Din Folklorul Romanic: I Cel Latin

e

v4

DIN PUBLICATIUNILE CASEI COALELOR TACHE PAPAHAGI

Din Folklorul Romanic

i cel Latin STUDIU COMPARAT

BUCUREP1 TM. ROAIÁNIA NOW, TI!. L VOINRA, STR . G-RAL DONA, 26

*MIX Illl

II

www.dacoromanica.ro

O bun6 parte a lucalrel de fdt6 anume capitolele lunilor decemvre, ianuar, februar, april si iunie, precum si capitolul credintelor, superstifiilor si datinilor a apeirut Intr.° serie de artivole In revista D. Prof. Ovid' Densusianu, Vieata Noua (april 1916, iulie 1916, noemvre 1916, mart 1918, mart 1921).

Socotind cei pot aduce o mic6 contributie MI6 in domeniul studiilor de folklor co.mparat, am revizuit materialul publicat in am inlila si, aleiturind par/ea I precum i ultimul capitol din par-

lea III, 1-am Intocmit In asa fe/, fricft s6 poat6 folosi ca indemn si orientare in deosebi generaliilor studentesti care se consacr6 cercet6rilor lingvistice si jollrlorice si ceirora in special se adreseaz6 acest sludiu. Si aceasta cu atit mai mull, cu cif cerceteirile folklo-

rice ofere oriceirui initial un vast si extrem de variat cimp de exploatare : urm6rirea amänuntilei In timp si spaliu numai a elementelor folklorice relevale aci ar putea s6 furniseze material de cite va volume.

Exceplind ultimul capitol, In tr6s6turile lui generale acest studiu

www.dacoromanica.ro

II

a format in 1916 la titularul catedral de limba ¡it literatura latina din Bucureti, D. Prof. D. Euokeanu, obiectul unei lucrari de selucrare care a fost premiatei In consiliul Eacultalei de litere. Inchin deci aceasta modesta Infiripare folklorica minar de student,

fostului meu profesor D. Evolceanu, actualmente decanul sus-numitei Faculteili. TAcilE PAPAIIAGE

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

www.dacoromanica.ro

INDRUNIARE IN STUDIILE FOLKLORICE

www.dacoromanica.ro

Stiut este ca, in ceea ce prive§te dovedirea originei unui --popor, limba vorbitO de el ne ofere cele mai sigure elemente de cercetare. (Mat de intunecat ar fi trecutul sau qi oricit de deosebit §i distantiat ar fi teritoriul pe care 11 locue§te astazi fatal de acela al stramo§ilor sai admitind ca avem a face cu un popor nestatornic in decursul secolelor ori silit de imprejurgri istorice a fi nestatornic §i ca, prin urmare, continuitatea teritoriari Cu regiunea stra mo§easca a fost intreruptO limba ii clarifici in mod neindoios originea §i ne inlesne§te sà reconstruim evolutia lui istorica

pinä la epoca in care apare pe scena istoriei. Din acest punct de vedere, studiul lingvistic are, fati de alte mijloace de investigatiune, un rol preponderant, fixind punctul de plecare al unor asemenea probleme §i aruncind lumina pe un drum intunecos §i uneori nebätatorit. Dar pentru atingerea in ;mute a acestui scop, pc linga studiul limbei mai avem §i alte mijloace care, dacä nu au ajuns si ne ducO totdeauna la preciziunea §tiintificO pe care o constatam in domeniul filologic propriu zis, ne inlesnese totu§i urmarirea §i limpezirea unor probleme. Astfel sint studiile de folklor, carora la noi de acum inainte a§teptam si li se dea o indrumare mai bunk mai sistematick prin aplicarea in limitele posibilului a metodelor riguroase la care s'a ajuns in alte cercetäri, §i in special in cele filologice de care folklorul ar trebui mai mult apropiat, pentru ed. cu drept cuvint se poate afirma ci de la filologi vor a-

www.dacoromanica.ro

6

DIN FOLKLOREL ROMANIC ::;1 CEL LATIN

vea prilej folklori§tii sa-§i aproprieze disciplina intelectualä §i sa inteleagi mai bine tostul §i insemnatatea cercetarilor ce a§teapti si fie fäcute" 1, dupa cum iarä§i oricind se poate adeveri ca in domeniul folkloric un folklorist va putea face

studii mai sistematice §i cu rezultate pozitive dad va fi in acela§i timp §i un lingvist. In privinta aceasta, fari a recurge la numeroasele exemple ce ni le ofere diferitele literaturi, vcd releva unul singur care se gase§te in domeniul romanic oriental ca §i in ce! occidental. Un simplu folklorist care urmäre§te caracterul privat budioara al diferitelor manifestari religioase, cum ar fi de pildi feluritele procesiuni ale poporului de la tari in timpul marilor särbitori, ca §i in timpul verei, cind aceste procesiuni

se fac de obicei pentru incetarea secetei sau pentru alungarea diferitelor boale sau nenorociri ce bintue va inregistra cu satisfactie in cercetarile sale o asemenea manifestare, relevind-o de exemplu In felul celei ce urmeaza : [Dans le region des HautesVosges, le lundi de la PentecOte] les jeunes fines faisaient leur entrée dans l'église en chantant une some de poesie locale appelée Kyriolé ou Criaulé, d'oet le norn de lundi ya des Crian:és conserve dans le pays au lundi de la PentecOte. quelques années, les vieilles grand'rneres se plaisalent encore chanter, dans le 3 veillées d'hiver, ces étranges cant ques 2... 11

Acela§i folklorist, paräsind domeniul romanic occidental unde, In afari de Franta, ar mai putea constata acela§i lucru §i in Italia de pildä, §i trecind in Romania orientala, i§i va retinea nu cu mai putina satisfactie acela§i obicei pe care va gasi la Rominul Maramurepan : Maramure§eanul, in procesiuni de natura celor amintite mai sus, zice ci umbra. cu Kiralecsa (Kir-Alexa), cu Kirarecsa sau Kiraresa, inconjurind cum tretue inteles, 21. Ovid Densusianu, Folklorul Les litulratures populaires de toutes les nations, t. XXIX (1889), p. 152.

www.dacoromanica.ro

INDRUMARE

satul Cu icoanele bisericilor in mini §i strigind cuvintele de mai sus pentru indepärtarea nenorocirei abitute. Folkloristul, inregistrind constatarea acestui obicei in spa-

tiu ca §i in timp, ceea ce II va preocupa in mod esential va .fi fondul propriu zis al acestui obicei, autind si-i urm5reasci originea §i sä-i explice rostul In vieata sufleteasci a credintelor poporane. l§i va impinge astfel cercetärile

ping in epoca romani poate, unde se va opri asupra unor procesiuni analoage din vieata 'Romanilor ; nu-I va preocupa

ins5 forma sub care e denumit acest obicei §i in notiunea cäreia sti cristalizat intregul s5u fond. Un procedeu de o quasi-unilateralitate analoag5 am putea constata pe de alti parte la un lingvist care, in fixarea originei §i evolutiei fonetice, morfologice §i semantice a elementelor lexicale, va fi preocupat esentialmente de fonologie, färi a cäuta sä ja contact direct §i cu feluritele procese suflete§ti ale poporului care, in anurnite cazuri, intervin Cu rezultate pozitive In evolutia cuvintelor, fAcindu-le s5 se opreasc5, sä se abatä, etc. din drumul firesc sau comun pe care trebuia sä-I urmeze. Oprindu-se bunioarä fa obiceiul relevait mai sus §i urm5rind formele citate (Ityriolé, Criaulé, Kiralecsa, Kit arecsa, Kiraresa, v. p. 6) §i in alte regiuni romanice, lingvistul le va putea gäsi §i in Italia unde, acela§i strigit al unor astf el de procesiuni se aude ca Krijalesim (in Val Brozzo), Krioles l (in Bergamasa), etc , iar acei care scot acest strigit se numesc cridalésimi 2 ; cit timp însá lingvistul nu va urmäri sensul acestor forme in insu§i fondul acestui obicei sau credinte, evident c5 explicatia etimologic5 pe care ar incerca si le o dea va fi mai grea, mai chinuitä. Indati ce la contact cu fondul sufletesc at acestui. element folkloric, cu uprint5 va putea constata c5, prin etimologie poporanä de pild5, grecescul st5 la baza tutuW. Meyer-Liibke, Romanisches etqmologischesVörterbuch, 4799. 2. Archivio glottologrico italiano. t. XIV, p. 368 ; cfr. §i -Stu* di cti-

mologia italiana e romanzi, 1878 (apud Romania, Val, 619).

www.dacoromanica.ro

8

DIN FOLI% LORUL ROMANIC SI CEL LATAN

ror formelor citate, deformindu-se in fiecare regiune conform

asociatiunei de ¡del sau *i de forme la care a fost aliturat : de fapt, §i in procesiunile de aceiasi naturä ale popoDoamne milueVe e un sirirului grec acest 1(6pts gat al grupurilor de copii in special ce merg in fruntea procesiunilbr cu icoanele in mina; ltalienii; ca §i Francezii, necunoscind sensul ca i inse§i aceste douä cuvinte grece§ti, dar intelegind ea' e un strigral de rugäsiune, le-au aliturat de formele lor respective cu intelesul de strigcïl (cridar §i crier), ficind s ia na§tere din aceasti asociatie formele cunoscute

In fond, acelni proces sufletesc s'a petrecut §i la Rominul Maramure§ean ; numai atila cä, in graiul lui neexistind un cuvint cu sensul de strigult care sä aibä aceia§i rädäcinä cu it. cridar sau fr. crier., procesul a luat o altà turnurä, Din cele dota cuvinte giece§ti cu totul streine lui, primul element (7.6?...$) neprezentind complicatii fonetice pentru urechea lui §i niel aseminiri ispititoare cu alte cuvinte din graiul lui, 1-a cristalizat in forma Krr ; cu i?siyio-r» insä Mazamure§eanul n'a procedat la fel In limba lui exista deja numele de Alexa (Alexandru) ; §i atunci in credinta lui religioasä, a crezut cä in aceste cuvinle de lí.Sple iX±I,Gov e vorba de vre-un sfint, §i anume de Sf. Alexa, cáruia poporul i s'ar adresa in procesiuni prin acest strigät ; §i, in felul aavem la Mal amure§ean Kir-Alexa, cesta, din 1Va

fir.i a ne mai opri aci §i asupra celorlalte doui forme maramure§ene : Kiraresa §i Kirarecsa 1.

Faptul e destul de caracteristic, destul de elocvent pen1. in ceca ce prive§te interpretarea, ca st ns, pre'cum §i.coruperea, ca

forma, pe care imaginatia creatoare a poporului o di nurnelor proprii streine prm etimologie poporani. voi releva, din numeroast le cazuri, uxmitoarele : numele generalulni francez Berthetot, alociat (u infitisarea fizicä a acestui militar, a fost corupt de simplul soldat romin in rizboiul european in Bultaleiu, dupi cum de exemplu mold Iveanul a transformat

numele Bernardo in Br.Inat (Jr. N. forga. lstoria Romindor prin altatoi, 1;214). Cazuri analoage din punct de vedere al interpretirei t Soint

www.dacoromanica.ro

9

INDRUM 4. It Le,

tru ca sà mai fie nevoe si de alt caz in ceea ce priveste contactul direct pe care trebue s5-I ail:4 pe de o parte lingvistul cu sufletul poporului concretizat in once manifestare a sa, iar pe de alta folkloristul ca doméniul filologic propriu z's Si acum, inainte de a intra in materia care ne intereseazi citeva 15muriri asupra folklorului" ca i asupra spiritului ca care cineva trebue sA procedeze in concluziunile pe care s, le va trage din materialul folkloric miles, mi se par a fi necesare. Folklor-ul este un cuvint compus din Folk §i lore §i a fost intrebuintat pentru prima datä de Englezi. Folk in limba englezi insemneaz5 petites gens, classes populares", triburi cum am zice noi ; lore insemneaza science". Folk e germanul Wolk. Ar fi, asa dar, pentru ca s5 mA servesc de definitia data de E. Monseur, la science des classes populaires".

Prin folklor se intelege toatä literatura unui popor referitoare la datini, credinte, obiceiuri si supeistitii ; la basme, legende. traditii i cintece bitrinesti ; la fabule, vr5ii, descintece i medicinä popular:5 ; la proverbe, dictoane, ghicitori, satire si jocuri copiläresti ; la särbitori cu caracter privat si la intreaga lui productie artistic5. (muZici, etc.) ; la

fetal cum se resfring in sufletul poporului diferitele manifestatiuni ale vietei, cum simte i gindeste el" ', etc. ; cu nu imalte cuvinte, la intreaga productie a unui popor care se naste sau se imprumuti in cursul portä genul timpurilor si se transmite prin traditie din generatii in generatii.

Dui:4 cum vedem, in folklor infra' intreaga vieatà a unui Marcou guérissait les écrouelles... it cause d'un rapprochement de Marcou avec mal au cote (Mausine, IV, col. 5C6, i Les Littjratures populaires, XLIV, 20) ; comparé ziva mucenicului Foca, clod femeile nu lucreazi temindu-se de foc (Tudor Pamfile, Seirbatorile de loamnil, 56), etc. 1. O. Densusianu, l. c., 12.

www.dacoromanica.ro

10

DIN FOLKLORUL RWIANIC

CEL LATIN

popor, Cu toate ramificatiunile i complexitatea ei sufleteascä §i intelectualä. In alti termeni, folklorul caracterizeazä psi-

hologia unui popor §i, ca atare, s'ar putea defini astfel : este imaginea vie, oglinda ficklä a sufletului unui popor, oglindä in care se reflecti intreaga sa lume Insufletitä sau neinsufietitä, realà sau inchipuitä, in mijlocul -§i sub influenta cäreia el trae§te. Dacä studiul lingvistic e mijlocul sine qua non pentru dovedirea originei §i evolutiei unei limbi, folklorul, cu lingvistica laolalti, e factorul determinant pentru cunoa§terea diferitelor stadii de cultura la care a ajuns un popor, precum §i a traiului §i psihologiei sale. E de ajuns ca sá cunoa§tem obiceiul cä, in ziva unei nunti sau in ziva sosirei in satul natal al unuia de mult instreinat, intregul sat, cu munti si vái, räsuni de salvele continue ale detuniturilor de arme a§a bunioari cum se poate constata la Arominii din muntii Pindului

pentru ca si ne dm imediat seama de

caracterul räzboinic §i independenta morali a acelui sat sau a acelui neam ; dupi cum il vom recunoa§te iaräsi cä este un neam de pästori chid vom intilni in calendarul sit) popular o zi consacratä lupului, pentru ca lupii sä nu fad' ravajii in turmele de oi. Dar, in anumite cazuri, pentru cunoa§terea §i stabilirea originei acestor obiceiuri, c-redinte, etc. trebue si procedäm cu aceia§i circumspectie, ca §1 la originea etimalogicä a unui element lexical. Caci, in aceasti privintä, intre cuvint §i o credinti de exemplu existä o aserninare §i un paralelism re-

marcabil. Dacä, in afarä de ceea ce a mo§tenit dela stràmo§i, nu am avea in vedere mediul in care a träit un popor precum §i contactul pe care I-a avut cu alte popoare streine, atunci unilateralitatea cercetirilor ne-ar putea duce la concluzii gre§ite in cazul cind solutia problemei ar fi bazati nunnai pe simple deductii. Acela§i lucru se poate constab de altfel §i in domeniul lingvistic : ignorindu-se bung, oari originea unui cuvint romanic, filologul ar cäuta si stabileascä sau printrio formi latineascä ori autohtonä www.dacoromanica.ro

§i.

11

IN DRUMARE

In cazul acesta, asteriscatä

sau 11 va considera ca un im-

prumut strein.

Cite un exernplu ne va lämuri mai bine. Exceptind pe Laurian i Massim care, mai muIt din motive nationaliste decit filologice, au pus in dictionarul lor forma ceaid in legaturä cu lat. CAECUS, pinä la inceputul secolului nostru originea acestui cuvint era socotitä ca fiid slavoneascä. Cihac, si dupä el si d. Tiktin, il deriva din vsl. eada, (*eadica). Aceastä imposibilitate etimologici o respinge d. S. Puscariu 1, Oda' cind vine d. O. Densusianu care-I trece definitiv in rindul elementelor latine in urma descoperirei formei CAECIA, atestatä in Corpus Glos Lat.2 Cu privire la folklor dau un exemplu nu tocmai vechi, care scoate in relief gresala pe care o putem face, gre-

pia care, in acest exemplu, e in aparenti foarte apropiatä de adevärul presupus. Astfel, invätatul banatean Simeone Mangiuca, in Calendariul su din 1883, cu o argumentatie bine sustinutä, vrea sä dovedeascä cum cä sarbätoarea Lucinului de la Biniteni, ca i cea a Mcirtinilor care cade in 18 octomvre, este de origine latinä. Dupa ce stabileste aseminarea dintre Apollo si Zeul Mars, ajunge la urmatoarea concluzie : Asemene si zeul Marte al vechilor romani a purtat predicatul (cu ca §i Apolo lykios sau likeios. Dar trebue sl fi existat si un Mars lucinus pentru aserndnare Cu luna lucina care poartA numele si de _tuna lucetia ; tot astfel vine inainte si Diana lucina. Lucetius i Lucinus purced din aceeasi rAddcind: luc (Luc!) lAtinesc. numele) de louc-etius sou leuc-etius, lucetius,

Si dupa ce justifica epitetul de Lucinus dat zeului Mars, epitet pe care il pune in legiturä cu fiara lupul, zice Dar Mcirtinii nostri, serbali contra lupilor, a fi un cult al zeului t. Convorbiri ¡iterare, XXXVII, 598-9. Romania, XXXIII, 73-4.

2.

www.dacoromanica.ro

DIN FOLKLORUL ROMANIC SI CEL LATIN.

Marte se adevereste din acea imprejurare cum cA tot la noi Rominii se serbeazA contra lupilor i Lucinul in 18 octobre, pre ziva sfintului evanghelist Luca; poporul romín ins5. nu zice cA serbeazA pre Luca contra lupilor, ci el serbeazA Lucinul, i aceastA formulA este de cea mai mare insernnAtate pentru originea Lucinului §i pentru cultul Lucinul nu este altceva decit predicatul Zeului Marte, adecA Mars lucinus, precum vAzurAm mai sus (pag. 98 si 99).

Aceastä sgrbgtoare insg, pe care o serbeazi i Häteganiil, ca i Arominii, tot in ziva de 18 octomvre, este crestineascg, iar numele sgu e slavonesc. Nu e de origine lating pentru urmätoarele motive :

Pentrucg nu gäsim nimic corespunzgtor in calendarul latin ;

La Aromini se numeste Liciun, forma care n'ar putea avea la bazg decit un prototip latin ca LUCIONUM sau, la rigoare, LUCIONEM, care ar fi putut da Lucian §i apoi

Aceastä särbitoare n'are vre-un caracter etnic propriu neamului rominesc in genere, cum ar fi cel pästoresc de exemplu, care sä ne tenteze ca atribuim o origine lating ; cäci, atit la Bänäteni cit si la Arbmini, in aceastä zi care e a sfintului evanghelist Luca se face pomang cu pine, colivg, etc., pentru odihna celor morti. Numele Lucin ca §i särbgtoarea insäsi, este de origine slavg, i anume sirbo-croatä : Lucin dan (ziva lui Luca) 3. Dacä insä in cazul acesta, gratie controlului lingvistic la care e supusä. forma Lucin, ne putem convinge cä i sirbgtoarea nu continui ceva din cultul pägin roman ; elementul folkloric ce urmeazg mai jos, cu un aspect si mai ispititor, scgpind unor cercetäri amgnuntite, ne lasä cu totul soväitori. li reproduc in Intregime : i. O. Densusianu, Graiul din 7ara Haiegului, 209. In Aromini Lucin (< sl. Lucin) a devenit LZcun (< Luctun), probabil prin contaminatie cu Crcictun. cfr. *tef. Caragie, Srpski Riejnic.

www.dacoromanica.ro

la

INDRUMARE

Un alt obicei, si pe care nu-I gAsim decit la Grecii din Nordul TeRomani, cum II nusaliei, este asa numitul obicei al Romanilor, mesc ei. Era in a doua- zi de Pasti, cam pe la amiazi .. Nu departe de noi s'a in:ins o horA veselA si lungA. La mijlocul horei erau prinse patru persoane mascate, imbrAcate in fustanele si inarmate p.inA in dinti Hora se invirtea mereu si de cintece si de chiote clocotea intregul meleag. La un semn dat, Romanii s'au desprins din horA si au dat nAvalA prin femei, sArutind pe cele mai frumoase.Mea nA sdrutarA murerli" [ci ne au sArutat soliile], a strigat un FArserot care stAtea cam la o parte si, zmulgindu-si hangerul de la cingAtoare, s'a nApustit asupra ROManilor. Si altii se iau dupA el si s'a produs o invAlmAsealA de nu mA puteam .dumiri de ceea ce s'a intimplat. De astl-datd Grecii au avtit mult de furcA cu FArserotii, necunoscAtori ai acestui obicei, l cu greu fost pinA sA le dea sA inteleagA c5 Romanii nu erau decit femei travestite in haine bArbAtesti. Atunci eram copil si nu-mi dAdeam seama de toate astea ; astAzi nsA pricep cA putin a lipsit sA vAd incAerindu-se sub ochii mei lupia dintre Romani i Sabini

E ciudat totu§i cum obiceiul acesta care, dupg scriitorul George Ceara continuä riipirea femeilor Sabine de cdfre Ro-

mani, pe de o parte nu-1 cunosc Romînii Egr§eroti bungoarä. i-1 gäsim la Greci, iar pe de alta ca in§i§i Grecii denumesc Romani. In cazul cind acest obicei ar continua lupta dintre Romani i Sabini, atunci ar mai putea fi de presupus cä Grecii din Nordul Tesaliei care Il practicg ar fi fost cindva Romini. Färä a-1 putea combate, totu§i nu ne vedem indrituiti admitem pgrerea care, de altfel, e interesantä de urmgrit. Un alt paralelism metotid aintre lingvisticä §i folkloristicg e *i cel al reconstituirei. Dupg cum cu ajutorul formelor romanice putem reconstitui §i stabili un prototip latin care sä poatä explica din toate punctele de vedere acele forme, tot a§a putem proceda §i pentru materialul folkloric. Cite un exemplu. j. Revista aromäneascä Flambura, 1, no. 1, p. 12.

www.dacoromanica.ro

14

DIN IOLI.LORUL ROMA.NIC ::,;I CEL LATIN

In intregul domeniu romanic notiunea de bale (scuipat) este exprimatg prin una §i aceia§i forma ca rädicing : port., span., cat., prov, baba, vfr. beve, friul. have, log baa, it. bava §i in fine rom. bale. Toate aceste forme romanice sint explicabile printeun singur prototip latin, neatestat ping acuma, i anume 1:ABA. Cit prive§te forma romineascg bale faptul cä Intilnim in limba sirbä tot bale nu ne indreptgtege intru nimica sä o considergm ca fiind de origine slavä, cäci, in cazul acesta, ar insemna s ne indoim de originea a o multime de forme rominejti, cum ar fi bungoarg adj. veicluv, â (arom. vècluu, vècluii), din cauzg cä §i in slavä gisim viclova, vidua". Acelasi procedeu i pentru folkloristica : ar fi de ajuns sä intilnim acela§i element folkloric la diferite popoare romanice care niciodatä n'au avut vre-un contact intre ele, element care nu le-a fost imprumutat de vre-un alt popor eterogen §i pe care nici nu §tim dacg I-au avut Romanii, pentr.0 ca sä conchidem ca el 1§i are originea in sinul folklorului latin Un exemplu dintre atitea altele. La intreg neamul roMinesc existi credinta cä, daci intr'o casä apar furnici, e semn eft in casa aceea va fi belpg, avutie In Mentonnais (Franta) Trouver une fourmi sur la personae le soir est un présage favorable 2.

:In Abruzzi (Italia) Una formica addosso a una persc na è segno di abbondanza 3.

Originea latinä a acestei credinte ar fi sigura daca am §ti ca ea existi numai la popoarele romanice. Subliniez ai. Cfr. Noua revistd rornd nd, 1901, 159, etc. Revue des traditions populaires, 1901, 546 Gennaro Finamore, Tradizioni popolari abruzzesi, 234.

www.dacoromanica.ro

15

IND111.71ARE

cest lucru pentruci, in materie folklorici, controlul in ceea ce prive§te originea sau imprumuturile, reciproce sau nu, dintre popoare devine atit de anevoios §i delicat fati de investigatiile lingvistice de aceia§i nattira, Inca riscul in concluziuni poate sOrveni adesea chiar acolo unde cercetarile sint solid §i aminuntit ficute. In materie de lingvistici existi pentru marea majoritate a cazurilor un criteriu mai mult sau mai putin sigur dupi care poti fixa definitiv solutia unei probleme, chiar atunci cind procese psihologice sau alte consideratiuni in legituri cu evolutia semantici a

unui cuvint au intervenit pentru abaterea de la normal a evolutiei fonetice a acelui cuvint. In domeniul folkloric insi,

o credinti sau o superstitiune bunioari e o abstractiune, ca si zic a§a, inaripatä, care cu cea mai mare u§urintii poate stribate regiuni intinse §i indepirtate, incetiiteninduse §i .localizindu-se in toate punctele in cari s'a oprit o clipa din zborul ei. Ceva mai mult : sufletul omenesc fiind In esenti acela§i, e firesc lucru ca, sub imperiul unei absolute identititi de imprejurarl, mai multe §i felurite fiinte etnice §i distantiate intre ele si-§i creeze aceia§i credinti sau aceia§i superstitie care, in anumite circumstante, §i le domine apoi intreaga lor vieati. Ilustrarea acestei afirmatiuni se poate face cu prisosinti, studiile folkloristice cuprinzind cazuri- numeroase. De alifel, vom avea ocazia si constafim acest lucru chiar in cursul acestui mic studiu comparativ.

In fine, pe lingi aceste consideratiuni §i in afari de cele istorice §i in special etnografice, un alt principiu de care iar ar trebui si tinem seami in ceea ce prive§te paternitatea latini a diferitelor elemente folklorice e §i acela de a le supune unui riguros control al ratiunei, lisind la o parte once prejudeciti sau coincidente ori aseminiri care near putea ispiti imaginatia, ducinclu-ne astfel la concluzii gre§ite.

In privinta aceasta voi releva mai multe cazuri : www.dacoromanica.ro

'16

DIN FOLKLORÚL ROMANIC SI CE.I. LATIN

Romanii, de pildä, in särbätorile de Saturnalii jticau cu bani, folosindu-se de formula : par, impar? sau capita aut navia ? Cine ar putea conchide de ad i jocul nostru cu sof oil färd sot ? continuä lat. PAR IMPAR, cind acela4i joc il constatäm mai pretutindeni, la popoare chiar de alt5 rasä, cum ar fi Turcii cari zic cift, tek pereche, mepereche ? In timpul iernei, mai ales la Ci dciun, Arominii fire*te, copiii practici urmätorul obicei fac mai multe grämezi

de nuci, alune sau migdale, egale ca numär, §i fiecare din-

tre cei ce joaci rostogole§te de pe o bucatä de scindurä inclinatä, pusi -in fata grámezilor, cite o aluna': .grämada sau grämezile care vor fi atinse de aluna rostogolitii vor fi ci§tigate de juator. In Sicilia A Pasqua pari cu'ha beddi agneddl, A Natali pari culta beddi nuciddi. Queste nocciule sono premio de' giuochi della notte ; e di qui /u jocu di li nuciddi consacrato per Natale 1

In Pays-Nantais (Franta) : Autrefois;.à Noël', on jogait toujours A ce jeu qui se faisait ainsi -on posait une planche inclinée, appuyée au dossier d'une chaise et touchant la terre de l'autre extrémité. Puis chacun faisait rouler des -noix sur cette planche, de façon A toucher d'autres noix, rangees par terre en ligne devant la planche et qui servaient de but. Les noix -touchées appartenaient â ceux qui les avaient fait sortir de leur -ligue. Ce jeux se faisait A Nantes et dans tout le departement 2

existat vre-un contact intre Aromini De§i niciodatä §i Sicilieni sau intre Aromini §1 Francezi, tot4, ce ne-ar putea indreptäti si credem crt acest obicei, unul i acela§i, I. Giuseppe Pitri, Biblioteca delle tradizioni popolarj siciliane, vol. XII (1881), p. 441. 2. Revue des trad. pop, 18E8, 22.

www.dacoromanica.ro

17

INDRUMARE

este de origine latinä 1, cind e mult mai firesc sä ne in-

chipuim cà acest joc putea unte separat

4i

concomitent

chiar la aceste trei popoare romanice ? La Aromini existä obiceiul de a recurge la curtitri : cind e vorba si se hotirasci cine anume din doi sau dintr'un grup intreg trebue si indeplineasci de exemplu ce va, atunci toti trebue sä tragi cite un paiu de obicei din mina cuiva : acel care va trage paiul cel mai scurt va fi obligat a indeplini ce s'a propus de mai nainte. In folklorul francez, §i anume in poezia Le petit navire, citim: était un petit navire Qui n'avait jamais navigu6. 11

Au bout de cinq A six semaines Les vivres vinrent

A

manquer

On tira à la courte paille, Pour savoir qui serait mange La malheureuse courte Au capitaine elle a tombe

2

Pentru acelea§i motive mai sus amintite, riscati ar fi con-cluzia de a pune originea acestui obicei In seama folkloru-

rului latin, dupi cum iar4i am gre§i daci am proceda cu aceini spirit §i pentru credintele sau superstitiile ce urmeazi In evul-mediu, in lntreaga Europa occidentalä circula,

printre atitea altele, §i urmAtoarea credinti Ceiui qui, iorsqu'ii voit ou qu'a rencontre le matin ou à toute heure un cierc ou un moine, croa voir un signe de mauvais augure, n'est i. La Saturnalii (17 dec.) nucile -nu lipseau, fiind un simbol al fecunditätei §i al abondenteicfr. Preller, Riirnische Mythologie, II, 17. 2. Melusine, I, 463. 2

www.dacoromanica.ro

18

lIN FOLKLORUL RomANIC

I CEL LATIN

pas seulement un paYen, mais un démoniaque, car il maudit un soldat du Christl.

Cine ar putea stabili anurne cärui popor pägin apartine paternitatea acestei credinte care circulä i astäzi in intreaga Europä ? E iaräsi firesc ca i aci sä admitem mai de grabi cä ea putea naste in once tarä päginä, pe mäsurä ce cultul pägin se vedea turburat i zguduit de misionarii crestinismului suprapus religiei pagine. Dacä aceasta credintä se datoreste luptei dintre crestinism cultul pägin, sint altele a aror origine poate fi socotità cu adevärat antropologici. Astfel, in Salius- Jura (Franta). gäsim

Un enfant cpi perd une dent ne doit pas la jeter au hasard. Avalee par un chien ou un chat, elle seralt remplacée par une dent de chien ou de chat dans la bouche qui l'a perdue. Il faut la jeter au feu en disant: Tiens, feu, voila ma dent, Rends-la moi dans un mois Blanche comme l'argent 2.

In Abruzzi I primi denti che cadono al fanciullo si devono bruciare. Altrove si buttano al fuoco, dicendo Dente e dente, Rimitteme stu dente, Rimittemeju drittu,

Com' a 'na scannola di tittu'.

La Daco-romini : zvirli peste casA si a DacA iti picA un dinte ori o mAsea, zici : Paserea fui Dumnezeu, na-ti un dinte de fier i cIA-mi. unul de °ter' 4. C. P. Caspari, Eine Augustin jiilschach beilegte Hornilla de sacriapud Mélusine, 1, 218. legiis", Christiania. 1886 Mélusine, I, col. 365. Antonio de Nino, Usi e costumi abruzzesi, II, 55. Artur Gorovei, Credinte $i Superstitii, 1142.

www.dacoromanica.ro

INDRUMARE

19

Acela§i obicei il au §i Arominii cind scoate un dinte, copilul il aruncä pe acoperkul unei case zicind Na di os, cla-n'f di her (=-- Poftim [unull de os, da-mi [unul] de fier).

La fel trebue si procedgm §i fati de creatiunile imaginatiunei unui suflet simplist care cautä, in fata necunoscutului, si dea o explicare oricärui fenomen ceresc de pildä. Astfel

Rominul crede cá, atunci cind pe cer se stinge o stea alunecind, e semn cá sau cineva va muri, sau ci va scgpa din inchisoare

Aceia§i superstitie o gisim bunioari in Franta, §i anume in 111e-et-Vilaine Lorsqu'on aperçoit une etoile filante, c'est une ame qui vient d'Otre ciélivree .du purgatoire et qui soilicite une action de graces J.

Numai atita cá aci avem de a face §i Cu ceva altoit pe fondul primitiv al superstitiunei, anume Cu un element apartinind cre§tinismului catolic.

Am putea continua cu relevarea unor asemenea exemple inteun numir cu mult mai mare decit s'ar putea crede publicatiunile folklorice continind nenumärate cazuri ; insi, pentru a nu depg4i cadrul unui redus §i modest folklor comparat, ne oprim la acestea, firi a le putea considera ca tipuri reprezentative. In fine, pentru o mai rnetodicg urmärire in culegerea, clasarea §i studierea- materialului folkloric, interesant e de relevat, printre altele, §i un alt caz care ne va putea dovedi

tu prisosinti cä trebue si facem o deosebire intre ce este element folkloric eminamente poporan §i ce apartine unor alte clase sociale. In lumea catolici, pentru rominescul fie(-i) tärina upara' sau latinul sit (tibi) terra tenis!, se intrebuinteazi formula I. Les littératures populaires), XXXIV (189F), 304.

www.dacoromanica.ro

90

DIN FOLI.LORCL RONIANIC SI CEL LATIN

requiescant in pace /- Francezul a du tat sä explice originea acestei formule in felul urmätor Par la suite de la mechancele des hommes, le Paradis etait reste longtemps sans visiteurs. Mais, à la fin, un certain Caniine, assez juste pour prétendre figurer au nombre des elus, prit le chemin du Paradis et a la frapper à la porte. Saint Pierre, portier cornme cn salt, du Paradis, vint avec ses clefs pour lui ouvrir. La porte, qui n'avait pas eté ouverte de longtemps, grinqa sur ses gronds et fit Re! Qui est-cé? demanda Saint-Pierre. Cantine, dit raffle. Passez, répondit le premier

Deci, din sunetul §i cuvintele : Re, qui est-ce, Cantine, passez a rezultat formula requiscant in pace,lat. qui §i pace fiind pronuntate la fel ca si fr. qui §i passez.

