Masajul-in-kinetoterapie.pdf

Desciierea C I P a Bibliotecii Nationale a Romaniei SIDENCO, ELENA-LUMINITA Masajul in kinetoteiapie: niesajul terapeutic clasic, t«!hnicj de

UNIVERSITATEA

SPIRU

HAREF

masaj reflex, tehnici coniplenientare / Fiiena-Liimiiiita Sidcnco. Bucure§ti, Editura Fuiidatiei/?fW/(:?;;w<;/£'M?///<'. 2(X)2 ' 320 p.; 20,5 cm Bibliogr. ISBN 973-582-673-9

Dr. ELENA-LUxMINlTA S I D E N C O

615.82

© Editura Fundatiei Romania de Maine, 2003 ISBN 973-582-673-9

MASAJUL IN KINETOTERAPIE MASAJUL TERAPEUTIC C L A S I C TEHNICI DE M^SAJ R E F L E X TEHNICI COMFLEMENTARE

Redactor: Adela DEAC Tehnoredactor: Marcela OLARU Copcrta: Stan BARON Bun de tipar: 24.01.2003; Coli tipar: 20 Format: 16/61x86 Editura 5! Tipografia Vm&&{\Q\ de Maine Splaiul Independentei nr.3l3, Bucure§ti, sector 6, Oficiul Postal 83 Telefon 410 43 80; Fax 410 51 62 www. SpiruHaret.ro

EDITURA FUNDATietOA/AA^A DE Bucures(i2003

MAINE

CUPRINS

Inlroihiccic Paitea I

MASAJUL MEDICAL CLASIC - GENERALITATI 1.1. Dctlniicaniasaiului clasic -metodologiagenerala 1.2. Manevrele ruiKkimentale ale masajuUii cla.sic 1.3. Actiunea llziologica a masajului 1.4. Principalcle proprictati tlzioiogice ale masajului clasic 1.5. Mccanismele de actiune ale masajului clasic 1.6. Relatia masajului clasic cu kinetoterapia j i recducarea motoric 1.7. Priiicipalele manevre ale masajului clasic - descriere metodologiei de aplicare 1.8. Efectele fiziologice ale manevrelor de masaj - detalierea pentru tlecare manevra 1.9. Manevrele sedativ-decontracturante j i miorelaxante - mecanismele efcctului scdativ-decontracturant a! t'lecarei manevre 1.10. Manevrele excitant-tonifiante - mecanismele efectului excitanttonifiant al tiec3rei manevre 1.11. Manevrele cnj efect reflex - mccanisme Partea a Il-a

MASAJUL M E D I C A L CLASIC PE R E G I U N I IT. 1. Masajul regiunii cervicale 11.1.1. Ma?ajul i-egiunii cervicale - comp!et5ri metodologice .. 11.2. Masajul t"e{ei §i al pielii capului 11.3. Masajul regiunii dorsale 11.4. Masajul toracelui anterolateral 11.5. Masajul regiunii lonibare 11.6. Masajul regiunii pehiene 11.7. Masajul abdomenului

11.8. Masajul itieiiibrului superior 11.8.1. Masajul regiunii scapuhuc 11.8.2. Masajul bralului 11.8.3. Masajul cotului 11.8.4. Masajul antehratului 11.8.5. Masajul mainii :ji piuiinului II. '). Masajul nienibiiilui inferior 11.9.1. Masajul coapsei 11.9.2. Masajul genunchiului 11.9.3. Masajul ganibei 11.9.4. Masajul glc/.nei 11.9.5. Masajul picionilui Partea a lll-a

DRENAJUL LIMFATIC III, 1. Anatomia limfaticelor 111.2. Metodologia drenajului limfatic manual 111.3. Modalitati de executie a manevrelor de drenaj 111.4. Drenajul manual al ganglionilor limfatici 111.4.1. Drenajul limfatic manual al capului ^i gatului 111.4.1.1. Gatul iji capul - dcsta^urarc 111.4.1.2. Fata iji capul ~- destajurare 111.4.2. Drenajul limfatic manual al menibrului suijerior III.4.2.1. Membrul superior - desfajurare ni.4.3 Drenajul limfatic manual al membrului inferior I1I.4.3.1. Membrul inferior-destajurare 111.4.4. Drenajul limfatic niimual al peretelui anterior al toracelui §i al sanului •• 111.4.4.1. Drenajul peretelui anterior al toracelui j i al sanului -destajurare 111.4.5. Drenajul limfatic manual al peretelui abdominal 111.4.5.1. Drenajul abdomenului-destajurare 111.4.6. Drenajul limfatic manual al tegumentelor fetei posterioare a tmnchiului j i ale regiunii lombaie 111.4.6.1. Drenajul spatclui - destajurare 111.4.6.2. Drenajul limfatic manual al regiunii fesiere 111.4.7. Drenajul limfatic manual general al corpului 111.4.7.1. Derularea inlan(uita a manevrelor de drenaj in.4.8. Concluzii asupra metodologiei drenajului limfatic

Partea a IV-a

M A S A J U L R E F L E X $1 A L T E M E T O D E D E T E R A P I E MANUALA REFLEXA (capitol realizat cu paiticipiueaasist. uiiiv. dr. GildaMologhianu) 1\', I. 1V,2, IV.3. 1V.4.

Mctamcrul :ji organizarca nietamcrica (Jrgani/arca retlcNa Inlcrprctarca/onclor dureroase Studiul analitic aUliferitelor nietodc IV.4.1. Masajeretlcxe 1V.4.1.1. Masajc supcrticiale • 1V.4,1,1,1, Masajul tesutului conjimctiv (liindegcwebsmassage). dupa Dicke '. IV.4.1.1.2, Masajul tesutului conjuncti\ (Bindcgewebsma.ssagc). dupaTcirich-LcLibe ... 1V.4.1.1.3. Masajul zonelor rene.xe, dupa von Puttkamer lV.4.l,2.Masajclemi,xte IV.4.1.2.1. Masajul zonelor retle.xe. dupa Kohlrausch .. IV.4.1.2.2. Masajele segmentare (..Segment Mas.sage"') iV.4.1.2.3. Masajul punctual ?i al plexurilor 1V.4.1,2.4. Masajul chinezesc 1 V.4.1.3. Masajelepailiculare.'ji localizate 1 IV.4.1.3.1. Masa.jul pcriostal dupa Vogler 1 V.4.1.3.2. Masajul punctelornervoase. dupa Cornelius i IV.4.1.3.3. Masajul reflex al luiWetterwald i , , 1V.4.1.3.4. Terapiazonala a lui Fitzgerald ?! masajul , , reflex plantar ; IV.4.2.MetodereflexemioailicuIai-e ••• • • IV.4.2.1. Metoda Tntinderilor manuale f ;•" IV.4.2.2. Metoda lui Mezieres } IV.4.2.3. Manipularile vertebrale §i articulare IV.4.2.4. Reflexoiogia articularS cu efect antalgic IV.4.3.Metodediverse ...T i , • " IV.4.3.1. Spondiloterapia lui Adams sau tehnica reflexa S • venebrala -i : IV.4.4. Tehnici speciale • IV.4.4.1. Masajul transversal profimd I IV.4.4.2. Masajul maiiipulatival lui Terrier .• IV.4.4.3. Metoda lui Rabe IV.4.4.4. Metoda lui Bugnet ,.. * '-1 • IV.4.4.5. Metoda lui Grossi t

'

IV.4.4.6. Tehnica ..califomiana" - ..fascia-terapia"

123 124 128 130 130 130 131 135 138 141 141 145 149 150 151: 152^ 156 160 : 163 167 168 169 171 171 172 172 176 176 182 183 184 185

v..

i

7

IV.4.4,7. Presolerapia inlcrmileiita IV.4.4.8. Criomasajui IV. 4.5. Modalilali de aplicare a diverselor tehnici rcllcxc IV.4.,5.1. Difercnlicrca niodalilalilor de aplicaiic IV. 4.5.2. Aspcctcclinice

188 188 188 189 195

Parica a V-a

M ^ : F L E X 0 T E R A P I A - N O ' r i l J N I FUNDAMFNTALE TFORFiTK !• SI PRACriCE

V.7. Tratamentul reflexolerapic specific al diverselor suferinte V.7.1. Aparatul digest!v V.7.2. Aparatul respirator • v.7.3.inima V.7.4. Sistemul limtalic V.7.5. Sistemul endocrin V.7.6. Sistemul nervos central V.7.7, Sistemul locomotor-schclciul V.7,8, Aparatul urinar V,7.9, Suferinlele psihosoinalice liihlioonific

\'. I . Piiiicipiile renexologici \'.2. lehniciiede baza ale rotlcxotcrapici iiitelegerea sistcnielororganisiniilui din punciul dc \odcrc al rcllexolerapiei \'.4. Metodologia de retlexolerapie pe aparate si si.steine V. 4.I.Sisleniuldigcsti\ V. 4. I . I . Sistemiil digesti\i rctlexologia V.4.2. Sislenuil de reproducere V.4.2.1. Anatomia niascLilina V.4.2.2. Anatomia feminina V.4.2.3. Reflexoiogia ca ajutor penlni fertilitate V.4.3. Sistemul respirator , V.4.3.1. Mecanismele rcspiraliei V.4.3.2. Vorbirea V.4.4. Sistemul circulator V.4.4.1. Stiiictura inimii V.4.4.2. Circulatia sangelui V.4.5. Sistemul limfatic V.4.5.1. Cum lucreaza vasele limfatice V.4.6. Sistemul endocrin V.4.7. Sistemul scheletic - aparatul locomotor V.4.7.1. Efectele uzurii asupra scheletului V.4.8. Creierul §i aria faciala V.4.9. Sistemul muscukuV.4.10. Plexul solar (soleai-) V.4.11. Aparatul urinaiV.5. Tratamentul talpii piciorului V.5.1. Exercitiile de relaxare a talpii piciorului V.5.2. $edinta de baza pentru talpa picionilui V.6. Tratamentul mainilor V.6.1. Exercitiile de relaxare a mainii V.6.2. $edinta de baza pentru palma

8

219 222

^l<-'ioiloh):^ui iliisimlil de circuaj liiujatic .)irc^^

259 ^'^^ Z'

^^^^^^ ^^^^ ^-j'^^ _ -^^^

225 226 226 227 229 229 229 231 231 232 232 234 234 235 235 236 236 239 241 242 245 246 247 248 249 250 254 255 256

9

INTRODUCERE

Masaiul ivprcziutd un c/onieiiiii dcoscbit c/c complex, care a siiferil pei'mcnieiil Duulificari uiibiiiidtdtiri, in funclic de diversele .scoli. de cronologia lor. de zonele geografwe m care .s-a dezvohot, de bagajid etuograjic,)/ cultural la care aputut fi racordat. in functie de iienunidrali factori. dinire care cei biologici .>/ Jiziologici, uneori ./ inedicinasportivd. Incercdin ca, intre mecanismul logicii ,>/ metodicd, sd prezentdm priiicipalele tehnici de masaj clasic, rejle.x ^i cele mai iinportante tehnici complementare, in speranta de a crea un instrument util de tratament speciali^tilor no^tri kinetoterapeuti, recuperationipi, medici sportivi. ca ^ipentru cei care aplicd zilnic aceste tehnici, ma.seurii. A.^teptdin sugestiile cititorilor no§tri pentru a imbunatdti conlimitul ^i aplica(iile hicrdrii defatd.

Autoarea

11

Partea!

MASAJUL M E D I C A L Generalitati

CLASIC

1.1. D E I I N I R E A M A S A J U L U I C L A S I C - METODOLOGIA GENERALA-

Masajul medical clasic este defiiiit ca o serie de manevre manuale variate. aplicate sistematic pe suprafata organismuiui in scop terapeutic. Mai poate tl considerat ca o suita de prelucrari mecanice manuale desla§urate la suprafata organismuiui, care se succed intr-o anumita ordine, in functie de regiune. scopul terapeutic ^ i starea generala §i locala a organismuiui. Persoana care efectueaza masajul trebuie sa aiba o tinuta adecvata, o stare permanenta de igiena irepro§abila §i un comportament adecvat situatiei sale. Mobilierul necesar desfa§urarii masajului clasic este reprezentat, in primul rand, de un pat accesibil pe ambele parti, dotat cu perne §i rezematori, necesare inducerii §i mentinerii anumitor pozitii §i, mai ales, in scopul relaxarii pacientu'ui. Dimensiunile standard ale patului sunt 195 cm (lungimea) / 72-75 cm (latimea) / 60-65 cm (inaltimea). Se mai folose^te un scaun fara speteaza sau speteaza scurta, pentru abordarea pacientului din pozitia a§ezat, precum §i taburete. Camera in care se desfa^oara §edinta de masaj trebuie sa fie luminoasa, bine aerisita §i sa se mentina temperatura constanta, in jurul valorii de 20°C. Pentni efectuai-ea manevrelor de masaj clasic, se folose§te. de regula, pudra de talc sau uneori diverse unguente; trebuie ca maseurul sa nu aiba mana rece §i umeda. De regula, masajul clasic se aplica o data pe zi, uneori in functie de caz, de doua ori pe zi sau o data la doua zile. De preferinta, momentul eel mai propice aplicarii masajului este dimineata. Durata unei §edinte depinde de regiunea abordata, variind intre 5-20 minute; de regula, masajul general dureaza in medie intre 20-30 minute. Durata totala a seriei de tratament variaza in functie de caz, de la 2 la 4-6 saptamani sau, uneori mai mult. 15

Ca oidine de abordare, manevrele se incep in jiiiul regiunii bolnave, apropiindu-ne Tncet de aceasta. De asemenea, sc incepe cu regiunile periferice. apoi se abordeaza trunchiul.

