Sfantul Ignatie Briancianinov - Despre Vedenii, Duhuri Si Minuni

S{atrtJ Ignatie Briancianinov __a\,

.. r\ I uespre veoenll/ 11 ounurl Fr rnlnunl

SFANTLIIIGNA'fI E BITIANCIANI NOV

Despre veJenii, 1a 11....

Ounurl sl mlnunl I

nJ;t;o o Jouo

'l'ruJ,.r""r" Jin li'rto rusi Je AJriar. 9i Xenia'l'iuesescu-Vlas

'l'ipiriti

c r r L i n c c t r v 6n t a r c a

P r e a s { i " f i t r rl r ri l ) i , . i r rt e ( ' 1 . .a1c t i . r , r , 1 1 1 , i s " , , 1 ,Aul 1. * a , r J r i c i q i ' l ' " l " , , r , r r o , r . , li.

I{edactor: Elena Marinescu Coperta: Mihaela Voicu

Traducereaa fost efectuatddupi originalul in limba rusd: EpiskoptIgnatii Briancianinou,Taorenia,uol.IV-V, Sankt-I'eterburg, Tipo-l i tog rafi a M.P. Frolov oi, 1904.

DESPRh, SEMNE 9I MINUNI

Qmitie

qi noua in luneaceleide-ndoudzeci sdptdmfrnidupd Cincizecime

a

\-)

vanghelie ne-a istorisit astizi ci

ne$in{ q-?E:{4sgti$_9mllunile

Domnul, cereau de la Ddnsul pe care le qdy?Ig_e_a din cer (Marcu 8, 11). o minune deosebitd: Cererea unei asemenea minuni, venitd dintr-o

qgn_c"_epgg q{+deti cu privire la-sernnegi minuni, a fost repetatdnu doar o datd, precum si Dom. nul a mdrfurisit: Neamulacestncer-.esentn(Marcu 8,12). La cerereafariseilor s-au aliturat gi s-a_dg-cheii, care se deosebeauatAt de mult prin crezullor de farisei (Matei 16,1).Dg-finla-grluJp.eJnn din cer a fost ardtati cAteodatdgi de popor. Astfel, dupi minunata inmultire a celor cinci pAini si sihrrarea cu ele a unei numeroaseadundri, ce cuprindea cinci mii de birbali, afard de fernei gi de copii, ingigi-vdzdtorii[martorii ocularil ai aceleiminuni, pirtagii aceleitrapeze,ii spttne'au Domnului; Cesenmfaci Tu, ca sd aedent;i sd crc-

DESPITE VI]DENII,DUHUIU SI MINUNI

S F NN T U L I G N N T I E I } I { I A N C I A N I N O V

tlctttitt Tirtc?Cc lucrezi?Pdrin{ii ttogtrintandau mrtncttin pustic,precufttestescris:,,Pftinedin cer le-ndnt lor de nu mfrncat"([oan 6, 30-31).Be-ntru .ci a pirut neindestuldtoarcminunata inmultire

inmain'e., apai^'or :ii#':T:l-*"nlilii

erau pdtrunse toate lucririle Dumnezeului-Om - in vremc ce c.f_qvg_trl1.gp , le trebuiau lucruri de efect. Aveau nevoie ca cerul

sd fie acoperit de nori grosi, sd rdsunetunetul si si scaperefulgerul, si cadi pAini din aer.{qe-lagi l-a avu! cererea arhiereilor qf*flg$g,ric-slqacter lor iudei citre MAntuitorul de a sdvArgiminune, atunci cAnd Dumnezeul-Om a binevoit a Se istoriseste sui pe cruce.Arhftrei1,batjocorinda-L, Evanghelia, impreundcu cdrturarii gi cu fadseiL ziceau:Pe alfii i-a mkntuit,iar pe Sinenu pontesd Semfrntuiascd? De esteimpdratal lui lsrael,pogoard-Seacumdepeuuce,Eiuomuedein El (Matei 27, 47-42).Ei recunoscminunile sivArqite de cdtre Domnul drept minuni, *Llotpdati-le.bafj,ocorese; batjocorindu le, lq lcapidd;-JepidAnd .rninunile de milostivirea'lui Durnnezeu, ddrui-t"q LrunqlJlrrfi socotinfalg,r,minune care, sdvArsit,ar fi nimicit lgp".._U.l venirii pe pdm^dnta D.umnezeului-Om,qi acesteianu i-ar mai fi urmat riscumpirarea oamcnilor. intre cei ce doreau si vadi de la Domnul minune, intre cei ale ciror usurdtate,curiozitate,nechibzuinfi se voiau satisficute se'aratd pi Ir.o^d (Luca 23,8). Aces-

ta avea nevoie de r.

|

^

1

.

pentru a-si petrece

tv

timpul in chip pldcut; neprirnind ceeace poftise,gfl-la acoperitpe Domnul cu-ba-tjocuri,lucru prin care a gi dobAndit un minut de distracfie. Dar ce inseamndobsteascacererede minuni de la Dumnezeul-Om,cerereexprimati de oamcni cu orientare atAt de diferiti, cerereimbinati cu disprefuireaminunilor izbitoare fdcute de Dumnezeul-Om ? Aceastd cerere vddegte c_g-!ge1l-[|!g qg#"tarllllltpeSti despre minuni. Ce este cugetareatrupeascd?Este un fel de a gAndicu privire la Dumnezeu gi la tot ce esteduhovnicescluat de om d lafeefqlde-cdderc, iar . Insugirea-vrij_ 4F fafi de Dumnezeu gi a impotrivirii fafi m.d,s-iei de Dumnezeli, insuqire de care este molipsitd gi plggplini c-ugetareatqgp_eggci, se videgte cu deosebitdlimpezime din cerereacitre Dumnezeul-Om e-

Duma minunilqr pe.ea.rele-a sd-v-drgit nezgul-Ompotrivit bundtifii Salecelei negrdite. El le-a sdvArsithind Puterenlui Dumnezeupi inlelepciunea lui Dumnezez(I Corinteni 1, 24).

DESI'IiEVEDENII,DUHUT{tgt MtNUNt

(partea intdi

I

i, A f,ostqa-oicat€r€u cerereacdtre Dumde a face minuni, cererefi{nereul-Om cutd oeiemeiul gi pornind de [a p-rincipiile--cuauzind aceastd SetgrjiiuPesfi. Dumnezeul-Om, cererecutezitoare,hulitoare, suspinhndcu Dtrhttl Sdu,a zis: Pentruceneamulacestaceresemn?Ade' adrgrdiescaoud,cdnu seandasemnacestuineam'$i hsilndu-i,a Plecat(Marcu 8, 12-73)' Bucurie se face in cer peutru un picdtos care se pociieste: dimpotrivd, locuitorii cerului se intristeazd de ciderea omului in picat 9i de lepidarea [respingerea]pociinfei de citre piciios (Luca 1.5,10)1.A-flat in contemplarea-hari,qi^a bundtisi lui Dumnezeu fafd de omenire' in coutemplareabunivoinfei lui Dumnezeu ca toti oarnenii sd se mAntuiascd, gisit de cuviinfd s{ spund-cdpe insupiAtqttul, Ncpitimitorul Dumnezeu i! cuprinde I V e z i q i I ' r e a c u v i o s u lM a c a r i e c e l M a r e , O m i l i a X X X ' cap.7.

10

1t I

ir tl

i

ti

plinsul .- pentru pierzania oamenikrrr.Nu e strdin de Duhul Cel Dumnezeiescu-nplansnegrdit , qtDuhulSf6nt dupd ce S-a sildsluit in om, cu suspinuri negrdite(Romani 8,26). Un a_stfeldesuspina fost stArnitin Fiul lui Dumnezeu de cerereatrufasdsi nebuneascdde sdvdrsirea unei minuni. El, srrspinfrndcu Duhul Sdu,a zis:Pentruceneamulacesta cere ? Aceastdintrebare a fost un rdspunsal lui Dumnezeu la cererea,potrivnici lui Dumnezeu, de sdvdrgirea unui semn. Ce plAns adAnc, pl6ns Dumnezeiescs-a auzitin acestrispuns! In el s-a ficut auzitd,o _anumitd"t-edum_eru?-pricl-

rulti.de ns-qgy:i4ta*s-r*€laryi-a-csrerii! se

E

t

t

1 { ) I

I

/

vedepi-e-5_{e1e_a-fijdeidiipentrumAntuireaoamepotrivnici Duhului, nilor,care D5ldtorutql mAntuirii. Pe cei pecetluifi d ea StJre-bolescfddpu-til*a {-e tdme-d-uire,Dom-

c-apulloaii lasdpemal"t:-e4gleg!e ii,leqa-de a.q.pri.miha. si de ina,pigrzdtiipe,"Sare a .voialor. $,ildsfrndu-i, e-ti*n-de

. In-

tocmai: Cugetareatrupeascdmoarte esfe (Romani

8, 6). p_{9p,_4u_qA|gtmorgi *tsriqisimtd_sta; tg4de omorAre:estepropriu cggg!-i-1iitrup,egtisd nu priceapdgi sdnu simtd pierza"niaom-ului.Din pricina neconstientizdriipierzaniei sale, ea nu simte nevoia de inviere gi, pe temeiul congtiinfei t O m i l i a X X X ,c a p . 7 .

11

SFANTULIGN ATIE BI{T,qNCIANINOV

DESPREVEDENII, DUHUITISI MINUNI

mincinoase a faptului ci triiegte, a lepddat gi leapddi adevirata viafd - pe Dumnezeu. Oare poate sd fie un semn din cer vrednic de crezarein mod special? Cei care au cerut un astfel de semn l-au cerut pundnd pe seama lui acest lucru. 9are se poate trage incheierea c4 unsemn un s€mn de la Dumnezeu? r es-tg--1r-ggregit Din Dumnezeiasca Scripturi se vede cu totul altdin cer e foarte vagi: ceva. i-4sdgiexp-rgs-i3s--emn pe atunci pleflrm fac Ei in ziua de astdzt cei mai mulfi dintre oamenii nefamiliarizaf cu gtiinlele - sgjUnea-pe-S-e*am,a-c-"erului tot ce avea loc in vizduh sau pe intinderea de sub vizduh. Astfel, soarele,luna, stqfele sunt socotite ca afldtoare pe

nare, dupd ce s-a declarat dumnezeu qi a vestit hotdrArea sa de a se indlta la cer, a inceput fdri de veste si se inalfe in vizduh; despre aceasta istoriseqte t, imprumutAndu-si povestirea de la scriitori crestini foar-' vechil e.gteJipsa ;. ',te de Dumnezeu ,din om A a{e_y-_4_tqtei-stfnqqp!9li

'

::-n-^.!*'_*-j'-

in vreme ce ele plutesc pe intinderea de sub q,q,1, fulgerul sunt numite fenocer; pl_oaj4,t*un-.elul, meneceresti,in vreme ce ele au loc in vizduh, in apartin - hotdrAtlucru atmosferapdmAnteascd, pimdntului. $l0nta Scripturi istorisestecd, P-rin i, foc a cdztrtdin cergi a mistuit

'1.,16)1. Estelimoileqi pdstoriidreptuluiIov (Iov pedecd apggt*f"oc.s:a-fs[rnat,.i-n. vazdufuaIa cum

I uluseformeazi in acestafulgerul. g ia prin minuni p.ap.."alu^["orh duhovnieeste, drept lucrdtoare in Simory P-9,tel9?-*$--tqei, 991=9$ mareaputere a lui Dumnezeu (Fapte8, 10).Simon i-a uluit pe inchindtorii la idoli din Roma indeoscbi atunci cAnd in numeroasalor adu-

qI"e-luerqrilg { ft yolulu ! dr-ep-[ lu cruli ?Ie reF"p-r-ime lui.Pqn"p*gzsu. inainteaceleide-aDouaVeniria lui Hristos,cAndc ducum nu se poate mai mult intre oameni, sertor

sculahristogimincinogi gi prorocimincinogi gi aorda senmemari gi minuni, ca sd amdgeascd, de aafi cu putin[d,gipeceialegi(Mateiz4,24). Mai alesAntihrist insusi va izvori minuni cu imbelgugare,uimind gi satisficAnd prin ele a: el le va da semnuldin cerpe care acesteail agteaptdsi de careinseteazd.Veniren lui, ' grdiegteSfAntulApostol Pavel,se va sdvdrqiprin lucrareasatanei, insolitdde tot felul de puteriqi de semnesi deminunialeminciuniigiintru tostdsmdgireanedreptdliiintruceipieritori:pentrucddragosteaadeadruluin-au primit, cs sd se mfrntuiascd (Il Tesaloniceni2, 9-70). d,,vdzdndaceleminuni, nu vor sta cAfuside

' Yezi TfrlcuircaSfintului l'eofilact al Ohridei la Evang h e l i ad u p i M a t e i 1 6 , 1 .

1Via{a SfAntului Apostol Petru, Vie[ileSfintilor,2g iunie. Pinetti, care a triit la sfArsitul veacului al XVIIl-lea si inceputul veacului al XIX-lea, a sdvArgit,,minuni" de acestfel. Le-au sdv6rqitsi le sdvArgescsi altii.

72

13

SI.'AN'fU I, IGNA]1E,t}I{IANCIANINOV

r d intAr ziere, r p ri-m-i-f-d gLeu-dshul aceP-"r.aP lor minuni, potrivit orbirii lor, vor socoti si mdrSrisi lucrarea satanei d-reptlugafe cAt se poaJe.de mar€ a puterii lui Dumnezeu.Antihrist va '. Oamell,primit nii ng;g.1p"$cege cd minunile lui nu au nici un hotdmis-cs'g-b,un, ra"tton-al.nici un intgle-q-b-ine qif cd ele sunt strdine-de .q$gv.{r,slgtlA1ggplioasi, ci sunt n-e. de m-i.nc.iund, atotriuticioasd, fdrd noimi, care se striduiegte si-i aducd pe oameniintr-o starede si E4q"]gtire _si*uitarede sine, sd,!.4.qdgeasc5, i! ingele,siii,a-tragd fermecAndu-iprin -eJecle"fas

DESPI{EVEDENII, DUHURI SI MINUNI

rjsg_qil-liceamai cumpli td.rdutate,in -neinfrAnaa duhurilor

cdzute:

in fine, in puhin$a*dea-faeern.irurni, {_e_g_i -mrpciinchipuirea omqngaqcg c.ls1 zugrdvi un ld,gfdgdtorc_uml \aa-fi-Antihrist;nu 9!tg plo-p_Tiu i omenegti,

sq-c"1e_glgriul lpery__e"rtitdl, {e ee.g!q_!ri-ca!s poatg aqngg

pe care o va atinge in

sinepsecumau desp"r_e. Antihrist. pt-varrAmbig,a !r34-bilat

. $-9ass.-d-eg-arte*P-Laslsfi

Nu e ciudat faptul cd minunile lui Antihrist yol fi p-rimite f{e ippo-J;iyjtg*Si.qu e11tuziasm apostaziafi de la cregtinism, de cd4g gal-rs---cei tre,vrifmagii adevdrului, vrijmagii lui Dumnepentru Primirea zeu gi uneltei satanei' a trimisului ,ggJatir-9y-lggg! t,ri, a tuturor lucririloi lui, dupi u"i""itit"rii in impirtdgire d-uPdduh . tu satana.Este vrednic de adAncdluare-aminte gi tAnguire faptul cd rylngnlle gi lucrdrile lui i Antihrist v-q p-gpe__i11i+ggfS

it: iegindintru intAmpinarealui, vor striga osanale;vdzin-

du*1q-[_v-_4.-put-eree/__9-?p*4silaEte-gs*tale*kolterggcAjs_e poaledggttp_fin-zqt_o.,ar"e e , il vor proclama dumnezeu, se vor face ajuto-areale luit. Antihri 0a,t ' ' i t ,' l, ' , i tiv, plin de_{pgg2pte, ur. h;ir,._ il vor socoti astfel si i se vor inchina pe temeiul

p"feainel.krcel"exjrn4i omului

ce socotcd dleptate-a i nu s a-qle".padat

de aceasta pgntru Evanghelie2.Antihrist cu realizarea celei mai inal.te bund' Preacuviosul Efrem Sirul, CuaLnhtl despreAntihrist.

1lbideru. 2 Preacuviosul Macarie cel Mare, Omilia XXXI, cap.4.

74

15

slANt'u L,tGNArlE lll{lANCIANlNov -i* r{. , * ..

gin, va-.i-mb-iq.-c-11 $efft-pl.rwsll stirc, bo-gifie, mdreqie,inlesniri [comodititi] si

Antihrist v3 infdliga omenirii, asell_9193 T-:_!tcde 9 Plvellqle -9-1+

DESI'I{EVEDENII,DUIIUI{I SI MINUNI

premeargi sfArgituluilumii, spune ci Antihrist lffc.:g11_t1rr|ca si foc sdfncd ie sepo.s_qv_Qrgi goaredin cerpepdmfintinninteaotnrcnilor(Apocalipsa 13,13). estearitat de Scripturd ca lu! Antih-r-i-st,si. dintre _E_em4e]9"1 l.o."l acesfuisemn y : el va alcdrui qt9,4in11pati gi inf ri cogi tqare. S*e o_prrv.sJi 4ngle vicleanmestegugite:ele vor atragespre urmarea lui p-e--cei. m.a-i"m.ultidintre oameni. Potrivnicii lui Antihrist vor fi socotiti ficitori de tulburare, vlgilgglgi bin"9"lgigb*escsi ai rAnduielii sociale, vg_T fi supugi prigoanei , vor {:Xggf f lLSgA*qip^e_{-epseD.u-hurileviclene, rdspdnditeprin lume. vor stArni{inoamenilopd-

lui rea amigitorului (Apocalipsa 13,8). Sem-5re1e duh2: {Antihrist s-evo-r.al4ta

I T6lcuir ea i la Evan ghel i a ll?$y lff"f Tqo fi t3-cJ,.d.Q!.ride dupd loan 5,43. 2 Preacuviosul Efrem Siru| CuaAntuldespreAntihrist. :1 ,,A ciuta spre cer [nevoitorul rugdciunii] foarte rar se cuvine, de frica dqhurilor viclene, carc.s.unlin-vizduh, drept care se gi numesc duhuri ale vizduhului, care priqinuiesc ntlltg-plfC[gre inpellri irr vizduh" (Simeon Noul Teolog. Dobrotoliubic,tom. 1, Despre cel de-al treilea fel al luirii-aminte).

76

buEi"carseppTrti"# .igrp; A"ti Lere-de q.41, trir t, n-e.rt rr.lu,r*'figrle ga traeff de nebi" citre elt. In multe trisihrri a zugrdvit Scrip-

ryit tura greutatea -din.Ufnna€1'rgq3te,asupra -c"f"e$tinismuluiSi"increncerurreaprrgoaltoqul:ui. Drept tfaEAf_UrA hs tdrdtoare si.definitorie slujegte numele careestedat de citre Scripfuri acesfui (Apocalipsa 13, om cumplit: 1), agacum ilgglUlS_?-ag-tgp-tg-,qumit parpe(Facerea 3, 1; Apocalipsa72,3). AmAndoui numirile zugrdvescfird greg I ambilor vrijmagi ai lui Dumnezeu. I lu_,c",reaza in chr.pm_?!qggFns cS!4ell-na-i ps-fa[A;qi fiara aceastaare asemdnare cu toatefiarele (Apocalipsa13,2 - qifiaI PreacuviosulEfrem Sirul, CuufrntuldespreAntihrist.

77

-*'trd

SFANTUI-IC]Nnf I TII]ItIANCINNINOV

ra p( corenm udzut-oeroasemencapfirdosLiltti, ;i 1sileului)' gurn pi gi ci ca ci cn nleursului, gurn cionrclc Pentru sfintii lui Dumnezeu va veni o".irrcete?re ''

'!

'u'-2

c u m p l i t i : v i c l e n i a ,f d g i r h i c i a ,m i f i u n i l c 'p r i g o n i torului s.91 ; -sili" _ti115

calculate9i p _ rl g q g l g lgg,i1-s" !.l a n l g ry r13,, ile o vicleani tn_"S+!iyiQte,p;9t-e19a tc c_11 ngli-rnitati a prigonitorului ii vor Pune intr-o r va sibua$e.it.se"p-oatede-grca; pdreanimicnicin fqfg intregii omenili gip r se va pune o deosebiti neputinfi;

ruf giliuzirea lui, alesii lui Dumnezeu se ,y,o"*r putea impotrivi vrdjmagului lui yo3putea.mdrtrrrisi inaintea lui si a Dumnezeu, pe Iisu tufuror oamenilor Domnul Urmarea nemijlocitd a celor spuse sti in aceea cd fu1isei!g! ggdqlcheii,cerAndde la Domnul ,,qg"gg1gt-.-o* _ryimrnede felul minuniPrin faptul ci au cerut tocmai o asemeneaminune se limuregte purtarea Domnului fafd de cererealor. O dati, la o asemenea cerere, Du.mnezeu!O-m Qi a. a:"aje.t.amitAgigr-r*el4--q{-A1rsd, a cerereamai mult decAthoi cu cei ce igi tdrit, i-ngiduiserd s-i faci o asemeneacerere,Q:a-

DESPI{E VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

semrl:;i alesemnnu i seaada,afnrddesemnulproroculuilonn(Matei 76,7,4;72,38-42).,,Ncam"stmt nu mi [i lg[t^-q_e_r__c remn, p otri vi t in r u d i ri i a-{C=esr_ lor dupd duh; sunt numifi ,,neam preacurvar" p entru cd ag*in tra t idnnp ertesg e c_u_safana+ rin , stricAndimpirtdsirea cu Dumnezeu; -, sunt numiti ,,neamviclean" pentru cd, dAndu-qi seamade minunile Dumnezeului-Om, s;eu p{e_: minunile lui DumnezerL ql_qucerut,miea_qe4_unepotrivitd f_ r. Cerereaunui senmdin cera fost nu atdt cererea unei minuni, g3lq{gcolgg fgqtetq-a 3g1ryl:l..o'lPg-ltlt-e,zeului..""Omqi e despre minuli-,',,Semnullui Iona prorocul" sunt, precum dd limurire Insusi MAntuitorul (Matei 12, 40), care au insofit moartea si invierea Lui. f a fost dZ|spmg il din_eet aLJgi Dumnezeu! . Afg-nei-.soarele, vdzAnd pe Domnul rdstignit, {a iqt!+[g-c-a"t-inp-Lind-zi; s-a Ii sat p re tu ti n d eni in tu neric adAnc,ce a finut trei ceasuri;catapetea-slJ.la templului din Ieru_Ea-ltm s--adesplcqt singurd in doui, de la margineade suspAndla ceade jos; a avut]qe cubemur; s-aucrdpatpietre,s-audeschis morminte; nqr*nerogisfinfi.au inviat si s-au ar5tat multora in sfAntacetate(Luca 23, 45;Matei27, 45, 51-53). a Domnului a urmat iarisi

cere puns amenintdtor:Neamaicleanqi pyeaCUf*a-nr

I TfrIcuircaSfAntului Teofilact al Ohridei la Evanghelia dupi Matei.

18

T9

DESI'REVEDENII, DUFIUI{ISI MINUNI

SFANTUL IGN AI'I tJ TJI{tANCIN NINOV

; un inger pur[itor de lumrnd s-aPor gorAtdin cer la mormAntul Domnului c*q al invierii, q..!pyitc.s.groazdstrijerii pugi la mormAnt de cdtre eaglA,"t".eJii" dssenffi,diwer (Matei28, 2-4).strdieriiau vestit despreinvierea Domnului ginedriului iudeu. Aqepta,primind semndin cer,a pe carele aritase a.fatatfafi de el feta de toate minunile de maiinainte ale D-,umnezg.u]gi--Om,a.mituil strdjerii, s=aingrijit impreuni cu ei s,{;ugpe{g cu intunericul.min,eiunii minll4ea lui Du-mnezeu.(Matei11-15). Si ne intoarcem acum la cercetareaminunilor sivArgite de citre Domnul nostru Iisus Hristos. gq[t-*dar al .lui Dumnezeu pentru omer-rire. _E-!.q Qarul nu a fost da! dupd datorie: a fpp-!d.q!" Qamenii diu -b-r:navoi@e. gi fali de Disunt datori si se poarte fali de dar

oarecumsilite. . S-arputea spunecu privire la toate ceeacea spusDomnul ApostoluluiToma:Adtt degetttltdu.incoace gi uezimrtinileMele,si adu mfrna ta gi o punein coastaMea,gi nu fi necredincios, (Ioan 20,27).Minunile lui Hristos au ci credincios ele au fost invederate si pentru "[g,f.!".g cei mai simpli oameni; nfmic in ele nU e-fA--e&rgmatic; o1i,cj1-r-e_ putea sXle cercetezelesne;pentru ,,Minune a fost astasau indgiAl-a."s_tSed:rmefirea:

tXtorulluicuS3q*Hltr1g"gylly-i-"_tJ_9h1b*qg_$!d:

gi erau iZba'yi$ de moarte cei pe ca4g*p-gfu-n,ed, re furtuna ii ameninta cu moartea; mreiile * E[]grr care se osteniserd in zadar vreme in

fiindci Ditdtorul darului a vestit despreSine ci pe.neste Dumnezeu, C_area primit qm-elp,ta"tga iar despre darul Sdu t4l -a"i mdnhri..p"e-"8aneni, are o valoarede cd mirfurisegte pentru El. a cn pfiqUfp4,mAntuirii insd fiind dat _netdggdui! fost ldsatdla libera alegerea voii oamenilor,li s-a dat acestoralibertateade a cercetaminunile lui F-Irisfos,dg g Lu4qct lulenticitatea gi calitatealor,

4-"-a-gees*dla-qls*sq*qmiffi

t

lor, asaincAt recunoagtereasi primirea Rdscumpdrdtorului sq-fl_e eqrmare a , nu a unei atrac,tiipripite, uguratice, 20

qe,gmenegti-

, leB-rs"+ii.f€"-eu:djCeu,

pjtd pentru cei ce aveau trebuintd de ea;

gati cu prinsul pegtilor

ti, cag*asqslks*_ds.€las d"_*pgg 1 oqn"u-lu.il Minuni

le Du mnezeu lui -Om tre care ceamai , fie nu it bdgau in seamd,fie cdutau de la El doar ajutor trupesc. . Nici cei mai inriiti vldjmagi ar Domnului 4q.-le ti"gd-duiau,ci -d_oar 1e-.4-D-

or.

27

SFANTU L IGNATIE BI{IANCIANINOV

de viclenia si riutatea lor (Matei 12, c 24;Ioang,24).inminunile Domnului nu er te; nici o minune nrr'a-*f-o-s.t fdcu.ld.de.o-c-frii [gpii; I tgqte m,iqgl!!"-9fau ?Ceperitecu_

"'"':"1 :il"'il'# :feTiH : "::":::::'.:i: au ardtat gi au dovedit asup. vrcdnicia lui. Dumnezeu, C4-q-e, Sa a Lug,t_g-_s_gp$om-9r*rjJg_t94" o--qgg"pi. ln!ry Una dintre minunile Domnului, avdnd un iltgles de-taind, nu a fost insofitd de nici o binefacerefald de vreun om, fiind- semn al birr-e-fa"cecare urma sd se reverseasupra intrqgi_iomeniri. Estevorba de omorAreasmochinului nero'l'3, r, bcgat-numai in frunze- (Marcu "l'7, 14, 20). A-cg"s-t pom este amintit de Scripturd (Facerea 3, 7), in istorisirea despre cddereaprotopirintilor, ca-fi,ftd__qnUl.d-inp-qqii Raiu-lui.EI a slujit cu frunzele salela_acoperireagoliciunii pe care protopdrinfli. A inainte de cddere.Poate cd tq.dql smochinului din Rai era rqdul oprit. Domnul n-a dobAndit de la smochin rod: El a cdutat acestrod la vreme nepotrivitd, El a ingdduit trupului Sdu sd doreasci mAncare la vreme nepotrivitdl, fapt care aratd ci a I TfflcuireaSfAntului Teofilact al Ohridei la Marcu 11. 73-74.

22

DESPIIEVEDENII,DUT{URISI MINUNI

- dorintd pe {are, ca pe toate neputintele omenesti, NeaflAnd rcld, Domnul a lepddat si frunzele, a gi

fii#a{"i,pp.{nului: alt pom, , era pregdti!deja cg unealtq_amAntuirii oamenilor.