Cazul e destul de elocvent pentru ca sä ne putem convinge cä nu numai elementul acesta folkloric nu poate fi realmente poporan, ci i cä interpretarea luide altfel fortati apartine unei burghezii, ca sä zic asa, intelectuale. Si acum, dupä ce am väzut cum folkloristica poate päsi pe calea arätati de lingvisticä si care ar putea fi normele ce ar trebui sä ne cäläuzeascä in cercetärile folklorice, trecem la urmärirea comparati a unor anumite categorii de e-

lemente folklorice. Din mormanul de material folkloric cules pinä in prezent,

parte clasat dar putin studiat, vom releva in primul rind folklorul lunilor, incepind cu calendarul särbitorilor romane fixate oarecum In timp si cu caracter mai mult sau mai putin privat. Vom avea in privinta aceasta ca punct de plecare Fasti a poetului Ovidiu. Corespunzgtor capitolului fiecärei luni vom releva diferite alte sirbitori, precum si credinte, obiceiuri, etc. pe care nu le gäsim In Ovidiu, dar care apartin lunei la care vor fi aläturate. i. Mausine, IX, 214; cfr. §i Revue des trad.pop., 1889, 182-3, unde acela§i lucru e redat mai desvoltat qi mai bine motivat.

www.dacoromanica.ro

21

INDRUMARE

Dupä cum reiese §i din titlul acestui studiu, toate elementele folklorice ce vor fi urmärite aci sint luate nurnai din dom eniul folklorului romanic §i latin, färä a ne opri sau a releva identitatea unora sau chiar a multora din ele la diferitele popoare apartinind altor rase,exceptind unele cazuri pe care le va cere o mai bunä lämurice in concluziile ce se vor trage,

www.dacoromanica.ro

PARTEA II

FOLKLORUL LUNILOR

www.dacoromanica.ro

DECEINIVRE $1 IANUAR

www.dacoromanica.ro

Firesc ar fi fost si urmarim folklorul fiecarei luni in parte si incepind cu luna lui ianuar ; dar amindoui aceste luni sint in asa strinsi legaturi folklorica, incit, practicarea

unor anumite obiceiuri, credinte, etc. fiind comune amindurora, nu pot fi urmarite separat pentru fiecare, ceca ce de altfel se poate constata si in calendarul crestinismului de astazi. Din acest punct de vedere si considerind ordinea lunilor in calendarul roman decemvre .-e a zecea luni in

vechiul calendar, de unde si numele acesta , incepem cu folklorul lui decemvre.

Pentru Romani luna aceasta era tot atit de importanti si tot asa de mult asteptati cum e astäzi pentru crestini, caci Saturnalille trau pentru dinsii una din cele mai marl, mai grandioase sarbatori. Bucuria lor era inexprimabili si si-o manifestau prin strigatele : lo Saturnalia ! bona Saturnalia t Nu voi incerca si descriu aceasti särbatoare care e bine concretizati intr'un articol. de I. A. Hild 1. Amintesc numai atit ci fiinta lor originali nu mai dainueste de cind crestinismul si-a facut loc ca religie noui in toate clasele poporului roman, insinuindu-se incetul cu incetul si cautind si suprapuni sarbatorile sale celor pagine. In adevar, multe din sarbitorile romane au disparut din calendarul lor pigin. Mijloacele de care s'a servit crestinismul pentru reformarea acestui calendar au fost, in cele mai multe cazuri, cit se poate de fericite. Toate sarbatorile mai importante de care poporul roman era legat prin obiceiuri,_ I. Darerrberg & Saglio, Dictionnaire des antiquités, art. Saturnalia.

www.dacoromanica.ro

28

DIN FOLKLORUL ROMANIC SI GEL LATIN

traditii i credinte religioase vechi, n'au putut fi sterse com-

plet, ci noua religie le-a inlocuit san le-a altoit, ca

s

zic

asa, fondul pigin roman subzistind Inca ceremoniei crestine. l-ar fi fost greu, daci nu imposibil, crestinismului sá faci

sa dispari din memoria si sufletul Romanului acele vesele traditionale strigite de lo Saturnalia ! In fata tenacititei cu care poporul roman, depozitar al traditiilor sale religioase, apara calendarul sáu, religia lui Christ s'a folosit de inlocuirea acestor särbitori pigine prin altele crestine, silindu-se si le puni din ce in ce mai mult in umbrà prin schimbarea sensului ceremoniilor i adaptarea lor la ritul religiunei noui". AceastS transformare a incercat-o, bine inteles, numai pentru sirbätorile marl, firi ca si reuseasci pretutindeni (vezi sirbatoarea Lupercaliilor din luna februar), Dar, fati de Saturnalii crestinismul a fost mai norocos : lor le-a opus o sirbitoare tot atit de strilo-

citi, anume Natalis Christi. Fiind primiti de popor, n'a intirziat mult ca Saturnaliile si se intunece definitiv in fata Crticiunului. latä deci pe ce bazi s'a ridicat Craciunul nostru, Noel al Francezilor, etc. Si urmirim acum citeva datini ale popoarelor romanice care se practia la Cr5ciun. In Poitou e urmitoarea credinti : A la veille de Noel, avant minuit, une bache est mise au feu et au moment où elle est enflammée chacun s'exprime les souhaits les plus ardents pour avoir la chose qu'il desire en aussi grande quantire qu'il pourra faire jaillir d'étincelles de la bkhe enflammee.. On conserve pieusement toute rannee le charbon de ce bois, qui est le paratonnere de la ferule, car il a le privilege de preserver de la foudre. It entre aussi, ainsi que la cendre, dans la composition de plusieurs remédes. Dans certaines parties du département il est encore d'usage, A la mort de chacun des mernbres de la famille, de placer dans le cercueil, de chaque cot6 du daunt, un morceau de ce charboni. I. Revue des fra 1. pop., 18s7, 536.

www.dacoromanica.ro

29

DECEM VRE Sf IANUAR

In Vallée de Bareges : La veille de Noel on place dans le foyer une grosse souche. On l'allume et on lui offre les prémices de la col'ation maigre qu'on fait
In Basse-Bretagne : Les charbons provenant de la Bache de Noel sont recueillis precieusement et places sous les tits, comme ayant la vertu d'éloigner Je tonnere et de preserver les maisons de l'incendie 2.

In Haute-Bretagne : Le tison de la bache de Noel preserve de ba foudie. Le matin de Noel on dolt l'asperger d'eau ben.te et le laisser ensuite brùler ¡usqu'au soir.:On les met dans les puits : on est sùr que les v'lins n'iront pas et que l'eau sera de bonne qualite 3.

La Rominii din Moravia Les Valaques ont l'habitude de mettre, depuis la Saint-Lucie (13 décembre), chaque ¡our une bùche de crité, et la veille de Noel on les allume : toutes les sorcieres viendront dans la maisan demander du feu ; naturel.emet.t on se gardera bien de les satisfaire 4.

La Aromini In ajunul Colindei se pune la foc vestita buturugd numild la noi babnic care arde in Hecate zi pind in ziva Bobotezei, cind se stinge ca si tdciunii de la Ignat Cu apd botezatd. Cu cärbunli acestui babnic si ca o luminare care se pdstreazd de la Inviere se lecuesc vuele de boala numità dumana (Foca)

intrucit toate aceste superstitit sint impregnate cu nuante Ibidem, 1904, 363.

Maim, 1887, 536 Les littjraturA populairts, XXII, 217-8 ; cfr Revae des trad. pop., 1903, 9). Revista aromaneasca Lumina, IV, 334

i

t. XL, 17-18

www.dacoromanica.ro

30

LIIN FOLKLORUL ROMANIC :. I CEL LATIN

de credintä cre§tinii, evident cä ele nu puteau fi practicate §i de Romanii pagini. Dar nu putem trece cu vederea elementul pägin comun acestor superstitii, ca §i identitatea

lor la diferitele popoare romanice. De amintit insä cä acest element folkloric 11 au 4i Slavii.

Nu s'ar putea afirma de loc a folklorul lunei decemvre se reduce numai la ce am relevat pini aci ; numai de sirbätoarea Criciunului sunt legate atitea credinte superstitii §i datini, inca inserarea lor comparativä n'ar putea inapea

nici in citeva sute de pagini ' Dei multe din ele sint destul de interesante 2, totu§i, dat fiind scopul pe care il urmäre§te acest redus studiu folkloristic, trecem la alto elemente care constitue oarecum träsura de unire 'filtre folklorul lunei decemvre i cel al lunei ianuar, intrucit practicarea lor apartine amindurora. Dar inainte de a releva aceste elemente, vom releva una de ordin pur calendaristic. Una dintre primele chestiuni pe care poetul Ovidiu, tratind despre luna ianuar, inceara sä o explice, este aceea a numärului Junior dinteun an §i a succesiunei lor.

Ovidiu zice ci la inceput anul roman se compunea nurnai din zece luni, §i la aceastä impärtire contribuia §i credinta cä zece luni li trebue unei femei ca si nasci. Mai tirziu insä anul a fost impärtit in douisprezece luni. Interesant este de urmirit ordinea lor, precum §i incercirile etimologice pe care poetul le pune in legiturä Cu numele lunilor : Luna lui Marte e cea dintii, a Venerei e a doua ; a treia (mai) * trage numele de la cei bAtrini (majores, senes), lar a patra (iunie) de la cei Unen i (juniares) 3.

.

Vezi bunäoarii Tudor Pamfile, Criiciunui. Cum ar fi de ezemplu credinta cii in noaptea de Cräciun vitele vorbese, credintä pe care o gisim si in Occident (cfr. Revire des (rad. pop., 1899, 53), etc. Fasti,

I

Martis erat primus mensis, Venerisque secundus ; 39, Tertius a senibus ; jnvenum de nomine quartus. 41.

www.dacoromanica.ro

31

DECEN1VRE SI IANUAR

Si e ftresc, zice poetul, ca azud sa inceapi primävara, anotirnpul acesta fiind cel mai frumos. Janus insä Ii raspunde ca anul trebue sa inceapi ¡ama, pentru ca iarna isprave§te §i-§i reincepe soarele cursul sari.

Etimologia lui ianuar Ovidiu o pune, fire§te, in legitura cu Janus. Cu zeul acesta el sta de vorbi, cerindu-i lamuriri pentru diferitele credinte §i obiceiuri practicate de poporul roman in aceastä lunä. Asupra tuturor celor cuprinse in cartea a II- a a Fasti-lor nu putem pune nici un pret in ceea ce prívete mo§tenirea lor de catre popoarele romanice, cici sint lucruri a§a de generale, comune, i ap de fire§ti in cit chiar &cä nu le-ar fi avut Romanii, totu§i ele ar fi fost inventate, dacä nu adoptate de la alte neamuri. A§a, de exemplu, faptul ca in intreaga Rominie, ca §i la Romani ne uram fericire in ziva de Anul Nou §i ne facem unul altuia cadouri lucrul acesta nu are nici o importanta de vreme ce-1 gisim pretutindeni, la toate popoarele. lar daca la noi se pot observa oarecari deosebiri in practicarea acestor obiceiuri, cauza trebue cautati in schimbarile adinci pe care le-a adus cre§tinismul in sarbitorile pagine cu caracter public i gener-al. Astfel la Romani in ziva de Anul Nou se hiera, pentru ca era credinta ca. cine nu se indeletnice§te cu nimica in aceasta zi, in tot anul nu va putea face nimic din cauza lenei sau nu va avea ce lucra. La popoarele romanice insd ziva aceasta e considerata ca o mare sirbatoare, nu mai este dies laboratoria", caci cre.,tinismul a altoit cultul pigin, imprimindu-i urme adinci §i ne§terse, cum ar fi in cazul de fata sarbitoarea Sf. Vasile la toate popuarele crestine. In aceasta Luna 0 vidiu ne mai spune c, dupa cueva zile dela None, vin Agoa alia, cind se aduc jertfe lui Janus 1.

Cfr. Pliniu, Historia Naturalis, XIII, 3; Martial, XI, 6; XIV, 1, 9.

www.dacoromanica.ro

32

DIN FolkLORUL ROMANIC sI CEL LATIN

Dupa patru zile dela None vine ziva pentru sacrificiile fl onoaree. lui Janas 1

O urma din acest obicer pagin pare a se fi pistrat la Romini. lnsS, pentru cä sacrificii de felul acesta se mai faceau si in alte luni, ser barea acestui o,bicei la noi se face In ziva de 18 februar (Sf. Atanasie), dindu-i-se oarecum un caracter crestinesc Acesta e tot materiahri folkloric cuprins in prima carte avind in vedere ca el din Fasti. Bine inteles c Ovidiu era un intelectual apartiniad mai rnult orasului Roma ma putea cunoaste toate credintele, obiceiurile, etc. ale poporului roman §, ca atare, el n'a tratat in lucrarea sa decit despre cele mai frapante §i mai räspindite lucru care nu ne inipiedica de a crede ca Romanii vor fi avut §i alte multe credinte care isi vor fi lasat urme la popoarele romanice. Culegind insa aceste credinte, obiceiuri, etc. de la acestè popoare §i comparindu-le, putem reconstitui oarecum, pe cale deductiva,- folklorul latin, chiar daca aceste demente

nu le-am gäsi atestate in literatura latina. Asa, buna-oara, primul obicei al acestei luni care ne frapeaza si ne pare mai interesant prin felul practicirei sale este facerea cálindarului de ceapd la Moti : Pentru a sti care luna va fi ploioasa si care secetoasa, muntenii fac in preseara anului nou cdiindare de ceapd. Desfac dougsprezece

coji de ceapa si le numesc cu numele celor douasprezece luni de peste an. Pun sare in fiecare coaje si le aseaza inteun loc svintat. Dupa un timp oarecare, cam a doua zi des de dimineata, daca sarea e sbicita sau umecla in coaja de ceapa, asa va fi si luna, reprezentata de ceapa, secetoasa sau ploioasa 2. Fusil, I, 313-9: Quator adde ches ductis ex ordine Nonis Janus Agonali luce piandus erit. e. FrIncu si Candrea, Rorninii din munfn Apuseni, 121. 2. I,

www.dacoromanica.ro

33

DECEMVRE Fa-1 IANUAR

AceIasi obicei il practicä i pästorii ungureni din R cea la Sf. Vasile, dupä ce scot de pe foile de ceapä cämfisutele lor, La Rominii din Moravia In ziva din ajunul Craciunului se face si ailindalul de ceopd : se ta ceapd si se taie in 12 bucäti care inseamna lunile anului. Fiecare albiuta are numele unei luni ; in albiuta se pune sare si care albiuta are sa fie mai umeda, acea luna are sa fie mai ploioasa, lar acea care n'are sa fie umeda inseamna luna secetoasa

Acelasi obicef existä In Muscel

i in

Bucovina 2.

Pentru a se vedea in cari luni ale anului o sa fie seceta si in cari plpinle, fac calendar cu foi de ceara in chipul urmatcr : se iau 12 cause (foi) de ceapa, in cari pun sare. Flecare luna de peste an e inchipuitA prin cite o foaie de ceapa. Se pun apoi intr'un loc, nici prea uscat, nici prea umed si rece. Dirnir eata, foile care vor a vea in ele mai multa apa, provenita din sarea topitA, vor arMa lunile ploioase lar celelalte luni:e secetoase 3.

La Rominii din dreapta Dunärei, si anume in muntii Pindului, la tribul Firserotilor, ob"ceiul acesta e astfel descris : Se taie in doua o ceapa mare si se st.ot din ea do asprezece frunze formind un fel de s:oici. Se pune in fiecare frunza cite putinA sare si se aseaz5 inteo cutie in ordinea zilelor, incepind cu intiia zi din august. Mate acestea se pun pe virful unui arbóre inalt, cu precautiune de a nu fi surpate de vint si se lasa acolo douasprezece zi:e. Se are grije sd nu se greseascd numarul zilelor si al lunilor. Dupa. ce au trecut sele douasprezece zile se da los cofia si se uita la frunze. Ghioaca in care se va gasi mai multa apa. va arata luna in care tinpul va fi mai rau Pentru Farseroti acest calendar este cei mai exact i, la angajarea lot urilor pentru pasunatul vitelor lor, mai cu sama pentru iernatec, tin mult cont de acest calendar stram

csi4.

T. Burada, O ailiiiorie la Rominii din Moravia, 30. Manan, Seirbeztorile la Romini, 1, 90-91. C. RalulescuCodin §i D. Mihalache, Scirbcitorile poperului, 10. Lumina, IV, 218-13. 3

www.dacoromanica.ro

34

DIN I OLkLORCL BOMANIC

CEL LATIN

Deci, acelni calendar, cu singura deosebire cä la Fineroti se face in august Inainte de a cunoa§te motivul acestei schimbäri de data, urmärim 4i la celelalte popoare romanice. In Franta, §i anume in Haute-Bretagne 4i Chalosse Landaise, calendarul acesta se face astfel : primele dougsprezece zile ale lui ianuar reprezinta cele douasprezece luni ale anului : luna va fi la fe! frumoasä sau ploioasä, etc. ca §i ziva care o reprezinta In Hautes-Vosges : Le jour de Noel et les onze jours qui le suivent correspondent aux douze mois de l'année qui se prepare et incliquent le temps qui préclominera dans le cours de chacun d'eux 2. Sau :

On croit à la Neuville que le temps qu'il fait le jour de Noel et les onze jours qui le suivent annonce le temps qui dominera dans chacun des douze mois de l'année suivante. M. Bergaigne a retrouvé les racines védiques de cette superstition qui était encore g6t6rale aux si cles derniers : Les anciens faisoint remarque des XII mois de l'an et disoient' que le mois sera pluvieux ou venteux, selon qu'on veroit son jour.... Regarde comme sont menes Depuis Noel douze journées,

Car en suivant ces douze jours Les douze mois auront coursa 3.

Pe lingi acest fel de calendar, in Franta, §i anume in Franche-Comté, mai gäsim un obicei identic cu cel al Motilor sau al Fir§erotilor : Pour savoir quels seiont les mois de l'année oft il pleuvra le plus on se livre à l'operation su.vante, avant de se rendre à la messe de i. Revue des trad. pop, 1889, 652. L T. Sauvt, Le Folklore des Hautes-Vosges, 377 (Les Ittér. pop., XXIX).

IZIlusine, I,

13

www.dacoromanica.ro

DECEUVRE SI 'AM:AR

35

m;nuit: on prend un gros oignon qu'on coupe vers le milieu.Puis on

détache soigneusement les couches successives qui forment comme autant de p4tites coupelles. Ces godets sont ranges dans l'ordre des mois a partir de janvier et dans chacun d'eux on met une pincée de sel. Quand on revient de la messe, on inspecte ces petts godets d'oignon, et ceux où le sel a fondu indiquent les mois pleuvra le plus. Les mois secs cont indiqués par les coupelles oft le sel ne-s'est pas liquefié en

Nu poate fi deci-nici t, indoialä eä acest obicei apartine, ca origine, unui substrat comun acestor douä popoare. In Normandia i in Danemarca calendarul acesta incepe cu 26 decemvre. In Sicilia, ca §i in Calabria, sint asa numitele corénnuli : Li dudici misi di l'annu novu si cumincianu di li dudici jorna prima di Natal'

2.

adicä incepind cu 13 decemvre 0-15 la 24 inclusiv. La Arominii Pindeni primele douprezece zile ale lui august formeazt calendarul astronomic al anului, incepind chiar Cu luna lui august. Aceste prime 12 zile Arominii le numesc murmin'i.

Evident cá aci avem a face cu unul acela§i obicei : facerea calendarului, cu singura deoeb re ca el devine mai caracteristic prin intrebuintarea cepei - o planti care la Romani avea multe si fdurite intrebuintäri, mai ales medic:nale. Intrebuintarea cepei isi gAseste explicatia chiar in descrierea obiceiului. Ceea ce insä e mai greu de clarificar e ca Arominii practicA in august, fapt care nu stiu intru cit ar putea fi in legäturä cu problema pästoritului, dupä cum, pe de altä parte, nu ne putem fixa deocamdatä daca la baza formei murmin'i trebue sä admitem un etimon de origine latinä sau u veche fo. rmA compusa din v.ed'io;, .70 i

t

Revue des bad pop.,

2.

G. Pitrè, Usi e costumi, credenze, e pregludizi del popolo siciliano,

III,

1888, 103

02-3

www.dacoromanica.ro

DIN FOLILORIM RMAN1C SI CEL

36

seul, unique" si

(i.vd6;) sau

mois; lune,

lu-

naison".

In ceea ce priveste insa dubletul din punct de vedere al datei (la Craciun si in august) pe care Il are practicarea acestei credinte, de relevat ca indicii pentru acest calendar astronomic in luna lui august avem i in domeniul romanic occidental. Astfel in Haute-Bretagne : Si le mois d'aofit est beau, c'est signe que le prochain hiver sera bon

.

In Hautes-Vosges : Voulez-vous savoir sil tombera beaucoup de neige dans le courq du prochain hiver, examinez le temps qu'il fera le jour de la fete de Notre-Dame.des Neiges (le 5 aont) 2.

In Sicilia : Per sapere con precedenza se l'inverno sarà rigido, o no," il 6 agosto si fa attenz;one alla maniera onde dorme l cane per terra se esso dorme a gucciddatu, cioò accoccolato, l'inverno sard rigido se stinnicchiatu, sdraiato, disteso, o in altra positura, l'inverno sara leggiero e, in media, sopportabile 3.

In directa legatura cu nota pe care ríe o da credinta si anume culcatul cinelui, relevez una aproape identica de la Aromini Cinele, dacd in seara de Sf. Marie [15 augustj doarme Cu capul cdtre miazd-noapte, vesteste iarnd grea; asemenea i dacd doarme sgIrcit. Dacd se intinde, iarna va fi alduroasd 4.

Oricit de elastic si ()rica de suplu ar fi materiaIul folkloric atunci cind e vorba srt fie supus unui control si unei Les littjratures pop., XXII, 199. linden?, XXIX, 2!4. Giuseppe Pire, Biblioteca delle tradizioni popolari siciliane, XVI, 99 Durdtru Cosmulei, Datini, credinte superstitii arominesti, 47.

www.dacoromanica.ro

DECE:IVRE

17

I l'ANUAlt

sistematizari §tiintifice, totu§i, marea aseminare ce ex'sta credinta aromineasca §i cea siciliana nu poate fi trecuti pur §i simplu cu vederea, intru cit amindoua trebue sa aiba la baza un fond comun. lata deci cual, ca. §i in lingvistica, un element folkloric vine sa deschida caräri noua in diferite directiuni de natura

etno-lingvistica De altfel, daca ar fi sä urmärim din punct de vedere dialectologic §i folkloric caracteristicile poporului sicilian §i cele ale neamului arominesc, a m putea constata asemanari numeroase §i mai interesante. In privinta aceasta, o alta dovada, tot de ratura folklorici, vine si intareasca afirmatiunea de mai sus. In ziva de anul nou (Sf. Vasile), Arominii, in locul Plugtuorului pe care li Osim la Daco Romini, practica un alt obicei, aa zisul Liweanti sau Aru7uciarfei, obicei pe care 1 a practicat in copilärie §i autorul acestui studiu §i a carui descriere e urrn'atoarea : Toti aruguclan se ccnstitue; c 1n cete, unele mai mari, altele mai luid, dar in totdeauna fdrd sot, cum e si la Calusarii de la Daco-Romini. Se travestesc a poi felurit, dupd localitate : unii se imbracd in haine de apitani, altj se fi/pe arapi, altii in chipuri de animale, intr'un cuvint, in fel si chip. In Tesalia-Epir, prin sate, din intreaga ceatd numai citiva se travestesc, pe cind ceilalti se multumesc numai sA poarte cite o masa, spre a nu fi cunoscuti, si servesc la purtatul obiectelor in care poartA darurile ce capdtä dela stapinii caselor unde se duc. Toti sint insd inarmati cu mAciuci sau sdbii de lemn, afard de c6pitan ï bubair, care poartA sdbii adevdrate. Acesta, bubairul sao bubugirul, mai este imbrdcat peste teilägdn si cu clopote de diferite mdrimi. Uneori poartá clopote si intreaga ceatA

De relevat aci cá in special fiii de Aromini oieri sint cei care se fac AruguciarY, intru cit numai Arominii oieri dispun de numeroase clopote mai ales de bronz, pe care, in cind Urca' in munti ca §1 toamna timpul primaverei 1.

Per. Papahagi, Ceiluferii sau Aruguciarii la Aromini (In rev:sta Cra

Bun, 1, no. 4-5, p. 83).

www.dacoromanica.ro

38

DIN FOLKLORUL ROMANIC

I CEL LATIR

cind coboara la §es , le poarta atirnate de git tapii

ce.

merg in fruntea turmelor de oi. Unele caracteristici ale acestui obicei, cum sint : travestirea, datina de a se face frapi", masca §: sabiile, ne amintesc sarbatoarea Stultorum festa a Romanilor din luna lui. februar ca §i F ornacalia din iunie ; altele, cum e bubairul,. prezinti asemanari cu datina numiti capra, turca, sau brezaiat, datina pe care o gäsim îi intregul tinut daco-romin, incepind cu Oitenia §i ispravind cu Maramure§ul, jucatft tot in ziva de anul nou, §/ care e cunoscutä §1 Slavi/or din sudul ca §i din nordul Rominiei 2; altele, cum e de pilda traditia de a se imbrica in chipuri de animale (capri, berbece,. cerb, dar mai ales cdmilä), ne duc spre acela§i obicei pe care practica atit Slavii, cum sint Cehii 3, Cit §i Daco. Rominii Insi ultima caracteristica, §i anume aceea de a purta clopote de bronz de diferite märimi, pare-se ci nu o. cunoa§te nici elementul slav §i nici Daco-Rominul. O gäsim insa la Sicalieni, in ziva de Carnaval §i in legatura cu ui Picuraru : Che frastuono, che rimbombo di campanacci! Non vedete ? è urf Ptcuraru pur ora sceso dal monte, da capo a piedi coperto di pelle di. capra, con iscarponi da dieci chllograinmi l'uno, e con tutte le campane di bronzo e di ferro delle sue capre e delle sue vacche attaccate al,a, cintura. Se vi urta, vi ammacca costole: con tarn'

e cosi bestialmente si muove o vi tocca col suo nodoso bastone4-

aci asemanarea dintre obiceiul acesta sicilian i cel arominesc e prea mare, pentru ca, avind in vedere situatia geografica a Siciliei fatá de Arominii din Pind, sa nu credem ca la baza lui exista o comunitate folklorica. Faptul ci la Sicilieni obiceiul se practica in ziva de Carnaval §i i. Tudor Painfile, Creiciunul, 162-195. Cfr. publicatiunea cehä Veselé chvile y zivoté lidu éeskelio, sv. IV (1910, p. 61 64, Praha. Ibidetn.

Biblioteca delle trad. pop. sicil., XIV (1889), 46.

www.dacoromanica.ro

39

rjECEMVRE :;;I IANUAR

nu in ziva de Anul Nou nu poate constituí nici o piedici in aceastrt privinti, mai ales ca §i la Aromini a inceput, nu de mult, ca alit Atuguciarii cit §i iocul cu cámilcí si fie practicate in Dumineca Paresimilor.

Firi a ne opri mai mult asupra acestui obicei, raportindu-1 de pildi la iocul trecem la schitarea unui alt element folkloric din aceste doui luni, §i anume la cel al Regilor Magi sau al lrozilor.

In privinta aceasta relevim faptul ci, dupa cum Aruguclarit Cu clopote, etc. nu sunt cunoscuti Rominului nord-danubian, tot a§a Arominul nu cunoa§te de loc a§a 2 isul Vifleim sau Regii Magi.

Villeimul e un teatru popular in care ni se redi cadrul imprejuririlor in care s'a miscut lisus Christos, cu diferite episoade : judeatorii, regii magi, pistorii, dracii, moartea, etc. Acest fel de teatru il gisim practicindu-se pe o scari intinsa mai ales in evul-mediu, §i era tot a§a de raspindit la popoarele romanice, ca §i la Germani bunioari ; §i astrai inca are o desvoltare destul de pronuntatii, cum e de pildi in Italia 2. Din intregul domeniu romanic vom reproduce citeva descrieri privitoare la a cest obicei luate numai .din folklorul francez. A Besançon, la vieille capitate de la Comte, s'est conserve â l'occasion de Noel, comme un écho des mysteres du moyen-age ; c'est la Crè.che dont les representations commencent en decembre et se poursuivent jusqu'a ;a fin de janvier. Des marionnettes, des mounins de bois figurent la naissance de Jesus-Christ dans l'étable de Bethleem et l'adoration des bergers et des rois Mages. Ce naTf spectacle que les vignerons de Battant et d'Arenes avaient autrefois te privilege d'organiser est encore suivi chaque année par un nombreux auditoire d'enfants et mitme de grandes personnes, it y a 4uelquefois plusieurs de ces petits theatres qui, sous de noms divers : la Crèche bisontaine, l'Etable de Bethléem, la Crèche Orientale,

rivalisent entre eux d'attractions 3. i. Cfr. A. Vuia, Originea jocului de Ceilu$ari (extras din Dacoromania, 11, 215-254). Biblioteca delle trad. pop. sicil., XII, 3 §i 131-2. Revue des trad. pop., 1899, 671 i urm.

www.dacoromanica.ro

40

PIN FOLKLORUL ROMANIC

CEL LATIN

Pentru o mai completä cunowere a acestui obicei mai ales a rolului Regilor-Magi jucat de copii travestiti, rer produc tot din folklorul tinutului Franche-Comte urmitoarea descriere : Ce jour mettle de l'Epiphánie 13 janvierk c'est encore d'un usage peu pres general, cpe des jeunes garçons ou des enfants te guisent en rois . ages. Ils forment un groupe de trois, affullés par dessus leur vétement d'une longue chemise blanche serrée A la taille par un ruban de couleur ; ils se coiftent de bonnets pointus en carton, décorél d'une etoile en papier doré et de rubans flortants,c'estce qu'ils appellent leurs diademes. L'un d'eux, la figure barbouillée de Buie, représente le roi nègre, Melchior. Ils portent de longs batons surmontés d'une &toile qu'ils font constamment tourner. Ainsi accoutres, ils vont de porte en porte chantInt la chanson suivante Trois rois nous sommes rencontrés Venant de diverses 1 cal tés Nous somms' ici tous trois venus Pour adurer l'enfant Jesus. En q tinze ¡ours quatre cents lieues Nous avuns fa t' en cherchant Dieu; Une Etoile nous a conduits Qui nous éclaira:t jour et nu t. En Orient l'ayant cherché. A Beth'éem l'avons trouve; Nous lu. avons fait nos presents D'or, de myrrhe et puis d'encens.

A l'étable, en ce pauvre lieu, La où est né le his de Di!ts, L'Ane et le bJeuf sont à eentour Qui le tézhauffent nuit et jour.. Le roi Herode, ce Inéchint. Nous demande de cet en ant-

Pour l'Aorer ainsi qie nous Ce vilain: trairre ei est jaloux.

Après la chanson viert la quéle. C'est généralemt nt le roi négre

www.dacoromanica.ro

I IANUAR

DECENIVRE

41

qui sollicite les ecoutants une tirelire, Cu en prescntant un panier dans lequel chacun, selon sa générosite, met un oeuf, des nois, des noisettes, une pomme, etc. Jadis, au temps oh l'on filait, il n'etait pas rare qu'on donnat un Jtoupon (poupee de chanvre)1.

In folklorul romin Vicleimul sau lrozii nu prea are atita vie* 2; rare sint provinciile rOmine§ti unde apare acest teatru, §i aceasta mai ales in Transilvania. In Maramure§ bumThara unde am avut ocazie sa-1 urmäresc chiar jucinduse3, astazi e pe cale de disparitie ; in träsaturi generale insi acest prezintä o mare asemanare Cu cele r-elevate mai sus din folklorul francez, dar el pare a fi o importatie .slavA nordici, poate chiar dela Cehi 4.

Evident ca bogatul §i variatul mater'al folkloric al acestor douä luni nu poate fi inchegat in citeva pagini numai ; a§a .ca, trecind peste multe altele, vom incheia capitolul lunilor ianuar relevind citeva'elemente märunte din folklorul Arominilor.

(16cemvre

i

In noaptea Anului Nou fiecare familie, cu copiii sai, se stringe imprejurul vetrei §i, cu boabe de griu puse in spuza sau in järatec, se incearca pentru fiecare persoanä norocu I §i durata vietei sale. Daca bobul de gnu va sari cit mai sus trosnind puternic, e semn cá acela pentru care s'a pus .gräuntele va träi pinä la adinci batrinete ; dacä grauntele de-abia plesne§te, e semn ci sfir§itul vietei i se apropie. Pentru tinerii candidati la insuratoare, daca grauntele sare spre dreapta, e semn ca viitorul sct sau sotie §i-1 va lua din cartierul sau comuna din directiunea in care a sarit grauntele, §. a. m. d. In ziva de Anul Nou, tot la Aromini, e obiceiul ca fiecare casa sa -§i faca cite o placintä de foi (pituroan'i). In i. Revue des trad. pop., 1899, g-io. cTr. Tudor Pamfile, Creiciunul, 155-161, etc. VO1

relata acest teatru inteun studiu al meu: Grata'

MarnmureFalui, unde voi reproduce §i piesa de teatru. Veselé chvile y zivoié lidu éeskjho, sv. 11 (1910), 25.

www.dacoromanica.ro

i

folklorul

DIN FOLKLORUL ROMANIC t:;I GEL LATIN.

aceastä placinta se pun diferite oblec-te semnificative : un ban

de obicei de argint , un cirlig pästoresc de vre-

3 -4 cm. lungime fac-ut dintr'o nuia subtire, o furca de carvanari numitä furtutiri, un cutar (tare) de oi fäcut din nuele, etc. Dupa ce se coace, pläcinta e impartita in atitea portii citi membri sint in familia aceea §i fiecare i§i alege cite o portie, färä ca cineva sá tie unde anume e pus vre-unul din aceste obiecte. Mincind, daca cutare din familie gäsete cFrligul, e semn ca se va face pastor ; daca gasege catarla, va deveni celnic (proprietar de turme) ; banul e bogatie, furtutirea e carvanaritul, condeiul e omul cu carte, etc. La Rominii nord danubieni : In pläcintA se pun bani si spice de gnu; cine broieste banul, e semn cd va cdpdta bani tot anul ; cine spicul, are pz,rte de liolde frumoase

Cu toate ca §i acest fel de märuntisuri folklorice prezinti adesea un deosebit interes, intru cit vin sä arate sau sa precizeze chiar anumite caracteristici din etnografia social-economica bunäoara a poporului la care le gisim ; totusi, dat fiind spicuirea cu totul reclusa pe care o facem vom trece la februar,

I. Revista Ion Creangi, IX, (1916), 175

www.dacoromanica.ro

FEBRUAR

www.dacoromanica.ro

Primul lucru care trebue relevat in acest capitol ' este succesiunea kmilor In vechiul calendar al Romanilor, succesi-

une care nu trebue sa o pierdem din vedere, intru cit ea poate servi in parte §i ca punct de plecare al diferitelor legende romanice referitoare la ordinea lunilor. Dupa marturiile diferitdor scriitori latini, vechii R omani credeau ca anul incepe cu luna mart, iar mai tirziu cu ianuar, §i cà se termina cu februar. Astfel Ovid ne spune : Luna lui Marte era cea dintii 2

jar In alta parte : Si inainte vreme, ca i actinia, prima luna a fost luna lui Janus ; cea care urmeaza lui ianuar la cei vechi a fost ultima din an... Luna lui Janus incepea anul, dupa cum in casa intram intli prin 'poarta. (janua). Lula care este consacrata sufletelor celor mortl era cea din urma 3.

Din ultimele doua versuri ale lui Ovid se desprind doua ]. Citeva din chestiunile tratate aci au fost relevate §i de D. Candrea lute° lectiune ocazionalä la Facultatea de litere in 19 14. 2. Fasti, I, 39. 3. Primus, ut est, Jani mensis et ante fuit: Qui sequitur- Janum, veteris fuit ultimus anni.

