147163637-biologie-bac-2010-ghid.pdf

IoanaArint$

BfaIryfe

Anatomia gi fiziologia omului

Geneticl gi ecolodir umani I

\ rr-l

AKT $fu:l$l

S*fi*i*rt

Copy"ight@2010

W Gnp Rfturftd

Toate drepturile asupra acestei lucrdri aparfin editurii. Reproducerea integrali sau parfiald a confinutului lucririi este posibild numai cu acordul prealabil scris al editurii.

Tehnoredactare: Comel Drdghia Coperta: Alexandru Dag

ISBN

97 8-97 3 -124-399

-3

Pentm comenzi vd puteli adresa: D ep ar t amentului D ifuzm e

C.P. 78, O.P. 32, sector L, Bucuregti

telefon 02t.224.17.65 072t.213.576

07M.300.870 Se

acordi importante reduceri.

Partea I Sinteze bacalaureat

-

clasa fl XI-a

1.1. Alcatuirea corpului uman 1.2, Funclii

uman

fundamentale ale organismului

1.1.

1.1.1.

Alcituirea corpului uman

Topografia organelor gi a sistemelor de organe. Planuri gi raporturi anatomice

Pentru stabilirea pozifiei segmentelor corpului gi a raporturilor care existd intre ele seuttLizeazd ca elemente de orientare axe (corespund dimensiunilor spafiului gi se intretaie in unghi drept) gi planuri (cAte un plan trece prin doud axe). Corpul uman este tridimensional gi are simetrie bilaterald. Planulfiontal: - este dispus vertical gi este orientat paralel cu fruntea gi trece

E

prin axul

= E

longitudinal gi transversal; - imparte corpul intr-o parte anterioard (ventrald) gi una posterioard (dorsali); - de exemplu: nasul este situat anterior, iar coloana vertebralS, posterior.

o .g

C'l

-9

.9 N

Planulsagital:

rtr

frontal gi strdbate corpul dinainteirapoi, trec6nd prin axul longitudinal gi sagital; - trece prin mijlocul corpului ca un plan de simetrie; - de exemplu: ochii sunt agezafi lateral fald de nas gi medial fafi de urechi.

.g

Planul transversal:

.No

-

-

lt

este perpendicular pe cel

este perpendicular pe cel

frontal gi sagital gi trece prin axul sagital

E

o G

= I

o

gi

transversal; - imparte corpul in: partea superioari (craniald) gi partea inferioard (caudald); - de exemplu: nasul este situat cranial fald de gur5, iar genunchiul este situat caudal fald de gold. Organele inteme sunt situate ir cavitdfi ale corpului.

tht

.g

tl

bo

I

5

Topografia organelor. Cavitilile corpului CAVITATE ANTERIOARA CAVITATE TORACICA

CAVITATE ABDOMINO-PELVIANA Cavitate abdominald Cavitate pelviand

CAVITATE POSTERIOARA CAVITATE CRANIANA CAVITATE VERTEBRALA

Corpul uman este un tot unitar din punct de vedere morfofuncfional. Este alcdtuit din cap, gAt, tn:nchi gi membre. GAT

CAP

Neurocraniu

Regiunea poste-

Torace

Superioare

(cutia craniand)

rioard (nuca16 = zor:a

(confine cavitatea toracicd)

(se leagd de trunchi prin centura scapu-

cefei)

Diafragmi

lard)

Viscerocraniu

Regiunile:

Inferioare

(oasele fefei)

- anterioard - laterald - stemocleidomas-

(separd cavitatea toracicd de cea

toidiani

abdominal6)

Abdomen (confine cavitatea

abdominald) Pelvis (confine cavitatea

! q)6

L

{ I

MEMBRE

TRUNCHI

pelviand)

(se leagd de trunchi prin centura pelviand)

1.1.z.Niveluri de organizare a corpului omenesc 1.1.2.L Celula Este unitatea structurald gi funcfionald a organismului.

Componentele sale structurale sunt: 1. Membrana celulard (plasmalema) - roluri: delimiteazd spaliul celular in compartimente; intervine in transportul activ gi pasiv de substante (asigurihomeostazia celulei); conferi formd celulei; - are structurd in mozaic fluid (dublu strat fosfolipidic iIr care sunt dispersate proteine, glucide 9i lipide); - structura sa ii conferd doud proprietd$ esenfiale: permeabilitate selectivi gi polaritate electrici. 2. Citoplasma - roluri: la nivelul ei se desfigoara funcliile fundamentale: de relafie, de nutrifie gi de reproducere/ firmulfire; - este formatd din citoschelet (refea de microfilamente 9i microtubuli de naturd proteica) gi hialoplasmi sau matrix (ichid vascos, incolor gi semitransparent), in care se gisesc organite celulare comune 9i

-

-

-

z = E

celutare pot.prezenta membrand dubld (ptastide, mitocondrii), membrani simpld (reticul endoplasmic, dictiozomi, lizozorni, vacuole), sau pot fi lipsite de membrand (ribozomi, centrozomi cili, flageli); majoritatea organitelor celulare sunt vii (protoplasmatice), dar existi gi componente nevii (neprotoplasmatice) precum: induziuni ergastice,

ffi:{ffie

o

.g gl -9

.9 N

rtr

Uh

.g E

o o

perete celula{, vacuole; organitele celulare pot fi: comune tuturor celulelor (reticul endoplasmig dictiozomi,Ezozomi, ribozomi, centrozomi, vacuole) 9i specifice

anumitor celule (corpii Nissl, neurofibrilele, miofibrilele, cilii

P

tr I

o N o +.

9i

flagelii).

C

IA

;

Organitele celulare comune

bo

Reticul endoplasmic

Structuri:

-

sistem tridimensional de canalicule, vezicule qi cisteme ramificate gi anastomozate;

Fa

I

(asociat cu ribozomii REG). Rol: este un sistem circulator intracitoplasmatic; are rol in compartimentarea celulei; rol mecanic Ai in diferenfierea vacuonului, precum gi rol in sinteza lipidelor qi proteinelor gi in metabolismul glicogenului.

- poate fi neted (REN) sau rugos

Dictiozomii (Aparatul Golgi) Strucfu ri: Dictiozomii sunt aqezali in apropierea nucleului. Sunt alcdtuili din nigte sdcule\i. aplattzagi, suprapugi (cisterne), dilatafi la capete gi inconjurafi de micro- gimacrorsezicule, generate de aceste cisterne. Rol: - secretoq, fiind mai numeroqi in celulele secretoare; - prelucreazd qi stocheazdproteine qi lipide; - sintetizeazdpolizaharidele qi le ,,impacheteazd" in vezicule care vor migra spre membrana plasmatici; la celulele vegetale gi fungi, aparatul Golgi este implicat gi in formarea peretelui celular.

Lizozomii Structuri: Sunt corpusculi sferici, veziculari care stocheazd peste 40 de enzime hidrolitice (digestive). Se gdsesc in numdr mare in celulele fagocitare (leucocite) qi in celulele imbdtrAnite. Rol: Sunt considerafi ,,organele digestive" ale celulei. Ei distrug, prin enzimele eliberate, unele substan{e gi particulele strdine care pdtrund in celuld, precum gi fragmente deteriorate de celule gi lesufuri. Sunt,,mHturdtori" ai celulelor.

Ribozomii (Corpusculii lui Palade) Structuri: Sunt structuri foarte mici, ovale sau sferice, care se gdsesc libere in intreaga hialoplasmi sau sunt atagate de membrana REG. ConfinARN 9i proteine. Rol: Sunt sediul sintezei proteinelor pebaza informa{iei ereditare stocate in nucleu.

Vacuolele , (. t
I

8

Structuri: Sunt delimitate de o membrand simpld (tonoplast). Au forma unor vezicule pline cl,;- suc uacuolar (o solufie apoasi de sdruri minerale, glucide, acizi organici, enzime etc.). in unele vacuole se gdsesc qi pigmenfi (de exemplu, cei care coloreazd florile). in celulele vegetale, vacuolele sunt mari gi au un caracter permanenf iar ir:r cele animale sun mici gi au un caracter temporar.

Rol: depoziteaz|substanfe de rezervd, produqi metabolici sau toxici; realizeazddigestia la protozoare 9i spongieri (vacuolele digestive); elimind unele tt*"; it circulalia apei; la plante menfin turgescenla celulei (edrilidegeuri ""t brul hidric), participAnd la procesul de absorbfie a apei'

Centrozomul (Centrul

cel ular) animale - lipsegte la neuroni, dar existd 9i celulelor majoriti$i Este specific -El este situat ir apropierea nucleului gi este alcdtuit dintr-o zoni citola fungi. plasm-atice densd itr care apar 1,-2corpusculi cilindrici numi$ centrioli' Rol: in diviriunea celulard, in formarea fusului de diviziune.

Mitocondriile (Condriomul

cel ular) aerobe, agezate, de reguli, in eucariotelor sunt prezente in toate celulele apropierea nucleului. sunt mai numeroase ir celulele cu activitate intensi (fibrele mugchilor striati, celulele hepatice, celulele aflate in diviziune etc') Mitocrondriile se multiplicd prin diviziune, fragmentare sau irrmugurire gi se transmit de la o generalie ceularS la alta pe linie matemd. Structuri: Prezintf o membrand dubld.Cea intemd fottreazi'prin invaginare ntrneroase criste, carecon$n enzime ce intervinir:r procesele metabolice celulare' in interiorul mitocond'jtei (matrix) se gdsesc diferite substanle minerale 9i organice, inclusiv acizii nucleici (ADN 9i ARN)' "Rol, in respiralia celulard, fiind considerate ,,centralele energetice" ale celulelor. Au rol gi in sintezele de proteine gi lipide, precum 9i in transportul

= f E

o .g

trl

o o

diverqilor ioni. EIe constituie sediul formirii ATP-ului'

N

rtr VJI

Organite celulare specifi ce Miofibrilele conlin proteine contractile (actind 9i miozind)

.g E

9i sunt dispuse

o lrt

tg

in sarcoplasma fibrelor musculare. corpii Nissl gi neurofibrilele sunt organite specificecelulelor nervoase' primii ie gdsesc in corpul celular qilabaza dendritelor. Neurofibrilele au rol mecanig de susfineru 9i a" conducere a influxului nervos, iar corpii Nissl in

= I .o

N

o c

tbt

:

sinteza proteinelor neuronale.

q)

bo

Nucleul structuri: Membrana nucleari, carioplasm a gi 1,-2 nucleoli. Membrananucleardeste dubli, stfebetute de pori. Membrana extemd prezintd atagafi ribozomi gi se continui cu membrana reticulului endoplasmic'

FA

I

9

formati dintr-o parte lichidd.numitl. carioformi de filamente lungi, subfiri gi incoldcite,

Carioplasma (nucleoplasma) este Hmfrt qi o parte dispersatd sub

care constitrie cromatina. Fiecare fibrd de cromatind reprezinti un uomozom despiralizat, care la trcepuhrl diviziunii celulare se condenseazi gi astfel poate fi vizualizat la microscop. Nucleolul. Celulele pot avea unul sau doi nucleoli. Ei au forma unor corpusculi dengi, sferici sau elipsoidali, lipsifi de o membrand proprie; sunt delimitafi de o cromatind nucleard mai condensatd. Nucleolii confin ARN, ADN gi proteine. Ei se dezorganizeazd inaintea declangdrii diviziunil nucleare gi se reasambleazdla sfArgitul acesteia. Au rol in diviziunea celularH precum gi in biogeneza ribozomilor. Rol: Nucleul reprezintd,,centrala informafionali gi de control" a celulei, dar gi,,sediul" ereditilii.

Schimburile de substanle prin membrana celulari

gL

L

I

10

Membrana plasmaticX are o permeabilitate selectiad, adici este semipermeabild,Idsdndsd treacd gazele, apa gi anumite substanle dizolvate sub-formd de ioni sau molecule gi este impermeabild pentru substanlele cu molecule mari (macromolecule). Permeabilitatea este legati de existenf a,,porilor" din membrarr6, iar forla ei motrice o reprezintd diferenfa de concentratie de o parte gi de alta a membranei. Transportul diferitelor substanfe prin membrana plasmaticd se face pasiv gi activ. Mecanismele care nu utilizeazd proteine transportoare sunt: Difuzia - este fenomenul prin care moleculele a doud substanle (gazoase sau lichide) puse in contact se deplaseazd dela concentrafie mai mare spre o concentrafie mai micd. Ca urmare are loc o intrepdtrundere a celor doud substanle pAni la egalizarea concentrafiilor. Moleculele mici (fird sarcind negativd), cum sunt OrHzO, CO2, traverseazdrapid prin difuzie dublul strat lipidic al membranei plasmatice. lntre soluliile de pe cele doud fefe ale membranei plasmatice, datoritl diferenfei lor de concentrafie, apare o presiune numitd presiune osmoticd, ce face posibili osmoza. Osmoza este fenomenul prin care moleculele unei substanle aflate in solufie traverseazd membrana semipermeabild qi se deplaseazd intr-un singur sens, de la concentrafie mare la concentralie sclzutd. Moleculele trec prin membranX pAnd la repartilia lor egald pe cele doud fele ale acesteia. Un exemplu de osmozdil constituie preluarea apei din sol de cdtre periqorii absorbanfi. Este una

din ciile apei de pitrundere in celuli gi de acumulare in vacuoli, concentrafia solufiei extracelulare fiind de obicei mai mici decAt cea intracelulard. Capacitatea absorbantd a celulei depinde de presiunea osmotici a confinufului celular, dar gi de turgescenfa celulei care se opune absorbSei. Turgescenla reprezinti cregterea volumului celulei datoriti cregterii presiunii confinutului celular asupra membranei, care, fiind elasticd, se intinde. Cand concentrafia apei ftr celuld este mai mare decAt ftr exterio4, apa iese din celuli, iar aceasta igi micAoreazi volumul. Ca urmare, la plante se produce ofilirea. Are loc fenomenul deplasmolizd, adic6,de pierdere a apei prin osmozi. Celula igi revine gi igi mdregte volumul cAnd in mediul extem concentratia apei este mai mare decAt in celuli (deplasmolizd). Diferitele molecule cu greutate moleculari mare trec prin membrana plasmaticS, uneori chiar impotriva gradientului de concentrafie. Acest lucru este posibil datoriti existenlei unor proteine transportoarein structura membranei. Sunt doui mecanisme ce utllizeazd proteinele transportoare: difuziunea facilitati gi transportul activ. in primul caz, moleculele se deplaseazi ir sensul gradientului de concentoutie fdrd consum de energie. Pe aceastd cale este preluati glucoza de cdtre eritrocite. in al doilea caz, trartsporful se produce impotriva gradientului de concentrafie gi are loc cu un consum de energie. De obicei, se modificd conformafia proteinei transportoare, pentru a-i permite deplasarea impreund cu molecula transportatd prin membrana plasmatici. Proteina transportoare funcfone azd. ca o pompi. Un exemplu il reprezintd pompa Na* - K*, ftr care proteina transportd Na* la exteriorul celulei gi K. in interiorul celulei. Na* are tendinfa de a pitrunde ugor in celul5, iar K* de a ieqi ugor din celuld. Unele macromolecule, diferite particule materiale, unele microorganisme etc. nu pot traversa membrana plasmaticd prin mecanismele amintite gi tofugi pitrund in celuli prin citozd. Citoza este fenomenul de formare a unor vezicule mici care inchid aceste tipuri de substanfe qi le elimind din celuld sau le aduc ir aceasta. Poate fi exocitozd gi endocitozd. Unele celule pot ingloba anumite particule solide cu ajutorul pseudopodelor. Fenomenul se numegte fagocitozd. Aceastd proprietate o au leucocitele (mai ales, macrofagele). Alte celule animale potingloba particule lidride. Fenomenul se numegte pinocitozd.

r = E

o .E

ttl o o .F rtr lt

.g E

o G

C I

o .N o

+,

.5 UI

oa l)

11

1.1.2.2. Tesuturile Celulele cu formd 9i structuri asemdndtoare gi care indeplinesc aceeaqi funcfie se gruPeazdin fesuturi. Principalele tipuri de lesuturi din organism sunt: A. epitelial, care forme az6.la suprafafa corpului epiderma, constituie muqi a coase ce cdptuqesc organele cavitare gi intrd in strucfura glandelor divergilor recePtori; B. conjunctio, careleagd, susfine, protejeazx 9i hrinegte diversele pdrli ale corpului gi intervine in imunitate qi in regenerarea elementelor figurate ale sAngelui; C.muscular, care, intrd in structura mugchilo\ ce tePrezintd principalele organe efectoare ale organismului; D. nentos,care impreund cu lesutul conjunctiv qi vasele de sAnge formeazd organele nervoase, al cdror ansamblu reprezintd sistemul nervos, principalul sistem de coordonare qi control al organismului' sunt de mai multe tipuri: a) Epitelii de acoperire, alcituite din celule plate, cubice sau prismatice, agezate intr-unul sau mai multe strafuri. Epitelii unistratif icate:

A.Jesuturile epiteliale (Epiteliile)

Pavimentoase: - constituie endoteliul vaselor sangvine 9i limfatice, pericardul, peritoneul, Pleurele; - facillteazd schimburile intercelulate rcalizate prin difuziune.

, (. S

12

Cubice: - intre in strucfura mucoasei bronhiolelor, a canalelor glandelor salivare gi a Pancreasului exocrin; - au rol in procesele de absorbfie, secrefie 9i excrefie' Cilindrice (prismatice): - intrd in constitu{ia mucoasei tubului digestiv (de la orificiul cardia la rect), a trompelor uterine qi a epididimului; au rol de protecfie, secrefie (ir special de mucus) 9i excrefie.

-

Epitelii pseudoshatificate qi - intrd in structura mucoasei ce ciptuqeqte faringele, traheea bronhiile mari; - au rol de protectie gi in secrefia gi transportul mucusului.

Epitelii pluristratif icate Pavimentoase: uretrali - intre tr structura pielii gi a mucoaselor bucali, esofagiana, inferioard, vaginald; - au rol de Protecfie. Cubice: - intrS in structura canalelor glandelor salivare 9i sebacee; - au rol in secrefie qi excretie' Cilindrice (prismatice) : intleh structura mucoaselor ce trebuie menlinute umedein Perma-

-

-

nen!6; au rol in secrefla gi transporful mucusului'

De tranzifie (uroteliul):

- intre tr constifulia ciilor

excretoare urinare (uretere, uretrd superi-

ezici urinard) ; acliunea iritanti - nu permit absorb$a urinii gi protejeazi mucoasa de o ar6., v

a acesteia.

b) Epiteliile glandulare sunt alcdtuite din celule pavimentoase, cubice, concilindrice sau prismatice. Aceste epitelii formeaza impreuni cu lesutul junctiv glande: exocrine, endocrine gi mixte' (receptoare) c) Epiteliile senzoriale intrdi::r structura segmentelor periferice ale analizatorilor. al d) Epitelii de absorbfie - cel mai cunoscut este epiteliul unistratificat substanmucoasei intestinului subfire, format din celule cu rolul de a absorbi active sau pasive le transporta prin mecanisme lele nutritive din intestin 9i de a in lichidul interstiliaf sAnge 9i limfd.

a a E o o |'l o o N

rtr

tt ||!

B.

E

lesuturile coniunctive

de substanli fundamentall lesuturile conjunctive se clasificd dupd tipul in: a) moi, b) semidure (cartilaginoase), c) dure (osoase) 9i d) sangele. a) lesuturi coniunctive moi fesut coniunctiv lax: - formeazi stroma conjunctivi a organelor; - umple toate spaliile libere dintre organe; - susfine vasele de sAnge gi nervii; grupele - formeaza hipodermul gi leagd irtre ele fibrele musculare 9i de mugchi; -impreuni cu epiteliile, formeazi unitdF funcfionale'

o c

P G I

o .N

o

IH

tr

UT

q)

bo

I

13

Jesut conjunctiv reticulat: - intreh constitulia ganglionilor limfatici, splinei, ficatului, miduvei osoase;

lesut

are rol de susfinere. conjunctiv elastic:

- inhein structura pereSlor arterelor

gi venelor

ma4 cdrora le conferi

elasticitate. Tesut conjunctiv fibros: - formeazd capsulele diverselor organe, fascii musculare, tendoane, aponevroze gi ligamente; - are rol preponderent mecanic. fesut conjunctiv adipos: - este situat in hipoderm, in jurul unor organe (rinichi, odri), in mezenter, mediastin, regiunea axilard, corpul adipos al obrazului; - are rol de depozit de grdsimi, izolator termic, protegtie gi susflnere. b) lesuturile coniunctive semidure (cartilaginoase)

Cartilajhialin:

-

la embrion formeazd scheletul, iar la

adult cartilajele

costale, traheo-

bronhice, laringeale, septul nazal; - constituie matricea pentru osificarea endocondrali (de cartilaj). Cartilaj elastic: - este prezent in structura pavilionului urechii, conductul lionului urechii, conductul auditiv extern, epiglotd, unele porfiuni ale laringelui gi ale trompei lui Eustachio, aripile nasului. Cartilajfibros: - formeaz| discurile intervertebrale, meniscurile articulare, simfiza pubiand; - este prezent uneori gi la locul de inserfie a tendoanelor pe os. c) lesuturile coniunctive dure (osoase) Spongios: - format dintrabecule (lamele osoase) ce delimiteazd areole (cavitd$ pline cu

I

o'" :$ s S S r 14

mdduvi rogie);

- formeazd epifizele oaselor. Compact: - format din unitefl morfofun$onale numite osfeo ane (sistune hnoersiene); - formeazd diafizele oaselor lungi. d) Singele este considerat un tip particular de lesut conjunctiv in care elementele figurate (eritrocite, leucocite, trombocite) reprezintd celulele, iar plasma este substanla fundamentald.

Descriere Ei funcfii

Elemente figurate

Globule rogii - celulele adulte sunt anucleate; (eritrocite sau hematii) - se formea zd, prinhematopoiezd.inmdduva roqie a oaselor; 46 milioane/mm3 sAnge - sunt distruse prin hemolizl'in splin5, ficat mdduvd osoasS, ganglioni limfatici; - confin hemoglobine GIb) care transportd gazele respiratorii. Globule albe

-

(leucocite) 5-10 000 /mmu sAnge

sunt celule nucleate, mobilg cu rol esenfial imunitate. Sunt elemente de tranzit de la organele leucoformatoare la fesuturi 9i se clasificd astfel:

in

Granulare

in stadiile tardive ale

Bazohle 20-50 /mm3 s6nge

- numirul lor

Eozinofile 100-400 /mm3 sAnge

- numdrul lor cregte in boli parazitare gi alergice; - reprezinteFs% din totalul leucocitelor.

Neutrofile

-

cregte

inflamafiilor; - reprezinte0,5"h din totalul leucocitelor.

3 000-7 000 /mm3 sAnge

traversea zd, pfin diapedezd perefii capilarelor,

acumulAndu-se in lesutul afectat gi digerd microorganismele prin fagocitozd.

Agranulare Limfocite 1500-3 000 /mm3

- produc anticorpi, substanle

cu rol

in

imunitatea nafurald a organismului.

sAnge

Monocrte 100-700 /mmt sAnge

Trombocite 250 000-300 000 /mm3 sAnge

-migreazd.in lesuturi unde se transforma rn macrofage gi fagociteazd.bacterii gi resturi celulare.

-

cele mai mici elemente figurate (2-4 m

tn

diametru); nu au nucleu; aderd la suprafafa endoteliilor vasculare lezate gi elibereazd fectori ce intervin in coagularea sAngelui; se formeazd in mdduva hematogend din megacariocite.

C. Jesutul muscular este de urmdtoarele tipuri: fesut muscular striat (muqchii scheletici) fesut muscular neted (perefii viscerelor) lesut muscular cardiac (miocard) D. Jesutul nervos este alcdtuit din neuroni gi celule gliale. Neuronii sunt unitdfile de structurd (formeazd legdturi sinaptice ce stau la baza arcului reflex) gi de funclie (genereazH gi conduc influxul nervos) ale sistemului nervos. Clasificarea neuronilor

Dup[ forma corpului celular: a.

-

stelafi; ovali;

piriformi; piramidali; rotunzi.

b. Dupd numdrul pre-

c. Dupd funcfie:

lungirilor:

- unipolari; - pseudounipolari; - bipolari; - multipolari.

senzitivi; motori; -

-

-

de asociafie; secretori.

Neuronii sunt formafi din corp celular qi prelungiri: dendrite qi axoni. Dendritele gi axonii constituie cdile de conducere in neorax a sensibilitdlii gi motilitdlii, precum ginerai spinali (micati) gi uanieni (senzitivi, motori gi micati). Corpul celular: - formeazd substanfa cenuqie a newaxului gi este delimitat de neurilemd. Dendritele: - sunt prelungiri neobligatorii, ramificate, ce confin neurofibrile gi corpi Nissl (organite specifice); - conduc influxul nervos aferent (centripet).

Axonul: - prelungire unic5, obligatorie, delimitati de axolem6;

-

(4

S

T

16

conduce ffiuxul nervos aferent (centrifug); este protejat de 3 teci: de mielind (la interior), Schwann, Henle (la

exterior). Teaca de mielind: - este secretatd de celulele gliale Sctrwann sau de oligodendroglie; - are rol nutritiv de protegtie gi izolator. Teaca Henle: - este formatd din substanld fundamentali amorfi qi fibre conjunctive agezateir relea; rol trofic Ai de protecfie. are -

Teaca Schwann: - este formatd din celule gliale; - este dispusd concentric ir jurul tecii de

mielin[;

-intre 2 celule Schwann se afld o strangulafie Ranvier; - are rolir secrefia tecii de mielina, de protecfie, trofic Aiin

conducerea

saltatorie a influxului nervos. Ramificafiile axonale butonate Strangulafia Ranvier

Proprietifile neuronilor: - generarea influxului nervos (excitabilitatea); - conducerea influxului nervos (conductibilitatea)' Excitabilitatea reprezintd capacitatea materiei vii de a rispunde prin manifestlri specifice Ia acliunea stimulilor. Se caracterizeazd prin urmdtorii parametri: a) intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezintd intensitatea necesard unui stimul pentru a produce un influx nervos. stimulii cu intensitate inferioard pragului se numesc subliminari 9i nu produc influx nervos. Stimulii cu intensitate superioard pragului (supraliminari) au acelagi efect ca gi cei cu intensitatea prag (legea ,,tot sau nimic"); b) timpul util reprezinti timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a produce un influx nervos; c) cronaxia este timpul minim necesar unui stimul (curent electric), av6nd o intensitate dubld fala de teobazil,pentru a produce un influx nervos; d) labilitatea este capacitatea neuronului de a rispunde la un anumit numdr de stimuli pe unitatea de timp; e) perioada refractari este proprietatea neuronului de a nu rdspunde la un stimul nou, in timpul unui rdspuns la un stimul anterior; f) brusche{ea reprezintd rapiditatea cu care acfoneazh stimulul.

Conductibilitatea rcprezintl. capacitatea de autoproPagare a influxului nervos prin axon spre alt neuron sau sPre un organ efector' Suportul fizico-drimic al excitabilitefii gi al conductibilite$i este reprezentat de potenlialul electric membr anar. ConJorm teoriei ionice a lui ]ulius Bemstein, acest potenlial electric apare qi ca o consecinli a repartiliei inegale a ionilor (Na*, K*, C*.,Cf etc.) de o parte de alta a membranei celulare neuronale care prezint[ permeabilitate selectivi,

= 5

o IE

El

o o N rE t" |E

E

o IE

c I

o

'o N

c

tn bO

r* 17

deci influxul nervos este un fenomen electrochimic. Datoritd migcdrii ionice impuse de gradientul de concentrafie apar diferenfe de potenfial electric intre cele doud fele ale membranei.

Pden1ial de ac{iune ce se

autoprcpagi

Transmiterea influxului nervos de-a

lungul neuronului a. potential de repaus b. potenf,al de ac$une c. repolarizarea membranei d. conducerea saltatorie a influxului nervos in axonii mielinizafl

r's

ra.

L

18

ln condilii de repaus (cAnd nu acfioneazi, niciun stimul), neurilema este pozitld pe falaextemd gi negativd pe cea internd. intre cele doud fefe existd o diferenfd de potenfial de 70 mV numitd potenlinl de repaus (se noteazd in mod convenlional - -7 }mV, deoarece f af a intemd este negativH fafd de lichidul interstilial). in timpul potenfialului de repaus, membrana este permeabilX pentru ionii de potasiu (K.) gi impermeabild pentru cei de sodiu (Na*) (concentrafia K. intracelular este de 35 de ori mai mare decAt a celui extracelular, iar concentra$a Na* extracelular este de 10 ori mai mare decAt a celui intracelular). Aplicarea unui stimul cu intensitatea prag determind dep olarizar e a membranei datoritd cregterii permeabilitafii ei pentru Na*. Membrana devine negativd la exterior gi pozitivd la interior. Diferenla de potenfal devine 35 mV gi se numegte potenlial de actiune. Acesta se autopropagd (in mod convenfional, se noteazd +35 mV). Transmiterea depolarizdrii de-a lungul fibrei nervoase constituie influxul nervos.

Nod

Mielini

Ranvier

Curenli circulari

Na*

+ +

II

a"t"n!i circulari

Depolarizarea se propagd pas cu pas de-a lungul axonului, prin intermediul circuitelor locale (fluxuri circulare saucuren{iiluiHermann). in axonii cu teacd de mielin6, influxul nervos se propagd saltatoriu (de la o strangulafie Ranvier la alta). in axonii fdrd teacd de mielind, influxul nervos se propagd pas cu pas. Yiteza de propagare a influxului nervos in axonii mielinizali este de 50 de ori mai mare decAt in cei amielinici. Ulterior, are loc repolarizarea membranei neuronale (scdderea permeabilitdtii pentru Na*) qi se stabilegte echilibrul ionic inilial (membrana devine pozitiv| la exterior gi negativd la interior). Transportul ionic se tealizeazd, pasiv, prin intermediuL canalelor ionice (polipeptide sau lipopeptide ctr greutate moleculard redusd) sau activ, prin intermedtul potnpelor ionice (agregat de proteine transportoare gi enzime). Transmiterea unidirecfonald a influxului nervos de la un neuron la altul, de la receptor la neuron gi de la neuron la efector se reaLizeazd prin intermediul sinapselor.

= = E

o .g gt

o o N

rE t.

tg

E

o |E

E I

.No

o

+,

c

UI

Funcfionarea sinapselor: hrfluxul nervos, care se manifesti ca o undi de depolarizare, odatd ajuns la nivelul butonilor terminali, determind fuzionarea veziculelor cu membrana presinapticS, spargerea lor gi eliberarea mediatorilor drimici; acegtia dtfuzeazd prin fanta sinapticd (in aproximativ O5 ms) gi ajungin contact cu fafa externd

bo

19

membranei postsinapticg la nivelul receptorilor specifici. Drept urmare, membrana postsinapticd este depolarizatd gi permite propagarea influxului nervos. a

La nivelul sinapselor dintre receptori gi neuroni, datoriti fantei sinaptice foarte inguste, influxul nervos se autopropagd prin mecanismul circuitelor locale. La nivelul pldcii motorii, acetilcolina se fixeazd prin receptori specifici de sarcolemd depolarizAnd-o qi determin6nd un poten$al local terminal de placd. Acesta va genera potenfiale de acfiune ce se propagd de la placa motorie in toate direcfiile.

Clasificarea sinapselor 1.

Din punct de vedere functional:

a. Cu transmitere chimicd

-

-

adrenergice (mediatorul chimic este adrenalina sau noradrenalina); colinergice (mediatorul chimic este

acetilcolina). b. Cu transmitere electricd 2.

3.

Din punct de vedere al efectului: Dupd structurile implicate:

a.

Excitatorii

b.Inhibitorii Interneuronale - axo-somatice; - axo-dendritice; - axo-axonale. b. Neuron-receptor c. Neuron-efector (de exemplu, placa motorie) a.

in numdr de peste L0 ori mai mare decAt neuronii. Prezinti prelungiri citoplasmatice de lungimi variabile gi bogat ramificate. Au capacitate de diviziune gi asigurd cicatrizarea, suportuf protecfia gi nutrifia neuronilor. Participd la formarea tecii de mielini. Existi doud tipuri de nevroglii: macroglia (reprezentatd de astrocite gi Celulele gliale (nenrogliile) sunt

oligodendrocite) qi microglia (reprezentatd de celule gliale mobile).

(.

TE t\

I

20

1

fundamentale ale organismului uman

.2. Functii

1.2.L Funcliile de relalie Organismul uman realizeazd.schimburi permanente de informafie, energie mediul de via{d. Integrarea in acest mediu se realizeazd datoritd colabordrii strAnse intre sistemul nervos, organele de simf sistemul endocrin gi sistemul locomotor care interacfioneaz5 in realizarea functiilor de relafie: sensibilitatea gi migcarea.

gi materie cu

1

.2.1

.L Sistemul nervos

Sistemul nervos somatic asigurd activitatea motorie somaticd gi sensibilitatea senzitivo-senzoriald, iar sistemul nervos vegetativ coordoneazd activitatea inconqtientd a viscerelor.

'= 5 E

o .g

C'l

o o .;i

rtr Ul.

.g E

o

,..,

G

= I

q o

.N

.E

:

bO I

j

@ Componentele sistemului

neraos

--I-Effi---___l

ffi

I

21

Miduva spinirii a)

(onfigutafie interni

Substanfa cenu;ie este compact[ gi dispusd la interior, sub forma literei H. Prezintd trei perechi de coame: - anterioare - confin neuroni somatomotori ce coordoneazd activitatea musculaturii striate gi ai ciror axoni constituie rddicinile anterioare ale nervilor spinali; - posterioare - confin neuroni somatosenzitivi gi intercalari (de asociafie) ce primesc informafii prin fibrele senzitive ale nervilor spinali. Axonii unor neuroni somatosenzitivi formeazd ciile ascendente ce conduc informafiile de la divergi receptori cdtre cortexul cerebral; - laterale - con,tin neuroni visceromotori. Cei situafi fir partea anterioard a coamelor laterale coordoneazd motilitatea musculafurii netede, iar cei sifuali ir partea posterioard a coamelor laterale recepfioneazi impulsurile de la viscere. intre coarnele posterioare qi cele laterale qi ir:r jurul canalului ependimar se gdsegte substanfa reticulatd (format[ din grupuri de neuroni agezafi i:r re!ea). in centrul substanlei cenugii se afld comisura cenugie, i:r interiorul cdreia se gdsegte canalul ependimar, rest al fubului neural.

Substanp albi, situati la exterior, este formatd din fibre nervoase mielinice gi amielinice gi din nevroglii. Este organizatl.in trei perechi de cordoane: anterioare, posterioare qi laterale. Cordoanele reprezinSTIMUL celule specializate sau dendrite ale neuronilor

din ganglionii spinali sau din omologii lor

oanieni RECEPTOR

etaje ale sistemului nerdendritele

s,i

axonii neuronilor senzitivi din

ganglionii spinali

cArE ATERENTi nzuroni somatici (motoneuroni din coamele

sENzrnvA

anterioare ale

o CENTRUDECOMANDA

qi

miduvei

gi

neuroni de asocia'$e)

vegetativi (neuroni din coamele laterale ale

miduvei) simpatici

gi

parasinpatici

o

X

i's.SH '

1)

CAIE AFERENTA hi

MOTOARE

*A

r'i

axonii motoneuronilor din coamele anterioare

o

sau ai neuronilor vegetativi din coamele

laterale

musculatura sdreletici qi viscerali (tdspmde prin conhaqtie) gi glandele exo- gi endoame

EFECTOR

22

td cdile de conducere (tracturi) a influxului nervos intre diferitele

(raspund prin seaqtie)

vos central. Cdile pot fi scurte (leagi diferite segmente medulare) sau lungi (ascendente, ale sensibilitdfii, care con* duc informaliile de la receptori, qi descendente, motorii, care conduc impulsurile cdtre efec-

tori).

_\\J

€z I

z-r- 9L

ppuqsaluo4se8 alelqnoyq

tr

ariraraop4

oa

Z1-IL

Ieropns

;

eJeqruol-oJ€Jol E^npPu

JOlJr4suoJoseA

9I-€I

JoleJaIeJJ€orpJeJ

z1-

5 o. N o I o ..i o a o

E

- trl 6 i rn f

Fuluropq€

{n

$ N o o to o o 3

xt!

6

roleleppopdn4

zJ-8f,

I

(n

rfl F lll

aunIXau

'Dlsurqe8 tel -ue1d 'p1rdnr4 'p1rd

urrd alelncaxa 'arergde ap

-rJrq'ueapqe 'ue{nloJ

!ITdI^I!IXE

rroldaroudord'rroldaroralxa

rroldacopdord

If,rdDltds ltloJdirf,lrd

arezqeraua8 (a aJarperl (p arJlaruls (J

tr

c

e+elrleraleIun (q arczlleJol (e mInluElIJXa eale+rsualur ap aprury u1 '+Fallp ezerpeil

Pz€rpEJr

:

3un1 rJoloru

rS

rreprralut 'rlqlzuas g

urind

nu

'ale+rlull lrlr+s lJnJs rJololu

rB

a+JeoJ

rrrqrzuas

z

1ar

gd!IICIVU gCI CI\.UD

yiNilrv't

ircl dI IIJ

INOUNIN iIC nINdII

rNouo[N

lICl

uYhlnN

(arrlelorur) (arrndarnou) (aunrxag ap)

TJIIdVNISIIOd :IXIIT{IIU

(arapurq ap) IDIIdVNISONO}\i iIXiIldiIU

IUNdII

IIf,IIVWOS gXiI'IdlIU .(acUedurrseJed IS aeqedurrs) alqe+agal rS (ar4deursrlod rS aJlldewsouoru) aJrleluos :axalJal ap undrl Pnop RzeauopJooJ PAnpRur urp rso^Jau rIJluaJ 'rlueurp InrqrlrqJa rS ealelrp.r8alur gzea4spd t$l lnursrue8ro arer urrd €relSaloln€ ap JqatrJaqrJ rusrueJaru un alsa xalJal ImJV'xalJal ImJe a+sa Jrruoleue luJ+sqns rnJpJ I€ 'xagar In+Je uIJd e^zeazrleat as PXaUaJ ericung 'ar6nuac eiuelsqns urp r$ozrrau IIJ+uaJ aJIFJ ap p+EuopJooJ alsg 'nlparu rS ursrue8ro a4uIP rS rnlnur

-srue8ro ap aluauoduror apirpd ar+ulp erqp8al e^zeazrleatPxagoJ

e;irun1

!a npPu aHitunl (q

v7

re rierq auu alrlJel rrieurrol4 aJnpuoJ -rrr

16

preo3n armrsard ap

aseoJ

rB a;arsor8 alrlJe+ -arnp rS aJlurJal ufeuuolur aJnpuoJ rdeuuo;r4 aJnpuoJ

rrirung

(snquaunt)

qceprng r5 (tlpto.tE

Iera+el

go9;eqpqourdg

;rureplourdg

*-

JOrJa+tle

rlueplourdg

eo)

(lnrnsey)

Ferl

Y-rvNorslrud

YSVOUflUnCT

rS (yrrrva -oroud vunls

rSyf,rrNuf,r

Y"IIIf,VJ

!ITBOJ\trUIIIA

rS (yrrrrurraa) YNIII YTII)VJ

VAII.III J OUIIXT

-OUD V

IIIVIITI

SI

S

ale+rlrqrsuas aP dtt

N !I S

'prr4daroralul eale+{Iqrsuas Dnpuof, 'euurelelourds eapr nr punardrut 'ealsaly'ruoJnau raJ+ alsad uriuoJ aJeD €pra1e1rS areor.ralsod alatueoc aJlt4P rS rerurpuada mlnpuer 1runf urp ptelnrr+ar eiuelsqns ap ate]uazatdat) au{nadsau (q 'Plelltu{ Puoz o-r}ur areJ as PleJqror .ro1 eriraro.rd rol{nurr+s e pur} eareurtulJf,slp IS earadar'rad uI IoJ nc rrnqndrur DnpuoJ rS ruornau ra4 urp alrryPJle luns aJ€J '(pzrqdac -orrdord 16 gzr4daro.ralxa) alelrlrqrsuas ap d4 areJarJ ru1uad au{rcads (e :undr1pnop ap luns rpJ alsaJv'r6on;au rrJlual arlel (uoldac -oralur rS -oralxa) uoldarar e1 ap uieruroJur +rursuerl aluaPuaJs€ aIIFJ'I '(aluapuacsap IFr uud) areolrala a1aue8.ro Jo+oru solJau xnlJur ap PUJoJ qns alzualuoJ rrJlual eI ap e1 r5on;au 1(aluapuarsu IPJ uud) l6onrau ilrluar a.4gc rroldaDal el ap Ar+Izuas solrau xngul ap PurJoJ qns aprielrcxa :aJnpuoJ rugutds eAnpeIN ore)npuo) ep egirun3 'o

vs-zs

alenxas

F

vs-zs

ariera;aq

I -E

VS_ZS

aunlprtr

n H

trl

(,

rd

tr

z1- r-I

alenxas

I-I

arieralaq

E

I-I

aunrirrl4l

o r

Z-I_

Z-I_

b \

|n

X

-l

P

-

SENSIBILITATEA PROPRIOCEPTIVA

SENSTBTLTTATEA

INTEROCEPTTVA

Tip de sensibilitate PROPRIOCEPTTVA PROPRIOCEPTTVA INCON$TIENTA CON$TIENTA (kinestezicd) (de control a mig-

INTEROCEPTTVA

cirii) Tract (fascicul)

Spinobulbar Goll lgracilis) 9i Burdadr

posterior (Fle&sig)

(cuneatus)

gi anterior

Spinocerebeloase

Spinotalamic anterior gi lateral

incru-

cigat (Gowers)

Functii

conduce informafiile de la proprioreceptorii din derm, mugchi, oase, articulufi, aponewoze, necesare coordo-

conduce informatii

proprioceptive in-

conduce informa{ii de la viscere

conqtiente necesare coordondrii tonusului muscu-

lar

ndrii migcirilor congtiente 2. Ciile descendente conduc motilitatea voluntari (fasciculele piramidale) involuntari (fasciculele extrapiramidale). Comenzile conduse prin fasciculele piramidale iniliazd migcdri voluntare fine. Comenzile conduse prin

gi

= 5

fasciculele extrapiramidale controleazl,tonusul posfural, migcdrile automate asociate cu mersuf vorbirea, scrisul, unele stdri afectiv-emotionale, atitudinile automate. Aceste cii sunt alcdfuite din doi neuroni: primul este situat in cortexul cerebraf iar al doilea neuron este sifuatin nucleii motori ai nervilor cranieni pentru ciile piramidale. Pentru cdile extrapiramidale, protoneuronul este sifuat in etajele corticale qi subcorticale, iar deutoneuronul in coarnele anterioare ale mdduvei.

