Analiza Programului De Productie

Analiza programuilui de productie si de comercializare S1-insemnatatea, sarcinele analizei si sursele principale de informatie S2-corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie si comercializarea S3-aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare S4-analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente S5-analiza programului de productie dupa structura S6-analiza programului de productie dupa calitate si competitivitate S7- analiza programului de productie dupa ritmicitate S7;analiza veniturilor din vinzari S1-insemnatatea, sarcinele analizei si sursele principale de informatie Examinarea rezultatelor activitatii agentilor economici din sfera de productie indiferent de forma de proprietate trebuie sa inceapa cu studierea programului de productie si comercializare in dinamica si comparativ cu nivelul programat pentru anul de gestiune deoarece de volumul, sortimentul calitate si ritmicitatea producsului (lucrarilor,serviciilor) depind costurile acestora, veniturile din vinzari,rentabilitatea si alti indicatori referitori la rezultateale activitatii economico financiare desfasurate. Pe linga aceasta de volumul activitatii de baza depinde necesitatea intreprinderii in forte de munca, mijloace fixe, resurse materiale si alte active curente care determina potentialul ei de dezvoltare pe o perioada durabila. Sarcinile principale ale anlizei sunt: * programul social economic de dezvoltare a intreprinderii (compartimentului programului de productie si de comercializare) sau planul de afaceri. * aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si generalizare * analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente, dupa structura, calitate, competitivitate si ritmicitate * analiza valorii adaugate * analiza venitului din vinzari * aprecierea evolutie intreprinderii analizate pe piata de desfacere Scopul analizei-rezultatele analizei activitatii de productie si comercislizare stau la baza fundamentarii programului de productie si comercializare pentru perioada urmatoare, precum si la baza stabilirii unor obiective strategice pentru dezvoltarea unitatii economice Sursele principale de informatie 1. Programul social economic de dezvoltare a intreprinderii (compartimentul,programul de productie si comercializare) sau planul de afaceri al intreprinderii. *(compartimentu,prezentare produselor,afacerilor si a principalelor activitati) 2.raportul statistic nr.1 p (anual,productia) 3. raportul statistic nr 5 p (consumurile si cheltuelile intreprinderii) 4. raportul privind rezultatele financiare (anexa 2 si 5) S2-corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie si comercializarea In practica analitica-se utilizeaza un sistem larg de indicatori care reflecta volumul programului de productie si comercializare insa cel mai frecvent se utilizeaza urmatorii indicatori: 1. VPF-este productia destinata vinzarii 2. VPV-este volumul productiei vindute si este marfa destinata cumparatorului si achitata de el 3. VA- valoare adaugata care reprezinta contributia productiva proprie a intreprinderii pe parcursul unei perioade de activitate (de regula in curs de 1 an). Analiza acestui indicator recunoastea valoare adaugata aferenta atit productiei fabricate cit si acelei vindute. Toti acesti indicatori pot avea o unitate de masura atit valorica cit si fizica. Pentru a exprima indicatorii in forma valorica sint utilizate preturile care la rindul lor pot fi

a) constatnte b) curente In cele mai dese cazuri sint utilizate preturi constante, deoarece indicatorii exprimati la astfel de preturi sint eliberati de influenta modificarii preturilor si exprima mai real modificarea volumului productiei fabricate. La rindul sau preturile curente pot fi stabilite de stat, pot fi libere, prognozate si contractuale. Indicatorii programului de productie si comercializare sunt corelati intre ei din punctul de vedere al analizei. Cel mai des intilnita este corelatia dintre volumul productiei fabricate, volumul productiei vindute, soldul produselor finite a stocurilor (soldul initaia), productia nerealizata (soldul final). Aceasta corelatie poate fi redata prin formula sau sub forma de tabel care poarta notiunea de balanta productiei Si+VPF+Ri(+)=VPV+Ri(-)+Sf Tabelul nr.1 Indicatori Si VPF Ri(+) Total 1 VPV Ri(-) Sf Total 2

An precedent 7286,6 34287,5 112,5 41686,6 34367 92,8 7226,8 41686,6

Anul curent 7226,8 36467 132 43825,8 33135 82,3 10608,5 43825,8

abaterea -59,8 +2179,5 +19,5 2139,2 -1232 -10,5 3381,7 2139,2

Concluzie: in baza datelor din tabel observam ca legatura dintre indicatorii privind volumul programului de productie si comercializare la intreprinderea analizata este respectata,ceia ce ne da posibiliatea sa reducem ca informatia prezentata poate fi utilizata frecvent in analiza ulterioara. S3-aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare Aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare se efectuiaza prin compararea indicatorilor de volum in dinamica si fata de nivelul prognozat, pentru aceasta vom utiliza urmatorul tabel analitic