• inangaluirea (masajul-vartej), efectuata cu ambele maini; • comprcsiunile-bratara, sticcesiv la nivelul segmentelor membrclor, ascendent; :' ; • •

1.2. M A N E V R E L E F U N D A M i ^ . N L A L E A L E MASAJULUI CLASIC Manevrele limdamentale ale masajului clasic sunt; netezirea (eflleiirajul). iiamantatul (pelrisajul). baterea. IViciiunea. \. Netezirea (ettleurajul) este manevra de introducere sau intrerupere, :ji. de a.senieni. este manevra de legatura inlre celelalte manevre. Ea poate II definita ca alingere apasatit, sau alunecare apitsattt care are drepl rot insensibilizarea planurilor stiperficiale. permitand piesiiini pe planurile profunde. Rolul fundamental al manevrei este eel sedativ. Manevra se e.xecuta. de regula. centripet sau paralel cu tlbrele musculare. prin trasaliiri Itingi. line, care depa^esc regiunea diireroasa. E.xista o varianta a manevrei de netezire, ..mtisajul-pieptenc", aplicat cu degetele indoite. Deci. manevra reciinoa^te mai multe variante; • e •

netezirea centripeta; netezirea circulara; netezirea paralela cu tlbrele musculare. In functie de zona abordata §i de momentul aplicarii sale in cadriil §edintei de masaj. poate fi de mai muite tipuri: • netezire longitudinala, cu doua variante; " •> vaiianta „iinpins" sau <• varianta „tras" • netezirea transversala - • • netezireao\alara. •. : • - . .v Framantatul (petrisajui) este o manevra care presupune compresiuni la nivelul zonei abordate, ca o stoarcere intrerupta. Petrisajui propriu-zis, aplicat pe mase voluminoase, presupune piinderea masei musculare §i deplasarea ei transversal, asociat cu torsiune. Atunci cand se aplica pe suprafete mici (e.\ pe eminenta hipotenara) sau pe peretele abdominal, framantarea se poate face §i prin ciupire. La nivelul membrelor, framantarea poate prezenta variante, cum sunt; 16

geluirea-care imita mi§carea de rindea. Dupa fortti c.Keicitatri, manevra poate li profunda sau siiperficiala, in functie de nivelul la care se inregistreaza efectele majore ale procedurii; • petrisajui profund - poate fi, dupa ritm: lent, mediu sau rapid, 51 prezinla mai multe tipuri: • petristijul profund transversal; • petrisajui profund longitudinal; / ' • petrisajui profund de nilaj; • ciupirea-manevra alternativa. La nivelul membrelor se pot aplica variante speciale: inangaluirea (manevra „vartej"); geluirea; *•* compresiunile-bratara. • petrisajui superficial - prezinta §i el mai multe tipuri: • palparea rulata Wettervvald; . ; ^. • petrisajui superficial de torsiune; • petrisajui superficial prin ciupire; • (varianta) petrisajul-frictiune (Morice). Dupa unii autori (Ster §.a.), exista §i o alta manevra fundamentala de niasaj, intermediara intre netezire §i framantare, mai apropiata netezirii, presiunea . Manevra poate fi; ^ .. • Presiuneglisata-cu doua tipuri; ; . • presiunea glisata digitala; •. • •

presiunea glisata longitudinala-care prezinta doua variante: *> varianta„impins"(insabot); , m . ^ ' . - .tu <• vaiianta „tras" (in raclaj). A nu se uita ca intre manevre sunt necesare netezirile „de rapel". • Presiune statica - care prezinta §i ea doua tipuri: • presiunea statica simpla; •Vi^>^«' • presiunea statica pentru intoarcerea venoasa - care are doua variante: 17

<• varianta longitudinala („tampon de sugativa"); <• varianta etajata. De retinal, ca varianta a presiunii siatice, masajtil ret1e.\e a|>er". Baterea (percutia) este manevra aplicata atunci cand iirmarini efecte piitei-iiic excitante, realizate pe supralete mari. Manevra prezinla mai multe variante: o cu palma intinsa. tisor indoita; © cu partea ciibitala a mainilor; • cu dosul mainilor; o cu pulpa degetelor; 9 cu pumnul incomplet inchis. Modalitatile de efectuare a manevrei sunt: • percutiile in liasururi - cu varianta: manevra amoitizata; • percutiile ,.in ventuza"; • tapotajele. Frictiunea este manevra la care mana se deplaseaza o data cu tegumentul, pe parcursul efectuarii manevrei, pana la limita elasticitalii hipodermului, spre deosebire de netezire, la care tegumentul nu se deplaseaza o data cu mana, ci mana se deplaseaza deasupra, fara antrenarea tegumentuiui. Frictiunea presiiptine manevre de netezire asociate cu compresiune ale straturilor, de la cele superficiale la cele profunde subiacente. Manevrele se executa cu varful degetelor, miijcarile realizate fiind: ' • • longitudinale - la nivelul membrelor; • circulare-pe suprafete mai mari; • spirale-lanivelul spatiilorarticulate. Dupa inodalitatea de executie, tipurile de frictiuni sunt: • frictiuni cu patru degete; • frictiuni cupolicele-cu doua variante: *> circular-elipsoida; •> rectilinie; • frictiuni cu mainile.

18

Vibratii! reprezinta o manevra de masaj clasic realizata prin tremuraturi rapide Iransmise tegumentuiui, printr-o succesiune de presiuni-relaxari p r a ca mana sa se desprinda de tegument. Mi.'jcarea se face din pumn .sau din cot, §i se realizeaza cti policele (tin deget), dotia sati trei degete. Daca manevra se desfa.soara pe suprafete mari, se realizeaza cti toala palma. Daca se tirmaresc efecte de profunzime, pentru Iransmiterea ..tremiiraUirii"' la organele interne este nevoie de tin efort mai mare; tineori se folosesc aparate cu aceasta capacitate niimite ..vibratori". Daca actiunea este blanda, sunt activate (stimulate) reacliile organismultii. Daca actiunea este energica, sunt inhibate reacliile organismultii. la nivelele subiacente. Viteza de executie trebuie sa fie medie, deoarece viteza de executie prea lenta este greu de siipoilat. Vibratiile sunt de doua tipuri: • vibratii superficiale • vibratii profunde-cu variante: • vibratii profunde asociate cu neteziri + presiuni • vibratii profunde cu frecventa mare care scade treptat, cu actiune circulatorie iniportanta. Indiferent de continutui aplicatiei, in functie de scopul sau terapeutic, §edinta incepe §i sfar§e§te cu netezirea. Orice masaj va ft urraat obligatoriu de mobilizarea aiticulatiilor vecine, pana la limita durerii. Tipurile de mobilizari aplicate sunt: mobilizarea pasiva - lenta, progresiva, mobilizarea activa - in ordinea celei pasive, §i mobilizarea activa cu opozitie.

1.3. ACTIUiNEA F I Z I O L O G I C A A M A S A J U L U I Priiicipalele efecte locale ale masajului clasic sunt: • efectul sedativ - i n primul rand asupra durerilor de tip nevralgic, musculare sau articular; • efectul hiperemic; • efectul rezorbtiv. Efectele generate ale manevrelor de masaj clasic sunt: • stiinularea functiei circulatorii §i respiratorii; • cre§terea metabolismului bazal; • iinbunatatirea starii generale a pacientului. 19

Cauza care determina aceste efecte, in primul rand locale j i apoi generale, este inlluenta dezvoltata de masaj asupra pielii, bogat vascularizata §i bogat inervata - prezenta e.xtcroreceptorihr §i a proprioreceptorilor (in mir^chi, lendoane $1 iigamente) declan§eaza retlexe regionale ^i la distanta. Cele mai iinportante mccanisme care sunt activate de manevrele de masaj sunt mecanismele retlexe, de la nivelul extero- sau / §i proprioreceptorilor, care ajung la nivelul sistemului nervos central, declan^and mai ales efecte generale, dar §i efecte locale. Datorita actiunii la nivelul zonelor de proiectie viscerala (Head), nianevrele de masaj pot actiona in sensul aiiielioniriifitiicliei wuii organ, suferind (mecanism reflex). Manevrele masajului clasic pot activa §i reflexe neurovegetative, mai ales vasculare, care participti la dezvoltarea efectelor regionale .si la distanta. Acest tip de mecanism este datorat faptuliii ca pielea contine peste 25% din cantitatea totala de sange a organismuiui uman: actionand asupra pielii, masajul poate inlluenta circulatia supertlciala, §i, ulterior, profunda declan§and mecanismele vasculare care explica efectele regionale §i la distanta obtinute. Un alt mecanism implicat in dezvoltarea efectelor locale §i generale este formarea, in cursul desfa^urarii manevrelor de masaj, de produse metabolice, care tree in circulatia generala §1 actioneaza, de cele mai multe ori, la distanta. De exemplu. substante din grupa histaminei actioneaza ca vasodilatatoare capilare, sau substantele asemanatoare colinei stimuleaza peristaltismul abdominal. De prima importanta ramane insa efectul mecanic asupra licliidelor interstitiale, pe care manevrele de masaj le dezvolta, realizand o actiune puternic rezorhtivd.

Datorita aclivarii circiilatiei arteriale §i venolimfatice, prin manevrele de intisaj clasic se obtine un important efect trofic asupra structurilor Iratate. In acest cadru, activarea circiilatiei in toate sectoarele tve,>/e nivelul iiietabolisnudui bazal §i acliveazd elinunarea de^ieurilor (atat prin accelerarea fluxului venolimftitic, cat §i prin antrenarea celtilelor grase). Trebuie siibliniata actiunea generala reflexd a mane\'relor de masaj clasic, atat asupra aparatiilui circulator, cat §i asupra celiii respirator. Toate aceste proprictati condiic, in final, la actiunea psihologicd beneflca a manevrelor masajului clasic, care indue subiecttiltii o stare generala de bine.

1.5. M E C A N I S M E L E D E A C T I U N E A L E M A S A J U L U I CLASIC Principalul mecanism de actiune al masajului clasic este de e.xcitare a receptorilor cutanali, care declan§eaza pe cale reflexa efecte locale, regionale §i generale. Un alt mecanism este de activare a receptorilor vasculari, cu declan§area unor reflexe neuro-vegetative, care determina §i ele efecte locale, regionale §i generale. Masajul clasic determina, prin manevrele sale, eliberarea de metaboliti activi care actioneaza local, declan§and efectele locale , specifice, §i ulterior efectele la distanta - histamina, substante ,v asemanatoare colinei §.a. \ In plus, manevrele de masaj actioneaza asupra lichidelor • interstitiale prin mecanism/jjecamc -/-^zorZ^r/v direct.

1.4. P R I N C I P A L E L E P R O P R I E T A T I F I Z I O L O G I C E A L E MASAJUI.UI CLASIC

••.i 1.6. R E L A T I A M A S A J U L U I C L A S I C C U K I N E T O T E R A P I A

Proprietatea de a induce efectul analgetic se exprima atat local, mai ales superficial, cat §i la distanta (prin activarea zonelor reflexe Head). Proprietatea de a determina efect decontracturant, sau dimpotriva. efect stimulant, reprezinta o proprietate iniportanta a masajului clasic, care in practica face din masaj o tehnica de pregatire a altor procedtiri, in primul rand a kinetoterapiei, sau fundamenteazti folosirea masajului in scopuii terapeutice diferite. 20

§1 R E E D U C A R E A M O T O R I E Manevrele masajului clasic au capacitatea de a pregdd musculatura pentru kinetoterapie: pentru musculatura hipotona se indica masajul excitant, pentru cea hipertona masajul sedativ.

Manevrele de masaj asigura iiicdlzireci loccild a regiunii, datorita activarii circulatiei locale. Datorita activarii receptorilor cutanati !ji prin hipercniia activa dezvoltata, manevrele masajului clasic au capacitatea de a induce tin puternic efect analgetic, important pentru masaj. ca proccduia de pregatire a progiamtilui kinetic de recuperare. Manevrele masajului clasic au importanta actiune niecanicd, combatand aderentele si retracturile. Actiunea mecanica conibinata cu activarea circiilatiei determina scaderea edemelor. deci fundamcnteaza efectul resorbiiv al manevrelor de masaj clasic. Trebuie subliniat din noti faptiil ca orice sedinta tie ma.saj este urmata obligatoriu de mobilizarea aiticulatiilor vecine.

manevra de introducere si intrerupere, intercalata intre celelalte manevi'e. Sc poate exercita centripet sau paralel cu librcle musculare. prin trasaliiri liiiigi line, care depa^esc regiunea diireroasa. Rolul acestei manevre este de a in.sensibiliza planurile superficiale, permitand presiuni mai accen/tiiate pe planurile pidfunde. Principalul efect al mtinevrei este eel sedativ. Manevra recunoa^lc ^i varianta ..masajtil-pieptene", cu degetele indoilc. Presiunea *** variante: r- glisantd •

1.7. P R I N C I P A L F X E M A N E V R E A L E M A S A J U L U I C L A S I C - Descrierea metodologiei de aplicare -

ti/iuri: •

digitala;

•

longitudinala a. impins (Tn sabot);

- ;;

b. tras (in raclaj). Inainte de a analiza prescriptia ^ i secventialitatea manevrelor de masaj, i n sensul unui program terapeutic determinat, prin examinarea pacientului. trebuie sa facem o descriere a diverselor tehnici de masaj. aplicabile diferitelor parti ale corpului.

tipuri: •., • siinpld; • pentru circulatia de intoarcere;

/L;.^o^v-•.».;:>]•>«;;--^ .j • . , > * ;?

circulara;

• paralela cufibrele musculard; <* tipuri: • longitudinala a. impins; • b. tras; • nxinsversald; •

•

- a. longitudinala (tampon de .sugativa); b. transversala etajata; varianta = masajul reflex ,, de apel''.

Netezirea (efleurajul) •t* variante: • centripeta; •

Obs.: intre manevre = netezirea „de rapel" >• statica

ovalara.

,

^

,

: „ / •

-

':.:iigfi^^i^

*t» variante: > profunda

, '

Frdmfintarea (petrisajui)

•

' •

Ca definitie, netezirea (efleurajul) este atingerea apasata, sau alunecarea apasata, e.xercitata pe suprafata tegiimentara de tratat. Este

dupa ritm: a. lent; b. mediu; c. rapid; • tipuri: a. tran.sversal; b. longitudinal;

22 23

Spre deosebire de netezire, frictiunea presupune ca mana sa se deplaseze o data cu tegumentul. pana la limita laxitatii hipodermice. Daca netezirea se asociaza cu compresie, actiunea .se e.xercita asupra straturilor superficiale §i profunde subiacente, Daca manevra se e.xecuta cu vaiful degetelor. mi^carile pot 11: ; ,. a. longitudinale - la nivelul membrelor; b. circulare-pe supralete mai mari; c. spirale-la nivelul spatiilor articulare.

d. ciupire (alteniativ) •

1(1 nivelul membrelor: (I. luduy/iluirecUfrdmdutarea b.

geluirea;

c. compresiuiiile .jn ^ •

..vdrlej''):

brdtard";

siiper/icicdd lipuri: a. pcdparea ruhdd Weiterwald: b. petrisajui superjicial de torsiune; c. petrisajui superficial prin ciupire,

variantd

petrisajul-frictiune

Frdinantarea

I \ I 1

(Morice).

cstc manevra

masajului

elasie care recunoa^te

•

urmatoarele posibilitali: a. compresiuni (ca o stoarcere intrerupta), care la n\\Qk\\ membrelor pot avea viuiante: - mangaluirea (masajul-vartej). executata cu ambele mam: - compresiunilcin bratara"; - geluirea (mi§careacierindea); b. petrisajui propriu-zis, care se exercita pe mase musculare voluminoase, presupune prinderea masei musculare

tipuri: • superficiale; ' • • profunde; *** variante: • vibratii asociate cu neteziri + presiuni; • vibratii cu frecventd mare, care scade treptat —>• actiune circulatorie.