Pomul care a fost unealti a pierzdrii oamenilor este omorAt prin porunca Domnului. Minunea cea de taind s-a sdvArsit in fata doar a ucenicilor iubifi ai invdfdturii celei de taind, a Sfintilor Apostoli. Ea a fost sivArgiti chiar inainte de purcederea Dumnezeului-Om la nevointa pdtimirilor riscumpdritoare pentru omenire, inalntea suirii pe cruce. Minunile Domnului aveau o noimd de taind, . Chiar dacd erau in sine mari binefaceri, din puncful de vedere al iconomiei Dumnezeiesti elq qluieau dre,pt mi.rturie gi doveb,ilgfgcerj nea-se1n-git mai mari. Domd_ir9"4.94e-i

dglg*'lUgSg_c.14{A ds+"reJ:in ce priveste viafa, Domnul era fdrd pdca! atotsfdnt (Ioan 8, a6); era preaplin de putere (Marcu7,42). Oamenii insi cizuseri adAncin neggra A fost nevo-]ede un osebit pogordmAnt fafd de ii; a fost nevoie si se dea mdrfurie cAt se poate de limpede pentru simturile trupegti; a fost nevoie a se impdrtdsi, prin mijlocirea simturilor trupegti,

23

SFANl'U I- IGNATIE I]I{IANCIANINOV

DESPI{E VEDENII,DUI IURI SI MINUNI

cunostintelevitale_mi$ii qi inlg$i, care muriseri de moarteacare le este proprie, de moartea vesnici. in ajutorul cuvAntului Durnnezeiescau fost clateqinUnilS Dumnezeiesti.Pentru ca oamenii sd priceapdgi si primeascd D omnu I a , v i7.ut nu m 4i cLt9shil"pll.{L9"!glti, adiugat la darul duhovnicesc,vesnic,un dar aseminitor lui, dar vremelnic, trupeg-c:tdmdduirea bolilor trupegti ale oamenilor.Picahrl estepricina tuhrrot lolilorin.owr, atit a celor s-ufletesticAt qi a celor trupeqti,estepricini a rnorfii vremelnice si a celeivegnice.Domnul, ardtAndstipAnirea in trupurile omeSa asupra urmdrilor p-Aca-$JUi .negti,a ardtat prin acestlucru *ipgnUg4 $Aasunu pra duhurilorindeobgte. vede*nlci.lolil9_Suftetegti, nici moartea vegnicddar bolile trupeqti qi moartea trupului le vede, le recunoagte;acestealucreazdcu putere asupra ei, o umplq 4g Sf.ije.Domnul, rlindecAnd,lumai numai cu porunca Sa, pe tofi bolnavii, inv:-ttn-d morfii, poruncind duhurilor necurate, a "a-rdtat-stdpdnireaSa, a 4ritat stipAnirea lU! Dum-4gzgU agupraoamenilor,asuprapdcatului, asupra duhurilor cdzute,a ardtat toate acestqa!1_c!ip vddit si-msuilqr trupeptr,in chip vddit i1sg.qisugetarii trupegti. Care, ta,Pg!93-'9-i't-r-eb*u-ia"p'otriv-it-lo-

tului cu sufleful; sd recunoascdstdpAni4eaDom_ nului asuprasuflebului,cu atAtmai mult, cu cit il.ll_*gl" minuni ale Domnului, ca de pildd in ?n_ viereamortilor,sg-g1q$_rlgm[fglnijg,L,,ui.p-fgp.gr.i_ atAt asupra trupului, cat qi asti_ I"gPumn-e;*e1.35cd pra suflehrlui.Trupul cdpdtaviafd; era chematin el sufletul deja plecat din aceastdlume in lumea duhurilor si se unea cu trupul pe careil pirdsi_ se pentru totdeauna.Omului i-au fost date mi_ pg4i in el insusi, nu alfundeva aiurea;i s-au dat dovezi ale mAntuirii in el i!pq.Qr,nu departe de el. Mdrturia vesniceimAntuiri a sufletului gi tru_ pului a fost datd prin mAnfuireaceavremelnicd a trupului de bolile trupegti qi de moartea tru_ peascd.Dacdprivim cum se cuvine $.i.,cu eylayie minunile Domnului, ele se aratd pr.eaplirudgEa_ !.iune Dumnezeiascd:cererea unui semndin cer se aratd,cum si era, lipsitd de noimi. Rare sunt cazurile cdnd stdpAnireaDomnului s-a aritat in afqla' gmului, 4*supralucrurilor naturii materiale - insd acestecazuri au existat.Ele alcdfuiesco mdrturie a faptului cd stdpanireaDomnului asu_ p,r3int{egii firi [naturi] e stdpdnire.nemdrginitd, stdpAnirede Dumnezeu. Minunile acesteasunt o completarela aceleminuni care au fost bine_ faceri pentru omenire in insdsi alcdfuireaomenirii, pentru ca insemnitatea pe care erau datori 8it1i:-:4-rp"sg*p-q-qe-d-staB-inir"e-aP-,s*mn"u-l-u-iasupra oamenii si o dea Riscumpdrdtorului oamenilor p_ica-tu-lui nu nurnai in ce priveste raportul pdcasd fie definitd cAt mai exact.Dat fiind cd scoBUl hrlui cu trupul, ci gi in ce privegteraportul picavenirii Domnului pe pim6nt a fost."_rn6nb.rirea 24

25

DESI'I{EVEDENII,DU}IUItI SI N,{INUNI

SFANTUt,IGNNf I E I]t
o_amenilor,grijile Domnttlui sunt conccntrate asupra omului, asupra celei mai alese zidrri a Dornnului, asupra chipului Sdu, asupra bisericii Sale celei cuvAntdtoare.TirAmul surghiunului si a

p

zidirea materiali, in ciuda imensiti$i ei, a fost ci ldsati de citre El nebigati in seam5. au fost sdvirgite cAteva minuni si in mater-ie-',..ele

4u fdj- sevait i te-pentru i mpIini rqa trebuinle-lqr qr.nene-$-h. Aceasta e insemndtatea qi menirea minunilor ficute de citre Domnul gi Apostolii Lui' Domnul a vestit-o; au vestit-o gi Apostolii. Odati, in casa unde Se afla Domnul s-a adunat mulfime de popor. Casa era plini 9i la ugi se inghesuia gloata; era deja cu neputinfd sd mai pdtrundi cineva iniuntru. Intre timp a fost adus un slibdnog [paralizat] care nu. se putea scula dinpat. Cei ce il aduseser6.,vdzdnd multimea de oameni gi inghesuiala, au urcat bolnavul pe acoperig; ficAnd o gauri in el, au coborAt paful inaintea Domnului , Domnul Cel Milostiv inrtd-se{iePdcateletale. ag Acolo sedeau cAfiva dintre cirturari. Acestora, fiqi molipsifi ind ei cunoscitori ai Legii de zavistie qi uri cdtre Dumnezeul-Om, indatd le-a--v-e.:u-lgAnd-rrlci a fost rostiti o hull" Cine ponte,cugetau ei, a ierta pdcatele, fdrd numai Dum-

irdmilor, vizAnd u ? Domnul--eunopcdtqru.l neze ini gAndurilelor, le-agrdit:Cecugetaliacesteain 26

mileaoastre? Ceestemnilesne,ceestemai qsor dupd socotintavoastri: a zicesldbdnogului,,lqrtd-se ia-ti patul tdtt si lie pdcatele"salta zice:,,Scoald-te, unrbld"?A spunefdrd nici o dovadd:,,Iarti-setie pdcatele"poate si un fdtarnic,un amdgitor.Ci cti sd gti[i cdFiul Omului areputerepe pdmhnta iertn (a zissldbdnoguhti): pdcateie lie zic:Scoaliigiili ridicdpatul tdu EimergiIn casafa. Sldbinogul s-avindecatgi s-.a.intdrittntr-o-clipitd:si-a luat parul gi a iesit in ochii tuturor (Marcu 2,2-12). Minunea a fost plini Dumnezeiascd.In primul r6nd, Domnul ii dd celui suf,qrind l, nevdzut cu ochiic .Oaruiieifui a stArnit in invifatii iudei mdrtu_risirgafdri voie cd acestdar poate fi dat numai de Dumnezeu. Domnul, prin rispunsul la g6nd.urileinimii lor, le dd o noui dovadd despre Sine cd e-s-tg p.gIn.*r*r. tn fi.,o, gi dovada du. hovniceasci sunt pecetluite pjl1tr_Uno dsva-df,materiald:tdmdduirea intr-o clipitd gi deplind a bolnavului. Sfintul Evanghelist Marcu, sfArsindu-siEvanghelia,spune ci dupd indltarea Domnului Apostolii propoadduiau pretutindeni mryulim.p.reund-lucrfrnd si adeaerind semnelece urrnaucuvAntului (Marcu'1-.6,20). Acelagig6nd l-au vddit toti Apostolii in rugdciunea p{n care au alergat la Dumnezeu dupi ameninfareaSinedriului, care ii oprise a invdta qi a lucra in numele lui Iisus: 27

DESI'I<E VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

S I T NN l ' U L I G N A ' I ' I I I t ] I T I A N C I A N I N O V

Dd robilorTdi,au spusci1a grdi cu toatd?ttdrdznctrcfindaeiilrtindemLnnTnspreldnrdln c-t4lt-4.tU!,Td1.t nwneleSffrrr dttiri,;i senme ,simhumisfisefacdprfur de tuhi Tdu Fiu Iisus(Fapte4, 29-30). gO

la Dumnczeu au fost da

e rnirturi:uvAntului

cu cuvinful lui Dtl seau ciespre

Nu

qgr,g4-e

,

unde-eprimit

,qn_gvoied" semne fiindci acolo Semnele sunt un o_r,n=gneasqd-

fuseseinsusi-vizi{loan 6,68-69). tor al multor minuni ale Domnului; inmultirea celor cinci pdini si sdfurareacu ele a unei numeroase adundri numai ce se sivArsiseri: dar in

mAnt fati I

, 1,,*^^-X

-cirhr.

mintii

ci

r

md din pricina imbelqtigalgi lucrdri a cuvAntului. Acest lucru se vede limpede din istorisiriie Evangheliei. A.sup{ilU!-l{tcodim au luc-rat , si el a recunoscutin Domnul doar,.un iWg-tgtartrimis de la Dumnezeu(Ioan 3, 2). Asuu a lucrat qgvagfl1l,qi Dumnezeu.Cuaintealevie[iiaeqn

i-a griit el

eUrcagte*pe-drmuf-sFue Fmaus, si L-au recunoscut {gp; ce au ajunsin acelsat,cAnderau de acum in casd,I i. indati ce L-au recunoscuf Domnul S-a fdcut nevizut. [i nu au gpusnimic cu privire la minun-eaceauimitoare, ci gi-au i.tors\t@a trcririi cuv6rrfului. Au nu era noastrdarzfrndintru noi, spuneau ei unul citre alful, cdndDomnul g pecalegi cdndne tdkula Scripturile? (Luca24,32). Dumnezeul-Om pe-cei*ee..nu_arl-viz!4 20,29). El si-a ardtat .(Ioan -l

uedea semnegi minuni,n14u,g!U1glgfloan 4,48), i-a spus el fruntasului din Capemaum. intocmai! l, c-iutdndincredinfare de lardnuni.Aceasti cdut p-{gcu{npdnire solan$,o

cdT!_gt!1--HrE!9-sul,-Eiuf41--D-ymnezeuCeluiViu

28

29

SFANl'UL ICN ATIE I]ITIANCIANINOV

lipsa din eq-Sfdn-

$i su

'>_. c c ' |, * i ' ,

D E S I I I T EV E D E N I I , D U F I U I { I S I M I N U N I

vingerii qi aduee.riila credinfi a prinqi de grijile lumii. C_eietlfgn_d_e! in I de piggjile lumegti, linhrifi pururea cu mant gi de lucrurile acestuia, ceq dqryitd prin Milostiv ii atrdgea la r_rrall_t-u"i{_9q

q.ircJ \x "+.\ (< L\-i

:+ -i{'

cdtuind

gheaucudr:-.amdnuntul dupd literi Lcgea lui Durnnezeu. Ei nu doar cd erau striini de Dumllezeu, vrijmasii lui Dumnezeu din pricina bglj pAc""eldlficelei de obgte [cornune] intregii orne-. niri, ci s-au fdcut astfel, cetluit intru a din pri-

d_e,aspori in viaf lie. E-in-au putut zeu, Care le vorbea;

I de convingere, lucrdtor

r. intre cei care au Yantut4tgEg$erule, MAn crezutin Hristos,acgiacareau fiqto dilrpricina josJAtunci qe$ebry alcituiau@qfu -ceamai d-epre4cdndli s-aimbiat mul [i dintre ei inalta,-atp_tpjAnti,

zisi] de Evanghee Fiul lui Dumnct'

Asa se poartd de obicei fati de cuvintele cel-uiurAt. De ceryuta[1lggfi uorbireamea?- le spunea Mdltuitorul vrijnEgilor cg:incdpifAnare gi inver$unar re erau.imbi 'Mea? De ce lui Meu (Ioan 8, 43):

ficialitatea credinlei loq,gpe-rfieralila_tea_ i qi r, mulli dintre uceniciiLui, L care vdzuserdmulte s-a4_inlglg irygpgl,-qi u cu Dfrnsul(Ioan6,66).

voi. i4

g_.11e__sl{9n_t pentru

cAtsuntetlfiiai-ninciuniisi

lucrati du-

P3, peMine g, 4S). nu Md credeLi, spun_ajea.fiy-ul (loan fiindcd ascultdcuaintele Jui

nu au reusit sd lugrele__b"tnefecdtqr asupra arhie.rcilqr,cdrturarilor, fariseilor qi sad

deIq l)rtmnreu.\loan8, 47).Dacdnufac lucrdrileTatdluiMeu, sdnu crede{iinMine: iqydncd lgJnc,chiardacdnu credeliin Mine, crede[iin aceste

30

37

DESPRE VEDtiNII,DUTIUI{ISI N{INUNI

SFANTULICNATIE BIUANCIANINOV

icd fucrdri,casd gtiligi sdcunoasteti fost 10, Zadarnice au oan 37-38)." Dumnezeiesc,erau inca adevdr care, cuvintele e au fost destul5adeverire(Ioan 8,14); care erau 4t6t de palpab-ilegi de evi!0J-Ir.un"ile D um nezeulu i -Om, cu toadente, in"e-at-yf,a-[naqii td dorinla gi silinfa lor de a le lepida, tg_puteau qa-nqls recunoasc{.(Ioal ?,2+). Uiih'cgl carelucra asupraoamenil.orce nu gtiauLegealui Dumnezeu ori o gtiau foarte pufiin gi iqi petreceau viafa in indeletniciri gi degerticiuni pim6ntegti, insi nu lepddau de voie [intenfionat] Legea lui Dumnezeu, ei bine, aqe-st"miilac"nu-a"-lugraLdecu de-amdnuntul dufel asupra celor e n pi literd Legea lui Dumnezert, . Tot ce se putea face pentru mAntuirea oamenilor, ne-

grdita milostivire a lui Dumnezeu a ficut. Dglt dar aEfi o-eutlsilyJg.gt-rt-aJrbj!, luttuti+e carenimenialtul nu le-a aqJifdcut qi U..ti.-a-qZat, fdcut, pdcatnu ar aaea;

M-auurilt fuLMeu.(Ioan!5,22:24). limpezil a fost predanisit cu.atAta" Cji.-$i

lipsei

ii de cdtrc oarmeni

..t

ccurn i atn ue.ll

ntnnelcTalaluiMeu, a dat mdrturic Domnul cdtrc |

, pe wcb il aetifr,fuqL.(Is6,;n-.5 43). Ei sunt

numi ti totodati lel4d qtglt_A_lplL{qiqtE_lt_gridesi Antihrist este pome-

ndu.L, pof-]ll-a!,!pri-

mit totodatd, potrivit

: ei au intrat in.-rAnd-urile primitorilqr .Antihdst, chiar dacd gi-au sfArsit alergarea pribegiei pimAnteqti curnulte v-eacuriinainte de venirealui. Ei.g,g:_q_"."qtgi! dintr"e"lucrfuileJui;-ucid"erc,edg*Dgmnszeu.pentru v:emea..veririi.Jui*Antihris t, pen tru el insu si nu a rdrnas de sdvArsitnld e pe ma-s-uteia. Precum e in acecasimisurd se fa!e-dg_"-tlfis-tos, cu toate

ci erau despdrfifi de acestaprintr-o uriasi intindere de vreme, care acum ajunge,iatd, la doui

me,incAtnq._-e-"sjg".d_e_zJ:no,y-tttre-p-entru'Jelcenu ficuti deJgmfe. Precum lumineazi soare-

I

ryuJI*lpan4"j). t ll_.lgpidd pe H{.sJos,l-au primit pe Anti-

rft

aqfptrat i

I

32

33

D E S I ' I { EV I I D E N I I , D U } I U I { I S I M I N U N I

S I . ' A N l ' UL I C ] NA 1 I E I ] I { I A N C ] IA N I N O V

u-nciboli de nevindeca! care rdpea viati du_ pi viaf5, care ficea viata aserneneamai clcgra_ bd cu o rnoarteprelungiti decAtcu o viafi? $i totusi, in pofida c4_racterului bincfdcdtor,sfinfe_ nie.i,inE_e.4q1n_atdtii duhovnicegtipe care le avcau minunile lui Hristos, aces-tc:minu-ni au fost doar rlrgledaruri Vrempl+iee.in se.rsulexactal cuvArr-

Dttttr' . Dreptsceea,

carrdu-ldrept nazcule tritrrite

(II Tesaloniudrul,ci au bineuoitintru nedreptate ceni 2, 11-72).irrtru ingiduinfa Sa, Dumnezeu esteDrept Judecitor. lngiduinfa va fi satisfacere, dar totodati d i p-entru

zeul-Om au,murit iarisi, lanrrernealon li s-a ddruit numai prelungirea vietii pdmAntesti,nu li s-ainapoiat aceastdviafi pentru totdeauna.Cei_ vindeea.fi--de'Dumnezeul=Oq s_au imbolnivi t din nou si, de asemenea,au murit: sindtatea_-le;a {rltu-o-vrerne, nu. pen t4r

va lui

E-e_.va prl$i , agacum in-

re. LVardsunaglasul chemd.tor in societateaomeneasci,care va arita stirusi ridice dezvoltareaglplopdsirea materiald pe ce4 mai irnlti. treapti, care sd incetSfeneascipe

|| ll

I ac_egtrll qi sd le

e oa-

PllMqqq

meni din simii aduceau credinfa le impirfgriloa tdsca bunitdfilor celor vegnicegi fu

cele mai mari binefaceri-_{4aterialepe care si le poatc inchipui omenirea. Ce binefacere mai mare poatc fi decAt morlriiafa? Ce mai fi dccAt binefacere dc pret poate vindecarea

frelo-rminunate, Apostolii au rispindit grabnic cregtinismu-lin lume: erau dovadd limpede si putemicd pentru crestinism,atAtpentru cAt gi pentru pgpeIgh-clJpi*barbari-c; iar atunci cAnd

34

35

SIIAN'IUt, I(]NA fIIi IJI{IANCIANINOV

[a a fostsiditi prehrtindenl afgqfsidit cu-

DESI'IIEVEDENII,DUI IUITI$I IVTINUNI

mp i harul d_tr"heg{}icescsea ci toful se prirnestc a piin singuri grcdinl4: din aceastdpricini erau

isi tcrminascri slujirca. Ele au iL.etat 9drlucrez.e araJa scari largi qi pretutindcni: le sdvArseau/

r, chiar daci se mai aflau lucra pe alocuri, mai cu"seami int$l.monahL "bdrbafi (Tfilcuireala II Corinteni 3, ca$)!4v4rgeau birbafii sivar18). O@putri,

punsul meu: fiindcd intrebarea pusd mie aculn o aud de la multi, descori, chiar mereu. De ce nci tofi cei care primeau bo@ v<;rbeascdin limbi, iar acum nu se-lrr4i ittArn' acum de la oameni hapli asta?...D.ry-re-s--a.luat rul minunilor? D-um1gzgu facg_4qqJl[pentru a ase-ne-qinste, ci-clria r m-ai-mr:]ti-cins te d inL1g--f du-ne. Cum asta?Am sd vi ldmuresc. di,n acele vrcrnuri erau , cd unii rupfi nu de rnult de slujirea idolilor;

nicig;,g"Siaucc inI A l 4 - l c ' ar i s p u n s a l S j 6 l t u l L r i N i f o n a l ' l b r i g r a d u l u i .

36

sunt impreunate qU o^are-Care sprc $gmn.SUIU$t, in cei necredinciosi. De pildi: Lre t: noi nu vedem cu ochii nostri cei trupeqti te curaSt - insi e-l_este-nevizutpentru clchii trupului. Aqadaq,iertareade picate e d,ar"dulpyqgesgcarenu poatefi dcscoperitochilor trupului; iar de a volpi in limbi, chiar dacd qine de lucrdrile duhovnicestiale Duhului, sluieste totodati t, ce poate fi usor ydzut de necredinciosi: rarea nevaz vArsiti i

i se face viditi si se arati prin

accasti pricind spune Pavel: Fiecdruini sc dd nrdCorinteni 1.2,7).Cq ata-i Le_ygig De cc? Fiindcii T:9m i1]vi[at a crede harului Dumnezeiesc gi fdra nici de dovadd, nici de semne; chiar daci nu vorbescin limbi, at. Cci dc pe vremuri u pdnd nu primcau semli se dideau ca dovedire a creclinfei .ne. pe care o primeau. Drept aceea,

an J/

SIIAN I'UL I(;Nnl'IE t]I{IANCIANINOV

DESI'I{EVtlDIrNlt,DUF{Ul{lSI MINUNI

lpr pi pdtrundep

t decfrtoricesabiecu doudtdisuri,gi

ttlttj:i dyltului, j i g fli11ft 9 ry;"c_l ry1e-;tu "ri " i ntddup"d,; dcsfoi ni c cstc sd j udc-

nirc lucrau minunile. El s-a rdspAndit,a impdrifit, a cuprins lumea intreagi. El a fost-tAleuit [explicat] in chip cu totul indestuldtor de cdtre :'a devenit foarte usoari*aiunge; el e neapdrattrebuincios;el sdvArgeste mAntuirea oamenilor; el dd bunititile cele ves. , ,- ? rl.rce; I sunt ase-unae C!dd lppiralia Cerurilor; I

I J

aeoc:gi accsta Petr u1,25) . (Ioan1,4).El e pe oamenii cei morfi intru viafa vesnic5, q[otsf6ntd: devin ndsc sdnfintd st ricdcioasd,cj_djn_nesttjeietp_asd,

i, srra,$minteleinimii lui, insusi , l.uiDunmezeu LUrptrl:Cdcicy*a_drytu! i Prima omilie a Sf.Ioan Guri de Aur la Cincizecime.

38

t"elt pgmn. ":!fSgl_11e' c, care, fiind,diruilomului, te trebuinfele mAntuirii lui,

iindesfuleazi toa-

DESI{TEVIIDENII,DUI IUI{I SI MINUNI

clagd dacd

(Parteq a doua /-t

Y

-

Sauinfa, intAlnitd in socictatea crestini astizi, de a vedea minuni si chiar \lc dc a face minuni nu trebuie ldsati nebdgati in seami. Aceastd ndzuinti trebuie cercetati aminuntit.. spre,sdvArgireade minuni ( \l r

stare sd Iucreze dj n p_"{$r11q_f, reEtillorne pu tin [.e, pentrua-i a[uta, potrivit m,SririistdpAniriiSalc,precumsecaqtic. El iijnlqlggtgpg_€! qeBeat" p11nat.rd in ei[u te;-ggldrgel!rr9l

mitor al rnonahilor, l, cugeti in accastdprivinfi precum urmeazi: ,,Dqmnul este e sfintii Sdi;

Ir.Lnxrcun lueru si semn,sim$t, ca-ocrotirealui sd nu se facd pentru noi un lucru obignuit,ca sdnu.ne pierdem I 9i sd,lr+ s*lujca,sei q Aga face [], purtdnd dc griii pcntr a in oriceimprcju-

je la slivirea Lui, care e de folos in toateimprejurdrile. Iar atunci cdndipnprejuririle Esrciutaryfulit, E-lfgqg, *tpf,re,.vcie* 'j aeeastru in care ajutd El sunt i n-!e!gp-te. ma i El.aju ti in sdrdcie*in-rrevqiq pe Pglllgzgu .pentry_s3yglgilg vreunui _lueru neobignuit , cel ce doreste nuni si careisi pJ.^*; qgarati slapAnit$s ji nepuqiacioscUJrngti a, Secuvine a cereajutorul lui Dumnezeu h+ecaz;.4;L ispiti p-e-Dulq-

lrarc truclnicd d dupi putcrca-lor ir scl-cu-lencasc4lAllgdeiune; totodatd, le ara-

Cu adevdrat nedrept e cel caredoreste lucrul acesta. SWIw pilde ale faphrlui cd Domnul a implinit asemeneadorinCel ce voieste fe, @-anatindu*$i qi doreqtelucrul acesta samavolnic,firl

40

47

I

DESI'I{EVEDENtI,DUFIUI{lSI tv{tNUNI

S F NN T U I , I C N A T I ! ] I ] I t I A N C I A N I N O V

r6vna pentru lucrarea lui DumnezeLr.In aeeeasi ci ccl care cerc asa ceva este ascultat, . --fiindcd un asefiLeneaom.umbld ...,]'-i' ( .u \'.",-.,:i

inaintea lui Dumnezeu _g:u.obrdz4imai mari cdderi.,A.devdrat! c sdfie ficdtoride miind li se d_ddqrut facgrii de Sl. Ei nu dorescaceastanu ci nici in sine,in taina inimilor lor. Oarecaredintre Sfinfii Pdrinfi, din pricina curdtiei sale,a primit de la h.arul lui Dumnezeu -de-ain&teved_ca+e-cei care veneau la dAnsul; Dumnezeu - gi a cerut prietenilor sii sd seroagepentr-uage-laqi lucru c4*ffestdar . Dacd unii dintre sfinti au primit ddruiri--[harisme], le-au r; alfii le-au primit pg4Ers[.a$aasoeotit , Care sdldpluia

$devdra$i-dr"epfi

4:g$_re-

tarea--d.e4riid Du mnez9tlPsa r."r Din cugetarea aceastasfAnti reiesecd cgice doresca sdvArsi r -semnedorescaceasta i$. fiind i r. f chi_ardaci , poate, ci sunt cal-iu-zifide tI Sfintul Isaac Sirul, Cuvintul 36, in traducereaPreacuviosuI u i PaisieVelicikovski.

42

fli pe

,-\u.

Dumnezgu egte un lucru care

fati

re ajutorul lui Dumnezeu atunci cdnd .$gpdi de a ieqi din s.-a; mijloac_elqr ajutorare trebuie sd o li_d9 sim insit incredintAndu-rr"'i.D.omnul trt"r;;";;;il;; qne re care estefcllqs-t-tor pcntru t: el ne dd gi ajutorul de care avem nevoie, si in acestajutor d_d i. * Ajutorul4U-" imp*Je_unat cu

a_Fa cum_al-pgft_i

pcntru ca

. $i in lucrul lui Dumnezeu,in iqqapiqluiire-a--Bisericii, t !blrqs-q*v-a.nhrsa"JuiP+qnezeu-gi"aiutorul t1gfuuie,sd credemcd Lui -DumneZeu, ti, pot fi folo-

[u $f-mai pentru cei fritiJl'asi sau pentru cei care

selupti cu_-p-atisrile,_ci si pen!ru cei c_ate_au_birui$atimile.arpentru-3fUg.Chiardaci li s-acldruit biruinta asuprap5catului, t S f d n t u l l s a a cS i r u l , C u v 6 n t u l 1 .

43

DES|'l{EVEDENil,DUHUI{t gt tvflNUNt

SFANTULIGNATIEBI{TANCIANINOV

tldc_alsjltqql-l undes-auintors

l*.* '.i'b\ (* " "*'.*t*

rimAne, precum bagd de seamdtseagrvjos-ulMacarie,celMare,cLuargi in-g" e c:llemai slujeqtedrept -calea,dreapti. Din pricina ei, darul timdduirii gi celelaltedaruri vdzute sunt fparte-p-umejdioasepenLrucei cirora le-au fost date fiindcdse 4e o mare preluirg din pa$ea F_ r, sunt prosldvite de citre ei. D_aru4lenerrir:l;

nu ii proslivegte pe slujitorii lui Dumnezeu care tsrrt" -{kf;tt te

i de folgs, chiar dacd

lc di ceeaceesteoricu_mde pufin folo+ iar adesea poatefi foartc vdtdmitor, desi a-oat de ef-Er-il=g1uli. I O m i l i a a V I I - a ,c a p . 4 . 2 Sf6ntul 'Iihon de Zadorrsk, Scrisoarea 103,punctul 4.

44

,,Mulfi, spuneSfalt.ullsaacSirul, au sivdrgit scmne,au inviat morfi, s-auostenitpcntru intoarccrea celorrdtdciti,au ficut rninuni mari, au aduspe al$i la cunostin(ade Dumnezeu,

istoriseste ci un oare-

carenevoitor carev!-efuiaimpreuni cu el primise darul vinclecirilor cu o asemeneaimbelsugare,incAt timiduia bolnavii prin singurd punereamAiq_c,i,7u t in ad6ncul picatului2. InVia[aPreacuaiosului Antoniesefacepomenire de un tdnir monah careporunceamdgarilor sdlbatici in pustie. Cdnd cel Mare a auzit de aceasti a ficdtorului de minuni; nu a intArziatsi vi13 vsgtedespreamara a monahului3. -viefuia in Egipt un bitrAn 'sfAnf care aveaun deosebit igi lui din pricina se bucura uriagi de o ;1uni, gf, intre oameni. D,eg;rab_d e*&3gg!3e;igalnd cA r-'*"7:-' i @&,p-ugeas ti pAn re pe el gi nus,rajn-stare s-o cu rugiciurripre.afierbinfi ca si ii Dumnezeua implinit cererealui ceainsuflati de I Cuvintul 56. 2O m i l i a a X X V I I - a ,c a p . 1 6 . 3 Pqtericulegiptean.

45

S[rnN'l Ul- ICNATlU Itl{tANCI;\NINOV

DESPI{E VEDENII,DUI.IUI{ SI MINUNI

s=T*enil_gy-Aqc si a ingiduit sataneisd intre in fu[u4or acgcscler.]rnui indrdcit; au fost siliti sd-l ferece?n lanfuri; poporul care mai irraintevremc se aciunala el gloatd,proslivindu-l ca pe un mare sfAnt,l-a pdrisit spunandpestetot cd gi-a pierdut judccata- iar b-itr6nul, -de carese zdmislisein d Al4"BAmeneasce.gi el pe temeiul acesteislave, a mulfurnitlui Dumit.dela+iezanie.MAntui-4-e-zeu,Cgrel--a-mAnfu rea a fost sdvArgitdprin mijlocirea unqi.s]rig freinsemnat gi a qle-t.-{re-einstirineinsemnatc ip-fea cd din p ulqi, un necaz,iar prin mijlocireaindrdcirii vidite bXtrAnll. fusese_irltorsla calea neprimejduitd de minunatamilostivire a lui Dumnezeur. limpede pentry-gare ma{._cum_de_yine

rii lerilJi siqqq,Pime&sr?lgi^avinddarimbel-

td.(i\i

1e pentru cel-careo primeste.

t+Qf,ltii Apestolinecazurilpingiduite de Dumnezeuasupralor), ori

lrga, ce

h

I

I

lile ce .f,i , iar vindecarea de ele indeosebi cea minunatd - ca fiind cea mai mare fericire, p te insoliti dg. etea_scd. t"t"t"g"r"" d"hrr ve-deatdlln . e tlimise de Pro-ni1lu_iDumnezert, cAt si in

gfn g! g,e-in_grdd-9-ul, sg-iprin s_r109le[pe giel-P:o,-nialUi Dumne.zeua ingidui SfintilorApostoli,cdrorali se didtrse n ajutorul propoviduirii, si vind to--!qda-td -@, anume pentru a-i fe_ri.deingArnfare.GrdiegteSfAntul Isaac ' P.L.,vol. LXXIII,De aitisPntrwn,liberIV, cap.XIII. 2Patcriculegipttenn.

46

sdnitatea gi puterife redohAndite in sluiba lui t Cuvintul 34. r*t<^r< g^\*:

t' trv'('*iu) -& - '* ''" ( \t ; -i '

.-r ,".!1., hf.*" (.*arii(l-si*^iV\

-. r

p.\*_

,*ri.\S..

DESPI{EVEDENII,DUI-IURISI N,{INUNI

SFANTUL ICNAI'IE BI{IANCIANINOV

Du.mnezeu,nicidecum in slujba degertdciunii gi picatului. Altminteri, rninunatir vasluji-d"sar s-Pre l[gl-!pd{g=e$ar}di, va atrage vr-emelnicdsi vcsnicd.Despre lucrul acesta l. Dtr. ' pi cc l-a t5mdduit pe slibinog, ltrtd, te-aifdcut sdndtos. De qcumnu nmi pdcittui,ca sd €'Qcl

si.,o .;j]-i* i e!-J<^-A

care

aveau

",,i"s.^* .bogafi _boga[i :'i:** .-*:,.j.v<

SUpUS

ta iuseamnd

cel pomeFqlii t upeqti.$ara"su_L.b."slnavul"[,az-dt,

At mai

nit in Evanghelie, nu a fost vindecat de boala sa cea grea, nu a fost izbdvit de sdricie, s-a sivArsit in acea stare in care s-a chinuit vreme indelunga-

y' cu .**t !^*

e< w.,.-i

ri

I

les .Dumnezeq.Si multi l-au intrebuintatin chip rdu! pupd ce boald,

vindecare de facerea Dum-

gi Ia indatori rqlkry 49-4eia,s-eA e,+*-trtr binef-acere,au inceput si ducd via!5 de Dumnezeu, au cdri minunate ale bolilor trupesti qH&Slqtg_gri, dSpi lc'cinstegtefoartemult qi le doregte foarte rnult. Cere[iqi nu primi[i, spttii' ne Apostolul, fiJESiJd cn intru

pJLqWlbi[.ac-_or,4,.-3).

ne invati ci bolile

giselelaltenecazuripe careDumnezeu le trimite 48

oamenilor sunt trimise dintr-o deosebiti milostivire Dunrlrczeiascd:prcflrm lnavilot gi ele dau mAntuirii noastre, vesnicei noastre fericiri, un ajutor cu mult mai de nddejde ca vindecirile minunate. Adeseopi" foarte acleseori, eq[-e_o--binefacerg mai mare dccAt timiduirea, daci aceastaar vcni; boala este o binefacere atAt de vital5, incit indepdrtarea ei prin vindecare ar insemna ild-gp_af-!"a{9:a u.nUi cAt se poate de mare, care nu suferi asemuire cu dus de vindecarea

ta,iru_d in ryLlL!-ql3yraam ("Luca18 24 . SfAntaScripturd mdrturisegtein toatd cuprinderea sa q[.*D_*ugme , aceloroameni pe carc ii iubegte(Evrei 12,6 qi in continuare).SfAntaScripturdspune cu tede cL,tofi sfi4liiJslDnmne q1ul, ,14n p-"a-n-d Qi:4usav6rgitrdldtoria-pdmAnteascd

nlina**"n*eeaqs,.fl llpsuI d9

). Intemeindu-se pe o astfel de conceptie despre necazuri, s-au.purtat.irl "eeprives,te necazu-

11l-e_.c"ege.-q"e_qb_-{teau4,s,gp_{-a. necazul,oricarear fi fost el, ca. 49

_de-care

DESPI{E VEDENII,DUI IUITISI MINUNI

SITANTUL IGNA'I'IE BITIANCIAN INOV

, cr-ezenddin tot su.flehrlci necazul fi venit Dreptul Judenu ar r cXtoigiatotb-unulDumnezeu i, primul lusunt vrednici de el. Ej Saqtltu c=ry._qr4 aceea,dac.dvedeaucd reeazul ii impiedicd si placitre Dumnezeu 1a lui Dumnezeu,

cegti.Sfinf,i monahi, atunci cAnd erau supuqi bo- -sliloq, le primeau ca.pe.oJoartemare binefacerede la D"-umnezeu, nu cdutau tdmiduire, chiar dacd vindecdrile minunate se sdvdrseaumai mult in rAndurile lor. Ei doreau sj-i_n_dure cgL4,bAA{!gi cu -qpg{6nie.lu crul inged"il il D,r*nl'"rr, crezAnd gi mdrturisind ci eJestemai de folos pentru suflet decAtorice nevoinld pe care si-ar fi luat-o asuprd-le de voia lor.

