiect La apelul metodei unui obiect La accesarea unei proprietăţi a unui obiect

a) b) c) d)

52. Procedura Class_Terminate() se apelează implicit în VB: La alocarea unui nou obiect La dezalocarea unui obiect La apelul metodei unui obiect La accesarea unei proprietăţi a unui obiect

a) b) c) d)

53. Tipul de date variant este: Un tip specific doar limbajului Visual Basic Un tip specific şi altor limbaje Un tip de date compus Un tip de date complex

a) b) c) d)

54. Specificaţi ce efect are utilizarea instrucţiunii BEGIN într-un program VB: Marchează începutul execuţiei programului Marchează începutul unei instrucţiuni Nu există o asemenea comanda în VB Marchează începutul unei funcţii

a) b) c) d)

55. Specificaţi ce efect are utilizarea instrucţiunii END într-un program VB: Întrerupe temporar execuţia programului Întrerupe definitiv execuţia programului Suspendă efectele instrucţiunii curente urmând a le relua imediat după comanda BEGIN Forţează programatorul să declare în mod explicit toate variabilele utilizate în program

56. Cuvântul Nothing se utilizează în VB pentru: a) A specifica valoarea neiniţializată a unei variabile de tip obiect 198

b) A specifica atribuirea unei valori unei variabile oarecare c) A specifica atribuirea instanţei unui obiect unei variabile de tip obiect d) A specifica o atribuire oarecare a) b) c) d)

57. Comanda SET se utilizează în VB pentru: A specifica începutul unui set de instrucţiuni A specifica atribuirea unei valori unei variabile oarecare A specifica atribuirea instanţei unui obiect unei variabile de tip obiect A specifica o atribuire oarecare

58. Ce reprezintă următoarea linie de cod scrisă în VB? Private Sub Testare(Test as String) a) O procedură cu numele Testare b) O procedură cu numele Testare care acceptă un parametru de tip şir c) O procedură privată cu numele Testare care acceptă un parametru de tip şir d) Linia de cod nu este corectă deoarece nu se termină cu simbolul „;” a) b) c) d)

59. Specificaţi ce rezultat are utilizarea comenzii MsgBox într-un program VB: Afişează o fereastră de validare Afişează o fereastră de eroare Afişează o fereastră de preluare a datelor de la tastatură Afişează o fereastră conţinînd un text transmis prin unul din parametrii comenzii

60. Specificaţi care este forma unei instrucţiuni de selectare între mai multe variante de execuţie: a) IF ... THEN .... ELSE .... END IF b) WHILE ... WEND c) SELECT ... CASE ... CASE ... CASE ... ELSE ... END SELECT d) FOR ... NEXT

199

Răspunsuri PROGRAMAREA CALCULATOARELOR – limbajul Visual Basic (VB)

Întrebarea nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 200

Varianta corectă a c c d a b c d d c b c a a a b d d d d a a a a a c a b c c d d a c b c d d d b b a

43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

201

a a c c a c d d a b a c b a c c d c

BAZE DE DATE - Microsoft Access Autor: Bogdan Oancea a) b) c) d)

1. MS Access reprezintă un SGBD: relaţional orientat obiect modern costisitor

a) b) c) d)

2. Un SGBD are: un limbaj puternic un limbaj de definire a datelor un limbaj de programare un limbaj redus

a) b) c) d)

3. Un SGBD are: un limbaj de interogare a datelor un limbaj interactiv un limbaj de programare un limbaj redus

a) b) c) d)

4. Un SGBD are: un limbaj interactiv un limbaj de programare un limbaj de manipulare a datelor un limbaj redus

5. Un SGBD are: a) un limbaj interactiv, un limbaj de definire a datelor şi un limbaj de programare b) un limbaj de programare, un limbaj de manipulare a datelor şi un limbaj de urgenţă c) un limbaj de manipulare a datelor, un limbaj de interogare a datelor şi un limbaj de definire a datelor d) un limbaj de manipulare a datelor, un limbaj de interogare a datelor şi un limbaj de programare a datelor 6. Modelele de date se pot clasifica in: a) modele ierarhice, retea, relationale, orientate obiect b) modele locale si modele distribuite c) modele unitare si modele binare d) modele de asociere si modele de disociere 7. Bazele de date sunt organizate pe urmatoarele trei niveluri: a) nivelul logic (extern), nivelul conceptual(general) si nivelul fizic(intern) b) nivelul intern, nivelul extern, nivelul secundar c) nivelul global, nivelul particular, nivelul intermediar d) nici un raspuns nu este corect

