Fisa Pediatrie

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţanu ”

Departamentul Pediatrie Directorul Departament Pediatrie, dr. hab., prof. univ. Nineli Revenco

FOAIE DE OBSERVAŢIE CLINICĂ A COPILULUI

Curator: Fortuna Elvira gr.1517, an. V Conducătorul grupei: Selevestru Rodica

1

Chişinău 2014

2

FOAIE DE OBSERVAŢIE PEDIATRIE Numele: Taranu Prenumele: Roman Data naşterii: 29.08.2005 Domiciliul: or.Chisinau, str.Deleanu 2, ap 103 Data şi ora spitalizării: 15.09.2014,20:50 Începutul şi finisarea curaţiei: 18.09.2014 Trimis de medicul de familie Diagnosticul de trimitere: bronhopneumonie pe stinga Diagnostic la internare: bronhopneumonie acuta e stinga, IRA gr.I Diagnosticul clinic: bronhopneumonie acuta polisegmentara confluenta pe stinga, IRA gr.I Diagnosticul principal: bronhopneumonie acuta polisegmentara confluenta pe stinga I. ANAMNEZA BOLII. 1. MOTIVELE INTERNĂRII Acuze la internare: Febra 38.6 °C , tuse uscata frecventa,slabiciune generala, inapetenta,dispnee moderata Acuze la ziua curației: tuse uscata frecventa si continua, fara expectoratii,dispnee moderata, care se accentueaza la efort fizic. 2. ISTORICUL BOLII ACTUALE. Boala a debutat vineri cu tuse uscata,frecventa si continua,fara expectoratii,ce se accentua spre seara,inapententa, tot seara a aparut febra de 38°C si care continua sa creasca,pina la maximum 40 ° C ,slabiciunea generala, mama i-a administrat ampiox 250 mg x 4 ori, timp de 2 zile, nurofen, dar fara ameliorare - febra continua sa creasca,iar tusea raminea persistenta si genera extenuarea copilului. In baza acuzelor si istoricul actualei boli, se presupune afectarea sistemului respirator, cu predominarea sindromului intoxicational. Diagnostic prezumptiv :bronhopneumonie acuta, IRA gr,I. 3. ANAMNEZA VIEŢII. Antecedente personale, fiziologice şi patologice. 1. Anamneza obstetricală:  Copil născut de la a doua sarcina, prima nastere;  Evoluţia sarcinii: toxicoza în primul trimestru de sarcină.  Alimentaţia mamei pe parcursul sarcinii: echilibrata atit cantitativ,cit si calitativ,dar fara respectarea orelor fixe. Noxe profesionale: neaga. Evoluția naşterii:nasterea a fost la termen- 40 saptamini.  Perioada neonatală:  Masa 2800g lungimea coprului 47, perimetrul cranian 35cm, perimetrul toracic 32cm;  A ţipat deodată, scorul Apgar 8  Icterul neonatal -fiziologic  Fara traume perinatale suportate  S-a externat la a 3-a zi din maternitate cu masa 2900 , vaccinoprofilaxia efectuata.  Cordonul ombilical a cazut la 12 zi, cicatrizarea ombilicală primara fara supuratii.  A fost expus la in imediat dupa nastere. 2. Dezvoltarea fizică: Copilul a adăugat în greutate: luna 1-a: 500 gr.; luna 2-a: 1200 gr.; luna 3-a: 700 gr. Actualmente copilul are masa de 34kg si inaltimea de 130 cm. Copilul s-a dezvoltat corespunzator virstei,fiind eutrof conform tuturor parametrilor.

3

4

5

3. Dezvoltarea neuro-psihică: -la 1 lună: tonusul muscular era maimare, mai accentuat, generalizat, reactiona global la excitanti (tresarea daca auzea un zgomot puternic in jurul sau); -la 2 luni: zmbea, gingurea, privea pentru citeva secunde o jucarie; -la 3 luni: isi sustinea capul; -la 4 luni: intindea miina după obiecte, sta sprijinit în sezut pentru scurt timp; -la 5 luni: deosebea persoanele straine de mediul familial; -la 6 luni: se intoarcea de pe spate pe abdomen, sta mult timp sprijinit in sezut, repeta silabe (lalaliza); -la 7 luni: sta in sezut nesprijinit pentru scurt timp, se temea de straini; -la 8 luni: se intoarcea de pe spate pe abdomen si invers, sta în picioare, sprijinindu-se de obiectele din jur; -la 9 luni: se ridica singur in picioare si facea pasi laterali in patut; -la 10 luni: mergea "in patru labe" si cu premergatorul; -la 11 luni: mergea sustinut de ambele miini, intelegea ordinea simpla verbala (raspundea la salut, batea din palme etc.); -la 12 luni: mergea tinut de o miina, avea in vocabularul activ 3-5 cuvinte cu semnificatie precisa (mama, tata, papa, apa).  A inceput a frecventa gradinita la 3 ani,scoala la 7 ani;  Are o reusita scolara satisfacatoare. Deci, copilul a avut o devoltare neuro-psihica satisfacatoare si conform virstei. 4. Alimentaţia copilului.  Alimentaţie naturală, artificială, mixtă, cauza ultimelor 2 tipuri de alimentaţie;  Când a fost luat copilul de la sân, cauza;  Diversificarea alimentației, vârsta, corect/incorect;  Regimul de alimentare, volumul, componenţa alimentelor, introducerea sucurilor  În prezent alimentat cu: Este necesar de indicat în fişa de observaţie clinică alimentaţia copilului la momentul spitalizării, apoi, în cazul alimentării iraţionale de efectuat corecţia; În cazul în care alimentaţia de bază a copilului, regimul de alimentaţie, tipul sau volumul alimentelor este iraţional, este necesar de menţionat din start şi de indicat recomandările Dvs-ră. 5. Vaccinoprofilaxia: Au fost efectuate toate vaccinarile pina la vrista actuala,ultimele fiind efectuate la virsta de 7 ani ( BCG-2, VPO-5, DT, ROR-2) 6. Vitamina D: de la 7 zile pina la 18 luni, in doze de 400 UI/ zi.

