Inegalitatiideisimetodesample

  • Uploaded by: Pippo Miri
  • 0
  • 0
  • January 2021
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Inegalitatiideisimetodesample as PDF for free.

More details

  • Words: 8,587
  • Pages: 15
Loading documents preview...
Mihai Onucu DRIMBE

I N E G A L I TĂŢ I idei şi metode

Editura GIL

© Editura Gil INEGALITĂŢI idei şi metode Autor: Mihai Onucu DRIMBE ISBN 978-606-500-040-7 Toate drepturile rezervate Editurii Gil. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă a Editurii Gil. Copyright © 2003 by Gil. All rights reserved.

Departament difuzare: Editura GIL, CP 44 O.P.3, 4700, Zalău, Sălaj, Tel. 0260/616314; 0744/612106 Fax.: 0260/616414 E-mail: [email protected]

Editor: Mircea Lascu

www.gil.ro

i

Cuprins 1 Reducerea

2

3

1

1.1

Introducere la . . . reducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1

1.2

Reduceri, reduceri, reduceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4

1.3

Atent¸ie la egal ! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6

1.4

Concluzii s¸i teme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9

1.4.1

Tema 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9

1.4.2

Tema 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

10

1.4.3

Tema 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

10

Substituirea

13

2.1

Substituirea ˆıntr-o inegalitate cunoscut˘a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

13

2.2

Alte inegalit˘a¸ti s¸i alte substitut¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

14

2.3

Omogenizare prin substitut¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

18

2.4

Concluzii s¸i teme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

19

2.4.1

Tema 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

19

2.4.2

Tema 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

20

Exploatarea trinomului de grad doi

21

3.1

Semnul trinomului de grad doi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

21

3.2

Principiul trinomului sau semnul trinomului ? . . . . . . . . . . . . . . . .

23

3.3

Principiul trinomului! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

24

3.4

Dou˘a variante ”complexe” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

28

3.5

Apelul la valoarea de extrem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

30

3.6

A mai r˘amas monotonia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

33

3.7

ˆIn sfˆars¸it, teme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

34

ii

CUPRINS 3.7.1

Tema 6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

34

3.7.2

Tema 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

35

3.7.3

Tema 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

36

4 Spargerea

39

4.1

Spargeri de antrenament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

39

4.2

Spargeri de meci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

41

4.3

Spargerea cu medii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

46

4.4

Spargeri muncitores¸ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

50

4.5

Spargeri dup˘a perechile de indici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

54

4.6

Spargeri ”necatalogate” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

56

4.7

Concluzii s¸i teme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

62

4.7.1

Tema 9. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

62

4.7.2

Tema 10. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

64

4.7.3

Tema 11. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

64

5 Violarea simetriei

65

5.1

Cum se violeaz˘a simetria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

65

5.2

Inegalit˘at¸i cu maxim sau minim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

68

5.3

Cˆateva inegalit˘at¸i stricte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

71

5.4

Spargeri dure cu violarea simetriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

72

5.5

Un contraexemplu s¸i teme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

75

5.5.1

76

Tema 12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6 Normarea

77

6.1

Normarea inegalit˘a¸tilor omogene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

77

6.2

O familie de inegalit˘at¸i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

79

7 Intercalarea

83

7.1

Intercal˘ari de ˆınceput . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

83

7.2

Intercal˘ari de mijloc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

86

7.3

Intercal˘ari cu schimb de buc˘at¸i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

90

7.4

Intercalare cu egalare de variabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

96

7.5

A doua variant˘a de egalare de variabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

98

CUPRINS

8

9

iii

7.6

Intercalarea inegalit˘a¸tilor ”m˘arginite” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

7.7

Trucul CBS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106

7.8

Intercal˘ari de sfˆars¸it . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

7.9

O demonstrat¸ie interesant˘a s¸i . . . teme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 7.9.1

Tema 13. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116

7.9.2

Tema 14. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116

7.9.3

Tema 15. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

7.9.4

Tema 16. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

Exploatarea ordinii

119

8.1

Dou˘a teoreme de maximizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

8.2

”Maximizarea” ˆın act¸iune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

8.3

Inegalitatea Cebˆıs¸ev s¸i ”trucul Cebˆıs¸ev” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126

