Schaeffler Romania

S.C. Schaeffler România S.R.L. Capitolul I: Prezentare generală. Companie Înfiinţată în 2002, Schaeffler România, ca mărimea a doua locaţie de producţie din cele 80 ale Grupului Schaeffler, produce componente de tehnică liniară pentru industria de maşini-unelte, componente pentru industria de autovehicule şi rulmenţi de mari dimensiuni pentru diferite aplicaţii industriale, printre care industria de energie eoliană ocupă un important loc. Înregistrată iniţial sub numele de INA Schaeffler Braşov S.R.L. ca filială a Grupului Schaeffler, întreprinderea a fost redenumită în anul 2006 primind numele de Schaeffler România S.R.L. Proiectul iniţial prevedea realizarea unei fabrici cu 3 hale de producţie cu o suprafaţă totală de 55.000 mp şi un volum total de investiţii de 180 milioane Euro. Astăzi, după o investiţie de peste 250 de milioane de Euro şi o suprafaţă construită de aproximativ 100.000 de metri pătraţi fabrica îşi desfăşoară activitatea în 6 hale de producţie la locaţia de la Cristian, de unde îşi desfăşoară producţia din 8 octombrie 2004 – ziua oficială a Schaeffler România. Decizia de extindere luată în anul 2006 se motivează prin rezultatele foarte bune obţinute în cei aproape doi ani de la lansarea producţiei în România. Schaeffler România s-a remarcat în cadrul Grupului Schaeffler prin calitatea şi promptitudinea lucrului realizat, ocupând astfel un loc fruntaş în competiţia internă dintre unităţile de producţie. Fiind o puternică unitate de producţie a grupului, structura internă a companiei este organizată în jurul produselor realizate la locaţia din Cristian. În prezent se produce pentru domenii de aplicaţie auto şi industrial în următoarele segmente: • segment A – ghidaje liniare (marca INA), • segment B – furci (marca INA), • segment C – colivii de alamă (FAG), • segment D – galeţi (marca INA), • segment E – rulmenţi oscilanţi de mari dimensiuni (marca FAG), • segment F – rulmenţi cu ace RSTO (marca INA), • segment G – rulmenţi de dimensiuni mari (marca FAG), • segment H – rulmenţi de dimensiuni mari 1600mm+ (marca FAG), • segment J – forjă, • segment K – cuplaje de rotire (marca FAG), • segment R – role (marca FAG), • segment T – rulmenţi conici de dimensiuni mari (marca FAG), • segment Z – rulmenţi cilindrici de dimensiuni mari (marca FAG). Ca firmă orientată spre viitor, Schaeffler România pune mare accent pe calitate şi profesionalism. Folosind cele mai noi tehnologii şi investind în continuu în dezvoltarea profesională a personalului, compania a demonstrat că echipa sa face parte dintr-o elită

1

profesională a cărei profesionalism maxim şi rezultatele excepţionale sunt un stil de lucru consacrat . Grupul Schaeffler Grupul Schaeffler, cu cele trei mărci puternice ale sale INA, LuK şi FAG, este lider mondial în producţia rulmenţilor, precum şi un renumit furnizor al industriei de automobile. Grupul, cu sediul în Herzogenaurach, a realizat în anul 2010 o cifră de afaceri de 9,5 miliarde Euro. Grupul Schaeffler este cu 70.000 de angajaţi la nivel mondial una dintre cele mai mari companii industriale familiale din Germania şi Europa.

2

Sectoare / Aplicaţii Trei mărci puternice pentru sectoarele auto, industrial şi aerospaţial Grupul Schaeffler este activ, prin cele trei puternice mărci ale sale, LuK, INA şi FAG, în domeniile auto, industrial şi aerospaţial. Industria de automobile este principalul client al Grupului cu o cotă-parte de 60% din cifra de afaceri. Sectorul auto, cu mărcile sale INA, FAG şi LuK, este pentru aproape toţi producătorii de automobile şi pentru distribuitori importanţi din această industrie un partener de încredere, dispunând de know-how pentru întregul grup de forţă: motor, mecanism de rulare, cutie de viteză şi subansambluri de autoturisme şi autocamioane. Grupul Schaeffler dispune în domeniul industrial de peste 40.000 de articole de catalog fabricate în serie acoperind aplicaţii din aproximativ 60 de ramuri industriale – un portofoliu de produse neobişnuit de larg. Competenţa productivă, precum şi cunoştinţele tehnice de care dispun în domeniul mecatronicii, al materialelor şi al lubrifianţilor conferă statutul unui partener industrial de încredere, căutat în întreaga lume. Sectorul aerospaţial produce sub marca FAG, împreună cu filiala sa „The Barden Company“, lagăre speciale pentru industria aerospaţială. Aproape toate avioanele moderne de pasageri folosesc tehnologia de înaltă precizie pentru lagăre de la FAG. În plus, FAG este partener de dezvoltare şi distribuitor la nivel mondial pentru principalii producători de elicoptere. •

