Elaborarea Metodica Nr 3

Elaborarea metodica nr 3 Tema: Parodontita si parodontoza. Tabloul clinic. Diagnosticul si DD. Metodele de baza si auxiliare de cercetare a parodontitei. 1.Clasificarea parodontitei. Parodontita- inflamatia si distructia tesuturilor parodontale Evolutia: -cronica -agresiva Fazele procesului: -exacerbare -remisiune Gravitatea: se determina dupa gradul de resorbtie osoasa si adincimea pungilor parodontale. -usoara – pungile parodontale sunt mai mici de 4 mm -medie – pungile parodontale intre 4-6 mm -grava – pungile mai mari de 6 mm Extinderea procesului: -localizata -generalizata 2.Semnele clinice ale parodontitei (in dependenta de gravitatea procesului): -forma usoara -forma medie -forma grava a)Parodontita acuta TC parodontita acuta: -dureri acute spontane,permanente cu character de distensie,laceratie intr-un oarecare sector -singerare si tumefactia gingiei -dureri in timpul alimentatiei Examen obiectiv: -edemul si hyperemia mucoasei gingivale -singerare de la cea mai usoara atingere a gingiei -punga cu profunzime 3-4mm Radiologic: -nu sunt modfic in osul alveolar b)Parodontita cr forma usoara TC -singerari usoare la periajul dintilor si la muscarea alimentelor dure -miros fetid din cav bucala -senzatie de distensie si discomfort in gingie -formare rapida de depozite dentare Examen obiectiv; -in reg papilelor interdentare si a marginilor gingiei se observa hiperemie cu cianoza -prezenta unor depuneri de tartru sub- si supragingival -pungi arodontale de 3-3.5 m adincime numai in reg spatiilor interdentare

Radiologic: -lipseste lamella compacta in reg virfurilor si partilor laterale ale septurilor -osteoporoza a virfului septurilor -dilatarea fantei epriodontale in reg cervicala -reducerea pina la 1/3 din inaltimea septului interdentar c)Parodontita cr grad mediu TC: -singerarea gingiei in timpul periajului,alimentarii -senzatii dolore in reg coletelor dintilor de la excitanti termici si chimici (rece,fierbinte,acru,sarat) -modificarea culorii si configuratiei gingiei -miros fetid din cav bucala -mobilitatea dintilor -eliminari puroioase din pungi gingivale,uneori abcese Examen obiectiv: -mucoasa papilelor gingivale,marginea si partial mucoasa alveolara sunt schimbate in culoare, singereaza -sunt dpozite dentare moi si dure -uneori pe gingie sunt fistule si cicatrici -sunt pungi parodontale cu adincime pina la 5 mm -mobilitatea dintilor grad 1 ,2 uneori cu deplasraea lor -eliminari puroioase din pungi Radiologic: -descresterea sau reducerea septului pina la 1/2-1/3 din inaltimea septului intermediar,resorbtia orizontala sau vertical -pungi parodontale osoase (pungi intraosoase) -osteoporoza si alrgirea spatiului periodontal d)Parodontita cr de forma grava -dureri in gingie cu distensie la ocluzie si masticatia produselor alimentare -singerarea gingiei si mobilitatea dintilor -prezenta spatiilor intre dinti,deplasarea lor -supuratie din gingie -miros fetid din cav bucala -pierderea dintilor intacti -uneori abcedare Examen obiectiv: -inflamatia gingiei cu deformarea marginii gingivale -sunt prezente granulatii in toate sectoarele gingiei,tartru dentar,depozite moi -miros fetid din cav bucala -mucoasa usor singereaza -pungi parodontale de 6-7 mm sau care pot atinge virful radacinii dintelui -supuratie gingivala si fistule gingivale, pot fi abcese -dintii au mobilitate de grad 1,2,3 -spatii interdentare,dintii se deplaseaza ca un evantai -ocluzie traumatica Radiologic: -se reduce inaltimea septului interdentar de la 1/2-2/3 sau disparitia lui complete -prezenta pungilor parodontale osoase profunde -focare de osteoporoza

