Proiect-management-2

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI

PROIECT DISCIPLINA MANAGEMENT FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

Îndrumător,

Student, Axinte Ionuț-Gabriel

-2019-

TEMA PROIECTULUI

Fundamentarea strategiei de implementare la S.C. AGROLAND S.R.L. prin înfiinţarea culturii de MAZĂRE în suprafaţă totală de 15 ha

CUPRINS

PARTEA I Studiu de fezabilitate Capitolul I - Date generale privind solicitantul Capitolul II - Descrierea proiectului Capitolul III - Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului.

PARTEA II ORGANIZAREA ȘI RAȚIONALIZAREA PROCESELOR DE MUNCĂ ȘI PRODUCȚIE LA S.C. AGROLAND S.R.L. Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală Capitolul V- Organizarea și optimizarea proceselor de producție Capitolul VI - Descrierea culturii şi factorii naturali ce influenţează cultura. Capitolul VII - Fundamentarea teoretică şi practică a tehnologiilor Capitolul VIII - Analiza indicatorilor tehnico-economici. Capitolul IX - Calculul necesarului forţei de muncă Capitolul X - Calculul dozelor de îngrăşăminte. Capitolul XI- Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor. Capitolul XII- Determinarea pragului de rentabilitate ( punctului critic).

Concluzii și propuneri

3

STUDIU DE FEZABILITATE Masura 4. 1 Modernizarea exploatatiilor agricole. Cod CAEN 0111 CAPITOLUL A:Piese scrise (2)Date generale: 2.denumirea obiectivului de investiţii; „ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE PENTRU MODERNIZARE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ” 2.amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul); Judetul: Botoșani Comuna:Cristești 3.titularul investiţiei; S.C. Axinte S.R.L.., cu sediul in Aleea Mihai Sadoveanu Nr 39, județul Iași 4.beneficiarul investiţiei; S.C. Axinte .,Ferma Cristești., cu sediul in Comuna Cristești, Județul Botoșani 5.elaboratorul studiului. Elaborarea studiului de fezabilitate, studiului de piață, de evaluare, întocmirea cererii de finanțare sunt realizate de către S.C. Agrimarvas S.R.L., cu sediul social în sat Vișan, municipiul Bârnova, nr. 49, demisol, camera 2, județul Iași, punct de lucru Iasi, Str. Elena Doamna, nr. 20-22, spatiul B22 si B5, judetul Iasi, RO 29263603, J22/2666/2022, având ca obiect de activitate: Cod CAEN 6011 – Activități de consultanță pentru afaceri și management (2)Informaţii generale privind proiectul 2.situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;

4

Capitolul I - Date generale privind solicitantul 1.1 Denumirea solicitantului si date de identificare ale acestuia Beneficiar: SC. Vinifruct Copou S.R.L. Ferma Răducăneni Sediu social: Comuna Cristești, județul Botoșani ; Cod unic de înregistrare: 1978467 Numar de ordine in registru comertului: J22/593/1991 Reprezentant legal: Cristian Popescu Nr. telefon: 0232293188 Adresa de e-mail: [email protected] Domeniul de activitate principală: conform codificarii (Ordin 336/2006) Rev. Caen (2) este codul CAEN 0111 „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase” si codul CAEN 0116 „Cultivarea plantelor pentru fibră” 1.2 Scurt istoric al solicitantului Inclusiv date despre nivelul de calificare în domeniul agricol al managerului exploataţiei agricole SC. AGROLAND S.R.L cu sediul professional în municipiul Botoșani ,str.Primăverii nr. 19 județul Botoșani, s-a înființat în data de 30.09.1995, atribuindu-i-se Codul Unic de Înregistrare 1969427 și numărul de ordine în Oficiul Registrului Comerțului J22/593/30.09.1991 la inițiativa domnului Cristian Popescu. Statutul de asociat unic și funcția de administrator al societății sunt deținute de domnului Cristian Popescu , cu domiciliul în municipiul Botoșani, nr. 39, județul Botoșani, identificat prin C.I., seria XT, nr. 617583, CNP: 1800610070022, născut în județul Botoșani. 1.3 Obiectul de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati) si date despre nivelul de calificare în domeniul agricol al managerului exploataţiei agricole Domeniul de activitate principală a agentului economiceste, conform codificarii (Ordin 336/2006) Rev. Caen (2) este codul CAEN 0111 . Aceasta clasa include toate formele de cultivare în câmp a cerealelor, a plantelor leguminoase si oleaginoase. În descrierea codului CAEN 0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase sunt incluse toate formele de cultivare a cerealelor, a culturilor leguminoase și a semințelor oleaginoase în câmp deschis și codul Cultivarea de cereale, cum ar fi: grâu, porumb boabe, sorg, orz și orzoaică de primăvară, secară, ovăz, mei, alte cereale;

 Cultivarea de leguminoase, cum ar fi: fasole, f, linte, lupin, mazăre, alte culturi leguminoase;  Cultivarea de oleaginoase, cum ar fi: soia boabe, arahide, bumbac, ricin, in, muștar, rapiță, șofrănel, susan, floarea-soarelui, alte oleaginoase;  Cultivarea bumbacului, a inului si a cânepei;

5

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii,utilaje si echipamente, animale,etc. Valoare neta la data Data

întocmirii ultimului

achizitiei

bilanţ

19.09.2008

-RON130.000 10.000

3 1

20.10.2009

100.000

1

01.08.2008

20.000

1

2.UTILAJE TOTAL 2.1. Valtra A92 2.2. Valtra 171 classic 2.3. Combinator 2.3. Disc GDU 3,4 2.4. Cultivator HL DT-8R 2.5. Semanatoare Magica 8R

18.09.2008 24.09.2008 11.11.2008 24.04.2014 24.09.2008

712.040 143.610 159.930 67.640 13.000 15.000

10 2 1 1 2 1

(versiune fertilizator patina) 2.6.Semănătoare cereale 2.7.Plug reversibil 5 trupite TOTAL

24.09.2008

82.000

1

24.09.2008 24.09.2008

34.000 40.250 842.040

1 1 13

Denumire mijloc fix

1.CLADIRI TOTAL 1.1. Clădire birouri 100 mp 1.2. Magazie depozitare recolta 2000 mp 1.3. Hală depozitare utilaje 1000 mp

Bucăţi

Pe langa masinile, utilajele si echipamentele agricole mentionte mai sus, SC. AGROLAND S.R.L mai detine un tractor, mașina de erbicidat, scarificator, un plug si un cultivator, masini, utilaje si echipamente agricole uzate moral si fizic. Altfel spus, s-au amortizat integral si nu mai pot inregistra productivitatea optima.

Amplasare

6

TERENURI Suprafata totala

Valoarea

Nr.crt

Judet/ORAS/

(ha) / Categoria de

contabila

Regim juridic

1

Localitatea Botoșani / Botoșani

folosinta 380

- RON1.200.000

Proprietate

2

Botoșani / Botoșani TOTAL

658 1038

− 1.200.000

Arendă −

In prezent, SC. AGROLAND S.R.L. detine dreptul de folosinta asupra suprafetei de 1038 hectare, dintre care: 658 ha conform contractelor de si 380 ha conform Contractului de vanzare.

Capitolul II - Descrierea proiectului 2.descrierea investiţiei: 7

a)concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat -nu este cazul b)Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse presupune ca fermierul să facă investiții, respectiv să își achiziționeze următoarele mașini, utilaje și echipamente agricole: o Combina o Heder cereal o Heder prășitoare o Masină de erbicidat o Tractor o Luând în calcul suprafața lucrată de către „ SC. Agroland S.R.L”, producția medie la ha, costul de producție, prețul de vânzare, s-a ajuns la concluzia că scenariul prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse este cel prezentat mai sus. Mașinile, utilajele și echipamentele agricole prezentate mai sus sunt alese direct proporțional cu dimensiunea fermei deținute de către „ SC. Agroland S.R.L” Implementarea proiectului asigură o mai bună exploatare a terenurilor arabile aflate în folosința societății și efectuarea unor lucrări agrofitotehnice fară pierderi și la unnivel calitativ corespunzător Se precizeaza tipul de actiune eligibila conform Fisei Masurii. Prin prezentul proiect SC. Agroland S.R.L investiții în achiziția de mașini, utilaje și echipamente agricole pentru modernizarea fermei vegetale, încadrându-se în acțiunile eligibile pentru suport conform Fișei subMăsurii 4.2, respectiv: Investi ții în înfiin țarea, extinderea şi/sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv capacit ăți de stocare, condi ționare, sortare, ambalare a produc ției vegetale pentru cre șterea valorii ad ăugate a produselor. La aceasta sectiune se va fundamenta necesitatea si oportunitatii investitiei Efectele rezultate în urma implementării proiectului „ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE PENTRU MODERNIZARE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ” sunt: tehnice, economico – financiare, sociale și de mediu și sunt prezentate mai jos. Efectele de ordin tehnic  Mărirea gradului de mecanizare ;  reducerea timpilorde execuție a lucrărilor agricole.  reducerea acțiunii factorilor de risc tehnologic - Prin achiziția de progres tehnic: 8

   

realizare unor lucrări agrotehnice la standarde de calitate ridicată; se vor reduce pierderile de productie – samanta semanata si samanta obtinuta; a substanțelor daunătoare mediului înconjurator: ulei, motorina, ingrasaminte etc.; se va elimina posibilitatea de explozie ca urmare a uzurii pieselor aferente tehnologiei

uzate.  dezvoltarea economiei comunităţilor rurale prin promovarea tehnologiilor agricole de calitate și performante la nivelul fermierilor;  valorificarea optimă a potențialului local de cultivare - conform anexei 5 - Sinteza studiului privind zonarea potențialului agricol, favorabilitatea zonei agricole din municipiul Iași, județul Iași, comuna Răducăneni pentru culturile care vor fi cultivate în sistem neirigat în exploatația agricolă deținută de domnul Ioan Melinte este mijlocie (grâu,cânepă, porumb, rapiță și floarea soarelui). Prezentam mai jos potentialul agricol din localitatea Iași, judetul Iași, comuna Răducăneni Nr. Crt. 1 2 3 4 5

Denumire cultură Grâu Mazăre Sfeclă pentru zahăr Porumb Floarea soarelui

Potențial mijlociu mijlociu mijlociu mijlociu mijlociu

În anul 2018, firma „ SC. Agroland S.R.L” lucrează la o suprafață egală cu 1038 ha, din care: 500 ha porumb, 290 grâu, 200 ha floarea soarelui , 196 ha floarea soarelui., 33 ha sfeclă pentru zahăr și 15 ha mazăre. Efectele de ordin economico - financiar  creșterea capacității de producție ca urmare a consumării eficiente a resurselor și îndeplinirea eficace a obiectivelor stabilite;  creșterea competitivității ca urmare a diminuării costurilor de producție și a utilizării de tehnologie performantă;  creșterea productivității muncii prin utilizarea unor utilaje performante și a unei forțe de muncă bine calificate. Efecte sociale  dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea tehnologiilor agricole de calitate și performante la nivelul fermierilor;  asigurarea produselor sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;  asigurarea valorificării superioare eficientea resurselor locale ale comunităţilor rurale; 9

 educarea populaţiei şi formarea de deprinderi pentru practicarea unui sistem integrat de exploatare a resurselor agricole locale. Efecte de mediu  Reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră și o mai bună gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea de producție– toate utilajele și echipamentele ce vor fi achiziționate prin proiect corespund nivelurilor stabilite prin normele de mediu, astfel încât investiția nu va avea un impact negativ asupra mediului;  asigurarea respectării cerințelor fitosanitare –Respectarea cerințelor fitosanitare prin practicarea unor metode de cultivare sănătoase, astfel încat să asigure siguranța alimentară a consumatorilor.  Protejarea mediul înconjurător prin introducerea unor instalaţii care au un consum de apă şi energie electric mai mic. Din cele prezentate mai sus rezultă necesitatea și oportunitatea realizării proiectului. Considerăm că proiectul este viabil și are toate șansele de a fi realizat întrucât comuna Cristești , judetul Botoșani, are un potential agricol mijlociu. Toate aspectele menționate mai sus stau la baza fundamentării necesității investiției propuse de solicitant – prin achiziționarea: mașinilor, utilajelor și echipamentelor necesare în ferma vegetală. Calculul dimensiunii economice a fermei. Conform mențiunilor din ghidul solicitantului,dimensiunea exploatatiei agricole se va calcula pe baza înregistrărilor din ultima perioadă (campanie) de depunere (înregistrare) a cererii unice de plată pe suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA (2017) în cazul proiectelor care vizează modernizarea exploatației agricole. În anul 2018, firma „ SC AGROLAND S.R.L” lucrează la o suprafață egală cu 1038 ha, din care:500 ha porumb, 290 ha grâu, 33 ha sfeclă pentru zahăr, 200 ha floarea soarelui ,15 ha mazăre. În urma implementării proiectului, în anul I de operare a investiției, se va semăna o suprafață egală 1038 ha, din care: 500 ha porumb, 290 ha grâu, 33 ha ha sfeclă pentru zahăr, 200 ha ,floarea soarelui. Și 15 ha mazăre, suprafață pe care o va păstra până în anul 5 de operare. Pentru determinarea dimensiunii economice a fermei s-a luat în calcul Lista Coeficienților de producție standard SO 2018 și suprafața cultivată de către„ SC. AGROLAND.R.L”. În acest sens, s-a înmulțit suprafața cultivate din anul din ultima perioadă (campanie) de depunere (înregistrare) a cererii unice de plată pe suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA (2018) cu producția strandard aferentă. COEFICIENŢI PRODUCŢIE STANDARD 2017

10

Denumire cultură

SO 2013 euro/ha

Suprafaț a (ha) 2017

SO activitate Existentă

Suprafața (ha) în urma realizării investiției în anul I de operare

SO în urma realizării investiției în anul I de operare

Porumb

641,80 500

320900

500

320900

Grâu

614,09 290

178086,1

290

178086,1

47841,42

33

47841,42

109304

200

109304

8006,55

15

8006,55

664138,07

1038

664138,07

Sfeclă pentru zahăr Floarea soarelui

1449,74 546,52

533,77

Mazăre Total

3785,92

33 200 15 1038

11

În cazul în care investiţia vizează adaptarea unitatii la standarde sanitar-veterinare, sanitare, ale Uniunii Europene, se va preciza standardul la care se adapteaza. NU ESTE CAZUL Se va avea în vedere descrierea îndeplinirii fiecărui criteriu de eligibilitate(dupa caz) și de selecție (dupa caz) detaliind cerințele prevăzute în ghdul solicitantului din dreptul fiecărui criteriu Luând în calcul performanța mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole „ SC. AGROLAND S.R.L.”va fi eficientă (va scadea cantitatea de resurse necesare executarii lucrarilor agricole –forța de muncă, motorina, piese de schimb) și eficace (se va reduce timpul de executare a lucrarilor agricole). Executarea lucrărilor de bună calitate și în timpi optimi contribuie la creșterea producțiilor, la creșterea calității culturii fară a solicita cheltuieli suplimentare la hectar. Performanța exploatației agricole depinde departea economico-financiară, de prețurile la care sunt achiziționate resursele consumate (cheltuielile totale) și prețurile la care se vor vinde produsele (veniturile totale). Calitatea culturilor va fi asigurată ca urmare a utilizării de:  sămânță de calitate;  mașini, utilaje și echipament eagricole performante ce se vor achiziționa prin proiect (timp scurt de execuție - printr-o singură trecere se evită tasarea solului; consum redus de motorinăși ulei; reparatii reduse etc.);  personal pregatit în domeniu – efectuarea lucrărilor în luna și decada optimă utilizând mașini, utilaje și echipamente agricole performante, materii prime (sămânță, îngrășământ, erbicide etc.) și materiale (motorina, uleiuri) de calitate; Viteza executării lucrarilor este data de performanța mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole ce se vor achizitiona prin prezentul proiect si de personal pregatit in domeniu. 11

„ SC. AGROLAND S.R.L.” se va adapta rapid la cerinţele pieței și va fi inovatoare ca urmare a factorilor de producție de care va dispune:  personal bine calificat  teren agricol de 1038 ha situat în localitatea Cristești, județul Botoșani teren cu un potențial agricol mijlociu;  capital: - mașini, utilaje și echipamente agricole achiziționate prin proiect: (tractor – 1 bucată, combină – 1 bucată, header cereale – 1 bucată, heder de porumb – 1 bucată;, mașină de erbicidat – 1 bucată). - mașini, utilaje și echipamente agricole deținute în prezent: (agregat combinat, tractor, plug, semănătoare, mașină de fertilizat, plug ). - teren deținut în prezent: solicitantul deține dreptul de proprietate, asupra 3.500.000 mp.  inteligență -Domnul Cristian Popescu deține certificatul de calificare profesională seria E, nr. 0040622, prin care a obținut calificarea de „Lucrător în cultura plantelor”. Menționăm faptul că durata cursului a fost de 360 de ore și diploma a fost eliberată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Luând în calcul cele menționate mai sus, în urma implementării prezentului proiect „ SC. AGROLAND S.R.L.” își va îmbunătăți performanțele generale ale exploatației agricole prin creșterea competitivității activității agricole, a diversificării producţiei agricoleşi a calităţii produselor obţinute.  Restructurarea exploataţiilor de dimensiuni mici şi medii şi transformarea acestora înexploataţii comerciale; Obiective de mediu  Achiziționarea de mașini și utilaje agricole care să respecte standardele de mediu. Îndeplirea obiectivelor de mediu va determina următoarele efecte de mediu:  Reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră prin achiziționarea unor tractoare care să emită un conținut scăzut de noxe.  Protejarea mediul înconjurător prin introducerea unor instalaţii care au un consum de apă şi energie electric mai mic. Îndeplinirea obiectivelor de ordin tehnic, economico-financiar și de mediu determină îndeplinirea obiectivelor specifice care la randul lor îndeplinesc obiectivul general al proiectului, obiective care sunt în concordanță cu obiectivele submăsurii 4.2. Investiții în exploatații agricole.

