Patrologie Cap.i - Ix

Arhid. Prof. Univ. Dr. CONSTANTINVOICU

Preot Conf. Univ. Dr. NICU DUMITRA$CU

PATROLOGIE Manual pentru Seminariile teologice

CARTE TIPARITA CU BINECUV,ANTAREA PREAFEzuCITULUIPARINTE

TE OC TIS T pATRIARHULBTSERICIT oRToDoxE noraAxs

EDITURAINSTITUTULUI BIBLIC SI DE MISruNE AL BISERICII ORTODOXEROTT4ANE BUCURESTI_ 2OO4

ABREVIERI: A.B. B.O.R.

c.o. G.B. M.A. M.B. M.M.S. M.O.

o.T. o. R.T. S.T. T.V.

= Revista A.ltarul Banatului, Timigoara : Revista Biserica Ortodoxd Rom6nd, Bucuregti = Revista CredinyaOrtodoxd,, Alba lulia : Revista Glasul Bisericii, Bucuregti : Revista Mitropolia Ardealului, Srbju : Revista Mitropolia Banatului, Timigoara = Revista Mitropolia Moldovei Si Sucevei,Iagi : Revista Mitropolia Olteniei, Craiova : Revista Orizonturi kologice, Oradea : Revista Ortodoxia, Bucuregti : Revista RevistaTeologicd, Sibiu : Revista Studii Teologrce, Bucuregti = Revista kologia Si Viala,Iagi

Coperta: Emil Bojin Ilustrafia copertei: sfdntur loan Damaschrn. Frescd din sec. XIV.

o -2 0 0 4 DDITURAINSTITLN'ULUI BIBLIC 9I DE MISIUND AL BISERICIIOKTODOXEROMANtr I.S.B.N.9Z 5-6 | 6-O22-x

CUVANT

INRiNTB

In invSlSm6ntulteologic preuniversitar,studiului P atrologiei i-a fost destinatd o singurd or[ de curs pe sdptdm6nd,un timp insuficient avdnd in vedereimportanfaacesteidiscipline in formareaviitorilor slujitori ai Bisericii noastre. In contextul unei desacralizdricontinue,in care confruntdrile ideologiilor religioasetind sd devindun real pericol pentru pace, sem[n6nd deruta, incertitudinea gi violenfa, "cultivarea evlaviei autorilor patristici" poate sd constituie fundamentulcel mai de pre! al lumii contemporane. Alcdtuirea acestui manual rcprezirrtd,rodul unei munci desfdguratepe parcursulmai multor ani, cu completdri, rescrieri, suprimdri sauaddugiri ale textului, datoratenoilor informalii ap5rute in literaturade specialitatedin fare Si strlindtate,o selectiea celor mai importantelucrbri fiind prezentatd,lasfhrqitulfiecdrui curs. El a fost alcdtuit in conformitatecu programaanaliticdelaboratd de Comisia de invlf[mdnt a Sffintului Sinod al Bisericii OrtodoxeRomAnegi cuprinde25 de cursuri. in mod cert, insd, dacdse va operain viitor o modificare a programei,gi versiunea de fafd va putea fi imbundtifitS. De aceea,orice propunere,observaliesaucomentariu,vor fi binevenitein contextulpublicdrii unei noi edifii. Se insist[ mai mult pe viala autorilor, fbrd sd se neglijeze opera sau invdfdturile, ludndu-se in considerareatdt vArsta elevilor de Seminar,cdt gi nivelul de cunogtinfeacumulatpdn[ in i anul III de studiu,cdnd li se predl Patrologia.

Manualulincearcl,pe de o parte,sd rispundd unor cerinfe mereuin schimbare.asocietdliiin caretraim, ftrd aalteraceva din autoritateadoctrinarigi spiritualda pdrinfilor, ci mai degrabd a o reactuariza, a o face.maivie in congtiinlaiin.iito..uii. pr.gdtescpgntrupreofie,dar gi a credinciogilor ortoJo;$ili, zirere noa'stre, iar pe de altd parte,sr subliniezerolur autorilor fatristici in dezvoltarea unei.misiunipastoraleeficientea Biseii.ii si u unui ecumenismexigent,care sd ducd la upropi.r.u .r.irinifo, din toatdlumea. Manualulsedoregteun instrumentde lucru in mdnaelevilor gi profesorilorde Seminar,o sursi ae inspiragiei" pr.garir.u expunerilorlor. Totoda.td, ei.poate reprezenta gi un ..indreptar,, in universulliteraturii spirituali p.ttt* credinciogii nisericii rroas_ tre, interesafide o trEiremai intens[ a relafiei lor cu Durnn.r.u, dar gi de o fundamentare a propriei ror credinfe v mogtenite din 'rvvrwrur familie. Mulfumiri gi recuno'tinfdadresdmprea Fericitului pdrinte PatriarhTeoctistcarea binecuvdntatpuuricur.a uc"rrJi ,nu"rur la EdituraInstitutuluiBiblic de Misiune al Bisericii ortodoxe ai RomAne. Mulfumim, de asemenea, pdrintelui prof. univ. Alexe qi Domnuluiprof. univ. dr. Emilian'poprr"u dr. Stefan pJf r"f"_ rateleintocmitein vedereapublicirii. Autorii

DEFINITIA, OBIECTUL, IMPARTIREA $I IMPORTANTA PATROLOGIEI Patrologia este o disciplinb teologicdcregtindce se ocupd cu studiul viefii, operelor 9i invdfdturilor Sfinyilor Pdrinyi qi Scriitorilor bisericeSti,triitori in primele opt veacuri cregtine. De asemeneaesteo disciplind istoricd deoareceface parte integrantddin istoriacregtinismuluigi sefoloseqtede metodastudiilor istorice,in speciala istoriei literare.De aceea,ea semai numegtegi Istoria vechii literaturi creqtine sau Istoria vechii literaturi bisericesti, prima denumirefiind folosit[ mai mult de teologii protestanfi^gide independenli,iar ceade-a doua de teologii catolici. In teologia ortodoxd se intrebuin[eazd termenul Patrologie pentru cd subliniazdmai bine importanla Sfinlilor Pdrinli ca fundamentepentru istoria gAndirii, evlaviei qi spiritualitdlii cregtine, pe cAndcelelalte doud se referd mai cur6nd la ansamblul operelor literare cregtine. Numele de Patrologie este folosit uneori aldturi de cel de Patristicd, diferengadintre ele fiind aceeacd in timp ce Patrologia se ocupd de viafa gi operelePirinfilor, Patristica insistd pe ideile qi concepteledezvoltate in acesteadin urm6, insd amdndou[ trebuie privite ca un tot unitar. Cu alte cuvinte, putem si folosim ambele numiri, frrd a face vreo greqeald. Patrologia are ca obiect studiul tuturor scrierilor literare cregtine,gi cuprinde martorii inv6f6turii credinfei ortodoxe de-a lungul primelor opt veacuri, a cdror viald gi operd au fost conforme, in general, cu inv6!5tura Bisericii, precum gi pe autorii eterodocgi,fie in totalitate, fie parlial gi care au susfillut uneori o

doctrinl contrard,.in anumite puncte, hotdrdrilor sinodale, normelor de credinfd gi tradiliei bisericegti, considerdrrc cd mlliteazd,pentru ortodoxie. In ceeace priveqteperiodizareapatrorogiei,aceasta estein acord gu malua]ele de pdnd acum (Manualul de Famtogie af lr. proe ar. IoT C. Coman, sr1sa:ea- mai inportanti a lucrarii de fap;, ce individualizeazilteiperioade,fiecarecu specificurqi proHemeleei. l. Perioada intdi.sau.-ainceputurilor,estesituat[ inke slbrgitul s.ecolytui I !,fk (probabil.anutlZ; qi inceputulcelui de_alIV_lea, datalimitd fiind diferiti in lucrdrilede specialitate. unii prop* unur 300, ca cifr5 rotundd,incheiereaunui viac marcatde prLenp unor

p:ry9ryH6fi alelumii creqtine,cumar n: OrieenlTr_-,tuliu' T:" suu sfenful alqii3r3, .*.-attd astfelincheiereioficiaiau p" .^cigrian, cuflilo,rindreptateimpohivacreqtinilor,degivor mai exista reburniri sporadice afeunorngrlecutori (Liciniu,.de exempru), sau325,anulin carea awt loc SinodulI ecumenicdeia Niceea,in cadrul ceruiu,-uu luat hotdrdricareincheiauo perioadide conflicteaoct inar., ,.ft.c_ tatefoartebinein lucririledeteologie istoriebisericeascd 6i din we_ mearespectivd. TeologiaromAneascd a.optatpentruceade_adouadatd,anul - __ considerdnd 313, ci atuncii-a deschisperspectivadezvolt[rii libere a unei literaturicregtinemurt mal bine articuiuL,-.u o manierdde abordarea problemelormai clardgi mai diversificatd, specific[unui procesde inflorire. Perioadaintdi a fost marcatdde existenfaa patru impursuri principale,qi anume: a.,Atmosfera imediat p ost_apostoIi cd, estecaracterizati prin apariliaunor lucriri de mire linuta in duh evanghelic, 9i u-taro, ideecentrali era dragosteaqi-unitateaintre frafi, & ul. aceluiagi Trupal cirui capesteHristos.Autorii'pro"-in.n1i -embre,unt urmagidirecfi(sauindirecfi)ai sfinfilor Apostoli, martoii prin

ortodoxe a riisericiip.i.ur. f i ;i ;rsu_ :l-..*rii _1i_TveJaturii ntzanr acestera. Intre ei se num5rd: Sfinfii clement Romanul, Ignatie Teoforul gi policarp al Smirnei.

b. Gnosticismul,propovdduitoral unei doctrine gtiinfifiee, a provocat rcac[ia unor scriitori precum Sfdntul Iustin Martirul gi Filosoful, Tertulian,Sfdntul Irineu de Lyon gi Clement Alexandrin-ul,care au dat pagini de literaturd antignosticd de mare densitate,cu o analizdfilosoficd profundd,intr-un stil elevat gi concis. Totodatdei sunt preocupafi,ca gi predecesoriilor, de p[strareaunitatiibisericegti,pe careatit gnosticii,cat gi schismaticii prin pozilia lor, o puneauin pericol. c. $coala cateheticd din Alexandria a determinat apari.rqia unor opere de filosofie gi culturd comparatdprin Clement Alexandrinul qi operede filologie sacrd,exegezdbiblicd,apologie, teologie sistematicd,retoricd gi istorie prin Origen, reprezentantul cel mai de seamdal acesteicetdli culturale a vremii. d. Perseculiile impdralilor romani indreptateimpotriva cregtinilor, precum gi scrierileanticregtineale unor autori p6gAni,au dus la aparigiaunui numdr mare de apologii, unele de un inalt nivel cultural, cu informalii gi elementede gdndireoriginald, ca de pildd cele ale Sfantului Iustin Martirul gi Filosoful, Tertulian gi Origen,sauun documentmai vechi de literaturdcregtind:Scrisoarea cdtre Diognet. Perioada aceastase caracterizeazdprin aparilia unui numdr considerabilde genuri literare,ca de pildi: filologia sacrd,exegeza gi comentariilebiblice, apologetica,polemica, omiletica, cronica istorici, genul doctrinar-sistematicsau dogmatic, ascetic, martirologic, poeziaqi corespondenla. 2. Perioada a II-a, saua infloririi, cunoscuti gi sub numele de epocade aur a literaturii patristice,cuprindeintervalul de timp desfEguratintre anul 313 qi jumdtatea secolului al V-lea. $i asupra acesteilimite au existatopinii diferite. Unii considerdcd,ea frebuie l[ fie anul 430, cdnda murit Fericitul Augustin, moment culminant pentrucugetareagi literaturapatristicdapuseand,iar allii considerd c6 anul 45 1 estemai potrivit pentru cd reprezintd datala care a avut loc SinodulIV ecumenicde la calcedon,cu binecunoscutaformuld teologicdce a constituitun pas hotdratorin evolugiagdndirii teolo-

l0

Arhid,Proli,Univ,Dn ConstantinVoicu- PreotConf,IJniv,Dn NicuDumitraqcu

giei hristologicegi doctrinare,in ansamblu.In fine, o altdpropunere estepentruanul 461, datala carea murit papaLeon cel Mare, dup[ care urrneazdo perioaddde reluiri, aprofunddriale temelor deja abordategi aparilia txtor Enciclopedii. Teologiarom6neascdia in considerareultima altemativd. Degi estecea mai restrdnsdca numir de ani, aceastdperioadd este, f6ri indoiald, cea mai prolific[ pentru crea[iapatristicl din toatepunctelede vedere.Acum se dezvoltdla maximum gi iqi definesc stilul clasic toate genurile literare inmugurite in perioada anterioardgi iqi fac aparigiaaltele, cum ar fi: autobiografia,encomionul sau necrologul, istoria literard, autocritica literard, conlafiunile sauconvorbirile cu Pdrinlii (inceputulPatericului),operede spiritualitate,Filocalia, opereliturgice, canonice,manualegi florilegii ; se dezvoltd,lucrdrile doctrinare,poeziagi corespondenla. Aceastl imensdactivitateliterari estelegatdde marile controverse doctrinare,provocate de cercurile pigdne qi de eretici in jurul unor probleme teologice importante,qi anume:teognosia, SfhntaTreime,cosmologia,antropologia,hristologia,mariologia sauharitologia.Esteperioadaprimelor patru Sinoadeecumenice, unde s-au adoptat norne fundamentalecare au determinat progresulgtiinlei teologice.Sinoadeleecumenicegi locale i-au creat pe marii Pdrinfi ai acestor vremuri, iar Pdrinfii sunt cei care au dat substanldgi prestigiu acestorSinoade. Literatura perioadei a II-a este scrisd nu numai in limbile greac[ gi latin6, ci gi in siriacS,armeand,coptd sau gotd. Este o literatur[ misionard, care militeazd" pentru unitatea Bisericii gi refacereachipului lui Dumnezeuin om, redactat[ intr-un spirit critic Ai qtiinfific; este o literaturl a pdcii gi prieteniei, cult[ qi frumoas[ sub toate aspectele,in care iubirea gi severitatease completeazd,perfect; esteo literaturi cu un bogat confinut ascetico-monahal, unde pdcatului gi riului, sub toate formele, li se opun progresul continuu spre desdvdrgire;esteo literaturd ecumenic[ nu numai pentru cd ea pregitegte,fr[mdnti gi pune concluzii Sinoadelorecumenice,ci gi pentru cd ea insdgi,beneficiindde libertateaacordatd, circuld de Ia un capdtla altul al lumii cregtine,prin prieteni,misio-

nari gi faduceri. Este innobilatS de cele mai mari personalitdfi ale Bisericii, intre care, este de ajuns sd menfiondm nume precum: Sfintii Atanasiecel Mare, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Grigorie de Nyssa, Ioan Gurd de Aur, Chiril al Alexandriei, Ambrozie al Mediolanului,Fericilii Augustin gi Ieronim. seintindede la anul461 3. Perioadaa III-asaudecadentd,care pdndla moartea Sfhntului Ioan Damaschin(749) in Rdsirit, qi pdnd in anul 636 pentru Apus, anul in care Sffintul Isidor de Sevilla tece la Domnul. Poatetitulatura de "decadenti'oesteuna nedreaptdpenf'u cd, in aceastdperioadi, apar figuri iluste ale literaturii eclesiale care aduc un suflu nou cugetirii cregtine gi adAncescprobleme de doctrin[ hristologicd dezbdtuteanterior.Apar erezii noi, care pun la incercare capacitateademobilizare qi unitateaBisericii in ansamblul ei, monotelismul gi monergismul fiind niscute din marasmul religios produsde monofizitism gi nestorianism.Genii, precum Sfurlii Sofronie al Ierusalimului gi Leonliu de Bizanf, dar mai cu seamd Sfintii Maxim Mdrturisitorul gi Ioan Damaschin,au creato literaturd hristologicd de mare profunzime gi la un nivel elevat, plecdnd de la formula calcedoniand) care poate sd rdspundi oricdrei provocdri eretice.Controversaiconoclastdigi gisegteteologul cel mai potrivit in persoanaSfhntuluiIoan Damaschin.Teologiamariologicddobandegteo amploarenemaiint6lnitd, crealiile omiletice qi cele imnologice aduc6ndin prim plan, alSturi de Sfintul Ioan din Damasc,pe Sfinfii Andrei Criteanul, autorul Canonului cel Mare, Roman Melodul sauCosmaMelodul, ei ingigiimnografi de prestigiu. Totodatd,nu trebuie uitat efortul de sistematizarca doctrinei cre$tine elaborate pdnd la vremea aceea, inceput de Sffintul Maxim, dar des[vdrgit, intr-o manierd neegalatd,de Sfhntul Ioan Damaschinin Dogmatica sa. Acum Pirinlii gi Scriitorii Biserioeqti fac traduceri insemnatedin filosofia greacd,sau folosesc' idei din acesteoperepentru alcdhrireaunora personale.Se sinte. tizeazdlstoriile lui Socrate,Sozomengi Teodoret,in lucrarea lui Cassiodor,Istoria tripartitd; se scriu cronici; apar istoriile nafionale ale goto-gefilor, vizigolilor, suevilor, vandalilor gi'francilor. Apar Enciclopedii, Etymologii, bogate in informa{ii' provenind

tr2

Arhi,l,Prof,Unir.D^ Corttooti, Voir, - prrot Coof.IJrir.D, NiruDu^itrolru

din domenii cdt mai diverse: filosofie, gramaticd,istorie, retoricd, matematicdgi medicind. Ca atare, gi aceastdperioadd are realizdrile ei, degi, nu la nivelul qi de anverguracelei anterioare. * Cercetareapatristicd igi demonstrezd,importanla prin actualitateaei. Un teolog autenticestecel careincearcdsd disluqeascd misterele credinlei creqtine fu ndamentdndu-gi inv d\dtura pe operele Pdrinlilor gi Scriitorilor Bisericegti,cei care au trdit in perioada imediat urmdtoarecelei apostolice,sau au fost martorii celor mai importante momenteale f6uririi invdldturii de credinfd. Studiul Patrologiei este absolutnecesarpentru cunoagterea teologicd qi pentru istoria culturii bisericegti.Ea ofer6 temelia majoritdfii disciplinelorteologicepentru primele opt veacuri ale erei noastre,indeosebiistoriei bisericegti,istoriei dogmelor,dogmaticii, exegezeibiblice, elocin{eisacre,moralei,asceticii,cateheticii, liturgicii, dreptului bisericescAi istoriei religiilor. patrologia ne pune la indemind comorile bogate aIe Sfintei Tradilii, unul din izvoarelerevelateale credinleinoastre. Ea este,prin tnsdsi esenla ei, studiul Sfintei Tradiyii. Reactualizarea inv6fdturii gi vielii creqtine din primele opt veacuri ajutd gi imbogdfegtespiritualitateaBisericii, pe care o insuflefegtegi o menfine identicd cu sine, prin acelagiDuh Sfhnt de-a lungul secolelor.Reimprospdtareacunoaqteriimarilor adev[ruri cregtinedin izvorul viu al Sfinlilor Pdrinfi este o necesitatepentru cregtinul de astizi. Libertatea gi etosul cunoapterii,practicate de savanfi gi masele cregtine gi necreqtineactuale, dragostea fierbinte pentru omul bolnav, slab, rob, nedezvoltatsauprigonit, impulsul spre un progres infinit care vrea sd aducd mai multd lumin[ gi fericire tuturor oamenilor de pe intreg pdmdntul, igi gdsesc izvorul in paginile de mare trdire gi de intensd ardere lduntricd ale lui Tertulian, marelui Origen, Sfinfilor Vasile cel Mare gi Grigorie Teologul, Ioan Gur[ de Aur sau Ambrozie al Mediolanului. Ei au fost qi vor rdmine pentru totdeaunamodelelenoastre.

II

{ PARINTI, SCRIITORI BISERICE$TI $I SCRIITORI CRE$TINI Foartepulini dintre credincioqiiortodocgifac distinclie intre Sfinlii Pdrinfi qi Scriitorii Bisericegti,iar in Occident, uneori, aceastaeste consideratdchiar ca fiind lipsitd de importan!6.Ea existi insd gi estebine sd fie cunoscutd. Cei mai insemnafi pentru studiul nostru sunt, fErd indoiald, Sfinlii Pdrinli, numili, de asemenea,in anumite imprejurdri 9i Pdrinli sauPdringiBisericeSti.Celelaltedoud grupdri, in funclie de mdrturisirea ortodoxd a invdfdturilor lor gi a curdliei modului lor de via[d, sunt, in ordine, cele ale Scriitorilor BisericeSti qi Scriitorilor creStini.Fiecarecategorieare o istorie speciald9i o ierie de elementespecifice. l. Sfinlii Pdrinli sunt autorii cei mai valorogi pentru in!elegereaevoluliei gdndirii cregtinede-a lungul timpului. Termenul pdrinte vine din limba greacd,de la natqp, ncrt6peg: pdrinte, p[rin1i qi are o evolutie extrem de interesantd.La origine sacru, 0u "rdddciniin Vechiul gi Noul Testament",unde desemnarapor-

l* ful dintreinvifdtor gi ucenic,igi schimb[ inlelesulin primele tfacuri, termenul fiind "rezervatepiscopilor, pentru ca, incepdnd lu secolulal IV-lea sd capeteo cu totul altd semnificafie,adicd lf, seadreseze"maialesla episcopiidin trecut,camartori ai doclflnei Bisericii, ca reprezentanlide autoritate ai tradiliei doctri' |ldre ortodoxe a Bisericii". Cu alte cuvinte, termenul Pdrinte i Elsericescera atribuit celor caremdrturiseauin scrierile'lor adeVlrata invSldturd a Bisericii, invSldturd confirmatd apdi in hot6-

(JniuDn Nicu Dirmitragcu

rdrile Sinoadelor ecumenice. Agadar, pdrinli Bisericesti s,,nt doar aceiacare au primit acestapelativ din parteaBisericii insdgi gi, prin extrapolare,cei care, degi n-au fEcut obiecful ..unei analize" ecumenice,au fost numili aqa de alfi pdrinfi Bisericegti, confirma{i de sfintele Sinoade.Mergdnd mai departe, rez.ortd, cd avem Pdrinli doar in primele g secole,in care sunt incluse cele7 Sinoadeecumenice. Am puteaspunecd existachiar o interdependenfd intre hotdrdrile sinodale gi participanfii la lucrdrile unor astfei de adundri, sau soboare,in sensulcd: "dac6 e adevdratcd sinoadele,indeosebi cele ecumenice,statorniceaudoctrinaBisericii, bazdndu-se pe autoritateaPrrinfilor, e tot agade adevdratcd, ulterior gi intre sinoade,indeosebiparticipan{iila acestesinoadese bucurau de o autoritate gi de un prestigiu deosebit". cu timpul insr numele de pdrinri a inceput sd treacd de la episcopi gi la Scriitorii Biseric-egti,indiferent dacd erau membri ai clerului sau simpli mireni.in toate controversele cu care se confrunta lumea cregtind,se fdcea apel la mdrturisirea cu autoritate a credinlei Bisericii, a$a cum era ea fixatd in documentere perioadei primare, in lucrdrile gi propov[duirea reprezentanfilor ierarhiei gi chiar ale celor din afara ierarhiei, ale auiorilor de literaturd patristicr (scriitori Bisericegti) precizdndinsd c[ nu intotdeaunainvildtura acestoradin urmd eia in deplind conformitate cu cea oficiald. ca urmare, era nevoie de aparilia unor criterii care sd fac[ distinc{ia intre cele doui categorii de autori patristici. Iar cel care va creaacesteRofine,ce vor fi aplicabilein intreagaBiseric[ este vincenfiu de Lerin. condiliile pe care trebuie sd le indeplineascd un scriitor cregtin pentru a se bucura de numele di pdrrnrc Bisericesc sunt in numdr de patru gi ele au fost foarte bine evidenliate de pirintele profesor Ioan G. coman, in manualele sale, gi anume:

Patrologie- manualpentrusenltariile teologice

t5

I. Doctrina ortodoxd, fapt care presupune ca invdfdtura Pdrinfilor sd fie in deplin acord cu doctrina Bisericii, fbr[ a se infelege insd cd ortodoxia lor trebuie sd meargdpdnd la detalii, intruc0t unele elementede doctrinb s-au cristalizat mai tdrziu, in timpul marilor controverse,dupd ce Pdrin{ii igi scriseserdoperele. Nu se poate cere Pdrinlilor o totald infailibititate. Mai ales dacd vorbim de perioada primarr. Era greu sd existe o doctrind fbrd erori, mai ales inainte de convocareaprimului Sinod ecumenic de la Niceea, din antlJ325. (Tertulian gi Origen sunt doi autori a cdror invdfdturi esteconsideratdereticd,insi, aportul lor la dezvoltareaunor concepfiiteologicecoerenteesteincontestabil). La fel se poate spunecd qi in cadrul dezbaterilorsinodale, sauin intervalul dintre acestedezbateri,nu se poate cere participanfilor o mdrturisire de credinfd aprioricd hotdr6rilor luate. 2. Sfi,nleniavielii, adici o punere in practicd a invildturilor cuprinsein Sfintele Evanghelii. Pdrinlii trebuiau sd fie adevirate autorit5li morale ale vremii lor, sd se bucure de un prestigiu deosebitin cadrul comunitSlilorpe care le pdstoreau,o culme a sfin{eniei era consideratdmoarteamartiricd. 3. Aprobarea Bisericii, condifie esenliald prin care unui pdrinte Bisericesci se recunoagte,oficial, aceasti calitate. 4. Vechimea,adicd,incadrareaautorului in limitele celor opt sccolecregtine,mai precis pdnd la anul781-,datl la care a avut loc cel de-al qapteleaSinod ecumenicde la Niceea. Biserica Ortodoxd nu acordd unui scriitor creStinstatutul de Pdrinte, decdt dacd indeplinegtetoate cele patru condilii menfionate.Tinend cont insd, de evolufia viefii religioase gi de direcliile ccumenismuluicregtin actual,nu este exclus ca in viitor Biserica f[-gi reconsiderepozilia. $i aceastapentruc[ nu s-ainteles,foarte elaq de cdtre anumite Biserici, faptul cd baza ecumenismului edevdrato constituiePdrinfii, prin via{a qi operelelor pe care le-au pus in slujbaunitn{ii cregtinilorde pretutindeni,desigurtrr condili-

Univ.Dr. Constantin Voicu- PreotC,

ile unor reconsiderarigi reexaminiri ale acestorain acord cu noiie provocdri ale societdfii. BisericaRomano-catolicdnu esteat6t de restrictivd,in sensul cd gi Scriitorilor Bisericegtiprecum Terturian,clement Alexandrinul, Origen gi Eusebiude Cez,arzea, desigurgi altora,li se atribuie acelagiapelativ,chiar dacd viala gi invdldtura lor nu sunt ireprogabile.Tot cu ingdduinfd privegte gi cea de-apatr.tcondilie fundarnentald,, vechimea,afiinci cdnd numegtePdrinyi ai Bisericii gi autori din veacurileIX gi X, degilimita fixatd estesecolulVIII. Este important de gtiut faptul cd,,atdtaprobareaBisericii, cdt gi vechimeasunt necesare,deoarece,au rol verificativ.Dacdprima esteconsemnatdin "mod expresin documentelesinoadelor, ecumenicegi locale,in decizii bisericeptide maximd importanf6, sau in chip tacit, prin folosirea invdldturii anumitor autoii pentru apdtareacredinfei",ceade-adouaimplicd, pe de o parte,,.autori_ tateatimpului apropiatde Sfinlii Apostoli 9i pdrinlii din primele d.oui veacuri", pe de altd parIe, confirmarea apartenenleiautorilor respectivi la "epoca unitdlii depline a Bisericii din primul mileniu". 2. Scriitorii BisericeStisunt acei autori care nu pot fi socotifi egari Pdrinlilor Bisericii gi nici nu se pot bucura "de privilegiul de a fi normativi pentru credinfd qi sfinfenie, pentru iA nu s-a., impus nici prin sfinfenia vielii gi nici prin ortodoxia invdldturii cuprinsein operelelor". Cu toate acestea,ei sunt extrem de importanli pentru cunoa$tereaevolu,tieiteologiei gi a viefii bisericegtipentru cd, deqin-au autoritate deplin6, au vechime, iar unii dintre ei sunt ganditori de mare profunzime, cu o operd consistentdgi foarte bine elaboratd. Estede ajunssd-i numim pe: ClementAlexandrinul,Origen,Tertulian, Lactanfiu sau Eusebiu de Cezareea,Teodor de Mopsuestia,sau Evagrie Ponticul, scriitori sirieni, georgieni,armeni etc.,ca sd ne ddm seamade rolul pe carel-aujucat aceqtiain d,ezvcltarea unei cugetdricregtineclare gi concile, fiind, unii dintre ei, acevdrali deschizitori de druinuri in anumite senuri ale lite-

Patrologie- manualpentraseminariileteologice

l7

raturii de specialitate.Operele lor "reprezintd un uriag material de istoria culturii qi a spiritului cregtin in primul rnileniu, un material cu orientdri, dezvoltdri gi solulii variate pentru problemele wemii. Este o sintezi literar-filosoficdgi spiritualda produselor muncii gi inteligenfei umane din trei continente in jurul Mediteranei in primul mileniu de dupd Hristos". 3. Scriitorii creqtini - potrivit Pr. prof. dr. Ioan G. Coman "sunt acei autori cregtinipiofani sau eietici, trditori in perioadele cronologice studiate de Patrologie qi care au scris opere prezentdnd interes pentru invdlltura sau pentru viala cregtind". La fel, cum esteinteresatdde studiul Pdrin{ilor Bisericii, saua Scriitorilor Bisericegti,degi nu in aceeagimdsurS,Patrologia trebuie si studieze gi sd cunoascdinv[fiturile ereziarhilor precum: Arie, Eunomie, Iulian Apostatul, Nestorie,Eutihie etc., dacdnu in detaliu, cel pufin in linii generale. Alte doud categorii de autori importanfi pentru studiul nosftr sunt: Invdsdtorii bisericeSti sau Didascalii'qi Doctorii sau Invdtdtorii cei mari ai Bisericii. Primii "se ocupau cu invdfItura cuv0ntului lui Dumnezeu in oadrui cultului gi in afara acestuia,bucurdndu-sede un prestigiu deosebit,asemeneaaceluiaal profefilor.Din harismatici,cum au fost la inceput, invdlStorii ajung profesionigti gi continud si aibd iln rol insemnatpAndin secolul al V-lea. Didascalii erau, de obieci clerici, dar puteau fi qi laici. Obiectul gi forma invd{dmdntului suntparlial consemnatein lucr6ri precum Didahia sauinvdldfitrd celor doisprezeceApostoli, Apologia 1 a Sfhntului Iustin Martirul gi Filosoful gi Stromatele lui Clement Alexandrinul". . Ei igi desfEgoardactivitateain paralel cu catehefii; sunt supeflori gi anteriori acestora. Profesorul Teodor M. Popescu,in lucrarea sa Primii didas&ll cregtini, spunec6: "Prin intrarea in cregtinisma unor oameni gUlti, a unor mari 'filosofi', ca Aristide, Justin, Atenagora, iifi Teofil al Antiohiei, precum gi prin frecventareagcolilor Tblian, & .$' plg6ne de cdtre unii cregtini, didascalia s-a lSrgit gi addncit cu i €unogtinte filosofice gi a luat forma unui invdldmOnt t-eologic fflin1ific. Iau nagtereastfel primele gcoli cregtineciatorateinilia! A\l'RoLoGIE

18

i

Arhi,l.Prof, Ilrir. Dr. Corttooti, Voitu- prrot Corf. Unir.Dr, NiruDu^itro$ro

tivei particulare gi inv5ldmdntului unor didascali ca lustin, Ta!ian, Rodon, care,ca gi filosofii pdgAni,str6ngin jurul lor qi instruiesccercuri de elevi cregtini, dintre care unii intrd in cler, fir6 ca oficialitateabisericeascdsd fi contribuit cu ceva la aceastdnoud form6 de invdfdmdnt,care e gi profan, gi cregtingi filosofic,,. Aceastbsimbiozl intre elementelede gdndirepdgdnegi cele cregtine,n-a produs insd prea multe opere,intrucdt pentru autorii acesfui gen de mdrturisire a crezului creqtin, arma principald nu era scrisul, ci cuvdntul. Prin intermediul lor creafia apostolicd devine tradifie. Ei sunt creatorii tradifiei gi "pionierii" misionarismului creqtin intelectual. Cei din a doua categorie, adicdDoctorii, sunt "autoritefi de r-eferinfdin probleme de credinld sau de disciplin[". Sunt citafi direct, sau indirect, de cdtre urmagi, in sprijinul apdrdrii ?nvd!dturii ortodoxe in fala unor rdtdciri. De exemplu, unul dintre marii pdrinfi ai veacului al V-lea, Sffintul Ioan Cassian,il combdteape Nestorie cu texte luate din lucrdrile Sfinfilor Ilarie gi Ambrozie, Fericililor Ieronim gi Augustin, sauRufin, apoi din cele ale Sfinfilor: Atanasieal Alexandiiei, Grigorie de Nazianz gi Ioan Gurd de Aur. Sffintul Dionisie Exiguui compuneun floriiegiu de texte trinitaro-hristologicecu texte din patru pdrinli apuseni. Numdrul acestora(sau,mai degrabi, numele lor) s-a schimbat de-a lungul timpului in Risdrit gi Apus, incAt dupi anul 800, Biserica Ortodoxd sI se rezume la doar trei dintre ei, Sfinlii Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz qi Ioan Gurd de Aur, pentru confibufia lor in l5murireaproblemelortrinitare. Bisericaie-ar putea acordatitlul de Doctores Ecclesiae gi Sfinfilor Atanasiecel Mare gi Grigorie de Nyssa pentru rolul determinantin formularea invdfdturii trinitare, sau Sfhntului Chiril al Alexandriei, in domeniulhristologic.BisericaApuseandvorbeqtein mod special de Sfhntul Ambrozie, de Fericilii Ieronim gi Augustin, sau Sf6ntul Grigorie cel Mare; ea ii include qi pe a[ii in categoriadoctorilor, ca de pildd pe: Ilarie Pictavianul,Petru Hrisologul, Leon cel Mare, Isidor de Sevilla.

