2011=ritualul Ortodox Pe Intelesul Tuturor

Pr.MihailAdeodatus Ungureanu

RITUALUL ORTODOX

ALINMoRMANTATI PEINTELESUL TUTUROR

inaltpreasfingitului Cartetipdritdcu binecuvAntarea TEOFAN MitropolitulMoldoveigi Bucovinei

Redactor:CSISlinVatamanu C o r e c t o rD : a n i eC l iobanu Copertagi DTp:LeonardLunguleac

r-

2011

*= c ^ :

;5 :a !(]

-s-

N s_

,,Viu va fi sufletul meu"

Acestecuvinte exprimi esenlacredinfei in invierea MAntuitorului nostru Iisus Hristos, impdrtigiti de toli cei care au primit EvangheliamAntuirii. Prin cuvintele gi gAndurile sale, prin comportamentulgi atitudineape care gi le impropriazi, prin cdlduzirea fralilor pe calealui Hristos,orice fiu al Bisericiidevine un permanentmirturisitor, un mirturisitor viu al Celui care S-anumit pe Sinea fi ,,Calea, AdevSrul gi Via!a". Toate slujbelebisericegtioglindesc acest adevdr, in mod special Sluiba inmormAntdrii, care nu este doar un simplu ritual, ci o detaliere a mdrturisirii noastre de credin!5,Degi suntem pdcitogi gi purtdm ,,rinile pdcatelor", atAta timp cAt n-am pierdut congtiinla cd purtdm ,,chipulslavei lui Dumnezeu" nu ne aritim a fi asemenea,,celor care n-au nidejdea" mAntuirii gi a vielii celeivegnice.

1 1 : : i . l . ) i ,i )l ri r - c i : i l : . i l i l r ' r r l ( i i l l i . . ] , l r . i ii Ji t i ' ' r l i : : l ' : : : : r l i r ' : I r o r

Cartea Pirintelui dr. Mihail Adeodatus Ungureanu are darul de a ne prezenta mai pe larg acesteadeviruri trdite gi mlrturisite prin intreaga noastrd viafi, dar gi in momentul in care pSgim dincolo de pragul acestei lumi prin ,,uga" Care este Hristos-MAntuitorul. Ca specialist in liturgici, preacucernicia"Saa sesizat unele excrescenle care tind sd inlocuiasci esentialul liturgic,rAnduit de pdrinlii Biseiicii; si nu se inleleagdci datinile gi credinlele nu sunt bune, ci doar cd ele au inflorit in jurul trunchiului liturgic ai trebuie si-gi menfini rostul care le-a dat amploare gi inflorire. Daci tind si inlocuiasci marele arbore al traditiei bisericegti,este semn ci are loc ceva anormal sau cd din esenfa intregii triiri cregtine a rimas doar coaja, iar tradigiile gi datinile locale tind sd umple acest gol. $i cAnd ceea ce este secundar- cum este cazul acestortradilii gi datini, de altfel mirturia unei dinamice evlavii cregtine, care n-au valoare fdri actul liturgic care le-a consacrat,in cazul de fagi rAnduiala prohodirii celor morli - tinde si ia locul principalului, cum spune Christos Yannaras,este semnul ci se cultivi o atitudine sectard; de aici pAni la a 8 i!l:llYiiiii\ili

considera acestetradilii in sine, 9i nu in raport cu actul liturgic, nu mai este decAtun pas. Pirintele dr. Mihail Adeodatus Ungureanu line si atragi atenlia asupra acestui aspect, care pentru viala Bisericii reprezintd un dublu pericol. In primul rAnd, actul liturgic este coborAt in rAndul datinilor; aPoi, odati cu acestea,are loc o ,,secularizare"a ins59ivielii liturgice d Bisericii. Desigur, este meritul Pirintelui Ungureanu care, alituri de alli preoli preocupali de suslinerea unei autentice slujiri liturgice, dar gi misionare a Bisericii, cum sunt Pirintele Consilier Eugen Dr5goi gi Pirintele drd. Florin Drigoi din Galali, cauti si tragd un necesar semnal de alarmi, gi anume ci, duPI iegirea din ,,robia babilonic5",instituiti din partea celor care au refuzat credinla in Dumnezeu, mirturisitorii lui Hristos sunt expugipericolului de a cidea in picatul ,,inchindrii la idoli" sau in cel al ,,secularizirii"vielii cregtine. Si nu ingeleagi cinevaci se doregte ,,renunlarea"la tradiliile noastre sfinte, ci ata ne-ar fi sugerat nu gtiu ce institulii europene sau angajamente ecumenice.Nici vorbi de agaceva.Dar 9 fi&{Srj$,r}d

ii,irt:l:rji'"'

t i r : a ! t l i i t i a l c l l t : ; : r : i i I r a ; i ,i l l t i : . l r ] { r ii r j l i , l t t ) f

si incercim a inlelege lucrurile aga cum sunt ele gi nu cum li se par unora sau altora, Adevirul este cI aceste tradilii gi datini ne-au ajutat si mentinem gi si intlrim unitatea de credinli in anii in care n-a fost ugor de mdrturisit credinla in Hristos in spaliul public. Or, acestetradifii au completat misiunea Bisericii in afara locagului de cult: in cimitire, pe stradi, cAnd se mergea in cortegiu, acasi, de hramul bisericii parohiale, cAnd se oficiau pomenirile morfilor, Au fost ca o scheld care ne-a ajutat si reparim ,,crdpiturile" din zidirea Bisericii. AceastdschelSeste buni cit rimAne la rostul pentru care a fost utilizati decenii de-a rAndul. Atunci cAnd schela devine greoaie gi ameninle sd surpe zidirea Bisericii, se impun a fi luate mdsurile de urgenfi. Negregit, avem nevoie de aceastd scheli gi acum, cAnd secularizarea ameninli cu gi mai mari fisuriri alcituirea Bisericii.Daci aceastdscheli se aratd a fi grea pentru rezistenla gubrezitl a zidirii Bisericii de atacurile din anii trecufi, se cuvine ca pe lAngi zidirile ce suslin Biserica si fie revizuitd gi aceasti schelSa tradiliilor gi si se constatedaci nu cumva constituie o

- "-

io

f$r:v$r,gi.

lrl!!.:ti..ll Llri{:!:i::r

::l ir:'11:lrirr'rl

i:i i i '

r';;'

li"t

ttli

:t '

ameninlare, a9a cum se intreba bunul credincios,dar 9i recunoscutul sociolog Nicu Gavriluli: ,,Mai sunt actuale aceste reminiscenle mitologice strdvechi, combinate cu ritualurile cregtine?" Negregit ci da' Dar cu condigia sI nu fie exagerate 9i si nu ia un aspect ,,duminicalist", cum sPunea Andrei Plegu,adicl se se piardi dimensiunea spiritualSa acestorsfinte obiceiuri' Cred ci aceasti carte va gdsi o binemeritati audienli in rAndul credinciogilor gi al studenlilor in teologie, gi, de ce nu, in rAndul Preolilor, daci avem in vedere ci ea este rodul experien!ei, studiului 9i pastoraliei de aproapedoud deceniiale Pirintelui dr' Mihail AdeodatusUngureanu' SAmbita SfAntului Lazlr 16 aPrilie2011 Pr. prof. univ. dr. VasileNechita

11 $li.i&li$-fiirli':i:

Moartea omului - pragul liturgic al fiintei

BisericaOrtodoxl pistreazd nealteratd mogtenireanemuritoarea Duhului SfAntgi invdliturile MAntuitorului nostru lisus Hristos care ne duc citre .-? v i a f a v e g n i c SI.n v i a l a e i l d u n t r i c 5 ,B i serica este ,,plind de SfAntaTreime" [Origen), pulsAnd gi simlind puterea lui Dumnezeude infiinlare a luminii in oameni gi in creafie.Bisericaeste agadar organismul viu, dumnezeiescgi omenescdeopotrivi, in care oamenii botezaliin numele SfinteiTreimi intrd in viala lui Dumnezeu,se impirtdgesc de tainele veaculuiviitor gi triiesc in taini bucuriaceavegnicd. Viala omeneascia cregtinuluiortodox este un permanent ritm liturgic nou gi innoitor, in care omul primegte lumind din lumina lui Hristos,intri in sensul gi in lumina de har a slrbitorilor Bisericii,agteptAndinviereamorlilor gi viafa veaculuice va si fie. Prin taina prezenleilui Hristosin ea gi prin taina rugiciunii, Biserica devine in-

treagd o inimd care bate in ritmul inimii lui Dumnezeu,devine Trupul Lui eclezial, frAnt pentru iertarea plcatelor gi inviat din morli prin slava Tat5lui. Aga incAt toate evenimenteleviefii omenegtisunt ritmate de har gi orientate liturgic spre impdr5lia lui Dumnezeu. Nagteteaomului, plini de durere pentru mami 9i prunc, este sfinlitd prin nagterea ,,din api gi din duh" floan 3, 5), cregterea in vArstd este pliniti prin cregtereaduhovniceascia Mirungerii,prin care darurile Duhului SfAnt lucreazdimpreund cu libertatea umanl sfinlind firea gi prefdcAndu-o in Bisericl a Celui Preainalt.Hrdnirea ca intrelinere a vielii omenegti igi are culmea sfAntd in hrdnirea cu Dumnezeu,in SfAntagi dumnezeiascaimpdrtiganie, prin care Trupul lui Hristos se unette cu trupul nostru spre sfintire gi luminare. Iubirea fireascd a oamenilor este pecetluiti sfinlitor in Taina Cununiei,prin carecei doi devin un singur trup, cinstitor de Dumnezeu gi ndscitor de viafi. Moartea omului este pragul liturgic al fiingei, in care omul, agteptAndvegnicia,igi recapituleazd toatl lumina vietii sale si il

intAlnegtepe Hristos, Dorirea veacurilor gi a intregii salevieli. Agadar evenimentul morfii, ca o a$teptare gi o intAlnire cu Dumnezeu,ca un bilan! integrator al vielii pimAntegti gi ca o concluzie definitivi la lucrarea noastri de oameni este o taine a iubirii lui Dumnezen,o lumind a istoriei personale jertfite pe altarul lui Hristos gi un inceput de veqniciepentru sufletul care se une$tecu El. Ritualul inmormAntirii 9i toate slujbele liturgice ortodoxe, pline de sensuri sfinte 9i de indemnuri sfinlitoare, sunt de o diversitate fascinantd gi de o unitate paradoxald. Traditia SfAntului Duh devine, aqadar, sdrbitoare a fiinlei 9i liturghie a sufletului, pentru omul care pleacSde pe pdmAnt spre cer ti pentru cei ce-l insolesc cu durere gi cu bucurie pAni la mormAnt' Pomenirea morlilor este o expresie a iubirii de oameni a lui Dumnezeu9i a fiilor Sii dupi har, a cregtinilor' Este taina impdrtigirii din milostivirea Creatorului gi taina milostivirii intre frafi, dlruirea de sine gi ddruirea crealieiintregi lui Dumnezeu,Ziditorul tuturor. Pirintele Mihail Adeodatus Ungureanu, care a fost timP de mai mulgi ani redactor la Editura Trinitas a Mi-

t r o p o l i e r M o l d o v e i g i B u c o v i n e i ,c u r A v n i g i e n t u z i a s ma, e x p l l c a ta c e a s t d taini a rnorlii gi ritualurile ortodoxe din jurul ei, pentru a lumina in!el e g e r e ac r e d i n c i o g i l ocr u p r i v i r e l a a ceastdtaind. Scrisi cu un stil deopotrivd poeticgi pragmatic,carteaRitualul ortodox al inmormdntdrii pe [nlelesul tuturor - inlelesul Si folosul parastaselor vine sd explice intelesurile morlii cregtinegi si fie o cdlduzd pertinenti pentru credinciogi,in momentelein care moartea,ca prag vremelnic gi ca trecerein viafa vegnicS,igi face simlit5 prezenfa. Agadar,cartea de fald este de o certd necesitateprintre cregtini,mai ales ci existi felurite traditii popularefird legituri cu TradigiaDuhului SfAnt,izvorAte din credinle populare striine de spiritualitateacregtin-ortodox5. Recomandimaceasti carte tuturor celor care vor sd inleleagi ritualul liturgic al pomenirii mortilor gi infelesurile teologiceale rugdciunilor pentru cei adormiti in Biserici. Pr. asist.univ. dr. Ioan Valentin Istrati

CuvAnt inainte inca din cele mai vechi timPuri, toate religiile lumii 0u avut Si au credinla cd viafa nu se termind cu venirea morfii, ci, dimpotrivd, moartea deschidepoarta unei alte viefi, superioare celei de pe pdmAnt, insd nici o religie nu are o invdldturd atAt de inaltd Si curatd despresuflet Si tnvierea morfilor, rdspldtirea faptelor in viala veSnicdpentru omul tnviat,trupul unit din nou cu sufletul, aSa cum o are re; Iigia creStind. Intruparea Si Invierea MAntuitorului sunt evenimente de ,,dimensiunicosmice"l,pentru cd prin venireaRdscumpdrdtorului,,,dusmanul" crealiei lui Dumnezeu- moartea - a fost nimicit. Vechii greci, influenlali de filosofia socraticd, care ardta cd trupul este o ,,inchisoarea sufletului", au urmdrit doer ,,salvaree"suletului dupd moarte, 1 Oscar Cullman, Nemurirea sufletului sau fnviereo 2007' p. 12, morlilor?,EdituraHerald,Bucuregti,

nu Si a trupului, a invierii lui. Ei ,,priveau moartea nu ca pe un duSmance trebuiebiruit, ci mai degrabdco pe un prieten ce trebuie imbrdtiSat"2,pentru cd fn viziunealor numaisufletulestecel ce va ddinui in veSnicie Si numai el se va bucura pe deplin defericirea eternd. Pentru noi, creStinii,asteptarea,,invierii morfilor" reprezintd temelia credintei noastre; sufletul, imediat dupd moerte, va fi intr-o stare de pregustare a fericirii sau a nefericii, in functie de credinla Sifaptele pe care le-a sdv1rSit omul pe pdmdnt Si in funclie de rugdciunile Bisericii,iar viala de dincolo de mormdnt va fi ,,trditd" pe deplin numai dupd invierea morfilor, adicd dupd ce sufletulse va uni din nou cu trupul, dor un trup duhovnicesc,mai presus de fnlelegerea omeneascd, Grecii credeau cd moartea a intervenit pentru trup pe considerentulcd trupul este un rdu in sine, pe cdnd la creStinimoartea a intervenit din cauza pdcatului, trupul nepuffindfi un rdu in sine,deoareceomul estecoroana creatiei lui Dumnezeu,fiind creat de Dumnezeu perfect, nemuritor, lnsd Creatorul i-a ldsat vointa liberd de a ascultu

sau nu de poruncile divine.Sfintii creStini ou privit ntoorteacu senindtate^;i cu bucurie,dar numai prin prisma Invierii lui Hristos. I(Antuitorul lnsuSia privit molrteo cu teamd inainte de Rdstignire, o teamd fireascd omului, pentru cd El a fost Si 0m: ,,DLtmnezeul Meu, DumnezeulMeu, de ce \4-ai pdrdsit?"3.El S-a temut asadar,de ,,vrdjma' Sul cel din ^urmd care este moorteQ"4. Dar, dupd Invierea Sa din morfi, El l-a omorAt pe crcestdin urmd vrdjmas,Si de aceeo sfinpii trditori ln Hristos privescmoarteacu senindtate,dar nu o senindtate socraticd, ci una hristocentricd,pentru cd prin Hristos a dispdrut pentru totodeuna acest mlre duSmanal creapieidivine. Moartea n-o Jbst destinatd omului; ea este un accident intervenit in umanitate, nu esteo pedeapsd,ci estemijlocul prin care omul poate fi restaurat. Dacdomul ar fi rdmasnemuritor,dupd ce a fost corupt de diavol, ar fi fost o De aceeaDumneveSnicd. condctmnare zeu, fn bundtatea Lui, acceptdmoartea coroaneicreafieiLui ca pe o restaurore a omului,moarteo.fiind defopt salvarea

z Ibidernp , . 13.

- rM a r c u1 5 ,3 4 . a I C o r i n t e n1i ,5 ,2 ( r .

omului din ghearele lui Satan. Cu alte cuvinte, putem afirma cd moartea nu reprezintd un scoptci un mijloc necesar pentru a atinge puritatea, fdrd de care nu putem intra in comuniunedeplina cu Dumnezeu. Acestfenomennu urmdreSte eliminarea pe vecie a trupului, nici a sufletului (prin despdrlirea de Dumnezeu Si iadul veSnic),ci numai eliminarea a tot ceea ce este tnclinare spre rdu, atdt fn trup, cdt Si in sullet. Adicd, pentru ca trupul sd fie in nestricdciune trebuie sd putrezeoscd- asemeni bobului de grdu; de aceeaseface coliva din grAu, ea simbolizdndtrupul omului - co apoi sd fnvie tn nestricdciune la invierea cea de obSte.La fel Si sufletul,cdt timp este unit cu trupul pe pdmAnt ffebuie sd treacdSi el printr-un al curdpirii de foc, acela al Spovedaniei, patimi. Astfel, putem zice cd atdt trupu[ c1t Si sufletul trebuie transfigurate ca sd poatd sta fn comuniunecu Dumnezeu,ambeletrecAndprin aceea;ipurificare, dar sub altd formd: trupul prin putrezire, iar sufletul prin Spovedanie Si Impdrtdsire. Avdnd aceastdcredinfd, imaginea noastrd despre moarte se schimbd,o privim cu algi ochi, nu ca pe cevainspdimAntdtor,ci ca pe o usurore, cu nddejdea creStind cd, dacd inde-

plinim voia lui Dumnezeu,ne vom bucura de darurile Sale pregdtite pentru noi, deoarece Mdntuitorul ne fncredintezd cd ,,tn casa Tatdlui Meu multe Dar, pentru a ,,ocLtpa" loca;uri sLrnt"S. un astfel de locas tn cer, ,,tn tot ceea ce faci, adu-fi aminte de sfarSitultdu Si nu vei pdcdtui niciodatd"6sau dupd cum spune.Si Sfdntul Macarie Egipteanul: ,,GAndulneincetatla Dumnezeu,teama Si dragostea noastrd fatd de El duce la indeplinirea tuturor poruncilor Si ne face sd rdmdnem departe de cel ce pdngdreSteporuncilelui Dumnezeu"T. Deci,singuraSiceamai eficientdabordare impotriva morlii trupeStiinevitabile o reprezintd credinla Si indeplinireaporuncilor dumnezeieSti,mijloc ce are un singur scop:de a-l face pe om sd trdiascd veSnicaldturi de El, veSniciece incepepe pdmdnt prin unirea cu Dumnezeuprin Trupul Si Sdngele Mdntuitorului Iisus Hristos,unire precedatdmai fntAi de Botez (primim o viald noud) Si Mirungere (primim PeceteaDarului Duhului SfAnt s loan14,2. t' I s .s i r . 7 , 3 8 , 7 SfAntul Macarie Egipteanul,Scrieri, in PSB (34), E d i t u r a I n s t i t u t u l u iB i b l i c a i d e M i s i u n ea l B i s e r i c i i OrtodoxeRomAne,Bucuregti,1992,p. 284.

pentru a menfirrcSi dezvoltaaceastdviofti noud) Si pennanentiztttaca mereu sd lucrcim,,in lumind" pentru cd Hristoseste ,,Lumind",iar acectstdlumind purtatd tn suJletpe tot porcursul vietii pdmdnteSti vctlumina Si druntul care depdseSte granitelemormdntului. Conform inviildturii creStineortodoxe de credinfd, viola omului parcurge trei etape:de la nasterepAnd lo moorteo trupescd; a doua etapd fncepe cu moarteo,care defapt esteviotafdrd de trup, core tine pdna la Judecata cea Mare (starea intermediard),Si ultima etapd este unirea sufletului cu trupul inviat, dupd Judecato.in storea intermediard (a douct etapd) sufletul este conStient, activ,simlitor (pentrucei buni esteo pregustorea fericirii, pentru cei rdi o pregustareo suferintei,deci el simte pilda bogatuluinemilostiv).Cuvdntul,,odihnd" din ecfonisulde la ectenia morlilor: ,,CdTu eStiinviereaSi viala Si odihna adormitului...", nu trebuieintelesca o stare de somn,inoctivitateSiinconStienlo ci, dupd cum precizeazdSi Sfdnta Scripturd, prin ,,odihnd" se inlelege bucuria fmplinirii, fericirea. Astfel, cei ce ascultd de tnvatdtura Bisericii Ortodoxenu pot decdt sd trdiascd cu nddejdea cd ,,vine ceasulin care toti cei din morminte vor

ouzi glasul Fiului lui Dumnezeu.$i vor ieSi acei ce au fdcut cele bune, intru tnviereavietii, ior cei ce aufiicut celerele intru inviereoosdndei"s, De aceea,noi susfinemodevdruldespre cultul ortodoxcd are un 'racter obiectiv, nu estemanifestarefada, lipsitd de sensSi consistenfd.Cultul ortodox - tn cazul de fctfd ritualul lnmormdntdrii trebuie [nleles limpede,ca otunci cdnd suntem fn mijlocul durerii sufleteStinecrufdtoarea despdrtirii de cei drogi, sd conStientizam ca trupul se va preface tn moteria din core a fost plamddit, adicd in gdrAnd;iar nemuritorul sullet, scdnteiadumnezeiascd, vo merge,dupd dezlegareapreotului Si insotit de sfinlii ingeri Si de rttgdciunile celor prezenti la inmormAntare,la locul de bucurie veSnicd,fntr-un ,,colgiSorde rai", dupd cum ne spuneoregretatulpredicator din munfi, Pdrintele IIie Cleopa. Dttpdcum am menlionatmai sus,aceastd bucurie (sau suferinfd, dupd caz) este nedeplind;plindtatea va fi atunci cAndSi trupul se va bucura de darurile cereSti, pentru cd trupul esteacela care a suferit scuipdri, batjocurd, umilinle Si moarte martiricd pentru Hristos, in cazul sfintilor. Desigurtnu toli oameniisunt dispuSi I loan 5, 28-29 .

sdfacd sctcrifciulmartirilor Si al sJinfilor, clar tati vor fi primifi in impdragia lui Duntnezeudacd s-au indreptat cu fala cdtre Hristos Si cautd, pe cdt posibil, sd indep lineascdp oruncileL ui, Gorantia^fnvieriinoastredin morli o reprezintdInviereaDomnuluiSi MAntuitorului nostru lisus Hristos,Care a invins moartea in trupul Sou. fn conStiinlo creStind,moartea este o trecere (naoya), deoorece prin ea Hristos ne trece la comuniuneacu Dumnezeu,la plenitudineoviefii:,,Noitotdeaunapurtdm in trup moartea lui lisus,ca Si viata Lui sd se arate in trupurile noastre"e.in cursul vielii pamAnteSti,creStinulnu vcl ajunge niciodata la sfdrSitul efortului spre desdvArSire,fndumnezeireafncepAndpe pdmdntSi continudndin veSnicie din ,,slavdtn slavd"l0.Mdntuitorul a ardtat lumii cd toti oamenii, trecAnd prin moarte,vor fnvia Sise vor prezenta la JudecataceaMore. Scopul acesteicdrli este acela de a aduceo mai buna intelegerea slujbelor legate de sfdrSitulomului, sfdrSitinevitabil pentru toti, co atunci cAndsuntem fn acele clipe cumplite sd Stim ce ovem de fdcut, atAt din punctul de vedereal ') II Corinteni 4, 1.0. I t )l b i d e m 3 , 1 8 .

ritualuluill inmormdntdrii, cdt pi o intelegerii sensurilor duhovniceSti o textelor liturgice. Cartea este scrisd intr-o ordine logicd,incepAndcu primo slujbd legata de sfirSitul omului oflot pe patul de moarte,continu(indapoi cu etopele ce se desfdsoardin ritualul de inmormAntore,opoi cu pomenirile,ior spre sfArSitulcdrf.ii,pe ldnga explicatiile aduse tradipiilor Si obiceiurilor lo inmormAntare,ctm scriscdteva cuvinte desprecopiii avortali sau ndscufimorfi, dacd pot fi pomenifi mortii incinerafi sau sinucigasiiSi cdtevacuvintedespre sfArSitullumii, desprecare ardt cd nu este identic cu sfdrSitulfiecdrui om tn parte.