202

8. Notiunea de tuplu reprezinta: a) o asociere intre mai multe date b) o inregistrare dintr-o tabela a unei baze de date c) o coloana dintr-o tabela a unei baze de date d) un camp de legatura intre doua tabele 9. In bazele de date ACCESS expresia modelului de date folosit este reprezentata de: a) Tables b) Queries c) Forms d) Reports 10. In bazele de date ACCESS obiectele care permit afisarea (tiparirea) rezultatelor prelucrarii datelor in format de editare se numesc: a) Tables b) Queries c) Forms d) Reports 11. Tabelele unei baze de date relaţionale se mai numesc si: a) baze de date b) tabele de date c) relaţii d) colecţii de date 12. SQL reprezinta un limbaj: a) procedural b) neprocedural c) simbolic d) algoritmic 13. Intr-o instructiune SQL numele sursei de date (tabele si/sau interogari) este specificat de clauza: a) FROM b) WHERE c) HAVING d) GROUP BY 14. Conceptul de bază de date face referire la: a) un ansamblu de tabele b) un ansamblu de relaţii c) un fişier d) una sau mai multe colecţii de date împreună cu descrierea datelor şi a relaţiilor dintre acestea a) b) c) d)

15. Între tabelele unei baze de date putem stabili: diferenţe asemănări corespondenţe legături 203

a) b) c) d)

16. O cheie primară reprezintă: un concept de securitate un concept de limbaj un concept de accesare un mijloc de identificare unică a liniilor unei tabele

17. O cheie primară reprezintă: a) un ansamblu de câmpuri b) un ansamblu de coloane c) o coloană sau un ansamblu de coloane aparţinând unei singure tabele, având drept scop identificarea în mod unic a unui tuplu din respectiva tabelă d) un mijloc de numerotare a liniilor unei tabele 18. O cheie primară referită printr-o legătură dintr-o altă tabelă reprezintă pentru tabela din care se referă: a) tot o cheie primară b) o cheie externă c) o cheie candidat d) o cheie internă 19. Interfata grafica din ACCESS care permite construirea cererilor de interogare se numeste: a) GUI b) SQL c) QBE d) VBA 20. Obiectele Macros din ACCESS permit: a) editarea numelui bazei de date b) efectuarea automata a unor operatii asupra obiectelor bazei de date c) definirea macrotabelelor d) definirea macrorapoartelor a) b) c) d)

21. Un index reprezintă: o modalitate de securizare a unei tabele o modalitate de optimizare a regăsirii datelor într-o tabelă o modalitate de criptare a datelor o modalitate de blocare a accesului concurenţial

22. In ACCESS exista urmatoarele tipuri de interogari: a) de selectie, de actiune, de re-actiune; b) de selectie, de analiza incrucisata, de actiune, parametrizate c) parametrizate, recursive, iterative d) iterative, recursive, de selectie a) b) c) d)

23. Conceptul de concurenţă face referire la: faptul că mai mulţi utilizatori se întrec între ei faptul că două tabele sunt accesate de utilizatori faptul că aceeaşi resursă informaţională este accesată simultan de mai mulţi utilizatori niciuna dintre variantele de mai sus 204

24. Pentru realizarea interogarilor in ACCESS se folosesc obiectele: a) Tables b) Queries c) Forms d) Reports a) b) c) d)

25. Un index poate fi definit: pentru o singură coloană pentru oricâte coloane cu condiţia ca niciuna dintre coloane să nu accepte valori NULL pentru oricâte coloane niciuna dintre variantele de mai sus

26. Valoarea NULL pentru o celulă aparţinând unei tabele dintr-o bază de date semnifică faptul că: a) în acea celulă se găseşte şirul vid b) în acea celulă se găseşte valoarea zero c) în acea celulă nu se găsesc date d) niciuna dintre variantele de mai sus a) b) c) d)

27. Uniunea reprezintă un: element de bază al oricărui SGBD operator al modelului operaţional operator al modelului de legături niciuna dintre variantele de mai sus

a) b) c) d)

28. Intersecţia reprezintă un: element de bază al oricărui SGBD operator al modelului operaţional operator al modelului de relaţional niciuna dintre variantele de mai sus

a) b) c) d)

29. Selecţia reprezintă un: element de bază al oricărui SGBD operator al modelului operaţional operator al modelului de date niciuna dintre variantele de mai sus

a) b) c) d)

