Referat Logica.istoricul Si Importanta Logicii Modi

UNIVERSITATEA ,,DUNĂREA DE JOS” GALAȚI Facultatea de Ştiinţe Juridice Sociale şi Politice ,, Administraţie Publică”

REFERAT

,,Istoricul şi importanţa Logicii” Lector univ: A. Matic Materie: Logica formală Studenți:

Russu Vicu Stoica Mădalin

Galați 2015

Cuprins 1.Definiţii ale logicii 2. Istoricul logicii 2.1 Socrate 2.2 Platon

3

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3

......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

4

..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

4

....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2.3 Contribuţia lui Aristotel 3. Importanţa logicii

6

..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3.1 Logica în Practică 3.2 Forma logică 4.Concluzie

5

......................................................................................................................................................................................................................................................................

7

..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

9

............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

11

................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Bibliografie

12

...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2

1.Definiţii ale logicii

"Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică. “( La Rochefoucauld) 1

Este foarte greu de furnizat o definiție a logicii este complicat sa surprinzi într-o frază semnificația celui mai util instrument al gândirii raționale. Logica este considerate știința legilor sau regulilor care guvernează gândirea corectă în procesul de derivare al unor propoziții din altele, logica poate fi gândită ca un set de reguli în baza cărora raționamentele noastre sunt evaluate ca fiind corecte sau incorecte. Logica este o ştiință a demonstrației, al cărei obiect este stabilirea condițiilor corectitudinii gândirii, a formelor și a legilor generale ale raționării corecte. ◊ Logică generală = logică clasică, de tradiție aristotelică, care studiază formele logice fundamentale (noțiunea, judecata, raționamentul), precum și principiile gândirii. 2

Logică matematică (sau simbolică) reprezintă știința apărută in secolul al XIX-lea

care

studiază operatorii logicii (negație, conjuncție, disjuncție) Logică dialectică = concepție filozofică a logicii de pe pozițiile materialismului dialectic, care studiază dialectica formelor logice, raportul lor cu conținutul.

2. Istoricul logicii Logica este una dintre cele mai vechi ramuri ale ştiinţei, mai vechi decît geometria . Primele lucrari de logică poartă semnatura marelui filosof grec Aristorel (384-322 i.HRr). Precum şi alte ramuri ale ştiintei logica nu a cunoscut o evoluţie liniară. Printre perioadele de dezvoltare intensa de adevarate revoluţii ştiinţifice se regăsesc şi perioade mai sărace.Însăşi numele de logica la dobindit mai tîrziu, Dar înainte de cercetările lui Aristotel, marii folosofi precum Platon si Socrate au abordat subiectul in cauză 1

http://www.vbook.pub.com/mobile/doc/148764093?width=360 pg 18

2

“Logică şi argumentare” Elena Lupşa, Victor Bratu, Maria Dorina Stoica. Editura „Corvin”

3

2.1 Socrate Socrate (469-399 i.Hr)Una dintre cele mai remarcabile

personalitati ale omenirii nu a lasat

nimic scris. Celebrele sale conversatiii purtate pe diverse teme cu reprezentati a tuturor claselor sociale au fost trimise de Platon si cuprind cele mai juste morale si corecte idei despre bine , dreptate , frumos, iubire , prietenie etc. În dialogurile sale Socrate utilizează mai niții ironia si abordează interlocutorul cu o aparentă naivitate. Sustine ca nu stie nimic fata de cei aroganti care pretind ca stiu totu. Pentru ca apoi sa-I încurce cu întrebări simple în aparență dar de fapt încuietoare. Si ceilalti sfirsesc prin ai da dreptate. Al II-lea pas al discutiei este maieutic Interlocuitorii sunt ajutati sa inteleaga care este rolul lor in lume in societate Maieutica – un procedeu de generalizare inductiva cu ajutorul căruia dintr-un număr limitat de cazuri se stabileste adevarul tuturor celorlalte cazuri similar posibile Viata si activitatea lui Socrate au avut ca note fraza scrisa Pe frontispiciul templului lui Apollo din Delphi, o veche maxima spune: ”Homo nosce te ipsum” (in greaca Gnothi Seauton, atribuita primului filozof grec Thales) si inseamna “Cunoaste-te pe tine insuti” continuarea fiind “si vei cunoaste universul si zeii”. Este vorba despre o cunoastere superioara, transcedentala, o cunoastere a ceea ce este cu adevarat divin. Pentru ideile care le impartasia

tuturor celor

dispusi sa-l creada a fost considerat un pericol pentru cetatea Atenei, fiind condamnat la moarte si obligat sa bea otrava.

