Tmefs - Serbanoiu Sorin

',,, ,l

lN{ TUDOR VIRGIL conf,univ.dr.

$ERBAN0rU SORIN conf.univ.dr.

1rr

I

:il [;' -[, ,,' iiotil 'ljliJLtcJi.r.uA I

TEORIA $r METODTCA EDUCATIEI FIZICE $I SPORTULUI

BUCUR_ESTr 2007

CUPITINS

E,)(PLICITARE

I Teoria gi Metodica Educafiei Fizice ( $erb5noiu S., Tudor V.) Cap.

*

disciplind qtiinfifrc

Cap. Ii Educafia fizicd-cornponentE a domeniului de cercetar rnotricitd;ii urnane.(TudorV.) Cap.

III ldealu I, scopul

Cap.

IV Obiec tivele e
gi

finalit[liile educafiei fizice(Tu..lor V.)

V.)------'€

Cap. V Funcfiile eclucafiei fizioe gi sportuiui.(Tuclor

v.)_*---I*''.,

Clap. VI Sportul component6 a domeniuiui clc motricitalii umane. (-l udor t/.)_-..__

=\-j

f erc:etatc

Cap. VII Rolul ereditdtii Ei al urediului in practicar'()r! exer':,iti fizice.(Tudor v.)__-.-_

VIII Apt itudinile. talennrl

Cap, ,

qi voca{ia. ('fudor V.)*--_______

{---\

Cap(-]{) Componentele procesului de cducalie fiz:ica ;i ($crba-h6iu

S.)__

Cap. X Normativitatea

(lierbdnoiu

S.)-_

_--___^_(

activitifii

)Cap. XI Metode didactice ($erblnoiu S.)

spr

de educatie fizic5. {\o. a'

-\, utilizate in educalie fizicd.. {

f-

Ca.p.

XII Orientlri

gr

spcrf. ($erbdnoiu S.)

---'

tendinfe metodologice in educa(ie fizicd.3i t-:107

XIII Mi.i loacele educafiei frzice $i sportului. 11'udor V.)-_

Cirp.

Cursul universitar Teoria Ei Ailetodica Educagiei Fizice

(,,ltZ-) -

se adreseazA studengilor din domeniul educafie

../''

Cr,p. XIV Forme de organizare a practicdrii exerciliului n{C'-ir}-i ---<-cduc:rfie lizici 9i sport. (gcrbdnoiu S.)-

----k?dZf\ Cap. XV Elbrtul in lecfia de educa{ie fiz.ich.($erbdnoiu S.l-4f1.) Cap. XM Prof-esorul de educatie fizicI- modalitlti de comunicare 130 actiuni irr lcclie. ($crb6noiu S.)

ri

Cap X\/Il Planilicarea in educafie fizicli. ($erb6noiu

EXPLICITARE

S.)--138

.

fizicd qi sport.

Conginutul sdu prezinta inftrnualii care urmAresc si_i orienreze pe toti cei interesali de tematica activitetii cle educatie fizicd gi sport. '

S-a incercat o prezentare inter.disciplinard o inlbrmafiilor, prin sintetizarea unor puucte de vedere

aparlin0nd deopotrivtr ar-rtorilor romAni gi str6ini, consacrali ai domeniului educa{ie fizicd gi ai domeniilor conexe.

Totodat5, sunt prezentate orientativ unele variante de solulionare eficientd a situalilor specifice activitilii. prin care se urrtAre$te crerterea gractulrri de apl i crabi I tate a materia I ulu i tcoretico-rnetod ic p.er"ntut. Iu dernersul nostru, am tinut cont pennaltent cie posibilrtdlile de aplir;are practicd a celor propuse, lapt ce u corrclrrs uneori ia renulliarea prezentaiii unor orp""t" pron'lovatc in alte lucrar.i de specialitate. Prezenta lrrcrare nu confine nirnic concurenlial ;i speri sA cr)mpleteze bibliografia de.ja existentd. intr-o manicr.i irnpush de;rredecesori ;i de nivelul academic. n-ierodice r

rryr. l{VIII Designul instruclional licrl'ii.itoiu S.),

{(

-

proiectarea didactici. 140

Cap. KIX Evicicnta in educa{ie fizicd. ($erblinoiu S.) (irrp.

X,{ i:r'.rlulrrea irr educa{ie

t4'7

L1zic6. ($erb[noiu S.,Tudor V.)_ I 49

SiBL,lt r{iltz\}rll:

r58

Autorii '1 1''; rl 't'1

&rr"ir,,

^rlp;ci,

V

'/

CAPI-|OI-UL I TEORIA -

\Sr

METODI,CA EDIJCAIIEI FlZtCI:,

DlscrPLtNA $TriNTiFtcA

-

Fieclrre dorneniu de activitate are la Lrazd si dezvolti idei tcoretice pentru care trebuie si. gS.seascd modalitatea de ir ti aplicate in practicd. Astfel. pentru fiecale situa[ie se dezvoita o trretodicir care lundamenteazi gi aplica in practicir elementeie specifice respectilclor ctomenii. In educa!.ie fizici gi spoft. nretodica specificS pune in Ciscutie lela!ia prcdarc-invilare din interiorul procesr"rlui diCactic. prin care se uniriregte transmiterea con{inutuiui f"coretic gi practic al donteniului.

Pentru recunoaiterca unei ;;tiinle se

inprtrre

in
- sd posede un nivel de iirtegrare iecreiicd ;i conceptuald:

--

s5 cletina rnetodc

proprii (in sens larg):

sd posede o episternologie internd: sE

aibd cortingente ,istorice bine contuiate.

PrivitA ca o disciplind care urtndrcgtc indcosebi realizarea ellcienti a obiectivclor edrtcaliei fizicc. metodica valoriflcd experienta dorneniului in vederea aplicdrii ideilor avansate de teoria educaliei fizice, precum gi a celor care provin din activitatea practicd, intr-un demers ale cdnri caracteristici permi.t inscrierea sa in rAndul discipllneicr gtiin{if-rce.

ln sprijinul statutului de disciplind ttiintificd atr a
A. Dragnea. 2002

:

lcst

l.l. Obiectul de studiu al disciplinei Teoria pi Metodica o Are domeniu propriu de cercetare. reprezentat cle practicarea exerciliilor fizice in vederea dezvolt6rii perscnaiit5lii indiviclului, evidenliatd in principal prin nivelul Cezvoltarii fizice gi cel al capacitdtii motricel

r &f€ metode de cercetare, care deqi nu pot fi

r-evendicate exclusir,, au fost aclaptate specificului dorneniului

(obsen'a{ia, experimentul, etc); r a dezvoltat concepte 9i a formulat noliuni proprii; principii, reguli 9i norme specifice; '. fortnuleazd legi, forrnuleazd ipoteze de cercetare a domerriului; teoretice 9i practice ' deline un ansarnblu de date continuu dezvoltat, care ii couferi caracteristica unlli sistem a

r

rl,at-n l:

r- '

c

clasifica qi cantifici propriile calegorii de problcme; feoriei 9i Metcrdicii Educaliei Fizice ii pot fi descrise lrili caracreristici clefinitorii aflate in strinsd interdependenf d': - carlr.cter explicativ manif-estat in direclin relafiei

ilinrre componentele procesuiui de instrttire. 'fotodatd, cautit i:xlrlic:ttlii proprii pentru t'ettomenele specifice domeniultri; -. ca!:acter reflexiv dovedit prin judectrlile de valoare cnise asupra componenteior procesului instructiv-educativ de prin raportare la realitatea socialS; caracter norrnativ dovedit prin detnersul orientat

c':ciuce!ie t-rz-ic6,

-

r:iirr-' elaborarea de norn'le 9i recomandriri privind deslbgurirrea I-r'c,c,:su)ui c!e instruire, in t'edcrea reaiizirii obiectivelcl

spccificc domeniului.

Statutul de ciisciplin6 $tiintificA cc'nferd teoriei qi rnetociicii eclucaliei fiz.ice, posibilitatea stabilirii unor legdturi ijircctc aiAt cu dtsciJrline specifice altor dotnenii (pedagogic' in Lrsihoiogie, fiziologie, etc.). ale cdror cunogtiin{e 1e aplica specifice' discipline cu cit ac'.i..,ir:rtea de educalie iizica, 9i ,qLrbsistemelor sale.

Educafiei Fizice gi Sportului

Literatura de specialitate (interna

gi

interna!ional6)

ofera pufine date privind delirnitarea gi explicarea obiectului de studiu al teoriei educaliei fizice gi sportului. La noi in gara. singura lucrare dernni de luat in senrn6, care a constituit mulli ani instruinentul de lucru al scudenfilor gi al profesorilor, scrisA in 1979 de profcsonrl Ion $iclovan gi intitulatd "Teoria educaliei fizice gi sportului", a fosr anulatd dupd 21 de ani (in 1990), iar cunogtinfele, cu greu inchegate intr-o teorie, au fbst disipate in lucrari cu o altd viziune asupra acestei probleme. In cercetarea oL-iectului de studiu al teoliei etlucaliei fizice gi sportului, lon $iclovan porneite de la ideea ci, inca de la inceputulile ornenirii, exercigiile fizice au fost folosire in vecierea perfeclionSrii fiinfei umane din punct de veder:e llzic (corporal). clar gi al riczvoltarii capacitilii saie de rnigcare. Autorul afinnf, ci: "obiectul teoriei educatiei fizice gi spofiului consta] in peri'ectionarea dezvoltarii fizice i a capacit[1ii ntcxrice a oamenilor, pre:ocupare care nu reprez.intd elementul central ai cunoa$terii pentru nici una dintre celelalte rarnuri ale qtiinlei". El atrage atenlia asupra tennenului de

perfbclionare, in contcxtul in care dezvoltarea fizicd gi capacitatea motrica sunr int-luenlate 5i de alli factori (ereditare, rnediu, alimentatie etc.), ins[ numai educalia fizicA gi sportul vizctrzi ace ste cbiective. Este vorba, deci. de influcnle intenfionate, precizare care le diferenliaza de alte tipuri de influen1e.

Pomindrl-se de la aceste finalitAli, se face aprecierea cii obieciul de str.rciiu ar avea un caracter predominant biologic, degi pe parcursul lucrarii prcrblernatica are mai rnult un caracter social. pedagogic $i, intr-o oarecare masuri, psihologic. A.nalizdnd aceste idei, se constat6 c6 existd ele mente care nu corespund uici realitAlii, nici rigorilor impuse in delimitarea domeniilor de cercetare:

}

Perfecfionarea dezvolt6rii fizice gi a capacitd[ii rnotricr: sunt finalit5{i, mai precis obiective generale ale educaliei fizice gi sportului, dttpd cum recunoa$te gi autorul' Dar acestea nu pot t'ace obiectul de studiu al unei discipline de o asemenea generalitate, ele fiirrd apana-iul ntetodicilor educatiei tizice, pe de o parte. gi a Inetodicilor sportuiui, pe de altd parte.

} J'eoria educafiei hzice 5i sportului tnetrlicrneazd, comenteazd gi clasifici influenfelc inten!ionate asuprs

den'oltdrii fizice gi a capacitalii motrice' acestea fiind chiar aclivitdlile de educalie fizicd gi sport.

.> A enun{a caracterul predorninant biologic al edttca{iei fizice qi sportului, diminuAnd celelalte att'ibr"rte legate de socializare. de educalie gi, implicit, de clezvoltarea proceselor psihice, pare a fi o mhsurir de devalorizare a celor doud activitlfi. Conform acestei idei, teoria educaliei fizice qi sportului ar deveni limitatd, ar fi lipsita de ctichcta ei cea mai importantd, de Stiintd despre onr in general. ca tiin[a bio-psiho-sociali. Ar,6nd in t,edere aceste consideratii. precizinl cd obiecttrl de studiu al teoriei educa!iei fizice 5i sportultri il oonstituie activitalile de educafie fizicd 9i 3port. relaliile dintre acestea. sistelnul de reglare 9i transfonnare a itrforma[iilor specifice. principiile care le guverneazS, finalitetrile,^ftrrmele de org.anizarc Ai pozilia lor in structura sociali. in urtna studierii acestora, teoria educafiei lizice 9i sportului ili constituie 1i explicd aparatrtl noiiottal, dcscric 5i clasifircd cele doud fonne de activitili lnotrise, le stabileqte notelt: contutre 9i rliferen{iale, nrelodele qi mijloacele care le suut proprii' ciar aborcleazd gi alte aspecte care lin de structura 9i de organizarea Ior.

Menlionanr crl domeniui educaliei lizice 9i spottului nu este aonstituit numai din activitatea practici. ci include itrtrcsul sistcm dc cunogtinle dobAndit dilr acestc activitati. Noi nu t-acem o delirnitare precisi illtre teorie gi practictr decdt

in cazul unci necesitili de analiz?i

sau din ratiuni didactice. considerdrrd cele doui forme ca pe un continuurn structurat. aflat irt relafii de siucrgie. Educafia fizir:d gi sportr-rl, ca obiect dc studiu aie i,lorici.

reprezinti doud activitdfi uurane structurate ;ii organizate. crt obiective trine precizate gi cu str:alstii de dezvoltare. Ca ".rice obiect al unei $tiinte umaniste, gi cel al teoriei educafrei frzice gi spotlului are in centru omul. de data aceasta in contlitiile practicdrii exercitiilor fizice. in felul acesta. obiectul dcvine gr subiect.

Extinderea educafiei fizice gi

a sportului ciincokr cle

granilele instituliilor pcolare qi ale cluburilor sporlive irrrplici

aproirndarea noilor tbrme, pe ntru ,;rc.area uirei conceptii saudtoase despre via{d. la nivel planetar. Eclucatia fizic:ii ,r;i sporlul devin inijloace dc lupti impotriva drogurilor'. a vir:lenlei gi a aitor tare sociale. devenind actir'". in ceea cc privegte -recuritatea national.1, pregdtirea pcntnt ntur';cd ;.i pelrlrll o viald ra{ional5. i-roblemele lumii contcinl:roraire ri preocup'i 9i pc teoreticienii domeniului educaliei iizice 9: sporLului. L,xploi:ia dcrrrografic:d. degradarea mrcliului ctc.. sunt tenomcne ccrmplexe pe cere educatia fizicir trl spcrtul 1c poate diminua prin rnijloace proprii. Noua ordine internationald pune 1a bata dezr oitarii scrcialc cnltura gi susline qtiinfa tehnologia.. ditrcclo d,; granilcle politicc ai ideologice. ^pi In acest context. erlrrcatia lizicd gi sponul rJevir.r instrurnente ;ii metode cic eclucalir: gr:nerali: "ele dcvin in acelaqi timp limbaj gi silrsa cle transrnitere a unor inforrnalii cu carc indivizii pot inieieec: relaliile sociale, acceptd provocdrile socialc, devenind participanli activi ia propria lormare".a Integrarea educafiei fizice gi sportului in proble;r-reie lurrii contel]rporane este un element al giobalitatii. 1

Interprerciri ale unor idei cuprinse in Rqnrlu! (olrititi Internalionale a Educaliei p€t1lt u secolul -YXI ccttre LINi','SC-O.

incorporii.nci tendinfe ;i orientdri interaclionale care dep6gesc t'iziunea biologizantd. Ca acliuni umane specifice, cu influenle polil'alente, eie nu se adreseaza doar corpului, ca suport al rninlii. ci aLr acliuni generale recunoscute, constittlind eletnente ire care teoria educafiei fizice gi sportr.rlui trebuie :i.i ie cunoascd., sd le cerceteze gi sd le interpreteze. Metodica educafiei fizice este preocupata sd aplice

intr-o practicd eficientd a dorneniului toate

elementele e car e v izeaz.b. real izarea ob ie ctivelor propuse. Subordonatd caracteristicilor procesului de invtr!drndnt, rnetcclica educaliei fizice dezvolta strategii proprii de predarc it con!inutului specific, care urmdresc deopotrivt frrrmarea gi leoret

i

c

(ir'z\'.)l I arci.! incliv idului.

Astrtl, rnetodica are in vedcre urmdtoarele aspecte ale pror:esului ibrmativ de educafie f\,icd': - co!1linutul procesului de instruire; - lehnologia desfbqurlrii prr;cesului de instruire; : specitrcul principiilor didactice (de instrr.rire);

- r,aloriilcarea factorilcr sociali. in procesul

cie

rrreciare-inv?i{are;

--

cvalnarea eficienlei procesr-rlui de predarc-inr'6iare: conducerea acfiunii didactice; pioiectarea gr planificarea demt:rsului didactic. Problematica teoriei gi nretodicii educafiei fizice se atl6 iirti-c. coliinud dezvoltare. generatd dc e voluf ia cadrului :r,-rciirl. a

.

CAPII'OLU]- II COIVIPONEN TA A DOMEN] UI-U] DE CEI1CETITRE A MOTRICITATII UMANE

UCA]'IA

FI7,IC

A.

2.1. Conceptul dc educagie

tizici

Educalia llzicd este o colnponentd importantd a educagiei globale. Prin continuful gi sarcinile sale specifice, prin inflr-renfele sale sistemice asupra individuh-ri, atdt in plan rnorric, cet Si fizic, intelectual, af'ectiv, estetic etc., ea se constit';ie intr-o cale spre educa{ia generali. Conceptul clt' educalie fizicd reprezint6 o absrraclizarc si o generalizare il experienlci acunrulate in acest clomeniu, inceprind din cele mai vechi timpuri gi pdna in zilele rroa-stre. 2.2. Conceplia despre educafie L--o n

cep

{ia

desp re

.ccrnceptuliri de cducalie

fizici

educalia fizicd r ep r ezrntd val orifi c irrea fizici! prin aplicarea lui la conclilirlc

concrete :rle anur:ritor. societa!i. Ea iiustreaz6 sisrer-Ilul cic gandire in care sc. incacli'eazl conceptui, precur]! gi notele care ii dil'erenliazf, coniiuurul, dar mai ales finalitagile. in RomAnia.

expresia acesrei concep{ii

se ntaterializeazii in

'.1-eeea

educatiei fizice gi strlortului".

Confbnn acesrui docurnenr. educa;ia

onrulrri in ultilnd instanli.

fizicl gi sportul

srurt activitagi cle interes nafional, sprijinire de stat, de aceea se precizeaz.t cii: ''prin educalie iizici. gi sport se inleieg toate

Evsluarca cunogtinfelor: i

ED

Prc:zentali obiectul ije studiu al disciplinei l'eoria Metodica Educatiei Fizice 1i Sporlului.

qi

forrnele de activitate fizicd, rnenite, printr-o participare organizara sau indepenclentir, sd exprime sau sI amelioreze condi[a fizica qi conlbrtul spiritual. sd stabileasc6 relalii sociale civilizate gi si conduci la obtinerea cle rezultate in l'errninologiu educaliei fzice

t Monicir Stanescrr, 200f

Bucuregti. 1974

10

ll

Si spot' ttt

I

ui. Editura Stadion.

tlzice 9i competilii de tlrice nivel. Practicarea educafiei discritninare' o nici npo,t.,tui este un drept al persoanei, fErd de gurun,u, de stat. iu, uutotitalile administrative' institutiiie a sprijini de inrlati*ar,, 9i instituliile sportive au obliga{ia pe.floTili':.:l educa{ia fizicd. sportul pentm toli 9i sportul d: " U atenile acestora a. cle a asigura condiliile de practicare "se acorda p"rroot.io. cu deficien[e fizice' scrnzoriale speciald necesitalii de recuperare 9i de.(re)inserfie sociald' ;i' ;;ili;., '- Sf""ificul caiitati' al eiucaliei fizice uu constd !!-fapld in care se ca se iesfilc'rard o activitate motricd, ci in rnodul iu clesfEgoari aceastA activitate, in obiectiveie unndrite 5i

pus pe valoarea forrnativd a r:on{inutului instrujrii' e><ecutd o atruuritd actiune motricil care include ('Le

".".i"tf Subiectul care

reacfioneazd printr-
Bouich, i995): reac(ii fiziologice, manifestari exterioareqi (miicaii, cuvintc), rdLspunsuri inentale (conceptualizdrt) efecte "^---1;asuPra mecliului extern'

sii .,insecin1a, conceptui cle ecluca{ie hzica trebuie Ia activititi acestci el'idenlieze contributiilc mtrltiple ale. (1994)' liretchmar caiital.ea vie(ii individ'lui. in viziunea iui fizicd stttit aceste valori create 9i promovate de educatia rnotrice. 9i cleprinderireprezeutate ,-le: cltnoa;tere, fitness' astfel: explica le ai'rtontl siirtu.ti* (pldcere), aspecte pe-care uuor transmiterea 6 e
u

Legea erlttca{ieiJizice Si sportultri' 1999

.

in nurnir cdt r:rai posibilititilor de nrigcare, de

deprinderile motrice. achizitionate

rnare. --determina cre$terea

experimcntare a unor noi senza[ii motrice, de inrbogalire a ilniversului de cunoaqtere, ccea ce f avorizeazd exprimarca personal itdlii; e' educatia t-tzici presupune un conf inut cmotional importanl.. in sensul ci genereazd satisfaclii ;i bucur:ii. 6libereazd tensiunilc gi creeazd sentimentul libertii{ii individuale. Pentru cd educa[ia ftzicd reprezlntii una dintre no{iunile

thndamentaie ale teoriei educaliei fizice

se

forne de practicare Educalia fizica este "un.proces deliberat conslniit qi dirijat, in vederea perf'ecgiondrii dezvoltarii fizice. a capacit.igii motrice, 'in concordan!d cu par"ticularitdtile de virstS. cie sex. cu cerin(ele de integriire sociald a linerilor. cu soiicii6riie tlzice ale profesiilor gi cu men{inerea c:onditiei l-rzice".? .

Educaf ia fizicd este "o activilate care ',,alcrificti sistematic ansamblul fonneior de practicare a exercr!iuiui fizic, in scolrul mdririi. in principal, a potentialului bitrii:gic ai omului, in concordanld cu cerinlele sociale"s. SintetizAnd, se poate fomula urntdtoarea c.ie iiiliiii; descriptivS: educatia ltzicd reprezint! o colnponentd d ed.ucafiei generalc, exprimatl printr-un t jp de acl.ivitalc motric,i (al6turi de antrenarnent sportiv. cornpetifie. nclii'ii.ziii de tin-rp liber:. actir,'itAti de expresie corpora16 9i activitali de recuperare), dcsfEEuratd organizat sau independent, al chrei

Siclovan, I., Teoria edttcatiei ./izice ;i sporlttlui Editlrra -(po11Turism, Bucuregti. 1979 Terrninologia educatiei "fizice $i sportttlt.u. tciiitrru Stadir,rr. Bucureqti. I 974

l?

t2

gi sportului,

irnpune ca aceasta sd fie definit5" clar r;i cuprinzdtor. deoarece cste expresia esentei exerciliului fizic. a proprietitilor iui ftrndamenlale gi a conexiunilor existente intre dil'eritele lui

continut concerput specifrc yizeaz6, optimizar€a potenlialului liiorrotric al individului, precum g'i a componentelor cognitivd, af'ectivd gi social-reia!ional[, determin6nd cre$terea calitatii vietii. Eclucaiia tizica, privitd ca n-rod de via!a. irnbundt[fe;ite condilia unei naliuni, aceasta devenind rnai capabild sa se e>rprime. sa exploreze gi s[ se dezvolte intr-o relalie echilibrattl cu mediul in care trAie$te. Educalia t-rzicd se atlreseazii, simultan, corpului gi psihicului, deoarece persoana sr: depleseaz6, gdndegte, silnte. se exprirnd etc. Ea este, de iirpt, o edur:afre prin migcare. h4an'cer, qi Novrkov (1980) disting doul iaturi specilice ale ediicaiici fizice: iir,,alarea mi;;cirikrr gi educarea calit4lilcrr rnrtfice . Prir:ra, cu o componentA psihologicii, se dezvoitd ca o ccnceFlic bi ol ogizant.l pregnanra

Din

caLrza cornpiexiti1ii etlucalie

i fizice, datii de

ciiiiirtei'isticile. de finalitir!iic qi .le obiectivele sale. o singura clcfiriif ic ntl-i 1-i<141c svidenf ia toate valenlcle. I)t:r aceea, .,i,.rc;Llia fizica trebuie definit[ clin rnai nruitc perspective:

1. a leorie i acliunii,

ca aclivitatr. nrotrica

*

educalia ijzica este

un tip c!c activitate motric[, constiruitd din acliuni motrice sisterlrali;rale conibmi unor criterii specit-lce subieclilor

2.

pcuu'ri c:are este proiectat6 si programatii. a ditJacticii. ca proces instructir,-educatir,- educafia iizici esii: L) comDonenta a educaliei generale, r'ealizati in cadrul tunui proces instructiv-educativ sau in nrod indepcndent. in v'ec'ierea clezvoltirii arrnonioase a persolralitilii gi a cregterii

caliialii viegii. Educagia tizica cuprinde un compiex de stit.nuli care intluenleazd oroceselc rJe dezvoltare somatofunutionala ;i psihica. sisternelor, ca sistern de conceple

3. ii tloriei

- edLrcalia lizicd .ste' practicd ;i teoretica, reunind un ansamblu de idei. lloflrte gi Leguli struclurale intr-o concepfie unitari de ors:inizare $i aphcare la dilerite categorii ele sLrbiecii. I'i

4. a managementului

educaliei, ca lorm6 dc organizare fizicd sc constinrie ca un ansamblu de f
scopul realiza.rii obiectivelor specifice,

5. a

sociologiei, ca factor

de integrare socio-culturali _ .onrfl." de influenie car€ se aplica ragional indivizilor, favorjzdndu-le amelior.area educa{ia fizicd este Lln sistem

condiliei lizice, psihice gi integrarea socio-culturald. Unii autori vorbesc despre .,educalia fizicd gi sporrivi'.

(llebrard, 1986). sintagmd folositd pentr-u a evidcngia irnportirn!a gi rolul rarnurilor de sport 5i al eleinentelor lor

0onsrillrtivc in realizarea obiectivelor specir-rce ed.caliei lizice. Ea irnp,lica un sistem de nrijloace. rnetode gi fbmre de

organizare cLt caracter mixt, care t,izeaz6 nu nirrnai dezi'oltarea fizicd" ci ;i capacitatea motricd qi capaciratea cle elbrt. intr-r-r sirrtczd a acliunii multilaterale a acesrei activilali. Educalia fizici este o necesitare pentru tofi indivizii rJar, in sper:ial, perltru cei cu nevoi speciale (cieficienli). avAncl irr r''edere rolul ei bcnefic in recuperarea fizicd, motricd, afectivd. -Cst{'el. apare terfilenul c1e ,'educalie iizica speciald'," care circurirscrie o rarnurd a educatiei fizice vizAnd recuperarea ;i intrgrarea sociaid prin promovarea programelcir aclcc.,,are dif'eritelor ripuri de deficiente. Existr trei tipuri cle asemc-ueil progralne: adaptate, corective gi de dezvoltare.

Dupd P. Parlebas, educalia

fizici

este

o

practice

de

interventie. care exercitd inlluenle asllpra conduirelor motrice

ale panicipanJilor,

in

funcrie de norme educativ'e implicire

(asumare) sau explicite (in procesul de instruire).

Jn ceea ce privegte conlinutui acestei discipline, existi plaseazd in opozilie cu sportul, allii care o asimileazA sportului gi allii care o restrAng la practici determinate de o "metodd", dar acegtia fac cu tolii o eroare. deoarece sirnplificd sau reduc la gabioarne aceasta activitatc. in

unii care o

reaiitate. conlinutul educagiei fizice esre legat de conciuita motricd sau de ansamblul tehnicilor corporale variate, care

li

influenleazd complex sub'iecfii. Acest tin. de conduitb este numitoiul comun al ttlturor acti'itililor fizice 9i sportive' iar itlentificarea ei ca obiect specific al educafiei fizice ii conferii 1' ircesteia itlenritate in ansamblul celorlalte discipline-schema specific in conciuzie, eclucalia fizicd are ca obiect conrluitcie trtotrice. "Acfiunea motric6 este inima in care bate educa[ia tjzicd; ca practici educativb' educalia tizicd esle o pedagogie a concluitelor tnotricr:, care organizeazi crrndiliile

(P' i'nuo*Ult. in care acliunile tnotrice se manifest6"' sine' ci in scopuri Parlebas, 1990). Exerciliile nu reprezintii

mijioacc de irnbundtd[ire a capacitdlii rnotrice' Nu tehnica in sine este importanti. ci subiectul care o ulllizeazd in scopuri variate.

in final. addugdm citeva llote

care' pe lAnga cele

prezentate. pot fi definitorii petttru educalia

-

-

fizici'

educatia fizicd dispune de un sistem cle miiloace 9i metode' cle tehnologii de pieciaLe cliferenfiate confonn conditiilor ii obiectiveior proprii categoriilor de subiec{i:

rdspunde cerinlelor de realizare a gi a capacitdlii trtotrice, itt vederea fizice tlezvoltirii proprii diferitelor prof'csiuni 9i solicitaiilor satisfacerii e
niica

pentru tnen!inerea indelungtrtd a unei bune condiiii fizice: crluca1ia fizicir imbind in rnocl echilibrat iusl'ruirea clt eclucalia,

itt 'i'ederea formit'ii unei persoualitdli complcte'

llducatia fizicd realizeazd o leg.iturd intre a fi gi a dcveni.

intr-o tranzi$ie echilibrat6. care deplina

a

fav
potentialului rnotric, n.lelttal gi sc,cial al subicctul,.ri.

2.3. Educa(ia

fizici

-

proces continuu

Dimensiunea temporal5

a educatici ii

definegte

caracterul pennanent gi presupune anga.jarea individului intr-

un proces de forrnare, de cultivare, in toate etapele s.1le ontogenetice. E,ducafia frzicd, in calitatea sa de proces continuu, cu fi;ntrele sale de organizare specificc. reunellc tinlra generatie, generaiia adultd si generafia r,.irstnicir. neexistdnd deosebiri esenliale intrc grupelc de inclivizi ju privin!a trisdturilor geuerale ale acliunii educationale. Deqi educatia t'izicd gr:olara este subsisternr,rl cei mar bine reprezentat, se impune reconsiderarea ei ca activitatc. irr sensul "prelr"rrrgirii" ei gi la celelalte categorii de rrdrstil. astlcl ini:6t sd devind un continuum care sd-l insoteascd pc inclivid

clin primii ani ai vielii pdnii la senescen{a. l)in aceastii perspectir'l. se resimte lipsa preocupirilor pc linia un,_rr

sistcme de

educaf

ie

pennanentd

comple rncnl.arii.

colnpensatoare, care sa rd.spundd nevoilor sociale, econortriu: gi culturale aie populaliei de toate vdrsteie. Ldrgirca carinrlui

Scolar

al eclucatiei

spre

un cadru

Ce referitrtd trrai anrirlu.

extragcolar, pare sd rdspund.l in rnare urdsurd acestor ccrinte.

erroluate gi artnotrioase.

Fiind o valoare esen{ialir petttru individ 9i societate' t:duca{ia fizici face parte clitl sfera culturii t'izi<;e Estc (ca activitatea rnotlicd cu cel tnai important impact social

nutnhr dr: subiecii. inten'al dc vArstd iii fcrrme institulitxalizate de orga.nizare). Educatia tizic[ reprezint6 9i un mod de a transrnite, de la o generafie la alta, eicmeutele unei culturi' valorile, cxperienfa pozitivS. atittrdinile 9i convingerile pe cate

La efbrtul perrnancnt al individului de a raspuncie printr-un comportalnent adecvat 1a influeutele rnediuiui. educafia fizicd. permallenta \/ine si ofere suporlul c'rsanic. funclional. atdt de ltccesar, pe care nici un alt tip de acrivitiite nu il poate realiza. Cdmpul de acliune al educa{iei fizicc. ca pr()ces continuu, este aproape ne linitat. oferind posibilirirli dc

aceasta 1e creeazd.

recolrpensare, reechilibrare.

de

fulare, inibunatatire a

cclr-rdi t ie i

lizice. angajale in activitifi de grup etc.. toate arcestea plasand rndividnl pe o pozi{ie solidi in raport eu cl insuEi gi cu ceilalti.

l6

t7

Ilciucatia

fizicI apare ca sistem interntedial

intre

cP G;

F. cZ\

g\

rigorile sale, 9i individui angajat in acest nrecanisrr. Ea t-ace oarte din ansamblul educaliei permanentc: care unriircsLc tloLrdndirea unor noi inlbrmafii, crrnogtirr!e, sisternr-rl social, cu

q-r *-L

\

c(-\mpelcnte.

bCucalia tizic[ gcoiard gi univcrsittir[ reprezintd lbnne de l-.aza preparatorii pentru educalia fizic[ pe tetmen lung ("lile-lcrng ph';sicai education"), care s[ insemne un stil de viatir. u;.r n-rod de a eandi gi a acliona in beneficiui propriu, dar

A

tsco

\

ttar"

,:

S+

olo -cE o--

P

c 6 :=

583 $cE

0

q)

E

o

"E-

o 3

si in interesul social.

irecerea cle.la int-luen{ele exclusiv biologice la cele rir-ritilater:alt: (edr"rcalionale, psihice, sociale) semnit-rci virlt.rrii:itrea cducatiei iizice. ca fonnd de educalie generald, gi tonlarea convingerii individului de a practica exerciliul fizice in loiit!' eta-pele vielii. F,duca!ia fizica pernranentd este, in tuare tnisttr:i.

aiiti.siJur:aiie. Dar aceasta nu se manifestd spontan. ci este le'z'"iiiatr-ii dcz'''oitiirii constiinlei dc. sine, ca efect al ntrtturizdrii 1i rl etiuca!iei. llrin interioriz,arc-a acfiLurii eciucalionale, se prorlLrc,': un salt caliiativ la nivetul atitudinii fafa de educalia i-izici, trl congtientizdrii rrevc;ii ile practicare sistematicA a e

r.crcitiilc;r fizice, ca firnc1

a

r

o cale de attrofbnlare

co 2 o

z

,.(

p

O

F

t-!

a

o (i

C)

c,

o

F

'i

T

rfl

l

c i o

c E

N (:,

si

rlodezvoltale.

.\utoeducafia fizicir, presuprlnincl un efclrt vi-rlttntar. cl tctiunc autoirnpusa;i mobiluri itrterioare, se bazeaza pe si:lernul de cunogtinle, priceperi, deprinderi gi calitali tnotrice iransinise irrca de Ia vArsta ;colarl, la care se adauga achizrliile nc.ri, rezr.ritat al interesuh"ri personal. Auloeducalia fizicd are o icmnificalie aparte la popuialia de virsta a treia. Procesul de ilnbatrAnire poate fi dirijat prin iulluentarea proceselor de ir.rvtrhrlig ;i prin stimulare rnott)rie '- exercilii fizice adecvate, plin-ibari" tr,rrism etc. Educafia fizic[ privitd cr activitatc crrntiuirzi. .presupune adecr;area la particr.rlaritalile de vArsti. dar n'i.ri ales la pnrticularitdgile indivtdtraie (l-iz.ice. motrice 9i l-.'ilr i,;e ) lr lc subic'ctLtlui.

r8

-o

€()

J

v)

E2 cX o..^C .rYo

9x + EU

O

^,to :E

N

b G q

-=

,\

9Fd

rgEi

(r.l

Ao oE

F. O

9 -l 0)

o.

:)

19

L',

A\r

Capitolullll

Eval uarea cunogtintelor:

IDEAI-LTL, SCOPLTL $I FIN,ALITATILE EDITCATIF;I. F\ZICF

1. Analiza{i conceptul de educalie fizicd 9i prezenta{i notele

2. l.

defi rritorii ale acestuia' C'e este conceplia despre educatie fizicd? continur;'i De ce educalii fizici poate Il consideratd proces

3.1. Idealul educa{iei fizice qi sportului

Idealul educaliei fizice gi sportrrlui este pi'oieclia solicii"ati ce societate, penlru aceste activit[li, in viitorul apropiat :;i in cci indepirtat, privind contribu{ia lor la deterrninarea r.nodului clc viata prefigr,rrat, sistenrul de prioritlli propus i ce anurne este cu aderdral intportant peritru individ. Acest ideal decurge din ideaiul social general gi din idealul educalionai. integrat celui general. Idealul educatiei fizice este definit drept o firralitate de rnaxiinii

gerreralitate. Finalitalilc, in ansamblul lor. imbracd fbrrna idealului. ca rnodel pro:rpectiv fornlulat in condiliile sociale alc unei etape jsloricc. "Prin idealul erjucativ se proiecteazd gi se anticipeaza ne.t'oilc sociale clbierrtivc. precum gi posibilitafile pe care le poatc of'cri actiunea educa!ional['' (I. Nicola, 1996).

Idcalul educaliei i-izice. ca imirgine inodcl. .a erpresic

a

perfecliunii umane, desemneazh "currr trebuie sd aral-e". dar urai air:s "qe tr:ebuic si gtie si facir subiectui" eciucat fizic qi rnotric. callal,ril s.r se intcgr"cze cu succes in societate. I-egea invalamdntului din 1995 con{irrnd''irilporlluita ideairrl'-,1 lteneral educalional interneiat pe tradiiiiie umanistc. 1:re r,;ilor'iir: democraiiei gi pe aspiraliile sociale''.

ldealul cducaliei fizice, $i sportului pcate ii formulal ;i iliri perspectiva ntodelelor cultruale afint.)ate la scari sociaia (S. Cli:iiea. 1

998):

-

ideaiul umanisrnului clasic - persoualitate ilruror.iic;asi ciil punct de vedere fizic ai psihic; - idealul epocii modeme - personaiitate civicd. angajat[ s,.clal prin valori democratice; - idealul epocii post-modeme - per:;onalitate descl.risii clcaiir';j. autonorni qi responsabil[. Zeigler (1982) afirma ci a coutrira ideaiul iirseanui a artaliza pas cu pas umratoarele aspecte (adaptate de noi):

r

identificarea valorilor rclcvaute.

r

sporlului; plasarea valorilor educa{iei i

20

proilrii cducalicr

J-rz:c,,' 5i

fizicc ;i sl,.oriuiui inir-o

erarhi cd:

2l

ordrn,:

o n o

relationarea valorilor pcrsonale cu cele generale, culturale, illtr-o l.,crspectivd nrci lalga;

plopriilor aptiludini. capacitili fizice 9i tnolrice: alegerea unr.ti scop deftnitoriu, care sA clea maximum de cnergie :-inaliza

existerllei noilstre.

i)orinta

cJe

a in1-ltren!a poziti.r calitatea vielii, prin

ibrmularea

ideulrriui s-ducali;i tizice pi sportului, implica formularea criter:iilor de

determinarea factorilor ce favorizeazd dorit, a cdilor de abordare. a rnodului in care se pot oblinc|ca electului progres 9i direclia spre care lle elernentele de tinrp. in scl'iirnba.

stabilire a obiectivelor: gi irtdi q f,tirnt. S

a i rnp) ica stab ilirea ttrmdtoarelor elelrlente : - niveir.ri optinr ill capacit6lii motrice prognosticat; - stiilrilirea uirui progratn rezonabil de educa{ie fizici gi sport; - ?icti\ iialile t'izice de dezvoltare, in paralel cu cele de timp lrber:

arc in

-

siir

ii

r

alitirdinile ce trebuie protnovate in legaturl c!l lnenlillereii

lriatl i,s i crr prr,rl; ientc lc' ecol ogice i

- ql..pcrieniele spoilive recotlanditbi le mnj ori talii sutli':clilor. .':ccste iluncle esenliale in strategia activilllilor de edtrcalie fizica :i!ri|i sturt intluenlate, direct sau indil'ect, de:

+ r'rrlor:ile si norrrtele stabile pe care societatea, in gerteral' dar 1i iici:lr',: inr.iji'id. lc-att apreciart de-a lungul tillrpulLri 9i in care s-au ici:ii',tit ir;onceplul dc ''otl fiuuros gi br.rn", din Grecia antic(i); $ cr'rrr:t;ptiilir politicc, care au deterlnini.tt o abordore progresisti slltl izice ;i snonr-thri: r railiiitrnalislii- cu eti:cte asupra edLrcaliei $ c,iritcteristicile ectt16mice gi ale ciyilizaliilor industrirle 9i postindi.isii'iale. care ilLI contlus la schimbdri ale idealului cducalional, in sen5iii cir rrc.sta l fost orientat, din pianul abilitalilor fizice. in cel

iinand conl de acegti factori, purem stabili ca elernentele de iizice (considerate ;i conrponente de baza ale rnodelului de eciucalie tizic6. pentnt fiecare subsisreni ai referinga ale idealului educaliei

acesteia), sunt urnitoarele: * dez.voltalea flzici anlonioasd, conurerizarf, in indicii morfologici; * aptitudiniie (calitalile) rnorrice de baz6l

*

.l

c,:r.rnce1r!iiie niliionaliste $i religioase'- printele conduc la o virlr".rrizarc'lclecvata a activitA!ilor ile cducalie fizicA 9i sport. ca rnijiolce eficiente pentrtl tlrfj;terei.l vigorii ;i arrieliorarea sdnltdiii unci o,:,rpiiliiiii (cazul ttttor puteri asiatice saLi etrropene); cat despre cele reli;:ioase . cregtilismgl protTroveaza gtltll ca' valoare rldiviciuall 1i convir:serga e 11 actir,ititliie rnotrice (edur:afia llzicri 1i sportul) pot rcpl'1::.r.rntc o forli spirituala in viala ace strLia.

))

9i priceperile rnotrice de bazd, urilitar-aplicarive

gi

ramuri de sport: cuno;tin(e ;i abilit5li privind placticarea independenta a exe:rciliilor

tlzice; "3' calitali. trisituri rnc,rale, intelectuale pi estetice; .1. capacitatea de integrare sociala;i de recunoaitere

a

valorilor

generate de acrivititile rnotrice.

3.2. Scopul educa{iel Iizice

Scopul eclucatiei fizice definegte linia qeneralii care ,oricnrerizii ac!iunile dc lirnnarc 1i tlezl'oltare a personalitatii srrbicctilor, proiectat,.: cle id,'::rl, Ei seivr;fte ca gliirJ i1 selectarea obiectivelor gerrellrle ;;i speci lice, r.iziiiitl final j iirtea aciiunii eclucalionale. in stabiUrea scolrulL! i eclr"rr:atici fizice., tlebuie respectilte o serie de gftlgry (adaptate dupi .i. Dei^,el', 199.2):

{ *

f

trsiirorriotric satt al''fitness-tilui mental";

deprinderrile

s;.recifice unor probe gi

r

r:oncordanla cu idealr.rl educafiei fizice: clep;igirea nivelr.ilrri actua) prirr acliuni de perl'eclionare, ajlistarc.

rftt,triictural'e, retbrntularc, la nivel conceptual gi ltractic (praliologic): valorificareil poteutialuiui existent, a resurselor gi a necesitatilor

intcrne alc sulrsisteraeior edr"icaiiei fi zi ce ; descirideleil spre nou. spre alte posibile alternative. Scopui eciucaliei ilzice rrebuie srr aiba un cAracrer: pracric (sn configureze dilecliilc principale clc' acgiune intr-o perioadA istorici

o

definita) gi strategic (prin care si se asigure dezvoharea dorr.reniului pc ternren lurrg), InLr-o defiui{ic sint,etica. sc<-rpul educaliei {izice esle dezvoltru'ea complexd a personalititii individului, in concordantd cu cerin[ele

societAlii de dobandire a autonomiei, a eficienlei gi a echilibrulrri cu nrediul natural gi social.

23

3.3.

Finalitn{ile educatiei fizice

l inalitItile educafiei fizice reprezinti materializarea obiectivelor sub toate aspectele, c.u alte cuviute. progresul pe care il iruegistreazi subiectul (individul)

in plan

Fiualitatea

Confinutul

educatiei

finalititii

Model de

actiuni (preponderent

pricepcri pentru

rnotrice) exercitate asupra unor indivizi. in vederea transfor:nar.ii acestora, potrivit uuor finalitafi. Reu;ita constA in arrnonizarea

independentd

sub

a unei [iri - modeiul dc

polariz,eazd aspira!iile unei societif i.