30. SQL reprezintă un: limbaj de programare limbaj de definire, interogare şi modificare a datelor limbaj de date niciuna dintre variantele de mai sus

Se considera tabelele: Client(Cod, Denumire, Judet, Localitate, CodFiscal, Adresa, PlafonCredit, DataAdaugare) Factura(ID, NrFactura, CodClient, DataFactura, Suma, SumaTva, DataScadenta) ContinutFactura(ID,FacturaID,CodProdus,Cantitate,Pret,Suma,SumaTva) Produs(Cod,Denumire,Um,Clasa)

205

a) b) c) d)

31. Efectul executării instrucţiunii SQL: Delete Client where Cod like “A*” este: şterge toţi clienţii şterge toţi clienţii cu codul A* şterge toţi clienţii al căror cod începe cu A şterge toţi clienţii al căror cod începe cu A*

a) b) c) d)

32. Efectul executării instrucţiunii SQL: Delete Client este: şterge toţi clienţii şterge toţi clienţii cu codul A* şterge toţi clienţii al căror cod începe cu A şterge toţi clienţii al căror cod începe cu A*

33. Efectul executării instrucţiunii SQL: Delete Client where Cod not in (select CodClient from Factura) este: a) şterge toţi clienţii care au mai mult de 3 facturi b) şterge toţi clienţii cu codul identic cu cel al produselor c) şterge toţi clienţii care au cel puţin o factură d) şterge toţi clienţii care nu au nicio factură 34. Efectul executării instrucţiunii SQL: Delete Client where Cod in (select CodClient from Factura group by CodClient having count(*)>3) este: a) şterge toţi clienţii care au mai mult de 3 facturi b) şterge toţi clienţii cu codul identic cu cel al produselor c) şterge toţi clienţii care au cel puţin o factură d) şterge toţi clienţii care nu au nicio factură 35. Efectul executării instrucţiunii SQL: Delete Client where Cod like “A*” and year(DataAdaugare)>year(Now())-1 este: a) şterge toţi clienţii adăugaţi în ultimul an b) şterge toţi clienţii cu codul A* adăugaţi în ultimul an c) şterge toţi clienţii al căror cod începe cu A adăugaţi în ultimul an d) şterge toţi clienţii al căror cod începe cu A* adăugaţi în ultimul an a) b) c) d)

36. Efectul executării instrucţiunii SQL: Select * from Client este: selectează toţi clienţii adăugaţi în ultimul an selectează toţi clienţii cu codul A* adăugaţi în ultimul an selectează toţi clienţii al căror cod începe cu A adăugaţi în ultimul an selectează toţi clienţii

a) b) c) d)

37. Efectul executării instrucţiunii SQL: Select * from Client group by Cod este: instrucţiunea este greşită selectează toţi clienţii cu codul A* adăugaţi în ultimul an selectează toţi clienţii al căror cod începe cu A adăugaţi în ultimul an selectează toţi clienţii

38. Efectul executării instrucţiunii SQL: Select count(*),Judet from Client group by Judet este: a) instrucţiunea este greşită b) afişează lista judeţelor şi numărul de clienţi din fiecare judeţ c) selectează toţi clienţii al căror judeţ începe cu o grupare 206

d) selectează toţi clienţii Se da tabela Produse(Cod, Denumire, Pret, Cantitate, UM) 39. Instructiunea SQL: SELECT * from Produse where pret is not null; realizeaza: a) afisarea tuturor inregistrarilor din tabela Produse pentru care exista pret. b) afisarea tuturor inregistrarilor din tabela Produse care au pretul diferit de zero c) afisarea tuturor inregistrarilor din tabela Produse d) selectarea tabelei Produse si actualizarea pretului 40. Instructiunea SQL: UPDATE Produse SET pret=1.15*pret are ca efect: a) actualizarea tuturor preturilor prin cresterea lor cu 15% b) actualizarea tuturor preturilor prin scaderea lor cu 15% c) setarea tuturor preturilor la 15% din valoarea initiala d) nici un raspuns nu e corect 41. Pentru afisarea tuturor produselor a caror denumire incepe cu TV se foloseste urmatoarea instructiune: a) SELECT * FROM Produse WHERE denumire=”TV”; b) SELECT * FROM Produse WHERE denumire LIKE ”*TV”; c) SELECT * FROM Produse WHERE denumire LIKE ”TV*”; d) SELECT * FROM Produse WHERE denumire LIKE „TV” 42. Cheia externa a unei tabele serveste la: a) externalizarea tabelei b) crearea unei legaturi (relatii) intre 2 tabele c) crearea unei cereri de interogare externe d) crearea unui formular extern 43. Un atribut al unei relatii reprezinta: a) o coloana avand asociat un nume b) un rand dintr-o tabela c) intersectia dintre un rand si o coloana a unei tabele d) proprietatea unei tabele de a avea o cheie primara 44. Subformularele au rolul: a) de a subinteroga baza de date b) de a actualiza mai multe tabele prin intermediul unei singure ferestre c) de creare a subinterogarilor d) de creare a formularelor simple 45. In ACCESS tipul de date MEMO reprezinta: a) un numar memorat in format binar b) un numar memorat in format hexazecimal c) un text d) un fisier atasat 46. În MS Access interfaţa QBE permite: a) realizarea de programe b) realizarea de macro-uri 207