Vibratiile reprezinta manevra care presupune tremuraturi rapide transmise tegumentuiui printr-o succesiune de presiuni-relaxari, fara ca mana sa se desprinda de tegument. Mi^carea se e.xecuta din pumn sau cot, manevra putandu-se realiza cu policele, cu doua sau trei degete. Daca se executa pe suprafete mari, manevra se poate realiza cu toata palma; in acest caz. manevra poate fi mai puternica, daca dorim sa se transmita organelor interne ca o ..tremuiatura"' (scuturatura).

§i

deplasarea transversala, asocxaia cu torsiunea acesteia; c. ciupirea, care se e.xercita fie pe suprafete mici (ex. eminenta hipotenara), fie pe peretele abdominal; WehuxQ ca manevra sa nu provoace durere. Frictiiinile *l* tipuri: • cu patru degete; • cu policele; • variante: a. circulard-elipsoidald; b. •

rectilinie; cu mainile.

;

Percutiile (baterea) <• modalitati: • liasururi variantd = manevra amortizatd;

.....

>.v

• •

-„

batai„mventuza ; ; /' tapotajele. --ii-':^:.'': i^-^'ii-y.':''>--i-r:s

Percutiile se indica atunci cand urmarim efecte puternic e.\citante|^ pe suprafete mari. Variantele manevrei sunt; . a. cu palma intinsa, u§or indoita; b. cu partea cubitala a mainii; . i • ' .-• , • 25

*v'-* • vasodilatatia - se obtine prin mai multe mecanisme activate i i r cursul efecliicirii manevrei de netezire:

c. cu dosul mainilor; , ' d. cu pulpa degetelor; • :; e. cu pumnul incomplet inchis.

• sct'iderea manevrei;

Daca manevrele sc executa cu blandcte. s-a conslaltit ca reactiilc organismuiui stmt stimulate, in vreme ce aclitinea energica ; i manevrelor de masaj inhiba reacliile organismtihii. De regula. este necesara o viteza mijiocie de e.xeciilie. deoarece mane\e prea leiile stmt greu de stiportat. Indil'erent de conlinut. .sedinta de masaj incepe si se lermina cti netezire. Orice lip de masaj va l i obligatoriu urmat de mobilizarea articulatiilor vecine (pana la limita durerii). tipurile de mobilizari fiind. in ordine; ;i. mobilizarea pasiva - lenta. progresiva; b. mobilizarea activa ~ in ordinea celei pasive; c. mobilizarea activa cu opozitie.

refiexa

a

vasoconstrictiei

anterioare

inilierii

4 stimularea fibrelor vasodilatatoare; • * activarea pseudoreficxului de axon; > • insensibilizarea planurilor superficiale - datorata activarii receptorilor cutanati. e.xcitati in curstil deriilarii manevrei; datorita acestui mecanism se obtine efectul sedativ; • scaderea presiunii tisulare - datorita stimulririi circulatiei venolimfatice; u cre§terea e.xcitabilitittii musculare - se constata intai o scadeie. apoi o cre^tere a e.xcitabilitalii musculare pe parcursul derularii mtinevrei; •

Actiunea fiziologica a masajului se exprima atat local, cat

din punct de vedere psihic, indiicerea relaxarii. : . Pentru a induce aceste efecte tlzioiogice, netezirea trebuie sa se execute continiiti. sa fie repetata, sa se realizeze cu o presiune constanta .^i la un ritm mediu de e.xecutie.

general:

*> local: •

sedativ - i n principal, pe durerile de tip nevralgic, muscular, articular; • hiperemiant; • rezorbtiv; . . • general: • stimularea functiei circulatorii; • stimularea functiei respiratorii; . • cre§terea metabolismului bazal; ;^ v • stimularea starii generale a pacientului.

Presiunile se executa, de regula, in sensuri opuse, i n cere complet. Voni analiza separat efectele fiziologice ale celor doua tipuri de presiuni. •; • Presiunile glisante (aliinecate) se realizeaza lent, regulat, cu presiune j constanta, de regula la un ritm de 12 mi§cari pe iiiinut. Intre manevre ? se intercaleaza manevra de netezire ,,de rapel". Principalcle efecte I fiziologice ale presiunilor alunecate sunt: u • • •

I . 8. E F E C T E L E F I Z I O L O G I C E A L E M A N E V R E L O R DE MASAJ - detaliere pentru fiecare manevra Netezirea, definita ca atingerea sau alunecarea apasata asupra tegumentuiui regiunii de tratat, reprezinta manevra de introducere §i de legatura intre celelalte manevre ale masajului clasic. Priiicipalele efecte fiziologice ale netezirii sunt urmatoarele; 26

6.

• •

efectul sedativ - manevra inlatura oboseala resinitita de subiect; cre§te temperatura locala - §i prin aceasta create binoiiiul cromotennic local (inro§irea §i incalzirea pielii la locul aplicarii); -J. cre§terea presiunii tisulare; .. - i i ' ; i;'U>? . • • ' faciliteaza raspunsul muscular la stimulare - se constata scaderea cronaxiei la nivelul grupelor musculare interesate i n cursul manevrei; create excitabilitatea nervoasa - se constata scaderea reobazei la nivelul structurilor interferate de manevra; vasodilatatie manevre);

locala

(mecanisme

asemanatoare

celorlalte'

27

•

reprezinta o manevra de drenaj - activeaza schiinburiie intre sange !ji substratnl tisular interesat de procedura, ^ i s-a constalat ca, in aceia.'ji context de drenaj, accentueaza diureza. *t*Presiunile statice se realizeaza fara alunecare, prin repetari regulate, manevra fiind progresiva - apoi mentinuta apoi regresiva. Principalcle efecte fiziologice ale presiunilor statice sunt: • cre^terea circulatiei de intoarcere; • efectul sedativ. datorat la rfmdul sau: • actiunii decongestive asupra structurilor;

Wr

desfa§urare: • progresia manevrei se face prin alunecare; • repetarea manevrei trebuie sa fie regulata, ritmica; • ritmul de executie a manevrei trebuie sa fie mediu; • manevra este centripeta; • manevra se e.xecuta pe toata lungimea membrului - depa§e§te zona propriu-zisa de tratat. Principalcle efecte fiziologice ale fi-amantarii profunde sunt: • • • •

28

efectul mecanic; cre§terea presiunii tisulare - datorata vasodilatatiei active arteriolare, declan§ate de manevra; ;•. cre§terea circulatiei de intoarcere; ameliorarea nutritiei regionale - prin ameliorarea circulatiei arteriolare §i venoase de intoarcere (vezi mai sus);

• •

ecliilibrarea tonusului muscular (acelea^i grupe musculare); eliberarea de substante necesare contracliei - glicogen. acclilcoliiia s.a.;

•

tliii punct de vedere subiectiv, manevra este agreabila pentru subiect.

• •

eliininarii deseurilor sau supraincarcarii tisulare (inclusiv grase); mobilizarea structurilor, care antreneaza: > crc^lerea elasticitatii structurilor implicate; cresjterea rezistentei flbrei musculare; > cre§terea mobilitatii structurilor. Principalcle efecte fiziologice ale framantarii superficiale sunt: • cre§terea circulatiei - prin vasodilatatie ctitanata, datorata actiunii histaminei + reflexului de axon; rezultatele cre^terii locale a circulatiei sunt:

• compresiei nervoase; efectul decontracturant - aiUispastic. Sub actiunea presiunilor, s-a constatat ca se produc modillcari cbimice, ionice §i nervoase la nivelul structurilor tisulare interesate, care se exprimri, in primul rand, prin modificarea structural-compozitionala a substantei fundamentale conjunctive. Framantarea, care repi-ezinta, practic, ridicarea §i deplasarea planurilor, presupune o actiune combinata de presiune + torsiune + alungire la limita elasticitatii structurilor tisulare implicate. In functie de profunzimea manevrei, efectele fiziologice obtinute sunt diferite. <• Framantarea profunda se exercita predominant asupra structurilor musculare. Manevra trebuie sa respecte mai multe reguli de

cre^terea excitabilitatii nursculare - scade cronaxia grupelor musculare interesate; j ^ ; ; ' • '

<* Frainantarea supeificiala se exercita i^redominant asupra pielii si tesutului stibcutanat. Ba asigura mobilizarea pielii, in .scopul:

•

'r-

•

:, •;V

• cre^terea metabolismului; • eliminarea de§eurilor; • efectul de decongestie profunda;

;

• modificarea consistentei substantei fundamentale (modificarea starii coloidale) - realizata prin eliminarea de enzime §i coenzime (ex. hialuronidaza), datorita actiunii directe a manevrei de framantare; ,, • efectul analgetic - determinat prin decompresia terminatiunilor-^^ nervoase superficiale (rezultat al asuplizarii tegumentuiui); | • efectul reflex visceral - prin antrenarea sistemului nervos vegetativ; • efectul trofic cutanat - exprimat predominant asupra cicatricilor (inclusiv postcombustionale). , ,• ^ i ' FrictUmile presupiin mobilizarea straturilor tisulare intre ele, pana la limita elasticitatii. Manevra necesita, pentru o executie corecta, stabilizarea segmentului (zonei) de tratat §i aplicarea unei contrapresiuni. Pentru a-§i atinge scopul terapeutic, manevra trebuie repetata §i prelungita; manevra trebuie sa fie profunda §i precisa. . x.,**- > j ^ . . ^

29

' • •

•

•

Principalcle efecte fiziologice ale frictiunilor sunt: vasodilatatia locala - care antreneaza si cre^terea lenipei-aturii in profunzime efectul mecanic - care determina: • dezagregarea sau fragmentarea produ^ilor patologici (llbrina, grasimi etc.); • actiunea detlbrozanta determina asiiplizarea tisularti; • intinderea (asuplizarea) mtrsculotendinoasa; actiunea nervoasa a manevrei se exprimfi: • profurid - inclusiv direct asupra organelor sau plexurilor tiervoase (ex. plexul solar) - efect de echilibrare neuro\cgetativa; • superficial (prin actiunea pe ptincte reflexogene) - ulterior antrenarea mecanismelor reflexe profunde; efectul analgetic - calmant in zona de tratat §i asupra subiectului, in general.

•

efectul decontracturant;

• •

manevra inlatiirti oboseala - induce destinderea subiectului; eiiectui calmant. v,-::.:^

Percutiile reprezinta o manevra care impiine repetarea. Efectul obtintit de|-)inde de ritmul .si forta aplicatiei. In linal. manevra are rol stimulant. Este conlraindicata. in cazul contracturilor sau a spasticitalii. Principalcle efecte tlzioiogice ale percutiilor stmt: •

vasodilatatia ctitanata - care determina cre^terea temperatiirii §i acceiituarea coloratiei; uneori ,se insote.'jte de o reactie limfatica. care poate merge pana la edem; • creslerea excitabilitatii nervoase; • cre§terea excitabilitatii musculare-datorita: • scaderii cronaxiei + • stimuktrii proprioceptive; • deci, cre^terea tonusului muscular; •

Vihiatiile sunt tremuraturi transmise tesuttirilor. fara a pierde contacttil cu tegimientul. Frecventa vibratiilor variaza in functie de modtil de realizare: manual, intre 5-10 vibratii pe secunda. cu aparate intre 40-50 vibratii pe secunda. Amplitudinea vibratiilor este intre 1-3 mm. Vibratiile plane (pe stiprafele mai mari) au efect calmant. in timp ce vibratiile punctate sunt stimulante. O data cu scaderea frecventei create amplitudinea vibratiei, obtinandu-se: • efectul calmant; • efectul decontracturant; • efectul de drenaj local. Scaderea treptata a frecventei vibratiilor determina activarea circulatiei. Principalcle efecte fiziologice ale vibratiilor sunt: • vasoconstrictia periferica; • (prin mecanism reflex) cre§terea tensiunii aiteriale %\a alurii ventriculare - in sensul regularizarii ritmului cardiac; • scaderea excitabilitatii sistemului nervos, atat motor, cat §i senzitiv; • (prin mecanism reflex) cre§terea secretiilor digestive (glande salivare, stomac, ficat-colecist); 30

actiunea refle.xa viscerala (prin activarea mecanismului nervos vegetativ). >, ^.y"^-• • ::.-^\.! f;

1.9. M A N E V R E L E S E D A T I V - D E C O N T R A C T U R A N T E ^ §1 N n O R E L A X A N T E - mecanismele efectului sedativ-decontracturant al fiecarei manevreNetezirea-efectul sedativ se realizeaza prin: • •

insensibilizarea planurilor superficiale; scaderea prcsiunii tisulare.

.

-

^ ; t i < - n i n ^ - ^ v"*

Presiunile (mai ales statice) - efectul sedativ se realizeaza prin: actiunea decongestiva; actiunea de compresie nervoasa, la care se adauga; efectul decontracturant-spastic.

• • •

*

Framantarea (superficiala) - efectul sedativ se realizeaza prin: • modillcarea consistentei substantei fundamentale, de unde decurge§i ;'n>r <^'j^- - b r /

J'

•

P\ •

efectul analgetic-decompresia terminatiunilor nervoase superficiale. •

••

31

if

Frictiiinile superficiale - realizeaza: •- :- . I^O/L ' • efect analgetic-calniant cu mecanism reflex profund; '^'f"-'"'

^r..::

• efect mecanic a. efect tfefibrozant-asuplizant; b. efect de intindere mujjchi-teiidon. Vibratiile - efectul sedativ se realizeaza prin: • scaderea excitabilitatii motorii + senzitive a sistemului nervos; • •

•

vasodilatatie activa arteriolars+

•

cre§terea circulatiei de intoarcere;

• •

cre?te excitabilitatea musculara (scade cronaxia); echilibrarea tonusului muscular;

•

eliberarea de substante necesare contractiei - glicogen, acetilcolina.

Percutiile-efectul excitant-tonizant se realizeaza prin: cre§terea excitabilitatii nervoase; cre?terea excitabilitatii musculare-prin: • sciiderea cronaxiei + • stimulare proprioceptiva; • cre§terea tonusului muscular.

efect decontracturant; inlaturii olioseala-efect calmant (destindere).

