Mitologia Chineza - Claude Helft

MITOLOGIA

Mit

_

II, r

i III n d a III ell t a Ie

ROMANA CLAUDE HELFT

M-itO-{O-9 iel

CHINEZA MITOLOGIA

'"

EGIPTEANA

Prefata PHILIPPE JONATHAN Traducere RODICA CHIRlACESCU

MITOLOGIA

GREACA

Ilustratie CHEN JIANG HONG

METEOR PRESS

Coperta: Redactor: Teluioredactor:

Alexandru Ionescu Doina Florea Mihai Chiriacescu

Mito[ogia. www.meteorpress.ro

CHINEZA

Titlu original: La mythologie chinoise © Actes Sud 2002 © 2006 Toate drepturile asupra acestei editii In limb a rornana sunt rezervate editurii METEOR PRESS Str. Bahluiului

1,011281, sector I, Bucuresti C.P.41-128 Tel.: (021) 222.33.12; Fax: (021) 222.83.80 E-mail: [email protected] 11f.

Peniru Flo, Guillaume Peniru Marin .~

Distributie la:

(nume chinezesc:

Tigrul pdcii) 9i Kiac-Lin

Tel.lFax: (021) 222.33.12; (021) 222.83.80 E-mail: [email protected] ISBN: 973-729-033-4

Jl

I,

Pcutru Francois

! Ii

"i Alice

(Constelaiie,

111

B,t

!#-.

cliinezd)

Peniru Alfred

MITOLOGIA

PREFATA

CHINEZA

clcsprc dragonul din legende, poate fi vazut \,1 IIIIHI dl' peste tot: el se arcuieste pe crestele ~un~ tllIl Ill'nlru a forma Marele Zid si ia forma FlUVlUh~1 III,I',lllI, pcntru a da nastere orasului ~hangha1, 1111,11 "\ olo unde isi deschide gura sa de urias. ( ,1[

PREFATA. Un calator care traverseaza Shanghaiul, azi eel mai modern oras din China, presarat cu trei mii de turnuri si sute de zgarie-nori, ar putea crede ca aceasta China modern a a intors spatele mitologiei sale. Si, totusi, emblema principalelor companii de turism din tara este un cal inaripat care traverseaza cerul cu viteza unei stele cazatoare, un cal iesit direct din legende. Iar milioane de chinezi sunt gata sa cumpere la un pre] astronomic un numar de telefon mobil care sa se terrnina cu cifra 8. Caci, inca din noaptea timpurilor, aceasta cifra are reputatia ca aduce bogatie.

1)"\'.1 bri trartului ou, in care a trait P'an Ku, 111',llorlil ccrului si al pamantul ui, i-au trebuit 111'1' pn'/' -cc mii de ani pentru ~ ecloza, potrivit ulrlnu-lor inforrnatii, un nou ou, cat se poate de real, II,dlllllor
Philippe Jonathan arhitect

Un ciudat personaj despre care se credea ca ar fi disparut isi face din nou aparitia in orase si sate; Domnul Fengshui ("vant si apa") da sfaturi constructorilor privind modul in care arhitectura poate fi arrnonizata cu cosmosul. Pentru asta el foloseste 0 busola impodobita cu un numar impresionant de caractere si simboluri, care Ii permit sa stabileasca orienta rea cladirilor, Si daca in gradinile din Suzhu nu mai cresc piersicii cu fructele nemuririi, ca in povestile mitologiei, aici se gas esc, in schimb, roci avand forme rasucite, asemenea sufletului omenesc, si raulete marginite de plante miraculoase: bambusul cu tulpina sa dreapta, verde ca jadul, perpetuu tanar, sau floarea de lotus, nascuta din mal, dar, cu toate acestea, simbol al puritatii. 4

s

1

MiMer Cum s-a nascut universul ? Pentru chinezi e mister. ..

lU1

Ceea ce se povesteste pe acest imens teritoriu, care se va numi China mult mai tarziu, este organizarea lumii. Inca din Antichitate, chinezii au fost dornici sa stie ce zeu ingenios, ce inginer a pus la punct pentru totdeauna sisteme pe care oamenii nu au facut decat sa Ie continue, multumind divinitatilor pentru minunea de a fi inventat totuL

acestea se petrec intr-un timp cand oamenii nu existau inca. 6

7

MITOLOGIA CHlNEZA

CEl TREl STApANl

1?Cl~U( gigCll?-tU(ui

Intr-un paradis, Xuaxu, 0 frumoasa nemuritoare, se scalda in apa blanda a lacului Tunetului. Cand iese din apa, ea este intrigata vazand urma uluitoare a unui pas, a unui picior de 0 masura atat de mare, incat numai un gigant ar fi putut sa treaca pe acolo. Era, oare, proprietarul locului, chiar zeul Tunetului, cu cap de om si gura ca un cioc de pasare ?

Fara sa-?i poata explica in ce fel, putin mai tarziu, ea are un copil, la fel de uimitor si acesta. EI se numeste Fuxi. Corpul sau e jumatate om, jumatate $arpe. Are cap de om, dinti de broasca testoasa si buze de dragon. Barba lui alba este atat de lunga, incat ajunge tot atat de jos ca si coada sa de $arpe ! Pe pietrele gravate unde este reprezentat, Fuxi tine un echer, care simbolizeaza patratul, masculinul.

Fuxi l$i are salasul pe pamant, dar poate, cand vrea, sa urce la cer, slujindu-se, ca de 0 scara, de lID arbore imens, care atinge pamantul cu radacinile si cerul cu varful coroanei. Fuxi stie totul in privinta religiei si a magiei. Are lin ochi exersat. EI priveste cu atentie cum un paianj -n l$i tese panza si inventeaza, dupa acest model, plasele ce pot servi vanatorilor si pescarilor. Dar nu cste nimeni care sa profite de invataturile sale, omenirea nu s-a nascut inca. Fuxi are 0 sora, pe Nuwa. Aceasta are, la fel ca el, '<) p de om si coada de ~arpe. Dar nu tot timpul: ea are puterea de a se preschimba dupa pofta inimii. Totusi, 1111 mai mult de saptezeci de ori intr-o zi. Nuwa tine in mana un compas, sernn al cercului, ,11 Icrruninului. Ea este cea dintai care, plimbandu-se, .irc ideea sa populeze Pamantul.

8

9

Xuaxu calca peste urma lasata de pasul gigantului si isi continua zglobie drumul.

MITOLOGIA CHINEZA

CEI TREI sTAr ANI

In.ven.tAreA oAmen.i{or

Intr-adevar, intr-o zi, Nuwa ia putina argila dintr-un iaz si 0 frarnanta cu multa indernanare. Ea formeaza fiin]e necunoscute pana atunci: barbati si femei, asa cum suntem noi, cu capul rotund si picioare robuste. Dupa ce a plamadit astfel un anumit numar de fiinte necunoscute, ea se multumeste sa inrnoaie 0 funie in noroi si s-o scuture. Fiecare picatura ce cade pe pamant devine un barbat sau 0 femeie. In curand. sunt 0 rnultime. Se spune ca fiintele din argila au devenit nobilii si bogatii, Iar ceilalti, mai putin inzestrati, abia infiripati, negri de noroi, sunt descendentii celor umili si saraci. Pentru moment, toate aceste noi fiinte nu stiu sa faca nimic, nici macar copii. Nuwa ii va invata. MUn.CA

MllJ:1an.i{or

Fuxi s-a instalat pe varful unei coline. Suflul celor opt vanturi, venite din opt directii - est, nord-est, nord, nord-vest, vest, sud-vest, sud, sud-est - ii inspira forma a opt trigrame, opt figuri care reprezinta cele dintai semne de baza ale scrierii chineze. Fuxi ii invata pe oameni cum sa vaneze, sa pescuiasca si sa inceapa sa scrie. Vazand 0 pasare Phoenix, el cade pe ganduri. Pasarea Phoenix este 0 pasare Iegendara, magnifica, aducand putin cu un paun, putin cu un fazan, 10

Cere opt trigrctme :)unt numite rutfd j?entru cb.., In ch.iYJ.e2..b.., fOrYYl.O.te In scris 1)in rrei J:0rti, de reprezirirzi cuvmre ce 1)e:)emmCl2li. forte lAte }1.tAturii: CeruC p.b..ma.ntuC IAJ:l/A, [ocul, Munte[e, tunetul, vetntuC CelA!1A czxre se riOicb.. ()-in bcuri.