Auto: Produse de precizie pentru motor, transmisie, trenul de rulare

Produsele Schaeffler aduc o contribuţie esenţială la asigurarea unei mobilităţi ecologice. Ca partener de inginerie şi furnizor pentru aproape toţi producătorii de automobile din lume, compania dezvoltă şi fabrică produse orientate spre viitor şi soluţii de sistem pentru motoare, transmisii şi caroserii. Prin activitatea de "dezvoltare avansată şi invovaţia de produs" se lucrează deja de acum la cerinţele şi soluţiile tehnice de viitor.  Sisteme de motor: Astăzi se produc componente şi sisteme pentru mecanisme de

supapă, mecanisme de distribuţie, transmisii pentru agregate secundare, precum şi dispozitive defazoare pentru axul cu came în ţări precum Australia, Brazilia, Franţa, Anglia, Germania, SUA, Slovacia, precum şi în China şi Coreea. Grupul acorda consultanţă clienţilor de la planificare până la service. Pe scurt, nu vinde doar un produs ci oferă soluţii complete - pe plan MONDIAL.  Sisteme de şasiu: INA şi FAG sunt "prima adresă" pentru soluţii inovative de lagăre în domeniul trenului de rulare al autovehiculelor. Rulmenţii de roată FAG din domeniul vehiculelor de persoane conţin sisteme mecanice şi de senzori pentru ABS, EPS şi calibrările mecanismelor de rulare. Lagărele INA combină, de exemplu în domeniile frânelor, ale mecanismelor de direcţie şi de suspensie, montajul facil cu spaţiu restrâns de construcţie, integrând şi funcţii suplimentare. Ansamblurile şurubpiuliţa cu bile de recirculare se folosesc ca actuatori în mecanismele de direcţie şi în mecanismul de suspensie activă. 3

•

Industrial: Cel mai dezvoltat portofoliu de produse din branşă

Grupul Schaeffler dispune în domeniul industrial - prin 40 000 de articole de catalog, precum şi prin numeroase soluţii specifice clienţilor - de cel mai dezvoltat portofoliu din branşă şi este, la nivel mondial, un partener căutat şi de încredere pentru această industrie. Spectrul soluţiilor pentru lagăre cuprinde numeroase soluţii de la rotativ la linear, de la tribologie la integrarea de senzori până la tehnică de propulsie. Clienţi din aproximativ 60 de domenii industriale diferite mizează pe lagărele de rostogolire (rulmenţi) şi de alunecare, ghidaje liniare şi propulsie directă ale mărcilor INA şi FAG. Domenii de aplicaţie orientate către clienţi, precum industria grea, utilaje de producţie, sisteme de acţionare şi vehicule pe şine, precum şi produse de consum oferă clienţilor soluţii pentru o mai bună fiabilitate, reducere a greutăţii şi construcţie de sisteme mai compacte. Domenii de activitate:

4

•

Aerospaţial:

Grupul Schaeffler dezvoltă şi produce, prin mărcile FAG şi Barden, lagăre speciale pentru aeronautică şi astronautică. Acestea contribuie la asigurarea transportului aerian ca unul drintre cele mai sigure mijloace de transport. Aproape toate avioanele moderne de pasageri folosesc tehnica de rulmenţi de la FAG. Chiar şi lagărele, precum şi componentele de precizie suplimentare pentru propulsarea noului avion de mare capacitate A380 de la Airbus au fost co-dezvoltate de FAG Aerospace. Mai mult, FAG este partenerul de dezvoltare şi furnizorul marilor producători de elicoptere la nivel mondial. Consorţiile internaţionale de aeronautică pun accentul pe calitate, fiabilitate şi performanţă, cerinţe îndeplinite de lagărele Schaeffler Aerospace chiar şi în condiţii extreme. În Space Shuttle (nava spaţială) şi în rachetele purtătoare de tip Ariane, produsele Grupului Schaeffler îşi dovedesc fiabilitatea în astronautică.