F{Jf

N

rtr

Ul.

G

E

o

FUNCTII

G

Corticonuclear

Conduce influxul nervos motor voluntar la nudeii motori din trunchiul cerebraf care il transmit mugchilor capului, globilor oculari si limbii.

o N o iua vt

Conduce motilitatea voluntari a musculaturii scheletice contralaterale.

Oo

rX.H ei

o G gl o o

FASCICUL

-0J rr=

lE * <> u<.i

E

Piramidal direct Piramidal incrucigat

tr I

C

Conduce motilitatea voluntari a mugchilor gAtului, trunchiului gi ai extremitdfilor. I

25

Coordoneazi motilitatea involuntard' Coordoneazd motilitatea involuntard' Coordoneazd motilitatea involuntard'

Coordoneazi motilitatea involuntarS' Coordoneazd motilitatea involuntard'

Coordoneazi motilitatea involuntard' FJ

Coordoneazi reflexele de posturi

atitudine'

Coordoneazd migcdrile fine.

II1>

Fl< -n

qi

Tecto-spinal

F

Coordoneazd reflexele posturale de rdspuns

la stimuli vizuali 9i auditivi. ControleazX tonusul muscular.

X

Rubro-spinal

Coordoneazi tonusul muscular, stimuleazd mugchii flexori 9i inhibd muqchii extensori' Controleazd tonusul muscular.

Vestibulo-spinal lateral gi medial

Controleazd tonusul muscular.

Controleazi tonusul muscular.

Trunchiul cerebral a) Configuralie

interni

din substanfd cenugie Ca gi mdduva spinxrii, trunchiul cerebral este alcetuit

6"

L

I

26

fragmentatd qi substanli albd. substanla cenugie este dispusala interior 9i in nuclei: motori, senzitivi, vegeldatoritd incrucigdrii diferitelor fascicule) din: iativi gi proprii. Substanfa albd este dispusd la exterior 9i este alcdtuitd (sistefibre ascendente specifice (continuarea celor medulare) 9i nespecifice mul reticulat activator ascendent) , ftbre de la nucleii senzitivi bulbo-mezensuPerioare sau cefalici, fibre descendente (provenite de la etajele nevraxiale (fac legitura intre nucleii cu originea in tn-rnchiul cerebral) 9i fibre de asociafie trunchiului cerebral qi pedunculii cerebelogi)'

b)

Fun(iile trunchiului cerebral

Sunt aceleagi ca ale mdduvei spinHrii: de centru reflex gi de conducere. Funcfia de centru reflex este indepliniti de centrii (simpli gi automafi) din substanfa cenugie, la acest nivel inchizAndu-se reflexe somatice qi vegetative. BULB

-

reflexe secretorii gi motorii digestive,

respiratorii gi adaptative cardiovasculare (vegetative), de deglutifie, de tuse gi strdnut PUNTE

-

reflexe salivare (submaxilare gi sub-

linguale), lacrimaf respiratorii gi cardiovasculare (vegetative), masticator, de clipire

MEZENCEFAL

- reflexul pupilar fotomotor (pupi-

lo-constrictor) gi de acomodare (vege-

tative), reflexele statice gi statochinetice (somatice) care asiguri menfinerea pozifiei normale a corpului in repaus gi in migcare; - reflexele de orientare coordonate de coliculii cvadrigemeni: de orientare vizuald (reflexul oculocefalogir), care determind migcarea ochilor in direclia excitanfului vizual, gi de orientare auditivd (reflexul acusticocefalogir), care

determini migcarea capului in direcfia excitantului auditiv.

=E= o G

(tl

o o

rtN tt|'

.g

Funcfia de conducere este indepliniti de substanla albd. - Cdile ascendente specifice, continuare a celor medulare, conduc sensibilitatea extero-, proprio- gi interoceptivd (prin fasciculele descrise anterior, la mdduvd). - Cdile ascendente nespecifice confin fibre lungi care, dupd un releu talamic, se proiecteaz6, difuz gi nespecific ftr cortex. - Substanla reticulatd se ir:rtinde de la bulb pAnd la talamus gi constituie sistemul reticulat activator ascendent (SRAA) care pregitegte funcf,onal cortexul cerebral pentru perceperea impulsurilor extero-, proprio- giinteroceptive transmise pe cdile ascendente specifice. La r6ndul sdu, cortexul cerebral mentine starea de excitabilitate a substan.tei

E

o o tr I

.No

o

+.

c

: n\

bA

27

reticulate, care are rol important in mecanismul somn-veghe. Se creeaze astfel un circuit cortico-reticulo-corticaf prin care scoarla cerebrale igi menline tonusul. - cdile descendente (piramidale qi extrapiramidale) conduc motilitatea voluntard gi involuntard (au fost descrise la mdduvd)' - Caile de asocialie sunt alcdtuite din fascicule proprii 9i fac leg[tura dintre nucleii trunchiului cerebral gi pedunculii cerebelogi. Aceste fascicule sunt: (a) fasciculul longitudinal medial, care leag6 nucleii vestibulari de nucleii nervilor cranieni III, ry VI gi are rol fir reflexele de orientare vizuald gi auditivd; @) tractul central al tegmentului, care face legdtura intre nucleul roqu, nucleii olivari gi cerebe! (c) fasciculul longitudinal dorsal, care leagd nucleii hipotalamici de nucleii vegetativi parasimpatici ai nervilor cranieni III, VII, IX gi X'

Cerebelul a)Configuralia interni Substanfa cenugie este dispusd la exterior, unde formeazd,scoarla cerebeloasd,

interior, unde fotmeazd nucleii cerebeloEiScoarla cerebeloasi este formatd din trei straturi' Nucleii cerebelogi, in numdr de patru peredri (fastigiali, globogl emboliformi gi dinlafi), sunt situafi in masa de substanfd alb5' Substan{a albd este dispusd la interior gi este constituitd din douX tipuri de fibre: de proieclie (ascendente gi descendente, care trec prin cele 3 perechi de pedunculi cerebelogi) gi intracerebeloase care pot fi de asocia[ie (f.ac legdtura intre scoarla cerebeloasd gi nucleii cerebelogi) gi comisurale (leagd intre ele emisferele cerebeloase).

gi la

b) Funcliile cerebelului

(. S

28

principalele functii ale cerebelului constau ir menfinerea tonusului musctllar, in coordonarea miqcdrilor 9i in pdstrarea echilibrului' Arhicerebelul are rol esenfial in pistrarea echilibrului static ai dinamic, alHturi de aparatul vestibular. Paleocerebelul are rol esenlial in reglarea tonusului muscular. Neocerebelul participH la coordonarea migcdrilor fine comandate de scoarfa cerebrali. Lezareasau extirparea totald a cerebelului nu produce moartea, dar determine tulburiri grave in locomofie gi in menlinerea echilibrului: astazia (imposibilitatea de a sta in picioare fird o bazdlatgl' de sprijin), astenia (oboseali

musculare rapide) gi atonia (diminuarea tonusului muscular). Toate aceste tulburiri dispar progresiv fur timp, principalele funcfii ale cerebelului fiind preluate de scoarfa cerebrald.

Diencefalul a) Configuralie

intemi

Cele cinci mase de substanld nervoasi confln formafiuni alcituite din substanfd cenuqie gi substanld albd. b)

Fun(iile diencefalului

Diencefalul indeplinegte doui funcfii esenfiale: este stafie de releu pe traseul cdilor senzitive qi senzoriale gi este centru de integrare pentru funcfiile vegetative. intreaga sa activitate este coordonati de cortexul cerebral. Talamus

tun4ii: - reprezintd stafie de releu (al treileaneuron) pentru toate cdile ascendente ale sensibilitdfilor specifice; funcfia de asociafie (prin conexiuni cu cortexul cerebral); - funcfia motorie (prin ganglioni bazali); - funclia de talamus nespecific (prin formaliunea reticulatd).

'5 =

E

o

ft,letatalamus

.!ul

Funclii:

-9

-

.9 N

reprezintd o stalie de releu pe traseul cdilor vtzuald (corpii geniculati laterali) gi acusticd (corpii geniculafi mediali).

rtr atJ'

.g E

o o

Subtalamus

+,

c

Fun(ii: - din punct de vedere funcfional aparfine sistemului extrapiramidal, avdnd rol ir stabilizarea activitdtii motorii initiate in ariile corticale extrapiramidale.

I

o o f

.N

= ttr

;

Epitalamus

bo

Func!ii:

-

coordoneazd reflexe motorii gi secretorii digestive (prin nucleii habe-

nulari);

FA

I

29

- coordone az6 refTexe olfactivo-somatice (prin nucleii habenulari); - acfioneazi asupra complexului hipotalamo-hipofizar. Hipotalamus Fun4ii:

- controlul gi integrarea funcliilor vegetative; - menfine homeostazia;

-rcgleazl.temperatura corpului qi aportul alimentar 9i hidric; - rcgleazd bioritmul somn-veghe; - regleazd comportamentul afectiv-emofional 9i sexual.

Emisferele cerebrale Reprezintd partea cea mai voluminoasi a sistemului nervos central. a) Configurafie

interni

Substanla cenugie este dispus 6 atdtlabaza emisferelor cerebrale, deasupra qi lateral de talamus, unde formeazl, ganglioniibazali (corpii stria[i), cAt qi la exte-

rior, unde formeazd scoar[a cerebrald.

rg). l\

I

30

Ganglionii bazali alcdtuiesc un sistem complex, unitar ca funcfie, deqi componentele sale diferd ca structur[, formd 9i localizare. Ganglionii bazali primesc aferenle de la scoarla cerebrald, talamus, hipotalamus gi formaliunile extrapiramidale ale trunchiului cerebral. La rAndul 1or, trimit eferenfe spre talamus, hipotalamus, scoarfa cerebrald 9i nucleii extrapiramidali ai trunchiului cerebral. Principalele roluri ale corpilor striafi sunt: - contribuie la constituirea ciii extrapiramidale; - inhibe tonusul musculaturii striate; - contribuie la realizarea miqcirilor stereotipe, automate, comandate de cortex gi la reglarea migcdrilor de ansamblu (intensifici sau inhibe activitatea centrilor nervogi motori astfel ircAt miqcdrile inipate si fie adaptate nevoilor curente); - exercitd o influenld moderatoare generalizatd asupra migcdrilor active comandate de cortexul cerebral. Scoa4a cerebrali reprezintd segmenful superior de coordonare, control gi integrare a organismului in mediul de vial6. Conline sistemul limbic, care are

conexiuni sr a\alizatorul olfactiv, mezencefalul, hipotalamusul 9i cu unii nuclei talamici. Principalele roluri ale sistemului limbic sunt: - zon|de proiecfie primar[ gi de integrare a aferenlelor olfactive; - controleazd gi regle az6, in asociere cu hipotalamusul, activitatea vegetativd gi endocrinS, contribuind la menfinerea homeostaziei mediului intern; - intervine in coordonarea comPortamentului afectiv-emofional 9i instinctual (alimentar 9i sexual); - intervine in funcfia de recompensd-pedeapsd manifestatd prin controlul unor migc[ri somatice legate de actul alimentaliei 9i al comportamentelor. Pebaza acestor funclii se elaboreazd motivafiile (totalitatea cauzelor care duc la o decizie comportamentald) interne care favorizeazd formarea de deprinderi intelectuale gi fizice necesare in actul invh!5rii. Din punct de vedere funcfional, neocortexul se imparte in arii (senzitive, senzoriale, motorii gi vegetative) qi zone (receptoare, efectoare, vegetative qi de asociafie).

Neocortexul receptor reprezintd zona de proiecfie cortical[ a sensibilitifilor specifice. Cuprinde arii senzitive (somestezice) gi senzoriale (vizuald, olfactivd, gustativi, auditiv5, vestibulard): - sria somestezicd primard unde se proiecteazd sensibilitatea cutanatd gi proprioceptivd congtientd. Aria somestezicd primard este conectati funclional cu aria motorie invecinatd, cu care forcneazl o unitate funcfionald - aria senzitivo-motorie; - aria somestezicd secundar d unde se proiecte azd, probabil sensibilitatea L.

E = E

o

.g

E'l

o

o .F rtr lti

.9 E

o o

protopaticd; - ariile auditiue; - aria echilibrului; - ariile aizuale;

-

E I

o N 'o P

c

aria olfactiad;

vr

aria gustatiztd.

;

Proiecfla cortical5 senzitivd se afl5 in aria somestezicdlgi are aspectul unui omulet deformat - homunculus senzitin - deoarece suprafafa de reprezentare a fiecdrei regiuni a corpului este proporfionali cu densitatea receptorilor 9i nu cu mirimea ei, cele mai intinse reprezentdri avAnd buzele,limba qi mAna.

bo

r 31

motorii Neocortexul motor cuprinde ariile corticale ce trimit impulsuri centri divergilor la nucleii motori ai nervilor cranieni, ai nervilor spinali 9i subcorticali. determin[ paralizia mug- aria motorie principald -lezarea acestei arii chilorstrialicontrolali(suntafectatemigcdrilevoluntare); 2.

- ariile Pitamidale; - ariile extr aPir amidale;

centrul motot al aorbirii' Reprezentarea cortical|. - homunculus motor

- este sifuati ire aria motorie

principaldgiestesimilardceleisenzitive,avAndosuprafafdmultmaimare fine 9i grosiere) p"r,tr., mand (implicata in realizarea a numeroase migciri comparativ cu alte regiuni ale corpului' vegetative care formeaz[ 3. Neocorte*ul veietativ cuprinde ariile motorii vegetativ este aria prefrontald. Reprezentarea corticala a neocortexului asemdndtoare celei somatomotorii'

funclii psihice' Excitarea acestor zone nu are nici efecte senzitive, nici motorii' -ariadeasocia{ieprefrontald,cufunclievegetativd,darqiindeterminarea Personalitdfii; _ aria de asocialie temporald,cu rol in memoria vizua|6,in reacliile emo4. Neocortexul de asociafie indeplinegte

lionale 9i in activitatea sexuald;

-

aria de asocialie

p

arietooccipitald, ce tea\izeaz|integrarea

superioari

a

sensibilitdlii somatice'

tipuri de fibre mieSubstanfa albi, situatd la interior, este formati din trei linizate: _deproieclie,careleag6scoarlacuetajeleinferioarealenevraxului. Sunt senzoriale 9i motorii; emisfere' Fibrele comisurale - comisurale, ca.e leagdintre ele cele doui .ul,o,, trigonul cerebral 9i comisura albl anterioari; formeaz|corpul ^care fac legatura intre diferite zone ale aceleiaqi emisde asociagie,

-

fere. (4.

L
I

32

b)

Fun4ii

l. Funcfia reflexi suport Labazaactivitxlii emisferelor cerebrale std actul reflex al cdrui de reflexe: necondifionate material il constituie arcul reflex. Existd doud tipuri (inndscute) qi condifionate (dobAndite prin invdlare)'

Reflexele necondilionate indivizii din aceeagi se transmit ereditar la descendenfi, se manifestd la tofi specie qi dureazi toati viafa. Arcurile reflexe se inchid la nivele inferioare ale nevraxului (diencefal,

trunchi cerebral mdduvd). Sunt independente de experienfele personale' Sunt esenfiale pentru supraviepirea speciei' stabil de Acfiunea excitantului necondilionat este urmatd constant 9i aceeaqi reacfie.

de flexiune Exemple: reflexul salivar, respirafia stranutul, tusea reflexele ce asigurd la stimuli dureroqi, instinctele (complexe de reflexe necondifionate diferite forme de adaPtare).

Reflexele condifionate sunt temporare Sunt dob6ndite itx cursul vielii prin invillare, in consecinld nu speciei' lpot dispdrea). Sunt caracteristice indivizilor, Arcurile reflexe se inchid la nivelul cortexului cerebral. lor face imposibila se formeaz 6pebazacelor necondifionate, iar absenla integrarea organismului in mediu' neconditionat Se rcalizeazii prin coincidenla repetati in timp a excitantului la nivelul cortexului cu cel condilionat gi, drept urmare, se creeazx o legiturd de asociafii, cerebral. Aceasta legdtura permite c4 dupd un anumit num6r necondifionat' excitantul condigionat s5 producd singur reflexul excitantului in evidenfx de Exemple: reflexul auditivo-salivar sau vizual-salivar (pus Pavlov la cAine)' Procese corticale fundamentale active, Activitatea scoarlei cerebrale este expresia a doud Procese nervoase care activitatea esenfiale: excitalia gi inhibifia. Excitafia este procesul prin este un proces efectorilor este provocati, menfinuti sau intensificatd. Inhibifia sau incetarea cortical opus excitaliei qi este urmata de d.iminuarea intarzierea temporari a activitdfii efectoruIui' Exista doua forme de inhibifie: necondilionati qi condifionati. a celor Excitafia gi inhibilia sunt procese dinamice. Mobilitatea continua dupd doud procese constituie dinamica corticald, Proces care se desfdgoard doui legi: legea iradierii gi concentrdrii gi legea inducliei reciproce. iooa!"r"" gi memoria reprezinti un ansamblu de procese 9i mecanisme gi se inteprin care organismele (inclusiv omul) se adapteazd comportamental

greazl.in mediul de viald.

-l

5l

EI ol G' grl 0{

ot N,

rtrl '!il G

Et o .E

C I

o. N

g c

UI

sbo

F I

33

,

I

Mecanismele invnlnrii sunt de doul tipuri: Nmtoase

_condilionareaclasicdpavlovistd,caresebazeazdpeelaborareareflexelor conditionate; obfinerea unei recom- condifionarea operanti, care sebazeazd pe unei pedepse' Pense sau Pe evitarea Umorale - constau

in sinteza de mediatori chimici, cu rol neuroderator' nervos

Memoria st6labazainv6!5rii qi reprezintd capacitatea sistemului defixare,conservare,recunoagteregireamintireaexperienleloranterioare' Dinpunctdevederefiziologsc,memoriasebazeaz|pemodificareacapacitdlii

activitate neuronald anterioard' de transmitere sinaptice, ce utme az6 &,tp6'o Aceasti modificare determini stabilirea utrct cdi

de memorie ce

pot fi activate

Pentruaevocaevenimentelememorate.Secunosctreitipuridememorie: duratd, ce persistd

minute , de scurtd imediatd,care dureazd cateva secunde sau toatd viala qi implicd minute sau ore/ qi de lungd duratd, care poate persista

prin consolidarea modificdri sinaptice fizice,chimice 9i anatomice, finalizate memoriei. lungx durati sunt Informafile stocate definitiv in circuitele memoriei de Informaliile similare sunt codificate gi clasificate pe categorii deinformafii. mod, omul poate c;uta ulterior utilizate in procesarea noilor informagi. in acest in depozitul de memorie informaliile necesare' il ate motivalia un rol important irn memorarea, repetarea 9i fixarea datelor comportamentald' - totalitatea carrrelo, care duc la o decizie nervoase au in coordonareainvdldrii gi a memoriei, urmitoarele structuri cerebelul' talarol esenfial: scoarla cerebrald, sistemul limbic (hipocampul), musul, sistemul reticulat activator ascendent' 2. Funcfia de

analizi;i sintezi

cerebral de a face o Funclia de analizi constd tr capacitatea cortexului caracteristicile lor: intenanakzlfinn gi a diferenf,a tFo"lii asemdnatori dup6 cerebrali alege din multitusitate, durati, succesiune. in acest mod, scoarla pentru organism gi le oferd dinea excitanslor primili numai pe ceiimportanF adaptarea finx la condifiile rdspunsuri corespunzdtoare. seteafizeazii, astfel

mediului.

Funcfia de sintezi constd in capacitatea cortexului cerebral de a gruPa, sistematiza gi sintetiza excitanfii ce aclioneazd simultan sau succesiv asuPra ei. Rolul esential in aceastd funcfie revine neocortexului de asociafie' cele doua functii se intercondilioneazd qi asigurd integrarea organismului in mediul de viafi. 3. Funcfia de semnalizare Funclia de semnali zare se desfdqoari

in paralel cu cea de analiz[ qi reprezinti capacitatea scoarfei cerebrale de a face ca un excitant indiferent, care nu acgioneizd direct asuPra organismului, sd poat[ semnaliza fenomenele favorabile sau defavorabile cu importanfa biologica asupra organismului. Dupd Pavlov existi doui sisteme de semnalizarc: 1. Primul sistem de semnalizare, prezent atAt la om, cAt 9i la animale, semnalizeaz[ lumeainconjuritoare cu ajutorul excitanfilor externi, care ajung ia cortexul cerebral prin intermediul analizatorilor. Ei semnalizeazd diferitele insuqiri (culoare, mitos, form5, pozilie in spafiu) ale corpurilor din naturd' (cuvin2. Al doilea sistem de semnalizate, ProPriu omului, este limbajul tele scrise sau vorbite). CuvAntul poate inlocui orice excitant din primul sistem de semnalizare, d.evenind semnal al semnalelor (prin sensul siu)- Cuvantul st6 la baza abstractizilrli, generaliz[rii qi gandirii. Rezultatul existen{ei 9i funcfionirii celui de-al doilea sistem de semnalizare este congtiinfa umand, forma superioari de reflectare a realit5$i obiective. Al doilea sistem de semnalizarerealizeaz|relafiile cu mediul prin intermediul primului sistem de semnalizare.

= 5 E

o |g

Er

o o

rtN

Noliunielementare de igieni A. Bolivasculare

9i

a o

patologie

E

o |E

Ramolismentul cerebral reprezintd mortificarea unei zorLe acreierului, datoritl astupdrii unei artere. Determindpatalizii de diferite grade' 2. Hemoragia cerebrali reprezinti ruperea unui vas de sange din creier. Produce paralizii qi chiar moartea.

tr

l-.

I

o N o

c rt

:

B.lnfe4ii

bO

inflamafia creierului, produsd de virusuri care se localizeazd de obicei ir:r substan{a cenugie gi in formafiunile extrapiramidale.

1. Encefalita

epidemici

-

este

35

Tabesul este o manifestar e tdrzie (dupn 5

2.

-

15 ani) a

sifilisului tratat

necorespunz etor.

limitatd 3. ZonaZoster este inflamafia virali a nervilor periferici, de obicei la teritoriul unui singur nerv. creier' Este 4. Turbarea este produie de virusul rabic, care se \ocatzeazlitr

mortali.

in plici nu are o cauz|clard. se manifestd prin leziuni 9i cicatrici sub formH de plici in substanla albd' nervilor 6. Nevritele gi polinewitele sunt boli datorate inflamafiilor

5. Scleroza

periferici. ^I\{eningitele 7.

sunt infeclii localizate la nivelul meningelor.

C Boli degenerative

Miopatiile atacd muqchii, care se afiohaz1. treptat. in final, bolnavul ajunge si fie imobilizat la Pat. sau a filcilor, 2. Miotonia se manifesti prin desfacerea cu efort a pumnilor la care se adaugd atrofii sau hipertrofii ale muqchilor'

L.

3.

Miastenia este o oboseali musculari permanentd care se accentueazi seara.

nervos extra4. Boala Parkinson este o degenerare progresivd a sistemului

piramidal. cronici se manifestd Pti. migcdri dezordonate ale membrelor gi fefei 9i prin tulburdri Psihice.

5. Coreea

D.

Epilepsiile

de

Afecteazd.sistemul nervos central gi se manifestd prin crize paroxistice provocate de altediverse tipuri. Pot avea o cauz|bine determinatd sau sunt rarea func{ionald a neuronilor. E.

(. t\

I

36

Bolile psihice

sunt sunt produse de aceiagi factori ca 9i bolile neurologice. Majoritatea sunt: frecvente mai insofite de leziuni la nivelul sistemului nervos. cele intre aspecful exte1. Schizofrenia, carac terizat| printr-o neconcordanla rioizatal unei stdri sufletegti 9i conlinutul psihic real al acesteia' de perioade de 2. Psihoza maniaco-depresivi constd intr-o alternanfi perioade depresie psihicd u.."rrtouta insofte de agitafie psiho-motorie 9i de fericire (perioade maniacale)'

manifestl prin delir de persecufie, de gelozie sau mistic. 4. Oligofrenia reprezintd scdderea global5 a funcliilor psihice gi este inso{itd de leziuni sau volum mic al creierului. 5. Demenfa senili reprezintd scdderea globald a funcfiilor psihice la bdtr6ni. 3. Paranoia se

F.

Nevrozele

Ocup[ un loc intermediar i:rtre bolile neurologice gi cele psihice. CeIe mai trecvente sunt: Nevroza astenici, caracterizatd prin oboseali rapidd fuicd,giintelectuald la eforturi, inso{itd de insomnie gi dureri de cap. 2. Nevroza isterici, in care principala manifestare este exagerarea unei anumite senzafi, care ulterior este consideratd drept reald. 1,.

Sistemul nervos vegetativ (5NV) a)

Structuri

Este interconectat cu sistemul nervos somatic Ai rcalizeazd integrarea activitdfii viscerale inconqtiente, necesard desfdgurdrii normale a funcfiilor vitale ale organismului. Din punct de vedere structural gi funcfional, SNV este format din doud pdr{i: SNV simpatic qi SNV parasimpatic. Fiecare dintre cele doud comPonente este alcituitd dintr-o parte centrald gi o parte perifericd. Psrtea centrald este formatd din neuroni oegetatiui situali tn mdduaa spindrii 6i tn trunchiul cerebral, unde alcdtuiesc centrii nervogi vegetativi. Partea perifericd este formatd din neuroni situaliin afara sistemului neraos central, unde formeazd ganglioni, fibre gi plexuri aegetatioe. Sistemul nervos vegetativ formeazd la nivelul viscerelor plexuri sirnpatico-parasimpatice, de unde pleacd fibre postganglionare Ia aiscere. a) prevertebrale: celiac, mezenteric superior gi mezenteric inferior; b) previscenle: faringian,laringian, tiroidian, esofagian, cardiac, pulmonar, hep

c)

atic, gastric,

p

ancreatic, splenic, hip o gastric sup erior qi inferior ;

intramurale Meissner gi Auerbacft (in peretele tubului dugestiv), plexuri situate in perefii vaselor de sAnge.

= 5 E

o G gl o o N

rtr

t. G

E

o

tht

to

tr I

o N o E

1 oo A

Sistemul nervos vegetativ funcfioneazd, ca gi cel somatic, pe baza mecanismului reflex.

37

b) Efectele

stimulirii sistemului nervos vegetativ

Simpaticul intervine in situafii neobignuite, periculoase, punAnd organismul in stare de alerti. Parasimpaticul are acfiuni mai discrete, intervenind in condifii obignuite de viafd. Acfiunea sistemului nervos vegetativ simpatic, asociatd cu cea a medulosuprarenalei, mobilizeazd giintdreqte mijloacele de apdrare ale organismului la factorii agresivi de mediu. Stimularea simpaticului cregte intensitatea iilor ca catabolice EFECTORI

1.

EFECTELE

EFECTELE

STIMULARII PARASIMPATICULUI

STIMULARII SIMPAIICULUI

Midriazi (contracfie urmati de dilatarea pupilei)

Mugchii radiari

ai irisului 2.

Mugchii circulari

Miozd (contracfie urmatd

ai

irisului

de micAorarea pupilei)

3.

Mugchii ciliari

Acomodarea pentru vederea de aproape (contrac,tie)

4. Glandele lacrimale

Secrefie gi vasodilatafie

Vasoconstricfie

Vasodilatafie. Secrefie de salivd apoasd

Vasoconstricfie. Secrefie

qi conjunctiva 5. Glandele salivare

Stimularea secrefiei

6. Glandele sudoripare 7. Glandele gastrice 8. Glandele 9.

intestinale

Stimularea secrefiei Stimularea secrefiei Stimularea secrefiei

Tiroida

L0.

de salivi vAscoasd @ogatd in mucind)

Stimuleazd secrefia de

Medulosuprarenala

adrenalind qi noradrenalind (Dr

L1. Pancreasul

t-

{

L2.

Ficatul

Stimuleazd secrefia exogi endocrind Stimuleazd gluconeogeneza (eliminarea glucozei

in sAnge) f,

38

13.

Ciile biliare

Sciderea fluxului biliar

extrahepatice 14.

Splina

15.

Cdile respiratorii

Cregte fluxul

biliar

(contracfie)

Contracfia capsulei

16.Inima

Contracfia musculaturii

Vasoconstricfie

bronhiilor

Relaxarea musculaturii

Stimuleazd secretia glandelor mucoase

bronhiilor

Scdderea frecvenfei car-

Cregterea frecvenlei cardiace gi a forfei de con-

diace Scurtarea perioadei re-

fractare

trac{ie Dilatarea vaselor coronare

Coronaroconstricfie L7. Vasele

pielii

18. Vasele

din mugchi

Vasoconstricfie (existd qi cazuri de vasodilatafie)

19. Vasele

creierului

Vasoconstric lie ugoari

20. Stomacul

2L.

Intestinul

22.Yezica

urinari

Vasodilata{ie in unele zorle

Cregterea tonusului gi

Vasoconstricfie

motilitdfii

Scdderea tonusului motilitdtii

Relaxarea sfincterelor

Contracfia sfincterelor

gi

Cregterea tonusului gi

Scdderea tonusului gi

motilitdfii

motilitdfii

Relaxarea sfincterelor

Contracfia sfincterelor

ConLractia mugchiului

Relaxarea mugchiului

vezical Relaxarea sfincterului

vezical Contracfia sfincterului

vezical intem

vezical intern

23. Uretra

Creqterea tonusului gi

motilitdtii 24.

Uterul

25.

lesutul erectil

25. Veziculele seminale

Contracfie sau relaxare Erecfie Vasodilatafie

Vasoconstricfie

Contracfie urmati de eli-

Relaxare urmatd de oprirea elimindrii lichidului

f

: E

o IU gt o o N rE ut

G

E

o g

+r G I

o -N o tr

2 bO

minarea lidridului seminal

seminal

FO

2T.Depozite de grisime 28.

Mugchii Pilomotori

29.

Metabolism

Eliberarea acizilor graqi tn sAnge

Contracfie Cregtere pAnd la 100%

celei sistemului nervos vegetativ parasimPatic este antagonici de rol au iar efectele stimuldrii parasimpaticului sunt localizate 9i refacere. Ele sunt urmate de reaclii anabolice'

Acliunea 'ri-puti"",

1.2.1.z.Analizatorii Segmentele unui analizator

prin intermediul Legdtura dintre organism 9i mediul de viali serealizeazti conduc qi integreazi analizatorilor, canale informagionale care recepfioneazi, din mediul extern gi sub formd de senzalii specifice 9i congtiente excitaliile comenzile citre efectori' intern. Pebazaacestora, sistemul nervos elaboreazi este format din trei Din punct de vedere morfofuncfional, orice analizator (de conducere) qi central (de persegmente: periferic (receptor), intermediar cepfie).

Segmentulperifericestespecializatpentrurecepfionareauneianumite

de simf' Prin excitarea forme de energie. Receptorii sunt addpostis in organele va genera potenfialul receptorului se produce potenfialul de receptor, care urmdtor' de ucgiun" (influxul nervos) ce se ProPagd in segmentul extra- qi intranevrasegmentul de conducere este format din cdi nervoase xale ascendente (senzitivo-senzoriale)'

Segmentulcentralestereprezentatdediverseariicorticale. gustativ, vizual' Analizatorii din organismul uman sunt cutanat, olfactiv acustico-vestibular 9i motor'

(r).

L


I

40

Fiziologia analizatorului cutanat (Exteroceptiv) prelucreaz| informalii Este un arralizator somestezic care primegte 9i la receptorii cutanali.

de

tactili, termici' dureI. Segrnentul periferic este reprezentat de receptorii rogi,depresiunegivibratorisifualiinpiele(organdesimf)qicaregenereazi senzafia resPectivd.

II. Segmentul de conducere

din cdile sensibilitdgii tactile, termice gi dureroase. Fibrele senzitive ale nervilor trigemeni conduc sensibilitatea exteroceptivd de la nivelul fefei, frunlii gi cavitdfii bucale. - termina{iile nervoase libere - corpusculii Meissner - corpusculii Ruffini - corpusculii Pacini - corpusculii Krause - discurile Merkel

III. Segmentul central

este format

este reprezentat de zona de proiecfie a sensibilitdfii

generale din scoarla cerebrali. Toate informafiile exteroceptive culese din jumdtatea st6ngd a corpului se proiecteaz6 in girul postcentral drept, iar cele din partea dreaptX in cel stAng.

tn lobul parietal existi arii somestezice asociative care contribuie la elaborarea percepfiilor tactile gi kinestezice complexe gi la asocierile simfurilor exteroceptive (de exemplu: senzafia tactild gi cea de miqcare trtr-o articulafie). Regiunile cutanate prezintddensitdfi variate ale receptorilor. tn funclie de aceastd densitate se poate determina acuitatea tactild (distanfa cea mai micd dintre doud puncte de pe piele atinse cu vArfurile unui compas gi care determind dou[ senza{ii distincte). Datoritd sensibilit[1ii protopatice, se recunoaqte contacful cu un obiect. Sensibilitatea epicriticd identificd prin pipdit forma, dimensiunile, greutatea gi materialul din care este confecfionat obiectul respectiv. Prin sensibilitatea termicd se apreciazd diferenla de temperaturd a obiectelor.

Sensibilitatea dureroasi permite apirarea organismului fald de agen{ii nocivi. Durerea este un simptom pentru diagnosticarea bolilor. Extirparea ariilor senzitive conduce la disparifia senzafiilor tactile epicritice in jumdtatea opusi a corpului. Influenleazd mai pu,1n sensibilitatea termicd gi deloc pe cea dureroasd. Lezarea ariilor asociative face imposibild recunoagterea apartenenlei la propriul corp a jumit[fii contralaterale. Datoritd structurii sale complexe, pielea indeplinegte urmdtoarele funcfii: organ de simt protecfie, excrefie, termoreglare, depozit gi absorbfie.

t = E

o fg

(tl

o o

rtN r^i IE

E

o

tha

G

c I

o N o E UI

. oo

Fiziologia analizatorului vizual Excitantul specific il constituie radiafiile luminoase cuprinse intre 390 - 760 nm'

cu lungimi de undd

I.Segmentulperifericseaflsirrretini,tunicaintemdaglobuluiocular.

al doilea strat Celulele fotoreceptoare cu conuri 9i bastonage reprezintS al retinei qi confin pigmenfi vizuali diferili' neuronbipolar qi acesta cu Fiecare celula cu con face sinaps[ cu un singur fac sinapsd cu un un singur neuron multipolar. Mai multe celule cubastonage bipolari fac sinapsa cu un singur si1.,g1,, neuron bipolar, iar mai mulfi neuroni neuron multiPolar.

Il.Segmentuldeconducere(caleaopticX)esteformatdintreineuroni. primii doi neuroni, senzitivi, sunt reprezentafi de neuronul bipolar (proto-

din retind' Axonii neuronul), respectiv de neuronul multipolar (deutoneuronul) gi hactul optic. Nucleii deutoneuronului formeazl nervul optic, c]riasma optica

pretectalidinmezencefalreprezintdcentriireflexuluifotomotor. temporald a retinei Nervii optici transmit informalii din jumata teanazal6'9i depeaceeagiparte.Lanivelulchiasmeioptice,fibreledinjumXtateanazal|a de pe o parte, aduce inforretinei seincmcige az|.Drepturrnare, tracful oPtic, maliidinjumdtateatemporaldaretineidepeaceeagiparteqidinjumitatea optic fac sinapsi cu cel nazalda retinei din pariea opusd. Fibrele tractului laterali din metatalalnus' de-al treilea neuron al ceii optice in corpii geniculali de o parte 9i de alta a orbirea (cecitatea centrald)' scizurii cJcurine. Distrugerea acestuia determinl permite omului sd recunoascd obiectele care-l inconjoard'

III. Segmentul central este situat in lobul occipitaf simlul vdzului

qi distanla la forma, culoarea, mdrimea,luminozitatea, migcarea motor' concare se afla acestea. Aldturi de analizatorii acustico-vestibular 9i in spafiu' Deoarece tribuie la menlinerea echilibrului qi la orientarea omului determind creqterea tonusului recepfione azd omultitudine de informalii,

s5 aprecieze

cortexului cerebral. U).

L

Fonnarea imaginilor Pe retini care in realizarea alestui pro"", complex conlucreazd irisul,

Se

comportd

caodiafrasme,qiaparatuloptic,alcdfuitdinmediilerefringente_comee, I

42

cristalin, ulno.rrea apoase 9i corp vitros -, cale

Se

comporta

ca

un sistem dioptric.

Irisul dozeazd cantitatea de lumind care pitrunde p6n5 la retind prin modifrcarea diametrului pupilei (prin contracfia sau prin relaxarea mugchilor cirqilari gi radiari). Razele de lumind suferd la nivelul ochiului o tripli refracfie: prima, la interfala aer - cornee, a doua, pe falaanterioard a cristalinului gi a treia pe fala posterioard a cristalinului (care se comportd ca o lentild biconvexd). Drept unnare, imaginea care se forrereazd (in pata galbend) va fi mai mici gi rdsturnati. tn cazul ochiului normal (emetrop) distanla focali (distanfa dintre lentild - cristalin gi focarul principal, situat pe retind) este de 17 mm, iar lungimea axului antero-posterior este de 24 rrrrn. Existd, deci, o concordanfd perfectd intre puterea de convergenld a mediilor refringente gi lungimea axului anteroposterior, ceea ce permite vederea clar6, fdrdacomodare, a obiectelor situate Ia o distanfi mai mare de 6 m. Dacd nu existd concordanld (ca in cazul ochiului ametrop) apar deficienle de vedere: miopie, hipermetropie, astigmatism.

in cazul obiectelor situate la Ochi emetrop - raze luminoase focalizeazd pe

retini

,r^a

f@ \/ Ochi miop - raze luminoase t-ocalizeazi inaintea retinei

@ \_/

Nu este necesard corecfia

c+ e#

Se corecteazd

= = E

linului;

-

o

prin contrac{ia musculafurii extrinseci a globului ocular. corectarea axelor oculare

.g

Ul

o o N

rtr

cu lentile biconcave

(divergente)

Ochi hiperemetrop - raze luminoase

Se corecteazd

focalizeazX in spatele retinei

(convergente)

Ochi astigmatic - raze luminoase care nu focalizeazi

distan{e mai mici de 6 m, este necesard acomodareat cate se reaIizeaz6,prin: - modificarea curburii crista-

cu lentile biconvexe

G#

Se corecteazd

cu lentile cilindrice

in procesul de acomodare existX doui puncte de reper: punctum remotum, sifuat la distanla maximd (6 m) la care un obiect poate fi vdzut clar, fdrd acomodare, gi punctum proximum, situat aproape de ochi, la o distanld la care capacitatea de acomodare este depdgitd. Distanla dintre ochi gi punctumproximum creqte cu vArsta (de La7la 80 cm), datoritd scdderii elasticitdtii cristalinului.