c) realizarea de pagini web d) niciuna dintre variantele de mai sus a) b) c) d)

47. În MS Access o interogare permite: executarea unor instrucţiuni SQL de modificare asupra bazei de date executarea unor instrucţiuni SQL de adăugare asupra bazei de date executarea unor instrucţiuni SQL de selecţie asupra bazei de date executarea unor instrucţiuni SQL asupra bazei de date

a) b) c) d)

48. În MS Access interogările sunt: de 2 tipuri de 3 tipuri de 4 tipuri niciuna dintre variantele de mai sus

a) b) c) d)

49. În MS Access formularele sunt utilizate pentru: realizarea interfeţei de preluare-validare de date realizarea interfeţei cu alte sisteme realizarea interfeţei web niciuna dintre variantele de mai sus

a) b) c) d)

50. În MS Access un câmp dintr-un formular poate fi legat la: un câmp al unei interogări un câmp al unei macrocomenzi un meniu al sistemului niciuna dintre variantele de mai sus

51. Proprietatile formularelor din categoria DATA se refera la: a) evenimente ce pot fi tratate de obiecte Macro b) proprietati referitoare la sursa de date si la inregistrarile aferente c) la dimensiune, aspect, coordonate de afisare d) nici un raspuns nu e corect 52. În MS Access validarea valorilor a două câmpuri aparţinînd unor tabele diferite implică: a) utilizarea unei macrocomenzi sau a codului VB b) utilizarea proprietăţilor validation rule respectiv validation text la nivelul celor două tabele c) realizarea unei interogări copil care să execute o comandă externă d) niciuna dintre variantele de mai sus 53. În MS Access pentru a conecta un câmp al unui formular cu valoarea liniei curente dintr-o interogare trebuie să utilizăm: a) proprietatea Source b) proprietatea Data Source c) proprietatea Control Source d) niciuna dintre variantele de mai sus 54. Obiectele ACCESS care contin proceduri definite de utilizator scrise in VBA se numesc: a) Queries 208

b) Forms c) Reports d) Modules 55. Componenta Form Wizard serveste la: a) Asistarea utilizatorului in definirea tabelelor si formularelor b) Asistarea utilizatorului in definirea rapoartelor si formularelor c) Asistarea utilizatorului in definirea formularelor d) Asistarea utilizatorului in definirea macroinstructiunilor si formularelor a) b) c) d)

56. În MS Access modulele de cod implică utilizarea limbajului: Visual Basic C# SQL niciuna dintre variantele de mai sus

a) b) c) d)

57. În MS Access rapoartele au la bază: o tabelă o interogare o tabelă sau o interogare niciuna dintre variantele de mai sus

58. Valoarea NULL modeleaza: a) o informatie necunoscuta sau inaplicabila b) o valoare egala cu zero c) valoarea unei chei secundare d) nici un raspuns nu este corect 59. În MS Access realizarea unei legături presupune: a) o acţiune complexă de interconectare în vederea funcţionării ca un tot unitar a două sau mai multe tabele b) activarea ferestrei de construire a legăturilor urmată tragerea cheilor primare peste cheile externe c) activarea ferestrei de construire a legăturilor urmată tragerea unuia dintre câmpurile cheii primare peste cheia externă d) niciuna dintre variantele de mai sus

a) b) c) d)

60. În MS Access pentru activarea integrităţii referenţiale trebuie: bifată opţiunea la realizarea unei noi legături bifată opţiunea la construirea unei tabele bifată opţiunea la construirea unui formular niciuna dintre variantele de mai sus

209

Răspunsuri BAZE DE DATE – Microsoft Access Intrebarea nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44

Varianta corecta A B A C C A A B A D C B A D D D C B C B B B C B B C D C D B C A D A C D A B A A C B A B 210

45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

C D D C A A B A C D C A C A C A

211

PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE

Autor: Adina Cretan

a) b) c) d)

1. Care definiţie este corectă: Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente interdependente, care se comportă si actionează ca un tot organizat în scopul atingerii unui anumit obiectiv; Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente care au rolul să rezolve activităţi specifice; Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente organizaţionale; Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente multiplicative.

