Dictionar De Constructii Verbale.pdf

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

DICŢIONAR DE CONSTRUCŢII VERBALE r o m â n ă franceză italiană engleză

Editura Universitaria Craiova, 2003

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

DICŢIONAR DE CONSTRUCŢII VERBALE română franceză italiană engleză Coordonator: Prof. dr. Janeta Drăghicescu Autori: Lect. dr. Petre Avram, lect.drd. Andreea Bratu, lect. dr. Marinella Coman, conf. dr. Adriana Costăchescu, prof. dr. Janeta Drăghicescu, lect. dr. Monica Iovănescu, conf. dr. Michaela Livescu, lect. dr. Ramona Lazea, conf. dr. Carmen Nedelcu, conf. dr. Ileana Petre, conf. dr. Anda Rădulescu, conf. dr. Gabriela Scurtu, prof. dr. Elisabeta Şoşa GRANT C 24 C.N.C.S.I.S. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Editura Universitaria Craiova, 2003

Consultanţi ştiinţifici: Prof. dr. Alexandra Cuniţă, Universitatea din Bucureşti; prof. dr. dr. h. c. Maria Iliescu, Honor Profesor la Universitatea din Innsbruck, profesor consultant la Universitatea din Craiova; prof. dr. George Lăzărescu, Academia de Arte Plastice, Bucureşti; prof. dr. Ion Toma, Universitatea "Spiru Haret", Bucureşti. Consultanţi pentru transpunerea în limbile străine: Dominic Cole, lector de limba engleză la Universitatea din Craiova; Catherine Jourdaine, lector de limba franceză la Universitatea din Craiova; Giuseppe Mosciatti, lector de limba italiană la Universitatea din Craiova.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Dicţionar de constucţii verbale: română, franceză, italiană, engleză coord. prof. Janeta Drăghicescu - Craiova Universitaria, 2003 654 p.; 24 cm. Bibliograf. Index. ISBN 973-8043-363-3 Drăghicescu, Janeta (coord.) 81'367.625(038)=00 © Toate drepturile asupra acestei lucrări aparţin autorilor. Coperta: Livia Avram Procesare computerizată: Maria-Cristina Ispas si Florin Bãrbulescu ISBN 973-8043-363-3

« Bon Dieu, où nous fourrerons-nous quand cet ouvrage viendra à paraître ? » Racine*

_____________________________________________ *Se pare cã în acesti termeni s-a exprimat Jean Racine despre prima versiune a Dictionarului Academiei Franceze (Dictionnaire de l’Académie française, 1694) printre ai cãrui autori s-a numãrat. Apud F. Gaudin, L. Guespin, Initiation à la lexicologie française, Duculot, Bruxelles, 2000

INTRODUCERE Dicţionarul de construcţii verbale român-francez-italian-englez propune o descriere funcţională a verbului românesc cu instrumente oferite de lingvistica teoretică, respectiv de analiza distribuţională şi de gramatica generativă. Centrarea descrierii pe prezentarea verbului în constelaţia constituenţilor pe care îi comandă se explică prin intenţia de a oferi, în variantă lexicografică, repere stabile pentru construirea frazei nucleu. Prin natura ei, din perspectiva lingvisticii româneşti, lucrarea se înscrie în preocupările generale de descriere a limbii române, propunându-şi detalierea construcţiilor verbale în contextul constrângerilor impuse de trăsăturile contextuale ale verbului şi de natura semantică a nominalelor selectate de verb în poziţie de subiect şi de complement (complemente de obiect şi complemente circumstanţiale nucleare sau periferice), precum şi de sintagmatica specifică limbii române1. Punerea în paralel a construcţiilor frastice generate de verb în limba română cu construcţii echivalente în limbile franceză, italiană şi engleză îşi propune să urmărească marcarea specificităţii limbii române în raport cu limbi aparţinând aceleiaşi familii (franceza şi italiana) şi în raport cu engleza al cărei statut de limbă "free" în comunicare a impus-o ca prioritară în procesul de învăţare a limbilor străine. Într-un plan mai general, lucrarea se înscrie în politica de cultivare a specificităţii şi identităţii lingvistice a diverselor comunităţi care constituie Europa. La nivel de macrostructură lucrarea prezintă: - organizarea alfabetică a verbelor din limba română care constituie corpusul selectat pentru descriere şi pentru transpunere în limbile franceză, italiană şi engleză; - prezentarea verbului sub forma de infinitiv, însoţită de trimiterea la modelul de conjugare din anexă, de formele flexibile marcate şi de alternanţele tematice specifice fiecărei unităţi verbale; - descrierea fiecărei unităţi verbale în limitele modelului sintagmatic oferit de analiza distribuţională şi a criteriilor de subcategorizare de tip generativist; - prezentarea, în anexă, a criteriilor de regrupare a verbelor în clase şi a paradigmelor morfologice specifice fiecărei clase; - prezentarea indexului alfabetic al formelor de infinitiv şi / sau a structurilor de tip sintagmatic cu statut de eteronim în limbile franceză, italiană şi engleză. În stabilirea corpusului s-au luat ca punct de plecare sursele lexicografice monolingve cu caracter fundamental pentru limba română şi dicţionarele bilingve de referinţă pentru limbile ţintă. Sursele lexicografice monolingve folosite, consacrate limbii române, sunt: - Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice 2 1

În construirea exemplelor s-a urmărit, în general, să se ilustreze atât ordinea fixă, marcată de constrângeri de natură morfo-sintactică (respectiv postpunerea subiectului în frazele minimale sau extinse), cât şi ordinea liberă. Trebuie precizat, de asemenea, că exemplele fiind construite de autori poartă marca focalizării specifice limbii române în folosirea curentă. Deşi formularea unor exemple cu statut de structuri neutre a fost un obiectiv fixat şi urmărit, nu s-a reuşit întotdeauna să fie respectat. 2 Marius Sala (coordonator), Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988. Această lucrare, elaborată de un colectiv al Institutului de Lingvistică din Bucureşti, reuneşte un inventar selectat pe baza a trei criterii: unul formal, de natură morfologico-lexicală, puterea derivativă a cuvântului ( minimum cinci derivate), cel de-al doilea criteriu de natură semantică, polisemantismul (minimum

vi

- Vocabularul minimal al limbii române3 - Dicţionarul sintactic al verbului românesc4 Sursele bilingve folosite pentru cele trei limbi sunt: - pentru limba franceză: "Dicţionar român-francez Dictionnaire roumain -français"5, - pentru limba italiană: "Dicţionar român - italian"6 , - pentru limba engleză : "Dicţionar român - englez"7 Dicţionarul român-francez (ed. Babel-l'Harmattan), înscriindu-se din punctul de vedere al delimitării corpusului din limba română în parametrii de selecţie respectaţi de sursele monolingve menţionate, a fost folosit ca document de referinţă. Diverse alte surse lexicografice monolingve şi bilingve au fost consultate pentru verificarea şi etichetarea tipurilor de construcţii reţinute în descriere şi pentru organizarea sensurilor. Inventarul de verbe care s-a constituit în corpus pentru descriere cuprinde 552 de unităţi lexicale, dintre care 339 figurează în cele 4 surse lexicografice, 209 figurează numai în trei din cele patru surse. Alte câteva verbe (a dezbrăca, a mărita, a ninge, a tuna) au fost introduse fie prin atracţie antonimică, fie pentru completarea anumitor serii lexicale. Un număr relativ însemnat de verbe, înregistrate de dicţionarele monolingve de referinţă sub o singură intrare, au fost înscrise sub două intrări, uneori chiar sub trei intrări, în măsura în care construcţiile generate, corelate cu natura semantică a nominalelor selectate în poziţie de subiect şi / sau de obiect, le diferenţiază semantic8. Toate aceste verbe răspund criteriilor de frecvenţă, dispersie şi disponibilitate, de putere derivativă şi combinatorie şi de

cinci sensuri) şi ultimul criteriu de natură funcţională, respectiv indicele de utilizare în comunicare sau uzajul (rezultat din produsul frecvenţei cu dispersia împărţit la 100.) Totalul cuvintelor care au răspuns acestor criterii, în limba română , a fost de 2582. 3

Maria Iliescu, Adriana Costăchescu, Vocabularul minimal al limbii române, ed. a II-a, Editura Demiurg, Bucureşti, 1994 (ed. I-a, EDP, Bucureşti, 1981). Acest inventar a fost determinat pe baza mai multor liste şi dicţionare de frecvenţă întocmite anterior, la care a fost adăugat un număr de cuvinte selectate din 14 domenii, determinate în urma unei anchete în mediul studenţesc. Dintre listele şi dicţionarele folosite în elaborarea Vocabularului minimal cităm: - listele întocmite de Al. Graur “Încercare asupra fondului lexical al limbii române” şi ”Fondul principal al limbii române”, publicate la Editura Academiei RPR, în 1954 şi, respectiv, la Editura Ştiinţifică, în 1957. În selectarea unităţilor verbale înscrise în aceste liste s-a ţinut seama, între altele, şi de polisemantismul unităţilor lexicale şi de capacitatea lor de a se constitui în nucleu al unor locuţiuni sau expresii. - listele de frecvenţă realizate pentru diferitele variante stilistice ale limbii române de Gh. Bolocan, Unele caracteristici ale stilului publicistic al limbii române, studiu publicat în 1961 în Studii şi Cercetări de Lingvistică (SCL) , XII, pag. 35-71 şi de C. Maneca Consideraţii asupra stilurilor limbii române literare în lumina frecvenţei cuvintelor, studiu publicat, în 1966, în Limba Română XV, nr. 4, pag. 353-366. - primele 2000 de cuvinte din dicţionarul elaborat de A. Juilland, P.M.H. Edwards, I. Juilland, Frequency Dictionary of Romanian Words, 1965, The Hague. Vocabularul minimal al limbii române înregistrează 2662 de cuvinte. 4

Adriana Ionescu, Maria Steriu, Verbul românesc. Dicţionar sintactic, ed. a II-a, Editura Universităţii Bucureşti, 1999 (ed. I-a, TUB, 1985). Acest dicţionar cuprinde 1088 de verbe din vocabularul fundamental al limbii române standard şi din limbajele tehnice de specialitate. 5

T. Cristea, A. Cuniţă, V. Vişan (coord.), Dicţionar român-francez Dictionnaire roumain – français, Editura Babel - Éditions l'Harmattan, Bucureşti-Paris, 1992 6 N. Façon (coord.), Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.; D. Condrea (coord.), Dicţionar român - italian Dizionario romeno-italiano, Editura 100+1 Gramar, Bucureşti, 1999 7

C. Nedelcu, I. Murar, A. Bratu, A. Bantaş, Dicţionar român-englez, Teora, Bucureşti, 1999.

8

Este vorba de verbele de tipul: a acorda1, a acorda2 ,, a acorda 3, a aduna1, a aduna2, a călca1, a călca2, etc.

vii

polisemantism ridicat. Cu mici excepţii9, unităţile reţinute reprezintă limba actuală şi registrul standard. Descrierea a vizat, în principal, construcţiile care actualizează sensul propriu şi sensul extins10, foarte rar sensul figurat (numai în contextele care înregistrează o frecvenţă ridicată în limba standard). Nu au fost reţinute expresii idiomatice formate pe verbele selectate. La nivel de microstructură, organizarea informaţiilor oferite în cadrul fiecărui articol este subsumată: (1) marcării subclasei formale (a tipului de conjugare) căreia îi aparţine verbul şi a alternanţelor tematice în anumite forme paradigmatice ale verbului intrare (cf. modelele de conjugare). (2) marcării latitudinilor combinatorii ale verbului şi a naturii elementelor selectate în contextul funcţional (subiect şi complement de obiect şi / sau circumstanţial), precum şi a anumitor elemente de construcţie specifice verbului românesc (elementul predicativ suplimentar, propoziţia subiectivă, propoziţia predicativă, supinul). Informaţiile definitorii pentru caracterizarea construcţiei verbului sunt introduse: • prin rubrici normalizate în practica lexicografică, respectiv marcarea clasei prin simbolul vb. (verb) şi indicarea categoriilor gramaticale definitorii pentru construcţia verbului, categorii marcate prin trăsăturile contextuale şi / sau prin trăsăturile selective: tr. (tranzitiv), intr. (intranzitiv), refl. (reflexiv), vb. copulativ, vb. impers. (verb impersonal), vb. unipers. (verb unipersonal)11.

9

Anumite verbe înregistrate de sursele menţionate apar, cu excepţia unor structuri, ca mai puţin folosite în limba standard. Astfel pentru verbul a sfârşi , construcţia frecvent folosită este cea în care introduce un infinitiv a sfârşi prin a face ceva; în construcţiile cu obiect direct a sfârşi ceva , cu supin a sfârşi de făcut ceva sau cu propoziţie a sfârşi să P fiind înlocuit de verbul a termina (a termina lectura unei cărţi, a termina de citit o carte, a termina să mai lucreze). Verbul a sili , de asemenea, pare să fie folosit mult mai frecvent la forma pasivă şi la forma reflexivă decât la forma activă: .a fi silit să P. Pentru aceste verbe şi pentru altele (a şedea), am înscris totuşi în corpul articolului toate construcţiile generate de unitatea verbală. Din punctul de vedere al registrului, au fost înscrise în descrierea diverselor verbe, pe lângă întrebuinţările uzuale în limba comună standard şi unele întrebuinţări marcate familiar, caracterizate de o frecvenţă ridicată. S-au evitat, pe cât posibil, contextele figurate. 10 Noţiunea de sens extins în accepţiunea dată de Furetière şi de d’Alembert, respectiv sensul propriu actualizat într-un context concret “l’éclat de la lumière” extins la un alt context concret l’éclat du son”, sensuri care se opun celui realizat într-un context abstract “l’éclat de la vertu”şi care este denumit sens figurat. Cf. Fr. Gaudin, L. Guespin, Initiation à la lexicologie française. De la néologie aux dictionnaires”,Duculot, Paris, 2000, pag. 128129. 11 S-a încercat să se facă distincţia, la nivel de etichetă : (1) între construcţiile care actualizează verbul cu statutul care-l defineşte în sistem ca : - verb copulativ (vb. copulativ), verbe de tipul a fi, a deveni, a părea, a se face, a însemna, a ajunge, a ieşi ; - verb impersonal (vb. impers.), verbe de tipul a ploua, a ninge, a se auzi, a se încerca, a se cuveni, a se întâmpla , cu subiect vid , cu subiect nedefinit nerealizat sau cu subiect propoziţie (subiectivă) : Plouă. Se aude că alegerile vor fi amânate. Se cuvine repect şi înţelegere pentru persoanele în vârstă. Uneori se întâmplă ca toamna să fie foarte lungă. - verb unipersonal (vb. unipers.), verbe de tipul a durea, a interesa, a pasiona pe cineva, a(-i) conveni, a-i plăcea, a-i surâde, a-i veni care selectează în poziţia de subiect fie un nominal la singular sau la plural (care limitează combinarea verbului exclusiv cu persoana a III-a (3) şi a şasea (6)), fie o propoziţie subiectivă : Mă // Te // Ne doare capul. Mă // Te // Ne dor picioarele. Îmi // Iţi // Vă place muzica clasică. Îmi // Îţi // Vă plac florile de câmp. Îmi // Iţi // Vă place să ascult // să asculţi // să ascultaţi muzică simfonică. (2) şi construcţiile în care verbe, cu statut diferit în sistem, funcţionează contextual ca :

viii

• prin etichete normalizate în descrierea lingvistică teoretică, respectiv: - folosirea simbolului P pentru "propoziţie", rel. pentru "pronume relativ", nume pred. pentru “nume predicativ“, prop. pred. pentru "propoziţie predicativă", e. p. s. pentru "elementul predicativ suplimentar", prop. pred. supl. pentru "propoziţie predicativă suplimentară"12. - marcarea trăsăturilor inerente ale nominalului selectat în funcţie de subiect şi / sau obiect: [±animat], [±persoană]. În cazul restrângerii selecţiei nominalului la o subclasă sau la o zonă semantică foarte limitată au fost introduse etichete de tipul: instituţie, autoritate, calitate, vehicul etc., sau a fost chiar precizată lista structurilor13. • prin structuri generalizante, neutralizate semantic la nivelul nominalului complement sau atribut de tipul ceva (a ~ ceva), cineva (a ~ pe cineva), cuiva (a ~ ceva cuiva), al cuiva (a ~ ceva al cuiva), cu precizarea prepoziţiei pentru complementul indirect (a ~ ceva cu ceva, a ~ ceva de la cineva, pentru genitivul cu prepoziţie (a ~ impotriva a, asupra a ceva), pentru elementul predicativ suplimentar (a ~ ca, drept e. p. s.). Este, de asemenea precizată conjuncţia sau adverbul care introduc o propoziţie completivă, subiectivă sau predicativă (a ~ că P, a ~ să P, a ~ ca ... să P, a ~ când, cum, dacă, unde P). Complementul circumstanţial este precizat ca tip, respectiv: loc, timp, mod, cauză. S-a acordat statut de complement indirect prepoziţional complementului instrumental (a ~ (ceva) cu ceva). În organizarea descrierii subsumată tipului de construcţie generată de trăsăturile contextuale şi selective ale verbului, s-a urmărit ilustrarea sensului / sensurilor verbului, uneori prin extinderea structurii minimale, constituentul facultativ introdus oferind elemente de cadru spaţio-temporal sau de cauzalitate necesare în interpretarea sensului. Aşa se explică apariţia, în structurile prezentate şi, implicit, în exemple, nu numai a circumstanţialelor cerute de tema verbului, dar şi a altor circumstanţiale facultative din punctul de vedere al frazei minimale, cerute în contextul dat fie de sensul global al enunţului, fie de semnificaţia specifică a unităţii verbale14. În scopul de a oferi o imagine cât mai reală a funcţionării limbii în folosirea actuală, în ierarhizarea rubricilor în corpul articolului s-a încercat să se respecte, pentru - verbe cu statut copulativ (cu statut de vb. copulativ), a(-i) veni , a(-i) cădea, a sta, a rămâne, a constitui: Aceste teorii constituie un nou punct de vedere. - verbe cu statut impersonal (în constr. impers.), verbe de tipul a se ajunge, a se călători, a se dormi, a se menţine în contextele cu subiect nerealizat: Iarna se ajunge greu la anumite cabane. - verbe cu statut unipersonal (în constr. unipers.), verbe de tipul : a conta , a continua, a interesa pe cineva, a mângâia pe cineva, a mira pe cineva, a mulţumi pe cineva, a i se întâmpla cuiva, a-i veni cuiva în contextul unui subiect realizat de un nominal pentru care s-a precizat persoana (3) sau (3, 6) : Părinţilor lui Paul nu le place nora // nu le plac părinţii fetei. 12 Elementul predicativ suplimentar (e. p. s.) şi propoziţia predicativă suplimentară (prop. pred. supl.) se identifică în limba română în constituentul cu dublă incidenţă, la subiect sau la complement şi la verb : Maria se simţea vinovată de accident. Medicul l-a găsit pe Paul bolnav. 13 Este cazul verbului a gândi care acceptă obiectul direct realizat de pronumele nedefinite una, alta, asta, aşa ceva , construcţii relativ fixe, dar foarte frecvent folosite. 14 De exemplu : -pentru verbul a tăia în construcţie tranzitivă, instrumentalul cerut de tema verbului rămâne implicit cînd obiectul direct este realizat de un nominal predictibil (alimente) : Paul a tăiat două felii de pâine. Se impune însă să fie explicitat când nominalul obiect direct nu se înscrie în seria determinată de experienţa generală (copac, parte a corpului, persoană): Paul s-a tăiat la mână cu cuţitul // cu o lamă. Unul dintre hoţi l-a tăiat pe proprietar cu cuţitul. - pentru verbul a târî în construcţie tranzitivă şi reflexivă, circumstanţialul de loc se impune pentru particularizarea sensului global al construcţiei frastice (Vânătorii au târât mistreţul împuşcat până la tabără., Rănitul se târăşte cu greu până la cort.).

ix

structuri, criteriul frecvenţei în uzajul contemporan şi, pentru ilustrarea sensului / sensurilor în limitele fiecărei structuri, ordonarea de la sensurile proprii şi generale la sensurile extinse şi / sau contextuale, specifice. Sensurile contextuale sunt marcate, în majoritatea cazurilor, prin specificarea sinonimelor. Exemplele sunt construite de autori. S-a dorit să fie structuri frastice minimale sau extinse sintactic şi maximale semantic. S-a dorit, de asemenea, să fie reprezentative (cu putere generativă) la nivel de clase de realizatori ai constituenţilor reţinuţi. Acolo unde clasa de realizatori este limitată s-a precizat subclasa (cf. nota 13). Construcţiile specifice limbii române, cum ar fi: poziţia postverbală a subiectului realizat de substantiv sau de un pronume (altul decât cel personal), neexplicitarea subiectului realizat de un pronume deictic sau anaforic, absenţa subiectului, marcarea (cu prepoziţia pe) a complementului de obiect direct realizat de un nominal [+persoană] şi cliticizarea lui, dubla tranzitivitate, cliticizarea dativului flexionar, a acuzativului cu prepoziţie şi a genitivului dislocate la stânga si cliticizate ca dativ, dativul posesiv şi reflexivul pasiv sau impersonal, elementul predicativ suplimentar au fost indicate după cum urmează: • postpunerea subiectului, favorizată sau dictată în română de factori de natură morfosintactică şi /sau de natură semantică a fost ilustrată prin exemple, construcţia fiind considerată: fie ca unica posibilă15, fie ca variantă a construcţiei cu subiect antepus, construcţia cu subiect postpus fiind dominantă în vorbirea standard16; • neexplicitarea subiectului în contextele în care s-ar impune să fie realizat de un pronume deictic sau reluat din context printr-un pronume anaforic17 este ilustrată:

15

Postpunerea se impune în cazul unei fraze minimale asertive centrate pe un verb intranzitiv cu subiect realizat de un nominal de sens general sau nedeterminat : (a) verbe de existenţă de tipul a fi, a exista: Sunt foarte mulţi oameni bine intenţionaţi. Există multe specii de animale protejate prin lege. (b) verbe care deschid discursul de tipul a veni, a sosi, a apărea: Vine cineva. Vine ploaia. A apărut o neînţelegere. Au apărut cărţi pentru copii. Au sosit câteva persoane. A început să plouă, Bate vântul În cazul frazelor minimale centrate pe un verb unipersonal şi / sau impersonal, în construcţie tranzitivă sau intranzitivă, cu subiect realizat de o propoziţie, verbe de tipul (a) a bucura , a interesa, a îngrijora, (b) a se întâmpla, a se impune: (a) Mă // ne îngrijorează că n-ai venit // ce s-a întâmplat. Pe Paul îl bucură mult că vii la spectacol // l-ar bucura să vii la spectacol; (b) Se întâmplă ceva. Se impune să luăm măsuri energice pentru redresarea economiei În cazul verbelor reflexive cu sens pasiv, sau cu statut de verbe impersonale, de tipul a se declara, a se constata, a se cere, cu subiect nedeterminat: Zilnic se constată numeroase abateri de la regulamentul circulaţiei. Se cere atenţie // Se cer eforturi pentru astfel de cercetări. 16

În contexte de tipul: (1) A sosit tata // trenul. (2) Tata // Trenul a sosit. Au răsărit primii ghiocei . Primii ghiocei au răsărit. În aceste contexte, intonaţia intervine hotărâtor în orientarea decodării sensului enunţului prin focalizarea unui anumit constituent şi implicit a informaţiei furnizate de acel constituent: în (1) verbul / evenimentul înscris de verb în enunţ şi în (2) subiectul / protagonistul evenimentului.

17

Nerealizarea subiectului în limba română este posibilă datorită flexiunii verbale care comportă şi urma mărcilor de persoană şi de număr ale nominalului subiect (substantiv sau pronume personal). Identificarea conţinutului subiectului vid presupune punerea mărcilor de persoană şi de număr oferite de flexiunea verbală în relaţie cu un nominal (substantiv sau pronume) care există în context, de regulă generală cu statut de antecedent. Limba română

x

(a) pentru persoanele I şi a II-a, în fraze asertive, atunci când semantismul verbului a cerut înscrierea locutorului în enunţ: Recunosc. M-am înşelat. M-am înşelat cu privire la ei. (b) pentru persoana a III-a, cu mici excepţii, s-a preferat înscrierea structurii cu subiect neexplicitat după structura cu subiect realizat de un substantiv, reluată, pentru a oferi contextul cu antecedent care explică şi permite ştergerea subiectului: Paul lucrează în grădină. S-a murdărit pe mâini. S-a murdărit de pământ. • absenţa subiectului, etichetat ca subiect zero, numit în mod curent subiect vid18 în construcţiile cu dativ, generate de verbele a(-i) arde (cuiva de ceva, să P), a (-l) chema (pe cineva cumva), a (i) se urî (cuiva de ceva, cu ceva, să P), a(-i) păsa (cuiva de ceva, că P, rel.P). Lui Paul îi arde de plimbat // să se plimbe. Pe fratele meu îl cheamă Paul. • prepoziţia pe, marcă a obiectului direct realizat de un substantiv [+persoană] este integrată în structura neutralizată semantic care introduce construcţia: a ~ pe cineva. Exemplele care ilustrează construcţia reiau sau nu reiau prepoziţia pe lângă substantiv (nume [+persoană] sau nume propriu) în funcţie de constrângerile care marchează folosirea ei, respectiv statutul determinat sau nedeterminat al nominalului complement de obiect direct : Paul a întâmpinat-o pe sora lui cu bucurie. A întâmpinat-o pe Maria. Paul i-a întâmpinat la gară pe delegaţii din Bulgaria. I-a întâmpinat pe toţi. Paul a întâmpinat delegaţi din multe ţări. A întâmpinat mulţi // câţiva delegaţi. Paul caută o studentă de la Litere. Tot la nivelul exemplelor sunt implicit înscrise şi condiţiile de cliticizare obligatorie a nominalului complement marcat de prepoziţia pe : …mă // te // îl // o…pe… ; …ne // vă // îi // le …. pe.. • dubla tranzitivitate este marcată la nivelul structurii neutralizate (a ~ pe cineva ceva, a ~să P, că P, rel. P) şi ilustrată prin contextele actualizate de exemple. Sunt marcate, tot la nivel de exemple şi condiţiile de pronominalizare a celor două complemente directe19: Paul a învăţat-o pe fiica lui limba engleză. A învăţat-o limba engleză. Maria a învăţat-o pe fiica ei să schieze. A învăţat-o şi asta. Maria l-a întrebat pe Paul cât este ceasul // unde se duce // când se întoarce. L-a întrebat (asta /acest lucru) de mai multe ori. • cliticizarea dativului a fost marcată în eticheta care prezintă structura, în situaţiile menţionate, în modul următor: (1) pentru verbele tranzitive sau intranzitive cu dativ destinatar: (a) s-a marcat, în structura tip, atât nominalul cât şi cliticul (a-i ~ ceva cuiva, a-i ~ cuiva). Fie nominalul, fie cliticul au fost înscrise între paranteze. Nominalul se suprimă în majoritatea cazurilor. Astfel, la persoanele I şi a II-a singular şi plural, explicitarea pronumelui (echivalent cu nominalul de la persoana a III-a) schimbă sensul frazei introducând o nuanţă de opoziţie : Maria mi-a dat cheia de la cutia ei de scrisori. Maria mi-a dat mie (nu ţie sau altcuiva) cheia de la cutia ei de scrisori. Albumul îţi aparţine. Ţi-l dau. La persoana a III-a nominalul se suprimă, rămâne numai sub forma cliticului pronominal, în contextele în care o propoziţie exprimată anterior este reluată, de cele mai multe ori prin repetarea verbului însoţit de determinanţii obligatorii şi cu precizarea circumstanţelor în verifică astfel afirmaţia lui Chomsky (1982) conform căreia constituentul vid din structura de suprafaţă este controlabil local printr-un alt element existent în contextul transfrastic. 18 Cf. Gabriela Pană-Dindelegan , Teorie şi analiză gramaticală, Editura Coresi, 1992, pag. 67. 19 Complementul de obiect direct realizat de o propoziţie se poate pronominaliza în anumite contexte prin pronumele demonstrativ (asta, acest lucru) cu valoare neutră.

xi

care se actualizează procesul desemnat de verb, sau a elementelor specifice situaţiei de comunicare nou creată: Profesorul i-a dat dicţionarul de sinonime lui Paul. I l-a dat pentru două săptămâni. Albumul îi aparţine lui Paul. I-l voi trimite. Suprimarea cliticului este posibilă fie când nominalul cu trăsătura [+persoană] are sens general sau când relaţia de orientare este abstractă : Profesorul (le-)a dat elevilor amănunte despre organizarea excursiei. Primul-ministru a dat un interviu ziariştilor de la Adevărul. fie când locutorul doreşte să-şi înscrie enunţul în stilul livresc : Profesorul (i-)a dat dicţionarul de sinonime Mariei // lui Paul. Suprimarea este obligatorie când nominalul comportă trăsătura [-persoană], sau [+ abstract], ambele nominale cu statut de “abstract în dativ “: Fundaţiile culturale au oferit Muzeului de artă sume importante de bani. Paul a răspuns aşteptărilor // încrederii prietenilor. (b) s-a marcat dativul în variaţie cu acuzativul cu prepoziţie a(-i) ~ ceva cuiva, a ~ ceva la cineva ; a(-i) ~ ceva cuiva, a ~ ceva pentru cineva: Maria le-a dat mere şi ciocolată copiilor. A dat mere şi ciocolată la copii // la trei copii // la toţi copiii. Paul i-a cumpărat un tablou prietenei sale. Paul a cumărat un tablou pentru prietena sa. (2) pentru verbele tranzitive sau intranzitive, pe lângă care forma de genitiv cu statut de atribut substantival apare în grupul complementului direct sau al subiectului, cliticul reprezentând dislocarea la stânga a genitivului şi reformularea lui ca dativ, au fost reţinute două structuri : (a) structura cu atributul în genitiv a ~ ceva al cuiva şi a-i ~ ceva cuiva, uneori cu distribuirea nominalului cu desinenţa de dativ-genitiv înaintea acuzativului a-i ~ (cuiva) ceva: Paul a refuzat propunerea mamei sale. I-a refuzat mamei sale propunerea. I-a refuzat propunerea de a merge la mare. Maria a găsit manuscrisele lui Paul. Maria i-a găsit manuscrisele lui Paul. I-a găsit manuscrisele. Cartea Mariei a apărut la Editura Universităţii. Mariei i-a apărut cartea la Editura Universităţii. I-a apărut cartea. (b) În contextele unde dativul flexionar este ambiguu, permiţând interpretarea dublă de dativ şi de genitiv : Paul a împărţit banii copiilor. Paul a împărţit bomboanele copiilor. Æ Paul a dat bani copiilor (copiii au primit bani). Paul a împărţit bomboane copiilor ( copiii au primit bomboane). Æ Paul a împărţit banii (care aparţineau) copiilor la alte persoane. Paul a împărţit bomboanele (care aparţineau ) copiilor la alţi copii. s-a recurs la două soluţii: (b1) s-a dat numai dativul cu prepoziţie, construcţie care suprimă ambiguitatea acordând substantivului marcat statutul de dativ - destinatar. Paul a împărţit banii la copii. Paul a împărţit bomboane la copii. (b2) s-a distribuit substantivul în dativ (complement indirect) înaintea celui în acuzativ (complementul direct): Paul a împărţit copiilor banii. Paul a împărţit copiilor bomboanele. xii

liberă:

În contextele în care nu există ambiguitate, s-au dat ambele construcţii în variaţie

Paul a împărţit bomboane copiilor // la copii // tuturor copiilor // la toţi copiii. Cele două contexte diferă prin prezenţa sau absenţa determinării în nominalul complement direct, determinarea fiind factorul generator de ambiguitate. (3) pentru verbele reflexive cu acuzativ, în construcţie impersonală cu sens pasiv, în care dativul este fie destinatar (a1), fie benefactiv (a2), fie genitiv dativizat (a3) şi pentru verbele reflexive impersonale (b), s-au reţinut aceleaşi notaţii : (a1) a se ~ ceva cuiva Æ a i se ~ ceva (cuiva) (Directorul a cerut profesorilor referinţe despre elevi.) (Directorul le-a cerut profesorilor referinţe). Æ Profesorilor li s-au cerut referinţe.(=Au fost cerute referinţe profesorilor.) Æ( Li ) s-au cerut referinţe profesorilor. (a2) a se ~ pentru cineva / cuiva Æ a i se ~ ceva cuiva (Colegii au cumpărat flori pentru Maria / Mariei) (Colegii i-au cumpărat flori Mariei). Æ I s-au cumpărat flori Mariei. S-au cumpărat flori pentru Maria(=Au fost cumpărate flori pentru Maria / Marieii-au fost cumpărate flori.). Æ Mariei i s-au cumpărat flori (a3) a se ~ ceva al cuiva Æ a i se ~ ceva cuiva (Profesorii au corectat lucrările elevilor.= Lucrările elevilor au fost corectate.) Æ Elevilor li s-au corectat lucrările. Æ Li s-au corectat lucrările. (b) a se ~ ca…să P Æ a i se ~ să P S-a întâmplat ca Maria să întârzie. Mariei i s-a întâmplat să întârzie. • dativul posesiv, construcţie foarte frecventă în limba română, generalizată aproape la toate verbele active şi / sau reflexive cu acuzativ, fără a se face distincţia între tipul de posesie (alienabilă sau nealienabilă), a fost marcat pentru construcţiile în care s-a identificat relaţia de posesie între agentul subiect şi obiectul posedat complement de obiect direct: a-şi ~ceva , a-şi ~ pe cineva Paul şi-a rupt piciorul. Maria şi-a părăsit casa // prietenii. Maria îşi caută dicţionarul // colegii. • reflexivul a fost notat cu statut de construcţie impersonală în contextele în care formantul se (marcă a impersonalului) antrenează “absorbţia” poziţiei sintactice de subiect 20, subiect fie sugerat de context ca un nominal cu trăsătura [+ persoană], [+nedeterminat] (a), fie reprezentat de o propoziţie(b): a se insista, a se încerca, a se spune etc. : (a) Pe drumul acesta se merge la // spre cabană. În diferite culturi se salută în mod diferit. (b) Se simte (în aer) că va ploua. Se încearcă reconstituirea mediului // să se reconstituie mediul care a favorizat apariţia vieţii. Se suţine că accidentul a fost provocat de neatenţia şoferului.

20

Cf. G. Pană-Dindelegan, Op. cit, pag. 71

xiii

Sub rubrica reflexiv au fost înscrise şi verbele impersonale propriu zise (altele decât verbele impersonale active, de existenţă sau care desemnează fenomene atmosferice) : a se întâmpla, a se cuveni, a se cădea. • elementul predicativ suplimentar (e. p. s.) a fost marcat fără specificarea tipului de realizator, când acesta aparţine diverselor clase de cuvinte susceptibile să realizeze funcţii sintactice (adjectiv, substantiv, verb, pronume etc.). S-a precizat însă şi prepoziţia care leagă (în regim obligatoriu sau facultativ) elementul predicativ suplimentar de verb, exemplele ilustrând particularităţile de construcţie: Medicul l-a găsit pe Paul bolnav. Vecinul meu se recomandă Paul. Paul se socoteşte o persoană importantă // nevinovat. Paul consideră ca foarte corectă atitudinea vostră. Îl consider pe Paul (ca / drept) cel mai bun partener al meu. S-a marcat, de asemenea , propoziţia predicativă suplimentară (prop. pred. supl.) cu precizarea elementelor de relaţie că, să, cum: Paul o ascultă pe sora lui cântând // cum cântă. Maria l-a lăsat pe Paul s-o aştepte. Punerea în corespondenţă a contextelor care ilustrează construcţiile verbale din română cu contexte frastice echivalente în limbile franceză, italiană şi engleză permite identificarea convergenţelor şi divergenţelor de comportament al unităţilor verbale la nivel de discurs, construcţia în limba străină fiind marcată de variaţiile impuse de elementele specifice contextului frastic. Variaţiile lexicale apar fie la nivelul eteronimului propus ca fiind cel mai apropiat pentru contextul dat, fie la nivelul sinonimelor contextuale ale eteronimului. In diversele contexte ale verbului a trece, de exemplu, apar în relaţie de eteronimie directă : pentru franceză passer, faire passer, transporter, transcrire, transférer, pentru italiană passare, far passare, scrivere, inscrivere, ricopiare, registrare, pentru engleză smuggle, write, ferry, cross, iar în relaţie de sinonimie cu eteronimul : pentru franceză passer / traverser, se diriger, sauter, réussiri, pentru italiană passare/ attraversare, portare / superare şi pentru engleză fly / go by, cross (the street ) / get on the other side (of the street). 21 Variaţiile de structurare sintactică sunt numeroase şi diverse şi se manifestă la nivele diferite în funcţie de limba cu care este pusă în relaţie de corespondenţă structura din limba română. Îi revine utilizatorului, într-o primă etapă, să reformuleze în limbă străină construcţia în termeni de generalitate şi să structureze elementele de sistem şi, într-o etapă ulterioară, să identifice specificul fiecărei limbi prin dubla raportare la sistemul limbii române şi la funcţionarea elementelor de sistem în discurs. Tipurile de corespondenţe sunt multiple, fiecare verb reprezentând un nucleu cu latitudini combinatorii favorizate sau dictate de factori interni şi /sau de natură contextuală. Analiza câtorva tipuri de structuri frastice izolate în corpul mai multor verbe permite ilustrarea constantelor şi, mai ales, a variabilelor manifestate în trecerea de la o limbă la alta, respectiv de la română la franceza, la italiană şi la engleză. (1) LUA […] a ~ ceva + circ. (loc) a ~ pe cineva + circ. (loc) [+persoană] R: Paul a luat o carte din bibliotecă. F: Paul a pris un livre dans la bibliothèque. I: Paolo ha preso un libro dalla biblioteca. 21

Vezi verbele de tipul a culege, a duce, a împrumuta care, în toate limbile, în funcţie de context, intră în relaţie de eteronimie cu alt lexem verbal. xiv

E: Paul took a book from the bookcase. R: Paul a luat albumul de la un anticar. (sin. a cumpăra) // a luat dicţionarul de la bibliotecă. (sin. a împrumuta) F: Paul a acheté l’album chez un antiquaire // a emprunté le dictionnaire à la bibliothèque. I: Paolo ha preso / comprato l'album da un antiquario // ha preso il dizionario dalla biblioteca. E: Paul bought the album from an antique shop // took the dictionary from the library. R: Maria l-a luat pe copil la cinematograf. F: Marie a emmené l’enfant au cinéma. I: Maria ha portato con sè il bambino al cinema. E: Mary took the child to the movies. R: Maria a luat copilul în braţe. F: Marie a pris l'enfant dans ses bras. I: Paolo ha preso il bambino fra le braccia. E: Mary took the child in her arms. ......................................................... Compararea structurilor de mai sus pune în evidenţă menţinerea trăsăturii de tranzitivitate şi particularizarea procesului prin lexeme specifice pentru fiecare limbă, unele marcate contextual. Construcţiile minimale din limbile ţintă corespunzătoare construcţiei descrise în limba română sunt: F: prendre, acheter, emprunter quelque chose emmener quelqu’un, prendre quelqu’un subiect [+persoană] I: prendere, comprare qualcosa portare, prendere qualcuno subiect [+persoană] E: took, bougth something took somebody subiect [+persoană] (2) PLĂCEA [...] a(-i) ~ cuiva (în constr. unipers. 3, 6) subiect [±animat] R: Acest roman place publicului. Nu le place criticilor. Criticilor nu le place acest roman. F: Ce roman plaît au public./ Le public aime ce roman. Il ne plaît pas aux critiques. / Les critiques n’aiment pas ce roman. I: Questo romanzo piace al pubblico. Non piace ai critici. Ai critici non piace questo romanzo. E: The public likes this novel. The critics don't like this novel. R: Părinţilor lui Paul nu le place nora // nu le plac părinţii fetei. F: Les parents de Paul n'aiment pas leur belle-fille // n'aiment pas les parents de la jeune fille. I: Ai genitori di Paolo non piace la nuora // non piacciono loro i genitori della ragazza. E: Paul's parents do not like their daughter-in-law // the young woman's parents. ........................................................... In construcţia intranzitivă generată de verbul a plăcea, contextele echivalente pun în evidenţă convergenţa între română şi italiană la nivelul regimului verbului si al selectării nominalului subiect. Între franceză şi română apar convergenţe parţiale generate de eteronimul plaire şi divergenţe la nivelul construcţiei generată de verbul aimer care impune distribuirea diferită a nominalelor în funcţiile sintactice de subiect şi complement, precum şi schimbarea de statut a complementului. Engleza opune construcţiei din română xv

construcţia cu subiect persoană, eteronimul corespondent fiind tranzitiv. La nivel de structuri generalizante se obţine: F: plaire à quelqu’un subiect [±animat] aimer quelque chose aimer quelqu’un subiect [ +animat] I : piacere a qualcuno subiect ±animat] E: like something like somebody subiect[+animat] (3) MIRA […] a se ~ de ceva a se ~ de + rel. (ceea ce, ce) P subiect [+persoană] R: Mulţi se miră de succesele lui Paul. F: Beaucoup de gens s’étonnent des succès de Paul. I: Molti si stupiscono dei successi di Paolo E: Many people are astonished by Paul’s successes. R: Toată lumea s-a mirat de (ceea) ce s-a întâmplat cu prietenul lor. F: Tout le monde a été surpris de ce qui est arrivé à leur ami. I: Tutti si sono stupiti di quello che è successo al loro amico. E: Everybody was amazed at what had happened to their friend. ……………………………………………… Structurile generate de verbele reflexive din limba română intră în relaţie de echivalenţă cu structuri reflexive, cu structuri active în care verbul poate selecta fie un subiect nedeterminat care conferă construcţiei o valoare pasivă, fie un subiect impersonal sau cu structuri pasive. F: s’étonner de quelque chose être surpris de / par quelque chose subiect [+persoană] I : stupirsi di qualcosa subiect [+persoană] E: astonished by something amazed at something subiect [+persoană] (4) SALUTA […] a se ~ ± circ. (loc, mod) (în constr. impers.) R: În diferitele culturi se salută în mod diferit. F: Dans les différentes cultures on salue de manière différente. I: Nelle diverse culture si saluta in modo differente. E: In various cultures people greet each other in different ways. R: Nu se salută cu mâinile în buzunare! F: On ne doit pas saluer les mains dans les poches. I: Non si saluta con le mani nelle tasche. E: You do not greet someone with your hands in your pockets. subiect “you” nondeterminat. ………………………………………………………. Structurilor generate de verbul a saluta, de exemplu, pun în evidenţă convergenţa între italiană şi română unde verbul este reflexiv şi valoarea construcţiei este impersonală şi xv

divergenţa între franceză şi engleză, pe de o parte, şi română pe de altă parte, cele două limbi opunând verbului reflexiv din română verbe active cu subiect nedeterminat. F: saluer subiect [+nedeterminat ] (on) I : salutare (în constr. impers.) E : greet subiect [+nedeterminat ] ( people) (5) PEDEPSI […] a se ~ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Infractorii se pedepsesc în funcţie de faptele săvârşite. F: On punit les délinquants selon leurs méfaits./ Les délinquants sont punis/ doivent être punis en fonction des infractions commises. I: I delinquenti sono puniti a seconda dei fatti (misfatti) commessi. E: Offenders are punished according to their misdeeds. …………………………………………………….. In cazul verbului a pedepsi, formei reflexive cu sens pasiv din română îi corespund în franceză două construcţii, una cu verbul activ cu subiect nedeterminat on şi alta cu verbul la forma pasivă. În italiană şi în engleză singura formă posibilă este forma pasivă. La nivel de structură generalizantă se va marca: F : punir quelqu’un subiect [+nedeterminat ] (on) être puni (devoir être puni) I : essere punito E : be punished (6 a) RUPE […] a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a rupt piciorul. (sin. a fractura) F: Marie s’est cassé la jambe. I: Maria si è rotta la gamba. E: Mary broke her leg. …………………………….. (6 b) PIERDE […] a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a pierdut câinele şi a dat un anunţ în ziarul local. F: Paul a perdu son chien et (il) a passé une annonce dans le journal local. I: Paolo ha perso il suo cane e ha messo un annuncio nel giornale locale. E: Paul has lost his dog and had a notice published in the local paper. ……………………………………….. Dativul posesiv din română intră in relaţie de echivalenţă cu o structură centrată pe un verb reflexiv cu valoare de dativ posesiv în franceză şi în italiană, când relaţia de posesie este marcată de trăsătura [-alienabil] şi cu o structură centrată pe un verb activ tranzitiv cu un complement de obiect direct însoţit de un adjectiv posesiv. F: (6a) se casser quelque chose (6b) perdre quelque chose (pos. + subst.) subiect [+persoană] xvii

I: (6a) rotarsi qualcosa (6b) perdere qualcosa (pos. + subst.) subiect [+persoană] E: (6a) break something (pos. + subst.) (6b) lose something (pos. + pos.) O astfel de descriere a structurilor generate de verbul cu statut de eteronim în limbile franceză, italiană şi engleză a figurat între obiectivele pe care şi le-a propus echipai de autori în etapa iniţială a proiectului. Nu a fost posibil să fie realizată din mai multe motive, motivul hotărâtor fiind extinderea descrierii structurilor din română la dimensiuni care nu au permis o astfel de dezvoltare. Rămâne un obiectiv de realizat după revizuirea şi ameliorarea descrierii corpusului din limba română. Şi aceasta pentru că contextele frastice care ilustrează tipurile posibile de corespondenţe au pus în evidenţă distanţa care separă limbile romanice de limba engleză şi, implicit, non pertinenţa unei astfel de grupări pentru caracterizarea tipologică a celor patru limbi. Descrierea din perspectivă lexicografică a structurilor sintactice generate de verb la nivel frastic a ridicat multe probleme dintre care, unele au fost rezolvate, altele sunt susceptibile de interpretări iar altele au rămas în afara descrierii pentru moment. Toate aceste aspecte, identificate pe parcursul elaborării lucrării, ca şi extinderea descrierii la nivel de structuri generalizante pentru limbile străine se constituie în obiect de reflecţie pentru o ediţie ulterioară. Realizarea prezentului dicţionar a fost posibilă graţie grantului obţinut prin competiţia organizată de Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică din Învăţământul Superior (CNCSIS). Multiplele dificultăţi pe care le-a pus elaborarea şi, mai ales, finalizarea lucrării au fost depăşite în etape, echipa de autori beneficiind de colaborarea eficientă cu consultanţii ştiinţifici şi cu reprezentanţii lectoratelor de limbi străine din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Craiova, respectiv: Doamna Catherine Jourdaine – Lectoratul de limba franceză Domnul Giuseppe Mosciatti – Lectoratul de limba italiană Domnul Dominic Cole – Lectoratul de limba engleză cărora li se aduc, şi pe această cale, cele mai sincere mulţumiri.

Janeta Drăghicescu

xviii

ABUZA (4) (ind. prez. 1 abuzez)

I. vb. intr. a ~ de ceva subiect [+persoană] R: Uneori Paul abuzează de încrederea prietenilor săi. (sin. a profita în exces) F: Parfois Paul abuse de la confiance de ses amis. I: Qualche volta Paolo abusa della fiducia dei suoi amici. E: Paul sometimes imposes on his friends. R: Ministrul a abuzat de funcţia sa pentru a câştiga procesul. F: Le ministre a abusé de sa fonction pour gagner le procès. I: Il ministro ha abusato della sua funzione per vincere la causa. E: The minister took unfair advantage of his position in order to win the case. R: Bolnavul a abuzat de medicamente. (sin. a consuma în exces) F: Le malade a abusé de médicaments. I: Il malato ha fatto abuso delle medicine. E: The patient took medicine in excess. a ~ de cineva R: Paul abuzează de prietenii săi. (sin. a profita de încredere) F: Paul abuse de ses amis. I: Paolo abusa dei suoi amici. E: Paul imposes on his friends. II. vb. refl. a se ~ de ceva (în constr. impers.) R: În ultimul timp se abuzează de medicamente. F: Ces derniers temps on abuse / on fait abus de médicaments.

A

I: Ultimamente si fa abuso delle medicine. E: Pharmaceutical drugs have been misused lately. ACCEPTA (1. 16) (ind. prez. 1 accept, 2 accepţi, 3, 6 acceptă)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul a acceptat oferta cea mai avantajoasă. F: Paul a accepté l’offre la plus avantageuse. I: Paolo ha accettato l’offerta più vantaggiosa. E: Paul has accepted the most advantageous offer. R: Paul nu poate accepta ideea înfrângerii. (sin. a suporta) F: Paul ne peut pas accepter l’idée de son échec / de sa défaite. I: Paolo non può accettare l’idea della sconfitta. E: Paul can’t accept the idea of defeat. R: Paul acceptă punctul de vedere al colegilor săi. (sin. a admite) F: Paul accepte / admet le point de vue de ses collègues. I: Paolo accetta il punto di vista dei suoi colleghi. E: Paul accepts his colleagues’ point of view . a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Paul a acceptat-o pe Maria fără rezerve. F: Paul a accepté Marie sans réserves.

ACOPERI

I: Paolo ha accettato Maria senza riserve. E: Paul has accepted Mary willingly. a ~ să P a ~ ca ... să P subiect [+persoană] R: Paul a acceptat să mă însoţească până la gară. (sin. a consimţi) F: Paul a accepté de m’accompagner jusqu’ à la gare. I: Paolo ha accettato di accompagnarmi fino alla stazione. E: Paul agreed to accompany me to the railway station. R: Decanul a acceptat ca studentul să-şi schimbe specializarea. F: Le doyen a accepté que l’étudiant change de spécialisation. I: Il preside ha accettato che lo studente cambiasse la specializzazione. E: The dean approved of the student’s request to change his major subject. a ~ pe cineva + prop. pred. supl. (cum P) subiect [+persoană] R: Maria l-a acceptat pe Paul cum este. F: Marie a accepté Paul tel qu’il est. I: Maria ha accettato Paolo cosí com'è. E: Mary accepted Paul as he was. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Se acceptă orice explicaţie plauzibilă. F: On accepte toute explication plausible. Toute explication plausible sera acceptée. I: Si accetta qualunque spiegazione plausibile. E: We accept any plausible explanation. a se ∼ (în constr. impers. ) subiect [-animat] (să P, ca…săP) R: Se acceptă să se facă practică în acest liceu. F: On accepte de faire des stages pratiques dans ce lycée. I: Si accetta che si faccia la pratica in questo liceo. E: They accept that practice be carried out in this high school. R: Se acceptă ca studenţii din anul IV să facă practică la acest liceu. 2

F: On accepte que les étudiants de la IVème année fassent le stage pratique dans ce lycée. I: Si accetta che gli studenti del quarto anno facciano la pratica in questo liceo. E: Fourth year students are allowed to carry out their practice in this high school. ACOPERI (6. 1) (ind. prez. 1 acopăr, 2 acoperi, 3, 6 acoperă)

I. vb. tr. a ~ ceva (cu ceva) subiect [±animat] R: Maria a acoperit masa cu o faţă de masă. F: Marie a (re)couvert la table d’une nappe. I: Maria ha coperto il tavolo con una tovaglia. E: Mary covered the table with a (table) cloth. R: Maria a acoperit aluatul ca să crească. F: Marie a (re)couvert la pâte pour qu’elle lève. I: Maria ha coperto la pasta perché lievitasse. E: Mary covered the dough so that it may rise. R: Zăpada a acoperit pământul. F: La neige a couvert la terre. I: La neve ha coperto la terra. E: Snow has covered the ground. a ~ pe cineva (cu ceva) subiect [+persoană] R: Mama a acoperit copilul cu un cearşaf. F: La mère a (re)couvert l’enfant d’un drap. I: La madre ha coperto il bambino con un lenzuolo. E: The mother covered the child with a sheet. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) R: Femeile musulmane îşi acoperă faţa. F: Les femmes musulmanes se couvrent le visage / couvrent leur visage. I: Le donne musulmane si coprono il volto. E: Muslim women veil their faces.

ACORDA1

a-şi ∼ pe cineva R: În misiune militarii îşi acoperă camarazii. F: Dans les missions de combat, les soldats couvrent leurs camarades. I: In missione, i soldati coprono i loro compagni. E: In mission, soldiers cover their brothers in arms. II. vb. refl. a se ∼ cu ceva subiect [±animat] R: Bătrânul s-a acoperit cu o pătură de lână. F: Le vieillard s'est couvert d'une couverture de laine. I: Il vecchio si è coperto con una coperta di lana. E: The old man covered himself with a wool blanket. R: Primăvara, pământul se acoperă cu flori. F: Au printemps, la terre se couvre de fleurs. I: In primavera la terra si copre di fiori. E: In spring the ground is covered with flowers a se ∼ de ceva subiect [+persoană] R: În război, Paul s-a acoperit de glorie. F: Pendant la guerre, Paul s'est couvert de gloire. I: Durante la guerra, Paolo si è coperto di gloria. E: Paul covered himself with glory in the war. ACORDA1 (1. 4) (ind. prez. 1 acord, 2 acorzi, 3, 6 acordă)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Decanul acordă audienţe lunea. F: Le doyen accorde des audiences le lundi. I: Il preside riceve il publicco / dà audienza il lunedì. E: The dean gives interviews on Monday. R: După concert, solista a acordat un interviu. F: Après le concert, l'interprète a accordé une interview.

I: Dopo il concerto, la solista ha concesso un’ intervista. E: The singer gave an interview after the concert. a (-i) ∼ ceva cuiva subiect [±animat] (persoană, autoritate) R: Juriul a acordat premiul special celui mai tânăr dintre concurenţi. F: Le jury a accordé le prix spécial au plus jeune des concurrents. I: La giuria ha assegnato un premio speciale al piú giovane dei concorrenti. E: The jury has awarded the prize to the youngest of the contestants. R: Paul i-a acordat tot sprijinul prietenului său. F: Paul a accordé tout l'appui à son ami. I: Paolo ha dato tutto l’appoggio al suo amico. E: Paul lent all his support to his friend. R: Paul nu i-a acordat atenţie fratelui său. F: Paul n' a pas prêté attention à son frère. I: Paolo non ha prestato attenzione a suo fratello. E: Paul did not pay any attention to his brother. a-şi ∼ ceva R: Directorul şi-a acordat cinci zile de vacanţă. F: Le directeur s'est accordé cinq jours de vacances. I: Il direttore si è concesso cinque giorni di vacanze. E: The director gave himself a five-day holiday. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: În această zonă nu se acordă prioritate de dreapta. F: Dans cette zone on n'accorde pas la priorité à droite. I: In questa zona non si dà la precedenza a destra. E: In this area there is no priority to vehicles coming from the right. R: Creditele bancare nu se acordă uşor. F: Les crédits bancaires ne s'accordent pas / ne sont pas accordés facilement. On n'accorde pas facilement des crédits bancaires. 3

ACORDA2

I: I crediti bancari non si concedono facilmente. E: Bank loans are not given easily. ACORDA2 (1. 4) (ind. prez. 1 acord, 2 acorzi, 3, 6 acordă)

I. vb. tr. a ~ ceva (în gramatică) subiect [+persoană] R: În această propoziţie, elevii nu au acordat predicatul cu subiectul. (sin. a face acordul) F: Dans cette phrase les élèves n'ont pas accordé le prédicat avec le sujet. I: In questa proposizione, gli alunni non hanno concordato il predicato con il soggetto. E: In this sentence, the pupils haven't made a subject–predicate agreement. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: În limba română predicatul se acordă cu subiectul. F: En roumain le prédicat s'accorde avec le sujet. I: Nella lingua rumena il predicato concorda con il soggetto. E: In Romanian the predicate agrees with the subject. ACORDA3 (4) (ind. prez. 1 acordez)

I. vb. tr. a ∼ ceva (instrument muzical) subiect [+persoană] R: Paul ştie să acordeze numai piane. F: Paul ne sait accorder que des pianos. I: Paolo sa accordare soltanto pianoforti. E: Paul can tune only pianos. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Pianele se acordează periodic. F: Les pianos doivent être accordés périodiquement. On accorde les pianos périodiquement. I: I pianoforti si accordano periodicamente. E: Pianos need to be tuned periodically. 4

ACUZA (1)

(ind. prez. 1 acuz) I. vb. tr. a ~ pe cineva de ceva subiect [+persoană] R: Procurorul l-a acuzat pe Paul de crimă. F: Le procureur a accusé Paul de meurtre. I: Il procuratore della repubblica ha accusato Paolo di omicidio. E: The prosecutor charged Paul with murder. a ~ pe cineva că P subiect [+persoană] R: Maria l-a acuzat pe soţul ei că şi-a neglijat copiii. F: Marie a accusé son mari d’avoir négligé ses enfants. I: Maria ha accusato suo marito di aver trascurato i figli. E: Mary accused her husband of having neglected his children. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a acuzat prietenul de indiscreţie. F: Paul a accusé son ami d’indiscrétion. I: Paolo ha accusato il suo amico di indiscrezione. E: Paul accused his friend of being indiscreet. R: Paul şi-a acuzat coechipierii de abandonarea nejustificată a cursei în proba de ştafetă. F: Paul a accusé ses coéquipiers d’abandon non-justifié de la course dans l’épreuve de relais. I: Paolo ha accusato i compagni di squadra di abbandono ingiustificato della corsa nella prova di staffetta. E: Paul accused his team mates of having given up in the relay without good cause.

II. vb. refl. a se ~ (reciproc) R: Cei doi vecini s-au acuzat unul pe altul de nerespectarea proprietăţii. F: Les deux voisins se sont accusés du non-respect de la propriété. I: I due vicini si sono accusati l’un l’altro del mancato rispetto della proprietà. E: The two neighbours accused each other of tresspassing.

ADMITE

ADĂUGA (1. 1. a) (ind. prez. 1 adaug, 2 adaugi, 3, 6 adaugă; conj. prez. 3, 6 să adauge; imp. 2 adaugă!)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Maria a adăugat sare la salată. F: Marie a ajouté du sel à la salade. I: Maria ha aggiunto del sale nell’insalata. E: Mary added salt to the salad. R: Profesorul a adăugat câteva exerciţii la tema de acasă. F: Le professeur a ajouté quelques exercices au devoir. I: Il professore ha aggiunto qualche esercizio al compito per casa. E: The teacher added a few exercises to the homework. R: Partidul a mai adăugat un nume pe listele de candidaţi. F: Le parti a ajouté un nom sur les listes des candidats. I: Il partito ha aggiunto un nome nelle liste dei candidati. E: The party added a name to the candidate list. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) (cu sens pasiv) R: Notele explicative se adaugă la sfârşit. F: Les notes explicatives s'ajoutent à la fin. On ajoute les notes explicatives à la fin. I: Le note esplicative si aggiungono alla fine. E: The notes are added at the end. R: La sos se adaugă o lingură de făină. F: On ajoute à la sauce une cuillerée de farine. I: Al sugo si aggiunge un cucchiaio di farina. E: A spoonful of flour is added to the sauce. ADMIRA (1) (ind. prez. 1 admir)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

subiect [+persoană] Paul admiră peisajul. Paul admire le paysage. Paolo ammira il paesaggio. Paul is admiring the view. Paul îl admiră pe profesorul său de română. Paul admire son professeur de roumain. Paolo ammira il suo professore di rumeno. Paul admires his teacher of Romanian. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Maria admiră picturile tale. / Maria îţi admiră picturile. Marie admire tes peintures. Maria ammira i tuoi dipinti. Mary admires your paintings. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria îşi admiră părul în oglindă. Marie admire ses cheveux dans le miroir. Maria ammira i suoi capelli nello / allo specchio. Mary admires her hair in the mirror.

II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Maria se admiră în oglindă. F: Marie s’admire dans la glace. I: Maria si ammira nello / allo specchio. E: Mary admires herself in the mirror. ADMITE (15. 10) (ind. prez. 1, 6 admit, 2 admiţi, 3 admite; ger. admiţând; part. admis)

I. vb. tr. a ∼ ceva, pe cineva subiect [± animat] R: Decanul a admis propunerile studenţilor. (sin. a accepta) F: Le doyen a admis les propositions des étudiants. I: Il preside ha accettato le proposte degli studenti. E: The dean approved of the students’ proposals. R: Acest verb nu admite construcţia pasivă. (sin. a permite) 5

ADMITE

F: Ce verbe n’admet pas la construction passive. I: Questo verbo non ammette la costruzione passiva. E: This verb doesn't take a passive construction. R: Consiliul Europei va admite noi membri. (sin. a accepta) F: Le Conseil de l’Europe admettra de nouveaux membres. I: Il Consiglio d’Europa ammetterà nuovi membri. E: The Council of Europe will admit new members. a ∼ pe cineva + (ca) e.p.s. subiect [+persoană] R: Decanul l-a admis pe Paul (ca) student la cursurile de zi. F: Le doyen a admis Paul comme étudiant à l'enseignement en présentiel / à plein temps. I: Il preside ha accettato Paolo come studente ai corsi ordinari. E: The Dean has accepted Paul to enrol as a day student. a ∼ că P subiect [+persoană] R: Paul admite că ai dreptate. Maria nu vrea să admită că ai dreptate. F: Paul admet que tu as raison. Marie ne veut pas admettre que tu as raison. I: Paolo ammette che hai ragione. Maria non vuole ammettere che tu hai ragione. E: Paul admits that you are right. Mary doesn't want to admit that you are right. a ∼ ca... să P a ∼ să P subiect [+persoană] R: Antrenorul a admis ca tinerii sportivi să participe la concurs. (sin. a accepta) F: L’entraîneur a accepté que les jeunes sportifs participent au concours. I: L’allenatore ha concesso che i giovani sportivi partecipino alla gara. E: The trainer allowed the young sportsmen to take part in the contest. R: Decanul a admis ca şi studenţii din anul I să participe la concurs. A admis să facă parte din juriu. F: Le doyen a accepté que les étudiants de la I-ère année participent eux aussi au 6

concours. Il a admis de faire partie du jury. I: Il preside ha concesso anche agli studenti del primo anno di partecipare al concorso. Ha accettato di far parte della giuria. E: The Dean admitted that first year students take part in the contest. He accepted to be a member of the jury. II. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Nu se admit persoane străine. F: On n’admet pas de personne(s) étrangère(s). I: Non si accettano persone straniere / estranee. E: No strangers are admitted. R: Nu se admit absenţe. F: On n’admet pas d'absence(s). Les absences ne sont pas admises. I: Non si ammettono assenze. E: It is not permissible to be absent. a se ∼ a i se ~ (cuiva) subiect [-animat] R: Contestaţia lui Paul s-a admis. I s-a admis (lui Paul) contestaţia. F: La contestation de Paul a été admise. On a admis la contestation de Paul. On a admis sa contestation. I: Si è accettata la contestazione di Paolo. Gli è stata accettata la contestazione (à Paolo). E: Paul’s complaint has been admitted. His // (Paul's) complaint has been admitted. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P) R: Nu s-a admis să se revină asupra horărârii de condamnare. S-a admis că eşti vinovat. F: On n'a pas admis de revenir // Il n'a pas été admis qu'on revienne sur la décision de condamnation. On a admis que tu étais coupable. I: Non è stato accettato che si ritornasse sulla decisione di condanna. E' stato ammesso che sei colpevole.

ADORMI

E: The revocation of the sentence was not permitted. It has been admitted you are guilty. R: S-a admis să reluăm dezbaterile. Nu s-a admis să discutăm anumite probleme. F: Il a été admis qu'on reprenne les débats. Il n'a pas été admis qu'on discute certains problèmes. I: E' stato concesso di riprendere i dibattimenti. Non è stato concesso discutere alcuni problemi. E: They allowed us to resume the debates. They didn't allow us to discuss certain issues. a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P) R: I s-a admis (candidatului) să participe la concurs. F: On a admis que le candidat participe au concours. On lui a admis de participer au concours. I: Al candidato è stato concesso di partecipare al concorso. E: The candidate was allowed to participate in the competition. ADOPTA (1. 16) (ind. prez. 1 adopt, 2 adopţi, 3, 6 adoptă)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Vecinii mei au adoptat o fetiţă. (sin. a înfia) F: Mes voisins ont adopté une fillette. I: I miei vicini hanno adottato una bambina. E: My neighbours have adopted a girl. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: În vederea integrării în UE, este necesar ca România să adopte legislaţia comunitară. F: En vue de l’ intégration dans l’UE, il est nécessaire que la Roumanie adopte la législation communautaire. I: In vista dell’integrazione nella UE, è necessario che la Romania adotti la legislazione comunitaria. E: In order to gain admission to the EU, Romania needs to adopt the EU legislation.

R: Guvernul a adoptat măsuri excepţionale pentru situaţiile de criză. (sin. a lua, a decide) F: Le gouvernement a adopté / pris des mesures exceptionnelles pour les situations de crise . I: Il governo ha adottato misure eccezionali per le situazioni di crisi. E: The Goverment adopted / took exceptional measures for critical situations. R: Mai mulţi locuitori din această regiune au adoptat religia catolică. (sin. a se converti la) F: Plusieurs habitants de cette région ont adopté / embrassé la religion catholique. I: Parecchi abitanti di questa regione hanno adottato la religione cattolica. E: Several inhabitants from this region have converted to catholicism. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Legile se adoptă de Parlament. (sin. a se vota) F: Les lois sont adoptées par le Parlement. I: Le leggi sono adottate dal Parlamento. E: Laws are ratified by the Parliament. ADORMI (9. 3. b) (ind. prez. 1, 6 adorm, 2 adormi, 3 adoarme; conj. prez. 3, 6 să adoarmă; imp. 2 adormi !/ adoarme-l / -o / -i / -le)

I. vb. intr. a~ subiect [+persoană] R: Copilul a adormit uşor. F: L’enfant s’est facilement endormi. I: Il bambino si è addormentato facilmente. E: The child fell asleep very quickly. II. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Mama a adormit copilul. F: La mère a endormi l’enfant. I: La madre ha addormentato / fatto addormentare il bambino. E: The mother put the child to sleep.

7

ADRESA

R: F: I: E: R: F: I: E:

Muzica i-a adormit pe copii. La musique a endormi les enfants. La musica ha addormentato i bambini. The music sent the children to sleep. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Mama şi-a adormit copilul. La mère a endormi son enfant. La madre ha addormentato / ha fatto addormentare il suo bambino. The mother put her child to sleep.

III. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Se adoarme mai repede când nu este zgomot. F: On s’endort plus vite quand il n’y a pas de bruit. I: Ci si addormenta più rapidamente quando non c’è rumore. E: One falls asleep more quickly when there is no noise. ADRESA (4) (ind. prez. 1 adresez)

I. vb. tr. a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Paul i-a adresat redactorului-şef o scrisoare. (sin. a trimite) F: Paul a adressé une lettre au rédacteur en chef. I: Paolo ha indirizzato una lettera al caporedattore. E: Paul addressed a letter to the editor-inchief. R: Persoane necunoscute (le) adresează mesaje utilizatorilor reţelelor Internet. (sin. a transmite) F: Des personnes inconnues adressent des messages aux utilisateurs des réseaux Internet. I: Degli ignoti inviano messaggi agli utenti delle reti Internet. E: Unknown persons send messages to Internet users. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul a adresat un memoriu la Ministerul Educaţiei. 8

F: Paul a adressé un mémoire au Ministère de l’Education. I: Paolo ha indirizzato una memoria al Ministero dell’Educazione. E: Paul sent a report to the Ministry of Education. R: Paul a adresat o plângere la Poliţie. F: Paul a adressé une réclamation à la Police. I: Paolo ha inoltrato una denuncia alla Polizia. E: Paul sent a complaint to the police. a-şi ~ ceva (reciproc) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul şi Maria şi-au adresat urări cu ocazia Anului Nou. F: Paul et Marie se sont adressé des voeux à l'occasion du Nouvel An. I: Paolo e Maria si sono fatti gli auguri di buon anno. E: Paul and Mary addressed each other congratulations for the New Year. R: Organizaţiile neguvernamentale şi-au adresat mesaje de felicitare. F: Les organisations non gouvernementales se sont adressé des messages de félicitations. I: Le organizazioni non governative si sono indirizzati / rivolti messaggi di felicitazione le une alle altre. E: Non governmental organizations sent each other congratulation messages. II. vb. refl. a se ~ cuiva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Oratorul s-a adresat mulţimii. F: L’orateur s’est adressé à la foule. I: L’oratore si è rivolto alla folla. E: The speaker addressed the crowd. R: Asociaţia nevăzătorilor s-a adresat Guvernului // Comisiei pentru handicapaţi. F: L'association des non voyants s'est adressée au Gouvernement // à la Commission pour les handicapés. I: L'associazione dei non vedenti si è rivolta al Governo // alla Commisione per i portatori di handicap. E: The Association of the Visually Handicapped Person has addressed the

ADUCE

R: F: I: E:

R: F: I: E:

government // the Committee for the Disabled. (cu sens pasiv) Propunerile se adresează comitetului coordonator. Les propositions doivent être adressées / sont adressées au comité coordinateur. Le proposte si rivolgono / si indirizzano al comitato coordinatore. The suggestions are addressed to the coordinating committee. a se ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] Turistul s-a adresat la ghişeu pentru informaţii. Le touriste s’est adressé au guichet pour des renseignements. Il turista si è rivolto allo sportello per informazioni. The tourist went to the desk for information.

ADUCE (15) (ind. prez. 1, 6 aduc, 2 aduci, 3 aduce; part. adus)

I. vb. tr. subiect [±animat] a ~ ceva R: Poştaşul a adus scrisorile. F: Le facteur a apporté les lettres. I: Il postino ha portato le lettere. E: The postman brought the letters. R: Maria aduce pâine şi fructe. F: Marie apporte du pain et des fruits. I: Maria porta pane e frutta. E: Mary brings bread and fruit. R: Comportarea lui Paul aduce numai necazuri. (sin. a provoca) F: Le comportement de Paul n'entraîne que des ennuis. I: Il comportamento di Paolo produce solo guai. E: Paul's behaviour brings about nothing but trouble. a ~ pe cineva + circ. (loc, timp) subiect [±animat] R: Maria i-a adus pe copii la şcoală. I-a adus la ora 8. F: Marie a amené les enfants à l'école. Elle les a amenés à 8 heures. I: Maria ha portato i bambini a scuola. Li ha portati alle 8.

E: Mary took the children to school. She took them at 8 o'clock. R: Trenul a adus călătorii la Bucureşti. (sin. a transporta) F: Le train a amené les voyageurs à Bucarest. I: Il treno ha portato i viaggiatori a Bucarest. E: The train brought the passengers to Bucharest. a-i ~ ceva (cuiva) a ~ ceva pentru cineva subiect [+persoană] R: Paul i-a adus Mariei un cadou. A adus un cadou pentru Maria. F: Paul a apporté un cadeau à Marie. Il a apporté un cadeau pour Marie. I: Paolo ha portato un regalo a Maria. Ha portato un regalo per Maria. E: Paul brought Mary a present . Paul brought a present for Mary. a-şi ~ pe cineva + circ. (loc) a-şi ~ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Copilul şi-a adus prietenii acasă // jucăriile în sufragerie. F: L'enfant a amené ses amis à la maison. Il a apporté ses jouets dans la salle à manger. I: Il bambino ha portato i suoi amici a casa // i giocattoli nella sala da pranzo. E: The child brought his friends home // his toys into the dining room. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Mărfurile perisabile se aduc în maşini frigorifice. (sin. a se transporta) F: Les denrées périssables sont apportées en voitures frigorifiques. I: Le derrate deperibili si trasportano col camion frigorifero. E: Perishable goods are brought in refrigerating vans. R: Portocalele se aduc din Grecia. (sin. a se importa) F: Les oranges sont importées de Grèce. On importe les oranges de Grèce. I: Le arance sono importate dalla Grecia. E: Oranges are brougth from Greece.

9

ADUNA1

R: F: I: E:

a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) Mariei i s-a adus o scrisoare de la Paul. On a apporté à Marie une lettre de Paul. È stata portata a Maria una lettera da parte di Paolo. Mary was brought a letter from Paul.

ADUNA1 (1) (ind. prez. 1 adun)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Copilul adună scoici pe plajă. (sin. a strânge) F: L’enfant ramasse des coquillages sur la plage. I: Il bambino raccoglie conchiglie sulla spiaggia. E: The child is picking up shells on the beach. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul a adunat toată familia la aniversarea sa. I-a adunat pe toţi. (sin. a reuni) F: Paul a réuni /a rassemblé toute la famille à son anniversaire. Il les a tous réunis / rassemblés. I: Paolo ha riunito tutta la famiglia per il suo compleanno. Li ha riuniti tutti. E: Paul gathered together his entire family at his anniversary. He gathered them all. R: Poliţia i-a adunat pe toţi copiii străzii. (sin. a strânge) F: La police a ramassé de la rue tous les enfants abandonnés. I: La polizia ha raccolto dalla strada tutti i bambini abbandonati. E: The police gathered all the homeless children. a ~ ceva pentru cineva a ~ ceva pentru ceva subiect [+persoană] R: Detectivul a adunat informaţii pentru Paul. F: Le détective a recueilli des informations pour Paul. I: L’investigatre ha raccolto informazioni per Paolo. 10

E: The detective picked up information for Paul. R: Studentul a adunat material pentru lucrare. F: L’étudiant a réuni / a recueilli la documentation pour son mémoire. I: Lo studente ha raccolto materiale per il (suo) lavoro. E: The students gathered material for the paper. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Ţăranul şi-a adunat recolta. (sin. a strânge, a culege) F: Le paysan a ramassé sa récolte. I: Il contadino ha radunato il suo raccolto. E: The peasant has gathered the harvest from the field. R: Profesorul şi-a adunat colaboratorii în cabinet. (sin. a reuni) F: Le professeur a réuni ses collaborateurs dans son cabinet. I: Il professore ha riunito i suoi collaboratori nello studio. E: The professor has gathered his fellow workers in his office. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) R: Studenţii s-au adunat în faţa Universităţii. (sin. a se strânge) F: Les étudiants se sont rassemblés devant l'Université. I: Gli studenti si sono radunati davanti all'Università. E: The students gathered in front of the university R: Consiliul profesoral s-a adunat pentru alegeri. (sin. a se reuni) F: Le conseil des professeurs s’est réuni / rassemblé pour les élections. I: Il collegio dei docenti si è riunito per le elezioni. E: The teachers’council gathered for elections. (cu sens pasiv) R: S-au adunat mulţi bani în contul Universităţii. F: Beaucoup d’argent s’est accumulé dans le compte de l’Université.

AFLA

I: Si è accumulato molto denaro sul conto dell’Università. E: A lot of money has accumulated in the University account. ADUNA2 (1) (ind. prez. 1 adun)

I. vb. tr. a ~ ceva (în matematică) subiect [+persoană] R: Elevul a adunat toate cifrele din coloană. F: L’élève a additionné tous les chiffres de la colonne. I: L’alunno ha addizionato tutte le cifre della colonna. E: The pupil added up all the numbers in the column. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Numerele întregi se adună fără nici o dificultate. F: Les nombres entiers s'additionnent sans aucune difficulté. I: I numeri interi si addizionano senza nessuna difficoltà. E: Whole numbers add without difficulty. (cu sens pasiv) R: Se adună mai întâi unităţile, apoi zecile. F: On additionne d'abord la colonne des unités et ensuite la colonne des dizaines I: Si addizionano prima le unità, poi le decine. E: You have to add up the units first and then the tens. AFIRMA (1) (ind. prez. 1 afirm)

I. vb. tr. a ~ că P subiect [+persoană] R: Copernic a afirmat că Pământul se roteşte în jurul Soarelui. ( sin. a susţine) F: Copernic a affirmé / soutenu que la Terre tourne autour du Soleil. I: Copernico ha affermato che la Terra gira intorno al Sole.

E: Copernicus stated that the Earth revolves around the Sun. R: La proces, martorul a afirmat că nu-l cunoaşte pe inculpat. (sin. a declara, a susţine). F: Au procès, le témoin a affirmé qu’il ne connaissait pas l’inculpé. I: Al processo, il testimone ha dichiarato di non conoscere l’imputato. E: At the trial, the witness stated he didn’t know the defendant. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a afirmat convingerile în faţa colegilor. F: Paul a affirmé ses convictions devant ses collègues. I: Paolo ha affermato le sue convinzioni davanti ai colleghi. E: Paul stood his ground in front of his colleagues. II. vb. refl. a se ~ + (ca) e.p.s. subiect [+persoană] R: Paul s-a afirmat de curând ca poet. (sin. a se face cunoscut) F: Paul s’est affirmé depuis peu / s’est fait récemment connaître comme poète. I: Paolo si è recentemente affermato come poeta. E: Paul has recently made his name as a poet. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se afirmă că 11 septembrie 2001 a marcat istoria contemporană. (sin. a se spune) F: On affirme que le 11 septembre 2001 a marqué l’histoire contemporaine. I: Si afferma che l’11 settembre 2001 ha segnato la storia contemporanea. E: It is said that September, 11, 2001 has put its mark on contemporary history. AFLA (1. 24) (ind. prez. 1 aflu, 2 afli, 3, 6 află)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Paul a aflat vestea cea bună // rezultatul meciului // data examenului. 11

AJUNGE

F: Paul a appris la bonne nouvelle // le résultat du match // la date de l'examen. I: Paolo ha appreso quella buona notizia // il risultato della partita // la date dell’essame. E: Paul found out the good news // the score of the match // the date of the exam. a ∼ că P subiect [+persoană] R: Maria a aflat că Paul va pleca în Canada. F: Marie a appris que Paul partirait au Canada. I: Maria ha saputo che Paolo partirà per il Canada. E: Mary learnt Paul was leaving for Canada. II. vb. refl. a se ∼ + circ. (loc) subiect [±animat] R: Cartea se află la Biblioteca Centrală. (sin. a se găsi) F: Le livre se trouve à la Bibliothèque Centrale. I: Il libro si trova nella Biblioteca centrale. E: The book is at the Central Library. R: Unde te afli acum? (sin. a se găsi) F: Où es-tu / te trouves-tu maintenant? I: Dove sei ora? / Dove ti trovi ora? E: Where are you now? a se ∼ + circ. (mod) subiect [-animat] R: Rădăcina pătrată a acestui număr se află greu. (sin. a se calcula) F: La racine carrée de ce nombre se calcule difficilement. I: La radice quadrata di questo numero si trova difficilmente. E: The square root of this number is difficult to determine. a se ∼ + ca e.p.s. subiect [+persoană] R: Paul s-a aflat ca delegat la Congres. F: Paul s'est trouvé comme délégué au Congrès. I: Paolo si è trovato al Congresso come delegato. E: Paul attended the Congress as a delegate. 12

R: F: I: E: R: F: I: E:

a se ∼ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, rel. P) S-a aflat că un deţinut a evadat de la închisoare. On a appris qu'un détenu s'était évadé de la prison. Si è saputo che un detenuto è evaso dalla prigione. It’s been reported that a convict escaped from prison. S-a aflat cine a scris pamfletul // care este autorul pamfletului. On a découvert qui a écrit le pamphlet // qui était l'auteur du pamphlet. Si è scoperto chi ha scritto il libello // chi era l'autore del libello / del pamphlet. They discovered who had written the pamphlete // who was the author of the pamphlete.

AJUNGE (15) (ind. prez. 1, 6 ajung; part. ajuns; imp. 2 ajunge-l !)

I. vb. intr. a ~ + circ. (loc, timp, mod) subiect [±animat] R: Maria a ajuns la Paris. F: Marie est arrivée à Paris. I: Maria è arrivata a Parigi. E: Mary arrived in Paris. R: Maria a ajuns acasă târziu. F: Marie est arrivée tard à la maison. I: Maria è arrivata a casa tardi. E: Mary arrived home late. R: Trenul a ajuns în gară. F: Le train est arrivé dans la gare. I: Il treno è arrivato in stazione. E: The train has got into the station. R: În satele îndepărtate, ziarele ajung cu întârziere. F: Dans les villages éloignés, les journaux arrivent en retard. I: Nei paesi lontani i giornali arrivano in ritardo. E: In distant villages, newspapers do not arrive on time. a~ (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] ( să P, că P) R: Ajunge să-mi spui o dată ! F: Il suffit de me (le) dire une seule fois! I: Basta dirmelo una volta!

AJUTA

E: It's enough if you tell me once! R: Ajunge că mi-ai spus o dată ! F: Arrête! Il suffit de me (l')avoir dit une fois! I: Basta avermelo detto una volta! E: It's enough that you have told me once! a~ subiect [-animat] (cât P, rel. P) R: Ajunge cât ai vorbit // ce ai spus! F: Ça suffit! Tu as parlé assez! // Ce que tu as dit suffit. I: Basta quanto hai detto // è sufficiente ciò che hai detto! E: You've talked // said enough! II. vb. copulativ a ~ + nume pred. subiect [+persoană] R: Paul a ajuns ministru. (sin. a deveni) F: Paul est devenu ministre. I: Paolo è diventato ministro. E: Paul became a minister. R: Paul a ajuns ridicol prin comportarea lui. (sin. a deveni) F: Paul est devenu ridicule par son comportement. I: Attraverso il suo comportamento, Paolo è diventato ridicolo. E: Paul has become ridiculous through his behaviour. a ~ + prop. pred. (să P) subiect [+persoană] R: Paul a ajuns să înţeleagă bine limba engleză. F: Paul est arrivé à (au point de) bien comprendre l’anglais. I: Paolo è arrivato a capire bene l'inglese. E: Paul got to understand English well. R: Maria a ajuns (în situaţia) să renunţe la studii. F: Marie est (arrivée) au point de renoncer à ses études. I: Maria è arrivata al punto di rinunciare agli studi. E: Mary got in the situation of giving up her studies. a ~ + prop. pred. (să P) (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) R: Cine învaţă bine ajunge să ştie multe. F: Celui qui travaille sérieusement réussit à apprendre beaucoup de choses.

I: Chi impara /studia bene, arriva a sapere molte cose. E: He who learns a lot knows a lot. III. vb. tr. a ~ pe cineva (din urmă, în înălţime, ...) subiect [+persoană] R: Maria l-a ajuns pe soţul ei din urmă. F: Marie a rejoint son mari. I: Maria ha raggiunto suo marito. E: Mary caught up with her husband. R: Paul l-a ajuns pe fratele lui în înălţime // în greutate. (sin. a egala) F: Paul a rattrapé son frère en hauteur./ Paul a atteint la taille de son frère // le poids de son frère. I: Paolo ha raggiunto in altezza suo fratello // il peso di suo fratello. E: Paul is almost as tall as his brother // Paul weighs almost as much as his brother. IV. vb.refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Iarna se ajunge greu la anumite cabane. F: En hiver on arrive difficilement jusqu’à / on atteint difficilement certains chalets / refuges. I: D'inverno, si arriva difficilmente ad alcuni rifugi (alpini). E: In winter it is difficult to reach certain chalets. AJUTA (1.16) (ind. prez. 1 ajut, 2 ajuţi, 3, 6 ajută)

I. vb. tr. a ∼ pe cineva a ∼ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Maria o ajută mereu pe colega sa. F: Marie aide toujours sa camarade. I: Maria aiuta sempre la sua collega. E: Mary always helps her colleague. R: Părinţii îi ajută pe copii la lecţii. F: Les parents aident les enfants à faire leurs devoirs. I: I genitori aiutano i figli a fare i compiti / nei compiti. E: Parents help their children with homework. 13

ALCĂTUI

R: Statul îi ajută pe copiii supradotaţi. (sin. a sprijini) F: L'Etat soutient les enfants surdoués. I: Lo Stato aiuta i bambini superdotati. E: The State helps gifted children. R: Statul ajută întreprinderile mici. (sin. a sprijini) F: L'Etat aide / soutient les petites entreprises. I: Lo Stato aiuta le piccole imprese. E: The State encourages small enterprises. a ∼ pe cineva să P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Maria l-a ajutat pe Paul să facă traducerea. F: Marie a aidé Paul à faire la traduction. I: Maria ha aiutato Paolo a fare la traduzione. E: Mary helped Paul with the translation. R: Statul îi ajută pe agricultori să cumpere utilaje performante // să-şi vândă recolta. F: L'Etat aide les agriculteurs à acheter des outillages performants // à vendre leur récolte. I: Lo Stato aiuta gli agricoltori a comprare i macchinari di buona qualità // a vendere i loro raccolti. E: The State helps the farmers to buy modern machines / / to sell their products. a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) R: Părinţii îşi ajută copiii în toate situaţiile. F: Les parents aident leurs enfants dans toutes les situations. I: I genitori aiutano i loro figli in tutte le situazioni. E: Parents help their children in any circumstances. II. vb. refl. a se ∼ (reciproc) R: Prietenii se ajută la nevoie. F: Les amis s'entraident en cas de besoin. I: Nel bisogno gli amici si aiutano. E: Friends help each other in need.

14

a se ∼ de, cu ceva R: Bolnavul se ajută de cârje /cu cârjele pentru a merge. F: Le malade s'aide de béquilles pour marcher. I: Per camminare, il malato si aiuta con le stampelle. E: The invalid helps himself with crutches / used crutches to walk. a se ∼ să P (reciproc) R: Cei doi prieteni s-au ajutat să depăşească momentele grele. F: Les deux amis se sont aidés à surmonter les moments difficiles. I: I due amici si sono aiutati a superare i momenti difficili. E: The two friends helped each other overcome difficult moments. ALCĂTUI (11) (ind.prez.1,6 alcătuiesc; imp.2 alcătuieşte!)

I. vb.tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Elevul a alcătuit o propoziţie cu verbul „a fi”. (sin. a forma, a construi) F: L'élève a formé une proposition avec le verbe "être". I: L'alunno ha formato una proposizione con il verbo ''essere''. E: The pupil formed a sentence with the verb "to be". R: După alegeri, primul-ministru alcătuieşte guvernul // echipe de lucru. (sin. a forma, a constitui) F: Après les élections, le premier ministre forme le gouvernement // des groupes de travail. I: Dopo le elezioni, il primo ministro forma il governo // gruppi di lavoro. E: After the elections, the Prime-Minister forms the cabinet // work teams. R: După şedinţă, membrii consiliului au alcătuit o listă de priorităţi. (sin. a întocmi) F: Après la réunion, les membres du conseil ont dressé une liste de priorités. I: Dopo la seduta i membri del consilio hanno elaborato una lista delle priorità. E: After the meeting, the members of the council drew up a list of priorities.

ALEGE

a ~ ceva din ceva subiect [+persoană] R: Participanţii la Olimpiadă au alcătuit un porumbel din trupurile lor. (sin. a forma, a construi) F: Les participants à l'Olympiade ont formé de leurs corps une colombe. I: I partecipanti all'olimpiade hanno formato con i loro corpi una colomba. E: The participants in the Olympic Games arranged themselves to make / form a dove. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Guvernul se alcătuieşte de către primul-ministru. (sin. a se forma) F: Le Gouvernement est formé par le premier ministre. I: Il governo è formato dal primo ministro. E: The cabinet is formed by the PrimeMinister. a se ~ + circ. (timp, mod) (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: Organizaţia centrală s-a alcătuit după constituirea filialelor teritoriale. (sin. a se forma, a se constitui) F: L'organisation centrale s'est formée après la constitution des filiales territoriales. I: L'organizzazzione centrale si è formata dopo la costituzione delle filiali territoriali. E: The central organisation was formed after the setting up of the district subsidiaries. R: O propoziţie se alcătuieşte corect respectând regulile gramaticale. (sin. a se forma, a se construi) F: On forme correctement une proposition si l'on respecte les règles grammaticales. I: Una proposizione si forma correttamente rispettando le regole grammaticali. E: A sentence is made up correctly by observing grammar rules.

ALEGE (15. 6) (ind. prez. 1, 6 aleg; conj. prez. 3, 6 să aleagă; part. ales)

I. vb. tr. subiect [+persoană] a ~ ceva R: Maria a ales o rochie pentru fiica ei // cea mai bună soluţie pentru această problemă. F: Marie a choisi une robe pour sa fille // la meilleure solution pour ce problème. I: Maria ha scelto un vestito per sua figlia // la soluzione migliore per questo problema. E: Mary chose a dress for her daughter // the best solution for this problem. a-i ~ ceva (cuiva) a ~ ceva pentru cineva subiect [+persoană] R: Paul i-a ales un cadou Mariei / a ales un cadou pentru Maria. F: Paul a choisi un cadeau pour Marie. I: Paolo ha scelto un regalo a Maria / a scelto un regalo per Maria. E: Paul chose a present for Mary / chose Mary a present. a ~ pe cineva + (ca) e. p. s. subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Juriul a ales-o pe Maria regina balului. F: Le jury a élu Marie (comme) reine du bal. I: La giuria ha eletto Maria (come) reginetta del ballo. E: The jury elected Mary as queen of the ball. R: Sindicatul studenţilor l-a ales pe Paul delegat la conferinţă. F: Le syndicat des étudiants a désigné Paul (comme) délégué à la conférence. I: I rappresentanti degli studenti hanno scelto Paolo come delegato alla conferenza. E: The students' syndicate chose Paul as a delegate to the conference. a ~ pe cineva să P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Sindicatul studenţilor l-a ales pe Paul să-i reprezinte la Congres. F: Le syndicat des étudiants a élu / désigné Paul pour les représenter au Congrès. 15

ALERGA

I: Il sindacato / l'assemblea degli studenti ha scelto Paolo come loro rappresentante al Congresso. E: The Students' Association chose Paul to represent them in the Congress. a ~ să P subiect [+persoană] R: Maria a ales să-şi petreacă vacanţa la munte. (sin. a prefera) F: Marie a choisi de passer ses vacances à la montagne. I: Maria ha scelto di trascorrere le vacanze in montagna. E: Mary chose to spend her holidays in the mountains. a ~ cum, unde, când P a ~ rel. P subiect [+persoană] R: Paul va alege cum // unde // cu cine îşi va sărbători reuşita. F: Paul choisira comment // où // avec qui il fêtera sa réussite. I: Paolo sceglierà come // dove // con chi festeggiare il suo successo. E: Paul will choose how // where // with whom to celebrate his success. (în constr. abs.) R: Nu mă pot decide. Cine alege pentru mine? F: Je ne peux pas me décider. Qui peut choisir / décider à ma place / pour moi? I: Non posso decidermi. Chi sceglie per me? E: I can't make up my mind. Who will choose for me? a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva R: Paul şi-a ales un nou model de maşină. F: Paul a choisi un nouveau modèle de voiture. I: Paolo si è scelto un nuovo modello di macchina. E: Paul chose a new car model. R: Paul şi-a ales alţi colaboratori. F: Paul a choisi d'autres collaborateurs. I: Paolo si è scelto altri collaboratori. E: Paul chose other fellow-workers. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: S-a ales un nou preşedinte // o soluţie convenabilă pentru toţi. 16

F: On a élu un nouveau président // on a chosi une solution convenable pour tous. I: È' stato eletto un nuovo presidente // È stata scelta una soluzione conveniente per tutti. E: They elected a new president // They chose a convenient solution for everybody. ALERGA (1. 8) (ind. prez. 1 alerg, 2 alergi, 3, 6 aleargă; imp. 2 aleargă !)

I. vb. intr. a ~ ± circ. (loc, timp, mod etc.) subiect [+animat] R: Copilul aleargă prin parc. Aleargă toată ziua. F: L’enfant court dans le parc. Il court toute la journée. I: Il bambino corre nel parco. Corre tutto il giorno. E: The child is running in the park. He runs all day long. R: Iepurii aleargă foarte repede. F: Les lièvres courent très vite. I: Le lepri corrono molto velocemente. E: Rabbits run very fast. R: Copiii au alergat în întâmpinarea tatălui lor. F: Les enfants ont couru à la rencontre de leur père. I: I bambini sono corsi incontro al loro padre. E: The children ran to welcome their father. R: Poliţistul aleargă după agresor. F: Le policier court après l’agresseur. I: Il poliziotto corre dietro all’aggressore. E: The policeman runs after the aggressor. II. vb. refl. a se ~ (reciproc) R: Copiii se aleargă (unii pe alţii) prin curtea şcolii. F: Les enfants se pourchassent dans la cour de l’école. I: I bambini si rincorrono nel cortile della scuola.

AMÂNA

E: The children chase one another in the schoolyard. (în constr. impers.) R: Se aleargă greu pe un drum desfundat. F: On court difficilement sur une route défoncée. I: Si corre male su una via impraticabile. E: It’s difficult to run on a muddy field.

(în constr. impers.) R: Pe străzile îngheţate se alunecă uşor. F: On glisse facilement sur le pavé gelé des rues. I: Sulle strade ghiacciate si scivola facilmente. E: One slips easily on slippery / frozen / icy streets.

ALUNECA (1)

AMÂNA (1)

(ind. prez. 1 alunec)

(ind. prez. 1 amân, 2 amâni, 3 amână)

I. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Paul a alunecat şi a căzut. F: Paul a glissé et il est tombé. I: Paolo è scivolato ed è caduto. E: Paul slipped and fell. R: Sunt zone unde terenul a început să alunece. F: Il y a des zones où le terrain a commencé à glisser / à s'ébouler. I: Ci sono delle zone dove il terreno ha cominciato a franare. E: There are areas where the land has started to slide. a ~ + circ. (loc) subiect [±animat] R: Copilul a alunecat pe gheaţă şi a căzut. F: L’enfant a glissé sur la glace et il est tombé. I: Il bambino è scivolato sul ghiaccio ed è caduto. E: The child slipped on the ice and fell. R: Schiurile alunecă pe zăpadă. F: Les skis glissent sur la neige. I: Gli sci scivolano sulla neve. E: The skis slide on snow. R: Paltonul mi-a alunecat de pe umeri. (sin. a cădea) F: Le manteau a glissé de mes épaules. I: Il cappotto mi è scivolato dalle spalle. E: The overcoat fell off my shoulders. R: Degetele îi alunecă pe clapele pianului. F: Ses doigts glissent sur les touches du piano. I: Le dita gli scivolano sui tasti del pianoforte. E: She gently runs her fingers over the piano keys. II. vb. refl. a se ~

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Patronul a amânat plata salariilor. F: Le patron a ajourné / a renvoyé à un autre jour le paiement des salaires. I: Il datore di lavoro ha rimandato il pagamento degli stipendi. E: The employer postponed the salary payments. R: Deputaţii au amânat şedinţa pentru a doua zi. F: Les députés ont ajourné la séance pour le lendemain. I: I deputati hanno rimandato la seduta al giorno dopo. E: The deputies postponed the meeting to the next day. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Profesorul i-a promis că-l examinează, dar l-a amânat de mai multe ori. F: Le professeur lui a promis de l'interroger, mais il a remis plusieurs fois le jour de l'examen. I: Il professore gli ha promesso di esaminarlo, ma ha rinviato più volte. E: The teacher promised to examine him, but he keeps on postponing it. a- şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a amânat plecarea. F: Paul a ajourné son départ. I: Paolo ha rinviato la sua partenza. E: Paul has postponed his departure. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [-animat] (eveniment) R: Plecarea în excursie se amână pentru săptămâna viitoare. 17

AMENINŢA

F: Le départ en excursion est ajourné pour la semaine prochaine. I: La partenza per la gita è rinviata alla prossima settimana. E: The trip is postponed for next week. AMENINŢA (1) (ind. prez. 1 ameninţ)

I. vb. tr. a ~ pe cineva (cu ceva) subiect [+persoană] R: Teroristul i-a ameninţat pe ostatici cu moartea. F: Le terroriste a menacé les otages de mort. I: Il terrorista ha minacciato di morte gli ostaggi. E: The terrorist has threatened to kill the hostages. a ~ ceva subiect [-animat] R: Poluarea ameninţă echilibrul ecologic al regiunii. F: La pollution menace l'équilibre écologique de la région. I: L'inquinamento minaccia l'equilibrio ecologico della regione. E: Pollution threatens the ecological balance of the area. a ~ pe cineva că P subiect [+persoană] R: Mama l-a ameninţat pe Paul că-l va pedepsi dacă nu-şi face lecţiile. F: La mère a menacé Paul qu'elle le punirait s'il ne faisait pas ses devoirs. I: La madre ha minacciato Paolo che lo punirà se non fa i compiti. E: Mother threatened to punish Paul if he didn't do his homework. a ~ să P subiect [-animat] R: Clădirile vechi ameninţă să cadă. (sin. a fi pe punctul) F: Les vieux édifices menacent / risquent de s'écrouler. I: I vecchi edifici minacciano di cadere. E: Old buildings might fall. a-şi ~ pe cineva (cu ceva) (cu dat. pos.) R: Mama îşi ameninţă copiii cu bătaia. F: La mère menace ses enfants de leur appliquer une correction / de les battre. 18

I: La madre minaccia di botte i suoi bambini. E: Mother threatens to spank her children. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Nu este pedagogic să se ameninţe copiii cu bătaia. F: Il n'est pas éducatif de menacer les enfants de leur appliquer / donner une fessée. I:. Non è educativo di minacciare di botte i bambini. E: According to pedagogical rules, children should not be threatened with beating. AMESTECA (1) (ind. prez. 1 amestec)

I. vb. tr a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Maria amestecă zahărul cu ouăle. F: Marie mélange le sucre avec les oeufs. I: Maria mescola lo zucchero con le uova. E: Mary mixes sugar and eggs. R: Maria amestecă visul cu realitatea. (sin. a confunda) F: Marie mélange / confond le rêve et la réalité. I: Maria confonde il sogno con la realtà. E: Mary takes the dream for reality. a ~ pe cineva în ceva subiect [+persoană] R: Paul a amestecat-o pe Maria în această dispută. (sin. a implica) F: Paul a mêlé Marie à cette dispute. I: Paolo ha immischiato Maria in questa disputa. E: Paul has involved Mary in this fight. II. vb. refl. a se ~ în ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) R: Paul se amestecă tot timpul în treburile prietenilor săi. F: Paul se mêle toujours des affaires de ses amis. I: Paolo si immischia sempre negli affari dei suoi amici.

AMINTI

E: Paul always pries in his friends' business. R: Nici o ţară nu are dreptul să se amestece în treburile altor ţări. F: Aucun pays n'a le droit de s'immiscer dans les affaires des autres pays. I: Nessun paese ha diritto di immischiarsi negli affari di altri paesi. E: No country is entitled to interfere in other countries' affairs. AMINTI (10) (ind. prez. 1, 6 amintesc) I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: În lucrare, elevul a amintit bătălia de la Posada. (sin. a menţiona) F: L'élève a rappelé / mentionné dans son travail la bataille de Posada. I: L’alunno ha menzionato / ricordato nel suo lavoro la battaglia di Posada. E: The student mentioned the battle of Posada in his work. a ∼ pe cineva subiect [+persoană] R: În jurnalul său, Paul îi aminteşte pe foştii săi profesori. (sin. a menţiona) F: Dans son journal Paul mentionne / rappelle ses anciens professeurs. I: Nel suo diario Paolo ha ricordato i suoi ex professori. E: In his journal Paul mentions his former professors. a-i ∼ (cuiva) (de) ceva subiect [±animat] R: Copilul i-a amintit tatălui // Mariei // lui Paul (de) promisiunea făcută. F: L'enfant a rappelé à son père // à Marie // à Paul la promesse faite. I: Il bambino ha ricordato a suo padre // a Maria // a Paolo la promessa fatta. E: The child reminded his father // Mary // Paul of his // her // his promise. R: Povestea lui mi-a amintit (de) trecutul nostru comun. F: Son histoire m'a rappelé notre passé commun. I: La sua storia mi ha ricordato il nostro passato comune. E: His story reminded me of the time we had spent together.

R: Paul mi-a amintit (de) data scadenţei. F: Paul m'a rappelé la date de l'échéance. I: Paolo mi ha ricordato la data della scadenza. E: Paul reminded me of the deadline of payment. a -i ~ (cuiva) că P subiect [+persoană] R: Profesorul le-a amintit studenţilor că sesiunea de examene se va prelungi cu două săptămâni. F: Le professeur a rappelé aux étudiants que la session d'examens serait prolongée de deux semaines. I: Il professore ha ricordato agli studenti che la sessione di esami sarà prolungata di due settimane. E: The professor reminded the students that the exam session would be extended by two weeks. a(-i) ~ cuiva să P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Senatul // Rectorul (le-)a amintit decanilor să urmărească îndeaproape programarea şi desfăşurarea examenelor. F: Le Sénat // Le Recteur a rappelé aux doyens de suivre de près / de surveiller la programmation et le déroulement des examens. I: Il Senato accademico // Il Rettore ha ricordato ai presidi di sorvegliare la programmazione e lo svolgimento degli esami. E: The Senate // The Rector reminded the Deans to supervise closely the programming and unfolding of the exams. a-şi ∼ ceva subiect [+persoană] R: Paul nu-şi mai aminteşte titlul cărţii. F: Paul ne se rappelle plus le titre du livre / ne se souvient plus du titre du livre. I: Paolo non si ricorda più il titolo del libro. E: Paul does no longer remember the title of the book. a-şi ∼ de ceva a-şi ∼ de cineva subiect [+persoană] R: Maria îşi aminteşte de vacanţa de vară. 19

AMINTI

F: Marie se souvient de ses grandes vacances / se rappelle ses vacances d'été. I: Maria si ricorda delle vacanze estive. E: Mary remembers the summer holiday. R: Paul îşi aminteşte de toţi prietenii din copilărie. F: Paul se souvient de tous ses amis d'enfance / se rappelle tous ses amis d'enfance. I: Paolo si ricorda di tutti i suoi amici d’infanzia. E: Paul remembers all his childhood friends. a-şi ∼ că P a-şi ∼ să P subiect [+persoană] R: Paul şi-a amintit că n-a plătit telefonul. F: Paul s'est rappelé qu'il n'avait pas payé le téléphone / la facture du téléphone . I: Paolo si è ricordato di non aver pagato il telefono. E: Paul remembered he hadn’t paid the telephone bill. R: Paul şi-a amintit să treacă pe la farmacie. F: Paul s'est rappelé qu’il devait passer chez le pharmacien. I: Paolo si è ricordato di passare in farmacia. E: Paul remembered to call by the pharmacy. a nu-şi ∼ dacă P subiect [+persoană) R: Paul nu şi-a amintit dacă a închis sau nu robinetele. F: Paul ne s'est pas rappelé avoir ou non fermé les robinets / s'il avait ou non fermé les robinets. I: Paolo non si è ricordato se avesse chiuso o no i rubinetti. E: Paul didn’t remember if he had or hadn’t turned off the taps. a-şi ∼ când, unde P a-şi ∼ rel. P subiect [+persoană] R: Paul şi-a amintit când // unde va avea loc spectacolul. Şi-a amintit şi de cine l-a invitat. F: Paul s'est rappelé quand // où aurait lieu le spectacle. Il s'est rappelé aussi qui l'avait invité. 20

I: Paolo si è ricordato quando // dove avrà luogo lo spettacolo. Si è ricordato anche di chi l'aveva invitato. E: Paul remembered when/where the performance // show would take place. He also remembered who invited him. II. vb. refl. a se ∼ (de /despre) ceva a se ∼ de cineva (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: În lucrare se aminteşte (de /despre) contribuţia acestui lingvist la dezvoltarea teoriei limbajului. F: Dans cet ouvrage est mentionnée / on mentionne la contribution de ce linguiste au développement de la théorie du langage. I: Nell'opera, si ricorda il contributo di questo linguista allo sviluppo della teoria del linguaggio. E: The paper mentions this linguist’s contribution to the development of the theory of language. R: În introducere, se aminteşte de toţi predecesorii teoriei evoluţioniste. F: Dans l'introduction sont mentionnés / on mentionne tous les prédécesseurs de la théorie évolutionniste. I: Nell’introduzione si ricordano tutti i predecessori della teoria evoluzionista. E: All the predecessors of the theory of evolution are mentioned in the Introduction. a i se ∼ (cuiva) de ceva (cu sens pasiv) R: Lui Paul i s-a amintit de datoria (pe care o are) faţă de părinţi. F: On a rappelé à Paul le devoir qu'il a / avait envers ses parents. I: Si è ricordato a Paolo il dovere che ha verso i genitori. E: Paul was reminded of his duty towards his parents. a (i) se ∼ cuiva (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P) R: Studenţilor li s-a amintit că sesiunea de examene a fost prelungită. Li s-a amintit de mai multe ori. F: On a rappelé aux étudiants que la session d'examens avait été prolongée. On le leur a rappelé plusieurs fois.

ANGAJA

I: Agli studenti è stato ricordato che la sessione di esami è stata prolungata. E' stato ricordato loro più volte. E: The students were reminded that the exam session was extended. R: Li s-a amintit studenţilor să se prezinte la examene la data stabilită. F: Il a été rappelé aux étudiants de se présenter aux examens à la date fixée. I: Si è ricordato agli studenti di presentarsi agli esami alla data stabilita. E: The students were reminded to come to exams on the due date. ANGAJA (4) (ind. prez. 1 angajez)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Acest patron angajează muncitori pentru şantierul de construcţii. Îi angajează pe toţi cei care se prezintă. F: Ce patron embauche des ouvriers pour le chantier de constructions. Il engage tous ceux qui s'y présentent. I: Questo datore di lavoro assume operai per il cantiere di costruzioni. Assume tutti quelli che si presentano. E: This employer hires workers for the building site. He hires all the people who come for the job. R: În prezent, puţine întreprinderi angajează tineri absolvenţi. Îi angajează pe cei care cunosc limbi străine. F: Actuellement, peu d’entreprises embauchent des jeunes diplômés. Elles embauchent ceux qui connaissent des langues étrangères. I: Al giorno d’oggi, poche ditte assumono giovani laureati. Assumono quelli che conoscono le lingue straniere. E: Nowadays, few companies hire young graduates.They hire those who know foreign languages. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Acest birou de arhitectură a angajat lucrări în străinătate. (sin. a contracta)

F: Ce bureau d’architecture a engagé des travaux à l’étranger. I: Questo studio di architetti ha appaltato dei lavori all’estero. E: This office has taken on architectural projects abroad. R: Participanţii la reuniune au angajat o discuţie despre globalizare. (sin. a începe) F: Les participants à la réunion ont engagé une discussion sur la mondialisation. I: I partecipanti alla riunione hanno intrapreso / svolto una discussione sulla globalizzazione. E: The participants in the reunion started a discussion about globalisation. a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a angajat colegul la firma sa. F: Paul a embauché son collègue dans son entreprise. I: Paolo ha assunto il suo collega nella sua ditta. E: Paul has employed his colleague in his company. R: Paul şi-a angajat soţia la o firmă de publicitate. F: Paul a fait engager sa femme à une agence de publicité. I: Paolo ha fatto assumere sua moglie in una impresa di pubblicità. E: Paul found a job for his wife with an advertising company. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul s-a angajat la uzina de tractoare // pe şantier. F: Paul s'est fait engager à l'usine de tracteurs // sur le chantier. I: Paolo si è fatto assumere presso la fabbrica di trattori // un cantiere. E: Paul got an employment at the agricultural machine works // on a building site. a se ~ + (ca) e. p. s. ± circ. (loc.) subiect [+persoană] R: Soţul Mariei s-a angajat (ca) şofer. F: Le mari de Marie s’est fait engager comme chauffeur. I: Il marito di Maria si è fatto assumere come autista. 21

ANUNŢA

E: Mary’s husband got a job as a driver. R: Fratele meu s-a angajat voluntar în armată. (sin. a se înrola) F: Mon frère s’est engagé / s’est fait engager comme volontaire dans l’armée. I: Mio fratello si è arruolato come volontario nell’esercito. E: My brother joined the army as a volunteer. a se ~ în ceva subiect [+persoană] R: La culoarea verde a semaforului, trecătorii s-au angajat în traversarea străzii. (sin. a începe să) F: Au feu vert, les passants se sont engagés à traverser la rue. I: Al colore verde del semaforo, i pedoni si sono avviati ad attraversare la strada. E: At the green lights, the passers-by started to cross the street. R: Paul s-a angajat într-o discuţie despre originile Universului. (sin. a se implica) F: Paul s’est engagé dans une discussion sur les origines de l’Univers. I: Paolo si è lasciato coinvolgere a una discussione sulle origini dell’Universo. E: Paul got himself involved in a discussion about the origins of the Universe. a se ~ să P a se ~ că P subiect [+persoană] R: Paul s-a angajat să restituie banii în cel mai scurt timp posibil. (sin. a promite) F: Paul s’est engagé à rembourser l’argent dans le plus court délai. I: Paolo si è impegnato a restituire i soldi al più presto possible. E: Paul promised to give the money back as soon as possible. R: Toţi elevii s-au angajat să muncească mai bine anul viitor // că vor munci mai bine. F: Tous les élèves se sont engagés à mieux travailler l’année prochaine // qu'ils travailleraient mieux. I: Tutti gli studenti si sono impegnati a lavorare meglio il prossimo anno // hanno promesso che lavoreranno meglio. 22

E: All the students promised to work harder the next year // that they would work harder. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: În multe întreprinderi se angajează tineri absolvenţi. F: Dans beaucoup d'entreprises on embauche des jeunes diplômés. I: In molte ditte vengono assunti giovani laureati. E: Many inexperianced graduates are employed in quite a number of industrial units. R: Se angajează foarte des discuţii între colegi. F: On engage très souvent des discussions entre collègues. I: Molto spesso si intavolano discussioni tra colleghi. E: Colleagues frequently talk among themselves. ANUNŢA (1) (ind. prez. 1 anunţ)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [±animat] R: Directorul // Conducerea întreprinderii a anunţat o serie de măsuri radicale. (sin. a comunica) F: Le directeur // La direction de l'entreprise a annoncé une série de mesures radicales. I: Il direttore // La direzione delle ditta ha preannunciato una serie di misure radicali. E: The director // The management of the enterprise announced a series of radical measures. R: Buletinul meteo a anunţat ploi torenţiale pentru zilele următoare. F: La météo a annoncé des pluies diluviennes pour les jours suivants. I: Il bollettino meteorologico ha annunciato piogge torrenziali per i prossimi giorni. E: Weather forecasts announced heavy rains in the next few days. R: Norii negri anunţă vreme rea. (sin. a prevesti)

ANUNŢA

F: Les gros nuages annoncent du mauvais temps. I: Le nuvole nere (pre)annunciano brutto tempo. E: Black clouds foretell bad weather. a-i ∼ ceva (cuiva) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Profesorul a anunţat elevilor data lucrării de control. Le-a anunţat data lucrării de control. F: Le professeur a annoncé aux élèves la date du travail de contrôle. Il leur a annoncé la date du travail de contrôle. I: Il professore ha comunicato agli studenti la data della verifica scritta. Ha comunicato loro la data della verifica scritta. E: The teacher has told the students / has told them the date of the test paper. R: Comisia juridică a Parlamentului European a anunţat ţărilor candidate data limită a depunerii proiectelor de reforme. F: La Commission juridique du Parlement Européen a communiqué aux pays candidats la date limite pour déposer les projets de réforme. I: La commissione giuridica del Parlamento europeo ha comunicato ai paesi candidati la data ultima per la presentazione dei progetti di riforma. E: The Juridical Commission of the European Parliament has announced the candidate countries the deadline for the handing in of the reform projects. a ∼ pe cineva de ceva a ∼ pe cineva că P subiect [+persoană] R: Maria l-a anunţat pe Paul de venirea delegaţiei străine // că vine o delegaţie străină. F: Marie a annoncé à Paul l'arrivée de la délégation étrangère // qu'une délégation étrangère allait arriver. I: Maria ha avvisato Paolo dell’arrivo della delegazione straniera // che arriva una delegazione straniera . E: Mary informed Paul of the arrival of the foreign delegation // that a foreign delegation is to come.

a ∼ pe cineva că P a ∼ pe cineva să P subiect [+persoană] R: Directorul i-a anunţat pe salariaţi că se reia lucrul. F: Le directeur a annoncé aux salariés la reprise du travail // qu'on reprenait le travail. I: Il direttore ha avvisato i dipendenti che si sarebbe ripreso il lavoro. E: The director announced to the employees that work will resume. R: Secretara i-a anunţat pe candidaţi să se prezinte la interviu. F: La secrétaire a annoncé aux candidats qu'ils se présentent à l'interview. I: La segretaria ha avvisato i candidati di presentarsi all’intervista. E: The secretary told the candidates to come in for the interview. a ∼ unde, când, cum P a ∼ rel. P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Secretara // Secretariatul a anunţat unde // când // cu cine se va ţine examenul // cum se va desfăşura examenul. F: La secrétaire // Le secrétariat a annoncé où // quand aurait lieu l'examen // avec qui on le passerait // comment il se déroulerait. I: La segretaria // La segreteria ha avvisato dove // quando // con chi si terrà l'esame // come si svolgerà. E: The secretary // The secretariate announced where // when // with whom the exam will be taken // the way it will be organised. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) R: Fostul preşedinte şi-a anunţat decizia de a nu mai candida. F: L’ex-président a annoncé sa décision de ne plus déposer sa candidature. I: L’ex presidente ha comunicato la sua decisione di non candidarsi più. E: The ex-president announced his decision not to run anymore. R: Paul şi-a anunţat familia de hotărârea lui. F: Paul a annoncé sa décision à sa famille. 23

APARŢINE

I: Paolo ha comunicato alla sua famiglia la sua decisione. E: Paul informed his family about his decision. a-şi ∼ pe cineva că P a-şi ∼ pe cineva să P (cu dat. pos.) R: Paul şi-a anunţat prietenii că se căsătoreşte. F: Paul a annoncé à ses amis qu'il se marierait / qu'il allait se marier. I: Paolo ha annunciato ai suoi amici che si sposa. E: Paul told his friends that he was getting married. R: Cântăreţul şi-a anunţat impresarul să anuleze toate concertele din luna viitoare. F: Le chanteur a prévenu son imprésario d'annuler tous les concerts du mois suivant. I: Il cantante ha avvisato il suo impresario di annullare tutti i concerti del mese prossimo. E: The singer told his agent to cancel all the next month’s concerts. II. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv) R: La radio se anunţă vreme urâtă. F: À la radio on annonce du mauvais temps. I: Alla radio si annuncia brutto tempo. E: Bad weather is forecast on the radio. R: Astă seară se anunţă câştigătorul marelui premiu. F: Ce soir on annoncera / fera savoir le gagnant du grand prix. I: Stasera verrà comunicato il vincitore del grande premio. E: Tonight the winner of the big prize will be announced. APARŢINE (14. 6) (ind. prez. 1, 6 aparţin, 2 aparţii, 3 aparţine; part. aparţinut)

I. vb. intr. a(-i) ∼ cuiva subiect [-animat] R: Casa (îi) aparţine, de drept, proprietarului. 24

F: La maison appartient, de droit, au propriétaire. I: La casa appartiene, di diritto, al proprietario. E: The house belongs to the rightful owner. R: Aceste observaţii nu îi aparţin lui Paul. F: Ces observations n’appartiennent pas à Paul. I: Queste osservazioni non appartengono a Paolo. E: These observations are not Paul's. a ∼ de ceva (instituţie, domeniu de activitate) subiect [-animat] R: Serviciul paşapoarte aparţine de Ministerul de Interne. F: Le département des passeports dépend du Ministère de l'Intérieur. I: Il servizio passaporti fa capo al Ministero degli Interni. E: The Passport Office is subordinated to the Ministry of Internal Affairs. R: Teoria aceasta aparţine de domeniul ştiinţelor exacte. F: Cette théorie appartient au domaine des sciences exactes. I: Questa teoria appartiene al campo delle scienze esatte. E: This theory belongs to the field of science. APĂRA (1. 2) (ind. prez. 1 apăr, 2 aperi, 3 apără; conj. prez. 3, 6 să apere)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Armata a apărat depozitul de muniţii. F: L'armée a défendu le dépôt de munitions. I: L’esercito ha difeso il deposito delle munizioni. E: The army have defended the ammunition depot. R: Această organizaţie apără drepturile copiilor. F: Cette organisation défend les droits des enfants. I: Questa organizzazione difende i diritti dei bambini.

APĂREA

E: This organisation defends children’s rights. R: Paul a apărat acest punct de vedere. F: Paul a défendu ce point de vue. I: Paolo ha difeso questo punto di vista. E: Paul has supported this point of view. a ∼ ceva de ceva a ∼ ceva de cineva subiect [-animat] (instituţie) R: Armata apără ţara de atacuri inamice // de agresori. F: L'armée défend le pays contre les attaques ennemies // contre les agresseurs. I: L’esercito difende il paese dagli attacchi nemici // dagli aggressori. E: The army defends the country against the enemy attacks // the aggressors. a ∼ ceva de ceva a ∼ ceva contra a / împotriva a ceva subiect [-animat] R: Această substanţă apără pomii de dăunători // contra / împotriva dăunătorilor. F: Cette substance protège les arbres contre les insectes nuisibles. I: Questa sostanza protegge gli alberi da frutto dagli / contro gli insetti nocivi. E: This substance protects trees against pests. a ∼ pe cineva subiect [+persoană] R: Mama îi apără totdeauna pe copii. (sin. a proteja) F: La mère prend toujours le parti des enfants. I: La madre difende sempre i suoi bambini. E: The mother always protects the children. a ∼ pe cineva de ceva a ∼ pe cineva de cineva subiect [±animat] R: Poliţia ne apără de răufăcători. F: La police nous protège des malfaiteurs. I: La polizia ci difende dai delinquenti. E: The police protect us against criminals. R: Hainele ne apără de frig. F: Les vêtements nous protègent contre le froid / nous défendent du froid. I: I vestiti ci proteggono dal freddo. E: Clothes protect us from cold. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.)

R: Fiecare îşi apără onoarea // interesele. F: Chacun défend son honneur // ses intérêts. I: Ciascuno difende il suo onore // i suoi interessi. E: Each of us defends his / her honour // interests. II. vb. refl. a se ∼ ± circ. (mod, timp) subiect [+persoană] R: Inculpatul s-a apărat bine la proces. F: L'inculpé s'est bien défendu au procès. I: L'imputato si è difeso bene al processo. E: The accused defended himself well at the trial. (reciproc) R: Copiii s-au apărat unii pe alţii în faţa profesorului. F: Les enfants se sont défendus les uns les autres devant le professeur. I: I ragazzi si sono difesi gli uni gli altri davanti al professore. E: The children took each other’s side in front of the teacher. a se ∼ de ceva a se ∼ de cineva subiect [+persoană] R: Paul se apără de ploaie // de hoţi. F: Paul se protège contre la pluie // les voleurs. I: Paolo si difende / si protegge dalla pioggia // dai ladri. E: Paul was defending himself / was protecting himself from the rain // from thieves. APĂREA (13. 1) (ind. prez. 1, 6 apar, 2 apari, 3 apare; conj. prez. 3, 6 să apară)

I. vb. intr. a ~ + circ. (mod, timp, loc) subiect [-animat] R: Ziarul apare zilnic (la Bucureşti). F: Le journal paraît chaque jour (à Bucarest). I: Il giornale appare quotidianamente (a Bucarest). E: The newspaper appears (on a) daily (basis) (in Bucarest). R: Romanul va apărea luna aceasta. F: Le roman paraîtra ce mois.

25

APELA

I: Il romanzo uscirà questo mese. E: The novel will come out this month. R: Cărţile bune apar rar. (sin. a fi publicat) F: Les bons livres paraissent / sont publiés rarement. I: I buoni libri appaiono raramente. E: Good books appear rarely. R: Numele unuia dintre candidaţi nu apare pe listele electorale. (sin. a figura, a fi) F: Le nom d’un des candidats n'apparaît / ne figure pas sur les listes électorales. I: Il nome di uno dei candidati non appare nelle liste elettorali. E: The name of one of the candidates does not appear on the list. subiect [+persoană] R: Paul a apărut la televizor într-un reportaj. F: Paul est apparu à la télé dans un reportage. I: Paolo è apparso in TV in un reportage. E: Paul appeared in a programme on TV. R: Actorii au apărut pe scenă. F: Les acteurs ont paru / sont entrés sur la scène. I: Gli attori sono apparsi sul palcoscenico. E: The actors stepped / appeared on the stage. R: Oratorul a apărut la tribună. F: L'orateur a paru / a fait son apparition à la tribune. I: L’oratore è apparso in tribuna. E: The orator took the floor. a ~ + circ. (loc) a-i ~ (cuiva) + circ. (loc) subiect [-animat] R: Cartea Mariei a apărut la Editura Universităţii. Mariei i-a apărut cartea la Editura Universităţii. F: Le livre de Marie est paru aux Éditions de l'Université. I: Il libro di Maria è apparso / uscito presso la casa editrice dell'Università. E: Mary’s book was published by the University publishing house. a -(i) ∼ (cuiva) + (ca) e. p. s. R: Aceste teorii (ne) apar azi (ca) învechite. F: Ces théories nous apparaissent / semblent vétustes aujourd'hui. I: Queste teorie oggi ci sembrano / appaiono invecchiate. 26

E: These theories seem out of fashion today. APĂSA (1. 12) (ind. prez. 1 apăs, 2 apeşi, 3, 6 apasă; conj. prez. 3, 6 să apese; imp. 2 apasă !)

I. vb. intr. a ~ pe ceva subiect [+persoană] R: Pentru a pune în funcţiune aparatul, e suficient să apeşi pe buton. F: Pour mettre en marche l’appareil, il suffit d’appuyer sur / de presser le bouton. I: Per mettere in funzione l’apparecchio, è sufficiente premere il pulsante. E: In order to turn the apparatus on, it’s enough to press the button.

II. vb. tr. a ~ pe cineva (în constr. unipers. 3.6) subiect [-animat] R: Taxele şi impozitele îi apasă pe contribuabili. F: Les taxes et les impôts pèsent sur les contribuables. I: Le tasse e le imposte gravano sui contribuenti. E: Taxes weigh down on the tax payers. R: Il apasă singurătatea // durerea // remuşcarea. F: La solitude lui pèse. La douleur l’accable. Le remords le tourmente. I: La solitudine // Il dolore // Il rimorso lo opprime. E: He is overwhelmed with solitude // pain // remorse. III. vb. refl. a se ~ pe ceva (în constr. impers.) R: Pentru a suna, se apasă pe buton. F: Pour sonner il faut appuyer sur / presser le bouton de la sonnette. I: Per suonare, si spinge il pulsante. E: If you want to ring, press the button. APELA (4) (ind. prez. 1 apelez)

I. vb. intr. a ~ la cineva

APLICA

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

a ~ la ceva subiect [+persoană] Pentru a se apăra, Paul a apelat la un avocat. Pour se défendre, Paul a fait appel à un avocat. Per difendersi, Paolo si è rivolto ad un avvocato. In order to defend himself Paul hired a lawyer. Când a avut nevoie, Maria a apelat la ajutorul nostru. Quand elle a eu besoin, Marie a fait appel à notre aide. Quando ha avuto bisogno, Maria è ricorsa al nostro aiuto. Everytime she needed, Mary has called on our help. Pentru a fi convingător, autorul apelează la procedee retorice. Pour être persuasif, l’auteur fait appel à des procédés rhétoriques. Per essere convincente, l’autore ricorre a procedimenti retorici. In order to be convincing, the authors makes use of rhetorical devices.

II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: La nevoie, se apelează la prieteni. F: En cas de besoin, on fait appel aux amis. I: Al bisogno si fa appello / si ricorre agli amici. E: If in need, you call on your friends. APLICA (1) (ind. prez. 1 aplic)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Nu toţi europenii aplică acelaşi sistem de notare a elevilor. (sin. a folosi) F: Tous les Européens n’appliquent pas le même système de notation des élèves. I: Non tutti gli europei applicano lo stesso sistema di assegnazione dei voti agli studenti. E: Not all Europeans apply the same marking system. R: Paul a aplicat o nouă tehnologie pentru obţinerea vinului. (sin. a folosi)

F: Paul a appliqué une nouvelle technologie pour la préparation du vin. I: Paolo ha applicato una nuova tecnica per ottenere il vino. E: Paul has used a new wine-making technology. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Savantul a aplicat matematica în medicină F: Le savant a appliqué les mathématiques à la médecine. I: Lo scienziato ha applicato la matematica in medicina. E: The scientist used mathematics in medicine. R: Pictorul a aplicat un strat de lac pe tablou. (sin. a pune) F: Le peintre a appliqué une couche de laque sur le tableau. I: Il pittore ha applicato uno strato di lacca sul quadro. E: The painter applied a layer of lacquer on the painting. R: Paul a aplicat teoriile sale în practică. (sin. a pune) F: Paul a mis ses théories en pratique. I: Paolo ha messo in pratica le sue teorie. E: Paul has put his theories into practice. a (-i) ∼ cuiva ceva subiect [+persoană] R: Medicul i-a aplicat bolnavului un nou tratament. (sin. a administra) F: Le médecin a appliqué un nouveau traitement au malade. I: Il medico ha praticato al malato una nuova terapia. E: The doctor gave the patient a new treatment. a-şi ∼ ceva R: Bolnava şi-a aplicat o cataplasmă. F: La malade s'est appliqué / s’est mis / s’est posé un cataplasme. I: Il malato si è applicato un cataplasma. E: The patient has used a cataplasm. II. vb. refl. a se ∼ + circ. (loc, timp, mod) (cu sens pasiv) R. Vinieta de asigurare se aplică pe parbriz. (sin. a se pune) F: La vignette d'assurance s'applique sur le parebrise. 27

APRINDE

I: La vignetta di assicurazione si applica sul parabrezza. E: The insurance disc is stuck on the windscreen. R: Vopseaua se aplică în strat subţire. (sin. a se întinde) F: La teinture s'applique en couche fine. I: La vernice si applica in uno strato sottile. E: The paint should be applied in a thin layer R: Noua metodă de depoluare a apei se aplică în situaţii speciale. (sin. a se folosi) F: La nouvelle méthode de dépollution de l'eau s'applique dans des situations spéciales. I: Il nuovo metodo di depurazione dell'acqua si applica in situazioni speciali. E: The new water purifying method can be applied in various cases. a (i) se ∼ cuiva (cu sens pasiv) R: Interdicţia de staţionare (li) se aplică tuturor participanţilor la trafic. F: L'interdiction de stationnement s'applique à tous les participants au traffic. I: Il divieto di sosta riguarda / si applica a tutti i partecipanti al traffico. E: The interdiction of stopping there applies to all traffic participants. APRINDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 aprind, 2 aprinzi, 3 aprinde; ger. aprinzând; part. aprins)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Paul aprinde focul // lumina. F: Paul allume le feu // la lumière. I: Paolo accende il fuoco // la luce. E: Paul has lit the fire // has switched on the light. R: La Crăciun, tatăl aprinde lumânările din brad. F: A Noël, le père allume les bougies du sapin. I: A Natale, il padre accende le candeline dell’albero. E: At Christmas, father lights the candles on the tree. 28

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Bărbatul a aprins ţigara invitatei sale. Bărbatul i-a aprins invitatei sale ţigara. I-a aprins-o. L'homme a allumé la cigarette de son invitée. Il la lui a allumée. L’uomo ha acceso la sigaretta alla sua ospite. Gliel'ha accesa. The gentleman lit the cigarette for his lady guest. He lit it for her. a-şi ∼ ceva subiect [+persoană] Paul şi-a aprins o ţigară. Paul s'est allumé une cigarette. Paolo si è accesa una sigaretta. Paul lit a cigarette.

II. vb. refl. a se ∼ subiect [±animat] R: Lemnul uscat se aprinde uşor. F: Le bois sec s'allume facilement. I: Il legno secco si accende facilmente. E: Dry wood kindles quickly. R: Paul s-a aprins la faţă. (sin. a se înroşi) F: Paul a rougi. I: Paolo è arrossito in volto. E: Paul blushed. R: Pădurea s-a aprins de la un foc nesupravegheat. F: La forêt s'est enflammée à cause d'un feu non surveillé. I: Il bosco si è incendiato da un fuoco non sorvegliato. E: The wood was set ablaze because of an unattended fire. (cu sens pasiv) R: Lumina se aprinde când se întunecă. F: On allume la lumière à la tombée de la nuit. I: La luce si accende quando si fa buio. E: Lights are switched / turned on when it is dark outside. APROBA (1) (ind. prez. 1 aprob)

I. vb.tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate)

APROPIA

R: Senatul a aprobat proiectul de buget. (sin. a vota) F: Le Sénat a approuvé le projet de budget. I: Il senato ha approvato il prospetto di bilancio E: The Senate has approved the budget project. R: Autorităţile competente aprobă cererile de imigrare ale cetăţenilor. F: Les autorités compétentes approuvent les demandes d'immigration des citoyens. I: Le autorità competenti approvano le domande di immigrazione dei cittadini. E: The qualified authorities approve the citizens’ requests for immigration. R: Părinţii lui Paul aprobă atitudinea lui intransigentă. F: Les parents de Paul approuvent son attitude intransigeante. I: I genitori di Paolo approvano il suo atteggiamento intransigente. E: Paul’s parents approve of Paul's uncompromising attitude. R: Paul îl aprobă întotdeauna pe colegul lui. Consideră că acesta are dreptate. F: Paul approuve toujours son camarade. Il considère que celui-ci a raison. I: Paolo approva sempre il suo collega. Ritiene che questo abbia ragione. E: Paul always agrees with his colleague. He considers the latter is right. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) R: Preşedintele Republicii a aprobat demisia Primului-ministru. I-a aprobat şi Procurorului general cererea de demisie. F: Le Président de la République a approuvé la démission du Premier ministre. Il a approuvé aussi la lettre de démission du Procureur général. I: Il Presidente della Reppublica ha accolto le dimissioni delPresidente del Consiglio. Ha accolto anche la lettera di dimissioni del Procuratore generale della Repubblica. E: The president of the republic has accepted the PM's letter of resignation. He also accepted the Attorney General's letter of resignation.

R: F: I: E:

a-i ~ (cuiva) să P subiect [+persoană] Directorul i-a aprobat lui Paul să plece în concediu. Le directeur a approuvé le départ de Paul en vacances. Il direttore ha autorizzato Paolo ad andare in ferie. The manager approved Paul his leave.

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Cererea lui Paul s-a aprobat. F: La demande de Paul a été approuvée. I: La domanda di Paolo è stata approvata. E: Paul’s request was approved. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [-animat] (rel. P, să P, ca... să P) R: Nu s-a aprobat ce s-a cerut //să plecăm. F: On n'a pas appprouvé ce qu'on avait demandé //qu’on parte / qu’on partît. I: Non è stato approvato ciò che è stato richiesto //di partire. E: They haven't approved what had been requested // vhat we go. APROPIA (2) (ind. prez. 1, 2 apropii, 3 apropie; conj. prez. 3, 6 să apropie)

I. vb. tr. a ~ ceva de ceva subiect [+persoană] R: Copilul a apropiat scaunul de fereastră. F: L’enfant a approché la chaise de la fenêtre. I: Il bambino ha avvicinato la sedia alla finestra. E: The child placed the chair close to the window. a ~ pe cineva de cineva subiect [-animat] (eveniment, situaţie) R: O lungă colaborare m-a apropiat de acest profesor. F: Une longue collaboration m’a rapproché de ce professeur. I: Una lunga collaborazione mi ha avvicinato a questo professore. 29

APUCA

E: Working together for a long time brought me closer to my teacher. a-şi ~ ceva de ceva (cu dat. pos.) R: Copilul şi-a apropiat scaunul de cel al mamei sale. F: L’enfant a approché sa chaise de celle de sa mère. I: Il bambino ha avvicinato la sua sedia a quella di sua madre. E: The child put the armchair close to his mother’s. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Profesorul şi-a apropiat toţi elevii. F: Le professeur s'est approché tous les élèves. I: Il professore si è avvicinato tutti i suoi studenti. E: The teacher has established close relations with all his students. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Examenele se apropie. F: Les examens approchent. I: Gli esami si avvicinano. E: Exams are approching. R: Coloana de manifestanţi se apropie. Manifestanţii se apropie. F: La colonne de manifestants s’approche. Les manifestants s'approchent. I: La colonna dei manifestanti si avvicina. I manifestanti si avvicinano. E: The line of demonstrators is approaching. a se ~ de ceva a se ~ de cineva subiect [ ±animat] R: Trenul se apropie de gară. F: Le train s’approche de la gare. I: Il treno si avvicina alla stazione. E: The train is approching the station. R: Limba croată se apropie mult de limba sârbă. (sin. a se asemăna, a semăna cu) F: La langue croate ressemble beaucoup à la langue serbe. I: La lingua croata si avvicina molto alla lingua serba. E: Croatian is very similar to Serbian. 30

R: De fiecare dată când a încercat să se apropie de colegii lui, Paul a fost refuzat. F: Toutes les fois qu’il a essayé de se rapprocher de ses collègues, Paul a été repoussé. I: Ogni volta che ha cercato di avvicinarsi ai suoi colleghi, Paolo è stato respinto. E: Every time he tried to get closer to his colleagues, Paul was turned down. APUCA (1) (ind. prez. 1 apuc)

I. vb.tr. a ~ ceva subiect [±persoană] R: Pentru a se apăra de câine, Paul a apucat un băţ şi a început să-l lovească. (sin. a lua) F: Pour se défendre contre le chien, Paul a empoigné un bâton et s’est mis à le frapper. I: Per difendersi dal cane, Paolo ha preso / afferrato un bastone e ha cominciato a colpirlo. E: In order to defent himself against the dog, Paul took a stick and started to hit it. R: Copilul nu reuşeşte să apuce mânerul clanţei. (sin. a prinde) F: L’enfant ne réussit pas à saisir / atteindre la poignée de la porte. I: Il bambino non riesce ad afferrare la maniglia della porta. E: The child cannot take the door handle. R: Ca să nu cadă, copilul a apucat bara de la scară. F: Pour ne pas tomber, l’enfant s’est accroché à la rampe de l’escalier. I: Per non cadere, il bambino ha afferrato il corrimano della scala. E: As he felt he was falling, the child caught at the railing. R: Înfometat, câinele a apucat bucata de pâine şi a fugit. F: Affamé, le chien a saisi le morceau de pain et s’est enfui. I: Affamato, il cane ha afferrato il pezzo di pane ed è fuggito. E: As it was hungry, the dog took the slice of bread and ran.

APUCA

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R:

a ~ pe cineva de ceva subiect [±persoană] Paul a apucat-o pe Maria de mână. (sin. a prinde, a lua) Paul a pris Marie par la main. Paolo ha preso Maria per mano. Paul grabbed Mary by the hand. Câinele a apucat-o pe Maria de picior // de palton. Le chien a attrapé la jambe de Marie / Marie à la jambe // le manteau de Marie. Il cane ha azzannato la gamba // il cappotto di Maria. The dog caught Mary by the leg// by the overcoat. a ~ pe cineva + circ. (loc, timp) subiect [-animat] (eveniment, fenomen atmosferic, stare) Pe Paul l-a apucat furtuna pe drum şi nu a putut să se adăpostească. (sin. a surprinde) L’orage a surpris Paul en route et il n’a pas pu s’abriter. Il temporale ha sorpreso Paolo per strada e non ha potuto ripararsi. Paul was caught in the storm while still on the road and was unable to take shelter. Pe Paul l-a apucat durerea de cap în timpul examenului. Paul a commencé à avoir mal à la tête pendant l'examen. A Paolo ha preso il mal di testa durante l'esame. Paul got a headache during the exam. a ~ să P subiect [+persoană] Maria a apucat să plece înainte de ploaie. (sin. a reuşi) Marie a réussi à partir avant qu' il ne commençât à pleuvoir. Maria è riuscita a partire prima che cominciasse a piovere. Mary managed to leave before the rain. Maria n-a apucat să strige după ajutor. (sin. a nu avea timp) Marie n’a pas eu le temps de crier à l’aide / d’appeler au secours. Maria non ha fatto in tempo a chiamare aiuto. Mary did not manage to call for help. Paul nu apucase să desfacă valizele că a şi sunat telefonul.

F: Paul avait à peine commencé à défaire ses valises que le téléphone a sonné. I: Paolo aveva appena cominciato a disfare le valigie, che subito il telefono ha squillato. E: Paul hadn’t even unpacked when the phone rang. R: Paul apucase să promită, nu mai avea ce face. F: Paul avait déjà promis, il ne pouvait plus rien faire. I: Paolo aveva già promesso, non poteva fare più niente. E: Paul had already made a promise, there was nothing he could do now. a-şi ~ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a apucat mâna în uşă. (sin. a prinde) F: Paul s’est pris la main dans la porte. I: Paolo si è presa la mano nella porta. E: Paul caught his hand in the door. II. vb. refl. a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Ca să nu cadă, bătrâna s-a apucat de balustrada scării. S-a apucat de braţul fiului ei. (sin. a se agăţa, a se prinde) F: Pour ne pas tomber, la vieille femme s’est accrochée à la rampe de l’escalier. Elle s'est accrochée au bras de son fils. I: Per non cadere, l’anziana signora si è aggrappata alla ringhiera della scala // al braccio di suo figlio. E: In order not to fall, the old woman clung to the railings. She clung to her son’s arm. R: Copilul se apucase de funie şi se ţinea zdravăn. F: L’enfant s’était accroché à la corde et s’y cramponnait. I: Il bambino si era attaccato ad una fune e vi si teneva stretto. E: The child had grasped the rope and held it tight. a se ~ + supin a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Paul s-a apucat de scris // de pictat. (sin. a începe să) F: Paul s’est mis à écrire // à peindre. 31

ARĂTA

I: Paolo si è messo a scrivere // a dipingere. E: Paul started to write // to paint. R: Paul s-a apucat de dans // de muzică. F: Paul s’est mis à faire de la danse // de la musique. I: Paolo si è messo a studiare la danza // la musica. E: Paul started to learn dancing // music. ARĂTA (1. 17. a) (ind. prez. 1 arăt, 2 arăţi, 3, 6 arată; conj. prez. 3, 6 să arate; imp. 2 arată !)

I. vb. tr. subiect [+persoană] a-i ∼ ceva (cuiva) R: Paul arată poliţistului paşaportul. Îi arată (poliţistului) paşaportul. F: Paul montre son passeport au policier. Il lui montre son passeport. I: Paolo mostra il passaporto al poliziotto. Gli fa vedere il passaporto. E: Paul shows his passport to the policeman. He shows him his passport. R: Colegul nostru ne-a arătat colecţia sa de timbre. F: Notre collègue nous a montré sa collection de timbres. I: Il nostro collega ci ha mostrato la sua collezione di francobolli. E: Our colleague showed us his stamp collection. R: Ghidul le-a arătat turiştilor drumul cel mai scurt. (sin. a indica) F: Le guide a montré / indiqué aux touristes le chemin le plus court. I: La guida ha indicato ai turisti la via più corta. E: The guide showed the tourists the shortest way. a ∼ ceva subiect [-animat] R: Ceasul arată ora trei. (sin. a indica) F: La montre indique trois heures. I: L’orologio segna le tre. E: The clock shows 3 o’clock. R: Busola arată întotdeauna nordul. (sin. a indica) F: La boussole montre / indique toujours le Nord. I: La bussola indica sempre il nord. E: The compasses always point to/show the north. 32

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ~ spre cineva a ~ spre ceva subiect [±animat] Copilul arată (cu degetul) spre mama lui //spre jucării. L’enfant montre (du doigt) (vers) sa mère // vers les jouets. Il bambino indica sua madre // i suoi giocattoli (con il dito) The child points to his mother // to the toys. Săgeata arată spre est. (sin. a indica ) La flèche indique l’est. La freccia indica l’est. The arrow points to the east. a ∼ că P subiect [-animat] Faptele au arătat că am avut dreptate. (sin. a confirma) Les faits ont (dé)montré que j'ai eu raison. I fatti hanno dimostrato che avevo / ho avuto ragione. The facts prove that I was right. a-i ∼ (cuiva) că P subiect [±animat] Paul le-a arătat prietenior săi că s-au înşelat. (sin. a demonstra) Paul a démontré à ses amis qu' ils s'étaient trompés. Paolo ha dimostrato ai suoi amici che si erano ingannati. Paul showed his friends that they were wrong. Viitorul ne va arăta că nu ne-am înşelat în această privinţă. (sin. a confirma) L'avenir nous montrera que nous ne nous sommes pas trompés à cet égard. Il futuro ci dimostrerà che non ci siamo ingannati da questo punto di vista. The future will show that we haven’t been wrong in this respect. a-şi ∼ ceva cuiva (cu dat. pos.) Maria şi-a arătat toaletele cele noi prietenelor sale. Marie a montré ses nouvelles toilettes à ses amies. Maria ha mostrato alle sue amiche i suoi vestiti nuovi. Mary showed her friends all her new clothes.

ARDE

II. vb. intr. a ∼ + (ca) e. p. s. subiect [±animat] R: Paul arată obosit // bine. F: Paul a l'air fatigué // a bonne mine. I: Paolo sembra stanco // si presenta bene. E: Paul looks tired // well. R: Haina lui arată curată // (ca) nouă. F: Sa veste paraît / semble propre // neuve. I: La sua giacca sembra pulita // (come) nuova. E: His coat looks clean // new. III. vb. refl. a se ∼ + circ. (loc) subiect [±animat] R: Paul se arată des în public. (sin. a apărea) F: Paul se montre souvent en public. I: Paolo si mostra spesso in pubblico. E: Paul often appears in public. R: Se va arăta din nou soarele pe cer. (sin. a apărea) F: Le soleil paraîtra / se montrera de nouveau dans le ciel. I: Nel cielo appare di nuovo il sole. E: The sun will come out again. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] R: Azi se arată (a fi) vreme bună. F: Aujourd’hui il semble faire beau temps. I: Sembra che oggi il tempo sarà bello. E: Today the weather looks fine. (cu sens pasiv) R: S-a arătat necesitatea continuării cercetărilor. F: Il a été démontré qu’il était nécessaire de continuer les recherches. On a (dé)montré la nécessité de continuer les recherches. I: Si è dimostrata la necessità di continuare le ricerche. E: It was shown that the continuation of the research was necessary. (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: S-a aratat că proiectul nu poate fi aplicat. F: Il a été prouvé que le projet ne pouvait pas être appliqué.

I: È stato provato che il progetto non poteva essere realizzato. E: It has been proved that the project couldn't be put into practice. (reciproc) R: Copiii se arătau (unul pe altul) cu degetul. F: Les enfants se montraient du doigt (les uns les autres). I: I bambini si indicavano l’un l’altro con il dito. E: The children pointed at each other with their fingers. a se ∼ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul se arăta politicos cu părinţii fetei. F: Paul se montrait poli avec les parents de la jeune fille. I: Paolo si mostra cortese con i genitori della ragazza. E: Paul was polite with the girl’s parents. R: Paul se arată (a fi) mulţumit de rezultatele sale. (sin. a se declara) F: Paul semble être content de ses résultats. I: Paolo si mostra contento dei suoi risultati. E: Paul seems to be satisfied with his results. (cu statut de vb. copulativ) a se ~ + nume pred. subiect [-animat] R: Vremurile se arată normale // mai bune // grele. (sin. a fi, a părea) F: Les temps sont normaux // meilleurs // durs. I: I tempi sono normali // migliori // duri. E: Times seem normal // better // difficult. R: Cum se arată vremurile, nu va fi bine. (sin. a fi, a părea) F: Les temps / Les événements montrent/ laissent voir que les choses n'iront pas bien. I: Secondo quanto i tempi ci mostrano, non andrà a finire bene. E: The way it looks, things won't go smoothly. ARDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 ard, 2 arzi, 3 arde; ger. arzând; part. ars)

I. vb. tr. a ∼ ceva ± circ. (loc)

33

ARDE

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

subiect [±animat] (persoană, instituţie) Iarna trecută, vecinii noştri au ars toate lemnele. L’hiver passé, nos voisins ont brûlé tout le bois de chauffage. L’inverno scorso i nostri vicini hanno bruciato tutta la legna. Last winter my neighbours burnt all the firewood. Olarul arde oalele de lut în cuptor. Le potier cuit les poteries dans un four. Il vasaio cuoce nel forno i vasi d’argilla. The potter bakes the clay pots in the kiln. Fosta conducere a întreprinderii a ars toate documentele compromiţătoare. L'ancienne direction de l'entreprise a brûlé tous les documents compromettants. La passata direzione della ditta ha bruciato tutti i documenti compromettenti. The former leaders of the industrial unit have burnt all the compromising documents. a ∼ pe cineva cu ceva ± circ. (loc) subiect [+persoană] Paul l-a ars pe fratele său (la mână) cu ţigara. Paul a brûlé son frère à la main avec sa cigarette. Paolo ha scottato / ustionato (la mano di) suo fratello con la sigaretta. Paul has burnt his brother’s hand with the cigarette. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a ars părul cu vopseaua cea nouă. Marie s'est brûlé les cheveux avec la nouvelle teinture. Maria si è bruciati i capelli con la nuova tintura. The new colour has degraded Mary’s hair.

II. vb. intr. a∼ subiect [-animat] R: Lemnele uscate ard repede. F: Le bois sec brûle vite. 34

I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

La legna secca brucia velocemente. Dry wood burns easily / well. Focul arde în sobă. Le feu brûle dans le poêle. Il fuoco arde nella stufa. The fire is burning in the fireplace. Casa a ars până la fundaţie. La maison a brûlé jusqu'aux fondations. La casa è bruciata fino alle fondamenta. The house burnt down. Soarele arde tare la prânz. (sin. a dogorî, a încinge) Le soleil tape fort / chauffe à midi. Il sole scotta fortemente a mezzogiorno. The sun is very hot at noon. a~ a-i ~ (cuiva) subiect [-animat] Fruntea copilului arde. Copilul are febră: îi arde fruntea. Le front de l'enfant est brûlant. L’enfant a de la fièvre: son front est brûlant. La fronte del bambino scotta. Il bambino ha la febbre: gli scotta la fronte. The child is feverish. His forehead is burning / hot: the child's forehead is burning hot. a ∼ de ceva (nerăbdare, curiozitate, dorinţă) subiect [+persoană] Copilul arde de nerăbdare // de curiozitate să vadă cadourile. L'enfant brûle d'impatience // de curiosité de voir les cadeaux. Il bambino brucia dall’impazienza // dalla curiosità di vedere i regali. The child is burning with impatience // curiosity to see the presents. a-i ∼ (cuiva) de ceva (în constr. unipers. 3) subiect zero Lui Paul îi arde de glume. Paul a envie de plaisanter. Paolo ha voglia di scherzare. Paul feels like joking. a-i ∼ (cuiva) + supin (în constr. unipers. 3) subiect zero

ARUNCA

R: Nu-i arde de cântat // de citit // de învăţat. F: Il n'a pas envie de chanter // de lire // d'apprendre. I: Non ha voglia di cantare // di leggere // di studiare. E: He doesn’t feel like singing // reading // learning. a-i ~ (cuiva) să P (în constr. unipers. 3) subiect zero R: Lui Paul nu-i arde să se distreze acum. F: Paul n'a pas envie de s'amuser maintenant. I: Paolo non ha voglia di divertirsi adesso. E: Paul doesn’t feel like amusing himself now. III. vb. refl. a se ∼ subiect [-animat] R: Friptura s-a ars. F: Le rôti a brûlé. I: L’arrosto si è bruciato. E: The steak was burned. R: S-au ars siguranţele. F: Les plombs ont sauté. I: Si sono bruciate le valvole di sicurezza. E: The fuses are burnt. R: S-a ars becul din bucătărie. F: L'ampoule de la cuisine est grillée. I: Si è fulminata la lampadina della cucina. E: The bulb in the kitchen burnt out. a se ∼ + circ. (loc) (cu sens pasiv) R: Cocsul se arde în cuptoare electrice. F: On brûle le coke dans des fours électriques. I: Il carbon coke brucia nei forni elettrici. E: Coke is burnt in electric furnaces. R: Porţelanul // Oalele de lut // Cărămida se ard(e) în cuptoare special amenajate. F: On cuit / brûle la porcelaine // les poteries // les briques dans des fours spécialement aménagés. I: La porcellana // i vasi di argilla // i mattoni vengono cotti in forni particolari. E: China // pottery // bricks are baked in furnaces specially made for this operation.

R: F: I: E: R: F: I: E:

a se ∼ cu ceva ± circ. (loc) subiect [+persoană] Mama s-a ars (la mână) cu ţigara. La mère s'est brûlé(e) (la main) avec la cigarette. La madre si è scottata (la mano) con la sigaretta. Mother has burnt her hand with the cigarette. Maria s-a ars cu ceai // cu ciorbă. Marie s’est brûlée avec du thé // avec du potage. Maria si è scottata con il tè // con la minestra. Mary has burnt herself with hot tea // soup.

ARUNCA (1) (ind. prez. 1 arunc)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Maria aruncă lucrurile inutile. F: Marie jette les objets inutiles. I: Maria butta via le cose inutili. E: Mary throws away all useless things. R: Aruncă totul ! F: Jette tout / débarrasse-toi de tout! I: Getta tutto! / Butta via tutto! E: Throw away everything! a ~ ceva la, spre cineva a(-i) ∼ cuiva ceva subiect [+persoană] R: Copilul (îi) arunca tatălui său mingea. O arunca la tatăl său. F: L'enfant lançait le ballon à son père. Il le lançait à son père. I: Il bambino lanciava / tirava la palla a suo padre. La lanciava a / verso suo padre. E: The child threw the ball to his father. He threw it to hos father. R: Baschetbalistul a aruncat coechipierilor săi mingea. A aruncat-o la / spre coechipierii săi. F: Le basketballeur a envoyé / lancé le ballon à ses coéquipiers. Il l'a lancé à / vers ses coéquipiers. I: Il giocatore di pallacanestro ha tirato la palla ai suoi compagni di squadra. L'ha tirata a / verso i suoi compagni di squadra. 35

ARUNCA

E: The basketball player threw the ball to his team mates. He threw it to them. a ∼ ceva + circ. (loc) subiect [±animat] R: Baschetbalistul a aruncat mingea la coş. F: Le basketballeur a envoyé / lancé le ballon au panier. I: Il giocatore di pallacanestro ha tirato la palla al canestro / verso il canestro. E: The basketball player threw the ball in/ towards the basket. R: Avionul inamic a aruncat bombe asupra obiectivelor militare. (sin. a lansa) F: L'avion ennemi a lancé / largué / lâché des bombes sur les objectifs militaires. I: L’aereo nemico ha lanciato bombe sugli obiettivi militari. E: The enemy plane dropped bombs on military objectives. R: Vulcanul arunca lavă incandescentă în jur. F: Le volcan lançait / projetait de la lave incandescente tout autour. I: Il vulcano gettava / lanciava lava incandescente tutt’intorno. E: The volcano was throwing burning lava all around. R: Copilul a aruncat hârtiile pe jos. F: L'enfant a jeté les papiers par terre. I: Il bambino ha gettato la carta / le carte per terra. E: The child threw the paper on the floor. a ∼ pe cineva + circ. (loc) R: Proprietarul l-a aruncat pe chiriaş în stradă // afară din casă. F: Le propriétaire a jeté son locataire à la rue // l'a mis dehors. I: Il proprietario ha buttato l’inquilino in strada // fuori di casa. E: The owner threw the tenant out / into the street. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) R: Copiii şi-au aruncat jucăriile pe covor. F: Les enfants ont jeté leurs jouets sur le tapis. I: I bambini hanno buttato i loro giocattoli sul tappeto. E: The children have thrown their toys on the carpet.

36

(reciproc) R: Cei doi fraţi şi-au aruncat cuvinte urâte. (sin. a-şi adresa) F: Les deux frères se sont jeté / se sont lancé des gros mots l'un à l'autre. I: I due fratelli si sono lanciate brutte parole l’uno all’altro. E: The two brothers threw insults at each other. II. vb. intr. a ∼ cu ceva (în ceva, în cineva) subiect [+persoană] R: Nu aruncaţi cu pietre în câini // în trecători! F: Ne lancez / jetez pas de pierres contre les chiens // contre les passants! I: Non tirare sassi ai cani ! // ai passanti! E: Do not throw stones at dogs! // at passers-by! III. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv) R: Manualele nu se aruncă. Se transmit altor elevi. F: On ne jette pas les manuels. On les passe à d'autres élèves. I: I libri di scuola non si gettano via. Si passano ad altri studenti. E: You shouldn’t throw away textbooks; they are passed over to younger pupils. R: Deşeurile de hârtie se aruncă în coşuri special amenajate. F: Les déchets de papier sont jetés dans des paniers spécialement aménagés. I: I ritagli di carta si gettano / si mettono in cestini speciali. E: Waste paper is thrown in waste-paper baskets. a se ∼ asupra a ceva a se ∼ asupra cuiva subiect [+persoană] R: Copiii s-au aruncat asupra prăjiturilor. (sin. a se repezi, a se năpusti) F: Les enfants se sont jetés / se sont rués sur les gâteaux. I: I bambini si sono lanciati sui pasticini. E: The children threw themselves upon the cakes. R: La ieşirea din metrou, un necunoscut s-a aruncat asupra lui Paul şi i-a furat servieta. (sin. a se repezi, a se năpusti)

ASCULTA

F: À la sortie du métro un inconnu s'est jeté sur Paul et lui a volé sa serviette. I: All'uscita della metropolitana uno sconosciuto si è buttato addosso a Paolo e gli ha rubato la borsa. E: As Paul was coming out from the underground, a stranger jumped on him and stole his briefcase. a se ∼ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Copiii s-au aruncat în bazinul de înot. F: Les enfants ont plongé / sauté dans la piscine. I: I bambini si sono gettati in piscina. E: The children dived into the swimming pool. R: Paul s-a aruncat pe pat. F: Paul s'est jeté sur le lit. I: Paolo si è buttato sul letto. E: Paul threw himself on the bed. R: Cum l-a văzut, Maria s-a aruncat în braţele lui Paul. F: Dès qu'elle l'a vu, Marie s'est jetée dans les bras de Paul. I: Appena l'ha visto, Maria si è buttata / gettata nella braccia di Paolo. E: The moment she saw him Mary jumped into Paul's arms. ASCULTA (1. 16) (ind. prez. 1 ascult, 2 asculţi, 3, 6 ascultă) I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Paul ascultă ştirile la radio // o arie din «Boema ». F: Paul écoute les informations à la radio // un air de «La Bohème». I: Paolo ascolta le notizie alla radio // un'aria della «Bohème». E: Paul is listening to the news on the radio // an aria from «La Bohème». R: Soldaţii ascultă ordinele generalului. (sin. a se supune) F: Les soldats obéissent aux ordres du général. I: I soldati eseguono gli ordini del generale. E: Soldiers obey the general’s orders. R: Uneori copilul nu ascultă sfaturile părinţilor. (sin. a respecta)

F: Parfois l'enfant n'obéit pas aux conseils / ne suit pas les conseils de ses parents. I: Talvolta il bambino non ascolta i consigli dei genitori. E: Sometimes the child doesn’t listen to / follow his parents’ advice. a ∼ pe cineva subiect [+persoană] R: Publicul îl asculta atent pe solist. F: Le public écoutait attentivement l' interprète. I: Il pubblico ascoltava attentamente il solista. E: The audience were attentively listening to the soloist. R: Profesorul îi asculta zilnic pe elevi. (sin. a examina) F: Le professeur interrogeait ses élèves chaque jour. I: Il professore interrogava ogni giorno gli alunni. E: The teacher was examining the students every day. R: Medicul îl ascultă pe bolnav cu stetoscopul. (sin. a examina, a ausculta) F: Le médecin ausculte le malade avec le stéthoscope. I: Il medico ausculta il malato con lo stetoscopio. E: The doctor is examining the patient with the stethoscope. a ∼ de cineva subiect [+persoană] R: Copilul ascultă de părinţi. F: L’enfant obéit à ses parents. I: Il bambino ubbidisce ai suoi genitori. E: The child obeys his parents. a ~ rel. P subiect [+persoană] R: Paul nu ascultă ce-i spunem. F: Paul n’écoute pas ce que nous lui disons. I: Paolo non ascolta ciò che gli diciamo. E: Paul doesn’t listen to us. a ~ pe cineva + e. p. s. a ~ pe cineva + prop. pred. supl. (gerunziu, cum P) R: Paul o ascultă pe sora lui cântând / cum cântă. F: Paul écoute sa sœur chanter. I: Paolo sente cantare sua sorella / ascolta come canta sua sorella. 37

ASCUNDE

E: Paul is listening to his sister singing. a-şi ∼ pe cineva a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a ascultat întotdeauna părinţii. F: Marie a toujours obéi à ses parents. I: Maria ha ubbidito sempre ai suoi genitori. E: Mary has always obeyed her parents. R: Profesorul şi-a ascultat toţi elevii. (sin. a examina) F: Le professeur a interrogé / examiné tous ses élèves. I: Il professore ha interrogato tutti i suoi studenti. E: The teacher has examined all his students. R: De data aceasta, Maria şi-a ascultat instinctul şi a reuşit. F: Cette fois-ci, Marie a écouté ses instincts et elle a réussi. I: Questa volta, Maria ha seguito il suo istinto ed è riuscita. E: This time, Mary followed her instinct and succeeded. R: Maria îşi asculta casetele cu muzică disco. F: Marie écoutait ses cassettes (de musique) disco. I: Maria ascoltava le sue cassette di musica da discoteca. E: Mary was listening to her disco cassettes. (în constr. abs.) R: Sst ! Ascultă ! F: Chut ! Écoute ! I: Sst! Ascolta! E: Shsh! Listen! II. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv) R: Muzica clasică se ascultă în linişte. F: La musique classique s'écoute en silence. I: La musica classica si ascolta in silenzio. E: Classical music is better enjoyed in silence. ASCUNDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 ascund, 2 ascunzi, 3 ascunde; ger. ascunzând; part. ascuns)

38

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [±animat] R: Hoţul a ascuns obiectele furate în subsolul imobilului. F: Le voleur a caché les objets volés dans le sous-sol de l'immeuble. I: Il ladro ha nascosto gli oggetti rubati nello scantinato dell'immobile. E: The thief has hidden the stolen goods in the basement of the building. R: Norii ascund soarele. F: Les nuages cachent / éclipsent / voilent le soleil. I: Le nuvole nascondono il sole. E: The clouds hide the sun. R: Această întrebare ascunde o capcană. F: Cette question cache un piège. I: Questa domanda nasconde un tranello. E: This question hides a trap. a-i ∼ ceva (cuiva) subiect [+persoană] R: Copilul i-a ascuns mamei sale adevărul. (sin. a tăinui) F: L'enfant a caché la vérité à sa mère. I: Il bambino ha nascosto la verità a sua madre. E: The child has hidden the truth from his mother. a ∼ ceva (faţă) de cineva subiect [+persoană] R : Paul a ascuns cartea (pe care o citea) de mama lui. F : Paul a caché à sa mère le livre qu’il lisait. I : Paolo ha nascosto il libro (che leggeva) da sua madre. E : Paul hid the book (he was reading) from his mother. R: Paul a ascuns adevărul faţă de Maria. F: Paul a caché la vérité à Marie. I: Paolo ha nascosto la verità di fronte a Maria. E: Paul has hidden the truth from Mary. a ∼ ceva + circ. (loc) pe cineva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Copiii au ascuns cărţile de joc sub fotoliu // în dulap. F: Les enfants ont caché / dissimulé les cartes sous le fauteuil // dans l'armoire. I: I bambini hanno nascosto le carte da gioco sotto il divano // nell’armadio.

ASCUŢI

E: The children have hidden the playing cards under the armchair // in the closet. R: Paul i-a ascuns pe fugari în casa lui. F: Paul a caché les fugitifs dans sa maison. I: Paolo ha nascosto i fuggitivi a casa sua. E: Paul has hidden / sheltered the runaways in his house. a(-i) ∼ cuiva că P subiect [+persoană] R: Copilul (le-)a ascuns părinţilor săi că a luat o notă mică. F: L'enfant a caché à ses parents qu'il avait obtenu une mauvaise note. I: Il bambino ha nascosto ai suoi genitori di aver preso un voto basso. E: The child didn’t tell his parents he had got a low mark. a-şi ∼ ceva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Copiii îşi ascund uneori jucăriile sub pat // în diverse locuri. F: Les enfants cachent parfois leurs jouets sous le lit // à divers endroits. I: A volte i bambini nascondono i loro gioccatoli sotto il letto // in vari posti. E: Sometimes children hide their toys under the bed // in different places. R: Câinii îşi ascund oasele în pământ. F: Les chiens cachent les os sous la terre. I: I cani nascondono le ossa sotto la terra. E: Dogs hide bones in the ground. R: Această actriţă îşi ascunde bine vârsta // intenţiile // greşelile. F: Cette actrice cache / dissimule bien son âge // ses intentions // ses erreurs. I: Quest’attrice nasconde bene la sua età // le sue intenzioni // i suoi errori. E: This actress knows how to hide her age // intentions // mistakes. a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a ascuns complicii într-o casă conspirativă. F: Paul a caché ses complices dans une maison conspirative. I: Paolo ha nascosto i suoi complici in una casa cospirativa. E: Paul hid his accomplices in a secret house.

II. vb. refl. a se ∼ ± circ. (loc) subiect [+persoană] R: Fetiţa s-a ascuns în dulap. F: La fillette s'est cachée dans l'armoire. I: La bambina si è nascosta nell’armadio. E: The little girl hid in the wardrobe. a se ∼ de cineva subiect [+persoană] R: Copiii s-au ascuns de părinţi. F: Les enfants se sont cachés de leurs parents. I: I bambini si sono nascosti dai genitori. E: The kids hid from their parents. a-i ∼ cuiva (în constr. împers.) subiect [-animat] (că P) R: Lui Paul i s-a ascuns că bunicul lui este bolnav. F: On a caché à Paul que son grand-père était malade. I: A Paolo è stato nascosto che suo nonno è malato. E: Paul has not been told that his grandfather was ill. ASCUŢI (9. 7) (ind. prez. 1, 6 ascut, 2 ascuţi, 3 ascute; conj. prez. 3, 6 să ascută; imp. 2 ascute !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Tocilarul ascute cuţite şi foarfece. F: Le rémouleur affile / affûte des couteaux et des ciseaux. I: L’arrotino affila i coltelli e le forbici. E: The whetstone grinder sharpen knives and scissors. a-şi ~ceva (cu dat. pos.) R: Ţăranul îşi ascute singur uneltele. F: Le paysan affile / aiguise ses outils tout seul. I: Il contadino affila i suoi attrezzi da solo. E: The peasant grinds his tools himself. R: Paul îşi ascute creioanele. F: Paul taille ses crayons. I: Paolo appunta le sue matite. E: Paul is sharpening his pencils.

39

ASIGURA1

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Cuţitele se ascut periodic. F: Les couteaux sont repassés / affilés / affûtés périodiquement. On repasse / affile / affûte périodiquement les couteaux. I: I coltelli si affilano periodicamente. E: Knives are whetted / sharpened periodicallly. a se ~ subiect [-animat] R: Conflictele dintre cele două tabere s-au ascuţit în ultimul timp. (sin. a se agrava) F: Les conflits entre les deux camps se sont aggravés / se sont accentués ces derniers temps. I: I conflitti fra i due schieramenti si sono acuiti nell’ultimo tempo. E: The conflicts between the two groups have deepened lately. a se ~ a i se ~ (cuiva) subiect [-animat] R: De câtva timp am observat că auzul căţelului meu s-a ascuţit. Căţelului meu i s-a ascuţit auzul. I s-a ascuţit auzul. F: Depuis quelque temps j’ai remarqué que l'ouïe de mon petit chien s’est aiguisée. L' ouïe de mon petit chien s’est aiguisée. Son ouïe s’est aiguisée. I: Da qualche tempo ho osservato che l 'udito del cagnolino è diventato più fine. Al mio cagnolino si è affinato l'udito. Gli si è affinato l'udito. E: For some time now I have noticed that my dog's hearing has become sharper. My dog's hearing has become sharper. His hearing has become sharper. ASIGURA1 (1) (ind. prez. 1 asigur)

I. vb. tr. a ~ pe cineva de ceva subiect [+persoană] R: Familia l-a asigurat pe Paul de sprijinul ei în caz de nevoie. (sin. a garanta) F: La famille a assuré Paul de son soutien en cas de besoin. 40

I: La famiglia ha assicurato a Paolo il sostegno in caso di bisogno. E: The family has assured Paul of their help if need be. a-şi ∼ pe cineva de ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a asigurat prietenii de ajutorul său . F: Paul a assuré ses amis de son soutien. I: Paolo ha assicurato agli amici il suo aiuto. E: Paul assured his friends of his assistance. a ∼ pe cineva că P subiect [+persoană] R: Paul l-a asigurat pe prietenul său că îl va susţine. (sin. a garanta) F: Paul a assuré à son ami qu'il le soutiendrait. I: Paolo ha assicurato al suo amico che lo avrebbe sostenuto. E: Paul assured his friend that he will support him. R: Paul i-a asigurat pe părinţi că va rămâne lângă ei. F: Paul a assuré à ses parents qu'il resterait auprès d'eux. I: Paolo ha assicurato ai suoi genitori che sarebbe restato accanto a loro. E: Paul assured his parents that he would stay with them. a-şi ∼ pe cineva că P (cu dat. pos.) R: Paul şi-a asigurat colegii că va veni şi el la întâlnire. F: Paul a assuré à ses collègues qu'il participerait lui aussi à la réunion. I: Paolo ha assicurato ai suoi colleghi che sarebbe venuto anche lui all’incontro. E: Paul asuured his colleagues he would come to the meeting. II. vb. refl. a se ∼ de ceva subiect [±animat] R: Maria s-a asigurat de ajutorul prietenilor. F: Marie s'est assurée de l’aide de ses amis. I: Maria si è assicurata dell’aiuto degli amici. E: Mary made sure her friends helped her.

ASIGURA2

R: Compania s-a asigurat de colaborarea tuturor partenerilor. F: La Compagnie s'est assurée de la collaboration de tous ses partenaires. I: La Compagnia si è assicurata la collaborazione di tutti i partener. E: The company made sure that all partners cooperated. a se ~ că P subiect [±animat] R: Paul s-a asigurat că uşa este închisă. (sin. a verifica) F: Paul s'est assuré que la porte était fermée. I: Paolo si è assicurato che la porta fosse chiusa E: Paul made sure that the door was closed. R: Compania s-a asigurat că Ministerul de Finanţe i-a acordat o reducere a taxelor fiscale. (sin. a avea confirmarea, a verifica) F: La Compagnie s'est assurée que le Ministère des Finances lui avait accordé une réduction des taxes fiscales. I: La Compagnia si è assicurata che il Ministero delle Finanze le avesse accordata una riduzione delle tasse. E: The company made sure that the Ministry of Finances granted them the reduction of the taxes. ASIGURA2 (1) (ind. prez. 1 asigur)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (timp, loc) subiect [±animat] R: În zilele de examen, una sau două secretare asigură permanenţa după orele de program. F: Les jours d'examen, une ou deux secrétaires assurent la permanence apès les heures de programme. I: Nei giorni di esami, una o due segretarie assicurano la presenza dopo le ore d'ufficio. E: When there are exams, on or two secretaries stay after the programme. R: Persoane competente asigură permanenţa în instituţiile guvernamentale.

F: Des personnes compétentes assurent la permanence dans les institutions gouvernementales. I: Persone competenti assicurano la presenza nelle istituzioni governative. E: Competent persons ensure permanent manning in government institutions. a(-i)∼ ceva cuiva subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) R: Părinţii vor să (le) asigure copiilor un viitor liniştit (sin. a oferi). F: Les parents veulent assurer à leurs enfants un avenir tranquille. I: I genitori vogliono assicurare ai figli un futuro tranquillo. E: Parents want to ensure a safe future for their children. R: Şcoala (le) asigură tuturor copiilor condiţii optime de educare. F: L'école assure à tous les enfants des conditions optimales d'éducation. I: La scuola garantisce a tutti i bambini condizioni educative ottimali. E: School ensures good educational conditions to all children. R: Noile reglementări asigură mai multă autonomie universităţilor. (sin. a conferi) F: Les nouvelles règlementations assurent plus d'autonomie aux universités. I: I nuovi regolamenti assicurano una maggiore autonomia alle università. E: The new regulations ensure more autonomy to all universities. a-şi ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Noul director şi-a asigurat concursul mai multor specialişti competenţi. F: Le nouveau directeur s'est assuré le concours de plusieurs spécialistes compétents. I: Il nuovo direttore si è assicurata la collaborazione di parecchi specialisti competenti. E: The new director managed to ensure the cooperation of several competent specialists. R: Compania şi-a asigurat mai multe facilităţi fiscale. F: La Compagnie s'est assuré plusieurs facilités fiscales. 41

ASIGURA3

I: La Compagnia si è assicurata parecchie agevolazioni fiscali. E: The company managed to obtain several tax facilities. II. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv) R: Prin noile reglementări se asigură mai multă autonomie universităţilor. (sin. a conferi) F: Par les nouvelles règlementations est assurée plus d'autonomie aux universités. I: Con i nuovi regolamenti, si assicura / si concede una maggiore autonomia alle università. E: Through the new regulations larger autonomy is ensured to universities. ASIGURA3 (1) (ind. prez. 1 asigur)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Compania ASIROM asigură maşini şi bunuri imobiliare. F: La Compagnie ASIROM assure des voitures et des biens immobiliers. I: La compagnia ASIROM assicura le macchine e i beni immobili. E: The company ASIROM insures cars and buildings. R: Paul asigură în fiecare an locuinţa părinţilor săi. F: Paul assure chaque année la maison de ses parents. I: Ogni anno Paolo assicura l’abitazione dei genitori. E: Every year Paul insures his parents’ house. a ∼ ceva împotriva a ceva a ∼ pe cineva împotriva a ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Compania ASIROM asigură maşini şi bunuri imobiliare împotriva incendiilor. F: La Compagnie ASIROM assure des voitures et des biens immobiliers contre l'incendie.

42

I: La compagnia ASIROM assicura contro l'incendio macchine e beni immobili. E: The Company ASIROM insures cars and buildings against fire. R: Paul i-a asigurat pe părinţi împotriva accidentelor. F: Paul a assuré ses parents contre les accidents. I: Paolo ha assicurato i suoi genitori contro gli incidenti. E: Paul insured his parents against accidents. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a asigurat maşina împotriva furtului şi casa împotriva incendiilor. F: Paul a assuré sa voiture contre le vol et sa maison contre l’incendie. I: Paolo ha assicurato la sua automobile contro il furto e la sua casa contro l'incendio. E: Paul insured his car against theft and the house against fire. II. vb. refl. a se ∼ împotriva a, contra a ceva ± circ. (loc, timp) R: Paul s-a asigurat la Nederlanden împotriva incendiilor. F: Paul s'est assuré à Nederlanden contre l'incendie. I: Paolo si è assicurato con la Nederlanden contro l'incendio. E: Paul made a life insurance with the Nedrlanden Company. R: Familia mea s-a asigurat contra calamităţilor pe o perioadă de 10 ani. F: Ma famille s'est assurée contre les calamités pour une période de 10 ans. I: La mia famiglia si è assicurata contro le calamitià per un periodo di 10 anni. E: My family took out insurance against natural calamities / insured themselves against calamity for a period of 10 years. ASTUPA (1) (ind. prez. 1 astup)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie)

AŞEZA

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

Paul a astupat găurile de şoareci. Paul a bouché les trous de souris. Paolo ha tappato i buchi dei topi. Paul has filled the mouse holes. Pe străzile din centrul oraşului, primăria a astupat toate gropile din asfalt. Dans les rues du centre ville, la mairie a bouché tous les trous de l'asphalte. Nelle vie del centro della città, il comune ha fatto chiudere tutte le buche dell'asfalto. The City Council had all the holes filled up in the central part of the city. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Din cauza zgomotului infernal, Paul şi-a astupat urechile. (sin. a-şi acoperi) A cause du bruit infernal, Paul s’est bouché les oreilles. A causa del rumore infernale, Paolo si è tappato le orecchie. Because of the ghastly noise, Paul put his fingers into his ears.

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Sticlele cu vin se astupă bine şi se pun în pivniţă. F: Les bouteilles de vin se bouchent bien et se mettent dans la cave. I: Le bottiglie di vino si tappano bene e si mettono in cantina. E: The bottles of wine are corked and stored in the cellar. AŞEZA (1. 6) (ind. prez. 1 aşez, 2 aşezi, 3, 6 aşază; imp. 2 aşază!)

I. vb. tr. a ∼ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Mama a aşezat cărţile în bibliotecă. (sin. a pune, a aranja) F: La mère a rangé les livres dans la bibliothèque. I: La madre ha messo / sistemato i libri nella biblioteca. E: Mother put the books on the shelves. R: Băieţii au aşezat canapeaua lângă fereastră.

F: Les garçons ont placé / ont mis le canapé près de la fenêtre. I: I ragazzi hanno messo il divano vicino alla finestra. E: The boys placed the sofa near the window. R: Elevul a aşezat cărţile pe raft. F: L’élève a mis / placé les livres sur l’étagère. I: Lo studente ha messo / collocato i libri sullo scaffale. E: The student put the books on the shelf. a ∼ pe cineva + circ. (loc) subiect [+persoană[ R: Maria a aşezat copilul în pătuţ. (sin. a pune) F: Marie a installé l'enfant dans son lit. I: Maria ha messo il bambino sul lettino. E: Mary put the child in the bed. a-şi ∼ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a aşezat haina pe spătarul scaunului. (sin. a pune) F: Paul a rangé sa veste sur le dossier de la chaise. I: Paolo ha messo la sua giacca sullo schienale della sedia. E: Paul hung his coat on the back of the chair. R: Paul şi-a aşezat cărţile pe birou. (sin. a pune) F: Paul a mis / placé ses livres sur le bureau. I: Paolo ha posto i suoi libri sulla scrivania. E: Paul put his books on the desk. R: Excursioniştii şi-au aşezat cortul într-un luminiş. (sin. a instala) F: Les touristes ont installé leur tente dans une clairière. I: Gli escursionisti hanno posto la tenda in una radura. E: The hikers put up the tent in a clearing. II. vb. refl. a se ∼ + circ. (loc) subiect [±animat] R: Tinerii s-au aşezat pe o bancă în parc. F: Les jeunes se sont assis sur un banc dans le parc. I: I giovani si sono seduti su una panchina nel parco. E: The young people sat down on a bench in the park. 43

AŞTEPTA

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

Pasărea s-a aşezat pe o ramură. L'oiseau s'est posé sur une branche. L’uccello si è posato su un ramo. The bird settled on a branch. Aşază-te, te rog, în fotoliu! (sin. a lua loc) Assieds-toi dans le fauteuil, s’il te plaît! / Prends place, s’il te plaît, dans le fauteuil! Accomodati sulla poltrona, prego! Sit down in the armchair, please. Invitaţii s-au aşezat la masă. (sin. a lua loc) Les invités se sont mis à table / se sont attablés. Gli ospiti si sono seduti a tavola. The guests sat down to table. Strămoşii noştri s-au aşezat, mai ales, pe cursurile râurilor. (sin. a se stabili) Nos ancêtres se sont installés surtout le long des rivières. I nostri avi si sono stabiliti soprattutto lungo i corsi dei fiumi. Our ancestors settled mainly on the banks of the rivers. Zăpada s-a aşezat peste tot. (sin. se aşterne) La neige a tout recouvert. La neve ha coperto tutto. Snow has covered everything. (în constr. pasivă) Mărfurile de calitate se aşază în vitrină. (sin. a se expune) On met les marchandises de qualité dans la vitrine. Les marchandises de qualité se mettent dans la vitrine. Le merci di qualità si mettono / si espongono in vetrina. High-quality goods are displayed in the shop window.

AŞTEPTA (1. 20) (ind. prez. 1 aştept, 2 aştepţi, 3, 6 aşteaptă; imp. 2 aşteaptă !)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Maria aşteaptă autobuzul // trenul. F: Marie attend l'autobus // le train. I: Maria aspetta l'autobuz // il treno. E: Mary is waiting for the bus // the train.

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: 44

a ∼ ceva de la cineva subiect [+persoană] Maria aşteaptă o scrisoare // un telefon de la Paul. Marie attend une lettre // un coup de téléphone de Paul. Maria aspetta una lettera // una telefonata da Paolo. Mary is expecting a letter // a phonecall from Paul. a ∼ pe cineva ± circ. (loc, timp) subiect [+persoană] Paul o aşteaptă pe Maria la gară //de două ore. Paul attend Marie à la gare // depuis deux heures. Paolo aspetta / sta aspettando Maria alla stazione // da due ore. Paul has been waiting for Mary at the station // for two hours. (în constr. abs.) Paul a aşteptat în faţa teatrului (o jumătate de oră). Paul a attendu (une demi-heure) devant le théâtre. Paolo ha aspettato davanti al teatro (per mezz’ora). Paul waited in front of the theatre (for half an hour). Aşteaptă puţin! Attends un peu! / Minute! Aspetta un po’ ! Wait a second! a ∼ să P a ∼ ca ... să P subiect [+persoană] Paul aşteaptă nerăbdător să vină vacanţa. Paul attend impatiemment les vacances. Paolo aspetta impazientemente che vengano le vacanze. Paul is looking forward to the holidays. Paul aşteaptă ca Maria să-i dea un răspuns. Paul attend que Marie lui donne une réponse. Paolo aspetta che Maria gli dia una risposta. Paul expects Mary to give him an answer tomorrow. a–şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) Maria îşi aşteaptă prietenii la prânz.

ATACA

F: Marie attend ses amis pour le déjeuner. I: Maria aspetta i suoi amici a pranzo. E: Mary is waiting for some friends for lunch.

E: The children are waiting for one another to go home together.

II. vb. refl. a se ∼ (în constr. impers.) R: La vamă se aşteaptă uneori ore întregi. F: À la douane, on attend parfois des heures et des heures. I: Talvolta, alla dogana si aspetta per ore intere. E: Sometimes you wait for hours at the customs. a se ~ la ceva subiect [+persoană] R: Paul se aşteaptă la o mărire de salariu // la o recompensă pentru munca sa. F: Paul s'attend à une augmentation // à une récompense pour son travail. I: Paolo si aspetta un aumento dello stipendio // un compenso per il suo lavoro. E: Paul expects a rise // a bonus for his work. a se ∼ să P subiect [+persoană] R: Maria se aşteaptă să primească o invitaţie la nunta lui Paul. F: Marie s'attend à recevoir une invitation au mariage de Paul. I: Maria si aspetta di ricevere un invito alle nozze di Paolo. E: Mary expects to get an invitation to Paul’s wedding . R: Paul nu se aştepta să fie trădat de prieteni. F: Paul ne s’attendait pas à être trahi par ses amis. I: Paolo non si aspettava di essere tradito dagli amici. E: Paul didn’t expect to be betrayed by his friends. a se ~ (reciproc) R: Copiii se aşteaptă să plece împreună acasă. F: Les enfants s'attendent pour rentrer ensemble à la maison. I: I bambini si aspettano l’un l’altro per andare insieme a casa.

(ind. prez. 1 atac)

ATACA (1) I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [±animat] R: Soldaţii au atacat obiectivul. F: Les soldats ont attaqué l’objectif. I: I soldati hanno attaccato l’obiettivo. E: The soldiers assaulted the target place. R: Paul a atacat un subiect delicat. (sin. a aborda) F: Paul a abordé un sujet délicat. I: Paolo ha affrontato un argomento delicato. E: Paul approached a delicate topic. R: Paul a atacat decizia tribunalului. (sin. a contesta) F: Paul a attaqué la décision / a fait appel contre la décision du tribunat. I: Paolo ha contestato / impugnato la decisione del tribunale. E: Paul appealed against the Court’s decision. R: Rugina a atacat fierul. (sin. a coroda) F: La rouille a attaqué le fer. I: La ruggine ha attaccato il ferro. E: Rust affected iron. a ∼ pe cineva subiect [+persoană] R: Agresorul a atacat un trecător. F: L'agresseur a attaqué un passant. I: L’aggressore ha attaccato un passante. E: The aggressor attacked a passer-by. (în constr. abs.) R: Echipa adversă a atacat mereu. F: L'équipe adverse a constamment attaqué / a été tout le temps à l'attaque. I: La squadra avversaria ha attaccato sempre. E: The opposing team attacked all the time. a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a atacat prietenii în multe ocazii. F: Paul a attaqué ses amis à maintes reprises. I: Paolo ha attaccato i suoi amici in molte occasioni. 45

ATÂRNA

E: Paul attacked his friends on many occasions. II. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv) R: Hotărârile Curţii Supreme nu se atacă în justiţie. F: Les décisions de la Cour Suprême ne s'attaquent pas en justice. I: Alle decisioni della Corte di Cassazione non è ammessa opposizione. E: The decisions of the Supreme Court can’t be appealed (against). (reciproc) R: Politicienii s-au atacat (unii pe alţii) în presă. F: Les politiciens se sont attaqués (réciproquement) dans la presse. I: I politici si sono attaccati l’un l’altro sulla stampa. E: The politicians attacked one another in the paper. ATÂRNA (1) (ind. prez. 1 atârn)

I. vb. intr. a ~ + circ. (loc) subiect [-animat] R: Paltonul atârnă în cui. (sin. a fi agăţat) F: Le manteau est accroché au clou. I: Il cappotto è appeso ad un chiodo. E: The coat hangs on a nail. R: Acoperite de zăpadă, crengile copacilor atârnă (până) la pământ. F: Couvertes de neige, les branches des arbres pendent jusqu’à terre. I: I rami coperti di neve si piegano a terra. E: The tree branches hang down under the snow. a ~ de ceva subiect [-animat] R: Viaţa lui Paul atârnă de această intervenţie chirurgicală. (sin. a depinde) F: La vie de Paul ne tient qu’à cette intervention chirurgicale. I: La vita di Paolo è appesa a questo intervento chirurgico. E: Paul's life hangs on a this operation. 46

R: Soarta lui Paul atârnă de această hotărâre. (sin. a depinde) F: Le sort de Paul dépend de cette décision. I: La sorte di Paolo dipende da questa decisione. E: Paul's fate depends on this decision. a-şi ~ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.) R: După ce şi-a atârnat haina în cuier, copilul s-a dus să se joace. F: Après avoir accroché sa veste à la patère, l’enfant est allé jouer. I: Dopo aver appeso la giacca all'attaccapanni, il bambino è andato a giocare. E: After having hung up his coat on a peg, the child went out to play. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) (cu sens pasiv) R: Hainele se atârnă în cuier. (sin. a se pune, a se agăţa) F: Les vêtements s’accrochent au portemanteau. I: I vestiti si appendono all'attaccapanni. E: The coats hang on a peg. ATINGE (15) (ind. prez. 1, 6 ating; part. atins; imp. 2 atinge !)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [±animat] R: Nu atingeţi tablourile! F: Ne touchez pas aux tableaux! I: Non toccare / toccate i quadri! E: Do not touch the paintings! R: Copilul a atins mingea din greşeală. F: L'enfant a touché le ballon par mégarde. I: Il bambino ha toccato la palla per sbaglio. E: The child touched the ball by mistake. R: Bătrânul a atins o vârstă respectabilă. (sin. a ajunge la) F: Le vieillard a atteint un âge vénérable / est parvenu / est arrivé à un âge avancé. I: Il vecchio ha raggiunto un’età rispettabile. E: The old man reached an advanced age.

ATRAGE

R: Avionul atinge viteza sunetului. (sin. a ajunge la ) F: L'avion atteint la vitesse du son. I: L’aereo raggiunge la velocità del suono. E: The plane reaches the speed of sound. R: Această boală atinge organele vitale. (sin. a ataca) F: Cette maladie touche / attaque les organes vitaux. I: Questa malattia attacca gli organi vitali. E: This disease attacks vital organs. R: Dezbaterea a atins întreaga problematică a vieţii sociale. (sin. a aborda) F: Le débat a touché tous les problèmes de la vie sociale. I: Il dibattito ha toccato l’intera problematica della vita sociale. E: The debate touched all the problems of social life. R: Această remarcă le atinge demnitatea. (sin. a leza) F: Cette remarque lèse / blesse leur dignité. I: Questa osservazione lede / offende la loro dignità. E: This remark offends their dignity. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a atins scopul // ţinta // obiectivele. (sin. a realiza) F: Paul a atteint son but // sa cible // ses objectifs. I: Paolo ha raggiunto il suo scopo // la sua meta // i suoi obiettivi. E: Paul attained his goal // objectives // reached his target // satisfied his interests. II. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv) R: S-a atins nivelul maxim al consumului. F: Le niveau maximum de la consommation a été atteint. On a atteint le niveau maximum de la consommation. I: Si è raggiunto il livello massimo del consumo. E: The maximum level of consumption has been reached.