Ul.

.g E

o |rE

tr I

o N o tht c tl bo

I

43

Baza

fotochimici

a

vederii

Razele luminoase ale spectrului vizibil pdtrund in ochi prin sistemul dioptric Ai strdbat retina pAni ajung la celulele fotoreceptoare cu con qi bastonaq. Aici determinb descompunerea pigmenlilor fotosensibili caracteristici (rodopsina gi iodopsina). in consecinfd, apare un influx nervos. Ajuns la nivel cortical, acesta produce senzafia de culoare corespunzdtoare, fir funclie de tipul de celuld fotosensibild

stimulatd. Ambele tipuri de vedere - monocromaticd 9i colorati - implicd acelaqi tip de pigment, numit retinen, care se sintetrzeazd din vitamina A' Retinenul se combind cu diverse tip*i de proteinein conuri giinbastonage. Astfel, de la conuri gi bastonage pomesc influxuri nervoase citre urmdtoarele straturi gi, in final, ajung la creier, unde se va produce senzafa culorii corespunzItoare. Rodopsina (purpurul retinian) este responsabilS pentru vederea scotopici, ir lumind difuz6,, c6nd nu se disting culorilg detaliile gi contururile obiectelor. Rodopsina sensibilizeazd bastonagele pentru radiaSile albastre, ceea ce explicd de ce in crepuscul sau in infuneric culorile albe apar albastre. Refacerea rodopsinei are loc la intunerig in prezenfa vitaminei A 9i a unei enzime. Lipsa vitaminei A din alimentafie determind hemeralopia (,,orbul gdinilor" sau adaptare deficitard la lumina redusi). Iodopsina este responsabild de vederea fotopica, diumd, coloratd, c6nd se pot sesiza detaliile 9i contururile. Cbrespunzdtor celor trei tipuri de conu{ existd trei tipuri de pigmenfl: unul sensibil la albastru (445 nm), altul la verde (530 nm) 9i un altul la rosu (570 nm). Ochiul are capacitatea de a-gi regla sensibilitatea receptorilor in raport cu intensitatea luminii, fenomen numit adaptare la tntuneric Ai lumind. Adaptarea la intuneric se realizeaz|lent, in proporlie de 60% in primele 5 minute. O adaptare bund la intuneric total dup5 lumini intensd necesitl30 - 45 minute. Obiectele care reflectd toate razele vizibile ale spectrului dau ochiului uman senzalia de alb. Cele care absorb toate radia$ile vizibile aPar negre. Albul determini procese de iradiafie luminoasi prin care se produc iluzii optice. Existd anomalii de percepere a culorilorl. daltonismul, defect genetic manifestat prin imposibilitatea de a percepe ca distincte culorile complementare (de exemplu rogu gi verd e); acromatopsla (imposibilitatea de a percepe culorile). tU). L

I

44

Fiziolog ia ana lizatorului acustico-vestibula r Analizatorul acustico-vestibular are receptorii situafi in urechea intemd. I. Segmentul periferic a. Receptorii auditivi sunt situafi ir melcul membranos (canalul cohlear), tr organul Cortt, agezatpe membrana bazilari-

b. Receptorii vestibulari sunt situafi in labirintul membranos: - in utriculi $i saculi, care confin aparatul otolitic (macula); -in crestele ampulare (labaza canalelor semicirculare), unde existd celule receptoare ciliate gi celule de susfinere acoperite de cupuli.

II. Segmentul intermediar este reprezentat de cdile auditivd gi vestibulard. Calea auditivi este formatd din trei neuroni: - protoneuronul este situatin ganglionul spiral Corti. Axonul lui formeazl.nervul acustic; - deutoneuronul este situat in nucleii pontini. Axonul sdu emite colaterale cdtre coliculii cvadrigemeni inferiori din mezencefal, unde se inchid reflexele de orientare auditivd gi unde se afld al treilea neuron; - al patrulea neuron este situatin corpul geniculat medial din metatalamus. Calea vestibulari este formatd din trei neuroni: - protoneuronul este situat in ganglionul Scarpa. Dendritele protoneuronului inconjoard baza celulelor receptoare, iar axonul formeazd nervul vestibular; - deutoneuronul este situat in nucleii vestibulari bulbari. Axonul sdu emite colaterale citre arhicerebel, m[duvd gi citre nucleii nervilor cranieni III IV Oi VI; - al treilea neuron este sifuat in talamus.

III. Segmentul central Aria auditivi primari este situati in profunzimea scizurii Sylvius, in lobul temporal. Ariile auditive de asociafie sunt situate in lobul parietal.

3 J E

o G E'l

o o N

rtr

tt G

E

Mecanismul auzului Urechea umand percepe unde sonore cu o frecvenfd cuprinsd intre L6 20 000 Hz (cicli/s) gi cu o intensitate cuprinsd intre 0 - 120 dB (decibeli). Sunetele se caracterizeazd prin tndllime, intensitate qi timbru. Totalitatea sunetelor percepute sub formd de senzafie auditivd poartd numele de cilmp

o

tba

G

c I

o N g 'Ja c UI

auditia.

Urechea extemd capteazdundele sonore prin pavilion gi le trarrsmlte timpanului prin canalul auditiv extern. Vibrafiile timpanului se transmit cdtre urechea intemd prin lanful de oscioare al urechii medii gi apoi cdtre urechea intemX.

bO

45

Undele sonore se transmit perilimfei din rampa aestibulard, apoi, ptin helicotremd,perilimfei din ramp a timpanicd.Vibrafiile perilimfei produc vibrafii ale endolimfei, care determind deplasarea membraneibazilarc, Pe care se afle celulele receptoare auditive. in consecinld',pozLliaacestora fald de membrana tectoria se modificd, cilii de la polul apical al celulelor receptoare se indoaie, ceea ce determind declangarea de potenfiale de ac$une de-a lungul membranei receptorilor auditivi. Astfel, stimulii sonori sunt transformafi in influx nervos care ajunge pe calea auditiv6la scoarfa cerebrald din regiunea temporald, unde se transformd in senzafie auditiv5. Sensibilitatea auditivd scade treptat dacd urechea primeqte timp irdelungat sunete cu aceeagi frecvenld qi amplitudine, deoarece are loc fenomenul de adaptare. Perforaliile timpanului nu produc surditate, ci o scddere a acuitdfii auditive a urechii respective.

Mecanismul echilibrului Stimulul specific al receptorilor vestibulari il reprezinti schimbarea pozifiei capului sau a intregului corP' Receptorii din canalele semicirculare orizontale informeazdasuprapozifiei din jurul axului vertical iar cei din canalele semicirculare verticale, asupra poziliei din jurul axului orizontal. Receptorii din utriculd gi saculd PerceP variafiile accelera(iei liniare. Excitarea receptorilor vestibulari nu provoacd senza!7i, ci reflexe statochinetice pentru conqtientizareapozi[lei corpului, prin impulsurile ce sosesc de la nivelul proprioceptorilor sistemului locomotor.

Noliunielementare de igieni 9i patologie Printre bolile care afecteazX ochii

t\

T

46

se

numdrd:

Coniunctivitele reprezintd inflamafii ale conjunctiveiinsolite de congestia ochiului. Sunt de naturi infeclioasd qi sunt favofizate de fum, praf, corpi strdini ce pdtrund in ochi, gaze toxice. Se manifestd prin usturimi, senzafie de arsurd gi de ,,nisip in ochi", mancdrimi 9i infepituri. sunt inso{ite de secrelie conjunctivald cu aspect diferit (mucos, mucopurulent, purulent, fibrinos etc.), ir funcfie de microorganismul provocator. Dupi aspectul clinic, conjunctivitele pot fi: catarale, purulente, pseudomembranoase, nodulare, eruptive.

Cataracta (albeala pe ochi) reprezintd opacifierea cristalinului insofit[ de diminuarea/pierderea vederii. Cauza cea mai frecventd este bdtrAnetea (cataracta senild). Apare intotdeauna la ambii ochi, dar nu in acelagi timp. Uneori poate apdrea dupd un traumatism al cristaiinului. Alteori, este datd de opacifierea cristalinului cu care se naqte copilul. De asemenea, cataracta poate avea drept cauzd diabetul zahar at.

Glaucomul (apa neagrd) apare datoritd creqterii presiunii umorii apoase/ datoritd unui drenaj defectuos. Drept urmare, cregte presiunea intraocularS, scade aportul sangvin la fibrele nervului optic care vor fi distruse progresiv, in lipsa unui tratament provocAnd orbirea. Una dintre cele mai frecvente boli ale urechii este otita (boali inflamatorie). in funcpe de localizare, otita poate fi: externd, medie, internd (labirintita).

Otita externi este inflamafia conductului auditiv extern provocatd de iritarea cu obiecte murdare, pdtrunderea unor substanle/corpuri iritante sau a apei cu ciuperci gi bacterii. Se manifesti prin mAncdrimi, senzalie de tensiune gi durere, cdlduri gi zvAcnituri, prezenla unui lichid seropurulent.

E

Otita medie apare datoritd unor infecfii ce cuprind organele vecine: nas, gAt, faringe. Este favorizati. de existen{a polipilor la copii, a corpilor strdini sau a tumorilor nazale. Se manifestd prin senzafia de ureche infundata, diminuarea auzuTui, vAjAituri, dureri (in formele ugoare); dureri violente, temperaturi ridicate, surditate, ameleli, vdrsdturi, paloare, transpiralie (in formele avansate). Otita medie netratatd duce la aparilia otitei interne (labirintitd).

= E

o G

C't

o o N

rtr ut

G

Labirintita (infecfia urechii interne) se manifesti prin surditate, zgomote auriculare, amefeli, grefun, paloare, fulburiri de echilibru, miqciri involuntare ale globilor oculari.

E

o *, G c I

.No

o

Printre bolile frecvente ale pielii se numdrd gi herpesul.

tr

ul

Herpesul poate fi de doud tipuri: I - localizat la nivelul felei gi cavitdlii bucale - cu localizare genitald. Ambele tiputi sunt produse de virusul Herpes sirnplex. Apare sub forma unor vezicule pline cu liddd dar, care ulterior se fulburd. Veziculele se transformd ir cruste brun-cenugii care vor dispirea fdrd cicatrice. Simultan se tumefiazd gi ganglionii limfatici regionali. gi tr

bO

I

47

1

.2.1 .3.

Glandele endocrine

Topografie Alcdtuiesc sistemul endocrin. Produgii lor de secrefie, hormonii, sunt eliberafi directir s6nge sau limfd. Cele mai importante glande endocrine sunt: 1.

Hipofiza (glanda pituitari)

este situatd labaza creierului, intr-o lojd formatd de duramater gi qaua furceascd a osului sfenoid. Are forma qi mdrimea unui bob de fasolg cAntirind cca 0,5 g. Este formatd din trei

lobi: anterior (adenohipofiza), posterior (neurohipo fiza) gi intermediar. 2. Tiroida este situati in partea anterioard a gAtului, intr-o lojd fibroasi. Este formatd din doi lobi unifi printr-un istm qi dispuqi de o parte gi de alta a laringelui qi traheei. Este bogat vascularizati gi inervati. C6nt[regte cca25 g fiind cea mai voluminoasd glandd endocrind. 3. Pancreasul sifuat in curbura duodenului, prezintd doui porfiuni: exocrind (98-99"/o), reprezentatd de acinii pancreatici, gi endocrine 0'-2%), reprezentati de insulele Langerhans. 4. Suprarenalele sifuate deasupra polului superior al rinichilor, au formi de coif gi o greutate de 8-10 g. 5. Ovarele sunt organe pereche situate in pelvis, de o parte qi de alta a uterului. Prezintd o porliune exocrini, reprezentat[ de foliculii ovarieni, gi una endocrinX, reprezentatd de celulele tunicii interne a foliculilor ovarieni gi de celulele corpului galben. 6. Testiculele sunt organe pereche, sifuate in regiunea inghinald, in scrot. Prezintd o porliune exocrini, reprezentatd de fubii seminiferi, gi una endocrind, reprezentatd de celulele interstiliale Leydig.

Hipofiza (Glanda pituitard) A.Adenohipofiza

Reprezintd 75% dinmasa hipofizei. Parenchimul glandular conline celule

hormonii: somatotrop (SHT); 2. tirotrop (TSH); 3. corticotrop (ACTH); 4. gonadotrop (FSH - foliculostimulant, LH 5. prolactina.

ce secretX

|(n

1.

S


: 48

- luteinizant);

Prin hormonii tropi (ISH, ACTH, FSH qi LH) gi a celor nontropi (STH gi prolactina), adenohipohzaparttcipd la reglarea umorald (prin sAnge) a secrefiei glandelor tiroidi, corticosuprarenale gi sexuale, prin mecanisme de feedback. Activitatea adenohipofizei este controlatd gi coordonatd de cdtre hipotalamus (nucleii mijlocii), prin intermediul unor neurohormoni care ajung la adenohipofizi prin sistemul vascular port-hipofizar (sistem vascular). 1. STH (somatotropina

- hormonul de creqtere)

Procese influenfate: - cregterea lesuturilor moi gi oaselor

(ir lungime

gi

in grosime);

- metabolismul intermediar. Mod de acfiune:

- stimuleazd biosinteza proteinelor la nivel celular; - stimuleazd cetogeneza (sinteza corpilor cetonici); - cregte glicemia; - mobilizeazd acizii gragi din depozite; - scade elimindrile de Na, K Ca P, N. Hipersecrefie:

- in copilirie produce gigantismul (indlfime

-

peste 2 m); la maturitate produce acromegalie (dezvoltarea exageratd a extremitd{ilor: degete, rras, btJze, urechi).

= f E

o G C'l

o o

Hiposecrefie:

- in copildrie produce piticismul (nanismul hipofizar), caracterizat

N

rtr

prin dimensiuni reduse ale corpului, fdrd afectarea funcfiilor psihice

Uh

qi intelectuale;

E

- la mafuritate produce cagexia hipofizard, caracterizatX prin atrofii ale organelor, ciderea pdrului, a dinfilor qi unghiilor, regresia organelor genitale, sterilitate gi, in final, moarte.

G

o G

c I

.No

o

2.

Hormoni tropi TSH (tirotropina) ACTH (corticotropina) FSH (hormonul foliculostimulant) LH (hormonul luteinizant)

Procese influenfate - stimuleazd secrefia tiroidiand

- stimuleazi -

secrelia corticosu-

c

Ut bO

prarenalei stimuleazd secrefia gonadelor

49

3. Prolactina

Procese influen{ate:

- la femeie stimuleazd dezvoltarea glandelor marnare -

gi menfine se-

crelia lactati; la birbafi, efectul nu este cunoscut.

Mod de acfiune: - inhibe acliunea FSH de stimulare perioada aldPtirii. B. Lobul

a

maturirii foliculilor ovarieni in

intermediar hiPofizar

Reprezinti 2"/o dinrnasa hipofizei gi are forma unei lame epiteliale care, la adult, aderd strAns la neurohipohzl,, motiv pentru care este greu de delimitat. Secreti horrronul melanocitostimulator (MSH), care stimuleazi secrefia de melanind (pigment ce dd culoarea pielii 9i a pHrului). Acest hormon se Pare ci intervine gi in procesele de sintezd a rodopsinei. C Neurohipofza

Reprezinti 15-25% din masa hipofizei qi este formatd din lobul posterior hipofizar gi tractul hipotalamo-hipofizar (tract nervos). Cei doi hormoni - antidiuretic (ADH) gi ocitocina - sunt secretali de nucleii anteriori ai hipotalamusului, transportali prin tractul hipotalamo-hipofizar (tract nervos) in lobul posterior qi, de aici, eliberafi in s6nge. 1.

ADH (honnonul antidiuretic sau vasopresina)

Procese influenfate: - conservarea apei

in organism.

Mod de acfiune: - cregte permeabilitatea pentru api a celulelor din perelii tubilor contor,ti distali gi colectori;

- stimuleazd reabsorbfia - cregte volemia.

r(,)4 L

I

50

aPei;

Hipersecrefie: - scade diureza gi creqte concentrafia urinei; - cregte tensiunea arteriald; - stimuleazd peristaltismul intestinal.

Hiposecrefie: (elimi- determind diabetul insipid, care se manilesti pilln poliurie narea de cantitdfi foarte mari de urind - 10 - 30U24h), concomitent cupotidipsie (ingestia de cantitifi foarte mari de lidnide) 9i printr-un putemic dezechilibru mineral.

Ocitocina Procese influenfate: - eliminarea laptelui din glandele mamare; - contracfia musculaturii netede a uterului in timpul travaliului'

2.

Mod de acfiune: - contraclia celulelor mioepiteliale din perelii canalelor galactofore'

Tiroida

tiroxina qi triiodotironina' Ambii hormoni tiroidieni au efecte tisulare identice, dar triiodotironina aqtioneazi mai rapid qi este mai activd decat tiroxina. Tiroida secretd gi mici cantitds de calcitonini, hormon cu rol esenqial in metabolismul calciului' Secretd doi hormoni principali:

= = E

Tiroxina gi triiodotironina Procese influenlate: L.

- cregterea gi dezvoltarea organismului 9i a creierului la copi! - metabolismul energetic, glucidic, lipidic ai protidic'

o o trl o o .F rE

Mod de acfiune: mielind 9i a - influenfeazd diferenfierea neuronilor, formarea tecii de sinapselor, precum gi formarea gonadelor in timpul vielii intrauterine; - stimuleaza metabolismul energetic in lesuturile active; cresc intensitatea absorbfiei intestinale a glucozei gi a catabolismului

-

ei tisular,

preorm

gi a

glicogenolizeihepatice (degradarea glicogerrului

in ficat); - intensifici catabolismul proteinelor plasmatice

-

minAnd cregterea excrefiei de azoE stimuleazd mecanismele hepatice de

trliturare a colesterolului din

(lipoliza) gi scad rezervele adipoase; - produc iritabilitate qi nelinigte. sAnge

gi musculare, deter-

lt IE

E

o ,e

o tr I

o N

.o

{J

tr t^ q) bO

a 51

Hipersecrefie: caracterizata prin exoftal- determind aparifia bolii Basedow-Graves,

mie(globioculariproeminenli)insofltidegugiexoftalmicd(creqterea mAinilor, piele caldd in volum a tiroidei), nervozitate, tremurdturi ale qi umedd, scddere fur greutate' Hiposecrefie: osoase/ _ in copildrie duce la nanism irrsolit de cretinism, deformafii gugd endemicd; defecte ale dentiliei, piele uscatd qi trgrogatd' (infiltrarea lesuturilor cu - la maturitate induce aparilia mixedemului de cregtere in o substanfa mucoproieica, electrolifi gi apd) insolit anemie' greutate, cdderea pdrului, piele uscati 9i ingroqatd'

Calcitonina Procese influenfate: - menlinerea echilibrului fosfocalcic

2.

Mod de acfiune: - la nivelul oaselor, inhibe activitatea osteoliticd telor;

- stimuleazd osteo gen eza la organismele - scade calcemia;

qi formarea osteoclas-

tinere;

fosfalilor, scazAnd fosfatemia 9i - la nivel renal, inhibe reabsorblia crescAnd calciuria (eliminarea prin urind aC*.); _lanivelintestinal,creqteabsorbliaCa2*giscadeeliminarealorprin fecale.

Glandele suPrarenale

de vedere al originii, strucsunt formate din doud zone diferite din punct gi zona turii gi funcfiilor: zona corticald (la exterior), cu origine mezodermici" medulard (la interior), cu origine ectodermicd' isM

t-

I

52

1. Corticosupralenala

Secretdhormoniicorticosteroizi(derivafidincolesterol): - mineralocorticoizi: aldosteron" corticosteron;

-glucocorticoizi:cortizol,corticosteron'cortizon'prednisol; qi progesteron' - horuroni sexuali: androgeni, estrogeni

Mod de acfiune: Aldosteronul intervine in metabolismul apei gi electroli{ilor, menfin6nd echilibrul Na - K. Aclioneazd rapid, salvAnd viafa. Glucocorticoizii au efecte: - metabolice: cresc elimindrile de azot, produc hiperglicemie, cresc lipemia gi stimuleazd catabolismul proteic; - sangvine: cresc numdrul de elemente figurate;

- digestive: scad absorblia lipidelor, cresc secrelia de HCI qi pepsinogen; - renale: scad permeabilitatea tubilor distali pentru ap5, stimulAnd eliminarea excesului de apa cresc filtrarea glomerular5; - nervoase: cresc sensibilitatea la stimuli olfactivi gi gustativi, induc modificiri ale EEG gi iritabilitate, scad puterea de concentrare. gi au acliuni asemila aparifia contribuie impreund cu acegtia, de gonade. ndtoare cu cei secretafi gi dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la pubertate. De asemenea/

Hormonii sexuali sunt secretafiin cantitdfi foarte mici

stimuleazd anabolismul proteic. Hipersecrefie: - produce diferite tulburdri, in funclie de tipul de hormon produs

in

5 5

exces:

E

o

a. Boalalui Conn, provocatd de excesul de aldosterorL se carac-

.g

ol

terizeazl.prin cregterea masei sAngelui circulant gi hipertensiune arteriald; b. Boala lui Cushing, provocat[ de excesul de glucocorticoizi, se manifestd prin obezitate, hipertensiune arteriald, hiperglicemie; c. Sindromul androgenital, provocat de excesul de hormoni sexuali, se caracterizeazil,la femei, prin,,masculitizate" , iar la copii prin stoparea cregterii qi aparilia unei pubertili pre-

-9

o N

rtr

tt G

E

o o

.J

tr I

o N o

coce.

E UT

Hiposecrefie: - Boala Adison, care se manifestd prin melanodermie (colorarea pielii in brun), astenie, scdderea eficienfei neuromusculare, tulbur[ri gastrointestinale qi cardiovasculare, scidere in greutate, diminuarea funcfiei imunitare.

A\

bA

^ r 53

2. Medulosuprarenala

Este consideratd un ganglion simpatic de dimensiuni mari, deoarece con-

axonii 9i secretd line neuroni postganglioniri simpatici care gi-au pierdut irormoni: adrlnafna (epinefrini) qi noradrenalini (norepinefrini). Aceqti hormoni au efecte similare cu ale stimuldrii simpaticului, dar in timp ce adrenalina stimuleazi in special metabolismul energetic, noradrenalina are acliuni vasculare mai intenie. Cei doi hormoni au efecte multiple in organism.

ADRENALINA La nivelul

stimuleazd sistemul reti-

-

NORADRENALINA aceleagi efecte, dar mai

-

reduse

culat activator ascendent, determinAnd

sistemului nervos

o stare de alertd

corticali; - determind anxietate gi

frici.

La nivelul siste-

-

mului cardiovascular

cregte forla de contracfie

miocardului, frecvenfa cardiacd gi viteza de conducere;

-

- vasoconstriclie ugoara; - vasoconstricfie; - vasoconstrictie foarte ugoari

vaselor coronare, pulmonare gi a celor din muqchii scheletici;

zp F. U

md

reduse;

a

- produce vasodilatalia

efecte similare, dar

a vaselor

din

creier.

- produce vasodilatafia ugoard a vaselor

rrl

gastrointestinale.

nivelul musculaturii

La

-

netede viscerale

-

rclaxeazd, musculatura

trachrlui digestiv, a bronhiilor gi a vezicii urinarei produce contracfia sfincterelor digestive, a sPlinei, a muqchilor erectori

-

aceleagi efecte, dar mai

reduse;

-

aceleaqi efecte, dar ate-

nuate.

ai firelor de pdr, a mug-

chilor dilatatori ai puPilei'

in metabolism ,. g).

a'e

L

- hiperglicemie, glicogenolizi hepaticl gi musculard;

- stimuleazi metabolis-

mul lipidic prin mobilizarea acizilor gragi din depozite.

I

54

-

aceleagi efecte, dar ate-

nuate

Pancreasul endocrin Insulele Langerhans din structura sa conlin trei tipuri de celule: alfa, carc secretd glucagory beta, care secretd insulini qi delta, care secretd somatosta' tine.

l.Insulina Procese influenfate:

- reglarea metabolismului glucidiq lipidic Ai protidic. Mod de acfiune: - Ia nivelul ficatului are rol hipoglicemiant (scade glicemia - cantitatea de glucozd din sAnge) gi stimuleaz6, sinteza de proteine gi lipide; la - nivelul fibrelor musculare, favorizeazi, glicogenogereza (transformarea glucozei in glicogen) qi catabolismul aerob al glucozei in timpul efortului muscular indelunga! - la nivelul fesutului adipos stimuleazd pitrunderea glucozei. Hipersecrefie: - se caracterizeazi, prin hipoglicemie, care afecteaz}-in special SNC (mare consumator de glucozd), merg6nd pAni la instalarea comei (pierderea stdrii de congtienfd).

==E o

Hiposecrefie: - duce la aparifia diabetului zaharat, caracterizat prin: hiperglicemie (cregterea cantitdfii de glucozd din sAnge), glicozurie (eliminarea glucozei prin urini), poliurie (eliminarea unor cantitdfi crescute de urind), polifagie (ingerarea unor cantitifi mari de alimente), polidipsie (consum exagerat de lichide), scddere itr greutate, acumulare de corpi cetonici la nivelul sistemului nervos, urmati de instalarea comei diabetice.

.g ol

o

.9 N

rtr

rt}l

.g E

o o c I

o N o iH

2. Glucagonul Procese influenfate:

-

tr

ul

reglarea metabolismului glucidic,lipidic qi protidic.

: bO

Mod de acfiune:

- la nivelul ficatului produce hiperglicemie hepaticS, favofizeazd sinteza de corpi cetonici gi inhibd sinteza proteinelor;

a r 55

(activeazd lipaza din - la nivelul lesutului adipos are efect lipolitic celulele adiPoase).

Gonadele 0varul endoain

interne a Funclia endocrinl a ovarului este realizatS de celulele tecii celulele corpului galben' Foliculii ovarieni secret6' in folicutilo'r oaarienigi de galpri*u etapd a ciclului ovarian, hormonii estrogeni (foliculini). Corpul progesteronul ben secretS, in a doua etapd a ciclului ovarian, dupl ovulafie, (in cantitdli mari) qi inhibina (in cantitili mici)' Mod de acfiune Estrogenii: dimen- determind scxderea secretiei de FSH, urmata de cregtereain siuni a adenohiPofizei; de reglarea activitdfii - influenle aze centtiihipotalamici responsabili sexuale;

-lafete,inperioadapubertdfii,determinlcreqtereaglandelormamaregipigrnentareaareoleimamare/Precumqiapariliacaracterelor

-

sexuale secundare; glandelor acesla femei, determinl proliferarea mucoasei uterine 9i a prolifeuterului, gi vaselor teia, stimuleazh dezvoltarea stromei a

rareamusculaturiigiaepiteliilortrompeloruterine;

-

stimuleazd

au efecte metabolice: scad concentrafia glucozeiin sange, organism 9i sinteza proteicS, favoizeazd.retenfia apei 9i sodiuluiin

dePunerea calciului in oase'

Progesteronul:

-pregdteqtetractulgenitalfemininpentrunidaliaovululuifecundat gi mentinerea

Inhibina:

- inhibe

sarcinii'

secrelia deFSH 9i LH'

ls. S

ffitr

56

Testiculul endoain

interstiliale Funcfia end.ocrind a testiculului este indeplinitd de celulele contorfi 9i care Leydig, situate in lesutul conjunctiv dintre tubii seminiferi secretd testosteron. Pe lAngd testosteron, care este un steroid, testiculul secretd

qi

cantitili reduse de hormoni estrogeni,

a$a cum

ovarul endocrin secretd

mici cantitdli de testosteron'

Mod de acfiune: - produce dezvoltarea organelor genitale masculine; _ determini aparilia caracterelor sexuale primare qi secundare; asupra metabolismului - impreund cu sTH are o acliune anabolizantd prot"i. in speciaf stimuland dezvoltarea musculaturii, a oseinei 9i depunerea de calciu in oase' Hiposecrefie: - se manifesti prin eunucoidism, tulburare care

se

poate instalainainte

depubertate,provocAndopubertatetardivdgiincompletd,saudupd secundare' pubertate, deierminAnd regresia caracterelor sexuale 1

.2.1

.4,Sistemul locomotor

osos (comAre ca funclie principala migcarea 9i este alcdtuit din sistemul ponenta pasivi) 9i sistemul muscular (componenta activd)' proteclie, locosistemul osos indeplinegte urmdtoarele roluri: susfinere, molie, hematopoiezi 9i depozit de substanle minerale' sistemul muscular este principalul sistem efector al organismului'

5 = E o

Celedoudsistemelucreazd,,inechipd",dupisistemulpArghiilor'

tg C'l

Structuri

N rE

o o

l. Sistemul osos

Ul.

Este alcdtuit din totalitatea oaselor legate prin articulafii.

E

o

o o

c

Cregterea in lungime 9i grosime a oaselor conjunctive in perloada intrauterini scheletul este format din membrane

I

o N o J'

coastele)' (sche[tul craniului) gi din cartilaj hialin (scheletul axial, membrele, de osifiprocese in sdpt;mAnil e3 - 4de dezvoltare embrionard apar primele parcursul viefii intraucare la nivelul claviculei, Procese care continui pe tot scheletul se dezvoltd terine. Dupd nagtere gi pani in jurul vArstei de 25 de ani, formare a {esutului gi cregte in lungime gi grosime. Totalitatea proceselor de numele de osteoosos, de osificare gi modelare funclionald a osului, poarta genezd.

c

: A\

oo

I

57

i

Osteogeneza se realizeazdin doud etape: 1. etapa de osificare primari, care se finalIzeazl. cu formarea osului

primarbrut, nefuncflona[ 2. etapade osificare secundar5, care secundar, funcflonal.

se

finalizeazi cu formarea osului

Din punct de vedere al originii, existi doud categorii de oase: - de membrani, dezvoltate prin osificare de membnn6'(desmald); - de cartilai, dezvoltate prin osificare de cartilaj (endocondrali). Prin osificare endocondrald se formeazd oasele bazei craniului, oasele membrelor gi vertebrele. Tot prin acest tip de osificare se realizeazd qi cregterea in lungime a osului. Scheletul corpului uman Scheletul corpului uman este format din circa 208 oase gi este impirfit in raport cu regiunile corpului in: scheletul capului, scheletul trunchiului gi scheletul membrelor (fixate de scheletul trunchiului prin intermediul celor doui centuri: scapulari, pentru membrele superioare gi pelviani, pentru membrele inferioare.

capului Este format din22 de oase gi este impirfit in: neurocraniu, format din L. Scheletul

8

oase (frontal, parietale, temporale, occipital, etrnoid qi sfenoid), gi viscerocraniu,

format din 14 oase,2 nepereche (vomerul qi mandibula) gi 6 pereche (maxilare, palatine, rtazale, lacrimale, zigomatice, comete nazale inferioare). 2. Scheletul trunchiului Este format din coloana vertebrali, stern, coaste qi bazin. a. Coloana vertebrald

din 33l4vertebre articulate prin discurile intervertebrale:7 cervicale, 1,2 toracice, 5 lombare, 5 sacrale gi tt-5 coccigiene. Coloana prezintd., atAt in plan sagital cAt qi frontal, curburi fiziologice - cerrsicald, toracicd,lombardqisauald- al cdror rol este comparabil cu cel al arcurilor de amortizare ale unei magini. Cele din plan sagital se numesc lordoze (cervicali gi lombard) gi cifoze (toracici gi sacrald). Cele din plan frontal se numesc Este alcdtuite

(6

rs \ { I

58

scolioze (au convexitatea la stAnga sau la dreapta).

b. Sternul este un os lat, sifuat anterior, pe linia mediand a toracelui. Se articuleazd in partea superioard cu claviculele, iar in pdrlile laterale cu coastele.

formate dintr-un arc osos gi o porfune cartilaginoasd. Prczirttdun cap, cu cAte doui fefe articulare, un gAt gi un corp. c. Coastele (L2 perechi), sunt oase late,

Cele 12 perechi de coaste se impart in trei categorii: - adevdrate - primele 7 perechi, care se articuleazd direct cu stemul prin cartilaje costale proprii; - false - urmdtoarele 3 perechi, care se articuleazd cu sternul indirect,

prin intermediul arcurilor cartilaginoase formate din unirea cartilajelor celor 3 perechi; - flotante - ultimele 2 perechi de coaste false, care nu se articuleazd cu stemul. Stemul, impreund cu coastele gi cu porliunea toracicd a coloanei vertebrale, formeazd cutia toracicd. Aceasta addpostegte viscerele toracice qi are rol important in respirafie.

:

3. Scheletul membrelor

= E

o a. Scheletul membrelor superioare este format din doui pdrfi: centura scapulari gi scheletul membrului propriu-zis.

.g gl

o

o .F rE

Centura scapulari este formatd din: claoicule gi omoplali (scapule) gi leagi oasele membrelor superioare de scheletul trunchiului.

Scheletul membrului superior este format din trei regiuni: scheletul brafului (humerus), scheletul antebrafului (radius gi cubitus sau ulnd) gi sdreletul mAinii (carpiene, metacarpiene gi falange).

t|.

.g E o +.

o tr I

o N

'o+, .-c

b. Scheletul membrelor inferioare este format din doud pdrfi: centura pelviani gi scheletul membrului propriu-zis.

:

q)

bo

Centura pelviani leagd sdreletul membrului inferior de cel al trundriului. Este formate din doud oase coxale care se articuleazd anterior (intre ele) formAnd simfiza pubiand, gi posterior (cu osul sacrum), form6nd bazinul. Este o

I

59

structurd adaptati perfect pentru susfinere, proteclie gi locomofie. oasele coxale sunt oase late, provenite din sudarea altor trei oase: ilium, ischium gi pubis. Ele se articuleazd cu osul sacrum gi formeazi bazinul,impdrgitin doud zone:bazinul mare qi bazinul mic.

scheletul membrului inferior propriu-zis este format din trei regiuni: scheletul coapsei (femur), scheletul gambei (tibia gi peroneul sa:u fibula) gi scheletuI piciorului (tarsiene, met atar siene gi falange). ll.Sistemul muscular

Structuri Este constituit din totalitatea mugchilor (somatici qiaiscerali) din organism.

Mugchii somatici (scheletici) sunt formafi din fesut muscular striat, imbraci scheleful gi, impreund cu oasele gi articulafiile corespunzitoare, asigurd migcarea segmentelor corpului. Mugchii viscerali sunt formati din tesut muscular neted gi asigurd motilitatea viscerelor. Muqchii somatici au rolin mentinereapozilieicorpului gi a segmentelor sale, precum gi in migcarea gi deplasarea acestora.

Principalele grupe de mugchi somatici MUSCHTT CAPULUT

Mugchiimimicii (cutanafi)

-

sunt grupafii:r jurul orifi ciilor orbitale, auditive, nazale gi bucal

Frontal (sub pielea frunSi) SprAncenos Orbicular al pleoapelor

Constrictori Ei dilatatori ai narinelor Orbicular al gurii Zigomatic (la nivelul obrazului) Buccinator Mental (la nivelul birbiei)

(q

t\

: 60

Mugchii masticatori - intervin in masticalie

Temporali Maseteri Pterigoidieni Suprahioidieni (coboari mandibula)

MUSCHII GATULUI

Pielos al gAtului (sub pielea gAtului) Sternocleidomastoidian (cu doud capete de origine pe stem gi pe claviculd - gi un capdt de inserlie pe mastoidd) Hioidieni (suprahioidieni gi subhioidieni) Scaleni (de la vertebrele cervicale pAnd la primele dou5 coaste)

Prevertebrali (mugchi profunzi)

MU$CHII TRUNCHIULUI

Muqchii spatelui gi ai cefei

Trapezi (in plan superficial)

Dorsali (in plan superficial)

Romboid (in plan secundar)

Ridicitor al omoplatului (in plan secundar)

Dinfali (in plan protund) Ai jgheaburilor vertebrale (in plan foarte

protund) Muqchii anterolaterali ai toracelui

Pectorali (in plan superficial) Marele dinfat (in plan

5

secundar)

= E

Intercostali externi qi interni Diafragmul Mugchii anterolaterali ai abdomenului

o G

Ol

-9

o

Drepfi abdominali Oblici extern gi intern Transversal abdominal

N

Itr

Vl.

G

Psoas

E

o o g

Pitrat lombar MU9CHII MEMBRELOR

Muqchii membrelor superioare

Deltoid (la nivelul umirului) Biceps (la nivelul brafului, in partea anterioari) Triceps (la nivelul brafului, in partea posterioard)

I

o N o C UI

Flexori ai mAinii, ai dege-

oo

telor gi pronatori Extensori ai mAinii, ai degetelor gi supinatori

61

MUSCHII MEMBRELOR

Mugchii membrelor inferioare

Fesieri mic, mare 9i miilociu (in jurul articulafiei coxofemurale)

Croitor Cvadriceps femural (la nivelul coapsei, conline rotula in tendon) Adductori Drept medial Triceps sural, alcituit din gemenul medial qi lateral gi solear (se continud cu tendonul lui Achile, care se inseri pe calcaneu)

Mugchii extensori 9i flexori ai degetelor

Proprietifile mugchilor

rispunde la excitanli prin modificdri specifice. in cazul muqchilor, forma specifici de rdspuns este influxului contracfia, iai excitantul specific este influxul nervos' Transmiterea motorii' nervos la nivelul mugchilor striafi serealizeazd la nivelul plicii L. Excitabilitatea reprezintd capacitatea de a

Contractilitatea Contraclia musculari se manifestd prin fenomene mecanice, electrice 9i termice. Manifestdrile mecanice sunt reprezentate de modificdri de tonus muscular gi de formi. Existi doud tipuri principale de contracfie: conhaclii izotonice, ir care muqchiul se scurteazl, dat tensiunea din interior rdmAne constanti. Sunt caracteristice muqchilor membrelor qircalizeazd lucru mecanic finalizat cu diverse forme de miqcare; - contracqii izometrice, in care mugchiul nu-gi modific5 dimensiunile dar tensiunea din interior cregte. Sunt caracteristice musculaturii 2.

Posturale.

- (. sL

I

62

tipuri de contraclii se asociaz6 qi se succed in timpul contracliei musculare fiziologice. contracfia musculara simpld se numegte secusi 9i rar in apare in urma upli"etii unui stimul unic. Secusele se produc foarte normali organism (un exemplu il reprezinta frisoanele). Contraclia musculara succerepetate, se numegte tetanos gi apare in urma aplicdrii unor imPulsuri in sive gi de duratd. coniracliile tetanice sunt de doui tipuri: incomplete, Cele dtud

cazul aplicdrii unor stimuli cu frecvenfd mai redusS, gi complete, aplicirii unor stimuli cu frecvenld mare.

ir

cazul

Manifestirile electrice constau in depolarizare gi repolarizare la nivelul sinapsei de tip placd motorie. Fenomenele bioelectrice se inregistreazd, cu ajutorul electromiografu lui. Manifestirile tennice constau in eliberarea unei cantitdfi mari de cdldurd (termogenezd).in condilii de activitate (efort fizic) intr-un mediu rece, termogeneza cregte prin cregterea tonusului muscular. Dacd temperatura corpului nu poate fi menlinutl, apar frisoanele, care au drept consecinld producerea de cdldurd.