Istoria. 1883: Friedrich Fischer realizează maşina de rectificat bile. Cu ajutorul acesteia este posibil pentru prima oară să se rectifice bile din oţel perfect rotund – şi acestea în cantităţi mari. Această inovaţie aduce fabricii de rulmenţi de la Schweinfurt recunoştinţă la nivel mondial, devenind un pionier în privinţa tehnicii rulmenţilor. Anul 1883 este declarat mai târziu anul de înfiinţare a întreprinderii. 1896: Friedrich Fischer porneşte construcţia unei fabrici noi. Acolo se produc pe săptămână 10 milioane de bile. Un an mai târziu este transformată în societate pe acţiuni. 1899: Pe 2 octombrie moare Friedrich Fischer la vârsta de 50 de ani în urma unei congestii cerebrale. 1905: Pe 29 iulie este înregistrată marca FAG la Oficiul de Mărci şi Patente de la Berlin. Semnul de marcă înregistrat semnificând Fischers Aktien-Gesellschaft (Societatea pe Acţiuni Fischer) este protejată astăzi în peste 100 de ţări. 1909: Georg Schäfer preia „Prima fabrică automatizată de bile din oţel turnat, fostă Friedrich Fischer, AG” şi o transformă pe 1 noiembrie într-o societate în nume colectiv (SnC). Georg Schäfer creează printr-o implicare personală puternică o întreprindere industrială recunoscută la nivel internaţional. Cota de exporturi creşte – printre altele şi datorită calităţii excelente ale rulmenţilor – încă dinaintea primului război mondial la 40%. 1913: Este sărbătorit jubileul de 30 de ani ai firmei. Victoria rulmenţilor în construcţia de autmobile şi utilaje este marcată de mărci de reclamă colorate. 1914: La începutul primului război mondial lucrează 1.000 de persoane în întreprindere. 1926: Începutul producţiei de rulmenţi cu role conice. 1929: Luptă pentru independenţa întreprinderii. În timp ce aproape tot restul producătorilor germani de rulmenţi sunt preluaţi de suedezii VKF, FAG Kugelfischer rămâne independent. Comenzi mari din Rusia contribuie la supravieţuire.

5

1936: Înfiinţarea primei sucursale din străinătate, fabrica de la Wolverhampton/Marea Britanie. Dar ameninţarea izbucnirii războiului pune un final prematur fabricii promiţătoare. Angajaţii trebuie chemaţi înapoi. 1943: Din august până la sfârşitul războiului au loc bombardamente puternice ale Aliaţilor. Fabrica de la Schweinfurt este distrusă în proporţie de 83%, la urmă fiind angajaţi 12.000 de persoane. 1946:După sfârşitul războiului are loc o demontare completă a fabricii. Peste 4.000 de ansamble de maşini sunt demontate, sfârşitul a „Kugelfischer Georg Schäfer & Co." – acest nume l-a obţinut întreprinderea în anul 1941 – pare determinat. 1946: Fraţii dr. Wilhelm şi dr. Georg Schaeffler înfiinţează INA în Herzogenaurach. 1948: Cărucioare şi alte produse din lemn aparţin gamei de produse de succes din perioada postbelică. 1949: Idee deschizătoare de drumuri: Dezvoltarea coliviei pentru ace de către dr. Georg Schaeffler transformă rulmentul cu ace într-o componentă sigură şi de încredere pentru industrie. 1952: Succes în domeniul auto: Rulmentul cu ace INA înlocuieşte lagărul de alunecare în transmisia legendarului VW Broscuţă. 1956: Prima fabrică din străinătate: în Haguenau, Franţa, începe producţia de rulmenţi pentru piaţa europeană. 1958: Producţie aproape de client: INA urmează VW-ului în Brazilia şi deschide o nouă fabrică la Sao Paulo. 1969: Adăugarea regiunii America de Nord: Prima unitate din SUA este societatea INA din Cheraw, Carolina de Sud. 1971: INA realizează ca prim producător din Europa de elemente pentru mecanismul de supape în serie mare. 1981: 12.000 peroane sunt angajate la nivel mondial de Grupul INA. Wilhelm Schaeffler moare la vârsta de 73 de ani. 1985 : Volantul cu masă dublă LuK stabileşte noi standarde la izolarea fonică ale lanţurilor de transmisie. 1987: Premiul „Q Excellence Award”: INA îndeplineşte standardele înalte ale Chrysler Motors în ceea ce priveşte calitatea şi livrarea comenzilor. 1990: „Fabrica de idei”. Centrul de cercetarea-dezvoltare din Herzogenaurach creează noi perspective pentru dezvoltarea de produse şi aplicaţii. 1991: „INA Quality. Made in Slovakia”. Sub acest moto începe prima fabrică din Europa de Est producţia din Skalica. 1992: Noua fabrică INA din Ansan (Corea) – o piatră de temelie pentru includerea regiunii de dezvoltare Asia. 1995: Conducerea INA declară protecţia mediului ca ţel al întreprinderii. 1996: Dr. Georg Schaeffler moare la vârsta de 70 de ani. Maria-Elisabeth Schaeffler şi fiul Georg F.W. Schaeffler continuă munca sa. 1997: Este creat BEARINX® - prin acesta este posibilă pentru prima oară calcul exact al lagărelor până la contactele individuale ale corpurilor de rotaţie. Toate unităţile de producţie, la nivel mondial, sunt certificate cu QS-9000 şi VDA 6.1. 1998: Dr. Jürgen M. Geißinger devine director al consiliului de administraţie INA. 6