6

7. Patologii suportate: nu a avut,cu exeptia virozelor sezoniere, e durau mai putin de o saptamina, fara tratament medicamentos. 8. Antecedentele heredo-colaterale (biologică). Anamneza alergologică.  Tata: 32, jurist, starea sănătății- satisfacatoare, factori nocivi suprasolicitare fizica, fumatul neaga.  Mama: 30, somera, starea sănătății-satisfacatoare, deprinderi nocive-neaga  Rude: Bunelul- bronsita cronica, bunica- boala varicoasa 9. Condiţiile de trai: satisfăcătoare. 10. Anamneza epidemiologică Din anamneza se poate trage concluzia ca copilul se dezvolta satisfacator din punct de vedere fizic, dezvoltarea neuropsihică este satisfacatoare. Conditiile de trai ale familiei, indica faptul ca acest copil poate fi asigurat pe deplin cu toate cele necesare.

7

Calendarul vaccinărilor în Republica Moldova

8

II. EXAMENUL OBIECTIV AL BOLNAVULUI (Status praesens objectivus) Starea generală a copilului: gravitate medie - Contacteaza activ cu cei din jur  Poziţia: activă  Conştiinţa: clară  Dispoziţia: bună  Somnul- bun  Pofta de mâncare- buna Date antropometrice: Greutatea 34 kg, talia 130cm , perimetrul cranian 43cm , perimetrul toracic 58 cm. Constituțianormostenic Copilul se dezvolta satisfacator conform irstei si se afla intre percentila 50-75% Pielea curata, roz –pala. Cianoză peri-orală, semne erupţii pe pielea obrajilor, sclerele şi mucoasele vizibile curate, unghiile la capătul falangelor, puls capilar -absente. Pielea cu elasticitatea şi turgorul păstrate. Ţesutul adipos subcutanat: 1cm în spaţiul Traube, repartizat uniform, induraţii şi edeme absente. Aparatul locomotor: perimetrul cranian –43 cm, fontanela mare inchisa, marginile dure. Suturile, fontanela mică şi cele laterale – închise. Cutia toracică fără deformaţii globale şi locale, coloana vertebrală fără deformaţii. În toate articulaţiile păstrat volumul deplin de mişcări; palpator edemaţiere, hipertermie locală, crepitaţii nu se determină. Sistemul muscular dezvoltat satisfăcător, tonusul şi forţa musculară în normă. Ganglionii limfatici ( mastoidieni, cervicali, supraclaviculari, subclaviculari, toracici, axilari, inghinali ) palpator nu se determină. Aparatul respirator: tuse uscata,frecventa si continua,fara expectoratii. Respiraţie nasală, aripile nasului nu participă în actul respirator. Respiraţie abdominală, frecvenţa mişcărilor respiratorii – 40/min., respiraţie ritmică. Dispnee moderata,ce se accentueaza la efort. Cutia toracică simetrică, de conformaţie normostenică, fără deformări globale sau locale, elasticitatea cutiei toracice păstrată. Percuţia comparativă – sunet pulmonar pe întreaga arie pulmonară; auscultativ – respiraţie aspră, murmurul vezicular usor diminuat pe stinga,raluri buloase mici. Frotaţie pleurală nu se determină. Aparatul cardiovascular: pulsaţia şi turgescenţa venelor nu se determină. Pulsaţie precordială şi epigastrală nu se determină. Şocul apexian vizual şi palpator nu se determină. Pulsul pe ambele 9

artere radiale egal, , FCC = 160 bătăi/min. Auscultativ pe cord – zgomotele cardiace ritmice,clare. Frotaţie pleuropericardiacă nu se auscultă. Aparatul digestiv: mucoasa bucală cu usoare depuneri albicoase, fără adipozităţi. Istmul faringian usor hiperemiat .Abdomenul suplu, indolor. Abdomenul de conformaţie obişnuită, perimetrul abdominal – 46 cm. Dilatarea venelor peretelui abdominal nu se determină, inelul ombilical dispus la mijlocul distanţei dintre apendicele xifoid şi simfiza pubiană. Percutor lichid liber sau incapsulat în cavitatea abdominală nu se determină. Palpator hernii ( ombilicale, inghinale, ale liniei albe ), nu se determină. Palpaţia profundă fără particularităţi. Ficatul sub rebordul costal, moale, suprafaţa netedă. Splina palpator nu se determină. Auscultativ – garguiment intestinal. Frotaţie peritoneală nu se auscultă. Scaunul este cu o frecvenţă normală, de consistenţă obişnuită, culoarea fără modificări, defecaţia indoloră. Aparatul urogenital: Edeme pe faţă şi periorbital lipsesc. La inspecţia regiunii lombare edem, eritem nu se determină. Palpator - la palparea bimanuală a rinichilor se palpează polii inferiori. Percutor – simptomul de tapotament (Jordani ) negativ bilateral. Auscultativ sufluri pe rinichi nu se determină. Micţiuni libere, nedureroase. Organele genitale externe în normă. Sistemul endocrin: Dereglări de creştere ( gigantism ) nu se determină. Ţesutul adipos dispus uniform. Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se determină.

Aprecierea cantitativă a dezvoltării neuro-psihice a copiilor la 1-2-3 ani de viaţă Grupa I 1.Dezvoltarea accelerată  cu 2 termeni de epicriză – dezvoltare înaltă  cu un termen de epicriză dezvoltare accelerată 2.Dezvoltare normală

Dezvoltarea normală Grupa II

Stările limitrofe Grupa III Grupa IV Reţinerea în dezvoltare Cu un termen de Cu 2 termeni de Cu 3 termeni de epicriză epicriză epicriză a) La 1 -2 indici (25 %) – gradul I b) La 3 – 4 indici (50 %) - gradul II c) La 5 – 7 indici (75 %) – gradul III Dezvoltare nearmonioasă

Grupa V Cu 4 termeni şi mai mult de epicriză

Dezvoltare subarmonioasă

10

Indicii de dezvoltare neuro – psihică a copilului în primul an de viată ( AV – acuitatea vizuală) Vîrsta Av – reacțiile de orientare vizuală

Aa – reacțiile de orientare auditivă

Nou-născ Luminofobie moderată, Clipește la surse de lumină evidente, reacționînd cu îngust pupilei. La atingerea genei, pleoapeiînchide ochii. AV-2/30. Destinge persoana la cîțiva metri, fața la 30 cm. Cel mai bine dezv. Tresare și clipește la sunete puternice. Percepe sunete de 12 Db. Recunoaște vocea mamei

E– emoțiile

Mge – mișcările generale

1 lună Pentru un timp scurt fixează privirea asupra obiectelor sclipitoare, fixe și le urmărește