III

"PARINTII APoSToLICI t

DIDAHIA

Aposrot.r) $NvAlAruRA cELoRDoTSIREZECE Didahia este, fird indoiald, cea mai veche operd literard cre$tindpostbiblic6 cunoscut[,sau "documentul cel mai important al perioadei din imediata apropierea Sfin{ilor Apostoli gi izvorul cei mai vechi al legislaliei bisericeqti,pe care il avem". Ea a fost descoperitdintr-un manuscris-pergament(alc[tuit de un unumeLeon, supranumit"notarul gi pdcdtosul",in anul 1056), ds cdtremitropolitul Filotei Vrieniu, in 1873,in Biblioteca Sffintuldi Morm0nt din Ierusalim.Textul propriu-zis con{ineagi alte lucrdri cu un conlinut deosebitde valoros pentru datelepe care lc ofereaprivitoare la perioada"din imediataapropierea apostolifor", intre care amintim cele doud Scrisori ale Sfhntului Cletncnt Romanul (degi celei de-a doua ii estecontestatdautenticitntca)gi Epistola lui Barnaba.Lucrareaa fost publicatd chiar in ntruldescoperirii,dar lurneaa luat cunoqtinldde ea mai alesprin Includereaei in coleclia lui Harnack, din anul 1884. Incd de la apnriliea provocatnenumdratecontroversein legdturdcu autenticitatea,confinutul qi originea ei. Este o scriere de dimensiuni r€dusc,comparabildca intindere cu Epistola cltre Galateni a Sfbntului Apostol Pavel (aproximativ 10700 de litere). Carac[tful ei o arati ca pe un 'omanual" catehetic compus in primul voaccreqtin,probabil intre anii 50-70,degiexistdgi opinii careo plaxcazichiar ?ntr-operioaddmult mai tdrzie,160-180,pdrerela earcstudiul de fa{d nu subscrie

Univ.Dn ConstantinVoicu- Preot

Autorul este necunoscrt,insi gtim c6 el a folosit cel pufin doud materiale mai vechi, care duc cdtre primii ani ai cregtinismului, gi anume: un indreptar moral (cu un set de instrucfiuni foarte bine precizatepentru cregtini), care se regdsegtein invdf[tura celor Doud cdi, a vielii si a morlii, gi un compendiu liturgic, axat in special pe explicarea botezului, euharisliei gi mdrturisirii. El poate si fi folosit gi alte documenteajut[toare, pentru ultimele doudpdrli ale lucrdrii, sau si fie rodul propriei inspiralii, in urma lecturilor, discufiilor gi a convingerilor sale^. in mod sigur, ins5, ea apare,in ansamblu,ca opera unui singur autor. Nici locul unde arfi apdrut nu se cunoastecu certitudine. se poate sd fi fost Siria, Palestinasau Egipt. in leg[turr cu titlul ei, existdmai multe variante sub careeste cunoscutd.De exemplu: "inv[f5turd a apostolilor", ..invd{[furi ale apostolilor", sau cele doud care gi apar,de altfel, in textul publicat de Filotei vrieniu, "invdf[turi a celor doisprezeceapostoli" gi "invdf5tur[ a f)omnului prin cei doisprezece apostoli cdtre neamuri". volumul de fa[d, opteazdpentru titlul scurt al lucrdrii. Conlinutul Textul propriu-zis este alcdtuit din trei pdrli gi un epilog, toate insum6nd 16 capitole, dupd cum trmeazd l. Catehezt morald (cap.I-VI), cuprinde ..instrucliunimorale cu privire la cele doud cii: caleaviefii gi caleamor!ii". Autorul insistd mai mult, a$acum era gi firesc, asupracelei dintdi, calea "celor mai inalte virhrgi,', calea vieyii, cire duce, prin asumareagi respectareaindatoririloq la desdvdrgire.indatoririle sunt grupate in trei categorii: a). tndatorirea capitald, aceea de a iubi pe Dumnezeu, pentru c6 El este creatorul tuturo4 gipe semenii noStri, pentru cd sunt frafii nogtri.b). indatoriri personale, care presupun o depirtare de toate viciile qi pdcatele

Patrologie- manualpentruseminariileteologice

21

prezentein lumea Vechiului Testamentgi in pdgdnism. Se reg6sescmai toate faptele care pot determina sancfiuni, de la minciund, desfr0u, fl1[rnicie, ldcomie gi mdndrie, pdnd la superstilie, idolatrie sau crimd. Iat[ spre exemplificare un scurt pasaj: "1.Fiulmeu,fugideoricerdugidetotceesteasemenea lui.2.Sd nu fii mdnios, cd mdnia duce la ucidere; nici invidios, nici certiret, nici mdnios, cd din toate acestease nasc ucideri. 3. Fiul meu , si nu fii poftitor, ci pofta duce la desfrAu;si nu spui cuvinte de rugine, gi nici sd te ui{i cu ochi pofticioqi, c[ din toate acestease nasc adulterele.4. Fiul meu, s[ nu ghicegti viitorul dupi zborul pisdrilor, pentru cd aceasta duce la inchinare la idoli; sd nu descdnfi,sd nu citegti in stele, sd nu faci vrdji, si nu vrei sd auzi de ele, nici sd le vezi, cd din toate acestea se na$te inchinarea la idoli. S.Fiul meu, sE nu fii mincinos, pentru cd minciuna duce la hofie; nici iubitor de argint, nici iubitor de slavd degarti, ci din toate acestease naschofiile..." (Cap. III, l-5, PS.B.,vol. l, p.26).

c). indatoriri sociale. Ele reprezintd modul corect de aplicabilitate a indatoririlor personale.Se are in vedere: {inuta individuald, dar mai alescea sociald din Bisericd gi comunitateacregtind, problema social5 a bunurilor materiale, educa{iain familie gi relalia stdpdni-sclavi. Calea vielii se incheie "prin recomandiri impotriva ipocriziei gi a tot ce nu esteplicut lui Dumnezeu, prin indemnul de a se pdzi intacte poruncile Domnului, frrl, a se addugagi frrb a se lcoate ceva gi prin chemareala mdrturisirea pdcatelor in Biseric[" qi prin invitarea la rugdciune curati gi sincerd. Calea morlii, care ocupi un spafiu mai restrdns, este ingrouitoaregi plind de blesteme: pofte,desfrdndri, " ucideri,adultere, hofii, idololatrii,wdji, farmece, rdpiri, mdrturii mincinoase, f6pmicii, inimi vicleani, viclegug, m6ndrie, rdutate, obrdznicie, ldcomie, cuvinte de rugine, invidie, neruginare,ingdmfare, fudulie, lipsd de team6...prigonitori ai celor buni, urdtori de adevdqiubitori de minciund..."(Cap.V, l-2, P,S.B.,vol. l, p. 28).

2. Compendiulliturgic, cuprindeprescrip{iiliturgice cu privlre,in special,labotez,euharistie,m[rturisire,penitenli,postqi fugflciune.Autorul spunecdbotezultrebuiesdsefacdilrin intrei-

Univ.Dr. Constantin Voicu- PreotConf,UniuDn NicuDumitragca

ll

ta scufundarein numele Tatdlui gi al Fiului gi al Sfhntului Duh, in apd proaspdtd,precedatde post. Rugrciuneasd nu se facd dupd modelul iudaic, ci sr se rosteascdde trei ori pe zi'"Tatdl Nostru".Euharistiaeste adevdrata jertfb, "m0ncare gi biuturd duhovniceascdgi viali vegnicd',,gi ea se sdvargegte"in duminica Domnului", adicdDuminica. Numai ceibotezafi se pot impdrtdgi,dar inainte de impdrtagiretrebuie sd se mdrturiseascd. 3. Instrucliuni bisericesti, unde se vorbeqtedespre ierarhia itinerantd, alcituitr din "apostoli, profefi gi invdfdtori;, cdroratrebuie sd li se dea respectulcuvenit, pi ierarhia stabild, iormatd din "episcopi qi diaconit', cu menliuneacd prin termenul'..episcop"se inlelegegi "preot", ca ?ntexteleNoului Testament. . Epilogul se constituieintr-un capitol eshatologic,in carevenireaDomnului estedatdca iminentd.in consecinfi,cregtiniitrebuie sd frecventezeBiserica gi sd fie pregntili in'orice'moment pentru intAlnirea cu Hristos Judecdtorul. *** Didahia rimdne una dintre cele mai prelioasepagini de literaturdvechebisericeascd, nu doar prin unicitateaei, ci, mai ales, prin informaliile de importanfd cov'drgitoarepe care le furnizeazd despreviafa comunitigilor de cregtini, a relaiiilor dintre membrii ac^estora,despre rdnduielile cultului lor, cu precddere despre sfhnta Liturghie, administrareasfintelor Taine qi desprerugdc1une, ca mijloc de comunicarea omului cu Dumnererr. BIB LIO GRAFIE SELE CTIVI TRADUCERItN LIMBA ROMANA: iYtt {7,{ruRA cELoR D)ISqREZECE AposroLl, traducere, introducere,note gi indici de pr. Dumitru FECIORU,in icrierile pdrinlilor Apostolici,colecliaPdrinli si scriitori Bisericesti,vol I, EdituraInstitutuluiBiblic ai de Misiuneal BisericiiorJodoxeRomdne(se ya cli EIBMBOR),Bucuregti, 1979,p.17-38. Edi{iaaII-a,1995,aceleagipagini.

23

teologice Patrologie - manaalpentruseminariile

STUDII: i; ilb" rominl: ALEXE, Magistr' $tefan,Vialacrestinddupd ALEXE' Conf' in S.T.,m.3-411955,p'221-235; hdrbatii aoostolici, Credinla.EpisSt"f^i, i"iiiairio d"rpru iete douacdt,-iiAlmanahul copia brtoaoxd Romhnddin StateleUnite ale Americii 9i Canada, invd1972;ALEXB,pr.ot. piof. Dr. gtefan,Elementeale Tradi1ieifn Pr' p' 28-39; celor 1'2Apostoli,in O, m. 211989, iar"il ^COMAN' 'Prof.Dr.Ioan G., -Patrologie,BigIvIgOR, Bucureqti,1956,,p' 32-40; IDEM,Pdrin|iiApostolici:primiimartoriaiTradiliei,inG.B.,nr.984' tOig Aq,p. 757-759; IDEM, Patrotogie,.EIBMBOR,Bucureqti'19 doisprezece r"f. f, p.'93-110;COVERCA,Ioan Y, "invdldturacelor ei pentru constiinlacanonicdortodoxd'in iportoif" si fnse:,mndtatea p. lS3-llO; DURA, Drd' NicolaeY,.'DidasC.n., nr.'g-tOltgOO, in S'T'o nr' 5-611975'p' 436-451; etiopiand, Versiunea calia". apostoli,in B.O.R.' frriiffei-CgSCU,Ioan,bdohto celor doisprezece Raportuldin9|6, p' zgt.zgg;VASILESCU'Constantin, nr. 311915-1 nr' tre virtute si pdiat dupd doctrina morald a Didahiei' in S'T.' p.72-91' l-211962,

STANTUT, CLEMENT

ROMANUL

Elemente biograftce Sfdntul clement este unul dintre autorii perioadei apostolice. Nu avem date certe despreviala lui, insd cateva informalii ne sunt oferite de al{i autori patristici, ceva mai tdtzti. Astfel p"tririt Sfhntului Irineu de Lyon - Clement ar fi fost cei de-al [r.it.u episcop al Romei, dupd Lin qi Anaclet, 9i i-ar fi cunoscut p:try qi pavel. Existd gi alte verinJ.uproupe ie Sfinlii Apostofi il siurri, una suslinutd'de brigen gi Eusebiu de Cezareea,care in Pavel identifica cu acel Clemenide care vorbeqte Sfintul giiirit" cdtre Filipeni (1Y,3),o alta,apa(indnd unui anume Dio' perCassius,potrivit idreia el nu este altul dec6t una qi aceeaqi Domilian, impdratului soandcutonsulul Flavius Clemens,vdrul o'ateism", adic6 de aparteexecutatin anii 95 sau 96, acuzatde nu nen!6la noua religie, ceacreqtind.Nici una dintre acesteainsd

24

Arhid.Profi, IlniuDnconstantin (Jniv. voicu - py9y1lco4f Dr.NicuDumi,ascu

pot fi confirmate.-ceea ce se gtie cu certitudine este faptul c6 autorul nostru trebuie si fi fost un iudeu elenist conv)rfit la crestinism, qi aceastapentru c5 artfel nu s-ar putea explica curfura sa vechi-testamentardfoarte boeatd. Nici despremoartea lui nu qtim'mare lucru. Potrivit unei istorisiri, cuprinse in actele sale martirice, de provenienfdmai teyzil(gifird areprezentao mrrturie autentici), clement ar fi fost inchis, in timpuiimprratului Traian, pentru ci reugisesd converteascdla cregtinismo parte din mem-briiaristocraliei romane. cdnd a refuzat sd sacrifice zeilor romani a fost trimis in exil in chersonul rauric, unde gi-a continuat acfiunea de catehizareprintre cregtinii condamnafi si lucreze in mine. Auzind, ?mpdrafula dat ordin sd fie aruncat in mare cu o ancord legatd gdt. Legenda spune ci, dupl ce soldafii au executat -de ordinul primit, marea s-a retras la o depdrtarede trei mile gi in locul unde - separe - murise clement s-aputut vedea un sarcofag din marmur6, in care se afla trupul seu. pe fiecare an, in ziua morfii lui, marea se retrdgeatimp de o siptim6n6 ldsdndu_i pe cregtinisd i se inchine.Dupd o artd regendS,carevine ca o completare a celei dintai, pe la anul 867, Sfdntul chiril, unul dintre apostolii slavilor, a descoperitmoagtelesfhntului in chersonul Tauric $i le-a asezatla Roma, in Biserica ridicatd in cinstea sa la sfhrgitulsecoluluial IV-lea. Totugi, nici Sfhntul Irineu gi nici Eusebiu de cezareeasau Fericitul Ieronim nu amintescnicdieri de vreun martiriu al Sfhntului Clement. Biserica noastri il pr[znuiegtela 24 noiembrie, iar cea romano-catolicd la 23 noiembrie. Opera qi invdldtura lui Degi i s-au atribuit nenumdratelucriri, singura autenticdeste scrisoarea intdi cdtre corinteni, pdstratdin limbile: greacd,latin5, siriacd gi copt5. Este adevdratcd aceastanu poartd numele

lui Clement, nici mdcar in formula de adresarecu care incepe, agacum, in mod normal, ar fi trebuit sd se intdmple: "Biserica lui Dumnezeu, care locuieqte vremelnic in Roma, cStre Biserica lui Dumnezeu, care locuiegte vremelnic in Corint, cdtre cei chemali, sfin{i1i in voia lui Dumnezeu, prin Domnul nostru Iisus Hristos. Har voud gi pacea sd se inmulfeascd de la atotputemicul Dumnezeu prin Iisus Hristos" (PS.B., vol. 1, p.46).

Ea, insd, a fost recunoscutdca aparlinAnd lui Clement de c[tre Eusebiu gi Ieronim gi, mai important poate, de episcopul Dionisie al Corintului, intr-o scrisoaretrimisd de acestadin urmd unui alt episcop,Soter,al Romei. Scopul acesteiepistoleestede a restabili pacea9i a instaura liniqtea in cadrul comunitSlii cregtine din Corint, puternic afectate de un grup de tineri care contestdnd autoritatea preolilor (mai degrabd,neinfelegdndrolul qi locul acestorain Biserica lui Hristos) ii alungaserddin orag. Biserica Romei informatd, probabil, de unii dintre membrii ei care fuseseri acolo, intervine pentru pacificarea spiritelor. Scrisoareaare o introducere.in care se descrie stareainfloritoare a Bisericii Corintului dinainte de tulburdri, evidenfiind credinla, pacea gi dragosteacare dominau relafiile dintre membrii comunit\ri; partea I,unde autorul d[ o serie de indemnuri la practicarea virtulilor cregtine: iubirea, ascultarea, evlavia, pocdinfa, smereniaetc., capabile sd readucdpacea gi infelegerea lntre cei dominafi de ur6, invidie gi alte pdcate, fEcdnd apel la exempledin Vechiul Testament,din viala Mdntuitorului gi a sfinlilor; partea a -II-a, in care se intri practic in problema corinteani, contrapundnd rdzvrdtirea tinerilor, invdfdturii celei adev[rate despreierarhiabisericeasc6lSsatdde Hristos qi necesitatea lupunerii tuturor cregtinilor fa!6 de ea, in dragostereciprocd, in pocdinfdqi iertare;o concluzie,un rezumatal scrisorii gi o recomandarepentru aducdtorii ei. Epistola Sfantului Clementeste cel mai vechi dooumentpatristic care atestddoctrina succesiuniiapostolice.

26

Voiru'lrtot Conf,ani'' D'' Ni Arhid.Prof. Univ.Dr. Constantin ..Ap o s to l i i n e -a u v e s ti tEv a nghel i apri mi tddel aD omnul l i sus Hristosiiar Iisus Hristos a fost trimis de Dumnezeu.Hristos, dar, a fost trimis de Dumnezeu, iar apostolii de Hristos. Amdndoud s-au fEcut in bunS r6nduial6 din voinla lui Dumnezeu. Predicand,dar, in ldri 9i in cetdli, au pus episcopi Si diaconi pentru cei ce aveau s[ creadS,pe ce1care intal propovaduirea lor, dupd ce au fost probali de Domnul" ur, "r.rlt (Cap. XLII, PS..B.,vol. 1, P. 67-68).

Teologii romano-catolicisocotescscrisoarealui Clementcel mai vechidocument pe care se sprijin6 primatul papal.Interventia Bisericii Romane,gi, implicit a Sfintului Clement,nu trebuie insd vdzutdca un semn af "primatului juridic ai spiritual al acestuiepiscoppeste toate Bisericile cfeqtine", ci ca unul -care concretiz;azd frigietateacare exista atunci in lumea cre$tine.In sprijinul acesteiafirmalii sunt $i acliunile Sfintului Ignatie, care fbr6 sa-gi aroge dreptui de intAietate,scrie mai multor Biserici, dandu-le sfaturi asemdnetoarecu cele ale lui clement. De fapt, nici unul dintre autorii primei perioade patristice nu-i acordd aceststatutlui Clement,a$acum fac teologii catolici moderni-In plus, estemai mult decAtcurios cum un episcopal Romei, care iqi asum6rolui de conducatoral Bisericii universale,d6 dovadd d. o uqu"discrefie", incdt'nu iqi semneazdpropria epistolS! Tema centralaa scrisorii rdmdneinsd ierarhia bisericeascit, ce reprezintd o autoritate indiscutabild, intrucat este de ordin divin. Ea este reprezentatdde episcopi qi diaconi, insd treapta rezefvat| episcopilor trebuie subanleleasauneori 9i sub denumirea de presbiteri, distincfia terminologicd intre cele doud trepte ale ierarhiei sacramentalenefiind incd elucidatd' in final, ar trebui sd menliondm gi tratarea temei invierii morlilor, intr-o privire analogici, 9i rugdciuneade mullumire adresatdde autor lui Dumnezeu. Sfdntului Clement Romanul i s-au mai atribuit qi alte scrieri' cum ar fi: O a dotta epistoldcdtre Corinteni;Doud scrisori cdtre toateins6 stausubsemnulneauFecioare, sauPseudoclementinele, tenticitdtii.

alPentrulemnarplyl9g! gie- manu Patrolo

27

BI B LI OGRAFIE SELE CTIVA TRADUCERIiN LIMBA ROMANA: dCDT.IUIiUOLARIU' EPISTOLAI C.trTRECONNTENI,ITAdUCETE Editura9i Caransebeg' in volumul:ScrierilePdrinlilor Apostolesci' introdutraducere' Alta p' 5-26' Tipografiei Dicezane,189i, iip;l S*ierile pr. in Dumitru ldrinlilor ..i., ,"t"'qilndici de 1' EIBMBOR' vol' ''LC'ORU, BisericeSti' Scriitori Pdrinli coleclia si Tiotittri, 1995'p' 41-104' Ediliaa IIla, B--1curegti' tlucut"qti,1979,'p.39-88. dE DT' IUIiU EPISTOLAA II A C,4riN CORINTENI,ITAdUCCTC lTlnsebes' OLAiIU; in 'tot.r*.tt, Pdrinli si Scriitori Apostolesci'. qi indici de Pr' itqZ, p. 27-33.Alti traducere,introducere,note Parinli pdrinlilor Apostolici,,coleclia f lurnitruFECIORU,in scrierile 1979'p'89-106' l, EIBMBOR,Bucureqti' SiScriitoriBisericeEti,vol. p. 107-126' 1995, i'ir'titiualL-a,Bucureqti, STUDII: gtefan,EclesiologiaPdin ii-nu romin[: ALEXE, Magistr.

in S.T.,nr' 5-611955,.p rinfiti, Apostolici, J9-3.?1;Aposto-ttct' ?A99)TK} rn

desprepdcat tn scrierilePdrinlilor 'lbu,lor,Doctrina COMAN' i;.11.,nr.l/t989,p. izq-izl lEpistolaI cdtreCorintenil; 34-36; 5 6 1 9 Bucureqti, gi BtgluigoR, i, lo t yt Pr,lrrof.Dr.IoanG.,Patro qi 1984'vol' I' p' 1tr0-130 EIBMBbR,Bucureqti, iDtiftl, Patrologie, Nicolae N, ClimentRomanul'Tezd titl-ZOq;one-COtVttRESCU, Teologie' din pui,t" licenld, Universitatea Bucureqti,Facuftattl^*Pr'Drd' fiiit.,.Lii. Societagii p'; DUMITRA-$CU' "Tiparul",1900,.99 p' 41-61; 111993' m' R'T', in *i'.ir,lrluri otogiala PdrinliiApostolici, a ulii'n'n y-oty! b drb tj-NI'C BANU, l'rch., Ghenadie,D esp re ^Sfdntul in'n.O.n., nr.7I t81i -1878,p. 333-3St POPESCU, Elttnr,nt Romanul, episcopin Roma'Studiu Fi, nt Simion,SfdntutApostolPetrun-afost p' 79-83' [Pseudo-clemenin n.O.n., nr' 211926, iit,,,'i,',,-urngetii, bisericeascddupd Stelian,-.Ierarhia Magistr. iinetel: IZfORANU, p' 615-630' Bdrbaliloripostiltct, in M'M'S', nt'8-911957,' "'grrlrt'lila S. Cle' t; timbi strninei GIRAUDO,M.M.,L'Ecclesiologiadi ClemensA'' Die )lpntt' llomano,Bologna, 1943;LINDEMANN' settingofthemi' social The H'O', MAIER, !trr,tt'. T'iibingen,199-2; arydlgyatius' it t,',' ,,,, reflJctedin the writings of Hermas' Clement 1' 1 99 tfnlerkro,Ontario(Canada),

I

28

Voicu- PreotContrUniv.Dn NicuDumitravu Arhid.Prof tJniv,Dn Constantin

., SFANTUL IGNATIE AL ANTIOHIEI (t 107) Elemente biografice $tirile despreviafa sa suntextremde palide.Deqi numelesdu aparein lucrdrile mai multor autori patristici, ca de pildd : Sfinlii Iiineu, Atanasie cel Mare sau Ioan Guri de Aur, Origen 9i Fericitul leronim, informafiile cele mai importante le gdsim in propriile saleepistole, scrise" in drum spremucenicie, in ultimul an al vielii lui gi in ultimul an de episcopat". Ei insugi se numeqte,in formulele de adresarela inceputul epistolelor,Ignatie Teoforul, ceeace ne face si credemcd primul nume provine din famile, iar cel de-al doilea l-a primit prin_botez. Supra-numeleTeoforul poate fi interpretatin doui feluri: fie "cel caie afost purtat de Dumnezeu",cu referire directdla textul biblic, Mt.l8, 2-4,fiindidentificat cu copilul pe carel-a luat Mantuitorul in brale gi l-a dat ucenicilor drept pild[ de smerenie,fie "cel care pe Dumnezeu", adicd trdieqtecu Hristos in inima lui. poarti ^ Nr; avem date despre originea, naqtereasau educafia lui' $tim ins6 cu certitudine c6 Ignatie a fost episcop al Antiohiei, dupd tradilie fiind hirotonit chiar de Sffintul Apostol Pav-el.Eusebi., de Aerarcea frxeazd episcopatul sdu "intre anul intdi al domniei lui vespasian gi anul al zeceleaal domniei lui Traian, adicd intre 70 qi 107". La fel de siguri suntem 9i de faqtuf c6, in anul 107, Ignitie a fost condamnat la moarte prin sffigiere de fiare in amfiteatrul din Roma. Drumul de la Antiohia la caprtala imperiala l-a facut atdt pe mare, cdt 9i pe uscat, sub escortaa 10 soldali pe care el ii numegte"leoparzi". Din Seleucia pind, intr-unul din porturile Ciliciei saluPamjos pdnd la Smirna' filiei au cdldtorit cu corabia, dupd care pe Aici au fost g[zduili de episcopul Policarp gi Ignatie a primit delegaliile a trei Biserici: Efes, Tralles gi Magnezia.Fiecdreia,in timiul petrecut la Smirna, i-a trimis apoi cdteo scrisoare.Tot aici a aiat despre creqtinii din Roma cd intenfionau sd intervind la

Patrologie - manualpentruseminariileteologice

29

condamautoritalile imperiale pentru "revizuirea sentinlei de a impiepentru in consecinla'le adreseazdo .scrisoare ;;;;;;;i dica aieste demersuri.Urmdtoareaoprlre o face la Troada,unde bucrrrie vesteacd perseculiaa incetat in Antiohia, 9i il;;Gr" he unde trimite alte epistole cdtre Bisericile din Filadelfia 9i imi*a qi lui Policarp personal' Se indreapt6,apoi, spreNeapole' pi upe,'qiFilipi (unde a fost primit cu mare dragoste' fapt conht ut de ScrisoareaSfdntuluiPolicarp cdtre Filipeni)'P?uscat' Egnatia DupA aceastatrebuie sd fi traversat Macedonia pe Wa p a n a ru Dy ra c h i u m ' c a s S s e i m b a r c e a c o l o p d n 6 | a B r i n d i s i s i , mai departe,pe jos spteRoma,ultima destinafie' Sfintul Ignatie a suferit moarteamartiricd 1asf6rqitul spectavictoria colelor care au avut loc in cadrul sarbdtorilor legate de 123 de romanilor asupra dacilor lui Decebal. serbdrile au linut gladiade zile, in tot curiul anului 107. Au murit peslezece mii tori gi pesteunsprezecemii de fiare au fost ucise' in inuirrt. oe a te ucide, a$acum era obiceiul, li se aruncau a venit amfiteatru qi c6fiva condamnafi.in ziua de 20 decembrie qi rAndul SfAntului Ignatie. Potrivit Actelor Martirice "ftarele iau sfdqiat trupul, i-au intregi oasemancatcarneagi i-au zdrobit oaselemici, rSmdnind le-au te mari gi tari; pe acesteacregtinii le-au stranscu evlavie, intr-o dus la Antiohia ca pe o nepreluitd comoard 9i le-au depus ,,Bisericddin afara porlii Dafne". Mai tdrziu, in timpul impdrain templul tului Teodosieal [-lea, moaqtelesale au fost aduse Ignatie' Sfantul hramul ZeileiFortuna, transformatin Biserica cu Biserica Ortodoxd il pr[znuieqte pe 20 decembrie' rar cea Romano-Catolic[Pe 1 februarie' Opera si tnvdYdturalui pe opera sa este constituita din cele qaptes^crisoriredactate puse mai multe rlnrrnul martiriului s6u, degi pe seamasa au fost atdl de istoatestatd este iuernri.Autenticitateaepistolelorsale

30

Arhid,Prof,Univ.Dr. Constsntin Voicu- PreotConf,Univ,Dn NicuDumitra$cu

ricii Eusebiu gi Ieronim, dar, mai ales de ScrisoareaSfdntului Policarp cdtre Filipeni. Ele suntadresate:1. Efesenilor;2. Magnezienilor;3. Trallienilor; 4. Romanilor; 5. Filadelfienilor; 6. Smirnenilor; 7. Sfdntului Policarp. Sfdntul Ignatie a fost unul dintre primii teologi ai Bisericii, care oferd structura de bazd a unei teologii ce se va preciza cu claritateabia pestecdtevasecole. 1. Mdrturisegte cu tdrie credin{a in Sfdnta Treime, atunci cdnd afirmd: "Strdduili-v5 si frli tari in Dogmele Domnului qi ale apostolilor, pentru ca 'in toate cdte faceJisd sporili' cu trupul qi cu duhul, in credinld qi in dragoste,in Fiul qi in Tatdl Si in Duhul,la inceput gi la sfhrgit,impreuni cu vrednicul vostru episcop gi cu cununa cea vrednici gi duhovniceascda preolimii voastre qi a diaconilor dupd Dumnezeu. Supuneli-vi episcopului gi unii altora, dupd cum Iisus Hristos s-a supus dup[ trup Tat[lui, iar Apostolii lui Hristos Si Tatdlui qi Duhului, ca si fie unire trupeascdgi sufleteasc[" (Cdtre Magnezieni, XIIL P.S.B.,vol. l, p. 168).

2. Centrul existenleigi gAndirii lui esteHristos. Pomenegte numele Lui Hristos in scrisorilesale de 157 de ori, sub diferite forme: Iisus, Hristos, Domnul, M0ntuitorul. El esteDumnezeu, care avenit din Tatdl din veci, Cuvdntul qi chipul Tatdlui, Fiul lui Dumnezeuqi Fiul Omului, ndscutdin Fecioar[ etc. 3. Este cel dintdi care folosegteexpresiaBisericd Universald, ardtdndcd ea este acolo unde esteHristos. 4.Prezintd,in termeni foarte clari ierarhia bisericeascd.Unitatea Bisericii este asiguratdde unitateadintre episcopi,preoli, diaconi qi crediciogi: "...vd indemn si vd striduili sd le faceli pe toate in unire cu Dumnezeu,av6nd intdistitdtor pe episcop, care estein locul lui Dumnezeu,pe preoli caresunt in locul soborului Apostolilor Sipe diaconi care-mi sunt agade dragi, cdrora li s-a incredinlat slujirea lui Iisus Hristos, Care mai inainte de veci, eralaTatdlgi la sf[rqit s-a ar6tat"(CdtreMagnezieni,YI, vol. I, p. 166). P^S.-B.,

Irineu 5. Sfintele Taine sunt vazute in viziunea Sfantului este drept arme ale creqtinului impotriva celui rdrt. Euharistia nemugi "leacul doctorie ii"ip"f Domnului nostru Iisus Hristos, episcopsau iiiii;, validd gi eficacedoar dac[ esteadministratdde ca mijloc o, ..1 delegali de episcop. Mdrturisirea esteinleleasd pdstrarea unitdlii Risericii' de -- curdlire-gi 'Ignatie are qi o doctrind sociald,bine elaboratd, cate Siaitof cregtinismului, qi anume: egalitatea concentreaz[-in sine es-en1a tuturor in Biserica lui Hristos, fie oameni simpli sau aristocrafi, sd slu,aru.l sau bogafi, oameni liberi sau sclavi. Toli trebuie jeasc6,dupd putere,slavei lui Dumnezeu' *** primar6' Isnatie a fost, frr6 indoiald,un vizionar in Biserica ln"-,i" ii-uaj simplu, dar precis, a reuqit sa trls:?: elementele istoria spirifundamentaleale unei aoctiine ce-gi cduta locul in tualitd{ii lumii. B IBLI OGRAF IE SE LE CTIVA TRADUCERIiN LIMBA ROMANA: E P I S T OL E L E S F A N T U L U i I G N A T I E T E O F O R U L ( C d t r e Efeseni,CdtreMagnezieni,CdtreTralieni'CdtreRomani'CdtreFilaal Smirnei),traducere ]iln"":i, CdtreSmlrneni,CdtreSf1ntul_poticarp Apostolesci, Pdrinlilor scrierile in volumul: Iuliu, Dr. rlc"oLARIU,'1892, de Pr' Duindici' note traducere, Alta 9i p.6i-83. i.trransebeg, pdrinlilor Apostolici,col:c[ia.P.drinlisi mit* pgcibRu, i; scrierile Edilia aII-a' !979,p' 157-190' I, Bucureqti' vol. ScriitoriBisericeSti, 7995,P. I 88-228' Bucuregti, STUDII: i" fi-n" romffni: BALA$A, Pr.Dumitru,SfinliilgnatieTeoforul noi s-ido:.!dinscriplii inedi,t!, in M.O., ElNiiodim de la Tismana(Date gucpvscHl, orest,Notdbibliograficdla g_iolrqz t,p.634-65t; lr. dupdln_v1lituraffintului Bisericii Unitatea liucliul: c. TI{OIZKI, COMAN' Pr'Prof'Dr' 318-320; nt'211964,p' O., Ignatiekoforut, in

Uniu Dn ConstantinVoicu- Preot

Patrologie, EIBMBOR, Bucuregti, 1956, p. 36-3g; IDEM, loan !., Patrologie, EIBMBOR, Bucuregti, 1984, vol. I, p. 130_l4Z; nnirrt, Martiriul sfantului Ignatie al Antiohiei, in patrorogie, Bucure$ti, lgg4, vol. I, p. 192-198;CONSTANTINESCU, Nectarie,Ignatie ip*coput Antiohiei, Bucuregti, 1900; DUMITRA$CU, pr.Drd. Nicu,^Ecleiio_ l:gif Pdrinlii Apostotici, in R.T., nr. l/1993, p. al-61; ENA_ ly CEANU, Arch., Ghenadie,sfdntul lgnatie purtdtorul-de Dumnezeu,in studiul: Despre Bdrbalii Apostolici, in B.O.R., nr. 7/1g77_lg7g,p. 395-399; IZVORANU, Magistr. Stelian, Ierarhia bisericeascd duid s11ielle Bdrbayilor Apostolici, in M.M.S., m.g-911957,p. 615_650; TIMU$, Pr. N., Doctrina Bdrbayilor Apostolici, studiu apol,ogetico-polemic, Tezd de doctorat, Chiginiu, 1929; lEpELE, pr. A-sist. Drd. Marlus, Hristologia SJdntuluilgnatie al Antiohiei, in O.T., nr.lDA00, p. 159-173;VOICU, Magistr. Constantin,Hristologia pdrinlilor Apos_ tolici, in O.o nr. 31196l, p. 405-418; VOICU, artriO. prof. dr. Cbnstantin, Hristos tn viara si opera sfdntutui Ignatie Teoforul, in A.B., nr.I0^-l2l1994,p. i 5-38 In limbi strrine: coRwIN, v., ,s/. Ignatius and christianity in Antioch, New Haven, 7960; HACKING, R.D., Ignatius of Antiloch, martyr-bishop,London,1997; MAIER, H.O., Thesocial sining ofthe yinistry as reflected in the writings of Hermas, clement and lgnatius, Waterloo, Ontario (Canada), 1991; RICHARDSON, C, Th; Chris_ tianity of Ignatius of Antioch, New york, 1967; TREVETI C., A Study of Ignatius of Antioch in Syria and Asia, Lewiston, lgg2.

STANTUL POLICARP AL SMIRNEI

(t 1s6)

Elemente biogruJice La fel ca in cazul celorlalli pdrinfi apostolici gi viala Sfhn_ tului Policarp este invdluitd, in bund misurd, in mistei. Avem catevainformafii in lucrdrile sfhntului Irineu, Tertulian sau Fericitului Ieronim, insd cele mai insemnateprovin din scrisoarea adresatdlui de cdtreIgnatie,trimisd filipenilor qi din documentul in care estedescrisdmoartea sa martiricd. potrivit documentului

martiric, se pare cd s-a ndscut in jurul anului 70 din pdrinli cregtini, care l-au botezat de mic. Altfel nu se explicd cum la momentuljudecdfii qi condamndriisale,in anul 156, in fafa proconsulului Statius Quadratus afirma c5, ii slujegtelui Hristos de 86 de ani. Potrivit Sfbntului Irineu de Lyon, care, copil fiind, a stat in preajma Sfhntului Policarp, se pare cd acestadin urmd il cunoscuse personalpe Sfhntul Apostol Ioan 9i pe ceilal1i ucenici ai Domnului. De aceea,nu este fird temei afirmafia cd Policarp a fost agezatespiscopal Smirnei chiar de cdtreApostoli. Legdtura sa specialdcu Sfhntul Ioan trebuie sd se fi concretizat in primirea gi asumareatradi{iei apostolice de facturd ioaneicd, a$a cum reiese din intdlnirea pe cate a avut-o cu papa Anicet, la Roma, in anul 155, in cadrul cdreia s-a discutat, intre altele $i problqmasirbdtoririi Sfintelor Paqti. Sffintul Policarp,ca tofi cei din Asia Micd, sdrbdtoreauPaqtile pe T4 Nisan, indiferent in ce zi din sdptdmdn6cidea, in timp ce Biserica din Roma finea marea s[rb[toare intotdeauna duminica fiecare invocAnd tradit'ile vechi pe care le-au mogtenit. Deqi n-au qjuns la o inlelegere, s-au despdrlit in pace dupd ce au slvdrqit tmpreundSffinta Liturghie. Un episod interesants-a consumatin Romaatunci cdndPolicarp,intdlnindu-lpe Marcion, a fost intebat dacdil cunoagte.RdspunsulSftntului P[rinte a venit prompt, l6sdndu-l fErdreplicd : 'Negtegit cunoscpe primul-ndscutal Satanei". Aproximativ la un an de la vizita sa la Roma, probabil anul 156,in timpul domniei lui Antonin Piul, Policarp a suferit moartea martiricd pe stadion,intr-un mod extrem de crud, descrisdin detaliuintr-o scrisoarepe care o trimite Biserica din Smima, celei din Philomelium, in Frigia, cunoscuti in literatura de specialitate iub numele de Martiriul (sauMucenicia) Sffintului Policarp. Pentrucd lupta cu fiarele se terminase,la strigdtul poporului, Insctat de sdnge, s-a hotdrdt ca bdtrdnul episcop, aproapenonagenar,s[ fie ars de viu: " Iar cAndrugul a fost gata, dezbrdcindu-sede toate hainele de deasupra gi desf5cdndu-qicureaua,Policarp a incercat si-gi deajo's 9i incilI =FAI'IIOLOGIE

34

Arhid.Prof, Univ.Dr. Constantin Voicu- PreotConf,Univ,Dn NicuDunitra$cu {dmintea...iarcdnd a fost vorba sd fie finut, el le-a zis 'ldsafi-mdaga,cici Cel ce-mi d[ t5ria sd indur focul, Acela imi va da gi puterea si rabd nemigcatpe rug chiar gi fZrI siguranfacuielor voastre'...oameniirdnduili si poarte grijd de foc l-au aprins...vdzdndnelegiuilii ci trupul lui nu poate fi nimicit prin foc, au poruncit confectorului sau ldncierului sd se apropie de Policarp gi s5-l stripungd cu pumnalul. $i ficind acest lucru a {dgnit atat de mult sdngeincdt a stins focul, agacd toatd lumea se mira cI existl atdta deosebire intre cei necredinciogi gi intre cei alegi, intru care a fost gi acest Policarp..." (Eusebiu de Cezareea,Istoria Bisericeascd,XI4 P.S.B.,vol. 13, p. 162-163).