3.Caracteristica clinico-radiologica a parodontitei forma usoara Parodontita cr forma usoara TC -singerari usoare la periajul dintilor si la muscarea alimentelor dure -miros fetid din cav bucala -senzatie de distensie si discomfort in gingie -formare rapida de depozite dentare Examen obiectiv; -in reg papilelor interdentare si a marginilor gingiei se observa hiperemie cu cianoza -prezenta unor depuneri de tartru sub- si supragingival -pungi arodontale de 3-3.5 m adincime numai in reg spatiilor interdentare Radiologic: -lipseste lamella compacta in reg virfurilor si partilor laterale ale septurilor -osteoporoza a virfului septurilor -dilatarea fantei epriodontale in reg cervicala -reducerea pina la 1/3 din inaltimea septului interdentar

4.Caracteristica clinico-radiologica a parodontitei forma medie Parodontita cr grad mediu TC: -singerarea gingiei in timpul periajului,alimentarii -senzatii dolore in reg coletelor dintilor de la excitanti termici si chimici (rece,fierbinte,acru,sarat) -modificarea culorii si configuratiei gingiei -miros fetid din cav bucala -mobilitatea dintilor -eliminari puroioase din pungi gingivale,uneori abcese Examen obiectiv: -mucoasa papilelor gingivale,marginea si partial mucoasa alveolara sunt schimbate in culoare, singereaza -sunt dpozite dentare moi si dure -uneori pe gingie sunt fistule si cicatrici -sunt pungi parodontale cu adincime pina la 5 mm -mobilitatea dintilor grad 1 ,2 uneori cu deplasraea lor -eliminari puroioase din pungi Radiologic: -descresterea sau reducerea septului pina la 1/2-1/3 din inaltimea septului intermediar,resorbtia orizontala sau vertical -pungi parodontale osoase (pungi intraosoase) -osteoporoza si alrgirea spatiului periodontal

5.Caracteristica clinico-radiologica a parodontitei forma grava (abcedanta) Parodontita cr de forma grava -dureri in gingie cu distensie la ocluzie si masticatia produselor alimentare -singerarea gingiei si mobilitatea dintilor -prezenta spatiilor intre dinti,deplasarea lor -supuratie din gingie -miros fetid din cav bucala

-pierderea dintilor intacti -uneori abcedare Examen obiectiv: -inflamatia gingiei cu deformarea marginii gingivale -sunt prezente granulatii in toate sectoarele gingiei,tartru dentar,depozite moi -miros fetid din cav bucala -mucoasa usor singereaza -pungi parodontale de 6-7 mm sau care pot atinge virful radacinii dintelui -supuratie gingivala si fistule gingivale, pot fi abcese -dintii au mobilitate de grad 1,2,3 -spatii interdentare,dintii se deplaseaza ca un evantai -ocluzie traumatica Radiologic: -se reduce inaltimea septului interdentar de la 1/2-2/3 sau disparitia lui complete -prezenta pungilor parodontale osoase profunde -focare de osteoporoza

6.Aspectele clinice ale parodontozei -lipsesc modificarile inflamatorii ale gingiei, ea e pala si densa -lipseste placa microbiana excesiva -lipsesc pungi parodontale -are loc recesiunea marginala a parodontiului -se poate combina cu patologia tes dure ale d de origine necarioasa (defecte cuneiforme, eroziunea smaltului, abraziunea aptologica a d) -lipsesc semnele de sitructie inflamatorie a tes osos in septurile interdentare pe radiografii, dar are loc o micsorare uniforma a inaltimii lor -lipseste mobilitatea patologica a d -pot fi afectiuni Cv,endocrine,metabolice Proces distrofic ce afecteaza tes parodontale. Se obsrva la pers peste 40 ani . forma usoara,medie,grava Evolutie: froma cronica si remisie Dupa grad de extindere: generalizata -senzatii neplacute,dureri,prurit in mucoasa gingivala -dureri in dinti de la excitanti termici,chimici Examen obiectiv: -mucoasa gingiei e palida,fara semen de inflame -coletele si rad dintilor sunt dezgolite cu diferite dimensiuni (consecinta retractiei gingivale) -gingia e densa,strins adera de coletul si rad dintelui -pungi parodontale si tartru dentar nu se evidentiaza -dintii sunt fixate stabil -in reg coeltului dentar sunt defecte cuneiforme, hipersensiblitatea coletelor dentare Radiologic: -micsorarea inaltimii septurilor interalveolare cu pastrarea lamelei corticale in forma usoara cu 1/3 in forma medie la 1/2 in forma grava m.mult de 1/2