R: Prin această dispoziţie se ating drepturile orfanilor. (sin. a fi afectat, a fi lezat) F: Par cette disposition on porte atteinte aux droits des orphelins. I: Con questa disposizione si ledono / colpiscono i diritti degli orfani. E: By this stipulation orphans’ rights are endangered. a se ∼ de ceva subiect [+persoană] R: Paul nu s-a atins de mâncare. F: Paul n'a pas touché à la nourriture. I: Paolo non ha toccato cibo. E: Paul hasn’t touched his food. ATRAGE (15. 1) (ind. prez. 1, 6 atrag; imperf. 1, 4 atrăgeam, 2 atrăgeai etc.; perf. simplu 1 atrăsei, 2 atrăseşi; m. m. c. perf. 1 atrăsesem, 2 atrăseseşi etc.; ger. atrăgând; part. atras)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [±animat] R: Maria atrage privirile tuturor colegilor. F: Marie attire les regards de tous ses collègues. I: Maria attira gli sguardi di tutti i colleghi. E: Mary attracts all her colleagues’ attention. R: Magnetul atrage fierul // obiectele din fier. F: L'aimant attire le fer // les objets en fer. I: Il magnete attira il ferro // gli ogetti di ferro. E: The magnet attracts iron objects. R: Această decizie a atras nemulţumirea populaţiei. F: Cette décision a entraîné le mécontentement de la population. I: Questa decisione ha portato con sé / ha provocato la scontentezza della popolazione. E: This decision incurred the displeasure of the population. a ∼ pe cineva subiect [-animat] R: Muzica uşoară // Mirajul Occidentului îi atrage pe tineri. F: La musique légère // Le mirage de l'Occident attire les jeunes. 47

AUZI

I: La musica leggera // Il miraggio dell’Occidente attrae i giovani. E: Light music // The illusion of the western world attracts young people. a-şi ∼ ceva subiect [+persoană] R: Prin comportamentul său Paul şi-a atras oprobriul public. F: Par son comportement Paul s'est attiré l'opprobre public. I: Con il suo comportamento Paolo si è attirato il pubblico disprezzo. E: By his behaviour, Paul brought down public contempt on himself. a-şi ∼ pe cineva în ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a atras prietenul într-o aventură neplăcută. F: Paul a attiré son ami dans une mésaventure. I: Paolo ha attirato il suo amico in una disavventura. E: Paul lured his friend in an unpleasant adventure. II. vb. refl. a se ∼ (reciproc) subiect [-animat] R: Metalele cu sarcini electrice opuse se atrag. F: Les métaux à charges électriques contraires s'attirent. I: I metalli con cariche elettriche opposte si attirano. E: Metals with opposite charges attract each other. (cu sens pasiv) R: Peştii se atrag cu momeală. F: On attire les poissons avec de l'appât. Les poissons sont attirés par l'appât. I: I pesci si attirano con l’esca. E: Fish are tempted with bait. AUZI (9. 10) (ind. prez. 1, 6 aud, 2 auzi, 3 aude; conj. prez. 3, 6 să audă)

I. vb. tr. a ∼ ceva ± circ. (loc) subiect [+persoană] R: Trecătorii au auzit un zgomot puternic în subsolul imobilului. 48

F: Les passants ont entendu un bruit fort dans le sous-sol de l’immeuble. I: I passanti hanno sentito un forte rumore nel sottosuolo dell'edificio. E: The passers-by heard a loud noise in the basement of the building. R: Cei care locuiesc aproape de gară aud fluieratul trenurilor. F: Ceux qui habitent près de la gare entendent le sifflement des trains. I: Quelli che abitano vicino alla stazione sentono il fischio dei treni. E: Those who live near the railway station hear the train whistle all the time. R: Am ascultat foarte atent, dar nu am auzit nici un apel. F: J'ai écouté très attentivement, mais je n'ai entendu aucun appel. I: Ho ascoltato molto attentamente, ma non ho sentito nessuna chiamata. E: I listened carefully but I did not hear any call. a ∼ ceva despre cineva a ∼ ceva de, despre ceva subiect [+persoană] R: Paul nu a auzit nimic despre prietena sa // despre proiectul de cercetare al catedrei. F: Paul n’a rien entendu dire sur son amie // du projet de recherche de notre département. I: Paolo non ha sentito (dire) niente circa la sua amica // del progetto di ricerca della cattedra. E: Paul hasn’t heard anything about his girlfriend // about the research project of our department. a ∼ că P subiect [+persoană] R: Paul a auzit că filmul este foarte bun. (sin. a afla) F: Paul a entendu dire que le film était très bon. I: Paolo ha sentito dire che il film è molto buono. E: Paul has been told the film was very good. a ∼ pe cineva + e. p. s. subiect [+persoană] R: L-am auzit pe profesorul nostru vorbind la radio. F: J'ai entendu notre professeur parler à la radio.

AVANSA

I: Ho sentito parlare alla radio il nostro professore. E: I heard out teacher speaking on the radio. a-şi ∼ ceva + e. p. s. a-şi ∼ pe cineva + e. p. s. (cu dat. pos.) R: Paul îşi aude inima bătând cu putere // cum bate. F: Paul entend son coeur battre très fort. I: Paolo sente il suo cuore battere forte. E: Paul can hear his heart pounding. R: Paul ş-a auzit prietenii discutând // cum discutau despre meci. F: Paul a entendu ses amis parler du match. I: Paolo ha sentito i suoi amici che discutavano / discutere della partita. E: Paul heard his friends talking about the match. (în constr. abs.) R: Paul aude. Aude bine. F: Paul entend. Il entend bien. I: Paolo sente. Sente bene. E: Paul hears. He hears well. II. vb. intr. a ∼ despre / de ceva a ∼ de / despre cineva R: Paul a auzit de oferta de colaborare cu Institutul Francez. (sin. a afla) F: Paul a entendu (parler) de l'offre de collaboration avec l'Institut Français. I: Paolo ha sentito parlare dell’ offerta di collaborazione con l'Istituto Francese. E: Paul learnt about the offer of cooperation with the French Institute. R: Paul a auzit de / despre acest scriitor. F: Paul a entendu parler de cet écrivain. I: Paolo ha sentito parlare di questo scrittore. E: Paul has heard of this writer. III. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv) R: Se aude zgomotul străzii // vântul // ploaia. F: On entend le bruit de la rue // le vent // la pluie. I: Si sente il rumore della strada // il vento // la pioggia. E: You can hear the street noise // the wind // the rain.

R: Zgomotul Niagarei se aude la zeci de kilometri. F: Le bruit des chutes du Niagara se fait entendre / s'entend à des dizaines de kilomètres. I: Il rumore delle cascate dell Niagara si sente a decine di chilometri. E: The noise of the Niagara Falls can be heard for tens of kilometres. a se ∼ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, rel. P) R: Se aude că vor fi alegeri anticipate. (sin. a se zvoni) F: On dit / Le bruit court qu'il y aura des élections anticipées. I: Si sente dire che ci saranno le elezioni anticipate. E: It is said we will have early elections. R: Se aude ce se vorbeşte în sala de alături. F: On entend ce qu'on dit dans la salle à côté. I: Si sente cosa si dice nella sala che sta accanto. E: You can hear what is being said nextdoor. R: S-a auzit cine va câştiga alegerile. (sin. a se afla) F: On a appris qui allait gagner les élections. I: Si è saputo chi avrebbe vinto le elezioni. E: They found out who would win the elections. a se ∼ + e. p. s. R: Copiii se aud cântând. F: On entend les enfants chanter. I: Si sentono cantare i bambini. E: You can hear the children singing.. AVANSA (4) (ind. prez. 1 avansez)

I. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Paul avansează greu din cauza aglomeraţiei. (sin. a înainta) F: Paul avance difficilement à cause de la cohue (de la foule). I: Paolo procede con difficoltà a causa della ressa. 49

AVANSA

E: Paul moves forward with difficulty because of the crowd. R: Din cauza zăpezii maşina // autobuzul avansează greu. (sin. a înainta) F: A cause de la neige la voiture // l’autobus avance difficilement. I: A causa della neve la macchina // l’autobus avanza con difficoltà. E: Because of the snow, the car // bus moves with difficulty. R: Copilul acesta nu avansează deloc la ştiinţele naturii. (sin. a progresa, a face progrese) F: Cet enfant n’avance pas / ne fait pas de progrès en sciences naturelles. I: Questo bambino non fa progressi nelle scienze naturali. E: This child is making no progress in natural science. R: Lucrările la acest imobil avansează foarte greu. (sin. a progresa) F: Les travaux de cet immeuble avancent très difficilement. I: I lavori in questo edificio procedono molto difficilemente. E: The works on this building go on very slowly. R: Paul este foarte întreprinzător şi va avansa repede. (sin. a promova) F: Paul est très entreprenant / Paul a un caractère très entreprenant et il avancera vite. I: Paolo è molto intraprendente e avanzerà presto di grado. E: Paul is very entreprising and will be promoted very quickly. II. vb.tr. a ~ pe cineva ± e. p. s. subiect [+persoană] R: Luna trecută pe vecinul meu l-au avansat (căpitan). (sin. a promova) F: Le mois passé mon voisin a été promu / avancé (capitaine). I: Il mese scorso il mio vicino è stato promosso (capitano). E: Last month they promoted my neighbour to captain. a ~ ceva subiect [±animat] R: Patronul a avansat banii pentru construcţia noilor birouri. (sin. a plăti anticipat) 50

F: Le patron a avancé l'argent pour la construction des nouveaux bureaux. I: Il paroprietario ha anticipato i soldi per la costruzione di nuovi uffici. E: The owner had forwarded the money for the new offices. R: Întreprinderea a avansat fondurile pentru asigurările sociale. (sin. a depune anticipat) F: L’entreprise a avancé les fonds pour les assurances sociales. I: L’azienda ha anticipato i fondi per le assicurazioni sociali. E: The entreprise has advanced the funds to the social security. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a avansat colaboratorul într-o funcţie importantă. (sin. a promova) F: Paul a promu son collaborateur dans une fonction importante. I: Paolo ha promosso il suo collaboratore ad una funzione importante. E: Paul has promoted his co-worker to a high position. III. vb. refl. a se ~ + circ. (mod, loc, timp) (în constr. impers.) R: Pe străzile din centrul oraşului se avansează greu la orele de vârf. (sin. a înainta) F: Dans les rues du centre ville on avance difficilement aux heures de pointe. I: Nelle vie del centro della città si avanza con difficoltà nelle ore di punta. E: In the streets in the centre of the town it is difficult to advance at rush hour. R: Se avansează mai uşor într-o instituţie nouă. (sin. a promova) F: On avance plus facilement dans une institution / entreprise nouvellement créée. I: Si avanza più facilmente in una nuova istituzione. E: One is easily promoted in new institutions.

AVEA

AVEA (25) (ind. prez. 1 am, 2 ai, 3 are, 4 avem, 5 aveţi, 6 au; conj. prez. 3, 6 să aibă; imp. 2 ai (grijă) !; part. avut)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Maria are un apartament nou. (sin. a poseda) F: Marie a un appartement neuf. I: Maria ha un appartamento nuovo. E: Mary has a new apartment. R: Maria are o pregătire profesională foarte bună. (sin. a poseda) F: Marie a une très bonne formation professionnelle. I: Maria ha una preparazione professionale molto buona. E: Mary is very good profesionally. R: Maria are un post foarte bun. (sin. a ocupa) F: Marie a un très bon poste. I: Maria ha / occupa un posto molto buono. E: Mary has a very good job. R: Maria are mult curaj. F: Marie a beaucoup de courage. I: Maria ha molto coraggio. E: Mary has a lot of guts. R: Maria are gripă // febră. F: Marie a la grippe // de la fièvre. I: Maria ha l'influenza // la febbre. E: Mary has flu // fever. R: Maria are 20 de ani, 1,75 m şi 60 de kg. F: Marie a 20 ans, fait 1,75 m et pèse 60 kilos. I: Maria ha venti anni, è alta 1,75 e pesa 60 Kg. E: Mary is 20, 1.75 metres tall and weighs 60 kilos. subiect [-animat] R: Această ţară are multe resurse naturale. (sin. a poseda) F: Ce pays a / possède beaucoup de ressources naturelles. I: Questo paese ha molte risorse naturali. E: This country has many natural resources. R: Apartamentul Mariei are patru camere // 103 m2. F: L'appartement de Marie a quatre pièces // 103 m 2. I: L'appartamento di Maria ha quattro stanze // una superficie di 103 m 2.

E: Mary's apartment has four rooms // it is 103 m2. R: Această regulă are mai multe excepţii. F: Cette règle a plusieurs exceptions. I: Questa regola ha parecchie eccezioni. E: There are many exceptions to this rule. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [±animat] R: Maria are un buchet de flori în mână. (sin. a ţine) F: Marie a un bouquet de fleurs à la main. I: Maria ha un mazzo di fiori in mano. E: Mary has a bunch of flowers in her hand. R: Paul are o pălărie pe cap şi o umbrelă în mână. F: Paul a un chapeau sur la tête et un parapluie à la main. I: Paolo ha un cappello in testa, un ombrello in mano. E: Paul had a hat on his head and an umbrella in hand. R: La etaj, imobilul are patru apartamente. F: À l'étage, l'immeuble a quatre appartements. I: Al primo piano, l'immobile ha quattro appartamenti. E: On the first floor, the building has four apartments. a ∼ pe cineva, ceva ± circ. (loc) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Maria are doi băieţi. Ei au un căţel. F: Marie a deux garçons. Ils ont un petit chien. I: Maria ha due ragazzi. Essi hanno un cagnolino. E: Mary has two boys and a dog. R: Pisica Mariei are doi pui. F: Le chat de Marie a deux chatons. I: La gatta di Maria ha due piccoli. E Mary's cat has two kittens. R: Maria are mulţi prieteni în Franţa. F: Maria a beaucoup d'amis en France. I: Maria ha molti amici in Francia. E: Mary has many friends in France. R: Maria nu are pe nimeni lângă ea. F: Marie n’a personne auprès d’elle. I: Maria non ha nessuno vicino a lei. E: Mary has no one beside her. R: Universitatea din Craiova are mulţi studenţi străini. F: L'Université de Craiova a beaucoup d'étudiants étrangers. 51

AVEA

I: L'Università di Craiova ha molti studenti stranieri. E: There are many foreign students in the University of Craiova. a ~ ceva + supin subiect [+persoană] R: Paul are de executat două proiecte. F: Paul a deux projets à exécuter. I: Paolo ha da realizzare due progetti. E: Paul has two projects to make. R: Copilul are mult de învăţat. F: L'enfant a beaucoup à apprendre. I: Il bambino ha molto da imparare / studiare. E: The child has many things to learn. R: Studenţii au de repetat toată materia pentru examen. F: Les étudiants ont à (doivent) répéter toute la matière pour l'examen. I: Gli studenti hanno da / devono ripetere tutta la materia per l’esame. E: The students have to learn everything for the exam. a ∼ cum, când P a ∼ rel. P subiect [+persoană] R: Prietenii noştri nu au avut cum //când să ne anunţe. Nu au avut cum veni. F: Nos amis n’ont pas eu comment // quand nous en prévenir. Ils n'ont pas pu venir. I: I nostri amici non hanno avuto modo di avvisarci // non hanno avuto la possibilità di avvisarci. Non hanno avuto la possibilità di venire. E: Our friends couldn’t // did not have the opportunity to let us know. R: Ei n-au avut cui să se adreseze // ce să facă într-o astfel de situaţie. Nu au avut cui se adresa // ce face într-o astfel de situaţie. F: Ils n'ont pas eu à qui s'adresser // que faire dans une pareille situation. I: Non hanno avuto a chi rivolgersi // non hanno potuto fare altro in una situazione del genere. E: They didn't know who to turn to // they had no choice under the circumstances. a ∼ unde, cum, când+ inf. a ∼ rel. + inf. R: Maria are unde // cu cine merge // cu cine se plimba. F: Marie a où // avec qui aller se promener // avec qui se promener. 52

I: Maria ha dove // con chi andare // con chi andare a passeggio. E: Mary has where // with whom to go for a walk. a∼ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, rel.+ inf.) R: Are cine să rezolve aceste probleme. F: Il y a quelqu'un pour résoudre ces problèmes. I: C'è chi risolve questi problemi. E: There is someone to solve these problems. R: Nu are cine să mă ajute. F: Il n'y a qui m'aider. Il n'y a personne pour m'aider. I: Non c'è chi mi aiuti. E: There is nobody to help me. R: Are cine rezolva aceste probleme. F: Il y a quelqu'un pour résoudre ces problèmes. I: C'è chi risolve questi problemi. E: There is someone to solve these problems. R: Nu are cine mă ajuta. F: Il n'y a qui m'aider. Il n'y a personne pour m'aider. I: Non c'è chi mi aiuta. E: There is nobody to help me. II. vb. auxiliar (pt. perf. compus) R: Eu am // Tu ai // El // Ea a // Noi am // Voi aţi // Ei // Ele au cumpărat flori. F: J'ai // Tu as // Il //Elle a // Nous avons // Vous avez // Ils // Elles ont acheté des fleurs. I: Ho // Hhai // Ha // Abbiamo // Avete // Hanno comprato dei fiori. E: I // You // We // You // They have // He // She has bought flowers. R: Eu am // Tu ai // El // Ea a plecat la şcoală. Noi am // Voi aţi // Ei /Ele au plecat. F: Je suis // Tu es // Il est parti à l'école. Elle est partie. Nous sommes // Vous êtes // Ils sont partis. Elles sont parties. I: Sono // Sei, è / partito / -a // Siamo // Siete // Sono partiti/-e. Essi // Esse sono partiti /-e. E: I // you we // you // they have // he has left for school.

AZVÂRLI

(pt. viitor I) R: Eu am să plec // Tu ai să pleci // El // Ea are să plece. Noi avem să plecăm // Voi aveţi să plecaţi // Ei // Ele au să plece. F: Je vais // Tu vas // Il // Elle va partir. Nous allons // Vous allez // Ils // Elles vont partir. I: Partirò // Partirai // Partirà // Partiremo // Partirete // Partiranno. E: I // You // He // She // We // You // They will go. (pt. viitor în trecut) R: Eu aveam să plec // Tu aveai să pleci // El // Ea avea să plece. // Noi aveam să plecăm // Voi aveaţi să plecaţi // Ei // Ele aveau să plece. F: J'allais // Tu allais // Il //Elle allait partir. // Nous allions // Vous alliez // Ils // Elles allaient partir. I: Sarei // Saresti // Sarebbe partito/-a / Saremmo // Saresti // Sarebbero partiti / -e. E: I //He // She was to leave // You // We // You //Tthey were to leave. AZVÂRLI (9. a) (ind. prez. 1, 6 azvârl, 2 azvârli, 3 azvârle; conj. prez 3, 6 să azvârle; imp. 2 azvârle !)

I. vb. tr.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] Copiii au azvârlit o piatră în apă. (sin. a arunca) Les enfants ont jeté / lancé une pierre dans l’eau. I bambini hanno gettato un sasso in acqua. The children threw a stone in the water. a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [-animat] Maşina a azvârlit-o pe fetiţă în şanţ (sin. a arunca). La voiture a projeté la fillette dans le fossé. La macchina ha scaraventato la ragazza nel fosso. The car cast the girl into the ditch.

II. vb. refl. a se ~ ± circ. (loc) (cu sens pasiv) R: Sticlele goale se vor azvârli la gunoi. (sin. a se arunca) F: On jettera les bouteilles vides à la poubelle. / Les bouteilles vides seront jetées à la poubelle. I: Le bottiglie vuote saranno buttate nei rifiuti. E: Empty bottles will be thrown away.

53

BATE (14. 11) (ind. prez. 1, 6 bat, 2 baţi, 3 bate ; imperf. 1, 4 băteam, 2 băteai etc.; perf. simplu 1 bătui, 2 bătuşi etc.; m. m. c. perf. 1 bătusem, 2 bătuseşi etc.; ger. bătând; part. bătut)

I. vb. intr. a∼ subiect [-animat] R: Vântul bate puternic. (sin. a sufla) F: Le vent souffle fort. I: Il vento soffia / tira forte. E: The wind is blowing hard. a ∼ + circ. (loc) subiect [±animat] R: Ploaia bate în ferestre. F: La pluie frappe contre la vitre. I: La pioggia batte nelle finestre. E: The rain is lashing against the windows. R: Bate la uşă înainte de a intra în camera mea! F: Frappe à la porte avant d'entrer dans ma chambre! I: Bussa prima di entrare nella mia camera! E: Knock before coming into my room! a∼ a-i ~ (cuiva) subiect [-animat] R: Inima lui Paul bate foarte tare. Lui Paul îi bate inima foarte tare. Îi bate inima foarte tare. F: Le coeur de Paul bat très fort. Son coeur bat très fort. I: Il cuore di Paolo batte molto forte. A Paolo (gli) batte il cuore.Gli batte il cuore molto forte. E: Paul's heart is pounding. His heart is pounding.

B

II. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Paul bate covoarele în curte. (sin. a scutura) F: Paul bat / secoue les tapis dans la cour. I: Paolo batte i tappeti nel cortile. E: Paul is dusting the carpets in the back yard. R: Tata bate un cui în perete. (sin. a fixa) F: Le père enfonce / plante un clou dans le mur. I: Il padre batte / pianta un chiodo sulla parete. E: Father is hammering a nail into the wall. R: Pendula bate miezul nopţii. (sin. a anunţa) F: La pendule sonne minuit. I: L’orologio batte la mezzanotte. E: The clock strikes midnight. a ∼ pe cineva subiect [±animat] R: Hoţii l-au bătut pe Paul şi i-au luat banii. F: Les voleurs ont frappé Paul et (ils) ont volé son argent. I: I ladri hanno picchiato Paolo e gli hanno preso i soldi. E: The thieves beat Paul and stole his money. R: Tânărul şahist l-a bătut pe adversarul său. (sin. a învinge) F: Le jeune joueur d’échecs a battu / a vaincu son adversaire. I: Il giovane scacchista ha battuto il suo avversario.

BAZA

E: The young chess player defeated his opponent. R: Paul m-a bătut pe umăr, în semn de prietenie. F: Paul m’a tapé sur l’épaule, en signe d’amitié. I: Paolo mi ha battuto sulle spalle, in segno di amicizia. E: Paul patted me on the shoulder, in a friendly gesture. R: Pantofii cei noi l-au bătut.(sin. a jena, a roade) F: Ses nouvelles chaussures l’ont blessé. I: Le scarpe nuove gli hanno fatto male / lo hanno ferito. E: The new shoes have pinched him. a ∼ pe cineva cu ceva subiect [+persoană] R: Agresorii l-au bătut pe bătrân cu pumnii şi cu picioarele. F: Les agresseurs ont battu le vieillard à coups de poing et de pied. I: Gli aggressori hanno colpito / picchiato il vecchio con le mani e con i piedi. E: The aggressors beat the old man with fists and feet. a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a bătut adversarul fără nici un efort. F: Paul a battu son adversaire sans aucun effort. I: Paolo ha battuto / ha vinto il suo avversario senza nessuno sforzo. E: Paul defeated his opponent with no effort. III. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv) R: Pentru a pregăti anumite prăjituri, ouăle se bat spumă. F: Pour préparer certains gâteaux, on doit battre / monter les oeufs en neige. I: Per i dolci si monta la chiara delle uova / Per i dolci la chiara delle uova viene montata a neve. E: To make certain cakes, eggs are whipped.

BAZA (SE) (4) (ind. prez. 1 bazez)

I. vb. refl. intr. a se ~ pe cineva a se ∼ pe ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Pentru rezolvarea acestei probleme, Paul se bazează pe prietenii lui. F: Pour résoudre ce problème, Paul compte / se base sur ses amis. I: Per la risoluzione di questo problema, Paolo conta sui suoi amici. E: To solve this problem, Paul counts on his friends. R: În rezolvarea acestei probleme, comisia se bazează pe experţi europeni // pe raportul întocmit de experţi. F: Dans la solution de ce problème, la commission se base sur les experts européens // sur le rapport élaboré par les experts. I: Per la risoluzione di questo problema, la commissione si basa sugli esperti europei // sul rapporto redatto dagli esperti. E: To solve this problem, the commission relies on European experts // on the experts' report a se ∼ pe ceva (cu sens pasiv) R: Această afirmaţie se bazează pe o documentaţie solidă. F: Cette affirmation se base / repose sur une documentation solide. I: Questa affermazione si fonda su una solida documentazione. E: This statement is grounded on solid documentation. R: Raţionamentul lui Paul se bazează pe argumente de neclintit. F: Le raisonnement de Paul repose sur des arguments inébranlables. I: Il ragionamento di Paolo si fonda su argomenti inconfutabili. E: Paul’s reasoning is based on unweavering arguments. R: Teza de doctorat a Mariei se bazează pe cercetările cele mai recente din acest domeniu. F: La thèse de doctorat de Marie s’appuie sur les recherches les plus récentes dans ce domaine. 55

BĂGA

I: La tesi di dottorato di Maria si fonda sulle ricerche più recenti in questo campo. E: Mary's PhD thesis relies on the most recent research in the field. II. vb. tr. a-şi ~ ceva pe ceva (cu dat. pos.) R: Profesorul şi-a bazat expunerea pe documente autentice. F: Le professeur a basé / fondé son exposé sur des documents authentiques. I: Il professore ha basato / fondato la sua esposizione su documenti autentici. E: The teacher based his presentation on authentic documents. R: Avocatul şi-a bazat afirmaţiile // pledoaria pe dovezi sigure. F: L'avocat a fondé ses affirmations // son plaidoyer sur des preuves certaines. I: L'avvocato ha basato le sue affermazioni // la sua difesa su prove sicure. E: The attorney has grounded his statement // plead on solid evidence. BĂGA (1. 1. a) (ind. prez. 1 bag, 2 bagi, 3, 6 bagă; conj. prez. 3, 6 să bage; imp. 2 bagă !)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul a băgat maşina în garaj. F: Paul a entré la voiture dans le garage. I: Paolo ha messo la macchina nell’autorimessa. E: Paul drove the car into the garage. R: Poştaşul bagă în fiecare dimineaţă corespondenţa (pe) sub uşa locatarilor. F: Le facteur glisse chaque matin le courrier sous la porte des locataires. I: Il postino introduce ogni mattina la corrispondenza sotto la porta degli inquilini. E: Every morning the postman slips the mail under the tenants' doors. R: Paul a băgat scrisoarea în plic şi a pus-o la poştă. (sin. a introduce) F: Paul a mis / glissé la lettre dans l'enveloppe et l’a postée. 56

I: Paolo ha infilato la lettera nella busta e l’ha spedita per posta. E: Paul put the letter into the envelope and posted it. R: Paul bagă banii în buzunar. (sin. a pune) F: Paul met l’argent dans sa poche. I: Paolo mette i soldi in tasca. E: Paul put the money in his pocket. R: Noii patroni au băgat sume importante de bani în construcţia hotelului. (sin. a investi, a cheltui) F: Les nouveaux patrons ont engagé / investi de grosses sommes d'argent dans la construction de l’hôtel. I: I nuovi proprietari hanno investito somme importanti nella costruzione dell’albergo. E: The new owners invested large sums of money in the building of this hotel. a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Educatoarea i-a băgat pe copii în clasă. F: La monitrice (du jardin d’enfants) a fait entrer les enfants en classe. I: La maestra d'asilo ha fatto entrare in classe i bambini. E: The school mistress took the children in class. R: Gardianul l-a băgat pe deţinut în celulă. F: Le geôlier a introduit / fait entrer le détenu dans sa cellule. I: La guardia carceraria ha fatto entrare il detenuto in cella. E: The jailer put the convict into the cell. R: Pentru acest delict, justiţia l-a băgat pe Paul la închisoare. (sin. a condamna) F: Pour ce délit, la justice a mis Paul en prison. I: Per questo delitto, l’autorità giudiziaria ha messo Paolo in prigione. E: For this crime, justice sent Paul to prison. a-şi ~ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Ca să se încălzească, Paul şi-a băgat mâinile în buzunare. F: Pour se réchauffer, Paul a mis / a enfoncé ses mains dans ses poches. I: Per riscaldarsi, Paolo si è messo le mani in tasca. E: In order to get warm, Paul thrust his hands into his pockets. R: Paul şi-a băgat maşina în garaj.

BĂNUI

F: Paul a rentré sa voiture au garage. I: Paolo ha messo la sua macchina nell’ autorimessa. E: Paul drove his car in the garage.

E: Some people like to pry into other people’s affairs.

II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Fiind foarte obosit, Paul s-a băgat în pat şi a adormit imediat. (sin. a se culca) F: Très fatigué, Paul s’est mis au lit et (il) s’est endormi tout de suite. I: Essendo molto stanco, Paolo si è messo a letto e si è addormentato immediatamente. E: Very tired, Paul slipped into bed and instantly fell asleep. R: Fără a şti despre ce vorbim, Maria s-a băgat în discuţie. (sin. a se amesteca) F: Sans savoir de quoi nous parlions, Marie s’est mêlée à la conversation. I: Senza sapere di che cosa parlassimo, Maria è entrata nella discussione. E: Without knowing what we were talking about, Mary butted in. a se ~ + (ca) e. p. s. (substantiv) subiect [+persoană] R: Băiatul prietenei mele s-a băgat (ca) ucenic la un patron. F: Le fils de mon amie est entré / s’est engagé comme apprenti chez un patron. I: Il figlio della mia amica è andato a fare l’apprendista sotto padrone. E: My friend’s son started his apprenticeship with an employer. R: Pentru a câştiga mai mult, el s-a băgat (ca) şofer pe taxi. (sin. a se angaja) F: Pour gagner davantage il s’est fait embaucher comme chauffeur de taxi. I: Per guadagnare di più, egli si è fatto assumere come tassista. E: In order to earn more, he got a job as a taxi driver. a se ~ în ceva subiect [+persoană] R: Unor oameni le place să se bage în treburile altora. (sin. a se amesteca) F: Certaines gens aiment se mêler des affaires des autres / d’autrui. I: A qualche persona piace intromettersi negli affari degli altri.

(ind. prez. 1, 6 bănuiesc)

BĂNUI (11) I. vb. tr. a ∼ că P subiect [+persoană] R: Maria a bănuit că Paul îi ascunde adevărul. (sin. a intui) F: Marie se doutait / a soupçonné que Paul lui cachait la vérité. I: Maria ha sospettato che Paolo le nascondesse la verità. E: Mary suspected that Paul was hiding the truth from her. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Maria a bănuit nesinceritatea lui Paul. (sin. a presimţi, a presupune) F: Marie se doutait du /a soupçonné le manque de sincérité de Paul. I: Maria ha sospettato la mancanza di sincerità di Paolo. E: Mary suspected Paul's insincerity. a ∼ pe cineva (de ceva) subiect [+persoană] R: Colegii l-au bănuit pe Paul de furt. Îl bănuiesc de multă vreme. (sin. a suspecta) F: Les collègues ont suspecté / ont soupçonné Paul de vol. Ils le soupçonnent depuis longtemps. I: I colleghi hanno sospettato Paolo di furto. Lo sospettano da molto tempo. E: His colleagues suspected Paul of theft.They've long suspected him. a ∼ pe cineva că P subiect [+persoană] R: Părinţii l-au bănuit pe Paul că le ascunde adevărul. (sin. a suspecta) F: Les parents ont suspecté / ont soupçonné Paul de leur cacher la vérité. I: I genitori hanno sospettato che Paolo nascondesse loro la verità. E: His parents suspected / had a hunch that Paul was hiding the truth. (în constr. abs.) R: Bănuiam eu ! F: Je m'en doutais ! I: Avevo il sospetto, io! E: I suspected that much! / As I suspected! 57

BEA

R: F: I: E:

a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) Paul îşi bănuia colaboratorii de neglijenţă. Paul suspectait ses collaborateurs de négligence. Paolo sospettava i suoi collaboratori di negligenza. Paul suspected his colleagues of negligence.

II. vb. refl. a se ∼ de ceva (reciproc) subiect [+persoană] R: Copiii se bănuiesc unul pe altul de furt. F: Les enfants se suspectent l'un l'autre de vol. I: I bambini si sospettano l’un l’altro di furto. E: The kids suspect each other of theft. a se ~ că P subiect [+persoană] R: Paul şi Maria se bănuiau unul pe altul că nu sunt sinceri. F: Paul et Marie se suspectaient l'un l'autre de ne pas être sincères. I: Paolo e Maria si sospettano l'un l'altro di non essere sinceri. E: Paul and Mary suspected each other of being insincere. a se ~ (în constr. impers.) R: Se bănuieşte intenţia lui de a fugi din ţară. F: On soupçonne // On se doute de son intention de s'enfuir du pays. I: Si sospetta la sua intenzione di fuggire dal paese. E: He is suspected of intending to leave the country. a se ∼ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se bănuieşte că vor avea loc noi atentate. (sin. a se presupune, a se crede) F: On suppose qu’il y aura de nouveaux attentats. / On s'attend à de nouveaux attentats // à ce qu’il y ait de nouveaux attentats. I: Si sospetta che avranno luogo nuovi attentati. 58

E: It is suspected that new terrorist attacks might take place. BEA (26) (ind. prez. 1, 6 beau, 2 bei, 3 bea; conj. prez. 3, 6 să bea; imp. 2 bea !; part. băut; imp. 2 bea !)

I. vb. tr. subiect [+animat] a ∼ ceva R: Copiii beau lapte, iar Maria bea o ceaşcă de ceai. F: Les enfants boivent du lait et Marie boit une tasse de thé. I: I bambini bevono latte mentre Maria beve una tazza di tè. E: The children are drinking milk while Mary is having a cup of tea. R: Câinle Mariei bea apă. F: Le chien de Marie boit de l'eau. I: Il cane di Maria beve acqua. E: Mary's dog is drinking water. (în constr. abs.) R: Să bem în sănătatea mirilor! F: Buvons à la santé des époux ! I: Beviamo alla salute degli sposi ! E: Let’s drink toast to the bride and groom! R: Paul bea mult. F: Paul boit beaucoup. I: Paolo beve molto. E: Paul drinks a lot. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) R: Bătrânul şi-a băut cafeaua în linişte. F: Le vieillard a bu tranquillement son café. I: Il vecchio ha bevuto il suo caffè con calma. E: The old man drank his coffee in peace.

II. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv) R: Iarna ceaiul nu se bea rece. F: En hiver, le thé ne se boit pas froid / on ne boit pas le thé froid. I: D’inverno il tè non si beve freddo. E: In winter one shouldn’t drink the tea cold. (în constr. impers.) R: De sărbători se bea mult. F: A l’occasion des fêtes on boit beaucoup.

BUCURA

I: Nei giorni di festa si beve molto. E: People drink a lot on holidays. BLESTEMA (1) (ind. prez. 1 blestem)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Anumite persoane îi blestemă pe cei care nu le dau dreptate. F: Certaines personnes blasphèment ceux qui ne leur font pas justice. I: Certe persone maledicono quegli che non danno loro ragione. E: Certain people curse those who don’t admit they are right. R: Maria i-a blestemat pe hoţi. F: Marie a maudit les voleurs. I: Maria ha maledetto i ladri. E: Mary cursed the robbers. (in constr. abs.) R: Anumite persoane blestemă când nu li se face dreptate. F: Certaines personnes blasphèment / jurent quand on ne leur fait pas justice. I: Certe persone maledicono quando non si da loro ragione. E: Certain people curse when they are unjustly treated. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: O mamă nu trebuie niciodată să-şi blesteme copiii, orice ar face aceştia. F: Une mère ne doit jamais maudire ses enfants, quoi qu’ils fassent. I: Una madre non deve mai maledire suoi figli, qualsiasi cosa essi facciano. E: A mother should never curse her children, no matter what they might do. R: Paul şi-a blestemat zilele. F: Paul a maudit ses jours / sa vie. I: Paolo ha maledetto la sua vita. E: Paul was cursing his days. II. vb. intr. a~ subiect [+persoană] R: În timpul bombardamentului, femeile blestemau de disperare. F: Pendant le bombardement, désespérées, les femmes proféraient des blasphèmes.

I: Le donne imprecavano per disperazione durante il bombardamento. E: During the air raid, the women were cursing out of despair. III. vb. refl. a se ~ (in constr. impers.) R: În cazuri de disperare se plânge şi se blestemă. F: En cas de désespoir on pleure et on blasphème / on jure. I: In caso di disperazione si piange e si maledice. E: When desperate, one cries and curses. BUCURA (1) (ind. prez. 1 bucur; imp. 2 bucură !)

I. vb. tr. (unipers. 3, 6) a ∼ pe cineva subiect [±animat] (persoană, eveniment, stare) R: Maria o bucură pe mama ei cu rezultatele (obţinute) la olimpiade. Toţi copiii îi bucură pe părinţi când muncesc bine. F: Marie réjouit sa mère avec ses résultats aux olympiades.Tous les enfants satisfont leurs parents quand ils travaillent bien. I: Maria fa contenta sua madre con i risultati ottenuti alle olimpiadi. Tutti i bambini fanno felici i loro genitori quando lavorano bene. E: Mary makes her mother happy with her good results in contests. All children make their parents happy when they do well. R: Reuşita lui Paul în afaceri a bucurat pe toată lumea. F: La réussite de Paul dans les affaires a réjoui tout le monde. I: La riuscita di Paolo negli affari ha fatto contenti tutti. E: Paul's success in business pleased everybody. R:. Succesul tău mă bucură şi pe mine. Bucură pe toată lumea. F: Ton succès me réjouit moi aussi. Il réjouit tout le monde. I: Il tuo successo mi rende felice. Accontenta tutti. 59

BUCURA

E: Your success makes me happy, too. It pleases us all. a ∼ pe cineva (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (că P, să P) R: Pe Paul îl bucură mult că ai venit la spectacol. F: Paul est très content que tu sois venu au spectacle. I: Paolo è molto contento che tu sia venuto allo spettacolo. E: Paul is very happy that you've come to the show. R: Pe Paul l-ar bucura mult să vii la spectacol. F: Paul serait très content que tu viennes au spectacle. I: Paolo sarebbe molto felice se venisti allo spettacolo. E: Paul would be very happy if you came to the show. a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) R: Prin tot ce face, Paul îşi bucură părinţii. F: Par tout ce qu’il fait, Paul réjouit ses parents / rend ses parents heureux. I: In tutto quello che fa, Paolo rende felici i suoi genitori. E: By everything he does, Paul makes his parents happy. II. vb. refl. a se ∼ subiect [+persoană] R: Să bem şi să ne bucurăm! F: Buvons et réjouissons-nous! I: Beviamo e stiamo contenti! E: Let’s drink and be happy! a se ∼ de ceva subiect [±animat] R: Paul se bucură mult de succesele obţinute. F: Paul se réjouit beaucoup des succès obtenus.

60

I: Paolo era molto contento dei successi ottenuti. E: Paul is very happy for the success he has had. R: Parlamentarii se bucură de unele avantaje. (sin. a beneficia, a avea) F: Les parlamentaires bénéficient / jouissent de certains avantages. I: I parlamentari fruiscono di alcuni vantaggi. E: MPs enjoy certain privileges. R: Acest film s-a bucurat de un mare succes. (sin. a avea) F: Ce film a joui d'un grand succès. I: Questo film ha goduto di un grande successo. E: This movie had a great success. a se ∼ că P a se ∼ să P a se ∼ dacă P subiect [+persoană] R: Maria se bucură că ai ajutat-o atât de mult. (sin. a fi mulţumit) F: Marie est contente que tu l'aies tant aidée. I: Maria è contenta che l’hai aiutata tanto. E: Mary is very happy you helped her so much. R: Paul s-ar bucura mult să poţi veni la nunta lui. F: Paul serait très content que tu puisses venir à son mariage. I: Paolo sarebbe lieto / contento se potessi venire al suo matrimonio. E: Paul would be very happy if you could come to his wedding. R: Ne-am bucura mult dacă ne-aţi putea ajuta. F: Nous nous serions très contents si vous pouviez nous aider. I: Saremmo contenti se poteste aiutarci. E: We would be very happy if you could help us.

CALCULA (4) (ind. prez. 1 calculez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Specialiştii au calculat distanţa de la Pământ la Lună. F: Les spécialistes ont calculé la distance de la Terre à la Lune. I: Gli specialisti hanno calcolato la distanza dalla Terra alla Luna. E: Specialists have calculated the distance between the Earth and the Moon. R: Băncile calculează riscurile şi avantajele fiecărei investiţii. F: Les banques calculent / estiment les risques et les avantages de chaque investissement. I: I banchi calcolanno i rischi e i vantaggi di ogni investimento. E: The banks weigh the risks and advantages for each investment. a ~ că P subiect [+persoană] R: Contabilul a calculat că toate investiţiile se vor amortiza în doi ani. (sin. a socoti, a aprecia) F: Le comptable a calculé / estimé que toutes les dépenses d’investissement seront amorties dans deux ans. I: Il ragioniere ha calcolato che tutte le spese di investimento si ammortizzeranno in due anni. E: The accountant calculated that all expenses will be paid off in two years. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a calculat venitul anual.

C F: Paul a calculé son revenu annuel. I: Paolo ha calcolato il suo reddito annuale. E: Paul calculated his annual income. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Astăzi se calculează foarte repede cu instrumente perfecţionate. F: Aujourd’hui on calcule très vite avec des instruments perfectionnés. I: Oggi si calcola assai rapidamente con gli strumenti perfezionati. E: Today, advanced equipment enables rapid calculation. (cu sens pasiv) R: Aria cercului se calculează cu o formulă matematică. F: L’aire du cercle est calculée / se calcule à l'aide d' une formule mathématique. I: L'area del cerchio si calcola con una formula matematica. E: The area of the circle is calculated by a mathematical formula. R: S-a calculat bugetul pentru anul viitor. F: On a calculé le budget pour l’année prochaine. I: E' stato stabilito il bilancio per il prossimo anno. E: The budget for the following year has been calculated. CĂDEA1 (13. 2) (ind. prez. 1, 6 cad, 2 cazi, 3 cade; perf. simplu 1 căzui, 2 căzuşi etc.; m. m. c. perf. 1 căzusem,

CĂDEA2 2 căzuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să cadă; imp. 2 cazi !; ger. căzând; part. căzut)

I. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Copilul a alergat şi a căzut. F: L'enfant a couru et il est tombé. I: Il bambino ha corso ed è caduto. E: The child ran and fell. R: A căzut bruma. F: La brume est tombée. I: È caduta la brina. E: There was frost (last night). R: Cad stropi de ploaie. F: Il tombe des gouttes de pluie. I: Cadono gocce di pioggia. E: Drops of rain are falling. a ~ + circ. (loc) subiect [±animat] R: Paul a căzut pe scară // de pe scaun. F: Paul est tombé dans lescalier // de la chaise. I: Paolo è caduto sulle scale // dalla sedia. E: Paul fell on the stairs // from the chair. R: Mingea a căzut în lac. F: La balle est tombée dans le lac. I: La palla è caduta nel lago. E: The ball fell in the lake. R: Fructele au căzut din pom // pe jos. F: Les fruits sont tombés de l’arbre // par terre. I: I frutti sono caduti dall'albero // a terra. E: The fruit fell from the tree. a- i ~ (cuiva) + nume pred (cu statut de vb. copulativ) subiect [+persoană] R: Paul îi cade Mariei văr. F: Paul est le cousin de Marie. I: Paolo è il cugino di Maria. E: Paul is Mary's cousin. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Iarna se cade des pe gheaţă. F: En hiver on tombe souvent sur la glace. I: D'inverno si cade di frequente sul ghiaccio. E: In winter people often fall on ice.

62

CĂDEA2 (SE) (13. 2) (ind. prez. 3 se cade, 6 se cad ; conj. prez. 3, 6 să se cadă; ger. căzânduse ; part. căzut)

vb. refl. a i se ~ cuiva (în constr.unipers.3) subiect [-animat] R: O parte din moştenire i se cade fiului din prima căsătorie. F: Une partie de l'héritage revient au fils de son premier mariage. I: Una parte dell'eredità spetta al figlio di primo letto. E: Part of the inheritance naturally goes to the son by his first marriage. R: Via şi două hectare de pădure i se cad lui Paul. F: La vigne et deux hectares de forêt reviennent à Paul. I: Il vigneto e due ettari di bosco spettano a Paolo. E: The vineyard and 5 acres of forest go to Paul. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P) R: Se cade să ne cerem scuze. (sin. a trebui, a se cuveni) F: Il convient que nous demandions des excuses. I: Conviene chiedere scusa. E: We should apologize. R: Se cade să-l ajutăm pe prietenul nostru. F: Il est bon / Il convient d’aider / Nous devons aider notre ami. I: E’ bene aiutare il nostro amico. E: It is good / convenient to help our friend. CĂLĂTORI (10) (ind. prez. 1, 6 călătoresc)

I. vb. intr. a ~ ± circ. (mod, timp, loc) subiect [+persoană] R: Tinerii călătoresc în grup // mult. F: Les jeunes voyagent en groupe // beaucoup. I: I giovani viaggiano in gruppo // molto. E: Young people travel in groups // a lot. a ~ cu ceva ± circ. (mod, timp) subiect [+persoană] R: Paul călătoreşte mult // din când în când cu trenul // cu maşina // cu avionul.

CĂPĂTA

F: Paul voyage beaucoup // de temps en temps en train // en voiture // en avion. I: Paolo viaggia molto // di quando in quando in treno // con la macchina // in aereo. E: Paul travelsa lot // from time to time by train // by car // by plane. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Astăzi se călătoreşte mult. F: De nos jours on voyage beaucoup. I: Oggi si viaggia molto. E: These days one travels very much. CĂLCA1 (1.1.a) (ind. prez. 1 calc, 2 calci, 3, 6 calcă; conj. prez. 3, 6 să calce)

I. vb. intr. a ~ + circ. (mod, loc) subiect [+persoană] R: Bătrânii calcă cu atenţie. (sin. a păşi, a merge) F: Les personnes âgées marchent en faisant attention. I: Gli anziani camminano con attenzione. E: Old people walk carefully. R: Paul a călcat în noroi. (sin. a păşi) F: Paul a marché dans la boue. I: Paolo ha pestato nel fango. E: Paul stepped in the mud. R: Nu călcaţi pe iarbă! (sin. a merge) F: Ne pas marcher sur la pelouse. I: Non calpestare l'erba! E: Keep off the grass! II. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Nu călcaţi florile! F: Ne pas marcher sur les fleurs. I: Non calpestare i fiori! E: Don’t step on the flowers! a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Şoferul // Maşina a călcat un pieton. (sin. a accidenta // a omorî) F: Le chauffeur // La voiture a renversé // a tué un piéton.

I: L'autista // La macchina ha investito un pedone. E: The driver // The car ran over a passerby. a ~ pe cineva pe ceva subiect [+persoană] R: Maria l-a călcat pe copil pe picior. F: Marie a marché sur le pied de l'enfant. I: Maria ha pestato il piede del bambino. E: Mary stepped on the child’s foot. CĂLCA2 (1.1.a) (ind. prez. 1 calc, 2 calci, 3, 6 calcă; conj. prez. 3, 6 să calce)

I. vb. tr. a ~ ceva (rufe, haine) subiect [+persoană] R: Mama calcă rufele. F: La mère repasse le linge. I: La madre stira i panni. E: Mother is pressing the linen. (în constr. abs.) R: Mama calcă în fiecare zi. F: Ma mère repasse chaque jour. I: La madre stira ogni giorno. E: Mother does the ironing every day. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul îşi calcă singur pantalonii. F: Paul repasse seul ses pantalons. I: Paolo si stira i pantaloni da solo. E: Paul irons his own trousers. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Rufele se calcă umede. F: On repasse le linge après l'avoir humidifié. I: La biancheria si stira umida. E: Linen should be ironed moist. CĂPĂTA (1.19)

(ind. prez. 1 capăt, 2 capeţi, 3, 6 capătă; conj. prez. 3, 6 să capete)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Cei care cer (pomană) capătă întotdeauna câte ceva. (a primi) F: Ceux qui demandent l’aumône reçoivent toujours quelque chose.

63

CĂSĂTORI

I: Quelli che chiedono (qualche cosa) ottengono sempre qualcosa. E: Those who beg (for something) always get something. R: Se vede că Paul nu mai este începător, a căpătat experienţă. (sin. a dobândi) F: On voit que Paul n’est plus un débutant, il a acquis de l’expérience. I: Si vede che Paolo non è più un principiante, ha acquistato esperienza. E: It shows that Paul is no longer a beginner, he has acquired experience. II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) subiect [-animat] R: Experienţa se capătă muncind. F: L'expérience s'acquiert en travaillant. I: L'esperienza si acquista lavorando. E: Experience is gained by working. R: Deprinderile bune nu se capătă uşor. F: Les bonnes habitudes ne s’acquièrent pas facilement. I: Le buone abitudini non si acquistano facilmente. E: Good habits are hard to acquire. CĂSĂTORI (10) (ind. prez. 1, 6 căsătoresc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Primarul a căsătorit mai multe cupluri în aceeaşi zi. F: Le maire a marié / uni par le mariage plusieurs couples le même jour. I: Il sindaco ha sposato diverse coppie nello stesso giorno. E: The Mayor married several couples the same day. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Prietena mea şi-a căsătorit fiica anul trecut. (sin. a mărita). Anul acesta îşi va căsători băiatul. (sin. a însura) F: Mon amie a marié sa fille l’année dernière. Cette année elle mariera son fils. I: La mia amica ha sposato sua figlia l’anno scorso. Quest'anno sposerà suo figlio.

64

E: My friend married her daughter last year. This year she she is going marry her son, too. II. vb. refl. a se ~ cu cineva subiect [+persoană] R: Paul se căsătoreşte cu Maria.(sin. a se însura) F: Paul épousera Marie. I: Paolo si sposa con Maria. E: Paul gets married to Mary. R: Maria s-a căsătorit cu un inginer. (sin. a se mărita) F: Marie a épousé un ingénieur. Marie s’est mariée avec un ingénieur. I: Maria si è sposata con un ingegnere. E: Mary married an engineer. a se ~ (reciproc) R: Paul şi Maria s-au căsătorit. F: Paul et Marie se sont mariés. I: Paolo e Maria si sono sposati. E: Paul and Mary got married. CĂUTA (1.17.b) (ind. prez. 1 caut, 2 cauţi, 3, 6 caută; conj. prez. 3, 6 să caute ; imp. caută )

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Copilul caută o carte în bibliotecă. F: L'enfant cherche un livre dans sa bibliothèque. I: Il bambino cerca un libro in biblioteca. E: The child is looking for a book in the bookcase. R: Maria caută o soluţie la această problemă. F: Marie cherche une solution à ce problème. I: Maria cerca una soluzione a questo problema. E: Mary is looking for a solution to this problem. R: Paul caută un loc de muncă. F: Paul cherche un emploi. I: Paolo cerca / sta cercando un posto di lavoro. E: Paul is looking for a job.

CÂNTA

a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul o caută pe Maria la bibliotecă. F: Paul cherche Marie à la bibliothèque. I: Paolo cerca Maria nella biblioteca. E: Paul is looking for Mary at the library. R: Maria l-a căutat pe Paul toată ziua la telefon. F: Marie a cherché Paul toute la journée au téléphone. I: Maria o ha cercato Paolo tutto il giorno al telefono. E: Mary has been callingPaul all day. R: Poliţia îi caută pe deţinuţii care au evadat acum două zile. F: La Police recherche les détenus qui ont évadé il y a deux jours. I: I poliziotti stanno cercando i detenuti che sono evasi due giorni fa. E: The Police are looking for the prisoners who escaped two days ago. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul îşi caută cartea în bibliotecă. F: Paul cherche son livre dans la bibliothèque. I: Paolo cerca il suo libro in biblioteca. E: Paul is looking for his book in the library. R: Maria îşi caută prietenii la discotecă. F: Marie cherche ses amis à la discothèque. I: Maria cerca i suoi amici in discoteca.. E: Mary is looking for her friends at the disco. a ~ să P subiect [+persoană] R: Caută să înţelegi comportamentul lui! (sin. a încerca) F: Cherche à comprendre son comportement! I: Cerca di capire il suo comportamento! E: Try to understand his behaviour! II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Se caută vinovatul. F: On cherche le coupable. I: Si cerca il colpevole. E: They’re looking for the culprit.

R: Pretutindeni se caută produse noi. (sin. a se cere) F: On cherche partout des produits nouveaux. I: Si cercano dovunque prodotti nuovi. E: New products are looked for everywhere. (reciproc) R: Paul şi Maria se caută de o oră. F: Paul et Marie se cherchent depuis une heure. I: Paolo e Maria si stanno cercando da un'ora. E: Paul and Mary have been looking for each other for an hour. CÂNTA (1.16) (ind. prez. 1 cânt, 2 cânţi, 3, 6 cântă)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Soprana cântă o arie de operă. (sin. a interpreta) F: Le soprano chante un air d'opéra. I: Il soprano sta cantando un'aria d'opera. E: The soprano is singing an aria. R: Poetul cântă frumuseţile patriei. (sin. a descrie) F: Le poète chante les beautés de la patrie. I: Il poeta canta le bellezze della (sua) patria. E: The poet is praising the beauties of his country. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Ronsard a cântat-o pe Casandra în multe ode. (sin. a elogia) F: Ronsard a chanté Cassandre dans beaucoup d'odes. I: Ronsard ha cantato Cassandra in molte odi. E: Ronsard praised Cassandra in verses / sang Cassandra’s praises in many odes. a ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Mama i-a cântat copilului un cântec de leagăn. F: La mère a chanté une berceuse à l'enfant. 65

CÂNTĂRI

I: La madre ha cantato al bambino una ninna nanna. E: Mary sang the baby a lullaby. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Ţăranul român îşi cântă bucuria şi amarul. F: Le paysan roumain chante ses joies et ses peines. I: Il contadino rumeno canta le sue gioie e le sue pene. E: The Romanian peasant sings whether he is happy or sorry. (în constr. abs.) R: Paul cântă în corul operei. F: Paul chante dans le choeur de l’opéra. I: Paolo canta nel coro dell’opera. E: Paul sings in the opera choir. R: Copiii cântă foarte bine // fals // toată ziua. F: Les enfants chantent très bien // faux // toute la journée. I: I bambini cantano molto bene // falsamente // tutto il giorno. E: Children sing very well // falsely // all day long. II. vb. intr. a~ subiect [+animat] R: Păsările cântă. F: Les oiseaux chantent. I: Gli uccelli cantano. E: Birds sing. a ~ la ceva (instrument) subiect [+persoană] R: Paul cântă la pian // la vioară // la chitară // la trompetă. F: Paul joue du piano // du violon // de la guitare // de la trompette. I: Paolo suona il pianoforte // il violino // la chitarra // la tromba. E: Paul plays the piano // the violin // the guitar // the trumpet // the pipe. III. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Această melodie se cântă la petreceri. F: Cette mélodie se chante // est chantée à l’occasion des fêtes // lors des fêtes.. I: Questa melodia si canta nelle feste. E: This tune is popular at parties. 66

(în constr. impers.) R: În această familie se cântă din pasiune. F: Dans cette famille on chante par passion. I: In questa famiglia si canta per passione. E: In this house people sing out of passion. CÂNTĂRI (10) (ind. prez. 1, 6 cântăresc)

I. vb. tr. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Bijutierii cântăresc aurul cu balanţa electronică. F: Les bijoutiers pèsent l’or sur une balance électronique. I: I gioiellieri pesano l’oro con una bilancia elettronica. E: Jewellers weighed the gold on electronic scales. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Consumatorii pot să-şi cântărească produsele pe un cântar de control. F: Les consommateurs peuvent peser leurs produits sur une balance de contrôle. I: I consumatori possono pesare i loro prodotti con una bilancia di controllo. E: Consummers can weigh the products on control scales. R: Înainte de a vorbi, Maria îşi cântăreşte bine cuvintele. (sin. a alege) F: Avant de parler, Marie pèse bien ses mots. I: Prima di parlare, Maria pesa bene le sue parole. E: Mary ponders over her words before saying anything. II. vb. intr. a ~ + circ. (măsură, mod) subiect [±animat] R: Nou-născutul cântăreşte patru kilograme. F: Le nouveau-né pèse quatre kilos. I: Il neonato pesa quattro chilogrammi. E: The newborn weighs 4 kilos. R: Acest sac de grâu cântăreşte 100 de kilograme. F: Ce sac de blé pèse 100 kilos.

CÂŞTIGA

I: Questo sacco di grano pesa 100 chili. E: This sack of wheat weighs 100 kg. R: Părerea lui Paul cântăreşte greu în consiliul de administraţie. (sin. a conta mult) F: L'avis de Paul pèse lourd dans le conseil d’administration. I: Il parere di Paolo pesa molto nel consiglio di amministrazione. E: Paul's opinion is always considered by the Administration Board. III. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Maria se cântăreşte în fiecare zi. F: Marie se pèse chaque jour. I: Maria si pesa ogni giorno. E: Mary weighs herself every day. a se ~ (cu sens pasiv) R: Cantităţile mari se cântăresc cu cântarul roman. F: Les grandes quantités sont pesées sur une balance romaine. I: Le grandi quantità si pesano con la bilancia romana. E: Large quantities are weighed on Roman scales. CÂŞTIGA (1) (ind. prez. 1 câştig)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul a câştigat bani // pariul // procesul. F: Paul a gagné de l'argent // le pari // le procès. I: Paolo ha guadagnato soldi // ha vinto la scommessa // il processo. E: Paul has gained money // the bet // the trial. R: Paul a câştigat un premiu la un concurs de creaţie. (sin. a obţine, a primi) F: Paul a gagné / a remporté un prix à un concours de création. I: Paolo ha vinto un premio in un concorso artistico. E: Paul won a prize in a creation contest. R: După o perioadă de activitate în uzină, muncitorul a câştigat experienţă. (sin a dobândi)

F: Après une période d’activité dans l’usine, l’ouvrier a gagné de l'expérience. I: Dopo un periodo di lavoro nella fabbrica, l'operaio ha acquisito esperienza. E: After a long period of working in the factory, the worker has gained experience. R: Paul a câştigat simpatia tuturor. (sin. a cuceri) F: Paul a gagné la sympathie de tous. I: Paolo si è guadagnato / conquistato la simpatia di tutti. E: Paul has gained everybody’s friendship. (în constr. abs.) R: Paul a câştigat la loterie. F: Paul a gagné à la loterie. I: Paolo ha vinto al lotto. E: Paul won the lottery. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Artistul şi-a câştigat un bun renume. F: L'artiste s'est fait une bonne renommée. I: L'artista si è fatto un buon nome. E: The artist has made a good name for himself. (cu dat. pos.) R: Paul îşi câştigă singur existenţa. F: Paul gagne seul sa vie. I: Paolo si guadagna da solo la vita. E: Paul earns his own living. II. vb. intr. a ~ în ceva subiect [±animat] R: Copilul a câştigat în greutate. F: L'enfant a pris du poids. I: Il bambino è cresciuto di peso. E: The child has put on weight. R: Produsele noastre au câştigat în calitate. F: Nos produits ont gagné en qualité. I: I nostri prodotti hanno guadagnato in qualità. E: Our products’ quality has improved. III. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: În comerţ se câştigă bine. F: Dans le commerce on gagne bien. 67

CEDA

I: Nel commercio si guadagna bene. E: People earn a lot of money in commerce. (cu sens pasiv) R: Bunăvoinţa nu se câştigă uşor. F: La bienveillance ne se gagne pas facilement. I: La benevolenza non si guadagna / ottiene facilmente. E: Goodwill is not easily earned / won. CEDA (4) (ind. prez. 1 cedez)

I. vb. tr. a(-i) ~ ceva cuiva (persoană, instituţie) subiect [± animat] R: Maria (i-)a cedat surorii sale partea sa din moştenire. (sin. a lăsa) F: Marie a cédé à sa sœur sa part d’héritage. I: Maria ha ceduto la sua parte di eredità a sua sorella. E: Mary surrendered his share of the inheritance to her sister. R: Paul (i-)a cedat editurii dreptul de autor. F: Paul a cédé le droit d’auteur à la maison d’édition. I: Paolo ha ceduto il diritto di autore alla casa editrice. E: Paul gave up his royalties to the publishing house. a-şi ~ ceva (cu dat pos.) R: Paul şi-a cedat partea din moştenire unei case de copii. F: Paul a cédé sa part d’héritage à un orphélinat. I: Paolo ha ceduto la sua parte di eredità ad un orfanotrofio. E: Paul gave his share of the inheritance to an orphanage. II. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Paul a cedat în faţa mamei lui. F: Paul a cédé devant sa mère. I: Paolo ha ceduto di fronte a sua madre. E: Paul gave in to his mother. R: Platforma a cedat din cauza uzurii. (sin. a se rupe) 68

F: La platforme a cédé à cause de l’usure. I: La piattaforma ha ceduto a causa dell’usura. E: The platform gave way because of erosion. R: Temperatura bolnavului a cedat după administrarea antibioticelor. (sin. a scădea, a diminua) F: La fièvre du malade a fini par céder après l’administration des antibiotiques. I: La temperatura del malato si è abbassata dopo la somministrazione degli antibiotici. E: The temperature of the sick man dropped after the administration of antibiotics. III. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Moştenirea s-a cedat printr-un act oficial. F: L’héritage a été cédé / on a cédé l’héritage par un document officiel. I: Si è / è stata ceduta l’eredità con un atto ufficiale. E: The inheritance was given up by a legal document. CERCETA (4) (ind. prez. 1 cercetez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, autoritate) R: Paul a cercetat documentele din arhivă. (sin. a examina) F: Paul a examiné les documents des archives. I: Paolo ha esaminato i / ha fatto ricerche nei documenti dell'archivio. E: Paul has studied the documents in the archive. R: Cercetaţi cauzele acestui fenomen ! (sin. a căuta) F: Recherchez les causes de ce phénomène! I: Ricercate le cause di questo fenomeno! E: Look into the causes of this phenomenon! R: Procurorul // Procuratura cercetează un caz de corupţie. (sin. a ancheta)

CERE

F: Le Procureur // La Procurature enquête sur un cas de corruption. I: Il Procuratore // La Procura indaga / fa un inchiesta su un caso di corruzione. E: The attorney // The magistracy is investigating a case of corruption. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Poliţia // Procurorul îl cercetează pe Paul în această afacere. F: La Police // Le procureur enquête sur Paul dans cette affaire. I: La polizia // Il procuratore indaga (su) Paolo in questo affare. E: The police are // The prosecutor is investigating Paul in this case. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Cazul acesta se cercetează la Parchet. F: On enquête sur ce cas au Parquet. I: Questo caso è indagato in Procura / su questo caso si indaga in Procura. E: This case is being examined in court. R: Folclorul se cercetează pe teren. F: Le folklore s'étudie sur le terrain. I: Il folclore si studia sul territorio. E: Folklore is studied on the premisses. CERE (14. 5) (ind. prez. 1, 6 cer; conj. prez. 3, 6 să ceară; part. cerut)

I. vb. tranz. a ~ ceva ± circ. (scop) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Studentul a cerut o recomandare pentru studii în străinătate. F: L'étudiant a demandé une lettre de recommandation pour (faire) des études à l'étranger. I: Lo studente ha richiesto una (lettera di) presentazione per studiare all'estero. E: The student asked for a letter of recommendation to study aboard. R: Pentru a acorda împrumuturi, banca cere garanţii. F: Pour accorder des crédits, la banque demande des garanties. I: Per accordare un prestito, la banca chiede delle garanzie.

E: In order to give loans, the bank asks for guaranty. R: Studiul cere multă răbdare. F: L'étude demande / exige / réclame beaucoup de patience. I: Lo studio richiede / esige molta pazienza. E: Study requires a lot of patience. a ~ ceva de la cineva a-i ~ ceva (cuiva) subiect [±animat] R: Paul i-a cerut prietenului său un sfat. El cere întotdeauna sfaturi de la prieteni. Le cere sfaturi. F: Paul a demandé un conseil à son ami. Il demande toujours des conseils à ses amis. Il leur demande des conseils. I: Paolo ha chiesto un consiglio al suo amico. Lui chede sempre consigli agli amici. Chiede loro consigli. E: Paul asked his friend for a piece of advice. He always asks for advice from his friends. He asks them for advice. R: Paul a cerut un creion de la colegul său. F: Paul a demandé un crayon à papier à son collègue. I: Paolo ha chiesto una matita al suo collega. E: Paul asked for a pencil from his mate. Paul asked his mate to give him a pencil. R: Munca de creaţie cere artistului multe sacrificii. F: Le travail de création demande à l'artiste beaucoup de sacrifices. I: Il lavoro creativo richiede all'artista molti sacrifici. E: The artist’s effort of creation requires a lot of sacrifices. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Turistul a cerut informaţii la ghişeu // de la agenţia de voiaj. F: Le touriste a demandé des informations / renseignements au guichet // à l'agence de voyage. I: Il turista ha chiesto delle informazioni allo sportello // all'agenzia di viaggi. E: The tourist asked for information from the desk office // travel agency. a ~ ceva la cineva subiect [+persoană] R: Paul a cerut o audienţă la director // la comandantul Poliţiei. 69

CERE

F: Paul a demandé / sollicité une audience chez le directeur // chez le commandant de la Police. I: Paolo ha chiesto udienza al direttore // al capo della Polizia. E: Paul asked to see the manager // to see the Head of Police. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Paul a cerut-o pe secretara directorului la telefon. F: Paul a demandé la secrétaire du directeur au téléphone. I: Paolo ha chiesto al telefono la segretaria del direttore. E: Paul asked to speak to the manager’s secretary. R: Paul a cerut-o pe Maria de nevastă. F: Paul a demandé Marie en mariage. I: Paolo ha chiesto Maria in moglie. E: Paul asked Mary to marry him. a ~ să P a ~ ca ... să P subiect [+persoană] R: Cercetătorul a cerut să plece în străinătate. (sin. a solicita) F: Le chercheur a demandé de partir à l'étranger. I: Il ricercatore ha chiesto di andare all'estero. E: The scientist asked to go abroad. R: Profesorul a cerut ca studenţii să prezinte un referat la sfârşitul semestrului. (sin. a pretinde) F: Le professeur a demandé que les étudiants présentent un mémoire à la fin du semestre. I: Il professore ha chiesto che i suoi studenti presentino una relazione alla fine del semestre. E: The Professor demanded / required that his students should hand in a paper at the end of semester. a-i ~ (cuiva) să P subiect [+persoană] R: Profesorul le-a cerut studenţilor să prezinte un referat. Le-a cerut să-l prezinte la sfârşitul semestrului. F: Le professeur a demandé aux étudiants de présenter un mémoire. Il leur a demandé de le présenter à la fin du semestre. I: Il professore ha chiesto ai suoi studenti di presentare una relazione. Ha chiesto 70

E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

loro di presentarla alla fine del semestre. The teacher asked the students to write an end of term paper. He asked them to hand it in at the end of the term. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Sindicaliştii îşi cer drepturile. Les membres du syndicat demandent / revendiquent leurs droits. I sindacalisti rivendicano i loro diritti. Trade union members claim their rights. (reciproc) La plecare, copiii şi-au cerut adresele. Au départ, les enfants se sont demandé les adresses. Alla partenza, i bambini si sono chiesti i loro indirizzi. When parting, the children asked one another’s addresses.

II. vb. refl a se ~ (în constr. impers.) R: Se cere multă răbdare pentru astfel de studii. F: Ce genre d'études demande / exige beaucoup de patience. I: Si richiede molta pazienza per / in questo genere di studi. E: Such studies require a lot of patience. (cu sens pasiv) R: Pentru examen se cere toată materia. F: Pour l'examen on demande d'apprendre toute la matière. I: Per l'esame si richiede tutta la materia. E: You have to learn all the lecture courses for the exam. R: Această marfă se cere mult pe piaţă. F: Cette marchandise est très demandée / sollicitée sur le marché. I: Questa merce è molto richiesta sul mercato. E: This merchandise sells well. a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: Profesorilor li s-au cerut referinţe despre colegul nostru. Li s-au cerut profesorilor referinţe despre colegul nostru. F: On a demandé aux professeurs des références sur notre collègue. I: Hanno chiesto ai professori delle

CHELTUI

referenze sul nostro collega. E: The professors were asked to write references about our colleague. a i se ~ (cuiva) (în constr. impers) subiect [-animat] (să P) R: Li s-a cerut elevilor să termine lucrarea în două săptămâni. F: On a demandé aux élèves de finir le travail en deux semaines. I: E' stato richiesto agli studenti di finire il lavoro in due settimane. E: The students were asked to finish their work in two weeks. CERTA (1. 20) (ind. prez. 1 cert, 2 cerţi, 3, 6 ceartă; imp. 2 ceartă !)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+animat] R: Paul îi ceartă pe copiii care nu sunt cuminţi. (sin. a mustra) F: Paul gronde les enfants qui ne sont pas sages. I: Paolo rimprovera i bambini che non stanno buoni. E: Paul is scolding the children who are naughty. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria îşi ceartă băiatul. F: Marie gronde son fils. I: Maria rimprovera suo figlio. E: Mary is scolding her son. II. vb. refl. a se ~ cu cineva subiect [+persoană] R: Paul se ceartă cu Maria. F: Paul se dispute / se querelle avec Marie. I: Paolo litiga con Maria. E: Paul is having a row with Mary. (reciproc) R: Paul şi Maria se ceartă mereu. F: Paul et Marie se querellent / se disputent tout le temps. I: Paolo e Maria litigano sempre. E: Paul and Mary quarrel all the time. CHELTUI (11) (ind. prez. 1, 6 cheltuiesc)

I. vb. tr. a ~ ceva pe ceva, la ceva subiect [+persoană] R: Maria a cheltuit toţi banii pe cărţi. F: Marie a dépensé tout son argent pour s’acheter des livres. I: Maria ha speso tutti i soldi nei libri. E: Mary has spent all her money to buy books. R: Paul a cheltuit toţi banii la cărţi // la jocurile de noroc. F: Paul a dépensé tout son argent aux cartes // aux jeux de hasard. I: Paolo ha dissipato tutti i soldi al gioco delle carte // ai giochi d’azzardo. E: Paul spent all his money playing cards // gambling. a-şi ~ ceva + circ. (timp, mod) (cu dat pos.) R: Paul şi-a cheltuit salariul în câteva zile // foarte repede. F: Paul a dépensé son salaire en quelques jours // très vite. I: Paolo ha speso il suo stipendio in pochi giorni // subito. E: Paul squandered his salary in a few days // right away. R: Copiii îşi cheltuiesc energia alergând. (sin. a consuma) F: Les enfants dépensent leur énergie à courir. I: I bambini spendono la loro energia correndo. E: Children consume their energy running. a ~ + circ. (mod) cu ceva, cu cineva (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Maria a cheltuit mult cu bunica ei // cu spitalizarea bunicii // cu şcoala copiilor. F: Marie a beaucoup dépensé pour sa grand-mère // avec l’hospitalisation de sa grand-mère // pour l’école de ses enfants. I: Maria ha speso molto con sua nonna // con l’ospedale // con la scuola dei bambini. E: Mary spent a lot of money on her grandmother // on her grandmother’s hospitalisation // on her children’s education. II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) 71

CHEMA

(în constr. impers.) R: În majoritatea oraşelor se cheltuieşte mult pe întreţinere. F: Dans la plupart des villes on dépense beaucoup pour les charges. I: Nella maggior parte delle città si spende molto per le spese di condominio. E: In most cities a lot of money is spent on house keeping. CHEMA (1. 8) (ind. prez. 1 chem, 2 chemi, 3, 6 cheamă)

I. vb. tr. a ~ pe cineva ± circ. (loc, scop) subiect [+persoană] R: Învăţătorul i-a chemat pe elevi în clasă. F: L'instituteur a demandé aux élèves d'entrer en classe. L'instituteur a appelé les élèves en classe. I: Il maestro ha chiesto agli alunni di entrare nell'aula. Il maestro ha chiamato gli alunni nell'aula. E: The schoolmaster asked the children to get into the classroom. R: Cheamă-i pe copii, cina e gata ! F: Appelle les enfants, le dîner est prêt. I: Chiama i bambini, la cena è pronta. E: Call the children, dinner is ready! R: Mama a chemat-o pe Maria. (sin. a striga) F: La mère a appelé Marie. I: La madre ha chiamato Maria. E: Mother called Mary. R: Paul i-a chemat pe fraţii săi în ajutor. (sin. a striga) F: Paul a appelé ses frères à l'aide. I: Paolo ha chiamato in aiuto i suoi fratelli. E: Paul called his brothers to help him. R: Chemaţi un doctor ! (sin. a aduce) F: Appelez / faites venir un médecin! I: Chiamate un medico! E: Call a / the doctor! a ~ ceva (serviciu public) subiect [+persoană] R: Paul s-a simţit rău şi a chemat salvarea. F: Paul s'est porté / s’est senti mal et a appelé l'ambulance. I: Paolo si è sentito male e ha chiamato un'ambulanza. E: Paul felt unwell and called the ambulance. 72

R: Când a luat foc casa lui Paul, vecinii au chemat pompierii. F: Quand la maison de Paul a pris feu, les voisins ont appelé les pompiers. I: Quando la casa di Paolo ha preso fuoco, i vicini hanno chiamato i vigili del fuoco. E: When Paul’s house was on fire the neighbours called the fire brigade. a ~ pe cineva + e. p. s. subiect zero R: Pe prietenul meu îl cheamă Paul. (sin. a se numi) F: Mon ami s' appelle Paul. I: Il mio amico si chiama Paolo. E: My friend's name is Paul. R: Cum te cheamă ? (sin. a se numi) F: Comment t'appelles-tu ? / Quel est ton nom ? I: Come ti chiami? E: What’s your name? a-şi ~ pe cineva + circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a chemat prietenii la restaurant. (sin. a invita) F: Paul a appelé / invité ses amis au restaurant. I: Paolo ha invitato i suoi amici al ristorante. E: Paul invited his friends to a restaurant II. vb. refl. a se ~ + e.p.s. subiect [+persoană] R: Fratele meu se cheamă Paul. (sin. a se numi) F: Mon frère s'appelle Paul. I: Mio fratello si chiama Paolo. E: My brother's name is Paul. a se ~ + nume pred. (cu statut de vb. copulativ) subiect [+animat] R: Atitudinea pe care Paul a avut-o faţă de părinţi se cheamă impertinenţă. (sin. a se numi) F: L'attitude que Paul a eue envers ses parents s'appelle impertinence. I: L'atteggiamento che Paolo ha avuto nei riguardi dei genitori si chiama impertinenza. E: Paul's attitude towards his parents is called impertinence. subiect [-animat] (rel. P)

CITI

R: Ceea ce ai făcut în ultimul timp se cheamă imprudenţă. F: Ce que tu as fait ces dernies temps s'appelle imprudence. I: Ciò che hai fatto negli ultimi tempi si chiama imprudenza. E: What you have been doing lately is called imprudence. a se ~ + prop. pred. (că P) subiect [-animat] (dacă P) R: Dacă vine (la noi) se cheamă că îl interesează propunerea noastră. (sin. a însemna) F: S'il vient (chez nous), ça veut dire que notre proposition l'intéresse. I: Se viene (da noi), vuol dire che la nostra proposta l'interessa. E: If he comes (to us), it means he is interested in our suggestion. a se ~ (în constr. impers.) R: În caz de accident, se cheamă salvarea. F: En cas d'accident, on appelle // on doit appeler l'ambulance. I: In caso d'incidente, si chiama / chiamare l'ambulanza. E: In case of accident, (you) call the ambulance. CHINUI (11) (ind. prez. 1, 6 chinuiesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [± animat] R: Maria chinuieşte pisica. F: Marie torture / agace son chat. I: Maria tortura il gatto. E: Mary is torturing the cat. R: Pe Maria o chinuiesc remuşcările // amintirile. (sin. a frământa) F: Les remords // Les souvenirs tourmentent Marie. I: I rimorsi // I ricordi tormentano Maria. E: Mary is tormented by regrets // memories. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Bolnavul s-a chinuit mult. (sin. a suferi) F: Le malade a beaucoup souffert. I: Il malato ha sofferto molto.

E: The sick man suffered a lot. a se ~ să P subiect [+persoană] R: Paul se chinuieşte să repare maşina de spălat. (sin. a se strădui) F: Paul s’efforce de / se donne beaucoup de peine à réparer la machine à laver. I: Paolo fattica a riparare la lavatrice. E: Paul is striving to fix the washing machine. a se ~ cu cineva să P subiect [+persoană] R: Profesorii se chinuiesc cu anumiţi elevi să-i facă să înţeleagă noţiunile abstracte. (sin. a face eforturi) F: Les professeurs se donnent beaucoup de mal pour faire comprendre à certains élèves les notions abstraites. I: I professori si ingegnano per far capire agli studenti le nozioni astratte. E: The teachers strive to make certain puplis understand basic notions. R: Maria s-a chinuit mult cu copiii ei să-i crească. (sin. a face eforturi) F: Marie s'est donné beaucoup de mal à élever ses enfants. I: Maria si è data tanta pena per allevare suoi figli. E: Mary has taken pain in bringing up her children. CITI (10) (ind. prez. 1, 6 citesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul citeşte ziarul // o carte. F: Paul lit le journal // un livre. I: Paolo legge il giornale // un libro. E: Paul is reading the newspaper // a book. R: Studenţii citesc bibliografia recomandată. F: Les étudiants lisent la bibliographie recommandée. I: Gli studenti leggono la bibliografia suggerita. E: The students read the required books. R: Instrumentiştii citesc o partitură. (sin. a descifra) F: Les instrumentistes lisent / déchiffrent une partition. I: Gli strumentisti leggono una partitura. 73

CLĂDI

E: The musicians are reading a score. a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană] R: Bunica (îi) citeşte o poveste nepoţelului. F: La grand-mère lit un conte à son petit-fils. I: La nonna legge un racconto al suo nipotino. E: Granny reads her grandchild a fairy tale. R: Citeşte-mi telegrama de la Paul! F: Lis-moi le télégramme de Paul! I: Leggimi il telegramma di Paolo! E: Read me the telegram from Paul! (în constr. abs.) R: Lui Paul îi place să citească seara. F: Paul aime lire le soir. I: A Paolo piace leggere la / di sera. E: Paul likes to read at night. a ~ (ceva) din ceva subiect [+persoană] R: La ora de religie am citit o parabolă din Biblie. Am citit şi din Anton Pann. F: Dans la classe de religion nous avons lu une allégorie dans la Bible. Nous en avons lu aussi dans Anton Pann. I: Nell'ora di religione abbiamo letto una parabola della Bibbia. Abbiamo letto anche da / un brano di Anton Pann. E: In the religion class we read an allegory from the Bible. We read from Anton Pann as well. R: Învăţătorul ne-a citit (poezii) din opera lui Eminescu. F: L'instituteur nous a lu (des poésies) de l'oeuvre d’Eminescu. I: Il maestro ci ha letto da Eminescu / brani (dell'opera) di Eminescu. E: Our teacher read us from Eminescu / Eminescu’s works. a ~ pe cineva (autor) subiect [+persoană] R: Sunt elevi care l-au citit pe Sadoveanu integral // nu citesc autori moderni. F: Il y a des élèves qui ont lu Sadoveanu intégralement // ne lisent pas des auteurs modernes. I: Ci sono degli alunni che hanno letto tutte le opere di Sadoveanu // che non leggono degli autori moderni. E: There are students who have read the complete works of Sadoveanu // who don't read modern authors. 74

R:

F:

I:

E:

R: F: I: E:

a ~ că P subiect [+persoană] Paul a citit în comunicatul de presă al Ministerului Educaţiei că examenul de bacalaureat se va desfăşura după o metodologie nouă. Paul a lu dans le communiqué de presse du Ministère de l'Éducation que l'examen de baccalauréat se déroulera selon une nouvelle méthodologie. Paolo ha letto nel comunicato di stampa del Ministero dell'Educazione che l'esame di bacalaureato si svolgerà secondo una nuova metodologia. Paul read in the Ministry of Education press release that the school leaving exam would be carried out observing a new methodologyy. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a citit toate notiţele. Paul a lu toutes ses notes. Paolo ha letto tutti i suoi appunti. Paul has read all his notes.

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Tema se citeşte în clasă de către toţi elevii. F: Le devoir est lu en classe par tous les élèves. I: Il compito è letto in classe da tutti gli allievi. E: All students are obliged to read their homework in class. R: Această carte se citeşte uşor. F: Ce livre se lit facilement. I: Questo libro si legge facilmente. E: This book reads easily. (în constr. impers.) R: Se citeşte puţin în ultima vreme! F: On lit peu ces derniers temps! I: Si legge poco in questi ultimi tempi! E: People read little these days! CLĂDI (10) (ind. prez. 1, 6 clădesc)

I. vb.tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Constructorii clădesc blocuri de locuinţe. (sin. a construi)

COASE

F: Les constructeurs bâtissent / construisent des immeubles. I: I costruttori costruiscono condomini. E: Builders erect apartment houses. a-şi ~ ceva R: Paul şi-a clădit un imperiu financiar de invidiat. F: Paul s'est bâti / créé un empire financier à envier. I: Paolo si è costruito / creato un impero finanziario da far invidia. E: Paul has built an envied financial empire. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: În cartierul nostru se clădesc imobile noi. F: On bâtit / construit / édifie de nouveaux immeubles dans notre quartier. I: Nel nostro quartiere si costruiscono immobili nuovi. E: In our neighbourhood a lot of new blocks are being built. CLIPI (10) (ind. prez. 1, 6 clipesc)

R: F: I: E: R: F: I: E:

vb. intr. a~ subiect [+persoană] Maria clipeşte foarte des, parcă ar avea un tic. Marie cligne très souvent des yeux, comme si elle avait un tic. Maria batte gli occhi molto spesso, come se avesse un tic. Mary blinks very often, it’s like she had a twitch. Să nu clipiţi în timpul fotografierii! Ne clignez pas (des yeux) pendant la séance photo. Non battere gli occhi al momento dello scatto della fotografia! Don’t blink while the photo is being taken!

COACE (17. 3) (ind. prez. 1, 6 coc, 2 coci, 3 coace ; imperf. 1, 4 coceam, 2 coceai etc.; perf. simplu 1 copsei, 2 copseşi, 3 coapse, 4 coapserăm, 5 coapserăţi, 6

coapseră; m. m. c. perf. 1 copsesem, 2 copseseşi etc; ger. cocând; part. copt)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Maria coace cozonaci. F: Marie cuit des brioches. I: Maria cuoce i panettoni. E: Mary is baking sponge cakes. R: Soarele coace strugurii. F: Le soleil fait mûrir le raisin. I: Il sole fa maturare l’uva. E: The sun ripens the grapes. a~ (în constr. abs.) subiect [-animat] R: Cuptorul Mariei coace bine. F: Le four de Marie cuit bien. I: Il forno di Maria cuoce bene. E: Mary’s oven bakes well. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria şi-a copt cartofi. F: Marie s’est fait cuire des pommes de terre. I: Maria si è cotta delle patate. E: Mary baked herself potatoes.

II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, mod) subiect [-animat] R: Fructele se coc la soare, vara. F: En été, les fruits mûrissent au soleil. I: I frutti maturano al sole, in estate. E: Fruit ripen in the sun, in summer. R: Plăcinta se coace la foc mic. F: La galette cuit à feu doux / à petit feu. Il faut faire cuire la galette à feu doux / à petit feu. I: La sfogliata si cuoce a fuoco lento. E: The pie is baked over a low heat. COASE (14. 7) (ind. prez. 1, 6 cos, 2 coşi, 3 coase ; imperf. 1, 4 coseam, 2 coseai etc.; perf. simplu 1 cusui, 2 cusuşi etc.; m. m. c. perf. 1 cususem, 2 cususeşi etc.; ger. cosând; part. cusut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria coase un nasture. F: Marie coud un bouton. I: Maria cuce / attacca un bottone.

75

COBORÎ

E: Mary is sewing a button. a ~ ceva pentru cineva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Cos o fustă pentru Maria. Îi cos Mariei o fustă. (sin. a face, a confecţiona) F: Je couds une jupe pour Marie. I: Cucio una gonna a Maria. E: I’m sewing Mary’s skirt / a skirt for Mary. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Îmi cos un nasture la bluză. F: Je couds / attache un bouton à mon chemisier. I: Attacco un bottone alla mia camicetta. E: I’m sewing a button on my blouse. (cu dat.pos.) R: Mi-am cusut singură fusta. F: J’ai cousu toute seule ma jupe. I: Mi sono cucita da sola la gonna. E: I’ve sown the skirt myself. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Tivul se coase cu mâna. F: L’ourlet doit être cousu à la main. I: L’orlo si cuce a mano. E: The hem is stitched by hand. COBORÎ (8) (ind. prez. 1 cobor, 2 cobori, 3, 6 coboară; conj. prez. 3, 6 să coboare; imp. 2 coboară !)

I. vb. intr. subiect [±animat] a ~ + circ. (loc) R: Paul a coborât de pe terasă. F: Paul est descendu de la terrasse. I: Paolo è sceso dal terrazzo. E: Paul left the terrace. R: Toţi călătorii au coborât din tren. F: Tous les voyageurs sont descendus du train. I: Tutti i viaggiatori sono scesi dal treno. E: All the travellers got off the train. R: Maria a coborât la parter // în pivniţă. F: Marie est descendue au rez-de-chaussé // à la cave. I: Maria è scesa al piano terra // in cantina. E: Mary has gone downstairs // in the cellar. R: Unde cobori ? - Cobor la prima (staţie). 76

F: Où descends-tu? - Je descends au premier arrêt / à la suivante. I: Dove scendi? – Scendo alla prima fermata / stazione. E: “Where do you get off?” “ I get off at the first stop.” R: Liftul coboară la parter. F: L’ascenseur descend au rez-dechaussée. I: L'ascensore scende al pianterreno. E: The elevator gets down to the ground floor. a ~ ± circ. (măsură, timp) subiect [-animat] R: Temperatura a coborât la zero grade / sub zero. (sin. a scădea) F: La température est descendue à zéro (degrés C) / au-dessous de zéro. I: La temperatura è scesa a zero gradi / sotto lo zero. E: The temperature went down / fell to 0 C. R: Luna aceasta, preţurile au coborât. (sin. a se reduce) F: Ce dernier mois, les prix ont baissé. I: Questo mese i prezzi sono calati. E: Prices have gone down this month. II. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc, mod, timp) subiect [±animat] R: Călătorul a coborât bagajele din tren. F: Le voyageur a descendu les bagages du train. I: Il viaggiatore ha calato giù i bagagli dal treno. E: The traveller has taken his luggage from the train. R: Paul a coborât valiza de pe dulap. (sin. a da jos) F: Paul a descendu la valise de l'armoire. I: Paolo ha calato giù la valigia dall'armadio. E: Paul has taken down the case from the wardrobe. R: Copilul a coborât scara în fugă. F: L'enfant a descendu l'escalier en courant. I: Il bambino ha sceso le scale di corsa. E: The child has run down the stairs. R: Şoferul // Maşina a coborât panta // dealul fără probleme. F: Le chauffeur // La voiture a descendu la pente // la colline sans difficulté.

COMANDA

I: L'autista // la macchina ha sceso il declivio // pendio senza problemi. E: The driver // The car drove down the slope // hill without any problems. R: Paul a coborât privirea, ruşinat. (sin. a lăsa în jos) F: Paul a baissé le regard, honteux. I: Paolo ha abbassato lo sguardo, vergognoso. E: Paul lowered his eyes, in shame. R: Când e cald, Maria coboară storurile. (sin. a lăsa) F: Quand il fait chaud, Marie descend / baisse les stores. I: Quando fa caldo, Maria abbassa le persiane. E: When it is hot, Mary rolls down the blinds. a-şi ~ ceva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a coborât bagajele din tren. F: Paul a descendu ses bagages du train. I: Paolo ha calato giù i suoi bagagli dal treno. E: Paul took down his luggage from the train. III. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) (în constr. impers.) R: Se coboară numai pe scara de incendiu. F: On ne descend que par l'escalier d'incendie. I: Si scende solo dalla scala di sicurezza. E: You can take only the fire escape. a se ~ (cu ceva) (cu sens pasiv) R: Panourile se coboară cu scripeţii. F: On descend les panneaux avec les poulies. I: I pannelli vengono calati con le pulegge. E: Pannels are taken down with the pulleys. COMANDA (1. 4) (ind. prez. 1 comand, 2 comanzi, 3, 6 comandă)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Proprietarul hotelului a comandat mobilier nou.

F: Le propriétaire de l'hôtel a commandé de nouveaux meubles. I: Il proprietario dell'albergo ha ordinato un nuovo mobilio. E: The hotel owner has ordered new furniture. R: Pentru cină, clienţii au comandat friptură şi vin. (sin. a cere) F: Pour le dîner, les clients ont commandé du rôti et du vin. I: Per la cena, i clienti hanno ordinato arrosto e vino. E: The clients ordered steaks and wine for dinner. R: Paul a comandat un taxi pentru ora şapte. (sin. a chema) F: Paul a commandé / a appelé un taxi pour sept heures. I: Paolo ha prenotato un tassì per le sette. E: Paul ordered a taxi for 7 o’clock. R: Acest căpitan comandă echipajul unui vapor al Marinei Comerciale. (sin. a conduce) F: Ce capitaine commande l’équipage d’un bateau de la Marine Marchande . I: Questo capitano comanda l’equipaggio di una nave della marina mercantile. E: This captain is in command of a crew on a commercial ship. a ~ ceva subiect [-animat] R: Dispozitivul comandă transcrierea automată a datelor. F: Ce dispositif commande la transcription automatique des données. I: Il dispositivo regola la trascrizione automatica dei dati. E: The device dictates the automatic data transcription. (în constr. abs.) R: Aici el comandă. F: Ici, c'est lui qui commande. I: Qui è lui che comanda. E: He is in charge here! a ~ ceva pentru cineva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Mariei îi place Proust. Am comandat pentru ea o ediţie completă a operelor lui Proust. I-am comandat o ediţie completă la (librăria) FNAC. F: Marie aime Proust. J'ai commandé pour elle une édition complète des 77

COMPARA

oeuvres de Proust. Je la lui ai commandée à la (librairie) FNAC. I: A Maria piace Proust. Ho ordinato per lei l'edizione completa delle opere di Proust. Le ho ordinato un'edizione completa alla FNAC. E: Mary likes Proust. I've ordered the complete works of Proust for her. I've ordered the complete works for her at the FNAC bookstore. a ~ ceva la cineva subiect [+persoană] R: Paul a comandat o etajeră pentru cărţi la tâmplar. F: Paul a commandé une étagère pour les livres chez le menuisier I: Paolo ha ordinato al falegname uno scaffale per i libri. E: Paul has ordered the cabinet maker to make him a bookstand a(-i) ~ cuiva să P subiect [+persoană] R: Paul a comandat chelnerului să-i aducă o bere // o îngheţată. (sin. a cere) F: Paul a commandé au serveur de lui apporter une bière // une glace. I: Paolo ha ordinato al cameriere di portargli una birra // un gelato. E: Paul has asked the waiter to bring him a beer // an ice-cream. R: Generalul a comandat soldaţilor să deschidă focul. (sin. a ordona) F: Le général a commandé / a ordonné aux soldats d'ouvrir le feu. I: Il generale ha ordinato ai soldati di aprire il fuoco. E: The general ordered his troops to open fire. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul şi-a comandat un palton la croitor. F: Paul s'est commandé un manteau chez le tailleur. I: Paolo ha ordinato un cappotto al sarto.. E: Paul has given the tailor an order for a winter coat. II. vb. refl. a se ~ ceva la cineva (cu sens pasiv) R: S-au comandat două etajere la tâmplar.

78

F: Deux étagères ont été commandées chez le menuisier. On a commandé deux étagères chez le menuisier. I: Al falegname sono stati ordinati due scaffali. Sono stati ordinati due scaffali al falegname. E: The cabinet maker was ordered two bookstands. He was ordered two bookstands. a se ~ ceva pentru cineva a i se ~ (cuiva) ceva (cu sens pasiv) R: S-a comandat îngheţată pentru toţi invitaţii. F: On a commandé de la glace pour tous les invités. I: È stato ordinato del gelato per tutti gli invitati. E: Ice-cream was ordered for all the guests. R: S-au comandat cărţi pentru toţi elevii. Li s-au comadat cărţi de şcoală şi cărţi de lectură. F: On a commandé des livres pour tous les élèves. On leur a commandé des livres de classe et des livres de lecture. I: Sono stati ordinati dei libri per tutti gli studenti. Dei manuali e dei libri di lettura sono stati ordinati per loro. E: Books have been ordered for all the students. School books and fiction books have been ordered for them. COMPARA (1) (ind. prez. 1 compar)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Paul compară produsele din magazinele româneşti cu cele din străinătate. (sin. a confrunta) F: Paul compare les produits des magasins roumains avec ceux des magasins de l'étranger. I: Paolo confronta i prodotti dei negozi romeni con quelli di altri paesi. E: Paul compares the products in the Romanian shops with those existing in shops abroad. R: Paul îl compară pe fratele său cu băiatul vecinilor.

COMPLETA

F: Paul compare son frère au garçon des voisins. I: Paolo paragona suo fratello con il figlio dei vicini. E: Paul compares his brother with his neighbours' son. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul îşi compară prietenii din cartier cu colegii de clasă. F: Paul compare ses amis du quartier avec ses collègues de classe. I: Paolo paragona i suoi amici del quartiere con i suoi compagni di classe. E: Paul draws a parallel between his friends and his colleagues. R: Paul îşi compară maşina cu cea a vecinului. F: Paul compare sa voiture avec celle de son voisin. I: Paolo confronta la sua macchina con quella del suo vicino. E: Paul compares his car with his neighbour's. II. vb. refl. a se ~ cu cineva subiect [+persoană] R: Paul se compară întotdeauna cu Maria, sora lui mai mare. F: Paul se compare toujours avec Marie, sa soeur aînée. I: Paolo si paragona sempre con Maria, sua sorella maggiore. E: Paul always compares his results to Mary’s. (cu sens pasiv) R: Pentru mine, cei doi prieteni nu se compară unul cu altul. F: Pour moi, les deux amis ne peuvent pas être comparés (l'un à l'autre) . I: Per me, i due amici non si possono paragonare affatto tra loro. E: In my view, the two friends do not compare to each other. COMPLETA (4) (ind. prez. 1 completez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat]

R: Aceste date completează tabloul clinic al bolii. (sin. a întregi) F: Ces données complètent le tableau clinique de la maladie. I: Questi dati completano il quadro clinico della malattia. E: These data round off the clinical picture of the disease. R: Paul a completat lista participanţilor la întâlnire cu numele noilor membri ai clubului. (sin. a adăuga) F: Paul a complété la liste des participants à la réunion avec les noms des nouveaux membres du club. I: Paolo ha aggiunto sull' elenco dei partecipanti alla riunione i nomi dei nuovi soci del club. E: Paul added the names of the new members on the list of the participants in the meeting. R: Paul a completat chestionarul pentru concurs. F: Paul a rempli le questionnaire pour le concours. I: Paolo ha compilato il modulo per il concorso. E: Paul has filled in the application form for the contest. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a completat studiile în străinătate. F: Paul a complété ses études à l'étranger. I: Paolo ha completato i suoi studi all'estero. E: Paul has finshed his studies abroad. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: Formularele se completează la ghişeu. F: On remplit les formulaires au guichet. I: I moduli vengono compilati allo sportello. E: Application forms are filled in at the desk. (reciproc) R: Cei doi soţi se completează unul pe altul. F: Les deux époux se complètent l'un l'autre. I: I due coniugi si completano a vicenda. 79

COMUNICA

E: The two spouses complement each other. COMUNICA (1) (ind. prez. 1 comunic)

I. vb. tr. a-(i) ~ ceva cuiva subiect [±animat] R: Paul (le-)a comunicat ziariştilor rezultatele anchetei. (sin. a face cunoscut) F: Paul a communiqué aux journalistes les résultats de l’enquête. I: Paolo ha comunicato ai giornalisti i risultati dell’inchiesta. E: Paul notified the journalists of the results of the enquiry. R: Guvernul comunică prefecţilor bugetul pentru anul viitor. F: Le gouvernement communique aux préfets le budget pour l'année prochaine. I: Il governo comunica ai prefetti il bilancio per il prossimo anno. E: The government notifies the prefects about the next year's budget a-(i) ~ cuiva să P, că P subiect [+persoană] R: Comunică-i să vină! (sin. a transmite, a spune) F: Dis-lui qu’il vienne! I: Digli di venire! E: Tell him to come! R: Comunică-i lui Paul că poate veni! Comunică tuturor studenţilor că pot veni! F: Dis à Paul qu’il peut venir. Dis à tous les étudiants qu'ils peuvent venir. I: Digli / comunicagli che può venire! Dica a tutti gli studenti che possono venire! E: Tell Paul him he may come. Tell all the students they may come. a-i ~ (cuiva) când, unde, cum P a-i ~ (cuiva) rel. P subiect [+persoană] R: Comunică-i unde // când ne vedem // cum ajunge la noi // ce am hotărât. F: Dis-lui / fais-lui savoir où // quand nous nous verrons // comment il peut arriver chez nous // ce que nous avons décidé. 80

I: Comunicagli dove // quando ci vediamo // come può arrivare da noi // ciò che abbiamo deciso. E: Tell him where // when we meet // how to get to us // what we have decided. II. vb. intr. a ~ cu cineva subiect [+persoană] R: Maria comunică cu prietenii din străinătate prin telefon. F: Marie communique avec ses amis de l’étranger par téléphone. I: Maria comunica con i suoi amici all’estero tramite telefono. E: Mary is in touch with her friends from abroad by phone. a ~ cu ceva subiect [-animat] R: Camera copiilor comunică cu camera părinţilor. F: La chambre des enfants communique avec la chambre des parents. I: La camera dei bambini comunica con la camera dei genitori. E: The children's room opens into their parents'. R: Cămara comunică cu pivniţa. (sin. a da în) F: Le garde-manger communique avec la cave. I: La dispensa comunica con la cantina. E: The pantry leads into the cellar. a-şi ~ ceva (reciproc) R: Cei doi parteneri şi-au comunicat intenţiile. F: Les deux partenaires ont communiqué leurs intentions. I: I due soci hanno comunicato le loro intenzioni. E: The two partners communicated their intentions to each other. III. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Se comunică greu fără telefon. F: Il est difficile de communiquer sans téléphone. I: Si comunica difficilmente senza telefono. E: It’s difficult to communicate without a phone.

CONDAMNA

R: F: I: E: R: F: I: E:

a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, săP) I s-a comunicat lui Paul că a fost respins la interviu. On a communiqué à Paul qu’il avait été refusé / qu’il n’avait pas été admis à l’interview. Gli è stato comunicato che è stato scartato al colloquio (di assunzione). Paul was notified he was rejected at the interview. I s-a comunicat să vină la locul stabilit. On lui a communiqué de venir à l'endroit fixé / établi. Gli è stato comunicato di venire al luogo prestabilito. He was told to come to the agreed place.

CONCENTRA (4) (ind. prez. 1 concentrez)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ (măsură, loc) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Soluţia de clor este prea diluată. Trebuie s-o concentrăm până la 30% clor. F: La solution de chlore est trop diluée. Il faut la concentrer jusqu'à 30% chlore (en teneur). I: La soluzione di cloro è troppo diluita. Occorre concentrarla fino al 30% cloro. E: The chlorine solution is too diluted. We must bring it up to 30% chlorine. R: Americanii au concentrat forţe aeriene în Golf. (sin. a grupa) F: Les Américains ont concentré des forces aériennes dans le Golfe. I: Gli Americani hanno concentrato forze aeree nel Golfo. E: The Americans have concentrated their air force in the Gulf. a ~ ceva + circ (scop) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Guvernul a concentrat toate fondurile pentru reabilitarea zonelor defavorizate.

F: Le gouvernement a concentré tous les fonds pour la réhabilitation des zones défavorisées. I: Il governo ha concentrato tutti i fondi per le zone svantaggiate. E: The government have concentrated the funds for the reahbilitation of the underdeveloped areas. a-şi ~ ceva asupra a ceva a-şi ~ ceva în ceva (cu dat. pos.) R: Mi-am concentrat atenţia asupra acestei lucrări. F: J’ai concentré mon attention sur ce travail. I: Ho concentrato la mia attenzione su questo lavoro. E: I’ve focused my attention on this paper. R: Inamicul şi-a concentrat toate forţele în această acţiune. F: L’ennemi a concentré toutes ses forces dans cette action. I: Il nemico ha concentrato tutte le sue forze in quest’azione. E: The enemy has called up all the forces for this action. II. vb. refl. a se ~ asupra a ceva subiect [+persoană] R: Paul se concentrează asupra problemelor de actualitate. F: Paul se concentre sur les problèmes d’actualité. I: Paolo si concentra sui problemi di attualità. E: Paul is focusing on current matters. CONDAMNA (1) (ind. prez. 1 condamn)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva subiect [± animat] (persoană, instituţie) R: Judecătorul // Tribunalul i-a condamnat pe vinovaţi la închisoare. (sin. a pedepsi) F: Le juge // Le Tribunal a condamné les coupables à la prison. I: Il giudice ha condannato i colpevoli alla reclusione. 81

CONDUCE

E: The Judge // The Court sentenced the guilty people to prison. R: Maria condamnă purtarea nepoliticoasă a fratelui ei. (sin. a dezaproba) F: Marie condamne / désapprouve la conduite impolie de son frère. I: Maria condanna / disapprova il comportamento sgarbato di suo fratello. E: Mary condemns her brother’s rude behaviour. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul îşi condamnă prietenul pentru greşelile făcute. (sin. a dezaproba) F: Paul condamne son ami pour les erreurs commises. I: Paolo condanna il suo amico per gli sbagli / errori fatti. E: Paul blames his friend for the mistakes that were made. R: Maria îşi condamnă propria comportare faţă de prieteni. F: Marie condamne son propre comportement envers ses amis. I: Maria condanna il suo comportamento di fronte agli / nei riguardi degli amici. E: Mary blames herself for her behaviour towards her friends. II. vb. refl. a se ~ R: Prietena mea se condamnă pentru indulgenţă exagerată. (sin. a-şi reproşa) F: Mon amie se condamne pour son indulgence exagérée. I: La mia amica si rimprovera per la sua indulgenza esagerata. E: My friend blames herself for her excessive tolerance. (cu sens pasiv) R: Furtul se condamnă în orice societate. F: Le vol est condamné dans n' importe quelle société. I: Il furto si condanna in qualsiasi società. E: Stealing is punished in any society. CONDUCE (15) (ind. prez. 1, 6 conduc; imp. 2 condu !; part. condus)

I. vb. tr.

82

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F:

a ~ pe cineva ± circ. (loc, timp) a ~ ceva ± circ. (loc, timp) subiect [+persoană] Toată familia a condus-o pe Maria la gară. (sin. a însoţi) Toute la famille a accompagné Marie à la gare. Tutta la famiglia ha accompagnato Maria alla stazione ferroviaria. The whole family accompanied Mary to the station. Ghidul conduce vizitatorii prin muzeu. Le guide conduit / accompagne les visiteurs dans le musée. La guida accompagna i visitatori attraverso il museo. The guide leads the visitors through the museum. Actualul director conduce instituţia de doi ani. Le directeur actuel dirige l’institution depuis deux ans. L’attuale direttore dirige l’istituzione da due anni. The present director has been managing the institution for two years. Maria conduce o maşină puternică. Marie conduit une voiture puissante. Maria guida una macchina potente. Mary drives a powerful car. a ~ ceva spre ceva Moderatorul conduce discuţia spre concluziile vizate. L'animateur dirige / mène la discussion vers les conclusions visées. Il moderatore conduce la discussione verso le conclusioni previste. The moderator is leading the conversation towards the conclusions aimed at. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria îşi conduce vizitatorii prin muzeu. Marie guide les visiteurs dans le musée. Maria guida i visitatori attraverso il museo. Mary leads the visitors through the museum. Maria îşi conduce afacerile cu abilitate. Marie dirige son entreprise / gère ses affaires avec habileté.

CONSTITUI

I: Maria gestisce / amministra i suoi affari con abilità. E: Mary manages her business with competence. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Paul se conduce după propriile principii. (sin. a se comporta) F: Paul se conduit d'après ses propres principes. I: Paolo si comporta secondo i propri principi. E: Paul is guided / goes by his own principles. (cu sens pasiv) R: Această maşină se conduce uşor. F: Cette voiture est facile à conduire. I: Questa macchina si guida agevolmente. E: This car is easy to drive. CONSIDERA (1) (ind. prez. 1 consider)

I. vb. tr. a ~ ceva + (ca) e. p. s. a ~ pe cineva + (ca, drept) e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul consideră (ca) foarte corectă atitudinea voastră. F: Paul considère votre attitude comme très correcte. I: Paolo considera / giudica il vostro atteggiamento molto corretto. E: Paul considers / judges your attitude to be very good. R: Il consider pe Paul (ca / drept) cel mai bun partener al meu. F: Je considère Paul comme mon meilleur partenaire. I: Considero Paolo (come) il mio miglior partner. E: I consider Paul my best partner. I think of Paul as my best partner. a ~ că P subiect [+persoană] R: Paul consideră că trebuie să luăm o hotărâre în acest caz. F: Paul considère que nous devons prendre une décision dans ce cas.

I: Paolo considera / ritiene che in questo caso dobbiamo prendere una decisione. E: Paul believes we have to make a decision in this case. a-şi ~ pe cineva + e. p. s. a-şi ~ ceva + e. p. s. (cu dat. pos) R: Paul îşi consideră profesorul un specialist desăvârşit. F: Paul considère que son professeur est un spécialiste parfait. I: Paolo considera il suo professore un ottimo specialista. E: Paul considers his teacher to be a thorough specialist. R: Paul îşi consideră corectă atitudinea. F: Paul considère que son attitude est correcte. I: Paolo considera corretto il suo atteggiamento. E: Paul judges his attitude to be correct. II. vb. refl. a se ~ e. p. s. subiect [+persoană] R: Maria se consideră inteligentă. F: Marie se considère intelligente. I: Maria si considera intelligente. E: Mary considers herself to be intelligent. a se ~ că P (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se consideră că viaţa a apărut acum patru milioane de ani. F: On considère que la vie est apparue il y a quatre millions d’années. I: Si ritiene che la vita sia apparsa quattro milioni di anni fa. E: It is thought that life appeared four million years ago. CONSTITUI (7) (ind. prez. 1, 2 constitui, 3, 6 constituie; conj. prez. 3, 6 să constituie)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Participanţii la întrunire au constituit o nouă filială a partidului. (sin. a înfiinţa) 83

CONSTRUI

F: Les participants à la réunion ont constitué / ont créé une nouvelle filiale du parti. I: I partecipanti alla reunione hanno costituito / creato una nuova sezione del partito. E: The participants in the meeting have set up a new branch of their party. R: Guvernul a constituit o comisie de control a investiţiilor din agricultură. F: Le Gouvernement a consitué une comission chargée du contrôle des investissements dans l' agriculture. I: Il Governo ha costituito una commissione di controllo degli investimenti in agricoltura. E: The Government has created a commission to investigate agricultural investments. a ~ + nume pred. (cu statut de vb. copulativ) subiect [-animat] R: Părţile lucrării constituie un tot unitar. (sin. a forma, a alcătui, a fi) F: Les parties de l'ouvrage constituent / forment un tout unitaire. I: Le parti dell'opera costituiscono un insieme unitario. E: The various parts made up an integrated work / a whole. R: Aceste teorii constituie un nou punct de vedere. (sin. a reprezenta, a fi) F: Ces théories constituent / représentent un nouveau point de vue. I: Queste teorie costituiscono un nuovo punto di vista. E: These theories form a new viewpoint. R: Animalele din grădina zoologică constituie un punct de atracţie pentru vizitatori. (sin. a reprezenta, a fi) F: Les animaux du zoo constituent un point d’attraction pour les visiteurs. I: Gli animali dello zoo costituiscono un'attrazione per i visitatori. E: The animals in the zoo are an attraction for all visitors. a-şi ~ ceva subiect [±animat] R: Paul // Biblioteca şi-a constituit un fond de cheltuieli curente. F: Paul // La bibliothèque s'est constitué une réserve de dépenses courantes. I: Paolo // La biblioteca si è costituito un ondo per le spese correnti. 84

E: Paul // The library has created an account for running expenses. R: Acţionarii şi-au constituit consiliul de administraţie prin vot secret. (sin. a înfiinţa) F: Les actionnaires ont constitué le conseil d’administration par vote secret. I: Gli azionisti hanno costituito il consiglio d'amministrazione tramite il voto segreto. E: The shareholders have made up their board by secret ballot. II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: Cartelul s-a constituit prin unirea celor patru confederaţii sindicale. (sin. a se forma) F: Le cartel s'est constitué / s'est formé par l'union des quatre fédérations syndicales. I: Il cartello si è costituito dall'unione di quattro federazioni sindacali. E: The cartel was made up from the four trade union confederations. CONSTRUI (11) (ind. prez. 1, 6 construiesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul a construit o casă frumoasă. (sin. a zidi) F: Paul a construit / fait construire une belle maison. I: Paolo ha costruito una bella casa. E: Paul has built a nice house. R: Cu cuvintele date, Maria a construit o propoziţie corectă. (sin. a alcătui, a forma) F: Avec les mots donnés, Marie a construit / a fait une proposition correcte. I: Con le parole date, Maria ha costruito una proposizione corretta. E: With the given words, Mary has made up a correct sentence. a ~ ceva pentru cineva a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană]

CONTA

R: Paul a construit o casă pentru copii. Le-a construit (copiilor lui) o casă la munte. F: Paul a construit / a fait construire une maison pour ses enfants. Il a construit pour ses enfants une maison à la montagne. I: Paolo ha costruito una casa per i figli. Ha construito ai suoi figli una casa in montagna. E: Paul has had a house built for his children. He has had a house built (for his children) in the mountains. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul şi-a construit o casă la munte. F: Paul s’est fait construire une maison à la montagne. I: Paolo si è costruita una casa in montagna. E: Paul has had a house built in the mountains. (cu dat. pos.) R: Paul şi-a construit casa cu împrumut de la bancă. F: Paul a construit sa maison avec un prêt bancaire. I: Paolo si è costruita la casa con un mutuo bancario. E: Paul has built this house with money taken from the bank. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Se construieşte mult din materiale prefabricate. F: On construit beaucoup avec des matériaux de construction préfabriqués. I: Si costruisce molto con materiali prefabbricati. E: They are building a lot using prefab materials. (cu sens pasiv) R: Acest imobil s-a construit anul trecut. F: Cet immeuble a été construit l’année passée. I: Questo edificio è stato costruito l’anno scorso. E: This building was erected last year. R: Acest complement se construieşte cu prepoziţie.

F: Ce complément se construit avec une préposition. I: Questo complemento si costruisce con preposizione. E: This object takes a preposition. CONTA (4) (ind. prez. 1 contez)

I. vb. intr. a~ subiect [-animat] R: Gestul tău contează mult pentru mine. (sin. a reprezenta, a însemna) F: Ton geste compte beaucoup pour moi. I: Il tuo gesto conta molto per me. E: Your gesture means a lot to me. a ~ pe ceva a ~ pe cineva subiect [± animat] R: Paul contează pe discreţia ta. (sin. a se baza, a se bizui) F: Paul compte sur ta discrétion. I: Paolo conta sulla tua discrezione. E: Paul is counting on your discretion. R: Paul contează pe Maria pentru rezolvarea acestei probleme. F: Paul compte sur Marie pour résoudre ce problème. I: Paolo conta su Maria per la soluzione di questo problema. E: Paul is counting on Mary to solve this problem. R: Sindicatele contează pe convorbirile cu patronatul şi cu guvernul. F: Les syndicats comptent sur les pourparlers avec le patronat et le gouvernement. I: I sindicati contano sui dialoghi con il padronato e il governo. E: The unions count on the discussions with the owners' association and the government. a~ (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (dacă, când, unde P, rel. P) R: Nu contează dacă pleci (tu) //când pleacă Maria // unde plecaţi. F: Peu importe si tu pars // quand part Marie // où vous allez. I: Non importa se parti // quando parte Maria // dove vai. 85

CONŢINE

E: It doesn’t matter if you leave // when Mary leaves // where you leave. R: Nu contează cine vorbeşte // cu cine vorbeşte şi ce spune. F: Peu importe qui parle // avec qui il parle et ce qu'il dit. I: Non conta chi parla // con chi parla e cosa dice. E: It doesn't matter who is speaking // whom he is speaking with and what he is saying. a~ (în constr. unipers. 3) subiect[-animat] (că P, să P) R: Nu contează că aţi întârziat 10 minute. F: Le fait d'être arrivés en retard de 10 minutes ne compte pas. Que vous soyez arrivés en retard de 10 minunes, ça ne compte pas. I: Non importa il fatto che abbiato tardato 10 minuti. E: It does not matter that you are 10 minutes' late. R: Contează mult să fie toată lumea prezentă. F: Il compte beaucoup que tout le monde soit présent. I: E' molto importante che tutti siano presenti. E: It means a lot that everybody should be present. II. vb. refl. a se ~ pe ceva (în constr. impers.) R: S-a contat mult pe ajutorul tău. F: On a beaucoup compté sur ton aide. I: Si è contato molto sul tuo aiuto. E: They depended a lot on your help. CONŢINE (14. 6) (numai 3, 6: ind. prez. 3 conţine, 6 conţin; part. conţinut)

vb. tr. (vb. unipers. 3, 6) a ~ ceva subiect [-animat] R: Aceste comprimate conţin oligoelemente. F: Ces comprimés contiennent des oligoéléments. I: Queste compresse contengono degli oligoelementi. 86

E: These pills contain oligoelements. R: Revista conţine sfaturi utile pentru tineri. F: La revue contient des conseils utiles pour les jeunes. I: La rivista contiene dei consigli utili per giovani. E: The magazine contains / has useful advice for the young. CONTINUA (1. 24) (ind. prez. 1 continuu, 2 continui, 3, 6 continuă)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Participanţii la conferinţă au continuat discuţiile după-amiază. F: Les participants à la conférence ont continué les discussions dans l’aprèsmidi. I: I partecipanti alla conferenza hanno continuato le discussioni nel pomeriggio. E: The participants in the conference have continued their debates in the afternoon. R: Savanţii vor continua cercetările până la obţinerea unor rezultate relevante. F: Les savants continueront / poursuivront les recherches jusqu'à l'obtention de résultats relevants. I: Gli scienziati continueranno le ricerche fino all'ottenimento di / ad ottenere dei risultati rilevanti. E: Scientists will further their research till they obtain relevant results. a ~ să P subiect [+animat] R: Paul continuă să creadă că a avut dreptate. F: Paul continue à / de croire qu'il a eu raison. I: Paolo continua a credere di aver avuto ragione / che ha avuto ragione. E: Paul continues to believe that he was right. R: Câinele a continuat să latre. F: Le chien a continué à aboyer. I: Il cane ha continuato ad abbaiare. E: The dog went on barking. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)

CONTRIBUI

R: Paul şi-a continuat studiile în străinătate. F: Paul a continué ses études à l'étranger. I: Paolo ha continuato i suoi studi all'estero. E: Paul continued his studies abroad.

I : La costruzione della scuola sarà continuata in primavera. E : The building of the school will continue in spring.

II. vb. intr. a~ subiect [-animat] R: Lucrările reuniunii continuă. F: Les travaux de la réunion continuent / se poursuivent. I: I lavori della riunione continuano. E: The proceedings of the conference continue. R: Petrecerea a continuat până la miezul nopţii. F: La fête a continué / s'est prolongée jusqu'à minuit. I: La festa ha continuato / si è prolungata fino a mezzanotte. E: The party went on till midnight. R: Marcajul continuă până la intersecţie. F: Le marquage se continue / se poursuit jusqu'à l'intersection. I: La segnaletica continua fino all'incrocio. E: The marks / signs continue up to the crossroads. a~ (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (să P) R: Continuă să plouă //să ningă. F: Il continue à pleuvoir // à neiger. I: Continua a piovere // a nevicare. E: It keeps raining // snowing.

(ind. prez. 1, 2 contribui, 3, 6 contribuie; conj. prez. 3, 6 să contribuie)

III. vb. refl. a se ~ R: Autostrada se continuă cu un drum naţional. F: L'autoroute se prolonge par une route nationale. I: L'autostrada continua con una strada nazionale. E: The autoroute / highway turns into a common road. (cu sens pasiv) R: Construcţia şcolii se va continua la primăvară. F : On continuera la construction de l'école au printemps. La construction de l'école sera continuée au printemps.

CONTRIBUI (7) I. vb. intr. a ~ la ceva subiect [±animat] R: Savanţii români au contribuit la dezvoltarea acestei teorii. F: Les savants roumains ont contribué au développement de cette théorie. I: Gli scienziati romeni hanno contribuito allo sviluppo di questa teoria. E: Romanian scientists have contributed to this theory. R: Traducerea romanului a contribuit la o mai bună cunoaştere a acestui scriitor. F: La traduction du roman a contribué à une meilleure connaissance de cet écrivain. I: La traduzione del romanzo ha contribuito a una migliore conoscenza di questo scrittore. E: The translation of the novel has contributed to making this author known everywhere. II. vb. refl. a se ~ la ceva (în constr. impers.) R: În situaţii de calamitate, se contribuie cu bani şi cu produse de primă necesitate la ajutorarea populaţiei. F: Pour aider la population. sinistrée, en situations de calamités / catastrophes naturelles, on contribue avec de l'argent et des produits de première nécessité. I: Nelle situazioni di calamità, si contribuisce con soldi e con dei prodotti di prima necessità ad aiutare la popolazione. E: When natural disasters occur, money and essential products are contributed to the population.

87

CONVENI

CONVENI (9. 2. b) (ind. prez. 1, 6 convin, 2 convii, 3 convine; conj. prez. 3, 6 să convină)

I. vb. tr. a ~ (cu cineva) să P a ~ (cu cineva) rel. P subiect [+persoană] R: Am convenit (cu Maria) să ne vedem la ora 4 // să invităm mai multe persoane. (sin. a cădea de acord) F: Moi et Marie, nous sommes convenu(e)s de / nous sommes tombé(e)s d'accord pour nous (re)voir à 4 heures // inviter plusieurs personnes. I: Abbiamo stabilito (con Maria) di vederci alle 4 // di invitare più persone. E: Mary and I agreed to meet at 4 // to invite more persons. R: Am convenit (cu Maria) pe cine să invităm //cui să trimitem invitaţii. (sin. a stabili, a decide) F: Nous sommes convenu(e)s (Marie et moi) qui inviter // à qui envoyer des invitations. I: Ho stabilito (con Maria) chi invitare // a chi mandare gli inviti. E: Mary and I agreed whom to invite // whom to send invitations to. II. vb. intr. a-i ~ (cuiva ) (în constr. unipers. 3, 6) subiect [-animat] R: Această nouă situaţie îmi convine. Îţi convine, fără îndoială, şi ţie. Ne convine la toţi. (sin. a-i plăcea) F: Cette nouvelle situation me convient. Elle te convient, sans doute, à toi aussi. Elle convient à tout le monde. I: Questa nuova situazione mi va bene. Sono sicuro che va bene anche a te. Va bene a tutti. E: The new situation suits me. Undoubtedly, it suits you, too. It suits us all. R: Propunerile guvernului de restructurare a industriei extractive nu au convenit sindicatelor. F: Les propositions du gouvernement visant la restructuration de l'industrie extractive n'ont pas convenu aux syndicats. 88

I: Le proposte del Governo di ristrutturare l'industria estrattiva sono state respinte dai sindacati. E: The Governmemt's suggestions to reorganise the extracting industry did not suit the unions. a-i ~ cuiva (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (că P, să P, unde, când, cum P, rel. P) R: Lui Paul îi convine că Maria locuieşte aproape de el. F: Il convient à Paul que Marie habite près de lui. I: A Paolo conviene che Maria abiti vicino a lui. E: It suits Paul that Mary lives nearby. R: Lui Paul îi convine să locuiască aproape de Universitate. F: Il convient à Paul d'habiter près de l'Université. I: A Paolo conviene abitare nei pressi dell'Università. E: It suits Paul to live close to the University. R: Lui Paul îi convine unde // când // cu cine am hotărât să petrecem vacanţa. F: Il convient à Paul où // quand // avec qui nous avons décidé de passer nos vacancer. I: A Paolo sta bene dove // quando // con chi abbiamo deciso di trascorrere le vacanze. E: It suits Paul where // when // who we decided to spend the holiday with. III. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P) R: S-a convenit că trebuie să refacem proiectul. (sin. a se stabili) F: Il a été convenu que nous devions refaire le projet. I: Si è convenuto che si deve rifare il progetto. E: It was decided we had to do the project again. R: S-a convenit să se lucreze peste program. F: On a décidé de travailler hors programme. I: Si è deciso di lavorare oltre l’orario.

CONVINGE

E: It was decided that we should work overtime. CONVINGE (15) (ind. prez. 1, 6 conving; part. convins)

I. vb. tr. a ~ pe cineva cu ceva a ~ pe cineva de ceva subiect [±animat] (persoană, atitudine, comportament) R: Paul a convins-o pe Maria cu argumente de ordin moral. F: Paul a convaincu Marie avec des arguments d'ordre moral. I: Paolo ha convinto Maria con argomenti di ordine morale. E: Paul has convinced Mary with moral arguments. R: Atitudinea lui Paul m-a convins de sinceritatea sentimentelor sale. F: L'attitude de Paul m'a convaincu / m'a persuadé de la sincérité de ses sentiments. I: L'atteggiamento di Paolo mi ha convinto della sincerità dei suoi sentimenti. E: Paul’s attitude has convinced me of the sincerity of his feelings. a ~ pe cineva că P a ~ pe cineva să P subiect [+persoană] R: Paul l-a convins pe fratele său că Maria are dreptate. F: Paul a convaincu son frère que Marie avait raison. I: Paolo ha convinto suo fratello che Maria ha ragione. E: Paul has convinced his brother that Mary was right. R: Profesorul i-a convins pe elevi să participe la concurs. F: Le professeur a convaincu ses élèves de participer au concours. I: Il professore ha convinto i suoi studenti a partecipare al concorso. E: The professor has convinced the students to take part in the contest. a-şi ~ pe cineva de ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a convins prietenii de loialitatea sa. F: Paul a convaincu ses amis de sa loyauté.

I: Paolo ha convinto i suoi amici della sua lealtà. E: Paul has convinced his friends of his loyalty. a-şi ~ pe cineva că P a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) R: Profesorul şi-a convins elevii că trebuie să citească mai mult. F: Le professeur a convaincu ses élèves de la nécessité de lire davantage. I: Il professore ha convinto i suoi alunni dalla necessità di leggere di più. E: The teacher convinced the pupils that they had to read more. R: Paul şi-a convins familia să nu renunţe la moştenire. F: Paul a convaincu sa famille de ne pas renoncer à l'héritage. I: Paolo ha convinto la sua famiglia di non rinunciare all'eredità. E: Paul convinced his family not to give up the inheritance. II. vb. refl. a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Paul s-a convins de bunele tale intenţii. F: Paul s'est convaincu de tes bonnes intentions. I: Paolo si è convinto delle tue buone intenzioni. E: Paul has convinced himself of your good intentions. R: Studenţii s-au convins de necesitatea participării la seminarii. F: Les étudiants se sont persuadés de la nécessité de participer aux séminaires. I: Gli studenti si sono convinti della necessità di partecipare alle esercitazioni. E: The students convinced themselves of the necessity of taking part in seminars. a se ~ (de ceva) (cu sens pasiv) subiect [+persoană] R: Copiii se conving prin exemplul părinţilor. F: Les enfants sont convaincus par l'exemple de leurs parents. I: I bambini vengono convinti dall'esempio dei loro genitori. E: Children can be convinced by their parents’ example. 89

CORECTA

R: Oamenii se conving prin fapte, nu prin vorbe. F: On convainc les gens par des faits, non par des paroles. Les gens doivent être convaincus par des faits et pas par des paroles. I: Le persone si convincono con i fatti, non con le parole. E: People are convinced by deeds, not words. a se ~ că P subiect [+persoană] R: Paul s-a convins că ai avut dreptate. F: Paul s'est convaincu que tu avais eu raison. I: Paolo si è convinto che avevi / avuto ragione. E: Paul convinced himself that you were right. CORECTA (4) (ind. prez. 1 corectez)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Profesorul corectează temele elevilor // îl corectează pe Paul. F: Le professeur corrige les devoirs des élèves // corrige Paul. I: Il professore corregge i compiti degli studenti // corregge Paolo. E: The teacher is correcting the students’ homework // he corrects Paul. R: Ochelarii corectează vederea. F: Les lunettes corrigent la vue. I: Gli occhiali correggono la vista. E: Glasses correct the sight. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva (cu dat. pos.) R: Redactorul îi corectează articolul lui Paul. Ii corectează articolul. F: Le rédacteur corrige l'article de Paul. Il corrige son article. I: Il redattore corregge l'articolo di Paolo. Gli corregge l'articolo. E: The proof-reader reads an article for Paul. He corrects his article. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a corectat teza cu atenţie. 90

F: Marie a corrigé sa thèse avec attention. I: Maria ha corretto attentamente la sua tesi. E: Mary checked her paper thoroughly. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Paul se corectează imediat ce greşeşte. F: Paul se corrige tout de suite après avoir fait une faute / dès qu’il commet une erreur. I: Paolo si corregge non appena ha sbagliato. E: Paul corrects himself as soon as he makes a mistake. (cu sens pasiv) R: Greşelile de tipar se corectează cu roşu. F: Les fautes d’impression / d’imprimerie sont corrigées en rouge. I: Gli errori di stampa si correggono con il rosso. E: Printing mistakes are corrected in red. R: Carenţele de educaţie se corectează greu // în timp. (sin. a se îndrepta) F: Les carences d’éducation se corrigent difficilement // à la longue. I: Le mancanze d’educazione si correggono difficilmente // in tempo. E: Educational defaults are difficult to mend. CORESPUNDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 corespund, 2 corespunzi, 3 corespunde; ger. corespunzând; part. corespuns)

I. vb. intr. a ~ cu ceva subiect [-animat] R: În Evul Mediu se săpau tunele care corespundeau în diverse puncte // zone strategice. (sin. a duce) F: Au Moyen Age, on creusait des tunnels qui menaient à divers points // à diverses zones stratégiques. I: Nel Medio Evo, si scavovano gallerie che portavano in diversi punti // in diverse zone strategiche. E: In the Midde Ages they would dig tunnels that led to certain places // strategic area. R: Camera de zi corespunde cu biroul lui Paul. (sin. a da în)

CRĂPA

F: La salle de séjour correspond avec le bureau de Paul. I: Il soggiorno comunica da nello studio di Paolo. E: The living room corresponds to Paul’s room. R: Nu întotdeauna visurile corespund cu realitatea. (sin. a se potrivi cu) F: Les rêves ne correspondent pas toujours à la réalité. I: Non sempre i sogni corrispondono alla realtà. E: Dreams don’t always square with reality. a ~ + abstract în dativ R: Actorul // Spectacolul corespunde aşteptărilor publicului. (sin. a satisface) F: L’acteur // Le spectacle correspond aux attentes du public. I: L’attore // Lo spettacolo corrisponde alle attese del pubblico. E: The actor // The show matched the public’s expectations. COSTA (1) (numai 3, 6: ind. prez. 3, 6 costă)

I. vb. intr. unipers.

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I:

a ~ + circ. (mod, măsură) (în constr. unipers. 3, 6) subiect [±animat] Caii de rasă costă mult. Les chevaux de race coûtent cher. I cavalli di razza costano molto. Pure-bred horses cost a lot. Acest album costă mult // puţin // 100 de mii de lei. Cet album coûte cher // peu // 100 mille lei. Questo album costa molto // poco // 100 mila lei. This album costs a lot // is cheap // costs 100 thousand lei. a ~ pe cineva (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (să P, (ca) să P) L-a costat foarte mult pe Paul să-şi reamenajeze apartamentul. Il a coûte très cher à Paul de réaménager son appartement. A Paolo è costato molto risistemare l'appartamento.

E: It cost Paul a fortune to refurbish his apartment. R: Il va costa mult pe Paul ca să-şi redobândească încrederea în sine. F: Il coûtera cher à Paul de regagner la confiance en soi-même. I: Costerà molto a Paolo riguadagnare la fiducia in se stesso. E: It will cost Paul a lot to regain the trust in himself. II. vb. tr. a ~ pe cineva + circ. (mod, măsură) subiect [-animat] R: Apartamentul a costat-o pe Maria 500 de milioane de lei. F: L'appartement a coûté à Marie 500 millions lei. I: L'appartamento è costato a Maria 500 milioni. E: The apartment cost Mary 500 million lei. R: Gestul lui necugetat l-a costat scump. F: Son geste irréfléchi lui a coûté cher. I: Il suo gesto inconsulto gli è costato caro. E: His thoughtless gesture cost him dearly. a ~ pe cineva ceva subiect [-animat] R: Tabloul m-a costat o avere. F: Le tableau m'a coûté une fortune. I: Questo quadro mi è costato un patrimonio. E: This painting cost me a fortune. R: Neatenţia l-a costat viaţa. F: Son manque d'attention lui a coûté la vie. I: La sua mancanza di attenzione gli è costata la vita. E: Lack of attention cost him his life. CRĂPA (1. 1. b) (ind. prez. 1 crăp, 2 crăpi, 3, 6 crapă; conj. prez. 3, 6 să crape)

I. vb. intr. a ~ + circ. (cauză) subiect [-animat] R: Zidul crapă din cauza trepidaţiilor. (sin. a se fisura) F: Le mur lézarde à cause des trépidations / sous l’effet des trépidations. 91

CREA

I: Il muro crepa a causa delle vibrazioni. E: The wall is cracking because of the vibrations. R: Pielea mâinilor crapă de ger. (sin. a plesni) F: La peau des mains gerce / se fendille à cause du froid. I: La pelle delle mani si screpola a causa del gelo. E: The skin of the hands gets chapped with frost. R: Din cauza apei fierbinţi, paharul a crăpat. (sin. a se sparge) F: A cause de l’eau bouillante, le verre s’est fêlé. I: A causa dell’acqua bollente, il bicchiere si è incrinato. E: Because of the hot water, the glass has broken. II. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul crapă lemne. (sin. a sparge) F: Paul fend du bois. I: Paolo spacca la legna. E: Paul is chopping wood. R: Maria a crăpat puţin uşa pentru a lăsa pisica să intre. (sin. a întredeschide) F: Marie a entrouvert / entrebaillé la porte pour laisser entrer le chat. I: Maria ha socchiuso un po' la porta per lasciar entrare il gatto. E: Mary set the door ajar to let the cat in. III. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: De secetă prelungită, pământul s-a crăpat. F: La terre s'est craquelée à cause de la sécheresse prolongée. I: Per la lunga siccità, la terra si è spaccata / si è crepata. E: Because of the long-lasting drought the land has cracked. (cu sens pasiv) R: Lemnele de foc prea groase trebuie să se crape cu toporul. F: Le bois trop gros doit être fendu à coups de hache. I: I pezzi di legna troppo grossi bisogna spezzarli con la scure. E: The logs that are too thick must be chopped with an axe. 92

CREA (4) (ind. prez. 1 creez, 2 creezi, 3, 6 creează; conj. prez. 3, 6 să creeze)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Acest muzician // Acest scriitor a creat o operă nemuritoare. F: Ce musicien // Cet écrivain a créé une oeuvre immortelle. I: Questo musicista // Questo scrittore ha creato un’opera immortale. E: This musician // This writer has created an immortal work. R: Davilla a creat şcoala românească de medicină. (sin. a întemeia) F: Davilla a créé / fondé l’école roumaine de médecine. I: Davilla ha creato / fondato la scuola romena di medicina. E: Davilla laid the foundations of the Romanian medical school. R: Universitatea a creat un fond special de burse. (sin. a institui, a constitui) F: L'Université a créé / institué / constitué un fonds spécial de bourses. I: L'Università ha istituito / creato un fondo speciale per le borse di studio. E: The University has set up a special fund for grants. R: Aplicarea acestui proiect a creat multe probleme. (sin. a provoca) F: L'application de ce projet a créé / provoqué beaucoup de problèmes. I: L'applicazione di questo progetto ha creato / causato molti problemi. E: The implementation of this project has created a lot of problems. a ~ ceva pentru cineva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Părinţii au creat pentru copil cele mai bune condiţii de viaţă. I-au creat (copilului) cele mai bune condiţii de viaţă. F: Les parents ont créé pour leur enfant les meilleures conditions de vie. Ils lui ont créé les meilleures conditions de vie. I: I genitori hanno assicurato / creato al bambino le migliori condizioni di vita. Gli hanno creato (al bambino) le megliori condizioni di vita.

CREDE

E: The parents have created the best conditions for their child. They have created the child the best conditions. a ~ ceva pentru cineva a ~ ceva pentru ceva subiect [+persoană] R: Designerul a creat o nouă colecţie de vară pentru adolescenţi. F: Le styliste a créé une nouvelle collection d'été pour les adolescents. I: Lo stilista ha creato una nuova collezione estiva per gli adolescenti. E: The designer has created a new summer collection for teenagers. R: Inventatorul a creat un nou dispozitiv de securitate pentru maşinile de lux. F: L'inventeur a créé un nouveau dispositif de sécurité pour les voitures de luxe. I: L'inventore ha creato un nuovo dispositivo di sicurezza per le macchine di lusso. E: The inventor created a new safety device for luxury cars. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Copilul şi-a creat o lume imaginară. F: L'enfant s'est créé un monde imaginaire. I: Il bambino si è creato un mondo immaginario. E: The child has created an imaginary world. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Designerul şi-a creat colecţia în timp record. F: Le styliste a créé sa collection en un temps record. I: Lo stilista ha creato la sua collezione a tempo di record. E: The designer created the collection in record time. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: S-a creat un curent de opinie defavorabil globalizării. (sin. a se forma) F: Il s'est créé un courant d'opinion défavorable à la globalisation. I: Si è creata una corrente d'opinione sfavorevole alla globalizzazione.

E: An unfavorable trend against globalization has appeared. a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: Studenţilor li s-au creat cele mai bune condiţii de studiu. Li s-au creat cele mai bune condiţii de studiu. F: On a créé aux étudiants les meilleures conditions d'étude. On leur a créé les meilleures conditions d'étude. I: Sono state create agli studenti le migliori condizioni di studio. Sono state create loro le migliori contizioni di studio. E: The students have been granted the best conditions for study. The best conditions of study have been created for students. a-şi ~ ceva CREDE (14. 3) (ind. prez. 1, 6 cred, 2 crezi, 3 crede ; perf. simplu 1 crezui, 2 crezuşi etc.; m. m. c. perf. 1 crezusem, 2 crezuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să creadă; ger. crezând; part. crezut)

I. vb. tr. a ~ că P subiect [+persoană] R: Paul a crezut că prietenii îl vor ajuta la nevoie. F: Paul a cru / a pensé que ses amis l'aideraient en cas de besoin. I: Paolo ha creduto che i suoi amici lo avrebbero aiutato in caso di bisogno. E: Paul thought his friend would help him in need. R: Paul crede că a găsit soluţia. F: Paul croit qu'il a trouvé / avoir trouvé la solution. I: Paolo crede di aver trovato la soluzione. E: Paul thinks he has found the solution. a nu ~ să P a nu ~ că P a nu ~ ca ... să P subiect [+persoană] R: Paul nu crede să ne poată ajuta în această problemă. F: Paul ne croit pas pouvoir nous aider dans ce problème. I: Paolo non crede di poterci aiutare in questo problema. 93

CREŞTE

E: Paul does not believe that he can help us in any way. R: Nu cred să plouă mâine // că va ploua mâine. F: Je ne crois pas qu'il pleuve demain / qu'il pleuvra demain. I: Non credo che domani piova / che pioverà domani. E: I don’t believe it will rain tomorrow R: N-am fi crezut ca frigul să ţină atât de mult. F: Nous n'aurions pas cru / nous ne nous serions pas imaginés que le froid dure si longtemps. I: Non avremmo creduto che il freddo durasse / sarebbe durato tanto! E: I could not believe the cold was to last so long. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Judecătorul nu l-a crezut pe inculpat. F: Le juge n'a pas cru l'inculpé. I: Il giudice non ha creduto all'imputato. E: The judge did not believe the defendant. R: Copiii îi cred totdeauna pe părinţi. F: Les enfants croient toujours leurs parents. I: I bambini credono sempre ai genitori. E: Children always believe their parents. a ~ pe cineva + e. p. s. subiect [+persoană] R: Maria l-a crezut pe Paul om de onoare // inteligent. F: Marie croyait / considérait Paul un homme d'honneur // intelligent. I: Maria ha creduto Paolo un uomo d'onore // intelligente. E: Mary thought Paul to be a man of honour // intelligent. . a ~ ceva a ~ rel. P subiect [+persoană] R: Paul nu crede povestea ta // ce i-ai povestit. F: Paul ne croit pas (à) ton histoire // ce que tu lui as raconté. I: Paolo non crede all tuo raconto // a cuello che gli hai racontato. E: Paul does not believe your story // what you told him. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) 94

R: F: I: E:

Paul nu şi-a crezut prietenii. Paul n'a pas cru ses amis. Paolo non ha creduto ai suoi amici. Paul did not believe his friends.

II. vb. intr. a ~ în ceva a ~ în cineva subiect [+persoană] R: Maria nu crede în minuni. F: Maria ne croit pas aux miracles. I: Maria non crede agli eventi miracolosi. E: Mary does not believe in miracles. R: Maria crede în prietenii săi. F: Marie croit en ses amis. I: Maria crede nei / si fida dei suoi amici. E: Mary believes in / trusts her friends. R: Ateii nu cred în Dumnezeu. F: Les athées ne croient pas en Dieu. I: Gli atei non credono in Dio. E: Atheists do not believe in God. III. vb. refl. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul se crede om de afaceri // informat // descurcăreţ. F: Paul se croit homme d'affaires // bien informé // débrouillard. I: Paolo si crede un uomo d'affari // ben informato // scaltro. E: Paul believes himself a businessman // to be well-informed // versatile. a se ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul se crede la Paris // pe scenă. F: Paul se croit à Paris // sur la scène. I: Paolo si crede a Parigi // sul palcoscenico. E: Paul imagines himself in Paris // on stage. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se crede că acest castel este bântuit de fantome. F: On croit que ce château est hanté. I: Si crede che questo castello sia abitato dai fantasmi. E: It is believed that the castle is haunted. CREŞTE (14. 8) (ind. prez. 1, 6 cresc, 2 creşti, 3 creşte; perf. simplu 1 crescui, 2 crescuşi etc.; m. m. c. perf. 1 crescusem,

CREŞTE 2 crescuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să crească; ger. crescând; part. crescut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul creşte animale // păsări de curte. F: Paul élève des animaux// de la volaille. I: Paolo alleva animali // animali da cortile. E: Paul breeds animasl // poultry. a ~ pe cineva ± circ. (loc) subiect [+persoană] R: Bunicii l-au crescut pe Paul la ţară. F: Ses grands-parents ont élevé Paul à la campagne. I: I nonni hanno cresciuto Paolo in campagna. E: The grandparents raised Paul at the countryside. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Vecinii noştri şi-au crescut copiii în spiritul disciplinei. F: Nos voisins ont élevé leurs enfants dans l’esprit de la discipline. I: I nostri vicini hanno cresciuto i loro figli nello spirito della disciplina. E: Our neighbours have brought up their children in the spirit of discipline. II. vb. intr. a ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Copilul Mariei creşte sănătos. F: L'enfant de Marie grandit en bonne santé. I: Il bambino di Maria cresce sano / in salute. E: Mary's child is growing healthy. a ~ + circ. (mod, loc, timp, cauză) subiect [±animat] R: Copilul a crescut la ţară. F: L'enfant a grandi à la campagne. I: Il bambino è cresciuto in campagna. E: The child grew up at the country. R: Puii de animale cresc foarte repede. F: Les petits des animaux grandissent très vite. I: I piccoli degli animali crescono molto in fretta. E: The young of animals grow very fast. R: Preţurile cresc mereu. F: Les prix augmentent / montent sans cesse.

I: I prezzi crescono sempre. E: Prices go up constantly. R: Ziua creşte începând de la solstiţiul de iarnă. (sin. a se mări) F: Le jour croît à partir du solstice d'hiver. I: Le giornate si allungano a partire dal solstizio d'inverno. E: The day gets longer beginning with the winter solstice. R: Apele au crescut din cauza topirii zăpezilor. F: Les eaux sont montées / ont grossi à cause de la fonte des neiges. I: Le acque sono salite a causa dello scioglimento delle nevi. E: The waters have risen as snow melted. R: Iarba a crescut după ploaie. F: L'herbe a poussé après la pluie. I: L'erba è cresciuta dopo la pioggia. E: The grass has grown after the rain. a ~ + circ. (măsură, timp) subiect [±animat] R: Copilul Mariei a crescut în ultimele luni cu 5 cm. F: L'enfant de Marie a grandi de 5 cm ces derniers mois. I: Il bambino di Maria è cresciuto di 5 cm. negli ultimi mesi. E: Mary's child has grown 5cm in the last months. R: Temperatura a crescut cu 5 grade. F: La température est montée de 5 degrés. I: La temperatura è salita di 5 gradi. E: The temperature has gone up by 5 degrees. R: Nivelul apei a crescut cu 10 cm. F: Le niveau de l'eau a augmenté de 10 cm. I: Il livello dell'acqua è salito di 10 cm. E: The water level has increased by 10 cm. R: Profitul // Exportul a crescut cu 10%. F: Le profit // L'exportation a augmenté de 10%. I: Il profitto è aumentato // Le esportazioni sono aumentate del10%. E: The profit // The export has increased by 10%. III. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) (cu sens pasiv) subiect [+animat] 95

CRITICA

R: Oile se cresc uşor. F: On élève facilement les moutons. Les moutons s'élèvent facilement. I: Le pecore si allevano facilmente. E: Sheep can be raised / bred easily. R: Copiii se cresc cu dragoste. F: On élève les enfants avec de l'amour. Les enfants s'élèvent avec de l'amour. I: I bambini si allevano con amore. E: Children should be raised with love. CRITICA (1) (ind. prez. 1 critic)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [±animat] (instituţie, persoană) R: Federaţia Naţională a criticat recenta hotărâre a Comitetul Olimpic. F: La Fédération Nationale a critiqué la dernière décision du Comité Olympique. I: La Federazione Nazionale ha criticato l'ultima decisione del Comitato Olimpico. E: The National Federation has criticized the latest measure of the Olympic Committee. R: Profesorul i-a criticat pe elevi pentru rezultatele slabe obţinute la dictare. F: Le professeur a critiqué ses élèves pour les mauvais résultats obtenus en dictée. I: Il professore ha criticato gli studenti per i deboli risultati ottenuti nella prova di dettato. E: The teacher admonished the students for the weak results in the dictation test. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Nu-ţi critica prietenii fără motiv! F: Ne critique pas tes amis sans raison! I: Non criticare i tuoi amici senza motivo! E: Do not criticize your frends without reason. II. vb. refl. a se ~ (reciproc) subiect [+persoană] R: Cei doi adversari se critică mereu. 96

F: Les deux adversaires se critiquent tout le temps. I: I due avversari si criticano sempre. E: The two opponents always criticize each other. a se ~ ceva (cu sens pasiv) R: În şedinţă s-a criticat atitudinea lui Paul faţă de colegi. F: À la réunion on a critiqué l’attitude de Paul envers ses collègues. I: Alla riunione è stato criticato l'atteggiamento di Paolo nei confronti dei suoi colleghi. E: At the meeting Paul’s attitude towards his colleagues was criticized. CUCERI (10) (ind. prez. 1, 6 cuceresc)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Asediatorii au cucerit cetatea. (sin. a ocupa) F: Les assiégeants ont conquis la forteresse. I: Gli assedianti hanno conquistato la fortezza. E: The beseigers conquered the fortress. R: Alpinistul a cucerit Everestul. F: L’alpiniste a conquis l’Everest. I: L’alpinista ha conquistato l’Everest. E: The mountaineers conquered the Everest. R: Omul a cucerit spaţiul cosmic şi adâncul mărilor. (sin. a cunoaşte) F: L'homme a conquis l'espace et la profondeur des mers. I: L'uomo ha conquistato il cosmo e le profondità dei mari. E: Man has conquered the outer space and the deep. R: Paul a cucerit-o pe Maria cu umorul său. (sin. a încânta) F: Paul a conquis Marie par son humour. I: Paolo ha conquistato Maria con il suo umorismo. E: Paul enchanted Mary with his humour. R: Paul a cucerit inima Mariei. (sin. a câştiga) F: Paul a conquis le coeur de Marie. I: Paolo ha conquistato il cuore di Maria.

CULEGE

E: Paul won Mary’s heart. a-şi ~ ceva + circ. (mod) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a cucerit prestigiul prin muncă. F: Paul a conquis son prestige par le travail. I: Paolo ha conquistato il suo prestigio con il lavoro. E: Paul has gained prestige through hard work. II. vb. refl. (cu sens pasiv) a se ~ R: Libertatea se cucereşte, nu se dăruieşte. F: La liberté se conquiert, elle ne s’offre pas. I: La libertà si conquista, non si regala. E: Freedom must be conquered, it is not offered. R: Uneori independenţa unei ţări se cucereşte cu armele, alteori cu ajutorul diplomaţiei. F: Parfois l’indépendance d’un pays se conquiert par les armes, d’autres fois par la diplomatie. I: A volte l’indipendenza di un paese si conquista / si acquista con le armi, altre volte con l’aiuto della diplomazia. E: Sometimes, a country’s independence is won by force, other times by diplomacy. CULCA (1) (ind. prez. 1 culc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva ± circ. (loc) a ~ ceva ± circ. (loc) subiect [±animat] R: Mama l-a culcat pe Paul pe canapea. F: La mère a couché Paul sur le canapé. I: La madre ha coricato Paolo sul canapé. E: Mother has laid Paul on the sofa. R: Infirmierele au reuşit să culce bolnavul. F: Les infirmières ont réussi à coucher le malade / à mettre le malade au lit. I: Le infermiere sono riuscite a coricare il malato / a mettere il malato a letto. E: The nurses manged to lay the sick man on the bed. R: Boxerul l-a culcat pe adversar la pământ. (sin. a doborî)

F: Le boxeur a tombé / envoyé son adversaire au tapis. I: Il pugile ha steso a terra l'avversario. E: The boxer has knocked down his opponent. R: Vântul a culcat grâul la pământ. F: Le vent a couché le blé à terre. I: Il vento ha steso a terra il grano. E: The wind has beaten down the wheat. a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a culcat prietenii în camera lui. (sin. a găzdui) F: Paul a couché / logé ses amis dans sa chambre. I: Paolo ha fatto dormire i suoi amici nella sua camera. E: Paul let his friends sleep in his room. II. vb. refl. subiect [+animat] a se ~ + circ. (timp, loc, mod) R: Copiii se culcă devreme // târziu // la ora 10. F: Les enfants se couchent tôt // tard // à 10 heures. I: I bambini vanno a letto presto // tardi // alle 10. E: Children go to bed early // late // at 10. R: Paul se culcă pe spate // pe o parte // pe burtă. F: Paul (se) couche sur le dos // sur le côté // à plat ventre. I: Paolo si corica supino // da un lato // a pancia in sotto. E: Paul is lying on his back // on one side // on his belly. R: Câinele Mariei s-a culcat pe covor. F: Le chien de Marie s'est couché sur le tapis. I: Il cane di Maria si è disteso sul tappeto. E: Mary's dog is lying on the carpet. CULEGE (15) (ind. prez. 1, 6 culeg; part. cules)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc) subiect [+animat] R: Paul culege mere din pom. F: Paul cueille des pommes. I: Paolo raccoglie le mele dall'albero. E: Paul is picking apples from the tree. 97

CULTIVA

R: Copiii au cules spice de pe câmp. F: Les enfants ont ramassé des épis / glané le champ. I: I bambini hanno raccolto le spighe nel campo. E: The children picked ears of wheat from the field. R: Ţăranii au cules deja recolta. F: Les paysans ont déjà fait la moisson. I: I contadini hanno già fatto il raccolto. E: The peasants have already picked the harvest. R: Bunicii mei au cules via. F: Mes grands-parents ont fait les vendanges. I: I miei nonni hanno vendemmiato. E: My grandparents have harvested the vine. R: Albinele culeg polenul din flori. (sin. a aduna) F: Les abeilles recueillent le pollen / butinent les fleurs. I: La api raccolgono il polline sui fiori. E: The bees collect pollen from the flowers. a ∼ ceva pentru cineva a-i ∼ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Fetiţa a cules ghiocei pentru mama ei. I-a cules mamei ei ghiocei. F: La fillette a cueilli des perce-neige pour sa mère. Elle a cueilli pour sa mère des perce-neige. I: La ragazzina ha raccolto dei bucaneve per la sua madre. Ha raccolto per lei dei bucaneve. E: The girl picked some snowbells for her mother. She picked her mother some snowbells. (cu dat. pos.) R: Bunicii şi-au cules via // porumbul săptămâna trecută. F: Mes grands-parents ont fait les vendanges // ont récolté le maïs la semaine passée. I: I miei nonni hanno fatto la vendemmia // hanno racolto il mais la settimana scorsa. E: My grandparents harvested their vines // the maize last week. II. vb. refl. a se ∼ ± circ. (timp) (cu sens pasiv) 98

R: Fructele se culeg toamna. F: On cueille les fruits en automne. Les fruits se cueillent en automne. I: La frutta si raccoglie in autunno. E: Fruit are picked in autumn. a se ∼ ± circ. (timp) (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) R: S-a cules ce s-a semănat. F: On a cueilli ce qu'on a ensemencé. I: Si è raccolto ciò che si è seminato. E: They reaped what they sowed. CULTIVA (1) (ind. prez. 1 cultiv)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Ţăranii cultivă pământul. (sin. a lucra) F: Les paysans cultivent la terre. I: I contadini coltivano la terra. E: Peasants till the soil. R: Anul acesta Paul a cultivat numai grâu. F: Cette année Paul n’a cultivé que du blé. I: Quest’anno Paolo ha coltivato solo grano. E: This year, Paul has grown only wheat. R: Paul cultivă prietenia anumitor politicieni. (sin. a întreţine) F: Paul cultive l’amitié de certains politiciens. I: Paolo coltiva l’amicizia di alcuni politici. E: Paul cultivates some politicians’ friendship. R: Şcoala cultivă dragostea pentru frumos. (sin. a promova) F: L’école cultive l’amour pour le beau. I: La scuola coltiva l’amore per il bello. E: The school supports people’s love for beauty. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a cultivat singur grădina. F: Paul a cultivé tout seul son jardin. I: Paolo ha coltivato da solo il suo giardino. E: Paul has cultivated his garden himself. III. vb. refl. a se ~ + circ. (loc)

CUMPĂRA

(cu sens pasiv) R: Cerealele se cultivă în toate ţările Europei. F: Les céréales sont cultivées dans tous les pays d’Europe. I: I cereali si coltivano in tutti i paesi dell’Europa. E: Cereals are grown in all European countries. R: Pe acest teren nu s-a cultivat nimic. F: On n’a rien cultivé sur ce terrain. I: Su questo terreno non si è coltivato niente. E: Nothing has been grown on this land. CUMPĂRA (1. 2) (ind. prez. 1 cumpăr, 2 cumperi , 3, 6 cumpără; conj. prez. 3, 6 să cumpere)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc, mod) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Mama a cumpărat pâine şi lapte. F: La mère a acheté du pain et du lait. I: La madre ha comprato del pane e del latte. E: Mother bought bread and milk. R: Şcoala // Facultatea // Administraţia a cumpărat mobilier nou // calculatoare. F: L’école // La faculté // L’administration a acheté de nouveaux meubles // des ordinateurs. I: La scuola // La facoltà // L’amministrazione ha comprato un nuovo mobilio // dei computer. E: The school // The faculty // The administration has bought new furniture // computers. R: Paul a cumpărat acest dicţionar de la anticariat // de la librărie. F: Paul a acheté ce dictionnaire chez le bouquiniste // à la librairie. I: Paolo ha comprato questo vocabolario dall'antiquario // in libreria. E: Paul has bought this dictionary from the bookshop // the second-hand bookshop. R: Tinerii au cumpărat apartamentul pe credit // cu bani gheaţă. F: Les jeunes ont acheté l’appartement à crédit // en payant comptant.

I: I giovani hanno comprato l'appartamento a credito // in contanti. E: The young couple bought the apartment in instalments // with cash. a ~ ceva pentru cineva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Paul a cumpărat un tablou pentru prietena sa. I-a cumpărat un cadou prietenei sale. F: Paul a acheté un tableau pour son amie. Il a acheté un cadeau à / pour son amie. I: Paolo ha comprato un cuadro per la sua amica. Ha comprato un regalo alla sua amica. E: Paul has bought his girlfriend a picture. He bought his girl friend a present. a ~ ceva pentru cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Directorul întreprinderii // Întreprinderea a cumpărat mai multe apartamente pentru tinerii angajaţi. F: Le directeur de l'entreprise // L'entreprise a acheté plusieurs appartement pour les jeunes employés. I: Il direttore della ditta // La ditta ha comprato parecchi appartamenti per i giovani impiegati. E: The manager// The company has bought several flats for the young employees. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Copilul şi-a cumpărat bomboane de ciocolată. F: L’enfant s’est acheté des bonbons au chocolat. I: Il bambino si è comprato dei cioccolatini. E: The child bought himself a box of chocolates. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a cumpărat rochia de la o casă de modă. F: Marie s’est acheté la robe / a acheté sa robe dans une Maison de couture. I: Maria si è comprata il vestito in una sartoria. 99

CUNOAŞTE

E: Mary bought her new dress from a fashion house. (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Paul nu cumpără niciodată din acest magazin. F: Paul n’achète jamais dans ce magasin. I: Paolo non compra mai in questo negozio. E: Paul never buys in this shop. III. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv) R: Medicamentele se cumpără din farmacie. F: On achète les médicaments chez le pharmacien. Les médicaments s’achètent chez le pharmacien. I: Le medicine si comprano in farmacia. E: Drugs are bought at the chemist’s. a i se ∼ (cuiva) (cu sens pasiv) R: Bolnavului i s-au cumpărat medicamentele prescrise. F: On a acheté au malade les médicaments prescrits. I: Per l'ammalato sono state comprate le medicine prescritte. E: The patient was bought the prescribed drugs. CUNOAŞTE (14. 9) (ind. prez. 1, 6 cunosc, 2 cunoşti, 3 cunoaşte ; imperf. 1, 4 cunoşteam, 2 cunoşteai etc.; perf. simplu 1 cunoscui, 2 cunoscuşi etc.; m. m. c. perf. 1 cunoscusem, 2 cunoscuseşi etc. ; conj. prez. 3, 6 să cunoască; ger. cunoscând; part. cunoscut)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [±animat] R: Paul cunoaşte împrejurimile oraşului. F: Paul connaît les alentours de la ville. I: Paolo conosce i dintorni della città. E: Paul knows the surroundings of the city. R: Filmul a cunoscut un mare succes. (sin. a avea) F: Le film a connu / a eu un grand succès. I: Il film ha conosciuto un grande successo. E: The film was a big hit. a ∼ pe cineva

100

subiect [+persoană] R: Paul a cunoscut-o foarte bine pe sora mea. F: Paul a très bien connu ma sœur. I: Paolo ha conosciuto molto bene mia sorella. E: Paul knew my sister very well. a ∼ pe cineva + circ. (mod) subiect [+persoană] R: Paul o cunoaşte pe Maria din vedere. F: Paul connaît Marie de vue. I: Paolo conosce Maria di vista. E: Paul knows Mary by sight. R: Copilul l-a cunoscut pe Paul după voce. (sin. a recunoaşte) F: L’enfant a reconnu Paul à sa voix. I: Il bambino ha riconosciuto Paolo dalla voce. E: The child recognized Paul by his voice. a-şi ∼ pe cineva a-şi ∼ ceva subiect [+animat] (cu dat. pos.) R: Paul şi-a cunoscut adversarii înainte de concurs. F: Paul a connu ses adversaires avant le concours. I: Paolo ha conosciuto i suoi concorrenti / avversari prima del concorso / della gara. E: Paul met his adversaries before the contest. R: Câinele îşi cunoaşte stăpânul după voce. (sin. a recunoaşte) F: Le chien reconnaît son maître d'après la voix. I: Il cane riconosce il suo padrone dalla voce. E: The dog recognizes his master by his voice. R: Paul îşi cunoaşte bine calităţile // defectele // interesele. F: Paul connaît bien ses qualités // ses défauts // ses intérêts. I: Paolo conosce bene le proprie qualità // i propri difetti // i propri interessi. Paolo sa molto bene i suoi interessi. E: Paul is well-aware of his qualities // drawbacks. // Paul knows his interests very well. II. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv)

CUPRINDE

R: Astfel de detalii se cunosc din presă. F: On connaît de tels détails par la presse. De tels détails sont cunnus de la presse. I: Questo genere di dettagli si conoscono dalla stampa. E: Such details are known from the press. (reciproc) R: Cele două prietene se cunosc de mult timp. F: Les deux amies se connaissent depuis longtemps. I: Le due amiche si conoscono da molto tempo. E: The two friends have known each other for a long time. a se ∼ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se cunoaşte că ai studiat în străinătate. F: On voit bien que / c'est évident que tu as étudié à l'étranger. I: Si vede che hai studiato all'estero. E: It’s obvious you’ve studied abroad.

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

CUPRINDE (15. 2)

R:

(ind. prez. 1, 6 cuprind, 2 cuprinzi, 3 cuprinde ; ger. cuprinzând; part. cuprins)

F:

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [-animat] R: Concursul cuprinde probe de cultură generală. (sin. a conţine) F: Le concours comprend / comporte des épreuves de culture générale. I: Il concorso comprende delle prove di cultura generale. E: The contest includes all-round education tests. R: Teza cuprinde o introducere şi trei capitole. (sin. a avea) F: La thèse comprend / contient une introduction et trois chapitres. I: La tesi contiene una introduzione e tre capitoli. E: The thesis has / contains an introduction and three chapters. R: Focul a cuprins repede toată casa. (sin. a se extinde) F: Le feu a vite gagné toute la maison. I: Il fuoco ha avvolto presto tutta la casa. E: The fire has quickly seized the entire house.

I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

a ∼ pe cineva subiect [-animat] Oboseala l-a cuprins pe copil şi a adormit. La fatigue a saisi / a gagné l’enfant, qui s’est endormi. La stanchezza ha preso il bambino, ed egli si è addormentato. Tiredness overcame the child who fell asleep. Panica a cuprins întreaga adunare. La panique s’est emparée de toute l’assemblée. Il panico si è impadronito di tutta l'assemblea. Panic has captured the entire audience. Văzându-l pe bătrân, pe Paul l-a cuprins tristeţea. En voyant le vieillard, Paul fut saisi de tristesse. Vedendo il vecchio , Paolo fu invaso dalla tristezza. Seeing the old man, Paul was overwhelmed with sadness. a ∼ pe cineva cu ceva, în ceva subiect [+persoană] Mama l-a cuprins pe copil cu braţele şi l-a sărutat. La mère a serré l'enfant dans ses bras et elle l'a embrassé. La madre ha abbracciato il bambino e l'ha baciato. The mother put her arms around the child and kissed him. Nu poţi cuprinde tot orizontul cu privirea. On ne peut pas embrasser tout l’horizon du regard. Non si può abbracciare tutto l'orizzonte con lo sguardo You can’t take in the entire horizon. a-şi ~ pe cineva cu ceva, în ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a cuprins prietenul cu braţele. Paul a serré son ami dans ses bras. Paolo ha abbracciato il suo amico. Paul hugged his friend. Maria şi-a cuprins capul în mâini. Marie s'est pris la tête dans ses mains. Maria si è presa la testa tra le mani. Mary held her head in her hands.

101

CURĂŢA

II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Numărul 5 se cuprinde în 10 de două ori. F: Deux fois 5 font10. I: Il numero 5 è compreso due volte nel 10. E: There are two 5’s in 10. (cu sens pasiv) R: În raport se vor cuprinde toate aspectele activităţii din instituţie. F: Dans le compte-rendu seront inclus / présentés tous les aspects de l’activité de l’institution. I: Nel rendiconto saranno compresi tutti gli aspetti dell'attività dell'istituzione / istituto. E: All the aspects of the activity carried on in the institution shall be included in the report. R: Nu se poate cuprinde tot orizontul cu privirea. F: On ne peut pas embrasser tout l’horizon du regard. I: Non si può abbracciare con lo sguardo tutto l’orizzonte. E: You can’t take in the entire horizon. CURĂŢA (1. 2) (ind. prez. 1 curăţ, 2 cureţi, 3, 6 curăţă; conj. prez. 3, 6 să cureţe)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Mama curăţă mazăre // peşte. F: La mère écosse des petits pois // écaille du poisson. I: La madre sgrana i piselli // squama il pesce. E: Mary is shelling peas // scaling the fish. R: Acest detergent curăţă bine covoarele. F: Ce détergent nettoie bien les tapis. I: Questo detergente pulisce bene i tappeti. E: This detergent cleans the carpets well. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Maria curăţă cartofii cu cuţitul // chiuveta (din bucătărie ) cu buretele // mobila cu o cârpă.

102

F: Marie épluche les pommes-de-terre avec le couteau // nettoie l'évier avec l'éponge // essuie les meubles avec un chiffon. I: Maria sbuccia le patate con il coltello // pulisce il lavandino (della cucina) con la spugna // i mobili con uno strofinaccio. E: Mary is peeling the potatoes with a knife // cleaning the basin with a sponge // polishing the furniture with a piece of cloth. a ~ ceva de ceva subiect [+persoană] R: Maria curăţă covorul de praf // aleile de iarbă. F: Marie époussette le tapis // désherbe les allées. I: Maria toglie la polvere dal tappeto // l'erba dai viali. E: Mary is dusting the carpet // weeding the alleys. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul îşi curăţă pantofii în fiecare seară. F: Paul nettoie ses chaussures chaque soir. I: Paolo pulisce le sue scarpe ogni sera. E: Paul waxes / polishes his shoes every evening. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: Mobila se curăţă cu produse speciale. F: Les meubles s'essuient avec des produits spéciaux. On doit essuyer les meubles avec des produits spéciaux. I: I mobili si puliscono con prodotti speciali. E: The furniture is cleaned with special products. R: Petele de grăsime se curăţă cu detergent. F: Les taches de graisse s’enlèvent avec un détergent. I: Le macchie di grasso si puliscono con un detergente. E: Grease stains come out with detergent.

CUVENI

CURGE (15) (numai 3, 6: ind. prez. 3 curge, 6 curg; part. curs)

I. vb. intr. a~ subiect [-animat] R: Apele de munte curg repede. F: Les eaux des montagnes coulent vite. I: I corsi d'acqua di montagna scorrono velocemente. E: Mountain streams run fast. R: Butoiul curge. F: Ce tonneau fuit. I: Questa botte cola / perde. E: This cask is leaking. R: Dobânda curge de la data deschiderii contului. F: Les intérêts courent à partir de la date de la création du compte. I: Gli interessi decorrono dalla data di apertura del conto corrente. E: The interest accrues from the moment the account is opened. a ~ + circ. (loc, mod) subiect [-animat] R: Fluviul curge spre mare. F: La rivière coule vers la mer. I: Il fiume scorre verso il mare. E: The river flows to the sea. R: Sângele curge repede prin vene. F: Le sang coule vite dans les veines. I: Il sangue scorre velocemente nelle vene. E: Blood flows quickly through the veins. a-i ~ (cuiva) subiect [-animat] R: Mariei îi curge nasul pentru că a răcit. F: Marie a le nez qui coule parce qu’elle a pris froid. I: A Maria cola il naso perché ha preso freddo. E: Mary’a nose is running / dripping as she’s caught a cold. CUVENI (SE) (9. 2) (numai 3, 6: ind. prez. 3 se cuvine, 6 se cuvin; conj. prez. 3, 6 să se cuvină)

vb. refl. (vb. unipers. 3. 6.) a (i) se ~ cuiva subiect [-animat] R: Banii câştigaţi i se cuvin de drept lui Paul. I se cuvine şi diploma. (sin. a reveni)

F: L’argent gagné revient de droit à Paul. Le diplôme lui revient aussi. I: I soldi guadagnati spettano di diritto a Paolo. E: The money earned is Paul’s due. He deserves the diploma, too. R: Mulţumirile (i) se cuvin întregii echipe. F: Les remerciements s’adressent / vont à toute l’équipe. I: I ringraziamenti vanno a tutta la squadra. E: Our thanks go to the entire team. R: Paul nu are decât ce i se cuvine. (sin. a merita) F: Paul n’a que ce qu’il mérite. I: Paolo non ha se non quel che si merita. E: Paul only has what he deserves. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, ca ... să P) R: Se cuvine să-i mulţumim lui Paul pentru ajutor. (sin. a se cădea, a trebui) F: Il convient de remercier Paul de son aide. I: E' bene ringraziare Paolo per il suo aiuto. E: We ought to / should thank Paul for his help. R: Nu se cuvine să faceţi afirmaţii neadevărate. (sin. a nu se cădea) F: Il ne convient pas que vous fassiez des affirmations injustes. I: Non è conveniente fare / che facciate delle affermazioni false. E: You shouldn’t make false statements. R: Se cuvine ca Paul să fie recompensat pentru gestul său. (sin. a se cădea, a trebui) F: Il convient que Paul soit récompensé pour son geste. I: E' giusto che Paolo sia ricompnesato per il suo gesto. E: Paul should be rewarded for his gesture. R: Nu se cuvenea ca Paul să fie pedepsit. F: Paul ne méritait pas d’être puni. I: Non era giusto che Paolo fosse punito. E: Paul shouldn’t have been punished.

103

DA (18. a) (ind. prez. 1, 6 dau, 2 dai, 3 dă; imperf. 1, 4 dădeam, 2 dădeai etc.; perf. simplu 1 dădui, 2 dăduşi etc.; m. m. c. perf. 1 dădusem, 2 dăduseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să dea; imp. 2 dă !)

I. vb. tr. a(-i) ~ ceva cuiva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Maria i-a dat lui Paul cheia de la cutia ei de scrisori. F: Marie a donné à Paul la clé de sa boîte aux lettres. I: Maria ha dato a Paolo la chiave della sua cassetta della posta. E: Mary gave Paul the key to her letter box. R: Maria (i)-a dat fetiţei // lui Paul mere şi ciocolată. F: Marie a donné à la fillette // à Paul des pommes et du chocolat. I: Maria a dato alla bambina // a Paolo mele e cioccolata. E: Mary gave the girl // Paul apples and chocolate. R: Paul i-a dat bunicii un pahar cu apă. F: Paul a donné un verre d'eau à sa grand-mère. I: Paolo ha dato un bicchiere d’acqua a sua nonna. E: Paul gave his grandmother a glass of water. R: Profesorul (le-)a dat elevilor amănunte despre organizarea excursiei. (sin. a furniza, a oferi) F: Le professeur a donné aux élèves des détails sur l'organisation de l'excursion.

D

I: Il professore ha dato agli studenti dettagli sull’organizzazione della gita. E: The teacher gave the pupils details about the programme of the trip. R: Profesorul (i-)a dat dicţionarul Mariei // lui Paul pentru două săptămâni. (sin. a împrumuta) F: Le professeur a donné / a prêté le dictionnaire à Marie // à Paul pour deux semaines. I: Il professore ha dato il dizionario a Maria // a Paolo per due settimane. E: The teacher gave Mary the dictionary // gave the dictionary to Paul for two weeks. R: Poştaşul a dat scrisoarea destinatarului. (sin. a înmâna) F: Le facteur a remis la lettre au destinataire. I: Il postino ha dato / consegnato la lettera al destinatario. E: The postman handed the letter to the addressee. R: Primul-ministru a dat un interviu ziariştilor străini. (sin. a acorda) F: Le premier ministre a donné / accordé une interview aux journalistes étrangers. I: Il Presidente del consiglio ha rilasciato un'intervista ai giornalisti stranieri. E: The PM gave an interview to foreign newspapermen. R: Profesorul de matematică dă consultaţii // meditaţii elevilor în fiecare vineri. (sin. a acorda) F: Le professeur de mathématiques donne des consultations // des répétitions tous les vendredis.

DA

I: Il professore di matematica da delle consulenze / lezione private ogni venerdì. E: The maths teacher tutors the pupils every Friday. a(-i) ~ ceva cuiva a ~ ceva la cineva subiect [+persoană] R: Maria le-a dat mere şi ciocolată copiilor. A dat mere şi ciocolată la copii // la trei copii // la toţi copiii. F: Marie a donné des pommes et du chocolat aux enfants. Elle a donné des pommes et du chocolat aux enfants // à trois enfants // à tous les enfants. I: Maria ha dato delle mele e cioccolata ai bambini. Ha dato delle mele e cioccolato ai bambini // a tre bambini // a tutti i bambini. E: Mary gave the children apples and chocolate. She gave apples and chocolate to the children // to three children // to all the children. R: Bunicul a dat fiecărui nepot, prin testament, o sumă importantă de bani. A dat la fiecare nepot câte ceva. (sin. a lăsa moştenire) F: Le grand-père a donné / a légué à chaque petit-fils une somme importante d'argent. Il a donné / a légué à chacun quelque chose I: Con il testamento, il nonno ha dato ad ogni nipote una somma importante di denaro. Ha dato ad ogni nipote qualcosa. E: The grandfather left each grandson a handsome sum of money in his will. He left something to each grandson. R: Infirmiera a dat medicamente bolnavilor // la bolnavi. (sin. a administra) F: L'infirmière a donné des médicaments aux malades. I: L’infermiera ha dato le medicine ai malati. E: The nurse administered/ gave medicine to the patients. R: Primăria a dat celor îndreptăţiţi titlul de proprietate. Le-a dat la toţi cei îndreptăţiţi. (sin. a înmâna) F: La mairie a remis à qui de droit le titre de propriété.On l'a remis à tous ceux qui en avaient le droit.

I: Il comune ha dato i titoli di proprietà agli aventi diritto. Li ha dati a tutti gli aventi diritto. E: The city hall has issued deeds of property for those entitled to them.They gave them to all entitled. R: Organizatorii concursului (le-)au dat recompense în bani câştigătorilor. Le-au dat recompense consistente la toţi. (sin. a acorda) F: Les organisateurs du concours ont offert / donné des récompenses en argent à tous les gagnants. Ils ont donné des récompenses consistantes à tous. I: Gli organizzatori del concorso hanno offerto ricompense in soldi a tutti i vincenti. Hanno dato dei premi consistenti a tutti. E: The organisers of the contest gave financial rewards to the winners. They gave them all substantial rewards. R: Directorul // Conducerea şcolii a dat premii elevilor cu cele mai bune rezultate. (sin. a oferi) F: Le directeur // La direction de l'école a donné des prix aux élèves ayant les meilleurs résultats. I: Il direttore // La direzzione della scuola ha dato premi agli studenti migliori. E: The manager // The school board gave prizes to the best pupils. R: Paul le-a dat bună ziua tuturor colegilor. Le-a dat bună ziua la toţi. (sin. a spune) F: Paul a donné le bonjour / a dit bonjour à tous ses collègues. Il a dit bonjour à tous. I: Paolo ha dato il / ha detto buon giorno a tutti i suoi colleghi. Ha detto buongiorno a tutti. E: Paul greeted all his colleagues. He greeted them all. a-i ~ ceva cuiva pentru cineva subiect [+persoană] R: Paul i-a dat o carte Mariei pentru sora ei. F: Paul a donné un livre à Marie pour sa soeur. I: Paolo ha dato un libro a Maria per la sua (di lei) sorella. E: Paul gave Mary a book for her sister. 105

DA

R: F: I: E:

R:

F:

I:

E:

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F:

a ~ + supin la cineva a-i ~ (cuiva) + supin subiect [+persoană] Paul a dat de băut la prieteni. Le-a dat prietenilor de băut. Le-a dat de băut. (sin. a oferi) Paul a donné à boire à ses amis. ll leur a donné à boire. Paolo ha offerto da bere agli amici. Ha offerto loro da bere. Paul stood a round for his friends. He stood them a round. a ~ ceva + supin la cineva a-i ~ (cuiva) ceva + supin subiect [+persoană] Profesorul le-a dat studenţilor un text de tradus. Le-a dat un text de tradus. A dat un text de tradus la studenţi. Le-a dat de lucru. Le professeur a donné aux étudiants un texte à traduire. Il leur a donné un texte à traduire. Il a donné aux étudiants un texte à traduire. Il leur a donné à travailler. Il professore ha dato agli studenti da tradurre un testo. Ha dato loro da tradurre un testo. Ha dato un testo da tradurre agli studenti. Ha dato loro da lavorare. The teacher gave the students some excerpt to translate. He gave them an excerpt to translate. He gave them something to work. a(-i) ~ cuiva ceva + să P subiect [+persoană] Profesorul le-a dat studenţilor un text să-l traducă // un articol să-l citească. Le professeur a donné aux étudiants un texte à traduire // un article à lire. Il professore ha dato agli studenti un testo da tradurre // un articolo da leggere. The teacher gave the students a text to translate // an article to read. a ~ ceva subiect [±animat] Paul a dat un examen. (sin. a susţine) Paul a passé / soutenu un examen. Paolo ha dato / sostenuto un esame. Paul took / sat for an exam. Cercetările au dat rezultate satisfăcătoare. (sin. a duce la) Les recherches ont donné des résultats satisfaisants.

106

I: Le ricerche hanno dato risultati soddisfacenti. E: The research gave satisfactory results. R: Tabla de materii dă indicaţii despre structura cărţii. (sin. a oferi) F: La table des matières donne des indications sur la structure du livre. I: L'indice della materia dà indicazioni sulla struttura del libro. E: The table of contents gives information about the structure of the book. R: Iarna, ţăranii dau zarzavaturile scump. (sin. a vinde) F: En hiver, les paysans vendent cher les légumes. I: D'inverno i contadini vendono cari gli ortaggi. E: In winter, peasants sell vegetables at high prices. a ~ ceva cu ceva a ~ cu ceva pe ceva subiect [+persoană] R: Maria a dat parchetul cu ceară. A dat cu ceară pe parchet. F: Marie a passé le parquet à la cire. Elle a passé de la cire sur le parquet. I: Maria ha lucidato il pavimento con la cera. E: Mary waxed the floor. She waxed the floor. R: Paul a dat uşa cu vopsea. A dat cu vopsea pe uşă. F: Paul a peint la porte. Il a passé une couche de peinture sur la porte. I: Paolo ha verniciato la porta. E: Paul painted the door. a ~ ceva pe, pentru ceva subiect [+persoană] R: Ţăranii au dat cereale pe fructe. (sin. a schimba) F: Les paysans ont donné des céréales contre des fruits. I: I contadini hanno dato dei cereali in cambio della frutta.. E: The peasants bargained cereals for fruit. R: Paul a dat apartamentul cu 4 camere pe / pentru unul cu 3. (sin. a schimba) F: Paul a échangé son quatre-pièces contre un trois-pièces. I: Paolo ha scambiato l’appartamento di 4 camere con uno di 3. E: Paul gave a four-room apartment in exchange for a three-room one. / Paul

DA

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F:

swapped a four-room apartment for a three-room one. a ~ ceva + circ. (mod) subiect [+persoană] Maria a dat televizorul // radioul mai tare // mai încet. Marie a haussé // a baissé la télévision // la radio Maria ha alzato // ha abbassato il volume della radio // della TV. Mary turned the TV // the radio up // down. a ~ pe cineva la ceva subiect [+persoană] Părinţii l-au dat pe Paul la Şcoala de Muzică // la Liceul Militar. Les parents ont inscrit Paul à l'Ecole de musique // au Lycée militaire. I genitori hanno iscritto Paolo alla Scuola di musica // alla Scuola militare. The parents enrolled Paul in the Music School // Military school. Părinţii l-au dat pe Paul la gimnastică // la balet. Les parents ont inscrit Paul pour faire de la gymnastique // du ballet. I genitori hanno iscritto Paolo a un corso di ginnastica // di danza classica. The parents made Paul take, gymnastics // ballet classes. a ~ pe cineva să P subiect [+persoană] Părinţii l-au dat pe Paul să facă sport. Les parents ont fait faire du sport à Paul. I genitori hanno fatto fare sport a Paolo. The parents had Paul practise sports. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a dat haina la curăţat. Paul a fait nettoyer sa veste. Paolo ha dato a pulire / ha portato a pulire la sua giacca. Paul had his coat (dry) cleaned. Paul şi-a dat ceasul la reparat. Paul a donné sa montre à réparer. Paolo ha portato a reparare il suo orologio. Paul has taken his watch to the watchmaker's to be mended. Paul şi-a dat pantofii cu cremă. Paul a ciré ses souliers.

I: Paolo ha lucidato le sue scarpe. E: Paul polished his shoes. a-şi ~ pe cineva la ceva a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) R: Paul şi-a dat copilul la şcoală. F: Paul a inscrit son enfant à l'école. I: Paolo ha iscritto il suo bambino alla scuola. E: Paul sent his child to school. R: Paul şi-a dat fata să facă balet. F: Paul a inscrit sa fille à faire du ballet. I: Paolo ha iscritto sua figlia a danza classica. E: Paul had his daughter take ballet classes. II. vb. intr. a ~ din ceva subiect [+persoană] R: Anumite persoane dau din mâini când vorbesc. F: Certaines personnes agitent les mains lorsqu'elles parlent. I: Alcune persone agitano le mani mentre parlano. E: Certain people gesticulate when they speak. R: Paul dă din cap în semn de aprobare. F: Paul hoche la tête en signe d'acquiescement. I: Paolo scuote la testa in segno di approvazione. E: Paul nods in approval. a ~ peste ceva a ~ peste cineva subiect [+persoană] R: Maria a dat peste corespondenţa bunicii. F: Marie est tombée sur / a trouvé la correspondance de sa grand-mère. I: Maria ha trovato per caso la corrispondenza della nonna. E: Maria came across her grandmother's correspondence. R: Paul a dat peste hoţi când îi deschideau maşina. (sin. a surprinde) F: Paul est tombé sur les voleurs quand ceux-ci ouvraient sa voiture. I: Paolo ha sorpreso i ladri mentre gli stavano aprendo la macchina. E: Paul caught the thieves in the act of breaking into his car. 107

DATORA

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

a ~ în cineva subiect [+persoană] Agresorii au dat în poliţist când i-a arestat. (sin. a lovi) Les agresseurs ont frappé le policier quand il les a arrêtes. Gli aggressori hanno colpito il poliziotto quando li ha arrestati. The aggressors hit the policeman when he arrested them. a ~ cu ceva în ceva a ~ cu ceva în cineva subiect [+persoană] Paul a dat cu piatra în geam. (sin. a arunca) Paul a jeté / a lancé une pierre contre la vitre. Paolo ha scagliato il sasso contro il vetro. Paul threw a stone through the window. Paul a dat cu mingea în Maria. Paul a lancé son ballon sur Marie. Paul a frappé Marie avec son ballon. Paolo ha colpito Maria con la palla. Paul threw the ball at Mary. a ~ + circ. (loc) subiect [-animat] Fereastra dă spre parc. (sin. a fi orientat) La fenêtre donne sur le parc. La finestra dà sul parco. The window opens on to / looks down on the park. Grădina casei noastre dă în pădure. Le jardin de notre maison s'étend jusqu'à la forêt. Il giardino della nostra casa confina con il bosco. Our garden opens into the forest.

III. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Rezultatele examenului se dau azi. (sin. a se anunţa, a se comunica) F: On donne / communique les résultats de l'examen aujourd'hui. I: I risultati dell’esame vengono resi noti / si danno oggi. E: The results of the examination will be out today. R: Scrisorile recomandate se dau la acel ghişeu. (sin. a se elibera, a se depune) 108

F: Les lettres recommandées se présentent à ce guichet-là. I: Le lettere raccomandate si presentano / si danno a quello sportello. E: Registered letters are received / taken at this window. a se ~ cu ceva subiect [+persoană] R: Paul se dă cu sania. F: Paul fait de la luge. I: Paolo va in slitta. E: Paul is tobogganing. a se ~ + (drept) e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul se dă (drept) profesor. F: Paul se fait passer pour professeur. I: Paolo si fa passare per professore. E: Paul pretends to be / poses as a teacher. DATORA (4) (ind. prez. 1 datorez)

I. vb. tr. a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Paul (îi) datorează bani prietenului său. Îi datorează mulţi bani. F: Paul doit de l'argent à son ami. Il lui doit beaucoup d'argent. I: Paolo deve dei soldi al suo amico. Gli deve molti soldi. E: Paul owes money to his friends. He owes him a lot of money. R: Paul (le) datorează respect profesorilor lui. F: Paul doit du respect à ses professeurs. I: Paolo deve rispetto ai suoi professori. E: Paul owes respect to his teachers. a-şi ~ ceva cuiva (cu dat. pos.) R: Paul îşi datorează succesul părinţilor lui. F: Paul doit son succès à ses parents. I: Paolo deve il suo successo ai genitori. E: Paul owes his success to his parents. II. vb. refl. a se ~ cuiva a se ~ + abstract în dativ (cu sens pasiv) R: Succesul obţinut de Paul se datorează profesorilor lui // efortului său de voinţă.

DECIDE

F: Le succès obtenu par Paul est dû à ses professeurs // à son effort de volonté. I: Il successo ottenuto da Paolo si deve ai suoi professori // alla sua forza di volontà. E: Paul's success is due to his teachers // his serious will effort. a i se ~ cuiva (cu sens pasiv) R: Acestui profesor i se datorează tot respectul. F: On doit tout le respect à ce professeur. I: A questo professore si deve tutto il rispetto. E: That teacher should be highly respected. DĂRUI (11) (ind. prez. 1, 6 dăruiesc)

I. vb. tr. a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Paul (i-)a dăruit flori soţiei sale. (sin. a oferi) F: Paul a offert des fleurs à sa femme. I: Paolo ha regalato dei fiori a sua moglie. E: Paul gave flowers to his wife. R: Profesorul (le-)a dăruit cărţi elevilor. (sin. a da) F: Le professeur a offert des livres aux élèves. I: Il professore ha regalato dei libri agli studenti. E: The teacher gave books to the pupils. a-şi ~ ceva (reciproc) R: De sărbători, prietenele şi-au dăruit multe cadouri. (sin. a oferi) F: A l'occasion des fêtes, les amies se sont offert beaucoup de cadeaux. I: Per le feste, le amiche si sono fatte dei regali. E: On holidays, the friends offered each other many gifts. a-şi ~ ceva cuiva (cu dat. pos.) R: Părinţii îşi dăruiesc întreaga viaţă copiilor. (sin. a-şi consacra) F: Les parents dédient toute leur vie à leurs enfants. I: I genitori dedicano tutta la loro vita ai figli.

E: Parents dedicate their entire life to their children. R: Paul şi-a dăruit viaţa unei cauze nobile. (sin. a-şi dedica) F: Paul a dédié sa vie à une cause noble. I: Paolo ha dedicato la sua vita a una causa nobile. E: Paul dedicated his life to a great cause. II. vb. refl. subiect [+persoană] a se ~ + abstract în dativ R: Paul s-a dăruit profesiei / familiei. (sin. a se dedica) F: Paul s'est dédié à sa profession / à sa famille. I: Paolo si è dedicato alla professione / alla famiglia. E: Paul dedicated himself to his work / family. a i se ~ cuiva (cu sens pasiv) R: Mariei i s-a dăruit cel mai frumos tablou din expoziţie. (sin. a oferi) F: On a offert à Marie le plus beau tableau de l'exposition. I: A Maria è stato regalato il più bel quadro della mostra. E: Mary was given the most beautiful painting in the exhibition. DECIDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 decid, 2 decizi, 3 decide ; ger. decizând; part. decis)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Arbitrul a decis rezultatul final al meciului. F: L’arbitre a décidé du résultat final du match. I: L'arbitro ha deciso il risultato finale della partita. E: The referee has decided the final result of the match. a ~ ca ... să P a ~ să P subiect [+persoană] R: Directorul a decis ca elevii să se adune în curtea şcolii. F: Le directeur a décidé que les élèves se réunissent dans la cour de l’école. 109

DECIDE

I: Il direttore ha deciso che gli studenti si riuniscano nel cortile della scuola. E: The principal has decided that the pupils should meet in the school yard. R: Elevii au decis să urmeze un curs de informatică. F: Les élèves ont décidé de suivre un cours d’informatique. I: Gli studenti hanno deciso di seguire un corso di informatica . E: The students have decided to attend a course in informatics. a ~ unde, când, cum P a ~ rel. P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Organizatorii au decis deja unde // când // cum se va ţine concursul. Juriul a decis cine este câştigătorul preselecţiei. F: Les organisateurs ont déjà décidé où // quand // comment le concours aurait lieu. Le jury a décidé qui est / était le gagnant de la présélection. I: Gli organizatori hanno già deciso dove // quando // come si terrà il concorso. La giuria ha deciso chi è il vincciatore della preselezione. E: The organisers have already decided when // where // how the contest was to be held. The Jury have already decided who is the winner of the contest. R: Comisia de anchetă va decide cine este vinovat. F: La commission d'enquête décidera qui est coupable. I: La commissione d'inchiesta deciderà chi è colpevole. E: The investigating committee will decide who was guilty / to blame. a-şi ~ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a decis singur calea de urmat. F: Paul a décidé tout seul la voie à suivre. I: Paolo ha deciso da solo la via da seguire. E: Paul has decided his own way in life. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Paul s-a decis.Va pleca în Canada. (sin. a se hotărî) F: Paul s’est décidé. Il irait au Canada. I: Paolo si è deciso. Andrà in Canada. 110

E: Paul has made up his mind. He will leave for Canada. a se ~ asupra a ceva a se ~ pentru ceva subiect [+persoană] R: Profesorul s-a decis asupra măsurilor pe care trebuie să le ia în acest caz. F: Le professeur s’est décidé sur les mesures qu’il devait prendre dans ce cas. I: Il professore ha deciso sulle misure che deve prendere in questo caso. E: The professor has decided on the measures to be taken in this case. R: Paul s-a decis pentru o profesie liberală F: Paul s’est décidé pour une profession libérale. I: Paolo si è deciso per una professione liberale. E: Paul has decided to take up a liberal profession. a se ~ să P subiect [+persoană] R: Medicii s-au decis să-l opereze pe bolnav. F: Les médecins se sont décidés à opérer le malade. I: I medici si sono decisi a operare il malato. E: Doctors have decided to operate on the patient. R: După câtva timp, Paul s-a decis să renunţe la plecare // la tot. F: Après quelque temps, Paul s’est décidé à renoncer au départ // à tout. I: Dopo qualche tempo, Paolo si è deciso di rinunciare alla partenza // a tutto. E: After a while, Paul made up his mind to give up all. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, că P, rel. P) R: S-a decis să se organizeze alegeri prezidenţiale // că vor fi alegeri în acest an // cine va candida. F: Il a été décidé d'organiser des élections présidentielles // que les élections seront / seraient organisées cette année // qui présentera / présenterait sa candidature. I: È stato deciso di organizzare delle elezioni presidenziali // che quest'anno ci saranno le elezioni // chi si presenterà candidato.