I.

A

Primus enim Jani mensis, quia ¡anua prima est Qui sacer est imis Alasibus, imus erat. Fasti, II, 48-52.

www.dacoromanica.ro

46

DIN 1 (11,1\1.011UL ROmANIC

I EL LA FIN

1. a ordinea lunilor era inversatä, §i despre aceasta voi pomeni la sfir§itul capitoidui, §i 2. ca luna felucruri :

bruar era consacrata expiatiunilor §i mortilor. Voi lua pe rind sarbitonle acestei luni la Romani §i le voi urmari In domeniul romanic. Una din särbitorile cele mai insemnate la Romani era Lupercq sau Lupercaliile, care se serba in ziva de 15 februar. Dar pentru ce a!eargA ? i de ce, dacA astfel

e

obiceiul, a;eargA

desbrAcati ? .

se intreaba Ovid vazind in aceastã zi mai 'multi oameni alergind prin ora § desbracati, §i incearca sä-§i explice acest obicei brin aceea ci zeului Pan Ili placea sa rataceasca alergind prin virfurile muntilor §i bagind groaza in fiare. Mai jos poetul latía cauta o alta explicatie, dar tot a§a de fantdstica. Anume : Rorriu!us §i Reams umblau goi, cu p5F.iorii

lor, intr'o cimpie. De-odata un pastor striga: alearga, o Romule, caci hotii ti-au furat taurii 1" Cei doi frati pornesc in directii opuse. Remus, mai norocos, prinde pe hoti §i astfel 1§i insu§e§te toata prada victoriei, iar Romulus a gisit oasele roase ale vitelor fripte in frigari. Incer,indu-se sa explice §i pe Luperci prin Lupa (Iupoaica) din legenda precum §i d'n Lycaeos din Arcadia, poetul nu ne di alte detalii asupra acestei sarbatori. Lupercaliile", zice J Marquardt, erau sarbatorite in ziua de 15 februar. Dupa ce participau la o masa sfintita, lupercii, inarmati cu un fel de bici ficut din curele taiate din piei de tapi jertfiti ircin§i cu un §ort de piele, aproape goi, Cu o coroana pe cap §i Cu corpul uns cu miresme, lergau de la lupercal in jurul pomerium-ului vechei cetati a Palatinului ; incunjurul era insemnat, in acest scop, cu pietre care se vedeau incä pe timpul lui Tacit. Aici lupercii, in 1. Cur igitur currant, et cur, sic currere mos est, Nuda ferant posita corpora veste... ? /bid., 283-4.

www.dacoromanica.ro

47

FEBRUAR

alergarea lor, loviau pe spate femeile pe care le intilniau calea lor ; ei se serviau pentru aceasta d acele bice care se numiau citeodatä februa i despre care ae, credea cà art darul de a face fecunde pe femeile sterile. Din cauza acestor februa s'a numit §i ziva acestei sirbätori dies februatus,. iar luna februarius Oebruare insemneazi, in adevär, a purifica"

Dupi cum se vede, felul celebrärei acestei särbätori era intr'adevär grotesc. Probabil ea acesta va fi f ost §i unul din motivele care/ au indemnat pe papá Gelasius 1 ca, in anul 494, si ordone elesfiintarea Lupercoliilor 4i inlòcuirea lor cu Intimpinarea Domnului (.,Purification de la Vier-ge"). Din a ceasti särbätoare, a§a cum o cunoa-§tem din cele spuse mai sus, nu aril gäSit nimic pästrat la popoa, ele romanice pentru ziva de 15 februar Totu§i ea nu a dispärut de tot, dci, dupä cum vom vedea mai jos, ea s'a contopit Cu o altä särbätoare a Romanilor, anume cu Sfullorumferiae. Särbätoarea aceasta a nebunilor" , care se mai numia §i Pornacalid, o putem pune in directä legäturä Cu Lupercaliile, intru cit §i ea avea acela§i fast §i mai ales cä se serba intre 15 §i 17 februar. Ovid se intreab5 : Si pentru ce aceeasi zi se numeste S5rhAtoarea neburilor ? z

dea o explicatie. 11 est possible", admit Daremberg §i Saglio, que les Feriae Stultorum aient été ainsi dénommées â raison de certaines distractions grotesques, analogues à celles de la fate des Foux au moyen âge et de notre carnaval moderne, qui tombe à la méme §i incearcä

époque" i. Römische Staatsverwaltung, III, 425-6.Cfr. *1 Varro care zice ci ,Februar vine de la vb. februo", sau Ovidiu. 2. Lux quoque enr eadem Stultorum festa vocetur ? Mid. If, 5.1 3. Dictionnaire des antiquités. art. Fornacalia.

www.dacoromanica.ro

48

DIN FoLKLORUL RuMANIC

I CEL LATIN

Din insusi citatul acesta se poate vedea precis i fira comentarii continuarea Sgrbatoarei nebunilor la popoarele romanice. Astfer in Corsica si astazi dans ces ¡ours de folies (carnaval), les sexes sorit renvcrses : les hommes s'habillent en femmcs et les femmes portent la tenue rmlitaire 1.

In Franta : Des la veille de la, Saint Martín, les troupes de masques faisaient

leur apoarition À la tombee de la ruit, les ¡eones gens se degui saient et couraient en bandes rt ndre v.site aux jeur es titles, les intriguer et leur ravir quelque faveur, grace A la liberte qu'autorise le masque. Chaque bande avait son guide, choisi par les plus exper,mentes ;il avait pour mission de diriger les novices dans la ccnduite â tenir avec les ,damoiselles". L'ordre A observer, tant dans les visites des masques que dans la reception qui devait leur etre faite, emit reglé par les Ordonn.inces (rumour attribuées au poOte Martial d'Auvergne (1540) ; elles ont joui d'une grande renommee jusqu'au XVIII-e siècle 2.

Aceasta sarbatoare o gasim aproape identica si ferita de once influenta streina la noi Rominii. Rorainii banateni o numesc Zilele nebunilor i o serl eaza in prima sä ptamina a Pgresimilor mari, mai ales luni i marti. Reproduc dt scrierea sarbatoarei asa cum e data de Manan, pentrucg in ea constatam past/ area a doua elemente romane de care Irebue, sa tinem seamä : a. barbatii imbraca haine femeiesti b. cinta cu fluerul : Cu vre o citeva zile inainte de läsatul secului, unii dintre oimenii cei mai glumeti si mai butli de gurä din sat se inglijesc de mai multe pärechi de haine unte si sdrentoase, cu deosebire insà femeiesti, ca, imbrkindu-se inteinsele, sä se facA comedianti, si ca atari sä producd apoi, prin diferitele I,,r nebunii, comedii si glume, risete si veselie In adunärile tineretului sf mai ales pe la sezAtorile cläcile care 3e in In decursul primei sAptPmlni de PAresimi. i. Revue des trad. pop., 1886, 79. 2. C. M. Guéehot, Les Pies populaires de tancienne France, 1889, 54.

www.dacoromanica.ro

49

VE13RUAR

Cum au dat in post, si anume chiar in seara zilei prime, toti cei ce vor sA se facd comedianli se aduna la o casA anumita, unde stzu pfnA cam catrd miezul noptei. Sosiod miezul noptei, fiecare se imbraca in hainele cele mai sdrtntoase ce si le-a procurat mai inainte, cautind in acelasi timp care de

care sd arate mai pogan, si apci se pornesc pe la casele unde stiu cl se afla atare adunare, sezatoare sau clad. de scarmAnat pene, si acolo, schimbindu-si glasul ca sd nu fie cunoscuti, prind apoi a face felurite nebunii, comedii si glume. De comun unul dintre dins:i la cu sine si un fluer din care prinde

a cinta, lar ceilalti a juca cu fetele si nevestele tinere care se af,a de fata, felvrite jocuri improvizate la starea locului, prin care produc asemene o mu time de risete si voe /mind intre cei ce se afia de fatd.

A doua zi dimineata, adecd marti, se adund iarasi Cu totii la aceeasi casd de unde au plecat in ziva prtmeigatoare, si de ad i apo., luind satul de-L-lungul i de-a-curmezis,u1, fac dn ncu o mulVme de nerozii, nebumi si glume, ca publicul, care aleargfl dupd ei, sA aib,71 de ce ride 1.

In Franche-Comté : Dans la soiree [du Carnaval, le 14 fevrier], apres souper, aiors que les tOtes sont un peu echauffces, les jeunes gens se deguisent les garcons s'habillent en fill( s et les femmes Rvetent .des habits d'hommes. Pour ne pas étre reconnu, en se fait des perruques et des barbes avec de retoupe, d s masques en papier, c,u bien l'en se mcichure la f gure avec de la suie on avec un bouchon brù e a 'a chandelle. Un costume peu coUteux et trC!s repandu consiste a passer u-ie longue chemise de femme sur les habits. Dans les v ou dans les bourgs quelques carnavals (gens deguises) se proménent ar Iles d'une citillére à org manche avec laquelle ils puisent de la farme dans un pot pour saupoudrer les passants

In Berry Dans quelques-uns de nos villes et bourgs, lorsque xient la rricarOme, les enfants de dix A douze ans courent-les rues avec des sabres de bois, poursuivant les vieiles femmes qu'ils rencontrent et i. Sim. FI. Manan, Seirbcitorile la Romini, II, 14-15. 2. Revue des trad. pop., 1499, 6. 1

4

www.dacoromanica.ro

50

DIN FOLKLORUL ROMANIC

I GEL LATIN:

tAchent meme de pénétrer dans les maisons où ils savent qu'il ert, existe. On dit, en les voyant passer : ,lis vont couper, sabrer la Vieille!" I.

Zilele nebunilor dela B5nileni, asa dar, ca i obiceiul francez din citatele de mai sus, nu gilt altceva decit Stultorunt festa §i Fornacalia ale Romanilor : la Fornacalli Romanii obisnuiau si se iinbrace in haine femeiesti si s amble prin. oras, cintind din fluer. Evident cg aseminiri cu acest obicei gisim si la popoare de altä rasä., cum a, fi Germanii de exemplu, sau chiar la popoare din alte continente. Astfel in Abisinia, cu exceptia schimbirei de datä, donstatim un carnaval asemänätor : Le trndemain, 18 aoftt, tombait la I3ouhé, sorte de carnaval abyssin, peu gai, mais autrefois as:.ez original. La distraction consistait A s'y administrer de formidables coups de fouets 2

In Alsacia : U.te coutume curieuse existe encore A Kindwiller

canton cilia-

guenan, Alsacia . Le jour de la Pentecbte, les jeunes gens vonttoils au milieu de la grande rue et claquent avec des longs fauets. Celui qui claque le plus fort a .droit A. des égards particutiers durant toute Jad:s, dans la ntion de Kochersberg,. cette coutume se pratiquait A l'aurore. tes ¡eon( s gerc. se rendaient devant la'maison de leur bien-aimee, cldquak nt du iouet, lat,c31ent

tue-tete son nom en passant de retentissements juxers Cette coutume a disparu 3.

dar aceste coincidente indiferent daa ele au la baza lor o comunitate jolkkirici de naturi antropologicA nu pot inlitura concluzia .ce se poate trage privitor la. romanitatea sau mai bine zis latinitatea sus-amintitului obicei de la Fran-cezi si 'Romini. 1. Les littératures populaires, XL, 66. Mélusine, IX, 94. 3. lbidem, IX. 239 ; cfr. *i Revue des trad. pop., 1399, 136-141, uncle se amiate§te de preotii Salient, ca origine a unor obiceiuri de carnaval. cum ar fi Danses des épées.

www.dacoromanica.ro

51

_FEBIlUAR

Un lucru _s'ar pärea cä vine si compl7ce problema, anume ,ca la Fornacaliile din iunie, ce-i drept, intilnim si la ,Pcmani fluerul i hainele femeiesti, insi la cele din februar nu

gsim nici urmä. Originea totusi räraine clara, fiindcä si aci, ca §i la altele, dupi cum vom vedea mai departe, avem a face cu aceleasi permutiri i contopiri de sarbatori precum si schimbiri de dati, care, de altfel, ne intimpina si la Romani ; Ambarvalia de pildi in nordul ltdliei se serba la 29 mai, in Campania la mai ; aiurea la 5 iunie, etc. Arti spus mai sus cä Lupercalille au fost inlocuite prin Inampinarea Domnulut, care se serbeazi la 2 februar. 'Suprimarea lor .insi n'a fost radicali, cici, in masa inculta a poporului au continuat si persiste in cea mai mare parte 1

datini in felul Lupercalihor. Sans pouvcir citer l'époque precise eft les Lupercales cesserent d'etre célébrées A Rome, on est d'accord pour représenter la procession qui a eu I eu pendant la fete de la Purification de la:SainteVierge et dans faquelle les assistants portent des cierges allumés, fete qui, pour ce motif, est nummée Chandeleur, comme ayant élé établie afin de tenir lieu des Lupercales, pour lesquelles le peuple trait un si grand attachement Au lieu d'une cérén.oaie bouffone et iindécente, on plaça une fete q if, en satisfaisant la passion des Romains pour les solennités, appvlait A leur esprit des pensées nc-

bles et pures

1

Mai multe märturii ne- spun cri serbarea lor, in contra ho-

-tarirei papei Gelasius I, se ficea in toati strälucirea si aniänuntele ei antice pini /a sfirsitul Imperiului roman Faptul ci gasim, cum e cazul de fati, altoite pe diferite sarbatori, originar romane, si elemente de crestinism se datoreste

religiunei lui Christos, pentruci paginii isi aveau sirbätorile lor si, ()data cu introducerea crestinismului, acesta nu putea si schimbe radical calendarul pagin, fiindci ar fi cauzat perturbatii religioase. In adevir. Poporul romin serbeazi in ajunul intimpinarii 1. Le Comte Beugnot, Destruction du paganisme en Occident, II, 273:

www.dacoromanica.ro

52

DIN FOLKLORUL ROMANIG §1 GEL LAT1N:

februar, pe Trif hebuna, ca pe patronul lupilor, pentru ca lupii si nu, minince turmele Faptul aDomnului, la

I

cesta trideazi originea romani a Lupercaliilor. Si iati pe. ce anume ne bazim. La Arominii din Pind, in ajunul lui februar, e obiceiul ca si se lege foarfecile i si se tini astfel legate trei zile de-apentru ca .1upii si nu le minince oile : In junul lui-februar, toate femeile din comunA se grAbesc sA lege foarfecile lor din casa ca cite :o sforicica. Aceasta pentru ca sa fie legate gurile dusmanilor pentru oameni i gurile fiarelor pen-

tris vite 2.

Tot la Aromini In ziva de 11 noemvre, ziva SI. Minazi, se leagA gura lupilor, ca sA nu mAnince oi. Atunci mai marea femeie din casa ja pieptenii. de tras lina leaga cuata. Alta femeie din casa o intreaba pe dInsa de trei ori Ce faci mama, sau matase, sau ori-ce i-o fi. ! Ea raspunde ca leaga gura lupului. Chlatrii in piatrà in gura lui I) Tot astfel fa: si Cu foarfecile, pe care le leaga tot in scopul aratat 3.

In judetul Botosani, §i anume in Ministirea Doamnei, zi-

ua de 13 noemvre, cind cad cei Trei-Filipi, se tine .pentru lupi, jiginii, dihinii ; nu se umbli cu grebla, cu sapa, nici cu foarfec i ; nu se coase". In Rimnicu-Sirat : Filipii se tin cA sunt ri de jiganii. Femeile lipesc gura sobei, ca sAr se lege si gura lupilor 4.

$i la Rominii hitegani e aproape acela§i motiv : Manan I. c, I, 239 *i urm. Lumina, y, 2, p. 43. Ibid., V, 9, p. 8. Candrea-Densusianu-Speranta, Groiul nostru, I, 270.

www.dacoromanica.ro

53

FEBRUAR

Gklinetu e silrb6toarea pe cate o tinern lama, la doub, Optamini inainte de Sfintu-Niculae, o lineal pentru vite, s6, nu le mince lupu 1.

O zi a lupilor" exista §i in Bucovina, la 8 iulie 2. Rominii bänäteni serbeazä ziva foarfecilor" la 8 februar s. In Tecuci : SS nu munce§ti in ziva de Trif, cA

i

ja lupul vuele 4.

In Hautes-Vosges : Sainte-Genevi&ve (le 3 janvier) d6fend les troupeaux, Ics chiens et les bergers des attaques du loup 5.

La Ron-141i; din Moravia

Les Valaques moraves", scrie M. Rybak, mettent en cercle autour de -la table une chaine qu'ils ferment à clef pour que les loups ne ravisse-t pas les br, bis" 6.

La toti constatäm, a§a dar, un obicei consacrat lupului. Diferentierea de data nu aduce nici o piedeca lar dacä la Rominii din IVIoravia gäsim in loc de foarfeci o cheie, elementul acesta 4i are explicatia in mitologia romanä. Cheile, cellae Jovis*, zice Preller, erau foarte räspindite in vieata privará a Romanilor ; ele serviau ca sä inlature §i s'a alunge boalele §i influenteie vätämätoare .

Din toate acestea se vede ciar cà legätura sau identitatea ai putea zice dintre Stultorum feriae §i Zilele nebunilor, pe t. Ovid Densusianu, Craiul din lara Hategului, Manan, l. c, I, 113. Mdngiuca, Calendar 1882. A. Gorovei, 1. c., 173 ; vt zi mai alts I. A. Candtea, Ca.endarul,

Babelor (in Adeudral lit. si art. din 13 mai 1923). Les littératures populaires, XXIX, 15. Revue des trad. pop., 1903, 91. Preller, Ri»nische illythologiP, I. 26

www.dacoromanica.ro

34

DIN FOLKLORUL RONIANIC "pq CEE, LATIN

de o parte, si cea dintre nif Nebunul, patronul lupilor, sau Ziva foarjecilor Lupercalii, pe de alta, vorbeste dela sine. Si daca intilnim o mica deosebire de nuante in ceea ce priveste practicarea lor, faptului acesta nu trebue sà i punern nici un semn de intrebare, cci, ca i evolutia foneticä si semanticä pe care o inceara cuvintele, si folklorul si o are pe a sa proprie. Cu privire la Lupercalii mai avem de relevat incä un obicei ; e darea cinilor in tárbacã sau jujeuL Plutarch in_ ale sale Pi:s02z1:"< re dä urmätorul detaliu de un deosebit interes : Pentru ce Lupercii jertfesc un cine ? Lupercii sint acei care a1eargd despoiati, incinsi si acoperiti de jur imprejur, ì ating cu un bici de pide pe acei care ii intilnesc in drumul 'or I.

si-si risounde in felul urmätor : Patru pot fi motivele : I. sau cd aceste alergdri constitue o purificare a orasului, de unde i numt le lunei ft bruar ; chiar z ua aceza se numeste februatus, intru cit a lovi (/ebruare) cu biciurile e a purifica pe cei atinsi, intelesul cuvintului fiind txpiare". lar duele, toti Elenii, ca s'A zic asa, îl intrebuintau ca jertfd, i unii il intrebuinteazd n'uä astdzi ca ispasire ;... 2. sau cd lycos insemneazd lup, .:1Va

T:

1.

iF10../0"..')

g7.'/T5'.

'CC-6V

Or)L7-2.:17.0'. 6.z...)

O

pp.vo:

7.0.-±ovzi; iv

^/-70.

igtt vti;

116:spov

;.7:7.`"Cti.V)7(09.

T7.

zse.

T6')

T'y

T6

pii:JATO;

7rivzE;. vT)

7.0.0 (/,.17.0.1`)

1.")

:

7.6.)

ya

Coç

to; zxrlotpv.6g...

a-y7.7ET

\ 6;toctxtìc

to,,to il()scoct to:; 0'.

).;)-/..a; p..1,v

),(r4o.) b± x!)cov VYJ7C±:"..4,3'JC;

;

17.6./..st

'4'114-3;

8:3t,

;J).7.7.7.0''. 1,1±./

7.;)(ov

Cap. LXVIII,

www.dacoromanica.ro

55

FEERUA

lar Lycaea Lupercalii ; si, intru cit inimicul lupului e cinele, acrsta se jertfeste in timpul Lycaeelor ; 3. sau din cauzA ca cinif latrA si supArA (?) pe Lupercii care aleargA prin oras ; 4. sau cA jertfa zeului Pan se face tot din cini, care ii plac din cauzA cA pAzesc turmele de capre.

A doua §i a treia explicatie par a fi cele mai verosimile Faz însä sá ne propunem aflarea cauzelor care au dat na§tere acestor feluri de datini vom vedea de altfel imediat Pliniu, ca §i Titu-Liviu, ne dau o explicatie mult mai verosimilä constatäm numai faptul ea* cinii, in timpul Lupercaliilor, erau supu4i unei torturi, unei jerife. O reminiscentä evidentä a acestui obicei s'a pästrat pina in zilele noastre la popord romin. POstorii aromini, in seara Päresimilor mari, leagä cu o fringhie cele douä picioare dindärät a citorva din cinii lor spinzura astfel de crengile copacilor, chinuindu-i De notat csé ei tin la cinii lor ca la ochii din cap La Daco-Romini : In Muntenia.. este datinä in cea dintii Luni a Postuiui mare de a da pe cini in tarbaca, adecA a i bicAl, a-i bate si a-i chinui grozav, pe c nd de p,Iste cauta Cu deoseb ta luare aminte i ing,rijire ca cumva sa le lipseasca ceva in acea zi, samba toate celea din belsug 2

Ceea ce este tnai surprinzätor in aceastä datinn e xplicarea pe care o reproduce Manan dupa povestea unui baffin, care, intrebat f.ind de ce trag cinii in jujeu, a r5spuns : apoi dä, gura moului, de aceea pentrucä cinii nu au fost simtitori cind au intrat pàgìnui la o impärätie, ci mai simtitoare au fost gitele" a. Nu §tim dacä avem a face aci cu o explicatie traditional poporanä sau cu una arturäreascä introdusä in popor, de; in Pliniu o gäsim identici si anurne : i. Comunicat de lani Papahagi. 9. Aldrian, 1. c., 11, 9-10 §i urm.

3. ibidem, 11.

www.dacoromanica.ro

DIN FOLIUORUL ROMANIC

CEE, LATIN

Am vorbit de cnoarea ce li se cuvine glstelor In urma denunilrei asedifflui fAcut de Gali in contra Capitoliului. Din aceeasi cauzA se supun si cinii la chinuri anuale, tintuiti de vii pe o furcft de soc intre templul Tineretei si al lui Summanus Sau :

Si gistele sint burle.' de veghe, si aceasta s'a constatat Cnd cu apArarea Cap:toliului, cind tAcerea clnilor tOda interesele statulu;. 2

Acela§i lucru ni-1 spune §i Titu-Liviu.

Oricum ins, jertfa propriu zis ä a cinilor de care ne vorbe§te Plutarch, Pliniu etc. a dispärut odatä cu spulberarea credintei in existenta zeilor. räminind numai masca acestui obicei roman, la noi Rominii. Zic roman si nu elen, dupä -1.:)).-rivz; al lui Plutarch, cäci, in afarä de Daco-Romini, Arominii care il practicä au evitat pina astäzi chiar in mod riguros once contact riguros cu Grecii. De altfel multi dintre ei nici nu cunosc limba greacä, dei träesc §i in Grecia ; si apoi Grecii nu sunt pästori. printeo alta Ziva de 2 februar insä mai este insemnatà

credintä, foarte interesanta in sine. E voiba de Ziva ursului.

In Calendarul lui S. Mangiuca pe 1883 citim urmätoarele : Urst.1), dupä credinta poporului romin, doarme in grota (pestere)

sa sonmul terne', adecä zace peste iaruä ca si amortit, si desteptindu se intraceea ciad cind, spre a se nutri, suge grAsirnea din labele sale. Sc crede apoi cum ca la Lua ursului, dcsteptindu.se, urSUi iese din grota sa intre 9-10 ore inainte de amiazi.si joacà jur imprejur (ca :ntro arie) prin neaua dinaintea grotei sale, desfAtinduse Dac'd este senin si-si vede ursul umbra sa, lara se baga' in i

t. De anserum honore, quem meruere Gallorum in Capitolium ascensu deprehenso, diximus. Eadem de causa supplicia annua canes pendunt

inter aedem juventutis et Summani, vivi in furca sambucea arbore fixi. Nat. Hist., XXIX, 14. 2. Et anseri vigil cura, Capitolio testata defensio, per id tempus carnal silentio proditis rebus. Nat Hist., X, 23.

www.dacoromanica.ro

57

FEERUAR

rrotA si mai doarrne incA sase sAptAm:ni, prevestind prin aceasta cA atila mai are se tinA ¡ama ; iarA dacA nu-si vede umbra, cAci este nluriste, atunci rAm'ne ursul afarA, cAci se va fringe lama. si va fi timp frumos, adecA va imprimAveri (100-100.

Aceeagi credintä, aproape identicä, o au §i Arorninii. La Francezi, in Vallée de Barèges cade in ziva de 2 februar Le jour de la, Chondeleur l'ours slrt de sa tutn (son repaire), il inspecte le ciel, et si le tttrps est beau, il retnurne à son gite : l'hivtr s'allorge de quarante jours, s'if ne pleut ni ne nerige ce jeur-'A. C'est le dicton espagnol Cuando la Candelaria llora, el invierno ya va fuera. (Si la Chandeleur pleure, l'hiver s'tn va) 1. In Hautes-Vosges

Si le soleil brille avi.nt midi le jour de la Chandeleur, l'ours qui est sorti pour le voir rentre pour quarante jours dans sa caverne 2.. In Haute-Bretagne

Quand la Chan deleur est claire L'hiver est en arriere Quand elle est trouble

L'hver est dans la douve 3. In Sicilia 11 giorno della Candelora l'orso si scrolla (si sròiulo); e se il tern3o è bnuno, si spargono tutti i ma;i su'la terra c sugli uomini se cattivo, non avverrà nulla di rr ale 4

Sau :

Pi la Cannilora La 'nvirnata e fora i. Revue des ir Id. pop., 19(14, 361. 2. Le; Ltiératures populaiies, XXII, 33.

le n, XXII, ;81.

4. B:Wioteca ¿elle iral, pop. sicil , XVII, 4(3

www.dacoromanica.ro

58

DIN FOLKLORUL ROM ANIc si CEL I.A.TIN

Si fora nun é, N'autri quaranta jorni ccl nn'e E si è crudili, Cci nn'e, tuttu Aprili Siddu è di taju. Cci nn'e tuttu maju

In Castelbuono si ritiene che, se tara bel tempo per la P.ur;ficazione, non tardera molto a cader neve abbondantissima : Quantu lu Suli di la Cannilora vidi, Tantu pinni copri di nivi 2

De ziva aceasta a Intimpinirei Domnului" sint legate alte credinte. Vom releva mmai douä, urmind apoi un citat din care se va putea vedea originea numelui Chanaeleur In domeniul rornanic occidental. In Hautes-Vosges Chandelier, Chandeleur, Je te cache A_ 'heures (indiquer l'heure exacte) .; Fais-moi voir en mon dormant Celur que j'aurai en mon vivant 3.

In Sicilia In qualche comune della prov. di Siracusa nel giorno della Purifi-ficazione (2 febbraio) si lasciano le case aperte, perche n'escano

questi maNdisculi [cioè diavoli che vanno maleficando nene ore di mezzogiorno], donde il proverbio jornu d' 'a Cannalora I maliirnsculi nèscinu fora 4.

Färä a ne opri la existenta unor asemenea credinte §i in folklorul romin, dac5 ne-am referi la citatul privltor la Lui. Ibidem, XVI, 99.

Vezi gi I. A. Candrea, Ziva Ursului (in AdeIbidem, XII,. 180. viirul lit. fi art. din 25 mart 1923). Les litte'ratures populaires, XXII, 26. Biblioteca delle trad, pop. sicil , XVII, 99.

www.dacoromanica.ro

59

FEER UAR

percalii reprodus la pag. 51 vom vedea c, aliturat la cel, ce urmeaza, numele de Conde/oro rimine explicat Secondo l'uso e le antiche constituzioni richiamate in vigore dat, sinodo siracusano del 1631, si faceva obbligo a' parrochi di comperare a loro spese, benedire e distribuire a' propri parrochiani le candele. Del resto, anche oggicli in ogni parrochia di Sicilia si distribuiszono a spese del parroco delle candele benedette, col!' Impronta del sugello della parrochia

Revenind acum la Ziva Ursului, relevara identitatea pe

care o constatam in domeniul romanic occidental ca i in cel oriental, fard a ne putea pronunta in favorul unei sigure origini latine, intru. cit nu o gisim in folklorul latin. Cit prive§te amänuntut pe care ni.1 dä Mangiuca, cum ca ur§ii in timpul iernei träesc sugindu-§i grasimea labelorlor, aceasta o gasim i in Pliniu, care zice Inzepind cu aceste zile (lama), urpi rnocnesc si trlesc din sugelea labelor de dinainte 2.

Si acum, trecind cu vederea peste citeva alte särbatori romane, cum ar fi Reaugium (24 febr ) cale pare a fi continuati la Francezi prin La fête des Ras, san Equiries: (27 febr., alergäri de cai) pe care le intilnim i astzi la Corsicani 3, si reintorcindu ne iaräsi la februar al lui Ovid d n Fasti, in spre sfir§itul cärtei a do_ua citim Existä o ceremonie si pentru rnorminte : s3 ndtilciti sui'etele r riPtilor mor°, si s aduceti rrici daruf i pe ruguri e lor stmse. Suflele'e celo!' mort. nu cer mu:t 4. i. Ibtclern, X.11, Y9

Ab his diebus ursi resident, ac pricrum pedum suciu vivunt. Plist., VIII, 54.

Obiceiul acesta ii practica

i Grecii din nordul Tesaliei, (a si Daco-

romThii (cfr. Manan, c , 11, 77 si urm.). Est hunctr et tumulis: animas placate paternas Parvaque in exstinctas mullera ferte pyras.

Parva petunt Manes. 11, 5 3 5 5

www.dacoromanica.ro

60

DIN FOLKLORUL ROMANIC

CEL LATIN

iar mai departe ne spune cá aceasta zi se nume§te Fetalia, zi consacrata mortilor. Ziva Feraliilor, zice Varro, s'a numit astfel dupa obiceiul de a face pomana la morminte". Dupa Ovid, aceasta sarbätoare cadea pe la 17 februar, data care nu corespunde exact cu cea din calendarul roman ; ea se ,serba la 21 ale lunei. Feraliflor, la Romini, le corespunde gimbdta pdringlor 2, numita la Aromini Strnbeita mortilor 3. Ea se tine in simbata clInaintea Päresimilor, cind, spre buna odihna a sufletelor celor morti, se imparte la biserici, pe sträzi sau pe la case, de catre rude sau parinti, covrigi sau coliva, ori diferite alte obiecte de pomanä, ca o reminiscenta a ofrandelor aduse de Romani zeilor Manes. In sfirsit, pentru a termina cu särbatorile din februar, de amintit

i

Paresimile.

De sigur ca nimeni nu se indoeste de originea cretnà un canon al religiei a Päresimilor. Ele sint, ca sa lui Christ. Prima säptamina se numeste Cirnelegile in stinLi\ 1') ; atunci ga Dunarei i Cirleagti la Aromini se lasä post de carne, iar in a doua saptamina se lasa M

post de ca, de unde i numele de Cislegi, arom.

Cfsleagti

numita Lunia curatà sau Lunia p-ästorilor 4 (in Bänat), nu e alt ceva decit dies februatus a Romanilor. In directa legäturi cu Lvnia peistorilor, care astäzi pare a fi numai o palida umbra a unui obicei mai viu si mai variat, relevez ce.va identic pe care Il constatam la Sicilienii munteni in ultimele trei zile de Carnaval, deci in s'aptamina Paresimilor .1I I

)1

Lunia

din prima sapt ärnina,

E da sapere che agli ultimi tre gioini i contadini, i montanari s:ciliani &Juno rappellativo di Tri ghiorna di lu picuraru ; e si racconta Feralium diem a ferendis in sepulcro epul's dici. Fragmenta, 224.

Manan, 1. c , 1, 259. Ca i in Ilfov (cfr. Candrea-Densusianu, Graiul nos?ru, 1, 186.) Manan, I. c., II, 13.

www.dacoromanica.ro

61

FEBRUAR

a tempo degli Ebrei, l'ultimo giorno di Carnevale cadeva di sabato. 'Una volta, un pecoraio, con un capretto sul collo, andava a passare in casa quest'ultimo giorno ; ed ecco incontrarsi col Maestro (G. Cristo), il wale gli chiese : Dove vai, buon uorno ?" Ed egli Vado a passare l'ultimo giorno in casa mia, che il. padrone mi regaló questo capretto e lo manger() con la famiglia". Oh ! se questo 6 l'ultimo g.orno di Carnevale, come faraitu a passarlo in famiglia ?" osservó il Maestro ; a cui il pecoraio Non fa nulla ! :

me ne prenderd un altro dei giorni, anche due, ed anche tre rTi siano concessi (rispose il Maestro) : e saranno tutti per terEd per questo che gli ultimi tre kiorni di Carnevale si dicono li iri rhiorna di lu picuraru

Dacä Päresimile i§i au origihea in religia lui Christnu ne prive§te cind §i de ce au - fost impuse nu §tim insà ca aceastä religie si fi recomandat adeptilor ei §i practicarea unor anumite obiceiuri, cum ar fi aPrinderea focurilor care, §i aci ne amintesc lustratio per ignem" a Romanilor. Pita la Rominii din dreapta, cit i la cei din stinga Dunärei, se obi§nue§te ca in seara de Päresimi sä se aprindä in sat §1 pe locuri mai ridicate focuri mari. Apoi toti se string in jurul lor. §i incep sä sarä peste ele, pentru ca sä se .curte. La Aromini se aud §i detunäturi de arme inofensive-. Asemenea i la Daco-Romini (v. Caragiale, Conul Leonida fald Cu reactiunea, ultima scenä):

Aceasti dating o gäsim in intregul domeniu romanic. Reproduc numai citeva citate.

La Walloni, prima duminecä a Päresimilor e numitä dé fouwä, djoil dé gran Dumineca focurilor mari" feu) Alors on allume sur le hauteurs de grands feux. Les jeunes gens font des rondes autour du feu 2.