2 luni Urmareste obiectele în mișcare. Reflex opticopalpebral de apărare

3 luni 4 luni Ficsează privirea asupra O recunoaște pe obiectelor in mișcare în mama. AV-1/30 diferite poziții. Descoperă jucăria atîrnată-n față. Coordonarea pracsică mînăochi, mînă-jucărie. Destinge 2 cul (roș, verde)

5 luni Deosebește persoanele străine de cele apropiate

6 luni 7 luni Reacție la culori Vedere binoculară aprinse (roș, galben) Vede bine obiecte mari, bine colorate. Fixează privirea cu ambii ochi pe obiecte. AV 1/10

Tresare și Ascultă. clipește la sunete Reacționează la puternice vocea mamei

Concentrarea perfecta a Întoarce capul la auzului. Recunoaște sunete sunete ce se deosebesc cu 17 tonuri

Diferențiaza tonul vocii

Recunoaște sunete ce se deosebesc cu 4-5 tonuri

Recunoaște sunete Întoarce capul și ce se deosebesc cu privește pentru a 0,5 tonuri localiza sunetul

Poate fi poziționat în șezut. Se rostogolește complet. Se tîrăște. Se întinde spre jucării

Se tîrăște ”în 4 labe”, ”de-a bușilea” și se așează. Șade fără sprigin

Apucă liber jucăria atîrnată sau din diferite poziții

Prehens între police și fața lateral a indicelui. Bate jucărie de jucărie. Schimbă juc dinrtro mînă în alta Lalalizează: ba-ba, ma-ma (silabe repetat)

Primul zîmbet

Mișcări haotice, necoordonate, dezorganizate, involuntare în extremități. Hipertonie fiziologică în membre

Încearcă să țină capul cind este culcat pe burta

Zimbeste ca Apare ”complexul de raspuns la vorba înviorare”- (zîmbește, mamei gîngurește, mișcări active și energ în membre) Bine ține capul Bine ține capul,cind este timp de 1-2 culcat pe burta și vertical. minute, în Apare sprginul în picioare. decubit ventral, Dispare hipertonus fiziol a în poziție membr super. Aici copilul verticală are postura ”Păpușei”

Mm – mișcările miinilor și de la 6 luni lucrul cu obiectele Va – vorbirea activa

Începe gînguritul Etapa (A, G, U) pregătitoare a dezv limbaj

Rîde tare cu toată fața

Emită mimica și mișcările capului

Se întoarce, rostogolirea de pe spate pe burtă. Dispare hipertonus fiziol a membr inf.

Se intoarce de pe spate pe burta. Sustinut de subțiori se sprigină pe picioare. Șede în șezut cu susținere. Prehens cubitală

Se atinge întîmplăt de jucăriile atîrnate

Apare prehensiunea primar. Sinergia mînă-gură. Apucă obiectul

Gînguritul, vocale prelungite

Gîngurit prelungit

Lalalizarea Silabe la, ma. Începe (vocală+conso a lega silabe: ba-ba, ană) ma-ma

Vîn – vorbirea înțeleasă

Reacționează cu întoarcerea capului dacă-i chemat

Ddeprinderi

Mănîncă cu lingura, luînd mîncarea cu buzele, și bea din cana susținută de adult. Apucă jucăria din orice poziție

Vorbirea sensorială. Răspunde cu degetul la întrebarea: unde este? Bea lichide din cana susținută de matur

8 luni AV 1/10

9 luni AV 2/10

10 luni Vederea stereoscopică (spațiu). Se stabilește sinergia acomodașieiconvergență. AV 3/10

Se ridică și se așază singur. Se ridică în picioare, fiind rezemat (cu sprigin). Postura ”pregătirea către săritură”.

Poate sta în picioare ”copăcel” cîteva minute

Stă în picioare, Sta sigur șade ferm, cu coordonare bună. Coboară singur din pat, poate să meargă f/ă susținere

Prehens cu opoziț policelui. Ocupație îndelungată cu jucăriile

Mișcări Închide –deschide complexe cu obiecte. Întroduce jucăriile. În un obiect în altul dependență de formă: alunecă, bate, suflă

Lalalizează tare, diverse silabe baba, ma-ma (silabe repetat) Face ”tăpușele, la revedere”. Arată unde-i obiectul

Începe stadiul verbal. Unește 2 silabe: mama, tata Cunoaște numele său. La întrebarea: unde este? – găsește o jucărie Singur ține o coajă Bea lichide din de pîine, pesmete. cana, ușor Face ”tăpușele, la stăpînindo revedere”. Arată singur, susțin. unde-i obiectul de matur.

11 luni AV 4/10

12 luni

Merge singur

Suprapune cubice. Îmbracă inele pe piramidă

Manifest perioadei Primele vorbire motor. cuvinte Stadiul verbal

8-10 cuvinte

Cunoaște părțile corpul, la rugămintea maturului găsește o jucărie din cutie

Îndeplinește cerințe elimentare a maturului

Îndeplinește cerințe elimentare a maturului cu creșterea N cuvintelor înțelese

Bea lichide din cană de sinestătător

Bea lichide din cană de sinestătător

Îndeplinește cerințe elimentare. Ia singur ceașca. Bea lichide din cană de singur.

R - Reflexe

11

Indicii de dezvoltare neuro – psihică la copilul de 2 ani Vîrsta S – dezvoltarea senzorială

1,3 ani În joacă diferențiază 2 obiecte diferite de mărime

Mge – mișcările generale Merge mult, schimbă pozițiz (așează, apleacă)

J – jocurile (ocupația cu obiectele)

Va – vorbirea activa

Vîn – vorbirea înțeleasă

D - deprinderi

Poate improviziona activități cunoscute (hrănește păpușa, construiește piramida). Prehens fină: police-indice Poate lalaliza sau se folosește de cuvinte ușoare (Cîine: hau-hau...) Se mărește număr cuvintelor înțelese

Mănîncă sindur mîncare solidă cu lingura

1,6 ani Din 3-4 obiecte de formă diferită le apreciază. Poate repede aprecia obiectele de aceași formă (ex: cubic, cubic) Mișcări mai coordonate cu pășirea peste o barieră mică de pe podea (o bară, cerc) Poate improviziona activități des aplicate (peaptănă, spală păpușa).

1,9 ani Diferențiază 3 cuburi de mărime diferită

2 ani Găsește obiectul de aceași culoare

Merge pe suprafețe 15-20 cm, la înălțimea de 15-20 cm

Pășește, depășește obstacolul schimbînd pasul

Construiește căsuța, piramida, portița, scăunel

Poate improviziona un șir de activități ce urmează logic (spală, hrănește, șterge păpușa).