2. Sistemul informaţional reprezintă: a) un sistem operaţional; b) un ansamblul de elemente implicate în procesul de colectare, transmisie şi prelucrare de informatii; c) un sistem decizional; d) niciuna dintre variantele anterioare. 3. Identificaţi afirmaţia falsă: a) Sistemul informaţional este subordonat sistemului de conducere. b) Sistemul informaţional face legătura între sistemul condus şi sistemul de conducere. c) Sistemul informatic este inclus în sistemul informaţional. d) Sistemul informaţional este inclus în sistemul informatic. 4. Sistemul care se ocupă cu implementarea si ducerea la bun sfârsit a strategiei organizatiei, este: a) Sistemul decizional; b) Sistemul operaţional; c) Sistemul informaţional; d) Niciuna dintre variantele de mai sus. 5. Un sistem informatic este: a) un sistem destinat conducerii unei organizaţii; b) un sistem organizaţional; c) un ansamblu structurat de elemente intercorelate funcţional pentru automatizarea procesului de obţinere a informaţiilor şi pentru fundamentarea deciziilor; d) niciuna dintre variantele de mai sus. 6. Teoria organizaţiilor a pus în evidenţă că orice organizaţie care îsi desfăsoară activitatea în domeniul economic cuprinde următoarele 3 sisteme: a) informaţional, decizional, organizaţional; b) informativ, decisiv, activ; c) informaţional, aditiv, multiplicativ; d) informaţional, decizional, operaţional. 7. Care dintre următoarele componente nu se regăsesc printre componentele principale ale unui sistem informatic: 212

a) Baza informaţională; b) Manager general; c) Factorul uman; d) Sistemul de programe. 8. Baza informaţională cuprinde: a) datele supuse prelucrării, fluxurile informaţionale, sistemele şi nomenclatoarele de coduri; b) totalitatea mijloacelor tehnice de culegere, transmitere, stocare şi prelucrare a datelor; c) algoritmi, formule, modele; d) tehnici de realizare a sistemelor informatice. 9. Un organism economic poate fi abordat în vederea proiectării într-o manieră: a) Sistematică b) Sistemică c) Teoretică d) Obiectivă 10. Selectaţi care dintre etapele urmatoare nu se regăsesc printre cele propuse de J. De Rosnay în abordarea sistemică: a) Analiza sistemului b) Modelarea sistemului c) Testarea sistemului d) Simularea 11. Sunt metode de proiectare: a) Metodele funcţionale, metodele experimentale, metodele sistemice; b) Metodele obiectuale, metodele procesuale, metodele sistemice; c) Metodele libere, metodele sistemice, metodele orientate-obiect; d) Metodele ierarhice, metodele sistemice, metodele orientate-obiect.

a) b) c) d)

12. Obiectivul principal urmărit prin introducerea unui sistem informatic îl constituie: asigurarea, în timp util, a informaţiilor necesare în procesul conducerii, în scopul fundamentării şi elaborării deciziilor; creşterea productivităţii muncii; creşterea profitului; îmbunătăţirea imaginii unităţii economice.

13. Proiectarea unui sistem informatic poate fi abordată: a) de sus în jos, de jos în sus, mixt; b) de la stânga la dreapta, de sus în jos, în diagonală; c) pe laterale, pe centru, mixt; d) de jos în sus, de sus către centru, de la centru la dreapta. a) b) c) d)

14. Etapele ciclului de dezvoltare a sistemelor informatice de gestiune sunt: Conceperea, construirea şi introducerea în exploatare; Colectarea, construirea şi introducerea în exploatare; Colectarea, selectarea și introducerea în exploatare; Analiza, introducerea în exploatare si testarea.