In Franta, in Boulonnais, ca §i in Artois Le premier diman.:he de car6me on allume de feux dars les Biblioteca delle trad. pop. sicil., XIV, 71-2. E. Monseur, Le folklore wallon, 125.

www.dacoromanica.ro

62

DIN FOLKLORUL ROMANIC

I (:EL LATIN

champs, dan3 les ',Mures et sur les monts. Les enfants, les adolescents, les fines, les femmes, It s hommes menu., chantent, dan sent, ssutent et crient ; on corne et on tire quelquefois des coups. de fusil 1

In Haute .-Vosges : En mars, dans la soirée dti dimanche des Bures ou des Brandons, qui est le premier du Careme, il est d'usage d'allumer de grand& feux sur /es hautenrs et autour des villages 2

In ceca ce prive§te originea sa, nu pot preciza nimio deocamdatä, ci mä märginesc la "simple reproduceri §i constatäri. Inregistrez iotu§i o ipotezä, anume cä aceste focuri amintesc pe acelea pe care le fäceau Romanii cu ocazia särbatorilor Carislia din 23 februar 3. Si acum, reintorcindu-neJa cele ce spuneam la pag. In legitura cu neregularitatea succesiunei lunilor la cei

vethi, care credeau ca_anul se termina cu februar, urme din aceasta credinti par a se fi cristalizat la mai toa e popoarele din Europa in legende bine §i aproape la- fel motivate 4 Totu§i, legendele acstea care ne intimpina deopotriva atit la Scotieni, Portugali, etc , ca §i la Romini, §i care toate se refera la luna fehruar, n'a§i -putea sa le pun_ in leglätura cu cele ce am väzut la Romani, intru eit eredinte de felul acesta s.nt vech;, preistorice poate, apartinind tuturor popoarelor din antichitate. In aceasta privinti referitor la mo§tellirea folklorica latink folkloristul va trebui sa Vnä seama §i de anumite considerente istoric-e etnografice ; caci, faptul ca gäsim §i la Suedezi, ca §i la Persani, facerea focului viu in aceea§i epoca, nu trebue sí ne faca sí indepärtam acyla§i obicei al Rornanilor, considetindti I astfel ca hind un obicti al autohtonilor Daciei, de _Oda. I. Revue des trod. pop, 18)1, 3J9-310. Les Lttératures fiopulabes, XXII, 377. urm. Ovi I, 1. c, It, 617, L Siineanu, Studxi fotklor:ce, 1-29.

www.dacoromanica.ro

63

FEB1113.1R

Tot de considerente istorice va trebui sä se tinä seamä cind e vorba de anumite elemente folklorice a caror origine nu e romanä, ci streini Asa de exemplu urmitoarea superstitie pe care o gisim la Aromini ca i la Hätegani dacä un biiat sau o fatä sare curcubeul acolo unde acesta atinge pàmintul, ii va schimba imediat sexul, stiind cä ea nu existä la Romani si ca o intilnim in Liban, i, avind in -vedere dominatiunea romanä in Asia mic, precum si contactul de mai tirziu pe care l-a avut peninsula balcanicä cu Orientul, putern admite cA originea acestei superstitii e orientalä Dans le Liban on croit que le passage sous l'arc-en ciel fait changer de sexe aux enfants 2.

Dar. ca o dovadä in plus referitor la cele ce spuneam la pag. 15 privitor la elasticitatea elementului folkloric, aceiasi superstitie circula si in Franta (Haute-Loire) : Une personne qui passerait sous l'arc en cid changerait de sexe

3.

lati dar cum domeniul cercetärilor folklorice necesitä cunostinte istoriografice ; greutatea folkloristului insä ar fi,

de sigur, foarte mare, daca ar urmäri o credintä, un obicei, etc. dela originea sa, depuis son germe (depuis la cellule inéme qui l'a formée s'il est possible), à la suivre a tous les degrés de son développement, à tenir compte de toutes les influences qu'elle peut avoir subies, et en même temps mettre en parallèle, comme illustration du sujet, toutes les formations analogues qui ont pu se produire chez d'autres peuples ou en d'autres temps, de façon à déterminer (mais d'une façon expérimentale) le point de &part psychologique de cette croyance, de cet Totusi numai asLfel s'ar putea lämuri originea i transformärile succesive ale unor elemente folklorice.

4

O. Densusianu, Graiul din ¡ara Halegului, 285. Revue des trad. pop., 1910, 416. Mélusine, II, 17. H. Gaidoz, in revisti. Melusine, V. 34.

www.dacoromanica.ro

MART

www.dacoromanica.ro

In legituri cu aceasti luna vom avea foarte putin de relevat. Ar fi inteadevir interesant de reluat chestiunea cu Zilele Babei (Les jours d'emprunt), referitoare la zilele lunei februar i mart ; dar ea a fost satisficitor studiati de Lazar Siineanu I. care a relevat mai toate legendele mai de valoare in aceastg privinti. Evident ci ar mai fi multe de adäugat inci, cum e bunioari legenda din Normandia 2 ;

ne vom opri insi numai la una singuri, luati din folklorul abruzzez, care seamini, in afari de altele, cu aceea§i legen di pe care o au §i Arominii 3 : Marzo mio, marzetto, mio ha messo il cornetto. Se mi ci ritorno, Gli rompo tutte le corna! Così dicono i pastori alla fine di marzo; e vogliono intendere che il tempo non è sicuro, neanche ne' primi d'aprile 4.

acum, revenind la ordinea lunilor din calendarul Toman (vezi pag. 45), voi reproduce mai jos, transpusi in limba romini, o legendi din folklorul Arominilor in care se vede aceea§i credinti romani, cum di anul incepea cu luna zeului Mart : Martis erat primus mensisa. i. Studii folklorice, 1-29. Mélusine, VII, 169. Tache Papahagi. Antologie aromiineascd, 203. De Nino Antonio, Usi e costumi abruzzesi, III, 181

www.dacoromanica.ro

68

DIN FOLKLORUL ROMANIC .:;1 CEL LATIN

Odati, itt:i din timpul verei, cele douisprezece luni ale anului s'au mieles si puni intr'un butoi struguri, si, dupi ce strugurii vor fermenta, vinul si-1 bea toti impreuni, ca frati si ca tovarasi. La a:este cuvinte mart se scoali si zice : eu cel dintii voi biga vin in butoi, i dupi mine si puneti toti." Au pus si ceilalti si dupi putin limp vinul a fermentat si s'a facut cum e mai bun de Nut. Mart, care pusese cel dintii struguri, zice celorlalti

De vreme ce eu cel dintii am pus struguri in butoi, tot eu voi incepe si beau. Bine, rispunseri celelalte luni. Atunci a deschis cepul butoiu'ui i biu, biu pini ce n'a mai rimas decit drojdia. Dupi mart venia april. Cind acesta s'a dus la butoi, gura 15sindu-i

api de sete dupi via, ce si van ? Butoiul era risturnat si nici o picituri macar nu mai curgea din el. Mind aceasta, el s'a supirat pe ceilalti tovarisi. Acestia li asculti, se supiri 5i se &den ce si faci. In cele..din urmi au convenit ci iaruar si bati pe mart pentru minciuna si furtul ce a comis. lanuar 1-a apucat, a luat o biti si i a tras o marni de bitaie pini ce a zis aman 1 1-a luat $1 dreptul, ca anul si inceapi cu ianuar, nu cum incepea inainte vreme cu mart. Bietul mart, cind isi aminteste cd a biut vinul si cA i a inselat pe ceilalti tovarisi, ride si face limp frumos ; dar, cind si aminteste de bitaia pe care i-a dat-o ianuar, pl nge, ploui i ninge ; i devine foarte rece. De aceea iumea zice de luna lui mart :

Mart il chiami si haz face, Aci-i caid, aci e rece.

Si astfel bietul mart a rimas rusinat si urit de ceilalti tovarisi ai lui

Ovid ne mai spune cà la cei vechi anul avea numai zece luni Annus erat, decimum (pram Luna repleverat orbem, v. 121.

La aceastä impirLire a anului au contribuir I.

Lumina, V, no. 6. p.

187.

www.dacoromanica.ro

i

alte mo-

69

MART

cä omul are numai zece degete, cà in a zecea luna nate femeia §i ca vicluvia unei femei dureazi zece tive : luni.

astazi, abstractie ficind de lagea dreptului civil a casatoriei, el ramine ca o traditie mo§tenita. De- altmintreli lucrul acesta nu ni-i preAsupra ultimului motiv de amintit ca

i

zentat de scriitorii latini ca o lege, ci ca o credinta in legaturi cu zeii Manes. Astfel Apuleius, in ale sale Metamorphosa, serie urmatoarele La o vingtoare de mistreti gi cdprioare, Thrasylle a pricinuit moartea fratelui sdu Tle.pomen pentru a lua in cdsAtorie pe solia acestuia, pe Chantes. Aceasta refuLd zictnd : Miai aduce o mare mingiiere clacd ai acorda une nenorocite femei Indoliate timpul necesar doliului : permite sd se scurgd incd clteva luni ca anul sd se completeze. E bine atít pentru pudoarea mea, cit gi In interesul tdu ca sd faci aceasta, pentru ca sA nu atitdm printeo cdsdtorie prematurd la o dreaptd indignare Manii neinduplecati ai unui sot mort".

Tot atita dureaza vduvia §i la Romini. Cunosc cazuri end s'au aminat casatorii fixate de mult pentru motiv nu trecuse macar cele zece lUni de la moartea cuiva din casa.

In legátura cu luna mart, de relevat ca Arominul intrebuinteazi urmatorul dicton : lipsea,ste marta' dit Pci7easim, ca s'lipseascd ? (= lipse§te mart din Paresimi, ca

lipseasci §i el ?), sau : ca martul tu Pdreasim (=[e pururi prezent] ca mart in Päresi mi), vrind sa inteleaga prin aceasta prezenta continua a cuiva sau a ceva undeva. Paresimile, deci, existind §i in aceasti luna, §i, in directri legatura cu cele amintite la pag. 61-62, ca §i cu lustrado per ignem din luna april, relevez aci §i urmatoarele note : La A romini, in spre seara de 9 mart temeile i copiii aprrnd in curte, ori intealt loc, doud grAmezi de paie i cei din casá. sar peste flacdri Ei cred cA prin flacdrile focului de paie se vor cur dti t. D. Cosmulei In revista Lumina, 1, 9, p. 219.

www.dacoromanica.ro

70

DIN FOLKLORUL ROM ANK:

I C:EL LATINs

In Transilvania la tinutul Tirnavelor taranii leaga in virful unor prAjini lungi cite un manuichi de paie si le aprind i alearga cu ele pe cimp. Am intrebat pe citiva tarani ce rost are alergarea lor ca focul in prajini.. Minám raspunsera dinsii 1

lntru cit. e vorba de joc, interesant e de relevat §i urmätorul element folkloric, care n'are de fapt vre-o legituri cu luna mart, dar care poate fi aliturat la cele spuse la pag. 80 In unele localitati din Transilvania exista...o superstitie care se poate pune in legatura Cu traditiunea despre tecioarele Vcstaline : cind se

iv este un incendiu, se pot observa pe acoperisurile caselor fete pe jumatate despoiate faliaind din naframe rosii In directiunea focului ; poporul crede ca prin aceasta primejdia este alungata de la casa. Cu alte cuvinte, fetele acestea, ca si Vestalinele, au putee 2 supra focului, sau, mai bine zis, pot Imblinzi duhul focului, adica pe. zeita Vesta 2.

i. Ibidern, 11, 4, p. 1072. Ibiderm

www.dacoromanica.ro

APRIL

www.dacoromanica.ro

Ca o completare e traditiei ci in vechime anul incepea cu luna mart, de relevat in treacit pe de o parte etimolo-gia pe care o di Varro pentru april, derivindu-1 din vb. APERME (de unde arom. apirire --= a se face ziuk etc ), intru cit atunci, in aceastä lunä, natura intreagi rena§te, se deschide iar pe de altä parte pirerea ci acest nume vine

de la o formi care insemneazi al doilea" (der zweite, der letzte von zwein") 2 ceea ce ar explica in cazul a cesta numele : septemvre, octomvre, noemvre si decemvre, adicä : mart fiind prima luni a anului, iar april a doua,

septemvre urmeazi si fie a. §eaptea. Trecind acum la folklorul acestei luni, vom constata ci april este una dintre cele mai caracteristice luni pentru poporul romin, dat fiind atmosfera eminamente pästoreasci cu care este impregnat elementul folkloric. i aci insä, ca §i la celelalte luni, nu vom putea releva cleat o parte din

tot ce se tine de aceasti Numai cine cunoa§te din triite vieata pistorilor, numai acela poate sä-§i dea seama de semnificatia pe care april, cu diferitele lui sirbätori sau obiceiuri, credinte, etc. o are pentru ei. Mai toate obiceiurile acestei luni sint pistol. Aprilem autem non ab 'AWATT,, sed ab a periend o, quod tune fere cuneta gignantur, et naseendo claustra aperiat natura. 2. Dr. Alois Walde, (aprilis).

Fragmenta, 220-221. Lateinisches etyrnologisches Wörterbuch, 1910

www.dacoromanica.ro

74

DIN FOLKLORUL ROMANIC §I CEL LATIN

re§ti §i din ele se desprinde aceea§i vieatä, de pästori, a Romanilor.

Daci ne referim la un pasaj din Varro Cine ar putea zice a poporul roman nu se trage din pAstori ? Cine nu stie cl Faustulus, care a brAnit si a crescut pe Romulus si Remus, a fost un pAstor ? Cine nu poate deduce cA si acestia au fost pAstori, intru clt au fundat orasul (Roma) tocmai in zitele Pariliilor ? Nu se poate -constata oare acelasi lucru, cit timp si astAzi, dupA un vechi obicei, valoarea pecuniarA se exprimA in bol si oi ?

gäsim aici de la inceput citeva fapte cu privire la originea pästoreascä a poporului roman §i in legiturä cu pästoritul la noi. In el avem amintitä §i särbätoarea Paliliilor, o särbAtoare prin excelentä pästoreascä. Parilia sau Palilia", zice Marquardt, era o siirbätoare care se tinea la inceputul primäverei, la 21 april, zi socotitä ca aniversarea ora§ului Roma. Särbitoare pästoreascä, stabilitä la origine pro partu pecoris, era celebratä in sate ca §i la Roma de intregul popor" 2 Asupra caracterului Paliliilor, Varro se exprimä astfel Paliliile sint särbätori cu caracter atit privat cit §i public §i sint un prilej de veselie i petreceri pentru poporul de la tarä." 3. lar despre felul cum erau särbitorite Ovid ne spune : PAstorule, curA1A-ti In revArsatul zorilor oila sAtule ; mai intii stropeste pAmtntul cu apA si apoi mAturA-1 Staulele sA ti fie tmpodobite cu frunze i Cu ramuri anume implintate ; iar usile ornate sA fie a-

Romanorum vero populum a pastoribus esse ortum quis non di-cit ? Quia Faustulum nescit pastorem fuisse nutricium, qui Romulum et Remum educavit ? Non ipsos quoque fuisse pastores obtinebit, quod Parilibus potissimum condidere urbem ? Non item, quod multa etiam nunc exTvetere instituto bubus et ovibus dicitur ? De agricultura, 11,

1.

Römische Staatsverwaltung, III, 201.

Parilia, tam privata quam publica sunt, et est genus hilaritatis et Maus apud rusticos.

L. c. I, 72.

www.dacoromanica.ro

75

APRIL

dumbrite de ghirlande lungi. Aprinde pucioasA, pentru ca fumul ei azuriu, pAtrunzind in staule, sA facA oile sl sbiere

Dupi ce fumul de pucioasi neinceputi (sulphure vivo") incirca atmosfera respirati de oi, pistorii, aducind jertfe zeitei Pales, 11 adresau rugiciuni prin care i§i exprimau dorintele lor cu privire la buna pazi, propi§irea §i cre§terea mieilor, oilor §i cinilor, rugind-o in acela§i timp

ierte de unele gre§eli §i stricaciuni pe care le vor fi adus mlrand turmele AlungA bolle ; fA ca oamnii i turmele, precum si cmii, paza turmelor, sl fie sAnAtosi ; sA n'am in timpul se re' mai putine capete din cite am avut dimineata, si sA nu piing aducind pieile oilor jupuite de !up. Fereste-ne de grozAvia foametei ; sl fie belsug de iarbA i frunze si bogatie de ape de bAut cu care sA ne putem spAla si corpul. SA storc ugerele pline, lar casul sà-mi aducA bani. Zerul sA se scurgA printre crApAturile strecurAtoarei de nuele. Berbecele sA fie bun de prAsill si oile sA fete mereu. Staulul meu sA fie plin de mielusele care sA-mi dea lina moale, ca sA nu intepe degetele feciparelor si sA fie prie'nicA pentru minile tinere care vor lucra o. FA ca dorintele noastre sA fie implinite : iar noi vom aduce si la anu mari jertfe stApinei pAstorilor, zeitei Pales 2. 1.

Pastor, oyes saturas, ad prima crepuscula lustra ; Unda prius spargat, virgaque verrat humum Frondibus et fixis decorentur ovilia ramis Et legat ornatas longa corona fores. Caerulei fiant vivo de sulphure fumi, Tactaque fumanti sulphure balet ovis. Fasti, IV, 735-740.

2

Pelle procul morbus ; valeant hominesque gregesque, Et valeant vigiles, provida turba, canes. Neve minus multas redigam, quam mane fuerunt, Neve gemam referens vellera rapta lupo Absit iniqua fames, herbae frondesque supersint, Quaeque lavent artus, quaeque bibantur aquae. Ubera plena premam, referat mihi caseus aera, Dentque viam liquido vimina rara sero Sitque salax aries, conceptaque semina coniux Reddat, et in stabulo multa sit agna meo.

www.dacoromanica.ro

76

DIN FOLKLORUL 110MANIC SI CEL LATIN

Dupa ce ispraviau rugiciunile acestea, pastoril beau din galeti laptele cel alb ca zipada, lac niveuma , §i apoi siriau peste focul aprins din gramezi de paie. Mai departe Ovid adauga : Focul lacom purificA totul; el curdtA metalele de amestecuri streine ; tot astfel el purified oile odatA Cu pdstorul 1.

Si aceasta lustratio", ca §i alte elemente din Paliliile romane le gasim la noi. Paliliile, ca ori§icare alta sarbatoare pagina insemnata, a fost inlocuitä la toate popoarele romanice prin S tul Gheorghe, care se serbeaza la 23 april. In ajunul SI. Gheorghe. pastoril romini obi§nuesc si mine

oile la stina ca sa le afume, sa le curete. De aci §i nevoia de a face un foc, numit focul viu. lata cum se aprinde focul acesta : In Bu:ovina se sfredeleVe sau se scobeste o bortd !lila

in

unul

dintre usciorii usei grajdului. In depArtare cam de jumdtate de metru de la usciorul bortit se ingroapd in pAmint o scindurd, In care se afld asemenea o bortA micA, astfel ca borta dinteinsa sd fie in dreptul bortei din uscior. Se ia apoi un fusceu tare, adicA o bucatd de lemn

subtire si rotundd, ceva peste un metru de lungd, care se despicd la un capdt in crucis, si in despicAtura cdruia se pune o bucAticd de iascd. Dupd aceasta, bAgindu-se fusceul Cu capAtul cel despicat in

borta usciorului, iar cu celdlalt capdt in borta scindurei, se imprejurd o singurd datd pe la mijloc o funie, astfel ca capetele acesteia sd spinzure in ¡os. FAcindu-se si aceasta, prinde unul de la un capAt de funie, lar altul de la celdlalt capAt i apoi, postindu-se fatA

fatA, incep a trage de funie cind intr'o parte, clnd in alta, asa ca Lanaque proveniat nullas laesura puellas, Mollis et ad teneras quamlibet apta manus. Quae precor, eveniant ; et nos faciamus ad annum Pastorum dominae grandia liba Pa/i. L. c. IV, 763-776. i. Omnia purgat edax ignis, vitiurc que metallis Excoquit : indcirco cum duce purgat oyes. L. c. IV, 795.

www.dacoromanica.ro

77

APRIL

cind funja ar umbla pe scripeji

i prin tragerea funiei ar invirti fusceul. Tragerea si invirfirea se face cu o iujeala asa de mare, incit in scurt timp capetele fusceului si mat ales cel despicat, ínfierbintindu-se, se aprind si incep a arde dimpreuna Cu iasca. Vazind cei ce au invirtit fusceul câ iese fum si stiind prea bine ca acuma lasca e aprinsd, scot de graba fusceul din borjile in care a fost intarit, se duc repeie cu dinsul in mijlocul ocolului sau st in a.t loc din apropierea grajdului, mide petrec vitele, scot iasca aprinsa din fusceu si o vira intr'o movila de paie sau de ogrinji, care e anume spre acest scop facuta careia ii dau in chipul acesta foc ca sa arda. Movila de paie si gunoaie insa trebue sa fie astfel potrivita ca, aprinzibndu-se, macar o parte din fumul ce iese dintr'insa sa poata ajunge si strabate in grajdul vitelor. Dupa ce s'a aprins movila de paie, atit feciorii ce-au facut-o, cit si baetii care asista la arJerea ei incep a sari peste dinsa, annme ca tot anul O. fie usoti. Tot atunci, punind mai intii posderie, daca este, sau paie ude peste movila, incep ei a fugar vitele si a le face ca si acestea sA sara peste acest foc viu. lar daca focul e prea mare, atunci le fac sa treaca numai i

prin furnul

Rominii din Transilvania, in dimineata zilei de 21 april,

punindu-si cununi in cap, incep a stropi plimintul cu ramuri de laur muiat in aiasmä. Dupä aceea fac foc de brad, rosmarin i laur, in fumul cärora ii curätesc apoi turmele2. Acelasi lucru i in Sinat, cum si la pästorii aromini din Pind : Ciad se intimplà sa dea vre-o boala epidemica printre turmele de ei, pastoril obisnuesc sa aprincla viu-foc peste care trece intreaga turma 3.

Sau : In ajunul sintului George, ca si la fnceputul lunei [april], se impodobesc casete tot cu verdeaja, dar mai cu seami cosarele vite= ior. Mai inainte de a veni vitele de la pasune, toji acei care poseda vite i le asteapta sa vie, se grabesc a pune la usa cosarei o cal-

i. S. FI. Manan, Seirbeitorile la Romini, Ill, 227. Marian, ibidem, 228; cf. Calendarul lui S. Mangiuca, pe 1882. Lumina, 1, oo. 6, p. 141.

www.dacoromanica.ro

taN FOLKLOR1.11, ROMANIC

78

I CEL LATIN

cláruse cu apl, in care se pune $i un ou nefiert ; apoi alAturi de aceasta, o brazdá. (svol'i u) verde, ling5 brazdA si o plantA cu rAdA cina scoasl, care rdclaciná are forma titei de vacA, numitA de popor bcírden'e sau praful a ursl'e i, in fine, pe lingA toate acestea se pune i focul pe blligarul uscat de la vite, ca sá. fumege. Atunci se dA drumul vitelor ca sA treacl peste acestea in cosare. Credinta aice : toate acestea se fac pentru ca vitele sl aducl lapte mu't 1.

Nu trebue si uitim nici pe Valahii din Moravia : Le Vendredi Saint, ne spune Miroslav Rybak, les Valaques de Betchva, bergers montagnards, allument le feu de bois" qu'on entretient toute la semaine suivante ; son extinction annoncerait un malheur. On dira que le feu de bois" est encore un reste du vieux culte du foyer domestique. Aucun beitscha (vieux berger, chef de bergerie, directeur du chalet) ne manque de l'allumer dans le salach (chalet) quand les In' outons y rentrent pour la première fois, après .1'hiver ; c'est son premier soin et jamais il ne demeurerait dans une bergerie oil on ne l'entretiendrait pas. Ce feu de bois" s'allume de la maniére suivante : dans la porte et dans une poutre de la paroi opposée (les maisons des Valaques sont en bois) est percé un trou ; clans le trou de la poutre on met un morceau d'amadou ; par le trou de la porte on passe une perche qui peut tourner dans les deux trous et dont l'extrémité va appuyer sur l'amadou ; sur la perche on enroule une corde ; on tire vigoureusement sur la corde qui met la perche en rotation rapide, et par le frottement l'amadou s'allume on soufle dessus et c'est avec lui qu'on refait le feu 2.

Asa dar tocmai ca in Bucovina, cu singura deosebire ci pentru Rominii din Moravia nu cunoastem mai aminuntit lustratio per ignem et aquam" care ne intereseazi. La Rominii din Meglenia, pe lingi perfecta asemänare a afumirei vitelor in ajunul Sf. Gheorghe, mai constatim alte doui motive caracteristice : 1. focul-viu, care de obicei se face din plante puternic mirositoare si peste care trebu e

si sari vitele, nu e permis si fie aprins de cit de doi unul fari tati i altul firi mamá; 2. la afumatul vite(1897), no. 22. 2, Revue des trad. pop., 19)4, 477.

1. Gazeta Macedoniei,

1

www.dacoromanica.ro

APRIL

lor pästorii nnu rostesc nici o vorbi, de frici si nu supere räutatea"

Cercetind folklorul celorlalte popoare romanice, constatim §i acolo pistrarea obiceiului de a aprinde focul viu. Astfel in Franta, in Touraine, se aprind, la sirbätoarea Saint-Jean insä (24 iunie), focuri qu'on alimente exclusivement d'herbes â l'odeur forte, et ces feux ont pour but de faire fumer les brebis afin de les préserver des maladies. On y amène les boeufs, les chèvres et on leur fait faire plusieurs fois le tour" 2. Cu privire la facerea focului, i in Touraine autrefois n'y avait qu'une jeune fille qui pat allumer ce feu"3. La fe/ ca §i la Megleniti. In Berry se pästreazi bine lustratio per ignem: dupi ce' se fac focuri, fetele in special incep sä danseze in jurul focului 4.

Acest obicei Il gisim §i in Italia : Nella vigilia delle grandi solennità si accendono in Monferrato dei grandi fuochi sulle alture, nelle valli, e ci6 specialmcnte avviene da rnaggia ad ottobre. 1 giovani prendono per buon augurio se due di loro, pigliatisi per mano, saltarlo attraverso il fuoco incolumi da una Parte alla'altra 5.

Dar, referitor la aceastä datini trebue sa observim data practicirei ei diferä la popoarele romanice, dupi ocupatiunea lor : la popoarele care au fost §i au rimas pistori ea apare in luna lui april ; la acele care au fost §i au rimas agricultori, datina aceasta, ca §i multe altele, a fost atrasa de cea mai importanti sirbitoare agricolà, anume de Sin-Zienele din iunie,dupi cum vom vedea i la capitolul acestei luni. Lumina, 1, p. 139-142.

Revue des trad. pop., 1904, 477. 3 lbidem. Les littératures populaires, XL, 100 *i urm. R;vista di letteratura popolare, vol. 1, fase. 11, (1878), 148,.

www.dacoromanica.ro

80

DIN FOLE.LORUL RONIANIC

I GEL LATIN

Referindu-ne acum la marturia lui Ovid, vedem ca Romanii cuno§teau §i lustratio per ignem" §i Justratio per aquam", ceea ce am vizut ci s'a pistrat §i la noi. Singura non care lipse§te la Romani §i pe care n'am gasit-o atestan la vre-un scriitor latin este felul aprinderei focului. Pastorii romini, tot cu ocazia acestei sarbitori, mai obi§nuesc aprindA focul §i prin frecarea a doua lemne de jneapan. Oricit de neverosimil sau °Heil de ciudat s'ar parea faptul acesta, el exista totu§i §i astazi, dei au la indemina chi-

brituri. Eu insumi, intrigat de acest lucru, am obtinut ca rispuns confirmarea categorici de la un pastor aromin, care fost martor ocular al acestui fel de a aprinde focul viu la Aromini, ca §i la pastoril din muntii Carpatilor. In afara de pitorescul pastoral al acestui obicei, ceea ce

este §i mai frapant sint cele doua motive pe care le-am vazut la Rominii megleniti. Dupa cum observa foarte bine §i D. Cosmulei, cei doi bieti sau copii, unul Virg tata §i altul färä mama, care au voie sa aprindi focul, reprezinti fira indoiala pe aceia care, la Romani erau pu§i sa intretina focul De sigur ca ad i avem a face cu o datina care -e un reflex traditional al indeplinirei conditiilor -din partea preotilor lui Jupiter (flamines diales"), sau din partea fecioarelor (virgines Vestae") cärora le era permis sA facä .

cest foc. Un alt fapt iara§i remarcabil prin reminiscenta traditionala a credintelor romane este §i acela ca in tot timpul -cind se aprinde focul, se pästreaza o tacere adinca, §i aceasta numai §i:numai ca sa nu supere spiritele rele. Si Romanii, cind i§i ficeau rugaciunile lor (,,supplicationes"), i§i puneau degetele pe buze §i pastrau tacere, ca sa nu pronunte nici o vorbi, care ar putea supara zeitatea". E obisau credinta latinä de favere linguis, favere ore" (a pastra o tacere mormintan). Odati focul aprins, Romanii il sariau cu mic §i mare. 1.

Lamina, 1, 141.

www.dacoromanica.ro

81

APRIL

Apoi sl sari iute peste grAmezile aprinse de paie care troznesc Astfel i eu am sArit peste flacArile asezate in trei rinduri 2.

Obiceiul acesta de a siri Ii gisim pe un domeniu foarte intins, cu unica diferenti ci nu se practici pretutindeni la aceeasi dati. Atit Rominii din dreapta, cit i cei din stinga Dunirei, sar peste foc pentru ca in timpul verei si fie mai usori scutiti de pureci. In Franta, in Berry : A la Saint-Jean, on fait des feux le soir dans les chemins avoisinant la ferme. Autour, filles et garcons dansent des rondes sur place. Puis il sautent par dessus le feu pour se fumer, ce qui a, parait-il, la vertu de préserver des maladies.Dans le meme but de preservation, on fait passer les troupeaux (aumailles bOtes à laine) par-dessus ce feu, ou mieux cet amas d'herbe fumant 3.

Sau in Touraine, tot in ajunul lui 24 iunie : Autour du feu jeunes gens et jeunes filles dansent en une ronde bruyante. Puis, quand la flamme est un peu tombée, on saute â qui mieux mieux par dessus le brasier, afin de se prémunir de la fievre .durant tout !e courant de l'année 4.

Identic in Artois si la Walloni. In Italia : Un obicei strAvechi se mai pdstreazA la poporul nostru, acela anume de a aprinde seara, si mai ales in ajunul särbAtorilor, un f cc mare dinaintea casei. Peste acest foc vin sA sará copiii 5. Moxque per ardentes stipulae crepitantis acerbos Trajicias celeri strenua membra pede. Ovid, Fasti, IV, 782. Certe ergo transilui positas ter in ordine flammas. ¡bid. 727.

Revue des trad. pop., 1886, 171. Ibid. 1904, 478. G. Gigli, Superstizioni, pregiudizi e tradizioni in Terra d Otranto, 25 6

www.dacoromanica.ro

82

DIN FOLKLORUL ROMANIC

CEL LATIN

fati dar ca Justratio per ignem et aquam" despre care ne vorbe§te §i Tibul (1, I). precum §i siritul peste foc s'au mentinut intacte la poporul romín. Din toate cele expuse mai sus constatim ca focul, ca §i

apa in parte, unul dintre cele patru prime demente ale naturei, juca ún rol insem. nat in vieati pistoreasci romani, fiid considerat ca sfint §i bineficitor, purificator lucruri pe care le-am mostenit in intreg:me §i noi Rominii. Cit priveste calificativul de sfint", §i astizi e considerat ca atare, intru cit in foc nu se arde ori§ice, nu se scuipi in el, etc... Pentru ca si inchei cu folklorul lunei april, voi aminti inci o superstitie,_ tot din ajunul Sf. Gheorghe, care ar fi trebuit si faca parte dintr'un capitol special asupra Denlonologiei". E vorva de Sin-Giorgiul laptelui", cum e numit. Astfel la Aromini : In ajunul Sf. Gheorghe, mai toji pastoril care poseda of, capre vaci vegheaza toatA noaptea pe 'catea vitelor ; unii ca sa pazeascl sa tiu li se fure laptele vitelor lor, lar ca sa hure lapte de la vite streine

Sau : tri ajunul SI. Gheorghe, v;tele se inchid in co§are si nici de cum in °grada sub cerul liber, i aceasta pentru a nu da de ele vrAjitoarele, care in acea noapte umbla prin locuri deschise, fArA ciorapi,

in picioarele goale, si intr'o mina cu un castron verde in care se gaseste o frunza de urzica cu care se stropesc vitele cu apa vrajita i Cu modul acesta le furA laptele 2.

Identic §i la Rominii nord-danubieni 3.

Am reprodus aceasti superstitie pentru motivul ca ea exista §i la alte popoare rornanice. In Franta, in luna lui april on suspend une branche de bois bénit dans les granges, 1. Per. Papahagi, Din literatura poporantl a Aromlnilor, 321 i urm. 2 Lumina, V, 105. 3. S. FI. Marian, /. c. III, 202 §i urm. ; cf. Mangiuca, 1. c. : Oh. Ciauaanu, Superstiiiile poporului romin, 20 oi urm. etc.

www.dacoromanica.ro

83

APRIL

les étables, dans les écuries, au-dessus des fontaines ; on en pique une sur les ruches, dans le champ, dans les jardins pour ce que les sorciers perdent tout pouvoir sur les bêtes, sur les récoltes, sur les biensa 1 Si in Poitou e aproape la fel 2 Pentru a ne convinge §i mai bine de vieata intensä pe care o are aceastä superstitie foarte räspinditä de altfel 3 voi reproduce tot din folklorul francez o descriere clans

§i mai amänuntitä, färg a ne opri asupra detaliilor interesante pe care ni le prezintä : C'est dans la journee du 1-er mai que les sorc,ers ont le pouvoir de jeter clEs sorts sur le lait et sur le beurre et de se l'approprier d'une f, con mysterieuse. Voici ce qu'on pratique dar s les environs de Lorient pour se garantir de leurs malefices. On commence par faire sortir les IR stiaux de l'etable que l'on nettoie A fond, puis on

va chercher des ronces, du laurier, du sureau, des morceaux de cuir, etc., que l'on fait briller tout autour de l'etable dans des pots remplis d'avance de charbons allumes. On fixe ensuite aux murs un

grand nombre ie branches de sureau. Quand ces préparatifs sont termines, on fait rentrer les vaches dans l'étable, à reculons, remonie qui doit empéher les voleurs de beurre d'exécuter leurs larcins. Ce n'est pas tout : il faut encore se procurer une ronce ayant une racine à chacune de ses extrernités et la fixer sous forme de demi cercle au dessus de la porte de l'étable 4.

Aceastä superstitie, a cärei practicare nu poate fi circumscrisä numai in domeniul romanic, are rädäcini adinci §i in credinta poporului romin. Astfel in Maramure§, bätrinul Todor Cicio din Bude§ti uni re:ata in april 1923, cu tendinta de a mä convinge ca sint adevärate, urmitoarele In ziva de Sin-Giorz, pentru sUigoile celea, pentru ursitorile celea ce iau laptele de la marhai, apoi e bine a afuma vitele ci tamie §i L. Sauvé, Le folklore des Hautes-Vosges, 110 111. Pineau, Le folklore du Poitou, 498. 1. A. Candrea, Sfintu-Gheorghe (In Adeveírul lit. Fi art. din 6 mai 1923).

Mélusine, I, 73.

www.dacoromanica.ro

84

DIN FoLKLORUL BONIANIC

l CEL LATIN

unge cu ai colo la strungi, pe unde merg ole. Dimineata le stropesc

cu apa bate oile si omenii toti se uda, c'apoi in noaptea de SinGiorz imblä si bosarcai, ca mosul meu le-a vazut intr'o noapte cind au venit in grajd bosarcAile ; el a auzit din pod cind bosarcalle zi-

ceau : si de la astä [vaca] un pic [de lapte], si de la asta un pic". Dar mosul meu a zis: si din...". Dar, apoi asa a fost, ca i a mers napa" intr'una, pina [ce] nu s'a desfeicut.