-- --

-- -- - -- ---

- - -- -11

MITOLOGIA

CEI TREI STAp ANI

CHINEZA

putin cu un cocos si este foarte mare. Delicata, ea nu mananca decat serninte de bambus. Fuxi observa ca se asaza numai pe anumiti arbori, pe sterculieri, nu si pe altii. Atunci ii vine ideea sa taie trunchiul unui asemenea arbore deosebit de malt in trei bucati, iar apoi sa loveasca lemnul. Bucata care atinge parnantul are un sunet prea gray. Bucata care se malta spre cer, unul prea ascutit. Bucata din mijloc, aceea pe care oamenii 0 ating cu umarul atunci cand se sprijina de un arb ore, suna exact cum trebuie, nici prea sus, nici prea jos. Fuxi pune sa fie sculptata si face din ea 0 titera. Nuwa inventeaza flautul. Oamenii pot sa compuna acum muzica in onoarea divinitatilor,

un pahar si se casca 0 mare bresa. Ca sa nu se prabuseasca in vid, stelele aluneca spre vest. Lovitura zgaltaie atat de tare pamantul, meat acesta se apleaca spre sud-est. Dezordinea cosmica provoaca inundatii ~i incendii. Din cerul gaurit se pot revarsa oricand calarnitati necunoscute, ploi de foc, monstri sau chiar mai rau !

Munca de civilizare a oamenilor ii absoarbe complet pe Fuxi si pe Nuwa. In povestiri, ei sunt numiti uneori "Suveranii", alteori "Augu~tii". Domnia lor binefacatoars dureaza 0 suta douazeci de ani.

Revolta. lui aonggong In acest timp, un monstru, sau zeu al Apelor, Gonggong, se revolta brusc. Oare de ciuda ca nu este stapanul lumii, sau ca razbunare impotriva zeului Focului ? Totul este posibil. Oricum, Gonggong nu trebuie tratat cu nepasare, caci forta lui e teribila. El seamana la chip cu un om, dar ochii ii raman ficsi. Are parul rosu, iar trupul de dragon. Nu ii este niciodata foame sau sete. El se azvarle cu toate fortele asupra muntelui Buzhu, unul dintre cei patru munti de pe parnant care sprijina cerul la nord-vest. Socul este atat de violent, meat in acelloc cerul se sparge ca

sa-i protejeze pe oameni, creaturile d, I'd I.lllrq;lc pietre de mai multe culori si incearca 1'1',110' • c-ru]. Dar acestea nu se potrivesc prea bine. I1I11I I 0'.1 ',,1Crifica 0 mare broasca testoasa, folosinIII 0 010' 0 .ir.ipacca si de labele ei pentru a ridica I tI""1 111110' n'r ~i pamant. Apoi, fabrica 0 pudra de 1"lllllI,' astupa gaura din cer. Nu reuseste in

12

13

N"

\V"

V rca

MITOLOGIA CHINEZA

CEI TREI STApANI

intregime: bresa din cer nu este perfect acoperita, iar pamantul ramane inclinat. Motiv pentru care apa fluviilor si a raurilor, inclusiv a Raului Cerului (nume ce desernneaza Calea Lactee), se indreapta in aceasta parte, forrnand marea. Din cauza noii orientari a pamantului, apar anotimpurile, iar raurile scalda mai mult campiile, arborii, florile, recoltele, care inverzesc, infloresc si se coc din ce in ce mai bine.

1Jo~be ~e }1').Azare n.e~l:lu~~e iml:lort~n.te

Unii povestesc ca soarele nu mai risca sa ajunga in regiunea unde Nuwa a carpit, de bine de rau, cerul. Un dragon binevoitor s-a instalat acolo cu 0 flacara in bot, cu toate ca nu poate impiedica fuIgerele sa iasa din vid, prin spatele lui. Totusi, el straluceste in acel loc ce ar fi putut sa rarnana doar 0 gaura neagra.

In ceea ce-l priveste pe Gonggong, acesta este invins in cele din urrna de zeul Focului. Fiul si aliatul ~all, un monstru la fel de furios ca el, este ucis in lupta, dar renaste in chip de fantoma de temut. Cei l\1 rc se tern de ea au, din fericire, 0 arm a grozava impotriva ei, deoarece fantoma tremura de frica in I d ~.1 ... unei farfurii cu mazare rosie ! Este suficient sa m.infinci din aceasta mazare in ziua solstitiului de 1.1 1"11.) ca sa fii la adapost de actiunile ei fioroase un an Illtreg.

Se cunoaste si un a1 treilea binefacator al cameI I II or: In mai multe povestiri nu se vorbeste decat de .11 t",I,I, fara sa mai fie amintiti nici Fuxi, nici Nuwa. ~JIIIlH'lc sau este Shennong. In traducere inseamna I '1IIg,md Divin". l,ilcnnong este nascut si el tot de 0 muritoare. Pe i Illd Ilwrgea, aceasta nu s-a ferit de un dragon, care, , 1I IId din nori, a izbit-o in cap. Poate tocmai din 11 I .i- 1.11,1liZa capullui Shennong nu se potriveste, de •• I" i i'l, p' 1I n trup de barbat: el are botul, urechile, 11.11 IlI'lt' unui bou. EI stie cum sa faca sa rasara din I' '111.llIt I ('k sase cerea1e, care vor creste in toata tara, It 1.1 );I.llli din nord, pana la orezul din sud. 111 ,"11'.1/,1 1\1 ru ta si modul de a 0 folosi. Ii invata pe 1111111 III I'"tini scriere, putin calcul, pentru a putea 111 i tllllt'l \ l.c arata cum sa foloseasca focul pentru I" II 11'.1 ,,,It I rliciilor. I

14

lS

cu TREl ST ApANl

Incomparabila stiinta a lui Shennong este aceea de a tamadui cu ajutorul plantelor. Cu biciul sau, el atinge florile, fructele, frunzele, r.idacinile, facand sa le ta$neasca puterea, pe care si-o .iplica lui insusi si trage concluziile: para uscata si indulcita este buna impotriva tusei, macesul da pofta de mancare ... Shennong nu ezita sa faca experiente, el poate .ibsorbi saptezeci de plante pe zi pentru a le cunoaste ',('crctcle. Dar, din pur devotament, el sfarseste prin a '.(' olr2'ivi. A domnit, totusi, 0 suta douazeci de ani.

17

MITOLOGIA

CHINEZA

')?entru cei mai vechi chinezi, ')?Ztma.ntu( esre p.Zttrctt. 1)eCl~UI::lrct (ui, cerul esre rotunO C;;i forYYleCl2.Zt 0 CUI: lO(Zt. Tn mii(ocu( I: lZtma.ntu(ui, se ~itueCl2.Zt {-{n iml::leriu cu cinci oirecrii,

{-{net penrru fiecetre pcmcr CCtroinetL .. 8tu(, \)e~tu(, NorouC Suou( ::-i, ~ub Soetre(e etfbt b zenir, Mii(ocuL

CEI TREI STAP ANI

Ei, Tml: lCtrcttu( Mii(ocu(ui, numit C;;i Tml: lZtrcttu( ctet(ben ~ClU Tml::lCtrcttu( Ce(e~t. Dincolo oe cele l: lCltru bturi et(e Imperiu(ui, se IntinO teriroriile Necu~cute, unoe trZtie~c dri OClmeni, ~trZtini, BClrbClrii. 1)ineo(o oe teriroriile (or lncep pCltru rnZtri, I\poi urmeCl2.Zt pu~tiuC fZtrZt InOoiCl(Zt /<.egClte(e oemoni(or. Ni)'YJic bun nu pozrre veru oe ClCO(o.

,)?Cltru YnUnri ~u~rin Ceru( CCl ni::-te pi(oni, ::-i

Cei pCltru ~tZtI::lani Cli puncrelor Cetroinet(e ClU etiel, fieCClre, ')?Cl(CltU( (or. Ei pun In oroine 1)ivinitZtri(e netturii, Cl(e Vantu(ui C;;i «Ie ClI::le(or, (Cl fe( ::-i Clnima(e(e FClbu(oCl~e. Tori l: lCltru Sunt ~upu::-i celui mai purernic ointre

18

19

')?oveatiri(e

~eal:lre ')?' An.

t
Exista doua aI te povestiri despre crearea lumii, mai recente dedit aceea despre cei trei stapani. Ele sunt foarte cunoscute in China si au, sub aspecte foarte diferite, acelasi erou - P' an Ku. Out (umii

La inceputul lumii, cerul si pamantul sunt contopite. Ele alcatuiesc un ou plamadit din una si aceeasi materie. In mijlocul acestui ou salasluieste P'an Ku. EI va creste in ou optsprezece mii de ani. La sfarsitul acestei perioade, P'an Ku searnana destul de mult cu W1 urias - unul foarte, foarte mare. Atunci eI se trezeste si, dintr-o lovitura de secure, isi sparge adapostul, oul cerului si al parnantului. AstfeI se naste lumea, cad lovitura de secure a lui P'an Ku separa cerul, care se ridica, de pamantul, care coboara. .2.0