''

C u v A t r t u"l r i t u a l " i n s e a m n i r A n d u i a l i d e s l u j b a sau ceremonie religioasi (vezi Pr. prof. dr. Ene Branigte, Rit, ritual, ritualism,in "Studii Teologice", s e r i aI I - a ,1 9 6 6 ,n r . 5 - 6 ,p P .2 5 5 - 2 6 1

Sluiba la iegirea cu greu a sufletului

,,SfArgitcregtinescvielii noastre,firi durere, neinfrunia! in pace gi rispuns bun la infricogitoarea judecati a lui Hristos sd cerem" este una dintre rugSciunile din cadrul ecteniilorlz prin care implorim mila lui Dumnezeu pentru momentul trecerii noastre din viala de aici citre viafa de dincolo de mormAnt. Dacd pe tot parcursul vielii pimdntegti indeplinim cuvintele Mintuitorului: ,,Celce mdnAnciTrupul Meu gi bea SAngele Meu are viali ve$nice..."13, sfArgitul viegii pimAntegti nu o si mai creezeun sentiment de frici, ci ,,cregtinulspovedit $i impirt5git igi poate agtepta gi L2 Ectenia[gr. errevrlg) este o secven!5de scurte rugiciuni de cerere rostite dedlaconsaudepreotin numeletuturor celorprezenfi.Dupi fiecarerugiciune, poporulprezentsaustranarispunde: "Doamne,miluiegte","D5,Doamne"sau"!ie, Doamne".Ecteniasemai poateintAlni[rarJcu denumireadelitanie. 13loan 6, 54. 27 reffi

irrtArnpina moarteacu mai mult curaj gi cusenindtate"l4. Slujba Ia ieSirea cu greu a sufletului este o rugiciune ce dateazl cel pulin din a douajumitate a secolulr,ri al patrulealsgi se sdvArgegte in caznl in care un credinciosortodox se chinuie pe patul suferinfei,neputAndsi-gi dea ob;tesculsfArgitin pace.JinAndcont de descriereape care o face SfAntulIoan Damaschir.r cu privire la una din stihirile de la slulba inmormArrtdriimirenilor: ,,Vai,cAti luptd are suflctul cAnd se clespartede trr"rp!Vai, cAt ldcrimeazd atunci,gi nu estecine si-l miluiasci pe dAnsul!..."r6, observim cASlujba Ia ieSirea cu greu a suJletului are tocmai acest rol, a$a cum se aratd intr-o ruglciune din cadrulei: ,,Poruncegte, dar, StdpAne,si se dezlegein pace sufletul robului Tdu gi sd se odihneasclin locasurilecelevesnicecu toti sfintiiTdi..."17. ra Sfinttrl Sinreonal l'esalonicului,DespresfdrSitul omului, cap. 360, pp. 242-243, apud Credinfa Ortod o x r i ,E d i t u r aT r i n i t a s ,I a ; ; i 2 , 0 0 0 ,p . 2 9 5 . rs Preot stavrofbl dr. SirniorrRadu.7'enreiulruodciunilor Biscriciipentru cei orlorntili,in,,Mitropoiia Arc l e a l r r l r - rI 9 i "7, 7 , n r . 1 - 3 ,p . 1 3 0 . tb Cl'.Pctnihida,Editura Trinitas, la9i, 2000, Sluiba de inmormAntare a mirenilor, p. 36. 17Cf. Molitfelnlc,lrditura IrrstitutuluiBiblic qi dc Misiune al BisericiiOrtocloxeRom6ne,Bucuregti,1998, Slujbala ieSireacttgreu a suJletului,p.181,.

Agaclar,sllnt cazuri cAnd unii oameni, pe patul de moarte, suf'eri mult in ulimele clipe ale vielii, acesteafiind mornentegrele atAt pentru ei, dar mai ales pentru familie.Bisericaa considerat cd stareatragici a muribunduluise datoreazi unor pdcate grave rimase nespovedite,fapt ce-i chinuie conttiinta. Pirintele D, Stiniloae dd o explicalie celorce n-auiein acestsens:,,Sufletele git din trup ciindu-se,demoniile adAncesc ai mai n-rult in aceasti confuzie uniti cu incdpitAnarea,in intunericul clapseudo-realitiliigi al necunoagterii inainteze re de ele insele,ficAndu-lesd in starea de imprdgtieresuperficial5in careau triit"1B, AceastaestesoluliaBisericiila probii ceremlui lemasuferinteiindelungate: Dumnezeu si curme suferinla Prin moarte,pentru ca El, primind rugdciunea preotului, sd dezlegefn pace sufletul in locagurobului Sdugi sd-lodihneascd rile celevegnicecu toli sfinlii Lui. Slubjaincepecu ruglciunile incepdtoare, apoi Psalmul 69: ,,Dumnezettle, spre ajutorul meu ia ominte! Doamne, 18Pr. prof. dr. Dumitru Stiniloac, TeologiaDoglma' ticd Ortodoxd,vol. 3, Editura Institutului Biblic 9i de M i s i u n e a l B i s e r i c i i O r t o d o x e R o m A n e ,B u c u r e s t i , I 9 7 8 ,p . 2 9 2 .

sd-mi ajufi mie grdbeSte-Te!Sd se ruSineze Si sd se infrunte cei ce cautd sufletul meu;sd se tntoarcd inapoi pl sdse ruSinezecei ce-mi voiescmie rele; Intoarcd-seindatd ruSinalicei ce-migrdiesc mie: Bine, bine! Sd se bucure Si sd se veseleascdde Tine toli cei ce Te cautd pe Tine, Dumnezeule,Si sd zicd pururea cei ce iubescmdntuirea Ta: Sldvit sd fie DomnuMar eu sdracsunt Si sdrman, Dumnezeule,ajutd-md! Ajutorul meu Si lzbdvitorul meu esti Tu, Doamne,nu zdbovi!". Acest psalm este cel mai citit din Psaltire dupd Psalmul 22, el fiind un psalm rostit la vremede necazmare.La aceasti slujbd, cel aflat pe patul de moarte cere sprijin gi ajutor de la Dumnezeu,ca Dumnezeusi nu ,,zdboveascS"gi sa-l dezlegepentru a pleca spre locagurileceregti. U r m e a z da p o i P s a l m i i1 4 2 g i 5 0 9 i Canonulalcituit de SfAntulAndrei Criteanul,careincepecu un indemn adresat de muribund celorlalgisd se roage pentru sufletul lui picdtos: ,,Venifi si vi adunali to!i, care, cu dreapti credinld, in viafd ali triit gi plAngegi sufletul care s-a instrSinatde la slava lui Dumnezeugi, cu toati stlruinta, a sluiit demonilor celor rii. Acum toati

vremeavielii mele ca fumul a trecut gi, iatd,stauinainte-miingeri trimigi de la Dumnezeu,cerAndfiri mild ticilosul meu suflet. Iatd s-au infitigat mullime de duhuri viclene,linand zapisul pdcatelor mele, gi strigd foarte, cerAnd fira rugine umilul meu suflet..."1e. Aceasti chemare la rugicine pentru sufletul ce se luptd greu cu moartea din cauzapicatelor devine atAt de imperioasi datoriti faptului ci ,,nu este atunci cine si te izbiveasci din necazul gi nevoia aceasta;nu estecine sd te ajute: nu tati, nu mami, nu frate, nu prieten, cdci nimeni nu vede acestea, decAt tu singur, Numai lie !i se vor areta"zj.Mai departe,in Canor?, se arati cd muribundul igi mdrturisegtelumii intregi picatele sale: ,,Vai mie, desfrAnatul!Amar mie, ticdlosul!Cdci mAinile-mitind cdtre prietenii mei gi lacrimi vdrs din ochi, dar nu este nimeni sd md miluiascd"21. Aflat in aceasti deznddejde,muribundul adreseazd rugiciuni Maicii Domnului:,,StdpAnd, StdpAnS, miluiegte acum sufletul meu cel strAmtorat, to Molitplnic, p. L75. 20Pr. prof. pr, Dumitru Stiniloae,op.crt,nota 85, p. 293. zt Molitfelnic, p. 176.

care cautenumai cetre acoperimAntul tiu, gi nu mi lisa, ceeace etti bun5,si fiu dat demonilor"z2.Apoi se adreseazd sfinfilor ingeri: ,,Miluili-mdpe mine, ingeri preasfinliai lui DumnezeuAtotfiitorul, gi mI izblvili din toate vimile celor vicleni, cici n-am fapte bune si indreptezecumplna faptelor mele ce' le rele"23. Dupd citirea CanonuluiSfdntuluiAndrei Criteanul,urmeazi doui rugdciuni rostite de preot pentru muribund [adresatelui Dumnezeul.in prima rugidar, ciune preotul zice: ,,Poruncegte, pace sufletul StipAne sd se dezlegein robului tdu gi si se odihneascl in locagurilecele vegnicecu tolii sfinlii Tei...",Observdmaici ci efectulrugdciunii este unul benefic pentru muribund Si anumecd sufletulsdu plecat din trup vo fi asezat fn cer cu sfinlii lui Dumnezeu.in a doua rugiciune, preotul aratd cd omul a fost creat de Dumnezeu ,,cu infigigare gi frumusefe, ca pe o cinstitl fipturd cereascd,spre mdrelia gi strdlucireaslaveigi a impirdgieilui Dumnezeu",dar omul a cilcat porunca divini gi de aceea a primit

moartea,pentru ca riutatea si nu fie vegnicd.De asemenea,in acesti rugdciune preotul se roagd pentru sufletul S,t d p A n eD o a m n e , muribundului:,,Aqa Dumnezeule,auzi-mdpe mine picdtosul gi nevredniculslujitorul TIu in acest ceasgi dezleagdpe robul Teu [N) de aceasti durere de nesuferit gi de aceasti neputinld amard ce-l tine pi-1 odihnestepe ddnsul unde sunt sufletele dreplilor..."z+. Agadar, scopul acestei slujbe pe care o sivArgegtepreotul la cdpdtAiul muribundului este pentru a-l dezlega de legdtura trupului, dar in acelagi timp gi de a-l feri de puterile demorrilor, deoarece,,dernoniinu pot duce in ci in iad, cer acestesuflete"2s, Dorim,totodat5,sd menfionim - legat de aceasti slujbi - gi cAtevagregeli de interpretarefdcutede anumili credinciogi.Estevorba de aga-zisele,,anticipalii profetice",ce se fac indati dupd plecareapreotului din casa muribundului, de cdtre cei care au asistat la slujbi, privitoare Ia felul cum au fost citite rugiciunile de cdtre preotul slujitor, Astfel, dacd lectura preotului a

z zl b i d e m , p . 1 7 7 ztlbidem,p.778

z qI b i d e m , p . l B 2 . 2sPr. prof. dr. Dumitru Stiniloae,op. cit.,p.292.

: , :i : t ; . : , i i ' , ' , r l , r r a , l ,

"rii,,.!,i.l:ir,i,'.l :. :1r'l

r , , i , r r ii

decurs mai repede,se fac presupuneri ce ea ar prevesti sfArgitul grabnic al celui ce se lupti cu moartea,pe cand o citire mai inceatd este interpretatd ca semn prin care se descoperi familiei prelungirea zilelor de suferinli ale muribundului. Algi credinciogicer preotului si,,le deschidi cartea"pentru ca sd vadi daci rnuribundul mai are mult de triit. Pentru asfel de cazurl Biserica noastrd invald cd practicile acesteanu sunt conforme invdgdturii creStineortodoxe de credinld Si de aceeatrebuie inIdturate26.

26Pr. prof. Nicolae Morar, ingdduinleSi restriclii Ia slujba fnmormdntdrii, in ,,MitropoliaBanatului", 19B4,nr. 3-4, pp. 180-188.

34

"StAlpii" ce se citesc la casa celui adormitzT Atunci cAnd un cregtin dintr-o anumiti comunitate moare, familia lui anunli preotul parohiei respective pentru a primi toate informaliile legate de slujba inmormAntirii. Tradilia Bisericiiarati cd imediat dupd moarte se spaldtrupul celui adormit,,in semn de curilire, cu api curatS,care aduce aminte de apa botezului, ardtAnd cu aceastacI cei riposali au triit cregtinegte"z8.Hainele noi cu care este imbrlcat trupul adormitului inchipuie vegmAntulnestriclciunii, dupi cum ne zice SfAntulApostol Pavel:,,SeseamSnd [trupul, n.m.) intru stricdciune, inviazi intru nestriciciune"2e.Trupul 27Denumireade ,,stAlpi"se referi la cei patru evangheligti,deoarecese fac citiri din cele patru Evanghelii la capela bisericii sau a cimitirului, daci trupul neinsufletit este depus acolo. ze Pr. Marin Stamate, Practici de cult in legdturd cu cei rdposafi, in ,,indrumitor Bisericesc",nr. 2 , Gal a f i , 1 9 8 6 ,p . 1 4 . zeI Cor.'J.5,42.

se ataza in sicriu,,pentru a fi ocrotit de greutatea pimAntului, inainte de descompunere $i pentru a areta c5 el se afld sub acoperementulCelui Preainalt gi odihnegte sub umbra Celui Atotputernic" [Ps.90, 911:0. in legituri cu spdlatul trupului celui adormit, pecizim faptul cd nu trebuie in acest caz se se citeascevreo molitfe3l pentru curelirea cu ape sfinliti a celor ce au spelat mortul, cum se practice uneori; de altfel o asemenea molitfe nici nu existe in Molitfelnic gi nici nu trebuie sfingiti apa aceasta, deoarece,,acestobicei afecteazi chiar rostul stropilor cu aghiazmi care prefigureazd fenomenul epifanic al lucririi SfAntului Duh in viala credinciosului"32.De asemenea,nu existein Molitfelnicul romanesc o rug5ciune de binecuvAntarea sicriului, degi credinciogii cer aceastain multe pirli ale Bisericii noastre33,sicriul fiind un ,,semn al civilizatiei" de a proteja pe cat posisoCredinfa Ortodoxd,Editura Trinitas, laqi, 2000, p. 297. 3r Molitfa este rugiciunea rostitd de preot in anumite imprejuriri (la botez, la inmormAntare etc.) 32Pr. prof. Nicolae Morar, tngdduinfe...,p. t90. 33 Pr. prof. dr. Ene Branigte, Liturgica speciald, Editura Institutului Biblic pi de Misiune al Bisericii Ortodoxe RomAne,Bucuretti, 1980, p. 47 5

36 ffiiPilid

bil rimdgigelepimAntegti34.Pe pieptul adormitului se pune o icoand a MAntuitorului sau a Maicii Domnului,iar la capul lui, pe un sfegnic,se pune toiagul ce simbolizeazl firul vielii omului pe pimAnt. LumAnarea care se pune in mAna adormitului simbolizeazi lumina lui Hristos care cilSuzegtesufletul celui adormit spre viala cealalti. intre ziua morlii gi ziua inmormAntirii are loc slujba Panihidei3sin cadrul cdreia ,,pe alocurea"36,deci in anumite zone din !drd, se citesc Si ,,stdlpii", ,,adicd.cele 1l- Evangheliiale invierii"37.Se trag clopotelela biserica din parohie ,pentru a ingtiinfa pe ceilalli membri ai parohiei ci unul dintre ei :+ Pr. Vasile Petrici, ingdduing.e restricfii la slujba Si '1.977, fumormAntdrii, in ,,Mitropolia Banatului", nr. 4-6,pp.285-290 3s CuvAntul panihidi vine din grecescul navvuXtq, care inseamni slujbd de noapte, ,,deoareceslujba numiti panihidd inlocuiegte privegherile, adicd rugiciunile gi cAntdrile din timpul nopfii, pe care credinciogii le frceau in trecut in bisericS,in ajunul praznicilor mari sau in case la cei morfi, cAnd erau ingropali noaptea din cauza perseculiilor". (Liturgica speciald, p. a7Q. Panihida mai inseamni gi o carte de cult ortodoxi. 36 Pr. prof. dr. Ene Branigte, Liturgica speciald, p. 477. 37Pr. prof. Petre Procopoviciu, Rugdciunile Bisericii pentru morfi, in ,,Mitropolia Ardealului", t957, nr. 3-4,p.258.

37 W

: 1 i 1 : J i l : t i lf l t i

:'i

i-a pdrisit, si-i indemne la rugiciune pentru iertareapicatelor lui fde aceea tofi zic: Jgi sd ne aducl aminte cd toti suntem muritori"3B. Sunetul clopotului simbolizeazd trAmbila prin care suntem ingtiinlali de ingeri despre sfArgitul lumii: ,,$i va trimite pe,ingeriiSii, cu sunet mare de trAmbild,gi vor adunape cei alegiai Lui din cele patru vAnturi, de la marginile cerurilor pAndla celelaltert?rgini"3e. Am dori si menlionim aici cd stdlpii care se citesc la mort sunt inlelegi diferit. Astfel, in Teleorman se citesc drept sffilpi doudsprezece pericope evanghelice,unii le citesc imediat dupd ce a murit credinciosul,iar allii citesc Evangheliiin procesiuneaducerii mortului la biserici gi apoi la mormAnt.in judegulSuceavase face citirea intregii Evanghelii de la cei patru evangheligti,dupi ce s-a a;ezat mortul pe mas5. In alte pdrli ale Moldovei stdlpii se citesc numai la priveghi. in regiunea Vatra Dornei, sffilpii se nrrseArhimandrit lector univ. dr. Vasile Miron, Sfintele Taine Si ierurgii in ritul liturgic ortodox, Editura Institutului Biblic gi de Misiune al Bisericii Ortodoxe RomAne,Bucuregti,2002,p.208. rs Matei 24. 31.

mesc stirile sau oprile ce se fac in timpul procesiuniiducerii mortului la bisericd,fdrd a se preciza dacd se citeSte ceva la aceste stdri. Allii citesc Evanghelia Patimilor, addugAnd la sfArgit Evangheliade la Mateia0sau Evangheliie ce se citescla slujbade inmormAntare a preolilor sau de la Maslu, ,,ceea ce este cu totul nepotrivit"4l. Datoriti faptului cd, prin citirea stAlpilor, se transmite o invd!5turi evanghelicS, considerdm cA aceasti practici este ,,o metodd eficienti de pastorafie,prin lectura lor indeplinindu-se unul din scopurile cultului divin ortodox; gi anume cel didactic, de propoviduire a cuvAntuluiEvangheliei,de invdlare a credinciogilor,urmirinduse in acelagitimp gi un scop educativpsihologic,adici de a mAngAiape cei in intristare cu nidejdea in invierea morlilor gi a vielii vegnice"42. in legdturi cu priveghiul, sunt anumite obiceiuri care diferd de Ia o zoni la alta.Astfel,in Vrancea,la priveghi se a0 Apostof Marin, Despre stdlpii care se citesc la morli,in,,GlasulBisericii",(1957), nr.4-5, p. 256. al Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula, Tradigie innoire Si in slujirea liturgicd, vol. I, Editura Episcopiei Dunirii de Jos,Galaf| 1996, p. 250. azlbidem.