Acestea sint obiceiurile si credin(ele mai bine cunoscute privitoare la luna april §i in legatura Cu vieata pastoreasca. De sigur ca vor fi inca multe §i interesante de cules, daca cercetiri minutioase, mai con§tiente de scopul urmarit si mai metodic facute vor veni s'a in/ocueasca epoca de culegere cu grámada, fara sistem, fara orientare, fira pregatire §tiintifice Pina a,tunci insa ne vom multumi Cu studierea interesantului din mormanul de material folkloric cules pina astazi. acum, drept incheere pentru .folklorul lunei april, voi aminti aci datina de a se insela unul pe altul in ziva intii a lunei. Poporul romin o cunoaste si o practica incepind cu zorii zilei. Ea exista §i in Occident. Astfel in Franta (Haute-Bretagne): Le 1-er avril il est d'usage d'attraper les gens et, quand la farce a reussi, on crie â la dupe Poisson d'avril, poisson d'avril 2.

Asemenea in Hautes-Vosges 3, etc.

Privitor la originea acestui obicei, care e a§a de raspindit, nu s'a putut stabili ceva satisficitor 4.

i. Ov. Densusianu, Polklorul cum trebue Les littératures populaires, XXII, 184. lbidem, XXIX, 109.

Levue des trad. oop, 1892, 193-199 §i 309.

www.dacoromanica.ro

MAI

www.dacoromanica.ro

lndiferent de etimologia lui maz

daca 'vine din NIAJORE'

cum spune Ovidiu, sau din MAJA cum spune Varro' In aceata lung nu gasim aproape de loc sarbitori sau alte elemente folklorice mai interesante. Ceea ce am putea releva aci -e superstitia privitoare la casatorie In functie de luna mai.

Arominii cred ea nu e bine ca sa se faca nunta in luna lui mai. Asemenea §i Daco-Rominii. Am avut ocazia sa o constat chiar in Bucure§ti la o doamna culta care nu vrea in mai, sub motiv cá, nuntile din asa-§i marite ceasta luna sint insotite de nenorociri, fie cà moare barbatul, fie sotia, etc. In Franta, la Paris : Dans les classes élevdes méme existe la repugnance pour le mariage en. mai 2.

Tot in Franta, in sec. XVII: Si comme le peuple dit vray, La mauvaise s'éponse en may

3.

Latein. etym. Wart., 1910 (Maia) Revue des trad. pop., 1887, 195.

I. Cf. §i A. Walde,

Mélusine, VII, 106.

www.dacoromanica.ro

DIN FOLKLORUL ROMANIC SI CEL LATIN

Asemenea Maritimi

i

in cantonul de Vaud, in Picardia,

in Alpii

In Berry, ca si in Haute-Bretagne : Nos paysans évitent de se marier dans le mois. de mai, parce gulls sont persuades que les enfants conçus en cette saison vien nent au monde badauds ou lourdauds (imbéciles ou idiots)

2.

In Poitou : Se marier en mai porte malheur 3.

In sudul Belgiei : Pour la celebration d'un mariage, certa'ns mois sont consider6s comme nefastes : mai à Liege, avril à Herve 4,

In Sicilia La spusa ma¡ulina Non si godi la curtina 5.

AceastA credintä o gisim identici si la Romani. lati ce ne spune poetul Ovid : Aceasta epoca e nefavorabilà cAsAtoriilor, atit pentru vAduve, clt si pentru fecioare ; cine se cAsAtoreste in mal nu trgesti mult. De aci

i dictonul, clacl te intereseaza, cà poporul alce ca in mai se

mAritA numai femeile rele 6.

¡bid., 1889, 265; 1895, 225; 1864, 116. Les littératures populaires, t. XLIV, vol. II, 44-5; ibid., XXII, 112. Pineau, Le folklore du Poitou, 35. E. Monseur, Le folklore wallon, 35. Biblioteca delle trad. pop. sicil., XV, 48. Nec viduae taedis eadem, nee virginis apta Tempora : quae nupsit non diuturna fuit. Hac quoque de causa, si te proverbia tang-unt, Meuse malas majo nubere vulgus ait. Fasti, V.

www.dacoromanica.ro

89

MAI

E o credintä care däinue§te in intreaga Romanie §i cäreia i se di o deosebiti atentie. Nu ne-am putea pronunta insa dacä aceastä superstitie a popoarelor romanice i§i areobir§ia in aceea§i superstitie a Romanilor, intru cit ea existä bunaoari in Irlanda, Anglia, Germania, etc , pinä §i la Evrei 1.

Trecind cu vederea peste diferite elemente folklorice apartinind lunei mai 2, vom releva aci ei nici una din numirile culte ale celor douisprezece luni de zile nu repro-duce fonetice§te in limba romini direct forma respectivä latinä, dui de numele mai ; toate celelalte numiri sint sa-vante, intru cit poporul romin, in cele mai multe regiuni, a numit lunile dupä caracteristicele fiecireia, exceptind citeva pe care le gäsim §i in calendarul latin, ca : fdurar, por, prier, agust. Astfel la Moti avem urmätoarele numiri ale lunilor : Cärindar, Fäurar, Mirti§or, Prier, Florar, Cire§ar, Cuptor, Agust, Räpciuni, Brumärel, Brumar, Indrea" 3.

La Aromini, de amintit cä numai martul (mart) §i molla (mai) reproduce direct numele latine ale acestor douä luni MAR I'll'S

MAWS 4.

i. Méltasine, VII, 105-111; VIII, 93-4; IX, 94. 2 Gennaro Finamore, Credenze, usi e costumi abruzzesi, 135-141 ; Lu mine, IV, 5, 135-6, etc. 3. FrIncu Candrea, L c., 120. 4. Cf. §i Candrea-Densusianu, Dictionarul etimologic al limbei romine(mai. mar!)

www.dacoromanica.ro

IUNIE

www.dacoromanica.ro

In capitolul lunei februar am studiat, pe lingi altele, §i Zilele nebunilor, pe care le-am pus in legiturä §i cu Fornacaliile. Pe acestea insi Romanii le serbau atit in luna lui februar cit §i in iunie. ROmine dar sä urrnOrim sArb5torile din aceastO luni. Inainte de a trece la partea folklorici a acestei luni, de relevat §i aci etimologia pe care poetul Ovid o dO. lui iunie: lunie e luna tinerilor ; cea anterioarä lui e luna bAtrinilor 1

Varro, avind in vedere caracterul särbitorilor din aceasti luna, ii di o alti etimologie : Iunie vine mai de grabd de la Junona dectt dela juniores", pentru cä aceastä fund e mai mult rezervatä särbätorirei junonei 2.

Ca sirbitori, cea mai interesantä §i aproape unica mo§teniti de popoarele romanice este Quinquatrus minores sau minusculae, care se serba la 13 ale lunei. Inaintea acestora cideau Fornacaliile. Foarte semnificativà este sirbitorirea ei la Aromini §i mei. Juniu3 est juvenum, qui fuit ante, senum. Fa sil, VI, 83. 2.

Junium a Junone potius (pant a junioribu s, quod illo mense

maxime a Junoni honoris habeantur. F,-agmenta, 220-221.

www.dacoromanica.ro

94

DIN FOLKLORUL ROMANIC:

LTD LA TINT

ritä toatä atentiunea, intru cit ea se va alitura la Zilele nebunilor de la Bänäteni, completindu-se una pe alta. Ca unul care am serbat-o participind ca arop, voi des-

crie pe scurt felul in care se särbitoreste De amintit insi de la inceput ci aceasti särbitoare este rezervatä aproape exclusiv femeilor si se numeste T'ayfan'ui (24 iunie), formä derivatä din Tr'crfia-niiii (< prep.

fret+ 55.-ito;

ilogimig

vio;).

In seara de 23 iunie toate nevestele miritate de curind, precum i toate fetele din sat, formeazä grupuri separate pentru särbitorirea lui T'ertian'ui (Sinziene); aceste grupuri smnt conduse de cite o nevastä mai in virsti care trebue si fie o bunä einteitoare §i sä caute ca fetele i nevestele si nu fie tachinate de bäeti. Fiecare grup la cite un ginuin (vas mare de aramä), daci e mai numeros, poate lua si doui ghiumuri impodobeste cit mai frumos cu felurite flori si plante mirositoare, punind in el fiecare persoanä cite un inel sau o brätarä in care s'a trecut un buchet de flori. Se alege apoi cea mai nouä i frumoasä fatä care si duci pe cap ghiumul plin cu apä '. In urmä, pornesc pe ulite in grup, cintind i ducindu-se la mai multe ;opute (cismele, izvoare) din sat. De aci apoi se intorc de unde au plecat 5i joacä hora pini tirziu in jurul ghiumului. La despärtire ghiumul ii ascund in pimint sau in pivnite, ca sä nu-1 fure bäetii. A doua zi se string iarii§i la casa unde au lasat ghiumul fiecare i§i ja obiectul cu buchetul de flori pe care 1-a pus. in ghium : speranta pentru viitorul sau va fi mai vie sau mai tristä, dupi cum vor fi si florile buchetului mai inviorate sau mai ofilite. Apoi, in spre searri, incep iar hora. InsA, cind se face impirtirea gäletei (ghiumului), se pune jos cea mai mare cununi, fäcutà anume din tlori de 1. In unele comune e obiceinl ca aceasti fati si fie fi'cuti mireasi. Cfr. §i A. J. B. Wace and M. S. Thompson, The Nomads of the Balkans, 130; cfr. §i Lamina, IV, 6, p. 169-171.

www.dacoromanica.ro

93

aUNIE

Prin aceasta cununa trec femeile ce nu au copii ca sä dobindeascg mo§tenitori" . In Pind, in seara de 23 iunie, ca un ecou -poate al sareilor, se practicg din partea bilrbatilor un obibgtoarei

cei care a fost läsat in pgrasire in anii din urma. Anume : toti bArbatii adunati in misuhori (piatä) fac pe unul mai glumet mireasil §i, dupg ce Il pun cglare pe un mägar, strabat satul in lung §i in lat, cintind §i impu§cind in vint, de ai crede cá nu e petrecere, ci luptii. Apoi trecind pe la cele trei fintini, unde pun pe mireasfi sg se inchine (sci si dupg cum estb obiceiul, se string iarg§i in misuhori §i aci, jucind §1 cintind l,a Jumina zadei, petrec a§a ping dimineata, pe cind femeile sfir§esc obiceiul cam pe la miezul poptei°

Ceea ce ne intereseazä insa mai mult la aceasta siírbgtoare este fifearea orochilor (facerea arapilor, negrilor). Cum pornesc femeile in grup pe la fintini, imediat intreaga

comung se umple ca prin minune de cete mici de amok Mai toti bgetii intre 10 §i 18 sau 20 de ani din sat i§i imbracil pe dos haina lor mai veche §i mai rupta de obicei e anteriul a cärui ciiptu§eala e fiícutä din pinzg alba, sau chiar §i rochii femeie§ti tot pe dos, §i astfel travestiti, mai toti in alb, se inarmeazg cu bice sau säbii fäcute din lemn, etc Dupti aceea se duc la cuptoarele satului §i cu funinginea de la gurile acestora dau pe obraz, facindu-§i mustati, barbä". In felul acesta mascati, in cirduri §i sub

conducerea unui §ef, ei se tin dupg grupurile de femei §i fete, §icahindu le in continuu, prinzindu-le de cosite (coade),

sau incercind sä smulga flori de la ghiu r, etc In mom entele acestea nu rare ori se %Tad §i mici indiergri intre fe mei §i bgeti. Aceasta dureaza ping la sfir§itul petrecerei.

lata deci cum la acest obicei de sarbiitorire al A rominiD. Cosrnulei, Datine, credinte $i superstiiii aromine$6, 42. i. Per. Papahagi, Din literatura poporanci a Arorninilor, 747.

2.

www.dacoromanica.ro

hIN FOLKLORUL ROMANIC §I CEL LATIN:

96

lor se poate alAtura acela§i obicei al Francezilor pe care. I-am reprodus la folklorul lunei februar (pag. 48), §i cum amindouä laolaltä au ceva asemäniitor §i Cu Aruguciarii din ianuar (pag. 37-8.). In judetul Rimnicu-Vilcea, in muntele Neteda §i imprejurimi, Sinzienele slut särbätorite in felul urmiltor In ajunul lui 24 iunie toate fetele §1 nevestele tinere se duc la izvor unde, din florile culese, lac cuntini pe care le pun pe gitul acelei oi care le iese cea dintii inaintea lor. Tot din flori mai fac §i un miitäuz, frumos impodobit, pe care il a§eazri pe cei doi pari care formeazä a doua u§e de la strung:I pe unde ies oile la muls ; toate oile trec pe suLp acest mätàuz. In urmä acela§i grop de fete ia matiluzul §i se duce iar la izvor, unde il ascund printre bolovani satt ierburi, pitulindu-I cit mai bine pentru ca gäseascá ciobanii. Dacä se intimplä ca ace§tia gäseascA, atunci umplu gäletile cu apä ca sà ude tot grupul de fete §i neveste ; contrar, ei rämin Cu ccliala §i sint stropiti Cu apä, de ciitre fete sau neveste. A doua zi incep hora 1 In Franta, cu ocazia särbilloarei de la Saint-Jean, printrealtele, era obiceiul ca un bärbat sil se imbrace in haine femeie§ti, era pus apoi cfilare pe un mägar cu fata in spre coadii §i plimbat prin miilocul satului. Dar aceastä datiná era

consideratit mai mult ca o pedeapsä, dupä cum se

poate constata din urmitorul citat Au XIII-e siècle la loi condamnait en effet le mari qui se laissait battre par sa femme A monter sur un Ane dont il tenait la queue ea place de bride et A Ore ainsi promené par la ville pour servir drexemple a ses congénéres... A Lyon la chevauchée de Farm avait un

grand éclat 2.

Totu§i, cä i Francezii cunNteau oarecum in legituri i. Comunicat de Maria lui Gheorghe tefnoiu, bicitä ungt.reanci de la sans din LesFezi, In august 1916. 2, C. M. Guéchot, 1. c. 94; cf. ei Revue des trad. pc'', 1908, 21J4

www.dacoromanica.ro

97

FUME

aceasta stirbitoare o datinä asemänatoare celei arornine*ti din seara de 23 iunie privitor la plimbarea calare pe magar (pag. 95), aceasta reiese din rindurile ce urmeazi : Le chant de la prose de Pane, dit Millin (Monuments inédas), était une des princip les ceremonies de la fete des fous. L'église de Sens

était une de celles où cette solennité se faisait avec le plus d'appareil 1.

Dupä cum vom -vedea §i mai jos, Fornacalia s'au confundat cu Stultorum Feriae, a§a ci rolul asinului, apartinind exclusiv Fornacaliilor, a putut trece la Stultorum Feriae,cum constatim in obiceiul francez reprodus mai sus. Revenind acum la T'a-jan'izi, va trebui si releväm cä felul särbätorirei, a§a cum 1-am vazut la Aromini : cu flori plante mirositoare, Cu, mersul la fintini, Cu preziceri, Cu cintece, etc., exista §i in Franta inainte vreme. Astfel, inteun vechi text francez, gilt date urmiitoarele aminunte Certaines femmes que révéque qualifie (probablement par metaphóre) de meretriculae, qui abandonnent les offices divins, parcourent pendant la mutt les rues, les places, les che-mps, se mentrent près des fontaines, forment des rondes, Lhantent, tirent des sorts et predisent l'avenir. Leur supe: stition arrive A ce degré de folie qu'elles oscnt baptiser des herbes on des feuillages, nemmer A ce propos des compères ou des commeres avec une veneration religieuse 2.

Exceptind fitearea arachilor de la Aromini, räminem inteadevar mirati de perfecta aseminare, pina §i in ami§i lui Saint Jean. Faptul acesta nun te, a lui ne face sA cautiim originea acestei sarbatori in calendarul sarbätorilor romane. Dar, inainte de a urmäri mai departe aceasti särbatoare, si ne oprim un moment asupra unor detalii in legatura cu florile §i plantele mirositoare ale Sin-Zienelor. 1. C. M. Guichot, ibidem., 47 ; cfr. 0 Revue des trod pop, 189), 172 Trotter le mari sur l'ane au mois de mai (in Franche.Cornté).

.15i 301 :

I. Revue des trad. pop., 1910, 464. 7

www.dacoromanica.ro

98

DIN FOLKLORUL ROMANIC §I CEL LATIN

Nu numai la Aromini §i la Francezi (v. pag. 78-9), au intrebuintarea pe care am väzut-o ; rolul ior nu e nimic at e indreptat in -alte directii apare in Italia, ca §i in pe-

ninsula ibericä. Astfel, in tara Bascilor din Spania, in provincia Biscaya, e urmatorul obicei : Le 23 juiri, au soir, veille de la fete .de la Saint-Jean, une bande d'enfants, munis de quelques paquets d'herbes seches, se retina sur la grande place et part de IA pour aller faire les feux de la SaintJean.On place au milieu du champ quelques poignées d'herbes; on

y met le feu et la bande joyeuse les regarde brfiler en chantaat. Les herbes sont des plantes aromatiques : TOMerua (le romarin),'ispijana (la sauge), crean fa (le laurier), etc. 2

In Italia : Una pia usanza, non priva d'interesse, è la rSccolta del puleu o puleggio (mentha pulegium) nel giorno preciso di S. Giovanni. Questa pianta odorosa conservasl per ben sei mesi all'ombra ; la notte di Natale si mette nel presepe, davanti il Bambino, e a mezzanotte in punto rinverde e rifiorisce. Se cid non avviene, vuol dire che o non fu raccolto in quel giorno, o non fu raccolto con vera fede. Sancta simplicitasl 3.

Daci ar fi sä facem reflexii asupra naturei atitor credinte naive ale poporului, ca §i asup.ra procesului psihologic din care nasc ele, cu drept cuvint am exclama §i noi aläturi de Giuseppe Pitrè : Sancta simplicitas ! Dar, sd ne reintoarcem la särbätoarea noasträ §i sä urmrtrim contopirea produsä intre särbätorile din calendarul lunilor iunie §1 februar.

Ovid ne spune a pe la inceputul lunei eadeau Fornaca!tile. Poetul ne mai spune cä aceastä särbätoare era dedicatä zeitei Fornax, prin. urmare §i brutarilor, §i se serba la 7 iunie i. Pentru Daco-Romlni, cfr. Gh. F. Ciau§anu, Stiperstiiiile poporului romin, 30 §i urm. Mélusine, I, 335-6. Biblioteca delle trad pop. sicil., XII, 309.

www.dacoromanica.ro

99

IUN1E

IatA si mAgAritele purtind impletiri de pine atirnate la gil. Pietrele de moarA aspre sint acoperite ca cununi de :Lori .. De ad i obiceiul ca brutarii, ca si mAgArita care invirteste piatra de la moarA, sá sArbAtoreascA focal si zeita fccurilor t.

La 13 iunie Romanii serbau Quinquabus minusculae si e-

rau dedicate zeitei Minerva ceea ce ar putea explica, cel putin in parte, caraCterul femeiesc al särbatoarei de la 24 iunie de la Aromini i Francezi. Ovid' intreabi pe zeita .Minerva Pentru ce cintAtorul din fluer se p1imbA rAtAcini prin infregul oras ? Ce inseamnA acele rochil lungi si de ce oamenii se mascheazA ? 2.

Din aceste doui versuri ale lui Ovid se desprind patiu elemente, considerind laolaltä ata Fo,nacaliile cit §i Quin-

quatrus, intru cit cred ci avem a face aci cu o fuzionare a acestor douä särbitori Acestea sint: 1. mägärita ; 2. fluerul; 3. rochiile ; 4. mästile. Oentru confirmarea lor nu voi recurge §i la alti scriitori romani, cum ar fi Varro, Censorinus, etc.; voi reproduce insä un pasaj din Plutarch, ca se vadä si mai precis cä prin S'ala Ovid intelege o rochie femeiascä. latä cum se intreabä scriitorul grec De ce la idele lui iunie le e perrnis cintAtorilor din fluer sA facl ocolul orasului, purtind haine femeiesti ? 3. i. Ecce, coronatis panis dependet asellis, 4 velant scabras florida serta molas. Inde focum servat pistor, dominamque focorum, Et quae pumiceas versat asella molas. fasti, VI, 311.317. 2. Cur vagus incedit tota tibicen in urbe ? Quid sibi personae, quid stola longa volunt ? ¡bid., 653-4. ri '12V0.-)2Pf21; [Cit. %TAZ; nota /ui Marquardt] 001S zri.; 29),7iz; vied zatv zspslivx: 'ovar:46:2g ?opoEndT7.; ?

L. c.,-L. 5.

www.dacoromanica.ro

103

DIN FOLKLORUL ROMANIC §I (:EL LATIN

Plutarch precizeazi deci ci anume persoane, care cintau din fluer, imbricau rochii femeiesti. Informatiunea aceasta, ca §i celelalte reproduse, e pretioasä, pentrucl oricit de fortati s'ar pima explicatia pe care mi voi incerca si o dau, ea nu face altceva cleat sä confirme concluzia la care voi ajunge. *i prima dificultate care va trebui inlituratä mai departe va fi data sirbitorilor. Am vizut la capitolul lunei februar cA Stultorum festa de la Romani se mai numia §i Fornacalia §i am admis o contopire a acestora cu Lupercabile. Or:cine poate intrevedea acum o cit de mici aseminare micar intre obiceiurile practicate la sus numitele sirbitori si intre cele de la Quinquatrus. Pe lingi aceasta mai constatim si o coincidenti sau, mai bine zis, o repetare a Fornacaliilor din februar in iunie, ceea ce va fi adus cu sine si acea permutare a obiceiurilor din iunie in februar i, intru citva, invers. In adevir. Am vgzut ea' la Biniteni, in Zilele nebunilor, citiva comedianti se imbraci In haine zdrentoase femeiesti si cutreieri strizile satului, cintind din fluer pinA noaptea tirzid. Iati deci cum tibicines romani, ca §i informatiunea lui Plutarch, purtind haine femeiesti", le ggsim la Rominii Biniteni. Cit priveste mascarea cu funingine de la Aromini, ea confirmi mostenirea romani a mistilor despre care ne vorbeste Ovid, lar obiceiul de a pune pe un bärbat, travestit in femeie, cilare pe un migar nu poate fi cleat latin, amintind prin aceasta ase/la poetului i dovedindu-ne contopirea, poate in epoca poct-romani, a Fornacaliilor cu Quinquatrus. In acest mod cred cii se poate fixa originea lui

limurindu-se in acelasi timp si perturbarea, ca datä, adusi de identitatea pe de o parte dintre Fornacaliile din februar cu cele din iunie si de mica asemgnare, pe de alta dintre Lupercaliile contopite cu Stultorum feriae §i Quinquatrus. Ce

anume Insi va fi favorizat aceste schimbiri de dati, aceasta e o problemi care priveste atit pe folklorist cit si pe isto-

ric, cici ele ar putea fi puse in directi legituri cu origi-

www.dacoromanica.ro

(Of

ILINTE

nea regionalä a colonigilor romani care au colonizat vincule in in care s'a pistrat acest f el de särbitori.

pro-

Cind am studiat folklorul lunei april, am relevat ci multe

.datini in legituri .cu lustratio per ignee §i-au schimbat data practicirei lor, la popoarele agricole fiind atrase de cea mai importantä särbitoare a lor, care cade in solstitiul de

vari. Voi reproduce mai jos §i citeva citate din care si se poati vedea acest lucru. La Valahii din Moravia In ajunul Sí. loan (24 iunie) este obiceiul sA se facA foc pe inalti-mile dealurilor 1.

In Haute-Bretagne : La Saint Jean est céldbrde par des feux de joie,

qu'c n appelle

rieux OU raviers 2.

Sau :

La veille de la Saint-Jean on dtend sous les animaux de la f ouese mouillde que l'on allume : cela les prdserve des maIadies3.

In Touraine : Autour du feu jeunes gens et jeunes filles dansent en une ronde bruyante. Puis, quand la flamme est un peu tombée, on saute A qui mieux mieux par dessus le brasier A fin de se prémunir de la fièvre durant tout le courant de l'anude 4.

Sau :

On fait trois fois le tour du brasier au moment oil il est le plus ardent : on est silr ainsi de n'avoir pas de furoncles pendant toute l'année 5.

i. T. Burada, O ea' lätorie la Romlnii din Moravia, 30, Les littératures populaires, XXII, 192. Revue des trad. pop., 1904, 478. Ibidem, 1904, 478. Ibidem, 1904, 477.

www.dacoromanica.ro

102

DIN FOLKLORUL ROMANIC SI CEL

In fine, in Berry : A la Saint-Jean An fait des feux le soir dans les chemins avoisinant la ferme. Autour, fillcs et garçons dansent des rondes sur place Puis ils sautent par dessus le feu pour se fumer, ce qui a, parait-il,

la vertu de preserver des maladies.Dans le mame bat de preservation on fait passer les troupeaux (aumailles et bates à laine) par dessus ce feu, ou mieux cet amas d'herbe fumant

Fara a ne mai opri si la alte citate, Cred ca din cele relatate mai sus reiese ciar ca, atit in iunie cit si in april, avem a face cu aceeasi lustra/lo a Romanilor practicata ziva Paliliilor.

Dar aceastä sc-himbre de data' e incä o dovada ca permutäri i contopiri de särbatori s'au putut petrece in fol-

klorul latin ca i in ce! romanic. Nu poate exista deci nici umbrä de indoiala ca intre Carnaval sau Zitele nebunilor din februar i intre Sin-Zienele din iunie a survenit acea impletire de elemente folklorice apartitiind pe de o parte Lupercaliilor §i Siultorum ferioe-lor, lar pe de alta fi ornacaliilor i Quinquairos minores, lar daca ar fi sa supunern une amanuntite analize macar elementele caracteristice ale acestor särbätori, am putea observa bunaoa, a o asemanare intre acestea §i särbatoarea ktruguciarilor de la Aromini. Dar, ca i fata de atitea alte detalii, trecem cu vederea peste acestea. Ca incheiere pentru aceastä luna amintesc numai de särbatoarea Argei-lor de la Romani, care pare a fi continuata la Romini in sarbatoarea Coloionu12. Elemente sigure insi pentra dovedirea acestei origini lipsesc, cu toate cä Laisnel de la Salle, in culegerile sale folklorice din fit rty, pune acest obicei care exista si la Spanioli In legätura cu Argei-i.

i. Revue des trad. pop., 1S85, 171. I. A. Candrea, ColGiunul (in Adeveitul lit.

2.

www.dacoromanica.ro

i

art. din 8 april 3923.).

TEJ N1E

1

latini, trimitindu-ne in acela4i timp gallicä '.

i

3

la ceva de origit e

*

Cu cartea VI-a, consacratg lunei iunie, se incheie sii Fastele lui Ovidiu. Faptul ca poetul latin s'a oprit aci constitue, evident, o lacung simtitoare in folklorul calendaristic roman, ceea ce, pe de alta' parte, imgreuneazä mult urmgrirea mai departe a folklorului celorlalte luni, mai ah s cg in trgsgturi generale, aceste luni sint relativ silrace din açest punct de vedere. La rigoare s'ar putea completa ceea ce de altfel s'a §i fgcut in parte ruin informatiunile pe care le gg'sim la ceilalti'scriitori romani, informatiuni

de cele mai multe ori incidental amintite ; dar amänuntele ata de interesante pe care ni le-ar fi putut da Ovidiu nu le gäsim nicgiri. Pentru acest motiv voi trece la o alti categorie de cercetgri folklorice, §i anume la credinte, Superstitii, etc.

i. Les littératures populaires, XL, 66 §i urm. ; cfr. §i Revue des trcd ,pop., 1894, 304.

www.dacoromanica.ro

PAR TEA III

CREDINTE, SUPERSTITII SI DIITINII DESCTNTECE, VIRÁJI, FTIRMECE $I RUGACIUNI

www.dacoromanica.ro

CREDINTE, SUPERSTITII SI DATINI

www.dacoromanica.ro

Urmind cu atentie cele expuse pina ad, am putut veclea ca din ele reies, printre altele, urmatoarele constatari I. Folklorul in genere e studiul care ne face cunoscut intrio mäsura oarecare sufletul §i mentalitatea unui popor in epoca sau epocile in care il urmarim, ca §i o intreaga varietate din complexul vietei sale in deem sul vremurilor. Traditii ca Tri ghiorna di lu picuraru (pag 60-61) slut pentru folklorist dovezi sigure ca Sicilienii care o practica nu sint un neam de metalurgi§ti sau minen i bunaoara, ori de marinan i ; din contra, aceasta ne dovede§te ca traditia n'a putut lua fiinta decit in mijlocul- unei vieti pastore§ti. Si chiar daca astazi acei montanari siciliania ar avea o alta

ocupatie decit pastoritul, tot4 traditia ne duce spre un trecut al lor care nu poate fi decit pastoresc, ea devenid in cazul acesta o trLsurg de unire sau o punte de trecere intre trecut §i prezent. lar daca ar fi sa reflecfam asupra sufletului pe care 11 inchid asemenea traditii, cu drept cuVint am putea spune cA il n'y a rien dans l'histoire des hommes qui soit plus touchant que ces traditions des chaumières qui rapprochent les ages et lient le présent aux adevär care nu trebue trecut cu vedesiècles passés" I rea, cu alit mai mult sa ne lase indiferenti. Caci, au lieu de sourire déclaigneusement des Idgendes, il est souvent bon de les soulever comme la pierre tombeau qui enChorrier, HIstoire 1891, H3.

du Dauphiné

apud Revue des trad. pop.,

www.dacoromanica.ro

110

DIN FOLKLORUL ROMANIC

I GEL LATIN

fermait rime du licencié espagnol : on a la chance de découvrir ainsi quelque trésor" I. 2. Daca pentru o anumiti parte macar din bate elementele folklorice relevate pina aci s'a putut fixa mai mult sau mai putin originea, aceasta se datoreoe faptului ca obiceiurile sau datinile, independente sau in functie de sarbatori, au o vieata mai conservatoare i mai stabilä, intru cit ele sint un fel de traditii fixate in timp §i ferite de actiunea sau influenta modificatoare §i creatoare a tendintelor sufletului omenesc incult in raport cu natura. Din acest punct de vedere, oricare ar fi incercarile noastre de urmarire §i control carora vrem si le supunem, elementele pe care le vom releva in aceasta parte a studiului nostru mai ales credintele §i superstitiile prezinta atita elasticitate fluiditate, in cit se sustrag cu uprinti §i pe nesirr tite de la concluziile noastre cind e vorba si le statornicim originea ; caci, a ingradi o superstitie de pilda, supuniad-o acelora§i mijloace de investigatiuni sau unora paralele cu acelea pe care le aplicam la studiul unui cuvint, insemneaza a-i tagaclui in cele mai multe cazuri universalitatea ei in timp §i spatiu. Irma, chiar daca acest fel de elemente folklorice prezinta aceasta lature, totu§i, ele nu trebuesc urmarite cu mai putini rivra, pentruca in legitura cu cele spuse la Punctul 1 §i ele contribue cel putin inteo masura tot atit de pronuntata la cunoa§terea psihicului poporan.

In privinta aceasta, din nenumaratele exemple pe care ni le oferi literatura folklorica, unul singur va fi edificator. Daca ne-am raporta la folklorul poporului romin, i amime la a§a numitele leacuri babe§ti", vom putea constata cu prisosinta puternicul rol pe care il joaca superstitia In exercitarea acestei medicini populare, ca §i in efectele ei 2; Revue des trad. pop, 1891,

437.

Voi relata mai detaliat aceastä lature in studiul meu Graiul i Fol. klorul Maramuresului.

www.dacoromanica.ro

CREDINTE, SUPERSTITII

DATINI

Ill

ne vom convinge bunioari c5, fati de un medic, t5ranul preferi din toat5 convingerea lui pe vräjitoarea sau descintitoarea satului sau, oricare ar fi sacrificiile ce aceasta i le-ar recomanda 1. In fata unei astfel de sfäri de lucruri, in sufletul nostru s'a §i formulat pärerea despre acest tiran : caracterizarea lui

de om incult, cu suflet primitiv,

etc." e o concluzie fireasc5. De vreme ce din acest f el de superstitii am putut caracteriza inteo mäsuri sufletul §i mentalitatea täranului romin, evident ci aceea§i caracterizare o vom aplica in cazuri identice §i tiranului german, ca §i celui italian, etc. A§a ci

niel täranul francez de exemplu nu se va putea sustrage aceleeni caracterizäri, cu alte cuvinte sufletul ca §i mentalitatea täranului francez vor suferi aceea§i apreciere, de

vreme ce §i in vieata lui constatim cazuri de felul celui ce urmeazi Dans le dCipartement de Seine-et-Oise, à douze lieues de Paris, existait, il y a encore quelques années [1876], une coutume au moins sIngulière : on portait un enfant atteint de hernie sous un ch6ne Et des femmes, qui vivaient sans dente de ce petit m6tier, dansaient autour de ce chtThe en marmottant des oraisons tir6es d'un rituel inconnu, et- cela jusqu'a la guérison de la hernie, ou plut(it jusqu'a la mort du patient 2

fati deci cum a-tot-puternicia superstitiei, ca si zic a§a, apare §i in vieata unuia dintre cele mai civilizate popoare, ilustrindu-se §i prin acest exernplu afirmatiunea lui Quintus Curtius ci nimic nu stipine§te multimea (sau F oporul) mai eficace decit superstitia" 3. si, daci chiar in timpurile noastre ea exerciteazi o atare influentä, u§or ne putem inchiVezi in privinta aceasta Dr. Petre A. Gidescu, Descintiftorii, dracii sau vreijitorii, 1912.

2. Dr. E. Bessières, Préjugés populaires sur les maladies de Penfance, 1876, (apud Mélusine, I, 31) 3 Nulla res efficacius multitudinem regit quam superstitio. IV, 10.

www.dacoromanica.ro

112

DIN FOLKLORUL 110MANIC §I CEL LATIN

pui ce rol va fi jucat in evul-mediu bunioari, cind autorica §i bisericile, se ridicau in contra unor asetätile menea erezii cu cea mai mare furie, decretind in toati asprimea canoane, legi sau verdicte speciale pentru pedepsi-

rea cea mai grozavichiar pedeapsi cu moarteaa vräjitorilor sau vräjitoarelor, etc I. A§a fiind, u§or iari§i ne putem face o idee de dominatiunea pe care o exercitau astfel de credinte sau superstitii in tara thessalici de pildä, dupi cum pe de aitä. parte sint explicabile pentru, vremurile antichitätei asertiuni ca acelea pe care le gisim in Vergilius de exemplu : Carm:na vel possunt deducere lunarn

2,

Sau in Horatius Quae sidera excantata voce Thessala 45 Lunamque caelo deripit 3.