2.2 Platon

Platon (427-347 i.Hr) Discipol a lui socrate si maestru a lui Aristotel a fost ginditorl care a pus bazele filosofiei antice grecesti. Dialogurile de tinerete a lui Platon poarta marca gindirii lui Socrate. A carui condamnare a moarte l-a impresionat profund si pe care a facut tot posibilul sa-l reabiliteze. Pentru platon era foarte importanta distinctia intre opinii si stiinta. Opinia i-si are sursele in simturile noastre, fiind foarte utila si practica zi cu zi. La cunoastere se poate ajunge prin intelegenta.

4

2.3 Contribuţia lui Aristotel Părintele logicii a structurat bazele ştiinţei sub numele de “Analitica”, ceea ce noi numim logic filosoful numea analitic. Teoria privind raţionamentul demonstrativ a fost numită analitică teoria care se ocupă cu raţionamentul probabil a fost numită dialectică. Din punct de vedere etimologic termenul de logica provine de la grecescul “logos” ce înseamnă gândire, raţiune. În 367 î. Hr., după moartea tatălui său, Aristotel a emigrat la Atena, devenind elev şi coleg al lui Platon în cadrul Academiei ateniene înfiinţate de către acesta. Două din lucrările cunoscute ale lui Aristotel despre logică şi argumentare, Topica şiRespingerile sofistice, este posibil să fi fost scrise în această perioadă. Deşi, niciuna din cele două lucrări nu poate constitui un tratat sistematic de logică formală, finele Respingerilor sofistice constituie începutul unei noi discipline – logica – despre care nu existase nicio referire până atunci. De interpretationis, Categorii şi Analitica primă (care se ocupă de studiul cuvintelor, propoziţiilor şi silogismelor), grupate împreună cu Topica, Respingerile sofistice şi Analitica secundă (un tratat despre raţionamentul ştiinţific) au format colecţia cunoscută ca Organon sau „unealta” (instrumentul) gândirii. Organon– este lucrarea monumentală în care Aristotel şi-a expus teoria logică, datorită căreia el este considerat fondatorul logicii clasice. Ea este alcătuită din 6 cărţi: Despre interpretare, Analiticile prime, Analiticile secunde, Categoriile, Topica şi Respingerile sofistice. În Organon Aristotel a expus principiile şi legităţile fundamentale ale logicii clasice. Această lucrare a stârnit admiraţia lui Kant (care era foarte rezervat în aprecierea meritelor filosofilor), care scria în prefaţa la ediţia a II-a a Criticii rațiunii pure că ceea ce este impresionant la logica aristotelică este faptul că de când a fost elaborată n-a trebuit să facă nici un pas înapoi. Şi mai impresionant, adaugă Kant, este însă faptul că de când a fost creată, această logică n-a putut să mai facă nici un pas înainte. Kant sugerează că am avea de-a face cu singurul caz din istoria culturii în care o întreagă disciplină a fost fundamentată şi elaborată de un singur individ. Pentru Aristotel Logica este instrument al gindirii corecte. Nu o stiinta propriu zisa ci un mod util de a accede la cunoastere, de a elimina din gindire erorile de judecata si de a pastra ce este valid. “Logica gindirea care se gindeste pe sine”

5

3. Importanţa logicii "Logica te va duce de la A la Z. Imaginația te va purta dincolo de limite." (Albert Einstein)3

Logica, este o disciplina indrumatoare. Trebuie spus din start ca nu e o stiinta, nu poate fi stiinta! E este disciplina calauzitoare a altor stiinte, deci daca vom vorbi in termeni logici ea este un gen si nu o specie printre specii. De la ea a pornit stiinta. Altfel nu s-a putut! Orice inventie, gandire, inovatie, maxima sau cugetare s-a facut numai si numai cu ajutorul logicii. Samanta de idee care a rodit in mintea omului a continuat printr-un rationament logic neaparat. În ultimu timp, ştiinţă contemporană a progresat foate mult şi gândirea noastră trebuie să ţină pasul cu ştiinţă şi acest lucru nu se poate realiza în absenţa cunoştinţelor de logică.Logică, înţeleasă că o ştiinţă a legilor raţionamentului nu poate fi ignorată de nici o ştiinţă sau disciplină, astfel logică se află în legătură cu PSIHOLOGIA4 Logică, înţelegerea informaţiilor, stă la baza memorării logice., contribuie la formarea mecanismelor logico-matematice ce coordonează întreagă noastră activitate şi comportamentul, contribuie chiar la formarea calităţilor gândirii şi a limbajului, ea ajutându-ne să ne adaptăm, cât mai bine, situaţiilor concrete cu care ne confruntăm. RETORICĂ Înţeleasă că ansamblu de procedee ale expunerii orale, în antichitate, urmăreşte convingerea auditoriului prin măiestria argumentaţiei, prin frumuseţea stilului şi a limbii, trebuie să se aplice enunturilor care sunt verosimile, trebuind să respecte legile logice, care se supun regulilor raţionamentelor valide, TEOLOGIA