Particularitifile contracliei musculare: - tonusul muscular - reprezintd starea permanenti de tensiune (contracfie ugoard) a muqchilor in repaus; - forfa musculari - reprezintd tensiunea dezvoltatd de mugchi in timpul contracfiei sale; - oboseala musculari - se manifestd prin sciderea forfei musculare gi a preciziei miqcdrilor, prin aparilia febrei musculare, datoritd acumuldrii acidului lactic in muqchi.

z

3. Extensibilitatea este proprietatea muqchiului de a se intinde sub

= E o .g

C'l

acfiunea unei forfe. 4. Elasticitatea este proprietatea muqchiului de a reveni la forma dupd ce forla care a acfionat asupra sa a incetat.

-9

.9 N Itr

iniliald

Uh

.g E

o o c

IP

Nofiuni elementare de igieni gi patologie Prin respectarea normelor elementare de igieni locomotorie, printr-un aport adecvat de calciu, prin evitarea excesului ponderal, prin prevenirea gi corectarea poziflilor vicioase, evitarea ortostatismului indelungat, a migcirilor brugte sau ridicdrii greutifilor mari, prin asanarea focarelor de infecfie 9i corectarea diverselor inegalitifi ale membrelor inferioare la copii, precum 9i prin evitarea factorilor cu potenfial vXtdmitor mecanici, fizici gi biologici, putem avea un sistem locomotor sdndtos, armonios, o linuti corectd gi o capacitate de migcare ar.monioasd. La nivelul sistemului locomotor pot apdrea disfuncfii ale sistemului osos gi ale sistemului muscular.

I

o N o th, t IA

: bo FA

63

Disfuncfii ale sistemului osos ca Entorse - risuciri, indoiri sau intinderi forlate ale ligamentelor, fdrd prin umflarea oasele sd iasd din articulalii. se manifest[ prin dureri vii 9i incheieturii respective. Migcarile sunt dificile sau chiar imposibile. Luxafii - produse de un efort brusc, o loviturd sau o rdsucire putemicd ce

deplasarea osului poate provocair-rtinderea gi ruperea ligamentelor, Preqrm 9i

din articulafie. Drept urmare, incheietura se umfla, devine dureroasa, iar membrul respectiv iqi modificx aspectul normal. Nu este indicatd rePunerea oaselor la loc de cbtre Persoane neavizate'

Fracturi

o anumiti Fractura reprezinta rupfura unui os in urma unui traumatism de

violen{d. Etapele vindecirii unei fracturi sunt: 1. formarea unui hematom ca urmare a ruperii vaselor sangvine;

2.formareadelesutosossPongiosqidevasedesAngenoiinzona fracturii; 3. inlocuirea cartilaiului fibros cu un calus osos; astfel c5 4. inliturarea {esutului osos in exces de c6tre osteoclaste, noua structurd osoasi va sem5na cu cea inifialh'

Disfuncfii ale sistemului muscular funcliooboseala musculari constd in reducerea temporard a capacitdlii sale' Drept nale a mugchiului datoritd acumulirii acidului lactic in fibrele

ro}l S

{

lm

64

urmare, scade cantitatea de ATP, glucoz|gi fosfocreatin[, iar descompunerea de a-l ATP-ului se face intr-un ritm care depdgeqte capacitatea mugchiului sintetiza. musFactorii care determinl aparilia oboselii musculare sunt: activitatea intr-un culard prelungiti sau excesivi, incordarea neuro-psihicl, munca mediu poluat chimic sau fonic. qi a excioboseala musculari se manifestd prin scdderea forlei musculare duce la tabilitalii gi prin cregterea duratei perioadei de relaxare, ceea ce poate contracturd fiziologicdinsolitd de dureri' in Umpul unor eforturi fizice intense sau de lungd durata apar intinderi qi imediatd 9i sau rupturi ale fibrelor musculare, insolite de durere violentd de aparilia unor hematoame.

1.2.2.

Funcliile de nutrilie

organismul uman reahzeazdschimburi de materie gi energie cu mediul de viald prin intermediul funcliilor de nutri,tie: digestia circulali4 respirafia gi excrefia.

Prin digestie, substanfele organice complexe specifice (glucide, lipide, proteine) sunt transformate, prin procese mecanice, fizice gi biochimice, i:r

substanfe simple, nespecifice, numite nutrimente (monozaharide, acizigragi, glicerol gi aminoacizi). Nutrimentele se absorb in sange sau limfd, care le transportd la lesuturi qi celule, unde intrd ir multiple reacfii metabolice. Toate u."rt" transformiri se realizeazd la nivelul sistemului digestiv. Ap4 substanlele minerale gi vitaminele trec in sAnge fird transformdri prealabile.

1.2.2.L Digestia gi absorblia segmentele tubului digestiv, prin structurile lor specifice, sunt perfect adaptate funcfiilor indeplinite: secrefie, excrefie, absorbfie gi motilitate. Cavitate bucald: - ingestia alimentelor; - masticatie; - digestie chimic5; - propulsia bolului alimentar

g 5 E

o .g

C'l

ir

-9

faringe.

.9

N rE

Faringe gi esofag:

r'i |E

- deglutifie qi propulsia bolului alimentar in stomac.

E

o o

tr

Stomac:

- digestie mecanicd gi propulsie; - digestie chimicd; - absorbfle: alcool, apd" cloruri.

"oI N

o iF .E

UI q)

hrtestin subfire, ficaf pancreas: - digestie mecanicd gi propulsie; - digestie chimici; - absorb{ia nutrimentelor.

b{|

t)

o FA

65

Intestin gros: vitamine;

- absorbSe: api, electrolifi, - proPulsie gi eliminare. Digestia Dig-estia incepe

in cavitatea bucala qi se finalizeazdinintestinul gros'

bucali ubucali sereahzeazi

a. Digestia

o digestie fizic|(mastica$a care constdin ir, "uiritut alimentar) triturarea, fir6migarea inmuierea alimentelor gi formareabolului glucidelor). gi o digestie chimice (sub acliunea salivei - numai asuPra

AMID9N + Hro b. Digestia

P'tiali.i

>

dextrine

Ptialini > maltozi$glucozi

gastrici

care bolul Reprezinti ansamblul transformdrilor mecanice qi drimice prin acestui alimeirtar devine la nivelul stomacului, chim gastric'La rcahzarea qi motorie' proces conlucreaza cele doud funclii ale stomacului: secretorie

Eunclia secretorie constd in elaborarea sucului gastric' Principalele procese chimice se desfigoara sub acfiunea urmatoarelor enzime: pepsini, labfennent, lipazd' peFinogs imctiv

pRorElNE

ncr \\+ pepsim, Albumoze

.A'EINOGEN

hbG-* )

Coagularea laptelui

+-

LIPIDE

COMPLEXE

gi peptone (peptide)

paracazeini

_1*

Paracazeniat de calciu

lipazi

> Glicerol + acizi Srali

(din frfci,lapte)

Ac[iunea enzimelot din sucul gastric

i

s).

S

I

66

clorgi Mucinaprotejeazimucoasa gastrica de acpuneapepsinei a acidului hidric. care Funcfia motorie este asigurata de musculatura netedi a stomacului, executi doui tipuri de migciri: peristaltice 9i tonice'

c. Digestia intestinali Constd in totalitatea transformirilor fizice gi drimice pe care le suferd a1imentele in intestinul subfire, avAnd drept rezultat chilul intestinal. Se realizeaz6, sub acfiunea sucului pancreatic, a bilei gi a sucului intestinal. Ca qi stomacuf intestinul subtire indeplinegte doud funcfii: secretorie gi

motorie. Eunc[ia secretorie constd in eliberarea sucului intestinal. Enzimele cu rol esenfialin desfdgurarea proceselor chimice de la acestnivel sunt peptidazele, lipazele gi zaharidazele. Ele sunt asociate cu microvilii enterocitelor si nu sunt secretate in lumenul intestinal. Dl,TRl, POLIPEPTIDE PePtidae

LIPIDE ,ffi-*Acizigra;i DTZAHAR|DE

-ffi

,

Aminoacizi

+ glicerol

Monozaharide

Ac{iunea enzimelor din sucul intestinal

Aldturi de sucul intestinaf un rol important in buna desfdqurare a proceselor chimice de la nivelul intestinului subfire il au sucul pancreatic Uit". ai tripsinogen chimotripsinogen \ enterckinui \ t"iprirl \>chimotripsinit pRorElNE \>triPsini

Lf Pf

DE

tiP"*

>Acizi gragi +

E

oligopeptide

-ffir-

glicerol

-

o caboxipeptidze,

neatacate de pepsini, rezultate din digestia gastrici PROTETNE FTBROASE

'=

G

Dipeptide Tripeptide Aminoacizi

Ol

o o N

rtr ut

Otigopeptide

AMIDON milza r

G

E

o

Maltozi

G

c

.o I

Bila,produsutdesecretie^rn"o^i"!"*,:::':;t;:';"r::;

N

Q'

c

biliari (bilirubind qibilioerdind), sdrutibiliare, colesterol qi lecitini. Rolul sdrurilor biliare consti ftr reducerea tensiunii superficiale gi favorizarea emulsiondrii grdsimilor, activarealipazelor gi formarea de micelii cu lipidele. tntre mese, bila se acumuleazd in vezica bitiari. Func[ia motorie este asigurati de musculatura intestinului sub,tire, care executd trei tipuri de miqcdri: peristaltice, segrnentare gi pendulare.

UI

oo (\\

67

Absorblia intestinali

Reprezintd procesul complex prin care nutrimentele rezultate in urma digestiei traverieazl celulele mucoasei intestinale gi trec ir sAnge sau limf5. Nutrimentele se absorb la nivelul intestinului sublire prin doui tipuri de mecanisme: a. pasive (fird consum de energie), prin difuziune sau osmozd; b. active (cu consum de energie, furrrizatl, de AIP), cu ajutoruI transportorilor specifici.

Absorblia glucidelor a. mecanism pasiv - pentru unele pentoze (fructoza); b. mecanism activ - pentru hexoze (glucoza 9i galactoza). Absorbfia proteinelor a. mecanism activ

-

la polul apical al enterocitului, se absorb sub formh de

aminoacizi care trec apoi pasiv in sAnge, prin difuziune; b. pinocitozi - pentru anticorpii din colostrul matem care trec la nou-ndscut. Absorblia lipidelor mecanism pasiv - pentru acizi graqi qi glicerind. Glicerina este hidrosolubitd, trecAnd ugorin sAnge 9i limfd. Acizligragi se absorb numai dupd ce se combind cu sdrurile biliare gi formeazi micelii hidrosolubile. Acizli graqi sunt de

doui tipuri: cu lan! scurt (mai putin de 10-12 atomi de C), care sunt transportafi in stare liberd direct in sAngele portal; - cu lan! lung (mai mult de L2 atomi de C), care se combind cu giicerolul resintetizAnd trigliceridele, ce trec in limfd, unde intrd in constitulia chilomicronilor (complexe formate din trigliceride, fosfolipide, colesterol gi o Parte Protidici). Apa gi Cl- se absorb pasiv, iar Na* activ.

-

!

(,).

f
T

68

Apa sdrurile minerale, vitaminele hidrosolubile (complexul B, vitamina I biotina acidul folig acidul pantotenic), aminoacizii, glucoza, glicerina, acizii graqi cu lan! scurf sunt preluate de sdnge 9i conduse prin circulafia portald la ficat. Vitaminele liposoiubile (A, D, E, K) 9i chilomicronii sunt transportafi in limfi gi, in finaf ajung in sAnge.

Fiziologia intestinului gros

hrtestinul gros realize azdtreifunclii esenliale: secrefie, absorbfie gi motorie. Funclia secretorie constX in secrefia mucusului, care uqureazd inaintarea qi eliminarea materiilor fecale. Deoarece mucina nu confine enzime, la acest

nivel nu au loc Procese de digestie. Cantitili mici de alimente rdmase nePrelucrate sunt supuse unor Procese de fermentafie qi putrefacfie sub acfiunea enzimelor secretate de bacteriile din lumenul intestinal (microorganisme). Fermentalia consti in degradarea glucidelor nedigerate pAni la acizi organici (acetic,lactig butiric) gigaze (CHr COaH2} Putrefaclia constd in degradarea proteinelor neabsorbite pAni la aminoacizi (care suferd apoi procese de dezaminare qi decarboxilare) 9i gaze (HtS qi mercaptani). Produgii de putrefacf,e sunt toxici. cei care ajung pe cale portald fur

ficat sunt detoxifiali 9i eliminali prin urin6'

Funclia ile absorblie consti in absorbfia apei, a electrolifilor, a vitaminelor gi a unor mici cantitifi de glucoz| qi aminoacizi. In urma absorbfiei se formeazd materiile fecale.

Euncliamotorieeste asemindtoare cu cea a intestinului subfire, intestinul gros realizAnd migcdri peristaltice, segmentare 9i tonice' Defecalia este un act reflex complex, rtegetatia necondilionaf la copil, de la nagtere pAnd la L4-15luni, giaegetatia-somatic condilionat de la vArsta menfionatd pe toatd perioada vielii. Acest act este coordonat de centrii nervogi medulari (S2-S4) 9i controlat cortical. = 3

Noliuni elementare de igieni 9i patologie

pentru a avea un sistem digestiv sindtos, trebuie respectate normele elementare de igiend gi evitafi factorii de risc mecanici, chimici 9i biologici' Dintre regulile elementare de igiend amintim: pistrarea alimentelor alterabile la rece, spdlarea atenti a fructelor 9i legumelorinainte de consum, respectarea orelor de masi, mestecarea corecta gi minuFoasi a hranei evitarea mestecdrii gumei, spdlarea corectd a dinfilor dupd fiecare masd 9i a mAinilor inainte de fi".ur" masd, schimbarea obligatorie a periu{ei de dinfi la2-31uni, evitarea extragerii dinfilor, consumarea rafional[ a zahdrului 9i dulciurilor, evitarea citituiui qi vorbitului la telefon, a privitului la televizor gi a enervXrii in timpul meselor, pistrarea gi consumarea alimentelor in condilii stricte de igien5. Dintre bolile care afecteazi sistemul digestiv, enumerim: cariile dentare, stomatitele, enterocolitele, ciroza hepatici, httazabiliard, pancreatita'

E

o rE

trl

o o

N rE

tt

o E

o

ibt

G

c I

.oN

o E

UI

bo

Cariile dentare sunt produse de igiena defectuoasi a dinfilor, ceea ce duce la acumularea gi aderarea la suprafafa dinfilor a unor colonii de bacterii (Strepqi produc tococcus mutans giLactobacillus acidophilus).Ele pntrund in dentini

I

69

acizi care distrug smalful, acesta devenind moale 9i brun. Drept ufinare/ se produc cavitefi in dinte. inceputul cariei dentare trece de multe ori neobservat pAnd aPare durerea vie, cu caracter sigetdtor, care dureazd de la cAteva minute pAni la cAteva ore qi de multe ori av6nd caracter pulsatoriu. Dintele devine sensibil la variafiile de temperafuri,la alimentele dure sau dulci. Aparifia cariilor este favorizatd de lipsa unor factori nutritivi din alimentafie, alimentafia bogatd in zaharuri, diminuarea secrefiei salivare, ingrijirea deficitard a dinlilor, mogtenirea geneticd.

stomatita inflamafla mucoasei cavitdfii bucale, poate ft cauzat6. de substanfe toxice, microorganisme sau leziuni/iritafii apirute sub acliunea unor factori mecanici sau fizici. Debuteazd cu mAncdrime/durere localizatd firtr-o regiune limitatd a cavit6!ii bucale, urmatd de cregterea cantitativd a secreliei salivare gi de inflamarea ganglinilor submandibulari. Se caracterizeazd printr-un miros specific al guril febr1,dureri de cap, insomnie, sciderea poftei de m6ncare, aparifia zibalei (la colprile gurii). Mucoasa bucall qi gingiile sunt roqii gi acoperite cu secrefii'

Alteori, mucoasa bucald prezintl' ulcerafii, rtecrozd, cangreni' Enterocolitele sunt, de fapt, inflamafii ale mucoaselor care afecteazdsimultan intestinul subfire (enterite) gi pe cel gros (colite). Cauzele cele mai obignuite sunt toxiinfec{iile alimentare sau intoxicafiile de altd natur6. Boala debuteazi brusc cu febrd gi dureri abdominale puternice localizate in jurul ombilicului. Alte semne ale bolii sunt: ,,ghiote7t'7r7" intestinale, diaree (10 - 30 sca:unef zi), transpirafie abundentd, sete intensd, piele uscatd, deshidratare. Formele bolii sunt: acutd qi cronicd.

Citozahepatici constd in dezvoltarea anormald a lesutului conjunctiv, avAnd drept consecinlX strivirea hepatocitelor. Este o boald gravd cu evolufie

i

.a"

S

t

70

cronicd progresivi. Poate apdrea dupi o hepatiti epidemicS, dupd tuberculozd, sifilis sau malarie. O cauzdfoarte importanti o constituie consumul exagerat 9i sistematic de alcool. Boala se instaleazd incef Ia ir:rceput sub formi de tulburdri intestinale, iar ulterior apare icterul sau ascita (apd in abdomen). Bolnavii prezintd' un abdomen voluminos, restul corpului fiind foarte sldbit'

Litiaza biliari (piatra la fiere) este dati de prezenfa calculilor (pietrelor) in vezicabiliari sau ilr cdile biliare extrahepatice. La inceput calculii nu produc simptomatologie specificd, ci dau cel mult cefalee,lipsa poftei de mAncare qi balonnr1 Ulterior, datoriti fie migcirii calculilor, fie gregelilor alimentare, fie enervirilor gi eforturilor fizice mari, pot apdrea rdni la nivelul vezicii biliarg care duc la dureri vii in partea dreaptd, mai ales in timpul nopfii, acestea iradiind in spate sau in umdrul drept. Criza dureroasd duteazd de la cAteva ore la cAteva zile. Uneori calculii pot astupa canalul caledoc Ai, drept urmare/ bila se va vdrsa in sAnge qi va apdrea icterul. in alte caz:lLi, datoriti stagnirii bilei in colecist, apare infec,tia, care duce la colecistite purulente sau cangrenoase ce perforeazd vezica biliard. Existd situafii in care calculii pot risuci vezica biliard sau pot crea fistule intre vezicd gi intestine. Pancreatita este o afecEiune inflamatorie a pancreasului soldatd cu necroza glandei. Afecteazdin special oamenii obezi, gwmanzi, cu afeqtiunibiliare, alcooli"i. O"bnteazdbrusc,violent, cu dureri foarte mariin epigastru, vdrsituri qi balonare. Evolueazi fie spre ocluzie intestinal5, fie spre o supurafie locald. in unele cazuisurvine decesul. Alteori are o evolufie lenti gi indelungatX, soldati cu aparifia hematomului pancreatic. = = E

1.2.2.2. Circulalia

o G gl o o

Singele principalul lichid circulant din corpul uman. SAngeIe rePlezintd aproximativ 6-8% dingreutatea corpului. SAngele este

N

rtr

Ut

Grupele de singe Hematiile prezintd pe suprafala lor aglutinogenele A gi B (antigene). In plasmi existi aglutinele (anticorpii) o( QiP, corespunzdtoare aglutinogenelor Agi B. Consecinfa prezenlei acestor antigene 9i anticorpi este aparifia grupelor sangvine:0 (I), A (II), B (III) 9i AB (IV).

o

E o +, G

c I

.No

o

+,

Genotip

Fenotip

Antigene

Anticorpi

Pot dona

c

Pot primi de la

UI

0 (I)

bo

la

dsip

0(D A (u)

II

B (rrr)

LB

AB (rv)

LA LB

LA LASaULAI

LBsau LBI

A

p

B

G

A,B

toate grupele

A(rr),0 (I)

A (rr), AB (IV) B (rrr),AB (rv) B (rII),0 (D toate grupele AB (rv)

ca I

71

Cunoagterea grupelor de sAnge este important[ in

ca^tltransfuziilor

gi

in

determinarea paternitdtii.

Factorul Rh

lAngi sistemul sangain AB0 mai exista qi sistemul Rh. FactoruI D se nume$te Rh qi este prezent la circa 85% din populalia umand (indivizii sunt Pe

homozigofi-DD sau heterozigofi-Dd). Restul de 15% din populalia umand nu posedd factorul Rh qi sunt Rh negativi (Rh-).Majoritatea oamenilor prezinti factorul Rh pozitiv (Rh), deoarece gena pentru Rh negativ (Rh-) este Rh*

recesivd.

Activitatea cardiaci Sistemul circulator este format din: - sistemul cardiovascular, alcdtuit din inimd qi vase de s6nge (artere; vene; capilare - la nivelul lor se realizeazd schimburile de substanle qi gaze); - sistemul limfatic, alcdtuit din vase limfatice, ganglioni limfatici 9i organe limfoide.

in generarea de potenliale de acliune' AceastX activitate aparline lesutului nodal format din celule miocardice modificate qi care reprezintd un sistem autonom de comandd al inimii, responsabil de automatismul cardiac. Principala regiune cu rol de generator de impulsuri este nodul sinoatrial. Urmeazi nodul atrio-ventricular, fasciculul Hiss qi refeaua Purkinje. Spre deosebire de fibrele musculare striate, celulele cardiace nu pot menfine starea de contracfie, deoarece atAt miocardul atrial, cAt gi cel ventricular se comportd ca gi cum ar fi constituite dintr-o singurd celul5. Inima nu mai rispunde la stimuli decAt dupd ce s-a relaxat dup[ o perioadd de contracfie, celulele miocardice avAnd perioade refractare lungi. Astfel, se asigurd activitatea ritmici a inimii. La nivelul nodului sino-atrial frecvenla desc[rcirilor este de 70-80 potenliale de acfiune/minut, iar la nivelul nodului atrio-ventricular, de 40 potenliale de acfiune/minut 9i a refelei Purkinje de numai 25 potenfiale de acfiune/minut. Ciclul cardiac reprezintd succesiunea contracliilor gi relaxdrilor inimii. Contrac{iile se numesc sistole, iar relax6rile se numesc diastole. La o frecvenfd cardiacd deTibdriilminut, fiecare ciclu dureaz60,8 s. Sistola atriald dureazdO,l s, iar diastola atriald dtxeaz6' 0,7 s. Sistola ventriculard are o duratd de 0,3 s, iar diastola ventriculard dureaz6' 0,5 s. De la Activitatea electrici

i(^. L

<1

r 72

a

inimii

constd

-''l|

l i

sfdrgitul sistolei ventriculare gi pAndla inceputul sistolei atriale, inima se afli ie diastold generald (0,4 s). Valorile misurabile in timpul ciclului cardiac sunt: - debitut sistolic (volumul de sAnge expulzatintr-o sistold), aptox.75 mI; - debitul cardiac (volumul de sAnge trimis in corp intr-un minut) : debit sistolic x frecvenfd cardiacd (75 x75 = 5,5 l/min); - travaliul cardiac (lucrul mecanic al inimii in sistold) = volum sistolic x presiune arteriali medie (75 mt x 100 mm Hg). Zgomotele inimii (ZrgiZ2l sunt consecinfa activitifii mecanice a inimii. 21- zgomohrl sistolig cu tonalitate joas[, are durata de 0,1 s. Se produce in sistola ventriculard, prin inchiderea valvelor atrioventriculare. Z, - zgomotul diastolic, scurt qi asculif se produce prin inchiderea valvelor semilunare ale aortei qi arterei pulmonare. Presiunea sangvini (arteriald) reprezintd.presiunea sub care circuli sAngele in artere. Valorile sale normale sunt: maximd (sistolicd): 120 -1,40 mm Hg gi minimd (diastolicd): 70 - B0 mm Hg. Valoarea sa scade in timpul diastolei qi cregte in timpul sistolei. Arterioiele, datoritd peretelui muscular foarte gros, opun rezistenld curgerii sAngelui (fenomenul se numegte rezistenfd periferici). Ca urmare, presiunea sAngelui la acest nivel, precum gi in capilate, scade foarte mult. Diametrul arteriolar poate varia prin vasoconstriclie sau vasodilatafie, influenfAnd fluxul sangvin din capilare. Cregterea rezistenlei periferice in urma vasoconstricfiei arteriolelor poate determina mdrirea presiunii arteriale. Acelaqi efect se obline qi prin cregterea frecvenfei cardiace, determinatd de diverse calze. Valoarea presiunii arteriale este influenfatd de trei factori importanfi: - frecven{a cardiaci; - volumul (debitul) sangvin (volemia); - rezistenla perifericd totald. Creqterea oricdruia dintre parametrii enumerali poate determina cregterea presiunii arteriale (hipertensiune arterial[).

Pulsul sangvin reprezint5 unda de distensie a peretelui arterial, provocat[ de varialii ritmice ale presiunii sangvine, determinate de contracfiile cardiace. La fiecare sistol5 ventriculari, inima impinge in aortd un volum de sAnge care se adaugi celui deja existent in vasele sangvine. Ca urmare, se produce o dilatare brusci a pere{ilor aortei. Aceasti dilatare se propag[ cu o vitezd de 10 ori mai mare ca cea a fluxului sangvin gi reprezinti pulsul sangvin.

E = E

o .g

ctl

-9

o N

rE

Ul. IE

E

o |E

c I

o N o

c UI

OA

^(a

73

Marea gi mica circulalie Vasele de sAnge alcdtuiesc o refea prin care sAngele circuld de la inimi cdtre toate organele corpului (artere) gi de aici inapoi, la inimd (vene).

Circulafia pulmonari (mica circulafie) este realizatd de vase sangvine care transportd sAngele cu CO2 (dioxid de carbon) de la ventriculul drept la pldmAni, unde are loc schimbul de gaze, iar s6ngele cu O, (oxigen) ajunge la atriul st6ng. Sunt implicate trunchiul pulmonar, arterele pulmonare, care transportd sAnge neoxigenat la pldmAni, capilarele pulmonare din fiecare pldmAn qi cele patru vene pulmonare care transportd sAngele oxigenat la inimd.

Circulafia sistemici (marea circulafie) include aorta cu ramurile ei, toate capilarele (in afara celor pulmonare) qi toate venele (ir:r afara celor pulmonare). S6ngele oxigenat pleacd din ventriculul st6ngin corp, iar sAngele venos, incdrcat cu CO2, se intoarce la inim[ in atriul drept.

lmunitatea organismului

(4

*-

I

74

Organismul uman manifestd fafd de ceea ce-i este propriu (selfl o toleran![ totald (imunologicd) dobAnditi ir:r viafa embrionard, in timp ce fald de substanlele strdine (non-selfl are o reagtie brutal5, avAnd tendinla de a le elimin4 prin punerea in joc a unui sistem de apdrare numit sistem imun. Componentele sistemului imun circuld in organism prin intermediul sAngelur, ajung tr lesutun, unde stau o perioadS, dup[ care se reintorc in circulafia sangvind pe calea capilarelor limfatice. Unele mecanisme imune sunt generale, ele rispunz6nd de imunitatea nespecificd. Acestea sunt: rezistenla nafurald a speciei, barierele mecanice, mecanismele enzimatice, interferonul, inflamafiile qi fagocitoza. Alte mecanisme sunt foarte precise gi ele induc proteclia la actiunea unor agenfi specifici. Acestea aparfin imunitdfii specifice. Celulele implicate in imunitatea specificd sunt limfocitele T gi B gi macrofagele. Dualitatea sistemului imun rczidd din funclionalitatea sa, asigurati de dou[ sisteme: celular gi umoral. Deci gi rdspunsul imun va fi de doud feluri: celular, in care intervin limfocitele T (care protejeazd organismul fafd de: virusuri, bacterii, fungr, parazTli, celule tumorale gi lesuturi strdine) giumoral, in care intervin limfocitele B (care protejeazd organismul de infecfii virale gi bacteriene extracelulare). Tot in rispunsul imun intervin celulele cu memorie (la un contact ulterior cu acelagi antigery ele produc anticorpi), celulele helper (stimuleazd multiplicarea celulelor producdtoare de anticorpi) gi celulele killer (distrug celulele organismului atacate de agenfii patogeni).

Imunitatea specifici poate fi: inniscuti (se manifestd la o persoand care devine rezistentd la un agent patogen; cAnd il reintAlnegte nu mai face boala respectivi, ca rezultat al rdspunsului imun primar) gi dobinditi (prin vaccinare, de exemplu). Imunitatea dobAnditd poate fi actiad (vaccinare cu agen{i patogeni cu virulenfd scdzutd obfinuli in culturi, in laborator) qi pasiod (introducere de anticorpi specifici in organismul bolnav). Activitatea sistemului imun se diminueazd odatd cu vArsta. Drept urmare, persoanele in vArstd prezintd o incidenfd mare a tumorilor gi o rezisten{i scdzutd la gripd, pneumonie gi tuberculozi. Tot sistemul imun este cel care intervine in reacfiile alergice gi in rejecfia grefelor de lesufuri sau organe.

Nogiunielementare de igiend gi patologie Pentru a menfine sistemul circulatorintr-o perfectd stare de sdndtate trebuie respectate reguli elementare de igienS: activit[fi fizicevariate, dozareaeforfului fizic Ai intelectual, alimentafie variatd gi echilibrat5, alternarea corectd a perioadelor de activitate cu cele de odihni, program de viafd ordonat, evitarea factorilor cu potenlial vitdmdtor mecanici (corpuri tari, ascutite, imbrdcdminte 9i incilfdminte strAmte), fizici (variafii mari de temperaturd), chimici (alcool, nicotind, cofein5, droguri, exces de medicamente), biologici (bacterii, virusuri,

organisme parazlte). Sistemul circulator este afectat de boli ale sistemului cardiovascular.

E = E

o

leucemiile, hemoragiile.

IE E'T

Anemiile caracterizate prin sciderea numirului de eritrocite, urmatd de modifichri in forma, structura gi compozilia chimici a hematiilor. Existd urmdtoarele tipuri de anemii:

-9

a) anemii posthemor agice; b) anemia feripriad, caracterizati printr-o cantitate redusX de hemoglobind in sAnge; apare la persoanele ce prezintd insuficienfi de fier; c) anemia p ernicioasd - apare datoritd imposibilitdlii maturirii hematiiIor, cauzatd de insuficienfa sau lipsa factorului antianemic din mucoasa gastricd; d) anemiilehemolitice au urmitoarele cauze de aparilie: scdderea exageratdanumdrului hematiilor, acfiunea unor factori chimici (benzery plumb, fosfor, sulfamide, chinin6, toxinele unor microorganisme sau ale urror parazifi). Anemia hemoliticd a nou-ndscutului apare datoritd incompatibilitelii Rh-ului matern (negativ) cu cel al copilului (pozitiv);

.g

.9 N

rE

vh

E

o G

c I

o N

o .E

: oo

F{

: 75

pot fi hipoplastice sau aplastice; apar datoritd incapacitd{ii mdduvei hematogene de a produce hematii. Apar de obicei incazulleucemiilor.

e) anemii prin defecte de generare a eritrocitelor, cate

Leucemiile sunt boli ale globulelor albe gi sunt de urmitoarele tipuri: a) leucemia mieloidd cronicd - se caracterizeazl,prin cregterea numdrului de globule albe (50 000 - 200 000 pe **r)r afecteazl.qi seria rogie gi pe cea trombocitard; b) Ieucemialimfaticd cronicd selocahzeazd la nivelul organelor limfoide; c) leucemiaacutdeste forma cea mai gravd,, evoluAnd mortalin 2-3 sdptimAni.

Hemoragiile reprezintd pierderi de sAnge. Dupd felul vasului rbnit se disttng: hemoragii arteriale, aenoase qi capilare. Dupd locul aparitiei sunt hemoragii externe gi interne. O hemoragie este gravd atunci cAnd persoana afectatd pierde 1,5 - 2l de sAnge. O pierdere de peste 50% din cantitatea totald de sAnge este mortald. Dintre bolile sistemului cardiovascular fac parte: aritmiile gi cardiopatiile.

Aritmiile apar ca urmare a unor deregliri in formarea sau transmiterea stimulilor nervogi. Se manifestd prin schimb[ri ir ritmul cardiac normal (ritm rdrit, accelerat, normal insd neregulat). Unele aritmii nu sunt percepute, in timp ce altele deranjeazdpersoana afectatd. Cele mai comune aritmii sunt: tahicardia sinusald, bradicardia sinusald, sritmia extrasistolicd, tshicardia paroxisticd,

flutterul atrial, fibrilalia atriald, blocuri

ale

inimii.

Cardiopatiile apar

(r)q

L

I

76

urmare a aterosclerozei arterelor coronare, care duce la ingustarea (stenoza) acestora gi la ischemia (diminuarea irigirii miocardului) inimii. Existd urmitoarele tipuri de cardiopatii (inso{ite de durere): a) anghinapectorald, care se manifesti prin aparilia durerilor pectorale ori de cAte ori miocardul, supus la efort, nu este oxigenat cum trebuie; b) sindromul intermediar este de fapt preludiul infarctului miocardic, in care durerea apare gi in repaus qi nu cedeazdla nitroglicerind; c) infarctul miocardic apare datoritd intreruperii circulaliei sAngelui i:rtr-o arteri coronard qi duce la necroza (distrugerea) teritoriului irigat de artera respectivd. Apare ca o durere bruscd, atroce, retrosternald, persistentd" insofiti de anxietate, transpiralii reci gi palpitafii. ca

1.2.2.3. Respiralia

Respirafia (schimbul de gaze dintre organism gi mediu) implicd trei procese:

ventilafia pulmonari (inspirafia gi expirafia); 2. schimbuL de gaze, care are loc la nivel pulmonar, irtre aer qi sAngele din pldmAni qi la nivel tisular, intre sAnge qi lesuturile corpului; 3. respirafia celulari (utilizarea oxigenului de citre celule), proces in 1.

care se elibereazd energie.

Ventilafia gi schimbul de gaze dintre aer 9i sAnge reprezintd respirafia externi. Schimbul de gazedintre sAnge gi celule, precum qi utilizarea oxigenului de cXtre celule, reprezintd respirafia intemd.

Ventilalia pulmonarA in succesiunea a doud procese: inspirafia 9i expirafia. Inspiralia este un proces activ qi constX in creqterea volumului cutiei toracice prin m[rirea diametrului antero-posterior, transversal gi longitudinal. Constd

Drept urmare, scade presiunea intrapulmonar5 9i aerul pdtrunde in pldmAni. Expirafia este un proces pasiv, prin care cutia toracicd revine la dimensiunile inifiale. Drept urmafe, cregte presiunea intrapulmonard 9i aerul este expulzat. in timpul ventilafiei pulmonare se realizeazd deplasarea volumelor de aer din qi in pl[mAni. Aceste volume de aer caracterize azd capacitatea funclionald

pldmAnului. Capacitatea pulmonari reprezinti suma mai multor volume puimonare: - volumul curent (VC) - volumul de 500 cm3 de aer introdus in plimAni in timpul inspiraliei gi eliminat prin expirafie; - volumul inspirator de rezervi (VIR) - voiumul de cca 1500 cm3 de aer care poate fi introdus in pldmAni in cursul unei inspirafii forfate; - volumul expirator de rezervi (VER) - volumul de 1000-1500 cm3 aer care se poate elimina printr-o expiralie forlatd ce urmeazd unei inspiralii normale; - volumul rezidual (vR) - volumul de cca 1500 cm3 aer care ramAne ir:r plimani chiar dupd o expiralie forfatd. Pldmanii nu se golesc complet de aer, deoarece se afld permanent in distensie uqoard' Capacitatea vitali rcprezint|suma volumelor VI& VC gi VER. inmullind VC cu num[rul de respiralii/minut obfinem volumul total/minut. in repaus, acesta este de cca 6 l/minut. in timpul efortului, VC 9i num[rul de respirafii/minut cresg astfel cd volumul totaVminut creqte la 100-200 Vminut. La femei,

=

= E

o G

a

C'l

o o N

rE

Uh

t! E

o G

tr I

o .N o g,

I

ba (-\

77

latAt capacitatea pulmonard, cAt gi volumele respiratorii sunt cu cca zwzs"/" mai mici decAt la bdrbafi. Toate volumele pulmonare, cu excepfia celui rezidual, se mdsoard spirometric. Spirometria permite diagnosticarea bolilor pul-

monare.

Schimburile gazoase respiratorii Se realizeazd datoitd diferentei presiunilor par,tiale ale O, gi CO2 in aerul inspirat, fur aerul alveolar gi in sAngele capilar. Se desfdgoard in trei etape:

pulmonari, in care O, trece din alveolele pulmonare in sAnge, iar CO, trece din sAnge in aerul alveolar datoriti diferenlelor de presiune parf,ald dintre cele doui sectoare. 1. Etapa

sangvini (transportul gazelor respiratorii) constd itr transportul O, qi CO, prin intermediul sAngelui. Transportul sangvin al02 se face in propor{ie de 1% sub formd dizolvatd in plasmS, iar restul sub forma unei combinafii labile cu hemoglobina (FIb), numiti oxihemoglobini (Ffbot. Hemoglobina conline fier bivalent qi de aceea se combini foarte rapid cu Or. in repaus, sAngele arterial transporti sub formd de oxihemo g\obrndgZ,S% din cantitatea totald de oxigen. Forma dizolvatd este cea mai importantd din punct de vedere funclionaf deoarece reaLizeazl schimburile directe cu celulele. Transportul sangvin al COt se face in propor,tie de8"/o sub formd dizolvatl, in plasmd, iar restul sub formd de combina{ii labile (carbaminohemoglobini qi bicarbonafi). AtAt in plasmS, cAt gi in eritrocite, CO2 se hidrateazd rezultAnd 2. Etapa

H2CO3, care disocia zd rapid, rezultAnd HCO3-. Acesta se combind cu K* in eritrocite gi cu Na* in plasmd, rezultAnd bicarbonafi (cca 80% din CO2 din corp).

tisulari constd in schimbul de gaze intre s6nge gi fesuturi. Procesul are loc prin difuziune, in sensul gradientului de presiune parfiald. Oxigenul este utilizat de celule in procesul respirafiei celulare, prin care substanlele 3. Etapa

(^i

t-


ln

78

organice sunt oxidate pAnd la CO, gi HzO, eliberAnd energie. Fixarea COt sub diferite forme la nivelul fesuturilor, ca qi eliberarea lui la nivelul pldmAnilor sunt influen{ate de presiunea parfiald a CO, gi de gradul de oxigenare a Ffb.

Noliuni elementare de igieni gi patologie Pentru ca sistemul respirator si fie s5ndtos trebuie respectate normele igienice privind calitatea aerului respirat (temperaturd: 18'- 20' C, umiditate gi puritate), sd se respire normal pe nas gi nu pe gurd, sd se practice sistematic

exercitii hzicegi gimnastici respiratorie, si se evite factorii de risc mecanici, hzicl,, chimici gi biologici. Gripa este o boali virali contagioasd care poate apdrea izolat sau in epidemii L grade diferite de severitate. Prezintd forme clinice variate, mergAnd de la un ti-ptt guturai 9i p6nn la rino-faringo-laringo-traheo-bronqite ce se pot complica cu Pneumonii' ^ Fibroia pulmonari este determinatd de inhalarea unor particule microscopice de Jiliciu (prat, nisip), cirbune sau azbest. Pdtrunderea acestora in pldmAni duce la formarea de lesut conjunctiv in pl6mAni,_ceea ce afecteazd capacitatea respiratorie gi poate determina aparifia cancerului. Azbestul material izolant gi ignifug, este responsabil de cancerul pulmonar. Emfizemul r"pr"rit te degenerarea fesutului elastic pulmonar insofitd de destinderea exageratd a pldmAnilor, ca urmare a retinerii aerului, 9i de scdderea puterii de contracgie i alveolelor. Aerul refinut determini ruPerea alveolelor, suprafafa pentru schimburile de gaze respiratorii scade 9i nu se mai furntzeazdsuficient oxigen inimii 9i creierului. Inima lucreazl,rnatmult pentru a satisface nevoile de oiigen, ceea ce duce la imbolndvirea ei. Creierul insuficient irigat provoacd stdri de depresie 9i iritabilitate'

1.2.2.4. Excrelia

'-

Excrefia substanfelor nefolositoare se realizeazl.prin structuri nespecializate (tegumen! producfii tegumentare, glande sudoripare, tubul digestiv, pldmAn) gi specializate (sistemul urinar). Sistemul urinar este alcltuit din doi rinichi gi din cdi urinare intrarenale (calice mici, calice mari, pelvis renal - bazinet) 9i extrarenale (uretere, vezicd urinard, uretri). Rinichii au ca funclie principali menlinerea homeostaziei lichidului extracelular (plasma gi lichidele interstiliale). Aceasta se tealizeazd prin formarea urinei, care este o plasmd filtratd (deproteinizat6).