1999: INA îşi extinde competenţele de distribuitor de sisteme pentru industria auto prin preluarea completă a LuK GmbH. 2001: În fiecare a 4-a maşină la nivel mondial conţine un ambreiaj marca LuK. 2002: Preluarea FAG Kugelfischer Georg Schäfer AG, Schweinfurt. INA şi FAG devin împreună al doilea cel mai mare producător de rulmenţi la nivel mondial. 2002: Alegerea regiunii Braşov pentru înfiinţarea unei noi unităţi de producţie Schaeffler în România. Înfiinţarea INA Schaeffler Braşov. Lansarea liniei de producţie în hale închiriate cu 100 de angajaţi. 2003: INA, FAG şi LuK compun „Grupul Schaeffler”. 2003: Centrul de cercetare automotive a Grupului Schaeffler este deschic în Troy (SUA). 2003: Aşezarea pietrei de temelie la Cristian pentru unitatea de producţie din România. Planul iniţial de construcţie este pentru trei hale. 2004: Cea mai mică bucşă cu ace din lume (2 mm dimetru al arborelui) intră în producţie în seria Productronic.Grupul are peste 31.000 de angajaţi la nivel mondial. 2004: INA Schaeffler Braşov preia noile spaţii de producţie şi demarează fabricaţia. Numărul de angajaţi este de 625. Are loc primul audit de client – GKN. 2005: Are loc inaugurarea primei faze a construcţiei a ISB (INA Schaeffler Braşov). Obţinerea certificărilor TUEV şi de mediu. Începe producţia în hala III cu un număr de 1.200 de angajaţi. 2006: Întreprinderea germană FAG Kugelfischer AG & Co. oHG şi INA-Schaeffler KG sunt unite sub Schaeffler KG. 2006: Apare primul catalog comun al mărcilor INA şi FAG. Lucrarea de 1500 de pagini cuprinde 40.000 de produse standard. 2006: ISB este redenumită Schaeffler România. Startul producţiei în hala III cu un total de 2.500 de angajaţi. 2007: Proiectul iniţial Schaeffler România este depăşit. Începe producţia în noua hală IV. Numărul angajaţilor este de 2500. 2008: Schaeffler România continuă să se dezvolte. Se construiesc halele V şi VI. Gama de produse cuprinde 9 produse diferite. 2009: Inaugurarea forjei cu o capacitate pentru lagăre cu diametre exterioare de până la 3000mm şi o greutate de până la 1600kg.