213

15. Procesul de outsourcing implică următorul fapt: a) dezvoltatorul sistemului informatic este o societate comercială specializată; b) dezvoltatorul este reprezentat de unul sau mai mulţi angajaţi ai departamentului de informatică al organizaţiei ce urmează a utiliza sistemul; c) utilizatorul este şi dezvoltatorul sistemului; d) niciuna dintre variantele de mai sus. 16. Mentenanţa unui sistem reprezintă: a) testarea sistemului în condiţii reale de utilizare; b) încărcarea software-ului de aplicaţie în structurile adecvate; c) lansarea efectivă în execuţie a sistemului; d) totalitatea acţiunilor efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării de funcţionare a sistemului. 17. Ciclurile de bază ale proiectării unui sistem informatic sunt: a) de viaţă, de decizie, de abstractizare; b) de extindere, de contracţie, de reproiectare; c) de implementare, de evaluare, de realizare; d) de instalare, de evaluare, de achiziţionare. 18. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte: a) Metoda top-down are ca obiectiv principal realizarea modularizării sistemului de sus în jos. b) Metoda top-down constă în agregarea modulelor de jos în sus. c) Metoda top-down constă în agregarea modulelor de la stânga la dreapta. d) Metoda top-down este o metodă orientată-obiect. 19. Se consideră entităţile si asocierile din figură. Cardinalitatea asocierii este: CLIENT

CONTRACT

semnează

a) 1-1 b) 1-N c) M-N d) 0-1 20. Se cunoaste faptul că identificatorii entităţii Client, respectiv Contract sunt CNP pentru Client si NrContract pentru Contract. Ca urmare a modelării asocierii rezultă decizia: CLIENT

semnează

CNP

NrContract

a) CNP se adaugă entităţii Contract b) NrContract se adaugă entitaţii Client c) se înfiinţează o nouă entitate d) asocierea nu necesită modelare

214

CONTRACT

21. Se consideră entităţile si asocierile din figură. Cardinalitatea asocierii este:

BonConsum

conţine

Articol

a) 1-1 b) 1-N c) M-N d) 0-1 22. Se consideră entităţile din figură care au ca identificatori NrBonConsum respectiv CodArticol. Ca urmare a modelării asocierii rezultă decizia:

BonConsum

conţine

Articol

a) CodArticol se adaugă entităţii BonConsum b) NrBonConsum se adaugă entităţii Articol c) se înfiinţează o nouă entitate care are drept atribute CodArticol si NrBonConsum d) asocierea nu necesită modelare 23. Să se specifice criteriile pe care un concept trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerat entitate în cadrul unui MCD: a) să fie identificabil, să existe fizic, să aparţină domeniului de modelat; b) să aparţină domeniului de modelat, să fie identificabil în raport cu celelalte concepte, să poată fi descris cu ajutorul unor atribute, să aibă existenţă de sine stătătoare; c) să fie complex, să existe fizic, să aibă existenţă de sine stătătoare; d) să existe, să fie descris prin caracteristici si să nu poată fi omis din model. 24. Metoda MERISE este o metoda de proiectare: a) ierarhică; b) sistemică; c) orientată-obiect; d) niciuna dintre variantele de mai sus. 25. Pentru trecerea de la MCD la MRD , fiecărui atribut din MCD îi corespunde în MRD următorul concept : a) cheie externă; b) coloană; c) relaţie; d) legatură. 26. Fiecărui identificator din MCD îi corespunde în MRD, conform regulilor de conversie, unul dintre următoarele concepte : a) coloană b) tabelă / relaţie c) legatură d) cheie primară

215

27. În MRD, o tabelă se mai numește: a) legătură; b) relaţie; c) tuplu; d) index. 28. Fiecărei asocieri din MCD îi corespunde în MRD, conform regulilor de conversie, următorul concept: a) cheie primară; b) cheie externă; c) legătură; d) tabelă. 29. Să se determine tipul asocierii prezentate mai jos: AVION

rezervare

CLIENT

CURSA

a) unară b) reflexivă c) binară d) ternară a) b) c) d)

30. Din punct de vedere al modului de reprezentare a informaţiei, atributele pot fi: simple şi calculate; elementare şi compuse; opţionale şi obligatorii; simple şi complexe.

31. Identificatorul entitatii “Factura” descrisă prin atributele număr_factura , data_factura , cod_produs, cantitate, preţ, este : a) număr_factura; b) data_factura; c) număr_factura şi data_factura; d) cod_produs. 32. Identificatorul entităţii “Factura” descrisă prin atributele număr_factura , data_factura , cod_produs, cantitate, preţ, este: a) unic; b) simplu; c) compus; d) complex.

