Loading documents preview...
SUPRASTRUCTURA CAII FERATE
Toate elementele unei cai ferate aflate in exploatare, trebuie sa asigure, prin rezistenta si stabilitatea lor,siguranta circulatiei si securitatea transporturilor, la vitezele si sarcinile maxime stabilite prin normele aprobate de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare.
La calea ferata sunt definite: INFRASTRUCTURA: - straturi de repartitie
- terasamente - amenajari destinate colectarii si indepartarii apelor de suprafata - lucrari de arta - terenuri de baza SUPRASTRUCTURA:- prisma de piatra sparta - traverse - sine - aparate de cale - material marunt de cale
Calea cu traversa inglobata in piatra sparta Sectiune transversala
Sectiune longitudinala
DISTRIBUTIA INCARCARII
Clasificarea suprastructurilor: ► Suprastructuri
care au sina fixata pe traverse inglobate in piatra sparta; ► Suprastructuri tip dala; ► Suprastructuri monolitice; ► Suprastructuri cu suport continuu;
Suprastructurile care au sina fixata pe traverse inglobate in piatra sparta
pot fi clasificate dupa felul traverselor in: - traverse din lemn - traverse monobloc din beton armat precomprimat - traverse bibloc din beton - traverse metalice - traverse neconventionale
Traverse din lemn
Traverse monobloc din beton armat precomprimat
Traversa bibloc
Traversa metalica
Traverse neconventionale Traversa lata cu prindere K ► Traversa cadru ► Longrina ► Traversa Y ►
Traversa lata
Traversa cadru din beton precomprimat
Longrina sau traversa scara
Traversa Y
ROLUL TRAVERSELOR ► Sa
preia sarcinile de la sine si sa le transmita la patul caii prin intermediul prismului de balast; ► Sa asigure mentinerea in exploatare a distantei dintre cele doua fire ale caii; ► Sa asigure pozitia stabila in spatiu a caii;
Conditii ce trebuiesc indeplinite de catre traverse in scopul realizarii unei cai corespunzatoare circulatiei
► ► ►
►
Sa fie rezistente,pentru a putea prelua si transmite balastului sarcinile dinamice provenite de la sine; Sa fie elastice,pentru a amortiza socurile produse de materialul rulant in circulatie; Sa realizeze o frecare cat de mare in contact cu piatra sparta din prisma de balast,pentru a se opune tendintei de deplasare a caii sub influenta fortelor care actioneaza asupra acesteia; Sa asigure o prindere buna,cat mai simpla si sigura a sinelor;
Legarea traverselor de metal
Scarificarea stratului de balast
Alinierea traverselor,aranjarea sinei
Prinderea sinei de traversa
Detaliu de prindere a sinei de traversa
Burajul
Gaura pentru verificarea balastului
Rotunjirea balastului cauzeaza pomparea traversei la mijloc
Pomparea traversei
Rotunjirea balastului
Suprastructuri tip dala
Sunt folosite diferite tipuri de traverse cu forme variate,in special: ► traverse
de beton precomprimat ► traverse bibloc ► traverse metalice
Comparatie intre suprastructura si infrastructura caii pe balast si cea pe dale BALAST
DALE
Suprastructura - sina - prinderi - suportul sinei: -traversa normala -traversa cadru sau scara - balast
-sina - prinderi - suportul sinei: -suport punctual -suport continuu cu inglobarea sinei - strat suport de beton - strat suport de asfalt - strat hidraulic de legatura
Infrastructura - strat de protectie la inghet - pamant tasat (imbunatatit) - fundatie (posibil tasata)
- strat de protectie la inghet - pamant tasat (imbunatatit) - fundatie
Straturile caii sunt divizate in doua grupe: ► ►
lipite (cu aderare) nelipite (fara aderare)
Straturile cu aderare folosite in constructia caii sunt:
► stratul
superior alcatuit din beton sau asfalt ► stratul inferior – strat hidraulic de legatura
Straturile nelipite sunt:
► strat
superior – pentru protectie la inghet ► strat inferior –fundatia
Trei constructii diferite pentru suprastructurile tip dala:
► 1.Sina
cu traversa ► 2.Sina fara traversa ► 3.Sina inglobata
CSL/ASL - strat suport de beton / strat suport de asfalt HBL - strat hidraulic de legatura FPL - strat de protectie la inghet
Suprastructuri tip dala :
► cu
traversa inglobata ► cu traversa neinglobata
Suprastructuri tip dala cu traversa inglobata
Sistemul RHEDA Rheda clasic
Rheda clasic -pe blocheti
-monobloc
Sistem Rheda pe blocheti pentru poduri lungi
Rheda Sengeberg(utilizat in tunele)
Tehnologia de instalare a sistemului Rheda
Sistemul Heitkamp
Sistemul Zublin
Sistemul Berlin
Suprastructuri tip dala cu traversa neanglobata
Sistemul Sato
Sistemul BTD
Sistemul Walter
Sistemul Getrac
Sistemul ATD
Suprastructuri monolitice
Sistemul Grass Track
Sistemul Hochtief
Sistemul FFC
Sistemul BES
Sistemul BTE
Shinkasen
Sistem utilizat in Germania(similar cu Sinkasen)
Sistem BOGL 1.Strat anti-inghet 2.Strat hidraulic de legatura sau strat de baza de asfalt (d=30cm) 3.Placa beton(B55) d=20cm 4.Ax 5.Mortar de ciment bituminos(d=3cm) 6.Gaura pt.scurgere 7.Fibra otel 8.Imbinare de margine 9.Imbinare larga
Sistem Japonez
Sistem OBB
Suprastructuri cu suport continuu
Sistemul Infundo
CALCULUL Mmax IN SINA Tren:
Posie=25000 daN , v=160 km/h
b0 – lungimea blochetului traversei; L – lungimea echivalenta f(Es,Is,Et,It,C,b0); Ф – coeficient dinamic f(v); C – coeficient de pat; Mmax,s – momentul incovoietor in sina; σs – efortul unitar sperior in sina; σi – efortul unitar inferior in sina; f(Pr,b0,C,L); y – tasarea patului caii ferate p – reactiunea patului caii ferate f(C,y); Cv- coeficienti de variatie care tin seama de solicitarea aleatoare a suprastructurii; t – coeficient care depinde de probabilitatea acceptata ca eforturile; calculate sa fie intotdeauna mai mari ca cele care vor aparea in sectiunea studiata;
Sina tip 49
Suprastructura foarte buna Tip traversa Caract. Suprastructura
Monobloc(T17)
Bibloc (U41)
Longrina
49.4
84
40
129.504
118.39
155
1.714
1.714
1.714
4
4
4
t=3 ; Cv=0.1xФ
t=3 ; Cv=0.1xФ
t=3 ; Cv=0.1xФ
168.458x10³
129.408x10³
121.018x10³
σs (daN/cm²)
701.06
538.548
503.632
σi (daN/cm²)
678.83
521.474
487.665
y
0.369
0.238
0.382
1.476
0.952
1.528
bo (cm) L
(cm)
Ф C
(daN/cm³)
Probabilitatea p=99.7% M max,s (daNcm)
(cm)
p (daN/cm²)
Suprastructura buna Tip traversa Caract. Suprastructura
Monobloc(T17)
Bibloc (U41)
Longrina
49.4
84
40
129.504
118.39
155
1.714
1.714
1.714
4
4
4
t=3 ; Cv=0.2xФ
t=3 ; Cv=0.2xФ
t=3 ; Cv=0.2xФ
225.664x10³
173.353x10³
162.114x10³
σs (daN/cm²)
939.13
721.429
674.656
σi (daN/cm²)
909.36
698.558
653.269
y
0.495
0.318
0.511
1.979
1.272
2.044
bo (cm) L
(cm)
Ф C
(daN/cm³)
Probabilitatea p=99.7% M max,s (daNcm)
(cm)
p (daN/cm²)
Suprastructura deteriorata
Tip traversa Caract. Suprastructura
Monobloc(T17)
Bibloc (U41)
Longrina
49.4
84
40
129.504
118.39
155
1.714
1.714
1.714
4
4
4
t=3 ; Cv=0.3xФ
t=3 ; Cv=0.3xФ
t=3 ; Cv=0.3xФ
282.869x10³
217.735x10³
203.739x10³
σs (daN/cm²)
1177.2
906.133
847.885
σi (daN/cm²)
1139.87
877.404
821.000
0.621
0.399
0.641
2.484
1.597
2.564
bo (cm) L
(cm)
Ф C
(daN/cm³)
Probabilitatea p=99.7% M max,s (daNcm)
y
(cm)
p (daN/cm²)
Suprastructura foarte buna Tip traversa Caract. Suprastructura
Sina tip 60
Monobloc(T17)
Bibloc (U41)
Longrina
49.4
84
40
135.17
122.8
159.188
1.714
1.714
1.714
4
4
4
t=3 ; Cv=0.1xФ
t=3 ; Cv=0.1xФ
t=3 ; Cv=0.1xФ
248.807x10³
195.183x10³
188.088x10³
σs (daN/cm²)
741.53
581.715
560.571
σi (daN/cm²)
659.28
517.187
498.387
y
0.354
0.228
0.371
1.417
0.915
1.484
bo (cm) L
(cm)
Ф C
(daN/cm³)