Biserica Ortodoxd il priznuiegte in ziua de 23 februarie. Opera Ei tnvdldtura lui Cu toate cd qi Sfhntului Policarp i s-au atribuit mai multe scrisori,informafie datoratdistoricului Eusebiude Cezareea,nu ni s-a pdstratdecdt una singur5,gi anumeScrisoareacdtre Filipeni. Este vorba despreo epistold care rdspundesolicitdrilor Bisericii din Filipi de a mijloci pentrutrimitereaunor scrisoriale 1orin Siria qi de a primi, la rdndul lor, scrisorile Sfhntului Ignatie Teoforul. Este o piesi literard in 14 capitole, scurte, carcsintetizeazd o serie de invdydturi morale Si dogmatice. Dupd. ce autorul ii felicitl pe filipeni pentru dragostea fa!5 de "cei inc[rcali cu lanfuri vrednice de sfin!i", adicd fald de martiri, gi pentru credinfa lor puternicS, moqtenit[ din vechime, sfbtuindu-i s5 rdmdnd fermi in iubirea fa{d de Hristos 9i fa!5 de aproapele;sd umble in "poruncaDomnului", sd fre milostivi, buni, sd nu calomnieze,sd nu fie iubitori de argint, s[ fie infrdnafi, sd fie fird prihand in toate, sd se abfind de la poftele lumeqti, sd nu facd lucruri nesocotite; dd sfaturi femeilor, tinerilor, copiilor, fecioarelor, v[duvelor, impdrafilor gi dregdtorilor de stat. Spre final, igi manifestd tristefea pentru purtarea nevrednicd a preotului Valens gi ca sa incheie intr-o notd optimistd, se aratd convins ci filipenii igi vor pdstra credinfa nealterati. Epistola preziJttddoud dintre elementelefundamentale ale credinlei, Si anume:IntrupareaMdntuitorului Si tnviereaLui din morli.

E

teologice Patrologie - manualpentruseminariile

35

*** SfdntulPolicarp esteun unna$ demn al apostolilor gi ucenicilor Domnului, un adevdratcregtin care gi-a arrnonizatcredinfa ncindoielnici cu o viafd ireprogabilS.Martiriul sdu il aqazdin galeriamarilor Sfinfi ai Bisericii, nemuritori in congtiinlatuturor -'urmdtorilor"lui Hristos. B IB LIO GRA FIE SELE C TIVI TRADUCERIiN LIMBA ROMANA: EPISTOLACATREFILIPENI. traducerede Dr. Iuliu OLARIU, in 1892,p. 84-87. Caransebeq, vrrlumul:ScrierilePdrinlilorApostolesci, noteqi indicidePr.DumitruFECIORU,in introducere, Altl traducere, ,\crierilePdrinlilor Apostolici,colecliaPdrinli Si Scriitori BisericeSti, vol. 1, EIBMBOR, Bucuregti,1979,p. 202-216.Edi{ia a II-a, 1995,p. 243-260. tlucureqti, STUDII: ln timba romflni: BACONSKI,Teodor,Doctrinadesprepdcat in &'ricrile Pdrinlilor Apostolici,in G.8., nr.1/1989,p. 127-128;BELOf )AN,Pr.Cristian,La ceana muritSJiintulPolicarpal Smirnei?,in M.O., nr, l-311977,p.206-208; COMAN, Pr. Prof. Dr. Ioan G., Patrologie, lilllMBOR, Bucuregti,1956,p. 39-40;IDEM, Patrologie,EIBMSOR, IDEM,MartiriulSfdntuluiPolicarp, 1984,vol. I, p. 148-160; Btruuregti, ln I'atrologie,EIBMBOR, Bucuregti,1984,vol. I, p. 188-192; SfdntulPolicarpal Smirnei.Tezdpentrulicenfi, DIIACHICI,Paraschiv, Tipografia deTeologie,Bucuregti, Facultatea din Bucuregti, Univcrsitatea fltrfenberg,JosephGobl, 1902,54[-56] p.; ENACEANU, Arch., in B.O.R.,nr.8/1877-1878,p.449Desprebdrbaliiapostolici, fihenadie, Istoria vechiiliteraturicreStine. Preot Cicerone, IORDACHESCU, 117I pdnd vol.I, p. 54-58.Ediliaa II-a, 325,Iaqi,1934, la trei veacuri Frlnclc EpiscopulArgegului, Dr. Gherasim, p. TIMU$, vol. I, 54-58; ltl96, fui, pultcurpal Smirnei,in Diclionaraghiograficcuprinzdnd pe scurtvielile 1898,p. 697-701. Ilucuregti,TipografiaC64ilorBisericeqti, Qfin1il,u; - ln limbi striine: BUSCHMANN, G., Das Martyrium des ftilvk,tryt,Gottingen,1998;PAULSEN,H., Die Briefe deslgnatius #n Anliochienund der Brief des Polykarp von Smyrna,Tiibingen, l9lt5: WIifDMANN, F., Polycarpand John: TheHarrig fragments #rtcltln'ir challengeto the literary traditions.Notre Dame,1999.

Patrologie teologice - manualpentruseminariile

IV

APOLOGETI GRECI SFANTUL IUSTIN MARTTRUL $rFILOSOFUL (t 16s) Elementebiografice Cel mai important apologetgrec din cel de-al doilea veac (nu existd informafii despre o datd certda nagterii sale) gi, totodat[, una dintre cele mai nobile personalitdli ale vechii literaturi cregtine),a fost Sfrntul Iustin. Acesta s-a ndscut in Flavia Neapolis, vechiul Sichem din Palestina, din pirinfi pdgdni. A fost crescutin spiritul tradifiei gi culturii pdgdne,ocupdndu-sede muzicd, astronomiegi geometrie,dar gi de insuqireaunor cunogtinle solide de filosofie. El insuqi ne spune cd a studiat intr-o qcoald stoic[, gi-a continuat instruclia intr-una peripatetic[, ca, in final, sd-l gdsimintr-unapitagoreicd.Aceastdmigrafiede la o gcoaldla alta, gi de la o doctrind la alta, arutdcd nici una dintre ele nu l-a convins. Era mistuit de dorul cunoagteriiadevdrului,de descoperirea sensului propriei existenfe,agacum ne mdrturiseqtesingur intr-una dintre cele mai insemnate lucrdri ale sale, Dialogul cu iudeul Trifun. intr-una dintre plimbdrile sale soliiare pe"malul mIrii, la Efes, intdlnegteun bdtrdn care il ldmuregtecd filosofia platonici nu poate sd satisfacdinima omului, fiind limitatd prin ea insdgi, qi il indeamndsd-i citeascdpe profefi, singura cale carc duce la izbdvke: "- Cu mult inainte de acegtiaga-zigifilosofi, au fost niqte oamerri fericili, drepli 9i iubitori de Dumnezeu, care au vorbit in Duhul Sfhnt sr care au ardtat cele viitoare, care se intdmplS acum: acegtia sutt pro.felii.

3-J

Numai acegtiaau vdzut gi au spus oamenilor adevdrul, netemdndu-seqi neascultdndde nimeni. Ei nu au fost invinqi de dorinfa de slavd, ci au spus numai ceea ce au auzit gi au vdzut, fiind plini de Duhul Sfbnt. Scrierile lor se pdstreazd,chiar gi acum gi, indeletnicindu-secineva cu ele, dacd crede in ele, poate folosi foarte mult: atit cu privire la inceputuri, cdt gi cu privire la sfErgit qi la toate cele ce trebuie si gtie un filosof. Ei nu vorbesc cu dovezi, cdci sunt niqte martori vrednici ai adevdrului, mai presus de orice dovadi. Cele ce s-au intdmplat, insd, sau se int6mpld gi acum, silesc pe oriqicine sd fie de acord cu cele grdite de ei. Chiar 9i numai pentru minunile pe care le-au sivdrqit, ei pot fi socotifi drep11 atunci cAndau sldvit pe Ficitorul tuhror, Dumnezeu gi Tatil gi au vestit pe Hristos, care avea si vini. de la El gi Care avea si fie Fiul Lui" (Cap. Vil, P.S.B.,vol. 2, p. 99-100).

Acesta a fost momentul convertirii sale la cregtinism,momcntul de la care a fi filosof - pentru Sfhntul Iustin - insemna a li cregtin,pentru cd invdldtura cregtind era "singura filosof,re sigur[ $i aducdtoarede folos". Dupd convertire, el devine unul dintre cei mai insemna{i tttisionaricregtini,predicAnd"cuvintul lui Dumnezeuin hainl de flkrsof' gi apdrdndadevdrurilede credin!6in scrierilesale.CdldIttrcatcca profesor itinerantpromovAndvalorile morale ale noii trvilf[turi - a lui Hristos - mistuit de dragosteapentru frumul6fen acesteiviefi. Sosegtela Roma in timpul lui Antonin Piul (138-161)9i infiInlertzii o gcoa16, unde are, printre al1ii, ca elev, pe Tafian Asiffanul, care ajunge el insuqi un apologetimportant al timpului. Ntr r*ccunoaqtecu exactitatecaracterulacesteigcoli, ins5, din pe care le furnizeaz\ el prefectuluilunius Rusticus, ItnHttrrntele lirnpul procesului, presupunemcd elementeleei principale h ilgu entchezabiblicd gi instruirea in invSfdturile fundamentale lle crcgtinismului:SfhntaTreime,intrupareaDomnului, Sfintele ftlnc, rnlintuireaetc. Era o gcoaldin genul celei cateheticeinfiln;ate rle Panten (sau predecesoriisdi) la Alexandria. Sfhntul lH:tlrr Martirul gi Filosoful o dorea o adevdrat|"vatrd a credF*sl" $i focul in care cregtinismulincepeasd filosofeze, ftrd a plede ccva din "temperaturacredinfei sale". De aici trimite el

38

Patrologie- manualpentruseminariileteologice

Arhid.Prof. Univ,Dr. Constantin Voicu- PreotConf,Ilniv.Dn NicuDumitraqcu

tole, al cdrei obiect - apdrareacregtinilor in fala judecdfii nedreptela care erau supuqidin parteapdgAnilor -, precizat de autor in introducere,ii anunld conlinutul:

celebrelesaleapologiiinfavoarea cregtinilorcAtreimpirat, senat gi poporul roman.Datoritd activitdlii salepe plan cateheticqi misionar,intrd in conflict cu filosoful cinic, Crescens,pe care il caracterizeazdca imoral, ignorant qi irafional. Sfhntul Iustin il ridictilizeazd"- intr-o dezbaterepublici - pe acestfanfaron care, degi nu qtia aproapenimic desprecreqtini, ii acuzade ateism qi nelegiuri greu de imaginat. infrAnt, Crescensil denunld autoritetilor ci nu jertfeqte zellor gi, prin ufinare, nesocoteqteporunca ?mpiratului. Dupd o judecatd sumard,in conformitate cu procedura obignuitd,in care cel acuzateste somat si aduci inchinare zellor pdg6ni, Sfhntul Iustin refuzd. Cu aceastdocazieexpune doctrina gi invdfdtura pe care o profesa in gcoala sa gi este condamnat, impreund cu alli prieteni ai sdi, la biciuire gi moarte. Sentinfa a fost executatdin anul 165, sub domnia lui Marcu Aureliu. BisericaOrtodoxdil prdznuieqtela I iunie, iar cea catolicd,la 14 aprilie.

"...dac6 veniri acum la voi, venim nu ca sd vi linguqim, printraceastdscriere a noastrd gi nici din simpla pldcere de a vd vorbi, ci venim ca sd vd cerem sd facefi judecatd in conformitate cu raliunea cea dreaptd gi aga cum se obiqnuiegteatunci cAnd este vorba despre o cercetare,iar nu ca - ldsdndu-v[ st[pdnili de vreo prejudecatd 9i nici de complezenfd fa{[ de cei superstiliogi, sau din vreo pornire lipsitd de rafiune, sau din faima cea rea cares-a creat de mai multd vreme in jurul nostru-si aduceli vreo hotdr6re care sd fie impotriva voastrd" (Cap. II, PS.B., vol. 2, p. 26).

Dacd in prima parte a lucrdrii sale autorul infbligeazd acuaclc adusecregtinilorgi netemeinicia1or,invocdnd,inspirat, car00teru1cu totul nou al moralei Bisericii lui Hristos, tn cea de-a eloua(cea mai densd)expune,in detaliu, credinfa, viafa, cultul 9i lainele cre$tine.Vorbegtedespre crearealumii de c6tre Dumlleacu,dumnezeirealui Hristos, ca implinire a profeliilor Vechiului Tcstament,moarte gi nemurirea sufletelor, invierea morfilor, gproapetoatefiind prczentate"in oglind[" cu invdfdturapdgdnd.Ca do pild6, atuncicdndfaceo analogieintre Iisus Hristos gi fiii zeilor: pe Dumnezeu Pirinteleoamenilor "...totriscriitoriinumesc 9i al

Opera Sffintul Iustin a fost un scriitor fecund. ldsdnd in urma sa lucrdri deosebitde importantepentru cunoaqtereaproblemelor cu carese confruntacregtinismulin prima perioadda existenfeisale. Spirit cultivat, stdpAnpe mijloace diversede expresie,profund in analizd,gi inzestrat polemist, reugeqtesd creezeo punte de legaturd intre cugetarearafionalist-p[gdn[ elenicd qi invdfdtura nouir revelatda lui llristos, ce se "scuturase"de aga-zisatitulaturd dc "variantd iudaicd". Existd incd o vie controversdin lumea cercetdtorilorin lesdturd cu autenticitateamultora dintre scrierile sale. Principalele titluri L Prima Apologie, datdnd din perioada anilor 150-15.5. adresatdimp5ratului Antonin Piul, fiiior sdi, Verus gi Lucius, Sc: natului gi Poporului roman, este o lucrare ampld, in 68 de capi

39

:t

zoilor. Iar dacd in chip deosebit,pe l6ngd na$tereaLui (Hristos) comun6, noi spunem cd El S-a ndscut din Dumnezeu, ca Cuvdnt al lui Dumnezeu...lucrulacestaestecevacomun gilui Hermes,pe carevoi il numili crrvAntulgi mesagerullui Dumnezeu.Dacd va obiectacineva cd El a fost rllstignit, gi lucrul acestaeste comun fiilor lui Zeus... care au avut, dupi voi de pitimit... Iar dacd spunemci S-a ndscut dintr-o Fecioard 9i lucrul nccstasd fie pentru voi ceva comun cu Perseu (fiul lui Zeus)"(Cap. XXII, llSa., vol.2, p. 40).

r' Apologia are un caracter strict juridic qi apologetic, in i 3hfuntr sub aspectcompozigionalqi literar, nu se constituie inr.*$'p (:tpodoper[.Prin bogdfiamaterialuluifolosit (o imbinare de ,l Slenrcrrtcde filosofie, istorie, mitologie gi demonologie)opera ' Fpreeirrtil o mdrturie a relaliilor incordate dintre autoritd{i gi Bi!€flur crcqtindla jumdtateaveacului al doilea.

40

Arhid. PrLf, IJniv.Dn ConstantinVoicu' PreotConf.Univ,Dr. Nicu Dumitragcu

2. A doua Apologie, mult mai scurtd(15 capitole)estesocotitd, in general,un fel de apendiceal celei dintii. Dupd ce expune "procedura tribunalului de la Roma cu privire la creqtini", incearcdsd rdspunddla mai multe intrebdri carevizau diverse proviafa "imitatorilor" lui Hristos, ca de pild6: nubleme legatede -Dumnezeu; de Tatd, Creator, Domn qi StdpAn,cele ale mele lui Fiului; de Hristos qi Iisus, sinuciderea9i neconcordanfaei cu moralitatea gi dorinla de mantuire a cregtinilor. De asemeneaeste prezentatdqi viziunea potrivit cdreiava suferi moarte martiric6, datoritd denunfurilor flcute de dugmanii sdi qi, in special celor Iacute de Crescens.Apologia statornicegteideea superioritalii invSldturii cregtinefa!6 de orice alt6 invd![tur6 9i se incheie apoteotic printr-o declaralie care atest6mAndria Sfhntului Iustin c6 apa4ine Bisericii lui Hristos. El indeamndpe cei ce judecd pe ciesiini sd incerce sd le perceapi doctrina gi practicile cultice in adevdratullor spirit: din susgi tare,cd sdntcreqtin9i dorind9i luptandu-mi "Mdrturisesc,

toateputerile sd mi ardt astfel...Dacdvoi veli sanclionaaceastiscriere,noi o vom face cunoscutdtuturor, pentru ca toli, de va fi cu putin{5, sa-qischimbe atitudinea lor fali de noi. Pentru aceastanoi am alcdtuit aceasti scriere. Judecdnddupd judecata sdndtoasd,invdldhna noashd nu este o invdlaturd reprobabila,ii estesuperioardoricdreifilosofii omenesri.cel pufinea valoreazi mult mai mult decdt ceea ce au scris Sotades,Philaenis, Archestrate, Epicur qi ceilalti poeli..;'(Cap. XIL XV PS.B., vol. 2, p' 87-88)'

3. Diatogul cu iudeul Trifon, cea mai intinsd dintre toate operele Sfhntului Iustin Martirul gi Filosoful, are I42 de capitole gi incearcd sd precizezeraporturile dintre creqtinism 9i iudaism. Menlionim o interesantd autobiografre a autorului, in prima parte aldturi de chestiunile fundamentaleale cregtinismului, traiate aici intr-o manierd personald,ce nu le altercazdin nici un fel semnificafia qi importanfa, in ciuda unei organizdri 9i compozigii sistematice, sub nivelul confinutului. Not[m gi alte lucrdri ale Sfdntului Pdrinte, ca de pildd: Cuvdnt cdtre Greci, Combatere (avand acelaqi destinatar),Despre monarhia lui Dumnezeu,Psalmistul gi Despre Suflet'

Elemente de tnvdldturd' SfhntullustinMartirulgiFilosofulafostunuldintreceimai Extrem de preocutnzestrali autori cregtini ai veacului.al-Il-lea. qi de evolulia inv6lSturii lor intr-un con;;i ;. soartacregtinilor cel mai bine' ir*t a.to. prielnic, reuieqte sd surprindd, poate gi dintre filosofia ilenicd pdgdnd cugetarea creqtin6' *p"*f intr-un sistem de Ct iu,.dacdralionamentelesalenui-au incadrat neprefuit gi;dir.-"rtodo", ele se constituie intr-un document de qi pdgdnism [n ...u ce priveqte cunoaqterearaportului dintre dintre cele mai apropiate adev'rului istoric' ar.i,i"it*,.rnul PrinciPalele sale ideiz cauzaprimordialI a - Dumnezel esteunic, imaterial, veqnic' fi cunoscut pe cale tntregii existenfe, transcendent,nu poate gbi$nuit6,n-are nevoie sd I se aduc[ ofrande materiale' ci doar fUg6ciunede slavd gi mullumire: ..Dumnezeu este aceeace este, intotdeauna acelagi 9i care este in

r

acel aqi fel ;E l e st ecauzaf iinf eit ut ur or celor lalt e( Dialogulcuiudeul poate fi inleles numai cu Tlifun,III,PS.B., vol' 2, p' 95'96)' Dumnezeu Isaac' nici lacov' nici nici tnintea (Ibidem,CXXVfi, p' 242)niciAvraam' trebuinld de jertfe are nu El pe Tatdl. vreun altul dintre oameni nu a v6zut l6uddm' pe cdt ne sti in r0ngeroase,de libaliuni qi de tdmdieri, noi il (Apologia tntdia' flII' mulfumitt' putlnfd cu cuvinte d" *gatit'n" 9i de IlS.B', vol. 2'P.33)'

in opera autoruluj - Sfdnta Treime este bine reprezentatd a fi Tatdl a ndscut pe Cuvdntul sau Logosul inainte de u. -lumea. finstrumeltul" Logosul, piul San intpPat, este flil

actul creatiel' € Tut[], sursagi cavzatuturor,iqi desdvarqeqte adorattn al ndscut qi gite Primulndscutal Tatdlui,dar Unul ' u rdnd. adoliflrntul Duh sauDuhul profeticvine dup6Fiul 9i este are tn ul treileardnd. SfdntulIustin estesubordinalianist,{g problema fltul ctI,deqi- in vremeaaceea- incd nu sediscuta

42

Voicu'PreotConf.UniuDn NicuDumilraqcu Arhid.Prof. Univ.Dn Constantin

persoanelor trinitare, reugeqte,in buni mdsur6, sd articuleze o invdliturd care o pref,tgura. - Dumnezeu a creat lumea dintr-o materie inform6, despre care nu ne spune dac[ este vegnicd sau nu, dar afirmd cd a fost prelucratd, ceea ce implicd ideea preexistenfei ei fal6 de actul creafiei, carea avut loc duminica: "...Dumnezeu a creat, la inceput, din materia lipsitd deformd,Ioate, pentru oameni; ...in ziua soarelui ne adundm cu tofii laolaltd, deoarece aceastaesteprima zi tn care Dumnezeu,schimbdnd intunericul 9i materia,a creat lumea, iar lisus Hristos Mdntuitorul nostru, in aceeaqizi a inviat din mo$i;'(Ibidem, X Si LXVII, p' 31 9i 7l).

- ingerii au o anumiti corporalitate gi se hrdnesccu mand. Ei sunt responsabili pentru existenfa demonilor care ar fi ap[rut potrivit Sflntului Iustin - in urma impreundrii lor cu femei muritoare. - Sufleteleoamenilor au $i ele o aqa-zisdcorporalitate,nu sunt nemuritoareprin fiinfa lor, ci sunt createqi nemuritoareprin vointa lui Dumnezeu. Ele nu sunt, agadar,nemuritore prin ele insele,ci prin participarealavrala divind. Sfdntul Iustin dezvolt[ o interesanti teorie despresuflete,ale cdrei influente sunt evidente, c[ut6nd sd descopereoriginea, natura gi perspectivaacestora.Exemplificdm cAtevadintre cele mai interesanteconsiderafiiale sale asupraacesteiprobleme: "...sau sufletul esteviali, sau el are viaf6. Dacd esteviafd, atunci eI ar trebui si faci pe altcineva si trdiascS,iar nu pe sine insuqi, dupd cunt gi migcareaface sd se migte un alt lucru, iar nu pe sine insdqi. Faptul cri sufletul triiegte, nimeni n-ar putea tdgddui. Dac[ trdie$te,insd, el trdieqlc nu pentru cd este viaf6, ci pentru cd se impirtdqeqte din viafl 9i, ceeac(' se impdrtSgegtedin ceva este cu totul altceva decdt aceea din care se impbrtiqeqte. Sufletul se impdrt5geqtedin viafd, pentru cd Dumnezcrr voiegte ca el sd trliasc[. $i, ca atare, sufletul nu se va mai impdrtdgi dirr viald, cand Dumnezeu va voi ca sufletul sd nu mai h[iascd. Cdci sufletrrl nu h5iegteprin el insuqi, cum frdiegteDumnezeu" (Dialogul..', VI, p. 9')1

- Dintre SfinteleTaine,SfhntulIustin vorbeqtedoat de:Bott': qi Euharistie.

Pttrologie- manualpentruseminariileteologice

43

Botezul,saurenagtereaspiritualdse administracelor caremdrturiseauadevdrurilede credinld gi se hotdrau sd trdiascdconform acestorprecepte,postind gi rugdndu-sepentru iertareapdcatelor r6vdrqitepdnd atunci. El se s[vdrgeain numele Sfintei Treimi, sau orai exact "in numele Pirintelui tuturor gi StdpdnuluiDumnezeu ;i al Mdntuitorului nostru Iisus Hristos gi al Sffintului Duh". Euharistia are caracter de jertfi gi constituie hrana celar osre cred in invdfitura lui Hristos gi au fost botezafi in prealabil tpre iertareapdcatelorlor qi spre dobdndireavielii celei nemuribare. Pdinea gi vinul se preschimbd prin rugdciune in cadrul 8fintei Liturghii in Trupul gi SdngeleDomnului. - In ceea ce privegte mdntuirea, remarcdm faptul cd Sfhntul IUatin,ca gi alli autori contemporani,estemilenarist. * +:F

*

SfhntulIustin Martirul gi Filosoful a fost una dintre marile litd1iale Bisericii cregtinedin veacul al doilea. Fire sen-

gi profundd,cdutdtorneobosital adev[rului,s-a simlit de-alungultimpului,demai multesistemefilosofice,care, fltrtrl, l-au dezam6,git,singura invdldturd cu adev[rat folosiqi sigurd fiind cregtinismul.Filosofii 9i preofii religiilor nu reu$eaus[ "intrezireasce" decdt adevdruriparfiale, pe lnv6!5tura lui Hristos era "cdl6uza" reald spre Adevdrul , intrucdtHristos era insugi Adevdrul. Dogii sepot aduceo seriede invinuiri conceptelorsale,unedevintesau chiar eretice"in mai toate ariile de interesteolo-

gurnar fi doctrinadespresubordinalianismul treimic,mateingerilor,saua sufletelor,hiliasmuletc.,nu trebuiesd

ctl n reugit sd demonstrezesuperioritateacreqtinismului in eu nrarilefilosofii pdgdneale lumii. Folosindterminologia r nnumiterafionamenteale acestora(influenfeleplatonice ln alhra oricdrei indoieli), a alcdtuit o doctrind cregtihdviala oottcordanlicu "performanfele"gi "erorile" aceltritimp.

44

Arhid ProJi,Uniu Dn ConstantinVoicu- PreotConf,Univ,Dn NicuDumitrarcu

Sfbntul Iustin Martirul gi Filosoful reugit si creeze o punte solidi intre filosofia plgdnd 9i cregtinism,cea dintdi fiind pusdin slujba dezvoltlrii gi perfecfiondrii celei din urmd. A fost un mare apologet qi totodatd un mare misionar. Bib lio graJie selectiv d TRADUCERIiN LIMBA ROMANA:

ApoLoGrA ittrAu iN rtro.tREA cRE$TrNrLoRC,rTRE ANTONINUSPruS, traducere,introducere,note gi indici de Pr. Prof. Olimp N. CACruLA, ?nvolumul:Apologelide timbdgreacd,coleclia Pdrinli SiScriitoriBisericeSti, vol.2, EIBMBOR,Bucuregti,1930,p. qi p. 33-I 00 5-75; Ediliaa II-a, Bucureqti,1997,p.7-32 (introducere), (traducere);APOLOGLAA DOUA iN rlvO,q,nn.A CRE$TINILOR GifRE SENATULROMAN),traduceregi notede Pr. Prof. Olimp N. CACIULA, in vol. Apologeli de timbd greacd, coleclia Pdrinyi Si Scriitori Bisericeqti,vol. 2, EIBMBOR, Bucureqti,1980,p. 75-86; Edifia aII-a, 1997,p. 101-116;DIALOGUL CU IUDEUL TMFON, traduceregi note de Pr. Prof. Olimp CACIULA, in vol. Apologeyide limbdgreacd,colecliaPdrinli SiScriitoriBisericeSti, vol.2, EIBMBOR, Bucuregti, 1980,p. 89-226;EdiliaaII-a, Bucuregti, 7997,p.ll7-341 (traducerea) 9i p. 343-352(indici). STUDII: ln Hmba romffni: BLINEA, Pr.Prof.Ion, ConvertireaSfdntului Iustin Martirul Si Filosoful in volumul sdu:Din galeria marilor convertili-Medalioane,Cluj-Napoca,Presauniversitar[ clujean6, Cop. 103-ll1; COMAN, Ioan, lecliaBibliothecaTheologica,rr.611998, G., TeoriaLogosuluifn Apologiile Sfdntuluilustin Martirul Si Filosoful, ImprimeriaNafional5,Bucuregti,1942; COMAN, Pr.Prof.Dr. Ioan G., Patrologie,EIBMBOR,Bucuregti,1956,p. 50-54;IDEM, Elementede antropologiein operele S/hntului Iustin Martirul Si Filosoful, in O., nr. 3/1968,p. 378-394;IDEM, Patrologie,EIBMBOR, Bucureqti,1984,vol.I, p. 263-312;DEMETRESCU,Dr. Dragomir,SJdntullustin Martirul Si Filosoful Si critica teologilorprotes4, nr. 1/1893-I 894,p. 66893,p. 961-97 tanli,in B.O.R.,nr. I0l 1892-1 81; DUMITRA$CU, Preot Nicu, Crealia tn opera SfdntuluiIustin p. 63-85;DUMITRA$CU, Martirul SiFilosoful,in A.B., nr.l-311994,

Pr.Lect.Dr.Nicu, conceplia despresufletul uman al lui Hristos tn p. 61-98(IustinMartirul, primeleveacuricreStine,in R.T., nr- 311999, 'p.63);MOCANU, M., Sfdntullustin Martirul si Filosoful' Dorilla de POP€SCU, adevdrul,in M.M.S., nr.4-611984,p-399-401; a cuntoa$te nr'711896in B.O'R', antropomorfice, sale ideile Martirul M,Iustin si Iustin Sfdntului I., Conceplia RAUUpBRNU, p. 627-638; 1897, p. 403-423; nr. 7-811958, in S.T., suJlet, despre Filosffil Marttril si sToIcA, Pr.Magistr.simeon,Liturghiacrestindin secolulII descrisd deSfdntullustin Martirul SiFitosoful,tn raport cu liturghta ortodoxd Pr.Lect.Dr'Simion, deistdzi,in O., nr. 111960,p.73-93;TODORAN, lui Mesia in prezenlei aI exeget Filosoful Martirul Sfdntutlustin Si in C'O', nr' Testament, qi Vechiului la Proorocii L"g"o lui Moise p. l-211998, 11-33. in limbi striine: BARNARD, L., Justin Martyr: his life and thought,London,1966;CHADWICK, H' JustinMartyr 's defenseof 1965;IDEM, Early Christianthoughtand Chritiantty,Manchester, lhe classicaltradition: studiesin Justin,Clementand Origen,Oxford, 1984;OSBORN,E.F.,JustynMartyr Ttibingen,1973;STORY'C'I.K', The nature of tntth in "Thegospel of truth" in the writings of Justin Martyr: a stidy of thepattern of orthodoxyin the middleof the second christiancentury,Leiden,1970;WIDDICOMBE,P.,TheFatherhoodof Oxford,I992. Godin thethoughtofJustinMartyr OrigenandAthanasius,

TEOFIL AL ANTIOHIEI (c.130- f 18s) Elementebiograiice Teofil s-andscut,dupdtoateprobabilitdfile,in Siria,in apropicreacelor doudmari fluvii, Tigru qi Eufrat,desprecarespune i[ "suntvecinecu regiunilenoastre",din pdrinfi p[g6ni, in jurul Bnului 130. Sursacea mai importantdpentru studiul nostru il reprezintdprincipalasa cper6,CdtreAutolic, dupdunii singura dupdallii singuracarea supraviefuit. BUtcnticd, Se pare cd, Teofil a studiatretoricaintr-una din gcplileinale timpului. Convertircala creqtinisma venit in urma Femnate

citirii Sfintei Scripturi *.?i ales, $], a profbgilor.Faptul ci ceeace auproorocit acegtias-aimplinit in timp, r-au deterii;;. Teofil sd creaddcd ce "cduta suheful sru, adicd pe Dumnezeurnevdzut gi desivdrgit,rdsplatadupd moarte qi invie."u^*J{ior,,, ,. gdsegtein cregtinism. Intererunt c6 - potrivit aceleiagi lucrdri -, autorul nostru a urmat "st" un frogru* de pregrtire morald inainte de convertre: ..Iardacl t-Tli1 ,Arat[_mi peDumnezeul tdu!,,afunciifi voi spu_ ne qi eu: .Arati_mio.Tll tiri qi_ii'vorardtagi eu pe Dumnezeul {n meu!'' Arati-mi cd ochii sufletului tau gi cd urechileinimii tale aud! Dupd cum cei careprive." "aa o.t ii1-purui inlereg cere ce se petrec in viald gi pe pdm'nt gi fa*otodard;;;;;;;. "u intre rumindqi intunenc,inrre alb gi negru, intre ur6t li fr",,'or, iroa armonios gi nearmonios, intre mdsurat 9i nemdl

jl:Tis".,*#o,l"HuJ.Hffi o,r,ii,,rif t,rui, g:",f jiTi H,"J#: nezeuestevdzut

de cei g,ot vadd,dacd,au deschigiochii sufletului,, 9e $! pSi.,'*f (CdtreAutolic,Carteaintiia, I,ff, . 2, p. 2g2_2g3). Dupd informagiile pe care le avem la Eusebiu de cezareea, Teofil

a a]unsepiscop ul Antiohi.iffirur anului169,urm'ndu-i in scaunlui Eros. ca ierarh,el a fost preocupatin special de zidireasufleteascdgi instruirea credinciogilorprin;"-;;; Ia Sfhnta Scripturd.prin cuv'ntdrile catehetice linute noilor convertili a combdtut ereziile vremii' A pistorit o6n5^dun5moartea impdratului Marc Aureliu, int'mplatd in anul ito. i"..ott*rinE, au,umorfii saletrebuie agezata' dupdopinia celor mai mulli cercetdto.i,in jurul anului rg5. Opera Teofil a scris mult, insd Ia noi nu a ajuns dec6t o singura luerare, cdtre Autoric,. celelalte, u,,'l*i,. de Eusebiu de cezareea sau Ieronim, ca de pildd: Contra lui Marcion, Ca*1f-"it"lrn_ tice, comentarii ta Eianghetii qi la proverbere lui'soio"*on, Despreistorie, Contra.lu.i"Her*ig"n, s_aupierdut qi nimeni nu le poate garantaautenticitatea.

cdtre Autolic esteo lucrare in trei cdrfi, alcdtuite probabil in trei perioade diferite, dar formdnd un ansamblu, du caracter apologeticai par,tialistoric. In cartea tntdi, dialogul cu Autolic, un pdgAn invdfat, de_ monstreazdexistenla "Dumnezeului creqtin invrziuit gi perfect qrin analogie cu sufletul". Dumnezeu este transcendent, dep5geqte orice posibilitatede cunoagtere, se descoperddoarprin providenfdgi lucrare: "Desprechipulrui Dumnezeu nu sepoatevorbi;chipulLui nu se poateexplica.cu ochiitrupegtinu poatefi vdzutchipul t.ii b.r*rr"""u. In slavd, este {Erdde hotar; in mireiie, de neinfeles; inindltirne, mai presus de pricepere; in putere, neegalai; in infelepciune, f'r6 de ur*anur"; in bundtate,de neajuns;in facereade bine, _ui pr"rus de cuvdnt...Dupd cum in om nu se vede sufleful, cd este nevdzut pentru oameni, dar prin migcareatrupului se inferegeci estein om sufletjtot aga9r nuio.r"r"u nu se poate vedea cu ochii omenegti,dar se vede din puitor"o iui in grqa si din lucrurile Lui,' (Ibidem,III 9i V, p.2g3_2g\.

Trateazd,de asemenea, desprenumelede creStinqi invierea moryilor,in chip analogic. rn carteaa doua Teofirface o criticd severdidolatriei, poefilor gi filosofilorgre^ci, criticdndmitologiapdgan[.ar"iuii oprrn. ninguragi adev6rata invdfdturd,."u .."giini vlstita J" p.""-.i. cartea a treia ?ncepe gi setermindcu un argumentdezvoltat nl autoruluiin favoareavechimii cregtinismulii,conterlta - o. A.utolic-cuprinsullucrdriiestereprezentat der..ping...u i"uru_ fiiloradusecreqtinilorde c[tre pegani,ca depildd,uinlrofoiugiu, specificl,mai {csfr1ul,adulterul,incestuletc.,}apte ruginbase rlegrabS, acuzatorilor. Nu gtimdacdAutolic a fostconvinsde Teofilin ceea ceprivegtejustefeapozigieiluidoctrinare gi mclraledeoarece, inflnal, el ii recomandrfilosofuluipdg6ns[ citeascd Sfintelesciipturi ca r.fl-ifie "sfetnic ai arvundpentruadevdr".Dacd linem ,.i*u a. lirptulcd lucrareaepiscopurui Antiohieia convinspe mulli sdse hdreptecdtreHristosqi,totodatd,cd insuqipartenerul lui de oiaI,g ?i solicitasefoartemulreldmuririin tegitura * *iGa t*s-

Patrologie- manualpentruseminariileteologice

':ind,am putea crede cd "insistenla" gi elocvenfaautorului nostru gi-au atins {inta. Elemente de tnvdldturd Teofil a fost un scriitor profund, capabil sd rdspunddin ralionamenle,aparcntsimple,la problemede marevaloareteologicd. De aceea,dincolo de a fi un apologet, el a fost gi un cugetdtor cregtin fecund, a cdrui contribufie, este extrem de apreciatd istdni. cdteva dintre ideile doctrinare, cele mai semnificative, care au reprezentatelementefundamentalepentru sistemul de gdndire ortodox sunt: - Cdrlile Sfintei Scripturi sunt inspirate. - Lumea cu tot ceea ce este in ea afost creatd de Dumnezeu din nimic: "Puterea lui Dumnezeu, insd, in aceease arati cdface ce vrea din cele-cenu existd, preatm a da suflet gi migcarenu este iu putinfd artcuiva dec6t numai lui Dumnezeu. Omul poate face o statuie,iu. nrr-i pout" da statuii, fdcute de el, cuvAnt, suflare sau Simlire. Dumnezeu, ins6, poseddceva mai mult decdt un meseriag;este creatorul vorbirii. suflrrii sau simfirii. Dupd cum in toate acestea Dumnezeu este mai puternic dec6t omul, tot a$acdnd e vorba de a crea gi de a face din nimic tiate cdte sunt, qi de a face cdte voiegte gi cum le voieqte', (Ibidem, Cartea a II_a, IY, p. 295).