Tabelul nr.2 aprecierea generala a indeplinirii de productie si comerciaslizarea Indicatori Annul Anul de gestionare Abaterea absol. fata de precedent programat efectiv An.precedent program A 1.VPF la pret comparabile 2.VPF la pret curent al an.respectiv 3.VPF la pret program 4.VV 5.Valoarea vinzarilor nete 6.Val adaugata

1 31175

2 ----

3 30612

4=3-1 -563

5=3-2 ----

In % fata de An program precedent 6=3/1*100 7=3/2 98,19 ----

34287,5

-----

36467

2179,5

----

106,36

----

------

35160

36467

----

1307

----

103,72

34367 45250

35128 40170

33135 42370

-1232 -2880

-1993 2200

96,42 93,64

94,3 105,48

11800

----

13520

1720

----

114,58

---

Concluzie: in baza datelor din tabelul analizat observam ca la intreprinderea data au intervenit unele modificari esentiale la indeplinirea programului de productie si comercializare atit in dinamica cit si fata de nivelul programat, astfel in dinamica numai la indicatorii 2 si 6 se observa o tendinta de majorare atit relativa cit si absoluta, respectiv cu 2179,5 mii lei si 1720mii lei. Tot odata la indicatorii 1,4,5 tendinta de reducere este diversa ceia ce da posibilitate sa deducem ca pe parcursul anului de gestiune asupra activitatilor de productie si comercializare au influentat un sir de factori negativi. Pentru a inveidentia aspectele pozitive si negative ale tuturor modificarilor obtinute in dinamoica la indicatorii de volum din tabel apelam la urmatoarele 4 comparatii ale indicilor obtinuti. 1 comparatie-indicatorul 2 > indicatorul 1 106,36 >98,19 ceia ce inseamna capreturile in vigoare sau majorat la productia fabricata fata de cele comparabile ale anului precedent (factor pozitiv), desi in cea mai mare masura aceasta nu depinde de intreprindere ci de piata de desfacere 2 comparatie I4I2, 114,58>106,36 ceia ce inseamna ca consumurile si cheltuelile intermediare la intreprinderea data sau redus, factoe pozitiv 4 comparati I4
S3.1-Valoarea adaugata In practica analitica valoarea adaugata poate fi calculata prin 2 metode: 1Metoda sintetioca 2 Metoda analitica In baza primei metode valoarea adaugata se determina ca diferenta dintre volumul productiei fabricate sau (vol prod vindute) si consumurile intermediare provenite de la terti VA=VPF-C VA=VOV-C C-consumurile si cheltuelilor intermediare provenite de la terti care cuprind materiile prime si materialele la costul de achizitie (energia,combustibilul,apa,serviciile externe) cu alte cuvinte totalul consumurilor de bunuri si servicii furnizate de terti 2Metoda prevede insumarea elementelor componente ale valorii adaugate VA=consumurile privind retribuirea muncii+suma uzurii mijlocelor fixe+suma altor consumuri si cheltueli+suma rezultatelor nete S4-analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente Prin sortimentul productie se subintelege enumerarea completa a produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate sau enumerarea lor pe grupe omogene mari. In practica analitica se deosebesc mai multe metode de apreciere a indeplinirii programului de productie pe sortimente 1Metoda-pe baza evidentierii celui mai mic procent la unul din produsele la care programul nu a fost indeplinit. 2Metoda-pe baza calcularii coificientului mediu pe sortimente care se determina ca: Ks=volumul productiei fabricate in limita sortimentului prognozat supra volumul productiei fabricate *100 Pentru a determina acest coificient vom utiliza datele din urmatorul tabel analitic Tabelul 3 Aprecierea indeplinirii programului de productiei pe sortimente Feluri de produse

Cantitatea program efectiva

A

1

2

3

4=1*3

5=2*3

Covoare si articole de covor, Tesatura pentru mobila, mii m2 Articole tricotate, mii bucati Alte lucrari Total

340

336

92,5

31450

31080

Obtinut in limitele sortimentului programat, mii lei 6 suma mai mica din 4 si 5 31080