8.4

A treia teorem˘a de maximizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132

8.5

O perl˘a pentru final s¸i teme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 8.5.1

Tema 17. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137

8.5.2

Tema 18. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138

Decondit¸ionarea

139

9.1

Inegalit˘at¸i ”triunghiulare” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139

9.2

Inegalit˘at¸i normate cu sume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143

9.3

Inegalit˘at¸i normate cu produse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147

9.4

Inegalit˘at¸i cu ”sum˘a zero” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151

9.5

Inegalit˘a¸ti condit¸ionate cu inegalit˘at¸i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

9.6

Decondit¸ion˘ari atipice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

9.7

F˘ar˘a decondit¸ionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

9.8

Condit¸ionare - decondit¸ionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166

9.9

O problem˘a de etic˘a . . . s¸i teme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170 9.9.1

Tema 19. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171

9.9.2

Tema 20. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172

9.9.3

Tema 21. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172

9.9.4

Tema 22. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173

iv

CUPRINS

10 Apelul la identit˘at¸i

175

10.1 Apelul la identit˘a¸ti . . . simple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175 10.2 Manevre cu Σ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177 10.3 Alte identit˘a¸ti pentru alte inegalit˘at¸i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186 10.4 Teme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189 10.4.1 Tema 23. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190 10.4.2 Tema 24. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190 11 Reducerea la absurd

191

11.1 Cˆateva exemple . . . dar simple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191 11.2 Inegalit˘a¸ti cu minim sau maxim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193 11.3 O prelucrare constructiv˘a s¸i tema . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196 11.3.1 Tema 25. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 12 Coborˆarea

199

13 Induct¸ia

207

13.1 Induct¸ia uzual˘a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207 13.2 Induct¸ia cu pas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216 13.3 Induct¸ia Ehlers . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219 13.4 Induct¸ia Cauchy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226 13.5 Teme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230 13.5.1 Tema 26. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230 13.5.2 Tema 27 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231 13.5.3 Tema 28. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232 14 Metoda Sturm

233

15 Limitele

241

15.1 Inegalit˘at¸i stricte saturate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241 15.2 Altfel de ajutor de la limite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244 16 Exploatarea monotoniei

247

16.1 Inegalit˘at¸i de debut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247 16.2 Inegalit˘at¸i ˆıntre medii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251

CUPRINS

v

16.3 ”Bernoulli”, ”Holder” ¨ s¸i ”Minkovski” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 256 16.4 Alte inegalit˘a¸ti sub aceeas¸i p˘al˘arie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263 16.5 ”Mac Laureen” s¸i . . . teme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270 16.5.1 Tema 29. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272 16.5.2 Tema 30. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273 17 Exploatarea convexit˘at¸ii

275

17.1 Inegalitatea Jensen s¸i cˆateva inegalit˘at¸i clasice . . . . . . . . . . . . . . . . . 275 17.2 Alte inegalit˘at¸i, aceeas¸i ”Jensen” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280 17.3 Demonstrat¸ii cu surprize pentru ”Jensen” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286 17.4 Replica de tip Acz´el la inegalitatea Jensen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291 17.5 Ca ciupercile dup˘a ploaie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294 17.6 ”Karamata”, ”Muerhead”, ”Popoviciu” s¸i nu numai . . . . . . . . . . . . . 299 17.7 O inegalitate moft s¸i temele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309 17.7.1 Tema 31. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310 17.7.2 Tema 32. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311 17.7.3 Tema 33. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311 17.7.4 Tema 34. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311 17.7.5 Tema 35. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312 17.7.6 Tema 36. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313 18 Cvasi-liniarizarea

315

19 Inegalit˘a¸ti integrale

325

19.1 Un procedeu de . . . traducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 325 19.2 Inegalitatea CBS s¸i anvelopa ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327 19.3 Familia Cebˆıs¸ev . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 331 19.4 Convexitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337 19.5 Medii, ”Holder”, ¨ ”Minkovski” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343 19.6 Inegalit˘at¸i datorate derivatelor ”tinere” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 346 20 Solut¸iile temelor

