2004-patimile Si Vindecarea Lor

il ,,lllfll$(

ru$) ilifft|)r|$-li tr|r]tjflt

ruD }ilfltfi$billllj[ll,' ;*

Ieromonah Benedid Agftoritul

PATTMTLE

9r

VINDECAIIE/A

LOR

Ttaducere din limba greacd de leroschim. $tefan lYufescu sclilruL I,ACU - SFANruL I,II]NTE ATrlOS

---sl

\r

.

ri,

Nnrc,DEPnoLort '...Nici oglinda murdard nu poate prtmi reflexele imaginilor, nici sufletul ce este cuprins de grijile lumepti gi intunecat de patimile cugetirii trupegti nu poate primi strdlucirile Sfdntului Duh'. n $ & { ,* r{

(SfAntuI Vasile cel PIare,'Epistola 2lO, Cdtre cei invdtati ai Neocezaneii, P.S.B. 3, 188)

rl q;

f

CT]PRINS Notiuni generale.... z Definifia pi provenienta patimiIor.....................9 impdrfireapatimilor.... ................... II Consecinfelepatimilor. ................... l5 Pricina, pretextele gi provenienla patimilor..... lb Qdnduri9i patimi.... ......2I Diavolii- creatoriipatimilor.... .......,22 L.egdtura dintre patimi........ ............24 Iubirea de sine, ldcomia pantecelui, desfrdnarea ,..............,., 26 Alte patimi .................. 28 Vindecareapatimilor.... .................. 5l Modurile gi mijloacele de vindecare............... 52 implinirea poruncilor Si virtutite..................... 40 Ascezatrupeascd.. .....,, 45 gi postul.... Rugdciunea .................. 45 Alte lucrdriduhovnicegti............... .......45

I

I

I ;:ii

l

Notiuni generale Cecolul nostru este secolul in care --,ttehnologra a ajuns la inaltimi foarte mari. Cu toate acestea omuJ--+iin--mod deosebit _QglJAgnglg, nr-are pac.e..Este stapanit de_-lgljnjstg 9i de aceea carlfi cele earesd-i aducdpaee_adar celepe carele afld sunt se-leaarsjulgguiess adgv4l&-pass- Iar dintre acestea psihiatria detine primul lgc, daegxEx€sisurantei ce-o-simte omul contemporan r. eonsecinfete acestei nesiguranfe sunt iubireade-sise gi egocentrismulomului, culti4gllg[palim[e_care @rat, il despart pe om.de-flumnezeu.

I I

8

in aceastd stare actuala - consecinfa a marelui progres al tehnologiei - Sqyantul llUtjlO:,fAtir''fi despre patimi gi despre vindecarea lor este binevenit. patim i ei -iuyataguraSfintitor,P".arinli.clespre

9

nezeu, astfel incit sa-9i poata-..in,qugi mdntlrirca gi sa se poatd indrepta spre indumn.eze.)re, Definifia gi provenienta patimilor

lor nu cste un rczultat al cunoagv-j;td-e_Carea

terii gtiin[ifice Si psihologice,ci ea este-rBd.ul ulgLgdatsi, gXpsrren[e",dJrho-vnica-stid obi ndita in urma .ngyointelor_aspre gi. a incerqarilor de mulli ani. Referitor la aceasta Sfinl accentu eazd: *QfaJii,f3liati nu ly!ggjilf scriu manuale de morala, c-iej afaLa*drumuLSi pgvatuiesc pe..o.m-Ia-nepatimire, Si indusr\ezile prin curafireade patimi". inrob-irea omului contemporan fald de lqef,urileSensibile gi srrhjrrgarealti de catre palimi ii inchid drumul qp_f_e_ _qg.mUlUgllga_cu ,D-umn-ezeu. -Qrnul, accentueaza Sfinfii Parjnti,=trebuie sd inainteze in libertatea cea drrli ftrrm\ezeu. gi asta se face prin presehinnbarea patinilg in .dispozitie*iubitoare fafa de. Dum-

Patinoa inseamnd repetarea-+L intarirea unei b*oli-,mo.rale.a unui picat; de pilda, a BacatdulJaconoiei- a hetiei. sau a rlesfrindrii. in timp ce un anumit pacat este s qddere sufleteascd savirgita o singurd datd, o incalcareconcretd a legii morale, pa.timaeste inradaeinata; _e4inseamna Stapanirsa sufletului omenesc d_e_ o bsal-a morala. gi astfel -pacatul devine stap6nrrl_sufletuluipi nu-l mai atacd dinafard, ci il robe$te-launtric legindu-I-dalrrcnrrlSi situatii Ei faciindu"f -.inca+a^bi[-d.e- a -se igpojnvi. Pa.tirya este @L sufletegti. -Este o s[are- +Lo*miScare a sufletului .tISPglM--Iirii. 9i cum sPune Sfdntut loan

lo Scdrarul "Eatima nu se afla in fire i!-chip nanu este fdcdtorul patrtural. eaSl_Dgm.nezzu_ milor". {dlca ontotogic patimile se leagd cu inexisten{a, deoarece fi.rea-om-enea.scaa fost _cle-ata,-de,Dumnezeu.fard rdutate in ea. $i deoarece Dumnezeg gqlg ngp_{Jimitor,tot asF fgl Si sufletul omului este,nepdtimitor. Sfintitul Guri de Aur ne spune cd "mulfimea patimilor a intrat in suflet dup-

". Adica P.atimilg moafrea.ace,s$fltuQrinp,acat) [u -gpnstituieo-S@-fireasca-a sufletului, ci ele apal i4 om @A:.$aya$ilea+acab.ilui. etlmile mai sunt si boala a sufletului, 9i incd una-rea". $.qfletul este s6natos atunci qAnd nu are patimi. Iar sdndtateasufletului este viLtutea. Sdndtateaeste preexistent-d, bolii. Prin urmare vine mai t2trziu. hg3l4 ca-r_e_--s.a {ie in acel"a$itimp si bolnavagi sdndtpasd.-De la sine uJtamerge inaintea celeilalte.