DECLARA

E: It was decided that presidential elections // elections would be held this year // who would candidate. a se ~ (cu sens pasiv) R: Soarta lui Paul se va decide azi în Consiliul medicilor. F: Le sort de Paul sera décidé / se décidera aujourd’hui dans le Conseil des médecins. I: La sorte di Paolo si deciderà oggi nel Consiglio dei medici. E: Paul's fate will be decided this very day in the medical conlcil. DECLARA (1) (ind. prez. 1 declar)

I. vb. tr. a ~ că P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul a declarat că nu e vinovat. F: Paul a déclaré qu'il n'était pas coupable son innocence. I: Paolo ha dichiarato di non essere colpevole. E: Paul stated he was not guilty. R: Sindicatele au declarat că vor declanşa grevă de avertisment. F: Les syndicats ont déclaré qu'ils déclencheraient une grève d'avertissement. I: I sindicati hanno dichiarato che scenderanno in sciopero di avvertimento. E: The unions have declared they would go on a token strike. a(-i) cuiva ~ că P subiect [+persoană[ R: Paul (le-)a declarat prietenilor săi că renunţă la proiect. F: Paul a déclaré à ses amis qu'il renonçait au projet. I: Paolo ha dichiarato agli amici che rinuncia al progetto. E: Paul said to his friends that he would give up the project. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Preşedintele // Paul a declarat şedinţa deschisă.

F: Le Président // Paul a déclaré la séance ouverte. I: Il Presidente // Paolo ha dichiarato aperta la riunione. E: The president // Paul declared the meeting open. R: Guvernul a declarat stare de necesitate. F: Le Gouvernement a déclaré l'état de nécessité. I: Il Governo ha proclamato lo stato di emergenza. E: The government has declared a state of emergency. a ~ ceva + abstract în dativ subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Comunitatea internaţională a declarat război terorismului. F: La communauté internationale a déclaré la guerre au terrorisme. I: La comunità internazionale ha dichiarato guerra al terrorismo. E: The international community has declared war against terrorism. R: Guvernul // Primul-ministru a declarat război corupţiei. F: Le Gouvernement // Le Premier ministre a déclaré la guerre à la corruption. I: Il Governo // Il Primo Ministro ha dichiarato guerra alla corruzione. E: The government // The Prime-Minister has declared war on corruption. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul a declarat furtul la poliţie. (sin. a anunţa) F: Paul a déclaré le vol à la police. I: Paolo ha denunciato il furto alla polizia. E: Paul reported the theft to the police. a ~ pe cineva + e. p. s. subiect [±animat] (persoană, autoritate) R: Arbitrul // Juriul l-a declarat pe Paul învingător. F: L'arbitre // Le jury a déclaré Paul vainqueur. I: L'arbitro / La giuria ha dichiarato Paolo vincitore. E: The referee // The jury declared Paul the winner.

111

DENUNŢA

R: F: I: E:

a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul îşi declară veniturile la sfârşitul fiecărui an. Paul déclare ses revenus à la fin de chaque annnée. Paolo dichiara i suoi redditi alla fine di ogni anno. Paul states his income at the end of each year.

II. vb. refl. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul se declară nevinovat. F: Paul se déclare innocent. I: Paolo si dichiara innocente. E: Paul declares his innocence. a se ~ (cu sens pasiv) R: S-a declarat nulitatea contractului. F: On a declaré le contrat nul / la nullité du contrat. I: È stata dichiarata la nullità del contratto. E: The contract was declared null. DENUNŢA (1) (ind. prez. 1 denunţ)

I. vb.tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Noul guvern a denunţat abuzurile puterii anterioare. F: Le nouveau gouvernement a dénoncé les abus du pouvoir antérieur. I: Il nuovo governo ha denunziato gli abusi del potere precedente. E: The new government has denounced the abuses of the former government. R: Un trecător l-a denunţat pe hoţ la poliţie. F: Un passant a dénoncé le voleur à la police. I: Un passante ha denunciato il ladro alla polizia. E: A passer-by turned the thief in to the police. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Hoţul şi-a denunţat complicii la poliţie. 112

F: Le voleur a dénoncé ses complices à la police. I: Il ladro ha denunciato i suoi complici alla polizia. E: The thief has turned in his accomplices to the police. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Criminalul s-a denunţat singur. (sin. a se autodenunţa) F: Le criminel s’est dénoncé tout seul / de lui-même. I: Il criminale si è autodenunciato / si è denunciato da solo. E: The criminal has turned himself in. a se ~ (cu sens pasiv) R: Tratatul comercial se denunţă de una sau de ambele părţi semnatare. (sin. a se anula) F: Le traité commercial peut être dénoncé par l'une ou par les deux parties signataires. I: Il trattato commerciale può essere denunciato da una o da entrambi le parti firmatarie. E: A treaty can be terminated by either or both parties. DEOSEBI (10) (ind. prez. 1, 6 deosebesc)

I. vb. tr. a ~ ceva (de ceva) subiect [+persoană] R: Paul deosebeşte grâul de orz. F: Paul distingue le blé de / d'avec l'orge. I: Paolo distingue il grano dall'orzo. E: Paul can tell the wheat from barley. R: Copiii nu deosebesc întotdeauna binele de rău. (sin. a face diferenţa) F: Les enfants ne distinguent pas toujours le bien du mal. I: I bambini non distinguono sempre il bene dal male. E: Children cannot always tell good from bad. . a ~ pe cineva de cineva subiect [±animat] R: Paul nu reuşeşte să-l deosebească pe George de fratele lui geamăn.

DEPĂRTA

F: Paul ne réussit pas à distinguer Georges de son frère jumeau. I: Paolo non riesce a distinguere Giorgio dal suo fratello gemello. E: Paul cannot tell George from his twin brother. R: Ceea ce îl deosebeşte pe Paul de prietenii lui este curajul. F: Ce qui distingue Paul de ses amis, c’est le courage. I: Quello che distingue Paolo dai suoi amici è il coraggio. E: What distinguishes Paul from his friends is his courage. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul îşi deosebeşte caietele după culoarea copertei. (sin a recunoaşte) F: Paul reconnaît ses cahiers d’après la couleur de leur couverture. I: Paolo distingue i suoi quaderni dal colore della copertina. E: Paul can tell his copybooks by the colour of their cover. R: Maria îşi deosebeşte prietenele după timbrul vocii. (sin a recunoaşte) F: Marie distingue ses amies au timbre de leur voix. I: Maria distingue le sue amiche dal timbro della voce. E: Mary can distinguish her friends by their voices. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: În cadrul speciei umane se deosebesc mai multe rase. F: Dans le cadre de l' espèce humaine on distingue plusieurs races. I: Nell’ambito della specie umana si distinguono parecchie razze. E: There are several races within the human species. R: Gemenii se deosebesc foarte greu de către persoanele străine. F: Les jumeaux sont reconnus avec beaucoup de difficulté par les personnes étrangères. I: I gemelli sono individuati molto difficilmente dalle persone estranee.

E: It's difficult for strangers to tell twins apart. R: În această lumină, culorile se deosebesc uşor. F: Dans cette lumière, les couleurs se distinguent facilement. I: Con questa luce, i colori si distinguono facilmente. E: In this light, you can tell the colours easily. a se ~ de ceva (prin ceva) subiect [±animat] R: Prietenul meu se deosebeşte de ceilalţi băieţi prin calităţile sale. (sin. a diferi) F: Mon ami se distingue des autres garçons par ses qualités. I: Il mio amico si distingue dagli altri ragazzi per le sue qualità . E: My friend is set apart from the other boys by his qualities. R: Acest autor se deosebeşte de ceilalţi prin stil. F: Cet auteur se distingue des autres par son style. I: Questo autore si distingue dagli altri per lo stile. E: This author is different from others through his style. R: Expunerea lui Paul se deosebeşte prin concizie de cea a colegului său. F: L'exposé de Paul diffère de celui de son collègue par la concision. I: La relazione di Paolo si differenzia per la concisione da quella del suo collega. E: Paul's conciseness distinguishes his presentation from that of his colleague's. DEPĂRTA (4) (ind. prez. 1 depărtez)

I. vb. tr. a ~ ceva de ceva subiect [+ persoană] R: Paul a depărtat biroul de fereastră. F: Paul a éloigné le bureau de la fenêtre. I: Paolo ha allontanato la scrivania dalla finestra. E: Paul moved his desk away from the window.

113

DEPINDE

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ~ pe cineva de cineva subiect [+persoană] Maria l-a depărtat pe soţul ei de foştii lui prieteni. Marie a éloigné son mari de ses anciens amis. Maria ha allontanato suo marito dai suoi vecchi amici. Mary made her husband estrange himself from all his former friends. a-şi ~ de ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a depărtat scaunul de televizor. Paul a éloigné sa chaise de la télé. Paolo ha allontanato la sua sedia dal televisore. Paul pushed his chair away from the TV set.

II. vb. refl. a se ~ de ceva subiect [±animat] R: Paul s-a depărtat de subiectul discuţiei. (sin. a se îndepărta) F: Paul s'est éloigné du sujet de la conversation. I: Paolo si è allontanato dall’argomento della discussione. E: Paul strayed from the topic of the conversation. R: De frică, Maria s-a depărtat de fereastră. F: À cause de la peur, Marie s'est éloignée de la fenêtre. I: Per paura, Maria si è allontanata dalla finestra. E: Being afraid, Mary went away from the window. R: Ploaia // Norii se depărtează de oraş. F: La pluie s’éloigne // Les nuages s'éloignent de la ville. I: La pioggia si allontana // Le nubi si allontanano dalla città. E: The rain is // The clouds are moving away from the town. a se ~ de cineva subiect [+persoană] R: Maria s-a depărtat de toţi. (sin. a se înstrăina) F: Marie s'est éloignée de tous. I: Maria si è allontanata da tutti. E: Mary estranged / distanced herself from everybody. 114

DEPINDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 depind, 2 depinzi, 3 depinde; ger. depinzând; part. depins)

I. vb. intr. subiect [±animat] a ~ de ceva a ~ de cineva R: Paul depinde de banii părinţilor // de părinţi. F: Paul dépend de l'argent de ses parents // de ses parents. I: Paolo dipende dai soldi dei genitori // dai genitori. E: Paul depends on his parents’ money // on his parents. R: Maria nu depinde de nimeni. F: Marie ne dépend de personne. I: Maria non dipende da nessuno. E: Mary doesn't depend on anybody.. R: Succesul unei opere depinde de calitatea ei. F: Le succès d'une oeuvre dépend de sa qualité. I: Il successo di un’opera dipende dalla sua qualità. E: The success of a work depends on its quality. R: Complementul depinde de un verb din propoziţie. F: Le complément dépend d'un verbe de la phrase. I: Il complemente dipende da un verbo della proposizione. E: The object depends on a verb in the sentence. a ~ de cineva (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (să P, când, cum, rel. P) R: Depinde de el să obţină succesul dorit. F: Il ne dépend que de lui / il ne tient qu'à lui d'obtenir le succès escompté. I: Dipende da lui ottenere il successo desiderato. E: It’s up to him to get the success he wishes for. R: Depinde de noi când // cum terminăm proiectul. F: Il ne dépend que de nous quand // comment nous finirons le projet. I: Dipende da noi quando // come terminare il progetto.

DEPUNE

E: It’s up to us when // how we finish the project. R: Depinde de director cui îi va ceda o parte din acţiuni // cu cine se va asocia. F: Il dépend du directeur à qui il cèdera une partie des actions // avec qui il s'associera. I: Dipende dal direttore a chi cederà una parte delle azioni // con chi si associerà. E: It depends on the manager who he will pass over to part of the shares // who he will be take as partner. (în constr. unipers. 3) (în constr. abs.) [constr. eliptică de subiect] R: - Vii cu mine? – Depinde. F: - Tu viens avec moi? - Ça dépend. I: - Vieni con me? - Dipende (dalle circostanze). E: "Are you coming with me?" "It all depends". DEPUNE (15. 7) (ind. prez. 1, 6 depun, 2 depui, 3 depune; part. depus)

I. vb. tr. subiect [±animat] a ~ ceva R: Paul a depus o cerere pentru scutire de impozit. F: Paul a déposé une demande pour être exempt d'impôts. I: Paolo ha inoltrato una domanda per l’esenzione dall’imposta. E: Paul filed an application for tax exemption. R: Firma a depus banii într-un cont special. F: L'entreprise a déposé l'argent sur un compte spécial. I: La ditta ha depositato il denaro in un conto speciale. E: The firm has deposited the money in a special account. R: Paul a depus un memoriu la minister. F: Paul a déposé un mémoire au ministère. I: Paolo ha inoltrato una memoria al ministero.

E: Paul sent in a report to the Ministry. R: Peştii depun icrele primăvara. F: Les poissons déposent leurs oeufs au printemps. I: I pesci depongono le uova in primavera. E: Fish spawn in spring. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a depus banii la bancă. F: Paul a déposé / a mis son argent à la banque. I: Paolo ha depositato i suoi soldi in banca. E: Paul has deposited his money at the bank. R: Când peştii îşi depun icrele, pescuitul este interzis. F: Quand les poissons déposent leurs oeufs, la pêche est interdite. I: Quando i pesci depongono le uova, la pesca è proibita. E: When fish are spawning fishing is forbidden. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [-animat] R: Nămolul s-a depus pe fundul bazinului. F: La boue s'est déposée au fond du bassin. I: Il fango si è depositato sul fondo della piscina. E: The mud has settled at the bottom of the pool. R: Praful s-a depus peste tot. F: La poussière s'est déposée partout. I: La polvere si è depositata dappertutto. E: Dust has covered everything. / Dust has been deposited everywhere. a se ~ + circ. (loc) (cu sens pasiv) R: Cererile se depun la secretariat. F: Les demandes écrites se déposent au secrétariat. On doit déposer les demandes écrites au secrétariat. I: Le domande si presentano alla segreteria. E: The applications are to be handed in at the secretary’s office.

115

DERANJA

DERANJA (4) (ind. prez. 1 deranjez)

I. vb.tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Căutând un dicţionar, Maria a deranjat toate cărţile din bibliotecă. F: En cherchant un dictionnaire, Marie a dérangé tous les livres de sa bibliothèque. I: Cercando un dizionario, Maria ha messo in disordine tutti i libri della biblioteca. E: Looking for a dictionary, Mary has disarranged all the books in the bookshelves. R: Zgomotul străzii îl derajează pe Paul. Îi deranjează şi pe părinţii lui, deranjează pe toată lumea. F: Le bruit de la rue dérange Paul. Cela dérange aussi ses parents, dérange tout le monde. I: Il rumore della strada disturba Paolo. Disturba anche i suoi genitori. Disturba proprio tutti. E: The noise of the street disturbs Paul. It disturbs his parents as well, it disturbs everyboby. a ~ pe cineva cu ceva subiect [±animat] R: Paul o deranjează pe Maria cu insistenţa lui. Ne deranjează pe toţi. F: Paul dérange / importune Marie par son insistance. Il nous dérange / nous importune tous. I: Paolo dà fastidio a Maria con la sua insistenza. Ci dà fastidio a tutti. E: Paul's insistence disturbs Mary. He disturbs us all. a ~ pe cineva (în constr. unipers. 3, 6) subiect [-animat] R: Mă deranjează zgomotul, ne deranjează pe toţi. M-au deranjat întotdeauna zgomotele străzii. F: Le bruit me dérange. Ça nous dérange tous. Les bruits de la rue m’ont toujours dérangé. I: Il rumore mi disturba, ci disturba tutti. I rumori della strada m'hanno sempre disturbato / dato fastidio.

116

E: The noise disturbs me, it disturbs us all. The street noise has always disturbed me. a ~ pe cineva (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P, rel. P) R: Mă deranjează că Paul întârzie la cursuri // să aud mereu aceeaşi melodie // cine vine neanunţat. F: Ça me dérange que Paul arrive en retard aux cours // d'entendre toujours la même mélodie. // Celui qui vient sans s'annoncer / m'avertir me dérange. I: Mi dà fastidio che Paolo arrivi in ritardo ai corsi // di sentire sempre la stessa canzone // chi viene senza annunciarsi. E: It annoys me that Paul is late for class // that I always hear the same song. Those who come unannounced annoy me. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Întorcându-se târziu acasă, Paul îşi deranjează vecinii. F: En rentrant tard à la maison, Paul dérange ses voisins. I: Tornando tardi a casa, Paolo disturba i suoi vicini. E: Coming home late, Paul disturbs his neighbours. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Prietenii mei nu se deranjează pentru nimeni. F: Mes amis ne se dérangent pour personne. I: I miei amici non si disturbano per nessuno. E: My friends don’t trouble themselves for anybody. R: Ei nu s-au deranjat să-şi însoţească invitaţii până la ieşire. F: Ils ne se sont pas dérangés à accompagner leurs invités jusqu’à la sortie. I: Essi non si sono disturbati ad accompagnare i loro invitati fino all’uscita. E: They did not take the trouble to see their guests to the exit.

DESCOPERI

DESCHIDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 deschid, 2 deschizi, 3 deschide; ger. deschizând; part deschis )

I. vb. tr. subiect [±animat] a ~ ceva R: Paul a deschis fereastra // cartea de chimie. F: Paul a ouvert la fenêtre // le livre de chimie. I: Paolo ha aperto la finestra // il libro di chimica. E: Paul has opened the windows // the chemistry book. R: Câinele a deschis uşa cu laba. F: Le chien a ouvert la porte avec la patte. I: Il cane ha aperto la porta con la zampa. E: The dog opened the door with his paw. R: Paul s-a trezit şi a deschis ochii. F: Paul s'est réveillé et a ouvert les yeux. I: Paolo si è svegliato e ha aperto gli occhi. E: Paul woke up and opened his eyes. R: Paul a deschis un nou proces de partaj. F: Paul a commencé un nouveau procès de partage. I: Paolo ha aperto un nuovo processo di divisione (dell'eredità). E: Paul has started a law suit to determine the division of goods. R: Folosirea laserului a deschis noi perspective în medicină. F: L'emploi du laser a ouvert de nouvelles perspectives en médecine. I: L'uso del laser ha aperto nuove prospettive in medicina. E: The laser has opened new perspectives in medicine. a-şi ~ ceva R: Paul şi-a deschis un nou magazin. F: Paul a ouvert un nouveau magasin. I: Paolo ha aperto un nuovo negozio. E: Paul has opened a new shop. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) R: Fiind cald, Paul s-a deschis la haină. (sin. a se descheia) F: Puisqu'il faisait chaud, Paul a déboutonné sa veste.

I: Facendo caldo, Paolo si è sbottonato la giacca. E: As it was hot, Paul unbuttoned his coat. R: Fereastra camerei mele se deschide spre stradă. (sin. a da) F: La fenêtre de ma chambre donne / s'ouvre sur la rue. I: La finestra della mia camera si apre sulla strada. E: The window of my house opens onto the street. R: Culoarea părului s-a deschis din cauza soarelui. (sin. a se decolora) F: Ses cheveux se sont éclaircis à cause du soleil. I: Il colore dei capelli si è schiarito a causa del sole. E: The colour of her hair has been bleached by the sun. a se ~ + circ. (timp) (cu sens pasiv) R: Magazinele se deschid la ora 9. F: Les magasins (s')ouvrent à 9 heures. I: I negozi si aprono alle 9. E: Shops open at 9. DESCOPERI (6. 1) (ind. prez. 1 descopăr, 2 descoperi, 3, 6 descoperă)

I. vb. tr. subiect [+persoană] a ~ ceva R: Maria a descoperit cratiţa şi a pus capacul alături. F: Marie a découvert la casserole et a mis le couvercle de côté. I: Maria ha scoperto la pentola e ha messo il coperchio a lato. E: Mary took the lid off the pot and put it beside. R: Columb a descoperit America. F: Colomb a découvert l'Amérique. I: Colombo ha scoperto l’America. E: Columbus discovered America. R: N. Paulescu a descoperit insulina. F: N. Paulescu a découvert l'insuline. I: N. Paulescu ha scoperto l’insulina. E: N. Paulescu discovered insulin. R: Maria a descoperit secretul lui Paul. (sin. a afla) F: Marie a découvert le secret de Paul. I: Maria ha scoperto il segreto di Paolo. E: Mary found out about Paul’s secret. 117

DESCRIE

a ~ că P R: Paul a descoperit că Maria nu i-a spus adevărul. (sin. a afla) F: Paul a découvert que Marie ne lui avait pas dit la vérité / lui avait caché la vérité. I: Paolo ha scoperto che Maria non gli ha detto la verità. E: Paul found out / realized that Mary hadn’t told him the truth. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a descoperit pasiunea pentru muzică. F: Paul a découvert sa passion pour la musique. I: Paolo si è scoperta la passione per la musica. E: Paul discovered his passion for music. R: Bărbaţii îşi descoperă capul când salută. F: Les hommes se découvrent lorsqu'ils saluent. I: Gli uomini si scoprono il capo quando salutano. E: Men take off their hats when greeting. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: În curând se va descoperi şi medicamentul împotriva cancerului. F: Bientôt on découvrira le remède contre le cancer. I: Fra poco si scoprirà anche la medicina contro il cancro. E: Pretty soon a cure for cancer will be discovered. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, unde, când, cum P, rel. P) R: S-a descoperit că anumite virusuri nu sunt periculoase pentru organism. F: On a découvert que certains virus ne sont pas dangereux pour l'organisme. I: Si è scoperto che certi virus non sono pericolosi per l'organismo. E: It’s been discovered that certain viruses are not harmful to the human body. R: S-a descoperit unde // când // cum s-a întâmplat accidentul // cine a făcut accidentul. 118

F: Il a été découvert où // quand // comment s'est produit l'accident // qui a fait l'accident. I: È stato scoperto dove // quando // come è successo l'incidente // chi ha commesso l'incidente. E: They discovered where // when // how the accident had happened // who was responsible for the accident. DESCRIE1 (16) (ind. prez. 1, 6 descriu, 2 descrii, 3 descrie; conj. prez. 3, 6 să descrie; ger. descriind; part. descris)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Mulţi scriitori au descris frumuseţile ţării noastre. F: Beaucoup d’écrivains ont décrit les beautés de notre pays. I: Molti scrittori hanno descritto le bellezze del nostro paese. E: Lots of writers have described the beauties of our country. R: Un martor ocular l-a descris pe agresorul din tren. F: Un témoin oculaire a décrit l’agresseur du train. I: Un testimone oculare ha descritto l’aggressore del treno. E: An eyewitness described the aggressor on the train. a-şi ~ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a descris satul natal cu multă nostalgie. F: Marie a décrit son village natal avec beaucoup de nostalgie. I: Maria ha descritto il suo villaggio natale con molta nostalgia. E: Mary described her native village / place with nostalgia. R: La cererea anchetatorului, inculpatul şi-a descris foarte amănunţit complicii. F: A la demande de l’enquêteur, l’inculpé a décrit très minutieusement ses complices. I: Su richiesta dell’inquirente, l’imputato ha descritto molto dettagliatamente i suoi complici.

DESENA

E: At the investigator’s request, the defendant described his accomplices in detail. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Maria a citit cu atenţie ghidul în care se descrie oraşul său natal. F: Marie a lu avec attention le guide où l’on décrit sa ville natale. I: Maria ha letto con attenzione la guida in cui è descritta la sua città natale. E: Mary carefully read the guide-book in which her native town was described. R: În lingvistică, unităţile lexicale se descriu prin trăsături inerente şi contextuale. F: En linguistique, les unités lexicales sont décrites par des traits inhérents et contextuels. I: In linguistica le unità lessicali si descrivono a traverso dei tratti inerenti e contestuali. E: In linguistics lexical units are described through inherent and contextual features. DESCRIE2 (16) (ind. prez. 1, 6 descriu, 2 descrii, 3 descrie; conj. prez. 3, 6 să descrie; ger. descriind; part. descris)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: În mişcarea lui, Pământul descrie o elipsă. (sin. a trasa) F: Dans son mouvement, la Terre décrit une ellipse. I: Nel suo movimento, la Terra descrive un’ellisse. E: The Earth moves, describing an ellipse. R: În zborul lor, rândunelele descriu cercuri din ce în ce mai largi. F: Dans leur vol les hirondelles décrivent / tracent des cercles de plus en plus larges. I: Nel loro volo, le rondini descrivono cerchi sempre più larghi. E: When flying, swallows describe ever larger circles.

DESENA (4) (ind. prez. 1 desenez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Pictorul desenează diverse scene din memorie // după realitate. F: Le peintre dessine diverses scènes de mémoire // d’après la réalité. I: Il pittore disegna diverse scene a memoria // dalla realtà. E: The painter draws different scenes from memory // from life. R: La şcoală, elevii desenează fructe şi flori după model. F: À l'école, les éléves dessinnent des fruits et des fleurs d'après un modèle. I: A scuola gli studenti disegnano frutti e fiori sulla falsariga di un modello. E: At school, pupils draw fruit and flowers after model. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: În zori, munţii se desenau clar la orizont. (sin. a se profila) F: A l’aube, les montagnes se dessinaient clairement à l’horizon. I: All’alba, le montagne si disegnavano chiaramente all’orizzonte. E: At dawn, the mountains were clearly profiled against the horizon. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [-persoană] R: În clasele mici se desenează fructe, legume şi flori. F: A l’école maternelle on dessine des fruits, des légumes et des fleurs. I: Nelle prime classi della scuola elementare si disegnano frutti, legumi e fiori. E: In the first classes, children draw fruits, vegetables and flowers. a se ~ (în constr. impers.) (în constr. abs.) R: La şcoală se desenează cu creioane colorate. F: A l’école on dessine avec des crayons de couleur. I: A scuola si disegna con matite a colori. 119

DESFACE

E: At school, children draw in coloured pencil. DESFACE (14. 1) (ind. prez. 1, 6 desfac; imperf. 1, 4 desfăceam, 2 desfăceai etc.; perf. simplu 1 desfăcui, 2 desfăcuşi etc.; m. m. c. perf. 1 desfăcusem, 2 desfăcuseşi etc. ; ger. desfăcând; part. desfăcut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Mecanicul a desfăcut motorul maşinii. (sin. a demonta) F: Le mécanicien a démonté le moteur de la voiture. I: Il meccanico ha smontato il motore della macchina. E: The mechanic has has taken down the engine. R: Maria a desfăcut nodul de la aţa de cusut. F: Marie a défait le noeud / dénoué le fil à coudre. I: Maria ha disfatto il nodo del filo da cucire. E: Mary undid the knot in the thread. R: Din greşeală, Paul a desfăcut scrisoarea Mariei. (sin. a deschide) F: Par mégarde, Paul a décacheté / a ouvert la lettre de Marie. I: Per sbaglio, Paolo ha aperto la lettera di Maria. E: Paul opened Mary’s letter by mistake. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a desfăcut bagajul a doua zi după sosire. F: Paul a défait ses bagages / a déballé le lendemain de son arrivée. I: Paolo ha disfatto il suo bagaglio il giorno dopo il suo arrivo. E: Paul unpacked the following day. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Pachetul s-a desfãcut în timpul transportului. F: Le colis s'est défait pendant le transport. I: Il pacco si è aperto durante il trasporto. 120

E: The package became undone during transportation. R: Câinele s-a desfãcut din lesă. F: Le chien s'est détaché de la laisse. I: Il cane si è sciolto dal guinzaglio. E: The dog got / broke loose from its chain. a se ~ a i se ~ (cuiva) R: Cocul Mariei s-a desfăcut // (Mariei) i s-a desfăcut cocul. F: Le chignon de Marie s'est défait // Son chignon s'est défait. I: Lo chignon di Maria si è disfatto // Il suo chignon si è disfatto. E: Mary's hair has come undone // Her hair has come undone. (cu sens pasiv) R: Lui Paul i s-a desfăcut contractul de muncă. F: On a annulé le contrat de travail de Paul. Le contrat de travail de Paul a été annulé. I: A Paolo è stato rescisso il contratto di lavoro. E: Paul's employment contract was annulled. DESFĂŞURA (1. 23) (ind. prez. 1 desfăşor, 2 desfăşori, 3, 6 desfăşoară; conj. prez. 3, 6 să desfăşoare; imp. 2 desfăşoară !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+animat] R: Profesorul desfăşoară harta Europei. (sin. a întinde) F: Le professeur déroule la carte de l'Europe. I: Il professore srotola la carta dell'Europa. E: The teacher unrolls the map of Europe. R: Paul desfăşoară o activitate bogată la această instituţie. (sin. a avea) F: Paul déploie une riche activité dans cette institution. I: Paolo svolge un intensa attività in questa istituzione. E: Paul carries out a great deal of work in this institution. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)

DESPACHETA

R: Paul îşi desfăşoară activitatea într-o organizaţie neguvernamentală. (sin. a lucra) F: Paul déploie son activité dans une organisation non gouvernementale. I: Paolo svolge la sua attività in una organizzazione non governativa. E: Paul works with a non-governmental organisation. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [±animat] R: Scena se desfăşoară într-un orăşel de munte. (sin. a avea loc, a se petrece) F: La scène se passe / se déroule dans une petite ville de montagne. I: La scena si svolge in una cittadina di montagna. E: The scene takes place in a small mountain town. R: Congresul de lingvistică s-a desfăşurat la Bucureşti. (sin. a se ţine) F: Le Congrès de linguistique s'est déroulé / a eu lieu à Bucarest. I: Il congresso di linguistica si è svolto a Bucarest. E: The congress of linguistics took place in Bucharest. DESFIINŢA (4) (ind. prez. 1 desfiinţez)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Directorul şcolii a desfiinţat paza de zi. F: Le directeur de l’école a supprimé la garde diurne. I: Il direttore della scuola ha soppresso la vigilanza diurna. E: The principal has abolished day guard. R: Conducerea centralei a desfiinţat mai multe posturi din sectorul administrativ. F: La direction de la centrale a supprimé plusieurs postes dans le secteur administratif. I: La direzione della centrale ha soppresso parecchi posti nel settore amministrativo.

E: The main board of directors have reduced the staff in administration. R: Mai multe state au desfiinţat pedeapsa cu moartea. (sin. a aboli) F: Plusieurs États ont aboli la peine de mort. I: Parecchi stati hanno abolito la pena di morte. E: Several states have abolished the death penalty. R: Criticul l-a desfiinţat pe autor în timpul dezbaterilor. F: Le critique a démoli l'écrivain pendant les débats. I: Il critico ha distrutto l'autore durante il dibattito. E: The critic demolished the author in the course of the debates. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Patronul şi-a desfiinţat una dintre societăţile nerentabile. F: Le patron a fermé une de ses sociétés non rentables. I: Il proprietario ha sciolto una delle sue società non redditizie. E: The owner has wound up one of the unprofitable companies. II. vb. refl a se ~ceva (cu sens pasiv) R: Din cauza numărului mic de elevi, şcoala din sat s-a desfiinţat. F: À cause du nombre réduit d’élèves, l’école du village a été fermée. I: A causa del numero esiguo di allievi, la scuola del paese è stata chiusa. E: Because of the small number of pupils, the village school was shut down. DESPACHETA (4) (ind. prez. 1 despachetez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: În fiecare dimineaţă, vânzătoarele de la magazin despachetează mărfurile noi. F: Tous les matins, les vendeuses du magasin déballent les nouvelles marchandises.

121

DESPĂRŢI

I: Ogni mattina, le commesse del negozio aprono i pacchi delle nuove merci. E: Every morning the shop assistants unpack the new products. a-şi ~ceva (cu dat. pos.) R: În ziua de Crăciun copiii îşi despachetează cadourile. F: Le jour de Noël les enfants déballent leurs cadeaux. I: Il giorno di Natale i bambini aprono i pacchetti dei regali. E: On Christmas day, children unpack their presents. R: Întorşi acasă, Paul şi Maria au început să-şi despacheteze lucrurile. F: Rentrés à la maison, Paul et Marie se sont mis à déballer leurs affaires. I: Ritornati a casa, Paolo e Maria hanno cominciato a tirar fuori le cose dai pacchi. E: Back home, Paul and Mary started to unpack. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Cărţile se împachetează şi se despachetează uşor. F: Les livres s'emballent et se déballent facilement. I: I libri si impacchettano e si spacchettano facilmente. E: Books can be easily packed and unpacked. DESPĂRŢI (9. 8) (ind. prez. 1, 6 despart, 2 desparţi, 3 desparte; conj. prez. 3, 6 să despartă; imp. 2 desparte !)

I. vb. tr. a ~ ceva de ceva subiect [±animat] R: În Sudul ţării, Dunărea desparte România de Bulgaria. F: Au Sud du pays, le Danube sépare la Roumanie de la Bulgarie. I: Nel sud del paese, il Danubio separa la Romania dalla Bulgaria. E: In the south of the country, the Danube separates Romania and Bulgaria R: Paul a despărţit curtea de grădină printr-un gard. (sin. a separa) 122

F: Paul a séparé la cour du jardin par une clôture. I: Paolo ha separato il cortile dal giardino con una staccionata. E: Paul fenced off the garden from the backyard.. R: Şcoala nu trebuie să despartă teoria de practică. (sin. a separa) F: L'école ne doit pas séparer la théorie de la pratique. I: La scuola non deve separare la teoria dalla pratica. E: School should never separate practice from / and theory. a ~ pe cineva de cineva subiect [+persoană] R: Soţia sa l-a despărţit pe Paul de vechii săi prieteni. (sin. a separa) F: Sa femme a séparé Paul de ses vieux amis. I: La moglie ha distaccato Paolo dai suoi vecchi amici. E: His wife parted / separated Paul from his old friends. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a despărţit copiii care se băteau. (sin. a separa) F: Paul a séparé ses enfants qui se battaient. I: Paolo ha separato i bambini che si picchiavano. E: Paul separated the children who were fighting. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: La vărsare, Dunărea se desparte în mai multe braţe. F: A l'embouchure, le Danube se sépare en plusieurs bras. I: Alla foce, il Danubio si divide in più bracci. E: When it flows into the sea, the Danube separates into three branches. R: După motel, drumul se desparte în două. F: Après le motel, le chemin se sépare en deux / bifurque. I: Dopo il motel, la strada si biforca. E: After the motel, the road separates into two.

DEŞTEPTA

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] Când nu s-au mai înţeles, cei doi soţi s-au despărţit prieteni. Quand ils ne se sont plus entendus, les deux époux se sont séparés en amis. Quando non si sono più capiti, i due coniugi si sono separati da buoni amici. When they didn’t get along anymore, the two spouses parted friends. a se ~ de ceva a se ~ de cineva subiect [±animat] Paul s-a despărţit cu greu de oraşul natal // de cei dragi. Paul s'est séparé avec grand-peine de sa ville natale // de tous ceux qui lui étaient chers. Paolo si è separato a stento dalla città natale // dai suoi cari. It was hard for Paul to leave his native town // the beloved ones.

DEŞTEPTA (1. 20)

F:

I:

E:

R:

F:

(ind. prez. 1 deştept, 2 deştepţi, 3, 6 deşteaptă; imp. 2 deşteaptă !)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Părinţii vorbesc încet ca să nu-i deştepte pe copii. (sin. a trezi) F: Les parents parlent bas pour ne pas réveiller les enfants. I: I genitori parlano sotto voce per non svegliare i bambini. E: The parents speak in low voices in order not to wake the children. R: Un zgomot neobişnuit l-a deşteptat pe Paul din visare. (sin. a întrerupe) F: Un bruit insolite a tiré Paul / a fait sortir Paul de sa rêverie. I: Un rumore insolito ha destato Paolo dal sogno. E: An unusual noise awakened Paul from day dreaming. a ~ ceva al cuiva cu ceva a-i ~ (cuiva) ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Profesorul de zoologie a deşteptat curiozitatea copiilor cu albume // cu filme documentare. Le-a deşteptat

I:

E:

R: F: I: E:

curiozitatea şi interesul pentru lumea animalelor. Le professeur de zoologie a éveillé la curiosité des élèves avec des albums // avec des documentaires. Il a éveillé leur curiosité et leur intérêt pour le monde des animaux. Il professore di zoologia ha risvegliato la curiosità degli alunni con degli album // con dei film documentari. Ha risvegliato loro la curiosità e l'interesse per il mondo degli animali. The zoology teacher has stirred his pupils’ curiosity with albums // documentary films. He has stirred their curiosity and interest for the animal world. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [-animat] Albumul prezentat de profesorul de zoologie a deşteptat curiozitatea elevilor. Lecţia le-a deşteptat interesul pentru această disciplină. L'album présenté par le professeur de zoologie a éveillé la curiosité des élèves. La leçon a éveillé leur intérêt pour cette discipline. L'album presentato dal professore di zoologia ha risvegliato la curiosità degli studenti. La lezione ha risvegliato loro l'interesse per questa disciplina. The album presented by the zoology teacher has arisen the pupils' curiosity. The lesson has awakened their interest for this subject. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Mama şi-a deşteptat copiii la ora 7 dimineaţa. (sin. a trezi) La mère a réveillé ses enfants à 7 heures du matin. La madre ha svegliato i bambini alle 7 della mattina. Mother woke up her children at 7.

II. vb. refl. a se ~ + circ. (timp) subiect [±animat] R: Duminica, toţi membrii familiei noastre se deşteaptă mai târziu. (sin. a se trezi) F: Le dimanche, tous les membres de notre famille se réveillent plus tard. 123

DETERMINA

I: La domenica, tutti i membri della nostra famiglia si svegliano più tardi. E: On Sundays, all the members of the family wake up later (than usual). DETERMINA (1) (ind. prez. 1 determin)

I. vb. tr. subiect [±animat] a ~ ceva R: Adverbele determină un verb, un adjectiv sau un alt adverb. F: Les adverbes déterminent un verbe, un adjectif ou un autre adverbe. I: Gli avverbi determinano un verbo, un aggettivo o un altro avverbio. E: Adverbs modify a verb, an adjective or another adverb. R: Calitatea muncii determină calitatea produselor. F: La qualité du travail détermine la qualité des produits. I: La qualità del lavoro determina la qualità dei prodotti. E: The quality of the work ensures / determines the quality of the goods. R: La ora de matematică, Paul a învăţat să determine suprafaţa dreptunghiului. (sin. a calcula) F: Aux maths, Paul a appris a déterminer la surface du rectangle. I: Nell'ora di matematica, Paolo ha imparato a determinare la superficia del rettangolo. E: At the maths class, Paul learned to calculate the surface of a rectangle. R: Topograful determină configuraţia (sin. a delimita) şi suprafaţa terenurilor. (sin. a calcula) F: Le topographe détermine la configuration et la surface des terrains. I: Il topografo determina la configurazione e la superficie dei terreni. E: The topographer determines the configuration of the terrain and measures their surface. R: Sedentarismul determină apariţia anumitor boli. (sin. a provoca) F: La vie sédentaire détermine / cause l'apparition de certaines maladies. I: La sedentarietà provoca la comparsa di certe malattie. 124

E: A sedentary life leads to certain illnesses. a ~ pe cineva să P subiect [+persoană] R: Colegii l-au determinat pe Paul să-şi schimbe atitudinea. (sin. a hotărî, a convinge) F: Les camarades ont déterminé Paul à changer d'attitude. I: I colleghi hanno indotto Paolo a cambiare il suo atteggiamento. E: The colleagues made Paul change his attitude. a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) R: Maria şi-a determinat fiul să nu mai fumeze. (sin. a convinge) F: Marie a déterminé son fils à / a convaincu son fils de ne plus fumer. I: Maria ha convinto suo figlio a non fumare più. E: Mary persuaded her son to stop smoking. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Prin metode speciale se determină procentul de alcool din sânge. (sin. a se stabili) F: Par des méthodes spéciales, on détermine le taux d'alcoolémie dans le sang. I: Con metodi speciali, si calcola la percentuale di alcol nel sangue. E: The blood / alcohol level is measured by special methods. DEVENI (9. 2) (ind. prez. 1, 6 devin, 2 devii, 3 devine; conj. prez. 3, 6 să devină )

I. vb. copulativ a ~ + nume pred. subiect [±animat] R: Prietenul meu va deveni curând medic. F: Mon ami deviendra bientôt médecin. I: Il mio amico fra poco diventerà medico. E: My friend will soon become a doctor. R: După mai mulţi ani, emigranţii au devenit cetăţeni americani. F: Après plusieurs années, les émigrants sont devenus des citoyens américains.

DEZBRĂCA

I: Dopo parecchi anni gli immigranti sono diventati cittadini americani. E: After several years the immigrants got American citizenship. R: Omida devine fluture. F: La chenille devient / se transforme en papillon. I: Il bruco diventa farfalla. E: The caterpillar turned into a butterfly. R: Casa a devenit, după mulţi ani, o ruină. F: La maison est devenue, après plusieurs années, une ruine. I: Dopo molti anni, la casa è diventata una rovina. E: After many years the house became a ruin. R: Paul a devenit mai bun // mai generos. F: Paul est devenu meilleur // plus généreux. I: Paolo è diventato migliore // più generoso. E: Paul has become better // more generous. R: De ieri vremea a devenit mai rece. F: Depuis hier le temps est devenu plus froid. I: Da ieri il tempo si è fatto più freddo. E: Weather has become colder since yesterday. a ~ + prop. pred (rel. P) subiect [+animat] R: Paul a devenit ce şi-a dorit. F: Paul est devenu ce qu’il a voulu (devenir). I: Paolo è diventato quello che ha desiderato essere. E: Paul has become what he always wanted. DEZBRĂCA (1. 1. a) (ind. prez. 1 dezbrac, 2 dezbraci, 3, 6 dezbracă; conj. prez. 3, 6 să dezbrace)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: În cabinetul doctorului, mama a dezbrăcat copilul. L-a dezbrăcat pe Paul pentru consultaţie. F: Dans le cabinet du médecin, la mère a déshabillé l’enfant. Elle a déshabillé Paul pour la consultation.

I: Nell'ambulatorio del medico, la mamma ha svestito il bambino. Ha svestito Paolo per la visita. E: In the surgery mother undressed the child. She undressed Paul for examination. R: Infirmierele au dezbrăcat răniţii. I-au dezbrăcat pe răniţi. F: Les infirmières ont déshabillé les blessés. I: Le infermiere hanno svestito i feriti. E: The nurses undressed the wounded. a ~ pe cineva de ceva subiect [+persoană] R: Mama l-a dezbrăcat pe copil de palton. F: La mère a ôté / a enlevé le manteau de l’enfant. I: La madre ha tolto il cappotto al bambino. E: The mother took off the child's coat. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Dezbrăcaţi paltonul! (sin. a scoate) F: Enlevez votre manteau! I: Si tolga il cappotto! / toglietevi il cappotto! E: Take off your coat! a-şi ~ ceva (haine) (cu dat. pos.) R: Maria şi-a dezbrăcat paltonul. (sin. a scoate) F: Marie a enlevé / ôté son manteau. I: Maria si è tolta il suo cappotto. E: Mary took off her coat. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Copilul s-a dezbrăcat singur, pentru că ştie să se dezbrace. F: L’enfant s’est déshabillé seul car il sait se déshabiller. I: Il bambino si è svestito da solo perché sa svertirsi. E: The child undressed by himself, because he could do it alone. a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Maria s-a dezbrăcat de palton. 125

DEZVOLTA

F: Marie a enlevé / ôté son manteau. I: Maria si è tolta il cappotto. E: Mary took off her coat. DEZVOLTA (1. 16) (ind. prez. 1 dezvolt, 2 dezvolţi, 3, 6 dezvoltă)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Matematica dezvoltă gândirea. F: Les maths développent la pensée. I: La matematica sviluppa il pensiero. E: Mathematics develops thinking skills. R: La un congres internaţional, istoricul a dezvoltat ideea identităţii naţionale. F: À un congrès international, l'historien a développé l'idée de l’identité nationale. I: A un congresso internazionale, lo storico ha sviluppato l’idea dell’identità nazionale. E: The historian enlarged on the idea of national identity at an international congress. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a dezvoltat talentul printr-o muncă intensă. F: Paul a développé son talent par un travail acharné. I: Paul ha sviluppato il suo talento mediante un lavoro intenso. E: Paul has cultivated his talent through hard work. R: Foarte multe ţări şi-au dezvoltat industria în sec. al XX-lea. F: Beaucoup de pays ont développé leur industrie au XX-ème siècle. I: Molti paesi hanno svilupato la loro industria nel XXesimo secolo. E: Many countries developed their industry in the XXth century. II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) subiect [±animat] R: Însămânţate la timp, culturile agricole se dezvoltă normal. F: Les semailles faites à temps, les cultures agricoles se développent normalement.

126

I: Seminate al tempo giusto, le colture agricole si sviluppano normalmente. E: If sowed in time, crops grow normally. R: Prin grija părinţilor, copilul s-a dezvoltat armonios. F: Grâce aux soins des parents, l'enfant s'est développé harmonieusement. I: Per la premura dei genitori, il bambino si è sviluppato armoniosamente. E: Through his parents' care, the child has grown up harmoniously. R: Viaţa s-a dezvoltat de la simpla celulă la fiinţele superioare de astăzi. F: La vie s'est développée de la simple cellule jusqu'aux êtres supérieurs d'aujourd'hui. I: La vita si è sviluppata dalla cellula semplice fino agli esseri superiori di oggi. E: Life has developed from a simple cell into today’s superior beings. DICTA (4) (ind. prez. 1 dictez)

I. vb. tr. a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Profesorul (le) dictează un text elevilor. F: Le professeur dicte un texte à ses élèves. I: Il professore detta un testo agli studenti. E: The teacher dictates a fragment of text to his students. a ~ ceva (pentru cineva, împotriva cuiva) subiect [+persoană] R: Arbitrul a dictat o lovitură de la 11 metri pentru echipa Steaua. (sin. a acorda) F: L’arbitre a accordé un coup de réparation en faveur de l’équipe Steaua. I: L’arbitro ha concesso un calcio di rigore a favore della Steaua. E: The referee gave a penalty for Steaua. R: Arbitrul a dictat o sancţiune împotriva portarului. (sin. a da) F: L’arbitre a donné une sanction au gardien de but. I: L’arbitro ha dato una punizione al portiere.

DISCUTA

E: The referee gave a penalty against the goalkeeper. II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) (cu sens pasiv) R: Exerciţiile de ortografie se dictează cu voce tare. F: Les exercices d’orthographe sont dictés à haute voix. I: Gli esercizi di ortografia si dettano ad alta voce. E: Spelling practice should be dictated in a loud voice. DISCUTA (1. 16) (ind. prez. 1 discut, 2 discuţi, 3, 6 discută)

I. vb. tr. a ~ ceva (cu cineva) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul a discutat ceva cu colega de bancă. (sin. a vorbi) F: Paul a discuté avec sa voisine (de banc). I: Paolo ha discusso con la sua compagnia di banco. E: Paul spoke with his deskmate. R: Consiliul de administraţie va discuta rezultatele concursului. (sin. a analiza) F: Le conseil d'administration discutera / examinera les résultats du concours. I: Il consiglio di amministrazione discuterà i risultati del concorso. E: The board of directors will discuss the results of the competition. II. vb. intr. a ~ despre ceva a ~ despre cineva subiect [+persoană] R: Tinerii sportivi discută despre întâmplarea de la stadion. (sin. a vorbi) F: Les jeunes sportifs discutent de l'incident qui a eu lieu au stade /s'est passé au stade. I: I giovani sportivi discutono di ciò che è capitato allo stadio. E: The young athletes are talking about what happened at the stadium. R: Paul şi Maria discută despre prietenii lor comuni. (sin. a vorbi)

F: Paul et Marie discutent / parlent de leurs amis communs. I: Paolo e Maria discutono dei loro amici comuni. E: Paul and Mary are talking about common friends. III. vb. refl. a se ~ + circ. (timp) (cu sens pasiv) R: Propunerea lui Paul se va discuta azi în consiliul de administraţie. (sin. a analiza) F: La proposition de Paul sera discutée aujourd'hui dans le conseil d'administration. I: La proposta di Paolo sarà discussa oggi nel consiglio di amministrazione. E: Paul’s proposal will be discussed in today’s administration meeting. a se ~ despre (în constr. impers.) R: În zilele noastre se discută mult despre încălzirea atmosferei. (sin. a se vorbi) F: De nos jours on parle beaucoup de l'échauffement de l'atmosphère. I: Ai nostri giorni si discute molto sul riscaldamento dell’atmosfera. E: Nowadays there’s a lot of debate about global warming. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, dacă, când, cum, unde P, rel. P) R: S-a discutat că // dacă se va schimba conducerea instituţiei // când // cum // unde vor avea loc alegerile // cine va participa din partea sindicatului. (sin. a se vorbi) F: On a discuté / a débattu l'éventuel changement de la direction de l'institution // quand // comment// où se dérouleront les élections // qui participera de la part du syndicat. I: Si è discusso che se la direzione della ditta verrà cambiata // quando // come // dove verranno organizzate le elezioni // chi ci participerà dal parte del sindacato. E: They talked about changing the management of the institution. // They discussed if the management of the institution would be changed // when // how // where elections would take 127

DISPĂREA

place // who would participate on behalf of the union. DISPĂREA (13. 1) (ind. prez. 1, 6 dispar, 2 dispari, 3 dispare; conj. prez. 3, 6 să dispară)

I. vb. intr. a~ subiect [+persoană] R: Paul a dispărut de mai multe săptămâni. Nimeni nu l-a mai văzut la Universitate. F: Paul est disparu depuis plusieurs semaines. Personne ne l’a plus vu à l’Université. I: Paolo è sparito da diverse settimane. Nessuno l’ha più visto all’Università. E: Paul has been missing for several weeks. Nobody has seen him at the University. R: Când cerul este acoperit, soarele dispare după nori. F: Quand le ciel est couvert, le soleil se cache derrière les nuages. I: Quando il cielo è coperto, il sole sparisce dietro le nuvole. E: When the sky is overcast, the sun disappears behind the clouds. a ~ + circ. loc a-i ~ cuiva + circ. loc subiect [-animat] R: Banii lui Paul au dispărut din portofel. (Lui Paul) i-au dispărut banii din portofel. (sin. a i se fura) F: L'argent de Paul a disparu de son portefeuille. Son argent est disparu de son portefeuille. I: I soldi di Paolo sono spariti dal portafolio. A Paolo sono spariti i soldi dal portafoglio. E: Paul’s money is gone from his wallet.

II. vb. refl. a se a ~ (în constr. impers.) R: Nu se dispare fără motiv de la locul de muncă. F: On ne disparaît pas sans raison de son poste de travail. On ne quitte pas sans raison son poste // son emploi. I: Non si sparscisce / scappa senza motivo dal lavoro. 128

E: You don't leave from work without a reason. DISPUNE1 (15. 7) (ind. prez. 1, 6 dispun, 2 dispui, 3 dispune; part. dispus)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Cu umorul lui, Paul o (bine) dispune întotdeauna pe Maria. Amândoi îl (bine) dispun pe tatăl lor. F: Avec son humour, Paul dispose toujours Marie. Tous les deux, ils disposent leur père. I: Con il suo umorismo, Paolo mette sempre di buon umore Maria. Ambedue mettono di buon umore il loro padre. E: With his humour, Paul often makes Mary laugh. They both make their father laugh. a ~ pe cineva (în constr. unipers. 3, 6) subiect [±animat] R: Nu mă mai (bine)dispune nimeni şi nimic. F: Personne et rien ne me dispose plus. I: Niente e nessuno mi può rallegrarre. E: Nobody and nothing amuses me. R: Veselia lor mă (bine) dispune şi pe mine. (sin. a înveseli) F: Leur gaîté me divertit / me rend de bonne humeur moi aussi. I: La loro allegria mette di buon umore anche me. E: Their joy cheers me up, too. R: Glumele lor mă (bine) dispun. F: Leurs plaisanteries m’égaient / me rendent de bonne humeur. I: Le loro battute mi mettono di buon umore. E: Their jokes make me laugh. a ~ pe cineva (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (că P, să P, dacă, cum, când P, rel. P) R: Pe Paul nu-l mai (bine)dispune ca altădată că se plimbă // dacă se plimbă // să se plimbe prin parc. (sin. a se destinde) F: Le fait de se promener / Se promener dans le parc, cela ne détend plus Paul comme autrefois.

DISPUNE2

I: Paolo non si rallegra più come una volta volta ad andare spasso nel parco // se va a spasso nel parco. E: Walking in the park doesn't amuse Paul as it used to. R: Nu-l mai (bine)dispune pe Paul cum // când glumeşte Maria // ce zice Maria. (sin. a amuza) F: La manière de plaisanter de Marie n'amuse plus Paul. Lorsque Marie plaisante,Paul ne s'amuse plus. Ce que Marie dit n'amuse plus Paul. I: Paolo non si diverte più quando Maria scherza. Il modo di scherzare di Maria non diverte più Paolo. Quello che dice Maria non diverte più Paolo. E: Paul is no longer amused by the way // when Mary jokes // by what Mary says. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a (bine)dispus colegii cu glume şi anecdote. (sin. a înveseli) F: Paul a diverti / amusé ses collègues par des blagues et des anecdotes. I: Paolo ha messo di buon umore i suoi colleghi con scherzi e aneddoti. E: Paul cheered up his colleagues with his jokes and anecdotes. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Paul se (bine)dispune de câte ori o vede pe Maria. (sin. a se înveseli) F: Paul s'égaie toutes les fois qu’il voit Marie. I: Paolo è sempre di buon umore quando vede Maria. E: Paul is happy whenever he sees Mary. DISPUNE2 (15. 7) (ind. prez. 1, 6 dispun, 2 dispui, 3 dispune; part. dispus)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc) a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul a dispus cărţile pe rafturi. (sin. a aranja) F: Paul a rangé les livres sur les rayons. I: Paolo ha disposto i libri sugli scaffali.

E: Paul put / placed / stood the books on the shelves. R: Antrenorul a dispus jucătorii în teren după o schemă originală. (sin. a aranja) F: L'entraîneur a placé les joueurs dans le terrain d'après un schéma original. I: L’allenatore ha disposto i giocatori in campo secondo uno schema originale. E: The trainer organized the players in the field in an original tactical scheme. II. vb. intr. a ~ de ceva a ~ de cineva subiect [+persoană] R: Paul dispune de mulţi bani. (sin. a avea) F: Paul dispose de / a beaucoup d'argent. I: Paolo dispone di molti soldi. E: Paul has a lot of money at his disposal. R: Directorul a dispus de toată suma existentă în contul instituţiei. (sin. a cheltui) F: Le directeur a disposé de toute la somme existant dans le compte de l'institution. I: Il direttore ha disposto di tutte le somme esistenti nel conto dell’istituzione. E: The manager decided on how to use all the money in the accounts of the institution. R: Tenismenul a dispus de adversarul său în două seturi. (sin. a învinge) F: Le joueur de tennis a vaincu / battu son adversaire en deux sets. I: Il tennista ha sconfitto il suo avversario in due set. E: The tennis player defeated / outplayed his competitor in two sets. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a dispus cărţile în bibliotecă pe domenii. (sin. a aranja) F: Paul a disposé / rangé les livres dans la bibliothèque par domaines. I: Paolo ha disposto i suoi libri in biblioteca in base agli argomenti. E: Paul put / placed his books in the bookshelf according to domains.

129

DISPUNE3

DISPUNE3 (15. 7) (ind. prez. 1, 6 dispun, 2 dispui, 3 dispune; part. dispus)

I. vb. tr. a ~ să P subiect [+persoană] R: Judecătorul a dispus să fie ascultate toate părţile interesate. (sin. a hotărî, a decide) F: Le juge a disposé l'audition de toutes les parties concernées. I: Il giudice ha disposto che siano ascoltate tutte le parti interessate. E: The judge decided / ruled that all parties involved should be listened to / heard. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: În şedinţa de ieri s-a dispus alocarea unor fonduri suplimentare pentru bibliotecă. (sin. a se hotărî) F: A la réunion d'hier on a disposé l'allocation de fonds supplémentaires pour la bibliothèque. I: Nella riunione di ieri è stata disposta l’assegnazione di fondi supplementari per la biblioteca. E: The allotting of additional funding for libraries was decided at yesterday’s meeting. DISTRA (4) (ind. prez. 1 distrez)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: La circ, clownii îi distrează, în egală măsură, pe copii şi pe adulţi. F: Au cirque, les clowns amusent également les enfants et les adultes. I: Al circo, i pagliacci divertono, in uguale misura, i bambini e gli adulti. E: At the circus, the clown amuses children as well as adults. R: Jocurile pe calculator îi distrează mai mult pe copii decât pe adulţi. F: Les jeux sur l’ordinateur amusent plus les enfants que les adultes. 130

I: I giochi sul computer divertono di più i bambini che gli adulti. E: Computer games are more amusing for children than for grownups. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul ştie să-şi distreze invitaţii. F: Paul sait distraire / amuser ses invités. I: Paolo sa divertire i suoi invitati. E: Paul knows how to entertain his guests. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Lui Paul îi place să se distreze. F: Paul aime s’amuser. I: A Paolo piace divertirsi. E: Paul likes to amuse himself. R: Tinerii preferă să se distreze în grup. F: Les jeunes préfèrent s’amuser / se divertir en groupe. I: I giovani preferiscono divertirsi in gruppo. E: Young people prefer to have a good time in groups. DISTRUGE (15) (ind. prez. 1, 6 distrug; part. distrus)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Grindina a distrus toată recolta. F: La grêle a détruit toute la récolte. I: La grandine ha distrutto tutto il raccolto. E: Hail has destroyed the entire crop. R: Hakerii distrug periodic reţelele de calculator. F: Les pirates de l’informatique détruisent / abîment systématiquement les réseaux des ordinateurs. I: I pirati informatici distruggono periodicamente le reti dei computer. E: Hackers periodically destroy computer networks. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a distrus toate manuscrisele. F: Paul a détruit tous ses manuscrits. I: Paolo ha distrutto tutti i suoi manoscritti.

DORI

E: Paul destroyed all his manuscripts. R: Prin ceea ce a făcut, Paul şi-a distrus cariera. Şi-a distrus viaţa. (sin. a rata) F: Par ce qu'il a fait, Paul a raté sa carrière. Il a brisé sa vie. I: Con quello che ha fatto, Paolo ha distrutto la sua carriera. Ha rovinato la sua vita E: By what he’s done, Paul has ruined his career. He has ruined his life. II. vb. refl. a se ~ + circ. (cauză) subiect [-animat] R: Multe drumuri s-au distrus din cauza inundaţiilor. (sin. a se strica) F: Beaucoup de routes se sont abîmées à cause des inondations. I: Molte strade sono rovinate / distrutte a causa delle alluvioni. E: Many roads were distroyed because of the floods. a se ~ (cu sens pasiv) R: Gândacii de bucătărie se distrug cu produse speciale. (sin. stârpi) F: Les cafards sont tués / exterminés avec des produits spéciaux. I: Gli scarafaggi sono sterminati con prodotti speciali. E: Cockroaches are killed with special products. DOBÂNDI (10) (ind. prez. 1, 6 dobândesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul a dobândit experienţă // încrederea Mariei. (sin. a câştiga, a obţine) F: Paul a gagné de l’expérience // la confiance de Marie. I: Paolo ha acquisito esperienza // la fiducia di Maria. E: Paul has gained experience // Mary’s trust. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a dobândit bunăstarea prin muncă. (sin. a câştiga, a obţine) F: Paul a obtenu son bien-être par le travail.

I: Paolo ha ottenuto il suo benessere con il lavoro. E: Paul has reached a comfortable style of life by hard work. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Experienţa se dobândeşte prin practică. (sin. a câştiga) F: L'expérience s'acquiert par la pratique. I: L’esperienza si ottiene con la pratica. E: Experience is acquired through practice. DORI (10) (ind. prez. 1, 6 doresc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul doreşte o cafea. (sin. a vrea) F: Paul désire / veut un café. I: Paolo desidera un caffè. E: Paul would like a cup of coffee. a ~ pe cineva + ca / de e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul a dorit-o întotdeauna pe Maria ca / de prietenă // soţie // secretară. F: Paul a toujours voulu avoir Marie comme amie // comme épouse // comme secrétaire. I: Paolo ha sempre desiderato Maria per amica // per sua moglie // per segretaria. E: Paul has always wanted Mary as his girlfriend // wife // secretary. a ~ ceva pentru cineva a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană] R: Paul doreşte tot ce e mai bun pentru copiii lui. Le doreşte tot binele din lume copiilor lui. (sin. a vrea) F: Paul souhaite pour ses enfants ce qu'il y a de meilleur. Il souhaite à ses enfants tout le bien du monde. I: Paolo desidera il meglio per i suoi figli. Egli augura tutto il bene del mondo ai suoi figli. E: Paul wishes all the best for his children. He wishes all the best for his children.

131

DORMI

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană] Vă doresc succes la examene! (sin. a ura) Je vous souhaite bonne chance aux examens! Vi auguro successo agli esami! I wish you good luck with your exams! a ~ să P subiect [+persoană] Maria doreşte să devină profesoară. (sin. a vrea) Marie veut / désire devenir professeur. Maria desidera / vuole diventare professoressa. Mary wants to become a teacher. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul îşi doreşte prietenii din copilărie alături de el. (sin. a vrea) Paul veut que ses amis d'enfance soient à côté de lui. Paolo vorrebbe avere accanto i suoi amici d'infanzia. Paul wants his childhood friends to be by his side. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva subiect [+persoană] Paul îşi doreşte o vacanţă la mare. (sin. a vrea) Paul désire / veut passer des vacances à la mer. Paolo desidera trascorrere una vacanza al mare. Paul would like to have a holiday at the seaside. Când eşti singur, îţi doreşti pe cineva lângă tine. (sin. a vrea) Quand on est seul, on voudrait bien avoir quelqu'un auprès de soi. Quando uno è solo, vorebbe avere qualcuno accanto. When you are alone, you wish you had someone near you. a-şi ~ să P subiect [+persoană] Paul îşi doreşte să stea o săptămână la Roma. (sin. a vrea) Paul désire rester une semaine à Rome. Paolo desidera stare una settimana a Roma. Paul would like to spend a week in Rome.

132

II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (ca... să P) R: Se doreşte ca părţile implicate în conflict să ajungă la un acord. F: On souhaite que les parties impliquées dans le conflit arrivent à un accord. I: Si desidera che le parti implicate nel conflitto arrivino ad un accordo. E: It is desired that the parties involved in the conflict should reach an agreement. DORMI (9. 3. a) (ind. prez. 1, 6 dorm, 2 dormi, 3 doarme; conj. 3, 6 să doarmă; imp. 2 dormi !)

I. vb. intr. a ~ + circ. (timp, loc, mod) subiect [+animat] R: Paul a dormit mai multe nopţi la hotel. F: Paul a dormi plusieurs nuits à l'hôtel. I: Paolo ha dormito parecchie notti in albergo. E: Paul slept many nights at a hotel. R: Paul a dormit prost noaptea trecută. F: Paul a mal dormi cette nuit. I: Paolo ha dormito male la notte scorsa. E: Paul slept badly last night. R: Câinii dorm în cuşcă. F: Les chiens dorment dans leur niche. I: I cani dormono nella loro cuccia. E: Dogs sleep in a kennel. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Brâncuşi îşi doarme somnul de veci în cimitirul Père Lachaise. F: Brancusi dort le sommeil éternel dans le cimetière Père Lachaise. I: Brancusi dorme il sonno dei giusti nel cimitero Père Lachaise. E: Brancusi sleeps the sleep of the just in Père Lachaise graveyard. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers) R: În acest hotel se doarme bine. F: On dort bien dans cet hôtel. I: In questo albergo si dorme bene. E: You can sleep well in this hotel.

DUCE

DOVEDI (10) (ind. prez. 1, 6 dovedesc)

I. vb. tr. a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană] R: Paul i-a dovedit Mariei respect. F: Paul a prouvé à Marie du respect. I: Paolo ha dimostrato rispetto a Maria. E: Paul proved to Mary that he respected her. a-i ~ (cuiva ) că P subiect [+persoană] R: Paul i-a dovedit (Mariei) că (el) avea dreptate. F: Paul a prouvé / a démontré (à Marie) qu'il avait raison. I: Paolo ha dimostrato (a Maria) che aveva ragione. E: Paul proved to be right. Paul proved to Mary that he was right. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a dovedit afirmaţiile prin fapte. (sin. a confirma) F: Paul a prouvé ses affirmations par des faits. I: Paolo ha dimostrato le sue affermazioni con i fatti. E: Paul backed up his statements with actions. II. vb. refl. a se ~ + e.p.s. subiect [+persoană] R: Paul s-a dovedit un bun prieten. F: Paul s'est avéré / s'est révélé un bon ami. I: Paolo si è dimostrato un buon amico. E: Paul proved to be a good friend. DUCE (15) (ind. prez. 1, 6 duc; imp. 2 du !; part. dus)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+animat] R: Fetiţa duce o plasă grea. (sin. a transporta, a căra) F: La fillette porte un sac lourd. I: La ragazza porta una borsa (della spesa) pesante. E: The girl is carrying a heavy bag. a ∼ ceva + circ. (loc) subiect [±animat]

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: II. R: F: I:

Paul a dus scrisoarea la poştă. Paul a porté la lettre à la poste. Paolo ha portato la lettera alla posta. Paul took the letter to the post office. Nave militare au dus soldaţi şi armament în Golf. Les vaisseaux militaires ont transporté des soldats et de l'armement dans le Golfe. Le navi militari hanno trasportato soldati e armamento nel Golfo. Military ships transported soldiers and weapons to the Gulf. a-i ∼ ceva (cuiva) subiect [+persoană] De ziua ei, Paul îi duce flori prietenei lui. (sin. a oferi) Pour l'anniversaire de son amie, Paul lui offre des fleurs. Per il giorno del compleanno / per l'onomastico della sua amica, Paolo le porta dei fiori. Paul brings flowers to his girlfriend. a ∼ pe cineva + circ. (loc, mod) subiect [+persoană] Paul o duce pe mama lui la gară. Paul emmène / accompagne sa mère à la gare. Paolo porta / accompagna sua madre alla stazione. Paul is taking his mother to the station. Tatăl a dus copilul în braţe până acasă. Le père a porté le bébé dans ses bras jusqu'à la maison. Il padre ha portato il bambino in braccio fino a casa. The father carried the baby home in his arms. a-şi ∼ pe cineva + circ. (loc) (cu dat. pos.) Maria îşi duce în fiecare zi copiii la şcoală. Marie accompagne chaque jour ses enfants à l'école. Maria accompagna ogni giorno i suoi bambini a scuola. Mary accompanies her children to school every day. vb. intr. a∼ subiect [-animat] Drumul acesta duce la gară. Ce chemin mène à la gare. Questa strada mena alla stazione. 133

DURA

E: This road leads to the station. III. vb. refl. a se ∼ + cir. (loc) subiect [+persoană] R: Paul se duce la bibliotecă // în parc. (sin. a merge) F: Paul va à la bibliothèque // dans le parc. I: Paolo va in biblioteca // nel parco. E: Paul goes to the library // to the park. R: În ultimul timp s-au dus dintre noi mai multe personalităţi culturale şi ştiinţifice. (sin. a muri) F: Ces derniers temps, plusieurs artistes et scientifiques sont morts / nous ont quittés. I: Ultimamente, tante personalità della cultura e della scienza sono morte / ci hanno lasciati. E: Many cultural and scientific personalities have left us lately. (cu sens pasiv) R: În toate instituţiile, se duce o luptă aprigă pentru putere. F: Dans toutes les institutions, on mène un combat acharné pour le pouvoir. Dans toutes les institutions est menée un combat acharné pour le pouvoir. I: In tutte le istituzioni si conduce una lotta accanita per il potere. Una lotta accanita per il potere è condotta in tutte le istituzioni. E: In all institutioins, a desperate struggle is waged for power. a se ∼ să P subiect [+persoană] R: Candidatul s-a dus să ceară informaţii despre concurs. F: Le candidat est allé demander des renseignements sur le concours. I: Il candidato è andato a chiedere informazioni sul concorso. E: The candidate went to ask for information about the contest. DURA (4) (numai 3, 6: ind. prez. 3, 6 durează)

vb. intr. (unipers. 3, 6) a ~ + circ. (timp) subiect [-animat]

134

R: Acest spectacol durează două ore. (sin. a ţine) F: Ce spectacle dure deux heures. I: Questo spettacolo dura due ore. E: This show takes/ lasts two hours. R: Fiecare anotimp durează trei luni. (sin. a ţine) F: Chaque saison dure trois mois. I: Ogni stagione dura tre mesi. E: Each season lasts three months. R: Canicula va dura mai multe săptămâni. (sin. a ţine) F: La canicule durera plusieurs semaines. I: La canicola durerà diverse settimane. E: The heat will last a few more weeks. R: În anumite ţări criza financiară va mai dura câţiva ani. (sin. a se prelungi) F: Dans certains pays, la crise financière durera encore / persistera / se prolongera quelques années. I: In certi paesi, la crisi finanziaria durerà ancora qualche anno. E: In certain countries, financial crisis will last a few more years. R: Starea de sărăcie durează de mai mulţi ani. (sin. a persista) F: L’état de pauvreté dure / persiste depuis plusieurs années. I: Lo stato di povertà dura da diversi anni. E: Poverty has lasted a few years now. R: Paul vrea să realizeze ceva care să dureze. (sin. a rămâne) F: Paul veut réaliser quelque chose qui dure / demeure. I: Paolo vuole realizzare qualcosa che duri. E: Paul wants to achieve something that should last. DUREA (13. 6) (numai 3, 6: ind. prez. 3 doare, 6 dor; conj. prez. 3, 6 să doară)

vb. tr. (unipers. 3, 6) subiect [-animat] a ~ pe cineva R: Pe Paul îl doare capul. Îl dor şi picioarele. F: Paul a mal à la tête. Il a mal aussi aux pieds. I: Paolo ha il mal di testa. Anche i piedi gli fanno male.

DUREA

E: Paul has a headache. His legs hurt, too. (în constr. unipers. 3) a ~ pe cineva subiect [-animat] (că P) R: Pe Paul îl doare că a fost minţit.

F: Paul est affligé qu'on lui ait menti. I: A Paolo dispiace che gli sia stato mentito. E: It hurts Paul to have been lied to.

135

ENERVA (4) (ind. prez. 1 enervez) I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, atitudine, comportament) R: Elevul // Comportamentul elevilor l-a enervat pe profesor. F: L' élève // La conduite des élèves a énervé / irrité le professeur. I: L'alunno // Il comportamento dell’alunno ha fatto arrabbiare / ha innervosito il professore. E: The pupil // The pupils' behaviour irritated the teacher. R: Întrebările Mariei l-au enervat pe Paul. (sin. a agasa) F: Les questions de Marie ont énervé / irrité Paul. I: Le domande di Maria hanno innervosito Paolo. E: Mary’s questions irritated Paul. a ~ pe cineva (cu ceva) subiect [+persoană] R: Maria l-a enervat pe Paul (cu indiferenţa ei). F: Marie a énervé / agacé Paul (avec son indifférence). I: Maria ha innervosito Paolo( con la sua indifferenza). E: Mary’s indiference irritated / annoyed Paul. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos) R: Paul îşi enervează uneori colegii. F: Paul énerve / agace parfois ses collègues. I: Paolo, talvoltà, innervosisce i suoi colleghi.

E

E: Paul sometimes irritates his mates. a~ (în constr. unipers. 3, 6) subiect [±animat] R: Mă // Te enervează Paul // comportarea lui. Întrebările lui m-au enervat întotdeauna. F: Paul // Son comportement m' // t’énerve. Ses questions m’ont toujours énervé. I: Paolo // Il suo comportamento mi// ti innervosisce. Le sue domande ci hanno sempre innervosito. E: Paul // His behaviour irritates me / you. His questions have always irritated me. a~ (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (că P, să P, dacă P, rel. P) R: Îl enervează că minţi // să-l minţi // dacă îl minţi // cine-l minte. F: Que tu mentes // Lui mentir // Si on lui ment // Celui qui lui ment l'énerve. I: Che tu gli mentisci // Il mentirgli // Se gli mentisci // Chi gli mente lo innervosisce. E: Your lying to him irritates him. If you lie to him he gets irritated. Those who lie annoy him. II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) subiect [+persoană] R: Paul se enervează foarte rar. (sin. a se supăra) F: Paul s’énerve très rarement. I: Paolo si arrabbia molto raramente. E: Paul gets angry / mad very rarely.

EVITA EVITA (1. 16) (ind. prez. 1 evit, 2 eviţi, 3, 6 evită)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul a evitat accidentul în ultima clipă. F: Paul a évité l'accident au dernier moment. I: Paolo ha evitato l’incidente all’ultimo momento. E: Paul avoided the accident at the last minute. R: Boxerul a evitat lovitura adversarului. F: Le boxeur a évité / paré le coup de son adversaire. I: Il pugile ha evitato il colpo dell’avversario. E: The boxer avoided his adversary’s punch. R: Maria evită o discuţie directă cu noi. (sin. a ocoli) F: Marie évite une discussion directe avec nous. I: Maria evita una discussione diretta con noi. E: Mary avoids a direct conversation with us. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Maria îl evită pe Paul // pe vecinul ei de palier. F: Marie évite Paul // son voisin de palier. I: Maria evita Paolo // il (suo) vicino di pianerottolo. E: Mary avoids Paul / her floor neighbour a ~ să P [+ persoană] R: Părinţii lui Paul evită să vorbească cu dirigintele. F: Les parents de Paul évitent de parler avec le professeur principal. I: I genitori di Paolo evitano di parlare con l’insegnante coordinatore di classe. E: Paul’s parents avoid talking to the teacher. R: Paul a evitat să dea un răspuns categoric. F: Paul a évité de donner une réponse catégorique. I: Paolo ha evitato di dare una risposta categorica.

E: Paul avoided giving a definite answer. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos) R: În ultimul timp Maria îşi evită prietenii. (sin. a ocoli) F: Dernièrement Marie évite ses amis. I: Negli ultimi tempi Maria evita i suoi amici. E: Mary has been avoiding her friends lately. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Astfel de situaţii nu se evită uşor. Nu se pot evita uşor de către toată lumea. F: De telles situations ne s’évitent pas facilement. Elles ne peuvent pas être facilement évitées par tout le monde. I: Simili situazioni non si evitano facilmente. Non si possono evitare facilmente da parte di tutti. E: Such situations are not easy to avoid. They cannot be easily avoided by all persons. R: A se evita fumatul în timpul sarcinii! F: Eviter de fumer pendant la grossesse! I: Evitare di fumare durante la gravidanza! E: Avoid smoking during pregnancy. (reciproc) R: De când s-au certat, Paul şi Maria se evită. (sin. a se ocoli) F: Depuis qu'ils se sont disputés, Paul et Marie s’évitent. I: Da quando hanno litigato, Paolo e Maria si evitano. E: Ever since they had a fight, Paul and Mary have been avoiding each other. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P) R: La nivelul conducerii se evită să se ia o hotărâre definitivă. F: Au niveau de la direction on évite de prendre une décision définitive. I: A livello di direzione, si evita di prendere una decisione definitiva. E: At the level of general management, a final decision is avoided.

137

EXAMINA EXAMINA (4) (ind. prez. 1 examinez)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Profesorul (i-)a examinat (pe) toţi studenţii din grupă. F: Le professeur a examiné tous les étudiants du groupe. I: Il professore ha esaminato tutti gli studenti del gruppo. E: The teacher has examined all the students in the group. R: Medicul îl examinează cu atenţie pe copil. (sin. a consulta) F: Le médecin examine attentivement l’enfant. I: Il medico esamina il bambino con attenzione. E: The doctor is examining the child carefully / thoroughly. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Directorul // Comisia a examinat toate cererile din dosar. (sin. a analiza, a studia) F: Le directeur // La commission a examiné toutes les demandes du dossier / qui étaient dans le dossier. I: Il direttore // La commissione ha esaminato tutte le domande del fascicolo. E: The director // The commission has studied / weighed all the petitions in the file. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Profesorul şi-a examinat toţi studenţii. F: Le professeur a examiné tous ses étudiants. I: Il professore ha esaminato / interrogato tutti i suoi studenti. E: The professor has examined all his students. R: Medicul şi-a examinat pacienţii cu mare atenţie. (sin. a consulta) F: Le médecin a examiné ses patients avec beaucoup d’attention. I: Il medico ha esaminato i suoi pazienti con grande attenzione. E: The doctor examined his patients carefully. 138

II. vb. refl. (cu sens pasiv) a se ~ R: S-au examinat toate cazurile de corupţie (de către Comisia de anchetă). (sin. a se investiga) F: On a examiné tous les cas de corruption. Tous les cas de corruption ont été examinés (par la Commission d'enquête). I: Sono stati esaminati tutti i casi di corruzione (dalla Commissione d'inchiesta). E: All the corruption cases have been investigated.(by the Investigation Commission). R: S-a examinat ce s-a propus. (sin. a se analiza) F: On a examiné / analysé ce qu'on avait proposé (d’examiner/d’analyser). Ce qu'on avait proposé (d’examiner / d’analyser) a été examiné. I: È stato analizzato ciò che era stato proposto. E: They have examined what was suggested. a se ~ ceva al cuiva a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: S-a examinat cererea de imigrare a lui Paul. Lui Paul i s-a examinat cererea de imigrare. I s-a examinat cererea de imigrare. (sin. a analiza) F: On a examiné la demande d'immigration de Paul. On a examiné sa demande d'immigration. I: La domanda di immigrazione di Paolo è stata esaminata. A Paolo è stata esaminata la sua domanda di immigrazione. La sua domanda di immigrazione è stata esaminata. E: Paul's application to immigrate has been examined. Paul's application for immigration has been examined. His application for immigration has been examined. EXECUTA (1. 16) (ind. prez. 1 execut, 2 execuţi, 3, 6 execută)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat]

EXECUTA

R: Sculptorul a executat această lucrare în timp record. (sin. a realiza) F: Le sculpteur a exécuté / réalisé cette oeuvre en un temps record. I: Lo scultore ha eseguito quest'opera a tempo di record. E: The sculptor has finished this work in record time. R: Această întreprindere execută mobilier pentru export. (sin. a face, a fabrica, a confecţiona) F: Cette entreprise exécute / fait des meubles pour l’exportation. I: Questa ditta fabbrica mobili per l'esportazione. E: This firm makes furniture for export. R: Soldaţii execută ordinele superiorilor. (sin. a îndeplini) F: Les soldats exécutent les ordres des supérieurs. I: I soldati eseguono gli ordini dei superiori. E: The soldiers carry out their superiors’ orders. R: Condamnatul a executat o pedeapsă de 5 ani. F: Le condamné a purgé une peine de 5 ans. I: Il condannato ha scontato una pena di 5 anni. E: The convict has served a five-year sentence. a ~ ceva pentru cineva subiect [±animat] R: Muncitorii // Cooperativele au executat lucrările pentru beneficiar. F: Les ouvriers // Les coopératives ont exécuté les travaux pour le bénéficiaire. I: Gli operai // Le cooperative hanno eseguito dei lavori per il beneficiario. E: The workers have // The association has made the beneficiary’s works. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: În timpul Revoluţiei Franceze călăii au executat mulţi nobili. (sin. a omorî) F: Pendant la Révolution Française les bourreaux ont exécuté beaucoup de nobles. I: Durante la Rivoluzione Francese i boia hanno giustiziato molti nobili. E: During the French revolution the hangmen executed many noblemen.

R: F: I: E: R: F: I: E:

a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Sculptorul şi-a executat lucrarea în piatră. (sin. a realiza) Les sculpteur a exécuté son oeuvre en pierre. Lo scultore ha eseguito il suo lavoro in pietra. The sculptor has made / finished his work in stone. În concertul de aseară pianistul şi-a executat propria compoziţie. (sin. a interpreta) Dans le concert d’hier soir le pianiste a interprété sa propre composition. Nel concerto di ieri sera il pianista ha eseguito una composizione propria. In last evening’s concert the pianist played his own composition.

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: La această clădire, s-au executat lucrări de consolidare. (sin. a efectua) F: À cet édifice ont été exécutés des travaux de consolidation. On a exécuté / effectué des travaux de consolidation à cet édifice. I: In questo edificio si sono eseguiti lavori di consolidamento. E: Work has been carried out to reinforce this building. R: Ordinul s-a executat în termenul prevăzut. (sin. a îndeplini) F: On a exécuté l’ordre / l’ordre a été exécuté dans le délai prévu. I: L’ordine è stato eseguito nel termine previsto. E: The order has been carried out as scheduled. R: În război s-au executat şi oameni nevinovaţi. (sin. a omorî) F: Pendant la guerre on a exécuté aussi des gens innocents. I: Durante la guerra sono stati giustiziate anche persone innocenti. E: During the war innocent people were killed, too. a se ~ a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: Lucrarea lui Paul s-a executat aşa cum a cerut el. Lui Paul i s-a executat 139

EXISTA

lucrarea aşa cum a cerut. F: Le travail de Paul a été exécuté comme il l'a exigé. On a exécuté le travail de Paul comme il l’a exigé. I: Il lavoro di Paolo è stato eseguito così come ha chiesto lui. A Paolo è stato eseguito il lavoro cosi come ha chiesto. E: Paul’s work has been carried out to his satisfaction. Paul's work has been carried out as he required. EXISTA (1. 14) (ind. prez. 1 exist, 2 exişti, 3, 6 există)

I. vb. intr. a ~ + (circ. loc) subiect [±animat] R: Există viaţă numai pe Pământ? (sin. a fi). F: Y a-t-il / Existe-t-il de la vie seulement sur Terre? I: Esiste la vita solo sulla Terra? E: Is there life only on Earth? R: Unde există oameni (sin. a trăi, a vieţui), există şi probleme (sin. a fi). F: Là où il y a des gens, il y a aussi des problèmes. I: Dove ci sono gli uomini, ci sono anche problemi. E: Where there are people, there are also problems. R: Există multe varietăţi de trandafiri. (sin. a fi) F: Il existe / Il y a beaucoup d’espèces de roses. I: Esistono molte varietà di rose. E: There are a lot of species of roses. R: Există mai multe variante ale romanelor lui G. Flaubert. (sin. a fi) F: Il existe / Il y a plusieurs variantes des romans de G. Flaubert. I: Esistono più varianti dei romanzi di G. Flaubert. E: There are several variants of Flaubert’s novels. R: În anumite sate există încă obiceiuri foarte vechi. (sin. a se păstra) F: Dans certains villages il existe / il subsiste / il y a encore des coutumes très anciennes. I: In certi villaggi esistono ancora tradizioni molto antiche. E: In certain villages very old customs still survive. 140

R: Anumite specii de animale nu mai există în Europa. (sin. a trăi) F: Certaines espèces d’animaux n’existent / ne vivent plus en Europe. I: Certe specie di animali non esistono più in Europa. E: Certain animal species are extinct / no longer exist in Europe. R: Multe opere de Brâncuşi există la Muzeul de Artă din Craiova. (sin. a se afla, a se găsi) F: Beaucoup d' oeuvres de Brancusi existent / se trouvent au Musée d’Art de Craiova. Il y a beaucoup d' oeuvres de Brancusi au Musée d’art de Craiova. I: Molte opere di Brancusi si trovano al Museo d’Arte di Craiova. E: Many of Brancusi’s works exist at the Art Museum of Craiova. EXPLICA (1) (ind. prez. 1 explic)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Profesorul explică lecţia. F: Le professeur explique la leçon. I: Il professore spiega la lezione. E: The teacher explains the lesson. R: Etologul explică comportamentul animalelor sălbatice. F: L’éthologiste explique le comportement des fauves. I: L’etologo spiega il comportamento degli animali selvatici. E: The ethologist explains the behaviour of wild animals. R: Această teorie explică formarea Universului. F: Cette théorie explique la formation de l’Univers. I: Questa teoria spiega la formazione dell'Universo. E: This theory explains the creation of the Universe. a~ (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Profesorul nostru explică bine. F: Notre professeur explique bien. I: Il nostro professore spiega bene. E: Our teacher explains well.

EXPLICA

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] Profesorul (le) explică elevilor lecţia. Le professeur explique la leçon aux élèves / à ses élèves. Il professore spiega la lezione agli studenti / ai suoi studenti. The teacher is explaining the lesson to the pupils. a-i ~ (cuiva) că P a-i ~ (cuiva) rel. P subiect [+persoană] Mama i-a explicat copilului că este important să înveţe limbi străine. La mère a expliqué à son enfant qu’il était important d’apprendre des langues étrangères. La madre ha spiegato al suo bambino che è importante imparare delle lingue straniere. The mother explained to the child that it was important to learn foreign languages. Explică-i de ce trebuie să facă aceste demersuri! Explique-lui pourquoi il doit faire ces démarches! Spiegagli perché deve fare queste pratiche. Explain to him why he has to take these steps. a-i ~ (cuiva) unde, când, cum, cât P a-i ~ (cuiva) rel. P subiect [+persoană] Paul i-a explicat turistului unde // când // cum // cât trebuie să aştepte. Paul a expliqué au touriste où // quand // comment // combien il devait attendre. Paolo ha spiegato al turista dove // // quando // come // quanto deve / doveva aspettare. Paul explained to the tourist where // when // how // how long he had to wait. Paul le-a explicat turiştilor cine îi va însoţi. Paul a expliqué aux touristes qui les accompagnerait. Paolo ha spiegato ai turisti chi li avrebbe accompagnati. Paul explained to the tourists who was going to accompany them.

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

a-şi ~ ceva subiect [+persoană] Paul nu-şi explică atitudinea ta. Paul ne s’explique pas ton attitude. Paolo non si spiega il tuo atteggiamento. Paul can’t understand / explain your attitude. a-şi ~ unde, când, cum P a-şi ~ rel. P subiect [+persoană] Maria nu şi-a explicat niciodată unde // când // cum i-a dispărut cartea // ce s-a întâmplat. Marie ne s'est jamais expliquée où // quand // comment le livre lui était disparu // ce qui s'était passé. Maria non si è mai spiegata dove // quando // come fosse sparito il suo libro // che cosa fosse successo. Mary could never explain to herself where // when // how her book has disappeared // what happened. Maria nu-şi explică de ce au evitat-o toţi prietenii . Marie ne s’explique pas pourquoi tous ses amis l’ont évitée. Maria non si spiega perché tutti i suoi amici l’abbiano evitata. Mary can’t understand why all her friends avoided her.

II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Situaţia în care se află Maria se explică numai prin imprudenţa ei. (sin. a se justifica) F: La situation dans laquelle se trouve Marie ne s'explique que par son imprudence. I: La situazione in cui si trova Maria si spiega soltanto con la sua imprudenza. E: The situation Mary is in can be accounted for exclusively through her imprudence. (cu sens pasiv) R: Acum totul se explică. F: Maintenant tout s’explique. I: Adesso tutto si spiega. E: Everything makes sense now. R: Această teorie s-a explicat în anul al IIlea. (sin. a se preda) 141

F: Cette théorie a été expliquée en deuxième année. I: Questa teoria è stata spiegata nel secondo anno. E: This theory was taught in the second year. a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: Li s-a explicat copiilor importanţa studierii limbilor străine. F: On a expliqué aux enfants l’importance de l’étude des langues étrangères. I: È stata spiegata ai bambini l'importanza dello studio delle lingue straniere. E: The importance of studying foreign languages was explained to the children. a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, rel. P) R: I s-a explicat solicitantului că trebuia să depună la timp dosarul pentru bursă (de studii) // ce trebuia să depună la dosar. F: On a expliqué au solliciteur qu’il devait déposer à temps son dossier pour une bourse (d’études) // ce qu'il devait mettre dans son dossier. I: È stato spiegato al richiedente che doveva deporre in tempo la pratica per la borsa (di studio) // cosa doveva / avrebbe doivuto deporre nel dossier. E: The petitioner was told he should have handed in the application for the grant in time // what the documents should be in the file. EXPLOATA (4) (ind. prez. 1 exploatez)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Noii proprietari exploatează în mod iraţional pădurile. F: Les nouveaux propriétaires exploitent de manière irrationnelle les forêts. I: I nuovi proprietari sfruttano in modo irrazionale i boschi. E: The new owners exploit woods irrationally. R: Legea interzice să exploatăm copiii. 142

F: La loi interdit qu’on exploite les enfants. I: La legge ci vieta di sfruttare i bambini. E: Law forbides exploitation of children. R: Statul a exploatat avantajos bogăţiile subsolului. F: L'État a exploité de manière avantageuse les richesses du sous-sol. I: Lo Stato ha sfruttato convenientemente le ricchezze del sottosuolo. E: The state has exploited the riches of the soil in an advantageous way. R: Trebuie să învăţăm să exploatăm situaţiile avantajoase. (sin. a profita de) F: Il faut apprendre à exploiter les situations avantageuses. I: Dobbiamo imparare a sfruttare le situazioni favorevoli. E: We must learn to take advantage of profitable situations. R: Copiii exploatează slăbiciunile părinţilor. (sin. a profita de) F: Les enfants exploitent les faiblesses des parents. I: I bambini approfittano delle debolezze dei genitori. E: Children take advantage of their parents’ weaknesses. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Maria a exploatat puterea de muncă a lui Paul. I-a exploatat puterea de muncă. F: Marie a exploité la capacité de travail de Paul. Elle a exploité sa capacité de travail (à lui). I: Maria ha sfruttato la capacità di lavoro di Paolo. Ha sfruttato la sua (di lui) capacità di lavoro. E: Mary took advantage of Paul's capacity for work. She took advantage of his capacity for work. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Anumite persoane îşi exploatează prietenii. (sin. a profita de) F: Certaines personnes profitent de leurs amis. I: Certe persone sfruttano i loro amici. E: Certain persons exploit / use their friends.

EXPLODA

R: Paul şi-a exploatat resursele fizice la maximum. (sin. a folosi) F: Paul a exploité ses ressources physiques au maximum. I: Paolo ha sfruttato al massimo le sue risorse fisiche. E: Paul has used his physical resources to the limit. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Sulful se exploatează pe scară industrială. F: Le souffre est exploité à l’échelle industrielle. I: Lo zolfo si sfrutta su scala industriale. E: Sulphur is exploited on an industrial scale. R: Terenurile agricole nu se exploatează în totalitate. F: Les terrains agricoles ne sont pas exploités en totalité. I: I terreni agricoli non sono totalmente sfruttati. E: Field are not entirely used. EXPLODA (4) (ind. prez. 1 explodez)

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F:

vb. intr. a~ subiect [-animat] Bomba a explodat la ora fixată. La bombe a explosé à l’heure fixée. La bomba è scoppiata all’ora fissata. The bomb exploded at the set time. Dinamita explodează în contact cu focul. La dynamite explose en contact avec le feu. La dinamite esplode a contatto con il fuoco. Dynamite explodes in contact with fire. Cauciucul maşinii a explodat. Le pneu de la voiture a éclaté. E’ scoppiata la gomma della macchina. The tyre of the car burst. subiect [+persoană] Dacă Paul află adevărul, va exploda de indignare. (sin. a se înfuria) Si Paul apprend la vérité, il explosera d’indignation.

I: Se Paolo scopre la verità, esplodera dall’ indignazione. E: If Paul learns the truth he will burst with indignation. EXPORTA (1. 16) (ind. prez. 1 export, 2 exporţi, 3, 6 exportă)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc) subiect [±animat] R: Ţara noastră exportă materii prime în ţările dezvoltate. F: Notre pays exporte des matières premières dans les pays développés. I: Il nostro paese esporta materie prime nei paesi sviluppati. E: Our country exports raw materials in developed countries. R: Patronul acestei firme a exportat produse cosmetice. F: Le patron de cette entreprise a exporté des produits cosmétiques. I: Il padrone di questa ditta esporta prodotti cosmetici. E: The owner of this company exported cosmetics. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Aceasta firmă îşi exportă produsele în multe ţări europene. F: Cette entreprise exporte ses produits dans beaucoup de pays européens. I: Questa ditta esporta i suoi prodotti in molti i paesi europei. E: This firm exports its products to many European countries. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Produsele petroliere se exportă în ţările dezvoltate. F: Les produits pétroliers s’exportent / sont exportés dans les pays développés. I: I prodotti petroliferi si esportano nei paesi sviluppati. E: Oil products are exported in developed countries. a se ~ (rel. P) subiect [+animat] R: S-a exportat tot ce s-a produs în ultimul timp. 143

EXPRIMA

F: On a exporté tout ce qu'on avait produit ces derniers temps. I: Si ha esportato tutto ciò ch'è stato prodotto ultimamente. E: Everything that has been produced lately has been exported. EXPRIMA (1) (ind. prez. 1 exprim)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Oratorul exprimă punctul de vedere al formaţiunii politice pe care o reprezintă. (sin. a prezenta) F: L’orateur exprime le point de vue de la formation politique qu’il représente. I: L'oratore esprime il punto di vista della formazione politica che rappresenta. E: The speaker was expressing the point of view of the political group he represented. R: Privirea câinelui exprimă fidelitate faţă de stăpân. (sin. a arăta) F: Le regard du chien exprime de la fidélité envers son maître. I: Lo sguardo del cane esprime fedeltà verso il padrone. E: The dog’s eyes show fidelity for his master. a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană] R: Paul i-a exprimat prietenului său întreaga sa recunoştinţă pentru ajutorul primit. (sin. a manifesta) F: Paul a exprimé à son ami toute sa gratitude pour l’aide qu’il a reçue. I: Paolo ha espresso al suo amico tutta la sua gratitudine per l'aiuto ricevuto. E: Paul showed his gratitude to his friend for his help. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Toţi prietenii şi-au exprimat regretul pentru eşecul lui Paul. F: Tous les amis ont exprimé leur regret pour l’échec de Paul. I: Tutti gli amici hanno espresso il loro dispiacere per l’insuccesso di Paolo. E: All the friends have expressed their regret at Paul’s failure.

144

II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Paul se exprimă bine în această limbă. (sin. a vorbi) F: Paul s’exprime bien dans cette langue. I: Paolo si esprime bene in questa lingua. E: Paul expresses himself well in this language. (cu sens pasiv) R: La întrunire s-a exprimat intenţia de a continua proiectul. (sin. a afirma) F: A la réunion on a exprimé / a été exprimée l’intention de continuer le projet. I: Alla riunione si è espressa l’intenzione di continuare il progetto. E: The intention to continue the project was expressed at the meeting. R: Subiectul se exprimă prin mai multe părţi de vorbire. (sin. a se realiza) F: Le sujet est exprimé par plusieurs parties du discours. I: Il soggetto può essere espresso con varie parti del discorso. E: The subject can be expressed through several parts of speech. EXPUNE (15. 7) (ind. prez. 1, 6 expun, 2 expui, 3 expune; part. expus)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Toţi meşterii populari expun în această săptămână obiecte de cult. (sin. a etala) F: Tous les artisans exposent / étalent cette semaine des objets de culte. I: Questa settimana, tutti gli artigiani espongono oggetti di culto. E: This week all folk craftsmen exhibit objects of cult. a~ (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Acest pictor expune pentru prima dată. F: Ce peintre expose pour la première fois. I: Questo pittore espone per la prima volta. E: This painter has this first exhibition.

EXPUNE

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R:

F:

I:

E:

R: F: I: E: R: F:

a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] Prodecanul (le-)a expus studenţilor programul de mobilităţi europene. (sin. a prezenta) Le vice-doyen a présenté aux étudiants le programme de mobilités européennes. Il vicepreside ha esposto agli studenti il programma delle mobilità europee. The deputy-dean presented the students with the programme of European mobilities. a ~ ceva la ceva Fotograful a expus filmul la lumină. Le photographe a exposé le film à la lumière. Il fotografo ha esposto la pellicola alla luce. The photographer has exposed the film to light. a ~ ceva + circ. (timp) subiect [+persoană] La ultimul congres de fizică teoretică, deţinătorul premiului Nobel a expus o nouă teorie asupra antimateriei. (sin. a prezenta) Au dernier congrès de physique théorique, Le prix Nobel (le détenteur du Prix Nobel) a exposé / présenté une nouvelle théorie sur l’antimatière. All'ultimo congresso di fisica teorica, il detentore del premio Nobel ha esposto una nuova teoria sull'antimateria. At the last Congress on theoretical physiscs he winner of the Nobel prize has presented a new theory on antimatter. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Agricultorii îşi expun produsele la târguri internaţionale. (sin. a prezenta) Les agriculteurs exposent / présentent leurs produits aux foires internationales. Gli agricoltori espongono i loro prodotti ai mercati internazionali. Producers present their products on international fairs. Candidaţii la alegerile prezidenţiale şi-au expus programul politic. (sin. a prezenta) Les candidats aux élections

I: E:

R:

F:

I:

E:

présidentielles ont présenté leur programme politique. I candidati alle elezioni presidenziali hanno esposto il loro programma politico. The candidates to presidency have presented their political programme. a-şi ~ pe cineva la ceva a-şi ~ pe cineva + abstract în dativ subiect [+persoană] Paul şi-a expus familia la primejdii inutile // la pericole grave. I-a expus pe toţi unor primejdii inutile // unor pericole grave. Paul a exposé sa famille à des dangers inutiles // à de graves dangers. Il les a exposé tous à des dangers inutiles // à de graves dangers. Paolo ha esposto la sua famiglia a rischi inutili // a gravi pericoli. Ha esposto tutti ad alcuni rischi inutili // a gravi pericoli. Paul exposed his family to useless dangers // to severe dangers. He exposed them to useless dangers // to severe dangers.

II. vb. refl. a se ~ la ceva a se ~ + abstract în dativ subiect [+persoană] R: Prin atitudinea lui, Paul se expune la multe neplăceri // multor neplăceri. (sin. a risca) F: Par son attitude, Paul s’expose à beaucoup d’ennuis. I: Con il suo atteggiamento, Paolo si espone a molti dispiaceri. E: Through / by his attitude, Paul runs a lot of risks. R: Paul se expune adesea criticii prietenilor săi // comentariilor neplăcute // la comentarii neplăcute. F: Paul s’expose souvent aux critiques de ses amis // aux commentaires désagréables. I: Paolo si espone spesso alla critica dei suoi amici // a commenti spiacevoli. E: Paul has exposed himself to his friends' criticism // to unpleasant comments. a se ~ (cu sens pasiv) R: Tablourile se expun în săli special amenajate. 145

EZITA

F: Les tableaux sont exposés dans des salles spécialement aménagées. I: I quadri si espongano in sale specificamente attrezzate. E: Paintings are exhibited in specially designed places.. EZITA (1. 16) (ind. prez. 1 ezit, 2 eziţi, 3, 6 ezită)

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

vb. intr. a~ subiect [+persoană] Paul ezită încă, nu se poate hotărî. Paul hésite encore, il ne peut pas se décider. Paolo esita ancora, non si può decidere. Paul is still hesitationg, he can’t make up his mind. a ~ să P subiect [+animat] Paul ezită să ia o decizie în acest moment. Paul hésite à prendre une décision en ce moment. Paolo esita a prendere una decisione in questo momento. Paul hesitates to make a decision now. a ~ între ceva şi ceva a ~ în faţa a ceva subiect [+persoană] Pentru specializare, mulţi studenţi ezită între limbă şi literatură. Pour la spécialisation, beaucoup d’étudiants hésitent entre la langue et la littérature. Per la specializzazione, molti studenti esitano fra la lingua e la letteratura. In order to get a certain specialization, many students hesitate between language and literature.

146

R: Pentru moment, Paul ezită între două soluţii. F: Pour le moment, Paul hésite entre deux solutions. I: Per il momento, Paolo esita fra due soluzioni. E: For the moment, Paul hesitates between two solutions. R: Oamenii ezită uneori în faţa dificultăţilor. F: Les gens hésitent parfois devant les difficultés. I: Gli uomini esitano, talvolta, di fronte alle difficoltà. E: People sometimes hesitate in front of difficulties. R: Caii de curse nu ezită în faţa obstacolelor. F: Les chevaux de courses n’hésitent pas devant les obstacles. I: I cavalli da corsa non esitano davanti agli ostacoli. E: Race horses do not hesitate in front of fences. II. vb. refl. a se ~ (până) să P (în constr. impers.) R: S-a ezitat mult (până) să se ia măsurile necesare. F: On a beaucoup hésité avant de / à prendre les mesures nécessaires. I: Si è esitato molto a prendere le misure necessarie. E: They hesitated a lot before taking the necessary measures.

FACE (14. 1) (ind. prez. 1, 6 fac; imperf. 1, 4 făceam, 2 făceai etc.; perf. simplu 1 făcui, 2 făcuşi etc.; m. m. c. perf. 1 făcusem, 2 făcuseşi etc.; imp. 2 fă !; ger. făcând; part. făcut)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [±animat] R: Zidarii fac o casă. (sin. a construi) F: Les maçons font / construisent une maison. I: I muratori fanno / costruiscono una casa. E: The masons are building a house. R: Tâmplarul a făcut un leagăn pentru copii. (sin. a confecţiona) F: Le menuisier a fait une balançoire pour les enfants. I: Il falegname ha fatto un'altalena per i bambini. E: The carpenter has made a cradle for the children. R: Pictorul a făcut mai multe portrete de actori. (sin. a picta) F: Le peintre a fait / a peint plusieurs portraits d'acteurs. I: Il pittore ha fatto / dipinto parecchi ritratti di attori. E: The painter has made several portraits of actors. R: Maria a făcut o prăjitură cu fructe. (sin. a pregăti) F: Marie a fait / a préparé un gâteau aux fruits. I: Maria ha fatto /preparato un dolce alla frutta. E: Mary has made a fruit cake. R: Piersicul nostru face multe fructe. (sin. a rodi)

F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

F

Notre pêcher donne beaucoup de fruits. Il nostro pesco fa molti frutti. Our peach-tree yields a lot of fruit. Paul face medicina şi sora lui dreptul. (sin. a studia) Paul fait / étudie la médecine et sa soeur le droit. Paolo fa / studia medicina e sua sorella diritto. Paul studies medicine and his sister law. a ∼ ceva ± circ. (timp, loc, mod) subiect [+persoană] Maria şi Paul fac sport, dans şi muzică din copilărie. (sin. a practica, a studia) Marie et Paul font du sport, de la danse et de la musique depuis leur enfance. Maria e Paolo fanno sport, danza et musica sin dall'infanzia. Mary and Paul have practised sports, dance and music since childhood. Paul face sport cum // când // unde vrea. Paul fait du sport comment // quand // où il veut. Paolo fa sport come // quando // dove vuole. Paul practices sports as he pleases // whenever // where ever he wants to. a-i ∼ ceva cuiva subiect [+persoană] Paul i-a făcut un cadou frumos logodnicei lui. (sin. a da, a oferi) Paul a fait un beau cadeau à sa fiancée. Paolo ha fatto un bel regalo alla sua fidanzata. Paul had a nice present for his fiancée.

FACE

R: Maria i-a făcut un pulover lui Paul. (sin. a tricota) F: Marie a fait / tricoté un pullover pour Paul. I: Maria ha fatto / confezionato una maglia a Paolo. E: Mary has made a pullover for Paul. R: Maria le-a făcut o vizită prietenilor săi. (sin. a vizita) F: Marie a rendu visite à ses amis. I: Maria ha fatto una visita ai suoi amici. E: Mary paid a visit to her friends. a ∼ rel. P subiect [+persoană] R: Faci ce vrei // ce poţi // ce ştii să faci. F: Tu fais // Tu peux faire ce que tu veux // ce que tu peux // ce que tu sais faire. I: Fai ciò che vuoi // ciò che puoi // ciò che sai fare. E: Do what you want//what you can//what you are able to do. a ∼ pe cineva subiect [+animat] R: Conform Bibliei, Dumnezeu l-a făcut pe om. (sin. a crea) F: Conformément à la Bible, Dieu a fait / créé l'homme. I: Secondo la Bibbia, Dio ha fatto / creato l'uomo. E: According to the Bible, God created man. R: Maria a făcut doi gemeni. (sin. a naşte) F: Marie a fait / à donné naissance à deux jumeaux. I: Maria ha fatto / partorito due gemelli. E: Mary has had twins. R: Pisica a făcut doi pisoi. (sin. a făta) F: Le chat a fait / a mis bas deux chattons. I: Il gatto ha fatto due gattini. E: The cat dropped two kittens. a ∼ pe cineva + e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul l-a făcut pe colegul său prost în faţa tuturor. F: Paul a traité son camarade d'imbécile devant tout le monde. I: Paolo ha trattato il suo collega da stupido davanti a tutti. E: Paul called his colleague stupid in front of everybody. R: Maria l-a făcut fericit pe soţul ei. F: Marie a rendu son mari heureux. I: Maria ha fatto felice suo marito. 148

E: Mary made her husband happy. R: Directorul l-a făcut adjunct pe colaboratorul său. (sin. a numi) F: Le directeur a nommé comme adjoint son collaborateur. I: Il direttore ha nominato il suo collaboratore come suo vice. E: The general manager named his colleague deputy manager. a ∼ pe cineva să P subiect [+persoană] R: Paul i-a făcut pe toţi colegii să renunţe la plecare. (sin. a determina) F: Paul a fait tous ses collègues renoncer au départ. I: Paolo ha determinato tutti i suoi colleghi a rinunciare alla partenza. E: Paul made all his collegues give up leaving. a-şi ∼ pe cineva subiect [+persoană] R: Maria şi-a făcut mulţi prieteni în oraş. F: Marie s'est fait beaucoup d'amis en ville. I: Maria si è fatti molti amici in città. E: Mary made a lot of friends in town. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a făcut studiile în străinătate. F: Marie a fait ses études à l'étranger. I: Maria ha fatto i suoi studi all’estero. E: Mary studied abroad. R: Paul şi-a făcut temele. F: Paul a fait ses devoirs. I: Paolo ha fatto i suoi compiti. E: Paul has done his homework. II. vb. intr. a ∼ + circ. (măsură) subiect [±animat] R: Paul a făcut 20 de ani. (sin. a împlini) F: Paul a eu ses 20 ans. I: Paolo ha compiuto 20 anni. E: Paul has turned 20. R: Maşina a făcut 60 000 km. (sin. a parcurge) F: La voiture a fait / a parcouru 60 000 km. I: La macchina ha fatto 60 000 km. E: The car has covered 60,000 km. III. vb. refl. a se ∼

FELICITA

subiect [-animat] R: În câmpia din sudul ţării se fac cereale şi oleaginoase. F: Dans la plaine du sud du pays on cultive des céréales et des plantes oléagineuses. I: Nella pianura del sud del paese si coltivano cereali e piante oleaginose. E: In the southern fiels od the country, cereals and oil plants grow. R: Anul acesta s-a făcut mult grâu. (sin. a se produce) F: Cette année on a eu / obtenu une bonne récolte de blé. I: Quest' anno si è fatto molto grano. E: This year we have had a lot of wheat. a i se ∼ (cuiva) subiect [-animat] R: Lui Paul i s-a făcut somn // sete // foame // rău. F: Paul a eu sommeil // soif // faim // mal. / Paul a été pris // saisi par le sommeil // la soif // la faim // il s’est senti mal. I: A Paolo è venuto sonno // è venuta sete // fame. // (Paolo) si è sentito male. E: Paul is sleepy // hungry // thirsty // was feeling bad / unwell. a se ~ (în constr. impers.) R: Se face târziu. Se face frig. F: Il se fait tard. Il fait froid. I: Si fa tardi. Si fa freddo. E: It’s getting late. It is getting cold. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se făcea că eram în Franţa. F: C'était comme si j'étais en France. I: C'era come se fossi in Francia. E: It was as if I were in France. a se ~ (cu sens pasiv) R: Excursia se va face în vacanţa de primăvară. (sin. a se organiza) F: On fera l'excursion pendant les vacances de printemps. L’excursion se fera pendant les vacances de printemps. I: L’escursione si farà durante le vacanze di Pasqua. E: The trip will be made in the spring vacation. R: Se fac propuneri pentru noul plan de învăţământ.

F: On fait des propositions pour le nouveau plan d'enseignement. I: Si fanno delle proposte per il nuovo piano d'insegnamento. E: Suggestions for the new plan for education are being made. IV. vb. copulativ a se ∼ + nume pred. subiect [±animat] R: Paul s-a făcut avocat. (sin. a deveni) F: Paul s'est fait / est devenu avocat. I: Paolo è diventato avvocato. E: Paul became a lawyer. R: Maria s-a făcut frumoasă. F: Marie est devenue belle. I: Maria si è fatta bella. E: Mary has become beautiful. R: Paul s-a făcut sănătos după tratament. F: Paul s'est remis après le traitement. I: Paolo (si) è guarito dopo la cura. E: Paul has recovered after the treatment. R: Timpul se face frumos. F: Le temps se remet au beau. I: Il tempo si rimette. E: The weather is improving / is getting nice. a se ~ + prop. pred. (rel P, că P) subiect [+persoană] R: Paul s-a făcut ce şi-a dorit. F: Paul est devenu ce qu'il a voulu. I: Paolo è diventato quello che ha desiderato. E: Paul has become what he has wanted. R: Paul se face că nu înţelege. (sin. a se preface, a simula) F: Paul feint de ne pas comprendre. I: Paolo fa finta di non capire. E: Paul pretends not to understand. FELICITA (1. 16) (ind. prez. 1 felicit, 2 feliciţi,3, 6 felicită)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul l-a felicitat pe prietenul său cu ocazia căsătoriei. F: Paul a félicité son ami à l’occasion de son mariage. I: Paolo si è congratulato con il suo amico in occasione del matrimonio. 149

FERI

E: Paul congratulated his friend for his marriage. R: Conducerea Universităţii i-a felicitat pe toţi profesorii cu ocazia Anului Nou. F: La direction de l’Université a félicité tous les professeurs à l’occasion du Nouvel An. I: La direzione dell’Università ha formulato gli auguri a tutti i professori per il nuovo anno. E: The University leaders congratulated the staff on the occasion of the New Year. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a felicitat colegii cu ocazia Anului Nou. F: Paul a félicité ses collègues à l’occasion du Nouvel An. I: Paulo ha augurato buon anno ai suoi colleghi. E: Paul congratulated his fellow workers for the New Year. II. vb. refl. a se ~ pentru ceva subiect [+ persoană] R: Paul se felicită pentru curaj. F: Paul se félicite pour son courage. I: Paolo si compiace per il coraggio (che ha avuto). E: Paul praised himself for his courage. a se ~ că P subiect [+persoană] R: Paul se felicită că a reuşit să-şi convingă prietenii. F: Paul se félicite d’avoir réussi à convaincre ses amis. I: Paolo si compiace perché è riuscito a convincere i suoi amici. E: Paul praizes himself for having convinged his friends. FERI (10) (ind. prez. 1, 6 feresc)

I. vb. tr. a ∼ ceva de ceva subiect [±animat] R: Colecţionarul a ferit cărţile de umezeală. (sin. a proteja) F: Le collectionneur a protégé les livres contre l’humidité / a `préservé les livres de l'humidité. 150

I: Il collezionista ha difeso / protetto i libri dall'umidità. E: The collector protected his books from humidity. R: Vara, în seră, geamurile opace feresc plantele de lumină excesivă. (sin. a proteja) F: En été, dans la serre, les vitres opaques protègent les plantes de trop de lumière. I: D'estate, nella serra, i vetri opachi proteggono le piante dalla luce eccessiva. E: In summertime, in greenhouses glass protects the plants from too much light. a ∼ pe cineva (de ceva) subiect [+persoană] R: Mama i-a ferit pe copii de necazuri. (sin. a proteja) F: La mère a évité à ses enfants les ennuis. / La mère a protégé les enfants contre les ennuis. I: La madre ha protetto i bambini dai guai. E: Mother protected the children against trouble. a-şi ∼ pe cineva de ceva a-şi ∼ pe cineva de cineva a-şi ∼ ceva de ceva a-şi ∼ ceva de cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a ferit prietenii de întrebări indiscrete // de ziarişti. F: Paul a protégé ses amis contre les questions indiscrètes // les journalistes. I: Paolo ha protetto / ha tenuto lontano i suoi amici da domande indiscrete // dai giornalisti. E: Paul protected his friends from indelicate questions // from journalists. R: Maria şi-a ferit economiile de inflaţie // de hoţi. (sin. a proteja) F: Marie a protégé ses économies contre l’inflation // contre les voleurs. I: Maria ha difeso i suoi risparmi dall’inflazione // dai ladri. E: Mary protected her savings from inflation // from thieves. II. vb. refl. a se ∼ de ceva subiect [+persoană] R: Maria se fereşte de soare // de frig. (sin. a se păzi, a se proteja)

FI

F: Marie se protège contre le soleil / se préserve du soleil // du froid. I: Maria si ripara dal sole // dal freddo. E: Mary is trying to avoid the sun // the cold. a se ∼ de cineva subiect [+persoană] R: Maria se fereşte de linguşitori. F: Marie évite les flatteurs / se méfie des flatteurs. I: Maria evita gli adulatori. E: Mary avoids flatterers. R: De obicei copiii nu se feresc de animale. F: D'habitude les enfants n'évitent pas les animaux. I: Di solito i bambini non si tengono lontani dagli animali. E: Usually children do not avoid animals. (în constr. abs.) R: Copiii nu ştiu să se ferească. F: Les enfants ne savent pas éviter les dangers. I: I bambini non sanno difendersi / proteggersi. E: Children are not able to protect themselves. R: Fereşte(-te) ! F: Attention! Gare! I: Stai attento! Fai attenzione! E: Look out! (reciproc) R: Copiii se fereau unii de alţii. Nu-şi vorbeau. (a se evita) F: Les enfants s'évitaient (les uns les autres). Ils ne se parlaient pas I: I bambini si evitavano l’un l’altro. Non si parlavano. E: The children kept clear of // avoided each other. They did not talk to each other. a se ∼ să P subiect [+persoană] R: Paul s-a ferit să menţioneze numele complicilor săi. (sin. a evita) F: Paul a évité de mentionner les noms de ses complices. I: Paolo ha evitato di menzionare / si è guardato dal menzionare i nomi dei suoi complici. E: Paul avoided mentioning his accomplices’ names. R: Simţindu-se vinovat, Paul se ferea să întâlnească privirea tatălui său.

F: Se sentant coupable, Paul évitait de rencontrer le regard de son père. I: Sentendosi colpevole, Paolo evitava d'incontrare lo sguardo del padre. E: Feeling guilty, Paul avoided his father' s eyes. FI (23) (ind. prez. 1, 6 sunt, 2 eşti, 3 este, e, 4 suntem, 5 sunteţi; imperf. 1, 4 eram, 2 erai etc.; perf. simplu 1 fusei, 2 fuseşi etc.; m. m. c. perf. 1 fusesem, 2 fuseseşi etc.; conj. prez. 1 să fiu, 2 să fii, 3, 6 să fie, 4 să fim, 5 să fiţi ; imp. 2 fii; ger. fiind; part. fost)

I. vb. intr. a∼ subiect [±animat] R: Sunt oameni care nu spun niciodată adevărul. (sin. a exista) F: Il y a / il est des gens qui ne disent jamais la vérité. I: Ci sono delle persone che non dicono mai la verità. E: There are people that never tell the truth. R: A fost odată o zână bună. (sin. a exista) F: Il était une fois une bonne fée. I: C’era una volta una fata buona. E: Once upon a time there was a fairy. R: Sunt mai multe specii de animale protejate de lege. (sin. a exista) F: Il y a plusieurs espèces d'animaux protégé(e)s par la loi. I: Ci sono parecchie specie di animali protette dalla legge. E: There are several species of animals protected by law. a ∼ + circ. (loc, timp) subiect [±animat] R: Paul este /e în oraş // la Universitate // pe stadion. (sin. a se afla) F: Paul est en ville // à l'Université. I: Paolo è in città // all'Università . E: Paul is in town // at the university. R: Anul trecut Paul a fost la Paris. (sin. a merge) F: L'année passée Paul a été / Paul est allé à Paris. I: L’anno scorso Paolo è stato a Parigi. E: Last year Paul went to Paris. R: Paul este / e acasă. F: Paul est à la maison. 151

FI

I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

Paolo è a casa. Paul is at home. Paul este / e de la ţară // din Bucureşti. Paul est de la campagne // de Bucarest. Paolo viene dalla campagna // è di Bucarest. Paul is from the countryside // from Bucharest. Cărţile sunt în bibliotecă // pe masă. (sin. a se afla) Les livres sont dans la bibliothèque // sur la table. I libri sono in biblioteca // sul tavolo. The books are on the bookstand // on the table. O mai fi fiind el în oraş? Serait-il encore en ville? Lui sarebbe ancora in città? I wonder whether he is still in town. (în constr. eliptică de vb.) Deşi în centrul oraşului, casa era o ruină. Bien que située en plein centre de la ville, la maison était en ruine. Anche se nel centro della città, la casa era una rovina. Although (it was situated) in the centre of the town, the house was a ruin. a ∼ cu cineva subiect [+persoană] Paul e / este cu prietenii săi. Sărbătoresc aniversarea unuia dintre ei. (sin. a se afla) Paul est avec ses amis. Ils fêtent l'anniversaire de l'un d'eux. Paolo è / sta con i suoi amici. Festeggiano il compleanno di uno di loro. Paul is with his friends. They are celebrating the birthday of one of them. a ∼ să P subiect [+persoană] Paul a fost să cumpere o pâine. (sin. a se duce) Paul est allé // a été acheter du pain. Paolo è / è stato a comprare del pane. Paul is // was away to buy some bread.

II. vb. copulativ a ∼ + nume pred. subiect [±animat] R: Paul este / e inginer. Este foarte competent. 152

F: Paul est ingénieur. Il est très compétent. I: Paolo è ingegnere. E' molto competente. E: Paul is an engineer. He is very competent. R: Camera este / e spaţioasă. Este şi foarte luminoasă. F: La chambre est grande. Elle est aussi très lumineuse. I: La camera è spaziosa. Eanche molto luminosa. E: The room is large.It is very bright as well. R: Ei sunt foarte îngrijoraţi // bucuroşi // veseli. F: Ils sont très inquiets // contents // gais. I: Loro sono molto preoccupati // contenti // allegri. E: They are very worried // happy. (în constr. eliptică de vb.) R: Nu se ştie despre el ce şi cum. (Se ştie că a fost student şi că era serios şi foarte bun. ) F: On ignore tout de lui. On ne sait pas ce qu'il fait (de son métier) et comment il se débrouille.(On sait qu’il a été étudiant et qu’il était sérieux et très bon.) I: Non si sa cosa sarebbe di lui.Non si sa cosa fa come mestiere e come se la cava. (Si sa ch"è stato studente e che era serio e molto bravo). E:. They know nothing about him.(They know he was a student and that he was hardworking and very good). R: (Fiind) bolnav, Paul a lipsit mult. F: Etant malade, Paul s'est longtemps absenté. I: Essendo malato, Paolo é stato assente molto tempo. E: Being ill, Paul missed many classes. R: Deşi (era) tânără, muncea din greu. F: Bien que jeune, elle travaillait durement. I: Anche se giovane, lei lavorava duramente. E: Although young, she worked hard. a ∼ + nume pred. cuiva subiect [-animat] R: Dicţionarul le este util, chiar indispensabil studenţilor. F: Le dictionnaire est utile, même

FI

indispensable aux étudiants. I: Il dizionario è utile, anzi indispensabile agli studenti. E: The dictionary is useful, indispensable, I would say, to them. a ∼ + nume. pred. subiect [-animat] (să P, că P) R: E necesar să învăţăm limbi străine. F: Il est nécessaire / il faut que nous apprenions des langues étrangères. I: E’ necessario che noi impariamo le lingue straniere. E: It is necessary for us to learn foreign languages. R: E bine că înveţi şi această limbă. F: Il est bon que tu apprennes aussi cette langue. I: E’ bene che tu impari anche questa lingua. E: It’s good to learn this language, too. a ∼ + nume. pred. (cu cineva, pentru cineva, contra cuiva, împotriva cuiva) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul // Partidul Umanist este cu écologiştii // pentru ecologişti. A fost totdeauna adeptul lor // favorabil lor. F: Paul // Le Parti Humaniste est avec // pour les écologistes. Il a toujours été leur adepte. Il leur a été toujours favorable. I: Paolo // Il Partito Umanista è con gli ecologisti // per gli ecologisti. Lui è sempre stato il loro partigiano. E' sempre stato favorevole a loro. E: Paul // The Humanist Party is for the ecologists // He has always been their supporter. R : Maria // Uniunea patronatelor este împotriva / contra ecologiştilor. F: Marie // L'Union des Patronats est contre les écologistes. I: Maria // La Confindustria è contro gli ecologisti. E: Mary // The owners' association is against the ecologists. a ∼ + nume. pred. (aidoma cuiva) subiect [+persoană] R: Paul este aidoma părinţilor săi. F: Paul est ses parents tout craché. I: Paolo è del tutto simile ai suoi genitori. E: Paul is the spitting image of / just like his parents.

a ∼ + nume. pred. (pentru ceva, contra a ceva, împotriva a ceva) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Ecologiştii sunt pentru protejarea naturii // împotriva / contra poluării. F: Les écologistes sont pour la sauvegarde de la nature // contre la pollution. I: Gli ecologisti sono per la salvaguardia della natura // contro l'inquinamento. E: The Ecologists are for the preservation of Nature, against pollution. R: Suntem pentru această măsură // contra / împotriva războiului. F: Nous sommes pour cette mesure // contre la guerre. I: Siamo per questa misura // contro la guerra. E: We are for this measure (to be taken) // against the war. a ∼ + nume. pred. (supin) subiect [±animat] R: Mai sunt doi studenţi de examinat şi o lucrare de corectat. F: Il y a encore deux étudiants à examiner et une copie à corriger. I: Ci sono ancora due studenti da esaminare e un compito da correggere. E: There are two more students to examine and another paper to assess. (în constr. eliptică de vb.) R: Bine că se face frumos. Posibil să fie soare. F: Heureusement qu'il fait beau (temps). Il est possible qu'il fasse du soleil. I: Fortunatamente il tempo si è rimesso. E'possibile che ci si sia il sole. E: It' s good that the weather has turned fine. It' s possible to have sun. III. vb. unipers. 3. a∼ subiect [-animat] R: Este / E zi frumoasă. Este / E frig. Este / E ora 12. F: C'est un beau jour. Il fait froid. Il est midi. I: E’ una bella giornata. Fa freddo. Sono le 12 / è mezzogiorno. E: It’s a beautiful day. It is cold. It is 12 o’clock. 153

FIERBE

R: F: I: E:

a-i ∼ (cuiva) subiect [-animat] (subst. [+stare fiziologică, psihică]) Mi-e foame // somn // sete // greaţă // ruşine. J'ai faim // sommeil // soif // la nausée // honte. Ho fame // sonno // sete // la nausea// vergogna. I'm hungry // sleepy // thirsty // sick // ashamed.

IV. vb. auxiliar (pt. cond. perf.) R: Eu aş fi // Tu ai fi // El // Ea ar fi // Noi am fi // Voi aţi fi // Ei // Ele ar fi cumpărat acest dicţionar . F: J'aurais // Tu aurais // Il // Elle aurait // Nous aurions // Vous auriez // Ils // Elles auraient acheté ce dictionnaire. I: Io avrei // Tu avresti // Lui // Lei avrebbe // Noi avremmo // Voi avreste // Loro avrebbero comprato questo dizionario. E: I // You // He etc. could have bought this dictionary. (pt. conj. perf.) R: Eu să fi // Tu să fi // El / Ea // Noi să fi // Voi să fi // Ei / Ele să fi cumpărat acest dicţionar . F: Que j'aie // Que tu aies // Qu'il / elle ait // Que nous ayons // Que vous ayez // qu'ils /elles aient acheté ce dictionnaire. I: Che io abbia // che tu abbia // che lui (lei) abbia // che noi abbiamo // che voi abbiate // che loro abbiano comprato questo dizionario E: Had I // You // He etc. bought this dictionary. (pt. prezumtiv prez.) R: Eu voi fi // Tu vei fi // El // Ea va fi // Noi vom fi // Voi veţi fi // Ei // Ele vor fi ştiind ceva dar nu este suficient. F: Il se peut que je sache // que tu saches // qu’il // qu’ell sache // que nous sachions // que vous sachiez // qu’ils // qu’elles sachent quelque chose, mais c’est insuffisant. I: Io avrei // tu avresti // lui (lei) avrebbe // noi avremmo // voi avreste // loro avrebbero dovuto saperne... qualcosa, ma non basta. 154

E: I // You // He etc. may / might know something but it's not enough. (pt. prezumtiv perf.) R: Eu voi fi // Tu vei fi // El // Ea va fi // Noi vom fi // Voi veţi fi // Ei // Ele vor fi ştiut ceva despre această întâmplare, dar …. F: Il se peut que j’aie su // que tu aies su // qu’il// qu’elle ait su // que nous ayons su // que vous ayez su // qu’ils // qu’elles aient su quelque chose sur cet incident mais…. I: Io avrei // tu avresti // lui (lei) avrebbe // noi avremmo // voi avreste // loro avrebbero dovuto sapere qualcosa su questa vicenda, ma... E: I // You // He etc. might have known (something about this event, but...) (pt. vb. de mişcare: imperf., perf. compus, mai mult ca perf.) R: Maria era plecată de două zile. F: Marie était partie depuis deux jours. I: Maria era partita da due giorni. E: Mary had been gone for two days. R: Maria a fost plecată mult timp. F: Marie a été partie longtemps. I: Maria è stata via molto tempo. E: Mary has been away for a long time. R: Paul fusese (plecat) la Paris. F: Paul avait été (parti) à Paris. I: Paolo era stato a Parigi. E: Paul had been to Paris. FIERBE (17. 2) (ind. prez. 1, 6 fierb; conj. prez. 3, 6 să fiarbă; perf. simplu 1 fiersei, 2 fierseşi etc.; m. m. c. perf. 1 fiersesem, 2 fierseseşi etc. ; part. fiert)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Mama a fiert laptele // legumele // carnea. F: La mère a fait bouillir le lait // les légumes // la viande. I: La madre ha fatto bollire il latte // le verdure // la carne. E: Mother has boiled the milk // the vegetables // the meat. R: Mama a fiert un ou // supa pentru copil. F: La mère a fait bouillir un oeuf // la soupe à / pour l'enfant. I: La madre ha fatto bollire un uovo // la minestra per il bambino.

FIXA

E: Mother boiled an egg // some soup for her child. a-şi ∼ ceva R: Maria şi-a fiert lapte. F: Marie a fait bouillir du lait. I: Maria ha fatto bollire del latte . E: Mary has boiled the milk. II. vb. intr. a∼ subiect [-animat] R: Supa fierbe. F: La soupe bout. I: La minestra bolle. E: The soup is boiling. R: Vinul fierbe. (sin. a fermenta) F: Le vin fermente. I: Il vino (ri)bolle. E: The wine is fermenting. R: Oalele fierbeau pe foc. F: Les pots bouillaient au feu. I: Le pentole bollivano sul fuoco. E: The pots were boiling on the cooker. R: Motorul fierbe. F: Le moteur est surchauffé. I: Il motore bolle. E: The engine is overheated. III. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: Legumele se fierb la foc mic. F: On fait bouillir les légumes à feu doux. I: Le verdure si fanno bollire / si lessano a fuoco lento. E: Vegetables should be simmered only. R: Legumele se fierb înainte de a fi servite. F: On fait bouillir les légumes avant de les servir. I: Le verdure si fanno bollire / si lessano prima di essere servite. E: Vegetables are simmered before being served. FIXA (4) (ind. prez. 1 fixez)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Paul a fixat cuierul în perete. (sin. a prinde)

F: Paul a fixé la patère au mur. I: Paolo ha fissato l'attaccapanni al muro. E: Paul has fixed the peg on the wall. R: Paul a fixat o şedinţă de lucru la ora 10. (sin. a stabili) F: Paul a fixé une réunion de travail à 10 heures. I: Paolo ha fissato / stabilito una riunione di lavoro per le 10. E: Paul has set a board meeting for 10 o’clock. R: Profesorul a fixat orele de consultaţii. (sin. a stabili, a programa) F: Le professeur a fixé les heures de consultation. I: Il professore ha fissato le ore di recevimento. E: The professor has established the time for tutorials. a∼ ceva pentru cineva a-i∼ ceva (cuiva) subiect [+persoană] R: Profesorul a fixat ore de consultaţii pentru studenţi. Le-a fixat studenţilor ore de consultaţie. (sin. a stabili) F: Le professeur a fixé des heures de consultation pour les étudiants.Il leur a fixé des heures de consultations. I: Il professore ha fissato le ore di ricevimento per gli studenti. Ha fissato agli studenti le ore di ricevimento. E: The professor has set tutorials for the students. He has set tutorials for the students. R: Paul i-a fixat Mariei o întâlnire. F: Paul a fixé un rendez-vous à Marie. I: Paolo ha fissato un appuntamento a Maria. E: Paul made an appointment with Mary. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a fixat reşedinţa de vară la munte. (sin. a-şi stabili) F: Paul a établi sa résidence d'été à la montagne. I: Paolo ha fissato la sua residenza estiva in montagna. E: Paul has fixed his residence in the mountains for the summer. II. vb. refl. a se ∼ subiect [+persoană] 155

FOLOSI

R: Slavii sudici s-au fixat în Balcani. (sin. a se stabili, a se aşeza) F: Les Slaves du sud se sont fixés dans les Balkans. I: Gli Slavi del Sud si sono insediati nei Balcani. E: Southern Slavs settled in the Balkans. (cu sens pasiv) R: S-a fixat data examenului. F: On a fixé la date de l'examen. La date de l'examen a été fixée. I: Si è fissata la data dell’esame. E: The examination date has been settled. R: Comisia de examen s-a fixat acum o săptămână. (sin. a se numi) F: La commission d'examen a été fixée il y a une semaine. I: La commissione di esame è stata nominata una settimana fa. E: The examination commision was nominated last week. FOLOSI (10) (ind.prez. 1, 6 folosesc) I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Pentru această traducere, Paul a folosit un dicţionar poliglot. F: Pour cette traduction,Paul a utilisé un / s'est servi d'un dictionnaire polyglotte. I: Per questa traduzione Paolo ha usato un dizionario poliglotta. E: For this translation Paul used a multilingual dictionary. R: Anumite întreprinderi folosesc materiale reciclabile. (sin. a întrebuinţa, a utiliza) F: Certaines entreprises utilisent des matériaux recyclables. I: Alcune ditte utilizzano materiali reciclabili. E: Certain industrial units use recyclable materials. a ∼ pe cineva la ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Directorul o foloseşte pe Maria la redactarea corespondenţei. F: Le directeur emploie Marie pour rédiger la corrrespondance.

156

I: Il direttore impiega Maria per scrivere la corrispondenza. E: The manager uses Mary to write his correspondence. R: Întreprinderea a folosit muncitori calificaţi la construirea unei centrale electrice. F: L'entreprise a employé des ouvriers qualifiés pour la construction d'une centrale électrique. I: L’impresa ha utilizzato operai qualificati nella costruzione di una centrale elettrica. E: The factory has used qualified workers to build the electricity station. a-şi ∼ ceva la ceva (cu dat. pos.) R: Copilul şi-a folosit imaginaţia la redactarea acestei compuneri. F: L'enfant s’est servi de son imagination pour rédiger cette composition. I: Il bambino ha usato la sua immaginazione nella redazione di questo componimento. E: The child used his imagination to write his composition. II. vb. intr. a ∼ la ceva subiect [-animat] R: Medicamentul acesta foloseşte la regenerarea celulelor. F: Ce médicament s'emploie pour régénérer les cellules. I: Questa medicina serve alla / per la rigenerazione delle cellule. E: This drug is used to regenerate cells. a ∼ cuiva subiect [-animat] R: Cui foloseşte acest dicţionar? F: A qui sert ce dictionnaire? I: A chi serve questo dizionario? E: Who can use this dictionary? R: Aceste măsuri nu folosesc nimănui. F: Ces mesures ne servent à personne. I: Queste misure non servono a nessuno. E: These measures do not help anyone. a∼ (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (să P, dacă P) R: Nu foloseşte nimănui să se schimbe regulamentul // dacă se schimbă regulamentul.

FORMA

F: Il ne sert à personne qu'on change le règlement / que le règlement soit changé // si le règlement change. I: Non serva a nessuno cambiare il regolamento / se si cambia il regolamento. E: It is to nobody's use to change the regulations. III. vb. refl. a se ∼ de cineva a se ∼ de ceva subiect [+persoană] R: Maria s-a folosit de Paul pentru a-şi atinge scopul. F: Marie s'est servie de Paul pour atteindre son but. I: Maria si è servita / si è avvalsa di Paolo per raggiungere il suo scopo. E: Mary used Paul to attain her goal. R: Sindicaliştii // Sindicatele s-au folosit de dreptul lor de veto. F: Les syndicalistes // Les syndicats ont usé de leur droit de veto. I: I sindacalisti // I sindacati si sono avvalsi del loro diritto di veto. E: The trade union members // The trade unions have used their right to veto. a se ∼ la + circ. (loc, scop) a se ∼ pentru ceva + circ. (loc, scop) (cu sens pasiv) R: Îngrăşămintele chimice se folosesc în agricultură, pentru a obţine recolte bune // la obţinerea unor recolte bune. F: Les engrais chimiques s'utilisent dans l'agriculture, pour obtenir de bonnes récoltes. I: I fertilizzanti / concimi chimici si utilizzano in agricoltura per ottenere dei buoni raccolti // per l'ottenimento di buoni raccolti. E: Fertilizers are used in agriculture in order to obtain better crops. R: Fierul se foloseşte la obţinerea fontei. F: On utilise le fer pour obtenir la fonte. / Le fer s'utilise pour obtenir la fonte. I: Si usa il ferro per ottenere la ghisa. E: Iron is used to make cast iron. FORMA (4) (ind. prez. 1 formez)

I. vb. tr. a ∼ ceva

subiect [±animat] R: Cele două corpuri de clădire ale Universităţii formează un V. F: Les deux corps du bâtiment de l'Université forment un V. I: I due corpi / le due ale dell'edificio dell'Università formano una V. E: The two buildings of the University form a V. R: Paul formează numărul de telefon de la poliţie. F: Paul compose le numéro de la police. I: Paolo forma / compone il numero di telefono della polizia. E: Paul dials the police number. R: Studenţii // Sindicatele studenţilor au format o asociaţie de voluntariat. (sin. a constitui, a fonda) F: Les étudiants // Les syndicats des étudiants ont constitué une association de volontariat. I: Gli studenti // I sindacati degli studenti hanno formato / costituito un’associazione di volontari. E: The students // The unions have founded a voluntary association. a ∼ pe cineva subiect [±animat] R: Şcoala românească de biologie a format mulţi specialişti. (sin. a pregăti) F: L'école roumaine de biologie a formé / préparé beaucoup de spécialistes. I: La scuola rumena di biologia ha formato molti specialisti. E: The Romanian school of biology has produced a lot of specialists. a ∼ pe cineva + e. p. s. subiect [+persoană] R: Profesorii au format mulţi tineri ca specialişti în cibernetica economică. F: Les professeurs ont formé beaucoup de jeunes comme spécialistes en cybernétique économique. I: I professori hanno formato molti giovani come specialisti nella cibernetica economica. E: The teaching staff have made a lot of young people into specialists in cybernetics. a∼ ceva la cineva a-i ∼ (cuiva) ceva subiect [±animat] R: Şcoala formează spiritul de competiţie la copii. Le formează copiilor spiritul 157

FORMA

de competiţie. F: L'école forme les enfants à l'esprit de compétition. I: La scuola forma nei bambini lo spirito di competizione. Forma loro lo spirito di competizione. E: The school cultivates the children’s spirit of competition. It cultivates the children’s spirit of competition. R: Părinţii le formează copiilor primele deprinderi de muncă. F: Les parents forment les premières habitudes de travail de / chez leurs enfants. I: I genitori formano nei figli le prime abitudini di lavoro. E: The parents form their children's first working skills. a-şi ∼ ceva subiect [±animat] R: Institutul şi-a format o echipă de cercetători de elită. F: L'institut s'est formé une équipe de chercheurs d'élite. I: L’istituto si è formato un proprio gruppo di ricercatori d’elite. E: The institute has made up an exceptional team of researchers. R: Paul şi-a format un nou grup de prieteni. F: Paul s'est fait un nouveau groupe d'amis. I: Paolo si è formato un nuovo gruppo di amici. E: Paul has made a new group of friends. a-şi ∼ ceva despre ceva a-şi ∼ ceva despre cineva subiect [±animat] R: Paul şi-a format o părere bună despre noile manuale de limbi străine // despre colaboratorii lui. (sin. a-şi face) F: Paul s’est fait une bonne impression sur les nouveaux manuels de langues étrangères // sur ses collaborateurs. I: Paolo si è fatta una buona opinione dei nuovi manuali di lingue straniere // dei suoi collaboratori. E: Paul has formed a good opinion about the new language texbooks // his coworkers. a ∼ + nume pred. (cu statut de verb copulativ) subiect [-animat] R: Părţile acestui roman formează un tot. 158

(sin. a fi, a constitui) F: Les parties de ce roman forment un tout. I: Le parti di questo romanzo formano un tutto unitario. E: The different parts of this novel make up a whole. II. vb. refl. a se ∼ subiect [±animat] R: Pământul s-a format în urmă cu multe milioane de ani. F: La Terre s'est formée il y a des milliers d'années. I: La terra si è formata molti milioni di anni fa. E: The Earth was formed millions of years ago. R: Stocurile de produse s-au format prin dispariţia pieţelor de desfacere. F: Les stocks de produits se sont formés à cause de la disparition des marchés. I: Le scorte di prodotti si sono formate a causa della sparizione dei mercati di vendita. E: Goods stocks have been formed because of the diasappearance of commodity markets. R: Tinerii au timp şi condiţii să se formeze pentru diverse profesii. F: Les jeunes ont le temps et les conditions de se former pour diverses professions. I: I giovani hanno il tempo e le condizioni per formarsi per diverse professioni. E: Young people have time and conditions to become specialists in various fields. (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Mulţi specialiştii în informatică s-au format în România. F: Beaucoup de spécialistes en informatique se sont formés en Roumanie. I: Molti specialisti in informatica si sono formati in Romania. E: Many specialists in information techniques were trained in Romania. R: În perioadele de criză se formează, în special, stocuri de produse alimentare. F: En période de crise se forment / sont formés, tout spécialement, des stocks de produits alimentaires.

FRĂMÂNTA

I: Nei periodo di crisi si formano specialmente scorte di prodotti alimentari. E: Particularly in periods of crisis food stocks are formed.

R: Paul se forţează să muncească mai mult. (sin. a se strădui) F: Paul s'efforce de travailler davantage. I: Paolo si sforza a lavorare di più. E: Paul tries to work more.

FORŢA (4) (ind. prez. 1 forţez)

FRĂMÂNTA (1. 16) (ind. prez. 1 frământ, 2 frămânţi, 3, 6 frământă)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Nu forţaţi broasca de la uşă! F: Ne forcez pas la serrure! I: Non forzare la serratura della porta! E: Do not force the lock! R: Coloana de manifestanţi a forţat cordonul de poliţişti. F: La colonne des manifestants a forcé le cordon des policiers. I: La colonna di manifestanti ha rotto / travolto il cordone di poliziotti. E: The demonstrators have forced the police barrier. a ∼ pe cineva să P subiect [+persoană] R: Părinţii o forţează pe Maria să facă sport. ( sin. a constrânge, a obliga) F: Les parents forcent / obligent Marie à faire du sport. I: I genitori forzano / obbligano Maria a fare sport. E: Parents force Mary to practise sports. a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria îşi forţează copiii să mănânce supă // mai mult. (sin. a obliga) F: Marie force / oblige ses enfants à manger de la soupe // davantage. I: Maria forza / costringe i bambini a mangiare la minestra // parecchio. E: Mary forces / makes her children eat soup // more. II. vb. refl. a se ∼ subiect [+persoană] R: Nu te mai forţa atâta! F: Ne fais pas tant d’efforts! I: Non sforzarti più così ! E: Don’t strain yourself! a se ∼ să P subiect [+persoană]

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Maria frământă aluatul pentru pâine. F: Marie pétrit la pâte pour le pain. I: Maria impasta la pasta del pane. E: Mary is kneading the dough for bread. R: Malaxorul frământă foarte bine aluatul pentru pâine. F: Le malaxeur pétrit très bien la pâte pour le pain. I: L’impastatrice impasta molto bene la massa del pane. E: The mixer mixes the dough very well. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Brutarii nu mai frământă pâinea cu mâna. F: Les boulangers ne pétrissent plus le pain à la main. I: I cuochi non impastano più il pane a mano. E: Bakers no longer knead dough with hands. R: Olarul frământă argila cu mâna. F: Le potier pétrit l’argile à la main. I: Il vasaio impasta l’argilla con le mani. E: The potter moulds clay with his hands. a ~ pe cineva subiect [-animat] (abstract) R: Gândul de a părăsi ţara îi frământă pe mulţi tineri. (sin. a preocupa) F: L’idée de quitter le pays obsède / préoccupe beaucoup de jeunes. I: Il pensiero di abbandonare il (propio) paese preoccupa molti giovani. E: Lots of young people are thinking of emigrating. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul îşi frământă mâinile // mintea cu proiecte nerealizabile. F: Paul se tord les mains // se creuse la tête avec des projets irréalisables. 159

FRÂNA

I: Paolo si stropiccia le mani // si lambicca il cervello con progetti irrealizzabili. E: Paul is wringing his hands // is worrying his brains about unfeasible projects. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Foarte mulţi părinţi se frământă pentru viitorul copiilor lor. F: Beaucoup de parents se préoccupent / sont préoccupés de l'avenir de leurs enfants. I: Moltissimi genitori si preoccupano per il futuro dei loro figli. E: Lots of parents worry about their children's future. a se ~ + circ. (mod) (cu sens pasiv) R: Pentru produsele de patiserie, aluatul se frământă manual. F: Pour les produits de pâtisserie la pâte est pétrie à la main. I: Per i prodotti di pasticceria la pasta si impasta a mano. E: For cakes, the dough is kneaded manually. a se ~ să P subiect [+persoană] R: Toată echipa se frământă să termine construcţia casei la timp. (sin. a se preocupa, a depune eforturi) F: Tout l'équipe fait des efforts pour finir la construction de la maison à temps. I: Tutta la squadra si preoccupa di finire la casa in tempo. E: The entire team strive to finish the house in time. FRÂNA (4) (ind. prez.1 frânez)

I. vb. intr. a ~ ± circ. (loc, mod) subiect [+persoană] R: Toţi şoferii frânează la curbe. F: Tous les chauffeurs freinent au virage. I: Tutti gli autisti frenano in curva. E: All drivers brake at corners. R: Şoferii fără experienţă frânează brusc. F: Les chauffeurs sans expérience freinent brusquement. 160

I: Gli autisti senza esperienza frenano bruscamente. E: Inexperienced drivers put on the brakes abruptly. II. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Nu trebuie să frânăm avântul adolescenţilor. (sin. a opri) F: Il ne faut pas freiner l’élan des adolescents. I: Non si deve frenare lo slancio degli adolescenti. E: Teenagers’ enthusiasm should not be stopped / slowed down. R: Anumite legi frânează dezvoltarea economiei de piaţă. (sin. a încetini) F: Certaines lois freinent / ralentissent le développement de l’économie de marché. I: Certe leggi frenano lo sviluppo dell’economia di mercato. E: Certain laws slow down the development of the market economy. III. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Nu se frânează în curbă! F: On ne freine pas au virage! I: Non si frena in curva! E: One shouldn’t put on the breaks at curves. FRECA (1. 8) (ind. prez. 1 frec, 2 freci, 3, 6 freacă; imp. 2 freacă !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Maria freacă podeaua. F: Marie frotte le plancher. I: Maria sfrega il pavimento. E: Mary is scrubbing the floor. R: Bijutierul freacă argintăria. (sin. a lustrui) F: Le bijoutier frotte / astique les pièces d’argenterie. I: Il gioielliere sfrega / lucida l’argenteria. E: The jeweller polishes the silverware.

FRIGE

R: Periile mecanice freacă bine suprafeţele poroase. F: Les brosses mécaniques frottent bien les surfaces poreuses. I: Le spazzole meccaniche sfregano bene le superfici porose. E: Mechanical brushes clean porous surfaces well. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Maria freacă podeaua cu o perie de sârmă. F: Marie frotte le plancher avec une brosse en fil de fer. I: Maria sfrega il pavimento con una spazzola di fil di ferro. E: Mary is scrubbing the floor with a wire brush. R: Pentru a curăţa argintăria, trebuie s-o freci cu produse speciale. F: Pour nettoyer les pièces d’argenterie, il faut / on doit les frotter avec des produits spéciaux. I: Per pulire l’argenteria, la devi sfregare con prodotti speciali. E: If you want to clean the silverware you must use special products. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Iarna, toată lumea îşi freacă mâinile îngheţate ca să se încălzească. F: En hiver, tout le monde se frotte les mains gelées / transies de froid pour se réchauffer. I: D’inverno, tutti si stropicciano le mani gelate per riscaldarsi. E: In wintertime, everybody rubs their hands together to warm them up. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Copiii se freacă la ochi când le este somn. F: Les enfants se frottent les yeux quand ils ont sommeil. I: I bambini si strofinano gli occhi quando hanno sonno. E: Children rub their eyes when they are sleepy. (reciproc) R: Piesele acestui mecanism au început să se frece între ele.

F: Les pièces de ce mécanisme ont commencé à se frotter. I: I pezzi di questo meccanismo hanno cominciato a sfregarsi. E: The parts of this mechanism started to wear out. FRIGE (17. 4) (ind. prez. 1, 6 frig; perf. simplu 1 fripsei, 2 fripseşi etc.; m. m. c. perf. 1 fripsesem, 2 fripseseşi etc. ; part. fript)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc, timp) subiect [+persoană] R: Maria frige carnea pe grătar. F: Marie fait rôtir la viande au gril. I: Maria arrostisce la carne sulla griglia. E: Mary grills the meat/ barbecues the meat on the grill. subiect [-animat] (fenomen atmosferic: frig, ger, vânt) R: Iarna, la munte, vântul frige faţa. F: En hiver, en montagne, le vent froid brûle le visage. I: D’inverno, in montagna, il vento brucia la faccia. E: In winter, the wind burns your face in the mountains. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a fript degetele. (sin. a se arde) F: Marie s’est brûlé les doigts. I: Maria si è bruciata le dita. E: Mary burned her fingers. II. vb. intr. a ~ + circ. (loc, timp) subiect [-animat] (calorifer, sobă, soare) R: Iarna, când se dă prea multă căldură, caloriferul frige. F: En hiver, quand on chauffe trop, le radiateur est brûlant. I: D’inverno, quando lo si scalda / si fa riscaldare troppo, il termosifone scotta. E: In winter, when the heater gives off too much heat, it burns your fingers. R: Vara, la amiază, în sudul ţării, soarele frige. (sin. a arde) F: En été, à midi, dans le sud du pays, le soleil brûle. 161

FUGI

I: D’estate, nel sud del paese, a mezzogiorno il sole scotta. E: At about noon, in the south the sun burns in summer time. III. vb. refl. a se ~ la ceva subiect [+persoană] R: Maria s-a fript la mână. (sin. a se arde) F: Marie s’est brûlé la main. I: Maria si è scottata la mano. E: Mary burned her hand. FUGI (9) (ind. prez. 1, 6 fug; imp. 2 fugi !)

I. vb. intr. a ∼ + circ. (loc, mod) subiect [±animat] R: Paul fuge. Fuge ca vântul // cât îl ţin picioarele. (sin. a alerga) F: Paul court. Il court à toute allure // à toutes jambes. I: Paolo fugge / corre. Corre / fugge come il vento // a gambe levate. E: Paul is running. He is running like the wind // runs off as hard as he can. R: Câinele lui Paul fuge când îl chemi. (sin. a se îndepărta) F: Le chien de Paul fuit / se sauve quand on l'appelle. I: Il cane di Paolo scappa via quando lo chiami. E: Paul's dog runs away when you call it. R: Timpul fuge ireversibil. F: Le temps passe / court / s’enfuit d’une façon irréversible. I: Il tempo fugge irreversibilmente. E: Time never turns back. R: Prizonierul a fugit din puşcărie. (sin. a evada) F: Le prisonnier s'est enfui / s’est évadé de la prison. I: Il prigioniero è fuggito / scappato dal carcere. E: The prisioner escaped from the prison. a ∼ de ceva a ∼ de la ceva subiect [+persoană] R: Maria fuge de răspundere. F: Marie fuit les responsabilités. I: Maria rifugge da ogni responsabilità / fugge la responsabilità. E: Mary avoids responsibility. 162

R: Elevii au fugit de la ore. (sin. a pleca, a chiuli) F: Les élèves se sont sauvés / ont séché les classes / les cours. I: Gli alunni hanno disertato i corsi. E: The students skipped classes. a ∼ la cineva a ∼ de cineva a ∼ după cineva a ∼ de la cineva subiect [±animat] R: Copilul fuge la mama lui. (sin. a alerga) F: L'enfant court à sa mère. I: Il bambino corre verso sua madre. E: The child runs to his mother. R: Copilul fuge de necunoscuţi. (sin. a evita) F: L'enfant fuit / évite les inconnus. I: Il bambino evita gli sconosciuti. E: The child avoids / keeps away from the strangers. R: Chiulangiii fug de profesorii severi. (sin. a evita) F: Les cancres fuient les professeurs sévères. I: I lavativi rifuggono dai professori severi. E: Truants avoid severe teachers. R: Câinele fuge după stăpânul lui. (sin. a alerga) F: Le chien court après son maître. I: Il cane corre dietro il suo padrone. E: The dog runs after his master. R: Băiatul care a fugit de la bunici este căutat de poliţie. F: L'enfant qui s'est enfui de chez ses grands-parents est cherché par la police. I: Il ragazzo che è scappato / fuggito dalla casa dei nonni è ricercato dalla polizia. E: The boy who has run away from his grandparents is being looked for by the police. a ∼ (ca) să P subiect [+persoană] R: Paul fuge (ca) să prindă ultimul tren. (sin. a se grăbi) F: Paul court (pour) attraper le dernier train. I: Paolo corre a prendere l’ultimo treno. E: Paul is running to catch the last train.

FURA

III. vb. refl. a se ∼ (în constr. impers.) R: Azi se fuge după moşteniri fabuloase. F: Aujourd'hui on court après des héritages fabuleux. I: Oggi si corre dietro le eredità favolose. E: Nowadays people run after fabulous inheritances. FURA (1) (ind. prez. 1 fur)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+animat] R: Hoţul a furat bani şi bijuterii din locuinţa vecinilor mei. F: Le voleur a volé de l'argent et des bijoux du domicile de mes voisins. I: Il ladro ha rubato soldi e gioielli dall’abitazione dei miei vicini. E: The thief has stolen money and jewels from my neighbours’ house. R: Pisica a furat friptura de pe masă. F: Le chat a volé le rôti sur la table. I: Il gatto ha rubato l’arrosto sul tavolo. E: The cat has stolen the steak from the table. (în constr. abs. subiect [+animat] R: Cleptomanii fură din obişnuinţă; nu se pot nici controla şi nici abţine. F: Les cleptomanes volent par habitude; ils ne peuvent ni se contrôler, ni s'abstenir. I: I cleptomani rubano per abitudine; non possono né controllarsi, né trattenersi. E: Cleptomaniacs steal out of habit; they can neither control themselves nor refrain from it.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ∼ pe cineva subiect [+persoană] Vânătorii de recompense l-au furat pe fiul procurorului general. (sin. a răpi) Les chasseurs de récompenses ont enlevé / kidnappé le fils du procureur général. I cacciatori di ricompense hanno rapito / sequestrato il figlio del procuratore generale. The bounty hunters kidnapped the general attorney's child. a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a furat partenerii la jocul de cărţi. Paul a volé ses partenaires aux cartes. Paolo ha truffato i suoi soci al gioco delle carte. Paul has cheated on his partners at cards.

II. vb. refl. a se ∼ (în constr. impers.) R: Aici se fură ca-n codru // mult. F: Ici on vole comme dans un bois // beaucoup. I: Qui si ruba come in una foresta // molto. E: Here people steal shamelessly // a lot. a se ∼ subiect [-animat] R: Se fură ce se poate. F: On vole ce qu'on peut. I: Si ruba quel che si può. E: They steal whatever can be stolen.

163

GĂSI (10) (ind. prez. 1, 6 găsesc)

I. vb. tr. a ∼ ceva + circ. (loc) subiect [±animat] R: Paul a găsit cartea la biblioteca facultăţii. F: Paul a trouvé le livre à la bibliothèque de la faculté. I: Paolo ha trovato il libro nella biblioteca della facoltà. E: Paul has found the book at the faculty library. R: Maria a găsit mere la / în piaţă. F: Marie a trouvé des pommes au marché. I: Maria ha trovato delle mele al mercato. E: Mary found apples in the market. R: Câinele a găsit un os în curte. F: Le chien a trouvé un os dans la cour. I: Il cane ha trovato un osso nel cortile. E: The dog found a bone in the yard. a ∼ ceva pentru ceva a ∼ ceva la ceva subiect [±animat] (persoană, autoritate, instituţie) R: Institutul de Amenajări Hidrotehnice // Paul a găsit soluţia adecvată pentru filtrarea apei potabile. F: L' Institut d'Aménagements Hydrotechniques // Paul a trouvé la solution adéquate pour filtrer l'eau potable. I: L'istituto per le Sistemazioni Idrotecniche // Paolo ha trovato la soluzione adeguata per la filtrazione dell'acqua potabile. E: The Institute for Water Supply Processing // Paul has found the

G

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R:

adequate solution for filtering drinking water. Comisia de evaluare a găsit multe deficienţe la acest proiect. La commission d'évaluation a trouvé beaucoup de déficiences à ce projet. La commissione di valutazione ha trovato molte deficienze in questo progetto. The evaluation commission found a lot of deficiencies in this project. a ∼ pe cineva pentru ceva subiect [±animat] (persoană, autoritate, instituţie) Paul a găsit un colaborator pentru ultimul său proiect. Paul a trouvé un collaborateur pour son dernier projet. Paolo ha trovato un collaboratore per il suo ultimo progetto. Paul found a person to cooperate with in his new project. Primăria // Primarul a găsit specialişti pentru instalarea dispozitivului de filtrare a apei potabile. La Mairie // Le maire a trouvé des spécialistes pour installer le dispositif de filtrage de l'eau potable. Il municipio // Il sindaco ha trovato specialisti per l'istallazione del dispositivo di filtrazione dell'acqua. The City Hall // Paul has found specialists to install the filtering device for drinking water. a∼ pe cineva pentru cineva a-i ∼ pe cineva (cuiva) subiect [+animat] (persoană, instituţie) Mama a găsit un profesor de pian

GÂNDI

pentru fiul ei. I-a găsit (fiului) ei un profesor de pian. F: La mère a trouvé un professeur de piano pour son fils. Elle lui a trouvé un professeur de piano. I: La madre ha trovato un insegnante di pianoforte per suo figlio. Ha trovato a suo figlio un insegnante di pianoforte. E: The mother found a piano teacher for her child. She found him a piano teacher. R: Conducerea clubului a găsit antrenori pentru jucătorii de tenis. Le-a găsit antrenori. F: La direction du Club a trouvé des entraîneurs pour les joueurs de tennis. Elle leur a trouvé des entraîneurs. I: La direzione del Club ha trovato degli allenatori per i giocatori di tennis. Ha trovato loro degli allenatori. E: The Club management have found trainers for the tennis players.They have found trainers for them. a ∼ pe cineva + e. p. s. subiect [+persoană] R: Medicul l-a găsit pe Paul bolnav. F: Le médecin a trouvé Paul malade. I: Il medico ha trovato Paolo malato. E: The doctor found Paul ill. R: Profesorul de matematică l-a găsit pe Paul foarte dotat pentru această disciplină. (sin. a considera) F: Le professeur de mathématiques a trouvé (que) Paul( était) très doué pour cette discipline. I: Il professore di matematica ha costatato che Paolo era molto dotato per questa disciplina. E: The maths teacher found Paul very gifted for this subject. R: Paul a găsit-o pe Maria citind // ascultând muzică. F: Paul a trouvé Marie en train de lire // en train d'écouter de la musique. I: Paolo ha trovato Maria che leggeva // che ascoltava musica. E: Paul found Mary reading // listening to music. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a găsit în sfârşit cheile // ochelarii. F: Paul a finalement retrouvé ses clefs // ses lunettes.

I: Finalmente Paolo ha (ri)trovato le sue chiavi // i suoi occhiali . E: Paul has finally found his keys // his glasses. II. vb. refl. a se ∼ R: Oraşul nostru se găseşte la câmpie. (sin. a fi situat) F: Notre ville se trouve / est située dans la plaine. I: La nostra città si trova / è situata in pianura. E: Our town is situated on a low plain. R: În toate localităţile se găsesc negustori ambulanţi. (sin. a se afla, a exista) F: Des commerçants ambulants se trouvent dans toutes les localités. I: Venditori ambulanti si trovano in tutte le località. E: There are pedlars in all places. GÂNDI (10) (ind. prez. 1, 6 gândesc)

I. vb. intr. a∼ subiect [+persoană] R: Maria gândeşte bine // greşit. F: Marie pense juste // faux. I: Maria ragiona bene // male. E: Mary thinks right // wrongly. R: Paul gândeşte în clişee. F: Paul pense en clichés. I: Paolo pensa rigidamente / secondo schemi rigidi. E: Paul's thinking is full of cliches. II vb. tr. a ∼ ceva (pronume: una, alta, asta, ceva) subiect [+persoană] R: Paul gândeşte una şi spune alta. (sin. a crede) F: Paul pense une chose et en dit une autre. I: Paolo pensa una cosa e ne dice un'altra. E: Paul thinks one thing and says something else. R: Paul recunoaşte că asta a gândit, asta a spus // a gândit aşa ceva dar nu a spus nimic. 165

GHICI

F: Paul reconnaît qu'il a dit ce qu'il pensait // qu'il a pensé à ça, mais qu'il n'en a rien dit. I: Paolo riconosce che questo ha pensato, questo ha detto // ha pensato una simile cosa ma non ha detto niente. E: Paul admits that that is what he said, thought // that he has thought so but he never said a thing. a–şi ∼ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a gândit proiectul în perspectivă ecologică. (sin. a concepe) F: Paul a pensé son projet / a conçu son projet en perspective écologique. I: Paolo ha pensato il suo progetto in una prospettiva ecologica / da un punto di visto ecologico. E: Paul planned his project from an ecological point of view. a ∼ că P subiect [+persoană] R: Paul gândeşte că sora lui are dreptate. (sin. a crede, a considera) F: Paul pense que sa soeur a raison. I: Paolo pensa / crede che sua sorella abbia ragione. E: Paul thinks his sister is right. III. vb. refl. a se ∼ la ceva a se ∼ la cineva subiect [+persoană] R: Paul se gândeşte la examene // la Maria. F: Paul pense aux examens // à Marie. I: Paolo pensa agli esami // a Maria. E: Paul keeps thinking about his exams // about Mary. R: Gândeşte-te bine la propunerea lui! F: Réfléchis bien à sa proposition! I: Rifletti bene sulla sua proposta ! E: Think twice about his proposal! a se ∼ să P a se ∼ că P subiect [+persoană] R: Paul se gândeşte să facă o excursie. Se gândeşte că-i va convinge pe prietenii săi să-l însoţească. F: Paul pense faire une excursion. Il pense qu'il convaincra ses amis de l'accompagner. I: Paolo pensa di fare un’escursione / Pensa che convincerà i suoi amici ad 166

accompagnarlo. E: Paul is thinking of making a trip. He thinks he might convince his friends to go with him. a se ∼ cum, când, unde P a se ∼ rel. P subiect [+persoană] R: Paul se gândeşte cum şi unde să găsească finanţare pentru noul său proiect // cu cine să se asocieze. F: Paul pense comment et où trouver du financement pour son nouveau projet // avec qui s'associer. I: Paolo pensa come e dove trovare finanziamento per il suo nuovo progetto // con chi associarsi. E: Paul is thinking how and where to get money for his new project // with whom to associate. GEME (14. 5) (ind. prez. 1, 6 gem; conj. prez. 3, 6 să geamă; imp. 2 geme !; part. gemut)

R: F: I: E:

vb. intr. a~ subiect [+persoană] Bolnavul geme (de durere). Le malade gémit (de douleur). Il malato geme (di dolore). The sick man is moaning (with pain).

GHICI (10) (ind. prez. 1, 6 ghicesc; imp. 2 ghiceşte!/ ghici!)

I. vb.tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Paul a ghicit răspunsul la întrebare. (sin. a intui) F: Paul a deviné la réponse à la question. I: Paolo ha indovinato la risposta alla domanda. E: Paul guessed the answer to the question. a ∼ că P subiect [+persoană] R: Maria a ghicit că fiica ei îi ascunde ceva. (sin. a-şi da seama) F: Marie a deviné que sa fille lui cachait quelque chose. I: Maria ha indovinato / intuito che sua figlia nascondeva qualcosa.

GOLI

E: Mary guessed her daughter was hiding something from her. a ∼ când, unde, cum P a ∼ rel. P subiect [+persoană] R: Mama a ghicit ce vrea să facă fiul ei // când // unde // cum vrea să plece fiica ei. F: La mère a deviné ce que son fils voulait faire // quand // où // comment sa fille voulait partir. I: La madre ha indovinato / intuito cosa vuol fare suo figlio // quando // dove // come vuole partire sua figlia. E: Mother guessed what her son wanted to do // when // where her daughter wanted to go. (în constr. abs.) R: Ai ghicit. N-ai ghicit. F: Tu as deviné. Tu n'as pas deviné. I: Hai indovinato. Non hai indovinato. E: You have guessed. You haven’t guessed. R: Maria ghiceşte în cafea. F: Marie lit (la bonne aventure) dans le marc de café. I: Maria legge il futuro nel caffè. E: Mary tells fortunes in coffee cups. II. vb. refl. a se ∼ (în constr. impers.) R: S-a început iar să se ghicească în palmă // în cafea // în cărţi. F: On a commencé de nouveau à lire dans les lignes de la main // dans le marc du café // à tirer les cartes. I: Si è cominciato di nuovo a leggere la mano // nei fondi del caffè // le carte. E: They started reading the palm // telling fortunes from cards // from coffee again. a se ∼ (cu sens pasiv) R: Pe faţa Mariei se ghiceşte intenţia ei de a ascunde adevărul. F: À regarder le visage de Marie, on devine son intention de cacher la vérité. I: Sul viso di Maria si intuisce la sua intenzione di nascondere la veritá. E: Mary’s intention of hiding the truth is obvious in her face.

GOLI (10) (ind. prez. 1, 6 golesc)

I. vb. tr. a ~ ceva din ceva (recipient) a ~ ceva (recipient, spaţiu) (de ceva) subiect [+persoană] R: Maria a golit apa din cadă // cada (de apă). F: Marie a vidé / vidangé la baignoire. I: Maria ha vuotato la vasca da bagno. E: Mary has drained the bathtub. R: Paul a golit paharul // sticla // cada. F: Paul a vidé le verre // la bouteille // la baignoire. I: Paolo ha vuotato il bicchiere // la bottiglia // la vasca da bagno. E: Paul drank off the glass // emptied the bottle // drained the bathtub. R: Maria se mută, a golit deja apartamentul. (sin. a elibera) F: Marie déménage, elle a déjà vidé / libéré l’appartement. I: Maria trasloca, ha già sgomberato l'appartamento. E: Mary is moving out, she has already emptied the apartment. R: Pompierii au golit sala de spectacol. (sin. a evacua) F: Les sapeurs-pompiers ont évacué la salle de spectacle. I: I vigili del fuoco hanno evacuato la sala dello spectacolo. E: The firemen have evacuated the hall. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a golit paharul. F: Paul a vidé son verre. I: Paolo ha vuotato il suo bicchiere. E: Paul emptied his glass. R: Paul şi-a golit buzunarele. F: Paul a vidé ses poches. I: Paolo ha vuotato le sue tasche. E: Paul emptied his pockets. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Bazinul s-a golit în timpul nopţii. F: Le bassin (réservoir) s’est vidé pendant la nuit. I: Il bacino si è svuotato durante la notte. E: The pool became empty during the night. R: După spectacol, sala de cinematograf se goleşte în jumătate de oră. 167

GONI1

F: Après le spectacle, la salle de cinéma se vide en une demi-heure. I: Dopo lo spettacolo, la sala cinematografica si svuota in mezz’ora. E: After the show, the cinema hall empties in half an hour. (cu sens pasiv) R: Sticla s-a golit repede. F: La bouteille s’est vite vidée / a été vite vidée. I: La bottiglia è stata vuotata subito. E: The bottle was quickly emptied. R: Rezervorul s-a golit. F: Le réservoir a été vidé. I: Il serbatoio è stato vuotato. E: The container has become empty. GONI1 (10) (ind. prez. 1, 6 gonesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Poliţia a // Poliţiştii au gonit cerşetorii din Gara de Nord. I-a // I-au gonit pe toţi. (sin. a alunga) F: La police a // Les policiers ont chassé les mendiants de la Gare du Nord. Elle les a // Ils les ont chassés tous. I: La polizia ha // I poliziotti hanno cacciato via tutti i mendicanti dalla Stazione Nord. Li hanno cacciati tutti. E: The police // The policemen have chased away all the beggars from the North Station. They // The policemen chased them all. a ~ ceva ± circ. (loc) subiect [±animat] R: Paznicul a gonit câinii vagabonzi din parc. Îi goneşte în fiecare zi. (sin. a alunga) F: Le gardien a chassé les chiens vagabonds du parc. Il les chasse chaque jour. I: Il guardiano ha scacciato i cani randagi dal parco. Li scaccia ogni giorno. E: The guardian chased the stray dogs out of the park. He chases them every day. R: Autorităţile occidentale îi gonesc pe imigranţi. (sin. a expulza) F: Les autorités occidentales chassent / expulsent les immigrés / immigrants. 168

I: Le autorità occidentali espellono gli immigranti. E: Western authorities drive away the immigrants. R: Sărăcia îi goneşte pe tineri din ţară. F: La pauvreté chasse les jeunes de notre pays. I: La povertà allontana i giovani dal paese. E: Poverty drives the young out of the contry. R: Vântul a gonit norii. (sin. a împrăştia) F: Le vent a chassé les nuages. I: Il vento ha scacciato le nuvole. E: The wind has blown the clouds away. R: Trebuie să învăţăm să gonim amintirile triste. F: Il faut apprendre à chasser / bannir les souvenirs tristes. I: Dobbiamo imparare a scacciare i ricordi tristi. E: We must learn to chase away bad memories. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Unii părinţi îşi gonesc copiii de acasă. F: Certains parents chassent leurs enfants de la maison. I: Alcuni genitori cacciano i loro figli da casa. E: Some parents drive their children away from home. GONI2 (10) (ind. prez. 1, 6 gonesc)

I. vb. intr. a~ subiect [+animat] R: Hoţul urmărit de poliţişti gonea peste câmp. (sin. a alerga) F: Le voleur poursuivi par les policiers courait à travers les champs. I: Il ladro inseguito dai poliziotti correva attraverso il campo. E: The thief chased by the policemen was running across the field. R: Caii de curse gonesc întins pe pista de antrenament. (sin. a alerga) F: Les chevaux de courses courent à toute allure sur la piste d’entraînement. I: I cavalli da corsa corrono al galoppo sulla pista di allenamento.

GRĂBI

E: Race horses sweep along on the race track. R: Când sunt dezlegaţi, cîinii gonesc nebuneşte. (sin. a alerga) F: Quand ils sont lâchés, les chiens courent / foncent comme une flèche. I: Quando sono sciolti, i cani corrono pazzescamente. E: When untied, dogs race along. R: Pe autostradă, anumiţi şoferi gonesc cu 150 km pe oră. (sin. a circula) F: Sur l’autoroute, certains chauffeurs roulent à 150 à l’heure. I: Sull’autostrada, certi autisti corrono a 150 km all’ora. E: On the highway some drivers drive at 150 kilometres an hour. I. vb. refl. a se ~ subiect [+animat] R: Când se joacă, câinii se gonesc unii pe alţii. (sin. a se alerga) F: Quand ils jouent, les chiens se poursuivent / se donnent la chasse. I: Quando giocano, i cani si rincorrono. E: When playing, dogs chase one another. (cu sens pasiv) R: La ţară, câinii se gonesc cu pietre. (sin. a se alunga) F: A la campagne, les chiens sont chassés avec des pierres. I: In campagna, i cani vengono scacciati a sassate. E: In the countryside dogs are chased away with stones. GRĂBI (10) (ind. prez. 1, 6 grăbesc)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Paul a grăbit pregătirile de plecare. (sin. a urgenta) F: Paul a hâté les préparatifs de départ. I: Paolo ha affrettato i preparativi della partenza. E: Paul accelerated the leaving preparations. R: Maria a grăbit pasul. F: Marie a pressé le pas. I: Maria ha affrettato il passo. E: Mary speeded up.

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

a ∼ pe cineva să P subiect [+persoană] De ce o grăbeşti să plece? (sin. a presa, a zori) Pourquoi la presses-tu de partir? Perché l’affretti a partire? Why do you press her to leave? Paul l-a grăbit pe prietenul său să termine proiectul. Paul a pressé son ami de finir le projet. Paolo ha pressato / sollecitato il suo amico a finire il progetto. Paul pressed his friend to finish the project. a-şi ∼ ceva a-şi ∼ pe cineva să P (cu dat. pos.) Paul şi-a grăbit plecarea la Bucureşti. Paul a précipité son départ pour Bucarest. Paolo ha affrettato la sua partenza per Bucarest. Paul hastened his departure for Bucharest. Paul şi-a grăbit prietenii să încheie lucrarea la timp. Paul a pressé ses amis de finir le travail à temps. Paolo ha pressato i suoi amici a finire in tempo il lavoro. Paul pressed his friends to finish the work on time.

II. vb. refl. a se ∼ subiect [+persoană] R: Nu vă grăbiţi, mai e încă timp! F: Ne vous dépêchez pas / ne vous pressez pas, il y a encore du temps! I: Non affrettatevi, c’è ancora tempo ! E: Don’t hurry, there is still time. R: Paul s-a grăbit şi s-a împiedicat. F: Paul s'est dépêché et il a fait un faux pas. I: Paolo si è affrettato e si è inciampato. E: Paul hurried and stumbled. a se ∼ să P subiect [+persoană] R: Maria se grăbeşte să ajungă la şcoală // să se întâlnească cu colegii. F: Marie se hâte d'arriver à l'école // de rencontrer ses collègues. I: Maria si affretta ad arrivare a scuola // ad incontrare i colleghi. 169

GUSTA

E: Mary is hurrying to school // to meet her classmates. GREŞI (10) (ind. prez. 1, 6 greşesc)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Paul a greşit adresa. F: Paul s'est trompé d'adresse. I: Paolo ha sbagliato l’indirizzo. E: Paul has got the wrong address. R: Vânătorul a greşit ţinta. (sin. a rata) F: Le chasseur a manqué / raté la cible. I: Il cacciatore ha mancato il bersaglio. E: The hunter missed the target. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a greşit profesia. F: Paul a manqué sa profession. I: Paolo ha sbagliato (la sua) vocazione. E: Paul has chosen the wrong career. II. vb. intr. a∼ subiect [+persoană] R: Paul a greşit la lucrarea scrisă. F: Paul a fait des fautes dans son travail écrit. I: Paolo ha sbagliato nel lavoro scritto. E: Paul made mistakes in his paper. R: Maria a greşit făcând această afirmaţie. A greşit în privinţa colegului său. (sin. a se înşela) F: Marie s'est trompée en faisant cette affirmation. Elle s'est trompée sur son collègue. I: Maria ha sbagliato facendo questa affermazione / Ha sbagliato in ciò che riguarda il suo collega. E: Mary was wrong making this statement. She was wrong about her colleague. a ∼ că P subiect [+persoană] R: Maria a greşit că nu s-a conformat regulamentului. F: Marie a eu tort de ne pas se conformer au règlement. I: Maria ha sbagliato perché non si è conformata al regolamento. E: Mary was wrong not to observe / did wrong in not observing the rules. 170

III. vb. refl. a se ∼ (în constr. impers.) R: La matematică se greşeşte uşor. F: En mathes / Aux maths on se trompe facilement. I: In matematica si sbaglia facilmente. E: It is easy to make mistakes in maths. GUSTA (1. 14) (ind. prez. 1 gust, 2 guşti, 3, 6 gustă)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [+persoană] R: Maria a gustat sosul. F: Marie a goûté la sauce. I: Maria ha assaggiato il sugo. E: Mary tasted the gravy. R: Melomanii gustă acest gen de muzică. (sin. a aprecia) F: Les mélomanes goûtent / apprécient ce genre de musique. I: I melomani gustano / apprezzano questo tipo di musica. E: Music-lovers enjoy this kind of music. R: Paul n-a gustat gluma. (sin. a aprecia) F: Paul n'a pas goûté / apprécié la blague. I: A Paolo non è piaciuto lo scherzo / Paolo non ha apprezzato lo scherzo. E: Paul did not like the joke. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) R: Maria îşi gustă întotdeauna mâncarea. F: Marie goûte toujours ses plats. I: Maria gusta sempre ai suoi piatti. E: Mary always tastes the food she's cooking. (în constr. intr.) R: Gustă din prăjitura mea! F: Goûte (à) mon gâteau! I: Gusta / assaggia il mio dolce! E: Taste my cake, please! II. vb. refl. a se ∼ (cu sens pasiv) R: Vinul se gustă înainte de a fi servit. F: On goûte le vin avant de le servir. I: Il vino si assaggia / degusta prima che sia servito. E: Wine is tasted before being served.

H

HOTĂRÎ (12) (ind. prez. 1, 6 hotărăsc)

I. vb. tr. a ∼ ceva subiect [±animat] R: Paul a hotărât ora plecării. (sin. a decide) F: Paul a décidé l'heure du départ. I: Paolo ha deciso l’ora della partenza. E: Paul has decided the time to leave / when we should leave. R: Congresul american a hotărât trimiterea de trupe în Golf. (sin. a decide) F: Le Congrès américain a décidé l'envoi de troupes dans le Golfe. I: Il Congresso americano ha deciso l'invio di truppe nel Golfo. E: The American Congress have decided to send troops to the Gulf area. R: Lovitura de pedeapsă împotriva echipei României a hotărât scorul meciului. (sin. a decide) F: Le penalty contre l'équipe de Roumanie a décidé le score du match. I: Il calcio di rigore contro la squadra della Romania ha deciso il punteggio (finale) della partita. E: The penalty kick against Romania's team has decided the final score. (în constr. abs.) R: Tribunalul a hotărât asupra cazului: Paul este nevinovat. F: Le tribunal a décidé / s'est prononcé sur le cas: Paul est innocent. I: Il tribunale ha deliberato sul caso: Paolo è innocente. E: The Court has decided on the case: Paul is innocent.

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R:

a ∼ să P a ∼ ca ... să P subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) Studenţii au hotărât să renunţe la grevă. Les étudiants ont décidé de renoncer / qu'ils renonceraient à la grève. Gli studenti hanno deciso di rinunciare allo sciopero. The students have decided to give up the strike. Sindicatele au hotărât să suspende consultările cu patronatele. Les Syndicats ont décidé de suspendre les consultations avec les patronats. I sindacati hanno deciso di sospendere le consultazioni con i padronati. The trade-unions have decided to break the talks with the employers' organization. Consiliul profesoral a hotărât ca sesiunea de examene să fie prelungită cu o săptămână. Le Conseil des professeurs a décidé que la session d'examens soit prolongée d'une semaine. Il collegio dei docenti ha deciso che la sessione degli esami fosse prolungata di una settimana. The Council have decided to extend the examination session by one week. a ∼ cum, când, unde P a ∼ rel P subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) Studenţii au hotărât ce trebuie să facă // cum // unde îşi vor petrece vacanţa //

HRĂNI

F:

I:

E:

R: F: I: E:

când se vor întoarce din vacanţă. Au hotărât şi cine se va ocupa de cazare. Les étudiants ont décidé ce qu'ils devaient faire // comment // où ils passeraient leurs vacances // quand ils reviendraient des vacances. Ils ont décidé aussi qui s'occuperait du logement. Gli studenti hanno deciso cosa devono fare // come // dove passare le vacanze. Hanno deciso anche chi si occuperà della sistemazione (in alloggio). The students have decided what was to be done // how // where they were to spend their holida // when to return from their holiday. They have also decided who was to look after the accomodation. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a hotărât singur soarta. Paul a décidé lui-même de son sort. Paolo ha deciso da solo la sua sorte. Paul has decided his own fate.

II. vb. refl. a se ∼ ceva (cu sens pasiv) R: S-a hotărât amânarea şedinţei. F: On a décidé d'ajourner la réunion. I: Si è deciso il rinvio della seduta. E: It was decided that the meeting should be postponed. R: La Geneva se va hotărî oraşul care va organiza Jocurile Olimpice. (sin. a fixa) F: À Genève on décidera de la ville qui organisera les Jeux Olympiques. I: A Ginevra si deciderà la città che organizzerà i Giochi Olimpici. E: At Geneva the city organizing the Olympic Games will be decided. a se ∼ pentru ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul s-a hotărât pentru a doua soluţie. F: Paul s'est décidé pour la seconde solution. I: Paolo si è deciso per la seconda soluzione. E: Paul has decided on the second solution. R: Comitetul Olimpic s-a hotărât pentru generalizarea controlului antidoping. 172

F: Le Comité Olympique s'est décidé pour la généralisation du contrôle antidoping. I: Il Comitato Olimpico si è deciso per la generalizzazione del controllo antidoping. E: The Olympic Committee have decided for the generalization of the antidoping control. a se ∼ să P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul s-a hotărât să-şi reia studiile. F: Paul s'est décidé à reprendre ses études. I: Paolo ha deciso di riprendere gli studi. E: Paul made up his mind to take up studies again. R: Organizaţiile civice s-au hotărât să-şi reia rolul de mediator între societatea civilă şi organismele politice. F: Les organisations civiques se sont décidées à reprendre leur rôle de médiateur entre la société civile et les organismes politiques. I: Le organisazioni civiche si sono decise a riprendere il ruolo di mediatrici tra la società civile e gli organismi politici. E: Civic organizations have decided to resume their role as mediators between the civil society and the political bodies. HRĂNI (10) (ind. prez. 1, 6 hrănesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Asociaţiile de binefacere găzduiesc şi hrănesc bătrâni fără familie. Îi găzduiesc şi îi hrănesc pe cei care le solicită ajutor. F: Les associations de bienfaisance logent et nourrissent des vieillards sans famille. Elles logent et nourissent ceux qui sollicitent leur aide. I: Le associazioni di beneficenza ospitano e nutrono dei vecchi senza famiglia. Ospitano e nutrono quelli che chiedono aiuto.

HRĂNI

E: Charity organizations accomodate and feed old people without a family.They accomodate and feed the ones who ask for help. R: Vecinii mei hrănesc şase copii. (sin. a întreţine) F: Mes voisins entretiennent six enfants. I: I miei vicini mantengono sei figli. E: My neighbours provide for / maintain six children. R: În oraş, locuitorii din anumite cartiere hrănesc câini vagabonzi. F: En ville, les habitants de certains quartiers donnent à manger aux chiens vagabonds. I: Nelle città, gli abitanti di certi quartieri danno da mangiare ai cani randagi. E: In towns, the inhabitants of some districts feed stray dogs. a ~ pe cineva cu ceva subiect [+persoană] R: Infirmierele îi hrănesc pe sugari cu biberonul. F: Les infirmières nourrissent les bébés au biberon. I: Le infermiere nutrono i lattanti con il biberon. E: Nurses bottle-feed babies. R: Pădurarii hrănesc puii de animale mai întâi cu lapte şi apoi cu fân. F: Les garde-forestiers nourrissent les petits des animaux d’abord de lait et ensuite de foin. I: I boscaioli nutrono i cuccioli degli animali prima col latte e poi con il fieno.

E: The forest guards feed cubs first milk and then hay. a-şi ~ pe cineva cu ceva (cu dat. pos.) R: Maria îşi hrăneşte copilul cu lapte praf. F: Marie nourrit son bébé de lait en poudre. I: Maria nutre il suo bimbo con latte in polvere. E: Mary feeds her child powder milk. R: Paul îşi hrăneşte căţelul cu biberonul. F: Paul alimente son petit chien au biberon. I: Paolo nutre il suo cagnolino con il biberon. E: Paul bottel-feeds his puppy. II. vb. refl. a se ~ cu ceva subiect [+animat] R: Cosmonauţii se hrănesc cu alimente concentrate. F: Les cosmonautes se nourrissent d’aliments concentrés. I: I cosmonauti si nutrono di alimenti concentrati. E: Astronauts live on / eat concentrated food. R: Păsările se hrănesc cu grăunţe. F: Les oiseaux se nourrissent de graines. I: Gli uccelli si nutrono di granelli. E: Birds feed on seeds. (cu sens pasiv) R: Sugarii se hrănesc cu biberonul. F: Les bébés sont nourris au biberon. I: I lattanti sono nutriti con il biberon. E: Babies are bottle-fed.

173

IERTA (1. 18) (ind. prez. 1 iert, 2 ierţi, 3, 6 iartă)

I. vb. tr. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Paul a iertat comportarea nepoliticoasă a prietenului său. I-a iertat indiscreţia. I-a iertat tot. F: Paul a pardonné la conduite impolie de son ami. Il lui a pardonné son indiscrétion. Il lui a tout pardonné. I: Paolo ha perdonato il comportamento scortese del suo amico. Ha perdonato la sua indiscrezione. Gli ha perdonato tutto. E: Paul has forgiven his friends’s misbehaviour.He’s forgiven his indiscretion. He has forgiven him everything. a ~ pe cineva de ceva subiect [+persoană] R: Paul l-a iertat pe prietenul său de datorii. F: Paul a fait grâce à son ami de ses dettes. I: Paolo ha condonato i debiti al suo amico. E: Paul forgave his friend his debt. a ~ pe cineva pentru ceva subiect [+persoană] R: Paul a iertat-o pe Maria pentru infidelitate. I-a iertat infidelitatea. F: Paul a pardonné son infidélité à Marie. Il lui a pardonné son infidélité. I: Paolo ha perdonato Maria per l’infedeltà. Le ha perdonato l’infedeltà. E: Paul forgave Mary for her infidelity. He forgave her infidelity.

I

R: Mama l-a iertat pe Paul (pentru încăpăţânare). Mama l-a iertat. F: La mère a pardonné à Paul (son entêtement). La mère lui a pardonné. I: La madre ha perdonato Paolo ( per la sua ostinazione / cocciutaggine). La madre lo ha perdonato. E: Mother forgave Paul (for his stubborness). Mother forgave him. a ~ pe cineva (pentru) că P subiect [+persoană] R: Maria l-a iertat pe Paul (pentru) că n-a aşteptat-o la gară. F: Marie a pardonné à Paul de ne pas l'avoir attendue à la gare. I: Maria ha perdonato Paolo poiché non l'ha aspettata alla stazione. E: Mary forgave Paul for not having waited for her at the station. (în constr. abs.) subiect [-animat] R: Această boală nu iartă. F: Cette maladie ne pardonne pas / n'épargne personne. I: Questa malattia non perdona. E: This is a fatal illness. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul nu-şi iartă greşelile. F: Paul ne pardonne pas ses (propres) fautes. I: Paolo non si perdona (i propri) / gli errori. E: Paul can’t forgive himself for his mistakes. (reciproc) R: Cei doi prieteni şi-au iertat greşelile. F: Les deux amis se sont pardonné les fautes.