12

CAPACITATEA EXISTENTĂ ŞI CAPACITATEA PROPUSĂ

Denumire culturi

Produc tie medie

SO 2017 euro/ha

Suprafa ța (ha) 2017

SO activitate existentă

Producție totală existentă

Suprafața (ha) în urma realizării investiției an I de operare

SO în urma realizării investiției an I de operare

500 320900

Producția totală în urma realizării investiției an I de operare

Porumb

5,000

641,80

500

320900

1,148,000

Grâu

4,000

614,09

290

178086,1

955,500

Sfeclă pentru zahăr

33,000

33

47841,42

36 000

Floarea soarelui

3,000

546,52

200

109304

588,000

200 109304

588,0000

Mazăre

3,000

533,77

15

8006,55

177,500

15 8006,55

177,500

Total

48,000

3785,92

1038

664138,07

2,923,000

1449,74

290 178086,1 33

47841,42

1038 664138,07

1,148,000 955,500 11 207,7

2,923,000

În anul 2017, firma „SC. AGROLAND S.R.L.” .” lucrează la o suprafață egală cu 1038 ha, din care: 500 ha porumb, 290 ha grâu ,15 ha mazăre,33 ha sfeclă pentru zahăr,200 ha floarea soarelui. În urma implementării proiectului, în anul I de operare a investiției, se va semăna o suprafață egală cu 1038 ha, din care: 500ha porumb, 290 ha grâu, 33 ha sfeclă pentru zahăr , 200 ha floarea soarelui și 15 ha la mazăre , suprafață pe care o va păstra până în anul 5 de operare.

13

Plan de cultură

CULTURA Porumb Grâu Sfeclă pentru zahăr Floarea soarelui Mazăre Total

PERIOADA DE OPERARE AN 1- ha 500 290 33 200 15 1038

AN 2 - ha 500 290 33 200 15

AN 3 - ha 500 290 33 200 15

AN 4 - ha 500 290 33 200 15

AN 5 - ha 500 290 33 200 15

1038

1038

1038

1038

Pentru clădirile care se modernizează se va prezenta ca parte componentă din studiul de fezabilitate, expertiza tehnică de specialitate asupra construcţiei existente, întocmită, datată, semnată şi ştampilată de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevăd modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiinţarea parţială/ lucrări de reparaţii, precum şi finalizarea construcţiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor. -

NU ESTE CAZUL

În situația în care realizarea investiției este condiționată de obținerea de avize și acorduri se va realiza o corelare a datelor tehnice din acestea cu caracteristicile investitiei. - NU ESTE CAZUL Se va descrie modul în care prin realizarea investiției se realizează adaptarea la standarde sau respectarea noilor cerinte ale legislatiei europene. „S.C. AGROLAND S.R.L.” s-a înființat în anul 1991, an în care a început să lucreze și terenul. Societatea deține documente de la mediu, atât pentru activitatea curentă, cât și pentru prezentul proiect. În prezent, firma„S.C. AGROLAND S.R.L.” deține, pentru activitatea desfășurată, nota de constatare nr. 26329/06.20.2017 din care rezultă ca solicitantul desfășoară activități care nu necesită autorizarea din punct de vedere al protecției mediului, iar la finalizarea investiției este obligat să notifice APM Iași + GNM. Pentru proiectul „Achiziții de mașini, utilaje și echipamente agricole pentru modernizare exploatație agricolă” la „S.C. AGROLAND S.R.L.” , solicitantul deține Clasarea notificării nr. 26699/29.09.2017 din care rezultă că proiectul nu intră sub incidența H.G. nr. 445/2009 – privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului sau art.29 din O.U.G. nr. 56/2006 – proiectul propus nu se supune procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului și de evaluare adecvată. Investiția ce va fi realizată nu va avea efecte negative asupra mediului. Astfel, mașinile, utilajele, echipamentele agricole propuse prin proiect sunt noi și înglobează o tehnologie modernă, având un consum redus de combustibil, nivel redus de emisii toxice în atmosferă, deci un impact negativ redus asupra mediului. 14

Societatea „S.C. AGROLAND S.R.L.” va solicita sprijin în vederea desfășurării activităților prevăzute în codul CAEN 0222- Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producătoare de semințe oleaginoase. Altfel spus, investiția nu necesită: autorizare DSP conform Ordinului 2030/20.009.2009 și autorizare DSV conform hotararii 563 din 2002. Investiția va respecta legislația în vigoare din domeniul: sănătății publice, sanitar-veterinar și de siguranță alimentară. Luând în calcul cele menționate mai sus, societatea respectă legislația în vigoare atât în activitatea curentă, cât și în urma realizării investiției. În cazul fermelor vegetale care vizează investiţii în sisteme de irigaţii se va descrie modalitatea de îndeplinire a condiţiilor optime de consum al apei şi economia realizată prin achiziţia propusă prin proiect. De asemenea se va preciza dacă investiția afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare/satisfăcătoare (conform avizului ANAR) în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai infrastructurii existente. Aceste precizări vor avea la bază menţiunile din soluţia tehnică prezentată în vederea obţinerii avizelor favorabile de la instituţiile abilitate, în speţă, ANAR, ANIF, APM. -

NU ESTE CAZUL

În cazul plantaţiilor de viţă de vie pentru struguri de masă se vor descrie investiţiile realizate în concordanţă cu Devizul pe obiect specific conform Fişei privind costurile standard prezentă în Fişa submăsurii.. Se va prezenta proiectul de plantare avizat de Institutia de cercetare viticola abilitata, din zona de aplasare a investitiei -

NU ESTE CAZUL

Se va prezenta cantitatea de materie prima folosita cantitatile de produse finite obtinute si consumul specific pe fiecare produs.

15

PRODUCȚIA EXISTENTĂ ȘI PRODUCȚIA PROPUSĂ

Denumire cultură

SO 2013 euro/ha

Suprafața (ha) 2018

SO activitat e existentă

Suprafața (ha) în urma realizării investiției în anul I de operare

SO în urma realizării investiției în anul I de operare

Porumb Grâu Sfeclă pentru zahăr Floarea soarelui

641,80 614,09

500 290

320900 178086,1

500 290

320900 178086,1

1449,54

33

47841,42

33

47841,42

546,52

200

109304

200

109304

Mazăre

533,77

15

8006,55

15

8006,55

1038 664138,07

1038

664138,07

Total

16

Capitolul III - Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului. Descrierea personalului existent. Total personal existent: 7 din care personal de execuţie: 2.

Estimări privind forţa de muncă ocupată pentru realizarea investiţiei. Numărul locurilor de muncă nou create prin implementarea acestui proiect va fi de 2 ajungându-se la un număr total de 7salariaţi, din care personal de execuţie 2. În cadrul unităţii activează la această dată 5 salariaţi angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, din care personal de execuţie 2 Activităţile manageriale în cadrul exploataţiei sunt realizate de responsabilul legal al unităţii: Cristian Popescu

- acesta având pregătirea profesională necesară pentru a realiza un

management de calitate . Lucrările agricole sunt efectuate de 5 mecanizatori agricoli iar în perioadele de vârf pentru efectuarea lucrărilor manuale se apelează la forţa de muncă sezonieră.

Responsabil legal (nume, prenume, funcţie în cadrul organizaţiei, studii şi experienţă profesională) Responsabil legal Cristian Popescu , persoană împuternicită cu puteri depline în cadrul S.C. AGROLAND S.R.L.; Studii: Facultatea de Agricultură din cadrul UNIVERSITĂŢII DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI..

Descrierea achiziţiilor realizate prin proiect, repectiv denumirea, numărul, valoarea şi caracteristicile tehnice şi funcţionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziţionate prin proiect Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor care vor fi achizitionate, cu fundamentarea necesitatii acestora din punct de vedere tehnic si economic. Numarul de utilaje, masini, 17

echipamente, etc. se va corela dupa caz(tipul de proiect) cu suprafata, nr. capete, tipul de activitati, frecventa lucrarilor, productivitate, etc (utilizati formatul tabelar prezentat mai jos). Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului (plan de cultura pe perioada de cinci ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnica si altele)

Nr.crt

Denumire/Tip utilaj/echipament

Număr bucăți

Valoare fară TVA -Lei-

TVA -Lei-

Total cu TVA -Lei-

1

Tractor

1

117500

22325

139825

2

Combină

1

124550

23665

148215

3

Heder cereale

1

23700

4503

28203

4

Heder de porumb

1

41595

7904

49499

5

Mașină de erbicidat

1

28600

5434

34034

549245

63831

399776

TOTAL

Atenție! Nu se va menționa marca, denumirea producătorului, firma etc. Caracteristicile tehnice ale mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole care se vor achiziționa prin proiectsunt prezentate în cele ce urmează: 1. Tractor -motor 6 cilindri turbo -195CP, - tirant fata -cauciucuri 70%spate, 30% fata 2. Combină -170 CP 3. Heder cereale o Lățime de lucru (m): 5-6; 4. Heder de porumb o Număr de rânduri –4 – 6 – 8 – 12 rânduri, Acționarea hederului de tip elice, prin roți dințate conice 5. Mașină de erbicidat o Lățime de lucru (m): 25-20; o Capacitate rezervor (litri): 2900-2500; o Comenzi electrohidraulice; o Indicator de presiune digital; o Filtru de presiune autocuratant; Caracteristicile funcționale ale mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole care se vor achiziționa prin proiect sunt prezentate în cele ce urmează: 18

Fundamentarea achizițiilor Necesarul de mașini, utilaje și echipamente agricole a fost calculat în funcție de activele deținute în prezent, de suprafața lucrată, de potențialul agricol local, structura culturilor, caracteristicile agrotehnice și climatice ale zonei, productivitatea utilajelor și echipamentelor, volumul producției și strategiile de viitor ale unității agricole, astfel:  Tractor:1 buc - va avea o putere de 195 CP și va fi utilizat pentru tractarea sau purtarea utilajelor și echipamentelor agricole achiziționate prin proiect a celor deținute în prezent și a celor care vor fi închiriate pentru asigurarea mecanizării tehnologiilor agricole în proporții de peste 90%.  Combină:1 buc –va avea o putere de 170 CP și va fi folosit în agregat cu tractorul de 195 CP pentru pregătirea terenului în vederea efectuării semănăturii.  Heder cereale: 1 buc –Este un echipament al combinei necesar pentru recoltarea cerealelor.  Heder de porumb: 1 buc –culege stiuleții de porumb fară să deterioreze boabele de porumb și transportă în combină numai știuleții.  Mașină de erbicidat: 1 buc –se va folosi pentru tratarea chimică a culturii de camp. „S.C. AGROLAND S.R.L. ”,. lucrează o suprafață de 1038 ha de teren agricol. Din fișele tehnologice ale culturilor se observă necesitatea mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole, atât din punct de vedere tehnic, cât și numeric. De asemenea, din cadrul fiselor tehnologire rezultă frecvența utilizării mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole ce se vor achiziționa prin prezentul proiect. În prezent, solicitantul deține două tractoare, o semăntoare și un echipament de recoltat – mașini, utilaje și echipamente agricole insuficiente desfășurării optime a activităților agricole necesare culturilor. Pe lângă mașinile, utilajele și echipamentele agricole mențioante mai sus, S.C. AGROLAND S.R.L., mai deține un plug cu 4 brăzdare, , mașini, utilaje și echipamente agricole uzate moral și fizic, care nu mai pot înregistra productivitatea optimă. Pentru a realiza în bune condiții toate etapele tehnologice ale exploatației, precum și pentru a evita costurile suplimentare cu închirierea utilajelor, întreprinderea individuală solicită acest sprijin financiar nerambursabil pentru realizarea parcului de utilaje agricole. În acest sens, solicitantul va achiziționa:  Tractor – bucată;  Combină – 1 bucată;  Header cereale – 1 bucată;  Heder de porumb – 1 bucată;  Mașină de erbicidat – 1 bucată, în vederea efectuării lucrărilor agricole la momentul oportun, reducerii dependenței față de terți etc. Fluxul tehnologic, activitatea și tehnologia aplicatăîn cadrul proiectului (plan de cultură pe perioada de cinci ani, plan de producție pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnicăși altele). Plan de cultură

19

PERIOADA DE OPERARE

CULTURA

AN 1- ha

AN 2 - ha

AN 3 - ha

AN 4 - ha

AN 5 - ha

Porumb

500

500

500

500

500

Grâu

290

290

290

290

290

Sfeclă pentru zahăr

33

33

33

33

33

Floarea soarelui

200

200

200

200

200

Mazăre

15

15

15

15

15

1038

1038

1038

1038

1038

Total Grâul

. Rotaţia Grâul este pretenţios faţă de planta premergătoare deoarece trebuie semănat toamna, destul de devreme, astfel încât până la venirea frigului să răsară, să înfrăţească şi să se călească pentru a rezista peste iarnă. În plus, planta de grâu are un sistem radicular destul de slab dezvoltat, cu putere mică de străbatere în profunzimea solului şi de absorbţie a substanţelor nutritive din sol. Din aceste motive, grâul de toamnă preferă premergătoarele cu recoltare timpurie, care lasă solul structurat, bogat în substanţe nutritive, permit lucrarea devreme a solului, astfel încât, până în toamnă acesta să acumuleze apă, nitraţi, să se aşeze, să fie distruse buruienile, să fie mărunţite şi încorporate resturile vegetale. Plante foarte bune premergătoare pentru grâu. Dintre acestea fac parte: mazărea, fasolea, borceagul, rapiţa de toamnă, inul pentru ulei, inul pentru fibră, cartoful timpuriu şi de vară, trifoiul, cânepa pentru fibră, la care se adaugă alte plante, cultivate pe suprafeţe restrânse: muştarul, năutul, bobul, sfecla pentru sămânţă, porumbul pentru masă verde, tutunul, macul, coriandrul, anasonul, chimenul. Lucrările solului Se poate afirma că, de starea în care se prezintă solul în momentul semănatului depinde în cea mai mare măsură felul cum vegetează plantele de grâu în toamnă şi, implicit, capacitatea lor de a trece peste perioada de iarnă. Pregătirea terenului pentru semănatul grâului pune adesea probleme deosebite din cauza timpului rămas de la recoltarea premergătoarei şi până la semănat, a condiţiilor meteorologice dificile din perioada de efectuare a lucrărilor (seceta de la sfârşitul verii şi începutul toamnei) şi a suprafeţelor mari care trebuie pregătite şi semănate într-un interval relativ scurt de timp. Grâul cere un sol afânat pe circa 20 cm adâncime, cu suprafaţa nu foarte mărunţită, dar fără bulgări în sol, aşezat, nivelat, fără resturi vegetale pentru a permite semănatul în bune condiţii. În cazul premergătoarelor timpurii. După recoltare se recomandă o lucrare de dezmiriştit, efectuată imediat după eliberarea terenului (cel mult 1 - 2 zile întârziere). Prin această lucrare se urmăreşte mărunţirea resturilor vegetale şi amestecarea lor cu solul, afânarea stratului superficial al solului pentru a împiedica pierderea apei prin evaporaţie, distrugerea buruienilor existente şi crearea condiţiilor favorabile pentru germinarea seminţelor de buruieni aflate în sol şi a samulastrei, care vor fi distruse prin lucrările ulterioare. Dacă se întârzie cu efectuarea lucrării, solul pierde repede rezerva de apă, se 20

întăreşte şi de multe ori nu mai poate fi arat sau arătura iese bulgăroasă; ca urmare, se amplifică pierderile de apă prin evaporaţie din cauza suprafeţei bulgăroase a arăturii şi apar dificultăţi la lucrările ulterioare ale solului.