ll

Maf*-.Vreile ne sp-unq cd |atunci cand s_gflelulse_aflar rfr lumea cereascd,iar cAnd se afld departe_de aceastd_stare, 4lrrnci se afli jos {ip-adaneul p.ierzarii). in primul ca-.surletul este nepitimitor, iar in al floilea.,e_l-,seafla_cuprins_de patimi. punetului Qar toate acestea g-Ullt_.-sontrare d€-yedere ce predomind in lumea de astazi. in--SOCietateacontempo d este _eOnSiderat qm_norr:nalge! c_are_iSis,alis_ta-ce toate poftele lui, irugl, cel ce-se-nevoieste sa-qi taie Patinile. !3__yeni-_yremea* spune Sfdntul Cosma Dtolianul,. ]cind albul va fi numit lgglu gi negrul alb". Adicd ra,utatea_9i_patimile yo1 4iunge,Ia-apogeu. impffirea

patimilor

Dupd ce am vdzut ce sunt gi cdnd au apdrut p.atimile, sd vedem Si impa{irea lor.

T2

-P+eF-jst(uti*-tr-up--esti si suflete$ti. Prin analogie existd patimi trupesti si,-sufl-qteeti. Adicd patimi ce se raporteaza la trup gi patimi ce se raporteaza lasuflet. Patimi trupesti sunt setea, foamea, sQmnul, etc. Acesteasunt aga-numiteleafectesau patimi nevinovate. Dar sunt gi vinovate, deoarece qiirana este stricdcioasd gi somn-ul lucreazd,pentru [l+ut cel stricdcios 9i muritor Si nagterea trupeascd a copiilor hdrdzeqte omului, impreund cu existenta, Si trupul cel muritor. De asemenea, trulesti sunt gi patjrnile adicd care provin din @i, patimite care au prieinile lorinJrup, cum ar fi lacomia p,g,Itles.etui.Iar o:ttinoi-slflete$ti sunt cele care provin "din pricind sufleteascd",cum

estq maldria.

* Mai existd Si pptimi amestecate saU*CeIn-

binale. Acesteaprovin din impreund.lucrarea puterilor sufletegticu cele trupegti.

l5

Mai avem inca LaLinri tari $i p_atim_i slabe. Tari sunt cele care "sg..Idz-waksq_cu tArte impotriva sufletului", i_qrslabe sunt cele care se migcd "pe furig". -. in sfargit, potrivit cu modul in care rdzhoi€se-Pe orn. existd P_aJrmicare rJ atacd p9 om la-ardare 9i patimi care pricinuiesc 1runlai intristare si m_dh,4ire,cum ar fi acedia, in-tristareasi nep;sar . Consecinfele patimilor Prezenla patimilor are eonsecinfe tragice in existenta umand. a) Patimile il robesEsijl_su_hjuga pe om, care isi pierda.liber.tatea gi devine robul lor. b) S_ufletul.unui astfel de om se imbol-

4avesfe.NSi-Sigtahari.s-,m,ele---saleduhovniDesigur,"nuestecu WEtf$_ruSjggls.dg$s,te. putinfa ca toti sd ajungd la nepdtimire, dar

t4 tofi pot sd se mintuiascd, tofi se pot imprieteni cu Dumnezeu" (Scara, 26, par. 54). c) P-atimilesunt ca a ingradt*d sau ealrn Zid desPi4iter Qe ascunde harism.ele-srdetulgi. 9i dacd aceste-ziduri nu se vor ddrdma-qg ?iUlgul_-vidutilo,L tu pot iesi la iveala-bArismele duhovnice$ti ce se afla in spatele acelo-

r?. $i precum omul nu poate vedea soarele atunci cind este ceatd, tst astfel nu:Si+oate veag,a@, cdnclaceasta e-s{eag-gt!"nqA d.eCeata*atimilor. Patimile sunt sa _o--substanta v-Ascoasd care impiedicd iunefionareain grn aaltgrenajulUi_(e-@i. gi astfel eimul F-e-aflamer.eu=iu.intuncric $r.nu-poate i*i 1u tar,amutvtettl;i ^l i. De pildd,iubitonrl ds--arsinfiqtr-"9un9*a$!ebgpuna*mil-qs_-t_enici, (es frdnatul, d_gS,falaf g"a intresiijnteiepciuni qi iUlnstfrii__,pelei ddtdtoare de, "bueurie. Trtl

l5

asg$tia se afla intr'o continu?.-noapfr: gi qlbeEaiess--prin intune.ric. Qiq!*- lumi4a ap3ltine .c.glgr_Mti si c.ql^o;'aarQ.sr:4k-auratat sufletut de+atimi. d) {g4d,a1-patimile ne izgonesc de__la lglgtnrajid&ta =\ten $i fiindca lumina si viata jzgon€sc dq-la,Dumsunt Flristos,P,4[inoile-n€. nezgu"*eada., este=Viata,qi ne due--La.srsarte. hicina pretextele gi provenienfa patimilor Dar-de.Jnde-+rnvinpatimile? Precum ne invald Sfintii Pdrinti, p3ltrnle Iastarescpe@ Si a rxtemorisi. Simturileqi -lucrurilesensibileale,lUmii sau, dupa terminologia asceticd, "lumea", este pncina prineipala-a_cr_e_ani patimilor.

" na$tg,g!ttE:9 o---patimaas,b A-dese-ori

oDlSrrfUnJLreaA:fagaUer in sufletuLomr*lui no.a-mult*-vreme.O-antipafie frecdtoare, de pild,a poate evoluainPatirgp.=nnr4P4iriige

l6

g[r, dacd nu i se dd atenfia cuvenitd. Iar o glury4 poate deveni i@. paca q[$US,inIa cere--ceva qi nu este satisfdcutd, incepe sd sldbeasca qi-eedeazd,. Iar- claci -este,.satisf.ie+td, atunci se .fa ce ypa$. putgfnica gi cu mai multe pretentii. Am spus cd lu_crurilesensDile constituie Brj-ncipalrJ"Fretext pentru crearea patimi lor. {tat? weme cAt omul nu se depdrtea?4 de s[dri Ie sensi b il e- fie_de_celelrupe,sti prin _fuSa _de ele, fie Oe cete gunete i pnn_dgzgustul in-i-lpri"fatdde ele. @isal r-az.boiascadinJauntru. D-qoarece atu 4 c-i ^cg4d sufletul e_ste invdluit de infricogdtoarele -d?gJri.-.ale_lucrurilor lumii, ageste4 de_Vfn qbstaeqle penftu-sufl€t, care usor il du-q la infrange,re$i cadere. Dorinta nestdpAnita pentru lucrurile -s""ensibil-e,ate lumii, aa*eza!A*-in_l-qg|l Sglgi p*e-ntru duc,-la @-de-Dumnezeu, pentru "-| ucrurile-]-r-mii, @