Probabilitatea p=99.7% M max,s (daNcm)
(cm)
p (daN/cm²)
Suprastructura buna Tip traversa Caract. Suprastructura
Monobloc(T17)
Bibloc (U41)
Longrina
49.4
84
40
135.17
122.8
159.188
1.714
1.714
1.714
4
4
4
t=3 ; Cv=0.2xФ
t=3 ; Cv=0.2xФ
t=3 ; Cv=0.2xФ
333.299x10³
261.464x10³
251.961x10³
σs (daN/cm²)
993.35
779.257
750.934
σi (daN/cm²)
883.16
692.815
667.634
y
0.475
0.306
0.498
1.9
1.225
1.992
bo (cm) L
(cm)
Ф C
(daN/cm³)
Probabilitatea p=99.7% M max,s (daNcm)
(cm)
p (daN/cm²)
Suprastructura deteriorata
Tip traversa Caract. Suprastructura
Monobloc(T17)
Bibloc (U41)
Longrina
49.4
84
40
135.17
122.8
159.188
1.714
1.714
1.714
4
4
4
t=3 ; Cv=0.3xФ
t=3 ; Cv=0.3xФ
t=3 ; Cv=0.3xФ
417.789x10³
327.757x10³
315.912x10³
σs (daN/cm²)
1245.2
976.83
941.53
σi (daN/cm²)
1107.04
868.47
837.089
0.6
0.384
0.623
2.4
1.535
2.492
bo (cm) L
(cm)
Ф C
(daN/cm³)
Probabilitatea p=99.7% M max,s (daNcm)
y
(cm)
p (daN/cm²)
Sina tip 65
Suprastructura foarte buna Tip traversa Caract. Suprastructura
Monobloc(T17)
Bibloc (U41)
Longrina
49.4
84
40
137.243
124.43
160.77
1.714
1.714
1.714
4
4
4
t=3 ; Cv=0.1xФ
t=3 ; Cv=0.1xФ
t=3 ; Cv=0.1xФ
276.002x10³
217.851x10³
212.247x10³
σs (daN/cm²)
749.13
591.293
576.083
σi (daN/cm²)
697.78
550.767
536.599
y
0.348
0.225
0.368
1.392
0.902
1.472
bo (cm) L
(cm)
Ф C
(daN/cm³)
Probabilitatea p=99.7% M max,s (daNcm)
(cm)
p (daN/cm²)
Suprastructura buna
Tip traversa Caract. Suprastructura
Monobloc(T17)
Bibloc (U41)
Longrina
49.4
84
40
137.243
124.43
160.77
1.714
1.714
1.714
4
4
4
t=3 ; Cv=0.2xФ
t=3 ; Cv=0.2xФ
t=3 ; Cv=0.2xФ
369.728x10³
291.830x10³
284.324x10³
σs (daN/cm²)
1003.52
792.087
771.714
σi (daN/cm²)
934.74
737.80
718.824
y
0.466
0.302
0.493
1.864
1.208
1.972
bo (cm) L
(cm)
Ф C
(daN/cm³)
Probabilitatea p=99.7% M max,s (daNcm)
(cm)
p (daN/cm²)
Suprastructura deteriorata
Tip traversa
Monobloc(T17)
Bibloc (U41)
Longrina
49.4
84
40
137.243
124.43
160.77
1.714
1.714
1.714
4
4
4
t=3 ; Cv=0.3xФ
t=3 ; Cv=0.3xФ
t=3 ; Cv=0.3xФ
463.454x10³
365.896x10³
356.183x10³
σs (daN/cm²)
1257.9
993.04
966.754
σi (daN/cm²)
1171.7
924.984
900.496
y
0.585
0.380
0.618
2.340
1.520
2.472
Caract. Suprastructura bo (cm) L
(cm)
Ф C
(daN/cm³)
Probabilitatea p=99.7% M max,s (daNcm)
(cm)
p (daN/cm²)
Sisteme de prindere
Misiunile sistemului de prindere in cale
► De
a contribui la realizarea si mentinerea geometriei proiectate a caii; ► De a contribui la asigurarea integritatii elementelor proprii, precum si a celorlalte elemente care alcatuiesc structura caii;
Wossloh W14
Ansamblarea prinderii V14
Momentul maxim de strangere 50Nm
Wossloh cu cleme SKL12
Clemele SKL12
Sistem V300
Sistem KS
Sistem 336
Sistem DFF300
Sistem DFF14
Sistem Pandrol Fastclip
Cleme din familia Pandrol
Sistem Pandrol Vipa
Sistem Pandrol Avangarda
Sisteme de prindere:cu diblu,din fier turnat,cu imbinare Thiollier,Vossloh,Pandrol,Nabla
Caracteristicile clemelor de prindere
Concluzii: ► ►
►
► ► ►
Nu se poate ajunge la rezultate bune tratand aceste sisteme izolate de restul structurii caii; Fiecare schimbare a unui element din sistemul dinamic complex vehicul-cale trebuie astfel realizata incat noul element sa fie capabil sa se autoprotejeze si sa protejeze restul elementelor din structura caii de agresivitatea vehiculului; Este necesara o diferentiere neta intre lucrarile de reabilitare, care impun schimbari de elemente, ce pot modifica echilibrul dinamic al sistemului; Defectarea unui element din sistemul de prindere nu poate fi separata din sistem; Aparitia unor eforturi mari de compresiune datorita deplasarii in lung a caii din cauza slabirii sistemului de prindere; Prinderile influenteaza rigiditatea cadrului in plan orizontal;