351

20.1 Tema 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351 20.2 Tema 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 353

vi

CUPRINS 20.3 Tema 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 355 20.4 Tema 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 357 20.5 Tema 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 357 20.6 Tema 6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 359 20.7 Tema 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 361 20.8 Tema 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364 20.9 Tema 9. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 365 20.10Tema 10. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 367 20.11Tema 11. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 368 20.12Tema 12. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 370 20.13Tema 13. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371 20.14Tema 14. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 372 20.15Tema 15. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 374 20.16Tema 16. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 377 20.17Tema 17. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 380 20.18Tema 18. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 381 20.19Tema 19. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384 20.20Tema 20. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 385 20.21Tema 21. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 387 20.22Tema 22. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390 20.23Tema 23. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 392 20.24Tema 24 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 394 20.25Tema 25. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 395 20.26Tema 26. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 397 20.27Tema 27. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 402 20.28Tema 28. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 405 20.29Tema 29. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 407 20.30Tema 30. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 409 20.31Tema 31. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 412 20.32Tema 32. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 413 20.33Tema 33. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 414 20.34Tema 34. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 415 20.35Tema 35. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 418 20.36Tema 36. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 421

1

Capitolul 1

Reducerea 1.1 Introducere la . . . reducere Cea mai simpl˘a dintre metodele cu care se poate ataca demonstrarea unei inegalit˘a¸ti este reducerea la o inegalitate cunoscut˘a. Numim astfel metoda prin care inegalitatea de demonstrat este transformat˘a ˆın inegalit˘at¸i echivalente pˆan˘a cˆand se ajunge la o inegalitate cunoscut˘a ca adev˘arat˘a. ˆIn aceste condit¸ii, inegalitatea init¸ial˘a fiind echivalent˘a cu o inegalitate adev˘arat˘a (cea la care s-a ajuns) este s¸i ea, evident, adev˘arat˘a. Cum cea mai simpl˘a inegalitate este (1)

x2  0,

x ∈ R,

inegalitate verificat˘a cu egal dac˘a s¸i numai dac˘a x = 0, iat˘a cˆateva inegalit˘at¸i reductibile la aceasta cu alegerea x = a − b: (2)

2ab  a2 + b2 ,

(3)

(a + b)2  2(a2 + b2 ),

(4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12)

2

a, b ∈ R, a, b ∈ R,

2

ab  a − ab + b , a, b ∈ R,  √ √ a+ b a+b  , a, b > 0, 2 2   a+b 1 1 1 + , a, b > 0,  a 2 + b2 2 a b a3 + b3  a2 b + ab2 , a, b > 0, 2   2  a + b2  (a + b) a3 + b3 , a, b > 0,  2     a + b2 a3 + b3  (a + b) a4 + b4 , a, b > 0, a2 b2 +  a + b, a, b > 0, b a a b +  2, a, b > 0, b a a b b2 a2 +  2 + 2 , a, b > 0. b a b a

2

CAPITOLUL 1. REDUCEREA De exemplu, ultima inegalitate se reduce la (a − b)2  0 astfel:   2   a b b2 a b a b2 a2 2 2 + 2 a2 b2 ⇔ +  2 + 2 ⇔ + a b  b a b a b a b2 a a3 b + ab3  a4 + b4 ⇔ 0  (a − b)(a3 − b3 ) ⇔ 0  (a − b)2 (a2 + ab + b2 ) ⇔ 0  (a − b)2 .

Cum egalitatea se conserv˘a la trecerile prin echivalent¸a˘ , deducem c˘a fiecare din inegalit˘a¸tile (2) - (12) este verificat˘a cu egal dac˘a s¸i numai dac˘a a − b = 0 ⇔ a = b. Reducerea ofer˘a solut¸ii simple s¸i inegalit˘at¸ilor din urm˘atorul s¸ir:  √ 2ab a2 + b 2 a+b (13) min (a, b)   ab    max (a, b), a, b > 0. a+b 2 2 Fiecare inegalitate este verificat˘a cu egal dac˘a s¸i numai dac˘a a = b. Am exprimat aici c˘a mediile armonic˘a, geometric˘a, aritmetic˘a s¸i p˘atratic˘a a dou˘a numere pozitive sunt ˆın ordine cresc˘atoare, ˆıncadrate ˆıntre cel mai mic s¸i cel mai mare dintre cele dou˘a numere. S˘a reducem inegalitatea (14)

a2 + b2 + c2  ab + bc + ca,

a, b, c ∈ R.