IEŞI

I: I due amici si sono perdonati gli errori. E: The two friendss have forgiven each other for their mistakes. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: La jocurile de noroc datoria nu se iartă niciodată. F: La dette au jeu ne se pardonne jamais. On ne pardonne jamais la dette au jeu. I: Un debito di gioco non si condona mai. E: A gambling debt is never forgiven / must be honored. R: O astfel de greşeală nu se iartă. Nu se poate ierta. F: Une telle faute n'est pas pardonnable. On ne saurait pas la pardonner. I: Un tale errore non si perdona. Non si può perdonare. E: Such a mistake is unpardonable. It cannot be forgiven. a se ~ a i se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, rel. P) R: Nu se iartă că ai fost nesincer. Nu ţi se va ierta acest lucru. F: On ne te pardonne pas de ne pas avoir été sincère. On ne te pardonnera pas cela. I: Non si perdona il fatto che sei stato falso. Non ti si perdonerà questa cosa. E: The fact that you have beed dishonest cannot be excused. You will not be forgiven for this. a se ~ subiect [-animat] (rel.P) R: Nu se iartă uşor ce ai făcut de data asta // cine a făcut greşeli grave. F: On ne pardonne pas facilement ce que tu as fait cette fois-ci // celui qui a fait de graves erreurs. I: Non si perdona facilmente ciò che hai fatto questa volta // chi ha fatto degli sbagli gravi. E: The mistakes you've made // Those who have made serious mistakes are not easily forgiven.

IEŞI (9. 5) (ind. prez. 1, 6 ies, 2 ieşi, 3 iese; conj. prez. 3, 6 să iasă)

I. vb. intr. a ~ + circ. (loc, timp) subiect [+animat] R: Paul a ieşit din casă // pe uşă // în oraş. F: Paul est sorti de la maison // par la porte // en ville. I: Paolo è uscito da casa // dalla porta // è andato in città. E: Paul went out of the house // has just gone out of the door // has just gone out. R: Copiii au ieşit afară să se joace. F: Les enfants sont sortis jouer dehors. I: I bambini sono usciti fuori a giocare. E: The children went out to play. R: Seara ieşim pe terasă // în parc // la plimbare. F: Le soir nous sortons sur la terrasse // dans le parc // nous promener. I: Di sera usciamo in terrazza // nel parco // a fare una passeggiata. E: In the evening we go on the terrace // in the park // we go out for a walk. a ~ din ceva subiect [±animat] R: Paul a ieşit din încurcătură // din starea de şoc. F: Paul est sorti de l'embarras // de l'état de choc. I: Paolo si è cavato d'imbarazzo // dallo stato di choc. E: Paul has got out of the mess // of the state of shock. R: Anumite ţări din America de Sud vor ieşi greu din starea de criză. F: Certains pays de l'Amérique du Sud sortiront difficilement de l'état de crise. I: Certi paesi del Sud America usciranno difficilmente dallo stato di crisi. E: Certain South American countries will get out of the crisis with difficulty. R: Nu a ieşit nimic din eforturile noastre. (sin. a rezulta) F: Nos efforts n'ont rien donné de bon. I: Niente (di buono) è uscito dai nostri sforzi. E: Nothing has come of our efforts. a ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Soldaţii au ieşit învingători în luptă. 175

IMAGINA

F: Les soldats sont sortis vainqueurs du combat. I: I soldati sono usciti vincitori dal combattimento. E: The soldiers came off victorious in the battle. II. vb. refl. a se ~ + circ. (timp, loc, mod) (în constr. impers.) R: Pe vreme urâtă nu se iese fără umbrelă. F: Par mauvais temps on ne sort pas sans parapluie. I: Con il cattivo tempo non si esce senza ombrello. E: In bad weather you don’t go out without an umbrella. R: Pe unde // Cum se iese din clădire? F: Par où // Comment peut-on sortir de ce bâtiment? I: Per dove // Come si esce dall' edificio? E: Which is the way out of the building // where is the exit? III. vb. copulativ a ~ + nume pred. subiect [+persoană] R: Băiatul lui a ieşit profesor. (sin. a se face, a deveni) F: Son fils est devenu professeur. I: Suo figlio è diventato professore. E: His child became a teacher. a ~ prop. pred. (ce P) subiect [+persoană] R: Paul a ieşit ce şi-a dorit // ce au vrut părinţii lui. (sin. a deveni, a ajunge) F: Paul est devenu ce qu’il a voulu (devenir) // ce que ses parents ont voulu (qu'il devienne). I: Paolo è diventato quello che aveva desiderato // quello che hanno desiderato i suoi genitori. E: Paul has become what he wanted // what his parents wanted (him to become). IMAGINA (4) (ind. prez. 1 imaginez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Copiii ştiu să imagineze poveşti cu personaje reale. (sin. a inventa) 176

F: Les enfants savent imaginer / inventer des histoires avec des personnages réels. I: I bambini sanno immaginare storie con personaggi reali. E: Children can invent stories with real characters. R: Trebuie să imaginăm o soluţie mai simplă. (sin. a concepe, a gândi) F: Il faut imaginer une solution plus simple. I: Dobbiamo immaginare una soluzione più semplice. E: We must think u p / come up with an easier solution. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul îşi imaginează surpriza Mariei când va afla adevărul. (sin. a-şi închipui) F: Paul s’imagine la surprise de Marie, quand elle saura / apprendra la vérité. I: Paolo si immagina la sorpresa di Maria, quando lei saprà la verità. E: Paul can only imagine Mary’s surprise when she finds out the truth. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Tinerii nu-şi pot imagina viaţa fără muzică. (sin. a-şi închipui) F: Les jeunes ne peuvent pas s’imaginer la vie sans musique. I: I giovani non possono immaginare la loro vita senza la musica. E: The young can’t imagine life without music. a-şi ~ că P subiect [+persoană] R: Paul îşi imaginează că nu va fi recunoscut. (sin. a presupune, a crede) F: Paul s’imagine / croit qu’il ne sera pas reconnu. I: Paolo si immagina / crede che non sarà riconosciuto. E: Paul thinks he won’t be recognized. R: Regizorul îşi imaginează că succesul spectacolului este asigurat. (sin. a presupune, a socoti) F: Le metteur en scène s’imagine que le succès du spectacle est assuré. I: Il regista pensa che il successo dello spettacolo sia assicurato. E: The director thinks that the success of the show is guaranteed.

IMITA

R: F: I: E: R: F: I: E:

a-şi ~ când, cum, unde P a-şi ~ rel P subiect [+persoană] Paul nu-şi poate imagina când // cum // unde au plecat prietenii lui. Paul ne peut pas s’imaginer quand // comment // où ses amis sont partis. Paolo non può immaginarsi quando // come // dove siano andati i suoi amici. Paul can’t imagine when // how // where his friends left (for). Paul nu-şi imaginează cine a putut să-l trădeze. Paul ne s’imagine pas qui a pu le trahir. Paolo non immagina chi abbia potuto tradirlo. Paul can’t imagine // think who has betrayed him.

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Pentru rezolvarea acestei defecţiuni s-a imaginat o soluţie tehnică. (sin. a se găsi) F: Pour résoudre ce problème on a imaginé / trouvé une solution technique. I: Per la riparazione di questo guasto è stata ideata una soluzione tecnica. E: In order to solve this breakdown a technical solution was thought up. a se ~ + e.p.s. subiect [+persoană] R: Paul se imaginează tânăr //cosmonaut. F: Paul s'imagine jeune // cosmonaute. I: Paolo si immagina giovane // cosmonauta. E: Paul thinks he's young // an astronaut. IMITA (1. 16) (ind. prez. 1 imit, 2 imiţi, 3, 6 imită)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Actorii pot imita vocea anumitor personalităţi. F: Les acteurs peuvent imiter la voix de certaines personnalités. I: Gli attori possono imitare la voce di certe personalità.

E: Actors can imitate the voice of certain personalities. R: Copiii imită adesea gesturile adulţilor. (sin. a copia) F: Les enfants imitent souvent les gestes des adultes. I: I bambini imitano spesso i gesti degli adulti. E: Children often copy adults’ gestures. R: Papagalii imită vocea omului. F: Les perroquets imitent la voix de l’homme. I: I pappagalli imitano la voce dell'uomo. E: Parrots imitate man's voice. R: Arta imită natura. F: L’art imite la nature. I: L’arte imita la natura. E: Art copies nature. R: Anumite materiale sintetice imită lemnul, marmura sau piatra. F: Certains matériaux synthétiques imitent le bois, le marbre ou la pierre. I: Certi materiali sintetici imitano il legno, il marmo o la pietra. E: Certain synthetic materials imitate wood, marble or stone. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Scriitorii fără talent îi imită pe înaintaşii lor. F: Les écrivains sans talent imitent / pastichent leurs prédécesseurs. I: Gli scrittori senza talento imitano i loro predecessori. E: Ungifted writers copy their forerunners. R: Copiii îi imită pe adulţi. F: Les enfants imitent les adultes. I: I bambini imitano gli adulti. E: Children imitate adults. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos) R: Copiii îşi imită părinţii. F: Les enfants imitent leurs parents. I: I bambini imitano i loro genitori. E: Children imitate their parents. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Se poate imita uşor semnătura cuiva. F: On peut facilement imiter la signature de quelqu’un. 177

IMPUNE

I: Si può imitare facilmente la firma di qualcuno. E: You can easily forge someone’s signature. R: Se imită uşor stilul anumitor scriitori. F: On imite / pastiche facilement le style de certains écrivains. I: Si imita facilmente lo stile di certi scrittori. E: The style of certain writers is easily imitated / copied. IMPUNE (15. 7) (ind. prez. 1, 6 impun, 2 impui, 3 impune; part. impus)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Guvernul // Primul-ministru a impus o măsură nepopulară. (sin. a adopta, a lua) F: Le Gouvernement // Le premier ministre a imposé une mesure impopulaire. I: Il Governo // Il primo ministro ha imposto una misura impopolare. E: The government // The prime minister has imposed an unpopular measure. R: Primăria a impus reguli de staţionare foarte stricte în centrul oraşului. (sin. a hotărî, a stabili) F: La Mairie a imposé des règles de stationnement très strictes dans le centre de la ville. I: Il municipio ha imposto rigorose regole di sosta al centro della città. E: The City Hall has imposed strict parking rules for the central part of the town. a-i ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Antrenorul nostru ne-a impus o disciplină foarte strictă // un regim strict de pregătire. (sin. a cere, a pretinde) F: Notre entraîneur nous a imposé une discipline très stricte // un régime strict d'entraînement. I: Il nostro allenatore ci ha imposto una disciplina molto rigorosa // un regime rigoroso di lavoro. 178

E: Our coach has imposed a very strict discipline // a very severe training programme. a-i ~ cuiva să P subiect [±animat] R: Conducerea întreprinderii // Directorul le-a impus tuturor angajaţilor să respecte programul de lucru. (sin. a cere, a obliga) F: La direction de l'entreprise // Le directeur a imposé à tous ses employés de respecter le programme de travail. I: La direzione // Il direttore ha imposto a tutti i suoi dipendenti di rispettare il programma di lavoro. E: The management of the company // The manager required that all the employees should observe the work schedule. R: Noua situaţie (ne) impune să semnăm de urgenţă contractul. (sin. a cere, a obliga) F: La nouvelle situation nous oblige de signer d'urgence le contrat. I: La nuova situazione ci impone di firmare urgentemente il contratto. E: The new state of things imposes the urgent signing of the contract. a ~ pe cineva + drept e. p. s. subiect [-animat] R: Activitatea sa l-a impus pe Paul drept cea mai reprezentativă personalitate din instituţie. (sin. a consacra) F: Son activité a imposé Paul comme la plus représentative personnalité de l’institution. I: La sua attività ha imposto Paolo come la personalità più rappresentativa dell'istituzione. E: His activity has imposed Paul as the most prominent personality in the institution. a-şi ~ ceva a-şi ~ să P R: Paul şi-a impus un regim de viaţă echilibrat. F: Paul s’est imposé un régime de vie équilibré. I: Paolo si è imposto un regime di vita equilibrato. E: Paul forced himself to have a wellbalanced life. R: Elevul şi-a impus să citească zece pagini pe zi.

INDICA

F: L’élève s’est imposé de lire dix pages par jour. I: L’alunno si è imposto di leggere dieci pagine al giorno. E: The student undertook the task of reading ten pages a day. III. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Paul s-a impus în faţa colegilor. (sin. a se afirma, a se remarca) F: Paul s’est imposé devant ses collègues. I: Paolo si è imposto davanti ai suoi colleghi. E: Paul imposed himself on his colleagues. R: Societatea civilă s-a impus în viaţa politică a ţării. F: La société civile s’est imposée dans la vie politique du pays. I: La società civile si è imposta nella vita politica del paese. E: The civil society imposed itself in the political life of the contry. R: Noul ziar s-a impus pe piaţa mediatică. F: Le nouveau journal s'est imposé sur le marché médiatique. I: Il nuovo giornale si è imposto sul mercato del mas media/mediale. E: The latest newspaper has imposed itself on the media market. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Printr-o muncă asiduă, Paul s-a impus ca unul dintre cei mai buni colaboratori ai noştri. (sin. a se afirma, a se evidenţia) F: Par un travail assidu Paul s’est imposé comme l' un de nos meilleurs collaborateurs. I: Grazie a un lavoro assiduo, Paolo si è imposto come uno dei nostri migliori collaboratori. E: Paul asserted himself through hard work as one of our best collaborators. (cu sens pasiv) R: Se impun măsuri energice pentru redresarea economiei. (sin. a fi necesar) F: Il s’impose des mesures énergiques pour le redressement de l’économie. I: Si impongono delle misure energiche per il risanamento dell'economia.

E: Strong measures aiming at redressing the economy are called for. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P) R: Se impune să luăm măsuri energice. F: Il s’impose de prendre des mesures énergiques. // Des mesures énergiques s’imposent. I: Si rende necessario prendere (delle) misure energiche. E: It’s necessary / imperative to take strong measures. a i se ~ cuiva subiect [-animat] (să P, rel. P) R: La proces, li s-a impus martorilor să declare fals // ce să declare. F: Au procès, on a imposé aux témoins de faire de fausses déclarations // quoi déclarer. I: Al processo è stato imposto ai testimoni di fare delle dichiarazioni false // che cosa devono dichiarare. E: At the trial, the witnesses were imposed to commit perjury // what to declare. INDICA (1) (ind. prez. 1 indic) I. vb. tr. a ~ ceva subiect [-animat] R: Busola indică nordul. (sin. a arăta) F: La boussole indique le Nord. I: La bussola indica il nord. E: The compass points to the North. R: Ceasul gării indică ora exactă. F: L’horloge de la gare indique l’heure exacte. I: L'orologio della stazione indica l'ora esatta. E: The clock of the station shows the exact time. R: Expresia figurii sale indică suferinţă. F: L'espression de sa figure indique de la souffrance. I: L'espressione del suo viso indica sofferenza. E: The expression on his face shows his suffering. a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Poliţistul i-a indicat conducătorului auto drumul cel mai scurt până la

179

INSISTA

ieşirea din oraş. (sin. a arăta) F: Le policier a indiqué / a montré au chauffeur le chemin le plus court pour sortir de la ville. I: Il poliziotto ha indicato all'autista la via più breve fino all'uscita dalla città. E: The policeman showed the driver the way out of the city. R: Medicul a indicat bolnavului tratamentul pentru două săptămâni. (sin. a prescrie) F: Le médecin a recommandé / a prescrit au malade le traitement à suivre pendant deux semaines. I: Il medico ha indicato / raccomandato al malato il trattamento che doveva seguire per due settimane. E: The doctor recommended the patient the treatment for two weeks. a(-i) ~ cuiva să P, rel. P subiect [+persoană] R: Profesorul le-a indicat studenţilor să consulte aceste lucrări // ce lucrări să consulte. (sin. a recomanda) F: Le professeur a indiqué / a recommandé aux étudiants de consulter ces ouvrages // quels ouvrages consulter. I: Il professore ha indicato / raccomandato agli studenti di consultare questi lavori // quali lavori consultare. E: The professor recommended the students to consult these works // what works to consult. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Preşedintele firmei şi-a indicat succesorul. (sin. a desemna) F: Le président de la firme a indiqué / a désigné son successeur. I: Il presidente della ditta ha indicato / designato il suo successore. E: The president of the company has named his successor. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Pe tabel se indică plecarea şi sosirea trenurilor. (sin. a se arăta) F: Sur le panneau sont indiqués le départ et l’arrivée des trains. 180

I: Sul tabellone si indicano le partenze e gli arrivi dei treni. E: The train departures and arrivals are shown on the board. a se ~ să P (în constr. impers.) R: Nu se indică să mănânci mult seara. (sin. a se recomanda) F: Il n’est pas recommandé de manger beaucoup le soir. I: Non è indicato / raccomandabile mangiare molto la sera. E: It is unadvisable to eat much in the evening. a i se ~ cuiva (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, unde, când, cum P, rel. P) R: (Li) se indică bolnavilor să continue tratamentul.(sin. a se recomanda) F: On prescrit / on recommande aux malades de continuer le traitement. I: Si raccomanda ai malati di continuare il trattamento. E: The sick are recommended to continue the treatment. R: Li s-a indicat bolnavilor unde // când // cum trebuie să se trateze // ce medicamente trebuie să ia. F: On a indiqué aux malades où // quand // comment suivre un traitement // quels médicaments prendre. I: Ai malati è stato indicato dove // quando // come devono curarsi // che medicine devono prendere. E: They recommended the patients where // when // they should undertake treatment // what treatment they should undertake // what medicine they should take. INSISTA (1. 14) (ind. prez. 1 insist, 2 insişti, 3, 6 insistă)

I. vb. intr. a ~ ± circ. (scop) subiect [+persoană] R: Trebuie să insişti pentru a convinge pe cineva. (sin. a stărui) F: Il faut insister pour convaincre quelqu’un. I: Devi insistere per convincere qualcuno.

INSTALA

E: You must insist in order to convince somebody. R: Pentru a obţine un răspuns trebuie să insişti. (sin. a persevera) F: Pour obtenir une réponse, il faut insister. I: Per ottenere una risposta, devi insistere. E: To get an answer, one must insist. a ~ pe ceva, asupra a ceva a ~ pe lângă cineva ± circ. (scop) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Guvernul insistă pe pregătirile de aderare la NATO. F: Le gouvernement insiste sur les préparatifs d’adhésion à l’OTAN. I: Il governo insiste sui preparativi di adesione alla NATO. E: The government insists on the preparations for accession to NATO. R: Ziariştii insistă asupra vizitei Primuluiministru în SUA. F: Les journalistes insistent sur la visite du premier ministre aux Etats Unis. I: I giornalisti insistono sulla visita del primo ministro negli Stati Uniti. E: Journalists insist on the Prime Minister’s visit to the United States. R: Trebuie să insistăm pe lângă decan pentru a obţine reprogramarea examenului. (sin. a stărui) F: Nous devons insister auprès du doyen pour obtenir la reprogrammation de l’examen. I: Dobbiamo insistere presso il preside per ottenere la riprogrammazione dell’esame. E: We must insist with the dean to get another date for the exam. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Se insistă inutil asupra acestor aspecte. F: On insiste inutilement sur ces aspects. I: Si insiste inutilmente su questi aspetti. E: They insist in vain on these aspects. R: S-a insistat asupra ultimelor evenimente. F: On a insisté sur les derniers événements. I: Si è insistito sugli ultimi avvenimenti. E: They insisted on the latest events.

INSTALA (4) (ind. prez. 1 instalez)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Romtelecom a instalat centrale digitale în toată ţara. (sin. a monta) F: Romtélécom a installé des centrales digitales dans tout le pays. I: La Romtelecom ha installato centrali digitali in tutto il paese. E: Romtelecom had digital telephone exchanges set up all over the country. R: Meteorologii au instalat staţiile de măsurare a temperaturii în apropierea oraşelor mari. (sin. a monta) F: Les météorologistes ont installé des stations de mesurage de la température près des grandes villes. I: I meteorologi hanno installato stazioni per la misurazione della temperatura vicino alle grandi città. E: The meteorologists have set up stations for temperature measurements in the vicinity of the main towns. a ~ pe cineva ± circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul l-a instalat pe prietenul Mariei la hotel. (sin. a caza) F: Paul a installé l’ami de Marie à l’hôtel. I: Paolo ha sistemato l’amico di Maria in albergo. E: Paul put his friend up at the hotel. a ~ pe cineva + ca, înfuncţia de + e. p. s. subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Primul-ministru l-a instalat pe Paul ca procuror general // în funcţia de procuror general. (sin. a numi) F: Le premier ministre a installé Paul dans la fonction de procureur général. I: Il primo ministro ha insediato Paolo come / nella funzione di procuratore generale. E: The Prime Minister has appointed Paul as General Prosecutor. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria şi-a instalat (în apartament) un sistem de alarmă. (sin. a monta) F: Marie s'est fait installer (dans son appartement) un système d'allarme. 181

INTERESA

I: Maria si è fatta installare un sistema d'allarme (nell'appartamento). E: Mary had an allarm system set up ( in the apartment). a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a instalat prietenii la hotel. (sin. a caza) F: Paul a installé ses amis à l’hôtel. I: Paolo ha sistemato i suoi amici in albergo. E: Paul had his friends put up at the hotel. R: Arheologii şi-au instalat tabăra (aproape de peşteră). (sin. a stabili, a aşeza) F: Les archéologues ont installé leur camp ( près de la grotte). I: Gli archeologi si sono accampati (vicino alla grotta). E: The archeologists have set up their camp (near the cave). II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [+animat] R: Maria s-a instalat în noul ei apartament. (sin. a se muta) F: Marie s’est installée / a emménagé dans son nouvel appartement. I: Maria si è installata nel suo nuovo appartamento. E: Mary has taken up/ moved into her new lodging. R: Pisica s-a instalat în fotoliul Mariei. (sin. a se aşeza) F: Le chat s’est installé dans le fauteuil de Marie. I: Il gatto si è sistemato nella poltrona di Maria. E: The cat got comfortable in Mary’s armchair. R: Paul s-a instalat pentru zece zile la hotel. (sin. a se caza) F: Paul s'est installé pour dix jours à l'hôtel. I: Paolo si è sistemato per dieci giorni in albergo. E: Paul has got a ten-day accomodation at the hotel. (cu sens pasiv) R: În faţa Universităţii s-au instalat un ceas şi un termometru electronic. (sin. a se monta) 182

F: Devant l’Université on a installé une horloge et un thermomètre électroniques. I: Davanti all’Università sono stati installati un orologio e un termometro elettronico. E: In front of the University they put up a clock and an electronic thermometre. INTERESA (4) (ind. prez. 1 interesez)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva (instituţie) subiect [-animat] R: Pe Maria o interesează mult pictura. F: Marie s’intéresse beaucoup à la peinture. // La peinture intéresse beaucoup Marie. I: La pittura interessa molto Maria. E: Mary takes a deep interest in painting. R: Oferta lui interesează mai multe agenţii imobiliare. F: Son offre intéresse plusieurs agences immobilières. I: La sua offerta interessa parecchie agenzie immobiliari. E: Several estate agencies are taking interst in his offer. a ~ pe cineva (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (să P, dacă, unde, când, cum P, rel. P) R: Pe Paul îl interesează să viziteze locuri noi. F: Paul est intéressé à visiter / désire visiter de nouveaux endroits. I: A Paolo interessa visitare posti nuovi. E: Paul is interested in visiting new places. R: Pe telespectatori îi interesează dacă vor putea participa şi ei la concurs. F: Les téléspectateurs s’intéressent / veulent savoir s’ils pourront participer eux aussi au concours. I: I telespettatori s'interessano di sapere se potranno partecipare anche loro al concorso. E: The viewers are interested to know whether they will be able to take part in the contest.

INTERVENI

R: Pe Paul îl interesează unde // cum se va desfăşura concursul // cu cine se va confrunta. F: Paul s’intéresse où // comment // quand se déroulera le concours // avec qui il se confrontera. I: Paolo s'interessa dove // come si svolgerà il concorso // con chi si confronterà. E: Paul is interested where // how // when the contest will be organized. II. vb. refl. a se ~ de ceva a se ~ de cineva subiect [+persoană] R: Paul se interesează de rezultatele concursului // de colegii de grupă. F: Paul s’intéresse aux résultats du concours // à ses collègues de groupe. I: Paolo s’interessa ai risultati del concorso // dei suoi compagni di classe. E: Paul is inquiring about the contest results // his group colleagues. a se ~ dacă, unde, când, cum P, rel. P subiect [+persoană] R: Candidaţii se interesează dacă s-a schimbat regulamentul concursului. F: Les candidats s’intéressent / se demandent si le règlement du concours a été modifié. I: Ai candidati interessa sapere se il regolamento del concorso è stato cambiato. E: The candidates are inquiring about any changes in the regulations of the contest. R: Studenţii se interesează unde // când // cum se va desfăşura examenul // cu cine îl vor da. F: Les étudiants s'intéressent où // quand // comment se déroulera l'examen // avec qui ils le passeront. I: Gli studenti s'interessano dove // quando // come si svolgerà l'esame // con chi lo farà. E: The students want to know where // when // how the exam will take place // who the examiner will be. INTERVENI (9. 2. a) (ind. prez. 1, 6 intervin, 2 intervii, 3 intervine; conj. prez. 3, 6 să intervină; imperativ 2 intervino !)

I. vb. intr. a ~ în ceva subiect [±animat] R: Paul a intervenit în discuţiile dintre noi. (sin. a se amesteca) F: Paul est intervenu dans nos discussions. I: Paolo è intervenuto nelle nostre discussioni E: Paul broke in on our conversation. R: Nici un stat nu are dreptul să intervină în treburile interne ale altui stat. (sin. a se amesteca) F: Nul État n’a le droit de s’immiscer dans les affaires intérieures d’un autre Etat. I: Nessuno Stato ha il diritto di immischiarsi negli affari interni di un altro Stato. E: No state has the right to interfere with another state’s internal business. R: În programul excursiei a intervenit o schimbare. (sin. a surveni) F: Dans le programme de l’excursion est survenu un changement. / Il est survenu un changement dans le programme de l’excursion. I: È intervenuto un cambiamento nel programma della gita. E: There’s a change in the programme for the trip. a ~ în favoarea cuiva a ~ pentru cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Sindicatul // Reprezentantul sindicatului a intervenit (pe lângă conducere) în favoarea angajaţilor tineri // pentru angajaţii tineri. F: Le syndicat // Le représentant du syndicat est intervenu (auprès de la direction) en faveur des jeunes salariés. I: Il sindacato // Il rappresentante del sindacato è intervenuto (presso la direzione) in favore dei giovani dipendenti // per i giovani dipendenti. E: The trade-union // representative of the trade-union interceded in favour of the young employees. a ~ pentru ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Sindicatele // Salariaţii întreprinderii au 183

INTERZICE

F:

I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

intervenit pentru diversificarea gamei de produse. Les syndicats // Les salariés de l'entreprise sont intervenus pour la diversification de la gamme des produits. I sindacati // I dipendenti dell’azienda sono intervenuti per la diversificazione della gamma dei prodotti. The tarde-unions // the employees have pleaded for the diversification of the range of products a ~ unde, când, dacă P subiect [±animat] (persoană, instituţie) Paul intervine când // unde // dacă este nevoie. Paul intervient quand // où // si c' est nécessaire. Paolo interviene operativamente quando // dove // se c'è bisogno. Paul steps in when // where // if needed. Poliţia intervine operativ acolo unde şi când este necesar. La police intervient de manière efficace là où // quand il le faut. La polizia interviene operativamente dove e quando è necessario. The police step in efficiently where and when it is necessary.

III. vb. refl. a se ~ în favoarea cuiva a se ~ pentru ceva (în constr. impers.) R: La examen, nu se intervine în favoarea nici unui candidat. F: A l’examen, on n’intervient en faveur d’aucun candidat. I: All'esame, non si interviene in favore di nessun candidato . E: At the exam, one should not intervene in favour of any candidate. R: Se va interveni pentru obţinerea de noi fonduri pentru dezvoltare. F: On interviendra pour obtenir de nouveaux fonds pour le développement. I: Si interverrà per ottenere nuovi fondi per lo sviluppo. E: Something will be done to obtain new funds for development.

184

INTERZICE (15) (ind. prez. 1, 6 interzic; imp. 2 interzi !; part. interzis)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie, lege, regulament) R: Autorităţile locale interzic staţionarea în centrul oraşului. F: Les autorités locales interdisent le stationnement dans le centre de la ville. I: Le autorità locali vietano la sosta nel centro della città. E: Local authorities ban stopping in the central area of the town. R: Legea interzice jocurile de noroc. F: La loi interdit les jeux de hasard. I: La legge vieta i giochi d’azzardo. E: The law bans gambling. R: Regulamentul şcolii interzice competiţiile sportive în timpul anului şcolar. F: Le règlement de l’école interdit les compétitions sportives pendant l’année scolaire. I: Il regolamento della scuola vieta le competizioni sportive durante l’anno scolastico. E: The school regulations ban sports events during the school year. a(-i) ~ ceva cuiva subiect [±animat] R: Doctorii (le) interzic bolnavilor fumatul şi băuturile alcoolice. F: Les médecins interdisent aux malades le tabac et l'alcool. I: I dottori proibiscono ai malati il fumo e le bevande alcoliche. E: The doctor prohibits sick people from smoking and drinking alcohol. R: Sănătatea îi interzice lui Paul orice imprudenţă. F: Son état de santé interdit à Paul toute imprudence. I: Lo stato di salute impedisce a Paolo ogni imprudenza. E: The state of Paul’s health doesn’t allow him to take any risks. a(-i) ~ cuiva să P subiect [±animat] (persoană, instituţie, abstract) R: Medicul i-a interzis Mariei să facă sport.

INTRA

F: Le médecin a interdit à Marie de faire du sport. I: Il medico ha proibito a Maria di fare (dello) sport. E: The doctor has forbidden Mary to practise any sport. R: Noul director // Conducerea întreprinderii (le) interzice salariaţilor să fumeze în birouri. F: Le nouveau directeur // La direction de l'entreprise interdit aux salariés de fumer dans leurs bureaux. I: Il nuovo direttore // La direzione dell'impresa proibisce ai dipendenti di fumare negli uffici. E: The new director // The management of the company prohibits the employees from smoking in the office. R: Sănătatea îi interzice lui Paul să călătorească cu maşina. F: Son état de santé interdit à Paul de voyager en voiture. I: Il suo stato di salute impedisce a Paolo di viaggiare in macchina. E: His poor health stops Paul from travelling by car. a-şi ~ ceva a-şi ~ să P subiect [+persoană] R: De data aceasta Paul şi-a interzis orice aventură. F: Cette fois-ci, Paul s’est interdit toute aventure. I: Questa volta Paolo si è vietato ogni avventura. E: This time Paul refrained from having any adventure. R: Maria şi-a interzis să fumeze. F: Marie s’est interdit de fumer. I: Maria ha vietato a se stessa di fumare. E: Mary refrained from smoking. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Prin lege se interzic portul armelor şi comerţul cu stupefiante. F: Le port d'armes et le trafic de stupéfiants sont interdits par la loi. I: Sono vietati per legge il porto d’armi e il traffico degli stupefacenti. E: Carrying of firearms and drug trafficking are banned by law.

R: În anumite oraşe se interzice circulaţia în centrul istoric. F: Dans certaines villes, la circulation est interdite dans le centre historique. I: In certe città è vietata la circolazione nel centro storico. E: In some cities motor vehicles are forbidden in the historic centre. INTRA (1. 24) ( ind. prez. 1 intru, 2 intri, 3, 6 intră)

I. vb. intr. a ~ + circ. (loc, timp) subiect [±animat] R: Paul a intrat în casă. F: Paul est entré dans la maison. I: Paolo è entrato in casa. E: Paul went into the house. R: Trenul a intrat în gară la ora anunţată. F: Le train est entré en gare à l’heure annoncée. I: Il treno è entrato nella stazione all'ora annunciata. E: The train pulled into the station at the announced time R: Razele soarelui intră pe fereastră, printre jaluzele. (sin. a pătrunde) F: Les rayons du soleil entrent par la fenêtre, à travers les persiennes. I: I raggi del sole entrano per la finestra, tra le persiane. E: The sun rays get in through the window, through the blinders. R: Vântul intră pe sub uşă. Intră peste tot. (sin. a pătrunde) F: Le vent entre sous la porte. Il entre partout. I: Il vento entra sotto la porta. Entra dappertutto. E: The wind comes in under the door. It comes in everywhere. R: În această săptămână, activitatea practică nu va intra în program. (sin. a fi cuprins, a fi prevăzut) F: Cette semaine, l'activité pratique ne figurera pas au programme. // Cette semaine il n'y aura pas d'activité pratique dans le programme. I: Questa settimana l'attività pratica non sarà (messa) in orario. E: This week practice is not part of the programme. 185

INTRODUCE

R: Dosarul nu intră în servietă. (sin. a încăpea, a avea loc) F: Le dossier n’entre pas dans la serviette. I: Il fascicolo non entra nella borsa. E: The file won’t fit / go into the bag. R: În noua sală de conferinţe a hotelului pot intra o sută de persoane. (sin. a încăpea, a avea loc) F: Dans la nouvelle salle de conférences de l'hôtel peuvent entrer cent personnes. I: Nella nuova sala di conferenze dell'albergo possono entrare 100 persone. E: The new conference hall at the hotel can take one hundred persons. a ~ în ceva a ~ la ceva subiect [±animat] R: Tânărul a intrat în armată la 25 de ani. F: Le jeune homme est entré dans l’armée à 25 ans. I: Il giovane è entrato nell'esercito a 25 anni. E: The young man joined the army at 25. R: Zincul nu intră în compoziţia acestui aliaj. F: Le zinc n’entre pas dans la composition de cet alliage. I: Lo zinco non entra nella composizione di questa lega. E: Zinc is not included in this alloy. R: Paul a intrat la Facultatea de Drept. (sin. a reuşi) F: Paul est entré à la Faculté de Droit. I: Paolo è entrato alla Facoltà de Giurisprudenza. E: Paul has become a student in Law. a ~ + circ. (loc.) + unde, când P subiect [+persoană] R: Reporterii au intrat (în Universtate) numai unde // când li s-a permis. F: Les reporters sont entrés dans l'Université seulement là où // quand on le leur a permis. I: I giornalisti sono entrati nell'Università solo là dove // quando è stato loro permesso. E: The reporters went inside the University building only where // when they were allowed.

186

II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) (în constr. impers.) R: La anumite muzee, duminica se intră liber. F: À certains musées, le dimanche l'entrée est libre. I: In certi musei, di domenica si entra liberamente. E: Entrance is free at certain museums on Sundays. R: Pe unde se intră în bibliotecă ? F: Par où peut-on entrer dans la bibliothèque ? Où est l'entrée de la bibliothèque? I: Da dove si entra nella biblioteca? E: Which is the way (in)to the library? a se ~ la ceva ± circ. (mod, timp) (în constr. impers.) R: La unele facultăţi se intră greu. (sin. a se reuşi) F: On se fait difficilement admettre à certaines facultés. I: In certe Facoltà si entra / si è ammessi con difficoltà. E: It’s difficult to be admitted to some faculties. R: În armată se intră la 18 ani. F: On commence son service militaire à partir de 18 ans. I: Nell'esercito si è ammessi a 18 anni. E: One can join the army at the age of 18. INTRODUCE (15) (ind. prez. 1, 6 introduc; ; imp. 2 introdu !;part. introdus)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Analistul a introdus toate datele noi în calculator. F: L’analyste a introduit toutes les nouvelles données dans l’ordinateur. I: L'analista ha introdotto tutti i nuovi dati nel computer. E: The analyst introduced all the new data in the computer. R: Afaceriştii au introdus în ţară ţigări de contrabandă. (sin. a aduce) F: Les brasseurs d’affaires ont introduit dans le pays des cigarettes de contrebande.

INVITA

I: Gli affaristi hanno introdotto nel paese sigarette di contrabbando. E: The traffickers smuggled in cigarettes. R: Paul a introdus acţiune de divorţ la Tribunal. F: Paul a introduit l’action de divorce au Tribunal. I: Paolo ha introdotto / iniziato la causa di divorzio in tribunale. E: Paul has filed for a divorce. a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Secretara i-a introdus pe delegaţi în biroul directorului. (sin. a conduce) F: La secrétaire a fait entrer les invités dans le bureau du directeur. I: La segretaria ha introdotto / ha fatto entrare i delegati nell'ufficio del direttore. E: The secretary let / ushered the guests into the manager’s office. a ~ pe cineva în ceva subiect [+persoană] R: Profesorul i-a introdus pe studenţi în tainele Universului. (sin. a iniţia) F: Le professeur a initié les étudiants aux mystères de l’Univers. I: Il professore ha iniziato gli studenti ai misteri dell'Universo. E: The professor initiated the students into the mysteries of the Universe. R: Paul l-a introdus pe prietenul său în lumea artiştilor. (sin. a prezenta) F: Paul a introduit son ami dans le monde des artistes. I: Paolo ha introdotto il suo amico nel mondo degli artisti. E: Paul has introduced his friend in the artistic world. a-şi ~ ceva +circ. (loc) subiect [+persoană] R: Maria şi-a introdus în venă o substanţă toxică. (sin. a injecta) F: Marie s’est introduit / injecté une substance toxique dans la veine. I: Maria si è introdotta in vena una sostanza tossica. E: Mary injected / introduced a poisonous substance into her vein. a-şi ~ pe cineva +circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a introdus prietenii în cercurile din înalta societate.

F: Paul a introduit ses amis dans les cercles de la haute société. I: Paolo ha introdotto i suoi amici nei circoli dell'alta società. E: Paul introduced his friends into high society circles. II. vb. refl. a se ~ ± circ. (timp, loc) (cu sens pasiv) R: Moneda unică europeană s-a introdus la 1 ianuarie 2002. F: On a introduit la monnaie unique européenne le 1-er janvier 2002. I: La moneta unica europea è stata introdotta il1 gennaio 2002. E: A single European currency was introduced on 1st January 2002. R: În oraşele mari s-au introdus restricţii de circulaţie. F: Dans les grandes villes on a introduit des restrictions de circulation. I: Nelle grandi città sono state introdotte restrizioni alla circolazione. E: Traffic restrictions have been introduced in certain large cities. INVITA (1. 16) (ind. prez. 1 invit, 2 inviţi, 3, 6 invită)

I. vb. tr. a ~ pe cineva la ceva subiect [±animat] R: Paul a invitat-o pe Maria la dans // la spectacol. F: Paul a invité Marie à danser // au spectacle. I: Paolo ha invitato Maria al ballo // ad uno spettacolo. E: Paul asked Mary to dance // invited Mary to a show. R: Ploaia (te) invită la lectură şi la somn. (sin. a predispune) F: La pluie (vous) invite à la lecture et au sommeil. I: La pioggia ti invita alla lettura e al sonno. E: The rain invites you to read and sleep. a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [±animat] R: Paul a invitat-o pe Maria la teatru. F: Paul a invité Marie au théâtre. I: Paolo ha invitato Maria a teatro. E: Paul invited Mary to the theatre. 187

IUBI

R: Directorul i-a invitat pe ziarişti în biroul său. F: Le directeur a invité les journalistes dans son bureau. I: Il direttore ha invitato i giornalisti nel suo ufficio. E: The director asked the journalists into his office. R: Vremea frumoasă te invită la plimbare. (sin. a îndemna) F: Le beau temps (vous) invite / incite à la promenade. I: Il bel tempo ti invita a fare una passeggiata. E: The fine weather tempts you to take a walk. a ~ pe cineva să P subiect [+persoană] R: Profesorul îi invită pe elevi să meargă cu el la teatru. F: Le professeur invite les élèves d'aller avec lui au théâtre. I: Il professore invita gli allievi ad andare a teatro. E: The teacher invited the pupils to go to the theatre with him. R: Poliţistul l-a invitat pe suspect să-l urmeze. (sin. a cere) F: Le policier a invité le suspect à le suivre / a demandé au suspect de le suivre. I: Il poliziotto ha invitato la persona sospetta a seguirlo. E: The pliceman asked the suspect to follow him. a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a invitat prietenii la teatru. F: Paul a invité ses amis au théâtre. I: Paolo ha invitato i suoi amici al teatro. E: Paul has invited his friends to the theatre. II. vb. refl. a se ~ ± circ. (timp) (cu sens pasiv) R: La sărbătorile naţionale se invită personalităţi şi diplomaţi. F: Aux fêtes nationales on invite des personnalités et des diplomates. I: Alle feste nazionali sono invitati personalità e diplomatici. E: On national holidays personalities and diplomats are invited. 188

IUBI (10) (ind. prez. 1, 6 iubesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+animat] R: Paul o iubeşte pe Maria. F: Paul aime Marie. I: Paolo ama Maria. E: Paul loves Mary. R: Bunicii îl iubesc mult pe nepotul lor. F: Les grands-parents aiment beaucoup leur petit-fils. I: I nonni amano molto il loro nipote. E: The grand parents love their grand son very much. R: Câinele îl iubeşte pe cel care îl hrăneşte. F: Le chien aime celui qui le nourrit. I: Il cane ama colui che lo nutre. E: The dog loves the person who feeds him. (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Maria iubeşte, nu-şi mai vede de studiu. (sin. a fi îndrăgostit) F: Marie aime, elle n’étudie plus. I: Maria ama, non si applica più allo studio. E: Mary is in love, she doesn’t see to her studies anymore. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria iubeşte muzica // florile // natura. (sin. a-i plăcea) F: Marie aime la musique // les fleurs // la nature. I: Maria ama la musica // i fiori // la natura. E: Mary loves music // flowers // nature. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul îşi iubeşte mult părinţii. F: Paul aime beaucoup ses parents. I: Paolo ama molto i suoi genitori. E: Paul loves his parents very much. II. vb. refl. a se ~ (reciproc) R: Cei doi fraţi se iubesc mult. F: Les deux frères s’aiment beaucoup. I: I due fratelli si amano molto. E: The two brothers love each other very much.

IZBI IVI (SE) (10) (ind. prez. 1, 6 mă ivesc)

I. vb. refl. a se ~ ± circ. (loc, timp, mod) subiect [±animat] R: Copilul s-a ivit deodată în uşă. (sin. a apărea) F: Tout d’un coup l’enfant est apparu / a surgi dans l’encadrement de la porte. I: All’improvviso, il bambino è comparso sulla porta. E: Suddenly the child appeared in the doorway. R: Un căţel s-a ivit în spatele copilului. (sin. a apărea) F: Un petit chien est apparu derrière l’enfant. I: Un cagnolino è apparso dietro al bambino. E: A llittle dog appeared behind the child. R: După acest eveniment, s-au ivit multe neînţelegeri în familia noastră. (sin. a apărea) F: Après cet événement, il y a eu beaucoup de discussions dans notre famille. I: Dopo questo avvenimento si sono manifestati molti dissensi nella nostra famiglia. E: After this event many misunderstandings came up in our family. R: Printre crengi s-a ivit luna. (sin. a apărea) F: La lune est apparue à travers les branches. I: Fra i rami è apparsa la luna. E: The moon appeared though the branches. R: Soarele se iveşte dintre nori. (sin. a ieşi, a apărea) F: Le soleil apparaît de derrière les nuages. I: Il sole appare tra / da dietro le nuvole. E: The sun comes out from behind the clouds.

IZBI (10) (ind. prez. 1, 6 izbesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: În încăierare, cineva l-a izbit pe Paul de perete. (sin. a lovi)

F: Dans la bagarre, quelqu’un a heurté Paul contre le mur. I: Nella rissa, qualcuno ha sbattuto Paolo contro la parete. E: In the brawl somebody threw Paul against the wall. R: Vântul îi izbeşte pe alpinişti în faţă. F: Le vent frappe les alpinistes au visage. I: Il vento colpisce in faccia gli alpinisti. E: The wind lashes the climbers’ faces. R: Lumina m-a izbit în faţă când am deschis obloanele. F: La lumière m'a frappé au visage quand j’ai ouvert les volets. I: La luce mi ha colpito in faccia quando ho aperto le imposte esterne. E: The light blinded me when I opened the shutters. R: Asemănarea dintre cele două fete a izbit pe toată lumea. (sin. a surprinde, a frapa). F: La ressemblance entre les deux jeunes filles a frappé / a surpris tout le monde. I: La somiglianza delle due ragazze ha colpito tutti quanti. E: The resemblance between the two girls struck everyone. a ~ ceva subiect [±animat] R: Vizitiul a izbit caii cu biciul. (sin. a lovi) F: Le cocher a frappé les chevaux du fouet. I: Il cocchiere ha colpito i cavalli con la frusta. E: The coachman flogged the horses. R: Valurile mării izbesc digul. F: Les vagues de la mer frappent la digue. I: Le onde del mare urtono contro la diga. E: The sea waves hit the seawall. R: Paul // Vântul a izbit uşa de perete. (sin. a trânti) F: Paul a claqué // Le vent a fait claquer la porte contre le mur. I: Paolo // Il vento ha sbattuto la porta contro la parete. E: Paul // The wind has banged the door against the wall. II. vb. refl. a se ~ de ceva subiect [±animat] 189

IZBUTI

R: Paul s-a izbit de un copac. (sin. a se lovi ) F: Paul s'est heurté contre un arbre. I: Paolo ha sbattuto contro un albero. E: Paul ran into a tree. R: În demersurile lui, Paul s-a izbit de refuzul tuturor. (sin. a întâmpina) F: Dans ses démarches, Paul s’est heurté au refus de tout le monde. I: Nelle sue trattative, Paolo si è scontrato col rifiuto di tutti. E: I his actions, Paul came up against everybody’s refusal. R: Valurile mării se izbesc de faleză. (sin. a se lovi ) F: Les vagues de la mer frappent / se heurtent contre la falaise. I: Le onde del mare si infrangono sulla scogliera. E: The waves of the sea hit the cliffs. a se ~ cu ceva de ceva subiect [+persoană] R: Paul s-a izbit cu capul de perete. (sin. a se lovi ) F: Paul a heurté de la tête contre le mur. I: Paolo ha sbattuto la testa contro la parete. E: Paul banged / bumped his head against the wall. IZBUTI (10) (ind. prez. 1, 6 izbutesc)

I. vb. tr. a ~ să P

190

subiect[±animat] R: Paul a izbutit să-şi convingă colegii să-l însoţească. (sin. a reuşi) F: Paul a réussi à convaincre ses camarades de l’accompagner. I: Paolo è riuscito a convincere i suoi colleghi ad accompagnarlo. E: Paul managed to convince his colleagues to accompany him. R: După două încercări, calul Pegas a izbutit să treacă toate obstacolele. (sin. a reuşi) F: Après deux essais, le cheval Pegas a réussi à passer tous les obstacles. I: Dopo due tentativi, il cavallo Pegaso è riuscito a superare tutti gli ostacoli. E: After two attempts, the horse Pegasus managed to jump all the fences. R: Iarna, soarele nu izbuteşte să încălzească pământul. (sin. a reuşi) F: En hiver, le soleil ne réussit pas à chauffer la terre. I: D’inverno, il sole non riesce a riscaldare la terra. E: In winter, the sun is unable to heat the earth. (în constr. abs.) subiect [+animat] R: Trebuie să avem încredere în el. Va izbuti. F: Nous devons avoir confiance en lui. Il réussira. I: Dobbiamo avere fiducia in lui. Ci riuscirà. E: We must trust him. He’ll succeed.

ÎMBĂTRÂNI (10) (ind. prez. 1, 6 îmbătrânesc)

I. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Anumite persoane îmbătrânesc înainte de vreme. F: Certaines personnes vieillissent avant l’âge. I: Certe persone invecchiano prima del tempo. E: Certain persons become old before their time. R: Câinii îmbătrânesc şi simţurile li se diminuează. F: Les chiens vieillisent et leurs sens diminuent. I: I cani invecchiano e i loro sensi si indeboliscono. E: Dogs get old and their senses weaken. R: Casa, mobilele, hainele, totul îmbătrâneşte. (sin. a se învechi) F: La maison, les meubles, les vêtements, tout vieillit / se dégrade. I: La casa, i mobili, i vestiti, tutto invecchia. E: The house, the furniture, clothes, everything ages. II. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [-animat] R: Necazurile îl îmbătrânesc pe om. F: Les soucis vieillissent l’homme. I: I dispiaceri fanno invecchiare l’uomo. E: Troubles age a person. R: Boala a îmbătrânit-o pe Maria. F: La maladie a vieilli Marie. I: La malattia ha fatto invecchiare Maria.

Î

E: The illness has aged Mary. R: Această culoare de păr o îmbătrâneşte pe Maria. F: Cette couleur des cheveux vieillit Marie. I: Questo colore dei capelli invecchia Maria. E: This hair colour makes Mary look older. ÎMBOLNĂVI (10) (ind. prez. 1, 6 îmbolnăvesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [-animat] (eveniment, stare) R: Eşecul fiului său // Singurătatea // Această situaţie l-a îmbolnăvit pe Paul. F: L'échec de son fils // La solitude // Cette situation a rendu Paul malade. I: L'insuccesso del suo figlio // La solitudine // Questa situazione ha fatto ammalare Paolo. E: His son's failure // Loneliness // This situation made Paul fall ill. II. vb. refl. a se ~ ± circ. (mod, timp) subiect [+animat] R: Iarna, copiii se îmbolnăvesc repede. Şi animalele de companie se îmbolnăvesc uneori. F: En hiver, les enfants tombent facilement malades. Les animaux de compagnie tombent,eux aussi, parfois malades. I: D'inverno, i bambini si ammalano facilmente. Anche gli animali di compagnia a volte si ammalano.

ÎMBRĂCA

E: Children fall ill quickly. Sometimes pets also fall ill. R: Paul s-a îmbolnăvit în timpul călătoriei. F: Paul est tombé malade / a contracté la maladie pendant le voyage. I: Paolo si è ammalato durante il viaggio. E: Paul fell ill during the voyage. a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Paul s-a îmbolnăvit de inimă. F: Paul a contracté une maladie du coeur. I: Paolo si è ammalato di cuore. E: Paul has developed a heart condition. ÎMBRĂCA (1. 1. a) (ind. prez. 1 îmbrac, 2 îmbraci, 3, 6 îmbracă; conj. prez. 3, 6 să îmbrace)

I. vb. tr. a ~ pe cineva (cu ceva) subiect [+persoană] R: Maria a îmbrăcat copiii (cu hainele cele noi). F: Marie a habillé les enfants (de leurs habits neufs). I: Maria ha vestito i bambini (con i nuovi vestiti). E: Mary dressed the children (in the new clothes). a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria a îmbrăcat sacoul // bluza albă // rochia. F: Marie a mis sa veste // la blouse blanche // sa robe. I: Maria ha indossato la sua giacca // camicia bianca // l'abito. E: Maria has put on her jacket // the white blouse // the dress. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Mama a îmbrăcat perna cu o faţă de pernă nouă. (sin. a înveli) F: La mère a recouvert l'oreiller d'une taie neuve. I: La madre ha ricoperto il cuscino con una federa nuova. E: Mother put a new cover on the pillow. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a îmbrăcat sacoul. F: Marie a mis sa veste. I: Maria si è messa la giacca. E: Maria put her jacket on. 192

R: F: I: E:

a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Mama şi-a îmbrăcat copiii şi i-a dus la şcoală. La mère a habillé ses enfants et elle les a menés / a conduits à l’école. La madre ha vestito i suoi bambini e li ha portati a scuola. Mother dressed her children and took them to school.

II. vb. refl. a se ~ (cu ceva) subiect [+persoană] R: După ce s-au sculat, copiii s-au îmbrăcat. F: Après s'être réveillés, les enfants se sont habillés. I: Dopo che si sono svegliati, i bambini si sono vestiti. E: After waking up, the children got dressed. R: Maria şi Paul s-au îmbrăcat cu hainele cele noi şi s-au dus la petrecere. F: Marie et Paul ont mis leurs nouveaux habits et( ils) sont allés à la fête. I: Maria e Paolo si sono vestiti con gli abiti nuovi e sono andati alla festa. E: Mary and Paul put on their new clothes and went to the party. a se ~ (cu sens pasiv) R: Cărţile rămân curate dacă se îmbracă (cu o copertă). F: Les livres restent propres si on les recouvre (d'une couverture). I: I libri restano puliti se si rivestano (con una copertina). E: Books stay clean if you put a cover on them. ÎMBRĂŢIŞA (4) (ind. prez. 1 îmbrăţişez)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Maria a îmbrăţişat copilul la despărţire. I-a îmbrăţişat pe toţi cei care plecau. F: Marie a embrassé son enfant lorsqu’ils se sont séparés. Elle a embrassé tous ceux qui partaient.

ÎMPĂCA

I: Maria ha abbracciato il bambino al momento della separazione. Ha abbracciato tutti quelli che partivano. E: Mary hugged her child good bye.She hugged everybody who were leaving. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul a îmbrăţişat o carieră universitară. (sin. a alege) F: Paul a embrassé une carrière universitaire. I: Paolo ha abbracciato una carriera universitaria. E: Paul took up a university career. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a îmbrăţisat copiii cu dragoste. F: Marie a embrassé ses enfants avec tendresse. I: Maria ha abbracciato i suoi bambini con amore. E: Mary hugged her kids with love. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, timp) (reciproc) R: La aeroport, când s-au revăzut, cei doi prieteni s-au îmbrăţişat F: À l'aéroport, quand ils se sont revus, les deux amis se sont embrassés. I: All'aeroporto, quando si sono rivisti, i due amici si sono abbracciati. E: At the airport, when they met again the friends embraced each other. ÎMPACHETA (4) (ind. prez. 1 împachetez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Librarul trebuie să împacheteze cărţile pe care le va livra la domiciliu. F: Le libraire doit empaqueter / emballer les livres qu’il livrera à domicile. I: Il libraio deve imballare i libri che consegnerà a domicilio. E: The bookseller must pack the book for home delivery. (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Maria se mută // pleacă. Împachetează în camera ei.

F: Marie déménage // part. Elle est en train d’empaqueter dans sa chambre. I: Maria cambia casa // parte. Prepara i pacchi nella sua stanza. E: Mary is moving out // leaving. She is packing in her room. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria îşi împachetează lucrurile. F: Marie est en train d’empaqueter ses affaires. I: Maria impacchetta le sue cose. E: Mary is packing her belongings. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Cadourile se împachetează în hârtie specială. F: Les cadeaux sont emballés dans du papier spécial. I: I regali si impacchettano con carta speciale. E: Presents are wrapped in a special paper. (1. 1. a) (ind. prez. 1 împac, 2 împaci, 3, 6 împacă; conj. prez. 3, 6 să împace)

ÎMPĂCA

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Judecătorul i-a împăcat pe cei doi soţi. (sin. a reconcilia) F: Le juge a concilié les deux époux. I: Il giudice ha riconciliato i due coniugi. E: The judge reconciled the two spouses. R: Mama a împăcat copilul. (sin. a calma, a linişti) F: La mère a calmé / apaisé l’enfant. I: La madre ha calmato il bambino. E: Mother appeased the child. R: Soluţia găsită i-a împăcat pe toţi. (sin. a mulţumi , a satisface) F: La solution trouvée a contenté tout le monde. I: La soluzione trovata ha accontentato tutti. E: The final solution reconciled them all. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a împăcat fratele (care plângea). 193

ÎMPĂRŢI

F: Marie a calmé / apaisé son frère (qui pleurait) . I: Maria ha consolato / calmato suo fratello (chi piangeva). E: Mary appeased her brother (who was crying). II. vb. refl. a se ~ (reciproc) R: Cei doi vecini s-au împăcat. F: Les deux voisins se sont réconciliés. I: I due vicini si sono riappacificati. E: The two neighbours reconciled. R: Cei doi fraţi se împacă foarte bine. (sin. a se înţelege) F: Les deux frères s’entendent très bien. I: I due fratelli si intendono molto bene. E: The two brothers get along very well. a se ~ cu cineva subiect [+persoană] R: Maria s-a împăcat cu fratele ei. F: Marie s’est réconciliée avec son frère. I: Maria si è riconciliata con suo fratello. E: Mary was reconciled to her brother. a se ~ cu ceva subiect [+animat] R: Maria se împacă bine cu noua ei meserie. F: Marie s’accomode bien de son nouveau métier. I: Maria si è accomodata bene al suo nuovo mestiere. E: Mary likes her new job. R: Câinele Mariei se împacă bine cu pisica vecinilor. F: Le chien de Marie s'entend bien avec le chat des voisins. I: Il cane di Maria si intende bene con il gatto dei vicini. E: Mary's dog gets on very well with the neighbours' cat. ÎMPĂRŢI (9. 8) (ind. prez. 1, 6 împart, 2 împarţi, 3 împarte; conj. prez. 3, 6 să împartă; imp. 2 împarte !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul ştie să împartă numere întregi. F: Paul sait diviser des nombres entiers. I: Paolo sa dividere dei numeri interi. E: Paul can divide integers. 194

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I:

a ~ ceva cu, la ceva subiect [+persoană] Paul ştie să împartă un număr cu / la altul. Paul sait diviser un nombre par un autre nombre. Paolo sa dividere un numero per un altro. Paul can divide one number by another. Elevul împarte rezultatul obţinut la 2. L’élève divise le résultat obtenu par 2. L'allievo divide per due il risultato ottenuto. The pupil divides the final result by two. a ~ ceva ± circ. (mod) subiect [-animat] Peretele va împărţi încăperea în două. (sin. a despărţi) Le mur partagera / séparera la pièce en deux. La parete dividerà la stanza in due. A wall will separate the room in two. Propunerea lui Paul a împărţit adunarea în două tabere. (sin. a diviza) La proposition de Paul a partagé / a divisé l’assemblée en deux camps. La proposta di Paolo ha diviso l'assemblea in due schieramenti. Paul's proposal had split the assembly in two parties. a ~ ceva la cineva a-i ~(cuiva) ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) Părinţii au împărţit toţi banii la copii, în mod egal. Le-au împărţit copiilor toţi banii în mod egal. (sin. a da) Les parents ont partagé tout leur argent entre les enfants, à parties égales . I genitori hanno diviso tutti i soldi tra i figli, in parti uguali. Hanno diviso tra i figli tutti i soldi in parti uguali. The parents have divided the money in equal shares to their children. Moş Crăciun împarte jucării şi bomboane la toţi copiii // tuturor copiilor. (sin. a da) Le père Noël distribue des jouets et des bonbons à tous les enfants. Babbo Natale distribuisce giocattoli e caramelle a tutti i bambini.

ÎMPIEDICA

E: Santa Claus gives toys and sweets to all children. R: Directorul a împărţit sarcini la toţi angajaţii // tuturor angajaţilor. (sin. a repartiza) F: Le directeur a distribué des charges / des responsabilités à tous ses employés. I: Il direttore ha distribuito / ripartito compiti uguali a tutti i dipendenti. E: The manager has distributed tasks to all the employees. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a împărţit averea la săraci // fraţilor lui. F: Paul a distribué / donné sa fortune aux pauvres // à ses frères. I: Paolo ha distribuito i suoi averi ai poveri // ai suoi fratelli. E: Paul has given his fortune to the poor // to his brothers. II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod, măsură) subiect [-animat] R: Zece nu se împarte exact la trei. (sin. a diviza) F: Dix ne se divise pas exactement par trois. I: Dieci non è divisibile perfettamente per tre. E: Ten is not perfectly divisible by three. (cu sens pasiv) R: Moştenirea se împarte în mod egal între fraţi. F: L’héritage se partage / se divise en parties égales entre les frères. I: L'eredità si divide tra i fratelli in ugual modo. E: The inheritance is equally divided between/ shared by brothers. ÎMPIEDICA (1) (ind. prez. 1 împiedic)

I. vb.tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Agenţii de pază au împiedicat intrarea fanilor în hotel. (sin. a opri) F: Les gardes ont empêché les fans d’entrer dans l’hôtel / l’entrée des fans dans l’hôtel.

I: Le guardie hanno impedito ai fans di entrare nell'albergo. E: The bodyguards have prevented / stopped the fans from entering the hotel. R: Serviciile secrete nu au putut împiedica atentatele din 11 septembrie 2001. (sin. a preveni, a preîntâmpina) F: Les services secrets n’ont pas pu empêcher les attentats du 11 septembre 2001. I: I sevizi segreti non hanno potuto impedire gli attentati dell'undici settembre 2001. E: Secret services were not able to prevent the terrorist attack on September, 11, 2001. R: Bombardarea podurilor a împiedicat întoarcerea refugiaţilor. F: Le bombardement des ponts a empêché le retour des réfugiés. I: Il bombardamento dei ponti ha impedito il ritorno dei rifugiati. E: The bombing of the bridges has stopped the coming back of refugees. a ~ pe cineva să P subiect [±animat] R: Inundaţiile ne-au împiedicat să ne întoarcem acasă. F: Les inondations nous ont empêchés de rentrer chez nous. I: Le inondazioni ci hanno impedito di ritornare a casa. E: The floods prevented us from getting home. R: Paul a împiedicat-o pe Maria să plece la Bucureşti. (sin. a opri) F: Paul a empêché Marie de partir pour Bucarest. I: Paolo ha impedito a Maria di andare a Bucarest. E: Paul has stopped Mary from going to Bucharest. a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) R: Paul şi-a împiedicat fraţii să împartă moştenirea de la părinţi. (sin. a opri) F: Paul a empêché ses frères de partager l’héritage de leurs parents. I: Paolo ha impedito ai suoi fratelli di dividere l'eredità dei genitori. E: Paul prevented his brothers to split the inheritance from their parents. 195

ÎMPINGE

II. vb. refl. a se ~ (de ceva) subiect [+persoană] R: Paul s-a împiedicat de o piatră // de prag şi a căzut pe scări. F: Paul a trébuché sur une pierre // sur le seuil et il est tombé dans l’escalier. I: Paolo è inciampato in un sasso // sulla soglia ed è caduto per le scale. E: Paul stumbled over a stone // against the threshold and fell on the stairs. a se ~ (cu sens pasiv) R: Prin dialog se poate împiedica izbucnirea unor conflicte sociale. (sin. a se evita) F: Par le dialogue on peut empêcher le déclenchement de certains conflicts sociaux. I: Con il dialogo si può impedire lo scoppio di certi conflitti sociali. E: By dialogue the outburst of social conflicts can be stopped. a se ~ (unul pe altul) să P (reciproc) R: Fotbaliştii s-au împiedicat unul pe celălalt să ajungă la minge. (sin. a se obstrucţiona) F: Les footballeurs se sont empêchés d’atteindre le ballon. I: I calciatori si sono impediti l'un l'altro di arrivare al pallone. E: The two football players stopped each other from getting to the ball. ÎMPINGE (15) (ind. prez. 1, 6 împing; part. împins)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [+animat] R: Mama împinge căruciorul pe stradă. F: La mère pousse le landau dans la rue. I: La madre spinge il passeggino per la strada. E: The mother is pushing the pram in the street. R: Ca să închidă uşa, Maria a împins-o cu piciorul. F: Pour fermer la porte, Marie l’a poussée du pied.

196

I: Per chiudere la porta, Maria l'ha spinta con il piede. E: Willing to close the door, Mary pushed it with her foot. R: Câinele a împins uşa ca să iese. F: Le chien a poussé la porte pour sortir. I: Il cane ha spinto la porta per uscire. E: The dog pushed the doorin order to get out. R: Maria l-a împins pe fratele ei. (sin. a îmbrânci) F: Marie a poussé / bousculé son frère. I: Maria ha dato una spinta a suo fratello. E: Mary pushed her brother. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Vă rog, nu vă împingeţi! F: S’il vous plaît, ne poussez pas! I: Per favore, non vi spingete! E: Please, don’t push! ÎMPLINI (10) (ind. prez. 1, 6 împlinesc)

I. vb. tr. a ~ ceva (o anumită vârstă) subiect [+animat] R: Paul a împlinit 18 ani. F: Paul a eu ses 18 ans. I: Paolo ha compiuto 18 anni. E: Paul has turned eighteen. R: Maria a împlinit vârsta de pensie. F: Marie a / a atteint l’âge de la retraite. I: Maria ha raggiunto l'età della pensione. E: Mary has reached the retiring age. R: Câinele Mariei a împlinit şase luni. F: Le chien de Marie a six mois tout juste. I: Il cane di Maria ha compiuto sei mesi. E: Mary's dog is six months old. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Copiii nu împlinesc întotdeauna dorinţele părinţilor. (sin. a satisface, a îndeplini) F: Les enfants n’accomplissent pas toujours les voeux des parents. I: I bambini non realizzano sempre i desideri dei genitori.

ÎMPODOBI

E: Children do not always meet their parents’ wishes. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a împlinit scopul // visul. (sin. a realiza) F: Marie a atteint son but // a réalisé / accompli son rêve. I: Maria ha raggiunto il suo scopo // ha realizzato il suo sogno. E: Mary has reached her goal // has accomplished her dream. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] (ideal, vis, previziune) R: Se împlinesc şase ani de când ne-am mutat în acest oraş. (sin. a fi) F: Il y a six ans que nous avons emménagé dans cette ville. I: Son passati sei anni da quando ci siamo trasferiti in questa città. E: It’s been six years since we moved to this town. R: Visul Mariei s-a împlinit. (sin. a se realiza) F: L’idéal / le rêve de Marie s’est réalisé. I: Il sogno di Maria si è realizzato. E: Mary’s dream has come true. ÎMPODOBI (10) (ind. prez. 1, 6 împodobesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Tinerii au împodobit sala pentru spectacol. F: Les jeunes ont décoré la salle pour le spectacle. I: I giovani hanno decorato la sala per lo spettacolo. E: The young people have decorated the hall for the show. R: Plantele verzi împodobesc saloanele de recepţii. F: Les plantes vertes décorent les salons de réceptions. I: Le piante verdi ( ad)ornano i saloni di ricevimento. E: Green plants decorate receptiion halls. R: Bijuteriile împodobesc ţinuta de seară a femeilor.

F: Les bijoux ornent la tenue de soirée des femmes. I: I gioielli ornano il vestito da sera delle donne. E: Jewels adorn women’s evening attire. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Maria a împodobit masa cu flori de câmp. F: Marie a orné / décoré la table de fleurs des champs. I: Maria ha ornato la tavola con / di fiori di campo. E: Mary has decorated the table with wild flowers. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Negustorii şi-au împodobit vitrinele pentru Crăciun. F: Les commerçants ont décoré leurs vitrines pour la fête de Noël. I: I commercianti hanno addobbato le loro vetrine per il Natale. E: The merchants have decorated the shop windows for Christmas. R: Maria şi-a împodobit balconul cu plante exotice. F: Marie a orné son balcon de plantes exotiques. I: Maria ha ornato il suo balcone con piante esotiche. E: Mary as decorated her balcony with exotic plants. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Femeile s-au împodobit întotdeauna cu bijuterii. F: Les femmes se sont toujours parées de bijoux. I: Le donne si sono sempre ornate di gioielli. E: Women have always adorned themselves with jewels. R: Iarna, copacii se împodobesc cu zăpadă. F: En hiver, les arbres se parent de neige. I: D'inverno, gli alberi si ornano di neve. E: In winter the trees are decorated with snow. (cu sens pasiv) R: La Crăciun, toate casele se împodobesc de sărbătoare. 197

ÎMPRUMUTA

F: À Noël toutes les maisons se parent pour la fête. I: A Natale, tutte le case sono decorate a festa. E: For Christmas all houses are decorated. ÎMPRUMUTA (1. 16) (ind. prez. 1 împrumut, 2 împrumuţi, 3, 6 împrumută)

R:

F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E: 198

vb. tr. a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană] Paul i-a împrumutat un dicţionar colegului său. I l-a împrumutat pentru două săptămâni. (sin. a da cu împrumut). Paul a prêté un dictionnaire à son collègue. Il le lui a prêté pour deux semaines. Paolo ha prestato un dizionario al suo collega.Gliel'ha prestato per due settimane. Paul lent his colleague a dictionary. Paul le împrumută adesea bani prietenilor săi. (sin. a da cu împumut) Paul prête souvent de l’argent à ses amis. Paolo presta spesso dei soldi ai suoi amici. Paul often lends money to his friends. a(-i) ~ ceva cuiva (persoană, instituţie) subiect [-animat] Biblioteca Naţională împrumută cărţi bibliotecilor şi cititorilor din alte oraşe. (sin. a da cu împumut) La Bibliothèque Nationale prête des livres aux bibliothèques et aux lecteurs d' autres villes. La Biblioteca Nazionale presta libri ale biblioteche e ai lettori delle altre città. The National Library also lends out books to other libraries and readers from other towns. a ~ pe cineva cu ceva subiect [+persoană] Paul l-a împrumutat pe prietenul său cu 200 de euro. (sin. a da cu împumut) Paul a prêté à son ami 200 euros. Paolo ha prestato al suo amico 200 euro. Paul lent his friend 200 euro.

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ~ ceva de la cineva subiect [+persoană] Paul a împrumutat mai multe cărţi de la prietenul său. (sin. a lua cu împrumut) Paul a emprunté plusieurs livres à son ami. Paolo ha preso in prestito dal suo amico diversi libri. Paul lent several books to his friend. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [±animat] (persoană, instituţie) Paul a împrumutat cărţi de la bibliotecă. (sin. a lua cu împrumut) Paul a emprunté des livres à la bibliothèque. Paolo ha preso in prestito dei libri dalla biblioteca. Paul borrowed several books from his friend. Biblioteca Universităţii împrumută cărţi de la Biblioteca Naţională. (sin. a lua cu împrumut) La Bibliothèque de l'Université emprunte des livres à la Bibliothèque Nationale. La Biblioteca dell'Università prende in prestito libri dalla Biblioteca nazionale. The University Library borrows books from the National Library. (în constr. abs.) subiect [+persoană] Lui Paul nu-i place să împrumute. (sin. a da, a lua cu împrumut) Paul n’aime pas prêter // emprunter (de l’argent). A Paolo non piace fare prestiti. Paul doesn’t like to borrow // lend money. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul îşi împrumută prietenii la nevoie. (sin. a da cu împumut) Paul prête de l’argent à ses amis au besoin. Al bisogno, Paolo fa prestiti ai suoi amici. Paul lends money to his needy friends.

II. vb. refl. a se ~ de la cineva cu ceva subiect [+persoană] R: Maria se împrumută adesea cu bani de

ÎNAINTA

F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

la prietenele ei. (sin. a lua cu împrumut) Marie emprunte souvent de l’argent à ses amies. Maria prende spesso soldi in prestito dalle sue amiche. Mary often borrows money from her friends. a se ~ subiect [-animat] Obiectele de îmbrăcăminte nu se împrumută. (sin. a da, a lua cu împrumut) Les vêtements ne se prêtent // ne s’empruntent pas. I capi di abbigliamento non si danno in prestito. Pieces of clothing are not to be borrowed. a se ~ (unul pe altul) (reciproc) Prietenii se împrumută la nevoie. (sin. a da, a lua cu împumut) Les amis se prêtent de l’argent (l’un à l’autre) au besoin. In caso di bisogno, gli amici si fanno prestiti reciproci. Friends borrow from each other in need.

ÎNAINTA (4) (ind. prez. 1 înaintez)

I. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Excursioniştii înaintează încet pe potecile de munte. (sin. a merge) F: Les randonneurs avancent lentement sur les sentiers de montagne. I: Gli escursionisti avanzano lentamente sui sentieri di montagna. E: The tourists advance slowly on the mountain paths. R: Din cauza zăpezii, maşinile înaintează greu în oraş. (sin. a circula) F: À cause de la neige, les voitures avancent difficilement en ville. I: A causa della neve, le macchine avanzano con difficoltà in città. E: Because of the snow, cars advance with difficulty. R: Tehnica a înaintat mult în ultimele decenii. (sin. a avansa, a progresa)

F: La technique a beaucoup avancé les dernières décennies. I: La tecnica ha progredito molto negli ultimi decenni. E: Technology has advanced a lot in the last decades. II. vb. tr. a ~ ceva (petiţie, cerere, bani, proiect) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Muncitorii au înaintat un protest la guvern. (sin. a adresa, a trimite) F: Les ouvriers ont adressé une protestation au gouvernement. I: I lavoratori hanno inoltrato / mandato una protesta al governo. E: The workers have sent a written protest to the Government. R: Ministerul de Externe a înaintat mai multe proiecte la U.E. F: Le Ministère des Affaires Étrangères a présenté plusieurs projets à l'UE. I: Il Ministero degli Affari Esteri ha inoltrato piu progetti alla UE. E: The Minister of External Affairs has forwarded several projects to the E.U. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Ministrul apărării l-a înaintat pe adjunctul său la gradul de colonel. (sin. a avansa) F: Le ministre de la défense a avancé son adjoint au grade de colonel. I: Il Ministro della Difesa ha promosso il suo vice al grado di colonnello. E: The Minister of Defence has promoted his assistant to colonel. III. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Pe drumurile aglomerate se înaintează cu dificultate. F: Sur les routes encombrées, on avance avec difficulté. I: Sulle strade affollate si procede con difficoltà. E: It is difficult to advance on crowded roads. a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: I s-a înaintat directorului proiectul de 199

ÎNĂLŢA

buget pe anul viitor.( sin. a se prezenta, a se înmâna) F: On a présenté / remis au directeur le projet de budget pour l’année prochaine. Le projet de budget a été présenté / remis au directeur. I: E stato presentato al direttore lo schema di bilancio per il prossimo anno. E: The draft of next year's budget has been forwarded to the manager. ÎNĂLŢA (1. 1. A) (ind. prez. 1 înalţ, 2 înalţi, 3, 6 înalţă; conj. prez. 3, 6 să înalţe)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] ( persoană, instituţie) R: Locuitorii comunei au înălţat o biserică. (sin. a ridica, a construi) F: Les habitants de la commune ont érigé une église. I: Gli abitanti del paesino hanno eretto una chiesa. E: The villagers had a church built. R: Ministerul Sportului a înălţat drapelul olimpic. (sin. a arbora) F: Le Ministère du Sport a hissé le drapeau olympique. I: Il Ministero dello Sport ha esposto la bandiera olimpica. E: The Sports Minister has hoisted / raised the Olimpic flag. R: Supravieţuitorii atentatului au înăltat un monument în memoria celor decedaţi. (sin. a ridica) F: Les survivants de l’attentat ont érigé / dressé un monument à la mémoire des morts. I: I sopravvissuti dell'attentato hanno eretto un monumento alla memoria delle vittime / dei deceduti. E: The survivors of the terrorist attack have erected a monument in memory of the dead. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Vecinii lui Paul şi-au înălţat casa cu două etaje. F: Les voisins de Paul ont surélevé leur maison de deux étages. 200

I: I vicini di Paolo hanno sopraelevato la loro casa di due piani. E: Paul's neighbours have added two storeys to their house. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, timp) R: Copacii se înalţă spre lumină. F: Les arbres se dressent vers la lumière. I: Gli alberi si elevano verso la luce. E: The trees were growing towards the light. (cu sens pasiv) R: Construcţia s-a înălţat în mai puţin de două luni. (sin. a se construi) F: La construction a été dressée en moins de deux mois. I: La costruzione si è alzata in meno di due mesi. E: The building has been raised in less than two months. ÎNCĂLZI (10) (ind. prez. 1, 6 încălzesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Mama încălzeşte laptele pentru micul dejun. F: La mère réchauffe le lait pour le petit déjeuner. I: La madre (ri)scalda il latte per colazione. E: Mother is heating the milk for breakfast. R: Soarele încălzeşte Pământul. F: Le soleil (ré)chauffe la Terre. I: Il sole scalda la Terra. E: The sun heats the Earth. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Mama încălzeşte mâinile // picioarele copilului. Îi încălzeşte mâinile. F: La mère chauffe les mains // les pieds de l'enfant. Elle lui chauffe les mains. I: La madre scalda le mani / i piedi del bambino. Gli scalda le mani. E: The mother warms the child's hands // feet. She is warming his hands. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria îşi încălzeşte supa.

ÎNCĂRCA

F: Marie réchauffe sa soupe. I: Maria riscalda la sua minestra. E: Mary is heating her soup. II. vb. intr. a ~ + circ. (mod) R: Iarna, soarele încălzeşte puţin. F: En hiver, le soleil chauffe peu. I: D'inverno il sole riscalda poco. E: The heat of the sun is not very strong in winter. R: Cărbunii încălzesc mai puternic decât lemnele. F: Le charbon chauffe mieux que le bois. I: I carboni riscaldano meglio della legna. E: Coal heats better than wood. II. vb. refl. a se ~ ± circ. (loc, timp, mod) R: Iarna, Paul se încălzea la sobă. F: En hiver, Paul se chauffait près du poêle / près de la cheminée. I: D'inverno, Paolo si scaldava vicino alla stufa. E: In winter time, Paul warmed himself by the hearth. (cu sens pasiv) R: Mâncarea se încălzeşte la foc mic. F: Les plats sont réchauffés à petit feu. On doit réchauffer les plats à petit feu. I: Il cibo si riscalda a fuoco basso. E: The food should be heated over a low heat. ÎNCĂPEA (13. 1) (ind. prez. 1, 6 încap, 2 încapi, 3 încape; conj. prez. 3, 6 să încapă)

I. vb. intr. a~ subiect [-animat] R: Această mobilă nu încape în camera lui Paul. F: Ces meubles n'entrent pas dans la chambre de Paul. I: Questi mobili non entrano nella stanza di Paolo. E: This furniture does not fit into Paul’s room. R: Turiştii nu încap toţi într-un singur autocar. (sin. a avea loc) F: Les touristes ne tiennent pas tous dans un seul car.

I: I turisti non entrano tutti in un solo pullman. E: The tourists won't all go / fit into one bus only. ÎNCĂRCA (1. 1. a) (ind. prez. 1 încarc, 2 încarci, 3, 6 încarcă; conj. prez. 3, 6 să încarce)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Muncitorii încarcă marfa în vagoane. F: Les ouvriers chargent la marchandise dans les wagons. I: Gli operai caricano la merce nei vagoni. E: The workers are loading the merchandise in the carriages. R: Robotul încarcă substanţele periculoase în containere. F: Le robot charge les substances dangereuses dans les containers / conteneurs. I: Il robot carica le sostanze pericolose nel container. E: The robot is putting the dangerous substances in containers. a ~ ceva (o armă) subiect [+persoană] R: Vânătorul a încărcat puşca şi a tras. F: Le chasseur a chargé son fusil et(il) a tiré. I: Il cacciatore ha caricato l'arma e ha sparato. E: The hunter loaded his gun and fired. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul îşi încarcă bagajele în maşină. F: Paul charge ses bagages dans la voiture. I: Paolo carica i suoi bagagli in macchina. E: Paul is loading his luggage in the car. II. vb. refl. a se ~ cu ceva (cu sens pasiv) R: Anumite mărfuri se încarcă cu macarale speciale. F: Certaines marchandises sont chargées par des grues spéciales. I: Certa merce viene caricata con gru speciali. 201

ÎNCEPE

E: Some goods are loaded with special cranes. ÎNCEPE (14. 5) (ind. prez. 1, 6 încep; conj. prez. 3, 6 să înceapă; part. început)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Scriitorul a început un nou roman. F: L’écrivain a commencé (à écrire) un nouveau roman. I: Lo scrittore ha iniziato un nuovo romanzo. E: The writer has started a new novel. R: Maria a început un pulover pentru bunica sa. F: Marie a commencé (à tricoter) un pull– over pour sa grand-mère. I: Maria ha iniziato un nuovo pullover per sua nonna. E: Mary has started a pullover for her granny. R: Candidatul a început expunerea cu definirea conceptelor. F: Le candidat a commencé son exposé par définir les concepts. I: Il candidato ha incominciato l'esposizione con la definizione dei concetti. E: The candidate began with the defining the concepts. a ~ să P subiect [±animat] R: După o lună de studiu, Paul a început să vorbească limba engleză. F: Après un mois d’étude, Paul a commencé à parler l’anglais. I: Dopo un mese di studio, Paolo ha iniziato a parlare l'inglese. E: After one month of learning, Paul started to speak English. R: Câinele a început să latre. F: Le chien s’est mis à aboyer. I: Il cane ha incominciato ad abbaiare. E: The dog started to bark. R: Zăpada a început să cadă. F: La neige a commencé à tomber. I: E' incominciata a cadere la neve. E: It has started to snow. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Profesorul şi-a început cursul de limba 202

engleză. F: Le professeur a commencé son cours d’anglais. I: Il professore ha iniziato il suo corso di lingua inglese. E: The teacher has started his English course. (în constr. abs.) R: Începeţi! Nu mai aşteptaţi! F: Commencez! / Allez-y! N'attendez plus! I: Incominciate! Non aspettate più! E: Start / Get started! Don't wait anymore! II. vb. intr. a ~ ± circ. (timp) subiect [-animat] (eveniment, stare, fenomen) R: Spectacolul începe la ora 10. F: Le spectacle commence à dix heures. I: Lo spettacolo inizia alle dieci. E: The show begins at 10. R: A început iarna // un nou an. F: L’hiver // une nouvelle année a commencé. I: E' iniziato l'inverno // un nuovo anno. E: Winter // the new year has begun. ÎNCERCA (1. 8) (ind. prez. 1 încerc, 2 încerci, 3, 6 încearcă)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria a încercat pălăria // pantofii. (sin. a proba) F: Marie a essayé le chapeau // les chaussures. I: Maria ha provato il cappello // le scarpe. E: Maria tried on the hat // the shoes. a ~ să P subiect [+persoană] R: Elevul a încercat să rezolve exerciţiul. F: L'élève a essayé de résoudre l'exercice. I: L'alunno ha provato a risolvere l'esercizio. E: The student tried to solve the exercise. a~ (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Mai încearcaţi o dată, poate reuşiţi! F: Essayez encore une fois, vous pouvez réussir.

ÎNCHEIA

I: Provate un'altra volta, forse ci riuscite! E: Try again, you may succeed! II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (subst., să P) R: Se încearcă reconstituirea mediului // să se reconstituie mediul care a favorizat apariţia vieţii. F: On essaie de reconstituer le milieu qui a favorisé l'apparition de la vie. I: Si cerca di ricostituire l'ambiente che ha favorito l'apparizione della vita. E: They try to recreate the environment that led to the apparition of life. ÎNCETA (4) (ind. prez. 1 încetez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: La ora 5 funcţionarii încetează lucrul. (sin. a opri) F: A 5 heures les fonctionnaires cessent le travail. I: Alle cinque gli impiegati cessano il lavoro. E: At 5 p.m. the clerks stop working. a ~ să P subiect [±animat] R: Maria a încetat să-l mai vadă pe Paul. F: Marie a cessé de voir Paul. I: Maria ha smesso di vedere Paolo. E: Mary stopped seeing Paul. R: Acest gen de literatură a încetat să intereseze tineretul. F: Ce genre de littérature a cessé d'intéresser les jeunes. I: Questo genere di litteratura ha cessato di interessare i giovani. E: This type of literature has ceased to interest the young people. R: Zăpada a încetat să cadă. F: La neige a cessé de tomber. I: La neve è cessata di cadere. E: The snow has stopped. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a încetat activitatea. F: Paul a cessé son activité. I: Paolo ha smesso la sua attività. E: Paul stopped his activity / working.

R: Fabrica şi-a încetat activitatea. F: La fabrique a cessé son activité. I: La fabbrica ha smesso di funzionare / ha chiuso l'attività. E: The factory has been shut down. (în constr. abs.) R: Încetează! F: Cessez! I: Smettila! E: Stop it! II. vb. intr. a~ R: Ploaia a încetat. (sin. a sta) F: La pluie a cessé. I: La pioggia è cessata. E: The rain has stopped. R: În situaţii de grevă generală, întreaga activitate încetează. F: En cas / En situation de grève générale, toute l’activité cesse. I: In caso di sciopero generale, tutta l'attività si ferma. E: When on strike, the whole activity stops. ÎNCHEIA (3) (ind. prez. 1, 2 închei, 3, 6 încheie; conj. prez. 3, 6 să încheie)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Patronul // Întreprinderea a încheiat anul cu profit. (sin. a termina) F: Le patron // L'entreprise a terminé l'année avec des profits. I: Il padrone // La ditta ha chiuso l'anno con profitto. E: The owner// The factory has concluded the year with profit. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul îşi încheie haina. F: Paul boutonne sa veste. I: Paolo si abbottona la giacca. E: Paul is buttoning his shirt. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] (eveniment) R: Congresul se încheie mâine. (sin. a se termina) F: Le congrès finit / se termine demain. 203

ÎNCHIDE

I: Il congresso si chiude domani. E: The congress is over tomorrow. a se ~ la ceva subiect [+persoană] R: Băiatul tău nu se încheie niciodată la haină şi e mereu răcit. F: Ton garçon ne boutonne jamais sa veste, c’est pourquoi il est toujours enrhumé. I: Tuo figlio non si abbottona mai la giacca ed è sempre raffreddato. E: Your son never buttons up his coat and therefore he always has a cold. a se ~ cu ceva (cu sens pasiv) R: Scrisoarea se încheie cu o formulă consacrată. (sin. a se termina) F: La lettre se termine par une formule consacrée. I: La lettera viene chiusa con una formula d'uso. E: The letter should be concluded with a greeting form. ÎNCHIDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 închid, 2 închizi, 3 închide; ger. închizând; part. închis)

I. vb. tr. a ~ ceva (cu ceva) subiect [±animat] R: Paul a închis uşa cu cheia. F: Paul a fermé la porte à clé. I: Paolo ha chiuso la porta a chiave. E: Paul locked the door. R: Închide uşa! (sin. a încuia) F: Ferme la porte!. I: Chiudi la porta! E: Close the door! R: Paul şi-a învăţat câinele să închidă uşa. F: Paul a appris à son chien à fermer la porte. I: Paolo ha insegnato al cane a chiudere la porta. E: Paul has taught his dog to close the door. R: Maria închide televizorul // lumina (sin. a stinge, a opri) // telefonul. F: Marie éteint la télé // la lumière. Elle raccroche. I: Maria spegne la TV // la luce // Lei chiude il telefono. E: Mother turns off the TV // the light. She 204

hangs up. R: Directorul a închis şedinţa. (sin. a încheia). F: Le directeur a clos la réunion. I: Il direttore ha chiuso la seduta. E: The manager has concluded the meeting. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Politiştii i-au închis pe inculpaţi. (sin. a aresta) F: Les policiers ont arrêté les inculpés. I: I poliziotti hanno arrestato gli incriminati. E: The policemen have locked up the criminals. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a închis uşa la cameră. F: Paul a fermé la porte de sa chambre. I: Paolo ha chiuso la porta della sua stanza. E: Paul closed the door to my room. II. vb. refl. a se ~ ± circ. (mod, timp) subiect [-animat] R: Uşa nu se închide bine. (sin. a se încuia) F: La porte ne ferme pas bien. I: La porta non si chiude bene. E: The door does not lock well. R: Rana s-a închis repede. (sin. a se cicatriza) F: La blessure s'est vite fermée. I: La ferita si è rimarginata rapidamente. E: The wound healed quickly. R: Înainte de ploaie, cerul s-a închis. (sin. a se întuneca). F: Avant la pluie, le ciel s'est assombri. I: Prima della pioggia, il cielo si era rannuvolato. E: Before the rain the sky became dark. subiect [+persoană] R: După moartea bunicii sale, Paul s-a închis în cameră şi nu a vrut să vorbească cu nimeni. (sin. a se izola) F: Après la mort de sa grand-mère, Paul s’est enfermé dans sa chambre et n'a voulu parler à personne. I: Dopo la morte di sua nonna, Paolo si è chiuso nella sua stanza e non ha voluto parlare con nessuno.

ÎNCINGE1

E: After his granny’s death, Paul has locked himself up in his room and does not want to talk to anyone. a se ~ (cu sens pasiv) R: La noi în bloc uşa nu se închide nici noaptea. F: Dans notre immeuble la porte n’est pas fermée / ne se ferme pas la nuit non plus. I: Nel nostro condominio la porta non si chiude a chiave neanche di notte. E: Our entrance door is never locked over night. a se ~ cu ceva (cu sens pasiv) R: Poarta de la grădină se închide cu zăvorul. F: La porte du jardin est fermée au verrou. I: La porta del giardino si chiude con il chiavistello. E: The garden gate is kept shut by bolt. ÎNCHIPUI (7) (ind. prez. 1, 2 închipui, 3, 6 închipuie; conj. prez. 3, 6 să închipuie)

I. vb. refl. a-şi ~ că P subiect [+persoană] R: Maria îşi închipuie că poate păcăli pe toată lumea // că viaţa este o joacă. (sin. a-şi imagina, a crede) F: Marie s'imagine qu'elle peut tromper tout le monde // que la vie est un jeu. I: Maria s'immagina che può ingannare tutti // che la vita è un gioco. E: Mary thinks that she can cheat on everybody // that life is a game. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Ea se închipuie cea mai frumoasă, dar se înşală. (sin. a se crede) F: Elle s’imagine être / se croit la plus belle, mais elle se trompe. I: Lei si crede / si immagina di essere la più bella, ma sbaglia. E: She thinks she is the most beautiful, but she is wrong. ÎNCINGE1 (15) (ind. prez. 1, 6 încing; part. încins)

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] Maria încinge fierul de călcat pentru a-şi călca bluza. Marie chauffe le fer à repasser pour repasser sa blouse. Maria accende il ferro da stiro per per stirare la sua camicia. Mary is heating the iron to iron her blouse. subiect [-animat] (soare, sursă de căldură) Vara, soarele încinge asfaltul. En été, le soleil réchauffe l’asphalte. D’estate, il sole riscalda l’asfalto. In summertime the sun makes the pavement warm. Becul veiozei încinge abajurul. L’ampoule de la veilleuse réchauffe l’abat-jour. La lampadina dell' abat-jour riscalda il paralume. The bulb heats the lamp shade. Pentru a frige peştele, trebuie mai întâi să încingi uleiul. Pour frire le poisson, il faut d’abord faire chauffer l’huile. Per friggere il pesce, per prima cosa devi far riscaldare l’olio. If you want to fry fish, you must heat the oil first.

II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Cu lemne uscate, soba se încinge foarte repede. F: Avec du bois sec, la cheminée chauffe très vite. I: Con la legna secca, la stufa si accende molto rapidamente. E: If the wood is dry, the stove heats (up) very qyickly. R: Discuţiile // Petrecerile se încing uneori până dimineaţa. F: Les discussions // Les fêtes continuent parfois de plus belle jusqu’au matin. I: I dibattiti // Le feste si prolungano a volte fino alla mattina. E: Sometimes parties // discussions go on till morning.

205

ÎNCINGE2 ÎNCINGE 2 (ind. prez. 1, 6 încing; part. încins)

I. vb. tr. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [-animat] R: Cureaua aceasta îi încinge bine mijlocul / talia Mariei. F: Cette ceinture serre bien la taille de Marie. I: Questa cintura stringe bene la vita a Maria. E: This belt girdles Mary's waist tight. a-şi ~ ceva (cu dat. pos) R: Maria şi-a încins talia cu un cordon nou. F: Marie a ceint sa taille avec un cordon neuf. I: Maria si è cinta la vita con una cintura nuova. E: Mary girdled herself with a new belt. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Ţăranii se încing cu brâu lat. F: Les paysans serrent leur taille d' une large ceinture. I: I contadini si stringono la vita con una grande cintura. E: Peasants girdle themselves with a large belt

ÎNCONJURA (1 / 1. 23) (ind.prez. 1. înconjur / înconjor, 2 înconjuri / înconjori, 3, 6 înconjură / înconjoară; conj. prez. 3,6 să înconjure / să înconjoare; imp. 2 înconjură / înconjoară)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Un gard înalt înconjoară curtea muzeului. (sin. a împrejmui) F: Une haute palissade entoure / clôt la cour du musée. I: Una palizzata alta circonda il cortile del museo. E: A high fence enclosed the yard of the museum. R: Aşteptându-şi prietena, Paul a

206

F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

înconjurat de câteva ori grădina publică. (sin. a face ocolul) En attendant son amie, Paul a fait plusieurs fois le tour du jardin public. Aspettando la sua amica, Paolo ha fatto più volte il giro dei giardini pubblici. Waiting for his friend, Paul went round the park several times. a-şi ~ pe cineva + circ. (mod) (cu dat. pos.) Maria şi-a înconjurat copiii cu dragoste şi cu atenţie permanentă. Marie a entouré ses enfants de tendresse et d’attention permanente. Maria ha circondato i suoi figli di amore e attenzione continua. Mary permanently had love and care for his children. a-şi ~ ceva cu ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a înconjurat curtea cu un zid. (sin. a împrejmui) Paul a entouré la cour d' une palissade. Paolo ha circondato il cortile con un muro. Paul had his yard surrounded by a wall.

II. vb. refl. a se ~ de cineva subiect [+persoană] R: Directorul se înconjoară întotdeauna de persoane de încredere. F: Le directeur s’entoure toujours de personnes de confiance. I: Il direttore si circonda sempre di persone di fiducia. E: The manager always surrounded himself with people he could trust. a se ~ cu ceva (cu sens pasiv) R: În unele regiuni, curţile se înconjoară cu garduri înalte. (sin. a se împrejmui) F: Dans certaines régions les cours sont entourées de hautes palissades. I: In certe regioni i cortili si circondano con recinti alti. E: In certain regions, the courtyards are surrounded by high fences.

ÎNCUIA ÎNCREDINŢA (4) (ind. prez. 1 încredinţez)

I. vb. tr. a-i ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: În concediu, proprietarul i-a încredinţat vecinului său cheile de la casă. F: Pendant les vacances, le propriétaire a confié les clés de sa maison à son voisin. I: Per le vacanze il proprietario ha affidato le chiavi della casa al suo vicino. E: During his holiday, Paul trusted the neighbour with the house keys. a(-i) ~ pe cineva cuiva subiect [+persoană] R: Când este singură şi trebuie să plece, Maria nu-şi lasă copilul singur, ci îl încredinţează vecinilor. F: Quand elle est seule et qu'elle doit sortir, Marie ne laisse pas son enfant tout seul, elle le confie à ses voisins. I: Quando è sola e deve partire / uscire, Maria non lascia suo figlio da solo, ma lo affida ai vicini di casa. E: When she is alone and needs to go away, Mary does not leave her child alone, she leaves him / her with her neighbours. a ~ pe cineva + abstract în dativ subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Mama // Spitalul a încredinţat copilul unei instituţii de ocrotire socială. (sin. a da în grijă) F: La mère // L'hôpital a confié l' enfant à une institution de protection sociale (à la DASSE). I: La madre // L' ospedale // La maternità ha affidato il bambino ad una istituzione di protezione sociale. E: The mother // The hospital // The maternity entrusted the child to social institution. a ~ pe cineva că P subiect [+persoană] R: Directorul a încredinţat personalul că nimeni nu va concediat. (sin. a asigura) F: Le directeur a assuré le personnel que personne ne serait licencié. I: Il direttore ha assicurato il personale che nessuno sarebbe stato licenziato.

E: The manager assured the staff that nobody would be fired. a-şi ~ ceva cuiva a-şi ~ pe cineva cuiva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a încredinţat manuscrisul unui bun prieten, proprietar de editură. F: Paul a confié son manuscrit à un bon ami, propriétaire d’une maison d’édition. I: Paolo ha affidato il suo manoscritto ad un buon amico, proprietario di una casa editrice. E: Paul entrusted his manuscript to a good friend, owner of a publishing house. R: Mama şi-a încredinţat copilul unei instituţii de ocrotire socială. F: La mère a confié son enfant à une institution de protection sociale. I: La madre ha affidato il suo bambino ad una istituzione di protezione sociale. E: The mother has entrusted her baby to a social care organization. II. vb. refl. a se ~ că P subiect [+persoană] R: Vreau să mă încredinţez că Maria a spus adevărul. (sin. a se convinge) F: Je veux m’assurer que Marie a dit la vérité. I: Voglio assicurarmi che Maria ha detto la verità. E: I want to make sure Mary had told the truth. a i se ~ cuiva (cu sens pasiv) R: Această misiune i se va încredinţa lui Paul. F: Cette mission sera confiée à Paul. On va confier cette mission à Paul. I: Questa missione sarà affidata a Paolo. E: Paul will be entrusted with this mission. ÎNCUIA (3) (ind. prez. 1, 2 încui, 3, 6 încuie; conj. prez. 3, 6 să încuie)

I. vb. tr. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Maria încuie uşa de la camera ei cu

207

ÎNCURCA

cheia. (sin. a închide) F: Marie ferme la porte de sa chambre à clé. I: Maria chiude a chiave la porta della sua camera. E: Mary locks her room door with a key. R: Paul încuie uşa de la pod cu lacătul. F: Paul ferme la porte du grenier avec le cadenas // cadenasse la porte du grenier. I: Paolo chiude la porta della soffitta con il lucchetto. E: Paul always puts a padlock on the door to the attick. a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Maria l-a încuiat (cu cheia) pe fratele ei în cameră. F: Marie a enfermé (à clé) son frère dans sa chambre. I: Maria ha chiuso (a chiave) suo fratello nella (sua) stanza. E: Mary locked her brother in the room. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria îşi încuie uşa cu cheia. F: Marie ferme sa porte à clé. I: Maria chiude a chiave la sua porta. E: Mary locks her door with the key. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Copiii se încuie uneori în camera lor. F: Les enfants s’enferment parfois dans leur chambre. I: A volte, i bambini si chiudono a chiave nella loro stanza. E: Children sometimes lock themselves up in their rooms. (cu sens pasiv) R: În casele vechi uşa se încuia cu zăvorul. F: Dans les maisons anciennes la porte se fermait / était fermée au verrou. I: Nelle vecchie case la porta si chiudeva col chiavistello. E: In old houses the door is usually bolted. R: În imobilele moderne uşa de la intrare se încuie cu dispozitive electronice. F: Dans les immeubles modernes, la porte d’entrée se ferme / est fermée avec des 208

dispositifs électroniques. I: Negli immobili moderni la porta d’ingresso si chiude con dispositivi elettronici. E: In modern buildings the entrance door is usually locked by electronic devices. ÎNCURCA (1) (ind. prez. 1 încurc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Maria a încurcat aţa. F: Marie a embrouillé les fils. I: Maria ha aggrovigliato i fili. E: Mary entangled the thread. R: Persoanele distrate încurcă numerele de telefon. F: Les personnes distraites embrouillent les numéros de téléphone. I: Le persone distratte sbagliano / confondono i numeri di telefono. E: Absent-minded persons confuse telephone numbers. R: În holul hotelului, valize şi alte bagaje încurcau trecerea. F: Dans le hall de l’hôtel, des valises et d’autres bagages encombraient le passage. I: Nell'atrio / Nello hall dell'albergo valigie ed altri bagagli ingombravano il passaggio. E: In the hotel lobby suitcases and all sorts of luggage were in the way. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Uneori, sora mai mică a Mariei îl încurcă pe Paul. F: Parfois, la soeur cadette de Marie embarrasse Paul. I: A volte, la sorella minore di Maria mette Paolo in imbarazzo. E: Mary’s baby sister sometimes disturbes Paul. R: Calculatorul de pe birou mă încurcă uneori când am de lucru. F: Parfois, l'ordinateur de mon bureau m'embarasse quand j'ai du travail. I: A volte, quando ho da fare, il computer che sta sulla mia scrivania mi ostacola. E: Sometimes, the computer in my room stands in my way when I want to work.

ÎNDEMNA

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I:

(în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (că P, să P) Mă încurcă foarte mult că nu-l pot contacta pe Paul // să-l caut acum pe Paul. Ça m'embarasse beaucoup de ne pas pouvoir contacter Paul // de chercher maintenant Paul. Che io non possa contattare // cercare Paolo adesso mi mette in grandissimo imbarazzo. It is inconvenient to me that I can’t contact // look for Paul // to contact Paul right now. a ~ pe cineva cu ceva subiect [±animat] Paul ne încurcă cu prezenţa lui. Paul nous embarrasse par sa présence. Paolo ci mette in imbarazzo con la sua presenza. Paul’s presence is embarrassing. La examen, profesorul îi poate încurca pe studenţi cu diverse întrebări. À l’examen, le professeur peut embarrasser les étudiants avec diverses questions. All’esame, il professore può mettere in imbarazzo gli studenti con diverse domande. During the exam, the teacher may sometimes confuse his students with various questions. La examen, sunt întrebări care îi pot încurca pe studenţi. À l’examen, il y a des questions qui peuvent embarrasser les étudiants. All’esame, ci sono domande che possono confondere gli studenti. In any exam there are questions that may confuse the students. (în constr. abs.) În holul hotelului sunt bagaje care încurcă. Dans le hall de l’hôtel il y a des bagages qui encombrent. Nell'atrio dell'albergo ci sono dei bagagli che ingombrano. In the hotel lobby there are luggage that stand in the way. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria îşi încurcă adesea hârtiile. Marie mélange souvent ses papiers. Maria confonde spesso le sue carte.

E: Mary often makes a mess of the papers. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Firele de aţă se încurcă uşor. F: Les fils s’embrouillent facilement. I: I fili di refe si aggrovigliano facilmente. E: Threads tangle easily. R: Când eşti obosit, ideile se încurcă uşor. F: Quand on est fatigué, les idées s’embrouillent facilement. I: Quando si è stanchi, le idee si confondono facilmente. E: When you are tired your ideas get easily confused. subiect [+persoană] R: Maria s-a încurcat în datele acestei probleme. F: Marie s’est embrouillée dans les données de ce problème. I: Maria si è imbrogliata nei dati di questo problema. E: Mary got entangled in these things. R: Copiii se încurcă la citit. (sin. a greşi) F: Les enfants s’embrouillent à la lecture. I: I bambini si confondono nella lettura. E: Children make a mess of their reading. ÎNDEMNA (1. 8) (ind. prez. 1 îndemn, 2 îndemni, 3, 6 îndeamnă)

I. vb. tr. a ~ pe cineva la ceva subiect [±animat] R: Paul îi îndeamnă pe colegi la muncă. (sin. a îmboldi) F: Paul encourage / pousse ses collègues au travail. I: Paolo sprona i suoi colleghi a lavorare. E: Paul urges his colleagues to work (hard). R: Vremea ploioasă te îndeamnă la somn. F: Le temps pluvieux prédispose au sommeil. I: Il tempo piovoso spinge a dormire. E: The rainy weather makes you sleepy. a ~ pe cineva să P subiect [+persoană] R: Profesorul îi îndeamnă pe elevi să participe la concursuri sportive. (sin. a încuraja, a sfătui) 209

ÎNDEPLINI

F: Le professeur encourage ses élèves à participer aux concours sportifs. I: Il professore stimola / spinge i suoi studenti a partecipare alle gare sportive. E: The teacher urges the students to take part in the sports contests. a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) R: Paul şi-a îndemnat copiii să muncească. F: Paul a poussé ses enfants à travailler. I: Paolo ha spinto suoi figli a lavorare. E: Paul pushed his children to work. R: Medicul îşi îndeamnă pacienţii să meargă mai mult pe jos. (sin. a sfătui) F: Le médecin encourage ses patients à marcher plus. I: Il medico stimola i suoi pazienti ad andare di più a piedi. E: The doctor advises his patients to take more walks. ÎNDEPLINI (10) (ind. prez. 1, 6 îndeplinesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, autoritate) R: Directorul nostru îndeplineşte la timp toate sarcinile. F: Notre directeur accomplit à temps toutes ses tâches / s’acquitte à temps de toutes ses tâches. I: Il nostro direttore adempie puntualmente tutti i suoi compiti. E: Our manager carries out his duties on time. R: Compania noastră îndeplineşte toate cerinţele impuse de piaţă. (sin. a satisface) F: Notre entreprise remplit toutes les demandes / les conditions imposées par le marché. I: La nostra compagnia soddisfa tutte le esigenze imposte dal mercato. E: Our company meets all the demands of the market. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Ambasadorii români şi-au îndeplinit misiunea de a-şi reprezenta ţara. F: Les ambassadeurs roumains ont accompli leur mission de représenter le 210

pays. I: Gli ambasciatori rumeni hanno compiuto la missione di rappresentare il loro paese. E: Romanian ambassadors have carried out the mission of representing their country. R: Paul şi-a îndeplinit toate dorinţele. (sin. a realiza, a înfăptui). F: Paul a réalisé tous ses voeux. I: Paolo ha realizzato tutti i suoi desideri. E: Paul has seen all his wishes come true. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: În întreprinderea noastră, toate sarcinile de serviciu se îndeplinesc la timp. (sin. a se realiza) F: Dans notre entreprise toutes les tâches de service sont remplies à temps. I: Nella nostra ditta tutti i compiti sono assolti al tempo debito. E: The export plan has been carried out in time by most of the companies. ÎNDOI1 (7. 2) (ind. prez. 1, 2 îndoi, 3, 6 îndoaie; conj. prez. 3, 6 să îndoaie)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria a îndoit scrisoarea şi a pus-o în plic. F: Marie a plié la lettre et l’a mise dans une enveloppe. I: Maria ha piegato la lettera e l'ha messa nella busta. E: Maria folded the letter and put it in an envelope. R: Instalatorul a îndoit ţeava şi a montat-o. (sin. a curba) F: Le plombier a courbé le tuyau et l’a monté. I: L'idraulico ha piegato il tubo e l'ha fissato. E: The plumber curved the pipe and fitted it. a -şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul îşi îndoaie manşetele de la cămaşă ca să nu le murdărească.

ÎNDREPTA1

F: Paul replie les manchettes de sa chemise pour ne pas les salir. I: Paolo ripiega i polsini della camicia per non sporcarli. E: Paul rolls up his shirt sleeves in order not to make them dirty. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Fierul se îndoaie la cald. (sin. a curba) F: Le fer se courbe au chaud. I: Il ferro si piega al caldo. E: Iron plates can be curved over high temperature. ÎNDOI (SE)2 (11) (ind. prez. 1 mă îndoiesc, 6 se îndoiesc)

I. vb. refl. a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Maria se îndoieşte de sinceritatea lui Paul. F: Marie doute de la sincérité de Paul. I: Maria dubita della sincerità di Paolo. E: Mary doubts Paul's sincerity. a se ~ că P subiect [+persoană] R: Maria se îndoieşte că Paul îi spune adevărul // că ştie despre ce este vorba. F: Marie doute que Paul lui dise la vérité // qu'il sache de quoi il est question. I: Maria dubita che Paolo dica la verità // sappia di cosa si tratta. E: Mary doubts that Paul is telling the truth // that he knows what is all about. R: Maria se îndoieşte că a înţeles ce are de făcut. F: Marie doute qu'elle ait compris / d'avoir compris ce qu'elle a à faire. I: Maria dubita del fatto che abbia capito ciò che ha da fare. E: Mary doubts that she has understood what she is supposed to do. ÎNDRĂZNI (10) (ind. prez. 1, 6 îndrăznesc)

I. vb. tr. a ~ să P subiect [±animat] R: Maria nu a îndrăznit să răspundă la întrebarea lui Paul. (sin. a avea curaj)

F: Marie n'a pas osé répondre à la question de Paul. I: Maria non ha osato rispondere alla domanda di Paolo. E: Mary did not dare to answer Paul's question. R: În prezenţa adulţilor, unii copii nu îndrăznesc nici să se mişte. F: En présence des adultes, certains enfants n'osent même pas bouger. I: In presenza degli adulti, certi bambini non osano neanche muoversi. E: In the presence of grown-ups, some children do not even dare to move. R: După ce a fost bătut, câinele nu a mai îndrăznit să mai intre în casă. F: Après avoir été battu, le chien n'a plus osé entrer dans la maison. I: Dopo che è stato bastonato, il cane non ha osato più entrare in casa. E: After it was beaten, the dog never dared to get into the house again. (în constr. abs.) R: Intraţi, îndrăzniţi, vă rog! F: Entrez, n'hésitez pas! Entrez, s'il vous plaît! I: Entrate, non esitate vi prego! E: Please, come in. ÎNDREPTA1 (1. 20) (ind. prez. 1 îndrept, 2 îndrepţi, 3, 6 îndreaptă; imp. 2 îndreaptă !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Echipa de muncitori a îndreptat şina de cale ferată îndoită în accident. F: L’équipe d'ouvriers a redressé le rail courbé dans l’accident. I: La squadra di operai ha raddrizzato la rotaia piegatasi nell'incidente. E: The team straightened the rail bent in the accident. R: Grădinarul a îndreptat straturile pentru flori. (sin. a nivela) F: Le jardinier a nivelé les plates-bandes destinées aux fleurs. I: Il contadino ha spianato le aiuole per i fiori. E: Thegardenert has levelled the flower beds. R: Paul a îndreptat greşelile din text. (sin. a corecta)

211

ÎNDREPTA2

F: Paul a corrigé les fautes du texte. I: Paolo ha corretto gli errori del testo. E: Paul has corrected the mistakes in the text. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a îndreptat spatele, pentru că îl durea. F: Paul s'est redressé le dos parce qu'il avait mal. I: Paolo si è raddrizzato sulla schiena perché gli faceva male. E: Paul straightened his back, as it was sore. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Purtarea lui Paul s-a îndreptat simţitor. (sin. a se corecta) F: La conduite de Paul s’est considérablement améliorée. I: Il comportamento di Paolo è sensibilmente migliorato. E: Paul's behavoiur has reformed significantly. R: Sănătatea lui Paul s-a îndreptat vizibil. (sin. a se îmbunătăţi). F: La santé de Paul s'est visiblement améliorée. I: La salute di Paolo è migliorata visibilmente. E: Paul’s health has improved visibly. R: După pedeapsă, elevul s-a îndreptat şi nu a mai lipsit de la şcoală. (sin. a se corecta) F: Après la punition, l'élève s'est corrigé et il ne s'est plus absenté. I: Dopo la punizione, l'alunno si è corretto e non è più mancato dalla scuola. E: As a consequence of the punishment, the pupil reformed and never missed classes again. a se ~ (cu sens pasiv) R: Bara de fier se îndreaptă uşor la cald. F: La barre en fer se redresse facilement au chaud. I: La barra di ferro si può facilmente raddrizzare al calore. E: The iron rod can be easily straightened over heat. 212

R: E mai greu să se îndrepte ceva decât să se prevină. (sin. a se corecta) F: Il est plus difficile de corriger quelque chose que de le prévenir. I: È più difficile correggere qualcosa che prevenirla. E: It’s more difficult to amend than to prevent. ÎNDREPTA2 (1. 20) (ind. prez. 1 îndrept, 2 îndrepţi, 3, 6 îndreaptă; imp. 2 îndreaptă !)

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I:

vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] Vânătorul a îndreptat puşca spre iepure. (sin. a orienta) Le chasseur a visé le lièvre. Il cacciatore ha puntato il fucile verso la lepre. The hunter aimed his gun at the rabbit. a se ~ + circ. (loc) subiect [±animat] Paul se îndrepta spre centrul oraşului când a avut o pană de cauciuc. (sin. a merge) Paul se dirigeait vers le centre de la ville quand son pneu a crevé. Paolo si dirigeva verso il centro della città quando si è bucata una gomma. Paul was heading downtown when he had a puncture. Actorul s-a îndreptat către spectatori şi i-a salutat. L'acteur s'est tourné vers les spectateurs et les a salués. L'attore si è girato verso gli spettatori e li ha salutati. The actor turned to / walked towards the audience and bowed. Camioanele se îndreaptă spre pădure. Les pois lourds se dirigent vers la forêt. I camion si dirigono verso il bosco. The trucks are heading for the forest. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a îndreptat privirea // atenţia către profesor. Marie a dirigé son regard // son attention vers le professeur. Maria ha rivolto il suo sguardo // l'attenzione verso il professore.

ÎNECA

E: Mary looked // directed her attention in the direction of the teacher. ÎNDURA1 (1) (ind. prez. 1 îndur)

R: F: I: E: R: F: I: E:

vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] Anumite persoane au îndurat torturi din cauza ideilor lor. (sin. a suporta) Certaines personnes ont subi des tortures à cause de leurs idées. Alcune persone hanno subito torture a causa delle loro idee. Certain persons underwent torture because of their ideas. Oamenii pot îndura suferinţe fizice şi morale // singurătatea // înstrăinarea. Les gens peuvent supporter des souffrances physiques et morales // la solitude // le dépaysement. Gli uomini possono sopportare sofferenze fisiche e morali // la solitudine // l'alienazione. People can endure physical, moral sufferings // loneliness // estrangement.

ÎNDURA (SE) 2 (1) (ind. prez. 1 îndur)

R: F: I: E: R: F: I:

vb. refl. a se ~ de cineva, de ceva subiect [+persoană] Maria s-a îndurat de copiii vecinilor şi le-a cumpărat cărţi de şcoală. (sin. a-i fi milă) Marie a eu pitié des enfants de ses voisins et leur a acheté des livres pour l’école. Maria ha avuto pietà dei figli dei vicini e ha comprato loro dei libri per la scuola. Mary took pity on the neighbour’s children and bought them school books. Maria s-a îndurat de câinii din cartier pe care îi hrăneşte în fiecare zi. (sin. a-i fi milă) Marie a eu pitié des chiens du quartier auxquels elle donne à manger chaque jour. Maria ha avuto pietà dei cani del quartiere ai quali dà da mangiare ogni

giorno. E: Mary took pity on the stray dogs in her district which sShe feeds every day. a (nu) se ~ să P subiect [+persoană] R: Maria s-a îndurat până la urmă să plece de la petrecere. (sin. a accepta) F: Marie s'est décidée finalement à quitter la fête. I: Alla fine Maria si è decisa ad andarsene via dalla festa. E: Mary finally excepted herself away from the party. R: Decanul nu se îndură să ia o asemenea măsură împotriva studenţilor. F: Le doyen ne se décide pas à prendre une telle mesure contre les étudiants. I: Il preside non si decide a prendere una tale misura contro gli studenti. E: The dean doesn’t have the heart to take such severe measures against the students. ÎNECA (1. 8) (ind. prez. 1 înec, 2 îneci, 3, 6 îneacă)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [-animat] R: Ploaia a înecat câmpul. (sin. a inunda) F: La pluie a innondé / noyé les cultures / les champs. I: La pioggia ha inondato il campo. E: The rain has flooded the fields. R: Ploile torenţiale au înecat uneori oameni şi animale. F: Les pluies torrentielles ont noyé parfois des hommes et des animaux. I: Le piogge torrenziali hanno annegato a volte uomini e animali. E: Heavy rains sometimes drowned people and animals. a-şi ~ ceva în ceva (cu dat. pos.) R: Paul îşi îneacă amarul // suferinţa // singurătatea în băutură // în lectură.. F: Paul noie son chagrin // ses souffrances // sa solitude dans la boisson // dans la lecture. I: Paul affoga la sua amarezza // la sua sofferenza // la sua solitudine nel bere // nella lettura. 213

ÎNFĂŢIŞA

E: Paul drowns his sorrows // suffering // loneliness in drink // reading. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Vara trecută un tânăr s-a înecat în râu. F: L’été dernier un jeune homme s’est noyé dans la rivière. I: L’estate scorsa un giovane si è annegato nel fiume. E: Last summer a young man drowned in the river. ÎNFĂŢIŞA (4) (ind. prez. 1 înfăţişez)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [±animat] R: În pictura sa, artistul înfăţişează marea // oamenii de la ţară. (sin. a prezenta) F: Dans ses toiles, l’artiste peint la mer // les gens de la campagne. I: Nella sua pittura, l’artista rappresenta il mare // la gente della campagna. E: In all his paintings the painter presents the sea // people from the countryside. R: Tabloul înfăţişează o scenă de familie. (sin. a reprezenta) F: Le tableau présente une scène de famille. I: Il quadro rappresenta una scena di famiglia. E: The painting presents a family scene. a-şi ~ ceva R: Gândindu-se la anii copilăriei, Maria îşi înfăţişa chipul blând al bunicii. (sin. aşi imagina) F: En pensant aux années de son enfance, Marie s’imaginait le doux visage de sa grand-mère. I: Pensando agli anni dell’ infanzia, Maria si immaginava il viso sereno della nonna. E: Looking back on her childhood, Mary was thinking of his grandmother’s gentle face. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Inculpatul nu s-a înfăţişat la tribunal. 214

(sin. a se prezenta) F: L’inculpé ne s’est pas présenté au Tribunal / n’a pas comparu devant le Tribunal. I: L’imputato non si è presentato in tribunale. E: The defendant did not appear in court. a se ~ (cu sens pasiv) R: În această lucrare se înfăţişează obiceiuri şi ritualuri vechi. (sin. a se prezenta) F: Dans cet ouvrage on présente des coutumes et des rites anciens. I: In questo lavoro si descrivono usi e cerimoniali antichi. E: This work presents ancient customs and rituals. ÎNFIINŢA (4) (ind. prez. 1 înfiinţez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Armata americană a înfiinţat un club pentru foştii combatanţi din Irak. (sin. a fonda) F: L'Armée américaine a créé un club pour les anciens combattans en Irak. I: L'esercito americano ha aperto un club per gli ex combattenti nel Irak. E: The American armyy has set up a club for the former Irak soldiers. R: Guvernul a înfiinţat o nouă instituţie pentru protecţia copilului. F: Le Gouvernement a créé / institué une nouvelle institution pour la protection de l’enfant. I: Il Governo ha fondato una nuova instituzione per la protezione del bambino. E: The Government has set up a new institution for child protection. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a înfiinţat propria firmă de calculatoare. (sin. a crea) F: Paul a fondé sa propre entreprise d’ordinateurs. I: Paolo ha fondato la propria ditta di computer.

ÎNGHEŢA

E: Paul has set up his own computer company. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) R: Paul s-a înfiinţat la sediul firmei şi a cerut să vorbească cu directorul. (sin. a se prezenta) F: Paul s’est présenté au siège de l’entreprise et a demandé de parler au directeur. I: Paolo si è presentato alla sede della ditta e ha chiesto di parlare con il direttore. E: Paul showed up at the company headquarters asking to talk to the manager. R: Chemat, elevul s-a înfiinţat imediat la director // în faţa profesorului. (sin. a se prezenta) F: Etant appelé, l’élève s’est présenté tout de suite chez le directeur // devant le professeur. I: Chiamato, l’alunno si è presentato subito dal direttore // davanti al professore. E: When summoned, the student instantly appeared // turned up at the principal’s office. a se ~ + circ. (timp) (cu sens pasiv) R: Universitatea din Craiova s-a înfiinţat în 1966. (sin. a se crea, a se fonda) F: L’Université de Craiova a été fondée en 1966. I: L'Università di Craiova è stata fondata nel 1966. E: The University of Craiova was founded in 1966. ÎNGĂDUI (7) (ind. prez. 1, 2 îngădui, 3, 6 îngăduie; conj. prez. 3, 6 să îngăduie) I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria nu îngăduie o atitudine nepoliticoasă din partea studenţilor. (sin. a permite) F: Marie ne tolère pas une attitude impolie de la part des étudiants. I: Maria non tollera un atteggiamento sgarbato da parte degli studenti.

E: Mary does not tolerate an impolite attitude on her students part. a ~ pe cineva (pentru plata unei datorii) subiect [+persoană] R: Creditorul l-a îngăduit pe Paul două luni pentru achitarea împrumutului. (sin. a păsui) F: Le créditeur a accordé à Paul un délai de deux mois pour acquitter son emprunt. I: Il creditore ha concesso a Paolo due mesi per la restituzione del prestito. E: The creditor allowed Paul two months to pay back his debt. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [-animat] (comportament, atitudine) R: Un asemenea comportament // Impertinenţa // Lipsa de respect nu se îngăduie în familia noastră. (sin. a se permite, a se admite) F: Un tel comportement // L'impertinence // Le manque de respect n’est pas permis / toléré dans notre famille. I: Un tale comportamento // L'impertinenza // La mancanza di rispetto non è permessa nella nostra famiglia. E: Such behaviour // Impertimance // Lack of respect is not tolerated in our family. ÎNGHEŢA (1. 8) (ind. prez. 1 îngheţ, 2 îngheţi, 3,6 îngheaţă)

I. vb. intr. a~ subiect [-animat] R: Acest lac nu îngheaţă niciodată. F: Ce lac ne gèle jamais. I: Questo lago non gela mai. E: The water of this lake never freezes. R: Iarna, solul îngheaţă până la 20-30 de cm. F: En hiver, le sol gèle jusqu’à 20-30 cm. I: D’inverno, il suolo gela fino a 20-30 cm. E: In winter the soil freezes to a depth of 20-30 cm. R: Rufele au îngheţat afară. 215

ÎNGHIŢI

F: Le linge a gelé dehors. I: Fuori i panni si sono gelati. E: The linen froze outside. a~ a-i ~ (cuiva) subiect [-animat] R: Urechile // Mâinile lui Paul au îngheţat. Lui Paul i-au îngheţat urechile // mâinile. F: Les oreilles // Les mains de Paul ont gelé. I: Le orecchie // Le mani di Paolo si sono gelate. A Paolo si sono gelate le orecchie // le mani. E: Paul’s ears // hands are frozen. subiect [+animat] R: Paul a îngheţat aşteptând trenul. F: Paul a gelé en attendant le train. I: Paolo si è gelato aspettando il treno. E: Paul was frozen stiff waiting for the train. R: Câinele // Pisica a îngheţat afară! F: Le chien // Le chat a gélé dehors. I: Fuori il cane // Il gatto si è gelato. E: The dog // The cate froze outside. R: Îngheţi într-o casă fără încălzire. F: On gèle dans une maison sans chauffage. I: Si gela in una casa senza riscaldamento. E: You can freeze in a house without a heating system. II. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat R: Temperaturile foarte scăzute îngheaţă solul şi apa lacurilor. F: Les températures très basses gèlent / font geler le sol et l’eau des lacs. I: Le temperature molto basse fanno gelare il suolo e l’acqua dei laghi. E: Low temperatures make soil and lake water freeze. R: Israelienii au îngheţat tratativele cu palestinienii. (sin. a sista) F: Les Israéliens ont gelé les pourparlers avec les Palestiniens. I: Gli Israeliani hanno congelato le trattative con i Palestinesi. E: Israelis have frozen their talks with the Palestinians. R: Banca Mondială a îngheţat creditele pentru ţările subdezvoltate. (sin. a 216

bloca) F: La Banque Mondiale a gelé les crédits pour les pays sous-developpés. I: La Banca Mondiale ha congelato i crediti per i paesi sottosviluppati. E: The World Bank has frozen the credits for underdeveloped countries. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a îngheţat contul curent în bancă. (sin. a bloca) F: Marie a gelé son compte en banque. I: Maria ha bloccato il suo conto corrente in banca. E: Mary has frozen her bank account. ÎNGHIŢI (9. 7) (ind. prez. 1, 6 înghit, 2 înghiţi, 3 înghite; conj. prez. 3, 6 să înghită; imp. 2 înghite !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, fenomene ale naturii, apa, întunericul etc.) R: Bolnavul a înghiţit tableta fără apă. (sin a lua) F: Le malade a avalé le comprimé sans eau. I: Il malato ha inghiottito la pastiglia senza acqua. E: The patient has swallowed the pill without water. R: Apele râului au înghiţit tot satul. (sin. a inunda) F: Les eaux de la rivière ont inondé tout le village. I: Le acque del fiume hanno inghiottito tutto il paese. E: The waters of the river have swallowed up the whole village. a (nu) ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria (nu) înghite capriciile prietenei sale. (sin. a (nu) tolera, a (nu) accepta) F: Marie (ne) supporte / tolère( pas) les caprices de son amie. I: Maria (non) sopporta i capricci della sua amica. E: Mary endures/does not stomach her friend’s whims. (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Pe Paul îl doare gâtul şi nu poate

ÎNGRIJI

înghiţi! F: Paul a mal à la gorge et il ne peut pas avaler! I: Paolo ha mal di gola e non può inghiottire! E: Paul is suffering from tonsillitis and can't swallow! II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Pastilele se înghit cu ceai. F: Les comprimés doivent être avalés avec du thé. I: Le pastiglie si inghiottono con del tè. E: Pills should be taken with tea. ÎNGRĂŞA (1. 1. a) (ind. prez. 1 îngraş, 2 îngraşi, 3, 6 îngraşă; conj. prez. 3, 6 să îngraşe)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva subiect [±animat] R: Fermierul îngraşă animalele // pământul. F: Le fermier engraisse le bétail // engraisse / fertilise la terre. I: Il massaro ingrassa gli animali // concima la terra. E: The farmer fattens the animals // fertilizes the land. (în constr. abs.) R: Dulciurile îngraşă. F: Les sucreries font grossir. I: I dolci ingrassano. E: Sweets make everybody fat.

III. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Maria s-a îngrăşat în ultimul timp. (sin. a lua în greutate) F: Marie a grossi ces derniers temps. I: Ultimamente Maria si è ingrassata. E: Mary has put on some weight lately. (cu sens pasiv) R: Porcii se îngraşă cu porumb. F: Les cochons s’engraissent avec du maïs. I: I maiali si ingrassano con il granturco. E: Pigs should be given maize to fatten them.

ÎNGRIJI (10) (ind. prez. 1,6 îngrijesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+animat] R: Nepoata a îngrijit-o pe bunica ei. (sin. a avea grijă, a se ocupa de) F: La petite-fille a soigné / s’est occupé de sa grand-mère. I: La nipote ha avuto cura della sua nonna. E: The granddaughter took care of her granny. a ~ pe cineva al cuiva a-i ~ (cuiva) pe cineva subiect [+persoană] R: O infirmieră voluntară i-a îngrijit multă vreme pe părinţii mei. Mi i-a îngrijit foarte bine. F: Une infirmière volontaire a soigné longtemps mes parents. Elle les a très bien soignés. I: Un'infermiera volontaria ha curato per molto tempo i miei genitori. Li ha curati molto bene. E: A volunteer nurse looked after my parents for a long time. She took good care of them. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Dintotdeauna Paul şi-a îngrijit dinţii. F: Depuis toujours Paul a pris soin de ses dents. I: Da sempre Paolo ha avuto cura dei suoi denti. E: Paul has always taken good care of his teeth. R: Paul îşi îgrijeşte părinţii. (sin. a se ocupa de) F: Paul prend soin de ses parents. I: Paolo si prende cura dei suoi genitori. E: Paul takes care of his parents. II. vb. refl. a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Maria se îngrijeşte de ţinuta soţului său. F: Marie s’occupe de la tenue de son mari. I: Maria si occupa dell’abbigliamento di suo marito. 217

ÎNGRIJORA

E: Mary is taking care of her husband’s attire. a se ~ să P a se ~ ca ... să P subiect [+persoană] R: Maria s-a îngrijit întotdeauna să nu-i lipsească nimic copilului ei. (sin. a se preocupa) F: Marie a toujours eu soin que rien ne manquât à son enfant. I: Maria si è sempre preoccupata che a suo figlio non mancasse nulla. E: Mary has always been careful that her child should not miss anything. R: Părinţii s-au îngrijit ca fiul lor să fie sănătos. (sin. a se preocupa) F: Les parents ont eu soin que leur fils soit bien portant. I: I genitori si sono preoccupati che il loro figlio sia sano. E: The parents took good care that their son should be healthy. ÎNGRIJORA (4) (ind. prez. 1 îngijorez)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Mă // Te îngrijorează Paul // sănătatea Mariei. F: Paul // La santé de Marie me // t'inquiète. I: Paolo // La salute di Maria mi // ti preoccupa. E: Paul// Mary's health worries me // you. R: Deseori voi mă îngrijoraţi prin atitudinea voastră. F: Souvent, vous m'inquiétez par votre comportement. I: Spesso il vostro atteggiamento mi preoccupa. E: Your behaviour often worries me. R: M-au // Ne-au îngrijorat copiii tăi. F: Tes enfants m'ont inquiété // nous ont inquiétés. I: I tuoi figli mi hanno preoccupato // ci hanno preoccupati. E: Your children worried me // us. R: Fenomenul emigraţiei îngrijorează ţările dezvoltate. (sin. a preocupa) F: Le phénomène de l’émigration inquiète / préoccupe les pays développés. I: Il fenomeno dell’emigrazione 218

preoccupa i paesi sviluppati. E: Emigration is a matter of concern for developed countries. a ~ pe cineva (în constr. unipers. 3, 6) subiect [±animat] R: Sănătatea Mariei îi îngrijorează pe părinţi. (sin. a preocupa) F: La santé de Marie inquiète / tourmente ses parents. I: La salute di Maria preoccupa i suoi genitori. E: Mary’s health worries her parents. R: Violenţa în şcoli a îngrijorat autorităţile americane. (sin. a preocupa) F: La violence dans les écoles a alarmé / inquiété les autorités américaines. I: La violenza nelle scuole ha preoccupato le autorità americane. E: Violence in schools is a matter of worry for American authorities. R: M-au // Ne-au îngrijorat copiii tăi //atentatele sinucigaşe din ultima vreme. F: Tes enfants // Les attentats suicides des derniers temps m'ont inquiété // nous ont inquiétés. I: I tuoi figli // Gli attentati suicidi degli ultimi tempi mi hanno preoccupato // ci hanno preoccupati. E: Your children // The latest suicide assaults worried me // us. a ~ pe cineva (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (că P, rel.P) R: Mă // Ne îngrijorează că n-ai venit // ce s-a întâmplat. F: Le fait que tu ne sois pas venu // Ce qui est arrivé me // nous inquiète. I: Che tu non sia venuto // ciò ch'è successo mi // ci preoccupa. E: I am // We are worried that you haven't come // about what happened. (în constr. abs.) subiect [-animat] R: Comportamentul tinerilor îngrijorează. F: Le comportement des jeunes inquiète. I: Il comportamento dei giovani preoccupa. E: The behaviour of some young people is a matter of concern. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria îşi îngrijorează părinţii prin

ÎNGROPA

comportarea ei. F: Marie inquiète ses parents par son comportement. I: Con il suo comportamento Maria preoccupa i genitori. E: Mary worries her parents by her behaviour. II. vb. refl. a se ~ de ceva al cuiva a se ~ pentru ceva al cuiva subiect [+persoană] R: Părinţii Mariei se îngrijorează de // pentru sănătatea ei. (sin. a-şi face griji) F: Les parents de Marie sont préoccupés par / se font des soucis pour sa santé. I: I genitori di Maria si preoccupano della // per la sua salute. E: Mary’s parents are worried by her health. a se ~ (pentru) că P subiect [+persoană] R: Paul se îngrijorează (pentru) că nu a primit nici un răspuns. F: Paul s’inquiète de n’avoir reçu aucune réponse / parce qu’il n’a reçu aucune réponse. I: Paolo si preoccupa perché non ha ricevuto nessuna risposta. E: Paul is worried because he has not received any answer. ÎNGROPA (1. 10) (ind. prez. 1 îngrop, 2 îngropi, 3, 6 îngroapă; conj.

I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

prez. 3, 6 să îngroape)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Vecinii mei l-au îngropat de curând pe bunicul lor. (sin. a înmormânta) F: Mes voisins viennent d' enterrer leur grand-père. I: I miei vicini hanno celebrato di recente il funerale del loro nonno. E: My neighbours recently buried their grandfather. R: Pe front, după bătălie, supravieţuitorii îi îngropau pe cei morţi. (sin. a înhuma) F: Au front, après la bataille, les

R: F: I: E: R: F: I: E:

survivants enterraient / ensevelissaient les morts. Al fronte, dopo la battaglia, i superstiti seppellivano i morti. After the battle the survivors buried the dead. Cutremurele îngroapă mii de oameni sub dărâmături. Les tremblements de terre ensevelissent des milliers de personnes sous les décombres. I terremoti seppelliscono migliaia di persone sotto le macerie. Earthquakes bury thousands of people under ruins. a ~ ceva subiect [+persoană] Strămoşii noştri îngropau banii şi obiectele de valoare. (sin. a ascunde) Nos ancêtres enterraient l’argent et les objets de valeur. I nostri avi sotterravano i soldi e gli oggetti di valore. Our ancestors used to bury money and valuables. După război, oamenii au îngropat armele ca să le sustragă percheziţiei. (sin. a ascunde) Après la guerre, les gens ont enterré les armes pour les soustraire à la perquisition. Dopo la guerra, gli uomini hanno sotterrato le armi per sottrarle alla perquisizione. After the war, people buried the weapons to hide them from search. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a îngropat bunicul. Paul a enterré son grand-père. Paolo ha seppellito / sepolto suo nonno. Paul has buried his grandfatherd. Oamenii şi-au îngropat armele ca să le sustragă percheziţiei. Les gens ont enterré leurs armes pour les soustraire à la perquisition. Gli uomini hanno sotterrato le armi per sottrarle alla perquisizione. People buried their weapons to hide them from search.

219

ÎNLĂTURA

II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Roţile maşinii se îngropau în nisip. (sin. a se afunda) F: Les roues de la voiture s’enfonçaient dans le sable. I: Le ruote della macchina affondavano nella sabbia. E: The car wheels were buried in sand. (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Morţii se îngroapă după datină. F: Les morts sont enterrés selon la coutume. I: I morti si seppelliscono secondo l'usanza. E: The dead are buried according to the custom. R: Pentru a evita poluarea mediului înconjurător, anumite reziduuri se îngroapă. F: Pour éviter la pollution de l'environnement, certains résidus sont enterrés. I: Per evitare l'inquinamento dll'ambiente, certi residui sono sotterrati. E: In order to avoid the pollution of the environment, certain refuse is buried. ÎNLĂTURA (1) (ind. prez. 1 înlătur)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Şoferii au înlăturat copacul din drum. (sin. a îndepărta) F: Les chauffeurs ont écarté l’arbre qui barrait la route. I: Gli autisti hanno scansato dalla strada l'albero caduto. E: The drivers removed the tree from the road. R: Ministerul de Externe a înlăturat din funcţie mai mulţi ambasadori. (sin. a revoca) F: Le Ministère des Affaires Etrangères a révoqué plusieurs ambassadeurs. I: Il Ministero degli Esteri ha rimosso dalle funzioni parecchi ambasciatori. 220

E: The Ministry of External Affairs has recalled several ambassadors. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Prin manevre politice, candidatul la funcţia de preşedinte şi-a înlăturat toţi contracandidaţii. F: Par des manoeuvres politiques, le candidat à la fonction de président a évincé tous ses contre-candidats. I: Attraverso delle manovre politiche, il candidato alla funzione di presidente ha soppiantato tutti i suoi concorrenti. E: Through political manoeuvres, the candidate to presidency has removed all the opponents. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Anumite obstacole se înlătură foarte greu. F: Certains obstacles s'écartent difficilement / sont difficiles à écarter. I: Certi ostacoli si rimuovono difficilmente. E: Certain obstacles are hard to remove. ÎNLOCUI (11) (ind. prez. 1, 6 înlocuiesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Tâmplarii au înlocuit ramele de la ferestre. F: Les menuisiers ont remplacé les cadres des fenêtres. I: I falegnami hanno sostituito i telai delle finestre. E: The carpenters have replaced the window frames. R: Compania Microsoft a înlocuit compania MacIntosh pe piaţa asiatică de calculatoare. F: Microsoft a remplacé MacIntosh sur le marché asiatique d'ordinateurs. I: Sul mercato asiatico dei computer la Microsoft ha sostituito la MacIntosh. E: Microsoft Company has replaced MacIntosh Company on the Asian computer market.

ÎNMULŢI2

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

a ~ pe cineva subiect [+persoană] Când am fost bolnav, m-a înlocuit la ore un coleg. (sin. a ţine locul) Lorsque j’ai été malade, un collègue m’a remplacé aux cours. Quando sono stato malato, mi ha sostituito ai corsi un collega. When I was ill, a colleague sat in for me. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] Mecanicul a înlocuit o piesă uzată cu una nouă. (sin. a schimba) Le mécanicien a remplacé une pièce usée par une toute neuve. Il meccanico ha sostituito un pezzo usato con uno nuovo. The mechanic has replaced the broken part with a new one. a-şi ~ ceva (cu ceva) a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a înlocuit vechea tocărie cu una nouă. Paul a remplacé la vieille huisserie par une neuve. Paolo ha sostituito i suoi vecchi infissi con dei nuovi. Paul has had his door and window frames replaced with new ones. Paul şi-a înlocuit colegul în tura de noapte. Paul a remplacé son collègue dans le service de nuit. Paolo ha sostituito il suo collega nel turno di notte. Paul stood in for his colleague in the night shift.

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: La această şcoală se vor înlocui toate băncile. (sin. a se schimba) F: Dans cette école, tous les pupitres serons remplacés. Dans cette école, on remplacera tous les pupitres. I: In questa scuola si sostituiranno tutti i banchi. E: In this school all desks will be replaced. R: În caz de defecţiune la calculator, placa de bază se înlocuieşte, nu se repară.

(sin. a se schimba) F: En cas de déréglage de l'ordinateur, la plaque de base doit être remplacée, elle ne se répare pas. I: In caso di guasto del computer la placca di base si sostituisce, non si ripara. E: In case of damage of the computer, the motherboard should be replaced, not repaired. (reciproc) R: În caz de nevoie, colegii se înlocuiesc unul pe celălalt . F: Au besoin, les collègues se remplacent l’un l’autre. I: In caso di bisogno, i colleghi si sostituiscono l’un l’altro. E: When it is necessary, coworkers stand in for one another. ÎNMULŢI1 (10) (ind. prez. 1, 6 înmulţesc)

R: F: I: E:

vb. tr. a ~ ceva (cu ceva) subiect [+persoană] Fratele Mariei învaţă să înmulţească un număr cu altul. Le frère de Marie apprend à multiplier un nombre par un autre. Il fratello di Maria impara a moltiplicare un numero per un altro. Mary’s brother learns how to multiply two numbers.

ÎNMULŢI2 (10) (ind. prez. 1, 6 înmulţesc)

R: F: I: E:

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) Preşedintele firmei a înmulţit contactele cu partenerii străini. (sin. a intensifica) Le président de l'entreprise a multiplié les contacts avec les partenaires étrangers. Il presidente della ditta ha aumentato i contatti con i partner stranieri. The president of the company has increased the number of contacts with foreign partners. 221

ÎNOTA

R: Ţările arabe au înmulţit eforturile de realizare a unui acord cu israelienii. (sin. a intensifica) F: Les pays arabes ont multiplié leurs efforts visant à réaliser un accord avec les Israéliens. I: I paesi arabi hanno moltiplicato gli sforzi per la realizzazione di un accordo con gli Israeliani. E: Arabian countries have increased their efforts to conclude an agreement with the Israelis. II. vb. refl. a se ~ subiect [+animat] R: Iepurii se înmulţesc foarte repede.(sin. a se reproduce) F: Les lapins se reproduisent très vite. I: I conigli si moltiplicano molto rapidamente. E: Rabbits reproduce very quickly. subiect [-animat] R: Plantele se înmulţesc prin seminţe sau prin butaşi. F: Les plantes se multiplient par grains / semances ou par boutures. I: Le piante si moltiplicano attraverso i semi o le talee. E: Plants reproduce through seeds or cuttings. R: Accidentele s-au înmulţit în ultimii ani. F: Les accidents se sont multipliés les dernières années. I: Gli incidenti si sono moltiplicati negli ultimi anni. E: Accidents have increased in number lately. ÎNOTA (1. 22) (ind. prez. 1 înot, 2 înoţi, 3, 6 înoată; conj. prez. 3, să înoate; imp. 2 înoată !)

I. vb. intr. a ~ ± circ. (loc, timp) subiect [+animat] R: Maria înoată de la vârsta de 4 ani. F: Marie nage dès l’âge de 4 ans. I: Maria nuota dall’età di quattro anni. E: Mary has been able to swim ever since she was four. R: Maria înoată sub apă. F: Marie nage sous l’eau. I: Maria nuota sott’acqua. 222

E: R: F: I: E:

Mary swims under water. Câinele înoată, dar pisica nu. Le chien nage, mais pas le chat. Il cane nuota, ma il gatto no. The dog can swim, but the cat can’t.

II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Se înoată mai bine când nu este foarte frig. F: On nage mieux quand il ne fait pas trop froid. I: Si nuota meglio quando non fa molto freddo. E: One can swim better when it’s not too cold. ÎNREGISTRA (4) (ind. prez. 1 înregistrez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Secretara a înregistrat cererile studenţilor. F: La secrétaire a enregistré les demandes des étudiants. I: La segretaria ha registrato le domande degli studenti. E: The secretary has filed the students’ applications. R: Lexicografii înregistrează cuvintele noi în dicţionar. (sin. a înscrie) F: Les lexicographes enregistrent les mots nouveaux dans le dictionnaire. I: I lessicografi registrano le parole nuove nel dizionario. E: Lexicographers enter the new words in dictionaries. R: Paul a înregistrat muzică clasică. (sin. a copia) F: Paul a enregistré //a fait enregistrer de la musique classique. I: Paolo ha registrato musica classica. E: Paul has recorded classical music. R: Ziariştii au înregistrat ultimele evenimente sociale. (sin. a consemna) F: Les journalistes ont enregistré / mentionné les derniers événements sociaux. I: I giornalisti hanno registrato gli ultimi avvenimenti sociali.

ÎNSEMNA1

E: The newspapermen have recorded the latest social events. subiect [-animat] R: Contorul înregistrează consumul de curent electric. (sin. a marca) F: Le compteur enregistre la consommation d’électricité. I: Il contatore registra il consumo di energia elettrica. E: The meter records the consumption of electricity. R: Toate ziarele înregistrează evenimentele sociale. (sin. a consemna) F: Tous les journaux enregistrent les événements sociaux. I: Tutti i giornali registrano gli avvenimenti sociali. E: All newspapers record social events. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a înregistrat toate bagajele. F: Paul a fait enregistrer tous ses bagages. I: Paolo ha registrato tutti i suoi bagagli. E: Paul has checked in all his luggage. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: La aeroport , bagajele se înregistrează înaintea plecării. F: À l’aéroport, les bagages s’enregistrent / sont enregistrés avant le départ. I: All’aeroporto, i bagagli sono registrati prima della partenza. E: At the airport, luggage is checked in before the plane takes off. R: Anumite tranzacţii se înregistrează la notariat. F: Certaines transactions s’enregistrent / sont enregistrées chez le notaire. I: Certe transazioni si registrano dal notaio. E: Certain transactions are registered at the notary’s office. R: Se înregistrează o creştere continuă a inflaţiei. F: On enregistre une hausse permanente de l’inflation.

I: Si registra una crescita continua dell’inflazione. E: A continual increase of inflation is recorded. ÎNSEMNA1 (4)

(ind. prez. 1 însemnez, 2 însemnezi; 3,6 însemnează ; imp. 2 însemnează !)

I. vb.tr. a ~ ceva (cu ceva) ± circ. (loc) subiect [+persoană] R: Elevul a însemnat (pe carte) cu creionul exerciţiile de rezolvat // paginile de copiat în vacanţă. (sin. a marca) F: L'élève a marqué, au crayon à papier, dans son livre, les exercices à résoudre // les pages à copier pendant les vacances. I: L'alunno ha segnato (sul libro) con la matita gli esercizi da risolvere // le pagine da ricopiare durante le vacanze. E: The pupil marked in pencil on the book the exercise to solve // the pages to copy during the vacation. R: Înainte de a săpa fundaţia casei, topograful a măsurat şi a însemnat terenul. (sin. a marca, a delimita) F: Avant de creuser la fondation de la maison, le topographe a mesuré le terrain et l'a marqué. I: Prima di scavare le fondamenta della casa, il topografo ha misurato e ha marcato il terreno. E: Before digging the hole for the foundation of the house, the topographer measured and marked the land. R: Paul însemnează în agendă programul pentru toată săptămâna. (sin. a nota, a scrie) F: Paul note dans son agenda le programme pour toute la semaine. I: Paolo nota sull'agenda l'orario per tutta la settimana. E: Paul writes down in his notebook his weekly programme.

223

ÎNSEMNA2

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R:

F:

224

a ~ (cu ceva) rel. P ± circ. (loc) a ~ (cu ceva) unde, când, cum P ± circ. (loc) subiect [+persoană] La şedinţă, Paul a însemnat în agendă ce are de făcut // cu cine trebuie să lucreze. (sin. a nota) À la réunion, Paul a noté dans son agenda ce qu'il avait à faire // avec qui il devait travailler. Alla riunione, Paolo ha notato sull'agenda cosa ha da fare // con chi deve lavorare. At the meeting, Paul wrote down in his notebook what he had to do // whom he was supposed to work with. Secretara a însemnat unde // când se va ţine şedinţa Consiliului de administraţie. (sin. a nota) La secrétaire a noté où // quand se tiendrait la réunion du Conseil d'administration. La segretaria ha puntato dove //quando si terrà la seduta del Consiglio di amministrazione. The secretary noted where // when the meeting of the Administration council was to take place. Maria a însemnat în caietul de reţete cum se pregătesc sosurile pentru salată. (sin. a nota, a scrie) Marie a noté dans son cahier de recettes comment se préparent les sauces pour la salade. Maria ha notato nel quaderno di ricette come si preparano le salse per l'insalata. Mary wrote down in her recipe notebook how to make salad dressings. a ~ ceva al cuiva cu ceva a-i ~(cuiva) ceva cu ceva subiect [+persoană] Învăţătoarea a însemnat pe carte tema elevilor pentru vacanţă. Le-a însemnat tema pe carte, cu creionul. (sin. a marca) L’institutrice a noté, sur le livre, le devoir des élèves pour les vacances.

I:

E:

R: F: I: E:

Elle a marqué leur devoir, sur le livre, au crayon à papier. La maestra ha segnato sul libro il compito degli alunni per le vacanze. Ha segnato loro il compito sul libro con la matita. The school teacher marked the pupils' vacation homework on the book. She marked the homework on the book, in pencil. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) subiect [+persoană] Ciobanul şi-a însemnat oile cu vopsea. (sin. a marca) Le berger a marqué ses moutons à la peinture. Il pecoraio ha marcato le sue pecore con con la tinta. The shepherd marked his sheep in colour.

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Oile se însemnează cu vopsea. (sin. a se marca) F: Les moutons sont marqués à la peinture. I: Le pecore vengono marcate con la tinta. E: Sheep are marked in colour. R: Traseele turistice se însemnează cu diferite figuri geomertice // cu linii // cu vopsea. (sin. a se marca) F: Les trajets touristiques sont marqués par des figures géométriques // par des lignes // à la peinture. I: I percorsi turistici vengono marcati con varie figure geometriche // con delle linee // con la tinta. E: Touristic rutes are marked using different geometrical shapes // with lines // in paint. ÎNSEMNA2 (1.8)

(ind. prez. 1 însemn, 2 însemni; 3,6 înseamnă ; imp. 2 înseamnă !)

ÎNSOŢI

vb. copulativ a ~ + nume pred. subiect [-animat] R: Pentru profesori şi pentru elevi, şcoala înseamnă muncă, rigoare, disciplină. F: Aussi bien pour les professeurs que pour les élèves, l'école signifie / suppose du travail, de la rigueur , de la discipline. I: Per i professori e per gli alunni la scuola rappresenta lavoro, rigore, disciplina. E: For both the teachers and the pupils school means work, rigour, discipline. R: Maria nu ştie ce înseamnă cuvântul full din engleză. (sin. a semnifica) F: Marie ne sait pas ce que signifie le mot full en anglais. I: Maria non sa cosa significhi la parola full in inglese. E: Mary doesn't know what fulI means in English. subiect [-animat] (infinitiv) R: A reuşi înseamnă a munci cu pasiune. F: Réussir, c'est travailler avec passion. I: Riuscire, significa lavorare con passione. E: Succeeding means working passionately. a ~ + prop. pred. (că P, să P) subiect [-animat] ( dacă P, să P) R: Dacă Paul n-a telefonat înseamnă că vine. F: Si Paul n'a pas téléphoné c'est qu’il viendra / cela signifie qu'il viendra. I: Se Paolo non ha telefonato, vuol dire che viene. E: If Paul hasn't phoned it means he's coming. R: Dacă ai reuşit înseamnă că ai muncit cu pasiune. F: Si tu as réussi (cela) signifie que tu as bien travaillé. I: Se sei riuscito vuol dire che hai lavorato con passione. E: If you' ve succeeded it means you've worked passionately. R: Să reuşeşti înseamnă să munceşti cu pasiune.

F: Réussir, c'est travailler avec passion. I: Riuscire vuol dire lavorare con passione. E: Succeeding means working passionately. ÎNSOŢI (10) (ind. prez. 1, 6 însoţesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva ± circ. (loc, timp) subiect [+animat] R: Maria o însoţeşte pe bunica ei la plimbare. Câinele lui Paul le însoţeşte întotdeauna. F: Marie accompagne sa grand-mère en promenade. Le chien de Paul les accompagne toujours. I: Maria accompagna sua nonna a passeggio. Il cane di Paolo le accompagna sempre E: Mary goes with her grandmother for a walk. R: Maria îi însoţeşte pe musafiri până la ieşire. (sin. a conduce). F: Marie accompagne / raccompagne / conduit ses invités jusqu’à la sortie. I: Maria accompagna i suoi ospiti fino all’uscita. E: Mary sees her guests out. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Un reprezentant al firmei însoţeşte marfa până la destinaţie. F: Un représentant de l' entreprise accompagne la marchandise jusqu’à la destination. I: Un rappresentante della ditta accompagna la merce fino a destinazione. E: A representative of the company escorts the merchandise to the destination. R: Poliţia însoţeşte convoiul de deţinuţi. (sin. a escorta) F: La police accompagne le convoi de détenus. I: La polizia accompagna il convoglio di detenuti. E: The police escorts the prisoners. subiect [-animat] R: Gesturile însoţesc adesea cuvintele. 225

ÎNSURA

F: Les gestes accompagnent souvent les paroles. I: I gesti accompagnano spesso le parole. E: Gestures often accompany words. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria îşi însoţeşte prietenii până la ieşire. (sin. a conduce) F: Marie accompagne / raccompagne ses amis jusqu’à la sortie. I: Maria accompagna i suoi amici fino all’uscita. E: Mary sees her friends off. ÎNSURA (1. 23) (ind. prez. 1 însor, 2 însori, 3, 6 însoară; conj. prez. 3, 6 să însoare; imp. 2 însoară)

I. vb. tr. a ~ pe cineva cu cineva subiect [+persoană] R: Părinţii l-au însurat pe Paul cu fata primarului. F: Les parents ont marié Paul à la fille du maire. I: I genitori hanno sposato Paolo alla figlia del sindaco. E: His parents got Paul married to the mayor’s daughter. a-şi ~ pe cineva (cu cineva) (cu dat. pos.) R: Vecinii mei şi-au însurat băiatul (cu fiica primarului). F: Mes voisins ont marié leur fils (à la fille du maire). I: I miei vicini hanno sposato il loro figlio (alla figlia del sindaco). E: My neighbours got their son married (to the mayor’s daughter). II. vb. refl. a se ~ (cu cineva) subiect [+persoană] R: Paul s-a însurat. S-a însurat cu fiica vecinilor mei. F: Paul s’est marié. Il s'est marié avec la fille de mes voisins. I: Paolo si è sposato. Si è sposato alla figlia dei miei vicini. E: Paul got married. He married our neighbours’ daughter.

226

ÎNŞELA (1. 6) (ind. prez. 1 înşel, 2 înşeli, 3, 6 înşală)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Paul l-a înşelat pe fratele său. F: Paul a trompé son frère. I: Paolo ha ingannato suo fratello. E: Paul cheated his brother. R: Memoria îl înşală uneori pe Paul. F: La mémoire trahit parfois Paul. I: La memoria tradisce / inganna di tanto in tanto Paolo. E: Paul’s memory sometimes betrays him. R: Soarele de primăvară ne-a înşelat pe toţi. Ne-am îmbrăcat subţire. F: Le soleil de printemps nous a tous trompés. Nous nous sommes habillés légèrement. I: Il sole di primavera ci ha ingannato tutti. Ci siamo vestiti leggeri. E: The spring sun has deceived us all, and we dressed lightly. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Guvernul a înşelat aşteptările sindicatelor. F: Le Gouvernement a déçu les attentes des syndicats. I: Il Governo ha deluso le aspettative dei sindacati. E: The Government has disappointed the trade unions’ expectations. R: Paul a înşelat încrederea prietenilor săi. Le-a înşelat (prietenilor săi) încrederea. (sin. a abuza de) F: Paul a trahi la confiance de ses amis. I: Paolo ha tradito la fiducia dei suoi amici. Ha tradito la fiducia agli amici. E: Paul abused his friends’ trust. (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Paul înşală la cărţi. (sin. a trişa) F: Paul triche au jeu. I: Paolo bara al gioco delle carte. E: Paul cheats when playing cards. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a înşelat prietenii. F: Paul a trompé ses amis.

ÎNTĂRI

I: Paolo ha ingannato i suoi amici. E: Paul has deceived his friends. II. vb. refl. a se ~ R: Recunosc. M-am înşelat. F: Je reconnais. Je me suis trompé. I: Lo riconosco: mi sono ingannato. E: I admit it. I was wrong. R: M-am înşelat cu privire la el // în privinţa lui. F: Je me suis trompé à son égard // en ce qui le concerne. I: Mi sono sbagliato sul suo conto // in riferimento a lui. E: I was wrong as far as he was concerned. (reciproc) R: Cei doi soţi s-au înşelat de când s-au căsătorit. F: Les deux époux se sont trompés depuis qu'ils se sont mariés. I: Da quando si sono sposati i due coniugi si sono traditi l’un l’altro. E: Ever since they got married the two spouses have been cheating on each other. a se ~ subiect [+animat] (rel. P) R: Cine crede că gramatica este uşoară se înşală. F: Celui qui croit que la grammaire est facile se trompe. I: Chi crede che la grammatica sia facile si sbaglia. E: Those who believe that grammar is easy are wrong. ÎNTĂRI (10) (ind. prez. 1, 6 întăresc)

I. vb.tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Autorităţile municipale au întărit paza şcolilor. F: Les autorités municipales ont renforcé la garde des écoles. I: Le autorità municipali hanno rinforzato la sorveglianza delle scuole. E: Town authorities have reinforced security at schools. R: Paul a întărit zidul exterior al casei. (sin. a consolida)

F: Paul a renforcé / consolidé le mur extérieur de la maison. I: Paolo ha rinforzato il muro esterno della casa. E: Paul has reinforced the outside wall of the house. R: Martorul a întărit cele spuse de inculpat. (sin. a confirma, a adeveri) F: Le témoin a confirmé les dires / les affirmations de l’inculpé. I: Il testimone ha confermato le cose dette dall’accusato. E: The witness has confirmed the defendant’s statements. R: Mărturia mea întăreşte nevinovaţia prietenului meu. (sin. a confirma) F: Mon témoignage confirme l’innocence de mon ami. I: La mia testimonianza conferma l’innocenza del mio amico. E: My testimony backs up my friend’s innocence. R: Gimnastica întăreşte organismul. (sin. a fortifica) F: La gymnastique fortifie / stimule l’organisme. I: La ginnastica rinforza l'organismo. E: Gymnastics strengthens the body. a ~ pe cineva subiect [-animat] R: Paradoxal, durerea l-a întărit şi mai mult pe prietenul meu. F: Paradoxalement, la douleur a rendu mon ami encore plus fort. I: Paradossalmente il dolore ha rafforzato ancora di più il mio amico. E: Paradoxically, the pain has strenghtened my friend even more. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Antrenorul şi-a întărit echipa cu noi jucători. F: L’entraîneur a renforcé son équipe avec de nouveaux joueurs. I: L'allenatore ha rinforzato la squadra con nuovi giocatori. E: The trainer has reinforced the team with new players. R: În timp, Paul şi-a întărit convingerea că a avut dreptate. F: A la longue, Paul a renforcé sa conviction qu’il avait eu raison. I: Con il tempo, Paolo ha consolidato la sua convinzione di aver avuto ragione. 227

ÎNTÂLNI

E: In time, Paul has become even more convinced that he was right. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Cimentul se întăreşte în contact cu apa. F: Le ciment durcit au contact de l’eau. I: Il cemento si indurisce con l'acqua. E: Cement hardens in contact with water. R: Uneori pâinea se întăreşte repede. (sin. a se usca, a se învechi) F: Parfois le pain durcit vite. I: Qualche volta il pane s'indurisce subito. E: Sometimes bread becomes stale very quickly. ÎNTÂLNI (10) (ind. prez. 1, 6 întâlnesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva ± circ. (loc, timp) subiect [±animat] R: L-am întâlnit pe Paul pe stradă. Am întâlnit şi un grup de studenţi // un grup de turişti. F: J’ai rencontré Paul dans la rue. J'ai rencontré aussi un groupe d'étudiants // un groupe de touristes. I: Ho incontrato Paolo per strada. Ho incontrato anche un gruppo di studenti // un gruppo di turisti. E: I met Paul in the street. I also met a group of students // of tourists. R: Paul a întâlnit dificultăţi pe care nu le-a putut depăşi. F: Paul a rencontré des difficultés qu'il n'a pas pu surmonter. I: Paolo ha trovato delle difficoltà che non ha potuto superare. E: Paul has come across difficulties that he was unable to overcome. R: În satele de munte întâlneşti încă obiceiuri vechi // unelte vechi. (sin. a se găsi, a vedea) F: Dans les villages de montagne on rencontre encore des coutumes anciennes // des ustensiles / des outils anciens. I: Nei paesini di montagna trovi ancora tradizioni antichei // attrezzi vecchi / antichi. 228

E: In mountain villages you can still encounter old traditions // old tools. R: Echipa de fotbal a Franţei a întâlnit echipa Braziliei. F: L'équipe de football de France a rencontré l'équipe du Brésil. I: La squadra di calcio della Francia ha incontrato la squadra del Brasile. E: The French football team played against the Brasilians. R: Sonda a întâlnit pânza freatică. F: La sonde a rencontré / touché la nappe fréatique. I: La sonda ha incontrato la falda freatica. E: The drill hole has reached the groundwater layer. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a întâlnit colegii acolo unde se aştepta mai puţin. F: Marie a rencontré ses collègues là où elle s’y attendait le moins. I: Maria ha incontrato i suoi colleghi laddove si aspettava di meno. E: Mary met her colleagues where she least expected. II. vb. refl. a se ~ cu cineva subiect [+persoană] R: Paul s-a întâlnit din întâmplare cu Maria. F: Paul a rencontré Marie par hasard. I: Paolo si è incontrato con Maria per caso. E: Paul met Mary by chance. R: Echipa României s-a întâlnit cu naţionala Franţei într-un meci amical. (sin. a se confrunta, a juca) F: L’équipe de Roumanie a rencontré la nationale de France dans un match amical. I: La squadra della Romania ha incontrato la nazionale della Francia in un partita amichevole. E: The Romanian team met the French national team in a friendly match. a se ~ + circ. (loc) subiect [-animat] R: În această intersecţie se întâlnesc trei străzi. F: Trois rues se rencontrent à cette intersection. À cette intersection se

ÎNTÂMPINA

rencontrent trois rues. I: In questo incrocio si uniscono tre strade. E: Three streets meet at this crossroads. R: În staţia Piaţa Victoriei se întâlnesc două linii de metrou. F: Deux lignes se rencontrent à la station de métro Piaţa Victoriei. À la station de métro Piaţa Victoriei se rencontrent deux lignes. I: Alla fermata Piaţa Victoriei si incontrano due linee della metropolitana. E: In the Victoria Square station two tube lines meet. R: Două nave sub pavilion portughez s-au întâlnit în portul Constanţa. F: Deux navires battant pavillon portuguais se sont rencontrés dans le port de Constantza. I: Due navi battenti bandiera portoghese si sono incontrate nel porto di Constanţa. E: Two ships under Portuguese flag met in the Constantza Harbour. a se ~ + circ. (loc) R: Maria şi Paul s-au întâlnit în parc. F: Marie et Paul se sont rencontrés dans le parc. I: Maria e Paolo si sono incontrati nel parco. E: Mary and Paul met in the park. ÎNTÂMPINA (1) (ind. prez. 1 întâmpin)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul m-a întâmpinat la gară. F: Paul m’a accueilli à la gare. I: Paolo mi ha accolto alla stazione. E: Paul met me at the station. R: Paul a întâmpinat la gară delegaţii din Bulgaria. I-a întâmpinat pe delegaţii din Bulgaria. I-a întâmpinat pe toţi. F: Paul a accueilli à la gare les délégués de Bulgarie. Il a accueilli les délégués de Bulgarie. Il les a accueillis tous.

I: Paolo ha ricevuto alla statione i delegati della Bulgheria. ha ricevuto i delegati della Bulgheria. Gli ha ricevuti tutti. E: Paul met the delegates from Bulgaria at the Station. He met them all.. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Partidul a întâmpinat cu bucurie victoria în alegeri. (sin. a primi) F: Le Parti a reçu avec joie la nouvelle de la victoire dans les élections. I: Il partito ha accolto con gioia la vittoria alle elezioni. E: The Party met with joy the victory in elections. R: Uneori tinerii întâmpină dificultăţi în alegerea meseriei. (sin. a avea) F: Parfois les jeunes rencontrent des difficultés / se heurtent à des difficultés dans le choix de leur métier. I: Talvolta i giovani incontrano difficoltà nella scelta della professione. E: Sometimes young people face difficulties when choosing a profession. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a întâmpinat bunicii la gară. F: Marie a accueilli ses grands-parents à la gare. I: Maria ha accolto i nonni alla stazione. E: Maria met her grandparents at the station. II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Oaspeţii oficiali se întâmpină cu pâine şi cu sare. Orice oaspete se întâmpină cu bucurie. F: Les invités officiels sont accueillis avec du pain et du sel. Tout invité est accueilli avec joie. / On accueille tout invité avec joie. I: Gli invitati ufficiali sono accolti con pane e sale. Qualsiasi ospite viene accolto con gioia. E: Official guests are offered bread and salt on arrival. Any guest should be welcomed with joy.

229

ÎNTÂMPLA

ÎNTÂMPLA (SE) (1. 24) (numai 3, 6: ind. prez. 3, 6 se întâmplă)

I. vb. refl. (vb. unipers. 3. 6.) a se ~ + circ. (timp, loc, cauză) subiect [-animat] R: Aceste evenimente s-au întâmplat demult. S-au întâmplat în oraşul nostru. F: Ces événements se sont passés / sont arrivés il y a longtemps. Ils se sont passés dans notre ville. I: Questi avvenimenti sono accaduti molto tempo fa. Sono accaduti nella mia città. E: These events took place a long time ago. They happened in our town. R: Accidentul s-a întâmplat din cauza ceţii. Se întâmplă foarte multe accidente din cauza ceţii. F: L’accident est survenu / arrivé à cause du brouillard. Il arrive beaucoup d'accidents à cause du brouillard. I: L'incidente è accaduto a causa della nebbia. Succedono molti incidenti a causa della nebbia. E: The accident happened because of the fog. Lots of accidents happen because of the fog. R: Se întâmplă ceva ciudat aici. F: Il arrive / se passe quelque chose de bizarre ici. I: Qui succede qualcosa di strano. E: There is something strange going on here. a se ~ cu ceva a se ~ cu cineva (vb. unipers. 3.) subiect [-animat] (pron. rel. ceea ce, ce ) R: Nu se ştie ce s-a întâmplat cu banii. F: On ne sait pas ce qui est arrivé de l’argent. I: Non si sa quello che sia successo con i soldi. E: We do not know what happened with the money. a i se ~ cuiva (vb. unipers. 3. 6.) subiect [-animat] R: Acest eveniment nefericit i s-a întâmplat lui Paul. F: Cet événement malheureux est arrrivé à Paul. I: Questo avvenimento sfortunato è successo a Paolo. 230

E: This unhappy accident happened to Paul. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, ca... să P, rel. P) R: S-a întâmplat să fiu bolnav. F: Il m’est arrivé d’être malade. I: Mi è capitato di essere malato. E: It so happened that I was ill. R: Se întâmplă uneori ca discipolii să-şi depăşească maestrul. F: Il arrive parfois que les disciples surpassent leur maître. I: Succede talvolta che i discepoli superino il loro maestro. E: It sometimes happens that disciples surpass their masters. R: Uneori se întâmplă ca toamna să fie foarte lungă. F: Parfois il arrive que l’automne soit très long. I: Talvolta capita che l'autunno sia molto lungo. E: Sometimes it happens that autumn be very long. R: S-a înâmplat (ceea) ce trebuia să se întâmple. F: Il est arrivé ce qui devait arrriver. I: E' successo quello che doveva succedere. E: What was supposed to happen happened. a i se ~ cuiva (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, rel.P) R: Mi s-a întâmplat de mai multe ori să fiu bolnav // să nu recunosc anumite persoane // să nu-mi amintesc numele persoanelor cunoscute. F: Il m’est arrivé plusieurs fois d'être malade // de ne pas reconnaître certaines personnes // de ne pas me rappeler le nom des personnes connues. I: Mi è capitato molte volte di essere malato // di non riconoscere certe persone // di non ricordarmi il nome delle persone conosciute. E: It so happened that I was ill several times // that I did not recognized certain persons // that I did not

ÎNTEMEIA

remember the name of person I knew. R: Mi s-a întâmplat ce n-am sperat. F: Il m'est arrivé ce à quoi je ne m'attendais pas. I: Mi è successo ciò che non avrei mai sperato. E: What I wasn't expecting happened to me. ÎNTÂRZIA (2) (ind. prez. 1, 2 întârzii, 3 întârzie; conj. prez. 3, 6 să întârzie; ger. întârziind)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Poliţia de frontieră a întârziat plecarea trenului. F: La police de frontière a retardé le départ du train. I: La polizia di frontiera ha ritardato la partenza del treno. E: The customs police delayed the departure of the train. R: Întreruperea curentului electric a întârziat începerea spectacolului. F: La coupure de l’électricité a retardé le commencement du spectacle. I: L'interruzione della corrente elettrica ha ritardato l'inizio dello spettacolo. E: The power breakdown delayed the show. R: Banca a întârziat plata dobânzilor către clienţi. F: La banque est en retard avec les paiements des intérêts envers les clients. I: La Banca ha ritardato il pagamento degli interessi ai clienti. E: The bank has delayed the payment of interest to its clients. a ~ să P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul a întârziat să expedieze scrisorile. F: Paul a retardé à expédier les lettres. I: Paolo ha ritardato a spedire le lettere. E: Paul was late in sending the letters. R: Universitatea a întârziat să plătească salariile. F: L’Université a retardé le paiement des salaires. I: L'università ha ritardato il pagamento degli stipendi.

E: The University was late in paying the salaries. II. vb. intr. a ~ + circ. (măsură, timp) subiect [±animat] R: Maria întârzie adesea. F: Marie est souvent en retard. I: Maria ritarda spesso. E: Mary is often late. R: Trenul întârzie (cu) 20 de minute. F: Le train retarde de 20 minutes. I: Il treno ritarda (di 20) minuti. E: The train is 20 minutes late. a ~ la ceva cu cineva + circ. (măsură, timp) subiect [+persoană] R: Maria întârzie întotdeauna la discuţii cu prietenii // la bibliotecă. F: Marie s’attarde toujours à discuter avec ses amis // à la bibliothèque. I: Maria si attarda sempre a discutere con i suoi amici // in biblioteca. E: Mary always lingers chatting with her friends // at the library. III. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Uneori se întârzie din cauza traficului. F: Parfois on est en retard à cause du trafic / des embouteillages. I: A volte si ritarda a causa del traffico. E: Sometimes you get delayed / are late because of the traffic. ÎNTEMEIA (5. 1) (ind. prez. 1 întemeiez, 2 întemeiezi, 3, 6 întemeiază; ger. întemeind )

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Se spune că Romulus a întemeiat Roma. (sin. a fonda) F: On dit que Romulus a fondé Rome. I: Si dice che Romolo abbia fondato Roma. E: Romulus is said to have founded Rome. . a-şi ~ ceva R: Mulţi tineri evită să-şi întemeieze un cămin. F: Beaucoup de jeunes évitent de fonder un foyer. 231

ÎNTINDE

I: Molti giovani evitano di crearsi una famiglia. E: Many young people avoid starting a family. R: Ţiganii şi-au întemeiat propriul partid. (sin. a fonda) F: Les tsiganes ont fondé / constitué leur propre parti. I: Gli zingari hanno fondato il loro proprio partito. E: Gipsies have set up their own party. II. vb. refl. a se ~ R: Lucrarea lui Paul se întemeiază pe o documentaţie solidă. (sin. a se baza) F: L’ouvrage de Paul s’appuie / repose sur une solide documentation. I: Il lavoro di Paolo si basa su una solida documentazione. E: Paul's work is based on thorough documentation. R: Pe ce se întemeiază afirmaţiile tale? (sin. a se baza) F: Sur quoi se fondent / se basent / s’appuient tes affirmations? I: Su cosa si fondano / si basano le tue affermazioni? E: What do your statements rely on? ÎNTINDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 întind, 2 întinzi, 3 întinde; ger. întinzând; part. întins)

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F:

232

vb. tr. a ~ ceva ± circ. (mod, loc, scop) subiect [+persoană] Maria a întins o frânghie pentru uscat rufele. Marie a étendu une corde pour mettre le linge à sécher. Maria ha steso una corda per asciugare il bucato. Mary has stretched out a clothes line. Maria întinde untul pe pâine. Marie étale le beurre sur la tartine. / Marie beurre la tartine. Maria spalma il burro sul pane. Mary butters the bread. Vopsitorul întinde vopseaua în strat uniform. (sin. a aplica) Le peintre étale la peinture en couche uniforme.

I: Il verniciatore stende la vernice in uno strato uniforme. E: The painter lays the paint in a uniformly thin layer. R: Excursioniştii ştiu să întindă cortul. (sin. a instala) F: Les excursionistes savent dresser / monter la tente. I: Gli escursionisti sanno piantare la tenda. E: Tourists can put up a tent. R: Când faci gimnastică trebuie să întinzi bine braţele. F: Quand on fait de la gymnastique il faut bien étirer les bras. I: Quando fai ginnastica, devi allungare / stendere bene le braccia. E: When you exercise you must stretch your arms. a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Paul i-a întins o cursă prietenului său. F: Paul a tendu un piège à son ami. I: Paolo ha teso una trappola al suo amico. E: Paul set his friend up. R: Paul a plecat fără să(-i) întindă mâna interlocutorului său. F: Paul est parti sans tendre la main à son interlocuteur. I: Paolo è partito senza porgere la mano al suo interlocutore. E: Paul left without shaking hands with his interlocutor. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a întins frânghia pentru uscat rufe. Şi-a întins rufele. F: Marie a étendu une corde pour faire sécher le linge. Elle a étendu son linge. I: Maria ha steso una corda per asciugare il bucato. Ha steso la sua biancheria. E: Mary has stretched out a clothes line. She has hanged the washing. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, timp) subiect [-animat] R: Drumul se întindea în faţa noastră. F: Le chemin s’étendait devant nous. I: La strada si stendeva davanti a noi. E: The road lay ahead of us. R: Satul se întinde de-a lungul şoselei.

ÎNTOARCE

F: Le village s’étend le long de la chaussée. I: Il villaggio si estende lungo la strada. E: The village lies along the highway. R: Incendiul s-a întins până la casele vecinilor. (sin. a se extinde) F: L’incendie s’est étendu / s’est propagé jusqu’aux maisons des voisins. I: L’incendio si è esteso / propagato fino alle case dei vicini. E: The fire reached the neighbours’ houses. R: Programul se întinde pe 3 ani. F: Le programme s’étend sur 3 ans. I: Il programma si estende per tre anni. E: The programme extends over three years. a se ~ + circ. (loc, timp) subiect [+animat] R: Bunica se întinde pe / în pat dupăamiază. F: Grand-mère s'étend sur le lit l'aprèsmidi. I: La nonna si stende sul letto al pomeriggio. E: Grandmother lies down in the afternoon. R: Câinele // Pisica se întinde la soare. F: Le chien // Le chat s'étend au soleil. I: Il cane // Il gatto si stende al sole. E: The dog // The cat lies down in the sun. ÎNTOARCE (15. 9) (ind. prez. 1, 6 întorc, 2 întorci, 3 întoarce; imperf. 1, 4 întorceam, 2 întorceai etc.; perf. simplu 1 întorsei, 2 întorseşi; m. m. c. perf. 1 întorsesem, 2 întorseseşi etc.; ger. întorcând; part. întors)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc, timp, mod, scop) subiect [±animat] R: Paul a întors capul // privirea spre Maria. F: Paul a tourné la tête // le regard vers Marie. I: Paolo ha girato la testa // voltato lo sguardo verso Maria. E: Paul turned his head // eyes towards Mary. R: Maria a întors cheia în broască. (sin. a învârti) F: Marie a tourné la clé dans la serrure. I: Maria ha girato la chiave nella serratura.

E: Mary turned the key in the lock. R: Maria întoarce paginile cărţii pentru a vedea ilustraţiile. (sin. a răsfoi) F: Marie tourne les pages du livre pour voir les illustrations. I: Maria gira le pagine del libro per vedere le immagini. E: Mary turned the leaves of the book to see the pictures. R: Maria întoarce regulat pendula. F: Marie remonte régulièrement la pendule. I: Maria ricarica regolarmente l'orologio a pendolo. E: Mary winds the clock regularly. R: Maria are obiceiul de a întoarce o problemă pe toate părţile. (sin. a analiza) F: Marie a l’habitude de retourner une question dans tous les sens. I: Maria ha l'abitudine di esaminare un problema da tutte le parti. E: Mary is in the habit of thinking through a problem thoroughly. R: Maria a întors ceaşca după ce a spălat-o. F: Marie a renversé la tasse après l'avoir rincée. I: Maria ha rovesciato la tazza dopo averla lavata. E: Mary placed the cup upside down after having washed it. a ~ pe cineva (din drum) subiect [+persoană] R: Maria l-a întors pe Paul din drum. F: Marie a fait Paul revenir sur ses pas. I: Maria ha fatto tornare indietro Paolo. E: Mary made Paul come back. (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Şoferul a întors şi a luat-o pe o altă stradă. F: Le chauffeur a fait demi-tour et s'est engagé dans une autre rue. I: L’autista è tornato indietro e ha preso un’altra strada. E: The driver turned and took another street. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Mi-am întors ceasul pentru că s-a oprit acum o oră. F: J'ai remonté ma montre parce qu'elle s'est arrêtée il y a une heure. 233

ÎNTREBA

I: Ho caricato il mio orologio perché si è fermato un’ora fa. E: I wound my watch because it had stopped an hour before. R: Paul şi-a întors buzunarele pe dos. F: Paul a retourné ses poches. I: Paolo si è rovesciato le tasche. E: Paul turned his pockets inside out. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [±animat] (persoană, vehicul) R: Fraţii Mariei s-au întors din armată // de la petrecere. (sin. a veni înapoi) F: Les frères de Marie sont revenus de leur service militaire // de la fête. I: I fratelli di Maria si sono congedati dal servizio militare // sono ritornati dalla festa. E: Maria’s brothers came back from the army // the party. R: După cursuri, Paul s-a întors la cămin. F: Après les cours, Paul est rentré au foyer. I: Dopo le lezioni, Paolo è tornato alla casa dello studente. E: After classes, Paul went back to the hostel. R: Autobuzul s-a întors la depou. F: L'autobus est rentré au dépôt. I: L'autobus è ritornato in deposito. E: The bus returned to the garage. a se ~ spre, către cineva subiect [+persoană] R: Când ne-a văzut, Paul s-a întors spre noi. F: Quand il nous a vus, Paul s'est tourné vers nous. I: Quando ci ha visti, Paolo si è voltato verso di noi. E: When he saw us, Paul turned to / faced us. ÎNTREBA (1. 8) (ind. prez. 1 întreb, 2 întrebi, 3, 6 întreabă)

I. vb. tr. a ~ ceva pe cineva subiect [+persoana] R: Paul a întrebat-o pe Maria locul şi ora întâlnirii // motivul plecării sale. A întrebat-o de mai multe ori. F: Paul a demandé à Marie l'endroit et l'heure du rendez-vous // la raison de 234

I:

E: R: F: I: E:

R: F:

I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R:

son départ. Il le lui a demandé plusieurs fois. Paolo ha chiesto a Maria il posto e l'ora dell'appuntamento // la ragione della sua partenza.Gliel'ha chiesto più volte. Paul asked Mary the time and place of meeting // the motif for her departure. He asked her several times. Maria nu întreabă niciodată nimic pe nimeni. Marie ne demande jamais rien à personne. Maria non chiede mai niente a nessuno. Mary never asks a thing. a ~ pe cineva unde, când, cât, dacă P a ~ pe cineva rel. P subiect [+persoană] Maria l-a întrebat pe Paul cât este ceasul // unde se duce // când se întoarce. L-a întrebat de mai multe ori. Marie a demandé à Paul quelle heure il était // où il allait // quand il rentrerait / reviendrait. Elle lui a posé plusieurs fois cette question. Maria ha chiesto a Paolo che ora fosse // dove andasse // quando sarebbe rientrato. Gliel'ha chiesto più volte. Mary asked Paul what the time was // where he was going // when he was coming back. She asked him several times. Judecătorul l-a întrebat pe acuzat dacă se considera vinovat. Le juge a demandé à l'accusé s'il se considérait coupable. Il giudice ha chiesto all’imputato se si considerasse colpevole. The judge asked the defendant if he pleaded guilty or not guilty. Am întrebat-o pe Maria cine a invitat-o la teatru. J'ai demandé à Marie qui l'avait invitée au théâtre. Ho domandato a Maria chi l'aveva invitata a teatro. I asked Mary who invited her to the theatre. a~ (în constr. abs.) subiect [+persoană] Profesorul întreabă, studenţii răspund.

ÎNTREBUINŢA

F: Le professeur demande, les étudiants répondent. I: Il professore domanda, gli studenti rispondono. E: The teacher asks, the students answer. a-şi ~ pe cineva dacă P (cu dat. pos.) R: Maria şi-a întrebat prietenii dacă vor s-o aştepte. F: Marie a demandé à ses amis s'ils voulaient l'attendre. I: Maria ha chiesto ai suoi amici se volevano aspettarla. E: Mary asked her friends whether they wanted to wait for her. a-şi ~ pe cineva unde, când, cum P (cu dat. pos.) R: Maria şi-a întrebat prietenii unde // cum // când vor merge în excursie. F: Marie a demandé à ses amis où // comment // quand ils iraient en excursion. I: Maria ha chiesto agli amici dove // come // quando andranno in escursione. E: Mary asked her friends where // how // when they would go on the trip. II. vb. refl. a se ~ unde, când, cum, dacă P a se ~ rel. P subiect [+persoană] R: Maria se întrebă unde // când // dacă a greşit // cum să repare greşeala. (sin. aşi pune întrebări) F: Marie se demande en quoi / /quand // si elle s'est trompée // comment réparer sa faute. I: Maria si domanda dove // quando // se ha sbagliato // come riparare lo sbaglio. E: Mary is asking herself where // when // if she has made a mistake // how to repair her mistake. R: Maria se întreabă cine o poate ajuta // ce trebuie să facă. F: Marie se demande qui peut / pourrait l'aider // ce qu'elle doit faire. I: Maria si chiede chi possa aiutarla // che cosa debba fare. E: Mary asks herself who may help her // what she should do.

ÎNTREBUINŢA (4) (ind. prez. 1 întrebuinţez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria a întrebuinţat ciocanul pentru a fixa cuierul. (sin. a folosi) F: Marie s'est servie d'un marteau pour fixer la patère. I: Maria ha adoperato il martello per fissare l'attaccapanni. E: Mary used the hammer to fix the stand. R: Maria întrebuinţează creioane colorate pentru a desena. F: Marie emploie / utilise des crayons de couleur pour dessiner. I: Maria adopera matite a colori per disegnare. E: Mary uses coloured pencils to draw. R: Maria întrebuinţează formule consacrate în corespondenţa oficială. F: Marie utilise des formules consacrées dans la correspondance officielle. I: Maria fa uso di formule consuete nella corrispondenza ufficiale. E: Mary uses standard phrases in official letters. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a întrebuinţat toţi banii pentru a cumpăra o maşină nouă. (sin. a folosi) F: Paul a utilisé / dépensé tout son argent pour s'acheter une voiture neuve. I: Paolo ha speso tutti i suoi soldi per comprare una nuova macchina. E: Paul has used / spent all his money to buy a new car. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Anumite produse chimice se întrebuinţează în industria alimentară. (sin. a se folosi) F: Certains produits chimiques s'utilisent / sont utilisés dans l'industrie alimentaire. I: Certi prodotti chimici sono utilizzati nell'industria alimentare. E: Certain chemical products are used in food industry. R: Cuvintele arhaice se întrebuinţează mai ales în literatură. 235

ÎNTRECE

F: Les mots archaïques sont utilisés surtout en littérature. I: Gli arcaismi / le parole arcaiche si usano soprattutto in letteratura. E: Archaisms are mainly used in literature. ÎNTRECE (14. 5) (ind. prez. 1, 6 întrec; conj. prez. 3, 6 să întreacă; part. întrecut)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva subiect [±animat] R: Paul i-a întrecut pe colegii săi la toate disciplinele. (sin. a depăşi) F: Paul a surpassé ses camarades dans toutes les disciplines. I: Paolo ha superato i suoi colleghi in tutte le discipline. E: Paul has beaten his colleagues in all disciplines. R: Calul de curse îl întrece în viteză pe cel obişnuit. F: Le cheval de courses dépasse en vitesse le cheval ordinaire. I: Il cavallo da corsa supera in velocità quello comune. E: A race horse outruns an ordinary one. R: Premiul câştigat de Paul a întrecut toate speranţele. F: Le prix remporté par Paul a surpassé / dépassé tous nos espoirs. I: Il premio vinto da Paolo ha superato ogni aspettativa. E: The prize Paul gained is beyond his hopes. R: Maşina roşie a întrecut-o pe cea albă. F: La voiture rouge a doublé la blanche. I: La macchina rossa ha sorpassato quella bianca. E: The red car has outrun the white one. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Discipolii îşi întrec uneori maestrul. F: Les disciples surpassent parfois leur maître. I: I discepoli talvolta superano il loro maestro. E: The disciples sometimes outdo their master. 236

II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Toţi actorii s-au întrecut pe ei înşişi în acest spectacol. F: Tous les acteurs se sont surpassés dans ce spectacle. I: Tutti gli attori hanno superato se stessi in questo spettacolo. E: All actors have outdone themselves in this show. a se ~ cu cineva subiect [+persoană] R: Paul nu vrea să se întreacă cu colegii săi. F: Paul ne veut pas rivaliser avec ses camarades. I: Paolo non vuole competere con i suoi colleghi. E: Paul does not want to compete with his colleagues. ÎNTREŢINE (14. 6) (ind. prez. 1, 6 întreţin, 2 întreţii, 3 întreţine; part. întreţinut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Paul întreţine grădina părinţilor săi. (sin. a îngriji, a se ocupa) F: Paul entretient le jardin de ses parents. I: Paolo mantiene il giardino dei suoi genitori. E: Paul looks after his parents’ garden. R: Primăria întreţine clădirile şcolilor şi terenurile de sport. (sin. a îngriji, a se ocupa) F: La mairie entretient les immeubles des écoles et les terrains de sport. I: Il comune cura la manutenzione degli edifici scolastici e delle aree sportive. E: The Mayor’s office keeps schools and sports grounds in good repair. R: Lemnele groase întreţin mult timp focul. (sin. a menţine) F: Les grosses bûches entretiennent longtemps le feu. I: I pezzi grossi di legna mantengono a lungo il fuoco. E: Thick wood keep the fire burning longer.

ÎNŢELEGE

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) Paul îi întreţine pe copiii fratelui său. Paul prend en charge / entretient les enfants de son frère. (sin. a îngriji, a se ocupa) Paolo mantiene i figli di suo fratello. Paul provides for his brother’s children. Primăria îi întreţine pe bătrânii fără familie. (sin. a îngriji, a se ocupa) La mairie prend en charge les vieillards sans famille. Il comune mantiene i vecchi senza famiglia. The City Hall supports the old people without a family. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul îşi întreţine singur casa şi familia. Paul entretient tout seul sa maison et sa famille. Paolo mantiene da solo la casa e la famiglia. Paul looks after his family himself.

