Copii Cu Adhd Training Pentru Profesori

Copii cu ADHD training pentru profesori Desfasurarea activitatii Activitatea psihologului

Activitatea participantilor

Salutul (5 min)

Evocarea. Formarea grupurilor printr-un joc didactic Moleculele.

Participantilor li se cere sa se ridice in picioare, sa se miste haotic imiginindu-si ca sunt niste molecule care fierb, atunci cind li se spune ca moleculele au ajuns la 100 de grade, ei trebuie sa se grupeze cu cineva, in rezultat trebuie sa fie formate 3 echipe a cite 7 persoane(in dependenta de nr participantilor prezenti)

Moderatorul Propune grupelor niste informatii generale despre sindromul ADHD. Moderatul ofera fiecarei grupe cite o activitate prin intermediul carora vor fi efectuate diverse discutii pe baza temei. Grupul nr 1.- li se ofera o coala de hirtie pe care acestia trebuie sa ofere informatii despre cauzele care provoaca aparitia bolii ADHD.(discutii pe baza celor descriese de participantii din grupul 1 cu toti participantii) Moderatorul ofera informatii suplimentare despre cauzele sindromului (Anexa 1) Grupul nr 2- Tehnica colajul. Li se ofera o coala de hirtie si diverse revista, foarfece si clei, li se cere sa decupeze din reviste diverse imagini si sa creeze portretul psihologic al copilului cu ADHD. Sa incerce sa reprezinte manifestarile acestui copil. Li se ofera informatii suplimentare despre manifestarile copiilor cu ADHD.(Anexa2) Grupul nr.3 Tehnica Mind Mapping. Participantilor li se ofera o coala de hirtie, pe care acestia in trebuie sa organizeze o diagrama,in care trebuie sa fie reflectate diverse tehnici modalitati care l-ar ajuta pe copilul ADHD sa traiasca mai usor. In centru

Grupul nr.1 – participantii trebuie sa ofere cit mai multe cauze care ar putea conduce la aparitia sindromului ADHD

Participantii trebuie sa creeze din diverse imagini portretul psihologic al copilului ADHD, incercind sa reprezinte manifestarile acestuia, explicind de ce anume astfel vad ei copilul cu ADHD.

Participantii trebuie sa realizeze o digrama Mind Mapping prin care arate cum s-ar putea lucre cu copilul ADHD, apoi sa explice fiecare desen.

se deseneaza un simbol care li se asociaza participantilor cu sindromul ADHD, dupa care trebuie sa urmeze diverse ramuri in care vor fi desenate alte simboluri care ar reprezenta modalitatea prin care sa se lucreze cu copilul ADHD. Moderatorul ofera si el informatii suplimentare despre tehnicile care se folosesc in activitatile cu copiii cu ADHD(Anexa 3) Joc energizat Sticla cu apa Materiale necesare, o sticla umpluta cu apa 0,5. Participantii sunt intrebati cum s-au simtit in timpul jocului, ce senzatii au avut. Ritualul de adio

Moderatorul incepe jocul, pune sticla intre picioare si i-o transmite urmatorului participant si tot asa sticla este transmisa pina la ultimul participant.

Anexa 1

Principalele cauze Printre principalele cauze ale ADHD, se menţionează o dereglare în funcţionarea mecanismelor inhibitorii, la cei afectaţi observându-se o cantitate insuficientă dedopamină. Teoriile etiologice - adevărate, dar încă nevalidate de datele ştiinţifice - afirmă că expunerea în viaţa intrauterină la alcool, tutun, droguri şi alte substanţe neurotoxice, creşte riscul apariţiei ADHD-ului. Teoria nutriţională care datează încă din 1978, susţine că anumite substanţe regăsite în alimente (salicilaţi, conservanţi) ar creşte riscul de ADHD. Spre exemplu, copiii care consumă excesiv băuturi pe baza de cafeină, devin agitaţi. O altă cauză extrem de importantă a acestei tulburări neurobiologice o reprezintă factorul ereditar, şansele ca un copil să sufere de ADHD fiind crescute în cazul în care unul dintre părinţi prezintă acest sindrom. Cauzele ADHD-ului : genetice - aproximativ 80 % din cazuri afectarea cerebrala (leziuni dobandite)- are o pondere de 20 % ambele cauze factorii familiali si sociali, precum absenta mamei si plasarea in orfelinate, mediul haotic de crestere, pot duce la aparitia ADHD In marea majoritate a cazurilor tulburarile sunt mostenite, dar pot fi si dobandite. Aproximativ 1/3 din parintii copiilor cu ADHD sunt afectati de aceasta boala. S-a constatat ca exista si o afectare a functiei unor neurotransmitatori (dopamina, serotonina, noradrenalina) precum si micsorarea unor structuri cerebrale (volumului cerebral total, lobului frontal, ganglionilor bazali, cerebelului, corpului calos). Tulburari asociate cu ADHD : cele de limbaj, de invatare, intarzierile mintale, tulburarile de somn sau apetit alimentar, de comportament, de coordonare motorie, epilepsia, abuzul de alcool si droguri, frici, simptome asemanatoare autismului, suicidul sau criminalitatea la varste mari.