In sintezi. idealul educatici fizicr: vizeazi linalitatea acesrei activitili in ansamblul sdu, la nivclul intregii societir[i. in tirnp ce

j

invdtdrnAnt

nroi:ilitate. coordonare). )i Ijunctionarea pert-ectd

a

principaleior aparate

orgauisrnului. r.rtilitar-aplicati.;e gi specifice ramurilor de sport.

ziste

n!i.

fcrr.t5..

qi sisteme

aie

1

Errunt cu caracter anticipatil

care descrie o comportamentald Otriectiv

.

schimbar e obser,'abi1a

(masurabil5). agteptati

in

urma fizicFt

activitaiii de educa!ie (dezvoltarea unei calitdti

motrice. invalarea indeli Talrel

re

practicarea

a

I

nersonalitate carc

scopulile gi obiectivele orienteazS. desfhgulirrea unor acti.,,ititi edr.rcative detcrrrin;rtc ;i concretc- (tabel 1). Raportul dintre scop, obiective gi finalitali este rleiicris plastic de \ianrrier, Foster qi Gallahue ,19i3), ca fiind Lu1 ''tl'en de narfii.: scopul reprezintd lor.:o-n'rotiva care inclreapt;i lrennl citre deslinatie. obiectivele :rlmt reprczentate de .,,agoanele de diferite tipuri. iar iinalitilile sunt as,ciliinate cu incdrciitura fiecdrui vagon; idealul este reprezeniat cicr ajnneerea trenuiui la destinatie". Finalitifile educatiei fizice sunt reprezentatc rlc:

generale gi aI sistemului de educafie flzica 1i

Efectej" e,i".;l- nrl* *,,pt" i-__dezvoltarii fizice, a capaciritii motrice Ei a obignuinfei de a se | -l'ipLrri dc qcoli ii integra ;i de a acliona in grup, j cicluri dc invdldrnant pe nivelc specifice cicturilor de

denuurirea de ideai. care cuprinde orientarea strategica a sisl.emului de edr,rcafie l-rzicir. intr-o anr.u.ni16 etapd a clezvoitdrii sociaie. econornitre.

culturale Ei gtiin{ifice

Sistemr.rl educatiei

gl gi

exerci!iilor fizice. individual gi in grup spori

cerinlelor sociale cu cele individuale.

Finalit6tile generale ale eclucatiei fizice sunt reunite

personalitate

arnronios dezvoltatd fizic, psihic, abilitatE cu deprinderi

afectir, gi social. dcr

finalitd!ii

fizice

somatic, lunc[ional. rnotric. cognitir,',

Educafia fizica se prezintf, ca un sistem

Domcniul

ub bubs S educ lur care 1re

i r

ce.

zii

1r

ihonr

unci

etc

1.

Finalitdfiie edr-rcatiei fizice

(dupa Ion.Tinga, 1998, tabel n-lodificat gi con-rplctat)

$tiin!cle educatiei promoveazE tot mai insistent orientarea potrir it cdreia elevii trebuie inzestrafi cu colnpetenlc in di{'eritc direciii, corespunzdloars disciplinelor din aria curriculard. Prin competcntd intrun domeniu se intelege "capacitatea de a produce cutare sau cutare conduitd" (R. Doron, F. Parot. Diclionar cle Psihologie. Bucurc;ri. Humanitas. 1999)

Existd

cfcscrrl-4.

o competenli potentiali,

care se rcalizeazd iu

urrna proccsului dc invi[arc gi care constituic o trcapta sau o ctaplr a acestui proces. Accastd treapta este gi rezultatul unei anurnite cor:cciltii despre strategia de invdlare urmatd. subiectul fiind ldsat. ulterior.. sd 1,1

25

Eval uarea cunogtintel or: 1.

2.

3. 4.

Ce este idealul educafici fizice 5i sportului

CAPITOLLIL IV OBIECTI\/ELE EDI]CA'IIEI FlZICE

?

care este scopul educa{iei fizicc ai care sunt criteriile forrnulare

ale acestuia? Ce sunt gi care sunt Irnalitilile educatiei {rzice? Ce sunt cotnpetenlele ?

Prezentati schematic ai analizati reratia; Idear - I;inalit6li _ Cornpeten{e.

-

Acti'itdlile educatio'ale, proiectate gi prograrnate. irnplica in prirnul rdnd formularea finalitdlilor pi apoi aleqerca str"alegiiloi care sa ducd la atingerea acestora.

-5 Analizati tipurire cle conrpetentc int6lnite i. didactica?

6

de

scop

activitatea

-

obiectir.e

Nota definirorie a obiectivelor este dati de laptul cd elc rezultatul educatiei in termcnii compoirarncnlLriui. prescriind curr va trebui sf, rdspunda subiectul dupi parcurger.ea r.il.rci

, auticipeaza

anumite secventc sau etape de inviiare.

, Scopurile

pot fi concretizate in

numeroasc obiective

cal.c

vrzeaz6, influen{area personalitdiii

in ansamblul ei. 'conlinutul obiectivelor se rnd.soa.d prin ir:eto.le consacratc. caie oferi posibilitatea uurii control riguros al activitdtii eclucationale. in

domeniul educafiei F,zice. preci'zarea obiectivelor evidenliaza. pe ilr rr parte. caracterul progranrat pe di{trite etape al procesului instl.ur:rii,educativ gi. pe de altd parte, inlesncgtt: analtza teleolc3ica (pe baze

obiecti'e. prin scopuri). pe diferite trepte ale clczvoliririi cunoagtcrii.

si .lr

Forrrrularea .biectivclor sau reforrnularea ror Ia ciilciiri perioade cie tirnp este Lln proces inrpus de refonrrd. ,1c diriar:r,ca clezvoltirii sociale. De cdte ori se simte nevoia optimiz:irii Fi.ocr:srijiii de educafie f-rzici, se incepe prin revizuirea gi relorrnulare -r o,bier.:1-i.r'eloi

tsi abia

dupi

aceea se elaboreazii con!inutul procesurrri irr:;tn.,crir,-

edr"rcatir,.

Fu'cliile educatiei fizice gi spor-tuiui. integrate i. si:,terrriri educa[ional gi, la scara rnai largi. in cel social. trebuie sir satisiaca cerintele fundamentale care asigura activitatea optirnI a inl.resu]Lri sistemrEducalia fizicd igi realizeazi. rolul in filnctie de cornpiexiratcr ;i

dc di'ersitatea obiccti'elor sale. circurnscrise in

viziune

prezentata. a perspectivelor bio-psiho-sociale. Obiectivele educa,tiei fizice sunt iegate nenri;locit.

a

de i a

iir-rn.,,a

din gi compun idealul educa{iei fizice.,,ldeajul,'este infcles

ca

deziderai general al educaliei fizice, integrai in idcarui eciucalional ;;i ca

tnodel maximal. proiectat in linii generale (caracteristici) cu r.,allare orientativi, obiectivat. Ei care poate constitui un criteriu cle evaiuar.c. Demersul de elaborare Ei integrare a obiecrivelor in sisteLnr-rl educational este prezentat in schema urmdtoare. 28

29

f--lli.i^',*--I. I " rij""ii.t""

i

-l

t, cerintcloi fala

lizici edrrcatir rrar\'J ,lc g(lltuilllJ

| iI

obiectivejor pe cicluri

|

de

T-- -l

fr

invllimint

I i

raulllri de spofll

I

formarea capacitalii de practicare sisternaticd gi independenti

0

q. Stabitirea srraregiei realizarii (incleplinirii)

dezvoltarea armonioasA a personalit6lir.

Obiective specilice

i

-

reprezinld

Obiective intermediare

sociale

a funcliilor Obiectivele evidenliazi nodul de realizare fizica' Ele asigurd educalie de modelului ate cOucatjei fizice ;i (in "oinf"ft sens larg) 5i a iictivilatea optirni a intrcgului sistenr educalional (in restrins)' sens -oUitttivelc iei,.ri Ce eoucit{ic fizici

sunt deli:nitate .duPi --:|":t"l:' titi.a. pslhomotrlce f l biomotricit' sferelor asupra activitali ;'.ce:'tr:i fizice' educaliei polivalenta iumini :irci,.rrit'ltrici, fapt care p,n" in o clasifictre a a .un.r"ti'^ aceste atlrmalii' prezentam ecluuatia

l'ertu-r-r

u1rr,,;11.7,:lor"

ca si,rteza a

prirrcipale

ior taxonomii

consemrlate de

!rreratuir" rJc spcciliitate a dorneniului'

Dupir grldrrl de generalitate

fizice' diraensiunile

t)biective generale - evidengiaza esenla eclucaliei V-' Eglan' .orrlune al" subsiste'n"il' ti' Dupd ivf i:puran' Gh' C6rsrea Nlogo;' A' Mitra' Gh' fltognt^, $iclrrvan, E. b'rrea, a' 1'. L)ragomir, Liceste obiective sunt: mer-r{inerea urrei stdri optime de sinAtate: 1a'"'.lrizarea clezvoltirii fizice arntcntoaser:

+ o *

particularizare

a

obiectivelor

l'

5i

aclioreaza

ia nivelul ciclurilor

cic

acrivitiiri. aj unei ieciii, al unci ;etlinfe. B. Dupn sfera de influen{ir gi tipul de comportameut vizal

Obiective cle dezvoltarc structural-func{ional[ a organislnltlui -

se

rct'erir la:

o + s + I { i

anronia intre inclicii somatici gi iuncqionaii; annonia 5i proporlionalitatea in interiorul fiecf,rei catcgorii indici; rnentincrca unui tonus mr,rscltlar optim dezvoltarea lateralitnlii gi a armoniei laterale; forrrarea 9i menlinerea unei atitudini corporale corecte: prevenirea $i corectarea deiicienlelor posturale Ei tizice: combaterea excesului ponderal gi a obezitdlii.

de

Obiective in plan motric:

a clezvoltarea contponentelor titness-r.rlui

adicI dezvcltarea capacitalii motrice getrerale' sistem de dcprinderi ttnui tbrnrar-ea bazi t'le 9i ca!ilatiicl nroirice

cducarea

l990 llucttre;ti' pag'l-6 llc.i'isitt I)C:tctt!ie Fi:ici 1i Sporr'nr'7-8/ 3U

-

invilarn'.int. al anilor de studiu etc.

Obiecfive operatiorale vizeazd colnportatnentele irrrediate, observabile in timp scurt, care pot fi urmdrite gi masur*e. adici trctiuniie pe care subiectul trebuie sA le realizeze in timpttl Lluei

eciucaliei fizice'A' Dragnea schema 3, lttr^tegia precizririi obiectivelor

.4..

o

generale, la nivelul subsisternelor educaliei t-izice (tabel 2). 5. Sistemul de evaluare

in

a

exerciliilor flzice;

lL---+

it:{

gi priceperi rlotrice de bazd, utilitar-aplicativc gi specifice unor

3. Formularea

z R"ti'*tu obiectiveior f socirle ale educaliei fizice

(r'ezistenli cardiovascttlar'6, rezistentd muscularl, lbr!6, mobi I itate - sup lc1e, cornpozigie corporald);

dezvoltarea corrponentelor t-rtness-ului Inotor

(e

chilibru'

coordonare segrnentard, agilitate, putere, timp de reacfie, viteza)l lbrmarea unui sistern de deprinderi gi priceperi motrice de bazit, utilitar-aplicative qi specificd unor ramuri gi probe spctrtivel

imbundt6lirea capacitdlii

de efort, prin stimularea rnarilor

iirnctri. 31

- dupa V. Horghician, acestea sunt: dr:z'oltarea sch.crrrei corporale in doua direc{ii: ca reper in reglarea ntigcarilor gi ca nucleu al imaginii de sine:

Obiective psihomotorii

$ o ' d i { t c

dezvoltarea coordondrilor senzori_rnotorii normale: clezvoltarea echilibrului static dinamic: Ai rcalizarea unor reechilibriri in perioada pubertali:

e

speciaiigtilor:

i

formarea coordonatelor de timp ale migcdrii (ritni, tcmpou.

duratd, elernente ce conferd eficienla miqcdrii): dczvoltarea lateralitdtii gi a arurorriei laterale:

formarea reprezentirilor ideomotorii qi a capacitalii de a opera

cu ele:

o 0

erlucarea capacitdlii de relaxare general[ gi selectiva;

dezvoltarea capacitdlii de diferenfiere kinestezic6. Domeniul psihornotor cviclenfiaza rolui contr.olului corporal qi aJ corrdonirii rni;cdriro.r asupra uqurin!ei. eflcientei gi exjresititatii acfiunilor, deprinclerilor str.ucturilor operalionale care formeazd corrtinutul educatiei fi zice."si

oblrtlir'e cogniti'e - co'duc la cunoagte'ca gi infercgcrea

tuturor arpectelor asociate exercitiului fizic, eforturui. ecouhii acestora in plturul s.rbiccti'al indi'id*lui. o serie cle autori (Broom. Lluilford.

Gagnc'Merrill. Flarrorv) au'earizat taxoro'rii (clasiticiri)

are

cognitive ale educatiei fizice. iu fonna adaptati de noi, 'brecti'elor acestea sullt: o dezr,oltarea capacititii de a cuuoagtc propria persoa'a, mecliul ambiant. natural gi social (percepere, descoperiie. redescoperire. intelegcrea informaliilor sub cliversc lbnne): c dcz''ltarea capacitdtii de a analiza qi interpreta elemcntele de continut. rclafiile care se stabilesc in pr:ocesr-rr educatici t-rzice (ucuerare de infonna!ii unice. conventional acceptate. in care subiectii respectd regula. principiul etc.):

$ o

r'alolizarea efectclor pozitive ale educaliei fizice (luarea unor dccizii sau formularea uuor judeca{i evaluative. confirrme cu

Lxisti cate'a obiec(i'e. rcalizate prin nriiloacc st'ict spcciliee ducaliei fizice, .n[lf-oricrrta, irr rr.,ore rnasurai. acti'itatea

)

* la nit'elul cunoaqtcrii senzoriale: conptientizarea gi dezvoltarea sensibilit6tii proprioccptive. * la nivelul atenliei: dezvoltarea calitltilor atentiei (concelrtrare. dislribr.rlie, r,olrir,r). * la nivelrrl cunoagterii logice: dezvoltarea memoriei migcdrilor qi a r.nemoriei topogralicc; dezvoltarea inteligentei motrice (practice):
in plan motiyational qi afcctir-vtrlitiv --

rusp'n*,i

necesitirlii cie moclelare a intereselor, a.litucliniior qi valori.lr-'r-. iii vederea cre;terii capacitatii de adaptare. Acestea sunt: ri frrnlarea unol convinqeri ref-eritoarc la roiul cxcrcitiil.r iizici. irr cregterea calitatii vietill

o echilibtarea ;i reglarea o

(f

{

er.;rotionalir

(prin

cieschr.cri.;u

agresivitdlii. defulare etc.); educarea atitudinilor, a convingcrilor, a sentinreutelcr rnoralc air-pla1.', rcspect. colaborare, intraj utcrrare, pi.i

r)l c

11 i

e rtc,,t.

educarea emotiilor estetice (date de aprecier.cir ir.unrr.rserir rurigcdrilor gi a esteticii coryorale):

0 dezvoltarea capacita{ii dc auioreglare la r:i.,-i:jiil cornporLarnentului global (spirit rle orgariizai:c. c:ur.r.j. disciplind, perseveren!a, ddrzenie etc.).

Ecilrcalia F:.zicit dcvine, ast.fel, un dorneniu al cxl.rrirnar.ii idelrtitilii. al relafiilor interpersonaie pozitive gi al vaiorilcr culturale create prin migcaref-J

continuturile insugite): den,oltarea calitAlilor atentiei. urenroriei. aspectelor i'tui1ir,e ale gdudirii. creativitdtii (urotrice). acricd generare de iufo'natii variate, pornind de la aceleagi date. orieinalitate _ ,,producfie riii,crgenta ".

32 33

I

Evaluarea cunogtinfelorl

iooEaoB

-=!EoNhsd

F

tF [gE ;IEi:gils5afE+i$*[ t7. HF.EE=n sfia?Tis:*H ;- 3Nq:'..8;tnH

l.

E

T :=i"f *;fiEz ="+EgIF*rai, ; i:-€ rg i ig Z' #€ ;A ;EF i,11z; Ee l= r; ;;FEf, ='L E {aa i " ?n iEF +u;\ s =' :lii iE i'x

E'

| tp / '

=!.

=

6

ts,, lo

i-

e*!l--

?il

!:

I o

:.q_ii :.8 Eg *F

B:

G

=ilraQrr^

:i=xiEi;:c

='i

6.

i.i

7.

Fi

iI r?

;----__ .=i

? 34 ]=i -,

tj?= !i=

i=l

i--t-

9.

rei. E.ri fiai s€.? * t _ff'5._.:a

funclionald a orgat-risrnrtlui. Prez-entafi gi analiza{i obiectivele

10. Prezentali

5i

c = .a t c I v. = =E

rriotricitalii.

a = a ii =>.liEif;ifEEZ.c ;=8f slagi6ff=g 5, I+:=Eii:H +;t il Fgl !l

:

;_-l

''l;o

*i E'= ='€

1=? F?i *;il?ig: hr! A' -+ "=-",gj,I

EE

El

F i;i

5- 'g=il ;E:l == ' +*l - -El =-' EeFH-i; \Z',

E2A-t':t;i: .' +E

";r4+-";:Z.AA4 s;r riL.c *-c :'ri: -',4:

i.'L q p,E ; E8-'; !-'F ? s =. :j > = -= = g.) ='; iE +4' F2

;

E

= +7_ d'5 i = = = E-9 E:

structttral-

in plan motric ;i psihonlo''ric. analizali obiect.ivele cognitive clin r.lomeniul

j

ilE.;Fr q,gl 7? :;r ;:l a"E;E ls Ii :, E- io.r"ii,r F9,5. "iui It :j.,7 6 i r:;rr
I

Prezentali gi analizali obiectivele subsisteu.ruiui educalia fizica

8, Prezentali ;i analizaPi obiectivele de dezvoltare

=rl !.1

r>: l"t

i I

tinerei generalii. Prezentali gi analizali obiectivele subsistemului educa{ia fizicd militard. Prezenta{i gi analiza}i obiectivele subsisternului educaEia fizicd

practicatd independent.

;l arTFFF-E G- o ..:=p' 6 c trE.s r,'$i.g-:E? = = ^l ::. 'tt*'t.tll

l=i-t ;-*€ .-li

i"

5.

prrri'esional[.

Iisl I

t | iI

Definiti obiectivele.

2. Ce este taxonomia? 3. Prezentali gi analiza{i obiectivele generale alc educa}iei fizice, 4, Prezeutali gi analizali obiectivele subsistemului educalia fizicd a

3

I I

i I

I

El

fl;

I

34

35

CAPITOLLL V FLT.,ICTII LE F,D LTCATIEI

F

TZICF,

$I

SP

O RTTJLI TI

Problernatica firncfiilor eclLrcafiei fizice qi spoflului este abordati in lucrari alc autorilor L $iclovan. E. Firea, Gh. Cdrstca. Gh. Mitra. A. Mo-eo:5.

Novikov. Marveev, M. Bouet. M. Dnfrenne etc.. ficcare

evidentiind sarcinile forrnative ale acestor activitAli care opereaz5 in cadrul sisternului de educalie fizicd gi sport. Conceptul de "func1ie" a fost definit drept o "corespondentS intre doua clasc de fenomene, un ansamblu coordonat de opera!ii efectutrte in veclerea atingerii unor obiective".e Functia este esenta unei activitali. este o realitate ce caracterizeazi, misura orienHrii acesteia in vederea

atingerii scopului. PartiouiarizAnd, f'uncliiie educatiei fizice

qr slronului realizeazd o corespondentA intre practicarea excrciliilor fizice. sub diverse fblme, gi efectul acestora asupra ansamblului .,.ielii socialc.

soctItTATIt

.---+

tNDIViD

t I I

FI'NCI,II

privcsc prociuccrea Criteriilc dupi care se recunoaite o lunciie in plan social' itl olrel'ante nlij)oace uuor anulxitor efecte cu ajutorul le coresirtrrld acord cu cer.inlele individr.rale sau sociale: funciiilor implicite' sau explicite reprez,entiri 9i valori Dupi i. $iclovair (1979), "1irin funcf iile educaliei fizice in5i alc activit6lilor sportuluise inleieg ac'ele destinaJii lrnluri, influen!e) utior ncl'oi ale dezvoltarii cauz-6. care au caracter coustant' rhspirnzAnd furrc!ii crerivd c'lirr idcal 5i se sulrtrrdr'Ine;r/i-l ci r,ictii orrrului..\ccste -in *nele onru,ublul tuncliiior e
funcfiile au o irrrportanti egalI, co'tribui'ri in la realizarea otiectir.,elor cducaJir:i f,rzice 1i spoilliiui :ii" aceeagi ; cf itlllllictir 'i[sura in consecin!6. nu vor fi prez'entate ierariric in tabelul (13 prlvestc ceea itr sportului' .9i fizice urp..t.t. comurre ale eclucaiiei .9i

acestea.

I

I

+

PRACTICAREA EXERCITiILCR

F

IZiCE

Din pr:rspcctivii sistemici. prin tlirclie se iu{elege "o anunritti activitate^ acliurre, cornportal'nent, sernnifrcative tr)cr)trrr un anuurit sistcnt. jn serrsul satisfacerii cerintelor tirnc!ionale ale acestuia" (C. Zam{tr.1972). Func{iile acrivitAtilor rnotricc satisfac cerin{ele esentiale. tunciatnentale care asigurd existen[a sisternrrlui (M. Epuran. V. lpr"rran. 197

4).

A.

Racliffe-Bror.r'n al.rnnd

ci

"tunclia unei activit6li consti in

rolul pe care il joaca ea in viata sociald ca un intrcg. gi deci in contribuLia pe care o are la mentinerea continuitS(ii structuiale a sistctnnlui social". 9

Enc1,c!6tr1r,nr7ia

(init,crsalis. Paris, France. 1990 36

jlr.iiecat.t.:

inrplicatc ftlrrcliile indeplinite, precun.l aspectcle par,liculare specilicc qi a'-r r' fblire imtrracd ,; ;- activitatc. Aceste frincfii in carc ss 111i111i lr:rrt:-r i,i poriunla dileriti, irr [!nctie de subsisteurelc

-\'/

-a

't

--: ;-

-t

O-

:1. ..

I

5l at =l ft

-.r=

.) IJ o

q I

ItQ

5.

F!( +

OT

^7

!

=-^

o

-

o^3 .; '=,

c,

t!

o os, G

E;

a)

D,

N

o a o

..= zN

o a

-C

th

Dr 'J

-()

c

',==:_: - Y -'u ;'

c

Cr

p o

^:-1. 'cii= -c! *i4^

o

o p-

:,1

C,9

X?N z=

o

0a

(:

-.c c- l) 5:'a a<

)4

7

o'

:1 c-Oo:l

!l o N -T.

5no o

4

o

o o o

s;(D

o:---o 'v C.

'--

,d

-l

;'c.

Ea'^

N o

Ll rJl

l.t1 oN4a n
cax 6-. 3o o

l)1

"=.

a-af

a= i)

Fal

rC

o

"l c-I

nl ol -l -l FJi

I

a C

c .)

c

a -o

a''

a

:'

oi j ^i -5t cl ;'q. rl trt

a

*o t'q

e-'I a)

o

oj

:l pl .di '-t

a

nR *-

I

o

:.-

c" r=

a, J.

oo

9i

u-

,.r-)rcrrti. imbunirti{irea calitAiri Jrroceselor de reglare ncur()muse ulara. Kipl11.1 t l9l-l t dcnroustreazi cd placticarea ererciliilcir ljzie c'. il prt,'ccsc brne drrrjatc, duce la crefterea capacitalii tilttstrnn"rlt' a nsLucrntlrtr din arrilc motorii c()rticale. iat' la copilttl tnic e r:rrrrlrrrr' l.r irnhu"^t -c r ranrilie aliilor sinaptice din structurile ner\ i,ztsc r.crtlralc. Aciir itirtrlc de educatie tizicA ;i sport constituie ltn :trrrluJ lilrr.-i. I ilpr()ape c:,clrtsir'. al de'zrrtltarii morlb-tunclionale. iar itb5cltl.r d,-r\lt.rr.r pLl;ttc cr)nduc,-. l"r adaptari de tip inrolutir. ale cdror dimctt\rr,lni )irnl dc anticiplrr.

2'7,'

o dc l'actorii pcnc'tici gi de 30--109b de calitatr'a }r \,tn1tt.rrr',1 :oli,:itirikrr spr'ci1ic'e Astlel. nurnai o solicitare tnusculara adct r ali pertnllc ra :c iilunga la o er olulic uornpleta a p0)ibllitJlll,,t rlc dczr,-rltrrrr'geneticA a copilului (adolescentuluil. Organele i:E.r.lirrucrr:1

la lip:u cic

stirnulare rnotrlc,i

prin

x 3

dirninr.tarea cap.rr'itltrr .lr

la boala pi prin:''ltiicrca liliIil()r d!- compcnsi]r(-'. Prin urnarc. educalia tizrca ;i sportt.rl lcolar tt'r'btilc .il :th;,-, contriblitre ntai rnare la eonrpcrrrrirr'd lit)sr-i dc ac(ir ttilir.' iz.ir.r ,r e.tl-ril trltii ;r a c1'cetc) or aecslerir.

perli.rnrrunti. printr-o mare sensibilitate posrbi

^7^

o

F'

cl

a (1

-f

iu cducalia iizica pi in antrenarnentul sportir. conduce la modrflsrrr morlblogiec;i lr.rnelit'rnale relsrante. cum ar 1j: tonificarea rnu:)lJillirtLrnl 'rr'sprral()rii. creiterea \ olLunelor sisrolic e arrliacc' ;l ;i rc5plriltLrr. rcitlcrea fi'ecrenlei eardiace in repaus gi in efon. atitudinca r(lrpLrral;r

b{l-?(}rl

,|

c-Fi' ;.^a

N_

.{e,;'asti tunctic reprezinta punctul de plecare al int'luentclor erercilii tizicc asupra orgallismului uman. Omul c':tc cr tiirrti lritrloglcA. ale carci e omponente structural-fllncli(lnirlc {stbri :rrurilllCfl. rniinlc lttnCtii. rezer\ c energeLice. rcsuric p:ilticc ) )unt. in In(id serreral ;i spe'ertic. inlluenlate prin edr-rcalic fizica 1i sport t'n bun pixcntial biol.rgic condilioneaza gi c) stare optima de r&rrAtate. inlrctinutd permanerlt priu practicarea exercitiilor f-lzice. 0 ;oiicitare adecr atd din punct de r.edere calitatir ;i canlrtutrr . ;r

J \\'eincel' t1!)91t spunc' ca taiia ;i capacitatea lunrti\'rlJl:r .r !)rFdnel(ii il'llponante pentru performallta fizica depind io f'r,'ir,'Ltrr ,lr

o -F .l=l --t

Funclia de optimizare a potentialului biologic

c\ere it!'rtc prin

!riu

c

AGC:

l.

N

I o' :. o

p

,'n

i9

5.2. Func{ia de perfecfionare a

5.-1. F

capacititii motrice

Motricitatea este elernentul central pe ntrll temele r,izAnd continutul instructir; al unei progranle de educalie fizicii. Aceastir activitate contribuie esenfial la dezvoltarea motric[. influentdnd conduita subiectului. in procesul de integrare a acestuia in mediu. Deprinderile motrice sunt consolidate qi rafinate pinl la punctul in care subiectul opereaz[ cu ele cu ugurin!6, in mod eficient. iu orice conditii ambientale.

Nivelul fitness-ului condifioneazd ansambiul abilitalilor 9i motivalia subiectului de a se "desfhgura" liber, in orice tip de activitate, posibilitatea lui de a realiza zilnic sarcini motricc variate. fhr6 a resiimli oboseala. posesia nnor arnple rezerye cnergctice in scopuri recreative sau pentru nevoi neprevdzute. Toate acestea constituie note detlnitorii pentru starea de bine fizic, motric qi psihic pe care o implicd fitness-ul. Forta rnusculard, rezistenla cardiovasculard gi cea musculard. rnobilitatea articulard gi compozitia corporald sul-lt colnponente aie capacitdtii cie migcare. condilionate in special de starea de sanatate. Eehilibrul. coordonarea segmentard. agilitatea. vileza.

puterea

rnusculard sunt componente ale capacitalii de rniEcare aflate in relatii de conclilionare cu eficienta migcdrii (deprinderile perfomrante). (--apaciratea nrotrici este Ce dQlg_febd: gcncraii - cuprinde calita{i tnotrice de bazd gi cleprindcri rnotrice de

r >

b;iza specifice educatiei fizice;

specifici - include caliteli motrice gi deprinderi mctrice specifice ramurilor de spon. Dacd educa{ia fizicl yizeazd o practicd optirnal6, scopul antrenarrrentului sportiv este practica rrraxintali. care conduce la oblinerea rezuitatelor-record, in condiliile difi cile aie competitiei.

Prin functia de perfcctionare a capacitdfii rnotrice. educafia fizica gi sporiul presupun invdlarea rniqcf,rilor gi invdfarea prin migcirre (prin stimularea structurilor perceptiv-motorii. cognitive, a irnaginii de sine gi a

socializirii).

40

unctia psiho-sociali

Etiucatia tizica 5i sportul conribuic la procesLr) de rransrt,r'are in adult gi la intc.erarea acesruia in socictatc. I\-in laprul e a il uapaciteirzd cLr cornpctcnte c1e ordin nrotric. biologic. lunctirrna) p-iihrc 1r moral. cele doua actilitari au devenit indipensabile in procciul de dczr ollare arrnr.rnioasd a personalitalii tiniane. Pr'ldnga dezvoltarea capaci6lii rrotrice. educarra tizica pi ipr)rt ul intluenteaza considerabil dezt.oltarea cogn i tir a 5 i aic-ci i r a Actiritatea care are loc in cadrul educatiei fizicc gi sporrulur nr-r este c-\clusi\ de narurA motricd. Prin intermediui nrr5carii. ir-rclLrsI inrr-. actiiitatc planilicard gi oreanizata, se obtin lnoclilicdri pr()tr.e)l\c irL capacrtalca suLrreclilor de a analiza sjtuatii. de a rezolVa prohlcnrc.,Jr. a lua decizil gi dc a acti(.)na. Se stjmuleaza. astfel. actiritatcr: inlclecrt.ui.i (gandrrer. atentia. memoria. imaginalia. creati'itatea). ccA c.it.c --:te responsabila dr' dobandirea dc catre subiecli a cunL)}tintrLrrr cicsprr, deprincleri (cum ar trebui sa se nrigte corpul). dssprc acti\iriri iiJr rc cLrntcxt I)oale 5a sc rnigte corpul. care su|lt rcguiiie ric dc:k-ri,rrr;LLc.r itf e\l(.)r ilctt\ itdti ). dcspre nrigcare (cul.l1 poale sal sc illllt. i.{rt.i)rrJt, de:pre [itnc-ss (curn ''funclioneaza" corpul umair]. lnllucntc'le accsk)r dcrua forrne de actil.itate rnotrica sr e rt inJ.lr la dorneniul afectir. unde se thc resirltite iniieoselri la nrrclrri ,r lrJtrrr e irtesorir dc cornportamentr afectir e: interese. molivatii. etitli(Jirri .i n eoprlulur

r

altrri.

intluenla Jrtacticarji erercitiilor llzicc i.rsuitrir rllirrq,ll!r1[s11 c()srlitl\ yi at'ectrr lru poale 1l analizati in alhra cclntcrtuiui \{.)rrrl rr1 care se desfh5oari educalia fizica gi sportul. Prin practiuareu c...criiiiilr,i' iizicc. sc clezr rtlta sentilnentul de apartcnel-tta lil ult gl.r,rp. su ,,rIsr.i ocazia lalorizarii ideilor gi a actiunilor persrrnalc. \c a.lsur il rer'unuiliterea valorii indiridului, se tar6riZeaZI deztgitarea r.r11,r\.Ltii, dc aprecierc 1i de autoaprecierc. elemente deoscbit iie irii1,.lr'tlulc pBntru 5tructurarca imaginii de sine, se reelizeazd ac,-cpt;rri.r )i prLu-Ir()\ area

rrnui c(-)lnpollament l)10fal cOnsisle nt. c\(| j.il1'(,1 irr .,,riccptc

tipul: fair-pla1 . coLrpuarc erc Dorin!a de afilierc la grup este unul dinlre rnorircle pentrrr r,rrre oartrenii. ir-r general. gi copiii. in special. pafi)cipa la actrrrlatt nrrrirrec' cu caracler recreati\ iau coutpetilional. In acelaSi tinrp. nr-rt'rir dc apirrtencnla la un grup il obliga pe indiiid sa lcspecre rrornrclc de e 0rnp(rrtalTlcnt. r alofilc pc care acesta lc prtrrnrrveazii. gt :j irilr;r de

41

atitudine de acceptare a celuilalt. In acest fel se reaiizeazd procesul de socializare. deosebit de imponant pentru cd are ca reztlltat dobAndirea de ciitre individ a competenlei sociale. 5.'1. Funclia cultri ralit

Dorneniul cducaliei fizice gi sportului definepte un univcrs al crealiilor ul'uane de naturl morali, esteticd, intelectuali, care igi gdsesc locul cuvenit in ansamblul general al valorilor. Ca acte de creatie valoricrS. deci ca acte de cultur6, educa{ia fizicd pi spoltul reprezintd lactori educationlli ce marcheaza existenta individului la un rnoment dat saLr irr niod continLlLi, pe parcursul ontogenezei.

R-el'lectarea activitAtii de practicare a exerciqiilor fizice, ca ilct cuitural. trirnile la o noud semnifica!ie a corpului uman, la o altii perceplie asupra neccsitalii angaj[rii subiectului in acest tip de acti..,itate. Ia o imbinare armonioasa inlre cultura spiritului gi acliunea pr:o;;i'ir,r-zisi. Funclia culturald marcheazd translormarea "corpuluiobicci'' in "corpul-subiect", care sirrrte, perccpe, atralizeazd., comparf,. decicje. intr-o experienli cls migcare ce interl'ereazi cu crea{ia. Prin edulrtr{ie fizica gi sport, individul poiite exprirna cine este. ce simte $i r'rirc ,islc viziunea lui asupra vie[ii. putAndu-se astfel ideutifica cu sine pi r:u ccilalti, i. Bitian t19!i6) iLfirrnd ca se poate vorbi despre valorile sporril'e ca tiJ: tii.stinct, diferit de valorile morale sau estetice. printre acestea fl,er,rrlrrrJ te.-ir-play-ul^ vitalilatea, autodepigirea. angajarea totalf,. Accste

Velori :re manifesti intr-lrn contrlxr specific, in cornpetilii, in cadrul r.rnor lapor"iuri interlrnane de parteneriat sau de rivalitate. ln spon exista valori esretice care privesc calitalile gi canoanclc estclicc p.r'oprii acestui rip de actir..itate. O sirituri in indlfime. o pasa spcctacLrloasa. o piruetd etc., sunt exemple alc unei f'rumusefi care se

asociazi perfecliunii tehnice, eticacitdlii

in

competilie sau

cdr_rtilrii

perlbrnran{ei. Este r.'orba. deci. dcspre o esteticd funclional6. Pe de irltii partc" sportul irnplicS. gi alte dirrrensiuni ce pot fi apreciate ca estetice. prin inrp-.resiile pe care le provoaca spect{ltorilor: ii'lmosul, armonia, subl irntrl. ercrisnrul ctc. Sportul este o lume ir tbrmelor pi a rnigcdrilor care, in ciuda cdr,rta|ii rezultatirlui perfbrmant. poate fl obiect al congtiinfei estetice: .iue:atorul de teni-q simte precizia Ioviturii, schiorul ale senzalia altemdrii ritrnicc a migciiriior qi a cornpletei libertlti. gimnasta simte echilibrul A.

erprc'sir al atitudinil.r gi annonia inrerioard a gesturilor. Frumr.rsclii "triite" kinr-'srezic. rehnic. tactic- i se adaugi ir.,,n,,r.1.a plastica a

eorpului urnan,

ln acest se's, Coubertin -spunea: "sportul produce f*rmusete pr'ntru ca angajeazi subiectul. care este o sculpturd vie". cu norme. lonne 9i .proporfii perlecte. dar 9i cu o .apuritate superioarii de adaptare . Sporirvul nu doregre sa para fiumos. pirfect, ci chlar acf iunile pe cale le reahzeaza creeaza satisfaclii estetice. emolionale. prin lensiunea. lupra. conflictul pe care re impricd. insu$i ' trinarrisrnur subiectului. cu nuantele de accelerare" relaxare. excitalie gi acalrnie.

crecazd o dirnensiune estetica aparte.

Funclia culturali se exprinrd 9i prin rnomentele de sublirn pe care le reler"i nrarile spectacole sporri'e. cle exempru resti'italile de tleschidere gi de inchiclere a Jocurilor olirnpice, care exprirna o intensirate emolionala gre* de egalat. Sublirnul apare gi ca iirribur ai naturii carc "gazduie;te" perlbnnanla sporti'a (de exeinplu. impresia spectaculoasi a cscaladdri.i rnunlil'r llirnalava. zborul cu planorul elc.). \/alorile estelice aie naturii sunr solidare cLl acliunea spr.rnirc pi se exprilna prin internrcdiui acesteia ( M. Bouet, l96g). l-ducalia fizica gi sportul reprezintl surse cle inspiratie pc'rtru crcatOrii de r,rte plastice. de litc-ratr-rra, cinernatografie gi muzica. put, ll

arnintite sculpturile antichitalii. impregnate de plastica atletului. irntcrlogia cle lexte cu rcrne sportive a lui Horner 5i pindar. "lrlnLrl t)limpic" al lui Richard Strauss ;i nurleroasele fihne cru remar.ici

sportir

d.

Se poate aprecia

ci

dezvoltareii culturii

u'i'ersale

s-a r.cali.rar

pi

prin irrrbogAlirea cuitLrrii fizice (specifica acrir,italilor cle eclucatie fizica gi sport). care presupuire un ansarnblu de idei. convinceri^ obicciur.i.

institulii. diseipline gtiinlifrce. tehnologii, opere artistice erc.'Ioarc accsic elernenir'Ci-e€BZi legatura irrtr:inseci intre sporr 1i culrLrra. realizand irn lirnbaj com'n care une$te diferitele arii seoe.rafice. socialc. reli gir,.asc etc.

43

5.5. Funcfia cconomicl PRACT'I CAI{EA

in orice aclivitate socialii. deci gi in educafie fizicd gi sport. apare problerna eficienfei activitAtii derulate in contextul speci.t'ic f-rec5reia. I:ficienla poate fi apreciatd prin prisma eftctelor pe carc le au aceste activit6ti la nivel bioiogic, psiho-social. cultural, dcci prin raportul dintre "investitia" realizatd ;i efectul oblinut. Cele doui forme de activitatc ltzicd analizate pot fi considerate ca aparlin6nd ariei productiei de servicir. in ipostaza lor de furnizor al sen'iciului numit educatie (fizic5. prin migcare). in aceste condilii, se considerd cii. in domcniul educa{iei fizice gi sportului. se lloale vorbi despre trei tipuri de "clien!i": - printari -' care beneficiai:d direct de cfcctcle piacticarii

-

crcrciliilor Iizice; sccundari

-

parin{i, sponsori, administratii locale:

terfiari - societatea. n ctivitAfile educative qi cheltuielilc pe eare le prcsupun jLrstif rcd aplica:ea principiilor majore ale rationaiit[fii econornice. gi in fata specialigtilor rJin dotneniu se pune problenra evitdr:ii risipei de timp, de bani. de cotnpetenfi. Educatia fizici gi sportul arr. din punct de vedcrE:

cconornic.

urt irnpact comun asupra societatii. dar gi

EXIRClTllLoR FIZICE

in cadrul educatiei fizice efecte la nivel

individual

+ Si nitate Recreere

Echilibru fizic - erno{ional

odih*6 acfi'i

efecte la nirel social

z^-r

'ii

r:l

econonric

\

\+

4-'---t

pitfesionold Iotigroro'soiiai,i

Integrare

,-"'

r-'fecte ln

Cretrlercoruttdttttrttttlsltti

.------+

scolar' pro.f'csian:i!

Integrare lunc(ionald

nultleroase

intluen{e specifice.

Practicarea exerciliilor f"rzice. prin lunclia lor biolo-sic5. contribuie la urenlinerea gi intarirea stdrii de s6nltate. fapt care se repercuieaT:5 iavorabil asupra bugetului liecarei farnilii. clar gi asupra socictalii. in general.

llducalia fizicd. prin obiectivele sale specifice. corrtribuic

la

arneliorarea randarnentului profesional. a randarnentului gcolar gi, prin aceasta. sus{ine integrarea prot'esional6. (schema 4),

Scltc'ttra '1. lnlpactul ecotiotttic a1 cdtrcalici {iz:it:e

Sporrul. mai ales cel de periilrltlatlla 5i inalLa pcrltlrntlrr-riii' !'ti st: reprezinia. inr'orta^la zo'i cie i.r'csti{ii s,i. cle actca. asuori. dirr speci.ali;;ti,lor inireapti aten!ia econttrni;;tilc)r' a nlanagerilor' a ttr'i:;nruitri 1i a domeniul linanciat'-co.tabii. daL 9i a celor dilt sfera comerlului. clttLti Sportui a ticvcnit o illlportarlta intreprirrdcre ecor"r-rlr-ltr:it''l

gestionarccoresptlnZatoarepoateaclucetrrariberrellciiatAtialrire] (inrreaga irricroeconomic (club. orag. regiune). cat li utacrrrecouotrric ecottonric' a unei 1aLi1.

e fctlrri' Prin laptul ca sunt orgairizate periodic rnattilcstari tlt' irrri tlc ir J O caz-r'ti itr (tie excrrplu in sporl se creeazA infrastiucturi csit' lcratrr) ctile tje o static aeloport un 9i Barcelona. au lost construiic importanle lelticulate qi sr.rrll stiniulat turisrnul (local 9i internalional) sponso[i;:irri' resurse financiare. proreniie din drepturi dc tele'r'iziur.ie. etc' lrt lnoncdf titnbre. de ernisii (publicitate). taxe cle intr.are. licenle

,.t

44

5

Invesliti{ii

aceia;j tilrtp. srtttt rnobiiizatr-'itlportante resttrse tlrllalle diri rrtass-nleClia.

pa;:6

i securitate etc. Din punct cle \cdere t.-lnpol'al. ei'ectele ecorlolnice ale sponului

fi

irnecliate sau tardive (bazele sponive, spaliilc de cazare, centrele conslruitc ctt ciiverse ocazii pot f'l ulterior valorificate).

por

InvestiIii particulare

clc presii

Ll

Sporrul cste un domeniu loarte atriictiv pelttru ltiinlele aplicate.

poar.. rrl'eri

noi Iocuri de nunci. tlind ttn

donreniu

in

care

Locuri de muncil:

yi

creatir itatea pot adltce rezultante pertbrmante' insagi pei'forrnanta sportir'6 csle cottsecirtla unr.ti elbn de pregltire individuald, asisurtrL de o echipa interdisciplinarA. l',ltr numai scn'iciile sunt caractL'ristice sponuiui. ci gi un anulnil (.lc bunuri ntateriale. "lndustria sportului" stimuleazi 9i pri.'.luclie tip cle productia de- echipamente sportiYe. materiale 5i dc esre 5r!::linutI

coutpctcnla

echipe

interdisciplinare, speciali;;ti din domeniul industriei, omertului. turisrnului

Inliastructuri, bazc sportive

instaialii. iqraratui,r elcctrcnicA de tnlsttr,lre. inregistrare, asistenla medicald

iu crincluzir-'. se ]loaie aprecia cd spttrtul este. in acelagi timp. cl)nsuriirt()r ;i pltrducator dc bunuri ;i ssrricii. Fiecirei ipostaze i se pot iitritiiii rnli u',ullc ctinre ttsiuni. (scherna 5).

I I

I

coxsuMAToR

'l

PRODUCATOR de brrnuri si servicii

de burruri gi servicii

Spectacol

sportiv

la ilivel

individuul

1"

.r.*il

ind ustriale

I

conere, in

I

trrrism I

alimenta{ie,

sus{initoare de efortn substan(e de refacere,

baze sportive, cheltuieli ocazionale c!e

organizarea

cle

competilii, obiecte de publicifate

echipament

Schema 5.lnrpactul econonric al sportului

41 46

Ev:rl uarea cunogtintelor:

SPORI'TJL

1.

Ce sunt funcfiile

gi

care sunt functiile EFS?

2. Analizati funclia de optirnizare a poten{ialului 3. Analizali tunc{ia de pert-eclionare a capacitilii

.1. Analizafi funclia psihosociald

CI

ON{P

CAPITOI,I]I- VI ONEI{TA A D OMENi TJLLII DE A MOTRICITATII UIvti\NE

C

I]RC:LT,'IAR]:,

biologic. motrice. 6.1. Conceptul dc sport

5. ,Analizati funcf ia culturald. 6. Analiza{i funclia econornicd.