• •

I 10 M A N E V R E L E E X C I T A N T E - T O N I F I A N T E - niecanisiiiele efectului cxcitant-tonifiant al fiecarei m a n e v r e Netezirea (mai acceiituata - ca ritm) - efectul excitant-tonifiant se

l.ll.IMANEVIiELE CU EFECT REFLEX - mecanisme -

realizeaza prin: • cre§terea excitabilitatii musculare (excitabilitatea intai scade, apoi create). Presiunile glisante (alunecate) -

Framantarea superficiala - efectul reflex visceral prin; • sistemul nei-vos-vegetativ asociat cu:

efectul excitant-fonifiant se

realizeaza prin: • cre§terea presiunii tisulare; • facilitarearaspunsului muscular (scade cronaxia); • create excitabilitatea nervoasa (scade reobaza); • efectul de drenaj - stimularea schimburilor - efect trofic.

• •

cre§terea circulatiei - efect reflex de decongestie profunda; decompresia terminatiilor nervoase superficiale-efect analgetic. Frictiunile-prin: •

Obs.: netezirea (accentuata) + presiunile glisante - pot fi folosite ca pregatire pentru urmatoarele manevre. .

,

actiunea refle.xa superficiala (pe punctele refle.xogene) . antreneaza mecanisme reflexe profunde;

•

vasodilatatia locala cre§terea temperaturii in profunzime. Vibratiile-prin mecanism reflex influenteaza

•

tensiunea arteriala + alura ventriculara (regularizarea alurii

Framantarea profunda (actioneaza pe mu§chi) - efectul e.xcitanttonizant se realizeaza prin: • efect mecanic - cresc: • elasticitatea + • rezistenta+ • mobilitatea fibrei musculare; • create presiunea tisulara; • ameliorarea nutritiei - prin:

".\

- •

ventriculare) asociate cu: * :

scaderea excitabilitatii sistemului nervos motor + senzitiv. Percutiile - actiune reflexa viscerala - prin sistemul nervos vegetativ. .^3

• ^ .

; 7' • ;

•

;

33

Paitea a ll-a

MASAJUL M E D I C A L C L A S I C P E REGIUNI : .

Inainte clc a analiza pfescriptia si secventialitatea manevrelor de niasaj, tn sensul iiiiui program terapetitic determinat prin examinarea pacienttiltii. Ircbtiie sa facem o descriere a diverselor tehnici de masaj, aplicabile diverselor parti ale corpului. Se va line cont de aceasta descriere regionala. pentru ca im|)actul niasajidui nu este acela.si in toate partile corpului: masajtil nu are aceea§i valoare terapeutica la nivelul cotultii fata de regiunea cervicala. Din acest punct de vedere, mai imporlanla va 11 valoarea cantitativa a masajului tatii de patologia careia i se adreseaza procedurile de masokinetoterapie. Ill

MASAJUL REGIUNII CERVICALE

Numai din motive pur didactice am optat pentru prezentarea unui capitol separat, consacrat regiunii cervicale. Rolul acestei zone este de fapt de legaturi multiple, de a§a-zisa ,,articulatie" vitala: • intre eu-ul subiectului §i luniea exterioara, functionarea celor mai multe mijloace de inforniare asupra mediului Inconjurator (auz, miros, §i mai ales vaz) §i ale mijloacelor de expresie este dependenta de mobilitatea cervicala §i o influenteaza retroactiv • intre gaiidire §i actiune, cu Iransmiterea de-a lungul axei medulare a comenzilor care declan§eaza actiunea, precum §i intoarcerea informatiei pe caile centripete ale feed-back-n\uv, • intre eiiiotie §i statica: atitiidinea capului ai^e o simbolica importanta, spontana, cai-e se negase^te adesea in simptoniatologia patologiei de tt^tat; • iiitie personalitatea relationala §i pei-sonalitatea vegetativa a subiectului. Man§onul muscular al cefei, pe care masajul incearca sa-I rearmonizeze, protejeaza traheea, esofagul, un nianunchi arterio-venos important §i o retea de conexiuni neuro-vegetative, care devin iinportante in orice manevra manuala, deci inclusiv in cursul inasajului. Acest rol de intersectie al segmentului cervical nu trebuie uitat nici un moment de maseurul care abordeaza zona: membrul superior, pielea paroasa a capului §1 fata, coloana dorsaia pot f i zone interesate in suferinta 37

de Iratal iieglijaiea lor poate eondiice la e§ec terapeutic.Daca se adauga acestor interdependente coniplexitatea .structurilor aiiatomice locale (mai mult musculare .decat osteo-articulare), rolul regiunii cervicale in normalizarea tonusului .'ji. Irecvenl. impactui emotional al simptomelor, sarcina mascurului nu este de loc u^oara.Dc fapl, ccafa dureroasa .'ji/sau intepenita creeaza o stare de agitatie doininanta. Terapeulul va persevera in abordarea §i tratarea corespunzatoare a acestei zone, atat de diferita, obiectiv si subiectiv. fata de zona dorsaia. La acest nivel. pacientul se inarmcaza de la inccput contra tinei agresitini. izoland ca intr-o armiira. zona .sensibila, slaba. prin contracturi de aparare rel1e.\e. Din inultiplele etiologii. nu ne intalnim practic niciodata cu cervicalgii la care reteatia de contracturi retle.xe stipraadatigate sa nu complice tabloul mecanic, lacand uneori gatul de neatins. chiar f\n repaus. TEHNICA

Masajul in decubit Priza ..in gutiera", cand greutatea capului se lasa pe antebralul maseurului. este foarte sigura pentru pacient. Capul se poate atla relaxat in afara mesei de masaj. sau ramane sub greutatea proprie in sprijin pe masa (in eel de-al doilea caz, maseurul se simte mai pulin in confoit manevrele sale i§i pot pierde fluiditatea in derularea lor longitudinala). Avantaje: aceasta instalare permite contactui vizual reciproc, posibilitatea tractiunilor §i a mobilizarilor asociate masajului. Pacientul poate respira liber. Accesul la regiunea scapulara, la fata §i la pielea paroasa a capului, este optim. Inconveniente: spatele, cu exceptia zonei de tranzitie C7-D1, nu poate fi abordat comod. Trecerea de la pozitia a§ezata in decubit necesita uneori sustinerea capului, cum ar fi la sfar§itul §edintei de masaj. Manevrele de palpare-rulare, efectuate pe planul cutanat, necesita torsiunea mainilor, foarte incomoda pentru maseur. in imersie Masajul cefei nu se poate practica decat din momentul i n care pacientul este asigiirat suficient fata de mediul lichid (apa dulce sau sarata la 34-36°). Spre deosebire de instalarea in decubit pe masa, aceasta instalare pemiite un bun acces la zona dorsaia. 38

• • •

. Utilizarea hidromasajultii in imersie poate tl de doua feluri: dispozitiv de jet manevrat cu mana de masctir;

^ :v

jet llx: in acest caz. este vorba de mi§cari active ale trunchiuliii care prezinta jelultii de apa zona ,sau zonele de masat.

Masajul hi procuhit (dccuhxiixnttnox) Instalarea trebuie .sa se faca in sensul unui confort maxim. Nu putcm avea stereotipuri. pacientul va tl invitat sfi compare instalarea cu ^i tara perna. plasata sub zona abdomino-pelvina iji sub coapse. Din acest punct de vedere, subiecttil masat i§i va ghida maseiiriil. Daca examinarea anterioara a aratat o atittidine antalgica de torsiune. aceasta va tl respectata §i pacientul se va sprijiiii pe masa cu obrazul corespunzator rotatiei cervicale indolore. Orice tendinta ..corectiva"' trebuie interzi.sa. daca creeaza disconfoit sau pozitia neutra a capului. care creeaza disconfort la nivelul nasuliii, determinand o jena respiratorie. Acest aspect se remediaza prin utilizarea unui stiport al capului golit, sau cu o perna in semiluna. care orienteaza sprijinul pe tot conturul frunlii. Daca jena persista, este imperios necesar sa se gaseascii o alttl instalare pentru masaj. Avantaje: i n priinul rand, accesul foarte bun al manevrelor care ajung la nivelul zonelor scapulara, cervicala posterioara §i dorsaia. Lucrul plantilui cutanat (manevrele Wettervvald) al acestei zone este siinplu pentru maseur, ca §i clivajul planurilor, superficial de eel profund. Inconveniente: comunicarea vizuala („ochi in ochi") este imposibila, §i de aici controlul mai putin precis al manevrelor. Posibilitatea de mobilizare asociata masajului este foarte rediisa, doar uncle tractiuni axiale, ceafa fiind in rectitudine. Masajulin laterocubit (decubit lateral) ' Se intampla destui de trecvent ca decubitiil de o singura parte, dreapta sau stanga, sa fie bine tolerat. In acest caz, maseurul actioneaza plasandu-se in fata pacientului §i u§or aplecat deasupra acestuia. Dupa reactiile percepute, capul pacientului se sprijina pe o perna sau pe inana terapeutului. Avantaje: toleranta buna fata de instalare; posibilitatea de asociere a unor mobilizari la manevrele de masaj (flexia laterals §i rotatia). Inconveniente: controlul vizual destui de precar; un oarecare inconvenient pentru maseur, care dispare doar utilizand formula preconizata de B. Dolto: pacientul in decubit lateral pe un plan destui de 39

jos, in a§a fel, incat, capul aflat in afara mesei sa se sprijine pe genunchii maseurului a§ezat Masajul f/i pozifie aic'zafd in faza hiperalgica. aceasta pozitie reprezinta solutia, daca nu am gasit alta. i^acientul a.sezat cu fata la masa de masaj, cu capul sprijinit pe ureche, nu-§i poate deconlractuia total musculatura paravertebrala §i scapulara, coloana ramanand partial iiicarcata. Controlul vizual nti exista, pozitia maseurului este obositoare ?i putin favorabila pentru multe manevre. Formula trebuie adoptala doar ca ultima alegere. K4ult mai bogata. din piinctiil de vedere al resurselor tehnice, este pozitia a§ezata cu frtintea sprijinita pe sterntil maseurului - vezi pozitia a§ezata activa -: alegerea acestor pozitii este, deci, deterniinata de probleniele aparute in sensul apropierii de atitudini functionale, in perspectiva reedticarii. Masajul sub tractiune cervicala mecanica Deoarece tractiunea cer\ este efectuata asupra unui pacient in pozitie ,.a§ezaf', masajul cefei, al spatelui §i al umerilor se poate practica drept adjuvant, in scopul facilitarii decontracturarii subiectului. Este vorba de netezire lenta. de framantare u§oara a cefei §i a ti-apezului, fara alte particularitati tehnice decat cele evidente, de a nu antrena nici o mobilizare aiticulara care, in acest context, putand avea un rasunet suparator. Poate fl favorabil sa se asocieze manevrelor manuale sugestionarea auditiva, repetata. O alta solutie terapeutica consta in atasarea aparatului de tractiune cervicala la talia maseurului. Aceasta formula se exprima printr-o modalitate de tractiune dinamica, orientabila, dozabila, §i terapeutul se regase§te in conditii siniilare masajului cu pacientul in decubit, pe care 1-am descris mai sus. ca posibilitati superioare, din punct de vedere terapeutic. Indiferent care ar ft tehnica masoterapeutica aleasa sau impusa de circumstante, zona de contact intre mana maseurului §i regiunea cervicala trebuie, obligatoriu, „largita" (intinsa) la maximum. Toate prizele ..punctate" (punctifoniie), reduse doar la piilpele degetelor, declan§eaza un reflex de aparare necontrolabil. HA. I. MASAJUL REGIUNII CERVICALE METODOLOGICE

COMPLETARI

crc-jtere, sau de o pelvispondilita, de o spoiidilartioza dorsaia, cu senine radiologice evidente, maseurul 1111 trebuie ,sa respecte acelea.'ji precatilii ca la segnicntul cervical. Osteoporozelc majore, iiiarile cifoscoliozc dislrofice cu ctirbura toracicri importanta solicita mai miilla alentie, dar in aceste cazuri masajul se prescrie mai rar. SegmentuI dorsal inferior (Ti,L|) este mai viilnerabil, partici|iarea sa functionala corelaiidu-se cu zona de trecere dorso-lombara; el trebuie masat in acelea^i condi|ii, ca §i segmentul stibjacent. Zona dorsaia este, de asemeiii, un sector ran perceput al corpului; saracia aferentelor proprioceptive jirstiIlea apelativtil dc ..zona ingiala ", pe care i l-a dat Sambucy. Dovada, lipsa de diferentiere a puiictelor dureroase spontane, pe care pacientul le poate preciza hi examinare. Din fericire pentru precizia manevrelor, pielea, datorita aderentelor §i inflltratelor compenseaza acea.sta lacuna. Saracia se exprima ^ i din punctul de vedere muscular, in coiitra.st cu voluiiiul §i relieful iiiaselor musculare sacro-iliace. Starile de blocaj niultisegmentar, pe care le intalnim foarte frecvent la acest nivel §i strategia terapeutica va fl opiisa celei folosite la nivel cervical: contractiirile dureroase nu cedeaza eel mai adesea decat dupa ameliorarea redorilor articulare - in masuia in care sunt ameliorabile; chiar u§oare, tehnicile decoiitracturante masoterapice pot fi contraindicate pe un teren de osteoporoza evoluata, de unde iniportanta cunoa§terii de catre maseur a aspectului radiologic al regiunii dorsale a pacientului pe care i l trateaza. Trebuie mentionat, ca elemente susceptibile sa influenteze alegerea modalitatilor tehnice, prezenta durerilor iradiate, de origine viscerala (pleura, cordul, colecistui). Tratamentul la distanta al acestor algii nu este rezei-vat doar masajului reflex, nuiiiero^i pacienti suferind de angina pectorala sau de litiaza biliara, reactionand foarte bine §i adesea foarte precoce la tehnici de palpare-rulaie aplicate pe zonele „de apucare", abordate de maseur. Superficiale sau profunde, manevrele de masaj al spatelui pot fi efectuate intr-un sens indiferent, tinand cont de distributia generoasa a colectoarelor limfatice. TEHNICA Decubitul anterior (procubitusul).