În continuare, solul se ară imediat, la 20 - 22 cm adâncime, cu plugul în agregat cu grapa stelată. Întârzierea arăturii are efecte nedorite: îmburuienare; pierderea rapidă a umidităţii din solul care nu mai este protejat de plante; solul se întăreşte şi nu se mai poate ara; orice întârziere a efectuării arăturii conduce la scăderi progresive de recoltă. În situaţiile în care solul este prea uscat şi nu se poate ara imediat sau prin arătură se scot bulgări mari, atunci se efectuează numai o lucrare de dezmiriştit şi se aşteaptă căderea unor precipitaţii ceva mai importante, care să îmbunătăţească condiţiile de umiditate din sol şi care să permită o arătură de calitate. Grâul nu necesită arături prea adânci. Ca urmare, adâncimea arăturii trebuie stabilită în câmp, în funcţie de starea terenului, astfel încât să fie încorporate resturile vegetale (miriştea şi buruienile) şi fără a scoate bulgări. În condiţiile unor terenuri bine lucrate an de an, se poate ara doar la 18 - 20 cm adâncime. Trebuie realizată afânarea solului pe urmele compactate de trecerile repetate cu tractorul (pentru lucrările de îngrijire din timpul vegetaţiei şi la recoltare). Dezvoltarea sistemului radicular al plantelor de grâu şi pătrunderea rădăcinilor în profunzime sunt favorizate de afânarea adâncă a solului; ca o consecinţă, gradul de compactare a solului influenţează în mare măsură dezvoltarea în ansamblu a plantelor şi formarea componentelor de producţie (fig. 3.37, după D. SOLTNER, 1990). Până în toamnă, arătura trebuie prelucrată superficial, pentru mărunţirea bulgărilor, nivelarea terenului, distrugerea buruienilor care răsar. Lucrările sunt efectuate la noi, cel mai adesea, cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili şi lamă nivelatoare. Se recomandă ca primele lucrări să fie făcute perpendicular sau oblic faţă de direcţia arăturii, pentru a asigura nivelarea teDupă premergătoarele târzii (floarea-soarelui, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi de toamnă, soia). Este necesară curăţirea cât mai bună a terenului de resturi vegetale, urmată de discuiri repetate (1 - 2 lucrări) pentru mărunţirea resturilor de plante şi a buruienilor. Arătura se efectuează imediat, ceva mai adânc, la 20 - 25 cm adâncime, cu plugul în agregat cu grapa stelată, urmărindu-se încorporarea resturilor, fără însă a scoate bulgari; până la semănat ar trebui să r ămână cel puţin 2 - 3 săptămâni, pentru ca pământul afânat prin arătură să se aşeze. În 21

continuare, arătura se lucrează în mod repetat, cu diferite utilaje (grape cu discuri, combinatoare) pentru mărunţire, nivelare şi pregătirea patului germinativ. Pe terenurile bine lucrate în anii anteriori (arate adânc, afânate, nivelate), arătura poate fi înlocuită prin două lucrări cu grapa cu discuri grea sau medie; această lucrare permite mobilizarea solului până la 12 - 16 cm adâncime, realizându-se, concomitent, şi încorporarea îngrăşămintelor minerale şi, eventual, a resturilor vegetale, bine mărunţite anterior. În continuare, se fac lucrări de întreţinere a arăturii şi pregătirea patului germinativ (cu grapa sau combinatorul), conform celor prezentate anterior. Aceeaşi tehnologie se recomandă în toamnele secetoase, atunci când solul este foarte uscat şi nu se poate ara sau prin arătură ar rezulta bulgări greu de mărunţit. Sămânţa şi semănatul Sămânţa de grâu destinată semănatului trebuie să aparţină unui soi zonat, să provină din culturi special destinate producerii de sămânţă (loturi semincere), din categoriile biologice “sămânţă certificată a primei şi celei de-a doua 111 înmulţiri“, să aibă puritatea fizică minimum 98%, facultatea germinativă minimum 85% şi MMB cât mai mare. Tratarea seminţelor înainte de semănat este obligatorie. Tratamentele se pot diferenţia în funcţie de agentul patogen şi de modalitatea de infestare. În prezent, atât împotriva agenţilor patogeni transmisibili prin sămânţă, cu spori pe tegumentul seminţei, cum sunt mălura comună (Tilletia spp.) Tilletia spp.) şi fuzarioza (Fusarium spp.), cât şi în cazul agenţilor patogeni cu spori în interiorul bobului, cum ar fi tăciunele zburător (Ustilago tritici), se recomandă tratamente cu preparate pe bază de carboxină+tiram (Vitavax 200 FF, 2,5 l/t de sămânţă sau Vitavax 200 PUS, 2,0 l/t de sămânţă) sau imazalil+tebuconazol (Savage 5 FS, 1,5 l/t de sămânţă). Pentru agenţii patogeni transmisibili prin sol, cum ar fi mălura comună, fuzarioza şi mălură pitică (Tilletia controversa) este posibilă tratarea seminţelor înainte de semănat, cu produse speciale, dar aceste tratamente au eficacitate redusă. Ca atare, în cazul infestării puternice a solului este necesar un interval mai 22

mare de pauză înainte de revenirea grâului pe acelaşi teren. Pe terenurile unde este frecvent atacul de dăunători în toamnă, îndeosebi pe terenurile cu o încărcătură mare de păioase (sau la grâul cultivat după grâu), unde infestarea cu gândac ghebos (Zabrus tenebrioides) sau viermi sârmă (Agriotes ssp.) este puternică, se recomandă tratarea seminţelor cu preparate insectofungicide, cum ar fi gama HCH + tiofanat metil + tiram (Tirametox 90 PTS, 3,0 kg/t de sămânţă), carboxină + oxichinoleat de cupru + gama HCH (Gammavit 85 PSU, 3,0 kg/t sămânţă) sau gama HCH + carboxină + tiram (Vitalin 85 PTS, 3,0 kg/t sămânţă). Sunt controlate astfel bolile transmise prin sămânţă şi dăunătorii care atacă în toamnă (gândacul ghebos, viermii sârmă, muştele cerealelor). Epoca de semănat a grâului se stabileşte astfel încât, până la venirea iernii să rămână 40 - 50 zile în care plantele să vegeteze normal, în care să se acumuleze 450 - 500°C temperaturi pozitive, astfel încât, la intrarea în iarnă plantele de grâu să ajungă în stadiul de 2 - 3 fraţi şi 3 - 4 frunze (fără ca fraţii să fie prea dezvoltaţi). Dacă se întârzie semănatul faţă de perioada optimă recomandată, plantele răsar târziu, nu înfrăţesc, intră în iarnă neînfrăţite şi necălite, fiind sensibile la ger, primăvara lanul va avea o densitate mică şi se îmburuienează mai uşor, vegetaţia se întârzie şi se prelungeşte spre vară, apare pericolul de şiştăvire a boabelor. De asemenea, boabele de grâu aflate în curs de germinare sunt foarte sensibile la temperaturi scăzute; aceeaşi sensibilitate manifestă plăntuţele răsărite dar neînfrăţite, cu sistemul radicular încă slab dezvoltat. Dacă se seamănă prea devreme, plantele de grâu se dezvoltă prea puternic, sunt expuse încă de la începutul vegetaţiei atacului de dăunători (afide, muşte) şi boli, lanul se îmburuienează din toamnă; masa vegetativă bogată face ca plantele să fie sensibile la ger şi asfixiere pe timpul iernii; în primăvară lanul este foarte des, plantele sunt predispuse la cădere şi sensibile la boli, boabele rămân mici datorită densităţii exagerate. Indiferent de zona de cultivare, epoca optimă de semănat a grâului de toamnă în România este 1 - 10 octombrie. Pentru zonele din sud, vest şi Câmpia Transilvaniei, intervalul care trebuie luat în calcul este 25 septembrie - 10 octombrie; pentru zona colinară, nordul ţării şi depresiunile intramontane, se recomandă s ă se semene ceva mai devreme, în intervalul 20 septembrie - 5 octombrie. Densitatea de semănat la grâu trebuie stabilită astfel încât să se asigure, la recoltare, o densitate de 500 - 700 spice/m2. Pentru a realiza acest lucru trebuie să fie semănate 450 - 600 boabe germinabile/m2. Între aceste limite, densitatea de semănat se stabileşte în funcţie de capacitatea de înfrăţire a soiului, data semănatului (faţă de epoca 23

optimă), calitatea pregătirii patului germinativ, umiditatea solului (asigurarea umidităţii pentru un răsărit rapid). De asemenea, trebuie luat în calcul un procent mediu de răsărire în câmp, pentru condiţii bune de semănat, de 85-95% (din boabele germinabile semănate). Procentul de răsărire în câmp depinde în cea mai mare măsură de: tratamentele efectuate la sămânţă; starea solului la semănat, sub aspectul asigurării umidităţii şi a calităţii patului germinativ, şi care depinde, la rândul său de utilajele cu care s-a lucrat (tab. 3.18, după K. BAEUMER, 1971). Grâul are capacitatea ca, prin înfrăţire să-şi corecteze, între anumite limite, densităţile nefavorabile. În asemenea situaţii, administrarea îngrăşămintelor în primăvară, în doze ceva mai ridicate stimulează dezvoltarea vegetativă şi productivitatea plantelor existente; prin administrarea de îngrăşăminte se urmăreşte să se asigure o nutriţie foarte bună a plantelor pentru ca numărul mic de fraţi şi spice la m2 să fie compensat prin numărul mare de boabe în spic, cu MMB cât mai ridicată. Totodată, combaterea buruienilor prin erbicidare trebuie efectuată cu mai mare atenţie în culturile rare, pentru a elimina, pe cât posibil, concurenţa buruienilor. Mazărea Rotația Este de dorit ca mazărea să urmeze după plante care părăsesc terenul devreme, permiţând lucrarea mai timpurie şi cât mai corectă a solului, care să fie nivelat, fără resturi vegetale şi buruieni încă din toamnă. Cele mai bune rezultate se obţin după cereale păioase şi după unele culturi prăşitoare cu recoltare mai timpurie şi în condiţiile în care au fost combătute bine buruienile. În România structura culturilor a impus, timp îndelungat, cultivarea mazării, în primul rând după porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahar, cartof, rapiţă (cu rezultate destul de bune). Se recomandă, de altfel, ca mazărea să urmeze după porumb, datorită rezistenţei (relative) la efectul remanent al erbicidelor pe bază de atrazin. Nu se recomandă amplasarea culturilor de mazăre după alte leguminoase, pe de o parte, pentru a evita riscurile excesului de azot, iar pe de altă parte, din cauza perpetuării şi amplificării atacului unor boli; de altfel, pentru structura culturilor din România ar fi neraţional să se renunţe la efectul ameliorator al leguminoasei în asolament. Mazărea este o plantă care nu se autosuportă şi, ca atare, monocultura este exclusă. În cazul cultivării repetate a mazării pe acelaşi teren, apare fenomenul de "oboseala solului", care se manifestă, în principal, prin tulburări bruşte de creştere, absenţa formării nodozităţilor pe rădăcini, putrezirea rădăcinilor şi a tulpinii. Aceste fenomene sunt accentuate de stagnarea apei şi de excesul de apă, datorate compactării solului şi drenajului defectuos. În monocultură se amplifică îmburuienarea terenului, atacul de boli şi dăunători, astfel că producţiile scad considerabil. În prezent, se acceptă că mazărea poate reveni pe acelaşi teren după 3 - 4 ani, fără risc, cu condiţia tratării seminţelor, înainte de semănat, împotriva bolilor. La rândul său, mazărea este o premergătoare foarte bună pentru multe culturi şi o excelentă premergătoare pentru grâu, deoarece, se recoltează timpuriu, are o influenţă favorabilă asupra structurii solului, solul este reavăn şi se poate ara în condiţii bune, în sol rămâne o cantitate apreciabilă de materie organică şi de azot (circa 1,5 t substanţă uscată şi 30 - 100 kg N/ha). În condiţiile din România mazărea trebuie cultivată în solele în care urmează să fie semănat grâu de toamnă. Sunt situaţii când, după mazărea recoltată timpuriu, în luna iunie, sunt semănate culturi succesive, care folosesc bine disponibilul termic rămas până în toamnă 24

Fertilizarea Se consideră că, pentru a da o recoltă de o tonă boabe, o cultură de mazăre consumă, în medie, 60 kg N, 8 kg P2O5, 30 kg K2O, 25 kg CaO, 6 kg Mg. Azotul. În condiţii normale de cultivare, s-a determinat că cea mai mare parte din azotul necesar plantelor de mazăre (42 - 75%) este asigurat prin activitatea bacteriilor fixatoare; restul provine din rezervele solului sau din remanenţa îngrăşămintelor aplicate plantei premergătoare. Ca urmare, pe terenurile fertile, bine cultivate an de an, după premergătoare fertilizate, mazărea nu necesită îngrăşăminte cu azot; administrarea acestora are un efect nesemnificativ asupra nivelului producţiilor şi a continuţului boabelor în proteine. Din contră, azotul, în cantităţi mai mari, are a serie de efecte nefavorabile, printre care: favorizarea dezvoltării vegetative în dauna formării păstăilor şi a boabelor; amplificarea problemelor legate de buruieni; este influenţată nefavorabil formarea nodozităţilor şi fixarea azotului de către bacteriile din nodozităţi. Administrarea îngrăşămintelor cu azot în cultura mazării este recomandată numai în condiţii de cultivare mai puţin favorabile: pe solurile mai puţin fertile, cum sunt cele acide sau cele nisipoase, care oferă condiţii mai puţin bune pentru activitatea bacteriilor fixatoare; după premergătoare care sărăcesc solul în azot. Dozele pot fi de 20 - 50 kg N/ha, în funcţie de situaţia concretă; întreaga doză aplicată la pregătirea patului germinativ. Fosforul. Este important în dezvoltarea mazării, influenţând favorabil formarea nodozităţilor, deci fixarea azotului şi determină un înflorit mai bogat şi o legare mai bună a boabelor. Deşi consumul de fosfor este moderat, totuşi trebuie reţinut că mazărea reacţionează puternic la insuficienţa fosforului. Ca urmare, în toate situaţiile se recomandă administrarea îngrăşămintelor cu fosfor, dozele fiind de 25 - 35 kg P2O5/ha pe terenurile fertile şi de până la 50 - 60 kg P2O5/ha pe terenurile mai sărace. Potasiul. Pe solurile uşoare, superficiale, administrarea potasiului poate fi necesară. Dozele, în asemenea, situaţii sunt de 40 - 60 kg K2O/ha, aplicate o dată cu fosforul, sub arătură (ca îngrăşăminte simple) sau la patul germinativ (ca îngrăşăminte complexe). Influenţa favorabilă a administrării îngrăşămintelor cu microelelemente, îndeosebi a borului, molibdenului, manganului, este menţionată frecvent de către specialişti. Microelementele contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de fixare a azotului şi, în general, la o mai bună dezvoltare a plantelor. Îngrăşămintele cu microelemente pot fi administrate prin încorporare în sol, înainte de semănat sau în vegetaţie, prin stropiri pe frunze.