.2.1

MITOLOGIA

CHINEZA

POVESTIRILE DESPRE P' AN KU

'Pegete

~i oC<.l'nen.i Astfel asezate: cerul - deasupra, pamantul - dedesubt, iar P'an Ku - la mijloc, toate continua sa creasca din nou timp de optsprezece mii de ani. Cerul este din ce in ce mai sus, parnantul din ce in ce mai jos, iar P'an Ku, care umple spatiul dintre acestea doua, din ce in ce mai inalt. Cand cerul si parnantul ajung sa aiba dimensiuni perfecte, ele inceteaza sa se mai mareasca si raman nerniscate. Atunci P'an Ku moare, sau, mai bine spus, toate partile trup ului sau se transforrna: pieptul, pantecels, bratele si picioarele sale devin munti. Cei

Tn gCtnOlreC{ ChlYJ.e.2ii., Elemenrele Yl-C1.turcde :<,unt C{oe:<,eorl AYl-C1.(I.utte, :<'1:lunCtnOu-:<,e CCt :<,unt yin £C{U yC{Yl-g. Elemenrul cdo ::'1 u::,or C{( OU(UI L.umll, CC1.re VC{ OC{ cerul, Esre elemenrul bCtrbCtte:<,c: e] esre yC{Yl-g. pmteC{ l'YlC1.1 greC{, l'YlC1.1 rece A c}U(UI, cme formeCt2b. l:lCi.mCtntuC esre (ementu( [emeiesc: eC{ esre yin.

doi ochi iau loc in cer: ochiul stang este soarele, ochiul drept, luna. Respiratia i se confunda cu norii si vantul. Vocea ii bubuie impreuna cu tunetul. Sangele forrneaza raurile. Parul i se ridica sub forma de arbori, iar barba straluce$te printre stele. 22

23

MITOLOGIA

CHINEZA

Un text mai adauga ca degetele lui au devenit ... oameni; alaturi de celelalte patru specii: animalele, plantele, spiritele si fantomele, oamenii forrneaza fiintele vii. Astfel, toate categoriile de fiinte vii provin din aceeasi familie, pentru ca sunt nascute in acelasi fel si sunt legate intim cu natura, cu cosmosul, caci totul s-a ivit din P'an Ku.

Un c~ine ~rel:1t Mrll.mo~

Pentru yao, chinezii din sud, oamenii sunt intr-adovar nascuti din P'an Ku, dar altfel. Pentru ei, ~'an Ku este un caine, un caine putin obisnuit. Inainte de toate, el s-a nascut dintr-o insecta aflata i'nca in stadiul de cocon. Si acest cocon, de unde s-a ivit? Din urechea unei doarnne aflate in Palatu! din Imperiul celest.

POVESTIRILE DESPRE P' AN KU

sotie, un munte de aur si un oras de guvernat ! anunta ImparatuL Zis si facut. lata capul generalului Wu, dusmanul Imparatului, adus la Palat. Dar de cine? De P'anKu. El se dusese in tabara rebelilor si, cum nimanui nu-i era frica de un caine, se apropiase de sef si se aruncase asupra lui cu dintii, labele si ghearele. Generalul si-a pierdut capul ' Imparatul este foarte satisfacut: dusmanul sau e mort, iar el este sigur ca-si va putea pastra fiica, muntele de aur si orasul, cad un caine nu poate nici sa ia in casatorie 0 femeie, nici sa guverneze. - 0, ba da, zice fiica cea mica. 0 promisiune, ramane 0 promisiune.

Timp de trei ani, doarnna s-a tot i'ntrebat ce ar putea sa-i provo ace 0 asemenea durere in ureche. Or, tocmai de acest cocon era yorba, care, de indata ce isi facu aparitia, se transforrna In caine. Dar nu orice fel de caine. Un caine in cinci culori ! AcestAcaine exceptional nu-l putea avea ca stapan decat pe Imparam] celest. El primi numele de P'an Ku si trai la curte. P'an Ku, nascut dintr-o ureche, si le ciuli pe ale sale atunci cand 11 auzi pe Imparat i'nfuriindu-se. 0 trupa de rebeli i'ncerca sa-i ia tronul. - Acela care imi va aduce capul $efului lor va primi drept recompense pe fata mea cea mica de 2.5

MITOLOGIA

CHINEZA

Ea i~i pretinde sotul, fie el caine sau nu. Imparatul, cu moartea in suflet, trebuie sa accepte, cu conditia ca tinerii casatoriti sa paraseasca Palatul si chiar tara. Casatoria are loc la curte. Apoi P'an Ku isi ia sotia pe spatele sau impodobit. Ei merg sa traiasca pe 0 insula, dupa cum spun unii, in grotele din regiunea Hunan, dupa cum SpW1 altii. Copiii lor SW1t stramosii unui popor caruia ii place inca sa se irnbrace in culori stralucitoare, desigur in arnintirea cainelui multicolor care se casatorise cu printesa. C(OJ~otu(

Exista si

0

(ui

1?'An. t
alta versiunc a finalului acestei povestiri.

Cand Imparatul i~i da seama ca invingatorul lui Wu este W1 caine, el se bucura, dar, cu siguranta, nu se gande~te ca trebuie sa-~i tina promisiunea. Cine si-ar da fiica dupa un caine?

.26

POVESTIRlLE DESPRE P' AN KU

P'an Ku isi da seama de acest lucru cu tristete. Un caine trist are 0 figura pe care toata lumea poate sa 0 inteleaga. Imparatul observa ~i-l intreaba ce are. Atunci P'an Ku incepe sa vorbeasca l El ii splme c5. poate perfect de bine sa devina un barbat, daca pc lmparat il mahneste sa-si vada fiica luand in casatorie un caine, dar pentru acest lucru trebuie sa petreaca sapte zile sub un clopot de aur, atata tot. Evident (dar acest lucru nu l-a spus), nimeni nu trebuia sa-l vada in aceste sapte zile. Se scurg cinci zile, dar in cea de a sasea, printesa, care este curioasa. nu mai rezista. Ea se uita sub clopot. P'an Ku este aproape un barb at: el are deja picioarele, bratele. trupul de om, dar inca nu si capul. Vraja fiind rupta, este imposibil ca transformarea sa mai fie terminate. P'an Ku isi va pastra capul de caine. De ce nu ? Casatoria se tine intr-un loc secret, iar cei trei fii si cele trci fiice ale' lor (fara cap de caine) sunt primele fiintc ornenesti .

3 ']?l-itnu( ~in.floe eei ein.ei Ttnl,llrCl ti

Dupa cei trei stapani, Fuxi, Niiwa si Shennong, se vor succede cinci divinitati, toate numite Imparati. Nu trebuie confundate cu imparatii Chinei, aceste personaje istorice care au unificat si guvernat tara din dinastie in dinastie. La drept vorbind, irnparatii din istoria Chinei ar fi foarte multumiti dad ar fi identificati cu Imparatii mitologiei. Pentru a-~i asigura puterea, ei au decretat ca divinitatile sunt strarnosii lor. Pentru a autentifica acest lucru, au pus sa se scrie in timpul dornniei lor cronici In care divinitatile poarta titlul de imparat. Acest titlu s-a trans mis, logic, de la succesor la succesor, pana la ei. Astfcl, irnparatii Chinei au putut sustine ca erau Fiii cerului.

MITOLOGIA

CHINEZA

PRIMUL DINTRE CEI CINCI IMP ARA Tl

lM1?A1
'DINVE£T;'DINNOf<:D Impbrurii celor po.tn..l puncte Cetr~incde, In serviciu] Imp.ci.ruw(ui Miitocubi, I~i ImpC\rt o.YlOtimpuri(e,

Elemenrele ~i culorile, Fieczue zxre o.nimetlu( lui. Tmpbrutu( ~in ~u~ ~(}mne~te peste voxa, Foe ~i culoo.reo. r~ie. 1?hoenixu( esre Simoobl ~o.u. Printre cei cinci Imparati ai mitologiei, Huangdi, Imparatul Mijlocului este cel dintai. Este numit si Imparatul Galben, dupa culoarea parnantului. De altfel, zeul Parnantului, Huandu, se afla adesea in preajma lui, ca servitor devotat. Huangdi este fratele vitreg, mai mic, allui Shennong. Cu acest titlu, el ii succede. Se povesteste ca mama lui se afla pe 0 colina cand un curcubeu, sau mai curand un nor zebrat de fulgere, isi facu aparitia. in aceeasi clipa, se auzi bubuitul tunetu1ui. Astfel a fost conceput Huangdi, care, ill une1e povestiri, are un cap de dragon foarte inteligent.