30-40 cuvinte. Le poate rosti în situații extrem de satesfăcute Găsește din spuse 2 obiecte asemeni după sens, dar diferite după culoare sau mărime Mănîncă sindur mîncare lichidă cu lingura

Formează propoziții din 2 cuvinte.

Formează propoziții din 2 -3 cuvinte. 200-300 cuvinte Întrebarea cea mai frecventă: ce-i asta? Înțelege o istorioară scurtă cu acțiuni cunoscute lui Se îmbracă cu ajutorul maturului Dispare Babinschi

Răspunde la întrebări cînd se analizează o imagine

Fracționat se dezbracă cu ajutorul maturului

Reflexe

Indicii de dezvoltare neuro – psihică la copilul de 3 ani Vîrsta S – dezvoltarea senzorială

Mge – mișcările generale

J - jocurile

Va – vorbirea activa D - deprinderi

2,6 ani Poate selecta după model diferite obiecte (roș, albastru, galben, verde) Cu pas suplimentar depășește obiectele de pe podea (bară, cubic), care se află la distanța de 20 cm În jocuri acționează logic (spală, culcă păpușa) Propoziții din 3-5 cuvinte Se îmbracă singur dar cu ajutorul maturului leagă șiretul, nasturii

3 ani Cunoaște 4 culori

Cu pas continuu depășește bariere de pe podea (bară, cubic), care se află la înălțimea de 10-15 cm În jocuri îndeplinește rolul de doctor, mamă, tată Începe a formula propoziții complexe Se îmbracă singur dar cu un mic ajutor al maturului la legarea șiretului, încheerea nasturilor

4 ani Vîrsta încheerii majorit mieliniz struct SNC. AV 10/10

5 ani

6 ani

Întrebarea cea mai frecventă: de ce?

12

Diagnosticul prezumtiv Pe baza datelor anamnestice colectate –tuse uscata frecventa si continua, dispnee moderata,ce se accentueaza la efort fizic, febră 38.6 °C, inapetenţă, cît şi a celor obiective – creşterea frecvenţei respiraţiei, dispnee, auscultativ – murmur vezicular diminuat usor pe stinga,respiraţie aspră cu raluri buloase mici, istmul faringian hiperemiat: se poate presupune o infecţie respiratorie acută, bronhopneumonie acută pe stinga,IRA gr. I.

III. Planul de investigaţii suplimentare Cu scop diagnostic se indică următoarele: 1. Examen radiologic: Radiografia de ansamblu a cutiei toracice. Desenul pulmonar nu este accentuat. Diafragmul nemodificat. Cordul în norma.In regiunea hilului pulmonar se observa o opacitate,ce cuprinde segmentele 3-4 Calcularea indicelui cardio-toracic. ICT=(2,3+3,8/12,2)*100=50 ( normă ). 2. Analiza generală a sângelui. 11.10.2005 Hb – 124 g/l Er – 4,5 mln/ml IC – 0,97 L – 13 mii/ml Ns – 13 S – 29 E–3 Lf – 60 M–3

VSH – 11 mm/oră 3.Analiza urinei Culoarea glabena Densitatea 1015 Reactia acida Transparenta Corpi cetoniciEpiteliul plat 0-2 13

Urotelial 2-3 L 1-4 Mucozitati ++ Concluzie: Dintre modificări trebuie de atras atenţia la leucocitoză – caracteristică pentru procesele inflamatorii; la monocitopenie – care ar putea să ne conducă la diagnosticul de pneumonie. Deasemenea este majorat VSH.

IV. Diagnosticul diferenţialBronsiolita edematoasa-mai greu de diferentiat de bronhopneumonie. Diagnosticul este sugerat la examenul radiologic, care reflecta elemente nodulare confluiente caracteristice. Laringotraheobronsita acuta maligna, cu tablou grav, dominat de dispnee mixta, dar in care componenta laringiana (stridorul si tirajul suprasternalsuperior ) sunt evidente. Stafilococia pleuro-pulmonara urmareste secventialitatea evolutiva caracteristica (stadiul de pneumonie interstitiala, abcedat, pleuretic, bulos extensiv0. Pneumonia pneumococica- semne functionale mai discrete, absenta sindromului toxiinfectios si evolutia bolii transeaza diagnosticul. TBC pulmonar- este exclus prin contextul epidimiologic, intradermoreactia la PPD pozitiva, prezentabacilului Coch in sputa, absenta cicatricei BCG. Clinic:

Pneumonie

Bronşită

Bronşiolită

Sindrom obstructiv

absent

prezent

Prezent (la nivel mai jos)

Tiraj costal

prezent

absent

absent

Respiraţia

Însoţită de geamăt

aspră

Grea (cu participarea mm. Auxiliari)

Tusea

umedă

Uscată, mai apoi productivă

Uscată, mai apoi productivă

auscultativ

Diminuarea murmurului vezicular, raluri buloase mici, localizate, crepitaţii

Respiraţie aspra, raluri medii şi mari, difuz, se modifică după tuse

Respiraţie aspră, raluri umede de calibru mic, crepitaţie la inspir, raluri uscate sibilante la expir.

Simptomatica locală

Submatitate sau matitate în locul de afectare

Nu este prezentă

Nu este prezentă

Refuzul alimentaţiei

Prezent

Nu este influenţat de

Nu este influenţat de 14

patologia dată

patologia dată

Deci pe baza datelor anamnestice colectate – tuse uscata frecvetna si continua, dispnee moderata ce se accentueaza la efort fizic, cît şi a celor obiective – creşterea frecvenţei respiraţiei, dispnee, auscultativ – respiraţie aspră cu raluri buloase mici, istmul faringian usor hiperemiat, cît şi a investigaţiilor paraclinice – leucocitoza, monocitopenie, investigaţiilor radiologice, diagnostic clinic este : bronhopneumonie acuta polisegmentara

confluenta pe stinga, IRA gr.I , grupa de sanatate –I. V.