-ilgplr::g9g__s4u__rrstsp!,i4_iq9_4*c_e1ggg

Lesa,se-Und.nieid"ssu!0:4leptrs{ectd S-9-elgi sf6nt - nu cuprinde gi nu vede toatepgci! t l

:atoatevizdtorul ochi al |

, C.areingd-

duie sd vini necazuri asupra robilor Sdi, asupra celor iiibiF ai Sii. ffan"tutApostolPavel de trei ori s-a intors cdtre Dumnezeu

, ca_qg-_!la ""peApostol in rds-i1141ie_4i-q pAn{irea cregtinismului, si fie,lnldturat. Pavel-nu alpsl ascultat:judecata lui Dumnezeu in aceastd privinli decdt cea a de Dumnezeu insuflatului Apostol (II Corinteni 12, 7-10). incredinfarea in voia lui Dumnezeu, dorinta nefdfarnicdsi evlavioasdca aceastasdsesdvArseascd asupra noastrd, este o urrnare de neinldhrrat, hreascd,a dreptei socotinfe adevdrate,duhovniI I'reacuviosul Marcu Ascetul, 226 de capetedesprecei ce socota se indreptdli dfu fapte, cap. 6.

50

f ac.e-aseultare-cu .g6nd.zur aL"1in Schitul Egip tului, acolo unde petreceau sfingi monahi de cele mai mari misuri, trdia P_reaelryiQ,:lllJ1e4tamjn. Pentru via,talui imbundtdfitd, Dumnezeu i-a ddruit din b,elqug Ltirniduirii-bolilor. AvAnd quB_ug-{Ler_b_ali,lhi_ darul acesta, _aj_o-q!" e=in chip ,9-fgplzl$ gr-elegi lungi, 9i neobignuit.Pdrinfii au fost siliti sd-l mute din chilia lui in alta, mai incipdtoare. Pentru aceastaa trebuit sd fie scoaseugile de la chilie. i.r tloua locuinti i-au fdcut !-gparte[special], qa_in_Bat-rru*pute Afl a sd z_ace. Andu-se intr-o 414d asemeneastare,Preacuviosul cg+tinrra sd ii vinde-cepe ceilalfi, iar pe cei care, vdzAndpdtimirile lui, il compdtimeau,iijnderuta sdser-oagepentru sg-fletuIlui,fird a seingriji de trup. ,,Atunci c6nd I Patericul egiptean.

51

S I ; A N T U I , I ( ; N N I I E B I { I A N C ' I NN I N ( ) V

I]ESI'I<[VI]DENII,DUI IUITISI MINUNI

!rypul meu estesinitos, spLlneacl, nu anr citre stic cc folosclela cl; iar.lcum,supusfiind bolii, el - nu-mi aducenici o vitirnare."r Avva Petru sputrea ci ccrcetAnd cdndva pe Preacu-viosulIsaia Pushricul si afl6ndu-l suferind de o boald grea, gi-aaritat compitimirea- la carePrcacuviosula rdspuns:,,AlAlng.t"unal,fiilrdde boald,gi de-abia n9-PgSgfSA" yr-gmii celei infricogate (a morfii si judecitii lui pumnezeu); daci trupul meu ar fi sinitos, aducereaamintede aceastdvreme mi-ar fi strdini cu dcsivAr$ire. Atrr-nE-i-cand sp.re-stArnirea Ltupul -es.te.sdn;tos, un-qr fapte vrdjmage lui Dumnezeu. ne slujescdrept ajutor sprepdzireaporyncilor lui atunci cAnd ii atinDumnezeu.2" Se Stfd-

t\1u-

*''$.';:

de ei: ei

w rf tqtr

foloseau .;; ;

r4il4-pris"el-e-

sd-ralde-lei-iEi aduceau

de aminte de moarte, de ju{ecala !-Ul-Dr:mnezeu, muncile celevesnice,de-acdror amintire {gb_g.g!e insemnitatea.g-isi4gireal]:e.qA-2.-ultlolpdmAntegti _' t-(Matei "1.0, 28-31);gtjqr$JJeg gandql.Ja Pronia lgl-Dumneze*r igi amialeau fagdduinta Fiului lui Dumnezeu de arim^6nelotdeiurna impreun5 ta igi cu urmdtorii Sii 9i de a-i pdzi, (Matei 28, chemau I Patericulegiptean. 2 Preacuviosul Isaia Pustnicul, Cuv6ntul 27. 3 PreacuviosulAvvi Dorotei, invitdtura a 7-a.

52

te din pricina drcptci ju-deqA,ti a lui Dumrctzeu, din pricina chiar a bu- ' nitifii lui Dumnezeu. Pe lAngi propria_ostenea$ dupd pu,ftnti de a dobAndi rdhrlare,

hovnicesc{@fg

h"iiift

impreuni cu

"ute nemincinoacel di{iainte slujeqtedrept cheziqie si a mAntuirii gi fericirii vesnice. l&1g_P"l!g sgy-ars-it--o-li--de nlJ*.ta-m[duiau - ceea ce le-ar fi fost atAtde lesne- pe ucenicii lor supugi, din ingdduinfa sau purtarea de grijd a lui Dumnezeu,unorboli grele,pg!tru a nu ilipsi ce negresit este adusi de boala indurati, potrivit predaniei morale a Bise-

teain aceeasichinovie,a fost bolnav vreme indelungati. Unii dintre mai-marii obgtii l au rugat p€-ee! e sdil vindecepe igumen.SSnALVargBUfie a rdspuns:,,Pentrusdndtateafiului meu qfl"{toriaici - fapt pe carel-am vestit - ca sdnu fie

nicimicar .bolnav "'",1;.ffif Tl,:'r:::ff ;i:T] 53

SF'ANTUL ICNAI I Ii IiI{IANCIANINOV

Jei fafd de Dumnetgy:" Ldmurind de ce necazurile sunt neapirat trebuincioase penhu nevoitoeste de folos ficcdrui "" orn. Dacd ea a fost de folos

hi-fawr,unr,.i

rarrorir/e',;iiin:to,uatdsd

3, 19).\evofie tontdlurnealui Dumnezez(R.omaniI Ttoiii s.un-t.sgpugl:Spilqi pentry a lt!ruIfl [ogdlia _lgr; cgi._slabi p*eltfq a*fi_ !i de ceea ce este vitimdtor pentruei; cgr_.-c.gd-a.tppentru a setrezi; ceisarestau departe- ca sdseapropie de Dum- ca si devini gi mai casnici. El"t"i

_s"au, 99dd pes$e_} ee_?gejq_te_fgi

-[plos. Din -9.;oic-on
iilx

1i,-.e;fi-ild;

apei,dacdnu .vafi intdrit

m4i !nai4_te4e @c? Dacdintru o -cucemicie, yom-qg{g.p-,e-F-eeasta"-lu-i-Dsmn9:ze!+toatelevom primi intru Hristos Iisus,Domnul nostru."2 'Rispunsul 130. 2Cuv6ntul37.

/'T-\ | q tretg tlrqrteq

a celei de-a.{gga_venlSj a lui Hristos aorfi in soarepi in lund si in stele,

se va tulbura (Luca 27,25). dap_gfrSgqi I Cum vor putea fi deosebite,fi- C-ele"dir*6i.sernne i_1.-vd4duh?t vor fi adevirate, lucru prin care se-y-orrleosehicu-tofulde semnefle lui $S"tihrist, c3I9 vqt fi alg4_tu-ite i amieitoarealesimfurilor.SdvArsit lui Antihrist i; semyesti venirealui nele in soare,luni si stelece_v.or Hristos s-e.yorarita o. Lusri++dterii-ceregtiisi vor implini menirea lor, pentru careele,la porunca Ziditorului, au inceput a strdlucipe cer (Facerea1,4). Ele gi:4u_implinitde j4qc,eagt-dm9."r_ri1e_l,e-f,-+stqpgl.gf Jllltoq p rin-stea-u-a atei 2, 2); au i mp lini t-o -minunat.d*(-N{ 1 Yezi TfrIcuireaSfAntului Teofilact al Ohridei la Marcu 8,11-12.

54

55

S I I NN ' I ' U L I C N A I I I ] B I { I N N C - - I A N I N O V

Dumtrezelt ltt i -Om, atunci cind tisn!r-e-a il."|q -t-ijs s-aascunsin plir-rizi sub acoperim6ntul irrturrecatal beznei (Matei 27,45). SfAr-'tttlEvatrtrccereanecazurilor ghclist M-.alcispune ci pricin-tritede stdpatriggalui $ntihrist va avcaloc firi intirziere stos,$i ea va inceuor cddeadin cer (Matei ya da lwninn sa, lUnlina-tprivor rdmAne la locuri24, 29).A.q-eq.ti' le lor, bagd de seami Ferr-cinrl*le-o-filac*ta! Bula1-fipierit de pe-tiria i.de lumind cercasQqrului,dj pentru primirea lumea pregititd ci ce va lumina Domnului indriznim a numi invifitura desprq minuni si semneinfifiqati de cdtrenoi invdgiturd a Sfintei Biserici Ortodoxe, invifiturd a Sfinfilor ei i expuneri exacte Pirinfi. a acesteiinvifigi, pe c *f turi estelimpede. au fost ajujra ta cunoagjele-de D-Umneze u ti toare spre ade_v. .gi-;iple rrrArlbrireacea ddruitd prin aceasta; mncle si$einoase au fost ajutoare a.le{aGcirii qi cevine din aceasta.Lucrarea. { 3!gp"r*e,ra{rii ri lor pe care le va sdvArgi.-Antitr:istgqJlc_g oge ')bire clrplll4?pargsi+lrterlrici, va atrage neferir]c-!ta o.."rnenire trimisului satanei la re_culgagt*erea - ept -d-ut4nezsu.Ziditoare, mAngAietoare,de isuflet mAntuitoare, evlavioasd este contempla-

DESI'I{EVEDI]NTI,DUFIUI{ISI N{INUNI

rca minunilor sivArsitede'Domnul nostru Iisus Hristos.Ce-Sfa,nti terein elc!Cit de lesnicioasi pentru toti oamenii devine prin rnijlocirea lor cunoasterealui Dumnezeu! ne inalgi la , Carc nin"Un_i.l"er_lu-i."Hgi.-s*tos DumnezeLr, eDumneze-u. pentru a-_ref impdrtdgireacu omenirea cea cdzutdde la El, !i4e g a-gpte,sd umble intre oameni,5-6-iogt* , s.a.9g. in le€d,zuricAt se poate de strAnsecu ei gi, dupd : c9 gi i-a impropriat, sfilinal{eJa-eer-

virilor omenesti

56

Dumaqz-eugi t""f"are ce Cu"a"t, potrii lui "" Dq"grJrg--zgi,e-g[. vredniciei Sa-le.El gade de-a [vit'dreapta Tatdlui c,uomenitatealuatA iar ca Dumnezeu egte pretutindeni. El este scris e, Et se i4qpqaca-.iUsurete insi, fi (teAn9.gq),Il intri in sus$.E-ii-rtjpi, e . De la c9n-trmp.larea minunilor lui Hristss ne indlfdm I a marii insemnitdfi cuprinse in ryezeu,/rygr,rul df .t:g!"lU!*! (I-iucA*\Q-AApentru 4 noastfi-t4ql-tuire,in CuvAntul care slujestein chip cu totul indestulitor mAntuirii noastre pi sivArgegtein chip cu totul indestuldtor mAnhrirea noastri. C_qogsferea i Dumnezei-es_c din,SfAntaScriphud, carea fost rostitd de cdtre SfAntulDuh si tdlcuitd de cdtre SfAntul Duh, , impreunatd cu aceeape care 57

DESI'I{EVEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

S I I AN ' f U I - I G N A I ' t E I ] I { I A N C I A N I N O V

I

irea dupd indreptarul emul o capitd CuvAntului Dumuezeiesc si adumbriti, in fine, de cuno nta clati de cdtre harul lui Dumnezeu, aduce.crestinului curdtia mintii si a inimii. Intru '-'aceestd curS[i ci, precum soarcle pe un cer curat, liber de nori. Odati cu venirea zilei dupi intunecimea noptii, sir-ntiJese schimbd: unele dintre dipullucrurilor cle, care pdnd atunci rdmAncau nevdzute, devin vdzute; altele, care se vedeau neldmurit, amestede acesteagi catc cu alte lucruri, ap-ar-deos_ebj-t_e se vid intocmai aga cum sunt. Aceasta se intAm-

om/ careil suie in locaqurileRaiuluir. De_ g iqlelegediduhovnicesti tre'buiesd fielu $eg11.,elqrsi mi pentru a scdpa

odatd cu inlocuirea beznei nopfii de cdtre lumi-

na zilei. intocmai acelasilucru se sdvArqegte in privinfa cu lucrurile *a-m_eng$ti

se poate sivdrsi fdri greg nevddUho-_Vnieegti zuta a min$i.gi*aini{n-ii.-cdtre Dumnezeu! Doar in lumina infelegerii duhovnice$tiputem :qqa"pa.de,rdtici ri, de -hi Squrile-grp^rapdst-iile unde nu se afld aceastdlumiP!"e{zdtoare. nd nu este nici vederea adevirului; acolo unde nu se afli accastdlumind nu este nici virtutea binepldcutd lui Dumnezeu, mAntuitoarepentru

5u

c4!r9 v-4$--elq" alese aLeSJAntului Duh. _O_datd cu tlge.e--rea vremii, cll d4birea-treptatd a crestinismului gi cu gtirbireavietii duhovnicegti,birbafii siyArgitori de semne s-au impufinat2. in final, ei g-glipsit cu desdvA,rgire.lnfre- timp, oalnenii, -gi evlavia-sicinstirea fafd de tot ce e sfintif P-rgrz-andu-gi, Emerenia, care se socoate d nu numai de sdvArgireaminunilor, ci Qiar.qi,-d-e-y-ederealor;ins_eleazfldeminunimai mult decdt oric rea de sine.cu

r-=--'-'

t Sfintu| Isaac Sirul, Cuvintele 25, 26,27 si 28. 2 Scara,CuvAntul 26, cap.52.

59

DISI'ITEVEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

S I T A N ' T L I LI G N A T I E B I { I A N C I A N I N O V

de ele, qg voln intoarce de la ele privirile ca dc inv-erqulafi ai lui Dumnezeu, ca de Vf-4inna;i,l.pr l_a^n_r-qte ba.tjo-ggrjri ale lui Durnnezeu,ca de la o . \e-,Ap1gpiemtrePtat in care trebuie sd se-deschidd

te scoasi din

de numeroase $i izbitoare minuni mincinoase, I ar-cxatrdgAnd in pjeraare

i care vor fi amdgifi gi inqelafi de g acesteminuni. invierea sufletului de citre Duhul lui Dumnezeu nagtecredinfd vie in Hristos. -vrei ll, 27). Pentru privirile -sale,gregtinisry1ulrimAnAnd taini, se descoperd;rimdnAnd neajuns,el devine limpede, lesnede infeles,nemaifiind acode gr,ozul,nepd-t-ru.nsu-l"yal peri_tcu care e acopet. Ea"nici" nu-:rrai are nevoie de , fiind in chip .atotdesAvArpilindestulatd desstlncleluiltristos gi mai ales de cel mai mai. este semn al necredin-

re dintre ele, c Dorinta de a vede

ca s-oinIer, gi sem-nele-aufqs!-dat-e-neersdin$et, toarci la credinfd.Sd-ngalipim de ^hri lui Antihrist nu ne nepisaregi uri fafi

v-o1 atrager-*"":J:[::f

t SfAntullsaacSirul,Cuvdntul28.

60

or

ag insusi-

{gphiltgri: rea cd pini gi !i_p_"-dd

; dintr-o asemenealra-

va!4l1-aQarc.*qA f,e. re esre esteneqesparura nedespdrfitdcte i! de intele-ntgle_ IT

I ggrea"duhevniceasci. GrdiesteJfAntul Isaac Sirul: ,,I\grn_ai--q.el*cg e poate fi soco_ ,a_re tit {f.e-p-tinf.elegdtor;cel ce nu are smerenie nu

nezerr.Cel care L-a vdzut in acestchip pe Dum_ nezeu, care L-a simfit in acest chip pe Dumne_ zeu, vsdcltimicnicliLsa, se qnple de negriitd e.EhyiCc.gge...pu,q.n-ezeu,cLtf e*_Lo_ate_lucrurile Lui,cd_tre:!_o*?_t_e_pqruneilefu i,cdtretoatdinviti_ tura Lui, do-:bindege@ SmerituI cugetdtornu vg.qu!.qzaricimdcarsi fig curios cu privire la ceeace se sdvArgeqtein..afafg voiei lui 'Cuvdntul89.

61

spArvrul IC;NArlll BI{IANCIANINov

DESI'I{EVEDENII,DUTTUI{tSI MINUNI

fost osAndit{e CuYqgtuf iui Antihristvor rdmAne acestanu -s.lriingde srneritul cugctdtor,fiindcd are nimic de-afacecu ele. i

ninfdrile lui, va face_d

nilor, s@ pe mesia ce]_1p-inc_inos, yg_nf!pentru a-i duce pe oameni la plerza{e; ql i_1vazui pe egafodurica pe niste tronuri impirispd! de nuntd. estemai dulce Pqgcum_qhinurile Ain"i"t"i mortii si care insofescmoarteasunt pentru pdcdtosinceput al chi_ nurilor vesnice2, agaqi u s_unt i.gpp-q!*e_l-Jelntg_e-Lo'rbucuriialeRaiului.Vedem limpede acestlucru din

,

Lui bundtdti prin rugdci unui astfel de .sp*{gDggqezeu. !oa!4-na-dSid-ea si ca atare el

suflet este adunati in

gdciune; eJse puterile--glnfzuind {oag nfa sa; el aleargd la spl_eI rugdciunecdt poate de des,el seroagi neincetat. An tidin yr_eqr-gql_qi arzdde deosebit ql .hrist, WLgt11&a +rgig!_ttne toare cdtreDumnezeu 9i 1.Ei vor striga dupi ajutor, dupd ocrgsre, dupd,trimite-re-9,-baruhlDumnezeb----.-."-.--.jL iesc spre intirirea si indruinarea lor. lropriile puteri ale oamenilor, chiar dacd este vorba de credinciosi ai lui Dumnezeu,

pql!ru q ry-,il1pgqiy-r_

i-

fi, carevor lucra cu inverl_":Sf t*q+efgg-dgz-nddejde,preslmFndu-.gip-i-cr-ta"iu eap-1_o-p-iata @pocalipsa-f!-fZ). lui Dumnezeu/va. g-iesc, adumbrindu-i p_g_31egii fg-c-c.n-elucritoare'p-_suprq_ldamdgirileamdgitorului, va_facen_ejryp.g.genffJsarepentru ei ameI Preacuviosul Efrem Sirul, CuvAntul 106.

62

te in fata lor mirru_

nezeiesc fafi de mucenicii primelor veacuri ale -,ie{\a.:f$IHqglgi' tg-tnqeF-tt erau ldsafi sd iqi arate ,*,5$I buna voire; d-upd ce sufereau p.rimele-chi.firi-se

'

pog_ora.aQqpqa_lo_-1 le fdceapldcute gi chinurile gi mqarteq pe1tru Hris[gs. Domnecazurile ce trebuie :1 11r_earge e-a _D,o11-g.Veniri, a poruncit uce- 1 \ nicilor Sdi e: pdzili-ud, l

Sr JIeZeU nezeu sr

I lgi -Dumnez-e_q;_e,? il e dg5-gdejduireain sine,dg_.ap3gi1ea prin

' SfAntulIsaacSirul, CuvAntul 38. 2.ficestgAndesteal SfAntuluiMucenic Iacovpersanul.

63

SIt\NTUL ICNA I It, Bl{IANCIANINOV ,

't\"'*

trufie - atat de celeproprii, cc {Ayg _4*""ggt!i..pi

I

"

'

i.ia I

din a odrisresc o,^',!Xlllii.Tf.,1li::Tr , zute. Inavreme de necazuri qi de primejdii, atAt vizute, cdt qi nevizute, : aceasta,fiind vddire a lepdniddjduirea in sine, vidire a nddejdii in _{5rii de ajutorul D,u_m_ryezePurnnezeu, iesc. Atotputemicul Dumnezeu Se face lucritor al celui ce s_el -{eagdin imprejuririle sale grele, si il scoate din ele pe robul Siu prin minunata Sa purtare de grijd. I

--+-

-

sunt insusirile deose; ele sunt i. Dimpotrivi, n.egqnoag:

;ferea de Dumnezetr, Lq-dinfa orbirqld-uhulgt, insinegi pdre-reade sine _trufia,nidaiduirea i ti. ': sunt insugiri deosebitoareale ' Aceasta,necunoscAndpe Du [neaccept6nd]qi .reinlelggql ni le propuneDumnezetJ ca

direa cunoagteriide Dumnez€u,potrivit agezdrii salesufleteqtigea_g-gre din cer.Amin.

CUVANT DESPRE VEDEREATRUPEASCAST CEA DUHOVNICEASCA A DUHURILOR

Antroducere

urcezAnd la a explica, clupd mdsura CD foarte sdraceimelc infclcgeri, indoita 7 vedere,proprie omului, a duhurilor zidite,socot de neapdratdtrebuinfd sd infdfigez gi invi,tilgra d-qsprg care i s-a impro,a'p111uLui, priat in urma cdderii.Ce! mai mulfi dintre oameni despre aceastdorbire; ei nici mdcar 1 ! Cei mai

o_ggnoaptelg teoleli-c-i,foarte superficial5, aproa-

pe deopotriva-cq_dg qle. sd-vAtgrle-:reElU

Ig-sae-ielalea mod-emi,mai alesin 9nn-e,neasci plg;cde existenfaduhuceaeducat5,rnqlH rilor, mul!! o tigi-dliesc. S€indoiescde eagi o tice recunoscexistenfasuflcB.A"dUiegc tului lorr, ii recunoscnemurireasau existentadc I Mi s-a intdmplat si aud tigdduiti gi existenfasufletrrluilAstfel, sunt gdnditori care aftrmi ci in noi se afl5 o forfi vitali tainici, la fel ca pi in celelalteanimale, a cirei enignrd inci nu a fost dezlegatdde gtiinfi si care lucreazi nr,rrnaiin

67

SFANTUt,TGNATIEBI{lANCIANINOV

dupd moarte,il socotescduh. Ciudati imbinare de concepfii carese bat cap in cap! Dacd sufleter

inseamnd cd.existi duhUft, inseamni deja cd existdqi d:lhu-ri bune, gi duhuri rele. Ele

totodati. negfegitzgi.cSegtinismul.Pentruaceasta S-aardtatFiul lui Dumnezeu,spune SfAntaScripturd, lucrurile diaaoluhri,ca prin moarte sd surpepe cel ce are stdpfrnirea morlii, adicdpe t diaaolul(I Ioan 3, 8; Evrei 2, 1,4\.Qacd nu existd 4ghuu eezgle,inom.g-nirealui Dumnezeu nu are l I nici pricini, nici scap. Existentaduhurilor rimAne p-e_ntrucei care l:au-sfirdiatsuperficiaf dupg litg-ri. in vreme ce Domnul a porun_citgi a rAnduit gi prin p.azirea-psruncilor evanghelice (Matei 28, 79-20).Domnul a poruncit si fie invdfat cregtinismul atAt tSgf"e-tiq, cAt gi.practic, a acestedou! fel_rr"ri. de inv"dgarecu o legdtimpul viefii trupului gi moare odatd cu el - ci nu suntem cu nimic mai presus decdt celelalteanimale; ci ne socotim mai presus decdt ele doar din trufia noastri. Aceasti pXrere -reparfinecelor care, potrivit zicdtorii, 4_uigi aud.gufletul din ei - fireste, d i-n p r ici na pq.e,cu_mp i n ir i i- s.!{qi i- tfLrpsgti-,cAnd omul se face trup cu totul (.veziFacerea6,3).

68

DESPITE VEDENII, DUHUITTSI MINUNI

furi de nerupt, a poruncit ca sd urmeze neapd_, rat cgno4,gfg gi cg_nogg.!epe-4.p.q-a,ct!ci. Eirn, a, p1illg-nu are nici un pibl in ochii lui Dumnezeu!Fdri ceade-a doua, prima nu ne poate aducenici un folos! (Matei 7,27-23). Cea de-a doua slujeqte {rept dovadi a nefdtdrqi ni ciei ce_ ! dintfllSf elcu nq qet[ _de .adumbriea blrt4-l-rri"PJgtaezcicscLlqan!-4.21-24).CeadintAi poate fi asemuitd i, iar cea de-a doua p-etemelia aceasta.Clddirea nu poate fi in5lgatddaci nu se clddestemai intAi terelia, gi zidirea temeliei rdmAneostenealdlipsitd de folos das:dpe=tefileJie nu esteindlfati qlaRezuttate,lq gtiinlelor direa. $i metodele de aringere a rezultatelor acestorarimende:repnturns pe_4!ru-9-A&ejlrj ce nu E*auindelehricitcu etiin{ele: rezultatele gi metodele atingerii rezultatelor or, din stiinfa care s-a pogorAt d

cu atAtmai mult fqnetl 4g nepitruns pentru cei qare cu studiereaei.legiuitd, Deci, lip97ult_a19le r-tudt"_tg_ggstinismului, inaltele gi addncile lui taine si fie pentru ei pe deplin limpezi fdri nici o studiere prqAlabilda creshni.smului!Vreti sd cunoastetitainelecrestinismului?Studiati-1. 69

SFANTULIcNAIIE BI{IANCIANINOV

Invigitura de gcoald,dupd literd, estenu numai foarte'folositoare, ci gi neapirat trebuincioaamdnunsd,ca una ce aducecung-$tinqe exqq_!_e_pi fiiaedcspre cregtinism, dupd Predania Bisericii Ortodoxe. .LulgUla-o_ptsprezece-yeaqu{i,a"u nivllit - gi mai ales nivilesc - asupracrqgtinismului, cg ssgpgldeJ:ld , nenumdr.gte acum, mai mult decit orii+-v-4t-iltlri--mincinoase: :cind, estefoarte mare nevoie de a sqpqgp^qyd-d-ui \si sfudia terneiniccrestinismul.Cunoastereateocere,ins5,sdfie insofiti si urmatd neapirat gi de i e. ,,Legeaslobozeniei se infelege prin lucrarea poruncilor."l Cdrturarul crestin estedator sd invefe ce-i cu impdrdqia Cerurilor nu doar dinaqZif_e-a propovdduirii privitoare la ea,ci-gi_ ] (Matei 13, 52). Fdrd aceasta,inviqiura dupd literd se face invititurd exclusiv omgneascd,slujegte d_oarspre . O amard dorlgdd a acestuifapt o vedem i . i1,111ifn_tura dupi literi, fiind

sdu,leglg f411b$tZt_"Ig p_qrere e' ,sriEt:gl4gSzdPrin mijlocirea

lor pe om de Dumnezeu. Infifigdndu-se I drept cunoasterea lui Dumnezeu, ea poa-

1 Propov-iduind C-redilfq, lg pgt_emafunfla intru Utp.t" ce se descoperi crestinilor tl$t-di"t"! I PreacuviosulMarcu Ascetul,Desprelegeaduhovni-

DESPITE VEDENII, DUHUITISI MINUNI

necdrturaririmAn foarte adesascunsebdrbatilor

dintre qtiinfele omenestir.$i tocmai a_ce._st.caracter.-afost dat Teologieiin tot Apusul eterodox, a[At papist cab$+rotesS{,_ Dinpricina nein-

desruliioa."i@

in vr,eila

noastri foarte anevoieajungi sd auzi invdfdfuri corecti gi temeinicd dqspre @ i n vdfdtu rd atAt,_de trebu in c!o3si fi-g_c-{ ry i_mg;1ah care doregte a se indeletnici cu - al duhurilor, din teas-cicare facem parte sl cu care va trebui sd impirfim vegnicafericire sau muncile celevesnice(Matei 22,30;25, 47). e_s-te ind_oj"td. Existdo vedea -dghu.rilqr,fltunci cAnd le teA"; cu qchii cei trupegti, gi exist5 i -a dUhg$_lq,r,atunci cdnd le vedem cu ]

"if el I ,,Ceices-aulepddatde lume, chiar

da,ei"nU_Et-iualfabetul, se fac preainfeJepti,fiind lumina[i cu lumi$Lbri_DUgr-

db.atfiE nsreurnuivartos-

toati, -dar .g:S.c-r-ipmi,

cautd t\Lran gi pen

f,nn"

si ludrn aminte

sldvire, ea nu numai ci nu ne va fi spre folos, ci ne va fi

ceascd,cap.32,Dobrotoliubic, tom 1.

70

sil Q

77

SFANTULIGNA f tE IJI{IANCIANINoV

F

itr care petrcce intreaga omenire, noi {tlhurile nici trupeste, nici duhovniceste; . Pentru cei orbi,

fcluritelc culori si obiecte ale lumii ce cade sub

Vai! Vai! Curm cuvAntul prin tAnguire. pdrufrntulltri lsrael,stricat de sabie,s-a pustiit din toatepdrfile!Neamulceladunatdin neamurimulte s-a imputinat gi a sldbdnogitde tot (Iezechiil3g, 8 gi 12). ,,Cum sd nu plAngem,grdia p;eaeg_viosd-baac"ce[Mare, pushric din Egipt, cum sd nu plAngem: unde vom merge noi acum? pirinfii nostri au adormit. Mai inainte nu ne ajungea !Ucodelia pentru chiria luntrelor cu care ,r,"ig"u* (pe Nil) la BdtrAni; iar acum am rimas orfani, si de aceeapling."l Mfrntuiepte-md, Doamne,cd

DESI'IIEVEDENII,DUFIUI{ISI MINUNI

mult-ostenicioasa lui nevoinfd? 9i aorsporisprernairdu,careinsnld;i singn'i . seingald(II bind de.qpr Aceastdprevestireseimplinegtegg! g_chji1ogtri. Nu rareori am spus eu frdfimii de acelaqisufletin impreund-vorbirile de chilie, ceeace acum mi socotindatoratsd scriu si cu condeiulpe hArtie. Nu mie, celui ce petrec in robia picafului, mi s-ar cuveni sd md indeletnicesccu indrumarea frafilor! Ar_ggbulsa__mi-plAngjalnica_mea-stare sg.flq!-g3scd in addncd.ticere,si-.i:rsingu+are: spre zidire pentru a nu-i ld-q4p-"e g-eide_qp*foapeai mei,.pe ceice md iubes_c in Domnul, fifd_-nreia_zi^dire.,,Mai bine este,a zis e, a intrebuinla pdine cu necurdtii si a avea_m,ancare decAta rdmAnede mele destot f5r.dp,Aine."lAcesteafiind v-_ederile pre mine insumi 9i despre _circumstanlele_-rzredespre vederea m-ii de acum, scriu aq,est duhurilor, socqti pent4r 4g-vpit-sri,cirora le std inainte lupta nu impotriaatrupului gi a sdngelui,cj-im-potriua

din vremea lui, {gP]ruga ia1l2uliaarca Bdtrdnilor indrumdtori, G cata trudi va avea nevoie

mg.-lrab gl 9qud rutEL,6Gma^ui." "r,e

"i "i"ca s5 afle sfatul atAt de trebuincios in .q_it_1logsl-re I Patcric,Despre

Isaaccel Mare, preotul Chiliilor. ,,Chi_ lii" se chema o pustie osebiti, vecind cu muntele Nitriei.