Sp.rtui. acest r'crronren al lrr'rii rrrodcrnc. cste consiclerli: experienla individuald gi institutie, loisir gi spcoializarc dc irralt nivel

competilional, cxpresie spotltanai gi tehnicd elaborat6, practic;i educati'i ;i spectacol, joc ai rnuncd, exercifiu ccrpoial ;i ConririiLa

psihicii.

inleles;ul termcnului de < sprort )) csl.e foarte ccntroyeLsi-,1 iir prin plisrna ccrntinutului :;iru, cdt ;i a originii sale. El a aparut in contextul educaliei fizice 1:rornovrLte ir.r ;icolile enelezc, la sfargitul secoiuiui al XiX-lea. constitLrind 1;riirc,tui tlorte al teoriei lui Thomas Arnold gi dcsennand educatia reaiizatii rrrir.r inLerme diul intlecerii gi al cornpetifiei. literatr"rra de specialitate. atdt

Sportul era consicleraL un mijloc ideal de fi_rnnarc i-r corpulrii ;i a caractsrului. Aparitia lui a utarcat trecer.cra de la obiectivrlc de or"crin

igienic. pe care [e urmdrea educaf ia fizica. la ohiectrr',.:ie l.r ir,rriri valolile educative ale intrec,erii. No(iunen dc "sport" estc disputatb: de lingvigtii din tdrile latine - care suslin ci sLLrsl nr.irt-Lrrii act:stui cuvdnt se gdsefte in latinescul "deporto" (poartd. a 1-ranspor-ia.)" cat;e derir,S din "ciesport", cu\,6nt din vechrul vor;abular fi.ancer: 1sec,-rirri

r,r

a1

XIII-lea), desemndnd ansarnblul rnijloacelor gratie cb.rora perrcsgrti

tilnpului devine agreabi16: conversa{ie, distraciie, glurr.re erc. : - de linsvigtii englezi - in opinia lor. in Anglia secolului al Xi\r-lea. cuvdntui ( spoft ) a generat o terminolcrgie apropiati cje cea britanicd actuald: to sport. disporter. disportaress. Primii sportivi eu tbst nobilii care se dedicau activitalilor. de di',,ertisment. ccnriiLii in care sportul de,sernna o manierh privilegiati cle viai[; nrai uil.ziu. transfcrnndrile din societatea medievald au antreltat inicgrarca

jocurilor de ciitre popor.

Peutru G. Proteau, sportul este
la o

48

ttipl[

49

Sti'uctura sociald a sporntiui este eviderrfiata gi de Magnarre, in viziLrrretr cdruja acesta reprezintd ((o activitate de loisir a cdrei dorrrinunti cste clortul fizic practicat in raanieri cornpeti!ionala,

cor!rponarld reguli gi institulii specifice, gi susceptibila de a se translornra in activitate profesionald>. Nl, Bor.ret realizeazl o paraield intre cele dou6 activitafi, .iocul 5i

sponul. pornind de la aspectele comune; i caractelul de -eratuitate 9i libertate le este atribuit ambelor activitifi, cu deosebirea ca spoltul ii acordd o rnai rrare irrportantd decat

> >

.jocul: caractelr.rl "neproductiv" al activitalilor ludice clispare in sport, care esie un dorneniu generator de acte culturale: motivalia ir.riiic5 esre cea care cautd iruediat elementul de plicer-e.

-sprc deo:-ebire

de nrotivafia -sponil,i. legati de necesitatea

de

in antrenament gi in competitie, de acceptare gi inrinuare a pericolului, in','ederea obginerii unor satislactii elevate. I)eqi atat jocr"rl cit gi sportul sLlnt guvcnlate de reguli, ele au

deprrrrere a e{brtului ii

finaJitrili dilerite: )- jrr caCrul _iocului, regulile sunt fjxe, stabilite in prealabil sau ie(rLliloiicute cie cor.nurl acord, cle delinritdnd.jocul in ansarnblu: i iir sport. r.:gulile prescriu ceea ce trebuie fhclrt. ele traseazd ciimpul ,.{,c

excrcilii ?n functionaljtatea sa, c6gtigiind, prin

extensie,

r'.,irictcl'i stici socializanre.

I-irgire.a sferei cle cuprindere a notiunii de "sport" a determinat ri dinrensir-rne, care-i pune in pericol esenla. prin disipare in alte donrr:lrii" ctilTr ar fi spectacolcle de sirnulare collcepute, in principal. pe ntm r:icclul rle arnuzament $i pentrll oblinerea de r.elituri financiare, iu anii '8,0. :;pecialiitii din fiista [t.D.G. au incercar stabilirea

noui

liuril.elor ar:tivitlitii sportive. pc caie o gelqi:terizqa:4! astlel r rctivitatea motrici tlebuie sh stea la haz,a practicarii oric[rei rarnur-i :

slx)l'i ive:

reLltie sa asrgure un continrrt cu semnificafii proprii, avdnr] in I'ecierc r:a. in principin. aclirnea sportiva este neproductivd, nefiind suboldoneita neni j iocit rrccesitalilor existenliale; perli-rrtnitnta se obline printl'-un efort sislerrratic, fiind recunoscurA

pe haz.tr unor criterii de calitate. care trebuie respectate sau care pot

li

rir'p65ite;

arc an'-rrrrils i'alori iloralc. in virtuteir respectarii unor principii etice" t:;r: i}ir-pl:ri .Lrl. egalitatca 5ansclor etcl 50

ol'eri experiente de vial6 deosebite. care includ riscul, tetrsiunea. autocontrolul, organizarea gi elegan!a migc[rii. Pe baza acestor caracteristici, se diferenfiaza trei rnodrrri ftlndamentale de conduiti motricd sportivA: a). Prirnul rnod cle conduita urm6regte oblinerea, prin rnigcare. a unui rczuhat demonstrabil, obiectiv. care se prezintA sr,rb forma timpului. a ciisranfei sau a incdrcdturii, prin transfonnarea aptitudinilor rlotrice in rezultate mdsurabile. b). Al doilea rnod dc conduitii are ca scop miqcarea insagi 5i optimizarea ei calitativd gi gradatd, in funclie de dificultare. Rez-uitatele obfinute pot fi evaluate atat obiectiv cdt gi sr.rbiectiv, cum este cazul ginrnasticii artistice, al gimnasticii ritmice, al patinajului artistic. al

"

dansuirii sportir,' etc.

c).

Al

treilea mod de crrnduitl urmlre;;te oblinerea unui avantaJ

asupra unui atlvelsar direct, deci rezultatele se stabilesc prin cornpariiqie clirectd. El se int$ineite in sporturile de luptd ;i in jocurile sportive in carc se f)rce trecerea de la jocurile de migcare, demonstrative, la sport,lrile propri u-zise. hi aceste condilii, ererciliul iizic a ca$tigat in cornplexitate pi s-a translcrmat in activitate de intrecere in cadrul competitie i. Terrnenul de

"competilic" derivii clin cel de "intrecere", de ''lupt6" care, tiupi l(luge. ar izvori dirr latinescul "caurpus". tradus prin "camp de bdtalie". El este sinonim cu cuviinturl "concllrs", care iqi are originea in latilcscul "concursus" sau in franluzescul "concours'', termen folosit in definilea urici stdri de concurenli.

Matveer,

(19

82) afirma cd sportul, in sens restrans, cste

reprezentat de activitatea competi{ionalf,, cornpeti!ia ca fiirrd "esenla sporlului".

iar Singer (1982) considcra

Elenrentul central al cornpetifiei este compararea perfomriinfelor sporlive. [,a baza activitA{ii competifionale se a1]A egalitatea ganselc,r tuturor participan!i1or, prin creare& acelora;;i condilii pentru tofi ccrnculentii. Obfinerea perlormanlei sportive vizeazi atAt procr:sul c.lt yi produsul (rezuitarul), deci atAt elbrtul continulr, cAt qi ceea ce sc obline in urma acestui efbn. Perl'ormanla este o noliune mai largd, relativ abstracttr. cu valoare neutrir, care desemneazl taate acliunile gi rezultatele acestor actiimi ce contribuie la supravieluirea individului sau ir colectivitdlii. Noliunea de "perfonnan!6" este, de multe ori, sinonirnd cu "reuqita", in condiliile in

5l

care aceasta nu vine in contradicfie cu prevederiie regulanrentar,: cele ale uroralei (Hackhausen. citat de S. Wolfgang, l99l).

ii

cu

Generalizdnd acest aspcct, se poate vorbi de performanfd numai atunci cind reugita se atld intr-r-rn raport corespunzdtor cu capacitatile individului. o reuqiti ob!inuta intdrnpldtor. prin manipulare sau datoritd

tunui aclversar mai slab. nu poate fi consideratd performantd. componenta etici a acestei noliuni fiind obligatorie in sport. Aceste aspecte l-au determinat pe M. Epuran (i990) sd afirrne cE.

prin definitie. "sportul este competitie, intrecere cu spaliul, cu tirnpul. ctr gravitatia, cu natura, cu

allii ;i cu sine,'.

Abordarea sportului numai

prin prisma comperiliei gi

a

perlbnnanfei rcprezintd un punct de vedere ingust, deoaiece spor-tul se praciicd 5i in alte scopuri, cunl sunt cele de rnenfinere a sSnitalii. pentru relaxare sau de intrelinere a unor rclatii sociale. In "sportul penrru to!i" gi in acti'italile dc timp liber. competitiile sportive sr-rnt planificate ca manif'estdri de rrrotivare 5i rje stimulare. care

sc

adrcseaza

unui riumdr lnare cle participanti. iar

desfhguratd in cadru institulionalizat sau indcpcn
atitudinilor. a'r'alorilor gi

a comportaurcutclor social-irersLrriule.

apreciate in plan cultural,

Evaluarea cunogtintelor:

1. Definili conceptul dc sport. 2. ;\nalizali tennenii coutpetilie

gi pcr:fomranla.

stabilirea

perlornran{ei. ca rezultat al confruntdrii sportive cn adversarul. precum qi oblinerea victoriei. devin factori secunclari. c.ornplexitatea biologici, psihologici. sociali. orga'izatorica gi structuiali a sporlului. ca fenonren al iumii coulelnporanL-. face imposibile tentativcle de delinire a acestuia dinrr-un singur unghr. Dirlcnsiuuile amintite implicd un sis'rern clc definitii ale slrorlului, rnr:nit si oicre o inragirre ampla asupra domcniului analizat:

'F

Spc,fiul ests

o activitate de

intrecere constiiuiti dintr-Lrn

ansainblu de acliuni motrice, cliferentiate pe ramuri de sport. prin

cal'c se cautd perfec!ionarca posibilitalilor rnorfrr-fiu:cf ionale

gi

psihice. concretizate in perfbrrnanle ca; recr"lrdul. depd;irea propric. d

ep,lgilea partenerul

Lri.

> Sportul reune;te toate fonnele de activitate fizic1t rnenite, printr_ o participare organizatd sau nu, sii exprirrre sau lii anreiore ze

condiiia fizicd 9i confbrtul spiritual, sd stabiieascd relatii sociale sd conducd la oblinerea de rezultate in competilii de oricc nivell0.

sau

institr.itionalizate. cc corespuncr praclicErii diferitelor forme de compctitii sportive, dupd reguli olrciale. intre doi sau rnai multi competitori. sau a unui individ cu sine insugi. to

C,lrorto Errrspecu16 a Sportttrilor 52

-53

Ereditatea cste un proces de transmitere a infcrrrrraliei genetice, care -sc desfi;;o;rrd c.nform rrnor legita{i ce co'du. io .1ifi",r."u anumitor insugiri geneticc deterr*inate, afiate i'tr-un strans rapofi clr condiliile de rnediu. Fiecare trds6tur6 a organisnrului este rezurtat'r

CAPITOLUL VIi ROI-UL F,REDITATII $l AL MEDIULUI

i

r.t pR-qc'r

tcAtrEA IxBRCITIILoR FIZI cE

eredifitii in practicnrea exerci{iilor fizice

7.1. Rolul

il

donreniul educaliei fizice gi sportului, ereditatea gi rnediul joacA accleaqi rol'.rri ca in orice activitili umane, cu unele particularita{i dete'lninate de aspectele fizic gi motric, preponderente in practicarea exerciliilcir fizice. Fretiitateii rcprczintf, ansambiul de procese caracteristice (din punu-r cle vedere biologic), privind transmiterea patrimoniului genetic (gcuorn,l Arreste procese care fac obiectul de str.rdiu al geneticii. iar iolui lor in cor.uportatrentele umane constituie clbiectul geneticii colrponanrenlale sau psilrogeneticii. I-a s5,eciilc ctt reproducere sexual6, infbnnalia gellctici este .,,ehicuiaia cie garnelii rnascui 1i lerreli, fiinci inscrisa in cromozomi. unde rsle co(latil de rnoleculele de aoid dezoxiritronucleic (ADN). in ultiniui tiir-rp. s-a delnonstrat cir ereditatea nu este rnateriaiizata

Lr, ci existl gi extranuclear, citoplasmatic, fiind con:titLiita tot ciin lanluri de acizi nucleici: dezoxiribouucleic (ADN) gi lihonrrclt-ii.: (,3.ii"N). acizi care constitr-rie stiuctura chimici a infolrnaliei

niirriai il'r !.eirclitc.i

ll

nucie

i

c

1;orlir.rne

uir

fragment tJe cromozom, iar

din iantul ,\DN ce constituie suLrstratul biochimic

or!,iri.ri(niior se produc echilibre clinamice intre diverse sisteme r:..' ,t1 irrtelr

clrtie. \clr.rrtctionale

a rinuie se repcrcutca./.i numcie cle < disntorfle 'r.

genetice

asuprl lirnclionarii

ceirlr.laii':. lbnornen cale poarti C r-i ic)ate acester, existd o ma|e variabilitate care igi ghsegte explicalia in cc,1:acit:::ra rniiterialLriui genetic de a se mod.il-rca sub influenla nrediului gi in irsLrli actul f'ecLuldaliei, cale aducc zestrea a doua lumi, niaterni 5i paternd. I-)ltoriii irr:g5,'',.r, putcrn vi-rrhi de o infinita valiabilitate a organismelor, in .ru'.rl riiie iri eristii ntrLnc|c.ase iitdividualitnli specifice, gi apoi topologice. Lrl{i:ira li:irti r!:ztillatui lrrrt-i indelungi cvolulii, cuh;riniind cu specia nnialrii. j-+

extre,'iraiilo,-

reacgic-:

iezistenta speciald (anaerobd) gi reziste'!a generalii (aeroba):

crurnu-,.'rnti:ri. Cencle sunt cele care rJi!lizeazi sintez:t proleic-i. extretrr de inriti'rltlnt:i -in procesul de adalttare dlu antrenanrentui sportir,. [ixistii -sisterne genetice alcituite din gene reglatoare (R), ge'.re cLrerai(,:ils ii)t si genc structr-rlale (S), intre care exista relalii de tip tccd-back. c1r(':iri cius irr eparilia unei lcgi ce dernonstreaz-[ cA in dezvoltarea

lrll

i'lerioare, lungimea irunciriului, circr_rmfer}1a

superioare, inl'erioare si a cutiei toracice. pi lung,imea c:,lrcrniragilor. supcrioarc: rnotriliratea rrrticulaliilor:

), tirnpul de

Ce'nr.i reprezintii., nrollologic.

bioclrir:ric.

interacliunii clintre eredirate gi mediului inconjurdtor. MLrlrc irrib':ratii clcspre influenta factoriior ereditari gi a f'actoriror de nediLr asllpra dezvoltirrii organi-smului au fost oblinute in urura cercetarilor efectuate asupra gemenilor. r2 Astfel. s-a qlafflii . .,ca influenga 9_r,_q{ira1-!:e rlsliAnge rnai puternic asupra inattimii corputui, in cornparafic cu gre*talea, S-a arataici la gemenii monozigolj, criiar gi in cazul separiirii lor pretirrp'rii, se inregi-stteaz| o co'cordanl6 intre inAl!ime, circurnferinla capului, lrrngirnea rneinito, gi a fetei. Sergie'ko yi Alekseieva, baz6ndu-se pe rezultatele furnizare cie un rnare nurni| de cercetdri. au ciasificat insugirile ce caractcrizeazi corpLrl gi inotricrtatea. .srnbilind orrlinea in care se rrranifesta ,rratlul de depelrdenlii fala de lactorii genetici sau de rnediu. Ei au constarar cd insr-rgirile aflate sub purenrica inllrienga a f-acrorilor ereditari sunt: i irisu;iriir- niorfblogice - i.dllir:rea corpului, rungir.ea exrrerrritirliror

insupirile

cie

rnotricirate pi forln;

{b4a mu;chiilor: viteza m i;;ctiri i cIernenI

ar.e

-

indemAnarea.

Sc decrseberte genotipul materializat

in

crornr:zomii gamelilor.. care

-paratipul rezumr inrresa e'r-rluljg biochimica a ascenden;ilor, care ;;i concenrreaz! t.ate influenrele mediurui extern. Genotipui gi pararip'r constiruic irnpleund intregul nlaterial biochirnic

lliprrl

al

Ibnor'ipului. Fenotiput

corLsrituli<,rnal1 esre aicatuit dirr genot[p {.ntogienirea crur]itar.A.) gi paLatrp (ceea ce se dobdndegte sub influenla acliunii mediului extcrior). in o..it ,.n.r.

subliniern necesirarea de a nu neglija influenla rnediului, care igi poate p''e pecetL'a asupra inrregii dezvoltari ontogenerice a individului. '- Purre a capit,lului realizatit pe baza sinrezelor bibliografici_' ale clr. \r. llrim, in lrrcrarea ilntropologie notri,-t't, Edirura Sradion., Buiuregri. r9g6,

Confonn rezultatelor cercetirrilor l'oate aceste caracteristici au fost stabilite in timpul activitalii de seicctie. in vederea practicdrii unei discipline sportive. Za{iorski qi Sergienko au eviden!iat conditionarea esen!iald ereditarE, reflectati in timpul latent al reacliei urotrice. Clondi[ionarea gcneticii a lbst setnnalata in cazul reacliei motrice simple (84.2%) qi al

liri Volanski. ct--<-:,fdr.rnarca iiiali

ci;

clt indiceie int,:glitl

al

vizual-motrica este pilternic condilionata genetic. cccticicnti corelalie oblinindu-se intre 9-12 ani gi ia persoanele matuic.

Din cercetirile

intreprinse, rezult6

capacrtatii respiratorii este conclitionat. in priutui rdnC. de la,:l-cr it genetici. Arraliz,a cornparativa a accstui indice ia qenrcnii ,,turrr':- irr

Din cercet.irile clecttrate asupl'a gemenilor. s-au el.llis opinii contradiclorii cu privile la condilionarea geneticd a lbrlei 9i a vitezei' ljnii autori suslin c[ forla qi viteza sunt condilionate genctic ir-r acceiili rndsuri (E,vscnk gi Prell, 1951), allii afirtnd cd viteza este determinati genetic mai tnult dccAt forta (Sklad. 1973; Szwarz. 1976). Cratt-v

bizigoli a stabilit conrlitionarea ereditari in proporiic .lc 'ritn''. i,u condilionarca factorilor de nrediu in proportie nurrrai de I i9.o Alte cercetarr au stabilit ca influetr!a factorilor genetici. ;uit-r) lulitr:s r.ndsurir. se ruanifestd mai irult in luncliiir-- si-.tol;.rliii carciiovascular decirt iri cazul a.paratulut respir-ator (iJriens;1,ltia. L-apacitatca respiratorie. r'cntilatia maxinrd a pldnianil,:t rir:1.rnrl ilt:

susfine existen{a unei corela{ii puternice pentru forla dinamic6 9i pentnr vit"eza. Concluziilc altor sturiii suslin cd cea tnai putcrnic[ determinare geneticA se manifestd in cazul forfei mAinilor. al vitezei de reacfie 9i al

factorii extenti ai rnecliul'"ii inconjurdtor). S-a stabilit. ele aseruenea. ca indicii translorrnirii arraL'iobc. (:e iii nivelr:i acidului aclenozintriibsforic gi ai acidului lactit:. clcnirr,,l ric

64.?9r.

factorii genetici. Pe parcursui obscn'atiiior asupra a -12 cle perechi d<'genrenr. ;-al statrilit importante cunditir:nari ereditare ale indicilor insuqiiLii nro'.l ir. c. ale capacitaiii respiratorii gi aie functiilcrr vs*.,t,it'e (\zutkor.'i,

reac!ici rnotrice courplexe (80.8%).

.

Vitezei in alergdrile pe clistanle foafte nrici. Indicii ereditari ai rnlsuritorilor dinatnornetrice ale lorlei mdinii drepte 9i a celei st6.ngi sirrrt rie 61,4 % Ei. respectir'. de 59-2ok- iar irrdicii forlei spatelr"ri de Osato $i Avano afirmir ci celc rrrai niari deosebiri inlre perechile tle genreni monozigofi gi biozigoli apar iLr probele de atuncare a rningii 5i irr celc pelltru forla spatelului -ci a urnerilor. ccle tnai rnici clifelenle liirrcl inregislrate pcntru viteza de aiet'gat'c.

In prlivinla fortei. gladul de ereditate cel nrai prontllltat se nrarriicsti ln fbrta rnAinilor qi in iorfa rnugcltilor spatelui. iar cel mai rnic. pcrttru tbrla explozivi. Forfa expiozivi mdsuratd in cazul siriturii cr-r prdjina este puteruic condr!ionatd genetic, in schimb. fbr{a cxplozivii a cxtremitiiilor supet'ioat'e. ttlAsurate prin distarr'ia arunc:iirii crr mingea sau cu discul. indica un grad scdzut al eredililii. Acestc reztlltatc' oblinute din cer.cetdrile efectuate 1.re gerneni necesit[ lotuqi coufimrarea altor metodc. [,In rczttltat inieresant al cercetdrilor prin metoda gemeniior a tbst oblinut analizandu-se migcdrile rapicle (numite "tapping") alc

extremitatilor inlerioare

gi

superioare. Concluziiie

ilu

cviderrliat

prrrcnrica ior deterrninarc geneticd.

Cloeficienli de creditate rrdicali s-au fost obfinut 5i pentru flcxibilii;rtea gi nripcirile articulafiilor tttnarului: acegtia sunt rnai mici la coloana vertcbrali gi tbarte mici la sistemul ar:ticular al golduriior.

Cci rnai apropiaii inciici au fosi. s611p'.111 in oxigen a sAngelui ar',erial (16.9%).

/,4 \

'ij\

Din cercetarilc intreprinse asupra sport,ivilor s'.cltretti ;j tl;ll r:bser,'aliilc lgenealogicc; asupra t-arniliei silorii\llor cir: clit,i. rt:z-trir;i e:r qptrtudinilc sporrive surtt creditare. Existd datc ce indici faptul cA, la copii spoltivilor cclchri, irr aproximatir, 500,6 dintre cazuri este posibil sE se tuanil..rstr ialt;it';l sporitr'. Din datele lui Gedda, rezultd cd pcste TfJozo iij.irtrt: teirlcrlii rnonozigc.!i dobindesc rezuitaie sportive ascmdnitoalc. ic c"urcl la gcrnenii bizigoli, fenomenul aparre in proporlie de 2-\02o. Pot fi prezentate multe exenrple in care copiir ibstiicr spcrtivi au oblinut acelea;i rezultale renrarcabile in sporl ca 1i parintelc'lor. liu;tt cllnoscute gi rezultatele superioare ale fratilor qi sulorilor

Pentrn ca talentr,rl sd apar[. trebrrie sd cxislt' tll.l t!t;ir1(-]l predispozilii genetice (itr cazui sportului. rnori'oiizi'rir:iiirit:e) ci ;i condiliilc sociale corespunzatoare. Se poate pune iutrebarea. care i;rsusire trcbuie sii fic pLcllraiir i;l cadrul selecliei pentru dil-erite disciplinc spoilive'.']

57

56

cazr.il corislinlillli

maxiur de oxigcn.89.i9,t,. Dc tactcrii gcnctici sc lc,agi. tic a.,<'rt'lcli:rr. indrcii dLrratei de oprirc a lespira!iei i829i) iri giatl,-ri ,ic:i,i1r.i:n:i,-.'':

"'htliu

irttr'un grad consiLleralc calitatilc moltcnite

'1",,"i'',i,',]iii"'i.'"'i;;;;;;;;; f','"'''

ul:..'?:'"1i.,1,i:t :,;,..:,''' rezultatrti. sporti\'' c6, b"t:?lllf:, l:t*:nt' 1'1;i1rr.ii-. i:ii ;rrii ire ia nu cele gettetic sunt insr'r;irile motrice elt-T:.nj1lt'$i .,.1114 ilitritnt€

r,,n,,

i ilor de lnedirr ;i a celor ,{naiizt, r.uarenaticit a eleeielor lactonlor .": -t]]:-:l:' .::..:.,;l corrtribulia aratA c6' in cazul indlliniii' ercditei,i. in procesul t:ttt"itatii cazul greu-ralii corpu.lui'tu-78,9'' -, rrc'clittilit lc ridicA la 8196' iar in art sus{inut:t Ot::.tl]ri'' Crebe ;i Gecida' intre l9j4 9i iOO;' sunt tnai mici ;rentrtr actlvltatea ;i bizigoli -Jttat ciintle gcrlrerlii rlronczigli anurnitir 5i petltru 1''"itti' o clisciplini a in irrlreeiure' -.-.--.1-.

'-olnrr:d)

,'

,

sporti', rc;:Lrliittele obtinltte'

Cr.adu]ciecol}diIi()Ilaregeneticdapredispoziliilorpentruo la alra' a uriaia cle Ia tl persoani cei ' ale-organismului componi I:.ste liirit cA plincipalele insugiri t-^t]:l:copii,'.in intre parinii 9i 1: niai i;riilii coe i-rcicrrti de lrreialie inalt grad de creditate op&re lrt inai cei ca r itrzu. s-a c{.)nsemllai 1973)' p€ 20 rn ii pe 30 m

arirlrriiit ilisciplina sportir

tczr.ritirteie ia alcrgar;ic (Zrtr,ir',i':;lii t.--n

;r

Se

pt tii tt (Nikir'iuk'

'

lc)76)' la i' conclilionare peiretica' pe iinia.participbrii {cercetarc'a generalii sportir c i:i Illiri. .multor al borulr'ii ;ial tirului' iar cel mai

r'-ie ul:o

c:oeiicier,t lnnit

:rccica;i clitciplirre gt:ni:ii,tgicli" cxi:ltit i'r'caztrl scrinrei' gimnasrica;i atielica ini,, cr:ficieni i1 p;.t;;,; tutbairil' (szr'r'Llrz'

ugoard

197{11'

Rcz.Lrltli

e

unei inzestrari motrice 3 se poate r orbi des:pre extst enla existi gansa oblinerii unor

citreia

11ct,:rt-ninete eerletic' pe t'ondul corelalii S-a cortstatlrt ;i existc-n!a unor tcz-',tltatc :porrii'e cie exceplie' insi h'xista caliulite clesccnrienlilor erciiir-are inrrc \irste lt- ;;;t;tti; fi in trimiteri' lace

*it:i"a "hcmo olimpicus'" Iezasponl\d cottcrct'l-' r-',tli'ciplinA "'" rt,r.rc st'r,-'iai. Ia prc'Ji:lroziliile Pcntru

r'eticenie iala cle

capacittrlii pcntru sttldlu' ..\r.r.:i iilot ptrrtc li ..',,,tirrr"i cu feltornenui

T.2,lt.olulmediuiuiilrpr:rctic:rrcaexerciliilorfizice depind' in mare j.lirl:.c i:isLti;irile llecesare antrenamelltulrri 9i care corpulr'ri' greutatea merrliona: se pot nialrill!-:L.ii eic icciorii cL: rnediu' ilcz'i' r de ii'.-r enl:i nri:cirrrlor 1i i'orra in regirrr "atpinOc cle talentr;l' cie priceperea ;i de iii olicc annltniu"]''ltt'ltr r,rcclir.ilui inconjur6tor.*Condilionarea r1,;i:ri:i,-!e:.il; .tl,,r. ,ri.) i"-tr.""r"

predominantd a Iactorilor de mediu apare in cazul forlei absolute mugchilor, a frecvenlei miqcdrilor qi a indicilor de agilitate.

Pebaza acestor constatari, o serie d.e autori au ajuns Ia concluzia

cf,, din perspectiva coordonArii, acfiunile mai simple pornesc de la premise ereditare mai rnult decdt migcdrile complexe. De asemenea. ei au aratat ci infbrrnalia ileneticd poate fi valorificat6 atunci cdnd se asociaz6 cu condiliile de mediu. in diferite etape de dezvoltare a organismului, influenfa facttlrilor externi ai mediuiui, aldturi de inforrnafia genetica qi de schimbarile produse in etapele precedente, au efecte diferite. Cercet[ri]e au demonstrat cd, in disciplinele sportive de rezistent6, au oblinut rezultate superioare sportivii proveniud din farnilii cu tnulli copii (Volkor:), in aceste condilii dezvoltandu-se dorinla de atingere a unui scop, de anga-iare in munc6, precum gi priceperea de a organizare a

timpuluiliber.

factorii de mediu, indeosebi condiliile de educalie a copiilor. joaci un rol impofiant in disciplinele sportive in care este esenliald rezistenp^ efortul, deprinderea de a invinge dificultalile . Se poate spune cd doar un raport str6ns cu mediul exterior gi cu inl'luenlcle

corespllnzAtoare ereditare asigurA atingerea limitei superioare de adaptabilitate genetic[. Mijioacele folosite in metodele de antrenament ale tinerilor sportivi rrebuie sa lavorizeze intrelinerea pertnanenta a aptiludinilor condilionate ereditar. In inlelegerea colaboririi dintre factorii genetici gi cei de tnedir.r. o rnare imporlanla o au aga-numitele "perioade critice de dezroltarc". Vorbind despre acestea, se are in vedere o etapi precis detinitii in dezvoltarea individuali (vdrsta copilului, a tdndrului etc.), precum gi perioada caracterizatd prin cea mai rnare apetenld pen(ru aclillnea factorilor din mediul inconjurdtor, lactori prielnici sau neprielnici acliunii. Aceasta este perioada in care consensul dintre tbctorii genetici gi factorii de mediu este plenar. Cunosc6nd perioadele critice ;i perioada optima de influen1d, pot fi dezvoltafe principalele insugiri ale organismului gi se poate stabili un program individual de dezvoltare.

Existenla unei perioade foarte "rentabile"

in

dezvoltarea

insugirilor motrice este confirmata de dinamica dezvolHrii inegale a acestor insu;iri 9i de efectele instruirii gi ale antrenamentului in diverse perioade.

S-a stabilit ci, pentru formarea indem6nArii. v6rsta cea mai potrivitl este intre 6 qi t4 ani. cele nai mari progrese in evoltrtia 59

58

a

indenrandrir inregistrandu-se de la 8-9 ani 1i de la 10-12 ani. Conlbrrn datelor lui Bukrie-1evej (1995), cca rnai rltare creitere anuald in ternpoul maxinr al rnigcirilor are loc la 7-9 ani gi 10-11 ani. iar rnai tdrziu de la

l1-13 ani, Korobkor (i958, 196l) a fumizat inlbrmagii ci o

mare

crelterc a tirnpului latent al reacliei de migcare se observ'a de la varsta de 6-7 arri pdna Ia

9-l I

arri.

in dezr oltarea dinanicir tbrtei rnugchilor. confinni cele spuse. Poririt datclor lui A.['. Korobkor. la l6-17 anr sc dezrolta. in conditii optirne. forta musculard maximala. ilr strdnsi ,'\rtaliza pe r arste.

le-eatura cu rnasa musculari.

Succesul instruirii depinde.

in

mare misuril. de capacitatea sistcrnuh.ri ner\os central. Fenomenul accelerdrii dezlohdrii la generatia at'lati in plitia ascensiune conrpofii uneie corecturi in ceea ce pri\e$te lirnita perioadclor critice. De aceea. pentru a se asigura o ralorificare cat mai eticienti a acestor perioade. cste necesar sd se [ina cont dc schinrbarilc factorilor de mediu. care pot ilrduce transtonrriri mortbllnctionale irnportante in dezvoltarca organisrnului. Caracterr.rl neunilbnrr al maturizarii structurilor morltrlogice in prinr:ipalul sistem de tirnciii ale organisuullui se lcag6 de transiirrmArile sun'errite in coiaborarea dintre organism gi ccrmplesul l'actorilor naturali qi sciciali. .'icala inllueutei llecarui lactor de mediu este defrnitA nu nurnai de

pariutetrii caracteristici de cantitate 5i calitate. dar gi de speciticui fc:ipcctirci pr'ritrade de clezvoltarc. in cadrul cireia se desti"Sor,lra acest f'enomett.

Rolul rncdiului natural $i social in dezroltarea persoanei cste cxtrern de importanl. Acesla creeazi ambianla in care se den'olta indilidu[. cu lrasaturile lui generice. Un mediu exterior neprielnic poate linc ascunse posibilitali eredirarc nebdnrrite 5i poate conduce ia aparilia unci tbnne scnsibile 1i nedez'"'olrarc. in schimb. urediul prieinic cleschide caile posibilit6liior porentiale ale urrei cor)srirutii eredirare. care se pot dezr olta pdna la cel mai inalt nivel.

ascensiunile ctc' Mcdiul latural. prin ceri'tere slrc. fala dc .rgarrisrir. ralorificd tocmai acele rrdsdruri ;''J;;^;;'r'un.uu,r,u,.,, si pcrforrrra'rci

inlr-o anumc directie.

Aldtr'rri dc ianrilie. colegi, prieteni. nrass-nre,:lia conrLurirdfr. ."t,;;;ri" ,;'"i; ,. procesur dc1isociarizarc individului, Sociaiizarca cste o ionna de adaptarc la regulilea Ea reprczinro u,., r.n",lrin conrptcr. clere;r:rinar ric ::l:^c]ivitatii , , educaria fizicd si sportui

dc politica

"tonotul.a ciin diferire liiri $i Fenornenul sociaiizdri.i trebuie abordat din doua unghiuii. anurne: efectele socializaroar". ut. .Ju.uli".itiri...'i sporrului. pe

;d",jlt':t.J.iltural5'

par1e.

ti

socializarea in,.cacirul

.dr;;i;';;ice

,i

j

dc o

gisporrului. pe de alra partc. Numeroase studii scot in JiJ.;;; influenrele poziri'c '.. ale exerciliilor fizice asuLpra persorialita{ii a sdnitdtii $i ,.1n, .or, practicd organizar. Ambianga iu care se reaiizeazd exerci{iile lizice ar-e un roi modelaror. mai ales din puncr d" ,;;.;;oral. ,{preciei.ea rr.rrrralc 5i conduita pro-sociara. 'alc;.iio,, i" g"^ar"r.'runt ncrriziiri r.ualiz_rr.,cadrul sporrrrrui Meriiur creat d; .0-*.ir."dicir 5i spor.r. cslc cc:i cr;r.ciri scoare ia i'card aptirudinire s'bicctii;;;;;, o rairlrrd dc s;;o, siiii a.lta' InsS

dacd subiectii.nir au gansa de a a-junge intr-un *c<jiu f;rrcrral:ir: atunci aptitrrdinile lor rdrnan nctalorificate,

Evalua rea cuno5tinf elor:

i. 2'

Ce este ereditatea?

care sunt insugirile aflate sub putenrica influenla a factorililr ereditari?

3. Car:e este rolul erediti{ii

i' practicarea exercitiilor fizice? .1. Care este rolul mediuiui in p.o.ri.or"u exerciliilor fizice.l

Existd totuqi o lirnita superioard qi una inf'erioara in posibilitalile ereditare ale persoanei gi. ceea ce este foarte inrportanr. esre cd nici un exercitiu. nici o conditie prielnica sau neprielnicd in dczvoltarea urntrna nu schinrba fundamentul ereditar al organismului asupra c6ruia ac!ioneaza. Putem aminti ci. in zonele lagunare. numerogi tineri sunt praclican[i ai sporturilor nautice (canotaj. caiac-canoe, iahting etc.), in

tirnp ce populagia din zonele montane prefcrd sporturile pe

cie

z6pada.

61

care individul trebuie sd le execute. potenlialita,tile ereditare pe baza cdrora se formeazl aptrtudinile. urdsura in care se constituie structrtrile. pe baza unui model creat in filogenezl, motivalia individului penlru activitatea respectiva. Structura aptitudinilor se rnodeleazE dupS sarcind dar. odati rnodelatS. ea se poate fixa. mai mult sau mai pu1in. La vdrste mai tnari. apar aptitudini specializate, modelate dLrp6 anumite preocupari dar, in acelagi timp, se iimiteaza posibilitatea de a constitui alte strttctttri cu totui diferite. Altlel spus, cu cat omul exerseazd timp mai indelungat o singurh activitate, cu atAt rnai greu ii va ti, r.rlterior, sA noclcleze apritudini necesare pentnl o altd preocupare. O pregatire multilaterald, o activitate echilibrata, cu prcocupiri in mai nrulte direclii. poate duce la existenla mai multor structuri '"'ariate care inlrd in funcliune succesiv, gi astfel se poate contribui la cre$terea eficienlei factorilor primari (sau generali), prin asigurarea unor posibilitlti sporite de restructurare a cont-tguraliei lor.

CAI'ITOLUL VII] AP ll'l'tlDlNII I:' l'AL LI{'ILIL $l VOCA'IIA

S.l.Conceptrrldeaptittldine.Factoricleterminan{iinaparifiagi deer oltilrea aPtitrrdinilor

"aptus" (tpl lcrnienul dc ''aptituclinc" derird din latirlescul t]^,il abilitl ' capacl() de: el cc;respunde termenilor

lit.ratura strainlr. eingnung' r'erlanlagu.ng ie.r,giez,ir. aptitucle lfranceza). anlage' concept' prezentAm (gcrnlara), Feutrtl o mqi buna inlelegere a ircestt'ti

incontinuarecaicratlr:flnitii .i.

.

:,-r,--:^:. dit'erenliaza indivizii a i\ptitLrdinea ette o clintensjune dup'1 care se d]t-::1 e

nror conduita este studiata' Dit'ereliele individuale \lnor caracterlstlcl

rrb:elrabilc illtr-() probA sunt' in general' atribuite reprezinti o clasa sul.oracci.rt.,. care r.r!\ se obse^d diiect. Aptitr.rdinile la Ps1'choloel'' de I'u'outse Grand tie aserreuea caracteristici 1Le

8.2.'Ialentul

L

199i).

o irrstrgire sau sisletl .tle insugiri ale subiectului' 'intr'-!' ;cti\itate, posibilitatea. de nr4ioci,r.l rcLrlta ' ^ "tli?-Li.,?l^:1t opera-tionale ol.rlirrc neribrriranlc. Aptitudinile stlnt sisteme

*

,\ptitr-rr.lineil c\1c

,l

etrcienla (Paul PrrpescLlsraLriiirarc. superior ,1ezr oliate ;i cle ruare \e '. catlu. l9?[i ). psihice orsanlzale ln r\pritr-rilinile :.ttut si:t0l11t' cle procesc fiz'icc ;i a acti\itatii (IVl. irtalte nrocl original. pcntrr't efe.tua,ea cu rezttltate

l,lruran l97l), i\{ajtlr.itateaccrcetari]orrelevacaaptitudinilesrirrtalcatuitedintr.oprin psiho-tizice legate intre ele rnLrltiludine ,t. pru..r. ;i de calirili de deter'rinare reciproca' ,.iorii .o,rtptexe. a'and iir general un cardcl.er in primul rAncl' o
cuajutorLrlcdt.rrraol-nulrea|tzeazhtlatlurnitdactir'itate:9tiin1iiicd. rchnica. artistici. tnolrici' Struct ura n Ptitudinii' prin calculul Cunoagtcrea st,uctutii aprirudinilor s-a realizat de aptitudini' testele la coreiaiiilor ain,r...tuiiutele oblinute de subiecli gradul de stabile" sunt lj'eie ele're'l,e de strllctufa sunt variabiie. altele

I

I

Talentul este altsambiul dispoziliilor funcfionale ;i al :;islemelor operalionale dobAndite, care mijlocesc perfbrnranle 9i realizdri originale in activitate. $. Zisulescu (1971) cousiderd cd talentul estc o coutinltarr: a apritudinii, o treapta superioard de dezvoltare a acesteia. trind caracterizat nu numai prin efectuarea cu succes a unei actil'iteli. ci ii prin capacitatea de a crea opere originale. Dupd Rothing (1983), prin talent sponiv se inlelege predispozilra superioard a nrediei de a putea realiz,a mari pertbrmanle in doncniul sportir'. falentul rnotric se manit'est[ prin f'aptul cd migcirile sunt in\alale rnai ugor, nrai repede ;i mai sigur; el 1:resupune un repenoriu Jbarte vast

de acliuni motrice. iJn talent speciiic pentru o anumitd disciplind se caracterizea,za prin faptul c[ el comportA predispozi{ii fizice tri psihice de a realiza performanle e.rtraordinare intr-uu anumit tip de sport

(ilahn. 1982. I986). 'lalentul, in domeniul educaliei hzice 9i sportului. nu este nulnai ettctul dezvoltarii maxime a uneia dintre aptitudini, ci mai ales efectul interacliunii. interpenetraliei, intermodel6rii unor aptitudini deterogene, satisldcdtor san superior dezvoltate.