3

http://cuvintecelebre.ro/subiecte/imaginatie/

4

http://www.vbook.pub.com/mobile/doc/148764093?width=360

6

În Evul Mediu, unii filosofi au utilizat instrumentele limbii şi ale logicii pentru a justifica existenta lui Dumnezeu DOMENIUL JURIDIC Încă din antichitate logică a fost implicată în domeniul juridic şi începând cu anii '50, sub influenţă lui Georg von Wright, a fost creată o logică deontică care a permis formalizarea raţionamentelor cu privire la obligaţie şi interdicţie,datorie şi drept. MEDICINĂ ŞI INFORMATICĂ Încă din secolul al ÎI-lea, vestitul medic GALENIUS utiliza raţionamentul pentru stabilirea diagnosticului medical.Astăzi, raţionamentul medical apelează la instrumente matematice şi la diferite logici.Este vorba despre ceea ce realizează, în plan informatic, sistemele expert în decizia medicală. FILOSOFIA Bertrand Russell (1872-1970) consideră că "logică filosofică" priveşte utilizarea logicii pentru a trata anumite probleme folosofice.Logicile tradiţionale, extinse sau alternative propun definitille unor concepte filosofice fundamentale

3.1 Logica în Practică Pentru a inţelege esenţa logicii. Este necesar studiul practic

a problemei în cauză, deci se

prezintă urmatoarea problema de logică: Mergeti pe un drum; dupa multe ore de mers ajungeti la o rascruce de drumuri. O cale duce catre aspiraţiile dvs, interioare iar celalată va va duce catre pierzanie si suferinta pentru restul vietii. Intalniti doi frati gemeni ce stau chiar la intersectia celor doua drumuri. Din calatoria dvs, atat de lunga si obositoare, stiti despre cei doi ca unul spune mereu adevarul, iar celalat minte intotdeauna. Cert este ca ei stiu care este drumul dvs catre aspiratie si fericire, insa, dvs nu stiti care dintre ei spune adevarul si care minte. Aici intervine logica, ce intrebare puneti si caruia dintre ei ca sa aflati drumul pe care vreti sa mergeti. Logica te invata sa pui intrebarile corecte pentru a afla adevarul! Este necesar sa invatam sa fim clari in argumentare. Logica este cea care ne ajuta sa fim clari in argumentare. Prin urmare, este imperios sa invatam si sa studiem logica. Dupa ce studiem problema, creierul incepe sa lucreze, iar mintea face un proces de rationare, si aceasta este doar un exemplu, mai relevant, insă în realitate rezolvam zilnic astfel de probleme. Spre exemplu, se intampla mereu ca, atunci cand ajungem seara acasa, să intampinăm 7

intunericul incaperilor. Cu toate ca cunoastem casa la perfectie, aprindem becul. De ce ? Pentru ca nu vedem, iar mintea va sugereaza, dupa o masurare clara de lucruri de genul “e intuneric – nu vad – e posibil sa ma lovesc – aprind becul – pericolul de lovire a trecut. Asta e logica,

e

relativ simplu. În multiple cazuri oamenii manifestă gândire corectă, fără a-şi da seama de existenţa anumitor legi ale gândirii. Să ne amintim de unele raţionamente cunoscute din cursurile şcolare. *Toate metalele sunt bune conducătoare de electricitate; Aurul este metal; Deci, aurul este bun conducător de electricitate. *Dacă plouă, atunci sunt nori; Plouă; Deci, sunt nori. *Într-un triunghi orice unghi este sau ascuţit, sau drept, sau obtuz; Acest unghi al triunghiului este ascuţit; Deci, acest unghi al triunghiului nu este nici drept, nici obtuz.

Să medităm puţin asupra următoarelor exemple de raţionamente: 1. Orice infracţiune este faptă ilicită; Prietenia nu este infracţiune; Deci prietenia nu este faptă ilicită. 2. Toţi avocaţii cunosc codul penal; Toţi avocaţii au studii juridice; Deci toţi cei care au studii juridice cunosc codul penal. 3. Toţi juriştii cunosc codul civil; Toţi judecătorii cunosc codul civil; 8