Un inventAtor In timpul domniei sale, Huangdi inventeaza 0 multime de lucruri, de la arta militara pana la jocu1 cu 30

Iml?tlrutu( ~in esr esre eel o.t ")?yim6.verii, 0.( l?tl~urii, 0.( culorf A(oo.~tre. t-tn ~retgon o.(oo.~tru esre Emotemet ~o.. Iml?tlrutubi ~in vest Ii revine Too.mY1Ct, o.UYl([, o.[ouL t-tn Metgnific tigru 0.(0 I( o.po.ro.. Iml?tlruW( ~in YlOr~ reprezinrzc io.rY1Ct, AI:lo., negruL t-tn o.nimett ium6.to.te-~o.rpe, Jum6.to.te-oroo.~c6. re~too.~b I( In~ore~te.

31

MITOLOGIA CHINEZA

PRIMUL DINTRE CEI CINCI rMPARATI

mingea, trecand printr-o revolutie: inventarea gatirii alimentelor. Caci daca predecesorul sau, Shennong, a stiut sa faca sa creases cerealele, nimeni nu a avut inca ideea de a le gati inainte de a fi mancate, Or,oamenii din timpul acela mancau deja came, pesti si chiar scoici. Dar toate crude. Si asa crude, carnea, pestii, scoicile, chiar foarte gustoase, nu ramaneau prea multa vreme proaspete. Multor oameni le erau rau de la stomac, aveau colici si chiar mai rau, inainte ca Huangdi sa gaseasca mijlocul prin care animalele si plantele sa fie fripte, fierte, coapte, prajite, tocate.

mai intai impotriva lui Yandi, divinitatea Flacarilor, Imparatul Sudului, si iese victorios. Apoi se razvrateste Chiyu. Chiyu este un ministru al lui Huangdi si ii datoreaza ascultare. Dupa cum indica aripile sale, Chiyu este 0 divinitate a vanturilor. Dar el are si un cap greu, de bronz, coarne, urechi paroase, sase maini, sau, pentru altii, copite de bou.

Dar gloria cea mare a dobandit-o Huangdi supunand animalele: ursi, lincsi, tigri, lupi, leoparzi, vulturi. Si nu ca sa le inchida, ci pentru a le inrola in armatele sale. Caci Huangdi are dusmani. El lupta

Este abil si inteligent. Cunoaste arta topirii metalelor si trece drept un inventator al armelor lanci, spade si sabii de toate felurile. Tn. a.jutoru(

(ui

ya.n.~i

Lupta incepe in ziua in care Chiyu cauta samanta de cearta lui Yandi, care tocmai devenise supusullui Huangdi. Chiyu este atat de amenintator, incat Yandi fuge. Chiyu il urmareste si recruteaza ca razboinici oameni din sudul tarii. Yandi, retragandu-se in debandada, ii cere lui Huangdi, suzeranul sau, sa-l ajute, 32

33

MITOLOGIA CHINEZA

;'

PRIMUL DINTRE CEI CINCI IMP ARA TI

"

Huangdi este furios ca. unul dintre ministrii sai se revolta, si, mai mult, ca Ii arnesteca in treaba asta si pe oameni, care nu au nimic de-a face cu aceasta poveste a zeilor. Cu avangarda sa de leoparzi, tigri si ursi el se avanta la atac.

Huangdi isi framanta mintea si gaseste 0 idee in capul sau de dragon. El il convoaca pe printul Vanturilor, mai puternic decat Chiyu, care ii este obligat, - Sco .. re-ne din acest l·O$miJr, ii ordona Huangdi.

Chiyu, stapanul Vantului, provoaca 0 ceata deasa, care invaluie brusc intreaga armata. Derutati, atacantii se opresc, inainteaza pe orbecaite, se imprastie, se pierd unii de altii, sau il atrag pe Chiyu prin strigatele lor si sunt masacrati.

Print.il Vanturilor pLU1e P" data la punct 0 minunata gir:.da: 0 mica statuie asezata pe un car, care functior.caza in ceata, negura si in orice imprejurare meteorologica complicata, Ea incepe sa se invarta, apoi se opreste intr-o directie. Aceea a vantului ? Nu ! Aceea a nordului? Nici asta: ea indica directia de iesire, asa cum i-a cerut Huangdi !

34

3S

Anne : rel="nofollow">i mClgie

MITOLOGIA CHINEzA.

PRIMUL DINTRE CEI CINCI IMPARA II

Chiyu stie sa roteasca, prin magie, ceata cand ici, cand colo, dar, de fiecare data, statueta indica patrimea, jumatatea sau turul complet ce trebuie facut pentru a scapa. De furie, Chiyu loveste solul cu copitele sale de bou. Atunci, mai puternica decat ceata. 0 furtuna se dezlantuie pentru a-I inghiti pe Huangdi.

Din fericire, Imparatul are 0 fiica, Ba, capabila sa provoace seceta. El ii cere sa coboare din cer. Si ea, biata, cheala si vestejita cum e, sufla si sufla pana la epuizare. Solul se usuca in cele din urrna. Nenorocita Ba nu mai are putere sa urce in cer, Simpla ei prezenta alunga din jur orice urma de umiditate. Nici 0 picatura de apa nu mai exista. Pamantul se despica, crapa, se instaleaza desertul. Huangdi ii porunceste lui Ba sa plece, in jos, spre nord; ceea ce ea si face. Din aceasta cauza, Ba se afla de atunci pe parnant. Ea rataceste din loc in loc, dar uneori intarzie prea mult in sud. Odata cu ea se instaleaza seceta. Oamenii trebuie sa rosteasca formule magice ca s-o alunge.

pentru ca au fost stropite cu picaturi din sangele rebelului. Dar, intrucat arrnura i se ridica pana in dreptul gurii, lui Chiyu i s-a taiat doar varful capului, nu si gatuL Lovitura fatala a trecut deci pe deasupra, la nivelul urechilor noastre (nu ale lui, caci Chiyu nu avea urechi la fel ca toata lumea. ale sale se ridicau deasupra capului). Acest lucru va explica .masca de taotie", un cap fara gura si fara barbie, masca pe care o vezi gravata pe vase, trepiede, cercei si obiecte de bronz pentru a arninti de atotputernicia lui Huangdi, [mparatul Mijlocului. De-a lungul timpului, acest lucru continua sa inspaimante spiritele sau pe oricine ar vrea sa se revolte asemenea lui Chiyu. }'lou&<. reglement&<.re

~ Chiyu, mereu rebel, s-a aliat cu gigantii. Dar Imparatul Galben este mai puternic. Chiyu este facut prizonier. Soarta lui este dinainte stabilita: va fi condamnat la moarte. Executia e rapida: este decapitat chiar inainte de a-~i fi scos armura. Frunzele de artar isi mai amintesc inca de acest lucru. Ele sunt r~~ii

Huangdi nu a uitat ca Chiyu a putut sa-i antreneze pe oameni in lupta sa. Acest lucru nu va mai fi posibiL El decreteaza ca. de acum inainte, divinitatile cerului nu vor putea cobori pe pamant fi'ira dezlegare. Dragonii le vor servi ca mijloc de transport si nu vor 37

MITOLOGIA

CHINEZA

PRIMUL DINTRE CEI CINCI IMP ARA TI

r-'.\

\ 1).

mai avea alt rol decat acela de a aduce ploaia. Vor trai, de aici inainte, in mari, rauri, nori. Este inceputul lmperiului celest, cu 0 organizare foarte exacta, avand o multitudine de reglernentari. Aceasta va constitui birocratia cereasca. Zeii po-rtilo-r Huangdi reglementeaza astfel functiile a doi Irati, Shentu si Yulu: el ii insarcineaza sa supravegheze spiritele care umbla noaptea, dimineata trebuind, in mod absolut obligatoriu, sa se prezinte pe varful Dusho, un munte din est. Fiecare spirit este sever inspectat. Daca, in timpul noptii, vreun spirit a facut in mod nejustificat rau, cei doi paznici il leaga cu funii de trestie de trunchiul unui arbore, un magnific

\

.' J ~ .••

·t"

.. J

piersic. Si acolo, fara sa aiba posibilitatea de a face

recurs, este devorat de tigri. Inca din Antichitate, aceasta poveste a fost pe placul oamenilor. Ei afisau la portile caselor imaginile .clor doi frati, deveniti zei ai Portilor, si pe acelea ale ligrilor, pentru a opri intrarea spiritelor rele. In ziua unei anumite sarbatori, in timpul solsti\i ului de iarna, la poarta se pune lemn de piersic si 0 Ina tura de trestii. Cad 0 astfel de matura are nu numai faima ca apara de demoni, dar si pe aceea ca .dLlnga grijile care preocupa mintea si distrug viata. Huangdi va face inca multe legi ~i mult bine. Apoi, 1I1[r-o zi, el moare. Un dragon il duce pe spatele sau spre paradis. Ministrii sai nu vor sa-l paraseasca. Ei i~i I.W zborul odata cu el, agatati de barba dragonului ! 39

4 yu ero-u]

Dupa Huangdi, alti Imparati i-au guvernat pe oameni. Fiecare i-a invatat secrete divine. Al patrulea dupa Huangdi se numeste Yao. Tatal lui Yao este un dragon rosu, iar mama lui a fost insarcinata cu el patrusprezece luni. La douazeci de ani, Yao este cunoscut in toate tarile pentru intelepciunea sa, iar Imparatul 11 alege ca succesor.