- Dumnezeu este incognoscibil prin fiinla Sa,insd poate fi cunoscutprin lucrdri Siprovidenld. - FoloseStepentru prima oard termenul Tptag pentru a desemnasfdnta Treime.Este adevdrat cd persoaneli ireimice in conceplia sa - sunt: Thtdl, Fiul (sau cuiantut Lui) inletepsi ciunea (ca apelativ pentru Duhul sfdnt), insd sunt de remarcat atdt distinclia, cdt Si terminologia propusd. - Aratd cd numele de creStinvine de la verbul grecescypico, care tnseamnda unge: "...deastanenumimnoicregtini pentrucdsuntem ungi.cu uleiulrui Dumnezeu..." (Ibidem, XV,p. 307).

49

- Afirmd existenlaliberului arbitru. - Omul nu estenici muritor nici nemuritor (!), ci doar capabil sd ajungd Ia una dintre acestestdri prin hotdrdrea sa. - Demonstreazd,pe bazaunor calcule precise (utiliz6nd chiar cronografiile gi istoriogr afrap 6gAnd)vechimea cdrli Ior Vechiului Tbstamentfald de "inceputurile culturii greceSti" vechimea gi importanfa cregtinismului care provine istoricegtedin spiritualitatea acestora "corelati gi completatd de Mdntuitorul gi de Bisericace-L continud". - Biserica "este comparatd cu o insuld bdtutd de furtuna pdcatelor". * ** Teofil rdm0nein istoria cregtinismului ca un autor talentat gi rensibil, cu un stil propriu, elegaht gi direct. Opera sa nu este doar o apologie, menitd sd demonteze gi sd demonstrezenetemeinicia acuzelor adusecregtinilor de cdtre pdg6ni, ci gi o sursd de inspiralie pentru contemporani gi urmagi in elaborareatratatolor de doctrind, in specialasupraanumitor probleme teologice, Ca de pildd: cosmologia, antropologia, Sfdnta Treime, liberul crbitru, invierea morlilor etc., unde s-a dovedit a fi foarte bine Informat.Unii l-au ponegrit penku stilul, ra{ionamentelegi vocabularul sdu, considerdndu-l superficial gi lipsit de originalitate, alfii l-au elogiat, spunAndcd este un scriitor "de o mare culturd gi agerime...clar gi ugor de infeles...frrd emfazd...firdinsi sd erufe contribulia spirituald a cititorului. . .". B I B LI OGR./IF IE SE LE CTIVI TRADUCERIiN LIMBA NOVTANA: C,{TREAUT)LIC - ApoLoGIE iu rnu C,{RTI, traduceregi :tudiu introductiv(p. 3-25) de $t. G. BRADI$TEANU,in lucrarea eilre Autolic (Ad Autolicum).Apologie tn trei cdrli de Teofil al Antiohiei,tezdpentrulicenli, Bucureqti,Editura"Universa15", 1906, p, 25-101.CATREAUTOLIC,traducere, introducere, noteqiindici de l - PAlltoLoctE

5O

ArHd.PrrlArtuD^C

Pr. Dumitru FECIORU,in Apologelide timbdgreacd,colecliapdrinli vol.2,EIBMBOR,Bucuieqti,19g0,p'.267_365. $i ScriitoriBisericeSti, Edilia a II-a, Bucuregti,1997,p.355-372(introducere), p.3n_a65 (traducere), p. 466-482(indici). STUDII: in limba romf,ni: ANGHELESCU,Gheorghe F., Teofil:crealia "Ex nihilo" afirmatd, in volumul: Timp Si diniolo de tiip, Editura Universitiliidin Bucuresti,1997,p.29; COMAN,pr.prof.Di.IoanG., Patrologie,EIBMBOR,Bucuregti,1956,p.57-5g;IDEM, patrologie, EIBMBOR, Bucureqti,1984,vol.I, p.336-345;ENACEANU,Aich. Ghenadie,Sfdntulkofil al Antiohiei,in studiul:pdrintii SecoiutuiII_ III, in B.O.R.,nr.9lt877-1879,p. 524-527;IORDAiHESCU, preot cicerone,Istoria vechii literaturi crestine,ferec & caminschi.Iasi. 19-34,parteal,p.92-96; Edilia aII-a,EdituraMoldova,vol. l, p gr96;LosSKl VladimiasfdntutTeofilal Antiohiei,in vorumuririd"rno lui Dumneze4in romanegte deMariacorneliaoRos, EdituraDeisis, cal.Dogmatica,Sibfu,1995,p.23-25; TIMU$, Dr. Gherasim,Epis_ copul Argegului,Teofilal Antiohiei,in Diclionar aghiograficcuprinzd_ryd pe scurtvielile sfin|iloa Bucureqti,TipografiaCa4ito.-ulr"ricegti, 1898;p. 822-824. In limbi strline: GRANI R.M., Scripture Rethoric and Theophilus, in "VigilaeChristianaen, I3(I959),p.33_45; U:I:g!":f ZEEGERS,Vander Vorst, La cr4ation de l,hommechez'ih\ophlte d'Antioche, in "VigilaeChristianae", 30(Ig76), p. 25g-267 .

V

APOLOGETI LATINI (c"160-I 240) TERTULIAN Elemente biografice Tertulian a fost una dintre cele mai proeminente figuri ale vechii literaturi cregtineafricane.S-a ndscutin Cartagina,probabil in jurul anului 160,intr-o familie p[gdnd. Tatdl lui era centurion in armata imperial5. A avut o tinerefe zbuciumatd, despre cnrenu-gi aduceaminte cu mare pl5cere.Se pare, de asemenea, c[ n-a fost strdin nici de misterelelui Mitra. Cu toate acestea, e$tccunoscutfaptul c5, fiind inzestratcu calitdli deosebite,gi-a lnsupito culturdsolidd9i extremde variat6.A studiatlimbile clatice, greacagi latina, filosofia, retorica, literatura, medicina gi drcptul. Se spunechiar cd ar fi funclionat o vreme ca avocat,unii gercetitori identificdndu-l cu un faimosjurist din veacul al Il-lea, purtAndacelaqinume. Convertireasa la cregtinismse datoreazd,, in mare parte, viegi curate eroismului f6rd margini al martirilor contemporani fli lui. Atdt de impresionanta fost de claritatea,putereagi, mai ales, iltorala noii invd!5turi cu care intrase in contact incdt a devenit, fuartecur0nd,unul dintre cei mai aprigi susfin[tori ai cregtinilor In fhp prigoanei pdgdnece se intindea ca o negurd a mor{ii gi a lnfunericuluide la un capdtal imperiului la celdlalt.Cunogtinlele v6titc,dob6nditein perioadapregdtirii sale elementare,le pune, In totalitate,in sprijinul afirmdrii valorilor invdfdturii cregtinece

Voicu'Preot Arhid Prof, Ilniu Dn Constantin

c6uta sd-qidefineascaterminologia 9i conceptele.Este un adversale sar al practicilor pigane, qi un stdlp de n6dejde al Bisericii noi mai qi celor a impotriva vechilor tadilii iudaice, precum ele incercdri de sublimare a adevSrurilor creqtine, unele dintre sdu rigorismului imbrdcdndhaina eretic6.Din nefericire, datoritd moral exagerat, sub influenfa unor clerici, cade in cealaltd deqi extrem6.Tiece formal in sectamontanistdin anul 213, unde, nu se criticS ortodoxia - in special pe reprezentanlii acesteia -, doar urmeaza angreneazl..in toate aberaliile acestei erezi|", ci ,.rilorismul ei moral qi iluminismul pnevmatic in legdturd cu lu.r..u Sfbntului Duh". Dezamdgit, probabil, de noua sa apara tenenfdreligioasd, igi creazd,in final, propria sa sectd,numitl ,.tertrilianiqtllor", grupare readusS,cu ugurin!6,in sanul Bisericii Ortodoxe, maitdrziu, de Fericitul Augustin' Nu se cunoaqtecu exactitate nici locul qi nici timpul morlii se sale. Pe baza unor informalii furnizate de Fericitul Ieronim pare cd a trdit pdnd in iurul anului 240' Se gtie sigur, ci el a reprezentatprincipalasursdde inspiralie ( giu n modegpentruS ftntulCi p ria n c a re iia p re c ia o p e re le . ar f,r Aceasta a determinat pe unii teologi s6 creadac6 Tertulian de este revenit in Biserica ortodoxa spre sfhrqitul viefii, intrucat de neinleles cum un eretic ar fi fost atit de preluit de un autor in talia Sfhntului ciprian, care nu face niciodata vreo menliune acestsens. Opera Se cunosc 38 de cdrfi, dintre care7 sunt pierdute' Cuprinsul lor poate fi impdr,titin 4 teme principale' L Apdrarea creStinismului:5 scrieri apologetice' Il.Luptaimpotrivaereziilor:8tratatedecontroversa. IlI. Morald qi virtuli creStine:12 fiatate' IY. Disciplind sacramentald"6 scrieri'

seminariileteologice Patrologie - manualpentru

53

PrinciPaleletitluri Vom r ed adoar c dtev adi ntr eel e,c el em ai r epr ez entati v e pentrufiecarecategoriein Parte' l.Apologeticum,ceamaiinsemnatdoperdaluiTertuh2n'are 50decapitol egi es tei ndr eptatdi m potr i v aguv er nator i l or de provincii,in ,p".iul a celor din Africa' Aceqtiaaveaudatoriasd aplicelegile,o-urr. in mod corectpentrutofi supuqiiimperiului' mdsurdsoartacreqtinilor' fi a" .il.pindea in cea mai mare Autorularatdcdperseculiileindreptateimpotrivaadeplilornoii judecati religii sunt nedrepteqi imorale' Ei nu au parte de o ci sefacesumar'ludndin dupdproceduiiregulamentare, corectS, absurdepotrivit caroracreqtiniisuntvinodenun,turi considerare doar va{ideinfanticid,omucidere,incestetc" ', saupur 9i simplu pentrunumelede creqtin. pe Autorul considerdcd pdgdnii ii urau qi ii duqmdneau pracinvdfdtura, eregtinipentrusimplulmotiv cdnu le cunogteau ticile9i moduldeviafd. 2. Despremdrturiasufletului,lucrarein 6 capitole,reprezrninll o dezvoltareacapitoluluiXVII al Apologeticului.Terfilian pringearr[ sd-i convingap" pdgdnide existenlalui Dumnezeu fiind tr.o argumentarei. orai" psihologic,in centrul acesteia ldeeanemuririi sufletului. 3. Despreprescriplia contra ereticilor, apdrutd'dup[ toate probabilitdlile,injurulanului203,in46decapitole'esteunauerezie, tOnticcatehismce prezintdraportul dintre ortodoxie 9i destabilidinrr. Biseric[ gi grupdrileereticecare incercaus-o condamndin termeniduri iezc.oupa ce oerrieqGerezia,autorul trun-. netodelefolosite de eretici in interpretareaunilateralS9i neincreohiataa sfintei scripturi, menitds6 creezeconfuzie9i esteceacarevine de dercintre credincioqi.AdevSratainv616tur6 Sfintei la Bisericile apostolice,pdstrdtoareale tezaurului l Bcripturigi SfinteiTradilii:

(Jniv,Dn Constantin Voicu'Preot

rilli

11r' l\'

lrl

nu le "Ereziile n-admit unele cdrli ale Scripturii, iar pe care le admit acoa-le pentru acceptdintegral, ci cu adaosuri9i taieturi, schimbAndu-le falsile in intregime, primesc gi le dac[ pe unele *"ol r" invxletura lor. Ale fic6 prin feluiite interpreteri...in ttepanit"u cui a fost ldsatdcredinla? cui a cdnd mijlocire' cdrui prin a 9i cine, cdtre be tant Scripturile? se.afla qi ",ti fost incredinlatd inv6!6tura care vadeqtepe creqtini? c6ci acolo cele predaniile qi toate ca adevdrateleScripturi'gi adev[ratele til-e"i.i, creadevdratd cea invdldtura $i este ci 9i adevdrate,unde se va dovedi pana unde apostohce, Bisericile in ...mergi adev[ratd. dinla creqiinScea unde sunt astizi scauneleApostolilor stau in locurile cele mai de cinste, lor cuvintele 9i ne infzficitite gi scrierile lbr proprii, care fac sd rdsune contra-ereticilor, prescriplia (Despre ei." geaz6'chipul fiecdruia dintie

161)' irvrr, t-i; XIX, l-2;XXXVI,1,PS.B',vol'3,p' 150-151' sfdnta scripturd esteproprietatea Bisericii, iar Biserica este unica ei tdlcuitoare autenticd4. Contra lui Marcion, scrisdintre anii 207 qi 208, in 5 c6rlr, cu face o analizldetaliatd a creqtinismului monoteist, in contrast Dumnezei(!), doi inv61[turamarcionitd care evidenlia existenlaa cel Dumnezeu-Creatorul,din Vechiul Testament,9i Dumnezeul lucrdrii parte a ultima u"", ur Evangheliei, din Noul Testament. vizeazd,in special,Biblia 9i doctrina lui Marcion' S.i"spi" rdbdarereprezinti unul dintre cele mai interesante indreptratatede educalie creqtind.Alcdtuit spre sf,irqitul viefii, in tarul moral al lui Tertulian ramdne un model pentru urmagi, specialpentru Sfhntul ciprian care il va folosi pentru redactarea "o viruirei lucrdri proprii. Pentru autorul nostru, rlbdarea este Dumtute qi o n.r.ritut. vitald a omului". Dacd originea ei este provine nerabdarea qi linigtea, nezeu care aduce cu sine blandeiea tristele' din instabilitateaomeneascd9i conduce,adesea,la mdnie 9i ..DumnezeuesteocrotitorulCelbunalrdbdiriinoastre.'.eapune pacea' in siguranldpe toatecelepldcuteLui: intdreqtecredinla'asigurd cdilta. p[zelte dragbstea,inva{d^umilinfa, agte3Ptd. -' infrdnge ispitele' ^:n11t:,.t*pul' mdnia' pertt"uresiiritut, innaneazd limba,stdpAneqte pe.celbogat'nu '"f"tga ,"uoduluril"... mingdiepe-celsirac' tempeteazd precept ni*iZ"qtt pe cel slab...cetlipsit de ea nu poateindeplini1:t^*: vol' 3' PS'B" XY rdbdare' fucrupldcutDomnirlui'"" (Despre ii ni.i "n p.197)'

AltelucrdrisemnificativealeluiTertuliansunt:Cdtreiudei' lui Hristos'Despresuflet' Contralui Hermogh';;:D"t;" Trupul rugdciunesau cele trei Desprebotez,onpn"'po2i-ntd' *:Oli qi VdtulFecioarelor tratatedespre:Cortinf', Monogamie Elementede invdldturd al prynelorveacuri' Tertulianestecel mai profrrndteologlatin L complexd'sistematic'' contemporanqi ..,' O-ig^""t-ieologia o credinl' atzdtoare'Inzesesteconjugatdintr-u; #oa fttitit de analizdremarcabild' trat cu o minte sclipitoare9i o putere -u plin principiilefilosoficein favoarea autorulnostruf"l"t&;;in (sauLegi) de credinfd' credinleicreqtine,,t'to'aottutl uneiReguti in acestsensexemplificdm:

nu este altul decdt Ziditod "Existd un singur Dumnezeu'Care ndscut tiu' prin n^m?i"i*'" Oin nimic' -Sau;Cuvdntu! 9"1 lumii, Cel Dumnezeu numele-lui in "u'" Fiul inaintede toate'C""a"t"i t-" numit a erdit mai apoi frrd de incetare chipuri' iff*itt iu*tirltT" put s-aardtat lui in sfhrqitin FJcioaraMaria' prin Duhul prin prooroci,s-;;;;;;t ei pdntecele 9i' {dcutin futt'"u Lui' trup S-a DumnezeuT"til;i;il noud o propovdduit airrJ","" itienit lisusHristos'El ne-a ndscdndu-Se a sivdrgit minuni 9i a lege qi o nou[ #hil;' l^i-p"t"ft"i-"erurilor; Tat6lui'in locul ireapta qt qua;dt-u inviat a treiazi;S-aindllatla cerurt pe cei ce au cSliuzeascl sd iare Sdu a trimis p,'i"ttu O'it"fui Sfrnt' ca sdia cu Sinepe sfinlii Sdi'intru crezutin El; 9i iaregiva veni cu slavd' cereqti'gica sdconr- uug"ttt fEgdduinlelor viala ceaveqni"d,;;;-; ;;;;ip; "eina"eruifl focului dam,,e 9:T,:1,;*"illl;:lli3: 't\LLt'L-J prescrtplta"" restabilireatrupului fiecaruia"(Despre vol.3, P' 147-148)' (Jnic' qi nimic nu-L poate Pentru Tertulian Dumnezeu este Terhrlian afirmd cd El este coregala. Influenlat it nfotofti stoici

sauesenla' probabil'substanla aceasta' iittiiU,lttAlgand prin o qi duhulare corporaliSa,Dumner"r,"r* i"tt - spuneti- dut a sa sPeciald(!)' ,nologie tate '- folosegreo termt Bf esie primuf autor patristic care qi Persoand'Dumnezeirea trinitardclar[, vorbind despreTreime

56

Arhid Prof.Univ.Dn Constantin Voicu- PreotConf,Univ,Dr. NicuDumitra$cu

este o singurd substanf[ comunicatdin chip diferit celor trei persoane:Tatdl,Fiul Si SfantulDuh. Hristologia sa este profund ortodoxd, noliunea de persoand cdpdtdndacum alte valenfe, gi anume: In Hristos (cea de-a doua persoand a Sfintei Treimi) sunt doui firi, una divind gi cealaltd uman6, fiecare cu caracteristicile ei proprii. Nu este un Hristos compus, un amestecal celor dou6 naturi, ci El este, in acelagi timp, gi Dumnezeuqi om. EsteOm prin Trupul Sdu,aqacum este Dumnezeuprin Duhul Sdu. Dacd prin terminologia sa trinitari, Tertulian anticipeazd, intr-un fel, formula niceeanddin anul 325,prin precizia sa hristologici poate fi consideratun precursor al hotdrdrilor Sinodului de la Calcedon,din anul 451. Mariologia sa este deficitard intrucAt, preocupatsd demonstreze cu orice pref realitatea pdmdnteascda Fiului lui Dumnezeu)ajunge sd faci afirmafii de genul: Maria a fost Fecioard inainte de naqtere,dar a devenit femeie in timpul nagterii, rSmdndnd agagi dupd aceea. Antropologia autorului nostru este supusdprincipiului fundamental al gdndirii sale , gi anume corporalitatea. Cum afirma despreDumnezeucd estecorporal(!),la fel spunegi despresuflet pe care il caracterizeazd:nemuritor, simplu in substanlasa, dar material(!), schimb[tor prin fire, rafional etc. Invdfdtura despreBisericd este tributard perioadei in care a fost elaboratd,cuprinzdnd idei montaniste, ca de pildd: ea este acolo unde sunt trei persoanecare mdrturisesccredinla cregtind, chiar laici; tofi creqtinii sunt preofi gi pot sdvdrgiSfintele Taine. Sfintele Taine sl:nt prezentein preocupdrile lui Tertulian, ca de pildd: Botezul, Mirungerea, Euharistia, Mdrturisirea, Cdsdtoria Si Preolia, unora fiindu-le dedicatelucrdri speciale. In ceea ce privegte eshatologia sa, aceastaare un caracter milenarist. Tertulian este autor controversat, important pentru dezvoltarea ulterioard a gAndirii teologice apusene,alterndnd concepte corecte din punct de vedere doctrinar, cu altele mai degrabd

teologice Patrologie - nanualpentruseminariile

57

fost eretice. Se pare cd num6ru1qi consistenfagregelilor lui au eretic. declare cele care i-au ficut pe teologii rlsdriteni sdl *** Indiferent de modul in care sunt receptatelucrarile (9i consale' ,.pt"t.) r"i Tertulian, nu se poate tlqldui valoarea gdndirii este, El expresie. de modalit6lile impresiottutrt[ prin conlinut-qi inconautoritate o a.'fupt, creatorul teologiei creqtine-apusene, un tcstabila a veacului al treilea, Tertulian a demonstrat cd este propriu' pl6t.tiitot pe c6t de profund,pe atdtde original, cu stil comise(cele doctrinare greqelile cut, concisqi direct.Dincolo de procesul mui i-portante fiind men{ionate mai sus), inerente.in Unuicreatorde anverguraiui, intr-o perioaddde mari contradiclii un mare luptdtor pentru adevdr, fi .aotari ale Biserici], el a fost moral[ gi o viafd cregtindexemplard' BIB LIOGRA FIE SE LE CTIVA TRADUCERIiN LIMBA NOMANA: TERTULIAN, Viala Si opera, in APOLOGETI DE LIMB''{ de Llfiy,{, colecliaPdrinytSi Scitttori BisericeSti,vol. 3, traducere Paul iirof. Nicolae' CHIJE'SdU, Eliodor CONSTANTINESCU, de hrfpeOOpOl 9i Prof.David POPESCU,introducefe,note 9i indici p' 23444' 1981, prof.Ni.oru. iHtlnSCU, EIBMBOR,Bucureqti, STUDII: -f-|" romflni: BAJAU, Constantin, Cunoasterealui il p' 74-89; la TertulianSiLactanfiu,in M'O', m' 3'611997 I)umnezeu ' kologie de in Diclontr pr.prof.Ioan, (c.160-c.240), Teitulian inn, Ioan'' Drd' CARAZA' 400; a II-a,1994,p' Ortodoxd,Bucureqti,edilia Tertulian, Atenianul Atenagora Si la I)ttrctrinadespretnvierea'morlilor p.'361-372;COMAN, Pr'prof'Dr'Ioan G:' in M.U.S., nr. 7-811968, irrfryton, sabia lui Hrisios. Sugestiipentru o metodicda misiunii moderne(cu rezumatin limba-francezd),ImprimeriaIndeon:s;tine Bucureqti,lg3g,28p; IDEM, intre rdbdaresi nerdbdarela lutif.np, 'Ii,lrtuliin' Sfdnnl'Ciprian,Curteade Argeg,1946,14p. Extrasdin Si

58

1l rilii I

lril I lli

lLll tl

ltil It 1il

voicu- PreotconI.univ.DnNicaDumitratcu Arhid.Prof.univ.Dn constantin

Pdstorul Ortodox, RevistaSociet5lii "Frd1ia",nr.4-611946,p' 97-108; IDEM, Patrologie, EIBMBOR, Bucureqti, 1956, p' 62-70; IDEM, Patroiogie, BIBMB.OR, Bucureqti, vol.I, 1984, p' 394-513; CORNEANIJ, Diac. Coif. Nicolae, Actualitatea tratatului lui Tertulian "Despreprescrip1ia ereticilor", in M.M.S., rc'9-1211959,p' 580-588; Cnf1U,'Nicolie C., krtullianus ca montanisf,Bucureqti, 1908; CUlnNU, toan Petu, Reconstituireadoctrinei lui Marcion dupd Tertulian,in volumul: Gnozele dualiste ale Occidentului, traducere de Thereza PETRESCU, Editura Nemira, Bucureqti, 1995, p' 181-184; DUMITRA$CU, Pr.Lect.Dr.Nict., Conceplia despresufletul umgn a-llui Hristos fn primele veaanri^crestine,in R.f.: T. 311999,p' 61-68' (la p' 63-65: Tertulian);MANGARU ,8., SistemuldogmaticaI lui Tenulian,Bucureqti, 1904; POPESCU,Victor, N., Dezacordul intre tendinlelesociale ale lui krtulian si concepliile societdlii gteco-romane. culnl tn\Pdratului, in B.O.R, m.211928,p. 108-117Si3ll928, p. 193-198;WADUTESCU, Gheorghe, Ia Tbrtulian, in volumul shx Filosofia p rim el"or secole cre'stine, Editura EncicloPedicd,-C9l"t!Lu,Biblioteca 'Enciclopedicd de Filosofie, Bucureqti, 1995, p' 67-80; ZAVOIANU' ,'RugdciuneaDomneascd"la Tbrtuliansi sfdntul Drd.corneliu, Despre Jdcutd 1916, p.364-377; IDEM, ApdrareacreS.tind Ciprian, in G.B., rtr.3-41 di Tertutianin Apologiasa,in M.M.S.,w.5-611976,p' 539-546' in timbi stiiine-: AYERS, R.H., Language,logic and reasonin the a study of Tertu)lian,AugustineandAquinas,Hilde_sheim, churchfathers: "AZyZA, C.,Tertuilien et le iudaisme, Pans, 1977; BARN-ES,T'' tglg; Tertullian: a historical and literiry study, Oxford, !971; DAIY, C'B'' krtullian thepuritan and his influence: an essayin historical theologt, Blackrock, tqq:; MUNIER, CL., Petite vie de krtullien, Paris, 1996; OSBORN:, E,F., Tbrtullian,first theologian of the W.est,Cambidge' 1997;RANKIN,D'Tbrtulliin and the Church,Cambridge,1995'

MINUCIU FELIX $ 222-22s) ElementebiograJice Informa1iilecu privire lavizla lui Minuciu Feiix suntaproape inexistenie.Nu giim nimic despredatasaulocul nagteriisale. La fel qi despremoarteasa.

pentruseninariileteologice Patrologie'manual

'

59

datordm Fericitului IeroSingurele date pe care le avem le Minuciu era un renumit nim qi lui Lactanliu' Potrivit acestora' creqtinilor"' 1".!3":1"9te cd avocat din Roma care"apdra cauza cei mai probabil, intr-o fael ar fi fost de neam afrilan, ndscut, dacdlinem seamade gradul sdu milie pdg6n6Oecoffi-inulta, qi de logica discursului -la virsta de culturd, de linuta liierard a exprimdrii avut loc ai se afla silu. convertirea sa la cregtinism a Alexandru Sever' in maturitdtii depline in timpul impdratului pcrioada222-225. lucrdri' extt:ld: Minuciu Felix esteautorul unei slngure relaliilor dintre pdg6nism9t importantdinsa pentru cunoaqterea Octavius' dupd numele crcatinism in prirn"i. ut""*i' Intitulatd' sa,de facturd apologeticd' imitd in pcrsonajului ..ntrui,-,;td ale lui Cicero' Subiectul bund m[sura forlnu t"febrelor dialoguri esteconvertirea pdgdnului ctlrtii, care cuprinil;O et capitolel (iaecilius Natalisla creStinism' vizitat la Roma de un Pe scurt, iuta u"ii*ea: Minuci' este din Africa' in timpul unei prieten al sdu, Octavius,tot avocat' alt coleg' pdgAn' Caecilius plimb6ri pe care o iac impreund cu un Ostia' Octavius il vede pe Natalis,pe drumul de la Roma spre zeului Serapis' lntrigat-de gestul accstadin urmd, i;;i"a"il-se sd-i fie

in carteMarcu) l ,oue;;. iii.Ily*ll p[gAnului, t31t o face t.ri dea-l l6muridegreqeal?-p" mcdiatorin incerc'ar"u este o

creqtinilor' Nu qi de a-i ardta superioritateaDumnezeului tliscufieatdtdeupti"taqivehementd'calaTertulian'insdprezinin favoareacregtinismului'menitd l[ toate notele """6;i"gii acuzeleaduseurmagilor lui :[-f convinga pe caezrliui c6 toate sunt n[scociri' liristos "' "i""i"t. preo. u i.Ju acuzele cele mai reprezentative caecilius," de citre r,cntein rechizitoriul adresat creqtinilor bine si se cueste Octavius' rnu tablouf iOeiior folosite de qi anume: Itottsci structura acesteilucriri' a). introducere de Caecilius b). concepfiuiaga"adespre lume exprimatd

60

Arhid Protr,Univ,Dn CanstantinVoicu- PreotConf,Univ.Dn NicuDumitra$a

Patrologie- manualpentruseminariileteologice

c). intervenfia autorului in dialogul celor doi adversari d). concepfia cregtinddesprelume exprimatd de Octavius e). convertirea lui Caecilius Caracterul gi ideile fundamentale ale lucririi Octavius este o apologie, in favoarea cregtinilor, singulard prin con{inut gi intenfie. Ea nu se mai adreseazd" impdratului, senatului sau poporului roman pdgdn, ci elitei intelectuale a imperiului, oamenilor inteligenfi, cultivafi, capabili sd ?nfeleagdintr-un cu totul alt mod realitatea gi rafionamentele creqtinisinului. Autorul, asemeneapersonajelorsale,esteun om rafinat, bun m6nuitor al conceptelor filosofice gi cunoscdtoral problemelor cu care se confruntau contemporanii sii. Alegerea dialogului, ca mijloc principal de elaborare a lucr[rii, nu este deloc intdmpldtoare. Avdnd ca model pe Platon, Cicero, sau alli scriitori celebri ai antichitdlii, el n-a fEcut altceva decdt s[ articulezenoua invdfdturd, creqtind,pe o structurdliterari care igi probasedeja eficienfa. "Dialogul" sdu sste unul cu totul special, simplu, dar extrem de clar, apreciat atit pentru naturalefealui, dar qi pentru forma eleganti, stilul vioi gi direct abordat.Daci i se pot aducemici reproquri, atunci acesteaar viza: anumite "imprumuturi" de formd gi fond din filosofii, poefii sau istoricii pdgdni citafi. De asemenea i s-ar putea imputa lipsa unei expuneri de ordin doctrinar a invdf[turii pdgdne qi celei creqtine dar nimeni nu poate contesta densitateagi claritatea,preciziagi eleganfalucrdrii. Pentru exemplificare vom reda cflteva dintre cele mai importante idei care caracterizeazdatdt viala gi doctrina pdgdnilor in contrastcu ceea ce reprezint[ gi propoviduieqte cregtinismul (avocat fiind Caecilius), iar pe de alti parte gi viafa cregtinilor in contrast cu ceeace prolifereazd pdgdnismul (avocat fiind, Octavius): Ce spune Caecilius? Mintea omeneascdeste depdgitdde imensitateauniversului. Oamenii nu reu$escprin propriile puteri sd cunoascdadev5rul.O religie (noud) sau credinfa intr-un singur zeu nu poate s[ explice

6L

tainele existenlei, lumina astrelor, imponderabilitatea spaliului ceresc,greutateapdmAntuluisau apa mdrilor. Caatare, estenecegar sA se pdstreze religia tradilionald a Romei, pentru cd este veche de cdnd lumea gi a dat mdrelia qi gloria cetdlii. Riturile g&cresunt comune tuturor oamenilor, inclusiv romanilor care 9i le-au asimilat prin cucerirea popoarelor respective. insugirea credinfelor qi practicilor lor sacrele d[ puterea de a controla gi a Nupunepopoarele cucerite.

'

I

"...strimogii nogtri s-au silit cu multd rdvnd s[ observe augariile (duhurile morfilor sauumbrelor lor, binevoitoare celor vii), gi sd consulte mdruntaiele oamenilor, si or6nduiascdsacrificiile gi sd se inchine zeilor din temple. Cerceteazddin c[r[i istoria lor: vei afla cd ei au introdus ceremoniile tuturor religiilor, fie pentru a r5spldti bundtateazeilor, fie spre a indepirta mdnia lor ameninldtoare,sau pentru a-i imp[ca, dacd, fierbdnd de mdnie, deveneaufuriogi. . . Disprefuirea auspiciilor (semnefavorabile sau nu, date de zborul gi de cAnteceleanumitor p5sdri pentru inceputul unei funcliuni sau a unui rdzboi etc.) a dat dovadd cu prisosinfi, 9i mai mult decdt doream,de prezenfa zeilor... Privegtecu aten{ietemplele gi sanctuarelezeilor carele protejeazi qi impodobescstatul roman: nu sunt atet de bogate prin daruri, c6t sunt de mdrele prin zeitdlile care Ie locuiesc 9i care stau gata si ne ajute. Prezicdtorii, in strdnsdunire cu zeul lor qi inspirali de el, previd cele viitoare, ne sf6tuiescimpotriva primejdiilor, dau leacuri pentru boli, nddejde celor ce sunt in str6mtorare, ajutor celor in nevoi, mdngdiere celor in nenorociri qi ugurare celor in sufeinle" (VII, P,S.B.,vol. 2, p. 358).

'

Creqtinii- in opinia lui - sunt o adundturdde ignoranfi,cu religioaseobscure,care se adundnoapteagi sdvdrgesc :{ lfactici dcvdrate orgii.

t tl

, I

" Ei se cunosc dupi semneascunsegi se iubesc unii pe alfii aproape inainte de a se cunoa$te.Peste tot au ajuns pAnI la un fel de cult al poftelor trupegti, numindu-se fErd deosebire surori gi fra1i, astfel cd, intrebuinfAnd acegti termeni sacri, obignuita lor trdire impreund devine incest. Iatd cum religia lor degarti gi nebund se frlegte cu crimele ei!... Aud cd ei adori capul animalului celui mai de ruqine, asinul, sfinfindu-l ln urma nu gtiu cdrei convingeri neghioabe...adori un om pedepsit cu cele mai grele chinuri pentru o faptd rea qi lemnele de ocarl ale crucii formeazl,obiectele cultului lor... Povesteadespreprimirea"noilor mem-

62

Voicu PreotConf,Univ.Dn NicuDumitraqcu Arhid,Prof.UniuDn Constantin bri este pe cdt de cunoscutd,pe atat de dezgustitoare' Un copil plin de frin5 (pentru a ingela pe cei nebigitori de seamd)este adus aproapede cel ce hebuie sd fie primit ca nou membru' Acesta ucide copilul prin rdniri nevSzute qi ascunse,indemnat la loviri oarecum nevinovate, copilul fiind acoperit de frin[. O, ce nelegiuire! Ei ling apoi cu setesdngele acestui copil, igi impart pe intrecute membrele lui, devenind legali prin aceastdjertfd gi, prin aceastdcomplicitate la crimd, ei igi garanteazdin mod reciproctdcere" (Ibidem,lX,2-5, p. 360-361)'

Caecilius continud cu asemeneaelucubralii, ca de pild[ faptul cS la sdrbdtori se adundcu tofii, mdndncd,beau 9i participd la impreundri incestuoase,sau batjocoreqte adevdrata credinfa cre$tind:invierea morlilor, postul etc. Ce spune Octavius? Este adevdratcd Dumnezeu nu poate fi cuprins qi cunoscut, pentru cd este infinit gi nemdsurat.El ni Se descoperdprin ordinea gi armonia intregii Sale crealii gi, mai cu seam6,prin spiritul uman, care-$i reclamd Creatorul, Spiritul absolut. Omul esteprin natura sa mijlocitorul dintre Creator qi creafie.Inzestrat cu ratiune qi cuv6nt, avAndprivirea indreptatd cdtre cer, el este capabil sd-L simt6, imite gi, in final, se-L cunoasci pe Dumnezeu.Referitor la acuzalllleadusecreqtinilor, acestea sunt pure invenfii. Ele dovedesc,pe de o parte, viclenia celor care vor cu tot dinadinsul si-i coboare pe cre$tini la nivelul animalelor, iar pe de alt6 parte,lipsa cunoqtinlelorelementaredesprecreqtinism. " Cet de nedrept este sd judeci ceea ce nu cunogti, a;a cum facefi voi! Credefi-nepe noi carene pocdim. Cici 9i noi am fost ca voi orbi 9i nesimlitori...Zici cd ai auzit desprenoi cd adordm capul unui migar? Cine-i atdt de prost si adore agaceva? $i cine e 9i mai prost sI creadi cb noi avem un astfel de cult? Numai voi consacra{imigarii in intregime... jertfi1i, de asemenea,capeteleboilor, ale berbecilor, 9i cinstili nigte zei jumdtate capri, jum[tate om, sau pe allii cu infElig^arede lei 9i cdini. Nu impnrtagili voi cu egiptenii cultul boului Apis?... in privinla faptului cd ne-am inchina unui om vinovat qi crucii lui, sunteli departe de adevir, daci socotifi cd Dumnezeu a meritat crucificarea, sau cd poate fi de ori-

L

de rdnd este gine pdm6nteascs.Cel ce-gi pune toatd nddejdeaintr-un om lui se qi ajutorul aceluia omului moartea cu datd o in nenorocit, cdci qi pldpdnd de sfdrqegte...Crezicd am putea tiia corpul unui copil atdt versd-i nou-ndscut' gingag?S-ar putea gdsi omul care sd taie un copilag fiii, abia ndsi" ,la'g"t" 9i sa-t Ue-af.. .Voi sdnte{icei carev[ l[safi uneori mod barbar' in alteori omorAli ii cu1i, ii fala fiarelor 9i pdsdrilor, sau demonilor a coalilia incestuoase, ftrangulandu-i...Cat i"tptt ospelele noastre cinstei fala 9i s5-i infamie o cu minlii ingrozitor, ca sa rndnjeasid adev5rul... cerceta poat6 s6 ca_ei inainle pe oameni, indepartJzede noi voastre, iar Caryif" voastre de istorie gi tragediile se laudd cu incesturile p' 382-385)' voi ie citili gi le ascultali cu pl6cere" (Ibidem, XXVil-XXXI'

in final, dupd epuizareaunui asemeneaarsenalde concepte9i cu rutionamentefiiosohce qi dup6 consumareaunui dialog incisiv, se flpcranfadescoperirii Dumnezeului celui adevdrat, caecilius : autenticd victorie intr-o qi infrangerea converte$te,transformAndumd felicit 9i pe mine toto" il felicit din inimd pe prietenul Octavius9i amindoi: dat6.Acum nu mai agtepisentinfata, dragdMarcus' Am invins Octavius cum dupd cdci md consider 9i eu invingdtor, degi fbrd glorie, meld'(Ibidem, rdtdcirii asupra m_ainvins pamine, tot afa eu am triumfat XL,p.394).