7

Capitolul II: Responsabilitatea socială Dicţionarul explicativ al limbii române [ DEX 1] defineşte etica ca o disciplină filosofică care studiază principiile morale, originea, dezvoltarea şi conţinutul lor. Conform dictionarului explicativ al limbii române etica este sinonimă cu morala. Etica în afaceri este capacitatea persoanei de a raspunde în mod corespunzător la presiunile competiţionale şi la pretenţiile altora. Comportamentul etic se manifestă în cadrul participării zilnice la activitatea desfăşurată de societatea comercială căreia îi aparţine ca angajat. Respectarea principiilor eticii trebuie pusă în practică atât în interiorul societăţii comerciale cât şi în exteriorul acesteia.1 Etica în afaceri a devenit o preocupare în multe zone ale Globului, ca o reacţie împotriva practicilor imorale cu efecte negative în societate, dar şi ca o constientizare a necesităţii respectării unor reguli morale şi în domeniul economic, ca şi în viaţa de zi cu zi. Avantajele eticii în afaceri: Au existat de-a lungul timpului curente de opinie, unele dintre ele manifestându-se si acum, conform cărora etica nu poate fi alăturată afacerilor. Profitul este considerat ca fiind princiaplul scop al unei afaceri. Însă, acesta nu înseamnă că trebuie să rămână şi singurul, excluzând fără echivoc altele. Măsurile de natură etică, cu care toate companiile se confruntă, sunt considerate că diminuează profitul. Însă, există multe exemple de astfel de companii, care nu şi-au sacrificat profitul în nici un fel datorită atenţiei deosebite pe care au acordat-o eticii în afaceri. Iar dacă avantajele aplicării eticii în domeniul afacerilor nu pot fi observate într-un timp scurt, atunci cu siguranţă ele îsi vor face simţită prezenta în viitor. Iată câteva motive întemeiate pentru a conduce o afacere într-o manieră etică: a) Litigii/Evitări acuzatoare - Fără valori etice puternice companiile ajung usor la extreme legale – zone periculoase în care evitarea şi încălcarea legii duce la procese şi acuzaţii. b) Libertatea regulatorie: Atunci când cetăţenii şi guvernele sunt dominate de un comportament în afaceri iresponsabil şi neetic, rezultatul este o mai mare birocraţie şi înăsprirea legislaţiei. c) Acceptul public: Companiile care tolerează practicile neetice vor fi aproape sigur expuse, apoi boicotate şi pedepsite pe piată. d) Încrederea investitorilor: Investitorii de astăzi vor evita o companie care nu este responsabilă şi etică. Declinul recent al pieţei a rezultat în parte de la îngrijorări privind practicile contabile neetice. e) Încrederea furnizorilor/partenerilor: Într-o eră a corporaţiilor virtuale, a parteneriatelor şi a întreprinderilor extinse, nici o companie nu este suficientă de una singură. Parteneriatele de succes sunt construite pe încredere şi menţinerea acesteia. f) Loialitatea clienţilor: Calitatea, costul, disponibilitatea şi alţi factori nu sunt suficienţi pentru a menţine loialitatea clienţilor. Aceştia analizează, de asemenea, reputaţia companiei. 1

Mureşanu, L., Poţincu, C. : Etica în afaceri. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2007, pg: 10-11

8

g) Performanţa angajaţilor: Oamenii dau cel mai mare randament într-un mediu deschis, creativ şi etic. Companiile care au o proastă reputaţie se confruntă cu dificultăţi în atragerea şi reţinerea talentelor de top. h) Mândria personală: Liderii şi angajaţii companiilor se pot mândri într-adevăr cu realizările lor, dacă ştiu că nu au încălcat legi, nu au trişat şi nu au făcut rău oamenilor pentru a-şi atinge scopurile. i) Este corect: Majoritatea învăţătorilor morali şi a liderilor în istoria oamenilor susţin faptul că, indiferent de consecinţe, este intrinsec bine să faci lucrul corect şi să fii etic. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economică - OECD prezintă la rândul ei avantajele pe care le are aplicarea eticii în afaceri • Avantaj pe piaţă; • Performanţă superioară a angajaţilor; • Câstiguri în reputaţia managementului; • Avantaje legale şi financiare.2 Ultimele decenii au fost marcate de un curent economic, social şi politic ce urmăreşte un obiectiv comun – dezvoltarea economică şi socială prin promovarea responsabilităţii sociale faţă de mediu şi societate. Responsabilitatea socială a întreprinderii este complexă şi se manifestă faţa de actionari (shareholderi), salariaţi, clienţi, furnizori şi societate (stakeholderi – părţi interesate) şi faţă de mediul în care îşi desfăşoară activitatea.3 Iată cum definesc noţiunea de corporaţie Crane şi Matten: ‚,O corporaţie este, defnită în esenţa în termeni de statut legal şi de proprietate asupra bunurilor.”(Crane & Matten, 2004, p.38). Din punct de vedere legal, o corporaţie are personalitate juridică, fiind considerată drept o entitate independentă faţă de indivizii care lucrează în cadrul ei, care o conduc, care investesc în ea sau care primesc din partea ei anumite produse şi servicii. Acest statut legal stă la baza celei de-a doua trăsături definitorii a corporaţiilor. Bunurile aflate în proprietatea unei corporaţii nu sunt ale acţionarilor sau managerilor, ci aparţin în exclusivitate organizaţiei. Uzinele, birourile, utilajele, computerele şi toate celelalte bunuri ale unui mare conglomerat sunt ale firmelor respective şi nu a acţionarilor. Aceştia nu au dreptul să vina la sediul firmei şi să plece acasă cu un computer sau cu un birou, în virtutea participării fiecăruia la capitalul integrat al corporaţiei. În mod similar, salariaţii, furnizorii sau consumatorii încheie contracte cu organizaţia şi nu cu acţionarii ei.4 Din punct de vedere filosofic este definită ca fiind ceea ce societatea asteaptă din partea unei societăţi comerciale din punct de vedere economic, legal, etic şi filantropic într-un anumit moment. 2