Bruse, un potop. tot atat de puternic pe cat de inexplicabiI, tulbura natura: pamanturi si ape se contopesc din nou. Intreaga creatie a lumii este gata sa se ruineze: apele acopera si descopera pamantul, ca si cand ar vrea sa-l fad sa se prabuseasca. Oamenii, care n-au pierit cu totii in aceasta gigantica inundatie, se refugiaza pe inaltimi, sau pe insulite ce depasesc nivelul ape lor, dar ei se afla in mare pericol: nu numai ca nu se stie unde se termina pamantul si unde incep valurile, dar, in plus, singurele fiinte care ta$nesc cateodata din valuri sunt serpi mari si negri sau dragoni uriasi. VOl' rarnane ei singurii stapani ai locurilor? Cine poate sa puna din nou ordine in acest haos? 40

41

MITOLOGIA CHINEZA l~eC\. (u.;

YUEROUL

au.n

in fata acestui potop, Imparatul Yao il insarcineaza pe Gun, un om chibzuit, sa puna capat inundatiei, Gun stie ca nici nu se pune problema sa dea gre~, deoarece, In aceste timpuri eroice, eu mare usurinta se pedepseste, se taie capete sau se spinteca trupuri. Gun are ideea sa construiasca diguri imense, care vor opri valurile. Dar raul creste, se umfla In spatele digurilor. Treee peste ele si se revarsa, inecand si distrugand totul In drum. Gun nu a rezolvat problema. Chiar a agravat-o. Este considerat vinovat si condamnat la moarte. Iata-l mort. Trupul sau zace Ia pamant, fara viata, si ramane asa, Se scurg trei ani.

1)mgonii chinezi ~unt Binevoitori, cu cOnOiyiet ~tt Nu (e ettmgi m.itniet! Sunt lnvocztti penrru et obyine pbetiet, 1)etr ei pot ~tt provozace ;:,i TUYJ..etu(.1?rimftvwet, le~ oin etl::Le ;:,i se lnOreetl::Lttt SI::Lre cer, ctt(ttrino Norii. ,)?ot ~tt etibtt }1..Outt forme oiferite. cAnii etU

l~eeC\. (u.; Yu.

in acest timp, ShlID, ginerele lui Yao, ii succede Ia tron. Imparatul Shun trimite pe unul dintre mesagerii sai la trupul lui Gun, mereu intins, intact, in locul unde s-a prabusit. Mesagerul are la el 0 secure si, dintr-o lovitura, el despica ramasitele lui Gun. Din trup tasneste un dragon cu coarne care se transforms intr-un barbat. Este Yu, considerat fiullui Gun, care intra In serviciullui Shun si se angajeaza sa opreasca inundatiile. Yu trage invataminte din greselile tatalui sau GlID. De vreme ce GW1 nu a reusit ridicand diguri, Yu va adanci albia raului.

SoLzi, et(yii etril:li SetU cozrme. ee( czxre I( ~i}'YJ.bo(i2.eC\Zb_ ')?e Tmpttmt pozcte fi recunoscut uwr: Bte ~inguru( cztre etre cinci ctn.eetre (et fiecetre (etbtt.

43

MITOLOGIA CHINEZA

YUEROUL

El nu ar fi reusit, probabil, fara bunul sau asistent, dragonul Yinglang, un locuitor al raului, care poate sa plonjeze fara teama in apele involburate. Yu inainteaza de-a lungul raului pe calul sau neobosit, Fein Jueti, capabil sa parcurga cincisprezece mii de kilometri pe zi. El coboara de pe cal atunci cand Yinglang ii arata cu coada sa unde trebuie sa sape si se pune pe treaba.

doua muntele si a crea astfel cea dintai trecere, trc-

5ucce3U( lui Yu Eforturile lor sunt incununate de succes. Apele scad, raul se calmeaza $i zeul sau se arata: este vorba de Hebo, cunoscut si sub denumirea de conte al Raului. Apoi un $arpe gigant 11 conduce pe Yu intr-o greta unde se afla Fuxi in persoana. Fuxi ii da lui Yu 0 placa de jad care mascara cerul si pamantul. Yu isi continua munca. Apa este canalizata, dar parnantul ramane de nestrabatut,

Yu ia aspectul lIDUi urs, pentru a despica In catoarea Dragonului. Apoi sparge in trei muntele urmator. Inlaturand stanci si bolovani, el elibereaza trecatoarea celor TreiPortio Pregateste astfel defileu dupa defileu, nu fara a ornori in trecere un dragon anonim care indrazruse sa strapunga muntele intr-un loc inutil. ~ Aceasta munca extenuanta Ii ia treisprezece ani. Intre timp, sub infatisarea lui de barbat, el se casatoreste cu 0 tanara fata, fara a-i marturisi acesteia ca se transforrna in urs atunci cand Iucreaza. Ea vrea sa-l urmeze pe munte. Prea bine. Se inteleg ca ea va astepta semnalul sau - 0 lovitura de toba -, si 11 va intalni, aducandu-i pranzul. Apoi va pleca atunci cand el isi va relua munca sa de titan. COI:li{u{ {ui Yu Intr-o zi, 0 piatra cazuta intamplator face sa rasune toba. Tanara femeie crede ca este semnalul a$teptat si se grabeste sa urce spre santierul lui Yu. Acesta, luat pe neasteptate, are inca infatisarea de urs. Cum ea nu-l vazuse niciodata in aceasta postura, e cuprinsa de spaima si, cu toate strigatele lui Yu, 0 ia la goana. In fuga ei, se transforms in piatra. Yu, care a fugit dupa

44

4S

MITOLOGIA CHINEZA

YUEROUL

ea.Ioveste piatra. Piatra se despica si din deschizatura iese copilullor. Yu nu mai are sotie, dar, in schimb, are un fiu, caruia ii da numele de Qi, si pe care il ia cu el.

noua sa resedinta. 0 forta magica atrage atunci opt dintre trepiede in vazduh, unde ele vor disparea. Al noualea se scufunda in rau. Inca si mai tarziu, Qin Shi Huangdi, primul Imparat al dinastiei Qin, vrand sa aiba inima impacata, da un ordin ce nu admite replica: ,,0 mie de soldati sa cerceteze albia raului". Atunci, un dragon apare din apa, taie sfoara ce tragea trepiedul si ii inspaimanta pentru totdeauna pe pescuitorii de comori. Astfel, in apele pe care Yu le-a imblanzit, al noualea trepied imperial, in intregime din bronz si gravat peste tot, i~i pastreaza misterul.

Yu b-evine

,ml::lcm:d

Imparatul Shun a imbatranit. Pentru a-l rasplati pe Yu, il numeste succesorul sau. Noul Imparat este el insusi foarte obosit: marile sale lucrari i-au Intepenit articulatiile si i-au paralizat muschii. Mai mult topaie decat merge, dar cunoaste intreaga tara. El deseneaza planurile a noua provincii si noteaza numele monstrilor care se ascund aici, pentru ca toata lumea sa se teama de ei. El pune sa fie aduse multe minereuri din toate partile regatului pentru a Ie topi in noua trepiede de bronz, pe care graveaza planurile.