Aceasta devine succesiv: a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca  0 ⇔ 2a2 + 2b2 + 2c2 − 2ab − 2bc − 2ca  0 ⇔ (a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2  0 . Cum aceast˘a inegalitate este adev˘arat˘a, fiind obt¸inut˘a prin ˆınsumarea unor inegalit˘at¸i de tip (1), deducem c˘a s¸i (14) este adev˘arat˘a. Ea este verificat˘a cu egal dac˘a s¸i numai dac˘a a−b=b−c=c−a=0⇔a=b=c. Este evident c˘a succesul ˆın aplicarea metodei depinde atˆat de capacitatea de a vedea transform˘arile potrivite cˆat s¸i de bog˘at¸ia repertoriului de inegalit˘at¸i cunoscute. Astfel, cu un plus de inspirat¸ie, putem g˘asi s¸i o alt˘a reducere, mai elegant˘a, pentru (14). Inegalitatea este verificat˘a f˘ar˘a posibilitate de egal cˆand ab + bc + ca < 0 iar pentru ab + bc + ca  0 poate fi pus˘a sub forma echivalent˘a (ab + bc + ca)2  (a2 + b2 + c2 )2 ⇔ (ab + bc + ca)2  (a2 + b2 + c2 )(b2 + c2 + a2 ), ˆın care trebuie recunoscut˘a Inegalitatea (Cauchy-Buniakovski-Schwarz). (15)

(a1 b1 + a2 b2 + ... + an bn )2  (a21 + a22 + ... + a2n )(b21 + b22 + ... + b2n ), a1 , a2 , ..., an , b1 , b2 , ..., bn ∈ R, n  2.

Inegalitatea se verific˘a cu egal dac˘a s¸i numai dac˘a n-uplele (a1 , a2 , ..., an ) s¸i (b1 , b2 , ..., bn ) sunt proport¸ ionale. Este bine s˘a explic˘am de la ˆınceput ce ˆınseamn˘a c˘a dou˘a n-uple sunt proport¸ionale. Prin proport¸ionalitatea n-uplelor a = (a1 , a2 , ..., an ) s¸i b = (b1 , b2 , ..., bn ) pare firesc s˘a