Etiologia şi patogenia bolii

Bronhopneumonia este anticipată şi favorizată de către infecţiile virale,care scad forţele de apărare ale organismului şi exacerbează flora saprofită.Sunt: -Factori determinaţi: Flora microbiană gram pozitivă: pneumococ, streptococ,stafilococ patogen. Flora microbiană gram negativă: Haemopbillus influenzae,Pyoceanic, Proteus, Salmonelle, Chlamidia, E. Colii Diferite micoze. -Factori favorizanţi: Insuficienţa mijloacelor de apărare mecanică şi imunologică; Particularităţile morfo-funcţionale ale aparatului respirator alcopilului mic (secreţie scăzută de IgA,ţesut elastic mairedus, capilare largi pulmonare etc); Condiţii de mediu: frig, umiditate, aer poluat; Vârsta mică (sub 2 ani); Sugari cu teren deficitar (prematuri, distrofici), carenţenutriţionale (rahitism, anemie); Apare la copii cu hospitalism, cu tratamente prelungite, cuSIDA, la cei care au primit medicamente agresive pentru leucemie şicancer. Patogenie: Se formează o leziune caracteristică nodului lui Charcot, un nodul dealveolită centrat pe o bronşiolă; se mai întâlnesc şi leziuni de alveolită(alveolele au lumenul ocupat de un exudat inflamator abundent, cunumeroase leucocite) şi exudat purulent în bronhii. Leziunile sunt răspândite în ambii plămâni, fiind separate de zone de parenchim pulmonar normal.Leziunile confluează uneori, ocupând aproape un lob ca în pneumonie

VI. Recomandări: Tratamentul igieno-dietetic Izolare în saloan luminoas şi bine aerisit unde temperatura va fi de 18-21°C, cu o umiditate relativă (40%) a aerului prinplasare de vase cu apă pe sursa de încălzire. Poziţia în pat a copilului va fi cu trunchiul ridicat, la fel şi umerii şi va fimanipulat cu grijă. Baia i se va face cu o oră înaintea meselor, pentru a nu-lobosi. Poziţia în pat va fi schimbată cât mai des, aşezând copilul în decubitlateral, drept şi stâng pentru a evita staza pulmonară şi pentru a uşuraexpectoraţia. Alimentaţia rămâne nemodificată dacă copilul nu are anorexie saudispnee intensă şi nici diaree şi/sau vărsături. În cursul perioadei febrile alimentaţia va fi lichidă şi semilichidă (ceaiuri, sucuri de fructe, compoturi,lapte, iaurt, griş, orez, piure de zarzavat sau cartofi, supe de legume).După defervescenţă se adaugă pâine, făinoase, brânză de vaciproaspătă, carne de pasăre, trecând ulterior, progresiv, la 15

alimentaţianormală.Copilul nu trebuie forţat să mănânce, dar se va insista să i se asigurenecondiţionat cantitatea necesară de lichide, existând riscul deshidratării prinpierderile antrenate de polipnee şi transpiraţie.4.Măsurile speciale care se iau în tratamentul bronhopneumoniei sereferă la:a.Igiena bucală – prin îndepărtarea reziduurilor, gargarisme cusoluţii bicarbonate, precum şi ungerea buzelor şi limbii cu glicerinăboraxată.b.Igiena tegumentelor – prin spălare cu apă caldă şi fricţiuni cualcool mentolat.c.Prevenirea escarelor prin controlul aşternutului (să nu aibă cute),precum şi prin evitarea menţinerii îndelungate a aceleiaşi poziţii. Tratamentul antiinfecţios Penicilină G 100.000-200.000 U.I. /Kg c/zi, sau Ampicilină 100-200 mg/Kg c/zi i.v. sau i.m., divizat la 6 ore interval.Se poate administra şi o cefalosporină (Fortrum) şi se pot face asociaţiide antibiotice:Penicilina G + Kanamicină 15-20 mg/kg c/zi (2 prize)Penicilina G + Gentamicină 5-7 mg/kg c/ziDurata tratamentului este de 7-10 zile. Tratament simptomatic Combaterea febrei se va face numai dacă temperatura (intrarectală)depăşeşte 38,5°C sau dacă durata hipertermiei trece de 2-3 zile.Se dau antipiretice: Paracetamol 10-15 mg /kg c –oral (sau rectal, dacă este necesar),la fiecare 4-6 ore. Aspirină 10-15 mg /kg c, la fiecare 4-6 ore, dacă temperatura estede peste 39,5°C Se mai poate administra Algocalmin oral, injectabil sausupozitoare.

VI. Zilnicul de evidenta: 18.09.2014 Starea pacientului de gravitate medie. Conştiinţa păstrată, poziţia în pat activă. Pacientul este putin palid.Tuse uscata, respiraţia nasală, , frecvenţa - 20/min., dispnee, cu intensificare la efort. Percutor – sunet timpanic pe întreaga arie pulmonară, pulmonare auscultativ – respiraţie aspră, raluri buloase mici.Cordul – zgomotele cardiace ritmice, FCC – 82/min, temperatura corpului 36,7°C

19.09.2014 Starea pacientului satisfacatoare. Conştiinţa păstrată, poziţia în pat activă. Culoarea tegumentelor rox-pala.Tuse uscata, respiraţia nasală, , frecvenţa - 20/min., dispnee, cu intensificare la efort. Percutor – sunet timpanic pe întreaga arie pulmonară, pulmonare auscultativ – respiraţie aspră, raluri buloase mici.Cordul – zgomotele cardiace ritmice, FCC – 82/min, temperatura corpului 36,6°C

VIIPrognosticul. Favorabil. VIII. Epicriza. Copilul Taranu Roman, internat la ICŞOSM pe data de 15.09.2014 cu următoarele acuze: febra 38.6 °C tuse uscata, dispnee moderata,ce se accentueaza la efrot fizic , inapetenţă,slabiciune generala. Obiectiv – starea generală de gravitate medie, tegumentele palide, . Percutor – sunet pulmonar pe întreaga arie pulmonară, auscultativ – respiraţie aspră, raluri buloase mici. Cordul – zgomotele cardiace ritmice. Cu scop de precizare a diagnosticului s-au efectuat următoarele investigaţii: 3. Examen radiologic: Radiografia de ansamblu a cutiei toracice. 16

Desenul pulmonar nu este accentuat. Diafragmul nemodificat. Cordul în norma.In regiunea hilului pulmonar se observa o opacitate,ce cuprinde segmentele 3-4 Calcularea indicelui cardio-toracic. ICT=(2,3+3,8/12,2)*100=50 ( normă ). 4. Analiza generală a sângelui. 11.10.2005 Hb – 124 g/l Er – 4,5 mln/ml IC – 0,97 L – 13 mii/ml Ns – 13 S – 29 E–3 Lf – 60 M–3 VSH – 11 mm/oră 3.Analiza urinei Culoarea glabena Densitatea 1015 Reactia acida Transparenta Corpi cetoniciEpiteliul plat 0-2 Urotelial 2-3 L 1-4 Mucozitati ++