Grele, splendide, trepiedele sunt plasate la portile palatului. Ele atrag lacomia unui suveran vecin, care isi face urmatorul rationarnent: "De vreme ce trepiedele fac parte din comoara imperiala, acelain posesia caruia se afla acestea, are dreptul sa fie Imparat, Sa incercam, deci, sa punem mana pe ele." Yu, care nu era nascut de azi de ieri, afla de acest plan si ii transmite mesajul sau regelui cel lacom: .Dreptul de a domni este dat de calitatile pe care le ai pentru acest lucru si nu de unul, doua sau noua trepiede". Vecinul intelege lectia si nici macar nu incearca sa se apropie de trepiede. Mult mai tarziu, un succesor al succesorilorlui Qi, devenit si el Imparat, vrea sa transporte trepiedele la 47

s

Paradisul zeilor chinezi se afla acolo unde l$i are resedinta Regina-Mama a Vestului, Hsi Wang Mu. Aproape inaccesibil, el este situat chiar sub Steaua Polara. Palatul Reginei este un munte de jad, la nord de muntele Kunlun, care la poale atinge pamantul, iar ill varf - cerul. El este bine pazit de Regina-Mama din Vest. o padure ill flacari, animale magice, fortificatii de aur, nisipuri miscatoare apara splendida sa gradina suspendata. Potrivit povestirilor, ea are doua aspecte foarte diferite. Este reprezentata avand chip de femeie, par lung, fluturand, dinti de tigru, 0 coada de leopard. In pestera sa, este servita de pasari ciudate, verzi, cu trei labe. Dar ill alte imagini, este 0 tanara femeie frumoasa, inconjurata de servitoare gratioase, intr-un palat rafinat. Ea organizeaza sarbatori si jocuri langa un lac scanteietor, caci si cea mai marunta dintre pietrele sale este 0 piatra pretioasa, Se gasesc acolo sapte feluri de asemenea pietre pretioase, dintre care jadul este cea mai apreciata. 49

MITOLOGIA CHINEZA

1.?ier~ici ~i 12ier~ici(e n.emuririi Timpul nu are importanta pe aeest pamant unde erese piersieii nemuririi. Orieine gusta dintr-o asemenea piersica devine nemuritor. Piersieile se eoe la fieeare sase mii de ani: este neeesar ca. mai intai, piersieul sa aiba frunze (la fieeare trei mii de ani), apoi fructe (trei mii de ani mai tarziu). Atunci, se spune ca este aniversarea RegineiMama din Vest. Nemuritorii sunt invitati la un ospat de gala, unde se servese (printre altele) labe de urs si fieat de dragon, inainte de a gusta din piersieile nemuririi. Cateodata, 0 fiinta omeneasca este invitata la aeest festin drept multumire pentru faptele sale extraordinare. Si pentru ea a muscat din miezul savuros al piersieii nernuririi, el poate veni, dupa viata sa terestra, sa traiasca, sa sarbatoreasca si sa se bueure la nesfarsit pe aeest munte plin de fericire, caci a devenit nemuritor.

IN PARADISUL

mare eu totul reala, marea din Est. Loeuiese in palate albe, inconjurati de animale - albe si ele. Se organizeaza festinuri si ploua eu flori. Iarba este in sine 0 cornoara: ea serveste la fabriearea unui elixir al nemuririi. Numai pentru asta, unii imparati au trimis nave, armate intregi pentru a incerca sa gaseasdi aeeste insule. Dar ele sunt vrajite si isi schimba locul de indata ee risca sa fie observate de vreo eorabie.

1.?ClrCl~i~u(oClmen.i(or Fiintele umane, inteleptii, sfintii, care au meritat viata eterna gratie virtutilor lor, castiga aici pene, aripi si 0 paloare diafana. Astfel sunt reprezentati pe pieturile si deeorurile chinezesti. Ei traiesc 0 viata de vis in insule muntoase, intr-o

so

CHINEZ

Sl

MITOLOGIA

CHINEZA

iN PARADISUL CHINEZ

'!?er[e, a.ur ~i ja.~ Inteleptii nu-si fac griji. In fiecare dimineata, ei se viziteaza de la 0 insula la alta. In fiecare seara, se intorc in zbor de pasare. In gradinile lor, care se intind pe sapte terase, arborii ofera perle si fructe de jad, reprezentand hrana nemuritorilor. Ramurile lor se leagana in vant si fac sa rasune 0 muzica dulce. Lotusi in floare impodobesc iazurile bordate cu pietre pretioase. Apa lor transparenta las a sa se vada adancui pavat cu pudra de aur. Intr-adevar; pe langa alte privilegii, locuitorii acestor tinuturi cunosc secretul fabricarii aurului. Dar, chiar si in acest loc de sedere al preafericitilor, nimic nu este perfect. 'Periva. in.~u[e[or La inceputullumii, cinci insule pluteau pe marea din Est, asemenea unor barci gratioase sub vant, si dispareau de indata ce eventual aparea vreun pirat. Cateodata - rar, intr-adevar cateodata - lasandu-se leganate de curent, insulele loveau usor coasta. Acest lucru i-a suparat pe unii locuitori, care au sfarsit prin a se plange Imparatului ceresco Acesta a luat in considerare plangerea si a dat urmatoarele ordine unui zeu al Vantului marin, Yuqhiang. In primul rand: sa faca rost de cincisprezece minunate broaste testoase. In al doilea rand: sa foloseasca trei broaste testoase pentru paza fiecareia dintre cele cinci insule.

In al treilea rand: sa puna 0 broasca testoasa sub fiecare insula, plasand-o astfel pe capul ridicat al animalului. Celelalte doua broaste sa astepte alaturi. In al patrulea rand: sa schimbe broastele testoase la fiecare saizeci de mii de ani. PIa nul a fost executat la perfectie, pana la punctul trei. qiga.n.tu[ ~in. rega.tu[

con.te[ui 'Pra.gon.i[or Inainte chiar de a fi nevoie de eel de-al do ilea rand de broaste testoase, un gigant din regatul conte lui Dragonilor vine sa pescuiasca in Marea de Est. Contele, regele sau, vrea broaste testoase, pentru a pune sa fie citit viitorul de pe carapacele lor aruncate in foc. Din cativa pasi mari, pescarul repereaza cu usurinta $ase broaste imobilizate pentru saizeci de mii de ani. Elle scoate fara menajamente, le incarca apoi pe spatele sau lat si se reintoarce in tara sa. S3

MITOLOGIA CHINEZA

lo.oul esre Culoetreo.

pio.trct ourct. :)0., oe let o.lb l:litnft lo. veroe, 0

Trece prin bei, negru <;?i cenu~iu. Esre tctio.t ~i ')?oli2.Ctt In ch.inet o.nticct Cu o.titto. fJriict, IY1Citt biiuteriile So.U obiecrele religioo.:)e oin io.o Sunt lo. mzxre prer. Au [osr gfuite obcuri l:llo.te Sculpto.te, o.l czuor nume chinez "Bi" Tn:)eo.mnft ,,comoetrct".

IN PARADISUL

CHINEZ

Cele doua insule care si-au pierdut paramele de amaraj, Daiyu si Yuanjiao, sunt in deriva spre nord. Or, acolo, furtunile bantuie turbate. Valurile sunt atat de inalte. incat scufunda insulele fara intarziere. Frumoasele palate, arborii, totul se scufunda pur si simplu. Locuitorii lor, fiind nemuritori, nu se ineaca, dar se afla intr-o situatie total neplacuta, rataciti in plina mare.

lo.oul esre con:)lOemt, oe o.:)emeneo., AoucCttor oe noroc.

Mania il cuprinde pe Imparatul ceresc, care condamna Regatul contelui Dragonilor sa se micsoreze si chiar gigantii sa nu mai aiba decat 0 marime ridicola pentru un gigant (ei raman totusi mult mai mari decat muritorii obisnuiti). El verifica apoi daca broastele celor trei insule scapate tefere - Penglai, Fangzhang si Yingzhou - se afla intr-o forma buna. Ele se afle la locullor si, de data asta, acest lucru va dura la infinit.

S4

SS

6 Cei 2eCe ~(}ri ~i [un-a.

Xihe este sotia Imparatului Galben, eel mai putemic dintre Imparatii celor Cinci Directii. Ei au avut impreuna zece copii extraordinari: baieti unici in felul lor, sori! In fiecare dimineata, unul dintre ei traverseaza, in partea de est a lumii, valea Luminilor, aducand zorii pe parnant.