Deci toţi judecătorii sunt jurişti. 4. Unii jurişti nu sunt procurori; Toţi procurorii au studii superioare; Deci unii oameni care au studii superioare nu sunt jurişti. 5. Toţi procurorii sunt chirurg; Toţi logicienii sunt procurori; Deci toţi logicienii sunt chirurgi. 6. Toate mamiferele sunt vertebrate; Toate păsările sunt mamifere; Deci toate păsările sunt vertebrate. Încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Care din aceste raţionamente sunt alcătuite din propoziţii adevărate? 2. În care din aceste raţionamente sunt respectate regulile gândirii corecte? Confruntaţi răspunsurile propuse cu cele corecte: 1. În primele patru exemple toate propoziţiile sunt adevărate. 2. În al cincilea exemplu toate propoziţiile sunt false. 3. În al şaselea exemplu a doua propoziţie este falsă. 4. În primele patru exemple procesul raţionării este logic incorect. 5. În ultimele două exemple procesul raţionării este logic corect. În legătură cu cele expuse mai sus e posibil că vor apare unele întrebări ca, de pildă, următoarea: Există oare vreo legătură între adevărul premiselor (al propoziţiilor din care tragem concluzia), validitatea (adevărul logic) raţionamentului, pe de o parte, şi adevărul concluziei, pe de altă parte? La această întrebare importantă vom răspunde în capitolul ce urmează 9

3.2 Forma logică Gândirii, de asemenea, îi sunt caracteristice conţinutul şi forma. Conţinutul gândirii este alcătuit din cunoştinţele (informaţia, mesajele) despre anumite obiecte ale naturii, societăţii, cunoaşterii. Să analizăm, sub acest aspect, câteva exemple de propoziţii logice (judecăţi). 1. Toate metalele sunt bune conducătoare de electricitate. 2. Toate mamiferele sunt vertebrate. 3. Toţi procurorii sunt jurişti. 4. Toate cunoştinţele sunt imagini ideale. Aceste enunţuri au conţinut diferit, deoarece corespund diferitor obiecte. Ele au, în acelaşi timp, acelaşi mod de organizare, aceeaşi structură care poate fi redată, simbolic, în felul următor: S sunt P, unde S şi P reprezintă variabile

logice care

înlocuiesc

termenii

respectivi

propoziţiile concrete. De asemenea, există şi diferite raţionamente cu structuri identice. Exemple: 1. Toate mamiferele sunt vertebrate; Toaţi câinii sunt mamifere; Toţi câinii sunt vertebrate. 2. Toate infracţiunile sunt fapte ilicite; Toate actele teroriste sunt infracţiuni; Toate actele teroriste sunt fapte ilicite. 3. Toate normele sociale au caracter impersonal;. Toate normele juridice sunt norme sociale; Toate articolele din Codul Penal au caracter impersonal. Structura acestor raţionamente este identică şi poate fi redată, simbolic, în felul următor: Toţi M sunt P Toţi S sunt M 10

din

Toţi S sunt P Structura logică a propoziţiei logice (judecăţii), a inferenţei (raţionamentului) şi a altor „construcţii” mintale se numeşte formă logică. În sens general, prin formă logică înţelegem structura, ordinea, schema de organizare a gândurilor, ideilor, argumentaţiilor, demonstraţiilor ş. a.

4 Concluzie

În ordinea data de ideii, pornind de la faptele afirmate mai sus concluzionăm că: *Din cele mai vechi timpuri logica a fost “arma” oamenilor iscusiţi, cei ce posedau o raţiune erau buni lideri militari, conducători de sate, orase, tări, imperi. Iscusinţa lor pe unii îi ingrozea. Unii fiind speriaţi în consecinţă recunoşteau supremaţia minţilor luminate. *Logica este ceea ce ne deosebeşte pe noi oamenii de tot ce este viu. Capacitatea de a gindi, de a calcula cu câţiva paşi înainte ne poziţionează pe un rang superior. * Este util să studiem logica la un nivel cât mai înalt. Fiindcă logica este cheia catre success. Respetiv în cazul în care dorim ca vitorul nostrum sa fie asigurat, daca dorim să investim in noi atunci trebuie, ba chiar suntem obligaţi să studiem logica. *Prezenţa unei logici la fiecare persoană din societate crează logica colectivă, care ne va permite sa selectam cei mai buni funcţionari publici. Absenţ logicii ne

face să

alegem

funcţionari care nu vor realiza niciodata interesul general fiindcă ei nu realizează ce este interes general.

11

Bibliografie https://ro.vbook.pub.com/doc/16697286/Aristotel https://dexonline.ro/definitie/logic http://comunitate.ziare.com/blogs/15099/15979/aristotel-concep-ia-politico https://jurisdictie.wordpress.com/2012/12/11/de-ce-e-importanta-logica/ https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/logica-juridica/obiectul-siimportanta-logicii/ http://www.vbook.pub.com/mobile/doc/148764093?width=360 http://cuvintecelebre.ro/subiecte/imaginatie/ http://www.materie.ro/materie/importanta-logicii-201 “Logică şi argumentare” Elena Lupşa, Victor Bratu, Maria Dorina Stoica. Editura „Corvin” Note de curs Logica formala Lect.dr. A. Matic

12

13