Loading documents preview...
Curiozităţi despre George Coşbuc 1. A fost al optulea copil dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coşbuc. 2. La doar cinci ani George Coşbuc a învăţat să citească. 3. Despre debutul său literar George Coşbuc mărturiseşte: “Cea dintâi poezie am publicat-o la vârsta de 15 ani într-o foaie pedagogică din Ardeal. N-o mai şi nici nu ştiu ce era, însă îmi amintesc că a fost o poezie de dragoste. Am publicat apoi fel de fel de încercări prin toate foile ardeleneşti.” 4. A publicat sub pseudonimul C. Boşcu (anagrama numelui Coşbuc) 5. În Sibiu, scrie pentru ziarul Tribuna. Ioan Slavici fiind colaborator, afirmă cu entuziasm: “De vreo două săptămâni avem aici pe Coşbuc, un admirabil băiat de vreo 21 de ani, unul dintre cele mai distinse capete.” 6. În 1889, I. Slavici solicită printr-o scrisoare, sprijinul lui Titu Maiorescu să-l poată trimite la Bucureşti pe George Coşbuc ” Eu sunt sigur că e destul să-l vedeţi ca să fiţi de acord cu mine că trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă ca talentul acesta să ajungă la deplina lui desfăşurare.” 7. În 1895 se căsătoreşte cu Elena, sora unui editor. În acelaşi an se naşte unicul său fiu. 8. La numai 20 de ani, fiul său Alexandru, moare într-un accident de automobil. 9. În 1916 este ales ca membru activ al Academiei Române. 10. Este publicată ultima poezie a lui George Coşbuc în 24 februarie 1918, intitulată Vulturul 11. În 9 mai 1918 poetul moare la Bucureşti. La scurt timp Liviu Rebreanu scrie întru-un articol: “Coşbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii româneşti. Ardelean a rămas toată viaţa. […] A răsărit deodată, fără să-l ştie nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor şi bisericuţelor bucureştene. Şi a biruit împotriva tuturor celor scufundaţi în inimaţii şi neputinţi. A adus lumină, sănătate, voioşie. Scrisul lui Coşbuc trăieşte şi va trăi cât va trăi neamul românesc.”