t7

sau chiar la..*draggsf,ea*-exagelata _de noi inqirte,.a_dic_d,la iuhire de sine. gi astfel omul este prins de luq,rurila_gexsi_bileslx_u__se Sdnde$te, de nimic altceva. 4 evptnta aspra-p_err*tru @ Iarnevo@fle-patimi. inta aceasl4.lfglqie sa ne de buna voie pontinud, de-oaf,e_c.e c,el ce nu se depdrte4fii d-_e lgeruuk sensibil e, care constituie.pdgttite patimiloa este atras de-picat l*d,Sd vrea. "9el ce 49 q9_*d-g,pafteaLa_-dg*Suna-rroie ae priginite patimilcrl, este-*atras faffi voie la pacat". tuSruils*sen-sibjle, care sunt pricinile-
t8 rle trup Si iubirea de plaCeri. Acestea la rindul lor congtituie pricinile unei=lou![nti de alte patimi. sd se nqvgi4gca 9i D-g--agega-omul-treb-uie sd nu fie alipit-de--ele, 9i'atunci va izbuti sd c4gtige i'biruinta fara luptd". Dar Qgca'v-a fi

t9

Cu cit ornul itrhestcronai_mutt odihna trupeascd, cu atdt mai mult_Sggfegzii_lec pati_ loilor. Dacri virtutit@irea si intristarea cele dupd Dumn-eagu, atunci p"ti-iL"ffi odihni,si f raiuLcet h un 21 .[rupului. Detiitiifilatrupe$H gi pticerite nu numai ciAjnfaresc patimile, {dgzradacrneaza Ei_qea mai mici rezistenf! _a sufletului fafa de ele. Mai ales sriia exaqeratd 4e trup il face pe om sd dobindeascd pAtinUlC_*[ns:etii, adicii

l_qau,atacudle -ngI,isAtor 9i YA-Drimi, luqrurilor sensibile, atunci este nevoit sd lupte, punindu-$i-in Prjmeidie-libert4rtpalui dgbgleicsasqa. eand- inima es_lsivie prin.*plq?g l4Jui Dg4qn-ejzgu,4g11-c-r:Imtrurilq,S,e--qqr-9le-sq,--!-ar.patimiletrupest!. cdnd slgllulile se" int-arat-a.atUp-c,i Bucuria care ,nu provine g!!__!LLtute - lgima plicinuiegte stari_nefirc"$ti moare. in suflet 9i diferite pqtimi. Sfintii Pdrinti consideraodihna Eupului ca c_biarsi amintirea $l.Ugaqi[3tla devin in fiinq -prjncipta- ^auz a pafimilor. Sfanlul lggnS@-de-Au r socoteqte ollh nalrupeasca felul lor n$tg Jtisini ale patimilor Ca sd cre-gze_pafirna, sL in general, cgnfo4\tl si tr- ul bun,-jfgPt mintea ia matpria prima de la deoarece chlBu|*c,el.mai.-rual-al-mzboittlui, m9m-one.Dgllultp ori memoria qtd primefe patimi. "replgzerfiatii" multor desfiitdrile tu+qlti sunt Plisina 9i astfet se dcituiesc n^rimlle.

20

Omul nu vine in contact cu lucruril,eJunrii numaiprin-sim$uri, pe care le ved,egi le aude, ci gi prin amintirea lor. Prin amintire.-$i=imagi4glie omul de multe ori se intoarce- La l_Ugfufrle_IqL1-ii Si este robit,de pat :--,,,-,-

Diavolul fqloseste-.irmginatiakA sa*4ace-\ dr.+ricinrlesi Pre: @4epd*e te-tele Fatimilor'gadilandu-i,sfirnindu-i pro

miscad(QiStacfndti,cu ga[fu rlnecurat e-,{,@ : qa astfelQ@ge-facivinovati ele sinG;u 9i (pentru cdderea-tor)'.

$aqUN[ne spunecaa(asun.lein,cep!e ". I,a inc*elluteIe " n-ate le--aejlqam !a imagfnatit se prezintd ca_niste furnici, dar mai tArziu atacd,*-g,a.ni$te lei. Alada.1*AgL-Sare re 4evoicsle -trehuie -.$A-.:s--lupte- cu-- p-atimile . c{ci atg.nci cAnd rlevin lei cugfzuse*hUUregc.

2l

Oinduri Si patimi --SamnUfqteoricdrei patimi se aflA de obicei lg.gi!4q[galimas. insd @i .ussanstt_tule-,paJimaqi @ eqte ran-OVatde atacql gandudlor. Vinovatia-lui incepe-de f"6"ii"'ti* si orirn@ gandurilor. Cdnd o m uI (cg nsimG_EUlgan_d u_I=p_a Sdtgs, (cpnsr:l-pdstrg'-d induntrul @ sdu mai multa vrem€,(htunci va dobdnctirpatiga qslespundtorre. De pilda, m,Andna nu e,s[gun gdnd simplu care a venit gi a trecut, ci aeea stare car_er_dmAnein_om, g6.ndut ce persistd. U3prdin pricinile patimilor este gi lndltarea qru&SA a cugetirii. Dupd stunlut vasile_set @e, eA,provine din uitarea prezentei luri Dumnezeu. gi Qfdntul Isaac Sirrrl spune cd -=-----r

inattaf-eaeslg imp

at--3-^

^ - Yr.

din- pricina $i precum nu existd eopii fdrd mama, astfel nu existd

22

23

oatimi rara inafiarea-crgetarii. Din ea provine .