,,rUlli,o,*clcpinzan'1r-leoseriedet'actori'ca:stabilitateasarcinilorpe 63

62

intre aptitudine ;i talent nu existd o dernarcalie net6' La baza dcvine talenrului s16 aptitudinea carc. prin perl'cclionare continua. ate culttr acelea talent l)ar nu toatc aptitudinile devin talente' ci doar

de crealii origittale intr-utr_domeniu fana ia u',irel care le fac capabile de in .ur. este vizata oblu.rerea unor perfonnantc inalte' O realizare aptitudilli' cu talent cstq' rezultatul unor cfofiuri depuse de indivizi organizati Descoperirea unui talent desirie procesul de seleclie rtntlr cu a-iutorul tirnp' de ditclite institutii. la ilittrite pcrioade de nriiloace destul de bine stabilite'

L)aca

un individ se remarci prin ugurinla cu care executd

dcprinclerile 5i priccperilc llrotrice

tp..ifi..

unei ratnuri de spon' atunci

daca n.lr,o arL' aptitraine t apritudinil penirll acel spolt' Insd' Lrnor oblinerea de capabila devine aptitudinca .it.- cultir ata 1i

(9i stilul pcrlbrnianle asupra cdrora planeaz.i creativitatea' ori-uinalitatea personal). atunci ne atlarl in faia unui tah"'nt'

ralc-ntu]arcurtnatoareleinsugiri:creati\.itate,trrigirialitate' ingenioziiate 5i iiexibilitatc (a garrdirii)' L'arcctcrisiicilc unui indir id taleutat snnt: I o inteiigcnlir deosebirit' care ii perrrrite :a tlesprirrda csctigiaiul.din

obiecre.

er

cniutente

5i intarirpliri' prectlln 9i o

capacitate

corn[rinatoric lcrnalcabi ld:

+ + +

la t- itnprr:siorrabilitate puternici. intreaga lui l'tinla ribriind intens trtatc crcnitncntclc lcgatc de activitatea deslil;urata: acut, cale il cxieenlii tall de rinc. .l dispuniind cle un spirit aulocritic ce t'ace' ceea de permanenld in sau lace si lie ncnrullumit Oe obicei perfecliune: dearcce niizuinta lui este sprc din pasiunea pel.)tru o putcre de tnuncd uncori incredibili, rezuitdnd insullcienl' cl de obicei estc u.ii.'i,ur.u practicata: pentru el. timpul

neqtiind adeseori ce inscamni odihna:

I

prin bogalia 9i dczvoltare a nrultiiateraia a personaiit5lii. rnanifestata se exprimh ffAsatura aceastA sport' in varietatea cunogtinlelor sale; de a ll sport' anumit un pentru talentat prin capacitatc'a unui sporti\,

.apabif (depundn
64

a derenit ull foanc irun.iucaror de coil': \4ihrri Leu. carnpic'n rrrondial la tror, a dei enir apoi pilot dc raliu. .lalentul sc poate maniltsta rliri d*'renre sau rlai tirziu. acesl lr-rcru depinzAnd de influenta educalir.a exercirara asupra inclividului. dc tnomenlul qi de modul in care a h,rst L-.1s1c11n16. Valorihcarca talenteiol constd in mdsuri specializatc pusc la punct .it-redtor de bascliet.

pentru dezroltarea capacitalilor pi a deprinderilor sportire speci['ice. rnai alcs la tinerii sponi\ i talcnrali (Rorhing, 1983 ) 8,3. Relatia aptitudine

-

atitudine

-

r'ocarie

"\'ocalia nu se rezutnd nurrrai la aptitudini. \'ocatia ltu c lr-gara atdt de 6 aptitutiine. cdt r. legata de intreaga constiruric fizici yi tnorala a onruhri. Nu aptitudiniie il diferen!iazd pe omul de vocatie. ci srructura caracterului" (C Radulescu-Nlt.rtru. I93-i), Dupa B. Ananier. in p'rrocesul acri\ititii sc collsrituic unitar. sc dezloltar pi se manitesti capacitatilc llzice. intek'ctnale gt rnc,ralc ale tiintrei unrane.5i se editlcd personalitatea in r.'alieialea 1i ur,ita'.ea insu;irilol salc. ccea cc dernonstreazA ca atitudinilc gi aptitudirrile nir pot ti considerate decAt ca insugiri consubstanfial:5i corrgruentc. Sirnpla prezenlE a aptitudinilor nu este sutlcienta pcutru reu5ila proiesionalA ;i sociald a persoanei..i Nlai rnult. uncr:ri aptitudiniie dellcittrre put fi ct-rrnpcnsate printr-un glad ntai mare de dczvoltarc a altor insuSiri sau printr-un interes sustinut. printr-o inclirra',ic pLiternica pentru acti\itea rcspectira. prin persev€renta. conltiinciozitate 5i altc insr"rgiri ale persoanei. care depind in mare rnisurf, dc: componenteie atitudinale.

intre atitudini 5i aptitudini exista o relalic de dctcrminare, Aptitudinile pcntru o anunrita actiritare po( pro\'oca atitudini favorabile in acelali domeniu san in dornerrii inrudite, pot direcliona evolu!ia. intregii conduite a persoanei pentru realizarea unor aspiralii majorc. a unui ideal de viali constituit pe baza acestor aplitudini. Atitudinile influenleazi 9i ele aptitr.rdrnile. canalizdnd energia pcrsoatlei spre o directie firndamental6, irnpulsiondnd dczvoltarea aptitudinilol sau inhjbiind-o. in lunclie de manifestarea acestora, in conse-nsul atitudinilor fundarnentale sau impotriva lor. Structural. aptitudinile se inrudesc cu atitudinile deoarece. ca ;i acestea. exprirnii tendinla de a selecta. din rnultitudinea de obiecte gi de situalii din realitatea incon juritoare. o anunriti categorie. Atitudinile. ca 65

musculare, dar inl'eriori in privinla capacitalii de reglare. Autoare ic considerl c6 viteza qi indemAnarea trebuie illleiese ca aprituciini psihomorrice. in spr:ijinll ideii, se afinn[ c[. in af'ara unui scheme corporale gi a imaginii acfiunii, rnigcdrile nu pot fl niciodata

r eclere

activitililor cu rantiament sporit al si aptituclinile. asiguri cf'ectuarea p*r:''ret' mai.ales i. lrzice' irt ediruatia fizicl ei '.:lfi'::l?-.11r.,t,,,", tl:t:']::-'i.,:'1.''-.""^"t6 pracItettrca itr 't rrnei rclalii

realizarea deosebjt de impod.at a.crivitatea sportiva, este tEra realiz-area deoarece uiit"oini' -ptrlormanlelor c.rcirrr-rtrzhitrarc inl're ;o;t;;;i't; tle inair nivel nu ar fi nccstui dezirlcrat

"of'ni"o

posibil[ t" '.-' .- r-+^-onri,rne aa tLlturor componente]or C.1., Jezvoltarii in interacgiune unui inalt coet-tcient de ti';*;i;;;;reali'''6rii atirutlinale ;i punct dc plecare necesitalile ^ptiruainate fornraliuni' are ca

coreieJie intrc cele dor-ra ce conduce i:rctorLrl'.ri sccirl' ceea creati\1 al indiviclultri' 8.,1.

la

trn comportanrerrr probabilistic

etc.)

li

aptitrrdini generale. Printre aptitudinile psihomotrice s.gnerale. autortll citeaza: . capacitatea ibrmdrii deprinclerilor - manifestati in usurinla

i1lelegerii

;i

a inslgirii sarcinii motrice propuse, in indicele de rtlars

progres. in neirrfluenlare la schirnbarea condiliilor de lucru); . capacitatea dc mobilizare a resurselor energetice - capacitatea

t"t'

gci' c onsiderd necesarir :pttT:t^ :]:ll lrt' EI afinna cn aptitudinile ^Xtlltr.'t untirrrdinile pult''utooi'it* 9i .cele ,nlotric-e'

a''o"it'c d*,ttle :]:::tt:-o* Ji::ilrJ'"ttilt"'1l:l olii-.,r,riritt stlpenor I.,i,t,,t. yi ci inclird urr gtirtl t:illfi din impliclrea lor o.'. -otll.'.:i;:fi nilor p ihomorric e rezulri motorii' In stl'l'lctura compc)nellte executiv

"

s

de p14xie' antrenAnd ce i* ili"5gratt atat elemente lin aptitudinrlor ptilto*Jt'itt .eainiulusihicsuperior.catgidelaruraiitstrulTrental.executorle.neuro-

in

i-Iorshidan' 1980)

. rnotrice pot tl consr deratc ":;.;-;;..,'lari Chiar claci "';;;;"';;iituoinirt cd ele sunt experimen'"ale demonstreazd de V' psihornotrice' ttn"ttt't*""iari efecluatc u'ma' Studiile protrrnci inll-renlate Jt-ott"to'Oin un'rapofi cd nu existb intotdeauna la ilor:ghidan ;i lvt' iota dcvedesc ntu""t*'a'si randatnenrul ohlinut ditccl nrop'l'tiontt'int"""f** ales iu tat't''t 'ptciat prcbclu cirrc soliciti'ioi1o""oi t tll',LJlJu a'' at'"'l rt i,' s!,'r ";i"t"nl

al probelor de lbr16

tlffi::T'ti ttl;

*';t^

un

iusucces sau

;'1;;;'i;;'""pJ'i"'i

acest caclru,

aceasra aVAncl

o

practic[. I). Parlebas (1976) lblose;te rermenui de intcligenla motricir. pe care o cotisidera ca fiind rezultatul ilterdependenlei pro{unde intrc rnotricitate gi rationanrent: ea este o triqcare migcare ilrtre concrtlt ;i absiract. De aceea. inteligenla psihomotricd nu poate fi consideratd rrici ca t) etapa de trecere. nici ca o etapi realizata. ea fiind incornplerd 9i intr-o p.:rtriunentt devcnire.

E.

Fleishman

(

1964. 1978) considerl ca

ln

aptitudinii psihomotrice intra o multitudine cie factori: .- precizia controluiui. prezentii in mi;carile care cer

. ,

cotl-tporlenla

o

adecr arc

inusculiiri tinl gi in care sullt cuprinse grupe inusculare tnari: coordonarea multipla, manifestatl in capacitatea de a coordona nriti rnulte segrnentc simLlltan; este prezcnta, in special, in sarcinile car"e cer cottrclonarea mAinilor sau a picioarelor:

orienrarea rispunsurilor sau aptitudinea spaliai-rnotorie, necesari mai ales in ieacliile cie r6spuns bazate pe discrirnin6ri vizttale:

alegerea

gi

orientarea pattertr-urilor

discrimirrari direclionale rapide;

clin punci de 67

16

un accident 5i

Iom face cdte'a referiri la inteligenla rnotricd, semnificalie cleosebiti in apre cierea capa.citalii psihonotrice a unei persodne. Aprecierea acestui fenotnen trcbr"ric jicuta in legatura cu capacitarea de adaptare a milc5rilor, de alegere 9i de adecvars a lor la sarcina pe care subiectul o are de indeplinit. DupA H. Walon, gestul practic este Lln gest inventiv, care reler'6 ilteliecnla in

r nrotr icnn

::l;*;::J,fi"lJj,lLll-'i'',ifli;:';.:;l

in

Dup6 Ir'1. Epuran (i969), aptitudinile psihomotrice pot fi gnrpate aptirudini speciale (sensibilitate kinestezic6, echilibru, coordonirre

capacitatea refacerii fiziologice dupd un eibrt intens).

in nsihomotrice s-a thcut in gencral, abordarea aptitudinilor nici existd nu fizice sau t''o'i'itt' Llncori lep;itririr cu aptitudinile numite cele motrrce' unll l;t;;;;i;';i"ile psihon'rotricede9i fapt' c, rlrlrrrtirarc precis[ o aptitudine motricit este' ilutt'ti considel'Arrd cir aptitudinea

iv

considerate ca refl ectAnd indemAnarea.

refaccrii psihoenergetice dupa

psihomotrice * Aptitutlini motrice aptitudini

n:i ih

al forlei

de migcari pe baza

Lrnei

r iilrlpul de reactic. . . . . u r u o

Schema 6. APtitudirea fizice (dup,l o sintezi de V. Horghidan, 1980)

care traduce particularitalile indil'iduale alc

vitc'z-ci cu care indir-idul rdspuncle la srimulii prc.zentaf i:

r'iteza rni;cdrilor bratulur. prir ita in special ca viteza de deplasare

API]TUDINE FZICA

(5i care nu trebuie identificatd cu r.iteza de reaclie):

urtttlrirea colttrolata sau anlicipatit'i. elidenliati in sarcjnile care cc'r o adaptare motrica conlinLla gi anticipatir a. in functie de schimbhrilc de riteza 5i directic ale unui obiect in rni;care: coordonarea ochi-rn6na. obsenabila in probele care cer precizia ruriScdrii rndinii in functie de inforrnaliiie rizuale: migcarea trebuie sd sc deslEgoare precis 5i rapid:

plecizia nriina-hral. tltrscri abila in acele actiuni care ccr nurnai precizic. llri r-iteza gi tbrra: dexterjtatca rnanuala. care prcsuputre mi;cdri bine clircclionate aie bralului gi ale mdinii in manipularea obiectelor mari. in conditii de I itczir: dc\tcl'italea clegetelor carc. spre deosebire de precr-denta. se ret'era la nrirnilrulai.ea obicctcl<.lr urici: r itcza

rni;cirii degctelor. caracterislicir protreior

printr-,-, s,:r'ic de factori (scherna 6).

ABILITATE

APTITUDINE

MOTRICA

MOTRICA

Ild MOTRICA

I co\4?E-lF\TiTA

TFICIENTA 'A.INTELIGENIA

B.ABILITATE

MOTRICA

MOTRICA

tappirrg:

a;ttiiu(linilc psihornotrice. Aptitucliuca tlzica arc tt alie inrins6 de cuprinclere. indicand. in serrs larg. capacital.ea ds. a electua o acti\'ita1e llzica in nrod arrnonios. cu o i:hcliuiali etlcienti cie cnersie. Ea este deternrinata progresir,

i

rnlc

iI.J-VATARE

MOTzuCA

ABILITATE N,{OTRICA DE

PRECIZIE

l.J'ITIUDIJ\E

SPECIFICA

_i I

tl J

I I I

+

\r: _J-_.._-l DE}|IT,zuTATE I

I I

EDUCATIBILITATE

MOTRICA

ABtr,ITATE MO'fRICA GENERALA

CAPACITATE MOTRICA

ixnpuANlRr: cLoBfA

CoN{PORTAMENT

68

I

IIZIC',

t'tOron

i

I

l'ennenirl de rnteligcnli rnotrica implica educali€ rnotricd' deci a posibilitarea de inv'd1are a niiScirii. pornind de la capacitatea motrica ici. llecarui indit

CutoateciSipentruaptirudiniletnotrices.aufdcutincercdride

prezent nu stebilire a strucrurii factoriale, rezuharele oblinute pina in general psihomotric' factor unui existenla confimtc sa masurd in sLlnt pozitive' au corelaliile obtinure inrre diferitcle probe psihonrotrice' degi valori destuJ de rnici J. Weineck (i991) analizeaza aptitudinile 9i interrelalia lor

(schenraT.),Eic.Jnstatacaniciodatanuexisttrv'reocalitatecondilionali pe baze ca individul produce "iornre mixte", care se sprijini progresive. Aceste baze sunt reprezentate prin cele

puri. dar

anatornc,-tlziologice

tre

i criterii

de 1b44.

Evaluarea cun0$tintelor:

l.

-1. Care este structura unei aptitudini?

5. Ce este talentul? 6. Care sunt caracteristicile talentului? 7. Care sunt insuqirile omului talentat? 8. Prezentali relalia aptitudine - atitirdine 9. Analizali aptitudinile psihomotrice? i 0.

r'ireza r;i anduranli

Ce sunr aptitudiuile?

2. Ce sunt aptitudinile psihornotrice? 3. Ce sunt aptitudinile motrice?

Analizali aptitudinile motrice','

_z

I REZISTENTA-IoR'rA-l ill

I

I I

I

i

:-

-

Schema ?. Schcma aptitudrnilor tjzice. calirali (i. \\Tcirreck. i992).

in funclie

de relapile celor trei

'10

"71

voca{ie.

COMPONENI

[.t-[

r

elemcnte rninitnale privind elortul de nalr.rrii psiho-fizici i. dozare, e tc.) gi ecolrl shu Ia nive I tuncqicrnal (frecvenla respiratorie gi frecvenli cardiac[):

CAPI-TOLUL {X PROCI]Sl ILUI DE EDUCATiE IiIZICA gl

(paramett

SPORT

r reguli privind conceperea. organrzarea Ei deslirgur.arca. in coudilii de eficienfd qi siguranfi, a proceselor cle practicarc a cxclcitirrlui fizic: . denutniri specif-ice pcntru elemcnte. procedee 5i ;rciiuni

[)rin cornporlentele specifice procesului fbnnatir de educatie fizica gi spon se abordeazd deopotriri. latura instructir'd gi cea

tehnico-tactice, specifice anumitor discipline sportit e:

cducatir a. a dernersului didactic.

9f,Plgrq$clg.ul*-r€PFezentatedc-Lota]i

. reguli privind rnecanismcle de cxectriarc acliunilor motrice specifice activirdlii desl6qurate;

tatea elem entel or ::izate

ijr_-lrllgf:lUl_d,!_A.tU. i!_:.,:rd__-cs__t_d!.a]l,rL5_csp_ul._-!hjcs-tr!ejc-;i ti;ulitili!e'--edUcLtr-cr =!lfg ;i care intr-o sinteza a prirrcipalelor

pui

cte

I

or cle r e cle rc

c clomeniu I ui. pg1ll_p_r"ez_elllgte.aq!'elr cul.loitinle teoretic-g,(lc,s_Ilecialitate:

.

a

I

:

9.

deprindq! 5i priccpcri rntrtricc: ',-'.. . --obt$nutntc:

aiirudini: nrcntc aparrinirnd alrtrr laruri ale cducatiei.

cre$terea nivelului cultural al individului. fapt rcpercutal llozitir. i:t atitudinea pi conduita individului.

l" Cunogtinfele teoretice de.specialitate specialitate iu1911111 in cre;tell:a a plggl!,c_allt_.Sr.'-i.-tUt_[tr-lzict-Ji ,-u1 -t:Eiiiinielor-lsssrqrl-lgq&rrq g!!1g_rpggl!!._rn

{-r.rnoylintclc teoretice

a

domenilrl educaliei lizice gi sportului; . elelncnte cle istoria 9i filosofia educatiei lizice ;t sporlului ( olimpism, nti,sss1. olimpicE, fair-play, etc). in ftrnc{ie dc nirrelul elevilor. baga.iul cuno\srintc}{)r clc spccialitatc poatc 1i continu inrbogalit cu noi clcneilte. carc si oi'etr r,r inagine cAt mai profundd a domeniuhti Ei totodatd. sii contritrLric iii

c1rllt4g119_it-cc;

e-ie

e\ersal'c

I regulamente de practicare a disciplinelor sportir,e; r reguli privind igiena practicdrii cxcrci{iului fizic: . colnpeti!ii. recorduri, perfonnan{e 9i personalitati rlin

I

',trlli.t_t!,ofioloefu i 5i lirnclionali ai organisrnului:

r " . c o

5i

de

9.2.

Indicii morfologici

gi

frrncfionali ni organismului

nir clLrlui cle cg11ttle-111_4alg

f,ririiaasq

cadru organizat. sau in tirnpul liber al practicanfilor. Accstc cuno$tinte sunt t.ransnrisc sub fonna unor notiuni. reguli sau principii. spccit'ice dornenir.rlrri. gi care tar oriz-eazi o acti\-itate c

lic ienti.

[:xperienta teorctica 1i didacti':d a r'lor.lrcniului ev idenliaza unnltoarele categori.i dL' cunoltinlc teoretice: . argumente privind importan!a practicarii exercitiului lizic (sub orice tbrrna). in acord cu cl'ectele oblinute: . denurnirilc prrncipalelor segrnente ale corpului uuran, a erupelor musculare gi articulaliilor irnportante:

.

clemcnte prir ind poziliile. planurile migcare . ale diferitelor segmerlte corporale: '

Monica Stanescu,

l00l 72

9i posibilitSlile

de

Armonia acestor categorii de indici constituie perltru activiiirica de educalie fizica gi sport. ul1 obiectiv de maximd irr.rporlanla" ia rLi'.clrrl oricirui subsistern. Abordarea acestei cornpol-lentc presupllne din pari.ra profesorului, o bunii cunoa$tere a parlicularitdfilor anatonro-ftinctionale 1i caracteristicilor procesuiui de creiitere qi dez-',critare, penlru ticc;rr-c

viirsti.

Numai

in

acest

fel, se pot

asigura. 1:rintr-o

metodolo5-.ic

adecvatd. efectele benefice ale practicdrii cxerciliilor fizicc. celor dou6 categorii de indrci:

.

indici morlblogici (somatici) repre:zcnta!i in[ltirne

-

dr:,

greutate

dirnensiunea seglnentelor corporale pcrimctre, diau.rctrc. an\/ergula bratelor. etc.

73

lt

nivclLrl

r

9.4. Dcprinderile motrice

uidlci h-inclionali rcprezentalr

.'

de.

,'l Deprinderile morrice se prezinr[ drept componente voluntare ale ' /i motricitilii individului carc sc formeazi in onrogenezA, ca rezultat al solicit6rilor vielii coridiene gi ocupalicrnale, sau unnare a instruirii intr-

r'recr enla cardieca ll ecr cnta rcipiratoric

capacitate respiratorir'. ctc.

Prin ctectele inregistrate la nir elul indicilor mortb'functionali ai org.enisttrttltli. cdtrcatia

crlita!ii \ ielii

iizici ;i

un proces specializat.

spt-rnul contribr-rie esen!ial la cre;terea

Odati Ibrmate, aoesrea se perfeclioneazi neunifom. in tunclie de tipr'r) 9i ni'eiu1 solicitarilor, prezentandll grade diferite de precizie, cursivitate, coordonare, r'itezi, ugr.rrin!A, plasticitate, autolnatizare ,

9.3. CalitAtile utotrice

c0nsum energetic.

I)L'.z\oltxrr'l calitAtilor tnotrice. sau a aptitudinilor rnttti'ice, cum lr'denrrrnesc tot nr;ri nrr-rlti autori. se constituie intr-un otric'ctir.principal

|vlecanisnrul de formare a deprind,;rilor motrice are la baza forLlarea ret'lexelor conciilionate prin interrnediul repetarii rnr.rltiprle. ceea ce coriduce. in cele mai rnulte situalii. la forrnarea stereoripunlor

al etluci'1ir'i hztce rurotrie

;i

dinamice gi o eficientizare a proceselor energetice.

spr-rrtttltti.

Cirlitaiilc nrotrice poi ti definite drept caracteristici iniscute ale itillii irrclilidLrlur. al cirlrr nivel sc dezl'olta pe parcursul r ietti

Ca

r

dirna tr dinanrica de'pentienti de rnai mulli factori: indir idului: 'o ibr,clul p.cnetic alproccsLrlr,ri d,.' cre)tere 9i dezroitarc biologici, carilclcristicile

'

carc asigurd o disponibilitate incgall dc-a iLrnsul r ielii pentru dezvoltarea caiilalilor Inotrice: s cadrul pr'ogrutlu yi social iu care se dczr olti individ'.rl (llnriiic. ltiiafie. gcn de activiliite deslir;urat. tip de gcolarizare" fie): u iutplicareu intr-un proces ltrnnatir organizat 9i specializat. de

la ditei'rte calegttrii dr'

Urrnare a nir elului de ntanil'estare a calitatilor mctricc. indir idul prczintli pertbrutiinte dif'erire in executarea actelor 9i acliunilor motrice,

rilezi. tb11d, rezisteitt,l,. coordortare 1i suplefe. Actilitatea du eciucalic trzica ii srlon vine sa laloritlce

cLi urCici de

.Jlspcnihilirltilc gcneralc 'j.; proccscle natttrrrie ile crc-;tere 9i dezloltare.

clircclia dezr oltirii 9i ;tiiri!ific. dupa o rnetodologie proprie 5i eiicrc'ntd. [. jtcratura cie specia!itaic prs2ittS o tipologie dirersd a calitalilon

i;r

\'..)

calitalilor motrice. aclionand organizat

rnotlice. dirr care c \or1'l prezenta cloarpe cea deja bit.re cut'toscttti: i * calireli nrorrice de bazd. r'iteza. rezistenla, fbr1a, capacitdiile coord inativc. suplelea; - calirili rnolrice specificc anumitor ratnuri sponivc, ., reprczenlr\te prin coinbinagii ale calitSlilor motrice de bazd.

ce

se

lbnneazir in nod congtient;

r SUilt rezllltrrtul cirlitativ al exersarii rnigcdrihru . sunt structilri de migcari coordonate cal'e coniiiail in

r arsta.

tip educalie tlzica sau activitale sporliva.

racteristicite deprintlerilor nrotrice I5: SUrlt componente ale conduitei voluntare un'rane

iJ

,

iutegrarca sistemicX a mi;cdrilor insugite anterior; r valorifica, prin capacitatea de diferenliere iini. inlcrrmatiilc seozorial-per:ccptir.'e, rezult6nd o drriiare a acfiunilor; . pre::iltra o at'erentalie inversa, rapida gi eficienti;

.

dovedesc

o relativI stabilitate in condilii

constar]ic.

$i

plasticitate in condilii variabile;

.

sunl condilionare de aptitudinile motricc, rnotil'a1ie. rtirelitl

instrLririi. etc.

Acestor caracreristici le pot conlpuu deprinderile

li

adiugatc cele ale rnigciriloi' carc

I6 :

I unele eletnetrte" sau chiar intreaga

deprindere.

sc

pot

autornatiza r"-ompicl. asieurAnd o eficienla deosebita a rnigcarilor 9i rrn control redus al scoarlei cerebrale. ceea ce pernrite reorierttat'ea .llcnliei cdtre alli lactori implicali in acliune ;

r1

M. Epuran.

riN4.

''

199.1

Epuran. l99l Ch. lr4irra, Al. Mogos, l98t)

15

. plecrs.

eletncnteic courponente ale dcprinderilor sunt legate logic. intr-tlll sistenl unic 9l irer ersibil' din prrnct de vedere al

sau de a tr modittcata iosibilitalii cie a exista e.\ecutii idcntice succesiut, ea mi;cirilor: rcltiar
Tipologia deprinderilor motrice. In celc ce ullxeaza \.ollt prezenta cdteva dintre cele mai uzitate critcrii tie calsificare a deprinclerilor motrice. cu largi aplicatie in educalie fizicA 9i sPr:n.

. in funclie de

\

cornponentelc senzoriale implicate irl

actit itatet : - perccptir -urotricc lcognitir'nlotrice). collstau in adaptarca c(,'lrlltortamentului rlotric la s itual i i le sch imb6toare (scrint!r. lupte. .iocuri sporti\ e. e1c ): - llt{)trice (propriu-zise). sr-tnt sinteze chinestezice care se rcc leazi pe baza alcrentaliei prclpritlucpti r e ( atleti snr. patina.i. girnnaslic6. cic.).

.

in lirnclie de

.-

j.

(

gradr-rl dc autotnatizare

t:lerneltlare. c0rnplct autotnatizate. dezroltaDd stereolipii

nrcr:-i. alergare, sdriturd )i

- cornpteie. parlial autolxatiT-ate. unele elelnenle (.ceie care 5c desfhloari pe baza urrrti control exterocepti\')'

pcrti.clioninclu-s.. in sc.nsul derectdrii gi dit-ere'lierii precise 9i prolllpte a setnnalelor din mediul de deslbgurare a acfiunilor (locuri sportivc. sponuri de lupt[..,,etc.). in lunctie de finaitatile urlnariters:

-- dc bazd. reprezcntate de tners. alergare. sdritura: - utilitar-aplicatire. reprezentatc de aruncare-prindere'

tdrdre. catarare, escaladare. transport de greutdli' tractiuneirrpingere):

- specilice disciplinelor sportive' reprezentate de elerncntele gi procedeele tehnice.

Etapcle

rr

eprin derilor ntotrice (invitarea molrici).

rnotricele:

-

elapa insugirii prelirrrinare a bazelor cxercitiului: etapa insugirii prectzate a exccutiei: etapa consoliddrii Ei perfec{ionirii deprinderii.

Fiziologia flormuleazi, in general, trei el.ape ale procesului

.1000

16

de

fonnare a deprinderilor motrice20: - lbnna globali:

-

forrna elaborata, autouratisrnul.

Teoria activitaiilor motrrcell clescrie patru etapc ale lornt.irii dcprinderilor nrotrice. 5i anurne:

- etapa informirii gi fonndrii imaginii configuraliei spa!iale

.-

ttrclttal'e. :iair

ii

a rnigcf,rii (cognitiva)l

etapa rnigcarilor grosiere sau insuficient dif'e renlial.c: etapa consolid6rii mipcarii, a coordondrii tlne: etapa perfecfiondrii Ei suprainvdldrii.

Metodica educaliei fizice priveqte procesul spiecihc cie I.rriiriire a cleprinderilor motrice. din punct de vedere al tnetodologiei de insfrriilc care se impune a tl foiositd in fiecare etapa, pcntru a pul(a ll rclliziLlc obiectivele propuse.

prezeltf,rn

in tabelul ff. 4,

olriectivele

1i

r:arac'.r'r'istrciir,'

exersarrii. pentru ftecare din etapele propus.2'. tn procesul de tornrare a deprinderilor tnotrice pot fi inldinitc cloui fenomene, transl'erul $i ilterferenla. cu implicatii ast]f,Ia calitilii insugirii infbnna{iei. Transferul definegte in{l-renta pozitivA cxcrcitatd de o deprincicic anterior formati, asupra procesului de formare a unei deprindefi noi De exetnplu. stapdnirea la nivcl corcspllnzirtor a tehnicii dc realizare a driblin-sului, se repercutcazd pozitiv asupra insulirii 'o P.A. Rudik cirar dc lr4.Epuran. 1994 J, \\'eineck citat dc Conrelia Bota gi Bogdana Prodescu. 1997 :' A.Dragnea. Aura Bota. 1999 ': Gh. Cerstea. citat de lr,lorrica Stlnescu. 200?

F.puran. 1994

Ch. Caritea.

d

Fornarea deprinderilor lnotricc poate fi pre;rentatd din perspectiva celor trei dornenii care srlnt irrplicate in procesui spccific: psihologia^ fi ziologia 9i metodica. Psihologia distinge urttritoarcle e(ape in formarea dei:rinclei:ilol

r0

r'lvl.

formirii

iririr)ciiii ia et-,1 din clrilrling-:.. prin scurtarea tirnpului de invdfare. dar nrai aic's prin rhptu) cd atentia elevului poate fi coucenrrara in special pe monrettlrtl antnc.rri i.

lntert'ererrta desenrneazd influe nra negativa excrcilata de o p,rindeie deja insulita. asupra procesului de forntare a unei deprinderi ru.ri, ( a cxemplr.r. planificarea iu acelaSi timp a sdritLrrii in lungime cu clan pi a sariturii in inA){inre. poarr- ingreuia procesul de inr'6gare. ar'And in veiiere aspectelc' diferenliate in ceea ce prive;re tehnica de realizare a iitzclctr de elan. irataie-clesprinrjere. zbor ;i aterizare. de

I l:rnir

formarci -- *.-i--1- ar*lir"t ^b".d^*" refrezr-ntan cliire asupra dcprinderii

-

Et;rpa inif icrir in bazele

i

,

--=lb.-,oa*,

in

r.fu*'ii

d;r:,rindcliior

ctr caracteristicile spaliale. I standardizare tcrnporale gi dinamice i - se creeazd prc.misele unei 0pttrnC crersdri in condilii . intalirea iegarulilor , r,ariabile

CC

teinporale - corectilrc'ir

- conltientizarea;i

-----I

;

Etup.r

rt,nit-ri ,lc nrir r cic ril rr r lucri.ec

r

'

rnJir

-

!

r,oh-rmul deprinderilor motrice cunoscute de individ; erperienla rnotrici a individului;

capacitatea

de

qeneralizare, mernoria. imae,inalia

rnotricd.

Specilic celor dou;i tipuri de priceperi, esre

.

I

,

1

asrgurarea premiselor'

---

r-P} c -e!gl!9_!Lot!l

g_

optiLnc pentnr rczolvarca acestcia. Realiz.iirea priceperilor motrice reprezinti o finalitate speciiice activiralii rje educalie fizicA gi sport.

( I

- {ret1e cDmple\iralea

la , etbrrului

__

l'.lbeilii nr. 'l oliectilele gi caracreristicile exelsarii in irrl'alarea motricd

rr 11

78

aspe

ciul

conslientizllii situaliei molrice gi aleeerea in consecin{a, a mijloacclor

altc inlanruiri de elelnente ' tehnico-taciice , pcrrrrr.r ttecerea

1i

variabile. cuno$tiule teoretice, deprinderi cunoscilte. erpc'r.ienta

practica cornpetilionalA

executarea unor , - exersarea unor legdr-i de conrbinatii tehurice. rau ':!emenle. sau scheme

sarcinii

Tipuri de priceperi motrice23 . elementare-asigurf, rdspunsul nrotric irr faza ililiala a invatarii sau exersdri.i trnei actiuni; ele reprezinti urr prorlus al invatilii prin irnitaliel{: . complexe (superioarc-)-reunesc in rezolvarea unei situalii

l l

rdualc_ ___ggcntlgi

fieclirei rleprinderi

cot mai eracti a

creativitatea. rianifestate de individ.

,

- crelsle intensitatea , elbnului. autocontrolul

-

tt'L0I! iCu

-

,

conslanle.

crctterea ;iuniArului I - exersarea in condilii cdr rurianlelrrr de erecutie a. rnai variate, apropiate de

aprecierea

nroh'ice:

I

gregelilor

activitatea cle edr-rcalie fizicd gi spor-t. Nil'elLrl de exprimare a priceperiior motrice depinde de ur.mlrorii

.."d-i

e.x.ecLnie.

lll(ri1-l

|

;.."r*

.1.

erlti:'lrlitlirii

concordanta relatir

care valorificd prin inrermediul inteligenlei, ansamblul deprinderilor cunoscute. in condiliile adaptarii Ia sarcini motricc variabilc. Prirrcipala cale rJc formare a priceperilor motrice o constituie problematizarea, ca metodd euristicf, cu cea mai largA aplicabilitare in

;

trllinic( dc depnndet'ii - lbjosirel preponderent a c_Keeuile a .t'.rr,rrarc'aritmr'r}ui.erplicatiei.demoristra1ici depiindc'rtlrrr teneral de executie - predomina volirnrul .llLrtl iCC cursi\ 3 a deprindeni elbrtului - prcintinrpinarea 5au cr)r'L'clarea grc*'li,lr)r tipice Cs CiiCCtltlt' :_^-Ei"pi --ln

i-

Priceperile rnotrice sunt compcrnente voluntare neautou)utizalc ale motricitdlii individului, rezultate ale procesului de invilare rnotric4.

lactori:

Caracteri sticile ererslrii

9_bLr.tiu

i.

9.5. Priceperile motrice

drpa Iv1. Epuran. 1994 l\{onicr. Stanescu. 2002

l9

l

pregiririi

ale dc-scrlse clrept conduite r olutrtare anumit un pentru prectireciii. pasiuni. incrir.idr"rrui. care incluii pr.i.rinr..

speciticd. qi totodati a influenldrii iaturilor educafiei gcnerale a iudividului. Este bine cunoscutd influen[a cducajiei llzice a.suora sfcrci intelectuale, prin solicitarea mcrrroriei, capacitAtii cle obscn,are qi analiz6. atenliei. irnagina!iei, creativitdlii, s€ir.r capacitalii dc

domeniu sau

generalizare.

9.6. Obiqnuinfele (

lc pol ii

)brgnLlinle

acti'itate in ()bilntrrnlele. senereaza reatrtll . stm ilare ale indiridului

pc'tntrtire 1i conringeri puternice' anunrite situalii. spon pot fi generatcr P;in actir' ltatea de educaiie j: tizica 5i ururdloarelc ripuri de obignuinle: , fizic' c-: . sub -...L ortce ^ r.rbifntlinla de a practica sistemirtic exerciliul baz-ate

" li ornl . ohiSrltrinlc :

I

lizice

lu-gate dc igiena practicdrii exerr:iliilor lblosite' etc (igicrra indiri.lual-a' colectir i' a bazelor rnaterialc . ()bi)nuinle de condi'ritl social6'

9.7.

):

Atitutlinile i

um ane'

c s unt c olnponente .structural e ale personalitirli strciaie' a cdror caracteristici rcz-ullatc lttai alcs riin '--ducaiic ii intluenle psihir: de a percepe 5i principala o cc)nstituie disponibilitatea sistcnului i."ri,atca pi a. ol.l.liona iu consecinld26' .Ar i tuid i rr

i

I

i"J-r:.

tarorabile ale l,:cluca[ia lizici 5i spotlul tarorizeazi arirudini inciilidulLri fali de urtnitoat'ele situalii:

.-

s()clctatc

;i colectilitate:

lcspcctarca ntlrtlelor uroralc' practicarea exercitiului Ilzic:

Contactul cu valorile domeniului. respectarea rcsulamentelor.

fair-play-it1 rnanif'estat de corectitudinea. spiritul de ajutorare. individ in relagile cu ceilalli participanfi la activitatc, sttnt nutnai ciiteva din elemcntele specifice activitadi de educafic fizicd. care se adreseaz.ii sferci rnorale a cducaiiei.

Prin armonia dezvoltarii fizicc. corectitudinea 9i

9.8. Elenieiite de coniinut ale celorlalte

iaturi ale educalici generale

o cerirtl'z a Alrorclarca intcgrarivd a cuno$tinlclor reprezintd grrocesului de invaldtnant tlodern' fizica aclioneaza in direclia i,aloritlcarii ln acest ,.nr. "Ju.utia uruzica, etc)in activitatea achizitirlor tiin alte o"-."ii tui"logie. fizicd.

de crea{ie a migcirilor.

Caracterul fonlativ al procesultri de educa!ie fizici 5i s;pi'r:t reiese din abordarea tuturor laturilor edtrca!iclnale. prin corelarc'r: efbrtului preponderent psiho-fizic, specific activitalii. cu cfoitul iuteiectual implicat prioritar in ceielalte situatii. Evaluarea cuno$fitllcior:

\4r,nrca Stanescu. 1002 r" N4 Epuran. lo90

Care suttt categoriile de cunogtinle teoreticc de specialitatc?

2. Prezentati cele doud categorii de indici: rrrorfcrlogici si funclionali ai organismului. calitdtile mctrice gi prezcntaii factorji

3. Definili

4. Definigi deprinderiie motrice 9i prezenta!i

caracteri:iiceie

acestoi'a.

Cate tipuri de deprinderi tnotrice cunoa;ite1i? I-e pr-rte1i prezcnta'.' 6. Cui se adreseazf, ;i ce presupune procesul de invillare lrotrica'J l. Definili priceperile motrice 9i prezentali tipologia lor' 8. Ce sunt obignuinlele qi atitudinile in educalie fizicii 9i sport'? 5.

Care srtnt clementele care conlrieteazd e
80

car:e iniiueiricaztr

evolulia acestora.

9.

:i

:.c

adreseazi sferei estelice a educatiei. O plotrtovare a a.cestor aspccte in procesul de cducalie lizici-r alc doud avantaje: se asi-er.trd elemetttele llecesare perceperii 5i apreci'-'rii frumosuhri. prin cunoapterea 5i recunoa$terea valorilor estctice. $i s. fr:rmeazd inclinalia pentru fiutnos (gust estetic). prin imillicarca in actr'Li

1.

acti\ itatea desligurata: rcguli 5i legi protesi"nnlg srru se'rciale' ctc'

acrtraleti:a

actelor gi acfit,rnilor motrice. simbolistica migcdrilor. educafia f-izica

a

L.APIIOLUI, X N()I(iViA

li\/i IATE.{ A('IIVII

A I-1I DE F-DL'CA I"IE IIZ-ICA

Ilealizareir obiectivelor specifice procesttlui de educalie fi;'-ica presripurre fcspectar'ea trnor reguli gi nOrme, care alc6tuiesc un cadrlt de rct'erinti cc delimit..azi ii orir.nteazi acliunile formatir,e ale activitAlii ('onceptul de nornri pedagogicA e.xprima o lbrmuld abstracti rtirre adtnire o iudecata de valoare. prin raportarea acliunii tbrmativc la o finalitatc- anumiti. la ttn sistctn de principii 9i reguli coleclive care scr\ esc c|'epi ghid in orientarea acriuniil .

N'-1nria diclactica

se

raponeazf,.

de resuli. la

principiile

ilt l)l'()cciulLli tJc inr irlitrriant 1i rer.rne5te un ansanlblu de reguli aplicabile fontlatir. procesului relalia proi'esor-cler. carc conditioneaz-i eficienta ,\ccst iri':santblu se cJezrolti particular in cazul fiecarei disciplinc' prin rurs'toc'licilc rlt' specialitate care evidenliaza comportamentele >0,.: ii'r1i r 0 f es ir.rr)a le caractet i stice ace"stora.

in rr rr.

cazui educatir-i. normativitalen se poate situa la unul dintre

elr,rij.:l:

:

normilri\ italca il.tstitlrlionala. asigttrati prin cadrul legislatit'

irr r igroare.

-

norntali\itaiea lirnclionalA. de ordin didactic. care vizeaz-d c()rnpctL-nta cadreior didactice in a dispune alegerea ;i combinareir ullor nomte in lunclie de actir itatea clesthquratil. I'iecarc spc'cialist \ a respecta intr-un mod personal nonna
in

eadrul nonnati\itatii, principiile reprezintd tezele

carc o-ritnteaza

;i irlprirna rtn serLs tunclional

p,enerale

pr:ocesr'tlui desfblurat,

asigL:rirrd premiz,ele inclephnirii obiectivelor in condilii de elicienlA.

Principiile didactice sunt fonnulate la nivelul dimensitrnii cclncrcte a procesului de invAlamdnt. care angajeazd rispunderea prcf'esolilor. de loate :pecialitalile. operabild in acliunea de proiectare pedagogrca etlcienti a tlcc6rei activitdli de predare-invilare-evaluare.

Acestea reprezintd

un

ansarnblu

de cerinte. nornre.

reguli

operagionale, forrnulate in propoz-ifii general valabile, in cazul unci actil'itiigi fbrmarive proiectata gi realizatd in condilii concrete.

Ele au apirr.rt ca urnare a generalizdlii experienlei urnane in organizarea gi desligurarea procesulrri instructiv-educativ. gi a valorificdrii ptiinlelcrr care vin in sprijinul didacticii, avdnd destinalia de a pistra 5i transnrite experienlele exernplare ale don:eniului. Prin caracterul obiectiv, sistemic pi global?e. principiile didactice vizeazi dinielsiunea concretd a pl'ocesului de inrtdldrndnt, care cr"rprinde toate componenlele acestuia, proiectate in sens o.trricnlar pentru fiecare activitate de predare-inv6{are-evaluare.

Totodati, principiile dovcdesc gi un caracter orienrativ, determinal de compleritatea. dar mai ales dinarnismul procesului de invalamaut" care inrpune adaptdri neintrerupte 1a situafiile noi care apar. Astltl poate fi explicata aLlti geneza. cAt gi continua imbogitire qi resfucturare a con{inutuhli acestora, de la o etapa a dezvtrltA.r'ii la alta fiind inregistrate disparilii ale unora dintre ele 5i inlocuirea lor cu noi principii adaptate conditiilor istorice. Llnnirind sd irnprirne o anumitd logicl acliunilor prcrfesorului, respectarea lor se rhsfr'Ange implicit ;i asupra activitdtii elevilor'. iarir a inl6tura prin aceasta, manifcstarile creative qi pline de imaginnlie iurpuse de situaliile neprevdzute care pot apare, dar care vor ll solulionate pe fondul interdependenlei dintre lactorii necesari (proiectali);i cei intamplitori, conform unei desfi;;uriri legice a procesului de irIvAt[mint.

Pornind de la aceste aspecte ale principiilor diclacticeio:

pot

li

orienleaza demersul didactic

enunlate urmAtoarele funelii

in

funcf

ie de obiectivele

stabilite;

- nonneazi activitateii

practicS.

prin impunerea

respecldrii

unor reguli psiho-pedagogice sau de altd natur-f, qtiinlilica, specif ice domeniului de activitate;

-

reconlanda aborddri specifice in rapon cu anurnite situalii de

invatare cunosculc;

- regleazi activitatea profesoru)ui in tuncfie de nivelul indeplinirii obiectivelor propLise. -

t'

Dc LarCshecre, C;ille11. ]f C,r.otr. Conriantin 1000

9l

to

Cristea Sorin. 1998 t" Cuco;, Constantin. l0o0

82

83

I'lecattd dc la parerile unor aut(tri cttnsacrati-il. rom incerca in cele cc' urtneazd. o clasificare a principiilur didacticii. in- lunclie de nlai rnultc crirerii ce recunosc o acceptare aproape unanima't:. 9t pe care arn adaptat-o activitetii de educalie fizica 5i sport.

10.1.1. Principiul interacfiunii teoriei cu practica

in acti!itatca dc cducalic redere il'l ca tr)t ceea cc se illsufegte se cele a fi fizir;a trebuic a\ut in itatile cornpetilionale actir sau in cele spol1i\ e de.sthSurate r.aioritlcat in tirnprrl liheL al c-ler ulut. Astt'el. deprinderile sau priceperile ntotrice tbnnate trebuie si poata fi ralorillcate in conditiile unei contiuntdri regulamentare. sau ori Pr'ntru resper:tarea acestui plincipiu

de cdte ori situalia cotidiarra o impr.rne. C'onIinr.rtul predat trcbuic sd se raporteze la erperienlele posibile' iar prin srsiz.area unot' ct.utsecinte imcdiate. elevul poate ti coniitientizat asupra irnportanlel 1i aplicabiliralii practice a celor insugite. In irt:tivitatea de educalic'tlzica. trecerea de la a cunoa$te 9i a 5ti.

ia a lti sa taci yi a ti capabil. reprezintd inshgi finalitatea procesului 5i imprrne din panr-a elevului corelari ale cunogtinlelor anterior dobdrrditc (nu nurtrai la cducatie llzicd). iar din partea prol'csorulrri ca insugirea mecanisrnelor dq exccutic a unor deprindcri spccifice activitAtii. sA fie parcursuri gi trasce aplicatir e. sportir c etc.

in conditii

se

practice diferite. rcunite in

c\ enlr' tactice, .iocuri de n.''i;care. jocuri

Scopul acestor situalii estc de z','oltarea capacitatii g.eneralizare a elerului. prin raportarea sa conlinud la realitate"

de ca

modalitate sigura de sporire a cur,oagterii pi experienlei.

10,1.2.

Principiul respectirii particulariti{ilor de vArsti

,

-

.,:-^+x. \ il JLd,

__ scx:

-

10.1. Principii cu caracter general

umlat5 de apiicarea acestora

care in cazul cducagiei fizice, spre deose bire dc altc cliscipline, urmiLesc aspectele legate dc:

gi

individuale

dezvoltarebio-rnotricd; nivel de pregdtirc in anurnir,e cazuri. Educatia gi instruirea in confbnnitate cu naiul.a urnan5. pare a fi gi in prezent o reguld de bazd a procesului forrriativ, care i;i gasepre fundamentarea in relatia dintre capacitatea de invilare-asimilar.c ai procesul de ciezvoltare biologicd, o a cioua direc{ie impusd cie accst principirr. o reprezinti respectarea particularititilor indir.rdua[- rrle fiecirui eler' (individualizarea), rnai drficil de urm6rit in educatie fizrci. datorita nurn6:rulr.ri rlare de elevi gi a posibilitdtrlor rnatcriale re lativ scdz.ule.

Individualizai:ea este cousideratd de unii aurori:'r circpt

\,lrtra. (ih.

9r N,logo;.