Comportamentul etic în afaceri – un avantaj al dezvoltării economiei Românie: http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2005/economie-si-administrarea-afacerilor-internationale/24.pdf 3 Şchiopu Burlea, A.: De la responsabilitate socială a întreprinderii la Responsabilitate socială deschisă, Editura Sitech, Craiova, 2009, pg. 19 4 Bblioteca digitală: Etica in afaceri. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap7

9

Responsabilitate economică: Societăţile comercile au o varietate de grupuri socioprofesionale, numite stakeholdersm, grupuri ce cuprind: acţionarii (care pretind un câştig rezonabil pentru investiţiile lor), angajaţii (care doresc slujbe sigure şi bine plătite), clienţii (care cer produse de bună calitate şi la preţuri rezonabile). Prima responsabilitate a unei afaceri este considerată aceea de a fi o unitate economică funcţională şi de a se menţine pe piaţă. Primul strat al responsabilităţii sociale a societăţii comerciale reprezintă baza celorlalte tipuri de responsabilităţi, pe care le susţine şi le face posibile. Responsabilitatea legala: a societăţii comerciale solicită ca afacerile să se supună legilor şi să respecte „regulile jocului”. În majoritatea cazurilor, legile codifică vederile şi convingerile morale ale societăţii, astfel încât respectarea lor este o condiţie necesară a oricărei reflecţii ulterioare privind responsabilităţile sociale ale unor societăţi comerciale. Responsabilitatea etică: Responsabilităţile etice obligă societătile comericale să facă ce este just, corect şi echitabil chiar dacă nu sunt silite să procedeze astfel de acte normative existente. Responsabilitatea filantropică: În vârful piramidei, cel de-al partrulea nivel al responsabilităţii sociale a societăţii comerciale sunt acţiunile filantropice. Cuvântul grecesc „filantropie” înseamnă literal „ iubirea de oameni”. Utilizarea acestui termen în contexul mediului de afaceri are în vedere toate aceste situaţii în care societatea comercială are libertatea de a decide, fără nici o constrangere exterioară, să se implice în acţiuni ce vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii angajaţilor, a comunităţilor locale şi, în ultimă instanţă, a societăţii în ansamblu. Acest nivel de responsabilitate socială cuprinde o mare varietate de iniţiative: donaţii caritabile, construcţia unor facilităţi recreative pentru salariaţi şi familiile lor, sprijinul acordat şcolilor locale, sponsorizarea unor evenimente artistice sau sportive, etc. Responsabilităţile filantropice sunt numai dorite din partea societăţilor comerciale, fără a fi pretinse sau aşteptate.5 Încrederea între participanţii la viaţa economică Etica afacerilor este esenţială pentru succesul pe termen lung al activităţii. Acest adevăr este probat atât din perspectivă macroeconomică, cât şi din cea microeconomică. La nivel macroeconomic, etica afectează întregul sistem economic; comportamentul imoral poate distorsiona piaţa, ducând la o alocare ineficientă a resurselor. Din perspectiva microeconomică, etica este adesea asociată cu încrederea. Etica este necesară, dar nu suficientă, pentru a câştiga încrederea furnizorilor, clienţilor, comunităţii, angajaţilor, întreaga literatură economică apreciază faptul că încrederea este deosebit de importantă în relaţiile de afaceri. Încrederea înseamnă de fapt micşorarea riscului asumat, încrederea, bazată pe experienţa Mureşan, L., Proţincu, C.: Etica în afaceri, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, pg. 35-37 5