1.1. INTRODUCERE LA . . . REDUCERE

3

ˆınt¸elegem valabilitatea urm˘atorului s¸ir de egalit˘at¸i: ab11 = ab22 = ... = abnn . Aceast˘a caracterizare exclude ˆıns˘a posibilitatea ca vreun bi s˘a fie zero s¸i deci este restrictiv˘a. O caracterizare care acoper˘a toate situat¸iile este urm˘atoarea: Spunem c˘a n-uplele a s¸i b sunt proport¸ ionale dac˘a s¸i numai dac˘a exist˘a un num˘ar real λ astfel ˆıncˆat s˘a avem fie a = λb fie b = λa. Prin λa am notat n-upla (λa1 , λa2 ,..., λan ). Num˘arul λ din definit¸ia de mai de mai sus se numes¸te factor de proport¸ionalitate. Dac˘a a = (0, 0, ..., 0) atunci a = 0b. Deci n-upla (0,0,. . . ,0) este proport¸ional˘a cu orice alt˘a n-upl˘a. Acum se ˆınt¸elege de ce a fost necesar s˘a avem ˆın definit¸ia dat˘a prinse ambele posibilit˘at¸i: a = λb s¸i b = λa. Evident c˘a pentru a = λb s¸i λ = 0 avem b = ( λ1 )a. Acum putem reformula proport¸ionalitatea n-uplelor s¸i ˆın termenii ˆın care am ˆıncercat init¸ial. Dac˘a pentru tot¸i i ∈ {1, 2, ..., n} avem bi = 0, atunci a s¸i b sunt proport¸ionale. ˆIn caz contrar, a s¸i b sunt proport¸ionale cˆand pentru tot¸i i ∈ {1, 2, ..., n} pentru care bi = 0, fract¸iile abii sunt egale ˆıntre ele iar pentru acei i ∈ {1, 2, ..., n} pentru care bi = 0, avem s¸i ai = 0. Posibilit˘at¸ile de reducere a inegalit˘at¸ii (14) nu s-au epuizat. Nu se poate ca expresiile din cei doi membri s˘a nu ne aminteasc˘a de dezvoltarea lui (a + b + c)2 . S˘a facem s˘a apar˘a aceast˘a expresie chiar dac˘a nu ne este clar ˆınc˘a la ce ne-ar putea folosi aceasta. Dac˘a adun˘am ˆın cei doi membri din (14), 2ab + 2bc + 2ca obt¸inem inegalitatea echivalent˘a 3(ab + bc + ca)  (a + b + c)2 care nu ne amintes¸te ˆıns˘a de nimic cunoscut. Am f˘acut o reducere dar nu la o inegalitate cunoscut˘a. Dac˘a ˆınmult¸im ˆıns˘a (14) cu 2 s¸i adun˘am apoi ˆın ambii membri a2 + b2 + c2 reducem inegalitatea la (a + b + c)2  3(a2 + b2 + c2 ) care este tot inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwarz aplicat˘a ˆıns˘a tripletelor (1,1,1) s¸i (a, b, c). Egalul este atins cˆand tripletele sunt proport¸ionale ceea ce ˆınseamn˘a a = b = c. Vom da mai tˆarziu cˆateva demonstrat¸ii s¸i pentru inegalitatea Cauchy-BuniakovskiSchwarz, pe care o vom numi adesea, din comoditate, inegalitatea CBS. S¸i pentru c˘a am vorbit de repertoriu de inegalit˘at¸i cunoscute, s˘a spunem c˘a inegalit˘at¸ile dintre medii, prezentate ˆın (13) pentru dou˘a variabile, inegalitatea CBS ca s¸i altele pe care le vom evident¸ia pe parcurs, trebuie s˘a se g˘aseasc˘a ˆın “ranit¸a” fiec˘arui “demonstrator” de inegalit˘at¸i. Trebuie l˘amurit˘a o posibil˘a nedumerire s¸i anume: la ce bun mai multe demonstrat¸ii pentru o aceeas¸i inegalitate? Am dat deja inegalit˘at¸ii (14) trei demonstrat¸ii pˆan˘a acum, dintre care prima este de departe “cea mai natural˘a”. s¸i atunci la ce bun celelalte dou˘a? Un prim motiv ar fi acela c˘a, obis¸nuit¸i s˘a atac˘am o inegalitate din mai multe unghiuri, avem s¸anse mai mari de a demonstra o inegalitate ˆın situat¸ia, nefericit˘a, ˆın care nu vedem calea natural˘a de abordare a respectivei inegalit˘at¸i. Apoi e posibil s˘a ajungem la rezultate noi care s˘a fie importante ˆın sine sau care s˘a deschid˘a perspective noi. Vor fi s¸i situat¸ii ˆın care demonstrˆand o inegalitate altfel decˆat natural, s˘a reus¸im “sl˘abirea” condit¸iilor ˆın

4

CAPITOLUL 1. REDUCEREA

care are loc acea inegalitate. Oricum vom discuta adesea naturalet¸ea demonstrat¸iilor pe care le vom da.