Lucrarealui Minuciu esteo radiografie pertinentSa "probleprimara $$ticii p[gano-cregtinein confruntare" pentru perioada a llisericii. Fa!6 de Tertulian,se observdaici o tendinld a autorupdg6n69i lui de a analizaraportul dintre elementelede credinfa eelc cregtineintr-o perspectivSpsihologicd,ceea ce constituie' este fllrtr indoiald, nota sa distinctd. Totodat[, confinutul lucrdrii doud cele binc organi zat, afticulatpe un paralelism eficient intre fundamentale tloctrini opuse,relieffindu-senu numai deosebirile Pe de ordin religios qi moral, dar 9i perspectivelelor de viitor. inlelegerea pentru referinld Eltrrt,octavizs este un document de rel0liilor dintre doud lumi total diferite, intr-o perioadd determii nntir,obligate sd supravieluiascdimpreund'

64

._Arhiil Prof, Univ,Dn ConstantinVoica- PreotConf,Uniu Dr. Nicu Dumitragcu

BIB LIO GRAFIE SELECTI VA TRADUCERIiN LIMBA ROMANA: OCTAVIUS, traducere in romdneqte precedatd de o schi16 biograficd gi de studiu critic introductiv de Nicolae DOBRESCU, in lucrarea Apologia Octavius de Marcu Minucius Felix, tezd pentru licen!6, Universitatea din Bucuregti, Facultateade Teologie, Bucuregti, Tipografia Bukarester Tagbaltt, 1902,76+2 p.; traducere din original de Prof. Petru I. PAPADOPOL. in volumul: Minucius Felix M., Octavius, Biblioteca Pdrinlilor Bisericegti, nr. 4, Editura Sfintei Episcopii a Rdmnicului Noului Severin, Rdmnicu-Viicii, 1936,98 p.; O altd traducerein APOLOGETI DE LIMB,{ LATIN,{, colec{ia Pdrin{i Si Scriitori BisericeSti,vol. 3, EIBMBOR, Bucuregti,1981,p. 343-398. STUDII: in timba romflni: BOROIANU, Dr. D., Din literatura patristicd. p. 656-672; Minucius Felix, "Octavius", in B.O.R., nr.6l1906-1907, COMAN, Pr. Prof. Dr. Ioan G, Patrologiq EIBMBOR, Bucureqti, 1956,p. 70-72;IDEM, Patrologie,EIBMBOR, Bucureqti,vol.I, 1984, p.51r3-521. In timbi striine: BAYLIS, H.I., Minucius Felix and his place among the earlyfathers of the Latin Church,London, 1928;PEZELLA, 5., Cristianesimo e paganesimo romana. Tertulliano e Minucio Felice, Bari.1972.

VI

POLEMT$Tr SFANTUL IRINEU DE LYON (c.140-l 202) Elemente biografice Sfhntullrineu,unuldintreceimaiinsemnaliteologiai.celui prodc-aldoileaveac cre$tin's-a ndscutin Asia Micd' cel mai Uufii,iu Smyrna,in juruf anului 140,dacdfinem seamade.faptul marc[ a fost uceniculepiscopuluiPolicarpal Smimet'al carul "copil". iiiiu r-u intdmplatin23 februarie156,i6nd el eraincdun incertitudestule incd zd datelornagteriisale_planea iot"qi, "Jpra tti.i Busibiu de iezareea,nici Ieronim' lsurile .a iili;;* ale istoriografieiperioadeirespective,nu eele,maireprezentative gfria ur.o informaliein acestsens.Singurasursdcu adev[rat importutttadespreanii copildrieisaleestJo scrisoare" 1{:ilf ln rdiesatdunui vechi prieten,Florinus,care- se palg -' cazuse li"r;ului Valentin,pdstratdde Eusebiuin "Istoriabisericeascd": sd nu folo"Aceste invdldturi ale tale, Florine, nu sdnt izvordte - ca cu cele impaci nu se Ele sesccuvinte grele-- dintr-ojudecatd sdndtoasi' mare mai cea in ele de convingi lasd se aruncd p" ."-i .ut. ale Bisericii g--i indrdznit n-au Bisericii, afara in stau care netegiuire.Nici ma"ar'ereticii, care au fost vreodatd se afirme aga ,.uu. but nici preolii mai in vArstd sa-!l transputut n-au apostolii' inainte de noi 9i care au trdit impreuni cu in Asia copil eram cind pe vremea .'edeam mitd asemeneainv6!5turi.Te impdr6polfiepe gurte.a aveai Policarp; tdngd ii\erioara pe !a ltunci 1ui.Cdci imi amintescmai teascd9i tp sileai ia ui un bun renume-inaintea mai de cubine lucrurile de atunci, dec6t cele care s-au intdmplat acum' deodatd cresc tinerefe in aduni le pe care cunogtinlele ;i;. f;;"e"v6r, locul unde pot.spune aceea De el' 9i cu mereu'unite gi rdmdn cu sufletul gi gedeafericTtd riticarp atunci cdnd vorbea, locurile pe unde. inha I'FAI'ROLOGIE

I 66

I

I

Arhill. Prof, Univ.Dr. ConstantinVoicu- PreotConf.Univ.Dn NicuDumitrascu iegeadin clas6, felul lui de viafd, infZ{igarealui fizicd, felul cum vorbea cu mullimile, cum istorisea el relafiile cu loan qi cu celelalte persoane care au v[2t pe Domnul, gtirile despreminunile qi despreinvdlitura lui; cum Policarp, dupd ce a primit totul de la martori oculari ai viefii Cuvintului, pe toate acesteael le puneain legdturl cu Scripturile'.."(Eusebiu de Cezareea,op. cit., V XX, 4-6,p.212-213).

Nu qtim c0nd gi cum a ajunsin Gaiia, la Lyon. Sepoateca el s5 fi fost luat de Policarp in cdlStoriape care acestaa intreprins-o la Roma, in anul 155, s[ fi rdmas acolo la gcoalaSfhntului Iustin qi, apoi, la fel ca mulli alli misionari sd fi trecut in Galia. Oricum, cultura clasicd gi cregtini bogat6, reliefatd in scrierile sale,ne face sd credemcI in Asia Mic6, pe ldngl Sfhntul Policarp, aaudiat pe profesorii cei mai vestifi ai timpului. Dovadd c5, atunci c0nd a ajuns episcop,cuno$teafoartebine istoria qi spiritualitatearlsiriteand qi apuseand.In timpul persecufieilui Marcu Aureliu, in anii 177-178,estemandatatde cdtre"fta[ii" din Lyon, ca unul care era bine informat despre erezli, sd ducd o scrisoare episcopului Romei, Eleuterie. Acesta era rugat sd rdspundd nedumeririlor qi temerilor pe care le aveauin legdturdcu Montan gi inv5ldtura lui. "Ne rugdm pdrinte Eleuterie, ca scrisoareanoastrdsd te gdseascdin bucurie atdt cdt gi alte di!i. Am incredinlat cu aducereaacestei scrisori pe fratele gi insolitorul nostru lrineu gi-!i cerem siJ primeqti ca pe un rdvnitor al testamentului lui Hristos, cdci dac6 am gti cd situalia in care se afld indreptdlegtepe cineva, atunci li l-am fi recomandatin primul rdnd ca pe un preotul Bisericii, cum de fapt 9i este"(1bidem,IY,2, p. 193).

A fost o misiune care nu numai c6l-a scepatde moarte,pentru cd in urma lui, perseculiade la Lyon a ficut nenumdratevictime, gi a determinatsd fie alesconducitorul Bisericii din Galia. El a urmat in scaun bdtrdnului Episcop Pothin care a suferit moarte martiricd la aproape90 de ani. Sfhntul Irineu igi innobileazd activitateaprin trei mari categorii de fapte: I. Lucrarea misionard, concretizatdin convertireapopoarelor pdg6nedin jurul Lyonului.

2. Lupta tmpotriva gnosticismuluiSi a tuturor ereziilor care-gi [veau punctul de plecare din el, ceeace a condus la aparilia unei tcologii destul de bogate,bine ancorateatdt in tradilia apuseand, c$t gi in ceardsdriteand. 3. Rezolvarea diferendului dintre Bisericile din Asia, teprczentatede episcopul Policrat al Efesului, cu Bisericile din Apus,reprezentatede episcopulRomei, Victor, in problema datei Sfintelor Pagti. Misionar talentat, Irineu a reuqit sd propovdduiascd mesajul evanghelic printre oameni de tradilii 9i limbi difbrite. Sigur, cea mai insemnatdrealizarea sa in plan misionar ortc convertireapdgdnilor din sudul Galiei, fie cd este vorba de gnlo-cel1i,greci sau latini. Vorbitor de greacd9i latin6, invafd 9i linrbacelticdpentru a puteapredicabdgtinaqilor. Propagandagnosticd foarte agresivd l-a fZcut s[ descopere necaniJmul prin care sd i se poatd opune intr-un mod eficient: tcorganizareagi restructurareaBisericii, in paralel cu dezvoltarea Unui sistem de promovare a invalaturii celei adev[rate 9i conComitentcu inlocuirea celei eretice.Sfdntul Irineu n-a l6sat nimic la voia intdmpldrii, rdspunzdnd fiecdrui atac eretic, dupd multd chibzuinfd gi cu argumente foarte temeinice. Mai mult, fntotdeaunaavizut apdrareaadevdrateicredinfein fafa avalanqei de "inv616turi mincinoase" ca o datorie sfintd pentru pdstrarea Unitlfii Bisericii. De aceea,esteconsideratdrept "teologul unitdfii Bisericii, care a cdutat paceain mijlocul tuturor controverlofor pe care le avea". Diplomat abil, Sffintul Pdrinte a jucat un rol important in fmplcirea Bisericilor din Asia cu cele din Apus, diferend ap6rut dld cauza Papei Victor, care la urcarea pe tronul episcopal al Rumci, a dorit sd impund sdrbdtorireaSfintelor Pagti dup[ tradicelor fla npuseandin toat6 lumea cregtinS.El a nesocotitdorinfa marcleprazpotrivit caruia ilirr ftasarit de a pdstravechiul obicei tic rrl invierii Domnului era fixat in a l4-azi alunli Nisan. Autoflll nostru, famlhartzatcu ambelepractici, insistd asuprafaptului gAlnvierea Domnului trebuie sd se sdrbdtoreascdnumai Duminlen.dar acestlucru nu trebuie cd conducdla o separafieintre Est

[ 'l

;ll

il

in 1r,i il

rl,

Yoicu'PreotConf.UniuDn Nicu Univ.Dn Constantin

gi vest. In plus, el leagddataPagtelui9i de felul postului,.gtiinirr-*. ceunii "credeauiapostulpascaltrebuiesddurezeo zi, al1li doudsauchiar mai mult'i Av6nd ca model atitudineasfrntului iolicarp al Smirneiin dialogcu fostulprydAni9et,Sfantul.Irineu pentru aplanareaconflictufui qi pdsffareatadiliilor o'rliteazdL fiecdreiBisericiin Parte. Nu gtim prea multe despreultima parte a viefii Sfhntului Irineu.Potrivii uneivechitradilii, el ar fi suferitmoartemartiricd de impdratulSeptimius.ever,in in timpul persecufieideclangate anali12,dar, martirulnu estepomenitde contemporaniilui sau de istoricul care noteazdcele mai multe dintre faptele sale, Eusebiudecezarcea.se poatecain masacrulgeneraldela Lyon, decredincioqi,sd undeqi-aupierdutvialaun numdrimpresionant fi fi murit;i SfantutIrineu, qi acestmomentsd trecutoarecum neobservatin croniciletimpului, tocmai datoritdororilor petrecutein aceaperioadd. Opera scrisi SfbntulIrineu a ldsatin urmasao operi considerabilS, pufln in titluri qi in limba greacd,limba sa maternd,bogata_mai mai mdtln idei, o oper[ rotundd,in careelementefundamentale de doctrind.r"gtitd t" intdlnesccu rdspunsuripragmaticeadresatetuturor "fondatorilor"de noi curentecreqtine(!).Ea consti"devieri cunoaqterea.marilor tuie o sursi inepuizabildpentru -a ,r"qtitt.l'ale wemii, dar gi preocupdrilorcelui mai mareierarh din p..*" l-a avutLyon-ul,qi,rnut dintrecei mai reprezentativi intreagaistoriea Bisericii Apusene. PrinciPalele titluri l. contra ereziilor (combatereasi distrugereastiinlei cu numemincinos),esteo lucrarein cinci cdrfi, alg[hftd pe la anii 189-190,importantdatit pentruvolumul bogatin informafiicat discutateaici. Auiip."t i *uititudio.a problemelor.teologice impresionantS, o erudiliebiblicd 9i bisericeascd iorul dovedegte

Patrologie- manualpentruseminariileteologice

69

deinvidiat' dargi o clarviziunea tratSrii temelordeordin doctrinar de-a lunC"tiifr"tri u."rt.i lucrdri, carei-a Scrl! Pe :.peciali$i o'creatorulteog"iji-p"f"i s6-l consideie,aldturi de rertulian, pe scurt,esteurmdtorul:cartead in 3! de calosiei aDusene",

aletimpuluis6u,de eretice i*'ri"i.,p""rii,e;;i";it d, grupdrilor gi caini{ii,pe care [o V"f.:"ti", pdn6la Marcion,Talian,sauofi1ii

carteaa ll-a,in 35 de capitole'continua-comtaterea le combate; ale gnosticilor,in specialceleale lui Jaleni;;#;;ik;rgregite a Sfintei iin, iott.tte-despie tefiulile d9 intgrnlejarecor.ectd drept are capitole' ae ZS Stiipttti 9i intpitull,e;cirtea a III-a;in Du^mnezeu 9i singur fubiectTradilianiostolilor, mdrt'risind un la referitoare indrumdri un singurHristos,li-"ir" adaw1rcdteva despreunitrateazd capitole' 4l-de carteai ti-o,in rugaciune; profefi 9i parabole; it;u i"ueiatotii cuprinse'inSfhntaScripturd' inviereaffupului' ;;;;"; o V-o, in 3'5de capitole,se ocupd-de pnn coniiintitatea Demiurguluivalentiniancu Tat6l.Lucrarea, a fi o cartedereferin{din domeniu' flnutulei bogat,,"?*tatqte aoatecel mai reprezentativdocumentde combaterea "rdtdcimiliteazi pentru ii;;; ;;;;*ito, primare 9i, totodatd,unul ce unitdfii in Bisericd' Dromovarea t"i Marcian (Demonstraliapredicdrii apostolice ''"';: c"iii - separe--'in ju3l anuailtrefratele Marcian),lucraretedactatd Prima'in 42 de lui 195,aredoudpetfiii seincheiecu un epilog' pe baza Simotpitole, este o .*f"".tt g.-uaFqtti cieqtine Fiul intrubtulrri de credinl6.kateaz1despre:Dumnezeu-Tat61, rlscumpdrar-et iti. nuft"f profetic, desprecrealie,intrupare9i A doua,in54 [ip*"ir." v!"t i"r"irestament inNoul restament. profeliile cuprirrdeo seriede ldmuriri privitoarela: l;;ii;i., roerri.ialui Hristos,lucrareaLui, Bisericd.intreagalufi#e. itii. ..t" centratdpe ideeaiconomieimAntuirii' -*il;f;u..rtoi doui scrieri,a cdrorautenticitatenu poatefi insd purf-iu iodoiald, existd gi altele care i-au fost atribuite' [upraacestorap|aneaz6,incdincertitudinea.NemIrginims6 cdteia: Contra pdgd-nilor, Cdtre Blastus' Cdtre rauitiona* 'Flili", catre diferili conducdtoribisericestidesprePasti.

"10

Arhid,Prof. Univ,Dn Constantin Voicu- PreotConf,Univ.Dr. NicuDumitraqcu

E lemente cle tnvdydturd Doctrina Sfhntului Irineu, frrd a aveaun caracterspeculativ, ci mai degrabd unul religios-practic, r5m6ne normativ[ pentru veacul al doilea. Toaterafionamentelesale sebazeazdpe datele Sfintei Scripturi gi ale Sfintei Tradilii, cu precdderepe analiza simbolului sauregulei de credin{6. El este"martor" al compunerli canonului Noului Testament. Teologia sa este o expresiea autoritdlii principiului Tradiliei, pdstrat in Bisericd, incepAnd de la Apostoli qi continudnd prin urmagii acestora.Sfdntul Pirinte accentueazi intotdeauna ideea potrivit cdreia cine nu line seamade invdlEtura Bisericii se afl[ in gregealS.Gnosticii,nesocotindautoritateaindiscutabilda Bisericii Si succesiuneaapostolicd, singurastructur[ de conducere in lumea creqtind,erau condamnafipdn[ la o eventualSpoc5inld gi m^drturisirea adevdrului. In afarddepocdinld, autorulvorbegtedespreputereagi necesitateaBotezului gi a Eultaristiei in vedereaunirii cu Hristos prin Duhul Sffint. Prin baia Botezului "trupurile noastre primesc unirea cu Dumnezeu,carele face nestricdcioase. Sufletelenoastreprimesc aceasti unitate prin Sfdntul Duh. Sfintul Duh a fost dat gi femeii samarinence,c6ci Mdntuitorul venind s6-i salvezepe to!i, El ii renastepe tofi in Dumnezerl:pe prunci, pe copii, pe tineri gi pe virstnici. El'a venit pentrutoatevArstele". in Euharistie se afllTrupul gi SAngeleDomnului, sub chipul piinii gi vinului, aduseca ofrandd.Ea anticipeazdSi simbolizeaz[ invierea: "Strugurii gi boabelede grAu,dupd ce au fost culcatein pdmAnt,au putrezit, au r[sdrit gi s-au indllat prin Duhul lui Dumnezeu,care susfine toate,gi ajung sd fie folosite de om; cdndprimesc cuvdntul lui Dumnezeu devin Euharistie, adicd Trupul qi SAngelelui Hristos. Tot agatrupurile noastre,care sAnthrdnite cu aceastdEuharistie, dupi ce vor fi culcate in pdmAntqi vor fi putrezit acolo, vor invia la vremea cuvenitd,cdnd Logosul le va acorda sd invieze pentru slava lui Dumnezeu-Tatil".

sfdnta Treime este bine conturatSin teologia Sfintului Irirrcu.Tatdl este vdzut drept Dumnezeu-Creatorul,singur, atotputcrnic, necuprins de nimic Ai atoatecuprinzdtor.El nu poate fi r,:rrnoscut,dar realitatea Sa invizibild devinevizibild tn Fiul Sdu, (luvantul intrupat. Sfdntul Duh completeazdTriada. El este nurrrit,ca qi la Teofil al Antiohiei, Infelepciune.Sfdnta Treimeeste nccesardin actul mdntuirii intrucat "Sfhntul Duh pregdtegtepe om in Fiul, Fiul il aduce la Tatdl, iar Tatdl ii ddruiegteviafa vegnicd prin aceeacd vede pe Dumnezeu". ilristologia la Sffintul Pdrinte este bine dezvoltatd.La "plinirea vremii;' cuvantul s-a intrupat pentru eliminarea morlii vcnitSin chip naturaldin "prima creafiune",9i mostenireavielii, rpccificd celei "de-a doua creafiuni". Fiul lui Dumnezeu $i-a luat trup dintr-o Fecioard, conform de la Isaia VII, 4. Sff;ntulIrineu insist[ asuprafecioriei profeliei 'Mariei, pe de o parte impotriva iudeilor, care susfineau cd firrl lui Iosif, pe de altd parte, impotriva gnosticiior I lristos "st. clrc credeaucd Maria "a fost doar un un canal prin care a trecut rrcvazutulHristos". cum mantuirea nu putea fi realizatd dec6t prin intermediul cuiva care "cuprindeain sine insugi" atdt omeniiltca, cflt $i dumnezeirea,Fiul lui Dumnezeu a luat trup real dintr-o l'ccioara.intn pandu-Se,Hristos a recapitulatin sine Insuqi toat5 lllpturaumand.in acestcontextestede inleles 9i paralela-pe.cafso fuceintre Eva, carea fost pricinf de moarte,9i Maria, care'oadevenit Dcntruea si pentru tot neamul omenesccauzdde mdntuire"' ' in ...u^." privegteeshatologia,autorul nostru face aceeaqi grcgeal[ ca gi Sfhntul Iustin 9i Tertulian'. estehiliast. :r *

,1.

Sffintul Irineu de Lyon este considerat unul dintre cei mai nrrrrigdnditori creqtiniai primei perioadepatristice,un adevdrat creat6r de teologie, un autor care a qtiut sd gdseascdcele mai practice rdspunsuri |a multe dintre problemele cu care se coni'runtaatuncl Biserica. Degi invdlatura sa nu esteireproqabild(de

-^

,..,.,r n-^t tt-:., n" rnnctnntinVnicu- PreotConf' lJniu Dn Nicu Dumitra$cu

intre altele'un in{elespentrutimpul in carea trdit)' cuprinz6nd' Treimi' sauhiliasmul' oarecare,rrUorainuEu"lt-i" ta""f Sn"i"i pe cele tt"t"gii tundamentatd meritul sdu in d#;l;;^"tti gi ffinta Traditrie, dou6izvoar. uf. n.i."f":ti.i, iianto.S"./tpturd ulol 'opseoraspundu^ ie trebuit extremde precise;;;i;fid'a fost un poA t*sti"";, Plate fi pusla indoial[' un misionar ;;-il;I6titi "" gnosticismului' lemist remarcabil,prin combaterea nu numaisd medieze cipabil abil' qi ti Jipnt^"t prin excelenld -confl ffi ili,i; piiuitrtusarb6toririiPaqtelui, ictul dintreA;r:;i tol,J;.'tttJT:t spiritualitdli'.A.|:uun dar si sd creeze .'primii ^q:lt aifilocalieicregtine"' " creatori spiritnovato,g,unoldintre BIB LI OGRAFIE SELECTIV{ TRADUCERIiN LIMBA ROMANA: (p' 53-60)'noteqi ,introducere MARTINIDIN LYON,traducere' in volumul:Actele indici(p. 72-79)d"ft P';i';"i" riXr'runBANU' 11' EIBMBOR' nt' ntt martirice,colecliai ariwi-iiiiitiii "'t"esti' 1986,P'61-72' Bucuregti, (p' 6963-68)'traducere introducere.(p' eN DESPRE anticristolode -Zntsr, Manual 84),deCristianBd';ifilil;;h*"l"sdt" comentarii;EdituraPolirom' 9i eie. Studii,aoru' ti#"]';"qt* -Cotectia Piural.Religie,laqi'2002' STUDII: inlimbaromini:CHITESC-L'Nicolae'TeoriaRecapitulaliunii 'iq3s-rqrq'p' its-t+o; GIUREA'Dr' ls sfdntullrineu,rlT'sli" doctrinarsi sfinlitoral AleiandruI., Noltunei'i'inii"rtra _noful Al' Jerec'1940' arpas?aritii'ii"u-ai ryon'taii'ripografia Bisericii, coMAN' Pr' p.'sTs-s+g; 34 p. Extra,ain vrlni.s';;-e-'10!!s!b: bucureEti'' 73-78; t

Proi.Dr.IoanG.,';;;''"k;t ;: EIBMB-OR;B""ttttqti'?5^*'p' 1985;DUMIIBIDEM,rotrotogi",'t"i'ii,"einlngoR'despresuitemlumanal lui TRA$CU,pr.f-""iilr. Ni..r,'Crr"epSn ff 3| 1899'p' 65-66;ENAHristos tnprrmeteii'"ii ii'qii"', ilr n'r" ' Lyonului'in stuCEANU,er.fr. cft"i"Jl", iia"t"i nneu'episcopul qtftit-t878' p- 527-532; nt' diil:Pdrinlii,"""iiilt-n-tfi in n'o'n" crestine' invd1dturii al GOJE,Pr. Dr. loin',Sfdntullrineu"o/d'dto' st si Antihri spre de dpdtura i nv r, 20;;;'#;u:b;d'Mih"i cluj-Napoc in d'Hr')' Q4A-220 sfarsituttumtita iJa;;;';;;;-iiii"gai'um

fald de ereziia (i.8., nr. 6/1988,p' It7-125;IDEM' Atitudinea p. 63-72;IoNITA' ino-, nr.^i/1989, srinturuilrineua, tnngaunum, lriieu at Lvonutui'in f rd.Viorel,sfdnta ;:;:dit;; ;;;"'7 ! 1:I:'ttut episcop' Bistrileanul' r, ii\ii-s'[i,'rnrNery' Pop $.T.,nr. 7-V^s-t t"otog,Eiituraiartimpex,cruj, srinturlrineude L;;n",';i"^iri ,i in volumul: it Lvonutui' ieqs;Lossrx vr^ii#ir,-sia*it oRoS' Editura ':'::l' Cornelia tuto,*n""ti'i" ti*l"iitedelvlaria Vcderea c'' Irineude Lvon Dcisis,sibiu, tee5::';:;;A;-V*F!.Horia EdituraMeronia' in E'"i'i"p'a'o.,4"1iinila1ii' ( I 40/150-c.200), Tiberiu'sfdntullrineu' 1995,p' il"gt"iligScell {rhid' llucuresti,

'iliiior',i,xt"*i*liiI'V;;;;i;:!':':^':,?,"!#',,f: ;,1#o;',:;::f

ffi::l':';::;":::"#'#.,#{.,"ii*{,ifi;;,;-;;ioii;pevrr ifinturutIrineudeLungvechiur,^ii*"ri'ir"io-i:"updrire Aurel, 'i;;;;,in A.B.,nr'1-3i1ee5'P',!-?a' et incorruptibilite -- vivens: J'' ln [mbi ,trein"'ir\ioii;V o"''lomo BFHR' Paris'1987; a" l'il\)*)iion i'u""'deLvon' dlvinisation Oxford' 2000; and anthropologt n^!":^Hi'Ctement' Ascetism t997; LAWSON J'' The ^in (IRANT,R.M', treiLiu'-o: tyon' l-ooOon' 1948;oRBE A"' Antro' hlhticaltheolost"i s"i"'i'io^'-1-o:9o"'

';i:i;;a!:[::]:{#:jf i!i:;,.:r"f"iJi;};"r;;*::"; Marvinpa' ofthewrgin ,Tn' andAmfii'ffi irit"{-lt;;is i ii" iiSiint Ephrem 'ts"'4ioi"" of lrenaeus' theotogv' trtsric 'i;; bruse,London,1995'

SFANTUL IPOLIT ( c .170- 1236) Elemente biograftce Exitd cinci Viala SfdntuluiIpotit esle1pr9T:lecunoscut6' sufi- ' insdnici unul dintreelenu este inciedere' de demne levoare bisericeascdcd lpolit de cezareeasuslineirr.Istoria ^*r#:;n suplimentare: uru.pir.op, insdnu ne oferl detalii

74

Arhid,Prof uniu Dn constantinvoicu- Preotcontr uniu Dn NicuDunitrulcu ..in vremea aceea straluceau mulli cdrturari gi oameni din sdnul Bisericii. Printre aceqtibdrbafi, Beril este unul care, in afard de epistole, ne-a mai l[sat gi diferite alte lucr6ri. El era episcop al Arabilor din Bostra. Tot agase prezintd cazul qi cu Hipolit, care era Si el intdistdtdtor al unei alte Biserici"(W, XX, l-2' p. 245).

Tot Eusebiu arat[ ci el a fost contemporancu Origen, lucru confirmat gi de Fericitul leronim, care menlioneazd faptul c6 acestaar fi rostit o predic[ in prezenfamarelui teolog alexandrin, ,.Despre slava lui Dumnezeu Mantuitorul". o inforintitulatd mafie prelioasdin 1eg6tur[cu perioadain care att5'it autorul nostru'o gasim la Fotie in opera sa "Biblioteca". Potrivit acestei marturii Ipolit ar fi fost ucenicul Sfbntului Irineu, dovada fiind ins[qi Sintagma sau Contra tuturor ereziilor, influenlatd covirgitor de lucrareailustrului episcopde Lyon. O statuie a lui Ipolit, din secolul III, descoperitdla Roma, in cimitirul lui lpolit,^pe via Tiburtina, are pe soclu inscripfionate toate lucrdrile sale. In fine, cel din urmd document important cu privire la viala Sfhntului la Athos, in anul Ipolit este opera Philosophumenadescoperitd 1842, attibuit[ lui Origen sau Tertulian, dar apar]indnd- se pare -, Sfhntului Ipolit. Deqi de-a lungul timpului au fost contestate, totugi, informaliil e prezentateconduc la ideea cd el s-ar fi ndscut in jurul anului 170, undeva intr-un mediu grecesc,la Lyon sauin imprejurimi, fiind profund influenlat de personalitateaqi activitateaepiscopului Irineu. De asemenea,presupunemc6 a frecventat cursurile unor gcoli insemnate ale timpului, la Roma, sau la Alexandria, dupd anumite pdreri, pentru c6 altfel nu s-ar putea explica inalta sa culturd profand gi cregtinS9i, mai ales, cunogtinlele salede astronomiegi calcul pascal.Ipolit a fost, dupdtoatc probabilitilile, preot la Roma in timpul papei zefirin (200-217). b auta cu alegereasuccesoruluiacestuia,papa Calist (218-223), pe care Sffintul Pdrinte il acuzade sabelianismqi imoralitate, sc rupe de Biserica oficiald a Romei 9i igi creeazdpropria comunitate, cu o mora16sever6,pe seamacdreia esteales episcop'

Pttrologie- manualpentruseminariileteologice

75

Concret,el il denunfape Calist cdiartd pdcatelegtele, ca de pild6: "apostazia, desfrdnareagi uciderea, pe care nu le putea icrta decdtDumnezeu", invSldturdregdsitdgi la Tertulian. De altfel, Ipolit qi-a inchinat viala implinirii a dou5 idealuri: 1). combaterea ereziilor, in special a monarhianismului modalist gi a patripasienilor;2). lupta impotriva laxismului moral caracteristic lumii contemporanelui. Schismadeclanqatdde alegereaa doi episcopila Roma se va Itinge de-abia in timpul perseculiei lui Maximin Tracul (235238), cdnd Ipolit se impacd cu Ponfian,noul episcopal Romei, In minele din Sardinia unde fuseserdexila{i. Aici se pare cd a gi murit in jurul anului 236. Trupul sdu a fost rdus gi,ingropatla Roma.A fost veneratca martir gi i s-aridicat o stahtic. Apusenii il prbzruiescla 30 august,iar r[sdriteniila 30 ianuarie' Opera Sfhntul Ipolit a fost unul dintre cei mai prolifici autori cregtlni din primele veacuri, abordAndmai toate "domeniile teolo;fei". A scris in greac6,insd opera sa a fost tradusi in opt limbi: [atin[, siriacd, copt[, etiopiand, arabd,armeand,georgiand9i slafon[. Din nefericire multe dintre lucrlrile sale s-au pierdut, dtele sunt p6stratein fragmente,de reguli in traduceri. Principalele titluri l. Comentarla Daniil, lucrareexegeticdin 5 c5rfi, scris[ in Sul 204, plstrat[ in cea mai mare parte in original, ttateazd in $ip tipologic episoadelecele mai reprezentativeale textului biDe exemplu, istoria Suzanei, in care ea inchipuiegte Bi-

ipica, soful siu pe Hristos,iar cei doi bdtrini pe persecutori, fdicl pe iudeiqi pepdgAni.in acelagimod suntinterpretategi stade aur a lui Nabucodonosor,aruncarealui Daniil in groapa lci, vedenia acestuia.Pentru intdia oard aparc menliunea cd

este MAntuitoruluia avutloc in 25 decembrie.Probabil, {fa mai insemnatddintre lucrdrile lui Ipolit.

76

tll il

lxr i

lr:l IL

llril li tl l1 I I

Voicu- PreotClnf' Ilniv' Dn Nicu Dunitra$cu Arhid-Prof. Ilniu Dn Constantin

exege2. ComentarIa Cilntareacdntdrilor, O a1t5lucrare Origen' lui trcd, acdrei interpt.iut" se apropiede alegorismu! sinagoga'din Mirele-regeeste gtitiot' mii"usu simbolizeazd carea rdsdritBiserica. multecomentariibiblice'intre careamlnScrie,deasemenea, lui Moise'La tim:La binecuvdntdil"'Iurlo"ob, La binecuvdntdrile etc' lui Solomon'LaZaharia ;;;;'t^;, ia Exod,La Proverbelegrecilor a lui. Platon'-lucrare 3. Despreunivers,contra -'liscutd Si despre ia pdgAnd. concepf getici' in care dogmatico-apolo sunt: categorie qiln rieie' Alte scrieridin aceeaqi ;il;materie co,ntraiudeilor' ;;ti;" - '4. tnviere,Demonstralie htturcrereziilor,operasa philosophumena savcombaterea c6r'ti'a fostdespolemicefundarnentali,aplrut5{upl *:1 222'in10 c5 qi aribuitn-;;iliSfbntului Ipolir Titlul vine de la faptul G;,i p[gAn6pio perverteau ereticiiiqi "ext6geau."invSfituradin filosofia apoi ntmatalfitosofieigeceqti,vorbeste fi f*";,; ;r;;G. analizeze mai mareparte'si "a. ii utmfogi, p** ca,in cea sauConffa .r:*d"u r : aJ#zii enostig' Alte scrieri:Sintagma iiJ -.gi. datei Determinarea tuturor ereziilor,ciiii"o""uu cdrli de cronicd, lui lpolit, Despre Canoanele PaStelui, .harisme' pe soclul st"t"ii-;;le suntinscriseun numSrde circa 50 de a scrisel cu adelucrlri, dar nimeni;"itit' cu certitudine'c6te vdratgi cdtei s-auatribuit'

momentului.Pescurt,elementelefundamentalealeteologiei Sfhntului IPolit sunt: numele' insd persoanele - Sfdnta Treimenu este amintitd cu evident suprezentein op"tu lui, deqi intr-un rapo{ sunt trinitare 't:,;;rdtu;irrt;. a toate' Thtdl estebomnul Dumnezeu' St'pdnul Dumnezeu'', lui ,.CelBdtr6n de zile,:;ii-i *ti,.primu-l-ndscut al dlpd lat6]' "Fiul Omuca sd se vadd cd este Ai" fat61, al doilea vadd c5 in el se tecreeazd lui", niscut dintr-o FecioarS,ca sd se nu ca o persoand'ci ca o "a Lr,i"it"t"q Sfdntut iuh esteafirmat parinte afirma: 'ounul este Sfhntul trcia iconomie". MJ ro*.t, este unul este Fiul care ascultd 9i unul Tatdl care po*n..it", este indisolubila, sffintul Duh care dl.l.;;;'. Fiinla dumnezeirii iusubzistd sunt distincte' in ;;F;*;ele "u," sigurd despreLogos' in a cdrei evop"ti" - Are o teone *ui

toiot"l-gdndire imanentda Tatdlui; fu1i.airiing" t.i f-.iij' adicd ndscutd; LoX). Logosut-put"i f'o\uotd"tn afard' ^3)'spus' Altfel g'rr"I7;-a[raua,st' prin na;tereasa.dinFecioard' iconomiei ci in cadrul l,ogosulnu esteprii"i"ti" pru"ffinitar' care dd adevdrata Cel este El Testament. ffij,-j; u V..tiut"i hotdririle-Tat'lui' ingerilor u .rruiiLit-"o*""i.a cunoa$tere giesteaqteptatdepdgini' El ei proitt"iGpti" profetifor, vorbegte ,.mana"prin care ncreazlDumnezeu.Logosulestecel care €ite cueaur" pentrua reinnoiumanitatea.Cu alte i"irri,*p"fj"i al ca fel la vlnte,S-airrt-put ..t t"":p"i 9" a uni acesttrup 1l ![u.' nemuritor' puteredivind' fEcdndu-l iostru, muritor, t";;p;;$i _Biserica"".iini"ra deiinatoarea adevdrului.Ea seingriElementede invdYdturd iqi imparteactivitateaintre slujire' Jsttcde for-ur.ui.iurii"i 9i "sfrnta TeologiaSfbntuluilpolitreflectdintrutotul..caracterulformaspiritualitate.Ea estemamalui Hristos.Este si illi-r"ii" IIIlea". al secolului jumdtate a tiv al gandirii creffi di" pri*u Bomuniuneadreplilor",ginuocomuniuneamestecatd'desfinfi (chiarmai sever tpi'"op de Lyon' Irineu' d* s-tfilosofiei Tributarideilor;;;i"i rln[c6tosi.se ouslrvaaiti rigorismulslu moral socotea o cd pentru totuqi cuepisprecaut conflict in de p[gdne,intr-unmod destul rffit""), ca'eiifu"e f ajungl ffi;;iili ale' metoda at6t in vefoloseqte pe aceasta,,rrru tototo' t"'iilo' -' R";ti. in gisericd seprimeqteharul lui Dumnezeu in ;ili pe cea cit 9i unei noi "stdri"' goricdde interpretare(specificdgcolii alexandrine)' Cercaiertdrii pa.ut"1oi\r""hi qi dobdndirii Trupul Sdngele ind fi ea originald'. adicd peqi 9i nu ;o'aotttitte 1ar,$eeraba qtiinlific6. fuInaBotezutui.ipii, SfdntaEuharistie, l6muIpolit-incearcS'sd Mdrturisirea fine' qi' in o sintezda invapturilor apologelilor' Domnului,pentru-i'conJt*uttuharului" alc teologice probleme maicontroversate cele reascduneledintie

78

Arhid,Pro.f,Uniu Dr, ConstantinVoicu-

lleot Conf.(Jniv,Dr. NicuDamitraEcu

(Spovedania),adicd iertareapicatelor recente,gi nu a tuturor pdcatelorgrele, ca de pildd: desfrdnareagi uciderea. - SfarSitullumii va fi precedat- in concepfialui Ipolit - de in_ vierea morlilor. O imagine apocalipticdestedescrisdde autorul nostru:

l rl

"risturnlri de oraqe,de unde sfinlii vor fi izgonill prdpdd pe strdzi gi in pustiuri, cici toli vor s6 se ascunddacolo, nenorociie pe mare. cdci tofi vor incerca sd fugd pe ape, ticdlogie in insule, cdci acolo vor fi urmdrifi to!i. Pentru sfinfi (cregtini) pdmdntul va fi neroditor, orice orag neospitalier,marea va fi fErr corrbii, iar lumea pustie. Unii vor muri de foame,al{ii de sete,allii de teami. . .', (Comentarla psalmi,IV, 5 l, cit., in Pr. Prof'. Dr. Ioan G. Coman, patrologie, vol. II, Bucuregti, 19g5,p. 70).