Anexa 2 Manifestari Lipsa atenției: - deseori nu reușește să fie atentă la detalii sau face greșeli din neglijență la teme, lucru sau în alte activități; - are deseori dificultăți în concentrarea atenției în sarcinile de lucru sau de joacă; - deseori nu ascultă, nu este atentă când i se vorbește; - deseori nu urmează instrucțiunile și nu reușește să termine temele școlare; - are deseori dificultăți în organizarea sarcinilor și activităților; - de multe ori, refuză, ezită sau manifestă neplăcere în angajarea unor sarcini de lucru care presupun un efort mental susținut (cum ar fi realizarea temelor în clasă sau temele pentru acasă); - pierde deseori lucruri necesare îndeplinirii sarcinilor ( ex:caiete, instrumente de scris, temele pentru acasă, manualele); - este deseori distrasă de stimuli externi marginali; - uită des în activitățile cotidiene (pentru anumite anunțuri pentru părinți scrie pe carnețel). Hiperactivitatea - se joacă desori cu mâinile sau se mișcă permanent în bancă; - deseori părăsește banca în sala de clasă (sau în alte situații – la teatru, în autocar în excursie) chiar atunci când regulile impun să rămână așezată la locul ei; - deseori se cațără sau aleragă atunci când acest lucru nu este permis (la ora de educație fizică aleargă când copiii se aliniază, urcă pe spaliere când colegii lucrează la saltea); - are deseori probleme în a se angaja în liniște în petrecerea timpului liber (în pauză aleargă singură prin clasă făcând mult zgomot, acasă alergă pe stradă făcând mult zgomot); - pare a fi permanent ”pe picior de plecare” sau se comportă deseori ca și cum ar fi ”Propulsată de un motor”; - vorbește deseori excesiv; - se repede cu răspunsurile înainte ca întrebările să fie complet formulate; - are deseori dificultăți în a-și aștepta rândul; - deseori întrerupe sau se bagă între alții (ex: se bagă brusc în conversațiile colegilor sau jocurile altora). Impulsivitatea - copilul afectat de ADHD : "tranteste" des raspunsuri inainte ca intrebarile sa fie complet formulate nu isi asteapta randul intrerupe sau deranjeaza pe altii, intervenind in discutiile sau jocul altora Aceste simptome trebuie sa fie prezente in doua sau mai multe situatii (de exemplu : scoala sau serviciu si acasa).