-leziune simetrica,atrofie orizontala -in creasta alveolara si corpul maxilarelor e osteoporoza si osteoscleroza pronuntata

7.Caracteristica clinico-radiologica a parodontozei. Radiologic -lipsesc semnele de distructie inflamatorie a tes osos -se pastreaza lamele corticale nu se deregleaza densitatea virfurilor septurilor interdentare osteoscleroza micsorare uniforma a inaltimii septurilor interalveolare Cauze: -se retine inlocuirea structurilor osoase -are loc ingrosarea trabeculelor osoase pina la osteoscleroza accentuata are loc pierderea structurii spongioase cu osteoporoza de focar

8.DD a parodontitei si parodontozei -parodontoza- lipsesc semne de inflam (hiperemie,ede,singerari,pungi). Radiologic se vede ca scade inaltimea septului interdentar uniform, fara pierdere de corticala la virfuri.

9.Metodele de baza de cercetare a bolnavilor cu afectiunile tes parodontale Interogatoriul Inspectia Anamneza- e prima etapa a examninarii, care se bazeaza pe intrebari si interpretarea raspunsurilor bolnavului si pe observatiile effectuate asupra acestuia. Anamneza -se realizeaza prin discutie -include modul de raspuns, de relatare, logica expunerii,tonul,expresia fetei -denota gradul de instruire a pacientului -motivul prezentarii – ca neliniste, ingrijorare despre sanatatea gingiilor, teama pierderii dintilor si simptome . Prin anamneza medical afla -particularitaile psihice ale pacientului -gradul de cooperare, posibilitatea de a institui program de educatie despre igiena bucala si tratament eficient. Medicul -trebuie sa manifeste atitudine prietenoasa, calda, dar nu familiar -sa asculte cu atentie si rabdare pacientul -sa cistige increderea pacientului -sa explice optiunile si criteriile dupa care acestea pot fi alese -sa explice inutilitatea si pericolul pastrarii dintilor nerecuperabili, alternativele d etratament si avantajul restaurarilor protetice pentru o masticatie buna. Anamneza cuprinde:

a) Identitatea -numele, prenumele -adresa -numarul d etelefon de acasa si de la serviciu b) Virsta- deoarece la virste diferite pot aparea forme clinice de imbolnavire caracteristice -la copii si tineri - parodontita juvenila, gingivite de pubertate, parodontite prepubertare -pina la 35-40 ani – parodontite agresive -dupa 40 ani- parodontite cronice, forme cu progresiune rapida, parodontopatii marginale croncie cu acracter mixt, inflamator si distrofic -la virstnici- parodontopatii d einvolutie c) Sexul -in anumite perioade fiziologice, mai ales la fete, la pubertate, in sarcina pot aparea- forme hipertrofice, hiperplazice de parodontopatii, hiperfoliculinemia cu hiperplazii gingivale. d) Ocupatia -anumite ocupatii predispun la boli parodontale prin contact cu pulberi agresive, gaze toxice, coloranti, substante acide etc. industria chimica brutari, cofetari – produse zaharoase , pulberi fermentescibile din panificatie dulgheri, timplari, croitori, cizmari, tapiteri e) Motivele prezentarii la medic -singerari la periaj, masticatie sau spontane -senzatie de tensiune in maxilare ca o strinsoare elastic in jurul radacinilor, resimtita mai ales dimineata -secretie purulenta din sant gingival, urit mirositoate -retractie gingivala la unul sau mai multi dinti -aparitia unei tumefactii rotunde sau ovale pe versantii gingivali, dureroasa la atingere -mobilitate dentara anormala -dificultati de masticatie, nesigurnata in sectionarea si farimitarea alimentelor -tulburari de vorbire, sisiit, dificultati de pronuntare a consoanelor D si T -tulburari fizionomice – dinti alungiti, distantati -cresteri de volum a gingiei, vizibile si constant in timp -dureri ale dintilor la contact cu alimente reci, fierbinti, la acru si dulce -control si detartraj periodic f) Felul masticatiei si obiceiuri alimentare -preferinte alimentare legate de consistenta redusa/crescuta a alimentelor, preferinte pentru fructe si legume crude sau fierte, coapte -masticatie lenta cu triturare complete a alimentelor sau grabita cu inghitirea bucatilor mari -masticatie robusta care stimuleaza parodontiul marginal ca muscarea alimentelor fructelor sau dimpotriva fragmentarea prealabila a alimentelor -folosirea dupa fiecare masa a clatirii, periajul dentar sau alte deprinderi de autocuratire si curatire artificiala g) Istoricul afectiunii -medicul trebuie sa cunoasca primul semn de suferinta gingivala sau parodontala, momentul cind acesta a aparut -sa determine correct debutul bolii

-sa cunoasca evolutia bolii: progresiva sau cu perioade remisiuni, daca au fost abcese si cum s-au rezolvat: spontan, prin fistulizare sau prin tratament special -daca in trecut s-au efectuat tratamente ortodontice, extractii de dinti inclsi, rezectii apicale, lucrari protetice care au suferit fracturari, dislocari,descimentari -daca au urmat tratament parodontal: detartraj, chiuretaj subgingival, gingivectomie, implant de os mineral, slefuiri ocluzale, imobilizari, tratamente de biostimulare si efecte resimtite in urma acestor proceduri. h) Fumatul, consumul de alcool, unele obiceiuri vicioase: -fumatul, cel mai important factor de risc in boli gingiva-parodontale si poate provoca recidive -bruxismul,inclestarea dintilor, interpunerea intre dinti a obiectelor straine (creion, pipa).

Date despre starea generala a) Bolile generale modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal b) Unele boli generale ce se manifesta in cavitatea bucala si la nivelul gingiei , si se depisteaza prin examen stomatologic c) Stari generale de imbolnavire -afectiuni hematologice -boli cardiovasculare -hepatice -endocrine -alergii ce impugn precautii si restrictii in tratament: evitarea/limitarea substantelor vasoconstrictoare, testarea sensibilitatii la medicamente, efectuarea unor tratamente sub protective de antibiotice Examneul clinic obiectiv (instrumentar) -examenul exobucal -examenul functional -examneul mucoaselor -examenul dintilor -examenul parodontiului -sondajul -masurarea profunzimii pungilor -evaluarea leziunilor interradiculare (furcatiilor) 1)Examinarea complete a intregii cavitati bucale -a tuturor dintilor, pt fiecare la nivelul a 6 situri 2)Examinarea partial a cavitatii bucale -dintii RAMFJORD : primii molari maxilar din dreapta si mandibular din stinga, primii premolari maxilar din stinga si mandibular din dreapta incisivii centrali maxilar din stinga si mandibular din dreapta 3)Examinarea pe jumatate a cavitatii bucale -dintii situati in doi cvadranti situati in diagonal (fara molar de minte) Examinare prin palpare cu -sonde de parodontometrie -sonde exploratorii