3 E

0 .g gl -9

o N

rE Uh

.g E

o IP G

c

Formarea urinei Urina 1.

se formeazd

in nefron, in urmdtoarele etape:

I

o N o

Ultrafiltratea glomerulari constd in trecerea tuturor componentelor

plasmei (cu excepfia proteinelor cu greutate moleculard mare) din capilarele glomerulare fur capsula Bowmann gi in tubii uriniferi. Proteinele plasmatice li celulele sangvine nu pot trece prin porii capilarelor glomerulare, datoriti dimensiunilor mari. cand sangele pdtrunde ir glomerul, apa, impreuni cu substanlele dizolvatg trece din plasma sangvine in interiorul spaliului caPsl lar sub acfunea presiunii hidrostatice a sAngelui. Lichidul ajuns in capsula

.E

:

bC

FO

I

79

glomerulard (ultrafiltraful glomerular sau urina primari) are o compozllie asemdndtoare plasmei, dar este lipsit de proteine (este o plasmd deproteinizatd). Volumul de filtrat/minut produs de ambii rinichi reprezintd rata de filtrare glomerulare (RFG). Valoarea RFG este de cca l20Ilmrnut sau de cca'l.80Uzi. Aceasta irseamnd cd intregul volum de s6nge din corpul uman (5 l) este filtrat in rinichi la fiecare 40 de minute. Cea mai mare parte a apei filtrate trebuie sd se intoarcd in sAnge, pentru a preveni deshidratarea. 2. Reabsorbtia tubulari constd in trecerea apei gi a altor substanle din urina primard inapoi in sAnge qi are drept rezultat formarea urinei secundare sau definitive (1,,5 ll z1).

Reabsorblia apei gi a altor molecule in sAnge are loc la nivelul tubului contort proximal qi se realizeazdprin diverse mecanisme: - transport activ, impotriva gradienlilor de concentrafie: Na*, K*, HCO3 , unele vitamine (B* C), glucoza, unii amino acizi, acidul uric, fosfafii anorganici, sulfafii. Tot prin transport activ se face reabsorblia selectivd a nutrienfilor. - transport pasiv, in sensul gradienfilor de concentrafie: ionii de clor, uree, apd. 3. Secrefia tubulari se desfdgoari la nivelul tubului contort distal qi proximal gi constd in transportul substanlelor din sAnge in lumenul tubului urinifer prin mecanisme diferite de cele ale ultrafiltrdrii glomerulare. Unele substanfe ca ionii de H*, amoniacul gi penicilin4 mici cantitdfi de acid uric qi creatinind sunt eliminate prin secrefie tubulard. Astfel, se elimind atAt substanlele care pot fi toxice organismului, cAt gi cele in exces. Se desfigoari prin

mecanisme active gi pasive.

Micliunea (Eliminarea urinei) un act reflex prin care urina este evacuati din vezica urinard. La sugari gi la copiii mici, micfiunea este un act refle4 provocat de un anumit grad de distensie al vezicii urinare. Controlul voluntar apare la vArsta de2-3 ani. Un adult produce cca 1500 ml de urindlz| iar capacitatea vezicii urinare este de 700-800 ml. Acumularea a 200-300 ml urin[ determind o distensie a vezicii suficient de puternicd pentru a declanga reflexul micfiunii (tradus prin dorinla de a urina). Vezica urinard este caracterizatd prin plasticitate - proprietatea de a-qi mdri capacitatea in timpul umplerii fdrd modificdri semnificative ale tensiunii perelilor gi ale presiunii intravezicale. in timpul umplerii, presiunea intraveEste

r

.R4

S

I

80

zicald inregistreazd inilial o ugoard cregtere, apoi un platou, dupd care, 1a 300-400 mf presiunea intravezical[ creqte brusc, determinAnd senzalia necesit5lii imperioase de a urina. Reflexul micfiunii este declangat de distensia peretelui vezical, in care se gdsesc receptori specifici. in acelagi timp, distensia vezicii declangeazdimpulsuri care se transmit ia mdduvi gi apoi, pe cdi aferente nespecifice, la scoarla cerebrali, determinAnd senzafia necesit5lii de a urina. Scoarfa trimite eferenfe centrilor medulari, inhibAnd tonusul mugchiuluivezical gi m[rind tonusul sfincterului uretral extern. Astfel, continen{a vezicald cregte. Dacd este posibil ins5" are loc micfiunea. Distensia vezicald stimuleazi gi centrii

sacrali, parasimpatici. Centrii sacrali trimit eferenle determinAnd contracfia muqchiului vezical gi relaxarea sfincterului uretral intern. Concomitent, sfincterul extem se relaxeazi voluntar gi urina se evacueazd in vezicd. Reflexul medular al micfiunii este controlat de centrii nervogi corticali.

Noliuni elementare de igieni gi patologie Av6nd in vedere importanla extraordinar[ a sistemului excretor in func]ionarea organismului, acesta trebuie menfinut in perfectd stare de funclionare printr-o alimenta{ie corecti, prin practicarea sistematicd a exerci}iilor fizice, prin adoptarea unui regim de viafd ordonat gi prin evitarea factorilor cu potenfial vdtdmdtor fizici(variafiile mari de temperaturd), chimici (substanfe toxice, alcool, droguri, sdruri minerale in exces) gi biologici (microorganisme patogene). Dintre bolile sistemului excretor menfiondm: cistite, nefrite, insuficienfi renalS, blocajul renal.

e5 E

o .g

l't

-9

o

Qi{itele reprezint[ inflamafii ale vezicii urinare datorate microorganis-

N

rtr

melor. Existd cistite acute qi cronice. De obicei, cistitele survin dupd rdceli qi se manifestd printr-o jeni in regiunea abdominald inferioard gi printr-o nevoie de urinare cAt mai deasd. in timpul urindrii apar dureri vii, iar persoana respectivd nu reugegte sd elimine decAt cAteva picdturi de urin5. Alteori, degi simte nevoia sd urineze, nu elimind nimic.

tth

o E

o .E

E I

Ngttt:r este datd de inflamafia glomerulilor renali gi de aceea se mai numegte gi glomerulonefriti acuti. Este produsd de microorganisme, in special de streptococi. Alfi factori favorizanlisunt:umezeal4 rdcelile, traumatismele din regiunea rinichilor. Debuteazd cu dureri de cap, ameleald, greald, vdrsdturi spontane gi dureri ir regiunea rinichilor. tllterior apar edeme la pleoape qi glezne, urind roqiatici, tulburdri de vedere, vAjAituri in urechi, palpita(ii gi inlepdturi precardiace. in sAngele bolnavului azoful se gdseqte intr-o concentralie de 0,50 g%o.

o N o

c UI

bA 11

81

1

.2.2.5 .

Funclia de reProducere

Sistemul reProducitor feminin

Este alcdfuit din: ovare, oviducte, uter gi vagln'

ovarul produce ovule, gamelii sexuali feminini. Prezintd dou6 zone: lax in - "onumedulari, ritoute central, format[ din lesut conjunctiv nervoase; care se gisesc vase sangvine, limfatice 9i fibre ovarieni in diverse - zonacorticali, situati periferic, prezintl.foliculi cavitari plini, 9i maturi). La nagstadii de dezvoltare (primordiali, ovarieni prifoliculi tere, ir ambele orrareie gisesc cca 400 000 de mordiali. Cei mai multi degeneteurd, doar 300-400 rxmanAnd s5 se

q4 ts<14

82

matureze ir perioada de fertilitate, formAnd ovule. Ciclul ovarian cuprinde totilitatea fazelor prin care trece un folicul de la stadiul pand la maturare. Foliculul primar dgvine folicul semnprimordial ^clar, apoi folicul Graaf (cavitar). cavitatea foliculard se mdregte progt"r* p6nd c6nd membrana foliculului proemind in afara ovarului, r" *p" gi elibereazd ovulul (aflat in stadiu de ovocit secundar), proces numit oaulalie. Foliculul devine corp galben, care secreta progesteron qi estrogeni. Dacd ovulul nu a fost fecundat, corpul g"lU"^ degenereazdin cca 1,0 zile. Dacd ovulul a fost fecundat corpul intensi in primul [aben peisisti qi desfdqoar[ o activitate endocrind kmestru al sarcinii. Ovulul expulzatin timpul ovulafiei este captat de trompele uterine (conducte musculo-membranoase la nivelul cdrora aie loc fecundafia) gi condus catre uter (organ cavitar nepereche sifuat trtre vezica urinard 9i rect, pe a c6rui extremitate inferioarx - col uterin - se inseri vaginul - conduct musculo-conjunctiv la nivelul ciruia are loc acuplarea)' Funcfiile ovarului sunt: i. O.rog"tt"za - producerea de gamefi feminini (ovule)' rczulZ. Secrfpa de honnoni ovarieni (estrogeni gi proge-steron) este tatul activitifii foliculilor ovarieni, a corpului galben 9i a placentei (in timpul sarcinii). cantitdfi mici de estrogeni qi progesteron sunt secretate qi de corticosuPrarenale gi testicule' care Sub acfiunea hormonilor ovarieni, mucoasa uterind suferd modificiri se desfdqoard pe parcursul a 28 de zile (ciclul menstrual)' Ciclul ovarian cuprinde urmitoarele faze" de hormoni - menstruala 6"tr" prima qi a 5-a zi),?ncare nivelul scazut al mucoasei superficial strafului ovarieni determini dezintegrarea uterine gi ruperea vaselor de sAnge Ia acest nivel. Stratul superficial al mucoasei uterine se elimind prin vagin impreund cu ovulul nefecundat, proces insolit de hemoragie;

qi a13-a z|),in care, Sub influenla estrogenilolmucoasauterin5(endometrul)seirrgroagd,dezvoltdglandeqi

- proliferativd (intre

a 6-a

vase sangvine;

- ovulafia (a1'4-azl); - secretorie (din a 15-a pAnd intr-a

in care, sub influenfa progesteronului,endometruligidubleazlgrosimeagiproduceosecrelie a avut loc, vascoasS pentru a gtzduiembrionul. Dacd {ecundatia nu corpulgutb"ttdegenereazi,nivelulhormonalscadeqiarelocmens28-a zi),

truafia. alcdtuite Glandele mamare sunt glande anexe, de tip tubuloacinos, fiind prin canalele iiecare din cdte 1zl4lobi caie se deschid la nivelul mamelonului galactofore.

Sistemul reProducitor masculin

copulator qi Este alcdtuit din testicule, c6i excretoare, glande anexe organ (penis). Testiculul este invelit de albuginee, o membrand fibroas[ din care Pomesc lobuli' spre interior septuri conjunctive care impart testiculul in 200-300 cdrora interiorul in contorti, confine 1-4 tubi seminiferi

Lobulul testicular tubii seminiferi se afli se formeazd gamefii masculini (spermatozoizii). intre qi celule tesut conju.,.tiv i.rt"rstifial in care se g[sesc vase sangvine, nervi interstifiale Leydig care secretd hormonii androgeni'

'= E

Funcfiile testiculului sunt: (spermatozoizi)' 1. Spermatogeneza - producerea de gameli masculini secrefia de 2. Secrefia d"e hormoni androgeni consta, irr principal, in testosteron de cdtre celulele interstifiale Leydig'

o t! ctl

o o N

rE vh

Glandele anexe sunt: de transportor qi a. veziculele seminale care secretd un lichid cu rol mediu nutritiv pentru spetmatozoizi; ce intrd b. prostata - glanaa tubuloacinoasd ce secretd un lichid liptos in comPozifia sPermei' penisul este format din doi corpi cavemogi gi din corpul spongios, care secreti acoperd complet uretra. Glandele bulbo-uretrale se deschid in uretrd 9i un lichid ce se adaugd celui spermatic'

|E

E

o G

c I

o N o E

vt A\

oo

Si nitatea reProduceri i oMS definegte senetatea reproducerii ca fiind o stare de sdndtate fizicd, mentald gi sociald completd de

func[iile

sale.

,or, ,ri,

{^'

tegatd de tot ce fine de sistemul reptoducdtot gi

83

Concepfia Prin fJnclia de reproducere se asigurd continuitatea speciei umane' O noui viald apare in momentul contopirii spermatozoidului cu ovulul prin procesul fecundafiei (concepfiei). Dupd fecundagie, ovulul fecundat se deplaseazA dintrompd in uter, unde va avea loc nidafia. Sarcina qi nagterea

rczult|celula-ou sau zigotul care, in circa 3 zile, este transportat fur cavitatea uterini. in timpul transportului 9i apoi timp de inci trei iile, oul se segmenteaz6.La circa 10 zile de la fecundafie are loc fixarea (nidalia) oului (dJvenit blastocist) ftr membrana uterind (endometru). Dupd nidalie,'celula-ou, deveniti embrion, se dezvoltd progresiv, stabilind relafii funciionale cu organismul matem prin anexele embrionare: amnios, alantoidd,

i..rr-ui"*rdafiei

cor don

ombilical, Placenta.

Din luna a 3-a de dezvoltare, embrionul devine fit. Embrionul, ulterior devenit fet, treiegte g luniin organismul matem. Aceastd perioada se numeqte sarcini. in timpul celor 9 luni de dezvoltare intrauterind au loc o serie de modificiri privina taHa, greutatea 9i gradul de dezvo-ltare a organelor-gi zile, sistemelor d" orgurr". Durlta unei sarcini normale este de 9 luni (280 de are 9luni celor La sfargitul incepand * pri*u zi a ultimului ciclu menstrual). loc nagterea, adicd expulzia fXtului din uter.

(44

S

<4

T

84

ContracePfia Utilizarea corectd a metodelor contraceptive impiedicd atat aparifia unei sarcini nedorite, cAt gi contactarea unei infeclii cu transmitere sexuali' Existd multiple *-"tode contraceptive: hormonale, de barieri, de urgenfd, naturale qi sterilizare chirurgicald voluntard' o Contracepfie hormonali orali 1.. Pilula combinatd un - confine o combinalie in proporfii variabile intre un estrogen 9i progesteron; - are o eficienfd de 98-99"/o. 2. P ilula monohormonald - confine numai Progesteron; - are o eficienld de9il98%. o Contraceptive hormonale injectabile - produse injectabile ce contin hormoni' . Impiante subdermale - NorPlant -progesteron, cu aspect de befiooare foarte - contraceptive ce conlin subfiri ce se introduc subpiele , pe fataintemd a jumitilii superioare a brafului; - au valabilitate mare de acfiune (5 ani);

- pot fi extrase oric6nd; - restabilesc fertilitatea imediat dupb extragere' o Contraceptive de barieri 1. Prezeraatiaul

-invelitoare din cauciuc, foarte sublire, sub forma unui tub inchis la capdt, care se aplici pe penisul fir erecfie;

- eficienfd 85-98%; 2. Diafragma

- membrand de cauciuc - eficienld 85%.

ce se

introduce prin vagin gi acoperd colul uterin;

3. Spermicidele

-

substanfe chimice sub formd de tablete, sPume, creme, geluri, suPozitoate, ovule, filme, care se introduc ftr vagin; eficienld 75-80%.

4. Steriletul

- mic dispozitiv prcvdzutcu o

doud fire flexibile care se introduce

ir

uter;

eficienfd 97-99%. Contraceplia de urgenfi - se utili"eazd numai in situalii c6nd v-afi expus unui contact sexual

-

neproteja!

-

-

-

administreazd ire primele 72 de orcdupd contachrl sexual neproteja! constd in contraceptive hormonale care se iau in doui doze; eficienl6.75"/".

se

5

5

. Contraceplia naturali - constd fur metode de identificare a perioadei fertile a femeii, pentru

E

o .g

evitarea contactului sexual ir acea perioadH; Identificarea perioadei fertile se face: pebaza calendarului ciclului menstrual, prin inregistrarea modificdrilor mucusului cervical, prin mdsurarea temperaturiibazale sau prin asocierea metodelor de mai sus. . Sterilizarea chirurgicali voluntari metodd chirurgicald de intrerupere a fertilitefi la cererea femeii sau

Ul

o

o .F rtr Iti

.g E

o o

-

a

-

bdrbatului;

c

la femei se realizeazd blocarea (legarea) trompelor uterine; la bdrbat se realizeazd blocarea canalelor deferente (vasectomie).

I

o N o +, .=

I

Notiunielementare de igieni 9i patologie

Pentru menfinerea unei bune sdndtili a sistemului reproducdtor trebuie respectate regulile elementare de igiend gi 9i evitafi factorii de risc mecanici, fizici, chimici gi biologici. in patologia feminini, primul loc este ocupat de inflamalia organelor genitale ale cdrei cauzesunt igiend necoresPulrzdtoare, divergi agen$ patogeni,

bO

FA f

85

constipatia, excese sexuale, fulburdri hormonale, avorturi etc. Dintre inflamafii fac parte: Anexitele sunt inflamafii ale trompelor uterine (salpingite) 9i ale ovarelor (oaarite), care de obicei apar impreund. in perioada acutd simptomele sunt: febr6., dureri sub formd de infepdturi in coapse 9i golduri, iritafie peritoneald gi uneori hemoragii, scurgeri albe, abundente gi continue, grefuri, vdrsdfuri, baloniri, constipalii, deregliri ale ciclului menstrual. Aceste simptome se accentueaza in timpul ciclului menstrual. Anexitele sunt boli cu evolulie cronicd ce altemeaz[ cu perioade acute qi care duc la sterilitate dacd nu sunt tratate corespunzitor. in patologia masculind un loc aparte il ocupd adenomul de prostatd, neofoimaqie benignd produsd la nivelul lesutului glandelor genitale anexe situate in jurul ur&ei gi a gAtului vezical. Drept urmare' aPate o jend in timpul golirii veziciiurinare. Musculaturaveziciiurinare cedeazd treptat 9i are loc o Irru.our" incompletd cu aparilia reziduului vezical (persistenla de urind in vezicl,dupi micfiune). Mugchiul uretral va impinge cu greutate urina cdtre vezicd gi, drept urmare, plesiunea din cdile urinare superioare creqte, fav orizind infecliile supraaddugate. Cauzele apariliei nu sunt bine cunoscute. Se pare ci vina principali o poartd tulburdrile hormonale ce aPar in jurul vArstei de 50-60 de ani. in etapa inilialn simptomele sunt: dificultate de miclionare, scdderea forlei jetului urinar gi reducerea calibrului acestui4 prelungirea perioadei de evacuare gi - senzafia de evacuare incompletd. in etape mai avansate apar: urindri mai dese, senzafie de greutate inbazin, incontinenlaurinard (pierdere involuntard de urind). In aceste etape se poate instala: disfunclia renala, suprainfeclii cu dezvoltarea unei pielonefrite, insuficienfd renald, calculi urinari infectii sau sAngerXri genitale. Complicafia cel mai des intAhritd este retenfia acutd de urin6'

t

(A4

s

86

Partea fr Z-fl Sinteze bacalaureat

-

2.1, Geneticd

7.2.Ecologie umand

clasn a XII-a

2.1.

Genetici

2.1.L Genetici moleculari 2.1.1

.L Acizii nucleici

Compozifia chimici Ereditatea organismelor la nivel molecular gi biochimic este studiati de genetica moleculard. La toate organismele, materialul genetic este organizatin gene qi cromozomi.Informafa ereditari este irmag aztnatd sub o formd codificatd biodrimic in acizii nucleici: dezoxiribonucleic (ADN) giribonucleic (ARN). Ei sunt resPonsabili de transmiterea ereditari a caracterelor strucfurale hziologsce,biodrimice gi comportamentale de la ascendenti la descendenfi. Structura ADN-ului a fost descoperiti de cdtre J. Watson, F. Crick 9i M. Wilkins. Aciziinucleici sunt formali din nucleotide. Un nucleotid contine: un zahar (o pentozd), un radical fosforic gi o bazi azotat6..

Pentozele din structura nucleotidelor sunt dezoxiriboza (pentru ADN) 9i iboza (pentruARN). Prin combinarea unei baze azotate purinice sau pirimidinice cu o pentozd

rczultl. o nucleosidd. Radicalul fosforic care intrd fir structura acizilor nucleici are 3 hidroxili liberi care pot fi esterificafi. Bazele azotate sunt de doui tipuri: purinice gi pirimidinice. Bazele purinice rczuIt|din purina formatd dintr-un heterociclu alcdtuit din 5 atomi de carbon gi 4 atomi de azot. Ele sunt adenina (A) gi guanina (G). Atdt ADN-uL cAt qi ARN-ul au in structurd cele doud baze purinice. Bazele pirimidinice rezultd. din pirimidind, care are o structurd similard cu cea a benzenului, in care doi atomi de azotinlocuiesc atomii corespunzdtori de carbon. Bazele pirimidinice sunl citozina (C), timina (T) giuracilul (U).

,|E

c

r0

E

3 .E

Ul

o o rJ o

Uh

rG

v o g o

P

t, I

o N o IH

c

UI

a bO

o FA

80

ADN-ulconfinecitozindqitimind,iarARN-ulcitozindgiuracil'

forme tautomere Bazele azotatepurinice qi pirimidinice pot existain diferite

(formele izomere trec uqor unele in altele)' se formeazl Prin atagarea unui radical fosforic la pentoza unei nucleoside

nucleotid[. carbonului 5 al Dupd constituirea nucleotidelor, acestea se unesc la nivelul intermediul unui unei pentoze gi carbonului 3 al pentozei urmatoare, prin radicil fosforic, formAnd lanfuri polinucleotidice'

o

Structura primari 5i secundari a ADN-ului

30-40 A ADN-ul este o macromolecula spiralatd (cu un diametru de elicoidali:r jurul formati din doui lanturi (catene) polinucleotidice, infdqurate

unui ax central comun imaginar'

dou6 nucleotide succeCele doud catene snnt aitiparnlele (legilturile dintre cealaltd catend) qi comsive sunt de tipul 5' -3' pentru o cateni qi 3'- 5',pentru purinici face pereche cu plementare (o nucleotid[ ce conline obaz6 azotatd

una ce conline obazd azotatl'pirimidinici qi invers)' (pun!i) de hidrogen Bazele azotate complementare se unesc pinlegdturi triple intre guanind 9i citozind care sunt duble intre adenind qi timind (A: T) 9i (G = C).

patru tipuri de asoDrept urmare, in macromolecula de ADN existd doar cieri: A= T T =A, G = C, C = G.

RegiunilemacromoleculeideADNmaibogateinG=Cprezintdostabilitate mai mare decAt cele bogate in A = T'

iar raportul Macromolecula de ADN este stabil5la temperaturi fiziologice, AIT =1;GlC=1. iar forma bicatenard secvenla nucleotidelor reprezinl| structura primard, ADN' Superrdsucirile constituie structura secundatd a macromoleculei de

macromoleculeibicatenareformeaz6'structurater|iard. sufera fenomene Datoritd structurii bicatenare, macromolecula de ADN de denaturare - renaturare gi replicare' prin iracdlzirea unei solufii in care se afld ADN-ul, cele

:g i F S : 90

doui catene complesolulia este raciti mentare se despart 9i ADN-ul devine monocatenar'Dacd Dacd solulia se rdcegte brusc, ADN-ul rdmane monocatenar (ADN denaturat)' (ADN renaturat). treptat, ADN-u1iqi reface structura dublu-catenard intre ADN-ul Prin denaturare - renaturate se pot crea hibrizi m^oleculari specii) precum 9i diferitelor specii (apreciindu-se gradul de inrudire intre cromozomi a ntuti"t mole'culari ADN - ARN (acegtia permit localizarea Pe ARN)' genelor ce determind sinteza diverselor tipuri de

I

I :

Tipuri, structura gi sinteza ARN-ului ARN-ul, spre deosebire de ADN, este o macromoleculd alcdtuiti dintr-un singur lan! polinucleotidic, in care timina este inlocuitd cu uracilul, iar dezoxiribo za, c1:- rLb oza. Degi, in general, are structurd monocatenard, ARN-ul poate prezenta in urma plierilor gi regiuni bicatenare (de exemplu, ARN-viral gi unele tipuri de ARN-celular). Existd doud categorii esenfiale de ARN: ARN viral gi ARN celular. ARN-uI airal constituie materialul genetic al ribovirusurilor (VMT virusul gripaf virusul poliomielitic, fagli, virusul HIV etc). Are structuri monocatenard sau bicatenarX. Se sintetizeazd prin replicare, dupi modelul semiconservativ. ARN-uI celular se gdseqte atAt in nucleu, cAt gi in citoplasmd (in ribozomi). Acest tip de ARN nu codificd informalia geneticd gi se sintetizeazl pe matrild de ADN sub acliunea enzimei ARN-polimeraza. Sinteza ARN-ului celular se numegte transcriplie gi reprezintd o etapd importantd a biosintezei proteice. Existd 3 tipuri de ARN celuiar: ARN-m (mesager), ARN-r (ribozomal) 9i ARN-I (de transfer/de transport). ARN-z (ARN-ul informafional) are structurd monocatenard gi reprezintd cca24"/" din totalul ARN-ului celular. El copiazd informafia geneticd a unei catene din macromolecula de ADN gi o transferd ribozomilor din citoplasmd, cu care se cupleazd, formAnd poliribozomi. La nivelul poliribozomilor, informafia geneticd este tradusd intr-o secventd de aminoacizi.Eise cupleazd cu proteine, pentru a se proteja fald de acflunea distructivd a ribonucle azelor ARN-r reprezint[ circa 80-90"/" din totalul de ARN celular gi este situat in ribozomi (reprezintd circa 60-70"/o din masa ribozomilor). Prezintd porfiuni monocatenare ce altemeazd cu regiuni bicatenare. Aceastd alteman!5 ii conferi aspectul unei frunze de trifoi. ,4RN-f activeazd gi transferd aminoacizii la ribozomi in timpul biosintezei proteice, proces numit transla[ie. Pentru fiecare aminoacid existd cel pulin o moleculd specificS" diferitd de ARN-I (aproximativ 64npuridiferite de ARN-I). Cele 3 tipuri de ARN celular exist[ atAt la procariote, cAt gi la eucariote. La eucariote se mai descriu gi alte doud tipuri de ARN celular: ARN nuclear heterogen gi ARN cromozomal. ARN-uI nuclear heterogen (ARN hn) reprezintd circa 3% dintotalul de ARN celular qi are o duratd de via{[ foarte scurtd (5-10 minute). Este localizat ir:r afara nucleului gi se sintetizeazdpe matrila de ADN. Din el, prin prelucrdri posttranscripfionale, se formeazd ARN-m.

)O

tr G

E

5 .g

El

o o I o

vb )tE

.9

o tr o

t, I

o N o tr

I

bC

-(\

ARN-uI crotnozomal (ARNc). Nu se gtie exact dacd ARN-ul cromozomal este un tip aparte de ARN sau reprezintd un produs de degradare a ARN-ului nuclear heterogen. S-ar pdrea ci ARN-ul cromozomal este implicat in reglajul genetic.

Funclia autocatalitici

Ei heterocatalitice Materialul genetic indeplinegte doud funcfii esenfiale: a. autocataliticd, reprezentati de replicalia ADN-ului; . b. funclia funcliaheterocataliticd,reprezentatd de biosinteza proteici. Rezultatele cercetdrilor privind funcfiile materialului genetic pot fi sintetizate in urmdtoarea diagramd:

ffi H

,*"ra*,"r,, $

& ^B*

'***"'€

Conform acestei diagrame, cunoscutd qi sub numele de dogma centrald a geneticii, informafia geneticd se reproduce prin rElica[ie gi este decodificati (transformatdiretr-o proteindl enzimd specifi cd) prin transcriplie gi tr anslalie. Ulterior, descoperirea fenomenului de reverstranscriere de cdtre H. Temin (1971) a demonstrat posibilitatea transferului invers de informafie geneticd, de la ARN la ADN. in cazul replicdrii (proces prin care se realizeazd sinteza ADN-ului) in interfazd, cantitatea de ADN se dttbleazl, astfel incAt, la sfArgitul diviziunii celulare, celulele-fiice vor avea aceeagi cantitate de ADN ca gi celula-mamd. Procesul este catalizat de enzima ADN-polimerazlgi se realize az6. dupd modelul semiconseruatia, care asiguri continuitatea transmiterii caracterelor ereditare. Sinteza proteicd se desfdqoard in urmdtoarele etape: k anscrip lia informaliei genetice din ADN in ARN-m,

Relalia ADN

-

proteine

realuatl,cu ajutorul enzimei ARN-polimerazd. Drept urARN mare se stntetjzeazl.toate tipurile de ARN necesare biosintezei proteice.

g).

t\

I

92

rJrmeazd translalia unei secvenfe de nucleotide din ARN-m intr-o secvenfd de aminoa cizi inmolecula proteicd. Ea se desfdgoard la nivelul ribozomilor, in trei faze: inifierea, alungirea gi terminarea catenei polipeptidice.

a. Inilierea catenei polipeptidice se realizeazd

cu alftorul factorilor

de inifiere.

AuA+ATP#AA-AMP+P-P Aminoacidul AA este activat in urma reacliei cu ATP-u1. Drept urmare, aminoacidul se leagd de AMR iar cele doud grupdri pirofosfat sunt puse in libertate: AA -AMP

+ARN-I#AA

-ARN-t +AMP

Ulterior are loc transferul aminoacizilor activi la ARNt. b. Alungirea cateneipolipeptidice se realrtzeazd cu ajutoruLfactorilor de elongalie, care asiguri fixarea complexului aminoacid -ARN-I pe ribozom gi deplasarea

acestuia la nivelul ribozomului: A,A,

- ARN-t

+

AA, - ARN-q

4ffi

M, - M,

- ARN-I,

+

ARN-q

c.incheierea cateneipolipeptidiceare loc atunci cAnd in deplasarea sa pe macromolecula de ARN-m, ribozomul ajunge in dreptul unui codon nonsens (codon STOP), determinAnd incetarea sintezei catenei polipeptidice. Procesul este catalizat de factori de terminare, care nu mai permit in continuare alungirea catenei polipeptidice. Drept urmare, moleculele de ARNgi refolosite in procesul sintezei proteice. Ribozomii se desprind de ARN-m gi se desfac in cele dou[ componente. ARN-m se dezintegreazl., iar proteinele sintetizate capdtd structurd spafiald.

r|E

tr

o E

= a, ctl

o vo

tlt

2J .1 .2. Organizarea materialului genetic la virusuri, procariote gi eucariote

tt r|E

.9

o tr

Q)

(,

Vrusurile sunt entitdli infecfioase, situate la limita dintre viu gi neviu. Genomul viral este reprezentat de un singur cromozom circular (monosau bicatenar) sau liniar. Cromozomul este format din ADN (dezoxiribovirusuri - virusul herpesului, virusurile oncogene, majoritatea bacteriofagilor) sau ARN (ribovirusuri - virusul poliomielitic, gripal, VMT HIV). Virusurile nu au un metabolism propriu gi sunt multiplicate numai in celula-gazdd, pe care o parazTteazil.Ele sunt parazifi absolufi, manifestAnd o strictd specificitate de gazdi.

I

.o N

o

c UI

bO

(\

93

Genomul bacterian este reprezentat de o macromoleculd de ADN bicatenar, necomplexat cu proteine qi formeazd cromozomul circular bacterian' El este puternic lesucit, condensat 9i format din aproximativ 40-50 de bucle' Fiecare bucld prezint|. superresuciri, alcituite din circa 400 de perechi de nucleotide, legate cu ajutorul unor molecule de ARN' Bacteriile au 9i material genetic accesoriu, reprezentat de plasmide. Acestea sunt alcdtuite dintr-o macromoleculd de ADN circular (de regut[) capabild de replicalie independentd fafi de cromozomul bacterian' Ele conferd rezistenld la antibiotice 9i la compugi ai unor metale grele sau la radiafii' Alte plasmide (factorul F, Hfr) intervin in procesele de parasexualitate ale bacteriilor (conjugare, sexducfie, transducfie)' Eucariotele au, de reguld, mai mul1i cromozomi. Acegtia au o structurd complexd conlinand: ADN, ARN, proteine histonice 9i non-histonice, ioni de Ca2* gi Mg2*, mici cantitdli de lipide. Cromatina din strucfura cromozomilor eucariotici are in interfazd forma unui girag de perle, in care ,,perlele" sunt reprezentate de nucleosomi (unltd!' repetitive formate din proteine histonice 9i ADN), iar firul de legaturi este reprezentat de secvenle de ADN complexate cu alt tip de histone' Prin compactarea nucleofilamentului se formeaz A solenoidul' Forma condensatd a cromatinei se numegte hetetouomatind (confine gene inactive, se coloreazd intens gi este viziblll,in nucleii interfazici), iar forma mai pulin condensatd, eucromatind (confine proteine non-histonice care con-

difioneazd replicarea gi transcrierea materialului genetic qi posedd capacitate normali de colorare, fiind viziblll'in interfaz[)'

g).

proteinele histonice au rol structural (menlin gi controleazi arhitectura cromozomului eucariot) gi funclional (ca represori). La eucariotele superioare tipul existx 5 tipuri: H'!.,EI2A,H2B,H3qi H4. Ele suntbogatein aminoacizi de argininei gi lisinei. Prin caracterul lor policationic ele se ataqeazl de ADN, formAnd complexul nucleosomal. intre sinteza ADN gi cea a histonelor existi o strAnsd corelatie, deoarece ambele au loc infaza S a ciclului celular'

L

I

94

proteinele non-histonice sunt heterogene din punct de vedere structural gi funcfional gi sunt implicate in reglajul fin al activitdfii genelor' Ele sunt enzime ale metabolismului cromozomal de tipul: ADN-polimeraze, ARN-poli-

metaze,NAD-sintetaze, metilaze, acehlaze, nucleaze,miozit'td., actind etc. Ele pot interacfiona cu histonele, cu ADN-ul gi cu ARN-ul. AtAt proteinele histonice, cAt gi cele non-histonice pot suferi modificdri post-traducere de tipul metilirii, acetil[rii gi fosforildrii. in timp ce histonele au in special rolul de a menfine structura gi stabilitatea fibrei de cromatinX, non-histonele sunt active in procesul transcrierii.

2.1.Z.Genetici umani 2.1.2.L Genomul uman

- complementul

cromozomal

Anul L956 a marcat aparilia citogeneticii umane, cAnd s-a descoperit celulele somatice umane existi 46 de cromozomi.

cd

in

Cariotipul (aranjarea sistematicd a cromozomilorunei singure celule) uman normal este format prin urmare din 46 de cromozomi:44 autozomi giThetero-

(XgiY). Pebaza lungimii totale gi a poziliei centromerului, cromozomii somatici umani (metacentrici, submetacentrici gi acrocentrici) au fost clasificaliinT

zomi

gruPe:

)li t23

x

r|E

ara rru r{ Afi tl

lfft

c

tg

$lf rttt

E

= .g

45

A-

x ilfi iln ilil ilr fiFfi[ ll 6

.

7

8

--

n0fidnr 14 t3 15

I x r|(

t9 20

.

grupaA

. grupa B . grupa C

9

c

l0

)fI 16

ll

o Ui'

X

,a!

.9

o c o

18

I

a*{ll

2t -- -G

v

12

rt nr 17

C't

Io

22

Grupele de cromozomi somatici din cariotipul uman

cuprinde perechile L-3 (cromozomi metacentrici gi submetacentrici); cuprinde perechile 4-5 (cromozomi submetacentrici); cuprinde perechile 6-12 (cromozomi metacentrici 9i submetacentrici);

I

o N o

c

atl

; bC

95

. gruPa D cuprinde perechile 13-15 (cromozomi acrocentrici cu satelifi); . gruPa E cuprinde perechile 16-18 (cromozomi metacentrici 9i submetacentrici); cuprinde perechile 19-20 (cromozomii metacentrici cei mal mici); . gruPa G cuprinde peredrile 2l-22(cromozomii acrocentrici cei mai mici).

. gruPa

F

Cromozomul X este de dimensiuni mari gi asemindtor cromozomilor din grupa C, iar cromozomul Y este mult mai mic decAt cromozomul X (circa 1/3) gi se aseamdnd cu cromozomii din grupa G. Pentru identificarea cromozomilor din cariotipul uman sclasice 9i moderne. Prinmetodele clasice de colorarenu s-au pufut identifica decAt Pu,lni cromozomi (perechile L, 2,3 gi1'6)'

ON A EtEt Etl rI nn rr

trtr FtFl

br^z\ uw tJLt

El

FtF UU EE 9V

nFl II EE

nn

lttl I-

*t

EE dE

\v1

t ltr

II EIE BB

l2

1| lf,

II

rtt

a\,at

EtrI

II

-trtrl vv

tt tttt

ilffi

96

m

renliatd au putut fi identificali gi alte perechi de

IH !tu

cromozomi. Cele mai bune rezultate au fost oblinute Prin tehnicile de bandare care permit identificarea unor structuri numite benzi, care au aceeagi dispozifie ir:r toli cromozomii, indiferent de locul de unde au fost prelevate celulele. Ele nu suferd modificiri in cursul dezvoltdrii.

6

5

ffi

UU

ffi

9

t0

tl

l2

mffi

ffiffi

JA vw

t6

t5

14

t9 20 Ebenzi Q 9i c

de marcare radioactiad dife-

EE

ffi H

13

II II

EE

nn tl, f r f-l

ffi

78

L

4

J

nn II oo EE zn) fl

v)4

EE ItE

tt uJt ft

EE

ffi

t7

t8

q.,

l,

4S u\J

2t

Ibenzi

$P fl'n

Prinmetodele moderne (tehnica autor adio gr afiei)

22

Q

9i G

negatlve

pozitive

sau R DozitiYe

sau R negative

vw 'fi ffi @b"n Y

i

variabile

Modelul de bandare a cromozomilor umani

2.1 .2.2.

Mutageneza 5i teratogeneza

- anomalii cromozomale asociate cancerului uman Atltnci c6nd asupra materialului genetic acfioneazi factorii mutageni, aceqtia ii modific[ structura gi funcfiile gi dau nagtere mutafiilor care se vor transmite ereditar. Procesul de aparifie a mutafiilor ereditare se numeqte mutagenezd, iar capacitatea materialului genetic de a suferi mutafii, mutabilitate' Teiatogeneza (gt. ,,teras" = monstrui ,,genesis" = genezd) reprezinti procesul de aparilie a unor anomalii, de regula monstruoase, la un organism. Tiratologia este gtiinfa care se ocupd cu studiul genezei, frecvenfei qi distribu{iei malformafiilor congenitale in populaliile biologice. Malformaliile congenitale sunt anomalii morfologice sau biochimice apdrute in cursul viefii intriuterine. Unele malformatii congenitale sunt consecinfa mutafiilor ereditare. La toate organismele, deci gi la om, nagterea, creqterea, diviziunea normald, diferenfierea gi moartea celulard sunt procese reglate genetic. Atunci cAnd in cadrul reglajului genetic existd disfunclionalitifi, poate sd apard cancerul. Cancerul reprezintd o grupare de afecliuni genetice care afecteazdatdtstructura, cAt gi funlliile celulei, inclusiv procesul reparator al ADN, ciclul celular, apoptoza, diferenlierea gi legdturile intercelulare. Prin urmare, celulele can."rour" iau nagtere din celulele normale care acumuleazd modificdri ireversibile. Acesta este un proces multistadial numit carcinogenezd, iat factorii care-l declangeazd se numesc agenli carcinogeni. Carcinogeneza cuprinde o fazd de ini{iere gi mai multe faze de Promovare, care se incheie cu aparilia tumorilor benigne sau maligne.

,o

C

IE

E

= o g!

o o I o

Stadiile de evolufie a unei tumori sunt: a) stadiul 0 (cancer in situ) - celulele canceroase sunt localizatein fesuful in care s-au format; b) stadiul I - celulele canceroase invadeazi unul, cel mult dou5 straturi de fesuturi invecinate; c) stadiul II - celulele canceroase invadeaz[ regiunea invecinati, dar nu pdtrund in vasele limfatice; d) stadiul III - celulele canceroase se desprind din tumora iniliald 9i

pdtrund in sistemul limfatic; e) stadiul IV - apar tumori secundare (in lesuturi gi organe diferite de cele in care igi au originea), proces numit metastazare. Abera{iile cromozomale de tipul inversiilor, dar mai ales translocafiilor, pot fi implicate in convertirea unor protooncogene normale in oncogene celulare gi implicit in transformarea maligni a celulei. Asemenea rearanjamente

tt

,G

v

o

c

o

t, I

o N o = vl OO a-1

I

97

cromozomale pot fi determinate de acfiunea unor substanle chimice, a radialiilor ionizante, a exciziei 9i inse{iei in cromozomi a unor elemente genetice mobile (transpozoni) sau a acliunii unor enzime hidrolitice de tip DNA-azd, eliberate din lizozomi ca unnare a unor traumatisme 9i care induc leziuni in ADN din propria celulb, Precum 9i in urma infecliilor virale' 2.1 .2.3.