Anexa 3 Găsirea soluţiilor/ Indicaţii pentru părinți , cadrele didactice și psihologul școlar 1. Urmărirea tratamentului medicamentos pe care copilul îl ia în fiecare zi după masa de la 10. 2. Stabilirea ședințelor de consiliere (cu psihologul școlar) atât a elevului cât și a părinților. Ar fi bine sa mearga la cabinet în fiecare săptămână, iar părinții să ia legătura cu consilierul și învățătoarea cel puțin o dată pe lună. 3.Consilierul să-i stabileasca un program zilnic obligatoriu pe care trebuie să-l respecte, iar părinții să supravegheze respectarea programului. 4. La nivelul clasei să se realizeze un plan educațional individualizat, integrat în programul comun elaborat pentru ceilalți elevi. Acest plan ar avea ca scop integrarea elevului și evitarea marginalizării lui. 5.Acomodarea în clasă (are o mare influență în managementul comportamentului și ameliorarea rezultatelor școlare) Ion trebuie așezat în prima bancă pe rândul de la ușă (nu cel de la fereastră care i-ar distrage atenția), iar colegă de bancă ar fi bine sa fie un elev/ă care manifestă constant un comportament model atât în clasă cât și în alte activități. Banca să se afle în apropierea învățătoarei). 6.În același timp să se cât mai multe activități pe grupe – acest lucru ducând la construirea unor relații pozitive între elevi. Colegii din grupă colaborează, Ion simțindu-se util și căpătând încredere în sine. 7.De câte ori este posibil, profesoara să încerce să ignore mișcarea permanentă (jocul cu un pix, cu linia, penarul; căutarea diferitelor obiecte în geantă sau în bancă) oferindu-i posibilitatea să se miște cu un anumit sens: ”Vrei să-mi aduci cartea de pe catedră?”, ”Vrei să ștergi tabla?”, ”Vrei să împarți fișele?”, ”Vrei să strângi caietele?”. 8. Să fie realizată o fișă de evaluare a comportamentului în clasă. Fișa asă fie prezentată lui Ion cât și părinților. La sfârșitul fiecărei săptămâni să se realizeze un total al punctelor, iar în funcție de puncte să fie determinat dacă se pot aplica stimulente sau sancțiuni.(unele stimulente să fie acordate cu ajutorul financiar al părinților ex. Să meargă în excursie). (Anexa 4) 9. Regulile clasei să fie reformulate mult mai scurte și mai clare. (Anexa 5) D. Temele pentru acasă să fie date date diferențiat. La început temele au să fie realizate la școală (după ore), apoi treptat să fie lăsat singur.

ANEXA 4 Fișă de evaluare a comportamentului în clasă Numele și prenumele elevului:............................................................ Data (săptămâna):................................................................................ Comportament Nu stă pe scaun în timpul orei Deranjează colegii Vorbește neîntrebat(ă) Nerespectarea regulilor clasei ( clasa are 10 reguli) Violența fizică Limbaj nepotrivit Neparticipare la activități Ignorarea sarcinilor din clasă Total

Puncte Luni

Marți

Miercuri Joi

Vineri

Total

ANEXA 5 REGULAMENTUL CLASEI 1. VORBIM PE RÂND 2. NE ASCULTĂM 3. RESPECTĂM PĂREREA FIECĂRUI COLEG 4. LUCRĂM ÎN LINIȘTE ÎN CLASĂ 5. VORBIM FRUMOS UNII CU ALȚII 6. ÎNVĂȚĂM CÂT PUTEM DE BINE 7. PĂSTRĂM CURĂȚENIA ÎN SALA DE CLASĂ ȘI ÎN ȘCOALĂ 8. AVEM GRIJĂ DE OBIECTELE DIN JURUL NOSTRU 9. RESPECTĂM TOATE CADRELE DIDACTICE DIN ȘCOALĂ 10. ZÂMBIM ȘI SUNTEM VESELI