Lucrările solului Fiind semănată primăvara foarte timpuriu, mazărea are pretenţii deosebite faţă de lucrările de pregătire a terenului. Dezmiriştirea. Imediat după recoltarea plantei premergătoare şi eliberarea terenului de resturile vegetale, se recomandă să se efectueze o lucrare de dezmiriştit, cu scopul mărunţirii buruienilor, a resturilor vegetale (miriştea) şi a stratului superficial al solului. Arătura. Cât mai curând posibil terenul se ară cu plugul în agregat cu grapa stelată, la adâncimea de 25 - 30 cm. Cultivatorii de mazăre recomandă, adesea, să se are mai adânc decât pentru alte culturi; îndeosebi pe solurile grele, afânarea adâncă a solului favorizând o mai bună dezvoltare a rădăcinilor în straturile adânci ale solului Sămânţa şi semănatul Sămânţa pentru semănat trebuie să fie certificată să aparţină hibrizilor daţi pentru fiecare zonă de cultură. Epoca de semănat începe de regulă după data de 20 aprilie, hibrizi timpurii se seamană la începutul intervalului optim, continuând cu hibrizi târzii. 25

Densitatea optimă la semănat - se stabileşte în funcţie de hibridul cultivat aprovizionarea cu apă, fertilitatea solului şi condiţiile de cultură. Având în vedere faptul că porumbul este o plantă cu înrădăcinare viguroasă, are nevoie de un spațiu de nutriție mai mare, de aceea la un ha porumb, în cultură neirigată, densitatea la semănat va fi de 45- 60 mii plante recoltabile ha, la hibrizii timpurii, 40- 55 mii, la cei semitimpurii şi de 40-50 mii la cei târzii. Norma de sămânță se mărește cu 20-25% atunci când condițiile de climă și sol sunt nefavorabile, deoarece o parte din semințe nu vor avea condiții optime pentru germinare. De asemena, desimea la semanat este mai mare, deoarece o parte din plante vor fi distruse sub acțiunea bolilor, dăunătorilor și a lucrărilor de ingrijire( prașile manuale sau mecanice). Cantitatea de sămânţă - se folosește o cantitate de 25-25 kg sămânță /ha . Distanţa între rânduri – semănatul se face în rânduri distanțate, atât pe terenul irigat cât şi pe cel neirigat distanţa dintre rânduri va fi de 60 cm, permiţând astfel combaterea buruienilor prin praşile manuale şi mecanice. Semănatul se face bob cu bob. Adâncimea de semănat – influențează germinația, răsărirea și uniformitatea culturii și deprinde de particularitățile morfologice și fiziologice ale semințelor, condițiilor de clima și sol, epoca și metoda de semănat, etc. Semințele trebuie introduse în sol la o adâncime de cca 9-20% mai mare decât diametrul lor. La porumb adâncimea de semănat este cuprinsă în intervalul 6-9 cm. Semănatul se va executa cu ajutorul tractorului în agregat cu semănatoarea de prășitoare. Lucrările solului În intervalul semănat-recoltat, plantele au nevoie de o serie de lucrări de îngrijire, care asigură creșterea și dezvoltarea în condiții optime a plantelor. Prin lucrările de îngrijire se asigură combaterea buruienilor, mobilizarea solului s.a. Combaterea buruienilor - se realizează prin integrarea mai multor metode de cultivare a porumbului în asolamente, în special cu cereale păioase, prin arături mai adânci şi lucrări ale solului corect executate, prin praşile mecanice şi manuale, precum şi prin utilizarea erbicidelor. Cercetările efectuate până în prezent arată faptul, că la cultura porumbului pierderile de producţie cauzate de buruieni ajung până la 30-90%. Combaterea integrată a buruienilor se realizează prin alternanţa culturilor şi respectarea asolamentului, a adâncimii şi epocii de executare a arăturii, prin praşile mecanice şi manuale şi prin aplicarea erbicidelor, date de specialistul agricol, conform CODEXULUI fito-sanitar. Combaterea integrată a bolilor şi dăunatorilor se va realiza prin respectarea rotaţiei, prin executarea lucrărilor de bază la timp, precum şi prin tratamente chimice la sămânţă. Raritul se efectueaza in faza de 2-4 frunze, este o lucrare costisitoare care poate fi eliminata printr-un semanat de precizie. Arăturile efectuate vara se lucrează în mod repetat până în toamnă (se grăpează), lucrări prin care este nivelat terenul, sunt mărunţiţi bulgării şi sunt distruse buruienile care răsar, reducând, astfel, rezerva de buruieni. Arăturile efectuate după premergătoare cu recoltare mai târzie pot fi lucrate încă din toamnă sau pot fi lăsate în “brazdă crudă“. În mod obişnuit, se susţine necesitatea grăpării şi nivelării arăturii în toamnă, ceea ce oferă avantajul că, la desprimăvărare, terenul se usucă mai repede şi mai uniform şi se poate semăna mai devreme; cultivatorii de mazăre din zonele secetoase (de exemplu, Dobrogea) preferă acest sistem de lucrare a solului. Pe anumite terenuri, şi îndeosebi în zonele cu soluri grele şi unde cad cantităţi 26

mari de precipitaţii în sezonul rece, grăparea şi nivelarea terenului în toamnă pot conduce la compactarea exagerată a solului pe timpul iernii, acesta se usucă mai greu în primăvară şi se întârzie semănatul. În asemenea situaţii este de preferat ca arătura să fie lăsată nelucrată peste iarnă. În primăvară terenul se lucrează cât mai timpuriu posibil, dar numai după ce apa s-a scurs în profunzime, pentru a evita compactarea exagerată prin trecerea agregatelor agricole; din aceleaşi motive, trebuie redus la minimum numărul de treceri pe teren cu agregatele agricole. Grăparea. De regulă, în primăvară, sunt necesare două lucrări, dintre care o lucrare de grăpat la desprimăvărare, pentru mobilizarea solului şi o a doua lucrare, efectuată chiar înainte de semănat, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu câmpuri de grapă cu colţi şi lamă nivelatoare, pentru mobilizarea solului pe adâncimea de semănant. Prin toate lucrările solului trebuie urmărit să se obţină un teren foarte bine nivelat, care să permită un semănat uniform, ca adâncime şi ca distribuire a seminţelor, realizarea unei culturi uniform dezvoltate, foarte important pentru a înlesni recoltarea mecanizată a culturii. Sămânţa şi semănatul Sămânţa de mazăre destinată semănatului trebuie să provină din culturi certificate, să fie sănătoasă, nefisurată, fără atac de gărgăriţă, să aibă puritatea fizica minimum 98% şi capacitatea de germinaţie minimum 80%. Tratarea seminţelor înainte de semănat, împotriva agenţilor patogeni care produc fuzarioza (Fusarium sp.) şi antracnoza (Ascochyta pisi), este obligatorie; se recomandă preparate pe bază de tiofanat metil+tiram (Tiramet 60 PTS, 2,0 kg/t de sămânţă). Tratamentele sunt efectuate cu circa 2 săptămâni înainte de semănat, pentru a nu diminua eficacitatea preparatelor bacteriene. Tratarea cu preparate bacteriene se efectuează chiar înainte de semănat sau concomitent cu semănatul. În România este folosit preparatul Nitragin-mazăre (care conţine bacteria specifică mazărei Rhizobium leguminosarum), în doză de 2 - 4 flacoane pentru cantitatea de sămânţă semănată la un hectar. Semănatul. Mazărea este semănată primăvară cât mai timpuriu, atunci când se poate pregăti terenul în condiţii bune (solul s-a zvântat bine), fără a se 244 tasa. Calendaristic, în România, culturile de mazăre sunt semănate în cursul lunii martie (de regulă, în prima jumătate a lunii martie în sud şi în a doua jumătate în restul zonelor); spre nord şi în unii ani cu desprimăvărare târzie, sunt situaţii în care mazărea este semănată la începutul lunii aprilie. Semănatul timpuriu oferă avantaje certe: sunt folosite bine cele 100 - 120 zile cu vreme favorabilă mazării, sub aspectul condiţiilor de umiditate, temperatură şi lungime a zilei (lunile martie-iunie). În acest fel, este valorificată în condiţii optime umiditatea acumulată în sol în sezonul rece şi care asigură germinarea seminţelor şi creşterea tinerelor plăntuţe. Semănatul întârziat antrenează, de regulă, scăderea importantă a producţiilor; se discută chiar despre pierderi de producţie de 50%, la o întârziere de 20 zile faţă de perioada optimă de semănat. Sunt afectate toate componentele de producţie şi îndeosebi numărul de boabe formate pe o plantă. Densităţile de semănat folosite în România sunt de 125 140 boabe germinabile/m2 , pentru a se realiza 100 - 120 plante recoltabile/m2 . În mod obişnuit, la mazăre, se estimează un procent de răsărire în câmp de 75%. Mazărea posedă o anumită “supleţe“ în privind densitatea lanului şi poate compensa parţial, prin ramificare, densităţile prea mici. Ca urmare, cu cât zona are un climat mai moderat, sub aspectul regimului termic şi pluviometric, cu atât se poate semăna cu densităţi mai mici, iar întârzierea semănatului are efecte negative mai puţin pronunţate. Din contră, cu cât zona de cultivare este mai secetoasă, cu atât trebuie semănat mai devreme şi se va lucra cu densităţi mai mari. Cantităţile de sămânţă 27

corespunzătoare densităţilor optime sunt de regulă de 250 - 300 kg/ha. Mazărea este semănată în rânduri dese (12,5 cm), prin care se asigură o mai bună distribuire a seminţelor. Semănatul mazării în cărări (similar cu ce s-a prezentat la grâu) oferă avantaje certe, permiţând aplicarea tratamentelor de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, foarte uniform şi până în faze de vegetaţie mai avansate. Datorită cerinţelor mari faţă de umiditate în faza de germinare, mazărea trebuie semănată mai adânc; în condiţiile din România se seamănă la circa 6 cm adâncime. Semănatul superficial este foarte dăunător deoarece conduce la un răsărit neuniform şi poate spori pagubele produse de atacul păsărilor. Semănatul exagerat de adânc este, de asemenea, defavorabil: aprovizionarea cu oxigen a seminţelor în curs de germinare este insuficientă, se amplifică atacul de boli şi, ca urmare, se înregistrează pierderi importante de densitate. Lucrările de îngrijire Se poate afirma că, acolo unde terenul a fost bine lucrat înainte de semănat şi s-a semănat devreme, lanul este uniform şi cu densitate normală, nu sunt probleme deosebite cu buruienile. Totuşi, la începutul vegetaţiei, mazărea este sensibilă la concurenţa buruienilor, care pot diminua considerabil producţiile şi pot crea dificultăţi la recoltare. Combaterea buruienilor din culturile mazăre se realizează cu ajutorul erbicidelor. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, anuale şi perene, cele mai frecvente şi mai dăunătoare în culturile de mazăre de la noi (Sinapis, Sonchus, Cirsium, Raphanus, Polygonum, Chenopodium), se recomandă aplicarea în vegetaţie a unor tratamente cu preparate pe bază de MCPA (Dicotex 40 lichid, 1,5 - 2,0 l/ha), când plantele de mazăre au 8 - 10 cm înălţime, iar buruienile sunt în faza de cotiledoane sau rozetă. Se poate utiliza şi imazetapir (Pivot 100 LCRV, 0,5-0,75 l/ha), pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale. Dacă în culturile de mazăre se dezvoltă costreiul din rizomi, acesta poate fi combătut prin tratamente în vegetaţie, cu propaquizafop (Agil 100 EC, 1,0 – 1,5 l/ha) sau fenoxapropetil (Furore Super 75 EW, 0,8 – 1,0 l/ha) administrate postemergent, când plantele de costrei au 15 - 30 cm înălţime. În zonele umede şi răcoroase pot să apară buruieni monocotiledonate anuale specifice acestor zone, cum este odosul (Avena fatua); în asemenea situaţii se pot face tratamente cu fenoxapropetil (Furore Super 75 EW, 0,8 – 1,0 l/ha), asociat, eventual, cu erbicide pentru controlul dicotiledonatelor. Mazărea furajeră se elimină prin plivit. Lucrarea este dificil de realizat şi destul de costisitoare; ca urmare, este de dorit ca această operaţiune să fie efectuată corect în loturile semincere. Combaterea dăunătorilor. Cel mai periculos dăunător din culturile de mazăre de la noi este gărgăriţa mazării (Bruchus pisorum), foarte păgubitoare în câmp, dar ales în depozite. Adulţii hibernanţi apar în câmp în cursul lunii mai şi îşi depun ouăle pe păstăile în formare. Larvele consumă conţinutul seminţelor. La coacere, larvele rod în învelişul seminţelor o ferestruică acoperită, care poate fi străbătută de adult în primăvara următoare. Pentru combatere sunt necesare tratamente în câmp, la începutul înfloritului, pentru distrugerea adulţilor, cu produse pe bază de dimetoat (Sinoratox 35 CE, 2 l/ha), sau malation (Carbetox 37 CE, 2 l/ha). Tratamentele se pot repeta la interval de 7 - 10 zile, cu scopul distrugerii larvelor. După recoltare şi înainte de depozitare este obligatorie tratarea seminţelor în spaţii ermetic închise; se folosesc fosfura de aluminiu (Agroxin, 3-5 tablete/t de sămânţă), deltametrin (K-OBIOL DP2, 0,5 kg/t de sămânţă) sau malation (Fumitox 10, 3 g/m3 spaţiu). Combaterea bolilor. Se realizează prin măsuri preventive, ca: evitarea revenirii mazării prea curând pe acelaşi teren; tratarea seminţei înainte de semănat. În situaţii extreme, pentru combaterea antracnozei mazării (Ascochita pisi), boală răspândită în toată ţara, îndeosebi în primăverile ploioase, sunt necesare tratamente în vegetaţie. Tratamentele se fac la avertizare, după controlul culturilor; primul tratament se recomandă, de regulă, imediat după răsărit, fiind repetat la începutul

28

înfloritului şi după formarea primelor păstăi. Se utilizează mancozeb (Mancozeb 800, 2,0 kg/ha) sau preparate pe bază de oxiclorură de cupru (Alcupral 50 PU, 2,5 kg/ha).