10

bunelor relaţii cu alţi oameni, firme, grupuri etc., va asigura protejarea drepturilor şi intereselor, deci riscul va fi mai mic. Încrederea şi bunele relaţii ale firmei se referă la:6 1. încrederea în relaţiile cu furnizorii - furnizorii sunt parteneri de afaceri foarte importanţi, direct afectaţi de deciziile organizaţiei, de comportamentul acesteia. Mai ales dacă este vorba de relaţii pe termen lung, încrederea între doi parteneri este foarte importantă. Ea se câştigă prin respectarea obligaţiilor de către fiecare parte şi prin minimizarea surprizelor de orice fel. Încrederea determină o mai mare eficienţă, în timp, a schimbului. Iar relaţiile de schimb bazate pe încredere se dezvoltă atunci când fiecare partener îl tratează pe celălalt aşa cum ar vrea el să fie tratat. 2. încrederea în relaţiile cu consumatorii - un vânzător câştigă încrederea clientului său atunci când este onest, competent, orientat către nevoile clientului şi plăcut. Clienţii aşteaptă de la vânzător produsele/serviciile de calitatea promisă, precum şi informaţii reale, pertinente. 3. încrederea în relaţiile cu angajaţii - încrederea trebuie acordată atât şefilor, cât şi subordonaţilor. Un climat de încredere duce la o mai bună comunicare, la o fidelitate mai mare a angajaţilor, la confidenţă, la reducerea conflictelor de muncă sau a conflictelor dintre grupurile de muncă etc. Un studiu realizat la General Motors a identificat cinci factori corelaţi cu încrederea în relaţiile cu angajaţii: a) percepţia unei comunicări deschise şi oneste, în sus şi în jos pe scară ierarhică; b) tratamentul corect pentru fiecare grup de muncă; c) împărţirea obiectivelor şi a valorilor între muncitori şi supraveghetori; d) autonomia, ca un semn al încrederii în angajat; e) feedback din partea managementului privind performanţele şi responsabilităţile salariaţilor. f) încrederea este în relaţie directă cu unele tehnici moderne de management şi anume: creşterea responsabilităţii, managementul participativ, managementul prin obiective, cercurile de calitate etc. Etica în afaceri se referă de fapt la acel echilibru care ar trebui găsit între performanţele economice şi cele sociale ale firmei. În concluze ideea de responsabilitate sociala a intreprinderii nu se refera doar la obligaţiile legale sau economice, ci este mult mai ampla, ingloband şi responsabilitatea faţă de societate.7

Capitolul III: Acţiuni de responsabilitate socială desfăşurate Grupul Schaeffler România a realizat de-a lungul anilor o serie de acţiuni de caritate.  2009: 6

Principii de bază ale eticii în afaceri, 2005: http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2005/economie-siadministrarea-afacerilor-internationale/22.pdf 7 McGuire, J.W. (1963). Buisiness and society, New-York, McGraw-Hill.

11

-

-

-

-

-

-

-

-

Înfiinţarea Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă de la Schaeffler România, serviciu voluntar şi privat ce are ca obiectiv intervenţiea în situaţii de urgenţă De ziua copilului Schaeffler România a lansat programul „Economii pentru Studiile Copilului”: Prin acest program, în locul micilor cadouri pe care societatea le făcea copiilor în fiecare an de ziua lor, a fost iniţiat un plan sistematic de economii prin care pentru fiecare copil se pune de-o parte un leu pentru fiecare zi lucrătoare până la vârsta de 20 de ani a copilului. Angajaţii Schaeffler România donează 1700 de jucării şi hăinuţe copiilor fără Moş Crăciun: Cu ocazia Crăciunului, la sediul Schaeffler România s-au colectat în cadrul proiectului „Jucării pentru copii”, timp de o săptămână, jucării şi hăinuţe pentru a pregăti astfel cadouri copiilor din centrele sociale din judeţul Braşov. Proiectul aceasta a fost corelat cu o campanie mai largă desfăşurată la nivel judeţean de către Fundaţia „Salvaţi Copiii” sub titlul „Un cadou pentru fiecare copil”.  2010: Luni, pe 8 martie 2010, au fost dăruite în ghivece câte trei zambile, încă boboci, alături de dulciuri şi felicitări fiecărei angajate din firmă. Aceste cadouri au înseninat un început de săptămână şi de primăvară destul de friguros. Pentru a se bucura de această zi în care se află în centrul atenţiei, doamnele şi domnişoarele au mai primit un mic cadou: timp pentru ele, încheind programul mai devreme. Angajaţii Schaeffler România plantează 100 de mesteceni: Pe 16 mai, voluntari de la Schaeffler România au înfruntat vântul pentru a lua parte la o acţiune destinată mediului înconjurător: curăţirea parcului Schaeffler Livada Poştei şi plantarea a 100 de mesteceni la fabrica Schaeffler România. Prima promoţie de ingineri debutanţi la Schaeffler România: Schaeffler România a lansat cu succes programul pilot intern dedicat inginerilor debutanţi. Programul desfăşurat pe parcursul a cinci luni a preluat provocarea de a instrui 15 absolvenţi de studii superioare tehnice, aleşi prin interviu, pentru startul în carieră la marele producător de la Cristian. Cel mai meseriaş elev al Atelierului Şcoală Schaeffler România: La Atelierul Şcoală de la Schaeffler România s-a desfăşurat pe perioada anului şcolar 2009/2010 un concurs dedicat elevilor practicanţi: „Cel mai meseriaş elev”. În finala concursului din 17 şi 18 iunie s-au înfruntat cei mai pricepuţi elevi, iar premiile obţinute de câştigători au fost mai mult decât generoase. Această primă ediţie a concursului a fost un succes motivând elevii să investească mai multă muncă şi concentrare atât în latura teoretică cât şi în latura practică a activităţilor şcolare. Fii Bursier de Excelenţă Schaeffler România! Compania Schaeffler România reaminteşte studenţilor Universităţii Transilvania de oportunitatea oferită de a deveni Bursier de Excelenţă. Let’s do it Romania: Voluntari Schaeffler au curăţit Piatra Craiului: Angajaţi Schaeffler România s-au alăturat cu entuziasm şi determinare celor 15 000 de voluntari din Braşov la proiectul de ecologizare „Let’s Do It, Romania!” , curăţind în data de 25 septembrie traseul Gura Râului – Fântâna lui Botorog – Curmătura, din Parcul Naţional Piatra Craiului. Angajaţii Schaeffler România ajută victimele inundaţiilor din Moldova: luna iulie 2010 a fost marcată de inundaţiile care au făcut ravagii în Moldova, lăsând în urmă mari pagube materiale şi oameni în condiţii precare. Schaeffler România a întins o mână de ajutor acestora, alăturându-se unui grup de voluntari în cadrul unei acţiuni de colectare şi transport de ajutoare. 12