ExistiinsiSio@ita d.e cautareapEcerilor't 'f.Sti. lar ea se manifesti prin @c._petrec-educ la cad-eriimpestl @e-eare sminteala ochiloLee -pricinuieste*apnndefga .@pU[ui Si cdderi ale rnintii. Dupi acestea urmeazd r 4uhovni ceasci $Linsslins.et._S!4D"an@f9a tuturor Frrteyilor suflete$fi. $i, in sfirgit, g-b!a_r gi unele patimi care au fost omorite,_ incep. iaraS sa se OeStentegi.sa iritesufletul. Diavolii - qedorii

paUnnor

@tessand"r

inmarea-Patimil'or. Dar nu ii atacd pe toti in acela$ifel gi_cg ci, potrivit cu qlaIea, @e, 4gb9JgegaSs.a,intrebuinteazi diferite arme St un moOatfe* ae tupg. fe.yn monan nu il vor lupta niciodatd difegL.cu qdndul desflagi1[i, ci mai intii_il va lupta cu slava ds$44a, qpoi cu iudecata aproapeluigj dgga igPltels-lHJpe"lti si @ @. Dar- in _ciuda _n0{ldurlui-furi,oscu care dialaoblitrazboieste pe om, rizultatulfmal al tgplg-rramanen vointa tne* bitvotul.rdzboie*@

@,

gufl.etul omului, i4$d Iu

are inqdduinta gi

Qar creatorii Brincipali _a patifnilor s_grt .diavolii. Omul Se afli mereu sub inrdurirea SeyoliloI: caurc-incear_saJrL4riee*-chip Sa-l ipbrinceasci in pdcat giin-patimi.@

tii

25

I.qfitura

dintre patimi

Patimile _qqntstr-dnp legate intre ele. Ele aqnl_a3tr4_lanl. g1a provine din cealalLd. 9fantUl_loan-Lcararul folosegte d-e-multe .ori expresiilq- _rn&i ale- patimilor:: 9i - -fiice.=ale patimilor". De pildd, Edndria_egt_eurmata de multc gn_dg desfranAte, iar iu@Iea de in$elare. rniq ta suftet si suferd de doud 9mut rceg p_4!uni: de iubireade,lrsp si -putinatatea _d_e

suflet. tuDirsa_3e_trup @l necredintei Si zutln-a_gfdtU@ e-s,t_e-_ maica ldtllui

c?re na$te acerlia.

De mutte ori o patim4 dalo_cggb, h "S_gara" sa, Sfdntul lggn Sinaitul spune qggqtqarele: "4m.v_dzutun oarecare mo+?h, g4!e,-" fii"n'-d_.inbiqerica, @ Cediei Si a fgst scufundat__intr:unsomn ?dinc. Ds_o_d_a!a *Oiavotut_*:lrei it y_4d__pe ggsarle cd il alunSa pe diavolul aceaie,isi il

sLrand.gi daca Ia inceput Qnruite-pe-rnpnahla dormea, acur*ninsd era un.cirrtaref treae.$! m.am intrebat: eafe_diaVgleste mu4_ndu:md!l-ai.*P-ulernic?". De multe ".i P4umas ne -Pga1g-du-eela impdtimire. De aceea_SfintiiPdrinti_4!9nf i oneaza: "Md_biUg:Sa l_o_c_uigqli qmuLmandru. _9u,-un_lell d_e_c,at*"eu Uu locnl cu_omutcet mAnrtnl qa.F,a:1g_se g*djggde l3 tine lucrareaSfdntuluiDuh. este foarte strdnsd, @i iAf numaruUoreste destul de mare. Cuviosul, spqle in "Filocalie"{espre lglg@aschin . \rreo doua sute sapt€ Dar cale."mai imponante, adicd raddcinilg tgturolpatimilor sunt: a) "Lubirea_deplaced; b)-lqbrlca-de-shva;c) iubireade arginti.

27

Iubirea de sine, ldcomia pantecelui gi desfrdnarea .[.!Uifea-ds pldceri provine din -iubirea de pin€- care constituie inceputrrl trrtrrrnr Patimilor. Iubirea-desine este iuhirea exage*ati fatAde noi ingine. Cdnd omul nu se gAndegte la Dumnezeu, ei numai Ia sine insugi, atunci devine iubitor de sine.

I I [ Il -

I I I i I I I I

i

Aima-eaUmacareprovinedin iubireade q_ineeste ldcomia pAntecelui. Ldcomia sau ,lnUuib-area pdntecelui este folosirea nerationaii a hranei, eare face ca qU4lgasa rdmani

Uglutrilhare. C-aei"p6nfecele gras nu face minte subtire". Dar de ce? Deoarreqe_lacomi? nAnrcs,etrtipri-Qinuieslg4ryeteala i4--gap,-si Steutate Si sldb_iciunein. t"rutr. gi astfel, .-.ttetindu-l trdnddvia, omul-parase$te tucrarea duhovniceascd. tJrneazd, apoi rdcealaduhormiceascd,intuns.careasrrgetirii, imprdstiereagdndurilor g[ tulhurarea in we:--

mea rugiciunii. Llddularele _truBulul*S3. sl@3a$gesc si om,ul se afli iirudluil-de polpseald'. MiEtg? devin e _curioasi*$L_cufeierd-ltot. pdrndqotul'.ADoi, inchipuiri necurate Si rrrqagini--n€culdincioase intineazd chlqq Si qlpu|* lui. Iar sindurile viclqn"e qg afl4 14 aEqgeul lucrdrii- lor. 9i asffel putem u$or infelege pggt43_pentru care Sfdntul loan @a$rl, {UpA cuvdntul despre lacomia pdnfecelui, i1_erejUgediat"., pe .=Cel. Sespre de* Cdci, spune prima este eI, -cred ci fgnare. m.aca celelde*a-do ua. acoperi- lumi16^-lUnti.. _tol trg$Um. _ng-_qgl' asffel 9i@,precum-si @lor $i ale bdUtturilor u din-suflet; $L,plqggqt _qga@in$necd vEzduhul, a$a Si I;comia-pAntecelui inJune"ca g1!$gA__gea iubitoare dq__DU-mnezpu. Iar aturlci 9411dgmul n11are minte curatS" nu se_pp-a!g,.in(e!g!nici cu -luerari_duhovrric€$ti, -dupd -cum nu* -este