II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Paul se întreţine singur de multă vreme. F: Paul s’entretient seul / subvient seul à ses besoins depuis longtemps. I: Paolo si mantiene da solo da molto tempo. E: Paul has been on his own for a long time. R: Paul şi Maria s-au întreţinut îndelung la telefon. (sin. a discuta) F: Paul et Marie ont parlé longtemps au téléphone. I: Paolo e Maria si sono intrattenuti a lungo al telefono. E: Paul and Mary had a long conversation over the phone. ÎNTUNECA (1) (numai 3, 6: ind. prez. 3, 6 se întunecă)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [-animat] R: Norii au întunecat cerul. (sin. a umbri,

a acoperi) F: Les nuages ont couvert / assombri le ciel. I: Le nuvole hanno oscurato il cielo. E: The clouds have covered the sky. R: Boala fiului ei a întunecat ultimii ani de viaţă ai Mariei. F: La maladie de son fils a assombri les dernières années de la vie de Marie. I: La malattia del figlio ha amareggiato / rabbuiato gli ultimi anni della vita di Maria. E: Her son's illness darkened / saddened Mary's last years. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Iarna se întunecă foarte devreme. (sin. a se face întuneric) F: En hiver, il fait sombre / la nuit tombe très tôt. I: D’inverno si fa buio molto presto. E: In winter it gets dark at an early hour. ÎNŢELEGE (15. 6) (ind. prez. 1, 6 înţeleg; conj. prez. 3, 6 să înţeleagă; part. înţeles)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Paul înţelege bine această limbă, dar nu o vorbeşte. F: Paul comprend bien cette langue, mais il ne la parle pas. I: Paolo capisce bene questa lingua ma non la parla._________________ E: Paul understand their language well, but he can’t speak it. R: Maria îl înţelege pe Paul. Nu-i înţelege pe prietenii lui care refuză să lucreze. F: Marie comprend Paul. Elle ne comprend pas les amis de Paul qui refusent de travailler. I: Maria capisce bene Paolo. Non capisce i suoi amici che non vogliono lavorare. E: Mary understands Paul. She does not understand his friends who refuse to work. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] 237

ÎNŢELEGE

R: Maria nu înţelege comportamentul lui Paul. Nu-i înţelege atitudinea rezervată. F: Marie ne comprend pas le comportement de Paul. Elle ne comprend pas son attitude réservée. I: Maria non capisce il comportamento di Paolo. Non capisce il suo atteggiamento riservato. E: Mary does not understand Paul' s behaviour. She does not understand his reserved attitude. a ~ că P subiect [+persoană] R: Maria n-a înţeles că e cazul să se apuce de învăţat. (sin. a nu-şi da seama) F: Marie n'a pas compris qu'elle devait commencer à étudier. I: Maria non ha capito che era il caso che incominciasse a studiare. E: Maria did not understand that it was high time she started learning. a ~ unde, când, cum P a ~ rel. P subiect [+persoană] R: Paul n-a înţeles unde // cum trebuie să meargă // când şi cu cine trebuie să plece // pe cine să contacteze. F: Paul n'a pas compris où // comment il devait aller // quand et avec qui il devait partir // qui contacter. I: Paolo non ha capito dove // come doveva andare / camminare // quando e con chi doveva partire// chi contattare. E: Paul did not understand where // how he was to go // when and with whom he was to go // who to contact. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria nu-şi înţelege propriul scris. (sin. a descifra) F: Marie ne comprend / ne déchiffre pas sa propre écriture. I: Maria non capisce la propria scrittura. E: Maria does not understand her own writing. R: Uneori părinţii nu-şi înţeleg copiii. F: Parfois les parents ne comprennent pas leurs enfants. I: Qualche volta i genitori non capiscono i loro figli.

238

E: Sometimes parents do not understand their children at all. II. vb. refl. a se ~ cu cineva a se ~ cu ceva subiect [+persoană] R: Paul se înţelege bine cu toţi vecinii. F: Paul s'entend bien avec tous ses voisins. I: Paolo si intende bene con tutti i vicini. E: Paul gets on well with all his neighbours. R: Câinele lui Paul se înţelege foarte bine cu pisica Mariei. F: Le chien de Paul s'entend très bien avec le chat de Marie. I: Il cane di Paolo va molto d'accordo con la gatta di Maria. E: Paul's dog gets along very well with Mary's cat. (reciproc) R: Tinerii căsătoriţi se înţeleg bine şi sunt fericiţi. F: Les jeunes mariés s'entendent bien et ils sont heureux. I: I giovani sposi si intendono bene e sono felici. E: The newly weds are getting on well and are happy. (cu sens pasiv) R: S-au înţeles toate explicaţiile. F: On a compris toutes les explications. Toutes les explications ont été comprises. I: Si sono / sono state capite tutte le spiegazioni. E: All the explanations were understood. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] ( că P, rel. P) R: Nu s-a înţeles că se lucrează şi sâmbătă // ce s-a spus la radio. F: On n'a pas compris qu'on travaille le samedi aussi // ce qu'on avait dit à la radio. I: Non si è capito che si lavora anche il sabato // che cosa si è detto alla radio. E: It was not understood that Saturday is a working day, too // what was said on the radio.

ÎNVĂŢA ÎNVĂŢA (1. 3) (ind. prez. 1 învăţ, 2 înveţi, 3, 6 învaţă; conj. prez. 3, 6 să înveţe)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria învaţă engleza // englezeşte. F: Marie apprend l'anglais. I: Maria sta imparando l’inglese. E: Mary is learning English. R: Paul a învăţat mai multe poezii. (sin. a memora) F: Paul a appris plusieurs poésies. I: Paolo ha imparato a memoria parecchie poesie. E: Paul has learnt several poems. a ~ că P a ~ să P subiect [+animat] R: Paul a învăţat că nu trebuie să mintă. F: Paul a appris qu'il ne devait pas mentir. I: Paolo ha imparato che non deve mentire. E: Paul learnt he should never lie. R: Câinele lui Paul a învăţat că trebuie să-şi apere stăpânul. F: Le chien de Paul a appris qu'il devait défendre son maître. I: Il cane di Paolo ha capito che deve proteggere il suo padrone. E: Paul's dog has learnt that he has to defend his master. R: Paul a învăţat să schieze. F: Paul a appris à skier. I: Paolo ha imparato a sciare. E: Paul has learnt how to ski. R: Câinele lui Paul a învăţat să deschidă uşa. F: Le chien de Paul a appris à ouvrir la porte. I: Il cane di Paolo ha imparato ad aprire la porta. E: Paul's dog has learnt how to open the door. a ~ cum P, rel. P subiect [+persoană] R: Paul a învăţat cum // de ce trebuie să protejeze natura. F: Paul a appris comment // pourquoi il devait protéger la nature. I: Paolo ha imparato come // perché deve proteggere la natura.

E: Paul has learnt how // why to protect nature. (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Fiul lui Paul învaţă la şcoala din cartier. (sin. a studia) F: Le fils de Paul apprend à l' école du quartier. I: Il figlio di Paolo studia alla scuola del suo quartiere. E: Paul’s son goes to school in their neighbourhood. R: Maria învaţă zi şi noapte pentru concurs. F: Marie apprend jour et nuit pour le concours. I: Maria studia giorno e notte per il concorso. E: Mary is studying day and night for the contest. a ~ pe cineva ceva subiect [+persoană] R: Paul a învăţat-o pe fiica lui limba engleză // englezeşte. F: Paul a appris l'anglais à sa fille. I: Paolo ha insegnato alla figlia l'inglese. E: Paul taught his daughter English. R: Învăţătorul îi învaţă carte pe copii. F: L'instituteur apprend aux enfants à lire et à écrire. I: Il maestro insegna ai bambini a leggere e a scrivere. E: The school master teaches the pupils to read and write. a ~ pe cineva că P a ~ pe cineva să P subiect [+ persoană] R: Maria a învăţat-o pe fiica ei că trebuie să protejeze natura. F: Marie a appris à sa fille qu'elle devait protéger la nature. I: Maria ha insegnato alla figlia che deve proteggere la natura. E: Mary has taught her daughter that she has to protect nature. R: Maria a învăţat-o pe fiica ei să schieze. F: Marie a appris à sa fille à skier. I: Maria ha insegnato a sciare alla figlia. E: Mary taught her daughter how to ski. a ~ pe cineva cum P a ~ pe cineva rel. P subiect [±animat] (persoană, instituţie) 239

ÎNVÂRTI

R: Şcoala // Profesorii îi învaţă pe elevi cine // cum trebuie să protejeze natura. F: L' école apprend // Les professeurs apprennent aux élèves qui doit // comment ils doivent protéger la nature. I: La scuola insegna // I professori insegnano agli studenti chi e come deve proteggere la natura. E: School // Teachers teaches students who and how they have to protect nature. a-şi ~ pe cineva că P, să P (cu dat. pos.) R: Mama şi-a învăţat copiii să fie respectuoşi // că nu trebuie să mintă. F: La mère a appris à ses enfants à être polis // qu'ils ne devaient pas mentir. I: La madre ha insegnato ai figli a essere rispettosi // che non devono mentire. E: Mother taught her children good manners // not to lie. R: Pasărea şi-a învăţat puii să zboare. F: L'oiseau a appris à voler à ses petits. I: L’uccello ha insegnato ai suoi piccoli a volare. E: The bird has taught its nestlings to fly. II. vb. refl. a se ~ cu ceva a se ~ cu cineva subiect [+animat] R: Tinerii se învaţă greu cu lipsurile. (sin. a se obişnui ) F: Les jeunes s'habituent difficilement aux pénuries. I: I giovani si abituano difficilmente alle indigenze. E: Young men find it hard to get used to poverty. R: Porumbeii s-au învăţat cu oamenii. (sin. a se obişnui) F: Les pigeons se sont habitués aux gens. I: I piccioni si sono abituati alle persone. E: The pigeons got used to people. a se ~ (cu sens pasiv) R: O lecţie înţeleasă se învaţă mai uşor. F: Une leçon bien comprise s'apprend facilement. I: Una lezione capita si impara più facilmente. E: It is easy to learn a lesson you have understood well. 240

R: F: I: E:

a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P) Se învaţă uşor să schiezi. On apprend facilement à skier. Si impara facilmente a sciare. One learns easily how to ski.

ÎNVÂRTI (10) (ind. prez. 1, 6 învârtesc, 2 învârteşti, 3 învârteşte; conj. prez. 3, 6 să învârtească)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Maria a învârtit cheia în broască. F: Marie a tourné la clé dans la serrure. I: Maria ha girato la chiave nella serratura. E: Mary turned the key in the lock. R: Forţa apei sau a vântului învârteşte roata morii. F: La force de l’eau ou du vent font tourner la roue du moulin. I: La forza dell’acqua o del vento fanno girare la ruota del mulino. E: The force of water and wind makes the mill wheel turn. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria îşi învârteşte inelul pe deget. F: Marie fait tourner sa bague sur le doigt. I: Maria rigira l'annello sul dito. E: Mary turns her ring on the finger. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Roata se învârteşte. F: La roue tourne. I: La ruota gira. E: The wheel turns round. R: Pământul se învârteşte în jurul Soarelui. F: La Terre tourne autour du Soleil. I: La Terra gira intorno al Sole. E: The Earth revolves around the Sun. R: Discuţia se învârteşte în jurul aceleiaşi probleme. F: La discussion tourne autour du même problème. I: La discussione gira intorno allo stesso problema.

ÎNVINGE

E: The talk revolves around the same topic. ÎNVELI (10) (ind. prez. 1, 6 învelesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Mama îi înveleşte pe copii. (sin. a acoperi) F: La mère couvre ses enfants. I: La madre copre i figli. E: Mother tucks in her children. a ~ pe cineva cu ceva a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Mama l-a învelit pe Paul cu o pătură de lână. F: La mère a couvert Paul avec une couverture de laine. I: La madre ha coperto Paolo con una coperta di lana. E: Mother covered Paul with a blanket. R: Maria a învelit coperta cărţii cu hârtie. F: Marie a revêtu de papier la couverture du livre. I: Maria ha foderato la copertina del libro con della carta. E: Maria (has) covered (up) the book in paper. II. vb. refl. a se ~ cu ceva subiect [+persoană] R: Paul s-a învelit cu o pătură mai groasă. (sin. a înfăşura, a acoperi) F: Paul s'est couvert avec une couverture plus chaude. I: Paolo si è avvolto / coperto con una coperta più pesante. E: Paul covered himself with a warmer blanket. a se ~ (cu sens pasiv) R: Ca să nu se spargă, porţelanurile se învelesc cu hârtie. F: Pour ne pas se casser, les porcelaines sont enveloppés dans du papier. I: Perché non si rompa, la porcellana si avvolge nella carta. E: If you don’t want china to break, you should wrap it in paper.

R: F: I: E: R: F: I: E:

a-şi ~ ceva în, cu ceva a-şi ~ pe cineva cu ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a învelit sandvişul într-un / cu un şerveţel. Paul a enveloppé son sandwich dans une serviette. Paolo ha avvolto il suo panino con un tovagliolo. Paul has wrapped his sandwich in a napkin. Mama şi-a învelit copiii cu pătura. (sin. a acoperi) La mère a couvert ses enfants d'une couverture. La madre ha coperto i figli con una coperta. Mother lovingly tucked her children in.

ÎNVINGE (15) (ind. prez. 1, 6 înving; part. învins)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Paul a învins toate obstacolele. (sin. a birui) F: Paul a surmonté tous les obstacles. I: Paolo ha superato tutti gli ostacoli. E: Paul has overcome all the obstacles. R: Paul l-a învins pe adversarul său. F: Paul a vaincu son adversaire. I: Paolo ha sconfitto il suo avversario. E: Paul has defeated his rival. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a învins fratele la şah. F: Paul a battu son frère aux échecs. I: Paolo ha vinto suo fratello a scacchi. E: Paul beat his brother at chess. R: Tânărul şi-a învins timiditatea. F: Le jeune homme a surmonté sa timidité. I: Il giovane ha superato la propria timidezza. E: The young man has overcome his shyness. (în constr. abs.) subiect [±animat] R: Cel mai bun învinge întotdeauna. F: Celui qui est le meilleur gagne toujours / est toujours vainqueur. 241

ÎNVINGE

I: E: R: F: I: E:

242

Il migliore vince sempre. The best always wins. Bunul simţ învinge întotdeauna. Le bon sens triomphe toujours. Il buon senso vince / trionfa sempre. Decency always wins.

II. vb. intr. a~ R: Boxerul a învins în două runde. F: Le boxeur a vaincu en deux rounds / reprises. I: Il pugile ha vinto in due rounds. E: The boxer has won in two rounds.

JUCA (1. 23) (ind. prez. 1 joc, 2 joci, 3, 6 joacă; conj. prez. 3, 6 să joace; imp. 2 joacă !)

I. vb. tr. ± circ. (loc, timp, mod) a ~ ceva (sport, dans popular, rol) subiect [+persoană] R: Copiii joacă şah // fotbal // tenis. F: Les enfants jouent aux échecs // au football // au tennis. I: I bambini giocano a scacchi // al pallone // al tennis. E: The children are playing chess // football // tennis. R: Tineri şi bătrâni joacă hora în piaţa satului. (sin. a dansa) F: Jeunes et vieux dansent la ronde sur la place du village. I: I giovani e i vecchi ballano la carola nella piazza del villaggio. E: Young and old people are dancing a Romanian folk dance in the village square. R: Paul a jucat acest rol anul trecut // în travesti. (sin a interpreta) F: Paul a joué / interprété ce rôle l’année dernière // en travesti. I: Paolo ha interpretato questo ruolo l’anno scorso // in travestimento. E: Paul played this part last year // in drag. a ~ ceva la ceva subiect [+persoană] R: Paul a jucat averea familiei la curse. F: Paul a joué aux courses la fortune de sa famille. I: Paolo si è giocato i beni della famiglia alle corse. E: Paul has gambled the family fortune / betted the family fortune at the races.

J

a ~ pe cineva (rol) subiect [+persoană] R: Mulţi actori l-au jucat pe Othello. (sin. a interpreta) F: Beaucoup d‘acteurs ont interprété Othello. I: Molti attori hanno interpretato Otello. E: Many actors have played Othello. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a jucat întreaga avere la cărţi. F: Paul a joué toute sa fortune aux cartes. I: Paolo ha giocato tutta la sua fortuna alle carte. E: Paul has gambled all his fortune at cards. R: Paul şi-a jucat ultima şansă. F: Paul a joué / a tenté sa dernière chance. I: Paolo si è giocata l’ultima chance. E: Paul has played his last card. II. vb. intr. a ~ + circ. (loc, mod) subiect [+persoană] R: Echipa noastră joacă la Bucureşti. F: Notre équipe joue à Bucarest. I: La nostra squadra gioca a Bucarest. E: Our team is playing in Bucharest. R: Astăzi, voleibaliştii au jucat mai bine. (sin. a evolua) F: Aujourd’hui, les volleyeurs ont mieux joué. I: Oggi, la squadra di pallavolo ha giocato meglio. E: The volleyball players have played better today.

JUCA

a ~ la ceva subiect [+persoană] R: Fratele meu a jucat la bursă şi a pierdut tot. F: Mon frère a joué à la Bourse et il a tout perdu. I: Mio fratello ha giocato in borsa e ha perso tutto. E: My brother speculated on the stock market and has lost everything. a~ subiect [-animat] R: Imaginea televizorului joacă. (sin. a tremura) F: L’image de la télé danse. I: L’immagine del televisore trema. E: The TV image is flickering. a~ a-i ~ (cuiva) subiect [-animat] R: Ochii Mariei jucau pe text din cauza oboselii. Mariei îi jucau ochii pe text din cauza oboselii. Ochii îi jucau pe text. F: Trop fatiguée, Marie ne pouvait pas fixer son regard sur le texte. Le regard de Marie ne se fixait pas sur le texte à cause de la fatigue. Son regard ne se fixait pas sur le texte. I: Maria non poteva concentrare il suo sguardo sul testo per colpa della stanchezza. Lo sguardo di Maria non si fissava sul testo per colpa della stanchezza. E: Because of being tired, Mary wasn't able to see straight when reading the text. She wasn't able to see straight. III. vb. refl. a se ~ subiect [+animat] R: Copiii se joacă, nu îi deranja! F: Les enfants jouent, ne les dérange pas ! I: I bambini giocano, non disturbarli. E: The children are playing, don’t disturb them! R: Căţeluşii se joacă, priveşte-i! F: Les petits chiens jouent, regarde-les! I: I cagnolini giocano, guardali! E: The puppies are playing, look at them! a se ~ cu ceva a se ~ cu cineva subiect [+animat] R: Fetiţa Mariei se joacă cu copiii 244

F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

vecinilor // cu păpuşile // cu trusa medicală. La fille de Marie joue avec les enfants des voisins // avec les poupées // avec la trousse médicale. La ragazza di Maria gioca con i figli dei vicini // con le bambole // con la borsa di medicazione. Mary's daughter is playing with the neighbours' children // with the dolls // with the first-aid kit. Câinele Mariei se joacă cu mingea // cu pisica. Le chien de Marie joue avec le ballon // avec le chat. Il cane di Maria gioca con la palla // con il gatto. Mary's dog is playing with the ball // with the cat. a se ~ de-a ceva subiect [+persoană] Băieţii se jucau de-a pompierii, fetele de-a vânzătoarele. Les garçons jouaient aux pompiers, les fillettes aux vendeuses. I ragazzi giocavano ai pompieri,le ragazze alle commesse. The boys were playing firemen, the girls were playing shop assistants. a se ~ + circ. (timp, loc) (în constr. impers.) De două luni, la teatrele din Londra se joacă cu casa închisă . Depuis deux mois, dans les théâtres londoniens on joue à guichets fermés. Da due mesi, nei teatri di Londra si fa spettacolo con la biglietteria chiusa. London theatres have been playing to full houses for two months. a se ~ (cu sens pasiv) Piesa se joacă şi mâine seară. (sin. a se reprezenta) La pièce sera jouée / On jouera la pièce demain soir aussi. Lo spettacolo si svolge anche domani sera. The play is on tomorrow evening, too. La cazinouri se joacă sume fabuloase. Aux casinos, on joue des sommes fabuleuses. Nei casinò si giocano delle somme favolose. Fabulous sums are gambled in casinos.

JUDECA

JUDECA (1) (ind. prez. 1 judec)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [-animat] (instituţie) R: Tribunalul va judeca acest caz // îl va judeca pe criminal. F: Le Tribunal jugera ce cas // jugera le criminel. I: Il Tribunale giudicherà questo caso // giudicherà il criminale. E: The Court is going to try this case // the criminal. a ~ ceva + circ. (mod) a ~ pe cineva + circ. (mod) subiect [+persoană] R: Alţi oameni ar fi judecat la fel această situaţie. (sin. a aprecia) F: D’autres personnes auraient jugé de la même manière de cette situation / auraient apprécié cette situation de la même manière. I: Altre persone avrebbero giudicato allo stesso modo questa situazione. E: Other people would have judged the situation in a different way / would have had a different opinion of the situation. R: Prietenii l-au judecat prea aspru pe Paul. F: Les amis ont jugé Paul trop sévèrement. I: Gli amici hanno giudicato Paolo troppo severamente. E: His friends were too hard on Paul. a ~ pe cineva după ceva a ~ pe cineva după cum P subiect [+persoană] R: Judecă-l pe Paul după comportare // după cum se poartă! (sin. a aprecia) F: JugePaul selon sa conduite! I: Giudica Paolo secondo il comportamento // secondo come si comporta ! E: Judge Paul by his behaviour! // by how he behaves! a ~ că P subiect [+persoană] R: Maria a judecat că e mai bine să nu se amestece în ceartă. (sin. a gândi, a considera) F: Marie a jugé qu’il valait mieux ne pas se mêler à la dispute.

I: Maria ha valutato che è meglio che non si mischi nel litigio. E: Mary considered it was better not to interfere in / to stay out of the fight. a-şi ~ pe cineva + circ. (mod) (cu dat. pos.) R: Ei îşi judecă totdeauna prietenii cu bunăvoinţă. F: Ils jugent toujours leurs amis avec bienveillance. I: Essi giudicano sempre i loro amici con benevolenza. E: They always judge their friends generously. II. vb. intr. a~ subiect [+persoană] R: Omul are capacitatea de a judeca. Uneori, însă, nu mai judecă, acţionează sub influenţa instinctelor. (sin. a raţiona, a gândi) F: L'homme a la capacité de raisonner. Mais, parfois, il ne raisonne plus, il agit sous l'influence des instincts. I: L'uomo ha la capacità di ragionare. Talvolta però non ragiona più, agisce sotto l'impulso degli istinti. E: Man has the ability to reason. Sometime, however, he doesn't reason, he just acts on his instinct. III. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) subiect [+persoană] R: Paul se judecă aspru de fiecare dată când face câte o greşală. F: Paul se juge sévèrement toutes les fois qu'il commet une erreur. I: Paolo si giudica troppo severamente ogni volta che commette un'errore. E: Paul is too hard on himself whenever he makes a mistake R: Fraţii se judecă pentru moştenire. (sin. a fi în proces) F: Les frères sont en procès pour un héritage. I: I fratelli intentano una causa per l’eredità. E: The brothers are taking each other to court over their inheritance. a se ~ (cu sens pasiv) R: Procesul de divorţ al lui Paul se judecă 245

JURA

astăzi. F: Le procès de divorce de Paul se juge aujourd’hui. I: Il processo di divorzio di Paolo si tiene oggi. E: Paul's divorce case is being tried today. (reciproc) R: Soţii se judecau prea aspru unul pe altul. F: Les époux se jugeaient trop sévèrement l’un l’autre. I: Gli sposi si biasimavano / rimproveravano l’un l’altro troppo aspramente. E: The spouses were too hard on each other. JURA (1) (ind. prez. 1 jur)

I. vb. tr. a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Soldaţii au jurat credinţă ţării. F: Les soldats ont juré fidélité à leur pays. I: I soldati hanno giurato fedeltà alla patria. E: The soldires swore loyalty to their country. R: Servitorul i-a jurat supunere stăpânului său. F: Le serviteur a juré d'obéir à son maître. I: Il servo ha giurato obbedienza al suo padrone. E: The servant swore / pledged loyalty to his master. a ~ pe ceva subiect [+persoană] R: La proces, martorul a jurat pe Biblie. F: Au procès, le témoin a juré sur la Bible. I: Al processo, il testimone ha giurato sulla Bibbia. E: At the trial, the witness swore on the Bible. a ~ pe cineva că P a ~ pe ceva că P subiect [+persoană] R: Bărbatul a jurat pe Biblie // pe copii că nu a furat. F: L'homme a juré sur la Biblie // sur ses enfants qu' il n'avait pas volé. 246

I: L'uomo ha giurato sulla Bibbia // sui (suoi) figli // di non aver rubato. E: The man swore on the Bible // on the life of his children that he didn't steal. a ~ că P a ~ să P subiect [+persoană] R: Paul jură că nu este vinovat // că nu a văzut nimic // să spună adevărul. F: Paul jure qu'il n'est pas coupable // qu'il n'a rien vu // qu’il dira la vérité. I: Paolo giura che non è colpevole // che non ha visto niente // di dire la verità. E: Paul swears he is innocent // he didn't see anything // to tell the truth. R: Ostaticii au jurat că se vor răzbuna // să se răzbune. (sin. a-şi promite) F: Les otages ont juré de se venger // qu’ils se vengeraient. I: Gli ostaggi hanno giurato che si sarebbero vendicato // si vendicheranno // di vendicarsi. E: The hostages swore / promised they would take revenge. a-şi ~ că P a-şi ~ să P subiect [+persoană] R: Patinatorul şi-a jurat că va câştiga concursul // să câştige concursul. (sin. a-şi promite) F: Le patineur s’est juré de gagner le concours. I: Il pattinatore ha giurato a se stesso che vincerà // di vincere la gara. E: The skater swore he would win the contest. a-şi ~ ceva (reciproc) R: Soţii şi-au jurat dragoste şi credinţă. F: Les époux se sont juré amour et fidélité. I: Gli sposi si sono giurati amore e fedeltà. E: The spouses promised to love and be faithful to each other II. vb. intr. a ~ + circ. (mod) subiect [+persoană] R: Toţi martorii au jurat strâmb. F: Tous les témoins ont fait un faux serment / se sont parjurés. I: Tutti i testimoni hanno spergiurato. E: All the witnesses committed perjury.

JURA

III. vb. refl. a se ~ (pe ceva) că P subiect [+persoană] R: Acuzatul s-a jurat că este nevinovat. F: L'accusé a juré qu’il était innocent. L'accusé a clamé son innocence. I: L'imputato ha giurato di essere innocente. E: The accused swore he was innocent.

R: Femeia s-a jurat pe viaţa ei că spune adevărul. F: La femme a juré sur sa vie qu'elle disait la vérité. I: La donna ha giurato sulla sua vita che diceva la verità. E: The woman swore on her life she was telling the truth.

247

L

LĂMURI (10) (ind. prez. 1, 6 lămuresc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria a lămurit situaţia creată. (sin. a explica, a clarifica) F: Marie a éclairci / élucidé la situation créée. I: Maria ha chiarito / spiegato la situazione creata(si). E: Mary has cleared up / clarified the situation. R: Anchetatorii au lămurit această situaţie încurcată. (sin. a elucida) F: Les enquêteurs ont clarifié / ont démêlé cette situation confuse. I: Gli inquirenti hanno chiarito questa situazione intricata. E: The investigators have disentangled this difficult situation. a ~ pe cineva (despre ceva) subiect [±animat] R: Paul // Comportarea lui ne-a lămurit definitiv despre cele întâmplate. A lămurit pe toată lumea. (sin. a convinge) F: Paul // Le comportement de Paul nous a définitivement éclairés / édifiés sur ce qui s’était passé. Il a édifié tout le monde. I: Paolo // Il comportamento di Paolo ci ha chiarito definitivamente su quello che era successo. (Lo) ha chiarito / spiegato a tutti. E: Paul // His behaviour has enlightened us completely on what had happened. It enlightened everybody.

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

a ~ pe cineva că P a ~ pe cineva să P subiect [+persoană] Maria l-a lămurit pe Paul că nu a avut dreptate. (sin. a convinge) Marie a convaincu Paul qu’il avait eu tort. Maria ha fatto capire a Paolo che lui aveva / avuto torto . Mary convinced Paul he was wrong. Colegii l-au lămurit pe Paul să plece în excursie. (sin. a convinge) Les collègues ont convaincu Paul de partir en excursion. I colleghi hanno spiegato a Paolo / hanno convinto Paolo a partire per la gita. The colleagues persuaded Paul to go on the trip. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a lămurit situaţia financiară. (sin. a clarifica) Paul a tiré au clair sa situation financière. Paolo ha chiarito la sua situazione finanziaria. Paul cleared up his financial situation. a-şi ~ pe cineva să P subiect [+persoană] Paul şi-a lămurit prietenii să participe la concurs. (sin. a convinge) Paul a convaincu ses amis de participer au concours. Paolo ha convinto i suoi amici a partecipare al concorso. Paul persuaded his friends to take part in the competition.

LĂSA

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: Lucrurile se vor lămuri în curând. F: Les choses seront clarifiées bientôt. I: Le cose si chiariranno fra breve. E: Things will soon be cleared up. a se ~ asupra a ceva subiect [+persoană] R: Paul s-a lămurit asupra acestui caz. (sin. a se edifica) F: Paul s’est édifié sur ce cas. I: Paolo si è chiarito su questo caso. E: Paul figured out this case. a se ~ că P subiect [+persoană] R: Candidatul s-a lămurit că nu era cel mai bun. (sin. a înţelege, a-şi da seama) F: Le candidat s’est rendu compte qu’il n’était pas le meilleur. I: Il candidato si è reso conto di non essere lui il migliore. E: The candidate realized he wasn’t the best. LĂSA (1. 11) (ind. prez. 1 las, 2 laşi, 3, 6 lasă; conj. prez. să lase)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+animat] R: Maria a lăsat pâinea pe masă. F: Marie a laissé le pain sur la table. I: Maria ha lasciato il pane sul tavolo. E: Mary left the bread on the table. R: Câinele a lăsat mâncarea în farfurie. F: Le chien a laissé la nourriture dans l'assiette. I: Il cane ha lasciato il cibo nel piatto. E: The dog left some food on the plate. R: Lăsaţi valiza la biroul de bagaje! (sin. a depune) F: Laissez / déposez la valise à la consigne / la garde des bagages! I: Lasciate la valigia al deposito bagagli! E: Leave the suitcase at the left luggage office! a ~ pe cineva + e. p. s. a ~ ceva + e. p. s. subiect [±animat] R: Prietenii l-au lăsat pe Paul singur. L-au lăsat citind.

F: Ses amis ont laissé Paul (tout) seul. Ils l'ont laissé en train de lire. I: Gli amici hanno lasciato Paolo da solo. L'hanno lasciato che leggeva. E: The friends left Paul all alone. They left him reading. R: Paul a lăsat problema bibliotecii nerezolvată. F: Paul n’a pas résolu le problème de la bibliothèque. I: Paolo ha lasciato irrisolto il problema della biblioteca. E: Paul left the problem with the library unsolved. R: Această întâmplare îl lasă indiferent. F: Cette histoire le laisse indifférent. I: Questa vicenda lo lascia indifferente. E: He doesn’t care the least about what happened. a ~ ceva cuiva + (ca, drept) e. p. s. subiect [+persoană] R: Unchiul i-a lăsat nepoatei sale (drept / ca) moştenire o casă. F: L’oncle a légué une maison à sa nièce. I: Lo zio ha lasciato una casa alla sua nipote in eredità. E: The uncle left / bequeathed a house to his niece. a ~ ceva cuiva subiect [±animat] R: Maria le-a lăsat tuturor o foarte frumoasă impresie. (sin. a face ) F: Marie a laissé à tous / à tout le monde une très bonne impression. I: Maria ha lasciato a / in tutti un’impressione molto bella. E: Mary impressed everybody favourably / made a very good impression on everybody. R: Spectacolul ne-a lăsat o amintire plăcută. F: Le spectacle nous a laissé un souvenir agréable. I: Lo spettacolo ci ha lascito un ricordo piacevole. E: The show has left us with nice memories. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Maria a lăsat geanta pe scaun. (sin. a pune) F: Marie a laissé le sac sur la chaise. I: Maria ha lasciato la borsa sulla sedia. 249

LĂSA

E: Mary left the bag on the chair. a ~ pe cineva + prop. pred. supl. (să P) subiect [+persoană] R: Maria l-a lăsat pe Paul s-o aştepte. F: Marie s’est fait attendre par Paul. / Marie a laissé Paul l’attendre. I: Maria ha lasciato che Paolo l’aspettasse. E: Mary left Paul waiting. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Paul a lăsat-o pe Maria. (sin. a părăsi) F: Paul a quitté Marie. I: Paolo ha abbandonato / ha lasciato Maria. E: Paul left Mary. a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Părinţii l-au lăsat pe copil acasă. F: Les parents ont laissé à la maison. I: I genitori hanno lasciato il bambino a casa. E: The parents left the child at home. a ~ pe cineva să P subiect [+persoană] R: Părinţii nu au lăsat-o pe Maria să se mărite cu Paul // să plece // să lucreze la câmp. (sin. a permite) F: Les parents n’ont pas laissé Marie épouser Paul // partir // travailler aux champs. I: I genitori non hanno permesso a Maria di sposare Paolo // di andarsene // di lavorare nel campo. E: The parents didn’t let Mary marry Paul // leave // work in the field. a-şi ~ ceva + circ. (loc) a-şi ~ pe cineva + circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a lăsat caietele acasă. F: Paul a laissé ses cahiers à la maison. I: Paolo ha lasciato i suoi quaderni a casa. E: Paul left his notebook at home. R: Maria şi-a lăsat copiii la grădiniţă. F: Marie a laissé ses enfants à la maternelle. I: Maria ha lasciato i suoi bambini all'asilo. E: Mary left her children at the kindergarden.

250

II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Se lasă seara. F: La nuit tombe. I: Si fa sera. E: It’s getting dark. Night is falling. R: Se lasă frigul // gerul. F: Il commence à faire froid // à geler. I: Si fa freddo // comincia a gelare. E: It’s getting cold. // It's freezing. (cu sens pasiv) R: Zarzavatul se lasă să fiarbă o oră. F: On laisse les légumes bouillir une heure. I: Le verdure si lasciano bollire per un'ora. E: Let the vegetables boil for an hour. R: Substanţele inflamabile nu se lasă lângă sursele de căldură. (sin. a se depozita) F: On ne laisse pas les substances inflammables près des sources de chaleur. I: Le sostanze infiammabili non si lasciano vicino alle fonti di calore. E: Inflammable substances should not to be left near a source of heat. a se ~ + supin subiect [+persoană] R: Paul s-a lăsat de băut // de fumat. F: Paul a renoncé à boire // à fumer. I: Paolo ha smesso di bere // di fumare. E: Paul quit smoking // drinking. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul nu se lasă păcălit. F: Paul ne se laisse pas duper. I: Paolo non si lascia imbrogliare. E: Paul doesn’t let himself to be tricked. a se ~ pentru cineva a i se ~ (cuiva) + circ. (loc) (cu sens pasiv) R: Instrucţiunile pentru candidaţi s-au lăsat la secretariat. Candidaţilor li s-au lăsat instrucţiunile la secretariat. F: Les instructions pour les candidats ont été laissées au secrétariat. On a laissé au secrétariat les instructions pour les candidats. I: Le istruzioni per i candidati sono state lasciate in segreteria. / Ai candidati sono state lasciate le instruzioni in segreteria.

LEGA

E: The instructions for the candidates were left at the secretary’s office. LĂUDA (1. 5) (ind. prez. 1 laud, 2 lauzi, 3, 6 laudă; conj. prez. 3, 6 să laude)

I. vb. tr. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Profesorul a lăudat comportarea elevilor săi la concurs. Le-a lăudat curajul şi perseverenţa. F: Le professeur a loué / vanté le comportement de ses élèves au concours. Il a loué leur courage et leur persévérence. I: Il professore ha lodato il comportamento dei suoi studenti al concorso. Ha elogiato il loro coraggio e la perseveranza. E: The teacher praised his pupils’ performance in the competition. He praised their courage and perseverance. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Profesorul i-a lăudat pe elevi pentru rezultatele obţinute. F: Le professeur a loué les élèves pour les résultats obtenus. I: Il professore ha lodato / elogiato gli alunni per i risultati ottenuti. E: The teacher praised his pupils for their results. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: De obicei, părinţii îşi laudă copiii. F: D’habitude, les parents louent leurs enfants. I: Di solito, i genitori lodano i loro figli. E: Parents usually speak highly of their children. R: Vânzătorul îşi laudă marfa. F: Le marchand vante sa marchandise. I: Il commerciante loda la sua mercanzia. E: The seller is praising his merchandise. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Lui Paul îi place să se laude în faţa

colegilor. F: Paul aime se vanter devant ses collègues. I: A Paolo piace lodarsi / vantarsi davanti ai colleghi. E: Paul likes to brag in front of his colleagues. a se ~ cu ceva a se ~ cu cineva subiect [+persoană] R: Paul se laudă cu succesele sale // cu fraţii săi. F: Paul se vante de ses succès // avec ses frères. I: Paolo si vanta dei suoi successi // con i suoi fratelli. E: Paul boasts of his success // his brothers. a se ~ că P subiect [+persoană] R: Paul se laudă că o să plece la studii în străinătate. F: Paul se vante qu'il partira faire ses études à l’étranger. I: Paolo si vanta di andare a fare i suoi studi all'estero. E: Paul brags about leaving to study abroad LEGA (1. 8) (ind. prez. 1 leg, 2 legi, 3, 6 leagă)

I. vb. tr. a ~ ceva (cu ceva, de ceva) a ~ pe cineva (cu ceva, de ceva) subiect [±animat] (persoană, abstract) R: Paul a legat pachetul cu sfoară. F: Paul a attaché le paquet avec une ficelle / a ficelé le paquet. I: Paolo ha legato il pacco con dello spago. E: Paul tied up the parcel. R: Copiii au legat câinele de gard. F: Les enfants ont attaché le chien à la grille. I: I bambini hanno legato il cane al recinto. E: The children tied the dog to the fence. R: Jefuitorii l-au legat pe proprietar de scaun cu o funie. F: Les cambrioleurs ont attaché le propriétaire à la chaise avec une corde. 251

LINIŞTI

I: I scassinatori hanno legato il proprietario alla sedia con una fune. E: The robbers tied the owner of the house to the chair with a piece of rope. R: Amintiri dureroase îl leagă pe Paul de acest oraş. F: Des souvenirs douloureux attachent Paul à cette ville. I: Dolorosi ricordi legano Paolo a questa città. E: This town has painful memories for Paul. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul ştie să lege cărţi. F: Paul sait relier des livres. I: Paolo sa rilegare libri. E: Paul knows how to bind books. R: Copiii au legat o prietenie strânsă. F: Les enfants ont lié une étroite amitié. I: I bambini hanno allacciato una stretta amicizia. E: The children formed a close friendship. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a legat şireturile. F: Paul a noué ses lacets. I: Paolo si è legato i lacci (delle scarpe). E: Paul tied up / fastened his shoelaces. II. vb. refl. a se ~ la, cu, de ceva subiect [+persoană] R: Maria s-a legat la mână. F: Marie s’est bandé la main. I: Maria si è fasciata / bendata la mano. E: Mary bandaged her hand. R: Muncitorul s-a legat cu un cablu de stâlp. F: L’ouvrier s’est attaché au pilier avec un câble. I: L'operaio si è legato al palo con un cavo. E: The worker attached himself to the pillar with a cable. R: Acest complement de cauză se leagă de verb printr-o prepoziţie. F: Ce complément de cause se rattache au verbe par une préposition. I: Questo complemento di causa si unisce al verbo per mezzo di una preposizione. E: This adverbial of cause is related to the verb by a preposition. 252

(cu sens pasiv) R: Pachetele se leagă cu sfoară. F: On attache les paquets avec de la ficelle. / On ficelle les paquets. I: I pacchi vengono legati con dello spago. E: Parcels are tied with a string. a se ~ de cineva subiect [+persoană] R: Paul s-a legat mult de copiii prietenului său. (sin. a se ataşa) F: Paul s’est beaucoup attaché aux enfants de son ami. I: Paolo si è affezionato molto ai bambini del suo amico. E: Paul has become very attached to his friend’s children. LINIŞTI (10) (ind. prez. 1, 6 liniştesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Mama l-a liniştit pe copil. (sin. a calma) F: La mère a calmé l’enfant. I: La madre ha calmato il bambino. E: The mother appeased the child / calmed the child down. R: Paul este foarte îngrijorat, linişteşte-l ! F: Paul est très inquiet, rassure-le ! I: Paolo è molto preoccupato, tranquillizzalo! E: Paul is very worried, reassure him! R: Anunţurile directorului au liniştit mulţimea revoltată. (sin. a calma, a tempera) F: Les annonces du directeur ont apaisé / calmé la foule révoltée. I: Gli annunci / avvisi del direttore hanno calmato la folla che si era rivoltata / indignata. E: The manager’s announcements calmed the rebellious crowd. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a liniştit prietenii. F: Paul a rassuré / calmé ses amis. I: Paolo ha rassicurato / tranquillizzato i suoi amici E: Paul reassured his friends.

LIPSI

II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Vântul s-a liniştit. (sin. a se potoli) F: Le vent s’est calmé / est tombé. I: Il vento si è calmato. E: The wind has dropped / abated. R: Liniştiţi-vă ! (sin. a se calma) F: Tranquillisez-vous! / Calmez-vous ! I: Tranquillizzatevi! / Calmatevi! E: Calm down! LIPI (10) (ind. prez. 1, 6 lipesc)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc, timp) subiect [+persoană] R: Paul a lipit plicul înainte de a scrie adresa. F: Paul a collé l’enveloppe avant d'y écrire l'adresse. I: Paolo ha incollato la busta prima di scrivere l'indirizzo. E: Paul stuck the envelope down before writing the address. R: Greviştii au lipit afişe pe zidurile întreprinderii. F: Les grévistes ont collé des affiches sur les murs de l’entreprise. I: Gli scioperanti hanno attaccato dei manifesti sui muri della ditta. E: The strikers stuck posters up on the walls of the factory. R: Paul a lipit anunţul cu scotch pe uşa de la intrare. F: Paul a collé l'annonce sur la porte d'entrée avec du scotch. I: Paolo ha attacatto l'avviso sulla porta con dello scotch. E: Paul stuck the note on the door with a piece of sellotape. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a lipit inelul rupt. F: Marie a (re)collé / a fait recoller sa bague cassée. I: Maria ha riattaccato il suo anello rotto. E: Mary had her broken ring welded. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat]

R: Mai multe pagini ale cărţii s-au lipit între ele. F: Plusieurs pages du livre se sont collées entre elles. I: Parecchie pagine del libro si sono attaccate tra di loro. E: Several pages of the book are stuck together. a se ~ + circ. (mod) (cu sens pasiv) R: Faianţa se lipeşte greu. F: On colle difficilement la faïence. I: La ceramica si incolla difficilmente. E: Tiles are difficult to stick. R: Afişele s-au lipit bine. F: Les affiches ont été bien collées. I: I manifesti sono stati attaccati bene. E: The posters stuck well. a se ~ cu ceva ± circ. (mod) (cu sens pasiv) R: Faianţa se lipeşte foarte bine cu adezivi speciali. F: La faïence colle très bien avec des adhésifs spéciaux. I: La ceramica si incolla molto bene con degli adesivi delle colle speciali. E: Tiles stick very well with special adhesives. a se ~ de ceva subiect [-animat] R: Ziarul s-a lipit de masa umedă. F: Le journal s’est collé à la table humide. I: Il giornale si è attaccato al tavolo umido. E: The paper stuck to the wet table. LIPSI (10) (ind. prez. 1, 6 lipsesc)

I. vb. intr. a ~ (de) la ceva subiect [±animat] R: Paul a lipsit (de) la ora de franceză. F: Paul s'est absenté de la classe de français / a manqué à la classe de français. I: Paolo è stato assente al corso di francese. E: Paul missed the French class. R: Soldaţii au lipsit (de) la apel. F: Les soldats ont manqué à l’appel. I: I soldati hanno mancato all'appello. E: The soldiers missed the reveille. R: Lipseşte un nasture (de) la palton. 253

LOCUI

F: Il manque un bouton au manteau. I: Al cappotto manca un bottone E: A button of the coat is missing. a ~ ± circ. (loc, timp) subiect [±animat] R: Paul lipseşte azi de la şcoală. (sin. a absenta) F: Paul s’absente aujourd’hui de l’école. I: Paolo oggi è assente dalla scuola. E: Paul is missing classes today. R: Multe produse de primă necesitate lipsesc de pe piaţă. F: Beaucoup de produits de première nécessité manquent sur le marché. I: Molti prodotti di prima necessità mancano sul mercato. E: Many basic products are not available on the market. a-i ~ cuiva subiect [-animat] R: Lui Paul îi lipseşte experienţa. F: Paul manque d'expérience. L’expérience lui manque. I: A Paolo manca l'esperienza. E: Paul lacks experience. R: Lui Paul îi lipsesc banii pentru a-şi continua studiile. F: Paul manque d’argent pour pouvoir continuer ses études. I: A Paolo mancano i soldi per continuare i suoi studi. E: Paul lacks the money to continue his studies. II. vb. tr. a ~ pe cineva de ceva subiect [+persoană] R: Paul l-a lipsit pe prietenul său de sprijin într-un moment foarte dificil pentru acesta. (sin. a priva) F: Paul a privé son ami de son aide à un moment très difficile pour celui-ci. I: Paolo ha privato il suo amico del suo appopgio in un momento molto difficile per quest'ultimo. E: Paul deprived his friend of support in a very difficult moment. a-şi ~ pe cineva de ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a lipsit familia de ajutorul lui. F: Paul a privé sa famille de son aide. I: Paolo ha privato la sua famiglia del suo aiuto. E: Paul deprived his family of his help. 254

III. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Uneori se lipseşte de la cursuri. (sin. a se absenta) F: Parfois on s’absente aux cours. I: A volte si assenta dai corsi. E: Sometimes students miss classes. a se ~ de ceva a se ~ de cineva subiect [+persoană] R: Nu ne putem lipsi de cafea. (sin. a renunţa, a se priva) F: Nous ne pouvons pas nous passer de café. I: Non possiamo privarci / fare a meno del caffè. E: We can’t do without coffee. R: Nu ne putem lipsi de Paul // de secretară. (sin. a renunţa ) F: Nous ne pouvons pas nous dispenser de Paul // de la secrétaire. I: Non possiamo privarci di Paolo // della segretaria. E: We can’t do without Paul // the secretary. LOCUI (11) (ind. prez. 1, 6 locuiesc)

I. vb. intr. a ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul locuieşte pe strada Libertăţii // în această casă . F: Paul habite rue de la Liberté // (dans) cette maison. I: Paolo abita in via della Libertà // in questa casa. E: Paul lives on Libertăţii street // in this house. R: Paul locuieşte la Bucureşti // la ţară // în străinătate // în Franţa. F: Paul habite à Bucarest // à la campagne // à l'étranger // en France. I: Paolo abita a Bucarest // in campagna // all'estero // in Francia. E: Paul lives in Bucharest // in the countryside // abroad // in France. a ~ cu cineva a ~ la cineva subiect [+persoană] R: Paul locuieşte cu familia // la prieteni. F: Paul habite avec sa famille // chez des

LOVI

amis. I: Paolo abita con la (sua) famiglia // presso i suoi amici. E: Paul lives with his family // friends. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: La ţară se locuieşte mai ales vara. F: On habite à la campagne surtout en été. I: Si abita in campagna soprattutto d’estate. E: People live in the countryside particularly in summer. LOVI (10) (ind. prez. 1, 6 lovesc)

I. vb. tr. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Copilul a lovit mingea cu piciorul. F: L’enfant a heurté / a frappé le ballon du pied. I: Il bambino ha calciato la palla. E: The child kicked the ball. R: Paul a lovit câinele cu o piatră. F: Paul a frappé le chien avec une pierre. I: Paolo ha colpito il cane con un sasso / ha tirato un sasso al cane. E: Paul hit the dog with a stone. a ~ ceva subiect [-animat] R: Grindina a lovit regiunile sudice. (sin. a afecta) F: La grêle a frappé les régions du sud. I: La grandine ha colpito le regioni del sud. E: It has hailed in the southern regions. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Maşina // Şoferul l-a lovit pe Paul pe trecerea de pietoni. (sin. a accidenta) F: La voiture // Le chauffeur a heurté Paul sur le passage clouté. I: La macchina // L'autista ha investito Paolo sul passaggio pedonale. E: The car // The driver hit Paul on the crossing. (în constr. abs) R: Acest boxer loveşte tare. F: Ce boxeur cogne dur/ frappe sec. I: Questo pugile colpisce sodo /

duramente. E: This boxer punches hard. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Din greşeală, tatăl şi-a lovit copilul. F: Par mégarde, le père a frappé son enfant. I: Il padre ha colpito il suo bambino per sbaglio. E: The father hit the child by mistake. II. vb. intr. a ~ cu ceva (în ceva) a ~ în ceva subiect [±animat] (persoană, forţă, instituţie) R: Şeful loveşte cu pumnul în masă. (sin. a bate) F: Le chef frappe du poing sur la table. I: Il capo batte il pugno sul tavolo. E: The boss bangs on the table. R: Ploaia loveşte în geam. (sin. a izbi) F: La pluie bat les vitres / contre les vitres. I: La pioggia batte contro i vetri. E: The rain lashes the windows. R: Această lege loveşte în interesele investitorilor. (sin. a leza) F: Cette loi heurte les intérêts des investisseurs. I: Questa legge colpisce gli interessi degli investitori. E: This law affects the investors’ interest. III. vb. refl. a se ~ (la ceva) subiect [+persoană] R: Copilul s-a lovit. F: L’enfant s’est fait mal. I: Il bambino si è fatto male. E: The child hurt himself. R: Paul s-a lovit la cap // la mână. F: Paul s'est blessé à la tête // à la main.. I: Paolo ha sbattuto la testa // si è ferito alla mano. E: Paul injured his head // his hand. a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Paul s-a lovit de un scaun. F: Paul a heurté une chaise / s'est cogné à une chaise. I: Paolo ha urtato contro una sedia.

255

LUA

E: Paul bumped into a chair. R: Salariaţii s-au lovit de refuzul administraţiei. F: Les salariés se sont heurtés au refus de l'administration. I: I dipendenti hanno cozzato contro il rifiuto dell'amministrazione E: Employees came up against the refusal of the administration. LUA (19) (ind. prez. 1, 6 iau, 2 iei, 3 ia; conj. prez. 3, 6 să ia; imp. 2 ia !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria a luat o ţigară şi a aprins-o. F: Marie a pris une cigarette et l'a allumée. I: Maria ha preso una sigaretta e l'ha accesa. E: Mary took a cigarette and lit it. R: Bolnavul a luat toate medicamentele prescrise. (sin. a înghiţi) F: Le malade a pris tous les médicaments ordonnés / prescrits. I: Il malato ha preso tutte le medicine prescritte. E: The sick man took all the medicines prescribed. R: Copilul a luat o notă mare. (sin. a obţine, a primi) F: L’enfant a pris / a obtenu une bonne note. I: Il bambino ha preso / ottenuto un voto alto. E: The child got a high mark. a ~ ceva + circ. (loc) a ~ pe cineva + circ. (loc) [+persoană] R: Paul a luat o carte din bibliotecă. F: Paul a pris un livre dans la bibliothèque. I: Paolo ha preso un libro dalla biblioteca. E: Paul took a book from the bookcase. R: Paul a luat albumul de la un anticar. (sin. a cumpăra) // a luat dicţionarul de la bibliotecă. (sin. a împrumuta) F: Paul a acheté l’album chez un antiquaire // a emprunté le dictionnaire à la bibliothèque. 256

I: Paolo ha preso / comprato l'album da un antiquario // ha preso il dizionario dalla biblioteca. E: Paul bought the album from an antique shop // took the dictionary from the library. R: Maria l-a luat pe copil la cinematograf. F: Marie a emmené l’enfant au cinéma. I: Maria ha portato con sè il bambino al cinema. E: Mary took the child to the movies. R: Maria a luat copilul în braţe. F: Marie a pris l'enfant dans ses bras. I: Paolo ha preso il bambino fra le braccia. E: Mary took the child in her arms. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Hoţii au luat toţi banii Mariei // toate bijuteriile Mariei (din casetă). I-au luat banii şi bijuteriile. (sin. a fura) F: Les voleurs ont pris tout l'argent de Marie // tous les bijoux de Marie (du coffre à bijoux). Ils ont pris tout son argent et tous ses bijoux. I: I ladri hanno preso tutti i soldi di Maria // tutti i gioielli di Maria (dal cofanetto). Le hanno preso i soldi e i gioielli. E: The thieves took all Mary's money // all Mary's jewels from the case. They took her money and jewels. a ~ ceva (mijloc de transport) subiect [+persoană] R: Maria ia tramvaiul // taxiul ca să meargă la şcoală. F: Marie prend le tram // le taxi pour aller à l’école. I: Maria prende il tram // il taxi per andare a scuola. E: Mary takes the tram // the taxi to go to school. a ~ (cu sine) ceva a ~ (cu sine) pe cineva subiect [+persoană] R: Paul a luat (cu el) haine groase. F: Paul a emporté des vêtements chauds. I: Paolo ha preso (con sè) vestiti pesanti. E: Paul took heavy clothes. R: Şoferul l-a luat pe Paul în maşină. F: Le chauffeur a emmené Paul dans sa voiture.

LUA

I: L'autista ha preso (con sè) Paolo in macchina. E: The driver gave Paul a lift. a ~ pe cineva + (ca, drept, în calitate de) e. p. s. a ~ pe cineva + de e. p. s. [+persoană] R: Paul l-a luat pe fratele său (ca / drept / în calitate de) asociat. F: Paul a pris son frère comme associé. I: Paolo ha preso suo fratello come socio. E: Paul made his brother his associate. R: Trecătorii l-au luat pe Paul (drept / ca / în calitate de) martor la accident. F: Les passants ont pris Paul comme témoin de l’accident. I: I passanti hanno preso Paolo come testimone dell'incidente. E: The passers-by called Paul as a witness to the accident. R: Paul a luat-o pe Maria (ca / în calitate de) secretară. (sin. a angaja) F: Paul a pris / engagée Marie comme secrétaire. I: Paolo ha preso / assunto Maria come segretaria. E: Paul engaged Mary as his secretary. R: Paul a luat-o pe Maria de nevastă. (sin. a se căsători) F: Paul a épousé Marie. I: Paolo ha sposato / ha peso in moglie Maria. E: Paul married Mary. a ~ ceva pentru cineva a-i ~ ceva (cuiva) [+persoană] R: Paul a luat flori pentru Maria. I-a luat (Mariei) flori de ziua ei. (sin. a cumpăra) F: Paul a acheté des fleurs pour Marie. Il lui a acheté des fleurs pour son anniversaire. I: Paolo ha preso dei fiori a Maria. Ha comprato dei fiori per il suo compleanno. E: Paul bought Mary flowers. He bought her flowers on her birthday. a-şi ~ ceva R: Paul şi-a luat o săptămână de concediu. F: Paul a pris / a demandé une semaine de vacances. I: Paolo si è preso una settimana di ferie.

E: Paul took a week off. R: Paul şi-a luat un costum nou. (sin. a-şi cumpăra) F: Paul s'est acheté un nouveau costume. I: Paolo si è preso / comperato un vestito nuovo. E: Paul has bought a new suit. a-şi ~ pe cineva + circ. (loc) a-şi ~ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Vecinii noştri şi-au luat copiii la munte. F: Nos voisins ont emmené leurs enfants à la montagne. I: I nostri vicini hanno portato con loro i loro figli in montagna. E: The neighbours took their children to the mountains. R: Maria şi-a luat hainele de la curăţătorie. F: Marie a pris ses vêtements de la laverie. I: Maria ha preso / retirato i suoi vestiti dalla lavanderia E: Mary has picked up her clothes from the dry-cleaning shop. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: La Universitate, hotărârile se iau de către Senat. F: A l’Université, les décisions sont prises par le Sénat. I: All’Università, le decisioni vengono prese dal Senato. E: In the University decisions are made by the Senate. (reciproc) R: Copiii s-au luat de mână. F: Les enfants se sont pris par la main. I: I bambini si sono presi per mano. E: The children took each other by the hand. a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: Lui Paul i s-a luat permisul de conducere. (sin. a se ridica, a reţine) F: On a retiré le permis de conduire de Paul. I: A Paolo hanno ritirato la patente (di guida). E: Paul's driving licence was suspended.

257

LUCI

LUCI (10) (numai 3, 6 : ind. prez. 3 luceşte, 6 lucesc)

I. vb. intr. (vb. unipers. 3, 6) a~ subiect [- animat] R: Soarele luceşte. (sin. a străluci, a lumina) F: Le soleil brille. I: Il sole splende. E: The sun is shining. R: Inelul Mariei luceşte. Toate bijuteriile lucesc. (sin. a străluci) F: La bague de Marie brille / reluit // tous les bijoux brillent / reluisent. I: L' anello di Maria luccica // brilla // tutti i gioielli luccicano // brillano. E: Mary’s ring is gleaming. All jewels gleam. a~ a-i ~ (cuiva) subiect [- animat] R: Ochii Mariei lucesc de bucurie. (Mariei) îi lucesc ochii de bucurie. F: Les yeux de Marie brillent de joie. Ses yeux brillent de joie. I: Gli occhi di Maria brillano di gioia. A Maria le brillano gli occhi di gioia. E: Mary's eyes gleam with joy. Her eyes gleam with joy.

R: F: I: E:

LUCRA (4)

F:

(ind. prez. 1 lucrez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Ţăranii lucrează pământul. (sin. a munci, a cultiva) F: Les paysans travaillent la terre. I: I contadini lavorano la terra. E: The peasants are tilling the land. R: Maria lucrează un pulover. (sin. a tricota) F: Marie tricote un pull-over. I: Maria lavora ai ferri un pullover / golf. E: Mary is knitting a pullover. R: Croitoreasa lucrează o rochie de seară. (sin. a coase) F: La couturière fait / coud une robe du soir. I: La sarta sta facendo a un vestito da sera. E: The tailor is working on an evening gown. 258

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R:

I: E:

a ~ + ca e. p. s. subiect [+persoană] Maria lucrează ca secretară. Marie traville comme secrétaire. Maria lavora come segretaria. Mary works as a secretary. a~ (în constr. abs.) subiect [±animat] Paul nu mai lucrează. Este în şomaj. Paul ne travaille plus. Il est au chômage. Paolo non lavora più. È disoccuppato. Paul no longer works. He is unemployed. Multe întreprinderi lucrează pentru piaţa internă. Beaucoup d’entreprises travaillent pour le marché intérieur. Molte ditte lavorano per il mercato interno. Many factories produce goods for the domestic market. Maria lucrează pentru colegii ei. Marie travaille pour ses collègues. Maria lavora per i suoi colleghi. Mary works for her colleagues. a-şi ~ ceva (cu ceva) (cu dat. pos.) Ţăranul îşi lucrează pământul cu tractorul. Le paysan travaille son champ avec le tracteur. Il contadino lavora il suo terreno con il trattore. The peasant works his land with the tractor.

II. vb. intr. a ~ +circ. (mod, loc) subiect [±animat] R: Paul lucrează la bibliotecă // într-o discotecă // cu plăcere. F: Paul travaille à la bibliothèque // dans une discothèque // avec plaisir. I: Paolo lavora in biblioteca // in una discoteca // con piacere. E: Paul works at the library // in a disco // with pleasure. a ~ la ceva subiect [+persoană] R: Paul lucrează la un roman SF. F: Paul travaille à un roman de sciencefiction.

LUPTA

I: Paolo sta lavorando a un romanzo di fantascienza. E: Paul is working on a scifi novel. III. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, timp, mod) (în constr. impers.) R: În acest centru de cercetare se lucrează la un proiect foarte important. F: Dans ce centre de recherche on travaille à un projet très important. I: In questo centro di ricerche si lavora a un progetto importantissimo. E: They are working on a very important project in this research centre. R: În unele fabrici se lucrează zi şi noapte. F: Dans certaines usines on travaille jour et nuit. I: In alcune fabbriche si lavora giorno e notte. E: In some factories people work day and night. (cu sens pasiv) R: Pământul se lucrează cu mijloace moderne. F: On doit travailler la terre avec des moyens modernes. I: La terra si lavora con mezzi moderni. E: The land is worked with modern equipment. LUPTA (1. 16) (ind. prez. 1 lupt, 2 lupţi, 3, 6 luptă)

I. vb. intr. a ~ circ. (mod, loc) subiect [+persoană] R: Sportivii noştri au luptat cu îndârjire pentru victorie. F: Nos sportifs ont lutté avec acharnement pour la victoire. I: I nostri atleti hanno lottato eroicamente per la vittoria. E: Our athletes competed relentlessly for victory. R: Soldaţii români au luptat eroic. F: Les soldats roumains ont lutté / ont combattu héroïquement. I: I soldati romeni hanno lottato / combattuto eroicamente. E: The Romanian soldiers fought bravely. a ~ împotriva a ceva, cu ceva a ~ împotriva, contra cuiva

subiect [±animat] R: Această organizaţie luptă împotriva corupţiei // cu corupţia. (sin. a combate) F: Cette organisation lutte contre la corruption. I: Questa organizzazione lotta contro la corruzione. E: This organizaton fights corruption. R: Strămoşii noştri au luptat împotriva / contra invadatorilor / cu invadatorii turci. F: Nos ancêtres ont lutté contre les envahisseurs turcs. I: I nostri antenati hanno lottato contro gli invasori turchi. E: Our ancestors fought Ottoman invaders. a ~ pentru ceva a ~ pentru cineva subiect [+persoană] R: Paul luptă pentru interesele colegilor săi // pentru colegii săi. F: Paul lutte pour les intérêts de ses camarades // pour ses camarades. I: Paolo lotta per gli interessi dei suoi colleghi // per i suoi colleghi. E: Paul is fighting for his colleagues’ interests // for his colleagues. II. vb. tr. R: Făt Frumos şi Zmeul au luptat luptă dreaptă. F: Le Bon et le Méchant se sont battus loyalement / à la loyale / sans tricher. I: Il Principe Azzurro e il Drago hanno lottato corpo a corpo / senza trucchi. E: Prince Charming and the dragon fought a fair fight. III. vb. refl. a se ~ circ. (mod, loc) subiect [+persoană] R: Soldaţii s-au luptat vitejeşte la Rovine. F: Les soldats ont combattu vaillamment à Rovine. I: I soldati hanno combattuto con valore a Rovine. E: The soldiers fought bravely at Rovine. (în constr. impers.) R: În zilele noastre se mai luptă şi cu puşca. 259

LUPTA

F: De nos jours on combat encore au fusil. I: Ai giorni nostri si combatte ancora col fucile. E: These days they still fight with guns sometimes. (reciproc) R: Cei doi adversari s-au luptat cu

260

violenţă. F: Les deux adversaires se sont battus / ont combattu avec violence. I: I due avversari si sono combattuti con violenza. E: The two opponents fought violently.

MANIFESTA1 (1. 14)

(ind. prez. 1 manifest, 2 manifeşti, 3, 6 manifestă)

I. vb. tr. a ~ ceva (atitudine) subiect [+persoană] R: Mulţi colecţionari au manifestat interes faţă de acest tablou. (sin. a arăta) F: Beaucoup de collectionneurs ont manifesté de l'intérêt pour ce tableau. I: Molti collezionisti hanno manifestato interesse per questo quadro. E: Many collectors showed interest in this painting. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a manifestat entuziasmul aplaudând îndelung. (sin. a arăta) F: Paul a manifesté son enthousiasme en applaudissant longuement. I: Paolo ha manifestato il suo entusiasmo applaudendo a lungo. E: Paul showed his enthusiasm by applauding a long time. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: În familia Popescu se manifestă un mare interes pentru literatură. F: Dans la famille Popesco on manifeste un grand intérêt pour la littérature. I: Nella famiglia Popescu si manifesta un grande interesse per la letteratura. E: In the Popescu family a special interest in literature can be seen. a se ~ prin ceva subiect [±animat] R: Uneori, tinerii se manifestă prin acte

M

de violenţă. F: Parfois, les jeunes se manifestent par des actes de violence. I: Spesso, i giovani si manifestano attraverso degli atti di violenza. E: Sometimes, young people behave violently. R: Nemulţumirea opoziţiei se manifestă prin declaraţii publice. (sin. a se exprima) F: Le mécontentement de l'opposition se manifeste par des déclarations publiques. I: Lo scontento dell'opposizione si manifesta tramite le dichiarazioni pubbliche. E: The dissatisfaction of the opposition is shown in public statements. R: Boala se manifestă prin febră mare şi frisoane. F: La maladie se manifeste par une grande fièvre et des frissons. I: La malattia si manifesta con febbre alta e brividi. E: The disease manifested itself through high fever and shivers. a se ~ + circ. (mod) subiect [+persoană] R: Maria se manifestă timid în public. (sin. a fi) F: Marie se manifeste timidement en public. I: Marie si presenta timido in pubblico. E: Mary is shy in public. a se ~ + circ. (timp, mod) subiect [±animat] R: În cazul Mariei, talentul pentru muzică s-a manifestat încă din copilărie.

MANIFESTA2

F: Dans le cas de Marie, le talent pour la musique s'est manifesté dès son enfance. I: Nel caso di Maria, il talento per la musica si è manifestato sin dall'infanzia. E: In Mary’s case, her talent for music has been visible since childhood. R: În această împrejurare, Paul s-a manifestat cu mult curaj. F: Dans cette circonstance, Paul s'est manifesté avec beaucoup de courage. I: In questa circostanza, Paolo si è rivelato molto coraggioso. E: In the circumstances, Paul behaved very courageously. MANIFESTA2 (4)

(ind. prez. 1 manifestez)

I. vb. intr. a ~ împotriva a, contra a ceva a ~ pentru ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Muncitorii au manifestat contra / împotriva concedierilor. (sin. a demonstra) F: Les ouvriers ont manifesté contre les licenciements. I: Gli operai hanno manifestato contro i licenziamenti. E: Workers demonstrated against sacking / loss of jobs of personnel. R: Sindicaliştii // Sindicatele manifestează pentru drepturile lor. (sin. a demonstra) F: Les syndicalistes // Les syndicats manifestent pour leurs droits. I: I sindacalisti // I sindacati manifestano per i loro diritti. E: Trade unions // Trade union members demonstrate in support of / for their rights. II. vb. refl. a se ~ împotriva a, contra a ceva a ~ pentru ceva (în constr. impers.) R: Acum se manifestează împotriva globalizării // pentru pace. F: De nos jours on manifeste contre la mondialisation // pour la paix. 262

I: Oggi / ai giorni nostri si manifesta contro la globalizzazione // per la pace. E: Nowadays people will demonstrate against globalization // for peace. MARCA (4. 1) (ind. prez. 1. marchez, 2 marchezi, 3, 6 marchează; conj. prez. 3, 6 să marcheze; imp. 2 marchează !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Bijutierii marchează obiectele din aur. F: Les bijoutiers marquent les objets en or. I: I gioiellieri marcano gli oggetti d'oro. E: Jewellers hallmark objects of gold. R: Primăria a marcat pe străzile oraşului trecerile de pietoni. F: La mairie a fait marquer les passages piétons dans les rues de la ville. I: Il municipio ha fatto segnare i passaggi pedonali nelle vie della città. E: The City Hall had all the pedestrian crossings in town marked. R: Această piatră de hotar marchează limita proprietăţii noastre. (sin. a indica) F: Cette borne marque / indique les confins de notre propriété. I: Questa pietra confinaria indica i confini della nostra proprietà. E: This milestone marks the limit of our estate. R: Anul 1848 a marcat un moment de cotitură în istoria Europei. (sin. a însemna, a reprezenta) F: L'année 1848 a marqué / a représenté un tournant dans l'histoire de l'Europe. I: L'anno 1848 ha segnato / ha costituito una svolta nella storia d'Europa. E: The year 1848 was a landmark in the history of Europe. R: Una dintre echipe a reuşit să marcheze două goluri în cinci minute. (sin. a înscrie) F: L'une des équipes a réussi à marquer deux buts en cinq minutes. I: Una delle squadre è riuscita a segnare due reti in cinque minuti.

MĂRI

E: One of the teams managed to score twice in five minutes. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Când citeşte, Paul marchează cu creionul // cu o cruce pasajele care îl interesează. (sin. a însemna) F: Quand il lit, Paul marque au crayon à papier // d'une croix les passages qui l'intéressent. I: Quando legge, Paolo segna con la matita // con una croce i passaggi che lo interessano. E: When reading, Paul marks in pencil // puts crosses next to the passages he is interested in. R: Organizatorii raliului au marcat traseul cu jaloane şi cu steaguri. (sin. a însemna) F: Les organisateurs du rally ont marqué le trajet de jalons et de drapeaux. I: Gli organizzatoridel rally hanno piantato delle biffe e delle bandierine sul tracciato. E: The rally organisers have marked the track with poles and flags. a ~ pe cineva subiect [-animat] R: Suferinţa l-a marcat profund pe scriitor. (sin. a afecta) F: La souffrance a profondément marqué l'écrivain. I: La sofferenza ha segnato profondamente questo scrittore. E: Suffering has deeply marked the writer. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Vecinul nostru şi-a marcat locul de parcare din faţa blocului. (sin. a însemna) F: Notre voisin a marqué / a délimité sa place de parking devant l'immeuble. I: Il nostro vicino di casa ha segnato / ha delimitato il suo posto di parcheggio davanti al condominio. E: Our neighbour has marked out his parking place in front of our block of flats. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Metalele preţioase prelucrate se

marchează cu un sigiliu special. F: Les métaux précieux sont marqués d'un sceau spécial. I: I metalli preziosi lavorati sono marcati con un apposito sigillo. E: Objects made of precious metals are marked with a special seal. R: Toate golurile s-au marcat în prima repriză. (sin. a se înscrie) F: Tous les buts ont été marqués dans la première mi-temps. I: Tutte le reti sono state segnate nel primo tempo. E: All the goals were scored in the first half. MĂRI (10) (ind. prez. 1, 6 măresc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Paul a mărit casa părinţilor săi. F: Paul a agrandi / a fait agrandir la maison de ses parents. I: Paolo ha ingrandito / ha fatto ingrandire la casa dei genitori. E: Paul has enlarged his parents' house. R: Ploile au mărit debitul râurilor. F: Les pluies ont augmenté le débit des rivières. I: Le piogge hanno aumentato il portata dei fiumi. E: Rains have increased the river flow. R: Maria a mărit o fotografie a bunicii ei. F: Marie a fait agrandir une photo de sa grand-mère. I: Maria ha fatto ingrandire una fotografia della nonna. E: Mary had her grandmother's photo enlarged. R: Patronul a mărit salariile angajaţilor. (sin. a majora) F: Le patron a augmenté les salaires de ses employés. I: Il datore di lavoro ha aumentato gli stipendi dei / ai dipendenti. E: The employer has increased his employee’s salaries. R: Băncile au mărit dobânda. (sin. a majora) F: Les banques ont augmenté / haussé / majoré le taux d’intérêt. 263

MĂRTURISI

I: Le banche hanno aumentato l'interesse. E: The banks have increased the interest rate. R: Noile amenajări au mărit valoarea casei. (sin. a ridica) F: Les nouveaux aménagements ont augmenté la valeur de la maison. I: I nuovimeglioramenti hanno aumentato il valore della casa. E: The new facilities increased the value of the house. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) subiect [±animat] R: Paul şi-a mărit casa. F: Paul a agrandi sa maison. I: Paolo ha ingrandito la sua casa. E: Paul enlarged his house. R: Apa îngheţată îşi măreşte volumul. F: L'eau gelée augmente en volume. I: L'acqua ghiacciata aumenta il suo volume. E: Frozen water increases its volume. R: Cu această calificare, Paul îşi măreşte şansele de angajare. F: Avec cette qualification, Paul agrandit ses chances d’embauchage. I: Con questa qualificazione, Paolo ha aumentato le sue possibilità di essere assunto. E: With this qualification Paul improves his chances of finding a job. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Familia lui Paul s-a mărit după căsătoria fiului său. F: La famille de Paul s’est agrandie après le mariage de son fils. I: La famiglia di Paolo è cresciuta dopo il matrimonio di suo figlio. E: Paul’s family became larger after his son’s marriage. R: Copilul s-a mărit, acum se descurcă singur. (sin. a creşte) F: L'enfant a grandi, maintenant il se débrouille seul. I: Il bambino è cresciuto, adesso se la cava da solo. E: The child has grown, now he is able to see to his own needs. 264

R: Debitul râurilor s-a mărit. (sin. a creşte) F: Le débit des rivières a augmenté. I: La portata dei fiumi è aumentato. E: The river flow has increased. R: După solstiţiul de iarnă, ziua începe să se mărească. (sin. a creşte) F: Après le solstice d'hiver, le jour commence à croître. I: Dopo il solstizio d'inverno i giorni cominciano a crescere. E: Starting with the winter solstice the day starts to lengthen. (cu sens pasiv) R: Pensiile s-au mărit prin indexare. F: Les retraites / les pensions ont été majorées par indexation. I: Le pensioni sono aumentate grazie all' indicizazzione. E: Pensions went up by indexation. MĂRTURISI (10) (ind. prez. 1, 6 mărturisesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: La proces, acuzatul a mărturisit delictul. (sin. a recunoaşte) F: Au procès, l'accusé a avoué le délit. I: Durante il processo, l'imputato ha confessato il (suo) delitto. E: At the trial, the defendant pleaded “guilty”. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Până la urmă, Maria a găsit curajul să-şi mărturisească greşelile. F: Finalement, Marie a trouvé le courage d' avouer ses fautes. I: Alla fine, Maria ha trovato il coraggio di confessare i suoi errori. E: Finally, Mary found the courage to confess her mistakes. a ~ că P subiect [+persoană] R: Copilul a mărturisit că a ascuns scrisoarea. (sin. a recunoaşte) F: L'enfant a avoué avoir caché / qu’il avait caché la lettre. I: Il bambino ha ammesso che aveva nascosto la lettera.

MĂSURA

E: The child admitted / confessed that he had hidden the letter. a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Maria i-a mărturisit mamei sale adevărul. (sin. a destăinui) F: Marie a avoué la vérité à sa mère. I: Maria ha confessato la verità a sua madre. E: Mary confessed the truth to her mother. a(-i) ~ cuiva că P subiect [+persoană] R: Elevul i-a mărturisit profesorului că na înţeles explicaţia. (sin. a spune) F: L'élève a avoué au professeur qu'il n'avait pas compris l'explication. I: L'allievo ha dichiarato al professore di non aver capito la spiegazione. E: The pupil confessed to the teacher that he had not understood the explanation. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Creştinismul recomandă să ne mărturisim păcatele. F: Le christianisme recommande que nous confessions nos péchés. I: Il cristianesimo ci raccomanda di confessare i nostri peccati. E: Christianity recommends that we should confess our sins. II. vb. refl. a se ~ cuiva subiect [+persoană] R: Călugărul s-a mărturisit stareţului. (sin. a se spovedi) F: Le moine s'est confessé au supérieur. I: Il monaco si è confessato al suo priore. E: The monk confessed his sin to his superior. MĂSURA (1. 23) (ind. prez. 1 măsor, 2 măsori, 3, 6 măsoară; conj. prez. 3, 6 să măsoare; imp. 2 măsoară !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Paul măsoară lungimea, lăţimea şi înălţimea camerei. F: Paul mesure la longueur, la largeur et la hauteur de la chambre.

I: Paolo misura la lunghezza, la larghezza e l'altezza della stanza. E: Paul is measuring the lengh, the width and the height of the room. R: Paul a măsurat distanţa de la şcoală până la parc. F: Paul a mesuré la distance de l’école jusqu’au parc. I: Paolo ha misurato la distanza dalla scuola al parco. E: Paul measured the distance from the school to the park. R: Acest termometru măsoară temperatura apei. F: Ce thermomètre mesure la température de l’eau. I: Questo termometro misura la temperatura dell'acqua. E: This thermometer measures water temperature. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Grădinarul a măsurat distanţa dintre straturile de flori cu metrul // cu pasul. F: Le jardinier a mesuré la distance entre les parterres de fleurs au mètre // au pas. I: Il giardiniere ha misurato la distanza tra le aiuole dei fiori con il metro // a passi. E: The gardener has measured the distance between the flower beds with the meter // has paced out the distance between the flower beds. R: Pescarii au măsurat adâncimea apei cu o prăjină. F: Les pêcheurs ont mesuré la profondeur de l'eau avec une perche. I: I pescatori hanno misurato la profondità dell'acqua con un'asta. E: The fishermen measured the depth of the water with a pole. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Infirmiera l-a măsurat pe Paul şi l-a cântărit. F: L'infirmière a mesuré Paul et l'a pesé. I: L'infermiera ha misurato Paolo e l'ha pesato. E: The nurse measured Paul's height and weighed him. a-şi ~ ceva (cu ceva) (cu dat. pos.) R: Maria şi-a măsurat tensiunea cu un 265

MÂNCA

tensiometru electronic. F: Marie a mesuré / a pris sa tension avec un tensiomètre électronique. I: Maria si è misurata la pressione con un tensiometro elettronico. E: Mary has measured her blood pressure with an electronic device. R: Paul îşi măsoară întotdeauna cuvintele. F: Paul pèse toujours ses paroles. I: Paolo misura sempre le sue parole. E: Paul always weighs his words. II. vb. intr. a ~ + circ. (măsură) subiect [-animat] R: Terenul măsoară 200 de metri în lungime. F: Le terrain mesure 200 mètres en longueur. I: Il terreno misura 200 metri di lunghezza. E: The ground is 200 metres long. R: Turnul Eiffel măsoară 300 de metri în înălţime. F: La Tour Eiffel mesure 300 mètres en hauteur. I: La Torre Eiffel misura 300 metri di altezza. E: The Eiffel Tower is 300 metres high. III. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Temperatura aerului se măsoară de două ori pe zi. F: La température de l’air est mesurée deux fois par jour. I: La temperatura dell'aria si misura due volte al giorno. E: Air temperature is measured twice a day. a se ~ în ceva (cu sens pasiv) R: Distanţele se măsoară în metri şi în kilometri. F: Les distances se mesurent en mètres et en kilomètres. I: Le distanze si misurano in metri e chilometri. E: Distances are measured in metres and kilometers. R: Intensitatea curentului electric se măsoară în amperi. 266

F: L’intensité du courant électrique se mesure en ampères. I: L'intensità della corrente elettrica si misura in ampere. E: The intensity of the electric current is measured in amperes. a se ~cu cineva subiect [+persoană] R: Paul nu se poate măsura cu tine când este vorba de afaceri. (sin. a se compara) F: Paul ne peut pas se comparer avec toi lorsqu’il s’agit d’affaires. I: Quando si tratta di affari, Paolo non può misurarsi con te. E: Paul cannot measure up to you when it comes to business. MÂNCA (20) (ind. prez. 1 mănânc, 2 mănânci, 3, 6 mănâncă; conj. prez. 3, 6 să mănânce; imp. 2 mănâncă !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+animat] R: Maria a mâncat friptură şi salată. A mâncat şi fructe. A mâncat toate cireşele. F: Marie a mangé du rôti et de la salade. Elle a mangé aussi des fruits. Elle a mangé toutes les cerises. I: Maria ha mangiato dell'arrosto e dell'insalata. Ha mangiato anche della frutta. Ha mangiato tutte le ciliege. E: Mary ate roast meat and salad. She also ate fruit. She ate all the cherries. R: Pisica a mâncat un şoarece. F: Le chat a mangé une souris. I: Il gatto ha mangiato un topo. E: The cat has eaten a mouse. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a mâncat prăjitura. F: Marie a mangé son gâteau. I: Maria ha mangiato il suo dolce. E: Mary ate her cake. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Chinezii mănâncă orezul cu beţişoare. F: Les Chinois mangent le riz avec des baguettes. I: I cinesi mangiano il riso con le bacchette. E: The Chinese eat rice with chopsticks.

MÂNGÂIA

a ~ + circ. (loc, mod) (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Maria mănâncă prea mult. F: Marie mange trop. I: Maria mangia troppo. E: Mary eats too much. R: Lui Paul îi place să mănânce acasă // la restaurant. F: Paul aime manger / prendre ses repas à la maison // au restaurant. I: A Paolo piace mangiare a casa // al ristorante. E: Paul likes to eat at home // at the restaurant. a ~ cu ceva a ~ cu cineva (în constr. abs) R: Copilul a învăţat să mănânce cu cuţitul şi cu furculiţa. F: L’enfant a appris à manger avec le couteau et la fourchette. I: Il bambino ha imparato a mangiare con il coltello e la forchetta. E: The child has learned to eat using a knife and a fork. R: Lui Paul îi place să mănânce cu prietenii. F: Paul aime manger / déjeuner avec ses amis. I: A Paolo piace mangiare con gli amici. E: Paul likes to eat with friends. a~ (în constr. unipers. 3, 6) subiect [-animat] R: Mă mănâncă pielea // palmele. F: La peau me démange // Les paumes me démangent. I: Mi prude la pelle // Mi prudano le mani. E: My skin is // palms are itching. R: M-a mâncat pielea. M-au mâncat palmele multă vreme. F: La peau m'a démangé. Les paumes m'ont demangé longtemps. I: La pelle mi ha dato il prurito. Mi sono sentito prudere le mani molto tempo. E: My skin itched. My palms itched for a long time. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, mod) (în constr. impers.) R: La restaurantul Universităţii se

mănâncă bine. F: Au restaurant de l’Université on mange bien. I: Si mangia bene nel ristorante dell’Università. E: You eat well in the University restaurant. a se ~ cu, fără, din ceva (cu sens pasiv) R: Crenvurştii se mănâncă cu // fără muştar. F: On mange les saucisses de Frankfort avec de la // sans moutarde. I: I wurstel si mangiano con // senza la senape. E: Hot dogs are eaten with // without mustard. R: Supa se mănâncă din farfurii adânci. F: On mange la soupe dans des assiettes creuses. I: Il brodo si mangia nei piati fondi. E: Soup is eaten in deep plates. MÂNGÂIA (3) (ind. prez. 1, 2 mângâi, 3 mângâie; conj. prez. 3, 6 să mângâie)

I. vb. tr. a ~ pe cineva (pe ceva) (parte a corpului) subiect [± persoană] R: Bunicul îl mângâie pe nepot pe creştet // pe obraz. F: Le grand-père caresse son petit-fils sur la tête // sur la joue. I: Il nonno accarezza il nipote sul capo // sul viso. E: The grandfather is patting his grandson on the head // on the cheek. R: Paul se joacă cu pisica şi o mângâie afectuos. F: Paul joue avec le chat et le caresse affectueusement / le câline. I: Paolo gioca col gatto e lo accarezza affettuosamente. E: Paul is playing with the cat and strokes it with affection. a ~ pe cineva (în constr. unipers. 3, 6) subiect [-animat] R: Pe bătrâni îi mângâie mult prezenţa copiilor. Şi în tinereţe, gândul şi speranţa că-i vor avea alături de ei, i-au mângâiat. (sin. a bucura) 267

MENŢINE

F: Les vieillards se réjouissent beaucoup de la présence de leurs enfants. Dans leur jeunesse aussi, la pensée et l'espoir de les avoir à côté d'eux les ont beaucoup réjouis. I: La presenza dei figli tranquillizza molto i vecchi. Anche durante la giovinezza, il pensiero e la speranza di averli vicino li hanno tranquillizzati. E: Elderly persons take comfort in the presence of their children. In their youth too, the thought and hope they would have them near comforted them. a ~ pe cineva (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (că P, ca…să P, rel. P) R: După toate câte i-a făcut, pe tatăl lui Paul nu-l mai mângâie că acesta îşi cere iertare // ca acesta să-şi ceară iertare // ce îi spune despre succesele lui. F: Après tous les ennuis qu'il lui a causés, le père de Paul n'est plus consolé par le fait qu'il lui demande pardon // par ce qu'il lui dit à propos de ses succès. I: Dopo tutto ciò che gli ha fatto, il padre di Paolo non è più rassicurato dal fatto che gli chiede perdono // che gli parla dei suoi successi. E: After everything he's done to him, Paul's father is no longer comforted by his asking for forgiveness // his telling him about his successes. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a mângâiat fiul şi l-a sărutat înainte de plecare. F: Marie a caressé son fils et l'a embrassé avant de partir. I: Maria ha accarezzato suo figlio e l'ha baciato prima della partenza. E: Mary caressed her son and kissed him before he left. II. vb. refl. a se ~ cu ceva subiect [+persoană] R: Paul s-a mângâiat cu ideea că va pleca la bunici. (sin. a se consola) F: Paul s'est consolé à l'idée qu'il partirait chez ses grands-parents. I: Paolo si è consolato con l'idea che 268

andrà dai suoi nonni. E: Paul took comfort in the fact that he was going to his grandparents. MENŢINE (14. 6) (ind. prez. 1, 6 menţin, 2 menţii, 3 menţine; part. menţinut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Banca Naţională a menţinut cursul monedei naţionale. F: La Banque Nationale a maintenu / gardé le cours de la monnaie nationale. I: La Banca Nazionale ha mantenuto il corso della moneta nazionale. E: The National Bank has maintained the current rate of exchange. R: Hainele menţin căldura corpului. (sin. a păstra) F: Les vêtements gardent / maintiennent la chaleur du corps. I: I vestiti mantengono il calore del corpo. E: Clothes keep the body warm. R: Paul a menţinut legătura cu foştii săi colegi. F: Paul a gardé le contact avec ses anciens camarades. I: Paolo ha mantenuto il contatto con i suoi ex colleghi. E: Paul kept in touch with his former colleagues. a ~ pe cineva în ceva (funcţie) subiect [±animat] R: Directorul // Conducerea l-a menţinut pe Paul zece ani în funcţia de contabilşef. F: Le directeur // La direction a gardé Paul comme comptable en chef pendant dix ans. I: Il direttore // La direzione ha tenuto Paolo come ragioniere capo per dieci anni. E: The manager // The management maintained Paul in the position of chief accountant for ten years. a ~ ceva + e. p. s. a ~ pe cineva + e. p. s. subiect [±animat] R: Banca Naţională a menţinut neschimbat cursul valutar.

MENŢINE

F: La Banque Nationale a maintenu le cours des devises au même niveau. I: La Banca Nazionale ha mantenuto lo stesso corso della valuta. E: The National Bank kept the rate of exchange steady. R: Directorul // Conducerea l-a menţinut pe Paul ca şofer // ca manager multă vreme. F: Le directeur // La direction a gardé longtemps Paul comme chauffeur // comme manager. I: Il direttore // La direzione ha tenuto Paolo come autista // come manager per molto tempo. E: The manager // The management maintained Paul as a driver // in the position of chief accountant for a long time. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Prin gimnastică, Maria îşi menţine forma fizică. F: Par la gymnastique, Marie garde / maintient sa forme physique. I: Con la ginnastica, Maria si mantiene la sua forma fisica. E: Through exercise, Mary preserves her good shape. R: Paul şi-a menţinut relaţiile cu prietenii. F: Paul a gardé ses relations avec ses amis. I: Paolo ha mantenuto i rapporti con i suoi amici. E: Paul maintained his relations with his friends. II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) subiect [+persoană] R: În ciuda vârstei, Paul se menţine bine. F: Malgré son âge, Paul est encore en bonne forme physique. I: Nonostante la sua età, Paolo si mantiene bene / in buona forma. E: In spite of his age, Paul is in good shape. a se ~ (cu sens pasiv) R: Un muzeu se menţine în stare bună cu cheltuieli însemnate. F: Un musée se maintient en bon état avec de gros frais.

I: Un museo si mantiene in buono stato con spese considerevoli. E: A museum can be maintained in a good state only with lots of money. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) R: La Senat s-a menţinut ce s-a propus în Camera Deputaţilor. F: Ce qu' on avait proposé dans la Chambre des Députés a été maintenu au Sénat . I: Al Senato si è mantenuto ciò che aveva proposto la Camera dei Deputati. E: The Senate has maintained what the House of Commons suggested. a se ~ + e. p. s. subiect [-animat] R: Îngrijite bine, hainele se menţin mai mult timp în stare bună. (sin. a se păstra) F: Bien soignés, les vêtements se maintiennent / se gardent longtemps en bon état. I: Se ben curati, i vestiti si mantengono a lungo in buono stato. E: If looked after, clothes can be kept in a good condition longer. R: Vremea se menţine rece // frumoasă. F: Le temps reste froid // beau. I: I tempo si mantiene freddo // bello. E: The weather continues to be cold // fine. a se ~ la ceva (nivel, cotă) subiect [-animat] R: Cursul valutar se menţine la valorile prevăzute. F: Le cours des devises se maintient aux valeurs prévues. I: Il corso valutario si mantiene ai valori previsti. E: The rate of exchange is maintained at the previous values. R: Apele Dunării se menţin la cotele de alertă. F: Les eaux du Danube se maintiennent aux cotes d'alerte. I: Le acque del Danubio si mantengono al livello di guardia. E: The waters of the Danube are still at the red alert level.

269

MERGE1

MERGE1 (15. 6) (ind. prez. 1, 6 merg; conj. prez. 3, 6 să meargă; part. mers)

I. vb. intr. a~ subiect [+animat] R: Copilul merge singur. (sin. a umbla) F: L’enfant marche (tout) seul. I: Il bambino cammina da solo. E: The child walks by himself. R: Rănit la picior, câinele nu mai poate merge. (sin. a umbla) F: Blessé à la jambe, le chien ne peut plus marcher. I: Ferito alla zampa, il cane non può più camminare. E: Wounded in the leg, the dog can no longer walk. a ~ + circ. (mod, măsură) subiect [±animat] (persoană, animal, vehicul) R: Deşi mică, Maria merge foarte bine. F: Quoique petite, Marie marche très bien. I: Benché sia piccola, Maria cammina molto bene. E: Although a baby, Mary walks very well. R: Pe Paul îl doare piciorul, de aceea merge cu dificultate // şchiopătând. (sin. a se deplasa) F: Paul a mal à la jambe, c’est pourquoi il marche avec difficulté // en claudiquant. I: A Paolo fa male la gamba, perciò cammina con difficoltà // zoppicando. E: Paul has a painful leg, that is why he walks with difficulty // he limps. R: Paul merge mult pe jos. (sin. a umbla) F: Paul marche beaucoup à pied. I: Paolo va molto a piedi. E: Paul walks a lot. R: Calul mergea la trap // la galop. F: Le cheval allait au trot // au galop. I: Il cavallo andava al trotto // al galoppo. E: The horse was trotting // was riding at a gallop. R: Maşina mergea cu 80 de kilometri pe oră. (sin. a circula) F: La voiture roulait à 80 km à l’heure. I: La macchina andava a 80 chilometri all' ora. E: The car was doing 80 km an hour. 270

R: Avioanele supersonice merg cu viteză foarte mare. (sin. a zbura) F: Les avions supersoniques volent avec une très grande vitesse. I: Gli aerei supersonici volano a grande velocità. E: Supersonic jets fly at a very high speed. a ~ + circ. (loc, timp) subiect [±animat] (persoană, vehicul) R: Elevii merg la şcoală. (sin. a se duce) F: Les élèves vont à l’école. I: Gli studenti vanno a scuola. E: Students walk to school. R: Maria merge săptămânal la Bucureşti. (sin. a se duce, a călători) F: Marie va chaque semaine à Bucarest. I: Maria va ogni settimana a Bucarest. E: Mary goes to Bucharest every week. R: Paul merge în fiecare an în Franţa. (sin. a se duce, a călători) F: Paul va chaque année en France. I: Paolo va ogni anno in Francia. E: Paul goes to France every year. R: Când Maria l-a întâlnit, Paul mergea către / spre casă. (sin. a se duce, a se îndrepta) F: Quand Marie l’a rencontré, Paul se rendait à la maison / se dirigeait vers la maison. I: Quando Maria l’ha incontrato, Paolo andava verso casa. E: When Mary met him, Paul was going home. R: Autobuzul acesta merge direct la gară // la Bucureşti. (sin. a circula) F: Ce bus va directement à la gare // à Bucarest. I: Questo autobus va direttamente alla stazione // a Bucarest. E: The bus goes straight to the station // to Bucharest. a ~ + circ. (loc1) + circ. (loc2) subiect [±animat] (persoană, vehicul) R: Ieri, Paul a mers de acasă până la şcoală cu bicicleta. F: Hier, Paul est allé de chez lui jusqu’à l’école à bicyclette. I: Ieri Paolo è andato da casa fino a scuola in bicicletta. E: Yesterday Paul went from home to school by bike.

MERGE2

R: Copilul poate să meargă singur de la pat (până) la uşă. F: L’enfant peut marcher seul du lit (jusqu’) à la porte. I: Il bambino può camminare da solo dal letto fino alla porta. E: The child can walk from the bed to the door. R: Se zice că Brâncuşi a mers pe jos din România până în Franţa. F: On dit que Brancusi est allé à pied de la Roumanie jusqu'en France . I: Si dice che Brancusi è andato a piedi dalla Romania fino in Francia. E: It is said that Brancusi travelled on foot from Romania to France. R: Autobuzul 80 merge de la gară până la Universitate. F: L’autobus 80 circule / va de la gare (jusqu’) à l’Université. I: L'autobus 80 circola tra la stazione e l’Università. E: Bus 80 runs from the station to the University. a ~ cu cineva + circ. (loc, timp) subiect [+persoană] R: Paul a mers cu familia // cu prietenii în vacanţă la munte. (sin. a se duce) F: Paul est allé en vacances à la montagne avec sa famille // avec ses amis. I: Paolo è andato in vacanza in montagna con la sua famiglia // con gli amici. E: Paul took his family // his friends on a holiday in the mountains. a ~ cu ceva (mijloc de transport) subiect [+persoană] R: Paul merge la serviciu cu autobuzul // cu maşina // cu bicicleta. (sin. a se deplasa, a se duce) F: Paul se rend / va au travail en bus // en voiture // à bicyclette. I: Paolo va al lavoro in autobus // in macchina // in bicicletta. E: Paul travels / goes to work by bus // car // bike. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, mod) (în constr. impers.) R: Pe drumul acesta se merge la / spre cabană.

F: Par ce chemin on va au chalet / vers le chalet. I: Per questo sentiero si va verso / alla baita. E: This is the way that leads to the chalet. R: Pe autostradă se merge cu viteză mare. (sin. a se circula) F: Sur l’autoroute on roule à grande vitesse. I: Sull'autostrada si va a grande velocità. E: They travel at a high speed on the highway. MERGE2 (15. 6) (ind. prez. 1, 6 merg; conj. prez. 3, 6 să meargă; part. mers)

vb. intr. subiect [-animat] R: Televizorul // Maşina // Ceasul nu mai merge. (sin. a funcţiona) F: La télé // La voiture // La montre ne marche plus. I: Il televisore // La macchina // L'orologio non va / funziona più. E: The TV // The car // The watch does not work. R: Banii româneşti nu merg în UE. (sin. a circula) F: La monnaie roumaine n'est pas valable en UE. I: I soldi romeni non circolano nella UE. E: Romanian money cannot be used in the EU. R: Pantofii aceştia nu merg cu / la rochia de seară. (sin. a se asorta) F: Ces chaussures ne vont pas avec cette robe du soir. I: Queste scarpe non vanno con il vestito da sera. E: These shoes do not go with the evening dress. R: Albul merge cu orice culoare. (sin. a se potrivi, a se asorta) F: Le blanc s'assortit / s'harmonise avec n'importe quelle couleur. I: Il bianco sta bene // va con qualsiasi colore. E: The white matches / goes with any colour.

271

MERITA

MERITA (1. 16) (ind. prez. 1 merit, 2 meriţi, 3, 6 merită)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [± animat] R: Pentru ce a făcut, Maria // instituţia voastră merită un premiu. Şi noi merităm o recompensă. F: Pour ce qu'elle a fait, Marie // votre institution mérite un prix. Nous aussi, nous méritons une récompense. I: Per quello che ha fatto, Maria // la vostra istitutione merita un premio. Anche noi meritiamo una ricompensa. E: Mary // Your institution deserves a prize for what she has done. We also deserve a reward. R: Voi meritaţi mai multă atenţie din partea colegilor! F: Vous méritez plus d'attention de la part de vos collègues! I: Voi meritate più attenzione da parte dei (vostri) colleghi. E: You deserve more of your colleagues' attention! a ~ să P subiect [+persoană] R: Maria merită să primească o recompensă. Şi tu meriţi să primeşti aceeaşi recompensă. F: Marie mérite de recevoir une récompense. Tu mérites, toi-aussi, la même récompense. I: Maria merita di ricevere una ricompensa / un premio. Anche tu meriti di ricevere la stessa ricompensa. E: Mary deserves a reward. You also deserve the same reward. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: În viaţă, Paul a făcut numai prostii şi acum îşi merită soarta. F: Dans sa vie, Paul n'a fait que des bêtises et maintenant il mérite son sort. I: Nella vita, Paolo ha fatto solo delle sciocchezze, e adesso merita la sua sorte. E: All his life, Paul has been doing only silly things, so he deserves what he gets.

272

II. vb. intr. a ~ + circ. (mod) subiect [-animat] R: Casa nu merită atâţia bani. (sin. a valora) F: La maison ne mérite pas / ne vaut pas tant d'argent. I: La casa non vale tanto denaro. E: The house does not deserve so much money. a ~ + e. p. s. a ~ + prop. pred. supl. (să P) subiect [±animat] R: Paul merită pedepsit // felicitat pentru gestul lui. Merită să fie pedepsit // felicitat. F: Paul mérite d'être puni // félicité pour son geste. Il mérite d'être puni // félicité. I: Paolo merita di essere punito // complimentato per il suo gesto. Merita di essere punito // complimentato. E: Paul deserves to be punished // congratulated for his gesture. He deserves to be punished // congratulated. R: Muzeul merită vizitat // să fie vizitat. F: Le musée mérite d’être visité / cela vaut la peine de visiter ce musée. I: Il museo merita di essere visitato. E: This museum is worth seeing. R: Aceste întâmplări merită (să fie) consemnate exact. F: Ces événements méritent d'être consignés fidèlement. I: Questi avvenimenti meritano di essere registrati con esattezza. E: These events are worth mentioning in (fine) detail. a~ (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (să P) R: E o bluză de foarte bună calitate, (aşa că) merită să plăteşti mai mult. F: C'est une blouse de très bonne qualité, (donc) elle vaut son prix. I: È una camicetta di buona qualità, sicché vale la pena di pagare qualcosa di più. E: It’s a high quality blouse, so it is worth paying more (for it). R: Nu merită să mai discutăm!

MINŢI

F: Il ne vaut plus la peine d'en discuter! I: Non vale la pena parlarne ancora! E: It's not worth discussing it any longer! MICŞORA (4) (ind. prez. 1 micşorez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Arhitectul a micşorat dimensiunile sălii de sport. (sin. a reduce) F: L'architecte a diminué / réduit les dimensions de la salle de sport. I: L'architetto ha ridotto le dimensioni della palestra. E: The architect has reduced the dimensions of the gym. R: Topograful a micşorat harta de trei ori. (sin. a reduce) F: Le topographe a réduit trois fois la carte. I: Il topografo ha ridotto / rimpicciolito la carta geografica tre volte. E: The topographer reduced the scale of the map by three. R: Calculatorul a micşorat corpul literelor. F: L'ordinateur a diminué le corps des lettres. I: Il computer ha ridotto il corpo delle lettere. E: The computer reduced the fonts. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: În urma discuţiilor, Maria şi-a micşorat pretenţiile // bugetul. (sin. a reduce) F: A la suite des discussions, Marie a réduit ses prétentions // son budget. I: In seguito alle discussioni, Maria ha ridotto le sue pretese // il suo budget. E: As a result of the talks, Mary has reduced her demands // her spending. II. vb. refl. a se ~ ± circ. (timp) subiect [-animat] R: Toamna zilele se micşorează. (sin. a se scurta) F: En automne les jours décroissent. I: In autunno i giorni si accorciano. E: In autumn days get shorter.

R: Spre seară forţa vântului s-a micşorat. F: Vers le soir, la force du vent a diminué. I: Verso sera, la forza del vento è diminuita. E: Towards evening the wind abated. (cu sens pasiv) R: Impozitul pe locuinţă s-a micşorat cu 5%. (sin. a se reduce) F: L’impôt sur le logement a diminué de 5%. I: L'imposta sulla casa è diminuita del 5%. E: The house taxes were reduced by 5%. MINŢI (9. 7) (ind. prez. 1, 6 mint, 2 minţi, 3 minte; conj. prez. 3, 6 să mintă; imp. 2 minte !)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Paul a minţit-o pe mama sa. F: Paul a menti à sa mère. I: Paolo ha mentito a sua madre. E: Paul lied to his mother. a ~ că P subiect [+persoană] R: Paul a minţit că a pierdut trenul. F: Paul a menti en disant qu'il avait manqué le train. I: Paolo ha mentito dicendo d'aver perso il treno. E: Paul lied when he said he had missed the train. a ~ pe cineva că P subiect [+persoană] R: Paul a minţit-o pe mama sa că a pierdut trenul. F: Paul a menti à sa mère en disant qu'il avait manqué le train. I: Paolo ha mentito a sua madre, dicendo che aveva perso il treno. E: Paul lied to his mother that he had missed the train. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Lui Paul nu-i place să-şi mintă părinţii. F: Paul n'aime pas mentir à ses parents. I: A Paolo non piace mentire ai suoi genitori. E: Paul does not like to lie to his parents.

273

MIRA

II. vb. intr. a~ subiect [+persoană] R: Paul nu minte niciodată. F: Paul ne ment jamais. I: Paolo non mente mai. E: Paul never lies. III.vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: În unele ziare se minte cam mult. F: Dans certains journaux, on ment un peu trop. I: Si mente un po' troppo in certi giornali. E: In some papers there are too many lies. (reciproc) R: Cei doi fraţi nu se mint unul pe altul. F: Les deux frères ne se mentent pas l'un à l'autre. I: I due fratelli non si dicono delle bugie / non si mentiscono l’uno all’altro. E: The two brothers lie to each other. MIRA (1) (ind. prez. 1 mir)

I. vb. tr. (vb.unipers. 3, 6)

R: F: I: E: R: F: I: E:

a ~ pe cineva subiect [-animat] (comportament, sentimente) Nu mă miră afirmaţiile lui Paul. Nu m-au mirat niciodată. Les affirmations de Paul ne m'étonnent pas. Elles ne m'ont jamais étonné. Le affermazioni di Paolo non mi sorprendono / meravigliano. Non mi hanno meravigliato mai. Paul's statements don't surprise me. They have never surprised me. Atitudinea profesorului ne-a mirat pe toţi. (sin. a nedumeri) L’attitude du professeur nous a tous étonnés / surpris. L'atteggiamento del professore ci ha stupito tutti. The teacher’s attitude astonished us all.

274

R: F: I: E: R: F: I: E:

a ~ pe cineva (vb. unipers. 3) subiect [-animat] ( că P, cum, unde, cât, rel. (ceea ce, ce) P) Nu mă miră că a venit. Cela ne m'étonne pas qu'il soit venu. Non mi stupisce che egli sia venuto. I'm not surprised he's shown up. Nu mă mai miră cum a procedat // ce a spus. La façon dont il s'y est pris // Ce qu'il a dit ne m'étonne plus. Non mi stupisce più come ha agito // ciò che ha detto. How he acted // What he said doesn't come as a surprise to me.

II. vb. refl a se ~ de ceva a se ~ de rel. (ceea ce, ce) P subiect [+persoană] R: Mulţi se miră de succesele lui Paul. (sin. a fi surprins) F: Beaucoup de gens s’étonnent des succès de Paul. I: Molti si stupiscono dei successi di Paolo. E: Many people are astonished by Paul’s successes. R: Toată lumea s-a mirat de (ceea) ce s-a întâmplat cu prietenul lor. F: Tout le monde a été surpris de ce qui est arrivé à leur ami. I: Tutti si sono stupiti di quello che è successo al loro amico. E: Everybody was amazed at what had happened to their friend. a se ~ că P a se ~ ce, cât, cum P subiect [+persoană] R: Mă mir că Maria nu a venit încă. Ne mirăm toţi. F: Je m’étonne que Marie ne soit pas encore venue // de ce que Marie n’est pas encore venue. Nous en sommes tous étonnés. I: Mi stupisco / sono sorpreso che Maria non sia ancora venuta. Ne siamo tutti sorpresi. E: I’m amazed Mary hasn’t come yet. We are all amazed. R: M-am mirat cât de bine // ce bine arată Paul după boală. Ne mirăm toţi cum a putut rezista la tratament.

MIROSI

F: J’ai été surpris / étonné de la bonne mine que Paul avait après la maladie. Nous nous étonnons tous qu' il ait pu résister au traitement. I: Mi sono meravigliato del bel aspetto che Paolo ha dopo la malattia. Tutti siamo sorpresi comme abbia potuto resistere al trattamento (terapeutico). E: I was amazed how well Paul looks after having been ill. We are all amazed how he managed to stand the treatment. a se ~ să P a se ~ ca ... să P subiect [+persoană] R: M-aş mira (ca noi) să terminăm la data fixată // ca Paul să vină // să vină şi Paul. (sin. a surprinde) F: Je m’étonnerais que nous terminions à la date fixée // que Paul vienne // que Paul vienne lui-aussi. I: Mi stupirebbe se finissimo alla data stabilita // se Paolo venisse // se Paolo venisse anche lui. E: I'd be surprised if we met the deadline // if Paul came. R: M-aş mira să nu vină Paul // ca Paul să nu vină. F: Je m'étonnerais que Paul ne vienne. I: Mi stupirebbe che Paolo non venisse. E: I'd be surprised if Paul didn't come. MIROSI (9. 6) (ind. prez. 1, 6 miros, 2 miroşi, 3 miroase; conj. prez. 3, 6 să miroasă; imp. 2 miroase !)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [+animat] R: Maria s-a oprit şi a mirosit o floare. F: Marie s’est arrêtée et a senti une fleur. I: Maria si è fermata e ha odorato un fiore. E: Mary stopped and smelled the flower. R: Pisica a mirosit peştele şi a început să mănânce. F: Le chat a flairé le poisson et s’est mis à manger.

I: La gatta ha annusato il pesce e ha incominciato a mangiare. E: The cat sniffed the fish and started eating. R: Câinele l-a mirosit pe străin. F: Le chien a flairé l’étranger. I: Il cane ha fiutato il forestiere. E: The dog sniffed at the stranger. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Animalele obişnuiesc să-şi miroasă culcuşul. F: Les animaux ont l’habitude de renifler leur terrier. I: Gli animali usano fiutare la loro cuccia. E: Animals usually sniff their bed. R: Câinele îşi mirosea stăpânul. F: Le chien reniflait son maître. I: Il cane fiutava il suo padrone. E: The dog was sniffing his master. II. vb. intr. a ~ ± circ. (mod) subiect [-animat] R: Trandafirii miros frumos. F: Les roses sentent bon. I: Le rose esalano un buon profumo. E: Roses have a pleasant smell. a ~ a ceva subiect [-animat] R: Părul Mariei miroase a tutun. F: Les cheveux de Marie sentent le tabac. I: I cappelli di Maria sentono il fumo. E: Mary's hair smells of tobacco. III. vb. refl. a se ~ (reciproc) R: La început, cei doi căţei s-au mirosit, apoi au început să se joace. F: Au début, les deux chiots se sont flairés / reniflés (l’un l’autre), puis ils se sont mis à jouer ensemble. I: All'inizio i due cagnolini si sono annusati (a vicenda), poi hanno iniziato a giocare. E: In the beginning, the two puppies sniffed at each other and then started to play.

275

MIŞCA

MIŞCA (1. 15) (ind. prez. 1 mişc, 2 mişti, 3, 6 mişcă; conj prez. 3, 6 să mişte)

I. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Unul dintre răniţi trăieşte încă. Respiră. Mişcă. F: Un des blessés vit encore. Il respire. Il bouge. I: Uno dei feriti è ancora vivo. Respira. Si muove. E: One of the wounded men is moving. He is breathing. He is alive. R: Câinii mişcă din urechi. F: Les chiens remuent les oreilles. I: I cani muovono le orecchie. E: Dogs move their ears. R: Nimic nu mişcă în pădure // în oraş // pe stradă. F: Rien ne bouge dans la forêt // en ville // dans la rue. I: Niente si muove nel bosco // in città // sulla strada. E: Nothing moves in the woods // in town // in the street. II. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc) subiect [±animat] R: Paul dă din picior şi mişcă pupitrul. F: Paul remue la jambe et fait bouger le pupitre. I: Paolo dimena le gambe e muove il banco. E: Paul kicks out and moves the desk. R: Vântul mişcă frunzele copacilor. F: Le vent fait remuer les feuilles des arbres. I: Il vento agita le foglie degli alberi. E: The wind blows the leaves of the tree. a ~ pe cineva subiect [-animat] R: Această întâmplare tristă a mişcat-o pe Maria până la lacrimi. (sin. a impresiona, a emoţiona) F: Cette triste histoire a touché / ému Marie jusqu’aux larmes. I: Questa triste vicenda ha commosso Maria fino alle lacrime. E: This sad story moved Mary to tears. a ~ pe cineva (în constr. unipers. 3) 276

subiect [-animat] (rel. (ceea ce, ce) P, cum P) R: Nu mă mai mişcă ce se spune despre mine // ce se întâmplă în jurul meu // ce face Paul // cum se comportă Paul. F: Ce qu'on dit de moi // Ce qui se passe autour de moi // Ce que fait Paul // Comment Paul se comporte ne me touche plus . I: Non mi commuove / tocca più ciò che si dice su di me // ciò che accade attorno a me // ciò che fa Paolo // il comportamento di Paolo. E: Nothing of what they say about me // of what happens around me // of what Paul is doing moves me anymore. How Paul behaves doesn't move me anymore. a-şi ~ ceva (parte a corpului) (cu dat. pos.) R: După accident, bolnavul nu şi-a mai mişcat capul // piciorul. F: Après l’accident, le malade n’a plus remué la tête // la jambe. I: Dopo l'incidente il malato non ha mosso più la testa // la gamba. E: After the accident the patient could not move his head // leg. R: Câinii îşi mişcă urechile // coada. F: Les chiens remuent leurs oreilles // leur queue. I: I cani muovono le orecchie // la coda. E: Dogs move their ears // wag their tail. III. vb. refl. a se ~ ± circ. (mod, loc) subiect [±animat] R: Până mă întorc, să nu se mişte nimeni! F: Que personne ne bouge jusqu’à ce que je rentre! I: Che non si muova nessuno fino al mio ritorno! E: Nobody is to move till I come back! R: Crengile copacului se mişcă în bătaia vântului. F: Les branches de l'arbre remuent dans le vent. I: I rami dell'albero si muovono nei soffi del vento. E: The branches of the tree are moving in the wind. R: Copiii se mişcau în cerc ţinându-se de mână. (sin. a se deplasa)

MULŢUMI

F: Les enfants se déplaçaient en cercle, en se tenant par la main. I: I bambini si muovevano in cerchio, tenendosi per mano. E: The children were moving in a circle, holding their hands. R: Deşi bolnav, Paul se poate mişca prin cameră. (sin. a se plimba, a se deplasa) F: Bien que malade, Paul peut se déplacer dans la chambre. I: Benché malato, Paolo può muoversi nella stanza. E: Although ill, Paul is able to move around the room. MULŢUMI (10) (ind. prez. 1, 6 mulţumesc)

I. vb. intr. a-i ~ (cuiva) (pentru ceva) subiect [+persoană] R: Paul le-a mulţumit colegilor (pentru cadou // pentru ajutor). F: Paul a remercié ses collègues (pour le cadeau // de leur aide) I: Paolo ha ringraziato i colleghi (per il regalo // per l'aiuto). E: Paul thanked his colleagues (for their present // for their help). R: -Ţi-am adus cafeaua.– (Îţi) mulţumesc! F: -Je t’ai apporté le café. – Je t'en remercie! / Merci! I: -Ti ho portato il caffè. – Ti ringrazio! E: ”I brought you the coffee” . “Thank you”. II. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) R: Maria i-a mulţumit pe părinţi cu rezultatele obţinute la examene. F: Marie a contenté ses parents / a fait plaisir à ses parents avec les résultats obtenus aux examens. I: Maria ha accontentato i genitori // ha reso felici i genitori con i risultati ottenuti all'esame. E: Mary has pleased her parents with the results in the exams. R: Rezultatele obţinute la concursul de matematică au mulţumit conducerea ministerului // i-au mulţumit pe

profesori. (sin. a satisface) F: Les résultats obtenus au concours de mathématiques ont contenté // satisfait la direction du ministère // les professeurs. I: I risultati raggiunti al concorso di matematica hanno soddisfatto i responsabili del ministero // i professori. E: The results obtained in the maths contest have satisfied the Ministry // the teachers. a ~ pe cineva (în constr. unipers. 3, 6) subiect [-animat] (că P) R: Situaţia actuală a lui Paul mă mulţumeşte // ne mulţumeşte pe toţi. M-au mulţumit // Ne-au mulţumit rezultatele obţinute de Paul la ultimele examene. F: La situation actuelle de Paul nous satisfait // nous satisfait tous. Les résultats que Paul a obtenus aux derniers examens nous satisfont. I: La presente situazione di Paolo ci accontenta // ci accontenta tutti. I risultati ottenuti da Paolo agli ultimi esami ci accontentano. E: Paul’s current situation pleases me // us all. Paul’s results in the latest exams pleased me // us. a ~ pe cineva (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (că P) R: Nu mă // Nu ne mulţumeşte deloc că ai luat 5 la matematică. F: Cela ne me // ne nous satisfait point que tu aies obtenu un 5 en mathématiques. I: Non mi // Non ci accontenta affatto che tu abbia ottenuto un 5 in matematica. E: I'm not // We are not at all satisfied with your D grade in mathematics. a-şi ~ pe cineva (cu ceva) (cu dat. pos.) R: Maria şi-a mulţumit părinţii cu rezultatele obţinute la examene. F: Marie a fait plaisir à ses parents / a contenté ses parents avec les résultats obtenus aux examens. I: Maria ha dato una soddisfazione ai suoi genitori con i risultati ottenuti agli esami. 277

MUNCI

E: Mary pleased / satisfied her parents with her exams results. a-şi ~ (unul altuia) (reciproc) R: Maria şi Paul şi-au mulţumit pentru urări. F: Marie et Paul se sont remerciés pour les vœux. I: Maria e Paolo si sono ringraziati a vicenda per gli auguri. E: Mary and Paul thanked each other for the greetings. III. vb. refl. a se ~ cu ceva subiect [+persoană] R: Maria s-a mulţumit cu o explicaţie vagă. F: Marie s’est contentée d’une explication vague. I: Maria si è accontentata di una spiegazione vaga. E: Mary accepted a vague explanation. R: Maria se mulţumeşte cu puţin. F: Marie se contente de peu. I: Maria si accontenta di poco. E: Mary is easily satisfied. a se ~ (în constr. impers.) R: Se mulţumeşte întotdeauna celui care îţi face un serviciu. F: On remercie toujours celui qui vous rend service. I: Si ringrazia sempre quello che ti fa un favore. E: One must always thank those who do you a favour. a i se ~ cuiva pentru ceva (în constr. impers.) R: I s-a mulţumit profesorului pentru explicaţii. F: On a remercié le professeur pour ses explications. I: Hanno ringraziato il professore per le spiegazioni. E: The teacher was thanked for his explanations. a se ~ să P subiect [+persoană] R: Maria nu i-a răspuns lui Paul, s-a mulţumit să-l privească furioasă. F: Marie n’a pas répondu à Paul, elle s’est contentée de le regarder, furieuse. 278

I: Maria non ha risposto a Paolo, si è accontentata di guardarlo con rabbia. E: Mary said nothing to Paul, she only looked at him furiously. MUNCI (10) (ind. prez. 1, 6 muncesc)

I. vb. intr. a ~ + circ. (mod, timp, loc) subiect [+persoană] R: Maria munceşte mult // bine. (sin. a lucra) F: Marie travaille beaucoup // bien. I: Maria lavora molto // bene. E: Mary works a lot // well. R: Paul munceşte de două ore. (sin. a lucra) F: Paul travaille depuis deux heures. I: Paolo sta lavorando da due ore. E: Paul’s been working for two hours. R: Timp de doi ani Paul a muncit într-o fabrică. (sin. a lucra) F: Paul a travaillé deux ans dans une usine. I: Per due anni Paolo ha lavorato in fabbrica. E: Paul worked in a factory for two years. II. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Această familie munceşte pământul de multe generaţii. (sin. a cultiva, a lucra) F: Cette famille travaille / cultive la terre depuis plusieurs générations. I: Questa famiglia lavora la terra da molte generazioni. E: This family have been working the land for generations. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Ţăranii îşi muncesc pământul cu maşini agricole. F: Les paysans travaillent leur terre avec des machines agricoles . I: I contadini lavorano la loro terra con le macchine agricole. E: The peasants work their land with mechanical equipment.

MURI

III. vb. refl. a se ~ ± circ. (loc, timp, mod) (în constr. impers.) R: În acest atelier se munceşte bine // prost // de la ora 8 la ora 16. F: Dans cet atelier on travaille bien // mal // de 8 h à 16 h. I: In questa officina si lavora bene // male // dalle 8 alle 16. E: In this workshop people work well // badly // from 8 to 6 pm. (cu sens pasiv) R: Pământul pietros se munceşte greu. F: La terre rocailleuse est difficile à travailler / se travaille difficilement. I: Il terreno sassoso si lavora a fatica. E: Rocky soil is difficult to work. MURDĂRI (10) (ind. prez. 1, 6 murdăresc)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva cu, de ceva subiect [± animat] R: Copiii au murdărit covorul cu / de cerneală. F: Les enfants ont sali le tapis d'encre / avec de l'encre. I: I bambini hanno sporcato il tappeto d'inchiostro. E: The children put ink on the carpet. R: O maşină a murdărit-o pe Maria cu noroi. F: Une voiture a éclaboussé Marie de boue. I: Una macchina ha sporcato Maria di fango. E: A car splashed Mary with mud. a-şi ~ ceva cu, de ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a murdărit mâinile şi bluza cu / de cerneală. F: Marie a sali ses mains et sa blouse d'encre / avec de l'encre. I: Maria si è sporcata le mani e la camicia d'inchiostro. E: Mary got ink on her hands and T-shirt. II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod, loc) subiect [±animat] R: Rufele albe se murdăresc repede. F: Le linge blanc se salit vite.

I: Gli indumenti bianchi si sporcano subito. E: White linen gets dirty very easily. R: Copiii se murdăresc uşor // la joacă. F: Les enfants se salissent facilement // en jouant. I: I bambini si sporcano facilmente // quando giocano. E: Children get dirty easily // when playing. a se ~ pe ceva a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Paul lucrează în grădină. S-a murdărit pe mâini. S-a murdărit de pământ. F: Paul travaille dans le jardin. Il s'est sali les mains. Il s'est couvert de crotte / de terre. I: Paolo lavora nel giardino. Si è sporcato le mani. Sii è sporcato di terriccio. E: Paul is working in the garden. He has dirtied his hands. He has got dirty with soil. MURI (9. 9) (ind. prez. 1, 6 mor, 2 mori, 3 moare; conj. prez. 3, 6 să moară)

I. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Oamenii şi animalele mor la o anumită vârstă. F: Les hommes et les animaux meurent à un certain âge. I: Gli uomini e gli animali muoiono ad una certa età. E: People and animals die at a certain age. R: Iarna, plantele mor. F: En hiver, les plantes meurent. I: D’inverno, le piante muoiono. E: In winter, plants die. R: Speranţa // Iubirea nu a murit încă. (sin. a se stinge) F: L’espoir // L’amour n’est pas encore mort. I: La speranza non è ancora morta. // L'amore non è ancora morto. E: Hope // Love has not died yet. a ~ + circ. (cauză, timp, loc) subiect [+animat] R: Vecina mea a murit de cancer // în

279

MUTA

F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

urma unui accident de circulaţie. (sin. a deceda) Ma voisine est morte d’un cancer // à la suite d’un accident de circulation. La mia vicina è morta di cancro // in seguito a un incidente stradale. My neighbour died of cancer // in a car accident. Bunicul a murit la optzeci de ani // de bătrâneţe // la Paris. Mon grand-père est mort à quatrevingts ans // à cause de la vieillesse // à Paris. Mio nonno è morto a ottant'anni // di vecchiaia // a Parigi. Grandfather died at eighty // of old age // in Paris. a ~ + circ. (scop) subiect [+persoană] Tinerii soldaţi au murit pentru patrie // pentru libertate. Les jeunes soldats sont morts pour la patrie // pour la liberté. I giovani soldati sono morti per la patria // per la libertà. Young soldiers died for their country // for freedom.

II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: La tinereţe, nu se moare dintr-o răceală. F: Quand on est jeune, on ne meurt pas d' un rhume de cerveau. I: Quando si è giovani, non si muore per un raffreddore. E: People do not die of a cold in youth. MUTA (1. 16) (ind. prez. 1 mut, 2 muţi, 3, 6 mută)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul şi Maria au mutat patul în camera copiilor. F: Paul et Marie ont déplacé le lit dans la chambre des enfants. I: Paolo e Maria hanno trasferito il letto nella stanza dei bambini. E: Paul and Mary have moved the bed into the children’s room. 280

R: Paul şi Maria au mutat masa din cameră în bucătărie. F: Paul et Marie ont déplacé la table de la chambre dans la cuisine. I: Paolo e Maria hanno spostato la tavola dalla camera in cucina. E: Paul and Mary have moved the table from the room into the kitchen. R: Parlamentul a mutat sediul Senatului. F: Le Parlement a changé le siège du Sénat. I: Il Parlamento ha sloggiato // trasferito la sede del Senato. E: The Parliament has had the Senate headquarters moved. a ~ pe cineva + circ. (loc1) + circ. (loc2) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Consiliul de administraţie l-a mutat pe Paul de la (serviciul de) contabilitate la secretariat. (sin. a transfera, a trece) F: Le conseil d’administration a muté / transféré / déplacé Paul du service de comptabilité au secrétariat. I: Il consiglio d’amministrazione ha trasferito Paolo dalla contabilità alla segreteria. E: The board moved Popescu from the Accounting to the Administration Department. R: Părinţii l-au mutat pe Paul din clasa a V-a A în a V-a C. (sin. a transfera) F: Les parents ont muté / transféré Paul de la classe 5 A à la 5 C. I: I genitori hanno trasferito Paolo dalla quinta A alla quinta C. E: Paul was transferred from class 5A to 5C. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a mutat hainele în dulapul cel nou. F: Marie a mis / transféré ses vêtements dans la nouvelle armoire. I: Maria ha spostato i suoi vestiti nel nuovo armadio. E: Mary moved her clothes into the new wardrobe. R: Paul şi-a mutat copiii la o Universitate particulară. (sin. a transfera) F: Paul a muté / transféré ses enfants à une Université privée.

MUTA

I: Paolo ha trasferito i suoi figli in un'università privata. E: Paul moved his children to a private university. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Familia Mariei s-a mutat din casa bunicilor // într-un apartament nou // pe altă stradă // în capitală // în provincie // în străinătate. F: La famille de Marie a déménagé de la maison de leurs grands-parents // a

emménagé / s'est instalée dans un nouvel appartement // s'est installée dans une autre rue // dans la capitale // en province // à l’étranger. I: La famiglia di Maria si è trasferita dalla casa dei nonni // in nuovo appartamento // in un'altra via // nella capitale // in provincia // all'estero. E: Mary’s family moved from their grandparents' house//into a new apartment // to another street // to the capital // to the provinces // abroad.

281

N

NAŞTE (14. 10) (ind. prez. 1, 6 nasc, 2 naşti, 3 naşte; imperf. 1, 4 năşteam, 2 năşteai etc.; perf. simplu 1 născui, 2 născuşi etc.; m. m. c. perf. 1 născusem, 2 născuseşi etc. ; conj. prez. 3, 6 să nască; ger. născând; part. născut)

I. vb. tr. a ∼ pe cineva a ∼ ceva subiect [+animat] R: Maria a născut un băiat. F: Marie a accouché d'un garçon. I: Maria ha partorito un maschio. E: Mary gave birth to a boy. R: Pisica a născut cinci pisoi. (sin. a făta) F: La chatte a mis bas cinq chatons. I: La gatta ha partorito cinque gattini. E: The cat had five kittens. a ∼ + circ. (loc, timp) (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Maria a născut la maternitate // la Bucureşti // pe 20 martie. F: Marie a accouché à la maternité // à Bucarest // le 20 mars. I: Maria ha partorito in maternità, a Bucarest // il 20 marzo. E: Mary gave birth at the hospital // in Bucharest // on the 20th of March. R: Maria a născut la termen // înainte de termen. F: Marie a accouché à terme // avant terme. I: Maria ha partorito alla scadenza // prima del termine. E: Mary delivered prematurely // had a premature birth.

R: F: I: E: R: F: I: E:

a ∼ ceva subiect [-animat] Atitudinea lui naşte discuţii. (sin. a isca) Son attitude provoque des discussions. Il suo atteggiamento provoca discussioni. His attitude raises controversies. Averea lui naşte invidie. (sin. a provoca) Sa fortune engendre l'envie. Il suo patrimonio fa nascere delle invidie. His fortune makes everybody envious.

II. vb. refl. a se ∼ + circ. (loc, timp, mod) subiect [± persoană] R: Artistul s-a născut în România // la începutul secolului trecut. F: L'artiste est né en Roumanie // au début du siècle passé. I: L'artista è nato in Romania // all'inizio del secolo scorso. E: The artist was born in Romania // at the beginning of the last century. R: Elefantul s-a născut în captivitate. F: L'éléphant est né en captivité. I: L'elefante è nato in cattività. E: The elephant was born in captivity. R: Sora mea s-a născut la / pe 15 mai 1985 // în mai // în 1985. F: Ma sœur est née le 15 mai 1985 // en mai // en 1985. I: Mia sorella è nata il 15 maggio 1985 // in maggio // nel 1985. E: My sister was born on May 15, 1985 // in May // in 1985.

NIMERI

a se ∼ + nume predicativ (cu statut de vb. copulativ) subiect [+persoană] R: Unii oameni se nasc bogaţi şi mor săraci. F: Certaines gens naissent riches et meurent pauvres. I: Alcuni nascono ricchi e muoiono poveri. E: Some people are born ritch and die poor. NIMERI (10) (ind. prez. 1, 6 nimeresc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Trăgătorul a nimerit ţinta de prima dată. F: Le tireur a touché / a atteint la cible du premier coup. I: Il tiratore ha colpito il bersaglio al primo colpo. E: The marksman hit the target first time. R: Proiectilul a nimerit ţinta. F: Le projectile a atteint la cible. I: Il proiettile ha colpito direttamente il bersaglio. E: The missile hit the target. R: Beţivul a nimerit cu greu broasca de la uşă. (sin. a găsi) F: L'ivrogne a difficilement trouvé la serrure (de sa porte). I: L'ubriaco ha trovato a fatica la serratura. E: The drunk man found the keyhole with difficulty. R: La Loto, Paul a nimerit numerele câştigătoare. F: À la loterie, Paul a tiré les numéros gagnants. I: Al lotto Paolo ha azzeccato i numeri vincenti. E: Paul happened to have guessed the winning numbers in the lottery. a ~ pe cineva în ceva a ~ pe cineva cu ceva subiect [±animat] R: Glonţul l-a nimerit în picior. F: La balle a atteint sa jambe. I: La pallottola lo ha colpito alla gamba. E: The bullet hit him in the leg.

R: Paul l-a nimerit pe fratele său cu mingea în picior. F: Paul a atteint la jambe de son frère avec le ballon. I: Paolo ha colpito la gamba di suo fratello con il pallone. E: Paul hit his brother in the leg with the ball. II. vb. intr. a ~ ± circ. (mod, loc) subiect [±animat] R: Schimbând serviciul, Paul a nimerit bine // rău. F: En changeant d'emploi, Paul est bien // mal tombé. I: Cambiando il posto di lavoro, Paolo è capitato bene // male. E: Changing his job, Paul got a better // a worse one. R: Din neatenţie, Paul a nimerit într-o groapă. F: Faute d'attention, Paul est tombé dans un trou. I: Per disattenzione Paolo è caduto in una fossa. E: By mistake, Paul fell into a hole. R: Maşina a nimerit într-un şanţ. F: La voiture est tombée dans un fossé. I: La macchina è caduta in un fossato. E: The car fell into a ditch. R: Maria a venit pe neaşteptate şi a nimerit în plină dezbatere. F: Marie est venue à l'improviste et elle est tombée en plein débat. I: Maria è venuta all'improvviso, ed è capitata in mezzo a una bella discussione. E: Mary came unexpectedly and found herself in the middle of a discussion. III. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [±animat] R: Maria şi Paul s-au nimerit alături în acelaşi compartiment de tren. (sin. a se întâlni) F: Marie et Paul se sont trouvés, par hasard, dans le même compartiment l'un à côté de l'autre. I: Maria e Paolo si sono trovati per caso nello stesso scompartimento del treno, l’uno accanto all’altro. 283

NINGE

E: Mary and Paul happened to travel next to each other in the same compartment. R: Anul Nou s-a nimerit într-o vineri. F: Le jour du Nouvel An est tombé un vendredi. I: Il capodanno è capitato di un venerdì. E: New Year's Day fell on a Friday. a se ~ că P a se ~ să P a se ~ ca ... să P (în constr. impers.) R: S-a nimerit că, în ziua aceea, nici eu nu am văzut-o pe Maria. F: Il est arrivé que ce jour-là, moi non plus, je n'aie pas vu Marie. I: E’ capitato, che quel giorno, neanch'io ho visto Maria. E: It happened that I didn't see Mary that day either. R: S-a nimerit să n-o văd pe Maria. (sin. a se întâmpla) F: Il est arrivé que je ne voie pas Marie. Il m'est arrivé de ne pas avoir vu Marie. I: Si è dato il caso che non abbia visto Maria. E: It happened that I did not see / meet Mary. R: S-a nimerit ca Maria să-l cunoască pe Paul. F: Il est arrivé / Le hasard a fait que Marie connaisse Paul. I: Si è dato il caso che Maria abbia conosciuto Paolo. E: It happened that Mary met Paul. R: S-a nimerit să plouă în plină iarnă. F: Il est arrivé qu'il pleuve en plein hiver. I: Si è dato caso che piovesse in pieno inverno. E: It happened that it rained in midwinter. NINGE (15) (numai 3: ind. prez. 3 ninge, part. nins)

I. vb. impers. a ~ + circ. (loc, timp. mod) R: Ninge. Ninge la munte // de trei zile // cu fulgi mari. F: Il neige. Il neige depuis trois jours // à la montagne // à gros flocons. I: Sta nevicando. In montagna // da tre giorni // sta nevicando a grossi fiocchi. 284

E: It’s snowing, It’s snowing in the mountains // it’s been snowing for three days // It’s snowing with big flakes . NUMĂRA1 (1. 2) (ind. prez. 1 număr, 2 numeri, 3, 6 numără; conj. prez. 3, 6 să numere)

I. vb. tr. a ∼ ceva a ∼ pe cineva subiect [±animat] (persoană, autoritate) R: Învăţătorul i-a numărat pe copiii din clasă. F: L'instituteur a compté les élèves de sa classe. I: Il maestro ha contato gli alunni / i bambini della classe. E: The teacher counted the children in class. R: Comisia a numărat voturile. F: La commission a compté les votes. I: La commissione ha fatto lo spoglio dei voti. E: The commission counted the votes. a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană] R: Clientul i-a numărat casierului două milioane de lei pentru marfa cumpărată. F: Le client a compté deux millions de lei au caissier pour la marchandise achetée. I: Il cliente ha versato al cassiere due milioni di lei per la merce comprata. E: The client counted out two million lei to the shop assistant for the merchandise he bought. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a numărat banii pe care-i avea la el. F: Paul a compté l'argent qu'il avait sur lui. I: Paolo ha contato i soldi che aveva con sè. E: Paul counted the money he had on him. II. vb. intr. a~ subiect [+persoană] R: Elevii au învăţat să numere (până la

NUMI

100). F: Les élèves ont appris à compter (jusqu'à 100). I: Gli scolari hanno imparato a contare (fino a cento). E: The kids learned to count (to 100). III. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Banii se numără cu atenţie. F: L'argent se compte attentivement. On doit compter l'argent avec attention. I: I soldi si contano con attenzione. E: You must count your money carefully. NUMĂRA2 (1. 2) (ind. prez. 1 număr, 2 numeri, 3, 6 numără; conj. prez. 3, 6 să numere)

I. vb. tr. a ∼ ceva a ∼ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Familia lui Paul numără 12 persoane. F: La famille de Paul compte 12 personnes. I: La famiglia di Paolo conta 12 persone. E: Paul's family is made up of 12 persons. R: Acest partid numără mulţi membri. (sin. a avea) F: Ce parti compte beaucoup de membres. I: Questo partito politico conta molti membri. E: This Party has a lot of members. R: Acest orăşel numără câteva mii de locuitori. (sin. a avea) F: Ce bourg compte quelques milliers d'habitants. I: Questa cittadina conta qualche migliaio di abitanti. E: There are several thousand inhabitants in this small town. a ∼ pe cineva + printre e. p. s subiect [+persoană] R: Paul mă numără printre prietenii lui. (sin. a considera, a socoti) F: Paul me compte parmi ses amis. I: Paolo mi annovera tra i suoi amici. E: Paul counts me among his friends.

II. vb. refl. a se ~ + printre e. p. s (cu sens pasiv) subiect [+persoană] R: Eminescu se numără printre marii poeţi romantici ai lumii. (sin. a fi considerat, a fi socotit) F: Eminesco compte parmi les grands poètes romantiques du monde. I: Eminescu è annoverato tra i grandi poeti romantici del mondo. E: Eminescu is numbered among the most famous romantic poets in the world. NUMI (10) (ind. prez. 1, 6 numesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Copilul ştie să numească obiectele din camera lui. F: L'enfant sait dénommer les objets de sa chambre. I: Il bambino sa nominare gli oggetti della sua stanza. E: The child can name all the objects in his room. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) R: Tribunalul // Preşedintele Tribunalului a numit, din oficiu, un avocat pentru apărarea inculpatului. (sin. a desemna) F: LeTribunal // Le président du Tribunal a nommé un avocat d'office pour défendre l'inculpé. I: Il Tribunale // Il presidente del Tribunale ha nominato un avvocato d'ufficio per la difensa dell’imputato. E: The Tribunal // The president of the Tribunal had a counsel for the defence appointed. a ~ pe cineva + e. p. s. a ~ ceva + e. p. s. subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) R: Părinţii l-au numit pe fiul lor cel mare Paul. (sin. a boteza) F: Les parents ont appelé / baptisé / nommé leur fils aîné Paul. I: I genitori hanno messo il nome di Paolo al loro figlio maggiore. E: The parents called their elder son Paul. 285

NUMI

R: Consiliul de administraţie l-a numit director general pe unul dintre tinerii ingineri. F: Le conseil d'administration a nommé directeur général l'un des jeunes ingénieurs. I: Il consiglio d'amministrazione ha nominato direttore generale uno dei giovani ingegneri. E: The board of directors named one of the younger engineers general manager. R: Studenţii au numit noua organizaţie "Consiliul Tinerilor". (sin. a denumi) F: Les étudiants ont appelé la nouvelle organisation "Le Conseil des Jeunes". I: Gli studenti hanno chiamato la nuova organizzazione "Il Consiglio dei Giovani". E: The Students named / called the new organization "The Youth Council". a ~ pe cineva în ceva subiect [±animat] R: Pe Paul l-au numit într-un post important în minister. F: On a nommé Paul à un poste important au ministère. I: Paolo è stato nominato in un posto importante al ministero. E: Paul was appointed to an important post in the Ministry. a-şi ~ pe cineva + e. p. s. a-şi ~ ceva + e. p. s. (cu dat. pos.) R: Maria şi-a numit fiul Andrei. F: Marie a appelé / nommé / baptisé son fils André. I: Maria ha messo il nome di Andrea a suo figlio.

286

E: Mary named her son Andrew. R: Noii proprietari şi-au numit vila "Florica". F: Les nouveaux propiétaires ont appelé / nommé leur villa "Florica". I: I nuovi proprietari hanno chiamato la loro villa "Florica". E: The new owners called their villa "Florica". II. vb. refl. a se ~ + nume predicativ (cu statut de vb. copulativ) subiect [± animat] R: Prietenul meu se numeşte Paul. (sin. a se chema) F: Mon ami s'appelle Paul. I: Il mio amico si chiama Paolo. E: My friend’s name is Paul. R: Satul acesta se numeşte Cernele. F: Ce village s'appelle Cernele. I: Questo paese si chiama Cernele. E: This village is called Cernele. R: Asta se numeşte prietenie. F: Cela s'appelle amitié. I: Questa si chiama amicizia. E: This is what is called friendship. a se ~ în ceva (cu sens pasiv) R: În acest post se numesc numai specialişti în agronomie. (sin. a se încadra, a se angaja) F: À ce poste on doit nommer uniquement des spécialistes en agronomie. I: Su questo posto vengano nominati soltanto specialisti in agronomia. E: Only agronomists will be appointed to this position.

OBLIGA (1) (ind. prez. 1 oblig)

I. vb. tr. a ~ pe cineva la ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie, stare) R: Preşedintele Asociaţiei // Administraţia a obligat familia lui Paul la plata unor daune. F: Le président de l'Association // L'administration a obligé la famille de Paul à payer des dommages. I: Il Presidente dell'associazione // l'amministrazione ha obbligato la famiglia di Paolo a risarcire alcuni danni. E: The president of the Association // The administration forced Paul's family to pay damages. R: Boala m-a obligat la o lună de inactivitate. F: La maladie m'a contraint à un mois d'inactivité. I: La malattia mi ha costretto a un mese d'inattività. E: The disease made me take a month off. a ~ pe cineva să P a ~ ceva să P subiect [±animat] R: Contractul îl obligă pe beneficiar să respecte clauzele prevăzute. F: Le contrat oblige le bénéficiaire à respecter les clauses prévues. I: Il contratto obbliga il beneficiario a rispettare le clausole previste. E: The contract forces the beneficiary to observe the included clause.

O

R: Administraţia // Judecătorul a obligat familia lui Paul să plătească daune. F: L'administration // Le juge a obligé la famille de Paul à payer des dommages. I: L'amministrazione // Il giudice ha obbligato la famiglia di Paolo a risarcire alcuni danni. E: The administration // The judge forcedPaul's family to pay damages. R: O veste neaşteptată // Ploaia m-a obligat să-mi amân călătoria. F: Une nouvelle inattendue // La pluie m'a obligé à ajourner mon voyage. I: Una notizia inattesa // La pioggia mi ha obbligato ad aggiornare il mio viaggio. E: Unexpected news // The rain made me postpone my trip. R: Salariaţii au obligat fabrica să le plătească despăgubiri. F: Les employés ont obligé l'usine à leur payer des dédommagements. I: I dipendenti hanno obbligato la fabbrica a pagare loro i danni. E: The staff made the factory administration pay them damages. a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) R: Patronul ziarului şi-a obligat colaboratorii să lucreze zi şi noapte. F: Le patron du journal a obligé ses collaborateurs à travailler jour et nuit. I: Il proprietario del giornale ha obbligato i suoi collaboratori a lavorare giorno e notte. E: The newspaper owner forced his employees to work day and night.

OBOSI

II. vb. refl. a se ~ la ceva subiect [+persoană] R: Paul s-a obligat la plata datoriilor restante. (sin. a se angaja) F: Paul s'est obligé à payer les dettes restantes. I: Paolo si è preso l'obbligo di pagare i debiti restanti. E: Paul bound himself to pay off the remaining details. a se ~ să P subiect [+persoană] R: Paul s-a obligat să nu mai întârzie la serviciu. (sin. a promite) F: Paul s'est engagé à ne plus arriver en retard au travail / au bureau. I: Paolo si è impegnato a non arrivare più in ritardo al lavoro. E: Paul undertook not to be late for work. a se ~ (reciproc) R: La tratative, cele două părţi s-au obligat să respecte condiţiile prevăzute. (sin. a se angaja) F: Aux pourparlers, les deux parties se sont engagées à respecter les conditions prévues. I: Durante le trattative, le due parti si sono impegnate a rispettare le condizioni previste. E: At the negotiations, the two parties bound themselves to observe the terms of the treaty. OBOSI (10) (ind. prez. 1, 6 obosesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva (cu ceva) a ~ ceva subiect [±animat] R: Mersul pe jos de acasă până la gară a obosit-o pe Maria. F: La marche (à pied) de la maison jusqu'à la gare a fatigué Marie. I: L'andare a piedi da casa fino alla stazione ha stancato Maria. E: Walking from home to the station made Mary tired. R: Maria l-a obosit pe Paul cu capriciile sale. F: Marie a fatigué Paul avec ses caprices. 288

I: Maria ha stancato Paolo con i suoi capricci. E: Mary has worn Paul out with her whims. R: Discuţia voastră l-a obosit pe Paul. F: Votre discussion a fatigué Paul. I: La vostra discussione ha stancato Paolo. E: Your conversation tired Paul. R: Excesele de tot felul obosesc organismul. F: Les excès de toutes sortes fatiguent l'organisme. I: Ogni eccesso stanca l'organismo. E: Excesses of all kinds are harmful to the organism. R: Lumina foarte puternică oboseşte ochii. F: La lumière trop forte fatigue les yeux. I: La luce troppo intensa stanca gli occhi. E: Very strong light is tiresome to the eyes. a-şi ~ pe cineva (cu ceva) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a obosit colegii cu pretenţiile sale. F: Paul a fatigué / exaspéré ses collègues avec ses prétentions. I: Paolo ha stancato i suoi colleghi con le sue pretese. E: He has worn out / exasperated his colleague with his claims. (în constr. abs.) subiect [-animat] R: Mersul îndelungat pe jos oboseşte. F: La marche prolongée fatigue. I: Il camminare a lungo a piedi stanca. E: Going on foot for a long time makes you tired. R: Discuţiile contradictorii // Excesele de tot felul obosesc. F: Les discussions contradictoires // Les excès de toutes sortes fatiguent. I: Le discussioni contraddittorie stancano // Ogni eccesso stanca. E: Contradictory talks // All kinds of excesses are tiresome. II. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Colegul meu a obosit. F: Mon collègue est fatigué. I: Il mio collega si è stancato. E: My colleague has got tired. R: În ultimul timp, Paul oboseşte repede.

OBSERVA

F: Ces derniers temps, Paul se fatigue rapidement. I: Nell’ultimo tempo, Paolo si stanca facilmente. E: Paul gets tired quickly these days. R: Motorul maşinii a obosit, trebuie să oprim. F: Le moteur de la voiture est fatigué, nous devons nous arrêter. I: Il motore della macchina è stanco, dobbiamo fermarci. E: The car engine is overworked, we have to stop. III. vb. refl. a se ~ (cu ceva) subiect [+persoană] R: Bolnavul nu trebuie să se obosească. F: Le malade ne doit pas se fatiguer. I: Il malato non deve stancarsi. E: The sick man should not tire himself. a (nu ) se ~ să P subiect [+persoană] R: Maria nu s-a mai obosit să răspundă la întrebările părinţilor. F: Marie n'a plus daigné répondre / ne s’est plus donné la peine de répondre aux questions de ses parents. I: Maria non si è più stancata di rispondere alle domande dei genitori. E: Mary didn't bother answering her parents' questions. OBSERVA (1) (ind. prez. 1 observ)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul a observat toate greşelile de ortografie din text. (sin. a vedea) F: Paul a remarqué / a vu toutes les fautes d'orthographe du texte. I: Paolo ha notato tutti gli errori di ortografia del testo. E: Paul has noticed all the spelling mistakes. R: Maria nu a observat gesturile disperate ale lui Paul. (sin. a vedea) F: Marie n'a pas remarqué les gestes désespérés de Paul. I: Maria non ha notato i gesti disperati di Paolo.

E: Mary didn’t notice Paul’s desperate gestures. R: Paul a observat absenţa colegului său. (sin. a remarca) F: Paul a remarqué l'absence de son collègue. I: Paolo ha notato l’assenza del suo collega. E: Paul noticed the absence of his colleague. R: Paul observă cu atenţie reacţia chimică. (sin. a urmări) F: Paul observe attentivement la réaction chimique. I: Paolo osserva con attenzione la reazione chimica. E: Paul is observing the chimical reaction carefully. R: Cu ajutorul telescopului, astronomii observă corpurile cereşti. (sin. a examina) F: A l'aide du télescope, les astronomes observent les corps célestes. I: Con l’aiuto del telescopio, gli astronomi osservano i corpi celesti. E: With a telescope the astronomers observe celestial bodies. a ~ pe cineva ± circ. (loc) subiect [+persoană] R: Maria nu l-a observat pe Paul în mulţime. (sin. a vedea) F: Marie n'a pas remarqué / vu Paul dans la foule. I: Maria non ha notato / non ha visto Paolo nella folla. E: Mary didn't notice Paul in the crowd. a ~ pe cineva + e. p. s. subiect [+persoană] R: Maria nu l-a observat pe Paul ieşind de la bibliotecă. F: Marie n'a pas vu Paul sortir de la bibliothèque. I: Maria non ha notato Paolo che usciva dalla biblioteca. E: Mary didn't notice Paul coming out of the library. a ~ că P a ~ dacă, când P a ~ rel. P subiect [+persoană] R: Maria a observat că Paul lipseşte. F: Marie a remarqué / a constaté que Paul s'absentait. I: Marie ha notato che Paolo mancava. 289

OBŢINE

E: Mary noticed that Paul was missing. R: Maria nu a observat dacă Paul lipseşte. F: Marie n'a pas remarqué si Paul s'absentait. I: Maria non ha notato che Paolo era assente. E: Mary didn't notice if Paul was missing. R: Maria observă imediat când Paul lipseşte // cine lipseşte. F: Marie remarque immédiatement lorsque Paul s'absente // qui s' absente. I: Maria si accorge subito quando Paolo è assente // chi è assente. E: Mary immediately notices when Paul is not there // who is not there. a-şi ~ ceva (dat. pos.) R: Paul şi-a observat imediat greşeala. F: Paul s'est tout de suite rendu compte de son erreur. I: Paolo si è reso conto subito del suo errore. E: Paul noticed his mistake right away. Paul immediately noticed his mistake. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, timp) (cu sens pasiv) R: De aici se observă toate detaliile. (sin. a vedea) F: D'ici on observe / on voit tous les détails. I: Da qui si notano tutti i particolari. E: From here one can notice all the details. R: S-a observat lipsa cărţilor abia după câteva zile. (sin. a se constata) F: On n'a constaté l’absence des livres qu'après quelques jours. I: L’assenza dei libri è stata notata soltanto dopo qualche giorno. E: The absence of the books was noticed only a few days later. a se ~ (reciproc) R: Concurenţii se observau cu atenţie. (sin. a se examina) F: Les concurrents s'examinaient attentivement. I: I concorrenti si osservavano con attenzione. E: The competitors were watching one another carefully. 290

R: F: I: E: R: F: I: E:

a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, când, dacă P, rel. P) S-a observat că plouă tot mai rar. (sin. a se constata) On a constaté / remarqué qu'il pleuvait de plus en plus rarement. È stato notato che piove sempre più raramente. It’s been noticed it rains less and less. În aglomeraţie nu se observă când // dacă cineva lipseşte // cine lipseşte. (sin. a se vedea) Dans la foule on ne remarque pas lorsque // si quelqu'un s'absente // on ne voit pas qui s'absente. Nella folla non si nota quando // se uno manca // non si vede chi è assente. In a crowd you don't notice when // if someone is missing.

OBŢINE (14. 6) (ind. prez. 1, 6 obţin, 2 obţii, 3 obţine; part. obţinut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Maria a obţinut nota maximă la limba română. (sin. a primi) F: Marie a obtenu la meilleure note en roumain. I: Maria ha ottenuto il voto massimo in romeno. E: Mary got full marks in Romanian language. R: Guvernul a obţinut un împrumut de la FMI. (sin. a primi) F: Le Gouvernement a obtenu un prêt du FMI. I: Il Governo ha ottenuto un prestito dal FMI. E: The Government has received a loan from the IMF. a ~ ceva cu ceva subiect [±animat] R: Teatrul // Regizorul a obţinut mari succese cu o piesă de I. L.Caragiale. (sin. a avea) F: Le théâtre // Le metteur en scène a remporté de grands succès avec une pièce de I. L. Caragiale.

OCUPA

I: Il teatro // Il regista ha riportato grandi successi con un'opera di I. L. Caragiale. E:. The theatre // The director has had great success with a I.L. Caragiale play. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: În urma procesului, Paul şi-a obţinut toate drepturile asupra casei. (sin. a-şi câştiga, a-şi dobândi) F: À la suite du procès, Paul a obtenu tous les droits sur la maison. I: In seguito al processo, Paolo ha ottenuto tutti i diritti sulla casa. E: As a result of the trial, Paul got all the rights to the house. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: De obicei, uleiul de gătit se obţine din floarea-soarelui. (sin. a se extrage) F: D'habitude, l'huile comestible s'obtient / est obtenue du tourne-sol. I: Di solito, l’olio commestibile si ricava dal girasole. E: Usually oil for cooking is obtained from sun flowers. R: Succesul se obţine prin muncă. F: Le succès s'obtient par le travail. I: Il successo si ottiene con il lavoro. E: Success is obtained by work. OCUPA (1) (ind. prez. 1 ocup)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Dulapul ocupă mult spaţiu. F: L'armoire occupe / prend beaucoup de place. I: L’armadio occupa molto spazio. E: That wardrobe takes up a lot of space. R: Musafirul ocupă locul de onoare la masă. F: L'invité occupe la place d'honneur à table. I: L’ospite occupa il posto d’onore a tavola. E: At table the guest takes the place of honour / pride of place.

R: Familia mea ocupă un apartament cu trei camere. (sin. a locui) F: Ma famille habite un trois pièces. I: La mia famiglia occupa un appartamento di tre camere. E: My family live in a three-room apartment. R: Paul a ocupat postul de director prin concurs. (sin. a obţine) F: Paul a occupé le poste de directeur par concours. I: Paolo ha occupato il posto di direttore per concorso. E: Paul has got the management position after an examination. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] R: Când Paul este absent, Maria ocupă locul lui la masă. Maria îi ocupă locul la masă. F: Quand Paul est absent, Marie prend sa place à table. Marie prend sa place à table. I: Quando Paolo è assente, Maria occupa a tavola il posto di Paolo. Maria gli occupa il posto a tavola. E: When Paul is absent, Mary takes his seat / place. R: Pictura ocupă tot timpul Mariei. Îi ocupă toate după-amiezele. F: La peinture occupe tout le temps de Marie. Elle lui occupe toutes les aprèsmidi. I: La pittura occupa tutto il tempo a Maria. Occupa tutti i suoi pomeriggi. E: Painting takes up all Mary's time. It takes up all her afternoons. R: Copiii îi ocupă Mariei tot timpul. F: Les enfants occupent tout le temps de Marie. I: I bambini occupano tutto il tempo a Maria. E: The children take up all Mary's time. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Invitaţii şi-au ocupat locurile. F: Les invités ont occupé leurs places. I: Gli invitati hanno occupato i loro posti. E: The guests have taken their seats.

291

ODIHNI

II. vb. refl. a se ~ cu ceva a se ~ de ceva a se ~ de cineva subiect [±animat] R: Paul se ocupă cu grădinăritul. (sin. a se îndeletnici) F: Paul fait du jardinage. I: Paolo si occupa del giardinaggio. E: Paul is busy with / does gardening. R: Paul se ocupă de afacerile familiei. (sin. a se interesa) F: Paul s'occupe des affaires de la famille. I: Paolo si occupa dagli affari della famiglia. E: Paul is in charge of the family business. R: Anatomia se ocupă cu studierea corpului omenesc. (sin. a avea ca obiect) F: L'anatomie s’occupe de l’étude du corps humain / a pour objet d'étude le corps humain. I: L'anatomia si interessa dello studio del corpo umano. E: Anatomy is concerned with the study of the human body. R: Maria s-a ocupat de copiii surorii sale. (sin. a se îngriji de) F: Marie s'est occupée des enfants de sa soeur. I: Maria si è occupata dei figli di sua sorella. E: Mary has taken care of her sister’s children. a se ~ (cu sens pasiv) R: Postul vacant se va ocupa prin concurs. F: Le poste vacant sera occupé par concours. I: Il posto sarà occupato / ricoperto in seguito a concorso. E: The vacancy will be filled by means of a competition. ODIHNI (10) (ind. prez. 1, 6 odihnesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [-animat] R: Lumina difuză odihneşte ochii. F: La lumière tamisée repose les yeux. 292

I: La luce diffusa riposa gli occhi. E: Soft lighting relaxes the eyes. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Bunica Mariei are obiceiul să-şi odihnească picioarele obosite pe un taburet. F: La grand-mère de Marie a l'habitude de reposer ses jambes fatiguées sur un tabouret. I: La nonna di Maria ha l’abitudine di riposare / far riposare le sue gambe stanche su uno sgabello. E: Mary's grandmother is in the habit of resting her feet on a stool. II. vb. refl. a se ~ ± circ. (timp, loc) subiect [±animat] R: După cursuri, Paul s-a odihnit două ore // în camera sa // pe canapea. F: Après les cours, Paul s'est reposé deux heures // dans sa chambre // sur le canapé. I: Dopo le lezioni, Paolo si è riposato due ore // nella sua camera // sul divano. E: After classes, Paul rested for two hours // in his room // on the sofa. R: După ce s-au odihnit, caii au mers mult mai repede. F: Après s’être reposés, les chevaux sont repartis à un rythme plus accéléré. I: Dopo essersi riposati, i cavalli corsero molto più velocemente. E: After they had rested, the horses went much faster. R: Pentru anumite prăjituri, aluatul se lasă să se odihnească. F: Pour certains gâteaux, on doit laisser la pâte reposer. I: Per alcuni dolci, si deve lasciare riposare l'impasto. E: For certain cakes, the dough is left to rest. OFERI (6) (ind. prez. 1 ofer)

I. vb. tr. a(-i) ~ ceva cuiva a(-i) ~ + abstract în dativ subiect [±animat] R: Paul i-a oferit flori Mariei. A oferit flori tuturor colegelor. (sin. a da)

OMORÎ

F: Paul a offert des fleurs à Marie. Il a offert des fleurs à toutes ses collègues. I: Paolo ha offerto fiori a Maria. Ha offerto fiori a tutte le sue colleghe. E: Paul gave Mary flowers. He gave flowers to all his colleagues. R: Patronii unor firme particulare // Unele firme particulare oferă ajutoare orfelinatelor // sinistraţilor. (sin. a dona) F: Les patrons de certaines entreprises // Certaines entreprises privées offrent des aides aux orphelinats // aux sinistrés. I: I proprietari di alcune ditte // Alcune ditte private offrono assistenza agli orfanotrofi // ai sinistri. E: The owners of some companies // Certain private companies offer material help to orphanages // to victims of disasters. R: Fundaţiile culturale au oferit Muzeului de artă sume importante (de bani ) pentru achiziţionarea de tablouri. F: Les Fondations culturelles ont offert au Musée d'art des sommes importantes (d'argent) pour l'acquisition de tableaux. I: Le Fondazioni culturali hanno offerto al Museo d'Arte delle somme importanti per l'acquisto di quadri. E: Cultural foundations offered the Art Museum large ammounts of money to buy paintings. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul şi-a oferit o vacanţă de o săptămână. F: Paul s'est offert une semaine de vacances. I: Paolo si è offerto una vacanza di una settimana. E: Paul treated himself to a one-week vacation. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a oferit ajutorul vecinilor Mariei. F: Paul a offert son aide aux voisins de Marie. I: Paolo ha offerto il suo aiuto ai vicini di Maria.

E: Paul offered to help Mary's neighbours. II. vb. refl. a (i) se ~ cuiva (cu sens pasiv) R: Câştigătorului i se va oferi o excursie la Roma. F: On offrira au gagnant une excursion à Rome. I: Al vincitore sarà offerta una gita a Roma. E: The winner will be offered a trip to Rome. a se ~ să P subiect [+persoană] R: Paul s-a oferit să ne ajute. F: Paul s'est offert à nous aider. I: Paolo si è offerto di aiutarci. E: Paul offered to help us. OMORÎ (8) (ind. prez. 1 omor, 2 omori, 3, 6 omoară; conj. prez. 3, 6 să omoare; imperativ 2 omoară !)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Şoferul a omorât un pieton (din neatenţie). (sin. a ucide) F: Le chauffeur a tué un piéton (par mégarde). I: L’autista ha ammazzato un pedone (per disattenzione). E: (By his lack of attention), the driver killed a pedestrian. R: Ursul a omorât un om. (sin. a ucide) F: L'ours a tué un homme. I: L’orso ha ammazzato un uomo. E: The bear killed a man. R: Explozia a omorât mulţi oameni. F: L’explosion a tué beaucoup de gens. I: L’esplosione ha ucciso molti uomini. E: The explosion killed many people. a ~ pe cineva cu ceva subiect [+persoană] R: Hoţul l-a omorât pe bătrân cu cuţitul. (sin. a ucide) F: Le voleur a tué le vieillard avec un couteau. I: Il ladro ha ucciso il vecchio con il coltello. E: The robber killed the old man with a knife. 293

OPERA1

R: F: I: E:

a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Vecinul lui Paul şi-a omorât soţia din gelozie. Le voisin de Paul a tué / assassiné sa femme par jalousie. Il vicino di Paolo ha ammazzato sua moglie per gelosia. Paul's neighbour killed his wife out of jealousy.

II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod, cauză) subiect [+persoană] R: Condamnatul s-a omorât trăgându-şi un glonte în cap. (sin. a se sinucide) F: Le condamné s'est tué en se tirant une balle / d'un coup de pistolet dans la tête. I: Il condannato si è ammazzato sparandosi nella testa. E: The defendant has killed himself by firing a bullet into his head. R: Oamenii disperaţi se omoară uneori din cauza necazurilor. (sin. a se sinucide) F: Les personnes désespérées se tuent / se suicident à cause des ennuis. I: Le persone disperate si suicidano a causa dei guai. E: Desperate people sometimes commit suicide because of all their troubles. OPERA1 (4) (ind. prez. 1 operez)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Medicii operează gratuit copiii cu malformaţii. F: Les médecins opèrent gratuitement les enfants ayant des malformations. I: I medici operano gratuitamente i bambini affetti da malformazioni. E: A team of foreign surgeons operate for free on children with deformities. a ~ceva a ~ pe cineva de ceva subiect [+persoană] R: Chirurgul a operat un stomac // un chist. F: Le chirurgien a opéré un estomac // un kyste. 294

I: Il chirurgo ha operato uno stomaco // una ciste. E: The surgeon has operated on a stomach // has removed a cyst. R: Chirurgul l-a operat pe Paul de apendicită. F: Le chirurgien a opéré Paul de l'appendicite. I: Il chirurgo ha operato Paolo di appendicite. E: The surgeon operated on Paul for appendicitis. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul îşi operează copilul într-o clinică particulară. F: Paul fait opérer son fils dans une clinique privée. I: Paolo fa operare suo figlio in una clinica privata. E: Paul is having his child operated on in a private clinic. (în constr. abs.) R: În spitalele de urgenţă medicii operează zi şi noapte, fără întrerupere. F: Dans les hôpitaux d'urgence les médecins opèrent jour et nuit, sans interruption. I: Negli ospedali di urgenza i medici operano giorno e notte, senza posa. E: In emergency hospitals the surgeons operate day and night, around the clock. II. vb. refl. a se ~ ± circ. (timp, loc) (în constr. impers.) R: În spitalele de urgenţă se operează zi şi noapte, fără întrerupere. F: Dans les hôpitaux d'urgence on opère jour et nuit, sans interruption. I: Negli ospedali di urgenza si opera giorno e notte, senza posa. E: In emergency hospitals they operate day and night, around the clock. a se ~ de ceva a se ~ la ceva (cu sens pasiv) R: Paul se operează de apendicită // la picior. F: Paul se fait opérer de l'appendicite // à la jambe. I: Paolo viene operato di appendicite // alla gamba.

OPRI

E: Paul is having an operation for his appendicitis // on his leg. OPERA2 (4) (ind. prez. 1 operez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) R: Organizatorii expediţiei au operat câteva schimbări în program. (sin. a face) F: Les organisateurs de l'expédition ont opéré / ont fait quelques changements dans le programme. I: Gli organizzatori della spedizione hanno adoperato qualche modificazione nel programma. E: The trip organisers have operated / made changes to the programme. R: Conducerea Facultăţii a operat mai multe modificări în regulamentul examenelor. (sin. a face) F: La direction de laFaculté a opéré / a fait plusieurs changements dans le règlement des examens. I: La presidenza della Facoltà ha operato alcune modificazioni nel regolamento degli esami. E: The University administration has made several changes in the exam regulations. (în constr. abs.) R: Hoţii operează în înţelegere unii cu alţii. (sin. a acţiona) F: Les voleurs opèrent de concert. I: I ladri agiscono di concerto / di comune accordo. E: The thieves work in understanding. II. vb. refl. a se ~ ± circ. (timp, loc) (cu sens pasiv) R: În mersul trenurilor se operează schimbări în fiecare an, la aceeaşi dată. (sin. a se face) F: Dans l'horaire des trains on opère des changements chaque année, à la même date. I: Nell'orario dei treni si operano delle modifiche ogni anno, alla stessa data. E: Every year, at the same date the train timetable is changed.

III. vb. intr. a ~ + circ. (loc) subiect [±animat] R: Armata americană a operat în nordul Irakului. F: L'armée américaine a agi / est intervenue dans le nord de l'Irak. I: L'esercito americano ha intervenuto / operato nel Nord dell'Iraq. E: The American army operated in the north of Irak. R: Hoţii operează atât ziua cât şi noaptea. F: Les voleurs agissent aussi bien le jour que la nuit. I: I ladri agiscono tanto di giorno che di notte. E: Thieves work day and night. a ~ cu ceva subiect [±animat] R: Matematica operează cu noţiuni abstracte. F: Les mathématiques opèrent avec / utilisent / emploient des notions abstraites. I: La matematica opera con nozioni astratte. E: Mathematics deals with abstract notions. R: Sociologii operează cu metode statistice. (sin. a folosi, a utiliza) F: Les sociologues travaillent / opèrent avec des méthodes statistiques. I: I sociologi operano con metodi statistici. E: Sociologists work with statistical methods. OPRI (10) (ind. prez. 1, 6 opresc)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc, mod) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Poliţia a oprit convoiul de camioane. F: La police a arrêté le convoi de camions. I: La polizia ha fermato il convoglio di camion. E: The Police stopped the truck convoy. R: Şeful de gară a oprit trenul. F: Le chef de gare a arrêté le train. I: Il capostazione ha fatto fermare il treno. 295

OPRI

E: The station master stopped the train. R: Paul a oprit maşina la trecerea de pietoni. F: Paul a arrêté la voiture au passage clouté. I: Paolo ha fermato la macchina al passaggio pedonale. E: Paul stopped the car at the pedestrian crossing. R: Nimeni nu poate opri timpul (în loc). F: Personne ne peut arrêter le temps. I: Nessuno può fermare il tempo. E: Nobody can stop time. R: Oficiul pentru protecţia consumatorilor a oprit fabricarea anumitor produse. (sin. a interzice) F: L'office pour la protection des consommateurs a arrêté / a interdit la fabrication de certains produits. I: L'ufficio per la difessa dei consumatori ha bloccato la fabbricazione di alcuni prodotti. E: The Customer Protection Office stopped the production of some goods. R: Paul a oprit o cameră la hotel. (sin. a reţine, a rezerva) F: Paul a retenu / a réservé une chambre à l'hôtel. I: Paolo ha prenotato una stanza in albergo. E: Paul booked a room at the hotel. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul şi-a oprit trei locuri la concert. (sin. a rezerva) F: Paul a réservé trois places au concert. I: Paolo ha fermato / prenotato tre posti al concerto. E: Paul booked three seats at the concert. R: Paul şi-a oprit un tablou din expoziţia tinerilor pictori. (sin. a reţine, a rezerva) F: Paul a retenu un tableau de l'exposition des jeunes peintres. I: Paolo ha fermato / si è fatto mettere da parte un quadro della mostra dei giovani pittori. E: Paul has had a painting put aside at the young painters' exhibition. (cu dat. pos.) R: Paul şi-a oprit maşina la stop. F: Paul a arrêté sa voiture au feu rouge. I: Paolo ha fermato la sua macchina al semaforo. 296

E: Paul stopped his car at the traffic light. a ~ ± circ. (loc, mod) (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Paul a oprit în parcare // în faţa casei. F: Paul a garé sa voiture dans le parking // devant la maison. I: Paolo si è fermato nel parcheggio // di fronte a casa. E: Paul stopped in the parking // pulled up in front of the house. R: Paul a oprit la stop // pe drum. A oprit de mai multe ori. F: Paul s'est arrêté au feu rouge // en chemin. Il s'est arrêté plusieurs fois. I: Paolo si è fermato allo stop // per strada. Si è fermato più volte. E: Paul stopped at the traffic lights // on the road. He stopped several times. a ~ ceva pentru cineva a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Bibliotecara a oprit o carte pentru Maria // i-a oprit o carte Mariei. (sin. a reţine, a păstra) F: La bibliothécaire a retenu un livre pour Marie. I: La bibliotecaria ha messo da parte un libro per Maria // ha messo da parte un libro a Maria.. E: The librarian put aside a book for Mary. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Poliţistul a oprit paşaportul lui Paul. I-a oprit lui Paul paşaportul. (sin. a reţine) F: Le policier a retenu le passeport de Paul. I: Il poliziotto ha trattenuto il passaporto di Paolo / ha trattenuto a Paolo il passaporto. E: The policeman has retained Paul's passport. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Poliţia i-a oprit // Poliţiştii i-au oprit pe manifestanţi. F: La police a arrêté // Les policiers ont arrêt les manifestants / a stoppé // ont stoppé les manifestants. I: La polizia ha fermato // I poliziotti hanno fermato i manifestanti.

OPUNE

E: The police // The policemen have stopped the demonstrators. a ~ pe cineva să P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Maria l-a oprit pe Paul să plece. (sin. a reţine, a împiedica) F: Marie a retenu / a empêché Paul de partir. I: Maria ha impedito a Paolo di partire. E: Mary stopped Paul from leaving. R: Poliţia i-a oprit pe manifestanţi să înainteze. F: La police a empêché les manifestants d'avancer. I: La polizia ha impedito ai manifestanti di andare avanti. E: The police have stopped the demonstrators from going forward. II. vb. intr. a ~ + circ. (loc) subiect [-animat] R: Autobuzul a oprit la stop. F: Le bus s'est arrêté au feu rouge. I: L'autobus si è fermato allo stop. E: The bus stopped at the traffic lights. R: Trenul a oprit în toate staţiile. F: Le train s'est arrêté dans toutes les gares. I: Il treno si è fermato in tutte le stazioni. E: The train stopped at all the stations. III. vb. refl. a se ~ ± circ. (loc) subiect [±animat] R: Paul s-a oprit la stop // pe trecerea de pietoni // în faţa librăriei. F: Paul s'est arrêté au feu rouge // sur le passage clouté ( le passage piétons) // devant la librairie . I: Paolo si è fermato allo stop // al passaggio piedonale //di fronte alla libreria. E: Paul stopped at the traffic lights. R: Trenul s-a oprit. Se poate coborî. F: Le train s'est arrêté. On peut descendre. I: Il treno si è fermato. Si può scendere. E: The train has stopped. You can get off. R: Paul se opreşte adesea din lucru. (sin. a se întrerupe) F: Paul s'arrête souvent de son travail.

I: Paolo si ferma spesso sul lavoro / interrompe spesso il suo lavoro. E: Paul often stops working. R: Ceasul s-a oprit. (sin. a sta) F: La montre s'est arrêtée. I: L'orologie si è fermato. E: The clock has stopped. R: Timpul nu se opreşte niciodată (în loc). (sin. a sta) F: Le temps ne s'arrête jamais. I: Il tempo non si ferma mai. E: Time never stops. OPUNE (15. 7) (ind. prez. 1, 6 opun, 2 opui, 3 opune; part. opus)

I. vb. tr. a ~ pe cineva cuiva subiect [-animat] R: Acest meci va opune echipa României echipei Franţei. F: Ce match opposera l'équipe de Roumanie à l'équipe de France. I: Questa partita opporrà la nazionale della Romania alla nazionale della Francia. E: This match will match the Romanian team against the French team. II. vb. refl. a se ~ la ceva a se ~ + abstract în dativ subiect [±animat] (persoană, autoritate) R: Salariaţii // Sindicatele se opun la orice schimbare // oricărei schimbări. Se opun fără argumente. (sin. a se împotrivi) F: Les salariés // Les syndicats s'opposent à tout changement. Ils s'y opposent sans aucun argument. I: I dipendenti // I Sindacati si oppongono a qualsiasi cambiamento. Ci si oppongono senza argomenti. E: The employees oppose // The union opposes any change. They are against it without argument. a se ~ + abstract în dativ subiect [±animat] R: Salariaţii mai multor întreprinderi se opun măsurilor de disponibilizare. F: Les employés de plusieurs entreprises s'opposent aux mesures de licenciement. 297

ORGANIZA

I: I dipendenti di parecchie ditte si oppongono alle misure di licenziamento. E: The employees in several companies are against dismissals. R: Maria s-a opus planurilor lui Paul. F: Marie s'est opposée aux projets de Paul. I: Maria si è oppposta ai piani di Paolo. E: Mary was against Paul's plans. R: Prejudecăţile se opun progresului ştiinţific. F: Les préjugés s'opposent au progrès scientifique. I: I pregiudizi si oppongono al progresso scientifico. E: Prejudices oppose scientific progress. a (i) se ~ cuiva subiect [+persoană] R: Maria (i) s-a opus lui Paul cu argumente convingătoare. F: Marie s'est opposée à Paul par des arguments convaincants. I: Maria si è opposta a Paolo con argomentazioni convincenti. E: Mary combatted Paul with convincing arguments. a se ~ ca... să P a se ~ să P subiect [+persoană] R: Maria s-a opus ca Paul să fie numit director. F: Marie s'est opposée ( à ce) que Paul fût nommé directeur. I: Maria si è opposta a che Paolo fosse nominato direttore. E: Mary objected to Paul’s nomination as a manager. R: Paul se opune să facem această excursie. F: Paul s'oppose à ce que nous fassions cette excursion. I: Paolo si oppone a che facciamo questa gita. E: Paul is against making this trip. ORGANIZA (4) (ind. prez. 1 organizez) I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) 298

R: Profesorul nostru a organizat o excursie la mare. F: Notre professeur a organisé une excursion à la mer. I: Il nostro insegnante ha organizzato una gita al mare. E: Our teacher has organized a trip to the sea. R: Facultatea noastră a organizat o excursie de studii la mănăstiri. F: Notre Faculté a organisé une excursion d'études aux monastères. I: La nostra Facoltà ha organizzato una gita di istruzione ai monasteri. E: Our faculty organized a study trip to the monasteries. a ~ ceva pentru cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul a organizat pentru prietenii lui o seară de muzică şi de poezie. F: Paul a organisé pour ses amis une soirée de musique et de poésie. I: Paolo ha organizzato per i suoi amici una serata di musica e poesia. E: Paul organised an evening of music and poetry for his friends. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Studenţii şi-au organizat o vacanţă frumoasă. F: Les étudiants se sont organisé de belles vacances. I: Gli studenti si sono organizzati delle belle vacanze. E: The students have planned a nice vacation. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Studenţii şi-au organizat judicios programul de lucru în sesiune. F: Les étudiants ont judicieusement organisé leur programme de travail pendant la session d'examens. I: Gli studenti hanno giudiziosamente organizzato il loro programma di lavoro durante la sessione d’esami. E: The students organised their schedule judiciously in the examination session. R: El ştie să-şi organizeze bine viaţa. F: Il sait bien organiser sa vie. I: Egli sa organizzarsi bene la vita. E: He knows how to organize his life well.

ORGANIZA

II. vb. refl. a se ~ ± circ. (mod) subiect [+persoană] R: Avem puţin timp, trebuie să ne organizăm bine. F: On a peu de temps, on doit bien s'organiser. I: Abbiamo poco tempo, ci dobbiamo organizzare bene. E: We have little time, we must get organized well. R: Studenţii s-au organizat în (două) grupe // pe grupe. F: Les étudiants se sont organisés en (deux) groupes // par groupes.

I: Gli studenti si sono organizzati in (due) gruppi // per gruppi. E: The students got organized in (two) groups. a se ~ (cu sens pasiv) R: S-a organizat o nouă sesiune de examene. F: On a organisé une nouvelle session d'examens. I: È stata organizzata una nuova sessione d'esami. E: A new examination session was organized.

299

PARTICIPA (1) (ind. prez. 1 particip)

I. vb. intr. a ~ la ceva subiect [+animat] R: Paul a participat la întâlnirea cu foştii colegi de şcoală. (sin. a lua parte) F: Paul a participé à la réunion avec ses anciens camarades d'école. I: Paolo ha partecipato all'incontro con gli ex compagni di scuola. E: Paul took part in the meeting with his former classmates. R: La întrunire au participat mulţi ziarişti. (sin. a fi prezent) F: Beaucoup de journalistes ont participé à la réunion. I: Alla riunione hanno partecipato molti giornalisti. E: Many journalists attended the meeting. R: La cursa de la Siena de anul acesta au participat zece cai. (sin. a concura) F: Aux courses de Sienne de cette année, ont participé dix chevaux. I: Alla corsa del Palio di Siena di quest’anno hanno partecipato dieci cavalli. E: Ten horses took part in this year's race in Sienna. R: Participăm cu toţii la durerea lor. (sin. a împărtăşi) F: Nous partageons tous leur douleur. I: Partecipiamo tutti al loro dolore. E: We all share their grief. R: Paul a participat cu o sumă de bani la campania noastră publicitară. (sin. a contribui) F: Paul a participé avec une somme d’argent à notre campagne

P

publicitaire. I: Paolo ha partecipato alla nostra campagna pubblicitaria con una grossa somma. E: Paul contributed a large sum to our advertising campaign.

II. vb. refl. a se ~ la ceva (în constr. impers.) R: La anumite competiţii se participă după selecţii preliminare. F: On participe à certaines compétitions après des sélections préliminaires. I: A certe competizioni si partecipa in seguito a selezioni preliminari. E: In certain competitions participation is established by preliminary selections. PĂRĂSI (10) (ind. prez. 1, 6 părăsesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, vehicul) R: Paul a părăsit România la vârsta de 25 de ani. (sin. a pleca) F: Paul a quitté la Roumanie à l'âge de 25 ans. I: Paolo ha lasciato la Romania all'età di 25 anni. E: Paul left Romania when he was 25. R: Avionul a părăsit spaţiul aerian al ţării. (sin. a ieşi) F: L'avion a quitté l'espace aérien du pays. I: L'aereo ha lasciato lo spazio aereo del paese.

PĂREA

E: The plane has left the air space of the country. R: Maşina a părăsit şoseaua şi s-a izbit de un copac. (sin. a ieşi) F: La voiture a quitté la chaussée et s’est heurtée contre un arbre. I: La macchina è uscita di strada e ha sbattuto contro un albero. E: The car went off the road and hit a tree. R: Mai mulţi atleţi au părăsit competiţia. (sin. a se retrage, a abandona) F: Plusieurs athlètes ont quitté / ont abandonné la compétition. I: Parecchi atleti hanno abbandonato la competizione. E: Several athletes abandoned the competition. R: După accident, patinatorul a părăsit activitatea competiţională. (sin. a abandona, a renunţa) F: Après l’accident, le patineur a abandonné la compétition. I: Dopo l'incidente il pattinatore ha abbandonato l’attività competitiva. E: After the accident, the skater gave up competing. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Maria l-a părăsit pe Paul. F: Marie a quitté Paul. I: Maria ha lasciato Paolo. E: Mary left Paul. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a părăsit copilul. (sin. a abandona) F: Marie a abandonné son enfant. I: Maria ha abbandonato suo figlio. E: Mary abandoned her child. R: Pisica şi-a părăsit puii. (sin. a abandona) F: La chatte a abandonné ses chatons. I: La gatta ha abbandonato i suoi gattini. E: The cat abandoned its kittens. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Când eşti de gardă nu se părăseşte postul. F: Quand on est de garde, on ne quitte pas son poste.

I: Quando sei di guardia non si lascia il posto. E: When you are on duty you must not leave the premises. R: În timpul cursei nu se părăseşte traseul. F: Pendant la course on ne quitte pas le trajet pendant la course. I: Durante la corsa durante la corsa non si lascia il percorso indicato. E: During the race, do not leave the marked route. PĂREA (13. 1) (ind. prez. 1, 6 par, 2 pari, 3 pare; conj. prez. 3, 6 să pară)

I. vb. intr. copulativ a ~ + nume pred. subiect [±animat] R: Paul pare trist // supărat. Şi voi păreţi nemulţumiţi. F: Paul a l’air triste. Paul semble / paraît triste // fâché. Vous aussi, vous avez l’air // paraissez / semblez (être) mécontents. I: Paolo sembra triste // amareggiato. Anche voi sembrate scontenti. E: Paul looks sad // angry. You too seem displeased. R: Câinele pare bolnav. F: Le chien a l’air malade. I: Il cane sembra malato. E: The dog looks ill. R: Călătoria pare foarte lungă. F: Le voyage paraît très long. I: Il viaggio sembra molto lungo. E: The trip seems very long. R: Paul pare un copil, nu-i dai 18 ani. F: Paul a l’air d’un enfant, on ne lui donne pas 18 ans. I: Paolo sembra un bambino, non gli dai 18 anni. E: Paul looks like a child, you wouldn't think he is 18. R: Vaza pare din cristal. F: Le vase semble être en cristal. I: Il vaso sembra di cristallo. E: The vase seems to be crystal made. a-i ~ (cuiva) + nume pred. subiect [±animat] R: Aceste persoane îmi par străine de oraş. Îmi par suspecte. F: Ces personnes me paraissent étrangères à la ville. Elles me

301

PĂREA

paraissent suspectes. I: Queste persone mi sembrano forestiere // di fuori città. Mi sembrano sospette. E: These persons seem to be strangers in the city. They seem suspect to me. R: Azi prăjitura îmi pare mai bună ca ieri. F: Aujourd’hui le gâteau (me) semble meilleur qu’hier. I: Oggi il dolce (mi) sembra migliore di ieri. E: I find the cake better today than yesterday. a ~ + prop. pred. (să P, că P) subiect [±animat] R: Concurenţii par să se bucure de rezultat. Şi tu pari să te bucuri. F: Les concurrents semblent se réjouir du résultat. Toi aussi, tu sembles t'en réjouir. I: I concorrenti sembrano essere contenti del risultato. Anche tu sembri essere contento. E: The competitors seem to be happy with the result.You also seem to be happy. R: Planul de restaurare pare să includă tot centrul oraşului. F: Le plan de restauration paraît inclure tout le centre de la ville. I: Il piano di restauro sembra includere tutto il centro della città. E: The restauration project seems to include the whole centre of the town. R: Maria pare că s-a obişnuit cu noii ei colegi. Toţi par că se bucură. F: Marie semble s’être habituée à ses nouveaux collègues. Tous semblent s'en réjouir. I: Maria sembra essersi abituata ai suoi nuovi colleghi.Tutti sembrano / rallegrarsi. E: Mary seems to have got used to her new colleagues. Everybody seems to be happy. II. vb. refl. a i se ~ cuiva (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Mi se părea că visez. F: Il me semblait rêver. / J’avais l’impression de rêver. I: Mi sembrava di sognare. E: It seemed to me that I was dreaming. R: Lui Paul i se părea că a greşit când a 302

acceptat propunerea lor. F: Paul avait l'impression / croyait qu’il s’était trompé quand il avait accepté leur proposition. I: A Paolo sembrava di aver sbagliato quando ha accettato la loro proposta. E: It seemed to Paul to have made a mistake when he had agreed to their proposal. R: Mi se pare că ne-am mai cunoscut // că ne-am mai văzut undeva. F: J’ai l’impression que / il me semble que nous nous sommes déjà connus // que nous nous sommes déjà vus quelque part. I: Mi sembra che ci siamo già conosciuti// che ci siamo già visti da qualche parte. E: It seems to me we have already met//seen each other somewhere. a (se) ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: (Se) pare că va ploua. F: Il paraît qu’il pleuvra / qu’il va pleuvoir. I: Sembra che pioverà. E: It seems that it is going to rain / it looks like rain. R: (Se) pare că e mai sigur să se călătorească cu maşina decât cu avionul. F: Il semble qu'il est plus sûr de voyager en voiture qu’en avion. I: Sembra che sia più sicuro viaggiare in macchina che in aereo. E: It seems safer to travel by car than by air R: (Se) părea că mă aflam într-un oraş mare. F: J'avais l'impression d' être dans une grande ville. I: Mi sembrava di essere in una grande città. E: It looked as if I was in a big city. a i se ~ (cuiva)+ nume pred. (cu statut de vb. copulativ) subiect [±animat] R: Tabloul acesta mi se pare mai frumos decât celălalt. I se pare şi lui Paul mai frumos.

PĂSTRA

F: Ce tableau me semble plus beau que l'autre. Il semble plus beau à Paul aussi. I: Questo quadro mi sembra più bello rispetto a quell'altro. Anche a Paolo sembra più bello. E: This painting seems nicer than the other one. Paul also finds it beautiful. R: Maria li se părea schimbată prietenilor ei. Li se părea ciudată. F: Marie semblait changée à ses amis. Elle leur semblait bizarre. I: Alle sue amiche Maria sembrava cambiata. Sembrava loro molto strana. E: The friends found Mary changed. / She seemed strange to them. R: S-ar putea ca rezultatul să vi se pară curios. F: Il se pourrait que le résultat vous semble curieux. I: Il risultato potrebbe sembrarvi curioso. E: The result might seem strange to you / might strike you as strange. a i se ~ cuiva + nume pred. (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P, ca ...să P) R: Mariei i se pare ciudat // curios că Paul nu a telefonat încă. F: Il paraît // semble bizarre à Marie que Paul n'ait pas encore téléphoné. I: A Maria sembra molto strano // curioso che Paolo non abbia ancora telefonato. E: Mary finds it strange that Paul has not telephoned yet. R: Lui Paul i se pare normal să răspundă la solicitările colegilor // ca Maria să fie alături de el. F: Il paraît / semble normal à Paul de répondre aux sollicitations de ses camarades // que Marie soit à côté de lui. I: A Paolo sembra normale rispondere alle domande dei suoi colleghi // che Maria gli stia accanto. E: Paul finds it normal to answer his colleagues' demands//that Mary should be near him. PĂSTRA (4) (ind. prez. 1 păstrez)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc, timp, scop)

subiect [±animat] R: Paul păstrează scrisorile de la părinţi // copii după toate documentele importante. F: Paul garde les lettres de ses parents // des copies de tous les documents importants. I: Paolo conserva le lettere dei genitori // copie di tutti i documenti importanti. E: Paul keeps the letters from his parents // copies of all important documents. R: Pasagerii au păstrat biletele pentru un eventual control. F: Les passagers ont gardé les billets pour un éventuel contrôle. I: I passeggeri hanno conservato i biglietti per un eventuale controllo. E: The passengers kept the tickets for a possible checking. R: Iarna, Maria păstrează muşcatele în pivniţă. (sin. a ţine) F: En hiver, Marie garde les géraniums dans la cave. I: D’inverno Maria conserva i gerani in cantina. E: In winter Mary keeps the geraniums in the cellar. R: Cămara păstrează mult timp mirosul de gutui şi de mere. (sin. a menţine) F: La resserre garde longtemps le parfum des coings et des pommes. I: La dispensa mantiene per molto tempo il profumo di cotogne e di mele. E: The pantry preserves the smell of quinces and apples for a longer time. R: Zidurile anumitor clădiri păstrează multă vreme urmele de la împuşcături // de la inundaţii. (sin. a menţine) F: Les murs de certains bâtiments gardent longtemps les traces des balles // des inondations. I: I muri di certi edifici mantengono per molto tempo le tracce delle fucilate // delle alluvioni. E: The traces left by the shooting // floods are seen a long time on the walls of certain buildings. R: Paul ştie să păstreze un secret. F: Paul sait garder un secret. I: Paolo sa mantenere un segreto. E: Paul can keep a secret. R: Dacă atleţii păstrează acelaşi ritm până la sfârşit, vor câştiga cursa. (sin. a menţine) 303

PĂTRUNDE

F: Si les athlètes gardent le même rythme jusqu’à la fin, ils gagneront la course. I: Se gli atleti mantengono lo stesso ritmo fino alla fine, vinceranno la corsa. E: If the athletes keep the same pace till the end, they will win. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Ministerul // Noul ministru l-a păstrat pe Paul în acelaşi post. (sin. a menţine) F: Le Ministère // Le nouveau ministre a gardé Paul au même poste. I: Il Ministero // Il nuovo ministro ha mantenuto Paolo nello stesso posto. E: The Ministry // The new minister has kept Paul in the same position. a ~ ceva pentru cineva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Paul ne-a păstrat locuri lângă el. A păstrat trei locuri pentru noi. (sin. a reţine, a rezerva ) F: Paul a gardé pour nous des places près de lui. Il a gardé trois places pour nous. I: Paolo ci ha tenuto i posti accanto a lui. Ha tenuto tre posti per noi. E: Paul has saved us seats next to him.He saved three seats for us. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) subiect [±animat] R: În ciuda eşecului, echipa // atletul şi-a păstrat speranţa de a se califica în finală. F: Malgré l’échec, l’équipe // l'athlète a gardé l’espoir de se qualifier en finale. I: Malgrado la sconfitta, la squadra // l'atleta ha conservato la speranza di qualificarsi per la finale. E: In spite of their failure, the team have // the athlete // has kept their // his hopes to qualify for the finals. R: Florile şi-au păstrat mirosul mult timp. F: Les fleurs ont gardé longtemps leur parfum. I: I fiori hanno mantenuto il loro profumo per molto tempo. E: The flowers kept their scent for a long time.