Recoltarea Se poate afirma că recoltarea este cea mai dificilă lucrare din tehnologia de cultivare a mazării. Momentul optim de recoltare este greu de surprins din mai multe motive: coacerea eşalonată a boabelor şi a păstăilor; dehiscenţa păstăilor şi scuturarea cu uşurinţă a boabelor; culcarea tulpinilor la pământ, la maturitate; spargerea uşoară a boabelor la treierat. Se apreciază că perioada optimă de recoltare a unui lan de mazăre este foarte scurtă, de numai 4 - 5 zile. Ca urmare, lanurile de mazăre trebuie recoltate cu prioritate faţă de alte culturi. La recoltare, terenul trebuie să fie foarte bine nivelat şi fără buruieni. Se recomandă să se înceapă recoltatul atunci când plantele s-au îngălbenit, frunzele s-au uscat şi 75% din păstăi sunt galbene, pergamentoase şi boabele s-au întărit. De regulă, maturarea şi recoltarea mazării au loc în a doua jumătate a lunii iunie; în zonele umede şi răcoroase şi în unii ani mai ploioşi, se întârzie până în prima decadă a lunii iulie. În ţara noastră recoltarea lanurilor de mazăre se efectuează divizat (în două faze): în prima fază plantele sunt smulse sau tăiate cu maşina de recoltat mazăre (sau manual, pe suprafeţe mici) după care sunt lăsate în brazdă continuă câteva zile pentru uniformizarea coacerii; în faza următoare se treieră cu combina de cereale, prevăzută cu ridicător de brazdă şi efectuându-se o serie de relaje specifice, îndeosebi cu scopul de a limita spargerea boabelor: reducerea turaţiei aparatului de treier la mai puţin de 600 rotaţii/minut; mărirea distanţelor dintre bătător şi contrabătător; reglajele se refac de 2 - 3 ori pe zi. Dificultăţile întâmpinate la recoltarea mazării impun o foarte bună organizare; se lucrează de preferat dimineaţa devreme, pe rouă şi spre seară. Treieratul se desfăşoară cel mai bine când umiditatea boabelor este cuprinsă între 18 şi 20%; sub 15% boabele se sparg uşor, iar la peste 22% treieratul se face cu dificultate. Extinderea în cultură a soiurilor de tip "afila", la care plantele nu se culcă la pământ la maturitate, permite recoltarea directă a lanurilor de mazăre dintr-o singură trecere cu combina. În acest caz se practică montarea unor “degete“ speciale ridicătoare de lan la dispozitivul de tăiere al combinei. În anumite situaţii, pentru uniformizarea coacerii se recomandă tratamente cu preparate desicante (Reglone). Imediat după recoltare şi înainte de depozitare boabele de mazăre trebuie supuse operaţiunilor de condiţionare (gazarea contra gărgăriţei, eliminarea impurităţile, uscarea boabelor până la 14% umiditate). Mazărea este o cultură productivă, de la care se pot obţine producţii de peste 3.000 kg boabe/ha. Din producţia totală, boabele reprezintă 35 - 50%. Adunarea resturilor vegetale şi eliberarea terenului nu pun probleme deosebite. Vrejii de mazăre au valoare furajeră ridicată şi sunt adunaţi uşor, prin presare, folosind presa pentru furaje. Se poate conta pe recolte de 1,5 - 3 t vreji/ha Sfecla pentru zahăr Rapiţa este una dintre culturile cu cele mai mari consumuri specifice de elemente nutritive necesare pentru realizarea unei tone de producţie (sămânţa + masa vegetativă aferentă). În general, literatura de specialitate citează consumuri specifice de aproximativ 45 kg N; 30 kg P2O5 şi 35 kg K2O/tona de sămânţă de rapiţă cu producția secundară aferentă. Ca urmare, încă de la pregătirea patului germinativ trebuie acordată o importanţă marită capitolului de fertilizare 29

a culturii. Nu se poate concepe obţinerea de producţii mari la rapiţă fără o susţinere puternică din punct de vedere al fertilizării. Majoritatea firmelor producătoare de sămânţă prezintă propriile planuri de fertilizare a culturii, dar în general acestea se opresc în jurul următoarelor valori: 70 - 120 kg/ha N; 50 - 80 kg/ha P2O5, 40 - 60 kg/ha K2O și 10-30 kg S. Întreaga doză de fosfor şi potasiu se aplică înainte de efectuarea arăturii de bază sau înainte de prima lucrare cu discul greu. Dacă însă fermierul dispune de îngrăşămite complexe de tipul N:P:K în doze diferite, dar în care trebuie să predomine fosforul şi potasiul, acest îngrăşământ se va aplica la pregătirea patului germinativ, sub disc. În mod normal, la pregătirea patului germinativ se aplică tot fosforul şi potasiul şi numai 30 - 40% din doza de azot. Diferenţa de azot se va aplica în primăvară după pornirea în vegetaţie a culturii.

Floarea soarelui Rotația Premergătoarele favorabile pentru floarea-soarelui sunt culturile cu recoltare timpurie (cerealele păioase de toamnă şi, în primul rând, grâul de toamnă), precum şi unele culturi recoltate toamna, cum este porumbul (cu condiţia să nu se folosească la porumb mai mult de 1,5 kg Atrazin/ha şi să se facă tratamente contra răţişoarei); rezultate bune se obţin şi după mazăre. Sunt contraindicate ca premergătoare pentru floarea-soarelui culturile cu boli comune şi, în special, cele care contribuie la propagarea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) dintre care soia, fasolea şi rapiţa, care ocupă suprafeţe mari în zonele de cultură a florii-soarelui (tab. 5.8, după V. BÂRNAURE, 1991). Totodată, trebuie evitate ca premergătoare cânepa şi tutunul (din cauza atacului de lupoaie). în cazul atacurilor puternice de putregai cenuşiu, cartoful şi inul sunt, de asemenea, culturi ce nu pot preceda culturile de floarea-soarelui. Sensibilitatea ridicată a florii-soarelui la diferite boli care sunt greu de combătut pe cale chimică, manifestată prin pierderi mari de recoltă, cere luarea unor măsuri drastice pentru reducerea frecvenţei şi intensităţii atacului. Prevenirea eficientă a bolilor se face prin evitarea cultivării florii-soarelui pe acelaşi loc un număr cât mai mare de ani, interval de timp în care se produce o epuizare a formelor de rezistenţă a patogenului în sol (tab.5.9, după CR.HERA şi col., 1989). Ca urmare, cultivarea repetată pe acelaşi teren este exclusă, datorită, în primul rând, atacului de boli (pătarea brună şi frângerea tulpinilor, mană, putregaiul alb, putregaiul cenuşiu), dar şi din cauza atacului de lupoaie (Orobanche sp.) şi de dăunători (răţişoara porumbului). Floarea-soarelui poate reveni pe acelaşi teren după minimum 6 ani (8 ani în condiţii de irigare şi pe loturile semincere). După floarea-soarelui se cultivă, cu rezultate bune, toate culturile neafectate de boli comune; se pot obţine producţii mari şi la grâul cultivat după floarea-soarelui, cu condiţia recoltării florii-soarelui până la 15 septembrie, tocării şi încorporării adânci a resturilor vegetale şi aplicării unor doze ceva mai mari de îngrăşăminte cu azot. Fertilizarea Cu fiecare tonă de seminţe, floarea-soarelui extrage din sol 18 - 35 kg azot, 2,9 - 7,0 kg fosfor, 3,8 - 16,5 kg potasiu, 1,1 kg calciu, 1,8 - 2,3 kg magneziu. Produsele secundare (calatidii, tulpini, frunze) conţin, de asemenea, cantităţi apreciabile de elemente minerale, îndeosebi potasiu (1,51%), calciu (1,10%), azot (1,3%), magneziu (0,58%), sodiu (după CR.HERA şi colab., 1998). Consumurile sunt mai

30

mici decât cele menţionate în literatura mai veche, justificat de raportul îmbunătăţit între masa totală a plantei şi producţia de sămânţă (indicele de recoltă a crescut de la 0,16 - 0,25 la 0,33 - 0,40) (V. BÂRNAURE, 1991). Absorbţia elementelor nutritive este rapidă la floarea-soarelui, în legătură cu ritmul de producere a substanţei uscate în timpul primelor stadii de dezvoltare (tab.5.10, după V. BÂRNAURE, 1991). Concentraţia în elemente nutritive este, de aceea, foarte ridicată în plantele tinere şi descreşte spre maturitate. GACHON (1972) a arătat că 66% din N, P şi Ca, 75% din K şi 90% din Mg sunt absorbite într-un interval de 2 luni, şi anume de la apariţia butonului floral şi pO particularitate a plantei de floarea-soarelui este de a nu putea compensa carenţele de elemente nutritive din fazele iniţiale de creştere; dacă, de exemplu, floarea-soarelui nu este bine aprovizionată în perioada formării primordiilor florale (3 - 5 săptămâni după r ăsărire), se formează puţine flori şi producţia rămâne mică, chiar dacă, ulterior, condiţiile de vegetaţie sunt mult mai bune. Lucrările solului Floarea-soarelui necesită un sol bine afânat, fără hardpan şi structurat, care să permită o răsărire rapidă şi uniformă, o înrădăcinare profundă şi un control eficient al buruienilor. Aceasta este o garanţie a unei bune alimentări cu apă şi elemente nutritive a plantelor şi o mai bună rezistenţă la cădere (fig. 5.12, după C.E.T.I.O.M., 1983). Cele mai frecvente consecinţe ale unei pregătiri neglijente a solului pentru floarea-soarelui sunt: stagnarea seminţei în sol, care nu reuşeşte să străbată crusta compactă de la suprafaţa solului; tendinţa pivotului rădăcinii de a se dezvolta superficial atunci când întâlneste o zonă prea compactă; concurenţa cu buruienile până în stadiul de 5 perechi de frunze. Lucrarea de dezmiriştit se realizează cât mai devreme posibil după recoltarea premergătoarei şi este urmată de arătura adâncă, efectuată pe un sol scurs bine, evitând, pe cât posibil, patinarea care netezeşte şi compactează fundul brazdei. Adâncimea arăturii pentru floarea-soarelui trebuie să fie de 22 - 25 cm; lucrarea mai adâncă este necesară pe terenurile puternic îmburuienate sau cu cantităţi mai mari de resturi vegetale rămase pe teren şi pe solurile compactate. În zonele mai umedă şi pe solurile mai grele, îmbunătăţrea regimului aerohidric al solului, prin scarificare la 60 cm, aduce sporuri de producţie de până la 28%. În primăvară, pentru a obţine un pat germinativ cât mai aproape de aceste cerinţe ideale, trebuie limitat numărul de treceri pe teren cu utilajele agricole la un minim care să evite tasarea excesivă. În plus, trebuie să nu se lucreze pe un sol insuficient scurs în adâncime; în asemenea situaţii, este de preferat, să se întârzie câteva zile data semănatului. La umiditate ridicată, tasarea produsă de roţile tractorului determină deteriorarea însuşirilor fizice ale solului, iar utilajul cu care se lucrează nu realizează o mărunţire a solului, ci o fragmentare în felii a acestuia, care îngreuiează şi întârzie pregătirea patului germinativ şi favorizează pierderea umidităţii din sol. Suprafeţele lucrate bine încă din toamnă şi care la desprimăvărare se prezintă fără resturi vegetale şi nivelate se lucrează cu combinatorul, iar cele arate în toamnă, care prezintă denivelări şi unele resturi vegetale incomplet încorporate, se lucrează cu grapa cu discuri uşoară în agregat cu grapa cu colţi şi lamă nivelatoare. Calitatea patului germinativ este asigurată de reglarea corectă a agregatelor de lucru si de evitarea lucrării când solul este prea umed. Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ se execută cu combinatorul, în ziua sau preziua semănatului, şi nu mai devreme, pentru a nu favoriza îmburuienarea terenului înaintea răsăririi culturii. Pentru a realiza un pat germinativ corect trebuie folosite agregate complexe, cu scopul de a evita numărul de treceri prea mare (combinatoare). Prin ultimele lucrări sunt încorporate erbicidele şi îngrăşămintele. Conservarea apei în sol constituie un obiectiv esenţial care trebuie avut în vedere la pregătirea patului germinativ. Pentru aceasta, solul trebuie lucrat superficial, printr-un număr cât mai redus de lucrări; se va evita afânarea excesivă, întoarcerea şi răscolirea energică

31

a solului, prin care se favorizează pierderea apei prin evaporare într-o perioadă în care aceasta este accelerată de temperaturile în creştere şi vânturile care bat cu intensitate. Sămânţa şi semănatul Obţinerea de plante viguroase printr-o răsărire uniformă şi rapidă este determinată de folosirea la semănat a unui material semincer cu indici calitativi superiori: valoare biologică şi culturală ridicată (puritate fizică minimum 98%, germinaţie minimum 85%), integritate fizică, fără spărturi sau fisuri, lipsa bolilor. Sămânţa trebuie sa fie din anul precedent şi să fie din F1, în cazul hibrizilor, şi să aparţină unor categorii biologice superioare, în cazul soiurilor. O atenţie deosebită trebuie acordată folosirii de seminţe mari şi omogene; în cazul folosirii de seminţe mici, pierderile de la semănat la răsărit pot ajunge la 25 - 40%, în anumite condiţii, şi nu se realizează o distribuţie uniformă a plantelor pe teren. O lucrare efectuată de unii cultivatorii de floarea-soarelui de la noi (şi care se justifică adesea) este alegerea seminţelor la masă. Prin această operaţiune sunt îndepărtate seminţele mici, fisurate, decojite, atacate de boli (pătate). Puritatea fizică creşte până la 100% şi capacitatea de germinaţie peste 95%, asigurându-se o răsărire rapidă (explozivă), uniformă (fără goluri), lanuri mai puţin atacate de boli şi sporuri de producţie. Seminţele germinabile intacte dau germeni normali în proporţie de 95%, cele fisurate - 85%, iar cele decojite şi cu miez parţial lipsă sub 75% (uneori sub 50%). Tratarea seminţei de floarea-soarelui înainte de semănat, contra bolilor şi dăunătorilor este obligatorie. Se recomandă să se efectueze tratamente contra manei (Plasmopara helianthi) cu mefenoxam (Apron XL 350 ES, 3,0 l/t de sămânţă) sau oxadixil + carbendazim (Ostenal C 75 PUS, 4 kg/t de sămânţă), la hibrizii nerezistenţi (de exemplu, Fundulea 206, Felix). Împotriva putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) şi a putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea) se fac tratamente cu unul dintre produsele: procimidon (Sumilex 50 WP, 1 kg/t de sămânţă), tiram (Tiradin 70 PUS, 3,0 kg/t de sămânţă), tiofanat metil + tiuram (Tiramet 60 PTS, 2,5 kg/t de sămânţă). Pentru controlul dăunătorilor (răţişoara porumbului - Tanymecus dilaticollis şi viermilor sârmă - Agriotes sp.) se recomandă tratamente cu carbofuran (Furadan 35 ST sau Carbodan 35 ST sau Diafuran 35 ST, 28 l/t de sămânţă) efectuate centralizat, de specialişti, deoarece aceste produse sunt foarte toxice (după AL. BARBULESCU şi col., 1993). Rezultate bune s-au obţinut în ultimul timp cu imidaclorprid (Gaucho 600 FS, 10,0 l/t de sămânţă) sau thiametoxan (Cruiser 350 FS, 10,0 l/t de sămânţă). Porumb Rotația Porumbul este mai puţin pretenţios faţă de planta premergătoare. Rezultatele cele mai bune se obţin după leguminoasele anuale pentru boabe şi furajere, după care urmează, cerealele păioase de toamnă, inul, cânepa, cartoful, sfecla şi floarea-soarelui. Lucerna, dintre leguminoasele perene, deşi asigură importante cantităţi de azot (120 - 160 kg/ha) şi contribuie la refacerea structurii, datorită consumului mare de apă, nu este considerată o premergătoare potrivită pentru porumb în zonele mai secetoase, fără condiţii de irigare. Rotaţia grâu-porumb este obligatorie, din cauza ponderii de circa 60% a celor două culturi. În această rotaţie porumbul este favorizat, fiind cultivat după o premergătoare timpurie. În culturile atacate de fuzarioză, boală comună ambelor specii, această rotaţie se întrerupe după 4 - 5 ani. Porumbul nu se poate cultiva după sorg şi iarbă de Sudan. Monocultura, de porumb în ţara noastră s-a extins pe solurile fertile, mai joase, cu apa freatică la mică adâncime, supuse în