29

28

potrivit unei desfr6nate sd vorbeascd despre intreaga infelepciune. 9i dupd cum din*post vine intreaga intelepciune, tot astfel din ldcomia pAntecelui naqc dgsfranarea 9i diferite alte miscari s_e_ trupegti. $cestea inting"zu:agdndurile, -iar din infl erbantarea pitimaSa. a.madutarelor tfl ,pului se pierde intreaga infelepciune. fgtimaq*e suttt gi acele migcari care se lunc in__qm a!-unci cdnd acesta este intdrdtat cle lucruri ra qi de AgISrDil_e. EVe li $ti te n ec_uviin cio ase, caIs 4p_rild_flacara

Pafte!9r-trupe$ti. Alte patimi Desfrdnarea este strAns legatd de mdndrie. Adeseori ea urmeazd mdndriei. Iar qind spunem mdndrie infelegem o slarapsrmanenta. de- arogantd ce existd in om. fe monah ea il ataca dupa multd weme

de osteneala 9i nevointd, alungdndu-i astfel lucrarea duhovniceascd din suflet.

ggl-yge ne sPunecd mdn9tr$gl*vSg!l--e"

d-{greste pdcatul care $i numai el singur..gste indeajung "sd te facd vrdjmaq lui Dumnezeu"' Iar pggule care il stArnesc sunt: bani!. caserumusetea lg-*[qxo-49,e,weg.nlQiil-e--putgre.aqif trupeascd, intelePciunea omeneasca si iste-

fimea mintii. Iar _gggryfiileacestui pdcat sunt: desfrdg n i. PL2ndri a \aI:g a, !_e,€!iinta'9ii ntu n ecare rni ti alungd lucrarea SfAntului Duh din sufletul omului gi il face sdlas a tot felul de patimi Wl-ene. in afard de mAndrie mai sunt gi--alte pgl-imi distrugatoare pentru om cum ar fi: Ug[A-vqr4f_L_$_ania, inv1dr4, fi4erea "de Uinte a rdului, etc. VtqllaygrDire stinge focul duhovnicesc pe c31e Duhul S-fantil aprinde in sufletul nostru'

50

s"ufleJulrlisiil @gp-sare-este o batie.,a, qgo-ats_ face lafar_a-dedin sine', om'fiard veni-noasd",-1pgp_ riu decat cdjndricit qi jmpiedica ln"Una..omuluisd" cunoascd-tainele .lui Dumnezeu. JMdF -e-ste--lucrarea*-diavolului, _lqgminatura vltiim_aSului,anrunajadului, "piedied a Qyt3viei. pierderea imparafiei'. D_upal{ggle \@ile_ ea este"gi ,stricrr:e.a vietii Ui .dasc5lul lgptle-iimp-oH-v-a -!-uiDumnezeu. eB-Icare este shpan[,de**invidie il ars indunhul^"siu p€

dia:rotul*s-.e.na$t-edh lui Dumnezeu sunt €laya-emencasca.D-efun!-e datg omului pentru totdeauna, d€f_Engrsa_de grnte__A_raul ui se Jace*p$eha*{e_uerdera a -lor. Iar -ea.pildd il avem pg.acetslator.crLze,ce mii-Ae"-tatanti. Si precum cAl*c,9*ssam^dni_ in gpi$i n-imic nu peaig castiga tot astfet oi cel Ag"Jine-ruinte,.riul nu are=nici. un folos din wata duhovniceascd.

51

PATIMII.OK VINDECARDA Precum am sPus, PggISiLesunt hAala detldui. Dle*il.inrobesgpe om,-alungf harul de la el, il-indepdrte-azAde !g| _Dqmne4grr D-u-mnezeu si fac c,uneputintd mdntuirea lui. Pentru ca omul sd se mintuiascd gi sd ajunga la indumnezeire,trebuie sd se curete d-epatimi. Iar aceastdcurdtire de patimi constituie qdndtateasufletului. Iafa EUratir.eadepatimi sufletul nu se vin' d-ecdde pdcat qi u[*nU-4q]a!t$*egte-slava pe e?!9 a pierd-qt-o Prin cdlqarea poruncii si cddere. Desigur, aceastd curdtire este, [Ust3{ga dar ea ea sd s-e-.P-aata @sc, iuf4ptU! eptg fi-e-pginta A!-de.-i@rrunatgstarea-omului. Aeesta ofe-€.-voiuta -sa, iar o-.,umn9?Sg*haf U!*--S-au.innisericaOrtoOoxa toate lucrdrile sunt rrrnririle acestUihar qi a

32

53

tibertatii omului, deoarece toate sunt dumnezeiegti gi omenegti impreund. Qnul se elibereazd, complet de patimi consirylL€_". Dar @_Dumnezeu omul t-rSb"uie-_s"*Ircage pe Dumnezeu"-s_d ei ridice no--rulpatimitror ce ii acopera quflaLgt. C*dciDumneze_Lr respectd intru totul libertatea omului qi il aju[a_po_tfivitcu rugaCiunea_ceo face. Modurile gi mijloacele de vindecare gendijt dg* bqzi pentru ca omut sd inceapd ngygtJqta_pe..ntrucurdfirea d_g_ ,patimi e@epatimas4. Caci dacd qg._q,,"q"U-np-a[te nu o poate vindeca. Cel care a fost inwednicit sd se vadd pe sine gi sa-gi cunoascd pgtimile sale, este cous_ideratmai presus decat cel care "s-a inwednicit sa vadd ingeri".