39 9,:l*!ilik

face un foc in mijlocul curlii in jurul ciruia se strAng cei adunali acolo.in Bucovinase cAnti din bucium, fdcAnd a n a l o g i ec u c l o p o t u lc e a r e s c o p u ld e a anunfa moarteacuiva.De aceea,gdsim in literaturanoastri folclorici expresii d i n a c e s t e a ,: , B u c i u m usl u n d c u j a l e ; b u c i u m u lr i s u n i p e s t ev o i . . , " V . erbele g i l e ,,a , , as u n a " , , ar i s u n a " a u i n t e l e s u d anunta"moarteacuiva,In alte pdrfi, la priveghi au loc tot felul de distractiigi j o c u r i , c a r e n u s u n t d e c A td e n a t u r d r i ale pietitii cregtinea3. Cu acesteprilejuri triste unii ,,cAntdrefi", asistati de ,,orchestratrompetigtilor",dorind sigi arate ,,talentele"de mari ,,compozitorl", alcituiesc nigte versuri pe care apoi le ,,cAntl", versuri care nu au niciun fel de sens gi logicS,pentru c5, in loc si atenuezedurerea,o amplifici, generAndo stare de deznddejde. Apoi, incurajate de cAntecelede ,,nddejde" ale ,,cAntirelilor",in unele locuri din tard sunt nelipsite de la astfel de evenimentetriste,,bocitoarele"44 care, +: Gheorghe Vrabie, f'olclontl, Editura Academier, Bucuregti,1970, p. 253 aaCAndva, in timpul epidemiilor,cAnd erar.rfoarte multe cazuri de moarte aparenti, existenla bocitoarelor igi avea ra!iunile ei practice.Moartea aparenti exprirni o deprimare,(o pribugire pAni la dificultateaperceperii) a funcliilor vitale, care poate

fr rl ;l

in schimbul unor sume de bani, cAnti la comanddmelodii de atAtajale, ca gi cum ele ar fi ingropatein locul mortului, practici, care, bineinlelesci n-au nicio legdturi cu tradilia noastri bisericeasci; aceste ,,plAngitoarela comandd"chiar anihileazicredinla cregtini in viala vegnici gi cultivd deznddejdea,care este un pdcat impotriva DuhuluiSfAnt.as Daci lecturarea cdrlilor sfinte la cipitAiul mortului in casia6are rolul de a crea o stare de rugiciune, inlocuind aga-zisele,,bisericufe"din jurul sicriului, aceleagicitiri in timpul procesiuniide la casamortului la bisericd gi apoi la cimitir ridicd o anumitl problemd pe care o semnalSmin cele ce urmeazd.In trecut, opririle la rdspAntii au avut ca scop atragereaaltor cregtini in cortegiu spre a se ruga pentru cel riposat gi apoi ele se mai ficeau gi pentru odihna fizicd a celor crea erori in diagnosticareamorlii reale gi poate crea chiar tentative ori inmormAntiri precipitate. P r e z e n ! ab o c i t o a r e l o rp u t e a d e t e r m i n a , , t r e z i r e a " fvezi Gh. Scripcaru, Vasile Astiristoae gi Cilin Scripcaru, Medicins legold pentru juripfl, Editura P o l i r o m ,I a 9 i ,2 0 0 5 ,p . 4 1 1 . a sS i m i o n F fo r e a M a r i a n ,i n m o r m d n l a r e al o r o m a n i , studiu etnogrofic,Bucuregti,1995,pp. 147-L48. +oBiserici sau capeli daci mortul este depus acolo.

ce duceau sicriul pe umeri. De aceea, popasurilese fac la rdspAntii,iar preotul rostegte ectenia morfilor, adici rugdciuneade iertare a picatelor celui riposat. Aceastdrugiciune s-a introdus, in timp, mai mult din raliuni practice,adici pentru a umple golul jenant produs de popasin procesiune. Dar credinciogii,din dragostepentru cel riposat, n-au intArziat a raporta toate acesteala ugurareapdcatelorlui gi a cere insistentpreolilor si citeasci Evanghelii.Or, citirea unor pericope evanghelicein cadrul acestor,,opriri" nu poate avea niciun bun efect pentru cei prezenli,din cauzazgomotuluidin strdzi gi mai ales pe vreme nefavorabild de vAnt, praf, ploi abundente, cilduri indbugitoare,frig, zipadi etc. Etimologic,cuvAntul,,evanghelie"inseamni ,,a binevesti",iar cel ce binevestegte CuvAntul gi invdlitura lui Dumnezeu in asemeneacondigii inseamn5, de departe, ci neglijeazd acest moment deosebital transmiterii mesajului evangheliccare trebuie si se desfdgoareintr-un cadru sobru gi solemn. De la aceastdraportare a citirii Evanghelieipe drum cu uturarea picatelor rdposatuluis-a ajuns azi, in unele locuri, ca accentulsI fie pus pe

fastul procesiunii pAnd la bisericd 9i apoi citre cimitir, adici preotul si citesci cAt mai multe Evanghelii,sd meargd deosebitde incet pe drum ca ,,sI vadl vecinii" ce inmormAntare
considerafiacd stdlprrgi-ar fi luat numele de la vdmile vdzduhuluieste cel pulin naivi. Prin stdlpi,in sensliturgic, se infelegeimplrfirea timpului de peste an in care se citegte SfAntaEvanghelie dupd cei patru evangheligtila s e r v i c i u ld i v i n p u b l i c a i d u p i a n u m i t e p e r i o a d ed e t i m p i n d e c u r s u lu n u i a n de zile. Termenul de stdlpi se gdsegte in Tipicul cel Mare,in SfAntuEvonghe/ie gi in Triod, prin el infelegAndu-se citirea intregii Sfinte Evanghelii,care estestdlpulsuslindtoral Bisericiicregtine. Deci,ca o concluziedespre existenfa sffilpilor la inmormAntare,putem zice cd rolul de cipetenie al sfrilpilor funebri este acela de a combate o b i c e i u r i l es u p e r s t i f i o a sgei d e p r i n d e rile imorale din noapteapriveghiului gi nu se citescin drumul spre biserici sau spre cimitir. In ceea ce privegte legitura dintre poduri gi vdmilevdzduhului.trebuie si subliniem faptul cd sunt inovafii care sunt departede invi!5tura noastri de credinfi. Numim inovalie acea niscocire sau invenfiea cuiva care constituie o deviafiede Ia regulaBisericii,o shimbarefie in textul rugdciunii,fie in

ceremonial sau ritualaT,in gAndirea populari, prin poduri, se inleleg anumite obiecte [de obicei haine, pdturi etc.) peste care trece sicriul cu mortul in ideea de a pldti la fiecare vamd ca sufletulsi ,,nufie luat de diavoli".Daci am acceptaexistenfaacesteipldli am anula in acelagitimp rugicinile Bisericii pentru cei adormifi,ceeace contravine inviliturii noastre de credin!5 ortodoxi; apoi, ,,unelementnegativin cazul este ci oamenii nu se gAndesccum si se intAlneascdsau si se uneasci cu Hristos,ci cum sI treacd de anumite ,de parcd depigirea acestorobstacolear fi un scop in sine, De asemenea,judecataingerilor rii se substituie judecilii particulare pe care o face Dumnezeu,potrivit credintei cregtine,sufletuluidupd moarte. Pe lAngdacestea,mAntuireasufletului apare ca o tdrguiald ca oricare alta, folosindu-se bani sau alte alimente Precumam menfiodate de pornanf,"4a. nat, acesteasunt inovalii periculoase ce trebuie indepdrtatedin ritualul de inmormAntare,uneori [daci nu in cele a7 Pr. prof. Ene Branigte, Despre ,,inovafii" tn sdvArsireoserviciilordivine,in,,Studii teologice",V, n r . 3 - 4 , 1 9 5 3p, , 2 t 1 0 . aBPr. dr. Adrian Zaharia, Vdmile vdzduhului, in ,,Teo l o g i eg i V i a ! 5 " ,s e r i en o u i , 2 0 0 9 ,n r . 9 ' L 2 , p . 1 , 4 1 ' .

mai multe cazLryi, rlai ales in mediul rural) au o pondere mai mare decAt slujba insSgi, ceea ce reprezinti o anomalie. Desigur,in tradigiaBisericiiexistdo practicd care are un fundament religios gi anumecel al impirfirii hainelor gi altor lucruri pentru cei adormifi. Dar aceastitraditie de impirtire a hainelor la inmormAntarenu are nimic in comun cu podurile cayesunt in legSturi cu vdmile vdzduhulur,ca o condilie a plilii pentru ca sufletul celui r5posat si treaci de diavolii din vizduh. Impbrlirea hainelor este strict legatd de milostenre,pentru cd milostenia este o arvuni cereasci: "FldmAnd am fost gi Mi-afi dat sd minAnc",ata cum ne arati gi rugdciuneadin cdrtile de slujbd care specificdfaptul cI Hristos este Cel ce binecuvinteazd,prin mAna preotului,haineledate de familie pentru riposat: ,,sd-ifie lui de pomeniregi spre iertareapecatelor"4e. Invildtura ortodoxd ce se desprinde din rugiciunea de binecuvAntarea hainelor nu pune accentulpe impdrlirea hainelor cu scopul de a pliti un diavol sau mai mulgi si-i permitd sufletului celui adormit sd trecd nrin aePanihida,edifia citatS,p. 1BB.

vdmi, ci, dimpotrivd, in rugdciune se evidenliazd foarte clar milostenia, milosteniepe care ne-aporuncit-oinsugi MAntuitorulsi o practiclm oriunde gi oricAnd. Ea este rAnduitd la inmormAntaresau la pomeniri ca un ajutor fdcut din parteafamiliei pe lAngi rugiciune, care este esenfialul.Pentru sufletul celui adormit,in drumul lui spre cer,primordialesunt credinlagi fapteIe cele bune fdcutepe p5mAnt,la care doar se adaugi, ca un pogorlmAnt al lui Dumnezeu,rugdciunilegi milosteniile ficute de familie pentru rdposat. Pietatea exagerati a unor credinciogi face ca uneori lucrurile, forlate fiind, si capete un alt sens,depigind cAteodatl nu doar granilele inv5ldturii noastreortodoxe,chiar devenindhilare. Am intAlnit personalcazuri in care sicriul cu mortul, vara, este tras de boi cu sania de lemn [cu care se transportd lemne iarnal gi chiar am primit obsevalii ci ,,mergprea repede [degi mergeam foarte incet), cd dacd merg repede se hdlt1nd mortul gi hA$dnat va fi gi in ceruri".

Lucrurile ce trebuie pregitite pentru sluiba de inmormdntare Coliva - este un semn vAzut al credintei noastre in inviere gi nemurire 9i inchipuie insugi trupul mortului, deoarecehrana principali a trupului omenesceste grAul din care se facecoliva. Colacul- inchipuie viala vegnici. Vinul - ce se toarni peste colivi inchipuie aromatele gi balsamul cu care a fost uns trupul Domnului. Pdnza (voalul) - ce acoperi trupul mortului - inchipuie acoperimAntul lui Hristos. Crucea - din mAinile mortului gi icoana de pe pieptul lui - aratd cd cregtinul igi incredinleazAsufletul sdu lui Hristos. Toiagul - de la capul mortului simbolizeazi candeleleaprinse ori lumina faptelor bune cu care cregtinul il va intAmpinape Hristos la fudecatade

Apoi. Toiagul mai simbolizeazdfirul vielii omului pe pimAnt. LumAnarea- este cdlduzasufletului pe caleaspre vegnicie,risipind intunericul morlii gi apropiindu-sede Hristos carea spus:,,Eusunt Luminaviefii: cel ce-Mi urmeazi Mie nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii" floan B,I2). Pomul - de haine gi cu diferite fructe gi dulciuri, covrigi - simbolizeazi viala gi moartea;mai inchipuie raiul in care s-a dus sufletulmortului sau mai inchipuie pomul cunogtinleibinelui gi rduluis0.El mai reprezintdun ,,substiamintind de ,,pomul tut al mortului"S1, care se menlioneazdin vielii despre Facerea,dar gi in Apocalipsd.Pomul simbolicpentru inmormAntarese face dintr-o creangi de mir sau prun cu multe ramuri curdgatede coajd pAni rdmAn albe, in care se pun diferite fructe: mere, prune, limAi, stafide, smochine,iar in vArf,nuci"s2, s0 Aceasti tradifie a pomului la inmormdntare nu estegeneralizatiin toati !ara. s1 Pr. prof. dr. Ioan Stanciu, 0biceiuri Si practici ale celor vii pentru cei morli, in,,Ortodoxia", LVII, 7-2, 2 0 0 5 ,p . 1 5 1 . s2 Elena Niculi;i-Voronca, Datinile Si credinfele poporului romdn, editura Polirom, Ia;i, 1998, p. 319, apud. Pr. prof. dr. Ioan Stanciu,op, cit., p. I5B.

De aceea,slujba de inmormAntare, prin grija deosebitda Bisericii,are o rAnduial5logicS,in care se pune accentul deopotrivi pe rugiciunea pentru cei adormifi, pentru ca ei sd primesci dezlegareapicatelor, condilie sine qua nolnpentru mAntuire,dar pune accentulgi pe partea alinirii suferinlei pentru cei care-l pierd pe cel drag,in sensulde a-i intiri in credin!5, a le arita c5, de fapt, moartea nu este aga de groaznici in sine, ci doar durerea despdrtirii este cumplitS.Astfel, Biserica,prin slujbade inmormAntare, doregte sd arate mai mult celor vii, prezenli la slujbd,cd, priveghind mereu la mAntuire,vor fi pregitili si suporte clipa desplrlirii mai ugor;dar,in acelagitimp, vor privi gi ei ingigi propria lor moarte mai linigtifi, cu n5dejde,pentru ci cel unit cu Hristos pe pimAnt, unit va fi gi in ceruri, iar risplata bucuriei va fi peste posibilitateaomeneascide tngelegere. Slujba de inmormAntarese face a treia zi dupi moarte,in amintirea invierii MAntuitoruluiin a treia zi. Dupi ce s-a ficut ,,iegirea"din casi, adicl Panihida, cortegiul mortuars4se indreaptd

Sluibade inmormintare Este o datorie a cregtinilor vii si-i ingroape pe cei adormifi, dar nu oricum, ci dupd ritualul Bisericii Ortodoxes3;ea este una dintre cele mai deosebite slujbe din cultul ortodox, deoarece aici intAlnim o coexisten!5 intre deznidejdeapierderii celui drag gi nidejdea invierii lui; aici, la aceasti slujbd,se ,,vdd"sufletele,,deschise"ale celor caretrebuie sd treacdprin aceastd traumi a despdrfirii, Daci pentru cei prezenli la slujbi credinlain Dumnezeu s-a manifestatde-alungul timpului prin participarealor la viagaliturgici a Bisericii, la aceastdslujbi de inmormAntare ei trebuie sd dea un examen al durerii, dar gi al nddejdeiin inviere, al gAnduluicd,de fapt, persoanadragi nu s-a pierdut, ci triiegte; este vie, dar intr-o altd dimensiune,superioard vielii omenegtidepe p5mAnt. s3 Pr. prof. Nicolae Petrescu, Despre pomenirea morfilor, in ,,MitropoliaOlteniei",19B3,nr. 9-10, pp. 626-632.

sa Cortegiul mortuar se aranjeazAastfel: in frunte merge un credincios cu crucea d.in lemn pe care

ll

r il

rfr

spre biserici, pe drum cAntAndu-se ,,Sfinte Dumnezeule" funebru, ca o cAntare,,ceeste inchinati Sfintei Treimi, Cdreiacel adormit I-a slujit; gi ca una ce este cAntatdgi de ingerii din ceruri, cu care nidijduim gi ne rugim ca mortul si se uneascd,pentru a sldvi impreuni cu ei pe Dumnezeu"S5. in bisericSi se face mortului rAnduiala propriu-zisI a inmormdntirii, ,,pentruci aici se adundobgteacredinciogilorcareinsolescrdposatulpe ultimul drum gi tot aici, in locagulsfAnt,a fost el botezat, cununat, impirtSgit gi induhovnicit, prin participareala sfintele slujbe"s6,

sunt trecute numele gi prenumele adormitului gi datele de nattere gi decesale lui (care dupi inmormdntare va fi agezati la capul celui adormit; prin aceasta se arati ci inmormAntarea este cre$tineascl); urmeazi cei ce duc ndsilia, adici targa pe care se afli coliva gi vinul; pomul cu darurile ce se impart siracilor, apoi cei cu praporii [steagurile bisrericegti,praporul, urmagul steagului de lupti bizantin - purtAnd pe el semnul Sfintei Cruci sau reprezentdriiconografice- este un simbol al lupter duhovnicesti9i totodatd al biruinfei bineluiJ,cei cu coroanele,purtitorii de sfegnice,preotul gi cAntiretul, vehicolul mortuar cu sicriul, rudele mortului 9i ceilalgiparticipanli (vezi Pr. prof. dr. Ene Branigte,Liturgica speciald,p. a7B). ssPr.prof. dr, EneBranigte,Liturgicaspeciald,p.478. seArhimandrit lector univ. dr. Vasile Miron, Sfintele Taine Si ierurg ii...,p. 21.2.

II

Precizdm faptul ce este bine se urm5m tradilia Bisericii noastre care arati ci slujba de inmormAntaretrebuie sdvArgiti in bisericd gi nu la casasTmortului, aga cum gretit cer unii credincioti mai pufin catehizali,Astfel, in primul rAnd, chiar gi indrumirile tipiconalessde la aceast5slujbi arate c5, dupi ce au plecat de la casacelui reposat, ,,mergAndinainte preolii cu fdclii, iar diaconul cu ficlie gi cddelnitSsegi, venind la bisericd, pun sicriul cu trupul in pridvor..."60,

s7 La ora9e, unii dintre credinciogiimai putin catehizali insisti (uneori chiar intr-o formi mai duri) ca slujba de imormAntare si se sivArgeasciin faga blocului, apoi, cu cortegiul funerar, in drum spre cimitir, si se treaci gi pe la cArciumaunde a bbut defunctul toati viafa, ceeace reprezinti o practici cu totul depirtatd de traditia Bisericiinoastre. s aP a n i h i d a , p . B . seDin grecescul xar(tov {cdf.uie)care inseamni ,,un mic recipient de metal, legat de lintigoare care se unesc intr-un mAner cu doui inele prin care se introduce degetul mare gi cel arititor ori arititorul gi mijlociul mAnii drepte, cu care se mAnuigte cidelnila" [Pr. prof. dr. Ene Branigte,Liturgica generald,vol I, Editura EpiscopieiDunirii de fos, Gal a l i 2 0 0 2 ,p . 2 3 5 J . 60Depindede zonelegirii; in unele biserici se agazi sicriile pe catafalcin pridvor (partea dinspre apus a bisericiiJ,dar, in majoritatea cazurilor, se agazi in naosul bisericii, adici dincolo de pridvor, in mijlocul bisericii.