Domenii de aplicabilitate

gi consideralii bioetice

in genetica umani

Sfaturile genetice

Sfatul genetic este un Proces complex de consiliere de cdtre medicul genetician a persoanelor in familia cdrora s-au irregistrat cazuri frecvente de manifestare a unor tare ereditare Sau numeroase avorturi spontane. in cadrul acestui proces, medicul genetician apreciazd daci este vorba de efectul unor condifii speciale de mediu sau al unei tare ereditare, precum 9i natura acesteia, (cromozomali sau genicd, dominanla sau recesivitatea genelor determinatoare a condifiei eredopatologice) gi calculeazd riscul de transmitere la descendenli a unei asemenea condifii eredopatologice. Medicul calculeazd riscul de transmitere in generaliile urmdtoare a condifiei eredopatologice gi elaboreaz6,strategiaeducafionalX menitd sd previni o asemenea transmitere .Dectziafinald asupra asumlrii responsabilite$i hansunei tare ereditare la copii ii revine celui care beneficiazd de sfatul genetic. procesul de consilire geneticd incepe cu construirea unui pedigri ce derivd din istoria familiei, pebizadatelor culese la interviu. in aceastd etapd pot fi realizate teste citogenetice gi/sau biochimice ale cuplului' Testele genetice gi analiza pedigdului oferd medicului genetician datepbaza cdrora el stabileqte in ce mlsurd caracterul analizat este sau nu determinat genetic. Dacd se stabilegte natura geneticd a acelui caracter, atunci ilr urmitoaiea etap5, se face estimarea riscului, avAnd in vedere constatarea cd in populalia generald, aproxim atl 2"/o dintre copii se nasc ctl o tari ereditard serioasi. Acest nivel este riscul fundamental al tuturor cuplurilor, fiind numit-ris-C I v)6

L

I

98

rqadgmic.

-ondiliile

care sunt considerate ca prezentAnd riscuri iralte includ dominanfa, cAnd riscul este de 50%, dacd unul dintre pnrinli este heterozigot (Aa)' Riscul este de 25% dac|ambii perinti suntheterozigolt.Trdsiturile poligenice sau cu inalti ratd a mutafiei, precum neurofibromatoza sau schizofrenia sunt

greu de analizatgi estimarea riscului in asemene a cazuri este foarte dificitd.

Probabilitatea riscului aparifiei de copii tarafi genetic, in familiile copil deja afectat este prezentati in tabelul de mai jos:

pirinlilor

Autozomali-recesivd

25"/"

Autozomald-dominanti

50"/o

Sex lincatd recesivi rard

0% femei -50% bdrbafi

Anomalie geneticd

ir

cazul unei eredi-

un

Riscul de a avea afecta$ mai mulfi coPii

Natura ereditari a af ectiunii

fll

<1% pAnd la 100%; in generaf <10%

tdli complexe Malformalie ereditard

aol L/O

Diagnosticul Prenatal

un copil Metodele clasice de cercetare permit evaluarea riscului de a avea direct anormal. Diagnoza prenatald udt." certitudinea, deoarece studiazd' embrionul. Studiul ie rcalizeazii prin mai multe metode' prin care se deteca. Aminocenteza (sbtdiul lichidului amniotic) este metoda la viitorul fat' metabolism teaz6. aberafii genice qi cromozomale qi erori de Este indicati in urmdtoarele situalii: . dupd nagterea unui copil citogenetic anormal (ex. sindromul Down); . cand unul dintre pdrinli prezintd translocafii; . duPd iradierea accidentalX a embrionului; r atunci cAnd o rudi apropiatd are un copil cu un sindrom (ex' Down); . cAnd mama a avut avorturi spontane multiple; . cAnd plrinlii sunt hetero zigoli pentru o mutalie recesivi cu efecte in (ex. erorile de metabolism)' cetielor din ailozitd[ile coriale ale placentei poate fi aplicatd in primul trimestru de sarcind qi permite detectarea cu mare acuratefe a erorilor gibiochimice' de metabolism 9i a abera$ilor cromozomale, prin analize citologice ovulelor c. Me t o d a ap ar o s cop ic d uttlizeaz| laparo scopul pentru extragerea care vor fi ulterior testate genetic Ai biochimic' d..Illtrasonografia prin care se urmireqte evolufia sarcinii, se determind numirul de fetugi gi sL detecteazd malformalii scheletice qi viscerale/ precum gi anomalii congenitale. e. Fetoscopia princare se vizualizeazd direct fetusul qi placenta. prin care se diagnosf . preleoarea ie shnge saufragmente de piele ale fetusulul falciformd', icf'ft]loza anemia A, ticheazd o serie de boli (b-talasemiile, hemofilia

forml homozigoti

b. preleaarea

rG

g G

)

o Ul

o o I o

ttt, rO

\, o c o

,t,

I

I

I

congenitald etc.).

o N o

I

Ut

O€ -j

99

i

const|in introducerea unei substante de contrast in uter 9i cerletarea ridiologica a pdrfilor moi ale organismului. Astfel se decteazi malformaliile tractului gastro-intestinal gi meningomielocelul' h. Tehnicile de inginerie geneticd g. Amniografia

Fertilizarea in vitro

Fertilizarea in vitro (FIV) face parte, de fapt, dintr-un capitol mai mare, numit Reproducerea Umand Asistatx 9i inseamnd crearea omului in afara corpului.t*ut. Se folosesc spermatozoidul bdrbatului gi ovulul femeii 9i se efectueazd fecundalia lor in laborator. Acolo se formeazd embrionul care este transferat la mama purtXtoare in72 de ore de la concepfie. Dupd stimularea hormonald a ovarelbr, ovocitele (ovocitul este celula germinativd feminin6) sunt extrase gi se pun in contact cu spermatozoizii sofului intr-un recipient (,,eprubetd'). Speimatozoizii vor fecunda ovocitele gi astfel se vor obline embrioni care vor fi introduqi in uterul viitoarei mame, unde aceqtia vor continua sd se dezvolte in condifii ideale, rezultand sarcina. Fertilizarea in vitro este utilizatl in general la cuplurile care nu au putut concepe un copil dupd un an de incercdri sau care au una sau mai multe din urmitorele probleme: f . fuUut falopian este blocat sau prezintd deformdri ale anatomiei pelviene. Femeile cdrora li s-au legat trompele cAt 9i bdrbalii care au suferit o oPeralie de vasectomie. 2. Infertilitate masculini sever[ (cantitate micd de spermatozoizi produgi sau o motilitate scizutd a acestora). 3. Procedeul de stimulare ovariand a eguat de cAteva ori' 4. Femei cu vArsta avansatd (peste 38 de ani)' 5. Cantitatea qi calitatea slabd a ovulelor. Aceastd problemd se poate rezolvaprin FIV sau folosind ovulele donate de o altd femeie. 6. Endome ttiozd severd. Etapele fertilizdrii in vitro sunt urmitoarele: r inductia ovulafiei; . recuPerarea sau extragerea ovulelor; o colectarea gi prepararea spermatozoizilor; o inseminarea ovulelor 9i cultivarea embrionilor; . transferul embrionilor in uter. {( . L


T

100

Clonarea teraPeutici

Ingineria genetic[ reprezintd un ansamblu de metode de lucru prin care se manipulea zd, materialul genetic la nivel molecular gi celular. Astfel se oblin microorganisme, plante gi animale reProgramate genetic, in al cdror genom sunt incluse gene striine, exprimabile gi transmisibile la descendenfi'

-1

Clonarea este o tehnicd uzuald la ora actualS, prin care se creeazd orgamsme identice cu alte organisme. La om, clonarea apare in mod natural, ca in cazul gemenilor monozigofi. Putem vorbi de o clonare reproductivd (urm5reqte obf,nerea unor organisme

identice cu organismul inilial) sau de una terapeutici (urmXreqte oblinerea unui individ identic din punct de vedere genetic cu individul de la care a provenit celula inifiali, utllizat ca donor de celule, lesufuri sau organe). Prin clonarea terapeuticd se pot crea resulse Permanente de celule, lesufuri gi organe care vor fi utilizate pentru transplant. Se utllizeazd tehnologii care implici fie ingineria genetic[, fie utllizarea celulelor stem pentru a obline organe umane in vitro.

Terapia genici Terapia genicd permite introducerea in genomul unui pacient a unor gene normale ce pot produce un efect terapeutic. Gena normald introdusi se va integra intr-un locus irr cromozom qi va incepe s[ funclioneze normal. Astfel se va sintetiza proteina normald ce va inlocui proteina mutantd. in prezent sunt acceptate doar intervenfiile genetice asuPra celulelor somatice umane. Primele experimente de transfer genetic s-au rcalizat in aitro: celule ale pacientului gi ale rudelor sdnitoase de gradul I au fost cultivate 9i supuse ulterior transformdrii. Apoi, prin injecfie intravenoasd sau transplant de mdduvd au fost reimplantate pacientului. Astfel, celulele canceloase sunt prelucrate prin introducerea unor gene pentru sinteza citokininelor' Celulele modificate obfinute sunt iradiate gi reintroduse pacientului prin

injeclie subcutanatd. Alte metode utilizate in terapia cancerului sunt ,,vaccinarea genetic|" , ptitr care se realizeazdinjectarea intratumorald a plasmidelor nude 9i introducerea in celulele canceroase a unor gene letale care s5le distrug[ (de exemplu, introd.ucerea genei care determind sinteza toxinei difterice in celulele tumorale, pe care le ucide). pentru tratarea hipercolesterolemiei familiale, maladie letali inaintea vArstei de 25 de ani, se utilizeazdretroversiuni care transferi genele normale

rG

c

G

E

= o ctl

-9

o v o

ut rG

I o tr o

I

I

o N a

c vl

la persoanele afectate. Hemofilia se poate trata prin terapie genicd astfel: fibroblaste cutanate de la persoanele afectate sunt injectate in aitro cu un vector retroviral ce confine ADN pentru factorul de coagulare (IX) uman, ,,ambalat" intr-o matrice de colagen. Astfel tratate, fibroblastele sunt reinjectate cutanat bolnavilor resPectivi, ducAnd la cregterea nivelului factorului IX in sAnge, cu circa 6,3o/o'

A\

bO

101

4

2.Z.Ecologie umani

2.2.L

Ca

racteristici le ecosistemel or a ntropizate gi modalitali de investigare

Ecologia umand studiazd interagtiunile dintre populaliile umane 9i mediu' Ecosistemele antropizate cuprind terenurile agricole, platformele industriale, agezdrile rurale gi urbane 9i legdturile dintre acestea'

Particularitili ale biotopului

9i biocenozei

Biotopul cuprinde factorii abiotici: i) factorii geologici (edafici): tipurile de soVrocd; b) factorii geografici: latitudine, longitudine, altitudine; c) factorii mecanici: migcdrile aerului (vant, curenli de aer), migcdrile apei (curenfi, maree), migcdrile substratului (alunecdri de teren, cutremure); d) factorii fizici lumind, temperaturl', apd; ej factorii chimici: concentrafia de 02 gi Co2, nivelul nutrimentelor sol sau api, concentrafia de siruri qi ioni, compuqii toxici'

in

Biocenoza cuprinde popula{iile de viefuitoare aparfinAnd speciilor diferite, intre care se stabilesc relafii de interdependenld'

Biocenoza prezintl' urmdtoarele caracteristici: a) diversitatea - se exprim[ prin num5rul de specii; b) structura troficd - se exprimd prin prezenla producitorilor, consumatorilor qi descomPunitorilor; c) stabilitatea - capacitatea biocenozei de a-gi conserva caracteristicile/parametrii. iq" S

102

Caracteristicile ecosistemelor antropizate sunt: a) scurtarea/simplificarea lanfurilor trofice; b) omogeni zareahabitatelor; c) importul de energie; d) modificarea factorilor fizici, chimici, edafici;

e) consum mare de materie gi energe;

diversitifii factorilor biotici; g) pierderea stabilitifii.

f

) reducerea

Relali i interspecifi ce in ecosistemele antropizate Sunt de doui tipuri: 1.

PROBIOTICE

(activitatea unei specii stimuleazd

activitatea altei

specii)

-<

2.ANTIBIOTICE (activitatea unei specii inhibd

activitateaalteispecii)

; \

unilaterale bilaterale

+

comensalismul

+

simbioza

1r unilaterale +parazitismul

\

bilaterale

+concurenfa

Modalitili de investigare a ecosistemelor Se rcalizeazii tarea 1or.

prin colectarea datelor din teren 9i prelucrarea 9i interpre-

factorilor abiotici factori edafici - analiza unor secfiuni verticale de sol Pe care se identifici straturile, culoarea, grosimea 9i textura; b) umiditatea solului - se cAntiresc succesiv mostrele de sol proaspete gi uscate, diferenla reprezentAnd con$nutul de apd; c) masa humusului - se rcahzeazl. prin cantiriri succesive, pani ce doui c6ntiriri duc la determinarea aceleiagi valori; d) pH-ul solului - se determini cu pH-metrul sau hartie indicator pe

L. Lrvestigarea

a)

probe de sol umede; e) temperafura, umiditatea aerului, lumina, vantul aparaturi speciali.

-

se

,o

c.E E

= o gl o o vo

determini cu

lt )G

2. Investigarea factorilor biotici a) frecvenla speciilor: F = P/?

.g IP

o c o

F = frecventa

b)

I

P =nr de exemplare ale unei specii cercetate P = nr. total de probe colectate abundenla speciilor: A = n/N x 100

I

o N o +,

.s

A: abundenta n = nr. indivizilor dintr-o specie N = nr. indivizilor aparlin6nd altor specii c) constanfa unei specii - se exprimi prin frewenfa apreciati in procente d) dominanla unei specii: Da = nAlI x L00 Da = densitatea speciei

:

q) OO

o FA

I

r03

n:

nr. total de indivizi ai speciilor biocenozei N = nr. total de indivizi ai speciei a

2.2.2. l m pactu l

a

ntro pic asu pra ecosiste melor natu ra l e

Are drept efect deteriorarea acestor ecosisteme prin: eroziune, construclii de canale gi baraje, introducerea de noi specii in ecosistem, supraexploatarea

lD.

l-

I

104

resurselor, urbanizare gi industrializare, poluare fizic6, chimicd gi biologici. a) eroziunea-este produsd de acfiunea ploiloa vAntului gi omului care prin lucrdrile agricole distruge textura solului gi-l sdrdcegte de asociafiile vegetale nafurale. Ca mdsuri de evitare amintim: cultivarea in terase limitate de ganfuri care retin apa, arahtlinbrazde, acoperirea solului cu un strat de resfuri vegetale sau culturi care si restabileascX echilibrul chimic. b) construirea de canale gi baraje duce la inundarea terenurilor aluvionare gi schimbd componenfa cantitativd gi calitativi a biocenozei. c) introducerea unor specii exogene de plante gi animale afecteazd echilibrul dinamic al biocenozelor prininmullirea excesivi a acestor specii, care nu au dugmani naturali in ecosistemele respective. d) supraexploatarea resurselor consti in: defrigarea pddurilor, suprapdgunat, supraexploatarea faunei terestre qi a resurselor oceanice. Drept urmare, a crescut instabilitatea biocenozelor, a sdrdcit fondul genetic al speciilor gi s-au dereglat echilibrele naturale. e) urbanizarea gi industrializarea au dus la formarea noxelor oragelor: smog, particule de praf, de fum, compuqi chimici. Drept urmare, a sldbit imunitatea nafurald a speciei umane gi a ap[rut o explozie a bolilor sistemului nervos, respirator, endocrin etc. f) poluarea fizicd.este de urmdtoarele tipuri: termicd (caloricd), radioactivd gi sonord. Poluarea termicd sercalizeazd p.i. activitdlile industriale gi agricole qi prin extinderea agezdrilor umane gi a relelelor de comunicafie. Poluarea radioactivd se rcalizeaz[ prin radiafii gi radionuclizi. Poluarea sonord (fonicn) are ca principale surse: transporturile terestre gi aeriene, qantierele de construclii, complexele industriale; efectele acestei polu[ri sunt: dereglarea qi chiar pierderea antzuhti, contracliile arterelor, accelerarea pulsului qi a respirafiei, diminuarea reflexelor, stresul. g) poluarea chimicd - este realizall. de urmdtorii agenli chimici: DDT pesticide, unele metale grele, oxidul qi dioxidul de carborL dioxidul de sulf, ploile acide, compuqii azotului, derivafii halogenilor etc. h) poluarea biologicd - se produce prin contaminarea bacteriologicd a apei gi alimentelor gi prin eutrofizarea apelor.

Partea a 3-a Variante de subiecte pentru exemenul de bacalaureat

Varianta I

(30 puncte) SUBIECTUL I 4 puncte A. completali spaliile scrieli, pe foaia de examen, noliunile cu care trebuie sd corect6' libere din afirmalia urmitoare, astfel incat aceasta sd fie gi stem Scheletul cutiei toracice este alcituit din """"""'

B.

6

puncte

Enumerati muqchii membrelor superioare'

C.

10 Puncte

rdspunsului corect' Este scrieli., pe foaia de examery litera corespunzitoare corectd o singurd varianti de rispuns'

Aparline regiunii abdominale mugchiul: a) croitor b) dinlat c) oblic d) trapez 2. ARN-ulmesager: a) are Porliuni bicatenare b) este monocatenar c) intri in structura ribozomilor d) prezintd aspectul unei frunze de trifoi este: 3. O afecliune virald a sistemului respirator a) emfizemul b\ fibrozaPulmonard c) gripa d) tuberculoza 4. Cromozomul bacterian: a) are formi circulard b) confine Proteine histonice

1.

+.

G

o L

|E = IE

rJ

G

I

I

o P I

o

,o It = o ! o 'P

c

.|g

IE

; bO

o FO

107

c) este atagat de peretele celular 5.

d) este constituit numai din ARN a sistemului reproducitor feminin este: a) glanda bulbo-uretrald b) glanda mamari c) prostata d) vaginul

Anexi

L0 puncte D. Citifi cu atenfie afirmaliile urmdtoare. Dacd apreciafi cd afirmafia este adevdratd, scriefi pe foaia de examery ir dreptul cifrei corespunzdtoare afirmafiei, litera A. Dacd apreciafi cd afirmafia este fa1s5, scriefi pe foaia de examerL in dreptul cifrei corespunzitoare afirmaliei, litera F gi modificali parfial afirmafia pentru ca aceasta sd devini adevdratX. 1. Cdile ascendente medulare conduc sensibilitatea. 2. Proteinele se absorb mai intAi in limfi. 3. Defrigarea pddurilor a contribuit la degradarea solurilor.

SUBIECTUL II A.

puncte) 20 puncte

(30

Respirafia este o funcfie vital[ a organismului. a) Denumifi cele trei etape ale schimburilor de gaze respiratorii. b) Precizali formele de transport ale gazelor respiratorii ir plasma sAngelui. c) Explica{i rolul hemoglobinei ir procesul de respirafie. d) Precizali formula de calcul a debitului respirator.

puncte - Graves gi grupa de sAnge A (II) este supusd intervenlii chirurgicale pentru extirparea parlial[ a glandei tiroide. unei a) precizafi localizarea glandei tiroide gi cauza acestei boli; b) numifl doud simptome caracteristice acestei boli; c) precizaf, ce grupe de s6nge au donatorii posibili pentru pacientd gi care sunt aglutinogenele gi aglutininele pentru una dintre aceste grupe de B. O pacient[ cu boala Basedow

.(^4

L

t

108 I

I I

t"

10

sAnge;

d) calculafi volumul de sAnge pompat de ventriculul stAngir 10 minute, qtiind ci ciclul cardiac are o duratd de 0,8 sec., iar debitul sistolic este de 70 ml sAnge.

1

I SUBIECTUL

lll

puncte) puncte Concepfia gi contraceplia sunt doud laturi importante ale reproducerii umane: a) Definifi reproducerea; b) Denumi$ glandele sexuale qi produgii exocrini qi endocrini ai acestora; c) Indicafi doi hormoni ce influentpazd dezvoltarea glandelor sexuale qi precizalt glanda care ii produce; d) Construifi doud enunfuri (afirmative) dintre care un enun! adevirat gi un enun! fals. Folosifi, in acest scop, informa{ii referitoare la urmltoarele confinufuri: - contracepfie; - concepfie.

L.

(30

17

2.

L3 puncte Cromozomii sunt componente nucleare cu rol in transmiterea ereditard. a) Definifi cariotipul. b) Precizafi o asem[nare gi o deosebire intre cromozomii metacentrici gi cei submetacentrici. c) Alcdtuifi un minieseu intitulat,,Cromozomii la eucariote". in acest scop, utilizafi urmdtoarele opt nofiuni specifice temei: genomul eucariotelor, cromatin4 girag de perle, nucleosomi, miez, proteine histonicg proteine non-histonice, heterocromatin5. Construi$ cu ajutorul acestora un text coerent format din 3-4 fraze, folosind corect gi in corelalie aceste nofiuni.

*.

G Q'

|=! G v G ll

t.

o I o ! UI = tto o ,..,

'P ^c G G

; bO

F!

Varianta 2

(30puncte) 4puncte Scriefi, pe foaia de examerL nofiunile cu care trebuie si completa$ spafiile libere din afirmatia urmitoare, astfel incAt aceasta si fie corecti. Absorblia glucozei serealiz-eazii prin mecanism --.....-.....:..., iar a

SUBIECTUL I A.

prin mecanism 6puncte Preciza$ und,e are loc procesul de ultrafiltrare glomenilard, specificafl produsul rezultat gi o caracteristici a compozi$ei acestuia. 10

puncte

Scriqt pe foaia de examen, litera corespunzitoare rdspunsului corect. Este corecti o singuri varianti de rispuns. 1. S6ngete din a) artera

ventriculul drept este transportat prin:

aorti

b) artera pulmonard c) vena cavd superioari d) vena cavi inferioari 2. Conduc influxul nervos motor cdile: a) ascendente

gL

s

L t3

sEI I

110

b) descendente c) senzitive d) senzoriale se caracterizeazila adult prin: Acromegalia 3. a) ciderea pirului b) dezvoltarea exagerati a sdreletului c) dezvoltarea exageratii a extremitdlilor d) guqe endemici

4. Este afecfiune a sistemului digestiv: a) anexita

b) ciroza c) cistita d) nefrita 5. Denatureazd mai greu legXturile de hidrogen dintre:

adenini gi citozini b) adenind qi timind c) citozind gi guanini d) timinl gi citozin[ a)

10 puncte D. Citili cu atenlie afirmafiile urmatoare. Dacd apreciali ci afirmalia este adevlratd, scrieti pe foaia de examen, in dreptul cifrei corespunzdtoare afirmafiei, in litera A. Dacd apreciali cd afirmalia este falsd, scriefi pe foaia de examen, afirmalia dreptul cifrei corespunzatoare afirmafiei, litera F gi modificali parfial pentru ca aceasta sd devin[ adevdrath' prin etminarea intro1,. ARN-ul mesager matur rezultd din cel Precursor

niIor.

2.Contracliatetanicdseoblinelaaplicareaunuisingurstimul. bucale' 3. Stomatita reprezintd o inflamalie a mucoasei cavitalii puncte) 20 puncte

(30

SUBIECTUL II A.

hrsulina a fost descoperitd de savantul romAn Nicolae Paulescu in ar]fu.ll921 alt hormon a) Denumili gtanda care elibereazl.insange insulin[ 9i un secretat de aceasta.

b)Precizalipatrurolurialeinsulineiinorganismuluman. d) Cehormoni trebuie administrali unei Persoane a cirei adenohipofizi a fost indePirtatd ?

in urma unui accident de circulafie, un b[rbat pierde

G

IJ tg

ll

I

o lr, o

lt

c) Explicali aparifia comei diabetice'

B.

t! o 5 t!

5 |a

o

! o c G

L0 Puncte

G

sAnge 9i are nevoie

:

de o transfuzie.

cunoscand grupa sanguind a acestuia ca fiind B (IID, stabilifi urmitoarele: sau; a) tipul ugl,-.ti'.og"nelor/aglutininelor prezente in sAngele pentru el; sAnge de b) grupele ru.,grrirr" ale unor potenfiali donatori c) schema compatibilitXlii la transfuzie'

oa (4,

111

d) firtr-o famile, tatdl are grupa sangvind B (IID, iar cei doi copii grupele O (I) giAB (IV). Stabilifi genotipurile tatdlui gi ale celor doi copii.

SUBIECTUL

l.

lll

( 30 Puncte) 15

puncte

Sistemul reproducdtor masculin este format din testicule, cdi excretoare, glande anexe gi organ copulator. a) Definifi fecundafia; b) Localizaf gonadele masculine, denumif-le gi mai numif, doud glande anexe ale sistemului reproducdtor masculin; c) Precizaf, doui funqtii ale gonadei masculine, denumif, secrefiile gonadale qi doud caractere sexuale secundare masculine; d) Construifi doud enunpri (afirmative) dintre care un enun! adevdrat gi un enun! fals. Folosifi, ir acest scop, informafii referitoare la urmdtoarele continufuri: - lobul testicular;' - testosteron.

2.

15

puncte

Unul din principiile fundamentale ale geneticii poate fi sintetizat prin relafia: ADN>ARN>proteine. a) Numili funcfiile indeplinite de materialul genetic. b) Argumentafi prezenlaARN-ului precursor la eucariote; indicafi doud particularitdfi structurale ale acestuia. c) Alcdtuif, un minieseu intitulat,,Determinismul genetic al caracterelor fenotipice umane". in acest scop utilizali urmdtoarele opt noliuni specifice temei: fenotip, culoarea p6ru1ui, indllimea determinism poligenic, gene nealele, cromozomul X, sistemul ABO, codominanf X. Construifi cu ajutorul acestora un text coerent format din 3-4 fraze, folosind corect gi in corelafie aceste nofiuni.

|

(. t\

I

112

_.]

Varianta 3

SUBIECTUL

I

(30 puncte)

A.

4

B.

5

puncte Scriefi, pe foaia de examer; nofiunile cu care trebuie si completali spafiile libere din afirmafia urmdtoare, astfel incAt aceasta sd fie corectd. Trunchiul este un segment al corpului uman fiind format din: .......... abdomen gi ............... Puncte

Explicafi rolul influxului nervos in aparilia contracfiei musculare.

C.

1,0

puncte

Scriefi, pe foaia de examen, litera corespunzitoare rdspunsului corect. Este corectd o singuri varianti de rdspuns. 1.

Intri i:r alcdtuirea cutiei toracice:

femurul b) humerusul c) occipitalul d) sternul 2. Citozina este:

G

o L

a)

a) b az6. azotatd pirimidinicd b) prezenti doar in ADN c) complementard cu uracilul d) pentozi dinARN mesager 3. Nidafia este procesul prin care: a) aerul pXtrunde activ in pl5mAni b) sAngele trece din atrii in ventricule c) urina este eliminatX din vezica urinard d) preembrionul se fixeazdin mucoasa uterind 4. in ventriculul stAng igi are originea: a) artera aortd b) artera pulmonard

= o G

v

lto I

o I o

lt

3 o € o UI

.trc L |E

; b€

n 113

c) vena cavd

d) vena pulmonare Este anexi a sistemului genital feminin: 5. a) glanda mamari b) ovarul c) prostata d) vezicula seminald

D

L0

puncte

Citifi cu atenfe afirmaliile urmItoare. Dacd apreciafi cd afirmalia este adevdratd, scrieli pe foaia de examen, in drepful cifrei corespunzdtoare afirmafiei, litera A. Dacd apreciafi cd afirmafia este falsd, scrieli pe foaia de examen" in dreptul cifrei corespunzdtoare afirmafiei, litera F gi modificali parlial #irmafia pentru ca aceasta sd devind adevdrati. L. ADN-polimeraza intervinein procesul de replicalie alADN-ului. 2. Analizatorul vizual furnizeazd informafii asupra formei gi culorii obiectelor. 3. Nucleosida este formatd dintr-un radical fosforic Ai o nucleotidi.

suBtEcTuL ll

puncte) 15 puncte A ADN. gi reprezentat prin Materialul genetic la procariote eucariote este a) Precizafi tipurile de material genetic existent in celula bacteriand. b) Definili genomul nuclear gi enumerafi trei componente chimice din structura ADN-ului la eucariote. c) CunoscAnd modelul, ,,giragde perle" al cromatinei, explicafi ce rePrezintA fiecare ,,petld"; denumire, rol gi doud comPonente chimice. d) O fibrd de cromatind confine 8L molecule de histone. Calculafl numdrul de nucleosomi gi de proteine histonice HL.

B ltA6 L

I

114

(30

puncte intr-o catend a ADN-ului succesiunea nucleotidelor este TAAGAT. Stabilifi: a) succesiunea nucleotidelor din ARN-ul mesager complementar; b) numIrul aminoacizilor implicafi in procesul de translafie; c) schema corespunzdtoare dogmei centrale a geneticii gi doud enzime implicate in sinteza proteinelor; 15

d) calculali numdrul de aminoacizi din molecula de hemoglobind umand p,\46 de amistiind cdin catena a sunt L41 de aminoacizi, iarin catena noacizi.

SUBIECTUL

1

lll

(30Puncte) 17 Puncte

Sistemul osos gi cel muscular alcdfuiesc sistemul locomotor: a) Stabilifi rolul celor doud sisteme in realizarea migcdrii; b) Denumifi oasele qi cate doi muqchi ai brafului 9i ai antebrafului; c) Comparafi contracliile musculare izotonice cu cele izometrice: o aseminare gi doud deosebiri; d) Construifi doud enunfuri (afirmative) dintre care un enun! adevdrat gi un enun! fals. Folosifi, in acest scop, informalii referitoare la urmdtoarele confinuturi: - miozina;

- luxatii.

2

13 Puncte

Respectarea normelor de igiend este o condifie esenfiald pentru mentinerea

stirii de sdndtate. a) Enumerafi trei norme de igiend comune sistemului cardiovascular 9i

respirator. b) Numili o boald a sAngelui gi doud caracteristici ale acestuia. c) Alcdtuifi un minieseu-intitulat,,schimburile gazoase respiratorii". in acest scop utilizafi urmdtoarele opt nofiuni specifice temei: presiuni parfiale, OyCOy aer inspirat, aer alveolar, sAnge capilar, carbaminohemoglobind, bicarbonafi. Construifi cu ajutorul acestora un text coerent format din 3-4 fraze, folosind corect gi in corelafie aceste

P G

o L g5 o t G

-o I

o iP

vo

nofiuni.

! ra = o ! o +,

c

.g L

|E

: bO

FA

I

115

Varianta 4

puncte) 4 puncte spaliile completafi si trebuie care cu Scriefi, pe foaia de examen, nofiunile libere din afirmafia urmdtoare/ astfel incAt aceasta si fie corectd.

SUBIECTUL A.

I

(30

Adeninaesteobazdazotatd',iarcitozinaobazd,azotatd' puncte Enumerafi structurile ce intri in constitutia arborelui brongic ai specificali rolul alveolelor pulmonare. B.

6

c.

L0

puncte

Scriefi, pe foaia de examer; litera corespunzitoare rispunsului corect. Este corecti o singurd variantd de rdspuns. L.

Miopia: a) caracterizeazd ochiul emetroP

!

qr.

L

I

116

b) determini depdrtarea obiectului de ochi c) este produsd de deformarea comeei d) se corecteazd ctt lentile biconcave 2. Aparfine scheletului trunchiului: a) humerusul b) omoplatul c) radiusul d) sternul 3. Este ecosistem nafural: a) pddurea de tei b) cultura de grAu c) lacul de acumulare d) pddurea de conifere 4. in colon sunt degradate prin fermentafie: a) glucidele nedigerabile b) lipidele

c) polizaharidele vegetale

d) proteinele 5. Artera aortd:

a) aparfine micii circulalii b) are originea in ventriculul drept c) se deschide in atriul stAng d) transportd sAnge oxigenat 10

D.

puncte

Citif cu aterrfe afirmasile urmdtoare. Daci apreciali cd afirma$a este adevdrati, scrieli pe foaia de exameo in dreptul cifrei corespunzatoare afirmafiei, in litera A. Dacd apreciafi cd afirmafia este falsd, scriefi pe foaia de exameo

afirmalia dreptul cifrei corespunzdtoare afirmafiei, litera F 9i modificali parfial pentru ca aceasta sd devinX adevdratd' a sangelui' 1. Capilarele glomerulare asiguri procesul de ultrafiltrare de scoarld' 2. Cdile descendente conduc impusurile motorii comandate 3. Funcfia reflexd se teahizeazd prin substanla albd' (30

SUBIECTUL II

A

puncte)

20 Puncte transformd

carcinogene zarcprezintx procesul prin care celulele normale in celule canceroase. a) Definifi nofiunea de cancer. b) Enumerali doi agenli carcinogeni' carcinogenezi c) Precizafi denumiiea celor trei etape ale procesului de qi cAte o caracteristicd pentru fiecare' d) Caracterizali melanomul malign qi precizafi denumirea 9i localizarea genei cauzatoare. se

B

ag

o L tg =

G

v G I I

o vo

.J

I

t^ =

10 Puncte

o ! o JP

o persoani de sex feminin, in varstd de 40 ani, se prezinti la medig acuz6nd tremurituri ale mAinilor, ritm cardiac accelerat 9i scddere masivdtr greutate' gi a) Numili diagnosticul stabilit de medic pebaza acestor simptome

C G

L IE

enumerafi alte doud manifestiri ale acesteia;

:

b)Explicafiinterrelaliarespiralie_circulalie,inacestcaz; c) Stabiliti carrzaapariliei bolii qi organul afectat; i) i. figa ae observafie a unui pacien! medicul endocrinolog a consemtulbunat hipotensiune arterial5, scdderea eficienlei neuromusculare,

riri gastrointestinale gi cardiovasculare,

melanodermie, scxdere

ir

bo

I

117

ultimele greutate gi astenie. Precizafi glanda a cdrei disfunqtie produce

Iinci simptome SUBIECTUL III L

9i

particularit5lile sale funcfionale' ( 30

puncte)

13 Puncte

digestiv: Digestia chimicd qi absorbfia lipidelor au loc la nivelul tubului a) Definili digestia gi absorbfia; gi secreliile bj Precizali tipul de enzime care agtione azd asupralipidelor digestive care confin astfel de enzime; qi prezentafi doud c) Enumerali mecanismele de absorblie a lipidelor caracteristici pentru fiecare dintre acestea' adevdrat d) Construifi doud enunfuri (afirmative) dintre care un enun! la urmdreferitoare qi un emrnt fals. Folosifi, in acest scop, informafii toarele conlinuturi - masticatie; - salivd.

t7 puncte in corp. vasele de sange alcxtuiesc o refea prin care s6ngele circuli drept. a) Numili Joui vase de sAnge care se deschid in atriul artera pulmointre b) stabilili o asemdnare 9i odeosebire funcfionala nard 9i artera aortd. In acest c) Alcdfuifi un minieseu intifulat,,Imunitatea organismului". imulL scop, uttlizafi.urmdtoarele opt nofiuni specifice temei: sistem B, limfocite imunitate nespecificd, imunitate specificd, limfocite T,

macrofage,reacliialergice,rejec{iagrefelor.Construificuajutorul in acestora un text coer"r,t fo.-ut din 3-4 ftaze, folosind corect 9i corelalie aceste nofiuni.

CJ.

t\

I

118

Varianta 5

SUBIECTUL I (30 puncte)

A.

4 Puncte

scriefi, pe foaia de examery noliunile fll care trebuie sd completali spafiile libere din afirmalia urmdtoare, astfel incat aceasta s6 fie corectd. Capilarele realizeazdconexiuneair:rtre:......... gi """""""" puncte Precizali.adaptdrile structurale 9i funcSonale ale intestinului sub$re pentru rcalizareafuncfiei de absorbfie, Precum qi compozifiabilei 9i rolul acesteiain B.

6

digestia gi absorblia lipidelor.

C.

L0 Puncte

Scriefi, pe foaia de examerL litera corespunzdtoare rdspunsului corect' Este corectd o singurd variantd de rdspuns.

Digestia glucidelor din pAine incepe la nivelul: a) stomacului b) intestinului subfire c) cavitdfii bucale d) cecumului 2. Are rol important in transportul gazelor respiratorii: a) adrenalina b) hemoglobina c) prolactina d) tirotropina 3. Cromozomul Y: a) reprezintd un autozom b) confine gene ale masculinitdlii c) este prezent in toate celulele sexuale masculine d) are aceleagi dimensiuni ctr cromozomul X

tht

o o L = o

1.

G ll,

t!

.o I

o I o

I

2 UI o E o .g IE

IE

: bo

T

119

grupaA (II) poate primi sAnge de tip: a) A (II) ei AB (IV) b) 0 (I) eiAB (IV) c) A (II) ei o (I) d) B (III) qiAB (IV) 5. in urma absorbfiei intestinale, trec in limf[: a) aminoacizii b) acizii gragi c) apa gi ionii d) monozaharidele

4. O persoani cu

10 puncte D. Citili cu atenlie afirmaliile urmdtoare. Dacd apreciafi c6 afirmalia este adevdratd, scrieti pe foaia de examen, ir dreptul cifrei corespunz[toare afirmafiei, litera A. Daci apreciafi c[ afirmafia este fa1s5, scriefi pe foaia de examen, in dreptul cifrei coiespunzdtoare afirmafiei,litera F 9i modificafi parlial afirmafia pentru ca aceasta sd devind adevdratd' ' f. in conditii fiziologice normale urina finald nu confine glucozd. de 2. in structura ADN-ului, citozina qi guanina forneazdpunli duble hidrogen. 3. Amniocentezareprezintd o metodd folositi in diagnoza prenatald. (30 puncte) SUBIECTUL II 20 puncte A. in sinteza rol cu Acizlinucleici sunt substanle chimice macromoleculare, proteinelor. a) Denumifi pentozele din structuta acizllot nucleici' b) Precizali o aseminare gi o deosebire intre procesele de sintez5 ale ADN-ului gi aleARN-ului mesager' c) Explicali rolul enzimei aminoacil - sintetaza in sinteza proteinelor. d) Aqezaf aminoacizii corespunzitori in ordinea sosirii lor la locul sintezei proteice pentru urmatoarea secvenld de ARNm: UACACUGGGGUC.

puncte un birbat introduce in pl[mani, printr-o inspirafie forfatl un volum de trei ori mai mare decat volumul curent (vc = 500 ml). Prin expiralie forlatd imede diatd elimind din pldmAni un volum de 1.500 ml. Volumul rezidual este L500 ml. a) Calculafi valoarea capacit[fii vitale; b) Stabilili valoarea capacitdfii pulmonare totale; B.

t

v:n

*-

n 120

L0

c)

Numifi

cate un mugchi care intervine

in inspirafia forfatd, respectiv

expirafia forlatd. d) in urma examenului spirometric la un bdrbat s-au inregistrat urmdtoarele valori: vc = 500mL vIR: 1500mL VER = L700 ml qi frecvenla respiratorie de 14 respirafii/minut. calculafi capacitatea pulmonard totald, qtiind cd volumul rezidual este de 1300 ml aer. puncte) puncte 1. Sistemul reproducdtor feminin este format din organe genitale inteme, organe genitale externe gi glande anexe: a) Enumerafi cinci componente ale sistemului reproducdtor feminin; b) Precizafi doui funcfii pentru gonada feminind; c) Precizali o cauz|gi doui simptome pentru anexitd; d) Construifi doud enunfuri (afirmative) dintre care un enun! adevirat gi un enun! fals. Folosifi, in acest scop, informatii referitoare la urmdtoarele confinuturi: - ovar; - ovogenezi.

SUBIECTUL III

( 30

13

2.

L7

puncte

Imunitatea are rol important in organism. a) NumiF procesul prin care leucocitele realizeazdimunitatea nespecificd' b) Precizafi tipurile de imunitate naturald 9i artificiali. c) Alcdtui{i un minieseu intitulat,,Boli ale sistemului cardiovascltlar". in acest scop, utilizali urmdtoarele opt nofiuni specifice temei: hemoragii, leucemii, aritmii, cardiopatii, sistem circulator, anemii, anghin[ pectorald, boli. Construifi cu ajutorul acestora un text coerent format din 3-4 fraze, folosind corect gi in corelalie aceste nofiuni.