Sondele de parodontometrie -se folosesc pentru a detecta prezenta, configuratia si adincimea pungilor parodontale. -pentru a detecta si localiza tartru subgignival, carii subgingivale si neregularitatile suprafetelor radiculare accesibile. -pentru surfasaj dupa detartraj si chiuretaj radicular Sonde special de parodontometrie -pentru determinarea indicelui CPITN se utilizeaza sonda flexibila din masa plastica -pentru masurarea adincimii pungilor parodontale si depistarea tartrului subgingival se utilizeaza sonda rigida metalica cu sensibilitate tactile -pentru pungile parodontale a dintilor din zonele de incongruenta dento-alveolara cu inghesuire, in zone de bi- si trifurcatie radiculara, la dinti inclinati se utilizeaza sonda flexibila universala din masa plastic -pentru stabilirea gradului de afcetare parodontala se foloseste sonda butonata, colorata si gradate intre 3.5 – 5.5 mm de la virf Starea de sanatate sau imbolnavire se face dupa gradul de vizibilitate a portiunii colorate la explorarea santului gingival si a pungilor parodontale Inspectia si palparea a) Examenul clinic al parodontiului marginal superficial se face prin inspectie si palpare si se urmareste -aspectul papilelor interdentare -aspectul marginii gingivale -aspectul gingiei fixe si anume: modificari ale texturii suprafetei, modificari de culoare, de volum, de consistenta, de aderenta la planurile subiacente, nivelul de atasare a gingiei fata de dinte. Retractia gingivala se masoara in mm pe toate suprafetel dintelui, de la coletul anatomic unde smaltul translucid e in contact cu o zona mata alb-galbuie de cement pina la nivelul actual al marginii gingivale. Palparea gingivala netraumatica, cu sonda butonata, poate fi urmata de singerare usoara, data de ulceratii si fragilitatea vasculara a gingiei inflamate. b) Examenul clinic al parodontiului marginal de sustinere La inspectie: -mobilitatea dentara patologica avansata poate fi observata in zona frontal in ocluzie, prin vestibularizarea incisivilor superiori -prin inspectie libera sau prin benzi milimetrice se apreciaza gradul d eretractie gingivala

10.Metode speciale de cercetare a bolnavilor cu afectiuni ale tes parodontale La palpare digitala – mobilitatea dentara patologica in zona dintilor laterali, se percepe ca o deplasare spre vestibular a dintilor in ocluzie, in timp ce examinatorul este in contact cu degetul aratator pe o hemiarcada si policele pe cealalta in zona laterala, vestibular.

Testul de percutie- se face percutie longitudinala sau transversal a dintilor, care e urmata de un sunet distinct, clar la dinti cu parodontiul marginal normal si un sunet infundat, mat la dinti parodontici. Testulla solicitare dentara prin presiune- supra unui dinte frontal inferior se exercita pe suprafata vestibular 20-30 secunde o presiune ferma, moderata ca intensitate. La dintii parodontici, dupa solicitare se resimte o senzatie dureroasa sau parestezica care dureaza de la 20 sec- 1 minut sau mai mult in functie de gradul de afectare a parodontiului marginal. Parodontometria- e o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului (dupa cel antimicrobian si inaintea celui chirurgical) a retractiei gingivale, a adincimii pungilor parodontale adevarate si a gradului de mobilitate. Datele examinarii se inregistreaza astfel: 11,12,13 reprezinta dintele examinat retractia gingivala reprezentata valoric in mm V-vestibular, M-mezial, O- oral, D- distal. punga parodontala in mm 1,2,3 (cifre romane) – gradul de mobilitate patologica r1 - retractile gingivala p1 – adincimea pungilor m1 – gradul de mobilitate, inainte de tratament r2, p2, m2 valorile dupa tratament Din compararea acestor valori se stabilesc urmatorii indici:

Starea parodontiului marginal -agravare valori sub 0 a indicilor -ameliorare, valori intre 20-80 -stationara, la aceleasi valori a indicilor inainte si dupa tratament -vindecare, reducerea mobilitatiii si retrocedarea semnelor de inflamatie si a adincimii pungilor parodontale.