46

Acestea fiind zise, si trecem acum la noua categorie de elemente folklorice, anume la credinte, superstitii §i datini. Dei literatura folklorici e foarte bogati in acest fel de elemente, totu§i m'am märginit la o mici parte din ele, aleg nd citeva dintre cele cu un caracter mai frapant §i mai intins pract cate. Asupra originei lor se va vedea chiar citindu-le cí nu toate i§i au obinia in folklorul latin, ci unele vor fi fost de origine preistoricä §i transmise apoi la diferite popoare, din generatii in generatii, prin traditie. A§a s'ar explica identitatea dintre unele credinte romanice §i cele ale unui trib din Rusia de pildä, anume ale Votiacilo j. Cfr. Mausine, XI, 11 i urm.; Revue des trad. pop., 1900, 473, etc. Formulele magice pot coborì si luna, Bucolica, VII, v. 69. [Folla Ariminum] care, prin vräjile sale thessaliene, zmulge din cer stelele si luna. Epode, V.

www.dacoromanica.ro

113

CREDINTE, SUPERsTITII SI DATINI

Le vom infra in ordine alfabetic5,_avind in vedere obiectul despre care e vorba. Calul.Arominii, ca §i Rominii nord-danubieni, probabil §i alte neamuri, intreväd ceva simbolic in anumite atitudini suflete§ti ale unui cal arätate in anumite imprejuräri ; cind calul sforäind din niri, nu mai vrea sä meargi inainte intriun loc, atunci cäläretul crede cä i se pregite§te Arre-o nenorocire §i se intoarce Ceva analog e §i la Pliniu : Cavalerii observa cu bagare de seama minunatul instinct al cailor care incearcd cu insusi corpul si silintele lor piedicele celor care ii indeamnd j.

CInele.La toti Rominii e superstitia urmitoare : cind un cine urlä prelung, mai ales In timpul noptei §i sub stra§ina vre-unei case, tinind botul in sus, e semn cä o nenorocire, o moarte, se va intimpla in jurul acelei case. La Walloni : Le chlen qui hurle pendant la nuit annonce une mort prochaine2.

La fel §i in Loire inférieure 3. In Hautes-Vosges chien qui hurle la nuit autour d'une habitation annonce que la mort y entrera bientOt 4.

In Corsica, idem 5.

A ne gindi la .o origine romanä a acestei superstitii e o imposibilitate, cäci imaginatia unui om din popor, la tari Ingenia equorum inenarrabilia jacidantes obsequio experiuntur, dif ficites conatus corpore ipso nixuque invitantium. Nat. Hist., V111, 65. Monseur, 1. c.,

12.

Revue des trad. pop., 1901, 25. L.-Sauvé, Le folklore des Hautes-Voves, 302, Revue des t'ad. pop., 1894, 466. 8

www.dacoromanica.ro

DIN FOLKLORUL ROMANIC 5I CEL LATIN

114

fiind, e predispusä spre a§a ceva cind, sub impresia infiorätoare ce i-o produce in tgria noptei acel urlet prelung §i repetat in mod lugubru, färg s vrea &dui ii alunecg spre ceva trist care are sg se petreacä. in curind in sinul familiei cärei apartine acel cine. De altfel e posibil .ca ea sä existe la toate popoarele, a§a cum o gäsim §i in Rusia, la Votiaci

Si un chien hurle, il y aura un deces dans le voisinage

Calul i dude : doug animale ale cgror presimtiri sau in anumite imprevestiri poporul le interpreteazg prejurgri o importantä deosebitä. Pentru aceasta, dat fiind

mai ales experienta indelungatä pe care se bazeazi omul din popor, cred cg nu e lipsitg de interes chgresiunea pe care o voi face mai jos in legiturg cu aceste atitudini. Poate multi, dacg nu toti, din cititorii fi umoasei §i nein-

trecutei balade Miorita din literatura poporului romin vor fi fost frapati de caracterul duios al lugubrei prevestiri concretizati atit de plastic in versurile Dar cea Cu lina plAvila, De trei zile 'ncoace Gura nu-i mai tace, larba nu-i mai place.

De sigur cA multora, dacg nu tuturora, li se va fi pirut in caz cind gindLt prezicerea Mioritei fatä de stäpinul ei lor se vor fi oprit un moment asupra posibilitgtei existentei reale a ei ci face parte din domeniul unei lumi inchipuite §i cä, intre acest fel de prevestiri §i traducerea in fapt a celor prezise ar putea fi cel mult o coincidenti intimplitoare, i nici de cum o instiintare, un avertisment fie el chiar vag de tot. Nu mi voi pronunta cum trebuesc interpretate asemenea 1.

lbidem, 1898, 255.

www.dacoromanica.ro

CREDINTE, SUPERSTIT1I

DATINI

115

fenomene, ci voi prezenta citeva povestiri, pe cit posibil similare, pentru ca din ele sä reiasa indirect existenta vre-unei legaturi intre lumea misLic i cea reala, sau netemeinicia unei asemenea existente. In sufletul unui calator care. strabatind un tinut infri cosetor, aude croncanitul prelung i jalnic al unui corb in täcerea fioroasa a regiunei, se petrece ceva neobisnuit : se asteapta la o nenorocire. In astfel 8e imprejurari cglatorul se lasa condus de minunatul instinct al calului san daca merge calare.

Asa bunaoara la Aromini, un unchiu al meu pentru ca si dau cazuri autentice , calare pe un neobosit cal alb, trebuia si strabatä o padure fioroasa peniru ca si ajunga in comuna. In momentul cind si intre in pädure, vinjosul cal albasemenea calului lui Miu Copilulsforä e puternic -din nari si, in contra tuturor pintenilor primiti, n'a ficut niel un pas inainte : instinctul lui presimtise ci ceva rau se pregateste, nu lui, ci stapinului san care era pindit la -celalalt capät de padure de o ceata de haiduci. i atunci, ocolind padurea si apucind pe caräri neumblate i necunoscute, albul cal iese in drumul mare cind, simlit fiind de haiduci, atrage asupra lui o furtuna de gloante ucigatoare rinindu-1 la picior. Dar, ca si ne intoarcem la idilicul mediu pastoresc al Miorilei, voi releva, printre atitea altele, numai trei cazuri toate trei autentice. din vieata Arominilor Pe la 1875, un renumit haiduc aromin, Balajolu, se abate intr'o sean i cu cesta lui pe la una din turmele de oi ale celnicului (proprietar de 8i) aromin Costa Economu din comuna. aromaneasca Avdela din muntii Pindului. Apropiinduse de turma, capitanul de haiduci rimine adinc ingrijorat din cauza behiitului jalnic al unei oi sterpe : de trei zile aceastá. stearpi" behiia cobin- d a moarte apropiati. Cipitanul, turburat de nesiguranja soartei lui pe care o punea in functie de acest behiit, ordoni picurarului si o injunghie si si o puná in frigare. ,Stearpa" care era cea mai

www.dacoromanica.ro

DIN FOLKLORUL ROMANIC

116

T CEL LATIN

mindri oaie din intreaga turm5. odati friptä, pästorul ti cerceteazi phitarea (osul omoplat) §i preveste§te ci in curind o intreiti nenorocire se va intimpla in sinul familiei celnicului siu, Costa Economu. Inteadevir, n'a trecut o luni de zile §i mor: sotia celnicului, un fiu §i o Tiicä. Urmätoarele douä cazuri petrecute in aceea§i comunä Avdela in vara anului 1905 sint cu mult mai impresionante. autorul acestor paLe voi expune in trisäturi generale, gini fiind martor ocular. Era in iulie 1905. In afara comunei, lingi o seculari dure de pini giganti, a avut loc o petrecere cu miei sugari pu§i in frigare. Dupä sfir§itul mesei, unul dintre participanti, care fusese ani indelungati haiduc, studiazi Cu atentie phi-tarea : preveste§te atunci fgti§ cg in curind doi in§i dintre

cei prezenti au si piara". Eram de

13

ani ; prevestirea

aceasta m'a impresionat

adinc.

Ce s'a intimplat ? Relevez inainte de bate cá filtre participantii la aceasti petrecere era §i Sterie Pappa §i Costache Pul'iareu primul fiind fiul celui mai mare celnic din comuna Avdela, al lui Toli Pap pa. Cu citeva siptimìni inainte de petrecere, la turma de oi sterpe a celnicului Toli Pappa, picurarii acestuia constatii zilnic ceva aproape cu totul neobi§nuit in vieata lor pistoreascg : o oaie stearpg fruntea turmei in fiecare dimineatg, in zori de zi, §i in fiecare amurg de sean i cind tur-

ma intra in mas ca si se culce, ea behgia in continuu §i sNietor de lugubru, intoarsi Iiind in totdeauna cu fata spre 1-Asir-t; in timpul zilei nu pitea decit doar cite un firicel de iarbä, dar in timpul noptei behäia inteuna. Sterparii", adinc impresionati de acest fapt, se duc inteo zi la celnicul lor §i-i relateazi cele constatate, zicindu-i ci de trei sgptgmini de zile oaia behiie a rnoarte §i ineuna °aja incepu 'si behäiasci din dimineata zilei de duminicä 13 iunie st. v. (26 iunie st. n.) (1905). Celnicul Toli www.dacoromanica.ro

SUPERSTITII

I DATINI

117

Pappa n'a dat vre-o aterktie acestui fapt. Dupa alte doui saptimini ciobanii ii relateaza acela§i lucru, facindu-1 atent.

Celnicul le rispunde si nu se atinga de °ale. Sose§te ziva de joi, 22 iunie. In aceasta zi se implinise 39 zile de chid oaia stearpa behaia necontenit §i atit de lugubru, incit muntr §i vAi, piduri §i ape, cer §i pämint erau patrunse parci de fiorii prevestitori de moarte ai acestui behait. In aceasta zi de joi ceva neobi§nuit iarg§i s'a vazut in

curtea casei celnicului Toli Pappa. Cam pe la amiazi un nor intunecos de insecte streine formase un briu lat §i des in jurul casei, invirtind parca dansul mortei ; iar chide de a casa un negru dulau molos care era legat in lanturi urlat toatä ziva prelung §i dureros, zmucindu-se sä rupa lantul §i säpind adinc cu ghiarele in pamint. Cit prive§te oaia stearpa, in seara acestei zile a behait §i mai mult, mai sfi§ietor, cople§ita de durerea prevestirei parcä. Le a urmat ? Pe atunci Pindul se gasia sub Turci, respirind aerul celei mai patriarhale libertäti de autonomie regional aromäneasci. Grecia, de coniventi cu Patriarhia din Constantinopol, urmaria nimicirea elementului aromänesc §i anexarea acestei regiuni, trimitind bande inarmate de antarti (comitagii).

In noaptea zilei de joi (22 iulie) spre vineri (23 iulie), o bandä de antarti de peste 80 criminali inträ in sus-numita comuni §i, in mod danaic, ridicä din casele lor pe batrinul celnic Toli Pappa, pe Sterie Pappa §i Costache Pulitareu ; In dimineata zilei de 23 iulie st. v. (5 august st. n.) toti trei sint du§i pe jos §i legati chiar pe muntele unde oaia stearpa incetase de a mai behai in aceastä a XXXX-a dimineatä §i, acolo, in zorii zilei ii maceláresc pe cite§i trei acum ne putem intreba : oare, cum ar trebui sà. fie privitä implinirea unor asemenea preziceri ? PentrucA nu vorbiau grece§te, nu invàtau grece§te, nu 1. Cauza ? ae rugau lui Dumnezeu In limba greaci.

www.dacoromanica.ro

118

DIN FOLKLORUL ROMANIC SI CEL LATIN

Intru cIt riíspunsul poate fi mai mult subiectiv, voi completa aceste cazuri din vieata piístoreascä a Arominilor cu un altul luat de data aceasta din mediul rominesc nord-danubian.

Gelip Costea, duprt ce se intoarce din Galati aducind Sare La mioare, Bolovani

Pe la cirlani,

constata ca [alga Motu!, F ufga hotul i-a rupt din turmele sale mai mult decit jumatati, §i, printre oile furate a fost §i Mioara rucArea,

Draga lui Gelip Costea.

De ce Gelip Costea va fi tintit a§a mult la aceasta miBalada ne-o spune :

°ara" rucarea" ?

Alta 'n turmA nu era Mai isteatA decit ea C nd simlea de vremuri rele TrAgea oile 'n perdele r Cind slmtea de vremuri bune TrAgea oile 'n pAsune.

si cu ele inchei digresiunea lata deci citeva cazuri pe care ni le ofere observatiile constatate ale vietei pastore§ti §i pe cai-e nu §tiu daca am fi indreptatiti sa le trecem pur §i simplu cn vederea.

Corbul.La Aromini, corbul e de rau augur cind

croncane§te ca sugrumat §i a pustiu In timpul calatoriei cuiva: semn ca o nenorocire se va intimpla calatorului* La Walloni Un corbeau qui vient voler nrès de la maison est signe de mort . Monseur, 1. c., 95.

www.dacoromanica.ro

CREDINTE, SUPERsTITII

I DATINI

In Hautes-Vosges : La rencontre de trois corbeaux le vendredi annonce un deuil prochain dans la famille 1 Idem

i

in Alpii Maritimi 2

La Pliniu Numai corbii par a 1ntelege, in ceea ce priveste auspiciile, sensul prevestirilor for : cind oaspetii Medeei au fost ucisi, toti corbii s'au dus din Pelopones si din Attica. Prevestirea lor e foarte tristà cind ei croncAnesc ca si cum ar fi sugrumati 3.

Aceasta superstitie o au i Votiacii Si un corbeau se perche sur la maison, c'est 6galement signe de mort 4.

Cuc u i.

Rominul crede cà nu e bine ca cineva, in

timpul primaverei, s audi cucul cintind inainte de a

fi

mincat o buatici de pine, un fruct etc.. Contrar, Il fringe cucul (la Aromini). In Poitou : Le coucou, la premi&re fois qu'on l'entend chanter, quand on l'entend a jeun, il rend houin", il fait dormir 5.

In Marrnédy Quand on entend chanter le coucou pour la premiùre fois de l'anL. Sauvé, 1. c., 9. Revue des trad. pop., 1894, 116. Corvi in auspiciis soli videntur intellectum habere significationum

suarum. Nam quum Mediae hospites occisi sunt, omnes e Peloponeso et Attica regione volaverunt. Pessima eorum significatio, quum glutiunt. vocem velut strangulati. Nat. Hist., X, 15. Revue des trad. pop., 1898, 255. Pineau, /. C.., 517.

www.dacoromanica.ro

A20

DIN FOLKLORUL ROMANIC "§I CEL LATISI

n6e, on regarde si l'on a de l'argent dans -5a. !niche. Si l'on en a, on en aura toute l'année ; dans le cas contraire, il fera défaut

Pliniu ne d iari§i ceva semnificativ In acest timp (primAvara), in primele

15

zile, agricultorul va tre-

bui sA termine cele ce n'a putbt isprAvi inainte de echinactiu, Intru cit

cunoaste baijocura rusinoasA la care se expun acei care curAtA tirziu viile, batjocurA care naste din imitarea cintecului unei pasAri cAlAtoare care se numeste c u c 2.

Aminuntul acesta e foarte interesant, cäci ne d i originea a diferite dictoane. La Aromini, de pildi, e urmitorul joc §i obicei cineva care e mai In virsti, un pirinte, o rudä, etc. tine in mini un mir, de exemplu, sau o bornboanä §i zice copiilor care sint strin§i in jurul su : acela dintre voi care va zice ceI dintii cucul, va primi La un semn dat, toti strigi cucu Primul cucuu rostit aduce dupi sine §i mirul ca o recompensä. Sau : cind mai multi in§i de obicei copii care sfau jos, pe pämint, vreau la un moment dat si se scoale, cel care se ridici cel dintii strigä cucu 1 adici un fe! de bravo mie" pe cind ceilalti rämin cu ru§inea. Aceasta se obi§nue§te mai mult la Arominii Pindeni, toamna §i primävara, cind ei coboarä sau urca la munti. La Votiaci Si une persone a jeun entend chanter la coucouchka (coucou) c'est signe que le We sera cher 3.

Cucuvaia. Poporul romin

crede cá va muri ci-

t. Revue des trad. pop., 1900, 585. In hoc temporis intervallo, XV diebus primis agrico/ae rapienda sunt ea, quibus peragendis ante acquinoctium non suffecerit, dum sciat 'hide natam exprobrationem foedam, putantium vites, per imitationem cantus temporarii, quem C U C ul u.m vocant. L. c., XVIII, 66.

Revue des trad. pop.,

1898, 255.

www.dacoromanica.ro

CREDINTE, SUPERSTITII ;1 DATINI

121

neva din casa pe acoperi§ul cäreia cinti o cucuvae in timpul serei. In Fi-anta, departamentul Creuse : Le chant de la chouette le soir près d'une maison, est un signe, de mort

In Lesbos : Le cri du hiboti porte malheur 2.

Cu titu E. In timpul primäverei, la inceputul ui rnai pästorii aromini, dupi ce se stabilesc in munti cu stinelelor, incep mulsul regulat al. oilor. La primul muls §i inaintede a incepe, unul dintre pästorii mulgätori implintä in pamint sau arunci jos un cutit peste care trec oile mulsepentru ca sA fie ferite in timpul verei de once boalä. In judetul Covurlui 1

Ca sA nu te mAnince purecii, la 1 mart s-A infigi un cutit in mij-cul pragului si sA zici de trei ori cuvintele : mart in casa, purecii,

afatA

3.

In Italia: Si disse altra volta che, durante il temporale, si E soliti di metteresulla tinestra il tizzone benedetto e gc ttace nella strada la cateca dett camin,... La madrefamiglia aiferra un coltello : pianta il coltello sul pavimento comme si iyanterebbe cavalo I. In tanto il tuono ro-moreggia :n rnezzo at brontolio dote giaculatorie 4.

Aceastä putere de a prezerva a cutitului sau a fieruiui,, crede §i täranul francez, o gisim §i la Romani,. Pliniu ne spune in care

i. lbidetn, 1894, 581. Les littératures populaires,. XXXI, 337. Revista Ion Creangò, 1912, 49. Antonio de Nino, Usi e costtoni abrazzesi,.11, 187..

www.dacoromanica.ro

129

DIN FOLKLORUL ROMANIC

I CEL LATIN

Dacd infigi un cui de fier In locul unde a cdzut mai intii capul cuiva care a fost lovit de epilepsie, se crede cd -locul acela e ferit de aceastd boald

Furca ci fusul. La ArornIni, dupi cIteva zite de la nuntä, mireasa iese In mijiocul curtei casei socrilor säi, se wazä pe un scaun qi, Cu furca in briu, Incepe sä toarca pe un fus caer alb pe care l-a adus, cu furcä cu tot, de acasä.

In Franta, in Poitou Lorsqu'on conduisait une jeune 'filie maride dans sa nouvelle demeure, on mettait A la porte une quenouille, un balai, une bdche si elle les ramassait, -c'est qu'elle voulait bien travailler ; sinon, elle les laissait 2

In Gascogne L'avant-veille ou la veille du mariage religieux, a licu la cdrémonie du Porte-lit, ou epport du lit et du trousseau de la maride dans la maison du futur. Le tout est chargd sur une charrette à boeufs El arridre, marchent et chantent les donzelles (filies d'honneur), dont une porte une quenouffle chargée d'un 6norme prquet de lin, symbo!e des aptitudes laborieuses et m6nagères de la future. Danscertaines contrées de la Gascogne, par exemple le Bazadais et l'Agenai9, cette quenouiiie est placde au-dessus dela charrette 3.

In Berry ti n'y a pas encore tres longtemps, dans quelques églises du Berry on presentait à la nouvelle maride une quenouille garnie de chanvre, dont elle filait une ou deux aiguillées 4.

Sau i. Clavum ferreum defigere in quo loco primum caput fixerit corruens morba cornitiali absolutorium ejus mali dicitur. L. c., XXVIII, 17. Pineau, 1. c., 437. 3, Les litigratures populaires, V, x \viii. 4. Ibidem, XLIV, 75.

www.dacoromanica.ro

123

CREDINTE, SUPERSTITII SI DATINI

Dan3 d'autres endroits du Berry, en passant le seuil, la nouvelle mariée saisit une quenouille et se met à filer 1.

Exact deci acelai obicei ca §i In Abruzzi

la Aromini.

Inand la casa della sposa, in mezzo a una gran folla, erano schit rate coque mule cariche di robe e sopraccariche di fronzoli. Si tratava della mobilia della sposa : un'archetta, due s.zanni di legno, parechie tavole da Ietto, un calda'o, una corka, una padella, tre 'case con sopra tre veste verdi, tre busti guerniti di nastri verdi, etc. etc.; e, per trior.to, una conocchia col foso, antitesi dellt macchine, ma sapienza caialinga de' nostri pacsi 2.

La Romani. lat'.1 ce ne spune Varro : Exista inca pe brnpul meti, in temp'ul Singelui, si s'a gAsit lita cu i fusul Tanaquilei care a mai fost nuinità si Caja Caec la; lar io templul Fortunei s'a gas t o alta toga regala, in fald tri, tc t ea hIcuta si pe care o purtase Ser. Tullius. De ad i si dat na ca ftcioarele care se mAr ta sa aducä Cu ele o furc.a incoronata cu tat-r si un fus plin cu te rt 3. turca

Dar, in legAtura cu furca sau fusul, de relcvat inca o credinti In Abruzzi

Guai alta dona che con la rocca entrasse filando nel'a casa in cui 6 un malato ! .. Per lo meno, ha da avere la discrezione di deporre la rocca nel'a st.inza che precede la camera dov'6, il maibto 4. Autorul nfirrn.i ea acest obicei il avedu §i lbiarem, XLIV, 83. dupà cum il au §i Japonezii (p. 76 77). Anto..iio de Nino, I. c, 1, 25-6. Lanam in colu et fuso Tanaquilis, quae eaciern Cala Caecilia vccata est, in templo Sanguinis durasse, prodente se, auctor est M. Varro ; factamque ab ea togam Regiam undulatam in aede Fortunae, qua Ser. Tullius fuerat usos. 1,de factum, ut in:Lentes virgint s comiterttur culus ecmita et fusus cum stamine.

Varro, Fragmenta, "C5. G. Finam.u-e, rrt 1 zioni 1)31,0114 abruzzesi (1894), 22.

www.dacoromanica.ro

124

DIN FOLKLORUL ROMANIC SI CEL LATIN

La Romani : 0 lege ruralà in mare parte din mosiile Italiei opreste ca femeile umblind pe drum sA toara fuse sau á le dud. descoperite 1.

G Cana. La Aromini daci gäina cinti coco§e§te, §i mai ales cind apune soarele, e semn de nenorocire, sau va muri cineva din casa cäreia apartine acea gäing ; ea va trebui oanoritä pe loc. Tot a§a §i la Daco-Romini 2. In Corsica

Lorsqu'une poule chante confme un coq, on la tue et on la pese sans cela il meurt un membre de la famille 3. La f el in Dauphine., Anjou, Alpii Maritimi, etc. In Hautes-Vosges :

4.

Defiez-vcus de la poule qui imite le chant du coq Elle annonce des contrarielés, des querelles interminables dans la maison de son

maitre, dit on au Thillot ; elle attire la mal6diction sur la famille et les biens de celui-ci, assurent les gens de Vecoux. Vous ferez sagement de la tuer sans tarder, car Pretre qui danse, Poule qui chante, Fille qui siffle, Porte malchance 5.

Sau n Ille-et-Vilaine

T. Pagana lege in plerisque !Wise praediis cavetur ne mulieres per i-linera ambulantes torqueant fusos aut omnino detectos ferant. Pliniu, Nat. Hist , XXVIII, 28. Gorovei, Datini, Credinte i Superstitii, p. 135-6. Revue des trad. pop., 1894, 965. Ibidem, 1890, 415; 1893, 94 ; 1894, 117. Sam é, 1 c., 20-21.

www.dacoromanica.ro

125

CREDINTE, SUPERsTITII;s1 DATIN1 Vache qfti beille (beugle), Filie qui subèle (siffle), Poule qui chante le coq. Sont trois bt2,tes qui méritent la mort I.

In Abruzzi La gallina che canta a mo' di galo, che tté' la vdcia spirckgne, si deve ucciderla subito. Se si lasciasse vivere, II capo della casa morrebbe tra breve o, per lo meno, altre disgrazie avverrebero farniglia 2

E o superstitie foarte In poetul latin Terentius o gäsim identicä : vorbind de prevestiri unte, zice d e semn räu ca, printre altele, sä augäina gäina) 3.

zim

cintind coco§e§te :

gallina cecinit (a cintat

Referitor la gäinä, Palladius zice GAinile sa fie mai ales negre sau aurii ; cele albe

se

ev;ta

4.

La Votiaci Si la poule imite le chant du coq, c'est mauvais signe 5.

Genunchii. La Arombi : dad cineva i§i apucä un genunchiu sau amindouä in mnile sale prinse prin incruci*arca degeteler, se zice ch. moare cineva din casä. Sau, ciad. 4i apucà fata intre cele douä palme, rezemindu-se in coate, Ii va muri- mama. La Pliniu i. Les littératures populaires, XXXIV, 139.

G. Finamore, 1. c., 228. Phormion, versul 705. Gallinae sint praecipue nigrae aut flavi coloris ; albae vitentur. De Agricultura, I, 27. Revue des trad. pop., 1898, 255.

www.dacoromanica.ro

126

DIN FOLICLORUL ROMANIC:

CEI, LATIN'

Esti de rAu augur daca, Cu degetele inclestate unele interdtefe ca doi piepteni, te asezi linga o fettle le insArcinatd sau lingd cineva

ruja i se ciA un medicament.. E si mai rOu daca-ti apuci unul sau amindoi genunchii

Aromini :

Cind cade grindind, ca sd o faca sd inceteze se scot in curte o pdreche de pirostii rdsturnate cu picioarele in sus i se pune peste ele un ou rosu ala pe care-I pastreazä femeile la icoand de la Pasti 2.

Deci o credintä in care s'a introdus

§i

un

element al

cre§tinismului.

In jud. Mehedinti : Cind cade grindind, inf'ge un culit in pAmint si ea va inceta 3.

in Franta : Les pratiques superstitieuses, (ontre l'orage, varient selon les provinces. En Bretagne, quand il tor ne, on a coutume de mettre un morceau de fcr dans le nid des poules comieuses. Cette rrat'que existe encore (en Gascogne auss,) 4

La Basel Lorsqu'un orage clate, il n'est rien de tel, pour detourncr la foudre, que de placer hors de la maison un instrument tranchant (hache ou faux), le fil tourné vers le del 5.

Scriitorul latin Palladius ne spune Asiidere gravidis, vel quum remedium aliqui adhibeatur, digitis pectinatim inter se implexis, veneficium est... Pejus si circa unum ambove genua.

L. c., XVIII, 17.

Lamina, Ill, 5 Gorovei, I. c, 1636. Les Iiitératures populaires, V, 43. Reuue des trad. pop, 1890, 174.

www.dacoromanica.ro

CREDINTE, SUPERSTITII st DAnNI

127

In- contra grindmei se vorbesc multe : moara se acopere cu o pinz1 rosie ; sau se ridicá in contra cerului in mod amenintAtor Securi insing - rate 1

L u n a.

La Aromini

Ciid o femeie naste o fet t, iar pe cer luna este i crestere (s'umple), 1a, a doua n3stere va cAp4ta iar fetità. Tot acelas lucru si Cu bAetii. Nascind febtA cind luna descreste, a -dorra oarA 'va doblodi niat, si viceversa 2.

E o superstitie adine inrUdäcinatn. In nordul Frantei, la Saint-Malo: Si.la lune est en riecours au moment de la conception 'renfant sera mAle ; si elle est pleine, ce sera une fil,e 3.

Tot in Franta, in Bocage normand et cinglais Si la lune ne change pas dans les trois jours qui suivent l'accouchement d'une femme, son prochain enfant sera du mente sexe que celui qui vi. nt" de mitre 4.

In Malmédy Lorsque la lune change de cartier d3ns les trois jours qui suivent un accouchpment, le prochain enfant qui naitra sera d'un sexe différent 5.

In Hautes-Vosges : Les enfants conçus pendant la lune rousse [c'est .1a lune qui commence en avril et devient pleine à la fin de ce mois ou dans le couraqt du mai] s3nt destin63à devenir gr .nds et vigoureui, Mais t. Contra grandinem multa dicuntur : paro rosco mola cooperitur item cruentae secures contra caelum minaciter levantur. L. c., 1, 35. Lumina, III, 80. Revue des trad, pop., 1892, 37. Ibidem, 1899, 55; 1901, 558. lbidem, 19:0, 589.

www.dacoromanica.ro

128

DIN FOLKLORUL ROMAN/C ;1 CEL LATIN:

ils sont sDurnois, jaloux, traitres vindicatifs et échouent le plus sou-vent dans feurs entreprises I.

Aceastä superstitie, identicä cu cea a Arominilor, existi. in toatä Franta In Abruzzi : Se il concepimento avviene alta crescenza [della luna], nascera una, femmina; se alla mancanza, un maschio. II momento del parto ò determinato dal compiersi delle nove lune. Se il parto avviene prima o dopo, non è regolare. A luna crescente, sogliono nascere i maschi ; a luna scema, le femmine.

Se il parto avviene a luna crescente, nascerà, nel successivo, una: creatura dello stesso sesso. Se a luna scema, il parto successivo ne-

data di sesso diverso 2.

Luna, ce-i drept, juca un mare rol in credintele Romanilor. A§a Pliniu ne spune Copiii conceputi in ajun su a doua zi de la luna pina sau in tim-pui interlunei, sint singurii care se nasc in a saptea luna 3.

Nu vedem aci insä o apropiere mai mare cu cea a Arominilor sau a Francezilor. Si atunci na§te intrebarea : aceasti credintà sA fie de origine latinä ori apartine unui substrat comun acestor clouz popoare romanice ? In felul acesta pusä, ea necesita diferite cuno§tinte istorice §i etnografice, mai ales cä elementul acesta, luna, joacii aproape acelni rol §i la alte popoare indo-europene, la Germani de pildä. L up u I.

La Aromini :

Se crede ca un par mic ce atina de coada lupului si pe care-Ipop upr re,:unoaste, t'inda se deosebeste de ceilalli per', are pu-. Les hitératures populaires, XXIX, 128. G. Finamore, Credenze, usi e costuali abbruzzesi, 44. Septimo non nisi pridie posterove plenilunii die, ant interlunio concepti nawcuniar.

L c. VII, 4.

www.dacoromanica.ro

129

CREDINTE, SUPERSTITII t;1 DATIN1

terea ca, porti cu tine, sa-ti atraga iubirea °rich& femei asupra careia Iti vei arunca privirea. Parul acela, daca vrei peti, trebue, tnainte de a impugca in lup, sA spui perlu, cAci altmintrelea Il aruncA indatA ce este impugcat poti gasi I.

La Pliniu : Poporul crede cA secretul iubirei sta ascuas intr'un par mic de la coada lupului ; ciad lupul e prins, Ii aruncl acest par care Isi pierde puterea daca nu I se zmulge cind animalul traegte 2.

In Hautes-Vosges : Vous arrive t-il, le matin, de renc..ontrer sur votre chemin un loup, c'est de bon augure 3.

La Rornini Chid iti ese lup In cale ii a bine 4.

La Pliniu Printre semnele de bun augur, cel mai fa vorabd dintre toate e ca drumetul sA vazA dinspre dreapta sa drumul tAiat de un lup cu gura plinA

5.

In Creuse Si l'on tencontre un loup, le premier des deux

serve sa voix, ma s l'autre la perd i. 2

qt11

a vu l'autre con-

6.

Per. Papahagi, Din literatura poporonj a Arominilor, 2g9-300. Quin et caudae hujus animalis (lupi) creditur vulgo inesse arnato-

riurn virus exiguo in villo : eumque, quum capiatur, abjici

:

nee idem

pellere, nisi viventi direptum.

L. c., VIII, 34. Sauvé, 1. c.. 11 6.

A. Gorovei, 1. c., 1977. Inter auguria, ad dexteram comrneantium praeciso itinere, spleno id ore fericit (lupus), nullum omnium praestantius.

L. c, VIII, 34. Revue des trad. pop., 1892, 532.

www.dacoromanica.ro

130

DIN FOLKLORUL ROMANIC ;;I GEL LATIN

in Berry : II passe aussi pour certain que si le loup qui soUrvient pour enlever un mouton voit la'bergere avant d'en are vu, à l'instant 'neme celle-ci devient rauche (enrouée), au point de ne pouvoir crier... Si, au contraire, le loup est aperçu le premier, il perd tout pouvoir sur la bargere et le troupeau 1

In Sicilia

Al solo esser noi veduti dal lupo si perde la voce, o si resta intontiti ; da citii e frasi : Lu vitti lu lupu, o Luciarmau lu lupu, che si usano guando si parla d'un uomo affiocato. La voce per6 non si perde guando primo a videre il lupo 6 l'uomo 2.

La Romini Clnd, mergind noaptea ori ziva pe c5i /Aturalnice, te vede lupul fArA ca tu s5-1 vezi pe el, a doua zi vei rAgusi 3.

La Pliniu 5i In Italia se crede cl privirile lupilor sita vAtAmAtoare : omul zArit de ei lnainte ca el sA-i observe isi pierde indatA vocea 4.

Iatg dar §i credinte de care omul din popor se folose§te mai mult ca sá in5ele sau sg se amuzeze cu cei naivi care cred in toate. Astfel Arominul sfätue§te ca, daca vrei prinzi un iepure, n'ai decit sg-ti insingerezi cu o piatri un genunchiu §i iepurele se va opri din fuga lui, §i va merge i. Les littératures populaires, XLIV, 172-3.

Biblioteca delito trad. pop. sicil., XVI, 463. A. Gorovei, 1. c., 173. Sed in Italia quoque creditur luporum visus esse noxius : vocemque homini, quem priores contemplentur, adimere, ad praesens. L. c., VIII, 34. Aceliqi lucru ni-1 apune i Vergiliva Vox quoque Moerim Jam fuga ipsa : lupi Moerim videre priores. Bucolica, egloga IX, v. 53-4.

www.dacoromanica.ro

CRHDINTE, SUPERSTITH

I DATINI

131

ap de incet, in cit Il vei putea prinde de viu Sau la Daco- Romini :

Cind tree cocoarele, se pune un cutit Cu viru1 in plinint si le opresti pe loc 1.

Revenind la lup, aci e locul cred s amintesc de o legenda de al car& caracter poporan m'a§i indoi. La Aromini va fi circulind traditia ca lupoaica nu trebue si fie

niciodati impuFata, ci din contra trebue si strigam : si traiaseä lupoaica I". Ca motivare, se di aproape identisc

povestea cu na§terea 4i alaptarea lui Romulus i Remus de catre o lupoaica, cre§terea §i casatoria lor, etc. 4. In directi legaturi cu cele spuse privitor la lup la pag, 52-3, vom releva aci ca la Aromini exista urmitoarea credinta : in zori de zi, daca lupul i§i pirase§te culcupl cu intentia de a merge drept la vre-o turma pentru a sugruma

oi, etc., el nu poate sugruma nici un namai, chiar daci e nesuparat de nimenI : nu poate

In mijlocul turmei §i

deschide gura, fiindu-i legald. Pentru ca sa poata omort oi, trebue sa se intoarcil din drum la culcupl lui, caci numai a4a i se dezleaga gura. Pentru pastoril aromini credinta aceasta e o convingere bazata, dupa informatiile lor, pe constatar reale. Aritind o

indoiala fata de o astfel de constatare", am fost intrebat daca cred cA oaia, cind vede once fel de earpe, cauti lingi de la cap pina la coadri §i ci se la dupa el atunci cind §earpele fuge-- cum se intimpla adesea, pima ce se ascunde. Am fost asigurat §1 de realitatea acestei ultime constatiri din vieata pastoreasca, dui:4 cum, iari§i, numeroase cazuri autentice din aceea§i vieata ne relateaza, in legitura cu acest reptil, cA earpele nu numai ca nu ataci i. Ion Creangá, 1912, 48. 2. Lumina, IV, 262-4.

www.dacoromanica.ro

132

DIN FOLKLODUL RONILNIC

I CEL LATIN

oaia, ci chiar se sperie, dupi cum fuge §i de cine care 11 omoari pe loc, dacä rew§te si-1 apuce cu dintii. lati deci i atestäri folklorice din vieata pistoreasci, care, daca ar f numai citite de cineva care nu cautà si supunä concluziile sale pur teoretice §i controlului pe care ni-1 oferä realitatea §i vieata practica', i s'ar pirea ci sint simple superstitii, neavind nimic real.