32

primăverile mai ploioase excesului temporar de umiditate – terenuri pe care grâul nu le valorifică în aceeaşi măsură ca porumbul. În S.U.A., în „cordonul porumbului”, cât şi în sudul Franţei şi în Italia, pe soluri fertile, permeabile, structurate, bogate în humus, cu pH 6,5 - 7,5, fertilizate raţional şi irigate, se practica monocultură îndelungată, cu rezultate bune. Se poate aprecia, însă, că prin monocultura prelungită se reduce conţinutul de humus, se degradează structura, are loc o acidifiere progresivă a solului, se epuizează solul în macroelemente şi unele microelemente, se înmulţesc bolile şi dăunătorii specifici, impunându-se, deci utilizarea unor doze mărite de îngrăşăminte şi tratamente costisitoare. Rezultatele din ţara noastră reliefează că cele, mai eficiente producţii se realizează în asolamente de 4 6 ani. La rândul său, porumbul este o bună premergătoare pentru culturile de primăvară şi chiar pentru grâul de toamnă, caz în care se vor cultiva hibrizi cu perioadă de vegetaţie mai scurtă în rotaţia porumbului. Cu alte culturi se va acorda atenţie utilizării erbicidelor triazinice şi prevenirii infestării cu gărgăriţă. Fertilizarea Datorită producţiei mari de masă uscată la unitatea de suprafaţă, porumbul este o plantă mare consumatoare de substanţe nutritive. F. ANGELINI (1965) apreciază porumbul ca fiind o plantă „vorace prin excelenţă. Porumbul este o mare consumatoare de azot (18 - 28 kg/t) şi potasiu (23 - 36 kg/t). Azotul este principalul element în fertilizarea porumbului, care asigură formarea unei mase foliare bogate, colorată în verde intens şi care influenţează favorabil acumularea substanţelor proteice. Carenţa se manifestă prin îngălbenirea limbului de la vârf spre bază, de-a lungul nervurii mediane care se deschide la culoare. Plantele rămân firave, cu ştiuleţii mici. Excesul de azot intensifică transpiraţia, creşterea, este luxuriantă plantele devin sensibile la secetă şi boli şi întârzie maturitatea. Absorbţia azotului este intensă de-a lungul întregii perioade de vegetaţie. Fosforul joacă un rol multiplu în creşterea si fructificarea porumbului. Insuficienţa lui se manifesta prin înroşirea frunzelor de la vârf spre bază, sistemul radicular este slab dezvoltat, ritmul de creştere este scăzut, se accentuează protandria. Excesul fosforului determină insuficienţa zincului. Potasiul măreşte rezistenţa la cădere, secetă şi boli. Carenţa se manifestă prin îngălbenirea frunzelor de la vârful lor spre bază, iar sistemul radicular rămâne slab dezvoltat. Lucrările solului. Acestea încep imediat după eliberarea terenului de planta premergătoare şi vizează, pe lângă mobilizarea solului, încorporarea resturilor vegetale, mărunţirea, nivelarea şi realizarea în rezerve cât mai mari de apă în sol. 181 După premergătoare timpurii se execută arătura de bază la 20 - 25 cm adâncime pe terenurile mai uşoare şi la 25 - 30 cm pe terenurile mijlocii şi grele, cu plugul în agregat cu grapa stelată. Până în toamnă terenul se menţine afânat şi curat de buruieni, prin lucrări cu grapele cu discuri. Efectuarea a două arături, vara la 20 cm adâncime, şi toamna la 30 cm, nu se justifică prin sporurile de producţie obţinute. După plantele recoltate târziu se execută arătura de toamnă la aceleaşi adâncimi ca şi arătura de vară, cu plugul în agregat cu grapa stelată. În condiţiile solurilor grele, compacte, cu exces temporar de umiditate, pentru îmbunătăţirea regimului aero-hidric se vor executa afânări adânci la 50 - 80 cm, o dată la 4 ani. Pe solurile cu strat arabil subţire, adâncimea arăturii se va limita în funcţie de grosimea

33

acestuia. Pe terenurile în pantă arăturile se vor executa numai de-a lungul curbelor de nivel. Lucrările solului din primăvară asigură calitatea însămânţării, încolţirea şi răsărirea porumbului. Dacă terenul este nivelat, neîmburuienat şi fără resturi vegetale la suprafaţă, solul se va lucra în preziua semănatului cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi. Dacă la desprimăvărare terenul este denivelat, şi îmburuienat, după zvântarea terenului se execută o lucrare cu grapa cu discuri în agregat cu grape cu colţi, pregătirea patului germinativ urmând să se facă în preziua semănatului, cu combinatorul, perpendicular pe direcţia de semănat. Se vor evita trecerile repetate cu agregatele, de la desprimăvărare şi până la semănat. Este corespunzător patul germinativ când solul, pe adâncimea de 3 6 cm este mărunţit şi zvântat, iar dedesubt este „aşezat”, pentru a favoriza ascensiunea apei la bob. Pentru obţinerea de economii de combustibil şi evitarea tasării accentuate se recomandă efectuarea printr-o singură trecere a mai multor operaţiuni: administrarea îngrăşămintelor, a erbicidelor, insecticidelor, o dată cu lucrările de pregătire a patului germinativ. În diferite ţări se practică, în prezent, sistemul de lucrări minime („minimum tillage”), în două variante: - cu o singură trecere: se execută fertilizarea, aratul, discuitul; grăpatul, erbicidarea şi semănatul; - cu două treceri: la prima trecere, se realizează fertilizarea, arătura; discuirea şi erbicidarea - variantă posibil de aplicat şi în condiţiile din ţara noastră. În prezent, în S.U.A., Franţa şi Italia s-au obţinut rezultate bune în sistemul „no tillage”, adică prin semănatul porumbului în miriştea plantei premergătoare, deci în teren nelucrat. Acest sistem se practică şi la noi în cultura succesivă pe terenuri irigate, prin însămânţare în mirişte cu MCSN-6 care, la o singură trecere, realizează lucrarea solului în zona rândurilor, semănatul şi erbicidarea. Atenţie se acordă în diferite ţări şi sistemului alternativ prin care arătura nu se execută anual şi între aceşti ani se lucrează numai cu grapele cu discuri. Rezultatele de până acum reliefează că nivelul recoltelor, prin acest sistem se diminuează numai cu 4 - 5% faţă de sistemul cu arături normale. Sămânţa şi semănatul Sămânţa. Materialul seminal trebuie să aibă puritatea minimă de 98% şi germinaţia minimă de 90%. Împotriva agenţilor patogeni din sol (Fusarium, Pythium, Penicillium, Aspergillus, Sorosporium holcisorghi) sămânţa se tratează cu Tiradin75 (3kg/t), Metoben 70 (2kg/t), TMTD 75 (4kg/t). Se previn, astfel, fenomenele de „clocire a seminţelor” în sol. Protecţia împotriva dăunătorilor din sol (Agriotes sp., Tanymecus dilaticollis etc.) se realizează prin tratarea seminţelor cu Seedox 80 WP (12,5kg/t), Furadan 35 ST (2,5kg/t), Diafuran 35 ST (25kg/t), Carbodan 35 ST (25kg/t), Sinolintox 10 G (20 l/t). Perioada de semănat. Semănatul porumbului se realizează atunci când, la ora 7, la 10 cm adâncime, temperatura este de 8°C şi vremea este în curs de încălzire. Calendaristic, cele mai bune rezultate se obţin în zona de câmpie, când se seamănă între 1 - 20 aprilie şi între 15 - 30 aprilie, în celelalte zone. Semănatul timpuriu, de obicei, asigură umiditatea necesară germinării, iar încolţirea şi răsărirea se produc în timp scurt. Pentru fiecare zi câştigată la răsărire se grăbeşte cu două zile apariţia paniculelor şi a stigmatelor: se reduce deci, perioada de vegetaţie. Dacă semănatul se face prea timpuriu, se prelungeşte durata răsăririi, ceea ce are drept consecinţă o stagnare în creştere, existând şi pericolul putrezirii boabelor în sol. La fel de mari sunt pagubele şi prin întârzierea semănatului, când se reduce umiditatea solului; perioada de înflorire-fecundare este împinsă în intervalul cu temperaturi ridicate şi umiditate relativă aerului mai mică, fapt care sporeşte procentul plantelor sterile şi reduce randamentul de boabe. Semănatul începe cu hibrizii timpurii, mai rezistenţi la temperaturile scăzute, pe soluri cu textura uşoară, care se zvântă mai repede. Densitatea. Constituie factorul tehnologic de bază pentru realizarea unor recolte mari, porumbul reacţionând mai puternic la acest element tehnologic decât alte prăşitoare (fig. 3.67). Intensivizarea tehnologiei de cultivare a porumbului prin introducerea de hibrizi

34

noi, mărirea nivelurilor de fertilizare, irigarea etc., au condus la recolte mai mari numai prin corelarea acestor verigi cu densitatea lanului, respectiv cu creşterea suprafeţei foliare la unitatea de suprafaţă. La densităţi prea mari însă, frunzele inferioare ajung la un randament, fotosintetic scăzut, în lan se accentuează protandria, se reduce conţinutul de substanţe proteice din boabe. Factorii obligatorii de care trebuie să se ţină seama la stabilirea densităţii sunt: hibridul cultivat, umiditatea şi fertilitatea solului. Caracteristicile hibridului luate în considerare sunt: înălţimea plantelor, numărul de frunze, lăţimea frunzelor faţă de tulpină şi rezistenţa la frângere şi cădere. Rezultă că hibrizii timpurii care au talie mai joasă şi în număr de frunze mai mic comparativ cu hibrizii târzii se vor cultiva cu densitate mai mare. Hibrizii cu raportul producţiei de boabe : aparat vegetativ de circa 1:1 asigură producţii ridicate la densităţi mai mari decât cei cu raportul favorabil aparatului vegetativ. Fertilitatea şi umiditatea modifică densitatea doar la acelaşi hibrid. În zonele umede, unde gradul de fertilitate a solului este scăzut, factorul limitativ al recoltei îl constituie nivelul de fertilizare. La stabilirea densităţii trebuie să se ţină seama de posibilităţile de aprovizionare cu apă pe tot timpul vegetaţiei. În zonele cu precipitaţii reduse (Câmpia Dunării, Dobrogea etc.) elementul de bază în stabilirea densităţii îl constituie rezerva de apă acumulată în perioada toamnă – iarnă – primăvară, până la semănat. Când rezerva de apă are un deficit ce depăşeşte 60 mm, densitatea se reduce, din start, cu 3 - 5 mii plante/ha. Pe suprafeţele irigate densitatea se măreşte cu 10 - 15 mii plante/ha. Cantitatea de sămânţă la hectar variază între 15 - 30 kg, în funcţie de puritate, germinaţie şi MMB. Pentru realizarea densităţilor dorite la recoltare, la semănat, se măreşte numărul de seminţe cu 10 15% reprezentând pierderile ce apar până la răsărire şi în intervalul răsărire – recoltare. Distanţa între rânduri este de 70 cm pe terenurile neirigate şi pe cele irigate prin aspersiune şi de 80 cm pe terenurile irigate prin brazde. Reducerea distanţei între rânduri la 50 cm a determinat realizarea unor sporuri de 5 - 10%, dar nu în toate cazurile. Prin reducerea distanţei se realizează o mai bună distribuţie a plantelor în lan. Adâncimea de semănat variază în funcţie de textura şi umiditatea solului. În regiunile mai umede, cu soluri grele semănatul se va realiza la 5 - 6 cm. Pe suprafeţele din zone mai uscate, pe soluri cu textură mijlocie, adâncimea de semănat se măreşte la 6 - 8 cm. Fiecare centimetru în plus la adâncimea de semănat, în funcţie de temperatură, întârzie răsărirea cu 5 - 30 ore. Semănatul se realizează cu semănători de precizie tip SPC, obişnuit cu SPC8 pe terenurile plane şi cu SPC4 pe terenurile în pantă. Viteza de lucru este de 5 - 11 km/oră.

3.date tehnice ale investiţiei: a)zona şi amplasamentul; Referiri la amplasarea investitiei in zone defavorizate/montane, etc(dupa caz), potențialul agricol al zonei Investiția se va realiza în județul Botoșani ,municipiul Botoșani T48/2, P12, loc în care solicitantul își va gara mașinile, utilajele și echipamentele ce se vor achiziționa prin prezentul proiect. 35

Terenul agricol pe care îl va lucra beneficiarul se află în localitatea Iași, județul Iași, localitate care nu se încadrează în zone defavorizate sau în zone montane. Conform „Anexei 5 – Sinteza studiului privind zonarea potențialului agricol”, culturile de porumb, grâu, rapiță, fasole și sfeclă furajeră din Iași au un potențial agricol mijlociu. În anul 2017, cultura predominantă din punct de vedere al suprafeței a fost porumbul (36% din suprafața totală semanată) care are un potențial agricol mijlociu în municipiul Iași. .

b)statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat; Documentele in baza carora este detinut terenul; identificarea proprietarilor, precum şi a suprafeţelor de terenuri, afectate de investiţie Prin proiectul „ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE PENTRU MODERNIZARE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ”, beneficiarul va achiziționa mașini, utilaje și echipamente agricole. Investiția se va realiza în județul Botoșani , municipiul Botoșani (extravilan), T48/2, P12, loc în care solicitantul își va gara mașinile, utilajele și echipamentele ce se vor achiziționa prin prezentul proiect. c)situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan; Nu este cazul d) preluate din studii de teren: - studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor - studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor analiza apei subterane etc; - alte studii de specialitate necesare, după caz; Studiile se vor intocmi de catre persoane autorizate si vor respecta conditiile de forma si continut conform legislatiei in vigoare Nu este cazul e)caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu S.C. Vinifruct Copou S.R.L. darea variantei optime pentru aprobare; Atentie la cerinta si la diferenta intre varianta constructiva si scenariul S.C. Vinifruct Copou S.R.L. dat Nu este cazul f)situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum: Condiții aplicabile investițiilor de modernizare în sisteme/echipamente de irigații la nivel de fermă. 36

În cazul fermelor vegetale care vizează investiţii în sisteme de irigaţii se va descrie modalitatea de îndeplinire a condiţiilor optime de consum al apei şi economia realizată prin achiziţia propusă prin proiect. De asemenea se va preciza dacă investiția afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare/satisfăcătoare (conform avizului ANAR) în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai infrastructurii existente. Aceste precizări vor avea la bază menţiunile din soluţia tehnică prezentată în vederea obţinerii avizelor favorabile de la instituţiile abilitate, în speţă, ANAR, ANIF, APM. - necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării; - soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi; Lipsa accesului la utilitati(demonstrarea unei solutii tehnice viabile)poate conduce la neeligibilitatea cererii de finantare Nu este cazul g)concluziile evaluării impactului asupra mediului; În cazul investiţiilor aferente fermelor zootehnice, se va descrie în mod obligatoriu modalitatea de gestionare a gunoiului de grajd, cu respectarea normelor de mediu în vigoare.