Slujbade inmormAntaretrebuie sivArgiti in bisericS,deoarecela casa adormitului, avAnd in vedere ci se adund mai multi lume gi spaliul din casdeste mic pentru amploareaacestei slujbe gi o parte din asistentdtrebuie sh steaafar5,pot apirea gi factori independenlide voinla omului,cum ar fi conditiile meteo nefavorabile fvAnt puternic, ploi abundente,zipadd mare, inghe!, cilduri indbugitoare)ceea ce afectezdin mod vddit desfdgurarea intregului ceremonial al inmormAntdrii, inclusiv gi predica de la sfArgit [necrologul),ea fiind un act deosebit de important al slujbei pentru cei aflati in cumplita suferinld a pierderii celui drag. in biserici, unde prin specificul slujbei insegi se creeazdo atmosferi sobr561, de o deosebitdgravitate,care e1 Am dori si facem aici o precizare despre un a n u m i t o b i c e i , , i n t r u s "l a s l u j b a d e i n m o r m i n t a r e . Este vorba despre prosoapele impirfite la lnceperea slujbei, uneori deranjAnd toati atmosfera sobri de acolo. Acest obicei ,,nu iqi are explicafia n i c i i n c o n t i n u a r e au n e i d a t i n i m a i v e c h i s i n i c i i n aceea a micii recompense,ci este mai degrabi o incercare neizbutiti de impodobire exterioari a ritualului funebru gi de exuberan!5 exagerati 9i firi sens a familiei defunctului.Impdr;irea de prosoape multicolore este apisitoare privirii gi inlituri imaginea pietelii religioasea slujbei" (Pr. P

contribuie Si ca porte didacticdfagd de credincioSi,inspirAndu-le nddejea in bucuria Invierii lui Hristos, care este chezigia gi garanlia invierii noastre. Atmosfera de linigte nelumeascicare se pistreazd pe tot tilnpul slujbei atrage, astfel, atenlia celor prezenfi. in felul acesta,toate cAntirile pitrund direct gi adAnc in sufletele celor de fatd62. SlujbainmormAntirii incepecu bipreotului slujitor urnecuvAntarea63 matd de obignuitulinceput,dupi care se cAntd lin troparul6a:,,Celce prin Doroban!u,ObiceiurivechiSi noi ,,intruse"la inmormdntare,in ,,MitropoliaBanatului",1987, nr. 4, pp. 60-61,. o2Pr. l. BArlinescu, O procticd greSitd la inmormdntare, in ,,Mitroplia Banatului", 1967, nr. 4-6, pp. 305-308. 6-tBinecuvAntareo..nu e numai un cuvdnt bun echtvalent cu un fel de'sd ovem noroc',ci gi un cuvAnt p r i n c a r e i r a d i a z i D u h u l l u i D u m n e z e ud i n H r i s t o s , cdnd e rostit in numele Domnului Si in slujbo lucrdrii mdntuitoare a Bisericii sau a credintei menite sd uneasci pe oameni in Hristos.$i binecuvAntareafiind un mijloc de iradiere a Duhului SfAnt al lui Hristos, Insugi Hristos binecuvinteazi,prin preot, iradiind prin aceastadin Sine puterea sfinlitoare a Duhului Siu cel SfAnt. Toate cele ce le binecuvinteazi preotul se umplu de Duhul cel SfAntal lui Hristos" (Pr. prof. dr. Dumitru Stiniloae, Spiritualitate ;i Comuniune in Liturghia Ortodoxd, Editura Mitropoliei 0lteniei, 1986,p. 1B4J e+,,Tp6noq- mod, fel, chip - este o compozilie imnografici izolati ce infEligeazipe scurt gi cAnti chipul sau

a d A n c u l i n f e l e p c i u n i i ,c u i u b i r e a d e oamenitoatele chivernisegtigi ceeace este de folostuturor le diruiegti; Unul e , Z i d i t o r u l e ,o d i h n e g t eD , o a m n e ,s u fletul adormitului robului Tiu, ci spre Tine nddejdeagi-a pus, spre Ficitorul gi Ziditorulgi Dumnezeulnostru"65. Aici, cei prezenfi la slujbi se roagd l u i D u m n e z e us i o d i h n e a s c dp e c e l adormit, iar garanfia efectului rug5ciunii estedatd de troparul ce urmezi: ,,Petine zid gi liman te avem gi rugitoare bine primiti citre Dumnezeu,pe Care L-ai niscut, Ndscitoarede Dumnezeu,nenuntitd; ceea ce egti credinc i o g i l o rm A n t u i r e "D . e c iM a i c aD o m n u lui esteo ,,rugitoarebine primitd citre Dumnezeu",iar cei ce se roagd ei au incredinlarea ci rugiciunea le-a fost mAnascultatd,ea fiind ,,credinciogilor tuire" datoriti legdturii ontologice cu Fiul ei gi Dumnezeulnostru,CaremAntuiegtepe tot omul carecredein El. Urmeazl apoi Psalmul !L866, in trei stiri, care este cel mai lung din icoana vielii unui (unor) stAnt ori descriu sensul gi importanga unui eveniment din viata Mdntuitorului sau din istoria sfAnti a mAntuirii" (Pr. prof. dr. Ene Branigte,Liturgicag enerala, vol I, p. 320. e sP a n i h i d a , p . 9 . "" Acest psalm se mai rostegtein cele trei stlri gi la Miezonoptica d i n t o a t ez i l e l e .

Psaltire,cuprinzAnd22 de strofe a cAte B versuri, insumAnd 176 de versuri, Strofelecorespund celor 22 de litere ale alfabetuluiebraic,astfelincAtpAnd la sfArgitul psalmului este parcurs intreg alfabetul6T.Acest psalm are ca temd legea dumnezeiasci care cuprinde toate invititurile descoperite d e D u m n e z e uo m u l u ig i t r a n s m i s ep r i n profefii Lui. De aceea,intAlnim aici cuvinte ca:fdrddelege,porunca,fdgdduinld, fnfelepciune,cale,judecatd etc., cuvinte care se repetd de multe ori spre a fi intelesepe deplin de cititori sau, in cazul de fafd la slujba de inmormAntare,de cei prezenti in biseric5. Psalmul mai exprimi evlavia pe care trebuie si o aibi omul fa!5 de Dumnezeu,dar mai invitl omul gi la meditagie,la o meditalie despre viali gi despresfArgitulei. Vom reda in cele ce urmeazi stihurile6sde la Slujba fnmormAntdriimirenrlorceleinsemnate cu cruce,care de altfel,in practicS, numai acestease rostesc la aceasti

67 Pr. prof. dr. Nicolae Neaga,in Jluxul fericirii P s a l m u l, 1 7 8i,n , , M i t r o p o l i aB a n a t u l u l "L, 9 8 7 , n r . 3 6 ,p . 2 4 . 68Stihul este un verset clintr-un psalm sau dintl'-o cAntarebisericeasci.

slujbS, urmate de fiecare datd de Ati_ luia. Fericifi ceifdrd prihand in cale, care umbld fn legea Domnului.Acest verset lauddgi fericegtepe acelacare pizegte poruncile lui Dumnezeugi nu sivAr_ gegtepicate, avAndo viati curati. Aprins e sufletul meu de dorirea iu_ decdfilor Tale,in toatd vremee.GAndut indreptat mereu la judecatalui Dum_ nezeuil facepe om si nu mai picdtu_ iascd. Istovitu-s-a sufletul meu de ffAndd_ vire, intdreSte-mdintru cuvintele Tale! Acestversetarati dorinfa omului de a cunoagtegi de a indeplini poruncilelui Dumnezeu; de aceea are nevoie de Dumnezeu sd-l intdreasci pentru a_ ceastl cunoatterecare-llumineazi. Pleacdinima mea la mdrturiile Tale, Si nu la ldcomie!Mereu omul se roagi la Dumnezeusi depirteze duhul vi_ cleande la el, ca si nu se depdrtezede cele ceregti,apropiindu-sede cele pd_ mAntegti. Mdhnire m-a cuprins din pricino pd_ . cdtoSilor,care pdrdsesc legea Ia. Este vorba de aceatristele a omului drept care vede pe sememulsiu cd se inde_ pdrteazd de Dumnezeugi se apropie

de diavol,care-lducespre pierzaniein iad. PdrtaS sunt cu toli cei ce se tem de Tine Si pdzesc poruncile Tale. Este o mirturisire a omului iubitor de Dumnezeu cd se unegtecu cei care se tem gi indeplinescporuncilelui Dumnezeu, ardtAndu-gifidelitateafald de El. MAnile Tale m-aufdcut Si m-au zidit, inlelepleSte-md, Si md voi invdpaporuncile Tale!Acestversetne aduceaminte ci Dumnezeua creat omul, iar omul trebuie sd fie intelept pentru a-l mul!umi prin indeplinireaporuncilorLui. Cd m-am fdcut c0 un foale la fum, dar indreptdrile Tale nu le-am uitat! incilzindu-se,se molegescgi, ,,Foalele, sufldndu-se, se umfl5.Aga se molegtegte de desfitare gi firea trupului gi se umfl5 gi se ridici asuprasufletului."6e Al Tdu sunt eu, mAntuieSte-md,cd indreptdrile Tale am cdutatl,,Omul este creatura lui Dumnezeugi ca atare agteaptd si ia parte la mAntuirea f5gdduiti".zo 6eTAlcuireaPsalmilor Intpdratului Prooroc David, a Fericitului Teodorit, Episcopul Kirului, tipiritd la SfAntaMinistire Sfinfii Arhangheli - Petru Vodd, 2003,o.397. ?o^ "' Pr. prof. dr'. Nicolae Neaga,1nfluxul fericirii...,p. 35.

fi

De la judecdlile Tale nu m-am abdtut, cd Tu ai pus mie lege. Omul cauti sd indeplineasci poruncile date de Dumnezeu, ascultare ce-l indrumi spre fericireavegnicd. Plecat-am inima mee ca sd fac tndreptdrile Tale in veac,spre rdspldtire. Omul care ascultd de Dumnezeuprimegteca rdsplitire bucuriavegnicd. Vremea este sd lucreze Domnul, cd oamenii au stricat legea Ta. Se arati interventialui Dumnezeuin umanitate pentru a o salvade la stricdciuneavegnic5,rdspletindpe cei drepfi gi pedepsind pe cei nedrepfi. Cautd spre mine, Si md miluieSte, dupd judecata Ta,fagd de cei ce iubesc numele Tdu! Este strigitul omului cdtre Dumnezeupentru a nu fi pedepsit cu picdtogii,ci miluit odatdcu cei ce-L iubescpe El, TAndr sunt eu Si defdimat, dar fndreptdrile Tale nu le-am uitat. ,,CAnd Dumnezeui-a poruncit dumnezeiescului Samuil si-l puni impdrat pe unul dintre feciorii lui lesei, proorocul r-a defdimat pe toli ceilalti, care erau impodobili gi cu virtutea,gi cu puterea,gi cu frumusefeatrupului; gi l-a intrebat pe lesei de a mai rimas vreunul din copii.$i, zicAndacestaci i-a mai rimas

un bliat mic care pagteturmele 9i cd acelaeste nevrednicde impirifie, Samuil a poruncit si-l aducd 9i pe el; Pi I-a unsnumaidecdtce a venit'Acestdar a pomenit aici Proorocul,zicAnd: Pe mine, cel ce eram tAnir 9i socotit de piringi simplu, neinsemnat,Tu m-ai invrednicit de atAta dar Si m-ai ficut prooroc Si impdrat tmpreund, pentru care dorescsI pizesc ale Tale indreptiri cu toati sArguinta"Tl' Glasulmeu auzi-\,Doamne,duPdmiIa Ta, dupd judecata Ta viazd-md! lardgi se arati strigitul omului cdtre Dumnezeu,ca sd nu-l judeceduPd P5catelesivArgitede el, ci s5-l judececu mila SanemdrginitS, Cdpeteniilem-au prigonit tn zadar; iar de cuvintele Tale s-a lnfricoSat inima mez. Acest verset aratd cI omul credinciosnu se teme de mai-marii zilei care fac nedrept5li,ci se teme ca sd nu nesocoteasciporuncile lui Dumnezeu, pentru ci de indePlinrea lor depinde bucuria ve;nic5, iar nu de zilei care pot ceeace fac ,,cdpeteniile" omori trupul, dar nu 9i sufletul,adicd sd-l depdrtezede Dumnezeu,aceastA depirtare insemnAndiadul vegnic' 7| Tdlcuirea Psalmilor...,p. 405

Viu va fi sufletul meu Si Te va lduda judecdlile Tale vor ajuta mle. Este Si nidejdea omului credinciosci va trii gi dupl pragul mormAntului, gi de aceea il laudd pe Dumnezeu pentru purtarea de griji fagd de creatura Sa prin judecdgilece au drep scop de a-l cilSuzi pe om spre adevdratacale ce ducela bucuriavesnicd. Agadar, doar din aceste cAtevastihuri ale Psalmului 118 rAnduite de Bisericl la Slujba de inmormdntare se desprinde invigdtura prin care se descoperi celor prezenli calea care duce Ia bucuria vegnici,adici la mAntuire, care se poate obgineprin indeplinireaporuncilorlui Dumnezeu. Caleape care ,,ceatasfinlilor" a aflat-o,dupd cum ne arati prima binecuvAntare [stihird a morlilorJ de la slujbi, ne rugim gi noi s-o aflim, dar acest lucru se poate face numai prin ,,pociinti" gi smerenie:,,eu sunt oaia cea piedutd"7z.Aici este evidenfiatdtema mesianici, umanitatea fiind rdtdcitd, are nevoie de Pistorul Cel Bun cares-o readuci pe drumul mAntuirii. 7 2P a n i h i d a , p . 2 3 .

UrmdtoareabinecuvAntarearatd cd sfinfii, pentru credinfain Fiul lui Dumnezeu,au fost ,,junghiafica nigte miei"; pentru aceastaau fost mutali la ,,via!a neimbdtrAnitoaregi pururea vegnicd"la care gi noi sperim sd ajungem.De aceea ne adresdm mucenicilor si se roage ,,Mieluluilui Dumnezen",ca Acesta sd ,,ne ddruiasci noui dezlegareadatoriilor", adicdsi ne ierte de pdcate73. MAntuitorul descoperdapoi cd cei care in viald ,,cruceaca jugul au luat" vor fi pe deplin rispl5tigi: ,,Venigide luali darurile, pe care le-am gitit vou5, gi cununile cere$ti"74, incredinfAndu-ne gi pe noi, cei vii, cd daci vom lua gi noi crucea, diruitd noul de MAntuitorul, vom fi pirtagi de darurile ceregti. O mdrturisire a stirii de picltogenie in care se afld omul, dar gi dorinla lui de mAntuire,sunt descrisede imnografi in cea de-a patra binecuvAntare de la slujba de inmormAntare: (Degi)este ,,chipulslavei celei negrdite", ,,poarti rinile picatelor", omul doregte si fie ,,iarigi cet5lean al raiului"75. tzlbidem,p.24. tq lbidem. ts Ibidem.

In urmdtoarea binecuvAntare doar in cAtevacuvinte, pe scurt - este surprinsd de imnografi,cu o sublimd miiestrie, intreaga teologie cregtini. Aici se arati ci omul este creat de D u m n e z e up r i m i n d c i n s t e a , , c h i p u l u i dumnezeiesc", dar, deoarece omul ,,pentrucilcareaporuncii"iardgia fost intors in pimAntul din care a fost luat, se roagd ca si fie din nou impodobit ,,cufrumusefeaceadintAi"76. in continuare,cei prezenli la slujbi, se roagi ca Dumnezeus5-l odihneasci pe cel adormit agezAndu-l,in rai", imnografii aratd cum este in rai gi anume cI ,,cetelesfinlilor gi drepfii ca luminitorii strilucesc"TT. ,,Slava"de la sfArgitul binecuvAntdrilor inmormAntdriireprezintdun imperativ adresat noud ci, daci vrem si fim scogi din ,,focul cel de veci", din iad, trebuie ca ,,pe o Dumnezeirein trei striluciri gi cu dreapti credinld sd o l5uddm", dar nu oricum, ci strigAnd [din adAnculsufletuluiJ,adici rugiciunea trebuie sd fie sinceri, curati, rostitd din toati credinta noastr578. 76lbidem. 77lbidem. 7eIbidem.

BinecuvAntdrileinmormAntirii se incheiecu un indemn laudativla adresa Maicii lui Dumnezeu,rostit de noi pentru ci ,,neamul omenesc a aflat mAntuirea" prin mijlocirea Ndscltoarei de DumnezeuTe. Ectenia intreiti pentru morli ce se rostegte la slujba de inmormAntare, degi conform indrumirilor tipiconale, se rostegtede mai multe ori in decursul slujbei, in practici,B0ea se zice in acest moment, deci dupd binecuvAntirile inmormAntdrii,in aceastdectenie preolii8l,impreund cu cei prezenli la inmormAntare,se roagi ,,caDomnul Dumnezeusd agezesufletul fcelui adormit) unde dreplii se odihnesc",cerAnd pentru aceasta,,milalui Dumnezeu,impirilia cerurilor gi iertareapicatelor de la Hristos,impiratul cel firi de moarte gi Dumnezeulnostru"B2.

tg Ibidem. 80Pr. prof. dr. Ene Branigte,Liturgica speciald,p. 480. s t T r e b u i e e l i m i n a t ed i n c u p r i n s u l e c t e n i e ia d a o surile nejustificate,,mortnespovedit,neimpdrtigit, fdri lumAnare",pentru ci nu ajuti cu nimic pe riposat,ci dimpotrivd, creeazi o anumiti jeni si spui in public faptul c5, din varii motive, cel adormi! inainte de a muri, nu s-a spovedit gi nu s-a impirtigit, murind firi lumAnare. szPanihida,p.6.

in rugiciunea de la aceasti ectenie intreiti a morlilor, imnografii ne arati cd Dumnezeua creatlumeanevdzuti a ,,duhurilor"gi lumea vizuti ,,atot trupul" gi cd a ,,cilcat"moarteagi pe diavol l-a ,,surpat",diruind viala ceavegnici care, fati de cea dintAi, este ,,nestriciciosi", adici omul nu mai poate gregi:,,Deunde a fugit (pe vecie)toati durerea,intristareagi suspinarea"B3. Ecfonisulsa cu care se incheie ectenia exprimi confirmarea faptului cd Hristoseste,,invierea gi viala gi odihna celui adormit" gi pentru aceastanoi ,,slavi 1ii) inetgam,impreuni cu Cel fdri de inceput al [Lui) Pirinte gi cu PreasfAntulgi bunul gi de viagd ficitorul [Lui) Duh, acum gi pururea 9i in veciivecilor"Bs. in continuarea slujbei, imnografii, urmAnd acelagifilon al catehizdriicelor prezenli,pun accentulmai mult pe partea didactici a slujbei,adici cauti si limureascdpe deplin cd viala de pe 83Ibidem,p.1.6. BaEcfonisul(gr. Extpavryorq - ,,exclamare"J sau vosglasul este incheierea,rostiti cu voce tare, a unei rugiciuni sau a unei ecfenirspuse de preot [uneori in tainS], in timpul slujbelor. Este intotdeauna urmat de Amin al credinciosilor. BsIbidem.

pimAnt este doar o pregdtire pentru viala din cer. De aceeatrebuie si fim cu luare-amintela felul in careo trdim, aga cum ni se aratd gi in urmdtoarea s e d e a l n i 8 6 : , , Caud e v d r a td e g e r t i c i u n e sunt toate gi viala aceastaeste umbrd gi vis; ci in degert se tulburi tot p5mAnteanul, precum a zis Scriptura: cAnd dobAndimlumea,atunci in groapi ne siligluim, unde impreuni sunt impiralii gi s5racii..."Bz. imin timp ce slujbase desfSgoard, nografii dau o anumitd intensitate, o anumitd gravitate textului lor, ceea ce impune celor prezenli la inmormAntare o participare mai activi; adici cel putin condaculs8de la aceasteslujbl trebuie sd fie cAntat de to1i, preoli 9i credinciogi,deoarececondaculcuprinde in esenli intreaga slujbi de inmormAntare: ,,Cu sfingii odihnegte,HrisseSedelnelesunt ,,o grupi aparte de stihiri care se cAnti la Utrenie, dupi Dumnezeu este Domnul, printre catisme sau dupi peasna[cAntarea)a treia a canoanelordin diferite slujbe" aga cum este ti in cazul inmormAntdrii. [Pr. prof. dr. Ene Branigte,Liturg ica generald, vol. l, p. 322). et Panihida,p.29. aa rcrcvov'rav,strofi poeticd izolati in care se descrie pe scurt sirbitoarea respectivd,in cazulde fali se descrie pe scurt slujba inmormAntdrii (Pr. prof. dr. Ene Branigte,Liturgicagenerald,vol. l, p. 32a).

toase, sufletul adormitului robului Tiu, unde nu este durere, nici intristare, nici suspin, ci viati fdrl de sfArgil"ee. gi icosuleo De asemenea, de la slujba inmormAntirii ne atenlioneazipe noi, oamenii,ci ,,dinpimAnt suntem ziditi gi in acelagi pdmAnt vom merge...", avAnd, astfel, griji cum ne chibzuim viala trecdtoare de pe pimAnt, pentru pe ceavegnici: ,,Tusingur a o ,,cAgtiga" egti fdri de moarte, Cel ce ai fdcut gi ai zidit pe om; iar noi, pimAntenii, din pimAnt suntem zidili gi in acelagipdmAnt vom merge,precum ai poruncit Cel ce m-ai zidit 9i mi-ai zis: pimdnt egti gi in pdmAntvei merge,unde toli pimAntenii mergem, fdcAnd tAnguire de ingroparecAntarea: Aliluia"el. SfAntulMacarieEgipteanul,rispunzAnd la intrebarea de ce a trebuit ca omul si meargd din nou in pimAnt, g sp a n i h i d a , p . 3 3 . go Oixoq inseamni

casi, locuinti, vers, strofi, deoarecestrofele unui condac erau ca inciperi ale unei case fprecum casa cuprinde averea celui ce o are, ata gi icosul cuprinde pe scurt toate ale sfdntului Si ole sdrbdtorii). Icosul este imediat dupd condac,fiind prima dintre strofele propriu-zise ale condacelordin trecut (Pr. prof. dr. Ene Branigte,Liturgicagenerafti,vol. l, p.32a). e 1P a n i h i d a , p . 3 3 .

adicd si moar5, spune ci ,,Dumnezeu rAnduiegteastfel lucrurile gi are loc descompunereatrupurilor, pentru ca sd se videascd gi sd cunoasci odatl intru totul liberul arbitru pe care Dumnezeul-a dat oan:enilorde la inceput gi si se arate c; de voia omului depinde si se intoarcd spre bine sau in conspre reu".ezSfAntulaccentueza tinuare libertatea omului lisatd de Dumnezeu:voinla de a alege:,,Nicicel desdvArgit[nu este impins de vreo putere) la sdvArgireabinelui, dupi cum nici cel afundat in picat gi ficut vas al diavolului,prin caretoatd lumea a fost condamnat5,nu este legat de vreo necesitatepentru a sivArgi riul; chiar gi acestaare libertateade a deveni vas al alegeriigi vielii. La fel gi cei de divinitate, degi plini gi incdtugali de Duhul SfAnt,nu sunt constrAngide vreo putere, ci au libertatea de a se intoarce gi de a face ceeace vor in acestveac"93, Aceeagi idee a reintoarcerii in p5mAnt o exprimi intr-o formi poetici la slujba de inmormAntare SfAntul Ioan Damaschinin urmltoarea stihiri idioe2Sfintul MacarieEgipteanul,Scrieri,p e3lbidem.

r66.