72

\lutneaculuiacestJLia,impotriaad&Wilp:.:gJt_!g[i-icere .este neapdrat trebuincioasi. DjthtJ_q-i]e .rdutifii ----'-

o4glui cg_ .9?Ie1enea

,frgtl"S;hg{impqtriva

I Patericulegtptean,Despre Avva Pimen cel Mare. na

/c

SFANTULIGNnTIE Bt{IANCIANINoV

[]espr e tedereq trupeqscq

a duhurilor A

z' - _!9*vn1c_eascd a duhurilor, cu necesitateagi folo_ sul ei.

,,:^r"^ ^'"-tiei firegtil. ,'1.,,\,,lucrare rr

-

,1.

-

.Si trupe,$ticarc'a.qugl-.-ii-qunt erau neasemuitmai subtiri, rsemuit mai cupiinzdtoare, +

-i^*.).pe deplin liberd. iqbfisutA-ialennenea..Jrup, cg -ase1g_lg_1 sllgqlg"-4leqigr[g!!oa omqI era in

aceastdprivin[i, peom de-lurrea dghurilor. Omul, imbrdcat in trup, erg in. sbare sf,yietuiascdin Rai,in carea sun! _i4s!a,19 sd pe!1gcd numai sfinfii, cu suflehrl, gi in care vor ' Preacuviosul Macarie cel Mare, Cuv6ntul 7, cap.3l.

74

t CuvAntul IV al aceluiasi.

75

SFANTUL IGNA IIfl I]t{IANCIANINOV

intra si tgqp,urilesfintilor dgp; inviere. trupu rilc acestcav.orl+e"llgg1minte qarcli sc impropriase@gp-5 atu g4d-ere; , vor ardta duhovniqegti chiar duhuri, dupd exE-'

DESI'I{EVEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

mea stdrii duhovnicegtiin stareatrupeasci. Este nevoie s g-tilUg-gq ngr.j4sine prin pocdinfd cu osArdie, trebuiesi sim.tim mdcar intr-o oarecare mdsurd libertatea si indltimea stdrii duhovnice$ti,lpentru a e starea ialnici a ' \5*

trupului noqlru,

J I Prin cddere s-au schimbat atdt lrupuf cAt gi I omului. in sensul propriu, ci_dereaa si moarte. Ceea ce vedem noi si numim ,,moarte" este, in fapt, {gpd{i^rga .1.,.. _-__...

r' i /f\r

, din-tre^. (

p, care fuseseri dinainte omo-

rarc\g{lgtra!1lg de la ele a_Viegli CeleiAde1v!rate,a lui Dumnezeu. lde moarteavesnicd!Nu

cd suntem ucipi,

lui nostru, sltpltne&aJui la neplicuta inr aJehritelor-matprii din lumea material5, igr-ealui sunt Ul4j,ri-alg. i, trupul nostru a intrat in r6nd cu trupuril_gdobitoacelor; el trdiegtecu ylg$3efi-to.ceascd, .cu pl slujegtepentru gr+ant..Taii tret bunt Cuvintele intrebuintate de noi! Ele insd I C u v 6 n t u lV I , c a p .

13.

\

76

,ur

td ildepdqtareade"pg449z-eu. In aceas +uiF d-estarede omorAre,dln p__fi_S otrupegti nu sunt in I liniei atfu-rle.mari,qimfgrlt-eglLduhggle,nu le vdd, nu * - ' - - impdrtdsire -\I' stare- -de r.'

le aud, ryLle sirnt, aqacum sqcureatociti nu mai e in stare sd igi implinqasci menirea. Duhuril-e sfinte s-au abdtut de la impirtdgirea cu oamenii, acegtiafiind nevr*ici de asemeneaimpdrtigire; duhurilexdzute, care irySa.dgqa si, pentru a ne line mai sine si .Ialde i pe*qi"dggggp€.rd,se descoperd pentru noastri. Noi tofi, cei care ne as--u-p-raaflim in robia picatului, tqebU,ie.p,A_g-!iprt c4 -ctl-sfi$FLin&ed nu ne e proprie din pricina Lnstrdindriinoastre rle.€i si cd ng*egteproprie,din aceeagipricind, i cu eu,dnhudleJepidate,

- ci su-fl-elul gilmcnilgrcepetrec i1 ReSelt ee-nieqi,c.ad-e_r g_s gl t ingeri. nicidccuasfin$ inti,-9i ,,Sufletul ; 'nat,a grditSfAntulIsaacSirul,nu intrdin impd77

SFAN'f U L IGNATI Il lil{ln NCIAN INOV

rifia ceacuratdsi nu se adune cu duhurile sfint""'. 9fj{,Jlt_ilgefise aratd doar oamenilor sfinti, care au refgsut impirtdgirea cu Dumnezeu qi cu ei p-rfnviafi sfAntd.Chiar dacd , ardtAndu-se oamenilol, iAg'Cg!,.rpaf des-chip de ingeri pentru i mai lesne;chiar dacd lg,mtlEj s-r-strdduiesc cAteodatdsdne incredinfeze cd sunt s.gfleteomenegti,nu demoni2;chiar daci uqeori gi Brezic viitorul; chiar dacd descoperi taine, nu trebuie sd ne incredem in ei. k draci a_4evd-rul -nllj11a, fiind tntrebuinfat "*c.11 {$_cald in cAnddoar spre mai lesnicioasdamigire.Satana seprefaceininger delumind,gislujitorii '1,1,,14-15), lui in shtjitoriai dreptdtii(II Corinteni a griit SfAntulApostol Pavel. Sfdntul Io.an"GurLde Aur, in cea de-a Doua omilie la sdraculLazdr si bogaful neryilostiv,povestegtec-eeace se intd_mpla ; ,,Dracii grdiesc: "Sunt s.uflehrlcutdrui monah., Nu cred, t-ocmaifiindcd dg-qcisunt cei care vorbesc. e cei ce ii ascultd.prept aceea qi P3v-e-[ tegj-+g[i*G." tout" cd spuneau adevirul, ca,nu cumva, lq_4!-dgi p4qr-F [pretextl, Brintre adevdr-u*rig"i4ing_iUni q.e li se dea crezare. Zic6rnddracul: Oamenii Li aceqtia sunt robiiDumnezeului CeluiPreainalt, care 'Cuvdntul74. 2 Acest Sgirese afl5 i4 vr€meade acum la nne{gIn-Sd dispil4i-ii.o;, potrivit deos_ebitei meni lor contemporanLde-lcrede-lui.

78

DESI'I{EVEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

aestesc aoudcaleamhntuirii (Fapte76, 77),Apostolul, supdrdndu-se, t duhul pitonicesc gi i.a poruncit sd iasi. $i doar ce lucru rdu grdiseduhul?Oamenii acegtia suntrobiiDumnezeului Celui Preainalt.Dar intrucAt foarte multi dintre cd"g-e-"lg*spuse dg-d14ci,Apostolul i-a lipsit cu totul de crezdmAnt. "EE!i_9:tt-tS -c_gf i, zice, n-ai indrdznire, tgSt,am_UteFte: nu ti-e ingdsLuit sa p-fopo-v-d-duie$ ti, acesta este d rept apostolesc; qe ce nu-ial.ti.u? Taci, lepddatuceea rdpegti {q le." Asijdereaa ficut giHri.stoq- pe dracii careii ziceau:Tegtimcineeqti(Marcu 1,24;Luca 5,34) q.U. r--A-c.g$etmulti-asprime, in vi tAnd u -ne ca intru nimic sd nu-credem_ dlac, chiar de ne-ar sp-q-n-e -y. le."!l-4lu eru sdndtos . $ tiin d aceasta, sd nu avem deloc increderein drac, chiar daci spune v reu n ad evdr, eiStui"intaa{*cgm;p-afrele,4i si f lr gin hgl, fiindcLin-vAgaturilecelg-sdnitoase g-i.u-rAntuitoare nu de la draci, cldin"D.-u-mrrezei as,c_af_Sf ip-tur d pot fi.afl ate intru toatd dep Iind ta,tea."In continuareaacesteiOmilii, SfAnful Ioan Gurd de Aur spune cd , atAt ale drepfilor, cAt gi ale picitogilor, qunt duse din aceas__ ti lume, dupi moarte, in lum.ea cealalpe-4tru primirea cununilor, c__e_l-glgl!.e td in focul iadului. Sufletul siracului Lazdr a fost indlfat de ingeri indatd dupd moarte in sdnul lui Avraam,iar sufletulbogafului a fost aruncat ios, in focul iadului. in Omilia a28-a la Matei, 79

SFANTULIGNAf IE BITIANCIANINOV

DESI)[{E VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

SfArttulIoan Gurd de Aur spune cd i sa ndfags spuneau:Sunt sufletullui cutare. ,,Cu adevdrat,aceastae minciund gi amdgire diavoleascd,adaugd marele ierarh. Nu sufleful l, care se preface mortului strigd asta, 3:i ano'agiP.eascultAhori." , care-i qtiutnurnai Qgmo.niinu cunosc de*D.umrnzeu si de-acefeIapturir-ingelegitoare alc-IuicdnoraJlumnezeu hinevoie$te-sd.li -l des_-gepere; d ar, precu m oamenii d€stepti si incer.cafi, pornind de la intAmpldrile care au avut ori au loc, previd gi prev.estesc celece se vor intAmpla in vii tgr, qgagi.yiclenele, m rIItin cercafek'-.dr,&u-ri

p-rqzisegg Sfdntului loan, arhiepiscopul Novgorodului, r,s"Bi_ta care avea sd cadi mai tArziu asupra luit. Au fost cazgri cAnd gi unor picdtogi li s..auardtat sfigrgiingeri, dar asta s-a intAmplat potrivit u.neiqsebiteicono^miialuiD-umnezeu qi foarte-rar: de exemplu, unui proroc mincinos si mag, adicd unui om care era in impdrtdgire deosebit de*ap.ropiati,"cu.demonii, i s-a ardtat un sfdnt inger (Numeri 20). Cazurile excepfionale, care tin de o--jc-,o_ngmfe. .ap-artea lui Dumnezeu, nu trebuie sd aibi nici o inrAurire asupra.regulli

careestede obgtepentru pentru toti oameniistd in

cu mareprofel"V9t :?!"qdet? s4.p-r-e:upund

babilitate gi si prezicd viitorull. A-deEeofiele-se gi ii aruncS4e-oameni in inqald; prin prevestiri lipsite de I e. CAteodatd,ele pot s-dpr-syesleascio -'intdmplare c in lumea duhurilor, di n-a fost dusdinci laimplinire: astfel, dinainte,cape-rlreptul Iov sd-l atingi ispitele, a acestorispi-t-e-fq_q9se hotdr-itd

i5rgfatuftt+iDgmn-eaes gi fu^qese_yes_Htd_duhurilor cdzute (Ios 1); la fel, fssesehotir6fi.laiudecunoscuti de sfintele puteri ea-talui. Dum,4q_zeu, qi cere-qti de ingerii cei lepidafi, si datl spre implinire rtrhului yicleanpieireainbitdlie a regelui israeliteanAhav incd.dinainteca regelesi meargd la luptd (III Regi 19-23);tot astfel,{iavolul ii I Vita Sancti Pahomii,cap. XLIX, PG., tom LXXllI.

80

fi*m-ilurEsi i*zbqytFds-ispfte. Dorink de a vedea duhuri, curigz_itatea de a afla cevadespreele gi de la ele al unei*sAt-se_B_o-a_t-e*.d-g*$an neJ$_bzulnlegialuneid_esfo6rEiterrecruroa+teri -9iJdpu.ri.toareale Bisericii a P,-te-daniilcrmorale -O3todoxe. duhurilor sedobAndegte Q intr-un cu totul alt chip decAtpresupuneiscodigp_e_f-ati torul neincerca t gi nesocotit. ImpaftgEUg estepentru cel_neincercat o cAt se e.u*dlrhu+ile I Vie Slin [ile [ilor, 7 septembrie. 2SfAntulIsaacSirul, Cuvintul 1.

81

SFANTUt,ICNA fIE I]I{IANCIANINOV

poAtedq-,sare-nenorociresau slujcqtedrept.izvor al celormai mari nenorociri. De Dumnezeu insuflatul scriitor al cdrtii Fael."*

cerii spune cd Dumrlezeu, fdcttt

osAnda cea asupra log !e-a ;i i-n imbrdcntpe ei (\a-

9.919q- 1) incd dinainte de izgonirea lor din Rai. Lnbrdcamintea-de. pjele este, potrivit tAlcucare dgpi.qadere s-a schimbat:qi-a pr^erduts-qbde acum.Degipricina ceaincepdtoarea schimbiqqb ina s g_g.ayAryit rii a fost gj*de-rea, rlurirea"$to--!p-uternicdu-i..Ed-c-dlor,dupdnegrdicAt se ta Lui mili fafd de noi, spre,bine.le-Llostru poate de mare. Intre e folositoarepentru noi care vin in cqre.pe*gdsegte acum suntem datori sd aritim aici pe frupul .no$tru, aceeaci p:iningiduirea de cdtre Dumnezeu ea si aibi aceastd grosime , tgupul n-gg_t"Lu

glneinstgede_v*edgge_tfLrp_eas_eA-a-duhuilor-in tafgruJ.cirora.amsizrft . Sdlimurim aceste spu. se.Arndsbendit, p"alei, spre giu. Aceastd inclinare este fireasld pen@.,;f,ga

DESPI{E VEDENII,DUI IURI SI MINUNI

spre bine. D4ci n"€:a-m*afla in epestia cU-demonii, i-ar stric

gi neincetat,qplr.pqi"4dlf-icu pildele lucrdrii lor pururea nelegiuite gi potrivnice lui Dumnezeu. Ei ar fi putut sivArgiacestlucru cu atAtmai lcsne cu cAt t esteatrasin chip firescspre r.du,se afli in supunere.fafi d_e*draci,supunAndu-se lor de bunivoie. in .ggglf.,gi. sEurg,_vrcme oamenii,prin sporireain rdu, s;ad.Jd i;

intre oameni, cei rDu_mnezeu qlq4_cg.ti,p9. pd1nAat din-Bai, si duhurii" i r"".ite pe pdmAnt din cer: a este Aga fac gi sgapdzurile" p:dmAntqti atunci cAnd de-spart prin 7ldqrilq.[gmaife|or pe rduficdtori de societateaomeneascd,pentru ca acestiasd nu vate-

m*qqo..ci-e_!3!qa {gpi b--rpullo".rplae--gisa nu -it_s_Llrce.-_lp-erve-_Jlgup-cel pe pgllalfl eamenil. Duhurile te lu creazi asup*q.1_o amen!lor, a_{qgg11d q:le qi pe s,!r Fmi.,te ed"duii cetoase;tq y-e_{greg lru -

i.

; aceastdinclinare este asemeneainclindrii dracilor citre rdu: Cu osArdiecugetdomul celerele

P939-q4-d-shwilsr-aiqs

lg'q:!9.,am9p_!-e"--c-g_!: ba suntem atrasi spre rdu, ba, pirdsind aceastdaplecare,ne indreptdm

fletuluio_g_f !rjiry--fo45[egsgmenge_c11glgji1.e-e*Ae careo aducs trupului nou-ndscut.Tru-

I SfAntul Ioan Damaschin, Dogmatica, cartea III, cap. 1.

82

Odatd cu inmultirea omenlrrr in starea ei de

I Preacuviosul Cassian,Convorbirea

83

a VIII-a, cap.12.

S I i A N ' I ' U I ,I ( ; N A I . I E B I { l A N C I I \ N I N O V

pttl pruncului,infiguratin scutcce,dcvinedrept; c rndelularclelui, fiiud rnoi, s-ar puarsaqi flesrl, imbricat in trup, asLg.nr*q-t-fq-ml2at: cunsgi despairfitprirr cl de lumca duhurilor,-cstc t prin inr4tifqq-e.a legii lui Dumnezeu - sau, totuna, prin invila-r.eacrestinismului- 9i deg"s*elr*Iii.bin"gJrg-derau dobindcst duy-edere,a se diruies-te (Evrci.,!.-1 llqvnfceaqqia d.uhurilot'9i, daci acestlucru seva arita potrivit cu -scopupilelui Dumng-Zeu,Q41g , ygdergalc4-grupeasci- intru.eAtde sunt mult mai PuPn acum @ a primejdioasepentru el,iar sunt folositoare.La deqpirfirea sufletului de trup a.C-e. p rin rqqgg_tg a-""viztrt5" dJrhurilor Siin obQtea1or.De aici se vede .d pgtt[ru a intra in--chi€"&cigit[n lumea duhurilor avem inainte neapdratdnevoie pentruaceasci pfin-!egea=-1ujD.:lsnez*u, neaEL_fqst_la_sata_qgrccale e, rAnduiti_f,-ecarUl-pn4g Selfg_ Pgmnezeu P9!q+p-rrb-egia.csa-Bd,rg4t-e-aqci-Aceastdpribegig se cheamd,,via[i pdg-rAnteasci". duhurile !n Oamenii devjn, in,.spr.ti-vadd a simfurilor, unei anumitb pl-e-f?S€r,i I ldeea, pare-se,este depdgitd din punct de vedere strict medical, lumesc ([a ora acfuald se recomandi ca membrele sugarului sd fie lisate cAt mai libere), flrd ca paralela ei duhovniceascdsi-$i piardd valabilitatea (n. tr.).

84

DESPI{E VEDENII,DUFIUIiISI MINUNI

i

dean_iciel,

j ceeacemaijna]]1le.J!Lr..?_q-z--gai

Pentru cei ce Au cunoscuto astfel de prefacere a simfurilor, ep estefoarte simpli si fireasci, cu toate cd de,. pentru -sine gi pentru ceilalfi; pentru cei care nu au cunoscut-o,ea e,ci-rtdati gi neingeleas5. Astfel, tofi gtiu cd oamenii in sunt stare sd se cufunde in somn; I a, din starea de trezie in stafa sj-ne*dAm rca de adormire si uitare de sine - asta rdmAne pentru noi . P_refacerea"sl,mlg-glor ce are , loc i cAndomul intrg !1impd1ldgfrq,simfig ; cu fija!-eJe*. se numegte in Sfdnta i nezeu,spune Scriptura, qchii lui Valaam,pi adzut peingerulDomnuluistfrndtmpotriudin cale,qi sabia scoasdinmdnalai (Numeri 22,31).inconjuratde vrdjmasi,prorocul Elisei, pentru a linigti pe sluga sacaresespiimdnta se,s-;g.lllffit.gi a zis:Doamne, dgp-1 d. $i a deschis Domnulochiilui, qi n adztrt,qi iatdmunteleernplin de cai gi de caredefoc imprejurullui Elisei.$i s-au pogorfrtIa el; iar Eliseis-a rugat cdtreDo.mnulqi a zis:pa_te n-eatflul acestacu orbir"!,qi i-abdtutpeei ur qi i-aduspeeiin Saorbiredupdcuafrntullui Elisei... mnria.$i afost cddupdceau intrat in Samaria,a zis Elisei:Dp.sShll-e-,_*D" ggnly.er-qpftii lo_r. si aadd.$i a des85

S F ' A N ' I ' U t ,I G N A l ' I I J I ] I { I A N C I A N I N O V

(IV Regi6,77-20). clrisDorunulochiilor,gi au udzr.rt Atunci cAnd crlig]mergeaucu Domnul pcdrurnul ocJlillptewu -rug,alirn.$_EJIr-ags, ilttttt.i,ne povestcstcEvanghclistul,casdnu-L cttttonscdTtc El,pe Domnul; iar atunci c{4{-q,Ll-_i-ptrat lor 9i i4nopteze,la frdngereapAinii s-audeschis ochiiqi L-nu cuttoscut(Luca 24, 16-31).Qin aceste ltrcuri ale Sfi"n-tei Scripturi reieselimpede cd i slujesc drept.-uli gr-p-o-r!ispre r l, cd aces: gamara-liu.ntrjci, uJlde petrgc ite porqi d dupd cump*g{gns: 9gg[eDumlezgg. u, acesteporfi rimAn mereu i irrchiseingamcnr_icdzull, ca nu cumva-_vr-djmagii nq_gtricei juraS, duhurile cdzute,sd pitrundd in noi qi sd ne piardi. [_c,i4goqiqlg$ {_cele, fi' ,de a pitrunde_.innoi, se ori atrieind sufletul prea lesneincrezdtor lq__i_qpgtAgl1"e_,gg gle. i si dea deoparte iconoNu-ggte*irgad mia lui Dumnezeu gi prin propriile mijloace- cu ingiduinfa lui Dumnezetr,dar nu dupd voia lui Dumnezeu- sddeschiddsimfurile salegi si intre in impdrtisire aieveacu duhurile. iryli_fe*a qfi"S.filor ingeri sd ia parte la o lucrare nepotrivitd cu voia lui Durnnezeu, la-o^lucrare.neplScutd lui Dumnezeu. i si intre 86

DESPI{E VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

rn rmpar

fafi cu duhurile?Cei usurcila

t in astfcl de imare cAt sep_o-ate d,e-_tn_ale; oamenii care s-a-udedat piqdtgq-e-n-lei gi s:.au*"le.p-.adat intrd Dumnezeu in aceasti de impirtdqire e cele mai pdcitoase gi pentru s le cele mai pdcitoase. potrivit iconomiei lui Dumnezeu s_q4!*-t_o-td.ea_U_n_ads ss4 mai mg{e illelep-gillng qi bun{-qgte, se sdvArsescpotrivit necesitdli+itale spre folosul nostru vital, nicidecum spre satisfacereacuriozitdtii noastre sau din vreun alt imbold al nostru mirunL nevrednic de Dumnezeire. Din aceasti pricini, ri n d uial a obi gnui.td-si-me+sul .obis,nuit-al- luc4g-{_otAgnt"i:rS"al"c-ale_foarte^_rar; f este

Ii .p-lac*e_ ca slxjitoful. Lui -sdpetr"e_aed - i, IrcEuj{LLr l$-gupUnere" necsruditionata-fu*[de El, h ggrent -ngcondifionatfa!5 de voial-ui.cea_preaOriceincdlcarea acestorlegdturidintre sf-dntd. om gi Dumnezeue_fr_epl-q-qut?!_ui si pune asupra noastrd peceteamdniei Dumnezeiestit.Cei ce incearcd e si_calceran^dlriala-eea I P.!rS,ide cdtre Durnnezeu qi in ceea ce Dqml-e-zeu4_aEqlns_denoi sunt tSfAntulIsaacSirul,CuvAntul36.

87

SFANTULIGNATTEBt{IANCIANINOV

"q]qi-{!n afa_ca[ide la falaLqi i4"iryt-u-np""riS11l-"eeJ

.

l

r. " ,* \ r\4\€

r.i{i-

rd, in care Lumina lui Dumnezeu nu lumineazd'. ce ne vor ldmuri cu ce Vom aduce prevedere mAnfuitoare pentru noi, in scopul de a ne aduce folos sufletesc cAt se poate de mare, ne ingiduie Dumnezeu vederea trupeascd a duhu.r i ^ rilor. IIAfric.al er,aun vameg Pe nume Petru, om cAt se poate de impietri! care ddduse milostenie

,dul mAniei. Atunci cAnd Petru ducea undeva o mulfime mare de pAini, un sirac a inceput si std,; ruie cergind milostenie de la dAnsul: Petru, mdniindu-se qi neayind_glr ce sd il loveascd, q3t in el cu o-pAine. Dupd ce au trecut doud zile, Petru s-a imbolniviU boala a devenit din ce in ce mai grea; bolnavul ajunsese slibdnogit foarte gi

pdreacd se apropie de in starea aintea sa,qAgfn[;1s de o p4-rJestdteau demoni intunecafi, i41 de c.edaltd ingeri luminafi. Drae fdcute de Petru in cii, adunAnd viafa sa, le-au pus in talger. Purtitorii de lumind, ryflAtd_nid -bleqepe care s-o pund in cumpdnd impotriva faptelor rele ale lui Petru, gi grdiau intre ei in nedumestdteau de"s,c-uraj"qti .F-.*.---_.,@

| ,,Atrica" senumea in Imperiul Romanprovincia Cartaginei. Yezi Viefil e Sfinlilor, Via!a SfAntului Mu cenic Artemie,20octombrie.

88

DESPITE VEDENII,DUIIURI SI MINUNI

rire: ,,N-avem nimic aici." Afunci unul dintre dAngiia zis:,,intocmai,nu avem nimic aici, qfa.*4_g pe carePetru a dat-o lui Hristos cu "g-Ra!.,e doui zjle in uund,si iceea fi.i siJga." ingbrii au pus pAineape celdlalt talger al cAntarului,si #Ja a.ineeputindatd sd tragi in jos, precumpinind pe celilalt. Atunci, bdrbafii purtdtorf de lu-mindi-au zis lui Petru: ,,Mergi, sdracepetre, {e Ugi"edengillaascasfasAitr, ca nu cumva arapii cu chip intunecat sd te rdpeascdgi sd te aruncein chinurile vesnice." Petru s.,-a insindtoqit, ni-t*qp,pbjg"nuit-demilostiv fald de frafii cei sdraci, a cheltuit cu ei toati avereasa foarte insemnati, a dat slobozenierobilor sii gi, strdmut6ndu-sein Ierusalim, s;a_ydndut.rob unuia dintre cucernicii locuitori ai Sfintei Cetifi, c-4pgrn d-ellinaeasare"gi mai -apr,opiat al lui C4:gle li devenise dej1casnic Petru s-a invrednicit de mari ddruiri [harisme] duhovnicegtil. In*Lavra P_egterilor dinKiev eraun monah nu_mit Areta; el avea o bogifie insemnatdgi igi pizea comoarain chiliq fiin4.[g.egggga{git nu nuj 1';c$u* mai f.aJ-d de siraci, ci gi {ati _d.e sine tns.ugi.Hofii l-au prddat noaptea.Areta a cizut in dispefa_Le, _ mai sd ig! faci singur seama;a inceput sd caute avereafuratd gi sd supuni la nepliceri pe mulfi nevinovati. Fratii il rugau sd incetezecu cdutirile gi sd iqi arunce intristarea la.Domnul (ps. 54, I ViefileSfinfilor,22 septembrie.

89

SFANTULIGNATTEBI{IANCIANINOV

DESI'I{EVEDENII,DUHUIil SI MINUNI

25); el insi nici nu a vrut sd audi acestesfaturi, rispunzAnd la ele cu grosolinie 9i cu asprime. Dupi cAtevazile, Areta--acizut intr-o boali grea gi se apropia de moarte.Frdqimeas-a adunat la el; Areta zdceaca mort, nemaigrdind nimic - qi dinLr;odati airrceput, in auzul tufuror, sd strige .cu glas mare: ,,Doamne,miluieqte!Doamne,iar-

td! Doamne, ;un picituid Avutul e al Tdu; ryl.mi

ta!

-pacdtuittAvutqleatlds!-Nu-mi

S-a'fdcutsdndtosde indati, 9i a cu privire la pricina strigitelor sale cele ce urmeazd: ,,Am vdzut ci au venit la

ming cu privire lA-,avu-

ceput

cit! Dacd atunci cAnd !i s-a rdpit averea a1-f,*{-1t u, ripirea averii [i s-ar ! It

ca lui,"Ipv.4tunq!cA4d

\ ,t'

t i-..tp

-[ D-ugne zeu, ft 1dg,iq-e.

v_oind , Bu4e la calg;dp_Lr-e,aayerii"Lui;insdomulcare*dd*aulqumitltui face la fel ca Dlgpr-nezeu cel ce imparte cu mil-ostivire.oAtunci cAndingerii mi-au spus aceasta,am.strigat: .,Doamne,iar90

geri S:a!t

t si, socotindu-mi banii fura{i in-

di, gi cu obiceiul,a dus viafd foarteimbundtdtitd, nevoitoare, imbogdfindu-se in Dumnezeu: el s-a invrednicit de sfArgit fericit, iar-fericireasa a mirf_u-1isifieprin__n-eslu_cic_i.unee*mgept"el.grsa!e: acesteao__dihpegq dimpreund cu moasin.p*eg-tsri tele celorlalti PreacuviosiPirint-i,in ceatacirora Areta cu dreptate a fost rAnduit de citre Sf6nta Bisericit. - +l1-?c-e--g4gi-Lavr5-Kievo-Pecerska era un bdtrAn ) pe orb, nume-Teofil,care se cufunda neincetat in pocdinfi si, din pricina 4_egurmateifg4gqi-{e , t4lge mere_u.*lacr-imi imbel gugate, c9g?-_qe qes,o-c_o--a_ ic de crezareal unui s-lfgqt sfdnt, care s-a strdmutat in vesnicie cu gAn-dgri-le incd din vremea petrecerii salepe pdmdnt2. Teofil plAngeadeasupraunui vas giadunase in el o mare mullime de lacrimi. Aceastaera urmarea pe careel n-o pricep vdtdmitoare pent1u 4gyoitor/ c4refr.ql$b11les_4pjrle

trei zile inainte de sfdrgitul sdu, Teofil qi-a recdI VielileSfinlilor,24octombrie. 2Sf6ntulIsaacSirul,Cuvintul 65.

91

SF'ANTULIGNAT'IEBI{IANCIANINOV

I pitat v67,ul,precu sdu duhovnicesc, gAnd cd ii sosise vremea trecerii in veqnicie, Teofil a inceput sd-pldngd mai.mult si, avAnd inain vas, ruintca ochilor ga pe Dumnezeu ca lacrimile lui sd fie primite' i-a stltut inainte un inger cu un ! E b-ine vas bineinmiresmat gi i-a griit: , c.i te-ai rugat gi ai_iilAns;4ar in aery{te lauzi cu

DESPI{EVEDENII, DUIJUI{I St IV{INUNI

qi totodati vestitcu privire la fericireagdI titd lui. El-.nu-se..putea in urma ardtdrii ingerului si a figiduintei fericirii, intrucAt

u. , mai alesdin-

Nu_ma:ere*tinjlqr,

tre monahi, c4qe.s-auinvrednicit a strdvedeacu 1a-srimilep-e-c-"are"i{.ear"-+dunaj-}rya$.I,4"ti-FrLJas ocht_pUjleteqti,le-a fost descoperitdlumea duhurilor; i4.q{- 4se4_e"tlea-.-er.e$ tini lacrimi_c-q a,raArdie,rinsi +ii:r"vremuril""sslpnA" [+i sh_i potrivi t mdrturiei ndfraPreacuvi osuori:cu mAna cu {IA-n"ahisrnu^lui, , Qucele, rna, sau le=ailisar-si-cadi pe pimAnt qi pe haiacestor t duPi PoruncaStdPA,bagd. :nele tale. ae ieame Sfaff-tlt-1*laan-s.cdrarufsti in aceea cd ,nului gi Ficdtorului meu, iar acum sunt trimis sd zis: ele aduc suflefului a Care la Cel vestescfie bucuria strdmutdrii Fericificeiceplkng,cd aceiaseaor mfingfria(Matei 5, 4)."t Din intdmplirile aritate mai sus se vede ved"eniilein care ne vArAm dgcAprll nottru, im- w+ v\i limp ed e c.EfasteruLde*qbgteal ardtirii d uhu ri lo r, potr_i^v_4 voii lui Dumnezeu, flg duc i inePp-41s.-[g-i-Dumegeqqmeqtpsl"ran-d-tU-t-d,e--c-i-fi aduc nu-i o bucurie care altceva Pdtgfe--de.sine, decAt E?_tiqfu seJCaaeinteleasilde-pdtre-toi a f "Jr,^i oamenilor;searagi a p,Xrerilg-qgstrede sine2. indeobste in"chrp d" ir,€eri, td in agafel ci. -nqpaaJea-ueatiii rr., f ost pi A. au P*etru. f ql_{" .qr$eri prinJaude, sd fase -s_L-r_d.duiesc ;gta "yqlg4[glpare. cdpf{es:recurr scogidin pripa-g-tiapicatului PdnjftSa de cearta i{ii+islarrcilui"de$arte-dupd care ilaqJxnd lesne"irrarr.ldgirea-de-sine dintre ingeri si draci pe care o vdzuserd,igf Teo"= gi ii priI ViefileSt'infilor,29decembrie.