Al..'!980r Firea. Elena. 1984: Cirstea Gh.. ?000

'- dupi Oprescu. N., citat

de Cucog. Constantin 2000

84

thza

constituile in interiorul sdr.r: . acliunilc individualizate pot lua fonna tcrne lor penrru ircasir. carL' au rolul de a unifonniza pregitir.ea subiectilor siiLt dr: a asigura dezl'oitarca superioar6 a celor cu aptitudini. r desfbgurarea acrit'itAtii in clase spcciale prenrru cei cu aptitudini deosebite (in cazul nostlu clasele cu profil sporii\'). sau celc destinatc persoanelor aflate in dificultate. c difcren[iclca evaluirii randarnentului subiectilor. Rcspcctarea acestui principiu este imptrsi gi de prcv"dcrile curriculare. cu referire la asigurarea traseeloi de. pregatirc individuala. care I'avorizeazd formarea individului in cltreclia aptitudinilor sale. iu deplin acord cu panicularitSlile manifestate.

r\cest principiu scoate in eviden[d inrpoftan]a rqi necesitatea preclArii continlrrului in concordanfi cu particularitAlile colectilului. ''

o

superioard a accesibiliti{ii. tiind apanajul sportului de perforrranti. Prlntru respectarea acestui principiu in educalic l"izicii. lr.cbLrie si fie indeplinite urrnbtaarele cerinte: c cunoalterea pennanentd a nivelului colcctivului gi gratlriiui dc indeplinire a obie crivelor srabilite: . stabilirea unui ritn.r optim de lucru. in funclie de capacirrltea de insugire gi de execulie a fiecdrui colectir,, sau grupc,,,aloric

"

Carstea, Ch.. 2000

0<

10.2. I'rincillii care se im;run cu dominanta asupra con!inutului inr ritit rni n tulu i 10.2.1. Principiul

accesibililitii cunogtinlelor, priceperilor

gi

deprinderilor (con!inutulrri) Accst principrrr-i sc inrpunc'cu neccsitatc a tr discutat in corelalre cr-r

cci alrtr'rjor nlentional lrcspecrArii panicularitalilor de r 6rsti

ir,rjii itlrralc

7i

,).

Astlii.

pLrtem aprecia cd aleeerca r"rnui conginut accesibil at6l din punct tie redere al r:antitdlii inlbrmalici erir gi al complexitillii acesteia. totul pr un h)nd lretodrilrr-rlic adecvat particularit[1ilor colecrii,ului.

r"eprezini;i r-. coirditic a clcntersului didactic speciiic edLrcalici lizice. gi nrr nurrtiii liesteia. ,,\e ccsihilitatel ctrniinutulr-ri estr. prer AzLrti in documentele oficiuie (cun'icule. proeranrc de spe cialitate ). 1i sc respecta prill

i al e eontlucAlorul r"ri procesu I u i : s adaplarca metodr.riogiei cie actirrnarc-. in functie de lrccare crrlectir sau grupa erlcAtuitd pc critcrii bio-rnotricc. prrn: - alepcrea rnetodelor. procedcclor rletodice. a nrodrilitililor de c\ersare ;ii lbnnalilor dr' lucru adecr atc: ul'uiaiLrnre I e

a c

(i

un

-

seluclionarea nrijloacelor pi dozarea lor optima. in vederca Lrnc'i dificultali a continutLrlui. accesibila nireluh.ri inre gistrat cjc ctrlcutir . carc si stirnuleze ;i sa rnobilizeze clevul ii-- direclia at,ordarii sale:

gcncrlrii

- irtilizarea reglatorilor rnctodici pentru

accclcrarea ;i

cllcienti.zarea prot!-sului de instruirc. * aplicarea regulilor inrpuse cie praclica donieniului: - trL-cerea dc la cunlrstrut la necunclscuL se ret'er6 in special la

Ibrnarea cieprin,Jeriior 1i pricci;erilrrr motrice. eienrenlc"le insupite anterior: - de la upor la ereu. prin rapLrnflr'e la

rolurlul

tblosind

de elort irnplicat

in procesul exersarii specilice;

- de la sinplu Ia comples. cu relerire la diticuitatea gi compleritatea mijioacelor ;i structr"rrilor folosite in procesul de

invdtale specrtic. Accesibiliz-area continutului nu inseamna o subsolicitare a eievilor prin propirner"ea unor sirualri deosebit de trgoare. ci dimpotrivA irrrplica c dillcultate realista a acestora. care se inscrie in limitele 86

posibilului gi necesarului. invit6nd elentl la interogalie, exersare ;i aplicare in Practica. 10.2.2. Principiul

sistematizirii gi continuitdfii in invi(are

in esenla, acest principiu exprimd necesitatea preddrii integratc- a cuno$tinlelor, prin corelarea infonnaliilor interdisciplinare gi transdisciplinare, folosindu-se experienfa anterioar4 a indi viclu lui. Aplicabilitatea principiului se regdsegte la nivelul documentelor de programare gi planificare. unde irnplicd respectarea unndtoarelor cerinte3l: ; materialul care nrnreazd a tt predat trebuie sa tlc grupat,

ordonat

;i

programar

in

concordanl4

cu logica intcnti

tl

ctrnlpuilenlelor vizate; i materitrlul nou predat rrebuie sir porneasci de la cunogtiniele insugitc' anterior. qi sd pregdteasca elevul pentru cele care urrrieazd a fi predatel

l; in planificarea con{inutului trebuie s6 se 1ir.rd cont de' necesilalea continuit[fii qi coerenlei intre leclii, semestre, ani: i participarea ritmicd a elevilor la procesul instructiv-edttcati\'. Acliunea de sistematizare a conlinutui activitllii presupune din partea profesoruhli organizarea informaliilor intr-un sistertr. a cf,rui coerenla trebuie sd asisure condiiiile psiho-pedagogice fat orabile integrdrii acestora in experienla anterioard a individultti.

Aspectul de continuitate

a procesului apare mai null ca o

consecin!a fireascd a sisternatizarir, decdt ca o condilie necesarii progresului, intrucAt aceasta nu vizeazia numai ritmicitatea panicil'ririi elevilor la programul de preg6tire propus, ci se remarcd mai alcs prin logica internd a educaliei fizice gi a locului ei in cadrul disciplinelor fcrmrative iiin pianui dr: inva15.mdnt. Trebuie c"u'itati transmiterea rntbrrnafiilor in mod secvcntial. izolat, fhri legaturd cu achiziliile dobdndite in cadrttl educagiei fizici: sau altor discipline de studiu. Predarea 9i respectiv in\'6larea sc recomanda

a

fi

realiz-ate

iniiial in ntod gllbal, prin asigurarea

unei

legdturi intre cunogtinlele vehiculate, care irnplicA 9i valorificA. in acelagi timp. capacitatea de generalizare a elevultti.

''

drpd Cirstea, Gh. 2000

87

Rc:Jrcctarca ar:estur prrne rpiu conduce la fortnarea deprinderilor de nrunca stste rnatica. intdrirea trisiturilr-rr de voinld. persc'\'erenta. conitinc'iozititte. ordonarea $i drscrplinarea gandirii yi acliunli. ih rederea deslhgurdrii unei activitdli cAtrnai ellcientc.

10.3. Principii care ac(ioneazA asupra metotlologiei didactice li fornelor de organizare a actiritA{ilor 10"1. l. Principiul corelatiei dintre senzorial 5i ralional, dintre concret ;i abstract in proccsul de predare-invilare (intuitiei)

in

prrtcesul lormativ specilic invdgamanttrlui, cunoa$tcrea

st'

;i inr ers. tol itnpunc C
realizcazir prin raponAri :ucce:iir e ale particularulLri la general

de intuilie. pi

lrrcsupune cunoa$tcica nurri.i)ocita prin intcnnediul irnaginii. care este intotdeauna concretd ;i indir iduali'zall' a oLricctclor. lcnomenelor gi ac!iuniIor.

dcn,rrnrrca

Irttrnind de

la

concretul irtraginii. clc'r ul poate a.lunge la

abstractiziri pr getreraliz-dri in dornenirt. Dntmul poate fi retbcut 9i in sens int ers. eAnd se ol'erir posibilitatea de a obsena aplicarea in condilii concrele a generalului cunoscu(.

lrrtuilia nu trebuie inteleasa

doar ca o posibilitatc de a vedea sau

spectivul acl motric. ci trebuie prii itd ca o rnttclaliratc de ugr-rrarc a inratirii (cunoa;t,trii). prin accesul direct la sirnli cc

prcsupune

re

'inlelegere. asigurat de o sesizare rnult rnai cuprillzetoal'e a |enornenului. urmarc a unci rrairi imediate in st'era senzorialului. in educalie tizici respectarea acestui principiu se impr'rne la

orice nivel. qi presupune stirnularea unui numAr cit rnai nrare de analizatori. in .,'eclerea tbnnarii unei reprezentiri clare a trrecanistnului rni5carii sau acliunilor supuse invalarii. Stirtrularea senzoriali se realizeaza in planuri dit'erite (r'izual' audirir. kinestezic, tactil) in ftrnclie de natura infonnaliei transtnise, de nivclul gi tipul rle subiect ciruia i se adreseazd (normai sau ctt neroi speciale

).

88

Atdt practica donreniuiui clt gi autorii ce au abordat aceastl probenraticd evidengiazi urnrdtoarele aspecte in rcspectarca acestui principiu: i implicalea anallzatorului vizual prin. - demonstrarea elementelor supuse invir!irii: - prezeflr.area unor planqe, irnagini. liinogratnc. Illnre cc redau acliunile vizate in predare: - obscn,area diriiatd a cxcculiei aitor elevi. r implicarea artaiizatorului auditir'. in cazul explica.fiilor care pot precede. insoti sau urma, teiuicile de stimulare vizirala: r implicarea analizatorului tacttl gi kinestezic in timpui

exersarii elentcntelor, pentru con$tientlzarea actiunij segrnentelor. a intregului colp, a gradului de i;rcordarc

rr:usculard sau dc tensiune articuiard ccrutc dc execulia in car-rzd,. in demersul iniliat. profesorul trebuie sd Jind cont de nccesitatca ca stirnularea sf-crei senzoriale sa se realizeze la acelagi nivcl pcrttu ttrli elelii. Pcntru aceasta se impune. dr"rpd caz:

irnaginile utilizate sau realizarea deruoitsti-aticj. ncct':;ita ul plasament optim. care sd perirntd urtliriica in l-.,utle i:oi.tcilii penlru toli membrii colectirn-rlui; - explica{iile sd t-ie ficu1e pe rur ton ade*'at si'rrretiei: - in exersare trebuie sd sc asigurc o locaiizare e):;i(-1a il

-

solicitarilor. pentru a se furnra la tofi eievii acelcaq,i icpcre senzoriale

Activitatea de educa(ie fizica rcclatrti de ccle nrai rtlulte oli. stirnularea ;i anga.jarea" uneori sirnultani. a rnai ttiultor anali;/atori pe parcursul acliunilor specifice irnplicate de situaliile cle iuvdtare :sau dc valorifi care a cunogtinlelor. Sirnpla obsen,are a materialulLri intuitir tii-t proclticc elcctele scontete: este nevoie ca elevii sI opereze concre+. cu ele!r]cn'.ele prezentate. pentru a le supt]ne propriei gdndiri gi crperienlc Reprezentarea rncntali provocati de intLrilie trebuie sa asi*eure atAt declangarca acliunii elevultii. cit ;i suporlul unei exccutii corcctc. prin clari{rcarea eletnentelor mecanistnului dc haza.

In

incercarea de

a respccta accst

principiu. profesorul

c1e

educalie fizic6 trebuie sd se asigure ci fblosirea elententelor intuitive tru se face in mod abuziv (in special celc carc se adrcscaz-i analizatortriui vizual), iucru care se poate I'€percuta negativ asLtpra capacitiilii de abstractizare gi gcncralizarc a clcvului,

89

l0.l.l. Principiul parlicipirii

inlelegerea mecanisrnului de baz.d al actelor gi actiunilor rnotrice supuse invitdrii, in lederea litnnirii unei reprezentari cAt mai exacte gi a ugurbrii rnernorizdrii migcarilor,

-

congtiente 9i active

aprecrerea i\cc51 pritle lplLl presupLllle

indiridului ca subiect

al

stintularea autonomiei 5i iniliatit'e i elevilor ?n alegerea soluliilor motrice ia problernele create de prol'esor, in vederea rnenlinerii unei st[ri de implicare c0t mai ridicati] - implicarea elevilor in procesul de evaluare a llropliilor ctiuni gi a celor des169urate de colegir lor

-

t

o"'nt'til:;r'r|.1|'.'

Lrltri i*pti.""u el* ";';;;il .ln qluolt.u',::"^:::-:t^::tlil,T.' j:tt;' t or, i o' ron'"u" c ru,.;t iin ^i :;ll5;.ffi'Tttl'l: contlnua:,"1 restructurare prL)scs cl!' s'rructurare ;i condilic' a participdrrt o tat 5i ::'-',r::.,;';;;,':i;; i.r perslrnalitalii reprezinta':;-;;;;;ltoi e

i

1^

,'.,''.11,:,ljiil .j:;:Iji"r nrirr acrul lTredarir

.3.3. Principiul insugirii temeinice

sa stirnuleze ttiduerrc. prutrsorur csre dart.rr ele'ulrri la propria tbrmare'

pt;;;;ip;';; "iit.a u un s-rad ridicat

de conetientizare liil-;.;;.'i;;il;' ';;;;i;li la c1e carrc eler conduce destilr'rrate Con;tientizarr'a acliuntlor cu o

arnple natttrd in structuli cat mai iiitcgiiLrea lehizitiiior c1c'oricc

;i

..0".."ni.:l'l::-:lJll'lJ,'li:iilu,u,.

cloar in

rrii;ru rnc-rnorizirr.ii

l)e lrrpt.

.,:..,tylt ::::^" a l.r' procesarenrcalabrla tr inccrrnicc- rira

u,.r

intbrmariile

Calitateu procesului instructiv-educativ desfd$urat se apreciazi

prin posibilitatea r.rtilizdrii informaliei in situalii diferite, de narurl practici sau orientate tot c.ltre acumularea cle noi infonnalii. Acest lucru reclarna o buni insugire a cunoftililelor specitice, ceea cE prtlsrtpune irr ultirna instarrfa, respeclar€a tuturor celorlaltr, principii,

depnlca:ct dobindirca ti n,"':t' ibnnuritit"Uuie sa sa se orienteze ca'tlc o

Temeirriciir

1i asinlila.re ,\t{)cilrc:t intbn.natrilor plin 3;-calicacare ctrndttc ia crearea dt' didactice implie ure ir clcrrtltri i"t ttpt'itnftlc spcc i 1i ce' i 5 i deprinderi cun(rli ltlte 1i filrmarca tutto-ot' inuinle joc ii acrlltt*t 'T':|.tl:'1 l)i:ptrzi!iir notu"ti' a copilului chtre menltnertt captArii;i iizica' in clirec!ia trchLti,: .'altrril-rcata i"'ta"t"fit cl cit mai ridicat' i,u*r.tuf ui pi p'rrticiparii Ia rtn ttir intr-un partcnerlat

clcvului Ace>t lucru perrnite cointeresarezr 111 i-n

erperieile:l'u",L

de educatie

,.r0..,,*"u "..tiri principiu in 1clr),;latea lrzicl. c:t': ncue 5i'lra respecrarc'I t'l*:]"i::l".l,il.l'J,t;t.0,'..riei i)c'nrrr.r

;i inlclegercr obleIa o rnai buni sporrr"rlr'li' tttu tt 'la cuntJuct

-

ctllloailcrca

conliien'"izare a ac.tiunilor elevilor:

rizice

yi

urottt'are

5t

prin

insu;ire a acestuia: - pentru o apreciere obiectivii a nivelului cle insugire a ceior" prcdatr:. sc irnpune cr r,erilicare ritrnicA a colectivului. Respectarea trcestui principiu nu poate fi dovedit6 decdt in tinrp, menfinerea posibilita{ilor de exprimare rnotricir specitica gi

nespeciticS a individului la un nivel calitagi a vielii cAt mai ridicata. r?

icoln. i.. i q9'1 riuni ('rirslca. Gh

N

90

presupune rcspecrarea

frlmdLii deprinderilor gi durabilitatea rezultatelor ob{inute irr celelalte planuri (dezvoltarea t-rzica, dezvoltarea calitalilor rnotrice, intirirea altor trisdturi ale persorralitdlii); - prosramarea unni voluur de infomra{ii specifice in stricta ccrucorcianld cu durata ciclului ternatic, pentru a se asigura bunii

l;oi:::ff ]]'rlJilT;;#i

5i imagtnat 'isri,lula ;i in':uraja cl'ealivitatea cuno;tiri'telor' :tabilitatea .ora t u aslgllru

gi durabilitatca achiziliilor

urmaloarelor ccrin!e irr cacirul procesuh.ri spccific de eclucalie fizicd3T: - in transrniterea inforrnaliilor s[ se apeleze la mernoria logicii. bazata pe infelegerea rnecanismelor de acliune: - asigurarea unui nunrdr optim de repetlri, necesare insur;irii corecte a celor predatc pi realizirii altor obiective specii-rce; - exersalca continuai ;i in condilii variate, asigurS teneinicia

c'rlucational.jbrrnatir._careasiguracon.glielttzareaacliulrilorintreprinse

ralorificarca

a cunogtinfelor gi

Erilor

cit rnai inalt, gi intplicit a unei

dupa Cer.stea, Oh., 2000 5i cotnplerat de noi

9l

10.4. Principii specifice

activitltii

10.4.1. Principiul

de educa{ie

solicitirii gradate

fizic[ a organismului

Acest principiu are in I'edere respectarea unor aspecte irttpuse de caracteristicile fiziologice ale organismului. care nu permit o ahordare brusca a activitAtii atAta timp cdt aceasla se ciesl?rqoard pe baze gtiintificc' gi are ohiecrive bine determinate. Aprecicm nccesitatea solicitarii progresive a organismului drepl o conclilie pentru mentinerea ranclamelttului crescut gi eflcientei in activititile rnotrice. Considcrirr c.i respectarea acestui principiu :;e iurpune in cloui ipr-rstaze specitice activitdtilor de educaIie fizici gi sport. In prirnul rrlnd in cadrul fiec6rei lec{ii. cdnd intrarea in elon a subieclilor trebuie realiz-atA gradar. prinrr-o pregArire a orgarrismului ce respecta particularitatilc fiziologice alc vArstci gi alc cfortLtlui ce unllcazd a ti prestat,

Aceasta abordart' nc asi-suri cd implicarea

in activitate

a

indi r itiului nu va pericli ta integritatea .sau funclionaiitatea aparatelor 5i sistcmelor biologice. ial randamennil subiectului nu va avea de rulcrit dilr accasti cauza. Acest principiu este respe ctat in lec1ie prin acliuuilc intalrtite itt parlea de pregatire a organisrnului pentru efort. a incilzirii curn es,te cunosculA in sport, al cdrei rol este unul bine cunoscut 9i tutaninr apreciat ca irnportanga de loti cei irnplicali in ltnornenul priicticarii exerci{iului fi zic. In al cloilca rdnd. principiul tLebuie respectat in proeramarca

continutului lectiilor pe tennen lung. asigurandu-sc astlel o adaptarc trcptati. a organisnrului la soircitarile specifice acti\:itAlii $i Lln progr€s cLrlttinuu lhri sincopc gi lirl problemele fiziologice ce pot fi gcneratc de abordarea neadecvata a efonului. 10..1.2.

Principiul solicitirii optime

Principiul tace referire la parametrii solicitdrii psiho-fizicc la care cstc supus subiectul irr tirnpui activitalilor rnotrice. t,l vizeaza activitatea dcsfEgurata in partea fundamentall a lecliei. unde se actioneazd iu vederea realizdrii obiectivelor operalionale propuse.

92

Considerinr cI priu respectarea acestui ptin,-'ipiu se inlijti.rrii situa,lia de sub sau supra solicitare. Ast{el. o dozare corcspunzdtoare a stirnulilor din prcgdtire i'a produce efectele adaptativc Ai de invdtare scontate. Esl,e cunoscut faptul ci suprasolic itarea psiho-lizica irnpiedicd rnani{bstarea achiziliilor specifice activitatii la un nivei corespunzdtor. gi geuereazd un cfcct de stagnare saLl resres ;ii sti|ii de adaptare la clbnul t'cspecti\'.

fotodatd. subsolicitarea datoratd utilizalii Llltor stinluii :iu[) nevoile gi posibilit[1ile subiectuhri. atrase dupd sine o incetinire a progresului qi chiar o anrrlare a disponibilit5lilor na[lrralc ille] subiectuh-ri pentru ac€st tip de activitdti. Astlel. intensitatea optima a solicitErii poate fi ascrttLriti intensitdtii prag a st.imulului. singura care dcclall!eazd reacliilc adecvate de naturd fiziologicd sau motricd ale indivizilcL.

in activifilile cle edcrcalic fizica ;i sport oplimizaica solicitlrii se impunc ca o cerintd importantd in dcnrersul snccilri pentru indeplinirea obiectivelor, atAt a celor de dezvoharc ritiir.lirtiurclionala cit gi de inr,Siare. qi poate fi re:;pectatir prin stabiiilr:l mij loacelor adect

ate Ei a raportului optitn dintle

paratitctrii

elcltului. 10.^1.3.

Principiul frecvenfei qi durttei solicitirii (iteratrei

optirne a solicitirii) Acest principiu are in vedere necesitatea intpusl cle spccillcLil activitatilor motrice privind prez.cnta solicitarii pe: parcursui ttnci slptimAni gi a duratciacestei solicitlri atit in 1ec1ie cAt giin timp. Practica exercitiului hzrc a demotrstrat c;d pentrlr realizarea unei adaptlri furic{ionale cr.rrespllnzaloare 9i a '-tnei itlviliri eficiente. este necesar ca solicitarea specifici sb se regiseascir de rlinirn doud ori pe parcursul unei saptirnini. tirnp dc nlininr 8 slptarndni.

Desigul ci accstc repere sullt pur olicrrtativc 5i variazA irr funcfie de tipul activitdlii (ed.fizic6. spori dc pcrforrrran{i. actir'.de timp liber). de vArsta practicantului. nivelul dc perfbnrlauld mtrlrici gi obiectivele propuse.

Dacd in activitAlile de timp liber satr de educatic flzici sc apreciazd ca un nurrar de 3 Sedinlc siptarndnalc asigurd atingerea 93

CAPITOLUI- XI MTToDE DiDAC'flClE ti'tlLIZ-Al'E ill

r)hlcctl\elor oropus... in spcrrlul de pertbrmanlii numarul acfiriti!ilor poiiid ajunllrj lir douir situ mai multe pe zi, in tunclie de nit'elul de preeatirc

al sportir ulur ;i dc

perioada de pregitire

in

care

sc

ic gAse5.te,

in eeea cc prirepte durata solicitarii din timpul unei lec1ii. gi iicua)la se apreciazd dupd aceleagi considerente menlionale anterior. ;i poatc raria intre it-; nrin. penrru acti\itatjle tle timp liber ;i cateva orl. in actir itatea spi)ni\a de pertbrmanld. Din pun,:t de veclere al prezengei in timp a actir italii motrice

pclr[ru] carc se oplc'azi. purem conchide suslindnd ci solicitarea spccilica actir ita(ilor rnoirie e sc poare c\tinde in tunclie de iruti\itate, dc obiective ;i de practicant, de la cdteta luni p6nd la t()a1e viala.

Rcspectarca acestui princrpiu in educalie fizicE gi sport irnpuirc 0 prL)granrare si planiticarr. jr"rdicioasA a activitalilor, atat la nilelul ieclici ,:at pi pc ternrcn lung.

E"'tlrrarea cunoStintelor:

l.I'

I i:'.,'

Pr.',renta1i

plincipiLrl interactiunii teori..i cu practica

['rczcirati prnrcipiul respccririi parricularitalilor de rArsta indir

5i

idLrale

,'-1. ,Prc'.zentati principiul accesibilitetii cunotrintelor. priceperilor

gi

\r. |\,..:lrr;dcprirderilor(conlinurului) '

.

Prez.ntati principiul sistematizarii gi continuitalii in inr agare principiul coreialiei dintre senzorial ii lalional. dintre Pr"zentati ,''-i abstract concrct in procesul de predare-inr l1are lintuiliei) 5i i (, i iPrerr'ntati principiul paniciprtrii conStiente $i active ', t.7./ Prezentaii

.

i, "

orincipiul insr"rgirii teureinice

a cunoltinlelor

deprinderilor

8. ,Prezcntrti principiul solicirarii gradate , .). i il".rrntntr principirrl solicirdrii oprime

a

\.1().;Prezr.:ntrtr prinuipiuI tien,enrei gi durate i {iteraliri L)plime a soliciririi)

organismului

solici6rii

5i

Procesul instructir'-educativ poate

fi privit drept un ansamblu

acliuni suborclonate finalitililor activitalii desfbgurate. Aceste acliuui sltnt reprezentate iri mare Inasura de nre'todcle

clc

gr

procedeeie metodice folosite de conducatorul procesultti. in dentersul didactic destinat transmiterii informaliilor specifi ce. Cornplexitatea activitdtii de educalie fizici genereazir o nrare diversitate a modurilor de inrAtare. datorati iu buni masuri ;i faptulLri ci nici o situalie de invAlare nu este identica cu alta. De aici. gi realitatca ci nu se pot evidenlia lnetode uni\ersale, general aplicabilc, care si intruneasci toate elemenlcle necesare trntti demers fornatir eficient, ?rspect cilre irnpLrne o diversificarc irnponantlt a trretodelor folosite . Acest fapt ne determina sa recornandim o apreciere 9i utilizare a tnctoclclr.rr in sistctrr. thra ca iiceasta sa nrcsuptlnii Prc:Lelltil tiitLtrr't in acr-cati leclie. 9i cu atdt rnai pulirr in acela;i timp. Cu cat este lnai mate nunt.lt'ul pl comple:
criterii Etiintilice. O abordare

a procesulu: tbmrativ de cducatic {lzir:ir. din perspecti\ a uuui sistc-m ce arc la bazA relalia predaleinr'StarelCezvtrltare-elaluitre. permit.' o clasil-rcare a t.netodclor du1'ri crit,.'r'iLrl tirrtcliei lirndanrentale. pe ciir.'L- o indclllincsc. iu tnctoclc dc instnlire 1

;i metodt

clc cvalttarc-tb.

1.1. I\tetode de instruire

in clasillcarea metodelnr de instruire utilizate in educalie fizicd linut cont de criteriul pri''ind modul de transmitere a informalir:i. in lLrnclie de caracteristicile dorneniului, particularit6lile materiale ;i cele

s-a

ale colectivultri de subiecti.

18

94

EnucallE FIZIcA

A. Draqnea. \'lonica Stdnescu, l0U2 95

analizatori. pentru

11.1.1. N{etoile rle comunicare (de transmitere a informatiei)

Metodele de conurricare. sau de transrlitere 11 iufon'nafiei, se bazeazd pe discursul verbal sau scris, gi in educajie fizicd sunt reprczcntate prin: " descriere - trebuie sI fie realizatd intr-un lirnbaj accesibil nivelului de cunoagtere al colectivului, clar, concis, uneori plastic ai sugestir'. apelindu-se la elementele deia cuuoscute de subiec[i. Se intAhregte in cazul predirii mecanisrnelor specifice unor derprinderi sau priceperi motrice, al modalitililor de ac[ionare. regulamentelor de des{hgurare al unoriocuri de migcare sau discip[ne sportive, ctc. ' explicatie - este lonrra cea mai des intdlnitS, in educalie flzica. fiind [olosita la toate categoriile de subiecli. Pentru a fi eflcientii. accasta trcbuie sd indeplineasc6 urmdtoarele condiliire: - sd fie clard: - si fie concisd:

- s6 fie logica: - sA fie oportuuir. in tinrpul desfhgurdrii activitAlii

o r.nai buna intelegere pi reprezelltare a

ceior

demonstrate.

Totodatd, trcbuie avutd in vedere atit denrortstralia globala^ cat gi cea parfiald, a anurnitor secvenle de migcarc care neccsitd o atenlie deosebitd; ritrnul demonstraliei trebuie sd dea posibilitatea subiectilor si r:bserle toate detalile structurii supuse invdlirii.

profesor catre aspectcle pozitir,e sau negative intdlnite in executia colegilor. sau participan{ilor la o cornpetilie. in acest lel. crepte nir''elul participirii qi congtientizdrii acliunilor subiecfilor. imagini r ideo. care ctidenliaza lnecanismul de baza qi tellnicr realiz:drii unr.,,l-titn, acfiuni

ll.l.3.

sp.ciftc..' ,{h^ . ,t-lth-.'(.u: ( ,n.u't.'1-(-' " ' ' {" " /

Metode rle actiune

Ir{r:todele rJe acliune vizeazd, actir,'itatea practice a subicctiirri:. indoial[ ci in cazul unei activitali cu specifictrl cdtrca!iei fizir:c. rolul accstot' tnetode este prioritar in procesul instructir'-educltiv, Teoria educaliei fiziceal clescric: in cadrul acestc'i categorir.dc txetode. doud tipuri gi anume: a, metoda de exersare mentald. cu nlare aplicabiiitatc in activilatea dc eclucatie fizicd, in spccial in proccsLri Jorrrlirii deprindcrilor rnotricc. Dupd pirerca troaslt'5. accasta al' putca ii prri itlr 5i ca o metodf, de comunicare interioari. prin linrbaj itliem, l1lcntal. folosita de fiecare subiect pentru o mai buni I ellrezenia!'e .t rnecauisrnelor gi ac{iunilor specifice carc urlneaza a fi insugite b. rnetoda practicd prezintd cel mai inait grad de aplicabilitate in educalie fizicd gi sport. Ea poate imbrica trei forme: - libera. presupurte excrsarea pentrLl dezvoltarea caiitltilor' motrice, pentru fonnarea deprinderilor gi priceperilor urotrice.

Firi profesorul poate folosi

explicalia inainte. in timpul, sau dupi realizarea demonstratici actelor' sau acliunilor motrice supuse invdldrii.

G conversatie - se referd [a dialogul pennanent care trebuie sa aibi loc iutre profesor gi subiec{i. Acesta se poate desfEgura cu un singui' irttcr:locutc\r. sau cu intregul colectiv (discufia colectivi).

$i

in discu{ic elernentele de strictl specialitate care pot contribui la gribirea insugirii cunogtinlelor gi inldtr"rrarea greqelilor de invilare, o comunicarea prin discursrrl scris - realtzatd de cdtre publicatiile de specialitate 5i regularnentele difcritelor discipline \ )" sporti'',e. carc irnplicd in bund rndsu,ri studiul indivirl.ual. o metocie intuitive - nu folosesc tliscur"sul gi .srrnt replezentate Y ..}\ . in activitatea de educal.ie fizici de: dernonstrafia - este indispensalrild activitiitii noastre gi se impune VA> a realizati fi la nivel de model, printr-una clin cele doul rnodalitdli]n: de { ': citre prol'csor. sau de c:ltrc un alt subiect al cdrui nivel pennite acest / lr.ru. in unndrirea demonstratiei este irrdicat sa fie irnplicali mai rnulti aduce

.

etc.

-

asistatd. presupune conducerea activitefii prin migcare;

in eclucalia fizicd- dar cu bune perforrnan[6. presupune lucrul la simulatoare llentru dezt,oltarea calitatllor rnotrice, perfecliotrarea simulatS. cu puline aplicalii

rezultate

in sportul de

deprinderilor qi priccperilor motricc. dezvoitarca atcnliei. etc. r" 1"

dupa Gh. Carstea. 2000 dupl Gh. Cirstea. 2000

\4-96

''

A. Dlagnea

Ei colaboratorir, 2002

97

l)entrr,r

nietocla practic:A se reduce la metc.cla rr.\ersarii care presllpune repetarea sistematici gr

unii etitoritl,

rep.rtilrii sau a c()ntticnii e actel.rr ;i acfiunilor motricc' supuse in\'5larii. Lr:c'rsarea apartine exclusiv subicclilor, gi urmeazi logic dupi nretodele lc'rbale ;i intuitive de predare. Aceasta se realizeazii sub inrlrumarea 5i supra..'egherea pr<-lfesorului, in tirnpul lecliei de educalic tizici. prccurn 1i in cazul activitAlii independente a subieclilor. dar numai dupZi ce au lbst insugite toate elementele, care sd permitA acest Iucru in condilii de sigurantA tri eficien1a. In educalie fizicA exersarea

intdlne;te in urmatoarele situalii: capacitatii Formarca de organizare-s e realizeazd prin ' ererciliile de frorrt gi formatii, executate de pe loc gi din deplasare. in se

prinreie verigi alc ler'tiei, dar ;i prin acliunile de organizare a tbrmaliilor de lucru yi a spaliului de des{Egurare a activililii in verigilc

gitrtrtasttcu curnpcrrsattrric

N.'lodalitatile

dc err'rsarc

e

cl,: rnirr de, intilnitu irr

rrutir itutr'u

practicar. sunl:

-. )r

,

e\e rsarc liaErrrrentat-imitatir a. !'xersarca tiontalir: exersare cu pancncr:

c.\crsare lrherii (cornplexul de e.\crcr{ii. tenlp()ul dc e r.cculrc

nurrrdrul r-le repetArt.

sultt alese clc Ilecarc

:,ubreet-se

rcrrrntandA pc|ltru anii miln ): . Forntarea dcplinderilor ;i prrecperil<,r nr()lricL'- realrzata in

rcrigile (ernati(e lrlc'lectici. poste inrc'gistra ul.)it drrr

sitrraliilc

urmdtoare:

e\ersilrca unc-i siilpurc cleprinderi sar.r pric,:peri rnolrice care l.i inccput Llohal. [)c'ntru cir ultcrior. si sc trerrca la e\etSereit lnalilica (partiala ). dacl r'sle ncce sar: nu cslc r'rr,'lr-r:a nici abrlrdarc-a de ll analiric la clobal: L'xersitfca ntai ntultor deprinclc'ri situ pricepr-ri tttotrice prcsupunc inlantrrirca nrai rnultor ucliuni. \uscaptilrile dc a se ru;risi in Itrnna proplrsi sprc inrAtarc in sitiraliilc c()r'lcrclc din r iati; slLr dir-r respr'ctir a discipiiira sportir a Aceasta conrlrirrare a acliunilor prrlrtc l"i stabilita cle prole:,r.rr'. sau poaie :;ii apartina tlecirrui cler (cunr r'slc cazul leritlcarikrr la .jocurik

se poat!' lr'aliza

tematice: Esre vorba de capaciratea. individuald sau de grup. de a rispunde

prompt. corcct gi unitiir la unele comenzi. nc-cesare

in

desldgurarear

:ficientd a leclici. sau a altor fonne de organizare a practicarii ercrciliilor lizice. [--;nele e.r.ercilii din aceastA caregorie. sunt prezente, Ibr6 a fi e\ersal'J special. pr- parcursul tllturor celorlalte verigi ale lecliei, mai ale:; in sctrpul "manev'rdrii" colectiv'ului, a organizdrii lbrmatilor de lucru. a trecerii clc la t-r terna la alta etc. Ca rnodalitate principalA de excrsilre in l,rrmarea capacitalii de organizare. se fblose;le exersarea liontaii. . Optinrizare'a dezr,oltarii llzice-realizati in principal prin corlplerul de exercilii din reri3a de ,,influen1are selectivd a aparatului locomotor". este r izata indirect gi pe parcursul verigilor ternatice.

Complexui de influenlare selectir'!. este format din gase-opt exercilii Iibcre. cu obiecte (mingi. basroane. corzi. egarfe etc.). in perechi sau ia unele aparate (scar'6 fixd, banca de gimnastica etc.). selec,tirlnate. de reguld, din gimnastica de baz6.

ln ultima vrcme se obsen'd clrientarea interesului subieclilor' citre cxercilii specifice eirnnasticii aerobice, sau streching-ului. Ele pcrt rcprerenra o aitemativa de succes, ruai ales in invalan'riintul liceal. r\ceasti inodalitatc de exersare este fiecvent folositd 5i in alte ibnne c.le r:rganiz-are a pracricarii exerciliiior fizice: gimnastica zilnici ': Gh. C3rsre.l.

dc intrelinc're. ilctt\ ltalca d( in\ lorarc. nlonle'rttul dc educutie lizrca.

lCrO0:

Gh Mirra AI. Moeog. l9tl0: Elena Firea, l9E+

98

sl)or1ive. q.ir1.}rrastica acrobattr;a pi ritmica. cte

. ).

ln

cazul deprinderilor nr()lrice. e\ersarca se p(-iatc rc':rliza prin t urmiltrrarele proceciee rl.rctodicct I . ln tirnclie de continutul a doua repetari >uccesir e -. exerslrea grupati. in uare loalc repetArilc se atlrescaza rrnci anur.tritc dcprinderi. pe nnillind ohtine rea rapida a unor lezultate tiranc '

trune.

.-

exersarea separata lranclorniza{al. cc implica deprindcri din diferitc categorii. carc se exerseuzi succesir'. Ilectcle nrai hunr- se obgin in directia retenlici dcprinderii. 2. in lirnclic de larialia paranrctrilor prQgramului lrr)l()r i:arc sta

derularii urtci cleprinderi cxersaru-a \'ariabil6 care presupune existenla unor rilrratii ale caractc'risticilor spatit'r-ternporele alc deprinde-rii. Prin acest procedc'it Ia baza

-

fvltinrca StAnescLr. 2001

aq

sLlnt gelterate schetne de miqcaie ellcienti, itr raport cu rnodificarile conditi l0r de exersarc: .- exefsarca collstant[ implica varia{ia unei singure dimensiuni a clasei de deprinderi care se formeazil' 3. in func1ic de abordarea structurii deprinderii:

-

exersarea

globalI care presupune repetarea

In cadrul lectiei se insugesc. sub indmrnirreiL ne;:ri.jlocitii a profesorului de spccialitate, prinoipalele reirnici (individuale sau cier microgrup) de autoorganizare. antoconducerc qi autorrvaluare. rcgulile efortului tizic. procedurile de refacere a capacit.lfii de efbrt. etc. Tt'rate aceste achizilii trebuie sf, fie transferabile in timpul iibcr al subiecrilor.

intregului

.

nrecatrisnr tehnic de realizare a migcdrii;

Dezv'.:ltarea calitf,tilor motrice

-- exersa,rea analiticd constd in fragntentarea lrrecanisrnului tehnic, atunci cdnd este posibil gi condiliile o impun. itr elernente constituti.,,e. care pentru inceput vor ll Supuse exersdrii in mod

se realizeazi. de regul6.

independertt. 4, llxersare:a tl]entald ce presupune ca subiectul s5 r,izualizeze rurental secvente ie cle migcarc Ai reulitele ex.eculiilor. E{icienfa metodei

concretd de desfEgurare a exersdrii.

prin intermcdiul procecieelor nlctociicc. Procedeul lnctodic inglobeazd totalitatea operatrilor inrplicale de aplicarea metodei, particularizate in furrc!ie de condiliile qi .sitirotia

X1.2, Metode de evaluare

este asigurali Prin:

-

in timpul lecfiei de educatie fizica abordarea calititiior uotricc

inplicarea aspectelor cognitive. sirnboiice 9i dc decizie, in

gitturir cu dcprinderile vi zate; posibilitatea subiectulr.ri de a anticipa rezultatul acliunilor: prcgdtirea nlusculaturii, prin coutracliile de intensitate :;cazuti. generate in nlotnentul exersdrii tnentale; - diurinucazi stressul, atlxietatca 1i cregte increcierea in reuSita excculi i lor.

le

-

Forttlarea capacitaqii cle practicare autonomd a exerciliului lizic prlesupune couducerea anuuritor p6r1i ale lec{iei de cdtre subiecEi. sau realizarea unor acliuni dc ordin metociico-organizatoric, dupl ce in au dovedit ci stapanesc cunoltilitele necesare: prealr,b"il ' incepind cu a'ii di' i'rnalul ciclului gimnazial de invdlimdnt. se poatc trece la o exersare ltentru valoriflcarea capacitifii dc practicare

Evaluarea in educa{ie fizici qi sport sc re fc'ra iir sistcmui rjc rrdsurare gi apreciere a eficienlei procc.sului Jbrnatir'. in liir.rctic. ."le cibiectivcle stabilite. Ea nu se leferi doar la lezultlteic or'liuutc dcr subiec{i. ci poaie fi extinsd gi la niveiul acti\itatii pio[e'sorLrlui. ratr al eficien{ei derncrsului didactic specific lec!iei de cducatie fizicii. Toate aceste aspecte vor fi
'

autononti

a exerciliilor fizice irr lecliile de educatie fizica'

sub

perrnaneni.a supraveghere din partea profesorului.

Er.niua rea cunogtin{elor:

1. Prezentali rretodele de tlansmitere a irtlorttratiei utilizate

2.

edrrcatie fizic,d $i sport.

Prezenta{i mc'todele de acfiune utili;rate

spo(.

. Forrlarea capacitalii de practicare independerrtd a exerci{iului practice 9i prresupun. {iz.ic "subieclilor cu acele cuno$tinle "opo.iturea discipline unei a liber in timpul practicarea pcrmita le care sd teoreicc, lizic. exerci{iu formd de sau altd sporlive Exersarea in vederea formdrii acesl.ei capacit6li se reaiizeazh irr lecliilc
i0t

in

educafic fizicri

irr

ii

CAPITOLIJL XII L)]iiEliTA I{l $l TI:NDINTE ME IODOLOGICE IN EDLICATIE

Fi7-lcA 5l sPoR'f

12.

t.

A

ittorl0nti{l irr r:ducllie fizicd 5i sport'$

La uivelul planului tematic anual antonomia profesorulttt rnanifestdL prin urmatoarele acfiuni

abordate'irrtr-o lcctie;

Auronotria irnplicd respectarea unor legitali specitice' ce elicienla .ac!iunilor carrat--reri;re"..za tip,t-t! de activitaie 9i care asigurI cdt pi in profesorului platml in ardr rnanitesta sc lla ilrit'iri'insc'. lloirre

de

Atttcnttnlia prolesclrului se regnseite in acllunile aceslula strategiilor inclreptiire in rirreclia deciziilor. a stabilirii obiecti'elor 9i itrente aiingerii iicest{)ra. fie ,r\utonomia prolestlrulrri de eclr-rcatic frzicil rrebrrie Sa specialitate' clircurata in I'tlp(.)rr' cl,l trei elelrlcnte: programa de acrivitalii' rue.Loclologia necesara intleplinirii obiectir elor 5i plnnilicarea

a

,

?i)

in I"',,g,ru,','to de specialitate olcrd o larga liberrate profesorttlui

chiar in furrclie :r)eqerea. in i:tinclie de condifiile materiaie concrete 9i specilice r'or elcuiente cdror .le lplir:nile ele''ilor. acelor disciplinc' alc. posibil prin este lucnt Acest l, srrpuse 1:rocesttitri de inr a1are. ale elevilor' cele proi-esoruh-ri 9i p.oe.arr-tci pri!incl op{iunile sau prin elcyilor' ",,".,,.4.,;t. rezultatelc,r a dif'eienliare prin "ral,ia.ii pregdtire' de inclividuale tizeaztt lrasecle celc' c,irc ',-,sibilirur.I,

b)N,leioclologiautiliZatainVe'derearealizariiobiectir,elor prograntei dc specialirate' depirrtlr: in m-are mdsura de cunoStint'ele'

cont iepiincierite peoagogice 1i experienla profesorr'rhti' Acesla- linAnd alegerea in libertate deplina are actlviralii, sieCttcui Je' tegitatile'gi pot r'rroJel.rr. nrijloicelclr. lbnnatiilor de 1"tcru sau altor elemente care iavoiiza proccsul de invilare.

c)Planitlcareaacti\ilAiiioferhprof-esontluiocaziasd-9i 9i et-rcienla gAndirii in elaborarea

0,,,r'.,1sasr:d creativitatea rJ,:-rc

r-rmetttel

or de p lani ticare

spec i lice

:

de invalare tle-a

stabilirea ordinii cle aborclare a unitdlilor lungul unui atl $colar: unitAli - eventual. stabilirea timpui'.ri alocat abordani i-recirei

-

cci al :;ubiectuh-ii.