69

meldea: ,,Dupi chipul gi dupi asemdnare ai plismuit cu mAna pe om gi l-ai pus in rai sd stipAneascdpeste fipturile Tale; dar din invidia diavolului fiind amigit, s-a fdcut pdrtagmAncdrii, cilcitor poruncilor Tale fdcAndu-se. Pentru aceastal-ai osAndit si se intoarcd iarSgi in pimAntul din care a fost luat, Doamne,gi si-gi ceari odihne"95. ,,Fericirile"rAnduite de Biserici la slujba de inmormAntare reprezintd Predica de munte a MAntuitorului, avAndgi ele un scop didactic-teologic, adici ele sunt nigte inalte stiri duhovnicegtila care trebuie sd ajungi omul pentru a putea pigi in impirigia lui Dumnezeu. Astfel, prima fericire - ,,Fericifi cei sdraci cu duhul, ci a acelora este impdrdlia cerurilor" - impune o stare de smerenie,cici prin aceasti fericire se exprimi faptul ci un om chiar daci este sau nu invilat, bogat sau sirac are in suflet ,,un loc pe care nu-l poate es td [6Lope7oy inseamni cAntare cu melodie proprie, dar care servette ca model pentru alte strofe (tropare), mai ales in ceeace privegte melodia sau modul de cAntare.[Pr. prof. dr. Ene Branigte,liturgica generafti,vol. I, p. 320). e sP a n i h i d a , p . 3 8 .

umple nici avufia, nici mdrirea, nici gtiinfa,ci numai Dumnezeu.Siraci cu duhul sunt aceicare,oricAtde mult bine ar fi fdcut,in loc si se laude,se smeresc gi recunosc cd mai au inci de fdcut mult bine gi zic: >"e6. in continuareaFericirilor li se garanteazi acelorcareindeplinescaceste ,,condi1ii",expuse in prima jumitate din fiecare fericire, cI in cer li se vor rdspliti faptele lor. Adic5, cei care au plAns pentru picatele lor vor fi mAngAiafi;cei care au fost blAnzi (cu semenii) ,,aceiavor mo;teni p5mAntul"; cei care au fldmAnzitgi au insetat pentru dreptate [pentru cea cereascd gi nu pentru cea pdmAnteascd,care se face in mod arbitrar de cdtre oamenii depirtali de Adevdr, de HristosJ ,,se vor situra"; cei milostivi ,,vor fi milui!i"; cei care au avut o inimi curati gi sincerd,nemincinoase,,,aceiavor vedea pe Dumnezeu".De asemenea,cei care au ciutat sd facdintotdeuna pace, indiferent de situalie, ,,aceia fiii lui Dumnezeuse vor chema"; aceia care s0Vasile, Episcopul Oradei, Cuvdntdri liturgice, Editura EpiscopieiOrtodoxeRomAne,Oradea,7973,p. l+b.

71

in viafa pimAnteasci au suportat prigoniri in numele dreptitii ,,a lor este Impdritia cerurilor", MAntuitoruligi incheiepredicaSa de pe munte spunAndci vor fi fericiti toli aceia care vor suporta ocirAri gi prigoniri, care apdri gi - in acelagitimp propoviduiesccredinfa in Domnul gi Dumnezeulnostru IisusHristos.intr-un final, Fericirilene incredinfeazi de faptul cd cei care indeplinescacestecondifii mantuitoarevor avea,,multdplatd in ceruri".97 Iati ci Bisericaii intiregte prin ,,Fericiri" pe credinciogiiparticipanfi la slujba de inmormAntare,sddindu-lein suflet nidejdea; in primul rAnd ci cel adormit nu merge in mormAnt, ci in cer,insolit de rugdciunileBisericii,unde va fi rispldtit, iar cei prezenli invald fla Apostolulslujbei)si nu se intristeze,,catoti cei care nu au nidejde fin Dumnezeu);pentru cd, de credem cd Iisus a murit gi a inviat,tot agacredem ci Dumnezeu,pe cei adormili intru lisus,ii va aduceimpreundcu El [la venireaDomnului)"08.

e7Panihida,pp. 3B-40. eaIbidem,p.41.

Considerdmcd rostirea Sfintei Evangheliiee in fafa celor prezenli in biserici la slujbade inmormAntareatinge punctul maxim al invigiturii duhovnicegtice se desprindedin aceasti slujbS.Astfel,cAndHristosglisuiegteprin gura preotului - cd ,,tot cel ce ascultl cuvintele Mele are viali vegnicl gi la judecati nu va veni, ci s-a mutat din moarte la via!i", se exprimd o intreagi teologiein sensulcd cei care in viala pimAnteascdau trdit cu Hristos gi prin Hristosnu vor mai merge la judecatd,deoareceei, prin faptele bune sdvArgitepe pdmAnt,prin Spovedanie qeDespre rostirea Evanghelieide preoli gi a Apostolului de cAntirelii bisericegtiam dori si precizim faptul ci nu trebuie sacrificattextul evanghelicde dragul intonirii lui, de dragul de a face muzici sau, mai grav, textul si fie cAntatin limba greacS,neinlefesi de nimeni, aceastopentru a te mdndri, dar o mlndrie deSartd.Se recomandS ca pericopa din Evangheliesau cea din Apostolul,,si fie mai curAnd recitati cu dictie buni 9i flri ostentafie,decats; fie cAntati in aga fel incdt si nu fie inteleas5 de credinciosi. Nu trebuie ficut abuz de voce, de incantalii de tot soiul, mai mult sau mai putin potrivite; o recitare evlavioasi gi simliti zidegte mai mult. Cu totul exagerateste rugiciunilor liturgice sau de la orice alti slu;b5.in fond,cAnd ne rugim se cade si rostim textul, s5-l scoatemdin inimi si din cap,iar nu din gAt" (Prot. dr. Teodor Bodogae,intre rutind Si inovalie,in ,,MitropoliaBanatului",1972, nr.4-6,178)

tttoirnp;r'1;tire cu SfinteleTaine. 101Vezi,spre exemplu,in ScrierileSf6ntuluiMacarie

zenli nimicnicia9i degerticiuneavielii triite flri Hristos, inspirAndu-le in acelati timp 9i nidejdea in invierea celor adormifi, la sfArqitulslujbei,ei au aSezatgi partea de rugiciuni care se referd exclusiv la cei adormili intru Domnul $i anume cele trei ruglciuni de dezlegare.in aceste rugdciuni de preogiise roagi la Dumdezlegare1oz, nezeu ,,pentru ca sufletul [celui adormit) si meargdacolo de unde fiing59ia luat pAni la obqteascainviere, iar trupul si se desfacdin cele dintru care sau s5-l ierte ,pena fost alcituit..."103 tru orice a gregit in aceastdviald, cu cuvAntul sau cu gAndul, dezleg6ndu-l gi de legitura puse asupra lui, cu care el insugidin mAniesau din altd pricinl s-a legat pe sine sau de la arhiereusau de la altcinevaa suferit o alunecareca aceasta,prin invidia 9i prin lucrarea diavolului..."104. Dupd rugdciunilede dezlegareurmeaz| predica sau necrologul;o parte foarte imPortantS, de asemenea,din slujba inmormAntirii, Pentru ca in aceste minute preotul poate sd trans-

Egipteanul,citati mai sus, unele istorisiri despre nigte viduve, care,degi au rimas singure de tinere, cu copii de crescut intr-o siricie lucie, gi-au continuat viafa; bineinlelesin suferin!5,dar intr-o cur5!enie trupeasci gi duhovnicescidesivArgitS.

roz implsuni 9i cu rugiciunea ,,DumnezeulDuhurilor...",rostiti mai devreme. tot psnifiljq, p. QJ. tot lSijsm,p. QJ.

ti Cuminecareloos-au unit deja cu MAntuitorul,mutAndu-se,aga cum ne zice gi SfAntaEvanghelie,la viala cea fericiti din cer. Desigur, acesta este idealul pe care-l pot atinge pulini pimAnteni. $i anume, cei care intradevir s-au unit cu Hristos prin mdrturisirea credinlei lor, martirii, sfinlii jerfitori, marii pustnicii; apoi, dupd mdrturia unor sfinfi, chiar gi unii dintre simplii mireni, care,deginu au fost martirizali sau n-au trdit prin pustiuri gi pegteri, au dus o viald intr-o curi!enie desdvArgitdin mijlocul lumii. Foarte mulgi dintre acegti ,,sfinti nevdzuti" triind, poate, lAngi noi, firi micar si-i bdnuim de a$a 6gys1o1, reprezintd modele de sfinfenie, pentru cd gi ei au fost oameni cu vointi liberi, dar viala pdmAnteandgi-au inchinat-o pe deplinlui Hristos. Daci imnografiila slujbade inmormAntare,in desfigurarea ei, au pus mai mult accentul pe partea didacticS, adicd au ciutat sd le arate celor pre-

mitd un cuvAnt de invdgdturdcare ar echivalacu foarte multe predici rostite cu alte prilejuri. in cuvAntulde invi!;tur510sgi de mAngAierepentru familia indureratd, preotul relevi calititile c e l u i a d o r m i t g i s u b l i n i a z df a p t u l c d moarteapentru cregtinieste o trecere de la o viald nedesdvArgitide pe pImAnt la o viafi desivArgiti in ceruri, in Impirdtia lui Dumnezeu. Dupd predicd are loc sirutarea icoanei106 sau a SfinteiCruci,aflati pe l0s Este recomandat ca predicatorul, pentru a_gr atinge scopul predicii,si renun!e in timp ce predici la toate gesturile gi acrobatiilevocale iare cultivi patetismul jenant gi retorismul sec. AtAt cAntarea [dupi cum am amintit mai sus),cdt gi gesturile trebuie si exprime evlaviesincerb,nu unaleatrali, rmpresionist5.'l'rebuie si se observe ci sunt emanate de la un om al rugiciunii, de la cineva care participi la suferinla familiei,dar care imprimi un spor de nidejde, de credinti. De asemenea,trebure evitate gi predicile in care unii propovdduitori tin cu orice pre! s5-gietalezecunogtingele gtiintifice,medi_ cale exageratein dauna invi;dturii noastre de cre_ dinfi. La fel, chiar daci este durerea mare de la in_ mormantare nu este bine ca accentulin predici si fie pus pe plAngereamortului ,,sprea stoarcelacrimi,,, cr trebuie scoasdin evidenli transmitereacitre cei in_ dolia!i a tezaurului invifiturii cregtinemenite sd con_ solidezecredin!a,si mAngAie,dar si instruiasci. 9i 100in legituri cu sirutarea icoanei de la sfArsitul slujbei inmormAntirii vom incercasi aducem c6te_ va limuriri pe care le considerim a fi necesare. Astfel, in vechime, potrivit mirturiilor Sfintilor

pieptul mortului, timp in care preolii $i strana cAnti frumoaselestihiri: ,,Veniti, fratilor, si dim mortului serutaPirinfi, nu era sirutati icoana,ci insugi mortul. Cu timpul s-a format obiceiul ca in locul mortului si se sirute o icoani, mai ales cea a invierii. Ceea ce dorim si atentionim este 1ocu1unde trebuie si fie atezate icoana spre a fi sirutatd. Potrivit indica!iilor cuprinse in diferite lucriri de specialitate, icoana se agazdpe pieptul mortului. (Teodor Tarnavschi, Nicolae Coltarciuc,Litugica Bisericii Ortodoxe Romdne,Cerndufi,1929J.CAndse ajungespre sfArgitul slujbei la momentul sdrutirii icoanei, preotul gi credinciogiitrec pe rAnd gi siruti icoana de pe pieptul mortului, in semn de rimas bun de la cel decedat [Pr, N. Segan,Cdtevaprobleme de ritual, i n , , M i t r o p o l i aB a n a t u l u i " 1, 9 8 2 ,n r . 1 0 - 1 2 ,p p . 6 8 0 682). Se gtie ci la 3 zile de la moarte, trupul intri intr-un vizibil proces de putrefacfie. Cum intre locuinfa celui decedatgi biserici existi de cele mai multe ori o distanfi mai mare, transportarea srcriului descoperitaccelereaziprocesul de descompunere, againcAt nu este de mirare cd mulgi dintre insolitorii cortegiului refuzi sd mai participle la ceremonial. Chiar gi cei prezenfi, in multe dintre asemeneacazuri manifesti repulsie,cei dintAi sirutAnd icoana de pe analog,iar allii, pentru a evita situafia,pirisesc ldcagulde cult. De aceeaspunem cA renunfarea la practica transportdrii sicriului descoperit - combitutl de asemeneagi de prescripfiile igienico-sanitare- precum gi la sdrutarea icoanei atezate pe pieptul mortului - considerdm ci nu constituie o nesocotirea indicatiilor tipiconale,ci o dovadd a deschiderii Bisericii citre lume gi problemele ei curente, motivul renunldrii fiind din raliuni practice.Sau,acolo unde nu se renunfi, micar icoana si fie agezati pe un analog,aproape de sicriu, dar pistrAnd aceadistan!5 care permite sirutarea ei in conditii normale.

rea ceamai de pe urme, mulgumindlui D u m n e z e u . . .g"i c e l e l a l t ei ,n c a r e B i s e rica ne zugrdvegtedegertdciunea vielii omenegti,indemnAndu-neca acum, la despirlirea de cel ce pleaci dintre noi, prin ,,sirutare"- careestesemnuldragostei gi al impdclrii - si ne luim rdmas bun, rugAndu-nepentru el, Dupd aceastaurmeazdotpustull0Tgi intreita cAntare ,,Vegnicapomenire", in care ,,noine rugdm lui Dumnezerrca,pe de o parte, El sd-$iaducdaminte pururea de cel adormit intru impirdfia cerurilor, iar pe de alti parte, cei vii sunt indemnagisd pdstrezeneintreruptd legdtura spiritualScu cel riposat, si nu-l dea uitlrii, ci si-l pomeneascdneincetatin rugiciunile lep"1oB.

1o7Otpustuleste partea de incheiere a oricirei slujDe. tosPr. prof. dr. Ene Branigte,Liturgica speciald,p.4BJ.. 78

Alte sluibe de inmormintare in afari de slujbade inmormAntarea mirenilor, mai existi incd cAtevaslujbe de inmormAntarerAnduite de Bisericd gi anume: cea a pruncilor,cea a clericilor de mir, a cllugdrilor gi slujba de inmormAntare din SiptimAna Luminat5. in aceasti carte ne-am propus doar si vorbim despreslujbade inmormAntare a mirenilor; de altfel cel mai des sivArgiti. De aceea,nu insistdmin a faceo analizl amdnunlit5 a fieclreia dintre ele in parte, ci ne mullumim si ardtdm caracterullor esenlial. Astfel, la slujba de inmormAntare a pruncilor botezali, slujba este mai scurtd, cAntirile gi rugdciunile ei expriml mai pulind jale gi durere, deoarece la aceasti slujbi nu ne rugim pentru iertarea picatelor ca la oamenii mai in vArstd,ci ne rugim ,,pentru odihna nevinovatului prunc gi pentru ca Domnul, dupl a Sa fdgiduin!5, sd-l invredniceascide cereascaSaimpdri!ie" gtiind cI ,,a unora ca acegtiaeste Impirilia cerurilor,.."1oe. r}ePanihida,p.54.

La inmormAntareaclericilorde mir, slujba este mai dezvoltati gi mai solemnd decAt cea a laicilor, ca pentru unii care au fost purtitori ai harului dumnezeiesc,sivArgitori ai Sfintelor Tainegi ai sfintirii mirenilor. In ceeace privegteinmormAntarea cilugdrilor este tot atAt de lungi ca gi cea a clericilor mireni, dar are cAntSrile, citirile gi rugiciunile ei proprii, deosebite de celelalte slujbe ale inmormAntirii, in ele amintindu-seIupta gi nevoinfelevielii cdlugdregti. In sfArgit, la inmormAntarea din Sdpt5mAnaLuminatd nu se face rAnduiala obignuitda inmormAntdrii,pentru cd, precum scrie gi in indrumirile tipiconale,,,acestea sunt zile de bucurie gi de veselie,iar nu de jale gi plAngere. $i toti cali murim intru nddejdea invierii gi a vielii celei vegnice,intru Hristos inviem'110.Mai mentionim doar faptul cd aceeagirAnduialsa inmormAntirii din SiptimAna Luminati se oficiazd la toli cei morli in aceastd perioadi: mireni, clericigi cilugdri, de orice VarStd111.

rro lbidem,p.147. rrr Pr. prof. dr. Ene Branigte,Liturgica speciald,pp, 478-488.

Mormintul din cimitir Ajuns la mormAnt,se toarnd vinul amestecatcu untedelemnll2pestetrupul riposatului, se inchide sicriul gi se aSazAin mormAnt, Precizdm ci turde inchiderea narea se face in2in1g113 sicriului, la casa mortului, in cazul in care sicriul se duce acoperit; sau la cimitir, dacdsicriul se ducedescoperit. Amestecareade vin gi untdelemnse numegte ,,pdus"sau ,,apaot"114, ,,est€ simbol al aromelor sau balsamuluicu 112Mai inseamni ,,semnul sivArgirii nevoinlelor vielii gi semn ci rdposatul s-a nutrit cu untdelemnul harului gi al induririlor dumnezeieStt',Cf. Protos. Melchisedec$tefinescu, Manual de Liturgicd sau slujire de Dumnezeu a Bisericii Ortodoxe, Bucuregti,1862, p. 1,77. 113Nu este normal ca si se toarne apaosul peste sicriu gi nu pestetrupul rdposatului,deoarecesemnificalia ar scidea, din moment ce trupul mortului rimAne neatins. Cinstea se di mortului si nu sicriului. 11aDin latinescul pausum care inseamnA incetare, odihnd,moarte,de unde gi cuvAntulromAnescrepausof sau rdposat.

care femeile mironosileau uns trupul lui Iisus dupi moarte.Stropireacu vin gi untdelemn la inmormAntare este simbol al curSgiriide pdcate"115: ,,Stropi-md-vei cu isop gi mi voi curdgi; splla-md-vei gi mai vArtos decAt z5pada md voi albi". Legitura dintre acestact al turnirii apaosuluigi aceasti formulS pe care o rostegte preotul igi are explicalia in cuvAntul SfAntului Ambrozie carezice cdzdpadaeste albd gi totugi se murdiregte, dar efectul pe care-l aduce harul dumnezeiesceste nestricdcios, Aceastamai inseamni cd rdposatul igi cere iertare prin aceste cuvinte,agacum in vechime David gi-a cerut iertare. Dupd stropirea cu apaos, se pune capaculpeste sicriu116gi se agazdin tts p1. ppsf. dr. Nicolae D. Necula, Tradigie tnnoSi i r e , . . , v o l . lp, . 2 5 4 . rro in21n1sde punerea capacului,unii oameni, din nettiinle sau lipsi de catehizare,cer groparilor sh ia legdtura de la picioarele,de la mAinile 9i de la bdrbia mortului in idea ca ,,si nu fie legat gi in cer". Acest obicei este o inovafie gi nu are nici o legituri cu tradifia cregtini de inmormAntare gi nici cu starea sufletului care pleacd la Dumnezeu.Aceste legituri de la picioare gi mAini sunt pur gi simplu folosite din raliuni estetice,pentru ci nu este civilizat ca mortul sb stea cu picioare desficute gi cu mAnile cizAnd pe lAngi trup. Deci, ar trebui inldturat; acestapractici neortodoxS,mai ales ci prin

mormanu preotul, cu lopata, arunce pulin pimAnt in mormAnt, zicAnd:,,Al Domnuluiestepemantulgi plinirealui, lumea gi toli cei ce locuiescintr-insa". Acest verset din Psalmul 23 exprimd idea cI atat cei vii cat gi cei morli sunt sub ocrotirealui Dumnezeu117. Apoi se infige la cdpitAiul adormitului Sinta Crucecare strejuiegtemormAntul, ea fiind ,,semnputernic ai infricogdtor impotriva tuturor dugmanilor celor vizuli gi celor nevizufi, alungare gi indepdrtare a tuturor uneltirilor gi ispitelordiavolegti;iar pentru dreptcredinciogi, ajutor, intirire in credin!d,sprijinirein nidejde, biruinli in ispite gi sporire in toate virtuli1 g. . . "11 8 .