92

I Omilia VIII, cap.6. 2 Scara,CuvAntul 3, despre vise.

93

SFAN'fUL IGN/ITIEI]I{IANCIANINOV

c.inuiesco-.vdtdmare-Eufleteascifoarte mare, mai mult sau mai pufin vdditd. cd-vederea frupe.asci.a duhurilor e Vederea vleun lucru mare eqLe""-qn-.gAnd*gregit. nu aduce trupeascdljpfl.B de ci nuomului cp{Lc-_eplr_a*qlry-qJlllA _dgsjlfe-, mai o c.oncepfiesuperfiqialddespre ele; ea poa'-.te si -tocmai lesne si-i insufle Sg_{t_qgpli_r_glgglte,

DESI'I{EVEDENII,DUHUIU SI MINUNI

tuirea [constitufia]lor fireascd;unui numir foarte mic de oameni du-hurilecu piilejul uneiimpreiurd-ri de_osebitejin viata_-l_9_r. In acestedin urmd doud cazuri, omul nu e de osAndit,dar trebuie sd qi dea toatd gil[aJa ca sd iasd_diU-ac_e_aS_ta_pituafie, intrucAt este foar-

\:J

greqtini.t_adgy_arcfi, iar la cea tnrpeascdsunt in starecel mai mult oamenii cu viafd cQlsepoase afld in r-,t te de stricati. Qine vede { r-l care s-au igrpirtdgire qimFla crr ele? D-umne,ZeU gi leBad"atdg au recunoscut drept r; oamenii care _s_-.a-u_--{_ed4t dg!$rgAeJf p 4,timi lor gi care, pen h:'q"a_+i_l*e satisface, au-a!.eJee!.La.,.vfFj$srigi au intrat prin_43ljlgqlge lo cu "duhurile cdzute,lucru care sesdv-drgegte cu csnd-r.Ii_a*l_ep_4dirii de_H-n_s_tqs:;oameniicupglglilgistq_v1fe*@ktii gi*desfrAu; nevoitorii c-{zufi e qi e; fp.,ar!,gpufinr sunt in s,tare-de,eaprinalci-

e :.tfee-!$eeqe-$smului

i.i-*

In ea nu estelepddarevdditd de Dumnezeu, dar este, fdri indoiald, olep"ddre_Exunsi, intrucAt i e diavolul ascundecu mare -.qg.maimult si r:tg"b

eqle dg.elSp_egcg

a

1 Sfdntul Apostol Pavel a definit astfel cuvAntul ,,vrijitor": Plinule de toatdgig!_g!lt! 9i de toatdrsuts_tp,fiul diaaolului, ardimasa toatddreptatea(Fapte13, 10). Citind Vielile Sfintilorne putem faceindestul idee desprevrijitori. 2 ViclileSfiufilor,vezi ViafaSfAntuluiVasilecel Mare, 1 ianuarie,si istorisireadespreTeofan,cel carea cizut qi s-a pociit, 23 iunie.

Net{Lyfedntcind de nrc|o luare-aminb g-t"uqet". i!e age-zdmAntukleJeg.e,allui Dumnezeu, daci esrepla"cutah{p__tt*lSzeu, dacd._ treprinde incredin{eaziluc+5r-ii"magnetismului, intri lipsit de oricep#yedg+ein com+rnicarecu duhurile, le_ gredegi li s*e-irtqredintpazi, lucreazd sub cdlduzirea lor qi dupi indrumdrile lor. Ce esteasta,dacd nu lepddarede Dumnezeu?

94

95

SFANTULICNA|IE BITIANCIANINOV

l/

intAmplat ca, potrivit unei osebiteiconoS---a mii a lui Dumnezert, s$nlefe duh14i sd se arate unor oameni cu viald picdtoas-i9i chiar inchinitorilor la idoli. Acestor oameni nu le-a adus nici un folos faptul cd li s-au ardtat sfinlii ingeri; de altfel, aritarea acestoranici nu a fost rAnduitd pentru ei personal,si ca atarenu a slujit drept povestegsemnal vredniciei lor. S-f.dnt-a.$cripture te cd in vremeacdnd Patriarhul Iacov a plecatpe , ascuns din Mesopotamia de la socrul sdu Lavan, care era inchinitor la idoli, gi Lavan a plecat in urmdrirea ginerelui, a aenit Dumnezeu(a se infelege ingerul lui Dumnezeu:trimisul e numit cu numele Celui ce l-a trimis) noapteaIa Laca nu cumaasd uan Sirul gi i-a zis lui: Pdzegte-te zici cdtrelacoarele (Facerea31, 24). inchindtorului la idoli Lavan i s-a aritat.Dumnezeu^rlgf Inchindtgll-avan, 'torul la idoli a rdmas inchinitor la idoli, in ciud-alaBtului, ci".-a.vdzut pe Du*rne-zeu-f ali cdtre fatd gi a=volbit*cr.r-Ll iin q5!gs:iCiUn_,f-o-!o*s,f i ce a vdzut pe adevdratul Dumorul la idoli nu inceteazi sd ii socoati dumnezei pe idolii sdi; el spune:Pentruce ai furat dumnezeiimei? (Facerea31,30).bchi4a: (lru LI a id-qli*prorccul!0tneinosgi vlij!!919 I vasi a Laama vdzut deslugit in cale un--s-f6-nt"-inger vorbit cu el; din-ineg.fl,areaacelui inger, a rostit o prorocie adevdratd,prorocie de Dumnezeu in96

DESI'I{EVEDENII,DUFIUI{ISI MINUNI

suflati desprepoporul lui Israel,insd a adJli4ici-ulolos: el a,rimas intru p a qE a-indreznitsdlucrezeimpotriva rAnduielii lui Dumnezeuqi a fost supuspedepseiimpreuni cu vrdjmagiilui Dumnezeu(Numeri 22,29,24,91). ''.- Sau].r-egelelrlls*raef care nu selepddasein chip vidit de Dumnezeu,insd qiba"ade-sporunca lui Dumnezeu, ceeaq._q i.s_-_4-g_o*c.-gtit lui intru lepidare (I Regi 75, 22-29), a4us_,capasfdrddelegr_lor-sale L!"np-acatgIe-U,fiindcd a dat mortii pe toli vrijitorii,din pimAntul lui Israel:insd, tdr.A_t de {tgptafsain_Eegij-sgl.e.purt.6ri, s-a hotdr6t la o {apt[ in ship-vidit potrivnici lui Dumnezeu. d care avea sd fie deznoddmdntul bdtiliei pe ca-Jgel se hp-t-a{6se s-o dea cu filistenii, Saul a cep!_v;,{ji!oaqei rdposatului Pr.orocSamuil,pentru a se sfdtui cu el. Vrijitoarea i-a implinit cererea.ArdtAndu-sedin inchisorilepdmAntului la chemareaei, pr.oroculi-a prevestit regelui infrAngerea si moartea in beH-

,

pocdin!,a...-e, , lie. Saul,in,log,sf,se-cufuredein -qe?gt ardtarea prorocului si cunoaste44gi{"; rea viitorului i ovdtdmaq9 cAt se poate de,.mare (I Regi 28)1.Ostirea pdt Cu privire la aceastdintAmplare,vezi felurite pireri in VielilcSfintilor,I 1 martie, Vin[asfintului sfin fit m ucenic Pionie,presbiteruldin Smirna,si in notelela aceastiViati. I=triSaula putut s5 i se arateu in chipuJprorocului s-isd-irosteasci,din presupunerilesale,o prorociein-

97

D E S P I { EV E D I I N I I , D U F I U I { I S I M I N U N I

SFANTUI, IGNN fIE BI{IANCIANINOV

gAnilor sirieni ce ndvdlise in pimAntul lui Isracl a.vizut fdri dc veste o ceatd de sfin[i ingeri si a luat-o la fugd (IV Regi 7, 5). e;i gi ura prin asemei nu rareori ry.._qp-+t

nea3rilirj pe barbari si pe tilhari de la nivdlirile asupra sdlasurilor binepliculilor lui Dumnezeu'. 9PIe ce-i9.3-5,9--qg-v-daultrup-e$te*duh-uri,chiarsi i ingeri: aceasti vedere +Jgi{gtdseg[e, in sine, celor.c,g au vdzut-o;dg.qasunt in stare nu ngglai pdcdtogiqci chiar gi dobitoacele necuvdntdtoafe (NUmeri 22,.2_3). Sfintii Pdrinti dddeau oricdrei vederi duhovnicegti asupra vederii tfUp"egti.Marele povifuitor al monahilor,SfAntuIIpaqc__S_!rul, azis;

lgmeiqtd pe prorociile adevSratedinainte pi pe mersul lucrurilor; a putut s5 i se arate,cu ingdduin[a lui Dumnezeu, si i rrsu qi Samu i l, fi i n dci d-re.pJiijie-shiutri.Iestamen r e ra u si se aflau IU1gI sub stbpAnireadiavolului, chiar daci nu_inagggrsi"misuri ca picitoqii qi necredinciogii. I Yezi ViefileSfinfilor, VialnPreacuviosului Macarie de la A p e l e C a l b e n e ,l 5 i u n i e . 2 C u v i n t u l 4 1.

98

de

i ale Sf6ntuluiDuh: in aces_ Pdrinfi carepen_ fost invredniciti duhurilor. prea_

carteaFacerii (14, 1B),esteFiul lui Dumnezeu.,, Acest lucru a fost adus la cunostintapreaferici_ tului Chiril, arhiepiscopulAlexandriei. Chiril l_a chematla sine pe bdtr6n, c*q1e sdvA-rge4 i ciruia Dumnezeuii descopereaceea,.ce I

nezeu.>Mi clatin gi nu qtiu in caregAnd si crecl. Din aceasti pricind te-am si chemat. Roagd_te lui Dumnezeu gl _s'a:li-ve$leafca gielucrrii-ffiii prin descoperire".Bdtrdnul, ndddjduind in vie_ luirea sa, a rispuns cu hotirAre: ,,Dd-mi un so_ roc de trei zile: vo! ryg4p-q D.*ym3ereupentru as_ ta gi voi vesti fie cl*ge fop!-Melchisedec.,, Dupd trecerea_atrei zlle, bdtrinul a venit la arhiepis_ cop gi i-q_&faft_...*Melehisedec-alosip-m.,, A rhie_ piscopul a rdspuns:,,Cum ai cunoscut,pdrinte, lucrul acesta?"La carebitrAnul: ,,Dumnezeumi

i:Aatalet egjg,H_p*? i, a i o Aao." 9I'pa"ei o Lri4-rlri "99

SFANTUT,ICNATIE Bt{IANCIANINOV

DESPI{E VEDENII,DUI{URI SI MINUNI

Melchisedec- 9j gn inger mi-a zis: lati-l pe Melfii ci aqaeste'"Dupd ce chisedec.incredinf i-a intors la chilie, l-q!.s.1n6grspuneatujuMelchisedec,iar nu Fiul lui Dumror cd om-eg,[e-

." Iglpirti-gir_eastatornicd cu ingerul nu l-a impiedicat pe sfAntul presbitersiJ

cd sdvArqeasemfratelui, care,i 49 qi pqimeadescoperiri.de la Dumnezeu,cd era in impirtisire cu sfinlii ingeri 9i cu sufletelesfin-

ca oa

cu ochii c€i tryp-eg!!--a-{qce o vitimare

cele dintAi veacuri ale creqtinismului. el s-e-invr-ednicea clna curi[ie-t-,t@, mereu sd vadd cAnd sluie-aDgunezeiase-al-,Sjin preaima l,ui. Pe presbighie ggilgel ce q.[d!e,.q ter l-a cercetatun diacon pelerin. Presviterul l-a imbiat pe diacon si sdvArqeasciimpreund jertfa Atunci cAnd au inceput si slujeasnesAngeroasd. cd, d'iaconul i-a atras pre-gbiterului luare-aminte '

' qJgred--:

cuprind qhglA-eletigg"4$t5.Pe presbiter l-a uimit mustrareadiaconului. El s-aintors cdtreingerul care era de fa!5 gi l-a intrebat: ,,Drepte sunt cuvintele rliaconului?" lngerul i-a rdspunsl',Drep\eJ' .Qi de ce, i-a intors presbiterul vorba, aflAndu-te lAngi mine de atAtavreme, nu rni-ai spus pl,ieut inaintea lui Dumneacestlucru?" ,, zert,a rispuns ingePul,-c

a11gst9^c,4_te-c11_

mai,mare sall[LaiJni-

chfp"wll.e=adeYirului sutrt i ir, fiindci pd- 1

. I! acesttirAm s-a pogorAt Qg.$gez-eul.O-mpentru ment"i1gu oamenilor; in acesttirAm, d9 inomg4!1g*a lui * l,i Dumnezgu-,CUvafrtul, Altinti!ingeri se p ogorau la oameni cainsd care p"rimi-

geri sepogoard pe oamenii ce igi lucfe?z_f,qdn[rirSa:dar in aceastdlari triiesc intotdeauna gi o4gr*gg1_gaf9_ igrAn sdzuf| c.arm iq yqgjmd;iq!_or pg*r4nezeu. O_amenii care qi-i1gig*ggjlg gdtre d erea, p dcdtojg4lgAlrqb.gin_t gg?5 !o-.q te m rjl.oa#

c-elespre aj atrage.pggogi,_,o,"A-q.9ry_i_pe cqlcalor:

se ingrijesc de asta duhurile cdzute.

t Sf6ntul IsaacSirul, Cuvintul 2.

I Pr
100

101

S F A N l ' U L I G N A T I t 1B I { I A N C I N N I N O V

[r*m,g{I$if!i. u mul$, cu foarte mulfi s-aintAmplat acestlucru. S-aintAmplatacestlucru nu nuau indeobste s-aintAmplat i, care au intrat cu

nii sunt datori, vrAnd-nevrAnd,q Eqmglfumi cu aqgeelpgtt"_1ll.l_Tglgi pe care o dobAndescin vremeascurteiviefi pdrninteqti; se stricd de la sine in-clipa cAnd g*Baqg.9.gsc, ie. iPe i

ceate I in lesne si igi inchipuie -sivA-rqlrea y-reme d-e amar in-atAta ei i au d-obAndit

I

inli vor rnai

care sau bine

t s,pteyqlqmarga gi piergl, yizlnd duhuri, v-a3.{q!9-1n_7areasa; ia.rda-q-q l" p

git, negreqitva fi ritdcit, negrepitva fi -pecetluit

rcz

pJtkj tn impgtqpire cu duhurile: s-a in-

hu dobAnde_lt_e_lni9 -s-9 trarea*ne,_rdtdgr!d, legiuitd, in lumea duhurilor. Toatecelelaltemijloace sunt nelegiuite gi trebuie si fie lepidate ca netrebnicegi pierzitoare. Pe. a.de_vd^ra-t-ul_ {Ieygltqr _af_lui Hri-sjos il aduce intru vedereaduhurilor Dumnezeu Insusi.Afunci cAndDumnezeu cdlduze$te,qalu.cilepirut adevdratein_,c-4q_e-s"9 sunt despdrti!-g1plaq,

vniceas-cia duhurilor, per5 inaintea lui in -c_hip amdnun!i!-."qi dq-h_\gi. Dupd aceea,unog9gg!g-1 pg_as_radintre nevoitori Lq_qdi 9i \a a..duhurilor, _",1gnd_q_r3..de-El_crealqrduhovni.cg4q.ci. P::hqdle*rele sunt legatein lucrdrile lor fafd dc nevoitorul lui Hristos dS cdtre stipAnirea gi incare

103

DESPI{E VEDENII,DUTIURISI MINUNI

SFANTUT-IGNA'I'IE BI{IANCIANINOV

cii SfAntuluiAntonie. S a duhurilor sci; cu monahii monanlt u dgchicle cnr dracii ,t ndu-le cilgasS, r aritdndu-sein chjp s!A!it. Antonie cel Mare, dupd ce l-a invdfat indestul pe

'

telepciunealui Dumnezeu,

1d,trfpe care l-ar deri. Necazurlle aduse de cdtre

-"i

i

I

t

lui'. eleajutd!a,sp-c21l1e1

O invifiturd amdnunfitd, de o necesitatevital5, despre duhurile riutdSi infifigeaza cuviosul Antonie cel Mare in inv5f5tura pe caAceasti invifituri a e dln prgp&sgle fost irnprumutatd imbelgugat haricd; ea geffA1ijqrrLte,d"i-nsta{-qa^s-a estemdrturisitd de cdtre S{AntaScripturi. Anton i e avea alat vedg+*IrJ*peg"gg-g*d-rfh"urilor, cAt [email protected] de dezvoltare.TfgPd o-tteaptd seri in.el ....{

acilugdreasf .reesgylegd-&ycl"ssl$im{iluviaf c6, i-a intocmit o chilie sihistreasci la o depirtare insemnatd de sdlasul sdu gi l-a bdgat acolo pe ucenic,zicAndu-i:,,latd, cu harul lui Hristos, Care a ddruit ajutor, ai deprins viehrirea cdlugdreascd:de acum sd petreci de unul singur, ca g^4 dobdndegti n-lUp-taeu.{eponii"l. porunceste, spuneaAntoniecelMa,,Scripfura rez,sdpdzimcu toatdpd.Tirea- noastrd(filde 4, 23).Avem vrdjmagi ilf.ricaqAtqfi.gf i3,adicd pe dJa-ci!cei rii; cu ei avem a ne lupta, precum spuneApostolul:Nu ne estenoudluptaimpotriaa trupuluigi a singelui,ciimpotriaatnc.ggdtgy-ijllr gi a domntilor,qi astap-fruityilorueaculuiacestuia, ?mpotriua duhur*ibttg4+titiitars,_s:.tryt. (Efeseni 6,72).Mare multime a lor se-afld ; ei nu se afld departede noi; intre ei domneste qgre*nelltglg-€^elen. Despre firea

adAncd, oJl]-o.{arga 49 gi.", dupi viafa in-J"[nr9flre dupi aia{ain ceruri(Filipeni3, 20),undeil indl[ase SfAntul Duh, Care sdldgluia in el, Antonie,

pe AJl6ndq

,P@A 4sFisea.{e-q"u-

monii3. P-,oviguireaa fost rostitd cdtre nigte sihagtri - monahi foarte sporifi, aqa cum erau uceni1 Preacuviosul Macarie cel Mare, CuvAntul 4, cap.VI-Vil. 2 Sinaxarul maronit. Sancti Antonii Magni open, P.G.,

1 Historia Lausaica,cap. XXVIII. P.G.,tom XXXIV. 2 P G., tom XXY l, Vita SanctiAntonii, pp. 873, 87 4-907,908. 3 Potrivit altei variante: ,,iscusitiin anrigire", PG., tom LXXIII, p.1.37. a Potrivit altei variante: ,,Neobisnuitdmul{ime a lor plu, teqte in acest vizduh; nu departe de noi umbli taberele vrijmaqilor" , p.137.

tom XL, p.960. 3 Vie[ilc Sfinlilor, Via[a Preacuviosului Antonie cel Mare, pqY9-qlilea-d9s"pre' Zetefer: ,,Marele intre Pirintii cei preadesivirqifi, Preacuviosul Antonie, strXvdzitor fiitrd, nu mai socotea vitqgcflpd de i-Spi"!e!-e.,{1eSilo i cei trupeqti gi inclenia lor: gi de multe ori geri si draci." , , -l+.t .,i !**u,

i*^ir*\' -'"1^ll

704 \rp

\*A,

105

,prr j*\
(r\t

DESPRE VEDENII,DUI IURI SI MTNUNI

S I I A N ' T U TI-C N A T I E I J I { I A N C I A N I N O V

tul Apostol dimpreuni cu urmdtorii sii stia_asta cu de-aminuntul. Cdnu suntemintru necutlo;ti,nfd de amdgirilelui (ale satanei)- II Corinteni 2, 11. Suntem datori .sdne Andu-necunostintele la care am fost gup_g.Fi. de-draci; drept care gi eu, ca unul ce am dobdndit oarececunoagteredin cercarecu privire la duhuri, v-o impdrtdgescvoud, fiilor mei.

pot spune multe alfii, care ne ingi felu1ime"a-.Lor trec in spct sqbitd nev d*eZ rer i i

.>*- hr primullAnd, trebuie sd fim incredinfafi ci dracii sunt draci nu pentru ci ar fi fost zidifi in starealor de acum. care.si fie rdujnsine. Dracii au fost zidifi,buni. dia intel"ep.qiunea-Eereascd, Mai apoi, aruncafi din cer, i;au-.amigft pe pigAni cu nilu-

dintre monahi, ipc_epea se ng_voiqi a sporr, \ r ssipropiede-ctgiif rda_tg__i_lcSp_ lcl ln sJ..Nu trebuie si cddem i

ebuie m4-arati sd ii

noati .:r-e--csfio.g?tg, -.-:': ' pliqind u^\ :" : . :. .

fel gi fel de feluritd e qi celede p

acestea sunt nimicite fdrd intArziere

I

4;Sp!Sl tpgq,[nte:Unele dintre ele sunt mai pline de riutate, altelemai pufin pline de riutate Mult ijloart. Firi indoiald, ferici-

I Potrivit altei variante: ,,Dumnezeu nu a ficut nimic care sd fie riu in sine. Nu potrivit r6nduielii Lui au ina stricirii [pervertiliil lor ceput dracii si fie draci: i-a zidit buni; ei ins5, Dumnezeu . a fost nu firea, duh, au cizut din cer pe pdmAnt, prin.voirea pro unde, ti16ndu-se in tini puturoasS, au intocmit credinfele pagdneqti.Acum, sfAgia[ide uri fafi de noi, ei ne puu la cale neiucetat necazuri de tot felul, .L1Fm-o"qteninttrorlurile,. nte. De multe feluri gi in ii dintre ei au cizut pind multe

106

,siin n€du-

dupd ce sunt pugi pe fugd, qU_iffiAJlptg: L" Neizbutind qi amdgeascd cea intr-ascuns mijlocitd

prin lucrarea ei se apropie

pe altd cale gi iniearci -prin nilq ciri desarte,lu4nd_ i - ba de femei, ba de fiare, ba de lighioane, ba de uriasi, ba de

707

DESI'I{EVEDENII, DUI{URI SI MINUNI

SFANTUL IGNA'I]E BI{IANCIANINOV

Dar nici de acestendluciri pe $U-ltrmeae'ostagi. tare le arati ei nu trebuie sdne speriem:neavAnd daci va nici o insemnitate, -p-i-g11"gt1;9*-ghpi I sArguiomul a sei.ngrddi

gIgS* Totusiqgsfi 9g5tind11211s,ti El-f,-9.*-tlL*i

jgarte: birui$ fiind cAnd lupti printr-un mijloc

I

prorociei, in stare si ptezici viitorul; 1g,1,

l-a-o-a.semeneajg[ltimede'sta-

e - crigla se turi - gljot"adatf, la Asa lucreazd'ei, q!ittg-"-de g-cope-ugunle*easelgr.

g t.oryLQga3111g!'p,-riru$llllu-ni-'r Fe-ceipecau putu! am.dgrp,un.gAnduri' Iar dacd 9i intirit prin credinld 9i nddejatunci afld de, ad-uccu sine pe--r.q-al-rp-a-r-elsJoir.

*

' Potrivit altei variante:,,QAUnlde..ufadu-hurilorcdzufafd 9e monahi 9i de te-.f.a$de tofi-creqtinii,dar tos. In caleaacestora cei ce si-au afi,erositfeciori duhurile intind curse,se striduiesc s{ strice [perverteascil mintile lor prin ggn{gf n-elggiuite 9i spqfcate.Aceasta vicleguguriledr5ceqti tr"Uuie sd ffifXit"ante: iroX "" ile credincioqilor sunt sfirArnate de indati p (cre;tinilor) 9qJle Dumne?qu 9i Pt|l" _P-"JSfLtlgJgt. totugidraciii4gqtgazdlupta pentru o scurtdvreme, biruin[e asupra ci acestaar fi semnul desXvArqltei. -rdniti, cu lo r. Ei_au obiceiu I s,{-se ridice, atUn*ci--C-a$"d..F-!r-n-t m-arsincrdncenate,qi si igi innoiascb nivdlirile, nimic tggqld band_fe!{ .erbolgl"i. Qacd n"t1-l4pAndesc n-e"voitori.pgi,n pjir,gdt,4rrri, se strdduiesc,si -c-l.q$1g.pe infricosiri - iau chip ba de femei,ba de fiare, ba de qerpi, 6ade uriSpide o mdrimeneobignuitd,ba se aratdca nigte cete de ostasi. Toate acesfe-nihciri

108

pier

al

4$qnlg spunea cd l-a viz_ut"d-eseoripe*dr_aa$a -cum f-a .d-99.co,perit Dumnezeu in urmdtoarelecuvinte: lui chip de luceafdr. pin gurn,"laties ca niptefdclii aprinsepi scapdrd" ca nigtescinteidefoc. DirundriJzlaiiesecanigtefum de, cuptorarzAndcufoc de cdrbuni. aLlai precum cdrbuniiqi caparafocului din gura lui iese(Iov 47, 8-11). AritAndu-se astfel, edpe,le[i-adraeilor,cel ldudiros gi invechit in riu, sg_s*t;grdgJg"gle, precum am spus/ peste nevoitor gi*D^_o--m$glil da in vileag, spunAndiarigi lui lov: Socote;te fierul ca paielegi aramaca lemnulputred. Rdscolegte mareacapeun aasdeunsoflre, gi peportarul adilnculuicape un robl-a socotit, n-l'8, c-I-P9.!llt."lp"cdepfirthLute (Iov 4-1., 27, 22); si prin prorocul: Gonind,aoi prinde (Iegirea15); si printr-un alt proroc: SllggrlQUmg4. o aoi gi Iua o aoiridi, capenigteoudpdrdsite ca (Isaial0,l4).AgJfel dracii qi fdgdduie-gcsi facdba una, ba alta, pe nevoiNoi, credincioqii,nu trebuie i-, "3T-, .r- t--.ndlucirile foi ryJ$ pe care le trAmbifeazdei. EJ, niciodatd nu spun vreun lucru drept. Chiar dacddiavolul a spusdespresine citre nevoitori gi rdmAn zadarnice, draci,i,il"c-ep-,gi p-roroceasci, se apucd sd prezici intAmp[5rile zilelor urmdtoare. Iar atunci cAnd d_in-aceastdlupti

ej.eb.eeg*h_afuIgrpentru a lupta irySpgfBlglceteilor celeipdgdnegt a tot rdul"(p.138).

109

SFANTU L IC]NAI'IE I]ITIANCIANINOV

DESI'REVEDENII,DUIJURISI MTNUNI

cu indrizneali atdtea lucruril, Domnul l-a scos ca pc un sarpe in undi$d, a pus pe dAnsul frAu ca pe o vitd de povari, l-a ferecat in obezi de fier ca pe un rob fugar, i-a stripuns ndrile si buzele cu

este urmitoarea: noi ne lun.tim cu dracii - si cel care s-a liuinsusi felul vietuirii n

ima_ginivii gi smintitoare qinume-

dat ci va uscamarea qi va inhdta lumea sg md gprea-sg{pe mine, cel ce grdiescimpotrie Ql4del gurea minte! ndlucirile lui, carenu au nici un fel de insemndi nq e*ade

vdrati: e-+esternai degrabd

ic,4gi"ffitttlpJ: ei se strdduiescsi searateoamenilor unde a

y--p;grde.Intocmai:ei-s.e-qr4!-{,-dar-pierindatd, fdrd si fi vitdmat pe nimeni dintre credinciosi,

gilglor imp_q,t1!vA noastri2. l o c u r i l ed e m a i s u s a l e S f i i r t e iS c r i p t u r i . 2 _lylarelesihastru egiptean descrie lSudirogen!?, .neobisnuitele fpgddu-inte trdmbilate de citre demoni cUSg

110

spre mdsurile de a se pizi cu_care_

rtl

demonii si si ca-

DESPI<E VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

SIJANTUL IGNATIE BITIANCIAN1NOV

Prorocul, trimis de Dumnezeri, aratd

*- Demonii sunt vicleni: ei sunt in stare t-.g-ig-

pd pe aproapele (Avacum sdu 2, 15). Aceste-i_nelem_4gri qi g6nduri pun in primejdie calea care duce la mAntuire. CAnd dracii spuneauadevirul - si spuneauadevdrulcAnd sp-rnn.IJneori, I "de m-qrahi' 14'atiltate cAt se poate de'cucernici,ig$ri,in vorbd nn

'I

d I

sd nu mAncim nimic, gdgtune, fie gi ne dau in vileag Pdcatefig.ci le pe care ei gtiu cd le-am fdcut. Ellae-asta

i viala nevoitoareca Pe o viafi d !os, i4gg!g--{ezgu,slf a!d d e p etr ecerea monahal ca qi cum aceastaar fi de o greutatenesuferiti; ei p-ied-ieilecu I de a F,ut-r-e-toate lg_c..Le-47,i pg-tinfd acesteivie-fuiriz. I Potrivit altei variante: ,,Demonii au obiceiul ca uneori ps-glmi in armonie, vreme in care - o, pdgAnitas-a".g-ilnter tei'l ro*stesccu-8y-ti.-ncesmte sfintele spuse ale Scripturii"

(p.13e).

2 Potrivit altei variante: ,,CAnd dormim, ei ne imboldesc la rugiciune, pentru a ne ripi somnul intregii nopfi' qlilp de monahi cinstifi, pleacXfrdfiMulfi dintie ei, l.LlQ-nd mea spre cercetareacu de-amlnuntul a pdcatelor sdvArsite mai inainte, care sunt cunoscute dracilor, pentru a innoi simfirea desfitdrii acelor pdcate ori pentru a duce la dez-

t't2

ziceau:Tu eqtiSfQntullui Dumnezeu (Luca4, 47) -, D-ry!le-a in'chisgura qi Le-aboruncitsi tacd pentru ca er-ria-lor.,gica"sd.ne"invete sdnuii crede4 pe dlecr, chiar de.ar spune adevdrul. Nq_.q*enqui, -c_gv!ne care avem SfdntaScripturd si slobozeniaceaddruiti de MAntuitorul, si luim invdfdturi de la nidejde. Tfebrie. dispregriti darea in vileag a pdcatelor noastrede citre draci, tle9uie disprelUitesfaturile lor viclene,atunci cAndimbo!!-eqcla pq-st!Lesau indeamnd la pliy-eghg15e de toatd noaptea.Ei raC_un_ehip .S."-".ur',o*cut gi apropiat anume cy-gcopg.lde a ng vitdma mai l5:sne aqgg1$_s.11g gb rdzaru l yi { tuJir, pe.n!1g_ e a.,ti _tnrn a,ma"i"!,_qn ra se arati, cd nevointa cilugireasci e de neindurat gi cu neputinfi; infdfigdndvietuirea monahaldince,.putdca pe o povard grea,duc pe nevoitori la deznidejde, 4' ii duc il -Fi n-deyi g,-p-rir,-trand dP@, ivie ii duc in desiuArgifislibdregire" (p.139). Aceastaeste viclenia si acestaestqgggpgrldemonilor atunci cdnd lucreazdprin gdnduri sau prin oameniidedafiimpitimirii simfurilor s; -lragostei de aceastdllume. D_em_onfi SleyglgEdviala monahali, spundnd cd este ,,impotriva firii" qi acestoridei mincinoase,ei ,,cu neputintd"; p@j."rflu*a -8,

^

in via[a trupeascdqi in , si,!L _i-4_e.ce mulfumirea patimilor.