Mielul. Cum se poate cunoa§te de mai inainbe de ce coloare va fi lina mielului care se va na§te. Varro zice Trebue sa observam daca berbecele are timba neagra sau peamieii pe care fi va naste vor fi negri sau pes-

tritL triti

i

Acela§i lucru il observá Pliniu, Vergiliu, Columella, etc. La Romini : cind are tapui vina alba pe timba lui, atunci caprele se nasc albe ; iar daca are neagra, se nasc negre ; iar daca e cirmAjie, adiin fata singelui, se nasc rosii 2.

O chiul.La Romani : Daca ti-a intrat ceva intr'un ochi, e bine pe celalalt saI apesi 3.

Dupi o informatiune a D. I. A Candrea, §i in popor la noi se crede acela§i lucru. Credinte de felul acesta din domeniul medicinei popu-

lare, al leacurilor bàbesti, sint multe §i care mai de care mai hazlii. A5a, tot Pliniu ne spune t. Animadvertendum quoque quid linguane (arietis) nigra aut varia sit quod eam habent, nigros aut varios procreant agnos. De Agricultura, II, 2 Ion Creangei, 1915, 280. Quum quid oculo inciderit, alterum comprimi prodest. Pliniu, l. c., XXVIII, 17.

www.dacoromanica.ro

REDINTE, SUPERSTITII

133

DATINI

DacA ti-a intrat apA In urechea dreaptA, sA sari pe loc In piciorul linind capul aplecat pe umArul drept, i vice-versa 1

Lucru pe care-I vedem ci-I practici §i astizi copiii. Sau, la Varro : In contra strAnutArei sA scarpini palma minei ca cealaltA mtnA 2.

In Italia : Se batte l'occhio sinistro, è indizio di prossima di sgrazia 3.

In Loirt-Inférieure Si i'on a des bourdonnements dans l'oreille gauche, on dit du bien Si c'est dans la drolte, on en dit du mal 4.

.de VOU3 ;

.etc

Piciorul sttng .

Rominul crede ci nu e bine ca

porne§ti sau s intri undeva cu piciorul sting ; nu-ti merge bine. Scriitorul latin Apuleius zice : Dar, plecind, am pornit cu piciorul sting i, ca atare, speranla de a reugi mi-a fost zAdArnicitA 5.

Tr if oiul. E credinta la Romini ci bgiatul, dar mai Ales fata care gise§te un trifoi cu patru foi va fi norocoasi. In Hautes-Vosges : Ibidem.

Contra strenutamenta palmam altera manu scalpere. Fragmenta, 231.

G. Finamore, Tradizioni popolari abruzzesi, 222. Revue des trad. pop., 1900, 585.

Sed, ut fieri assolet, sinistro pede profectum, me spes compendii ,rustrata est. Metamorphosa, I.

www.dacoromanica.ro

134

DIN FOLKLORUL RONIANIC §I CEL

Le trèfle à quatre feuilles porte bonheur ; ayant la forme d'unecroix, préserve de tous les. enchantements 1

In Belgia: Un mari dans l'année est la rdcompense assurée A la jeune assez heureuse pour trouver un trae à quatre feuilles 2,

fille-

Tuneful. La ciobanii romini Multe din capre, cind aud tunetele leapacla ; pentru aceasta pistorli, cind ¡acepe a tuna, izbesc Cu ciomegile In copaci, ce O. le obi§nueasca cu sunetul, sa nu se teama de tunet 3.

La Pliniu : Tunetele pricinuesc avorturi la oile solitare. Leacul consta In a lestringe laolalta, caci in mullime nu se mai sperie 4.

In legälturi cu inläturarea tunetului, sou mai de grabä a fulgerului, de relevat i urmätoarea superstitie din Berry, Cu nuante de cre§tinism (vezi pag. 28 §i urm.): La cosse de Nau [=-- beiche de No01] c'est un &forme tronc d'arbre destine à alimenter la cheminée penda.nt les frois jours que dure la fOte de No01.On conserve les débris de la cosse de Nau d'une an nee A l'autre. Recueillis et mis en reserve sous le lit du maltre de la maison, toutes les fois que le tonnerre se fait entendre on en prend un morceau que l'on jette dans /a cheminée, et cela est suffisant Dour proteger la famille contre le feu du temps, c'est A dire contre la foudre 5.

lirsuL

La Aromini :

Sauve, L c., 81. Revue des trad. pop., 1838, 330. Ion Creangei, 1915, 280. Tonitrua solitariis ovibus abottus infcrunt. Rernedicm est congre-

gare eas, ut coetu juventur.

L, c., VII', 73.

Les Litte:ratures populaires, XL, 17-18. Autorul Ii atribue o origine ga licä (pag. 18-22). 5

www.dacoromanica.ro

:REDINTE, SUPERSTITII SI DATINI

135

Ungi perii cu seu de ursd §i pdrul are sd ti creascd

La Hitegani : Moaa, la nWere, cind scaldA copilul, intii II unge cu unturd de urs i atunci va fi om tare

i

nu-I nimice0e glontul 2

La Moti : La na§tere, copilului Motului trebue sd i se dea o linguritd Cu unsoare de urs, ca sd poatd rezista influentei ursitoarelor care veghiazd la cdpAtiiul lui §i

li

es viitorul.Despre urs se mai crede cd,

cdl-

cind pe cineva pe ale, e scutit de boale 3.

Ultima noti o constatäm i la Aromini cari, atunci cind vre-un ursar trece cu ursul lui prin sat, se las a fi cilcati de urs pe spate, pentru a fi feriti de boale. Aro:ni:1u' mai crede ci bilatul care poartä cu sine inteo pungulitä atirnata de glt citiva peri zmul§i dela un urs poate si umble prin munti §1 päduri firä sä aibà nici o teamä. La Pliniu : GrAsimea urOor intrd in medicamente, si pdrul uns cu ea nu mai cade 4.

A§i fi putut continua cu foarte numeroase elemente folklorice de felul acesta, dupi cum iari§i legende sau traditii de acestea : Cutremurile de pdmint, De ce rindunica are coada bifurcatd, De ce cuibul rindunelelor nu se stricd De ce catira nu ru4te, De ce capra fine mereu coada in sus, etc. etc., sr fi necesitat capitole intregi, ceea ce ar depi§i cu mult cadrul acestei lucriri. i. Per. Papahagi, I. c., 296. Ov. Densusianu, Gral& din 7 ara Halegului, 232. Frincu i Candrea, Rominii din Muniii Apuseni, 147. liii (ursi) sunt adipes medicaminibus apti, coutraque capan defluvium vivunt. L. c., VIII, 54.

www.dacoromanica.ro

DIN FOLKLORUL ROMANIC §I CEL LATIN

136

Avind in vedere scopul urmgrit in acest mic studiu comparativ, voi incheia acest capitol cu un deceu, pe care folklor4tii francezi 1-au trecut la rubrica intitulati Les pourquois. Reproduc pe cea mai scurti vsrianti francezi, din regiunea Hainaut : Au temps oil le bon Dieu était sur la terre, un chiei'. lui rendit un grand service. Voulant prouver sa reconnaissance, le bon Dieu octroya au chien le droit de manger de la viande tous les ¡ours. Ce droit fut consigné sur un dipldme. Comment cela se fit, on ne le sut jamais ; mais il advint qu'un beau jour le diplOme disparut. De IA vient que chaque fois qu'un chien en rencontre un autre, ils se demandent : as tu vu le diplbme ?" Et peu satisfait de la reponse qu'il reçoit, chacun tient A s'assurer, de visu et de &facto, si son camarade ne l'd pas trompé.: VoilA pourquoi les chiens ont l'habitude de se regarder sous la queue 1.

La Aromini e mai bine motivat : Cinii, fiincica pastorii le aruncau sa manince numai oase i incA u adunat i au trimes pe fruntasii lor la Dumnezeu sa se plinga de marea nedreptate ce le fac pastorii lor, celor mei credinciosi tovarasi ce au avut si au inca pina in ziva de asiazi Sosind aci, dupa ce Dumnezeu asculta jeluirea lor, vitzu ca au. dreptate si la moment ia condeiul si o coall $i se almcá de face un firman, in care ordona pastorilor sa arunce si carne sarmanilor de cini, care le pazesc turrnele. Bucurie mare pe cinit tau firrrianul, saruta mina lui Dumnezeu si o rup la fuga. Dar, de oar ce n'aveau nici un buzunar, unde sa puna firmanul ? Sub coada. Pe drum pe unde veniau, vrind sa treaca printt'un riu, nu stiu cum facura, nu stiu cum dresera si riul le ia firmanul in jos fara ca dinsii sa simta. Cind ies pe malul riului si cauta tirmanui, firmanul nicaieri ! Ceuta in sus, cauta in jds, nimic! Ceuta sub coada, pe coada in zadar ! Nicaeri nu se gaseste. Cinii ceilalti care asteptau co nerabdare, daca au vAz tit ca nu sode-a-binelea roase,

1.

Revue des trad. pop., 1888, 97; v. zi variante : ibidem, 1887, 433-4;

1894, 165-6; 1895, 391-2; 189),

www.dacoromanica.ro

CREDINTE, SUPERSTITII

I DATIN1

137

seso odatA mai curind, aleargA in fuga mare la dinsii gi-i nimeresc tocinai cind se cAutau sub coadi. Trirnisii, cum vAzurA bandele de cini care veneau spre dingii, au luat-o la fugA, cAci de i-ar fi prins acolo, era sl-i sfisie de vii, pentru cA au pierdut firmanul. De atunci bietii cini au fost ursiti sA roadA oasele, i, ori de oite ori se intilnesc doi cini necunoscuti, primul lucru pe care au sA-I facA e sA se miroase la coadA, nu cumva gAsesc firmanul pentru ca sA scape de rosul oaselor

Deceul acesta existä *i in literatura latinä 2. Nu-1 reproduc insä, intru cit explicatia datä de caträ fabulist intrece once grotesc.

i. per. Papahagi, /. c. 766-7. 2. Phedrus, Fabulae, tab. XVII.

www.dacoromanica.ro

DESCINTECE, VRAJI, FARMECE,

I RUGACIUNI

www.dacoromanica.ro

lata' un capitol care intereseajá de aproape mai multe laturi ale culturei in genere Fiind un produs eminamente poporan cäruia, in decursul vremurilor ca si astäzi in parte, i s'a atribuit un rol insemnat, desdntecile, vräjile si 'armecele prezintä o importantä deosebitä, pentru cà in ele stä inchegat mai bine ca oriunde un intreg complex sufletesc. *i intelectual al vietei omene§ti. Nu V3M incerca nici aici sà expunem, sau sA schitäm car, istoricul sau evolutia acestor demente folklorice, i a-

ceasta cu ata mai mult, cu cit ele formeazä unul din cele mai vaste capitole ale domeniului folkloric in timp ì spatiu. Raportindu-le insä la cele ce spuneam si la pag. 111-2, u§or ne vom putea convinge cum, fati de lipsa totalä deculturä ce domina in vremurile preistorice ca §i in antichitate, misticismul in genere, aläturat experientei unor indelungate constatäri reale, a putut cristaliza in asemenea formule magice". Religia fiind metafizi.ca poporului", era fires,: lucru ca, in timpurile idolatriei, once manifestare a ei sä incäturze sufletul celui primitiv, mai ales atunci cind ea tintea satisfacerea acelui suflet in ceea ce el era interesat ; aceast5 inciltu§are a trebuit s devie cu ata mai puter: nicä, Cu cit pe de o parte ignoranta stäpinia nesupärati, lar pe de alta parte intimplarea ficea ca din cind in cind tinta urmärità in aceste formule s'a' se si realizeze

ceea

ce era cel mai bun certificat pentru eficacitatea lor si renumele celor ce le practicau. Asa ca, inteo astfel de fiwww.dacoromanica.ro

142

DIN FOLKLORUL ROMANIC §I CEL LATIN

ticire mistici a spiritului omenesc, nu ne surprinde de loc afirmatiunea lui Apuleius care,

vorbind de o vräjitoare,

spune ci acea femeie poate si faci once: si coboare cerul, si tini suspendat in aer pimintul, si sece izvoarele, transforme muntii in ape, si scoati zeii mani din infern, si slibeasci puterea zeilor, si ilumineze chiar infernul" 1. In al eresurilor, orice meee,sug, once latanie cu caracter sau, mai bine zis, cu o masci religioasi era bineveniti : ea putea servi pentru sufletul simplist ca punte de trecere intre el §i favorul zeititii. Vrea cineva si inliture o boali sau o nenorocire abituti in familie sau la vite, recurgea la descintitoare ; vrea un altul ca o nenorocire si inlintue pe duplanul lui, alerga la vrijitoare, dupi cum tot la o vrijitoare se ducea cineva, pentru ca cel lovit de o fäccIturti si fie desfcicut; lar daci altcineva doria si stipineasci inima cuiva, fermecitoarea era aceea care implinea dorinta. Ace§ti trei profesioniVi, ca, si zic a§a, serviau drept interpreti ai destinului i eresul religios a pus pentru multi vreme convingerile poporului in functie de puterea i vointa ce:or ce practicau acest fel de formule ; aceasta cu alit mai mult, cu cit poporul se simtia impicat in credinta lui religioasi fati de zeititi sau de Dumnezeu, intru cit descintecile, vräjile ca *i farmecele sint de fapt rugiciuni, care astizi se prezinti sub masca creVinismului pusi pe un fond pigin. $i in zilele noastre inci aceste convingeri slut ap de adinc inridicinate inert ace14 bitrin Todor Cicio (vezi pag. 83-84) se mira ci poate fi cineva care si desconsidere aceste Jealitäti", cind vedea ci eu, in dorinta mea de a-1 intriga §i mai mult ca si pot cunoa§te mai aminuntit aceasti lature sufleteasci a Mara-. murepanului, imi ,aritam indoiali §i curiozitate in ace14 haosul ignorantei

i

timp. Astfel, el ciuta si mi vonvingi ci este babi me-1. ills mulier potens coelum deponere, terram suspendere, fontes durare, montes diluere, manes sublimare, deos infirmare, sidera extinguere. Tartarum ipsum illuminare. Metamorphoseon 1. L

www.dacoromanica.ro

DESCiNTECE, VRAJJ, FARMEC1

t RUGACIUNI

143

teritoare care ti-a[r] [putea] inchega apa in pahar vara a§a a fost baba loana a lui Värzaru (Bilin loana)" ; sau intr'o noapte, baba Märie Grigoreasa, dormind pe c.uptor, a zis feciorului care dormia in pat sO se scoale, cä Gheorghe al lui Pintioc a furat o caprO din cele ce erau afarä, in curtea de lingä casa ; capra a fost furat5, dar baba, cu me§ter§ugurile ei, 1-a frOmintat pe hot inteatita cu ca pul in-

tre picioare [etc.], cO a adus capra inapoi, lar el a murit. Baba 1-a friimintat din casä, cO ea nu s'a dus dupä hot". Cit prive§te fondul, dar mai ales modul de practicare al descintecelor, al farmecelor §i in special al vräjilor, nu se cunoa§te totul in amänuntimi, pentrucä pe de o parte, in legituri cu fondul lor, e firesc lucru sä constatOm cA le secret, l'incompréhensible et le merveilleux sont des caracteres habituels de ces pratiques magiques" iar pe de alfa' parte, e in interesul celor ce le practici sà pOstreze un cit mai mare secret ; a§a cO, in träsituri generale, cu drept cuvint se poate spune cá dei segreti dei fattuchieri si sa. poco" 2, Nu e lipsitä insä de interes constatarea pe care a ficut-o Robert Prexl in Transilvania, cind o femeie descint'Atoare i-a declarat : Acuma vorbesc numai ca §i la o nuntO, dar atunci cind descint cuvintul meu e träsnet, privirea-mi fulger, mina mea furtuni" 3. Referitor la forma in care sint turnate, e de observat cä §i in aceasti privint5 se caracterizeazà prin ceva care e propriu al lor 4. Nu ne vom opri insä niel asupra acestui i. Daremberg et Saglio, Didionnaire des antiquités, art. MAGIA, p. 1495. G. Finamore, Tradizioni popolari abruzzesi, 174. Convorbiri ¡iterare, XXV, 353.

Pentru ilustrares acestei afirmatiuni reproduc, In afarit de cele ce vor urma mai departe, o devotio din folklorul latin vulgar : Dii i(u)feri, vorbis com(m)e(n)do, si quic(q)ua(m) sactitates sanctitatis) h[a]betes habetis), ac tadro (-= trado) Ticene (=-- Tychenem, Tychen) Carisi, quod-qu[old agat, quod incida(n)t omnia in adversa. Dii i(n)feri, vobis com(m)e(n)do il(1)ius mem(b)ra, colore(m), figura(m), caput, capilla (.= capillos), umbra(m), cerebru(m), fru(n)te(m), supe[rcil]ia, os, iocur, umeros, cor, pulmones, i(n)testinas (--= intestina), ve(n)tre(m),

www.dacoromanica.ro

DIN FOLKLORUL ROMANIC §I CEL LATIN

144

punct. dupä cum trecem cu vederea i alte laturi, destul de interesante, ale acestui capitol, cum bunäoara ar fi limba, graiul in care sin't inchegate aceste elemente folklorice, sau fondul poetic pe care multe din ele il contin cci, dupä cum se va vedea si din cele ce voi reproduce mai jos, descintecele vräjile si farmecele se caracterizeazi adesea printr'un pronuntat element poetic. Urmärindu-le acum In domeniul folkloric laiin, ca si in cel romanic occidental si miental, vom avea de reliefat oarecari träsäturi caracteristice. Excectind in primul rind !asa zisele defixionum tabellae, precum i diferitele mArturii sau atestäri din scriitorii latini, in ceea ce priveste extensiunea i vitalitatea acestui capitol folkloric la Romani nu putem procede decit mai mult sau mai putin prin' deductiuni. Si e firesc acest lucru, pentrucä nu putem pretinde pentru vremurile acelea o literaturä latini anume folkloricicu atit mai putin cercetäri sau studii in ac.eastä directie. Totusi, putem conchide cu toatä siguranta ca nici poporul roman nu era lipsit de descintece, vräji, etc., ele fiind inainte de toate o caracteristicä a timpurilor vechi, i apoi chiar inscriptiunile latine ne ofere spe.cimene de acest fel de elemente folklorice 1, evident cu

mult mai reduse de cum vor fi circulat ele cind fmpreuràrile

Trecind acum in folklorul romanic occidental, am constabrac(h)i.., digitos, manus, u(m)b(i)licu(m), visica femina), genua, crura, talos, planta(s), tigidos

femena digitos). Dii i(n)-

feri, si illa(m) videro tabesce(n)te(m), vobis sacrificiu(m) lobeas ob an(n)uversariu(m) facere dibus parentibus il(1)iu[s] voveo(?).... Corpus inscriptionunt lutinalum, X, 8249. Cfr. §i Dr. Ernst Diehl, Vulgiirlateinische Inschriften, 852.

1. Adiuro te demon qui cunque es et demando ti bi ex anc ora ex, sue di e ex oc momento, ut equos ji prasini et albi cnicies ocidas, et agitatore Cla rum et Felice et Primu lum et Romanum ocidas I collida, neque spiritum illis lerinquas ; adiuro te I per cum qui te resolvit I temporibus deum pelagi cum aerium Apud Dr. Friedrich Slotty, Vulgarlateinisches Ubungsbuch, 180.

www.dacoromanica.ro

DESCNTECE,

1'ARN1ECE

I RUGACIUNI

145

tat, din izvoarele care au fost accesibile acestui studiu, cele ce ne intereseazd aci se prezinta inteo m'Asura cu totul reclusa, a§a ca le putem considera ca pe ni§te palide rämä§ite ale unor elemente ce au avut cindva o intrebuintare mai intensa Astf el, vrajile §i farmecile aproape nici nu exista, dupà cum rar §i cu totul redus se constata' descintecile in Franta de pila in forma de rugZiciuni, Cu toate ci §i Gallia era, dupi Caesar, una din tiírile cele mai superstitioase ; tot a§a se prezinth §i in folklorul italian : din bogata §1 variata operA folkloricil a lui Giuseppe Pitrè buniioarà 3, de-abia se pot releva citeva descintece (scongiuri) §i acestea foarte scurte. Cite un exemplu de descintece. In Franta, pentru vindecarea aricilor, s'a inregistrat urmAtoarea Prière populaire pour guérir les dartres" Par la puissance de Dieu, que les darires s'en aillent, Dartres de 9 réJuites à 8, Dartres de 8 réduites A 7, Dartres de 7 reiuites A 6, Dartres de 6 réduites A 5, Dartres de 5 réduites A 4, Dartres de 4 récluites A 3, Dartres de 3 re iuites A 2, Dartres de 2 reduites a 1, Dartres de 1 réduites A poin:

On fait le signe de la croix trois fois sur la dartrt , puis on fait I( tour de la dartre avec le doigt. Pendant neuf jours il faut dire un Pater et un A 4

In ItaEa, pentru

lussione agli occhi:

La flussione, per di più, si guarisce ponendo la mano destra sugli oL chi, e dicendo per tre %volte: t. Vezi pag. I I 112. De bello gallico, VI, xvi. Proverbi, motti e scongiuri, 389-937. a. Revue des trad pop., 1886, 37.8. 2.

www.dacoromanica.ro

146

DIN FOLKLORUL RONIANIC ;;T C:EL LATIN

Tre occhi t'hanno adocchiato, Non si sa se giovani, vecchi o maritati : Ma tre santi t'hanno aiutato.

In certi paesi, il sangue agli occhi si chiama la cianze ; e si medica strisciando l'indice della mano sulle palpebre e dicendo per tre volte:

Santa Lucia che sta in cima al colle, Piena di guai e di malinconia. (Passa Gesù Cristo) O Lucia, che sei (hai) fatto con cotesto bell'oct hto ? O Signore, è venuto il vcnto da Serrano, Ha portato in mezzo quest'occhio mio. Carriole, cascate in terra Sangue, diventa flore Fiore e fioretto, L'occhio di Santa Lucia pulito e netto ; F.ore e fiorello, L'occhio di Santa Lucia pulito e bello'.

Acest proces, adica disparitia treptatà a descintecelorp vrajilor, etc. din Romania occidentala i§i gase§te explicatii In diferite motive, printre cari amintim : rolul bisericei, cultura §i civilizatia progresiva, poate §i situatia ei geografica,

pe de o parte fiind marginitä la nord, vest §i sud de ap5, iar pe de alta fiind in spre est indepirtatri §i chiar barata de Orientul propriu zis, etc. Dar, daca aceasta disparitie n'a devenit incà o realitate pentru toate colturile Occidentului romanic, atunci s'ar putea sa fim pu§i in fata unui alt caz §i anume ca folklori§tii francezi, italieni, etc. n'au reu§it sá le culeaga aminuntit 2, nu ne prive§te din ce motive. Din punctul acesta de vedere, vom vedea cá in Rominia orientan' avem o bogatie §i o varietate foarte important A. Urmärind acum aceste trei elemente in domeniul folklot. Antonio de Nino, Usi e costumi abruzzesi, V, 145-6. 2. Dupi cum reiese din citatul reprodus la pag. 111 : en marmottant des oraisons tirées d'un rituel inconne.

www.dacoromanica.ro

DESCiNTECE, VRAJI, l'ARMECE §I RUGACIUNI

147

rului romin trecind insd cu vederea peste diferitele lor subdiviziuni ca : deochiul, Solomanarii 2, etc., vom releva

de fiecare cite o specie, pentru a evidentia si mai bine caracteristicile lor. Trebue observat lusa c descintecele, dar mai ales vräjile si farmecele, au un rol cu totul redus in sudul Dunärei, la Aromini, fatà de cel pe care il au in Dacia Traianä. Notiunea si forma discintic §i discintare exista si la Aromini ; totusi, descintatoarele au pästrat cel mai mare secret, aga cA foarte putine descintece se cunoE c. Dintre acestea voi reproduce transpus in bimba romina unul pe care 11 practicä carvänarii aromini atunci cind un cal sau

catir din caravana lor a inghitit broateci : [arvänarui] scoase un paiu din samar, i-a tAiat nodurile gi, apucindu-1 cu degetul cel mic I cu arAtAtorul, i 1-a aruncat de trei ori sub pintece[le calului] dintr'o parte in cealal1A, apoi 1-a speriat Cu cAciula pe la ochi i la urechi gi, dupl ce a desemnat pe o bucata de hfrtie citeva ieroglife (litere neinfelese), scrise parcA de picioare de gAini, i-a lipit-o la oblinc ... Cu Hiere grecegti scrisese aceste cuvinte !atine g.i: SATOR AREI'0 TENET OPERA ROTAS 3. 1.

Acesta e tot descintecul ; el exista §i se practica in felul relatat, ca si in modul urmätor : inchizind degetul mijlociu i inelarul, trebue sA iei de jos, de pe parnint, cu f ul arätatorului si al degetului mic un paius pe care trebue arunci de trei ori pe de asupra calului sau catirului, dintrio parte in cealalta : calul sau catirul, care pina atunci nu putea urina, se va simti imediat u§urat 4. Ceea ce insä e mai curios aci, e faptul confirmat de altfel ca fiind autentic de scriitorul Vasile Papa-lanusi ca s'a intrebuintat In ceea ce privegte interpretares originei lor precum gi a diferitelor influente exercitate, vezi: Hasdeu, Cuvente din Bdtrini, II, 263-283 si 717-720; Dr. M. Ciaster, Literatura popu'ard romind, 406-429; Noua revistd romind, 1901, vol. 4, 170-177 gi 216-221, etc. In privinta lot vezi gi Kedrenus, Bonn, I, 10. Flambura, II, no. 1, p. 4. Relatat i confirmat de tatiil meu.

www.dacoromanica.ro

198

DIN FOLKLORUL RON1ANIC

CEL LATIN

acele cuvinte latine§ti asupra cäruia

scris destul 1 Nu trebue scipati insi din vedere caracteristica acestui descintec, §i anume ca el consta numai din gesturi, dinteo-

mica actiune, fira a fi insotitä §i de un descIntec propriu zis. Cit prive§te vräjile §i farmecile, cunoscute la Aromini sub

numele de amdie, pl. ama §i amd70, ele sint practicate in deosebi de tigincile Cotturarilor. Aceasti lipsä din fondorul aromin s'ar putea explica, cred, §i prin aceea ca Arominul n'a fost niciodatä sub influenta misticisrMului slav, nici

pe cale bisericeasci sau religioasa in general, nici pe cale politici- administrativa, dupi cum iara§i n'a existat intre Aromini §i Slavi o convietuire sociala bilinguä, a§a cum se poate constata l'itr'o mäsura oarecare intre ace§tia din urma §i Daco-Romini. A§a ca, din punctul acesta de vedere, folklorul aromin e mult mai särac fati de cel daco-romin, din care reproduc mai jos un descintec PEhTRU LAPTELE LA VACT

pe care 1-am cules in Maramure§ : S'a Wat Florica 3

De la casa ei, De la masa ei, Cu !antele, Cu groscioru ; S'a intilnit Cu noul moroi, Cu no:1A moroaie; Cu nouà strigei, Cu nouA strigoaie; Cu nouà pocitori, Cu noul pocitoare Cfr. *i G. Co§buc, Un caoitol din demonologia poporului romin, (In Noua revistei rominei, 1900, vol. I, p. 88).

Pentru etimologie, cfr. Per. Papahagi, Notile Etimologice, 3 (203) (Analele Academiei Romfrie, t. XXIX).

Florica e numele vacei.DescIntecul e redat n transcriere fonetici literari. In ceca ce prive§te continutul, vezi §i descintecul publicat In Carte de desjdcut jarmece asupra duhulu; Therophile, de un cidugärvraj, 27-29.

www.dacoromanica.ro

DESCINTECE, VRAJI, FARILECE.

RUGAGIUNI,

Cu nouA deochetori, Cu nouà deochetoare Cu noul mirAtork Cu noug mirAtoare ; Cu nouA stricAtori, Cu noul stricAtoare ; In fatA i s'au ultat, Prin pulpà o-au sAgetat, Laptele i untu si grusciortt, i le-au luatt. Coarnele i le-au rotunzit. PAru-i i l-au burruiuit, Pulpa i-o au micit Si titele i le-au vestejit. Pe masA de iliatrA dusu-la-au,. Toti au bAut, Toti au mincat, Top s'au veselit. Ea a rAmas plingindu-se $i vAerindu. se

Cu glas mare pinA 'n cer, Cu lacrimi pinA

p6mint.

Nimeni 'n lurne n'o aude, FArA Maica Domnului

Din poarta cerului. La dinsa a scoborit Pe scarA De cearg, Cu sugna o a cuprins Ce te cinti, tu Fi0FiCG4

Ce te vaeri ?" Cu nu m'oi cinta, Cum nu m'oi vAera ? M'am luat

De la casa mea, De la masa mea, Cu laptele, Cu untu, Cu groscioru Cind am fost in miaza-caleM'am Intilnit Cu nouA moro!, Cu nouà moroaie; Cu nouà strigoi,

www.dacoromanica.ro

11491

150

DIN FOLIRLORUL ROMANIC SI GEL LATIN

Cu nouà strigoaie ; Cu noul pocitori, Cu notiA pocitoare ; Cu noub. deochetori,

Cu nota deochetoare ; Cu nouà mirAtori, Cu noud mirdtoare Cu notiA sticAtori, Cu noul stricAtoare;

In fall mi s'au uitat, Prin pulpA m'au sAgetat, Laptele si untu si groscioru mi It-tu luat;

Coarnele-mi le-au rotunzit, PAru-mi l'au burzuluit, Pulpa mea mi-o au micit, Titele-mi le au vestejit, Vitelu-mi mi 1-am urtt. Pe masA de piatrA dusu-le au, Toti au bAut, Toti au mincat, Toti s'au veselit." griji, tu FloricA, nimica".

Ea 'nainte le a esit ,,Unde-ati fost, Voi moroi, Voi moroaie Voi strigoi, Voi strigoaie Voi pocitori, Voi pocitoare Voi deochetori, Vot deochetoare ; Voi mirAtori, Vol mirAtoare Voi stricAtori, Voi stricAtoare

fost la Florica ; In fail ne am uitat, Brin pulpl o-am sAgetat, Laptele i untu gi groscioru i le-am luat;

Coarnele I le-am rotunzit, i l-am burzuluit, .APulpa i-o

m micit,

www.dacoromanica.ro

DESCiNTECE, VRA.TI, FARMECE

I RUGRIUNI

Titele i le-am ve*tejit." Eu va sorocesc Cu sorocui lui Dumnezeu *i a Maicei Sfinta Maria Duceti-i

Laptele la lapte Uuntul la unt, Orosciorul la groscic r; Coarnele-i i le tocmiti, Paruf pe ea 'I neteziti, Pulpa ei o mariti, Titele-i le bucimiti, Vitelul

imb,inziti

CA de nu-i yeti duce : Citi yeti minca Toti yeti crapa Citi yeti auzi, Toff veti asurzi Citi yeti sorbi, Toti yeti orbi Numai omul Cit *chiopul,

Cu barba cit cotut Va 'nturna Din noud 'n opt, Din opt in *eapte, Din *eapte in ease, Din ease in cinci, Din ciad i In patru, Din patru in trei, Din trei in doi, Din doi in unu ; A*a sa indarate SI laptele, Si untu Si groscioru Floricai lute ca vintul Tacind ca pamIntul,

De-al doilea casa, De-a treia casa,

Dea patra casa, De-a cincea casa, De-a seasea casa, De-a *eaptea casa,

www.dacoromanica.ro

13 I

152

DIN FOLKLORUL ROMANIC 5I CEL LATIN

De-a opta casA, !De-a noua casA.

De-a noua larl, De-a nouA hotare

De-i tuna De-i mulsA, De i din urmA luat, De- i in pAmint ingropat, De-i in berbinte infundat, De-i prin trimbite strigat,

De-i de la oimuri luat, De-i in oale acoperit, SA n'aibA a stArui, SA n'aibA a pociui,

Pina la Florica lute ca vintul,

V4 veni

TAcind ca pAmintul, Din zori

Pina 'n cintAtori, PinA 'n ziul de nouzeci si noul de ori Altora n'oi lua,

A ei no'i lasa Nici cit un grAunt de mac In nouAzeci i nona despicat.'

Descintecu-i de la mine, Darul de la:Sfiltenia sa.

Lasind in seama cititorului interpretarea diferitelor aspecte ale acestui descintec, observärn aci numai cA descintecul francez reprodus mai sus si care e mai mult o numerotare inversä ar putea fi cu drept cuvint socotit ca o par.te dintr'un tot, intru cit aceeasi numerotare e cuprinsä in descintecul maramuresean (pag. 151). Un descintec insä in felul acelui rominese n'am Visa in literatura folklorica .francezä, dei superstitia aceasta a ludrei laptelui de la vaci existí si la Francezi, dupà cum se poate vedea din urmirtoarea nota [En Auvergne] certaines personnes ont le pouvoir de tirer le lait des vaches chez eux. Pour cela, il faut qu'elles entrent dans l'écu-

www.dacoromanica.ro

DESCINTECE,

vaAji, FAIIMECE SI RUGAGIUNI

15

rie et volent la vache; à partir de ce moment, vous ne pouvez plus tirer de lait chez vous, 11 Vd chez la persqnne qui a la, spécialité, le pouvoir d'attirer le lait. Pour s'en préserver, quand la personne est partie, il faut prendre une touffe des poils de la, bete et la cacher dans un trou de mur 1

Conform dinstinctiei fäcute intre sceste trei elemente (pag. 142), vol reproduce §i pentrtr vräji (Mcciturd i desfacere), ca §i pentru farmece cite un exemplu. De fapt, intre aceste trei elemente sita apropien i destul, de pronuntate ; totu§i o deosebire intre ele, dupä ocazii, se constatä §i aiurea. Astfel la ltalieni 11 popolo nostro fa una distinzione notabile tra strega e strega Chiama stria e in alcuni siti 151serra una strega-spir.to, la guate e urt yero vampiro, che succhia il sangue de' bambini (pag. 101). La strega =-- fattuchtera si occupa tutta di faltare, cioè di stregherie. La

fattura ha la forza di vincere la volontà della persona alla guate fatta, d'indurla ad operare secondo I desideri, gl'intendimenti, la volontd della persona per la guate essa la fa ; ed atfaturattu o 'nfatacchiatu è cului a colei la qui volantd rimane impegnata in guisa da non poter usare della sua hbertà, co!ui che non pu(*) spiccarsi dalla pratica d'una donna non onesta, colui che rimane preso ad inganno 3.

lati o vraje l'E l'itsITX

Eu scutur parul. Parul scuturd gardul, Gardul scuturd !azul, Lazul scuturd glodul, Glodul scuturd pdmintui, PArnintul scuturd lacul, Lacul scuturd pe dracul,

i. Revue des trad. pop., 1900, 44 Vezi in aceastä privintä S. Fi. Manan, Vraji, farmece i desfaceri, 5-17. Biblioteca delle trad. pop. sicil , XVII, 104.Cfr. dri, Poezii populare, 10 (nota).

www.dacoromanica.ro

i

pag.