Nu este cazul

37

(3)Costurile estimative ale investiţiei 2.valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general; Documente necesare: (a) devizul general; (b) devizele pe obiect; (c) listele de echipamente şi lucrări pe baza cărora s-au intocmit devizele pe obiect; (d) fişele de date exclusiv tehnice pentru echipamente (e) oferte de preţ, preţuri de catalog pentru echipamentele şi utilajele ce se intenţionează a fi achiziţionate Cheltuielile aferente investitiilor in sisteme de irigatii vor fi cuprinse in deviz pe obiect specific. În cazul plantaţiilor de viţă de vie pentru struguri de masă care fac obiectul investiţiei propuse prin proiect, se va insera în cadrul Devizului pe obiect specific din Cererea de finanţare, suprafaţa plantaţiei viticole, în vederea calculării valorii totale necesare realizării investiţiei în funcţie de costurile standard. In estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza de date de preturi pe de pagina de internet a A.F.I.R. si se vor printa si atasa la cererea de finantare paginile referitoare la bunurile incluse in proiect, identificate in baza. In situatia in care bunurile propuse spre achizitionare nu se regasesc in Baza de date de preturi, precum si pentru servicii, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depasesc valoarea de 25.000 EUR si o oferta pentru categoriile de bunuri/servicii cu o valoare mai mica de 25.000 EUR, cu justificarea ofertei alese, mentionata in devizele pe obiect. La ofertele de servicii, se vor mentiona si tarifele orare. Ofertele sunt documente obligatorii care trebuie avute in vedere la stabilirea rezonabilitatii preturilor si trebuie sa aiba cel putin urmatoarele caracteristici: sa fie datate, personalizate si semnate; sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale să conţină preţul de achiziţie pentru bunuri/servicii Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi ataşate numai paginile relevante din ofertele respective, cuprinzand pretul, furnizorul si caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate mai sus (maxim 2-3 pagini/oferta). Se va atasa un tabel comparativ al ofertelor care au stat la baza intocmirii bugetului indicativ astfel incat sa poata fi verificata rezonabilitatea preturilor. Pentru lucrari, proiectantul va declara sursa de preturi folosita, printr-o declaratie semnată şi ştampilată care va fi ataşată la studiul de fezabilitate. Nu este permisă încadrarea în subcap. 4.2 Construcţii şi instalaţii, atât cheltuieli eligibile cât şi cheltuieli neeligibile, fără a se detalia în devizele pe obiect lucrările corespunzătoare spaţiilor/ instalaţiilor ce se vor executa. Pentru restul subcapitolelor de la cap. 4, se vor preciza care sunt echipamentele, utilajele / montajul care fac parte din categoria cheltuielilor eligibile/neeligibile.

38

(5)Sursele de finanţare a investiţiei Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.Pentru a se verifica încadrarea cheltuielilor eligibile din buget în limitele prevăzute în fişa submăsurii se va utiliza cursul de schimb Euro/Lei publicat pe pagina web a Băncii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data întocmirii Studiului de Fezabilitate.

(6)Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei 2.număr de locuri de muncă create în faza de execuţie 0 2.număr de locuri de muncă create în faza de operare 0 Atentie! Se coreleaza cu capacitatile de productie, productivitate, productia estimata, etc. 6.2 Total personal existent 2 din care personal de execuţie 2 6. 2 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei Locuri de muncă nou-create 0 6.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala) , relevante pentru proiect Domnul Ioan Melinte , responsabil legal al proiectului si administrator la S.C. Vinifruct Copou S.R.L., detine Certificatul de Calificare Profesionala seria D, nr. 0060985, prin care a obtinut calificarea de Lucrator in Cultura Plantelor. Mentionam faptul ca durata cursului a fost de 360 de ore si diploma a fost eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii. De asemenea, domnul Stan Andrei Aurel a absolvit „UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ION IONESCU DE LA BRAD” din Iasi, Facultatea de Medicina Veterinara, prin care a obtinut titlul de doctor - medic veterinar. Durata studiilor a fost de 6 ani iar diploma a fost eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii. S.C. Vinifruct Copou S.R.L. a fost infiintata la data de 30.09.1991 iar domnul Ioan Melinte este administrator al societatii de la acea data. Experienta de 28 ani ca si administrator al unei societati cu profil agricol denota faptul ca responsabilul legal al proiectului (Ioan Melinte ) are capacitatile necesare pentru a implementa cu succes un proiect de investitie. Baza de cunostinte pe care acesta o detine plus experienta profesionala, va reprezenta un fundament solid in adoptarea celor mai bune decizii, in capacitatea de a actiona in conditii de stres si capacitatea de a gestiona optim un proiect de investitie. (6)Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei 2.valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) 39

(în preţuri - luna06, anul2025, 2 euro =4,4446 lei), din care:553,996mii lei/ 224,620mii euro - construcţii-montaj (C+M);- nu este cazul 2.eşalonarea investiţiei (INV/C+M): - anul I329,925 mii lei/ 64,003 mii euro; - anul II224,962 mii lei/ 60,626 mii euro. 3.durata de realizare (luni): 24 luni; 4.capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);

Cultura Porumb Grâu Sfeclă pentru zahăr Floarea soarelui Mazăre

Suprafata cultivata (ha)

Productie medie Grau Porumb Rapiță Floarea Soarelui Mazărea Cânepa Cantitate totala 40

Cantitate totala (kg)

Pret (Lei / kg)

Valoarea productiei (lei)

500,90 514,09

287 273

184.196,6 167.646,57

287 273

184.196,6 167.646,57

537,72

190

123.066,8

190

123.066,8

15,00

196 71

107.117,92 37.897,67

196 71

107,117,92 37.897,67

1027

625.624,77

1027

625.624,77

Total

Suprafata Porumb Grâu Rapiță Floarea soarelui Mazăre Cânepă Total

Productie medie (kg / ha)

An 1 287 273 190 196 71 11 1027 An 2 3500,00 4000,00 2000,00 1 000,00 2500 1690

Previzionat (ha) An 2 An 3 287 287 273 273 190 190 196 196 71 71 11 11 1027 1027 Previzionat (kg/ha) An 2 An 3 3500,00 3500,00 4000,00 4000,00 2000,00 2000,00 1 000,00 1 000,00 2500 2500 1690 1690 Previzionat (kg)

An 4 287 273 190 196 71 11 1027 An 4 3500,00 4000,00 2000,00 1 000,00 2500 1690

An 5 287 273 190 196 71 11 1027 An 5 3500,00 4000,00 2000,00 1 000,00 2500 1690

Grau Porumb Rapiță Floarea Soarelui Mazăre Cânepa

An 1 72 000 63 000 36 000 18 000 10 000 8 500

Pret Grau Porumb Rapiță Floarea Soarelui Mazăre Cânepa

An 1 0,50 0,45 1,20 3,50 2,50 18

Venituri totale Grau Porumb Rapiță Floarea Soarelui Mazăre Cânepa Total Subventii total cu subventii

An 1 36 000 28 350 43 200 63 000 25 000 153 000 348,550 34,492 383,042

An 2 An 3 72 000 72 000 63 000 63 000 36 000 36 000 18 000 18 000 10 000 10 000 8 500 8 500 Previzionat (lei/kg) An 2 An 3 0,50 0,50 0,45 0,45 1,20 1,20 3,50 3,50 2,50 2,50 18 18 Previzionat (lei) An 2 An 3 36 000 36 000 28 350 28 350 43 200 43 200 63 000 63 000 25 000 25 000 153 000 153 000 348,550 348,550 34,492 34,492 383,042 383,042

An 4 72 000 63 000 36 000 18 000 10 000 8 500

An 5 72 000 63 000 36 000 18 000 10 000 8 500

An 4 0,50 0,45 1,20 3,50 2,50 18

An 5

An 4 36 000 28 350 43 200 63 000 25 000 153 000 348,550 34,492 383,042

0,50 0,45 1,20 3,50 2,50 18 An 5 36 000 28 350 43 200 63 000 25 000 153 000 348,550 34,492 383,042

5.alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz. Nu este cazul (9)Avize şi acorduri de principiu Toate avizele si acordurile necesare, impuse de legislatie, prevazute in Ghidul Solicitantului, in functie de tipul investitiei Documentele vor respecta conditiile de forma, continut si semnaturi conform legislatiei in vigoare si vor fi semnate de persoane autorizate.  Nota de Constatare nr. 22225 din data de 20.06.2017 de la APM Iași.  Clasarea notificării nr. 22262 din data de 25.06.2017 CAPITOLUL B:Piese desenate: Nu este cazul Se vor prezenta toate piesele desenate la care se face trimitere in partea scrisa 2.plan de amplasare în zonă (2:25000 - 2:5000); 2.plan general (2: 2000 - 2:500); 41

3.planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului; 4.planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz. Nu este cazul

PARTEA II Capitolul 4 Importanța culturii și descrierea generală Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală Amplasarea: pe terenuri plane, nivelate, neinfestate cu buruieni perene si uniforme ca fertilitate. Rotatia: se cultivã dupã leguminoase pentru boabe, graminee furajere si cereale pãioase, cartof timpuriu. Nu se cultivã dupã plante recoltate târziu sau erbicidate cu triazine. La rândul ei cânepa este o excelenta plantã premergãtoare pentru majoritatea culturilor agricole. Fertilizare: cânepa pentru fibre este o mare consumatoare de elemente fertilizante. Gunoiul de grajd se aplicã numai plantei premergãtoare. Aplicat direct culturii de cânepã pentru fibrã creeazã neuniformitãti în cresterea si dezvoltarea plantelor. Dozele de îngrãsãminte chimice se stabilesc în functie de fertilitatea naturalã a solului, productia estimatã a se obtine, dozele de gunoi aplicate la cultura premergãtoare. Orientativ dozele de îngrãsãminte pentru cultura de cânepã pentru fibre sunt de: 80-120kg/ha N, 6080kg/ha P2O5 si 60kg/ha K2O. Fosforul si potasiul se aplicã sub arãtura de bazã iar azotul în primãvarã sub primele lucrãri de pregãtire a patului germinativ. Lucrãrile solului constau în: dezmiristirea la 8-12 cm imediat dupã recoltarea plantei premergãtoare, arãtura de bazã la 20-25 cm, lucrãri de întretinere si nivelare a arãturii pânã la intrarea în iarnã. Pregãtirea patului germinativ se face odatã cu desprimãvãrarea. Ultima lucrare pentru pregãtirea patului germinativ se face cu 2-3 zile înainte de semãnatul cu combinatorul. Sub lucrãrile de pregãtire a patului germinativ se aplicã îngrãsãmântul cu azot. Sãmânta si semãnatul: sãmânta trebuie sã provinã din loturi certificate, cu indici de calitate superiori: P>98%, MMB>18g, G>80%. Sãmânta trebuie sa provinã din recolta anului anterior. Epoca de semãnat: când la adâncimea de 5cm în sol se realizeazã minim 5º C timp de câteva zile consecutiv. Calendaristic, cânepa pentru fibrã se seamãnã între 25 martie si 10 aprilie semãnatul mai timpuriu favorizeazã cresterile vegetative ale plantelor de cânepã. - densitatea: 400-450 b.g/mp pentru care în functie de indicii de calitate se utilizeazã 80110kg de sãmântã; -distanta de semãnat între rânduri: 12,5cm si se realizeazã cu semãnãtoarea de cereale; - adâncimea de semãnat: 3-5cm; 42

Semãnãtoarea va fi echipatã cu grapã lantatã. Lucrãri de îngrijire: cânepa pentru fibrã are nevoie de un numãr mic de lucrãri de îngrijire tãvãlugirea imediat dupã semãnat pentru a pune sãmânta în contact cu solul. Combaterea dãunãtorilor: molia cânepei (grapholita delineana) se aplicã prin 2 tratamente primul la avertizare, al doilea cu douã sãptãmâni înainte de înflorit. Se utilizeazã produse cu actiune sistematicã (Sinoratox 3l/ha/tratament sau Sumithion L-100 1,5l/ha/tratament, Sumithion 50EC 1,5-2l/ha/tratament). În conditii normale de tehnologie nu sunt necesare alte lucrãri de îngrijire. Recoltarea cânepei pentru fibrã se face la maturitate tehnicã când plantele mascule îsi scuturã ultimul polen, tulpinile au o culoare galben - verzuie iar frunzele încep sã cadã. Recoltarea se face în douã faze: Faza I: se taie plantele cu masinile J.S.K. 2, 1 sau MRC 2,4 si se lasã pe câmp pentru a se usca. Faza II dupã uscare plantele se scuturã de frunze si se leagã în snopi cu diametrul de 20-25cm care se transportã la topitorii. Productiile de tulpini pot ajunge pânã la 9-11 t/ha iar cele de fibrã de 2-3 t-ha.

Cânepa pentru sãmânțã - Tehnologia de cultivare CÂNEPA PENTRU SÃMÂNTÃ Amplasarea: producerea seminței de cânepã se face în locuri speciale, izolate ca spatiu de alte culturi de cânepã pentru ca soiul sã nu se impurifice. Rotatia: se cultivã dupã cereale pãioase, leguminoase pentru boabe, plante furajere si unele prãsitoare. Nu se cultivã dupã porumb datoritã atacului de ostinia. Nu se cultivã nici dupã floarea soarelui si tutun datoritã pericolului de infestare cu lupoaie. Fertilizare: pentru a echilibra cresterile vegetale cu cele generative se aplicã doze echilibrate de azot, fosfor si potasiu. Dozele orientative sunt: N70P70K70 sau N90P70K70. Gunoiul de grajd poate fi dat si direct culturilor de cânepã dacã este fermentat si poate fi distribuit cât mai uniform: dozele 10-15 t/ha. Lucrãrile solului - sunt la fel ca pentru porumb. Sub lucrãrile de pregãtire a patului germinativ se aplicã îngrãsãminte cu azot si erbicidele antimonocotiledonate Dual, Lasso 4-6 l-ha etc. Sãmânta si semãnatul: sãmânta utilizatã la înfiintarea loturilor semincere trebuie sã provinã din loturi certificate, sãmânta trebuind sã aibã indici biologici superiori. - Epoca de semãnat: 1-25 aprilie, loturile semincere se pot semãna cu câteva zile mai târziu decât culturile de fibrã.

43

- Distanta de semãnat: între rânduri 70 cm sau 40-50 cm în functie de dotarea fermelor cu tehnicã agricolã. - Densitatea este de 125-150 b.g./mp cu o cantitate de sãmântã de 15-25 kg/ha. - Adâncimea de semãnat: 3-5 cm. Lucrãrile de îngrijire: spre deosebire de cânepa cultivatã pentru tulpini, cânepa pentru sãmântã este o culturã prãsitoare. Combaterea buruienilor: se face prin 1-2 prasile mecanice între rânduri sau benzi si un prãsit - plivit pe rând. Buruienile monocotiledonate si în parte cele dicotiledonate se pot combate si pe cale chimicã. Se pot utiliza: Treflanul 2-4 l/ha, Dual 3-4 l/ha si Lasso 4-6 l/ha, aplicate sub lucrãrile de pregãtire ale patului germinativ. Combaterea dãunãtorilor: molia cânepei (grapholita delineana) se aplicã prin 2-3 tratamente consecutive cu insecticide sistematice (Sinoratox 3l/ha/tratament sau Sumithion L-100 1,5l/ha/tratament, Sumithion 50EC 1,5-2l/ha/tratament). Primul tratament la avertizare, al IIlea cu 2 sãptãmâni înainte de înflorit, iar al III-lea la începutul formãrii semintelor. Recoltarea se face în mod obisnuit în 2 faze: Faza I: se taie plantele cu masina JSK 2,1 , se aseazã în brazdã sau în foarfecã pe sol unde se lasã pentru uscare 7-8 zile. Faza II: treieratul inflorescentelor se face cu combina de cereale cu cuþitul asezat în pozitie verticalã. Sãmânta treieratã se supune imediat curãtãrii, conditionãrii si uscãrii (umiditatea de pãstrare fiind sub 9%). Sãmânta se ambaleazã în saci si se depoziteazã în locuri uscate. Productia de sãmântã variazã între 400-1100 kg/ha în functie de conditiile pedoclimatice si de tehnica folositã la treierat li recoltat. Atât masinile de treierat cât si cele de sortat si conditionat trebuie sã fie bine reglate si asigurate astfel încât ele sã nu spargã si sã nu fisureze semintele.