-

-

-

Astfel, numeroşi angajaţi ai firmei au donat diverse lucruri, de la haine la alimente, care au fost transportate spre zonele cele mai afectate de inundaţii. Şcoala de vară în vizită la Schaeffler: Schaeffler România a primit în 2010 un grup de 25 de elevi de la şcoala de vară de la Braşov pentru a le prezenta fabrica de rulmenţi de la Cristian. Această vizită a fost organizată în parteneriat cu APIE (Asociaţia pentru Performanţă şi Inovare în Educaţie) cu scopul de a le arăta celor mici cum se fabrică rulmenţii şi ce înseamnă un loc de muncă. Cel mai meseriaş elev al Atelierului Şcoală Schaeffler România: La Atelierul Şcoală de la Schaeffler România s-a desfăşurat pe perioada anului şcolar 2009/2010 un concurs dedicat elevilor practicanţi: „Cel mai meseriaş elev”. Copiii angajaţilor Schaeffler sărbătoresc ziua copilului şi ziua mediului: Din dorinţa de a învăţa de la copii ce înseamnă a proteja mediul s-a optat pentru a sărbători împreună ziua copilului şi ziua mondială a mediului. Este prima oară când o astfel de sărbătoare a fost organizată la Schaeffler România.  2011 Înfiinţarea echipei de pompieri Schaeffler România Din nou alături de „Let’s do it România!”: După lansarea oficială s-a început cartarea cu „Let’s bike it!” unde, în 9 iulie 2011, cu biciclete proprii sau închiriate, voluntarii au dovedit încă o dată că Braşovul are spirit eco dar şi de aventură Proiectul pentru Reamenajarea Parcului Livada Poştei din Braşov: Concursul de idei lansat de Schaeffler România pe 25 ianuarie 2011, în parteneriat cu Primăria Braşov şi în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România pentru reamenajare a parcului Livada Poştei din Braşov. On the rocks: PlayBike – On The Rocks a devenit în cel mai scurt timp cel mai important eveniment de ciclism din România.

Capitolul IV: Propuneri 1) Implicarea în proiecte culturale: promovarea şi sprijinirea tinerelor talente, sponsorizarea evenimentelor şi a importanţei culturii. 2) Sprijinirea copiilor fară posibilităţi din clasele primare pana la liceu, ducând astfel şi o campanie împotriva abandonului scolar. 13

3) Sprijinirea învăţământului primar prin oferirea unor burse de merit. 4) Realizarea unor proiecte de reintegrare socială a populaţiei şomere. 5) Oferirea de ajutor persoanelor fără casă prin înfiinţarea unor adăposturi ce oferă mâncare, dormitor, dar şi cursuri esenţiale reintegrării acestora în societate. 6) Promovarea sportului atât în rândul copiilor şi adolescenţilor cât şi în rândul adulţilor. 7) Înfiinţarea unor programe ecologice şi de instrurire, educare şi participare a tuturor: nu doar angajaţii, dar întrga populaţie şi mai ales a firmele.

14