304

II. vb. refl. a se ~ + e. p. s. subiect [-animat] R: Prăjitura s-a păstrat proaspătă mai multe zile. (sin. a se menţine) F: Le gâteau s'est consevé frais plusieurs jours. I: Il dolce si è conservato / mantenuto fresco per più giorni. E: The cake kept fresh several days. a se ~ (cu sens pasiv) R: Aceste produse se păstrează la loc uscat şi ferite de lumină. F: Ces produits se conservent au sec et loin des sources de lumière. I: Questi prodotti si conservano in un posto asciutto e al riparo dalla luce. E: These products are to be kept in a dry place, away from light. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) R: Nu se păstrează (în casă ) ce nu-ţi mai trebuie. Se păstrează numai (ceea) ce-ţi poate folosi. F: On ne garde pas (à la maison) ce qu'on n'utilise plus. On garde seulement ce qu'on peut encore utiliser. I: Non si mantiene (in casa) ciò che non serv più. Si conserva soltanto ciò che ti può essere utile. E: You do not keep in the house what you do not need. You keep only what you can use. PĂTRUNDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 pătrund, 2 pătrunzi, 3 pătrunde; ger. pătrunzând; part. pătruns)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Arheologii au pătruns misterele piramidelor. (sin. a descifra) F: Les archéologues ont découvert / ont déchiffré les mystères des pyramides. I: Gli archeologi hanno penetrato i misteri delle piramidi. E: The archeologists have grasped the mysteries of the pyramids. a ~ pe cineva subiect [-animat]

PĂZI

R: După două ore de stat în ploaie, pe copii i-a pătruns umezeala // frigul. (sin. a cuprinde) F: Après deux heures d'attente sous la pluie, les enfants sont pénétrés / transis d'humidité // de froid. .I: Dopo due ore sotto la pioggia, l'umidità // il freddo ha penetrato i bambini. E: After two hours of staying in the rain, the children felt cold // humidity. II. vb. intr. a ~ + circ. (loc) subiect [±animat] R: Speologii au pătruns până în ultima sală a peşterii. (sin. a ajunge) F: Les spéléologues ont pénétré jusque dans la dernière salle de la grotte. I: Gli speleologi si sono addentrati / sono penetrati fino all’ultima sala della grotta. E: The speleologists have gone as far as the last gallery of the cave. R: Japonezii au pătruns pe piaţa europeană. (sin. a intra) F: Les Japonais ont pénétré (sur) le marché européen. I: I giapponesi sono entrati sulla piazza europea. E: The Japanese have managed to penetrate the European market. R: Aerul pătrundea în cameră prin fereastra larg deschisă. (sin. a intra) F: L’air entrait / pénétrait dans la chambre par la fenêtre grande ouverte. I: L’aria entrava / penetrava nella stanza attraverso la finestra spalancata. E: The air was getting into the room through the wide-open window. R: Lumina pătrundea până în cele mai mici unghere ale podului. (sin. a ajunge) F: La lumière pénétrait jusque dans les coins les plus obscurs du grenier. I: La luce penetrava nei più piccoli angoli della soffitta. E: The light was reaching the inmost corners of the attic. III. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) (cu sens pasiv) R: Tainele matematicii nu se pătrund uşor.

F: Les mystères des mathématiques sont difficiles à pénétrer. I: I misteri della matematica non si penetrano / capiscono facilmente. E: You can't grasp easily the mysteries of mathematics. PĂZI (10) (ind. prez. 1, 6 păzesc)

I. vb. tr. a ~ ceva (de ceva, de cineva) a ~ pe cineva (de ceva) subiect [+animat] R: Douăzeci de persoane păzesc muzeul zi şi noapte. (sin. a sta de pază, a supraveghea) F: Vingt personnes gardent / surveillent le musée jour et nuit. I: Venti persone sorvegliano il museo giorno e notte. E: Twenty persons guard the museum day and night. R: Poliţiştii îl păzesc pe infractor. (sin. a supraveghea) F: Les policiers gardent / surveillent le délinquant. I: I poliziotti sorvegliano il criminale. E: The policemen guard the criminal arrested. R: Gărzile de corp îl păzesc pe ambasador de eventualele atacuri. (sin. a apăra) F: Les gardes du corps protègent l’ambassadeur contre d’éventuelles attaques. I: Le guardie del corpo proteggono l’ambasciatore dagli eventuali attacchi. E: The bodyguards protect the ambassador against any possible attack. R: Câinele păzeşte curtea mai bine decât am sperat. (sin. a apăra) F: Le chien garde la cour mieux qu'on ne l’avait espéré. I: Il cane fa la guardia al cortile meglio di quanto sperassi. E: The dog guards the yard better than I hoped it would. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Ciobanul îşi păzeşte oile. F: Le berger garde ses moutons. I: Il pecoraio sorveglia le sue pecore. 305

PEDEPSI

E: The shepherd takes care of his sheep. II. vb. refl. a se ~ de ceva a se ~ de cineva subiect [+animat] R: Maria se păzeşte de hoţii de buzunare. (sin. a se feri) F: Marie prend garde / fait attention aux pickpockets. I: Maria si difende dai borsaioli. E: Mary guards herself against the pickpockets. R: Cum să te păzeşti de asemenea pericole? (sin. a evita, a se apăra) F: Comment se protéger contre de tels dangers ?/ Comment éviter de tels dangers? I: Come difendersi da tali pericoli? E: How can you protect yourself against such dangers? R: Păziţi-vă de gripă! (sin. a se apăra, a se feri, a se proteja) F: Préservez-vous / Protégez-vous contre la grippe ! I: Proteggetevi / Difendetevi dall’influenza ! E: Protect yourself against the flu! a se ~ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Deţinuţii se păzesc de către gardieni. F: Les détenus sont surveillés par des gardiens. I: I detenuti vengono sorvegliati da guardie carcerarie. E: Prisoners are watched over by guards . R: Muzeul se păzeşte zi şi noapte. F: On garde le musée jour et nuit. Le musée est gardé jour et nuit. I: Si sorveglia il museo giorno e notte. E: The museum is guarded day and night. PEDEPSI (10) (ind. prez. 1, 6 pedepsesc)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Legea pedepseşte înşelătoria. F: La loi punit l’escroquerie. I: La legge punisce la truffa. 306

E: The law punishes swindling. R: Profesorii pedepsesc actele de indisciplină. Îi pedepsesc pe elevii indisciplinaţi. F: Les professeurs punissent les actes d'indiscipline. Ils punissent les élèves désobéissants. I: I professori puniscono gli atti di indisciplina. Puniscono gli alunni indisciplinati. E: Teachers punish disobedience. They also punish disobedient pupils. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a pedepsit copiii pentru că au minţit-o. F: Marie a puni ses enfants parce qu’ils lui avaient menti. I: Maria ha punito i suoi figli perché le hanno mentito. E: Mary punished her children for lying to her. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Infractorii se pedepsesc în funcţie de faptele săvârşite. F: On punit les délinquants selon leurs méfaits./ Les délinquants sont punis en fonction des infractions commises. I: I delinquenti vengono puniti a seconda dei fatti (misfatti) commessi. E: Offenders are punished according to their misdeeds. R: Orice încălcare a legii se pedepseşte. F: Toute transgression de la loi est punie. I: Ogni trasgressione della legge viene punita. E: Any infringement of the law is punished. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) R: Se pedepseşte cine încalcă legea. F: On punit ceux qui contreviennent à la loi./ Ceux qui contreviennent à la loi sont punis. I: Tutti quelli che contravvengono alla legge verranno puniti. E: Whoever breaks the law is punished.

PETRECE

PERMITE (15. 10) (ind. prez. 1, 6 permit, 2 permiţi, 3 permite; ger. permiţând; part. permis)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Primăria // Primarul nu permite instalarea de centrale termice individuale. (sin. a da voie) F: La mairie // Le maire ne permet pas l'installation de centrales thermiques individuelles. I: Il Comune // Il sindaco non permettte l'installazione di centrali termiche individuali. E: The City Hall // The mayor does not allow individual central heating to be installed. R: Administraţia muzeului nu permite fotografierea exponatelor. (sin. a da voie) F: L'administration du musée ne permet pas / défend de photographier les oeuvres exposées. I: L'amministrazione del museo non permettte la ripresa fotografica degli oggetti esposti. E: The administration of the museum does not allow the exhibits to be photographed. R: Noul pod permite o mai bună legătură între cele două părţi ale oraşului. (sin. a face) F: Le nouveau pont réalise / fait une meilleure liaison entre les deux parties de la ville. I: Il nuovo ponte consente un miglior collegamento tra le due parti della città. E: This new bridge makes a better connection between the two parts of the city. a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană] R: Paznicii nu le-au permis turiştilor accesul în clădire. (sin. a da voie) F: Les gardes n’ont pas permis aux touristes l’accès au bâtiment. I: Le guardie non hanno permesso ai turisti l’accesso all’edificio. E: The guards didn't allow the tourists into the building. a-i ~ (cuiva) să P subiect [+persoană]

R: Paznicul ne-a permis să facem fotografii în muzeu. (sin. a da voie) F: Le gardien nous a permis de prendre des photos dans le musée. I: La guardia ci ha permesso / consentito di fare delle fotografie nel museo. E: The attendant allowed us to take pictures in the museum. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: După stabilirea programului competiţiei nu se mai permit modificări. (sin. a se aproba) F: On n'accepte plus de modifications dans le programme de la compétition après qu'il a été fixé. I: Dopo la definizione del programma della competizione non si permettono modifiche. E: (Usually) few changes in the programme are allowed after the programme of the competition has been drawn up. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Ei nu-şi permit asemenea extravaganţe. F: Ils ne se permettent pas de telles extravagances. I: Essi non si permettono simili stravaganze. E: They can't afford such extravagance. a-şi ~ să P subiect [+persoană] R: Paul nu-şi permite să facă studii în străinătate. F: Paul ne se permet pas de faire des études à l'étranger. I: Paolo non si può permettere di fare studi all'estero. E: Paul can't afford to study abroad. PETRECE (14. 5) (ind. prez. 1, 6 petrec;conj. prez. 3, 6 să petreacă; part. petrecut)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc, timp) subiect [+persoană] R: Copilul Mariei petrece mult timp în 307

PETRECE

preajma adulţilor. (sin. a sta, a se afla) F: L’enfant de Marie passe beaucoup de temps auprès des adultes. I: Il bambino di Maria passa molto tempo accanto agli adulti. E: Mary's child spends a lot of time around adults. a ~ pe cineva + circ. (loc, timp) subiect [+persoană] R: La plecare, gazdele i-au petrecut pe musafiri până la poartă. (sin. a conduce, a însoţi) F: Au départ, les hôtes ont conduit / ont accompagné leurs invités jusqu’à la porte. I: Alla partenza, i padroni di casa hanno accompagnato gli ospiti fino alla porta. E: On leaving, the hosts accompanied their guests to the gate. a-şi ~ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.) R: De obicei copiii Mariei îşi petrec vacanţa la munte // la mare // în tabără. F: D’habitude les enfants de Marie passent leurs vacances à la montagne // à la mer // en colonie. I: Di solito i figli di Maria passano le vacanze in montagna // al mare // in campeggio. E: Mary's children usually spend their holidays in the mountains // at the seaside // in a camp. R: Alpiniştii şi-au petrecut noaptea sub cerul liber. F: Les alpinistes ont passé la nuit à la belle étoile. I: Gli alpinisti hanno passato la notte a cielo aperto. E: The climbers spent the night in the open. a-şi ~ ceva + circ. (loc) a-şi ~ pe cineva + circ. (loc) (cu dat. pos.) subiect [+animat] R: Maria şi-a petrecut toată viaţa la ţară. (sin. a trăi) F: Marie a passé toute sa vie à la campagne. I: Maria ha passato tutta la sua vita in campagna. E: Mary has spent all her life in the countryside. R: Animalele îşi petrec viaţa afară. (sin. a trăi) 308

F: Les animaux vivent dehors. I: Gli animali passano la lora vita all’aperto. E: Animals spend their life outside. R: Maria şi-a petrecut rudele la gară. (sin. a conduce) F: Marie a conduit / a accompagné ses parents à la gare. I: Maria ha accompagnato i suoi parenti alla stazione. E: Mary accompanied her relatives to the station / Mary saw her relatives off to the station. II. vb. intr. a~ subiect [+persoană] R: Anul acesta, de Revelion, Paul şi prietenii lui au petrecut mai bine ca altădată. Au petrecut până dimineaţa. (sin. a se distra) F: Cette année, au Réveillon, Paul et ses amis se sont amusés / se sont divertis mieux que jamais. Ils ont fait la fête jusqu’au petit matin. I: Quest'ultimo capodanno Paolo e i suoi amici si sono divertiti meglio che mai. Hanno festeggiato fino al mattino. E: This New Year's Eve Paul and his friends enjoyed themselves better than ever before. They partied till dawn. III. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, timp) subiect [-animat] R: Accidentul s-a petrecut pe autostradă, la ora 23. (sin. a avea loc) F: L'accident s'est passé sur l'autoroute, à 23 heures. I: L'incidente è successo sull'autostrada, alle 23. E: The accident happened on the motor road at 11 p.m. R: Acţiunea piesei se petrece pe o insulă // în zilele noastre. (sin. a avea loc) F: L’action de la pièce se passe sur une île // de nos jours. I: L’azione dell’opera teatrale si svolge su un’isola // nei nostri giorni. E: The action of the play is set on an island // in our days. R: Evenimente plăcute se petrec destul de rar.

PIERDE

F: Les événements agréables sont assez rares. I: Avvenimenti graditi succedono assai raramente. E: Pleasant events rarely take place. a se ~ + circ. (loc) subiect [-animat] (rel. P) R: Ceea ce / Ce se petrece aici e un mister! F: Ce qui se passe ici est un mystère! I: Ciò che succede qui è un mistero. E: What is going on here is a mystery! a se ~ + circ. (loc, timp) (în constr. impers.) R: La restaurant, s-a petrecut până în zori. (sin. a chefui) F: On a fait la fête au restaurant jusqu’à l’aube. I: Al ristorante si è fatto festa fino all’alba. E: They partied in the restaurant till dawn. PIEPTĂNA (1. 7) (ind. prez. 1 pieptăn, 2 piepteni, 3, 6 piaptănă; conj. prez. 3, 6 să pieptene)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva subiect [+persoană] R: Mama a pieptănat-o pe Maria. F: La mère a peigné / a coiffé Marie. I: La madre ha pettinato Maria. E: Mother combed Mary’s hair. R: Maria piaptănă păpuşa. F: Marie peigne / coiffe sa poupée. I: Maria pettina la bambola. E: Mary combs the doll. R: Femeile au pieptănat lâna înainte de a o toarce. (sin. a scărmăna) F: Les femmes ont cardé la laine avant de la filer. I: Le donne hanno cardato la lana prima di torcerla. E: The women have carded the wool before spinning it. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria îşi piaptănă părul. F: Marie se peigne / se coiffe. I: Maria si pettina i capelli. E: Mary is combing her hair.

R: F: I: E:

Maria îşi piaptănă sora mai mică. Marie peigne / coiffe sa sœur cadette. Maria pettina sua sorella minore. Mary is combing her younger sister.

II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Maria se piaptănă în faţa oglinzii. F: Marie se peigne / se coiffe devant le miroir. I: Maria si pettina davanti allo specchio. E: Mary is combing her hair in front of the mirror. PIERDE (14. 2) (ind. prez. 1, 6 pierd, 2 pierzi, 3 pierde; conj. prez. 3, 6 să piardă; ger. pierzând; part. pierdut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria a pierdut biletul de avion. F: Marie a perdu son billet d’avion. I: Maria ha perso il biglietto dell’aereo. E: Mary lost her plane ticket. R: Sportivii au pierdut trenul de la ora 8. F: Les sportifs ont manqué / ont raté le train de 8 heures. I: Gli sportivi hanno perso il treno delle 8. E: The sportsmen missed the 8 o 'clock train. R: Rănitul a pierdut mult sânge. F: Le blessé a perdu beaucoup de sang. I: Il ferito ha perso molto sangue. E: The injured man lost a lot of blood. R: Turiştii au pierdut poteca marcată. (sin. a rătăci) F: Les touristes ont raté le sentier marqué. I: I turisti hanno perso il sentiero indicato. E: The tourists missed the marked route. R: Fotbaliştii noştri au pierdut meciul de calificare. (sin. a fi învins) F: Nos footballeurs ont perdu le match de qualification. I: I nostri calciatori hanno perso la partita di qualificazione. E: Our football players lost the qualifying match. R: Fratele tău pierde mult timp cu prietenii. (sin. a irosi) 309

PIERDE

F: Ton frère perd beaucoup de temps avec ses amis. I: Tuo fratello perde molto tempo con gli amici. E: Your brother is wasting time with his friends. R: Din păcate, noi am pierdut ocazia de a întâlni aceste personalităţi. (sin. a rata) F: Malheureusement, nous avons manqué / nous avons raté l’occasion de rencontrer ces personnalités. I: Sfortunatamente abbiamo perso l’occasione di incontrare queste personalità. E: Unfortunately we missed the opportunity to meet these personalities. R: Vecinii noştri l-au pierdut pe Max, câinele lor ciobănesc. F: Nos voisins ont perdu Max, leur berger allemand. I: I nostri vicini hanno perso Max, il loro cane da pastore. E: Our neighbours lost Max, their shepherd dog. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: În aglomeraţia din gară, ghidul a pierdut doi copii din grup. F: Dans la cohue de la gare, le guide a perdu deux enfants du groupe. I: Nella ressa della stazione la guida ha perso due bambini del gruppo. E: The guide lost two children in the crowd at the station a~ (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Paul iar a pierdut la loto, ar trebui să nu mai joace. F: Pierre vient de perdre encore une fois la loterie, il devrait renoncer à y jouer. I: Paolo ha perso di nuovo al lotto, dovrebbe rinunciare a giocare ancora al lotto. E: Paul has lost again, he should stop playing the lottery. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Doi turişti şi-au pierdut paşapoartele. F: Deux touristes ont perdu leurs passeports. I: Due turisti hanno perso i loro passaporti. E: Two tourists have lost their passports. 310

R: În urma accidentului, muncitorul şi-a pierdut un deget // viaţa. F: A la suite de l’accident, l’ouvrier a perdu un doigt // la vie. I: In seguito all’incidente, l’operaio ha perso un dito // la vita. E: As a result of the accident the worker has lost a finger // his life. R: O dată cu vârsta, croitorul şi-a pierdut îndemânarea şi răbdarea. F: Avec l’âge, le tailleur a perdu son habileté et sa patience. I: Con l’età, il sarto ha perso la sua abilità e la sua pazienza. E: With age, the tailor has lost his skill and patience. R: Paul şi-a pierdut câinele şi a dat un anunţ în ziarul local. F: Paul a perdu son chien et (il) a passé une annonce dans le journal local. I: Paolo ha perso il suo cane e ha messo un annuncio nel giornale locale. E: Paul has lost his dog and had a notice published in the local paper. II. vb. intr. subiect [-animat] R: La bursă, acţiunile la anumite investiţii au pierdut din valoare. F: Les actions de certains investissements ont perdu de leur valeur à la Bourse. I: In Borsa le azioni di certi investimenti hanno perso di valore. E: The value of certain shares has gone down at the stock exchange. R: Maşina pierde din viteză. F: La voiture perd en vitesse. I: La macchina perde di velocità. E: The car is slowing down. III. vb. refl. a se ~ ± circ. (loc, cauză) subiect [±animat] R: Drumeţii s-au pierdut în pădure. (sin. a se rătăci) F: Les voyageurs se sont égarés dans la forêt. I: I viandanti si sono persi nel bosco. E: The hikers got lost in the woods. R: Hoţul // Câinele s-a pierdut în mulţime. F: Le voleur // Le chien s'est perdu dans la foule.

PIERI

I: Il ladro // Il cane si è perso nella folla. E: The thief // The dog got lost in the crowd. R: Multe meserii tradiţionale // obiceiuri s-au pierdut. (sin. a dispărea) F: Beaucoup de métiers traditionnels // de coutumes se sont perdu(e)s. I: Si sono persi molti mestieri tradizionali // costumi. E: Many traditional crafts // customs have died out. R: Sunetul s-a pierdut în depărtare. (sin. a se stinge) F: Le son s’est perdu au loin. I: Il suono si è perso in lontananza. E: The sound faded away in the distance. R: Paul se pierde în public // de emoţie // de ruşine. F: Paul se perd en public // d'émotion // de honte. I: Paolo si perde in pubblico // per emozione // di vergogna. E: Paul loses himself in the public. // Paul is lost with emotion // shame. a se ~ de cineva a se ~ de ceva subiect [±animat] R: Fetiţa s-a pierdut de mama ei. (sin. a se rătăci) F: La fillette s'est perdue / s'est égarée de sa mère. I: La bimba si è persa da sua madre. E: The girl got lost from her mother. R: Mai mulţi copii s-au pierdut de grup. (sin. a se rătăci) F: Plusieurs enfants se sont perdus / se sont égarés du reste du groupe. I: Parecchi bambini si sono persi dal resto del gruppo. E: Several children got separated from the rest of the group. R: Oile se pierd rar de turmă. (sin. a se rătăci) F: Les moutons s'égarent rarement de leur troupeau. I: Le pecore si perdono raramente dal branco. E: The sheep rarely get separated from the flock. a se ~ în ceva subiect [+persoană] R: Conferenţiarul s-a pierdut în detalii.

F: Le conférencier s'est perdu en détails. I: Il conferenziere si è perso nei dettagli. E: The lecturer got lost in details. a se ~ (cu sens pasiv) R: S-au pierdut mulţi bani investiţi în această afacere. F: On a perdu beaucoup d'argent investi dans cette affaire. I: Si sono persi molti soldi investiti in quest'affare. E: Lots of money invested in this business have been lost. PIERI (9. 4) (ind. prez. 1, 6 pier, 2 pieri, 3 piere; conj. prez. 3, 6 să piară; imperativ 2 piei !)

I. vb. intr. subiect [±animat] a~ R: Fratele mamei a pierit în război. (sin. a muri) F: Le frère de ma mère a péri à la guerre / est mort en guerre. I: Il fratello di mia madre è morto in guerra. E: My mother’s brother died in the war. R: Multe obiceiuri vechi au pierit. (sin. a dispărea) F: Beaucoup de coutumes anciennes ont disparu. I: Molti costumi antichi sono scomparsi. E: Lots of old customs died out. a~ a-i ~ (cuiva) subiect [-animat] R: Teama fetiţei a pierit când l-a văzut pe tatăl ei. Fetiţei i-a pierit teama când l-a văzut pe tatăl ei. I-a pierit teama. (sin. a dispărea) F: Le peur de la fillette a disparu quand elle a vu son père. Sa peur a disparu quand elle a vu son père. I: La paura della bambina è scomparsa quando ha visto suo padre. Alla bambina è scomparsa la paura quando ha visto suo padre. Le è scomparsa la paura. E: The girl's fear has disappeared when she saw her father.

311

PLĂCEA

PLĂCEA (13. 1) (ind. prez. 1, 6 plac, 2 placi, 3 place; conj. prez. 3, 6 să placă; cu propoziţie, numai 3: Îmi place să citesc, Îţi place să citeşti etc.)

I. vb. intr. a(-i) ~ cuiva subiect [±animat] R: Maria place tuturor. Tu nu placi decât unora. Mie îmi placi. F: Marie plaît à tout le monde. Toi, tu ne plais qu'à certaines personnes. À moi, tu me plais. I: Maria piace a tutti. Tu non piaci che a certe persone. A me tu piaci / tu mi piaci. E: Everybody likes Mary. Only some people like you. I like you. R: Publicului i-a plăcut mai mult pianista decât ceilalţi instrumentişti. F: Le public a aimé mieux la pianiste que les autres instrumentistes. La pianiste a plu au public plus que les instrumentistes. I: Al pubblico è piaciuta di più la pianista che gli altri strumentisti. E: The audience liked the pianist better than the other instrumentalists. a(-i) ~ cuiva (în constr. unipers. 3, 6) subiect [±animat] R: Acest roman place publicului. Nu le place criticilor. Criticilor nu le place acest roman. F: Ce roman plaît au public./ Le public aime ce roman. Il ne plaît pas aux critiques. / Les critiques n’aiment pas ce roman. I: Questo romanzo piace al pubblico. Non piace ai critici. Ai critici non piace questo romanzo. E: The public likes this novel. The critics don't like this novel. R: Părinţilor lui Paul nu le place nora // nu le plac părinţii fetei. F: Les parents de Paul n'aiment pas leur belle-fille // n'aiment pas les parents de la jeune fille. I: Ai genitori di Paolo non piace la nuora // non piacciono loro i genitori della ragazza. E: Paul's parents do not like their daughter-in-law // the young woman's parents. 312

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R:

a-i ~ cuiva (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (că, să P, cum, unde, când P, rel. P) Lui Paul nu-i place că-l minţi // să minţi // dacă-l minţi. Paul n'aime pas que tu lui mentes // que tu mentes // si tu lui mens. A Paolo non piace che tu gli menti // che tu menta // se gli menti. Paul does not like that you lie to him // if you lie to him. Turiştilor nu le-a plăcut cum au fost primiţi la hotel // unde au mâncat. Les touristes n'ont pas aimé la manière dont on les a accueillis à l’hôtel // l'endroit où ils ont mangé. Ai turisti non è piaciuto come sono stati accolti in albergo // dove hanno mangiato. The tourists did not like how they were received at the hotel // where they ate. Turiştilor le-a plăcut cine i-a însoţit // cu cine s-au întreţinut // ce au mâncat. Les touristes ont aimé qui les a accompagnés // avec qui ils se sont entretenus // ce qu'ils ont mangé. Ai turisti è piaciuto chi li ha accompagnati // con chi si sono intrattenuti // cosa hanno mangiato. The tourists liked who accompanied them // with who they talked // what they ate. (în constr. abs.) a~ subiect [±animat] Tabloul tânărului pictor a plăcut. Le tableau du jeune peintre a plu / a été apprécié. Il quadro del giovane pittore è piaciuto. The young painter's painting was liked. Actorii au plăcut. Publicul i-a aplaudat îndelung. Les acteurs ont plu. Le public les a applaudis longuement. Gli attori sono piaciuti. Il pubblico li ha applauditi a lungo. The actors were liked by everybody present. The audience applauded them long. a-i ~ (cuiva) de cineva Lui Paul îi place de Maria.

PLĂTI

F: Paul aime Marie. / Marie plaît à Paul. I: A Paolo, Maria piace. E: Paul likes Mary. II. vb. refl. a se ~ (reciproc) R: Dacă partenerii se plac, dansul lor va fi mai frumos. F: Si les partenaires de danse se plaisent, leur évolution sera meilleure. I: Se i due partner si piacciono, anche ce loro ballo sarà più bello. E: If the dance partners like each other, their performance will be better. R: Cei doi tineri s-au plăcut chiar de la prima întâlnire. F: Les deux jeunes gens se sont plu dès leur première rencontre. I: I due giovani si sono piaciuti già dal loro primo incontro. E: The two young people liked each other from the moment they met. PLĂTI (10) (ind. prez. 1, 6 plătesc)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc, timp, mod) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Maria a cumpărat brânză şi fructe. A plătit totul la casă. F: Marie a acheté du fromage et des fruits. Elle a payé tout à la caisse. I: Maria ha comprato formaggio e frutta. Ha pagato tutto alla cassa. E: Mary bought cheese and fruit. She has paid for the merchandise at the till. R: Patronul // Întreprinderea a plătit salariile la timp. F: Le patron // L'entreprise a payé les salaires à temps. I: Il padrone // La ditta ha pagato gli stipendi puntualmente. E: The owner // The company has paid the salaries on time. R: Multe întreprinderi au hotărât să plătească salariile prin carduri. F: Beaucoup d'entreprises ont décidé de payer les salaires par des cartes bancaires.

I: Molte ditte hanno deciso di pagare gli stipendi attraverso le carte di credito. E: Many companies have decided to use cards to pay salaries. a ~ ceva cu, în ceva subiect [+persoană] R: Turiştii au hotărât să plătească sejurul cu cecuri // cu bani gheaţă // în valută. F: Les touristes ont décidé de payer le séjour par chèques // en espèces / cash // en devises. I: I turisti hanno deciso di pagare il soggiorno con gli assegni // con soldi liquidi // in valuta. E: The tourists decided to pay for their stay with checks // cash // in foreign currency. R: Anumiţi profesori plătesc cu propriul prestigiu lipsa de exigenţă. F: Certains professeurs payent de leur propre prestige le manque d'exigence. I: Certi professori pagano con il proprio prestigio la mancanza di esigenza. E: Some teachers lose prestige through a lack of strictness. a ~pe cineva subiect [+persoană] R: Maria a plătit-o în avans pe femeia de serviciu. Paul îl plăteşte săptămânal pe şofer. F: Maria a payé d'avance sa femme de ménage. Paul paie chaque semaine son chauffeur. I: Maria ha pagato in anticipo la donna di servizio. Paolo paga l'autista ogni settimana. E: Mary has paid the cleaning woman in advance. Paul pays his chauffeur on a weekly basis. a(-i) ~ cuiva ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: I-am plătit lui Paul tot ce-i datoram. (sin. a da, a restitui) F: J’ai payé à Paul tout ce que je lui devais. I: Ho pagato a Paolo tutto quel che gli dovevo. E: I have paid Paul everything I owed him. R: Universitatea (le-)a plătit furnizorilor de servicii toate sumele datorate. (sin. a achita) 313

PLĂTI

F: L'Université a payé aux fournisseurs toutes les sommes qu'elle leur devait. I: L'Università ha pagato ai fornitori di servizi tutte le somme dovute. E: The university has paid their debtors the money they owned them. a ~ pe cineva (ca) să P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Prietenii mei au plătit doi oameni (ca) să le sape grădina. F: Mes amis ont payé deux hommes pour bêcher leur jardin. I: I miei amici hanno pagato due persone che vangassero il loro orto. E: My friends paid two men to dig their garden. R: Multe şcoli plătesc gardieni ca să împiedice persoanele străine să intre în şcoală. F: Beaucoup d'écoles payent des gardiens pour empêcher les personnes étrangères d'entrer dans l'école. I: Molte scuole pagano delle guardie per impedire alle persone estranee di entrare nella scuola. E: Many schools pay security guards to prevent strangers from entering the school. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Patronii nu şi-au plătit muncitorii şi aceştia au intrat în grevă. F: Les patrons n’ont pas payé leurs ouvriers et ceux-ci ont fait la grève. I: I datori di lavoro non hanno pagato i loro operai e questi sono entrati in sciopero. E: The owners have not paid their workers and the latter have gone on strike. R: Banca şi-a plătit toate datoriile. F: La banque a payé toutes ses dettes. I: La banca ha pagato tutti i suoi debiti. E: The bank has covered / paid all its debts. a~ (în constr. abs.) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Clientul a plătit şi a plecat. F: Le client a payé et il est parti. 314

I: E: R: F: I: E: R:

Il cliente ha pagato ed è partito. The customer paid and went. E rândul meu să plătesc. C’est mon tour de payer. Tocca a me pagare. It 's my round / my shout. Anumite întreprinderi plătesc foarte bine. F: Certaines entreprises payent très bien. I: Certe ditte pagano molto bene. E: Certain businesses pay very well. II. vb. intr. a ~ cu ceva pentru ceva subiect [+persoană] R: Paul a plătit cu libertatea pentru greşelile sale. F: Paul a payé de sa liberté pour les erreurs commises. I: Paolo ha pagato con la libertà per i suoi errori. E: Paul paid for his mistakes with his freedom. III. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Portarul se plăteşte de către locatarii imobilului. F: Le concierge est payé par les locataires de l'immeuble. I: Il portinaio viene pagato dalle persone del condominio. E: The concierge is paid by the inhabitants of the building. R: Se plăteşte comision pentru orice operaţie bancară efectuată. F: On doit payer une commission pour toute opération bancaire effectuée. I: Si paga una commissione per ogni operazione bancaria effettuata. E: One has to pay a fee for each transaction made at the bank. A fee is to be paid for each financial operation. R: Încă nu s-au plătit salariile. Se vor plăti la sfârşitul lunii. F: On n’a pas encore payé les salaires. Ils seront payés à la fin du mois. I: Non sono stati pagati ancora gli stipendi. Saranno pagati alla fine del mese. E: They haven't paid the salaries yet, they will be paid at the end of the month.

PLÂNGE

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a se ~ (în constr. impers.) În viaţă se plăteşte pentru orice greşeală. Dans la vie, on paye pour chaque faute. Dans la vie toute faute se paye. Nella vita si paga per ogni sbaglio. Nelle vita ogni errore si paga. One pays for each mistake in life. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (când, dacă P) Se plăteşte scump când // dacă nu ştii să-ţi alegi prietenii. On paye cher quand // si on ne sait pas choisir ses amis. Si paga molto caro quando // se non si sa scegliere gli amici. You pay a high price when // if you don't know how to choose your friends.

PLÂNGE (15) (ind. prez. 1, 6 plâng; part. plâns)

I. vb. intr. a ~ ± circ (cauză) subiect [+persoană] R: Copilul plânge iarăşi, poate îi e foame. F: L’enfant pleure de nouveau, il a, sans doute, faim. I: Il bambino piange di nuovo, forse ha fame. E: The child is crying again, he may be hungry. R: Paul plânge de bucurie // de necaz. F: Paul pleure de joie // de peine. I: Paolo piange di gioia // dal dispiacere. E: Paul is weeping for joy // sorrow. II. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, colectivitate) R: Preotul satului a murit. Tot satul l-a plâns. (sin. a regreta) F: le prètre du village est mort. Tout le village l’a pleuré. I: Il prete del villaggio è morto.Tutta la gente del paese ha pianto per la sua morte. E: The priest of the village died. The whole village mourned him. R: O plâng pe Maria, are o viaţă foarte grea. (sin. a compătimi)

F: Je plains Marie / je m’apitoie sur le sort de Marie, elle a une vie très dure. I: Compiango Maria, ha una vita molto dura. E: I pity Mary, she has a very difficult life. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Sătenii îşi plâng soarta. F: Les villageois plaignent / déplorent leur sort. I: I paesani si lamentano della loro sorte. E: The villagers complain at their lot. R: Oamenii îşi plângeau rudele dispărute la cutremur. F: Les gens pleuraient leurs parents disparus dans le tremblement de terre. I: Le persone piangevano i parenti dispersi nel terremoto. E: The people were mourning the relatives lost in the earthquake.

III. vb. refl. R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F:

I:

E:

a se ~ (de ceva) subiect [+persoană] Maria se plânge de ameţeală. Marie se plaint de vertiges. Maria si lamenta di vertigini. Mary is complaining of giddiness. Maria se plânge tot timpul. (sin. a se lamenta) Marie se plaint / se lamente tout le temps. Maria si lamenta sempre. Mary is complaining all the time / is always complaining. a (i) se ~ cuiva (de ceva) subiect [±animat] (persoană, instituţie) Conducerea şcolii // Directorul s-a plâns autorităţilor locale // reporterilor de lipsa manualelor pentru elevi. La direction de l'école // Le directeur s'est plaint(e) aux autorités locales // aux reporters du manque de manuels pour les élèves. La direzione della scuola // Il direttore si lamenta con le autorità locali // con i reporter della mancanza dei manuali per gli alunni. The School Board // The headmaster complained to the local authorities // 315

PLECA1

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

the reporters about the lack of books for the pupils. a se ~ că P subiect [±animat] (persoană, instituţie) Clienţii s-au plâns că telefoanele nu funcţionează. Les clients se sont plaints que les téléphones ne fonctionnent pas. I clienti si sono lamentati che i telefoni non funzionano. The customers have complained that the telephones don't work. Universitatea se plânge că furnizorii de servicii nu respectă contractele. L'Université se plaint que les fournisseurs de services ne respectent pas les contrats. L'Università si lamenta perché i fornitori di servizi non rispettano i contratti. The University complains that the service providers do not respect their contracts. a se ~ (în constr. impers.) Se plânge mult la astfel de filme. On pleure beaucoup à de tels films. Si piange molto /assistendo) a questo genere di film. One cries a lot at such movies.

PLECA1 (1. 8) (ind. prez. 1 plec, 2 pleci, 3, 6 pleacă)

I. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Paul nu este aici, a plecat. F: Paul n’est pas ici, il est parti. I: Paolo non è qui, è partito. E: Paul isn’t here, he left. R: Trenul de ora 5 a plecat, ia-l pe următorul. F: Le train de cinq heures est parti, prends le suivant. I: Il treno delle cinque è partito, prendi il successivo. E: The five o’clock train has left, take the next one. a ~ + circ. (timp, loc) subiect [±animat] R: Prietenii noştri au plecat ieri // la teatru. 316

F: Nos amis sont partis hier // sont allés au théâtre. I: I nostri amici sono partiti ieri // sono andati a(l) teatro. E: Our friends left yesterday // went to the theatre. R: Copiii au plecat din curte. A plecat şi câinele după ei. F: Les enfants ont quitté la cour. Le chien est parti après eux. I: I bambini sono andati via dal cortile. E' partito anche il cane dietro a loro. E: The children went out of the yard. The dog went out after them. R: Mâine elevii vor pleca în excursie // la mare. F: Demain les élèves partiront en excursion // à la mer. I: Domani gli studenti partiranno per un’escursione // per il mare. E: The students are going on a trip // to the seaside tomorrow. R: Expediţia a plecat spre sud. F: L’expédition est partie vers le sud. I: La spedizione è partita per il sud. E: The expedition set off southwards. a ~ de la ceva (abstract) subiect [±animat] R: Cercetătorii au plecat de la ideea că orice poate fi rezolvat. F: Les chercheurs sont partis de l’idée qu’on peut tout résoudre / que tout peut se résoudre. I: I ricercatori sono partiti dall’idea che qualsiasi cosa / tutto si possa risolvere. E: The researchers started from the idea that anything can be solved. R: Studiul pleacă de la ipotezele formulate de Paul. F: L'étude part des hypothèses formulées par Paul. I: Lo studio è partito dalle ipotesi formulate da Paolo E: The study takes as its point of departure the hypotheses formulated by Paul. a ~ să P subiect [+animat] R: Prietenii mei pleacă să viziteze nordul ţării. (sin. a se duce, a merge) F: Mes amis partent visiter le nord du pays. I: I miei amici partono per / vanno a visitare il nord del paese.

PLICTISI

E: My friends are setting off to visit the north of the country. R: Anumite păsări pleacă să ierneze în regiuni mai calde. F: Certains oiseaux partent passer l'hiver dans des régions plus chaudes. I: Certi ucelli partono per svernare in regioni più calde. E: Some birds leave to spend the winter in warmer regions. II. vb. refl. a se ~ + e.p.s. (în constr. impers.) R: În excursie se pleacă bine echipat // odihnit. F: En excursion on part bien équipé // reposé. I: Per la gitta si parte ben equipaggiati / riposati. E: When you go on a trip, you have to be well equipped // rested. a se ~ + circ. (loc) (în constr. impers.) R: Nu se pleacă de acasă fără să anunţi familia // de la un astfel de spectacol. F: On ne part pas de la maison sans annoncer sa famille // d’un tel spectacle. I: Non si parte / non ci si muove / non si esce da casa senza avvisare la famiglia // da un tale spettacolo. E: You should not leave home without telling your family // such a show. PLECA2 (1. 8) (ind. prez. 1 plec, 2 pleci, 3, 6 pleacă)

I. vb. tr. a ~ ceva R: Copiii pleacă ochii când nu vor să vorbească. F: Les enfants baissent les yeux quand ils ne veulent pas parler. I: I bambini abbassao lo sguardo quando non vogliono parlare. E: Children look down when they don't want to talk. a-şi ~ ceva (părţi ale corpului, elemente din structură) (cu dat. pos) subiect [±animat] R: Copiii şi-au plecat ochii, ruşinaţi. F: Les enfants ont baissé les yeux, honteux.

I: I bambini hanno abbassato gli occhi vergognosi. E: The children looked down / dropped their eyes, ashamed. R: Brazii şi-au plecat ramurile sub greutatea zăpezii. (sin. a-şi îndoi) F: Les sapins ont courbé leurs branches sous le poids de la neige. I: Gli abeti hanno piegato i loro rami sotto il peso della neve. E: The fir trees bent their branches under the snow. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Curtenii s-au plecat în faţa stăpânului. (sin. a face o plecăciune) F: Les courtisans ont fait la révérence au maître. I: I cortigiani si sono inchinati di fronte al signore. E: The courtiers bowed to their master. R: Ramurile merilor s-au plecat sub greutatea roadelor. (sin. a se apleca) F: Les branches des pommiers se sont penchées / ont plié sous le poids des fruits. I: I rami dei meli si sono piegati sotto il peso dei frutti. E: The branches of the apple trees are bent under the weight of their fruit. R: Colegii s-au plecat în faţa insistenţelor lui Paul. (sin. a ceda) F: Les collègues ont cédé devant les insistances de Paul I: I colleghi si sono piegati / hanno ceduto di fronte alle insistenze di Paolo. E: The colleagues gave in to Paul's insistence. PLICTISI (10) (ind. prez. 1, 6 plictisesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Tot lăudându-se, Paul îi plictiseşte pe cei din jur. F: N'arrêtant pas de se vanter, Paul ennuie / embête l’entourage. I: Vantandosi continuamente, Paolo annoia quelli attorno a lui. 317

PLIMBA

E: By always bragging, Paul annoys everybody around. R: Filmele fără acţiune îi plictisesc pe copii. F: Les films sans action ennuient les enfants. I: I film senza azione annoiano i bambini. E: Films lacking action bore children. R: Discuţiile sterile îl plictisesc pe Paul. F: Les discussions stériles ennuient Paul. I: Le discussioni sterili annoiano Paolo. E: Empty talk bores Paul. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul îşi plictiseşte prietenii cu vorbăria sa. F: Paul assomme ses amis avec son bavardage. I: Paolo annoia i suoi amici con le sue chiacchiere. E: Paul annoys his friends with his chatter. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Maria nu se plictiseşte niciodată. F: Marie ne s’ennuie jamais. I: Maria non si annoia mai. E: Mary never gets bored. a se ~ de ceva a se ~ de cineva subiect [+persoană] R: Paul s-a plictisit de vizite // de vechii săi prieteni. F: Paul en a assez de visites // de ses anciens copains. I: Paolo si è stufato delle visite // dei suoi vecchi amici. E: Paul has grown tired of visits // of his old friends. a se ~ să P subiect [+persoană] R: Paul s-a plictisit să tot asculte aceleaşi poveşti. F: Paul en a assez d’écouter les mêmes histoires. I: Paolo si è stufato di ascoltare sempre le stesse storie. E: Paul has had enough listening to the same stories over and over again.

318

PLIMBA (1) (ind. prez. 1 plimb)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva ± circ. (loc, timp) subiect [+animat] R: Mama plimbă copilul prin parc. F: La mère promène l’enfant dans le parc. I: La madre porta a passeggio il bambino nel parco. E: The mother takes the child for a walk in the park. R: Paul îl plimbă zilnic pe Max, câinele său preferat. F: Paul promène chaque jour Max, son chien préféré. I: Paolo porta a spasso ogni giorno Max, il suo cane preferito. E: Paul takes his favourite dog, Max, for a walk every day. R: Uneori, funcţionarii plimbă dosarele de la un birou la altul, fără a le soluţiona. F: Parfois, les fonctionnaires promènent les dossiers d'un bureau à l'autre sans les solutionner. I: A volte i funzionari spostano le pratiche da un ufficio all’altro senza risolvergli. E: Sometimes, bureaucrats shuffle files from one office to the next without sorting them out. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Bunicul îşi plimbă nepotul în fiecare zi. F: Le grand-père promène chaque jour son petit-fils. I: Il nonno porta a passeggio suo nipote ogni giorno. E: The grandfather takes his grandson out for a walk every day. II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod, timp, loc) subiect [+persoană] R: De obicei Paul şi Maria se plimbă împreună. F: D’habitude Paul et Marie se promènent ensemble. I: Di solito Paolo e Maria passeggiano insieme. E: Uusually Paul and Mary go for a walk together.

PLUTI

R: Copiii s-au plimbat cu barca pe lac. F: Les enfants se sont promenés en canot sur le lac. I: I bambini hanno fatto una passeggiatta in barca sul lago. E: The children went sailing on the lake. R: Maria s-a plimbat cu ei doar o oră. F: Marie ne s’est promenée avec eux qu’une heure. I: Maria ha passeggiato con loro soltanto un’ora. E: Mary strolled with them only for one hour. R: Oricui îi place să se plimbe prin parc. F: Tout le monde aime se promener dans le parc. I: A ognuno piace passeggiare nel parco. E: Anyone likes strolling in the park. R: Turiştii s-au plimbat până la marginea pădurii. F: Les touristes se sont promenés jusqu’à la lisière de la forêt. I: I turisti hanno passeggiato fino al limite del bosco. E: The tourists walked as far as the edge of the forest. a se ~ (cu sens pasiv) R: Câinii de companie se plimbă de către stăpân în fiecare zi. F: Les chiens de compagnie sont promenés chaque jour par leurs maîtres. I: I cani d’appartamento sono portati a spasso ogni giorno dal padrone. E: Apartment dogs should be walked by their master every day. R: În unele birouri, hârtiile se plimbă pe la mai mulţi funcţionari pentru semnături. F: Dans certains bureaux, les papiers passent par les mains de plusieurs fonctionnaires / d'un fonctionnaire à l'autre pour les signatures. I: In certi uffici, le carte vengono spostate da un funzionario all’altro per le firme. E: In some offices, papers for signature pass through many hands. PLOUA (1) (numai 3: ind. prez. 3 plouă)

I. vb. impers. a ~ + circ. (loc, timp, mod) R: Afară // La munte plouă. Plouă de două

zile // mult. F: Dehors // À la montagne il pleut. Il pleut depuis deux jours // beaucoup. I: Fuori // In montagna piove. Piove da due giorni // molto. E: It’s raining outside // in the mountains. It’s been raining for two days // It’s pouring. a ~ pe cineva (în constr. tr.) R: Pe Paul l-a plouat toată ziua şi toate hainele îi sunt ude. L-a plouat mult. F: Paul est resté toute la journée sous la pluie et tous ses vêtements sont mouillés. Il est tout mouillé. I: Paolo è stato sotto la pioggia tutto il giorno e tutti i suoi vestiti sono bagnati. Si è bagnato molto. E: Paul has been in the rain all day and his clothes are soaked. He’s drenched. PLUTI (10) (ind. prez. 1, 6 plutesc)

I. vb. intr. a ~ ± circ. (loc) subiect [±animat] R: Paul a înotat până la geamandură apoi, obosit, a plutit, lăsându-se în voia valurilor. F: Paul a nagé jusqu’à la bouée puis, fatigué, il s’est laissé porter par le courant. I: Paolo ha nuotato fino alla linea di boa, poi, stanco, ha galleggiato lasciandosi andare in balia delle onde. E: Paul swam as far as the buoy, then, tired, floated with the waves. R: Lebedele plutesc pe lac. F: Les cygnes nagent sur le lac. I: I cigni galleggiano sul lago. E: The swans float on the lake. R: Spre deosebire de metal, lemnul pluteşte pe apă. F: A la différence des métaux, le bois flotte sur l’eau. I: A differenza del metallo, il legno galleggia sull' acqua. E: Unlike metal, wood floats (on water). R: Corabia plutea pe apele calme ale mării. F: Le navire flottait / voguait sur les eaux calmes de la mer. 319

POMENI

I: La nave scivolava sulle acque calme del mare. E: The ship was floating in calm waters. R: Ceaţa plutea pe deasupra brazilor. F: Le brouillard flottait au-dessus des sapins. I: La nebbia si muoveva (lentamente) sopra gli abeti. E: The mist was floating above the fir trees. R: În aer plutea un miros dulce de iasomie. F: Un doux parfum de jasmin flottait dans l’air. I: Nell’aria si è diffondeva un dolce profumo di gelsomino. E: A sweet scent of jasmin was (floating) in the air. POMENI (10) (ind. prez. 1, 6 pomenesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: În discuţia despre diabet, participanţii la masa rotundă au pomenit şi numele lui Paulescu. (sin. a aminti, a menţiona) F: Dans la discussion sur le diabète, les participants à la table ronde ont mentionné aussi le nom de Paulescu. I: Nella discussione sul diabete, i partecipanti alla tavola rotonda hanno menzionato anche il nome di Paulescu. E: During the round table discussion on diabetes, the participants mentioned Paulescu’s name. a ~ ceva despre ceva subiect [+persoană] R: Paul n-a pomenit nimic despre incidentul de la bibliotecă. (sin. a aminti) F: Paul n’a rien mentionné / dit de l’incident de la bibliothèque. I: Paolo non ha fatto alcun cenno sull'incidente della biblioteca. E: Paul hasn’t mentioned / said anything about the incident at the library. a ~ că P subiect [+persoană] R: Paul n-a pomenit că are probleme. (sin. a spune) 320

F: Paul n’a pas dit qu’il avait des problèmes / des soucis. I: Paolo non ha accennato di avere problemi. E: Paul hasn’t told he’s in trouble. II. vb. intr. a-i ~ (cuiva) de, despre ceva a-i ~ (cuiva) de cineva subiect [+persoană] R: Paul mi-a pomenit de / despre această excursie de câteva ori. (sin. a vorbi) F: Paul m’a parlé à plusieurs reprises de cette excursion. I: Paolo mi ha fatto cenno di questa gita più volte. E: Paul has mentioned this trip to me several times. R: Maria ne-a pomenit de Paul în treacăt. (sin. a vorbi) F: Marie a mentionné le nom de Paul en passant. I: Maria ci ha accennato di Paolo di passaggio. E: Mary briefly mentioned Paul / Mary mentioned Paul in passing. III. vb. refl. a se ~ + e. p. s. ± circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul s-a pomenit singur acasă // pe stradă // în faţa primejdiei. (sin. a se afla, a fi) F: Paul s’est retrouvé seul à la maison // dans la rue // devant le danger. I: Paolo si è trovato solo a casa // per strada // davanti al pericolo. E: Paul found himself home alone // on the street // in the face of danger. a se ~ subiect [±animat] R: Un astfel de om // Atâta curaj nu s-a mai pomenit. F: On n’a jamais vu un tel homme // un pareil courage. I: Una tale persona // Tanto coraggio non si è ancora trovato. E: Such a man // So much courage has never been seen before. (cu sens pasiv) subiect [+animat] R: La Înălţare se pomenesc toţi eroii morţi pentru patrie.

PORNI

F: À l’Ascension on commémore tous les héros morts pour la patrie. I: All’Ascensione si commemorano tutti gli eroi morti per la patria. E: On Ascension day we commemorate all the heroes that died for their country. a se ~ despre, de ceva a se ~ despre, de cineva (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: În discuţia de ieri nu s-a pomenit nimic despre / de excursie. Nu s-a pomenit nici de / despre Paul. F: Dans la discussion d’hier on n’a rien mentionné sur l’excursion. On n'a rien dit de Paul non plus. I: Nella discussione di ieri non si è più detto niente della gita // Non si è più detto niente neanche di Paolo. E: In yesterday’s discussion nothing was mentioned about the trip. Paul's name was never mentioned either. PORNI (10) (ind. prez. 1, 6 pornesc)

I. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Trenul a pornit şi nu se mai poate urca nimeni. (sin. a se pune în mişcare) F: Le train s’est mis en marche, personne ne peut plus (y) monter. I: Il treno è partit e non può più salire nessuno. E: The train has started and no one can get on now. R: La semnalul starterului, maratoniştii au pornit de pe stadion. F: Au signal du starter, les marathoniens sont partis du stade. I: Al segnale dello starter, i maratoneti sono partiti dallo stadio. E: At the signal of the starter, the runners set off from the stadium. R: Motorul a pornit imediat. F: Le moteur a démarré tout de suite. I: Il motore è partito subito. E: The engine started right away. a ~ + circ. (loc, timp, mod) subiect [+persoană] R: Toţi alergătorii au pornit din acelaşi loc // de la punctul stabilit // la ora fixată. (sin. a pleca)

F: Tous les coureurs sont partis du même endroit // de l’endroit établi // à l'heure prévue. I: Tutti i corridori sono partiti dallo stesso posto / dal punto stabilito // all'ora fissata. E: All the runners set off from the same spot / from the marked place // at the appointed time. R: Geologii au pornit în expediţie în Munţii Apuseni. (sin. a pleca) F: Les géologues sont partis en expédition dans les Carpathes Occidentales. I: I geolologi sono partiti per la spedizione nei Carpazi Occidentali. E: The geologists set off on the expedition to the Western Carpathians. R: Copiii au pornit încet spre şcoală. (sin. a pleca) F: Les enfants sont partis sans se presser vers / à l’école. I: I bambini sono partiti per la scuola senza fretta. E: The children left for school in no hurry. a ~ de la ceva subiect [-animat] R: Totul a pornit de la cearta celor doi vecini. (sin. a începe) F: Tout est parti / tout a commencé de la dispute entre les deux voisins. I: Tutto è iniziato dalla lite dei due vicini. E: Everything started with the fight between the two neighbours. II. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul a pornit motorul, dar maşina nu s-a mişcat din loc. (sin. a pune în funcţiune) F: Paul a mis en marche le moteur, mais la voiture n’a pas bougé. I: Paolo ha avviato il motore ma la macchina non si è mossa dal posto. E: Paul started the engine, but the car didn't move. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a pornit maşina foarte greu. F: Paul a mis sa voiture en marche avec beaucoup de difficulté. Paul a eu beaucoup de peine a mettre sa voiture en marche. 321

PORUNCI

I: Paolo ha messo in moto la sua macchina con difficoltà. E: Paul had trouble starting his car. III. vb. refl. a se ~ + circ. (timp, loc, mod) subiect [±animat] R: Turiştii s-au pornit la drum în zori. (sin. a pleca) F: Les touristes se sont mis en route à l’aube. I: I turisti si sono messi in cammino all’alba. E: The tourists set off at dawn. R: Furtuna s-a pornit din senin. (sin. a începe, a se isca) F: La tempête a éclaté brusquement. I: La tempesta si è scatenata improvvisamente. E: The storm started out of the blue. a se ~ (în constr. impers.) R: Nu ştiu cum se porneşte calculatorul. (sin. a se pune în funcţiune) F: J’ignore comment on met en marche l'ordinateur. I: Non so come si metta in funzione il computer. E: I don't know how to start the computer. PORUNCI (10) (ind. prez. 1, 6 poruncesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Domnitorul a poruncit adunarea ostaşilor // mărirea // reducerea // strângerea impozitelor. F: Le prince régnant a ordonné le rassemblement de ses soldats // l'augmentation // la réduction // la collecte des impôts. I: Il principe regnante ha comandato la adunata dei soldati // l'aumento // la riduzione // la raccolta delle imposte. E: The prince ordered the soldiers to assemble // the increase // the reduction // the collection of the taxes. a ~ cuiva să P subiect [+persoană] R: Regele le poruncea supuşilor să-l urmeze în război. (sin. a cere, a ordona) 322

F: Le roi ordonnait à ses sujets de le suivre à la guerre. I: Il rè ordinava ai sudditi di seguirlo in guerra. E: The king ordered his subjects to follow him to war. POSEDA (1. 4) (ind. prez. 1 posed, 2 posezi, 3, 6 posedă)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, autoritate) R: Paul posedă un apartament cu două camere. (sin. a avea) F: Paul possède / a un deux pièces. I: Paolo possiede un appartamento di due stanze. E: Paul owns a two-room apartment. R: România posedă multe bogăţii naturale. (sin. a avea) F: La Roumanie possède de nombreuses richesses naturelles. I: La Romania possiede molte ricchezze naturali. E: Romania has many natural resources. R: Paul posedă perfect disciplina pe care o predă. (sin. a stăpâni, a cunoaşte) F: Paul connaît à fond / maîtrise bien la discipline qu’il enseigne. I: Paolo padroneggia perfettamente la disciplina che insegna. E: Paul perfectly masters the subject he teaches. POVESTI (10) (ind. prez. 1, 6 povestesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Bunicul ştie să povestească întâmplări amuzante din viaţa animalelor. F: Le grand-père sait raconter des histoires amusantes de la vie des animaux. I: Il nonno sa raccontare fatti divertenti della vita degli animali. E: Grandad knows how to tell amusing stories about the lives of animals. a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Bunicul le-a povestit nepoţilor un

POVESTI

basm. F: Le grand-père a raconté un conte de fées à ses petits-enfants. I: Il nonno ha raccontato ai suoi nipoti una fiaba. E: The grandfather told his grandchildren a fairy tale. R: Martorii ne-au povestit întâmplarea cu lux de amănunte. F: Les témoins nous ont raconté l’histoire avec beaucoup de détails. I: I testimoni ci hanno raccontato la vicenda con abbondanza di particolari. E: The witnesses told us the story in detail. a(-i) ~ cuiva de, despre cineva a(-i) ~ cuiva de, despre ceva R: Bunicul (le-)a povestit nepoţilor de / despre fraţii săi. Le-a povestit şi de / despre călătoriile sale. F: Le grand-père a parlé à ses petitsenfants de ses frères. Il leur a parlé aussi de ses voyages. I: Il nonno ha raccontato ai suoi nipoti dei suoi fratelli. Ha raccontato loro anche dei suoi viaggi. E: The grandfather told his grandchildren about his brothers. He also told them about his travels. a-şi ~ ceva (reciproc) R: Prietenii şi-au povestit întâmplările trăite departe de ţară. F: Les amis se sont raconté les histoires vécues loin de leur pays. I: Gli amici si sono raccontati l’uno all’altro vicende vissute lontano dal paese. E: The friends told each other about their experiences far from homeland. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: În jurnalul publicat recent, scriitorul şi-a povestit copilăria. F: Dans le journal publié récemment, l’écrivain a raconté son enfance. I: Nel diario recentemente pubblicato, lo scrittore ha raccontato la sua infanzia. E: In his recently published diary, the writer narrated his childhood .

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I:

a ~ că P subiect [±animat] Bunicul // Legenda povesteşte că în această grotă trăia odată un pustnic. Mon grand-père // La légende raconte que dans cette grotte vivait autrefois un ermite. Il nonno // La leggenda narra che in questa grotta vivevaun tempo un eremita. The grandfather tells the story // The legend has it that a hermit used to live in this grotto. a(-i) ~ rel. P subiect [+persoană] Trebuie să vă povestesc ce mi s-a întâmplat ieri // cu cine m-am întâlnit. Je dois vous raconter ce qui m’est arrivé hier // qui j'ai rencontré. Devo raccontarvi cosa mi è successo ieri // con chi mi sono incontrato. I must tell you what happened to me yesterday // who I met. a-i ~ (cuiva) unde, când, cum P subiect [±animat] Paul ne-a povestit când // cum // unde a avut loc accidentul. A povestit şi poliţiştilor. (sin. a relata) Paul (nous) a relaté quand // comment // où avait eu lieu l'accident. Il a relaté cela aux policiers aussi. Paolo ci ha raccontato quando // come // dove è successo l'incidente. Ha riferito anche ai poliziotti. Paul told when // how // where the accident took place. He also told the policemen. a~ (în constr. abs.) subiect [+persoană] Bunicul povesteşte foarte frumos, e o plăcere să-l asculţi. Le grand-père raconte très bien, c’est un plaisir de l’écouter. Il nonno racconta molto bene, è un piacere ascoltarlo. Grandfather tells beautiful stories, it's a pleasure to listen to him. Prietenii au povestit până în zori. (sin. a sta de vorbă) Les amis ont bavardé jusqu’à l’aube. Gli amici hanno raccontato fino all’alba. 323

PRACTICA

E: The friends chatted till dawn. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Astfel de lucruri se povestesc doar între prieteni. (sin. a se spune) F: On ne raconte de telles choses qu’entre amis. De telles choses ne se racontent qu’entre amis. I: Simili cose si dicono soltanto tra amici. E: Such things are told only among friends. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se povesteşte că dacii au ascuns o comoară în munţii Orăştiei. (sin. a se spune) F: On dit que / le bruit court que les Daces ont caché un trésor dans les monts Orăştie. I: Si racconta che i Daci hanno nascosto un tesoro sui monti Orăştie. E: The rumous goes that the Dacians hid a treasure in the Orăştie mountains. R: Ce se povesteşte despre ei prin oraş? (sin. a se spune) F: Qu’est-ce qu’on raconte sur leur compte dans la ville? I: Cosa si racconta / si dice sul loro conto in città? E: What is said about them in town? PRACTICA (1) (ind. prez. 1 practic)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, autoritate) R: Prietenul nostru practică meseria de avocat de zece ani. F: Notre ami exerce le métier d’avocat depuis dix ans. I: Il nostro amico esercita la professione di avvocato da dieci anni. E: Our friend has been practising law for ten years. R: Toţi fraţii mei practică înotul. F: Tous mes frères font de la nage / de la natation. I: Tutti i miei fratelli praticano il nuoto. E: All my brothers swim. 324

R: În trecut, unele state au practicat o politică expansionistă. (sin. a duce, a promova) F: Autrefois, certains États ont mené une politique d’expansion. I: In passato, alcuni Stati hanno praticato una politica espansionistica. E: In the past, some states carried out an expansionistic policy. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a practicat întotdeauna serios meseria. F: Paul a toujours exercé très sérieusement son métier. I: Paolo ha esercitato sempre seriamente il suo mestiere. E: Paul has always practised his profession earnestly. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Acest sport se practică şi la noi în ţară. F: Ce sport se pratique // est pratiqué aussi dans notre pays. On pratique ce sport dans notre pays aussi. I: Questo sport si pratica anche nel nostro paese. E: This sport is practised in our country, too. PRĂJI (10) (ind. prez. 1, 6 prăjesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria e în bucătărie şi prăjeşte peşte. F: Marie est dans la cuisine et (elle) frit le poisson. I: Maria è in cucina e frigge il pesce. E: Mary is in the kitchen and she is frying the fish. R: Pentru cină, prăjesc şi nişte cartofi. F: Pour le dîner, je fais frire aussi des pommes de terre. I: Per cena friggo anche delle patate. E: I’ll also fry some potatoes for dinner. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul îşi prăjeşte două felii de pâine. F: Paul se fait griller deux tartines / tranches de pain.

PREDA2

I: Paolo si abbrustolisce due fette di pane. E: Paul is toasting two slices of bread. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: După câte văd, carnea asta nu s-a prăjit bine. F: A ce que je vois, cette viande n’est pas bien cuite. I: A quanto vedo, questa carne non si è arrostita bene. E: As far as I see, this meat is not well done. R: Peştele se prăjeşte la foc potrivit. F: On doit frire le poisson à feu doux. I: Il pesce si frigge a fuoco moderato. E: Fish is fried over a moderate heat. PREDA1 (18) (ind. prez. 1, 6 predau, 2 predai, 3 predă; conj. prez. 3, 6 să predea; imperativ 2 predă !)

I. vb. tr. a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Poştaşul a predat scrisorile destinatarilor. (sin. a înmâna) F: Le facteur a remis les lettres aux destinataires. I: Il postino ha consegnato le lettere ai destinatari. E: The postman has delivered the letters to the recipients. R: Maria (i-)a predat o parte din dosare lui Paul. (sin. a transfera) F: Marie a remis une partie des dossiers à Paul. I: Maria ha consegnato una parte dei dossier a Paolo. E: Mary handed over / gave some of the papers to Paul. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a predat proiectul de diplomă. (sin. a depune) F: Paul a déposé son mémoire de maîtrise. I: Paolo ha consegnato la sua tesi di laurea. E: Paul has handed in his graduation project.

II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Văzându-se încercuit, inamicul s-a predat. F: En se voyant encerclé, l'ennemi s’est rendu. I: Vedendosi circondato, il nemico si è arreso. E: Seeing he had been surrounded, the enemy gave himself up / surrendered. a se ~ cuiva (cu sens pasiv) R: Scrisorile recomandate se predau destinatarului sub semnătură. F: On remet les lettres recommandées au destinataire sous signature. I: Le lettere raccomandate si consegnano al destinatario previa firma. E: Registered letters are handed over to the addressee after a signature. PREDA2 (18) (ind. prez. 1, 6 predau, 2 predai, 3 predă; conj. prez. 3, 6 să predea; imperativ 2 predă !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Tatăl lui Paul predă limba română. F: Le père de Paul enseigne le roumain. I: Il padre di Paolo insegna la lingua romena. E: Paul’s father teaches Romanian language. a~ (în constr. abs.) R: La clasa lui Paul va preda un alt profesor. F: Un autre professeur va enseigner dans la classe de Paul. I: Nella classe di Paolo insegnerà un’altro professore. E: A different teacher will be teaching Paul’s grade. R: Fratele lui Paul predă la Universitate. F: Le frère de Paul enseigne à l'Université. I: Il fratello di Paolo insegna all'Università. E: Paul's brother teaches at the University.

325

PREFACE

R: F: I: E:

a ~ ceva la cineva a(-i) ~ cuiva ceva subiect [+persoană] Fratele lui Paul predă matematica la studenţii de la Fizică // studenţilor de la Fizică. Le frère de Paul enseigne les mathématiques aux étudiants en Physique. Il fratello di Paolo insegna (la) matematica agli studenti di Fisica. Paul's brother teaches mathematics to students of Physics.

PREFACE (14. 1) (ind. prez. 1, 6 prefac; imperf. 1, 4 prefăceam, 2 prefăceai etc.; perf. simplu 1 prefăcui, 2 prefăcuşi etc.; m. m. c. perf. 1 prefăcusem, 2 prefăcuseşi etc.; ger. prefăcând; part. prefăcut)

I. vb. tr. a ~ ceva în ceva subiect [+animat] R: Agronomul a prefăcut un teren arid într-o grădină roditoare. (sin. a transforma) F: L’agronome a transformé un terrain aride en un jardin fertile. I: L’agronomo ha trasformato un terreno arido in un fertile giardino. E: The agronomist has changed barren soil into a productive garden. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Hoţul şi-a prefăcut vocea ca să nu fie recunoscut. F: Le voleur a contrefait sa voix pour ne pas être reconnu. I: Il ladro ha contraffatto la sua voce per non essere riconosciuto. E: The thief disguised his voice in order not to be recognised. II. vb. refl. a se ~ în ceva subiect [±animat] R: Vrăjitoarea s-a prefăcut într-o albină şi a intrat în palat. (sin. a se transforma, a se metamorfoza) F: La sorcière s’est transformée / métamorphosée en abeille et elle est entrée dans le palais. I: La strega si è trasformata in un’ape ed è entrata nel palazzo. 326

E: The witch changed into a bee and flew into the palace. R: Sub acţiunea temperaturii, apa se preface în gheaţă, iar gheaţa se preface în apă. F: Sous l'action de la température, l'eau se transforme en glace et la glace se transforme en eau. I: Sotto l'azione della temperatura, l'acqua si trasforma in ghiaccio, mentre il ghiaccio si trasforma in acqua. E: On account of temperature, water turns into ice, and ice turns into water. a se ~ + nume pred. subiect [+persoană] R: Paul s-a prefăcut obosit // bolnav ca să nu meargă la şcoală. (sin. a se face ) F: Paul a simulé la fatigue // la maladie / a fait semblant d’être fatigué // malade pour ne pas aller à l’école. I: Paolo si è finto stanco // ammalato per non andare a scuola. E: Paul pretended to be tired // ill in order not to go to school. a se ~ + prop. pred. (că P) subiect [+persoană] R: Paul s-a prefăcut că îi este rău ca să nu meargă la şcoală. F: Paul a simulé un malaise pour ne pas aller à l'école. I: Paolo ha finto di star male per non andare a scuola. E: Paul pretended that he was sick in order not to go to school. R: Maria s-a prefăcut că nu înţelege aluzia lui Paul. F: Marie a fait semblant de ne pas comprendre l'allusion de Paul. I: Maria ha fatto finta di non capire l'allusione di Paolo. E: Maria pretended that she did not understand Paul's allusion. PREFERA (1) (ind. prez. 1 prefer)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+animat] R: Dintre ştiinţele exacte, Paul preferă fizica. F: Des sciences exactes, Paul préfère la physique.

PREGĂTI

I: Fra le scienze esatte, Paolo preferisce la fisica. E: Of the exact sciences, Paul prefers physics. R: Pisica Mariei preferă peştele oricărui alt aliment. F: Le chat de Marie préfère le poisson à tout autre aliment. I: Il gatto di Maria preferisce il pesce a qualsiasi altro alimento. E: Maria's cat prefers fish to all other food. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: La dans, Maria îl preferă pe Paul altor parteneri. F: A la danse, Marie préfère Paul à d'autres partenaires. I: Al ballo, Maria preferisce Paolo agli altri ragazzi. E: At the dance, Maria prefers Paul to other partners. R: Dintre autorii moderni, toţi adolescenţii îl preferă pe Jules Verne. F: Des auteurs modernes, tous les adolescents préfèrent Jules Verne. I: Tra gli autori moderni, tutti gli adolescenti preferiscono Giulio Verne. E: Among modern authors, all youngster prefer Jules Verne. a ~ să P subiect [+persoană] R: Profesorii preferă să lucreze cu elevii silitori. F: Les professeurs préfèrent travailler avec les élèves appliqués. I: I professori preferiscono lavorare con gli allievi diligenti. E: Teachers would rather work with hardworking pupils. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Pentru postul de manager, se preferă candidaţi cu experienţă în domeniu. F: Pour le poste de manager, on préfère les candidats ayant de l’expérience dans le domaine. I: Per il posto di manager, vengono preferiti i candidati con esperienza nel settore.

E: For the positin of manager, candidates with experience in the field are preferred. R: La o licitaţie, se preferă oferta cea mai avantajoasă. F: Lors d' une vente aux enchères, on préfère l’offre la plus avantageuse. I: Ad un’asta, viene preferita l’offerta più vantaggiosa. E: At an auction, the highest offer is preferred. PREGĂTI (10) (ind. prez. 1, 6 pregătesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria a pregătit micul dejun // aperitive // o prăjitură. (sin. a prepara) F: Marie a préparé le petit déjeuner // des hors d’œuvre // un gâteau. I: Maria ha preparato la colazione // degli antipasti // un dolce. E: Mary prepared breakfast // some snacks // a cake. R: Studenţii au pregătit un spectacol în limba engleză. F: Les étudiants ont préparé un spectacle en anglais. I: Gli studenti hanno preparato un spettacolo in lingua inglese. E: The students prepared a show in English. a ~ ceva pentru ceva subiect [+persoană] R: Profesorul a pregătit subiectele pentru examen. F: Le professeur a préparé les sujets pour l'examen. I: Il professore ha preparato gli argomenti per l'esame. E: The teacher prepared the questions for the exam. R: Maria a pregătit bagajele pentru plecare. (sin. a face) F: Marie a préparé les bagages pour le départ. I: Maria ha preparato i bagagli per la partenza. E: Mary packed the suitcases for departure.

327

PREGĂTI

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I:

E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

a ~ ceva ca + e. p. s. subiect [+persoană] Maria a pregătit o prăjitură ca desert. Comme dessert, Marie a préparé un gâteau. Come dessert, Maria ha preparato un dolce. Mary made a cake for dessert. a ~ ceva pentru cineva a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană] Mama a pregătit o surpriză pentru copii. Le-a pregătit (copiilor) o surpriză. La mère a préparé une surprise pour les enfants. Elle a préparé une surprise aux enfants. La madre ha preparato una sorpresa per i bambini // Ha preparato loro / ai bambini una sorpresa. Mother arranged a surprise for the children. She prepared a surprise for the children. Organizatorii concursului au pregătit premiile pentru câştigători. Le-au pregătit premii simbolice. Les organisateurs du concours ont préparé les prix pour les gagnants. Ils leur ont préparé des prix symboliques. Gli organisatori del concorso hanno preparato i premi per i vincitori. Hanno preparato loro dei premi simbolici. The organisers of the competition prepared prizes for the winners. They prepared symbolic prizes for them. a ~ pe cineva de, pentru ceva a ~ ceva de, pentru ceva subiect [+persoană] Maria o pregăteşte pe sora ei de / pentru plecare. Marie prépare sa sœur pour le départ. Maria prepara sua sorella per la partenza. Mary is preparing her sister for the departure. Paul pregăteşte maşina de / pentru călătorie. Paul prépare sa voiture pour le voyage. Paolo prepara la macchina per il viaggio. Paul is getting his car ready for the journey.

328

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ~ pe cineva pentru ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) Universitatea pregăteşte specialişti pentru învăţământ şi pentru diferite domenii de cercetare. (sin. a forma) L’université forme des spécialistes pour l'enseignement et pour divers domaines de recherche. L’università prepara gli specialisti per l'insegnamento e per vari campi di ricerca. The University forms specialists for teaching and for different research fields. Paul i-a pregătit pe atleţi pentru concurs. (sin. a antrena) Paul a entraîné les athlètes pour le concours. Paolo ha preparato / allenato gli atleti per la gara. Paul trained the athletes for the competition. a ~ pe cineva la ceva subiect [+persoană] Profesorul l-a pregătit bine pe Paul la engleză. (sin. a învăţa, a medita) Le professeur a bien préparé Paul à l’anglais. Il professore ha preparato Paolo bene in inglese. The teacher tutored Paul well in English. a-şi ~ pe cineva pentru ceva a-şi ~ pe cineva la ceva (cu dat. pos.) Profesorul şi-a pregătit elevii la matematică // pentru concurs. Le professeur a préparé ses élèves en maths // pour le concours. Il professore ha preparato i suoi alunni in matematica // per il concorso. The teacher tutored the pupils in Maths // for the contest. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a pregătit foarte bine examenele de sfârşit de semestru. Paul a très bien préparé ses examens de fin de semestre. Paolo ha preparato molto bene i suoi esami di fine semestre. Paul prepared his end of semester exams very well.

PREGĂTI

R: Trebuie să înveţi să-ţi pregăteşti viitorul. F: On doit apprendre à préparer son avenir. I: Devi studiare per preparare il tuo futuro. E: You must learn and prepare your future. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Maria a intrat în concurs. Se pregăteşte Paul. F: Marie est entrée en concours. Paul s'y prépare. I: Maria ha iniziato il concorso / la gara. Paolo vi si prepara. E: Mary entered the contest. Paul is getting himself ready. a se ~ (cu sens pasiv) R: La bucătărie se pregăteşte ceva bun. (sin. a se prepara) F: On prépare quelque chose de bon / un bon plat à la cuisine. I: In cucina si prepara qualcosa di buono. E: Something good is being prepared / cooked / made in the kitchen. a se ~ de ceva a se ~ pentru ceva subiect [±animat] (persoană, colectivitate, instituţie) R: Echipa s-a pregătit de / pentru plecare. F: L’équipe s’est apprêtée à partir. I: La squadra si è preparata a partire / per la partenza. E: The team got ready to leave. R: Maria s-a pregătit pentru ascensiune antrenându-se zilnic. F: Marie s’est préparée pour l’ascension, en s’entraînant chaque jour. I: Maria si è preparata per la scalata allenandosi ogni giorno. E: Mary prepared for the climb by training every day. R: La începutul iernii, primăriile s-au pregătit pentru deszăpezirea străzilor şi a drumurilor. F: Au début de l'hiver, les Mairies se sont préparées pour le déneigement des rues et des routes.

I: All'inizio dell'inverno, i municipi si sono preparati per la spalatura delle strade e dei cammini. E: At the beginning of the winter, the city halls made the preparations necessary for the clearing of snow from the roads and streets. a se ~ la ceva subiect [+persoană] R: Paul s-a pregătit serios la matematică. (sin. a învăţa) F: Paul s’est préparé sérieusement aux maths. I: Paolo si è preparato seriamente in matematica. E: Paul prepared well for mathematics. R: Paul s-a pregătit la matematică în particular. (sin. a se medita) F: Paul s’est préparé aux maths en privé. I: Paolo si è preparato in matematica da privatista. E: Paul prepared himself privately in maths. a se ~ să P subiect [±animat] R: Mai mulţi tineri se pregătesc să plece într-o expediţie la Polul Nord. (sin. a face pregătiri) F: Plusieurs jeunes s’apprêtent à partir dans une expédition au Pôle Nord. I: Più giovani si preparano a partire per / in una spedizione al Polo Nord. E: A group of young people are making preparations to go on an expedition to the North Pole. R: Paul se pregăteşte să susţină teza de doctorat. F: Paul se prépare à soutenir sa thèse de doctorat. I: Paolo si prepara a sostenere la sua tesi di dottorato di ricerca. E: Paul is preparing to defend his doctoral thesis. R: Primăria oraşului se pregăteşte să sărbătorească Festivalul primăverii. F: La Mairie de la ville se prépare à fêter le Festival du printemps. I: Il municipio della città si prepara a festeggiare il Festival della/ di primavera. E: The City Hall is preparing to celebrate the Festival of Spring.

329

PRESUPUNE

PRESUPUNE (15. 7) (ind. prez. 1, 6 presupun, 2 presupui, 3 presupune; part. presupus)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Fizicienii au presupus de mult existenţa antimateriei. F: Les physiciens ont supposé depuis longtemps l'existence de l'antimatière. I: I fisici hanno presupposto da molto l'esistenza dell'antimateria. E: Physicists have long assumed the existence of antimatter. R: O cercetare ştiinţifică presupune multă muncă. (sin. a implica) F: Une recherche scientifique suppose beaucoup de travail. I: Una ricerca scientifica presuppone molto lavoro. E: Scientific research involves a lot of work. R: O promisiune presupune respectarea ei. (sin. a implica) F: Une promesse suppose / implique qu’elle soit respectée. I: Una promessa presuppone il suo rispetto / che venga rispettata. E: Making a promise implies keeping it. a ~ că P subiect [+persoană] R: Presupun că Paul ştie ce face. (sin. a crede, a-şi imagina) F: Je suppose que Paul sait ce qu’il fait. I: Suppongo che Paolo sappia cosa fa. E: I assume / daresay Paul knows what he is doing. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se presupune că Paul îşi cunoaşte obligaţiile profesionale. (sin. a se considera) F: On suppose que Paul connaît ses obligations professionnelles. I: Si suppone che Paolo conosca i suoi obblighi professionali. E: It’s assumed that Paul knows his professional duties. R: Se presupune că pe Marte există forme de viaţă. (sin. a se bănui) 330

F: On suppose que, sur Mars, il y a des formes de vie. I: Si ipotizza che su Marte esistano forme di vita. E: It is presumed that there are life forms on Mars. PRETINDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 pretind, 2 pretinzi, 3 pretinde; ger. pretinzând; part. pretins)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul pretinde partea care i se cuvine din moştenire. (sin. a cere, a revendica) F: Paul réclame la partie qui lui revient (de droit) de l' héritage. I: Paolo pretende la parte che gli spetta dell'eredità. E: Paul claims the share of the inheritance he is entitled to. R: Asociaţiile de revoluţionari pretind drepturi pentru urmaşi. (sin. a cere, a revendica) F: Les associations de révolutionnaires prétendent des droits pour leurs descendants. I: Le associazioni dei rivoluzionari pretendono dei diritti per i discendenti. E: Revolutionaries claim rights for their descendants. a ~ ceva de la cineva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Proprietarul apartamentului i-a pretins lui Paul un preţ exagerat. Va pretinde acelaşi preţ de la toţi eventualii cumpărători. (sin. a cere) F: Le propriétaire de l’appartement a demandé / prétendu à Paul un prix exagéré. Il demandera le même prix à tous les éventuels acheteurs. I: Il proprietario dell’appartamento ha chiesto a Paolo un prezzo esagerato. Chiederà lo stesso prezzoa tutti gli eventuali compratorri. E: The owner of the apartment asked an exaggerated price of Paul. He will ask the same price of all prospective buyers.

PREVEDEA

R: Părinţii pretind de la copii ascultare. Le pretind (copiilor) ascultare. F: Les parents demandent d'être obéis par les enfants. Ils leur demandent obéissance. I: I genitori pretendono ubbidienza dai loro bambini. Pretendono ubbidienza dai loro bambini. E: Parents ask obedience of their children. They ask obedience from their children. a ~ că P a ~ să P subiect [+persoană] R: Paul pretinde că ştie trei limbi străine. (sin. a susţine) F: Paul prétend qu’il sait trois langues étrangères. I: Paolo pretende di sapere tre lingue straniere. E: Paul claims to speak three foreign languages. R: Expertul a pretins să i se plătească cheltuielile de deplasare. (sin. a solicita, a cere) F: L'expert a demandé /réclamé / exigé qu’on lui paie les frais de voyage. I: L’esperto ha preteso che gli fossero pagate le spese di viaggio. E: The expert requested that his travel expenses should be covered. II. vb. refl. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul se pretinde un bun specialist // prietenul Mariei. (sin. a se crede, a se considera) F: Paul prétend être un bon spécialiste // l’ami de Marie. I: Paolo si considera un bravo specialista// l’amico di Maria. E: Paul claims to be a good specialist // Mary’s friend. a se ~ (cu sens pasiv) R: Pentru postul de contabil se pretind studii de specialitate. (sin. a se cere) F: Pour le poste de comptable on demande / on exige des études de spécialité. I: Per il posto di contabile / commercialista si richiedono studi specialistici.

E: For the position of accoutant, they require studies in the field. a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: Unui director i se pretind calităţi manageriale. (sin. a se cere) F: On exige des qualités de manager à tout directeur. I: Ad un direttore si richiedono qualità manageriali. E: A director is required to have managerial skills. a se ~ că P (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se pretinde că Paul este un foarte bun manager. (sin. a se susţine) F: On prétend / on dit que Paul est un très bon manager. I: Si afferma che Paolo è un ammistratore molto bravo. E: They claim / say Paul is a very good manager. PREVEDEA (13. 4) (ind. prez. 1, 6 prevăd, 2 prevezi, 3 prevede; conj. prez. 3, 6 să prevadă; ger. prevăzând; part. prevăzut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) R: Pentru zilele următoare, buletinul meteorologic a prevăzut vreme bună în toată ţara. (sin. a prognoza) F: Pour les jours suivants, le bulletin météo a prévu du beau temps dans tous le pays. I: Per i prossimi giorni il bollettino meteorologico ha previsto tempo buono in tutto il paese. E: For the folowing days, the weather forecast is fine for the whole country. R: Medicii au prevăzut îmbunătăţirea stării pacientului. (sin. a prognoza, a pronostica) F: Les médecins ont prévu l’amélioration de l‘état de santé du malade. I: I medici hanno previsto il miglioramento dello stato del paziente. E: The doctors predicted the improvement of the patient's health. 331

PREVEDEA

R: Legea prevede măsuri speciale pentru situaţii de criză. (sin. a specifica, a indica) F: La loi prévoit des mesures spéciales pour les situations de crise. I: La legge prevede misure speciali nelle situazioni di crisi. E: The law makes provisions for special measures in crisis situations. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Inventatorul a prevăzut robotul cu un braţ mobil. (sin. a echipa) F: L’inventeur a pourvu le robot d’un bras mobile. I: L’inventore ha previsto il robot con un braccio mobile. E: The inventor provided the robot with a mobile arm. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a prevăzut succesul // viitorul. F: Marie a prévu son succès // son avenir. I: Maria ha previsto il suo successo // il suo futuro. E: Mary foresaw her success // future. a ~ că P a ~ să P subiect [±animat] R: Hidrologul a prevăzut că nivelul apelor râului va creşte. (sin. a prognoza) F: L’hydrologiste a prévu que le niveau des eaux de la rivière allait monter. I: L'idrologo ha previsto che il livello delle acque del fiume sarebbe aumentato. E: The hydrologist forecast that the level of the river waters would rise. R: Contractul prevede să efectuăm experienţa în două etape. (sin. a impune, a cere) F: Le contract prévoit / stipule qu’on effectue l’expérience en deux étapes. I: Il contralto prevede che effettuiamo // che l’esperimento si effettui in due fasi. E: The contract stipulates that we carry out the experiment in two steps. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P, ca ... să P, dacă P) R: Se prevedea că va ninge în toată ţara. 332

(sin. a se prognoza) F: On prévoyait qu’il allait neiger dans tout le pays. I: Si prevedeva che sarebbe nevicato in tutto il paese. E: They forecast snow all over the country. R: În proiectele de viitor ale Universităţii se prevede să se construiască un corp de clădire pentru bibliotecă. F: Dans les projets d'avenir de l'Université, il est prévu de construire un bâtiment pour la bibliothèque. I: Nei futuri progetti dell'Università si prevede che si costruisca un corpo di edificio per la biblioteca. E: A building for a library is envisaged in the future projects of the University. R: În regulamentul studenţilor se prevede ca examenele să fie susţinute în două sesiuni. F: Dans le règlement des étudiants il est prévu que les examens soient passés en deux sessions. I: Nel regolamento degli studenti si prevede che gli esami siano sostenuti in due sessioni. E: In the regulations for students it is provided that exams are to be undertaken in two sessions. R: Nu s-a prevăzut nicăieri dacă acest tip de contract poate fi reziliat. F: Il n'a été stipulé nulle part si on peut résilier ce type de contrat. / On n’a prévu / stipulé nulle part si ce type de contrat peut être résilié. I: Non si è previsto da nessuna parte se questo tipo di contratto possa essere rescisso. E: It was not stipulated anywhere if such a contract can be terminated. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (cum, când, unde P, rel. P) R: Nu s-a prevăzut nicăieri cum să se rezolve o astfel de criză. F: On n’a prévu nulle part comment résoudre une telle crise. I: Non si è previsto da nessuna parte come risolvere questo tipo di crisi. E: It is not stipulated anywhere how to solve such a crisis. R: In programul reuniunii se prevede unde şi când se vor desfăşura dezbaterile pe

PREVENI2

secţiuni. F: Dans le programme de la réunion il est prévu où et quand se dérouleront les débats par sections. I: Nel programma della riunione si prevede dove e quando si svolgeranno le discussioni per sezioni. E: In the programme of the conference it is provided where and when the debates of the sections will take place. R: În convenţie se prevede cine va asigura cheltuielile de deplasare ale studenţilor. (sin. a se stipula) F: Dans le contrat il est stipulé / il a été prévu qui supportera les frais de voyage des étudiants. I: Nella convenzione è stato previsto chi garantirà i pagamenti del trasporto degli studenti. E: The contract stipulates who is in charge of the students’ travelling expenses. a se ~ (cu sens pasiv) R: Se prevăd schimbări majore în politica agricolă. (sin. a se preconiza) F: On prévoit des changements majeurs dans la politique agricole. I: Si prevedono cambiamenti maggiori nella politica agricola. E: Major changes in the farming policy are expected / foreseen. R: Nu s-au prevăzut astfel de complicaţii, starea pacientului părea stabilă. (sin. a se anticipa) F: On n’a pas prévu de telles complications, l’état du patient semblait stable. I: Non sono state previste simili complicazioni, lo stato del paziente sembrava stabile. E: Such complications haven't been foreseen / expected, the patient seemed stable. PREVENI1 (9. 2) (ind. prez. 1, 6 previn, 2 previi, 3 previne; conj. prez. 3, 6 să prevină.

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Un regim de viaţă echilibrat previne îmbolnăvirea. (sin. a preîntâmpina)

F: Un régime de vie équilibré prévient la maladie. I: Un regime di vita equilibrato previene la malattia. E: A well-balanced life prevents illness. R: Foarte atent şi cu mult calm, Paul a reuşit să prevină accidentul. (sin. a evita) F: Avec beaucoup d'attention et du calme, Paul a réussi à prévenir l'accident. I: Molto attentamente e con molto calma, Paolo è riuscito a prevenire l'incidente. E: With care and great calm, Paul succeeded in preventing the accident. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: Penalizările se previn prin respectarea obligaţiilor contractuale. F: On prévient les pénalités par l’observation des obligations contractuelles. I: Le penalità si prevengono col rispetto degli obblighi contrattuali. E: Penalties are prevented by observing the obligations stipulated in the contract. PREVENI2 (9. 2) (ind. prez. 1, 6 previn, 2 previi, 3 previne; conj. prez. 3, 6 să prevină; imperativ 2 prevină)

I. vb. tr. a ~ pe cineva de ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Părinţii l-au prevenit pe Paul de dificultăţile care îl aşteaptă. (sin. a avertiza) F: Les parents ont prévenu Paul des difficultés qui l'attendaient. I: I genitori hanno preavvertito Paolo sulle difficoltà che l'aspettano. E: Paul's parents warned him against the difficulties that awaited him. R: Poliţia îi previne pe automobilişti de riscurile nerespectării regulamentului. F: La Police prévient les automobilistes des risques que présente le non respect du règlement.

333

PREZENTA

I: La Polizia avverte gli automobilisti dei rischi che derivano dal mancato rispetto del regolamento. E: The police warn motorists of the risks of not obeying traffic regulations. a ~ pe cineva că P subiect [+persoană] R: Maria l-a prevenit pe Paul că examenul care urmează este foarte dificil. F: Marie a prévenu Paul que l' examen qui suit est très difficile. I: Maria ha avvertito Paolo che l'esame che segue è molto difficile. E: Mary warned Paul the next exam would be very difficult. a-şi ~ pe cineva de ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a prevenit colegii de modificarea programului. F: Paul a prévenu ses collègues de la modification du programme. I: Paolo ha avvertito i suoi colleghi della modificazione del programma. E: Paul warned / informed his colleagues about the change of programme. a-şi ~ pe cineva că P (cu dat. pos.) R: Paul şi-a prevenit părinţii că doreşte să plece în străinătate. F: Paul a prévenu ses parents qu’il désirait partir à l’étranger. I: Paolo ha avvertito i suoi genitori che desidera andare all’estero. E: Paul informed / told his parents that he wanted to go abroad. II. vb. refl. a se ~ de ceva (cu sens pasiv) R: In ultimul timp turiştii se previn de riscurile pe care le prezintă vizitarea anumitor zone. F: Dernièrement les touristes sont prévenus des risques que présente la visite de certaines zones. I: Ultimamente, i turisti sono avvertiti dai rischi che si corrono nel visitare alcune regioni. E: Recently, tourists have been warned against risks taken when visiting certain areas.

334

PREZENTA (1. 21) (ind. prez. 1 prezint, 2 prezinţi, 3, 6 prezintă; conj. prez. 3, 6 să prezinte; imp. 2 prezintă !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Tânărul cercetător a prezentat o lucrare interesantă. F: Le jeune chercheur a présenté une communication intéressante. I: Il giovane ricercatore ha presentato un lavoro interessante. E: The young researcher read an interesting paper. R: La Târgul de carte editurile au prezentat lucrări de toate genurile. (sin. a expune) F: À la Foire aux livres, les maisons d'éditions ont présenté tous les genres de livres. I: Alla Fiera del libro le case editrici hanno presentato opere di tutti i tipi. E: At the book fair, the publishing houses presented works of all genres. R: Manechinele au prezentat noile modele de rochii de seară. F: Les mannequins ont présenté les nouveaux modèles de robes du soir. I: Le indossatrici hanno presentato i nuovi modelli di vestiti da sera. E: The models presented the latest designs for evening dresses. R: Trupa de teatru a prezentat un spectacol original. (sin. a susţine) F: La troupe de théâtre a présenté un spectacle original. I: La compagnia teatrale ha presentato uno spettacolo originale. E: The theatre company presented an original show. R: Acuzarea a prezentat dovezi concludente. (sin. a aduce) F: L’accusation a présenté des preuves concluantes. I: L’accusa ha presentato prove concludenti. E: The prosecution produced conclusive evidence. R: Romanul prezintă viaţa de la ţară. (sin. a descrie, a înfăţişa) F: Le roman présente la vie à la campagne.

PREZENTA

I: Il romanzo presenta la vita in campagna. E: The novel depicts country life. R: Bolnavul prezintă simptome de tifos. (sin. a avea, a manifesta) F: Le malade présente / a des symptomes de typhus. I: Il malato presenta i sintomi del tifo. E: The sick man has symptoms of typhus. a-i ~ ceva (cuiva) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Decanul (le-)a prezentat studenţilor noul regulament al Facultăţii. F: Le doyen a présenté aux étudiants le nouveau règlement de la Faculté. I: Il preside ha presentato agli studenti il nuovo regolamento della Facoltà. E: The Dean presented the new faculty regulations to the students. R: Senatul Universităţii a prezentat felicitări studenţilor laureaţi la concursurile profesionale. F: Le Sénat de l'Université a présenté des félicitations aux étudiants lauréats des concours professionnels. I: Il Senato dell'Università ha presentato le congratulazioni agli studenti premiati ai concorsi professionali. E: The University Senate presented its congratulations to the students who had won honours in professional contests. R: Vă prezint scuze // omagiile mele // condoleanţe. F: Je vous présente mes excuses // mes hommages // mes condoléances. I: Vi / Le presento le mie scuse // i miei omaggi // le condoglianze. E: Please accept my apologies // my compliments // my condolences. a(-i) ~ cuiva pe cineva subiect [+persoană] R: Directorul şcolii le-a prezentat elevilor pe noul profesor de matematică. F: Le directeur de l'école a présenté aux élèves le nouveau professeur de mathématiques. I: Il direttore della scuola ha presentato agli alunni il nuovo professore di matematica. E: The school principal presented the new maths teacher to the pupils.

R: Vi-l prezint pe fratele meu. (sin. a recomanda) F: Je vous présente mon frère. I: Vi / Le presento mio fratello. E: Let me introduce my brother to you. a ~ ceva pentru cineva subiect [±animat] R: Studenţii de la artă dramatică au prezentat // Secţia de artă dramatică a prezentat un spectacol pentru studenţii de la litere. F: Les étudiants en art dramatique ont présenté // La section d’art dramatique a présenté un spectacle pour les étudiants en lettres. I: Gli studenti di arte drammatica hanno presentato // La sezione di arte drammatica ha presentato uno spettacolo per gli studenti di lettere. E: The drama students / The drama department put on a show for the students from the faculty of letters. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Ambasadorul şi-a prezentat scrisorile de acreditare. F: L’ambassadeur a présenté ses lettres d’accréditation. I: L’ambasciatore ha presentato le sue lettere credenziali. E: The ambassador presented his credentials. R: Agenţia şi-a prezentat noua campanie publicitară. F: L’agence a présenté sa nouvelle campagne publicitaire. I: L’agenzia ha presentato la sua nuova campagna pubblicitaria. E: The agency has presented its new advertising campaign. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: La o conferinţă de presă, înainte de a pune întrebările, ziariştii se prezintă. F: Lors d'une conférence de presse, avant de poser leurs questions, les journalistes se présentent. I: Ad una conferenza stampa, prima di fare le domande, i giornalisti si presentano. 335

PREZENTA

E: At a press conference, before asking their questions journalists introduce themselves. a se ~ la ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Toţi candidaţii s-au prezentat la examen. (sin. a veni) F: Tous les candidats se sont présentés à l’examen. I: Tutti i candidati si sono presentati all’esame. E: All the candidates sat for / showed up for / took the exam. R: Puţini alegători s-au prezentat la urne. (sin. a veni) F: Peu d’électeurs se sont présentés aux urnes. I: Pochi elettori si sono presentati alle urne. E: Few voters reported to the polls. R: Sindicatele s-au prezentat la convorbirile cu primul-ministru. (sin. a participa) F: Les syndicats se sont présentés aux entretiens avec le premier ministre. I: I sindacati si sono presentati alle trattative con il primo ministro. E: The unions attended the talks with the prime minister. a se ~ + e. p. s. subiect [±animat] R: Actorii s-au prezentat ca adevăraţi profesionişti. F: Les acteurs se sont comportés comme de vrais professionnels. I: Gli attori si sono mostrati dei veri professionisti. E: The actors behaved like real professionals. R: Paul s-a prezentat la teatru în ţinută de seară. (sin. a veni) F: Paul s’est présenté au théâtre en habit / tenue de gala. I: Paolo si è presentato al teatro in abito da sera. E: Paul showed up at the theatre in an evening suit. R: Lucrarea se prezintă ca o alegorie / sub forma unei alegorii. (sin. a apărea) F: Le travail se présente comme une allégorie / sous la forme d’une allégorie. I: Il lavoro si presenta come un’allegoria 336

/ sotto la forma di un’allegoria. E: The paper takes the form of an allegory. a se ~ + circ. (loc, timp, mod) subiect [±animat] R: Bolnavul // Rana se prezintă bine. F: Le malade // La blessure se présente bien. I: Il malato // La ferita si presenta bene. E: The sick man // The wound looks well. R: Inculpatul s-a prezentat în faţa completului de judecată // la ora opt. F: L’inculpé s’est présenté devant les Assises // à huit heures. I: L'accusato si è presentato davanti alla giuria // alle otto. E: The accused appeared before the Jury // showed up at eight o’clock. (cu sens pasiv) R: Spectacolul s-a prezentat în mai multe localităţi // de mai multe ori // cu casa închisă. F: Le spectacle a été présenté dans plusieurs localités // plusieurs fois // à bureaux fermés. I: Lo spettacolo è stato presentato in parecchie località // più volte // con tutti i biglieti venduti. E: The show was put on in many places // many times // to a full house. a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: Studenţilor li s-au prezentat condiţiile de selecţie pentru stagii în UE. F: On a présenté aux étudiants les conditions de sélection pour les stages dans l’UE. I: Sono state presentate agli studenti le condizioni di selezione per gli stage in U.E. E: The students were presented the selection criteria for EU training courses a se ~ să P subiect [+persoană] R: Ziariştii s-au prezentat să-şi ridice legitimaţiile. (sin. a veni) F: Les journalistes se sont présentés (pour) prendre leurs cartes professionnelles. I: I giornalisti si sono presentati a ritirare le tessere di riconoscimento.

PRIMI

E: The journalists showed up to take their cards. PRICEPE (14. 5) (ind. prez. 1, 6 pricep; conj. prez. 3, 6 să priceapă; part. priceput)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Elevii mici pricep greu noţiunile abstracte. (sin. a înţelege) F: Les petits élèves comprennent difficilement les notions abstraites. I: I piccoli allievi capiscono difficilmente le nozioni astratte. E: Young pupils understand abstract ideas with difficulty. R: Toţi copiii pricep fără dificultate mesajul filmelor de desene animate. (sin. a înţelege) F: Tous les enfants comprennent facilement le message des films de dessins animés. I: Tutti i bambini comprendono immediatamente il messaggio del film d'animazione. E: All the childen easily understand the message of cartoons. R: Paul nu pricepe nimic niciodată. (sin. a înţelege) F: Paul ne comprend jamais rien. I: Paolo non capisce mai niente. E: Paul never understands anything. a ~ că P subiect [+persoană] R: Paul a priceput imediat că a fost minţit. (sin. a-şi da seama) F: Paul a vite compris qu’on lui avait menti. I: Paolo ha capito subito che gli era stato mentito. E: Paul realized / understood right away he had been lied to. a ~ unde, cum, când P, rel. P subiect [+persoană] R: Maria n-a priceput când // cum // unde s-au cheltuit banii. A priceput, în schimb, cine i-a cheltuit. (sin. a-şi da seama, a înţelege) F: Marie n-a pas compris quand // comment // où l'argent avait été dépensé. Elle a compris, en revanche, qui l'avait dépensé.

I: Maria ha capito abbastanza difficilmente quando // come // dove si sono spesi i soldi. Invece ha capito chi li ha spesi. E: Mary understood with some difficulty when // how // where the money was spent. But she understood well enough who spent it. II. vb. refl. a se ~ la ceva subiect [+persoană] R: Paul se pricepe bine la matematică. F: Paul se connaît bien en maths. I: Paolo si intende bene di matematica. E: Paul is very good at maths. a se ~ să P subiect [+persoană] R: Paul se pricepe să repare biciclete. (sin. a şti) F: Paul s’y connaît pour réparer des bicyclettes. I: Paolo è in grado di riparare le biciclete. E: Paul knows how to repair bicycles. PRIMI (10) (ind. prez. 1, 6 primesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Paul a primit două scrisori şi un pachet. F: Paul a reçu deux lettres et un colis. I: Paolo ha ricevuto due lettere e un pacco. E: Paul received two letters and a parcel. R: Muncitorii au primit salariile şi prima de sfârşit de an. (sin. a încasa) F: Les ouvriers ont reçu / ont touché leurs salaires et la prime de fin d'année. I: Gli operai hanno ricevuto i salari e l'indennità di fine dell'anno. E: The workers got their salaries and bonus at the end of the year. R: Biroul de ştiri a // Reporterii au primit informaţii contradictorii despre acest eveniment. F: Le bureau d'informations a // Les reporters ont reçu des informations contradictoires sur cet événement. I: L'ufficio informazioni ha // I reporter hanno ricevuto informazioni contraddittorie su questo avvenimento. 337

PRIMI

E: The newsdesk // The reporters received / got conflicting information on this event. R: Paul a primit premiul pentru cea mai bună fotografie de presă. (sin. a i se conferi, a i se acorda) F: Paul a reçu / a remporté le prix pour la meilleure photo de presse. I: Paolo ha ricevuto il premio per la migliore fotografia di stampa. E: Paul got / received the best press photo award. R: Arhitecţii au primit mai multe oferte pentru construcţii edilitare. F: Les architectes ont reçu plusieurs offres pour des constructions édilitaires. I: Gli architetti hanno ricevuto parecchie offerte di costruzioni edilizie. E: The architects receive several offers for the buildings. a ~ ceva de la cineva subiect [+persoană] R: Paul a primit mai multe telefoane // mai multe scrisori de la Maria. F: Paul a reçu plusieurs coups de téléphone / appels téléphoniques // plusieurs lettres de Marie. I: Paolo ha ricevuto parecchie telefonate // parecchie lettere da parte di Maria. E: Paul has received several phone calls // several letters from Mary. R: Copiii primesc de la părinţi jucării // ciocolată // cărţi. F: Les enfants reçoivent de leurs parents des jouets // du chocolat // des livres. I: I bambini ricevono da parte dei genitori dei giocattoli // della cioccolata // dei libri. E: Children get toys // chocolate // books from their parents. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [±animat] R: Biblioteca Universităţii // Directorul Bibliotecii a primit cărţi // tehnologie informatică din mai multe ţări europene. F: La Bibliotèque de l'Université // Le directeur de la Bibliothèque a reçu des livres // de la technologie informatique de plusieurs pays européens. I: La Biblioteca dell'Università // Il direttore della Biblioteca ha ricevuto dei libri // tecnologia informatica da 338

parecchi paesi europei. E: The University library // The manager has received books // informatics technology from several European countries. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Universitatea primeşte studenţi străini pentru toate profilurile. (sin. a accepta, a admite) F: L'Université reçoit des étudiants étrangers pour tous les profils. I: L'Università ammette studenti stranieri per tutte le specialità. E: The University accepts foreign students in all disciplines. R: Sătenii îi primesc pe turişti cu multă ospitalitate. F: Les villageois accueillent les touristes avec beaucoup d’hospitalité. I: I contadini accolgono i turisti con molta ospitalità. E: The villagers received the tourists with great hospitality. R: Uniunea Scriitorilor a primit noi membri. (sin. a accepta, a admite) F: L’Union des Ecrivains a reçu de nouveaux membres. I: L’unione degli scrittori ha ammesso nuovi membri. E: The Writers' Society has admitted new members. a ~ să P a ~ ca ...să P a ~ rel. P subiect [± animat](persoană, instituţie) R: Comisia a primit să reexamineze lucrările candidaţilor. (sin. a accepta) F: La commission a accepté de réexaminer les copies des candidats. I: La commissione ha accettato di riesaminare i lavori dei candidati. E: The commission agreed to reexamine the candidates works. R: Comitetul Olimpic a primit ca finalele să se desfăşoare în altă zi decât în cea stabilită. (sin. a accepta) F: Le Comité Olympique a accepté / a été d’accord que les finales se déroulent un autre jour que celui (qu’on avait) établi initialement.

PRINDE

I: Il Comitato Olimpico ha accettato che le finali si svolgessero in un giorno diverso da quello stabilito. E: The Olympic Committee accepted that the finals take place on a different day than previously settled. R: Paul a primit ce şi-a dorit // pe cine a vrut el. F: Paul a reçu ce qu'il voulait recevoir // celui qu’il avait voulu recevoir. I: Paolo ha ricevuto quello che desiderava // chi ha voluto lui. E: Paul received what he wanted // who he wanted to receive. (în constr. abs.) R: Pentru probleme referitoare la burse, decanul primeşte în audienţă doar joia. F: Pour les problèmes visant les bourses, le doyen ne reçoit que le jeudi. I: Per i problemi riguardanti le borse (di studio), il preside riceve solo di giovedi. E: For problems relating to scholarships, the Dean only receives visits on Thursdays. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Sportivii şi-au primit recompensa pentru succesele obţinute // pentru rezultatele lor. F: Les sportifs ont reçu une récompense pour les succès obtenus // pour leurs résultats. I: Gli sportivi hanno ricevuto il premio per i successiottenuti // per i loro risultati. E: The sportsmen have received a reward for what they had accomplished // for their results. R: Verii mei şi-au primit prietenii cu braţele deschise. (sin. a întâmpina) F: Mes cousins ont reçu / ont accueilli leurs amis à bras ouverts. I: I miei cugini hanno accolto gli amici a braccia aperte. E: My cousins greeted / welcomed their friends with open arms. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: S-au primit informaţii noi despre furtul

de la muzeu. (sin. a se afla) F: On a reçu de nouvelles informations sur le vol commis au musée. I: Sono state ottenute nuove informazioni sul furto del museo. E: New information on the museum robbery has been received. R: S-au primit noi membri în Uniunea Compozitorilor. F: De nouveaux membres ont été admis dans l’Union des Compositeurs. I: Sono stati ammessi nuovi membri nell’Unione dei Compositori. E: The Composers' Society has admitted / taken in new members. PRINDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 prind, 2 prinzi, 3 prinde; ger. prinzând; part. prins)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+animat] R: Copilul a prins mingea. (sin. a apuca) F: L’enfant a attrapé le ballon. I: Il bambino ha preso la palla. E: The child caught the ball. R: Pisica a prins un şoarece. F: Le chat a attrapé une souris. I: Il gatto ha preso / ha acchiappato un topo. E: The cat caught a mouse R: Elevii au prins ultimul autobuz spre şcoală. (sin. a lua) F: Les élèves ont attrapé / ont pris le dernier bus en direction de l’école. I: Gli alunni hanno preso l’ultimo autobus per la scuola. E: The pupils caught the last bus to school. R: Paul a prins repede regulile adunării. (sin. a-şi însuşi, a învăţa) F: Paul a très vite appris les règles de l’addition. I: Paolo ha imparato velocemente le regole dell'addizione. E: Paul grasped the rules of addition quickly. R: Radioul prinde şi programe pe unde scurte. (sin. a capta, a recepţiona) F: La radio capte aussi des programmes sur les ondes courtes. I: La radio prende / riceve anche i programmi ad onde corte. 339

PRINDE

E: The radio also picks up short wave programmes. a ~ ceva cu, de ceva subiect [+persoană] R: Maria prinde fluturi cu plasa. F: Marie attrape des papillons avec le filet. I: Maria prende le farfalle con la rete. E: Mary catches butterflies with a net. R: Paul prinde peşte cu mâna // cu undiţa. (sin. a pescui) F: Paul attrape le poisson à la main // pêche à la ligne. I: Paolo prende il pesce con la mano // con la canna. E: Paul caught the fish with his bare hands // on a line. R: Secretara a prins hârtiile cu o agrafă. (sin. a fixa) F: La secrétaire a attaché les papiers avec une agrafe. I: La segretaria ha unito le carte con una graffa. E: The secretary clipped the papers together. R: Grădinarul a prins caprifoiul de stâlpii gardului. (sin. a lega) F: Le jardinier a attaché le chevrefeuille aux piliers de la palissade. I: Il giardiniere ha legato il caprifoglio ai paletti del recinto. E: The gardener tied the honeysuckle to the poles of the fence. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Poliţiştii l-au prins pe hoţ. (sin. a aresta, a găsi) F: Les policiers ont arrêté le voleur. I: I poliziotti hanno preso / arrestato il ladro. E: The policemen caught / arrested the thief. R: Poliţia prinde frecvent delincvenţi minori. F: La Police arrête souvent des délinquants mineurs. I: Molto spesso la polizia prende / arresta dei deliquenti minori. E: The police frequently catch underage delinquents. a ~ pe cineva în ceva a ~ pe cineva de ceva subiect [+persoană] 340

R: Mama l-a prins pe copil în braţe când acesta a sărit din copac. F: La mère a attrapé l’enfant dans ses bras quand celui-ci a sauté de l’arbre. I: La mamma ha preso il bambino in braccio quando questo è saltato dall’albero. E: The mother caught the child in her arms when he jumped out of the tree. R: Copilul a prins-o pe mamă de mână // de rochie. (sin. a apuca) F: L'enfant a pris / a saisi la main de sa mère // s'est accroché à la robe de sa mère. I: Il bambino ha preso la madre per mano // dal / per il vestito. E: The child grasped its mother by the hand // by her dress. a ~ pe cineva + circ. (loc, mod, timp) subiect [+persoană] R: Maria l-a prins pe Paul pe drum // după o oră. (sin. a ajunge) F: Marie a rejoint Paul dans la rue // après une heure. I: Maria ha raggiunto Paolo sulla strada // dopo un'ora. E: Mary caught up with Paul on the road // after an hour. a ~ pe cineva + e. p. s. subiect [±animat] R: Profesorul i-a prins pe elevi copiind. (sin. a surprinde) F: Le professeur a surpris les élèves en train de copier. I: Il professore ha sorpreso gli alunni mentre copiavano. E: The teacher caught the pupils cribbing. R: Furtuna i-a prins pe copii culegând mere. F: La tempête a surpris les enfants en train de cueillir des pommes. I: La tempesta ha sorpresi i bambini mentre raccoglievano delle mele. E: The storm overtook the children while they were picking apples. II. vb. intr. a ~ + circ. (mod) subiect [-animat] R: Vopseaua prinde mai bine dacă peretele este curat. (sin. a adera) F: La peinture colle / adhère mieux si le mur est propre.

PRINDE

I: La tinta aderisce / prende meglio se la parete è pulita. E: The paint adheres better if the wall is clean. a ~ la cineva subiect [-animat] R: Aceste idei prind mai ales la generaţia tânără. (sin. a avea succes) F: Ces idées ont du succès surtout auprès de la jeune génération. I: Queste idee piacciono soprattutto alla nuova generazione. E: These ideas appeal to / are popular especially with the younger generation. a-şi ~ ceva (la, în ceva) (cu dat. pos) R: Muncitorul şi-a prins degetul la strung. F: L’ouvrier s’est pris le doigt dans le tour. I: L’operaio si è preso il dito nel tornio. E: The worker caught his finger in the lathe. R: Fata şi-a prins părul (în coc). F: La jeune fille a relevé ses cheveux en chignon. I: La ragazza si è raccolti i capelli (in una cocchia / in un chignon). E: The girl put up her hair. III.vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Altoiul s-a prins. F: La greffe a pris. I: L'innesto ha preso / ha attecchito. E: The graft took. R: Trandafirul s-a prins şi a înflorit. F: Le rosier a pris racine et a donné des fleurs. I: La rosa ha preso / ha attecchito ed è fiorita. E: The rose took roots and blossomed. R: Laptele s-a prins. (sin. a se închega) F: Le lait a pris. I: Il latte si è rappreso. E: The milk got burnt. a se ~ + circ. (mod, timp) (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Uneori, în apele de munte, peştii se prind uşor. F: Parfois, dans les eaux de montagne, les poissons s’attrapent facilement. I: A volte i pesci si prendono facilmente

nelle acque di montagna. E: Sometimes fish are easily caught in montain streams. R: În România se prind multe posturi de televiziune străine. F: En Roumanie on capte beaucoup de chaînes de télévision étrangères. I: In Romania si prendono molti canali di televisioni straniere. E: In Romania we can pick up many foreign TV channels. a se ~ de ceva a se ~ în ceva subiect [±animat] R: Copilul s-a prins de balustradă. (sin. a se agăţa) F: L’enfant s’est accroché à la rampe. I: Il bambino si è attaccato alla ringhiera. E: The child clung to the handrail. R: Cârligul undiţei s-a prins în plasa de pescuit. (sin. a se agăţa) F: L’ hameçon s’est accroché au filet. I: L’uncino della canna da pesca si è impigliato nella rete. E: The hook of the fishing rod got caught in the net. R: Maria s-a prins în horă. (sin. a intra) F: Marie est entrée dans la ronde. I: Maria si è inserita nella danza della “hora”. E: Mary joined the circle. a se ~ că P subiect [+persoană] R: Hoţii nu s-au prins că li se întinsese o cursă. (sin. a-şi da seama) F: Les voleurs ne se sont pas rendus compte qu’on leur avait tendu un piège. I: I ladri non si sono resi conto che era stata tesa loro un’insidia. E: The thieves realised they had been set up. a se ~ unde, când, cum P, rel. P subiect [+persoană] R: Paul nu s-a prins când // unde s-au ascuns copiii // cum au ajuns acolo // ce s-a întâmplat. F: Paul ne s'est pas rendu compte quand // où les enfants s'étaient cachés // comment ils étaient arrivés là-bas // de ce qui était arrivé. I: Paolo non si è accorto quando si sono nascosti i bambini // dove si erano 341

PRIVI1

nascosti i bambini // come erano arrivati lì // di quello che era successo. E: Paul didn't realise when // where the children had hidden // how they had got there // what had happened.

F:

PRIVI1 (10)

I:

(ind. prez. 1, 6 privesc)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (mod) subiect [+animat] R: Marinarul privea marea cu îngrijorare. F: Le marin regardait la mer avec inquiétude I: Il marinaio guardava il mare con inquietudine. E: The sailor was looking at the sea, worried. R: Vizitatorii au privit tabloul cu atenţie. (sin. a se uita la) F: Les visiteurs ont regardé le tableau avec attention. I: I visitatori hanno guardato il quadro con attenzione. E: The visitors looked at the painting attentively. R: Bunica tricota şi pisica privea ghemul de lână. F: La grand-mère tricotait et le chat regardait la pelote de laine. I: La nonna lavorava a maglia e il gatto guardava il gomitolo di lana. E: The grandmother was knitting and the cat was looking at the ball of wool. a ~ pe cineva ± circ. (mod) subiect [+persoană] R: Copilul privea clovnii care repetau pentru spectacol. F: L' enfant regardait les clowns qui répétaient pour le spectacle. I: Il bambino guardava i clown che facevano le prove per lo spettacolo. E: The child was watching the clowns who were rehearsing for the show. R: Oamenii l-au privit pe vânzător cu suspiciune. (sin. a se uita la) F: Les gens ont regardé le vendeur avec méfiance. I: Le persone hanno guardato il venditore con sospetto. E: The people looked at the seller suspiciously. 342

R:

E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

a ~ pe cineva + ca e. p. s. subiect [+persoană] Colegii îl priveau pe Paul ca pe un adevărat lider. (sin. a considera) Les collègues regardaient / considéraient Paul comme un vrai leader. I colleghi vedevano Paolo come un vero lider. The colleagues considered Paul a true leader. Soldaţii priveau exerciţiile de trageri ca pe un lucru obişnuit. (sin. a considera) Les soldats considéraient les exercices de tir comme une quelque chose de routinier. I soldati vedevano / consideravano gli esercizi di tiro come una cosa abituale. The soldiers considered the shooting practice as a mere routine exercise. a ~ rel. P a ~ cum P subiect [+persoană] Priveşte ce se întâmplă // cine vine! (sin. a se uita) Regarde ce qui se passe // qui arrive! Guarda ciò che succede // chi viene! Look what is going on // who is coming! Copiii priveau cum apune soarele. Les enfants regardaient le soleil se coucher. I bambini guardavano il sole che tramontava. The children were watching the sunset. a-şi ~ ceva (cu dat. pos) Pictorul îşi privea mâinile murdare de vopsea. Le peintre regardait ses mains salies par la peinture. Il pittore si guardava le mani sporche di colore. The painter was looking at his paintstained hands.

II. vb. intr. a ~ + circ. (loc, mod) subiect [+animat] R: Elevii priveau cu atenţie la tablă. (sin. a se uita) F: Les élèves regardaient attentivement au tableau noir.

PRODUCE

I: Gli studenti guardavano con attenzione alla lavagna. E: The pupils were looking at the table attentively. R: Fata privea pe fereastră. (sin. a se uita) F: La jeune fille regardait par la fenêtre. I: La ragazza guardava dalla finestra. E: The girl was looking out of the window. R: De pe acoperiş, pisica privea în jos. F: Du toit, le chat regardait en bas. I: Il gatto, dal tetto, guardava in basso. E: The cat was looking down from the roof. III. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Fata se privea în oglindă. F: La jeune fille se regardait dans le miroir. I: La ragazza si guardava allo specchio. E: The girl was looking at herself in the mirror. a se ~ (cu sens pasiv) R: Tabloul s-a privit din toate unghiurile. (sin. a examina) F: On a regardé le tableau sous tous les angles. / Le tableau a été examiné sous tous les angles. I: Il quadro è stato guardato da tutti gli angoli. E: The painting was looked at from all the angles. (reciproc) R: Foştii colegi de clasă se priveau, dar nu se mai recunoşteau. F: Les anciens camarades de classe se regardaient, mais ils ne se reconnaissaient plus. I: Gli ex compagni di classe si guardavano ma non si riconoscevano più. E: The former classmates were looking at each other, but didn't recognise each other anymore. PRIVI2 (10) (vb. unipers. 3, 6: ind. prez. 3 priveşte, 6 privesc)

I. vb. tr. unipers. a ~ pe cineva subiect [-animat] R: Problema asta ne priveşte pe toţi. (sin.

a interesa, a afecta) F: Ce problème nous concerne tous. I: Questo problema ci riguarda tutti. E: This matter concerns us all. (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P, unde, când, cum P) R: Nu te priveşte ce facem noi // cu cine vom discuta. Numai pe noi ne priveşte unde // când // cum vom pleca! F: Ce que nous faisons // avec qui nous allons discuter ne te concerne pas / ce n’est pas ton affaire! C'est à nous de décider où // quand // comment nous allons partir. I: Non ti riguarda ciò che facciamo noi // con chi parleremo. Sono fatti nostri dove andremo // quando // come partiremo. E: What we are doing here// Who we are going to talk to is none of your business / doesn't concern you! Where // When // How we are going to leave is our business! PRODUCE (15) (ind. prez. 1, 6 produc; part. produs)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [-animat] R: Uzina produce o sută de locomotive pe an. (sin. a fabrica) F: L’usine produit cent locomotives par an. I: La fabbrica produce cento locomotive all’anno. E: The factory produces / turns out one hundred locomotives a year. R: Via noastră produce struguri de masă. F: Notre vigne produit du raisin de table. I: La nostra vigna produce uva da tavola. E: Our vineyard yields dessert grapes. R: Ploaia a produs multe pagube. (sin. a cauza, a provoca) F: La pluie a provoqué beaucoup de dégâts. I: La pioggia ha fatto / provocato molti danni. E: The rain caused a lot of damage. R: Proiectul lor a produs reacţii contradictorii. (sin. a provoca, a da naştere la) 343

PROFITA

F: Leur projet a provoqué des réactions contradictoires. I: Il loro progetto ha provocato reazioni contraddittorie. E: Their project has caused mixed reactions. subiect [+persoană] R: Candidatul a produs o impresie foarte bună. (sin. a face, a lăsa) F: Le candidat a produit / a laissé / a fait une très bonne impression. I: Il candidato ha fatto un’impressione molto buona. E: The candidate made / created / produced a very good impression. a-şi ~ ceva (reciproc) R: Cei doi vecini şi-au produs unul altuia prea multe necazuri. F: Les deux voisins se sont causé trop d’ennuis. I: I due vicini si sono causati / provocati l’uno all’altro troppi guai. E: The two neighbours have caused each other too much trouble. a~ (în constr. abs.) subiect [-animat] R: Via noastră va produce abia anul viitor. (sin. a rodi, a da roade) F: Notre vigne produira à peine l’année prochaine / ne produira que l’année prochaine. I: La nostra vigna produrrà a mala pena l'anno venturo. E: Our vineyard will yield only next year. R: Terenul produce mai mult decât ne aşteptam. F: Le terrain rapporte plus qu’on ne s’y attendait. I: Il terreno produce più di quanto ci aspettassimo. E: The plot of land yields / produces more than we expected. III. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, timp) subiect [-animat] R: Accidentul s-a produs seara // pe autostradă. (sin. a se întâmpla) F: L’accident s’est produit le soir // sur l'autoroute. I: L’accidente è accaduto / è successo di sera // sull'autostrada. 344

E: The accident occurred / happened at night // the motor road. (cu sens pasiv) R: Locomotivele Diesel se produc la Electroputere Craiova. F: Les locomotives Diesel sont produites par Electroputere Craiova. I: Le locomotive Diesel sono prodotte dalla Electroputere di Craiova. E: Diesel locomotives are made in Electroputere Craiova. R: Anul acesta s-au produs mai multe tone de grâu la hectar decât anul trecut. (sin. a se obţine) F: Cette année on a obtenu plus de tonnes de blé à l’hectare que l’année passée. I: Quest’anno sono stati prodotti più grano all’ettaro dello scorso anno. E: This year we have produced more tons of wheat per ha than last year. PROFITA (1. 16) (ind. prez. 1 profit, 2 profiţi, 3, 6 profită)

I. vb. intr. a ~ de ceva subiect [+animat] R: Paul a profitat de amabilitatea colegilor lui. F: Paul a profité de l’amabilité de ses collègues. I: Paolo ha approfittato della cortesia dei suoi colleghi. E: Paul took advantage of his mates’ kindness. R: Maria a profitat de cele două zile de concediu ca să-şi facă ordine în bibliotecă. F: Marie a profité des deux jours de congé pour mettre de l'ordre dans sa bibliothèque. I: Maria ha approfittato dei due giorni di congedo ferie per fare ordine nella sua biblioteca. E: Mary took advantage of her two days off and tidied up her bookcase. R: Pisica a profitat de neatenţia Mariei şi a furat carnea. F: Le chat a profité du manque d'attention de Marie et a volé la viande. I: Il gatto ha approfittato della disattenzione di Maria e ha rubato la carne.

PROMITE

E: The cat took advantage of Mary's lack of attention and stole the meat. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: S-a profitat de bunele intenţii ale lui Paul. F: On a profité des bonnes intentions de Paul. I: Si è approfittato delle buone intenzioni di Paolo. E: They have taken advantage of Paul’s good intentions. PROMITE (15. 10) (ind. prez. 1, 6 promit, 2 promiţi, 3 promite; ger. promiţând; part. promis)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat](persoană, instituţie) R: Ministerul Transporturilor // Ministrul a promis îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie pe calea ferată. F: Le Ministère des Transports // Le Ministre a promis d'améliorer les conditions de voyage en chemin de fer. I: Il Ministero dei Trasporti // Il ministro ha promesso il miglioramento delle condizioni di viaggio sulla ferrovia. E: The Ministry of Transportation // The Ministry has promised to have the railway travel conditions improved. R: Acest program al companiei turistice promite multe avantaje. (sin. a oferi) F: Ce programme de l’office de tourisme promet beaucoup d’avantages. I: Questo programma della compagnia turistica promette molti vantaggi. E: This programme of the tourist agency promises many advantages. a ~ că P a ~ să P a ~ rel. P subiect [+persoană] R: Paul a promis că anul acesta va promova toate examenele. (sin. a se angaja) F: Paul a promis que cette année il passerait tous les examens. I: Paolo ha promesso che quest’anno supererà tutti gli esami.

E: Paul promised to pass all the exams this year. R: Paul promite să lucreze mai mult şi mai bine. (sin. a se angaja) F: Paul promet de travailler plus et mieux. I: Paolo promette di lavorare di più e meglio. E: Paul promises to work harder and better. R: Paul promite să devină un artist de succes. (sin. a avea perspectiva) F: Paul promet de devenir un artiste de succès. I: Paolo promette di diventare un artista di successo. E: Paul shows promise as a successful artist. / Paul is likely to become a successful artist. R: Paul nu promite ce nu poate să facă. (sin. a făgădui) F: Paul ne promet pas ce qu’il ne peut pas faire. I: Paolo non promette quello che non può fare. E: Paul doesn’t make promises he can’t keep. a (-i) ~ ceva cuiva subiect [±animat](persoană, instituţie) R: Paul mi-a promis dicţionarul lui. F: Paul m’a promis son dictionnaire. I: Paolo mi ha promesso il suo dizionario. E: Paul promised (to give) me his dictionary. R: Clubul le-a promis recompense sportivilor în caz de victorie. F: Le Club a promis des récompenses aux sportifs en cas de victoire. I: In caso di vittoriala Società ha promesso agli sportivi delle ricompense. E: The Club has promised to reward the sportsmen in case of victory. a-şi ~ ceva (reciproc) R: Maria şi Paul şi-au promis ajutor. F: Marie et Paul se sont promis de s'aider / de s'entraider. I: Maria e Paolo si sono promessi aiuto reciproco. E: Mary and Paul promised each other help. 345

PROPUNE

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a-şi ~ că P a-şi ~ (ca) ... să P (reciproc) Maria şi Paul şi-au promis că se vor ajuta // să se ajute la nevoie // ca, la nevoie, să se ajute. Marie et Paul se sont promis de s'aider en cas de besoin. Maria e Paolo hanno promesso l’uno all’altra che in caso di necessità si aiuteranno. Mary and Paul promised they would help each other if necessary. (în constr. abs.) subiect [+persoană] Paul promite întotdeauna, dar nu se ţine de cuvânt. Paul fait toujours des promesses, mais il ne tient pas sa parole. Paolo promette sempre, ma non mantiene la parola. Paul is always making promises, but he never keeps them.

II. vb. intr. a~ subiect [+persoană[ R: Acest copil e talentat. Promite mult. F: Cet enfant a du talent. Il promet beaucoup. I: Questo bambino è talentato. Promette molto. E: This is a promising child. III. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: În campania electorală se promite foarte mult. După alegeri nu se mai promite nimic. F: Pendant la campagne électorale on promet beaucoup de choses. Après les élections , on ne promet plus rien. I: Durante la / in campagna elettorale si promette moltissimo. Dopo le elezioni non si promette più niente. E: They make many promises during the election campaign. They no longer make promises after the elections. a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: Pentru anul viitor, li s-au promis elevilor calculatoare noi. 346

F: Pour l’année prochaine, on a promis aux élèves de nouveaux ordinateurs. I: Per l’anno prossim, sono stati promessi agli alunni dei nuovi computer. E: For next year, the pupils have been promised new computers. PROPUNE (15. 7) (ind. prez. 1, 6 propun, 2 propui, 3 propune; part. propus)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Preşedintele Congresului a propus votarea ordinii de zi. F: Le président du Congrès a proposé de voter l’ordre du jour. I: Il presidente del Congresso ha messo in votazione dell’ordine del giorno. E: The president of the committee suggested voting the agenda. R: Senatul a propus revizuirea Legii învăţământului. F: Le Sénat a proposé la révision de la loi de l’enseignement / de réviser la loi de l’enseignement. I: Il Senato ha proposto la revisione della legge sull’insegnamento. E: The Senate suggested that the education law should be revised / amended. a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană] R: Profesorul (le-)a propus studenţilor o nouă temă de cercetare. F: Le professeur a proposé aux étudiants un nouveau thème de recherche. I: Il professore ha proposto agli studenti un nuovo tema di ricerca. E: The professor has suggested the students a new research topic. R: Paul le-a propus prietenilor săi o excursie la munte. F: Paul a proposé à ses amis une excursion à la montagne. I: Paolo ha proposto ai suoi amici una gita in montagna. E: Paul suggested his friends a trip in the mountains.

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ~ să P ca ... să P subiect [+persoană] Turiştii au propus să fie schimbat traseul // ca traseul să fie schimbat. Les touristes ont proposé que le trajet soit changé. I turisti hanno proposto che il percorso fosse cambiato. The tourists suggested that the route should be changed. Directorul propune ca toate proiectele să fie examinate cu atenţie. Le directeur propose que tous les projets soient examinés avec attention. Il direttore propone che tutti i progetti siano esaminati attentamente. The director suggests that all projects (should) be analysed thoroughly a-i ~ (cuiva) să P subiect [+persoană] Paul le-a propus prietenilor lui să-şi petreacă vacanţa împreună, la munte. Paul a proposé à ses amis de passer ensemble les vacances, à la montagne. Paolo ha proposto ai suoi amici di passare insieme le vacanze in montagna. Paul proposed to his friends that they should all spend the holidays in the mountains together. a ~ pe cineva + (ca, drept) e. p. s. subiect [+persoană] Colegii l-au propus pe Paul şef de birou // ca / drept reprezentant al lor. Les collègues ont proposé Paul comme chef de bureau // comme leur représentant. I colleghi hanno proposto Paolo come capufficio // come loro rappresentante. The colleagues recommended / suggested Paul for the head office job // as their representative. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] Atletul şi-a propus doborârea recordului mondial. L’athlète s’est proposé de battre le record mondial. L’atleta si è proposto di battere il record mondiale. The athlete intended to break the world record / had the breaking of the world record in view.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a-şi ~ să P subiect [±animat] (persoană, instituţie) Arhitectul-şef // Comisia îşi propune să analizeze cu atenţie toate proiectele pentru viitorul parc industrial. L'architecte en chef // La commission se propose d’analyser attentivement tous les projets du futur parc industriel. Il capo architetto // La commissione si propone di analizzare attentamente i progetti del futuro parco industriale. The arhitect in chief // The committee intends to analyse all the projects of the future park thoroughly. a-şi ~ pe cineva pentru ceva (cu dat. pos.) Pentru postul vacant, Paul şi-a propus fratele. Paul a proposé son frère pour le poste vacant. Paolo ha proposto suo fratello per il posto vacante. Paul nominated his brother for the vacancy.

II. vb. refl. a se ~ + (ca, drept) e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul s-a propus ca / drept preşedinte de comisie. F: Paul s’est proposé comme président de commission. I: Paolo si è proposto come presidente di commissione. E: Paul proposed himself / offered to act as president of the committee. a se ~ pentru ceva (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: S-au propus cinci candidaţi pentru acestă funcţie. F: On a proposé cinq candidats pour cette fonction. I: Sono stati proposti cinque candidati per questa funzione. E: Five candidates were proposed for this office. R: S-au propus multe amendamente la proiectul Legii învăţământului. F: On a proposé beaucoup d'amendements au projet de loi sur l'enseignement. 347

PROVENI

I: Sono stati proposti molti amendamenti al progetto di Legge sull'insegnamento. E: Many amendments have been suggested to the Education Bill. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, ca ... să P) R: S-a propus să se schimbe programa de liceu // ca programa de liceu să se schimbe. F: On a proposé de changer le programme pour le lycée. On a proposé que le programme pour le lycée soit changé. I: È stato proposto di cambiare il programma liceale // che il programma liceale sia cambiato. E: They suggested / proposed a change in the curriculum. a i se ~ cuiva (cu sens pasiv) R: Lui Paul i s-a propus comanda unităţii. F: On a proposé à Paul le commandement de l’unité. I: A Paolo è stato proposto il comando dell’unità. E: Paul was offered the leadership of the unit. PROVENI (9. 2) (ind. prez. 1, 6 provin, 2 provii, 3 provine; conj. prez. 3, 6 să provină)

I. vb. intr. a ~ + circ. (loc) subiect [±animat] R: Paul provine dintr-o familie veche. (sin. a se trage) F: Paul provient / est issu d’une vieille famille. I: Paolo proviene da un’antica famiglia. E: Paul comes from an old family. R: Marmura provine din cariera de la Ruşchiţa. F: Le marbre provient de la carrière de Ruşchiţa. I: Il marmo proviene dalla cava di Ruşchiţa. E: The marble comes from the Ruşchiţa quarry. R: Cartoful provine din America. (sin. a avea originea) F: La pomme de terre vient de l’Amérique. 348

I: La patata proviene dall'America. E: The potato comes from America. PROVOCA (1. 10) (ind. prez. 1 provoc, 2 provoci, 3, 6 provoacă; conj. prez. 3, 6 să provoace; imperativ 2 provoacă !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Paul a provocat de mai multe ori scandal în cămin. (sin. a stârni) F: Paul a plusieurs fois provoqué des scandales au foyer. I: Parecchie volte Paolo ha provocato / causato scandalo nella casa dello studente. E: Paul has stirred up trouble in the hostel several times. R: Furtuna a provocat pagube însemnate. (sin. a produce, a cauza) F: L’orage a causé des dégâts importants. I: La tempesta ha causato / provocato notevoli danni. E: The storm caused serious damage. R: Unele substanţe chimice provoacă modificări genetice. (sin. a cauza, a produce, a determina) F: Certaines substances chimiques provoquent des modifications génétiques. I: Alcune sostanze chimiche provocano modificazioni genetiche. E: Some chemical substances cause genetic transformations. a-i ~ ceva (cuiva) subiect [±animat] R: Clovnii au provocat râsul tuturor spectatorilor. (sin. a stârni) F: Les clowns ont fait rire tous les spectateurs. I: I clown hanno fatto ridere tutti gli spetattori. E: The clowns made all the spectators laugh. R: Cafeaua (îmi) provoacă insomnie. F: Le café (me) donne des insomnies. I: Il caffè (mi) provoca insonnia. E: Coffee causes (me) insomnia. a ~ pe cineva la ceva subiect [+persoană] R: Prietenii noştri ne-au provocat la o partidă de tenis.

PUBLICA

F: Nos amis nous ont conviés à une partie de tennis. I: I nostri amici ci hanno sfidato ad una partita di tennis. E: Our friends challenged us to a tennis match. R: Paul îi provoacă pe colegi la discuţii contradictorii. (sin. a incita) F: Paul provoque ses camarades à des discussions contradictores. I: Paolo incita i colleghi a discussioni in contraddittorio. E: Paul has challenged his colleagues to contradictory discussions. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria şi-a provocat mult rău acceptând propunerea lor. (sin. a-şi face) F: Marie s’est fait beaucoup de mal en acceptant leur proposition. I: Maria si è fatta del male accettando la loro proposta. E: Mary caused herself much trouble accepting their proposal. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a provocat prietenii la întrecere. F: Paul a provoqué / entraîné ses amis à une compétition. I: Paolo ha sfidato i suoi amici ad una competizione. E: Paul challenged / dared his friends to a race. a-şi ~ pe cineva să P subiect [+persoană] R: Paul şi-a provocat prietenii să participe la concurs. F: Paul a poussé ses amis à participer au concours. I: Paolo ha spinto / sollecitato i suoi amici a partecipare al concorso. E: Paul challenged his friends to take part in the competition. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: In sala de spectacol, s-a provocat confuzie generală din cauza întreruperii curentului electric. F: Dans la salle de spectacle, la coupure de l'électricité a provoqué une confusion générale.

I: Nella sala dello spettacolo è stata provocata una confusione generale a causa dell'interruzione della corrente. E: A riot was produced / caused in the concert hall because of the power failure. (reciproc) R: Cei doi rivali s-au provocat la duel. F: Les deux rivaux se sont provoqués en duel. I: I due rivali si sono sfidati a duello. E: The two rivals challenged each other to a duel. PUBLICA (1) (ind. prez. 1 public)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Paul // Editura Universităţii a publicat un studiu despre chirurgia laparoscopică. F: Paul // La Maison d’éditions de l’Université a publié une étude sur la chirurgie laparoscopique. I: Paolo // La Casa editrice dell’Università ha pubblicato uno studio sulla chirurgia laparoscopica. E: Paul // The University publishing house published a study on laparoscopic surgery. a ~ ceva al cuiva a-i ~ ceva (cuiva) subiect [± animat] R: Editura «Eminescu» a publicat un volum de versuri al lui Paul. I-a publicat lui Paul şi un roman. F: La maison d’éditions «Eminescu» a publié un volume de vers de Paul. Elle a publié aussi un de ses romans. I: La casa editrice «Eminescu» ha pubblicato a Paolo un volume di versi. Gli ha pubblicato anche un romanzo. E: The publishing house «Eminescu» published Paul’s poetry book. It also published Paul a novel. R: Maria, editor la "Universitaria", a publicat cursurile profesorilor săi de literatură. F: Marie, éditeur aux Editions "Universitaria" a publié les cours de ses professeurs de littérature. 349

PUNE

I: Maria, editor presso la "Universitaria" ha pubblicato i corsi dei suoi professori di letteratura. E: An editor at "Universitaria" publishing house, Mary has published the course books of her literature professors. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a publicat teza de doctorat. F: Marie a publié sa thèse de doctorat. I: Maria ha pubblicato la sua tesi di dottorato. E: Mary had her doctoral dissertation published. II. vb. refl. a se ~ + circ. (timp, loc) (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: La editura "Meridiane" se publică multe albume de artă. F: On publie beaucoup d’albums d’art aux éditions "Meridiane". Beaucoup d'albums d'art sont publiés aux éditions "Meridiane" . I: Presso la casa editrice "Meridiane" si pubblicano molti libri d’arte illustrati. E: They publish many art albums at the "Meridiane" publishing house. Many art albums are being published at the "Meridiane" publishing house. R: Legea învăţământului s-a publicat în “Monitorul oficial”. F: La loi de l’enseignement a été publiée dans le «Moniteur officiel». I: La legge sull’insegnamento è stata pubblicata nella “Gazzetta Ufficiale”. E: The Education Law has been published in “Monitorul oficial”. a se ~ a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: Două cărţi ale lui Paul s-au publicat anul acesta. Anul acesta, lui Paul i s-au publicat două cărţi. F: Cette année, on a publié deux livres de Paul./ Deux livres de Paul ont été publiés cette année. I: Quest’anno sono stati pubblicati due libri di Paolo. Quest'anno a Paolo si sono pubblicati due libri. E: Two of Paul's books have been published this year.This year Paul has had two books published. 350

PUNE (15. 7) (ind. prez. 1, 6 pun, 2 pui, 3 pune; part. pus)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Studentul a pus cartea pe masă. (sin. a aşeza) F: L’étudiant a mis / a posé le livre sur la table. I: Lo studente ha messo il libro sul tavolo. E: The student placed the book on the table. R: Maria a pus flori în vază. A pus vaza pe masă. F: Marie a mis des fleurs dans le vase. Elle a mis le vase sur la table. I: Maria ha messo i fiori nel vaso. Ha messo il vaso sul tavolo. E: Mary put the flowers in the vase. She set / stood the vase on the table. R: Mama a pus stafide în prăjitură. F: La mère a mis des raisins secs dans le gâteau. I: La mamma ha messo l’uvetta nel dolce. E: Mother put raisins in the cake. R: Administraţia Universităţii a pus drapele deasupra intrării principale. (sin. a arbora) F: L'administration de l'Université a arboré des drapeaux sur le fronton de l'entrée principale. I: L'amministrazione dell'Università ha messo delle bandiere sopra l'ingresso principale. E: The University administration has placed banners above the entrance. a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Mama l-a pus pe copil în pat // pe scaun. (sin a aşeza) F: La mère a mis l’enfant au lit // sur la chaise. I: La madre ha messo il bambino a letto // sulla sedia E: The mother put / laid the baby on the bed // sat the child on the chair. a ~ ceva pe ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Administraţia // primarul a pus taxă pe parcare. (sin. a stabili)

F: L’administration // Le maire a institué une taxe sur le stationnement. I: L’amministrazione // Il sindaco ha istituito una tassa sul parcheggio. E: The administration // The mayor imposed / levied out a tax on parking. a ~ ceva + supin R: Bucătarul a pus carnea la fiert // laptele la încălzit // aluatul la dospit. F: Le cuisinier a mis la viande à bouillir // le lait à réchaufferr // a laissé la pâte à lever. I: Il cuoco ha messo la carne a bollire // il latte a riscaldare // l'impasto a lievitare. E: The cook set the meat to boil // the milk to heat // the dough to rise. a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Infirmiera i-a pus copilului picături în ochi // un pansament la genunchi. F: L’infirmière a mis des gouttes dans l’oeil de l’enfant // un pansement au genou de l'enfant. I: L’infermiera ha messo delle gocce negli occhi del bambino // una fasciatura al ginocchio. E: The nurse put some drops into the child's eye // put a bandage on the child's knee. R: Profesorul le pune studenţilor întrebări. (sin. a adresa) F: Le professeur poses des questions aux étudiants. I: Il professore pone delle domande agli studenti. E: The professor asks the students questions. a ~ pe cineva să P subiect [+persoană] R: Profesorul i-a pus pe elevi să citească o poezie. F: Le professeur a fait lire une poésie aux élèves. I: Il professore ha fatto / messo da leggere una poesia agli alunni. E: The teacher had the pupils read the poem. R: Sergentul i-a pus pe soldaţi să alerge o jumătate de oră. (sin. a obliga) F: Le sergent a fait courir les soldats durant une demi-heure. I: Il sergente ha fatto correre i soldati per mezz’ora.

E: The sergeant had the soldiers run for half an hour. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Fata şi-a pus cercei în urechi // o floare în păr. F: La jeune fille s’est mis des bouclesd’oreille // une fleur dans les cheveux. I: La ragazza si è messa gli orecchini // un fiore sui capelli. E: The girl put on earrings // put a flower in her hair. R: Familia mea şi-a pus telefon. (sin. a instala) F: Ma famille s’est fait installer une ligne de téléphone. I: La mia famiglia si è fatta mettere / installare il telefono. E: My family have had a phone installed. a-şi ~ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.) F: Elevii şi-au pus hainele în cuier. F: Les élèves ont accroché leurs vêtements au portemanteau. I: Gli alunni hanno messo / appeso i loro vestiti sull'attaccapanni. E: The pupils hung their clothes on the stand. a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) R: Proprietarul şi-a pus oamenii să păzească via. F: Le propriétaire a fait garder la vigne par ses employés. I: Il proprietario ha messo i suoi uomini a sorvegliare la vigna. E: The owner had his men watch the vineyard. R: Patronul şi-a pus şoferii să-şi verifice maşinile. F: Le patron a fait vérifier les voitures par ses chauffeurs. I: Il padrone ha messo i suoi autisti a verificare le macchine / ha fatto verificare le macchine ai suoi autisti. E: The employer had his drivers check their cars. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: S-a pus ploaia // frigul // vântul. F: Il s’est mis à pleuvoir // à faire froid. // 351

PURTA

Le vent s'est levé. I: Si è messo a piovere // Comincia a far freddo. // Si è messo il vento. E: It started raining. // It's getting cold / windy. a se ~ + supin subiect [+persoană] R: Maria s-a pus pe citit. F: Marie s'est mise sérieusement à lire. I: Maria si è messa a leggere. E: Mary started to read really hard. R: Copiii s-au pus pe plâns. F: Les enfants se sont mis à pleurer. I: I bambini si sono messi a piangere. E: The children started crying. a se ~ + supin (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: Toamna anumite fructe şi legume se pun la uscat. F: En automne, on met à sécher certains fruits et legumes. I: In autunno certe verdure e frutta si mettono a seccare. E: In the fall, certain fruits and vegetables are dried. PURTA (1. 23) (ind. prez. 1 port, 2 porţi, 3, 6 poartă; conj. prez. 3, 6 să poarte; imp. 2 poartă !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+animat] R: Fata purta rochie lungă. (sin. a fi îmbrăcat cu) F: La jeune fille portait une robe longue. I: La ragazza portava / indossava un abito lungo. E: The young girl was wearing an evening dress. R: La spectacol Maria poartă pantofi cu toc. (sin. a fi încălţat cu) F: Au spectacle Marie porte des chaussures à talons hauts. I: Allo spettacolo Maria porta scarpe con i tacchi alti. E: At the show Mary wears high-heeled shoes. R: Când s-a pierdut, câinele purta o zgardă verde. (sin. a avea) F: Quand il s’est perdu, le chien portait un collier vert. 352

I: Quando si è perso, il cane portava un guinzaglio verde. E: When he got lost, the dog was wearing a green collar. R: Paznicul purta pistol şi s-a putut apăra. (sin. a avea asupra sa) F: Le gardien portait un pistolet / avait un pistolet sur lui et a pu se défendre. I: Il custode portava la pistola e ha potuto difendersi. E: The guard was carrying a gun and was able to defend himself. a ~ ceva + circ. (loc, mod) subiect [±animat] R: Tânărul purta un bagaj voluminos pe umăr. (sin. a duce) F: Le jeune homme portait un bagage volumineux sur l’épaule. I: Il giovane portava un bagaglio voluminoso sulle spalle. E: The young man was carrying a bulky piece of luggage on his shoulder. R: Măgarul poartă în spate bagajele turiştilor. (sin. a căra, a transporta) F: L’âne porte sur le dos les bagages des touristes. I: L’asino porta sul doeso i bagagli dei turisti. E: The donkey is carrying the tourists’ luggage on its back. R: Vântul a purtat balonul departe de locul de aterizare. (sin. a duce) F: Le vent a porté le ballon loin de l’endroit d’atterrissage. I: Il vento ha portato il pallone lontano dal punto di atterraggio. E: The wind carried the balloon away from the landing point. a ~ pe cineva + circ. (loc, mod) subiect [±animat] R: Salvamontiştii l-au purtat pe rănit în spate // cu grijă până la cabană. (sin. a transporta) F: Les sauveurs ont porté le blessé sur le dos // avec soin jusqu’au chalet. I: La squadra di salvataggio ha portato il ferito sulle spalle // con cura fino al rifugio. E: The mountain rescue people carried the injured man on their back as far as the chalet. R: Ghidul i-a purtat pe turişti peste tot prin oraş. (sin. a conduce, a însoţi)

PUTEA

F: Le guide a conduit les touristes dans toute la ville. I: La guida ha portato / condotto i turisti per tutta la città. E: The guide took the tourists all over the city. R: Vapoarele îi poartă pe turişti de la o insulă la alta. (sin. a transporta, a duce) F: Les bateaux transportent les touristes d’une île à l’autre. I: I vaporetti trasportano i turisti da un’isola all’altra. E: The ships carry tourists from one island to the other. a-şi ~ ceva + circ. (mod, loc) (cu dat. pos.) R: Maria îşi poartă cu multă eleganţă hainele. F: Marie porte avec élégance ses vêtements. I: Maria porta / indossa i suoi vestiti con molta eleganza. E: Marz wears her clothes elegantly. R: Cangurul îşi poartă puiul în marsupiu. F: Le cangourou porte son petit dans sa poche. I: Il canguro porta il suo piccino nel marsupio. E: The kangaroo carried its cub inside its pouch. II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) subiect [+persoană] R: Paul se poartă copilăreşte // ca un copil. (sin. a se comporta) F: Paul se conduit en enfant // se comporte comme un enfant. I: Paolo si comporta infantilmente // come un bambino. E: Paul is acting childishly // is behaving like a child. R: Copiii Mariei se poartă bine // cuviincios. F: Les enfants de Marie se conduisent / se comportent bien // convenablement. I: I figli di Maria si comportano bene // con rispetto. E: Mary's children are well-behaved // behave properly. R: Angajaţi în luptă, soldaţii s-au purtat vitejeşte // cu vitejie.

F: Engagés dans le combat, les soldats se sont conduits / comportés vaillamment. I: Impegnati nel combattimento, i soldati si comportano da eroi // valorosamente. E: In combat, the soldiers acted bravely. a se ~ cu cineva + circ. (mod) subiect [+persoană] R: Paul se poartă cuviincios cu toată lumea. F: Paul se conduit convenablement avec tout le monde. I: Paolo si comporta con rispetto con tutta la gente. E: Paul behaves properly to everybody. a se ~ (cu sens pasiv) R: Se poartă iar roşul. (sin. a fi la modă) F: Le rouge est de nouveau à la mode. / Le rouge se porte de nouveau. I: Si porta di nuovo il rosso. / E’ di nuovo di moda il rosso. E: Red is in fashion again. PUTEA (13. 5) (ind. prez. 1, 6 pot, 2 poţi, 3 poate; conj. prez. 3, 6 să poată)

I. vb. tr. a ~ + infinitiv (fără a) a ~ să P subiect [±animat] R: Copilul poate scrie / să scrie corect. (sin. a fi capabil) F: L’enfant peut écrire corrrectement . I: Il bambino può scrivere correttamente E: The child can write correctly. R: Spectatorii pot intra / să intre în sală. (sin. a avea permisiunea) F: Les spectateurs peuvent entrer dans la salle. I: Gli spettatori possono entrare in sala. E: The audience can get into the hall. R: In ciuda vremii nefavorabile, avionul poate ateriza / să aterizeze fără probleme. F: Malgré le mauvais temps, l’avion peut atterrir sans problèmes. I: Malgrado il tempo sfavorevole, l’aereo può atterrare senza problemi. E: In spite of the bad weather, the plane can land without difficulties. R: Spectacolul poate să fie / poate fi organizat în sala principală a teatrului. 353

PUTEA

Spectacolul se poate organiza în sala teatrului. (sin. a fi permis) F: Le spectacle peut être organisé dans la grande salle du théâtre. I: Lo spettacolo può essere organizzato nella sala principale del teatro. Si può organizzare lo spettacolo nella sala del teatro. E: The performance can / may be organized in the main hall of the theatre. R: Paul se poate duce // poate să se ducă la discotecă cu prietenii lui. F: Paul peut aller à la discothèque avec ses copains. I: Paolo può andare in discoteca con i suoi amici. E: Paul may go to the disco with his friends. R: Paul nu poate să se înţeleagă cu colegii. Nu se poate înţelege cu nimeni. F: Paul ne peut pas s'entendre avec ses collègues. Il ne peut s'entendre avec personne. I: Paolo non può andare d'accordo con i suoi aolleghi. Non va d'accordo con nessuno. E: Paul can't get along with his colleagues. He doesn't get along with anybody. a-şi ~ ceva + infinitiv (fără a) subiect [+animat] R: Maria nu-şi poate rezolva singură problemele administrative. F: Marie ne peut résoudre toute seule ses problèmes administratifs. I: Maria non può risolvere da sola i suoi problemi amministrativi. E: Mary can't solve her administrative problems by herself. R: Maria nu-şi poate aminti adresa prietenilor săi. F: Marie ne peut pas se rappeler l'adresse de ses amis. I: Maria non si può ricordare dell’indirizzo dei suoi amici. E: Mary can't remember her friends'address.

354

II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (infinitiv (fără a), să P) R: Acum se poate să se intre în sală. (sin. a fi posibil) F: Maintenant on peut entrer dans la salle. I: Ora si può entrare nella sala. E: You may enter the hall now. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, ca ... să P) R: Se poate să plouă mâine // ca mâine să plouă. (sin. a fi posibil) F: Il se peut / il est possible qu’il pleuve demain. I: Può darsi che piova domani / che domani piova. E: It may rain tomorrow. R: Nu se poate să fie adevărat ce se spune // ca tot ce se spune să fie adevărat. (sin. a fi posibil) F: Il est impossible que tout ce qu'on dit soit vrai. I: Non può essere vero tutto ciò che si dice / che tutto quel che si dice sia vero. E: Everything that is being said can't be true. It's impossible that everything that is being said be true. R: Acum se poate să intrăm în sală // să intraţi în sală // să intre toată lumea în sală. F: Maintenant nous pouvons entrer // vous pouvez entrer // tout le monde peut entrer dans la salle. I: Ora si può entrare in sala // ora possiamo // potete entrare in sala // tutti possono entrare in sala. E: Now we // you are // everybody is allowed to enter the hall.

RADE1 (15. 3) (ind. prez. 1, 6 rad, 2 razi, 3 rade; imperf. 1, 4 rădeam, 2 rădeai etc.; perf. simplu 1 răsei, 2 răseşi; m. m. c. perf. 1 răsesem, 2 răseseşi etc.; ger. răzând; part. ras)

I. vb.tr. a ~ pe cineva + circ. (timp, loc) subiect [+ persoană] R: Frizerul l-a ras pe fratele meu acasă // în cinci minute. (sin. a bărbieri) F: Le coiffeur a rasé mon frère à la maison // en cinq minutes. I: Il barbiere ha fatto la barba a mio fratello a casa // in cinque minuti. E: The barber shaved my brother at home // in five minutes. a ~ pe cineva pe ceva subiect [+ persoană] R: Frizerul l-a ras pe Paul pe cap. F: Le coiffeur a rasé la tête de Paul. I: Il parrucchiere ha raso la testa di Paolo. E: The barber shaved Paul' s head. a ~ ceva al cuiva a-i ~(cuiva) ceva subiect [+ persoană] R: Frizerul a ras barba lui Paul. I-a ras şi mustaţa. F: Le coiffeur a rasé la barbe de Paul. Il lui a rasé la moustache aussi. I: Il parrucchiere ha raso la barba di Paolo. Gli ha raso anche i baffi. E: The barber has shaved Paul' s beard. He also shaved his moustaches. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Unchiul lui Paul şi-a ras barba şi pare mai tânăr cu 10 ani.

R

F: L' oncle de Paul s’est rasé la barbe et paraît de dix ans plus jeune. I: Lo zio di Paolo si è tolta la barba e sembra più giovane di dieci anni. E: Paul's uncle shaved his beard off and looks ten years younger.

II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Paul se rade în fiecare dimineaţă. (sin. a se bărbieri) F: Paul se rase chaque matin. I: Paolo si fa la barba ogni mattina. E: Paul shaves every morning. RADE2 (15. 3) (ind. prez. 1, 6 rad, 2 razi, 3 rade; imperf. 1, 4 rădeam, 2 rădeai etc.; perf. simplu 1 răsei, 2 răseşi; m. m. c. perf. 1 răsesem, 2 răseseşi etc.; ger. răzând; part. ras)

I. vb.tr. a ~ ceva subiect [+ persoan[] R: Bucătarul a ras morcovii. F: Le cuisinier a râpé les carottes. I: Il cuoco ha grattugiato le carote. E: The cook grated the carrots.

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Morcovii se rad pentru salată. F: On doit râper les carottes pour la salade. I: Le carote si grattuggiano per l'insalata. E: Carrots are grated for the salad.

RĂCI

RĂCI (10) (ind. prez. 1, 6 răcesc)

I. vb. intr. a~ subiect [+animat] R: Copilul a stat prea mult în ploaie şi a răcit. F: L’enfant est resté trop longtemps sous la pluie et il a pris froid. I: Il bambino è stato troppo sotto la pioggia e ha preso il raffreddore. E: The child has caught a cold, he stayed in the rain for too long. R: Şi animalele răcesc când stau prea mult în ploaie. F: Les animaux prennent froid aussi quand ils restent trop longtemps sous la pluie. I: Anche gli animali prendono il raffreddore quando restano troppo a lungo sotto la pioggia. E: Even animals get a cold when they stay in the rain too long. II. vb. tr. a ~ ceva subiect [± animat] R: Mama a răcit laptele şi l-a turnat în biberon. F: La mère a refroidi le lait et l’a versé dans le biberon. I: La madre ha raffreddato il latte e l’ha messo nel biberon. E: The mother cooled the milk (off) and poured it into the bottle. R: Acest tip de frigider răceşte lichidele mai bine decât cel vechi. F: Ce type de réfrigérateur refrodit les liquides mieux que l’ancien. I: Questo tipo di frigorifero raffredda i liquidi meglio di quello vecchio. E: This type of refrigerator cools liquids better than the old one.

R: F: I: E:

a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a răcit ceaiul şi apoi l-a băut. Marie a laissé refroidir son thé et puis elle l’a bu. Maria ha lasciato freddare il tè, poi l’ha bevuto. Mary cooled her tea off and then drank it.

356

III. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Bea-ţi cafeaua, s-a răcit! F: Bois ton café, il s’est refroidi! I: Bevi il tuo caffè, si è raffreddato! E: Drink your coffee, it's cooled. R: Zidurile caselor se răcesc iarna. F: Les murs des maisons se refroidissent en hiver. I: D'inverno, i muri delle case si raffreddano. E: The walls of the houses become colder in the winter. R: Vremea se răceşte. F: Le temps se refroidit. I: Il tempo si raffredda. E: The weather is getting cool. R: Prietenia lor s-a răcit după acel incident. F: Leur amitié s’est refroidie après cet incident. I: La loro amicizia si è raffreddata dopo quell’incidente. E: Their friendship cooled after that incident. a se ~ (cu sens pasiv) R: Anumite mâncăruri se răcesc înainte de a fi puse la frigider. F: Certains plats cuisinés doivent être refroidis avant d'être mis au réfrigérateur. I: Alcune pietanze si devono lasciare raffreddare prima di essere messe nel frigorifero. E: Certain foods need to be cooled before they are put into the fridge. a se ~ (în constr. impers.) R: Se răceşte uşor în această perioadă a anului. F: On prend froid facilement à cette époque de l’année. I: In questo periodo dell’anno si prende facilmente il raffreddore. E: One gets a cold very easily this time of year. RĂMÂNE1 (15. 8) (ind. prez. 1, 6 rămân, 2 rămâi, rămâne; perf. simplu 1 rămăsei, 2 rămăseşi, 3 rămase, 4 rămaserăm, 5 rămaserăţi, 6 rămaseră; m. m. c. perf.

RĂCI 1 rămăsesem, 2 rămăseseşi etc. ; part. rămas)

vb. intr. a ~ ± circ. (timp, loc) subiect [±animat] R: Paul a rămas acasă. F: Paul est resté à la maison. I: Paolo è rimasto a casa. E: Paul remained at home. R: Pisica a rămas în bucătărie. F: Le chat est resté dans la cuisine. I: Il gatto è rimasto in cucina. E: The cat remained in the kitchen. R: Cărţile au rămas pe masă. F: Les livres sont restés sur la table. I: I libri sono rimasti sul tavolo. E: The books remained on the table. R: Maşina lui Paul a rămas mai multe zile în stradă, în acelaşi loc. F: La voiture de Paul est restée plusieurs jours dans la rue, au même endroit. I: L’automobile di Paolo è rimasta ferma sulla strada, parecchi giorni, nello stesso posto. E: Paul's car remained several days in the street, in the same place. R: A mai rămas puţină cafea în cutie. Zahăr nu a mai rămas. (sin. a fi) F: Il reste encore un peu de café dans la boîte. Du sucre, il n'en reste plus. I: E’rimasto un po' di caffè nel contenitore. Non c'è più zucchero. E: There is a little coffee left in the box. There is no sugar left. R: Au mai rămas câteva zile până la examen.(sin. a fi) F: Il reste encore quelques jours jusqu'à l'examen. I: Sono rimasti pochi giorni per l'esame. E: There are a few days left to the exam. R: După incendiu, din casă nu a rămas decât fundaţia. (sin. a fi) F: Après l’incendie, il ne reste de la maison que les fondements. I: Dopo l’incendio, della casa sono rimaste solo le fondamenta. E: After the fire, all that remained of the house was its foundation. a ~ să P subiect [+persoană] R: Paul a rămas să o ajute pe Maria. F: Paul est resté aider Marie. I: Paolo è rimasto ad aiutare Maria. E: Paul stayed behind to help Mary.

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F:

a ~ unde P subiect [+persoană] Paul a rămas unde l-ai lăsat. Paul est resté là où tu l'as laissé. Paolo è rimasto là dove lo avevi lasciato. Paul remained where you left him. a ~ + circ. (loc, timp) subiect [+persoană] Maria rămâne la serviciu cât este nevoie // până (ce) termină ce are de făcut. Marie reste au bureau tant qu'il est nécessaire // jusqu'à ce qu'elle finisse ce qu'elle a à faire. Maria resta in ufficio quanto necessario // fino a quando finisce quello che ha da fare. Mary stays at her work as long as needed // till she finishes what she has to do. a-i ~ cuiva (în constr. unipers. 3, 6) subiect [±animat] Lui Paul i-a mai rămas puţin timp până la examenul de licenţă. Mie mi-au rămas două săptămâni. Il est resté peu de temps à Paul jusqu'à l'examen de licence. À moi, il m'en reste deux semaines. A Paolo è rimasto poco tempo fino all’esame di laurea. A me sono rimaste due settimane. There’s little time left for Paul before his finals. I still have two weeks left. Profesorului i-au mai rămas zece lucrări de corectat. Il reste au professeur encore dix copies à corriger./ Le professeur a encore dix copies à corriger. Al professore sono rimaste ancora dieci prove da correggere. The teacher has another ten papers to mark. Mariei i-au rămas foarte puţini prieteni. Il reste à Marie très peu d'amis. A Maria sono rimasti pochissimi amici. Mary has been left with very few friends. Din moştenirea de la părinţi, Mariei îi rămâne casa. De l'héritage de ses parents, la maison revient à Marie. 357

RĂMÂNE2

I: Dall'eredità dei genitori, a Maria rimane / tocca la casa. E: From her parents' inheritance Mary was left with the house. a ~ cu, fără ceva subiect [±animat] R: După divorţ, Paul a rămas cu maşina şi soţia lui cu apartamentul. A rămas fără locuinţă pentru o vreme. F: Après le divorce, la voiture est restée à Paul et l'appartement est resté à sa femme. Il est resté sans logement pour quelque temps. I: Dopo il divorzio, a Paolo è rimasta la macchina e a sua moglie è rimasto l'appartamento. E’ rimasto senza casa per qualche tempo. E: After their divorce Paul was left with the car and his former spouse with the apartment. For some time he was left without a house. R: După accident, Paul a rămas cu un uşor handicap locomotor. F: Après l’accident, Paul est resté avec un léger handicap locomoteur. I: Dopo l’incidente, Paolo è rimasto con un piccolo handicap locomotore. E: After the a ccident, Paul was left with a slight locomotor handicap. R: După furtună, casa a rămas fără acoperiş. F: Après l’orage, la maison est restée sans toit. I: Dopo la tempesta, la casa è rimasta senza tetto. E: After the storm, the house remained without roof. a~ (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (să P, ca ... să P) R: Rămâne să anunţi data exactă a sosirii. F: Il te reste d' annoncer la date exacte de l'arrivée. I: Ti rimane da comunicare la data esatta dell’arrivo. E: All that remains for you to do is to announce the exact date of arrival. R: Rămâne să anunţăm (noi) data întâlnirii. F: Il nous reste d'annoncer la date de la réunion. I: Ci resta di / Tocca a noi far sapere la data della riunione. 358

E: It has been left with us to announce the date of the meeting. R: Rămâne ca Paul să anunţe data întâlnirii. F: Il reste à Paul d'annoncer la date de la réunion. I: Tocca a Paolo comunicare la data della riunione. E: It has been left that Paul should announce the date of the meeting. a ~ + supin subiect[-animat] R: Rămân de stabilit ultimele detalii ale programului. F: Il reste à établir les derniers détails du programme. I: Rimangono da stabilire gli ultimi particolari del programma. E: The fine details of the programme are to be finalized. a ~ + supin subiect[-animat](rel. P, unde, când, cum P) R: Rămâne de văzut cine are dreptate. F. Il reste à voir qui a raison. I: Resta da vedere chi ha ragione. E: It remains to be seen who is right. R: Rămâne de stabilit // de hotărât unde // când // cum vom organiza întâlnirea. F: Il reste à établir // à décider où // quand // comment nous organiserons la réunion. I: Resta da stabilire // da decidere dove // quando // come organizzeremo l’incontro. E: It remains to be decided where // when // how we shall organise the meeting. RĂMÂNE2 (15. 8) (ind. prez. 1, 6 rămân, 2 rămâi, rămâne; perf. simplu 1 rămăsei, 2 rămăseşi, 3 rămase, 4 rămaserăm, 5 rămaserăţi, 6 rămaseră; m. m. c. perf. 1 rămăsesem, 2 rămăseseşi etc. ; part. rămas)

vb. copulativ a ~ + nume pred. subiect [±animat] R: Paul a rămas singur // trist după plecarea Mariei. F: Paul est resté seul // triste après le départ de Marie. I: Paolo è rimasto solo // triste dopo la partenza di Maria.

RĂNI

E: Paul felt sad // lonely after Mary's departure. R: Programul a rămas neschimbat. F: Le programme est resté le même // n'a pas changé. I: Il programma è rimasto invariato. E: The programme remained unchanged / stood. R: Casa Mariei a rămas închisă // deschisă // abandonată. F: La maison de Marie est restée fermée // ouverte // abandonnée. I: La casa di Maria è rimasta chiusa // aperta // abbandonata. E: Mary's house remained closed up // open // abandoned. R: Paul a rămas ultima rudă a Mariei. F: Paul est resté le seul parent de Marie. I: Paolo è rimasto l'ultimo parente di Maria. E: Paul is Mary' s last relative. R: Găsirea unui loc de muncă a rămas ultima speranţă a Mariei // pentru Maria. F: Trouver un emploi est resté le dernier espoir de Marie. I: Trovare un posto di lavoro è rimasto l'ultima speranza di / per Maria. E: Finding a place of work has remained Mary's last hope. a ~ + prop. pred. (cum P, rel. P) subiect [±animat] R: Paul a rămas ce a fost // cum îl ştim: un om generos. F: Paul est resté ce qu'il a été // celui que nous connaissions: un homme généreux. I: Paolo è rimasto quello che è sempre stato // così come lo conosciamo: un uomo generoso. E: Paul has remained what he has always been // as we know him: a generous man. R: Centrul vechi al oraşului a rămas cum a fost // cum îl ştii. F: Le vieux centre de la ville est resté tel qu'il était // tel que tu le connais. I: Il centro storico della città è rimasto così come era // così come lo conosci. E: The central part of the city has remained as it has always been // as you know it.

RĂNI (10) (ind. prez. 1, 6 rănesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva + circ. (loc, mod) subiect [±animat] R: Agresorul l-a rănit pe Paul la picior. L-a rănit uşor. F: L'agresseur a blessé Paul à la jambe. Il l'a blessé légèrement. I: L'aggressore ha ferito Paolo alla gamba. Lo ha ferito leggermente. E: The aggressor has wounded Paul in the leg. He wounded him lightly. R: Şoferul l-a rănit grav pe copil, din greşeală. F: Le chauffeur a grièvement blessé l'enfant, par mégarde. I: L’autista ha ferito gravemente il bambino, per sbaglio. E: The driver wounded the child badly, by mistake. R: Cuvintele tale l-au rănit pe Paul. (sin. a jigni) F: Tes mots ont blessé / ont offensé Paul. I: Le tue parole hanno ferito / offeso Paolo. E: Your words hurt / offended Paul. a ~ ceva (animal) subiect [±animat] R: Vânătorul // Glonţul a rănit ursul // cerbul // căprioara. F: Le chasseur // La balle a blessé l'ours // le cerf // la biche. I: Il cacciatore // La pallottola ha ferito l'orso // il cervo // il capriolo. E: The hunter // The bullet has wounded the bear // the stag // the deer. R: Copacul care a căzut // Maşina a lovit calul // câinele şi l-a rănit la cap // la spate. F: L'arbre qui est tombé // La voiture a frappé le cheval // le chien et l'a blessé à la tête // au dos. I: L'albero che è caduto // L’automobile ha colpito il cavallo // il cane e lo ha ferito alla testa // alla schiena. E: The fallen tree // The car has hit the horse // the dog and wounded it in the head // in the back. a ~ pe cineva cu ceva subiect [+persoană] R: Agresorul l-a rănit pe Paul cu cuţitul. F: L'agresseur a blessé Paul d'un coup de couteau. 359

RĂPI

I: L'aggressore ha ferito Paolo con un coltello. E: The aggressor has wounded Paul with a knife. R: Paul l-a rănit pe prietenul său cu indiferenţa sa. F: Paul a blessé son ami par son indifférence. I: Con la sua indifferenza, Paolo ha ferito / offeso il suo amico. E: Paul hurt / offended his friend by his indifference. II. vb. refl. a se ~ ± circ. (loc, mod) subiect [+animat] R: Paul s-a rănit grav // la cap // la picior // la faţă. F: Paul s’est blessé grièvement // à la tête // à la jambe // au visage. I: Paolo si è ferito gravemente // alla testa // al piede // al volto. E: Paul has severely injured his head // his leg // his face. R: Băiatul s-a rănit coborând din pom. F: Le garçon s’est blessé en descendant de l’arbre. I : Il ragazzo si è ferito scendendo dall’albero. E: The boy hurt himself when getting down from the tree. R: Calul s-a rănit sărind peste obstacol. F: Le cheval s’est blessé en sautant par-dessus l’obstacle. I: Il cavallo si è ferito, saltando l’ostacolo. E: The horse injured itself / got hurt when jumping over the fence. a se ~ unul pe altul (reciproc) subiect [+persoană] R: Cei doi cavaleri s-au rănit unul pe altul şi au hotărât să oprească duelul. F: Les deux chevaliers se sont blessés (l’un l’autre) et ils ont décidé d’arrêter le duel. I: I due cavalieri si sono feriti l’un l’altro e hanno deciso di cessare il duello. E: The two knights wounded each other and decided to end the duel. RĂPI (10) (ind. prez. 1, 6 răpesc)

360

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Uliul a răpit o găină // mai mulţi pui. F: L’épervier a volé une poule // plusieurs poussins. I: Lo sparviero ha rubato una gallina // parecchi pulcini. E: The hawk has carried off a hen // several chickens. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Un necunoscut a răpit un important om politic. F: Un inconnu a enlevé de force / a kidnappé un important homme politique. I: Uno sconosciuto ha rapito un importante uomo politico. E: An unknown person kidnapped an important politician. R: Frumuseţea Mariei l-a răpit pe Paul din prima clipă. (sin. a fermeca, a încânta) F: La beauté de Marie a ravi / a charmé Paul dès le premier moment. I: La bellezza di Maria ha rapito / incantato Paolo fin dal primo momento. E: Mary’s beauty enraptured / charmed Paul from the first moment. a-şi ~ ceva subiect [+animat] R: Amatorii de recompense îşi răpesc victimele după multe calcule. F: Les amateurs de récompenses enlèvent leurs victimes après beaucoup de calculs. I: I cacciatori di taglie rapiscono le loro vittime dopo aver fatto tanti calcoli. E: Ransom hunters kidnap their victims only after meticulous calculations. R: Vulturul îşi răpeşte prada atacând pe neaşteptate. F: Le vautour enlève sa proie en attaquant par surprise. I: L'aquila cattura la preda assalendola all'improvviso. E: The vulture catches its prey by attacking it unexpectedly. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: De cele mai multe ori, se răpesc

RĂSPUNDE

persoane pentru recompense. F: Le plus souvent, on kidnappe / enlève de force des personnes pour des récompenses. I: In parecchie occasioni, vengono rapite persone per ricattto. E: Most of the times, people are kidnapped for ransoms. RĂSĂRI (9. 1) (ind. prez. 3 răsare, 6 răsar; conj. prez. 3, 6 să răsară)

I. vb. intr. a ~+ circ. (timp, loc) subiect [-animat] R: Soarele răsare în fiecare dimineaţă. F: Le soleil se lève chaque matin. I: Il sole sorge ogni mattina. E: The sun rises every morning. R: Stelele răsar noaptea, pe cer. F: Les étoiles apparaissent la nuit, dans le ciel. I: Le stelle spuntano nel cielo di notte. E: Stars appear on the sky at night. R: Pe câmp, a răsărit iarba // grâul // porumbul. F: L'herbe // Le blé // Le maïs a levé dans les champs. I: È spuntata l’erba // È spuntato il grano // il granturco. E: Grass // Wheat // Maze has sprouted. R: Au răsărit primii ghiocei pe câmp. F: Les premiers perce-neige sont apparus dans les champs. I: Sono spuntati i primi bucaneve nel campo. E: The first snow-drops have come up in the field. RĂSPUNDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 răspund, 2 răspunzi, 3 răspunde; ger. răspunzând; part. răspuns)

I. vb. tr. a(-i) ~ cuiva că P subiect [+persoană] R: Paul i-a răspuns Mariei că este de acord cu organizarea excursiei // că va merge şi el. F: Paul a répondu à Marie qu’il était d’accord avec l'organisation de l'excursion // qu'il irait lui aussi.

I: Paolo ha risposto a Maria di essere d’accordo con l’organizzazione della gita // che (vi) andrà anche lui. E: Paul replied to Mary that he agreed to the organisation of the trip // he would go as well. a(-i) ~ ceva (pronume ceva, câte ceva, nimic, asta) cuiva subiect [+persoană] R: Paul i-a răspuns ceva Mariei, dar nimic clar. Practic nu i-a răspuns nimic. F: Paul a répondu quelque chose à Marie, mais rien de précis. Pratiquement, il ne lui a rien répondu. I: Paolo ha risposto qualcosa a Maria, ma niente di preciso. Praticamente non le ha risposto niente. E: Paul said something to Mary, but nothing clear. He practically said nothing to her. R: Asta mi-a răspuns Paul, asta îţi spun şi eu. F: C'est ce que Paul m'a répondu, c'est ce que je te dis. I: Questo mi ha risposto Paolo, questo ti dico anche io. E: This is what Paul told me, this is what I tell you. II. vb. intr. a ~ de ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul // Sindicatul studenţilor răspunde de organizarea excursiei. F: Paul // Le Syndicat des étudiants répond de l’organisation de l’excursion. I: Paolo // Il sindacato degli studenti risponde dell’organizzazione della gita. E: Paul // The studens’union is responsible for the organization of the trip. R: Directorul răspunde de competenţa şi eficacitatea echipei sale manageriale. F: Le directeur répond de la compétence et de l'efficacité de son équipe managériale. I: Il direttore risponde della competenza e della efficienza della sua compagine manageriale. E: The manager is responsible for the competence and efficiency of his managerial team. 361

RĂSPUNDE

a ~ de, pentru ceva al cuiva subiect [+persoană] R: Părinţii răspund de / pentru actele copiilor minori. F: Les parents répondent des actes / pour les actes de leurs enfants mineurs. I: I genitori rispondono degli / per gli atti dei loro figli minorenni. E: The parents answer for their minor children's deeds. a ~ la ceva subiect [±animat] R: Secretara directorului răpunde la telefon // la scrisori. F: La secrétaire du directeur répond au téléphone // aux lettres. I: La segretaria del direttore risponde al telefono // alle lettere. E: The managers's secretary answers the phone // the letters. R: Studenţii au răspuns foarte bine la examen. F: Les étudiants ont très bien répondu à l'examen. I: Gli studenti hanno risposto molto bene all'esame. E: The students answered very well in the exam. R: Organismul bolnavului a răspuns la tratament. F: L'organisme du malade a répondu au traitement. I: L'organismo del malato ha risposto benissimo al trattamento. E: The patient's organism responded to treatment. a ~ la ceva al cuiva a ~ + abstract în dativ subiect [±animat] R: Paul a răspuns la toate întrebările ziariştilor. F: Paul a répondu à toutes les questions des journalistes. I: Paolo ha risposto a tutte le domande dei giornalisti. E: Paul answered all the questions of the journalists. R: Guvernul a răspuns solicitărilor UE. A răspuns la toate solicitările. F: Le Gouvernement a répondu aux sollicitations de l'UE. Il a répondu à toutes les sollicitations. I: Il Governo ha risposto alle sollecitazioni della UE. Ha risposto a 362

tutte le sollecitazioni. E: The Government has answered all EU's requirements. It answered all the requirements. R: Partidul // Purtătorul de cuvânt al Partidului a răspuns la întrebările opoziţiei. A răspuns tuturor întrebărilor. F: Le Parti // Le porte-parole du Parti a répondu aux questions de l'opposition. Il a répondu à toutes les questions. I: Il Partito // Il protavoce del Partito ha risposto alle domande dell'opposizione. Ha risposto a tutte le domande. E: The Party // The Party's spokesman has answered the questions of the opposition. It // He has answered all of them. a ~ de cineva subiect [+persoană] R: Paul a răspuns de copiii din prima serie de tabără. (sin. a avea în grijă) F: Paul a été le responsable du premier groupe d’enfants du camp. I: Paolo è stato il responsabile dei bambini del primo turno di campeggio. E: Paul was responsible for the children of the first camp series. a ~ pentru cineva a ~ în locul cuiva subiect [+ persoană] R: În faţa legii, pentru minori / în locul minorilor răspund părinţii. F: Les parents répondent, devant la loi, pour leurs enfants mineurs / à la place de leurs enfants mineurs. I: Davanti alla legge, per i minorenni / al posto dei minorenni rispondono i genitori. E: In front of the law, the parents answer for their minor children. a ~ cuiva + circ. (mod) subiect [+persoană] R: Paul i-a răspuns nepoliticos Mariei. F: Paul a répondu impoliment à Marie. I: Paolo ha risposto a Maria in modo sgarbato. E: Paul retorted Mary / answered Mary very rudely. a-şi ~ (la ceva) (reciproc) R: Paul şi Maria îşi răspund întotdeauna la scrisori.

RĂSTURNA

F: Paul et Marie se répondent toujours á leurs lettres. I: Paolo e Maria si rispondono sempre alle loro lettere. E: Paul and Mary always answer each other’s letters. III.vb. refl. a se ~ la ceva (în constr. impers.) R: La scrisorile de felicitare se răspunde imediat. F: On répond immédiatement aux lettres de félicitations. I: Alle lettere di auguri si risponde subito. E: Congratulation letters should be answered back immediately. R: La toate întrebările puse de profesor s-a răspuns foarte corect. F: On a répondu très correctement à toutes les questions posées par le professeur. I: A tutte le domande poste dal professore si è risposto molto correttamente. E: All the teacher's questions were very correctly answered. a se ~ la ceva al cuiva a i se ~ (cuiva) la ceva (în constr. impers.) R: Nu s-a răspuns la cererea lui Paul. Lui Paul nu i s-a răspuns la cerere. F: On n'a pas répondu à la requête de Paul. I: Non si è risposto alla richiesta di Paolo. Alla richiesta di Paolo non si è risposto. E: They haven’t answered Paul’s petition. a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P) R: Mariei i s-a răspuns că dosarul de bursă i-a fost respins // să se adreseze Ministerului Educaţiei. F: On a communiqué à Marie que son dossier de bourse a été refusé // qu'elle devait s'adresser au Ministère de l'Éducation. I: A Maria è stato risposto che la sua pratica per una borsa è stata respinta // che dovrebbe rivolgersi al Ministero della Pubblica Istruzione. E: Mary received the answer that her grant application had been rejected //

she should apply to the Ministry of Education. RĂSTURNA (1. 23) (ind. prez. 1 răstorn, 2 răstorni, 3, 6 răstoarnă; conj. prez. 3, 6 să răstoarne; imp. 2 răstoarnă !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Paul a răsturnat (din neatenţie) un scaun // un pahar cu apă. F: Paul a renversé une chaise (par mégarde) // un verre d'eau. I: Paolo ha rovesciato (per disattenzione) una sedia // un bicchiere d’acqua. E: Paul accidentally knocked over a chair // a glass of water. R: Furtuna a răsturnat la pământ copacii din parc. (sin. a doborî) F: La tempête a abattu les arbres du parc. I: La tempesta ha abbattuto gli alberi del parco. E: The tempest has blown down the trees in the park. R: Paul a răsturnat planurile Mariei. (sin. a încurca) F: Paul a renversé les projets de Marie. I: Paolo ha rovesciato i piani di Maria. E: Paul circumvented / upset Mary’s plans. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Şoferul // Maşina a răsturnat un pieton. F: L'automobiliste // La voiture a renversé un piéton. I: L'autista // La macchina ha rovesciato un pedone. E: The driver // The car has knocked down a passer-by. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Din neatenţie, Paul şi-a răsturnat paharul cu apă. (sin. a vărsa) F: Par mégarde, Paul a renversé son verre d’eau. I: Per disattenzione, Paolo ha rovesciato il suo bicchiere d’acqua. E: Paul knocked over the glass by mistake. R: Calul şi-a răsturnat călăreţul. F: Le cheval a renversé son cavalier. I: Il cavallo ha rovesciato / disarcionato il suo cavaliere. 363

RĂTĂCI

E: The horse has thrown down its rider. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Maşina lui Paul s-a răsturnat din cauza vitezei. F: La voiture de Paul s'est renversée à cause de la vitesse. I: La macchina di Paolo si è ribaltata a causa della velocità. E: Paul’s car overturned because of the speed. R: Paul s-a răsturnat cu maşina într-un şanţ. F: La voiture de Paul s'est renversée dans un fossé. I: Paolo si è ribaltato con la macchina nel fossato. E: Paul has had a car crash while the car toppled over into a ditch. RĂTĂCI (10) (ind. prez. 1, 6 rătăcesc)

I. vb. intr. a ~ + circ. (loc, timp) subiect [+animat] R: Paul a rătăcit prin lume mai mulţi ani. F: Paul a erré á travers le monde pendant plusieurs années. I: Paolo ha girovagato per il mondo parecchi anni. E: Paul has wandered the world for several years. R: Câini fără stăpân rătăcesc prin parc. F: Des chiens sans maître errent dans le parc. I: I cani senza padrone girovagano nel parco. E: The masterless dogs wanders in the park. II. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Prietena mea a rătăcit adresa Mariei. (sin. a pierde) F: Mon amie a égaré l' adresse de Marie. I: La mia amica ha smarrito l'indirizzo di Maria. E: My friend lost Mary's address. 364

R: Excursioniştii au rătăcit drumul prin pădure. F: Les excursionnistes ont perdu leur chemin / se sont trompés de chemin dans la forêt. I: Gli escursionisti hanno smarrito la strada nel bosco. E: The hikers lost their way in the forest. R: Firma a rătăcit contractul de subînchiriere. (sin. a pierde) F: L'entreprise a égaré le contrat de souslocation. I: L’impresa ha smarrito il contratto di subaffitto. E: The firm has misplaced the subrental contract. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Bunicul şi-a rătăcit ochelarii. (sin. a pierde) F: Le grand-père a égaré ses lunettes. I: Il nonno ha smarrito i suoi occhiali. E: Grandpa has misplaced his eyeglasses. III. vb. refl. a se ~ subiect [+animat] R: Drumeţii s-au rătăcit şi au înnoptat la o cabană de vânătoare. (sin. a se pierde) F: Les randonneurs se sont égarés et ont passé la nuit dans un chalet de chasse. I: I viandanti si sono smarriti e hanno trascorso la notte in un capanno da cacciatore. E: The hikers got lost and spent the night at a shooting lodge. R: Câinele lui Paul s-a rătăcit în mulţime. (sin. a se pierde) F: Le chien de Paul s'est égaré dans la foule. I: IL cane di Paolo si è smarrito tra la folla. E: Paul's dog got lost in the crowd. (cu sens pasiv) R: Din păcate, dosarul dumneavoastră s-a rătăcit. (sin. a se pierde) F: Malheureusement, votre dossier a été égaré. I: Sfortunatamente, il suo dossier si è smarrito. E: Unfortunately, your file has been lost.

REALIZA

RÂDE (15. 12) (ind. prez. 1, 6 râd, 2 râzi, 3 râde; ger. râzând; part. râs)

I. vb. intr. a ~ ± circ. (mod, timp) subiect [+persoană] R: Paul râde. Râde mult. Râde în hohote. F: Paul rit. Il rit beaucoup. Il rit aux éclats. I: Paolo ride. Ride molto. Ride a crepapelle. E: Paul is laughing. He laughs a lot. Paul laughs until he roars with laughter. a ~ de ceva a ~ de cineva subiect [+persoană] R: Paul râde întotdeauna de ideile Mariei // de Maria. (sin. a ironiza, a-şi bate joc) F: Paul se moque toujours des idées de Marie // de Marie. I: Paolo ride sempre delle idee di Maria // di Maria. E: Paul always laughs at Mary’s ideas // at Mary. a ~ cu cineva subiect [+persoană] R: Paul râde întotdeauna cu Maria. F: Paul rit toujours avec Marie. I: Paolo ride sempre con Maria. E: Paul always laughs with Mary. a ~ când P a ~ rel. P subiect [+persoană] R: Paul râde când nici nu te aştepţi. Râde cu cine nu te aştepţi. F: Paul rit quand on s'y attend le moins. Il rit avec qui on s'attend le moins. I: Paolo ride quando meno te lo aspetti. Ride con chi non te lo aspetti. E: Paul laughs when you least expect it. He laughs with who you do not expect. R: Paul râde de cine nu te aştepţi. (sin. a ironiza, a-şi bate joc) F: Paul se moque de qui on s'attend le moins. I: Paolo ride di chi non ti aspetteresti. E: Paul laughs at who you do not expect. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Uneori se râde fără motiv. F: Parfois on rit sans raison.