LiUigtea ofera omului un mare ajutor pentru a:Si cunoagte patimile sale. Da este chiar 'iryq*eput-Ul curatirii de patimi". * Cunoasterea pdcatelor gi a patimilor este Ufmata. d-ep-o-eainta.PJig pocaiUfd omul vine in patria libertatii f,ilor.slavei lui Dumne,zeu. nu este o zdrobire trecdtoare D,-af_pp"c_ainfa izvorAhd,din simfdmintul savdrqirii unui oarecare pdcat, ci o-stare duhoyniceaEcd perma[en!i, care inseamnd o.indrepta.re.statornica a-gtnului spre Dumnezeu. Ea este o-schimbare dinamica a omului din cele afard,de fire fire, 9 mutafe din latura paE-atuIn_S,9le*_ggpa luf !n-@ra-virtu[ii, un dezgust fafd,de pacat 9i o intqargg-rg*sp-r-4"-.Dumnezzu. $i precum "Poc* accentueaza _SfantgtCrigorie falm: infa inseamnd a uri pacatul qi-a-iubi:zirtutea; estqjaDAtgrqa de la rdu Si facerea binelui". credinfa nu ajutA la nimic. .Farra-p.-o-cainfd, Lesatnta se na$te tn-jnima omului din cq@inf! gi din ftica de Dumneaeu. SfAntr'l.

34

Isaac Sirul asemdna pocdinfa cu o corabie. $i precum nu poate trece cineva marea fdrd corabie, tot astfel nimeni nu poate trece marea cea necuratd a pdcatelor 9i a patimilor Si sd ajungd la dragostea de Dumnezeu fdrd pocainfd qi frica de Dumnezeu. Iar aceastd mare omul o poate trece numai cu corabia pocdinfei. c re are drept vdsle frica-de."DugrUezgu. Dacd vdslele nu conduc bine corabia, omul se ineacd in marea patimilor gi nu ajunge niciodatd la limanul dumnezeiesc al dragostei de Dumnezeu. Pe de alta parte, ffjq,a..dumrrezeiasca este cea care il ap4ra pe om deiar-na.patimilor..gi nu lasd sd se piarda ro-dul".nevointei*luice l-a dobandit nevoindu-se in toatd wata sa cu osteneald gi durere. Desigut pgg nla 41e 9i_ anu-mite mani-&S-tari,dovezi concrete arn spune, care in terminologia patristicd se numesc "roadg-_4|e. pocainfei". Iar toate acestea in mod firesc

55

pricinuiesc aUgatirea-sufletului omenesc de patimi. himul rod alnocainlei este.-ndrturisirea. in ea se intregegte pocdinta. I4r conditiile marturisirii gi ale pocdinfei sunt e,unoasterea pdcatelor qi smerita cugetare. Daci omul igi cunoagte patimile gi pdcatele lui, dar nu se smeregte, mdrturisirea lui nu ii aduce nici un folos. tEtudsir,ea este expresia -unei inimi s_merite. Qand inima qq impietreste, atqltci ofnul numa#uriqg$te qa-e-l--ins-ugi este pricina patimilor gi a pdcatelor lui, cl_pIglgxteaz4ji ?cuza W oameni sau pe diavoli, sau chiar pe lnsugi Dumnezeu. Marturisirea curaH aduce in inima omului evlavie. care este rezultalul rugindrii, dar $i a mingdierii ce urmeazd recunoagterii Si mdrturisirii pdcatelor Sl.priqtriiJg.spgngabi-litatii pentru ele. rreotri iarta pacatele celor ce se mdrturisesc qi d-Uho_v-nici-i" experimentati vindecd patimile omenegti. De aceea parinfii duhov-

56

-nici treL uie sd fle_sanatssi*s_ufl*eteqle, AU_fAfi de patimi, qA-g4*pgata .vj4!gsa Fi Sa pgata gcoli orise- prij€j _de a sidea-._.sr*_in$i$i in "pgt!mi.mur-dareqi scdrboase,,. l:f-TailaJf'a-rturirririi omul vede pe D,umnezeu, singura. .desdvdrgita Si adevdrata curdfie, Eg4gti€ruizan.din_ 4ce!4Ei timp Sj iltinaciure-ap-acatului ce.i:a murddrit intr eaga sd, o. qu_releprin {$[a $L_a.rS!f.et*,:-*-gr-4[gg!Sn0afurisire, lucrare care seamdnd cu gu_ra f1r.eaogorului. Precumplugul curdla pdmdntul de spini gi buruieni, tot astfel gi mdrturisirea sapd gi aruncd din inima omului toate pati_ mile care se ascund inlduntrul ei, o preg* te$te sd primeascdharul_$|O_ajutd sd qe fac{ p9-triviE .pentr-ucufjyare.a$i_(odirca virtutil or. &.-PgcauntiA-slmdrturisire se leagd incd ele trei-virtuli: ineiptarea -Aea dupd D_um\e. zeu, lesdgte Si @. Toate acestetrei virtufi ajuta eficient la curdfireade patimi. Efb;ntristare $Lhcrimi omul iese Ia

37

lucru in cdmpul "curdfirii sufletului". i.n(11p: taf*eaSiJagdnUle sunt cele care omoard ugor patimile, d-upa care EUfIgtUl p-rimggte,*paceg ggndu4lgf 9i se ina[d la curdtia minlii. intrisl3rea_Si mdhnireA rdzboiesc mai ales gtttS l9plg -d__e_ E[ima blasfemlei, rar p_-uhinlf_e"A impotriva qandurilor de desfraqgfe. De aceea s.Iantut tsaqSirul ne sfdtuiepte: 'Atunci cdnd - ca ai ajuns 13.o iti va veni ga@i oarecafe mdsurd duhovniceascd spune: Ba,try;4{9,_v.9Zi4i desfranaril"e-"_tgte".$i apoi ac-centueaza ca trebuie sa-L rqgary mprihanl rW i de_aa-ceastaiarisma a QF.t_l"e "nu gi va pleca de la &_s'i43:. daca ne va da, noi 9g13fia pAnd la iesirea noastrd din viata aceasta". Sf4lrtul Qriqorie Palama, urmdnd traditia bisericeascd curatd, considerd absolut nece/ sari ascultarea de pdrintele duhovnicesc, cdruia cregtinul trebuie "sdi descopere toate

59

58

patimile". vicl€ne alj: sufletului sdu" Si sd p4rneascd "tratamentul duhovnicesc". Sinceritatea fafd de pdrintele duhovnicesc