113

DES|'IIEVEDENII,DUHUI{ $I MTNUNI

S I T A N ' fU L I G N A l ' I E B I { A N C I A N I N O V

ci sd vorbeascd, !-? ii opregtc [interzice] prin urmdtoarele cuvinte: Iar pdcdtoage-st*lg-c--tu strluii-n zisDumnezeu:Pentrusepoucsteptitu

. Dacd nu

sltlJor, ca si clatinegi si doboarein (ii pe carese zidegteviefqjrea ql qS_9y-A-{al4nq_c_tnqt!!oare. Draci sd

[i in sea-

ia qpugt[-giF-o&l;[spdsuri, a_ qiti povd rd toare, sd .im ri cie de p ri€++$s+aQu-qd.. sos rn imbrdcdminte,

tAnsuic _ , - - . €---. Domnul, Dumnezeu fiind, lqg--lnghis-gfg i de {f-egi!g.; iar nqud, care asemendmlaf-eg-b.4ltAg& Acegtia, vizAnd lucruri de acestfel, strigau; Cfrnda stdttrtpdcdtosul inryotriaamea,amulit-amqi m-amsmerit,qi am tdcut de bundtdli(Ps.38, 2-3).$i iardgi:lar ey AAW -'

gi nu pot

_fhib?qjt.4 qiJ,jev;zatoare care ni se pre.' ^P!rta+T_, i" g{etaril9.1@ii6?racitor trebuie pd::.1. strictete l'.iYiltu zr^ta c6nd dracii lucreald pumai pij4 Ei-.a!=r-nei :u g6nd_uriCAnd lucreazd prin ginduri, ei"sestri.dujer., "u p simtit,

Peggl1?lsimPli,

(Pp.*42.!).

i

neputinciogi, fa-qen!m!c m4i q-gltr

.

pegti' ca si.i-[{gcd p-uterilor gi sdndtilii,

r6,yna_dqp-risosfafd de ostenelile iru_ ori sdJ fac5, prin--cheltuirea de nevoinfa binecinstitoare.

+.-:

ra sfi;qi m-amfdcttt ca un om ce nu aude(Ps.37, sdtig_i-ngl-UJ3-14).Drept aceea/ dm aminte !a dpci, cdci sunt strdini de noi, si nu le ddm in nici o privinfi ascultare,chiar dacd ne indeamna la.{u,gdciune,chiar dacd ne-ar invifa la postire. Dimpotrivd, sd ne tinem cu tirie de rAnduielileviepirii noastre,p,qntrua nu fi

i

ap si

lea iertirii. Lu6nd iubirea de [4-inf5[iEare, eiinva{d+e-monahi entru a_i cerceta [vizita] pe frafi, ofteascd oaspefi mereu in chi_ ild*elelni:e nu sunt cu putinfi altmin_ gi linigtii; prin aceasta lfegJa @ se in tu n ec5, Eiqo,n_vi1,g1ene-foarte lesnicioasi. i., mir_ e, in aceastdtemelie a mAntuirii

I

tt4

115

- sl pnn intei. Ce a in cunoaqterea

S I I A N ' fU L I G N A I I I ] B I { I A N C I A N I N O V

D E S I ' I { I ]V E D E N I I , I J U H U I { I S I N { I N U N I

Dupi ce arn vorbit pdnd acum pc scurt desprc acest lucru, ntt vcli intra in amdnunte: o astfcl dc purtare ne va inilfa cea mai r-rcabitutdcu putinfd. Odatd cu ve-nirea Domr-rului pe pimAat, vrdjmaqul a cdzut, puterile lui s-au sfirAmat. Ca un tiran doborAt, care nu poate face nimic, e-l4u poate rdmAne linigti! nicidecum gi a-r$,e{!tgFprin vorbe, in lipsd de alt; fiecaceva.4ieca-re-dql.vq re din voi, pe temeiul acestei cunoqtinfe, poat€ dlsprefui pe draci. Dacd ei ar fi legagi cu trupuri precum noi, fird indoiald ar putea spune: ,,Nu ii aflim pe oameni, fiindcd se ascund; dacd i-am afla, fdrd.indoiali i-am vdtdma; gi noi am putea, inchizAnd ugile, sd ne ascundem de ei aqa cum se ascund ei de noi." Dgqlaf.g*a-lpr nu e nicicum pot - atAt ei, asa: ga$i incep"6t-o,-rullor,diavolul - si lucreze slobod

- sun-tgata si-aduee rdu gl-Vatdmare;diavolul, asa cum a zis DomAul, n Cu fost ucila€deoamenidintrutnceput(-I-oan-&.at0. toate astea,iatd cd triim, ba chiar ne-am rAnduit viefuirea impotriva lui: de aici se vede limpede cd dracii au rdmas lipsifi- de orice p-u,tele. ggp_ejitX [revelath I d e p u m 1929q. d_,e-s ate-e[g-!asu$:tarea trupsasci, care es

]

descoperitda fost predanisitd de Insugi Dumnezeu; ea nu suferb nici un amestec; ea e cu totul lepddati

Un atAt priril5fiXaniiil' tGm-U6.ffi]f,t Ei prin amestecare. astfel de ar-rlgs,lec in credin[i este o lepddare de ea ascunsd.

tt6

nu e o piedici pentru mestesugirile lor; ci nu au d"rAS-g:JS_-S*_rS11gi, ca si ne crufe din dragosic; ei

nusurrt.d_qlgq"-drcpJi gi.b-i1e1voirori fafi de noi,ca si se ingrijeascdde indreptarca noastri. Dimpotriv5, ei sunt , si pentru qlrnic nuse striduiegte atAt de mult ca pentnr a ad.qqg ]/Ltdmare [e. Ei nu fac nirnic numai si numai din pricind ci nu pot face nimic, pot numai qq,_an-ffU!"; ei nu se pot infrAna de la rdu, inseteazd sd ne aduci toati vdtdmarea, avAnd cu toful indreptati spre aceasta.Iatd, ne-am adunat gi vorbim impotri"a

lor; qi.-stiu 9e 3jung nep_g.[i1cig,si e Fdrdindoiald cd ei.nu ar ldsanici:rn cregtin sd viefuiasci de ar avea putere in aceastd privinfi: viafa binecinstitoare,dupd Dumnezeu, esteurAti pdcdtosului. d nici o putere,ei vizAnd ci nu pot sd isi implineascdnici un.4dintre uneltiri. Sd ne,"intdrir,nintrugAnduI cd ng_t-qe_b-"9.l_-e.nicid_equm sa ne infricosf,m de ei. Dacd ei ar avea vreo stip6nire, 1rgp_:?,I-,apropia_c-U i, nq ar pune la calemdiestrli lgle, ; ar fi indeajuns I dintre ei pen14-1 a implini ceea ce dgr-escgi le std in putinfd. dc-a*ueides9 aprqpfe_ nilucire deqartd, Au-inspd-im6ntdprin zarvd si tulburare, Dimpotrivi,

dla !_tl,*tlearagd*_nici*o_pttere_joau,,prqsclrimbA4dggi infdfisarea 1,17

SF'ANI'UL IGNAI'IE BI{IANCIANINOV

I

DESI'T{E VEDENII,DUIIUIU SI MINUNI

pruncii.lprin zatvd, 9i prin obrdzaree: chiar din aceastd Pricini

8,..: nici de zarvd, nici de ardlgr, tiri uimitoare, nici de ciocdnituri, nici de bdtii din palme: lgcr6nd liniqtit a omorAtin vreme cAtse poate de scurti o a8$a* sutd optzeci gi cinci de mii de ostaqi(IV Regi 19, 35). Iar cei ce n-au nici o putere - precum sunt dracii - se striduiesc numai sjl-spelieprin ndluciri deqarte. Poate cd cineva, pe temeiul istorisirii despre Iov, va intreba, impotrivindu-se spuselor noasasupra tre: $i atunci,decediaaolul,intrarmkndu-se acestuibdrbatdrept,a pututfacetoate:qi sd-irdpeascopiii,iarpeelinsuqisd-Ibacdauulia,gi sdii omoare (Iov 1, 15-22;2,7-17)Si gtie td at leprdputuroasd? cel care intreabd ci aceastas-a sivArsit nu-prin puterea.diaVqlg,lul, Iov in mAnadiavolului spre , Care l-a dat-p--e si.ispitire. ul, tgl14ar pentlg sg*4gJl_!l.t-eg i-a-fasuJ-hrllov.Aceasti intAmplare slujegte -se, drept temei al unui rnaredispre! fafi de vrijmas, a lucra nici

drypt: dacdar fi pdc4liglpofiiya qnglgg1g avu t-o, n- ar fi cerut-o. E-Llpaa<erut-o- a"eetut-o qtdbiciunu o datd, ci de i : aEt-a_vdd_e;tenea9i 4ep-utintalui. Nu estede rnirare cd n-a pu118

fut si ii facdnimic lui lov, de vreme ce n_aputtrt vdtdmanici turmelelui fdrdingdduintalui Dum_ nezeu.Nici mdcarasupraporcilor nu a avut nici o stdpAnire:fi indcd .dracii =I_-Ag.*lggg-! pc nul, precum e scrisin Evanghelie,iicAnd: uoiesdneducerntnturmaceadeporci(Mateiti, 31). d ei nu au stdpAnireasupra porcilor, cu atAt mai pufin asupraoamenilor,ca-resuntfaeqti fu_ pd aseminarealui Dumnezeu. Secade -sg1_19_telqeJt, gDgmnc_z_gu: pe draci hebuie sd ii,disp*fef.uimqi sq 4g*_gg.rgn-e{n nicicum de ei. Cu cAt lucreazd ei mai stdruitor impotriva noastri, cu atAt mai multd rdvni tre_ buie si ardtim cdtre nevoinfi. Marea arnli tm_

n€Z-gu.Fdrd indoiald cd ei se tem de p_ostiri,de

p{vegberi-49lg&4-c-iunr,-a-"*Umn-+@d":irr4ti Le_d4l4qii,d.g-9lp.pf"fui-reabanil,or-si-aslaveide_ ggrte,de smgre_nie" de d ragostea-cdtre..siracl-de milostenie, -gi-in-"p,rimul rAnd _dc,.bf frra . r, atunci cAndvdd acesteyirtutr in nevoitori. Din aceastd sforfdrile pgntru a nu fi ci pg-careMAntuitorul l-a dat potriva lor.Iatd, dau aoudstdpfrnire sd cdlcalipeste gerpi,gi pestescorpii,gi pestetoatdputeria ardjma_ gului (Luca 10,t9). I Prin ,,buna-credinti cea intru Hristos,, se in{elege or_ todoxia strict5, impreunati cu viefuirea stricti dupd po_ runcile Evangheliei.

119

SFANTULIGNATIE I]RIANCIANINOV

DESPI{EVEDENII, DUI{URI SI MINUNI

Asadat dacddracii vor preziceviitorul, ei prevestesccu cAsdnu ia amintela ei. tevazilc inainte venireafrafilor - 9i fratii, intr-adevd1,vin. Aceastao fac dracii nu pentru altcevadencredereiggil.gelorcacdtrygsr-aipe-n

tr-un alt tinut, dfg-ciinu gtiu dacd are sd plqce ori nu; iar cAndydd q[?._p*19._qlt, aleargdinainte gi prevestescvenirea lui gi, bineinfeles,el vine, dupd ce trec c6tevazile. Se intAmpli insd gi ca cei care au pomit sdfaci drumintors: atunci dracii searatd mincinosir.

i. Din aceastipricind, nu trebuie sd ludm aminte la ei, atunci cAndei varb-esc,fiindcd nu avem deloc ne, avAnd voie de ele.Ceestede-mirareinfaptul al-usoared ecAt trupuri le omenegtil, 9ivd-trupqLn .

t Potrivit altei variante: ,,Dacd ei (dracii), ddndu-se drept inainte-gtiutori, vestesc despre venirea fra(ilor, gi se intAmpli sd vind cei despre care ei au prevestit, nici atunci

cdpomegtela drum, gunLhgl.lTAndpg-gige.ya In acelagichip,cei despre.el? teqbi gi dau de-gHre care merg pe cai o pot lua inaintea celor ce merg pe jos: in aceastdprivin,ti, ei nu sunt deloc vrednlr nici de minunare. Qeea.ce s-4.givqr.qitinci: sgrulDumnezeu gqngagfgfoa-

tgintampldrils-in-ar$p.dgp-i-varEircajor'Iarei' zjndreva, vestescdespre aceea,alggand cu-glg: _b!re.Astfel, mgltora, ei le vestescceeace se fuce intre noi, adici faptul cd ne-am adunat, ci facem lnfelegereimpotriva lor, mai inainte ca cinevadin noi, iegind de aici, sd poati povesti despre asta. Firegte,orice biiat sprinten ar putea face asta,ludnd-o inaintea celui care merge irrcet. Cele spuse de mine trebuie infelese in chipul urmdtor: dacd cinevasepregitegte sd plece din Tebaidasau din-

lSresc pe cai gonaci vestesc dinainte despre mergitorii pe jos ce urmeazd sd vini. Ei vestesc nu ceea ce incd nu a inceput a se sivArsi - singur Dumnezeu stie viitorul -, insd,

I P.G., tom XXVI, Sancti Athanasii, tom 11', Vita Snncti Antonii, pp. 889-890. Aentotiqroq lgciprevot ot.lFraot paz\Aov ttov avOg
alt $nut pleacd la drum, dracii, vizAndu-l in cdldtorie, pot, d-if p ri cina sus-4omenite,i. lor t-epeaisj un i, si p re vesteiscd venirea lui. In acelagi chip pre"ve_qlgsc e.i,reyirsarea Niklui atunci cdnd vjl4 ci in Etiopia au fost ploi mqri, in urma cirora r6ul, umpl6ndu-se, de obicei iese dintre fdrmuri - si ahrnci deu..fHga-h Eg.tp! gi vestesc despre revirsarea care urmeazS. Acest lucru l-ar putea vesti lesne si oamenii dacd ar fi ddrui[i din fire cu o asemenea repeziciune,, (p. 141).

r20

121,

SFANTULIGNAl IE I]I{IANCIANINOV

apain rAu:vizAnd cd au venit ploi mari in Etiopia gi trdgAndde aici incheiereacXrAul seva revdrsa, ci, mai inainte dc a ajungeapain Egipt, aleargd9i vcstescdespre revirsarea care va avea loc' Asta ar putea sI o faci gi oamenii, daci ar avearepeziciuneain miscarepe careo au dracii. In ce chip pdzitorul trupului [garda de corp] lu-i--David(II Regi 18, 24), suindu.se intr-.un lo"cina-lb-a vdzut careveneadecAtcel carestdtea mauep"C"de-omul care a lufos; de asemenea,in ce chip v-e-qtitorul at-oinainteacelorlaltia vestitinaintealor nu despre ceeacenu s-asivArsitincd,ci despreceeacea i o iau pj inceput a se sivArsi: illag-e-14s-i-e-hjpe ina_intea a.anLag , apa-m'r,9-e*I9-\LarbrlDutnnezeu sd ori caldtorii nu viry dregrise-aratf,ur,rnc-tno,9i, iar ce-!cS.?ucregutin ei .amdg$t. a; aqaau fost ilnnigifi pdgAnii din vremuri strdvechide draci: insi amigirii i s-a pus capdt. canigteho{i Ei, ca atare,nu cunoscnimig t Potrivit altei variante: ,,Dracii, privind [observAnd] toate cu cea mai mare osArdie, dau vestea de la unul la altu1, alergdnd-1epede.Daci se int6mpld ca, din porunca lui Dumnezeu, ceea ce s-a inceput si nu ajungi la bun sfArqit, altfel spus dacd cei pornifi la drum se intorc la jumitatea cdii sau norii de ploaie sunt imprSgtiafi de vdnt, atunci se degcqper{-q4igirea, atdt a amigitorilor, cit qi a celor care le-.audat crezare" (pp.M1-14\.

1,22

DESI'IiEVEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

qe€age vdd la alfii - mai bine zis,ei nu atfit pre_ z_ic c. Drept aceea,chiar dacd spun vreodatd adevdrul, n_tel-afuOci nu sunt vrednici de minunare. Dg_c-tg_fttsi_i scrrsifi, du.incer.caFpd ce s-aq.limurit cum estecu o anumitd boald cercetAndmulfi bolnavi, foarte adeseaii prezic urmdrile; de asemenea,cArmaciigi plugarii, care iau mereu seamala stareavizduhului, prezic vremea senindsi cearea: dar pun acesteprevestiri nu pe seama descoperirii Dumnezeieqti,_ci. pe seama S.efg3$*giI i neze dacd d-raCii,pe temeiul.u-ne.i-.astfel de.socoteli, poate cd vor gi spune vreul gd-gv--4r; i q-.!1r16uririi lor luAnd aminte la ei. fi pentru ascultdtoridaci afld cu cAtevazile inainte ce are sd se intAmple?Sau ce nevoie estea sti acestea,chiar dacd ar reusi si le

cunoscutviitorul; nimeni dintre cei care au primit aceastdcunoasterenu va fi socotit ferici! fi- . qggl_e.ya-da-LAsplr_+e-!_Aigd_eg-atdg-acdapizir+euf ry credinta, {ac-i 4 !-11.rp-Unitjnlqsl5ar-pggfns{e.I Noi ludm asuprd-neostenelimulte, ne petrecem viata in nevointe, nu pentru a qti dinainte celeviitoare,c_i_p_e-ntlu_4Bldc_*ea-LuiD.unonczc.u_c\r . Secadesdne rugdm cu osArdienu pentru a primi pregtiinta viitorului; nu aici sti rds123

S I T A N l ' U I , I G N A I ' I T i I J I T I NN C I A N I N O V

platanevoinfelor:trebuie--sq if rygdm pe Domnul ca El sd nc aiutc la dclbAndircabiruintei asupra

-mffiiua

Iar dacddorim neapiratsd dobAn-

dim prc.gtiintaviitorului, sd dobAndim scopcuxifia-mJn$i'Am incrcdintareacd

,+

care a vizut faptele iel a fost mintg4 lut- -E-liEei, lui Ghiezi (IV Regi 5, 26), care au fost sivArgite la depdrtarede el, qi de asemeneaavdzut oastei lui (IV Regi 6, 17)' cereascdtrimisd in apS.rarea 9i Asadar, daci dracii vot v-eni!a v9! n-o--qplga vor incepe a vorbi despre viitor, zicdnd despre i' Ei mint' sine:,,Noi suntemingeri", s-e.1qii .q1--e-{ef Dacd vor lduda viefuirea voastri 9i vd vor nu.mi ,,fericitr", sd nt,r-ti-ascultafi,sd nu"=ibdgafi in seami, +i ci p.d, -nu*vA$lta$-ta- ei,

I

fiindci MAntuitqrul^i--aliBoit de-p-utcre-?ii-a ' cii: Dacd vor lucra cu fdcut de ba,tj-o---cg1[ i - stiruinld gi nerusinare,

S.pgf &p-c."d.rh"oa-s.elo.rJo,r..ob^rdz-ate[mdqti],

vi speriati, nu

I ,,Stare fireasci" se numegte la Sfin[ii Pirin{i,starea in care au fost fbcu[i oamenii; ei,numesc ,,mai prejos de fire".

724

D I ] S I ' I T EV [ ' D E N I I , D U F I I . J I TSI I M I N U N I

ca si cum ar fi buni. Foartedegrabpoate fi deosebi td, cg.h-agl_]ql_?*rfgllgze u, veni rea d uhu r i lor bune de a celorrele.Ardbareaduhurilor bunc nu pricinuiegtetu"lb re in gu_fl_et. Cd,rur ua striga sfAntulinger, nici nu ua ldsn,nici seuanuzinfard glasullui (Isaia 47.,2): el e at6Jd-e,plieut, atdt de bury sd-yedereaLri-:ra-naqte, , | - astafiindci irnpreuni cu sfintii ingeri este Domnul, Care e bucuria noastrd si puterea lui Dumnezeu-Tatdl e cuprins d bun-dtdfilor Dumnezeieqti viitoare; el ar dori si rdrnanLpcntrulotde,auna i-ryclegi sd plecede aici impreuni cu sfinSi ingeri - iar daci cineva, ca*-emce este, -s_eva -i.nJri-coqa de aritarea ingerilor buni, aceq.fla ii vor indepirta neintdrziat frica prinJrunf,tafea lor. Astfel s-a purtat G il fafd de Zaharia (Luca l, 73),astfel s-apurtatingerul cares-aardtatfemeilor la mormAntul Domnului (Matei 28,5),precum si cel care a zis pdstorilor pomenifi in Evanghelie:Nu ud temeli(Luca 2,l0). se naste aici nu din tulburarea suflefului, ci din covAggitoareavrednicie a celor carese,aratd.Astfel sunt semnelevederii sfinfilor ingeri. 1 Potrivit altei variante:,,Ved_erca-sfintilor-ingerieste d: ei 4q*-qe*c_-eafii unii cu ceilalfi, nu tii ci nu se aude glasul 1or.ArStAnLN'., du-secu b.llnagJg"gli_nlgte, varqdi t bucuriq plSce-

r.e,"i"ns:eCintarsJsi grranfi 1" .

'125

SFANTUL IGNATIE BI{IANCIANINOV

'-i

DESPITE VEDENII, DUI{URI SI MINUNI

Dimpotrivd,veJgeaqiJtilgeffea.d{hU"rifolree, qqgmgnga neorinduielii pe care^opricinuiesc tinerii prost crescuflgi tAlharii.In urma ,lrlb-uraresi.nedumsjre,t6niealasi-l-i-f-a[a-d-e'neyoin[?,.-te"ns"-,-trAnd.tvie, -amintire*de- ruds.--iease,4dcirsa pe urmd lgg_de.-!*garte, e' virtufi, n l.fA-v-nei-Bsntru e s.i*v-aSUp:rgde Agadar,dgcdvedefi

:evg(u*"\ Ai \-/

d teama aceasta e-neiht6rziatlndepdr-

nes.p,usibu-crrrie,vese-lie".in-crgd-i-ntare, , innoire a sufletului, p_a$a gAndurilor si toate ce' le zise mai sus, tdrie a.sufletqlui gi..dragostede

r'.-- i atare stare sufleteascdsqlt.sgmlqlyg1g:4-4g[u e. Astfel, Avraam, vilzAnd pe Domnul, Ii s-a bucurat (Ioan 8, 56\; Iq,an-a sdltat de bucurie (Luca 1,41) algnci cAn_d" i a rostit {-t

sc, cuJrlgd-de-moarte gi celelalte-ae-grne aldtate mai sus, Si urmdtorul lucru sd-"yq.glujeas_q{

fgl"speriafi: ,,Asternefi-vi la pdmAnt qi inchinali.-vd."In acestfel iar_anagit eine+ageni, aiun_ q.e" sdfim amdg{gide draci. Cand diavolul s-a apropiat de Domnul cu asemeneandluciri, A.Cerfattu urmdtoarele cuvinte: Mergi.mupnfu,JUI&g, sntan6,cd scriseste:Domnului slujegti(Mglei 4,_1Q;P_grrero._nom. tA^4). Drept aceea, suntem datori a-f di i tot ult pe acest viglean Ceea ce a spus Domnul dihvolului pentru noi s.a spu lga, re i--Q99r-t"a-t"p-rin ele. I . Nu.trehuiesine mirinh in deqertcu putereaharicd a izgonirii dracilor; tu treb-_uie si ne semefim de darul haric al vindecirii bolilor. Nu e vrednic de minunare cel ce alungd draci, nici de dispref cel carenu-i alungd.Cel cedoregtea judecadrept cu privire la un monah {gggreete-ae*&lgl.in'-care

/ precum gu.in-liturat-o T-lqqflrycid,ep"qu It4_arele-" Arhangh_e"l "-Gavriil cAnd s-a ardtat Ma ri ei gi lui Zaharia, gi ingerul cAnd s-a ardtat feme-

-crglMintuitorului, nu dl nostru - drept aceea, El a zis ucenicilor Sdi: Na ad bucuraficd duhurile sepleacdaoud,ci bucurr$i-admai ailrtosc sunt scrisein.certryi(Luca 10, 20).Faptul

126

127

I]I{IANCIANINOV L IC]NA1'IE SFANT'U

cd numele noastre sunt scrise in ceruri este mdrhrria -virtuf,i 4949t-regi a faptului cd viafa noastri estebinepldcutd lui pumnezeu; iar

aceea,celor ce se miresc cu facereade minuni, nu cu virtutea, qi zic. Doamne,Doamne!Au nu in numeleTdu am prorocit,;i cu numeleTdu draciam scos, Ei cu numeleTdu nrulteruinuniamficut? le-a rispuns: Amin zic aoud:nu ad cunoscpe aoi (Ma-

r\';\'\(^ r€ t-gp ,rorbit diq-culga5@g dobAnditddin v i.e$ti, mi fac ca un lipsit de minte (II Corinteni 12,77), qgntinuAnd cuvdntul. Domnul, Care aucd fac aceastad-injnirna de ce spun eu, q+-r.r-p-agtq d, ci nu pentru mi4eins-umi, ci pentru dragosteav-oastreEi-ziai*en'yoptri incep istorisirea - d esp re 6icteEuggril,e-arice+ti'ee*!uri sq!-t -cunos,cJ!.tgjtrgcersate.De cAteori nu m-au numit draci ,,felicit", iar eu i gql.blestemqti1tru nurqele Domnului! De cAteori nu mi-au prevestit c,{-apa rAului se va umfla, iar eu le-am dat rdspuns:o$i Odatlau venit la mine in chip *JilgggJggg?" amenint,dtor,intru aserndnarede ostaqiinarmafi 728

D E S I ' I { EV I I D E N I l , I ) U H U t { l S l N { I N L J N I

cu tot felul dc g*",hotArad Altddati, lq4-+dch"iBde-q-a_1, umplut casa.Afunci am rostit spusapsalmului: Ace;tiain cnreqi ace;tia1tecni,iay.,1toj..1t^ tnttttlui.Duntnezeului nostruaoruchentn(Ps. 19, 8). in vreme ce md gam astfel,Domnul i-a alungat.Odati, i, au venit la rninefdcind e de lumini qi zicind: ,,Antonie! Am venit la tine si am adus lumind!" Eu, inchizAnd ochii, am prins a*nnd-ruga, gi neintArziat s--a*atins. lumina gecrgdinciogilor.Dupi cAteva luni, UJfJfit cAnTdrrcl-pEafmi qi rostincl spuse din SfAntaScripturi: iar eu ca u uzeam (Ps.37,13).S-aintdmplat c.aei l*o*eu_infa mea; eu, filf,ti-rrd.!,dbUr, petreceamintr.u r, cic6nj;rd, ru g5ciun e. D up d aceasta ?-u--v.enit_ia qlrisAnd s*i""ddn[find;insd vdzAnd cd eu md rog gi,.stAnd irrtins, sdvArgege cAntarede psalmi g[ , indatd au inceput a plAngesi a se tAngui, ca nigte lipsifi de pu,teri-cesunt, i i, Care a-infrinat gi a stricat gi sdlbdticia lor. cu-Le.zarea ? Odat5, dracul mi s-a aritat ca o deJ,ingqa"ipomenitigi a cu,fgzatsi spund:,,Eu sunt puterealui Dumnezeu,eu sunt purtareade grijd a lui Dumnezeu:pot s5-1idiruicsc bine; cc vreT?"insd eu, clgaind am asupralui gi am incercatsd il bat; in fapt, . 729

SFANTULIGNA I IE,I]I{IANCIANINOV

D E S P I TVEE D E N I I D , U I I U I { IS I M I N U N I

mi s-a pirut ci l-arn Ei bitutlr Vria;ul a pierit .cu-tofi.d.raciitui. Odati, in indati, di di,avolul a venit la mine, fuvreme ce ci tine in mAini and jn.f,,afigare" dg=sanah; pAini, gi !L,a imbiat dup5 cum urmeaz6':,,i!ceteazd,cu marea ta postire gi gusti hrand, fiindcd orn eqti gi eqti su.pqs.p-rimgidieide a cidea b olnav." PJiceped tr/icleniaJu L)m- am sculat Ia rugdciune: nesuferind aceastul_Sla pierit, cAteori

V-am povestitaceasta,ca un lipsit de minte ascultatiacum si cele ce urmeazi, ca sd vicfuiti

nu-rsi*"l5hrsit de a mi face fie la el! lnsi am folosi nilucireaapierit.D

intrebat: ,,Cine eqti fu?" ,,$tr sunt_Satapa",mi-a rispuns el. Iarisi l-am intrebat: ,,Pentruce ai venit aici?" El a intors cuvAnt:,,in deqertmi invinuiescmonahii gi tofi creqtinii!in desertnu inceteazd.nici o clipi si mi blesteme!" Es i am zis: ,,Ei Iac aceastafiindcd ii prigonegti gi nu le dai

i t

"4-eres -qtqig_4s];Jvt-

Hristasl(Romi.gnu md aa despnrtide^dragostea"lai pani 8, 35). se-arunc;ru unii asupra celorlalfi intre ei. Nu eu ii ostoiam gi ii 1,Care a zis:. goneam: r din cer cdzdnd(LuVdzut-antpe satana qa 10, 18). Fiii'mei! Amintindu-vi

spusa Apos-

i gi ingerilor lui. I Atunci cind vede duhuri, omul nu poate - intruc6t se se sivArqegtein fapt sau esce Vad--eJ fdri a gregi d.1c te cloar vedenie. Vezi si Fapte12,9.