I: A volte si ride senza motivo. E: Sometimes one laughs without reason. REALIZA (4) (ind. prez. 1 realizez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [± animat] (persoană, instituţie) R: Inginerii de la “Fiat” au realizat un nou tip de autoturism. (sin. a crea) F: Les ingénieurs de la Fiat ont réalisé un nouveau type de voiture. I: Gli ingegneri della Fiat hanno realizzato un nuovo tipo di auto. E: „Fiat” engineers have made a new type of car. R: Brâncuşi a realizat Coloana infinitului în 1937. (sin. a crea) F: Brancusi a fait la Colonne de l'infini en 1937. I: Brancusi ha realizzato la Colonna dell’infinito nel 1937. E: Brancusi made the Infinite Column in 1937. R: Firma lui Paul a realizat în acest an beneficii mari. (sin. a obţine) F: L'entreprise de Paul a réalisé cette année de gros bénéfices. I: La ditta di Paolo ha realizzato quest’anno grandi profitti. E: This year Paul’s company has had large profits. R: Arhitectul face proiectele, iar colaboratorii realizează machetele. (sin. a executa) F: L'architecte fait / élabore les projets et ses collaborateurs réalisent les maquettes. I: L’architetto fa i progetti e i suoi collaboratori realizzano il modello. E: The architect draws the plans, and the group of associates make the model. a ~ că P subiect [+persoană] R: Paul a realizat că a fost minţit. (sin. a înţelege, a-şi da seama) F: Paul s'est rendu compte qu'on lui avait menti. I: Paolo si è reso conto che gli hanno mentito. E: Paul realized he had been lied to. 365

RECLAMA

R: F: I: E:

a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a realizat visul de a vizita Italia. Paul a accompli son rêve de visiter l'Italie. Paolo ha realizzato il suo sogno di visitare l’Italia. Paul has seen his dream of visiting Italy come true.

II. vb. refl. a se ~ R: Mai mulţi critici au afirmat că Paul s-a realizat ca romancier. F: Plusieurs critiques ont affirmé que Paul s'est réalisé comme romancier. I: Parecchi critici hanno dichiaratio che Paolo si è affermato come romanziere. E: Several critics have said that Paul has become an accomplished novel writer. (cu sens pasiv) R: În ultimul an s-au realizat mai multe proiecte de amenajare a mediului. F: Cette dernière année, ont été réalisés plusieurs projets d'aménagement de l'environement. I: Nell’ultimo anno sono stati realizzati molti progetti di sistemazione dell'ambiente. E: Several environment planning projects have been made lately. RECLAMA (1) (ind. prez. 1 reclam)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc) subiect [+persoană] R: Locuitorii din bloc au reclamat cazul // furtul la poliţie. (sin. a anunţa) F: Les habitants du bâtiment ont réclamé le cas // le vol à la police. I: Gli abitanti del condominio hanno denunciato il caso // il furto alla polizia. E: The people living in the apartment house have reported the case // the theft to the police. subiect [-animat] R: Situaţia nou creată reclamă adoptarea unor măsuri speciale de securitate. (sin. a necesita, a impune)

366

F: La situation nouvellement créée réclame / impose l’adoption de mesures spéciales de sécurité. I: La situazione creatasi nuovamente esige l’adozione di misure speciali di sicurezza. E: The recently created situation calls for / requires / necessitates the adoption of special security measures. R: Cultura viţei de vie reclamă multe îngrijiri. (sin. a cere, a necesita) F: La culture de la vigne réclame beaucoup de soins. I: La coltivazione della vigna necessita / richiede molte cure. E: Cultivation of vine requires a lot of attention. R: Execuţia unei opere de artă reclamă talent şi multă muncă. F: L'exécution d'une oeuvre d'art réclame du talent et beaucoup de travail. I: Il compimento di una opera d'arte richiede molto talento e molto lavoro. E: The making of an artistic creation requires a lot of talent and work. a ~ pe cineva ± circ. (loc) subiect [+persoană] R: Locuitorii din bloc l-au reclamat pe Paul la poliţie. F: Les habitants du bâtiment ont porté plainte contre Paul à la police. I: Gli abitanti del quartiere hanno denunciato Paolo alla polizia. E: The people living in the neighbourhood have reported Paul to the police. a-şi ~ pe cineva± circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Maria îşi reclamă vecinii (la poliţie). F: Marie porte plainte contre ses vosins (à la police). I: Maria denuncia i suoi vicini (alla polizia). E: Mary lodges a complaint against her neighbours (at the police). a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Proprietarii îşi reclamă drepturile. (sin. a revendica) F: Les propriétaires réclament / revendiquent leurs droits. I: I proprietari rivendicano i loro diritti. E: The owners claim back their rights.

RECOMANDA

II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: Orice abatere disciplinară se reclamă imediat la conducerea instituţiei. F: Toute dérogation à la discipline doit être signalée à la direction de l’institution. I: Qualsiasi infrazione disciplinare viene denunziata subito alla direzione dell'istituzione. E: Any misbehaviour shall be immediately reported to the administration. (reciproc) R: Vecinii se reclamă unul pe altul de când s-au mutat. F: Les voisins portent plainte l’un contre l’autre depuis qu’ils ont emménagé. I: I vicini si denunziano l’un l’altroda quando si sono trasferiti. E: The neighbours have been lodging complaints about each other ever since they moved in. RECOMANDA (1. 4) (ind. prez. 1 recomand, 2 recomanzi, 3, 6 recomandă)

I. vb. tr. a(-i) ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Maria i-a recomandat lui Paul un roman poliţist. F: Maria a recommandé à Paul un roman policier. I: Maria ha consigliato a Paolo un romanzo giallo. E: Mary recommended a detective story to Paul. R: Văzându-l obosit, prietenii i-au recomandat lui Paul mai multă odihnă. F: Le voyant fatigué, les amis ont recommandé à Paul plus de repos. I: Vedendolo stanco, gli amici hanno raccomandato a Paolo più riposo. E: Seeing he was tired, his friends recommended Paul more rest. R: Medicul i-a recomandat bolnavului plimbări în aer liber. F: Le médecin a recommandé au malade des promenades en plein air. I: Il medico ha raccomandato al malato di passeggiare all'aria aperta.

E: The doctor has recommended the patient long walks in the open. a(-i) ~ cuiva să P subiect [+persoană] R: Profesorul le-a recomandat elevilor să fie atenţi // să se exprime corect şi clar. F: Le professeur a recommandé à ses élèves de faire attention // de s'exprimer correctement et clairement. I: Il professore raccomanda ai suoi studenti di essere attenti // di esprimersi correttamente e con chiarezza. E: The teacher has recommended the students to be attentive // to speak correctly and clearly. R: Poliţia (le) recomandă şoferilor să conducă prudent. F: La Police recommande aux automobilistes de conduire prudemment. I: La polizia raccomanda agli automobilisti di guidare con prudenza. E: The police advise the chauffeurs to drive carefully. a ~ să P subiect [+persoană] R: În zilele caniculare, medicii recomandă să se bea doi litri de apă. F: Pendant la canicule, les médecins recommandent qu'on boive deux litres d'eau. I: Nelle giornate canicolari, i medici raccomandano di bere due litri di acqua. E: On scorching days, doctors recommend that we drink two litres of water. a ~ pe cineva cuiva a-i ~ (cuiva) pe cineva subiect [±animat] R: Colegul meu ne-a recomandat pe mine şi pe Paul noului director. I-a recomandat-o şi pe Maria. (sin. a prezenta, a susţine) F: Mon collègue nous a recommandés, moi et Paul, au nouveau directeur. Il lui a recomandé aussi Marie. I: Il mio collega ci ha raccomandati / presentati Paolo e me al nuovo direttore. Gli ha raccomandato / presentato anche Maria. E: My colleague recommended Paul and me to the new manager. He also recommended Mary to him. 367

RECUNOAŞTE

R: Volumul de debut l-a recomandat pe tânărul scriitor publicului larg. F: Le volume de début a imposé le jeune écrivain à un large public. I: Il volume di esordio ha proposto / imposto il giovane scrittore al grande pubblico. E: The first volume introduced the young writer to the wide public. a-şi ~ pe cineva cuiva a-şi ~ pe cineva pentru ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a recomandat prietena colegilor de birou // pentru acest post. F: Paul a présenté son amie à ses collègues de bureau // a recommandé son amie pour ce poste. I: Paolo ha presentato la sua amica ai colleghi d’ufficio // per questo posto. E: Paul introduced // recommended his girlfriend to his office colleagues // for this position. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Prietenul lui Paul a uitat să se recomande. (sin. a se prezenta) F: L'ami de Paul a oublié de se présenter. I: L'amico di Paolo ha dimenticato di presentarsi. E: Paul's friend has forgotten to introduce himself. a se ~ + e. p. s. a se ~ + (ca, drept) e. p. s. subiect [+persoană] R: Vecinul meu se recomandă Paul Ionescu. (sin. a se prezenta) F: Mon voisin se présente Paul Ionescu. I: Il mio vicino si presenta come Paul Ionescu. E: My neighbour introduces himself as Paul Ionescu. R: Deşi nu absolvise facultatea, Paul s-a recomandat (ca) medic. F: Quoiqu'il n'ait pas fini ses études universitaires, Paul s'est présenté comme médecin. I: Benché non avesse terminato la facoltà, Paul si presentò come medico. E: Although he hadn’t graduated, Paul introduced himself as a physician.

368

R: F: I: E:

R:

F: I: E:

R: F: I: E:

a se ~ (cu sens pasiv) În condiţii de căldură excesivă se recomandă încetarea activităţii. En cas de chaleur excessive, on recommande de cesser toute activité. In condizioni di calore eccessivo si raccomanda la cessazione dell’attività. In extreme heat they advise that any activity should be interrupted. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, ca ... să P) În condiţii de căldură excesivă se recomandă să se înceteze orice activitate // ca orice activitate să înceteze. En cas de chaleur excessive, on recommande de cesser toute activité // qu'on cesse toute activité. In condizioni di calore eccessivo si consiglia la cessazione di qualsiasi attività // di cessare qualsiasi attività. In extreme heat they advise that any activity should be interrupted. a se ~ (reciproc) Cei doi călători s-au recomandat la despărţire. Les deux voyageurs se sont présentés quand ils se sont séparés. I due viaggiatori si sono presentati al momento della separazione. The two travellers introduced themselves to each other only when they left.

RECUNOAŞTE (14. 9) (ind. prez. 1, 6 recunosc, 2 recunoşti, 3 recunoaşte; conj. prez. 3, 6 să recunoască; imperf. 1, 4 recunoşteam, 2 recunoşteai etc.; perf. simplu 1 recunoscui, 2 recunoscuşi etc.; m. m. c. perf. 1 recunoscusem, 2 recunoscuseşi etc. ; ger. recunoscând; part. recunoscut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Paul a recunoscut casa bunicilor săi după descrierea făcută de mama lui. F: Paul a reconnu la maison de ses grands-parents d'après la description faite par sa mère.

RECUNOAŞTE

I: Paolo ha riconosciuto la casa dei nonni dalla descrizione di sua madre. E: Paul has recognized his grandparents' house after the description made by his mother. R: Bolnavul nu mai recunoaşte obiectele // persoanele din jur. F: Le malade ne reconnaît plus les objets // les personnes qui l'entourent. I: Il malato non riconosce più gli oggetti // le persone dintorno. E: The sick man does not recognize the objects any more // the persons around. R: Calculatorul a recunoscut toate răspunsurile corecte. F: L'ordinateur a reconnu toutes les réponses correctes. I: Il computer ha riconosciuto tutte le risposte corrette. E: The computer recognized all the correct answers. a ~ pe cineva subiect [+animat] R: După atâţia ani, Paul n-a mai recunoscut-o pe Maria. F: Après tant d'années, Paul n'a plus reconnu Marie. I: Dopo tanti anni, Paolo non ha più riconosciuto Maria. E: Paul did not recognize Mary after so many years. R: Câinele îl recunoaşte întotdeauna pe stăpânul său. F: Le chien reconnaît toujours son maître. I: Il cane riconosce sempre il suo padrone. E: A dog will always recognize its master. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) R: Paul recunoaşte meritele colegilor săi. Paul le recunoaşte (colegilor săi) meritele. F: Paul reconnaît les mérites de ses collègues. Paul reconnaît leurs mérites. I: Paolo riconosce i meriti dei suoi colleghi. Paolo riconosce (ai colleghi) i loro meriti. E: Paul recognizes / acknowledges his colleagues’ merits. Paul recognizes / acknowledges their merits. R: Completul de judecată a recunoscut nevinovăţia acuzatului. I-a recunoscut

(acuzatului) nevinovăţia. F: Le jury des assises a reconnu l'innocence de l'accusé. On a reconnu son innocence. I: La giuria ha riconosciuto l'innocenza dell'imputato. Ha riconosciuto (all’imputato) la sua innocenza. E: The Jury have recognized the defendant's innocence. They have recognized his innocence. a ~ că P subiect [+persoană] R: Paul a recunoscut că a greşit. F: Paul a reconnu qu'il avait eu tort. I: Paolo ha riconosciuto di avere sbagliato. E: Paul admitted he was wrong. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Spre surprinderea tuturor, Paul şi-a recunoscut vina. F: A la surprise de tous, Paul a admis ses torts. I: Fra lo stupore di tutti, Paolo ha riconosciuto la sua colpa. E: To everybody’s surprise, Paul admitted his guilt. R: Imediat după accident, Paul nu şi-a mai recunoscut familia. F: Immédiatement après l’accident, Paul n'a plus reconnu sa famille. I: Subito dopo l’incidente, Paolo non ha piu riconosciuto la sua famiglia. E: Right after the accident, Paul wasn’t able to recognize his family. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul s-a recunoscut în fotografia de grup.(sin. a se identifica) F: Paul s'est reconnu dans la photographie de groupe. I: Paolo si è riconosciuto nella fotografia di gruppo. E: Paul recognized himself in the grup photo. a se ~ după ceva (cu sens pasiv) R: Un om educat se recunoaşte după comportament. (sin. a se cunoaşte) F: Un homme bien élevé se reconnaît / est reconnu d'après son comportement. 369

REDUCE

I: Una persona educata si riconosce dal comportamento. E: An educated person is recognized by his behaviour. R: O statuie antică se recunoaşte după patina marmurei sau a pietrei. (sin. a se cunoaşte) F: Une statue antique se reconnaît // est reconnue à la patine du marbre ou de la pierre. On reconnaît une statue antique à la patine du marbre ou de la pierre. I: Una statua antica si riconosce dalla patina sul marmo o sulla pietra. E: An ancient statue can be recognized by the patina of the marble or of the stone. a se ~ + circ. (mod) (reciproc) R: Deşi nu se văzuseră de multă vreme, cei doi prieteni s-au recunoscut fără dificultate. F: Quoiqu'ils ne se soient pas vus depuis longtemps, les deux amis se sont reconnus sans difficulté. I: Benché non si fossero visti da molto tempo, i due amici si sono riconosciuti senza difficoltà. E: Although they hadn’t seen each other for some time, the two friends recognized each other without difficulty. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: S-a recunoscut că proiectul lui Paul era realizabil. F: On a admis que le projet de Paul était réalisable. I: È stato riconosciuto che il progetto di Paolo era realizzabile. E: They admitted that Paul’s project could be realized. R: S-a recunoscut public că acuzatul era nevinovat. F: On a reconnu publiquement que l'accusé était innocent. I: E' stato riconosciuto pubblicamente che l'imputato era innocente. E: It has been publicly admitted that the defendant was not guilty.

370

REDUCE (15) (ind. prez. 1, 6 reduc;part. redus)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Şoferul a redus viteza maşinii. (sin. a micşora) F: Le chauffeur a réduit la vitesse de la voiture / a ralenti. I: L’autista ha ridotto la velocità della macchina. E: The driver reduced the speed of the car / slowed down. R: Directorul întreprinderii a redus cheltuielile de protocol. (sin. a diminua) F: Le directeur de l'entreprise a réduit les dépenses / les frais pour le protocole. I: Il direttore della ditta ha diminuito le spese di rapprezentanza. E: The company manager has reduced the protocol budget. R: Guvernul a redus programul de lucru la cinci zile pe săptămână. (sin. a limita) F: Le gouvernement a réduit le programme de travail à cinq jours par semaine. I: Il governo ha ridotto l’orario di lavoro a cinque giorni per settimana. E: The government reduced the working week to five days. R: Mai multe întreprinderi au redus personalul auxiliar. (sin. a restrânge) F: Plusieurs entreprises ont restreint leur personnel auxiliaire. I: Parecchie ditte hanno ridotto il personale ausiliario. E: Many companies have reduced the auxiliary personnel. R: Vaccinul a redus pericolul contractării unor boli infecţioase. (sin. a limita) F: Le vaccin a reduit / diminué le risque / le danger de contracter certaines maladies infectieuses. I: Il vaccino ha ridotto il pericolo di contrarre certe matlatie infettive. E: Vaccine has reduced the danger of catching certain infectious diseases. a ~ ceva la ceva subiect [-animat] R: Banca Comercială a redus dobânzile la depozitele pe termen scurt. (sin. a micşora)

REDUCE

F: La Banque Commerciale a réduit / diminué le taux d'intérêt aux dépôts à court terme. I: La Banca Commerciale ha diminuito gli interessi per i depositi a breve termine. E: The Commercial Bank has reduced the interest for shor-term deposits. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] R: Facultatea // Consiliul profesoral a redus orele de stagiu ale studenţilor. Profesorul le-a redus studenţilor programul de activităţi practice. F: La Faculté // Le Conseil des professeurs a réduit les heures de stage des étudiants. Le professeur a réduit le programme d'activités pratiques des étudiants. I: La Facoltà // Il Consiglio di Facoltà ha ridotto le ore di stage per gli studenti. Il professore ha ridotto agli studenti le ore di attività pratica. E: The Faculty // The Teachers' Council have reduced the students' training period. The professor has reduced the students' period of practice. R: Părinţii au redus banii de buzunar ai lui Paul. I-au redus (lui Paul) banii de buzunar. F: Les parents ont réduit l'argent de poche de Paul. Ils ont réduit son argent de poche. I: I genitori hanno ridotto a Paolo il denaro per le sue spese.Gli hanno ridotto il denaro per le piccole spese. E: The parents cut down Paul’s allowance / pocket money. They cut down his poket money. a ~ pe cineva la ceva subiect [±animat] R: Prezenţa // Atitudinea profesorului i-a redus pe elevii zgomotoşi la tăcere. F: La présence // L'attitude du professeur a réduit les élèves bruyants au silence. I: La presenza // L'atteggiamento del professore ha ridotto al silenzio gli studenti chiassosi. E: The professor's presence // attitude has reduced the noisy students to silence. R: Paul i-a redus pe fraţii lui mai mici la ascultare.

F: Paul a réduit ses petits frères à l'obéissance. I: Paolo ha ridotto suoi fratelli più giovani all'ubbidienza. E: Paul has made his younger brothers to listen to him. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a redus programul de lucru. F: Paul a réduit son programme de travail. I: Paolo ha ridotto il suo programma di lavoro. E: Paul shortened his working hours. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a redus fraţii mai mici la ascultare. F: Paul a réduit ses petit frères à l'obéissance. I: Paolo ha costretto i suoi fratelli più giovani all'ubbidienza. E: Paul has made his younger brothers to listen to him. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Activitatea lui Paul se reduce la primirea şi clasarea corespondenţei. (sin. a se limita) F: L'activité de Paul se réduit à la réception de la correspondance et à son classement. I: L'attività di Paolo si riduce al ricevimento e alla classificazione della corrispondenza. E: Paul's activity is reduced to receiving and classification of correspondence. (cu sens pasiv) R: Anul viitor taxele pentru anumite servicii se vor reduce. F: L'année prochaine les taxes pour certains services seront diminuées. L'année prochaine on diminuera les taxes pour certains services. I: L’anno prossimo le tasse per certi servizi saranno ridotte. E: Next year’s taxes for certain services will be reduced. a se ~ a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: Vacanţa studenţilor s-a redus cu o 371

REFUZA

săptămână. Studenţilor li s-a redus vacanţa cu o săptămână. F: Les vacances des étudiants ont été réduites d'une semaine. On a réduit les vacances des étudiants d'une semaine. I: Le vacanze degli studenti sono state ridotte di una settimana. Agli studenti le vacanze sono state ridotte di una settimana. E: The students' vacation has been reduced by one week. REFACE (14. 1) (ind. prez. 1, 6 refac; imperf. 1, 4 refăceam, 2 refăceai etc.; perf. simplu 1 refăcui, 2 refăcuşi etc.; m. m. c. perf. 1 refăcusem, 2 refăcuseşi etc.; ger. refăcând; part. refăcut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Arhitectul a refăcut planul casei. F: L’architecte a refait le projet de la maison. I: L’architetto ha rifatto il progetto della casa. E: The architect remade the draft of the house. R: Întreprinderea de construcţii a refăcut palatul // totul conform planului original. (sin. a reconstrui) F: L'entreprise de constructions a reconstitué le palais // a tout reconstitué conformément au projet original. I: L’impresa edile ha rifatto il palazzo // tutto conformemente al piano originario. E: The construction company has remade the palace according to the original plan. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Sora mea şi-a refăcut rochia după un tipar modern. (sin. a transforma) F: Ma soeur a refait / transformé sa robe d’après un nouveau patron. I: Mia sorella ha rifatto il suo vestito secondo un modello moderno. E: My sister has had the dress remade after a modern pattern.

372

II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: După tratament, pacientul s-a refăcut complet. (sin. a se restabili, a se însănătoşi) F: Après le traitement, le patient s’est complètement rétabli. I: Dopo il trattamento, il paziente si è ripreso completamente. E: After the treatment the patient has completely recovered. R: Orice organism epuizat se reface cu hrană şi odihnă. F: Tout organisme épuisé se refait / se remet / se rétablit grâce à la nourriture et au repos. I: Ogni organismo esausto si riprende con il nutrimento e il riposo. E: Any wornout organism can recover with food and rest. (cu sens pasiv) R: Calculul proiectului se va reface ţinând cont de noii parametri ai construcţiei. (sin. a relua) F: Le calcul du projet sera refait en tenant compte des nouveaux paramètres de la construction. / On va refaire le calcul du projet en tenant compte des nouveaux paramètres de la construction. I: Il calcolo del progetto si rifarà tenendo conto dei nuovi parametri di costruzione. E: The calculation of the project is to be done again taking into consideration the new parameters of the building. REFUZA (1) (ind. prez. 1 refuz)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Paul a refuzat postul de director. F: Paul a refusé le poste de directeur. I: Paolo ha rifiutato il posto di direttore. E: Paul refused the position of manager. R: Filosofia refuză ideile stereotipe. F: La philosophie refuse les idées stéréotypes. I: La filosofia rifiuta le idee stereotipe. E: Philosophy rejects stereotyped ideas.

REGRETA

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I:

E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R:

a ~ pe cineva subiect [+persoană] Paul nu a refuzat pe nimeni. Paul n'a refusé personne. Paolo non ha respinto nessuno / detto di no a nessuno. Paul hasn’t refused anyone. Maria refuză uneori pe toată lumea. Îl refuză şi pe Paul. Nu refuză copiii. Marie refuse parfois tout le monde. Elle refuse même Paul. Elle ne refuse pas les enfants. Maria talvolta dice di no a tutti. Dice di no persino a Paolo. Ai bambini non dice di no. Mary sometimes refuses everybody. She even refuses Paul. She does not refuse the children. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Paul a refuzat propunerea mamei sale de a merge la mare. I-a refuzat mamei sale propunerea de a merge la mare. Paul a refusé la proposition de sa mère d'aller à la mer. Il a refusé sa proposition d'aller à la mer. Paolo ha respinto la proposta di sua madre di andare al mare. Ha respinto la proposta di sua madre di andare al mare. Paul rejected his mother’s suggestion of going to the seaside. He rejected his mother’s suggestion of going to the seaside. a ~ să P a ~ ca ... să P subiect [+persoană] Paul a refuzat să meargă în excursie. Paul a refusé d'aller en excusion. Paolo ha rifiutato di andare in gita. Paul refused to go on the trip. Paul a refuzat ca Maria să-l înlocuiască la birou. Paul a refusé que Marie le remplaçât au bureau. Paolo ha rifiutato che Maria lo sostitusse in ufficio. Paul refused to be replaced by Mary at the office. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul nu-şi refuză niciodată plăcerea de

a citi. F: Paul ne se refuse jamais le plaisir de lire. I: Paolo non si priva mai del piacere di leggere. E: Paul never denies himself the pleasure of reading. R: Paul nu-şi refuză niciodată părinţii. F: Paul ne refuse jamais ses parents. I: Paolo non dice mai di no ai suoi genitori. E: Paul never says “no” to his parents II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Invitaţia unui prieten nu se refuză. F: L'invitation d'un ami ne se refuse pas. On ne refuse pas l'invitation d'un ami. I: L’invito di un amico non si rifiuta. E: A friend’s invitation shouldn’t be declined. a se ~ (cu sens pasiv) R: În general, mărfurile cu defecte se refuză de către consumatori. F: Généralement, les marchandises à defauts sont refusées par les consommateurs. I: In genere, le merci diffettose sono respinte / non sono accettate dai consumatori. E: In general, faulty goods are refused by the buyers. a se ~ (reciproc) R: Paul şi Maria nu s-au refuzat niciodată. F: Paul et Marie ne se sont jamais refusés. I: Paolo e Maria non si sono mai rifiutati (reciproci aiuti). E: Paul and Mary never said “no” to each other. REGRETA (1. 16) (ind. prez. 1 regret, 2 regreţi, 3, 6 regretă)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Senatorul regretă declaraţiile făcute. F: Le sénateur regrette les déclarations qu’il a faites. 373

RENUNŢA

I: Il senatore si rammarica delle dichiarazioni fatte. E: The senator regrets the statements he has made. R: Toată lumea a regretat moartea colegului lor. (sin. a deplânge) F: Tout le monde a regretté la mort de leur collègue. I: Tutti hanno rimpianto la morte del loro collega. E. They all regretted their colleague’s death. R: Senatul a regretat incidentul de la ultima şedinţă. F: Le Sénat a regretté l'incident qui avait eu lieu lors de la dernière séance. I: Il Senato ha espresso il suo rincrescimento per l’incidente dell'ultima riunione. E: The Senate regretted the incident at the last meeting. R: Ziarul nostru regretă neînţelegerile provocate de interviul cu fostul prim-ministru. F: Notre journal regrette les mésentantes provoquées par l’interview avec l’ex-premier ministre. I: Il nostro giornale si rammarica dei malintesi provocati dall’intervista con l’ex primo ministro (l'ex presidente del Consiglio). E: Our newspaper regrets the misunderstanding caused by the interview with the ex-prime-minister. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Sportivii // Conducerea clubului îl regretă pe fostul antrenor al echipei de fotbal. F: Les sportifs // La direction du club regrette l’ex-entraîneur de l’équipe de football . I: Gli sportivi rimpiangono // La direzione del club rimpiange l’ex allenatore della squadra. E: The sportsmen // The Club's Board regret the former trainer of the football team. R: Paul îi regretă pe foştii lui profesori. F: Paul regrette ses anciens professeurs. I: Paolo rimpiange i suoi ex professori. E: Paul regrets his former teachers. 374

R: F: I: E: R: F:

I:

E:

a ~ că P subiect [±animat] (persoană, instituţie) Directorul regretă că nu poate participa la reuniune. Le directeur regrette de ne pas pouvoir participer à la réunion. Il regrette qu’il ne puisse pas participer à la réunion. Il direttore si rammarica di non poter partecipare alla riunione. The manager regrets not being able to take part in the meeting. Ministerul mediului regretă că nu a semnalat la timp poluarea Dunării cu petrol. Le Ministère de l‘environnement regrette de ne pas avoir signalé à temps la pollution du Danube par le fuel. Il ministero dell’ambiente si rammarica di non aver segnalato in tempo l’inquinamento del Danubio da petrolio. The Ministry of the Environment regrets not having reported the oil pollution of the Danube in time.

II. vb. intr. a~ subiect [+persoană] R: Regret, nu am cum să te ajut! (sin. a-i părea rău) F: Je regrette / je suis désolé, je ne peux pas t’aider. I: Mi dispiace, non posso aiutarti. E: Sorry, I can't help you. III.vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Nu se regretă niciodată faptele bune. F: Les bonnes actions ne sont jamais regrettées. On ne doit jamais regretter les bonnes actions. I: Le buone azioni non si rimpiangono mai. E: Good deeds are never regretted. RENUNŢA (1) (ind. prez. 1 renunţ)

I. vb. intr. a ~ la ceva

REPARA

subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul a renunţat la casa care îi revenea din succesiunea părinţilor // la apartament // la maşină. F: Paul a renoncé à la maison qui lui revenait de la succession de ses parents // à l'appartement // à la voiture. I: Dalla eredità dei genitori Paolo ha rinunciato alla casa che gli spettava // all'appartamento // alla macchina. E: Paul has given up the house left to him in his parents' will // the apartment // the car. R: Universitatea a renunţat la un corp de clădire revendicat de foştii proprietari. F: L'Université a renoncé à un bâtiment revendiqué par les anciens propriétaires. I: L'Università ha rinunciato ad un corpo dell'edificio rivendicato dagli ex proprietari. E: The University has given up a building claimed by its former owners. R: Maria a renunţat la facultate. F: Marie a renoncé à la faculté./ Marie a abandonné ses études à la faculté. I: Maria ha rinunciato agli studi universitari. E: Mary dropped out of university. R: Paul a renunţat la ideea de a deveni profesor. (sin. a părăsi, a abandona) F: Paul a renoncé à l’idée de devenir professeur. I: Paolo ha rinunciato all’idea di diventare professore. E: Paul dropped the idea of becoming a teacher. R: Primăria a renunţat la proiectul de reconstruire a centrului istoric. (sin. a abandona) F: La Mairie a renoncé au projet de reconstruction du centre historique. I: Il Comune ha abbandonato il progetto di ricostruzione del centro storico. E: The Town Hall has given up the project of rebuilding the historical center of the city. a ~ să P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul a renunţat să mai creadă în promisiunile Mariei. (sin. a înceta)

F: Paul a renoncé à croire / a cessé de croire aux promesses de Marie. I: Paolo ha rinunciato a credere nelle promesse di Maria. E: Paul gave up believing in Mary’s promises. R: Universitatea a renunţat să coopereze cu anumiţi furnizori. F: L'Université a renoncé à coopérer / a cessé de coopérer avec certains fournisseurs. I: L'Università ha rinunciato a cooperare con certi fornitori. E: The University has given up its cooperation with certain dealers. II. vb. refl. a se ~ la ceva (în constr. impers.) R: S-a renunţat la tema iniţială de cercetare. F: On a renoncé au thème initial de recherche. I: Si è rinunciato al tema iniziale di ricerca. E: They gave up the initial theme of the research. REPARA (1) (ind. prez. 1 repar)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Mecanicul a reparat motorul maşinii. F: Le mécanicien a réparé le moteur de la voiture. I: Il meccanico ha riparato il motore della macchina. E: The mechanic fixed the engine of the car. R: O anumită întreprindere de construcţii a reparat toate casele afectate de cutremur. F: Une certaine entreprise de constructions a réparé / a consolidé toutes les maisons affectées par le tremblement de terre. I: Una certa impresa ha riparato tutte le case danneggiate dal terremoto. E: A certain company has repaired all the houses damaged by the earthquake.

375

REPETA

R:

F: I:

E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Mecanicii au reparat maşina lui Paul. I-au reparat lui Paul maşina. I-au reparat maşina. I-au reparat-o în două zile. Les mécaniciens ont réparé la voiture de Paul. Ils (lui) ont réparé sa voiture. Ils la lui ont réparée en deux jours. I meccanici hanno riparato la macchina a di Paolo. Hanno riparato la macchina.a Paolo. Gliel'hanno riparata in due giorni. The mechanics have fixed Paul's car / fixed the car for Paul. They have fixed his car. They fixed it in two days. a ~ rel. P subiect [+persoană] Tatăl a reparat ce au stricat copiii. Le père a réparé ce que les enfants avaient abîmé. Il padre ha riparato ciò che hanno rovinato i bambini. The father repaired what the children had damaged. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Fratele meu şi-a reparat singur maşina. Mon frère a réparé tout seul sa voiture. Mio fratello ha riparato da solo la sua macchina. My brother fixed his car by himself

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Astfel de defecţiuni se repară destul de greu. F: De telles dérèglementss se réparent difficilement / sont difficiles à réparer. I: Questo tipo di guasti si ripara abbastanza difficilmente. E: Such breakdowns are rather difficult to repair. R: Maşinile se repară la Service. F: On fait réparer les voitures chez le garagiste. On doit faire réparer les voitures chez le garagiste. I: Le macchine si riparano in officina. E: Cars are fixed at the mechanic's.

376

REPETA (1. 16) (ind. prez. 1 repet, 2 repeţi, 3, 6 repetă)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Înainte de spectacol, Paul a repetat poezia de mai multe ori. F: Avant le spectacle, Paul a répété plusieurs fois la poésie. I: Prima dello spettacolo, Paolo ha ripetuto più volte la poesia. E: Before the show, Paul rehearsed the poem several times. R: Nu trebuie să repeţi aceeaşi idee // aceeaşi greşeală. F: Il ne faut pas répéter la même idée // la même erreur. I: Non devi ripetere la stessa idea // lo stesso errore. E: You should not repeat the same idea // mistake. R: Paul a repetat toate verbele neregulate din limba română. (sin. a recapitula) F: Paul a répété tous les verbes irréguliers du roumain. I: Paolo ha ripetuto tutti i verbi irregolari della lingua romena. E: Paul revised all the Romanian irregular verbs. R: Anumite oglinzi repetă la infinit imaginea persoanei sau a obiectului care se află în faţa lor. (sin. a reproduce) F: Certains miroirs répètent à l'infini l'image de la personne ou de l'objet qui se trouvent devant eux. I: Certi specchi ripetono all'infinito l'immagine della persona o dell'oggetto che si trova davanti a loro. E: Certain mirrors infinitely repeat the image of the person or object placed in front of them. R: Maria repetă ultimul an de facultate. (sin. a relua) F: Marie redouble la dernière année d’études à la faculté. I: Maria ripete l’ultimo anno di facoltà. E: Mary remained for the second time in the last academic year. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană]

REPEZI

R: Am repetat argumentele lui Paul. I-am repetat propriile argumente. F: J'ai répété les arguments de Paul. J'ai répété ses propres arguments. I: Ho ripetuto gli argomenti di Paolo. Gli ho ripetuto i suoi stessi argomenti. E: I repeated Paul's arguments. I repeated him his own arguments. a ~ rel. P subiect [+persoană] R: Nu fac decât să repet ce a spus Paul. Repet ce am auzit. F: Je ne fais que répéter ce que Paul a dit. Je répète ce que j'ai entendu dire. I: Non faccio altro che ripetere quello che ha detto Paolo. Ripeto quello che ho sentito (dire). E: I do nothing but repeat what Paul said. I repeat what I have heard. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul îşi repetă lecţiile pentru mâine. (sin. a recapitula) F: Paul répète ses leçons pour demain. I: Paolo ripete le sue lezioni per domani. E: Paul is revising his lessons for tomorrow. R: Actorii îşi repetă rolurile de multe ori. F: Les acteurs répètent leurs rôles plusieurs fois. I: Gli attori ripetono le loro parti molte volte. E: Actors rehearse their parts many times. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Anumite persoane se repetă, ceea ce este foarte plictisitor. F: Certaines personnes se répètent, ce qui est très ennuyeux. I: Certe persone si ripetono, e questo è molto noioso. E: Some persons repeat themselves, which makes them very boring. R: Fiecare eveniment este unic. Nu se repetă niciodată. F: Chaque événement est unique. Il ne se répète jamais. I: Ogni avvenimento è unico. Non si ripete mai. E: Each event is unique. Nothing ever occurs again.

R: Sper ca această situaţie să nu se mai repete. F: J’espère que cette situation ne se répètera plus. I: Spero che questa situazione non si ripeti più. E: I hope this situation is not going to happen again. (cu sens pasiv) R: Tratamentul se repetă la fiecare şase luni. (sin. a relua) F: On doit répéter le traitement tous les six mois. On répète le traitement tous les six mois. I: Il trattamento si ripete ogni sei mesi. E: The treatment is repeated every six months. R: În arta populară, anumite motive decorative se repetă. (sin. a relua) F: Dans l'art populaire, certains motifs se répètent. I: Nell'arte popolare, certi motivi decoratori si ripetono. E: In folk art, certain motifs are repeated. REPEZI (9. 11) (ind. prez. 1, 6 reped, 2 repezi, 3 repede; conj. prez. 3, 6 să repeadă)

I. vb. tr. a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [+ persoană] R: Prietenii noştri ne-au repezit până la poştă cu maşina. (sin. a duce, a transporta) F: Nos voisins nous ont vite conduits en voiture jusqu’à la poste. I: I nostri amici ci hanno portati velocemente in macchina fino alla posta. E: Our friends gave us a lift to the post office. a ~ pe cineva subiect [+ persoană] R: Întotdeauna Paul m-a repezit când (l-)am întrebat ceva. (sin. a certa, a apostrofa) F: Paul m’a toujours rabroué quand je lui ai demandé quelque chose. I: Paolo mi ha sgridato sempre quando (gli) ho chiesto qualcosa. E: Paul has always snubbed me when I asked (him) something. 377

REPEZI

II. vb. refl. a se ~ la ceva a se ~ asupra a ceva subiect [+animat] R: Copiii s-au repezit la prăjituri // asupra prăjiturilor. (sin. a năvăli, a se arunca) F: Les enfants se sont jetés / se sont rués sur les gâteaux. I: I bambini si sono precipitati sui dolci. E: The children threw themselves on the cakes. R: Când au auzit vocea mamei, copiii s-au repezit la uşă. F: Quand ils ont entendu la voix de leur mère, les enfants se sont précipités sur la porte. I: Quando hanno sentito la voce della madre, i bambini si sono precipitati verso la porta. E: When they heard their mother's voice, the children ran to the door. R: Când au văzut oasele, câinii s-au repezit la ele. F: Quand ils ont vu les os, les chiens se sont jetés dessus. I: Vedendo gli ossi, i cani si sono precipitati sopra. E: When they saw the bones, the dogs threw themselves on them. a se ~ la cineva a se ~ asupra cuiva subiect [+animat] R: Imediat ce bunica intră în camera copiilor, toţi se reped la ea. F: Dès que la grand-mère entre dans la chambre des enfants, ils se précipitent / se jettent tous sur elle. I: Appena la nonna entra nella stanza dei bambini, tutti le corrono incontro. E: As soon as granny enters the room, the children run to her. R: Câinii s-au repezit la mine // asupra mea. (sin. a sări la) F: Les chiens se sont rués / se sont jetés sur moi. I: I cani si sono precipitati / gettati su di me. E: The dogs fell upon / attacked me. R: De cum o vede, câinele lui Paul se repede la pisică. F: Dès qu'il le voit, le chien de Paul se jette sur le chat. I: Il cane di Paolo si precipita sul gatto non appena lo vede. 378

E: When Paul's dog sees the cat he attacks it. a se ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Maria s-a repezit la uşă // în curte // spre poartă să vadă cine o caută. (sin. a alerga, a fugi) F: Marie s’est précipitée vers la porte // dans la cour // vers l'entrée ( pour) voir qui la cherchait. I: Maria si è precipitata alla porta// nel cortile// al portone a vedere chi la cercava. E: Mary ran / rushed to the door// in the courtyard // out to see who was looking for her. R: Paul s-a repezit (până) la bibliotecă după cărţi. F: Paul est allé vite / pour quelques minutes à la bibliothèque chercher des livres. I: Paolo ha fatto un salto in biblioteca per cercare dei libri. E: Paul dashed out to the library to get the books. a se ~ să P subiect [+ persoană] R: Paul s-a repezit să-l ajute pe bătrân. (sin. a sări) F: Paul a couru aider le vieillard. I: Paolo si è precipitato ad aiutare il vecchio (signore). E: Paul hurried to help the old man. a se ~ (reciproc) subiect [+animat] R: Boxerii s-au repezit unul la altul / unul contra celuilalt / unul asupra celuilalt. F: Les boxeurs se sont rués l’un sur l’autre. I: I pugili si sono gettati l’uno sull’altro. E: The boxers rushed at each other. (cu sens pasiv) subiect [+persoană] R: Un copil timid nu se repede, chiar dacă a făcut o prostie. (sin. a certa) F: On ne rabroue pas un enfant // On ne doit pas rabrouer un enfant timide, même s’il a fait une bêtise. I: Un bambino timido non si sgrida, anche se ha fatto una stupidaggine. E: A shy child should not be shouted at / reprimanded even if he has done something wrong.

REPREZENTA

REPREZENTA (1. 21) (ind. prez. 1 reprezint, 2 reprezinţi, 3, 6 reprezintă; conj. prez. 3, 6 să reprezinte; imp. 2 reprezintă !)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc, timp, mod) subiect [± animat] R: Paul reprezintă firma FIAT. F: Paul représente la FIAT. I: Paolo rappresenta la ditta FIAT. E: Paul represents FIAT. R: Imaginile din această expoziţie reprezintă mănăstiri din zona Olteniei. (sin. a înfăţişa) F: Les images de cette exposition représentent les monastères de la zone d’Olténie. I: Le immagini di questa mostra rappresentano monasteri della zona dell’Oltenia. E: The photos of this exhibition represent / show monasteries from Oltenia. R: Opera lui Brâncuşi reprezintă idealul sculpturii moderne. (sin. a fi) F: L'oeuvre de Brancusi représente l'idéal de la sculpture moderne. I: L'opera di Brancusi rappresenta l'ideale della scultura moderna. E: Brancusi's work represents the ideal of modern sculpture. R: În fabule, leul reprezintă forţa şi autoritatea. (sin. a simboliza) F: Dans les fables, le lion représente la force et l'autorité. I: Nelle favole, il leone rappresenta la forza e l'autorità. E: In fables, the lion represents force and authority. R: Balanţa reprezintă justiţia. (sin. a simboliza) F: La balance représente la justice. I: La bilancia rappresenta / simboleggia la giustizia. E: The scales represent justice. a ~ pe cineva subiect [± animat] R: Ministrul de externe îl va reprezenta pe primul-ministru la reuniunea de la Bruxelles. F: Le Ministre des Affaires Étrangères représentera le premier ministre à la réunion de Bruxelles. I: Il Ministro degli Esteri rappresenterà il Primo Ministro alla riunione di Bruxelles.

E: The Minister of External Affaires will represent the Prime Minister at the meeting in Brussels. R: Avocaţi vestiţi îi reprezintă pe noii îmbogăţiţi în procese civile. F: Des avocats renommés représentent les nouveaux riches dans des procès civils. I: Avvocati famosi rappresentono i nuovi arricchiti nei processi civili. E: Famous lawyers represent the nouveaux riches in law suits. R: Fotografia îl reprezintă pe dramaturg la premiera primei sale piese. (sin. a înfăţişa) F: La photo représente le dramaturge à la première (représentation) de sa pièce. I: La fotografia rappresenta il drammaturgo alla prima (rappresentazione) della sua opera teatrale. E: The photo shows the playwright on the first night of his play. a ~+ nume pred. (cu statut de vb. copulativ) subiect [- animat] R: Parlamentul reprezintă poporul. F: Le parlement représente le peuple. I: Il Parlamento rappresenta il popolo. E: The parliament represents the people. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a reprezentat facultatea // colegii cu mult succes. F: Paul a représenté sa faculté // ses collègues avec beaucoup de succès. I: Paolo ha rappresentato la sua facoltà // i suoi colleghi con molto successo. E: Paul has successfully represented his faculty // colleagues. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Mâine se va reprezenta piesa “O noapte furtunoasă”. (sin. a se juca) F: Demain on jouera la pièce de théâtre “Une nuit orageuse”. I: Domani sarà rappresentata la commedia “Una notte tempestosa”. E: “A Tempestuous Night” is performed tomorrow.

379

REPR O Ş A

REPROŞA (4) (ind. prez. 1 reproşez)

I. vb. tr. a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+ persoană] R: Profesorul le-a reproşat elevilor neatenţia şi superficialitatea. F: Le professeur a reproché aux élèves le manque d’attention et la superficialité. I: Il professore ha rimproverato agli studenti la disattenzione e la superficialità. E: The teacher reproached the pupils with / for their inattention and superficiality. a-i ~ (cuiva) că P subiect [+persoană] R: Profesorul le-a reproşat elevilor că nu sunt atenţi. F: Le professeur a reproché aux élèves qu’ils n’étaient pas attentifs. I: Il professore ha rimproverato agli studenti di non essere attenti. E: The teacher remonstrated with the pupils for not being attentive. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul îşi reproşează lipsa de interes pentru anumite activităţi colective. F: Paul se reproche le manque d'intérêt pour certaines activités collectives. I: Paolo si rimprovera la sua mancanza d’interesse per certe attività collettive. E: Paul blames himself for his lack of interest in certain group activities. a-şi ~ că P subiect [+persoană] R: Şoferul şi-a reproşat că nu a fost atent la trecerea barierei. (sin. a-şi imputa) F: Le chauffeur s’est reproché de ne pas avoir fait attention au passage à niveau. I: L’autista si è rimproverato di non essere stato attento al passaggio a livello. E: The driver reproached / blamed himself for not having been attentive at the level crossing. a-şi ~ ceva (reciproc) R: Cei doi soţi şi-au reproşat (unul altuia) lipsa de sinceritate.

380

F: Les deux époux se sont reproché l’un à l’autre le manque de sincérité. I: I due coniugi si sono rimproverati l’uno l’altro la mancanza di sincerità. E: The two spouses have reproached each other for their insincerity. II. vb. refl. a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: Preşedintelui Senatului i s-au reproşat atacurile la adresa presei. F: On a reproché au Président du Sénat les attaques contre la presse. I: Al Presidente del Senato sono stati rimproverati gli attacchi contro la stampa. E: The President of the Senate was reproached for his attacks against the press. R: Fotbalistului i s-a reproşat comportamentul agresiv // lipsa de respect pentru spectatori. F: On a reproché au footballeur son comportement agressif // son manque de respect à l'adresse des spectateurs. I: Al calciatore si è rimproverato il (suo) comportamento aggressivo // la (sua) mancanza di rispetto nei confronti degli spettatori E: The football player was reproached for his aggressive behaviour // lack of respect for the public. a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Lui Paul i s-a reproşat de mai multe ori că are un comportament agresiv. I s-a reproşat că foloseşte expresii prea familiare. F: On a reproché plusieurs fois à Paul qu'il avait un comportement agressif. On lui a reproché d'employer des expresssions trop familières. I: Si è rimproverato spesso a Paolo di avere un atteggiamento aggressivo. Gli si è rimproverato di usare delle espressioni troppo familiari. E: Paul has been repeatedly reproached for his aggressive behaviour. He was reproached for using inappropriate language.

RESPECTA

RESPECTA (1. 16) (ind. prez. 1 respect, 2 respecţi, 3, 6 respectă)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [± animat] R: Maria respectă recomandările părinţilor // programul // regulamentul bibliotecii. F: Marie respecte les recommandations de ses parents // respecte / observe le programme // le règlement de la bibliothèque. I: Maria rispetta le raccomandazioni dei genitori // il programma // osserva il regolamento della biblioteca. E: Mary observes her parents' recommendations // the library programme // regulations. R: Cei care respectă legea nu vor avea nici o problemă. F: Ceux qui respectent / observent la loi n’auront aucun problème. I: Quelli che rispettano la legge non avranno nessun problema. E: Those who abide by / observe the law will not have any problems. R: Relatarea lui Paul respectă adevărul. (sin. a fi conform) F: La relation de Paul respecte la vérité / est conforme à la vérité. I: La relazione di Paolo rispetta la verità. E: Paul’s account (of the facts) respects the truth. R: Şcoala îi învaţă pe copii să respecte tradiţiile. F: L'école apprend aux enfants à respecter les traditions. I: La scuola insegna ai bambini a rispettare le tradizioni. E: School teaches the children to observe traditions. a ~ pe cineva subiect [+ persoană] R: Tinerii trebuie să-i respecte pe bătrâni. F: Les jeunes doivent respecter les personnes âgées. I: I giovani devono rispettare gli anziani. E: The young should respect the old. R: Toată lumea îl respectă pe Paul pentru realizările sale. F: Tout le monde respecte Paul pour ses réalisations. I: Tutti rispettano Paolo per le sue

realizzazioni. E: Everybody respects / has regard for Paul for his accomplishments. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+ persoană] R: Moştenitorii au respectat ultima dorinţă a tatălui lor şi nu au vândut casa. I-au respectat voinţa şi în timpul vieţii. (sin. a îndeplini) F: Les héritiers ont respecté le dernier désir de leur père et ils n’ont pas vendu la maison. Même de son vivant, ils ont respecté sa volonté. I: Gli eredi hanno rispettato l’ultimo desiderio del loro padre e non hanno venduto la casa. Hanno rispettato la sua volontà anche durante la sua vita. E: The heirs respected their father's dying wish and didn't sell the house. They used to respect his wish when he was alive, too. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) subiect [± animat] (persoană, instituţie) R: Directorul şi-a respectat promisiunea şi a aprobat organizarea unei petreceri de Anul Nou. F: Le directeur a tenu sa promesse et a approuvé l’organisation d’une fête pour le Nouvel An. I: Il direttore ha rispettato la sua promessa ed ha approvato l’organizzazione di una festa per il Capodanno. E: The manager kept his promise and gave approval for the New Year party. R: Ziarul noastru îşi respectă cititorii şi ţine cont de părerea lor. F: Notre journal respecte ses lecteurs et tient compte de leur opinion. I: Il nostro giornale rispetta i suoi lettori e tiene conto della loro opinione. E: Our paper respects its readers and takes their opinions into consideration. II. vb. refl. a se ~ subiect [+ persoană] R: Multe femei se respectă şi se fac respectate. F: Beaucoup de femmes se respectent et se 381

RESPINGE

font respecter. I: Molte donne si rispettano e si fanno rispettare. E: Many women look after themselves and thus make themselves respected by others. R: Când călătoreşte, fratele meu se respectă. Nu face concesii când este vorba de confort. F: Quand il voyage, mon frère se respecte. Il ne fait pas de concessions quand il s'agit de confort. I: Quando viaggia, mio fratello si rispetta. Non fa concessioni quando si tratta delle sue comodità. E: When travelling, my brother spoils himself. He does not make concessions when it comes to comfort. (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Unii oameni se respectă pentru ce au făcut în viaţă. F: Certaines personnes sont respectées pour ce qu’elles ont fait dans la vie. I: Certe persone vengono rispettate per ciò che hanno fatto nella (loro) vita. E: Some people are respected for what they have accomplished in life. R: Regulamentul se va respecta de către toţi studenţii. F: Le règlement sera respecté / observé par tous les étudiants. I: Il regolamento verrà osservato / rispettate da tutti gli studenti. E : The regulations shall be observed by all the students. R: Trebuie să se respecte promisiunile făcute. F: On doit tenir les promesses faites. I: Si devono rispettare le promesse fatte. E: One must keep one's promises. / Promises made must be kept. R: La noi, s-au respectat întotdeauna obiceiurile de Crăciun. F: Chez nous, on a toujours respecté les coutumes de Noël. I: Da noi si sono rispettate sempre le tradizioni di Natale. E: Christmas customs have always been observed with us. (reciproc) R: Cei doi parteneri de afaceri se respectă unul pe celălalt. F: Les deux partenaires d’affaires se 382

respectent l’un l’autre. I: I due partner di affari si rispettano l’un l’altro. E: The two business partners respect each other. RESPINGE (15) (ind. prez. 1, 6 resping; part. respins)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Medicii l-au respins pe Paul la examenul medical. F: Les médecins ont refusé Paul à examen médical. I: I medici hanno respinto Paolo alla visita medica. E: The doctors failed Paul at the medical examination. R: Soldaţii au respins inamicul şi acum pregătesc atacul. F: Les soldats ont repoussé / ont refoulé l’ennemi et maintenant ils préparent l’attaque. I: I soldati hanno respinto il nemico e ora preparano l’attacco. E: The soldiers have rolled up the enemy and are preparing the attack. R: Comisia de admitere a respins jumătate dintre candidaţi. F: La commission d’admission a refusé / recalé la moitié des candidats. I: La commissione di ammissione ha respinto la metà dei candidati. E: The entrance examination board has rejected half of the candidates. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul // Firma la care lucrează Paul a respins oferta noastră. (sin. a refuza) F: Paul // L'entreprise où Paul travaille a décliné / a refusé notre offre. I: Paolo // La ditta presso cui Paolo lavora ha respinto la nostra offerta. E: Paul // The company Paul works for has rejected / declined / turned down our offer. R: Organismul bolnavului a respins grefa. F: L'organisme du malade a rejeté le greffon / le transplant. I: L'organismo del malato ha rifiutato il

RESTITUI

trapianto / l’inpianto. E: The sickman's body rejected the graft. R: Folia de staniol (de la fereastră) respinge razele soarelui. F: Le papier d’étain (de la fenêtre) réfléchit les rayons du soleil. I: La carta stagnola (della finestra) respinge i raggi del sole. E: The tinfoil (at the window) keeps the sun off. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Comisia de experţi a respins proiectul nostru. Până acum ne-a respins două proiecte. F: La commission d'experts a refusé notre projet. Jusqu'à présent, elle nous a refusé deux projets. I: La commissione di esperti ha respinto il nostro progetto. Finora ci hanno respinto due progetti. E: The board of experts has rejected our project. They have already rejected two projects. R: Judecătorul (le-)a respins vecinilor lui Paul recursul în anulare. F: Le juge a refusé aux voisins de Paul le recours en cassation. I: Il giudice ha rigettato il ricorso ai vicini di Paolo. E: The judge has rejected Paul's neighbours' appeal. R: Calculatorul mi-a respins parola. F: L’ordinateur a refusé mon mot de passe. I: Il computer ha rifiutato la mia password. E: The computer has rejected my password.

start. R: Proiectele care s-au respins nu aveau perspective de aplicare. F: Les projets qui ont été refusés n'avaient pas de perspectives d'application. I: I proggetti che sono stati respinti non avevano possibilità di applicazione. E: The projects which have been rejected / turned down didn't have real perspective to be put into practice. a se ~ (reciproc) subiect [±animat] R: Uneori persoanele cu temperament diferit se resping. F: Parfois les personnes ayant des tempéraments différents se repoussent. I: Talvolta le persone di carattere opposto si respingono reciprocamente. E: Sometimes persons with different temperaments reject each other. R: Electronii, având aceeaşi sarcină, se resping. F: Les électrons, ayant la même charge électrique, se repoussent. I: Gli elettroni che hanno la stessa carica si respingono l'un l'altro. E: The electrons, having identical charges, repel. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) R: Ce s-a propus ieri în şedinţa Senatului s-a respins. F: Ce qui a été proposé hier dans la séance du Sénat n'a pas été voté. I: Quello che è stato proposto ieri alla seduta del Senato è stato respinto. E: What was suggested in the Senate meeting yesterday was voted against.

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Candidaţii cu dosar incomplet se resping la preselecţie. F: Les candidats dont le dossier est incomplet sont refusés en présélection. I: I candidati il cui dossier è incompleto vengono respinti nelle preselezione. E: Candidates with incomplete files are rejected / turned down right from the

RESTITUI (7) (ind. prez. 1, 2 restitui, 3, 6 restituie; conj. prez. 3, 6 să restituie)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria a restituit cărţile împrumutate de la bibliotecă. F: Marie a rendu les livres empruntés à la bibliothèque. I: Maria ha restituito i libri presi in prestito dalla biblioteca. 383

RETRAGE

E: Mary has returned the books borrowed from the library. R: După o jumătate de oră, copilul a restituit patinele şi a plecat acasă. F: Après une demi-heure, l’enfant a rendu les patins et il est parti à la maison. I: Dopo mezz’ora il bambino ha restituito i pattini ed è andato a casa. E: Half an hour later, the child returned the skates and went home. R: Hoţul a restituit banii furaţi. F: Le voleur a rendu l’argent volé. I: Il ladro ha restituito i soldi rubati. E: The thief has returned / replaced / given back the stolen money. a-i ~ ceva cuiva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul i-a restituit prietenului său banii împrumutaţi. (sin. a da înapoi, a înapoia) F: Paul a rendu à son ami l’argent qu’il lui avait emprunté. I: Paolo ha restituito al suo amico i soldi presi in prestito. E: Paul returned the borrowed money to his friend. R: Poliţia (i-)a restituit proprietarului obiectele furate. F: La police a rendu / a restitué au propriétaire les objets volés. I: La polizia ha restituito al proprietario gli oggetti rubati. E: The police returned the stolen objects to the owner. R: Statul român (le-)a restituit proprietarilor casele confiscate abuziv. F: L’État roumain a rendu / a restitué aux propriétaires les maisons confisquées abusivement. I: Lo Stato rumeno ha restituito ai proprietari le case confiscate abusivamente. E: The Romanian State has returned the illegally confiscated houses to their owners. a-şi ~ ceva (reciproc) subiect [+persoană] R: Cei doi prieteni şi-au restituit scrisorile. F: Les deux amis se sont rendu les lettres. I: I due amici si sono restituite le lettere. E: The two friends have given back to 384

each other the letters. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: La sfârşitul expoziţiei lucrările se vor restitui autorilor. F: A la clôture de l’exposition, les oeuvres seront restituées / rendues aux auteurs. I: Alla fine della mostra, i lavori saranno restituiti agli autori. E: At the end of the exhibition the works shall be returned to the artists. a i se ~(cuiva) (în construcţie impers.) subiect [-animat] (rel. P) R: Nu li s-a restituit proprietarilor ce li s-a furat. F: Ce qu'on a volé n'a pas été restitué aux propriétaires. I: Non é stato restituito ai proprietari ciò che avevano rubato loro. E: The owners haven't been returned what had been stolen from them. RETRAGE (15. 1) (ind. prez. 1, 6 retrag; imperf. 1, 4 retrăgeam, 2 retrăgeai etc.; perf. simplu 1 retrăsei, 2 retrăseşi; m. m. c. perf. 1 retrăsesem, 2 retrăseseşi etc.; ger. retrăgând; part. retras)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul a retras toţi banii din cont. (sin. a scoate) F: Paul a retiré tout l’argent de son compte. I: Paolo ha ritirato tutti i soldi dal conto. E: Paul withdrew all the money from the account. R: Întreprinderea de construcţii a retras propunerea de colaborare. (sin. a retracta) F: L'entreprise de constructions a retiré la proposition de collaboration. I: L’impresa edile ha ritirato la proposta di collaborazione. E: The construction company has withdrawn the cooperation proposal. a-i ~ceva (cuiva) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Poliţia a retras unor patroni de

REŢINE

restaurante autorizaţia de funcţionare. F: La Police a retiré à certains restaurateurs l'autorisation de fonctionnement. I: La Polizia ha ritirato la licenza ad alcuni propretari di ristoranti. E: The Police have withdrawn the operating licence from certain restaurant owners. a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Antrenorul l-a retras pe Paul din concurs. (sin. a scoate) F: L’entraîneur a retiré Paul du concours. I: L’allenatore ha ritirato Paolo dalla gara. E: The trainer withdrew Paul from the competition. R: Paul l-a retras pe fratele lui de la Şcoala de muzică. F: Paul a retiré son frère de l'École de musique. I: Paolo ha ritirato suo fratello dalla Scuola di musica. E: Paul has removed his brother from the Music School. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a retras candidatura pentru funcţia de director. F: Paul a retiré sa candidature pour la fonction de directeur. I: Paolo ha ritirato la propria candidatura per la funzione di direttore. E: Paul withdrew his candidature for the manager’s position. R: Paul şi-a retras fiul de la cercul de muzică. F: Paul a retiré son fils du cercle de musique. I: Paolo ha ritirato suo figlio dal circolo di musica. E: Paul withdrew his son from the music circle. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [±animat] R: Paul s-a retras la hotel // în cameră. (sin. a se izola) F: Paul s'est retiré à l'hôtel // dans sa chambre.

I: Paolo si è ritirato in albergo // in camera. E: Paul has retired to the hotel // his room. R: Paul s-a retras din examen după prima probă. (sin. a părăsi, a abandona) F: Il a abandonné l’examen après la première épreuve. I: Paolo si è ritirato dall’esame dopo la prima prova. E: Paul withdrew from the exam after the first test. R: Echipa gazdelor s-a retras din concurs. F: L’équipe locale s’est retirée de la compétition. I: La squadra locale si è ritirata dalla gara. E: The hosting team withdrew from the competition. R: Furtuna s-a retras spre munte. F: L’orage s’est retiré vers la montagne. I: La tempesta è arretrata verso la montagna. E: The storm receded towards the mountains. a i se ~(cuiva) (cu sens pasiv) R: Lui Paul i s-a retras autorizaţia de a vinde în piaţă. F: On a retiré à Paul l’autorisation de vendre au marché. I: A Paolo è stata ritirata l’autorizzazione di vendere al mercato. E: Paul’s authorization to sell in the market was revoked. REŢINE (14. 6) (ind. prez. 1, 6 reţin, 2 reţii, 3 reţine; part. reţinut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Senatul Universităţii a reţinut propunerile studenţilor. F: Le Sénat de l'Université a retenu les propositions des étudiants. I: Il Senato accademico ha ritenuto accettabile le proposte degli studenti. E: The University Senate has accepted // considered the students' suggestions. R: Am reţinut bilete pentru rapidul de dimineaţă. (sin. a rezerva)

385

REŢINE

F: J’ai réservé des billets pour le rapide du matin. I: Ho prenotato dei biglietti per il rapido della mattina. E: We’ve booked tickets for the morning fast train. R: Elevul n-a reţinut ultima strofă din poezie. (sin. a memora, a ţine minte) F: L'élève n’a pas retenu la dernière strophe de la poésie. I: L'allunno non ha ritenuto l'ultima strofa della poesia. E: The pupil could not remember the last stanza of the poem. a ~ ceva pentru cineva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Pentru Paul, am reţinut loc la altă masă. (Lui Paul) i-am reţinut loc la altă masă. (sin. a opri, a ocupa) F: Pour Paul, nous avons retenu une place à une autre table. Nous lui avons retenu une place à une autre table. I: A / per Paolo abbiamo prenotato un posto in un altro tavolo. (A Paolo) gli abbiamo riservato un posto in un altro tavolo. E: I’ve kept / booked a seat for Paul at a different table. R: Pentru plata creditului, banca i-a reţinut lui Paul, lunar, o sumă fixă. (sin. a opri) F: Pour le remboursement du crédit, la banque a retenu à Paul, chaque mois, une somme fixe. I: Per il pagamento del credito, la banca ha trattenuto mensilmente a Paolo una somma fissa. E: For the payment of the credit, the bank deducted a fixed amount from Paul’s salary. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] R: Nu am reţinut prenumele acestui tânăr. Nu i-am reţinut decât numele de familie. (sin. a ţine minte) F: Je n’ai pas retenu le prénom de ce jeune homme. Je n'ai retenu que son nom de famille. I: Non ho memorizzato il suo nome di questo giovane. Non ho memorizzato 386

che il suo cognome. E: I didn't catch this young man's Christian name. I only remember his family name. R: Poliţia a reţinut actele de identitate ale mai multor persoane. Le-a reţinut actele de identitate. (sin. a ridica) F: La police a retenu les pièces d'identité de plusieurs personnes. Elle a retenu leurs pièces d'identité. I: La polizia ha trattenuto le carte di identità di parecchie persone. Ha trattenuto le loro carte di identità. E: The Police have retained several persons' IDs. The Police have retained their IDs. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: După curs, profesorul ne-a reţinut pentru fixarea consultaţiilor. F: Après le cours, le professeur nous a retenus pour fixer les consultations. I: Dopo la lezione il professore ci ha trattenuto per fissare le ore di ricevimento. E: After class, the teacher kept us in to settle the tuturial. R: Părinţii Mariei îl reţin mereu pe Paul la cină. F: Les parents de Marie retiennent souvent Paul à dîner. I: I genitori di Maria trattengono spesso Paolo a cena. E: Mary's parents frequently invite Paul to dinner / make Paul stay for dinner. R: Poliţia l-a reţinut pe infractor. (sin. a închide, a aresta) F: La police a arrêté le délinquant. I: La polizia ha fermato il deliquente. E: The police arrested the criminal. a ~ că P subiect [+persoană] R: Am reţinut că Paul este plecat pentru două săptămâni. F: J’ai retenu que Paul était parti pour deux semaines. I: Ho capito che Paolo è partito per due settimane. E: I understand Paul is away for two weeks. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a reţinut colegii peste program.

REU Ş I

F: Paul a retenu ses collègues après le programme. I: Paolo ha trattenuto i suoi colleghi oltre l’orario. E: Paul kept his colleagues overtime. R: Maria îşi reţine cu greu lacrimile. (sin. a stăpâni) F: Marie retient difficilement / à grandpeine ses larmes. I: Maria trattiene a stento le lacrime. E: Mary can barely hold back her tears. a-şi ~ ceva R: Paul şi-a reţinut bilet pentru ultimul spectacol. F: Paul a retenu un billet pour le dernier spectacle. I: Paolo ha prenotato un biglietto per l’ultimo spettacolo. E: Paul booked a ticket for the last show. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: La hotel, actul de identitate se reţine la recepţie. (sin. a opri) F: A l’hotel, la carte d’identité est retenue à la réception. I: In albergo, la carta di identità viene trattenuta alla reception. E: At the hotel, the I.D. is kept at the reception desk. R: Regulile gramaticale se reţin prin exerciţii. (sin. a învăţa) F: Les règles de grammaire se retiennent / sont retenues par des exercices. I: Le regole grammaticali si ricordano / ritengono con gli esercizi. E: Grammar rules are remembered through exercises. a se ~ a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: S-au reţinut actele de identitate ale mai multor persoane. Li s-au reţinut (mai multor persoane) actele de identitate. F: On a retenu les pièces d'identité de plusieurs personnes. On a retenu leurs pièces d'identité. / Les pièces d'identité de plusieurs personnes ont été retenues. Leurs pièces d'identité ont été retenues. I: Sono state trattenute le carte di identità di parecchie persone. Le loro carte di

identità sono state trattenute. E: Several persons' ID cards have been retained. Their ID cards have been retained. a se ~ pentru cineva a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: S-a reţinut pentru Paul un loc la masa din colţ. (Lui Paul) i s-a reţinut un loc la masa din colţ. F: On a retenu une place pour Paul à la table du coin. I: A Paolo è stato riservato un posto al tavolo nell’angolo. E: A seat was kept for Paul at the table in the corner. REUŞI (10) (ind. prez. 1, 6 reuşesc)

I. vb. intr. a~ subiect [-animat] R: Experienţa a reuşit. F: L'expérience a réussi. I: L'esperienza è riuscita. E: The experiment has been successful. a ~ la ceva subiect [+persoană] R: Paul a reuşit la examenul de admitere la Facultatea de Chimie. (sin. a fi admis) F: Paul a réussi à l’examen d’entrée à la Faculté de Chimie. I: Paolo è riuscito all’esame di ammissione alla Facoltà di Chimica. E: Paul passed the entrance examination at the Faculty of Chemistry. a-i ~ cuiva subiect [-animat] R: De data aceasta, prăjitura i-a reuşit Mariei. (sin. a ieşi bine) F: Cette fois-ci, le gâteau a réussi à Marie. I: Questa volta, il dolce è riuscito a Maria. E: This time Mary’s cake came out well. II. vb. tr. a ~ să P subiect [+persoană] R: Paul a reuşit să se transfere la Bucureşti. (sin. a izbuti) F: Paul a réussi à se (faire) transférer à 387

REVENI

Bucarest. I: Paolo è riuscito a trasferirsi a Bucarest. E: Paul managed to get a transfer to Bucharest. III.vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: S-a reuşit terminarea la timp a proiectului. F: On a réussi à finir le projet à temps. I: Si è riusciti a terminare in tempo il progetto. E: They managed to finish the project on time. a se ~ (în constr. impers.) R: În viaţă se reuşeşte prin muncă şi prin inteligenţă. F: On réussit dans la vie par le travail et par l'intelligence. I: Nella vita si riesce con il lavoro e con l’intelligenza. E: In life, one succeeds through work and intelligence. REVENI (9. 2) (ind. prez. 1, 6 revin, 2 revii, 3 revine; conj. prez. 3, 6 să revină; imperativ 2 revino)

I. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Paul a revenit. Poate fi contactat. (sin. a se întoarce) F: Paul est revenu. On peut le contacter. I: Paolo è ritornato. Può essere contattato. E: Paul is back. He can be reached. a ~ + circ. (loc, timp) subiect [±animat] R: Paul a plecat, dar va reveni curând. F: Paul est parti, mais il reviendra bientôt. I: Paolo è partito, ma tornerà presto, E: Paul has gone, but he will be back soon. R: Păsările care nu rezistă la frigul iernii, pleacă toamna din Delta Dunării şi revin primăvara. F: Les oiseaux qui ne résistent pas au froid de l'hiver, quittent le Délta du Danube en automne et y reviennent au 388

printemps. I: Gli uccelli che non resistono al freddo dell'inverno, lasciano il Delta del Danubio d'autunno e ritornano in primavera. E: The birds which do not resist in the cold of the winter leave the Danube Delta in the autumn and come back in spring. R: După o misiune de recunoaştere, avioanele au revenit la bază. F: Après une mission de reconnaissance, les avions sont rentrés à la base. I: Dopo una missione di ricognizione, gli aerei sono ritornati alla base. E: After a reconnoitering mission, the planes have returned to base. R: Anumite anglicisme revin mereu în exprimarea tinerilor. F: Certains anglicismes reviennent sans cesse dans l'expression des jeunes. I: Alcuni inglesismi // anglicismi ricorrono sempre nel parlare dei giovani. E: Certain anglicisms keep coming back in the young men's vocabulary. a ~ asupra a ceva a ~ la ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul a revenit asupra deciziei de a demisiona. (sin. a renunţa) F: Paul est revenu sur sa décision de démissionner. I: Paolo è ritornato sulla decisione di dimettersi. E: Paul went back on his decision to resign. R: În explicaţiile sale, ministrul a revenit la problema bugetului. (sin. a relua) F: Dans ses explications, le ministre est revenu au problème du budget. I: Nelle sue spiegazioni, il ministro è ritornato sul problema del bilancio. E: In his explanations, the minister came back to the budget issue. a(-i) ~ cuiva subiect [-animat] R: Întreţinerea copiilor (le) revine părinţilor. F: L’entretien des enfants revient aux parents. I: Il mantenimento dei figli spetta ai genitori.

E: Children's maintenance is the responsibilty of the parents. / Providing for the children is their parents’ responsibility. R: Tehnoredactarea lucrării (îi) revine Mariei. (sin. a se atribui) F: La technorédaction de cet ouvrage revient à Marie. I: L’impostazione tipografica del lavoro tocca a Maria. E: The make-up of this work is Mary’s responsibility. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) (în constr. impers.) R: La ora prânzului se va reveni la hotel. F: A l’heure du déjeuner, on reviendra à l’hôtel. I: All’ora del pranzo si ritornerà all’albergo. E: At lunch time we shall go back to the hotel. a se ~ asupra a ceva (în constr. impers.) R: La sfârşitul dezbaterii, se va reveni asupra aspectelor sociale. F: À la fin du débat, on reviendra sur les aspects sociaux. I: Alla finedel dibattito, si ritornerà sugli aspetti sociali. E: At the end of the debate, we’ll reconsider the social aspects. a-şi ~ (din ceva) + circ. (timp) subiect [+persoană] R: După câteva zile, Paul şi-a revenit (din starea de oboseală). (sin. a se reface) F: Après quelques jours, Paul est revenu de l'état de fatigue. I: Dopo qualche giorno Paolo è uscito dallo stato di stanchezza. E: In a few days Paul has recovered from his fatigue. REZEMA (1. 8) (ind. prez. 1 rezem, rezemi, 3, 6 reazemă)

I. vb. tr. a ~ ceva de ceva subiect [+persoană] R: Grădinarul a rezemat scara de perete. F: Le jardinier a appuyé l’échelle contre le mur / au mur.

I: Il giardiniere ha appoggiato la scala alla parete. E: The gardener has leant / stood / propped the ladder against the wall. a ~ ceva al cuiva pe ceva subiect [+persoană] R: Infirmiera a rezemat capul copilului pe braţul său // pe pernă. F: L’infirmière a appuyé la tête de l’enfant sur son bras // sur l'oreiller. I: L’infermiera ha appoggiato la testa del bambino sul suo braccio // sul cuscino. E: The nurse rested the head of the child on her arm // on the pillow. a-şi ~ ceva de ceva (cu dat. pos.) R: Copilul şi-a rezemat capul de umărul mamei sale. F: L’enfant a appuyé sa tête sur l’épaule de sa mère. I: Il bambino ha appoggiato la testa sulla spalla di sua madre. E: The child leant his head on his mother's shoulder. R: Bătrânul şi-a rezemat bastonul de scaun. F: La vieillard a appuyé son bâton contre la chaise. I: Il vecchio signore ha appoggiato il suo bastone alla sedia. E: The old man leant his walking stick on the chair. II. vb. refl. a se ~ de, pe ceva subiect [±animat] R: Copilul s-a rezemat de perete. F: L’enfant s’est adossé au mur. I: Il bambino si è appoggiato alla parete. E: The child leant against the wall. R: Balustrada podului se reazemă pe stâlpi. (sin. a se sprijini) F: La balustrade du pont s’appuie sur des piliers. I: Il parapetto del ponte poggia su dei pali. E: The rail of the bridge rests on pillars. a se ~ de ceva (cu sens pasiv) R: Scara se reazemă de perete. F: On appuie l’échelle contre le mur. I: La scala si appoggia alla parete. E: The ladder is propped against the wall. 389

REZERVA

REZERVA (1) (ind. prez. 1 rezerv)

I. vb. tr. a ~ ceva pentru ceva a ~ ceva la ceva subiect [+persoană] R: Prietenii mei au rezervat din timp bilete pentru // la concertul de mâine. (sin. a reţine) F: Mes amis ont réservé d'avance des billets pour le concert de demain. I: I miei amici hanno prenotato da tempo i biglietti per il concerto di domani. E: My friends have booked tickets for tomorrow’s concert in advance. R: Maria a rezervat locuri la // pentru trenul de ora zece. (sin. a reţine) F: Marie a réservé / a retenu des places dans // pour le train de dix heures. I: Maria ha prenotato i posti per il treno delle dieci. E: Mary has booked seats on the ten o'clock train. a ~ ceva + circ.(loc) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul a rezervat o cameră la hotel. (sin. a reţine) F: Paul a réservé une chambre à l’hôtel. I: Paolo ha prenotato una camera in albergo. E: Paul has booked a room at the hotel. a ~ ceva pentru cineva a-i ~ (cuiva) ceva ± circ. (loc) subiect [±animat] (persoană, instituţie, abstract) R: Maria a rezervat pentru prietenii ei o masă la restaurantul chinezesc. Le-a rezervat una şi părinţilor ei. (sin. a reţine) F: Marie a réservé pour ses amis une table au restaurant chinois. Elle y a réservé une pour ses parents aussi. I: Maria ha prenotato un tavolo al ristorante cinese per i suoi amici. Ne ha prenotato uno anche per i suoi genitori. E: Mary has reserved her friends a table at the Chinese restaurant. She has made reservations for her parents as well. R: Organizatorii conferinţei au rezervat o cale de acces pentru handicapaţi. În 390

sală, le-au rezervat locuri special amenajate. (sin. a pregăti) F: Les organisateurs de la conférence ont réservé une voie d'accès pour les handicapés. Dans la salle, on leur a réservé des places spécialement aménagées. I: Gli organizzatori della conferenza hanno riservato una via d'accesso per le persone con handicap. Nella sala hanno riservato loro dei posti speciali. E: The organizers of the Conference have reserved an access route for the physically disabled participants. In the Conference Hall these participants had specially arranged places. R: Pentru întoarcere, Paul i-a rezervat Mariei o mare surpriză.(sin. a pregăti) F: Pour son retour, Paul a réservé à Marie une grande surprise. I: Per il suo rientro, Paolo ha riservato una grande sopresa a Maria. E: On her return, Paul has reserved Mary a big surprise. R: Viitorul ne va rezerva multe surprize. F: L’avenir nous réservera beaucoup de surprises. (sin. a oferi) I: Il futuro ci riserverà molte sorprese. E: The future will have / hold in store many surprises for us. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul şi-a rezervat două bilete la concertul de sâmbătă seara. F: Paul a réservé deux billets pour le concert de samedi soir. I: Paolo si è riservato / ha prenotato due biglietti per il concerto di sabato sera. E: Paul has booked to tickets for the afternoon concert. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) subiect [+persoană] R: Delegatul şi-a rezervat dreptul de a nu face declaraţii. F: Le délégué s’est réservé le droit de ne pas faire de déclarations. I: Il delegato si è riservato il diritto di non fare dichiarazioni. E: The delegate has reserved the right / retained the power to make no statements.

REZISTA

II. vb. refl. a se ~ pentru ceva subiect [+persoană] R: Atletul s-a rezervat pentru cursa de 5000 de metri şi a renunţat la cea de 3000. F: L’athlète s’est réservé pour la course de 5000 mètres et a renoncé à celle de 3000. I: L’atleta si è riservato per la corsa dei 5000 metri e ha rinunciato a quella dei 3000. E: The athlete has saved himself for the 5000 metres and gave up the 3000 metres race. a se ~ + circ. (loc) (cu sens pasiv) R: Biletele de avion se rezervă cu trei luni înainte. F: On réserve / on retient les billets d’avion trois mois à l’avance. I: I biglietti per l’aereo si prenotano tre mesi prima. E: Plane tickets are booked three months in advance. REZISTA (1. 14) (ind. prez. 1 rezist, 2 rezişti, 3, 6 rezistă)

I. vb. intr. a ~ la ceva subiect [±animat] R: Militarii cu pregătire specială rezistă la atacurile cele mai dure. F: Les militaires à formation spéciale résistent aux attaques les plus dures. I: I militari di formazione speciale resistono agli attacchi più duri. E: Soldiers with a special training can stand up to the toughest attacks. R: Cămilele rezistă la căldură mai bine decât alte animale. (sin. a suporta) F: Les chameaux résistent à la chaleur mieux que d’autres animaux. I: I cammelli resistono al caldo meglio degli altri animali. E: Camels stand / resist heat better than other animals. R: Unele organisme rezistă la schimbările de temperatură. F: Certains organismes résistent aux changements de température. I: Alcuni organismi resistono ai

cambiamenti di temperatura. E: Some beings can stand / resist temperature variations. R: Cablul a rezistat la presiuni foarte mari. F: Le câble a résisté à de très grandes pressions. I: Il cavo ha resistito a pressioni fortissime. E: The cable resisted very high pressure. a ~ la ceva a ~ + abstract în dativ R: Paul a rezistat la toate tentaţiile. A rezistat tuturor tentaţiilor. F: Paul a résisté à toutes les tentations. I: Paolo ha resistito a tutte le tentazioni. E: Paul has resisted all temptations. R: Maria a rezistat insistenţelor / la insistenţele prietenilor săi. F: Marie a résisté aux insistances de ses amis. I: Maria ha resistito alle insistenze dei suoi amici. E: Mary has stood up against friends' insistence. R: Multe clădiri n-au rezistat seismului / la seismul din 1977. F: Beaucoup de bâtiments n’ont pas résisté au tremblement de terre de 1977. I: Molti edifici non hanno resistito al terremoto del 1977. E: Many buildings couldn't withstand the 1977 earthquake. R: Iahtul lor a rezistat furtunii / la furtună. F: Leur yacht a résisté à la tempête. I: Il loro yacht ha resistito alla tempesta. E: Their yacht has weathered the storm. a~ (în constr. abs.) subiect [±animat] R: Paul este foarte obosit. Nu mai rezistă. F: Paul est très fatigué. Il ne résiste plus. I: Paolo è molto stanco. Non resiste più. E: Paul is very tired. He can stand no more. R: Copilul a rezistat, deşi starea lui era foarte proastă. F: L’enfant a résisté, quoique son état fût très mauvais. I: Il bambino ha resistito anche se era in pessimo stato. E: The child has resisted, although his condition was very serious. R: Casa este foarte veche. Nu mai rezistă 391

REZOLVA

mult. F: La maison est très vieille. Elle ne résistera plus longtemps. I: La casa è molto vecchia. Non resisterà più a lungo. E: The house is very old. Il can't resist any more. II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) (în constr. impers.) R: În situaţii dificile se rezistă greu. F: Dans des situations difficiles on résiste difficilement. I: Nelle situazioni difficili si resiste difficilmente. E: One can barely hold on in a tight spot. a se ~ la ceva (în constr. impers.) R: La o asemenea ofertă nu se poate rezista. F: On ne peut pas résister à une telle offre. I: Non si può resistere ad una simile offerta. E: One cannot resist such an offer. / Such an offer can't be resisted. REZOLVA (1) (ind. prez. 1 rezolv)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Maria a rezolvat ecuaţia în cinci minute. F: Marie a résolu l’équation en cinq minutes. I: Maria ha risolto l’equazione in cinque minuti. E: Mary solved the equation in five minutes. R: Paul a rezolvat problema cazării. (sin. a soluţiona) F: Paul a résolu le problème du logement. I: Paolo ha risolto il problema dell’alloggio. E: Paul has solved / worked out / settled the accommodation issue. R: Votul secret a rezolvat balotajul. F: Le vote secret a résolu / a tranché le ballottage. I: Il voto segreto ha risolto il ballottaggio. 392

E: The secret vote has cleared up the ballot. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva ± circ. (mod) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Directorul a rezolvat solicitările elevilor. Le-a rezolvat (elevilor) toate solicitările. F: Le directeur a résolu les sollicitations des élèves. Il a résolu toutes leurs sollicitations. I: Il direttore ha trovato la soluzione alle richieste degli studenti. Ha trovato la soluzione a tutte le loro richieste. E: The principal solved the pupils' demands. He solved all their demands. R: Comisia i-a rezolvat favorabil lui Paul una dintre cereri. F: La commission a résolu favorablement l'une des demandes de Paul. I: La commissione ha risolto favorevolmente a Paolo una delle sue richieste. E: The board has approved Paul one of his written requests. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a rezolvat toate problemele. F: Paul a résolu tous ses problèmes. I: Paolo ha risolto tutti i suoi problemi. E: Paul has settled all his affairs. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Nu orice solicitare se rezolvă imediat. F: Toutes les requêtes ne se résolvent pas sur place / tout de suite. I: Non tutte le richieste si risolvono subito. E: Not all request can be solved right away. R: Fii liniştită, problemele tale se vor rezolva de către persoane competente. F: Sois tranquille, tes problèmes seront résolus par des personnes compétentes. I: Stai tranquilla, i tuoi problemi saranno risolti da persone competenti. E: Don't worry, your problems will be solved by competent persons.

RIDICA

RIDICA (1) (ind. prez. 1 ridic)

I. vb. tr. a ~ ceva (parte a corpului) subiect [+animat] R: Bunicul a ridicat capul // ochii // privirea de pe carte şi i-a privit pe nepoţi. F: Le grand-père a levé la tête // les yeux // le regard de son livre et a regardé ses petits-fils. I: Il nonno ha alzato la testa // gli occhi // lo sguardo e ha guardato i suoi nipoti. E: The grandfather raised his head // eyes from the book and looked at his grandchildren. R: Poliţiştii au ordonat hoţului să ridice mâinile. El a ridicat mâinile pentru a se preda. F: Les policier ont ordonné au voleur de lever les mains. Il a levé les mains pour se rendre. I: I poliziotti hanno ordinato al ladro di alzare le mani. Lui ha alzato le mani per arrendersi. E: The police have ordered the thief to raise his hands. He raised his hands to show that he was surrendering. R: Toţi câinii ştiu să ridice laba când le ceri s-o ridice. F: Tous les chiens savent lever la patte quand on leur demande de la lever. I: Tutti i cani sanno alzare la zampa quando si chiede loro di alzarla. E: All dogs raise their paw when you ask them to. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Primăria a ridicat o statuie în memoria întemeietorului teatrului românesc. (sin. a înălţa) F: La Mairie a élevé / a dressé / a érigé une statue à la mémoire du fondateur du théâtre roumain. I: Il Comune ha fatto erigere una statua in memoria del fondatore del teatro rumeno. E: The City Hall had a statue raised in the memory of the founder of the Romanian theatre. R: Părinţii lui Paul au ridicat o casă de vacanţă. (sin. a construi)

F: Les parents de Paul ont construit une maison de vacances. I: I genitori di Paolo hanno costruito una casa di vacanze. E: Paul's parents have had a bungalow built. R: Municipalitatea ridică zilnic gunoiul. F: La municipalité fait enlever chaque jour les ordures. I: L'amministrazione comunale fa rimuovere i rifiuti ogni giorno. E: The municipality has the garbage taken away every day. R: Guvernul face eforturi pentru a ridica nivelul de trai al populaţiei. (sin. a îmbunătăţi) F: Le Gouvernement fait des efforts pour élever / relever / hausser le niveau de vie de la population. I: Il Governo fa degli sforzi per elevare il livello di vita della popolazione. E: The Government makes all the effort to improve the living standard of the polulation. R: Comercianţii ridică preţurile în funcţie de rata inflaţiei. (sin. a mări) F: Les commerçants augmentent les prix en fonction du taux de l'inflation. I: I commercianti aumentano i prezzi in funzione dell'indice di inflazione. E: Businessmen raise the prices in accordance with the inflation rate. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria a mutat fotoliul din camera ei. Paul a ajutat-o să-l ridice şi să-l transporte. F: Marie a déplacé le fauteuil de sa chambre. Paul l’a aidée à le soulever et à le transporter. I: Maria ha spostato la poltrona della sua stanza. Paolo l'ha aiutata a sollevarla e a trasmutarla. E: Mary has moved the armchair from her room. Paul helped her lift it and transport it. R: Paul a ridicat cartea de jos şi a pus-o pe raft. (sin. a lua) F: Paul a ramassé le livre et l’a mis sur l’étagère. I: Paolo ha alzato / raccolto il libro da terra e l’ha messo sul ripiano. E: Paul picked up the book and put it on 393

RIDICA

the shelf. R: La şedinţa de Consiliu, studenţii au ridicat problema autogestiunii în cămine. (sin. a pune ) F: À la réunion du Conseil, les étudiants ont posé le problème de l'autogestion dans les foyers. I: Alla riunione del Consiglio di Facoltà gli studenti hanno sollevato il problema dell'autogestione delle case degli studenti. E: At the Council meeting the students raised the problem of self-management in their halls of residence. R: Toţi invitaţii au ridicat paharul în sănătatea gazdei lor. F: Tous les invités ont levé le verre à la santé de l’hôte / de l' hôtesse de la maison. I: Tutti gli ospiti hanno fatto un brindisi alla salute del padrone / della padrona di casa. E: All the guests have raised the glass in honour of their host. R: Elevii au învăţat să ridice numere întregi la pătrat şi la cub. (sin. a calcula) F: Les élèves ont appris à lever au carré et au cube des nombres entiers. I: Gli studenti hanno appreso a elevare numeri interi alla seconda e alla terza potenza. E: The pupils have learned to raise numbers by the power of two and by the power of three. a ~ ceva subiect [±animat] R: La antrenamente şi în concurs, halterofilii ridică greutăţi din ce în ce mai mari. F: Aux entraînements et en coucours, les haltérophiles soulèvent des poids de plus en plus lourds. I: Agli allenamenti e nei concorsi, i pesisti sollevano dei manubri sempre più pesanti. E: In training and in competitions weightlifters lift ever heavier weights. R: Macarale performante ridică greutăţi de zeci de tone. F: Des grues performantes soulèvent des poids de plusieurs dizaines de tonnes. I: Delle gru potenti sollevano pesi di decine di tonnellate. 394

E: Modern cranes can lift weights of tens of tons. R: Vântul ridică praful de pe străzi. F: Le vent soulève la poussière des rues. I: Il vento solleva la polvere dalle strade. E: The wind stirs up the dust in the street. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: O bătrână a căzut pe stradă. Doi trecători au ridicat-o şi au ajutat-o să ia un taxi. F: Une vieille femme est tombée dans la rue. Deux passants l'ont relevée / l'ont mise debout et l'ont aidée à prendre un taxi. I: Una vecchia signora è caduta sulla strada. Due passanti l'hanno alzata e l'hanno aiutata a prendere un tassi. E: An old woman fell in the street. Two passers-by helped her to stand up and take a taxi. R: Poliţia i-a ridicat pe toţi vagabonzii din gară. F: La Police a ramassé tous les clochards de la gare. I: La Polizia ha radunato tutti i vagabondi della stazione. E: The Police have arrested all the homeless in the station. R: Poliţiştii l-au ridicat pe hoţ. (sin. a aresta) F: Les policiers ont arrêté le voleur. I: I poliziotti hanno arrestat il ladro. E: The policemen arrested the criminal. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Paul a ridicat banii Mariei din cont. I-a ridicat (Mariei) banii din cont. (sin. a scoate) F: Paul a retiré l’argent du compte de Marie. Il lui a retiré l'argent du compte. I: Paolo ha ritirato i soldi di Maria dal conto. Le ha ritirato (a Maria) i soldi dal conto. E: Paul withdrew Mary's money from the account. He withdrew her money from the account. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul şi-a ridicat o casă foarte frumoasă.

RĂSPUNDE

(sin. a construi) F: Paul s’est fait construire une très belle maison. I: Paolo si è costruito una casa molto bella. E: Paul had a very handsome house built. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria nu şi-a ridicat corespondenţa de două săptămâni. F: Marie n’a pas levé son courrier depuis deux semaines. I: Maria non ha ritirato la sua corrispondenza da due settimane. E: Mary hasn’t picked up her mail for two weeks. R: Maria şi-a ridicat capul // privirea de pe carte. F: Marie a levé la tête // le regard de son livre. I: Maria ha sollevato la testa // lo sguardo dal libro. E: Mary raised her head // eyes from the book. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, timp, mod) subiect [±animat] R: Bătrâna se ridică cu difficultate de pe scaun // din pat. F: La vieille se soulève avec peine de sa chaise // du lit. I: La vecchia signora si alza con difficoltà dalla sedia // dal letto. E: The old woman stands up from the chair with difficulty. R: Când profesorii intră în clasă, elevii se ridică în picioare. F: Quand les professeurs entrent en classe, les élèves se lèvent / se mettent debout. I: Quando il professore entra in classe, gli studenti si alzano in piedi. E: When the teacher enters the classroom, the pupils stand up. R: În zborul lor, păsările se ridică spre cer. ( sin. a se înălţa) F: Dans leur vol, les oiseaux s'élèvent vers le ciel. I: Nel loro volo gli uccelli si alzano verso il cielo. E: In their flight, the birds fly up to the sky. R: Spre prânz, ceaţa s-a ridicat. (sin. a se

risipi, a se împrăştia) F: Vers midi, le brouillard s’est levé / s’est dissipé. I: La nebbia si è alzata verso l’ora di pranzo. E: The fog lifted towards noon. R: Nivelul apelor s-a ridicat cu un metru. (sin. a creşte) F: Le niveau des eaux a monté d’un mètre. I: Il livello delle acque è cresciuto di un metro. E: Waters level rose by one metre. R: Valoarea acestui tablou se ridică la câteva milioane de dolari. (sin. a urca, a ajunge) F: La valeur de ce tableau monte à quelques millions de dollars. I: Il valore di questo quadro ammonta a qualche milione di dollari. E: The value of this painting amounts / comes to several million dollars. R: Din această şcoală s-au ridicat mulţi specialişti de renume. (sin. a ieşi) F: Beaucoup de spécialistes de prestige sont sortis de cette école. I: Da questa scuola sono usciti molti specialisti famosi. E: Many famous specialists graduated from this school. a se ~ + circ. (loc, timp) (cu sens pasiv) R: Scrisorile se ridică din cutia poştală din două în două ore. F: Les lettres sont levées de la boîte postale toutes les deux heures. I: Le lettere si ritirano dalla cassetta postale ogni due ore. E: The letters are taken from the mail box every two hours. R: Pentru a construi un dreptunghi se ridică două perpendiculare pe bază. (sin. a duce, a trasa) F: Pour construire un rectangle, on dresse deux droites perpendiculaires sur la base. I: Per costruire un rettangolo si tracciano due perpendicolari alla base. E: In order to draw a rectangle you raise two perpendiculars on the base. a se ~ să P subiect [+persoană] R: Invitaţii s-au ridicat să plece. (sin. a se scula) F: Les invités se sont levés pour partir. 395

RISCA

I: Gli ospiti si sono alzati per partire. E: The gueste stood up to leave. RISCA (1. 13) (ind. prez. 1 risc, 2 rişti, 3, 6 riscă; conj. prez. 3, 6 să rişte)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Există oameni care riscă totul în viaţă. F: Il y a des gens qui risquent tout dans la vie. I: Ci sono delle persone che rischiano tutto nella vita. E: There are people who risk everything in life. R: Jucătorii riscă adesea sume mari de bani pe o singură carte. F: Les joueurs risquent souvent de grosses sommes d’argent sur une seule carte. I: I giocatori rischiano spesso grosse somme di soldi su una sola carta. E: Card players often risk large sums of money on the turn of one card. a ~ să P subiect [+persoană] R: Paul a riscat să fie exclus din barou din cauza comportamentului său. F: Paul a risqué d’être exclu du barreau à cause de son comportement. I: Paolo ha rischiato di essere escluso / radiato dall'ordine degli avvocati per il suo comportamento. E: Paul has run the risk of being disbarred because of his behaviour. R: Nu patina pe lac, rişti să cazi în apă dacă se sparge gheaţa. F: Ne patine pas sur le lac, tu risques de tomber à l’eau si la glace se brise. I: Non pattinare sul lago, rischi di cadere in acqua se si rompe il ghiaccio. E: Don' t skate on the lake, you’re in danger of falling in if the ice breaks. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Salvamarul şi-a riscat viaţa ajutându-i pe înotători să ajungă la mal. F: Le sauveur a risqué sa vie en aidant les nageurs à atteindre le rivage. I: Il bagnino ha rischiato la sua vita aiutando i nuotatori a raggiungere la riva. E: The lifeguad has risked his life helping 396

the swimmers to reach the shore. R: Actorul şi-a riscat cariera şi reputaţia jucând într-un astfel de film. F: L’acteur a risqué sa carrière et sa réputation en jouant dans un tel film. I: L’attore ha rischiato la sua carriera e la sua reputazione recitando in un simile film. E: The actor has put his career and reputation in jeopardy by acting in such a cheap movie. II. vb. intr. a~ subiect [+persoană] R: Paul riscă în multe situaţii. F: Paul prend des risques dans beaucoup de situations. I: Paolo rischia in molte situazioni. E: Paul takes chances / risks on many occasions. R: Alpiniştii au riscat urcând acest versant periculos pe o asemenea vreme. F: Les alpinistres ont pris des risques en escaladant ce versant dangereux par un temps pareil. I: Gli alpinisti hanno rischiato scalando questo versante pericoloso con un tempo simile. E: The mountaineers have taken risks climbing this dangerous mountainside in such weather. III.vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: În astfel de situaţii se riscă întodeauna. F: Dans de telle situations, on risque toujours. I: In tali situazioni si rischia sempre. E: In such circumstances one always takes risks. RISIPI (10) (ind. prez. 1, 6 risipesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Copiii risipesc adesea averea moştenită de la părinţi. (sin. a irosi) F: Les enfants gaspillent souvent la fortune héritée de leurs parents. I: I figli dissipano spesso i beni ereditati

ROADE

dai genitori. E: Children often squander the fortune inherited from their parents. R: Vântul a risipit norii. (sin. a împrăştia) F: Le vent a dispersé / a dissipé les nuages. I: Il vento ha disperso le nuvole. E: The wind has dispersed the clouds. R: Declaraţia martorului a risipit bănuielile procurorului. (sin. a înlătura) F: La déclaration du témoin a dissipé les soupçons du procureur. I: La dichiarazione del testimone ha dissipato i sospetti del procuratore. E: The witness's statement has settled the prosecutor's doubts. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a risipit averea prin cazinouri. F: Paul a gaspillé sa fortune dans des casinos. I: Paolo ha dissipato i beni nei casino. E: Paul has squandered his fortune in casinos. II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: După manifestaţie, mulţimea s-a risipit relativ repede. F: Après la manifestation, la foule s'est dispersée relativement vite. I: Dopo la manifestazione, la folla si è dispersa relativamente presto. E: After the meeting the crowd dispersed relatively quickly. R: Ceaţa s-a risipit şi am putut vedea toată valea râului. (sin. a se împrăştia) F: Le brouillard s’est dispersé et on a pu voir toute la vallée de la rivière. I: La nebbia si è diradata e abbiamo potuto vedere l’intera vallata del fiume. E: The fog cleared and we were able to see the entire valley of the river. a se ~ (cu sens pasiv) R: Banii s-au risipit pe lucruri mărunte. (sin. a se cheltui) F: L’argent a été gaspillé pour des choses sans importance. I: I soldi sono stati sprecati per piccole cose. E: The money has been wasted on trifles.

R: Se risipeşte prea multă energie în acţiuni de acest tip. (sin. a se consuma) F: On gaspille trop d'énergie dans des actions de ce type. I: Si spreca troppa energia in azioni di questo tipo. E: Too much energy is wasted in such action. ROADE (15. 4) (ind. prez. 1, 6 rod, 2 rozi, 3 roade; imperf. 1, 4 rodeam, 2 rodeai etc.; perf. simplu 1 rosei, 2 roseşi; m. m. c. perf. 1 rosesem, 2 roseseşi etc.; ger. rozând; part. ros)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Câinele roade un os. F: Le chien ronge un os. I: Il cane rosica un osso. E: The dog has been gnawing at a bone. R: Şoarecii au ros cărţile care erau în pod. F: Les souris ont rongé les livres qui étaient dans le grenier. I: I topi hanno rosicchiato i libri che erano in soffitta. E: The mice have gnawed the books in the attic. R: Iepurii rod cu mare plăcere morcovi. F: Les lapins grignotent les carottes avec beaucoup de plaisir. I: I conigli rosicano piacevolmente delle carote. E: Rabbits are happy to gnaw on carrots. R: Rugina a ros lanţul care e gata să cedeze. (sin. a coroda, a ataca) F: La rouille a rongé / a corrodé la chaîne qui est prête à céder. I: La ruggine ha corroso la catena che sta per cedere. E: Rust has corroded the chain, which is on the point of giving way. a ~ pe cineva subiect [-animat] R: Mă roade sandaua, nu pot s-o port. (sin. a jena) F: La sandale me blesse, je ne peux pas la porter. I: Il sandalo mi ferisce, non lo posso portare. E: The sandals hurt my feet, I can' t wear them. 397

ROŞ I

R: F: I: E:

a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Copilul îşi roade unghiile. L’enfant se ronge les ongles. Il bambino si rosicchia le unghie. The child bites his nails.

II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Zgarda câinelui s-a ros, trebuie schimbată. (sin. a se uza) F: Le collier du chien s’est usé, on doit le changer. I: Il collare del cane si è logorato, dev'essere cambiato. E: The dog's collar has worn out / away, you have to change it. ROŞI (10) (ind. prez. 1, 6 roşesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: De Paşte, fiecare familie roşeşte ouă. (sin. a vopsi) F: À Pâques, chaque famille peint des oeufs. I: A Pasqua, ogni famiglia colora di rosso le uova. E: Every family dyes eggs red for Easter. R: Machiorul a roşit obrajii clovnului şi a desenat o lacrimă. F: Le maquilleur a peint en rouge les joues du clown et y a dessiné une larme. I: Il truccatore ha colorato di rosso le guance del clown e vi ha disegnato una lacrima. E: The make-up artist painted the clown's cheeks red and drew a tear. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a roşit ouăle în ajunul Paştelui. F: Marie a peint des oeufs à la veille de Pâques. I: Maria ha colorato di rosso le uova alla vigilia della Pasqua. E: Mary dyed the eggs red on the Eve of Easter. 398

II. vb. intr. a~ subiect [+persoană] R: Elevul a roşit când i s-a cerut să se ridice în picioare. F: L’élève a rougi quand on lui a demandé de se lever. I: Lo studente è arrossito quando gli è stato chiesto di alzarsi in piedi. E: The student blushed when asked to stand up. a ~ de ceva subiect [+persoană] R: Paul a roşit de ruşine // de emoţie. F: Paul a rougi de honte // d'émotion . I: Paolo è arrossito dalla vergogna // dall'emozione. E: Paul blushed / flushed with shame // emotion. III.vb. refl. a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Copilul s-a roşit de ruşine // de emoţie. F: L'enfant a rougi de honte // d'émotion. I: Il bambino è arrossito dalla vergogna // dall'emozione. E: The child blushed with emotion // shame. (cu sens pasiv) R: Ouăle se roşesc de Paşte. F: On peint en rouge les œufs de Pâques. I: A Pasqua le uova vengono colorate di rosso. E: Eggs are dyed red at Easter. RUGA1 (1. 23) (ind. prez. 1 rog, 2 rogi, 3, 6; conj. prez. 3, 6 să roage; imp. 2 roagă !)

I. vb. tr. a ~ pe cineva să P subiect [+persoană] R: Maria l-a rugat pe Paul s-o aştepte până la sfârşitul programului. F: Maria a prié Paul de l’attendre jusqu’à la fin du programme. I: Maria ha pregato Paolo di aspettarla fino alla fine del programma / dell'orario. E: Mary asked Paul to wait for her till the end of the programme. R: Maria l-a rugat pe Paul s-o însoţească.

RUGA2 (SE)

F: Marie a demandé à Paul de l'accompagner. I: Maria ha pregato Paolo di accompagnarla. E: Mary asked Paul to accompany her. a ~ pe cineva (rel. P) să P subiect [+persoană] R: Paul a rugat pe cine se pricepe să-l ajute să-şi repare maşina. F: Paul a demandé à celui qui s'y connaît de lui réparer sa voiture. I: Paolo ha chiesto a chi se ne intende di aiutarlo a riparare la sua macchina. E: Paul asked a skilled man to help him fix his car. (în constr. abs.) R: -Putem intra? - Vă rog! F: -Peut-on entrer ? - Je vous en prie! I: -Possiamo entrare? - Prego! E: "Can we come in?" " Yes, please!" R: - Vă rog, ştiţi unde este Poşta ? F: - S'il vous plaît, vous savez où est la Poste? I: - Per favore, sa dov'è la posta? E: "Do you know where the poste office is, please?" a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) R: Paul şi-a rugat colegii să-l ajute. F: Paul a prié ses camarades de l’aider. I: Paolo ha pregato i suoi colleghi di aiutarlo. E: Paul asked his colleagues to help him. II. vb. refl. a se ~ de cineva + să P subiect [+persoană] R: Paul se roagă de colegi să-l ajute la organizarea spectacolului. F: Paul prie ses amis / insiste auprès de ses amis de l'aider à organiser le spectacle. I: Paolo prega i colleghi di aiutarlo nella organizzazione dello spettacolo. E: Paul asks his colleagues to help him organize the show. RUGA2 (SE) (1. 23) (ind. prez. 1 rog, 2 rogi, 3, 6; conj. prez. 3, 6 să roage; imp. 2 roagă !)

vb. intr. a se ~ ± circ. (loc, timp)

subiect [+persoană] R: Paul se roagă în fiecare zi. Se roagă acasă sau la biserică. (sin. a spune rugăciuni) F: Paul prie chaque jour. Il prie à la maison ou à l'église. I: Paolo prega ogni giorno. Prega a casa o in chiesa. E: Paul prays everyday. He prays either at home or in church. a se ~ la cineva (Dumnezeu, sfânt, zeu) a se ~ la ceva (idol, icoană, zeitate) subiect [+persoană] R: Fiecare comunitate // Fiecare persoană se roagă la Dumnezeu // la un Sfânt // la o icoană în semn de mulţumire sau pentru a cere ajutor şi protecţie. F: Chaque communauté // Chaque personne adresse des prières à Dieu // à tel ou tel Saint // devant telle ou telle icône en signe de reconnaissance ou pour demander de l'aide ou de la protection. I: Ogni comunità // Ogni persona prega Dio // un Santo // davanti ad un'icona in segno di riconoscenza. E: Every community // Every person prays to a God // to a Saint // to an Icon as a sign of gratitude or to ask for help and protection. a se ~ pentru ceva a se ~ pentru cineva subiect [+persoană] R: Paul se roagă pentru el // pentru sănătatea lui // pentru familia sa. (sin. a spune rugăciuni) F: Paul prie pour soi // pour sa santé // pour sa famille. I: Paolo prega per lui // per la sua salute // per la sua famiglia. E: Paul prays for himself // for his health // for the health of his family. a se ~ să P subiect [ +persoană] R: Paul se roagă să se facă bine // să fie sănătos. F: Paul prie Dieu qu’il guérisse // qu'il soit en bonne santé. I: Paolo prega Dio di guarirlo // perché sia in buona salute. E: Paul prays to get well // to be healthy. 399

RUPE

RUPE (17) (ind. prez. 1, 6 rup; perf. simplu 1 rupsei, 2 rupseşi etc.; m. m. c. perf. 1 rupsesem, 2 rupseseşi etc.; part. rupt)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) R: Paul a rupt vârful creionului. F: Paul a cassé la pointe du crayon. I: Paolo ha rotto la punta della matita. E: Paul broke the point of the pencil. R: Paul a rupt o foaie de hârtie. F: Paul a déchiré une feuille de papier. I: Paolo ha strappato un foglio di carta. E: Paul tore a sheet of paper. R: Universitatea a rupt contractul cu firma de construcţii pentru nerespectarea termenelor. (sin. a rezilia) F: L'Université a rompu / a résilié le contrat avec l'entreprise de constructions pour ne pas avoir respecté les délais prévus. I: L'Università ha rotto / rescisso il contratto con la ditta edile per il mancato rispetto dei termini. E: The University has broken the contract with the construction company because the latter did not observe the terms of the contract. R: Sindicatul a rupt conveţia încheiată cu Guvernul. (sin. a denunţa) F: Les Syndicats ont rompu / ont dénoncé la convention conclue avec le Gouvernement. I: Il Sindacato ha rotto l’accordo concluso con il Governo. E: The Trade Union has broken the Convention concluded with the Government. R: India a rupt relaţiile diplomatice cu Pakistanul. (sin. a denunţa) F: L'Inde a rompu / a dénoncé ses relations diplomatiques avec le Pakistan. I: L'India ha rotto le relazioni diplomatiche con il Pakistan. E: India has broken diplomatic relations with the Pakistan. a ~ ceva subiect [-animat] R: Vântul a rupt crengile copacilor. F: Le vent a cassé les branches des 400

arbres. I: Il vento ha spezzato i rami degli alberi. E: The wind has torn the branches of the trees. R: Apa râului a rupt digul. (sin. a strica, a distruge, a deteriora) F: L’eau de la rivière a rompu la digue. I: L’acqua del fiume ha rotto la diga. E: The waters of the river have breached the dam. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+animat] R: Când a pus rufele la uscat, din neatenţie, Maria a rupt cămaşa lui Paul. F: Quand elle a mis le linge à sécher, faute d'attention, Marie a déchiré la chemise de Paul. I: Quando ha steso la biancheria ad asciugare, per disattenzione / sbaglio, Maria ha strappato la camicia di Paolo. E: When she hung the clothes out to dry, Mary tore Paul's shirt by mistake. R: Câinele a muşcat-o pe Maria şi i-a rupt rochia. F: Le chien a mordu Marie et lui a déchiré la robe. I: Il cane ha morso Maria e le ha strappato il vestito. E: The dog bit Mary and tore her dress. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a rupt piciorul. (sin. a fractura) F: Marie s’est cassé la jambe. I: Maria si è rotta la gamba. E: Mary broke her leg. R: Copiii şi-au rupt hainele sărind gardul. F: Les enfants ont déchiré leurs vêtements en sautant la palissade. I: I bambini hanno strappato i loro vestiti mentre scavalcavano la palizzata. E: The children have torn their clothes when jumping over the fence. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Aţa // Frânghia s-a rupt. F: Le fil // La corde s'est cassé(e). I: Il filo si è spezzato // La corda si è spezzata. E: The thread // The rope broke.

RUPE

R: Pungile de plastic se rup uşor. F: Les sacs en plastique se déchirent facilement. I: Le borse di plastica si rompono facilmente. E: Plastic bags tear easily. (cu sens pasiv) R: În urma conflictului, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări s-au rupt. (sin. a se întrerupe) F: A la suite du conflit, les relations diplomatiques entre les deux pays se sont rompues. I: In seguito al conflitto, le relazioni diplomatiche fra i due paesi si sono rotte.

E: As a result of the conflict, diplomatic relations between the two countries were broken off. a se ~ de ceva a se ~ de cineva subiect [+persoană] R: În ultima excursie, Paul şi Maria s-au rupt de grup. (sin. a se despărţi, a părăsi) F: Lors de la dernière excursion, Paul et Marie se sont séparés / se sont détachés du groupe. I: Nella loro ultima gitta, Paolo e Maria si sono staccati dal gruppo. E: On the last trip, Paul and Mary separated from the group.

401

S

SALUTA (1. 16) (ind. prez. 1 salut, 2 saluţi, 3, 6 salută)

I. vb. tr. a ~ pe cineva ± circ. (mod) subiect [+persoană] R: Paul i-a salutat cu respect pe toţi cei de faţă. F: Paul a salué respectueusement tous ceux qui étaient présents. I: Paolo ha salutato con rispetto tutti i presenti. E: Paul respectfully greeted everybody present. R: Paul l-a salutat pe vecinul lui, de departe, făcându-i semn cu mâna. L-a salutat cu mâna. F: Paul a salué son voisin de loin, en lui faisant signe de la main. Il l'a salué de la main. I: Paolo ha salutato il suo vicino di casa, da lontano facendogli un cenno con la mano. L'ha salutato con la mano. E: Paul greeted his neighbour from afar by waving his hand. He waved to him. R: Bărbaţii le salută pe doamne scoţându-şi pălăria. F: Les hommes saluent les femmes en ôtant leur chapeau. I: Gli uomini salutano le donne levandosi il cappello. E: Men greet women by taking off their hats. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Participanţii la conferinţa Greenpeace au salutat adoptarea programului de protejare a mediului. (sin. a susţine) F: Les participants à la conférence

I:

E:

R: F: I:

E:

Greenpeace ont salué l'adoption du programme de protection de la nature. I partecipanti alla conferenza Greenpeace hanno salutato l'adozione del programma della protezione dell'ambiente. The participants in the Greenpeace Conference welcomed the adoption of the programme for the protection of the environment. Guvernul României // România a salutat adoptarea programului de protejare a mediului. (sin. a susţine) Le Gouvernement de la Roumanie // La Roumanie a salué l'adoption du programme de protection de la nature. Il Governo della Romania // La Romania ha salutato l'adozione del programma della protezione dell'ambiente. The Romanian Governments welcomes the environment protection programme.

II. vb.refl. a se ~ ± circ. (loc, mod) (în constr. impers.) R: În diferitele culturi se salută în mod diferit. F: Dans les différentes cultures on salue de manière différente. I: Nelle diverse culture si saluta in modo differente. E: In various cultures people greet each other in different ways. R: Se salută întotdeauna când se intră în clasă. F: On salue toujours quand on entre en classe.

SALVA

I: Si saluta sempre quando si entra in classe. E: You have to greet when you enter the class. R: Nu se salută cu mâinile în buzunare! F: On ne doit pas saluer les mains dans les poches. I: Non si saluta con le mani nelle tasche. E: You do not greet someone with your hands in your pockets. a se ~ ± circ. (loc,mod) (reciproc) R: Când se întâlnesc, prietenii se salută şi chiar se îmbrăţişează. F: Quand ils se rencontrent, les amis se saluent et s'embrassent même. I: Quando si incontrano, gli amici si salutano e si abbracciano anche. E: When they meet, people greet and even embrace each other. SALVA (4) (ind. prez. 1 salvez)

I. vb.tr. a ~ ceva (de la ceva) subiect [+persoană] R: Pompierii au salvat (de la incendiu // de la inundaţie) o parte din obiectele de patrimoniu din muzeu. F: Les sapeurs pompiers ont sauvé (à l'incendie // aux inondations) une partie des objets du patrimoine du musée. I: I vigili del fuoco hanno salvato (dall'incendio // dalle alluvioni) una parte degli oggetti del patrimonio del museo. E: The firefighters have saved (from fire // floods) some of the cultural heritage in the museum. a ~ pe cineva (de la ceva) subiect [±animat] R: Pompierii au salvat persoanele din imobil. F: Les sapeurs pompiers ont sauvé les personnes qui étaient dans l'immeuble. I: I vigili del fuoco hanno salvato le persone dall'edificio. E: The firefighters have saved the persons in that building. R: Doctorul a salvat-o pe mama Mariei de la moarte. (sin. a scăpa) F: Le médecin a sauvé la mère de Marie

de la mort. I: Il medico ha salvato la madre di Maria dalla morte. E: The doctor saved the life of Mary's mother. R: Intervenţia lui Paul ne-a salvat pe toţi. F: L' intervention de Paul nous a tous sauvés. I: L' intervento di Paolo ci ha salvati tutti. E: Paul's intervention saved us all. a-şi ~ ceva, pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a salvat o parte din cărţi de la incendiu. F: Paul a sauvé une partie de ses livres à l'incendie. I: Paolo ha salvato una parte dei suoi libri dall'incendio. E: Paul has saved some of his books from the fire. R: Paul şi-a salvat prietenii de la înec. F: Paul a sauvé ses amis de la noyade. I: Paolo ha salvato i suoi amici dall'annegamento. E: Paul saved his friends from drowning. II. vb. refl. a se ~ de la ceva R: Paul s-a salvat de la înec agăţându-se de un trunchi de copac. F: Paul a réchappé à la noyade en s’accrochant à un tronc d'arbre. I: Paolo si è salvato dall’annegamento aggrappandosi a un tronco. E: Paul saved himself from drowning by hanging to a log. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Incendiul s-a propagat repede. S-au salvat foarte puţine obiecte // persoane. F: L'incendie s'est vite propagé. On a sauvé très peu d'objets // de personnes. I: L'incendio si è diffuso rapidamente. Sono stati salvati pochissimi oggetti // salvate pochissime persone. E: The fire spread quickly. Very few objects // persons could be saved. a se ~ cum P a se ~ rel. P subiect [+persoană] R: În caz de pericol, fiecare se salvează cum poate // se salvează cine are curaj 403

SATISFACE

// cine poate. F: En cas de danger, chacun en / y réchappe / s'en tire comme il peut // s'en tirent ceux qui ont du courage // ceux qui peuvent le faire. I: Nel caso di pericolo ognuno si salva come può // si salva chi ha coraggio // chi può. E: In case of danger everyone saves themselves as they can // the courageous ones save themselves // those who can save themselves. SATISFACE (14.1) (ind. prez. 1, 6 satisfac; imperf. 1, 4 satisfăceam, 2 satisfăceai etc.; perf. simplu 1 satisfăcui, 2 satisfăcuşi etc.; m. m. c. perf. 1 satisfăcusem, 2 satisfăcuseşi etc. ; ger. satisfăcând; part. satisfăcut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: În excursie, Paul a satisfăcut toate doleanţele colegilor săi. (sin. a îndeplini) F: Pendant l'excursion, Paul a satisfait toutes les doléances de ses camarades. I: Durante la gita, Paolo ha esaudito tutti i desideri dei suoi colleghi. E: On the trip, Paul met all his colleagues’ demands. R: Pentru a adera la UE, România trebuie să satisfacă o serie de condiţii impuse de FMI. (sin. a îndeplini) F: Pour adhérer à l’UE, la Roumanie doit satisfaire à une série de conditions imposées par le FMI. I: Per aderire alla UE, la Romania deve soddisfare una serie di condizioni imposte dal FMI. E: In order to be admitted in the EU, Romania has to meet certain criteria imposed by IMF. R: Noul tip de frigider satisface cele mai exigente cerinţe. (sin. a răspunde) F: Le nouveau type de réfrigérateur satisfait aux demandes les plus exigeantes. I: Il nuovo tipo di frigorifero soddisfa le richieste più esigenti. E: The new type of refrigerator meets all the requirements. a ~ pe cineva 404

subiect [-animat] R: Răspunsurile studenţilor la examen nu l-au satisfacut pe profesor. (sin. a mulţumi) F: Les réponses des étudiants à l'examen n’ont pas contenté / satisfait le professeur. I: Le risposte degli studenti all'esame non hanno soddisfatto il professore. E: The students’ answers in the exam did not satisfy the teacher. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a satisfăcut serviciul militar acum 5 ani. (sin. a îndeplini) F: Paul a fait son service militaire il y a 5 ans. I: Paolo ha soddisfatto gli obblighi di leva 5 anni fa. E: Paul served his time 5 years ago. R: Prezenţa ta l-a împiedicat să-şi satisfacă curiozitatea. F: Ta présence l’a empêché de satisfaire sa curiosité. I: La tua presenza gli ha impedito di soddisfare la sua curiosità. E: Your presence prevented him from satisfying his curiosity. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Nu toate dorinţele noastre se pot satisface. F: Tous nos voeux ne peuvent pas être satisfaits. On ne peut pas satisfaire tous nos vœux. I: Non tutti i nostri desideri possono essere soddisfatti. E: Not all our wishes can be fulfilled. a se ~ a i se ~ (cuiva) subiect [-animat] (cu sens pasiv) R: În ciuda insistenţelor, nu s-au satisfacut toate dorinţele copiilor. Li s-au satisfăcut numai doleanţele legate de plimbarea pe lac. F: Malgré les insistances, on n’a pas satisfait toutes les doléances des enfants. On n' a satisfait que les doléances liées à la promenade sur le lac. I: Malgrado le isistenze non sono stati

SĂRI

soddisfatti tutti i desideri dei bambini. Sono stati soddisfatti solo quelli relativi alla gita sul lago. E: In spite of their insistence, not all the children’s requirements were satisfied. Only their requirements concerning the sail on the lake have been satisfied.

F: I: E: R:

SĂRI (9. 1)

E:

(ind. prez. 1, 6 sar, 2 sari, 3 sare; conj. prez. 3, 6 să sară)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+animat] R: Copiii sar şanţul. F: Les enfants sautent le fossé. I: I bambini saltano il fosso. E: The children jump over the ditch. R: Calul a sărit toate obstacolele. F: Le cheval a sauté tous les obstacles. I: Il cavallo ha saltato tutti gli ostacoli. E: The horse jumped all the fences. R: Câinele vecinilor obişnuieşte să sară gardul. F: Le chien de mes voisins a l'habitude de sauter par dessus la clôture. I: Il cane dei miei vicini ha l'abitudine di saltare oltre il recinto . E: Our neighbours' dog uses to jump over the fence. R: Când citeşte un roman istoric, Maria sare anumite paragrafe. F: Quand elle lit un roman historique, Marie saute certains paragraphes. I: Quando legge un romanzo storico, Maria salta certi paragrafi. E: When reading a historical novel, Mary skips certain paragraphs. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Când a strigat catalogul, profesorul l-a sărit pe Paul. F: Quand il a fait l’appel des élèves, le professeur a omis Paul. I: Quando ha fatto l'appello degli studenti, il professore ha saltato Paolo. E: When calling the roll the teacher skipped / omitted Paul. II. vb. intr. a~ subiect [-animat] R: Dopul de la sticlă a sărit.

F: I:

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

Le bouchon de la bouteille a sauté. E'saltato il tappo della bottiglia. The bottle cork popped up. Cureaua de transmisie a sărit. Trebuie pusă la loc. La courroie de transmission a sauté. Il faut la reposer. La cinghia di trasmissione è saltata. Dev'essere rimessa. The transmission belt has become undone // come off. It needs to be put back in its place. Acul kilometrajului a sărit la 120 km. L'indicateur a sauté à 120 km. L'ago del contachilometri ha superato i 120 km. The speedometer has jumped to 120 km. a ~ + circ. (loc, mod) subiect [+animat] În sala de gimnastică elevii sar în înălţime şi în lungime. Dans la salle de gymnastique, les élèves sautent en hauteur et en longueur. In palestra gli studenti saltano in alto e in lungo. In the gym the students use to do high and long jumps. Copiii au sărit peste gardul grădinii. Les enfants ont sauté par-dessus la clôture du jardin. I bambini hanno scavalcato il recinto del giardino. The children jumped over the garden fence. Câinele // Copilul a sărit în apă. Le chien // L’enfant a sauté dans l’eau. Il cane // Il bambino è saltato in acqua. The dog // The child has jumped in the water. Copilul a sărit în faţa maşinii. L’enfant a sauté / a bondi devant la voiture. Il bambino è balzato davanti alla macchina. The child jumped in front of the car. Maria a sărit din tramvai // de la trambulină // de pe cal. Marie a sauté du tram // du tremplin // à bas du cheval. Maria è saltata giù dal tram // dal trampolino // dal cavallo. Maria jumped off the train // down 405

SĂRI

from the horse // from the diving board. R: Iepurele a sărit din tufiş. F: Le lapin a bondi du buisson. I: La lepre è saltata fuori dal cespuglio. E: The rabbit jumped out from the bushes. R: Veveriţa sare din copac în copac. F: L’écureuil saute d’arbre en arbre. I: Lo scoiattolo salta da un albero all'altro. E: The squirrel jumps from tree to tree. a ~ la ceva subiect [+animat] R: Câinele a sărit la gâtul copilului. F: Le chien a sauté au cou de l'enfant, I: Il cane è saltato al collo del bambino. E: The dog jumped to the child's throat. R: Uneori, câinii vagabonzi sar la maşinile de pe stradă. F: Parfois, les chiens vagabonds courent après les voitures qui passent dans la rue. I: A volte, i cani randagi corrono dietro alle macchine della strada. E: Sometimes stray dogs jump at the cars passing in the street. a ~ (cu ceva) peste ceva subiect [+persoană] R: Cascadorii sar cu maşina peste diverse obstacole. F: Les cascadeurs sautent avec leur voiture par-dessus divers obstacles. I: I cascatori saltano con la macchina sopra vari ostacoli. E: Stuntmen in cars jump over various obstacles R: Uneori, în timpul lecturii, Maria sare peste câte un paragraf. F: Parfois, pendant la lecture, Marie saute un paragraphe. I: A volte, durante la lettura, Maria salta qualche paragrafo. E: Sometimes while reading, Mary skips a paragraph here and there. R: Jocheul sare cu calul peste garduri şi peste gropi cu apă. F: Le jokey saute avec son cheval par-dessus les haies et par-dessus les flaques d'eau. I: Il fantino ha scavalcato con il cavallo le siepi e i fossi. E: The jockey jumps over fences / obstacles and water pools. a ~ de la ceva la ceva 406

subiect [+persoană] R: Persoanele în vârstă sar uneori de la un subiect la altul // de la o idee la alta. F: Les personnes âgées sautent, parfois, d'un sujet à l'autre // d'une idée à l'autre. I: Le persone anziane saltano, a volte, da un argomento all'altro // da un'idea all'altra. E: Old people sometimes jump from one subject to another // from one idea to another. a ~ la cineva subiect [+persoană] R: Agresorul a sărit la Paul. A vrut să-l lovească. (sin. a se năpusti) F: L'agresseur a sauté sur Paul. Il a voulu le frapper. I: L'aggressore si è scagliato contro Paolo. Ha voluto picchiarlo. E: The aggressor has jumped at Paul. He wanted to hit him. R: Câinele a sărit la copil să-l muşte. F: Le chien a sauté à / s’est jeté sur l’enfant pour le mordre. I: Il cane si è scagliato contro il bambino per morderlo. E: The dog jumped at the child to bite him. a-i ~ cuiva subiect [-animat] R: A sărit un nasture de la cămaşa lui Paul. Lui Paul i-a sărit un nasture de la cămaşă. F: Un bouton de la chemise de Paul est parti. I: E’saltato un bottone dalla camicia di Paolo. A Paolo gli è saltato un bottone dalla camicia. E: A button from Paul’s shirt popped. III.vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: La ultima Olimpiadă s-a sărit în înălţime 2,40 m. F: Lors des derniers Jeux Olympiques on a sauté 2,40 m en hauteur. I: Alle ultime Olimpiadi si è saltato2,40 m. in alteza E: At the latest Olympic games, the athletes reached 2.40 m in high jump.

SĂRUTA

SĂRUTA (1. 16)

their friends. Mary kissed her friends.

(ind. prez. 1 sărut, 2 săruţi, 3, 6 sărută)

I. vb. tr. a ~ ceva R: Preotul a sărutat icoana F: Le prêtre a baisé l’icône. I: Il prete ha baciato l'icona. E: The priest kissed the icon. a ~ pe cineva (pe ceva) subiect [+persoană] R: Mama a sărutat-o pe Maria (pe obraz) F: La mère a embrassé Marie (sur la joue). I: La madre ha baciato Maria (sulla guancia). E: Mother kissed Mary (on the cheek). a –şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: La plecare, Maria şi-a sărutat copiii. F: Au départ, Marie a embrassé ses enfants. I: Alla partenza, Maria ha baciato i suoi figli. E: When leaving, Mary kissed her children good-bye. II. vb. refl. a se ~ (reciproc) R: La plecare Paul şi Maria s-au sărutat. F: Au départ, Paul et Marie se sont embrassés. I: Alla partenza, Paolo e Maria si sono baciati. E: Paul and Mary kissed when leaving. R: Chiar şi persoanele oficiale se sărută uneori. F: Même les officiels s'embrassent parfois. I: A volte, anche le persone pubbliche si baciano. E: Even officials kiss sometimes. a se ~ cu cineva (reciproc) R: Când s-au despărţit, Maria şi Paul s-au sărutat cu prietenii lor. Maria s-a sărutat cu prietenele. F: En se séparant, Marie et Paul se sont embrassés avec leur amis. Marie s'est embrassée avec ses amies. I: Prima di separarsi, Maria e Paolo si sono baciati con gli amici. Maria si è baciata con le amiche. E: When parting, Paul and Mary kissed

SCĂDEA1 (13. 2) (ind. prez. 1, 6 scad, 2 scazi, 3 scade; perf. simplu 1 scăzui, 2 scăzuşi etc.; m. m. c. perf. 1 scăzusem, 2 scăzuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să scadă; imperativ scade !; ger. scăzând; part. scăzut)

I. vb. intr. a ~ + circ. (loc, timp, măsură) subiect [-animat] R: Vara, nivelul râului scade. F: En été, le niveau de la rivière baisse / décroît. I: In estate il livello del corso d'acqua cala. E: In summertime the level of the river falls. R: Preţul petrolului a scăzut cu 5%. (sin. a se micşora) F: Le prix du pétrole a baissé de 5%. I: Il prezzo del petrolio è sceso del 5%. E: The oil price has fallen by 5%. R: Sosul a scăzut mult în timpul fierberii. F: La sauce a beaucoup réduit pendant la cuisson. I: Il sugo si è ridotto / condensato molto durante la cottura. E: The gravy has become too thick. R: Ziua a scăzut cu două ore. (sin. a se micşora) F: Le jour a baissé de deux heures. I: La giornata si è accorciata di due ore. E: The day is two hours shorter. R: În ultimii ani, numărul abonaţilor la ziare a scăzut. F: Ces dernières années, le nombre des abonnés aux journaux a diminué. I: Il numero degli abbonati ai giornali è calato negli ultimi anni. E: The number of newspaper subscribers has gone down in the last years. a~ a-i ~ (cuiva) subiect [-animat] R: După tratament, temperatura Mariei a scăzut. Mariei i-a scăzut temperatura. F: Après le traitement, la température de Marie a baissé. I: Dopo la cura, a Maria è calata la temperatura. E: After the treatment Mary's temperature abated. Her temperature abated. 407

SCĂDEA2

II. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Comercianţii au scăzut cu 50% preţul mărfurilor din stoc.(sin. a reduce) F: Les commerçants ont réduit de 50% le prix des marchandises du stock. I: I negozianti hanno abbassato del 50 % il prezzo delle merci dello stock. E: The tradesmen have reduced the price of the stock merchandise by 50%. R: Toate băncile au scăzut dobânda la credite. (sin. a reduce) F: Toutes les banques ont réduit le taux d'intérêt des crédits. I: Tutte le banche hanno diminuito gli interessi per i crediti. E: All the banks have reduced the loan interest. R: Oţelarii au scăzut temperatura cuptorului // în cuptor. (sin. a coborî, a reduce, a micşora) F: Les aciéristes ont baissé / ont réduit la température dans le four. I: I metallurgici hanno abbassato la temperatura del forno. E: The steelworkers have reduced the heat in the furnace. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Anumite întreprinderi şi-au scăzut consumul de energie. (sin. a reduce) F: Certaines entreprises ont réduit / ont diminué leur consommation d’énergie. I: Certe ditte hanno ridotto il loro consumo di energia. E: Certain factories have reduced their energy consumption. SCĂDEA2 (13. 2) (ind. prez. 1, 6 scad, 2 scazi, 3 scade; perf. simplu 1 scăzui, 2 scăzuşi etc.; m. m. c. perf. 1 scăzusem, 2 scăzuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să scadă; imperativ scade !; ger. scăzând; part. scăzut)

I. vb. tr. a ~ ceva din ceva subiect [+ persoană] R: Acum Paul scade 16 din 50. F: Maintenant Paul soustrait 16 de 50. I: Adesso Paolo sostrae 16 da 50. E: Now Paul is subtracting 16 from 50. 408

III. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Din suma totală se scad cheltuielile de deplasare. F: Du montant, on doit déduire les frais de déplacement I: Dalla somma complessiva si deducono le spese di viaggio . E: They deduce the travel expenses from the sum total. SCĂPA (1. 1. a) (ind. prez. 1 scap, 2 scapi, 3, 6 scapă; conj. prez. 3, 6 să scape; imp. 2 scapă !)

I. vb. intr. a ~ de ceva a ~ de cineva subiect [+persoană] R: Hoţul a scăpat de poliţie // de urmăritori. F: Le voleur a échappé à la police // à ses poursuivants. I: Il ladro è sfuggito alla polizia // agli inseguitori. E: The thief got rid of the police // those who were chasing him. R: Inculpatul a scăpat de închisoare. F: L'inculpé a échappé à la prison / n'a pas été condamné. I: L'incriminato si è salvato dal carcere E: The accused escaped from jail. R: Bolnavul a scăpat de pericol. F: Le malade a échappé au danger / est hors de danger. I: L'ammalato è fuori pericolo. E: The patient is out of danger. R: Maria a scăpat de toate obligaţiile. (sin. a se achita) F: Marie a rempli toutes ses obligations. I: Maria si è svincolata da tutti i suoi obblighi. E: Mary has got rid of all her obligations. a ~ + circ. (loc) subiect [+animat] R: Şoarecele a scăpat din cursă. F: La souris s’est échappée au piège . I: Il topo è sfuggito alla trappola. E: The mouse escaped from the trap. R: Leul a scăpat din cuşcă. F: Le lion s'est échappé de la cage.

SCĂPA

I: Il leone è fuggito dalla gabbia. E: The lion has escaped from the cage. R: Mai mulţi deţinuţi au scăpat din închisoare. F: Plusieurs détenus se sont enfuis de la prison // se sont évadés de prison. I: Parecchi prigionieri sono scappati / evasi dal carcere. E: Several prisoners have escaped from prison. (în constr. abs.) R: Nefiind bine păziţi, hoţii au scăpat. (sin. a fugi, a evada) F: Mal surveillés, les voleurs se sont évadés. I: Non essendo ben sorvegliati, i ladri sono fuggiti. E: Because the guard was poor the thieves managed to escape. a-i ~ cuiva (unipers. 3, 6) subiect [-animat] R: Îmi scapă numele noii secretare. (sin. a uita) F: Le nom de la nouvelle secrétaire m'échappe. I: Il nome della nuova segretaria mi sfugge. E: The name of the new secretary escapes me. R: Corectorilor le-au scăpat multe greşeli. (sin. a nu vedea, a nu observa) F: Beaucoup de fautes ont échappé aux correcteurs. I: Ai correttori sono sfuggiti parecchi errori. E: Several mistakes escaped the correctors. R: Mariei i-a scăpat paharul. I-a scăpat din mână. (sin. a cădea) F: Le verre a échappé à Marie. Il lui a échappé des mains. I: Maria ha lasciato cadere di mano il bicchiere. Gli è scappato dalla mano. E: Mary dropped the glass (from her hand). R: Lui Paul nu-i scapă nici un spectacol. (sin. a pierde) F: Paul ne rate aucun spectacle. I: A Paolo non sfugge nessuno spettacolo. E: Paul never misses a show. R: Pe moment îmi scapă numele scriitorului. (sin. a nu-şi aminti) F: Pour l’instant le nom de l’écrivain

m’échappe. I: In questo momento il nome dello scrittore mi sfugge. E: I can’t remember the writer’s name now. a ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Hoţul a scăpat nepedepsit. F: Le voleur est resté impuni. I: Il ladro è rimasto impunito. E: The thief was left unpunished. R: Numai câteva persoane au scăpat nevătămate din ultimul atac sinucigaş. F: Il n'y a que quelques personnes qui soient sorties indemnes à la suite de la dernière attaque suicide. I: Soltanto poche persone se la sono cavata nell'ultimo attentato kamikaze. E: Only a few persons escaped safe and sound from the latest kamikaze attack. II. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Maria a scăpat paharul din mână. F: Le verre est échappé des mains de Marie. I: A Maria è sfuggito il bicchiere di mano. E: Mary dropped the glass. a ~ ceva de ceva a ceva ~ de la ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Primăria a scăpat oraşul de poluare // de câini vagabonzi. F: La Mairie a sauvé la ville de pollution // de chiens errants. I: Il Comune ha salvato la città dall'inquinamento // dai cani vagabondi. E: The City Hall have saved the town from pollution // the stray dogs. R: Pompierii au scăpat casa de la incendiu. (sin. a salva) F: Les pompiers ont sauvé la maison de l'incendie. I: I vigili del fuoco hanno salvato la casa dall'incendio. E: The firefighters have saved the house from the fire.

409

SCHIMBA

R: Prin împrumuturi, acţionarii au scăpat întreprinderea de la faliment.(sin. a salva) F: Grâce à des emprunts, les actionnaires ont sauvé l’entreprise de la faillite. I: Coi prestiti, gli azionisti hanno salvato la ditta dal fallimento. E: Through loans, the shareholders have saved the factory from bankruptcy. a ~ pe cineva de ceva a ~ pe cineva de la ceva a ~ pe cineva din ceva subiect [+persoană] R: Medicii n-au putut scăpa pe nimeni de contaminare. F: Les médecins n’ont pu sauver personne de la contamination. I: I medici non hanno potuto salvare nessuno dalla contaminazione. E: The doctors could not save anyone from contamination. R: Pompierii au scăpat mai multe persoane de la incendiu. (sin. a salva) F: Les pompiers ont sauvé plusieurs personnes de l'incendie. I: I vigili del fuoco hanno salvato dall'incendio più persone. E: The firefighters have saved severat persons from the fire. R: Maria l-a scăpat pe fratele ei din încurcătură // dintr-un mare necaz. F: Marie a tiré son frère de l'embarras // d'un gros ennui. I: Maria ha salvato suo fratello dall'imbarazzo // da un grosso guaio. E: Mary saved her brother from the mess // from a big trouble. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a scăpat firma de la faliment. (sin. a salva) F: Paul a sauvé son entreprise de la faillite. I: Paolo ha salvato la sua ditta dal fallimento. E: Paul saved his firm from bankruptcy. R: Paul şi-a scăpat prietenii de pericol. (sin. a salva) F: Paul a sauvé ses amis du danger. I: Paolo ha salvato i suoi amici dal pericolo. E: Paul has saved his friends from the danger. 410

III. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: De anumite boli nu se scapă uşor. F: On n’échappe pas facilement à certaines maladies. On ne guérit pas facilement de certaines maladies. I: Da certe malattie non si guarisce facilmente. E: You can’t get rid of certain diseases easily. SCHIMBA (1) (ind. prez. 1 schimb)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Maria a schimbat faţa de masă la bucătărie // prosoapele la baie. F: Marie a changé la nappe dans la cuisine // les serviettes dans la salle de bains. I: Maria ha cambiato la tovaglia in cucina // gli asciugamani nel bagno. E: Mary has replaced the table cloth in the kitchen // the towels in the bath. R: Paul a schimbat roata la maşină. (sin. a înlocui) F: Paul a changé la roue de la voiture. I: Paolo ha cambiato la ruota alla macchina. E: Paul has replaced the tyre. R: Ministerul Educaţiei // Universitatea a schimbat condiţiile de concurs pentru posturile vacante. (sin. a modifica) F: Le Ministère de l'Éducation // L'Université a modifié les conditions de concours pour les postes vacants. I: Il Ministero dell'Educazione // L'Università ha cambiato le condizioni di concorso per i posti vacanti. E: The Ministry of Education // The University has changed the conditions for the job contest. R: În oraş, şoferii sunt nevoiţi să schimbe mereu viteza. F: En ville, les chauffeurs sont obligés de changer tout le temps de vitesse. I: In città gli autisti sono obbligati a cambiare spesso la marcia. E: In town drivers are forced to keep changing the gear.

SCHIMBA

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ~ ceva cu ceva a ~ în ceva subiect [+persoană] Maria a schimbat puloverul cu o bluză. Marie a changé le pull avec une blouse. Maria ha cambiato il maglione con una camicetta. Mary changed the blouse for a pullover. Turiştii au schimbat dolarii în euro. Les touristes ont changé les dollars en euros. I turisti hanno cambiato i dollari in euro. The tourists exchanged the dollars for euros. a ~ pe cineva subiect [±animat] Noua pieptănătură a schimbat-o mult pe Maria. La nouvelle coiffure a beaucoup changé Marie. La nuova pettinatura ha cambiato molto Maria. Her new hairdo has changed Mary completely. Şcoala l-a schimbat pe fiul Mariei în bine. L'école a changé le fils de Marie en bien. La scuola ha cambiato in bene il figlio di Maria. School has changed Mary's son for the better. Paul l-a schimbat pe colegul lui în tura de noapte. (sin. a înlocui) Paul a remplacé son collègue dans la garde de nuit. Paolo ha sostituito il suo collega nel turno notturno. Paul has replaced his colleague for the night shift. a-i ~ ceva cuiva subiect [+persoană] Schimbă-mi, te rog, o sută de mii de lei! Change-moi cent mille lei, s'il te plaît. Per favore, cambiami centomila lei! Can you change this 100,000 lei for me? a ~ pe cineva + circ. (loc)1 + (loc)2 subiect [±animat] (persoană, instituţie)

R: Directorul // Conducerea l-a schimbat pe Paul de la serviciul de contabilitate la serviciul de relaţii publice. F: Le directeur // La direction a transféré / a muté Paul du service de comptabilité au département de relations publiques. I: Il direttore // La direzione ha spostato Paolo dal servizio di contabilità al servizio relazioni pubbliche. E: The manager // The Board has transfered Paul from the accounts' office to the PR office. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a schimbat locul de muncă // numele // felul de a fi. F: Marie a changé d’emploi // de nom // de conduite. I: Maria ha cambiato il suo posto di lavoro // il nome // il suo modo d'essere. E: Mary changed the place where she works // her name // her attitude. R: Maria şi-a schimbat buletinul // permisul de conducere. F: Marie a changé sa carte d'identité // son permis de conduire. I: Maria ha cambiato la sua carta d'identità // la sua patente. E: Mary has changed her ID // her driving licence. II. vb. refl. a se ~ + circ. (timp, mod) subiect [±animat] R: Vremea s-a schimbat de două zile. F: Le temps a changé depuis deux jours. I: Il tempo è cambiato da due giorni. E: The weather has changed in the last two days. R: Unii oameni nu se schimbă niciodată. F: Il y a des gens qui ne changent jamais. I: Certe persone non cambiano mai. E: Some people never change. R: Cu vârsta, toţi copiii se schimbă. F: Avec l'âge, tous les enfants changent. I: Con gli anni, tutti i bambini cambiano. E: With age children change. (cu sens pasiv) R: Dolarii // Euro se schimbă la orice bancă. F: On change les dollars // les euros dans n’importe quelle banque. 411

SCOATE

I: I dollari // Gli euro si cambiano in qualsiasi banca. E: Dollars // Euros can be exchanged at any bank. a se ~ în ceva subiect [+animat] R: Omida se schimbă în fluture. (sin. a se transforma, a se metamorfoza) F: La chenille se métamorphose / se transforme en papillon. I: Il bruco si trasforma in farfalla. E: The caterpillar is turning into a butterfly. a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Ajunsă acasă, Maria s-a schimbat de hainele ude. F: Arrivée à la maison, Marie a changé ses vêtements mouillés. I: Arrivata a casa, Maria ha cambiato i suoi vestiti bagnati. E: Once home, Mary took off / changed her wet clothes. SCOATE (15. 11) (ind. prez. 1, 6 scot, 2 scoţi, 3 scoate; imperf. 1, 4 scoteam, 2 scoteai etc.; perf. simplu 1 scosei, 2 scoseşi; m. m. c. perf. 1 scosesem, 2 scoseseşi etc. ; ger. scoţând; part. scos)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc, mod) subiect [±animat] R: Paul a scos o batistă din buzunar. (sin. a lua) F: Paul a sorti un mouchoir de sa poche. I: Paolo ha tirato fuori il fazzoletto di tasca. E: Paul took a handkerchief out of his pocket. R: Contabilul a scos banii din bancă pentru salarii.(sin. a retrage) F: Le comptable a retiré l’argent de la banque pour les salaires. I: Il ragioniere ha ritirato dalla banca i soldi per gli stipendi. E: The accountant has withdrawn the money for wages from the bank. R: Mai multe companii scot petrol din Marea Neagră. (sin. a extrage) F: Plusieurs compagnies extraient du pétrole de la Mer Noire. I: Parecchie compagnie estraggono il petrolio dal Mar Nero. 412

E: Several oil companies extract oil in the Black Sea. R: Acest detergent scoate complet orice pată de pe ţesături. (sin. a curăţa) F: Ce détergent enlève complètement / ôte n'importe quelle tache sur les tissus. I: Questo detergente toglie completamente qualsiasi macchia dai tessuti. E: This detergent can completely remove any stain on the cloth. R: Gospodina a scos husele de pe fotolii // praful din covor. F: La ménagère a enlevé les housses des fauteuils // la poussière du tapis. I: La massaia ha tolto le fodere dalle poltrone // la polvere dal tappeto. E: The maid has taken off the armchair covers // removed the dust out of the carpet. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Ţăranii au scos cartofii cu sapa. (sin. a recolta) F: Les paysans ont déterré les pommes de terre avec la bêche. I: I contadini hanno cavato le patate con la zappa. E: The peasants dug up a lot of potatoes. R: Ceasornicarul scoate şi pune la loc piesele din mecanism cu penseta.(sin. a lua, a apuca) F: L'horloger dépose et repose les pièces du mécanisme avec la pincette. I: L'orologiaio estrae e mette a posto i pezzi del meccanismo con la pinza. E: The watchmaker takes out and puts back the parts of a watch by tweezers. a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Profesorul i-a scos pe elevi din clasă // în curte. F: Le professeur a fait sortir les élèves de la salle de classe // dans la cour. I: Il professore ha fatto uscire gli studenti dall'aula // nel cortile. E: The teacher has driven out all the students. R: Familia l-a scos pe Paul din spital. F: La famille a fait sortir Paul de l’hôpital. I: La famiglia ha fatto uscire Paolo dall'ospedale.

SCOBI

E: The family took Paul out of the hospital. R: Avocaţii l-au scos pe Paul din închisoare. (sin. a elibera) F: Les avocats ont fait sortir Paul de prison. I: I legali hanno fatto uscire Paolo dal carcere. E: The lawyers took / got Paul out of prison. a ~ pe cineva din ceva subiect [+persoană] R: Paul a scos-o pe Maria din încurcătură // dintr-un mare necaz. (sin. a salva) F: Paul a tiré Marie de l’embarras // d’un gros ennui. I: Paolo ha tolto Maria d'impiccio // da un grosso guaio. E: Paul has got Mary out of the mess // of trouble. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Dentistul a scos dintele Mariei. I-a scos (Mariei) un dinte. F: Le dentiste a arraché la dent de Marie. Il lui a arraché une dent. I: Il dentista ha estratto a Maria il dente. Le ha tolto un dente (a Maria). E: The dentist has pulled out one of Mary’s molar teeth. He pulled out one of her teeth. R: Paul a scos toţi banii din contul Mariei. I-a scos (Mariei) toţi banii din cont. F: Paul a retiré tout l'argent du compte de Marie. Il a retiré tout l' argent qu'elle avait dans son compte. I: Paolo ha ritirato tutti i soldi dal conto di Maria. Le ha ritirato (a Maria) tutti i soldi dal conto. E: Paul has taken out all the money from Mary's account. He has taken out all her money from the account. a ~ pe cineva + e. p. s. R: Foarte abil, avocatul l-a scos pe Paul nevinovat. F: Très habile, l’avocat a fait déclarer Paul innocent. I: Molto abilmente, l'avvocato ha fatto prosciogliere Paolo. E: Exremely versatile, the lawyer managed a „not guilty” verdict for Paul.

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria şi-a scos cărţile din servietă. Marie a sorti ses livres de sa serviette. Maria ha tirato fuori i libri dalla cartella. Mary took the books out of her bag. Paul şi-a scos amigdalele. Paul s’est fait enlever les amygdales. Paolo si è fatto togliere le tonsille. Paul had his tonsils removed. Paul şi-a scos familia la plimbare. Paul a sorti sa famille en promenade. Paolo ha portato la sua famiglia a spasso / a fare una passeggiata. Paul took his family out for a walk. Pisica îşi scoate ghearele. Le chat sort ses griffes. Il gatto tira fuori gli artigli. The cat shows its claws.

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Dopurile (de la sticle) se scot cu tirbuşonul. F: On ôte / retire les bouchons (des bouteilles) avec un tire-bouchon. I: I tappi (delle bottiglie) si tolgono con il cavatappi. E: Corks (of the bottles) are pulled out with a corkscrew. SCOBI (10) (ind. prez. 1, 6 scobesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Naufragiatul a scobit un trunchi (de copac) ca să-şi facă o barcă. F: Le naufragé a creusé un tronc (d'arbre) pour se faire un canot. I: Il naufrago ha scavato un tronco d'albero per farsi una barca. E: The shipwrecked man hollowed out a log to make a boat. R: Apa a scobit adânc stânca. F: L'eau a creusé le rocher en profondeur. I: L'acqua ha scavato profondamente la roccia. E: The water has dug deep under the rock. 413

SCRIE

SCRIE (16) (ind. prez. 1, 6 scriu, 2 scrii, 3 scrie; conj. prez. 3, 6 să scrie; ger. scriind; part. scris)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul a scris un articol // procesul verbal al şedinţei. (sin. a redacta) F: Paul a écrit / a rédigé un article // le procès-verbal de la réunion. I: Paolo ha scritto un articolo // il verbale della seduta. E: Paul has written an article // the minutes of the meeting. R: Maria a scris articolul la maşină (sin. a bate) // la calculator. F: Marie a tapé son article à la machine // sur l’ordinateur. I: Maria ha scritto l'articolo a macchina // al computer. E: Mary has typed // word processed her article on the computer. R: Toţi elevii au scris tema la matematică. (sin. a efectua, a face) F: Tous les élèves ont fait le devoir de mathématiques. I: Tutti gli studenti hanno scritto il compito di matematica. E: All the students have written their maths homework. a ~ ceva (despre ceva, despre cineva) subiect [+persoană] R: Prietenul lui Paul a scris un roman poliţist // un studiu despre civilizaţia etruscă // o carte despre Ştefan cel Mare. F: L'ami de Paul a écrit un roman policier // une étude sur la civilisation étrusque // un livre sur Etienne le Grand. I: L'amico di Paolo ha scritto un giallo // uno studio sulla civiltà etrusca // un libro su Stefano il Grande. E: Paul's friend has written a detective story // a study on the Etruscan civilization // a book on Stephen the Great. a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană] R: Paul îi scrie o scrisoare Mariei. Îi scrie în fiecare zi. F: Paul écrit une lettre à Marie. Il lui écrit chaque jour / tous les jours I: Paolo scrive una lettera a Maria. Le scrive ogni giorno. 414

E: Paul is writing Mary a letter. He writes to her every day. a-i ~(cuiva) că P subiect [+persoană] R: Paul (îmi) scrie că va sosi la Craiova foarte curând. F: Paul (m’)écrit qu’il arrivera bientôt à Craiova. I: Paolo (mi) scrive che arriverà a Craiova fra breve. E: Paul writes that he is coming to Craiova very soon. a-i ~ (cuiva) să P subiect [+persoană] R: Maria i-a scris lui Paul să vină şi el la petrecere. F: Marie a écrit à Paul qu’il vienne lui aussi à la fête. I: Maria ha scritto a Paolo che venga anche lui alla festa. E: Mary wrote to Paul, inviting him over for the party. a-(i) ~ (cuiva) dacă, unde, când P a- (i) ~ (cuiva ) rel. P subiect [+persoană] R: Nu mi-ai scris dacă // cu cine mai vii la Bucureşti. F: Tu ne m’as pas écrit si // avec qui tu viens à Bucarest. I: Non mi hai scritto se vieni ancora // con chi vieni a Bucarest. E: You haven’t written whether // with who you are coming to Bucharest. R: Paul nu (le-)a scris unde // când // cu cine a fost în excursie. F: Paul ne leur a pas écrit où // quand // avec qui il a été en excursion. I: Paolo non ha scritto loro dove // quando // con chi è stato in gita. E: Paul did not write them where // when // with who he had been on the trip. R: Maria nu le-a scris cine a fost la spectacol // ce s-a întâmplat după spectacol. F: Marie ne leur a pas écrit qui a été au spectacle // ce qui s'était passé après le spectacle. I: Maria non ha scritto loro chi è stato allo spettacolo // cosa è successo dopo lo spettacolo. E: Mary did not write them who attended the performance // what happened after the show.

SCRIE

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Poetul şi-a scris memoriile în 1880 şi le-a publicat în acelaşi an. Le poète a écrit ses mémoires en 1880 et les a publiés la même année. Il poeta ha scritto le sue memorie nel 1880 e le ha pubblicate lo stesso anno. The poet wrote his memoirs in 1880 and published them the same year a ~ + circ. (mod) (în constr. abs.) subiect [+persoană] Paul scrie citeţ // neciteţ // bine. Paul écrit lisiblement // illisiblement // bien. Paolo scrive in modo leggibile // illeggibile // bene. Paul has legible // illegible // nice handwriting. a ~ cu ceva (în constr. abs.) subiect [+persoană] Copiii scriu cu creionul // cu pixul // cu stiloul. Les enfants écrivent au crayon à papier // avec un stylo-bille // avec le stylo. I bambini scrivono con la matita // con la penna biro // con la stilografica. Children write with a pencil // ballpoint pen // pen. Maria scrie deseori cu cerneală // cu pastă // cu cretă. Marie écrit souvent avec un stylo-plume // avec un stylo-bille // à la craie. Maria scrive spesso con l'inchiostro // con la biro // con il gesso Mary often writes in pencil // in ink // in chalk. a ~ despre ceva (în constr. abs.) subiect [+persoană] Paul a scris mult despre subiectul dat // despre civilizaţiile antice // despre păsările migratoare. Paul a beaucoup écrit sur le sujet donné // sur les civilisations antiques // sur les oiseaux migrateurs. Paolo ha scritto molto sull'argomento dato // sulle civiltà antche // sugli uccelli migratori. Paul has written a lot on the given subject // on the ancient civilizations //

about migratory birds. a ~ la ceva (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Maria a scris la matematică. F: Marie a fait son devoir de maths. I: Maria ha fatto il compito di matematica. E: Mary has done her maths. a~ (în constr. abs.) (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Scrie în ziar că va fi o vară caniculară. F: Les journaux annoncent un été caniculaire. I: Sta scritto nel giornale che sarà un'estate canicolare. E: The papers say that it will be a hot summer. a-şi ~ (reciproc) R: Cele două prietene îşi scriu des. F: Les deux amies s'écrivent souvent. I: Les due amiche si scrivono spesso. E: The two friends write to each other very often. III. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Un roman nu se scrie uşor. F: Un roman ne s’écrit pas facilement. I: Un romanzo non si scrive facilmente. E: A novel is not easily written. R: "Alcool" se scrie cu doi "o". F: On écrit „alcool” avec deux „o”. I: "Alcool" si scrive con la doppia "o". E: There are two „o”s in the word „alcohol”. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, ca ... să P) R: S-a scris în ziar că sărbătorile oraşului vor începe săptămâna viitoare. F: Il a été écrit dans les journaux que les fêtes de la ville commenceront la semaine prochaine. I: Si è scritto nel giornale che le feste della città incominceranno la settimana prossima. E: It is in the papers that the town celebrations start next week. R: S-a scris în ziar ca persoanele interesate 415

SCUIPA

de credite pe termen lung să se prezinte la sediul băncii. F: Il a été écrit dans les journaux / Les journeaux ont annoncé que les personnes intéressées par les crédits à long terme doivent se présenter au siège de la banque. I: Si è scritto nel giornale che le personne interessate dai crediti a lungo termine si presentino alla sede della banca. E: It was in the papers that persons interested by long term loans should go to the bank. SCUIPA (1) (ind. prez. 1 scuip)

I. vb.tr. a ~ ceva subiect [+animat] R: Bolnavul scuipă sânge. F: Le malade crache du sang. I: L'ammalato sputa sangue. E: The sick man is bringing up blood. R: Balaurul scuipă flăcări. F: Le dragon crache des flammes. I: Il drago sputa fiamme. E: The dragon spits fire. a~ (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Dentistul i-a spus pacientului să scuipe şi să-şi clătească gura cu apă. F: Le dentiste a invité son client à cracher et à rincer la bouche avec de l'eau. I: Il dentista ha detto al paziente di sputare e di sciacquare la bocca con l'acqua. E: The dentist told his patient to spit out and rinse / clean his mouth with water. R: Anumite persoane au obiceiul să scuipe pe jos. F: Certaines personnes ont l'habitude de cracher par terre. I: Certe persone hanno l'abitudine di sputare per terra. E: Some people are in the habit of spitting in the street. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Nu este sănătos să se scuipe pe jos. 416

F: Il est malsain de cracher par terre. I: Non è igienico sputare per terra. E: It is an unhealthy habit to spit on the ground. SCULA (1. 23) (ind. prez. 1 scol, 2 scoli, 3, 6 scoală; conj. prez. 3, 6 să scoale; imp. 2 scoală !)

I. vb.tr. a ~ pe cineva ± circ. (loc, timp) subiect [±animat] R: Infirmiera l-a sculat pe bolnav din pat. (sin. a ridica) F: L'infirmière a levé le malade de son lit. I: L'infermiera ha alzato il malato dal letto. E: The nurse made the sickman get up from the bed. R: Ceasul l-a sculat pe Paul. (sin. a trezi) F: Le réveil-matin a réveillé Paul. I: La sveglia ha svegliato Paolo. E: The alarm clock woke Paul up. R: Maria l-a sculat pe Paul la ora 8 // devreme.(sin. a trezi) F: Marie a réveillé Paul à 8 heures // tôt. I: Maria ha svegliato Paolo alle 8 // presto. E: Mary woke Paul up at 8 // early. R: Scandalul din stradă a sculat toţi vecinii. (sin. a trezi) F: Le vacarme de la rue a réveillé tous les voisins. I: La lite in strada ha svegliato tutti i vicini. E: The browl in the street woke up all the neighbours. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: În fiecare dimineaţă Maria îşi scoală copiii devreme. F: Chaque matin Marie réveille ses enfants tôt. I: Ogni mattina Maria sveglia i suoi bambini molto presto. E: Every morning Mary wakes her children early. II. vb. refl. a se ~ ± circ. (loc) subiect [+persoană] R: M-am sculat târziu şi am întârziat la

SCUTURA

cursuri. (sin. a se trezi) F: Je me suis réveillé tard et j’ai été en retard aux cours. I: Mi sono svegliato tardi e sono arrivato tardi ai corsi. E: I got up / woke up late and I was late for classes. R: Paul s-a sculat din pat // de pe scaun // de la masă. (sin. a se ridica) F: Paul s'est levé du lit // de la chaise // de table. I: Paolo si è alzato dal letto // dalla sedia // da tavola. E: Paul got out of bed // stood up from his chair // from the table. R: Fii politicos, scoală-te şi dă-i doamnei locul! (sin. a se ridica) F: Sois poli, lève-toi et offre ta place à la dame ! I: Sii gentile, alzati e offri il posto alla signora. E: Be considerate, get up and let the lady sit down. SCUTURA (1) (ind. prez. 1 scutur)

I. vb.tr. a ~ ceva subiect [± animat] R: Paul scutură prunii. Apoi adună fructele. F: Paul sécoue les pruniers. Ensuite il ramasse les fruits. I: Paolo agita il susino (per far cadere i frutti). Poi raccoglie i frutti. E: Paul is shaking the plum tree. Then he picks the fruit. R: Paul a scuturat covorul pentru a scoate praful. F: Paul a secoué le tapis pour en ôter la poussière. I: Paolo ha battuto i tappetti per scuotere la polvere. E: Paul has dusted the carpet. R: Vântul a scuturat toate frunzele copacilor. F: Le vent a fait tomber toutes les feuilles des arbres. I: Il vento ha fatto cadere tutte le foglie degli alberi. E: The wind has brought down all the leaves of the trees.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F:

I: E:

a ~ ceva de pe ceva subiect [± animat] Maria // Vântul a scuturat zăpada de pe copaci. Marie // Le vent a secoué la neige des arbres. Maria // Il vento ha fatto cadere la neve da sopra gli alberi. Mary has shaken down // The wind has blown down the snow from the trees. a ~ ceva de ceva subiect [+persoană] Maria a scuturat umbrela de apă // paltonul de zăpadă // covorul de praf. Marie a secoué l'eau de son parapluie // la neige de son manteau // la poussière du tapis. Maria ha scosso l'ombrella dall'acqua // il cappotto dalla neve // il tapetto dalla polvere. Mary has removed the water from her umbrella // cleaned her overcoat of snow // dusted the carpet. a ~ pe cineva de ceva subiect [+persoană] Stai puţin, să te scutur de praf! Attends un peu, que je secoue la poussière (de tes vêtements)! Aspetta che ti levo la polvere! Wait a second to dust your clothes! a-şi ~ceva (cu dat. pos.) subiect [±animat] Paul şi-a scuturat umbrela de apă. Paul a secoué l'eau de son parapluie. Paolo ha scosso l’acqua dall’ombrello. Paul shook the water off his umbrella. Din cauza frigului, toţi pomii îşi scutură frunzele mai devreme ca de obicei. A cause du froid, tous les arbres laissent tomber leur feuillage / se dépouillent de leur feuillage plus tôt que d’habitude. Per il freddo, tutti gli alberi si spogliano delle foglie prima del solito. Because of the frost, all trees shed their leaves earlier than usual.

II. vb. intr. a~ subiect [+persoană] R: Mâine sunt ocupată, trebuie să scutur 417

SEMĂNA1

prin casă. (sin. a face curat) F: Demain je suis occupée, je dois faire le ménage / nettoyer la maison. I: Domani sono occupata, devo dare una spolverata alla casa. E: I am busy tomorrow, I am dusting (in the house). III. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Scutură-te puţin, ai praf pe fustă! F: Secoue-toi un peu ta jupe , il y a de la poussière! I: Scuotiti un po’ hai un po' di polvere sulla gonna. E: Shake off the dust from your skirt! a se ~ de ceva subiect [+animat] R: Paul s-a scuturat de praf. F: Paul a secoué la poussière de ses vêtements. I: Paolo si è spolverato (i vestiti). E: Paul dusted himself. R: Câinii se scutură de praf // de apă. F: Les chiens secouent la poussière // l'eau de leurs poils. I: I cani si scuotono dalla polvere // dall'acqua. E: The dogs shake the water // dust off their fur. SEMĂNA1 (1. 9)

(ind. prez. 1 semăn, 2 semeni, 3, 6 seamănă; conj. prez. 3, 6 să semene)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (timp) subiect [+persoană] R: Toamna, ţăranii seamănă grâul, iar primăvara porumbul. F: En automne, les paysans sèment le blé et au printemps le maïs. I: In autunno, i contadini seminano il grano ein primavera il granoturco. E: Peasants sow wheat in autumn and maize in spring. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Familia lui Paul a semănat două hectare cu floarea soarelui // cu porumb. F: La famille de Paul a ensemencé deux hectares avec du tournesol // du maïs. 418

I: La famiglia di Paolo ha seminato due ettari a girasole // a granoturco. E: Paul's family have sown two hectares with sun flower // maize. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a semănat terenul la timp. F: Paul a ensemencé son champ à temps. I: Paolo ha seminato il suo campo a tempo giusto. E: Paul has sown the field in time. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: Legumele se seamănă primăvara F: On sème les légumes au printemps. I: Le verdure si seminano in primavera. E: Vegetables are sown in spring. SEMĂNA2 (1. 9)

(ind. prez. 1 semăn, 2 semeni, 3, 6 seamănă; conj. prez. 3, 6 să semene)

I. vb. intr. a ~ cu cineva a ~ cu ceva subiect [±animat] R: Băieţii seamănă de obicei cu mama, iar fetele cu tatăl. F: Les garçons ressemblent d’habitude à leur mère et les filles à leur père. I: I figli maschi assomigliano di solito allal madre, e le figlie al padre. E: Usually boys look like their mothers and girls like their fathers. R: Casa Mariei seamănă cu o vilă. F: La maison de Marie ressemble à une villa. I: La casa di Maria sembra una villa. E: Mary's house looks like a villa. a ~ unul cu altul (reciproc) R: Maria şi Ana seamănă una cu alta // între ele. F: Marie et Anne se ressemblent. I: Maria e Anna si assomigliano. E: Mary and Anne are very much alike. SEMNA (4) (ind. prez. 1 semnez)

I. vb. tr.

SERVI

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ~ ceva subiect [+persoană] Paul a semnat declaraţia. Paul a signé la déclaration. Paolo ha firmato la dichiarazione. Paul has signed the declaration. Acest critic semnează cronici în reviste străine. (sin. a publica) Ce critique publie des chroniques dans des revues étrangères. Questo critico firma delle cronache in riviste straniere. The critic writes reviews for foreign magazines. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva Directorul a semnat adeverinţa Mariei. I-a semnat adeverinţa . Le directeur a signé l'attestation de Marie. Il a signé son attestation. Il direttore ha firmato l'attestato a Maria. Le ha firmato l’attestato. The director has signed Mary’s certificate. He signed her the certificate. (în constr. abs.) subiect [+persoană] După ce terminaţi lucrarea scrisă, nu uitaţi să semnaţi! Après avoir terminé l’épreuve écrite, n’oubliez pas de la signer! Dopo aver finito la prova scritta, non dimenticatevi di firmare! When you have finished your written paper, do not forget to write your name on it. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a semnat poeziile cu un pseudonim. Paul a signé ses poésies avec un pseudonyme. Paolo ha firmato le sue poesie con uno pseudonimo. Paul wrote his poetry under a pseudonym.

III.vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Toate diplomele se semnează de către decan. F: Tous les diplômes sont signés par le doyen.

I: Tutti i diplomi sono firmati dal preside. E: All graduation certificates are signed by the dean. a i se ~ cuiva (cu sens pasiv) R: Mariei i s-a semnat numirea în postul de ambasador. F: On a signé la nomination de Marie au poste d'ambassadeur. La nomination de Marie au poste d'ambassadeur a été signée. I: A Maria, è stata firmata la nomina per il posto di ambasciatore. E: Mary's credentials as an ambassador have been signed. SERVI (10) (ind. prez. 1, 6 servesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Militarii servesc patria. (sin. a fi în slujba) F: Les militaires servent la patrie. I: I militari servono la patria. E: Military men serve their country. R: Intelectualii au servit întotdeauna cauze umanitare. F: Les intellectuels ont toujours servi des causes humanitaires. I: Gli intellettuali hanno servito sempre le cause umanitarie. E: Intellectuals have always served humanitarian causes. a-i ~ cuiva ceva subiect [+persoană] R: Maria (le-)a servit invitaţilor ei câteva preparate tradiţionale. (sin. a oferi) F: Marie a servi à ses invités quelques plats traditionnels. I: Maria ha servito ai suoi invitati alcuni piatti tradizionali. E: Mary offered her guests several traditional dishes. R: Jucătorul i-a servit mingea coechipierului său. (sin. a pasa, a trimite) F: Le joueur a servi le ballon à son coéquipier. I: Il giocatore ha servito la palla al suo compagno di squadra. E: The (football) player served his team mate the ball up. 419

SERVI

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

a ~ pe cineva (cu ceva) subiect [+persoană] Maria l-a servit pe Paul cu prăjituri // cu îngheţată. (sin. a trata) Marie a servi à Paul des gâteaux // de la glace. Maria ha offerto a Paolo dei pasticcini // del gelato. Mary offered Paul cakes // ice cream. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a servit musafirii cu cafea. (sin. a trata) Marie a servi du café à ses invités. Maria ha servito il caffè ai suoi ospiti. Mary has served coffee to her guests. Militarii îşi servesc patria cu mult devotament. (sin. a sluji) Les militaires servent leur patrie avec beaucoup de dévouement. I militari servono la loro patria con molta dedizione. Military men serve their country with devotion.

II. vb. intr. a ~ la ceva a-i ~ cuiva la ceva subiect [-animat] R: Unealta aceasta serveşte la şlefuirea lemnului. Îi serveşte tâmplarului la şlefuirea lemnului. F: Cet outil sert à polir le bois. Il sert au menuisier à polir le bois. I: Questo attrezzo serve a levigare il legno. Serve al falegname per la levigatura del legno. E: This tool is used to polish wood. The carpenter uses it to polish wood. R: Maşina îi serveşte lui Paul la deplasări în afara oraşului. Îmi serveşte şi mie la cumpărături. F: La voiture sert à Paul à se déplacer hors de la ville. Elle me sert, à moi aussi, pour faire les courses. I: La macchina serve a Paolo per gli spostamenti fuori città. Serve anche a me per fare la spesa. E: Paul uses the car to travel out of town. I, too, use it for shopping.

420

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

a-i ~ cuiva + (ca, de, drept) e. p. s. subiect [-animat] Camera aceasta îmi serveşte ca / de atelier. (sin. a folosi) Cette chambre me sert d’atelier. Questa stanza mi serve come / da officina. This room is also my workshop. a ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] Elevii, viitori chelneri, servesc în restaurante şcoală. Les élèves, futurs serveurs, servent dans des restaurants-école. Gli studenti, futuri camerieri servono nei ristoranti scuola. Apprentices, the future waiters, serve in training restaurants. Cine serveşte la acest raion, vă rog? Qui sert à ce rayon, s’il vous plaît? Per piacere, chi serve in questo reparto? Who is attending in this department, please?

III. vb. refl. a se ~ cu ceva (cu sens pasiv) R: Friptura se serveşte cu cartofi prăjiţi // cu salată. F: Le rôti se sert avec des frites // avec de la salade. I: L'arrosto si serve con le patate fritte // con l'insalata. E: Roast meat is served with chips // with salad. a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Maria se serveşte de dicţionar ca să traducă cuvintele necunoscute. (sin. a folosi) F: Marie se sert du dictionnaire pour traduire les mots inconnus. I: Maria si serve di un dizionario per tradurre delle parole sconosciute. E: Mary uses the dictionary to translate the unknown words. a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: Copiilor li s-a servit masa la timp. (sin. a da) F: On a servi aux enfants le déjeuner à temps.

SFĂTUI

I: Ai bambini hanno servito il pasto secondo l’orario / al tempo giusto. E: The children were fed in time. SFĂTUI (11) (ind. prez. 1, 6 sfătuiesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva + să P subiect [+ persoană] R: Maria l-a sfătuit pe Paul să consulte un medic. L-a sfătuit de mai multe ori. F: Marie a conseillé à Paul de consulter un médecin / de se faire voir par un médecin. Elle le lui a conseillé plusieurs fois. I: Maria ha consigliato a Paolo di consultare un medico. Gliel' ha consigliato parecchie volte. E: Mary advised Paul to see a doctor. She advised him several times. R: Părinţii l-au sfătuit pe Paul să nu plece // să nu-şi întrerupă studiile. F: Les parents ont conseillé à Paul de ne pas partir // de ne pas interrompre ses études. I: I genitori hanno consigliato a Paolo di non partire // di non interrompere gli studi. E: His parents advised Paul not to go away // discontinue his studies. a ~ pe cineva ± circ. (timp, mod) subiect [+persoană] R: Părinţii îi sfătuiesc întotdeauna pe copii. Îi sfătuiesc de bine. F: Les parents donnent toujours des conseils aux enfants. Ils leur donnent de bons conseils. I: I genitori consigliano sempre ai figli. Gli consigliano per bene. E: Parents always advise their children. They give them good advice. a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) R: Paul şi-a sfătuit prietenii să nu plece. F: Paul a conseillé à ses amis de ne pas partir. I: Paolo ha consigliato ai suoi amici di non partire. E: Paul advised his friends not to leave. II. vb. refl. a se ~ (cu cineva) (reciproc)

R: Maria şi Paul se sfătuiesc în diverse împrejurări. (sin. a se consulta) F: Marie et Paul se consultent en diverses circonstances. I: Maria e Paolo si consultano in varie circostanze. E: Mary and Paul confer on different occasions. R: Soţii se sfătuiesc întotdeauna în problemele importante ale familiei. (sin. a se consulta) F: Les époux se consultent toujours sur les problèmes importants de la famille. I: I coniugi si consultano sempre sui problemi importanti della famiglia. E: Spouses always talk when it comes to the major problems of their family. SFÂRŞI (10) (ind. prez. 1, 6 sfârşesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [± persoană] R: Maria a sfârşit scrisoarea pentru Paul. (sin. a termina) F: Marie a fini / a terminé la lettre pour Paul. I: Maria ha finito la lettera per Paolo. E: Mary has concluded / finished her letter to Paul. a ~ + supin R: Paul a sfârşit de scris un roman // de aranjat cărţile // de cules via. (sin. a termina) F: Paul a fini / a terminé d’écrire un roman // de ranger les livres // de faire les vendanges. I: Paolo ha finito di scrivere un romanzo // di mettere a posto i libri// di fare la vendemmia. E: Paul has finished writing a novel // arranging the books // harvesting the grapes. II. vb. intr. a ~ prin inf subiect [+persoană] R: Paul a sfârşit prin a se convinge că Maria a avut dreptate. F: Paul a fini par se convaincre que Marie avait raison. I: Paolo ha finito per convincersi che 421

SILI

Maria aveva ragione. E: Paul has ended by convincing himself that Mary was right. III.vb. refl. a se ~ subiect [±persoană] R: Iarna se va sfârşi curând. F: L’hiver finira bientôt / va bientôt finir. (sin. a se termina) I: L'inverno finirà fra poco. E: Winter will soon be over. R: S-a sfârşit filmul. (sin. a se termina) F: Le film est fini. I: Il film è finito. E: The movie is over. a se ~ a i se ~ (cuiva) R: Banii lui Paul s-au sfârşit. Lui Paul i s-au sfârşit banii. (sin. a se termina) F: L'argent de Paul s'est épuisé. I: I soldi di Paolo sono finiti. A Paolo sono finiti i soldi. E: Paul has no money left. SILI (10) (ind. prez. 1, 6 silesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva să P subiect [±animat] R: Duşmanii // Împrejurările l-au silit pe Paul să se comporte incorect.(sin. a obliga) F: Les ennemis // Les circonstances ont contraint Paul à se comporter incorrectement. I: I nemici // Le circostanze hanno costretto Paolo a comportarsi scorrettamente. E: The enemis // Circumstances made Paul behave improperly. II. vb. refl. a se ~ să P subiect [+persoană] R: Întotdeauna m-am silit să îmi fac datoria. (sin. a se strădui) F: J’ai toujours tâché de faire mon devoir. I: Mi sono sforzato sempre di fare il mio dovere. E: I have always tried / strove to do my duty.

422

R: F: I: E:

a-şi ~ pe cineva + să P (cu dat. pos.) Paul îşi sileşte subalternii să facă lucruri ilegale. (sin. a obliga) Paul oblige ses subalternes à faire des choses illégales. Paolo obbliga i suoi subalterni a fare cose illegali. Paul forces his underlings to do illegal things.

SIMŢI (9. 7) (ind. prez. 1, 6 simt, 2 simţi, 3 simte; conj. prez. 3, 6 să simtă; imp. 2 simte !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+animat] R: După călătorie, Paul a simţit oboseala şi nevoia de a se odihni. F: Après le voyage, Paul a ressenti la fatigue et le besoin de se reposer. I: Dopo il viaggio Paolo ha sentito la stanchezza e il bisogno di riposarsi. E: After the trip Paul felt tired and the need to rest. R: Bolnavul simte o durere la umăr. F: Le malade ressent une douleur à l’épaule. I: Il malato sente un dolore alla spalla. E: The patient feels / has a pain in his shoulder. R: Paul simte răcoarea nopţii. F: Paul sent la fraîcheur de la nuit. I: Paolo sente la frescura della notte. E: Paul feels the cool of the night. R: Animalele simt apropierea furtunii. F: Les animaux sentent l’arrivée de l’orage. I: Gli animali sentono l'avvicinarsi della tempesta. E: Animals can sense / feel the coming of the storm. a ~ pe cineva subiect [+animat] R: În noaptea spargerii, Paul i-a simţit pe hoţi şi a anunţat Poliţia. F: La nuit du cambriolage, Paul a senti les voleurs et a annoncé la Police. I: Nella notte del furto Paolo ha sentito i ladri e ha avvertito la polizia. E: The night when the robbery was made, Paul felt the thieves and called the police.

SLĂBI

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

Câinele l-a simţit pe hoţ. Le chien a senti le voleur. Il cane ha sentito il ladro. The dog sensed the thief. a ~ că P subiect [+persoană] După două ore de eforturi, Maria simţea că-i vine rău // că nu mai poate continua. Après deux heures d'efforts, Marie se sentait défaillir // elle sentait qu'elle ne pouvait plus continuer. Dopo due ore di sforzi, Maria si sentiva venir meno // sentiva che non poteva continuare. After a two- hour effort Mary was feeling unwell // that she could not go on. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria nu-şi mai simte picioarele. Marie ne sent plus ses jambes. Maria non sente più le sue gambe. Mary can't feel her feet.

II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod) subiect [+animat] R: După tratament, bolnavul se simte mai bine. F: Après le traitement, le malade se sent mieux / va mieux. I: Dopo il trattamento, il malato si sente meglio. E: After the treatment, the patient is feeling better. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Maria se simţea vinovată de accident. F: Marie se sentait / se considérait coupable de l’accident. I: Maria si sentiva colpevole dell'incidente. E: Mary blamed herself for the accident. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat]( că P) R: În aer se simte că va ploua. F: Dans l'air, on sent qu’il va pleuvoir. I: Si sente nell'aria che pioverà. E: You can feel (in the air) the rain is coming.

SLĂBI (10) (ind. prez. 1, 6 slăbesc)

I. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Maria a ţinut regim şi a slăbit. A slăbit 6 kg. (sin. a pierde în greutate) F: Marie a suivi un régime et elle a maigri. Elle a maigri de 6 kilos. I: Maria è stata a regime ed è dimagrita. È dimagrita di 6 kg. E: Mary was on a diet and lost weight. She lost 6 kgs. R: Dacă nu au hrană suficientă, animalele slăbesc foarte repede. F: S’ils n’ont pas assez de nourriture, les animaux maigrissent très vite. I: Se non hanno sufficiente nutrimento, gli animali dimagriscono molto rapidamente. E: If they do not have enough food, animals lose wieght very quickly. R: În multe şcoli, disciplina a slăbit. F: Dans beaucoup d'écoles, la discipline s'est relâchée. I: In molte scuole la disciplina è diminuita. E: In many schools discipline has weakened. R: Vântul a slăbit în intensitate. F: Le vent a faibli en intensité. I: Il vento è diminuito in / d’intensità. E: The wind has abated. a~ a-i ~ (cuiva) subiect [+persoană] R: Memoria // Vederea bunicii a slăbit. (Bunicii) i-a slăbit memoria // vederea. F: La mémoire // La vue de la grand-mère a faibli. Sa mémoire // sa vue a faibli. I: La memoria // La vista della nonna è dinimuita. Alla nonna è diminuita la memoria // la vista. E: My grandmother's memory has // eyes have weakened. II. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul a slăbit nodul de la cravată.(sin. a lărgi) F: Paul a desserré / a relâché le noeud de sa cravate. 423

SMULGE

I: Paolo ha allentato il nodo della sua cravatta. E: Paul loosened the knot of his tie. R: Călăreţul a slăbit frâul calului. F: Le chevalier a relâché le frein du cheval. I: Il cavaliere ha allentato i redini del cavallo. E: The horseman eased the reins of the horse. a ~ pe cineva subiect [-animat] R: Boala l-a slăbit mult pe Paul. F: La maladie a beaucoup affaibli Paul. I: La malattia ha indebolito molto Paolo. E: The disease weakened Paul a lot. a nu ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Convinşi că Paul era vinovat, poliţiştii nu l-au slăbit din ochi nici zi nici noapte. (sin. a urmări) F: Convaincus que Paul était coupable, les policiers ne l’ont pas perdu de vue / ne l’ont pas quitté des yeux / jour et nuit. I: Convinti che Paolo fosse colpevole, i poliziotti lo hanno tenuto d'occhio giorno e notte. E: Conviced that Paulwas the criminal, the policemen supervised him day and night. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Şarpele nu-şi slăbeşte strânsoarea decât când victima este în agonie. F: Le serpent ne relâche l’étreinte que si la victime est à l’agonie. I: Il serpente non molla la stretta se non quando la vittima è in agonia. E: The snake never lets go but when the victim is an agony. III. vb. refl. a se ~ R: Legăturile balotului s-au slăbit. F: Les liens du ballot se sont relâchés. I: I legami della balla si sono allentati. E: The tiesof the bale loosened. R: Şuruburile, piuliţele s-au slăbit. F: Les vis, les écrous se sont desserrés. I: Le viti, le madreviti si sono allentate. E: The screws, the nuts have loosened. (cu sens pasiv) R: În multe şcoli, vigilenţa s-a slăbit. 424

F: Dans beaucoup d'écoles la vigilance s'est relâchée. I: In molte scuole la vigilenza è diminuita. E: In many schools vigilanc has weakened. (în constr. impers.) R: Se slăbeşte mai repede printr-un regim corect. F: On maigrit plus vite en suivant un régime correct. I: Si dimagrisce più velocemente con un regime corretto. E: You can lose weight more easily if you keep a good diet. SMULGE (15) (ind. prez. 1, 6 smulg; part. smuls)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [±animat] R: Paul a smuls toată iarba de (pe) lângă casă. F: Paul a arraché toute l’herbe (qui poussait) autour de la maison. I: Paolo ha estirpato tutta l’erba vicino a casa. E: Paul has pulled out all the grass around the house. R: Vântul a smuls copacii de pe şosea. (sin. a scoate) F: Le vent a arraché / déraciné les arbres le long de la chaussée. I: Il vento ha sradicato gli alberi lungo la strada. E: The wind uprooted the trees along the road. a ~ ceva (din mâna, braţele) cuiva, a ~ ceva (de la mâna, gâtul) cuiva, a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+animat] R: Hoţul a smuls servieta din mâna lui Paul. I-a smuls-o şi a fugit. F: Le voleur a arraché la serviette de la main de Paul. Il la lui a arrachée et s’est enfui. I: Il ladro ha strappato la cartella dalla mano di Paolo. Gliel'ha strappata ed è scappato. E: The thief snatched Paul’s briefcase and ran away. He snatched it from him and ran away.

SMULGE

R: Hoţul i-a smuls unei doamne poşeta (din mână) // colierul de la gât // ceasul de la mână. F: Le voleur a arraché à une dame son sac à main // le collier du cou // la montre du poignet. I: Il ladro ha tolto ad una signora la borsa (dalla mano) // la collana dal collo // l'orologio dalla mano. E: The thief snatched the lady’s purse from her hand // the necklace from her neck // the watch from her wrist. a ~ ceva de la cineva R: Câinele a smuls cornul din mâna copilului şi a fugit. A smuls cornul de la copil. I l-a smuls şi a fugit. F: Le chien a arraché le croissant de la main de l'enfant et s'est enfui. Il a arraché le croissant à l'enfant. Il le lui a arraché. I: Il cane ha strappato il cornetto dalla mano del bambino ed è scappato. Ha strappato il cornetto al bambino. Gliel'ha strappato ed è scappato. E: The dog has snatched the roll from the child's hand and ran away. He snatched the roll from the child. He snatched it and ran. a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] (persoană, autoritate) R: Paul a smuls cu greu de la fratele lui promisiunea să nu-şi abandoneze studiile. Paul i-a smuls această promisiune fratelui său. F: Paul a arraché difficilement à son frère la promesse de ne pas abandonner ses études. Paul a arraché cette promesse à son frère. I: Paolo ha strappato con difficoltà a suo fratello la promessa che non abbandonerà gli studi. Paolo ha strappato questa promessa a suo fratello. E: With great difficulty, Paul made his brother promise that he would not abandon his studies. Paul has made his brother promise that. R: Cu multă greutate, poliţia a reuşit să smulgă adevărul de la criminal. F: La police a très difficilement réussi à arracher la vérité du criminel. I: Con molta difficoltà la polizia è riuscita a strappare la verità al

criminale. E: With great difficulty, the police managed to pump the truth out of the criminal. a ~ pe cineva (din braţele, mâna) cuiva a ~ pe cineva de la cineva a-i ~ (cuiva) pe cineva subiect [+persoană] R: Răpitorul a smuls copilul din mâinile // din braţele Mariei şi a fugit. L-a smuls de la Maria. I l-a smuls şi a fugit. F: Le kidnappeur a arraché l'enfant des mains // des bras de Marie. Il l’a arraché à Marie. Il le lui a arraché et s'est enfui. I: Il rapinatore ha strappato il bambino dalle mani // dalle braccia di Maria ed è scappato. L'ha strappato da Maria. Gliel'ha strappato. E: The kidnapper has snatched the child from Mary's arms and ran away. He snatched it from Mary. He snatched it and ran. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a smuls copilul din braţele bărbatului şi a încercat să fugă. F: Marie a arraché son enfant des bras de l’homme et a essayé de se sauver. I: Maria ha strappato suo figlio dalle braccia dell’uomo e ha provato a fuggire. E: Mary snatched her child from the man’s arms and tried to run away. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Disperată, femeia îşi smulgea părul. F: Désespérée, la femme s’arrachait les cheveux. I: Disperata, la donna si strappava i capelli. E: In despair, the woman was tearing her hair. II. vb. refl. a se ~ din ceva subiect [+persoană] R: Prietenul meu s-a smuls din mâinile agresorului şi a fugit. (sin. a se elibera) F: Mon ami s’est arraché des mains de l'aggresseur et il s’est enfui / sauvé. 425

SOCOTI

I: Il mio amico si è svincolato dalle mani dell’ aggressore ed è scappato via. E: My friend tore himself away from the agrressor’s hands and ran away. a se ~ cu ceva + circ. (loc) (cu sens pasiv) R: Plantele se smulg din pământ cu mâna // cu unelte speciale. F: Les plantes s’arrachent à la main // avec des outils spéciaux. I: Le piante si sradicano dalla terra con la mano // con attrezzi speciali. E: Plants should be uprooted by hand // by special tools. SOCOTI1 (10) (ind. prez. 1, 6 socotesc)

I. vb. tr. a ~ că P subiect [+persoană] R: Paul a socotit că e preferabil să plecăm împreună. (sin. a considera) F: Paul a pensé qu’il était préférable qu'on parte ensemble. I: Paolo ha pensato che fosse preferibile partire insieme. E: Paul thought it was better for us to leave together. a ~ pe cineva + e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul m-a socotit întotdeauna prietenul său. (sin. a considera) F: Paul m’a toujours considéré son ami. I: Paolo m' ha sempre considerato suo amico. E: Paul has always considered me his friend. a-şi ~ pe cineva + e. p. s. (cu dat. pos.) R: Paul şi-a socotit părinţii vinovaţi de tot ce i s-a întâmplat. (sin. a considera) F: Paul a considéré ses parents coupables de tout ce qui lui était arrivé. I: Paolo ha ritenuto i suoi genitori colpevoli di tutto ciò che gli era successo. E: Paul thought his parents were to blame for everything that had happened to him. II. vb. refl. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] 426

R: Paul se socoteşte o persoană importantă // nevinovat. (sin. a se crede, a se considera) F: Paul se croit une personne importante // innocent. I: Paolo si crede una persona importante // innocente. E: Paul thinks he is an important person // innocent. SOCOTI2 (10) (ind. prez. 1, 6 socotesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Când învaţă să socotească, copiii socotesc fructe // legume // zilele săptămânii // lunile anului. (sin. a număra) F: Quand ils apprennent à compter, les enfants comptent des fruits // des légumes // les jours de la semaine // les mois de l'année. I: Quando imparano a contare, i bambini calcolano la frutta // le verdure // i giorni della settimana // i mesi dell'anno. E: When they learn to calculate, the children calculate on fruit // vegetables // the days of the week // the months of the year. R: Maria a socotit toate valorile reale ale lui x. (sin. a calcula) F: Marie a calculé toutes les valeurs réelles de x. I: Maria ha calcolato tutti i valori reali della x. E: Maria calculated all the real values of x. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a socotit toţi banii. (sin. a calcula) F: Paul a compté tout son argent. I: Paolo ha contato tutti i suoi soldi. E: Paul counted all his money. (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Anumite persoane cheltuiesc fără să socotească. F: Certaines personnes dépensent sans compter.