1.2 Reduceri, reduceri, reduceri S˘a trecem la alte exemple. Inegalitatea a b c 3 (16) + +  , b+c c+a a+b 2

a, b, c > 0, (Nesbitt)

devine, dup˘a eliminarea numitorilor, 2a(a + b)(a + c) + 2b(b + c)(b + a) + 2c(c + a)(c + b)  3(a + b)(b + c)(c + a) ⇔ 2a3 + 2b3 + 2c3 − a2 b − ab2 − b2 c − bc2 − c2 a − ca2  0 ⇔ (a + b)(a − b)2 + (b + c)(b − c)2 + (c + a)(c − a)2  0, inegalitate care este adev˘arat˘a, verificat˘a cu egal pentru a = b = c. Fiecare dintre inegalit˘at¸ile x2 y2 z2 3 (17) + +  , (x + y)(x + z) (y + z)(y + x) (z + x)(z + y) 4 (18)

yz zx xy 3 + +  , (x + y)(x + z) (y + z)(y + x) (z + x)(z + y) 4

x, y, z > 0, x, y, z > 0,

x y z 9 + +  , (x + y)(x + z) (y + z)(y + x) (z + x)(z + y) 4(x + y + z) dup˘a eliminarea numitorilor s¸i efectuarea calculelor se reduce la (19)

x, y, z > 0,

x2 y + xy 2 + y 2 z + yz 2 + z 2 x + zx2 − 6xyz  0 ⇔ x(y − z)2 + y(z − x)2 + z(x − y)2  0, inegalitate adev˘arat˘a s¸i verificat˘a cu egal cˆand x = y = z. Inegalitatea (20)



c(a − c) +



c(b − c) 



ab,

unde a > c , b > c , c > 0, (A. Reznicov)

devine succesiv

 ac + bc − 2c2 + 2c (a − c)(b − c)  ab ⇔  2c (a − c)(b − c)  (a − c)(b − c) + c2 ⇔

4c2 (a − c)(b − c)  (a − c)2 (b − c)2 + 2c2 (a − c)(b − c) + c4 ⇔ 0  [c2 − (a − c)(b − c)]2 . Avem egalitate cˆand c2 = (a − c)(b − c) ⇔ c =

ab (a+b) .

Inegalitatea (21)





(a + c)(b + d) 



ab +

cd,

a, b, c, d > 0,

1.2. REDUCERI, REDUCERI, REDUCERI

5

se reduce, dup˘a eliminarea radicalilor, la (ad − bc)2  0. Egalul se obt¸ine pentru (a, b) s¸i (c, d) proport¸ionale. Inegalitatea (22)

am (b + c − 2a) + bm (c + a − 2b) + cm (a + b − 2c)  0,

a, b, c, m > 0, (V. Cˆartoaje)

devine (am − bm )(b − a) + (bm − cm )(c − b) + (cm − am )(a − c)  0 . Avem b − a  0 ⇔ b  a ⇔ bm  am ⇔ am − bm  0. Putem decide deja c˘a (am − bm )(b − a)  0 cu egalitate pentru a = b. Merit˘a o mic˘a discut¸ie modul ˆın care am ajuns la aceast˘a concluzie. Pentru justificarea afirmat¸iei f˘acute trebuie s˘a ne fie cunoscute echivalent¸ele: b − a = 0 ⇔ am − bm = 0 , b − a > 0 ⇔ am − bm < 0 , b − a < 0 ⇔ am − bm > 0 . Cˆand am ar˘atat c˘a b − a  0 ⇔ am − bm  0 am demonstrat simultan primele dou˘a echivalent¸e dac˘a t¸inem seama c˘a egalitatea se propag˘a prin echivalent¸a˘ . A treia echivalent¸a˘ este s¸i ea demonstrat˘a c˘aci b − a < 0 s¸i am − bm > 0 fiind negat¸iile a dou˘a afirmat¸ii echivalente s¸i anume b − a  0 respectiv am − bm  0, sunt echivalente. Aceste dificult˘at¸i de exprimare dar s¸i de ˆınt¸elegere pot fi us¸or evitate punˆand b − a?0 ⇔ b?a ⇔ bm ?am ⇔ am ¿bm Aici “?” reprezint˘a oricare din simbolurile “=”, “<”, “>”, “”, “”, iar “¿” reprezint˘a, as¸a dup˘a cum vrea s˘a sugereze simbolul, inversa relat¸iei “?” adic˘a, ˆın ordine, “=”, “>”, “<”, “”, “”. Deci (am −bm )(b−a)  0 s¸i schimbˆand doar notat¸iile (bm −cm )(c−b)  0 s¸i (cm −am )(a− c)  0 de unde valabilitatea inegalit˘at¸ii la care am redus (22), inegalitate verificat˘a cu egal pentru a = b = c. S˘a remarc˘am ˆın treac˘at c˘a (22) se reduce la o inegalitate adev˘arat˘a care nu deriv˘a ˆıns˘a din (1). S˘a demonstr˘am acum c˘a a1 a 1 + a2 a1 + a2 + a3 a1 + a2 + ... + an−1 a1 + a2 + ... + an (23)    ...   1 2 3 n−1 n a2 + a3 + ... + an an−2 + an−1 + an an−1 + an an   ...    , n−1 3 2 1 unde a1  a2  ...  an , n  2. Evident, e suficient s˘a ar˘at˘am c˘a, pentru un k ∈ {1, 2, ..., n − 1} arbitrar sunt verificate inegalit˘a¸tile: (a1 + a2 + ... + ak ) (a1 + a2 + ... + ak+1 )  k (k + 1)