100

120

18,25

1825

2190

1825

24

28

12,5

300

350

300

1585 35160

2847 36467

1585 34790

K=Coloni 6/colonita 4*100% Delta productiei=Colobita 6-colonit 4

VPF Pret unitar, lei Programat efectiv

Din tabel rezulta ca la intreprinderea analizata programul de productie pe sortimente a fost indeplinit numai cu 98,95%, ceia ce a dus la reducerea volumului productiei fabricate cu 370mii lei. S5-Analiza programului de productie dupa structura Prin structura productiei se subintelege ponderea fiecarui fel de produs sau grup de produse in volumul total al produselor fabricate. Ponderea se determina in % ca raportul dintre volumul de produse corespunzatoare si volumul total al produselor *100. Sarcina principala a analizei structurii productiei consta in determinarea gradului de respectare a structurii prognozate si aconsecintelor ce pot aparea in urma nerespectarii acesteia. In cele mai dese cazuri aprecierea indeplinirii programului de productie dupa structura se efectuiaza in baza coificientului mediu de structura, care se va determina ca raport dintre Kstr=volumul productiei fabricate in limita structurii prognozate / Volumul productiei fabricate efectiv dupa structura prognozata se va determina prin inmultirea volumului programat pe fiecare produs cu procentul indeplinirii programului in total pe toate produsele. Vom determina acest coificient in baza datelor din urmatorul tabel analitic Tabelul nr4-aprecierea indeplinirii programului de productie dupa structura VPF eluri de programat efectiv produse Suma Ponder Suma Pondere Indeplinirea Productia Efectiv obtinut mii lei ea in mii lei a in % programului efectiva dupa in limitele str % de productie structura progr mii leoi in % programata A 1 2 3 4 5 6 7 3:1*100 nota cel mai mic (total din 3*cu dintre 3 si 6 fi %din)/100 Covoare Tesaturi Articole Altele Total

31450 1825 300 1585 35160

89,45 5,19 0,85 4,51 100

31080 2190 350 2847 36467

85,23 6,01 0,96 7,81 100

98,82 120,00 116,67 179,62 103,72

3261,73 1892,64 309,97 1644,66 36467

31080 1892,64 309,97 1644,66 34927,27

Nota: Colonita 6= productia efectiva dupa structura programata (col 6) poate fi calculata prin *Valorii efective a productiei fabricate in total (col 3-total) cu ponderea programata a fiecarui produs (sau grup de produse i parte) Coificientul mediu de structura=col7/col6*100 Concluzie In baza datelor din tabel se poate constata ca la intreprinderea analizata programul de productie dupa structura a fost respectat numai la nivelul de 95,78% ceia ce a dus a reducerea volumului productiei fabricate la 1539,7 S6-analiza programului de productie dupa calitate si competitivitate in conditiile economiei de piata un rol semnificativ il joaca calitatea si competetivitatea produselor fabricate.Prin calitatatea productiei se subinteleg proprietatil particulare ale fiecarui produs fabricat care corespund unor cerinte strict determinate de piata de desfacere sau satisfac anumite necesitati ale consumatorilor.