130

Itti i--eu.ljwb,JfutrBt sdbiilegi cetd{ilei le-aisfdrkmat i (Ps.9, 6)?in stdpAnireamea nu a mai rdmasnic!. -,' g*l9S:__li9::*[31a,_ryL-o*c-ela[e.Pretutindenia fost primiti cregtindtatea,iar acum si pustiurile s-auumplut de monahi. Sdf4ca"b"1119_ , gi_qing md invinuiascd in degertpe mine." Afunci, harulD-omnului, i-am spus dracului: , e.lggegg1r=q.*rdmai min_ciunX$i niciodati nrr Sriiegti=dfegf Acum insd f_drdsd vrei plt"na.de_v-^{5ul: fiindcd Hristos,.prinve$Ieg S 1t,te-iaoUoiat gi te-4deqp-uiat."Dracul, a Mintu"u*"ie itorului gi ne_f"abdAnd,focul ce ie-sedin 4g9;-tnume, a pierit. 737

SIJANTUL IGNATIE BIUANCIANINOV

, negregitci estevrednic de dispretul uostru el, gi vrednici de disprefulnostru sunt gi dracii lui. Vrijmagql, dimpreund cu cAiniilui,

va dracul, ndvilind asupra mea, sd md doboare! Nu cumva si mi ridice gi apoi si dea de pdmdnt cu mine! Nu cumva si mi scoatddin minqi de sdnu frici nivdlind pe neasteptate!" eg-Anduri; nc ingiduim asem"enq4 ca unii ce urmeazd--sdpiari. 4gi* din ce in ce mai mult Dimpotrivd, d.9bug-grie,ca unii u-mp-len-dg-$,e gtn-Sf-e,.dl.nJa, ce au a mogteni mAntuirea, pqs$gfdjl-ginfe gun-o,i-DA.mnul, Cel ce a pus pe fufaplgl gd dracii gi i-a zdrobit. SAne gAndim, de asemenea,si neincetatsi ne amintim cd i vrijmagii nu pot si ne prisinuD"-pm$llS

v

DESI'I{EVEDtsNlI.DUHUI{I SI MINUNI

O

porj,algi trengrdsn, ei ne infdgiqeaz?t

-dutcd toful se afld in dreapta lui Dumnezeu, ci dracii sunt cu totul neputinciogifafd de cregtini, cd ei nu au in nici o_p^Iiyinfinici cea mai mici stipAnire; dacd, zic;Iqgla!;y-qgg9Jill-ingrddiLcu ageastilarm-d,se.vgr,depirta de la el. cu.rusine. Vrdjmagul l-a_aflatastfel inarmat pgle-v gi s-a depdrtat de la el; lar_peIuda l-a aflat td qmi gi _fa,a[r4s..inrobia sa. Dacd vrem s5-l dispreluim pe vrdjma+ tt+t4,orunrile-Ournnezeisgti, ca s5 ri m And sufl etul mereu intru brrSlffia pricinuitd d iin D*.umnezeu. Atunci vom socoti priveligtile Iseec-Lacobfeldr acilar. rl rep t Jtr m; w'q] y gq-ggcd decAtne urmdresc:fiindcd, precum am zis mai inainte, q|-s^gntpeste md.F.llla*de"ftico gi ; neinc etat ii cutremurd-foeut€lreetg_cel_agtcp.tatde eL ce_lgati"tlor. 9i urmdtotul lucru trebuie si il qtifi, ca sd fifi : ferifi de primejdie: cdnd fi se-infdfiEe-azd vrssyc-

Oeoiu ffiffiff

oricarear fDqdjespdranatezi,

fi vedenia aceasta,

r-

+

" D--acisunt..sftrqi cei ce s-au ardtag .h4iEi!|g_ivor prefacs sprima ta i4t1u, lucurie; iar dacd ardJaf.e_a este dri-

133

SFANTUL IGNATIE BI{IANCIANINOV

DESI'REVEDENII, DUFIUI{ISI MINUNI

fi

prd-gi,

{

nevoinfe trupeqh, .de a d.ebdn. Diavolul l=aingelat:l-a scosdin chilie, d l-a pus pe vArful muntelui numit Storiu qi,

I

I Pundnd o asemeneaintrebare, Iosua Navi a fost incredintat de adevir (Iosua Navi 5, 1'3),iar de Daniil nu s-a ascuns vrijmagul (Daniil 70,20)" . Acei nevoitori care nu au dobAndit darul deo-

care "sshirr.rd"uhurilor,

, foarte ostenicioase

de car si cai, dupd carei-a zis:
"ea-

a, ryau iflleleiscd Hri'stss este.'pentrucreqtin

gi chlg sufletul propriu; care din aceasti pricind s;4ntintr-o misurd mai mare sau mai mici in / s-au supus unor -pj?re 1d-obg{! nt"a"tine-nerocirlli-chiar"pierzf,rr-t-i-n-ur-m-4'led"e, qlffqpeg"tk.d-U-hl+-rrlor,care a venit pe temeiul istovirii trupufqi prin nevoinle trupegti gi

jg"A.ti sale dutrcyniceSti 91s;a suit in__car:a,tun_c! it,el a c,.6,z..t d_el-a_mare-lnalgiI49.,.?gqz-qlpe-pe-t-n-a$t-*i-a-ms-ri-t-qu--m-oa.rtevred" I E limpede : 4lq-A{e-plans -+t,fotodafd--de*rAs. Asinas a pierit fiind tere duhovniceascd desp-re.taina rdscumpdr.drii o_1ne, nLi{i de cdtre Dum-

qezeul-Om. ine,pe careseintea. Din aceeasipricini, "tS13Z{_ unei infricegdtoatenenorociri s-au supus doi zd,votali- -4!n.Lavra Ki erro-Pecetska, sfinf, i Isaachie gi Nichita: celui dintAi i s-a ardtat dqqci1Slinul lui.Hristos, celuilalt. in chip de inger2.Indreptdfite pe deplin sunt cuvintele SfAntuluiApostol Petru:Vrdjrunqul uostru,dinaolul,umbld,ca un leu nu-si afli locin e

ratadevircrede.Preac.[v"isflgl,lsaa-c*Sirulistoriseqte:,,IJn oarecareAsinas, de bastini din cetatea Edesei,alcituitor al multor stihuri din cAte trei cuvinte, care se cAntd pAnd in ziua de astdzi,

duceav-i-e-tgife*in"altd,.(

)2.El si-a luat asu-

I Patericul egiptean,Apoftegmele Preacuviosului Pimen cel Mare. 2 Variantele date intre paranteze sunt conforme cu traducerea latind a textului grec de citre Evagrie. De aceste variante s-a folosit SfAntul Dimitrie al Rostovului atunci

cdnd a alcituit ViataPreacuviosuluiAntonie cel Mare. Evagrie recunoaste ci traducerea sa nu este prea exact5 - insi traducerea aceasta,fiind fdcutl de un monah care cunostea din cercarevia{a de anahoret, nu e lipsiti de valoare. 1 CuvAntul 55. 2 Vie[ila Sfinfilor, Viafa Preacuviosului Isaachie, 14 februarie; Via[a Pr eactrviosului N i chi ta, 31 ian uarie.

134

135

DESI'I{EVEDENII,DUI.IUI{ISI MINUNI

SFANl UL IGNAl'IE BI{IANCIANINOV

rdcnirtd,cduffindptccines{nglifi (l Petru?, 8) El gi gi p;u 11g1.-cifnqeii in ghi te p-e5e,r-*-e.p.1r1ti-frAo ae-

are de-a facecu amdgito,rul.in caracterul-sfAnhllui stitea o deos_ebitdglftrp[tate gi 4pleearespre ascultarefiri cAfrire,precum lesnese poate vedeadin citireaVietii sale. n a rdspuns,gr5-

ii sau de

doboarc i

e. $ijlocul pe neinde.stuldtoare carediavolul l-a intrebuintat cu atAtareusiti imp-otrivalui Asinas a vrut sil intrebuinfeze pentru zdrobirea P;941;g1vilosu,l,uj,5jm De la Asinas a luat mai inainte in-cuviin{are;pe g-t_Alp-nic a vrut si il vAnezena-v-"glil9_p-g i:"?tsp

a!g'1"-

carei-o pregitise.

hnJa

cu de-inger luminat, Bjnfdg$at et.aJuatrliar u4,ear qi cai de foc lui Simeon, care stitea pe un stAlp inalt. ,,Ascultd, Simeoane!, a grdit el. Dumnezeul cerului si al pdmAntului m-a trimis la tine, precum vezi, cu car si cai, ca sd te iau la cer ca pe Ilie: egti vrednic de asemenea cinstire pentru sfintenia viefii tale. A venit de acum ceasul in care ai de cules roadele ostenelilor tale gi de primit cununa slavei din mAna Domnului. Mergi fdri intArziere, robule al lui Dumnezeu, si-L vezi pe Ficdtorul tdu, sd te inchini Fdcitorului tdu, Celui ce te-a zidit dupd chipul Siu. Si te vadi ingerii gi arhanghelii, prorocii, apostolii, mucenicii, care doresc a te vedea." Cand ispititorul a zis acestea si altelc ca acestea- dracii sunt mult grditgri gi miiestru grditori - Preacuviosul n-:a priceput cd

136

tosqf,.v_rei_EamiiejJaser?" Zicind acestea,a ridicat piciorul ca si intre in car, si-a fdcut i, in .grqra-,c-druiadiaveilul, dimpreund cu carul si caii, ap_ief-i_t-intr__o*._q!pd1. Seiafelege $ig]9-9.-"9-:"a ednd nebdgatdde seamdintr-o misuri atAt de i s-au 14tcd,eJgaproage sd il piardi. a!q! de a fi amdglfi de Edtre-,-duhurile-viclene,pentru noi aceastdprimejdie eete.gi-m"ai ingrozitoare. Dacd sfinfii lgiau qg-qgnoggg_t-into-tde-auna pe dracii ce li s-auardtat in chipul sfinlilor gi al lui Hristos lnsusi, cum putem si credem despre noi insine cd ii recunoasri r, socotindu-necu toful neinstare_de o_,_y-gdere ca aceAsta.

S_finfii creqtin, indrumdtoriai ascetismului pitrunzAnd ffie.,Duhul,SfAnt, binefdcdtoaresi Dumnezeiegteinleleapti din care ry$gJele omeneEti suntin vrernea pftrecerii lor pimdntegti ca si cu 1VielileSfitr[ilor, 1 septembrie.

L37

SFANTUI, IGNAf IE BITIANCIANINOV

DESI'IIEVEDENII,I)UT{URISI MINUNI

.n]Steperd-e-le Eivdluri, poruncescnevoitorilor biadinici-unui.chip gi necredin fdliqeazdaq1-&ve.4te nici unei

citim urmitoarea povati:,,{Jnui oarecaremonah i s-a aritat diavolul, schimbat la chip in inger luminat, si i-a griit: <Eu sunt Gavriil; am fost trimis de Dumnezeu la tine." $onahul i-a rdspuns: i-f

ai stientizAndu-ne c*ho.tir6re

xte, si -il ru 95m p e dlutruui-lre.sffu d e a.v.ede-aDumnezeu re-de-toalecurseleqi legug rdu arrigirife-.pe-eareJe+isp6ndese i, care sunt in calea oamenilor duhgflg-, netdm ddu! tie gf i qi .f gy1s bg.hg_yg !e-f a[d de .g_g-" urdscat6t de mult neaoameni. rrul omenesc,incdt daci li s-ar ingddui de citre dreapta nevizutd care le fine in chip nevdzut, ne-ar nimici intr-o clipdl. invdldtura despresuspomenita prevederegi despre mAnfuitoareaneincrederefafd de aritirile duhurilor esteprimiti din predaniile ei de intreagaBiserici: e? este r4orale, pe care fiii ei sunt r-

sd nu pri*"gti, u vreunui inger, sau vreunui SfAnt, sau vreo inchipuire de lumind; fafd de aceste vedenii si intru dispref fafd de ele."zin Proloage I Preacuviosul Macarie cel Mare, Ornilia XXVI, cap.3. 2 Dobrotoliubic,cap.73, tom2.

138

al pierit fdrd intArziere." Din aceastdpricini si spun bdtrAnii: ,,Chiar dacd intr-adevir s-ar qi ardta cuiva inge1, nujlprimi, zicAnd: Eu, i vietuind, sunt nevrednic a vedea inger." IJn oarecare bdtrAn spunea despre sine cd petrecAnd si nevoindu-se in chilia sa, a_vdzut dra-qiaievejr, insd nu i-a bd,gat nicidecum in seamd. Diavolul, vdzdndu-se biruit, a venit odatd la

beEan"Gn-chrBde-lumini mare), zicind:,,Eu , sunt Hristos."BitrAnul,la vederealui, a*inchis

!€

ochii si a zis:

A_pe

Care-.-Ins.ugi-azis:Mulli aoraeniintrunu' meleMeu,zichnd: Eu suntHristos,gi pe mul[iuor:, in;ela (Matei 24, 5)." Auzind aceasta,diavolul a pi-eri! iar bdtrdnul a dat slavdlui Dumnezeu.Au chip pe,Fkistos sau vreun inger, ca sdnu-ti iegi de tot dinrniqle, luAnd lupul in chip de pdstor gi dAnd-inchinarevrijmaqilor tii, dracii."r c fste'Slavadegartilnevoi1Astfel de inchinare a dat diavolului, care se aritase in chipul lui Flristos,Preacuviosul lsaachiedin Lavra Pecerska si a pdtimit cumplit.

1.39

DESI'I{EVEDENII,DUI IURI SI MINUNI

SFANTULIGNAI'IEBI{IANCINNINOV

si iqi infifiqeze torul mAnat de ea s-e*strdduieqte Dumnezeirea prin chipuri gi asemdn-dri.$i trei seimpartu.nebuie sdqtii urmdtorul lucru:

acum...Dacdvezi cevain ch-ip_,_s-1gt_!jt sau cu mint , nicicum si piime.sti, ori cd va fi chipul lui Hristos sau al unui inger sau al vreunui sfdnf ori cdv4 fi i4f;gS4gq

u

l, in povefele sale citre un isihast sPune: sd cunogti cu de-amdnuntul deqp-1e ilq",,Vr_gau btrg--negdin{d (spre minciuna acoperitd cu masca binelui), sd*cape$vitdmare cAt se poate de stdpAnimare gi siifipierzi-su0ehrl. lgare a omului se pleaci lesnespre impdrtigirea s cu cei potrivnici (cu duhurile cdzute),

i4p_qsiii este proprie pdn firea.ei a, $i ea alcituiegte ct1 uquqln[d chipurile pe care le , lucru prin careei i9i aduc vitdmare sieqi...Adeseori,ceeaceDumnezeu a ingdduit pentru ca nevoitorul sd igi cAqtige cununi a vitdmatpe mulfi: fii_ndcdtui_Pgre

si=-sc.vad5-

inclind.

itoare a ci, fiindci

aceqtia

se afli mereu sub inrAurirealor (a duhurilor). ri gi de cei cu P_fegiisunt aproape .pierzagropi de cideri g-i. vis-drt-sB-te

q-hi,p cei gtiu-tori, c€gg. cu*mhtea ori i-11, glptit, spre e/ ca un prealesne {qcsdtor...Nu pufini ostenealdeste de trebuinfd c4 sd ajUngd fdrd gregla a-d,evirg1q[je curdteascdde tot cees-

etatea lor (mintea gi inima incepdtorilor gi {celor cu rAnduiald de sine) sg,afli sub sti.pAnirea barbarilor. Si nu e de mirare daEd cia s;a amigit gri Ei;3 ieqit din.minte, daci a prfunit ori primeste ingelare, sau vede ceea ce este impotriva adevdrului, sau vorbegte, 4in.Jip-sd re, ceea ce nu se cade. Nu este de mirare dacd un incepdto_reste amdgit chiar gi dupd osteneli multe: fiindcd asta s-a intAmplat cu mulgi nevoitori din vechime si de

. Drept aceea,cel care vrea si ajungd in linistire estedator sd umble t cutremur +i.tdnggige,sd plAngi to-tdeauna pentru pdcatelesale,intristAndu-se si temAndu-sesdnu cadi de la Dumnezeu,sdnu fie supus despirfirii de El in veacul acestasauin cel viitor. Diavolul, q_tuncicAnd vede p-ecineva

r40

141

vdrului,

SFAN'IUL IGNAI']I] I]ITIANCIAN INOV

D E S P I T EV E D E N I I , D U I I T J I TS I I MINUNI

, tQ-@+ie,f,uiegte(cuPlAngerea pe care o aduce plAnsul. mAndu.-sede --. Iar dacd cineva,avAnd drept cdlduzd 6€.\1J.r\ sd aiungdla cevainalt +i-a"5t-oba-{dit , r4lseazd fl,];), ttT* '*/g"*

sale,-cape o slugd a'sa.Din aceastipricind, ajmbinaeu rugeciune? gi planil 6rrl8)"ste

dacde de la Dumnezeuori de la satana."rindetdriledricestisimtitesecunoscdupd-I----------------qAdgle_loJ, dupd r asuprasufletuluj)precum a zis gi MAntuitorul: Dtrpd.1oadqle Jor ti aefi cunon;te (Matei 7, 76, Z0). trl sem nev r edni c ed ft.Insi ?i fupd aqes-

Ir,^,i";'; -

duqi secdlduzesc cg..pbldznlps cer-q-e-,v^refuiesc pd a lor socotinfilesnesuntvitdma$...-Omulare 5,'1,4). a fost cercetat[vizitat] odati de cdtre SfAntul Apostol favel, carei-a impirtdgit oarecareinvd!5turi de taini. ln ziua urmdtoare,preacuviosuluii s-ainfdfigat a-ye.derueintocmai la fel. -Agr scuip-4!:o iLfAtd, scrie Eleazarin insemndrile sale,si i-am

sa sc-d)*ca in teIe:re-re:lghq-ynicea sJ-qg-gquNu leingrqd-egfAbnt--c +--,"g'--

la

, cu.amdg-i1ile ta."2latd,,pll-

cdr

ednic t hm-

qi aliag$qci sd de crezare).SAq

oezi. Diavolul nu le noateda, chiiar daci se pre-

pe diavol, care i se in chipul lui Hristos3. Pentrq gei

P'

a scipa de amigire, de vitimare

in le rdutifii.

)

r42

gi pierzare sti

lepddare deo:ig+ee.vedenie,potri-

l Ultimul dintre Capetele foarte folositoare ale Preacuviosufui Crigorie Sinaitul, Dobrotoliubie,tom 1. 2 Manuscris. 7 VielileSfiutilor,l5 mai.

t43

DESI'REVEDENII,DUI IUI{I SI MINUNI

SFAN'fU L IGNAI'IE BI{IA NCIANINOV

ln

cu vit dsgivi_19-i!eineputtnfe privire la ele. eare-este p.fi-cinAinsp iirn Antdtoarei f i fdrnicii a duhuriloa fdldrnicii inspdimAntdtoareatAtprin iul, cAtgi pln urmir..desale?Pricina e vddi-

!

neasc{, ce insofegte

qi de a ieraaetegea ,4114 au fesut,'\!e11 gi Eva .F--e-sine. '3):

Asa4

ei munfi de aur si de argint, precum si alte lucruri de,lux gi pdmAnteascimdrefie, eU,,S"eapul de a afla r.is-. qi iub-irii de"agoniseali, dacd aceasta e in suflet;altor nevoitori, in acelasiscop, d mese-.cu mAncdmri gi bduturi imbelgugate; - altora le infifiqeazd qali larrgi,unde rdsund.'rnu- * zica, pline de mulfimile celor care se veselescsi ddnfuiesc;altora ti"p,@i care atAtprin frumusefeaproprie, cAtqi

por.uncii-lui Dumne-z-eu(Facerea dupd uci-

VOf r

afunci se arati in i, i&chip je p444L"

derea fratelui siu, Abel (Facerea4).

cu atAt

mai puternicgi mai subtire e ace4sti in el . Rd-ufdcdtorii ceidi4aau-l_+.ta nadins gi dezndddjduifi sunt totodati, indeobste, qiJataadcii-cet mai lipsigi de conEtiinfd. Ascunsi sub ma"sca.fdfdrniciei, ascungi sub r-r-l"ate-a v-"u"tu$ii g_is-finfeniei, ei pregdtesc gi sdvArgesccele mai mari firidelegi. i-

!,cu'3!gllgllfgfle,mai gi

lqsaqf-i-1d-{glege"a.

statornici,de ne::i-t#i9d!ori deznd-ddjduiti,

indreptat - fac rdul, ludnd indeobste chip de

sfinfiinseri,plo.-rseL.m,llgenieu-apqiprilffi b"r

lui Hrlstop insugi.F.rse st$-dg-iesc

r44

.r( r."\ c

v-{-'l

de-.tem-niti sau cetate,in sclipitoare, cu

p.glcsl_o,rg . !e alfii s-au strdduit s$_amdgeqscdprln c6nta[g - prin muzicd armonioasd, Peqa.miteirugerea$€A p3sdmitegerea-scd. Pe alfii s-au strdduit sd ii duc{ in qdf}.ciJe pasdmite dumnezeiegti.,{ltora li s.-.au.ar-etat iq#hizul I}r-

*lg. qi cu4g$ggJorafl_4fldeparte;altora li s_au ardtat

ilor.. -indempe care ii vedeau sd_nu_se-indoias_cei lAndu-i cd de ei, sd lu sogg*gjlq_4.,-s-un!.d-gh_q-ri lepddatg striduindu-se sd dea incredintare cd sunt suflete omenestia ciror soartdnu a fost incd hotdrA145

aAi.tq

tJ.\f!a

{_

+'

snANrul IGNATIEBI{IANCInNINov

DESPI{E VEDENII,DUFIUI{ISI MINUNT

t{ si carc din aceastiprieini riticesc pe pdmint neafldndu-giliman: totodati,

haricd de a se smulge din rAndul duhurilor ci.zute, de a lepdda jugul lor; aJost ldsatd insd b,pdgJgi=Ah.€gJegi rdmAnerea in starea dinainte, de . emul ng . Nevointa binecinstitoare n1r este gcAt g$ir.€@ii, aslobod"el noastre alegeri, aritate si dovedite prin insesi

/

'

,

-----.ii\

1m{elesaq!3/ [cAtc_p-oJc-_slpa_!:a

i ri.azitatca f a,t-d. dc mrn-c*i-u-nd,

atragglain-e-redere

pt c-eamai curatd si sfAntddreptate. Acest din urnmi pijloc de amdgire eg-tg,cq-9-sebire-

prinde toate firddglegt]e. i atu4g!,cAndcei imp o tri va cirora 9 ind reptatS,rf,utatea.lqr.nicinu i qlg-qSg !i. ,,Cursele' amdgirile.qi.viclene!9 megtegugiriale vrdjmagului trebuie bdgatein ate pdrfife/ spune , cdcipre,cumDuhul SfAnt prin Pavel tuturor toates-afdcttt, ca pe (I Corinteni 9,22), agagi-d-uto{i sdti dobfrndeascd tuturor toate,ca p e.tatis4 ii tragd la pierz4re."r .', impdrtdgirea cu q_lSpgdAj"'-d"e}.ugA,ygie ie a inD_ umnezeu gi cu sfintii ingeri, d trat in impirtiqire cu duhurile rele,intr-un rind cu ele, ia-rAndul-fiinqelor lepddate de Dumnezeu, vrdjmagelui Dumnezeu, s-a suPus duhurii-a fqEtdatd de citre D,umnelor rele. :cetnb a fost ldsatdinsd la slobqda lui alegereprimirea sau lepddareaacestei

impdrtdgirea, sd ne slobozim din robie; iar noi avem neapdra ti nevoie s!_4^e* dorinta .{_o_v__gdim

ne_tStarnicd de a lepida iue"l f;;lBri"p;ffi"

in luqrare:q futuror mifloacelor ce lin de noi, Inq16nd.. in lumea duhurilor pentiu a ne dobAndi libertatea,ne_in!414^ in primul

rdnd cu dgh$rile.sierrt". Miiui ii i^t.S;ffi ne cilduzegte,ne ajutd gi lupti pentru noi hafglDumnezebc, dat noud laSfAntul Botez, fH de carelupta cu duhurile qi slobozireadin robia lor sunt cu neputinfd, totugi inconiurati de ele si, aflAndu i in impdrtigire cq -ele,suntem datori sd ne smulgem din aceasti impdrtdgire in chip silnic de ele. 6nduri simtiminte rele gi mincinoase.Din pricina ames-l

tCuvintul 7, cap.7,

146

747

DESPITE VEDENII,DUFIUI{ISI MINUNI

SIIAN'IUL IGNA f IE BI{IANCIANINOV

tecirii cu cele din urmd, s-gnt netrebnice gi cele c, in care n-avcm cum sd nnu ne afldm in robia 1or, 9i*caatare e cu care i$p.fg^q4a-sjJnte gte'flrga noastri cdzutd, sau gi de care s in,carc qEulJnpddat [respins] chiar gi de firea cdtt . si al"adevirulii. LucrAnd in acest chip Prin gAni durl si visdri, duhurile lucreazi intocmai la fel 9i ', F -

cAndincep sd-SgAf.atsin chip--sim.ttt.BagdUlalg

nevoitori lepddaserdcu lucrul impirtisir-ea dintAi si se aritaseri cu lucrul in stare de cea de-a d ou a im p i r tdsi re. {g*e39!a_rdn"d-U-ial_a a ardtat-o I MAntui-

t-o_r-,r.r"t 1g_.stru,C31ea luat dg,pdcat:la inceput I s-ainfifigat in pustie ispititorul diavol, iar dupi aceea,cdn-ddiayolut fgqgg_e dejain-frdnr.deDomtul, sfin[ii inger"is-?u flpropiat .de.Dornnul gi,slujeau lui (Matei4, -11),ne sp,uneEv-angh"e-l-ia. n-au dobAndit indesL"_qa5--e_ tuldi.SgnqegJefg-a din_lgpJg-r-r-e.-v*q7gtd -p_c-q -e,!e , indrumdtorii

inq.grcafiai monahismului e qe-ncvcraflga"B-reaapdgcuposuJga,.pJyegherea, I nie, Macarie,Pahomiecel Mare, Marcu Tracicul, ,,Maria Egipteanca,Andrei nebunul pentru Hris: tos,Ioan Multpdtimitorul gi ale tuturor celorlalqi sfinti nevoitori. t--ajncWgt, ei au'avut de luptat cugdnduri,visdrisisim"timintefuAdlt-PilA!.t"etb p{9,4toaq9: dupd trecerea unui qf_[+"If*p-ggp_s-

z--{vordrea,Ae-.v"9_.14_|g in urma cdrora cep deglabd

pi Bot lesne sd am"dgeased"-nevoitorul, spre vdtdmarea si pierzania sat. eschisi cu dracii sunt in stqgg.fo4,rtepuFni nevoitori, chiar gi dintre,monahi suntin stare aceia care ag dp-.b0+_fitQg*gaq-

dgrgp-9g,bg:iJ" l.qpta cg,.-9.1e,

qi stqlg{'l'u,ce silrlte, timp indelungat,d,upd.mu,l-tecg"fg

r ; Atunci cAnd au ajuns la,y9-dgfea-t-rgp.gJrscd a t i-au intAmpinat tabereleind.uhurilor, A, gggilor lepidafi, iar apoi, jntra.t"in*t-ru -au ipp i-rti sire s apropi at de ei .gi -au iregeri, fiindci de-acum acegti sfinfi cUci".""sfintii

r48

e in-

si deosebeas-

c.qH+ele-ds_Jasprinmijlocirea."-Eim!-irjrdrrhgyn1g-eqti, cei a cdror nevointd este adumbritd de 1 Scara,Cuvdntul 27;Preacuviosul Nil Sorski, CuvAntul 17. Proloage,9 ianuarie, despre monahul amigit de draci; ViataSfAntului Nichita din Lavra Pecerska,3l ianuarie.

149

SFANTUL IGNATIE BI{IANCIANINOV

harul Dumnezeiesc'.Singura intrare corecti in creg$in5.Singura lume a d uhu rilor este r-rev.*oin$g intrare corectdintru yq{erea trupea a duhurii. l o r o co n sti tu i e s Pc cei care sunt vrednici sd intre intru aceastd uqi' cel vedere care se arunci in vedereatrupeascda duhurilor "capul- siu se p oart d in ehip-greqrl-n-el-egiuit, nF potrivnic voii lui Dumnezeu: precum 9i U$*ia-,ca-acestasi ggape

mei

agifge-de-p-t1re.

()espr e tederea duhovniceqscq q duhuri[or

(\f, ult mai pufin stAnjenitoareeste pen\ /Yl y' '\tru om mdrginirea vederii sale trug pe ti, orbjrea_verlpri i d i ntAi,.-priein_uita{ 9 .cid ere, d.e_c! , ptiCinulti de aceeagi cideret. ,,Careorbire a duhului? Ce orbire a duhului?" -intreabd mai alesinfeleplii acesteilumi si, neagteptAndrispuns, nllrrfescfdr.dintArziere gald,l'-q!,.prgs_tie-" vestirea despre orbirea . fl g--c_a"f d-uh.uluiomenesc,despre Asa este aceastdorbire! Ea poate fi numitd, fdri a gresi, c.hiar.msarte.Nz cumaapj tpi suntent orbi? (Ioan9,40) - 1! intreUau orbii si increzufii fafisei pe Dom4ul. , dsta r.rtr-insea-rud cdzufi,care nu u I dobindescvedereintru Domnul Iisus Hristos (Ioan 9,

I Preacuviosul Nil Sorski, Cuvdntul 11;agijdereacuget5 si ceilalgipovXfuitori ai ascetismului cregtin.

t Cu privire la i vorbeste mult SfAntul Tihon de Zadonsk in Scrisorilcsale de chilie.

151

D E S I ' | i EV E D E N I I , D U l l U l t l S l l v { I N U N I

S I ] A N ' f U L I G N N ' I ' II i I J I { I A N C I N N I N O V

in!d; gpapare u

39, 41).Si nc striduim a cerceta in lumina Sfin-

plas aJomului, cijn dUp-a_b_unul de duhul

prrn urmare d

I

-

. InvdfdturadesprevederileduhovSf nise.gtisau ale*-mfrgiesteinfdtisatddeosebitcu o mare limpezime si amdnuntimede citre Sfiryf$l , mitropotitul Damasculuir.

Erdngsrga

i esteprimul-"9"ry+Jg_+ell dr-

hovnicesc adus acesteia de cdtre harul lui Du-mnezeu ahrnci cAnd o adumbreqte. E-4std in gustarea i qelei plag1ltg lui Dumnezgu, ames-

c"* qi Domnul i-a numit pe cirturari (invd[a[i) qi farisei n.ebuni^giorbi (Matei Z3)' cqldryzeoarbe, care nu intri in impirdlia cerurilor qi,"ngl-,ejngeduie oamenilor sd intre-in ea. Atunci cAnd omul s.9-neYo-iegte

tecati cuiiflhngAiereharic:; qi desehide ngis$i o priveligte nemaivdzutd pAnd atunci de ea. in urmfsirirtimAntutui duhovniceiE)apare , dupd cum spune SfAnta Scripturi: Gusta[iEiaede[i(Ps.33,8). in urma vederii, qlmplnAn_tul . .Din fdp-tg_i-fe--a d senagteo cdlduri nemdsurati, ce se Ap i de la gAndurile fierbinfi.-ca_re

'ogu

cel sidit in ** trebuie, banrl-^1uiD-unonszeu i ne vindecg p-glin noi la SfAntu!Bgle"z

v.i4in minte.4gee$iluerare_g;B5tztd

Contemplafia intelectuali este proprie tuturor oamenilor;fiecareom se indeletnicegtecu meditafla abuncicAnd vrea.@ prin pocdcelor ce.se curS-fesc esteproprie 152

i$ i't

Tig$r prin cdldura lor si ii dau putinfa de a v,edea. De aici se nasc,precum am spus, gQ{gri fie*rbintrin addncul sufletului, ceeace settumegie gg.Aceastdvederenapte,la rAndul ei, cdldu1d.Din aceastdcdldurd, carecregtedin haru-l^Y_ederii, se nastecurgerede lacrimi imbelgugate."t il Cata-vr , lucreazd .gif vederea.Odatd cu incetareasimtimAntului, in- s

t

I Dobrotoliuhic,tom 3. )t*w rnir*" 2 SfAntul IsaacSirul, inceputul Cuv6ntului 59.

153

"l."