6 s¸i

CAPITOLUL 1. REDUCEREA

(an−k + an−k+1 + ... + an ) (an−k+1 + an−k+2 + ... + an )  . (k + 1) k

Prima dintre aceste inegalit˘at¸i devine dup˘a eliminarea numitorilor s¸i reduceri a1 + a2 + ... + ak  kak+1 ⇔ 0  (ak+1 − a1 ) + (ak+1 − a2 ) + ... + (ak+1 − ak ), este adev˘arat˘a s¸i se verific˘a cu egal pentru a1 = a2 = ... = ak+1 . A doua inegalitate se transform˘a ˆın kan−k  an−k+1 + an−k+2 + ... + an ⇔ 0  (an−k+1 − an−k ) + (an−k+2 − an−k ) + ... + (an − an−k ) este adev˘arat˘a s¸i este verificat˘a cu egal pentru an−k = an−k+1 = ... = an . Putem da o demonstrat¸ie prin reducere s¸i pentru Inegalitatea (Minkovski).  (a + b1 )2 + (a2 + b2 )2 + ... + (an + bn )2  (24) 1  2 2 2 a1 + a2 + ... + an + b21 + b22 + ... + b2n , a1 , a2 , ..., an , b1 , b2 , ..., bn ∈ R, n  2. Egalul se obt¸ine dac˘a s¸i numai dac˘a n-uplele (a1 , a2 , ..., an ) s¸i (b1 , b2 , ..., bn ) sunt proport¸ ionale cu factor de proport¸ionalitate nenegativ. Ridicˆand ambii membri la p˘atrat obt¸inem inegalitatea echivalent˘a (a1 + b1 )2 + (a2 + b2 )2 + ... + (an + bn )2   a21 + a22 + ... + a2n + b21 + b22 + ... + b2n + 2 (a21 + a22 + ... + a2n )(b21 + b22 + ... + b2n ) Dup˘a reduceri s¸i simplificare prin 2 aceast˘a inegalitate devine  a1 b1 + a2 b2 + ... + an bn  (a21 + a22 + ... + a2n )(b21 + b22 + ... + b2n ). Aceast˘a inegalitate este verificat˘a f˘ar˘a posibilitate de egal dac˘a expresia din membrul stˆang este negativ˘a. ˆIn caz contrar aceast˘a inegalitate se reduce la inegalitatea CBS prin ridicarea ambilor membri la p˘atrat. Vom avea egalitate cˆand, conform inegalit˘at¸ii CBS, n-uplele din enunt¸ sunt proport¸ionale. Factorul de proport¸ionalitate trebuie s˘a fie nenegativ pentru a avea a1 b1 + a2 b2 + ... + an bn  0.

1.3 Atent¸ie la egal ! S˘a ne ˆıncerc˘am acum puterile cu dubla inegalitate  √ a+b+c ab + bc + ca 3 (25)   abc, a, b, c > 0. 3 3 Prima inegalitate devine, dup˘a ridicarea ambilor membri la p˘atrat s¸i eliminarea numitorilor, (a + b + c)2  3(ab + bc + ca)

Related Documents


More Documents from "Pippo Miri"

Topolino 1932
February 2021 0
Coal-ebu
February 2021 3
Hola Revista 2018
January 2021 1