prin competitvitate se subintelege corespunderea produsului fabricat cerintei pietii de desfacere. La diferite intreprinderi calitatea productiei poate fi apreciata prin diferite metode: 1. Cu ajutorul indicatorilor de calitate 2. cu ajutorul reclamatiilor 3. cu ajutorul pierderilor din rebut 30.01.13 In practica analitica pe linga asigurarea cantitativa a intreprinderii cu resurse umane, un rol insemnat il joaca si asigurarea cu personal sub aspect calitativ,exista mai multe metode de studiu in acest domeniu dar cel mai frecvent se utilizeaza urmatoarele: a) vechimea in munca calculata dupa media aritmetica ponderata. De obicei cu cit vechimea medie in munca a personalului intreprinderii este mai mare, cu atit stabilitatea cadrelor este mai buna, ceia ce constitue un moment pozitiv. b) gradul de calificare a personalului din activitatea de baza. Examinarea nivelului calificarii personalului implicat in activitatea de baza a intreprinderii reprezinta un aspect important deoarece productia si evolutia productivitatii muncii depind nemijlocit de acest nivel. La analiza calificarii personalului, respectiv se ivedentiaza urmatoarele aspecte: 1.Structura cadrelor pe categorii de calificare 2. Evolutia gradului de calificare 3. Corelatia dintre gradul de calificare a personalului si complexitatea lucrarilor executate. De regula, prima grupare a personalului din activitatea de baza poate fi efectuata dupa studiile obtinute: 1. Absolventi ai scolilor profesionale-SP 2. Absolvenbti ai colegiului – 3. Absolventii ai institutiilor de invatamint superior 4. Alte studii A doua grupare a personalului productiv se efectuiaza pe categorii de calificare, gradul de calificare se evidentiaza cu ajutorul coificientului calificarii medii a muncitorilor si gradul de complexitate a lucrarilor executate. S3-un compartiment semnificativ al analizei il constitue deasemenea aprecierea gradului de stabilitate a personalului din activitatea de baza care se determina ca raportul dintre numarul de salariati care au activat la intreprinderea analizata in perioada 1 ianuarie-12 decembrie a anului de gestiune si nr mediu scriptic al salariatilor la finele acestui an. Circulatia fortei de munca se examineaza in baza urmatorilor indicatori analitici: 1. Coificientul de circulatie la intrare Kint=(Nsint+Nsp)/Ns Primul indicator reprezinta nr de salariati incadrati in cimpul muncii in perioda analizata La 2-lea indicator, nr de salariati promovati dintr-o categorie in alta, in cadrul intreprinderii analizate pe aceiasi perioada de timp. 2. Coificientul de circulatie la iesire Kies=(Nsies+Nsp)/Ns 3. Coificientul circulatiei totale Kt= Kint+Kies Fluctuatia fortei de munca reprezinta un fenomen anormal in activitatea unitatilor economice de productie, deoarece este determinata, de concedieri fara permisiunea conducerii (din motive proprii) sau ca urmare a incalcarii prevederilor contractului colectiv de munca. 4. Coificientul de fluctuatie Kf=(Ns,+Ns”)/NS nr salariatilor concediati din intreprindere fara permisiunea conducerii (din motive proprii) Al doilea indicatori-nr salariatilor concediati ca urmare a incalcarii disciplinii de munca. Principalele cauze obiective privind circulatia fortei de munca, intr-o intreprindere: 1.Modificarea sarcinilor de productie si a structurii organizatorice de productie

2.Perfectionarea procesului tehnologic si sporirea gradului de inzestrare tehnica a activitatii desfasurate 3.Pensionari 4.plecari la studii 5. satisfacerea serviciului militar si indeplinera obligatiunilor taranesti 6.decese Cauzele subiective privind fluctuatia fortei de munca poate fi: 1.plecari fara permisikunea conducerii 2.demisionarea din propria initiativa 3.desfacerea contractului de munca 4.absente nemotivate si alte incalcari desciplinari De regula pe parcursul analizei toti coificientii mentionati mai sus se examineaza in dinamica in baza datelor din raportul statitstic 1C ((miscarea personalului si locurilor de munca existente)). S4-ANALIZA UTILIZARII TIMPULUI DE MUINCA ANALIZA UTILIZARII TIMPULUI DE MUINCA prevede descoperirea rezervelor interne legate nemijlocit de folosirea completa a timpului disponibil si a cauzelor care au provocat pierderile de timp in zile si ore evidentiate in perioada de gestiune. In practica analitica se aplica un sir de indicatori privind formarea si utilizarea fondului total de timp si anume: 1.fondul de timp calendaristicm (365 zile) 2.fondul de timp maxim disponibil care se calculeaza prin scaderea din fondul de timp calendaristic a sarbatorilor legale si zilelor de odihna. 3. fondul de timp efectiv utilizat care se calculeaza ca diferita dintre fondul de timp maxim disponibil si timpul neutilizat in total. 4. Timpul neutilizat in total care poate fi justificat si nejustificat, acest timp include: a)concedii anuale si suplimentare b) concedii medicale c) concedii de studii d) concedii fara plata e) intreruperi de o zi f) absente nemotivate Fondul de timp efectiv utilizat pe parcursul anului de gestiune s-a majorat fata de nivelul prognozat cu 973zile, in acest caz timoul neutilizat a sporit fata de nivelul prognozat care constitue pentru un muncitor 4 zile,iar pentru toti muncitorii 5624. Examinind cauzele care au provocat aceste abateri negative, observam ca primele 3 cazuri demonstreaza o reducere a timpului neutilizat respectiv cu 1918, 6909, 4544 zile si numai concediile fara plata care nu au fost prognozate au majorat timpul neutilizat cu 18992zile.