Tratament Sus Pentru ADHD nu exista tratament curativ, ci doar tratament simptomatic. In cazul copiilor se folosesc, cu succes, pentru a controla simptomatologia, substante din clasa amfetaminelor si metilfenidatului. Studii recente au evidentiat efectele benefice pe care le are terapia combinata - constand in administrarea de medicamente, suport psihologic si terapia specifica adresata tulburarilor comportamentale. Tratament medicamentos In cazul adultilor, tratamentul nu prezinta diferente semnificative fata de cel adresat copiilor, clasele de medicamente eficiente fiind, in principiu, aceleasi. In trecut, tratamentul de prima intentie era considerat a fi cel bazat pe substantele stimulante, iar studiile au demonstrat de-a lungul anilor ca aproximativ 2/3 din adultii care au beneficiat de acest tratament au raspuns favorabil, starea lor imbunatatindu-se considerabil. Exista totusi si unele dezavantaje in ceea ce priveste administrarea unor astfel de substante adultilor, ceea ce a impus folosirea lor cu mai multa precautie decat in trecut. Majoritatea dezavantajelor deriva din faptul ca astfel de medicamente pot duce la aparitia dependentei, aceasta problema fiind intalnita din ce in ce mai des la pacienti. De asemenea, efectul unora dintre substante este de scurta durata, ceea ce impune administrarea mai multor doze zilnice, situatie care duce la scaderea compliantei la tratament. Exista persoane aflate sub tratament pentru ADHD care pot intampina probleme de concentrare cand incearca sa duca la bun sfarsit activitati precum treburile casnice, plata facturilor sau ajutatul copiilor la lectii, acestea facand parte din categoria efectelor nedorite ale medicamentelor. Alte reactii adverse includ tulburari ale somnului, pierderea apetitului,cefalee, epigastralgii, insa acestea scad in intensitate dupa cateva saptamani de la debutul tratamentului si pot fi controlate ajustand dozele medicamentelor. Studii de data recenta au evidentiat ca aproximativ 58% dintre adultii diagnosticati cu ADHD au descris o imbunatatire a capacitatii de concentrre si o diminuare a starii de hiperactivitate pe fondul administrarii terapiei stimulante. In cazul in care aceasta are efecte adverse importante, ce nu pot fi diminuate nici prin ajustarea dozelor sau daca nu se dovedeste a fi eficienta, medicul curant poate recomanda pacientului administrarea de Atomoxetina, o substanta non-stimulanta, relativ recent aparuta. Medicamentul ce are la baza atomoxetina se poate elibera si fara prescriptie medicala, ceea ce faciliteaza accesul pacientului la el, acesta nefiind nevoit sa apeleze permanent la medic pentru eliberarea retetei. In unele cazuri s-au constatat evolutii favorabile si in urma administrarii de antidepresive de tipul Bupropion sauantidepresive triciclice (imipramina, desipramina). Exista persoane care folosesc in scop terapeutic metode care nu si-au dovedit eficienta, cum ar fi restrictii dietetice. Pacientii nu sunt sfatuiti sa apeleze la astfel de modalitati de tratament in detrimentul tratamentului medical conventional. Unele metode alternative pot chiar influenta negativ starea fizica si emotionala a pacientului. Folosirea unor astfel de procedee nu este doar dezavantajoasa, dar chiar periculoasa si treneaza instituirea tratamentului corect. Tratament comportamental Adultii suferind de ADHD pot beneficia, pe langa tratamentul medicamentos si de tratament specific tulburarilor de comportament induse de boala. Acesta poate include: - strategii de a creste respectul de sine - modalitati de relaxare si tehnici de a face fata stresului in vederea reducerii anxietatii - strategii de organizare a activitatilor personale si profesionale - metode de a spori eficienta la locul de munca si de a imbunatati relatiile inter-colegiale - educarea familiei pacientului. Studiile au demonstrat faptul ca terapia combinata (cea care asociaza tratamentul farmacologic, terapia individuala, educarea familiei, oferirea suportului psihologic si afectiv necesar) are rezultate superioare tratamentului medicamentos simplu, avand roluri importante in a creste increderea pacientului in fortele proprii si in a-l ajuta sa faca fata acestei tulburari. Datorita faptului ca ADHD este o conditie patologica ce asociaza si alte probleme (tulburari de memorie, de invatare, anxietate, modificari comportamentale, tulburari obsesiv-compulsive, abuzuri de substante chimice), prima etapa esentiala a tratamentului se recomanda a fi evaluarea complexa a starii pacientului. Managementul comportamentului psiho-social Sus Exista diverse strategii si concepte menite sa ajute persoanele afectate de ADHD sa faca fata acestei conditii medicale deosebite. In general, sfaturile specialistilor includ: - Administrarea medicamentelor conform indicatiilor medicului. Aceasta recomandare este valabila