În rezultat a fost montat diagnosticul clinic de :

bronhopneumonie acuta polisegmentara confluenta pe stinga, IRA gr.I Recomandari: Nou-născut

Sugar

Copil mic

Preșcolar

Scolar 17

Somnul nocturn Somnul diurn Perioada de veghe

8-10 ore (2200-600-900) 2-3 ore x 4/zi 3,5-4 ore

de la 15-20' ↑ Plimbări Plimbările sunt recomandate:

10-11 ore (2100-900), (2100-700) 2-3 ore x 2-3/zi sugar mic 1 oră x 5 sugar mare 7- 9 ore 0,5-1,5 ore/zi

9-11 ore (2130-700)

10-12 ore

2-3 ore x 1/zi 13-14 ore 15-16 ore 2-3 ore x 2-3 ori

- Pe timp cald – din primele zile după externare din maternitate - Pe timp rece – după o săptămînă de la externare din maternitate - Durata primei prominade: pe timp cald – 10 min; pe timp rece – 5 min la temperatura mai mare de - 10°С. - Durata plimbărilor ulterioare: pe timp cald – cu creșterea duratei de aflare la aer liber, în cazul cînd condi țiile ne permit, pe tot parcursul zilei. Atenție: dați copilului să bea, este risc de deshidratare; pe timp rece – de crescut durata ulterioarei plimbări cu 5-10 min. La vîrsta de 3-4 luni copilul trebuie plimbat la aer de 2-3 ori

Plimbările sunt contraindicate: - Pentru copilul sugar – la temperatura de - 10°С prima lună și la temperatura de - 15°С după 1 lună - Pe timp de vară la temperatura de + 30°С copilul poate suporta supraîncălzire și risc de lipotemie - Curenți de vînt cu viteza de 15-20 m/s Măsuri de călire (Clasificarea metodelor de călire)  metode generale de călire - regimul zilei programat după principii corecte ale sănătăţii publice pentru toate vârstele de copii - regim alimentar raţional, plimbări zilnice, somn de zi la aer liber - regim termic optimal în încăperi pentru vârsta şi activităţile copilului - aerisirea sistematică a camerei copilului, respectarea cerinţelor igienice ale habitatului  metode speciale de călire - călirea cu aer (băi de aer, băi de lumină şi aer), radiere dozată cu ultraviolete, băi de soare - proceduri acvatice, (frecţia tegumentelor cu apă rece, abluţiune cu apă, duşuri şi baie în cadă), scăldare şi înotul în bazine de apă, piscine, lacuri, râuri, mare, sauna - exerciţii fizice, gimnastica, sporturi - masaj, chineziterapie respiratorie, locomotorie - reflexoterapie Igiena 1. Igiena condiţiilor de habitat al copilului: temperatura aerului în încăperea nou-născutului de + 22˚ + 25˚C, copilul sugar + 20˚ + 22˚C, copilul mic + 18˚ + 20˚C 2. Îngrijirea igienică a copilului. nou-născutul (după cicatrizarea plăgii ombilicale) şi sugarul mic– în fiecare zi; sugarul după vârsta de 6 luni – peste o zi, apoi de 2-3 ori pe săptămână; respectarea temperaturii aerului şi apei pentru baie, corespunzător vârstei copilului, nou-născutului baia se face cu apă fiartă, răcită până la t˚+37,5˚C Tipurile de jocuri - după evoluţia ontogenică: jocul solitar, jocul prin observare, jocul paralel, jocul asociativ, jocul cooperant - după modul de implicare a structurilor de cunoaştere (pentru preşcolar): joc simbolic, joc cu reguli - după perspectivele dezvoltării copilului: joc de explorare, joc de mişcare, joc de manipulare, joc de socializare, joc de stimulare, joc de rezolvarea problemelor - după modul de influenţă asupra dezvoltării copilului: joc funcţional, joc de construcţii, joc cu reguli, joc pe roluri SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ A COPILULUI 18

Asistenţa medicală prenatală I vizită prenatală: la 12-14 săptămâni de gestaţie (perioada organogenezei) II vizită prenatală: la 16-18 săptămâni de gestaţie III vizită prenatală: la 22-24 săptămâni de gestaţie IV vizită prenatală: la 28-30 săptămâni de gestaţie V vizită prenatală: la 35-36 săptămâni de gestaţie VI vizită prenatală: la 38-40 săptămâni de gestaţie Asistenţa medicală a nou-născutului - prevede vizita medicului de familie la domiciliul copilului în primele trei zile după externare din maternitate - nou-născuţii din grupele II-V de sănătate sunt vizitaţi în 1 zi după externare Asistenţa medicală a copilului sănătos I an – vizite medicale profilactice în fiecare lună II an – vizite medicale profilactice la fiecare 3 luni III an – vizite medicale profilactice la fiecare 6 luni 4-18 ani – vizite medicale profilactice o dată în an Consultaţiile profilactice ale specialiştilor Pediatru – 1 lună, la 3 luni, 12 luni; la vârstele ţintă – 3 ani, 7 ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani Neurolog pediatru – la 3 luni, 12 luni; la vârstele ţintă – 3 ani, 7 ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani Chirurg pediatru – termenii: 3 luni, 12 luni; la vârstele ţintă–3 ani,7 ani, 11 ani, 14 ani,18 ani Ortoped pediatru – 3 luni,12 luni; la vârstele ţintă– 3 ani,7ani,11ani,14ani,18ani Otorinolaringolog (ORL) – 12 luni; la vârstele ţintă – 3 ani,7 ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani Oftalmolog pediatru – de la vârsta de 1 an la vârstele ţintă – 3 ani, 7 ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani Stomatolog – 12 luni; la vârstele ţintă– 3 ani,7 ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani Cardiolog pediatru – la indicaţii medicale (medicul de familie, pediatrul) Programe explorative profilactice Hemograma: la 3 luni, 12 luni Sumarul urinei: la 3 luni, 12 luni Examen coproparazitologic: 12 luni