Mormintele pentru crettini nu sunt expresii ale neantului,aga cum au incercat sd le arate sistemele filosofice din secolulal XIX-lea[din picate gi azi in mass-media se folosegte expresia atee ,,persoanaa trecut in nefiinli"), ci aplicareaei tulburi solemnitateaceremonieiprintr-un gest care atrage atenlia tuturor. Aceeagi inovafie trebuie inldturati 9i in cazul cdciulii,dupi credinfa unora, ci trebuie pusi pe cap si nu-i fie frig in drumul spre ce^r. 117Pr. VasilePetrici, lngdduinfe...,pp. 287-289. 1 1 8P a n i h i d ap, p . l B 6 - 1 8 7 .

locuri anume pregitite, cu cruci sfinlite la cdpitAiele riposafilor, spre a arita credinla in invierea trupurilor. EIe sunt locuri de vegnici odihnd pentru trupurile celor dragi: strimogi, mogi,pdrinfi, frafi, surori,copii gi alte rude,prieteni gi cunoscufi,inaintagibineticdtori care au adormit cu credinla in Hristos Domnul. Aici, trupurile agteaptdziuainvierii 9i a judecilii de obgte,dupd care urmeazd viala vegnic5. Datoritd credinlei in invierea lui Hristos, intru care toli vom invia, s-a schimbatnumele locului in care odihnesc cei riposafi. Nu se mai spune yia pdtep (ghia mater) - mama pimAnt, ci rctpfteptou (chimiteriu) - dormitor, pentru cd cei riposali sunt considerali adormili intru nidejdeainvierii. Pentrumarealor semnificaliegi pentru valoarealor religios-moraligi umanitar5, cimitirile gi mormintele trebuie preluite gi ingrijite cu cea mai mare dragostearitati fa15de cei dragi, pentru cI iubirea fali de ei depSgegte granilele mormAntului.Desigur,totul trebuie ficut dintr-o congtiinfi cregtind ortodoxi, pistrAnd un anumit echilibru in ceea ce privegte grija fald de morminte. Nu trebuie lisate in paraginS,

pline de buruieni, dar nici nu trebuie depigiti limita bunului sim! prin construclia de morminte faraonice,numai din marmuri foarte scumpd,cdci acest lucru nu-l ajuti cu absolutnimic pe cel decedat;dimpotriv5,creeazdo oarecare oroare prin opulenfacu carese afigeazd familia care a construit mormdntul, Aceasti risipd de bani, acest ,,lux funebru" nu folosegte,de asemenea,nici celor ce fac astfelde ,,micicatedrale"pentru riposati. Acest ,,lux funebru" este chiar un picat inaintea lui Dumnezeu, pentru cd deplaseazdcentrul preocupSrilor cregtinegti de la sufletul nemuritor, care este esenfial,la trupul sdu muritor. Deci este o rdsturnare a concepliei cregtinedespreom, lume gi sensul vieli omenegtigi inlocuirea ei cu o viziune dupl exemplulfaraonilor antici ai Egiptului,care gi-auridicat piramide pentru conservareatrupurilorl 1e,

_dineimilire9i pqnul zupArAnduiala_

lngfjjir.eqmo.lminte,,sim!arita! fagdde_ p r o a! e fi e civilizpli e ap r.e-clat-ni-ve_l-ul,d l -o nuin u eamsaual unuipopor, a!

lle Prot. dr. Simion Radu, Pentru o creStineascd ingrijire a cimitirelor Si mormintelor, in ,,Mitropolia B a n a t u l u i "1, 9 8 6 ,n r . 6 , p p . 7 4 - 7 7 .

Parastaselegi pomenirile Dupd cum am menfionat mai sus, Bisericanoastrdne invali ci viafa omului parcurge trei etape: de la nattere pAnI la moarte ftrupeascdJ, a doua etapd esteceaintermediarS,careincepecu moartea,fiind viala flrd de trup care tine pAndla JudecataceaMare,iar a treia etapd o reprezintl viata cu trupul inviat, PomenirileBisericiipentru morli se referi la etapaa doua,ceaintermediard, CuvAntul,,odihn5",rostit la slujbe, nu trebuie inleles ca o inactivitate gi amortire,stare de incongtienfd,ci, dupi cum precizeazdgi SfAntaScripturd, prin ,,odihnd"se inlelegebucurie a implinirii, fericire.in starea intermediari, sufletul este congtientgi activ [pentru cei buni este o pregustare a fericirii, iar pentru cei rdi o pregustare a chinurilorvegnice[exemplulbogatului nemilostivgi al sdraculuiLazirJ. Biserica este Trupul lui Hristos, trup din care fac parte cei drepli care sunt in viafi, precum gi sfinlii, Existi o

strAnsdlegituri intre ,,Bisericaluptitoare",formatd din cei vii care doresc mAntuireagi luptl pentru a o obgine,gi ,,Bisericatriumfdtoare",alcituite din cei drepli care au ascultatgi indeplinit porunciledivine pe pImAnt. Aceasti leglturd dintre cele doul Biserici,al ciror Capeste Hristos,este fdcutd de MAntuitorul prin lucrarea SfAntului Duh, Care insuflelegte Biserica, unind in rugiciune pe cei vii cu cei adormifi. Dragosteaeste cea care transcede mormAntul gi care face ca durerea despdrlirii de cei dragi sI fie estompati de revedereafa!5 citre fati cu ei in cer, gAndulc5,la ceasulhotirAt de Dumnezeu,familiilecredincioasese vor reuni in ceruri, intr-un ,,colligorde rai", aga cum prea frumos se exprima pe cAnd era printre noi marele predicator din munfi, Pirintele Ilie Cleopa. Grija pentru cei adormifi a purtat-o Biserica noastri de-a lungul timpului prin rugdciunilesale,dintre care,Ia loc de cinste,se afl5 pomenireamorlilor in cadrul Sfintei Liturghii. La SfAntaLiturghie se sivArgegtecea mai de seamd rugdciunepentru morli gi de aceeatrebuie sI avem o mare evlaviegi nidejde in acesti rugdciune ci este ascultati gi primiti de Dumnezeuin cer.

81

Temeiuri ale pomenirii morfilor in Vechiul Testament

in acea perioadd existau jeliri gi posturil20 pentru iertarea pdcatelor celor adormifi, aga cum s-au ficut la diferite personalitefi:,,$i,ajungAndei la aria lui Atad de lAngd lordan, au plAns acolo plAngere mare gi tare foarte gi a jelit Iosif pe tatdl sdu gapte zile"rz7',,giau plAnsgi s-au tAnguit gi au postit pAndsearadupi Saulgi dupd fiul siu Ioanatan,dupi poporul Domnului"122gi ,,dupi casalui Israel,care cizuseri de sabie"123 etc. Existi chiar gi o rugdciunepentru morfi: ,,Doamne atotfiitorule, Dumnezeullui Israel, auzi rugiciunea celor ce au murit ai lui Israelgi a fiiilor celor care au picituit inaintea Ta, care n-au ascultat glasul Tiu, Dumnezeullor, gi s-aulipit de noi 120Pr. Constantin I. Gheorghiu, Moarte inviere tn Si SfdntaScripturd,in ,,StudiiTeologice",1978, nr.1,-2, p.17. tzt Facerea50, 10. 122Ruth 2, 20. r z : l l R e g i1 , 1 2 .

relele.Nu-!i aduceaminte de nedrept5lile pdrinlilor nogtri,ci adu-Ti aminte de mAna Ta gi numele Tdu in vremea aceasla"l'24. Pe lAng5rugeciuni pentru cei morli au fost ficute gi milostenii: ,,$i a zis Noeminacdtre nora sa: "; ,,ddruireata sd atingd pe toli cei in viafi, dar gi morlilor sd le faci CAndTobit se parte de ddruirea1a"7z5. a spus fiului moarte, patul de pe afla siu: ,,impartePAineata la mormAntul dreplilor, numai celor picitogi sa nu apoi Iuda Macabeul s-a le dai..."126, picatul ce s-a ficut, ca pentru ,,rugat de tot si se gteargi [.'.) li strAngAnd bani dupi numdrul birbalilor care erau cu el, doui mii de drahme de argint a trimis in Ierusalim, sd se aduci jertfd Pentru Pdcat"tzt' Agadar,din celearitate pAni aici se observi cd in Vechiul Testament se practicauatAt rugdciunile,cAt 9i milosteniile pentru cei morli'

r 2 4B a r u h 3 , 4 - 5 . r 2 sI s u sS i r a h7 , 3 5 . t26T obit 4, 17 , r17ll Macabei12,42-43

Temeiuri ale pomenirii morfilor in Noul Testament

MAntuitorul insugi face diferite minuni pentru oameniiaflafiin suferinfi, pentru cei care erau aproape morfi: ,,Deciiardgi a mers in Cana Galileii, unde prefdcuseapa in vin. $i era un slujitor regesc,al cdrui fiu era bolnav in Capernaum.Acesta,auzind ci Iisus a venit din ludeea in Galileea,s-a dus la El gi il ruga si Se coboaregi sd vindece pe fiul lui, cici era gata si moari. Deci Iisus i-a zis : .Slujitorul regesca zis cdtre El: .$i omul a crezutin cuvAntulpe carei l-a spusIisusgi a pleca1"1zo. MAntuitorulfacegi alte minuni prin care invie morfii: invierea lui Lazdr,a fiului vlduvei din Nain, a fiicei lui lair; sd nu uitim gi de pomenireatAlharului 9" p" Cruce,pentru a arita ci El este Invierea gi Viafa.Astfel, noi - ca Si tAl1 2 8f 6 s p 4 , 4 6 - 5 0 .

harul de pe Cruce,inci de cAnd suntem vii - il rugim pe MAntuitorulsd ne pomenescdin imp5r5lia Lui, dupi ce vom muri. Socotim cd din acestecAtevaexemple ne putem da seamacd MAntuitorul a ascultat rugiciunile unora pentru tlmiduirea altora, degi unii dintre ei erau chiar pdgAni,apoi ,,spredeosebire de concepfiilegrecegti,in care sufletul omenesc eliberat de legdturile trupului merge singur cdtre nemurire, nidejdea cregtini implici o restaurare intergrald a persoanei,ea presupune in acelagitimp o totali transformare a trupului devenit spiritual, nestricicios 9i nemuritgY"TZe. MAntuitorul i-a invrednicit gi pe astfel de ucenicii Sii sd sdvArgeascd jalea viduveminuni. Amintim aici de lor din lope, pentru fecioaraTavita, pe care SfAntul Apostol Petru a inviat-o, ingenunchindgi rugAndu-selui Dumnezeu pentru ea, iar rugiciunea lui a Prin urmare,un om viu fost primite13o. - apostolul - s-a rugat pentru un mort, iar acesta a inviat. SfAntul Apostol 12ePr.Constantin L Georghiu, MoarteSiinviere. 24. 13F 0 a p t e9 , 3 6 - 4 2 .

h

Pavel l-a inviat in Troa pe tAnirul Eutihie, care - stAnd pe fereastri - a adormit gi a cdzut, murind pe loc, TAndrul a fost inviat la rugdciunea SfAntuluiApostolPavel131. Conforminvititurii cregtinede credinli ortodoxd,cei vii se pot ruga pentru cei plecalidin aceastilume,pentru c d g i e i . s u n t v i i : , , D u m n e z e ud,e c i ,n u este Dumnezeual morfilor, ci al viilor, cici toli trliesc in El". CAnd SfAntul Apostol Pavelscrie uceniculuisdu Timotei: ,,Vd indemn, deci, inainte de toate sI facefi cereri,rugiciuni, mijlociri, mullumiri pentru toli oamenii"132, inseamni ci ,,acesterugiciuni gi mijlociri trebuie ficute gi pentru rdposafi, deoarece gi ei sunt fiii lui Dumne7gg"133,

r : r p s p t s2 0 , 9 _ I 3 . 1 3 2I T i m o t e i 2 , 1 . 133 Pr. Ionescu-Amza, Rostul parastoselor, Bucuregti, edi!ia a lll-a, 1937, p. 34.

Temeiuri ale pomenirii morlilor in cirfile de cult

Morlii sunt pomenili la Miezonoptica din zilelede rAnd,in parteafinali: ,Pe toli cei mai inainte adormifi, pirinti gi frali ai nogtri dreptcredinciogi, care odihnesc aici gi pretutindeni, Sd zicem gi pentru acegtia".Apoi in stihurile canoanelorde la Utrenia zilelor de sAmbdtdale celor opt glasuri. De asemenea Triodull'34 conline multe rugdciuni pentru cei morfi, in special imnologia din SAmbdtaldsatului sec de carne, cdnd seface pomenirea generald a morfilor, numite ,,MoSiide iarnd". Penticostarult3scon!ine rugiciuni pentru cei morfi, dintre care cele mai importante sunt cele din SAmbita Cincizecimii,,,MoSiide vard". Fdrd indoialS cd SfAnta Liturghie este cea mai insemnatl gi mai folositoare slujbi sdvirgitl pentru morfr, I3a Cartcadc cult Ils Carteade cult

fiindcdin ea actualizim roadelef ertfei lui Hristos, din care se impirtSgesc atAt cei vii cAt gi cei morli. Rugdciunea duhurilor..."o intAlnim in ,,Dumnezeul cea mai veche Liturghie - cea a SfAntului Iacob,ruda Domnului - gi in liturghiile Sfinfilor Vasilegi loan. De asemenea, la Proscomidie,care face parte din SfAntaLiturghie,la scoaterea SfAntuluiAgne!,se pomenesccei vii gi cei morti, aritAndu-se astfel legdtura dintre cei vii gi cei adormifi. Noi nu trebuie s5-i uitim pe cei adormifi, dupi cum ne indeamnd gi SfAntulIoan Guri de Aur: ,,Rugiciunea, milostenia gi fertfa cea fdrd de sAnge pot multe pentru soarta pdcdtosului trecut dincolo de mormAnt. Deci rugiciunile gi jertfele lui lov pentru fiii sii curileau pe acegtiadin urmi; ce poate impiedica pe Dumnezeu sd curefe, prin rugdciunilegi milosteniilenoastre, pe cei morfi? DomnuldI unora dupd rugiciunile celorlalti"136.

136Pr. Ionescu-Amza,Rostulparastaselor,p. 40.

Parastasul in afari de rugiciunile generalepentru cei adormili pe care le-am amintit mai sus,Bisericaa mai rAnduit gi rug5ciuni particulare pentru morfi, Aceste ruglciuni specialese numesc,,parastase", cuvAnt de origine greceascd,care inseamnd,,aveni in ajutor". Ca rAndtriald de slujbS,prastasuleste o prescurtare a slujbei inmormAntdrii. Partea principali estealcdtuitddin rugiciunile de dezlegaregi de iertare,citite de preot, urmate apoi, ca gi la inmormAntare, de cAntarea,,Vegnicapomenire". Deci, parastaselesunt rugiciuni de mijlocire a celor vii pentru cei morli. Ele se s5vArgescla trei zile dupd moarte, cAnd facem rugdciunipentru morfi, in amintirea invierii celeide-atreia zi a MAntuitorului, ata cum se precizeazi gi in ASezdminteleApostolice:,,Sdse pomeneascdziua a treia a morfior cu psalmi, cu citiri gi cu rugiciuni, din pricina Celui ce a inviat dupd trei zile"137;la noui 137Pr. dr. Gh.Paschia,Comuniuneadintre vii Si morli dupd epitafurile arheologiceSi cele contemporane,in nr.I-2, p.1.07. ,,StudiiTeologice",1.97B,

zile138, in amintirea faptului ci MAntuitorul $i-a dat sufletul in ceasul a nouilea din zi; la patruzeci de zile, pentru cI MAntuitorul S-a inillat la ceruri la patruzecide zile dupi inviere, cAnd cregtinii se roagi sd fie gi sufletelemorlilor lor inilgate in locurile ceregti;la trei, gase,noui luni, in cinsteaSfintei Treimi; la un an, dupd traditia ci apostolii gi primii cregtini aveau obiceiul de a se ruga la mormintele mucenicilor atunci cAnd se implineaun an de la moartealor, dupi care rAnduiau mese frilegti [agape), chiar la mormintele lor, De aceea gi cregtinii de azi sdvArgecparastasele pAni la implinirea a tapte ani13ede la moarte, cAnd se socotegtecd trupul celor riposali s-apreficut in pimAnt.

r38Preciz5mfaptul cd tradifia de a se face agheazmi in casd ,,dupi mort", la noui zile, este o practici srrperstilioasi care se bazeazApe credinla ci prin aceastestropire cu api sfintitd se curd[e;te locul unde a stat mortul; ori, gtim ci trupul, unit cu sufletul pe pimAnt, este ,,templual Duhului SfAnt"9i de aceeanu trebuie consideratca cevaspurcat.nu este riu in sine a se face agheazmi in casi la noui zile dupi moartea unui om, dar nu trebuie motivati aceastaagheazmi prin faptul cd acolo a fost un mort qi locul trebuie curitit. 13eRecomandim ca la parastasulde gapteani sd nu se dezgroapemortul, ci si se faci numai pAnzuire, pentru ci mormAntul a fost pecetluit.

Ridicarea Panaghiei

Dupi cum ne aratl Si indrumdrile tipiconale din Panihidd Si Molitfelnic, ,,cAndse implinesc40 de zile de la ziua mortii14O Panase ridici panaghia"747. ghia inseamnd intru-tot-Sfdnta, Preasfdnta, cu privire la PreasfAntuTreime sau Preasfdnta Ndscdtoare de Dumnezen,cetre carese adreseazirugdciunile din slujba sivArgiti. Triunghiul se scoatedintr-un [Panaghia-pdrticicd) colac anume pregAdt, laturile reprezentAnd treimea gi unitatea Persoanelor SfinteiTreimi, Panaghia se produce in numele PreasfinteiNiscdtoare de Dumnezeu, fiindcd noi prin moartea sa cea dumnezeiascdam cunoscut Treimea. Panaghia se sevarte;te pentru ca sufletul

140,,Toatesoroacelede pomenire a morlilor incep a se calcula din momentul morfii, Si nu de la tnmormAnture. Din momentul morfii, sufletul intri in grija lui DumnezeuCare rAnduiegte,conform invilSturii noastre de credin!5, judecata particularS" (Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula, TradigieSi innoire..., p.a3Q. t4t Panihida,p. I97.

celui riposat, dupd aceste40 de zile, s i d o b A n d e a s c da j u t o r d e l a D u m n e z e ug i d e l a M a i c aD o m n u l u ip e n t r u cil5toria pe care o face pbcAnd de pe pdmAnt h cer. Preotul taie o bucati din colac in formd de triunghi, dupi care o aSazdpe icoanacu Maica Domnului gi ,,inalli pirticica din colac exclamAnd:<Mare este numele> gi toli rispund gi face semnul crucii pe icoand,iar5gi zicAnd: gi toti rlspund; cuprinde mirturia Dumnezeuluia toate gi Acestuia se aduceinainte pAineagi se preasl5vegtenumele Lui. Iar cu zicerea>, se predici intruparea CuvAntului; cdci aceastainseamndcAntarea Ndscdtoareide Dumnezeugi cu acest infelesse face- gi credem- ci ea este de fali ti gataspre ajutor; gi colaculce r+zlbi6lsrn,p.798.

se pune inaintea ei, ca dar, se aduce inainte mai mult Celuiintrupat printrinsa gi Celui ce a suferit de bunivoie pentru noi, De aceeagi cel ce inalli facesemnulSfinteiCruci'143. [preotul) ? ., I n t i m p u l c A n t d r i ci i t r e M a i c aD o m nului, preotul - impreuni cu cei prezenli - ridici icoana pe care se afl5 pdrticicataiatl din colacAi o balanseazi in sus gi in jos, aceastainsemndnd legdtura tainicd dintre cei vii Si cei morfi. Dupi cAntare, pdrticica este ruptd in mai multe bucitele gi impirliti familiei mortului. Mai precizdmci scoatereapdrticelei[triunghiuluiJdin colacse facenumai-laslujba de pomenlre de 40 zlle de la moarte,iar nu tot t i m p u l ,l a o r i c ep o m e n i r e .

14.. Ihidom

^

1qQ

Trisaghionul pentru morli sau Panihida micd

mai in afari de slujba Parastasului, intAlnim in Panihidd,Molitfelnic ai LiturghierrAnduialamici pentru morfi, care este o prescurtarea Parastasului amintit mai sus, sub titlul Litia micd pentru morfi, in care - la ectenie - se face doar pomenireageneralda tuturor morlilor. La mdndstiri se face vineri searagi se numette Litie [procesiune),pentru cd se merge in procesiunela cimitir, iegindu-sedin bisericddupd slujbd.La catedralegi bisericilede mir, parastasul acestape scurt [Litia mici) se face de obicei la sfArgitulLiturghiei gi se numegte Trisaghionpentru morfi sau Panihidamicd.Aceastdslujbd se facegi la cimitir - la mormAnt - sau la casa mortului, cu ocazia pomenirilor [parastaselor),care se fac la termenele [soroacele)stabilite dupd datind pentru pomenireamorlilor.

Praznicul sau agapa, mAncarea ce se di intru pomenirea celui adormit in Biserica OrtodoxS,pomana igi are izvorul in vechileagapedin trecut. Termenul de ,,agape"implicd ideea de sacrificiu.fertfa de pe Crucea MAntuitorului reprezinti iubireasupremd.Iubirea lui Dumnezeugi iubirea fati de aproapelesunt coordonateleesenliale ale Bisericii noastrelaa.Prin iubire, cregtinii formeazdo comunitate aparte. Duhul iubirii ,,estetainica putere care-i line lalolati in aceeagiunitate de credinli gi in acelagispirit de devotamentgi sacrificiu"t+s. in acestscop existi gi astdzitraditia ca dupi un eveniment fhram, inmormAntare,parastas) sd se dea de pomani mAncare, m e n f i n A n d u - s ec a r a c t e r u l d e , , m e s e ale iubirii,146. 144Prot. dr. Marcu Binescu, Practici ,,netrdbuite". Practicapomenilor,in ,,MitropoliaBanatului",1984, nr.7 -8, pp. 456-465. r4s Prot. Gr. Bibug, Agopa Si Liturgia in Biserica prim a rd, in,,StudiiTeologice",1954, nr. 7 -8, p. 459 r46Teodor M. Popescu,CoritateacreStind,in ,,Biserica Ortodoxi RomAni",1945, nr. l-3,p.24.