-

_

Notiunea doininanta este diversitatea regiunii dorsale, intre C7 §i Tio, mai ales. Chiar daca exista un substrat de distrofie vertebrala de 40 41

\

Ceafa • • ^y--"-' netezirea + presiunile alunecate + framantarea profunda tritligilala igeluirea + frictiunea (la cei cu tesut adipos dezvoltat ) + vihralia (7baterea. Obseiratii anatoniice: Regiunea suboccipitala prezinta tesut celular subcutanat strans §1 dens, cu aspect trabecular, care nu permite niobiiilatea pielii. Mai Jos, pielea este mai mobila. La nivel suboccipital se aMa si emergenta e.xtracraniauii a ncrvului Arnold. Musculatura cefei se prezinta pe trei plantiri - trapezul $i mii^chii profunzi ai gatultii. OhsLTvittii tehnice: l\>zitia - stibiecltil a.'jczat, cti capiil !ji bralele sprijinite pe speteaza scaunului. IHHNICA - totdeauna de sus in jos: • netezire + framantare (marginea anterioara a trapezului) +/- geluire: • frictiunea (capul se tl.xeaza cu o mana, manevra se executti cu cealalta mana. cat mai profund cu degetele); • +/-vibratia / baterea (numai la cei cu adipos dezvoltat); se incbeie cu ini^criri pasive §i active ale coloanei cervicale. THHNICA se adapteaza scopului §i patologiei: • In nevralgia A r n o l d se practica netezirea lunga §i cu rabdare. pentru ..anestezicrea" zonei. • i n cazul unui lipom. se aplica presiunea cu cele doua police, lenta, progresiva. in toate sensuri le. Indicatii ale masajului in regiunea cervicala: afectiuni reumatisniale (mai ales spondiloza cervicala +/- complicatii), afectiuni musculare & contracturi (ex. toilicolis posterior), traumatisme, lipoame; indicat pentru efectul de inlaturare a congestiei cerebrale. Gatul netezirea (mai ales masajul estetic) + vibratia = activarea circulatiei ex. in gu§a tiroidiana; -

netezirea + framantarea stemocleidomastoidianului - ex. in toiticolis, nevralgii.

.•

•

care jirezintii in j^rofunzime organe fragile (glanda submaxilara, ganglioni limfatici, vasele faciale); . ' •, -

•

ticeasta regiune beneficiaza doar de masaj estetic superficial pe stratiil liipodermic (incaicat cu grasime) + pc muijchiul pielosul gatului;

• 'r-

pentru evitarea gusei - masaj de la linia mediana spre lateral, oblicin sus; regiunea subhioidiana;

•

intre furculita sternala, sternocleidomastoidian;

» •

pielea este mobila-masajul este tot superficial estetic; pe partile laterale ale laringelui se afla: arterele carotide primitive, nervii vagi, venele jugulare interne - in aceasta zona se practica netezirea (ex. indicatie: paralizia nervului laringian superior);

•

activarea

>

hioid

!ji

corpul

pentru gu§a tiroidiana - netezirea + vibratia tiroidei circulatiei bogate a tiroidei hipeitrofiate; ... regiunea sternocleidomastoidiana (laterala)

mu'jchiului

•

netezirea + framantarea (pe mujcliiul relaxat): .

sternocleidomastoidian ' '

•

indicatii: totieolis (sau alte contracturi) (netezire + framantare), nevralgii supei-ficiale (mai ales netezirea). , _ ^

n.2. M A S A J U L F E T E I § 1 A L P I E L I I C A P U L U I Adesea, aceasta zona se considera domeniul rezervat esteticienilor; §i totu§i, masajul fetei §i al zonei paroase a capului raspunde unor indicatii terapeutice reale, care pot satisface un obiectiv: . ;.„..^: • sedativ: cicatrici, nevralgii (exemplu nevralgia de trigemen); • decontracturant: ticuri, pailea indemna in paraliziile faciale periferice, nevralgii; • reparator §i functional: cicatrici posttraumatice, arsuri.

Obsen'utii anatofuice: Gatul prezinta trei regiuni topogratlce: > 42

regiunea suprahioidiana -

Masajul fetei §i al pielii paroase a capului poate avea un obiectiv local sau se inscrie in perspectiva tratamentului proiectiilor la distanta ale

^

uiiiii proces patologic ceivical m cazul cefaleelor, migrenelor etc. Privinci zona de tratat. masajul trebuie eel mai adesea sa se intinda de la nivelul fetei pana la gat. la nivelul cefei, uneori la nivelul umerilor ,sau la partea superioara a toracelui. aceasta pentru a tine cont de structurile de drenaj §i (Ic intricarea fasciilor. In spatele acestor necesitati se regase.'jte, lara indoiala, o preocupare L'slclicci. pe care ne propunem sa o reconsideram. Nivel al e.xpresiei, al identitatii. al comiinicarii, fata e.ste ..o vitrina" al carei aspect poate determina tonalitatea relatiilor interpersonale. Invcstigarea psihoafectiva a tot ceea ce se rapoiteaza la fata explicit f\a unor reactii tonicoeinotionale consecutive masarii fetei. ferapeuttil este adesea surprins de aceste reactii, ^i nu ^tie intotdeauna ce trebuie sa faca pentru a 11 mai de folos pacientului. TEHNICA Dimensiunea psihoemotionala a afectiunilor fetei justifica grija pentai un control viznal constant §i atent. Instalarea optima este cea in decubit dorsal, asigurandu-se astfel un abord global. Precizia reclamata de gestiiiile terapeutice sugereaza ca maseurul sa tie a§ezat in spatele capului pacientului. Dozajiil in intensitate al manevrelor tine cont de fragilitatea cunoscuta a tegumentelor §i vaselor. Numai manevrele statice (presiunile simple sau vibrate) pot atinge o anumita intensitate, adaptata reactiei pacientului. In ceea ce prive^te manevrele alunecate, presiunea va fi foarte slaba, respectand elasticitatea pielii, e.xceptand barbia ?i maseterii. O piele subtire, denutrita, nu tolereaza decat frictiuni locale, fara deplasarea pulpelor degetelor. Durata masajului depinde de natura §i de starea pielii, extrem de variabile de la un pacient la altul. Observarea atenta a subiectului permite adaptarea permanenta a masajului la aceste date particulate. In afara indicatiilor demiatologice, este o e.xceptie depa§irea duratei de 8-10 minute pentru un masaj facial. Masajul pielii paroase a capului se practica in tratamentul alopeciilor, al cefaleelor §i migrenelor, legate de suferinte ale segmentului cervical sau consecutive fractuiilor cutiei craniene. Mobilizarea pielii paroase a capului poate fi facuta direct, prin presiuni pulpare simetrice, cu tendinta la apropiere pe linia mediana, sau prin intermediul tractiunilor

asupra pielii. In ambele cazuri, alunecarea pielii in sensul expiorarii palpatorii trebuie sa lie inclolord. E. Lehnert (vezi masajul ..californian") ticorda o mare importanta masajului cranitilui, aratand ca manevrele efectuate la inceput in sensul plierii indolore de apropiere, fac ca dupa cateva minute sa fie posibila mobilizarea notabila ; i aponevrozei cpicraniene, in .sensul care la inceput era tlurcros pcntai pacient. Doz.area Nu se pune aici problema liagilitatii. limita dc intensitate fiind dictattl de reactiile pacientului. Presiunile pulpare apropiate simetric, decalate, liictitinile circulare se efectueaza pe parcursul a 10-12 minute paiicl la scriderea durerii. Cat priveste mobilizarea pielii paroase a capului, se face prin intermediul pariilui, este de dorit sa alterneze in zonele tratate, §i este necesar sa se scliimbe frecvent prizele pentru limitarea reactiilor algice. Fata Masaj terapeutic sau estetic - manevre: mai ales presiunile Observatii anatoniice: Fata este bogat inervatrt, bogat vascularizata §i are numeroase glande anexe - in regiunea fruntii domina glandele sudoripare, in rest domina glandele sebacee. Inervatia fe^ei este • •

inervatia motoric - nervul facial; , -: . inervatia senzitiva este realizata din trei surse:

f .

• •

Nervul lacrimal - ramura din nervul oitalmic; ' ;• Nervul bucal - ramura din nervul maxilar inferior;

•

Buchetul suborbital - ramuri din nervul maxilar supeiior.

Capul in intregime '"rv^-...^^ ceafa - fruntea (netezirea +/- vibratiile) - scalpul (geluirea u§oara cu degetele +/- frictiunile - la final: netezire) ; ^. j , .

n.3. M A S A J U L R E G I U N I I D O R S A L E

T

Elementul definitor care domina aceasta zona este diversitatea, Tn mod deosebit, intre C7 §i TIO, in principal. Chiar daca e.xista un substrat de distrofie rahidiana de cre§tere, spondilita anchilozanta, spondilodiscartroza

44 45

acti\ata dorsal, cu auiprcnte radiologice evidente, maseurul nu Irebuic sa tie la fel de precaut ca Tn cazul segmentului cemcal. Osteoporozelc majore. marile cifoscoliozc dislrofice cu curbura toracica reclama mai nuilta alenlie. dar masajul in aceste cazuri este mult mai rar prescris. Scizmenlul dorsal inferior ( f l l - L I ) este mai vulnerabil. datorita |iarliciparii sale functionale la Jonctitmea dorso-lombara; acest sector liebuie masat in aceleasi conditii ca ^\l subiaccnl. Zona dorsaia este. de asemeni. zona cea mai rati perceptila a corptiliii. Saracia aferentelor proprioceptive juslillca denumirca de ..zona inmata"". pe care i-a dat-o Sambucy. Drepl dovada. lipseijte diferentierea ncta a punctelor dureroase spontane. pe care pacientul le poate defini. Din fericire pentrti precizia manevrelor, pielea prin adcienta sa larga §i infillratiile sale compenseaza aceasta lacuna. Saiacirea deopotriva ?i in plan muscular, contrasteaza cu volumul §i relieful maselor musculare sacro-lombare; este mai delicat de masat un spate slab !ji denulrit - mai ales daca coloana vertebrala se prezinta la acest nivel foarte sinuoasa - decat eel al unui obez sau al unui subiect musculos. Starile de blocaj, niultisegmentar, se Tntalnesc la acest nivel destui de frecvent, §i strategia terapeutica va fi aici opusa celei convenite la nivel cervical: contracturile dureroase nu cedeaza eel mai adesea decat dupa ameliorarea redorilor aiticulare - in masura in care acestea sunt ameliorabile, bineinteles; chiar aplicate cu blandete, tehnicile de asuplizare masoterapica descrise mai sus sunt inoportune pe un teren osteoporotic avansat, de unde interesul de a cunoa§te aspectui radiologic al zonei dorsale de masat.

intotdeauna asuplizarea; fara a ,.reu§if', trebuie subliniat totti$i j-necizat ca nia.sajul dorsal nu momentul in care manevrele posterioara a trtinchiului. •

•

•

• TEHNICA • Decubit ventral este pozitia de ales, datorita posibilitatilor evidente de acces. Este de dorit un oarecare gi-ad de extensie (sprijinul capului destui de sus), cu conditia de a fi confortabila instalarea pacientului. Se va diminua astfel tensiunea mecanica a elementelor posterioare asupra carora va actiona masajul. Se pierde relatia ..ochi in ochi" dintre subiect §i maseur, dar aceasta este cu mult mai putin prejudiciata, in cazul masajului cefei, pe care pacientul il a§teapta ca pe o binefacere. Efectuate asupra planului cutanat sau asupra maselor musculare, manevrele pot trezi aici energie: o inro§ire iiitensa, in general, insotita de o senzatie de incalzire, preceda, aproape 46

face din acestea crilcriile unui masaj acest aspect practic. De altfel. trebuie reprezinta in secvenla clinica decat de mtisaj se exlind pe toatfi fala

Decubit lateral ofera mai ptitina stabilitate deciit formula precedenta. Masajul spatelui se prezinta. in acest caz. ca un factor decontracturant si analgelic pe parcursul ptiuzei dinire exercitiile kinelice. Trebuie lolu^i .sa mentionam alegerea specific;"! a decubitului lateral penlrti masajul dorsal la pacientii dispneici ineomodali de decubitul ventral: chiar cu prelul unei oboseli mai mari din ptirtea maseurului. aceasta pozitie .se considera a fi prcferabila pozitiei ..a.'jczat"'. Decubit dorsal - aceasta alegere poate fi ilogica pentru masajul dorsal. Dolto l-a iitilizat cu rezultat in tirmaloarea formtila: pacientul, cu gambele incrtici^ate, i?i sprijina sptitele pe antebralul maseurului, plasat perpendicular pe coloana vertebrala (un sprijin bun sub cap u^ureaza intreaga ajezare, atat penlrti pacient. cat §i pentrti maseur). Pacientul este invitat sa rtileze pe masa antebralul inleipus, ca pc un creion pe un plan dur. In acela^i timp, cu un efect de asuplizare aiticulara, se obtine §i un efect de stimulare proprioceptiva. modulata prin actiunea maseurului, care i§i trage sau i§i impinge antebralul, modificandu-i oblicitatea. Pozitia a.'^ez.at umiare§te aceleasi obiective, ca §i cele fomiulate la masajul segmentului cervical. Alegerea acestei pozitii este indicata pentru secvente masoterapice scuite. mai putin daca masajul este integral, alteniativ sau simultan, cu stimularea manuala a refiexului miotatic, ca Tn cazul tehnicilor folosite de Dolto sau Rabe. ; • In imersie, masajul are valoarea unei faze sedative intre doua episoade active. Manevrele, presiunile alunecate, profunde ascendente sau desceiidente, se iiisotesc de impingere veiticala efectuata de eniinentele tenare in sensul e.xtensiei dorsale, de e.xemplu, in caziirile rasiinetuliii dureros al suferintei la nivel Iombar.