19

EVALUAREA COMPLEXĂ A SĂNĂTĂŢII COPILULUI Grupa de sănătate - se determină prin evaluarea complexă a sănătăţii (abateri în ontogeneză, DF, DNP, gradul de rezistență, date obiective, prezența maladiilor cronice) Grupa I de sănătate - copii absolut sănătoşi Grupa II A - copii cu dereglări doar ale primului criteriu de sănătate – perturbări ale perioadei de ontogeneză, istoricului genealogic şi/sau a anamnezei sociale a familiei  perioada de ontogeneză - anamnestic biologic agravat (familie incompletă, mamă solitară, probleme de sănătate somatică a părinţilor) - antecedente prenatale şi obstetricale ale sarcinii actuale (disgravidii, patologie în perioada sarcinii, evoluţie complicată a naşterii, sarcină multipară) - prematuritate fără semne de imaturitate a nou-născutului - dificultăţi în perioada neonatală precoce (stări neonatale limitrofe cu manifestări excesive şi evoluţie prelungită) - antecedente genealogice (malformaţii congenitale sau maladii cronice la membrii familiei de 1-2 generaţie, prematuritate familială, mortinatalitate, decesuri neonatale, mortalitate infantilă în arborele genealogic al familiei) - antecedente sociale în familia copilului (statut socio-economic nefavorabil, condiţii habituale precare, şomajul părinţilor, insuccese profesionale, lipsa sau insuficienţa suportului financiar statal, stresuri acute sau cronice sociale şi familiale) Concluzie: grup de supraveghere medicală cu risc Grupa II B - copii cu dereglări funcţionale şi morfofuncţionale ale stării de sănătate, care evoluează asimptomatic  perioada ontogenezei - evoluţie normală sau antecedente prenatale, obstetricale: făt macrosom, făt suprapurat, naştere rapidă sau trenantă, operaţie cezariană, prezentaţie pelviană, infecţii la gravide, prematuritate, dismaturitate  dezvoltare fizică - devieri uşoare a indicilor antropometrici de creştere a copilului - deficit ponderal (coridorul centilic 2) sau exces ponderal uşor (coridorul centilic 7); deficit statural uşor (coridorul centilic 2)  dezvoltare neuropsihică - retenţie uşoară cu un termen de vârstă sau dezvoltare înaltă cu mai mult de 2 perioade de epicriză, determinată prin teste suspecte, anormale sau netestabile, care impun recomandări educaţionale cu retestare si reevaluare in dinamic - tulburări uşoare de comportament  rezistenţa şi reactivitatea organismului – dereglate - copil frecvent bolnav – 4-7 episoade acute de infecţii cu diferită localizare pe perioada ultimului an de supraveghere, indice de rezistenţă 0,33-0,6 - infecţii respiratorii frecvente, bronşite repetate, pneumonii cu evoluţii trenante, sindrom de subfebrilitate - tulburări de somn şi apetit, fatigabilitate, hiperexcitabilitate - reducerea adaptabilităţii cu dezvoltarea sindromului de disadaptare, care evoluează în formă uşor moderată  starea funcţională a sistemelor şi organelor - dereglată - devieri funcţionale ale organelor si sistemelor (pilorospasm fără tulburări de nutriţie, hernie ombilicală incipientă, criptorhism incomplet, dimensiuni mici ale fontanelei mari, defecte de ţinută, sufluri cardiace funcţionale, tendinţe spre hipo- sau hipertensiune arterială) - stări de fond ale sugarului si copilului mic (rahitism I, malnutriţie sau paratrofie, anomalii de constituţie, stări preanemice) - stări patologice cu expresie minimală (vegetaţii adenoide grad I, hipertrofia amigdalelor de grad I, devierea septului nazal fără dereglări de respiraţie, carie dentară subcompensată, reacţii neurotice, encefalopatie perinatală asimptomatică, sindrom abdominal periodic, dismicrobism compensat sau subcompensat I-II grad)  maladii cronice – patologie cronică absentă Concluzie: grup de supraveghere medicală cu risc exprimat

20

Grupa II C - copii cu dereglări funcţionale şi morfofuncţionale ale stării de sănătate, care evoluează cu manifestări clinice  perioada ontogenezei - antecedente prenatale şi obstetricale: operaţie cezariană, prezentaţie pelviană, făt macrosom, făt suprapurat, naştere rapidă sau trenantă, infecţii la gravide,sindrom febril prenatal, prematuritate, dismaturitate  dezvoltare fizică - tulburări de creştere cu deficit ponderal (coridorul centilic 1) sau exces ponderal uşor (coridorul centilic 8); deficit statural uşor (coridorul centilic 1) sau exces statural în lipsa patologiei endocrine  dezvoltare neuropsihică - retenţie moderată în dezvoltarea neuropsihică cu 2 ˃ termene de epicriză – grupul III-IV de dezvoltare  rezistenţa şi reactivitatea organismului – dereglate - copil frecvent bolnav – 8 si mai multe episoade acute de infecţii cu diferită localizare (sistemul respirator, nefrourinar, digestiv) pe perioada ultimului an de supraveghere; indice de rezistenţă mai mare de 0,67 - IRA frecvente (rinofaringite, bronşite recurente, pneumonii cu evoluţii trenante şi recuperare lentă - fatigabilitate, hiperexcitabilitate, tulburări de somn - dereglarea apetitului, perioade de inapetenţă - reducerea adaptabilităţii cu dezvoltarea sindromului de disadaptare, care evoluează sever, uneori cu caracter recidivant  starea funcţională a sistemelor şi organelor – dereglată - tulburări severe de comportament, dereglări neurotice (fobii, ticuri, enurezis, obiceiuri patologice), encefalopatii cu manifestări clinice - stări de fond ale sugarului si copilului mic (rahitism I-II, tulburări de creştere cu malnutriţie sau paratrofie, anomalii de constituţie - diateze cataral-exudative, alergice, limfatice sau dismetabolice), anemie fierodeficitară uşoară - alergie alimentară, medicamentoasă cu durata mai mult de 1-2 ani - stări patologice cu expresie minimală (vegetaţii adenoide grad I-II, II, hipertrofia amigdalelor de grad II-III, devierea septului nazal cu dereglări de respiraţie, carie dentară decompensată, disfuncţiile tractului digestiv, dureri abdominale periodice) - anomalii minore cardiace (persistenţa foramen ovală, anomalii de trabecule intracardiace)  maladii cronice - patologie cronică absentă Concluzie: grup de supraveghere medicală cu risc înalt Grupa III - copii cu maladii cronice compensate  maladii cronice - boli cronice somatice, infecţioase, maladii ereditare, malformaţii congenitale ale organelor, sistemelor de organe în stare de compensare, lipsa manifestărilor clinice şi funcţionale din partea altor organe şi sisteme, lipsa complicaţiilor maladiei de bază (carie dentară decompensată, amigdalită cronică subcompensată) Grupa IV - copii cu maladii cronice în faze subcompensate  maladii cronice - afecţiuni somatice sau infecţioase cronice, maladii ereditare, defecte congenitale în dezvoltarea sistemelor şi organelor în stare de subcompensare, care impun programe terapeutice complexe cu implicarea medicilor specialişti, cu realizarea tratamentelor in condiţii ambulatorii si eventuale tratamente spitaliceşti. Dereglările funcţionale ale organelor si sistemelor afectate de maladia cronică de bază. Tulburări funcţionale ale altor sisteme şi organe, determinate de dezvoltarea complicaţiilor multiorganice Grupa V - copii cu maladii cronice decompensate  maladii cronice - maladiile cronice decompensate necesită expertiza vitalităţii copilului cu elaborarea unor măsuri complexe terapeutice, de recuperare medicală si socială, educaţia părinţilor in problemele de sănătate ale copilului