IE

o = G (o

v G -o' I

o tJ o ll UI = o E o tr

G

o

; b€

: 121

Varianta 6

puncte) 4 puncte Scriefi, pe foaia de examery nofiunile cu care trebuie si completafi spafiile libere din afirmafia urmitoare, astfel incAt aceasta s[ fie corectd' Scheletul membrelor superioare se articuleazdla trunchi prin centura .......,iar cel al membrelor inferioare, prin centura

SUBIECTUL A.

I

(30

B.

6

C.

L0

puncte Enumera{i trei sucuri digestive ce confin enzime cu rol in digestia proteinelor gi dagi cAte un exemplu de astfel de enzime pentru fiecare din cele trei sucuri digestive enumerate. puncte

Scriefi, pe foaia de examer; litera corespunzdtoare rdspunsului corect. Este corectd o singurd variantd de rdspuns. 1. Sunt baze azotate purinice:

t

V)4

L

122

a) adenina gi guanina b) adenina gi timina c) citozina gi guanina d) timina qi citozina 2. Guga endemicd este: a) un simptom al bolii Basedow-Graves b) cauzat6, de hipersecrefia de tiroxind c) insofitd de scdderea in greutate d) determinatd de lipsa iodului in alimentalie 3. Contracfiile izotonice se caractefizeazl. prin: a) cregterea tensiunii musculare b) absenla lucrului mecanic Ai a migcdrii c) menfinerea constantd a lungimii muqchiului d) menfinerea constantd a tensiunii musculare

Transcripfia etape a funcfiei heterocatalitice, constd in: a) activarea ARN-ului de transfer prin reacfia lui cu ATP-ul b) copierea informafiei genetice dinADN inARN mesager c) sinteza lanfului polipeptidic din structura unei proteine d) transportul aminoacizilor la locul sintezei proteice 5. Cariotipul uman normal: a) prezintd 6 grupe de cromozomi b) include cromozomul X in grupa G c) include cromozomul Y in grupa C d) prezintd 7 grupe de cromozomi

4.

D.

puncte

10

Citili cu atenfie afirmafiile urmdtoare. Dacd apreciafi cd afirmalia este adevdratd,, scriefi pe foaia de examer; in drepful cifrei corespunzitoare afirma$ei, Iitera A. Daci apreciafi cd afirmafia este falsd, scriefi pe foaia de examer; in dreptul cifrei corespunzdtoare afirmaliei, litera F gi modificafi parfial afirmalia pentru ca aceasta sd devind adevdratd. 1. Ochiul emetrop percepe fdrd acomodare obiectele situate la o distanfd

de3m. 2.Inspirafia este un proces activ, care necesitd contracfia unor mugchi scheletici. 3. Cromozomii metacentrici prezintd doud brafe egale. IE

SUBIECTUL

A.

ll

(30

puncte)

20 Puncte

Sinteza proteinelor se realizeazd fur doud etape: transcripfie qi translafie.

Defini{i transcripfia. b) Enumerafi trei etape ale translafiei. c) Explicafi necesitatea maturdrii ARN-ului mesager la eucariote. d) Precizati care sunt codonii ce vor codifica aminoacizii diferiti obtinuti prin mutafia punctiformi a codonului UCA. a)

B.

puncte La om, rata filtrHrii glomerulare este de125 ml de urind primard pe minut. a) Calculafi cantitatea de urini primard produsi de om ir 24 de ore. b) CalculaF cantitatea de urind finaH produsd de om in 24 de orc,,otattd cont cd aceasta este de L20 de ori mai micd decAt urina primar6. c) Stabilifi doud aseminiri gi o deosebire intre urina finald a unui individ sdndtos si cea a unui bolnav de diabet zaharat. 10

o L

!=G rJ

ts

I

I

o v o

tha

lt

UI =

o o tht c

E

G L |E

: OO

FA

d) Un adult prezinti o valoare medie a glicemiei de 1,00mgi100ml sAnge gi un debit plasmatic prin ambii rini&i de 550m1/min. Calculali cantitatea medie de glucozi reabsorbiti la nivelul tubului proximal al nefronului in decursul a 24 de ore.

SUBIECTUL III

t.

lnima este un organ cu rol de dubld pompi. a) Precizafi principalele vase de sAnge ale micii circulalii gi cavitdfile inimii cu care comunicd acestea; b) Precizafi principalele vase de sAnge ale marii circulafii gi cavitilile inimii cu care comunicd acestea; c) Definifi ciclul cardiac Ai menfionali durata acestuia; d) Construifi doui enunfuri (afirmative), dintre care un enun! adevirat gi un enun! fals. Folosif,, in acest scop, informafii referitoare la urmitoarele confinuturi: - circulalia pulmonari; - circulafla sistemicd.

:

t i

I I

I

t I

I

2.

I

15 puncte Tiroida este cea mai mare glandd endocrini din organismul uman. a) Localizafi tiroida; numifi un hormon secretat de aceasta. b) Precizali doui manifestiri ale hipotiroidismului la adult. c) Alcdtuifi un minieseu intitulat,,Glandele suprarenale". in acest scop utilizaf urmitoarele opt nofiuni specifice temei: zona cortic al6, zona medulard, hormoni corticosteroizi, medulosuprarenala adrenalini, noradrenalina, rnetabolismul energetiq acfiuni vasculare. Construili cu ajutorul acestora un text coerent format din 3-4 fraze, folosind corect gi in corelalie aceste nofiuni.

II

t

I t I

t II I I

If

] I

I I I

l I

Ir I

(tI S

I

\t I

t

I I a

puncte) 15 puncte

(30

724

YanantaT

puncte) 4 puncte A. Scriefi, pe foaia de examen" nofiunile cu care trebuie sd completafi spaliile libere din afirmat-ia urmdtoare, astfel incAt aceasta sd fie corect[. 9i ........................ liber. Membrul inferior este format din centura

SUBIECTUL

I

(30

B.

6

c.

10

Puncte O persoani cu o intervenfie chirurgicald minori gi-a finut ochiul stAng acoperit cu un pansament timp de 3 zile. in acest timp a avut probleme cu prinderea obiectelor, pe care le percepea fie prea de sus, fie prea de jos. Explicati de ce.

puncte

Scriefi, pe foaia de examery litera corespunzdtoare rispunsului corect. Este corectd o singurd variantd de rdspuns. L. Este o afecliune a sistemului nervos: a) meningita

b) stomatita c) hepatita d) enterocolita 2. Adenina este: a) b azd azotatd purinicd b) complementari guaninei c) o pentoze dinARN d) prezentd doar in ADN 3. Diagnosticul prenatal este recomandat in urmdtontl caz: a) mama are vAsta de24 de ani gi mai are 2 copii gemeni b) mama este purtitoarea unei mutafii pe cromozomul X c) pdrinlii mai au copii neafectafi de mutafii autozomale d) pdrinlii sunt purt5torii unui complement cromozomial normal

|!

o L 5 G G

t o ! I

o I o ! It = o E o iba

.tr

IE L .E

: bo

T

125

4. Enzimele

lipolitice lipsesc din secrefia:

a) biliard b) gastricd

c)

intestinali

d) pancreaticd 5.

Autozomii umani: a) au centromerul dispus terminal b) difer5 numeric la cele doud sexe c) sunt douizeci qi dou[ de Perechi d) sunt identici ca formd gi mdrime

D.

10 Puncte

Citifi cu atenfie afirmaliile urmitoare. Daci apreciali ci afirmafia este adevdratil,scriefi pe foaia de examen" in dreptul cifrei corespunzdtoare afirmafiei, litera A. Dac[ aprecia]i cd afirmalia este falsX, scrieli pe foaia de examen" in dreptul cifrei corespunzXtoare afirmafiei" litera F gi modificafi par,tial afirmafia pentru ca aceasta sd devini adevdratd. 1. Adenomul de prostatd este o tumoare benign[ care afecteazi, indivizii de sex masculin. 2. Principalele surse de poluarebiologicd sunt scurgerile radioactive de la centralele nucleare. 3. ARN-ul de transferimpreund cu proteinele histonice fotmeazi, geno-

mul viral. (30 puncte) SUBIECTUL II 20 puncte A. Diabetul zaharat este o boald metabolici. a) Precizafi caLlza aparifiei bolii. b) Prezentafi patru manifestdri caracteristice bolii. c) Stabilifi doui asemdndri gi doui deosebiri intre diabetul zaharat 9i diabetul insiPid. d) o persoand care prezintd, un volum crescut de s6nge va avea o se-

crefie crescutd de aldosteron. Ce efect va avea aceastd secrelie crescutd asupra ionilor de Na* 9i K. din sAngele persoanei respective?

(n

L

<1.

B.

10 Puncte in ut*u cm3. de 5500 este unei Capacitatea pulmonari totald Persoane unei inspirafii forfate persoana introduce, peste volumul curent (VC), un volum de aer de 2000 cm3. a

I

126

Calculafi: a) volumul expirator de rezervd (VER), qtiind ci volumul rezidual este L500 cm3 de aer. Folosifi valorile cunoscute ale volumelor de aer; b) capacitatea vitald a persoanei; c) debitul respirator al persoanei la o frecvenli respiratorie de 18 respirafii/minut.; d) Un sportiv introduce in pldmAni peste volumul curent o cantitate de 1500 cm3 de aer. Prin expiralie forlatd poate elimina un volum de 4500 cm3 de aer. Calculafi volumul expirator de rezervd.

SUBIECTUL III

( 30

puncte)

1.

13 Puncte ale organispirfile comPonente dintre legdtura Funclia reflexd realizeazl mului gi intre organism gi mediu: a) Enumerafi patru comPonente ale unui arc reflex; b) Precizafi doui roluri ale receptorilor in general 9i dafi doud exemple de receptori de la nivelul globului ocular; c) Precizafi un organ efector gi trei modificiri care au loc la nivelul globului ocularin cazul reflexului de acomodare pentru vederea de aproape; d) Construifi doud enunfuri (afirmative), dintre care un enunt adevdrat gi un enunf fals. Folosifi, in acest scop, informafii referitoare la urmd-

toarele continufuri: - actul reflex; - arcul reflex.

2.

o o L 5

s|g v G lt

L7 Puncte

SAngele se deplaseazd in organism firtr-un circuit inchis. a) Precizafi o deosebire funcfionald dintre artere 9i vene. b) Descriefi traseul unui eritrocit care pleacd din inimd, din

I

o *. iJ .E

ventriculul

drept, qi ajunge in ventriculul stAnp precizAnd: vasele de sAnge prin care pdrdsegte ventriculul drept, un organ al corpului unde va ajunge acest eritrocit, vasele de sAnge prin care se intoarce la inimd gi camera. inimii cu care vor comunica aceste vase; c) Alcdtuili un minieseu intitulat,,Activitatea cardiaci". in acest scop, utilizafi urmitoarele opt nofiuni specifice temei: activitatea electricd a inimii, potenfiale de acfiune, lesut nodal, nodul sinoatriaL nodul atrio-ventricular, fasciculul Hiss, refeaua Purkinje automatism cardiac. Construifi cu ajutorul acestora un text coerent format din 3-4 fraze, folosind corect qi in corelafie aceste nofiuni.

.o

5 vt o ro o g .g l-

G

; bo

I

127

Varianta 8

(30 puncte) SUBIECTUL I 4 puncte A. Scrief, pe foaia de exarnen, nofiunile cu care trebuie si completaf, spa$ile libere din afirmafia urmdtoare, astfel incAt aceasta si fie corectd. gi ................:...... Ventilafla pulmonari serealizeazd p.it

puncte Precizafi unde are loc procesul de ultrafiltrare glomerularS, specificaf produsul rezultat qi o caracteristicd a compozifiei acestuia. 6

B.

c. ftriefi,

10

puncte

pe foaia de examerg litera corespunzitoare rdspunsului corect. Este corectd o singurd variantd de rdspuns.

virald a pielii: a) conjunctivita b) otita c) nefrita d) herpesul 2. Valoarea maximi a tensiunii arteriale corespunde: a) diastolei ventriculare b) sistolei atriale c) sistolei ventriculare d) diastolei atriale 3. Contraclia caracteristicd mugchilor scheletici este:

1. Este o boald

I

a) secusa b) sistola

.9"

l*

?,:lil::t"

4. I

128

,i,,tras;6" Vibraftile e*rdolimfei sunt transmise me-rnbranei: a)bazrlare b) alveolare

'

c) celulare 5.

d) glomerulare Aparfine sistemului reproducitor masculin: a) suprarenala b) hipofiza c)

tiroida

d) prostata

D.

10 Puncte

Citifi cu atenfie afirmafiile urmdtoare. Dacd apreciafi cd afirmafla este adevdratd, scriefi pe foaia de examen, fir dreptul cifrei corespunzdtoare afirmafiei' litera A. Dacd apreciafi ci afirmafia este fals6, scriefi pe foaia de examen, in dreptul cifrei corespunzdtoare afirmafiei, litera F gi modificafi parfial afirmafia pentru ca aceasta sd devini adevdratd. 1. Timpanul transmite vibraliile acustice direct endolimfei' 2. Din cariotipul uman fac parte cromozomi metacentrici' 3. Anexita este o infeclie a glandelor anexe ale sistemului reproducdtor masculin. (30 puncte) SUBIECTUL II 20 puncte A. Acizii nucleici sunt purtitorii informaliei ereditare. a) Enumerafi componentele chimice ale unei nucleotide' b) Precizali doud asemindri gi doud deosebiriintre structura, compozifia chimici a ADN-ului gi ARN-ului. c) Prezenta$ rolurile ARNm gi ARNI in procesul de sintezd a proteinelor. d) o fibrd de cromatind confine 62 de molecule de proteine histonice, calculafi numdrul de nucleosomi qi de proteine histonice H'

B.

G

IU L

= IE rs

U

G

!

I

o rJ o

lt

10 Puncte

Un adult cu grupa de sAnge B (III) gi Rh negativ a primit prin transfuzie 200 ml de sAnge. de 80 $tiind cd volumul sistolic este de 75 rr.l, iar frecvenfa cardiaci este de bitdi pe minut, stabilifi: a) grupele sanguine posibile ale sAngelui primit prin transfuzie de acest adult. Argumentafi alegerea fdcutd. b) valoarea debitului cardiac la acest adult. c) tipul de Rh pe care il poate poate avea sangele primit prin transfuzie de acest adult, daci ir:r sangele s6u, inainte de transfuzie, sunt depistali anticorpi anti-D.

la =

o o

E

c

.

G L

G

* oo

I

129

d) calculati debitul cardiac al unui adult care depune un efortftzic, gtiind ci frecvenla cardiacd a acestuia este de 90 betiii/min.

SUBIECTUL III

( 30

1.

inferioare

puncte)

lTpuncte leagi de cel al trundriului

Sdreletul membrelor prin doui centuri: a) Enumerafi segmentele din alcdtuirea sclreletului membrelor gi toate oasele corespondente fiecirui segmen! b) Precizali structurile implicate ilr cregterea oaselor; c) Numifi o cauzdgi doud simptome in cazul fracturilor. d) Construili doui enunpri (#irmative), dintre care un enun! adevdrat gi un enun! fals. Folosi$, i:r acest scop, informa$i referitoare la urmdtoarele confinufuri: - tonusul muscular; - forla musculari superioare gi

se

13

puncte

Respira$a este un proces vital organismului. a) Enumerali doud"gaze implicate i:r respirafia celulilri. ' b) Precizali o aseminare gi o deosebire intre etapele ventilaliei pulmonare. c) AlcntuiS un minieseu intitulat,,Boli ale sistemului respirator"' in acest scop utilizali urmitoarele optnotiuni specifice temei: sistem respirator, norme igienice, rdceala #p",sinuzita, amigdalia laringita sdndtos. Construili cu ajutorul acestora un text coerent format din 3-4 fraze, folosind corect gi in corelalie aceste nofiuni.

.

(ao

L rs

ts

I

130

Varianta 9

SUBIECTUL

(30

puncte) 4 puncte A. Scriefi, pe foaia de examery nofiunile cu care trebuie sd completafi spafiile libere din afirmafia urmdtoare, astfel incAt aceasta sd fie corectd. gi ................ Oasele perechi ale neurocraniului sunt: .......... I

B.

puncte Explicafi modul diferit de acgiune al STH gi al hormonului eliberator de STH secretat de hipotalamusin cazul unui copil de staturd mici ce trebuie sd creasci normal.

c.

6

10

puncte

Scriefi, pe foaia de examer; litera corespunzXtoare rXspunsului corect. Este corecti o singurd variantd de rdspuns.

lH

IE

o

Monozaharidul prezent in structura ADN-ului este: a) dezoxirlboza b) fructoza c) glucoza d) riboza 2. Este organ situat in cavitatea abdominald: a) inima b) ficatul c) pldmAnul d) tiroida 3. Sunt muqchi ai spatelui: a) dinfa{i b) intercostali c) pectorali d) trapezi

= G

1.

G

t,

ltc I

o

P

v I .E

5 o E o tht 6

tr

.g

; Oo

I

131

4. Macromolecula de

ARNm:

a) are structurd bicatenard

b) confine ribonucleotide c) confine timind gi uracil d) formeazd un dublu helix 5. Prin sciderea numdrului de globule rogii se instaleazd: a) anemia b) diabetul zaharat c) hipertensiunea arteriald d) leucemia 10 puncte D. Citifi cu atenfie afirmaf,ile urmdtoare. Dacd apreciafi cd afirmalia este adevdrat6, scrie$ pe foaia de examery ir dreptul cifrei corespunzdtoare afirmafei, litera A. Dacd apreciafi cd afirmalia este fals5, scriefi pe foaia de examen, fir dreptul cifrei corespunzitoare #irmaf,ei, Iitera F gi modificati pu4ial afirmafia pentru ca aceasta sd devind adeviratd. 1. Sdreletul antebratului este alcdtuit din doud oase lungi: radius gi cubitus (ulna). 2. ARN-ul ribozomal copiazi,informafia geneticd de pe o catend deADN. 3. Dintre mugchii antero - laterali ai toracelui fac parte mugchii deltoid

gi fesier. (30 puncte) SUBIECTUL II 20 puncte A. cardiovascular. al sistemului brima este un organ a) Numili dou[ tipuri de vase sanguine. b) Precizafi doudfaze ale ciclului cardiac qi cAte o caracteristicd pentru

hecare fazd. c)

|

.a"

t\
pompd. d) Calculafi cantitatea de sAnge confinutX in teritoriul capilar al unui adult de 85 de kg gtiind cd sAngele capilar reprezintd 5% dinsAngele circulant.

B. I

132

Explicafi de ce inima este considerati un organ cu rol de dubld

10

puncte

Capacitatea vitald a unui adult este de 5000 ml. Valoarea volumului curent este de 500 ml aer. Cantitatea suplimentard de aer inspirat fo4at, peste volumul

volumul expicurent, este de 2500 ml. Volumul rezidual reprezintd 50% din rator de rezew6' a) calculafi volumul tezid:ual; b) stabilili CPT; de c) preazali.componentele qi ritmurile cardiace sinusale imprimate iomponentele sistemului excitoconductor; respit'='l'6 d)' calcutafl debitul ventilator al unei Persoane cal9 are: frew. respir./min, VIR= 3200 mL VER= L300 ml9i CV = 5000m1' SUBIECTUL III 1..

puncte) 17 puncte

(30

Lrtestinului gros este ultimul segment al tubului digestiv: gros 9i prea) Denuniifi doud tipuri de migciri rcaltzate de intestinul zenta\t doud caracteristici pentru fiecare tip de migcare; b)Dalitreiexempledesubstanfeabsorbitelaacestnivel doud cj' precizali: tipurile de bacterii din intestinul gros, localizarealor, obfinufi de produqi procesein iare sunt implicate gi doui exemple din fiecare tiP de Proces; adev5rat d) Construili doue enunpri (afirmative), dintre care un enun! la urmSreferitoare gi un enun! fals. Folosifi, in acest scop, informafii toarele confinuturi: - ocluzie intestinald;

- cirozahePaticd.

2.

th,

G

o 5 o

13 Puncte

Aciziinucleici au rol in transmiterea informafiei genetice de la o generafie

ts

v

G

la alta.

nucleici' a) Denumi fi. bazele azotatepurinice din structura acizilor

b)Precizat'ioasem[naregiodeosebireirtreARNmgiARNI. in cea mai c) Alcdtuili un minieseu intitulat ,,AcizTinucleici sunt situafi noliuni opt mare parte in nucleu". in acest scop, utilizafi urmdtoarele

ll

I

o \, o

+.

-a la =

adenine, specifice temei: nucleotide, bazd azotat6., zahdr,radical fosforic, coerent text un acestora guaninS, atozinL,timine . construis cu ajutorul iormat din 3-4 fraze, folosind corect 9i in corelafie aceste nofiuni'

€o o

tr

tg IE

: bO

: 133

Varianta 10

SUBIECTUL I A.

(30

puncte) puncte

4

Scrieli, pe foaia de examer; noliunile cu care trebuie si completali spafile libere din afirmafia urmdtoare, astfel ilrcAt aceasta sd fie corecti. Celulele cu conuri din retini sunt resPonsabile de vederea ......;..i... 9i ............ 6

Enumeraf

puncte h di-

sucurile digestive gi enzirnele secretate de acestea cu rol

gestia glucidelor. 10 puncte corect. Este rdspunsului Scrie$, pe foaia de examerL litera corespunzitoare corectd o singurd variantd de rispuns.

tubulard reprezintd trecerea substanfelor din: a) capilarele glomerulare in capsula Bowman b) capsula Bowmanin capilarele glomerulare c) capilarele peritubulare in tubii uriniferi d) tubii uriniferiin capilarele peritubulare 2. Putrefacfia este procesul de degradare in colon a: a) glucidelor b) proteinelor

1. Reabsorbfia

lipidelor d) vitaminelor 3. ARN-ul de transport: a) copiazd o catend deADN pentru sinteza proteicd b) este monocatenar, cu porf,uni bicatenare c) se formeazdintimpul translafei d) intre ir alcituirea ribozomilor 4. Analrza informaSilor se realiz eaz5- La nivelul: a) ciilor aferente c)

.S r

{\

cs

rs

I

134

b) efectorului

c) centrului nervos

d) receptorului 5. Un ecosistem antropizat se caracterizeazd'pfin: a) lanfuri trofice lungi b) numir mare de specii c) stabilitate redusd d) diversitatea relafiilor trofice 10 puncte D. Cititi cu atenfie afirmafiile urmdtoare. DacX apreciati cd afirmafia este adevdratd, scrieli pe foaia de examen" in dreptul cifrei corespunzdtoare afirmafiei, litera A. Dacd aprecia{i cd afirmalia este fals5, scriefi pe foaia de examery in dreptul cifrei corespunzdtoare afirmafiei,litera F gi modificali parfial afirmafia pentru ca aceasta si devind adevdratd. 1. Persoanele cu grupa sangvindAB(IV) pot dona sange doar celor care au grupele de sAnge A(II) 9i AB([D. 2. Hipersecrelia hormonului somatotrop dup6 pubertate determina

acromegalia. 3. Contracfia izometricd este caracteristici mugchilor posturali.

SUBIECTUL

II

(30

puncte) a,

r!

puncte

o

Ribozomii sunt organite celulare implicate in sinteza proteinelor. a) Numili tipul de acid nucleic care trasportd aminoacizii activali la ribozomi. b) Precizafi o asemdnare gi o deosebire structurald intre nucleotidele

= G

A.

20

dinADN

gi cele

o rJ t!

3 I

o vo

dinARN.

I

in procesul de sintezi proteicd. d) Explicafi importanla replicdrii ADN-ului in corelafe cu ciclul celular. c) Explicali importanla ARNm

B.

= o ! o IH UI

E

G

10 Puncte

Un atlet are o capacitate pulmonard totali de 6000 cm3 de aer. $tiind cd Ia acest atlet capacitatea vitald este de 4500 cm3, volumul curent este de 500 cm3, iar volumul inspirator de rezervd este egal cu volumul expirator de rezerv6, stabilili: a) cantitatea de aer care este vehiculati prin plimAni intr-un minut tr condifiile in care frecvenla respiratorie este de 18 respiratii/minut;

|E

: bo

I

135

b) valoarea debitului cardiac la acest atlet, daci volumul sistolic este de 75 ml, iar frecvenla cardiacd de 90 bitii/minut c) valoarea volumului rezidual gi a celui inspirator derezewd; d) ftr timpul probei de vitezi, atletul are o cregtere a frecventei cardiace de2,7 ori fali de ritmul de repaus, care este de70 contracFi/minut, iar volumul de sAnge irnPi* din ventricul itr aortd la fiecare sistold ajunge la L50 ml sange; calculafi cafi litri de sange trec din ventricul in aortd, in decurs de L0 minute.

SUBIECTUL III 1.

puncte) 13 puncte

( 30

Sistemul nervos coordoneazd activitatea intregului organism: a) Definiqi actul9i arcul reflex; b) Enumerafi componentele arcului reflex 9i precizali cate un rol pentru fiecare componen! c) Caracterizafi doui boli ce afecteazd, sistemul nervos: denumifi-le 9i precizafi cAte doui simptome pentru fiecare boald; d) Construif doui enunfuri (afirmative), dintre care un enun! adevirat gi un enun! fals. Folosi,ti, in acest scop, informalii referitoare la urmdtoarele continuturi: - astazie; - atonie. 2.

Hormonul melanocitostimulant (MSH) este secretat de lobul intermediar al hipofizei. a) Numili un efect al acestui hormon. b) Precizali o aseminare gi o deosebire intre nanismul hipofizar 9i cel tiroidian. c) Alcituifi un minieseu intitulat ,,Neurohip ofiza" . in acest scop utilizas urmitoarele opt noliuni specifice temei: tractul hipotalamo-hipofizaf, ventriculul III, ADH, ocitocina, diurez4 tensiunea arteriald, diabeful insipid hiposecrefie. construif, cu ajutorul acestora un text coerent format din 3-4 fraze, folosind corect qi i:r corelafle aceste nofiuni. qn

t* rs

I

136

Indicalii de rispuns VARIANTA

1

SUBIECTUL

I

A. - coloand vertebrald; coaste B. - deltoid, biceps brahial, triceps brahial, flexori qi extensori ai degetelot, pronatori gi supinatori

C. - 1,c,2b,3c, 4a, 5b D. -L A,2 F (proteinele trec direct in sAnge), 3 A SUBIECTUL II A. a) - etapa pulmonard, sangvind, tisulard b) - oxigenul dizolvat hzicinplasmd - dioxidul de carbon sub formd de bicarbonafi c) - hemoglobin4 datoritd ionului de fier din structura sa, poate lega oxigenul gi formeazd oxihemoglobina (compus labil), care transporti oxigenul la celule

- hemoglobina, prin gruparea amino din structura

d)-

B.

sa, leagd

dioxidul de

carbon gi formeazd carbohemoglobina (compus labil), care transportd dioxidul de carbon de la celule spre pldm6ni reprezintd produsul dintre volumul curent gi frecvenfa respiratorie

- tiroida este localizati in partea anterioard a gAtului - o cauzd, a bolii: hipersecrefia tiroidiani b) - simptome: exoftalmie gi aparifia guqii exoftalmice c) - grupa 0 (I) - nu are aglutinogene 9i prezinti aglutininele - grupa A (II) - aglutinogenul A gi aglutinina p d) - 0,8 sec................ .....0,0n - 600 sec.......................x I > x = 52,51 sAnge

G

o

a)

g= cI

a gi p

to

!

I

o

IH

v

.E

o UI =

SUBIECTUL III L. a) - reproducerea - caracteristica fundamentald a viefii prin care cregte numirul de indivizi gi se conservd specia. b) - ovarele - secrefie exocrind > ovule - secrefie endocrind > hormonii estrogeni qi progesteron - testiculele - secrefie exocrind > spermatozoizi secrefie endocrind > testosteron FSH gi LH produgi de adenohipofizl.

-

d)c)

Contraceplia impiedicd aparifia unei sarcini nedorite. (A) Concepfia este sinonimd cu ovogeneza. (F)

tto o

+. C

.g G

;

b. a

2-a)-cariotipul-aranjareacromozomilorPggfuf'e'inordineadescrescdtoare a merimii lor 9i a pozitiei centromerului b)-aseminare: au douibrale 9i sunt de dimensiuni mari

-

cei submetacendeosebire cromozomii metacentrici au brafele egalg iar

trici,inegale

Q

este in cea mai mare parte inclus in nucleu. In irn nuc|9o; interfazi cromatina are aspectul unui girag de perle organizat

_Genomil eucariotelor

somi.Acegtiaprezintiunmiezceconlneproteinehistonice.Incromatrna qi fun4ioqi proteine non-histonice. una dintre stdrile structurale exista

nale a cromatinei este heterocromatina'

VARIANTA 2 SUBIECTUL I A. - actig Pasiv B. - are loc la nivelul glomerulului rma} rezulti urini primar6; aceasta este din deprotehttzatd' Punct de vedere structural,plasmi

c.

D.

-\b,2b,3c,4b,5c _"'. A,2F (secusa musculari

se

obline la aplicarea unui singur stimul),

3

A

SUBIECTUL II

A.

a) - pancreasul; rj _,ti*"re-a

de Proteine

glucagonul

"6"*i"t

de glucozi, glicogenogenez4 lipogeneza gi sinteza

c)_comadiabeticlapareprinacumulareadecorpicetonicilanivelulsistemului nervos d)- cortizol tiroxini qi hormoni sexuali

B.

aglutinogenul p 9i aglutinina a b)-o (I) dauB (m) a)

-

c)

A(II)

ABOV)

00) (tI L

BOII)

Ei

I

138

d)- tatdt LB! coPii: ll gi LALB

SUBIECTUL III 1. a) - fecundafia : procesul de contopire a ovulului cu spermatozoidul b) - gonadele masculine sunt localizate in scro! glandele anexe: prostata 9i veziculele seminale c) - testiculele - secrefie exocrini + spermatozoizi secrelie endocrind + testosteron vociipilozitate faciali ingrogarea d) - Lobul testicular confine $-7lobi seminiferi contor'ti' (F) - Testosteronul este secretat de celulele interstiliale Leydig. (A)

-

2.

a)

b) c)

- autocatalitici 9i heterocatalitici

-ARNm Precursor confine exoni gi introni - Fenotipul reprezinti totalitatea insugirilor unui individ. Culoarea pi-

rului este determinati de mai multe gene alele, iar culoarea pielii are un determinism poligenic. inellimea este determinati de factori genetici 9i de mediu, iar culoarea ochilor este influenlati de gene nealele. Genele care determini talia sunt localizate in cromozomul X. Codominanfa se manifesti in sistemul sangvin ABO, in cazul grupei AB (IV)'

VARIANTA 3 SUBIECTUL I A. - torace, pelvis B. - CAnd unda de depolarizare ajunge la nivelul plicii motorii ea determini eliberarea acetilcolinei care, ajunsi la nivelul sarcolemei fibrei musculare, determind descftiderea canalelor ionice, depolarizAnd-o; drept urmare/ are loc eliberarea ionilor de calciu (Ca) care inrf,azd contracfia musculard.

C. D.

-td,2a,3d,4a,5a -'], A,2A, 3 F (Nucleosida

este

formati dintr-o bazd azotatd

9i o pentozd)

suBlEcTuL ll A. a) - cromozomul bacterian qi plasmide b) - cuprinde totalitatea genelor unui organism - ADN-u1 conline obaz6 azotatd,, pentozd 9i un radical fosforic c) - asemdnare: sunt manifest5ri mecanice ale contracfiei musculare - deosebiri: - contracfia izotonici - muqchiul se scurteazi, dar ten-

o o L 5 ag

|E

v G ! I

o tJ o .o UI = tto o

ctg

L IE

siunea rdmAne constantd caracterizeazi muqchii membrelor

-

contracfia

:

izometricd - mugchiul nu-gi modoficd dimensiunile, dar tensiunea creqte - caracterizeazi musculatura posturald

OO

139

-

c. D.

la nivelul alveolelor pulmonare, datoritd structurii lor se realizeazi schimburile gazoase

-Ld,2d,3d,4c,5d - 1. A, 2A, 3 F ( Funcfia reflexd

se realizeazd

prin substanla cenuqie.)

SUBIECTUL II A. a) - proliferarea anorrnali a celulelor, care dau nagtere Ia tumori b) - radiafii ionizante, substanfe chimice c) - inifierea - aparifia mutaliilor in celulele somatice - dezvoltarea gi progresia - proliferarea celulelor mutante d)- apare la nivelul tegumentului; celulele canceroase se rdspAndesc distrugAnd fesuturile irvecinate; este un ctmcer cu evolufie rapid6; se poate dezvolta in cavitatea bucali, esofag, vagin, miduva spinSrii gi esofag; gena rdspunzdtoare este CDKN2 9i este localizatdin cromozomul 9

B.

- hipertiroidism, manifestat prin exoftalmie gi intoleranld la cildura b) - tahicardia determind sciderea activitilii respiratorii c) - hipersecrefia de hormoni tiroidieni d)- glanda tiroidd; produce hormoni ce intervinin echilibrul acidobazic a)

SUBIECTUL III 1. a) - digestia reprezintd totalitatea proceselor fizice, mecanice 9i biochimice prin care substanlele organice complexe sunt transformate in nutrimente - absorblia este un proces complex prin care nutrimentele traverseazd celulele mucoasei intestinale gi trec ir sAnge sau limfi b) - lipaza gastrici (din sucul gastric) -lipaza pancreatici (din sucul pancreatic) - lipaza intestinald (din sucul intestinal) c) - acizii gragi gi glicerina se absorb prin mecanism pasiv, trecand ir s6nge 9i in limfn; acizii cu lan! scurt trec directin sange, iar cei cu lan! Iung se combind cu glicerolul, resintetizeazd trigliceridele gi trec in limfi, unde intri in constitufia chilomicronilor d)- Masticafia declangeazi secrefia glandelor salivare. (A) - Saliva este formati din 85% apd 9i 15% reziduu uscat. (F)

2.

- vena cavi superioard gi vena cavd inferioard b) - aseminare: ambele Pornesc din ventricule - deosebire: aorta transporti sAnge oxigenaf iar artera pulmonard,

tg

o = G

o tJ o ! I

o U

.E

! 3 |a o ! o +, tr

G

a)

c)

-

L

G

sAnge

cu dioxid de carbon Sistemul imun este format din organe gi celule limfoide gi din mediatori solubili. unele mecanisme imune sunt generale, ele raspunzand de imunitatea nespecificd, iar altele sunt foarte specifice 9i aparfin imunitilii specifice. Celulele implicate in imunitatea specifici sunt limfocitele T,

: oo

T

141

d)

-

existd 81 de histone per 8 molecule per nucleosom > 9 nucleosomi gi 9

proteine

B.

a)-AUUCUA b)- doi c) -ADN+ARN>proteine

d)-

doud enzime: ARN-polimeraza gi aminoacil 141 x2=282 aminoacizi itr catena a L46 x 2 = 292 p aminoacizi i:r catena p 282 + 292

:

57 4

-

sintetaza

aminoacrzi

SUBIECTUL III

1.

a)

-

sistemul osos confine pArghiile asupra cdrora aclioneazi forfele sistemu-

lui muscular b) - bra!: humerus (os); bicepsul gi tricepsul brahial (muqdd) - antebraf: radius gi cubitus (oase); flexori gi pronatori (muqdd) c) - aseminare: contracfii izotonice - mugdriul se scurteazS, dar tensiunea rdmAne constantd

- caracterizeazi mugchii membrelor contragtii

izometrice - mugctriul

nu-gi sctrimbd forma, dar

tensiunea se modificd

d)

- Luxaf ille sunt

- caracterizeazi musculatura posturali produse de un efort brusc, o lovituri sau o rdsucire pu-

temicd. (A) -Miozina conline tropomiozind 9i troponini (F)

2.

- evitarea fumatului, a temperaturii gi umiditdlii excesive b) - anemia - scdderea numdrului de hematii 9i a cantitd$i de hemoglobind c) - Schimburile gazoase respiratorii se rcalizeazd datoriti presiunilor para)

Sale ale ale 02, CO2 in aerul inspirat, aerul alveolar gi in sAngele capilar. Transportul sangvin al CO2 se face gi sub formi de carbaminohemoglobind qi bicarbonafi. Acestea sunt combina$i labile.

VARIANTA 4 r

(46

L

I

140

SUBIECTUL I A. - purinic5, pirimidinicd B. - cdi respiratorii extrapulmonare: bronhiile primare - cdi respiratorii intrapulmonare: bronhii secundare, bronhii terliare, bronhiole, canale alveolare, saci alveolari, alveole pulmonare

limfocitele B gi macrofagele. Sistemul imun intervine

gi

ir

reacfiile aler-

gice gi in rejectta grefelor.

VARIANTA 5 SUBIECTUL I

A. - artere, vene B. - mucoasa intestinali prezintn

plici care emit viloziti$ intestinale bogat vascularizate, avAnd un epiteliu unistratificat, cu celule ce prezinti la polul apical microvili ce formeazi un platou striat, crescAnd astfel suprafafa de absorbfie

-98"/o api, pigmenti biliarl sdruri biliare colesterol, lecitini; de a reduce tensiunea superficiali gi a favoriza emulsionarea

rolul bilei este grisimilor,

activarea lipazelor gi formarea miceliilor

C. -1c,2b,3b,4c,5b D. -L A, 2F (formeazi

pun$ triple de hidrogen),

3o

suBtEcruL ll a) - dezoxiribozi (ADN) qi ribozi (ARN) b) - asemdnare: in ambele cazuri se face pebazd

A.

de complementaritate

in

direclia 3'- 5' deosebire: pentru ADN

se atageazi nucleotide cu dezoxiribozala catena ADN matrifi - pentru ARN se atageazdnucleotide cu riboza la catena ADN matrifd c) - aminoacilsintetaza catahzeazdlegarea aminoacidului energizat la ARNt d)- tirozind - treonind - glicind - valind

B.

-CV:VC+VIR+VER - VIR= 3 x VC = 3 x 500 = 1500 ml - CV = 500 + 1.500 + 1500 = 3500 ml b) - CPT: CV + VR: L500 + 3500 = 5000 ml a)

c)

inspiraSa forfatd intervin diafragma gi mugchii intercostali; in expirafia forlati intervine diafragma

-irl

d)-CPT=CV+VR - CV = 500 + L500 +L700:3700 ml - CPT :3700 + 1300:5000 ml

|(n L

T

142

SUBIECTUL III L. a) - ovare, trompe uterine, uter, vagin, glande mamare b) - ovogeneza gi secrelia hormonilor ovarieni c) - cauz6: infecliibacteriene

-

simptome: dureriin regiunea abdominali 9i lombari secrefie vaginali abundenti

.

d)- Ovarul prezinti o zoni medulari 9i una corticali' (A) masculini'(F) - Ovogeneza este Procesul prin care se produc gamefii

- fagocitoza b) - imunitatea naturali: inniscutd a)

9i dobAnditd

- imunitatea artificiali: pasivi 9i activd cardiovascular' c) - sistemul circulator este afectat de boli ale sistemului

CarDintre bolile sAngelui fac parte: anemiile, hemoragiile qi leucemiile. de tip un diopatiile apar ca urmare a aterosclerozei arterelor coronare. cardiopatie

insofti

de durere este anghina pectorald'

VARIANTA 6 SUBIECTUL

I

A. - scaPulard, Pelviand B. - sucul gastric - PePsina

- sucul Pancreatic - triPsina - sucul intestinal - PePtidazele

C. -1'a,2d,3d,4b,5d D. - 1F (la o distanld de 6m),2A,3

A IE

o

SUBIECTUL II A. a) - transcripfia este procesul prin care informagia geneticd dintr-o catend de ADN este coPiatd de cdtre ARNm b) - etape: inifiere, alungire, terminare ARNm c) - prin maturare sunt eliminali intronii 9i are loc maturarea d)_UAA ACA CCA ACC UUC

= G

o L,

3t6 I

o v o

tht

o = UI

'

B.

tto

u\ -24ore x 60 minute x 125 ml: 1801urind b) - 180 000/120 = 1500m1= 1,5 I urini finald celular c) _ asemdniri: _ confin substanle rezultate din catabolismul rinichi in - se formeaz[ continuu finali a diabeticului conline gIucoz6,, spre deosebire de urina - deosebire: urina individului sdnitos

o E IE

|E

: oo

d)_sefi|treaz|glomerularl20mVmin;irrglomerulvaajungeocantitatede il:t totalitate la glucozitde L20 mVmrn; aceastd cantitate va fi reabsorbite nivelul tubului Proximal; -inz4de ore: 24x60xt20=L72800 mg glucozi

I

143

SUEIECTUL III l. a) - ventriculul drept > trunchiul pulmonar + artere pulmonare > capilare pulmonare ) vene pulmonare ) vene pulmonare > atriul stAng b) - ventriculul st6ng > aorti > capilare > vene cave > atriul drept c) - ciclul cardiac reprezintd succesiunea unei sistole gi a unei diastole gi are o duratd de O8 sec. d) - Circulaf,a pulmonari este realizati de vase care transporti sAnge cu CO2. (A) - Circulafia sistemici ircepe in ventriculul drept. (F)

2.

este situati labaza gAtului, in loja tiioidiani, in fafa cartilajului laringian - tiroxina b) - aparifia mixedemului gi a unei senzafii permanente de frig c) - Glandele suprarenale prezint5 doud zone: zona corticali qi zona medulard. Zona corticald secretd hormoni corticosteroizi. Medulosuprarenala secreti adrenalina gi noradrenalind. Adrenaliana stimuleazd metabolismul energetic, iar noradrenalina are acfiuni vasculare mai intense. a)

- tiroida

VARIANTA 7 SUBIECTUL I A. -pelviand, membrul B. - deoarece este greu de apreciat corect distanfele cu un singur ochi. C. -La,2a,3b,4a,5c D. -'1,A,2 F (sunt microorganismele din apele menajere), 3 F (ARN-ul viral) SUBIECTUL II

A.