T o r a c e l e (anterior)-masajulperegiuni: *t* regiunea sternala + pectorala

, : , K QV.;J^,

;

netezirea + framantarea profunda transversala tridigitala & geluirea + vibratiile + baterea (numai la barbati) + frictiunile + / - (uneori) presiuni alunecate i- " v, :';:vt« : / • ,.47,.,,,,

netezirea + presiunile alunecate + framantarea t- frictiunile (in spatiile intercostale) + vibratiile + baterea in zona se iiicruci§eaza librcle marelui clinlat + marelui oblic, in cazul nevralgiilor intercostale: netezirea spatiilor intercostale <* regiunea inaniiii-d -doivc efitelic <' regiunea precoriliald (toraco-cardiacd) - masaj retlex —^ efect asupra cordului = de doua tipuri: • excitant - vibratii puternice (eventual cu doua maini) )- baterea (paralel cu coastele) —> normalizarea tensiunii aiteriale (create, daca este mica + elect paradoxal de scridere, daca este bipertensiv)(dupa 5-10 niin. ;ji se mentine cateva ore) + reguUu-izarea alurii \entriculare • sedativ - netezirea + vibratie u§oara (eventtial cu doua maini, regtilata. blanda cu varful degetelor / bimantiala anterior pectoral -i- posterior - de-a lungul marginii spinale a omoplatultii stang) stimtilarea temiinatiilor nervoase intratoracice §i intracardiace regularizarea functiei cardiace (tensitine aileriala, alura ventriculara) (scaderea/disparitia palpitatiilor, eretismtiltii cardiac) - stimularea functiei cardiace, regularizarea tensiunii arteriale TEHNICA Bolnav complet relaxat, in decubit dorsal (capul, trunchiul u§or ridicate pe peme, genunchii tlectati); efecte generale ale masajului precoidial: netezirea regiunii precordiale determina scaderea sensibilitatii dureroase in jumatatea stanga a toracelui; se tennina cu mi§cari respiratorii. II.4. M A S A J U L T O R A C E L U I A N T E R O L A T E R A L In 90% din cazuri, motivatia masajului este obtinerea unei ameliorari - de medie sau lunga durata - a mecanicii ventilatorii: chirurgia toracica, traumatismele. sindroamele de rigiditate parietala de diverse etiologii etc. Masajul toracelui anterior poate f i la fel de bine indicat §i in cifoze sau scolioze, spondilodiscaitroze ale segmentului dorsal, spondilite anchilozante, inaladia Forestier etc., unde suferinta se 48

poate extintle f\a toracele posterior. Pentru pacientii obezi, la care s^ practica cu mult mai ptitin, are efectul de eliberare a jocului costal dintr-o cuirasa adipoasa, cu tendinta la evoltitie spre llbroza. §i afectand .sever complianla toracica, ca o imbracaminte prea stramta. La anxio.'ji, frecventa manifcstarilor paratonice care afecteazti musculatura toracica explica impactui .sedativ al inasajului. •

Masajul in decubit dorsal - Accesul la fetele laterala §1 anterioaifi ale tonicelui este e.xcelent din aceasta pozitie. ca ^ i confortui pacientului.

<•

Planul superjicial Intin.se sau punctiforme, zonele adipoase se deceleaza la palpare, in contrast cti planul osteo-musctilar subiacent. In ceea ce prive§te infiltratele locale, cele mai des intaltiite sunt: linia dc insertie comtinri a marelui oblic ^ i a marelui dintat - pe faja laterala a toracelui, de la coasta a 5-a la a 10-a; pe traiectui caitilajului comiin ctire prelunge§te extremitatea anterioara a coastelor inferioare; marele pectoral, in vecinatatea insertiilor sternale §i/sau humerale; anomalia ia aici aspectui nodulilor foaite sensibili la strangerea lor intre pulpele degetelor; - • zona stibmamelonara. Daca primele doua determinari cedeaza, in general, in cateva §edinte, celelalte sunt mult mai tenace, §i chiar daca localizarea lor nu determina fragilitate, intensitatea reactiilor dureroase limiteaza acfiunea maseurului. Jiistificarea §i rezultatele masajului asupra cicatricilor toracice sunt cunoscLite, respectand metodologia §i indicatiile cicatricilor cu alte localizari. In ceea ce prive§te sechelele dupa mamectomie, trebuie stibliniata fragilitatea tegumentelor (agresiunea chirurgicala, radioterapia), accentuata de conte.xtui psihosoinatic (sentimentui de mutilare, frica de recidiva), care indica prudenta maxima. <•

Planul muscular > Mu§chiul subclavicular este inaccesibil, inicul pectoral nu pune mari probleme clinice. In practica, grupele musculare vizate sunt marele pectoral, marele dintat §i interoso§ii. Subliniem interesul in asuplizarea (alungirea) marelui pectoral la numero§i subiecti varstnici §i sedentari:

presiunile alunectitc: a. complete; ; b. spino-lombare inversate: • ascendent; • paralel cu iliacele; efect calmant, decongestiv a. lomb;u"e transversale • pentrti coloana - variante: a. cu dosul degetelor (pieptene); b. cu marginea cubitala a mainii-elongatie;

masajul asuplizeaza „corzile'" pectoralc. care se formeaza ca niste bride in partea superioara a toracelui - acest masaj nu presupune nici un rise de lendinila. legata de exercitiile de posturaie sau de intinderile aulopasi\e. si determina o senzatie de bine, apreciata dc pacient. •:•

Planul osteoaiiicular Se aplica aici manevre dc modelaj loracic. care tin. in acelasi timp,

dc niasaj :ji de mobilizarea pasiva. Se ^tie ca articulatiiie (joncliunile) costocondrale si condro-sleniale pen prezenta o importanta stisceptibilitate la ttilbiirari rmiclionale. Sindromul Tielze impiine chiar abtinerea de la niasaj, caci reactiile pot II chiar dcfavonibile. o

•

Decubit lateral ~- La pacientii operati pe cale de abord laterala, decubitul controlateral este pozitia de ales pentru masajul cicatricei §i a intreg hemitoracelui, dupa cea 12 zile de la iiiterventie. Decubitul lateral pe comexitatea dorsaia poate, de asemeni, sa corespuiida la pacientul scoliotic sau pleuretic, cu posibilitatea de a deschide heiiiitoracele coiicav. cu stimularea digitala e.xercitata pe spatiile intercostale. Stabilitatea §i confortui pozitiei sunt mai mici fata de pozitia precedenta. Pozitia uiczat - Din perspectiva stiiiitilarii respiratiei, devine \a efecliiarea unei ..trictiuni in evantai" a spatiilor intercostale, e.xeeutata pe durata e.xtensiei dorsale.

S p a t e l e §i r e g i u n e a l o n i b o s a c r a t a netezirea: ; „ a. circulara; _ . b. completa in 5 timpi: • ceafa + trapez superior; • trapez mijiociu + trapez inferior; • marele dorsal; . ,'. :: • pe flancuri; . . ^ . . . . . < • loiiibosacrat; _ . . . . .: r-.

50

• • •

' ; ,

•

franiaiitarile profunde: trapez; marele dorsal §i geluirea; musculatura paravertebrala; trictiunile + vibratiile + baterea = pentru spatiile intercostale masajul se incheie cu ini§cari pasive + active.

^

Observatii anatoniice: Pielea regiunii este relativ groasa, fiind mobila pe coaste §i fixata pe linia mediana. Planurile profunde (musculare) ale regiunii sunt patm; • trapez + marele dorsal; , • roniboid + patratui Iombar; • niicii dintati;

-s:-:- :,,

•

mu^chii spinali - distinct! la nivel dorsal, masa coniuna in regiunea lombo-sacrata. Pozitia subiectului - decubit ventral + brate in abductie ' •: ' , ; Metoda:

•

netezire (in sus) + presiune §i netezire .,pieptene" + framantare, geluirea + (spatiile intercostale) frictiuni, vibratii + baterea;

• •

spatiile intercostale - netezire + presiune, geluire + frictiuni + vibratii; regiunea lonibosacrata - netezirea (regiunii fesiere, in sus §i lateral) + ; framantarea, geluirea (de la coloana spre lateral) + frictiuni (creasta iliaca) + vibratii + ini§cari pasive §i active - prograiiiul dupa tipul de patologie; '

. .•

5,l.„

•

scoiiozc - de partea eonvexa ;

•

citbscolioza- contra ciirburii;

. -'p '' • ^''[•'\-\'-y-:y'•^i^^'-'-'^-

«

hiperlordoza - din decubit dorsal, exercitii de delordozare. Sitnatii speciale: • nevralgii intercostale = nctezire(+/- presiuni alunecale. geluire, frictiuni) + vibratii blande regulate; • lombosciatica +/- contracturi netezire u^oara lunga -I \i blande regulate + restul manevrelor pentru zona fesiera

+

sacroiliaca; 4 noduli miogelotici = frictiuni (cu policele sau cu doua degete) + vibratii - intre ele neteziri. 11.5. M A S A J U L R E G I U N I I L O M B A R E Numai din motive didactice se prezinta separat tehnicile specifice regiunii lombare §i cele referitoare la regiunea pelviana. Practica terapetitica imptme explorarea ?i tratarea conjtigata a acestor douri sectoare functionale nedisociabile. Frecventa prescripliilor §i iniportanta masajului i n contextul tratamentului de recuperare se vor detalia In continuare. TEHNICA • Decubit ventral - Aceasta este pozitia de ales, cea mai frecvent utilizata. Se poate inteipune o penia intre masa de masaj §i regiunea abdomino-pelvina a pacientului; aceasta a§ezare poate fi contraindicata unui obez, tinei feniei insarcinate, sau unui pacient cu insuticienta respiratorie cu torace blocat, care are doar respiratie diafragmatica. Mobilizarea unui infiltrat lombostierat este adesea mult facilitata pe un pacient intins pe plan plat. Criteriul confortului a?ezci}-ii trebuie sa influenteze decizia. Este, de regula, indicata plasaiea unei peme sub coapse, ridicarea platanului mobil al mesei, cu u§oara senzatie de intindere la nivelul genunchiului §i a membrului inferior, in general.

•t* Masajul planului cutanat, aponevrotic
Decubitul lateral - Se adoptii in caz de intoleranta fatii de pozitia anterioara. Alegerea pdrlii ele sprijui raspunde criteriilor de toleranta §i de confoit (in caztil discopatiilor, este tolerat frecvent, un singur decubit lateral, drept sau stang). In caz de disconfort al §oldtilui liber, este bine sa se interpunii o pernii intre genunclii. Manevrele de mobilizxire cutaiiatii §i aponevrotieii, identice celor descrise mai sus, sunt posibile cu pretul unui confoit diminuat pentru maseur. Este vorba, esentialmente, de un masaj muscular care se practica din aceastii pozitie. Experienta arata cii mu§chii paraveitebrali controlaterali sprijinului se relaxeaza adesea mai bine in aceasta pozitie, care poate raspunde, de asemeni, unui program mixt de masaj-mobilizarecoiitractiemusculara. i . : •

Pozitia a^ezat - Ea este eel mai frecvent inconfoitabila pentru pacient, §i nu pennite relaxarea completa a mu§chilor paraveitebrali. Cercetarea efectelor exclusiv reflexogene ale „Bindegewebsmassage" nu eliiiiina aceasta pozitie, rezultatele putand f i dovedite §i in decubit ventral. Masajul profund al jgheaburilor vertebrale, cu ajutorul unui police, in secventialitate altemanta cu stimularea microajustarior posturale prin inipingeri pe aponevrozele transverse (Dolto), pare una din justificarile in alegerea pozitiei a§ezate. •

Pozitia genupectorald - De asemenea, grefata pe o postura cifozanta sau un exercitiu activ, masajul din aceasta pozitie vizeaza alungirea aponevrizelor musculaturii lombare. 53

segmentul Iombar - al tratamentului.

<* Masajul zonelor de insertie ' ^ ' •' Reprezinta aportui eel mai Ijogat la tehnicilor de masaj. la nivelul ptinclelor dureroase care permanentizeaza inhibitia rellexa a mii§chilor rcspuiisabili de ortostatism si de cinetica bazinului. Afcctarea obturalorilor §i a piramidalului la pacientul candidal la co.xartroza, inliibarea lor la pacienttil operat (osteotomie. ailroplastie), degenerescenta lor in coxartrozele iivansate stint tot atatett argtimente picdand in favoarea tehnicilor vizand normalizarea activitfitii receptorilor tendinosi si ligameiitari.

•

•

Decubit lateral - Acea.sta pozitie poate tl adoptata pentrti tin pacient care nu suporta dectibittil ventral, sau la care masajul se insera intr-o sec\eiila sau alterneaza cu contractii musculare §i mobilizare. Pozitia pune in addtictie coapsa opusa sprijinului. In caz de durere, este eficienta 0 perna mare §i groasa intre gambe.

•

Decubit dorsal - Masajul unui operat recent nu permite |5ozitiile anterioare. Se impune i n plus plasarea unei perne sub genunchi, i n caz de flexum dureros. ,

•

Decubit dorsal - Masajul ia fonna unei procediiii decontiacturante musculare, asociat sau nu unei bascuiari pasive a bazinului, urmarind decontractunu-ea-relaxaiea.

11.6. M A S A J U L R E G I U N I I P E L V I N E Asezarea si alegerea tehnicilor raspunde polarizarii - pe .sold ,sau pe

Decubit ventral - Accesul bun la fetele posterioare §i laterale, stabilitatea pacienttiltii fac din aceasta pozitie alegerea de baza pentru masajul pelvin. Modal itatile de a^ezare sunt identice celor descrise la masajul regiunii lombare.

•> Masajul planurilor cutanat . j / aponevrotic Este interesant de observat ca infiltratele celular.^ algice exprima mai frecvent un contlict Iombar decat o problema legata de §old; proiectia acestora se va face mai jos, la nivelul coapsei §i chiar a genunchiului. Masajul acestei zone impune masetirului sa lucreze cu o priza largd pentru a evita echimozele: pensa intre pulpele degetelor al 2-lea, al 3-lea, al 4-lea §i al 5-lea de o parte. §i podul palmei de cealalta parte; sati intre podurile palmelor ambelor maini. Cu aceste prize, se realizeaza pliiiri riilate care se propaga de la marginea osoasa a bazinului spre marele trohanter, urmand fibrele i n evantai ale fesierului. Nodulii, zonele indurate vor fi ..malaxate" energie intre police §i pulpa celorlalte degete, cu exceptia celor situate imediat sub creasta iliaca (..nodulii Copeman"), care necesita manevre mult mai prudente, putand determina reactii foarte dureroase. ' <* Masajul muscular Frecventa ingro§are a stratului adipos impune adesea o priza digitala foaite profunda §i presiuni ptiternice. Suprapunerea celor doua maini. folosirea punmului sau cotului pennit accesul la mu§chii peritiohanterieni.

54

11.7. M A S A J U L A B D O M E N U L U I Practicarea sa este considerata clasica, datand din perioada in care masajul era privit mai mult din perspectiva igienica decat terapeutica. Astazi, cu siguranta este cu mult mai putin prescris, din pacate. mai ales pentru varstnici, la care poate deveni cu adevarat util. Cei mai adesea se prescrie pentru efectele viscerale - probleme legate de cicatrici postlaparotomie, probleme de dinamica viscerala etc. Actiunea masajului : asupra ptozelor §i anomaliilor secretorii se e.xercita mai ales prin. intemiediul netezirii (effleuraj) efectuat, pe zonele de hipoestezie cutanata la peretele abdominal (vezi tehnica Grossi). Impactui asupra constipatiei este mai sigur i n formele atone decat Tn cele spastice. In cazul bradikineziilor veziculare, tehnica se hazeaza pe triada: manevre cu efect i mecanic - drenaj portal - manevre reflexe pe dermatomul corespunzator. i Masajul abdominal de apel, urmarind facilitarea circulatiei dei intoarcere. atat venoasa, cat §i limfatica. pastreaza actualitatea §1 astazi. ;

A b d o m e n u 1 - uniiariin celo 9 cadraiic + cele 2 pic.xiiri

• inlestinul subtire - netezire circulara + framantare pcriombilicala + presiuni in cere complet + baterea (lia§urarea);

nei'voase: •:• plcxiirile iicrvonse: plexul solar - rol vasomotor visceral (cpigastic profund) • niasaj bland - reglare tonus vascular (tensiune arteriala, ritm cardiac) + contractilitatea & rtinclia organelor interne masajul sedativ-calmant = neteziri + vibratii fine: • masaj energie \asoconstrictie viscera ii'i masajul stimulant = tVamantari i- tricliuiii + vibratii cnergicc; /- plexul hipogastric - profund pelvin, greu de tibordat prin intisaj;

• colon = presiuni alunecate sticcesive (colon descendenttraiisvcrs-ascendent) + IVictitini (din inspir profund) + framantare ^ vibitijii +• batere; • vezica urinara: • •

percutii (deschidcK reflexit - vezica neurogena); presiuni statice (iRieliune incompleta).