Dentoparodontograma si mobiligrama clinica E o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirii parodontiului marginal, pe o diagram a fetei vestibulare si orale a arcadelor dentare. reprezentarea semnelor de imbolnavire se face -pentru retractia gingivala, cu albastru -pentru adincimea pungilor parodontale cu rosu. Inetrvalul intre 2 linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm.

Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala e de 1mm. La examianri lterioare, liniile sunt marcate interrupt si ofera o imagine sugestiva a modificarilor dupa tratament. Examenul functional al ocluziei Criteriile pe care trebuie sa le respecte o ocluzie stabile, functionala in conditiile unui maxim confort biologic sunt: -stopuri ocluzale stabile si simultane pe cit mai multi dinti in relatia centrica -ghidaj anterior in accord cu miscarile functionale in articulatia temporomandibulara -dezocluzia tuturor dintilor cuspidate in miscarea de propulsive -dezocluzia tuturor dintilor cuspidate in miscarea de lateralitate de partea inactive -lipsa interferentelor in miscarile laterale la nivleul dintilor cuspidate de partea active, indifferent de tipul ghidajului antero-lateral sau de miscarile extreme ale mandibulei. Starea de echilibru functional al ocluzieie inclue conditii ca in pozitiile statice ale mandibulei sa ocluda cel putin dpua perechi de dinti din regiunea frontal ca si din regiunile laterale. la miscare de lateralitate si de propulsie e necesara dezocluzia dintilor cuspidate pe partea inactive, cel putin cind mandibular a ajuns in pozitia de la cap la cap sau de cuspid la cuspid. Contactul dintre un dinte si antagonistul sau in pozitie static- e contact prematur, iar in miscarea mandibulei- interferenta. Examinarea functionala a ocluzieei are ca scop -de a investiga aparatul dento-maxilar pentru a depista si a inlaura ulterioare tulburari de ocluzie. Prin anamneza se pot depista tulburari subiective ce rezulta din trauma ocluzala: -dureri de intensitate medie, cu character surd, in cursul masticatieie sau al unor deplsari volunatre ale mandobulei sau prin bruxism 0dureri cu character de hiperemie preinflamatorie sau chiar de tip pulpitiv, produse mai frecvent la caninii si incisivii laterali superiori -senzatie de oboseala musculara. La examen clinic obiectiv se pot evidentia: -limitarea deschiderii gurii prin trismus -hipertrofia muschiului maseter si a muschiului temporal, cu aparitia unei asimetrii faciale -perceperea de zgomote in ATM, consecinta asincronismului condilian si meniscal -uneori deviatii de la traectoria rectilinie a mentonului in cursul miscarii de inchidere si deschidere a gurii -uneori reducerea dimensiunii vertical de ocluzie -la examenul endobucal se apreciaza respectarea rapoartelor de ocluzie in 3 planuri: sagittal, transversal si vertical -evidentierea fatetelor de uzura si compresia acestora, pentru a provoca eventuale dureri invocate de pacient in zona respective -prin palparea partilormoi din zona ATM se pot constata deformari insotite de senzatii dureroase -auscultatia deceleaza zgomote anormale in ATM Examene complementare -examenul modelelor montate in articulator -radiografie

-electromiografie -examinarea cineticii mandibulare si a ATM

11.Metode auxiliare de cercetare: a)radiologic b)det indicilor (igienei cav bucale, PMA,PI) c)proba cu histamina d)det rezistentei capilarelor e)analiza clinica a singelui f)analiza biochimica a singelui (pt glucoza,Fe) g)reoparodontografie h)consultarea (terapeutului, endocrinologului etc.)