Totugi, el line sd-i linigteascl pe credinciogi afirmAnd ci toate acesteanu se vor intampla imediat, ci dupi mai multe sute de ani, potrivit unor calcule ale lui gi vor fi preiedate, in cele din urmd, de venirea lui Antihrist. * *!tr

Sffintul Ipolit este unul dintre cei mai importanfi autori patristici din veacul al treilea cregtin. Degi n-a avut precizia Sfrntului Irineu, sau subtilitatea gi profunzimea lui Origen, el a scris un numdr impresionant de lucrrri aborddnd majoritatea temelor teologice controversate.Mai pulin sistematic,dar mai aplecatasupraproblemelorde exegez6,istorie gi drept,Ipolit, pe ldngd combatereaereziilor, a lSsato operd solidl, cJutr ionlinut care denoti o bun[ informare gi cunoagtere,atat a teologiei anterioare lui, cdt gi a filosofiei pdgane.N-a fost interesatde forma sau lim-ba in care gi-a compus lucrdrile, ci de informalia sau mesajul pe care acesteareu$eausd le transmitd. BIBLIOGRAFIE

SELECTIV4

TRADUCERIiN LIMBA ROMANA: CUVANTPENTRU SFAR$ITULLUMII SI PENTRUA DOUA VENIREA DOMNULUI $I DUMNEZEULU NOSTRUIISUS HRISTOS,tradtcerede CristianBADILITA, SfantulHippolit, episcopal

Itatrologie teologice - manualpentruseminariile

79

Romei; Demonstralie din Sfintele Scripturi despreHristos Si Antihrist, in A.B.onr.4-612000, p. 116-135. STUDII: in limba romini: COLOTELO, Drd.Dumitru, ,,TradiyiaAposktlicd" a lui Hipolit $i importanla ei ca izvor pentru istoria cultului c:reStin,in M.A., nr.6-817975,p. 476-488; COMAN, Ioan G., Cazul l'lippolit-Calist. Consideraliuni istorico-patristice, Buc:uregti,1944, 30 p; COMAN, Pr.Prof.Dr. Ioan G., Patrologie, EIBMBOR, Bucuregti, 1956,p. 79-82; IBIDEM, Patrologie, vol. II, EIBMBOR, Bucuregti, 1985,p. 49-73; CORNEANU, Nicolae, Operapredicatoriatd a Sfdntului lpolit, in rev. Duh Si Adevdr nr. 10-1211946, p. 5-72 9i l-3/ 1947, p, 6-10; ENACEANU, Arch. Ghenadie, Sfdntut lpotit, in studiul: {iJinpiiPdrinli, in B.O.R., nr. l0ll877-1878, p. 577-581;VESA, pr.I., ASa-zisa"anafora" a SfdntuluiHipolit Romanul,in S.T.onr.7-8/1961, p.438-440. in limbi strline: BRADSHOW, P., Essays on Hippolytus, lSramcote, 1978; HAMEL, R., Kirche bei Hippolyt von Rom, 0atersloh.1951.

teologice seminariile penrru Pntrologie'nanual "

8l

ertrdemaimultdeunaninfrunteaBisericiidinCartaginacdnd 250' Sfbntul

vII

SCRIITORI LATINI

(c. 200- t 14 sePtembrie258) SFANTUL CIPRIAN Elementebiograftce Aldoileateologafrican,sfhntulCiprian-deCattagina'afost avut nimic din o p.r*nuritate tota'iair.rita de Tertulian.El n-a inaintaului sdu,.nici din geniul dominatoral ;;;;;;;tul atragdupd u..Jtoiu, ci mai Aegtafeacelecalitdli ale inimii care unitate;acelea sineddruirea,bl0ndelea,prudenlaqi spiritul de carei-au liPsit lui Tertulian' S-anascutintreanii200-2|0(dup6majoritateacercetdto. probabilin Cartagina' rilor in jurul anuluizbo;, i" Africa, cit mai Beneficiazd intr-o familie pdgatd,l;g"ie qi de o aleasiculturd' penimportant de extrem J. .""aiaii deoseIitede eiucalie,lucru elocinfei" al $i-a tru carieralui ulterioaid.Ca ietor gi "maestru aj:nga.n$ Cartagina, faimd in .aqris;i; T T:T|;L**privilegii la -are Li"t?societdfii civiie'bucuratia" t9 de prietenii9i publiceqi vielii caremul1iaou, uirurr.-b.rg"ri"t de imoralitatea Ji,,gui"tn si administrafie'sufletulsduatins ;;;;..o*pgu mai inalt' Sub influenfapreotului de har, il face ta t*i.?va creqtin'gi Caecilius(de la cateaqi primit prenumele)a devenit a impdrfittoatdavereasdracilor' hirotonit CurAndA"pa tonu.Jittu lui estebotezat9i' apoi' episcopde pr.oi iui in anulz+g:itu" la inceputullui}4g) ajunge f61i9e opoziliei Cartagina"prin uoinf popo*f"i', dar impotriva anume un clerici mai in vaista, printre care se afla 9i ;;;"; a noudani' Nu Novat.Episcopatulsduse deileazdpe parcursul

Deciu din anul a izbugnitmareapJrsJ;li" " lui nu departe (liprian a fost tt.uon^tate'refugiezeintr-un loc sigur' prin scrisori9i oamenide dc cetate,de unde u tonattt Blserica de to!i' ;;.d"t.:' Dar fuga sanu a fost aprobatd a Fabian fost omordt'preolii 9i La pufin timp aulJ;;6" di"t'-t'o aqanumit "comitet director" diuconii,carefeceau'parte gi-auexprimatsur.i-fiit.ti.ii Romei,in timpulvacanleipapale'

il;G-;;d"-"ti*"iti

iaitagineia tugit'ciprian tpit^cop"r

atdtactiviin iare erauf,rezentate le-ardspunspnntr-o "'i'ott asemenea unei tt.. t"il" exilul u,,toi-pttt, cdt qi rafionamentul hotdrdri:

scriu aceastdscrisoarepentru a " M-am g0ndit ci estenecesarsd v-5 aitciplitti li tdr+inlei meltt tati puteada o .*ptituffitp* "tii"i'all' imediat ce s-a produs prima tulbua$acum inuuta po*o"iti oo*nutui' Eu ludnd poporul m-u ' rare (cdnd irU.gti' p"i;"1ra) 9i "etiintistent' " nu atdt de mult propria-mt siguranfd' ci Paceapublicd intre in considerare Ju*uu pozilia mea mult prea frali, m-am retrab pentru o vreme' "u "tt ei,far6indoiald). consecin;ele

,a u*priiiJ""riui";i;;;;;il_(ei radicala

vrut nici in Duh' nici in Cu toateacestea,degiabsentcu trupul'-n-am de ajutorulmeu'atAt credincios poporul lucrare,su*in qi Domnului poruncile cu 'rutll"itq"ai"i"t i.";J"f;i",e eu,rli ;?#riil", 'lEpistola catputeam Ante-Nicene it iol' 'The J' posibilitSlile ^xII4 p' 294)' 'iithers",'voL-";-ii;it;i V, Edinburgh,1995, copii ale altor 13 asemeEl 9i-a insolit aceastd scrisoare cu gi comunitaflor

neaepistole,adresateclerului, mdrturisiiorilor inlelepciunegi-aabandodecredincioqi,p"rrt* a ardtacdel din ott u.tiuirelilepastorale,ci nu din team6' cu care se confruntd o1ncilt probleme Una dintre ;i;;;i carein timpul perseeiprian estecea'i-tipti-t*, adicda-celor mare sau mai mic5' mai cutiilor i;i pdrasiseif,it'tt-o TTYTA Bisericii.Reconcilies6nul in s6revina crcdinfagi acum;;;" 9i ea a condus' tenin rindul *.*Lrilo, Bisericiieraanevoioasa chiar se.bucurau Lapsii lr disensiuni9i,it i'J, tttiut la schisme' c-onsiderau ingiqi ei carese desprijinulorroruii"[i marturisitori' cereaucu ,,uutoritd1i,, r" priuir" fa chestiuniledeordinreligios,9i I =rAl l{oLoGIE

82

Arhid.Prof. Univ.Dn Constantin Voicu- PreotConf,UniuDn NicuDumitra$cu

insistenfdreprimireaacestorain Bisericd,necondifionat.SfAntul Ciprian a refuzat sd accepte acest lucru, deoarece credea cd fiecare trebuie sd treacdprintr-o perioadd de penitenfd,conformd gradului de apostaziede carese fEceavinovat, gi doar dupdaceea sE redevind membru activ al Bisericii. Diaconul Felicissimus, impreunl cu cinci preofi, fogti adversari ai lui Ciprian pentru ocupareapostului de episcop,intre care se distingeaNovat, se constituieintr-un grup rival. Novat pleacdla Roma sd-l suslindpe Novafian, un alt rdsculat impotriva episcopului sdu, Corneliu. Situalia esteoarecumciudatdpentru cd in timp ce Novat se ridicaseimpotriva lui Ciprian, acuzdndu-lde prea mare severitatein privinfa reprimirii lapsilor in BisericS,Novafianera rigorist gi ?qi acuzasuperiorulpentru indulgenla sa, exact in aceeagiproblemd. In final, ei "s-au unit in opozilie gi schismdcontraepiscopilorlor". Cel mai probabil in luna mai a anului 251, in cadrul unui sinod linut la Cartagrna,Ciprian ii excomunicd pe "adversarii" sdi qi face cunoscuteintregii Biserici treptelede penitenl[ instituite pentru curifirea apostaziafilor. Totodatd iqi aratd solidaritatea cu cei care, din sl[biciune sau team[, au pdrdsit adevdrata credin!5. Cur6nd,dupd aceea,o ciumd devastatoarea adus noi suferinfe gi persecufii cregtinilor intrucdt ei au fost ficufi responsabili pentru "rdzbunarea" zeilor. Acest blestem c[zut asupraimperiului din senin, se datora - spuneaupagdnii - atitudinii ireverenfioasea ostagilorlui Hristos fafd de zeii tradilionali. Preocuparealui Ciprian pentru ingrijirea bolnavilor gi suportul sdu financiar pentru to{i cei care au avut de suferit in vreun fel de pe urma unei asemeneaboli au condus,in final, la domolirea mdniei pdgdnilor gi la instaurareaunui climat de pace gi impdcarc intre oameni. Din nefericire qi ultimii sii ani au fost plini de neliniqteqi incordare datoritd unei alte probleme care risca sd produc[ o noud crizd in Bisericd, gi anume aceea a validitdlii botezului ereticilor. Ciprian nu-l recunogtea.In Cartaginarepudiereaunor astfel de practici pare sd fi fost tradifionald pentru cd gi Tertulian.

I'otrologie teologice - manualpentruseminariile

83

itt lucrareasa De Baptismo, suslinuseacelaqilucru. De altfel, rrccstpunct de vederefusesesancfionatde un mare sinod al episcopilcr africani gi nun idieni incd din anul 220,pentruca el sd fie reafirmat in alte trei sinoade,linute la Cartagina gi prezidate de ( liprian,in anii 255-256. Papa $tefan, informat de aceste decizii, i-a trimis un mesaj extrem de dur, in care il ameninlagi-l acuzade ..inovajii" contrnre Sfintei Tradilii, gi chiar cu excomunicarea,dar Ciprian a rillnasferm pe pozilie. Disputa s-a oprit, intr-un fel, aici, pentru oil in anul 257 izbugnegtepersecufialui Valerian. Papa$tefan moare in august(acelagian), iar Sfdntul Ciprian estcexilat la curubis, pe malul mdrii. Aici a fost vizitat de fra{ii r&i intru credintd, de cetdleni gi chiar de Dumnezeu. .,Vizita lui l)umnezeua avut loc sub chipul unei viziuni menitl sd-i prevesteascdsfhrqitul:un tdndr de o talie exceplionali ii ap5ru gi-l tftrscla tribunalul proconsulului.Proconsulul,indatd ce vdzu pe f.iprian, incepusd scriepe tdblile, fEr6sd-l intrebenimic. El scria tentinfa de moarte a lui Ciprian. T0ndrul insd care stdteala spatclo magistratului,a vdzut cuprinsul sentinlei gi prin semne cu ntlinai l-a frcut cunoscutepiscopului.ciprian a inleles cd i s-a rlttl scntinlamartiriului ; a cerut sd i se acorderEgazde o zi pentnr n-gi pune treburile in ordine. Magistratul,la rugiminfile st6ruitoareale episcopului,a inceput si scrie din nou pe tiblife. 'fdnirul de la spateleproconsulului ii f6cu din nou semn cu Ittfinaci i s-a acordattimpul cerut. Ciprian se bucurd cd i s-a fbcutaceastdfavoare. Zln de favoare acordatd insemna un an. intr-adev6r, peste Hll nn, exact in aceeaqizi, Sfrnful Ciprian a fost incununat cu Ilrrrtiriul. Aceastas-a intAmplatpe 14 septembrie258, c6nd, nu dellrrrtede cartagina, la villa Sexti, Sfhntului ciprian i s-a t6iat 6ePul.Deveneaastfelprimul episcopafrican care sufereamoarte ftartiric5. Iati cum sunt relatatemomentelepremergdtoareexe€ttlici de cdtreunul dintre ucenicii sdi. diaconulpontius:

I 84

Voicu- PreotConf'IJniv'Dr' NicuDumitra$cu Arhid' Prof' L\tit" Dt' Constantin Ciprian rdspunde:eu^sunt' "Tu egti Thascius Cyprian? Episcopul manifestatca $eI al oate-ai tu ProconsululGaleriu Maxi*ut "ontiott6: Pl"l91'-lt]t ;i?;fii dpFl

fEredelegiir menilor

lasnynggt,Ia: -:Y' sa sacrlimpdralii1i poruncesc GaleriusMaximusconiinua:preasfinlii Maxtmus Galeriu nicidecum' fici! Episcopulcipri':i'zi;;;" " voi iace ce fi s-a fb rdspunse: Ciprian ii spuse:gana.qt"+"['in-"i"ii*inpit"opul sddeliberezi'Atunct nevoie e tto niti poruncit;intr-un -Galeriu sdu'ddducu amirdciune9i "ut"uiata"'Ji"pt t#ft;;;;tontili"rui Maximus, multdvremeintr-unspttr[it r",'antu io u'"estecuvinte:'ai p"#;;;;; ."-pit9i in nefericitata conspiralie.Ji-ai rit f6r[ de legeI p-;i,u"", lesi si nici evlaviogii9i prea -"iii r;iii;;.iiirtqt.'rnnte p" fbcut dugmani CezarValeriann-au Cuffiun,nicin-obilul sacriiprinli,augu*iiVlf"eriu"'Ei *itorui.rot' De aceea'convins'cdeqti putut sa te aducdI; iial i;;; c-rime'vei servica exemplucelor autorulqi pro-oto,iffltt;;;;;ibile moarteata va sancfionalegea' pe carei-ai atrash;;it;;;criminata: de pe tdblite:ordonrm ca - 9i spuntndacestJ-duiinle,-citisentinla ipiscobul Ciprianzise:mul{uil;'t"nit' ThasciusCiprian ;#;; 3' i' cit' la Pr' Prof'Dr' Ioan mim lui Dumnezeu!"(ActaProconsularia b.tornu", Patrologie,vol' II' p' 100)' in toatd Africa' la Roma' Zin sa aniversard este sdrbdtorite

Constantinopol$isp"*".n'teconsideratunuldinstdlpiicredinlei III ecumenicde pe cares_auintemei"iir"tJiarile luatela Sinodul nestorianismul' i;Ei;. ain un"r 43i;;;d; a fost condamnat OPera

P,nt'u Pnrologie "^ioo' ^onrol

de dupd botez (pe care il tlescriestareasufleteasc[ de dinainte 9i moral prietenului sdu' numegtea doua tuqtt"; qi oferd splijin Iatd cum explicd el trecerea i;;;J, el insuqi de curdnd creqtinat' la credin!6' de la dc la neincrederefu ,rJAtlat' de la necredinfd lntunericla lumind:

rdtdciri de mai inainte' de care "...eram strdns in lanfurile marilor eram robul viciilor mele care mi se nu credeamtd mai bun' cultivam ceeace era rdu in mine -#";"iil;iu"q''tr"t' ia tp"t pdreaufireqti; fd'e "eva d"91"t cu apa rendscitoare mi-am ca pe ceva propt'o iiT*ett"f 9-' de pdcate a pdtruns lumina spdlat petele o* itl"ti ii-" it'i-u'"tttifitd a doua naqterem-a transSfbnt p'urii.*out", dupi ce cu ajutorul Duhului mi se pdrea cd deodati indoielile format intr-un om nou' ca prin minune lumineazd' ittttite se deschid' cell intunecate se mi se spulb"ta, infaptui pot "tft greu devine u$or' socote-aT:3 ;;; ceea ce inainte J;; 416'411)' vol' 3'p' ceeace esteimposibit; lCop' tt4 PS'B"

este 9i Cdtre O scriere cu un caracletoarecum asemdndtor p6gdn care ii face responsabili I)cmetrian, destinatarui nma un se abdteauasupra impc cregtini p.n * toui" nenorocirilt tutt zeilor'

u"ii f""*ete etc)'prindisprelulardtat it.titirii itazboaie, "sldbirii" 9i pune aparilia acestorcatastrbfepe

Autorul -seama "imbltrdnirii"lumii,confirmatent'nt'maidesf6ntaScripturd' declanqeazdun-1ta1vehetftrrgi de esenlaI;;i in*$i' Mai mult' el - sunt autorii de drept ntont impotriva pdginilor c?,re:.:p*te tuturor fap-

u] tupt"lgecit al SfhntulCiprian a fost un om mai degrab[ rnu morali ui *uiJriiatii taurariitor,asasinatelor9i nu rafionalisevlavia' o.'.iJt"tJi"ttt" teoriei,'ounom ?.t9titoateacestea telorreProbabile. a scrisun un tablou mut gi preocupare";;;il'Gcula!ie"' Cu 2. Desprecei cdzuli'SfdntulCiprian realizeazdaici "expresii ale fiind de creqtinilor majoritatea, psihologiei numer considerabiia.^r""iaii, deinteresantpentrucunoa$terea extrem indrumade qi scrisori torturilor n-aurezistat activitelii salepastorut"ttfututi' indemnuri' lu rnijlocul,r"u.Jrri'ul,r.il.u. Cei care - potrivit autoruluirebisericea.ra".tut""torulsduspiritualafostTertulian'pecare au apostaziatin tiirpU plrseculiilor trebuie insd citeascd' s6-1 zifrrd o trecea foarterigunu penitenld incit il apreciaatatde mult sepocdiascd,sdurmezeun programde fi rll ory3 armonioasd' mai acestsens in lnii" el scrieintr-oli"tbil;i tit, inaintede a fi reprimiliin Bisericd'citdndu-se gi Daniel' ri,s, scrtson' tratate $r anume: i.p*,ttta in doud mari categorii' 9i de urmat'-caae piiAa:Analla' Azatia'Mtsail tnoclele apostazialilor criticali totoAalaii Jei carefacilitaurevenirea Srrnt tratate PrinciPalele |n..casaDomn..Iui,,,p'i"acordareaaceloraqazise..biletedeindatdndde pe vremee Autorul aratd l.Cdtre Donat, cea mai veche lucrare' dulgenfd",tata o pttiiaaa preataUilddeindreptare' monolog in care autorul iEi un convertirii sale ra creqtinism,este

I Voicu'Pteot Univ.Dn Constsntin

i

qi anurre: gi modul in carese poateface o penite4A adevd,ratd, post,rugdciune,mdrturisireapdcatelor9i milostenie' prin ' t. Despie unitateaBisericii. Este o lucrarede altd facturd, impresionantdprin ideile qi modul de prezentare.Oadeviratd p"ita a fteratuiii patristicedin perioadaprimard. Principiulcare rte tu baza alcdtuiriiei esteacelac[ unitateaBisericii exprimd cel rnai bine unitatealui Dumnezeu,iat mijloaceleprin carese exprimdacestprincipiu suntsimbolurile9i comparafiile.Pentru BisericdSfbntulCiprianfoloseqtecomparaliicum ar fi:_c[maqa lui Hristos,arcalui Noe saucasain caresem6ncamielulpascal. Modelul oricdreirug64. Desprerugdciuneadomneascd. ciuni esteiea pe iare ne-aldsat-oinsugiHristos,Fiul lui Dumnezeuintrupat.El ne invafd cum sd ne rugdmunii pentrual1ii, pentruc6toji formdmpoporulsdu9i pentrucareS-aadusEl jert'fE Noi zicern"Tatdlnostrucareegtiin ceruri",nu "Tat[l supreme. noastrd,nu " pdineamea"r""ne iartdnoud meu.'.."r"...pdinea ^B'' greqelilenois tre", nu " iartd-mimie gr egelilemeIe" (Cap' VI, P ^S' vol.3,p. a67). tratatele:Cd idolii nu suntzei Mai menliondm,deasemenea, cdtre Ouirinus(legeaiudaicda fost (lmpotrivaidolatriei),Dovezi in timpul irovizorie), CdtreFortunat(un int[ritor pentrucreqtini Despremoarte,Desprefaptd bundsi milostenie, perseculiilor), invidiegi gelozie,D esprelinutafecioarelon b "spr"' Se cunosc gi de scrisori,dintre care- se pare- cd doar65 suntautentice. Acestescrisorisuntlucrdri literareextremde importanteintrucdtoglindesccelemai semnificativeaspecteale vielii creqtine de atun-ci.Ele cuprind informalii despreschisme,erezii, sau diverseintdmpldriqi ttau labazaelabordriidisciplineibisericeqti' Elementede tnvdYdturd l. Existdun singurDumnezeuintreit in persoane:Tatdl,Fiul si sfilntul Duh.Tatillestecauzaprimordiald9i adevaratulcreator, iiul esteinlelepciunealui Dumnezeuprin care au fost aduse

teologice penttuseminariile Pstrologie'manuul

87

toatelaexisten!6,iarSfhntulDuhestecelcareimpdrtdgeqtesfinfeniain Bisericd. cu cdmaqa 2. Bisericaesteunagi unitard'Ea estecomparatd dumnepe unitatea lui Hristos,UnitateaBislricii seintemeiazd pe cea gi ,.liil, , invdldturii9i credinlei,peunitateaepiscopatului n SfintelorTaine. fiecarein mod solitar "Episcopatulesteunul 1ingu1din caredetine sa' prin de.zvoltarea extinde se care o purt",'ni*.iica esteuna sinfrrrd, lumidar *.ai"ri""iif.ir. La fel razelesuntmulte, imbr6!i96ndmuflirieu -'l;;tilt ;tdtlui suntmulte' darputerea-iuna' fun,lngura, na este,rnu Ointr-unsingurizvor curgmulter6uri,deqiele i"ta * pdstreai'' Smulgeo taz6'din "i*"*Traie.inii. suntnumeroatt,i"t tti*Ga de obdrgiii se ;tciiumina'lui esteunitari...Totaea9i corpulsoarelut"n; ;;;;.;; cu razelesale Bisericaoo*nutuil i*piaiiii"ar-9i lumina,imtrdligeazd tot 9i unitatea peste intinde se care tot pimdntul; ,o*ii t"i tttt. tyyina tazeleei de irbore' unui ramurile Ca ei individualataria*-""qtirbitd. ei se invdlaturile ca dintr-unizvor, ilil-dnrul, lumind se intind;;; unicd ca capdtul iui unur'ii este pa"al;;;;, rdspdndesc :l ::::! (Despre ne-contenit'" mamd ai .ar.i ni'autfunic"lti se inmullesc p' a38)' 3' vol' P'S'l" V' (JnitateaBisericiiEcumenice'

Biseunitalisedesparte.de cine sesitueazdinafaraacestei Ciprian spune riceii, in consecin!6'nu sepoatgmdntui' SfAntul c[ in afaraBisericii nu existdmintuire' cd Botezulestecea 3. Cu privire la SfinteleTaine.spune. dintdiTaindua-ini.t'utaunuicandidatprincare.iseimp6rt6strdmoqesc ai de pdcateles6i.ii. ft"*f care-lcuregede pdcatul intr-o viald noud;Euharistia v6rqitepanAatunci'introducandu-l. cstejertfbadevdratd,comuniuneqiunire'Pdineaeuharisticdreiar amesteculde vin 9i apd din paiuiitaTrupul Domnului, qi unirea harul euharisticrepte'intd SdngeleSdu' Comuniunea sim(care apei noastrdcu Hristosie facetocmii prin amestecul sdngelui" bohzeazdpoporutj cu vinul (semnulprin excelenp1l in Cel credinciogilor Sdu),act ce semnihcdintegrareamulfimii carele va aducemdntuirea' conSfdnta Tradilie joacd u1 r91 iynortallin elaborarea Minuciu Tertulian 9i ,.ptJtor lui Ciprian(alAturide lucrdrilelui

I 88

Arhid-Prof, Univ,Dr. Constantin Voica- PreotConf.IJniv,Dr. NicuDumitra$cu

Felix), dacdne gdndim la controverselesalecu ereticii qi pdgdnii, la problema rebotezdriiereticilor, sau la discutareaelementelor Sfintei Euharistii. Ea este privitd in acord deplin cu Sfbnta Scriptur5. ,fi t<*

Sfhntul Ciprian a fost rrn mare bdrbat al Bisericii primare care a gtiut sd armonizeze bldndelea unui adevdrat pdstor de sufleteatfermitatea unui conducdtorbisericescautentic.Istoria timpului sdu l-a aqezatin mijlocul unor controverse multiple cdrorc a trebuit sd le facd fa15chiar cu prelul viefii. Nu s-a ldsat surprinsde ele, fie cd a fost vorba de persecufii,boli, disputecu ereticii sau p[gdnii, schismesau erezii gi n-a fost intimidat nici de duqmaniiBisericii, nici de cei personali.A fost un om practic, ce a incercat sd rdspunddtuturor situafiilor, prin cele mai adecvate metode, in special celor care i-au contestatcredinla sau autoritatea.A fost un om profund devotat crezului sdu,iubitor de Dumnezeugi de oameni. BIBLIO GRA FIE SE L E CTI Vi TRADUCERIiN LIMBA ROMANA: VIATA $I MARTINUL LUI THASCIUSCAECIUUS CYPRIANUS,EPISCOPAL CARTAGINEI$I MARTIR, SCMS,{DE PONTIUS, DIACONUL SAU, traducerede Pr. Vasile Gh. ALEXE, in lucrarea:CyprianAd Demetrianum,tez[ pentrulicenli, Universitatea din Bucuregti, Facultatea de Teologie,Bucuregti,1909,p. 20-51. SFANTUL CIPRIAN, Introducere generald, Citre Donatus, DespreunitateaBisericii ecumenice, Desprerugdciuneadomneasca, DespregelozieSi invidie, in APOLOGETIDE LIMB,{ LATIN,4,traducerede Prof.NicolaeCHITESCU,Eliodor CONSTANTINESCU, Paul PAPADOPOLgi Prof. David POPESCU,introducere, note gi indici de prof. Nicolae CHIIESCU, colecliaParinli Si Scriitori Bisericeqti, vol. 3, EIBMBOR,Bucuregti, 1981,p.401-504.

Itotrulogie teologice - manualpentruseminariile

Rg

STUDII: ln fimba rom0ni: COMAN, Preot Profesor,Ioan G., Cenzura trtt,idieila Plutarch, Sfantul Ciprian Si Sfdntul Vasile,Bucuregti, 1946, 20 p. Extras din volumul omagial inchinat inalt prea Sfintitului Nicodirn,PatriarhulRomAniei,la implinirea vdrstei de 80 de ani; COMAN, lrr. Ioan G., intre rdbdare si nerdbdare la Tbrtullian si sf,intul ciprian, lrt P.O.,nr. 4-611946, p. 97-108.Extras,Curteade Argeg, 1946,14p; (IOMAN, Pr. Prof.Dr. Ioan G., patrologie, EIBMBbit, Brrcuregii, f 056, p. 83-87; IDEM, PersonalitateaSfdntului Ciprian, in S.T., nr. l,-6I 1959,p. 267-296; IDEM, Chiput Sfdntului Ciprian tn p anegiricile llytytului Grigorie de Nazianz Si Prudenliu. in S.T., n .l-+lOAt, p. 123-149;CORNEANU, Nicolae, Mitropolitul Banatului, Sfintii parinli si unele aspecteale societdlii vremii lor cenzura luxului feminin. 'li,rtulian Si Ciprian, in volumul: Patistica Mirabitia, Timigoara, polirom, Iaqi,200l, p.21g!987, p. 267-276.Edilia a II-a, Editura 224; IDEM, Sfdntul Ciprian al Carthaginei, in studiul: Sfin1ii^pdrinli gl llisericii si teatrul, din volumul sdl: Miscellanea patristica. Edinia Arrrarcord,Timigoara, 2001, p. l3l-134; SAVA, Diac.Drd.Marin I., Atitudinea sfdntului ciprian fald de problema unitdlii Bisericii si nctualitatea er, in S.T., nr. 3-411989,p. 216-219; STAN, pr.Asist. AlcxandruL, "DespreunitateaBisericiin a Sfdntului Ciprian al Cartdglnei Si importanla ei misionard actuald, in S.T., nr. 5-6119g2,327!J!; SJa\ULEI, Drd.Constantin,Conceplia despreBisericd in'opera $fiintului Ciprian, in S.T.onr. 7-811970,p. 565-574;LTNGUREANU, Irr. llrancisc, sfdntul ciprian-teolog si apdrdtor al unitdlii Bisericii, in ('uieteleInstitutului Catolic,nr.l/2000, p. 64-78;VOICU, Arhid.prof. Dr. f'crnstantin,SJhntulCiprian Si unitateaBisericii, in A.8., m. 10-1211992, p, 36-57; ZAVOIANU, Drd.Comel, Despre ,,RugdciuneaDomneascd,, lo 'fcrtulianSi SjdntulCiprian,in G.B., Z-+tglA,p.364-377. In limbi striine: FAHEX M., Cyprian and the Bible: a study in lh.itdcentury exegesis,Tiibingen, l97l; GALZOW H., Cyprian und Nuvatian: der Briefwechsel mtischen der Gemeinden ii-Rom und {q!!ago zur Zeit der Verfolgungdes Kaisers Decius, Tiibingen, 1975; HINCHLIFF, P.8., Cyprian of Carthage and the unity of thiCiristian Church,London, 1974; PONZIO, M., hta e martirio di San Cipriano, Alba, 1955; ROBECK, C.M., Prophecy in Carthage: perpetia, krUllion9nd Cypriarz,Cleveland(Ohio), 1992; SAGE, M.Ni., Cyprian, etttnbridge,1975; SEAGRAVES,R., precentescum disciplina;td lexieul ,studyof the clergy in the Cyprianic correspondence,Fribourg, 1993.

I 90

Voiru- PrroJlontrlniu2! Nit, Du^i!!!y! Arhid,Prof.IlniuDn Constantin

Panologie teologice - manualpentruseminariile

9l

Principaleletitluri LACTANTIU (c.240-250- t 317-318) Elemente biogruJice LuciusCaeciliusFirmia' Lactanfiu,pe numelesduadevdrat, celmai probabil,intreanii 240 5i250, nusLactantius,s-andscut, in Africa, undevain apropiereacetdfiiCirta (sauMascula).A studiatretoricagi filosofia cu unul dintrecei mai renumifiprofesori ai vremii,Arnobius.Datoritdcalit[filor salede retora fost chematde imp6ratulDioclelianin Nicomidia, capitalade atunci a irnperiuluide rdsdrit,impreundcu un anumeFlavius,pentrua predaacoloretoricalatind.intrucdtmediul in caretrebuiasd-;i n-a avutsuccedidacticderaunul grecesc, activitatea desfdqoare predea, deqinusI Continud gi scrisului. consacrd sul agteptat se m6ru1studenfilorsii era foarte redus.Convertireasa la creqtiperin jurul anului300.in momentuldeclanqdrii nismsepetrece, secufieiimpotriva cregtinilor,din anul 303, estenevoit s6-9i p[rdseascdpostul,nu esteintemnilatsaupersecutat,dartrdieqte in anonimatgi multeprivafiuni.SpresfArgitulviefii, in anul317, este chematde impdratul Constantincel Mare, la Treveri, in Galia,pentrua-i fi profesorfiului sducel mare,Crispus'Dupd datdnu semai qtienimic despreel. aceastd Opera Lactanliunu esteun autorcu o gAndireteologicdfoarteprofund6,insdoperasareprezintdun materialextremde important pentruistoriauniversald,dat fiind faptul cd a fost martoroculat al perseculiilorlui Diocleliangi Galeriu.Distincfia9i elegan!il stilului sdu,dublatede un rafinamental conceptelor,specificc in galeriamarilorscriitoriai unui redutabilpolemist,il plaseazd primelorveacuricreqtine.

I Dumnezeiegtile Institulii, o lucrarein gaptecdrfi, scrisi tntreanii 305 gi 313,esteunindreptarpentrucunoasterea adevdrului.Scopulei estede a ardtafalsitateagi inconsistenfa filorofieigi a pdgdnismului, in contrastcu adevdrurile decredinfdale Numele"institulii" esteimprumutatdin ,,insticregtinismului. tuliile dreptuluicivil", cu deosebirea cd,dacdcel din urmi viza tczolvareaconflictelordintre cetdteni,cel dintdi vorbeadespre via|6, speranfd,mdntuire,nemuriregi, mai presusde toate, dcspreDumnezeu. Aceastdoper[ reprezintd, prima incercarede sistematizare in llmbalatinda invifdturilorcregtinemdntuitoare. Mai tdrzfuscriegi un rezumatal acesteilucrdri,in 68 de capltole,cu uneleidei noi gi alteleintr-o formdmult imbunltdtitd. 2. Desprelucrarea(opera)lui Dumnezeu,o pre[ioas5colecfle de texte filosofice aparlindndcelor mai importantegcoli ale fntichitdfii,interpretatein spirit cregtin.Stilul s[u nu esteatdtde pretenfiosca al lui Tertulian,ins[ poartdpeceteaunei rigurozitdli ftiintifice,iar compoziliape ceaa uneiinilfimi profesorale. 3. Despremdnialui Dumnezeu,incareautorulnostruia atihtdineimpotrivaepicureilorgi stoicilor,carenu infelegeaucum l€ poatemdniaDumnezeu,pentrucd harul gi m0nia se exclud. argumentarea Lnctanliuigi centralizeazd, pe ideeadeProvidenyd, lflrmdnd cd,din contr6,daci Dumnezeulucreazdprinharulsdu, Bl Segi m6nie,darmdniaSaesteunafolositoregi dreaptdintrudoarpe nelegiuifigi pe cei cepicdtuiescvegnic. 39tii vizeazd, 4. Despremoarteapersecutorilor(cunoscutigi subnumele fia,tpreperseculii),esteun documentistoric ce infrfigeazdsfhrai cregtinismului, de la fltul dramatical impdrafilorpersecutori ilaro 9i Domilian,pdndla Diocleliangi Maximin Daia,intrucdt €l rr fostmartordirectla domniilea 7 impdra\i.