11.8. M A S A J U L M E M B R U L U I S U P E R I O R •I*

masajul de perete: • sedativ ^= netezire (ovalara-eliptica / ascendenta, lenta) + vibratii fine; • stimulant = netezire circulaia profunda + presiuni alunecate ovalare (regulariztirea presiunii sanguine intraabdominale) + tramantare profunda (+/- ciupiri) + frictiuni (in sens orar) + vibratii energice;

•> masajul visceral: ^ masajul profund global = presiuni alunecate (propulsarea masei intestinale) + framantare + baterea (intensitate in cre§tere)—^scade staza + scade atonia intestinala + cre§te peristaltismul; > varianta = brasajiil abdominal (din ilanc in flanc); >

masajul pe organe - initierea = netezirea + framantari laterale (de perete): • sistemul port - presiuni alunecate (din diverse directii spre hilul ficatului, tot mai profunde); • ficatul - masajul pneumatic (indirect pe flcat) - cu ambele maini (stanga spate + dreapta fata) = netezire + framantare + presiuni + vibratie (respiratie de tip abdominal); • stomac = netezire + presiuni alunecate profunde + framantare + frictiuni (subiectui in decubit lateral stang) scop - intttiirea musculaturii + cresterea secretiei + accelerarea evacuarii;

56

W.^A.

MASAJULREGWNIISCAPULARE

Durerea, §i secundar, tulburarife troflce, constituie motivatiile cele mai frecvente pentrti masajul umajiiltii. Suspendarea omoplatultii de segmentul cervical, subordonarea jocalui omoplatului integritatii planului de alunecare scapulo-serato-toracic sunt datele biomecanice, pe care trebuie sa le puna in evidenta ex(jlorarea palpatorie - §i, eventual, manevrele terapeutice. Mobilitatea deosebita a timarului sugereaza adoptarea de pozitii §1 tehnici de hicru, care sa favorizeze asocierea' manevrelor sedative cu mobilizarea membiailui superior. TEHNICA

-

I - - i i r ' • y f V ' .

<* Masajul in decubit dorsal

•

Ofera confortui propice relaxarii musculare, permitand mobilizarea pasiva. Posturarea (tratamentul unmilui inghetat) este, de asemeni, posibila in aceste conditii, scapula fliisi imobilizata de o chinga reflectata' pe gamba contralaterala. •

Masajulin decubit ventral

-

^ '

.s;

Se poate impune, daca durerea leste e.xclusiv posterioara (mu§chii.i angular, subspinos), sau daca deficiul scapularului se leaga de o^. problema cervico-dorsala. Recducarea musculo-articulara poate fi astfel j blocata de prezenta unor contractiffi dureroase la nivelul mu§chilori trapezi. Pozitia membrului superior va fi aleasa in functie de toleranta s i ' 57'^

B r a t u i - niasaj centripet <• tipuri de niasaj:

de accesibilitatea pe care o olera lala de zonele tratate: bralul dc-a lungul corpului. bratui atarnat in afara mesei (cu o perna nnca plasata intre fata anterioara a bratului §i marginea mesei va lace ca pozitia sa nu fie inconfoilabila). Staza venoasa sati/.'ji limfatica conlraindica aceasta tiltima pozitie. atat pentru masaj, cat ^i pentru reedticare.

> > >

'> Masajul hi decubit lateral Bralul pacienttilui inconjura colul masetirului. Aceasla pozitie se jiL^tifica in ftmctic de posibilitatile de mobilizare stib traclitine a.xiala (decoaplare arliciilara). pe care le ofera. Pozitia a^ezatd Utilizarea inasajului in secvente alternative cti ctJiitractia musculara confera o pozitie de lucru comoda, cu conditia unei fi.xari bune a trunchiului. Pozitia a§ezata transversal pe scaun, cu fiancul opus in sprijin pe spalarul scatinului, poate 11 o solutie btina. 11 ni a r u 1 - zona deltoidiana + scapulara niciodata zona a.xilara <* tiputi de masaj: r- framanlarea profunda cu .stoarcere + geltiire; r- miscarea „de roata dintata" - cu palma circular / in spirala: frictitmea antero-latero-posterioara (mai ales pentru capsula art. scapulo-humerale in caz de capsulita) - orizontal / vertical / circular. \l.%.2. MASAJUL BRATULUI

:

netezire + presitini altinecate/ statice + framantare + batere; tiijoara tractiune axiala —> rela.xare mti.sculara; variante: • masaj ascendent bimanual; • mangaluirea, • rotatia —+ stimuleaza circulatia. MASAJUL

COTULUI

S-a pastrat mtilta vreme tin tabu care iiiterzicea masajul cot datorita riscului calcifierii posttraumatice periarticulare: s t i ^ coiiiparativ al acestei complicatii iatrogene intr-o poptilatie trauniatizati §i operati la cot, copii §i aduUi. nu par sa existe ni^ difereutd statisticd in frecventa de aparitie, fie ca pacientii au fost ma fie ca nu. Este necesar sa se respecte fragilitatea locala, §i, de asemenqj se respecte structurile din pliul brahio-antebrahitil, asemeni celor axila, spatiul popliteu, plitirile inghiiiale; din acest punct de vedere, cot tl nu prezinta nici o interdictie speciala. f La operati, o grija cu totui particulara trebuie acordata asupliza W cicatricilor, a caror evolutie fibroasa limiteaza libertatea functionala K cotului. - . • ,r ?; j Cei mai adesea „maladia insertiilor" motiveaza la acest niv \ masajul. Tehnicile de iiictiune transversala profunda reprezin i particularitatea, putand fi efectuate de pacientul insu§i.

-

Masajul maselor musculare ale lojelor anterioara §i posterioara presiuni alunecate profunde §i framantarea prin torsiune - poate fi executat din orice pozitie. Nu prezinta nici o ditlctiltate deosebita. Masajul edemului bratului trebuie efectuat in pozitie declivci, umartil fixat pe masa. bratui §i antebrattil membrului de tratat in continuitaie §i la zenit (pumnul la zenit). Daca masajul este cuprins intrun |)rogram de recuperare a mu§chilor periscapulari (marele dintat, marele pectoral), se poate solicita pacientului sa-§i impinga bratui \ertical, trecand prin inelul format de cele doua maini ale terapeutului. - .

• •

C o t u I - masaj centripet [ netezire + presiuni alunecate / statice longitudinale + framantarea # frictiunile paraolecraniene / capsulare + vibratiile; la final, ini§cari pasive + active, v . ^ . q *> WvS^ USA. MASAJUL ANTEBRATULUI

^

Indicatiile musculare sunt indeosebi manifestarile niialgice crampele/spasinele musculare legate de suprasarcina inecanica sau de wfL teren hiperexcitabil neuromuscular (crampa scriitorului). D i n punct d

vedeie tehmc, sc folosesc presiuni locale stalice, efectuate eel mai adesea cu cele doua maini plasate in bratara, malaxand masele musculare alternativ, tara deplasarea lor longitudinala. Indicatiile circtilatorii respecta tehnica deja pre/cntata legat de edemcle membrultii superior. A n t e b r a t n I - masaj centripet: • netezire iini / bimantiala + presiuni + framantare & stoarcere + presiuni ..in bratara" + bateri. 11.8..5. MASAJUL MAINII SI PUMNULUI Formula clasicti. care reduce mana la tin organ de prehensiune, presuptine risctil unei atitudini mecaniciste a masetirului in fata detlcilelor reeducabile ale mainii traumatizate. Acest punct de vedere clasic tirmare§te, in primul rand, paratnetrii obiectivi ca mobilitatea ailiculara §1 forta musctilara. antrenand tin rezultat care nti-l va satisface pe pacient, indiferent de progresele cuantificabile realizate: i i va lipsi calitatea taclilci, tlira de care mana ramane ..oarba', inapta pentru functia sa de informatie. Aici, mai mult ca altundeva, a face este subordonat lui a simli. Pielea restului corpului este mult mai adesea atinsa decat sa atinga activ ea insa§i. a^a cum observa tllosoftil Jean Brun, aceasta senzatie constituind tactul. Numai mana este organul autentic al tactului, adaptandu-^i extemporaneu activitatea motoric in functie de infonnatiile senzitive, creand prin aceasta o noua senzatie, depa§ind-o pe cea diiitai. In acest rol de „informator", mana este singuiail organ senzitiv care nu trebuie fixat pe scheletul axial, putandu-se deplasa in cautarea infomiatiei. . Se §tie ca aria specifica de proiectie corticala a mainii este remarcabil de intinsa. Tubiana a desenat o harta foarte semnificativa a inveli§ului cutanat al mainii: pe fata dorsaia, pielea este fina §i elastiea, pretandu-se la mi§cari de flexie ale degetelor §i ale pumnului. Pe fata palmara, unde este mai groasa, pielea este intarita de prezenta pemitelor fibro-adipoase ale eminentelor susceptibile sa se adapteze obiectelor apucate. Sensibilitatea (mai putin cea termica) la acest nivel este mult mai dezvoltata decat pe fata dorsaia, favorizand acuitatea palpatorie §i adaptarea precisa a fortei de apucare la datele fiecarei actiuni. In cea mai mare parte a activitatilor vietii cotidiene, prehensiunea nu depinde decat secundar de for\a musculaturii motorii a degetelor. Mobilitatea (in flexie) 60

s-a dovedit mai importanta, dar aceasta ar fl inoperanta, fara sensibilitatea pielii care joaca rolul detenninant. Aceste constalari trebuie sa orienteze actiunea masetirului in tratamentul mainilor posttraumatice sau postcbirurgicale, pe baza tiriiiatoarelor prioritati: • mana trebuie sa fie anodina; • / •

edemul fetei dorsale a mainii flexorilor degetelor;

face

imposibila functionalitatea

•

cicatricele transversale ale dosului mainii, tlbrozele „in stea" postcombustionale au acela.?i impact asupra prehensiunii; • aderentele planului superficial la aponevrozele palmare, cicatricile la nivelul eminentelor tenaia sau hipotenara. sau al pulpelor digitale antreneaza limitarea mobilitatii. iVlasajul nu accelereazft prin el insu§i prizele cilindrice, dar actiunea sa mecanica asupra edemului local, asupra aderentelor fibroase care incarcereaza temiinatiile nervoase, va contribui pe plan psihologic la indepartarea tendintei de rejet a mainii momentan neutilizabila. Este oportun, in aceste sitnatii, sa sugeram pacientului .sd-.yi trachicd senzatiile pe masura derularii masajului: astfel, se va stabili existenta, mai mult sau mai putin contestata senzitiv §i functional, al acestui segment al corpului care este mana traumatizata. TEHNICA

•

V

<• Mfina posUraumaticd, operatd, arsd Precizia reclamata de manevre impune eel mai adesea un masaj efectuat cu pulpele degetelor de catre maseur. Masa inusculara slaba a segmentului tratat impune terapeutului sa flxeze cu o mana segmentul pe care i l maseaza cu mana cealalta. In ciuda acestei stabilizari, o componenta a mobilizarii segmentare, mai mult sau mai putin extinsa, se asociaza constant actiunii tegumentare. Cei mai adesea acest element dinamic, declan§and aferente proprioceptive, cu punct de plecare inusculo-tendinos, ligamentar, aponevrotic, se incadreaza in programul terapeutic, fiind controlat de maseur. Marea bogatie a acestei tehnici terapeutice este, din pacate, iiitradiictibila in imagini: raportul volumetric intre suprafata masata §i

61

volumele inipiicate, caracierui adesea siiicrocinctic provocate iui poate tl sui-prinsa in imagini. .

iv.obiiizariior

<* Mana neiirofogicd In alingerile centraic Inpertonie piramidala. inasajii! mainii poa.le acccntiia spasticitatea. chiar daca esie bine locali/at asupra mu§ciiilor antagoiii^ti ceior spaslioi: necesitalea fixarii mainii niasate poate declan^a o reactie spastica, ia nivelul prizei asupra acesteia. In aiingerilc periieiice, singurul scop al masajului mainii este acelade a contribui la trolicitale pe parcursul procesului de remervare - ^ rsre'i viteza nu \ i i iiiiluentata de m.'isaj. <" Malta rcuinatisniala in PR, durerea .'ji jena functionaiia la nivelul mainilor fac pacientul sa solicite adesea masajul de la care acestea a§teapta o imbunataiire a mobilitatii. In fapt, reactiile netavorabile pot fl, uneori. mai iniportante decat efectele pozitive, chiar daca se adopia tehnici terapeutice e.xtrem de blande si priidenie.

•

• "

P u m n u l - rafisaj cu policele: netezire-r presiuni ..In bratara" frictii'.ni

. ...

D e g e t e l e §i m a n a masarea spatiilor incerosoase & mcbiiizariSe tendoanelor netezire -! presiuni alunecate + framantarea profunda (bidigital - pe fata palmara) ^- ciupire (eminente) + iTicti'jTii (spatiile interosoase) la final, mobiliz.ari

119. ]VL\SAJIJL MEIV'IBRULIJI INFERIOR • • •

In general: presiuni alunecate -f framantari profunde (bimanual / prin rasucire). -Manevre speciale: - ... . : . ; .... " •

Radou - frictiune pe pliu ridicat; KamgrifT-frictiune cu fata dorsaia a pumnului.