- hiposecrefia de insulind - hiperglicemie, glucozurie, poliurie, polifagie c) - asemdndri: - sunt cauzate de modificiri ale secref,ei hormonale (ADH a)

b)

gi

insulinl)

- caracterizeazl.prin poliurie gi polidipsie deosebiri - in diabetul zaharat apare hiperglicemie gi acumulare se

de

corpi cetonici la nivelul SN - in diabetul insipid se elimini o cantitate mare de urini diluatd gi apare un dezechilibru mineral ionilor de Na* va cregte, iar a celor de K. va scidea d)- concentratia

B.

a)

-CPT:CV+VR; CPT=VC+VIR+VER+VR -VER:CPT- (VC+VIR+VR) - VER: 5500 - 4000 = 1500 cm3 aer cv vC + vIR + vER; cv = 500 + 2000

b) _

+ 1500 = 4000 cm3 aer

- DV = VC X FRECV.RESPIR./min - DV = 500 x 18 respir/min. = 9000 cm3 aer d) - CV : VC + VER > VER : CV - (VC + VIR), VER = 4500 - (500 + 1500) = 25gg oou

c)

SUBIECTUL III

1.

- receptori, neuroni senzitivi, centrul refleri neuroni motori - recepfioneazd qi codificd semnale din mediul extem - celulele cu conuri qi cu bastonage c) - muqchii irisului - pupiloconstricfie, cregterea convergenlei cristalinului,

a) b)

d)-

-

2.

corectarea axelor oculare Funcfia reflexd se realizeazd prin actul reflex. (A) Arcul reflex este format din 6 elemente. (F)

-artereletransportdsAnge cuoxigen, iarvenele s6nge cu dioxid de carbon b)-inimd (Vd) t artere pulmonare > pldmAni > alveole pulmonare > membran6 alveolocapilari > vene pulmonare > inimi (As > Vs) c) - Activitatea elechicd a inimii constiin generarea de potenliale de acfiune. Aceastd acfiune aparfine fesutului nodal. Acesta cuprinde nodul sinoatrial, nodul atrio-ventricular, fasciculul Hiss gi re{eaua Purkinje. Jesutul nodal determind automatismul cardiac. a)

VARIANTA 8 SUBIECTUL I A. - inspirafie, expiratie B. * la nivelul corpuscului renal; urina primard; plasmd deproteinizatd C. -'1d,2c,3c, 4a, 5d D. - 1 F (.........direct lanfului de oscioare); 2 6, 3 F (..........a ovarelor)

.E

o J

g G tJ G

SUBIECTUL II A. a) -bazd azotatd, zahdr, radical fosforic b)- asemdndri: - sunt formate din nucleotide - conlin aceleagi baze azotate purinice - deosebiri - ADN-ul este bicatenar, iar ARN-ul monocatenar - ADN-ul confine citozoind qi timind, iar ARN-ul confine citozind qi uracil c) - ARNm copiazl,informafia geneticd de pe o catend aADN-ului, iarARNt transportd aminoacizii la locul sintezei proteice d)- sunt 7 nucleosomi; 1 nucleosom confine 8 proteine histonice > 7 x8 = 56 de histone tr nucleosomi; sunt 6 histone H1 in cei 7 nucleosomi

B.

- B (IIf - este acelagi gruP cu al primitorului b)- transfuzia se realizeazS,sub limita de 500 ml

0 I

o v o ! 5 t, o ! o tb, e ^|E

o

: oo

a)

de la grupul O

sAnge gi atunci poate

primi T

145

c)

-

6000

ml

d)- DC = V sistolic x frecv. cardiacd/min; V sistolic =70 -90 ml

sAnge

DC=70 x 90 = 6300 ml sAnge - 90 x 90:8100 ml sAnge SUBIECTUL III 1. a) - scheletul membrelor superioare: centura scapulari (omoplafi gi clavi cule) gi membrul propriu-zis (humerus, radius, ulni, carpiene, metacar piene gi falange)

centura pelviani ( oasele coxale, sacrum $ coccis) gi membrul propriu-zis ( femur, tibie, peroneu, tarsiene, metatar siene, falange )

- sdreletul membrului inferior: b)

-

creqterea in lungime se reahzeazdla nivelul cartilajelor de cregtere dintrr

epihze qi diahzd, iar cregterea in grosime serealizeazd, prin intermediu c)

periostului - cauzd: traumatisme - simptome: durere vie, deformarea regiunii, echimoze, imposibilitatei

funcfionirii

d): Forfa musculard reprezintd

tensiunea dezvoltatd de mugchi in timpu

contracfiei sale.(A)

- Mecanismul

2.

de producere a tonusului muscular este umoral. (F)

- oxigenul gi dioxidul de carbon b) - asemdnare: - intrarea gi ieqirea aerului din pldmAni se datoreazi modi ficirii volumului cutiei toracice gi a volumului pulmonar deosebire: inspiralia este un proces activ, iar expiralia unul pasiv c) - Dintre bolile care afecteazd sistemul respirator fac parte: rdceal4 gripa a)

sinuzita, amigdalita laringita. Pentru ca sistemul respirator trebuie respectate normele elementare de igiend.

sd fie sdndto

VARJANTA 9

SUBIECTUL I - inspirafie, expiralie - STH stimuleazd direct celulele linti care descompun grisimile, stimuleazi sinteza proteicd gi cregte nivelul de zahdr din sAnge gi, de asemenea, inter vine direct in formarea oaselor gi cregterea cartilajelor; hormonului eliberato de STH secretat de hipotalamus acfioneazd indirect, prin mecanism umo raf in funclie de concentrafia sangvind a STH din sAnge.

A. B. te

tA4

L

I

146

C. D.

-'l..d,2c,3c,4a,5d -'1.

A,2A,

3 F (mugchii pectorali qi mugchii

dinfali)

SUBIECTUL II

A.

- artere gi caPilare b) - sistola - cea atriali dureazi O10 sec' - diastola - cea ventriculari dureazi 0,50 sec' c) - deoarece sAngele trece de doui ori prin inimn d)- vol. sangvin = 8% din greutatea corpului - vol. sangvin = 85 x 8/100 = 6,81 sAnge - 6,8 x 5/100 = Q34l sdnge caPilar

B.

a)-VC+VIR+VER=CV -CV+VR=CPT 2000 ml - 500 + 2500 + VER = 5000 ml > VER = 5000 - 3000 = - VR = 50% VER = 1000 ml b) - CPT = 5000 + 1000 = 6000 ml c) - nodul sinoatrial - 70 bitii/min - nodul atrioventricular - 40 bitai/min - fasciculul Hiss 9i refeaua Purkinje - 25 betei /min d) - Debit ventilator: frecv' respir'/min x VC -VC+VIR+VER=CV + 500 ml aer - VC + 3200 + 1300 = 5000 > VC = 5000 - 3200 1300 = ml - Debit ventilator = 16 x 500 = 8000

a)

SUBIECTUL III

l.

a)

- migcdri - migciri

de amestec - se deplaseazd lent ir direcfie anald de propulsie reprezintdun tip de peristaltism modificat

tg

-

b) - apl,vitamine K unele vitamine din grupul B prima Parte a c) - bacterii aerobe - localizate in colonul ascendent 9i celui transvers

- t ealize azd f ermentafia doua parte - bacterii anaerobe - localizate ina ia cel sigmoid - rc alizeazd Putref acfia (A) d) - Ocluzia intestinald se mai numeqte 9i ileus'

o a G

IE

rJ

€o I

o vo .o UI = o E o th,

a colonului transvers 9i

jt

_Cirozahepaticdesteoafecliuneinflamatorieapancreasului.(F)

c

2.

G

adenina 9i guanina aseminare - au aceeagi structurd chimici

b) - d eosebire - ARNm este monocatenat, a)

tg

iar ARNI are porliuni monocatenare

:

ce altemeazd cu cele bicatenare

c)_Aciziinucleicisuntformalidinunitilistructuralenumitenucleotide.Un nucleotidconlineobaz6azotatd,unzahirgiunradicalfosforic.Baze|e iar cele pirimidinice azotatepurinice dinADN sunt ad,enina 9i guanina sunt citozina 9i timina'

bo

I

147

VARIANTA 10 SUBIECTUL I A. - diurn5, cromaticd

B.

-saliva-ptialina - sucul intestial - dizaharidaze - sucul pancreatic - amilaza pancreatici

c. -1d,2b,3b,4c,5c D. - 1 F (...........pot dona doar la gruPa AB (IV) ),2 A,3 A suBrEcTuL ll A. a) -ARNt b)- aseminare:

ambele tipuri de nucleotide confin obaz6,azotat6, un zahir

gi un radical fosforic

c)

-

deosebire: ADN confine dezoxinbozi, iarARN, ribozd ARNm copiazi informalia genetici de pe o catend aADN-ului 9i o trans-

mite la ribozomi, Pentru a fi tradusi

d)- ADN se sintetizeazn ptin replicare in interfazi > dublarea cantitifli de ADN astfel incAt la sfArgihrl diviziunii celulare, celulele fiice si prezinte aceeagi cantitate de

B.

ADN

ca 9i celula mamd

- DV = VC x frecv. respir. ) DV:500 x 18:9000 ml b) - DC = VS x frecv. cardia cd > 75 x 90 = 6750 ml c) - CPT = CV + VR + VR = CPT - CV : VR = 6000 - 4500 - CV = VC + VIR + VER + VIR = VER CV = VC + 2 VIR > 2 VIR : CV - VC a)

d)-

= 1500

rnl

VIR = CV'vclz= 4500 - 50012= 2000 ml ritmul cardiac =70 x2,7 = 189 bitii/min. 150 ml sAnge se exprizeazd la o sistold ventriculari > intr-un minut se vor expulza: L50 x 189 = 28 350 ml sAnge

1minut..'.... 10 minute...

28 350

ml sAnge

.................'....x

x=283 500 ml sAnge:283,5001sAnge SUBIECTUL III

l.

'b L

I

148

- actul reflex - rispunsul reflex la acliunea stimulilor extemi sau interni - arcul reflex - suportul anatomic al acftrlui reflex b) - receptor (recepfioneazd informafii) : cale aferenti senzitivi (conduce influxul nervos la centrul reflex) r centrul reflex ( primegte gi prelucreazi a)

informa$ile gi genereazd comanda) > calea eferenti motorie (conduce comanda la organele efectoare) + efector (executi comanda)

c)

- Astazia reprezinti imposibilitatea de a sta in picioare fird obazd'largl de susfinere. (A)

- Atonia reprezinti aparilia

oboselii musculare rapide. (F)

- determini dispersia granulelor de melaniniir celulele epiteliale b) - asem5narei canza lor este hiposecrefla hormonald - deosebire: nanismul tiroidian afecteazd dezvoltarea SNC, pe c6nd cel a)

hipofizar, nu

c) -Neurohipofizase leagi de hipotalamus prin tractul hipotalamo-hipofizat.Eaderivi din ventriculul III al diencefalului. secreti doi hormoni.

ADH gi ocitocind. Hipersecrelia de ADH scade diureza 9i creqte tensiunea arteriali. Hiposecrelia de ADH determini diabetul insipid.

P

o o L g5 o v G

!

I

o vo ! |= a o ! o ,1, P

c

.g L

o

; bo ca I

Programa Pentru examenul de bacalaureat 2010

Biologie Aprobati prin O'M'E'C'|'

na

-5508/06'

|

0'2009

l. Statutul disciPlinei de examen constituig*obi scrisd pentru in cadrul exu*"rrrrt 'i de bacalaureat' biologia

careelevulpoateopt4inconformitatecufiliera,profilulgispecializarea urmate.

ll. ComPetenle de evaluat Varianta I evolufia de r Ierarhizarea unit[filor sistematice ale lumii vii, evidenfiind la simPlu la comPlex unor termeni' concepte' o Recunoaqterea, iefinirea dovedirea infelegerii legi qi principii specifice gtiinlelor biologice' ale celulelor, !esu. particularitalilor structurale 9i funclionale Descrierea

turilor,organelor,sistemelordeorganelaplante,animaleqiom,utilizAnd limbajulqtiintificadecvaUdescriereaprincipalelorcaracteristicistructurale ale materialului genetic' oCaracterizareaunortaxoni,structuri,funcliialeorganismelor,aunor fenomene,Procesebiologice,aunorbolicareafecteazdorgane,sisteme

o o N t

au

o 7 IE o I o ! o ! 5 c o E

tg

xo

5 *. co

CL

G

de organe, etc.

.

E

biologice 9i a interrelafiilor dintre Explicarea unor procese qi fenomene materialului genetic, utilizand termiele; explicarea structurii gi runcliltor

lo C'l

o

o

nologia gtiinfifici adecvatd' la . Explicarea unor adaptiri structurale qi funclionale ale organismelor biologice fundamentale' varialiile de mediu, pebazaconceptelor ale orga. Compararea modurilor de realizare a funcfiilor fundamentale

nismelor(asemdnHri,deosebiri),evidenliindunitateaqidiversitatea lumii vii, evolulia lumii vii' etc'

bA

I

151

.

. .

Identificarea Si interpretarea variafiilor cantitative gi calitative ale unor func,tii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea gi interpretarea unor efecte ale varialiilor condiliilor de mediu asupra ereditdgii, a funcfiilor organismelor. Reprezentarea schematicd a unor strucfuri, a mecanismelor unor Procese biologice, etc. Aplicarea cunogtinlelor de biologie in: - realizatea, interpretarea unor tezultate, scheme, etc.; - elaborarea unui text coerent dupd un algoritm dat, utiliz6nd termeni specifici; - rezolvarea unor probleme, situafii-problemd date, etc.; - alcatuirea unor probleme gi rezolvarea 1or, imaginarea unor sifuafii-problem[ gi rezolvarea lor; - proiectarea etapelor unor activitdli experimentale cu ScoP de investigare, verificare, cerfficare etc. a unor date, #irmalii, procese, legi biologice etc.; - explicarea efectelor factorilor cu potenlial mutagen asupra organismului uman; - prevenirea efectelor factorilor cu potenlial mutagen asuPra organismului uman; - prevenirea unor boli care afecteazd organe, sisteme de organe; - explicarea consecinfelor propriului comportament asuPra sdndtdlii

organismului.

. Argumentarea propriilor observafii, investigafii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structuri-funcfie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evolufia de la simplu la complex.

Varianta

II

definirea dovedirea inlelegerii unor termeni, concepte, legi gi principii specifice qtiinfelor biologice. . Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, Precum qi a funcliilor acestora. o Descrierea particularitdfilor funcfionale ale sistemelor de organe la om; stabilirea corelaliei structurX-funcSe; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic. o Descrierea particularit5filor biotopului 9i ale biocenozei. o Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectea-

o Recunoa$terea,

I

qrn

S

r 152

zdorgane, sisteme de organe, etc.

!

.

Compararea funcfiilor fundamentale gi evidenlierea interdependenlei lor pentru menfinerea integralitdlii organismului uman' Explicarea structurii gi func{iilor materialului genetic, utilizAnd terminologia gtiinlificd adecvatX. Explicarea unor adaptdri funclionale ale organismului uman la varialiile

. .

mediului (stimuli interni, stimuli externi). qi interpretarea varialiilor cantitative 9i calitative ale unor funcfii fundamentale ale organismului umary ale materialului genetic; aprecierea qi interpretarea unor efecte ale variafiilor condifiilor de mediu asupra funcfiilor organismului uman. o Identificarea gi interpretarea unor relafii interspecifice in ecosistemele

. Identificarea

. .

antropizate. Reprezentarea schematici a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc. Aplicarea cunogtinfelor de biologie in: - realtzatea, interpretarea unor tezultate, scheme, etc.; - elaborarea unui text coerent dupd un algoritm dat, utilizAnd termeni specifici; - rezolvarea unor probleme, situafii-problemi date, etc'; - alcituirea unor probleme gi rezolvarea 1o4, imaginarea unor situafi- problemi qi rezolvarea lor; - proiectarea etapelor unor activitdfi experimentale cu scoP de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmafii, procese, legi bio-

.

logice etc.; - recunoaqterea, prevenirea unor boli care afecteaz|otgane, sisteme de organe; - explicare4 prevenirea efectelor factorilor cu potenlial mutagen asuPra organismului uman; - explicarea consecinlelor propriului comportament asupra sdnitd{ii organismului, a impactului antropic asupra ecosistemelor naturale. Argumentarea propriilor observafii, investigalii, concluzii pebaza concePtelor biologice fundamentale: unitatea structurd-funcfie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evolulia de la simplu la complex.

o o N o o 3

g

G

I IE ! o

€ 5 c o E

G

xo =

c

o

e G

E

IE

trl

o

4

lll. Conginuturi

Proba scrisd la biologie pentru care elevul poate opta in conformitate cu filiera profilul gi specializarea urmate, se poate susline ir una dintre cele doud variante, dacd biologia a fost studiati in clasele de liceu cuprinse in varianta aleasd:

bO

n 153

clasele a IX-a 9i a X-a' I. Biologie vegetale 9i animalig;""d.a Ei ecotogie umani - clasele II. Anatomie qi fiziologie umani, a XI-a qi a XII-a' gi l. Biologie vegetali animali

Con-tinuturi

-

Clasa a IX-a

l. Diversitatea lumii vii

dase' ordin' familiq gm' taxoni (regn' increngdture' L1. NoSuni introJuCive: procariot' eucariot; specie) nomerrclaturi binari'

Virusuri:caracteregeneraleclasificare:adenovirusuri,ribovirusuri,exemple la om;

t

Regnuri:clasificare,caracterizaregenerald:lafiecaregruPseprezintdcaracde viali' morfoclasd,tjE]tel" *"ai"f 9i moaU tere de regn, tncrengdturl' (fdri cicluri a" *tpitu1i"' dL reproducere nutrifie' de loconiolie' de logie, tipul reprezentative; qi evolutive), importan$ exemple eubacterii; - Monera: - Bacterii: - Protiste: - SPorozoare; - Alge unicelulare, euglene; - Fungi: - Ascomicete; - Bazidiomicete; - Plante: - Alge Pluricelulare; - Briofite: briate; - Pteridofite: filicate; - GimnosPerrne: conifere; monocotiledo- Angiosperme: dicotiledonate' nate; hidrozoare' scifozoare; - Animale: - Celenterate:(trematode cestode)' nematelrninli (nema- Platelmin$ i"i"l, ur,"na" (oligochete' hirudinee); cefalopode; gasteropode' Molugte: lamelibrJriate' insecte; crustacei' e*op"a": arahnide' amfibieni (anure' osogi' (n Coriu,u, - Vertebrate: pegti placentare' t\ ,rrod"te;, reptile, pisdri' mamifere

l.2.ConservareabiodiversitnliiinRominia:speciiocrotite'rezervafii naturale, Parcuri nafionale'

t

154

2. Celula - unitatea structurali ;i funcfionali a viefii 2.1. Strucfura, ultrastructura gi rolul componentelor celulei

(enunfarea funcfiei fdrd descrierea mecanismelor): - procariote: strucfuri; - eucariote: - inveligul celulei: - membrand celulard (model mozaic fluid); - perete celular;

- citoplasmi: - fundamental5; - structuratd - organite celulare: reticul

endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii, aparat Gol gi,Iizozomi, centrozom, plastide, vacuole; (acJlzij- nucleu - membrani nucleara, nucleoli, carioplasmd-cromatinx nucleici - tiPuri gi rol);

2.2.

Divizirtne celulari: - importanld, clasificare:

- ciclul celular; - indirectd (cariochinetici); - cromozomi qi fus de diviziune - alcituire - mitozd (faze, imPortanld); - meiozi (etaPe, faze, imPortanfi)' 3.

qi rol;

o o N G

o

!=|E

vas

Ereditatea;i variabilitatea lumii vii

.o

o !

3.1. Concepte: ereditate, variabilitate.

g =

o

transmiterii caracterelor ereditare - legile mendeliene ale ereditifii: - legea puritdlii gamelilor; _legeasegregiriiindependenteaperechilordecaractere;

3.2. Mecanismele

-

E

rg

xo 5

'1,

co

abateri de la segregarea mendeliand: codominanla'

3.3. Recombinare

q

IE

E

o L

genetici prin schimb reciproc de gene

ul

o L

c

3.4. Determinism cromozomal al sexelor (fdrd subtipuri);

q)

bo

3.S.Influenfa mediului asupra ereditilii (mutafii, clasificare, factori mutageni); 3.6.

Genetici umani: boli ereditare - clasificare 9i exemple.

I

155

Conlinuturi-OasaaX'a structurd' rol' t. lesuturi vegetale 9i animale: clasificare' 1.1.

lesuturi vegetale

-

embrionare primare

-

apicale' intercalare;

-definitive:deapirare-epidermd;fundamentale_asimilatoare,de depozitare; conducdtoare, secretoare'

1.2.

lesuturi animale

tipuri de glande; senzoriale;

- epiteliale: de acoperire, secretoare -(osos compact' - conjunctirret moi, semidure, dure

osos spongios);

sAngele;

- muscular: striat, neted; - nervos: neuronuf celula gliald' vii Structura 9i funcfiile fundamentale ate organismelor 2.1. Funclii de nutrifie . Nutritia autotrofi -fotosinteza:ecualiechimicd'etape(firdmecanismrrlintimalfotod-up[ substan{d organicd sintezei), evidenEiere (dupd COf absorbit' rolul pigmenfilor asimilatori produsd, dupd 02 produs)' importanld;

2.

(clorofila a gi clorofila b)'

. Nutritia heterotrofi -heterotrofialafungi:saprofiti'parazitl'exemple'importanli; - heterotrofia la Plante: Paruzitd; - nutrilia simbiontd (licheni); -digestialaanimale:tipuridedigestie(intracelulari,extracelulard); _sistemdigestivlamamifere:tubdigestiv(componente-localizare,

anexe (glande saligi morfologie, fird structura peretelui) glande vare,fica!Pancreasexocrin;-locahzare,rolullorirdigestiac]rimici a alimentelor; _bolialesistemuluidigestivlaom(gastritd,ulcergastroduodenal, manifestdri' cauze gi toxiinfeclii alimentare, hepatitd virald acuti) -

i i I t $

I

fsqx L

I

156

.

Prevenire. Respiratia _respiraliaaerobl:ecualiechimicd,localizare(fir6mecanismulrespirafiei celulare);

-respiraliaanaerobd.ecualiechimici,localizare,exemple;fermentatii (exempledefermentafie_alcoolici,lactic6,acetici,importanfd);

de substanfd orgala plante: evidenfiere (dupd consumul produs); nice, dupX consumul de 02 9i dupd CO2

- respiratia

- respirafia la animale: respiratorii' pldmAni -localizare' - ,iri"rr, iespirator la mamifere: cii inspirafie, expirafie; structuri, mecanismul ventilaliei pulmonare _bolialesistemuluirespiratorlaom@rongitd,laringitd,ashnbronqic,t prevenire' pneumonie,TBc ) - manifestdri, catze 9i

.

Circulatia Circulalia la Plante:

_absorbliaapeigiasirurilorminerale:|oca|izare,mecanismeleabsorbfiei;

-circulat.iasevelor:forlecarecontribuielacirculafiasevelor. Circulalia la animale: (sAngele - compozifie' rol); - mediul intem la mamifere -sistemcirculatorlamamifere:inimd(localizare,strucfuramacroscorol); pici, rol), vase de sAnge (artere' vene' capilare' la om (varice, aterosclerozi, hiperten- boli ale sistemului circulator vascular cerebral) - manisiune arteriali, infarct miocardic, accident

o o N

*, t! o

festHri, carLze 9i Prevenire' . Excretia Excrefia la Plante: localizare; - transpirafia - prezentare generali" Excrefia la animale:

g= rg

v.E

.o

o

!

_sistemexcretorlamamifere:c6iurinaregirinichi(localizare,structurd qi rol - fird mecanismul formdrii urinei); _bolialesistemuluiexcretorlaom(litiazXurinarS,insuficienldrenald cronici) - manifestdri, cauze 9i prevenire'

= E

o E IU

xo =

c

o e o

2.2. Functii de relalie . Sensibilitatea

Sensibilitatea gi migcarea la plante Sensibilitatea la animale: (ochiul ureclaea nasul, limba pielea) - organe a" G la mamifere structurd 9i rol;

E

IE

C'l

o L

-

4

bO

-deficienlesenzorialelaom:(miopie,hipermetropie,strabism,astigremedii; matism, surditate) - manifestiri' catze 9i

-sistemnervoslamamifere-SNC(mdduvaspindrii'encefal-Iocalizare, comPonente, rol);

I

157

-bolialeSNClaom(boalaParkinson'patalizie'epilepsie'sclerozdin qi factoride iisc (consum de plnci) - manifesti ti' cauzegi Pt;;;#e droguri, alcool, cafea' tutun)'

.

Locomotia la animale (scheletul qi musculatura membrelor)' Sistem lo.o*oto' lu mamifere

Funclia de reProducere . Reproducerea la plante , oi vegetativa; .,ooetafi\ ^:^l:-^ex qi specializati plante: la u'"*'luti Reproduce."u sifloare - structurl; fecundat'ie; Reproducerea sexuatd la angiosperme: tipuri reprezentative de fructe' mAntd - alcltuire; truct . Reproducerea la om 2.3.

Sistemulreproducitorfemelgisistemulreproducdtormascul(localizare,

"1$i1il?;n"r"

sexuar' (sifitis, gonoree, candidoz',

'IDA)

- manifestdri,

cavze qi Prevenire'

genetici ll. Anatomie gifiziologie umani' Conlinuturi

-

Clasa

5i ecologie

umane

aXl-a

l.Alcituirea corPulil:if?

a sistemelor de organe

- planuri 9i raporturi

anatomice; 2. Funcfiile fundamentale 2.1. Funcfiile de relalie

ale organismului uman

' tttj:illlo:;il;lirt"*,rr.ri _

topografic ai tuncnervos din punct de vedere

liffil"rr, ^"rvos somatic: funclia reflexl de conducere ducere - tlusifitu'ea ciilor

actul reflex, tunclia de consi rolul acestora;

_sistemulnervosvegetativ_clasificare,efectealestimul5riisimpaticului 9i ParasimPaticului; meningilfl' com[' hemo-

-no'uni

G

t*
"I"*;;; ragii cerebrale'

i-"-#"a

9i de patologie:

. Analizatorii -

-

unui analizatot; ,, t:L:--.,^o+ilrrrlar vestibular' cutanaq hziologia"""fi"ttttilor: vizuaf auditiv

segmentele

-noliuni"I"m""tu'"deigiendqipatologie:herpes'cataractl'glaucom' conjunctiviti, otiti'

158

. Glandele

endocrine - topografie, hormoni - efecte definitorii: hipohz6., tiroidi, Pancreas/ suprarenale, gonade; insipid, - difunclii (nanism hipoftzar,gigantism, acromegalie, diabet boala Basedow-Graves, mixedem, nanism tiroidian, gugd endemica, diabet zaharat).

o Sistemul osos - scheletul - alcdtuire/ rol, cregterea in lungime 9i in grosime a oaselor; fractun, entorse, - nosuni elementare de igieni 9i patologie: deformiri,

r

luxafii; Sistemul muscular

- mugchi scheletici: principalele gruPe/ tipuri de contracfii; musculara, - nofiuni elementare de igiend 9i de patologie: oboseali intinderi

gi

ruPturi musculare.

Funcfiile de nutrifie . Digestia gi absorbfia - transformdri fizico-chimice ale alimentelor in tubul digestiv; - absorblia intestinal[; - fiziologia intestinului gros; stomatitS, - nogiuni elementare de igieni gi patologie: carii dentare, enterocolite, gtozdhepaticS, Iittaz|biliard, pancreatiti. . CiculaFa - gruPe sanguine, imunitate; debit - activitatea cardiacd, parametri funqtionali - frecvenld cardiacd, cardiac, tensiune arteriali, puls arterial; - circulalia mare 9i micd; ischemicd, - nofiuni elementare de igiena 9i patologie: cardiopatie hemoragii inteme gi exteme,leucemii, anemii'

2.2.

o o N

+.

o o L g3 t! I t! ! o

E c= o E

G

xo

= +. L

c

o c o

' *":%Tf;fia

E |! L

pulmonari, transportul gazelor, schimbul de gaze,volume qi capacitifi resPiratorii; elementare de igiend gi patologie: #P6,hbroz| pulmonard,

gl o L A

-noliuni

emfizem. o Excretia - formarea gi eliminarea urinei; glomeru- noliuni elementare de igieni 9i de patologie: cistit6, nefrit6" lonefritd.

q)

bo FA

I

159

2.3.

Funclia de reProducere componente ' fuziologSe; - sistemul reproducltor: familiald, conceplie qi contracep_ s6n6tatea reproducerii: planificare

|3tffiHilffiT:T:

adenom de igiend ei de patologie: anexits'

Prostatd' Conlinuturi

-

Clasa

aXlFa

l. Genetici 1.1. Genetici moleculari . Acizii nucleici - comPozifia chimici;

a

ADN-ului;

structura primarl gi secundarX funclii; - tiPuri de ARN' structurd 9i qi heterocatalitica' - funclia autocatalitici

-

.organizareamaterialuluigenetic:virusuri,procariotegieucariote; 1.2. Genetici umani cromozomial' o Genomul uman - complementul

.Mutagenezagiteratogeneza_anomaliicromozomialeasociatecanceagenli carcinogeni)' rului uman (fenotipul cancerulur' bioetice in genetica umani . Domenii ae aplicabilitate gi consideralii - sfaturile genetice; - diagnosticul Prenatal; - fertilizarea in vitro;

- clonarea teraPeuticd; - teraPia genicd' 2. Ecologie

umani

investigare: antropizate 9i modaltt:tt u" caracteristicile ecosistemelor ecosistemele in gi biocenoJirer+ii lr,t"rspecifice particularitd$ ale biotopului o

I

antroPizate. uln

L

I

160

.ImPactulantropicasuPraecosistemelornaturale:degradareahabitatelor, biologice (defriqare' ,r-rp.u"xploatarea resurselor roi, ,n"J; de introducerea

p6guna!pescuit,vAnitoare)'ttbatizateqiindustrializate'deteriorareamebiologicd' iirrfrri prin poluare chimicd' frzic6''

lV. Preciziri: Biologia este suslinuti ca probd scrisi' Timpul alocat Probei este de 3 ore' runctalul -u*i^ este de L00 puncte dintre care L0 puncte se acord[ din la 1"0' oficiu. Nota finald se calculea zd prin impdrlirea punctajului oblinut puncte' de Nota minima pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de Conform ,,MetodJlogiei de organizare qi desfdgurare a examenului se subiectelor bacalaurea t 2010" , pr"geti."u pentru examen 9i elaborarea DE realizeazdinconformitalte stricti cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL BACALAUREAT, avizatd prin O.M.E'C'I' Conlinufurile din p,og,u*u de examen (termeni, concepte, principii,legi specifice biologiei, etc.; vor fi abordate din perspectiva competenfelor Prezentate Ia punctul ll. fi elaborate Subiectele nuvizeazdcon{inutul unui manual anume. Ele vor pebazacompetenlelor prezentate la punctul II9i nu pebaza confinuturilor .o**" ale manualelor qcolare. Manualul gcolar este doar unul dintre suporcomPeturile didactice utilizate de profesori 9i de elevi, care ajutd la realizarea tenlelor cuprinse in programa qcolard' programa p"nt*L*urr,enul de bacalaureat a fost elaborati in conformitate aXI-a, a XII-a cu Prolramele gcolare de biologie pentru clasele aIX-a, aX-a, in vigoare.

o o N th,

G

o L 5

!t!

lr,

G

-o

o !t 5 c o E

G

xo

5 C

o

e G

E

t! ol o L

r

oo

I

161

E

I

CUPRINS

Partea

1

Sinteze bacalaureat 1.1.

-

clasa a Xl-a

Alcituirea corPului uman 1..1.1.

Topo grafraorganelor gi sistemelor de organe'

Planurigiraporturianatomice 1.1.2.

"""

""

Niveluri de organizare a corpului omenesc

1.1'.2.1'.Celula Organitele celulare comune Dictiozomii(AparatulGolgi) Lizozomli Ribozomii (CorpusculiiluiPalade) ' ' ' Vacuolele Centrozomul(Centrulcelular)

'5

' ' ' ' '7

""""7 " " '7 " " " " "8 """"'8 ' ' ' ' ' ' ' '8

""""'8 " " " " '9 Mitocondriile(Condriomulcelular) " " " " "9 " " ' '9 Organitecelularespecifice " ' "9 Nucleul Schimburiledesubstanleprinmembranacelulard...].0 ' ' "12 (Epiteliile) " " ' "L2 "'' A.lesuturileepiteliale """"'13 B.Jbsuturileconjunctive ""

L.1'.2.2.Jesuturile

1.2.

Funcfii fundamentale ale organismului l.2.l. Funcfiile de relafie

nervos MdduvasPinirii

uman

1'.2.1-'l,.Sistemul

a)-configurafieinteme " " b)-funcliilemdduvei Trunchiulcerebral a)-configurafieinterne.... b) - functiile truncleiului cerebral

' ' ' ' '21

" " " "2'L " "2L ""'"'22 " " " "22 """'23 " " "26 " " " "26 " "27

Cerebelul a) - configuralie intema b) -funcliile cerebelului'''' Diencefalul a) - configuralie interne' :'' b) -func{iile diencefalului''''''''' Emisferele cerebrale a) - configuralie intema''''

patologie frioliuni elementare de igicniqi (SNV) Sistemul nervos vegetativ

a)-structurd."

bj- efectele stimuldrii

.30 .30

........35

sistemului nervos

.38

vegetativ

l.2.l.2.Analizatorii''''

..

r

" " "=v

Segmenteleunuianalizator " cutanat (Exterocepd") Fiziologia .FIZI(,rv6rq analizato;lui

'' 1l An '+z' " " " Fiziololiaanalizatoruluivizual ' ' ' ' ' ' '4 ' Fiziologiaanalizatoruluiacustico-vestibular patologie 9i o elementare de ErsgrsrrLE+Y --- igiend Noliuni I\UlrLurr ^:. LA "' endocrine L.2.L.S.Glandele ;; Topografie Hipofiza (Glanda Pituitari) A. AdenohiPohza ' B. Lobul intermediar hrPofuzar

NeurohiPohza Tiroida C.

'

Glandele suPrarenale'''' 1. CorticosuPrarenala ' ' 2. MedulosuPrarenala Pancreasulendocrin ' ' ' Gonadele - Ovarul endocrin - Testiculul endocrin L.2.L.4. Sistemul locomotor ' ' Stmcturd I. Sistemul osos ' grosime a oaselor - Cr"Qterea in lungime 9i - Sc-heletul corPului uman

48 ,48

.50 .51.

.52

.56

.....57 .58

L.ScheletulcaPului 2.Scheletultrunchiului...

" " " '58 """'58

.59 Scheletulmembrelor . .' . .50 II. Sistemul muscular 60 - Structuri -Principalelegrupedemuqchisomatici ' ' ' ' ' ' '60 """62 -Proprietdfilemugchilor "' qipatologie ' ' ' ' ' ' ' '63 Noliunielementare deigienH 3.

1.2.2.

" " " '65 nutrilie " " " '65 l.2.2.l.Digestiaqiabsorbfia """"'66 Digestia " " '66 a. Digestia bucald " "66 b. Digestia gastricd " " " "67 c.Digestiaintestinald " "58 Absorblia intestinali gros " "58 Fiziologia intestinului ' ' ' ' '69 Noliuni elementare de igiend qi patologie " ' '71' 1,.2.2.2.Circula!ia ' " '71' SAngele " "7'l' --GruPele de sAnge """'72 -FactorulRh.. " " '72 Activitateacardiacd " " " "74 Marea gi mica circulalie " "74 Imunitateaorganismului " ' gi patologie igiend ' ' ' '75 de Noliuni elementare ' " '77 1.2.2.3.ResPira!ia " "77 Ventilafia Pulmonari " "78 respiratorii " Schimburile gazoase ' ' ' '78 Nofiuni elementare de igiend 9i patologie " " '79 l.2.2.4.Excrefia """"79 Formareaurinei Micliunea(Eliminareaurinei) " " " " '80 ' ' ' '81 Noliuni elementare de igiend qi patologie """"'82 1,.2.2.5.Funcfiadereproducere ' Sistemulreproducitorfeminin " " " '82 " " "83 Sistemul reproducdtor masculin "" '83 Sdndtateareproducerii " "

Funcfiile de

-Concepfia -Sarcinaqinaqterea -Contracepfia... Nofiuni elementare de igieni

Partea a2-a Sinteze bacalaureat-clasa a 2.1.

gi

....84

.........84

patologie

.....84 . . . .85

Xll-a

Genetici 2.11. Geneticimoleculari

2.1..'l..l.Aciziinucleici -Compozifiachimicd

....87 .89

......89 .....89

.........89

aADN-ului . . . . . . .90 gi structura sintezaARN-ului . . . . . . .91, -Tipuri, - Funclia autocatalitici gi heterocataliticd . . . .92 Structura primard gi secundard

2.1,.1,.2.

Orgarizarca materialului genetic la virusuri,

procariotegieucariote 2.L.2.Geneticiumani

.....93 ....95

Genomul uman - complemenful cromozomal . .95 2.1..2.2. Mutageneza gi teratogeneza - anomalii cromozomale asociate cancerului uman . . . . . . . .97 2.1..2.3. Domenii de aplicabilitate qi considerafii bioetice 2.1,.2.'1,.

ingeneticaumanH -Sfaturilegenetice -Diagnosticulprenatal ... - Fertilizarea in vitro -Clonareaterapeutici -Terapiagenici 2.2.Ecologieumani 2.2.1. Catacteristicile ecosistemelor antropizate gi

deinvestigare..

........98 ......98 .....99 . . .100

........100 .......101 .......102 modalitifi ...102

- Particularitdfi ale biotopului gi biocenozei . . . . . . . . . .102 - Relafii interspecifice tr ecosistemele antropizate . . . .L03 -Modalitdfi

de investigare a ecosistemelor . . . . . . . . . .103

2.2.2.lmpactul antropic asupra ecosistemelor naturale . . . .L04

Partea a 3-a Variante de subiecte pentru examenul de

bacalaureat

""107 .......110 .......113

-variantal "'

_varianta2 -Varianta3 -Varianta4 _variantas -varianta6 "' -VariantaT _variantag ... -Variantag ... -Variantal0 Indicafiiderispuns Progtama pentru examenul de bacalaureat

. . . .105

.......1,16

.......119

""122 .......125 ....129 ....131

......1U .....137

2010

. . . . . .151

rsBN 978-973-1 24-399-3

SrggEr8c*t|

il$xililLiltruruillLil