Mama sorilor ii imbaiaza in lacul vaii, aproape de un arbore splendid, un dud cu multe ramuri, al carui nume chinez este fusang. Dupa baie, cei zece mici sori se catara in arbore. Noua se instaleaza pe ramurile de jos. Al zecelea isi continua escalada pana sus, si de acolo sare intr-un car care 11 asteapta. Carul este maiestuos. El este tras de dragoni stralucitori si condus de mama sorilor in persoana. Dragonii pornesc. Calatoria va dura intreaga zi. Carul si ocupantii sai traverseaza cerul pana in varful muntelui aflat in partea cea mai de vest, aproape de un arbore cu flori rosii, atat de inalt, incat atinge cerul. Carul se opreste. Sunt deshamati dragonii, care se zbenguie in nori. Copilul-soare coboara in lungul S6

S7

MITOLOGIA CHINEZA

CEI ZECE SORI ~I LUNA

ramurilor arborelui eu flori-stele stralucind in noaptea ee coboara. Cum pleaca din nou spre est soarele si mama lui? Nu exista nici 0 explicatie, dar a doua zi Ii gasim gata sa inceapa 0 noua zi.

o i~ee l:lroCtMll Intr-o zi, din joaca, eei zeee sori au ureat eu totii in car. Inca de la primele ore ale zilei, pe pamant caldura a devenit sufocanta. De indata, Imparatul Galben, euprins de man ie, l-a trimis pe Yi, divinul sau areas, sa restabileasca ordinea si sa-i fad sa eoboare pe eei noua sori. Yi este un erou. EI a fost deja rasplatit de Imparatul Galben. EI a oprit inundatiile, scotandu-l din barlog pe eel vinovat de aeest lucru, eontele Raului, un

In veche« ch.inCt, tm:'>u(

Cu Ctrcul em let mzcre cinsre. EOucCtriCt prinrilor ~i Ct tinerilor Nobill cUI:lrinOeCt ~Ct:,>e YYlC\ri ni:'>cipline: CunoCt~tereCt p_ituribr, muzicCt, scriere«, niviYJ.CtriCt, conoucerez, [_.(nui czxr ~i tm:'>u.l cu CtrcuL ImjJb.mtct( jJarticil:lCt el In:'>ct~i L.a :'>Ctcrificii Inch.iYJ.Ctte zeilor, trogitnO o :'>ogeetto In CtniYYlC\(ct( ojerir.

•• • S8

S9

MITOLOGIA

CHINEZA

CEl ZECE SORI $1 LUNA

spirit incomod, cu cap de om pe un trup de peste. Cand Yi l-a gasit, nu a ezitat sa-l traga la raspundere si l-a ochit cu sage!ile sale de neinvins. Contele Raului era insotit de sora sa, Chang'e, 0 frumoasa tanara femeie. Yi a tintit-o si pe ea, dar de data asta nu cu prea multa precizie, doar atat cat sageata sa-i atinga parul. Ea a considerat acest lucru ca 0 declaratie de dragoste si a fost de acord sa-i devina sotie. So(utiA (ui Yi Yi se indreapta iute spre carul dogoritor al celor zece sori. El nu pierde timpul sa-i someze. Nu are decat 0 metoda: cu arcul sau, care nu da gre~, el omoara, unul cate unul, noua din acesti zapaciti. Din fiecare, in momentul in care cade, Isi ia zborul un corb aurit cu trei labe. Imparatul devine si mai furios. El nu ceruse sa-i fie ornorati fiii. Pentru a-l pedepsi pe Yi arcasul, va face ca acesta sa-si piarda nemurirea, condamnandu-l sa fie un simplu muritor. Yi nu este de acord. El a restabilit ordinea. Sorii nu vor mai putea repeta farsa: nu a mai ramas decat unul. Uneori, in perioada urmatoare, se vor mai putea vedea mai multi -./ sori deodata pe cer. Dar acest G/ lucru va fi un miraj, 0 prezicere, ;r.__. vestea unei catastrofe sau a unei schimbari importante, cum ar fi, de exemplu, numirea urun nou Imparat. 60

Yi ;\i ReginA-MAm.lt A I~ArA~i~u(ui ~i)? UeM Vi, foarte hotarat sa redevina nemuritor, 0 apuca pe drum~l ce duce la palatul minunat allui Hsi Wang Mu, Regina-Mama a paradisului din Vest, pe muntele Kunlun. Suverana este sensibila la farmecul sau si ii ofera cu placere 0 pudra (altii spun: pilule) a nemuririi. Dad va lua jumatate din ea, isi va regasi longevitatea eterna, dar dad 0 va lua pe toata, va dobandi si mai mult: accesulla paradisul nemuritorilor.

Yi nu se hotaraste imediat si duce aceasta comoara acasa. Tentatia este prea mare pentru Chang'e, sora sa. Aceasta se grabe~te sa ia totul si fuge sa se ascunda cat mai departe, cat mai sus cu putinta, in luna. 61

CEl ZECE SORI $1 LUNA

MITOLOCIA CHlNEZA

Ea se mai afla inca acolo, intr-un palat inghetat, palatul Singuratatii. Se mai povesteste ca, sosind pe luna, a gasit till iepure, un iepure care a aparat-o atunci cand Yi arcasul a urrnarit-o. Iepurele este ocupat acum sa prepare la infinit elixirul, pe care, bandu-l, mereu si mereu, Chang' e ia forma unei broaste, animal divino Uneori, impreuna cu ei se mai afla un al treilea persona], 0 femeie batrana, poate Regina-Mama din Vest, care face legaturi de vreascuri. Ea aduna ramurile unui arbore misterios ce creste continuu. Este un arbore de scortisoara sau un arbore medicinal ale carui fructe servesc pentru purgatie ? Fa.ntom-a. lui Yi Yi, pe parnant, isi rumega mama. El devine salbatic si violent. Se cearta cu toata lumea. Exasperati, vecinii sai se hotarasc sa-l ucida. Ceea ce si fac, batandu-l cu un baston cioplit dintr-un piersic. Yi devine spirit si isi regaseste bunavointa: este cunoscut ca till aparator impotriva epidemiilor, inundatiilor si a furtunilor.

Tn septembrie,

se :)Ci.rDCi.tore::,te Lun«. Se fClC pUmDuri :)eClrCl, 1?rivinO cum eCl se ref(ectCi. In clpCi. :)clU Stru(uce::,te c« 0 (uminCi. Cl(DU. Copiii '!?OClrtU veseli feUnetre "De hilrtie co(omtCi.. Se mCi.nCincCi. Mici prCi.iituri fOClrte ~u(ci, Cu gu:)t ~e curmu(Ci. :)etU ~e peperie ver~e, Numite, ~e:)igur, "prCi.iituri "De L-unCi."! iAnii vi:)eCl2it: ei ,::,i Clminte:)c

"De

0

(egenOCi. czire povesresre cCi. l::le

L-unCi. trCi.ie::,t~ un DCi.trCi.n. E( noteCl2it ,!?e lisre nume(e «celor DCi.rDCtri ::,i Acelor femei czrre vor :)Ci. se IntCi.(neCt:)cCt ?i :)Ci. se cruCi.toreCt:)cCt. ?i ~CtcCi. Ctm fi noi, In Ctnu( Ctce:)tCtf

7 'PC>UlXru( ~i

te~Cltc>lX ree, _, Cerul nu avea inca toate stelele cand incepe aceasta poveste. Un tanar orfan este obligat sa traiasca irnpreuna cu fratele si cumnata sa, care nu-l iubesc. El lucreaza din greu la camp. Singurul sau tovaras este boul casei. El il ingrijeste, il hraneste, il tesala, iar boul se uita la el cu privirea lui blanda. 0 zi trista dupa alta zi trista, si viata trece. Schimbarea se va datora boului. EI incepe sa vorbeasca.

. ...;

".

.-

.~.,' /--v .'~.-

~,,}

,

- Pleaca din casa asta, baiatul meu. Cere numai sa rna iei si pe mine si sa plecam. Fratele, foarte multumit sa pastreze pentru el campul si cocioaba, mostenirea parintilor lor, ii lasa sa piece, fara regret, pe bou si paznicul sau. Calatorie sprancenata l Fiicele

T mJ2Ara.tului

cerului

Boul si bouarul merg tara incetare si ajung langa un munte. Baiatul construieste acolo 0 casuta. Boul, care pare ca stie ce face, incepe din nou sa vorbeasca. 6S

M1TOLOG1A

CH1NEZA

- JOS, in spate, este un lac. Acolo, cele sapte fiice ale Imparatului cerului yin sa se scalde. Apropie-te fara sa fii vazut, ia vesmintele celei de-a saptea dintre ele si ascunde-te. Baiatul il asculta pe bou, nu intreaba nimic si procedeaza exact asa cum i se spusese. Fiica Imparatului cerului, uimita ca nu-si mai gaseste hainele, isi pierde capul. Surorile ei, care se tern sa nu-si asculte parintii, intorcandu-se prea tarziu de la lac, l$i iau zborul si 0 lasa singura.