In legiturd cu acestemese nu trebuie si fie depSgitegranilile unei normalitlii, Nu trebuie sd se ajungi la situalia de intrecere intre ,,mesele"de pomani; adici, uneori, se pierde caracterul sobru de rugdciunegi milostenie datd pentru pomenireasufletului cuiva gi a se ajunge la acea emulalie intre diferili credinciogi,care incearcd sd se laude cd au avut o ,,masimai frumoasdgi cu mAncarefind".Nu ajutd cu nimic astfel de practici, de intreceri; ba mai mult, pot diuna credinciogilor, mutAndu-le gAndul de la rugdciune smeriti, la un orgoliudeviant. Apoi, nu sunt justificateglumele gi abuzurilela acestemese,abuzuri care pot fi: multd vorbdrie, galdgie mare, disculii care nu au nicio legiturd cu praznicul,Deci trebuie pistrat un minim de bunlcuviintl gi solemnitatela acestemese,fiecare participant avAnd o atitudine sobri, rugAndu-seatAt la inceputul mesei, cAt gi la sfArgitul e:, mullumind,astfel,lui Dumnezeu. Biserica,prin preotii ei, cautd mijloacele cele mai eficiente pentru a menfine un echilibrual bunei-cuviinfe la astfelde agape,Credinciogiisunt receptivi de obicei la invSlSturilepreofilor, dAndu-giseamacd praznicilefd-

cute din fali, cu exageriri, in cadrul cdrora estemulti gilagie gi dezordine, nu-l ajuti cu nimic pe cel riposat. La originea practicilor deviante se afli necunoatterea sau insr-rficientacunoagterea invdtdturiidreptei credinfe. Credinciogiitrebuie si aibi noliuni clarein legituri cu rostul pomenilorgi infelesul lor. Pomand pentru pomenirea mortilor s-a ficut gi se va mai face, dar trebuie evitate exageririle, devierile de la rostul lor inilial gi esenfial. Pomana trebuie sd aibi, in esenfd,un caracterde rugdciunecdtre Dumnezeugi de pioasi cinstire a memoriei decedatilor,sd nu fie prilej de t r u f i e p e n t r uu r m a g i .

Gustareadin apaos $i aceasti gustare trebuie limuriti din punctul de vedere al igienei. Ea s i m b o l i z e z ic o m u n i u n e ac u c e i a d o r miti, prin care ne exprimdmdragostea sau legitura cu ei. Trebuie sI gtim cd apaosul care se dd celor prezenfi la agapa de pomenire nu este acelagi lucru cu SfAntaimpdrtdganie,din care se pot impdrt5gi tofi credinciogiicu aceeagilinguri!5 pentru ci nu s-a auzit vreodati ca cinevasi se imbolnivescd dacd s-a impdrtigit dupi careva bolnav. Apaosul ce se di la mesele de pomand, degi este binecuvAntat de preot, nu are sfinleniaSfinteiimpdrtaganii,agaci - daci cinevaestebolnav de o boali transmisibild,pe aceastd cale, dacd se gusti din acealgipahar sau cand,aceaboaldse poate transmite la toate persoanelesau cel pulin la persoanelecu imunitate sclzutd. De aceea,se recomanddca apaosulsd se toarne dintr-un vas mai mare [o sticld, o carafdJfiecdruiain paharul sdu,evitAndu-seastfel transmiterea diferitelor boli de la unii la altii.

Balansareafleginarea) colivei gi a apaosuluigi turnarea apaosuluipeste colivi, simbolizeazl comuniuneasau legitura cu rdposalii [acelagilucru il simbolizeazdgi gustareadin colivd gi din apaos)147. La sfArgitul acestei prezentiri despre parastasegi pomeniri,afirmim ci rugiciunile pentru morli au temei atAt in SfAntaScripturd,cAt gi in cirlile de cult gi sunt o exprimare a invdgdturii noastre de credinli cregtin-ortodoxi. Mijlocirile Bisericiigi ale celor vii pentru cei adormili ne intdresc gi mai mult convingerea cA, imediat dupd JudecataParticular5,cAnd doar sufletul va fi judecat gi rdsplitit, aceasta insemnAnddoar o pregustaredin vegnicie, Bunul Dumnezeuva auzi rugiciunile gi le va ierta pdcatelelor; urmAnd ca la Mareafudecati Universal5, cAnd gi trupurile transfiguratese vor uni din nou cu sufletele,fiecaredreptcredincios- care a adormit ,,in nidejdea invierii gi a vietii vegnice"- sd aibi ,,un colligor de rai", dupd cum spunea regretatulPirinte Cleopa. la7 Trebuie eliminat obiceiul de o vdrsa vin pe jos, deoarecese murdiregte covorul fdrd rost, pentru ci aceastepractici esteo inovatie care nu are legituri cu invdtitura Bisericii.

Rugiciunile gi cererilepreotului se unesccu rugiciunile lui Hristos,infinit superioare gi bine primite la Tatdl. Preotuleste,ca rugdtor,cel care aduce rugiciunile in fafa lui Dumnezeu,dar este gi organ vizut al lucririlor sfintitoare; cel prin care credinciogiiprimesc binecuvAntirirle de la Dumnezeu. El,' ,,congtientde smerenia lui, congtient de calitatea lui de om, se roagdlui Hristosgi-l aducerugdciunile gi jertfele credinciogilorca unei alte Persoane.$i amAndoui acestelucruri sunt adevirate:in preot lucreazdHristos, dar lucreazi ca persoanddeosebitd de preot".148

r48Pr. prof. dr. Dumitru Stiniloae, Spiritualitate Si comuniune in Liturghia Ortodoxd,Craiova, 1986, p. 406.

SfAntaTradilie gi obiceiurile populare SfAnta Sripturi 9i SfAnta Tradilie reprezinti izvoarele Revelaliei 9i de aceeaele nu pot fi despdrlite sau luate separa! ci intotdeauna vor avea o valoare egaldca fond,SfAntaTradilie completAndgi interpretAndSfAntaScriptura' SfAntaTradilie are un aspectstatic, statornic,,,eaincepAndla Cincizecime gi linAnd pAni la moartea ultimului Apostol, fiind fixati apoi in scris de Biserici pAni in epocaSinoadelorecumenice".149 De asemenea,SfAntaTradilie are 9i un aspect dinamic care este in continuarea aspectului static ,,9i nu se va termina pAni la sfArgitul veacurilor, intrucAt Bisericacilduziti continuude Duhul SfAnt,rdspunde mereu tuturor problemelor din fiecare epocd,stAnd ferm in Traditia apostolicd".lso 14ePr. Prof. Dr, lsidor Todoran,Arhid. Prof.Dr. Ioan ZAgrean,Dogmatica 0rtodoxd, Editura,,Renaqter e a " ,C l u j , 2 0 0 A , P . 7 1 1s0lbidem.

TradigiaBisericeasciface parte din aspectuldinamical SfinteiTraditii, ,,ca una care a fost dezvoltatdde Biserici, in Mirturisiri de credinfd,catehisme, canoane,practici de cult etc.gi care au labazd Tradilia apostolicd,fiind o dezvoltare gi actualizarea ei'1s1. Astfel, Biserica Ortodoxd acordi o mare atenfie Tradigiilor Bisericegti cAndacesteareflectdindeaproapeunitatea de credinfi. Tradigiilegi obiceiurile populare trebuie si fie podoabe ale unitdfii de credinfi. Ele nu trebuie si fie departe de filonul invititurii bisericegti,pentru cd atunci devin simple manifestdri,care,in timp, au $ansa sd cadd in desuetudinegi apoi sd dispard. Obiceiurilepopulare vin sd completeze Tradiliile BisericeSti,sunt ca o prelungire a lor. Azi, din plcate, se confundl Tradiiiile Bisericegticu obiceiurile populare. Mai ales in aceste timpuri tulburi, oameniisunt ispitili si cadd in cursa formalismului lipsit de cultura teologicd gi duhovniceasci. Existi tendinla de a se substituifondul cu forma, adicl se inlocuie$tecaracterul tainic duhovnicesccu manifestiri exagerate,explozive gi fdri trlire suls1 Ibidem.

fletesc5.Au apdrut diverse obiceiurt locale,avAndlabazd credinle indepdrtate, precregtine, imprumuturi firi discernimAnt,adiugiri imaginareintrun ciudat amestecde ritual creqtin 9i supersti!ii. Superstiliaeste,,credinladegarti in care atenlia omului se indrePti nu asupra revelafiei, ci asupra lucrurilor din lume, stabilind intre ele leglturi in trecut, superstiliile erau fx15s"152. legatede tdiereapdrului mortului, care azi au dispdrut.Au apdrut,in schimb, altelegi anume:azvArlireaboabelorde grAu gi porumb peste preot 9i Peste intreaga asistenli in momentul scoaterii mortului din casi; spargereacdnii in fala ugii [se crede ci prin aceastase ,,sparg"pdcatelemortului sau ghinioanele din casi in urma lui), Mai existd, de asemenea,obiceiulde a se Pune un fir de ali la intrarea in cimitir, peste care trebuie si treacd tot convoiul mortuar, inclusiv preotul. Acestepractici sunt contrare inv5ldturii noastre de credin![ cregtini ortodoxd 9i de aceea ele trebuie evitate cu tact de tsz p1. pp6f.dr. Dumitru Stdniloae,TeologiaMorald Ortodoxd,Editura Institutului Biblic ai de Misiune al Bisericii Ortodoxe RomAne,vol. II, Bucureqti,1978, p.28.

preofi, catehizAndu-i[inv5!Andu-i)pe credinciogi, Legatde moarteaomului,unii ,,specialigti"prezic venirea mortii in urma unor semne,cum ar fi: ,,Pocnirea neagteptati a unor obiectedin lemn [scaune, mese etc.),stricareade la sine a oalelor,ciderea oglinzilor sau a icoanelor, deschidereaneagteptatl a ugilor, dezlipireatencuielii de pe pere!i, mieunatul incontinuu al pisicilor in casa unde se afl5 un bolnav; la fel gi urletul cAinilor, baterea ochiului de mai multe ori gi in mai multe rdstimpuri, influenla viselor [grddini cu flori). insi de departe,cel <mai periculos semn>este cAntareacucuveleisau a bufnilei, mai ales ziua, pe casd sau prin apropig1g"153. Aceste,,semne"le intri in subcongtientulcelor mai pulin catehiza!i, acegtia ajungAnd intr-un final sd creadi mai mult in existenla lor, decAtsd ascultede invigdtura limpede a Bisericii.Sunt unele cazuri in care oamenii,fiind bolnavi,au refuzat si mai meargi la spital sd se trateze pentru cS,,moarteae la ugd,dupd cum aratd semnele". 1s3T.T, Burada,Datinile poporului romdn Ia inmormdntare, Iagi, 1892, p. 14I, la S. Florea Marian, I nmormdntarea..., p. 9.

Aga cum am menlionat gi la Slujba de ieSire cu greu a sufletului, au apirut gi in acestsenssuperstitiilegatede deschiderea cirlii, pentru a vedea daci cel bolnav mai treie$tesau moare. Aceastd,,deschidere"nu o gdsim menfionati in nici o carte de cult sau de ritual; deci estecontrard invititurii crestinede credinti ortodoxi.

Pot fi pomenifi copiii avortafi sau niscuti morti? Este gtiut faptul cd in ziua prdznuirii StAntuluiIoan Botezitorul [7 ianuarieJ existi o anumitd categoriede credinciogi,slab catehizali,carevin la bis e r i c i m a i m u l t p e n t r ua - i s o l i c i t ap r e o t u l u i s l u j i t o r s I l i s e i n d e p l i n e a s co i anumiti dorinfi: aceeade a botezacopiii ndscufi morti fdra de vreme sau copiii avortafi.De aceeaam considerat cd se cuvine a se aduceunele limuriri cu privire la acestsubiect. Faptul ci - prin mila lui Dumnezeu gi prin sAngelevirsat in 1989 de martirii neamului nostru - am scdpat de ceamai neagrdpatd din istoria umanrtefii, de comunismulateu, ne indeamni gi ne impune o mai atenti analizdin ceeace privegtecomportamentulnostru fa!5 de semeniinogtri,fati de progresul nostru socialspre o viafi civilizatdgi, nu in ultimul rAnd,o analizdfa!a de progresul nostru duhovnicesc spre o mai congtientdascenderespre mAntuire.

Bisericacregtini Ortodoxi vegheazi permanentca fiii ei sd fie indrumafi, catehizali gi transfigurali pentru a merita si guste din roadele pregdtite in impirilia lui Dumnezeu,iar acest lucru se realizeazi numai prin indeplinirea poruncilor divine, Nou5 - ca fii ai lui Dumnezeugi ca potenliali locuitori in ldcagurileceregti- ni se cere o credinli puternicd,stabild,manifestatd prin fapte care sd nu contravini invititurii noastrebisericegti.De aceea,trebuie sd ascultdmgi si practicdm intr-un mod congtientceeace Biserica ne invatd gi sd nu inventim alte ,,invdfituri" sau preluate ,,de la bunici", pentru ci, deviind de la dreapta credinfd, nu facem altceva decAt sd ne depirtim de lumini; iar pe intuneric nu vom mai vedea,,caleaceastrAmti", care duce la ceruri gi vom pierde,astfel,mAntuirea. Pe-c;r1g_l__4-yol!gLri reprezintd o gravitate ggali -c,gcri,ryg,Dacd in societatea civili crima [mai ales cea cu premeditare) se pedepsegtecu privarea libertilii pe o perioadi mare de ani, dupd canoanelebisericegti,avortul se pedepsegtecu oprirea de la SfAnta i m p d r t d g a n i ep e n t r u o a n u m i t i p e r i oadi, timp in care penitenta igi va 113

i n d e p l i n i E a n o n u lt i m l d u i t o r i n d i c a t de duhovnicP . r i n c a n o nn u t r e b u i es d se inleleagi o pedeapsi, ca in codul penal, ci un medicament cu rol vindecitor pentru suflgt,pentru ci, degi picatul a fost slvArgit de trup, iniliativa o avut-o sufletul,prin urmare, s_"Uflp-!U_|"_b"oln_a;z este cel care trebuie vindecat,trupul doar ajuti la vindecarea sufletului. Avortul poate fi fira de voie sau de voie. In primul caz, al celui fdri de voie, sunt cazuri in care femeia, din motive medicaleindependentede voinla ei, nu poate line sarcina,deci nu este vina ei cI a lepldat sarcina,degi rAnduiala bisericeascd,prin cdrtile specialede cult, a rAnduit o rugiciune pentru asemenea caz, insistAndu-se pentru iertareaceleiin cauzd. in celilalt caz,al avortului cu voie, din motivul cd nu-gidoreacopilul,rAnduiala bisericeascdtrateazdacest fapt C ap e o c r i m i g i i a m d s u r i l ei n c o n s e cint5. Dar gi in aceastdsituafie nu se doregteexcludereade la comuniunea cu Hristos, ci doar reparareagregelii printr-o congtienti pociintd care duce la mAntuire. P r a c t i c a , , b o t e z u l u i "c e l o r n i s c u l i morfi qU .g_s-t9__aqc-9_p!gt_e de Biserici,

pentrLlcd nu estenumai anti-canonicd_ ci gi anti-c,regtind, de9i qnti-liggfgiqS, oarece contravine inv5lSturii bisericegti; ?otezul trebuie sivArgit pentru ggilii, care au UL!_UIllece va fi scris in ceruri, aga cum arati gi invdtitura regretatului P,SrinteCleop-a: ,,Cg_i rygr,fi nu pot fi botezafi,dupd cum nu pot fi nici tmpdrtdsifi. Deci, copiii avortsfi, ndscufi fdrd de vreme, pierduti fard voie sau care mor indatd dupd nastere, fdrd a primi botezul, 1u p9"y;[1b_gt9.gggi nicidecum dupi moarte, pentru cd !_!t |nq! ;!n!*Vii. Nu pot fi pomenili nici la bisericd,pentru cd nu sunt botezali Si nu au nume. Ei nu sunt membrii Bisericii lui Hristos.Pentru cei uci$i d rin.ti cu voia lor, WLmggJasp.lll1Ie r4mAnea pdrintilQr". Mamelecarevin la biserici de SfAntul Ioan Botezdtorulincearci, printrun aga-zis,,botez"al copiilor nisculi morfi sau avortafi, s5-gi ispdgeascd oarecum vina in fala lui Dumnezeu, alegAndu-gipentru aceastagi aga-zigii ,,nagi de botez", care nu fac altceva decAtsd accentuezegi mai mult efect e l e p i c a t u l u i s d v A r g iitn a i n t e ., , A d m i nistrarea Botezului unor asemenea persoane este o desconsideraresau chiar o bdtaie de joc fafd de Taina

_lQltlultri.poteV,iar daci obiceiul este inddtinat fprin tradilieJin parohiasau in zona respectivi,el trebuie inldturat cu desivArgire;mai ales daci are ca drept scop gi un cAgtigmaterial. Un s_lujitorcare sivArtegte o asemenea cerem oni e eS"!_9__qI-lUL"-dS qglg 9fi1te, deoareceprin aceastase incearci a sfinli o crime"1s4, CAt privegte slaI.ea"S.uflgtglgracestor copii, numai Dumnezeuo-gtie, dar ,,nu se poate ca acegtiprunci nevinovali si fie rAnduili la locuri de osAndd de cdtre Dumnezeu,Care iubegte copiii gi mai alespe cei nsylpsya1i"1s5. Sd nu uitim ci in rAnduialaProscomidiei sunt pomenili ,,copiii fdri de vreme, parte bdrbdteascigi femeiasci", ceeace aratd cd Bisericas-a ingrijit intotdeaunapentru ei; mamelecare vor si se mAngAiede pierderea ,,firi voie" a copiilor pot aduce prescuri pentru SfAntaLiturghie, fie tot timpul, fie pentru o anumeperioadd,

1s4 Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula, Tradigie Si innoire..., vol. I, p. 159. t s sl b i d e m , p . 1 6 0 .

Pot fi pomenifi morlii incinerati?

qlslla- inlelegere a yi._e-Iifltegl9e a dus la anumite practici in istoria omenirii,incAtde-alungul timpului ele s-au perpetuat,ajungAndpAnd azi in cele mai ciudate forme. Y.ep-"h.ii" g-tg!i, suslinAnd cd !_ruglrl-este un rdu ireparabil,il tratau ca atare,adicd,dor-ind sI distrugd ,,rdul" au gisit de cuvinfd ci pot ,,sc5pa"definitiv de trup numai prin arderealui, Cfe*infr, inci din cele mai vechi timpuri, qtrcdeau cgrpulile, ca grecii gi romanii qi qryi*ng_Ayggg practica superstilioasda egiptenilor, care lineau corpurile imbdlsimate gi expuse la vedere pe paturi in casele lo., qlk in€lgp*_{yp_g vgchiul obic-ei

Dgpi ce-le 9p_ql4u, le imal-rude"ilor.

bilsimau intrebuinlAndmai multe miro d eni i, u rmAnd5a _f.a"ei._.t_tm-p " d g__-[rei z_ilerugdciuni lAng[-*ele,iar, in cele din urmd,le ingropau. SfAntaSripturi ne arati din ce suntem, noi, oamenii,creali gi in ce se pfgface corpul omenesc dupd ce este

p l r a s i t d e s u f l e t : , , i n s u d o a r e af e f e i tale i1i vei minca pAineata, pAndtg_y_ei intoarce jt}-pimAntul din care e*i""LLAJ; cdci pdmdnt eSti Si fn_pi_rn_qfite vei Unul dintre argumentele tntoarce"rs6. pdgAneca trupurile morfilor si nu fie ingropate,ci arse,a fost gi acelacd ele sunt un focar de infectii, care, degi sunt ingropate, poi contamina zona respectivdcu diferitemolime,lsT dar s-a dovedit pe cale gtiintificl cI nu este adevlrat, pentru ci ingropareain cimitire, deci in locuri special ame1ajate, nu-i afecteazdcu nimic pe cei vii. Allii dorescsd ardi trupurile morfilor, c u s c o p u ld e a l u a c e n u g aa c a s 5c, a s i fie mai aproapede cel drag. in invilitura BisericiilsB noastre.se arati cd tr_Upul,fiind ,,templu al .Duhului SfAn1"i5e, v3 fi inviat dupd Iudecata UniversalS Sj : utriJ-din noU-cu _s:!$g!ql igi va primi odihna sau c_hinul vegnic;apoi, ,,incinerarea este respinsd de BisericaOrtodoxi gi pentru r s 6F a c e r e3 , 1 9 . 1s7 Arhinl. Scriban, Pdcotul arderii morfilor, in , , B i s e r i cO a r t o d o x i R o n r A n 5 "1,9 3 6 ,n r . 1 . - 2 , p . 4 9 . r s r rI n c i n e r a r e ae s t e r e s p i n s i d c B i s e r i c aO l t o d o x a R o m A n i p r i n H o t d r A r e aS f i n t u l u i S i n o d d i n 1 5 i u r r i e1 9 2 8 1 s 'I) C o r i n t e n i6 , 1 9 .

faptul ci, prin ardere, se pot distruge acele relicve sau trupuri. alg.",p"fintilor, care - prin vola -lui.*Bumnezeu:*pgt d g v e n l l o c u r id e m a n i f e s t a r ea p u t e r i i in acest fel, putem spune ce &L_Ut. or este, de gg-gga_c_q.-Lpltli9l_ffittfil Lf fapt, -o_!gp!4irnpotriva lui Dupqg4gu yi a luclili[_ Sale mintuitoare in lume"16o.