a)radiologic Examenul radiologic e indispensabil pentru a aprecia starea parodontiului profund. Radiografia poate fi: -in incidenta izometrica, ortoradiala (cea mai fidela pentrue xaminarea unor detalii de structura) -panoramica monomaxilara (poate deforma imaginea zonelor laterale) -ortopantomografie (valoroasa ca vedere in ansamblu, dar nu ofera detalii clare ale unor zone limitate) Indicatiile oferite de examenul ardiologic privesc: -morfologia radiculara si pararadiculara -spatiul dento-alveolar: forma, dimensiuni -lamina dura -structura osului trabecular -gradul si tipul de resorbtie osoasa: vertical, orizonatala, mixta -modificarile osului alveolar dupa tratament Radiografiile effectuate dupa introducerea unor trasori radioopaci ca conul de gutaperca in pungile aprodontale, precizeaza adincimea acestora si diferenta dintre profunzimea clinica si cea morfo-patologica.

b)det indicilor (igienei cav bucale, PMA,PI) Indicele de igiena bucala IHB are doua component -indice de placa -indice de tartru Valoarea indicelui de placa si a indicelui de tartru rezulta prin insumarea valorilor constant pe 6 suprafete preselectate -suprafetele vestibulare a molarilor 1 superiori -suprafetele linguale a molarilor 1 inferiori -suprafetele vestibulare a incisivlor centrali superior drept si inferiori sting Valorile indicelui de placa 0 absenta placii 1 placa supragingivala in 1/3 de colet a dintelui

2 placa in 1/3 mijlocie a coroanei 3 placa in 1/3 incizala sau ocluzala a coroanei Valorile indicelui de tartru 0 absenta tartrului 1 tartru supragingival in 1/3 de colet a dintelui 2 tartru in 1/3 mijlocie a coroanei 3 tartu in 1/3 incizala sau ocluzala a coroanei Valoarea totala- e suma dintre indice de placa si tartru

Indicele PMA (introdus în 1949) – papila gingivală (P), marginea gingivală (M), gingia ataşată (G). Evaluarea inflamaţiei se face de la 0 la 4. 0 = absenţa inflamaţiei; 1 = inflamaţie uşoară; 2 = inflamaţie moderată; 3 = inflamaţie severă cu pungi şi secreţie; 4 = inflamaţie foarte severă cu ulceraţii. La indicele PMA nu apare nivelul de severitate şi de gravitate.

Indicele parodontal (PI) – este întrodus în anul 1956 - evaluează atât starea gingiei cât şi starea parodonţiului de susţinere, folosind o scară de la 0 la 8: 0= absenţa inflamaţiei, retracţiei şi leziunilor osoase; 1= gingivită uşoară, cu inflamaţia gingiei libere, parţială, localizată; 2= gingivită moderată, cu inflamaţii circumscrise, totale, pungi false – inserţia epitelială nu a migrat, fundul pungii este la nivelul coletului anatomic; 4= gingivite şi parodontite cu formare de pungi adevărate; dinţii sunt bine implantaţi şi fără mobilitate patologică; atrofia osoasă este de până la 25 % din înălţimea osului alveolar; 6= gingivite şi parodontite cu pungi adânci, atrofie osoasă între 25 - 50 %. 8= gingivite şi parodontite cu pungi adânci, distrucţie osoasă peste 50% dinţi mobili, migraţi, cu capacitate funcţională redusă Indicele PI este superior faţă de indicii gingivali PMA şi GI.

c)proba cu histamina

d)det rezistentei capilarelor

e)analiza clinica a singelui si analiza biochimica a singelui (pt glucoza,Fe) Determinarea valorilor unor constant biologice : - hematocrit, 35-45 la 100 -numaratoare de leucocite, norma 4500 celule/mm cub -VSH, -glicemie, -lipidemie, triglyceride, -probe de disproteinemie, transaminase, -uricemie, uremie, -timpii de coagulare, singerare, protrombina, timp de retractie a cheagului. g)reoparodontografie-pt a stabili situatia vaselorsangvine,alimentarea cu singe a tes parodontiului Se det rezistenta electrica a tes la trecerea unui current de inalta frecventa-fsapt legat de viteza de scurgere a singelui de ex reopletismograf R.P.G. 202 cu 2 canale si 4 electrozi; electrocardiograf Elkar cu 4 canale h)consultarea (terapeutului, endocrinologului etc.)