BOUARUL $1 TESATOAREA

OoinioClrC't, bOLd trC'tiCl In cer, CCl 0 sre«. Tntr-o 2.i, TmpC'trettLl[ celesr I[ rrimise pe ')?C'tYl"li{nt penrru Cl-i preveni !J.e oClrneni. E[ ootC'trrue cCt Clce~tiCl trebLliClLl

Atunci baiatul se arata si ii relateaza trista lui poveste. Tanara fata e miscata si ii propune sa-l ia de sot. Iata-i fericiti, ea, el, boul si cei doi copilasi, care se nasc foarte curand. Tanara nevasta tese si brodeaza la perfectie. Cand traia in palatul tatalui ei, era tesatoarea celesta. Ea tesea norii minunati, aurii si rosii, ai apusului de soare. Devenita sotia bouarului, ea continua sa teasa splendide brocarturi, usoare ca pana, pe care le vinde pentru a-$i hrani familia. Regina. cerufui Boul, imbatranind, i se adreseaza a treia oara tanarului: - Nu te nelinisti daca rna vei vedea murind. Dar pastreaza-mi pielea. Cand Iti vei pune 0 dorinta, imbrac-o pe umeri, si dorinta ti se va indeplini. 66

Sc't culrive J:lC'tYl"li{ntLl[ oOClr Cltett cat ~c't ,)?OCltC't Yl"li{ncCl 0 OCltC't [0

Trei 2.i[e. "Dor bOLl[ se In~Cl[Ct: E[ Ii ClnLlnrC't pe oClrneni cc't

')?ot ~c't mLlnce~cCt

penrru Cl Yl"li{ncCl

"De rrei ori pe 2.1. NLl exi~tC't oecat 0 SO[Llrie: Tmj:lC'tretW[ 1'1 porunceste BOLl bi ~ r c'tYl"li{nC't !J e J:lC'tYl"li{nt CCl ~C't-i Ct.iLlte pe oClrneni ~c't culrive ')?entrLl Cl ovea ce ~ mC'tnctnce CltatCl! "Din ClceCl~tC't CClLl2.Ct, oe CltLlnci, bOLlC Uni~tit ~i rC'tboC'ttor, petrticiJ:lC't La tozxte YnLlnci[e camJ:lLlbi.

MlTOLOGIA

CHINEZA

Or Regina eerului, mama tesatoarei, nelinistita cil nu-si vede intorcand u-se eea de-a saptea fiica, a cautat-o de nenumarate ori ill jurullaeului. 0 va gasi ill eele din urrna, intr-o zi, pe cand sotul aeesteia era pleeat la camp. Suparata, 0 smulge din caminul ei si 0 duee, fara niei un menajament. ill eer. 1?ie(e~ ~e bo u Micutii eopii plang in coliba. Cand tatal lor intelege ee s-a intarnplat. el isi pune pielea boului pe umeri, ii asaza pe eei doi eopii ill doua cosuri agatate de 0 scandura si se roaga sa-si ia zborul. Regina eerului observa aeest lueru si, inainte ea tanarul sa-si poata intalni sotia, ea i~i ia un ae din par si traseaza intre ei, ill mijloeul eerului, 0 linie mare. A ereat astfel Calea Laetee, care se numeste. ill chineza, Raul de Argint sau Raul Cerului.

68

BOUARUL $1 TESATOAREA Ste(e(e

~e~I:lClrtite

~ Imensa illtindere este de netreeut. Ea 0 separa pe tesatoare de bouar, arnandoi transformati ill stele. Noi le numim Altair si Vega. Dar exista 0 speranta: an, ei pot sa se intalneasca,

0

data,

0

singura data pe

in noaptea aeeea, a saptea din eea de a saptea luna a ealendarului ehinezese, toate cotofenele para sese parnantul de dimineata. in eer, ele se plaseaza intre bouar si tesatoare si formeaza, eu aripile lor, un pod foarte moale. Cei doi iubiti 11 traverseaza in goana eu pieioarele lor instelate, pentru a se intalni. lata de ee, a doua zi, intoarse pe parnant, cotofenele au cateodata aripile foarte eiufulite. ~ Dar ~acil, in ziua a saptea din eea de a saptea luna, vezi cotofene zburatacind pe campie sau peste acoperisuri poti sa le faei mii de reprosuri si sa le alw1~i: ele ~u ~tat sa uree in eer pentru a servi drept pod, tar eel doi indragostiri vor fi nevoiti sa astepte un an intreg inainte de a putea sa petreaca impreuna o noua noapte.

8 In-Ven-tClreCl mlltMii

Cresterea coconilor si fabricarea matasii, aceasta tesatura atat de moale, atat de fina, a ramas timp de secole un secret al chinezilor. Aparitia viermilor de matase reprezinta 0 adevarata istorie.

Imaginati-ve 0 tanara fata, care tanjeste dupa tatal ei, plecat in calatorie intr-o tara indepartata. Ea se ocupa singura de casa. Unicul ei tovaras este calul din staul. Neavand alta fiinta careia sa-i vorbeasca, intr-o zi fata ii spul1e razand: - Daca ai putea sa mi-l aduci pe tata, cred ca intr-adevar m-as casatori cu tine! Spre marea ei surpriza, calul pleaca in galop si, fara nici 0 ezitare, se indreapta chiar spre locul unde se afla tatal ei. - Calul meu ! exclama uimit tatal. Surprins, dar multumit, el il incaleca. Calul necheaza si trage de hat, prefacandu-se ca pleaca in directia de unde a venit. Ce vrea sa insemne acest lucru ? se gande$te tatal. El lasa calul sa-l conduca. Animalul simte ca are aripi si strabate pe data drumul de intoarcere. 71

MITOLOGIA CHINEZA

INVENTAREA MATAsIl 'l?ie(ea. ~e ca.(

'J?e b. miitocu.[ secolul 5 i.Hr., Chine.zii inVClrb.

oe let popoerele

Step-etor ~ cb.tb.reCl~cCi.. MOOCl se resimre. Ei ClOOI:ltb. pClntCltoni ~ub \)e:>mintete tetrfJi, penrru Cl cCi.tb.ri. {,(n Impb.rett Cl~eoiCl.2.Ci. un orCl:> 1)oClr penrru a pune mCtnet pe CClii

Atat

oe frumo:>i,

Cltat

oe retpizi

:>i Cltat

oe

EtefJClnri, Inca:t ClU [osr numiri ,,cClii Cerutui".

Tatal si fiica sunt fericiti de a se fi regasit. Calul se intoarce in staul. El isi asteapta recompensa, care nu vine. Atunci refuza sa manance, se agita si se cabreaza cand 0 vede pe tanara fata. Tatal este uluit. Tanara fata ii povesteste atunci promisiunea pe care a facut-o intr-o doara. - Mai ales sa nu spui nimanui nimic, ii cere de indata tatal, si sa nu iesi din casa. El isi ia arbaleta, tinteste capul calului indragostit si 11 omoara, Apoi 11 jupoaie si intinde pielea in curte. Tanara fata iese nepasatoare din casa. Si pe data isi bate joe: - Ah, iata-l pe calul care voia sa rna ia de nevasta, biata martoaga, bi'itrana piele ! La aceste cuvinte, pielea de cal se napusteste, 0 infasoara pe tanara fata, 0 strange si 0 ridica, disparand cu ea in vazduh.

In imensele tor morminte,

Impb.retrii ClU [osr Cloe~eCl Infjrol:lClri fiino- lY1-Coniuretri oe ~tCltui, In mCi.rime nettUrettb., cde cClitor

<;;i Clte cb.tb.reritor zxcestor«. Se :l,puneCl cCi.

Acesri CCli ~cutl:JtClri se In~uftereClu nozxpre« <;;i ptecClu in fJdop ~ub L-unet ClrfJintCltb..

73

MITOLOGIA

CHINEZA

Cocon.ut Tatal isi cauta fiiea zi si noapte. Dupa trei zile, 0 vede: ea s-a transformat intr-un mare eoeon, agatat de ramura unui dud. Cand este prezentata la eurtea Imparatului, are mereu frumosul ei cap de fata. Un fir de matase ii iese din gura. Imparateasa il prinde, 11 deapana, ill ideea de a-I tese: prima tesatura de matase iese din mainile ei.

74

----~

75

RECUNOSCAND

DISTREAZA-TE

Cer

~

1~

~~

£ a

Luna

Dragon

Apa

)~

Phoenix

Rau

4~

Femeie

-

a

Soare

Bou

Broasca testoasa

~

Jt

Copil

Cal

4-

Barbat

~! 76

fJ )i

Imparat

~

CHINEZE$TI

Pamant

Stea

..$-

NUMELE

Tigru

Jad

~

Perla ~

Matase

~

77

Cuprins 1.

Cei trei stapani

.

2.

Povestirile despre P' an Ku

)()

3.

Primul dintre cei cinci Impar,1\i

H

4.

Yu eroul

10

5.

in paradisul chinez

IH

6.

Cei zece sori si luna

S()

7.

Bouarul si tesatoarea

6.1

8.

Inventarea matasii

7()

()

MITOlOGIA

CElTICA

MllOlOGlA

NAVAHO

S
fedprint tlpograf"le

Tel.: 411.00.55; 41t47.76

Ied@I;tomoJU 1

._~~_