.gfu

cu desdvirgirea

noastrd duloyniceascd: Iara ?$sgltafe_je pdrintel e nostru d uhovni cesc 4_Ugs_tg. posi I ila nici ascultarea noastrd fafa de Dumnezeu. $i fdrd ascultare 4g_pot exista .-SpOfire Ouhovnicea"scasi Daza de egoisrn ;i in$etare. i4 ma4asfiri gxista dewza: "Ascultare - ua[d; ngascultare - moarte". &voinla pentru curdfirea de patimi cere trezie. Ea trebuie sd se facd intru absql_Ut nJ!_ccsafa_c.unoStinle, "nu in joacd, cl-._q-udihdcie", greutdtile. Nu toate bolile trupeqti se vindecd cu acelagi medicament. La fel_este gi cu cele ggfletegti. "Orice boald se vindecd cu medicamentul potrivit ei". C&I-mai-bine--este si se lupte nevoitorul c4=patima Si sd o dendddfue.za ceE_rneme

cdci de"se va mdri-$i se @, va-i4n9-g1i",v-a fi foarte greu si se dezrdddcineze. Cand Patimile sunt-mici seamdnd cu cateii care sunt la maceldrii 9i sunt alungati c-_deUn n um ai strigdnd Ia ei, i-ar.gAnd-s-e*mareq lej-restaPanifi gi Pencrrln$r' Ugvoinfa aceasta mai are trebuinfa 9i de staruinfa pi s-tatoUlig,ie.gtraduinta zilnicd-pen-

trg-.-4-e.zrq4-4cin31e4-P-4!uqUoresteabsolut necesard,cdci !gp4si@ are--d1ep!..u1{uare

patimilor in inima -omului. Chiar 9i cqegte:1-gp1 cea mai micd lucrare duhorrniceascdcare se face- statornic ai zilnic re--I0419-P-!#9re $i peq!9-in!0glAl4ng-p-atimilor. De aceea este trebuintd de Program; este trebuinfa de sla1-uinfagi statornicie pdna la moarte' sd De asemenea este nevoie ca o-n'l"ul* -ovite.prlcinile patimilor. Aceastddepdrt'arenu preventiv' ci si ter4are numai uB-=c.araa[erpeutic, caci il ajuta pe om irrnevsinta curatirii {e patimi. eglsi-anO {edn@se afld langa

40

4l

om, gLSIJ*gtrR[Lbiruieste patima si lupta,Lui este indoitd, 9i lduntricd 9i exterioard. De pilda, pentru a lupta impotriva_patimii deS: ftaudJj-i, q-arm.A-.puternicd este "a se tine d9parte-de-osdl€.1eafetelor". Astfel se inchide -@lg!-gJtgrior gi rdmdne numai cel launtrjc. Pentru ca gmul sd sg poata dgpqrta 9i vindeca de patimile sale, il,gjuta foarte mult inq_d a. Spundnd pustie, S_lntii P-arinti nu se referd, numai Ia deartafe._a tIupgascd de lume, ci -mar-ales*_la de lucrurile lumii. Este @ qLqo_lut necesar ca omul. sd_.s-e_ n-erloiasca "PiIt4-Qe ya fi ",ca-sd-gi d ezrddaeineze patimile din sufletul sdu.

implinirea poruncilor pi virtutile Qufatire-apatimitrorse face prin implinirea por"uncitrorJulnumne&eu.Scopulporu-ncilor e-StecUrdlirea-inimii. Scnpul_}.e"care il a_u

bolnav estB lnedicamentele pentru gryl pe il care au_po-,ygggd9 acelagi cu cel tULD_U_mde pa!-rmi. nezeu pentru -srdkful _b,ojn-av_. PgSa|ut-a inttat induntrul nostru prin incdlcarea poruncilor gi de aceea nimeni nu trebuie sd nadajduiascd cd i$i va curdfi sufletul fara implinirea lor. ],ucrarea poruncilq este aceea care JinOeca si intareste suflctu.l bolnav; care il innoie$te 9i il sfintegte. Dar folosul cel-mal..impodant care rezultA din implinirea poruncilor este ca pfin-ea omul egte ajutat in dobd4drrea yrt!u[!or. Iar_@ p,4ti!0a gqlg-Iaz! p-it4-qi d o-b-p-rAta*pltnvirtute a conltrara--D-oDandtle,A_virt_utilor s-e_facq $€p!A!, de,g4rece o_-g!g!g!g depinde de alta. Edstd g4gfil{gpqti cum ar fi: milostenia, postul, privegllerea 9i vir!g!! sgflelgqti: dragostea fap -

de_stueqi {9 aproapele smereuia p:ih_a4i_r-ea toate celelalte care se sdvirgesc de cdtre

42

suflet. V.glqtea lfUpeaqgA curafa trupu-l .de 4rn-atgriapatimilor, in timp ce vj$utea sufleteasca ad,uce smerenie in suflet Si._il aqrata de gdnduri de$arte. Asadal aiutqrut cet mai eficient in lupta p",atimilor. il. .aduc. virtutil e. Dar ade14qp_otriva seori chiar si numai amintirea unu;i qm sfdnt a[1ta foarte mult in neyointa. Dintre virtuti cele mai importante sunt

43

neald. De aceea spune S.f,?ntulloa[Scararult "Nu am privegheat, nu ann postit, ci m-am smerit gi m'a mdntUit pe mine Domnul".. Pe drumul adevararci_:vietldub_ovd.cgFfi smere4lamerge inainte iar-faptele vin din urmd, Fgcrua, trupeascd. _Epgntiala__Ln_. nevointa ps-n!{u curdtirqxlg-Ba0u{ truasceza este si peascd. Viala cre$tind este o viata de nevoinfd. Dqc_a1ryei ca j4ima:ta Sit devjna credintaslffie'renia. lgc.-qll4nelor veacului celui nou, rnai intai kglgtaggtelU-{11_$9c14...............ge!4riicarealungd lpvistigregtelti {ap!e_Ua1g trqpesti:_-psst, in-lunericul patimilor. I6fa**Sredin]la mintea prive-ghere, rugdciune, cercetarea Scripturilor omului est-e;aspan*dtlala Iuerurile lumii. prin gi cu acestea.nevoies[e-te impotriva patimilor. ea insd mintea se adund gi igi gasegte pace-a Dar tre_buiesa se inceapa ds.Ja-posl caci Si linistea gdndurilor. e_!este prietenul intregii infelepciuni, in timp Am spus cd important este qi ajutorul"_ce-"il ce l@i este inceputul relelor. smerenia in lupta a_d,uce impotriva patimilor. l9.td egte inceputul drumului cre$tinismului. CSI_Sare__a *dshan( rl;m€fgta injnima* sa a udi. Pl este__chiar_paai*ca--rugaci deve4lt mort pentru lume. gi cel eare a murit rytge91l4qeg! pnstul sunt doua arme pup-gntrutume aliruit- p"atimil_e. eel cafg__re tglgln lupta noastrd impotriva+alinilor qlggrenle igi stapanegte p.a(iryile fara osteEgqacfUneain general, qi mai ales lggd_ciunea