Dn NicuDumitragcu

Elemente de tnvdydturd Lactanfiu ar putea fi consideratun teorog mai pulin originar, . intrucat cunoqtinfelesarein domeniu nu susfin o^capacitatede analizd,gi conceplie comparabild cu cea a lui Tertulian, fiind ac'rzatcd, pentru el, cregtinismulestemai degrabd un alt gen de "moralitate", sau cd nu vorbegteaproape deloc despremantuirea lumii prin intermediul harului divin, nimeni nu poate sd nege fapful cd a contribuit din plin la afirmarea adevdrurilor oe cre_ din!5 cregtindcu ajutorul mijloacelor rafionale specifice argu_ mentdriifilosofice. Evidenliem cdteva dintreprinciparere sare idei doctrinare: - Dumnezeu este unic, a creat lumea din nimic, iar purtarea Sa de grije fali de intreaga creafie este mai presus de orice indoiald. - Fiul a fost ndscut din Tatdr inainte de facerea rumii, fiind inzestratcu toate virtulile Tatilui, bucur6ndu-Se de aceeaqiputere gi mdrefie. - Nu vorbestedespresfdnta Treime,degi invdfdtura treimicd era cunoscutdin vremealui. - Pune accentulpe unitatea dumnezeirii ratdrui si Fiurui qi eviden[iazd" existenlacelor doud principii, al binelui gi ul ,aulri, ldsand impresia cd este un adept deciarat al diteismului. s-ar puteaca el sd fi identificat sfinfeniacelor doui persoane, Tat6lqi Fiul, cu Duhul Sflnt (!), sau s6 fi evitat o acuza[ie din partea plgdnilor pe caren-ar fi putut s-o combatdeficient. - Biserica estecasalui Dumnezeu,iar Marele preot esteIisus Hristos,Fiul lui Dumnezeu.Ea esteun "corp sfhnt", a cdreipacc gi armoniepoate fi pusd in pericol de c6tre eretici. cultul Bise_ ricii nu esteo colec{ie,sauun conglomeratde rituri exclusiviste, ci un sistem complex de indrumare spre infelepciune gi .,ve_ derea" lui Dumnezeu.

Palrologie - manualpentruseminariile teologice

93

Biserica adevdratdeste aceeaunde se afld mdrturisirea sau care curi1i pdcatelegi rSnile fiinlei umane in Tt.ttrdinta, vederea dobdndiriiiertdrii divine.

** [ 'actanfiueste un scriitor de o facturi speciald, elegant in exprimare,simplu dar foarte clar, cu o predileclie neascun'sdspre rtilul clasic.in literaturade specialitateeste cunoscutca un imitutoral marelui cicero, fiind supranumitchiar..ciceronere cregli'"' Posesoral unei vastecultuii clasice,el o folosegtein incer_ cilrile sale de alcdtuire a unor concepte creqtine cu ajutorul ralionaleale filosofiei. chiar dacdn-a fost unieolog 'rijloacelor ttutentic, a realizat o punte intre filoso fia pdgLndgi noua invalaturi cregtin[ careincercasd-gicroiascddrurn'gr ooctrinafroprii. Itcricitul Ieronim il caracterizeazd,poate,cel mai bine dintre to1i, printr-o frazd'rilmasd celebri de-alungultimpului: ..De ar fi putut el afirma creqtinismul,pe cdt distrugla pdg0nismul!,,. B I B LI OGRA FIE SE LE C TI V,,T TRADUCERIN LIMBA RouANA: DESPRE LUCRAREA LUI DUMNEZEU, introducere de pr. $crbanSIMPETRU(p. l7-r9), traducerede prof. vasile GORA$, t1up.6 Antologiasfinlilor parinli, alciruitS de Fr. non*pn, uir. rrr, Ilrris, 1898,in volumul: Aniorogiedin scrierirepdrinsitor ratini, ljdituraAnastasia, Bucuregti, 2000,p.g9_10g. STUDII: ln limba romAni: COMAN, preotprofesor,Ioan G., probleme fu ./ilozofiesi literaturdpatristicd, Edituracasa $coalelor,Bucuregti, It)44.EdiEiaa II-a, emllnon, Bucuregti,: VSS,p. tOt_iZSqi f OS_ 2l(r;COMAN,Pr.prof.Drj??\g ,rrtritoei",EIBMBOR, Bucureqti, f 956,p.89-91; cORNEANU,Nicolae, proilema sufletuluira iroootu efusiccasi Lactanriu,in A.B., nr.ur944,p.3g7-39i. Retiparitln voru-

94

Arhid,Prof.Univ.Dr.Constantin Voicu - PreotConf.Univ,Dn NicuDumitra$cu

mul: Nicolae CORNEANU. Mitropoli ul Banatului, Studii Patristice. Aspectedin vechealiteraturd creStind,Timigoara,1984,p. 232-234. in limbi str[ine: BARNES, T., Lactantiusand Constantine(240320?), in "Journal of Roman Studies", 1973; BENDER, A., Die naturliche Gotteserkenntnisbei Laktanz und seinem apologetischen Vorgcingern,Frankfurt am Main, 1983; MONAT, P., Lactance et la Bible: une propddeutique latine il a la lecture de la Bible dans l'Occident constantinien,Paris,l982;PERRETO,E., La SfidaAperta. Le strade della violenza e della nonviolenza della Biblia a Lattanzio, Roma, 1993;PERRIN, M., L'hommeantiqueet chretien:l'anthropologie de Lactance,250-325,Paris,1981.

VIII

SCRIITORI ALEXANDRINI PANTEN Pe la inceputul veacului al doilea, Alexandria Egiptului era nlirreametropold a culturii gi artei lumii cunoscutepe atunci. l)trrrctde intalnire a civilizaliei orientalecu cea occidentard.celulcaaddpostea,la umbra celebreisalebiblioteci, disculii aprinse intre filosofii, poelii gi intelectualii veni{i din toate pdrlile impcriului.Aici se lineau cursuriin aer liber, se rosteauprelegeride ciltremaegtristoici, platonicieni,iudei sau creqtini.O lume costtropolitd,?n care se intdlneau toate rasele, adepfi gi preoli ai Iuturorreligiilor. in aceastdepocdfierbinte, in care se confruntauidei gi curente dintre cele mai diferite, au triit Pantengi ClementAlexnndrinul. Despre Panten avem foarte pufine informaJii.Doar Eusebiu dc Cezareea,Fericitul Ieronim gi ucenicul s5u, Clement, nnrintesc de el. Nu se cunoagteanul naqteriisale,dar potrivit lui Eusebiude ('czareeaera un stoic atenianconvertit la cregtinism: "$coala credinciogilordin Alexandria o conduceape atunci un !dr_ bat foarte vestit pentru erudi{ia sa. Numele lui era panten. Dupd un vechi obicei exista la ei un didascaleion al gtiinfelor sacre, care s-a pdstrat pdndin vremeanoastrdgi gtim cd el e condusde cei mai capabili bdrbafi in filosofie gi teologie.se istorisegtecd cel de carevorbim erape wemea aceeaprintre cei mai strdlucili, cici iegisedin gcoala filosofici, zisi a stoicilor" Qstoria Bisericeascd,V X, I, p. 200).

96

Arhid Prof, UniuDn Co.nstantin Voicu- PreotConf,UniuDn NicuDumitravu

Locul sdu de origine ar putea fi Sicilia, intrucdt Clement, care i-a stat aldturi o bund perioadd de timp, il numegte,in mai multe r6nduri, albina siciliand, in semn de prefuire, pentru cd: "... sorbeadin florile livezii profetice gi apostolicegi produceain sufletele ascultdtorilor sdi mierea curatd a cunogtinlei..." (Clement Alexandrinul,Stromatele,I, 1,1l.l, P.S.B.,vol. 5, p. 17).

El a devenit celebru prin faptul cd, fiind plecat ca misionar in India, a descoperitun exemplar al Evangheliei dupd Matei, cu caractereebraicelisat acolo de Apostolul Bartolomeu,pe care l-a adusla Alexandria. Informafia apar,tineistoricului Eusebiu care o menfioneazi ca pe o posibilitate: . " Se pare cI Panten ...a mers pdnd in India, iar acolo se zice cd i-a luat-o inainte Evanghelia dupd Matei, pe care a aflat-o la niqte localnici care cuno$teauinvdldtura Cregtind;la oamenii de acolo propovdduise Bartolomeu, unul dintre apostoli, ldsdndu-le Evanghelia dupd Matei in limba ebraici pdstrati pdnd in timpul de care vorbim" (Istoria bisericeascd,V, 10, 3,p.200).

Dupd ce s-a intors din misiune, Panten a ajuns conducdtorul gcolii din Alexandria, funclie pe carea definut-opdnd spre sfar$itul viefii sale. Tot de la Eusebiu afldm cd eraun bun tdlcuitor al Sfintelor Scripturi qi cd activitatea sa didacticd era desfEguratd atAtin scris, cdt qi oral. Cultura sa vast6,experienla misionard,au fbcut din el nu numai un bun predicator,dar qi un foarte apreciatprofesor al acelei vremi. in mod cert, o asemenea personalitateva fi gi scris lucrdri care, dacd s-ar fi pdstrat, ar fi reprezentat adevdrate mdrturii despre viala cregtind in Biserica primard, in special cea alexandrind. Din nefericire, nici Eusebiu qi nici un alt scriitor contemporann-a consemnat titlul nici uneia dintre ele. Data morlii lui Panten este gi ea invdluitd in mister, insd cel mai probabil acestlucru s-a intdmplat in jurul anului 200.

- manuul

II irr

seminariile

CLEMENT ALEXANDRINUL (c. 150- t 220\

.\ ElementebiograJice ' S-andscutin Atena,in jurul anului 150,purtdndnumeiede IltusFlaviusclemens.rariniiirai - rc p*. -, proveneau din medii te, iudaicAi elenistib. r. cunoscpreamulte datedespre -Ny sagdn[ la v6rstade 30 de ani, cdnda venit in Egipt, la Alerdria,ins[ trebuieddfi celetoritmult dacdestesd1indmseama origineaprofesorilorpe care-iaminte$temai t6rziri:un anume 'an, din Grecla,un altul din sudulItaliei gi alfi trei originari Egipt,Siria gi Palestina. Cel de careamintegte Clemenl,cel des, estePanten,cdruiaii va urma la conducerea $colii reticedin Alexandria. Clementvorbeaperfectlimba greacd,dar stdpAnea desfulde n limba latin6.Era cetileanromangi rudd cu familia impede la Roma. E posibil ca el sd-gifi atribuit acestnume,sauchiar s[ fi un descendent al unei familii aristocrateromane,in spefd a consululuiFlavius Clemens,ai c6rui fii fuseserddeclamogtenitoriai tronului inainte ca el s6 devind creqtin. :ior acestaa fost executatdin ordinulvdrului sdu,impdra! ' Domilian. Anul 180 il gdsegtein Alexandria ca ucenic al lui panten.

ani mai tdrziuii devinecolaborator,iar dupdmoarteaprorlui sdu,preiaconducerea gcolii alexandrine. Despre originile gcolii catehetice din Alexandria existd

il depuyineinformalii.Separe cd afost o institulieparticuSi nu wnapatronatddirect de autoritateabisericeascd.Cel in,prima perioadd a existenleisale. Studenyiierau, in spetineri greci alexandrini, bdieli gi fete. Avea o bibliotecd tentd, dacd ludm in considerare numdrul de volume exisin jur de un milion. Scopul conducerii Scolii (in mod cert, infiinldrii ei) era sd pregdteascdtine,ri cregtini capabili

98

!::---+

seminariile

Vi"'icu'PreotConf'(JniuDn NicuDumitrs$cu Athid-Prof' Unit"Dn Constantin

textelebiblice' Separe cd nu sd tnleleagdgi sd tdlcuidscdcorect

fnscoald Activitatea erauclasem oa"uarZi"i,""ril cuvdntului. tn care disculiile mai degrabd cu cea a unui seminar serndna ate d'e CIement' care' ocazional' dintre tin erii crestiitl ei a'u-moder tematice de mat tdrziu' rostea si prelegert:;; ;;"1-iredicilor pouestiri^cuper(Jneledintre ele erau construitepe seamaunor acesteaa supravieluit fn intresonaie bibtice. Doar una dintre

5i tdlIian Apostolul "Sfontul

gime.Ceppe

""ii o prelegere de acest gen s-ar ""ni*ii"i-o' haruI". In varmntd prescurtatd'

prezentaastfel:

Ioan de la Patmos'la'Efesa Pe cAndse intorceaSfbntulApostol spre d11impresia cd at aveainclinalii intilnit un t6n6r ;#;;ffi fi crescut a pentru preot credinleaLl'unui studiilecreqtine'rj"pa Jir" drumul'S-aint6mplatinsdca' mat fli*Jt"1te. rltl$"t f"i in invdtdtura familiauLtii.atutttusi vdrstd cire erau tdrziu,tdndrulti fi;;;GiA" pe pdrdsegte il c5 face Asa se rizali cu rdul, cu itt* qi O"-tte'6a9r9a' Dupd mare' drumul la aiungetdlhar preot9i impreundi" t"fif--t*'agi crud eicelmaiviolent'mai untimp """oJ#ffi!d;ttl;:"i1*'?Li pe Sflnrugat l-a "rt. oiit l- to6 n"ri. cdlivaani,cdndpreotul gimai s6ngero. l.u** (pe el ei p:.::t:']ilui) asutul toansaseintoar'c"ai;;ip;il-'u:l ror' ei [u tput' ''Pari'1j3'dali-mi pra unor prour"'nlii"iii'"!-'ni'i"nii v-am dat-oin grijd"' Preotul inapoicomoat" ;; ;;;';iirt'rantuito*l vorbegtedespreo 11i je' Uanlne erain incurcdturd'Segdndeacd loan (pentnt dar nyrputeasdcreadaacestlucru carei-ar fi dat-otp* fi;*"' cdnu-lf6cuse),inienicinupltea'a-n"'otoitutcdcuvdntulapostolului' l-am .", sa-midaiinapoitdndrurpecare Arunci Sfbnrulr"* i#iri;i1i a pl6ns' preot.a frate al.nostru"' Bitrdnul l6satla tin., ,udJtot Sfhntul l-aintrebat "*t*i mort "cum a murit?'r' '' : cftat $i u ra,p** i:t#;i; ajuns a spuspieotol"''lS-a f6cutriu' A Dumnezeu"' lui Ioan. "A murit bifala din io..ri"st" in muntelede acolo, talharla oru.urloiJ;i';c; a hainele' sfheiat t- ttt1il Apostolulei-a o uuoil;J'hoi;i sericii, pazbun unui grija in frateluimeu u ,*gut:l:'l;'iit"lt pl6ns9i"u cinevas6-miaraiedrumulcitre el"' gi-ae-ti-p" tit"f nic! Acum, ""ntt"t cdlarein direcliaindiIn scurttimn Sfbntulloans" inOtepta Zis qi fEcut'"ot--i de deaqezalilnavanposturi'l-au zdrit catdde preot' Cum tdlharii erau cel nici fbcut n-a El t-l upiopiuit-ut'."uprututtu ug"tin1a' parte,iar s6l'lyltl?l? ci i-arugat casdscape' efortca eron mic"ano mai mtc

mai

'" """J,"i;;;'fi;

:t*:?il:T,n: opritochiipe in ainli' candgi-a

N-ai cate-esteom bitrdn 9i neinarmat? fiule, de ce fugi tu de tatil tdu' asupael voi imi a. via{6-ve9nic6! team6!Tir, inc6, p"U ;"i" ilt"ti Dacdestenecesar'vol murr Hristos! lui fup in aceastdresponsabilitu'" Aqteaptd'ttlg-ti l:t:it noi! a murit pentru Dentrutine, a$acum Domnul umil Ei a aruncatarnele' capul pleiat tail*ii qi-a il;ili;i1'et.,nti toa".t-a imbrdtisat5i l-a botezatcu 'i;; smntut fiemurdnd9ipl6ngendin ffiotl. p' 26-27)' F;;;;;t ;i theEasternchurch' lacrimilelui (RobertPavnJ,

reflecti atdt Exist[ opinia potrivit cdteia'aceastd.povestire dacas-arfi spusdespreea clar stilul lui Clement,i"tat, chiar i"tt deloc greu si descoperi esteo piesd anon#;,^;:;; ii Alexandria pdnd i3 1"Yl Ht *"rra a condus gcoala din

perse""t'-"1"'itltt*::1"1: cdnd (203), numaietim prinSiria, "?:Y;11i1il ei ilYJiliJ,ii:d;t"ffi'Cil.-i""i' i+'*t"l el,cu hicdespre ';;nt*

:-l]lJ"*,tt::niT;;: ;fri"iil;*l'* ;q ;;."* ffil' ffi ::i:"'i'" i.;x11" "iff )rrarussutru ""0'^'^,luilirii ::l::*:*fltlX1"3"l;"t"1 importantcentru:'9r'i1i;1i:'f lui ui i.*ruri*rrlrri, adresata re a episconutui 1tt1

preot

rsehirotonit irO.t, .pitJ"p"t Antiohiei, ?f16T^:i }^tj + b Li-oa,,t,Antnhtt .. rement, t dntatu inecuv

Billl;lii Xffi;; ;;i;i.i., c stalniri1;;1'-ii adevenit , care :1TT:",?i":**ii,fii?,i"i n^:':'lt:Jl"t 3;';,ffi

J"#".'iiT'#hrfi{"*pl=?.tg^f rottot Ad;il'tittt

iiori a aceluiaei t.

:* :?]:,e.1"^:1* ;;i;;;;onvergenls de opinii in aceastd !."f;;:'il' ;";;;"^;{chiar o dlta pli tlY]l:jl nr. Unii cercetdtori printre uceilcll S. qtit ins6,cu certitudino'ci ljO.

"t"f iiisericiip,11*lf'^1t-?i"S:;"?ttfili **i aflatnume trH"t'"':::ilffi s-au "i-t ;";*'ilil,episcoputAlexandrual ffi i*"f*

lti

in opiniaunora- qi Hipolit'

Opera uJ-"lt Din tot ceeace a scris Clement3rr ry1l1::t:::

,lrrla::r;;i;";ri.";.'ir"e*"*e.ruciarilepars6reprezinte l. ilti

plan bine to"ti*it

qi Wziunea.

frnT:-:'1"?,i?$,fr1il1,'l1#l'""x'il;d;ili;iiastrrgat:"Fiuie'

avdndca teme: PuriJicarea'

100 I I

I

I

Dunitra$u Voicu Conl, UniuDnNicu ArhidProf,UniuDnConstantin - Prcot

L. Cuvdntde indemncdtreelini, Esteun apelentuziastadreglasulLogosului,pe care satgrecilorca s[ ascultegi sdrespecte oNoul il numegte Cdntec",menit sd aducdpacea,iubirea$i, in final, m6ntuireaintregii lumi. Toatdcreafiatrebuie si asculte "Noul Cdntec"careeste, paradoxal,vechi,pentruci a venit in lume mai inainte de steauadiminelii, qi totugi nou, intruchipat gi adefiind de Hristos.HristosesteDomnulc0ntecului,,imnul vdrul nostru. Clementnu estedintre aceiacaresi creaddc6 Platona fost un pdgdnignorant,ci il considerdun autorinspirat,interesatde salenu esteeliberat tradifiagi culturaiudaic6.in ralionamentele total de sub influenfafilosofiei pdgdne,mitologiajucdndun rol important.El estecapabilsd facddistincfiaintre "vocile slabe, chiar mute,ale zeilor tradifionali", care,degise aud,sepierd in gi "nouavoce",a lui Hristos,careestela imensitatea cosmosului, fel de puternicdgi cristaiindpretutindeni.Cu alte cuvinte,ii invit[ pe greci sd se apropiede cuvdntulinspiratal Scripturii,de adevdratulDumnezeuqi, in special,de Hristos,Fiul lui DumnezeuCelui Viu, Mdntuitorul lumii. Lucrareaare 12 capitole, elaborat[intr-unchip stilizat,bogatdin citateqi conotafiiclasice, respir0ndun aerdeopotrivdfilosofic Aibiblic. in trei 2. Pedagogul.Esteo continuarea lucririi precedente, pdgAgi intunericul fost salvafi din celor care au cdrfi e adresatd nismului.Aceastaseconstituieintr-un manualde morali $i preceptecregtine,un ghid pe care trebuies6-1unnezetofi cei cc educatiacregtindgi sdtrdiascdo viall dorescs6-gidesdvdrgeascd autenticdin Hristos.Scopulprincipalal lucririi estede a-L prezentape HristosdreptsingurulPedagogadevdratgi a expune9r intdri principiile Sale. ln prima carte Clementvorbegtedesprepersoana,funcfia, mijloacelegi metodelefolositede Pedagog,adicdde Cuv6ntulqi Fiul lui Dumnezeu,insistdndasupraiubirii, bunitilii, credinciogiei,infelepciunii9i dreptSliiSale.

seminariile

Celelaltedoui cirfi prezintdoseriede instructiunisaureguli trebuies[ caracterizezevialaunui cregtin adevdrat, in situagi circumstanlediferite. Suntobservafiilegatede detalii cum m6ncarea,biutura, baia, somnul,plimba'fi: imbrdcdmintea, pune cdsdtoriaetc.El in contrastluxul, bog[fia, frivolitatqa ietdfii alexandrinecontemporanecu decenta,sobrietatea, gi loialitateaunei familii cregtine,Lucrarease inprintr-unfnrmosimn dedicatFiului lui Dumnezeulntrupat, Hristos. 3. Covoare.Esteceamai intinsi gi ceamai importantddintoatescrierilelui Clementgi areopt c[rfi. Scopulei estede a r la dispozitiematerialsuficientpentruconstruirea unui sisfilosoficcregtincoerentn in opoiilie cu gnosticismul. Acest m trebuie sd-i conducdpe tofi cei care au fost ciliuzifi de spreo infelegeregi o trdirec6t mai inalti a sentimentuautenticcregtin.Autorul nostru face o analizda raportului re cufturl cregtindgi ceaprofani, in specialceaelenisticd,gi lcglturii dintre credinfi 9i gtiin16,saua celei dintre'invdtdtura Forocilorgi ceagreceascd. Este o lucraregreu de teztrmat,cu un conJinutextrem de

Alte problemedezbdtutesunt: deosebireadintre gnosticul ic Aiadev[ratulcregtin,saucastitateagi martiriul.Climent se" d el insugi a fi un 'eclectic, crezdndin existenfa unei ini a fragmentelor adevSrului cuprins in mai multe sisteme

carear puteasd-l fereascide gregeal5,insd declardcd I absolutpoatefi gisit doar in Hristos,intrucdtEl este gl ongmeasausursaeterni a lui. t

102

Univ,Dn NicuDumifiavu Voicu Arhill,Prof.Univ,Dl. Constantin - PreotConJi,

In final menfiondmgi singuraomilie exegetici,cea de la Mc. 10,17-31, intitulatACebogatseva mdntui?Clementarctd,in cd,pentrua te mdntui,trebuiesd contrastcu cei careconsiderau cd bogifia in sinenu estepdgurenunfila bunurilepdmAntegti, Disposprefolosulaproapelui. bitoare,dacdeaesteintrebuinlatd practicd a cuvdntuluievannibilitatea sufleteascdgi aplicarea ghelictrebuiesi primezeinainteaegoismuluigi singuritdfii. Elementede invdldturd Clementare meritul incontestabilde a fi fost primul carea confruntatplatonismulcu cregtinismulgi a fi pregdtitcaleapenEl estecel careanalitru Origen,ilustrulsiu ucenicAisuccesor. credi nI d gi gnozd I i face.j!{plgltt? di41r: TgTd'" ra.Bpriut_dintre ifgf-gSfee_tle-gj,gg erelicd,Credinfaincludein chip potenlial ffiza, dar, in timp ce prima estehotdr0toarepentrumdntuire, cea din urmd are doar un rol secundar.Singuralor trds[turd comun[ estecunoaS.t_eleg.

teologice lltrologie - manualpentruseminuriile

103

tainice,lipsite de vreun suportsau efort moral, lq_C_le_m9nf_ea provinedintr-osursimoraldgi areun caracterm_oral. d. Giidstiaii.bretiiipromovauo metafrzicdvis[toare,un gen rlem.grg-!_a poli1qryd, din care lipseaiubirea gi comunicar_ea, pe cfindClernentsuslineao moraldcomunitard,.bazatd, pe iubirea Intresemeni,reflexal iubirii lui Dumnezeu. e. DacdPlalgU="qrpdga cd omul igi poatedobdndim€-ntuirea prinprypriik.forle, iar gnosticiidoar prin gryoz-Q, Ctelne-iri-elte ndeptuluneiqolqlo ydri intre_ gxozaerqsti-qd_ ti harul luj Dgryp9z9u. Prinurmare,nu estegreusdinfelegemc[ el punebazeleunei gnozeautenticcreStine,in careseevidenfiazd,puteileinterioare alc omului,in calitatede chip al lui Dumnezeugi posibilitatea transformdriilor in mijloaceeficiente- in mdsuraasumirii harului divin - pentrudobdndirea asemdndriicu El.

Alte idei importanteprezentein doctrina sa: - Dumnezeueste,C-rgalo-ry14! iryt1eg,tlui ulliver;_.Pe toatele-a lhcutpriiifrruild;fi;ip" ffi prinir-o iniervenliepersonald. Pentru exemplificare: - Degi s-a susfinutcd esteadeptultrihotomismului,putem indreptatit a. La Platongi gnosticiieretici,.9-u^llo.g;krep.era afirmacu certitudinecd gQnd_iryp-l_t+i-egte d,ihotomicd. Pentruel pc nevdzute, a lumii sau e5-g!ggy id-eilor, tumgl..gg1g eonilor, alciJyit din f'microcosmos", "u-n, "9"9[9_-l_Umca a 9uflet -g1trup. Este c-erqi la pimdnt, privinld atuncicdndcompaiaomui cu cencdndin concepfialui Clementea serapgrtS--tp forrteclar in aceastd respectiv la omenitate. tnurul(desprecaresegtiecd esteo fiinfd mitologicd,cu trup de b."Platoniiporta idealul asemdndriidirect la Dumnezetr enl qi cap de om), s!$a_!{ p-.rpfgggr cd estealcdtuit dintr-un ralional qi altil iialional, adici din sufletgi trup. Trup4.l insuqi,ceeace duceaautomatla imaginareaunui Dumnezett Sl.ament cu carenu seputeacomunica.Qnpsticii abstractgi transcendent, ditomat"al4-pdmQnf neutru 9i asemdnilCu-gn 'fcortpdm0ntesc;', punct etul*tfiielt-eip.t-rup^-_c-4*intr-o,,inchisoare,consi' suslineauc5sufl devederemoral,o "locuigd" provizoriea-sufb-tului, din nu a asemdn dri i derdndma,t-eda-rs-a tt inchisoare sauun loc de exll.Su.fletul estg-,q*.subs{an[5 m4ipurd' Frin*ecaulaei, degi po-sibilitate g0nd.-aulprul-nostru Yadeain Hristos, cu Dumnezeuo ut-o-pje,.p-e dec6taceeaa sufleteloranimalelorgi mai nobild decdttrupul. ppmnepeu).i1trupat, tuturor oamc' modelul (-Eiul lui Loggsul 'Ertc nrJVizut9i $muritor, templul Sfdntului Duh, chipul^lui qspw.warii divine. nilor in speranfadob-ARdirii. in el,-in mdsurarespectdriiporuncilor,vine sd se Dumnezeu. doaruneicategorir c. La lnosticii eretici,gng?aerarezervatd e1eze,ca intr-un templu, Cuvdntul lui Dumnezeu,ficdndu-l fiind transmisdprin mijloacesaucli speciaJg*$-q"'ifavoiizali", disponibilspreasemdnarea cu El.

teologice pentu seminsriile hlrologie'manual

alefiinlei umanenu esterea, Unireacelordoudcomponente ci potrivit[ scopuluipentrucareau fost adusela existenfd. pe careo qt Dqm11-e4eu, - M-gnlrpggmului esteasemdnarea sale. poatet.Ai"u in bazalibert6fii$i voinfei ' o teorie avanseazd - in ceeaceprivpstEpdeatulsttdmo,$qsc, lui Adam a fost unul de ceva riiai Confuzd,gi-anume:pd-c,gtul aetulco*ajuordin trupesc,sau,intr-o altdexpiimare,el 9or-r-g!E-iglui Clement, ingAdl+[6.Potrivit eal sivdi$it inai-nte-dg. -v.-reg-I-ea in aceeac[ ei, deqile era fiioiopaiinlitornogtri rezidd, Efe-Seala i-nainte grdbit.$i.au contractat-o iortit sdtieiasiein cdsdtorie,s-4U dg a ajungela maturitate. harului a-yb-itru 9i--4ece9it{e9 - Ani"[ clar putereglib-ery1lui in actulmdntuirii. numitd"Mamdfeqioar[",iar trepteleierarhiei - Bisericaeste aleierarhieiingerilor' sacramiintale'iimitalii" M-drtu' despreE*ufig11i;-!j9,89Jez,5.i vorbeqte - Modul in care el era cale cu mistere de delimbajulreligiilor risire aduceaminte cu b6uturii foarte famtliaizat Ceadintii estenumitl "amestecul Lososul".fiind-unJa-tAU&numndteu.-'"--"- Aiaiiiia este,inopiniaautoruluinostru,iqdiqohft-U?t i nviii ii/a trii Ctementareo puternicl, bazdfilo sofi cd sesizatd anumiteconcepte uneoricumareuqurinfa.El a reugits6alcatuiascd Bisericanu avea care in perioadd cregtinevalabilegi astdzi,intr-o luptdideocontinud gi dogmele,ci ie aflaintr-o fixateconceptele 1ogic6,sub presiuneaperseculiilor,cu un depozitdoctrinarnedezvoltat. ***

clement rdmaneun autor de referinll in istoria creqtinismului, prin faptul cd a pus bazeleunei teologii qi tradi{ii qtiinJifice. Cu o inclinalie evidinta spre filosofie, el ia tot ceeace estemai bun gi folositor din toate sistemelestudiate.Platon, Pitagora, Zenon sau Aristotel sunt adevdraii creatori de gcoli filosofice, insd el nu se inregimenteazinici uneia dintre ele' creqtin con-

105

de.Duhul vlns,ferm ancoratin CuvdntulScripturii9i luminat ideologicalexandrinspegfa;, nu cedeaza cosmopolitismului creqtinecaracterul citic timpului in carea triit. El de inv[fiturii a spiritelorculte' carora itttrftfrro'teologic,cerutde o societate a confinutului. ,i uir.ru, ftrd-a-i aduceo cdt de mic6 alterare dialogintre Clcmentfoloseqtefilosofiaca puntede legdturd5i Sfhntului nttoanir* si crestinism,idee piezenti 9i in gAndirea. qi dezvoltat', ffi* M;r"rl tiFilosoful, iaimai tdrziu,asumat[ deFericitulAugustingiSfhntulMaximMarturisitorul.qi un ci clementAlexandiinula fostnu numaiun speculativ, poateceldintdipedagogcreStinautentic'Aceastd marepedagog, cu caracterulsdu'Se spunecd eta tufitui. u.i.u in consonanfd ,no*blind,darvorbdre!,unpoetadmirabilgisensibil'Pedant' cd a ft creqtin' un.ori trist, insd de o bunitatesfhnt6,suslinea el a-1ipdstracalmulin oricesitualie'lucru.pecarenici fnseamnd oamenii Detestaneseriozitatea, inruqinu l_areugitintotdeauna. josnice-mijloace' pieleaapeldndla.cele mai our.lqi salveazd b[rbafii care' lbmeilecarepurtauhainescumpe9i extravagante' lor' autoritdlii unEi ft funciii importante,p'ofituu de pe urrn-a Er auncititor dem ar c 6,dov adds tauc el epes teT 00dec i tatedi n maim ultde300deautor i ,i nl uc r dr i l es al e.Av eaom i nteel abomai mult in viafa rat6,de nivel academicai dacdapreluitceva ia, aceeaa fost libertatea' Estecel di ntdi s c r i i tor c r egti nc ar es u's l i negi dez v ol tadoc tinavoinlei l i ber e.Pi etateas aer aunal i r i c d'c ontem pl ati v l 'A fostunom c ar en- atr ebui ts [l uptec us i nei ns ugi c as Sg[s eas c 6 oaleasPreHristos' BIB LI OGRAFIE SELE CTIW( TRADUCERIiN LIMBA ROMANA: CLEMENTALEXANDNNUI,Scrieri,parteaI,traducere,intro. colecliaPdrinli si ducere,note 9i indici de Pr. Dumitru FECIORU' ScriitoriBisericeSti,vol'4,EIBMBOR'Bucureqti'1982'

Nestor,Principii pedagogicein opera Pedagogul a lui Clement Scrieri' parteaa ll-a' traducere' CLEMENTALEXANDRINTJL, Retipiritin volumul: in S.T.,nr.9-10/1957,p.726-740. Alexandrinul Pdrinyi introducere,note 9i indici de Pr. Dumitru FECIORU'colectia ,,Biruit-augdndul,,.studii de teologieistoricd romhneascd,craiova' vol. 5, EIBMBOR,Bucuregti'1982' ;i Scriitori BisericeSti, f990,p. 4l-59. STUDII: ln fimbi striine: BEHR, J., Ascetismand anthropologyin dupd rdsului Irenaeusand Clemenl,Oxford,2000;BLAIR, H.A',TheKuleidoscope ln fimba rominl: BACONSKY,Teodor,Politelea ClementAlexandrinul,involumul:Rdsulpatriarhilor'Oantropologie nl'truth: typesand archetypesin elementof Alexandria,worthing, Dora MEZDREA' lq86;BUELL, D.K., MakingChristians:Clementof Alexandriaand a deriziunii in patristica rdsdriteand,traducerede Pr' BRANI$TE' 1999;CHADWICK, H', Early lherethoricof legitimacy,Princetono Editura Anastasia,Bucuregti, 1996, p. 249-524; A-lexanCleme-n-t lui a antropologicd studiesin Justin,Cle' ('hristian tradition: thoughtand the classical Magistr.Marin M., Conceplia C'' Nicolae Pr' BUZESCU' p' 588-599; nttnt and Origen,Oxford, 1984;CLARK, E'H', Clement'suse of driiul, in S.T.,nr. 7-81195b, nr' s.T" in premiseleuneiJilosofi.icrestinela clementAlexandrinul, Aristotle:theAristoteliancontributionto elementof Alexandria,New Clement lui in "Protrepticul Logosul IDdU, p, 193-21,\; 3-411958, York,1977; FERGUSON , J., Clementof Alexandric,New York, 1974; Kyrios Logos Si Alexandriiul",in S.T.,nr.l-211976,p.48-7L;IDEM, fr, KARAVITES, P., Evil, freedom and the road to perfection in 2493-411977 m' Alexandrinul'in S'T" lui Clement in "stromatele" 'p' L'lcmentof Alexandria,Leiden,1999;PAYNE,P.',TheFathersof the lui in "Pedagogul" Eclesiologie Trinitate Si 262; IDE}y'^,Logos, fit:sternChurch,New York, 1971. p' 461-476;CELSIE' ClementAlexandrinulin S'T', rr' 5-81197'i ' a lui Origenin "DePrincipiis"si George,GdndireacreStin-filosoficd CHIFAR' urmdrileeipdndlaiumdtateasicolului at lV-lia' Clui2002; teologiei pr.Lect.Dr. Nicolae,clementAlexandrinul-fondatorul -stiinli1997 III' tom' Husilot CronicaEpiscopiei creEtine,in 'p'209-219' fice "IDEM,-CtementAlexandrinul-fondatorulteologieistiin|ificecrestine, p. 6-14;COMAN, Pr'Prof'DrIoanG'' Patro' in A.B., nt. 10-1211999, Lltilizarea"Strologie, EIBMBOR,Bucuieqti,1956, p' 93-97; IDEM' al cezareiiin matelor,,lui clementAlixandrinul de cdtreEusebiu p. 501-521:COR,,pregdtirea in S.T., nr.7-811975, Evanghelicd'1 Pdrinli Sfinyii si uneleas' NEANU, Nicolae,Mitropolitul Banatului, Alc Clement pecteali societdlii,rn*ii lor' Cenzuraluxuluifeminin' xandrinul,involumul:PatristicaMirabilia'Timiqoara'1987'p'258 p' 211-217;LUN 266.Edi1iaall-a, rcvdnttl,EdituraPolirom'2001' GULESCU,I.N.,$coalaalexandrindfnluminaoperelorluiPantett' RdmniculVdlcea'1930' Clementsi Origen.Studiuistorico-dogmatic' in Diclionut TIMU$, Dr. Gherasim'EpiscopulArgeqului'Panten' Tipograli:r Bucureqti' aghiografic cuprinzdndp e scurl vielile sfinyilor Ierom'Magistr d if,otbisericegti,1898,p. 639-640;VORNICESCU'

x ORIGEN (c. 185/186 -t 2541255) ElementebiograJice personalitifiale Origenesteunadintrecelemai remarcabile S-an[scut,proliteraturiiteologicedin primeleveacuricregtine. ln Alexandria(Egipt),caceldintdidinbabil,pe la anul185-186, tre cei gaptefrafi ai unei vechi familii cregtine.Tatdlsdu,Leonida,eraun om inteligent,preocupatdeopotriv[de invdfdturacre$tini gi de ceaprofan6.Spirituls[u ascutitde fin mdnuitoral cuvOntului- carenu excludeins[ nici pe departetrdireasareligioasd intensi- seconjugafericit cu evlaviagi smereniamameisale. la un loc, dublatede uimitoareasa capacitate Toateacestea intelectuali,auf6cutdin Origenun adeviratgeniual interpret[rii SfintelorScripturigi un luptdtorneinfricatpentruafirmareaadevdrurilor Evanghelieilui Hristos. Atunci c6nd tatdl sdu a fost arestat- urm0ndsdprimeascicununamartirici -, in timpul persecufieilui SeptimiuSever(193-211),numai grija mameisale, carei-a ascunshainelepentrua nu mai puteaiegi din cas6,l-a primejdii.Nu aveadecdt17 impiedicats6nu seexpundaceleiaqi pentrucredinfacea ani, insd putereasa interioard,atagamentul gi nativ6, reies cu precidereatAt precum inteligentasa adevdratd, pe carei-o trimite pdrinteluisdu,c6t mai alesdin din scrisoarea intreagaactivitatepe careo va desfrguradupi moarteaacestuia, cdndtrebuies[-9i intrefin[ familia din meditalii. Origennu selimiteazddoarla inv5ldturileprimite de la tatdl cunogtinlelein gtiinfeleprofaneajungdndsa sdu,ci igi ad6nceqte fie numit de cdtreepiscopulDemetru,la doar 18 ani, conducirdin Alexandria.Profesorulsdu,cdruiaii torul qcolii catehetice alegoricda SfintelorScripturi,a fost ves interpretarea datorcazd

dhrl filosof Ammoniossakkas,iar printre colegii sdi era gi porflriu, viitorul filosof neoplatonic.LucrareaacestuiaintinlatdtImpotriuacrestinilor,dincolode inexactitdlileei (gi tonul actzator) oonstituieo sursdimportantdpentrucunoagterea ptro.uparilo, r "--- gi nodalitdlilorde interpretare biblicda lui Oiigen: ^ "Aceastdciudati metoddprovinede la origen, un bdrbatpe caregi eu l-amintdlnitpe cdnderaincdtdnir de tot gi careaveaincdde pe atunci acu-mvestitprin scrierilepe carele_a .ruttarm6. gi,caree_ste I9:^Tr -gi lasar$r a carul ralma s-a rdspanditfoartemult printre aasialii acestor lnv5!5turi.El ascultasedoar Gcliile lui Ammoniur,.u* riu-"ailil"i" vrer4ilenoastreo marefaimi in filosofie,lu6ndde ia dascdlul J; il" mpll gtiinlelein general,.u touii ia, in ce privegtefamiliarizarea_cu potrivit drepteiorientdriin viald, el a urmai un dnril cu tttui 6;;. D" fapt, Ammoniusera cregtin,fiind crescutde pdrin{ii sei in in'vataturi cregtine, d-ar_dupd ce a inceputsdcugete9i sa aAanJea..d ii";;d;_; intors.curdndspreun stil di viaf' niai airopiat a. i"!ii.;;;;;;;;i.1; phjqb: Origeneraelin, crescutin studii eiinegti,dur.;;i;;;i;;;;d;; in indrdzneala barbard..Fdcdndl$a, ef s-a taiguit.u rin.'inru$t;i; sa.in.studii;in viafd,ins6,el ,-u .orriportutca cregtin,confrar 9_"-r.r,"i"i.il legllorraftunlqdar c6t desprep5reriledesprelume gi despreDumnezeu, - _-._.i;;i[ gl lqq grecizat,inlocuindpdierile grecilor cu nigte t OEusebiude Cezareea, Istoria Biseriieascd,VI, XIX, 5_7,p. Z+i1.--- '-'

Munca la catedrd,extrem de obositoare,se prelungeap6nd fiedtdrzit in studii serioasede aprofundar. u snntii Sirip-

gi de instruirecontinudin filosofia pdgdnd.rra cotrgtieniie rsitateaasimil[rii unui volum de cunoglin!ecdtmailarg gi de preciziea cuvantuluicaresdeviteoriceexpiimareechivo'rl.io icastlperioadia invdfat9i limbaebraic[.