44,.{9_q-"-F.i", care bate tot mai insistentla poartacredinfeisufletulu,i cregtinortodox,dglelle,in legituri cu inmormAntarea oamenilor,sd infiinlezeale:n@', adici criomalia Si resomalia trupurilor, chipu{ile din rafiuni practice, pentru c5 nu mai este loc pe pimint unde si ingropim trupurile. p-tt"jlgse inlelege inghelarea trupului Mr. cu azot lichid la -190 de grade Celsius, truB.ul devenind casant,putAnd fi sfirAmat, apoi strAns cu fdragul. P_III_I9lgm.gtig,de asemenea,se inlelege introducerea trupului intr-un sac $e mitase, dupi care estescufundatintro solulie alcalinS,incilziti la peste 170 de grade Celsius,carneagi oasele 160Pr. dr. Adrian Zaharia, lncinerarea din punct de vedere ortodox, in ,,Teologiegi Viafi", serie noui, 2 0 1 0 ,n r . 1 - 4 , p . 1 2 8 .

dizolvAndu-setotal gi devenind un fel de lichid; ulterior se transformi intrun fel de pudri. Asemeneapractici nu pot fi acceptate de Biserica noastri bimilenard, care pistreazd in acest sens vechea tradi;ie,adicdceaa ingropirii morlilor in pimAnt. in legdturd cu intrebarea daci cei incinerali pot fi pomenfi, rdspunsul este ci ,,41r_siyiI;J!lJnici slujba tnmormAnfirii Si nici slujbelede la soroacele de pomenire ale celor morfi, rdnduite de Bisericd, qelor care se incinereaTd. Ceea ce este mai dureros este insd

faptulci, prgfilanq_q s_ljp!.a -9S_rl&.ti de b-unalpr Ugig--ae"redirc-!q$19-t gqterqsili sau depugi .ggdi!!A,_p-reo!i.

din treapti sdvArgescslujba inmormAntirii in insigi incinta crematoriului, Are stifea si contro i. Este unul .Eltt". Uir"ll9g9ti din abuzurile care se cer neintArziat 61111113[9"161,

161Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula,Traditie tnnr,si i r e . . . , v o l . l ,p . 2 5 0 .

Poatefi sivArgiti sluiba de inmormintare pentru sinucigagi? in legiturl cu persoanelecare s-au sinucis, SfAntul Sinod a fdcut cAteva reglementlri in aceasti privin!i162, Astfel, mai intAi trebuie fdcutd deosebireaintre slnucigasicu bund Stiinld, in deplindtateafacultililor mintale gi sinucigasiieSi!.idin minli, adicd bolnavi psihic. Pentru primul caz,trebuie aplicate rigorile canoanelor,adicd sinucigagului nu i se facedecAto scurtd rugiciune la groapS,care gi aceastatrebuie sd fie la margineacimitirului,intr-un loc mai retras, special amenajat pentru sinucigagi. Pentru sinucigagiidin al doilea caz, bolnavii psihici, trebuie cercetat cu atenlie ,,cazurilein speld spre a-i deosebi de sinucigagiide bundvoiesau cu ttiinte"163.Aceste cerceteri se fac de 162V ezi HotdrAreanr. 506 / 19 49. te: pp. p1ef. dr. NicolaeD. Necula,Traditie Si innotr e . . . , v o l . l ,p . 2 7 1 ' .

cei in drept [expergiicriminaligti),care vor stipula modul in care a decedat respectivapersoani.,,Dacise constatd ci sinucidereaa avut loc ca urmare a tulburirilor minfii, deci cel in cauzi nu a fost in deplindtateafacultitilor mintale, cum se intAmpli in majoritatea cazurilor,socotim cd in asemeneasitualii ,preotul poate sivArgi inmormAntarea dupi rAnduiala obignuitd, dar cu mai multd sobrietate gi temperanfd, ca un fel de pogorimAnt. in caz contrar,cAndargumentelepledeazd pentru o sinuciderecu buni ttiinld gi cu mintea intreagi, preotul poate gi trebuie sd refuze sdvArgireainmormAntirii"16a.La inmormAntareasinucigagilorcu bund gtiinfi nu se trage clopotulgi nici nu se tin cuvAntdri,

t"'

I bidanr,pp.27 l -212

Esteacceptati de Biserici eutanasiereaomului? in privinla eutanasiei, BisericaOrtodoxi este total impotrivi, motivalia fiind cI - chiar dacd in grecette ar insemna o ,,moarte frumoasS" - curmarea vielii bolnavului suferind de o boal5 incurabil5esteldsati in grijl lui Dumnezeu,Cel Care a gi dat-o. Viala nu poate fi lisatd la mAna omului, pentru cd omul este doar un fel de ,,chiriag"al acesteivieli de pe pimAnt, via!5 care nu-i aparline lui, ci lui DumnezeuCarei-a dat-o ca dar. Dumnezeu i-a poruncit omului sI nu ucid5,16s de aceeatreLruierespectagi in cazuri extreporunci ti aceasti me de suferinli indelungatS.Secularizarea actualda transformat omul intrun simplu obiect, nu mai raporteazd omul - fiin15 psiho-somaticl - la transcendent,ci il izoleazdin lumea imanentului. Mai mult de atAt, odatd cu descifrareagenomuluil66uman in 1 6 5E x o d2 0 , 1 3 . 166Genomuleste fondul geneticde care dispune un organism,intreagainformatie ereditari,

2003,gtiinla s-adepirtat total de principiile cregtine gi de cele ale bioetic11767, dorind ca in viitor sd ,,creeze"un om ,,sintetic"pe care sd-l ,,nasc5"gi si-l ,,omoare"oricAndcredede cuviin!5. Sensul semnificaliei omului pe pdmAnt este redat in pilda Dreptului Iov, text tilmdcit sublim de Pr. prof" dr. Petre Semenin cartea Sensulvielii Si al suferinlei - Comentariu la EcclesiastSi Iov16B, care spune despre om cd trebuie sd se supundlui Dumnezeu;cd ,,nu este ocolit de suferin!5,chiar dacd aceastase line dupi om ca umbra, credinciosulii poate da un nou sens daci igi pune mereu credinfain Dumnezeu gi se gAndegtela suferinfelepe care Hristos Domnul Le-a indurat de bunivoie pentru noi, De asemenea, credinciosulincercat de suferinti sd nu cadi niciodati in deznidejde,intrucAt suferinfa nu este intotdeauna urmarea pdcatelor,ci multe boli gi suferinle sunt trimise de Satan,pentru o

CAnd,,vine"sfArgitul lumii?

Prin Parusie se ingelegevenirea a doua oard a Domnului nostru Iisus Hristos gi semneleei premergitoare; atunci va avea Ioc invierea morlilor gi fudecataobgteasci,eliberareafirii din robia stricdciuniigi innoirea ei, trecerea in bucuria vegnicea celor buni gi a celor rdi in chinurile vegnice.Termenul special care face referire la aceste evenimenteeste,,apocalipsi",cuvAnt de origine greceascigi care inseamni ,,descoperire". Datele despre inevitabilul sfArgit al acestei lumi ne sunt relatate inci din timpuri strdvechi,fiind menlionate in Vechiul Testament. Astfel, putem sI afirmlm - pe baza dovezilor scripturistice - cd adeviratele izvoare care ne relateazl despre sfArgitul lumii sunt constituite din numeroaseleprevestiri ale profelilor desprefudecatade Apoi gi sfArgitultimpurilor. Pe scurt, reddm

y1gfy1gg16g"769.

167Este o moralS a gtiinlei in generalgi a mediciner in special,care interzice comercializareacorpului uman gi traficul de organe. 1r,8Pr. prof. dr. Petre Semen,Sensulvielii al Si suferinfei - Comentariula Ecclesiast Si 1o4 Editura Doxologia a MitropolieiMoldoveigi Bucovinei,Iagi,2010. t 6 el b i d e m , p .1 6 I .

f1

cele mai importantetexte,care fac ref-erirela Parusie: 1 . I s a i a2 4 , 1 : , , l a t dD, o n t n u pl u s t i e g te pimAntul gi il prefacein degert,rist o a r n i f a t a l u i g i i m p r S g t i ep e l o c u i t or i " ; 2 . I e r e m i a1 3 , 1 0 :, , D a [ si l a v dD o m n u l u i D u m n e z e u l u iv o s t r u , p A n i n u v i n e i n t u n e r i c u lg i p A n d n u s e l o v e s c p i c i o a r e l ev o a s t r ed e m u n ! i i n o p l i i ;v o i vefi agteptalumina,dar El o va prelace in umbra morfii, o va prefacein neguri adAncd"; 3 . l e z e c h i e l3 7 , 1 - 2 : , , F o s t - am A n a D o m n u l u ip e s t em i n e g i m - a d u s D o m nul cu Duhul gi m-a a$ezatin mijlocul u n u i c A m pp l i n c u o a s eo m e n e g t i$. i m a purtat imprejurul lor; dar iatd, oasele acesteaerau foarte multe pe fala pimAntului gi uscatede tot"; 4 . D a n i e l1 2 , 1 - 4 : , , $i in v r e m e aa c e ea fla sfArgitullumii, n.n.) se va scula Mihail, marele voievod care ocrotegte pe fiii poporului tiu gi va fi vreme de strAmtoarecum n-a mai fost de cAnd sunt popoarelegi pAnd in vremea de acum". Trebuie sd precizim faptul ci iud a i s m u l n u e s t e u n u l g i a c e l a g li u c r u cu Vechiul Testament,adici la profeti gdsim o lume spirituali de gAnduri

p r o f u n d eg i e l e v a t ed e s p r eD u m n e z e u , d e s p r es e n s u ll u m i i , d e s p r em i s i u n e a morali a omului.L4esiadin cirlile profetilor nu esteacelagicu cel pe caregi-l d o r e s c i u d e i i n a f i o n a l i g t iT. e x t e l ed i n Vechiul Testament- care fac referire la Parusie[a doua venire a lui Hristos) - nu trebuie confundatecu scrierile rabinice gi apocrifelede tot felul care s-au inventat dintr-o dorinfi pur materiali, aceeade a fi eliberati fizic de sub asupritori. Textele profelilor Vechiului Testamentau rolul de a anunla invilitura Noului Testament despre sfArgitullumii. C A n dr o s t i m c u v A n t u l , , a p o c a l i p s i " , imediat ne gAndimla ApocalipsaSfAntului Ioan din Noul Testament,scriere ce face referire la Parusia Domnului Hristos.Textele Noului Testamentcu privire la Parusiesunt mult mai numeroase decAt cele din Vechiul Testament, ele avAndo deosebitdclaritate Si de aceea nu trebuie inlelesegreSit. in Noul Testamentse pune accentulmai mult pe partea spiritualSgi nu pe cea materiali; infricogitoarenu trebuie sd ne pari distrugereamateriald,ci judecata lui Hristos,judecatd care este ca un fel de macazal vegniciei,spre bine sau spre rAu.

SfAntulApostol Pavel,vorbind despre ParusiaDomnului Hristos gi despre invierea morfilor, precum gi despre prefacereacelor vii [a celor care, la Parusie,vor fi in viatd),zice:,,insugi Domnul, intru poruncd, la glasul arhangheluluigi intru trAmbitalui Dumnezev,Seva pogori din cer gi cei morli intru Hristos vor invia intAi. Dupi aceea,noi - ceivii, carevom fi rimas vom fi rdpili, impreuni cu ei, in nori, ca sI intAmpindm pe Domnul in vdzduh;gi agapurureacu Domnulvom fi" I Tes. 1,6-L7).Acesttext este redat gi in Apostolul de la Slujba inmormdntdrii mirenilor, avAnd rostul de a trezi congtiinla gi nidejdea participanlilor la inmormAntareci ,,despre adormifi" nu trebuie ,,si se intristeze ca ceilalgicare nu au nddejde",pentru cd, de cred in invierea lui Hristos, tot ata trebuie sI creadi Si in invierea celor adormili. O a m e n i i , , , n e g t i i nS d c r i p t u r i l e " i,n terpreteazd in mod eronat gi invdfdtura despre timpul cAnd va avea loc sfArgitullumii, cu toate ci nici insugi MAntuitorul nu a dat limuriri clare despre aceasta,afirmAnd:,,lar de ziua gi de ceasulacela nimeni nu gtie, nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai

T a t i l " [ M a t e i2 4 , 3 6 ; M a r c uL 3 ,3 2 J ;E l ; lgi argumenteazdafirmalia Sa prin cr-rvintele: ,,Pentruci Eu n-am vorbit rrimic de la Mine, ci Tatil, Care M-a trimis. Acesta Mi-a dat porunci ce si spun gi ce sI vorbesc" (loan 12, 49). Totugi, MAntuitoruldd unele indicatii generale cu privire la cAteva dintre semnelece anunli sfArgitullumii: predicareaEvanghelieila toate popoarele [Matei 24,14); aparilia de prooroci gi hristogi mincinogi [Matei 24, 24); lepAdareade credin!5;convertireaiudeilor la cregtinism[Rom,1,L,25-26). Dar nici unul dintre textelecareevidenliazi semneleprevestitoarenu are caracterul unui pronostic precis, de necontestat.Cu toate acesteargumente indubitabile,in ultimele doud milenii nu au fost pulini ,,proorociimincinogi" care aveau Si au in planul lor diabolic ,,misiunea"de a-l distragepe om de la dreapta credinfi. Astfel, enumerdm aici doar c61ivadintre anii in care acegtiaau tulburat minlile oamenilor cu fobia sfArgituluilumii: 500, 1000, 1033,1,1981 , , 8 4 3 ,1 8 7 4 , 1 9 0 0 , 1946, 2000. Desigur cd, dintre acegti ani, ,,celmai de temut" a fost anul care a marcat cumpina mileniului unu gi cel de-aldoilea,adicdanul 1000.

fl

poate fi definit ca ,,invdlitura despre realitdtileultime legatede sfArgitulistoriei mAntuirii, adici despre realizarea deplini a imparltiei lui Dumnezeu sau viala veaculuice va si vini, ca incoronare a operei rdscumpdrdtoarea lui Hristos-impiratul,Carese manifestd la sfArgitulistoriei, plin de slavd,si judecevii gi morfii'170. Vrem sd precizim cd Eshatologiase referi la viala vegnicd,la impirdtia lui Dumnezeu,promisi de Hristos oamenilor; gi nu la ,,sfArgitul lumii", un sfdrSitcdruia fi urmeazdneantul,cum gregit o interpreteazl unii sau cd Parusia ar veni la anumitemomente,,previzute" de ,,specialigtii prezicitori"lTl despre moarte.In senspropriu cregtin,fenomenul morlii este inleles ca o trecere la adevirata viafi, viala in Hristos]'7z,aga dupi cum ii indeamnd SfAntul Apostol Pavelpe tesaloniceni:,,Frafilor, despre cei ce au adormit, nu voim si fili in negtiinld, ca si nu vi

PlecAndde la textul Apocalipsei20, 7 - B ) : , , $ ic d t r e s f A r g i t u m l iilor de ani, satana va fi dezlegatdin inchisoarea lui gi va iegi sd amdgeascineamurile, care sunt in cele patru unghiuri ale pdmAntului",in jurul anului 1000 s-au flcut unele prevestiri: 992 gi 25 martie 1000 care s-au dovedit a fi false, dar, in schimb, au provocat o mare smintealdprintre oameni. De asemenea,anul 1000 nu a fost lipsit de nenorociri:boli, foamete [copiii igi ucideaupirinlii pentru a-i mAnca, la fel gi mamele pruncii), mizerie etc.,prin toate acesteaincercAndu-se o asocierecu semnelece prevestescParusia. $i in zilele noastre, mai concret in anul 2000 gi mai nou, in 2012, Si-au fdcut aparilia astfel de ,,prezicitori" gi ,,cititoriin stele"carevin cu teorii aberante, avAnd scopul de a inspdimdnta oameniiSi de a le tulbura credinfa, dar misiuneaBisericii* precuma fost de-a lungul celor doui milenii - a fost gi este indeplinitdpe deplin,aritAnd oamenilor invititura cea adevirati cu privire la ParusiaDomnuluiHristos. Etimologic, cuvAntul,,eshatologie" vine din grecescul,,eschaton-eschata", ceea ce inseamni ,,ultim",,,final"sau

170Pr. prof dr. Ion Bria, Diclionar de Teologie0rtodoxd, Editura Institutului Biblic Si de Misiune al BisericiiOrtodoxeRomAne,Bucure5ti,L994. 171Pr. dr. Grigore Marcu, Combatereainterpretdrilor greSite ale Eshatologiei Biblice, in ,,Mitropolia A r d e a l u l u i "V , ( 1 9 6 0 ) ,n r . 1 - 2 ,p . 2 8 . 172leromonah MakarionSimonopetritul,Triodul explicat, Editura Deisis,Sibiu, 2000, p. 49.

I

intristati ca ceilalti care nu au nlclejde",deoarecela venirea a doua, pe cei adormiti, Iisusii va aducecu El [ i i v a i n v i a ,n . n . ) 1 7 3 . Omul trebuie sd cogtientizezecI este o creaturi a lui Dumnezeugi ca din neascultarea primit ca pedeapsa moartea, dar o pedepsi spre restaurarea Iui definitivi in Hristos.Din pdcate,multi oameni - chiar gi multi ort o d o c g i- r d m A nl a a c e s tn i v e l d e c r e d i n t d :o m u l a p i c i t u i t , d e a c e e ae x i s t d m o a r t e ac a p e d e a p s d( c e e ac e i n s p i r d groazd.,teamd de moarte, nu in sens cregtin, adici teami de Judecatalui Hristos,ci pur gi sirnplueste vorba de teamacd mAinenu mai triiegte pentru a se bucura de aceastdviati trecdtoare). La acegtioameniimanentul domin d t r a n s c e n d e n t u gl ,A n d u ls p r e D u m nezeu [gi viata vegnici, implicit) este estompat de acfiunile gi activititile mundane.La ei nu existi acearelatiea o m u l u i c u D u m n e z e ua, s i n e r g i e io m Dumnezeu.Totul se raporteazi la himesc,totul are un sfArgit[prin moarte); de aici apirAnd,desigur,deznSdejdea, picatul care deschide drumul celorlalterele, iar cel mai mare picat 1 7 1I T c s a l o n i c a n i 4 , l i - 7 4

este,de fapl, depirtarea de Dumnezeu. Aceastddepirtare de Dumnezeudefinegte iadul, pentru ci iadul nu este doar un loc aparte,in univers,ci estegi o stare,o stare de depdrtarede Dumnezeu.$i, bineinteles,iaiul este intercomuniuneacu Dumnezeu,care- la fel - nu estedoar un loc in univers,ci este gi o stare, stare ce incepe incd de pe pimAnt, in mod tainic, ?n sufletele noastre, prin SfAnta Euharistie gi se continui ,,dintreaptdin treaptd"- dupa cum ne ^zice SfAntul Grigore de Nissa - in Imp[ritia lui Dumnezeu, impirilie care nu cunoagteo limiti a fericirii gi a bucuriei, Din cele relatate mai sus, putem c o n c h i d e c S , , s p e c i a l i g t ipi r e z i c i t o r i " fac riu oamenilor,rispAndind panica gi disperareain lume. in acelagitimp, nu trebuie confundatsfArgitullumii cu sf6rgitulomului, cum, din pdcate,consideri inci rnulgioameni,suslinAndci, de fapt, nu existdun sfArgital lumii, ci ci - odati cu moarteaindividului- are loc si sfArsitullumii.

in loc de concluzii inchei aceastdcarte cu speranlacd reprezintdo picdturi de sprijin duhovnicescin oceanulde dureri legate de despirfirea de cei dragi; o piciturd asemeneaunei lacrimi,ce este firesc si curgi in aceste momente grele. Dar sub nici o formd nu trebuie si fie mai mare decAtlacrima bucuriei revederii in cer cu cei dragi ai nogtri, plecali mai devremela Domnul. Pentru potentafii zilei de azi, voi aminti o practici din ceremonialulde inmorm1ntureal curlii imperiale austriece, exemplu ce poate fi ugor romantat,dar din carese pot trage multe invSg5minte gi se poate spune totul despre cei care se consideri ,,maimarii" lumii acesteia, trecdtoare: "CAnd sicriul ajungea la intrarea cavoului,maestrul de ceremoniilovea in ug5 cu toiagul pentru a anunta sosirea cadavruluiimperial. - intreba dinduntru un capucin. .
134

vocea: de Austria,duce de Salzburg,de Stiria, de Carintia gi Carniola...>$i cAnd seria de titluri se termina, glasul de afard adduga smerit: ,rdspundea cdlugirul gi deschidea u9a g2v9Lllgi"174,

174Dan Pavelescu,Este moartea sfdrSitul vie.tii?, Editura Triumf, Bucuregti,2 0 0 7 ,p p . 1 0 B - 1 0 9 .

CUPRINS

,,Viuva fi sufletulmeu"..............7 Pr.prof. dr. VasileNechita Moarteaomului- pragulliturgic al fiinlei - Pr. dr. Iosn Valentin(strati.............13 CuvAntinainte,....,..........,.... .............1,7 Slujbala iegireacu greua sufletului,.......,,...,..27 "StAlpii"ce secitesc la casacelui adormit......,....,..............,..............,....35 Lucrurilece trebuiepregdtite pentru slujbade inmormAntare.......................48 Slujbade inmormAntare.....,....,.....,...................50 Alte slujbede inmormAntare ..........................,,.79 81 MormAntuldin cimitir gi pomenirile......,...,.,..,.,..,...,...,.,.....86 Parastasele Temeiuriale pomenirii morlilor tn VechiulTestament...................,........88 Temeiurialepomeniriimor,tilor .................................90 tn Noul Testament Temeiuriale po-menirii morlilor 3 tn cdrgilede cu1t .................,.............,.,...9 Pqrsstasul 95 Ridicarea Panaghiei .....-..............,.........97 Trisaghionulpentru morti sau Panihido micd ...............................100 Prqznicul squ agapa, mdncarea

cesedd intru pomenirea celui a dormif ,.,.......

101

1 04 Gustareqdin apaos.............,.,.............. SfAntaTradifie gi obiceiurile populare Pot fi pomenili copiii avortali

sau nisculi morli?

.,.,.............107

....172

Pot fi pomenili morlii incinerafi?...................It7 Poate fi sivArqiti slujba de inmormAntare pentru sinucigagi?..................1,27 Este acceptati de Biserici eutanqsierea omului? ...............L23 CAnd,,vine"sfArqitullumii? ..............................125 in loc de concluzii ....,.......,.........134