216

33. Din punct de vedere al valorilor pe care le pot lua la un moment dat, atributele pot fi: a) elementare şi compuse; b) opţionale şi obligatorii; c) monovaloare şi multivaloare; d) simple şi complexe. a) b) c) d)

34. Următoarea afirmaţie este corectă: Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă o entitate oarecare. Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă o realizare a entităţii FACTURA. Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă un atribut complex. Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă o înregistrare care urmează să se introducă.

35. Din punct de vedere al rolului pe care îl îndeplineşte atributul respectiv în cadrul modelului, atributele pot fi: a) cheie primară, cheie candidat, cheie externă; b) cheie primară, cheie secundară, cheie decizională; c) cheie iniţială, cheie internă, cheie externă; d) cheie iniţială, cheie secundară, cheie decizională. a) b) c) d)

36. În cadrul MERISE pentru descrierea statică a modelului se utilizează: Modelul Entitate-Asociere; Modelul Cantitate-Valoare; Modelul Orientat-Obiect; Modelul Ierarhic.

37. Identificaţi afirmaţia falsă: a) Cheia primară poate avea valoarea NULL. b) Valoarea pe care o poate lua o cheie primară nu trebuie să se modifice. c) Dimensiunea câmpului cheie primară trebuie să fie cât mai redusă. d) Atributele care compun cheia primară nu pot să ia valoarea NULL. 38. Metodele de proiectare sistemice tratează modelul datelor din perspectiva: a) Conceptuală, operatională si decizională; b) Conceptuală, logică si fizică; c) Conceptuală, ierarhică si logică d) Niciuna dintre variantele de mai sus. a) b) c) d)

39. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul realizării studiului detaliat: Asigura modelarea conceptuală si organizatională a sistemului informatic. Asigura modelarea logică si fizică a sistemului informatic. Asigura modelarea conceptuală si fizică a sistemului informatic. Niciuna dintre variantele de mai sus.

40. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul realizarii studiului tehnic: a) Asigura modelarea conceptuală si organizatională a sistemului informatic. b) Asigura modelarea logică si fizică a sistemului informatic. c) Asigura modelarea conceptuală si fizică a sistemului informatic. 217

d) Niciuna dintre variantele de mai sus. a) b) c) d)

41. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul ciclului de abstractizare: Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, logic si fizic. Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, organizaţional si decizional. Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, decizional si operaţional. Niciuna dintre variantele de mai sus.

42. Se consideră entităţile si asocierile din figura următoare. Se cunosc identificatorii celor două entităti, și anume: CodClient pentru entitatea CLIENT și NrComanda pentru entitatea COMANDA, precum şi următoarele două reguli de gestiune: o comanda vine de la un singur client si un client poate să trimită una sau mai multe comenzi. Ca urmare a modelării asocierii rezultă decizia:

CLIENT a) b) c) d)

trimite

COMANDA

CodClient se adaugă entitatii COMANDA; NrComanda se adaugă entitatii CLIENT; Se introduce o entitate suplimentară; Asocierea nu necesită modelare.

43. Se consideră entităţile din figura următoare. Identificatorii celor două entităti sunt: NrComanda pentru entitatea COMANDA si CodProdus pentru entitatea PRODUS. Ca urmare a modelării asocierii rezultă decizia:

COMANDA a) b) c) d)

cuprinde

PRODUS

CodProdus se adaugă entitatii COMANDA; NrComanda se adaugă entitatii PRODUS; Se introduce o entitate suplimentară ce are ca atribute CodProdus si NrComanda; Asocierea nu necesită modelare.

44. Trecerea de la MCD la MLD presupune că fiecarei entităti din MCD, îi corespunde, în MLD, următorul concept: a) tabelă; b) coloană; c) tuplu; d) cheie externă. 45. Din perspectivă istorică, metodele de proiectare a unui sistem informatic au cunoscut următoarele etape: a) metode ierarhice, metode sistemice, metode orientate-obiect; b) metode circulare, metode incrementale, metode expansive; c) metode ierarhice, metode incrementale, metode sistemice; d) metode ierarhice, metode sistemice, metode expansive. 218