pentru toate tratamentele, nu doar pentru cel de ADHD. Pacientul trebuie sa acorde atentie administrarii tratamentului - omiterea unei doze sau administrarea consecutiva a 2 sau mai multor doze, cu scopul de compensare poate avea efecte dintre cele mai periculoase. Se recomanda pacientilor ca, daca observa aparitia efectelor secundare sau a altor probleme de sanatate sa se adreseze cat mai repede medicului specialist. - Organizarea si ordonarea - pacientilor le este indicat sa fie cat mai organizati. In vederea indeplinirii acestui obiectiv, pot face liste cu lucruri care trebuie indeplinite in anumite zile, pot seta alarma ceasului la orele la care au lucruri importante de realizat. - Controlul comportamentului impulsiv si agresiv - strategia pentru a evita un astfel de comportament este simpla: pacientul este sfatuit sa numere pana la 10 in timp ce respira linistit si cat mai profund, ori de cate ori are tendinta de se enerva prea usor. - Diminuarea distragerii atentiei in timpul zilei - in vederea imbunatatirii concentrarii asupra lucrurilor importante se recomanda incercarea de a reduce la maxim diferitele modalitati de distragere a atentiei. Fie ca este vorba de muzica, televizor, computer sau zgomot ambiental, acestea trebuie evitate pe cat posibil de-a lungul zilei. - Focalizarea energiei in scopuri creative - persoanele cu ADHD au uneori mult mai multa energie decat cei din jur. Poate fi util pentru ele daca ar directiona aceasta energie intr-un hobby sau o alta activitate recreativa. - Apelarea la ajutor - orice individ are nevoie, la un anumit moment al vietii sale, de ajutor. Tot ce trebuie sa faca este sa aiba curajul de a-l cere. Viata cotidiana si ADHD Fiind o suferinta cu debut in copilarie, majoritatea adultilor cu ADHD s-au adaptat acestei conditii, iar in cazul in care tulburarea este tratata corespunzator, iar pacientul este compliant la tratament, calitatea vietii sale se poate imbunatati simtitor, acesta putandu-si desfasura activitatile profesionale si personale ca orice membru activ al comunitatii in care se afla.

Introducere 1. Motivarea temei Astăzi, educația este percepută ca o funcție vitală a societății, iar școala drept principala instituție prin care societatea își perpetuează existența, transmițând noilor generații ceea ce umanitatea a învățat și despre ea însăși și despre realitate în decursul istoriei. Școala se conduce după principii și metode științifice în formarea și dezvoltarea copilului. Investit cu nobila sarcină de educare, învățătorul trebuie să cunoască specificul fiecărui stadiu de dezvoltare a copilului, disponibilitățile intelectuale, precum și particularitățile temperamentale și caracteriale. Învățătorul se preocupă de socializarea școlarului prin integrarea lui în mediul școlar, dar îi oferă prilejul să cunoască și mediul înconjurător. În acest timp observă cum se comportă copiii nu numai în școală, dar și în afara școlii. 2. Documentarea Zburdălnicia și voioșia sunt semne sigure ale unui organism care funcționează bine. Când însă elevul își însușește obiecte ale colegilor săi, încearcă să-i domine brutal pe alții, când deranjează orele, este indiferent față de învățătură, față de școală în general, devine un copil problemă. Comportamentul reprezintă ansamblul reacțiilor adaptative, obiectiv-observabile, pe care un organism prevăzut cu sistem nervos, le execută ca răspuns la stimulii din ambianță, care, de asemenea, sunt obiectiv observabili (Tiliquin – Dicționarul de psihologie). Comportamentul este, așadar expresia exterioară a raportului dintre individ și mediu,a echilibrului pe care individul îl realizează în procesul dinamic de integrare în viața socială și care este obiectivat, de regulă printr-un sistem de fapte sau acțiuni supuse unei aprecieri morale. Dicționarul de psihologie definește comportamentul deviant ca fiind ”comportamentul care se abate de la normele creditate în cadrul unui sistem social mergând până la conflict cu valorile culturale”. La baza acestor comportamente stau atât cauze de ordin social, cauze de ordin psihologic cât și cauze de ordin medical. Un astfel de comportament este și cel al copilului cu ADHD. ADHD (deficit de atenție și tulburare hiperchinetică) este una dintre cele mai frecvente tulburări comportamentale întâlnite la copii și adolescenți. Un procent de 5% din copiii de vârstă școlară prezintă simptome ADHD. Simptomele copilului care îi pot duce cu gândul pe părinți la această tulburare sunt: note și scoruri mici la testele de aptitudini, slabe abilități de organizare și planificare a actului de învățare, probleme de socializare, imagine de sine negativă și impresia că e respins de colegi.