Feskf " (!cte/irc + p:-v-:i«v)i olunecite + fi-amantarea (plan cu plan. p.;;ia prolimzime) -A:;.!:; obezitate) + vibratii. • " manevre speciale. . . . Aidculatia af.y'' said ' . vibratu uatcn; mi^cari pasive §i active; ^ aboixi: M. la insertia muK'Jiiului croitor(pe partea sa interna); b. intre (roh.anter-tuberozitalea iscliiatica. \\.9.\

COAPSEI

In atingerile traumatice si degenerative aie .^olduiui si a genunchiului. ca §i in tirma interventiilor chirurgicale, se observa. « •regula. o hipotrofie mr.sculara, adesea importanta. Hipotrof cvadricepsultii este, pe buna dreptate, reputata, in mod deosebit, e. precoce si masivii. Durerea iimitand e.xercitiul activ. face ca masajul si;, devinfi factorul de pregatire a terenului pentru recupctarea functionala. L: traumatismele de genunchi. aderentele muschiuliii crural in parte^ inferioara a diatizei femurale sau/si la capsula articulara constituie ttn fictor redutahii de limitare a (lexiei. in conditiile ?n caie posturile izolate nu !)ot fi folosite (riscui riipturii brutale a aderentelor, insoiindu-se de sangerare, la randul sau, generatoare de flbroza). Fibrcza suiira-rotuiiana. care insote^te artrozele femui\:>-pate!are sau femuro-tibiale blocand jocul aparatului extensor, poate beneflcia si ea de masajul plirtii inferioare a coapsei. Contracturile, mai ales ;;!e adductoriior §i cvadricepsului. constituie o alta indicatie clasica pentru masaj. Pe plan circulator, insuficienta venoasa beneficiaza de un masaj e.xtins, in general preceds' de im masaj de apel, efectuat ia nivelul abdomenului. Exi.stenta ulcereto \ar'coase nu constiiiiie o contraindicatie, dar se contra indica toai manexicle prea apasate, chiar §1 pe v.arice. Fata interna a coapsei poate 1 masata vigiii-os, dar evitand prizele pulpare prea apasate. Dui-enfa \ nivelul trianghialui Scatpa poate evoca c hernie femurala: daca durere se cahnejza prin flexia pw-ird a coapsei pe bazin, tn tiinp ce flexia c7r//v> o accentueaza. e.ste obligatoriu sa sc renunte la masaj j i sa se solicit coiisultul medical. 1,, 6:

TEHNICA

•

Decubit dorsal - Este pozitia de ba/A. eventual coniplelala de asezureci in declivilale a nienibiului inferior, in functie de indicatiile legate dc circulatic.

•:• Masajul planului superficial Intiltratul subcutantil poate sa aiba doar implicatii estetice. atunci cand se alia pe partile superioara ^ i mijiocie ale coapsei: in apiopierea L i e n u n c h i u l u i . poate. dimpolrivrt. sa antreneze tin prejtidiciu functional.

ligamentul cvtidricipital, tendoanele bicepsului §i ale mu?chilor „labei < gasciT', fascia lala, ligamentele laterale intern §i extent, aripioareirotuliene, expansiunile va^tilor. Posterior, cresta poplitee lui trebuie constituie o regiune tabu: Viel & Harichaux au demonstrat cii nia.sajul, ci conditia sa nu fie agresiv, ar ptitea ^\r trebtii sa se incadreze intr-un program de actiune circulatorie. Prezenta unci hidartroze moderate nu contraiiidica masajul, dar este bine sa se respecte fle.xuiiiul antalii!. spontan i n decubit dorsal, cu ajutorul unei peme. TEHNICA

" Masajul muscular Presupune continuitate pe toata lungimea traiectului muscular. In functie de situatia clinica. poate fi necesar. de ex.. masajul unui biceps femural de la insertia sa ischiatica (originea) (tehnica expusa aici impretma cu masajul pelvin) pana la capittui sau de pe peroneu (insertia). Din perspectiva facilitarii neuro-musctilare. framantarea transversala. manevrele de desprindere a corpului muscular de pe planul subiacent dau cele mai bune rezultate. "

Decubit ventral - ofera un control mai precis al manevrelor; se adreseaza muschilor fetei posterioare a coapsei. Hipere.xtensia genunchiului se va evita. punand gamba in usoara flexie, sprijinind genunchiul pe o perna sau pe umarul maseurului. C o a p s a - *** nu tiiunghiul Scarpa • netezii-e + framantare (torsiune, mangaltiire) + vibratii + batere 11.9.2. MASAJUL

GENUNCHIULUI

Durerea §i redorile, mecanice sau functionale, care afecteaza artictilatiile femiiro-tibiala, femuro-patelara §i peroneo-tibiaia constituie indicatiile dominante ale masajului in aceasta zona. Accesibilitatea numeroaselor elemente impoitante ale acestei articulatii atat de comple.xe permite o tehnologie locala mai bogattl decat cea folosita la articuiatia coxo-femurala. Obiectivele potentiale ale masajului sunt elementele refle.xogene care pot fl atinse prin manevrele manuale: tendonul §i 64

Masajul in (lecubit

dorsal-ScvGiiUzeazhmtie'iplamii.

*> Planul superficial (tegumente, aponevroze) Este foaite frecventa instalarea la acest nivel a inflltratelor. paniculozelor etc., cu afcctarea aliinecarii a numeroase elemente tendinoase §i liganieiitare care inconjura aparatul extensor al genunchiului. <• Planul capsulo-ligamentar <• Planul tendinos •

Hidromasajul Algoneurodistroflile (distroflile simpatice reflexe) ale genunchiului pot deveni de nepalpat, pentru o perioada mai Itinga sau mai scurta de timp. Reactia buna pe care o au aceste cazuri la folosirea apei de mare ealda, indica folosirea hidroiiiasajului sub fonna de du§ subacval cu apa de mare: masajul de apel pe coapsa, trecerile blande §i la distanta intr-un ritm monoton, i n jurul genunchiului (presiuni de cea 1 kg, timp de 10 minute). Aceasta tehnica poate fi aleasa §i in cazul hidartrozei, cu rezultate excelente. G e n u n c h i u l - *** nu spatiul popliteu • netezire + frictiuni (mai ales pe fundurile de sac) nii§cari pasive §i active \\.9.3. MASAJUL

GAMBEI

Numeroase indicatii se refera la deficittil circulatiei de intoarcere ^ i trebuie avut in vedere §i impactui important al unui edem de gamba asupra jocului tricepsului sural §i, inai ales, asupra flexorilor §i 65

extensorilor piciorului. Pentru toate aceste indicatii, masajul este necesar sa se intinda pe toata lungimea nieml:)rului inferior, tara a se uita piciorul. Manevrele incep aproape de radacina membrului inferior, iientru a iateresa gradat zone din ce Tn ce mai distale (vezi drenajul limfatic). Nu trebuie sa se a§tepte un efect de lunga durata al acestui tratament. ci doar umil simptomatic: el va aduce cateva ore de confort. si se poate Integra in prosramul de recuperare functionala. Traditional, se executa folosind continuu cele doua maini plasate ..in brtitara"', aceste manevre cu scop circulator, mereu lente, ca^tiga in eflcienla. daca se introduce un interval ele repaus de 10 secitnde, intre doua pasaje sticcesive. Mai compatibile cu tehnicile pur locale, leziunile aparatului musculo-tendinos pot reprezenta §i ele indicatii pentru masaj: rupturile partiale ale tendonului Itii Achile care determina frecvent aderente, care afecteaza e.xtrem de mult alunecarea structurilor locale foarte comple.xe (aponevroza intramtisculara a tricepsului). Aceste aderente pot fi asuplizate prin masaj, in secvente alternative cu exercitiile active. In categoria entorselor ligamentului lateral extern al gleznei, se gase?te adesea si asocierea cu lezarea peronierilor laterali §i a tendoanelor lor, leziuni care intretin o inhibitie neuromotorie, la randul ei, factor de recidiva.

<• Programul circulator fn afara masajului manual, presoterapia ~ care utilizeaza u; man^on pneumatic, care compriina ritmic segmentul gainbier, poate, d-; asemeni, sa lie folosita in astfel de cazuri. Masajul manual este superioi „masajului pneumatic", mai ales tinand cont de reactiile dureroase care insotesc deficitele circulatiei venoase. Folosirea /)oziliilor declive ale membrului inferior este eficienta asupra tiilburarilor predominant venoa.se, fata de cele limfatice. Asocierea inasajului cu ini.^cdrile respiratorii (accentuand depresia intratoracica care conduce inspiratia) lamane un adjuvant util. •

Hidromasajul - utilizand un jet de apa cu temperatura variind intre 15 §i 35°C (durata afuziunii reci de 3-4 ori mai lunga decat cea cu apa calduta) are o actiune benefiea, relativ trecatoare, dar reala. Gamba • netezire + framantare (mangaluire) (posterior ciupire) + vibratii + batere • vaiiante: anterior / lateral (peronierii) / posterior . K9A. MASAJUL

TEHNICA • Masfl/M/m
GLEZNEI

:.

<• Masajul superficial Infiltratele se localizeaza mai ales pe partea superointema a gambei, la nivelul gemenului intern: le gasim, de asemeni, in jumatatea inferioara a segmentului gambler, mai ales pe fata interna. N u trebuie cautate la acest nivel efecte spectaculoase pe seama unor manevre prea energice, caci fragilitatea vasculara este reala §i durerea la acest nivel poate ft foarte vie. <• Masajul musculotendinos Combate contracturile fasciculare, redand libertatea fibrelor musculare (prinse de ex., intr-un hematom, sau alta fonnatiune compresiva). 66

stoarcere + , , .

Structurile anatoniice vizate sunt esentialmente ligamentare, cu o larga preponderenta pentru fasciculul anterior al ligamentului lateral extern. In sechelele dupa entorse tibio-tarsiene apar, uneori, multe luni sau muki ani dupa traumatism, persistenta unei dureri provocate de palparea marginii antero-inferioare a maleolei peroniere. M a i rar, insertia astragaliana a aceluia§i fascicul este §i ea dureroasa, fapt relevat de masaj. in cazul antecedentelor traumatice intinse, explorarea globala a insertiilor maleolare trebuie sa determine topografia masajului. N u este ie§it din comun ca §i fasciculele peroneo-calcanean §i/sau peroneo-astragalian posterior sa sufere in egala masura. TEHNICA

Tehnica eel mai des folosita la acest nivel este masajul transversal profund Cyriax, asociat cat mai precoce posibil, cu contractiile isometrice ale mu§chilor stabilizatori ai gleznei. 67

Existenta edenuiiui gleznei impune folosirea masajului circular tilobal al membrului inferior, ;ji sugerca/a adesea folosirea hidromasajului cu jet de apa, gambele Hind imersale. Glezna •

netezire + presiuni + Irictiuni & mi§cari pasive §i active n.9.5. MASAJUL

PICIORULUI

Piciortil constituie o zona particulara a organismuiui imtan. bogata in reactii reflexe de toate tipurile. Obiectivele terapeutice ale masajului pot fi multiple la acest nivel. <• Aparatul locomotor Se stie ca nou-nascuttil prezinta ~ tranzitoriu - un mers reflex, daca , este pus in sprijin plantar. La nivelul piciorului se gaseste „stai1erur' a numeroase scheme motorii si statice ale pozitiei oitostatice umane: In artroplastiile totale de §old, dupa desflintarea artrodezelor, schema uitata a pasidui posterior nu se regase§te - §i nu se pastreaza - timp indelungat decat o data cu reprogramarea neuro-musculara a halucelui, indiferent de starea muschilor extensori ai §oldului. Si masajul va juca, in reeducarea senzitiva a primei raze digitale a piciorului, un rol esential. Este vorba de locul masajtilui piciorului In traumatologie §i in chirurgia membrului inferior, ca pregatire a recuperarii: a§a cum arata Dolto, mu^chii lungi, care vin din zona gambei, sunt, din punct de vedere functional, mai volitionali, in vreme ce mu§chii intrinseci - cei pe care masajul i i va stimula - sunt raspunzatori de cihemetica piciorului, fiind capabili de auto-ajustarea caracteristica echilibrului static §i dinamic reflex (dotarea lor cu fusuri neuromusculare este de altfel, dupa Dolto, superioara muschilor de origine gambiera). Acest fapt iinportant se regase§te in reumatologie, unde, de asemeni, trebuie sa fie respectata o abordare prudenta a piciorului. In patologii, cum ar fi poliartrita reumatoida. tinand cont de posibilele reactii inflamatorii. La coxaitrozici, dimpotriva, masajul ante-piciorului faciliteaza intretinerea - sau recuperarea, in caz de aitroplastie totala - a pasului posterior. Pentru persoanele varstnice, sau la subiectii de toate . vai'stele, care au fost sedentare timp indelungat, masajul piciorului are efect uneori spectaculos prin reactivarea coordonarilor musculare care 68 .

participa la echilibrul static §\, la mers, devenite anter: inccrte. In perspectiva detentei, eliberarea prin masaj si mobilizarea ttituror elementelor (In mod obi§nuit ,,incarcerate" in Incaltaminle) dau o .senzatie de relaxare, adesea surprinzatoare pentru omul modern, Inclinat considere piciorul un segment departat al corpului, cu atribtilii marginale. Circulatia (le intoarcere Aceasta se dovedejte a fi §i ea facilitata de efectele in acelasji timn mecanice, dar leflexe ale masajului la nivelul „lalpii venoase" a iui Lejars. Dolto sugereaza, din aceasta perspectiva, eficienta presiunilor alunecate profunde §i a framantarilor locale pe pernita marginala externa a talpii. Harichaux ?i Viel, folosind determinarile Doppler, au infirmai dogma clasica, conform careia manevrele alunecate ar trebtii orientate de la degete spre talon: este exact invers, masajul proximo-distal al fetei plantare, care s-a dovedit eel mai eficace pentru accelerarea intoarcerii venoase. Aceste doua precizari tehnice reunesc localizarea topografica si secventa cronologica de aplicare In derularea pasului piciorului pe sol, care ofera un masaj „autogen", cu conditia mersului cu piciorul gol. In ceea ce priveste ritmul manevrelor, experientele lui Harichaux §i Viel demonstreaza superioritatea manevrelor lente, separate de o pauzd de 10 secunde, fata de presiunile alunecate clasice, aplicate prin intennediul ini§carilor alternative ale celor doua maini, fara intercalarea de pauze. <• Alte efecte neurovegetative Mai ales la nivelul tractultii digestiv, dau valoare sporita masajului. Dovada, bogatia cartografica a piciorului In materie de acupunctura §i reflexoterapii diverse. Maseurul poate fi dezorientat de complexitatea datelor (topografie simetrica in acupunctura, lateralizata asimetric in diverse tehnici de reflexoterapie, neconcordanta punctelor de stimulare In diverse sisteme §.a.). Semnalam amploarea reactiilor neurovegetative consecutive inasajului profund al pulpei halucelui stang: pana la stari de prostratie, reactie subcatartrica §.a.

69