21

Asistenţa medicală a copiilor conform grupului de sănătate Supravegherea medicală a copiilor din I grup de sănătate Caracteristici  programul de vizite medicale corespunde planului aprobat pentru asist. medic. a copilului conform vârstei lui  indicaţiile medicale includ următoarele recomandaţii - regimul zilei (durata somnului, programul de activităţi zilnice) - alimentare (regimul alimentar raţional conform vârstei) - cultura fizică (gimnastică, masaj, elemente de încălzire musculară) - măsuri educative (instruire generală, educaţie medico-sanitară) - prevenţia stărilor premorbide (profilaxia rahitismului, anemiei ferodeficitare, malnutriţiei, paratrofiei, anomaliilor de constituţie) - profilaxia şi tratamentul helmintiazelor - imunoprofilaxie – realizarea planului de vaccinări profilactice - programarea explorărilor de standard (hemograma, examenul urinei) - programarea consultaţiilor profilactice la specialisti Supravegherea medicală a copiilor din grupul II de sănătate Caracteristici  se realizează în baza principiilor de suport menţionate mai sus  atenţie sporită a medicului de familie pentru diagnosticul precoce a stărilor premorbide ale sugarului şi copilului mic - identificarea semnelor primare ale rahitismului şi altor hipovitaminoze - evaluarea statutului nutriţional pentru depistarea precoce a stărilor cu deficit sau exces ponderal - evaluarea simptomelor minore ale alergiei alimentare Indicaţiile medicale  măsuri de profilaxie şi tratament - tratamentul stărilor prenozologice şi limitrofe (rahitismul, anemia ferodeficitară) - corecţia anomaliilor de constituţie (diatezele exudativ-catarale, alergice, limfatice, dismetabolice) - tratamentul focarelor cronice de infecţie (carie dentară, vegetaţii adenoide, amigdalite cronice) - profilaxia şi tratamentul helmintiazelor - măsuri de fortificare a reactivităţii şi rezistenţei organismului, în special, pentru grupul de copii frecvent bolnavi - recuperare balneo-sanatorială  program de imunoprofilaxie - realizarea programului de vaccinări conform calendarului naţional de imunoprofilaxie cu adaptări pentru particularităţile individuale ale organismului copilului  examinări explorative profilactice - hemograma (cantitatea de eritrocite şi Hb) - examen coproparazitologic  consultaţiile medicilor specialişti - consulturi profilactice conform standardelor naţionale - consulturi curative în diferite stări patologice  măsuri educaţionale cu familia copilului - alimentaţia raţională a copilului de diferite vârste - educaţia pentru dezvoltarea armonioasă a copilului - profilaxia infecţiilor respiratorii, intestinale, intoxicaţiilor - prevenirea accidentelor, traumatismelor copilului - educaţia culturii sanitare, igienei personale  scopuri finale - programul de supraveghere şi asistenţa medicală pentru aceşti copii prevede individualizare conform particularităţilor copilului - măsurile de profilaxie vin să fortifice sănătatea copilului şi să prevină apariţia maladiilor cu caracter cronic 22

Supravegherea medicală a copiilor din grupele III-V de sănătate  echipa de supraveghere medicală a copilului cu maladie cronică - medicul de familie şi asistenta medicală din medicina de familie - medicii specialişti de profilul maladiei cronice de bază, patologiilor asociate, complicaţiilor - lucrătorii medicali din secţiile specializate ale staţionarelor pediatrice - lucrătorul social Indicaţiile medicale Recomandaţii generale  elaborarea regimul zilei adaptat problemelor de sănătate a copilului  programul activităţilor zilnice este adaptat potenţialului fizic, somatic şi morbid al copilului  regimul alimentar dietetic, ajustat particularităţilor maladiei cronice de bază şi complicaţiilor ei Program explorativ  program explorativ individualizat conform statutului patologic integral al copilului cu patologie cronică - programul de supraveghere curativ-profilactică bazat pe standartele şi protocoalele medicale naţionale Program terapeutic şi de recuperare



tratamentul acutizărilor maladiei cronice cu implicarea asistenţei medicale specializate (instituţii medicale specializate)



tratamentul de recuperare (staţionar, secţii de recuperare medicală, asistenţa medicală primară – recuperare ambulatorie la domiciliu, in CMF, centrele de sănătate)



programarea măsurilor de prevenţie secundară, profilaxie terţiară pentru situaţia clinică concretă de boală cronică

 

elaborarea programului individual de imunoprofilaxie ajustat la particularităţile afecţiunii cronice ale copilului

tratament balneo-sanatorial in instituţiile balneare de profil Program de expertiză



expertiza vitalităţii şi a stării de sănătate a copilului Program social şi educaţional



măsuri educaţionale în cadrul şcolilor de profil al maladiei (şcoala astmaticului, şcoala diabeticului, societăţi ale copiilor cu maladii ereditare, patologie neurologică, copilului cu dezabiliţăti fizice sau psihomotorii)  măsuri de recuperare şi adaptare socială a copilului cu boală cronică, a copilului invalid şi familiei lui



conlucrare cu instituţiile preşcolare,preuniversitare în realizarea programului de educaţie, şcolarizare, cultură fizică a copilului cu maladii cronice



colaborare cu comunitatea şi serviciile de resort în realizarea programului de asistenţă medicală şi socială a copilului cu boală cronică severă

23