:

unitalile de - stabilirea cluratei ciclurilor de leciii pentru invltare alcse: anului lcolirr; - egaionarea clc.lurilor de ieclii pe parcursul de invdlare unitdlilor - stabilirea numdrtih-ri 9i combinaliilor

in -;\utonolnia prestlptlne un anumit grad de indeperlden16' autoorganizlrii' direclia in capacit6li conciitiile Lrnor cunogtinle ii

auioconducerii gi atrtoel'aluarii. specifi ce procesului des{hqurat'

.. inv61are. ,lua dectztt -, ^. La nivelui planului calenciaristic prof'esorul poate

privind:

unitali aleserea rni.]ioacelor necesare aboriiirii f'recdrei invalaie gi a rnctodologiei de aclionare: - programarea probelor de control:. * ut.g*r.o lormei de elaborare a riocumentului de planiiicarc' factorilor de conclucerc (dircctor' de

-

lindnd uont ;i de sugestiile inrp".to, cle specialitate" 9ef cle catedr[) stltonLrlll lll Planul cle lec-tie permite prol-esorului si aclioneze

ceea ce Prive;te:

-

a lectiei: stabilirea ditratei pentru itecare vei'igd leclici: a'iemelor abordare cle ordinii stal-rilirea Ieurelor proprlse: subordonate elor r.lbiectil opeialicrnalizarea

_stabilireanroclalitirlilordeevaluarearrir,eluluiclel.ealizarea obiectivclor leclieil itatca ocestora Autononia sutieclilor se regiselte iu acti\

gi

supra'egheiea suhiec[iior' aptitudiniie interesele 9i stimulatc prol"rorr',fui. Asrl'el. sunt desihEurate' in rii...fio menif-estdrii clcalivitatii in actiunile cru')oaiiere a spccificului buni o Activitatea o

iles{,'r;surar6

in tirnful iecliei sub

incirumar.ea

".t;;;;tp;tiupun" espectt care nece'si1d activiriitii 9i un nivJ Jt t*tt'iit ridicat' iecliilor de edtrcllic tirnpul in pregatire prealabilA A" toiitott' realizatd fizica.

in direcfia conducerii Autonomia subieclilor se poate manifesta a

spatiuiui de.destigtirare amunitor verigi ale teclici. organizarii in executie unor colegi' ajutoruiui activititii, srpraueght'ii-51 ucortii'ii Sunt solicitate tri iil etc' intreceri' arbitrarii unr'li -ioc bilateral sart altei

' descrisi pent:-it JtLintl dala de Gh Carsiea

102

se

103

acela$i tirnp in:buri5t61ite. cerpacitatile dc autoorganizare. autoconclucere gi autoci'aluare. ,A.sigurarca unui anurrrir grad de libenate in leclie. reprezintA un

irnportant derners

ir direclia forrnErii capacitaiii de

practicare

irrclependcnti a exercilirlor' fiz,ice. 12.2. Prt-rblema fizarea

I)roblenratizarea. sau irrr'Starea prin rezolvarca de probierne. reprezintii o variantd coutplexd de apiicare a iuvalarii prin dcscoperire (

euristica

),

Accasla consti intr-o serie dc procedee prin interrnediul c6rora se crecazi situalii problem;i care ilripun subieclilor perltru rezoltare. analizalea relagiilor dintre elenrenrele constirueute iii elaborarea unor soh.rtii care sd fuloseasci cuno$tint.:le de.ia existente. () situatie problerna se constiruie intr-un plan de actiune reaiizat anticipat. lblosind anr-rmite repere care sd ordoneze $i sA orienteze 0(:tivitatca in directia prevazuta. Aceste repere sul.lt reprezentate de

ppera{iilc

intreprinse de suhiccli pel.}tnl rezolvarea prot:lc'rnei. q;i iru un caracter orieniatir'. carc oflerd rnulti liberlatc in

ai actiunile

ale-rerea variantelor de solutionare.

Siti-ra1ia-probicnra deterrrinzl la nir,el psiholcgic. o s[are corrflictuala gcncrate de rrivelul cunoafterii gi experienlei subie ctului ;i clificultatr:a situatiei supusa rezolr"irii. ca aspecr de noutate ce iuviti

subiectul la chutare. intuire gi descopcrire a soluliilc-'r 45. Accastd dificultate trebuie si asigure un nivel optim de stimulare gi actir,are a clcvului, pentru a obiine o irnplicarc totali in demersul generat. In cazul abaterii. in sens inferior sau superior. de la optimul solicitarii. situalre posibila datori16 complexitalii problerrrci propusc. se int'egistreaza o sciclere gi chiar pierdere a irrtei'esului pel'rtru participare a constructiva. creativa, la rezolvarea sarcinii. Aplicarea problernatizarii implica existen!a a trei momente succesive4(':

a. conceperca situalieilroblema solicita din

perrnitd elaborarca acelor repere ce vor asigur a o soiiciiare corespunzitoare a acestuia. El trebuie sd imagineze acele sjtr.ralii care sd f)rovoace rdspunsul a$teptat, valorificAnd baga-iul rnotric existent: accsi lLrc;-u cste posibil prin intermediul par:cursurilor aplicative tdrd men{iorrarea rnodalitatilor de parcurgere. situaliilor tactice pentru care nu se ot'eri modalitatea de rezoh'are. intrecerilo[ ,.i jocurilor bi]aterale. tenielor cic intocrnire a conlinutului anumitor verigi ale lectiei sau de elaborare a prograrnuiui din gimnastica soortivi. artistici sar.r aerobicd. etc. b. un motnent de analizd a sitr.tatiei propusi spre rezol',are. in care colectivul cstc angajat intelectual. afectiv Ei volitional. Cu a.jutorul

intreb6rilor gi sugestilor bine selcctionate

gi tbnnulate- prol'escrul orienteazd. cdnd cstc ncccsar. alegcrea subiectilor. Pcniru acesl rnoll'le!"!t se pot irnagina doud situatii: - profesorul oferd variante de rezolvare a situaliei. iar suiricctii opteazd pel)tru cea considerata corectA: - nu se o1'era nici un indiciu. subiec[ii soiutioniir.rd singuri problenia. irr funclie de cunogtiinle" posibilifiili ii expr-ri...1.)1a.

c. morrrentul rez-olvirii situa!iei-probletni. care prcsupllnc pc ldngd elaborarca solutiilor de citre subiecfi gi confinnaica rczullatillur

de cetre profesor. Rdspunsurile oierite presupull o selcctirirraregi reclrganizare a for.rdului rr-rotric eristent...olicili,rrrl capacitatea de gcncralizal'e, creativitaiea gi spiritul de analizd ;i cir:ci.:ir"' rcstructurare

al subiecgilor. Rezolvarea situaliei-probiernd se poate iealiz-r irr.j rirai multe ciri{7: - profesorul a.jut6 eler ii si rezoh e situalia proilusa: - elevii colaboreazd pentru solutionarea probleurei,

-' fiecare elev of'era solulia

Aplicarea problernatizarii conduce ia dczr oltarea crealir jLt-riii. imaginafiei, capacitrilii de analizd qi decizie asupra unei situalii. spiritului de cercetare gi initiativd. de argurnentare a optiunilor manifestate in rezolvarea situatiilor problemd.

partca

pro{esorului. pe langd o buna cunoa;tere a particularititilor gi nivelului colectivului. ;;i o pregatire profesional6 corespunzdtoare, care s5-i i: 16

L Cergirit. lv9?

I

Nicola.

Gh. Cirstea. 2000

1994

I04

considerat,l optinrd r)eniiLi

rczolvarea problemei.

105

1

2.3. -.\lgoritnii:ir reti

Descrierea unor algoritmi impune in educalie

AleoriunizarcQ esIF o rnetoda tle ralionaliz-are a invilarii 5i pred;irii. ciire ArL'la bazd algoritmii. Ea se constituie intr-o structurd seneral valabila. care sc poate aplica in situaliile standard. inldlnite 5i in eciticalie fizica destul dc tlecvent.

Algoritmr"rl poale fi definir drept sisteuiul de operalii firnd;irnenlalc. neccsarr' 5i suficiente. care aplicate intr-o succesiune unic cletermiriata contribuie la rezolvarea situagiilor tipice din procesul liirnratir'.

Lltilizarea aleoritmilor iu activitatea didactici reprezinti un criteriu irnportant ln stabilirea unei tipologiirs. din care re linem Ll.rna10a|elc: r'ar iante

:

n llgoritrni pentru descrierea

obiectivelor. reprezentali prin

coffrpoi'tanrentele unniirite a se tbrma la eler i in dilerite etape; e algoritrni dc continut. c&re constau intr-o descriere

ronrraiizati a Lrnor unitili cte congintrr: $ algoritnri de rezolvnre a situaliilor de invilare; * algoritrni nrcrtrici, de execuiie;

*

ai;loritrni cle iristruire (didactici), care cr"rprind totalitatea op-rcraiiilol ii regulilor. specificc profesorului 5i elevului. neccsirre clesiipr-rr[rii piocesului dc predare-invafare; "r algoritrni de predare. specifici activitalii proi'esorului: algr.lritnri de inr'6gare, specifici aclivitalii eler-ului;

. ln

algoritmi pentnl descrierea evaluarii. ecirrcalie I"rzicI se

pot identifica unndtoarele categorii de

' J()

itlgLrililnl:

-

ln sL'

sori trni spec i tic i activitalii

idactice a pro t'esoru lui ; als.oritrni specrtici a.ctivitalii didactice a subiecuiui; aleorirmi speciiici conlinutului procesului de educatie fiz-icil. elaborarea algoritmilor spccifici activitalii noastre, trebuie sl a1

t'cspcctc trrmitoarele cerinle

-

cl

:

lle bine irnalizati structura elernentelor supuse in\.alArii, in ve derea dcscompunerii acesteia in elernente distinctel - sa fle respectate legile dezvoltdrii biologice, particularitaliir sa

de viirstd gi Irivel de pregdtire ale colectivului.

"r

cl.

i

-

unnatoarele

prezenla unui cod sirnbolic sau grafic (litere, ciire. tigrrri

geometrice):

- sii includl un numhr optiln de actiuni

pentru

realiz-area

obiectivului, seler:{ionate pe criteriul eficienlei; - sA prezinte o dozare corespunzatoare realizdrii olriectivului. in condiliile respectdrii panicularitdliior bio-motrice ale elevilor: - sd prezinte aspecte legate de aplicarea lor in leclie. De obicei, in situaliile supuse invAldrii. se impune distinclia intre ceie algoritmizabiie si cele creatoare. intrucat aplicarea accstei iretode poate aduce, in uneie cazuri, prejudicii procesului instructir'-etlucati\'. prejucticii care constituie Ei limitele acesteia. iir educatie fizic:r acesie neair-rnsuri se datoreazd urmdtoarclor situalii:

- anularea rcluiui creativitatii gi imaginaliei. prin catirttl stereotipizat care este irnpus in solutionarea problemelor: - prezenfa unor elemente core nu permit eliborarea algoritmilor. cunr este cazul iocurilor sportive:

apitrilia unor situa{ii neprevSz-ute. a cdror anticiparc 1i solulirrnare tipica nu este posibiia. Intr-o perspecl.ivi rnai arnpl&. este intportant srj tbrtrrarrl ll e Ier i

-

capacitatea cle:

a

artaliza situaliile apAnrte

gi de a elalrora ei

inyiSi

algoritnii destinagi rezoh'5rii acesteia. 12.4. trnstruirea

prograrnati

Ilspiriua de ideile ciberneticii gi de aplicalile acesteitr in sitLtiitilc dc irr:;truire. instruirEa prograrnat2i porxeite de la prernisa ca ;i inti'-t-r situalie de irtvilare. intdlnim un tip de comandi qi c,otrtrol. al unei activiidli cc asig'.rra f1uxul infolrnaliei. precurrt pi un sistem de reglar: ce are la batzi principiul t-eed-back-ultri. Acca,sti rnetocii constd in clescomptttterea elemeutelor sttpuse invifarii in unitali de complexitate dil-erita (pa;i rnetodici) 1i elirlonarea lor intr-un algoritm de dillcuitare r-trricA pentru tofi subiecfii. z\.stt'el. materiaiul de inva;at este prezenlat sub fonna unui prograul. al cirtli suecesi depinde de respectarea unor principii irr operaliilc pe carc lc impliclio:

flcrghrt. !997

"' dupii (ih. Cdrstca. 1000

106

fizici

elemente:

i07

prillcipiul patrilor mici 9i ut p,og"'ului graciat' iespectat in slructurarea inlormaliei. .Acest fapt presupune ilupdrlirea tnaterialului in secvenle de lucru, a caror ordine de abordare este unici pentrtt toli subiectii- 9i asigura trecerea de la o treaptd de clillculiatc la alta. intr-o succesiune gradatd 9i i1U-un titnp speciltc fiecdrui subiect. gru;ld valoricf, sau colectiv pentru care

"

a tbst eiatrorat Programul;

principiut participar;i active ce prestrpune implicarea totald a elerlului in pul.urg.rea fiecirei unitali' care conline atAt tr

r

infonnalie cai 9i o aplicalie pe care acesta trebuie sd o rezolve: o principiul ritmului individual de studiu este asigurat prirr .oru.t"r,,i indiviclualizat al programul''ri stabilit' raportat la posiLrilitalilc fieciirrri subiecr (grupa valorica sau colectil')' aspect pe care elimina concurenla in procesul de invdlare' axandtt-sc' calitatee gi gradul de insuqire a infonna{iilor':

* principiul verificarii ;i intdririi irnediate :;i directe a corectitudinii rispunsului se asigura prin aprecierea ;i

atttoaprecierea execuliilor. care oferi un supcrtl pentru reglarea 'lott'rclatit. rep'czinti modalitatea prin care clesfiqurdrii aeri\.iralii. trecerea se constata dacd niveluI lranifestat cic subiect, pclnlltc

la uuitatea urtnF,roare. sr.rperioard ca dificultate' a progratnului umrat. Nurrtai dupa insugirca corccta 9i corlpletd a infonnaliei' sutriectrrl poate sA avallseze la secven!a utmatoat'e:

reuSitei se respecta prin validarea eficienlei progru,r,,rlui. care are rolul iJe a asigura optintizarea 9i priu obiectivizaLea proceselor didactice' Acest lucru se obline de procent url la pdna aplicarea .*p.ii,rr.ntuid a. progralnului,

o principiul

gregeli dc rnaxim 10o/o pentru un colectir" Sunt cnnoscure doua tiiuri de programare.

liniari ;i ramificatd. lnstruirea programaia liiiiard (SKINNER)' sau a rispunsurilor ordine' prin construite. consla in parcurgerea unitdfilor: intr-o anumitl

profesor 9i pe carc alegerea unor rS,spunsuri anLrior elaborate de cdtre de eroarc posibilrtatea eiirnina sub]ectul
prin Itrstruirea programatd rarnificat6 (CRO\\rDER) se remarci ale.gere la 9i raspunsurilor existenla unitdli de dintensiuni mai rnari 9i

prezenta unor elemente complementare' Pentru

solulionarea

dintre care subiectul iroblernelor se oferd, mai rnulte rlariante,

r08

o

l'a

alege

pe cea consideratl

posibilitalile qi expericnla

corectir.

in

luncf

ie de

clrn();tinle]c.

sa.

Aiegerea rdspunsului corect pernrite subicctului sir acccadir 1a unnitorul nivei de dificultate, in tinrp ce o solu!iona|c gregitil airal:e

dupd sine irnplicarea sa intr-o ramrtlcalie a pi'ogran]uir-ti. Lrtlde..prin inionnalii 9i explicalii suplimentare este relevatd catrT'a greleiii 1i la modalitatea de reparare a acesteia. I ilterior elevul este reirittiis lii llivelrti accede a situa!ia rezolva a pelltru ;i unitatea principali urmdtor.

Spredeoscbiredcr'ariantaliniard,careanuieaziposibiiltatca ic.ieca ca se poate inv,lla ain giegetitJ cornise' Prin acest iapt se in-rpicdir:a asirnilarea mecanicall se asiguri o lnotil'atic a<1e*'aiii inr irtii'ii i' ciuda impiicarii tot nai e'iclente a te.riiior ciber:rletic.- in procesul diclactic. realitatea aratd ci instrr.tirea programata llu.poatc de ini'atirrdrrt i. iroau.. aceie transfo.llhri raclicale in proccsul Acest lapt se strreciai g"nerul qi ilr aciivitatea rJe eclucafie lizica in i' tilrrp''rl pot apdrca. iatoreazl situa{iilor uneori intpre'izibile care ntrur'titc de inrpiicate acti'italii. precunr Ei scl'lionirilor creati'e

subiectuiui de a greqi. progralnarea latnificati i'aloritlca

eiemcute care se Predau.

Tcrtodat[. se poate iurcgistra o sciderc a interesuiiti l]r)i]iru rezol'area sitLrafiilor pri' raspurisuri dcja t'imulate' ceee' ce irnpiici ;i spcr:ifice o disparitie a dialoguiui profesoi- subiect yi subiect- subiect. procestrlui didactic.

t2.5. Tratarea diferenfiatl

Aplicareaacesteirnetodeinrplicdprirrcipiulaccesibriittrtii conlinutului qi inctit,idualizarii instruiIii. r.reccsitlinct re.spcctarca paiicularitatilor: bio-motrice ale colectivului de subiecli'

Datoritacolectivelorpreanullleroasegiparticularitaliior

dccat in procesului ftlrnlativ. in educalie fizici nr1 iie poate rcspecta' cazuri foafte rare. principiul indilidualizarii instruirii' in ':azul Pentrtt ca obiectivete propuse sa poati ll atinse' chiai li ecltrcilIic in crllectivelor. niv'elul ia bio-motr-ica lipsei de ourogenitate grupe irzi.,i ,* apelJaz-d la orgarlizarea 9i ciesi'l9urarea aclivitatii Ile srrbieclilor. Jiterentiats dr,rpi criteriufpotenlialului bio-rnotric al

i09

v sunt cclnstituite in urrna veridcarilor de 'alorice5' preg6tire, la lrrcepr-rtul pertoadelor de 9i se recomandd sd aibI un ca in func1ie de temele permita subieclilor caracrer rleschis, care s[ accecle la ttna dintre poatd manifestate. gi sA posibilitAlile de abordare rnedii, incepdtori), grupe avansali, (cle de se organizeazd reguli. eie Aeesic grupc

rrnclu sit belicllcicz.c dL- un program de inv6!are eficient.

acestor grupe un rol important il delin liderii' care constituie intr-un a.iutor real 9i necesar al profesorilor.

in cadrui

se

Prevederile ctirriculare, prin traseele individuale de preg[tire, perrnir tl.atatea riil'ereniiatf, a subiecliior, in funclie de opgiLrnile privind piacticarca uticr anutrtite ratruri dc sport.

Aplicarca acestei me tode in educalie fizica, asigurA et'icientizare tr procesttlr,li" prin generarea uuui confinllt adecvat nivelului rnaniii:s'-at de liecare subiect.

c.:le ce urmeilzil \'om prezenta rnodelarea din perspectiva acceptliiii sale ca mctocld de instruire, care prin intermediul modelelor, clcrerrninii eievul sii participe la o lonnd de activitate practicA (obii:cii"'ata). carc se transfbrmd intr-o nortd acfiune ceruli de

in

r.irrulart:a unor eletnente supuse invdfdrii. in accepiie didactic652, folosirea modelelor, lnaleriale sau ideale,

in

organizarea gi nlodeltrrii. esenia reprezintA procesultli instructiv-educativ, clcsfbgurarea ca rnctodd de instruirc. \'lo
ca analogii ale realitSlii cu caracrcr de instruntent,

Pentru eciucalie hzicit au fost identificate

caracreristici ale unui tnodelsi:

ir Gh. Carsrca,2000 - i. LerLh,t.

:t clupr

Lii

J1./v/

ttrmdtoarele

este simplu

gi fidel cu originalul categorial, pentru

-

esle precis cuanrificat, prin parametrii de ordin calitativ

gi

cantitatir,.

O tipologie a modelelor din educafie fizicd poate fi realizatl dupi urmitoareLe criterii . in funclie de modul de concretizare, distingem: - modele ideale (teoretice), cu referire la perceplia :

societilii asupra fenornenuiui abordat; - rnodele rnateriale, reprezentatc

prin

nlachete,

proroiipuri, ctc. in funcfie de calitatea ior, deosebim: - modele logice, care se verificA total sau parlial prin determindri speci tice ;

- modele matetnatice, exprimale prin

ecuaf

ii

matelnatice, procente, citie, etc.;

-

modcle empirice, elaborate pe baza unor speculalii, anticipdri, sau aprecieri, toate avdnd la baz6 experienla anterioari sau observaliile iniliate in respectiva direclie.

. in functie

de perioada de timp pentru care se elaboreazd

se

cunosc:

-

modele finale, realizate pentru sf0rp^itul ciclurilor de invdfiim0nt; - modele intermediare, elaborate pentru fiecare an din cadrul unui ciclu de invbfdmdnt;

-

modele operalionale, stabilite pentru fiecare lectie

desfbgurati:.

Activitatea de educalie fizic6 stabilepte rnodele pentru diferite stadii de evolulie biologic6, structrlrare pe urmdtoarele componente: - cunogtinfele teoretice de specialitate; - capacitalea de organizare a activiialii; - dezvoltar ea ftzicd armonioasd; - calitAlile motrice; - deprinderile motrice (de baza, utilitar-aplicative, specifice anumitor discipline sportive) gi priceperile motrice;

Cdrstea,2000

110

a-gi

dovedi eficienla; - este rnai omogen gi mai abstract decat originalul, pe care il reflect6 rezumativ gi limitat; - este un sistem inchis, nemodificabil, in perioada demer.sului didacric;

.

i2.5. t\Iodelarea

i1c

-

l1l

v

_ -

capacitatca dr: ilracticare autonorn[ a exercifiilor lizice: capacitatca de practicare indepeldentd a exerciliilor fizice.

CAPITOT,UL XIII MI JI-OACELE EDIJCAI. IEI

I-

IZ,]C' SI SPORTI'I.,UI

Miiloacele educatiei fizice ,si sportului sLlut elelnente prin carc se poate realiza ansambiul functiilor $i obicctir e lot acestor dour'i

Evaluarea cunoEtin{elor:

acrivitdti.

Mijloacele reprezintd instnunenre didacticc (dai nu riuniai)

i.

2. 3. 4. 5. 6.

in cc consta autonornia in educafie fizica qi sport'/ Ce presupunc. problernatizarea in educalie fizicd gi sport? Cum se aplicti algoritutizar:ea in educali e Iizich 9i sporl? Descrieli instruirea programata in educa{ie fizica 9i sport? Ce presupunc tratarea clifercn(iati in educafie fizicf, gi sport'? In ce constd modelarea in educa[ie fizicd Ei sport?

cirre

asigurd transpunerea con[inutului instructiv-educatir'. prcgitirea subieclilor in vederea oblinerii unor abiiithli. capacitali sau perflonrrante' sportive care apartin deopotrivi sferei fizice gi psiirice a rrersonalititii acL'stora.

Literatura de specialitate conscrrneaza o urarc varietate cl,; rnijloace. dintre care cele inai curloscute sunt nri.ilc,aceie spccrficc si rnijloaccle asociate educa{iei lizice ;i spofiului. 13.1. Mijloacele specifice

lviiiloacele specifice .srult instl.tlurentele celc irt;Li ittiitoitlittr: deoarece ole asigurd iu rnod direct oricc i)ro*?res iit r:.-el dczl'oltarea sotnatici,. tunc{ionalii ;;i nrotrica a onrulrti.

c- J.tiiir:,-tt

Miiloace sper:i1.ice suut: exercitiul fizic. rnasulilt' ti,-' relilet)r'-' capacitilii de cfort gi a.paratura de specialitate.

In

prezent. milloacele educatiei fizice

9i spr:rtuliti

rr

)-ar.r

diversihcat^ devenind lnai cotnplexe din pttncttrl de r'<,t1ere el cfct:ic:i'.rr. din urmdtoarele nrotive: dezvoitare a gAndirii nretociice (crre a irnrginat noi cotrrbinatri si nrigciri). instalatii gi aparate rtoi 5i iilt; otiLritrteil L!rol' cunogtinlc din alte dc.lnenii de activitatc.

l3.t.l. Exercifiul fizic

in acceplie cliclactici. este cel trrai itrrportallt itlstrLulleilt. c1l multiple functii Ei aplicalii in prograrnarea si rr:alj,rareir pl'occ'sultri dc instmire. El face parte din tc|nologia preddrii gi a insLr;irii c'.or.riinulului cducaliei flzice si ai antrenaurentului sporti'i'.

ir,l

Etimologic. tcrntenul de "exercitiu" provinc din latiricscr;l

t

"exercere''. care insetrrna repctarca de mai t,ltrlte ort. pand la ciiltigarea uqurinlei sau a abilitdlii in efectuarea utrei rligclrri.

I)rrpd L $iclovatt. cxerciliul tiztc rcprczintzi ''o acti''ine " preponderent corporald. eiectuatd sistematic 5i congticnt' in scoPul ,

[,t'

rt2

t13

v

17 ()ame;llc'r" llr-'rlecltotlilrll dc./\ ()ltairl ltztre 1r a !apdr"ltalll Dlr)trle c n

Dupi Nfartin (citat cie Weireck). tbrma exerciliului fizrc are o

C-tl

lnt9. c\crcltitll flziu !'stc r) a(llunc mr)trllA L'tl \ aloar!' instntlnr'ntalat. L{)nccptll il i)r()sralllitl itl i.'derea realizarii tlbiectir elor proprri educatiei tlzrct ;i antrenamcntului sp()rti\ (dezroltarel torricitirtii 1i i.r lr()llcillt!t t.nusculare. insulirc'tl 1i pert'eclionarca ditprln(ienlor,:r il prtccpcrilor tttiltricc. dczvtritarca calitatilor m()lrlr'c il

alte'

e

Lt\

tlr" l:ricrcrtiul liztc ntr rrcbutc inlclcs nulnal ca () rL'pL'larc slerc(rllPA. ci ca o.ir()slbllltatc dc adaltlar*' p(-rlttanenla la condrliilc c\lcrnt' $l tiltrrfrlc. in lccst c()nlc\1. clerutlrul ltzrc ntt prL'supune doar tr rcpetarc sisteinirlica' ei ;i porihilitatca tlc a.c(rnrtrui. dc u asamhla' pe baza rtliycarilor lll\ alillr. () e onduitR mfllrlca prrlprie suhic(:tultli !'are a ltsrrrrili:t anrttnilc eult(\!tlnlc nl(rtri(e. pc care lc crlcrtrrrlzcazB apor sutr I()rnrir !rlrllfuflanrctttttlttt rtl()trle. Nii t(ralc tl'll)carilc 5atl acllunilc r).)()lriec pol tl c()nsidcratc c>;clcitri iizice: parrie ularitatca distrnctir a a erclclliLrlui lrzic este data (id,:'irrrc(.-l'danta cr)rttirlrtlrlui yi a lorrtrci acesluia ctl cscnla eduealiei riziuc;i sportului 1i eu legitalilL'acestoril (dr'c\emplu. aleparea esle tr ilciiunt, r\li'cltt de crrntuuA. e i.lre poalc der crti crere ititr cind i sC e onl(ri i'3g,tlli prccisi dL'Prilcllerrc. rnodulttiti ralitrlllle cJe c'rrctttic' o atrutnita ri capacitalii dr-'cl'r.rrl

rl',,zlrte a cliri'lLrlLil ctc.

).

t'outirtulul erertitrtrltri llztc. struct[lral pcntru a ctrndrtce

ia

rclLlizurca se oprrirri lrnirl al ctlucaliei tlzlcc (5p()rtttlui). cuprinde.

- nilicarllf eorpttlur s0tl illc' st'gmentelor (translalic. r()tatic.

-

r o c

1

t

Conliuutrrl 9i fornra e rerciiiului fizic.

t

stnlctqra: - cinernaticir - reune$te ilspcctelc spalio-iemporale ale mi5cdrilor: . repartizarea pe f'aze a migcdrii.

[ra I ansarc. rds uc i rt--. c irc umduc ic r:te. ): eliirtul llziu srrlreitat. apreciat pnn paramctri sii pnncipali { \ ()lunr. inLe ti:tllitr:. ct'tttllctttatc' 'pi delisititte }: 1

cibrtul psihic. respccti\ gratiui tic solicitare ai pr()cesel( )r psihicc (eunoscindLr-sc ce e.\crcitiul esle un act voluntar. intentionat 5i orientat con$lient. a! and inlluenle benetr ce

asupra contpoltamL'ntului uuran in ansamblul sau) lrorrna exercitiului lizic r.'prezinta modrrl irt carc se succed miyciriie corllponentc. precutl ii relatiile dintre accstea. L'a este legata cic ospcctul c\tr-rior. r'izibil. care da atributul calitativ al migcarii. Daea coillinutul inscantna coordonan interne 9i procese L'nergetice complere. l'crrma crpnmd plastica miScArii. ritnrui. lbrla dc redarc. serlnilicalia sa.

11,1

t\ '.

1

caracteristicile de vitez-dl repcrcie temporale ale thz-elor nigcarii (duratl, ritrn);

iungirrrile gi traiectoriile rnilclrii caracterizate prin direclie.

anrplitudirre. - dintirnicd - se referi la tbr{ele inteme gi exteme ale mipcarii: r lbrtele cxteme (gravitagionald. de reaclie a reazemului. cle tidnare

a aerului, centrifoge

r

ii

celrtripete cirre se. nanilestd

in

timpul

mi,scirrii etc.): t'.lr1ele interne (lbrta mugchilor).

Structula dincmica a. exerciliului tlzic se rettrfl gi la relalia dintre puseele cle for{6 qi dc tianare precum. 5i la coordonarea irnpLtlsr,rrilor pa{iale care permit insurnarea rbrlelor. Adeset:,ri. in Iiteratura de spccialitate. forma erercilirrlui tiz-ic este sinoninlir cn tehnica dcflnitii ca ansarnbhl de procedec' stl'i)cttlrale e1'rcir,'ute 9i lationale, pentru indepiinirea anutnitor sarcirri ulr:tt'ice.

Clasificarca exercifiilor fi zice, Critenile utilizate pentlu clasificarea exerciliilor lizice sunt variate gi contltlernentare. dar nici unul dinlre ele. luat separet. ntl iloite cuprinde intreaga.qanrd a efectelor pe care le au dit'eritelc tipriri dc exerc,itii.

Prezerttirn

irr

o clasificare a exerciliilor l'tzicc" cr.iterii. , ,.i (r, \

continuare

conforrn celor urai utilizate

l. Din punct de t,erlere a structurii

e

pi al lornrei:

exercilii analitice, 9i elobale - rcprttdLtc iitlglllentar s*u in totalitatc-. cu o anumitA siruciura tehnic6. o situatie tehnico-tactici l;ett 0 alti sarcini rnotricd: exerci[ii sirnple gi comple.xe - atl o influenli selectir'ir sau de ansamblu asupra ullor capacitdli, ciilitali etc.:

erercilii stanclaldizate gi variabile presuplln o invalare: cle tip algoritnric qi creatil'; exercilii speciale - reproduc sarciniie pe care le solicita corrrpetilia intr-o ranrurl sau proba sportivA.

115

It i. 1,)rrp,i .-t.rrltrl tlc''-rtlllir :;rc c\crr'iltulttl rllilt rliif t t\!'rrtiti rrr r'r.rtltli('.lrt llll(rrl'i t'-rtl PJI'1lllclrii r' tlclirritr r rlt.:i.ttlti ti.lliF c:tltijilll\ p'lLlzt'r' e[\: r(Jllzeaza itl ct'rtditri \'\c'r..\'rrctl:( I c\tr(ltll !u (t.t(iiiit.lr( c\lti]it)'i lrJ:e\' tllllil'lr'itf licah\ e c\t(rll( dcllrrrtt 1.l11f lrn$ frllllll( 1'rlr'rilllt' {tr. ). nri;tjrtt litl ;t l c\Cr(ttlI !11 c'-)(iiljtltrt' tlll.\t.] - .ltiil J).lr'tlllctrlI (lrr!'P(lJrl' ]Il1(ll:llill( 1 lrlltrl) \r)tlLllllllc c\lcrllc :trJll hlllc [rrc!iziltc ('ll t)h(lil\trlr')' ful)tftl tlll Pilrr'llr\ >c r('lll1(iilii errnli-rrtn tlt't'i llr!cllt'1rl o crerclrir t;-rri "trtlilit'trc tt'l11Pt'' uniti-lrlll )' rulicritli l Jlcr!ilrd tl1 r'r trril f L' l(rcn \ 'lrt'lt itl rclerttrritrrrrrtltlleltrt..trl\l.l_.ll|(ill..l\leI((l|lll)ctiti\.\l|]1.(:tlJrtl[| itltr'}L llllrcil (lc el't!'lllletlte' t11J\tll',lrL'il pcrl{}rlll'llltclirl' r('l}11'ltc )) .i litrnii Il,litlld clcclc[t'r ]tc e ltrc lc irttltrt' t c\crt llll pt(!;ttltLrltfc' :fccil-ttc ;t ri'' c\)11\Llr: ,: [)rrpir ..ritt.llrlc l]l\rtrltu \ l/'llc , ...r lZl( ,l c\urr t!il irclltrtl li't'llr' r ittza rczl:tctll:t' !trtrl'Li()ll'lrc' 'llllclt" l'lrct cte. )l ilellll\l tt'rlllhlll'ltlllts JLd)l(rril lll'rtll tlc ttte iirtltlttrii adtltttttalii l)trnlr i (ll :ttci dc llislF Ctl I f\crcltll etl llilrten{r' ett ltatltcrc' !tl !:illltcTe' gittttlitrlit:0 rtttttut ttl,:,.1i,. lll.llc. e [i hitte r dc 1

:p(rrtI\ t . DLrpi sp111ptrncl)tclc i'tt1tI{ll'tlllcl1ltll(tl

i c-r.crciltl(lc p!-e!illlrc llzrcll' tchrtttii' trLtlLil' i. f-)r.r|ri r i :lctrtc le hlrll(l g! ce :(ll lull'rtc

e

r.rr;rcitrr ncurr,rttri:e rrrare. eattritrrc\pirut()rii. 8 l)upa nAltlrl colrlrae !tci tttu-'cttlltrc' o c\crcltll dttiltllttec. \tdlluc )l llll\'l( 9 l)trpa rl'\tcilsitlltcil ctrrrtttlrrr tiz-it'

'rrl

lrtici' p:tltr'rlttttr"t

cnd()erin\.r'r'nctahr'rjiuc'

ittdeplrnitc: (prcgatll()ure dc incilz-ircl' rrrtrtttlucltre I crcrertrr -tl.' L'aziit, asociati\c firarr- i! tn(rLalli:llrului

115

repettttttu

intrecere, de recuperare (cornpensatorii). dc cxpresie corporalS.. 12. Dupd struclura socialS de eibctuare:

I

cxercifii individuale. in gru1t. mixte, dernixtatc. 13. Dupa gladul de constrallgere;

r

exercilii tipizate, semitipizate. iibere.

in

antrenatnentul sportiv. irr func{ie cle obiectii'clc de instruirc

Ai

de pertbmranl5. se disting:

i

>

rnijloacele de pregdtire gencrala: cuprind exercilii din diverse ralnuri de sport. care contribuie la dezr,'oltarea firncfionald gcneralh a orgauislilului. asigurAnd gi o pregiitire multilaterala:

rnijloaceie cu caracter mixt: contin srructur-i rlotrice apt'opizrte de procedeele tehnice specifice probei respective sau exercilii care stiltt utilizate in lazele initialc alcr invdtdrii unor elelnente gi prt-'cr-dee tehnice corilplcxe:

i

mijloa,:ele de pregdtire specificd: se regesesc sr.rlr loruta pi'oce deeloi tehnicc sau a actiunilclr tehnico-tactice avatld cit l;trop rlezrtll',at"ca

capaciti!ii motrice specifice. cea c'are \ta asisLlra un ral.lclalltcnt supcrior in cornpctiiie 13.2.

Nlisurile de rif:rcere a capacit5(ii de elbrt

N'l6surile de refacere a capacitdtii cle efort difcli in educati.i ll,:icir. in ralmrt cu cele din antrenarnentul spotlir'. In ler:tia de educalie fizici se utilizeaza pauzelc irrtie retrletirti. cu r-r durata gi un caracter itnpuse de caracteristicilc efbrtului prestai. iar la sfdrgitul lectiei existi veriga "revenirea organisnrului dLrpi elbrt". in care se rcalizeaza acest obiectir..

in activitatea sportiv6. solicitarea se\,'erA din alltrcnamertlcnurnirul crescut al acestora. sttstinerea concursurilor cu o totalil angajare a disponibilitdtilor fizice qi psihlce. reclatr.ii o stl'atersic

ttletiti + f \.el'e lill:Llnri.llllil\ltl1lllc' ltl't"ttttiilc' \''lh1ll'l\ilIlillC' 1() l)uJra ttit{rtrit t'lriee lir clr'rr o cxcre rlir pentlu dezrttlturcit u'rltriltlttr lnolricL': c t\crrttll flt'lltrll dczr rlltarcu l-t'it3 nnlgnitrusi: lll(\Irlcc' l clcre itlr pclllrrt irir il'trc;l tlcprinderilrtr )l pliccnerll{)r eli'rrt' dc o c',er(l1ll tlc!1tr\l ..lcz-r t'ltnrcil c0Facita-tli I I . DLrpil t\rttclltlc'

trarrsferului). apiicativc, creative (sub fon.na de .joc eleat.oriri). de

complexi de refacere

a

sportivilor dupa

elbr-t.

Duprf i. $iclovan. aceastd strategie de pauzele (active sau pasive) de t'eveuire:

re

lacere includc:

schimbarea (tetnporara sau definitir.'ir) a r:otnpetitorilor (de

concursurilor:

{del'artlrizarea

rli

irl tim;rirl

!ilirrlfllc nr,Jt,) ljlt\.-tct-.11-\crtlt,-c,drrluttlC u:tl.l.' rCla,\"1rt-i.l in b'iZtrl,: t,,u iipir tiiiti.i 1r cr! \ilrt'. \.,\rg(rtlUC.i. )itLrnil. Ulllil;!fC.1 !tl\llt.lilt(lilfeltll rl( clr't1. \ l!.llllllllii,lrci' i. . r.til ICgllli tigttrilr dc r i:tt:t iaiittlcnlllii ittjcrrirtil 1t -rrrlllllLlli i.1.3,

.\prraturt li echipllllenlul

iie speciliitate

.\ec.tCrt itU rr Inrl{rt.r.rntii :l-"r.ui.ri;i .(

lti xntrcn00i(ntUI SPLrrti\. .iat'.ti .'

sig 'errpttl

(tllll:lrll. :c int:ilrle>e urrnelL)ilrc[c tlpuri

de

l - itpltr.llilr.r \'1rl-rllr)llclllii ;i pr;reIitirii rpt'rl'ltlfll0!' (llpllfxtclr- in r'rntnir.ti,,'t. !lllll!ilf ilr tr.'tttrtlc 5[1(rn]\e. schitrrilc' rthtcelclc I)()li"!tr\ r'. i'llllbilr(rtitll'rile. hullcrclc clc l: - J[)a1rilrJ [rctlirll ft'rlt-!ll()n,lI(,1 lchnrr'ri \i.ltl ,]pi1r;tll'llil SpCeiJl'i )l rn,JJ-i(,iii,trtr* rlc rlli' e .rl c (ll)LrlIccilinf le irl !prrrturli( dc iuptA l'.rn-lclc in gtl.iinlt'lieil !rr)uprl uti L'lttcrl' hllzinul uu illli trtoalc la:irriturrlc in :!l-1'r. itirirl.rtrli .it lirtitl*.tt lllltlgi in tcni\ clc ): - .lpilrilill!-ii utl trrl tle Pi"trte(tic {ait:ai.r ill L\(\\' rlltlt)\ ' ltlple' L'uh' iD re lti. i!'rltrlii L'tt.. !cllun('hiercl,.' in e ir. lrrrrr. r. ltr ci,, . lilirllritii( ,, rricr. irlrrtll-rl-rl. .rp;trittrrile irl lirlhlrl. htrchci. ctc - Jil.rrrlur'.1 tk irp trcni.\lrli'lrc ii \tlnuldtotlfc (.ttfllJ-ltriilcl( J5Igur;i paraltl .1,:zr,.,lt'.rr,:.r !.rlitllil.)r rllalriue \pccitlcf Ialllllrii tlc sport. in SilllrlaIuafCle iltr pilrLr}llti:tl1.,j!rl-iLitlti. tc'ltttt!it au IrLrl{i!il\)ttr.rtcit crcL..r./,.r pt-r:rlrtlitarcu prr'gltirir tehnice 1i tizrce rpce ilir e. in ccrnditri .s11,1l,rlrlie Ittlhl]l re \p(u(l\ ( - niltilli(') .:t1.:!--rl Llt

t

factorii naturali

dr,-

calire

- implici expunerea rationald a corpului

calirca orgunismului:

r:onclitiile dc igiena - implicd preocupAri aie responsabililor cu privire la crrearea unui climat favorabil de practicare a exerciliiior fizice; este vorba dcspre igiena sAlilor de educatie fizica. despre dotarea acestora cu du$uri, cu instalalii de aerisire gi de ilumrnat corespunzAtoare, despre igiena personala (echiparlent adecVat cerinlelor efortului prestat, preculn gi despre asigurarea unui regim rational de via16. in care efortul gi odihna sA fie conlplcmentare. tarorizAud astf'el r.olurne gi sarcini mari de lucru).

Evaluarea cuno$tinfelor:

l. L.

Ce sunt mijloacele? Care sunt mijioiicele spccilice [:FS'.)

Ctrre sLint mlloacele asociatc ai condiliik' favorizantc pcnlru placticarea exeroitiilcrr tlzice? 4. Analizal! exercitir.rl fizic: definifii. conlinrrt. tbrmd gr clasiilcare. 5. Frezentaqi 1i analizali aparatura gi cchipamentul de speciirlitatr:. (r. Prezentati gi analizali tndsllrile de relacere a capacitatii de cflort. .).

13.1. ( ondilii fur orizattle fi niiloace d$ociatc in practicilrea e\ercitiilor fizice.

(rq;tY

iltlr' 5tlnl rcpreZLrntAte de clelTlCrlte ale eeltrrlaltc latrrri alc cclltcirtir.'i tiind utilizat( dr-'r-iitr'ori ie esle nccesar' pcntrtl rc,rliznrc,a r-rbiecrir eior cr-lucatici fizice ;i sptrnulutl .\ce>tc nuloice prc_9iite\c \uillcctii diri putrur de rcdcrc coclllti\. aficti\. n.)oral. s5telic. ilrcgr3n..t ilsrlci criuciitr.l tizici ;i 5portul itr sistcttiul aciiunilpr literaturii de ctlue atrr c. I)intrc actj5r(J lrre prnc rnultCa. studiul :nr!i.rllt.rl( clc CorrcJitiile litr ortzutltc in prilclie ilre ii exercitiiltlr fizice' cilre le lvlrjlL}aeclc ,t)()e

pctcnierla e ieciclc ;ii citrc crccaza suponui progresului' sttllt:

il8

la

soare. folosirea ciiverselor procedee de liicliondri cu apl $i practicarea exerciliilor fizice in aer curat, ceea ce creeaz,l posibilitatea creqterii r.igorii fizice gi psihice a organisrnr.rlui. irnbunatdlegte rezistenta la difcrite at-ecliuni, reduce uzura qi ajur[ la

,,

rrrlnhililc Jir.lfir iii cdrtcatra trzica

ir, tirnr'iic

)

119

prcdarc_irn.dlare. valorificdnd totodatii

CAPITOLUL XIV roRMtl Dt, ottcA};izARE,\ pRACltC,,\nIl txEHCtl ILrLti{ rrzJc i;s noucz'.1IE FIZtcA $I spoRT'

vederea stabilirii unei relatij

obiectivelor de insrruire $i .d.;;;;;;. Lecfia cste activitat"u

Organizarer educaliei fizice

in sisternul de inl'a!6mant este cel organizatoric. care gi-a dove dit eficienla iu realizarea obiectivelor ar,61d la bazi procesul instructireducativ deslh;urat pe clase. ani de studii fi lectii. Numinrl rnare al tinerilor ce se regirsesc intr-r,rnul clin ciclurile de invalainirnt prelcolal'. primar. girnnazial. profesional. liceal saLr

mai

cuttoscr,rt

gi rispdndit model

iili";;';

_

divergi pedagogi.

In contextul conceptual gi metodologic actual. leclia reprezinta cadrul propice pr:in care se asigurd stabilitatea gi continuitatea procesului instructiv-educativ specific invdfdmAntului. Privitd ca elementul organizatoric de baz5. al activitSlii didactice.

lec[ia reunegte intr-o unitate tenrporalI ccnven{ional6

tota]itatea

metodelor. miiloacelor si cerintelor didacticii spccilice procesului de 120

resursele

N i cora

i

,,0, uur.l,

)

r.r,in& r,

obiectivel

(

rnerode.

r"rlooneilra psihicii

..1,r.^r-..r-. .;

ii,.rlfi :; :. ,iJ..r. ) conlinuruiililiil:';ff1;::il: intbrmaiionut ui.i"

^r ..

re i

cra s c eca ce r

.

in

ro'na i ei I

\..e d e ri n rc

r

i

e

ce'a fi ,r",",n r,

l;1,.,];,

i

p i.o_e ra rn e

i a.,

p

i

ii

ri

::::,

"l]r,::;;.