DESPREVEDENII, DUIIURI SI MINUNI

SFANTULIL;NNTIEBI{IANCIANINOV

A

- ceteazd$i vederea.

primegteneintd despre de mai-inainte a"duhului siu, orbire cq fdcga ca c sd.i pagi aceasta,ili

ru$al qi

fiinta delo.c: se ascunde

!n-gq-tite-de---v.S-d3legnegJ-r*mat5. esteciti-

'4.1).^r.r-'

t

I

pfului (Matei5" 39), ap-aredreapta judecatd, care se strdduiegte s-[-s-mulgdochi pentru ochi, dinte

;

cezqle; cu ele,:i

1 Patericul egiptean,Apoftegmi Colov. -'' P s t e r i c u el g i p t e a n .

154

a Prea.cuviQsului loan

pra viefii pdmdntegti,qare mai inainte *fdri sf6rqit:el_i:rcepesi,vad.{ hotarul ei ; e!,incepesdfie;apjtcu , altfel spus strirnuta! cu duhul, la insugi ceqsgl.-mg4illa.ceast+lnepirtinitoarei judec_df ia lui pgp4_e-peu.Din ciderea sa,el*v*ed.e._gd aren-eapira."t{,gqVo-i*e-de*Riscumpirdtorulgi,punAnd poruncile Domnului pe rinile sale sufletesti si vdzAnd lucrarea tdmdduitoare si de viafd fdcdtoare a acestorporunci asupra acestorrdni gi a sufl etului suferind, dp.bAndegte-credin$a-:r_iein EvangheIi e_gt-in_cSp hrli si E ghgl-ia p r i n e a "ma_r "el viafa sa. In Evanghelie,el vede gi mai limpe155

S F - , , \ INL J l . I ( ; N A t l l l l l l { l A N C I n N I N ( ) V

clc, ca intr-o oglincli, s

.zuti, si cdde-

numai la insirarca accstor vederi fiirldci accstca sunt celc dc o nccesitatevitali 9i la cle poate ajunge grabnic tnonahul rAvnitor; si vom incheia prin cuvintc.le l'rq i-MaX-Un-Mdftul: ,,Nu estecu putinffumi4fii (adici duhur lui) si ajungd la ncpdtimire numai prin fdptuire (adici numai prin nevoinfele trupesti), dacd nu o vgr primi vederi numeroase gi felurite."r CuvAntul ,,primesc" aratd ci acestevcderi nu sunt, la caprecum contemplafiile intelecLuale, mintea le face gi ri pe care re ajunge sau de voia ei: cuvAntul ,,primesc" poate fi inlocuit fr e,fl4i c-izute;sunt inlocuite de

i, care urmeazi flAngerea jnimii du ^ntretregerealiriiri-zuteessi care o insofesc, iar i, ce se te inlocuitd de formeazi din nofiunile dobAndite prin vederile duhovniceqti. Pentru a ne despirti de viefuirea dupi indreptarul poruncilor evanghelice, de-,pr4r.ereniaurmdtoare lui Hristos, de frdngei, de vederea duhovniceasci, de sloborga zirea din ro,pia Fati.milor - altfel spus , in.rBhia lor*-d-uhurile cizule t Calist si lgnatie Xantopulos, Despre linistire Ei rugiciune, cap. 68, Dobrotoliubie,tom2.

756

I)llSI'llE VEDENfl. I]UI ILII{tSt N,ilNUNI

poarti cu rrevoitorii rizboi incrinccnat. in acest razboici igi iruhCi-inlrcag, intreaga visunt proprii duhurilor cizutc nu pentru cd le-ar fi fost date la zidirea lor - nu! duhurile cdzute au fost zidite bune, striine de rdu, asa cum stim din invdfdtura lui Antonie cel Mare -, s-au fdcut striine de bine. Repetdm cele spuse mai sus: cddereadracilor sti i in deplina insugire de cdtre ei-a -r-dului1.Cdtre toateporuncile Tnlem-amindrep-

tat, totti cnlea,nndrcBfrtii am urLt (Ps.118,128), g1qieg!-e,.p-fantul Dgh desprecdliuzireade citre lyj Legdmant,q$-s,19 sfsire-bine- insd tocmaiin aceasti p-1iggt-?."-ltrl-D--qnnez*eu lu crare igrpo triv.-4.poruncilor evanghelice,in _iqrp-rggna;lq$area cu toate aplecdrile picitoase, studiazd nevoitorul duhurile cdzute,lg Observ_d, le cunoaste: d, dacdi seingdduie, nu facedecAt14 cunoagtereaaceasta.In exactacelagi fel esteprimitd cg3g-agtggg4-deSpre om: cunoagtereaesenfialda omului se dobAndegteprin studi_greqfelului -s_i.q.d $_ndi"qi.de-a-simf,, a fe1 Scara,Cuvdntul 4, cap. XXXV. De aceeagipdrere sunt tofi Sfinfii PIrin[i.

157

SFANTUL IGNATIE BI{IANCIANINOV

lului sdu de a luc-ra;c , cu;tAt

D I I S I ' I { EV E D I ] N I I , I f U I { U I { I S I M I N U N I

ta egLa-a€.tsreadevlle

du-unostinfaJa[deatrefagflc"udar estecompletatd,; huril-e,aceastdcunoaqtere aceasticunogtinfdnu are,de una singurd,aProape nici o insemndtate in privinfa cunoaqterii esenfialea omului.

tegte SfAnta Scripturi. SfAntaEvanghelie il in-

i, ',st*ii\

I c; Pentru aceasti invoire, Dumnezeu Se depirteazi dq-la orn, si omul pip_ry.Asas-a intAmplat cu,.Ananig si Safira, or, care, dupd i, s-au invoit d inaintea Duhului Sfant- si neintlrziat au fost lovifi de moarte.dupi nelegiuire. Ananin,a grdit SfAntulApostol Petru,decen umplut satana cnsdnin{i tu DtrltuluiSfdntsi sddosegti din pretul{nrinii?(Fapte5, 3). Ci diavolul il ispitegtepe om astase vede din ispitirea Dumnezeului-Omde citre diavol: diavolul a ardtatDomnului ta4teimpirdfiile-pd-

Dumnezeul-Om (Ioan 73, 2), iar dupi aceea

) gi,in pofida poruncilor Domacestei nului, incepuse a-gi g,ati-g--fa-c-ep.4timi,ascunzAndu-se ln spatelqgrijii bundJa i - de sdraci.P-gtqali[Jare,insd de fapt

implinire, diavolul a-.B"us stipAnire pe=elcu to-ful. ,,Ia seama,spune Fericiful Teofilact,ia seama:a lui, i-a intrat in 9l satala, adicd a intrat i4 il__b*Ag!a inainte, Mai pus stipAnire p-.ede argint: acum a prin patime_.!.qfudi ajgufuti pus stdpAnirepe el cu desdvArsire." ca

. r

58

. q'Pc !

(,\\e\

?,\,

11\ .,tr

'^t ,,-;i,^t.

pui; prin mijlocirea celei dintAi, ea igi insugegte idei de-qprelucnrri, prin mijlocireacelei de-a doua igi insugeqteimaginile lucrqrilor. Diavolul, intemeindu-sepe cea dintAi .qapacitafe,se strdduiegte si ne impdrtdgeascdgAnduri p.d-c_it_o-ase, iar inte a capacitatese s-tridui irrragini"smintitoare. ,,Precumcopilul mic gi lipsit de rdutate, spune SfAntulIsihie, vdzAndun scamator,se veselestegi urmeazd scamatorului din nerdutate: aga gi e.!ulnostru, simplu gi bun, fiind zidit astfel de StipAnul Cel Atotbun, se veselegtede momelile celeprin inchipuire ale diavolului; ingelatfiind, se alipegtede rdu ca si cum ar fi bine 159

SFANTUL IC]NATII'] BI{IANCIANINOV

gdndur!-le sale cu inehigui$."' Inchipuirea diavoleascd chiP foarte vitimd-

lu to

i-imPreuni-simfire

D T J S I ' I { IV ] EDIiNII, DUI IUI{I SI I\IINUNI

si nu vede numai atunci cind strfcri de o boali care irnpiedicd sau curmd lucrareatlui fireasci. i. ',n

siti cu

. Duhurilc viclcne sunt :

pentru acestlucru: ea nu poate deoscbi doar prin p u teri le sale p ro p ri i chjp g.iJs_ad_e rza_r u I u.i d e-chi -

despre.femeia pe care o legase satana cu o boa-

supra cdrora nu au efect obignuitelemijl''gaceomenegti de tratament. Toate aceste feluri

ale bflnhfirilprd-i-atlol€gti le putem studia citind uklAcS'finlilor-gie-S$Sfi-lg-lerb.Illoralcituitemai ales in scopul zidirii monahilor. Studiul lor in acestescrieri e insd foarte neindestuldtor:penllgmitoare trebutru a dobAndi Atunci cAnd, prin a duhuride I tr-ep--tq! -guri[i, eltfg:-qgvedeAceastd r duhovniceasci. lgf !+ c3 Pentru ry4t99

ti de Duhul Sfant.

estefirgasci pentru ochiul trupesc,carenu vede fiindci a invdlat si vadi, ci ca o insusire fireascd, I CuvAntul despre trezvie,cap.43,Dobrotoliubie, tom2.

160

intemeiazi pe"sJa1tirea d, precum d"uho a zis si .Sjan.trrl.ls"aa cSiru I :,, in teIegerea d uhovni ceascdestesimtireaviefii vesnice"l,sau,precum mdrfuriseau cei doi ucenici despre simtirea lor qi de.splgt din vreUtes-tei-.sirntiri i--gl.De.m-pul,pe Care nu I I recunoscuseri_ni q_i-cu"p*c^hii-trupe+tini ci prin r4$o-namentulmin$i: Onrenu nc arden in noi cfrndnegrdia(Domnul) in cnleqi cfrrtdne ffrlcuia Scripturile?(Luca 24, 32). Tocmai aceasti , carea dat mdrburieadevirat.l despreDomdncdsunt de ls Dunulczeu(I Ioan 4, 1) sau {!l impdrdSaintunericului si urii. Si dea astfel de mdrturie estein stare car{AF._tA prin pogdinfi, i,lgo![d de SfArltuJ,Duh;dar.inima aflati in robia patimilor si dracilor estein starcsd dea numai indicatii nqglffg. Din acerastd pricini, Pleaeu_vj_es_Ul-V.arsan e a spus unui monah careil intreba 5 'Cuvintul38.

t67

J7\

l\&

SIIAN'fUL IGNAl'It] I]t{IANCIN NINOV

D E S I ' I I EV E D E N I I , I ) I . I II T J I { S I I MINUNI

t.'

dc la Dumnezeu, celc venite {evenite q ele de la-draci: ,,Lucrul de carc md inal oamenilor 4iunsi la mdsurd m11e (a vArstci duhovnicegti). Dac-i nchiullduntric uu va fi curifit prin doftoriciri multe, nu va putea sd scapede spini gi mirdcini 9i sd culeagi strugurele ce intdreste qi veselesteinima' Dacd omul nu ajunge la mdsura aceasta,nu poate.deosebi(acesgi 1a cdd_gt te gAnduri), ci mai ales fald fu.Egj ca in continuare, Marele care vin de la draci sunt, mai intAi dc toate, plrn-eiglg.lburare si-in-t-ris-tAre,9i i alfeg ifr chip ascuns Qisub$re: i s.eimbracd in lraine de-.oi,adic

dacd dracii palimbrdcati in haine de oaic, ci, fiind pe diniuntru lupi ripitori,.se dau in-vilcag pe care o aduc: fiindci s-a zis c.l .p-fln,.ful,.b-gr-+-Lqa dupd y ti ue{i cunon;le(Matei 7, 15-16).Sd ne infelepfeascdDomnul pe noi tofi ca sd nq ne la.p_Ag].a[ra"g! de_dreptatca lor (cea pdruti)."r Vom incheia CuvAnful nostru prin povata cu duhovniceasciinfelepciune a f, e : ,,Iubitorul virfutii estedator si se ingrijeascd foarte pentru dreptei socotin-

ca s-l b,ltdep Iin brnel_e_.-d.-e_f"?u,

ne pe care le aduce

te feluritele curse ale dracie oamenii pdrut buD" folos estp $,-ffur1inLtii.

urmdri nsufldrilgr de 11 dghgrr, de-ar fi acesteachiar si ingeri

celorlipsi{i de rdutate(Romani 16, 18) prin ceeace ar e in fapt vitdmdtor. Lumina care raci se preface mai Pe urmi in infu. , ;{y'r.ai auy'1,trri ai g6ndi, ori ai vedea, dg

nu ii cstc inainte-mcrgdtoare F.!..$ Qme{g, ci este in chiP vinici r c]!tdirl partea stingi. Qomnul4ostru vinc liu, iar tot cc cste vrijmdgesc are-lgc.eutulburarc. Chiar

cAnd vezi ceva cu adevdrat bun si prirncsti, iar ceea cc se va ardta riu si lepezi. Nu-s nevidite lucrdrile harului Dumnezeiesc, pe. carc picahrl, chiar de ar lua infiqisarea binelui, nu poate nicidecum si le ddruiasci. Chiar dac5, potrivit Apostolului, .sg_tg11g_se gi prcschimbi (II lurninat Corintcni 11, 14) pentru a-l i1!n-ger amigi pe om, cu toate ci infitigeazi vedenilde llrmind, luqtg;ga C,qa.buninu poate, preculn s-a

I R i r s p u r r s ulla i n t r e b a r e ' a5 9 .

I R i s p r - r r r s ul al i n t r c b a r e a2 l .

162

163

S I J ^N ' f U t - I ( l N A I I I I t l { I A N C I A N I N O V

t)l1SI,t{E VEDENII, I)tiiltJt{t SI MTNUNI

ale inimii omenesti s_11nt omorAtc prin amcsbccai este numiti pe buni dreptate ,,intelegitoare", fiindci da-titorul ci este_.,.SfAntul DtrI,

eresti,nicin i, lucnrri care alcetuicsc dragosten, este fiindcd s-a zis: -duhoaniceascii

qtscmctr"

i, fiincl foarte in stare de acestl:'ir

lucru. Asadar, cind qdsarc lumina cea gAnditd in .{^t,i.,.^, pofi cunoagte da- l"r5'Jri sufletultiu. ci e de la Dumne'zeu sau de la satana. Totugi, gi sqfletu! insusi, djt_ciare qoqo"linfdsinitoasd gi poate alege binele de riu ere daci. este bund sau rea dsunt la fel dupd infifiqarea lor cea din afard, cunoasteindatd dupi gust deosebirea dintre ele, aritAnd care estgy.g[et si care este vin: aga si l, prin puterea sa, prin sJ.q,Ui;-e"g.ga duhovnicea_scipoate intr-adevdr sd dcosebeasci uile Duhului Cclui Bun dc nilucirile vic-lcanului."r adumbritd de harul lui Dumr-lezcu,i intru viata duhovniceasci, dobAn-

dcgtcs.ru-ttrtt:edu\e-vrrllTlLli:t:1";X$,::l: I Cuvirrtul IV, cap.13.

164

Lumina-qt"Vjala,-$t."Izyorui Viu in teJegi tor, Duinfelegcrii, Carc estc [rt{ iag.Clepciu{r,D-u.lr-ulDumnezeu gi ]ldymng79it,c5." (A treia stihird samoglasnicdla Vecernia Cincizecim11).Qas-11L[j gi aede{i(Ps.33, 8), repetim spusaSfintci Scrip-rturi pe caredeja am mai infdtisat-o.Vedereac'luhovniceasci,din care estedreaptaso. i dqhov-4.1g9.-a-sc-d, aparedin simtirea duho,.v_ni scir. Hrana ceauirfuasd,spune.Apostolul, egten cclor desduQygfi, careprin multn oltiqnuhfidqu".gi lc inad{atesltrealegerea bineluisi rdului (Evre.iS, L4). Aqadar, 5 cstg p_arleacregti_nifor desdvArsiti;sunt pirtasi la aceastdbundtate ce a-uclclh,jnditsporire insemnatd binecinstitoarc;c'ac striihd de Ati, chiar clc ar fi acegtiabdtranidupi vArstatrupeasci. Si atunci, cS ge fqci ince'p_a-.!o4ii? Intrind in ei intrd totodatd f+ lgplg cu duhurimgnahis.-m, le; dupd ce reguli sunt ei datori sd se ciliuzeascd per-rtru4 r-rucide.-apracli &e.$fijn[c r, pradi y*iSlq:tie-i qi duhurilor? ai t4qt_5$i rdspund la Orto-doxe aceasti intrcbare Q!-s-encii" I Despresimfireaduhovnicc'asci, vezi Omilia Vlll a Ma.resi Cuvintul 1 al Sfirrtullrea-cu-vjpslrlui"Macarie-cel lui SimeonNoul T'eolog.

765

S F A N T U I , I ( I N A ' I ' I I iB I { I A N C I A N I N O V

prccum urmeazi:,,Adevdrata drcapti socotinfd o dobAnclim nu altrninteri decAt p,rin mijlocfca lgr*a-dcvarate,car.estd in a d"eseo-p:eri - qa la{ntll-or nu doar ce facem, ci 9i ce gAndi-m sa red€m in nici o privinfi gindului nostru, ci intru toate sd urmim cuvintelor bXtrAnilor qi sd socotim drept bine ceea ce incuviinleazd ei. Aceasti lucrare nu nutnai cd il fine pe monah intru adevdrata dreapti socotinfi 9i pe calea cea dreapti, ci il;i pizegte dinainte de toate cursele diavolegti. Cu neputinfi este celui ce indrepteazd,via\a sa dupd judecata gi sfatul celor sporifi sd cadd in amigirea diavoleasci: intrucAt chiar mai inainte de a se invrednici nevoitorul de darul dreptei socobinfe,inqupi fgpttl cd arati si descoperi pdrinfilor gin^durile sale stricd lafurile driceEti gi le rdpegte puterea. Precum garpele scos din gaura sa intunecati se strdduieqte sd se ascundd gi sd fugd, asa gi SAld-gfile viclene, fiind scoasela iveali prin mdrturisirea nefifarnicd Ei ardtarea lor, se striduiesc si fugi de o1rt."1Descoperilt"'4.."gindurilor gi ciliuzirea dupd sfatul pdrinfilor gi fra,tilclr sporifi constituie lucrare de obste pcntru monahismul vechi. Este predanie apostolicd:Mdrturisi{i-ad unii allora pitcatele , spune Apostolul Iacov, qi rugofi-ud unii pentru allii cn sd ad uindcca[i(Iacov 5, 76); iar Apostolul Pavcl spunea dcspre sinc ci se indcletnicea in cel

DI]SPIIIV ] E D I J N I I ,I ) L J I I T i I { IS I N { I N U N t

n'rai osArdtritor chip cu zidirea fiecimi cre.stin, cd se strdduia si il irraltc pc ficcarc la dcsdvirsirea crestini, ci aga lucra in el harul Sfintului Duh (Coloseni 1, 28-29).in chip aseminitor se purtau qi sfintii povdtuitori ai monahismului din vechime; vase fiind ale SfAntului Duh, ei inilfau degrabi pe ucenicii lor la desdvArsire,fdcindu-i biserici.ale luiDurnnezeu. De acest lucru ne putem incredinfa indestul din scrierile lor care ni s-au pdstrat. N-u cdfuntefea, nu mglfimea a_nilor, ng infel.ep,cig4ea pimAnteasci, ii ridica Ia trgapta cle povifuit-or, gi pe ascultdtorii cuvAntului ii atrigea la vorbitor CuvAntul lui Dumnezerr, iar.,nu cuvAnfulpropriu, omenesc. ,,Bine este, spunea Preacuviosul Cassian in CuvAnful amintit mai sus, a nu ascunde gAndurile noastre de Pdrinti, prccum am zis; totugi ele trebuie descoperite nu c"rrise nimerggte, cl.b'a.Ea care .au darul dreptci socotintc, nu luAndu-ne dupi anii gi dupd ciruntetea lor. Multi, increzAndu-s_q bdtrAnefii si mirturisir-rdu-si gAndurile, nu au

p-+ntUamedqte,c-i-.auciz-ufindeznddeid;ain p_ri9i3a r cc le 4u primit mirtu-

I ['reacuviosul Cassian llomanul, Cuv6ntul despre c'lrc-ap ta socoti n tti, L)oltrot oI i u b te, lc>m4.

risirea." Preacuviopgl Avvd Moisi- al schitului a cerut sfat dc la tAnirul monah Zaltaria, carc trdia in schit. Z.aharja a cizut la picioarclc bitrinului si i-a zis: ,,Pdrinte! Pc mi:re mi intrebi tLr?" BitrAnr-rli-a rispuns: ,,Credc-mi, fiulc Zaltaria, ci am vizut Duhul SfAntpogordndu-Scpcstc tinc,

t66

167

S I i , \ N ' I ' L IJ- I C N N T I E B I ] ' I A N C I A N I N ( ) V

qi dc acceatstlcot ci c nevoie si tc iutreb'"r Desc*q.p-Llll"{-q-&al-rd-uf ilgrgivief uirea-subiucirumarca Pirin(ilor purtitori dc Duh crau socotitcdt'citre monahii din vcchime un-lucru atat de ncapirat trebuincios, incit rnonahii care lepidau aceastd lucrare crau socotibiir-rtrecei aflafi in afara cdii mAntuitoare2.Odatd cu sldbirea trcptatd a crestinismului a inccput si slibeasci treptat si movaselevii nahismul; au inceput s6.se"impufinezr= in scoPul cAgale SfAntului Duh; tig au sa".

sdii vateme cuiscusinfd, eisi-i ffilti.,?:11 _tuita ,,Cerceteazi SfAnta Scripburi si scrierile Sfinfilor Pdrinti, mai alespe cele fiptuitoare, ca punAnd fafi in fafd cu invitdtura lor inv5litura qi purtarea dascdlului 9i bitrAnului tiu, si le po[i vedea (accasti inv5fdturd qi purtare) ca intr-o oglindd ;i si le pofi pricepe; ceeacc este?n impreuni-glisuire cu Scriptura si-ti insugeqti9i si pistrezi in gind, iar ceea ce este minciuos si rdu si recunosti 9i si lepezi, pcntru a nu fi amdgit. S-dgtii ci in zilele noastre "3 E-ulfi-amigitori ;'i dascdli mineirlcrsi s-au ari tat' I Ptttcrit:ulcgiltlcttr. 2 Avva Dorott'i, irtvitituri

despre acceacir nu trcbttie a s e i n c r e d e o m u l i n s o c o t i n [ as a . l D o b r o t o l i u b i cc,a p . 3 3 , t o m 3 .

168

DF]SI'I{E V E D E N I I , D U I I U I T IS I N { I N U N I

Odatd cu trecereavremii, .lgggafi purtitori d-c t din cc in ce mai rnuit, precum ne instiintcazi cu durereSfinfii Pirinfi mai tArzli.,,Acum,povifuitorii dc acestfel s-au rdrit foarte", spune !_reacu14!qg"u-!-N-il -S.erski,trditor-in ve'aculal XV-:leal.Imputindndu-sepovdtuitorii duhovnicegti,Sfinfii Pdrin[i, din insuflarea SfAntului Duh, care la buni vreme gi ca qn inainte-$tiutor a purtat grijd de trebuinfa duhovniceascda monahilgr ytef1lg-ryllor din urmd, au alcituit r4ulte scrieri ziditoare, careluate impreund definesc multumitor nevointa cdlugireascd2.Ageste-sfintescxieri impline sc in tru cAtva . Pdrinfii mai tArzii propun spre cdlduziremai mult.Sfinta Scripturd gi,q_pdsrile Pdrin_floaasa cum a ficut Noul Teolog, nedAnd deopartenici sfatul, primit cu foarte multd prevedere,al Pirinfilor qi frafilor triitori in aceleasivremuri, in, condiliile feririi cAt qlai depline cu putinfd de imprdqtieresi de orice relagiidinduntrul si dinafara mdndstirii, aie pdstririi cu osArdiea duhuluiintru gAnduri si simtdmint^e.--d..gg-merenieq!po_c-giltd.Foarteostenicioasd qi foarte indelungatd este sporirea monahali adusi de aceastilucrare:insd aceasti lucrare esl Predoslovia la Tipic. 2 Acest gAnd poate fi aflat in Viata PrcacuaiosuluiPaisie Velicikoaski,preaiscusit povifuitor al monahilor, care s-a sdvdrqitla sfArgitulveacului al XVIIl-lea. Viata gi scrierilelui au fost editate de cdtre MbndstireaOptina in anul 1847.

169

SFANTULIGNATIEBI{IANCIANINOV

timPului nostru, si te de suntem indatorafi sd ne folosim cu .c--vlavi5: spre mAntuire' dqftl lu-i Dumne .zeu,celdatnouX Vremea indelungati pe care o ia sporirea, multimea, poticnirilor smereqte gi firi si vrem duhul nostru, atAt de inclinatspJe slav5' deEartd 9i ne aduce cunoaqterea cea de mult pre! g,erl+9'Ji.e, a neputinfelor noastre, duce la nddijduirea numai in mila lul Dumnezeu. Asemenea nddeidenu rt1ineazd(Romani 5, 5). De ce nu ni s-au da,talipiale monahismului de demult, cu care el le,-de.-foc trecea in zbor, cu uqurinfd qi putere, marea patimilor, precum i s-a descoperit unuia dintre marii Pdrinfi din vechime?t Aesstea sunt judecd$le lui D,u-mnezeu,c-als*i"r-I-tr.qd+Jg]ggg{e-a-lpistrd;cercetarea lor ne esteopritd: ea ar fi o ostenealddeqartd, intreprindere trufagd gi nelegiuiti2, cd necercate suntjudecdfileLui Ei neurmatecdileLuL Cd cinea cunoscutgfrndulDomnului? Saucines-aficut Lui sfetnic? Aceluin slauain ueci(Romani 71, 33-36)-

I Patericul egiptean,Preacuviosul Ioan Colov' 2 Putericul egiptean,Preacuviosul Antonie cel Mare.

170

clncheiere

hemali fiind de milostivirea lui Dumnezeu la viefuirea monahald, sd intrebuinfdm toatd osArdia in vederea rovnicesti d"e*

tate--vital^d.pentrumAn.tuireanoastri. Si nu ne satisfacem da-Unla.d-e_*cun g-agt_eg.s" - rleI ar ti -+.s€f ol,ositoare. 9gf"p l! t 19-cry este a_i$*rlg1dtrrUpqlgkte in nevoinfa sfdntd: acepleiugurdtdli pot fi ydtdm.drigrele, 4nevoie,de vindecat,nu rareori insdgipierzagea. . Sdne strdduim a gigta , pl6nsul, bli.ldgluE. flamAnzirea de dreptatea. cereascd. pdne descopere a E-_l p-icatefenoastre qi sd ne invrednic.e_ascd a aduce pentru ele adevdrati pocdinti! SAil rugim pe Dumnezeu e cddereaomenirii, riplumpirarea ei de cdtre Dumn*""oi=d*, gcgryl pribegiei noastre pimAnteqti gi ve-gnieia qA,re. ne agteapti fie in",nestAr$ite,desfitdri,fie in cXqi si ne faci *4gsfdrqifechinu"ri; in starede fericireavesnicd,si inldture de pe noi 771

SFAN'f UL IGNAl]E T]ItIANCIANINOV

p-ecq[ilc'gisi nimicc-aqcdTapiselepotrivit cirora trebuie.sdfim aruncafi in inchisorile iadului! Si"

i binclc de rdu! gl!:.rulgeobrdzarul [r4asc-a]de pe lucririle patimilor noastre, care adeseori ae infdfiqeazd c:elor^neca-lucrare a celui mai inalt @i bine gi chiar ca lucrare a harului Dumnezeiesc; smulge obrdzarul de Pe duhurile cdzute, obrdzar prin care ele se striduiesc"sd

gi sd ascunddcu,rse-le lor.-Si tq-$-c'gg4-a-peslte *" i! ry gim, p.e-p*ut:rnczeu sd ne dXruiascd vederea

DESI'I{EVEDENII,DUTIUIIISI NIINUNI

cizute. Nu de vederea trupeascd a duhurilor pentru sivArsirea mult-ostenici6asci cdlitorii pimAntegti. Pentru aceasta este nevoie de alt luminitor, si acesta ni s-a dat FdcliepicioarelormeleesteLegeaTa, si lunind cdrdrilor meIe (Ps. 118, 105). Cei ce cdldtoresc sub strdluciCS

de

lor,4i-ci.deduhuxile cdzute,precum di mirturie Scripfura: estecelorceiubescLegeaTa, gi nu estelor sminteala(P,s.11,8,765). Acestlumindtor des*cppsl[ toate primejdiile vddite qi ascunse din cale4noastri; dg-q q--q-pg-:d nu doar cdderea noastrd,nu numai duhurile cdzute,c! chiar qi minunile fu_iDumnezeu:Mai mult decdtpeurdjmasii

r, prin mijlocirea icdreiasi adusede citre ele,si rupem impdrtdqireacu ele in duhul nostru, sd aruncim de pe noi jugul lor, sd ne izbivim din robie! ln impdrtdqir-eacu noastri de cdtre duhurile cdzute si in"-inrsb-ire-a Si--ne.inIrdndrn de la ele std pi*ef-zgni"a'np.a$Sd. d orinta gi nizuin$a neEfiuto ate, piet zdtoare,dea v-gdeavederi -trupeqti,afard'de rAnduialapusd de si urmdminDumnezeu! vitdturii Sfinfilor Pdrinfi, predaniei Bisericii Or[odoxe!eilevlavie si ne supunem rAnduielii lui aCop*g" Dumnezeu, q.?f,e. f ?.-gggelgJnostru cu perglaa.$epe vremea pribe gie,-in-Q"asd gle"qrscute.ce. ne-a despirlit de duhurile tre,pdmAntegbi,C-a-re zidtte,Care nc-a ingridit gi ne apdrdde duhurile

mei t cu porunca TA,spune Prorocul. Depdrta[i-udde la mine, cei ce aiclenili, voi nu avefi loc: fiindci eu.md indeletnicesc neincetat cu cerce-$1egf.egiiDumnezeului meu. Legea Lui cugetarea mea este de-a lungul intregii zile qiintregii nopfi, de-a lungul intregii mele vieti, pe care cu dreptate pot si o numesc ,,27", hindcd e luminatd de citre legea lui Dumnezeu, si cu dreptate pot sd o numesc ,,noapte", fiindcd beznele ce vin de la stdpAnitorul intunericului precumpdnesc in societateaomeneascd(Ps. 778,98,175,97).Porunca Domnului estestrdlucitd:ea lumineazdochii cei gdndifi (Ps. 18, 9): nu poate sd se ascundd de ei picaful ce se preface ci-i virfute, nici demonul intunecat care isi pune mascd de inger luminat.

172

773

S F NN T U L I ( ; N A T I I ; B I { I A N C I A N I N O V

, hptdrdti numai de Dumu gi cu n c1-9 u-u:lai .d.9-p u m n c-zeu / n eg re C.u-ta.."n qit vom piqi in lumca duhurilor. Vremea accasta nu e departe de nici unul din noi! Prcabunul Dumnezett si tre diruiasci a petrece viafa pdmAnteasci in aga chip, incAt inci din vremea ei impirtdgirea cu duhurile cizute, sd s i-c-A.m intrdrn in impdrtS.gire cu duhurile sfinte; in aga chip, incAt pe acest temei si fim, d,upi ce ne vom i, numdrafl cu duhurile fi dezbrdcat sfintc, iar nu cu duhurile lepddate.Atunci, intru nep-ov,estiti.bucurie, vom vedea atAt cetele sfinfilor ingeri, cAt gi cetele sfinfilor oameni intru minunatele lor silaquri nefdcute de mAnd, la veqil vom nica lor priznuire duhovniceascd. cel cdzut dimcunoagte gi vedea preund cu taberele lui cele intunecate: afunci vedcrea diruiti.de Dumnezeu a dracilor - acestor fipturi preanefericite - va indestula pe deplin curiozitatea noastri cea in Domnul, fdrd nici o primejdie pentru noi, fiindci vom fi atunci pe-

cetlui [i de d,_ege il,I lui-D-u-m-nez-eu

bare si neputintd de 4 mai fi amigifi gi vitimafi de citre rdu. Amin-.

Quprins Despresemnesi minuni Omilie in lunea celeide-adoudzecisi noua sdptdmAni dupd Cincizecime . Partea intdi Partea a doua

.7 10 40

Partea a treia

55

CuvAnt despre vederea trupeasci si cea duhovniceasci a duhurilor Introducere...

......67

Despre vederea trupeascda duhurilor . . . . . . 75 Despre vederea duhovniceascd a duhurilor . . 151

incheiere