Capitolul V Organizarea si optimizarea proceselor de producție 44

5.1.Întocmirea asolamentuluișimodul de folosință al terenului Specificare

Ha

Suprafaţa totală a terenului arabil

1027

Suprafaţa medie a solei

171,16

Schema de asolament SOLA/ANUL

2015

2016

2017

2018

2019

I

Leguminoase pt. boabe

Prășitoare

Cereale de toamnă

Plante oleaginoase

Plante tehnice

II

Prășitoare

Cereale de toamnă

Plante oleaginoase

Plante tehnice

Prăşitoare

III

Cereale de toamnă

Plante oleaginoase

Plante tehnice

Prăşitoare

Leguminoase pt. boabe

IV

Plante oleaginoase

Plante tehnice

Prăşitoare

Leguminoase pt. boabe

Prășitoare

V

Prășitoare

Prăşitoare

Leguminoase pt. boabe

Prășitoare

Cereale de toamnă

Tipul de asolament SOLA/ANUL

2015

2016

2017

2018

2019

I

Mazare

Sfecla pentru zahăr

Grâu de toamnă

Sfeclă pentru zahăr

Porumb

II

Floarea

Grâu de

Sfeclă pentru

Porumb

Mazăre

45

soarelui

toamnă

zahăr

III

Grâu de toamnă

Floarea soarelui

Porumb

Mazăre

Floarea soarelui

IV

Sfeclă pentru zahăr

Porumb

Mazăre

Floarea soarelui

Grâu

V

Porumb

MAZĂRE

Floarea soarelui

Grâu

Sfeclă pentru zahăr

5.2. Programarea producţiilor medii Prognozarea producţiei medii prin metoda sporului mediu Planul de cultură Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi totale. Producţia realizată (kg/ha)

Cultura

Producţia prognozată (kg/ha) 2017 2018

2012

2013

2014

2015

2016

Porumb

6140

6250

6370

6400

6530

6920

7310

Grâu

4320

4350

4380

4450

4600

4880

5160

32810

32860

32900

32940

32970

33130

33290

2120

2150

2200

2270

2290

2460

2630

2220

2320

2350

2400

2490

2760

3030

Sfeclă pentru zahăr Floarea soarelui Mazăre

Floarea soarelui: Q = 2290 -2120

q=

170 kg

Porumb: Q = 6530-6140

q=

= 390 kg

Mazăre: Q = 2490-2220

q=

=270

Grâu 46

Q = spor mediu total q = spor mediu anual

Q = 4600-4320

q=

= 280

Sefclă pentru zahăr Q = 32970-32810

q = 160 Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi totale. Întocmirea planului de cultură Cultura

Productie medie

Suprafață

Producţia totală (t)

Preţ livrare (lei/kg)

Porumb

500

6920

3460000

1,6

Grâu

290

4880

1415200

0,7

Sfeclă pentru zahăr

33

33130

1093290

0,14

Floarea soarelui

200

2460

492000

0,8

Mazăre

15

2760

41400

3,5

5.3. Calculul dozelor de îngrășăminte la cultura de mazăre Dozele de îngrăşămintechimice se determinăcunoscândconsumulspecific al fiecărei specii şi chiar soi, exprimat în kilograme substanţă activă pe tona de produs, funcţie de fertilitatea solului având în vedere datele referitoare la analizele de laborator cu privire la conţinutul solului în azot, fosfor şi potasiu în forme accesibile plantelor. Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuatţinându-se contatât de producţiile medii cât şi de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în considerare şi pierderile rezultate prin levigare.

47

Calcululdozelor de îngrăşămintechimice

Nr. Crt.

1

SPECIFICARE

Producţia medie

Mazăre

U.M.

Kg/ha

2760 N

P

K

2

Consum specific

Kg s.a./t

23

11

15

3

S.a. de administrat

Kg/ha

27,04

8,45

13,52

4

S.a.în sol

Kg

15

5

8

5

Diferenţa de adm.

Kg s.a.

12,04

3,45

5,52

6

Pierderi prin levigare

%

18

6

8

7

Cant. Pierdută prin levigare

Kg s.a.

2,16

0,20

0,44

8

Total s.a. de administrat

Kg

14,20

3,45

5,96

9

Tipul de îngrăşământ

NO4NO3

Super P c.

Sare de K

10

Conţinutul în s.a. a îngr.

34,5

40

40

41,18

9,14

14,90

Kg/ 100kg

11

48

Doza de îngr. de administrat

Kg

Fișa tehnologică la cultura de mazăre

49

5.5 Calculul indicatorilor tehnico-economici Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi economice iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a programelor economice şi sociale. Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare a exploataţiilor agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme. Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem de indicatori, care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau indicatori de eficienţă a investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de indicatori prezintă oanumită forţă de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind astfel o anumită imagine sintetică asupra aprecierii eficienţei economice. Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se grupează în 3 categorii: 1. Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală, producţia măria totală şi secundară. 2. Indicatori economici: a.

cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă

din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul stocului producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servicii, dobânzi pe depozite, rente, chirii. b. cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei. c.

valoarea adăugată - V.A.B. este rezultatul diferenţei dintre veniturile realizate

şi consumurile intermediare (cheltuieli materiale) d. valoarea adăugată netă - V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre V.A.B. şi amortizarea mijloacelor fixe. 3. Indicatori financiari sunt reprezentaţi de:  profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare  profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de cercetare  rata profitului.  costul de producţie

50

Introducerea datelor lucrarii

51

Rezultate obtinute

1 2 3 4 5 6 7 8

Suprafata culturii (ha) Productia medie principala (kg/ha) Productia medie secundara (kg/ha) Consum total de forta de munca (z.o.) Salarii lucrari manuale (lei) Cheltuieli cu lucrarile mecanice (lei) Cheltuieli cu materialele (lei)

1

2760 2060

2 3

9 397,5

4

Productia totala principala (tone) Productia totala secundara (tone) Cheltuieli cu carburantii (lei)

6

Salarii total (lei) Impozit pe salarii lucrari manuale (lei) Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei)

1858,4

7

Impozite totale (lei)

15.00

8

Fond somaj (lei)

1719,100

9

Pensii suplimentare (lei)

117,1

10

C.A.S. (lei)

5,29

11

Fond de sanatate (lei)

Taxe total (lei)

5 20852

41,4 30,9 9291, 89 2116, 6 63,6 275, 06 338, 66 1 0,58 31, 75 529, 15 211, 66

11

Zile agregat (z.a.) Salariile mecanizatorilor (lei) Consum total de motorina (litri) Pretul combustibilului (lei/l)

12

Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%)

16.00

12

13 14

Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) Fond de somaj (%)

16.00 0.50

13 14

1.50

15

Cheltuieli de aprovizionare (lei) T.V.A. (lei) Amortizarea mijloacelor fixe (lei)

25.00

16

Total cheltuieli directe (lei)

10.00

17

Alte cheltuieli directe (lei)

10.00

18

Cheltuieli comune (lei)

9,0

19

0.00

20

500.00

21

Cheltuieli generale (lei) Total cheltuieli indirecte (lei) Total cheltuieli de exploatare (lei)

19185,87

3,5

22

Venituri din productia principala (lei)

144900

0,20

23

Venituri din productia secundara (lei)

5.00

24

10.00

25

9 10

15

Pensii suplimentare (%) C.A.S. (%)

16 17 18

Fond de sanatate (%) Cheltuieli de aprovizionare (%)

19

T.V.A. (%)

20

Irigatii (mii lei / ha) Amortizarea mijloacelor fixe ( lei / ha) Pretul de vanzare a productiei principale (lei/kg)

21 22

23 24 25

52

15

Pretul de vanzare a productiei secundare (lei/kg) Cota de cheltuieli comune (%) Cota de cheltuieli generale (%)

Venituri totale (lei) Costul de productie (lei/t)

1121,20

1880,7 169,26 7500 16438,05 282,1 05 821,90 1643, 81 2465,71

6180 151080 463,43

26 27

Cota de impozit pe profitul realizat (%) Cota de alte cheltuieli directe (%)

16.00

26

Profit brut total (lei)

15.00

27

Impozit pe profit (lei)

28 29

Profitul net (lei) Profitul net (lei/t) Profitul la unitatea de suprafata (lei/ha) Rata profitului net (%) Productivitatea muncii (lei/z.o.) Productivitatea muncii (z.o./t)

30 31 32 33

131894,13 21103, 06 110791, 07 2676,11 7386,07 577,46 16786,66 0. 00

5.6 Calculul necesarului de muncitori permanenți și sezonieri În agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare evident faptul că şi numărul necesar de executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în faţa problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după intervalul cu solicitare maximă (decadă sau lună) ceea ce duce la folosirea incompletă a muncitorilor în celelalte perioade, fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel de solicitare maximă), ceea ce asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar în perioadele de vârf trebuie să asigure forţa de muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de gradul de sezonalitate, de situaţia forţă de muncă în unitate, etc.. Datele necesare: Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure posibilitatea de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie cunoscute următoarele date: - numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se iau din fişele tehnologie ale culturilor); -

numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;

-

numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an. Modul de lucru: 1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu cea mai mare număr de z.o..

53

2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul fiind numărul de muncitori permanenţi. 3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de z.o./muncitor/an propus iniţial. 4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine câtul cel mai mic (reprezentând numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor permanent/an propus iniţia. 5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de muncitori temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la 24.

Cultura

CANEPA Alte activităţi Total general Total recalcula t

Număr zile-om pe luni calendaristice

Supr. (ha)

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

11

0

0

2

1

0

1

3

0

2

0

0

0

1 zile/h a

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

13

12

11

12

14

11

13

11

11

11

11

11

13

12

11

12

14

11

13

11

11

11

-

-

Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari Mazăre Ipoteza 1 N =200 (nr.de zile propus pentru a se realiza pe un muncitor/an) n = 3 (nr. de luni cu un consum maxim de forţă de muncă) 200 – 3 x 24 = 128 zile 11+11+11+12+11+11+11+11=99 99 : 128 = 0,77 ≈ 1 muncitori permanenţi

54

Total z.o.

Total pe hectar

9

0,6

132

8,8

141

9,4

141

9,4

Specificare I Zile-om pe fermă Zile-om/ muncitor permanenţi Zile-om pt. muncitori permanenţi Zile-om/pe muncitori temporari Nr. muncitori temporari

55

II

III

IV

V

Lunile anului VI VII

VIII

IX

X

XI

XII

11

11

13

12

11

12

14

11

13

11

11

11

11

11

13

12

11

12

14

11

13

11

11

11

11

11

13

13

11

12

14

11

13

11

11

11

Total z.o.

141 141 141

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

5.7 – Calculul necesarului de erbicide și insectofungicide Pentru 15 ha de mazăre sunt necesare 120 de l de Lasso +Bladex ,erbicide ce se aplică în doză de 3-4 l la ha. Ca insectofungicide se va utiliza Nurelle- insectofungicid ce se aplicăîndoză de 0,4l/ha, deci un total de 4,4 litri produs comercial pentru cele 11 ha, și ca insecticide vom folosi Decis Mega, cu o doza 0,15 kg/ha, un total de 1,65 kg produs/11 ha.

5.8 – Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi

dăunătorilor. De eficacitatea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor depinde starea de sănătate a culturilor, aspectul calitativ precum şi cantitatea de produse realizate. Această lucrare se poate executa cu diferite mijloace cum ar fi: aviaţia utilitară, maşini mecanice de stropit sau prăfuit, pompe manuale, etc.. Eficienţa oricărei lucrări trebuie să respecte următoarele etape: -stabilirea numărului de agregate, a formaţiei de muncă, a necesarului de materiale -organizarea lucrării; -desfăşurarea propriu-zisă a lucrării; -controlul calităţii lucrării. Date necesare: 1.Suprafeţele şi dimensiunile parcelelor 2.Starea de vegetaţie a culturilor 3.Relieful 4.Distanţele dintre rânduri 5.Capacitatea rezervorului 6.Viteza de deplasare a agregatelor 7.Distanţa de la care se transportă apa, sau distanţa de la punctul de preparare a soluţiei la locul de stropit 8.Norma de muncă a muncitorilor pentru preparatul soluţiei Modul de lucru: 1.Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în termen optim (1-3 zile)

56

N

S nP

S = suprafaţa totală P = productivitatea agregatului n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile) * Productivitatea agregatului:    B  V  t  H P  12 3450 8 0,9  29,81 , hectare P 10 . 000 10.000 B = lăţimea de lucru a agregatului (m) V = viteza de deplasare a agregatului (m/ora) (3300-3600 m/oră) t = durata unei schimb (8 ore) H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru (0,8-0,9) 2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar q=N+d LASSO

= 300+4=304 L N = norma de stropit (litri) d = doza de produs comercial (%)

Bladex = 300 + 4 = 304 L 3.Se calculează cantitatea totală de soluţie pe întreaga suprafaţă

Q  q V n

LASSO = 304 x 15 x 1 = 4560 L BLADEX = 304 x 15 x 1 = 4560L

V = volumul lucrării n = numărul de stropiri 4.Se determină mărimea parcelelor de lucru s

S =15/1=15 N

S = suprafaţa N = numărul de agregate folosite 5.Se organizează locul de muncă prin aprovizionarea cu materialele sau produsele chimice necesare punctelor de alimentare. 6.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare

D  2  B  t  N D  12  2  4  1  96 m B = lăţimea de lucru a agregatului 57

t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă 7.Numărul de ture dus-întors până la golirea rezervorului

t

10000  Q  Y 10000  4560  0,9 » 7 ture dus  int ors A B2 L t  300  12  2  800

Q = capacitatea rezervorului (litri) Y = coeficient de utilizare A = norma de stropit (litri/ha) B = lăţimea de lucru (m) L = lungimea parcelei (m) 8.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare C  Q  N C  4560  1  4560 litri Q = capacitatea rezervorului (litri) N = numărul de agregate grupate pe o parcelă 9.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare C  Q  N  Y C  4560  0,9 » 4104 litri Y = coeficient de utilizare al rezervorului 10.Se calculează numărul de muncitori necesar pentru prepararea soluţiei

Nr .muncitori 

V i PZ

V = volumul lucrării P = norma de productivitate zilnică a muncitorilor Z = numărul de zile în care se execută lucrarea (1-3 zile) i = numărul de muncitori din formaţie.

ff 58

5.9 – Determinarea pragului de rentabilitate(punctului critic) Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu mărimea producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. În funcţie de dinamica cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se împart în două categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante). Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor creşte direct proporţional cu volumul producţiei realizate. În această categorie intră lucrările ce au ca unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple: lucrarea de încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat soluţie, recoltat, etc.). Cheltuieli fixe sau constante – sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la unitatea de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. În această categorie intră lucrările solului (arat, discuit, prăşit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide, etc. Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei medii la hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de exploatare. În acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi. Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume: fără profit programat şi cu profit programat. În vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de producţie în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi cheltuieli suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii agricole. Determinarea pragului de rentabilitate  Y = Y’ 

Y = PV·X



Y’ = X·CV+CF

Y = venituri totale (lei/hectar) Y’ = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar) Pv =preţul de vânzare (lei/t) Cv= cheltuieli variabile (lei/t) CF=cheltuieli fixe(lei/ha)

59

x

CF 13520.4   1690kg / ha PV  CV 18000  10000

Nivelul productiei de 1,69 t/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, in care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea acestei cantităţi la preţul de 18000 lei/ tona, asigură acoperirea integrală a costului de producție.

60