Ji::li

::

strategiiie de..instnrire. ".i" "., ;" ;o,;;;ocazi in rnetodcj. pi_oc,;rlce metodice gi rni.iloace r.f..l;o,*r"-a" 1r:,,j:.,-,",U,,,rr,rrlri*r,,,, efi cienlei f;rf il de obiec,i ;;l;;,;i;i i;", relafia Frofe5r3r,_"1..,. d._+r;;;;;,ii'0" ,,".r,,,rnlitirilc cei'r precurn a.-'r,lr, dc pre
)

ii

F rclaliile dinlr e elcvi. influenleazd prc.rcesul prin rnotlLrl nran i fcsra re in di feri Ce tel e f";;;;_;; ;;;rr rzarc a excr.si ri arocar re.-rjei care ;":ffli:ffi1l,'*1oo'u't' in'dlirnp'r tdmdn t'.,, co'crcte o" ., *,tli i: i:,iT]'ij,i: "r'i""ai i r,.,. ", ;"'r"J'
;;;#i;

i:

ri

i.:ru,'#':ffi,:t''"' ,or.r,"f;,tifi[:rffi]l* "

a

"i:;ffi ,:[:i:"1::lJ;:.].":;Jil :::: "

pro resorur';,

14.1, Lee{ia-unitatea organizatorici fundamentali a procesului de educatic fizicd gi sport

de de

cr rnri^,r i#:'r.':iln!o|.::':['{uri le qi strategiire

reiatiile nedagogicc stabiliLe i,.rirl so

pentl'u tipurile de inva{amdnt, in acord cu prevederile oficia}c ale ministr:rului de resorl sau in fi.urclie de opfiunea elevilor. sub una ciin r,rni'rltoarele forrne de organizale:

atunci qi pAnd in prezent el a stat la baza tuturor sistemelor invdtimiint. fiind perrnanent irnbogilit gi adaptat condi{iilor sociale

::;:*:]f

_didactice. r.p..zento1. coles1iy,,1,,1 de. etevi,,,,r";;;;;';ilol,,1:.

I'roararrrarea activitiililor de educatie fizicA se realizeazd clilerit

invhtirndntr.rl des{itrurat pe clase yi lerc!ii a fbst lundanlentat teoretic ei promovat de pedagogul .i.A.Come'nius in secolul XVIi. iar Ce

il;:;

"oui,rn, a profesoi.iior cu eic'ji {)e \izcaz.i u, d e n n i, o 0n,,, i,i,, r,i c, ura

[actorii c2r.e

-

nrij loace.

necesar

indeplinilii obiectivelor specilice acestui nivel. r\r,anta.iuI sistcmului consti pe de-o parte. in inarea diversitate a cr-rtttitrtrtului activitdtilol ce pol fi organizate in raport de conditiile existcntc. iar pe de altii parte in caractenrl obligatoriu al unora dintre aceste activitAti. Totodati. nu poate fi trecut cu vederea avantaiul creat de aspcctul gratuitatii instr:r-ririi de spccialitate gi al accesului in bazele instituli ilcrr tle invirlarnirt.

;:[::

.;,

Ca unitate de bazi a procesr-rlui lecfia se 6ndu,n.notganizatoricd ttcazdpe interdependenfaiunclionara de inr,,alarndnt. compollente: o-r.,rraion..in'

supeli<-'r. detcrrnina cornpiexitatea sisternului de educalie fizicd gcolara

gi unirersitari. citre trebuie sa asigure cadrul organizatoric

expcrienta sPcciali.srrrlui

irr I)re'sQr'clc\', nccesarc indcplinirii "n,i"r. P',,:"',

inarcrial 'l"ircnrele r'ariabilc i'tr-u'rncicict rrjcii.ensiorai at 1:*ici

c;tat Ce,\lonica St6nescu,2001 crtirt Je Monica St6nesc,:. lO02

l1r t-t

cclor generale gi care intr-o sinte26 a literaturii domeniuh"ri pot li enunlate dupa cum urlrreaza: / conlinutui este stabilit in acord cu programa de specialitate dar gi in unna analizei resurselor umane gi materiale avrtte la dispozilie': / se adreseazf, unor colective de elevi constante ca numlr $i

'W

Dinensi[nea funcfi'onrltr obiez.dvc de instntirt

-

aspe ctul viirstci. panicularit6!ilor psiiro-rnotrice, funcJionale gi intelectuale; / are o durati stabild, precis delirnitatli in timp $i este pre\'f,ztrtai in oraml unitdtii respective dup6 o iteralie conlbnld cu tipul qi ciclrrt de

care prezinta o relativa ornogenitate sub

(rnotorii, Psihirnotorii); - obiectivc cogPitive; - obie$ive afecnve; - obiectivc rociale

ini'[!imAnt: / '"'aloritica experienla drdactic5

LECTIA

reltrmra actuald oferl posibilitatea unor leclii opfionale care ot'latd alese de elevi der,in obligatoriipentru ambii factori participanli: / prin el''ectele pozitive inrepistrate in planLrl dez''oltriril llzice

"

-rtritegii;opgt6lii;'' =

evaluire

$iLiflf,ffisffi.s't#ffi

organizare .a prac.ticArii fizice 9i spofl'ului' ne exercitir.rlui iizic specifice subsistemelor educaliei

Ll

anaiiz.a atcntii

a fbnlelor de

in roate cazuriie'

.,,na,,." la cc,ncltriia cd leclia este tbrma intAlnita sisternul de Drrpd crlln anl I dzut in capitolul anrerior' in continuare' adoptd ca invit,ainiint. spre care ne ','om indrepta atenlia instructiv-educativ' modaiiiate organizatoricir cle baz[ a procestllui lecli a.

adaptabilitatea fizici staiutul educa{ie cle conlera leciiei

Caracierttl rnaleabil. mobilitatea structurali

cresc$til la conciiliile

.ut,tt."'

9i

a exerciliilor tlzice in l.t, pri,t"lputl lormi orlanizrltoricl de predare

cadrul educelici fizice gcolare' ,.- -:- r:, hzicdcle educalie Subordonat6 unor obiecti\re precise' lec{ia ' retlnefte in cadrul ei respecta trAsattlrile g"t't'ott ale unei leclii 9i metodologice' metodele 9i o,lir.,piif. qi c".in1eie aiaucticii, orientdrile rle cornttnicare 9i de predare-invllare a ;;;;;;;;i.;etoclice. mijloacele intr-o concep!ie sistemica supusa continutului, toate desfbgurate efi cienlei activitalii' educaJie cu toatc acestea, dat fiintl specificitatea activitatiicedese adaugd particulare fizica. lcclia dovecicStu- 1i cdteva caiacteristici 1t1

specialistului cAre o

'/ prezen!rt in irurrchiiil comun al curriculei, atribuie leciici caracterul dc obligativitate deopotrir'i pentru prot-esor ;i eler'. fotoclat5.

Dimenqiqnea;:"

'oPerrilonrll

a

conduce;

gi capacitalii motrice. a capacitalii de autoorganizare-autocorrdtlcereautoevaluare gi nu in ultimul rdnd formarea obi;ntrintei de a priictica exerciliul fizic. iecliir asigurd premiz-ele desfEpulirii edLrcatiei tizice 5i in aite tonne organiz.atorice: / prin ilpartenenla la procesul instructir'-eclr"icaLiv spccific invd!6rridntului, leciia de eclucalie fizicA respectl cerinlele ftltidatncntale alc dirlacticii gi anurnc: sti prezinte teme gi obiective precise ;

- sd foloseasci cele lt.riti eficicnte

ntetode. tru.iloa,:e 5i

rnodalitlf i dc c.rersare:

- dozarea efortrilui sa fie realizata optinl. lirnr-'tre dc particLllaritatiile colectilului 9i si inregistre ;:e o dinalnica cL\re

-

spillz6toare:

sd inrbine optint insil'uirea gi educalia;

valorif-ice etlcient tirnpul alocilt: nit'el individual gi de rnicrogrup tieprinieri de autoorganiz-are - autocondtlcere - autoci'alltare: - sa lie gdnditi sub ttlatc aspectele ca parte a unui ciclu de iectii care iltt aceea:qi temA pi care se condilioneazir 5i inlluenleazd reciproc sub aspectul predlrii-invA!6rii ccinlinutultri. sA

sd fon.neze la

] ,J

I,lvalrrarea

1.

2.

cu

CAPITOI-I]I- XV

lrogtintelor:

EFORTUL

Cunoaqie[i variabilelc unei leclil? Care sunt caraL'teristicile parliculare ale unei flzic6?

leclii dc cducalie

iX leCl'tn DE EDLTCATIE, tjtZICtA

Trisdtura comund a tuturor acliunilor uirui individ o r.eprezinti consurnul energetic, care atunci cdnd atinge un anumit nivcl cletorrlinir starea de oboscald. Acf iuniie

rnotrice specifice eclucaliei fizice implica

(l

suprasolicitare (stress) somato-funclionala gi psiliicd a indi'"idului. calc printr-o dozare ;;i dirijare adecvatd induce perlcclionarca organismului

la nivele diferitc. in acest fel putem defini elbrtr-rl spor-tir'. cel nrai inrpt.rilairt cousunlator de encrgie al activitAtii noastre. I{5.spr:nzitor direct de aparilia stdrii de oboseali. cf(rrrul trebLiie aualizat in corelatie cu aceasta gi c;u acliunile cle indepartare a ei. respecti""' refacerea (odihna). Din relatia efbrt-obcse ala-r.elacere se poate aprecia corrsumul energetic necesaf actir,it.ltil depusc. incircalor important in dozarea efortului....- . In erlucalia nzici QSZeIlg:, elbrrulrri esrr eser.rtialrr i,1entnl realizarea obiectivelor gi se realizeaza prin moditlcarea parirlretrilL)r efbrtrrlLri gi corelarea cu un iinul.ltit tip cie pauza. rcspcctirrd Iirgile fi ziologice alc organismului. I

5.1. Parametrii efortului

O abordare courpletd a elementclor ce caracterizeaz.E. elbrtul. presupulle aprecil'rea acestuia prin prararnelrii rnirinielr ettrrtLrhli. orientarea e foilulni gi tipul efortului 5r'. A. N{irimca efortului este priviti atat dirr pcrspccti.. li e .xtcmi. a factorilor indugi de specialist gi anume volunr. ciulatd. anrplitlrciirie, densitate. intensitate. complexitate. c6t gi din perspectiva intema a reac!ici complexe a or-eanisrnului la actiritatea dcsfi1qurat[. l)iscLrtia accstol factori este fEcutd in lcgdturii cu noliunea dc stjmul spccific. Specificitatea stimulului cste dati de structura rni;carii carc selectioneazd gnrpele rnusculare. durata acest.:i solicitiri. tipul t1c r" abordalea apartine autorilor A. Dragnea Silvia ivlate-Teodorescu. 2002

gr

125

124

a structurilor osteoa{ltiune neuro-rn\lsculara. metabolicA 9i d.e arlaptare activate' i,rnainon.t. prccun-I ;i de ansamblul furlcliilor: prin: Voluntul reprezinti cantitatea toiala de repetari apreciat6 pauzc)' (el'ectiv lucru 9i de distarrlc larcLlrse. greLrthli ridicate' timp ale structurilor c:icciiliij parliaie saLi integrale ale ttnui eiercilir'r' execulii leclii' de tehnico-ractice. aclir'rni cornplexe. numar se apreciaza prin timpLrl cdt acesta aclioneaza

Durata stimulrrlui

sirrgulal sau in serie' in cadrul tlnor strucluri specifice'

de

ansamblul in cursul stimuli de numdrului duratei aie relative 9i r,alcriloi numerice ltl (douri reprize' a cAte runci :.inrcluri de lec1ie. l)e exernplu. 2 x 6 x pase sr:rii. cu 1 0 de repeteri t-lecare )' durata Sensirate* stimuluiui este apreciatS prin rapcrtul dintre aplicirrrr slirrrulilor 9i durata pauzelor din lec!ie' aplicirii stirnulului este datA de nutn6l-rl de leclii la

Amptitudinea stimulultti este reprezentata

Frc*'cn!e

carc i).uliciiral eier'Lri inrr-un selrlestru' an- etc

de lucrtt Iutensitritea efortului este clelinitir drept cantitatea l-iledrrltir r'i'ctlttlirl,i irr unitatea de tilnp' nttrnirrtl acliunilor motrlc€ {-- cln lilij.t itatea efo rtului reiultn din i*liniuirii acestora' e{'ccluiite in ii,n1-,'l r'iei acti'ird1i 9i de origina}itatea ce ofera o indicatorii ^r'rcc!i('t' Trilt'ainetlii le sLirtt arilugali prestat la efortttl cle gerrerate Ir(]l:iipet|!\ i tii;i int;rior ;i rnclcjiticarilor despr': clate cr'r1ie' exe cle reaclie 9i rr^ ,ri,,i olgartisutului: timpul tle iiec'"cnia resnirirloric

;i

cea cartliaci ctc'

B. Oritlltarea efortului se apreciazd in flinclie de sistelnttl

dc efort programat iiirni;:or de energie aerob-irnaerob, dominant in tipul 'foroclaia. ea esre determinrt5 9i cte particula.ritalile aplicarii 5i

iLr

lcctie.

intensitate, caractertll ordinea conrbinirrii ca|acteristicilor de t1llratd u'relciliilor. :tl pau;'-elor' ntrt'riru! rJe repct ri eic'

Stabilirea parametrilor efortului se realizcazft

-

obiectivele lecgiei, lunclie

de

care sc stabileSte cori!inutul

acesteia:

-

particularitArile $i nivelui bio-motric al colecrivului de e.levi:

locul $i conditiile de desthgurare a lecliei. Falzi tie aceste elernente se poare srabilii o evolulis ir elbrtului in lec1ia de educalie fizicd, care sd convind legilor fiziologice 5i sd asig're eficienla ficcdrei verigi.

y15.2. Dinamica efortului in lec{ia de ecluculic fizitri

ir toralitrire. alltorii reprezentativi ai domeniulr.ri sunt clc acord ci aprecierea dinamicii efbnului irr eciucagie fizica pozLrc ii apreciara. avAnd in vedere,posibilirirlile de care dispune un prof'csor in tiinpul lectier" , prin evolutla ltaraltle',rilor frecvenli cartliacir gi lir'c\ enti respiratorie.

'. Evolr-rlia cienrortstrati practic dar gi cerutii clc ii;irriogit e i,-xtrrhii. pentru al'rgrenarea treptata gi cu un bun randamelrt il orsani:rmiriLii in eii:rt. erridenliaz.ri un traseu al efortului in lr:cfie de jbirna urrej crirhr: ak: cdrei cote dc reprezentare surlt stirbilite prin valorilr: rnrlii,'iiicriior fi"rnclionrli rnunlrona1i. Astiei. pe parcursul prirnelor rrei r.erigi rr.i:hiliii e ji.,i tr.,li_ii iiC:;i i. I.t_. ciile pornirrci d.e ia aproxiniltir, 70 puisritii,'rnin. ri.:ipectiv jir- 1ii inregislreaz:i iin drurn ascendenl evidenliiit cle r.alorik

respiratiiirnin..f oot atini:e cote de I20-i30 pulsalii,urin, rcsDecri-,'l0-ll respiratiiimin., in linrlrrl rerigii a treilr/Aceasrir liruittie corc:;illnce incalzirii organisrnului. cerc cxprimi c siare de pr.epar.alie psihr.r-1-izica. senzorial[ ;i chirrestezici optimi. ce previne posibilelc' accicielle id Actiorrarea in r,ederea rezolvdrii obiertivelor cperaricitrle specitice lecliei atrage dupa sine solicitirilc cele irrai inrpitriairtc

cxercilate

C'T.ipuleforttrluiestediscutatsubaSpectulefortuluispecilicqi a fi datd pe cl€ o parte nespecific. Spcciticitatea elortului se considerd tlecaracter.isticileextemealerniScdrii(arnplitrrclinellailgt
in lunctie dc

anurrrite variabiie gi arnumeiT:

la ni.,'elul organismului. Ulrnare acestui lapt. in

:"

Gh. lvlirla ;i A )logo5, 1980: Elena Firea. 198.1. Gh. Cau3lea. l0{)0 id (iomelra llota. 2000

t21 126

r

r.'rigili:

corcspondente (lV, V in lunctie cle nurrriirul unitAtili',r cic irivalar.c abordate) se inregistreazd o aparentd stabilizare a ctbrtului ia ccte. crcscute. puse in evidenfa rle valori aie FC in.junrl rr 160 pulsatii min.

gradul dc transpirafic. coloritul pielir. gratlul Llc coorCul.l.lt.e nlorol.ic. atentra etc.). In aceastd situaf ie sc impun moditic;rri ale cilrila'ii

Spunent aparente stabilizare intrucet natura clcmentelor continut. metodologia ;i miiioaccic folosite, durata 9i natura pauzelnl. rcprez-i!1t,1 variabile in lunclie de care etottul rpoate inlegistra rnici varialii, dovedite de altemanla valorilor FC- intre 140-180 puisa{ii'ittin 9i care confcrii irnaginea unui platou cu unele osciialii' [:r'o]u1ia clescentlentd, a valolilor parainetrilor functionali este una fiziclogic nonrrali'. asigurata de mijlclacele rultimelor dor'rd verigi care urmarisc revenirea, organisttlului la o stare optitnd pontinudrii actiYitatii gcolarc satl cotidiene. / Acesi fapt genereazf, un as1'lect tlesceirdent al curbei de efor1. p6rtd'la cotc apropiatedc cele ituegistrate irtaintta incepcrii lec{iei. de

\t

anl.ic

ipatc concretizat€ in : - nrodit'icarea duratei gi naturii pauzclor: - modificarea pararnetrilor cle efort: - modificarea conditiilor de exc,-sar.c.

Evaluarea cunogtinlelor;

1' cu'oagte{i fizici

2.

i.

paranretrii eforturui specific

6i sport?

Descrie{i dinarnica efortului intr-o lectic de ecrucatic iizica. care surt rnodalitarile de a.Jiriia cfc'iur intr-c, Icctic c..."d..,.;ari. tizicd?

i5.3. Dirijarea e fortuirti in lec{ia de edrrca{ie lizicf,

tarcina rtirl.iirr:ii efortului in leclia cle cducalie fizic6' revine prof'e:iorLlliii caLc irre o'Oligatia de a asiggra o dinarnicd corespllnzdtoale' lopt .r, rcr:litrt6 o i:unf, culloa$tere a rclaliei elort-oboscala-odihni' Olro:',:ala poalc fi privitir ca rdspunsr.ti acut al organismului la cloituI titic,i i''ra',rife'.tai i;r;111r-o starc de tliscorifort caracterizat prin (dezechilibnt) a :;cidcrc:ri {,-rrnl.roreri a c,rfacitigii r"je efort ;i o alterirrr: i i tiir rc!i i or tit g;'lllisl:ntt Iu i. n{:easia stcrrr cste l.lna ieversibili gt iiziologic notrnalAi urmirita

ccrottiiiiIil

I

de {1- r:1r3l.e.sr lle paicllrsul lectici/ca exponent al efectului deterntinat e li:r1 u i slre c ifi r:,. asupra organ isl'tri"rh-r i sr'rbt cclilor'

Marrilesr:iriiestariideoboseiilSrsepotinldhiraprilrodihna

asig,lratii cie pauzele actil'e isau pasivc.Cintre repetari 5i dintre -leclii' .oi. nu t'ebuie prelungitc clincolc' de faza in care sc pdstrenazi efectcle Iavorabile ale efortului. rispecti" fa;a de supracolnpensare-'' lcctie' irr funclie \'l'tlalitilile priricipate cle ciiriiarc aefc'rrulu\in I *r"1n1'.sn1'slr:60: clc rnotnctitul folosiril ior. sunt

;

cdiriiareaantic;.pat[-realizatalprinintermediuldocumentelor dc planificareg

'

n dirijarea concretS (curent6)"realizat6 in tirnpul deslEgurdrtt lccttei in urlrla unor infornratii ' oblintrtc prin metode obiective

(i.icgistrarea frecvenlei cardiace gi a celei respiratorii) 9i strb.iective (obrJ.,,ur"o leacliei elevilor la efort. care permite aprecieri cu privire la t" Ch. NIitra A. Vlogog. citali de l'4onica Stinescu. 2002 5i "t' Gh. Cdrsrea, 200t)

it9 128

acti'itilii de c.rucagie

C,,\PITOLUI, XVI

PROF'ESORUL DE F.DTJCATIF] FIZICA Ac],'[Nq i]'l LECTIE - NlOD.\Lt-l ATI DE COVt,rntc'tRE $l

Cornr"tnicarea

prin esle o formd de interacliune -socialir intre care asigura schimbul c1e informalii

intemrecliul niesajulLli'

rncnbrii s<,rc ietalii i n soopul contracararii

n esr

l6ri

de care nu poate exlsta

lrenrrltnoi.colnunicareareprezinrdunsclrimbdeinfbmraliicare influetrlat de anrtrnite se realizeazd prin .,,l;i ;;;;ifitt itituu'i)' sc. satr necesitdgi ale interlocutorilor' s itutil i. itttere lnlcrmltta.oo'*..urcotnunicdrii.primegteinacccplianoastra scrrsr.ti c'ic mcsai incircat de semniticaiie' grrportui Denlrtl transuriterca infonnaliei ii constitr'rie lit'"Ilj"' u' cle simboluri tspecifice. il:til"i,lt^o -,\(:csla rcpre::ir(ir .,t ;t;t;;l; in lrecare lit"'',ti.jr... o.iit-',-,tilza asemenea unui cod specillizat r

.totnciritl clc acti'' iLltc' "tttirebuic L-,c i.a l-'uii ini:eptrt'

1'lplicati in pruc.,i

:;;,';.i;;r;;

iriao*u,.a-

er':rit-t3re . in continttare ne le.cliei cle educalic tizicl'

16.2. Cornunicarea

faceur distinclia intre cromunrcarea monugtriat al sistemr'th'ri eclucalional $i

sl

in'pli..oti in

procesul de predare-inv61are-

diu cadrul vom octtpa nutnai de comunicarea

didacticI

cuno$tintelor [,ornunicarea didacticA iattoriz'eilz'Et trausmiterea componel)ta pe hazirrrdu-se nL'in nr'.cestrl clasic ,tt p"Ao"-invdlare" Isi1l,-r-'oc i al i r rela1i

i

lor prolesor-eler''

un rezultat al nevoii de a Itela{iile de intercomunicarc apar ca interacliunii dirt lnomentul elevi in schimba infonnalii. rcsimlitir de tirnpul unei leclii.

solicitdrii de explicalii .'v{anifest'irile elevilor in direclia personale care relevd interpretdri tamuriri, iorrnuliri 9i supliureniare,-obiectului care

;;i;t;;;r."

de disculie' reprezinti

dif-erentiazi cornunicarea de nronolog'

iu leclia de cducajie tlzicii se intAlnesc 16.2.1. Com unicarea

de

verbali

elernentele

Cornunicarea verbald folosegte drept suport pentrlt uresajul care trebuie transrnis linrbajul verbal. prczerrt sub lbrmd de cornandd. comurricare sinrpld. convingere ;i sugesrie. Cornanda e ste o nrodirlitate de conrunicare specilica activitatii dc educalie flzici, care pnate plrea la prirna vedere ca inrplicii doar ltn participant-prot'esorul" ins[ prin actiunea motricd pe care o declanqeazii

la clev. se considera ca prime;tc rispuns (feed-back) prirr limbajLrl nrotric. Dealtfr:l, este exact genul de rdspuns pe care il a;teptinr ;i prin a cdrui promptitudine gi acuratele putenr aprecia nivelul de r.rceptare a nresa-iului.

Prin internrediul explicatiei profesorul poate apela la, oricare clin ceielalte ibnne clc limbaj (comunicare sirnpla. convinger€:. :iLrg.sstie). Primele douI modalit6ti rnentionate se aclreseaz:l lunclie i

cognitive gi comunicative, t-rind utilizate pentrtl

triinsnritc-reil

inlonnafiilor rnenite sA explice aspecte legatc- de exersarc. noliuni teoretice specit-rce. corectAri etc.. sau si argurnenteze anumite situalii qi re conilndiiri. Sugcstia utilizeazd cu preciidere lunctiile persuasir,e gi erpresivc ale linbajr:lui. care favorizeazd schimbul de intbmralie emolionala. inrpus iu situaliile de motivare a elevului, implicare suplirnentarit in activitate. orientarea raspunsului sau acliunii care irrtplicit creatir itatcra 1i orisinalitatL'a elevuiui ctc.

Transmiterea infornraliei

prin

comunicare verbalI

esIL'

dependentd in ntare urdsr.rr6 de modul concret iu care se lblose;te iimbaj ul. de caracteristi ci le noestui a para,"'erbalul). C'iitcva re*euli ale paraverbah.rlui se rc{'ei'a ia: - volurnul vocii. cie preferat si varieze pe parcurstti unei leciii 1

in f'unctic' or

cle

situatiile createl

R.B lucu. f00t)

ril 130

cloud tipuri

cc.municare, l erbalA gi ncrnverbali.

guraniei mediului'

'l'ertnenrtl de interactiune ne lrimite cu gindul la la un u^:l"t'

(f'eedback'1' esenfral: tiecesitatea raspr'rnsului r) COII:Uniearc rca):t'

Leclia. univers al cornunicirii prin excelenll, corrstiluie pentru elevi un spalir.r deschis al provocdrilor informafionale, cu schirlburi dc mesaje, cu aprecieri frecvente gi intense la adresa situalici procesului de intercornunicare din interiorul gmpului6l.

I ,I I

I

cle asemcnea ambianlei. trebuie si sus!ini derronstra!ia profesorului sau

-

ritrnul vorbirii. suLrordonat

evite tnonotorria qi si exersarea elevulrti; poate scddea

in cazul

explicafiiior'

recotlattddrilor, inten(icl de a induce calmul 9i relaxarea etc' de la cea fermE - tonalitatea vocii variazd in funclie de situa[ie. conducerii' sau ceruta de comandi. la cea prrternicd din timpul etc' sc[zut5, impusd de motlrentele de explicalii, rccotnandlri articularea cuvintelor (diclia), importanti pentru ciaritatea

-

ntesajultti. I

6.2.3. Contttnicarca Ilonverbali

Comunicarea non\erbal6 este pl'ezenta pe tot parcursul lecfiei de educalie lizic6 t'iind fotosita pe r6nd cle prof'esor (dernonstrafie. seutnale sonore sau gestuale) 9i elev (exersare)' Colnunicarea nonverbali presupulre transt1literea illfrrt'l'natiei prin intertttcdiul privirii. gesturilor, corpului sau actelor nrotrice^ dupa

un cccl al mi,.cariior nu inttlttleauna conftient. clar posibil de controlat' in accasta arie a cctrrunicirii. pot fi definite doud rnodalitdli de ex1'lri

rrraie notrverbald62

;

Comunicarea gestual6 care la subieclii obi$nuili are rol de pentru sustinerc gi cornpletare a celor cotnunicate verbal, in tirnp ce vorbire) de ar'rditive (defrcienle 9i p.rioon*t" clt nevoi speciale

reprezinti baza expriurnrii 9i inletegerii. Comutricarea aclionala 9i cornportalrcntaia care presupulle o exprinrale prin rrrigcdri de o rnai urare complexitate' conduile motrice cu semtriilcalii in sfera ideilor' stirilor. atitudinilor e1c'

fizici abuntl6 de asetneuea exetriple' motrice se fizica in educalie 9i sport actele sau acf iunile profesor in constituie pe rand in infonnaiii, cAnd sunt folosite de Acest elevi' dcrnonstralii gi in rlspunsuri cdtid sunt executate de (feed-back)' in rdspuns poate fi considerat o infomralie pentru profesor I.ec{ia de educalie

cie care igi regleazd acliuniie ulterioare' unui Posibilitatea de a dialoga in acest mod necesiti stdpAnirea exersdrii inte'nediul prin limbai specific (motrrc), .ur" J" illsufe$te tot din lectia de educafie fizica.

func!ie

ut

A

Prea putin vizat de citre profesori. lirnbajul rnotric se rezumd de multc ori la executarea unor deprinderi specificc clisciplinelor sporlive. aspect nu lipsit de impoftanld daci ne \iofit liurita la expl.irnarca clin

teren a personaiitdlii elevului. Una c{in fonnele de exprimare mctricd pe care le incur;rid.r:t ir.r aceastA carte o reprezintd exprimarea prin lirnba.i corporal, ca formi de manifestare a laturii estetice a personalitd{ii individului. Lintbajul corporal uzeazd de doud tehnici prin care intcntioneaz6 transuriterea mesajului gi comunicalea: - acfiuni dinarn ice cflrc prcsupun iniqciri a1e corpuhri sau seglxentclor sale, deplasiri. sdrituri e tc. - tensionEri rausculare care presuplrn mociiflciiri irle ttrntisulLii

diferitelol snlpe lrusculare (incigsir, ceie iaciali:). irr ipostaze

statice sau dinarnicc irrrpusc de situatiile creatc-. Rolul contporr.entclor paraverhale in iinibajul verbal csrc clclii;ut de expresivitaie in cazul lirlba.lului corporal.

Friu interrnediuI expresivitelii putelit acorda sclinifi-;alii

rrrultiple rnigcdrilor noastre. ini{iind un clialog pentrut ir ciirur intelegere este nevoie deopotrivd de instruire gi culturi. Nc pruretri insa intrebarea. c.iti dintrc noi lrrivim coliiui ujra[r r]a fiincl cxpresia fizica a culturii? Roiul contuniclrii. indil'erent de fbrmit. estc hotiiralor pentru ca relalia prc^dare-invitare-evah.rare sd nu se trairsfbmrr: inll'-Lrua dc tip transtnitere-ascuitarc-asirnilare neconcliiionatd. in carc ltlr.rfesorr:1 clevirte un sinrplu transrnitiitor sau executant de actiunr dernorrstr.ttirc. pentru un .o1s6tiv pasiv. l.6.3. Acf

iunilr profesorului de educatie fizicd

15.3.1. Prol'esorul ca nlanager

Latura manageriald a pregatirii prol'esorr.rlui sc regdsc5te in acfiunilc Ce prograrnare 9i proiectale a activitir[ii iustructir,-educatire. de concepere in mod creativ qi original a conlinutului unei lectii. de conducere qi coordonare a activitdlii subiec!ilor in lectie gi ci: evaiLraie a rezultatelor obtinute.

Dragnea 5i Aura tsota, I 999

r32

t3l

Argrtrnentarea statttrltlrti

;i rolultli

cie rnttnager al profesorului se

prin cel pugin c'lourd reaiizenzi dLlpa parerca 'nai 'rit-rltor 3utori53' carar:tcristici ale prolesici de educator: dezvoltlrii - inrervenlia profesorului in direclia tbmarii 9icoordonatd' ralionald elevilor esie rlna conqtienta. .9i cadrului didactic; core spltnzarrd rolului de contiucdtor al prolesorul este - in acceplia educaliei contetnporane' coordonator' crganizator' dcopotrir a sttrsi a invafarii ;i realizdrii necesare cooditiilor evalr-totor al '*"''stlo' ii ololcctivelor'

sinteticd din

Prez-ctltirtri iir ccle ce urrtreazd o abordare itllilor speciiice oric6rui-p'rofclsor' in(r-o ncr:r:;:utit c tnltnai:erial'i o "tit educalta IlzIca : ,,J.i','l',r. rrpof iarn Ia prni;ulalirllilc Icc!iei de

e

ulrLni

cslorlalte vcrigi

u

la.'

Ot tt , ^tl)^1il:. stablllte; operatlonale de obiectivelc in frrnctie specifice lectiei' asigurdnd un climat

licii corltinuturile aferentc trnitililor

ols.Aitii',eaza lcliritalile orabii erersdrii prirl prcg6rirea materialelor

ciirltrct i cc s i arnen

a.j area spal iritu i tie

cles l

o cl)rlclllijc a.rivit,,tta clin leclic" -rsirriliiri i ;ri

lbrnirii el*

;i

instalaliilor

itqtrrarc' a ieclie i l

tJirectioniind llrocesul

iloi:;

o ccittltnici iiilormaliilc

specrfrce prrn colnanda , cxplicalii'

a asi gurirnd un corcctirri sau l irrrbaj .o.pu.of (clemonstt'n1i ) rieschis ;;i destins lavorabil erersdrii:

cl

lm at

coordoneazi acliunils elel'iior, urrnirind individttale srupulLri. prin rcaliz'area obicctive ltir

omogenlzarea ;i comune

o

'inrresii cl.ise:

pentru elevii prin e"xplic'r1ii 9i corectdri' realiz-ate se lndrumarea singr'rlare' sitrialii irrtleg colectivul sau penriu a itidepenclenti activitatea pcntrll .oz-ul orientarii l-r()ilte extinde ii

e

!nclrr-rmA

elevtrlui:

pozitive sau rriolileaza activitatea eleYiior prin aprecieri sart execrttie de rnodalitatea la sancliuni verbale privitoare orienteaz6 exersirii' supuse ni'r'eiulr,f. intt.,iitt' a elernentelor morala' valoric prin excn.rplc de execulic sau ctlnduitd in perseveren(a yi incr,traieazdL manifesia.ile pozitir.e. progresul

a

cxersarc: loi(a. E. P6r'rn' citali de Monica Stlnescu' 2001 R.l). Iucu, 20()0 Si adaptati de noi

'r6' l. Nicola. |.
. consiliaza clevii pentru activitdfile ;cOlare sau extra$colare^ prin sf'aturi sau tclre care sii vizeze olrignuin{a ;i capacitatea de practicare independentd a exerciliului tlzic; r cclntroleazd prin probe periodice (posibil in fiecare lecticevaluare forrnativa), niveluI insugirii elernentelor predare, e"'olulia gi stadiul pregatirii bio-motrice a fiecarui eler, gi a colectil'ului in ansamblu. in vedereir reglarii activitalii planificate;

. evalrteazd periodic nivelul de realizare a obiectivelor dintr-o etap6. prin instrumente ale evalr,rdrii srirnative. 16..3.2, Contlucerea

lecliei de educatie fizici

Datorit[ elenrentclor de specihcitate impuse de educalia ti;:ici,i" consiCerim uecesar6 detalierea elementelor de condr.rcere a lec:tici. plecind de la ideile unor autori corrsacrali65 ai dorneniului. Predarea confilutului lectiei Predarc:r conlinutului lec!iei sc rcalizeazE prin: a1 cxplicatii care pot precede. insoii, sau succede deurrrnstratia actelor ;i actiunilor :norrice supLtse exersirii. ^d.ceJt!'a ti'ebuie s[ fie clare. concise. asriciate cu e:<ernple c:.ri'e ii.t le lacir r.:ilt rnai conr.inqitoare gi sa congtientizezc activiratea.,iclului. Oportr.riiitatea e;rplicatiei este importanl6 pentnr eviraLi:a r.rbLrzr.ri,.ri ti informatiei redundar)te. bJf)enronstratia estc rnodalitatea uea rniri r.-llcientii plrriru lbrnrarea unei reprezentiri clare la nive lul elevului a ceei] ce sc in..'ltii. Aceasta poate ti taclrtai dir!'ct de profes,-rr (demonstrutic liernijiocitri,). clc c[trc un elev a ciirLLi c.\ecu!ie este corcctA 5i fideld cu rnodeh.rl. sitir prin intcrmediul materiaiului intuitir reprezental rJe planqe. kinograrnr:. Iihrr etc.. situalii cul.Ioscute sub dr:nurnirea de clemonstralii mi.ilocite satr indilecte. c1 I'oiosirea materialelor (i;astoane. rtringi, altc ribicclc )" irr vederea cresterii cficienlei exelciliilor. atractivitdlii lcctie'i qi nivelr-rlLri de 1-rarticipare al elc'vilor.

d) Ob:rervarea e.recufiei elevilor. in vc:derei.r depistirii gregcUlor acestora. Corectarea poate li una colectivd. ce ra tace

yi corectarii

^:uena Filca, 1988:Ch. Cdrsrer, l99l 135

r34

rc:.[eliri

ia grc;elile cele nrai t'recvent'intilnite in

execlllie.

sau

indir.'idualei ilr tunctie de flecare situatie in parte. TotodatA. obsetratea eie-ril,.rr este de lolos gi pentru aprecierile cu privire la rnodalilatca cxeculici. care pot indruura gi rnotiva comportameutul executanlilor. e) Aplicabilitatea practici a achizifiilor speciiice este asiguratir

crearea unui clirnat de intrecere in condilii de gtrlarnentar5. Acesta asigula valorificarea calitAlilor tnotrice. per{'eclionarea deprinderilor rnotrice 1i exprirnarea priceperilcr tnclttice

ptin

adversitate

re

pe fondul unei participirri 5i colabordri depline. IVI anevrarea colcctivul ui Sc rcalizcaza prin exercilii de front 5i lormaiie excctrtatc de pe lclc satt diu deplasare. schirnbari ale direcliei dc deplasare. sau ale ibrmaliilor de lucru pentru stntcturile de exersare propuse in timpul

leciier.

finuta

profesonului

exprimE respectul profesor.ului fafd dc clcr,. profcsic i el ^insugi'. finuta finuta vestimentard. .uruia qi alent i'grijita. trebuie sa per'rita

execufiile practice cerute de specificul activitdtii. Tinuta.morald gi profesionald constituie un exemplu gi irnputre

respect. permilind exigenli eJevilor.

fbfi

de comporramenrul motiic gi :,ocial al

Evaluarea cun
'

2

carc sunt modalitdfire de cornunicare care pe''it pror'esor'rui cle cduca{ie fi zica si trartsmitii itrforraatia 5nnc irl 6; q,,r;\,ir;r; i,r cunoa5reri care sunr ;""0"..,r.,..,,., de educa{ie fizicif?

;;it";ii.';;;;;;il';;,

.,\cesic'rra se aciaugi antenajarca spaliului de lucru de cdtrr: elet'iparticiirarca la actiunile de suprar.egirere pi asisterilii a executiei altor colrg,i. arbitra'1ul. toate aliind roiul de a follna capacitatea de auforrrganizirre gi autocoltducere a elevului in vcderea <1es{hguririi

activitirtiloi independente. Contanda

( c,manda data de profesor. specifici edricaliei fizice' trebuie sa {lc scurt'i 9i clara. de o {'ermitate carc si rtu derauieze dar sir itnpr-uti rdspunsul pron'rpt al elcvultri. it', utolltcntele din leclie care unnaresc nranilcsrare'a libera ;;i creali\ n a eler'1lui se recomal']da ittlocuirca conrenzii cu indicarca cxplicit[ a actiunii. Plnsanrerrtul prol'esorului

Plasamentul profe sorului in timpul lecliei trebtrie si ot'ere posibilitatea de a fi auzit gi r,'izut in aceeagi urisuri de i'iecare elev.

'l-otodat.l. este necesar s5-i collfere profesorultri ocazia cle a 'intreg colectir.ul gi de a observ'a gregelile de erecr.rtie ale suprar-eghea elevilor. Distan{a ;i orientarea fata de colectiy srtnt esenfiale in acest caz qi trebuie nrodificate permanent in firnctie de forrna(ile de lucru gi rnodalitati!e rle exersare irnpuse de fiecare mijloc folosit in leclie.

r36

ti7

sala de clasa, etc.). cat fr-rnclie de sezon).

C^PI'IOLUL XVII EDUCAI'II trtzlcA

PI-ANIF TCAREA iN

anticipatir'6 a Plartiilcarea poate 1l detinita ca actiunea sunt prevdzute -obiectivele' cotrdrtctittlrttltli ttnei activitili, prin care procesultii' in vederea finalizarea crrnlinrtlui. cleslhgtirarea li efi cientiz-5rii demersului iniliat'

c6 planilicarea in cazul eciucalici f,rzice. inrlriz-niur s6 afirmdm ceiei realizate pentru alte actii'itirgii estc cle o complexitate superioard autori

timpului de discioline cle stuciir.r. thpt suslinut de-a lungr"rl ,apr...,no,i.'i ai rionreniului6"' fbst prezentate l')ufilerossele variabile

I)rcpt rrgtLnrente' 'i'Lt implicate in piocu'sr"ll specilic : c1,*lror.caza c1oi.:unren'.ele de

. corceplia

planificate'

de planificarea

.nca specl'

eclLrcatiei lizice' rjcli\ itiilii tl,.: tip .sisrcnric' cttm este cazrtl fizica' c ollliiro cotlrpotlentelc'r procesului lonnativ de educalie cle mare comprexitare..lindnd 101r csri: rnili iiirr lacrorir de csa rnai

iaptul cir sunt

a'btircatel'tp*t iegate *pe

de calititite motrice'

. dif'erenta datoratd criteriilor de sex 9i nivel bio-motric inregistratd la nivelui colectivelor de elcvi. constituie in educalie fiz-ica. spre deosebire de alte discipline de studir.r, un tactor care imprtne tl tratare dit-erenliata a situalilor intdlnite. Diferenlierea se regdsegte la niveh.rl dozarii etbrtului' modalitiiilor de aciiooare gi mijioacelor i-olosite pentrtl transmitet'ea aceluiagi contiuut, ingreuniind considerabil planificarea activit6lii. lnsa.

;,11'..i

r .:_-

iiz,icir.

ri,u

Pcntru realizarea

fizicd

poate desfi5Lrra in localii

;i condilii

dil-erite'

anterior'. Ieclia de I)ttpd ctrrn am' menlionot inrt-uo capitcrl in inierior, in condilii optime erlucalie 1lzic. se poor. i.rfallrra atat improvizate (culoarul gcolii' (sahi corespunzator *fi"ttj' t"ti in condilii

* -

- planificirri eficicntc. se

concorclania

cu

tladif

iile

locale privind praciicale!'r itr!or

.

concr:rdanla cu opliunile elevilor privind pi:acticar(jii I'lllt)r discipline sportive.

-

Acliunea de platrificarc. se concretiz,eazd in docur.ucirtcle

rlr:

plarrilicare, carc la nivelul prol-esorului de educalie fizica sttnl: planLrl tematic at'riral. planul calendaristic 9i plirnul de lec{i':.

[r'irluarea

c tt

nogtintelor:

t. iu ce consta courpleritatea planificdrii in edr:ca1ie lizicir ;i sport? Cunoapteii cerinlele pentru realizarea unei planiliciri reale 5i cllciente in edtrca{ie I'izici ;i sportl' lvlenlionati cioctu.nentele de planificare in educalie fizich gi sport

1

Cl:. Ciirstea. lC00

F.iena 'r.iretr, i 984; Gh. t--'iIstea. 2000

r39 138

ilripune

conccrcianizl cu progtatna de eciuca{ie iizicl 9i sporr: cr.incordsnlir cu parliculrritalile elevilor': concorclanld cu baza materiala aflatti la dispozilie; concorditnld cu reirlitate a geo-clilnatericii Yi sociali:

cLscipline spo$ive

" ,,{,

unei

rcspcclarca urnritoarelol cerinle6':

i,, ,nerndrrl

loctti cie desfEqurare a lecliei de cducaiie tut' planul Spre decisebi' ;-;;-ti;" tli:rciplrnc din i^r- iii::l.l "dtedtrcalia se flzicd clas6' cle saia in se clc';lh5oara. incfiferenicle situalie'

"

de aborclare a procesului speci{ic. riscdm rtu nurnai

biologicului eleviIcrr.

O:lttll:t"'

tY:.1:l"gt^ -..:r.^ psiho-iizic1.c3-irtiirii ilcestora cu efi'rrtul cie tip Clitt|itarjeabclrciareaprocestrluicieclezr'oltareSatllortrraree' pentrr't fiecare dintre ele' sau cornponentelor' proiectarea continutttlui dintre elementele ciire cresc clozalea efbrtr-riui. reprezinlA citeva plenificari cbiectil'c la educalie consirieriibil aifi.ufrnttia ttolizarii Lrnei

aces,t gen

neindeplinireri obiectivelor stabilite. dar chiar sd adltcem pr'-judicii

;;;;Ji;.;.[]c dc

in conditii climaterice dit'eritc (in

condigii.

tle-o parte' 9i aspecte prn'ind rn,.,.ri'icc si de;:i oltarca tiz-ica' ot ,,",r-,iiitrl.l. recl'ericr- de specialitatg' capacitateue.'rerctlltrlur ,:1ii,t]t:i::' llzrc' a ndcnta de p.acticare autonom[ 9i indepe pel tc

aer liber.

Acestor situalii, se pot adduga cazurile in care practicarea unor sporturi rle sezon (acolo unde concii{iile o permit;. precum schiul, palinajul, saniir, inotul, etc, irnplicd realizarea r"rnei pianificitt'i calc sA !ini seama de particularrit[file r.rnei Iec!ii des16gurate in asemenea

tlr6

ciL'eriietica" impusd

giin

CAPITOLLIL XVIIi DL

SiGNUL INSTRI.TC ] TONAL (PROIEC-TAREA

DI DA CTiC,.\)

-f

ermenul desig-n descrie intenlia de a irntrina frumuselea cu rolul firnctional al obiectelor. sau cu alte cur,,inre. de a oferi o fonnd atractivi 5i placuta unui conlinut supus principiilor eficienlei filnclionaie. htvAtdmantrll ca dcrrncniu in care se imbini instruirea gtiin{ifici cu educalia integrala a personalitd!ii clerului, iutpr.rne lolcisirea unor strategii a ciror eficienti in concordaufa cu obiectivele stabilite trebuie sii lie r:raximh.