44

45

!r{ilisus:_loa,mne_Isusg*Hnglqafl *e-,:xoiluieg!e-ma" este p4zitorul cel mai sigur al mintii cafe_ impragtie norii patimilor din sufletul omului. Dacd pllma patimd este iuIirs.a*de"-sine, 4tun ci pri ma vi rtu te este'dispret uirea."o-dhnei. Qdihna trupeascd gi nelucrarea disfr_ug_St4fletul omului, in timp ce osteneala.gigreutafile il curdfd de patimi. impreunfr ss nevoi.ntafn,pea$cd absolut necesard este gi cefectarea*de glrle, pentru a-$i putea cunoaSte omul pat-i_mile Iui cele zrscunse.Cind omul se afla in fata ,-c_e_!.o-r*aarg -prici4uiesc eo,nfortut si odihna, atunci cu siguranfd va sta gi in fafa dgfidelor ce se nasc din acelea. A$adar, n_evoitoruttrenuie sa se Oepat de p-gg4!e o,Srhngi, ca sd se poatd curati de patimi.

M

Alte lucrdri duhovnice5ti Cele care ne mai ajuta in lucrarea noastrd sunt: p.emenirea mor[ii,-milostenia. ticerea, gqQlg:"a.c_u l4 Dum n e4eu, intdl nirea cu o ameni duhovnice$ti Si ceqcetarea cuvdntului lui

Unnszgs. Pomenirea morfi este ingrddirea norniri-lor-.trupeSti Ei 1l a,qeazd pe om in trezvie duhovniceascd. Patimile se dezrdddcineazd $i se vindecd prin @ la Dumnezeu. Atunci cdnd c!$e!af_e_a_la,_DUm_11eAeu stdpanegte sufletul, este alungatd orice_cugetare

d-elartad_Lnin"una. De aceea spune Sfnntul Griqorie Te ul: "Sd cugeti la Dumnezeu mai des dec6t ai rdsufla". Iar al*tul din PaUnfi spune: "Mintea care se depdrtgaZd de Dumns2su sg faqe-sau fiard-sau-diayol".

46

ln6hirea cu oameni duhovnicesti ldrgegte cuno,gsJg_&3qhOrmiegaicd, dezrdddcineazd patimile gi alunga gindurile necurate. Uiloslenta este Si ea un medicament impotriva patimilor. Omul milosfiv se face el insu$i medicul sufletului sdu, deoarece Oi r4ilg5ten_ia,ca un vdnt puternic, alunga din suqglUl omului intunericul patimilor. Nici un lucru nu poate elibera pe om din patjma cg,a cr,pdd a mindriei, precum cercetarea $f Aik tsrarea celor care se afld intr-o stare grea trupeasca sau duhovniceascd. O armd foarte Puternica in lupta aceasta e-qte gi cercetar€a dumnezeie$tilor Scripfuri. Cercetarea aceasta ajuti l4_g_Uta$fea m,inlii de g4nduri_lggg_afe 9i de aminririle pdcatelor de mai inainte. gfantu!_lsaac_8rl subliniazd cd nimic altceva nu poate alunga dln sufletJl omului amintirile--vrchii destrdbdlari qi arde gindurire ce le pricinuiegte ea, 93gg@a

s.SnklBr*rsriptun.

47 .-SludiU!_egn$ruUal "Stntel

vjetUor-gfintitorl_@,

Scripturi .si al

il apd.rd

pg gm de patimi FLll inlafgp.tein dorirea de Dumnezeu.S-iastfel omul ajunge la-curatirea s-ufletuluisr gimte ruatne pentru patimi sinetqttg_Ulq4le patieilor. TE@rea,in sfdrgit, e-stefo.arte_folosilpare iU cdldtoria duhovniceascd a omului. 'Mai mult deqdttoate s,aiubegti tdcerea",deoarece pricinuieste Egl$rqdilglghoyn Lcp-as cd. Prin qanglurllor tdcere vine -pg-cs49i se curdta tnjulea-gnului de orice cugetare patimapa. De asemenea,prin ga omul se depdrteazd,de ju-dem_Ulte -pAg41!g,precum ar fi. n0gl*ci-qng,"" carea,clevetireaSi dobandeqteXansma-dea i!$q!-egetainele lui Dumngzeu.

de gdnduri-te {11-rl v-iJrdecare.";-t patimagegi qJlllqli de patimile liuntrice, s_e intregegtelucrarea curdtiei. Omul se vindeci

48

de patimi, se elibereazd, din robia lor Si 4pbandeste cur.$ia. $i astfel, elD€rat de patimile. saler-smul dsDan*d9$!gEssA*giandJlilor. Iar rlov?rlal'i sufl etulomulgi*-a_i{rg*qpg_t-.p-4-do.bg15!.easqa

clgFle'.3 s-B{rirg fnra-sfo4are. @r biruind.p*4Umile, o-mul€q depjrieaza @jubueaie..iine-ceasfficdtoare-de-ssflet si primeste in--:ufletul-srau han't ,sr pacga lui D_gnnezgg.E! simte ci a @ impotriva UlcatulUiSi a lumii, chjar.si"hiruinta iglpgtriva mo4ii. 9i astfel omul ajunge la limanul dragosteide Dumnezeu.

rnprinru ot|tentCtX T.h otl 3lt 0' zai 54t 0t 2?

..bi

u3