Vasile Alecsartt

DIN FOLKLORUL RONIANIC SI CEL LATIN

154

Pe dracui cel mai mare, Dintre toti dracii mai tare. Tu, Velzevule ce esti, Esi de unde locuesti,. Si striga-ti toti dracii tai, Maiii si mititei, Multi ca frunza,

luti ca spuza, S.- trimite

Cum mai iute Prin toate Prin toate tinuturiie, Prin toate orasele, Prin toate satele prin toate casele Prin toate cimpiile, Prin toate dumbravile, Pe toate drumurile Si pe toate cararile Prin toate padurile, Pe toate plaiurile Si pe toate poticele,

Si te du si tu cu ei, catati ursitul meu, Ce mi-i de la Dumnezeu. Ce-i de Dumnezeu ursat, De buni oameni indemnat,

Ce-i de ursitori ursit si de Dumnezeu menit, Dar de oameni rat vrajtt. Cercati I .De-1 yeti gasi C'a fi Acasa La masa, Cu tata, Cu mama, Cu frati, Cu cumnaii, Cu surori, Cu verisori, Cu surate,

www.dacoromanica.ro

1)EsCiNTECE, VRA.II, FARMECE

l RUGACIUNI

Cu cumnate, Cu sorioare, Cu verisoare, Cu vecini, Cu streini, La masd stind 5i mincind, Zvirliti-i liogura, FArmati-i strachina, SA-i pard fratii Si cumnatil, Surorile 5i verisoarele, Suratele, 51 cumnatele, Vecinii,

5i streinii, Ca ctnii ce hirtesc, Ca porcii ce grohotesc. De 1 veti gAsi la masd Cu vdd.,:ve grase, Cu fete frumoase, Zvir lingura, StArmati-i strachina, SA-i parA lui Ibovnicele lui Cdtele burduhoase, Scroafe rdpAnoase.

De-1 veti gAsi pe drum mergind, De-1 veti afla in somn dormind, Trintti -J, lutiti-1, GrAbiti-1,

La N. Inumele] porniti-1 !

Cu noudzeci si noud de picioare AlergAtoare

Dupd uinul alergati, Pe sus il Spre N. il ! Cu nuudzeci si noud de limbi impungAtoare 5i strapungaroare Impungeti-1,

www.dacoromanica.ro

155

DIN 'FOLKLORUL ROMANIC F5I GEL LATIK

356

Strapungeti-I, La N. duceti-11 Cu nouazeci i noua de cozi lovitoare

§i palitoare Loviti.1,

Din fatal Din dos il SIngele-i il clocotiti, La N. mi I portritil Cat2 Cercati 1,

Curind, Mai cur ind, In asta-seara,

De seara, In asta-noapte, De noapte. Unde-1 veti cata i yeti afla, Nu-i dati loc de fel a sta. De-1 yeti gasi pe cuptor, jos de pe cuptor; De-1 yeti gasi pe vatrap Dati-1 sub vatra ; De-1 veti gasi la foc, Dati-1 pe foc ; De-1 veti gasi pe pat,

Dati-1 sub pat ;

De-1 veti gas' pe laita, Dati-1 sub laita; Del yeti gasi linga masa, DaIi-1 la mijloc de casa, Dat1-1 linga prag ;

D.I1 yeti gasi tina prag, Dali-1 peste prag ; De-1 yeti gasi dupl prag, Daii-1 In ()grada; De-1 veti gasi in °grada, Dati-1 peste poarta. Nu-i dati a minca,

Nul dati a lucra, Nul da¡i a bea.

www.dacoromanica.ro

DR.SCINTECE, wait, FARNi ECE

I RUGACIUNI

Nu-i dati a ecle a. In loc nu I lAsati. Odihna nu-i dati, Nu-i dati a sedea Inteun loc, Ca parul pe foc. Dati-i fiori Pe subsuori,.... Si soared cioareci,

Si furnici Prin opinci. Cum arde para locului In gura cuptorului, Aga sA-i ardA gi lui inima DupA Dom, Ica Inurnale], DupA gin Jul el, .DupA traiul ei. Tu, impdratul dracilor, Impelitatilor 1 Stringe-ti pe toti dracii tAi,

Mari gi mitifei, Iuti gi sprintinei, Si-1 trimite In toate tArile, In toate tinuturile, In toate oragele, In toate satele. Si unde 1 yeti gAsi Pe ursitul meu Dat de Dumnezeti, De Domnul Dumnezeu dat, De oameni buni indemnat, Pe sus luati-1,

La N. porniti-I, lute ca gindul, Ugor ca vintul, Peste codri frA rugine, Peste cimpi fArA pAgune,

Peste aoe fArA vaduri, Peste garduri, Peste prilazuri. Cum n'a avut CInd I a nAscut MA-sa stare,

www.dacoromanica.ro

157

158

DIN FOLKLORUL ROMANIC SI CEL LATIN

Aunare

Si asezare, Aga sA n'aiba gl el stare, $i alinare, PinA nu s'a porni, PinA n'a sosi

La N. cea aleasl $i frumoasA,

La graiul ei, La traiul ei, cuvintul ei, La toate ale ei I Tu, 'mpArate, sA m'asculti, $1 ce ti-am spus sA nu ttiti, CA de nu-i uita $i m'ei asculta, Un armAsar negru ca col bul $i iute ca focul Din erghelia VIAdichei 1-oi lua Si ti 1-oi da.

$i de m'ei ascultai Un armAsar negru ca corbtil $i iute ca focul Din erghelia impAratului 1-oi lua

$i ti I-oi da. Tu, 'mpArate, Cornurate 1

De m'el asculta Si m'ei asculta, Un copil de la fatA mare, Nebotezat, Necregtinat, L-oi lua Si ti 1-01 da 1

Dar de nu m'ei asculta, Peste mare poznA-1 da CA muierea prinde-ti-I 1, Ca fusul morii 'mpunge-oi, Ochii din cap scoate-i-oi, altA poznd

1. S. Fi. Manan, 1, c, 21-28.

www.dacoromanica.ro

1,1:SCNTECE, VRA,11, FARN1ECE :$1 RUG/it:WM

159

Trecind §i aici peste diferitele §i interesantele caracteristici ce se desprind din aceasiii vrajä, releväm numai vralitoarea, la care a recurs fata sau sotia päräsiti de ursitul ei, recurge la felurite mijloace pentru a chinui cit mai mult pe acest ursit §i inlintue cu dorinta celei päräsite. Cel astfel inlántuit, legat cu Picciturd sau mdieturd, poate recurge la o alto vräjitoare pentru a fi desjeicut. Si atunci avem o des/acere de vraj5. lntru cit ìns cineva poate fi supus acelorasi torturi si printr'un farrnec §i intru cit tot o vr5jitoare sau o fermecatoare trebue sa fie aceea care sä-I poati desface, voi da mai intii un farmec, urmind dupa el o desfacere. DL

IE

MArioara-a sinecat. SInecat si-a minecat,

Pe cArarea lui Trai2n, La riul lui lordan, ApA rece a lua, De urA a se spAla. La riu insA nu putea Nici de cum s'apropia, CA era linos, glodos, napoi mi s'a intors. Nimine n'a vAzut-o, Nimine n'a auzitu, Numai cit pizmasele toate vrAjmasele, Numai ele au vAzut nainte I-au esit, i-au pus un butuc mare MArioarei in picioare, Un butuc i-au aruncat, De picioareo-au 'mpiedccat *1 de inibi o au legat, De gurA amutitu-e, De urechi surzitu-o *i de ochi orbitu-o. MArioara n'a tAcut, Ci a plinge-a inceput

www.dacoromanica.ro

160

DIN FOLKLORUL ROMANIC tfI CEL LATIN

Cu glas mare pind 'n cer, Cu lacrimi i suspindri, Lacrimi lungi pinA 'n pdmint,

Glas lung pin' la Domnul sfint. Nimene n'o a vAzut, Nimene n'o auzit, Numai Maica Domnului

Sus din poarta raiului. Numai Precista a vdzut o $i pe nume a strigat-o .Marie I ce 1,1 .sue§ti ?

De ce mi te tingue§tt Cu Vas mare ptrid, 'n cer, Cu lacrimi l suspindri, Lacrimi lungi pind 'n pdmint, Glas lung pin' la Domnu: sfint

Da cum nu m'oi gldsui, $i cum nu m'oi tingui, Daca eu am sinecat SimbAta desclimiceald

Pe rdcoare, p: verdeap, Pe cararea lui Traian, La riul lui lordan, Apd rece ca sa-mi iau Si de ura sa ma lau ? Dar ta riu nu se putea Nici de cum s'apropia, CA era tinoF, glock s $i apoi m'arn intors Nimene nu m'a vazut Nimene nu m'auzit, Numai it pizmasele

Si toate vrajmasele, Numai ele m'au vazut Si na nte mi- au esit $i din cale m'au oprit. In cale mi-au arunczt Butuc mare coiturat, De picioare m'au 'mpiedecat Si minile mi-au legat, De gura m'au amutit, De urechi m'au asurzit, De ochi inca m'au orbit".

www.dacoromanica.ro

DESCiNTF,CE, VRAJI, FARMECF §1 RUGACIUNI

Atunci maica Domnului, Sus din poarta raiului Scara. de-aur slobozi

Si inab te ii esi, Si de mini a luat- o, Dupa sare a 'nturnat.o, Oe-acolea s'au pornit,

Pe Marla a 'nsotit Pe atarea Fui Traiart,

La riul

ILl lordan

Ap )i in !gil mi-a bagat-o Pina 'n briu $i a spalat. o Maica Domnutui spala, Cu bani dc-argint o salpa Si Cu grebla mi-o grebla, Cu pana o matura, Cu grebia de busuioe Si cu pana de paun. Mi o spala $i mi-o grebI2, Matura $i curata Si bine spalatu- mi o, Bine limpezitu-m -o

Din creoetul capului, De pe fata-obrazului, Chiar pina 'o gleznele picioarelor Si pina 'n cununile degetelor. Si bine spalatu-o, Bine limpezitu-o De una,

Do pira. De-aiusuri, Supusuri, De farituri, Da taturi,

De strigar', Si cascar:, De uriciun;, Si

Cununa de sp'ni de pe cap luatu-i a, Cununa de aur pe cap a$ezatu-i a

Si de uta curititu-o, dragoste 'ncarcatu-o.

www.dacoromanica.ro

161

DIN FOLI.LORUL ROMXNIC SE GEL. LATEN

162

Ochi de butta din cap luatui-a, Ochi de so.mi in cap agezatu-l-a Si mi-a curatit o, Si mi-a limpz't-o De urd, De pird, De adusuri, Supusuri, De flpturi, Ddaturi, De stegdri, Si cdscdri, De uriciuni Si minciuni.

Piele de broascd riioasd De pe fati ei frumoasd Precista luatu-i-a, Frumusetea asezatu-i-a, Si-a fAcut-o ca o floare, Jucind.ca-o raza le soare Si spdlatu:o, Limpezitu-o,

De urd, De pira, De-adusuri, Supo suri,

De fdpturi, DatAturi,

De strigdri, De cäscdri, De uriciuni minciuni.

Dinti de os din gurd szosu-i-a, Fagur de miere sub limbd pusu-i-a, Si spdlatu-o, Limpezitu o De urd, De p"ird,

De adusuri, Supusuri, De fdpluri, DAtIturi.

www.dacoromanica.ro

DESCNTECE, VRLI, FARMECE §1 RUGICIUNI

De strigari, De cascari, De urf ciuni De minciuni.

Din batí de earpe descinsu-o Si 'n briu de matase fncinsu o, Si spalatuo, Limpezitu-o

De ura, De pira, De-adusuri, Supusnri, De fapturi, Dataturi,

De strigari,

ne cascar De uriciuni Si minciunl.

Din papuci de plotun descaltatu-o, Si 'n cizme galbene 'ncallatu o, 5i spalatu-o, Limpezitu-o

De ura, De pira, De-adusuri, Supusuri,

De fapturi, Dataturi, De strigari, De cascar!, De uriciuni Si minciuni. 'De mina cea dreapta apucatu-o, Pe tarm de niArgAritar aruncatu-o, De toata ura descarcatu-o, De ura, De pira, De-adusuri, Supusuri, De fapturi, Dataturi, De strigari, De cA3cari,

www.dacoromanica.ro

163

164

DIN FOLKLORUL ROMANIC ;;1 CEL LATIR

De tiriciuni minciuni.

Si-a 'nceput MArioara Cu biciul a trAzn: si-a plezni, Cu bucium a bucluma,

Dragostile a striga De la 'mp6rati Cu 'mpArAtese,

De la crai I cu craiese, De la preoti, preotese, De la boeri cu cucoane, De la domni si de la doamae,

De la tuiri si cu mirese, De la vornici, vornicese, De pe paläriile feciorilor,

De pe cositele fettlor, De pe stratul cu garoafele, oe cimpul cu florile... Care nu poate s'o vaciS, Pe degete se 'nfinde, Doarà o poate cuprinde, Numai ca s'o drAgosteasca, Si ca sA o labosteasc4. De azi inainte, Cual este ales cucul dintre toate pásari!eSi busuiocul dintre toate tlor./e, Si arg intul din aramA, Asa sl fie si MArloara: Cea mal aleasA Si mai frumoasA Dintre toate fetele De prin toate satele I... Cine vine ? Ce imparateasa, Ce crdias5, Ce preoteas5, Ce vorniceas5, Ce mireasA ? Nu-i implrateas5. Niel cr5oasA,

Nici precteasa. Nici vornicet-sl, Niei mireasA

www.dacoromanica.ro

DESCENTECE, 17111.1E, FARNIECE S.;1 RUG.kCIUNI

165

CA-i Mdrioara cea frumoasd,

Dintre toate mai aleasd. Cine-o vede pe din dos CatA s'o vadd si din tata,

Care o vede din tata Catd s'o vadd si din dos. Care nu poate s'o vadd Pe degete se intinde, Doard o poate cuprinde, Numai ca s'o dragosteascd Si ci sd o lAbosteascd. De azi inainte, Cum este ales cucul dintre toste pasdrile Si busuiocul dintre tuate florile, Si argintul din aramd, Asa sd fle i Mdrioara Cea mai aleasd Si mai frumoasd Dintre toate fetele De prin toate satele I.

De§i desfacerea ce urmeazii nu stä in directi legäturä cu farmecul, sau chiar §i cu vraja de mai sus, totu§i o reproduc

in afari de faptul cä trebue pusi in relief aläturi

de ceea ce constitue faca turd §i pentru motivul ca e una dintre cele mai vechi desfaceri publicate (18672) Ar fi fost poate mai interesant din anumite puncte de vedere sa reproduc desfacerea ni. FAPT culeasä de Manan 3; tOtU§i, §i aceasta prezintä un interes §i o importantä deosebitä, mai ales cä §i in ea constatäm modul §i mijloacele la care recurge o vräjitoare cind vräje§te. De amintit numai cä, din

numeroasele bro§urele apärute in legiturà cu desfacerea farmecelor"

prin farmece intelegindu-se deci §i vrerji mä voi folosi de Carte de desfacerea farmecelor apirutä in 1. S. Fi. Manan, 1. c., 65-74. 2 G. Dem. Theodorescu, Poezii populare romine, 374. 3. S. Fi. Manan, 1. c., 195-205. Vezi gi cea publicatä in De spargerea fermecelor gi pentru Jet ele care nu se mcirità, Bucuregti, 1895, pag. 7-14.

www.dacoromanica.ro

DIN FOLKLORUL ROmANIC. §I CEL LAnN

166

Piatra (1885). Dupi ce ni se dau citeva rugäciuni (valmula 53, 139, 50), urmeazi astfel : Apoi sei se zicci : Cununa-se crai nou cu cununa de piatra scumpa de mult pret. Luna luminata ce esti in cer si pre pamint i vezi tQate ce sint pe pamint, eu nu ma pot odihni in casa mea si in salasul meu de dril vrajmasilor si al [pizmasilor] mei, care s'au sculat cu multa rautate asupra mea si asupra casei meIe. tara tu, luna luminata, sa nu ai odihna, nici soma, ci sa iai farmecele si urltul din casa noastra, si din masa noastra, si din fata mea, si din fata sotiei mele, si din darul nostru, si din sporul nostru. Luna luminata i de barbat fapt, de muieri fapt, de baiat fapt ; luna, luminata, ia faptul din casa noastra, [si din sporul meu], si din sti!astil meu, si din toate dobitoace!e mele, si din gradina mea. si din pomii mei, si din toate lucrurile noastre, si din rnprejurul casei noastre. Luna luminata,

Fapt de 99 de chipuri si 99 de feluri, Fapt cu lut de la topila, Fapt cu creen i de broasca, Fapt cu par de muieri, Fapt cu ou de pul fnadusit, Fapt cu cirtita, Fapt cu aruncat in vint, Fapt ca urinul [= udul] fnapoi, Fapt cu rac, Fapt cu talpa de jurgan orb, Fapt cu piei de gerpi, Fapt cu singe si cu mate de arici, Fapt cti rugumatura de sfredel, Fapt cu streang de om spinzurat, Fapt cu puiu de rindunica, Fapt cu liliac, Fapt cu Orilla de cal,

Fapt cu set' de vaca calma, Fapt cu sarea vitelor, Fapt cu culcus de iepuri, Fapt cu mina de om mort, Fapt cu Orina de ta mormint, Fapt Cu vine si gitlej de lup,

www.dacoromanica.ro

DEsCiNTECE, VRAJI, FARNIECE ;31 RUGACIUNI

167

Fapt cu zgura de la cuptor pardsit, Fapt cu praf de la titina usei, Fapt cu scirnd de lup, Fapt cu cupag de car, Fapt cu piedicd de la mort, Fapt cu creen i de la cotofand, Fapt cu resteu,

Fapt cu clociturd de la Tale, Fapt Cu lac,

Fapt din fintind pdrAiitd, Fapt din rdspintii de drum, Fapt Cu arbuni,

Fapt cu lualul in anii vacilar si a oilor imprejurul Sfintului Gheorghe,

Fapt cu luatul manei, griului si al pdpusoilor si a toate sdmändturile din grAdini,

Fapt cu usturoi descintat la Sfintul Andrei, Fapt cu strechie, Fapt cu prdzneald de mitd, Fapt co hirliald de cini, Fapt co hirburi din noud tirguri imprdstiate, Fapt cu apd de la roata morei care imr roascd,

Fapt cu [praf de !al scuturdturd de gdind, Fapt cu plise de cioard, Fapt Cu cenuse de la camasi lepdclatd, Fapt cu mdturd lepdclatd, Fapt Cu potlogi s epdclati, Fapt Cu anula, Fapt co marmurd, Fapt Cu cremene,

Fapt cu hirtie, Fapt Cu broascd custItA la gurd, Fapt cu f Aind mdcinatd pe diulor (7) [in zori], Fapt cu turtá de gnu $1 Vid de muieri, Fapt cu legatul cununiei fldcdilor si al fetelor, Fapt Cu facut pe ursità, Fapt de adus co farmeci pe care ti-e drag, Fapt cu, mAtrAgund de a frdi ru1n casd, si de pagubd, si de urit, si de nebuneald, si de despdrtire de sol, Fapt aruncat in fata casei, Fapt aruncat in horn, Fapt in asternut.

www.dacoromanica.ro

168

DIN FOLKLORUL ROMANIC.

I CEL LATIN

Luid. luminatA, luna luminatA I SA vil, sl ipi faptul, si strigarea, cercarea, si piriciunea, si uritul de pe lume, si din casa no2strA, si din sAlasul mea, si din tarina mea, I din grAdina mea, si din livada mea, si din mestesugul meu, si din comerciul meu, si din sporul meu, si din lenevia mea, si din trinaAvia mea, si din punga mea cu bani, si din lada mea cu straile, si din cuptoarele casei mele, si sA-1 treci din vad in vad, si sA-1 duci prin munti si codri pustii nelocuiti de nici o fiinjA omeneascA ; iarA pe no, si pe copiii nostri,

pe cei ce se vor naste din ei de acum Mainte sA ne Pasil curati, luminati, ca argintul strecurati i ca aurul de curati, ca soarele In senin ce lumineazA din cer, si sA ne lasi cum ne-a lAsat Domnul nostru lsus Hristos Nazar:neanul pe pAmint. Amin (13-20)1: si

Urmeazä iarii rugaciuni. In legaturä cu cele ce spuneam la pag. 148, anumite consideratiuni ne indreptätesc sa credem ca exceptind fondul primitiv, de natura antropologicä, al acestui capitol, precum i influenta pe care a suferit-o din partea crestinisintreaga magie a poporului romin vadeste i urmului me de influenta slavä, in special de pravoslavnicie nord-esticä. Cuprinzind inteo privire generará toata literatura descintecelor a vrajilor si a farmecelor 2, constatäm inainte de toate ca, in träsituri esentiale, nordul i-nord-estul Romí.niei e tinutul care exceleaza in privinta acestor trei elemente folklorice : aci ele se bucura de o vieata intensa in ceca co priveste practicarea lor, dupi cum, pe de allá parte, atit ca fond, cit i ca forma, ele sint superioare productiunilor similare ale tuturor celorlalte regiuni rominesti. Constatarea aceasta de altfel am fäcut-o si personal in Maramures care, din acest punct de vedere, prezinfá omogenitate cu Bucovina si nordul Moldovei Sub raportul situatiei etno-geografice, era si firesc lucru ca influenta ruseasci sa se exercite. t. Vezi i descIntecul de fapt" reprodus de M. Gaster in Ch,estomafie romind, II, 137-8. 2. Cfr. Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, 1, 543 695 $i l)71613. etc.

www.dacoromanica.ro

DESCitsITECE, VRLJI, FARN1ECE

1 IIUGACICNI

169

In afari de dovezile lingvistice §i cultural. istorice, §i fára a recurge la productia similara nord-slava, o atare influenta reiese §i din nota ce urmeaza. La sfir§itul bro§urelei din care am reprodus desfacerea de mai sus e adiugati urmatoarea noth.: Aceastd sfinld. rugdciune de desfAcut de farmeci s'a gdsit la Indndstirea Chief, la finele unei cArti, scrisA de sfintul Damaschin,

servind astf el drept bun certificat pentru popularizarea acestei rugaciuni inclusiv a acestei deslacen. Indiferent daci e vorba de sfintul Ion Damaschin din sec. VIII sau de

un alt Damaschin, cred ca prin manästirea Chief" trebue sa intelegem minastirea Peeerska a Kievului. In tot cazul, e in afara de once ìndoialä cd §i aceastä notä dovede§te influente de pravoslavnicie nordica, chiar daca afirmatiunea facuta ar fi un neadevar interesat al autorului acestei rugaciuni.

Din chiar cele relatate pinA aci reiese cu prisosinta descintecele, vräjile §i farmecele sint ni§te rugaciuni (pag. 142). Atit execratiunile latine (pag. 143-4), cit §i tot ce am reprodus din folklorul francez, italian §i mini!) dovedesc aceasta. Urmatoarea rugilciune pentru oftalmie" din Franche-Comté vine si intäreascd acest lucru : Les trois Marie S'en vont dans le Lomont Pour y trouver guérison De la lumière du Picot, Du Blanchot, Du bourgeon Et du Dragon...

Les trois Marie ont rencontré le bon Jésus, Et le bon Jésus leur a dit: Où allez-vous, les trois Marie ?" Les trois Marie ont répondu Nous allons dans le Lomont Pour y trouver guérison .."

www.dacoromanica.ro

170

DIN FOLKLORUL ROMANIC

I GEL LATIN-

Et le bon Jesus leur a dit Allez-vous en dans vos maisons Et vous y trouverez guérison De la lumi&.re

(etc.) 1.

Nu le putem considera insi .ca fiind pure rugäciuni, intru cit descintitoarea bunäoari recurge, direct sau indirect, la divinitate numai i numai si i se inlesneasci mijloacele intru atingerea scopului urmärit, in timp ce rugiciunile sfinte poporane n'au nimic care si vie in contradictie cu prescriptiunile religiei sau ale bisei icei,

dupi cum se

poate vedea in urmiítoarea rugiíciune pe care am cules-o In Maramure§: MA rog la sfinta Luni, CepelnitA de post, CAdelnita lu Domnu Nostru ¡sus Hristos. Sfinta de tine, Eu rn rog Cu inimA curatA,

Cu inima dreaptA, Cu minte it* feaptg, Cu fata la pAmint plecatA, CAtre Maica sfintA preacuratS, Cnm se roagA lumea toatA, Din lume

De peste lume, Din tog patru cornurile din lume, La mAmuca lui Dumnezeu anume. CS eu n'am altA ajutitoare, Nice all folositoare, FArA pe tine, Doamna cerului Si a pAmintului, cea mare ; AjutAtoarea scirbitilor, Bucuria necAjitilor. N'am faptA de curAtie

Ca sA ti dan sl-ti placl tie. 0, mAmuca lui Dumnezeu, RoagA pe fiutul tAu 1. Mélusine, I, 399.

www.dacoromanica.ro

DESCINTECE, VRÄ.II, FARMECE

I RUGiCIUNI

171

SA- mi trimeatA darul mie

SA te laud pinA 'n vecie ; Amintirea lui sA fie Aur, argint $i tAmie. Fi numele lui Tiumnezeu binecuvintat In veci de noi lAudat. LAudAm pe Maica sfintA,

Pe fecioara cea mai blindA LiudatA Maica Domnului sA fie De.acuma pinA 'n vecie ; Amintirea ei sA fie Aur, argint si tAmie.

Sau din urmätoarea, apartinind regiunei la Bresse (Frenta) La razon (la raison ?) du bon Dieu, sacrement de Dieu, rosee de Elles sont mai, rosée d'avril, ouvrez-moi les portes du paradis. ouvertes depuis hier. Dieu benit celui qui les a ouvertes ; Dieu benit celui qui les fermera. Un jour viendra, Dieu apportera une planche

pas plus grosse qu'un cheveu. Tous ceux qui sauront la ra;son du bon Dieu passeront ; tous ceux qui ne la sauront pas tomberont, crieront, blcsphemeront et diront : Mon Dieu, qu'ai je done fait dans ce monde que je n'ai pas appris la raison de bon Dieu ? Si je retournais dans l'autre monde, je l'apprendrais bien".En passant par un chemin j'ai vu SainteMadeleine, apres la sainte quarantaine. Je lui al demandé n'avez-vouz pas vu Jesus ?" Oui, je l'ai vu, sur l'arbre de la croix, les bras -en croix, les pieds étendus, la téte couronnée d'épines".Mon Dieu, recevez (?) l'Ame de mon grand-pere, de ma grand'-mere, de mon pere, de ma mere ; de ma soeur, de mon frère... ; tous ceux qui sauront cette prière et la reciteront trois fois le matln, trois fois le soir ne verront jamais le feu de l'enfer 1.

Evidènt cá

i

studiul rugäciunilor ne poate infAtiqa pro-

bleme destul de importante atit din punct de vedere et_ nico-social, cit §i din punct de vedere cultural-religios ; urmirirea lor mai de aproape in domeniul folklorului rom in

ne-ar putea 'duce bunioari cam la aceleasi concluzii,

la

care am ajuns urmärind descin.tecele, vräjile, etc in nordul §i in sudul Dudärei (pag. 148 4i 163-69). A§a de exemplu, i. Mélusine, 11, 405.

www.dacoromanica.ro

172

DIN FOLKLORUL BOMANIC §1 CF.!. LATIN

o primi intrebare ce ar merita si fie pusä e in mätoarea : de ce asemenea rugäciuni, cu multi vieati in domeniul ropersonal minesc nerd-danubian dupi cum am constatat i

lipsesc aproape cu desivirsire din folklorul aromin ?

Ceva mai mult ? de ce vie* pästoreascä, chiar cea dacoexceptind intru citva cea din imediata vecinätate rominä, a masei slave nord estice e oarecum streini de aseMenea productii poporane, care nu sint altceva decit niste parafrazäri de simplism piginesc ale rugiciunilor bisericesti ? Evident cä insemnitatea unor astfel de intrebiri poate fi trecutä cu vederea. Insì, pentru ca niti acest capitol sä nu depäseascä simpla schitare a punctelor relevate, ne vom opri aci, cu toate cà i in aceastil privintä materialul e bogat si variat Si acum aruncind o generali privire retrospectiva asupra tuturor celor expuse in acest studiu, putem desprinde ca incheere, in afarä de cele remarcate pina ad, urmätoarele

Sint numeroase cazurile cind un element folkloric iti face impresia argintului-viu, ba chiar e ca argintul-viu : cit timp tii in palmä de pildi, Il poti studia usor ; din momentul insä in care ai incercat sä-I ingrädesti, si-i micsorezi cer-

fixezi, ca apoi sä-I iei cu mini ca pe eul in care vrei singurä bucati i si-I fasonezi conform concluziilor la care el se färimiteste scipindu-ti in intregime dinai ajuns, tre degete : atiia fluiditate are citeodatà si un element folkloric. Ceva mai mult : apucind, ca la o sfoarä. de cele doui capete ale unor anumite elemente folklorice, le poti intinde inteatita, cä poti incinge cu ele pämintul in lung si lat, firä ca sì se produci vre-o rupturi : elasticitatea superstitiilor mai ales Dei nu ne-am putut ocupa direct cu evolutia psihologicä ca si de cauzele de medico-psihozi in ceea ce priveste gecum ar fi neza unor produse folklorice ale omenirei www.dacoromanica.ro

DESIINTECE, VRAJI. FARNIECE

RUGAC1CNI

173

etc , a ciror provenient5, ca origine ; totusi, etno-geogra fiat, astäzi e socotità a fi asiaticA sa putut constata cä unele apartin päginizmului preistoric, al ciror fond a fost altoit sau impregnat cu nuante si note specified crestinismului la popoarele crestine, cum 11 r fi bunioará monoteizarea. Din acest punct de vedere, partea de pildä a acestui studiu prezintä un deosebit interes §i p.ntru studiile teologice, intru eit conceptia religioasa e actea care ca,acterizeazi cele relevate acolo. Dar, mergem si mai departe. Descintatorul sau, mai bine pentrucä feme.le sint acelea care praczis, descintätoarea in afara de tica pe o_ scarä mai intinsi aceste lucruri nfluenta morali pe care o exerciteazi asupra pacientutui, recurge la diferite fiinte sau obiecte (plante, ierburi, miere, vin, cärbune, stropi de alai neinceputä, etc 1 pe care le intrebuinteaza ca remedii medicate. Aceasta caracter'stic5, alaturata med,cinei poporane in genere, intereseaza, pinä la un punct cel putin, substratul psihic al studiilor medicina'e *i mai ales farmaceutica, pentruca sint numeroase variate cazurile cind intrebu ntarea feluritelor buruieni de pitch' in aceastä mtd cinä dau rezultate solide, satisfacatoare. In afara de interesul pe care it prezintrt pentru sociologie, dar mai cu seam6 pentru studiile psihologice, folkloru are o reali important i pentru studtile lingvistice. Sa ne raportärn bunaoara tot la ultima parte a acestei lucran. Dat f ind increderea pe care sio manifesta poporul in efiinerecacitatea ce ar decurge din folosirea magiei dere ba*airt pe un priruitiv substrat religios pe care il au asemenea elemente pentru un spirit incult descintarea descintecele, vräjile,

i

are o mi mare valoare de cit o similarä rugiciune autorizatà i fa cuta de un reprezentant al religiei, de un preot : pentru o mama de la tara al ciirei copil e gray suferind rugaciunea prescrisi a unui preot e o impacare sufleteascä, mai mutt sau mai petin platonica, fatd de Dumnezeu, dar fará rezultate ; adevärata ei speranti de tama'cluire

pune in descintätoarea satului. Astfel fiind

www.dacoromanica.ro

174

DIN FOLKLORUL ROMANIC

I C:EL LATIN

considerat descintecul evident cä el e supus acelora4i criterii de conservatorism lingvistic la cari sint supuse §i textele biserice§ti : dupä cum in limba bisericeasci, raportati la limba curenti literarä, gäsim oarecari arhaisme fonetice morfologice, sintactice §i chiar lexicale. acela§i lucru se

poate constata §i in literatura magiei. In träsituri generale, chiar daci e contemporani. cu oarecari transformäri lingvistice din graiul sàu, totu§i descintitoarea, atunci cind descinti sau cind incredinteazi alteia de scintecul ca mo§-

tenire, Il redi mai sub aceia§i hainä sub care

primit,

pentrucä, in credinta ei, descintecul fiind leisat de Dumnezeu, nu ji este permis a se atinge de forma, ca §i de fon dul lui lath' deci pentru ce folklorul trebue urmirit cit mai de aproape, cules cit mai amänuntit §i studiat cit mai complet. In felul acesta am putea salva, !Ana la completa disparitie a maltor elemente.in fata culturei §i civilizatiei, tot ce ar putea fi interesant §i care si ne infiti§eze evolutia etnico- sufleteasci §i culturali in decursul timpurilor a poporului ,la care .le urmarim.

NOTA.A se urmiri in pr:,/nta actstui

rtc.1 §i sttcliul D. A. Go-

rovei In .5eztitoarea (1922 §i 1923).

1. 0 dovadi de aceastä importantä lirgvisticà a descintecelor, vräji!or i farmecelor ne o di i studiul D Aiautice Jeanneret, La langue des tabletfes dexécrution lattrifs, 19 8.

www.dacoromanica.ro

PLAN

Aruguc ar (vezi pag. 37)

Duri A. J. B. Wac.e aid M S. Tho nps)a, The Nomands of ¡he Balkans.

www.dacoromanica.ro

PLANA

11

N-rul 1. C6luarii In Bucure$Ii. Cel din dreapta e awful; al pitrulei din st:mga poarta steagul kvezi pag. 39).

:

r'_,.

,

-..

.

1: :',44,

''

7

-

1

.

. rd

.,.

"........1';".41.4.,' .

, u.

---, ,,,t',I. 4 .4'..-'

'.k...F'4

.1

":7.,..,:

...........1,..i.....,

'4000 :.

_,,r f

-]..

.,

'i",

-

.r al 11 .

.

rPf-

..,....7z-f.":2-,.. -

.

:

-

_

_ '', L-."---,341 -.,---,..! r"..3

r

,,

-

rit I...

.

___,..,,

....t,

:1

-'=,----Y,

-

.

_

0.,

.'

_ .

,, .

_ .,..4

...

.

.

,,.

T.1.-.... .... .

'.

-__

'

.

^

,:k ":''-'"

--,17",..

..".

. '''''

N-rul 2. T'a,,an'iu-lu la Aromfnii din Pind (veil pig. 94). Duna A. J. B. Wace and M. S. Thompson, I. c.

..."

www.dacoromanica.ro