46. În MLD, o linie dintr-o tabelă se numește: a) cheie externă; b) cheie primară; c) tuplu; d) relaţie. 47. Implementarea reprezintă: a) o etapă de testare a unui sistem informatic; b) o etapă de evaluare a unui sistem informatic; c) una dintre etapele ciclului de viaţă a unui sistem informatic; d) conceptul nu este legat de noţiunea de sistem informatic în niciun fel. 48. Identificaţi afirmaţia falsă: a) Ciclul de viaţă presupune parcurgerea succesivă a mai multor etape. b) Există sisteme informatice fără ciclu de viaţă. c) Atunci cand mediul informational evoluează foarte mult, se recomandă un nou ciclu de viaţă, ce presupune renuntarea utilizarii sistemului informatic. d) Nu există sisteme informatice fără ciclu de viaţă. 49. Mentenanţa reprezintă: a) o etapă de testare a unui sistem informatic; b) etapa care succede implementării unui sistem informatic; c) o etapă de iniţializare a unui sistem informatic; d) conceptul nu este legat de noţiunea de sistem informatic în niciun fel. 50. Separarea datelor de prelucrări a avut loc odată cu apariţia metodelor de proiectare: a) ierarhice; b) sistemice; c) orientate-obiect; d) niciuna dintre variantele de mai sus. 51. Metodele de proiectare sistemice tratează modelul prelucrărilor din perspectiva: a) Externă, internă si mixtă; b) Conceptuală, logică si fizică; c) Conceptuală; d) Operaţională şi decizională. 52. Metoda UML este o metodă de proiectare: a) ierarhică; b) sistemică; c) orientată-obiect; d) niciuna dintre variantele de mai sus. 53. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul metodelor de proiectare orientate-obiect: a) mentenanţa unui sistem informatic, proiectat prin metoda orientată-obiect, ridică numeroase probleme; b) problema este spartă în subprobleme; c) au la bază descompunerea funcţională; 219

d) datele si prelucrările sunt încapsulate în obiect.

a) b) c) d)

54. Identificaţi afirmaţia falsă, în cazul abordării top-down: Presupune mai întâi definirea de ansamblu a proceselor si detalierea acestora ulterior. Timpul de proiectare în cazul uneia asemenea abordări este mare. Costurile implicate sunt foarte mari. Are ca punct de plecare nivelul operaţional - aflat la baza piramidei ierarhice - şi, prin realizarea informatizării la fiecare nivel în parte, se ajunge la nivelul superior al piramidei.

55. UML reprezintă acronimul pentru: a) Unified Method Leverage; b) Unified Method Language; c) Unified Modeling Leverage; d) Unified Modeling Language. a) b) c) d)

56. Identificaţi afirmaţia falsă: O strategie top-down presupune un timp de proiectare si dezvoltare, mult mai mare comparativ cu aplicarea unei strategii bottom-up. O strategie bottom-up presupune un timp de proiectare si dezvoltare, mult mai mare comparativ cu aplicarea unei strategii top-down. O strategie top-down presupune existenţa unei viziuni si unei gândiri unitare asupra sistemului. O strategie bottom-up permite demararea simultană a procesului de proiectare a unui sistem informatic din mai multe departamente.

57. Restricţiile cu privire la rolurile asumate de o entitate în diferitele asocieri în care este implicată, sunt: a) Incluziunea, excluziunea și egalitatea de roluri; b) Restricţii la nivelul identificatorului unei entităţi; c) Incluziunea, excluziunea și egalitatea de asocieri; d) Niciuna dintre variantele de mai sus. 58. Restricţiile asocierilor sunt: a) Incluziunea, excluziunea și egalitatea de asocieri; b) Restricţii la nivelul identificatorului unei entităţi; c) Restricţii la nivelul entităţii; d) Niciuna dintre variantele de mai sus. 59. Modelarea unei asocieri de tipul „unu la mulţi” se realizează astfel: a) identificatorul entitatii cu cardinalitate maximă 1 se adaugă entităţii cu cardinalitate maximă N; b) se introduce o nouă entitate care are drept atribute de pornire, identificatorii celor două entităţi implicate iniţial în asociere; c) identificatorul entitatii cu cardinalitate maximă N se adaugă entităţii cu cardinalitate maximă 1; d) Niciuna dintre variantele de mai sus.

220

60. Modelarea unei asocieri de tipul „mulţi la mulţi” se realizează astfel: a) identificatorul entitatii cu cardinalitate maximă 1 se adaugă entităţii cu cardinalitate maximă N; b) se introduce o nouă entitate care are drept atribute de pornire, identificatorii celor două entităţi implicate iniţial în asociere; c) identificatorul entitatii cu cardinalitate maximă N se adaugă entităţii cu cardinalitate maximă 1; d) Niciuna dintre variantele de mai sus.

221

Răspunsuri PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE Întrebarea nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 222

Varianta corectă a b d b c d b a b c d a a a a d a a b a c c b b b d b c d b c c c b a a a b a b a a c a

45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

223

a c c b b b b c d d d b a a a b