Neloia de a prezenta sub un aspect optiln rigurozitatca procesului didactic a impus folosirea terrneuului de design instruc{ional (pedagogic) conccptului.

tot rnai mr,rlt in literatura 1i aplicarea iu piactici

a

Designul instruclional (pedagogic) se inscrie in aria nrult mai larg;i a prei iziunii. intiilniri in managernenrul educalional alatuli de actir,ittrtile de proguoza gi progranrare in vcdcrea elaborhrii strategiei dc

iu activitatea didactica aplicarea conceptului clc ce:;isir instlucfional pr.supune6e, dellnirea obiectivelor. la unul sau nrai rnulte niv,eiuri: - sugerarea ternelor de acti'itate sLrsccptibi ie ,Jc a pror ocir inr,dtari in scnsul dorit: - posibilitatea alegerii nretorielor gi rnijloacelor; - prclpullerea instrumentelor de control a prcdarii invdtari.i: - determinarea contJi!iiior prealabilc in.struirii. ;i In arrordarea probremaricii pr"i..irrii didacticc rori autor.ir .strrdiati prezintd in esen!i. nevoia de a soiuli,)na parru

intotdeauna in_aceeagi ordine qi foari";;.; 1. Ce doresc sd realizez? 2. Cu ce r.oi realiza cele propusc? 3 Cum voi reaiiza ."f . propi,rri 4. Curn voi lti dacd u, ..uiirut ce le prr;puse,7

'Aceste intrebdri stau

ia

baza statriririi eralrelor prrrecriirii

didactice. care pot fi prezclltate schematic astlel Itapa

aboidare a proccsului didactic.

inrrebirr.i.

,,r:

I

Prin proicctarc sc pregatelte in strAnsd legdturh. orsanizarea. conducerea. coordonarea gi controlul activitalii collcrete. Dealtf'el. se consideri ci proiectarea. privitd din perspectivd rnarrageriald^ combini prognoza cu proiectarea. planificarea gi proill-iiluarca. accstui t'apt datorindu-se complexitatca dcoscbita gi cii

ficulratca crescutd a acti\ iidtiib8.

Sintagma dcsign instruclional se irrpune tot r.rai rnult in locul proiectirii didactice prin eficientizarea intregului demers pedagogic. prin satislacr:rea nevoii de arrticipare 1i rigr"rrozitate procedurala in planilicare. prin ralionalizarea mijloacelcr folosite. toate subordonate atingerii oiriectivelor stabilite gi reunite in alternative de adaptare

particularitdlile colectir,'ului. Proiectarea didactica vizeazd intreg procesul de educalie fizica deslbqurat pe parcursul unui ciclu gcolar. sau mai adesea a unui an din cadrul siu. Urmare a proccsului de proiectare se elaboreazd toate docutnenteie de planificare cunoscute (planul tematic anual. planul calertdaristic sernestrial. unitatea de invilare, planul de lccfic). subt il d I a

f- r.-- Lurn -----._--_-------roi facrl FI

---;.::.l',.:1,::j, ;; ,r;b;;;'"'

[-rr

:o1

lll -J J

,

LJtt'ctatca

I I I

e,rapa

rv l.- s,d"b..,*,;;;;,. e\.lrLare erlcic:r.:' irrrr a c ir.e

I I

t40

rcr,,.

je

Tgalizc.:lz;i

I

I j i

Pc'tru fiecar.e dintreaceste etape.se irnpurr rr i;cric de opcraIii in co'tinuar"e aclaptare spccificului actir,itiitii

care le prezentdr. educatia tlzica.

-t,'

elena Joita. :0oo

;

|

L_l:I,"11.1,',

triuona

6r

s:rJt.'er;lDr n(,nti[

eOricall{}trajj fi( tr|\ rtc

de J-anJs)rcere si G. <.le l_anCslec:.c. c')nirgurarie dupd i. .lingr 5i t. NegrcL I99J

I.rl

!

97cl

pe

tii'

18.

1. Precizarea obiectivelor

Formularea

r\sistitrn in prezcnt la o congtientizare {iri precedent a rrevoii ar obiectivelor urrnArite in demersul drdactic.

de

c'luri tlrrarc

lJintotdear-rnl e ducalia

it inrplicat srabilirea unor

obiective

in toate plirnr.rrile personalitilii intlividulrri. lucrr't ce a lrninat dificrritatea gi conrplexitatea acliunii de clasificare ;i

precise dete

fbnnulare a acestora. Perrti'u activitaiea de educalie fizicd obiectivele sunt elaborate pe trci catcgorii:

-. -

Totodat6- ecestea trebuie sd se suborcloneze pre'erlerilor progranrei de specialitate asiguriinrJ incleplirrirea obiectil,elor de referin!5 gi implicit a cekrr cadru, sd ofere pbsibiritarea urei aprecieri cdt mai obiective 5i sd fie adaptate tir:rpului avut la dispozilie.

Stabilirea obiectivelor operalionale necesit6 o atentie acorclatd ,rmdnu'tului din cadrul exersdrii, lucru care implic6 eviclerrlierea urmatoarclor elementeTl:

-

c,biective ciidru oL.icctir c de referinta

obrcctile operilliollale r\rand in ledr're laptul ca primele doul categorii de obiectivc srinr lbrrnttlaic la nivc'iul pr'ogramelor de educatie tizici' pentnt tiecare

al: dc studii 5r:cilaie. ci-rnsideram necesara prezentarea modalitalii

de

lonnularc obiectir.'elt)r operationale. intdlnite la niveh'rl ic'c!iei, practic singurcle rcaiizabile in tiurpui ttnei actiritafi, sau eletrient strttctural ,-i

(r'erigl) rl acestcia.

A

opera!ionziliza ttn obiectir inseanini a identilica o sarcinf, a. cr erplicita verbal in rnod corespunzator. linind seama de

c:clucrrtivii si

roli iactorii implicali in exersare. Obiectil'ul trperational precizeazd comportamentul observabil, ir.nprrs de ocliilnea indreptata spre reirliz-area untti obiectil' mult mai cuprinzirtor Drecul.n cel spe cific {de referintA) sar.r cel Seneral (cadru). 'l-raducere

a obiectivelor operalionale in

comportamente

obsen abiic necesiti urmitoarele precizari?l: ; cine va prcrdrtcc corrip()rtalrentul dorit;

.z ce cornponament

obser,iabil

l'a dovcdi ca obiectivul este

atins:

>

care va li produsul acestui comportalnent (pe r{bnnanla inregistrati): ) in ce conditii trebuie si se manifeste comporlamentttl; )i care sunt criteriile de evahtare a ttiveiultri de realizare ;i calitalii produ-sului.

t' \'irianc

unui obiectiv operalional este necesar sd t-re in logrca ab.rdirii in teclie saLr ciclul cte

cotnpletd, clara gi coererta lectii.

;i

.

ce se corecteazi. redreseazd. restructureaztr:

noi achizirii;

ameiiorarea vechilor

achizilii rJt- tip nnotric.

i sunt obiective care vizeazA

;i C. de Landsheere, 142

l9?9

acti."'itatea

elcvilor 5i

care

unndresc doua drrec!ii. cea infr:mativa (ce rrebuie sa stit elci.ii) gi cea

r

fbmativi

(ce trebuie sa Erie sa

iacl clevii):

obir:ctivul trebuie lurmulat in terrneni explicili. piin tbiosirea verbelor cie aclir-rne care si indice trn c:olrpollarncnt obsrnrbii al elevilor; . fiecare ttbiectir -si vizeze o sinquni ttpera{ie pcntl.Ll a u$j.lrir evalualea:

o

desciierca obic.crirului sa se realizeze

releviit-lt:

r

obiectivul trebuie sa

fie

ciit ruai strcciur )i

inte-srar gi derilabil locic, in ;i conlinutul iritbnnaliorral

concordanrd cu situatiile instnrctir e al acestr-rru.

R.

gi ulterior E. Eisner'-l prezintd trei categorii cle fi opera{ionalizate: Obiectivele de stdp6nire a continutr-rrilor. disciplinelr)r. care presupun achizitiile inlbnnalionale necesare proceselor <1e cunoagtere 5i Gagne

c'rbiective ce pot

' D. Coiibaba-Evulet. lq96 'Ch. Carstea.2000 dc l-ancslreere

c,,rguirir,.

in\ alare. pL"rrectionare. suprain'itarc. clez'olta'c etc . ,- i crprcsia norrnativ6 (rnasurabila) a componamentului vizat. J'ot in ohiecti'elor unei lec;ii pot l'i prezcnr:rte 'ederea.definirii r'trrrratoare le,tc,rnrcri:

'1 citaii de C.de Landsliecre. l9'/9

l+J

ale

invitarii'

co'mpfe!.iensiune. Acestea prodLlc rezultate o]nogene motncnte dil'erite: nu ir acelagi titxp pentru toli elevii cel pu!in in

claca

fortnatea Otriectivele dc transfer al achiziliilor urmiresc capacihlii dc generaliz,are. traciusa in eclucalie !'i:t T^f:]" :'f:,itt" toate situatiiie' priceperilor sfecifice. Dcli nu pot fi prer'dzute p:ili lt^i*lTj tt irl-,pot.o,lt"ntirl insuqit intr-un auutnit cadru trebuie. (,t"l"tlt-"^t,t o' anterioare pr.r..n,,-,lui. in urma selecliondrii expelienlelor analiza;Sicornbinarealorinf.uncliedecondiliileconcrete(capacttatc de sintezi)l lui Eisner Obicctivele de exPrimare au conform descrierii urtrtatrtarele caracteristic

t:

insu;it ci o - nr-t descritr Itn cornporlalllent final ce trebuie de (probleme elevii situatie educati\a in caie trebuie sd lucreze elc': exploreze sd rezol.'at). Elevul este solicitat sd reflecteze. solicitate -. sullt folosire ca tellle peiltru a caror rczolvare sunt rnijloc qi uti totodata dcprinderile insuSite anteiior' reprezentend de Perleclionare a lor:

in funclie cle originalitatea 9l standard de seurnilicalia rezultatului. in absetila unui .,

*

evaluarea

sc

realizeaz.it

pet'forurttrld (evaltrare subiectil'a a cnlitalii acliunilor): prof'esor.

afimand ca obiectivele de transfcr 5i ccle in timp ce obiectivele exprirnare se adr"r.ura f,ott"tot'inr'ilarii' procese' Iltrr.crri conchicle

de de

afective.

'lrebuie meniionat cd unele colllponainente specifice' cull] cstc

transpus in obicctive t:azui p.o..r.to, of..iit'"' sunt a;ncii -Ce educalie fizicd pot fi la elev unui operalionalc. O. ..gutu, *t''ititiitt (cognitir'. alectir'. ,psihomotor) definitc din mai ,r.,utte f.,n.te de vedere biologicului 9i a graduhri urare de datoritd irnpliczrrir .n u',itotutt a

achizilii'

, r

nulI

cle a mdsura

In

petfornranta.

fortnularea obiectivelor operafionale se tecotnandd fcllosirea

verbelor care indicd un conrportament observabil. Taxonomiile autoriior care au studiat aceastd problematicd. oleri o listd cu aceste verbe din care prezeniSm cdteva e;temple peniru a ugura aplica{ia in cazul educa{ici fizice75. i Obiectir,'e cognitivc: a defini. a recunoaqte. a e,r:prima. a interpreta. a reorganiza. a explica. a clemonstra. a anlii.:a. a dezvolta, a restructura. a evalua. a corllpara. > Obiective afeciivc: a acutnuia. a alege. a. cotr"rl-tina. a tisl,'itnde corporal. a se conforma. a oferi spontan. a practica. a (se) juca. a

ajuta. a incuraja. a arrtroniza. a orgattiza. a diliia. a rezoiva.

motricitate -^r-:. oir.iprinelor "",t"t*tisporrive sau a elel]renreior desdrituri etc) (alergdri' algoritmice care opcreaza "u operalionalizareaobiecr'iveloresterelativfacil6' -,::-.: Nulafelstaulucrurilecusitualiilecareirnplicdcrcativttatea. afective' Fortnularea unor atitudinile. imaginalia sau alte componente

rezista.

l" Obiective psiiromotorii: a identifrca. a

rccurronfte.

-?

dr:scoperi. a reproducr:. a imita. a niitna. a rc;iliza (un nroclcl). a detnoustra. a executa. a coordor,a. a aplica. a apela ia. i, triiiiza. a

a sincrouiza. a imbunrititli. a realiz-a ctr r-r5rilintir 1i eficienf[. a modifica. a diversifica. a intertrrrcta" a inlproviza. ii

contt'ola.

18.2. Anaiiza resurselor cduca(ionale

Cr:a dc-a doua etap5 a proi"'ctirii didacti'""e oI-erd oca.rir analizdrii iunlror tipurilor de reslirse care se aflS _.la iiispc'zi1ia profesoruh,ri qi care au fost clasificate dupl cum ul'ntea;.al'{': a) Potenlialul de invilare se ref-erd la r. ecatlistnele dc' invdtare' apritudinrle. capacitatea de mernorie. inleresitl. nivclul l,itlrlotric etc. dovedite de colectivul de elelr: b) Confinutul procesului clidactic privegte intburtaliil':mijloacele, preYederile programei de spccialitatc. etc' Arializa acestui tip de resursi cere din partc'a profesorului capacitiltcir cic a selecgiona in baza elicieu{ei. toa.te t:lctirentelc ce se inscritr iir "5 in ordine dupd B.S. Bloorrr. N. Nlctfessel. G. de Landsheele. 1979 'u L Jingu ;i l. Negre!. 1994

r -+5

I +"t

a

anticipa. a alcdtui. a s;irnboliza.

acestol' ,tJrranir. a conJinuturilc'rr sunt legatc de rcz'ultatele "'"'""ii .*ir"j i..ti.i. eclucaliJrizice poare aborda prin specificul siu psihomotrice' cognitire 1i obiective de dezvoltare morfo-functionala'

seueralitate ."'"'il;;rui rnanifestat de aceste

obicctivc operationale in aceste cazuri este destul de dificila av,ind in vedere gradul de nesip;uran!d in ceea ce priveFte rdspunsrrl. posibilitdlilc de diversificare a acestuia gi r-ru in ultimul rArrd posibilitatea teorctic

A

Je\l'ett- cit3tj de

CAPITOLUL XIX EVIDEN]-A iN EnUCelrE FTZTCA

categorie $i care fie fatorizeaza achizilia altor ',,icasta conlinuturi de o mai rnare complexitate (logrca qtiinlificd). fie reprczintf, continitturi care nu pot ti asirrriiate Ihra inter\rentia profesorul ui (losica pedagogicd); Resurseie materiale reprezentate de condiliile cle deslTlgurare (said. aer liher. spatii improlizate). materiale didactice' obiecte. instelatii specifice. etc. oferd posibilitatea unei aprecieri obiective, lucru foarte important lin6nd conl de rolul lor in actir,itatea de educalic fizica: d) TimpLrl (dr.rrata lccliei) reprezinta de asetnerrea un factcr

c)

obic-ctir de care trebuie linut cont in proiectarea unei leclii. DLuata unei lec1ii fiirrd de regr.ril stabil6, implicA rnodit-lcari ale

Evidenla este acliunea speciticd profesorului, care corrsta in inregistrarea rezultateior ob{inute in activilalile des{E;;urate. in vederea comparirii ci.r obiectivele stabilite. Evidenfa este strdns legatil de planificare cducalie.fizicd.

I

[t.3. Ilabo l'trr',] strstegiilor educa{ionale

unui sistern de evaluare

caclrul Iecliei se pot intilni arnbele forme de e','aluare nivei',rlr-ri de realizare a obiectiveior operalionaie sau de reierinld.

a

Evaluarea cunoStinfelor:

l.

Pre

zentali etape le gi operaliile clesign-ulrri irtstruclional apiicat in

eclucatie

Tipuri

iirnriioarele rryuri de eviden(d:

146

clorrd

s

de

specialiriite prezinii

eviderrfa prelirninard care cuprinde totalitlrtca datelor n$ces&r

{i cunoscute anrerior elabordrii dccurnentelor de pianificare: rrunienrl eievilor' gi irnpirgirea lor in lunctie de sex, varsta, starea cle sdndtars, niveiui bio-moiric (dac6 exist6 inregistrdri precedente). o e\':lclella curentd care inchtde datcle cu privire la ac:tivitate:r desfiguratr in fiecars lecgie de-a lungul unui $emestru sair an gcorirr, cu ref'erir: ia: siir,raiia absenlelor gi scutirilor medicale apiinrte pe prrrclrrs.

la rrcrivitriilc (:urellte.

rezullatele obtinuts la verilicdrile susfinute pe parcursul semestruliii sau cele oblinute la dil'erite competi!ii, oL'sen'atii cLtreute, e1c. 6 evidenfa bilan{ care ol'erd date despre rezultatele oblir.rurc dc. elevi in perioade Ie de evaluare surnativd. de la sfdrgitul semestrelor, sau situalia generalA din finalul anului Scolar. f'otodat6, se poiire elabora o caracterizare cu privirc lir modul in care s-a desli;rurat procesul didactic gi la nir'elul de realizare a obiecrivelor propuse.

Evidenla bilanl ot'er5 o bunii pare din elementele necesare realizdrii evidenlei preiiminare din anui unndtor.

llzici.

cq. Cirsrsa.20tJ(r

indeplineascii

n

r8

'i

s[

de evidenlS

notele sau calificativele prirnite de elcvi

Iistc impusd de nevoia de cunoa;tere permanentii a modului in care se cles{I;oari procesnl, pentru a putea inten'eni prin corectdri in rurrra er''aiutirii lbrrnatire (continu[] sau a celei sulnative.

in

acest sens, evidenla trebuie

Pen{ru educa}ie fizicd. literatura

i rzicii.

18..1. St:lbiiire a

in

- sl fie obiectivA; - sd ile realizati. la tirnp. 19.1.

Operaliile specit'ice celei de-a treia etape trebuie sd urmdreascd ei'rcienlizarcir clcrnersului didactic prin selectionarea meioclelor. srsrtilrreior cle ac!i<.inare, ftrmta!iilttr de lucrtt gi modalitalilcrr concrete de e.\ersar,3. in lirnclit clc t-rbiectivele stabilite. in aceastd etapi poate fi inciusii pi i!c,:u.nrea elortultii". elernentul central tl activitalii de educalie

in

condiliiT8:

vc.lurntlui sau intensitalii eFortuliri itt vederea realizarii ob ic'ctivei i:t' prop !ise.

gi se impune

vederea cregterii-eficienfei acesteia, urmare a complexitdtii activitritii de

llh.

C6rsrea, 1000

147

19.2. Oocumente de evitlenfi

in activitatea de edr.rcaf clasificatc in dcrud categorii;

i

e

CAPITOLL]I- XX EVALUARE,A tN EDUCATIE, FIZICA

ftzicd documentele de evidenlri sunt

- docurnentul oficial reprezentat de catalog, irr cal.e se consel'neazl situafia absenfelor, notele gi nre,liile obtinute de

fit:care elev; dclcur.entele neoficiare reprezentate de caietul prot-esonrlui gi fi$a indi'iriLrali a erevurui cire incrud in general. ?nrr-o fonne specificii fiecarui profesor. date pri'i'd rezultatele gi niverur inregistrat de fiecare erev sau colecti' de ele'i. in coinpletarea

-

celor cuprinse gi in cataiogul clasei. Aceste documente nu u.,nt obligatorii, insi datoritd utiliGfii lor le putern semn'la prezcnta in lnulte cazuri_

Evaluarea poate

fi definita drept procesul care petllitc

constatarea nivelului cle indeplinire a obiectivelor ptopuse. Scopr.r| evaludrii este in prinoipal acela de a preveni rilriArrcrile in unn6, de a le constata din timp atunci c6nd existd-.^depistind cauzele gi stabilind rrrdstrrile necesare .o'itarii eqecului gcolarTe.

20.1. Funcfiile

evalu[rii

in procesul cle invdldrn6nt prrt fi descrise urmitoarcie {iiiiciii evaludri

' func[ia de constatare-precizeazd rezultatele obfinute lin care s-a desfigurat o activitatel Evaluarea r,:unogtinfelor:

L Defiuili l. 3

procesul dc evidentd

gi rrieniionaii cor:ciiliile pe care

acesl.a tre buie sd lc indeplineascd.

Ce tipuri de evidcnti cunoa.gtefi care sunt d.curnentere cre eviden{d utirizate in educatie ilzicd

sportil

;i

niodui

n funcfia de diagnosticare-reler'6 elernentele carc au fir','liizat dr:s{h$urarea activitatii, plecurn gi pc cclc carc au irnpiedicat indeplinirea totald a obiectivelor: o fi.rnc!ia rle prognosticare-privind i:r'olulia itlierioal'i e ti:rtii proces, plecind de la situalia concretdl r funclia de informare (sociald)-confirmi sau illilrrni trivelul dc pregitire al diferitelor categorii de

si

iri'-'

i80:

.

sLrbie

cii:

decizie--prin care sc con{'crir o entrllrita pozilie uirtri elerneut intr-o ierarhie, sau se accepta incacilarea iirtr-c anunlii"i,. funciia

cle

categclrie:

n functiir pedagogic[-prin care este stabiliti atdt cnii1.;rtca procesului didactic, cit gi niveiril 'ie reaiizare a oiritcli-''elor propuse.

;e Ec'

148

l..linga.

1983

v. I'udor,

2oo

l

149

":;0.7.

T'ipol,:gia cvaluinii

in

20.3. Conlinutul

cducagia fizicA Scolard evaiuarea

'irnbraca una din unndtoarelc lonnesi:

activitdIii clevilor

inilialrl (
Ia

poate

stabilirea

'- e'aluarc' rbrrnliiva

(continua) care ofera posibilitarca c.rrrolarii e'oiu!iei c.lecti'ului de elevi gi int.*.n1irto. .

corective atunci c6nci sitLrafia o cere; evarLrlrea surnali'd carc constir,ie rn.dalitatea de a stabiri la finalul activirafii, nivelul de realizare a obiectivelo, propur.. i' cailrtrr Iiecdi'ei de educafie fizicd consid.ro*'ofo.tuna prezenra e"'aluiirii cie rip formativ. ^reclii care reprezintd in fapt tot o i,i.ra o.

'-

i.r'f,tare, ce c;l:ii elci'urui ocazia de a fixa mai durabir achizi{iire toto(l,iii de I cunoa;te rreajunsurilc ain p.egatire. --'--'

rgi

i)e'tru

aceasra. susfine'm n*aa.irot"ru prezenle' trnor structuri no''ati'ii in verigile tenratice ale r-rnei leclii, tot fe ;:r.reuisr:! ;riruiLri, pii' car. sa se poat. e'idenlia ni'elul de indeprirrire al ,-' b i ecii v e or oi)();'a1 i rjn a le foi-rpLi I ate,

rr:crtLicr'cu'ar.rre I

/'\ceste siructuri . 1ti;r viza

;i

perlbnnan(a tnasurabild

a unei ,e i'scric 'rc'i cci;tiri crin cinci aruncari de pc'roc; ";;rr.;;:-;'.*.]^pru, sd exesute r0 frotiri: sa slri ^l.50rrL pri;r procccicul cu I '', pagi .t.. denrirrcleri io:*r;ire,

.u doar aspectur i'vrrlarii

Sc coni;ider.a insd, ca aceastd forrni de evaluare trebuie sa fle realrzaiir rJe i'ricare erev indepencte^t, liirzi sprijinur prof'eso'rrui sau

altor colesii6r,

i.

lecfie este necesara stabilirea u'ui timp destinat e'aru6rii fbri.ative, care v-a ti tbkrsit atdr pentru .czoluur"a solicitrrilor

ce si tu r)entru aLltoc,rrectare, aceasta din urmS frind o mocialitate ...ta a. sridr-a n'urriir'iil ..recidiveior..., in exr;cutia aceleia;i strlcturi motrice, prirr reientia superioara ia nivelul m..mcrriei de scurtl dural6. T'orodati' ea reprezi'ri gi o modalitate tie a-i deprinde pe elev sa se lri.tocralrrczc. aspcci imponanr pentnt practicarec inOepenOc,rta a

ererciriuiui ilzir

r'\' t"

liecare din cele trei forme de cvalua.re se poate intdln.i^in cirdrul lecfiei de educafie lizicA, unde vor respecta etapele cunoscuteo': F Veriticarea e:tte acliunea prin care elevii sut supugi la urrele probe, a ciror natur[ diferl in lirnclie de elementul verificat.

In educalie fizica. ile cele mai muhe ori, verificarea este practici, cu exoeplia situatiilor in care se verit-rcd cunogtiufeie teorctice, atunci apelindu-se la veril-rcarea orald. In situa{ia in care rezultarelc obfinute la probele administrate air o valoare cantitativ6 (timp, distan{d, numdr de execulii, greutiili manevrate) inten'ine operalia dc milsurare, care pernlite corupararea rezultatelor cu eventuale baremuri sau norme, pentru o aprecicrc cat rnai obiectiva. in aceastl elapi se poate intdlni ;i tesr.area, carc reprcz.irrtd o varianti de vcrif-rcare prirr probe standardizate, denurnite in gc:rrer'rtl te:ite,

)' Aprecici'ea uirneazi verificlrii gi este ,Jependentd dc notunt proirci irdministrufe. Ea poate ii thcua verbal sau prin sintlroluri. r\precierea ct':nst6 in reflectalea niveltrlui execufiei elcvultti. deterntinat in trrna vcrificarii, in congtiinla ylofesorului $i enlilsre.t unor iucieciili de valoare cu privire la actul niotric evaluai. Gradul de subir'ctivisrn al aprecierii cregte in caz-ul utror proi'rt:

care nLl perrriit rnhsurarca (aprecierea nil'elului rie irtsu;irc ir deprinderilcr nrotrir:e, e1c.) qi depiude in rrale nrdsuri de urmitoarele aspecte8't,

- graba manit'estat,1 in momentr,rl deciziei cu privire la actittnca Ces tigr,rratl; '- '.enilin[a de n incuraja elcvii care nu rnanifest[ increderi: in fortele propriil - starea psihica a profesorului ln momentul erprecierii; - niveirrl dc pt'egitire gi experienla profesomlui; .- cauze de alta traturd (plasamellt necc)rcspttnz.ltor, t:golnot' etc.) i lJt.rtarca este acliunea prin care se materializeazit calit'icative acliunilc primelor doui etape.

l'ildor l00l

l. Jinsa 5i {. Neglrcr,

evaluirii

tt Gh. Car',reo, 2000t V. 'lLrdor, 2001; Nlonica Stanescu, ?002

(99.1

$'

r50

tiupii [i. Popescu, citat de Gh. CArstea, 2000

l5l

in note sau

l'lotele acordate trebuic sd indeplineascd trei funclii: * funclia didacticd prin care este eviden{iat nivelul de insugirc al materialului predat. atit din ptrnct de vedere cantitativ (prin comparatie cu pr'Jgrama de specialitate), cat gi din punct de vedere calitatir,. Totodatd este indicat[ tendinla progres-regres a elevului - fitnclia educativi prin care se umrdregte detenninarea la

llecare elev

a unei atitudini pozitive,

active

$i

coll$tiellte,

rnen{inand totodatd gi un interes crescut pentru activitatea de educafie fizic6. Ilentru aceasta este necesar ca nota s6 incurajeze progresul ;i evolulia elerului, dar in acela;;i timp si proatd fi argumentatl plauzibil de cdtre profesor: - func1ia sociald prin care subiectii sunt icrarhizali in fuucfie rje rezultatcle ob(inutc, 9i se oferi totodata posibilitatea orier-rtdrii prol-esionale a acestora cdtre domeniul in care dovedesc reale

trebLrie discutate din educalie fizicb metodcie de r:valuare au lcst ctapeie evaluarii in lcest [ei' pcrspcctiva aparlerrenlei la una din aptcetcrc dc icrificare. dc rneiodcs6: de descrise urnlatoarete ant.-oorii

in

qi de ntltare

de evaluat'e in activitatea de educa{ie

Sisternul r'atioltal lcolar .uuluur. la disciplina educatie fizica: . probc de verificare stabilitc dc fiecart: prolesor:

. r o

cle specialitate: probe care vizeaz6 cuno$tintele

t-rzica; rlrdsurarea rndicilor de dez-voltare tlcllrind€ri unor exccutarea prcrbe care presuputi

ii

Ci-

pr;'cperl

tle cottcurs regtlIat,retrtar ciesf:r5rtrat: c\rgal)iz|tt()tici 5i rrctociica incleplinir.uLn.r, sarcini cle nitura conclttccrca tlnor vcrlLll'

toniilii

tptii"r"l cle tucru' arbitrarea ttnor intreccri' etc'):

i-a urmdtoarele criterii, prez.'rn"rate in literatr.rra de specialitatc"'. pot fi aclar-rgarc $i altele desprinse dirL experienla didacLics a fiecdrui profesor: r proElesul realizal rJe subiect itt raport cu nivelrrl inifial; 3 perfonuanta mctricd ap:eciatl in luncfic de anrtrnite nL)rnle, sau prin comparatie cu rezultatele celorialli subiecli: la

prevederile programei de specialitate; . capacitatea de generalizare a subiectului exprimatd prin aplicarea in condilii de intrecere, de activitate indcpendentd, sau activitate cotidiand, a achiziliilor speciltce domeniului;

152

in

(atnenajarea

,.r^--.- ,r'r,o .',r .r' cobSenlareacurentiacler,ilorpei-ltrueculegedtrtccill]I.ii:irc elc' acestora' reaclia lir elort'

Er.ahrarea subiecfilor la educa{ie fiz-ic[ trebuie sd hc realizati in traza r:nui sistcur al criteriilor, care sd perrnitd o privire cle ansarnblu asupra rezul ttrtelor oblinute.

(ih. Carstea. 2000: Monica Stenescu. 2002

stabilite

probe

tnolrice in

fizici

nivelul dezvolterii fizice; cantitatea 9i calitatea elementelor insuqite, raportate

verificare - constau iti:

a. t"tint"t

e

*

Criterii

s5

.

Nletocle de

propuse"

. .

trivelul cuno;tinlelor teorctlce; lizica: atitudinea subiectului fala dc educatir:

20.5. Metode de evaluare

posibilitali. Accstor funclii se poate alhtura gi cea de adaptare a planificdrii aclivitalii cr-trente la rdspunsul elevjlor. in lederea realizirii obiectivelor

20.4.

a exerci!iilor flzicc: capacitatea de practicarc indepen
. r .

la comp,ortanrentul

Nletode cuttr

dt apreciere - se aplica

tlrlneaz.a: c lllctoda alrsoluta' baretlluri sa\I

o

$etoda

I

metoda

vet'bal sau prin simboluri'

dr't1"it

lcztrlr,aielor li, tttre le care perl'tlltc' ral)ortal.ea

110rl.l1e'

prin cotnpararcil realizeazi aprccierca

"l"tit';.'care tezuiiatelor lir nivel de gtuP; indir idutl: pJ bu'u progresului ' nretoda aprecierii a" cxccutic a trnor aotc

;;;;;;;i;"tit'i'i

iricir:prinirc :"t'il1["JT:i:'::ilil'"rui .de' melodlca' LraLttrf,

org'anizatoricd sau

st'Gh, Cirstea. 2000 colnpletat de noi

t)J

siru

ir I'rlt]r sarcini

ce

lvletode dc nofarc Lrrmitoarelc forme:

o r r

- in aori',,irafea de educalie fizici i'rbraci

prin caliticarir'; priri noti; prin pu.nctaj carc ulterior se transtbrmd in notd.

activitllii profesorului

Cc inseamnl un cadru didactic bun? Iati o intrebare care poaie sriscita rispunsuri ciiferite in funclic de aspectul luat in calcul; cLlnoftinlele pe care le deline, din pirnct de vedere psiho-pedagogic, organiz-aicrric etc.

Pentru G. De Lanclsheere rdspunsul esle ,,cel cc reu$egte si dr: la elcvii sii rezulrate cle cea mai bunI calitate,'. ,1r(:esta (proii:sr_rrul) este bun nu la modui abs'lut, ci i' iunclic dr: cr:reamd cie variabile care pot influcnla aprecierea: elevii, materia crirrt c:;t* predata, ruetoda fcrlssili, condiliiie didactice etc. sci,pul e'aluirii cadrului didactic este in prinrul rd.d de a cre$re c:alitltca F)rocesuhri de predare a informaliei. penrru accasta evalLrarea s. n'|-ra(e t)ce cu privire la activitatea generali desfhgurard de proli:sor lriirlar:ticI ;ii extradidacricd). sau intr-un mod restrictir,. cu referiri d.rar

obiinl

activit[lii

ciepuse.

0 scala cje evaluare propusd de Universitatea din ldahosT se ira;:eir,:i pe analiza caractc'risticiror prof'esorilor 9i a responsabilit6!ilor spccifice actir,itdtii de predare, ranortate la patru domerrii: - calitali pcrsonale; - caliiali sociti-profesionale;

-' gonducerea activitfltii gi proceselor din cadrul lectiei: - tehrici cie predare. Ilirreinlele:r cir asemenea profile de evaluare por rcuni criterii dc referinga multiple;i variate, insa din punctul nostru de veclere calitatea

prol'esionaid pci-:.rpeclivc: t?

i: unui cadru didactlc se

poate aprecia

strategiapred6rii con[inutului.

20.7. Evaluarea lecfiei de educatie

lectici pi activitAtii profesoruiui.

la rinul dintre aspccrele

nivelul la care reu$e$te s6 determine insuqirea ;i valorilicarea intbrnialiei de cltre subieclii sii;

o

J)e ntru a trferi o irnagine lnai exacfd ir dernersului diCactic speciiic educatiei fizice, procesul de evaluare poate fi extins asupra

20.6. Evaluarca

.

din

doui

O evaluare a lecfiei numai prin prisma coordonatelor efbrtului 9i a rezonanfei funcfionale pe care acesta o are la ttivelul orgarrisntului elevului, pare insuflcie nti dacl linem seama Cc cotnplexitatea procesului de tnanageriat al lecliei. in vederea unei estimd.r'i obiectivc a Iecliei consideriim ca strnt luecesare rcferiri la urmdtoarele aspecte: I e lbrtiil in leciie - i.rrin parameirrll ilensiiatea ieciie i;

i ) )

continutul le cliei; forma aleas6; desfl;urarea lecliei; Abordarea acestor crite rii trebuie fdctrtA in sistenl 9i cirept uitrraie nir indlirznirn sd: proirunem o ierarfuic a irt-rpt'rrtan!ei ior {lc teanla de a nu nedreptalii alte eventtlale pireri. O apreciere numtri dintr-ttn singur punct de veclere atrag"e duird :;jrre un grad cle subiectivism clcstul de riclicat, intrucdt aii.l ctltll se va yedru in i:ontinugi"c. nici unul dintre parametrii nu oi'crii o irragine

rotali asupra

r.rnci lec{ii.

Corrtinutul lec{iei Ll.sre unul din inclicatorii care rrebuie apreciat atdt dirr punct de vedcre al ca-ntitalii, lucrru rt:alizat prin parametrul densitatc, crit qi prin prisma calitalii .sale. Aspcctui calitAlii este Supus in mirre rndsttrit subiectivisrrrtllui, insa consicler.im ci prin aprecierea concclrdan[ei dintrc 1letodelor 9i rnijloacelor selecfionate

profesor 9i obiecrivele opcrafionale propuse care se realizeaz[ comunicareit intbrnraliei,

,Je

in leclic. a rnodului iu pr..urir gi a orient.lrii in funclie de particularit6!ile

posibilitatea urrci 9i instalaliile existentc, oiera

irnediate. 154

cok:ctivului.

se

poate obline un grad clestttl de ridicat de obiectivare' ' Eficienla metodelor 9i mijloacelor fblositc 11'.1 se poate delnonstra de lucru 9i modalitalilor de clec0t pcrst lacium, dar alegerea formaliilor optim in raport cu execulii de numdr in vederea unu]

exersare materi;rlele

prezentatA de l. Jinga, 1983

fizici

155

aprecieri

'f'rtodatd, integrare a lecfiei in sistemul tematic al unui ciclu oGri un clemr-rnt in plus pentru obiectivarea andlizei. F'orma lec{iei

l-ributard confinutului gi structurii, forma lecliei este elemeniul estetic supus atengiei noastre gi reprezintd rnodul absolut original propus de profcsor pentru imbinarea elementelor de conlinut ;i sitrrarea lor intr-o structura care sa asigure logic6 gi cursivitate actiunilor. Atractivitatea rni.iloacelor ;i ftrlosirea obiectelor ctr rol didactic contribuie hothrAtor la creqterea ernulaliei gi gradului de participare in rdndul clcr ilor. Astfcl. desfii;urarea lecfiei sau a anuurilor lllolnente strb {bnnd joculi va oI'cri intagir''ea relaxatd gi creativi a colcctivului in de condiliilc unei irnplicdri depline, necenzurate decit cle regulile itnpusc in.joc. in (intp ce lolosirea elententelor de intrecere, a parcursurilor sau traseelclr aplicative desflqurate in ritrn propriu sau sub fornt,i de gtafeta vor cre$te dinamismul gi densitatea leciiei, evidentiind totodatii latura ludic,i a indiyidului.

Evaluarea cunogtin(elor':

L Ce este e'"'aluarea'? 2. Cuuoagteli func{iile erraiuirii? 3. Prezentali qi anaiizati tipurile dc evaiuare. 4. in ce constl confinutul evalrrd.rii in eclucalic Uzica? 5. Care sunt criteriile de evaiuarc a activitirlii subicc"rlor 6. '7

8.

educa!ie fizica qi sport? Prezentali qi analizali tnetodelc de cvaluart:. Curir sc realiz.eaz.h evali-tarea activitatil pr,rt-csoruhri de eriucalie

fizica f i sport? Care sunt lepe rele care perurit evalltarea olricctii'a a leciie educa{ic

fizici

qi sport?

iiorttpofiarnerttul clevilor. disciplina. gradul de participare 1r interesul uranife stat de cr:lectiv intregesc imaginea unei lec[ii de cducatie fizica. in concluz-ie. puiem spune cd fornra este tlociul prin care prol'esorul oferii privitotului un spectacol itt care protag,rniqtii sunt in auslaqi tinrlr pi bcncficiari. Couducerea lecfiei

intrcg registrul activitalilor intreprirtse de un piolesor pentru rnanagcriatul lec{iei qi ntenlionat de noi pe larg in capitolele anterioare. poate fi considerat amprenta pers,onalS in modul de plarlit'icare 5i apiicare a prevederilor progranrei in realitatea grupului de elevi' Stilul de predare, posibilititile de coitlunicare 9i demonstrare sunt specifice fiecdrui profesor, insd acesta trebuie sd dea dovadi de o inalt6 tinuti profesionall, de tnaleabilitate gi deschidere in abordarea diferitelor colective, pentru a asigura eficienla procesului de transmitere a inforrna{iei. De acest aspect depinde iu mare misurir 9i rdspunsul colectivului (pnncipala variabild a procesului) ia soiicitarile din cadrul lec{iei.

156

t5'.7

i

'jer

GAGEA. ADRIAN. Biomecanica teoretic6'

BIBLIOGRAFIE II)lrNE f.

Bucureqti,2002.

.lllAl'j-PIERRli, \"rers une pedagogie de

I

acte n-roteur.

JINGA; ed.

Vigot. Paris. 1990.

BOTA. r\l-ll{-A,. Bioritmurile gi perlbrmanla in educagie fizica gi sport.

ed,

libc. Bucure$ti.2002. BOT:\. CORNITI-lA. PI{ODESCU. BOGDANA Fiziologitr educaliei fizice 5i sportuiui- L.rgofiziologie, ed. Antirrr ivireanul, 1997. BUT A, CORNE t- IA. F.rgotiziologie. ed. C lobus, Bucurepti.2000. CziRSti:,2r,. GHEOI{GHE, Metodica educaliei fizice pcolare, ed. Petru Maior, Bucurcgtr. I 999. '[-eoria CARS'IEr\. GI{F-ORGIlt-. 5i rnctodica educaliei frzice $i sportului, ed. ,,\l'j-DA. IJucuregti. 20f)0

CARS'l'EA. GHEORGFIE, Didactica educaliei fizice, A.N.E,F.S., l}:cr-rre;;ti. 200 I

.

Cirl{Glll'l'. IOAN, Ir4etocle de invAlArnarrr, ed. Didactica gi Pedagogica I{.A.. Ilucrire)ti.

I 9t}7.

COi-lllALiA-EVl-llE.1'" tlUMlTRU. Proiecrarea didactici ptiin!ifici 5i ininlcrrrcntar,.r.'. ei iu iictivitatea sportiya dc pertbnnan!4, Rev. ,.$tiinta spor"tulrri". nr .1. i 996.

CiiCO$. CIONS'l'AN'fltri. Pedagogie, ed. Polirom, Bucuregti. 2000. lJi{ACNEA. ADIUAN, AURA, BOTA, l'eoria activitalilor motrice, Drdacticri

;i

ed.

Pedagoeica R.A.. Bucuregti, 1999.

DIiAGNITA, ADRIAN, (coordonator), Teoria eclucaliei fizice qi sportului, ed. Fest. Ducure;ti. 2002.

DRr\GNIrA, ADI{lAN. SILVIA, MATE-TITODORESCU,

Teoria

sportului. ecl. Fest, Bucure;ti, 2002.

lJitAiiNEA. z\.DIll.\N qi colab,. Educalie fizica qi sport -- teorie

5i

Sporr-Turism.

Bucure$ti. 1990.

E.PllliAN, MIHAI. Metodologia cercel6rii activitdlilor corporale, ,{irr'.l.:I] S.

Ed.

BucLrregti, i 992.

I-IPURAN. MIHAI, HORGLIIDAN, VALENTINA Psihologia fizice . Bucureiti, 199.+.

FIIt[A. ELijNA, N'letod jca educalici lizice

qcolare,

vol. I,

educatiei

I-ANDSI{EERE' VIVIANE.

De

LANDS}IEERE' GILBEI{'|'

Bucurcati' Deilnirea obiectivelor educaliei. ed. Diclactici 9i Pedagogic6' 1

979.

MAM.jo, ITENA-IO. Les bases de I' entrainement E.P.S. Paris, 1994.

I\,IAROLICARU. MARIANA,

sportit,

Ed' Revtte

'fratarea diferenliati in educalie fizica' ed'

1986' t't1 fe-fEOOOnnSitl, SILV1A, Sport-'furism, Rucuregti,

--r..-i j.i^,,"in progratuttre-planihcare

anlr'cnamenttll sportiv' ed. Scmne. Bucuregti' 2001'

educaliei MITRA. GFIEORGI-iE. MOGO$, ALEXA|\]DRU, N4etodica lizice gcolare.,:d. Sport'Turisrn, Bucurelti, I 980' tOAN. Inslruire gi invd{are, ed' Diclactic6 gi PcdagogicS'

NF.hC$U.

Buc, i 999.

NICOI-I\, iOAN, Pedagogie, ed Ditlactic[

;i Pedagogic['1]ucure1i l99'l

s.tAl.lgscll. N{ONlL;,;.,"Metodica educalici tizice. a.N.ll,F.S..l}ucurclti, 20'12.

imitali"''

c'd' motricl prin S].aNIESCIJ, MOI'JICA, Strategii tlc inVdlare S.,"^., Bucure;ti, 2002. 2002 eclucalie fizica' ed' Afir' Buct'tt'e;ili' Senfl.qXCrfU,'SOfUN. f-eclia cle qd. Cartea t,Jni'c';siraraf;zice, eclucaliei SORiN, Meio,iira

iffii"XOfU,

Bucuregli. 200'l'

sr:G"ioru. sORIN. Metodica Bucuregti,2005,

educaliei tizice. curs universitar^

Pedagogia comunicdrii'

r..r Didacttcit Ed' n;r^.

'

$t

Pedagogici 11.A,, Bucure$ti, 1997' coorclinative 9i iritcrineiliarc TUDCR, \'f.[RGIL, C"ptJiiatift concliiionale' .- component. tupuiiiafii'tot'itt'.t'd lL\l Coresi' Bucureqti' lc)99' "1. 'E,,,oll.iur.u iti educalia fizicri ;colara' Fd Printech'

TUDOI{, VIRGIL, tltrcureqti, ?001.

qi sportului TUDOR, VIRGIL' Teoria educaliei fizice ANEFS, Bucuregti, 2004.

I.E.F.S..

Bucrrregti. 1988.

CaGi:A, ADRIAbI, lt4etoclologia cercetdrii in erducalie fizica gi sport, ed. irundalia Rorniinier de rnaine, Bucureqti, 1999. r59 r58

Goricun'

NEGR-E'|, ION, iiivalarea eficienta'ed' Editis' Bucure;tt'

goiitu, LALREI'ITIU,

dirlactic6. ed. I--csl. Ilucureyti, 20C6.

EPUR\i\', MlFiAi. lvioclelarca conrluitt:i sportive, Ed.

994.

I

De

loAN.

ecl scristrl

-

Cnrs ur:ivcrsttar'