Numdrul 'oelevilor" sdi era intr-o continu6 cregtere, direct rorlional cu faima sa, care depdgisecu repeziciune grandere

f[fii alexandrine. De aceea,el cirieteazd,invdldturit.Jr.ti.iio, f'spuselefilosofilor despreadevdr",nefEc6nddin aceasta-un p in sine,ci pentrua puteafi capabilsdrispunddtuturorintreilor careveneaudela auditoriii[i. Acestaestegi motivulpencareil r91gdpe prietenulsdu,Heraclas,sdpreia invdl#an_ profan,lui rimdnandu-iin sarcindpredarei fitoso/ieti,'.'tiiio, _^

gi tdlcuirea Sfintei Scripturi.

,

^^v-*veuv

vru

qwwgDt4

LlIl

origen trebuiasdgiseasciceamai buni solutiela trei mari categoriide probleme: l. Comportarea in timpul persecufiilor. ExistenJaunei annonii intre i*agaturu de la catedri gi __,_.?. vrafapersonald. 3. Satisfacerea numeroaselor gi variatelorexigenfeale celor careparticipaula cursurilesale. DacI in cazulceleidint6i,curajuls6u,careil impingea p6nd a-j

pr.stlpemartirichiarin

fa

raru_ n y.i..i!imbrdlisa -, putea pdrea -o;;;;ft;;;ili.;j;;'Sii unora n-.Uuni.,*u cei pulin teribilismtineresc,i3 ceprivegter* a.-u oouu ,. 9eea. cd-prfini au fost "it.jori", cei caie au reugit un asemenea fPune echilibru intre vorbi gi faptd,cum a frcut_oOrilrn. ,.

"Ziua intreagd ducea_via1d de asprd ascezd,iar partea cea

mai mare din noapteo inchinastudieriisfinteior scripturi, air.anJ uiutui.u .ui filosoficdcu putin{i, pe de o parteprin Jepri,nderea posturilor,iar pe de alti parteprin scurtarea timpuiuide somn,nerotosina-u-seti, i'upurr"."_ lui nici depat gi nicide pernd,ci dormindnumaipe pdm'ntul gli. Brua. nirgreapotrivit cireia cregtinultrebuies6respectetocmaiacelebuvinte ale M^ntuitoruluicarespunc',nu esteingdduit s5avemaouetraine,nicr incrlfdmintegi cr nu se cadesdne ardtdriingrijorafi i" r"llt"rJ.u ,i", de mdine.Mai mult, cu o r6vndneint'lnitd r"id'rri" r"i iiigli."o,in", si trdiascdin frie gi goliciune,cert^ndfoarteaspru pe cei din jurul sdu, iar atuncicanaaiegtii it rugauJ seiJor.u."a gi el de cevadin bunurirc lor, 9i carevedeaucum iniur[ chinuri ain pri"inu 9i de draguiinvaldturilor celorsfinte,darel nici nu voia sduuafa" uiu J"r" J" ,?rr" .rrr' cd vremede mai mulli ani a umblatnumaidescuii-mre ,e n r,i."tieuu i,, picioare,apoi cd foartemulli ani de-ardndul r";'i o"p"rt" i.lii rorori, vin saualtem^ncrrurinecesare " la un ,no-"niiir,'u traiurui,inc6t, ulun* in primejdiede boald,periclit'ndu-girou.r gr.u stomacul,,(la Eusebi, de Cezareea, op. cit.,VI, III, 9_lZ,p. Z2Sj. Preocuparea sa exageratd pentru prestigiul gcolii cateheticc

-oricar.i pe care o conducea,im_preund cu doringi etiminerii indoieli referitoarela reliliile .,, ,r,r-"rogii sai u"Jitor"i,'intr. l* si tinerefemei,il fac ii comitdo greg-eald.ur" ii uu intreagaexisten![. -ur.,, Ingelegdnd ad litteramtextulbiblicdela Mt. lg,L2,,...sisurrr ^ fameni cares-aufEcutei ineieifameniJ; a;;gri;iriareiiri ..

rurilor",el ,,executd. in.cfrlnyealcuvdntulM6ntuitorului,,. Epis_

oil,*u.",,u.i,,iait6,rziu ;:f'!."r:iffl#,i,'#:tg,'*:,iu

tn anut2tZ Or.ip;2pl.::l toa$tepe lporit' iu1 unulz t la Roma.undese pare cdil cu_ s, in ii-q"1 perseculieideclangate il (2|I-2t11,,:.]:rt JaCaracata i"ri'ril'f"r"stina, undesereint6l_ logtecu prietenulsi co.legul ,d;;;"r;;u, Atexandru, gmpepiscopur ajuns uj un.inrre reru saur'"i"is,;i ill.i,* )a$te A'ilu#o*. pe Teoctist,eplscogul Celare.i,,nc" ," gi stabileste. rfr La solicitdrite..tor-ao-i^"iir."pi palestinieni el tdlcuiegte

aupd,i'. i',"u.ii" ;:HlffifJilig t#: b:ag. ffi1!! il recheamd p .RSttitngntroi-sicontinuaactrvrtatea activitat""'ffi1*^.t.-e | didactici. io un'J-^iis:(iii"flrrnua Antiohiu,l"-it"ir"gia mamei atutui lttptrratului Sever S ever, r,/r,|'ff:i:pre rir ii uam;;;

Gfi T? fi,',il,"i1'3,#f":i rftatearuicores_ :'}|i,,?liif realirdgii',. i:,#,:u'_::::i:!:;'&ffi inArum.t... pri'nui;il;;?ilrffi?rr:U, rnitintrupreotde .at. ::|J pii"t.il'#:p,scopii Teoctist ndru.Acestfaptuu produr. si ,"ft".alf i" Bisericaalexan_

din il lJl,1"'::ri:lr ry+"il:;T;il*'ere, desriconduc"'"u r.oiii."ffi;, Hi ffi ;:;lsd-r i?;ij,Tl;

' ,sd-Jizgoneas.Sd rceftmute ade inute in anii zl ,.nt*1 inanii o, ;:?'3 j" urma hotdr6riloi;-"d;";

,:.ll:i ;i,111, $' ^;;;;"'rililffi 4 rustracut rEc u r preot. pre ;1?: or In ::,T, in ii#,:iTl il'::1T{FFll'u,o,, a provocatm6nia l?t::-u.jut.hiro.tonier opului ln drept urit. I i in-Lnl;;" ili : ""*'tt.u,--? :cfaptulsdu,"leqtiutfiind ra,canonic .a nu canonicvorbind, ,.rh;,.,.r)n??ttf^lY],': ,1,.n.rri-;"..;'#'il"rTrH, "r ;?JllJ

mai ,."t;",i1,1?i*?:i{?l?g: murt 1::,J.i,..",i,-i",dertrsiao si_ penibG,qfi!,;ffi"[?ili3.:,"ffi1i decdt H:

,lHi*.":i:fi::,,19,:Ji;;;i;i,i^*unuiaudito_

,l?l':i li,T1tff#?.#'Ji;.ffi:Eii::::;i{;!,:Jffi I o fEcusein tin!r.i".

pentruo gregealipe

parestinei eiinninte azdo ffm:il??,?:?:iin-cezale.ea celeidint6i.

l."pr. *i""1 nourui rouluiasezdmdnt asezdm'nt ;.,i:"i:..:gelul ;" firt "##ffi;l,Ttllj;ff "wji.:lj"fi

I 7I2

Arhid.Prof, Univ,Dr,Constantin Voicu- PreotConI,Univ,Dn NicuDumitratcu

Principaleletitluri . l. {eypla esteo lucraregi gantic|derevizuirea Septuagintei. Autorulfoloseqtetextuloriginalebraicqi traducerilecunosc'ute la accavreme,respectiv,a lui Aquila, simah gi a lui Tbodolian. ()rigen analizeazd, cuvantcu cuv0nttextul Siptuagintei,il confruntdcu originalul,frcandinsemndriin legiturd.uTipruunui termcn-sau qi il dispun. p. iur. coloane ? u19igreqelide traducere, pnralele, in felulurmdtor:t"-*!ylebraic(col.i), texiulgrec(col.If, trwtfucerea lui Aquila (col.Ilf, traducerea'luisim"ah(ior.rv1, \- Scptuaginta (col.V),traducerealui Teodoliazl (col.Vl). -.Efortu! depusa fost uriag- sepresupune cd iotul a durat eproximativ30 de ani -, gi el nu s-ar fi concretizatfird ajutorul prie-tenului sdu,Ambrozie,carei-a pusla dispozifieataliastenoF*f f^:o_pigti,cAfia avutnevoie.-Lucrarea-a fost gatain jurul Hnului246,inCezareeaPalestinei, gi numdra50 de iolume. Din ilcfcricire,n-a fcistcopiatdgi, cel mai probabil,a fost distrusdin tltnpulocupdriicetdliide arabi,la anul653. 2. Contra lui Celsus,lucrare cu caracterapologetic,in g tlr{i, reprezintdceamai intinsdscrierede acestgenaln piimele veucuricregtine.celsusera un polemistpdgdniare incercasd Brutc- intr-unstil zeflemitorqi pamfletai_lnconsistenfa gi in_ cregtinismului, pe rai. nu-l nici originat, nici iasegte lutclea rarpe adepfiiacesteicredinleii socoteqte Frlosrtor, o ..aduniturd,' dc oamenineputinciogi cu inteligenliredusl:

participat,intre alfii, chiar gi cei doi episcopipalestinienicare l-au sprijinit pe Origen, Teoctistqi Alexandru,ne vorbegteSfhntul Grigorie Taumaturgul,un alt ucenic al sdu celebru, care o numegteparadisul desJdtdrilor. Doudzecide ani conduceilustrul gdnditorcregtingcoalateologicd din CezarceaPalestinei,degi, uneori, il gdsim la Cezarcea Capadociei,Atena, Nicomidia sau Bostra,in Arabia, pdnd la declangareanemiloaseiprigoane a cregtinilor de cdtre impdratul Deciu. Unul dintre apropiafii sdi, episcopul Alexandru al Ierusalirnului, sufer[ moarte martiricl gi Origen esteintemnifat gi torturat. Suferinfeleindurate in inchisoare lasd urme ad6nci pe trupul deja slibit al b[trAnului profesor gi, la cAgivaani dupd aceea,in 254(255),trecela Domnul pe care l-a slujit cu toatdfiinfa sa. Opera Operalui Origen esteuriag[, in deplindconcordanfdcu complexitateapersonalitSliisale.inzestratcu calitdli cu totul excepfionale gi cu o puterede muncd iegiti din comun,el a ldsatpostcritdlii un numdr impresionantde lucrdri, cele mai multe figurAntl in "panteonulde aur" al culturii gi spiritualitdlii cregtine.Nimeni nu gtie cu exactitatecAtec6\i a scris Origen. S-aupdstratdoar informalii disparatecare aduc cu ele gi urr aer u$or legendar,pentru cd amintesc de 800, 2000 sau chiar 6000 de titluri (!). A abordataproapetoategenurile,exceldndirr domeniul filologiei biblice qi exegetic.Oricum, a fost cel mrri prolific autor din toatdistoria creqtinismului,gi a pus bazelecris talizdrii gi dezvoltirii invSl5turii teologice, in ciuda greqelilor insemnatepe care le-a f6cut gi a alegorismuluis[u exagerat,frr losit ca metoddde cercetare.Datoritd activitdlii saledidacticeis tovitoare,a celei gtiinfifice qi misionare,el era inconjuratin pcr manenti de tahigrafi care "sd prindd cuvdntul maestrului", czut' se schimbau la cAtevaore. Auditorii erau coplegifi de bogltirr credinleiqi gtiinfeimarelui lor profesor,un om carea marcatpr irr propria sa congtiinfdqi oper6istoria epocii in care atrdit.

'

'

fl, ii t

: fa

" ..,celsus ludnd in derAderedup6 obiceiurrui 'neamul iudeilor gi al cregtinilor',i-a comparatpe toli cu 'nigte lilieci, cu niqtefurnici ieqitedin I'urnicarullor, cu nigte broagteadunatela sfat in jurul unei bdlfi, cu nigte viermi ingrimndili in gunoaie,intrecdndu-secare dintre ei ar fi mai pdcdlogi'...ne aseamdnicu 'viermii care declari: da, Dumnezeu existi, dar dupd Dumnezeu indatd urmdm noi, cei fEculi de El, intru totul asemdndtori Lui, cdci noud ne sunt supusetoate: pdmdntul, apa, vdzduhul gi .strele, pentru noi existdtoate qi pentru noi au fost rdnduite ele'. ..dupd ouremai adaugdgi acestea'neinfelegeriledintre viermi gi broagtesunt mai uEorde suportatdecdtceeace discutdintre ei iudeii gi cregtinii' . . .,,(contra Itri Celsus,Carteaa patra,XXIII, p^S.B.,vol. 9, p.247_24g).

| =HlHot.octs

lI4

Arhill, Prof.Univ.Dn Constantin Voicu- PreotConf.UniuDn NicuDumitra$cu

Origen rdspundeinveninateidescrierifrcute cregtinilorde cdtreCelsusintr-un mod elegant,folosindralionamentea cdror veiidicitatenu poatefi pusdla indoia16.Ceamai buni ap5rarea cregtinismului- spuneel - esteinsdgivitalitatealui, datdde Cel careL-a intemeial,MdntuitorulHristos,Fiul lui Dumnezeuintrupat.Celsusnu infelegeamesajulnoii religii 9i nici tr[siturile ei fundamentale: "Dacd cinevaar cercetafaptele,ar vedeac[. Iisus a indrdznitun lucru mai-presusdecdtputereaomeneasci,iar indrdznealasa a fost gi rgalizatd.Incdde la inceputtotul stitea impotrivardspdndiriiinvdliturii Lui in intreagalume: giruri de impdrati,unii dupeal1ii,generalii9i conducdtoriide ogti,intr-un cuvAnt,toti cei careaveauin mdnalor o putere oarecare, ca sdnu mai vorbim de guvernatoriidin fiecarecetate;soldalii gi poporul, toti au fost impotrivi. Totugi, Iisus S-a doveditbiruitor, pentrucEprirl firea Sa, CuvAntul lui Dumnezeunu putea fi oprit, gi, fiind mai puternicdecdttoti acegtiduqmani,El a cucerittoat[ Elada,ba S-a fdcut st[p6n gi pestelinuturile barbarilor,convertindmii 9i mii dc sufletela credinlape care o propovdduia"(Contra lui Celsus,Cartea intdia,XXVII,p.52).

3. Despreprincipii, in 4 cdr\i,scrisdin anii 229-230,esteo sintezi a invS![turii creqtine,un adeverat"manualde dogmaticd" in literaturapatristicdde inceput.Tucrareaare gi plusuri gi minusuri,explicabiledaci linem seama,pe de o parte, cd ni s-a pistrat doarcel mult 116din textul original,iar traducerealatini\ a lui Rufin prezintdo seriede gregeli,unele"voite", in sensulcf, el, din admirafiefafl de Origen,s-aganditsS"indrepte"anumitc pasajepe carele consideraincompatibilecu regulade credinfda Bisericii, iar pe de altdparte, pentrucd insugiautorulaprecizal ,in prefafd(gi a repetat,in mai multe rdnduri)cd in privinfa proceledesprecarenu existdtrimiteri clarc blemeloreontroversate, in SfhntaScripturdgi Tradi{iaBisericii," el schifeazidoarunelcr normeder ipotezesauincerciri,frrdpretenfia de a fi considerate credinfd. Pescurt,confinutullucrdriiar fi urmdtorul:Cartealvorbegtc despreDumnezeu,despre spiritualitateaLui, Sfbnta Treimc, Logos,ingerigi cddere;Carteaa II-a seooupdde aparifialumii, Carteaa III-a art a omuluiin special,derndntuiregi eshatologie;

seminariile

h vederemoralacregtini,liberul arbitru qi apocatastaza (restabilirea saumdntuireagenlraldrD; Carteaa lV-acuprindeo dez-

a. int.'p'.t"'"u sfint.-i-3"ripiri qi Hl.:::^oli:.:k mporranlacuvenrtd::+t unui asemenea acfiunr. l:. orig.ena^alcdtuitmurtealte lucrdri aintr. carene mdrsinim

: Despre gdciune,.un tratat d"e spre l,llit: :,.1?y^1 ! i 11ume resitatea gi eficacitatea rugrciunii ^ru in g"eneral, lnri.la"Jio n'*r explicareaRugdciuniiDomnesti,ini"mn l; *;;irirr" i;;;;r

un numdrinsemnar aecriiiniiiil lespre.monogamie;

gr o coteclie de scrisori. r Elemente de invdydtard

origen esteunul dintre cei mai mari gdnditoridin intreasa :iea literaturiiuniversale.Er estespiritu"l ale culturii timpului sdu,intr-b cetate, "riii*t", "i*;;irein_ intr_uncentru t-11la eryf Aici, unde se"frdmdntauidei,cu11e1an{ia. credide.gi iniliative, frecventatde filosofi, Sr"rii;i, ;tiri, i, magicienigi.inifiafi_de

tot soiul",o;ifi;;;G.$"';; e o gcoaldcregtind dupdgrodelul.(sub raportorganizatoricj ptolemeiior, universitdpi pagAne a dai uauptitii;;;;;1 'rei cre$tln..cursurile saleimbindstudierea celormaiinsemnati

lofi greci cu cea a Sfintei Scripturi,in consorrarrta .u a",:L tentatradifiepatristic[ dedinainlealui. profe.o, .*'..p1i*Ji rpregdtireinegalabil[9i o !in't6 a discursuluii-p..rii;;;;, prin formd,cdt.giprin coniinut,el a desihis pagi"e i, :ea.teologiei " cregtine. """i El a creat"o noui viiiuie ii "","" lFiritual al lumii" prin "catalizarea"tuturor elementelor i in Logosului suprem. Vegnic cdutdtor al rlspun_ iurul ta cele mardelicateproblemealetimpuluis[u, folosindo ingenioasi,uneoii-extremdep.ri.uio*e ot"go,iiii, , argumentegi dezvoltdrafionamente careii "ea aduc J"r"urij

4q il supr4gi unor critici severede-alungulli-pri"i. ;ialui estefoartebinedefinit[,normativn in u?elei,;il;4; de negarein altele.

notdm cdteva dintre cere mai importante idei doctrinare e in opera sa, atdt pozitive, c6t gi negative:

116

Arhid,Prof. UniuD^ CoottootioVoiru- prrot Conf,(Jnir.D^NiruDrritrorru

- Afirmd existenfaunui singur Dumnezeu care este cauza futuror lucrurilor, dar gi Treimeain persoane. - DespreFiul spune cd,e ndscut din veci din Tatdl, respinge ideeade emanaliea Sa din Tatdl,insd gregegteatunci c0ndleaga venireala existenlda Fiului devoinla lui Dumnezerz(!),spundndiI voinfa Tatdlui trebuie sd fie un temei suficient pentru existenfaa ceeace vrea Tatdl. El nu folosegtealtd cale decdtvoinla pe care o enunfdin sfatul Sdu.Aga ia naqtere,din$l, fiin{a de sine stdtdtoare (consubstanfiald)a Fiului. Dacd pentru el, Fiul nu esteo creaturd, ca pentru Arie, de exemplu,dar nu estenici egal cu Tatdl (!). - Despre Sfdntul Duh splne cd.vine din Fiul(!). - Este, deci, adeptul unui subordinalianism explicat prin aceeacA "Thtdl esteDumnezeu in Sine, pe cdndLogosul esteal doilea Dumnezeu, iar Sfdntut Duh e infeTior Fiului'I - Desprelume are,de asemenea,o doctrinb mai mult decAt nesigurd,atunci cAndspunecd Dumnezeua adus-ola exister,lii dintr-o materievegnici, dar creat6.Cu alte cuvinte.lumeaactua16nu este decdto formd posterioard a lumilor anterioare(t). - Oameniiinqigiau "apirut prinrdcirea Si cddereain materit a sufletelorpreexistente"(!).Este adeptal trihotomismuluipotrivit clruia omul are trup, suflet animal Sisuflet ralional sau dAnt$ - in ceeace priv-egte-hristologii,el estepe deplin oitodo^. afunci cdnd susfinecd Logosul S-a fEcut om adevirat, real, crr aceleagiafecteodtimitoaregi sldbiciuni ca gi noi, mai pulin pu catul. Ea estealcdtuitdsub influenla filosofiei religioaseelenicc. - Este un precursor al invSl5turii despre unirea ipostatic:i, ofrcializatd,de-abia in secolul al V-lea, la Sinodul de la Calcc don, din anul 451, evidenfiind foarte clar existenfacelor dourr firi, dumnezeiascd,qi omeneascd,in unica persoand divind rr Fiului, comunicareacelor doudfiri fiind cdt se poatede eviderr td in concepliasa: e numit'Fiullui Dumnezeu'qi "El (Iisus)... lui Dumnezcrr,, 'puterea .'Hristos','inlelepciunealui Dumnezeu';gi reciproc,Fiul lui Dumnezcrr, 'prin Care s-au fdcut toate',- e numit de acum'Iisus Hristos'qi'Firrl Omului'. Zicem ?ntr-adevdrcd Fiul lui Dumnezeu a murit pe temcirrl acelei firi care putea fi supusdintr-adevdr morfii, dar in acelagitirrrp

numim gi 'Fiul omului'pe cel care-L propovdduiseci 'va sd vind intru slava Tatilui Sdu,cu ingerii Sdi. Din aceasti pricind, in intreagd Sfinta Scripturi firea dumnezeiascde desemnatdcu numiri omenegtf pe cdnd firea omeneascde impodobitd cu titluri rezervatelui Dumnezeu. c6ci pe urma acesteiuniri se poate spunede acum despreHristos, mai mult dec6t despreoricine ceeace estescris: 'vor fi amdndoi un trup, aqaincdt numai sunt doi, ci un trup', (Despreprincipii, Cartea all_a,6,III, p.S.B., vol. g,

p. ru4-r45). Origen esteprimul care foloseqtetermenul o 1eavilponos, .. ndicl Dumnezeu-Omul. - Fecioara Maria este Ndscitoare de Dumnezeu, adicd @tor6rcog. - Biserica este locul in care fiecare igi poate dobdndi m6ntttirca;.cinepdrdsegteBiserica se trimite ring,tr la moarte.i; ;; rfrul Bisericii se impdrtdgegte harul lui Hrisios prin Bo,tezgi pordinfd, ce aduc cu ele iertareapdcatelor. Euharistiaeste Tainain enrcpdineaqi vinul aduseca jertfd de credincioqisunt preficute, prin lucrareagi invocareaI,sgssului, in Trupul gi Sang"t" Dom_ ntrlui. Dar aceastdprezen[deste reald doai pentru ciedinciogii rinrpli, pe cind pentru cei avansafiestedoar una simbolicd (l). . - Origen esteadeptulapocatas;tazei,invd[dturdcarepresupune tonbilitareagenerald.cu alte cuvinte,to{i picitogii, indiferentde gnrdulde vinovdfie, inclusiv diavolul, "trec dupd moarteprintr-un Itrccurdlitor gareii purificd" gi dobAndescstareade la inceput, de nevinovilie gi fericire(!). Iadul nu este vegnic,pedepsele'luinu turtt materiale gi o lume se gfirgegteca o arianoua sainceapd. Origen are multe gregeli,unele fundamentale,insd trebuiesd :o lind seamade faptul cd nimeni pdndla el nu mai abordase.irro-o elctneneamanierd,atdt de multe probleme.

{<

:f

. .A fost un geniu, u.ncreator al teologiei gtiinfifice. Opera sa, de;i cu multe erori, a influenfat pe tofi rn'arii pdrinli qi scriitori ai Bircricii care au venit dupd el. A reugit sd puni de acordcultura

ll8

voicu- PreotchnI,aniv,Dn NicuDumitrsgcu Afhiil ProtrUniv,Dn constantin

greacdcu invdfdturacregtind,atunci in cdutareaunei terminoiogii adecvateipiritului sdu,gi a pus-ope ceadintai ln sFrijinul dezvoltdrii9i imbog[tirii celeidin urmd.cunoscdndtoatdgtiinJa celemai potrivite profanddin vremei ia, a cdutatsd descopere 'formulegi rafionamente in vedereaalcdtuiriiunei doctrinecre$tine bine articulate,comparabilecu marile sistemeale filosofiei creat9i condus_adevdrate grecegti.A fEcutdin gcolilepe carele-a_ -oazede culturdcregtina,ridicdndnivelul inv6fdmdntuluicreqtin la cel al celebreloruniversitdlipdg6ne,cu un auditoriudivers.A deschisdrumuri noi in cugetaieacreqtini gi, congtientde micimeaomului(qi a puterilorlui ralionale)in falam6re]ieilui.Dumnezev,a dat conceptelorsaledoarvaloarede "incercflri9i exercilii" gi nu de dogme,lucru aproapeuitat de c[tre cei carel-au in secolulal VIJea, ca eretic.Dincolo de toateacescondamnat tea, Origen a fost un lucea/drpe "cerul credinlei noastre" a cdrui strdluciren-a incetatniciodatd. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA TRADUCERIIN LIMBA NOUANA: de_Pr.Prof.1" oRIGEN,Scrierialese,parteaintdia,traducere BODOGAE,irr.prof.NicolaeNEAGA9i Zoica LATCU,in_c^olecli' 1981; vo1.6, EIBMBOR,Bucureqti, PdrinliSiSiriitori Bisericegti, de Pr. Prof.'l'. CintCnN,Scrierialeie, parteaa ll-.a,traducere BODOGAE,Pr.Prof.NicolaeNEAGA9i ZoticaLATCU,in c_olec[itt 1982; vol. 7, EIBMBOR'Bucureqti, Pdrinligi Siriitori BisericeSti, Prof.'l' Pr. de traducere partea alll-a, aleie, Scrieri CiRlGgN, BODOGAE,in colecfiaPdrinli si scriitori Bisericesti,vol. tt, 1982; EIBMBOR,Bucuregti, de Pr Prof. 'l' parteaa N-a, traducere alese, 6RIGEN,Scrtirt LATCU,itt cunof. N. CHIRICA9iTeodosia in colaborare BODOGAE colecliaPdrinli Si Scriitori BisericeSti,vol' 9, EIBMBOR, Bucurellt' 1984. STUDII: ln Hmba romflni: ALEXE, Pr' Prof'Dr' $tefan'OrigenPi Br'ft' rica vdzutd,in O., nr. 3/1989,p. 13-20;ANDRONI,Ierom'Drd'Vrr

tolomeu,Pdcatuloriginar si consecinlelelui tn conceplialui origen, I,nM.O., nr. 5/1989,p.29-44;gAlAU, Drd. Constanlin,Cunoagterea lul Dumnezeula Origen,in M.O., nr. l-3/1997,p.103-ltt; nnlU, Dumitru,Pdcatuloriginar la Origen,in R.T., ,r. It-tZ/tg3S, p.436460; BODOGAE,Pr. Prof. Teodor,prioritdli de cugetare in "r"giind tgrlsul lui Origen,in M.8., nr. 3/1986,p. 7-10;BRANI$TE, Marin llL, Eshatologia in conceplialui Origen,in S.T.,nr. Z-All6Sg,'p.440BUZESCU, Pr. Prof.Dr.NicolaeC., Logosulla Origen,in nA.O., #3; p. 590-602;IDEM, Titlurile (denumirile)lui lisus +f, 10-1211981, ts, Fiul lui Dumnezeu,Ia Origen, in M.O., nr. l0-L2ll9g2, p. 88; IDEM, Despresufletla Origen,in M.O., nr. 211986, p. 37COMAN, Pr.Prof.Dr. IoanG., Patrologie,EIBMBOR, Bucuregti, i 56,p.97-104;IDEM,Eusebiual Cesareei SileronimdespreOrigen, S.T.,nr. 9-1011960,p.595--626; IDEM, Chipullui Origendupd-Eublual Cezareei, PamfilSileronim,in G.B., nr. ll-1211960,p. 916; IDEM, Origen despreLogos, Bisericd Si suflet in comentariul sdu

CdntareaCdntdrilor,in S. T., nr. 3-411973, p)165-172;IDEM, EIBMBOR,Bucuregti,1984,vol. I,p.248-255;IDEM, ',,9i trup S-aJdcut". Hristologie Si mariologie Sipatristicd, Edin-

MitropolieiBanatului,Timigoara,1993,p.20-30; FRACEA,lrd. Tbologialui Origenin lucrarea,,impotrivalui Celsus,,,in S.T.,nr. 1981,p. 407-422;MIHALCESCU,pr. prof. Ioan, ClementAle_ Origen Si Chiril al lerusalimului despre,,RugdciuneaDom-

", in B.O.R.,nr.2/1924,p. 65-72;NEAGA, Nicolae,principii tice in omiliile bibi,liceale lui Origen. Cu referirespecialdla ul Tbstamenr, in M.A., nr. 10-1211981, p. 757-761;nAOUCA, l, vasile, Pronia dumnezeiascdsi libertatea persoanei tn gindirea Origen, in S.T., m. 5-6/1982,p. 370-383; $TEFANESCU, prof. I., Sextuslulius Africanus Si Origen despre ,,Istoria Susanei ,,, nr,ll-1211963, p. 1060-1070;TODORAN, pr. prof. Dr. Isi-

Poa1eficonsideratOrigeneretic?,in M.A., nr.7-811959, p. 540; ZAVOIaNU, Drd. Corneliu, Istoricul Eusebiu de Cizareeq re Origen,in G.8., nr. 10-1211980, p. 820-835. ln llmbi striine: ALVIAR, J.J.,Ktisis:thetheologtof theghrisvocation according to Origen, Blackrock, 1993; BERNER, U.,

t20

I

l

ll

Arhil. Prol, IJnir,.Dr. ConstuntinVoicu- PreotCon.f.Univ.Dr. NicttDumitruscrr

Darmstadt,t98l; BERTRAND, F., Mysliquede .Ii,susche: OriEienes, Origdne,Paris,1951;CHADWICK, H., Earl.vChristianthoughtattd the classicaltradition; studiesin rttstin, Clementand Origen' Oxford1984;CROI-IZEL,H.,Origine,Paris,1985;IDEM, Origdneet Plotitt comparaisonsdoctrinales, Paris, 1991; KANNENGIESSER, Ch.Origen of Alexandria; his world and his legacy,Notre Dame, i988: LYMAN, J.R., Christology and Cosmology.modelso.fdivine aclivit.t' in Origen, Eusebiusand Athanaslrrs,Oxford, 1993;SMITH, J.C., Tht ancient wisdom of Origen, Lewisburg, 1992; TRIGG, J.W Origatt Londotr,1998;IDEM , Origen; theBible and Philosophyin the thit"dcetr noy Church,Atlanta, 1983;WIDDICOMBE, P.,Thefatherhoodof Gttl in the thoughtof .Iu.stinMarty', Origen and Athanaslas,Oxford, 1990.

X

SCRIITORI DIN EGIPT SFANTUL ATANASIE AL. ALEXANDRIEI ( c . 2 9 5- t 2 m a i 3 7 3 ) Elemente biografice I)espreSfdntul Atanasiecel Mare, episcopulAlexandriei, qi desprelupta pe care a dus-o pe parcul'sul intregii sale vieli llttpotrivaarienilorgi a tuturor grupdrilorcare-girevendicdoriglttcain doctrinalui Arie, s-ar puteascrie tomuri intregi. Atanasie s-a nlLs_cut in Alexandria Egiptu!gi.-1, n_AllUl__Z2|, latrucAtpotrivit Coptic,iglto,n" qi. g ltlonul """i "fogi" gpiscop-al al Alexandriei.in 8 iunie j28,avea 33 de"ani.Nu a,r.* detecu privire la parinlii sai. ' NumeleAtanasius ar trimlte cdtte o origine greceascd,cel pullr pentrutatdl sdu,_de;!fapflrl c-[ 4 fosl -cefd!n!a1episcop earc ne aratdcd in familia sa se vorbeaaldturi de ; predisat-iU,-qopt5, gi copta. $lnrcii l)cspretqsqrflq.llasa elementardgtim prea puline lucruri. O fhlirrrnalieimportanti ar puteafi datdde !9g9pdapotrivit cdreia prpilrrlA14n_asi9 a fglt vazutde episcopulAlexandrieide atunci. ' el insugiin rolui ierarhului,iar allii,in cele fJr*,','..t*..;.9.qr.iipA {e ;rlcolilolq! di4c.onilo{-,,un bote2Cregtinasupraunuia dintre Bisericiialexandrine, ei 3lf, {'lrcrnatiqi cercetalide int6istdtdtorul sivArli_litntua-luluigi cunogtin{elor & trtrtritpri,4seriozitatea lor In consecin!a,;-.a hotarAtsd nu s.91114i Cfe?lnrc. lepetebotezul,sd rlt't'lrrlc fg valid gi, in urma consultirii parinlilorlor,gopiii--gb fig rrli1i aiutatide Bisericl *tr:..r