SOLICITA

I: Certe persone spendono senza calcolare / fare I conti. E: Some persons spend without thinking. R: La şcoală, copiii învaţă mai întâi să citească, să scrie şi să socotească. F: À l'école, les enfants apprennent d'abord à lire, à écrire et à compter. I: A scuola i bambini imparano prima di tutto a leggere, a scrivere e a far di conto. E: At school children learn first to read, to write and to calculate. R: La grădiniţă copiii socotesc pe degete // pe numărătoare. F: À l'école maternelle, les enfants comptent sur les doigts // sur un boulier. I: All'asilo i bambini calcolano con le dita // con l'abaco. E: At kindergarten the children calculate on fingers // on abacus. R: Nu toate comunităţile socotesc cu aceleaşi unităţi de măsură. F: Toutes les communautés ne comptent pas / n'ont pas les mêmes unités de mesure. I: Non tutte le comunità calcolano con le stesse unità di misura. E: Not all communities make use of the same measure units. II. vb. refl. a se ~ cu cineva subiect [+persoană] R: Paul s-a socotit cu creditorii săi. Şi-a achitat toate datoriile. F: Paul a réglé ses comptes avec ses créditeurs. Il a acquitté toutes ses dettes. I: Paolo ha fatto i conti con i suoi creditori. Ha pagato tutti i suoi debiti. E: Paul settled his accounts with his creditors. Now he has no more debts. SOLICITA (1. 16) (ind. prez. 1 solicit, 2 soliciţi, 3, 6 solicită)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: In cererea sa, Paul a solicitat un ajutor financiar. (sin. a cere) F: Dans sa demande, Paul a sollicité une aide financière.

I: Nella sua domanda, Paolo ha richiesto un aiuto finanziario. E: In his petiton, Paul asked for financial assistance. R: Alcătuirea unui dicţionar solicită mult efort şi mare concentrare. F: L'élaboration d'un dictionnaire demande / exige beaucoup d'efforts et une grande concentration. I: L'elaborazione di un dizionario richiede molto sforzo e grande concentrazione. E: The making of a dictionary requires a lot of effort and concentration. a-i ~ (cuiva) ceva a-i ~ (cuiva) să P subiect [+persoană] R: Paul i-a solicitat directorului său o audienţă. // o favoare. (sin. a cere) F: Paul a sollicité auprès de son directeur une audiance // une faveur. I: Paolo ha chiesto al suo direttore un'udienza // un favore. E: Paul asked his boss an appointment // for a favour. R: Mai mulţi studenţi i-au solicitat profesorului lor să-i înscrie la cercul de lingvistică. F: Plusieurs étudiants ont sollicité auprès de leur professeur de les inscrire / admettre dans le cercle de linguistique. I: Parecchi studenti hanno chiesto al professore di iscriverli al circolo di linguistica. E: More students have asked their professor to enrol them for the linguistics circle. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Paul l-a solicitat pe cel mai bun avocat să-l apere. (sin. a apela, a face apel) F: Paul a sollicité le meilleur avocat pour le défendre. I: Paolo ha chiamato a difenderlo il miglior avvocato. E: Paul asked for the best lawyer to defend him. a ~ (pe cineva) să P subiect [+persoană] R: Paul a solicitat să fie ajutat urgent. (sin. a cere) I-a solicitat pe toţi prietenii lui. F: Paul a demandé d’être aidé d’urgence. Il a sollicité tous ses amis à l'aider // a demandé à tous ses amis de l'aider. 427

SOSI

I: Paolo ha chiesto di essere aiutato urgentemente. (Lo) ha chiesto a tutti i suoi amici. E: Paul begged to be helped urgently.He begged all his friends. R: Directorul l-a solicitat pe Paul să-l ajute. (sin. a ruga) F: Le directeur a sollicité l'aide de Paul // a demandé à Paul de l'aider. I: Il direttore ha chiesto a Paolo di aiutarlo. E: The director asked Paul to help him. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Nemulţumit de rezultatul meciului, antrenorul şi-a solicitat jucătorii mai mult la antrenamente. (sin. a obliga să facă efort) F: Mécontent du résultat du match, l’entraîneur a sollicité ses joueurs davantage aux entraînements // a demandé à ses joueurs de faire plus d'efforts à l'entraînement. I: Scontento del risultato della partita, l’allenatore ha chiesto di più ai suoi giocatori durante l'allenamento. E: Dissatisfied with the result of the game, the coach asked more from his players / overworked his team at the training sessions. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a solicitat azi prea mult piciorul bolnav. (sin. a folosi) F: Aujourd'hui Marie a forcé trop son pied / sa jambe malade. I: Maria ha sforzato troppo il piede malato oggi. E: Mary has overused her bad leg today. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Se solicită urgent un antibiotic cu spectru larg. (sin. a cere) F: On sollicite / demande d’urgence un antibiotique à spectre large. I: Si richiede urgentemente un antibiotico a largo spettro. E: A wide-spectrum antibiotic is being requested urgently. R: Uneori sportivii se solicită prea mult la antrenamente şi cedează în competiţii. (sin. a face efort) 428

F: Parfois les sportifs se forcent trop pendant les entraînements et cèdent lors des compétitions. I: A volte gli sportivi si sforzano di più durante l'allenamento e cedono durante la gara. E: Sometimes sportsmen make too much effort at the training sessions and give in in contests. a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] ( ceva, să P) R: Lui Paul i s-a solicitat participarea la alegerile viitoare // să contribuie la definitivarea programului. (sin. a cere, a propune) F: On a demandé à Paul de participer aux prochaines élections // de contribuer à la finalisation du programme. I: Si è chiesta a Paolo la sua partecipazione alle prossime elezioni// di contribuire alla conclusione del programma. E: Paul was asked to set in for the forthcoming / next elections// to contribute in the finalizing of the programme. SOSI (10) (ind. prez. 1, 6 sosesc)

I. vb. intr. a~ subiect [± animat] R: A sosit trenul // Paul. Trenul // Paul a sosit. F: Le train // Paul est arrivé. I: È arrivato il treno // Paolo. Il treno // Paolo è arrivato. E: The train // Paul has arrived. a ~ + circ. ( timp, loc) R: Paul a sosit la Bucureşti. F: Paul est arrivé à Bucarest. I: Paolo è arrivato a Bucarest. E: Paul has arrived in Bucharest. R: Elevii aceştia au sosit în România // de la Paris // din Franţa. F: Ces élèves sont arrivés en Roumanie // de Paris // de France. I: Questi studenti sono arrivati in Romania // da Parigi // dalla Francia. E: These student have come to Romania // from Paris // from France.

SPARGE

R: Prietenii noştri au sosit (la noi) acum o săptămână. F: Nos amis sont arrivés (chez nous) il y a une semaine. I: I nostri amici sono arrivati a casa nostra una settimana fa. E: Our friends came to our place a week ago. a ~ cu ceva ± circ. (loc, timp, mod) subiect [± animat] R: Turiştii au sosit la Bucureşti cu trenul // cu avionul // cu autocarul. F: Les touristes sont arrivés à Bucarest par le train // en avion // en autocar. I: I turisti sono arrivati in treno // in aereo // con il pullman. E: The tourists came to Bucharest by train // plane // bus. R: Coletele au sosit foarte repede // în condiţii foarte bune // cu avionul . Scrisorile au sosit cu poşta rapidă. Au sosit în aceeaşi zi. F: Les colis sont arrivés très vite // dans de très bonnes conditions // par avion. Les lettres sont arrivées par courrier rapide. Elle sont arrivées le même jour I: I pacchi sono arrivati molto rapidamente // in ottime condizioni // via aerea. Le lettere sono arrivate con la posta prioritaria. Sono arrivate nello stesso giorno. E: The packages have been delivered very quickly // in very good conditions // by air. The letters arrived with the DHL. Thez arrived on the same day. SPARGE (17. 1) (ind. prez. 1, 6 sparg; imperf. 1, 4 spărgeam, 2 spărgeai etc.; perf. simplu 1 spărsei, 2 spărseşi; m. m. c. perf. 1 spărsesem, 2 spărseseşi etc. ; ger. spărgând; part. spart)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [± animat] R: Maria a spart paharul // oglinda // ochelarii. F: Marie a cassé le verre // le miroir // les lunettes. I: Maria ha rotto il bicchiere // lo specchio // gli occhiali. E: Mary has broken the glass // mirror // her eye glasses. R: Vântul a spart geamul.

F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F:

Le vent a cassé la vitre. Il vento ha rotto il vetro. The wind has broken the windowpane. Mama sparge nuci pentru prăjitură. La mère casse des noix pour le gâteau. La madre schiaccia le noci per il dolce. Mother is cracking nuts for the cake. Fratele meu sparge lemne. (sin. a tăia) Mon frère fend du bois. Mio fratello spacca la legna. My brother is chopping wood. a ~ ceva cu ceva subiect [± animat] Copiii au spart geamul cu mingea. Les enfants ont cassé la vitre avec le ballon. I bambini hanno rotto il vetro con la palla. The children have broken the window with the ball. Maria sparge nuci cu ciocanul. Marie casse des noix avec le casse-noix. Maria schiaccia le noci con il martello. Mary cracks the nuts with the hammer. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [± animat] Hoţii au spart casa lui Paul. I-au spart casa şi au furat obiecte de valoare. (sin. a pătrunde) Les voleurs ont cambriolé la maison de Paul. Ils ont cambriolé sa maison et ont volé des objets de valeur. I ladri hanno scassinato la casa di Paolo. Gliel'hanno scassinata e hanno rubato oggetti di valore. Thieves broke into Paul’s house. They broke into his house and stole several precious objects. Copiii au spart ochelarii bunicii. I-au spart ochelarii. Les enfants ont cassé les lunettes de la grand-mère. Ils (lui) ont cassé ses lunettes. I bambini hanno rotto gli aocchiali della nonna. Glieli hanno rotti. The kids have broken granny's eyeglasses. They have broken her glasses. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) În accident, Paul şi-a spart capul. Dans l'accident, Paul a été blessé à la 429

SPĂLA

tête. I: Nell’ incidente, Paolo si è spaccata / rotto la testa. E: In the accident Paul cracked his head open. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Ochelarii s-au spart. F: Les lunettes se sont cassées. I: Gli occhiali si sono rotti. E: The eye glasses have been broken. R: Valurile se sparg de ţărm. F: Les vagues se brisent contre le rivage. I: Le onde si frangono sulla riva. E: The waves break against the shore. a se ~ a i se ~ cuiva (cu sens pasiv) R: Casa // Maşina lui Paul s-a spart. S-a spart maşina // casa lui Paul. I s-a spart maşina // casa. F: La maison de Paul a été cambriolée. La voiture de Paul a été forcée. Sa maison a été cambriolée. Sa voiture a été forcée. On a forcé la voiture // cambriolé la maison de Paul. I: La casa // La macchina di Paolo è stata scassinata. A Paolo è stata scassinata la casa // la macchina. Gli hanno scassinato la macchina // la casa. E: The house // Paul’s car has been broken into. SPĂLA (1. 3) (ind. prez. 1 spăl, 2 speli, 3, 6 spală; conj. prez. 3, 6 să spele; imp. spală!)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [± animat] R: Maria spală un pulover. F: Marie lave un pull. I: Maria lava un maglione. E: Mary is washing a pull-over. R: Ploaia a spălat trotuarul. (sin. a curăţa) F: La pluie a lavé le trottoir. I: La pioggia ha lavato il marciapiede. E: The rain has washed the pavement. R: Zugravul spală zidurile înainte de a da cu var. (sin. a curăţa) F: Le peintre de bâtiment lessive les murs avant de les passer à la chaux. 430

I: L'imbianchino lava le pareti prima di imbiancarle. E: The house painter washes the walls before he whitewashes them. R: Valurile mării spală ţărmul. (sin. a scălda) F: Les vagues de la mer baignent les rivages. I: Le onde del mare bagnano la riva. E: The waves of the sea wash away the shore. a ~ pe cineva (pe ceva) subiect [+animat] R: Mama l-a spălat pe Paul (pe cap // pe mâini). F: La mère a lavé Paul (les cheveux // les mains de Paul). I: La madre ha lavato Paolo (i capelli // le mani di Paolo). E: Mother has washed Paul (Paul’s head // hands). a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Copiii îşi spală mâinile înainte de fiecare masă. F: Les enfants se lavent les mains avant chaque repas. I: I bambini si lavano le mani prima di ogni pasto. E: Children wash their hands before every meal. a~ (în constr. abs.) subiect [± animat] R: Maria spală şi calcă bine. F: Marie lave et repasse bien. I: Maria lava e stira bene. E: Mary washes and irons well. R: Acest detergent spală bine. F: Cette lessive lave bien. I: Questo detersivo lava bene. E: This detergent washes well. II. vb. refl. a se ~ cu ceva subiect [± animat] R: Paul se spală cu apă rece // cu săpun lichid. F: Paul se lave avec de l’eau froide // avec du savon liquide. I: Paolo si lava con acqua fredda // con sapone liquido. E: Paul washes himself with cold water // liquid soap.

SPERA

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I:

Pisica se spală cu labele. Le chat se lave avec ses pattes. Il gatto si lava con le zampe. The cat washes herself with her paws. a se ~ cu ceva (cu sens pasiv) Anumite ţesături se spală cu apă rece // cu detergenţi speciali. On lave certains tissus à l'eau froide // avec des lessives spéciales. Certi tessuti vengono lavati con acqua fredda // con detersivi speciali. Certain kinds of materials should be washed in cold water // with a special detergent. a se ~ pe ceva subiect [± animat] Paul se spală pe faţă // pe mâini cu apă rece. Paul lave sa figure // ses mains avec de l'eau froide. Paolo si lava il viso // le mani con acqua fredda. Paul washes his face // hands with cold water. Copiii se spală singuri pe dinţi. Les enfants se lavent / se brossent seuls les dents. I bambini si lavano i denti da soli. Children clean / brush their teeth by themselves. a se ~ pe ceva de ceva subiect [+ persoană] Şoferul se spală pe mâini de ulei şi de negreala de la motor. (sin. a se curăţa) Le chauffeur lave ses mains de l’huile et du cambouis. L'autista si lava le mani dall'olio e dal nerume del motore. The driver washes off the oil and the dirt (from his hands). Coşarul se spală pe mâini şi pe faţă de funingine. Le ramoneur se lave les mains et la figure de suie. Lo spazzacamino si lava le mani e il viso dalla fuliggine. The chimney sweeper washes the soot off his face and hands. a se ~ (reciproc) Pisoii se spală unul pe altul. Les chattons se lavent l’un l’autre. I gattini si lavano l'un l'altro.

E: The kittens are washing each other. SPERA (1) (ind. prez. 1 sper)

I. vb. tr. a ~ că P a ~ să P a ~ ca... să P subiect [+persoană] R: Paul speră că Maria va veni la timp. F: Paul espère que Marie arrivera à temps. I: Paolo spera che Maria arrivi in tempo. E: Paul hopes that Mary will come on time. R: Maria speră să reuşească la concurs. F: Marie espère réussir au concours. I: Maria spera di riuscire nella gara /nel concorso. E: Mary hopes to succeed in the competition. R: Părinţii nu mai speră ca Paul să reuşească la examen. F: Les parents n'espèrent plus que Paul passe l'examen. I: I genitori non sperano più che Paolo sia / sarà promosso all'esame. E: The parents no longer hope that Paul will pass the exam. II. vb. intr. a ~ în ceva R: Toţi soldaţii speră în victorie. F: Tous les soldats croient á la victoire. I: Tutti i soldati sperano nella vittoria. E: All soldiers hope for the victory. R: E bine ca tinerii să spere în viitor. F: Il est bon que les jeunes croient à l'avenir. I: È bene che i giovani sperino nel futuro. E: It is good young people hope for a good future. SPERIA (2)

(ind. prez. 1, 2 sperii, 3, 6 sperie; conj. prez. 3, 6 să sperie; ger. speriind)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva subiect [± animat]

431

SPRIJINI

R: Paul i-a speriat pe copii cu masca lui de balaur. F: Paul a effrayé les enfants avec son masque de dragon. I: Paolo ha impaurito i bambini con la sua maschera di drago. E: Paul scared the children with his mask of a dragon. R: Furtuna a speriat-o pe Maria. A speriat animalele şi păsările din curte. F: La tempête a effrayé Marie. Elle a effrayé la basse cour. I: La tempesta ha spaventato Maria. Ha spaventato gli animali e i polli del cortile. E: The storm scared Mary. It scared the animals and the chickens in the yard. a -şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Deghizându-se în urs, Paul şi-a speriat prietenii. F: Se déguisant en ours, Paul a fait peur à ses amis. I: Travestendoso da orso, Paolo ha spaventato i suoi amici. E: Disguising himself as a bear, Paul scared his friends.

vecinilor // de furtună. F: Paul a eu peur des voleurs // du chien des voisins // de la tempête. I: Paolo ha avuto paura dei ladri // del cane dei vicini // del temporale. E: Paul was scared by thieves // by the dog // the storm. R: Calul s-a speriat de tunet // de zgomotul maşinii. F: Le tonerre // Le bruit de la voiture a effrayé le cheval. I: Il cavallo si è spaventato dal tuono // dal rumore della macchina. E: The horse was scared by the thunder // the car noise. a se ~ (reciproc) R: Jucându-se, copiii încercau să se sperie unul pe altul. F: En jouant, les enfants essayaient de se faire peur l’un à l’autre. I: Giocando, i bambini cercavano di farsi paura (gli uni agli altri). E: While playing, the children tried to frighten each other.

II. vb. refl. a se ~ ± circ. (mod) subiect [+animat] R: Maria s-a speriat foarte rău / tare. F: Marie a eu très peur. I: Maria ha preso un forte spavento. E: Mary got terribly scared. R: Pisica s-a speriat de câine. F: Le chat a eu peur du chien. I: Il gatto si è spaventato del cane. E: The cat was scared by the dog a se ~ că P subiect [+persoană] R: Maria s-a speriat că va pierde trenul // că Paul nu va ajunge la timp. F: Marie a eu peur qu'elle ne manquât le train // que Paul n'arrivât pas à temps. I: Maria ha avuto paura di perdere il treno // che Paolo non arrivasse in tempo. E: Mary was afraid she might miss the train // Paul wouldn’t arrive on time. a se ~ de cineva a se ~ de ceva subiect [+animat] R: Paul s-a speriat de hoţi // de câinele

(ind. prez. 1 sprijin)

432

SPRIJINI (6) I. vb. tr. a ~ ceva subiect [± animat](persoană, instituţie) R: Primul-ministru sprijină programul de reformă în industrie. (sin. a susţine) F: Le premier ministre soutient le programme de réforme dans l'industrie. I: Il primo ministro appoggia il programma di riforma industriale. E: The PM supports the reform programme in industry. R: În anumite iniţiative legislative, partidele de opoziţie sprijină guvernul. F: Dans certaines initiatives législatives, les partis d'opposition soutiennent le gouvernement. I: In certe iniziative legislative, i partiti di opposizione appoggiano il governo. E: In certain legislative initiatives, the opposition support the government. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva

SPRIJINI

R:

F:

I:

E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

subiect [± animat] (persoană, instituţie) Directorul sprijină propunerile sindicatelor. Le sprijină propunerile referitoare la organizarea muncii. (sin. a susţine ) Le directeur appuie / soutient les propositions des syndicats. Il soutient les propositions concernant l'organisation du travail. Il direttore appoggia le proposte del sindacato. Appoggia le loro proposte riguardanti l'organizzazione del lavoro. The manager supports the trade unions' suggestions. He supports their suggestions concerning work organization. Paul sprijină întotdeauna iniţiativele Mariei. Îi sprijină toate iniţiativele. Paul soutient toujours les initiatives de Marie. Il soutient toutes ses initiatives. Paolo sostiene sempre le proposte di Maria. Le appoggia tutte le iniziative. Paul always supports Mary's initiatives. He supports all her initiatives. Anumite partide sprijină acţiunile societăţii civile. Certains partis soutiennent les actions de la société civile. Certi partiti sostengono le azioni della società civile. Certain parties support the actions of the civil society. a ~ ceva de ceva a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] Paul a sprijinit bicicleta de zid. Paul a appuyé / a rangé la bicyclette contre le mur. Paolo ha appoggiato la bicicletta contro il muro. Paul leant his bike against the wall. Constructorii au sprijinit zidul afectat de inundaţii cu stâlpi de beton. Les constructeurs ont renforcé / ont soutenu avec des piliers de béton le mur abîmé par les inondations. I costruttori hanno sorretto con pilastri di calcestruzzo il muro distrutto dall'alluvione. The builders used concrete pillars to support / prop up the wall damaged by

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

the floods. a ~ pe cineva subiect [+persoană] Toţi angajaţii l-au sprijinit pe director în realizarea noilor proiecte. (sin. a susţine ) Tout le personnel a soutenu le directeur dans la réalisation des nouveaux projets. Tutti i dipendenti hanno sostenuto il direttore nell'attuazione dei nuovi progetti. All employees have supported the manager in carrying out the new projects. a-şi ~ ceva pe ceva a-şi ~ ceva de ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a sprijinit coatele de / pe masă. Paul a appuyé ses coudes sur la table. Paolo ha appoggiata i gomiti sul tavolo. Paul is leaning on the table with his elbows. Bătrânul şi-a sprijinit bastonul de fotoliu. Le vieillard a appuyé sa canne au fauteuil. Il vecchio (signore) ha appoggiato il suo bastone sulla poltrona. The old man has propped his walking stick against the armchair.

II. vb. refl. a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Paul s-a sprijinit de zid // de copac // de masă. F: Paul s'est appuyé au mur / contre le mur // à / contre l'arbre // à / sur la table. I: Paolo si è appoggiato al muro // all'albero // al tavolo. E: Paul leant against the wall // the tree // on the table. R: Fiind încă slăbită, Maria s-a sprijinit de balustrada scării. F: Encore faible, Marie s’est appuyée à la rampe de l'escalier. I: Essendo ancora debole, Maria si è appoggiata alla ringhiera della scala. E: As she was still weak, Mary was leaning against the stair rail. 433

SPUNE

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

a se ~ de cineva a se ~ pe cineva subiect [+ persoană] Fiind încă slăbită, Maria s-a sprijinit de infirmieră. Encore faible, Marie s’est appuyée sur l'infirmière. Essendo ancora debole, Maria si è appoggiata all'infermiera. As she was still weak, Mary was leaning on the nurse. În viaţă, fiecare se sprijină pe cei apropiaţi: pe părinţi, pe fraţi, pe prieteni. (sin. a se baza, a conta) Dans la vie, chacun s'appuie sur ses proches: sur ses parents, sur ses frères, sur ses amis. Nella vita, ognuno si appoggia ai vicini: ai familiari: ai genitori, ai fratelli, agli amici. In life,everybody relies on those close to them: parents, brothers, friends. a se ~ (reciproc) Paul şi Maria s-au sprijinit întotdeauna (unul pe celălalt). (sin. a se susţine, a se ajuta) Paul et Marie se sont toujours soutenus (l’un l’autre). Paolo e Maria si sono sempre appoggiati (l'un l'altra). Paul and Mary always relied / counted on each other.

SPUNE (15. 7) (ind. prez. 1, 6 spun, 2 spui, 3 spune; part. spus)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: În intervenţia sa, Paul a spus câteva adevăruri. (sin. a afirma) F: Dans son intervention, Paul a dit / a prononcé quelques vérités. I: Nel suo intervento Paolo ha detto alcune verità. E: In his speech Paul said some truths. R: Copiii spun de multe ori prostii fără să-şi dea seama. F: Les enfants disent souvent des bêtises sans s'en rendre compte. I: Molte volte i bambini dicono stupidaggini senza rendersi conto. 434

E: Without realizing it, children often say stupid things. R: Uneori ziarele // reporterii nu spun nimic interesant. (sin. a publica // a transmite) F: Parfois les journaux // les reporters ne disent rien d' intéressant. I: A volte certi giornali // i reporter non dicono niente d'interessante. E: Sometimes the newspapers // the reporters do not have anything interesting to say. R: Bunica spunea basme foarte frumoase. (sin. a povesti) F: Grand-mère racontait de très beaux contes de fées. I: La nonna raccontava fiabe molto belle. E: Granny was telling very beautiful fairytales. a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană] R: Maria i-a spus mamei sale toate secretele ei. (sin. a dezvălui) F: Marie a dit / a confié à sa mère tous ses secrets. I: Maria ha confessato a sua madre tutti i segreti. E: Mary has told her mother all her secrets. R: Paul i-a spus Mariei părerea lui despre ultimele evenimente. F: Paul a dit à Marie son opinion sur les derniers événements. I: Paolo ha detto a Maria la sua opinione sui nuovi avvenimenti. E: Paul told Mary what he thought of the latest events. a ~ că P subiect [±animat] R: Profesorul a spus că mai mulţi elevi vor participa la concursurile sportive. (sin. a comunica) F: Le professeur a dit que plusieurs élèves participeraient aux concours sportifs. I: Il professore ha detto che parecchi studenti parteciperanno alle gare. E: The teacher said that several students were to participate in sports contests. R: Ziarele spun că războiul va fi evitat. (sin. a scrie) F: Les journaux écrivent que la guerre sera évitée. I: I giornali affermano che la guerra sara evitata.

SPUNE

E: The newspapers say that the war will be avoided. a-i ~ (cuiva) că P subiect [+persoană] R: Maria i-a spus lui Paul că va pleca la Paris // că-i va telefona // că-i va scrie. F: Marie a dit à Paul qu’elle partirait à Paris // qu'elle lui téléphonerait // qu'elle lui écrirait. I: Maria ha detto a Paolo che partirà per Parigi // che gli telefonerà // che gli scriverà. E: Mary told him Paul (that) she was going to Paris // she would call him // she would write him. a-i ~(cuiva) să P subiect [+ persoană] R: Profesorul le-a spus studenţilor să se pregătească pentru o excursie de studii. (sin. a comunica) F: Le professeur a dit aux étudiants qu' ils se préparent pour une excursion d'études. I: Il professore ha detto agli studenti di prepararsi per una gita di studi. E: The professor has told the students to get ready for a study trip. R: Directorul Editurii le-a spus salariaţilor să pregătească publicaţiile pentru Târgul de carte. F: Le directeur de la Maison d'édition a dit à ses employés qu'ils préparent // de préparer les publications pour la Foire aux livres. I: Il direttore della casa editrice ha avvisato i dipendenti di preparare le pubblicazioni per il salone del libro. E: The manager of the Publishing House has told his employees to prepare all the books for the book exhibition. a-i ~ (cuiva) când, cum, unde, dacă P subiect [+persoană] R: Ar trebui să spuneţi unde vă duceţi // când plecaţi // cum veţi proceda. F: Vous devriez dire où vous allez // quand vous partez // comment vous allez vous y prendre. I: Dovreste dire dove andate // quando partite // come procederete. E: You should say where you go // when you leave // how you intend to act. R: Nu mi-ai spus dacă eşti mulţumit.

F: Tu ne m’as pas dit si tu étais content. I: Non mi hai detto se sei contento. E: You haven’t told me whether you are happy (with it). a-i ~ cuiva + rel. P subiect [+ persoană] R: Maria ne-a spus ce a făcut // pe cine a văzut. F: Marie nous a dit ce qu'elle avait fait // qui elle avait vu. I: Maria ci ha detto cosa ha fatto // chi ha visto. E: Mary told us what she had done // who she saw. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a spus părerea în legătură cu problema discutată. F: Maria a dit / a exprimé son opinion sur la question en discussion. I: Maria ha detto il suo parere in relazione al problema discusso. E: Mary spoke up about the matter under discussion. II. vb. refl. a se ~ despre ceva (cu sens pasiv) R: Se spune rar adevărul despre anumite evenimente. F: On dit rarement la vérité sur certains événements. I: Raramente si dice la verità riguardo a certi avvenimenti. E: Truth about certain events is rarely told. R: Se spune câte ceva // Nu se spune mare lucru despre bursele europene. F: On dit peu de choses // On ne dit pas grand-chose sur les bourses européennes. I: Si dice qualcosa // Non si dice gran che sulle borse europee. E: Something is told // Not much is said about European stock exchanges. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se spune că se va schimba constituţia. F: On dit que la constitution sera modifiée. I: Si dice che la costituzione sarà cambiata. 435

STA

E: They say the Constitution will be changed. a se ~ despre cineva (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se spune despre Paul că va pleca în Spania. F: On dit que Paul partira pour l' Espagne. I: Di Paolo si dice che partirà per la Spagna. E: Paul is said to be going to Spain. a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P, când, cum, unde, dacă P) R: I s-a spus lui Paul că Maria îl aşteaptă de o oră. F: On a dit à Paul que Marie l'attendait depuis une heure. I: È stato detto a Paolo che Maria l'aspettava da un'ora. E: Paul was told that Mary had been waiting for him for an hour. R: I s-a spus necunoscutului să plece şi să revină peste două zile. I s-a spus unde să meargă // cum să ajungă acolo // când să revină. F: On a dit à l’inconnu de partir / de s’en aller et de revenir dans deux jours. On lui a dit où aller // comment y arriver // quand revenir. I: È stato detto allo sconosciuto di andarsene e di ritornare dopo due giorni. Gli è stato detto dove andare // come giungervi // quando doveva / poteva ritornare. E: The stranger was told to go away and come back in two days. He was told where to go // how to get there // when to come back. a i se ~ (cuiva) rel. P (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) R: I s-a spus lui Paul cu cine să colaboreze // ce să facă. F: On a dit à Paul avec qui collaborer // que faire. I: È stato detto a Paolo con chi dovesse collaborare // cosa devesse fare. E: Paul was told who to cooperate with // what to do.

436

STA (21) (ind. prez. 1, 6 stau, 2 stai, 3 stă; imperf. 1 stăteam, 2 stăteai etc.; perf. simplu 1 stătui, 2 stătuşi etc.; m. m. c. perf. 1 stătusem, 2 stătuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să stea; imperativ 2 stai!)

I. vb. intr. a~ subiect [± animat] R: Tânărul a făcut câţiva paşi. Apoi, deodată, a stat. (sin. a se opri) F: Le jeune homme a fait quelques pas. Puis, il s'est arrêté brusquement. I: Il giovane ha fatto alcuni passi, poi d'un tratto si è fermato E: The young man walked a little and then stopped. ? R: Ceasul Mariei a stat. (sin. a se opri) F: La montre de Marie s'est arrêtée. I: L'orologio di Maria si è fermato. E: Mary's watch stopped. R: Vântul // Ploaia // Furtuna a stat abia către seară. (sin. a se opri) F: Le vent // La pluie // La tempête ne s’est arrêté(e) que vers le soir. I: Il vento // La pioggia // Il temporale è cessato solo verso sera. E: The wind // The rain // The storm stopped only about night time. a ~ + e. p. s. ± circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul stătea nemişcat // cuminte // trist lângă uşă. F: Paul restait / se tenait immobile // sage // triste près de la porte. I: Paolo restava immobile // tranquillo // triste vicino alla porta. E: Paul stood still / motionless // sad near the door. a ~ + circ. (loc, timp, mod) subiect [+animat] R: Copilul // Căţelul stătea pe bancă cu Maria F: L’enfant était assis // Le chien était sur le banc avec Marie. I: Il bambino // Il cane stava seduto sulla panchina con Maria. E: The child // The dog was sitting with Mary on the bench. R: Paul stă toată ziua în fotoliu // în pat // la televizor. F: Paul reste toute la journée dans son fauteuil // au lit // devant la télé.

STA

I: Paolo sta tutto il giorno in poltrona // a letto // davanti alla TV. E: Paul sits in the armchair // in bed // in front of the TV all day. R: Bolnavul va sta în pat câteva zile. F: Le malade gardera le lit quelques jours. I: Il malato resterà a letto per alcuni giorni. E: The patient will stay in bed a few days. R: În timp ce se cântă imnul naţional, toată lumea stă în picioare.(sin. a se ridica) F: Pendant qu’on entonne l’hymne national, tout le monde se tient debout. I: Mentre si canta l'inno nazionale, tutti stanno in piedi. E: While the national anthem is being played, everybody must stand. R: Paul stă pe strada Libertăţii (la) nr. 7 // în (oraşul) Timişoara. (sin. a locui) F: Paul habite 7 rue de la Liberté // (dans) la ville de Timişoara / à Timişoara. I: Paolo abita in via della Libertà nr 7 // nella città di Timişoara. E: Paul lives at 7, Liberty Street // in Timişoara. a ~ la cineva a ~ la ceva subiect [+ persoană] R: Maria stă toată ziua la discuţii cu prietenele. F: Marie passe toute sa journée à causer avec ses amies. I: Maria sta tutto il giorno in conversazione con le amiche. E: Mary spends all day talking to her friends. R: Paul stă la familia Popescu // la prieteni. (sin. a locui) F: Paul habite chez la famille Popescu // chez des amis. I: Paolo abita presso la famiglia Popescu // presso amici. E: Paul lives with the Popescu family // with friends. (în constr. unipers. 3, 6) a-i ~ (cuiva) + circ. (mod) subiect [-animat] R: Rochia cea neagră îi stă bine Mariei. Şi cerceii îi stau bine. F: La robe noire va // sied bien à Marie. Les boucles d'oreille lui vont bien aussi.

I: Il vestito nero sta bene a Maria. Anche gli orecchini le stanno bene. E: The black dress is very becoming to Mary. The rings also suit her. a-i ~ (cuiva) + circ. (mod) (în constr. impers.) R: Îmi stă bine cu această coafură // cu această rochie. (sin a-i veni bine) F: Cette coiffure me sied bien / me va bien // cette robe me va bien. I: Questa acconciatura // questo vestito mi sta bene. E: This hair style // dress suits me. a ~ să P subiect [+ persoană] R: Maria sta să plece când a sunat telefonul. (sin. a fi pe punctul de + inf.) F: Marie était sur le point de partir quand le téléphone a sonné. I: Maria stava per partire quando suonò il telefono. E: Mary was about to leave when the phone rang. R: Crengile mărului stau să se rupă sub greutatea fructelor. F: Les branches du pommier menacent de se casser sous le poids des fruits. I: I rami del melo stanno per rompersi sotto il peso dei frutti. E: The branches of the apple tree are breaking under the burden of the fruit. a ~ + (ca) e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul a stat doar cinci ani (ca) funcţionar la poştă. (sin. a fi, a rămâne) F: Paul n’a travaillé que cinq ans comme fonctionnaire à la poste. I: Paolo è stato solo cinque anni come funzionario alle poste. E: Paul worked only five years as a post office worker. II. vb. refl. a se ~ (în constr. imper.) R: Nu se stă pe iarbă. (sin. a se aşeza) F: On ne s’assied pas sur l’herbe. I: Non ci si siede sull'erba. E: Keep off the grass. R: Nu trebuie să se stea cu coatele pe masă // în mijlocul drumului. 437

STABILI

F: Il ne faut pas s’accouder sur la table // se tenir au milieu du chemin. I: Non si deve stare con i gomiti appoggiati sul tavolo // in mezzo alla strada. E: Do not lean on the table (with your elbows.) // Do not stay in the middle of the road. STABILI (10) (ind. prez. 1, 6 stabilesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Membrii consiliului au stabilit detaliile şedinţei de mâine. F: Les membres du conseil ont établi les détails de la réunion de demain. I: I membri del consiglio hanno stabilito i dettagli della riunione di domani. E: The board members have settled the details for tomorrow’s meeting. R: Procesul va stabili nevinovăţia acuzatului. F: Le procès prouvera /démontrera l’innocence de l’accusé. I: Il processo dimostrerà l'innocenza dell'imputato. E: The trial will prove the defendant’s innocence. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Medicul a stabilit diagnosticul bolii Mariei. I-a stabilit (Mariei) diagnosticul. F: Le médecin a fixé le diagnostique de la maladie de Marie. Il a diagnostiqué sa maladie. I: Il medico ha stabilito la diagnosi della malattia di Maria. Le ha stabilito (a Maria) la diagnosi. E: The doctor diagnosed Mary. He diagnosed her. a ~ că P a ~ să P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Adunarea salariaţilor a stabilit că se mai pot face economii // să se verifice stocul de materii prime. F: La réunion des employés a établi / décidé qu’on pouvait faire encore des 438

I:

E: R: F: I: E:

R:

F:

I:

E:

R: F: I: E: R: F:

économies // de vérifier le stock de matières premières. L’assemblea dei dipendenti ha stabilito che si possono fare ancora economie //di verificare lo stoc delle materie prime. The employees’ meeting has decided that savings can be made // to check on the stock of materials. Cei doi prieteni au stabilit să se întâlnească mai des. (sin. a decide, a hotărî) Les deux amis sont tombés d’accord / ont convenu de se rencontrer plus souvent. I due amici hanno stabilito di incontrarsi più spesso. The two friends decided to meet more often. a ~ când, cum, unde P a ~ rel P subiect [±animat] (persoană, instituţie) Adunarea salariaţilor a stabilit când va avea loc // cum se va desfăşura // unde va avea loc întâlnirea cu experţii europeni. La réunion des employés a établi / décidé quand aurait lieu / se tiendrait la réunion avec les experts européens // comment elle se déroulerait // où elle aurait lieu. L’assemblea dei dipendenti ha stabilito quando avrà luogo // come si svolgerà // dove avrà luogo l'incontro con gli esperti europei. The employees’ meeting has decided when the meting with the European experts will take place // how it will be carried on // where it will take place. Colegii au stabilit cine să cumpere biletele de tren. Les collègues ont établi qui achèterait les billets de train. I colleghi hanno stabilito chi comprerà i biglietti del treno. The colleagues have decided who was to buy the train tickets. Încă din iarnă, familia Mariei a stabilit unde să-şi petreacă concediul. (sin. a decide) Avant la fin de l’ hiver la famille de Marie avait décidé où passer ses vacances.

STABILI

I: Fin dall'inverno, la famiglia di Maria ha stabilito dove trascorrere le vacanze. E: Mary's family decided since last winter where to spend their summer holidays. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a stabilit programul pentru săptămâna viitoare. F: Marie a établi / a fixé son programme pour la semaine prochaine. I: Maria ha stabilito il suo programma per la settimana prossima. E: Mary has settled her next week’s schedule. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: În ultimii ani, mulţi cetăţeni arabi s-au stabilit în România // la Bucureşti // în toate oraşele mari. F: Les dernières années, beaucoup de citoyens Arabes se sont établis / se sont fixés en Roumanie // à Bucarest // dans toutes les grandes villes. I: Negli ultimi anni molti cittadini arabi si sono stabiliti in Romania // a Bucarest // in tutte le grandi città. E: Many Arabs have settled in Romania // in Bucharest // in all the big towns lately. a se ~ (cu sens pasiv) R: Sediul Centrului Balcanic de Studii Ecologice s-a stabilit în România // la Bucureşti. F: Le siège du Centre Balcanique d'Études Écologiques s’est installé / s’est fixé en Roumanie // à Bucarest. I: La sede del Centro Balcanico di Studi Ecologici si è stabilito in Romania // a Bucarest. E: The Headquarters of the Balkan Centre for Ecological Studies has beed settled in Romania // in Bucharest. R: La şedinţă s-au stabilit îndatoririle fiecărui angajat. F: Lors de la réunion on a établi / a précisé les responsabilités de chaque employé. I: Nella la riunione sono state stabilite le responsabilità di ogni dipendente.

E: At the meeting they have settled every employee’s duties. a i se ~ cuiva (cu sens pasiv) R: Lui Paul i s-a stabilit tratamentul. F: Le traitement de Paul a été fixé/ établi. On a fixé le traitement de Paul. I: A Paolo è stato fissato il trattamento. E: Paul has been given the treatment. a se ~ între cineva (reciproc) R: Între cei doi parteneri s-au stabilit de mult timp relaţii de afaceri corecte. F: Des relations d’affaires correctes se sont établies depuis longtemps entre les deux partenaires. I: Tra i due partner si sono stabilite da molto tempo relazioni d'affari corrette. E: Honest business relations have been established between the two partners for a long time. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P) R: S-a stabilit că Maria va pleca la Constanţa. F: On a convenu que Marie partirait pour Constantza. I: È stato stabilito che Maria andrà a Costanza. E: It has been settled that Mary was to go to Constanta. R: S-a stabilit să venim cu toţii la ora 8. F: On a convenu que nous venions tous à 8 heures. I: È stato stabilito che dobbiamo venire tutti alle otto. E: It has been settled that we were to come at eight. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (unde, când, cum P, rel. P) R: S-a stabilit unde va pleca Maria // când se va întoarce // cu cine va veni. F: On a établi où Marie partirait // quand elle reviendrait // avec qui elle viendrait. I: È stato stabilito dove andrà Maria // quando ritornerà // con chi arriverà. E: It was settled where Mary was to go // when she was to come back // who she was to come with. 439

STĂPÂNI

STĂPÂNI (10) (ind. prez. 1, 6 stăpânesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Maria stăpâneşte numai două hectare de pământ. (sin. a deţine, a poseda) F: Marie ne possède que deux hectares de terrain. I: Maria possiede solo due ettari di terra. E: Mary has only two hectares of land. R: Paul stăpâneşte bine chimia organică // meseria de traducător. (sin. a cunoaşte) F: Paul connaît bien la chimie organique // le métier de traducteur. I: Paolo possiede a fondo la chimica organica // padroneggia bene il mestiere di traduttore. E: Paul masters / is very good at organic chemistry // as a translator . R: Pompierii au reuşit să stăpânească incendiul. (sin. a controla) F: Les sapeurs pompiers ont réussi à maîtriser l'incendie. I: I vigili del fuoco sono riusciti a domare l'incendio. E: The fire brigade have managed to control the fire. R: Sunt scriitori tineri care stăpânesc foarte bine tehnica scrisului. (sin. a deţine) F: Il y a des jeunes écrivains qui maîtrisent très bien la technique de l'écriture. I: Ci sono dei giovani scrittori che padroneggiano bene la tecnica della scrittura. E: There are young writers who master the technique of writing wery well. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Indienii ştiu să stăpânească un cal sălbatic. (sin. a domoli, a ţine în frâu) F: Les Indiens savent maîtriser un cheval sauvage. I: Gli Indiani sanno dominare un cavallo selvatico. E: The Indians can master wild horses. R: Numai tatăl îl stăpâneşte pe Paul. (sin. a impune ascultare) F: Seul le père a de l'autorité sur Paul. 440

I: Soltanto suo padre tiene Paolo a freno. E: Only his father can control Paul. (cu dat. pos.) a-şi ~ ceva R: Dresorii îşi stăpânesc foarte bine animalele. F: Les dresseurs maîtrisent très bien leurs animaux. I: I domatori dominano molto bene i loro animali. E: The animal tamers can master animals very well. R: Maria n-a putut să-şi stăpânească lacrimile // emoţia. (sin. a-şi opri) F: Marie n’a pu contenir ses larmes // ses émotions. I: Maria non è riuscita a trattenere le lacrime. E: Mary could not held back her tears. II. vb. refl. a se ~ R: Chiar când e nervoasă, Maria ştie să se stăpânească. (sin. a se controla, a se domina, a se înfrâna) F: Même quand elle nerveuse, Marie sait se maîtriser / se dominer. I: Anche quando è nervosa, Maria riesce a dominarsi. E: Even when she is upset Mary can control herself. STĂRUI (7) (ind. prez. 1, 2 stărui, 3, 6 stăruie; conj. prez. 3, 6 să stăruie)

I. vb. intr. a~ subiect [-animat] R: Mirosul de tutun a stăruit în încăpere mult după plecarea musafirilor. (sin. a persista) F: L'odeur du tabac a persisté dans la chambre longtemps après le départ des invités. I: L'odore del tabacco è durato / è rimasto a lungo nella stanza dopo la partenza degli ospiti. E: The tobacco smell lasted a long time in the room after the guests left. a ~ pe lângă cineva pentru ceva subiect [+persoană] R: Maria a stăruit mult pe lângă director pentru a obţine un concediu

STINGE

suplimentar. (sin. a insista) F: Marie a insisté beaucoup auprès du directeur pour obtenir un congé supplémentaire. I: Per ottenere un congedo supplementare, Maria ha insistito molto presso il direttore. E: In order to get a few extra days off, Mary insisted with the manager. a ~ asupra a ceva, în ceva subiect [+persoană] R: La şedinţă, Paul a stăruit asupra propunerii sale // asupra discreţiei în rezolvarea problemelor. (sin. a insista) F: À la réunion, Paul a insisté sur sa proposition // sur la discrétion dans le règlement de ces problèmes. I: Alla riunione Paolo ha insistito sulla sua proposta // sulla discrezione nella soluzione dei problemi. E: At the meeting, Paul insisted on his suggestion in vain // on discretion in solving the problems. R: Maria stăruie în eforturile sale de a crea un centru de consiliere a studenţilor. (sin. a persevera) F: Marie persiste / persévère dans ses efforts de créer un centre d'assistance pour les étudiants. I: Maria persiste nei suoi sforzi di creare un centro di consulenza per gli studenti. E: Mary persists in her efforts of creating a student advice centre. a ~ să P subiect [+persoană] R: Studentul stăruie să fie primit chiar acum de decan. (sin. a insista) F: L'étudiant insiste que le doyen le reçoive à l'instant même. I: Lo studente insiste per essere ricevuto proprio adesso dal preside della Facoltà. E: The student insists on being received right away by the dean. a ~ pe lângă cineva să P subiect [+ persoană] R: Paul stăruie mereu pe lângă părinţi să-i cumpere o bicicletă. F: Paul insiste sans cesse auprès de ses parents qu'ils lui achètent une bicyclette. I: Paolo insiste continuamente presso i suoi genitori affinché gli comprino una

bicicletta. E: Paul pleads with his parents to buy him a bicycle. II. vb. refl. a se ~ asupra ceva (în constr. impers.) R: În timpul discuţiei s-a stăruit asupra tuturor dificultăţilor // asupra tuturor aspectelor. F: Pendant la discussion on a insisté sur toutes les difficultés // sur tous les aspects. I: Durante la discussione si è insistito su tutte le difficoltà // su tutti gli aspetti. E: During the negotiations, they have insisted on pointing out all the difficulties // on all aspects. a se ~ să P (în constr. impers.) R: S-a stăruit să se înceapă construcţia casei cât mai repede. F: On a insisté pour que la construction de la maison commence au plus vite. I: Si è insistito perché la costruzione della casa incominci al più presto. E: They have insisted on beginning the construction of the house as soon as possible. STINGE (15) (ind. prez. 1, 6 sting; part. stins)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [± animat] R: Pompierii au stins incendiul. F: Les pompiers ont éteint l'incendie. I: I vigili del fuoco hanno spento l'incendio. E: The fire brigade have put out the fire. R: Ploaia a stins focul. F: La pluie a éteint le feu. I: La pioggia ha spento il fuoco. E: The rain has put out the fire. R: Maria a stins lumina // televizorul // aragazul. (sin. a închide, a opri). F: Marie a éteint la lumière / l' électricité. // la télé // a coupé le gaz. I: Maria ha spento la luce // il televisore // il gas. E: Mary turned off the lights // the TV // the oven. 441

STOARCE

R: F: I: E:

a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a stins ţigara în scrumieră. Paul a éteint sa cigarette dans le cendrier. Paolo ha spento la sigaretta nel posacenere. Paul put his cigarettes out in an ashtray.

II. vb. refl. a se ~ subiect [+ persoană] R: Incendiul s-a stins de la sine. F: L'incendie s'est éteint tout seul. I: L'incendio si è spento da solo. E: The fire died out. R: Din cauza vântului, lumânarea s-a stins. F: A cause du vent, la bougie s'est éteinte. I: A causa del vento, la candela si è spenta. E: Because of the wind, the candle went out. a se ~ prin ceva subiect [-animat] R: Procesul s-a stins prin împăcarea părţilor. (sin. a se suspenda) F: Le procès s'est terminé par la réconciliation des parties. I: Il processo si è estinto per la riconciliazione delle parti. E: The trial was cancelled as the two parties were searched. a se ~ (cu sens pasiv) R: În unele internate, lumina se stinge devreme. F: Dans certains pensionnats, on éteint tôt la lumière / l' électricité. I: In alcuni collegi la luce si spegne presto. E: In some boarding schools, light is turned off early. STOARCE (15. 9) (ind. prez. 1, 6 storc, 2 storci, 3 stoarce; imperf. 1, 4 storceam, 2 storceai etc.; perf. simplu 1 storsei, 2 storseşi; m. m. c. perf. 1 storsesem, 2 storseseşi etc.; ger. storcând; part. stors)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] 442

R: Sora mea a stors o lămâie ca să-şi facă o limonadă. F: Ma soeur a pressé un citron pour se préparer une limonade. I: Mia sorella ha spremuto un limone per farsi una limonata. E: My sister squeezed a lemon to make herself a lemonade. a ~ ceva+ circ. (mod) subiect [±animat] R: Maşina de spălat stoarce foarte bine rufele. F: La machine à laver essore très bien le linge. I: La lavatrice strizza il bucato molto bene. E: The washing machine wrings the linen very well. a-şi ~ ceva (de ceva) (cu dat. pos.) R: Maria şi-a stors haina de apă. F: Marie a essoré son veston mouillé. I: Maria ha strizzato la sua giacca zuppa d’acqua E: Mary wrang ers coat dry. II. vb. refl. a se ~ R: Bluzele de lână nu se storc! F: On n'essore pas les chemisiers en laine! I: Le magliette di lana non si strizzano! E: Woollen sweaters are not to be wrung! STRĂBATE (14. 11) (ind. prez. 1, 6 străbat, 2 străbaţi, 3 străbate; imperfect 1, 4 străbăteam, 2 străbăteai etc.; perf. simplu 1 străbătui, 2 străbătuşi etc.; m. m. c. perf. 1 străbătusem, 2 străbătuseşi etc.; ger. străbătând; part. străbătut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Elevii au străbătut toată pădurea în căutarea colegului dispărut. (sin. a cutreiera) F: Les élèves ont parcouru / traversé la forêt tout entière à la recherche de leur camarade disparu. I: Gli alunni hanno attraversato tutto il bosco in cerca del compagno disperso. E: The students crossed the forest in search of their colleague who has disappeared.

STRĂLUCI

R: Prietenii mei au străbătut ţara cu maşina. (sin. a parcurge) F: Mes amis ont parcouru / traversé le pays en voiture. I: I miei amici hanno attraversato il paese con la macchina. E: My friends travelled by car over the country. R: Rapidul a străbătut distanţa de 800 km. în 6 ore. (sin. a parcurge) F: Le rapide a parcouru la distance de 800 km en 6 heures. I: Il rapido ha percorso la distanza di 800 km in 6 ore. E: The fast train covered the distance of 800 km in 6 hours. R: Glonţul a străbătut blindajul şi l-a rănit pe soldat. (sin. a trece prin, a pătrunde prin) F: La balle a traversé le blindage et a blessé le soldat. I: La pallottola ha trapassato la corazza e ha ferito il soldato. E: The bullet penetrated the armour and wounded the soldier. a-şi ~ ceva + circ. (mod) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a străbătut ţara în lung şi-n lat // pe jos. F: Paul a traversé son pays d'un bout à l'autre // à pied. I: Paolo ha battuto il paese in lungo e in largo a piedi. E: Paul has travelled all over his country // on foot. II. vb. intr. a ~ + circ. (loc) subiect [-animat] R: Zgomotul străzii străbate până în biroul lui Paul. (sin. a răzbate) F: Le bruit de la rue parvient jusque dans le bureau de Paul. I: Il rumore della strada è arrivato fino all'ufficio di Paolo. E: The noise of traffic gets into Paul's office. R: Lumina străbate printre jaluzele. F: La lumière pénètre à travers les jalousies. I: La luce penetra tra le persiane. E: The light penetrates through the jalousies / blinds.

III. vb. refl. a se ~ + circ. (mod, timp) subiect [-animat] R: Distanţa dintre cele două vârfuri ale muntelui se străbate pe jos // călare // în 4 ore. F: La distance entre les deux sommets de la montagne peut être parcourue à pied // à cheval // en 4 heures. I: La distanza tra le due cime della montagna si percorre a piedi // a cavallo // in 4 ore. E: The distance between the two mountains peaks can be travelled only on foot // on horseback // in four hours. STRĂDUI (SE) (11) (ind. prez. 1, mă străduiesc, 6 se străduiesc)

I. vb. refl. a se ~ să P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Multe persoane se străduiesc să înveţe limbi străine. (sin. a face eforturi) F: Beaucoup de personnes font des efforts pour apprendre des langues étrangères. I: Molte persone si sforzano ad imparare le lingue straniere. E: Many people try to learn foreign languages. R: Guvernul se străduieşte să îmbunătăţească nivelul de trai al populaţiei. F: Le Gouvernement fait des efforts pour améliorer le niveau de vie de la population. I: Il Governo si sforza di migliorare il livello di vita della popolazione. E: The Government is striving to improve the people's standard of life. STRĂLUCI (10) (ind. prez. 1, 6 strălucesc)

I. vb. intr. a ~ + circ. (mod) subiect [-animat] R: Vara, soarele străluceşte cu putere. F: En été, le soleil brille fort. I: D'estate il sole splende fortemente. E: In summer, the sun shines brightly. 443

STRÂNGE

R: Noaptea, stelele strălucesc pe cer (ca diamantele). F: La nuit, les étoiles scintillent / brillent dans le ciel (comme des diamants). I: Durante la notte le stelle splendono in cielo (come i diamanti) E: At night, stars sparkle (like diamonds) in the sky. R: Când primesc o recompensă, copiilor le strălucesc ochii de bucurie. F: Quand ils reçoivent une récompense, les yeux des enfants brillent de joie. I: Quando ricevono una ricompensa, ai bambini brillano gli occhi di gioia. E: When they are rewarded, children's eyes shine with joy. a ~ printre cineva a ~ la ceva subiect [+persoană] R: Paul a strălucit printre tinerii din generaţia sa. (sin. a se evidenţia, a se remarca) F: Paul a brillé / s’est distingué parmi les jeunes de sa génération. I: Paolo si è distinto fra i giovani della sua generazione. E: Paul was the brightest among the colleagues in his generation. a ~ + e. p. s. R: Paul a strălucit ca avocat. (sin. a se distinge) F: Paul s'est distingué comme avocat. I: Paolo si è distinto come avvocato. E: Paul was brilliant as a lawyer.

R: Maria a strâns bine nodul şireturilor de la pantofi. F: Marie a bien serré les nœuds des lacets de ses chaussures. I: Maria ha stretto bene i nodi dei lacci delle scarpe. E: Mary has tightened her laces. a ~ pe cineva subiect [-animat] R: Fusta // bluza mă strânge. F: La jupe // la blouse me serre. I: La gonna // la camicetta mi stringe. E: My skirt // blouse is too tight. R: Pantofii cei noi o strâng pe Maria. (sin. a jena, a bate) F: Les nouvelles chaussures de Marie la serrent. I: Le scarpe nuove vanno strette a Maria. E: The new shoes pinch Mary. (cu dat. pos.) a-şi ~ ceva R: Paul si-a strâns nodul la cravată // şireturile de la pantofi // cureaua. F: Paul a serré le nœud de sa cravate // les lacets de ses chaussures // sa ceinture. I: Paolo si è stretto il nodo della cravatta // i lacci delle scarpe // la cintura. E: Paul tightened his necktie // laces // belt. R: Ţăranii şi-au strâns recolta. F: Les paysans ont fait la récolte . I: I contadini hanno radunato il loro raccolto. E: The peasants have harvested.

STRÂNGE (15)

II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Studenţii s-au strâns în amfiteatru. (sin. a se aduna) F: Les étudiants se sont réunis / rassemblés dans l'amphithéâtre. I: Gli studenti si sono riuniti / radunati nell'anfiteatro. E: The students gathered in the hall. R: De sărbători, toată familia s-a strâns la bunici. (sin. a se reuni) F: Pour les fêtes, toute la famille s'est réunie chez les grands-parents. I: Per le feste, tutta la famiglia si è riunita dai nonni. E: For holidays, the whole family gathered at my grandparents’.

(ind. prez. 1, 6 strâng; part. strâns)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Ţăranii au strâns deja recolta. (sin. a aduna) F: Les paysans ont déjà rentré la récolte. I: I contadini hanno già raccolto la messe. E: The peasants have already done the harvesting. R: Copiii au strâns merele de pe jos. (sin. a aduna) F: Les enfants ont ramassé les pommes. I: I bambini hanno raccolto le mele da terra. E: The kids have picked up the apples.

444

STRECURA

a se ~ (cu sens pasiv) R: Recolta se strânge toamna. (sin. a se aduna, a se culege) F: On rentre la récolte en automne. I: Il raccolto si raccoglie in autunno. E: Harvesting is in autumn. R: Acest nod se strânge uşor. F: Ce noeud se serre facilement. I: Questo nodo si stringe senza sforzo. E: This knot can be tightened easily. a se ~ + circ. (cauză, mod) subiect [+animat] R: De frig, puii se strângeau unii într-alţii. (sin. a se ghemui, a se înghesui) F: A cause du froid, les poussins se blottissaient les uns contre les autres. I: A causa del freddo, i pulcini si accavacciano gli uni contra gli altri. E: Because of the cold, the chickens stood together. STRECURA (1. 23) (ind. prez. 1 strecor, 2 strecori, 3, 6; conj. prez. strecoară 3, 6 să strecoare; imp. 2 strecoară !)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Maria a strecurat decoctul de muşeţel // laptele pentru copil. F: La mère a filtré la décoction de camomille // a passé le lait pour l’enfant. I: Maria ha colato il decotto di camomilla // il latte per il bambino. E: Mary strained / filtered the camomile decoction // the baby’s milk. a ~ ceva cuiva subiect [± animat] (persoană, instituţie) R: Agenţia i-a strecurat spionului o informaţie greşită pentru a-l demasca mai uşor. (sin. a transmite) F: L'Agence a glissé à l'espion une fausse information pour le démasquer plus facilement. I: L'agenzia ha passato alla spia un’informazione sbagliata per smascherarla più facilmente. E: The agency has dropped a wrong piece of information into the spy’s ear in order to unmask him more easily.

R: F: I: E:

a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+animat] Paul a strecurat scrisoarea pe sub uşă. Paul a glissé la lettre sous la porte. Paolo ha infilato la lettera sotto la porta. Paul has slipped the letter under the door.

II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, mod) subiect [+animat] R: Paul s-a strecurat afară cu multă grijă. (sin. a se furişa) F: Paul s’est prudemment glissé / faufilé déhors. I: Paolo è uscito fuori con molta cura. E: Paul sneaked out cautiously. R: Pisica s-a strecurat printr-o spărtură din gard şi a ieşit în stradă. F: Le chat s'est glissé / faufilé par une fente de la palissade et (il) est sorti dehors. I: Il gatto si è infilato attraverso il buco del recinto ed è uscito in strada. E: The cat squeezed through a hole in the fence and went out in the street. a se ~ printre cineva a se ~ prin ceva subiect [+persoană] R: Agenţii s-au strecurat printre oameni // prin mulţime. F: Les agents se sont infiltrés / insinués dans la foule. I: Gli agenti si sono introdotti tra le persone // tra la folla. E: The agents sneaked through the crowd. a se ~ (cu sens pasiv) R: Într-una din fazele de pregătire, lichiorul se strecoară. F: Dans une des phases de préparation, la liqueur est filtrée / se filtre. I: In una delle fasi della preparazione, il liquore si filtra. E: During its preparation, le liquor is filtered. R: Laptele // Ceaiul se strecoară prin sită. F: On passe le lait // On filtre la tisane par une passoire / par un filtre. I: Il latte // Il tè si filtra attraverso un colino. E: The milk // The tea is filtered through a strainer. 445

STRICA

STRICA (1) (ind. prez. 1 stric)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [± animat] R: Paul a stricat televizorul (sin. a defecta) F: Paul a détraqué la télé. I: Paolo ha rotto il televisore. E: Paul has broken the TV. R: Furtuna a stricat acoperişurile mai multor case. (sin. a distruge) F: L'orage a endommagé / abîmé le toit de plusieurs maisons. I: Il temporale ha rovinato i tetti di parecchie case. E: The storm has damaged the roofs of several houses. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Tot citind, Maria şi-a stricat ochii! F: Marie s'est abîmé les yeux à force de lire.(sin. a îmbolnăvi) I: A forza di leggere, Maria si è rovinata gli occhi. E: Because she has been reading too much, Mary's eyesight deteriorated. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Pe căldura asta, laptele s-a stricat! (sin. a se altera) F: Par cette chaleur, le lait a tourné! I: Con questo caldo il latte è andato a male. E: In this heat all the milk turned bad! R: De câteva zile vremea s-a stricat. F: Le temps s'est gâté depuis quelques jours. I: Da qualche giorno, il tempo si è guastato. E: The weather has changed for the worse for a few days. R: S-a stricat calculatorul! (sin. a se defecta) F: L'ordinateur s'est abîmé! I: Il computer si è rotto! E: The computer is out of order! STRIGA (1)

(ind. prez. 1 strig)

I. vb. intr.

446

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

a ~ la cineva subiect [+persoană] Maria strigă la copii când nu o ascultă. (sin. a ţipa) Marie crie aux enfants quand ils ne lui obéissent pas. Maria sgrida i bambini quando non le ubbidiscono. Mary shouts / yells at her children when they don’t listen. Când are nevoie de ajutor, Maria strigă la vecini. (sin. a chema) Quand elle a besoin d'aide, Marie appelle ses voisins. Quando ha bisogno d'aiuto, Maria chiama i vicini. When she needs help, Mary calls out to her neighbours. a ~ după ceva a ~ la cineva subiect [+persoană] Dacă nu te descurci singură, strigă după ajutor. (sin. a cere ajutor) Si tu ne te débrouilles pas toute seule, appelle / crie au secours . Se non te la cavi da sola, grida aiuto. If you can’t manage alone, call for help! Strigă la Paul, (spune-i) să nu plece cu cheile de acasă! Appelle Paul, (dis-lui) qu’il ne parte pas avec les clés de la maison! Chiama Paolo perché non parta con le chiavi di casa! Shout to Paul not to leave with the house keys!

II. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Maria a strigat copiii la masă. (sin. a chema) F: Marie a appelé les enfants à table. I: Maria ha chiamato i bambini a tavola. E: Mary called her children (in) for lunch. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Demonstranţii au strigat lozinci. (sin a scanda) F: Les manifestants ont crié des slogans. I: I manifestanti hanno gridato degli slogan. E: The demonstrators shouted slogans. R: Profesorul a strigat catalogul.

STUDIA

F: Le professeur a fait l'appel (des élèves). I: Il professore ha fatto l'appello. E: The teacher called the roll. a-i ~ cuiva să P subiect [+persoană] R: Paul i-a strigat Mariei să încuie uşa. (sin a spune) F: Paul a dit à Marie (en criant) qu'elle ferme la porte à clé. I: Paolo ha gridato a Maria di chiudere la porta a chiave. E: Paul shouted to Mary to lock the door. a ~ pe cineva să P subiect [+persoană] R: Maria a strigat copiii să vină la masă. (sin. a chema) F: Marie a appelé les enfants à table. I: Maria ha gridato ai bambini di venire a tavola. E: Mary called the children to come to lunch. a ~ unul la celălalt subiect [+persoană] R: Paul şi Maria strigă toată ziua unul la altul.(sin. a ţipa) F: Paul et Marie crient toute la journée l’un contre l’autre. I: Paolo e Maria si sgridano tutto il giorno l'un l'altro. E: Paul and Mary keep shouting / yelling at each other all day long. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria îşi strigă copiii la masă. F: Marie appelle ses enfants à table. I: Maria chiama a tavola i suoi bambini. E: Mary is calling her children to lunch. R: Pasărea îşi strigă puii. F: L'oiseau apelle ses oisillons. I: L'uccello chiama i suoi pulcini. E: The bird is calling its chicks. (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Mulţimea înfuriată a început să strige. F: La foule en colère s'est mise à crier. I: La folla infuriata ha comminciato a gridare. E: The angry mob started to shout. III. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: În situaţii de criză se acţionează, nu se

strigă. F: Dans des situations de crise on agit, on ne se plaint pas / on ne crie pas à haute voix. I: In situazioni di crisi si agisce, non ci si lamenta ( strillando). E: In instances of crises, one shouldn’t cry out, but do something. (reciproc) R: Copiii se tot strigă unul pe altul.(sin. a se chema) F: Les enfants s’appellent l’un l’autre sans cesse. I: I bambini si chiamano continuamente a voce alta l’un l’altro. E: The children keep calling each other. (cu sens pasiv) R: La începutul orei se strigă catalogul. F: Au début de la classe on fait l'appel des élèves. I: All'inizio della lezione si fa l'appello. E: The roll is called at the beginning of the class. STUDIA (5) (ind. prez. 1 studiez, 2 studiezi, 3, 6 studiază; ger. studiind)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (timp, loc) subiect [+ persoană] R: Maria studiază de doi ani limba spaniolă. (sin. a învăţa) F: Marie étudie l'espagnol depuis deux ans. I: Maria studia lo spagnolo da due anni. E: Mary has been studying Spanish for two years. R: Psihiatrul a studiat comportamentul copiilor în colectivitate. (sin. a cerceta, a examina) F: Le psychiatre a étudié / a examiné le comportement des enfants dans la collectivité. I: Lo psichiatra ha esaminato il comportamento dei bambini nella colletività. E: The psychiatrist has studied children's behaviour in a community. subiect [-animat] (disciplină) R: Chimia studiază elemente din natură. F: La chimie étudie des éléments de la nature. 447

SUBLINIA

I: La chimica studia elementi della natura. E: Chemistry studies elements of nature. a ~ + circ. (mod, loc, timp) (în constr. abs.) subiect [± persoană] R: Maria studiază mult // cu plăcere. F: Marie étudie beaucoup // avec plaisir. I: Maria studia molto // volentieri. E: Mary studies a lot // with pleasure. R: Paul studiază în străinătate // în Franţa // la Bucureşti // la Paris. F: Paul étudie à l'étranger // en France // à Bucarest // à Paris. I: Paolo studia all'estero // in Francia // a Bucarest // a Parigi. E: Paul studies abroad // in France // in Bucharest // in Paris. R: Îmi place să studiez la bibliotecă. F: J'aime étudier à la bibliothèque. I: Mi piace studiare in biblioteca. E: I like to study in the library. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Actorii îşi studiază rolurile înainte de a începe repetiţiile. (sin. a învăţa) F: Les acteurs étudient / apprennent leurs rôles avant de commencer les répétitions. I: Gli attori studiano le loro parti prima di iniziare le prove. E: Actors study their parts before actually starting the rehearsals. III.vb. refl. a se ~ R: După ce şi-a pus pălăria, Maria s-a studiat în oglindă. (sin. a se examina) F: Après avoir mis le / son chapeau, Marie s'est examinée dans la glace. I: Dopo essersi messo il cappello, Maria si è esaminata allo specchio. E: After she put her hat on, Mary studied herself in the mirror. (cu sens pasiv) a se ~ R: În această facultate se studiază şi limbile semitice. F: Dans cette faculté on étudie aussi les langues sémitiques. I: In questa facoltà si studiano anche le lingue semitiche. E: In this faculty, Semitic languages are taught, too. 448

R: Opera lui Eminescu se studiază de mai bine de un secol. F: L'œuvre d’Eminesco s'étudie / est étudiée depuis plus d'un siècle. I: L'opera di Eminescu si studia da più di un secolo. E: Eminescu’s work has been studied for over a century. SUBLINIA (5) (ind. prez. 1 subliniez, 2 subliniezi, 3, 6 subliniază; ger. subliniind)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul subliniază cuvintele necunoscute din text. F: Paul souligne les mots inconnus du texte. I: Paolo sottolinea le parole sconosciute del testo. E: Paul underlines the unknown words in the text. R: În finalul discuţiei moderatorul subliniază ideile mai importante. (sin. a relua) F: A la fin de la discussion, l'animateur souligne les idées les plus importantes. I: Al termine della discussione il moderatore evidenzia le idee più importanti. E: At the end of discussion, the moderator highlights the important ideas. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Profesorul subliniază greşelile elevilor cu pix roşu. F: Le professeur souligne toutes les fautes des élèves en rouge / au crayon-bille rouge. I: Il professore sottolinea gli sbagli degli alunni con la matita rossa. E: The teacher underlines the students’ mistakes in red pencil. a ~ că P subiect [+persoană] R: Organizatorii au subliniat că taxele de participare la congres vor fi achitate integral de sponsori. (sin. a preciza) F: Les organisateurs ont souligné aux participants au congrès que les taxes de participation seront intégralement payées par les sponsors.

SUFERI

I: Gli organizzatori hanno segnalato ai participanti al congresso il fatto che tutte le quote di partecipazione saranno pagate integralmente dagli sponsor. E: The organizers stressed the fact that the participants’ fees at the congress will be totally paid by sponsors. II. vb. refl. a se ~ ceva (cu sens pasiv) R: S-a subliniat contribuţia cetăţenilor la refacerea oraşului. (sin. a se evidenţia, a se reliefa) F: On a souligné la contribution des citoyens à la reconstruction de la ville. I: E' stato sottolineato il contributo dei cittadini alla ricostruzione della città. E: The citizens’s contribution to the rebuilding of the city was highlighted by the mayor. SUCI (10) (ind. prez. 1, 6 sucesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Bunica suceşte firul pe deget înainte de a împleti. (sin. a răsuci) F: La grand-mère tourne le fil autour du doigt avant de tricoter. I: La nonna attorciglia il filo intorno al dito prima di lavorare ai ferri. E: Granny twists the wool before knitting it. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Asociatul lui Paul îl suceşte cu tot felul de pretenţii. (sin. a tracasa) F: L'associé de Paul le tracasse avec toute sorte de prétentions. I: Il socio di Paolo lo secca con ogni sorta di pretese. E: Paul's partner got him mad with all sorts of pretensions. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Jucându-se, Paul i-a sucit fratelui său mâna. F: En jouant, Paul a tordu la main de son frère.

I: Mentre giocavano, Paolo ha storto la mano a suo fratello. E: While playing, Paul twisted his brother’s arm. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a sucit glezna. (sin. a-şi luxa, a-şi scrânti) F: Marie s’est tordu / foulé la cheville. I: Maria si è slogata la caviglia. E: Maria sprained her ankle. II. vb. refl. a se ~ R: Paul nu ştie lecţia şi se suceşte în toate părţile. (sin. a se răsuci, a se foi, a se întoarce) F: Paul ne sait pas la leçon et il se tourne et se retourne dans tous les sens. I: Paolo non sa la lezione e si gira e rigira da tutte le parti. E: Paul doesn’t know the lesson and keeps fidgeting. SUFERI (6. 1) (ind. prez. 1 sufăr, 2 suferi, 3, 6 suferă)

I. vb. intr. a ~ de ceva a ~ de pe urma a ceva subiect [± animat] R: De doi ani Maria suferă de astm. (sin. a fi bolnav) F: Depuis deux ans Marie souffre d'asthme. I: Da due anni Maria soffre d'asma. E: Mary has had asthma for over two years. R: Oraşul a suferit mult de pe urma cutremurului. (sin. a fi afectat) F: La ville a beaucoup souffert à cause du tremblement de terre. I: La città ha sofferto molto in seguito al terremoto. E: The city has suffered a lot because of the earthquake. R: În vreme de război, populaţia suferă de frig // de foame// de boli. F: En temps de guerre, la population souffre de froid // de faim // de maladies.

449

SUFLA

I: In tempo di guerra, la popolazione patisce il freddo // la fame // le malattie. E: In times of war, people suffer from cold // hunger and diseases. II. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Paul nu poate suferi mirosul de peşte. (sin. a nu suporta) F: Paul ne peut pas supporter l'odeur de poisson. I: Paolo non può sopportare l'odore del pesce. E: Paul can’t stand the smell of fish. R: În urma falimentului băncii, întreprinderea // patronul a suferit o pagubă importantă. (sin. a înregistra) F: Suite à la faillite de la banque, l'entreprise // le patron a subi une perte considérable. I: In seguito al fallimento della banca, la ditta // il padrone ha subito un danno considerevole. E: As a consequence of bankruptcy, the enterprise // the owner lost (a great deal). R: Tânărul acesta nu e la prima abatere, a mai suferit o condamnare. (sin. a avea) F: Ce jeune homme n'en est pas à son premier délit, il a subi encore une condamnation. I: Questo giovane non è al suo primo reato, ha già subito una condanna. E: It is not this young man’s first crime. He did time before. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Maria nu poate să-l sufere pe Paul, îl consideră un ipocrit! (sin. a nu agrea, a nu simpatiza) F: Marie ne peut pas soupporter Paul, elle le considère (comme) un hypocrite. I: Maria non riesce a sopportare / non può soffrire Paolo, lo considera un ipocrita. E: Mary can’t stand Paul, she thinks he is a hypocrite. a nu ~ să P subiect [+persoană] R: Paul nu suferă să i se dea sfaturi! (sin. a nu suporta) F: Paul ne supporte pas qu'on lui donne 450

des conseils. I: Paolo non sopporta che gli si diano consigli. E: Paul can’t bear / stand to be given advice. III. vb. refl. a nu se ~ (reciproc) R: Am doi vecini care nu pot să se sufere. F: J'ai deux voisins qui ne peuvent pas se supporter. I: Ho due vicini che non si possono sopportare. E: I have two neighbours who cannot stand each other. SUFLA (1. 24) (ind. prez. 1 suflu, 2 sufli, 3, 6 suflă)

I. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Vântul suflă în rafale. F: Le vent souffle en rafales. I: Il vento soffia a raffiche. E: The wind is blowing in squalls. R: După alergare, Paul abia mai suflă de oboseală. (sin. a respira) F: Après la course / après avoir couru, Paul souffle à grand- peine / respire difficilement à cause de la fatigue. I: Dopo la corsa, pre la stanchezza, Paolo respira a malapena / non ha più fiato. E: After the jogging, Paul can hardly breathe. R: La sosirea salvării, accidentatul nu mai sufla. (sin. a nu respira) F: A l'arrivée de l'ambulance, l'accidenté ne respirait plus. I: All'arrivo dell'ambulanza, il ferito non respirava più. E: When the ambulance came, the injured man was no longer breathing. a ~ în ceva subiect [+persoană] R: Paul suflă în lumânare. F: Paul souffle la chandelle. I: Paolo soffia sulla candela. E: Paul blows out the candle. II. vb. tr. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană]

SUI

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

Bijutierul a suflat un inel cu aur. Le bijoutier a doré un anneau. L'orefice ha dorato un anello. The jeweller has gilded a ring. a-i ~ ceva cuiva subiect [+persoană] Colegul de bancă i-a suflat lui Paul răspunsul la întrebare. (sin. a şopti) Son voisin (de banc) a soufflé à Paul la réponse à la question. Il compagno di banca di Paolo gli ha soffiato la risposta alla domanda. Paul’s desk mate prompted the answer to the question. La repetiţii, cineva le suflă actorilor textul. (sin. a şopti) Aux répétitions, quelqu'un souffle le texte aux acteurs. Durante le prove qualcuno suggerisce il testo agli attori. At rehearsals, someone prompts the text to the actors. a-şi ~ (cu dat. pos.) Maria este răcită şi îşi suflă mereu nasul. Marie est enrhumée et elle se mouche tout le temps. Maria è raffreddata e si soffia il naso in continuazione. Mary has a cold and blows her nose all the time. a~ (în constr. abs.) subiect [+persoană] Paul are obiceiul să sufle colegilor lui. Paul a l'habitude de souffler à ses camarades. Paolo ha l'abitudine di suggerire ai suoi compagni. Paul is in the habit of prompting to his colleagues.

III. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: În timpul spectacolului, actorilor li se suflă textul. (sin. a şopti) F: Pendant le spectacle, on souffle le texte aux acteurs. I: Durante lo spettacolo, si suggerisce la parte agli attori. E: During the show the actors are being prompted their parts.

SUGE (17. 4) (ind. prez. 1, 6 sug; perf. simplu 1 supsei, 2 supseşi etc.; m. m. c. perf. 1 supsesem, 2 supseseşi etc.;part. supt)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Copiilor le place să sugă bomboane. F: Les enfants aiment sucer des bonbons. I: Ai bambini piace succhiare caramelle. E: Children like to suck candies. R: Sugativa suge rapid cerneala. (sin. a absorbi) F: Le buvard absorbe tout de suite l’encre. I: La carta assorbente asciuga rapidamente l’inchiostro. E: The blotting paper readily absorbs the ink. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Unii copii îşi sug degetul până la vârsta de 2 ani. F: Certains enfants sucent / têtent leur pouce jusqu’à l’âge de 2 ans. I: Certi bambini si succhiano il dito fino all'età di 2 anni. E: Some children suck on their finger till they are 2 years old. a~ (în constr. abs.) subiect [+animat] R: Bebeluşii sug la sân până la cca. 8 luni. F: Les bébés sont allaités / têtent au sein jusqu’à 8 mois. I: I bebè succhiano al seno fino a circa 8 mesi. E: Babies are breastfed till they are 8 months old. SUI (7) (ind. prez. 1, 2 sui, 3, 6 suie; conj. prez. 3, 6 să suie)

I. vb. intr. a ~ + circ. (loc, ± instr.) subiect [± animat] R: Paul suie în tramvai // la etajul doi // cu liftul. (sin. a urca) F: Paul monte dans le tram // au deuxième étage // par l'ascenseur. I: Paolo sta salendo sul tram // al secondo piano // con l' ascensore.

451

SUNA

E: Paul is getting on the tram // is going up to the second floor // is getting up by the elevator. R: Uneori, vara, temperatura suie până la 40 de grade. (sin. a se ridica, a urca) F: Parfois, en été, la température monte jusqu'à 40 degrés. I: A volte, d'estate, la temperatura sale fino a 40 gradi. E: Sometimes, in summer, the temperature goes up to 40 degrees C. II. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul suie bagajele la etajul doi. (sin. a urca) F: Paul monte ses bagages au deuxième étage. I: Paolo porta i bagagli al secondo piano. E: Paul gets the luggage up to the second floor. a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Mama a suit-o pe Maria pe scaun // în pat. F: La mère a mis Marie sur la chaise // dans le lit. I: La madre ha messo Maria sulla sedia // a letto. E: Mother helped Mary on the chair // laid Mary in bed. a-şi ~ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Maria şi-a suit mobilele vechi în pod. (sin. a urca) F: Marie a monté ses vieux meubles dans le grenier. I: Maria ha portato i suoi vecchi mobili in soffitta. E: Mary carried her old furniture in the attic. III. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Turiştii s-au suit în autocar. (sin. a se urca) F: Les touristes sont montés dans le car. I: I turisti sono saliti sul pullman. E: The tourists got on the couch. R: Actorii s-au suit pe scenă (sin. a urca) F: Les acteurs sont montés sur la scène. 452

I: Gli attori sono saliti sulla scena. E: The actors got on the stage. a se ~ (în constr. impers.) R: Dealul acesta se suie uşor. F: On monte facilement cette colline. I: Su questa collina si sale facilmente. E: This hill is easy to climb. SUNA (1) (ind. prez. 1 sun)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (timp, instr.) subiect [+persoană] R: În armată, gornistul sună deşteptarea la ora 5. F: Dans l'armée, le trompettiste sonne le réveil à 5 heures . I: Nell'esercito, il trombettiere suona la sveglia alle 5. E: In the army, the bugler sounded the reveille at 5 o’clock. R: Paul a sunat din corn începutul partidei de vânătoare. (sin. a vesti, a anunţa) F: Paul a sonné du cor le commencement de la partie de chasse. I: Paolo ha suonato con il corno l'inizio della partita di caccia. E: Paul blew the horn as a sign that the hunting began. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Stăpâna casei a sunat-o pe servitoare. (sin. a chema) F: La maîtresse de la maison a sonné la servante. I: La padrona di casa ha chiamato la serva E: The mistress of the house called the maid. R: Maria l-a sunat pe Paul (la telefon) de câteva ori, dar el nu i-a răspuns. (sin. a telefona) F: Marie a appelé (au téléphone) plusieurs fois Paul, mais il ne lui a pas répondu. I: Maria ha telefonato a Paolo piú volte, ma lui non le ha risposto. E: Mary called Paul several times, but he never answered. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a sunat prietenii şi i-a invitat la

SUPĂRA

o petrecere. (sin. a telefona) F: Paul a téléphoné à ses amis et les a invités à une fête. I: Paolo ha telefonato agli amici e li ha invitati ad una festa. E: Paul called his friends up and invited them to a party. II. vb. intr. a ~ + circ. (loc, timp, mod) subiect [+persoană] R: Paul a sunat de trei ori la uşă // a sunat îndelung, apoi a renunţat. F: Paul a sonné trois fois à la porte // il a sonné longuement, puis il a renoncé. I: Paolo ha suonato tre volte alla porta // ha suonato a lungo // poi ha rinunciato. E: Paul rang three times at the door // rang at the door for a long time, then gave up. subiect [-animat] R: Telefonul a sunat tot timpul. F: Le téléphone a sonné tout le temps. I: Il telefono ha squillato in continuazione. E: The phone kept ringing all the time. III. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Nu se sună la telefon înainte de ora 5 p.m. F: On ne doit pas téléphoner avant 5 heures de l’après-midi. I: Non si chiama al telefono prima delle 5 pomeridiane. E: You should never call somebody up before 5 p.m. a se ~ unul pe altul (reciproc) R: Paul şi Maria se sună (unul pe altul) în fiecare zi. (sin. a-şi telefona) F: Paul et Marie se téléphonent chaque jour. I: Paolo e Maria si chiamano al telefono l’un l’altro ogni giorno. E: Paul and Mary call each other every day. SUPĂRA (1. 2) (ind. prez. 1 supăr, 2 superi, 3, 6 supără; conj. prez. 3, 6 să supere)

I. vb. tr.

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ~ pe cineva subiect [± animat] Paul a supărat-o pe Maria. Paul a fâché Marie. Paolo ha fatto arrabbiare Maria. Paul made Mary angry. Atitudinea ta l-a supărat pe director (sin. a indispune) Ton attitude a fâché le directeur. Il tuo atteggiamento ha irritato il direttore. Your attitude irritated / annoyed the manager. a ~ pe cineva (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P, rel. P) Mă supără că îl ştiu pe Paul în situaţii dificile. Cela m'ennuie de savoir Paul dans des situations difficiles. Mi rattrista di sapere Paolo in situazioni difficili. It annoys me to know Paul in difficult situations. Mă supără să aud că nimic nu mai merge. Cela m'ennuie / m' attriste d'entendre que rien ne va plus. Mi rattrista sentire che niente va bene. It annoys me to hear that everything is wrong. (în constr. abs.) subiect [-animat] Lipsa de politeţe supără întotdeauna! Le manque de politesse dérange / offense toujours! La mancanza di cortesia irrita sempre!. Impoliteness is always annoying!

III. vb. refl. a se ~ ± circ. (timp) subiect [+persoană] R: Paul nu se supără niciodată. F: Paul ne se fâche jamais. I: Paolo non si arrabbia mai. E: Paul never gets angry. a se ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Maria s-a supărat pe colegii ei fără motiv. F: Marie s'est fâché contre ses collègues sans aucune raison. 453

SUPORTA

I: Maria si è arrabbiata coi i suoi colleghi senza motivo. E: Mary got angry with her colleagues without any reason. R: Profesorul s-a supărat pe elevi din cauza absenţelor. F: Le professeur s'est fâché contre les élèves à cause des absences. I: Il professore si è arrabbiato con gli studenti a motivo delle assenze. E: The teacher got angry with the whole class because of their non-attendance. a se ~ (unul pe altul) (reciproc) subiect [+persoană] R: Surorile Mariei s-au supărat şi nu-şi mai vorbesc de două zile. F: Les sœurs de Marie se sont fâchées et ne se parlent plus depuis deux jours. I: Le sorelle di Maria si sono arrabbiate e non si parlano più da due giorni. E: Mary’s sisters are mad at each other and haven't taked to each other for two days. SUPORTA (1. 16) (ind. prez. 1 suport, 2 suporţi, 3, 6 suportă)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [± animat] R: Coloanele şi bolţile catedralei suportă greutatea acoperişului. (sin. a susţine) F: Les colonnes et les voûtes de la cathédrale soutiennent le poids du toit. I: Le colonne e le volte della cattedrale sorreggono il peso del tetto. E: The pillars and vaults of the cathedral can bear the weight of the ceiling. R: Părinţii miresei au suportat cheltuielile (făcute) pentru nuntă. (sin. a acoperi) F: Les parents de la mariée ont supporté les frais du mariage. I: I genitori della sposa hanno sostenuto le spese effettuate per le nozze. E: The bride’s parents met all the expenses for the marriage feast / ceremony / party. R: Maria nu suportă mirosul de tutun. (sin. a tolera) F: Marie ne supporte pas l'odeur du tabac. I: Maria non sopporta l'odore del 454

tabacco. E: Mary can’t stand tobacco smoke. R: Orhideele suportă bine căldura şi umiditatea. F: Les orchidées tolèrent bien la chaleur et l'humidité. I: Le orchidee supportano bene il caldo e l'umidità. E: Orchids can stand heat and humidity quite well. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Paul nu-l suportă pe fratele Mariei. Nu-i suportă nici pe vecini. F: Paul ne supporte pas le frère de Marie. Il ne supporte ses voisins non plus. I: Paolo non sopporta il fratello di Maria. Non sopporta neanche i vicini. E: Paul can’t stand Mary’s brother. He can't stand his neighbours, either. a ~ să P subiect [+persoană] R: Bolnavul nu mai suportă să i se facă injecţii. F: Le malade ne supporte plus qu'on lui fasse des piqûres. I: Il malato non sopporta più che gli si facciano delle iniezioni. E: The patient can no longer stand / bear to be given injections. a nu-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul nu şi-a suportat niciodată soacra! F: Paul n'a jamais supporté sa bellemère! I: Paolo non ha mai sopportato sua suocera. E: Paul had never liked / loved his mother-in-law. (în constr. abs.) subiect [+ persoană] R: Este foarte frig. Nu mai suport! // Sunt prea multe de făcut. Nu mai suport. F: Il fait trop froid. Je ne peux plus y tenir. / Je ne peux plus résister! // Il y a trop de choses à faire. Je n'en peux plus! J’en ai marre. I: Fa molto freddo. Non lo sopporto più! // Ci sono troppe cose da fare. Non ce la faccio più! E: It is too cold. I can’t bear it any longer! // There are too many things to be done! I can't take it any longer!

SUSŢINE

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: La munte, clima se suportă bine (de cardiaci). (sin. a tolera) F: À la montagne le climat est bien supporté (par les cardiaques). I: In montagna il clima è ben tollerato (dai malati di cuore). E: The climate in the mountains is easily tolerated (by persons with a heart condition). R: Toate cheltuielile călătoriei se suportă de către Facultate. (sin. a fi acoperit) F: Tous les frais du voyage sont supportés par la Faculté. I: Tutte le spese del viaggio sono sostenute dalla Facoltà. E: All expenses are met by the faculty. a nu se ~ (reciproc) R: De la o vreme aceste două colege nu se mai suportă! F: Depuis quelque temps, ces deux collègues ne se supportent plus! I: Da un po' di tempo, queste due colleghe non si sopportano più! E: For some time now these two colleagues have not been able to stand each other. SUPRAVEGHEA (5. 2) (ind. prez. 1 supraveghez, 2 supraveghezi, 3, 6 supraveghează; conj. prez. 3, 6 să supravegheze; ger. supraveghind)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Învăţătorul îi supraveghează pe copii în timpul recreaţiei. F: L’instituteur surveille les enfants pendant la récréation. I: Il maestro sorveglia i bambini durante la ricreazione. E: The teacher supervises the children in the break. R: Dispozitive speciale îi supraveghează pe pietoni în timpul traversării străzii. F: Des dispositifs spéciaux surveillent les piétons pendant la traversée de la rue. I: Dispositivi speciali sorvegliano i pedoni durante l'attraversamento della strada.

E: Special devices supervise the passersby while they cross the street. a ~ ceva subiect [+ persoană] R: Portarul supraveghează intrarea în imobil. F: Le concierge surveille l’entrée dans l’immeuble. I: Il portiere sorveglia l'ingresso nell'edificio. E: The doorkeeper watches over the entrance door. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria îşi supraveghează copiii când ies la joacă. F: Marie surveille ses enfants quand ils sortent jouer. I: Maria sorveglia i suoi figli quando vanno fuori a giocare. E: Mary watches over her children when they go out to play. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Trebuie să ne supraveghem întotdeauna când vorbim. F: Nous devons toujours nous contrôler quand nous parlons. I: Dobbiamo controllarci sempre quando parliamo. E: We must be careful when we talk. (cu sens pasiv) R: Lucrările agricole se supraveghează îndeaproape. F: Les travaux agricoles sont surveillés de près. On doit surveiller de près les travaux agricoles. I: I lavori agricoli sono sorvegliati da vicino. E: Agricultural work should be carefully supervised. SUSŢINE (14. 6) (ind. prez. 1, 6 susţin, 2 susţii, 3 susţine; part. susţinut)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva subiect [±animat] R: Mama îl susţine pe copil la mers. (sin. a sprijini, a ajuta) 455

SUSŢINE

F: La mère soutient l'enfant lorsqu'il marche. I: La madre sorregge il bambino quando cammina. E: The mother supports the child in walking. R: Paul susţine o familie numeroasă. (sin. a întreţine) F: Paul entretient une famille nombreuse. I: Paolo mantiene una famiglia numerosa. E: Paul provides for a large family. R: Partidul Liberal îl susţine pe Paul în alegeri. (sin. a sprijini) F: Le Parti Libéral soutient la candidature de Paul aux élections. I: Il Partito Liberale sostiene la candidatura di Paolo alle elezioni. E: The Liberal Party supports Paul in elections. a ~ ceva subiect [±animat] R: Două coloane ionice susţin balconul vilei. (sin. a suporta) F: Deux colonnes ioniques soutiennent le balcon de la villa. I: Due colonne ioniche sorreggono il balcone della villa. E: Two Ionian columns support the balcony of the villa. R: Mulţi vulcanologi susţin ipoteza dispariţiei insulei în urma unei erupţii. F: Beaucoup de volcanologues soutiennent l'hypothèse de la disparition de l'île après une éruption. I: Molti vulcanologi sostengono l'ipotesi della scomparsa dell'isola in seguito ad un'eruzione. E: Many specialists maintain the assumption that the island had disappeared after an eruption. R: Ieri Maria a susţinut examenul (sin. a da) // teza de licenţă // teza de doctorat. (sin. a prezenta) F: Hier Marie a passé l'examen // a soutenu son mémoire de maîtrise // sa thèse de doctorat. I: Ieri Maria ha sostenuto l'esame // la tesi di laurea // la tesi di dottorato. E: Yesterday Mary had her diploma exam // doctoral exam. a ~ că P a ~ să P a ~ rel. P 456

subiect [+persoană] R: Acuzatul susţine că nu a comis furtul. (sin. a afirma) F: L'accusé soutient / prétend ne pas avoir commis le vol / qu'il n'a pas commis le vol. I: L'imputato sostiene di non aver commesso il furto. E: The defendant claims the has not stolen anything. R: Toţi au susţinut să începem proiectul cât mai repede. F: Tous ont soutenu / ont été d'accord que nous commencions le projet au plus vite / le plus vite possible. I: Tutti hanno sostenuto che dobbiamo cominciare il progetto al più presto. E: Everybody sustained that we should begin the project as soon as possible. R: Majoritatea studenţilor susţin ce a declarat liderul lor. (sin. a fi de acord) F: La majorité des étudiants soutiennent ce que leur leader a déclaré. I: La maggior parte degli studenti sostiene ciò che ha dichiarato il loro leader. E: Most of the students support what their leader has declared. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a susţinut părerea foarte convingător. (sin. a argumenta) F: Paul a fermement soutenu / défendu son opinion. I: Paolo ha sostenuto il suo parere in un modo molto convincente. E: Paul maintained his point of view very convincingly. R: Şi-a susţinut examenul // teza de doctorat. F: Il a soutenu son examen // sa thèse de doctorat. I: Ha sostenuto il suo esame // la sua tesi di dottorato. E: He took the exam // defended his doctoral dissertation. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria îşi susţine singură cei trei copii. (sin. a întreţine) F: Marie entretient seule ses trois enfants. I: Maria mantiene da sola i suoi tre figli. E: Mary provides all alone for her three children.

SUSŢINE

R: Maria şi-a susţinut mereu prietenii la necaz. (sin. a îmbărbăta, a încuraja, a ajuta ) F: Marie a toujours encouragé ses amis en difficulté. I: Maria ha sempre incoraggiato i suoi amici nei momenti brutti. E: Mary has always supported her friends when they needed it. II. vb. refl. a se ~ că P (în constr. impers.) R: Se susţine că accidentul a fost provocat de neatenţia şoferului. (sin. a afirma) F: On soutient que l'accident s'est produit à cause de l' inattention du chauffeur. I: Si sostiene che l'incidente è stato provocato dalla disattenzione dell'autista.

E: It is assumed / said that the accident was generated by the driver’s lack of attention. a se ~ unul pe altul (reciproc) R: Răniţii se susţineau unul pe altul să nu cadă. (sin. a se sprijini) F: Les blessés se soutenaient les uns les autres pour ne pas tomber. I: I feriti si sorreggeveno l'un l'altro per non cadere E: The wounded were leaning against each other to avoid falling. R: Maria şi Paul se susţin întotdeauna la nevoie. (sin. a se sprijini) F: Marie et Paul se soutiennent toujours en cas de besoin / au besoin. I: Maria e Paolo si sostengono sempre nel / al bisogno. E: Mary and Paul always support each other in need.

457

ŞEDEA (13. 3) (ind. prez. 1, 6 şed, 2 şezi, 3 şade; perf. simplu 1 şezui, 2 şezuşi etc.; m. m. c. perf. 1 şezusem, 2 şezuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să şadă; ger. şezând; part. şezut)

vb. intr. a ~ + circ. (loc) subiect [+animat] R: Copilul şade pe scaun şi mănâncă. F: L’enfant est assis sur une chaise et (il) mange. I: Il bambino siede sulla sedia e mangia. E: The child is sitting on a chair and is eating. R: Invitaţii şedeau la masă şi jucau cărţi. F: Les invités étaient assis à table / attablés et jouaient aux cartes. I: Gli invitati sedevano a tavola e giocavano a carte. E: Tthe guests were sitting at the table, playing cards. R: Şezi lângă mine! (sin. a lua loc) F: Assieds-toi / prends place (au)près de moi! I: Siediti vicino / accanto a me! E: (Come and) sit near me! a ~ + e.p.s. subiect [+animat] R: Paul şade în genunchi // în picioare. F: Paul se tient à genoux // debout. I: Paolo sta in ginocchio // in piedi. E: Paul is on his knees // Paul is standing. R: Paul şade culcat // cu mâinile în buzunar. F: Paul est couché sur le dos // Paul garde les mains dans ses poches. I: Paolo sta coricato sul dorso // sta con le mani i tasca.

Ş

E: Paul is lying on his back. // Paul is keeping his hands in his pockets. a-i ~ cuiva + circ. (mod) R: Rochia nouă îi şade bine Mariei. (sin. a-i veni bine) F: La nouvelle robe va bien à Marie. I: Il vestito nuovo sta bene a Maria. E: Mary’s new dress suits her. ŞOPTI (10) (ind. prez. 1, 6 şoptesc)

I. vb. tr. a-i ~ ceva cuiva subiect [+persoană] R: Maria i-a şoptit ceva lui Paul. F: Marie a chuchoté quelque chose à Paul. I: Maria ha mormorato qualcosa a Paolo. E: Mary whispered something to Paul. R: Paul i-a şoptit colegului de bancă răspunsul corect. (sin. a sufla) F: Paul a soufflé à son voisin la réponse correcte. I: Paolo ha suggerito al suo compagno di banco la risposta giusta. E: Paul whispered to his desk mate the right answer. a-i ~ cuiva că P subiect [+persoană] R: Mama i-a şoptit Mariei că Paul se ascunde în spatele uşii. (sin. a spune discret) F: La mère a glissé à l'oreille de Marie que Paul se cachait derrière la porte. I: La madre ha sussurrato a Maria che Paolo si nascondeva dietro la porta.

ŞTERGE

E: Mother whispered to Mary that Paul was hiding behind the door. II. vb. refl. a-şi ~ (reciproc) R: Elevii şi-au şoptit unul altuia la examen. F: Les élèves se sont soufflé l'un à l'autre à l'examen. I: All'esame gli studenti si sono suggeriti a vicenda. E: The students prompted to each other in the exam. R: Cei doi îndrăgostiţi şi-au şoptit cuvinte de dragoste. F: Les deux amoureux se sont murmuré des paroles d'amour. I: I due innamorati si sono sussurrati parole d'amore. E: The two lovers were murmuring words of love into each other’s ear. ŞTERGE (15. 6) (ind. prez. 1, 6 şterg; conj. prez. 3, 6 să şteargă; part. şters)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [±animat] R: Paul a şters câteva cuvinte din scrisoare. F: Paul a rayé quelques mots de la lettre. I: Paolo ha cancellato qualche parola dalla lettera. E: Paul wiped out / removed a few words from the letter. R: Timpul // Ploaia a şters literele de pe inscripţie. F: Le temps // La pluie a effacé les lettres de l'inscription. I: Il tempo // La pioggia ha cancellato le lettere dall'iscrizione. E: Time // Rain has wiped away the letters on the inscription. a ~ ceva cu ceva subiect ['persoană] R: Maria a şters paharele cu un şervet alb. F: Marie a essuyé les verres avec une serviette blanche. I: Maria ha asciugato i bicchieri con un tovagliolo bianco. E: Mary wiped / dried the glasses with a white napkin.

R: Elevii au şters tabla cu buretele. F: Les élèves ont effacé le tableau noir avec l'éponge. I: Gli studenti hanno cancellato alla lavagna con la spugna. E: The students wiped the blackboard. a~ (în constr. abs.) R: Guma aceasta şterge bine. F: Cette gomme efface bien. I: Questa gomma cancella bene. E: This rubber erases well. / This is a good eraser. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Mama şi-a şters mâinile ude (cu un şervet curat). F: La mère s'est essuyé les mains mouillées (à / avec une serviette propre). I: La madre si è asciugata le mani umide (con un asciugamano pulito). E: Mary wiped her wet hands ( with a clean napkin). R: Muncitorul şi-a şters fruntea // sudoarea de pe frunte. F: Le travailleur s'est essuyé le front // a essuyé la sueur de son front. I: L'operaio si è asciugato la fronte // il sudore della fronte. E: The worker wiped off the sweat on his forehead. R: Maria şi-a şters mâinile pe şorţ. F: Marie s'est essuyé les mains sur le tablier. I: Maria si è asciugata le mani sul grembiule. E: Mary wiped her hands (dry) on her apron. II. vb. refl. a se ~cu ceva ± circ. (loc) subiect [+ persoană] R: Paul s-a şters cu prosopul (pe faţă). F: Paul s'est essuyé (le visage) avec une serviette. I: Paolo si è asciugato (la faccia) con un asciugamano. E: Paul wiped his face in / with a towel. R: Paul e răcit, se şterge mereu la nas (cu batista). F: Paul est enrhumé, il se mouche tout le temps. 459

ŞTI

I: Paolo è raffreddato, si soffia il naso di continuo (con il fazzoletto). E: Paul has got a cold, he keeps blowing / wiping his nose. R: Înainte să intre în casă, Paul s-a şters pe picioare. F: Avant d'entrer dans la maison, Paul s'est essuyé les pieds. I: Prima di entrare in casa, Paolo si è pulito le scarpe. E: Before entering the house, Paul cleaned his shoes. a se ~ (cu sens pasiv) R: Cu guma se poate şterge numai scrisul cu creionul. F: Avec la gomme, on ne peut effacer que le crayon à papier. I: Con la gomma, si può cancellare solo lo scritto a matita. E: The rubber only erases pencil. ŞTI (24) (ind. prez. 1, 6 ştiu, 2 ştii, 3 ştie; conj. 3, 6 să ştie; ger. ştiind)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+animat] R: Paul ştie bine lecţia // limba engleză. F: Paul sait bien la leçon // connaît bien l'anglais. I: Paolo sa bene la lezione // la lingua inglese. E: Paul knows the lesson // English well. R: Un bun ziarist ştie tot ce se întâmplă în oraşul său. (sin. a fi la curent) F: Un bon journaliste sait tout ce qui se passe dans sa ville. I: Un buon giornalista sa tutto quello che accade nella sua città. E: A good newspaperman knows everything that is going on in his town. R: Câinele ştie întotdeauna drumul spre casă. (sin. a cunoaşte) F: Le chien connaît toujours le chemin vers sa maison. I: Il cane sa / conosce sempre la strada verso casa. E: The dog always knows his way home. a ~ pe cineva subiect [+ persoană] R: Îl ştiu pe Paul de mulţi ani. (sin. a cunoaşte) 460

F: Je connais Paul depuis des années. I: Conosco Paolo da molti anni. E: I’ve known Paul for a long time. a ~ pe cineva + e. p. s. subiect [+persoană] R: Te ştiam inteligent // curajos. (sin. a considera) F: Je te savais / croyais intelligent // courageux. I: Ti credevo intelligente // coraggioso. E: I considered you intelligent // brave. R: Îl ştiam pe Paul plecat în străinătate. F: Je croyais que Paul était parti à l'étranger. I: Credevo che Paolo fosse andato all'estero. E: I thought Paul was abroad. a ~ că P a ~ să P subiect [+ persoană] R: Ştiu că Maria va veni mîine. F: Je sais que Marie viendra demain. I: So che Maria verrà domani. E: I know Mary’s coming tomorrow. R: Ştie să cânte foarte bine. F: Il sait / peut chanter très bien. I: Sa cantare molto bene. E: He can sing very well. a ~ când, unde, cum, dacă P a ~ rel. P subiect [+ persoană] R: Paul încă nu ştie când // unde // cum va pleca în excursie. F: Paul ne sait pas encore quand // où // comment il partira en excursion. I: Paolo non sa ancora quando // dove // come partirà per la gita. E: Paul doesn't know yet when// where// how he is going on a trip. R: Paul încă nu ştie cu cine // cu ce // dacă va pleca în excursie. F: Paul ne sait pas encore avec qui // avec quoi // s'il partira en excursion . I: Paolo non sa con chi // con cosa // se andrà in gita E: Paul doesn’t know yet with whom // how // whether he is going on a trip. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Inutil să-i mai spui, îşi ştie singur greşelile. (sin. a cunoaşte) F: Inutile de le lui dire encore, il connaît ses (propres) torts.

ŞTI

I: Inutile dirglielo ancora, conosce da solo i suoi errori. E: It is useless to tell him, he knows his own torts. II. vb. refl. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul se ştie vinovat // un bun traducător de engleză. (sin. a se considera) F: Paul se sent coupable // se considère un bon traducteur d'anglais. I: Paolo sa di essere colpevole // un bravo traduttore dall'inglese. E: Paul knows he is innocent // a good translator from English. a se ~ (cu sens pasiv) R: Astăzi lecţia s-a ştiut bine (de către toţi elevii). F: Aujourd'hui la leçon a été bien apprise (par tous les élèves). I: Oggi la lezione è stata saputa bene (da tutti gli studenti). E: Today everybody knew the lesson well. R: Încă nu se ştie tratamentul tuturor bolilor. (sin. a se cunoaşte) F: On ne connaît pas encore le traitement de toutes les maladies.

I: Ancora non si conosce la cura di tutte le malattie. E: They do not know yet the treatment for all diseases. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se ştie că Maria e o persoană bine intenţionată. F: On sait que Marie est une personne bien intentionnée. I: Si sa che Maria è una persona ben intenzionata. E: Mary is known to be a well-intentioned person. a se ~ (reciproc) R: Maria şi Paul se ştiu din copilărie. (sin. a se cunoaşte) F: Marie et Paul se connaissent depuis l'enfance. I: Maria e Paolo si conoscono sin dall'infanzia. E: Mary and Paul have known each other since childhood.

461

TĂCEA (13. 1) (ind. prez. 1, 6 tac, 2 taci, 3 tace; conj. prez. 3, 6 să tacă)

I. vb. intr. a ~ ± circ. (loc, timp) subiect [±animat] R: În sală, toată lumea tăcea. F: Dans la salle, tout le monde se taisait. I: Nella sala tutti tacevano. E: Everybody was quiet in the hall. R: La sosirea lui Paul, Maria a tăcut. F: A l'arrivée de Paul, Marie s'est tue. I: All'arrivo di Paolo, Maria ha taciuto. E: When Paul arrived, Mary stopped speaking. R: Paul este un om care ştie să tacă. F: Paul est un homme qui sait se taire / tenir sa langue. I: Paolo è un uomo che sa tacere. E: Paul is a man who knows how to keep his mouth shut R: Vântul a tăcut. Nu se mai aude nimic. F: Le vent s’est calmé. On n'entend plus rien. I: Il vento si è zittito. Non si sente più niente. E: The wind has stopped (blowing). Nothing can be heard now. R: Orchestra a tăcut şi corul a început să cânte. F: L’orchestre s’est tu et le choeur a commencé à chanter. I: L'orchestra si è fermata e il coro ha incominciato a cantare. E: The band has stopped playing and the choir started to sing. R: Elevii au tăcut când l-au văzut intrând pe învăţător.

T

F: Les élèves se sont tus quand ils ont vu entrer leur instituteur. I: Gli alunni hanno taciuto quando hanno visto entrare il maestro. E: The students stopped talking when they saw the teacher come in. II. vb.refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Se tace cînd este vorba de interese personale. F: Quand il s'agit d'intrérêts personnels on se tait. I: Si deve stare zitti quando si tratta di interessi personali. E: People keep quiet when it comes to their own interest. R: De ce nu se tace în fundul sălii? F: Pourquoi ne fait-on pas de silence au fond de la salle? I: Perché non si sta zitti, lì, in fondo all’aula? E: Why don't they keep silent at the back of the hall? TĂIA (3. 1) (ind. prez. 1, 2 tai, 3, 6 taie; conj. prez. 3, 6 să taie)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Paul a tăiat două felii de pâine. F: Paul a coupé deux tranches de pain. I: Polo ha tagliato due fette di pane. E: Paul cut two slices of bread. R: Pentru anul următor, guvernul a tăiat fondurile alocate întreprinderilor

TĂIA

nerentabile. (sin. a suprima) F: Pour l’année prochaine, le gouvernement a supprimé / coupé les fonds destinés / aloués aux entreprises non rentables. I: Per il prossimo anno il governo ha tagliato i fondi destinati alle ditte in passivo. E: The Government has cut the next year’s funds for unprofitable companies. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Unul dintre hoţi l-a tăiat pe proprietar cu cuţitul. (sin. a înjunghia) F: L’un des voleurs a blessé le propriétaire avec un couteau. I: Uno dei ladri ha ferito il proprietario con un coltello. E: One of the burglars wounded the owner with a knife. R: Lama utilajului s-a desprins şi l-a tăiat pe un lucrător la mână. F: La lame de l'outillage s’est détachée et a coupé un ouvrier à la main. I: La lama dell'apparecchio si è staccata e ha ferito l’operaio alla mano. E: The blade of the tool came off and cut the worker's hand. a ~ ceva pentru cineva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Paul a tăiat o felie de pâine pentru copil. I-a tăiat copilului o felie de pâine. F: Paul a coupé une tranche de pain pour l’enfant. Il a coupé une tranche de pain pour lui. I: Paolo ha tagliato una fetta di pane al bambino. Ha tagliato al bambino una fetta di pane. E: Paul cut a slice of bread for the child. He cut the child a slice of bread. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Dintr-o manevră greşită, Paul şi-a tăiat un deget de la mâna cu ferăstrăul electric. F: Par une manoeuvre imprudente, Paul s’est coupé un doigt de la main avec la scie électrique. I: A causa di una manovra sbagliata, Paolo si è tagliato un dito della mano con una sega elettrica.

E: As he made a wrong gesture, Paul chopped off one of his fingers with the electric saw. a~ (în constr. abs. ) subiect [-animat] R: Acest cuţit taie foarte bine. F: Ce couteau coupe très bien. I: Questo coltello taglia benissimo. E: This knife cuts well.

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, instr.) subiect [±animat] Paul s-a tăiat la mână cu cuţitul. Paul s'est coupé à la main avec le couteau. Paolo si è tagliato a una mano con il coltello. Paul cut his hand badly with the knife. a se ~ (cu sens pasiv) Pentru această mâncare, roşiile se taie în bucăţi mici şi se călesc în ulei. Pour préparer ce plat, les tomates se coupent en petits morceaux et se laissent mijoter dans l’huile. Per cucinare questo piatto si tagliano i pomodori e si fanno rosolare nell’olio. For this food, slice up the tomatoes and broil them in oil. Pentru iarnă, lemnele se taie şi se stivuiesc la adăpost. Pour l'hiver, on coupe le bois de chauffage et on le met en pile à l'abri. Per l'inverno, la legna si taglia e si accatasta al riparo. For winter, wood is chopped and stacked in a sheltered place. a se ~ (reciproc) În încăierare, cei doi vagabonzi s-au tăiat (unul pe altul), destul de grav. (sin. a răni) Dans la bagarre, les deux voyous se sont blessés au couteau assez grièvement. Durante la rissa, i due vagabondi si sono feriti l’un l’altro abbastanza gravemente. In the brawl, the two tramps cut each other fairly badly.

463

TĂVĂLI

R:

F:

I: E:

a se ~ a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) Fondurile pentru întreprinderile / întreprinderilor de stat nerentabile s-au tăiat. (Întreprinderilor nerentabile) li s-au tăiat toate fondurile. (sin. a suprima) Les fonds pour les entreprises d'Etat non rentables ont été supprimés / coupés. On a supprimé / coupé les fonds pour les entreprises non rentables. Sono stati tagliati tutti i fondi alle ditte statali in passivo. Alle ditte in passivo sono stati tagliati tutti i fondi. All the funding for unprofitable state companies have been cut. Unprofitable companies funding has been cut.

TĂVĂLI (10) (ind. prez. 1, 6 tăvălesc)

I. vb. tr. a ~ ceva în, prin ceva a ~ pe cineva în, prin ceva subiect [+persoană] R: Maria a tăvălit peştele în / prin pesmet. F: Marie a roulé le poisson dans la chapelure. I: Maria ha girato il pesce nel pangrattato. E: Mary has breaded the fish. R: Pe plajă, Paul l-a tăvălit pe fratele său în / prin nisip. F: Sur la plage, Paul a roulé son frère dans le sable. I: Sulla spiaggia Paolo ha fatto rotolare suo fratello nella sabbia. E: On the beach, Paul has rolled his brother in the sand.

II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, cauză) subiect [+persoană] R: Copilul se tăvăleşte prin zăpadă // pe jos. F: L’enfant se roule dans la neige // par terre. I: Il bambino rotola nella neve // per terra. E: The child is rolling in snow // on the pavement. R: Maria se tăvăleşte de râs // de durere. 464

F: Marie se tord de rire // de douleur. I: Maria si torce dalle risa(te) // si (con)torce dal dolore. E: Mary is rolling around in laughter // with pain. (cu sens pasiv) R: Carnea pentru şniţele se tăvăleşte prin făină. F: La viande pour les escalopes doit être roulée dans la farine. On roule la viande dans la farine. I: La carne per le cotolette alla milanese si passa per la farina / s'infarina. E: The meat for battered steaks should be rolled in flour. TÂRÎ (12) (ind. prez. 1, 6 târăsc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Vânătorii au târât mistreţul împuşcat până la tabără. F: Les chasseurs ont traîné le sanglier tué jusqu'au camp. I: I cacciatori hanno trascinato il cinghiale ucciso con il fucile fino al campeggio. E: The hunters dragged the shot wild boar all the way to the camp. R: Maşina l-a târât pe accidentat câţiva metri. F: La voiture a traîné l'accidenté quelques mètres. I: La macchina ha strascinato il ferito per qualche metro. E: The car dragged the wounded man several metres. R: Bătrâna târăşte o valiză grea după ea. (sin. a duce, a căra) F: La vieille traîne une lourde valise après elle. I: La vecchia (signora) trascina dietro di sé una valigia pesante. E: The old woman is pulling along a heavy suitcase. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Bătrânul abia îşi târăşte piciorul bolnav. F: Le viellard traîne avec difficulté sa jambe malade.

TELEFONA

I: Il vecchio trascina appena la sua gamba malata. E: The old man is moving on his bad foot with difficulty. R: Maria îşi târăşte copiii (cu ea) peste tot. (sin. a lua cu sine) F: Maria trimbale partout ses enfants après elle. I: Maria si trascina dietro i suoi figli dappertutto. E: Mary takes / drags along the kids with her wherever she goes. II. vb. refl. a se ~ + circ. (loc, mod) subiect [+animat] R: Rănitul se târăşte cu greu până la cort. F: Le blessé se traîne pesamment jusqu'à la tente. I: Il ferito si trascina a stento fino alla tenda. E: The wounded man is crawling with difficulty as far as the tent. R: Copiii mici se târăsc de-a buşilea. (sin. a merge de-a buşilea) F: Les bébés marchent à quatre pattes. I: I bambini piccoli si trascinano a quattro zampe. E: Babies crawl on all fours. R: Şarpele se târăşte spre tufişuri. F: Le serpent rampe vers les buissons. I: Il serpente striscia verso i cespugli. E: The shake is creeping to the bushes. TELEFONA (4) (ind. prez. 1 telefonez)

I. vb. intr. a(-i) ~ cuiva subiect [+persoană] R: Paul (i-)a telefonat mamei sale. F: Paul a téléphoné / a donné un coup de fil à sa mère. I: Paolo ha telefonato a sua madre. E: Paul called his mother. R: Telefonează-mi mâine! F: Téléphone-moi / appelle-moi demain! I: Telefonami domani! E: Call me tomorrow! a ~ la cineva a -i ~ (cuiva) subiect [+persoană] R: Paul a telefonat la mai mulţi prieteni //

F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

mai multor prieteni. Nu a găsit pe nimeni. Nimeni nu a răspuns. Paul a téléphoné à plusieurs amis // appelé plusieurs amis. Il n'a trouvé personne. Personne n' a répondu. Paolo ha telefonato a parecchi amici. Non ha trovato nessuno. Non ha risposto nessuno. Paul phoned several friends. He didn't find anybody. Nobody answered him. a ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] Paul a telefonat la poliţie // la salvare // la pompieri. Paul a téléphoné à la police // a appelé l’ambulance // a appelé les sapeurs pompiers. Paolo ha telefonato alla polizia // al pronto soccorso // ai vigili del fuoco. Paul called the police // the ambulance // the fire brigade. a-i ~(cuiva) să P a-i ~ (cuiva) că P subiect [+persoană] Paul i-a telefonat Mariei să-l caute a doua zi. (sin. a spune, a transmite) Paul a téléphoné à Marie de venir le chercher le lendemain. Paolo ha telefonato a Maria di cercarlo il giorno dopo. Paul called Mary to meet him the following day. Paul le-a telefonat părinţilor că a reuşit la examen. (sin. a comunica, a spune, a informa) Paul a téléphoné à ses parents pour leur dire qu’il avait réussi à l’examen. Paolo ha telefonato ai suoi genitori per far sapere loro che aveva superato l'esame. Paul called his parents to tell them he had passed the exam.

II. vb. refl. a se ~ + circ. (timp, loc) (în constr. impers.) R: Nu se telefonează după ora 10 seara. F: On ne téléphone pas / il ne convient pas de téléphoner après dix heures du soir. I: Non si telefona dopo le dieci di sera. E: You do not call people after 10 p.m. R: Din cabinele telefonice publice se poate telefona cu cartelă, chiar în 465

TEME (SE)

străinătate. F: Des cabines téléphoniques publiques on peut téléphoner avec une carte (de téléphone), même à l'étranger. I: Dalla cabina telefonica pubblica si può telefonare con la scheda anche all'estero. E: From a telephone booth one can phone even abroad, using a card. R: Prin centralele digitale se telefonează oriunde // direct // fără comandă. F: Par les centrales digitales, on téléphone n'importe où // directement // sans commande. I: Attraverso le centrali telefoniche si telefona da qualsiasi parte // direttamente // senza ordinazione. E: Through a digital system one can phone anywhere // direct // without going through an operator. TEME (SE) (14. 5) (ind. prez. 1 mă tem, 6 se tem ; conj. prez. 3, 6 să se teamă; part. temut)

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R:

vb. refl. a se ~ de ceva a se ~ de cineva subiect [+animat] Paul se teme de examene. Paul a peur des examens / redoute les examens. Paolo ha paura degli esami / teme gli esami. Paul is afraid of exams. Maria nu se teme de nimic. Marie n’a peur de rien / ne craint rien. Maria non ha paura di niente. Mary fears nothing. Soldaţii nu se tem de inamic. Les soldats ne craignent pas l’ennemi. I soldati non temono il nemico. The soldiers are not afraid of the enemy. Anumiţi câini se tem de străini. Certains chiens craignent les étrangers. Certi cani hanno paura degli estranei. Certain dogs are afraid of strangers. a se ~ pentru ceva a se ~ pentru cineva subiect [+persoană] Paul se teme pentru viaţa lui // pentru copii.

466

F: Paul a peur pour sa vie // pour ses enfants. I: Paolo teme per la sua vita // per i suoi figli. E: Paul is afraid for his life // for his kids. a se ~ să P a se ~ că P subiect [+persoană] R: Paul se teme să plece singur în excursie // că va pierde trenul. F: Paul a peur de partir seul en excursion // a peur de / craint de (ne) rater le train. I: Paolo ha paura di andare da solo in gita // di perdere il treno. E: Paul is afraid to go on the trip alone // he might miss the train. a se ~ rel. P subiect [+persoană] R: Maria se teme de cine vorbeşte prea mult. F: Marie craint ceux qui parlent trop. I: Maria ha paura di quelli che parlano troppo. E: Mary is afraid of those who speak too much. R: Paul se teme de ce i se va putea întâmpla. F: Paul craint ce qui puisse lui arriver. I: Paolo ha paura di ciò che gli potrebbe succedere. E: Paul is afraid of what might happen to him. TERMINA (1) (ind. prez. 1 termin)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Constructorii au terminat corpul de clădire destinat bibliotecii. F: Les bâtisseurs ont fini le corps de bâtiment destiné à la bibliothèque. I: I costruttori hanno terminato il corpo dell'edificio destinato alla biblioteca. E: The builders have finished building the library wing. R: Paul a terminat lucrarea. F: Paul a fini l'ouvrage. I: Paolo ha finito il lavoro. E: Paul has finished the paper.

TINDE

R: Câinele a terminat mâncarea, mai vrea ceva. F: Le chien a fini ce qu'il avait à manger, il en veut encore. I: Il cane ha finito il cibo, vuole ancora qualcos'altro. E: The dog finished eating, but still wants some more. R: Parlamentul a terminat deliberările şi a adoptat legea bugetului. F: Le parlement a fini les délibérations et a adopté la loi du budget. I: Il parlamento ha terminato le deliberazioni e ha adottato la legge di bilancio. E: The parliament has finished deliberating and adopted the budget. R: Studenţii au terminat cursurile. F: Les étudiants ont fini les cours. I: Gli studenti hanno terminato i corsi. E: The students have finished classes. a ~ + supin subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Maria a terminat de scris. F: Marie a fini d’écrire. I: Maria ha terminato di scrivere. E: Maria has finished writing. R: Universitatea a terminat de consolidat clădirea centrală. F: L'Université a fini de consolider le bâtiment central. I: L'Università ha finito di consolidare l'edificio centrale. E: The University had the consolidation of its main building finished. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a terminat lecţia şi a plecat. F: Paul a fini sa leçon et il est parti. I: Paolo ha finito (di studiare) la sua lezione e se ne è andato. E: Paul finished his homework and left. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Ciclul de conferinţe despre poluarea atmosferei s-a terminat. F: Le cycle de conférences sur la pollution de l'atmosphère s'est terminé. I: Il ciclo di conferenze sull'inquinamento dell'atmosfera è finito.

E: The series of conferences on the pollution of the atmosphere has ended. R: Proviziile de iarnă pentru animalele din grădina zoologică s-au terminat. (sin. a se sfârşi) F: Les provisions d'hiver pour les animaux du jardin zoologique se sont terminées / épuisées. I: Le scorte invernali per gli animali del giardino zoologico sono finite. E: Winter provisions for the animals at the Zoo are finished. R: Pentru Paul totul s-a terminat. (sin. a se sfârşi) F: Pour Paul tout est fini. I: Per Paolo tutto è finito. E: For Paul everything is over. (în constr. impers.) R: E cazul să se termine cu povestea asta odată! F: Il est temps qu’on finisse avec cette histoire / que cette histoire prenne fin une fois pour toutes! I: È il caso che tutta questa storia finisca! E: It’s time this should come to an end! a se ~ a i se ~ (cuiva) subiect [-animat] R: Proviziile de iarnă ale Mariei s-au terminat. Mariei i s-au terminat proviziile de iarnă. F: Les provisions de Marie pour l'hiver se sont épuisées. I: Sono finite le scorte invernali di Maria. A Maria sono finite le scorte invernali. E: Mary's winter provisions have finished. R: Mi s-a terminat provizia de cărţi pentru vacanţă. (sin. a se sfârşi) F: Ma provision de livres pour les vacances s'est épuisée. I: Ho terminato le provviste di libri per le vacanze. E: My book reserve for vacation is over. TINDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 tind, 2 tinzi, tinde; ger. tinzând; part. tins)

I. vb. intr. a ~ către, spre ceva a ~ către, la ceva subiect [±animat] R: Dreptele paralele tind către /spre infinit.

467

TOCA

F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

Les parallèles tendent vers l’infini. Le parallele tendono all'infinito. Parallel lines never meet. Ecuaţia are valori ce tind spre zero. L'équation a des valeurs qui tendent vers zéro. L'equazione a dei valori che tendono verso lo zero. The equation has values that extend to zero. Societatea actuală tinde către / spre normalitate. (sin. a aspira) La société actuelle tend à la normalité. La società attuale tende alla normalità. The present society is moving to normality. Campionii tind spre perfecţiune. (sin. a aspira) Les champions tendent / aspirent à la perfection. I campioni tendono / mirano alla perfezione. Champions strive for perfection. Omul tinde la o viaţă liniştită. (sin. a aspira) L’homme tend / aspire à une vie calme. L'uomo tende / aspira a una vita tranquilla / serena. Man yearns for a quiet life. a ~ să P subiect [±animat] Paul tinde să se autodepăşească. Paul tend à se surpasser. Paolo tende a superare se stesso. Paul is striving to overcome his limitations. Durata de viaţă a omului tinde să se prelungească. La durée de vie de l’homme tend à se prolonger. La durata della vita dell'uomo tende a prolungarsi. Man’s life expectancy tends to be longer.

II. vb. refl. a se ~ spre ceva (în constr. impers.) R: În zilele noastre se tinde spre globalizare. F: De nos jours on tend à la mondialisation. I: Ai giorni nostri, tutto tende verso la globalizzazione. 468

E: Nowadays there is a strong tendency to globalization. TOCA (1. 10) (ind. prez. 1 toc, 2 toci, 3, 6 toacă; conj. prez. să toace)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Maria // Robotul de bucătărie a tocat repede carnea // zarzavaturile. F: Marie // Le hachoir électrique a vite haché la viande // les légumes. I: Maria // Il robot da cucina trita la carne // le verdure. E: Mary // The mincing machine is chopping / mincing meat // is slicing vegetables. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Măcelarul a tocat carnea cu o maşină electrică. F: Le boucher a haché la viande avec un hachoir électrique. I: Il macellaio trita la carne con una macchina elettrica. E: The butcher minces meat with an electric mincing machine. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a tocat banii // averea la joc. (sin. a cheltui) F: Paul a gaspillé / a dissipé son argent // sa fortune au jeu. I: Paolo ha sperperato / dissipato i suoi soldi // il suo patrimonio al gioco d'azzardo. E: Paul has wasted his money // fortune on gambling. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] (cu sens pasiv) R: Pentru a pregăti acest fel de mâncare, ceapa // carnea se toacă mărunt. F: Pour préparer ce plat, l'oignon // la viande se hache menu. I: Per preparare questo piatto, la cipolla // la carne si trita fine. E: To make such a meal, the onion has to be finely sliced // the meat has to be finely chopped.

TOPI

TOCI (10) (ind. prez. 1, 6 tocesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+animat] R: Copilul a tocit creionul. F: L’enfant a émoussé le crayon. I: Il bambino ha spuntato la matita. E: The child has worn out the pencil. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a tocit hainele la // în coate. F: Paul a usé ses vestons aux coudes. I: Paolo ha logorato i suoi vestiti / le sue giacche nei gomiti. E: Paul’s clothes are worn at the elbows. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Tocul pantofilor se toceşte repede. F: Le talon des chaussures s’use vite. I: Il tacco delle scarpe si consuma rapidamente. E: The heel of the shoes wears out quickly. R: Cuţitul s-a tocit şi nu mai taie. F: Le couteau s’est émoussé et ne coupe plus. I: Il coltello si è smussato e non taglia più. E: The knife has lost its edge and no longer cuts. R: Creionul Mariei s-a tocit şi trebuie ascuţit. F: Le crayon à papier de Marie s’est émoussé / s’est épointé et on doit l'affûter. I: La matita di Maria si è spuntata e dev'essere appuntita. E: Mary’s pencil has lost its point and needs shapening. a se ~ + circ. (loc) subiect [-animat] R: Haina lui Paul s-a tocit la coate // la guler // la buzunare. (sin. a se uza) F: Le veston de Paul s'est usé aux coudes // au collet // aux poches. I: La giacca di Paolo si è logorata nei gomiti // al colletto // alle tasche. E: Paul's coat has worn out at the elbows // the collar // the pockets.

TOPI (10) (ind. prez. 1, 6 topesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Maria a topit ciocolata pentru prăjitură. F: Marie a fondu le chocolat pour le gâteau. I: Maria ha sciolto la cioccolata per il dolce. E: Mary melted the chocolate for the cake. R: Altădată, femeile topeau inul şi cânepa în bălţi şi în râuri. F: Jadis, les femmes faisaient fondre le lin et le chanvre dans les marres et dans les rivières. I: Una volta, le donne maceravano il lino e la canapa nei pantani e nei fiumi. E: In the past, women used to process linen and hemp in ponds and rivers. R: Banca Naţională a topit toate monedele de 10 lei. F: La Banque Nationale a fait fondre toutes les monnaies de 10 lei. I: La Banca Nazionale ha fuso tutte le monete di 10 lei. E: The National Bank had all the 10 lei coins melted. R: Soarele a topit zăpada. F: Le soleil a fondu / a fait fondre la neige. I: Il sole ha sciolto la neve. E: The sun melted the snow. II. vb. refl. a se ~ + circ. (cauză) R: M-am topit de râs // de căldură. F: Je me suis tordu de rire / j’ai crevé de rire. // J’ai eu très chaud. I: Ho riso a crepapelle.// Mi sono sciolto dal caldo. E: I was bursting with laughter. // I felt I was melting in the heat. (cu sens pasiv) R: Lingourile de aur se topesc la Trezoreria statului. F: Les lingots d’ or sont fondus à la trésorerie de l'Etat. I: Alla Tesoreria dello Stato vengono fusi i lingotti d’oro. E: Ingots are melted at the Treasury. 469

TRAGE

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

a se ~ + circ. (loc, cauză) subiect [-animat] Metalele se topesc în cuptoare speciale. Les métaux fondent dans des fours spéciaux. I metalli vengono fusi in forni speciali. Metals are melted in special furnaces. Plantele textile se topesc în apă. Les plantes textiles fondent dans l'eau. Le piante tessili vengono macerate in acqua. Textile plants are processed in water. Primăvara zăpada se topeşte de căldură. Au printemps la neige fond à cause de la chaleur. In primavera la neve si scioglie per il caldo. In spring snow melts in the heat. Ceara se topeşte la căldură. La cire fond à cause de la chaleur. La cera si scioglie al caldo. Wax melts in heat.

TRAGE (15. 1) (ind. prez. 1, 6 trag; imperf. 1, 4 trăgeam, 2 trăgeai etc.; perf. simplu 1 trăsei, 2 trăseşi; m. m. c. perf. 1 trăsesem, 2 trăseseşi etc.; ger. trăgând; part. tras)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: La jocul de cărţi, Paul trage întotdeauna cartea cea mai mare. (a extrage) F: Au jeu de cartes, Paul tire toujours la carte maîtresse. I: Al gioco delle carte Paolo tira sempre la carta più alta. E: When playing cards, Paul always draws the highest card. R: În muncile agricole, tractoarele // caii trag utilajele. (sin a tracta) F: Dans les travaux agricoles, les tracteurs // les chevaux tirent les outillages. I: Nei lavori agricoli, i trattori // i cavalli trascinano gli attrezzi. E: In farm work, tractors // horses pull the machinery. R: Locomotiva trage vagoanele. (sin. a tracta) F: La locomotive tire les wagons. I: La locomotiva traina i vagoni. E: The train pulls the cars. 470

R: Copilul trage jucăria după el. (sin. a târî) F: L’enfant tire le jouet après lui. I: Il bambino trascina il giocattolo dietro di sé. E: The child is pulling the toy after him. R: Paul scrie numerele unul sub altul, trage linie şi face adunarea. (sin a trasa) F: Paul écrit les nombres l'un sous l'autre, tire la ligne et fait l'addition. I: Paolo scrive i numeri uno sotto l'altro, traccia una linea e fa la somma. E: Paul writes the numbers one below the other, draws a line and adds them up. R: După dezbateri, moderatorul a tras câteva concluzii interesante. (sin. a formula ) F: Après le débat, l'animateur a tiré quelques conclusions intéressantes. I: Dopo il dibattito, il moderatore ha tratto qualche conclusione interessante. E: After the talks, the moderator drew several interesting conclusions. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Poliţistul i-a cerut şoferului să tragă maşina pe dreapta. (sin. a opri) F: Le policier a demandé au chauffeur d'arrêter la voiture sur la droite. I: L'agente stradale ha chiesto all'autista di fermarsi a destra. E: The policeman asked the driver to pull in on the right. R: Paul a hotărât să se oprescă puţin. A tras în parcare // la marginea drumului. F: Paul a décidé de faire une halte. Il a arrêté dans le parking // au bord de la route. I: Paolo ha deciso di fermarsi un po'. Si è fermato nel parcheggio // al bordo della strada. E: Paul decided to stop for a minute. He stopped in the parking place // beside the road. a ~ pe cineva de ceva subiect [+persoană] R: În faţa vitrinelor cu jucării, copiii îi trag de mânecă pe părinţi. F: Devant les vitrines des magasins à jouets, les enfants tirent leurs parents par la manche.

TRAGE

I: Davanti alle vetrine dei negozzi di giocattoli, i bambini tirano i genitori per la manica. E: In front of the shop windows full of toys, children pull at their parents' sleeves. R: Câinele îl trage pe copil de mânecă. Vrea să se joace cu el. (sin. a apuca) F: Le chien tire l'enfant par la manche. Il veut jouer avec lui. I: Il cane tira il bambino per la manica. Vuole giocare con lui. E: The dog is pulling the child by the sleeve. He wants him to play with it. a-i ~ ceva cuiva subiect [+animat] R: În plină stradă, un vagabond i-a tras un pumn // o palmă lui Paul. (sin. a da) F: En pleine rue, un voyou a donné un coup de poing à Paul // a giflé Paul. I: In mezzo alla strada un vagabondo ha dato un pugno // uno schiaffo a Paolo. E: In the street, a tramp slapped // hitPaul in the face. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a tras picioarele de sub masă. (sin. a retrage) F: Paul a retiré ses pieds de dessous la table. I: Paolo ha ritirato i piedi da sotto la tavola. E: Paul pulled his legs from under the table. R: Bătrânul mergea greu, trăgându-şi piciorul bolnav. (sin. a târî) F: Le vieillard marchait difficilement, en traînant sa jambe malade. I: Il vecchio camminava a stento, trascinando la sua gamba malata. E: The old man was advancing painstakingly, walking lame because of his injured leg. R: Vecinii mei îşi trag originea din Banatul sârbesc. F: Mes voisins tirent leur origine du Banat serbe. I: I miei vicini traggano la loro origine dal Banato serbo. E: My neighbours originate in the Serbian Banat. R: Maria şi-a tras ciorapii. F: Marie a enfilé ses bas. I: Maria ha infilato le calze.

E: Mary rolled up her stockings. II. vb. intr. a ~ + circ. (loc) subiect[+persoană] R: La handbal şi la fotbal, jucătorii trag la poartă . F: Aux jeux de handball et de football, les joueurs tirent au but /au goal. I: Alla pallamano e al calcio i giocatori tirano a porta. E: In handball and football, players shoot at the goal. a ~ cu ceva subiect [+animat] R: Soldaţii au tras cu puşca // cu tunul. F: Les soldats ont tiré au fusil // au canon. I: I soldati hanno tirato con il fucile // con il cannone. E: The soldiers shot the guns // fired the cannons. R: Copiii trag cu praştia. F: Les enfants tirent au lance-pierres. I: I bambini tirano con la fionda. E: The children are playing with slings. a ~ în ceva a ~ în cineva a ~ asupra a ceva subiect [±animat] R: Vânatorul a tras în urs. F: Le chasseur a tiré sur l'ours.. I: Il cacciatore ha tirato / sparato ad un orso. E: The hunter shot at the bear. R: În luptă, soldaţii trag în inamici. F: Dans le combat, les soldats tirent dans les ennemis. I: In battaglia, i soldati sparano contro i nemici. E: In combat, soldiers shoot at the enemy. R: Artileria trage asupra poziţiilor inamicului // asupra oraşului . F: L'artillerie tire sur les positions de l'ennemi // sur la ville. I: L'artiglieria spara sulle postazioni del nemico // sulla città. E: The artilery is shooting at the enemy positions // over the city. a ~ + circ (loc) subiect [±animat] R: Turiştii au tras la cabană. (sin. a poposi) F: Les touristes se sont fait loger au chalet. 471

TRANSFORMA

I: E: R: F: I: E:

I turisti si sono accampati al rifugio. The tourists made a halt at the chalet. Barca a tras la mal. La barque a amarré. La barca ha approdato / è approdata. The boat pulled to shore.

III. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [±animat] R: Vecinii mei se trag dintr-o familie foarte veche. F: Mes voisins descendent d'une famille très ancienne. I: I miei vicini discendono da una famiglia molto antica. E: My neighbours belong to a very old family. R: Paul se trage din Moldova. (sin. a fi originar, a proveni) F: Paul est originaire de Moldavie. I: Paolo è originario della Moldavia. E: Paul is from Moldavia. R: Speriat de zgomot, copilul s-a tras lângă mama lui. (sin. a se duce, a se retrage) F: Epouvanté par le bruit, l’enfant s’est retiré près de sa mère. I: Spaventato dal rumore, il bambino si è tratto vicino a sua madre. E: Scared by the noise, the child moved towards his mother. (cu sens pasiv) R: Pentru a deschide uşa, zăvorul se trage în sus şi se deplasează spre dreapta. F: Pour ouvrir la porte, le verrrou doit être soulevé et déplacé vers la droite. I: Per aprire la porta si tira su il chiavistello e lo si sposta verso destra. E: In order to open the door, the latch is pulled upwards and moved to the right. (în constr. impers.) R: În caz de pericol, în tren, se trage semnalul de alarmă. F: En cas de danger, dans le train, on tire le signal d'alarme. I: In caso di pericolo, in treno si tira il dispositivo di allarme. E: On the train, in case of danger you should pull the alarm. R: La vânătoare se trage cu puşca. F: A la chasse on tire au fusil. I: A caccia si spara / si tira con il fucile. 472

E: When hunting one fires a gun. a se ~ din cineva a se ~ din ceva R: Paul se trage din neam de oameni cumsecade // din familia Cantacuzinilor. (sin. a proveni) F: Paul provient / descend d'une famille de braves gens // de la famille des Cantacuzino. I: Paolo proviene da una famiglia per bene // è un discendente della famiglia Cantacuzini. E: Paul is from good stock // from the Cantacuzino family. TRANSFORMA (1) (ind. prez. 1 transform)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Noii proprietari au transformat complet casa. F: Les nouveaux propriétaires ont transformé complètement la maison. I: I nuovi proprietari hanno trasformato completamente la casa. E: The new owners have had the house completely transformed. R: Mama a transformat rochia fetiţei. (sin. a modifica) F: La mère a transformé la robe de la fillette. I: La madre ha modificato il vestito della ragazzina. E: Mother has remodelled the girl’s dress. R: Grădinile publice amenajate în toate cartierele au transformat mult oraşul. (sin. a schimba) F: Les jardins publics aménagés dans tous les quartiers ont beaucoup changé la ville. I: I giardini pubblici sistemati in tutti i quartieri hanno cambiato molto la città. E: The public gardens designed in all districts have changed the town a lot. a ~ ceva în ceva subiect [±animat] R: Industria transformă materiile prime în produse cu diverse utilităţi. (sin. a prelucra) F: L'industrie transforme les matières premières en produits d'utilité diverse.

TRANSFORMA

I: L'industria trasforma le materie prime in prodotti di varie utilità. E: Industry turns raw materials into products with different uses. R: Mama a transformat rochia fetiţei în fustă. (sin. a modifica) F: La mère a transformé la robe de la fillette en jupe. I: La madre ha trasformato in gonna il vestito della ragazzina. E: Mother has turned the girl’s dress into a skirt. R: Poleiul a transformat strada în patinoar. F: Le verglas a transformé la rue en patinoire. I: Il vetrato / La patina di ghiaccio ha trasformato la via in un pattinatoio. E: Black frost has changed the street into a skating rink. a ~ ceva pentru cineva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Mama a transformat pentru Paul // i-a transformat lui Paul un pantalon de-al fratelui său mai mare. (sin. a modifica) F: La mère a transformé pour Paul un pantalon de son frère aîné. I: La madre ha modificato per / a Paolo un paio di pantaloni del suo fratello maggiore. E: Mother has adjusted for Paul a pair of his elder brother’s trousers. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Căsătoria cu Maria // Şederea în străinătate l-a transformat mult pe Paul. (sin. a schimba) F: Le mariage avec Marie // Le séjour à l'étranger a beaucoup transformé / changé Paul. I: Il matrimonio con Maria // il soggiorno all'estero ha cambiato molto Paolo. E: His marriage to Mary // Living abroad has changed Paul a lot. a ~ pe cineva în ceva subiect [+persoană] R: Zâna l-a transformat pe prinţ în broscoi. (sin. a metamorfoza) F: La fée a transformé / changé le prince en crapaud. I: La fata ha trasformato il principe in un ranocchio. E: The fairy has changed the prince into a frog.

R: F: I: E: R: F: I: E:

a-şi ~ ceva în ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a transformat casa într-o locuinţă foarte modernă. (sin. a renova) Marie a transformé sa maison en une demeure très moderne. Maria ha trasformato la sua casa in un'abitazione modernissima. Mary turned her house into a very modern home. Paul şi-a transformat holul în cameră de zi. Paul a transformé son hall en salle de séjour. Paolo ha trasformato il suo ingresso in un soggiorno. Paul has changed the hall into a living room.

II. vb. refl. a se ~ subiect [±animat] R: Când cresc, copiii se transformă. Orice fiinţă se transformă în timpul vieţii. (sin. a se schimba) F: Quand ils grandissent, les enfants changent. Tout être change au cours de sa vie. I: Quando crescono, i bambini si trasformano. Ogni creatura si trasforma durante la vita. E: When they grow up, children change. Any creature changes in the course of its life. R: Nimic nu se pierde, totul se transformă. F: Rien ne se perd, tout se transforme. I: Niente finisce, tutto si trasforma. E: Nothing is lost, all is changed. a se ~ în ceva subiect [±animat] R: Zăpada se transformă în ploaie. F: La neige se transforme en pluie. I: La neve cambia in pioggia. E: Snow turns into rain. R: Puiul de răţuşcă negru şi urât s-a transformat într-o lebădă superbă. (sin. a deveni) F: Le caneton tout noir et laid s'est transformé en un cygne superbe. I: I brutto anatroccolo nero si è trasformato in un cigno bellissimo. E: The ugly black duckling turned into a beautiful swan. 473

TRANSMITE

signals // convey sound // electricity.

TRANSMITE (15. 10) (ind. prez. 1, 6 transmit, 2 transmiţi, 3 transmite; ger. transmiţând; part. transmis)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Naufragiaţii au transmis mai multe S.O.S.-uri. Nu au primit nici un răspuns. (sin. a lansa) F: Les naufragés ont transmis plusieurs S.O.S. Ils n'ont reçu aucune réponse. I: I naufraghi hanno trasmesso parecchi SOS. Non hanno ricevuto nessuna risposta. E: The shipwrecked sent several distress messages. They didn't get any answer. R: Maria a transmis mesajul primit. (sin. a trimite, a comunica) F: Marie a retransmis le message reçu. I: Maria ha ritrasmesso il messaggio ricevuto. E: Mary has passed on the message received. R: Radioul şi posturile de televiziune transmit de mai multe ori pe zi ştiri şi buletinul meteo. (sin a difuza) F: La Radio et les postes de télévision transmettent plusieurs fois par jour des informations et le bulletin météo. I: La Radio e le reti TV trasmettono più volte al giorno notizie e il bollettino meteorologico. E: The radio and TV channels broadcast the news and the weather forecast several times a day. R: Paraziţii şi insectele transmit microbi // boli. (sin. a propaga) F: Les parasites et les insectes transmettent des microbes // des maladies. I: I parassiti e gli insetti trasmettono dei microbi // delle malattie. E: Pests and insects pass on germs // diseases. R: Anumite materiale transmit diverse semnale // sunetul // electricitatea. (sin. a propaga) F: Certains matériaux transmettent divers signaux // le son // l'électricité. I: Alcuni materiali trasmettono vari segnali // il suono // l'elettricità. E: Certain materials send different

474

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

a-i ~ ceva ( cuiva) subiect [+persoană] Paul i-a transmis colegului său informaţiile cerute. (sin. a comunica) Paul a transmis à son collègue les informations qu'il avait demandées. Paolo ha trasmesso al suo collega le informazioni richieste. Paul sent his colleague the information he had asked for. Maria a transmis felicitări tuturor prietenilor. Marie a transmis des félicitations à tous ses amis. Maria ha trasmesso gli auguri a tutti gli amici. Mary sent greetings to all her friends. Uneori părinţii transmit propria lor emoţie copiilor. Parfois les parents transmettent leurs propres émotions aux enfants. Spesso i genitori trasmettono la loro emozione ai figli. Sometimes parents pass on their emotion to their children. a ~ ceva prin cineva a ~ ceva prin ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) Paul a transmis mesajul printr-un coleg // prin curier // prin telefon. (sin. a trimite, a comunica) Paul a transmis le message par un collègue // par le courrier // par téléphone. Paolo ha trasmesso il messaggio tramite un collega // un corriere // il telefono. Paul sent the message through a colleague// by a courrier// by phone. Ministerul a transmis subiectele de examen printr-un delegat // prin poştă // prin fax. (sin. a trimite, a comunica) Le ministère a transmis les sujets d'examen par un délégué // par la poste // par le fax. Il ministero ha trasmesso gli argomenti (dell'esame) tramite un delegato // tramite la posta // tramite il fax. The Ministry sent the subjects by a delegate // by mail // by fax.

TRANSMITE

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a-i ~ (cuiva) că P a-i ~ (cuiva) să P subiect [+persoană] Paul i-a transmis Mariei că nu e liber în ziua următoare. (sin. a comunica) Paul a transmis à Marie qu’il n’était pas libre le lendemain. Paolo ha comunicato a Maria che non sarebbe stato libero il giorno seguente. Paul sent Mary word that he was busy the next day. Maria ne-a transmis să nu întârziem la întâlnire. (sin. a comunica) Marie nous a transmis de ne pas être en retard au rendez-vous. Maria ci ha avvertito di non ritardare all’appuntamento. Mary sent us a message not to be late for the meeting. a-i ~ (cuiva) unde, când, cum P subiect [+persoană] Paul i-a transmis Mariei unde // când // cum se vor întâlni. (sin. a comunica) Paul a transmis à Marie où // quand // comment ils se rencontreraient. Paolo ha comunicato a Maria dove // quando // come si incontreranno Paul sent Mary word where // when // how to meet. a-i ~ ceva (cuiva) rel. P subiect [+persoană] Directorul i-a transmis secretarei ce să pregătească pentru şedinţă // pe cine să invite. (sin. a comunica) Le directeur a communiqué à sa secrétaire ce qu'elle devait préparer pour le réunion // qui inviter. Il direttore ha comunicato alla sua segretaria che cosa doveva preparare per la seduta // chi doveva invitare. The director let the secretary know what to prepare for the meeting // whom to invite. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a transmis mesajul prin Internet // printr-un coleg. (sin. a trimite) Paul a transmis son message par Internet // par un camarade. Paolo ha trasmesso il suo mesaggio tramite Internet // un collega. Paul sent his message through the Internet // a colleague.

II. vb. refl. a se ~ + circ. (mod, loc) subiect [±animat] R: In anumite familii, meseriile, profesiile se transmit din generaţie în generaţie. (sin. a se moşteni ) F: Dans certaines familles, les métiers, les professions se transmettent d' une génération à l'autre / de génération en génération. I: In alcune famiglie i mestieri, le professioni si trasmettono da una generazione all'altra. E: In some families, trades, professions are handed down from one generation to another. R: Electricitatea se transmite prin corpuri solide, prin lichide şi prin aer. (sin. a se propaga) F: L'électricité se transmet à travers les corps solides, à travers les liquides et à travers l'air. I: L'elettricità si propaga attraverso corpi solidi, liquidi e aria. E: Electricity is conveyed through solid bodies, liquids and air. (cu sens pasiv) R: Anumite boli se transmit pe calea aerului // prin viruşi. F: Certaines maladies se transmettent par voie orale // par des virus. I: Certe malattie si trasmettono per via orale // tramite dei virus. E: Certain diseases are transmitted orally // by viruses. R: Meciul se transmite mâine seară la televizor. (sin. a se difuza) F: Le match sera transmis demain soir à la télé. I: La partita si trasmette domani sera in TV. E: The match will be broadcast on TV tomorrow evening. R: Concertul de Anul Nou se transmite în direct de la Viena. Se transmite în reluare şi a doua zi. F: Le concert pour le Nouvel An est transmis en direct de Vienne. Il est retransmis le lendemain aussi. I: Il concerto di Capodanno viene trasmesso in diretta da Vienna. Verrà trasmesso anche il giorno dopo.

475

TRANSPORTA

E: The concert is broadcast live from Vienna. It will be broadcast again the next day. a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) R: S-au transmis felicitări tuturor salariaţilor. (sin. a trimite) F: Des cartes de voeux ont été envoyées à tous les employés. I: Sono stati inviati / trasmessi auguri a tutti gli impiegati. E: Congratulations were sent to all employees. TRANSPORTA (1. 16) (ind. prez. 1 transport, 2 transporţi, 3, 6 transportă)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc) a ~ pe cineva ± circ. (loc) subiect [±animat] R: Echipe de studenţi au ambalat şi transportat cărţile la noul sediu al bibliotecii. (sin. a duce) F: Des équipes d'étudiants ont emballé et ont transporté les livres au nouveau siège de la bibliothèque. I: (Delle) Squadre di studenti hanno impacchettato e trasportato i libri alla nuova sede della biblioteca. E: Teams of students wrapped and transported the books to the new library building. R: Caii de munte transportă bagajele turiştilor. (sin. a duce, a purta) F: Les chevaux de montagne transportent / portent les bagages des touristes. I: I cavalli di montagna trasportano i bagagli dei turisti. E: Mountain horses carry the luggage of the tourists. R: Vagonul poştal transportă corespondenţa şi coletele. F: Le wagon de poste transporte le courrier et les colis. I: Il vagone postale trasporta la corrispondenza e i pacchi. E: The mail car was carrying letters and parcels. R: Liniile de înaltă tensiune transportă curentul electric la mare distanţă. (sin. a purta) F: Les lignes de haute tension transportent le courant électrique à 476

grande distance. I : Le linee di alta tensione trasportano la corrente elettrica a grande distanza. E : High voltage lines transmit electricity at a long distance. R: Şoferul // Ambulanţa l-a transportat pe rănit la spital. (sin. a duce) F: Le chauffeur // L'ambulance a transporté le blessé à l’hôpital. I: L'autista // l'ambulanza ha trasportato il ferito all'ospedale. E: The driver // The ambulance has taken the wounded man to hospital. R: Autocarul i-a transportat pe turişti la hotel. (sin. a duce) F: L’autocar a transporté les touristes à l’hôtel. I: Il pullman ha trasportato i turisti in albergo. E: The coach has taken the tourists to the hotel. R: În zonele rurale autobuze speciale transportă copiii la şcoală. (sin. a duce) F: Dans les zones rurales, des autobus spéciaux transportent les enfants à l'école. I: Nelle zone rurali degli autobus speciali trasportano i bambini a scuola. E: In rural areas special busses drive the children to school. a ~ ceva cu ceva a ~ pe cineva cu ceva subiect [+persoană] R: Micii comercianţi transportă marfa cu maşina. F: Les petits commerçants transportent leur marchandise en voiture. I: I piccoli commercianti trasportano la merce con l’automobile. E: Small tradesmen transport goods by car. R: Curierul diplomatic transportă corepondenţa Ministerului de Externe cu valiza diplomatică. F: Le courrier diplomatique transporte la correspondance du Ministère des Affaires Étrangères dans la valise diplomatique. I: Il corriere diplomatico trasporta la corrispondenza del Ministero degli Esteri con la valigia diplomatica. E: The diplomatic courier carries the correspondence of the Ministry of Foreign Affairs in a diplomatic bag.

TRATA

R: Infirmierele îi transportă cu scaunul rulant pe bolnavii care nu se pot deplasa. F: Les infirmières transportent en chaise roulante les malades qui ne peuvent pas se déplacer. I: Le infermiere trasportano con il carrello i malati che non si possono muovere. E: Nurses transport unremovable patients in wheelchairs. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Paul a transportat bagajele Mariei la gară. Paul i-a transportat (Mariei) bagajele la gară. F: Paul a transporté les bagages de Marie à la gare. I: Paolo le ha trasportato ( a Maria) i bagagli alla stazione ferroviaria. E: Paul took Mary’s luggage to the station. R: Şoferul a transportat marfa lui Paul . I-a transportat lui Paul marfa. F: Le chauffeur a transporté la marchandise de Paul. I: L'autista ha trasportato la merce di Paolo. Ha trasportato a Paolo la merce. E: The driver has transported Paul’s merchandise. a-şi ~ ceva (cu ceva) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a transportat mobila cu trenul. F: Paul a transporté / a fait transporter ses meubles par le train. I: Paolo ha trasportato i suoi mobili con il treno. E: Paul had his furniture transported by train. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Marfa perisabilă se transportă în maşini frigorifice. F: Les marchandises périssables se transportent dans des camions frigorifiques. I: La merce deperibile si trasporta con camion frigoriferi. E: Perishable goods should be transported in refrigerator vans.

TRATA (4) (ind. prez. 1 tratez)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Medicii specialişti tratează bolile care ţin de competenţa lor. (sin. a îngriji) F: Les médecins spécialistes traitent les maladies qui tiennent de leur spécialité. I: I medici specialisti trattano le malattie che attengono alla loro competenza. E: Specialist doctors treat diseases that are in their line. R: Oratorul a tratat superficial subiectul. (sin. a aborda) F: L’orateur a traité le sujet superficiellement. I: L'oratore ha trattato l'argomento superficialmente. E: The orator / speaker has treated the subject superficially. R: Acest articol tratează o problemă de gramatică controversată. (sin. a aborda) F: Cet article traite d’un problème de grammaire controversé. I: Questo articolo tratta di un problema di grammatica controverso. E: This article deals with an extremely controversial grammar problem. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Stomatologul a tratat măseaua de minte a lui Paul, nu i-a scos-o. În ultimele luni, i-a tratat mai mulţi dinţi. F: Le stomatologiste a traité la dent de sagesse de Paul, il ne la lui a pas arrachée. Les derniers mois, il lui a traité plusieurs dents. I: Il dentista ha curato a Paolo il dente del giudizio, non gliel'ha cavato. Negli ultimi mesi gli ha curato molti denti. E: The dentist has treated Paul’s wisdom tooth, he hasn't pulled it out. He has trated several teeth in the past months. a ~ pe cineva ± circ. (mod, loc) subiect [± animat] (persoană, instituţie) R: Medicul de gardă l-a tratat foarte bine pe bolnav. (sin. a îngriji) F: Le médecin de garde a traité / soigné très bien le malade. 477

TRATA

I: Il medico di guardia ha curato il malato molto bene. E: The doctor on call has treated the sick man very efficiently. R: Primul ministru // Guvernul i-a tratat bine pe invitaţii la Conferinţa balcanică pe probleme de mediu. (sin. a primi) F: le Premier ministre // Le Gouvernement a traité / reçu très bien les invités à la Conférence balcanique sur l'environnement. I: Il Primo Ministro // Il Governo ha trattato / accolto bene gli invitati alla Conferenza balcanica sui problemi dell'ambiente. E: The Prime Minister // The Government has treated the guests at the Balkan environment conference well. R: Anumiţi profesori îi tratează cu severitate pe elevi, alţii îi tratează cu multă îngăduinţă. (sin. a se comporta) F: Certains professeurs traitent leurs élèves avec sévérité, d'autres les traitent avec beaucoup de largesse. I: Alcuni professori trattano i loro allievi con severità, altri mostrano loro molta indulgenza. E: Certain teachers treat pupils severely, others treat them kindly. R: Maria l-a tratat pe Paul cu dispreţ // cu indiferenţă // cu răceală. (sin. a se purta cu) F: Marie a traité Paul avec mépris // avec indifférence // avec froideur. I: Maria ha trattato Paolo con disprezzo // indifferenza // freddezza. E: Mary treated Paul contemptously // gave Paul the cold shoulder. R: Paul l-a tratat pe copil ca pe un frate // ca pe un frate mai mic. (sin a considera) F: Paul a traité l’enfant en frère // comme un frère cadet. I: Paolo ha trattato il bambino come un fratello // come un fratello minore. E: Paul treated the child like a brother // baby brother. a ~ pe cineva de ceva subiect [+persoană] R: Medicul generalist l-a tratat pe bătrân de gripă // de pneumonie la domiciliu. (sin. a îngriji) F: Le médecin généraliste a traité la grippe // la pneumonie du 478

vieillard à domicile. I: Il medico generico ha curato il vecchio (signore) d'influenza // di polmonite a domicilio. E: The general practitioner treated the old man against the flu // pneumonia at home. R: Psihologul tratează mulţi copii de timiditate. F: Le psychologue traite / soigne la timidité de beaucoup d'enfants. I: Lo psicologo cura molti bambini della timidezza. E: The psychologist treats many children against shyness. a ~ pe cineva cu ceva a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Medicul l-a tratat pe bolnav cu antibiotice (sin. a da) // cu foarte multă atenţie. (sin. a îngriji) F: Le médecin a traité / soigné le malade par des antibiotiques // avec beaucoup d'attention. I: Il medico ha trattato / curato il malato con antibiotici // con molta attenzione. E: The doctor gave the sick man antibiotics // attended him very carefully. R: Maria i-a tratat pe invitaţii ei cu prăjituri şi cu cafea. (sin. a oferi) F: Marie a servi à ses invités des gâteaux et du café. I: Maria ha accolto i suoi invitati con dolci e caffè. E: Mary offered her guests cakes and coffee. R: Pentru a fi rentabile, agricultorii tratează culturile de cereale cu ierbicide şi cu insecticide. (sin. a folosi) F: Pour être rentables, les agriculteurs traitent les cultures de céréales aux herbicides et aux pesticides. I: Perché siano produttive, gli agricoltori trattano le culture con erbicidi e con insetticidi. E: Farmers treat cereal crops with herbicides and insecticides, in order to make a profit. a ~ pe cineva al cuiva a-i ~ (cuiva) pe cineva subiect [+persoană] R: Medicul generalist tratează toată familia lui Paul. Îi tratează toată

TRĂI

familia. I-a tratat şi pe bunicii lui. (sin. a îngriji) F: Le médecin généraliste traite / soigne toute la famille de Paul. Il traite / soigne toute sa famille. Il a traité / soigné aussi ses grands-parents. I: Il medico generico cura l'intera famiglia di Paolo. Gli cura tutta la famiglia. Ha curato anche i suoi nonni. E: The general practitioner treats Paul's entire family. He treats his entire family. He has also treated his grandparents. II. vb. intr. a ~ despre ceva subiect [±animat] R: Cursul acestui profesor // Profesorul tratează despre modul de obţinere a polimerilor. (sin. a vorbi, a prezenta) F: Le cours de ce professeur // Le professeur traite de la manière d’obtention des polymères. I: Il corso di questo professore tratta // Il professore parla del metodo di ottenere dei polimeri. E: This professor’s lecture course is on how to obtain polymers. // The professor speaks about how to obtain polymers. III.vb. refl. a se ~ + circ. (mod) (cu sens pasiv) R: Metalele se tratează chimic la temperaturi înalte. F: Les métaux sont traités chimiquement à de hautes températures. I: I metalli vengono trattati chimicamente a temperature alte. E: Metals are chemically treated at high temperatures. R: Culturile se tratează împotriva dăunătorilor de două ori pe an. F: Les cultures sont traitées contre les insectes nuisibles deux fois par an. I: Le colture vengono trattate contro gli insetti nocivi due volte all'anno. E: Crops are sprayed against pests twice a year. (cu sens pasiv) R: Acest subiect se tratează de către specialişti. Până acum s-a tratat superficial.

F: Ce sujet doit être traité par les spécialistes. Jusqu'à présent il a été traité supperficiellement. I: Questo soggetto / argomento viene trattato dagli specialisti. Fino ad ora è stato trattato superficialmente. E: This subject is dealt with by specialists. So far it has been dealt with superficially. a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: Maria se tratează de inimă // de rinichi // de gripă. (sin. a îngriji) F: Marie suit un traitement pour le cœur // pour les reins // pour la grippe. I: Maria cura il suo cuore // i suoi reni // la sua influenza. E: Mary is treated for a heart // kidney condition // for the flu. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria îşi tratează copiii la doctorul de cartier. (sin. a îngriji) F: Marie fait traiter / soigner ses enfants par le médecin du quartier. I: Maria fa curare i suoi figli dal medico condotto. E: Mary has her children attended by the district doctor. R: Maria şi-a tratat musafirii cu îngheţată. (sin. a oferi) F: Marie a offert de la glace à ses invités. I: Maria ha accolto i suoi ospiti con del gelato. E: Mary has offered her guests ice cream. TRĂI (11) (ind. prez. 1, 6 trăiesc)

I. vb. intr. a ~ + circ. (timp, loc, mod) subiect [+animat] R: Bunica Mariei trăieşte încă. F: La grand-mère de Marie vit encore. I: La nonna di Maria vive ancora. E: Mary’s grandmother is still alive. R: Broaştele ţestoase trăiesc trei sute de ani. F: Les tortues vivent trois cents ans . I: Le tartarughe vivono trecento anni. E: Turtles live for three hundred years. R: Maria trăieşte la ţară // la oraş // în străinătate. 479

TRĂI

F: Marie vit à la campagne // en ville // à l’étranger. I: Maria vive in campagna // in città // all'estero. E: Mary lives at the country // in town // abroad. R: Tinerilor le place să trăiască în lux. F: Les jeunes aiment vivre dans le luxe. I: Ai giovani piace vivere nel lusso. E: Young people enjoy living in luxury. R: Adevărata operă de artă // Creaţia literară de valoare trăieşte peste timp. F: Le vrai oeuvre d'art // La création littéraire de valeur vit / persiste / dure au-delà du temps. I: La vera opera d'arte // La creazione letteraria di valore vive oltre il tempo. E: A true work of art // A valuable literary creation lives in time. a ~ din ceva a ~ cu ceva subiect [+animat] R: Paul trăieşte din expediente // din moştenirea de la părinţi. F: Paul vit d’expédients // de l'héritage de ses parents. I: Paolo vive di espedienti // dell'eredità dei genitori. E: Paul lives on expedients // on his parents' inheritance. R: Bolnavul trăieşte numai cu medicamente. F: Le malade ne vit qu’avec des médicaments. I: Il malato vive soltanto con l'aiuto delle / con le medicine. E: The patient only survives on drugs. R: Iarna, animalele din pădure trăiesc mai mult cu ce le oferă pădurarii. F: En hiver, les animaux de la forêt vivent / se nourissent plutôt de ce que les garde- forestiers leur offrent. I: Durante l'inverno, gli animali del bosco vivono soprattutto di ciò che offrono loro i boscaioli. E: In winter, animals in the forests live mainly on what forest guards offer them. a ~ pentru cineva a ~ pentru ceva subiect [+persoană] R: Maria nu trăieşte decât pentru copiii ei. F: Marie ne vit que pour ses enfants. I: Maria non vive che per i suoi figli. 480

E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

Mary lives only for her children. Creatorul trăieşte pentru arta sa. Le créateur vit pour son art. Il creatore vive per la sua arte. A creator lives for his art. a ~ cu, împreună cu cineva + circ. (mod, timp, loc) subiect [+persoană] De mai mulţi ani, Paul trăieşte la ţară cu părinţii săi // împreună cu părinţii săi (sin. a locui) Depuis plusieurs années, Paul vit avec ses parents / (co)habite avec ses parents à la campagne. Da parecchi anni Paolo vive con i suoi genitori in campagna // insieme con i suoi genitori. For several years now,Paul has been living in the countryside // with his parents. Paul trăieşte bine // rău cu Maria. (sin. a convieţui) Paul fait bon // mauvais ménage avec Marie. Paolo vive bene // male con Maria. Paul and Mary get along // do not get along well.

II. vb. tr. a ~ ceva + circ. (mod, loc) subiect [±animat] R: Paul a trăit o viaţă fericită alături de fraţii săi. F: Paul a vécu / mené une vie heureuse auprès de ses frères. I: Paolo ha vissuto una vita felice accanto ai suoi fratelli. E: Paul lived happily with his brothers. R: Pe scenă, actorul trăieşte intens fiecare rol. F: Sur la scène, l’acteur vit intensément chaque rôle. I: Sul palcoscenico l'attore vive intensamente ogni ruolo. E: On the stage, the actor lives each part very intensly. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a trăit ultimii ani la ţară. F: Paul a vécu ses dernières années à la campagne. I: Paolo ha vissuto i suoi ultimi anni di vita in campagna. E: Paul lived his last years in the country.

TRÂNTI

R: Pe scenă, actorul îşi trăieşte intens rolul. F: Sur la scène, l’acteur vit intensément son rôle. I: Sul palcoscenico l'attore vive intensamente il suo ruolo. E: On the stage, the actor lives his part very intensly. III. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: Viaţa se trăieşte o singură dată. F: On ne vit qu’une fois. I: Non si vive che una sola volta. / La vita si vive una volta sola. E: You only have one life to live. (în constr. impers.) R: În ţara noastră nu se mai trăieşte ca altădată. F: Dans notre pays on ne vit plus comme jadis. I: Nel nostro paese non si vive più come una volta. E: We don’t live now as we used to. R: Nu se trăieşte numai cu fructe. F: On ne vit pas que de fruits. I: Non si vive solo di frutta. E: You can’t live only on fruit.

I: Durante la tempesta, il fulmine ha colpito il campanile. E: During the storm, the lightning has struck the belfry. R: Nu se stă sub copac când plouă. Rişti să te trăsnească. F: On ne s’abrite / se tient pas // On ne doit pas s’abriter / se tenir sous un arbre quand il pleut. On court le risque d’être frappé par la foudre. I: Non si sta sotto un albero quando piove. Rischi di rimanere fulminato. E: You shouldn’t stand under a tree when it rains, lest you should get struck by thunder. II. vb. intr. a~ (în constr. impers.) R: A trăsnit! A trăsnit undeva în apropiere. F: La foudre est tombée! Elle est tombée quelque part dans le voisinage. I: È caduto un fulmine! È caduto da qualche parte, nelle vicinanze. E: The thunder has struck ! It has struck somewhere close. TRÂNTI (10) (ind. prez. 1, 6 trântesc)

TRĂSNI (10) (ind. prez. 1, 6 trăsnesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva (în constr. unipers. 3) subiect [-animat] (fulger) R: Fulgerul i-a trăsnit pe ţăranii care duceau unelte de fier în spate. F: La foudre a frappé les paysans qui portaient des outils en fer sur leur dos. I: I contadini che portavano sulla spalle attrezzi di ferro sono stati colpiti dal fulmine. E: The lightning has struck the peasants who were carrying metal tools on their back. R: În timpul furtunii, fulgerul a trăsnit turla clopotniţei. F: Pendant l'orage, la foudre a frappé la tour du clocher.

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Obosit, Paul a trântit sacul jos şi s-a aşezat pe bancă. (sin. a pune) F: Fatigué, Paul a jeté / posé le sac par terre et s’est assis sur le banc. I: Stanco, Paolo ha gettato il sacco per terra e si è seduto sulla panchina. E: Tired, Paul threw the bag on the ground and sat down on the bench. R: Supărată că păpuşa nu-i răspunde, fetiţa a trântit-o de pământ // pe jos. (sin. a arunca) F: Fâchée contre sa poupée qui ne lui répondait pas, la fillette l'a jetée par terre. I: Arrabbiata che la bambola non le rispondeva, la ragazzina l'ha buttata giù per terra. E: Angry with the doll because it didn't answer, the girl threw it on the floor // down. 481

TRÂNTI

R: Paul a trântit uşa când a ieşit din cameră. (sin a izbi) F: Paul a claqué la porte quand il est sorti de / a quitté la chambre. I: Paolo ha sbattuto la porta quando è uscito dalla stanza. E: Paul slammed the door on his way out of the room. R: Maria a trântit un scaun. (sin. a răsturna) F: Marie a renversé une chaise. I: Maria ha rovesciato una sedia. E: Mary has overturned a chair. R: Vântul a trântit un ghiveci de flori. (sin. a doborî) F: Le vent a renversé un pot de fleurs. I: Il vento ha rovesciato il vaso di fiori. E: The wind overturned a flower pot. a ~ pe cineva subiect [± animat] R: Calul l-a trântit pe Paul la pământ. (sin. a doborî) F: Le cheval a jeté Paul à terre / par terre. I: Il cavallo ha buttato Paolo per terra. E: The horse threw Paul. R: Boxerul l-a trântit pe adversar la podea. (sin. a doborî) F: Le boxeur a expédié son adversaire par terre / a tombé son adversaire. I: Il pugile ha steso il suo avversario al tappeto. E: The boxer knocked his opponent to the ground. R: Vântul puternic îi poate trânti cu uşurinţă pe copii şi pe bătrâni. (sin. a doborî) F: Le vent très fort peut facilement jeter à terre (les) enfants et (les) vieillards. I: Il vento forte può facilmente far cadere i bambini e i vecchi. E: A very storng wind can throw children and elderly people to the ground. R: Profesorul l-a trântit pe Paul la examenul de fizică. (sin. a respinge) F: Le professeur a recalé / collé Paul à l’examen de physique. I: Il professore ha bocciato Paolo all'esame di fisica. E: The teacher failed Paul in physics. II. vb. refl. a se ~ R: Sub tirul artileriei soldaţii se trântesc la 482

pământ. (sin a se arunca) F: Sous le tir de l’artillerie les soldats se jettent à terre / par terre. I: Sotto il tiro dell'artiglieria, i soldati si gettano a terra. E: Under artillery fire the soldiers lie down. R: Când te atacă ursul, trânteşte-te la pământ. (sin. a se culca) F: Quand l’ours t’attaque, jette-toi à terre. I: Quando l'orso ti attacca, buttati a terra. E: When the bear attacks you, throw yourself to the ground quickly. R: Obosit, Paul s-a trântit pe pat // în fotoliu. (sin. a se întinde // a se aşeza) F: Fatigué, Paul s’est jeté / affalé sur le lit // dans le fauteuil. I: Stanco, Paolo si è gettato sul letto // sulla poltrona. E: Tired, Paul flung himself on the bed // in the armchair. (în constr. impers) R: Uşa nu se trânteşte când ieşi din cameră. (sin. a izbi) F: On ne claque pas la porte en sortant de la chambre. I: Non si sbatte la porta quando si esce dalla camera. E: You should not slam the door when you leave the room. a-şi ~ ceva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a trântit servieta pe canapea. (sin a arunca) F: Paul a jeté sa serviette sur le canapé. I: Paolo ha gettato la cartella sul canapè. E: Paul threw his briefcase on the sofa. R: Când vin de la şcoală, copiii îşi trântesc ghiozdanele şi fug afară, la joacă. (sin a arunca) F: Quand ils rentrent de l'école, les enfants jettent leurs cartables et se précipitent dehors pour jouer. I: Quanto tornano dalla scuola, i bambini gettano i loro zaini e corrono fuori, a giocare. E: When coming home from school, children throw their schoolbags and run out to play. a-şi ~ pe cineva la ceva (cu dat. pos.) R: Profesorul şi-a trântit studenţii la

TREBUI

examen. (sin. a respinge) F: Le professeur a recalé ses étudiants à l’examen. I: Il professore ha bocciato i suoi studenti all'esame. E: The teacher has failed his students. TREBUI (7. 1) (numai 3, 6: ind. prez. 3, 6 trebuie; imperf. trebuia, trebuiau; viitor va trebui, vor trebui, are să trebuiască, au să trebuiască ; conj. prez. 3, 6 să trebuiască)

I. vb. intr. (vb. impers.;unipers. 3) a~ subiect [-animat] (ca...să P, să P) R: Trebuie ca examenul de licenţă să se programeze în timp util. Trebuie să se programeze şi susţinerea lucrărilor. Examenul de licenţă şi susţinerea lucrărilor trebuie să fie programate în timp util. F: Il faut que l'examen de licence soit programmé en temps utile. Il faut programmer aussi la soutenance des mémoires. L'examen de licence et la soutenance des mémoires doivent être programmés en temps utile. I: E' necessario che l'esame di laurea sia programmato in tempo utile. Deve essere programmata anche la discussione delle tesi. L'esame e la discussione delle tesi devono essere programmati in tempo utile. E: The finals must be programmed in time. The presentation of the diploma papers also has to be programmed. The finals and the presentation of the diploma papers must be programmed in time. R: Trebuie ca bolnavul să fie operat de urgenţă. Bolnavul trebuie să fie operat de urgenţă. F: Il faut que le malade soit opéré d'urgence. Le malade doit être opéré d'urgence. I: E' necessario che il malato sia operato d'urgenza. Il malato deve essere operato d'urgenza. E: It's necessary that the sick person (should) be operated on immediately. The sick person must be operated on immediatley.

R: Ar trebui ca unul dintre organizatori să meargă la gară după invitaţi. Eu şi (cu) voi trebuie să participăm la organizarea reuniunii. (sin. a fi necesar) F: Il faudrait que l' un des organisateurs aille à la gare pour accueillir les invités. Moi et vous, nous devons participer à l'organisation de la réunion. I: Bisognerebbe che uno degli organizzatori si recasse alla stazione per / ad accogliere gli ospiti. Sia io che voi dobbiamo partecipare all'organizzazione della riunione. E: One of the organisers should go to the station to pick up the guests. You and I, too, shall have to take part in the organisation of the reunion. R: Până la urmă o să trebuiască să ne implicăm toţi în amenajarea biblitecii. Această problemă o să trebuiască (să fie) rezolvată cât mai repede. F: Jusqu'à la fin, nous devrons tous nous impliquer dans l'aménagement de la bibliothèque. Ce problème devra être réglé le plus vite possible. I: Fino alle fine, dovremo impegnarci tutti nella sistemazione della biblioteca. Questo problema dovrà essere risolto al più presto possibile. E: Sooner or later, we shall all have to get involved in the organisation of the library. a~ subiect [-animat] (să P) R: Paul trebuie să vină. Trebuia să telefoneze până acum. Va trebui să-l aşteptăm. F: Paul doit venir. Il devait téléphoner jusqu'à présent. Nous devrons l'attendre. / Il faudra qu'on l'attende. I: Paolo deve venire. Avrebbe dovuto telefonare già prima. Bisognerà aspettarlo. E: Paul is about to come. He should have phoned by now. We'll have to wait for him. R: Trebuie să plecăm. Noi trebuie să plecăm primii. Şi voi va trebui să plecaţi după noi. O să trebuiască să plecăm toţi. F: Il faut partir. // Il faut que nous partions / Nous devons partir les 483

TREBUI

I:

E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

premiers. Il faudra que vous partiez // Vous devrez partir aussi après nous. Il faudra que nous partions tous. // Nous devrons tous partir. Noi dobbiamo partire. // Noi dobbiamo partire per primi. Anche voi dovrete partire dopo di noi. Dovremo partire tutti. We must leave. // We must leave first. You, too, will have to leave after we do. We shall all have to leave. Trebuind să plece cu toate bagajele, au chemat două taxiuri. Étant obligés de partir avec tous leurs bagages / d'emporter tous leurs bagages, ils ont appelé deux taxis. Dovendo andare via con tutti i bagagli, hanno chiamato due taxi. As they had to leave with all that luggage, they called a taxi. De trebuit, trebuia să meargă acolo. Il devait y aller, c'était obligatoire / c'était décidé. Era proprio necessario, doveva andare lì. As for going there, he really had to go. a~ (în constr. eliptică de subiectivă) - Nu mai pot merge pe jos. - Trebuie! - Je ne peux plus marcher. - Il le faut! - Non posso camminare più! – Devi per forza! "I can 't walk any longer". "You must!"

II. vb. intr. a~ ( în constr. unipers. 3, 6) subiect [-animat] (să P, constr. participială) R: Bolnavul a trebuit (să fie) operat de urgenţă. Mai mulţi bolnavi au trebuit operaţi în aceeaşi zi. F: Le malade a dû être opéré d'urgence. Plusieurs malades ont dû être opérés le même jour. I: Il malato ha dovuto esssere operato d'urgenza. Parecchi malati hanno dovuto essere operati lo stesso giorno. E: The sick man had to be urgently operated on. Several sick people had to be operated on on the same day. 484

R: Susţinerea lucrărilor de licenţă trebuia (să fie) programată la altă dată. Examenul şi susţinerea lucrărilor nu trebuiau (să fie) programate în aceeaşi zi. Vor trebui programate la date diferite. F: La soutenance des mémoires de licence devait être programmée à une autre date. L'examen et la soutenance ne devaient pas être programmés le même jour. Ils devront être programmés à des dates différentes. I: La discussione delle tesi di laurea deve essere programmata un'altra volta. L'esame e la discussione delle tesi non devono essere programmati per lo stesso giorno. Saranno programmati in giorni diversi. E: The presentation of the diploma papers should have been scheduled for another day. The exam and the presentation shouldn't have been scheduled for the same day. They will have to be scheduled on different days. a-i ~cuiva (în constr. unipers. 3, 6) subiect [-animat] (substantiv) R: Lui Paul îi trebuie un dicţionar. Mariei i-au trebuit mai multe cărţi de literatură. Lor le trebuie totdeauna câte ceva. (sin. a avea nevoie de) F: Paul a besoin d’un dictionnaire. Marie a eu besoin de plusieurs livres de littérature. Il leur faut toujours quelque chose. I: Paolo ha bisogno di un dizionario. Maria ha avuto bisogno di parecchi libri di letteratura. Loro hanno sempre bisogno di qualche cosa. E: Paul needs a dictionary. Mary needed several literature books. They always need something. R: Pentru lucrare, lui Paul îi trebuia un corpus atestat. Îi trebuiau exemple atestate. F: Pour son mémoire, Paul avait besoin d'un corpus attesté. Il avait besoin d' exemples autenthiques. / Il lui fallait des exemples attestés. I: Per il suo lavoro, Paolo aveva bisogno di un corpus attestato. Aveva bisogno di esempi attestati. E: For the paper, Paul needed a authentic corpus. He needed authentic examples.

TRECE

R: Paul nu credea să-i trebuiască aceste dicţionare. I-au trebuit Mariei, acum câtva timp, şi îţi vor trebui şi ţie, fără îndoială. F: Paul ne croyait pas qu' il eût besoin de ces dictionnaires. Marie en a eu besoin,il y a quelque temps, et tu en auras besoin, sans doute, toi aussi. I: Paolo non credeva che avrebbe avuto bisogno di questi dizionari. Maria ne ha avuto bisogno qualche tempo fa, e anche tu ne avrai bosogno, di sicuro. E: Paul didn't think he would need these dictionaries. Mary needed them some time ago, and you will certainly need them, too. TRECE (14. 5) (ind. prez. 1, 6 trec; conj. prez. 3, 6 să treacă; part. trecut)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. ( loc) a ~pe cineva + circ. ( loc) subiect [+persoană] R: Hoţii au trecut toate mărfurile peste graniţă. (sin. a transporta) F: Les voleurs ont transporté toutes les marchandises de l'autre côté de la frontière. I: I ladri hanno fatto passare tutte le merci oltre il confine. E: The thieves smuggled the merchandise over the border. R: Secretara a trecut numele nostru în registru. (sin. a scrie, a înregistra) F: La secrétaire a inscrit notre nom dans le registre. I: La segretaria ha scritto il nostro nome nel registro. E: The secretary has written our names in the register. R: Elevul trece tema pe caiet. (sin. a transcrie) F: L'élève transcrit le devoir dans son cahier. I: Lo studente ricopia il compito sul quaderno. E: The pupil writes out his homework. R: Părinţii au trecut averea pe numele copiilor. (sin. a transfera, a înscrie) F: Les parents ont transféré leurs biens au nom de leurs enfants.

I: I genitori hanno registrato i beni a nome dei figli. E: The parents passed their fortune on to their children. R: Barcagiul l-a trecut pe Paul de cealaltă parte a lacului. (sin. a transporta) F: Le batelier a fait passer / a transporté Paul de l'autre côté du lac. I: Il barcaiolo ha fatto passare / ha portato Paolo sull'altra sponda del lago. E: The boatman ferried Paul on the other side of the lake. a ~ ceva subiect [±animat] R: Trenul a trecut graniţa. F: Le train a passé la frontière. I: Il treno ha passato la frontiera. E: The train crossed the frontier. R: Bătrânii trec strada cu atenţie. (sin. a traversa) F: Les vieilles personnes traversent la rue avec attention. I: I vecchi attraversano la strada con attenzione. E: Elderly people cross the street carefully. R: Calul a trecut obstacolul. (sin. a sări peste) F: Le cheval a passé / sauté par-dessus l'obstacle. I: Il cavallo ha superato l'ostacolo. E: The horse has cleared a hurdle. R: Elevul a trecut clasa // a trecut bacalaureatul. (sin. a promova // a reuşi) F: L'élève a passé la classe // il a réussi / a passé son baccalauréat. I: Lo studente è stato promosso // ha superato l'esame di maturità. E: The student passed the class // got his degree. a ~ pe cineva ceva subiect [+persoană] R: Paul l-a trecut pe bătrân strada / de partea cealaltă a străzii. (sin. a traversa) F: Paul a aidé le vieillard à traverser la rue // à passer de l’autre côté de la rue. I: Paolo ha fatto attraversare la strada ad un vecchio (signore) // Paolo ha fatto passare un vecchio (signore) dall’alta parte della strada. 485

TRECE

E: Paul helped the old man cross the street // get on the other side of the street. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul şi-a trecut în agendă adresa Mariei. (sin. a scrie, a nota) F: Paul a noté dans son agenda l'adresse de Marie. I: Paolo ha notato sull'agenda l'indirizzo di Maria. E: Paul wrote down Mary’s address in his note-book. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos) R: Paul şi-a trecut maşina pe numele său. (sin. a-şi transcrie) F: Paul a transféré la voiture à / sur son nom. I: Paolo ha intestato la macchina a nome suo. E: Paul registered his car in his name. R: Părinţii trebuie să-şi treacă copiii minori în paşaport. (sin. a înscrie) F: Les parents doivent faire inscrire le nom de leurs enfants mineurs dans leur passeport. I: I genitori devono iscrivere i bambini minorenni sul proprio passaporto. E: Parents must register underaged children in their passport. II. vb. intr. a~ subiect [-animat] R: Timpul trece. (sin. a se scurge) F: Le temps passe. I: Il tempo passa. E: Time flies / goes by. R: Ploaia a trecut. (sin. a înceta, a sta) F: La pluie s'est arrêtée. I: La pioggia è cessata / passata. E: The rain is over. R: Durerea a trecut. (sin. a înceta) F: La douleur a cessé. I: Il dolore è passato. E: The pain has gone. R: Paul are un guturai // o rană care nu trece. (sin. a se vineca) F: Paul a un rhume // une blessure qui ne guérit pas. I: Paolo ha il raffreddore // una ferita che non rimargina. 486

E: Paul has a cold // a wound that won't heal. R: Moda hippy a trecut. F: La mode hippy est passée. I: La moda hippy è passata. E: The fashion of the hippies is over. a~ a-i ~ (cuiva) subiect [-animat] R: Gripa lui Paul a trecut. I-a trecut şi febra . F: La grippe de Paul est passée. Sa fièvre est passée aussi. I: A Paolo è passata l'influenza. Gli è passata anche la febbre. E: Paul's flu has gone. So has his fever. R: Oboseala lui Paul a trecut. I-a trecut şi durerea de cap. F: La fatigue de Paul est passée. Son mal de tête est passé aussi. I: La stanchezza di Paolo è passata. Gli è passato anche il mal di testa. E: Paul's tiredness is gone. So is his headache. a ~ + circ. (loc) subiect [± animat] R: Trec mulţi tineri pe strada principală. Unii trec spre şcoală, alţii se plimbă. (sin. a circula) F: Beaucoup de jeunes passent dans la rue principale. Certains passent / se dirigent vers l'école, d'autres se promènent. I: Parecchi giovani passano per la strada principale. Alcuni passano per andare a scuola, altri vanno a passeggio. E: Many young people pass on the main street. Some go to school, others are taking a walk. R: Coloana de manifestanţi trece prin faţa Parlamentului. (sin. a se deplasa) F: La colonne de manifestants passe devant le Parlement. I: La colonna dei manifestanti passa davanti al Parlamento. E: The line of demonstrators is passing in front of the Parliament building. R: Foarte multe maşini trec pe bulevardul de centură // prin pasaj. (sin. a circula) F: Beaucoup de voitures passent sur le boulevard périphérique // par le passage souterrain. I: Moltissimee macchine passano sul raccordo annulare // attraverso il

TRECE

(sotto) passaggio. E: Many cars drive down the ring road // through the underpass. R: Prin gară trec multe trenuri. (sin. a se perinda) F: Beaucoup de trains passent par la gare. I: Per la stazione passano molti treni. E: Many trains pass though the station. R: Linia de tramvai trece prin oraş de la est la vest. (sin. a străbate, a traversa) F: La ligne du tram traverse la ville de l'Est à l'Ouest. I: La linea del tram attraversa la città dall'est all'ovest. E: The tram rail crosses the town from the east to the west. R: Glonţul a trecut prin os. (sin. a traversa) F: La balle a transpercé / traversé l'os. I: La pallottola ha attraversato l'osso. E: The bullet went through the bone. R: Trenul a trecut de Craiova. (sin. a depăşi) F: Le train a dépassé Craiova. I: Il treno ha oltrepassato Craiova. E: The train is past Craiova now. R: Uneori, vara, temperatura trece de 300 C. (sin. a depăşi) F: Parfois, en été, la température dépasse 300 C. I: Talvola, d'estate, la temperatura supera i 30 gradi. E: Sometimes, in summer, the temperature exceedes 30°C. R: Dunărea trece prin patru capitale. (sin. a traversa) F: Le Danube passe par / traverse quatre capitales. I: Il Danubio attraversa quattro capitali. E: The Danube flows through four capitals. R: Maria trece deseori prin parc. F: Marie passe souvent par le parc / traverse souvent le parc. I: Maria passa spesso attraverso il parco. E: Mary often passes through the park. R: Maria // Maşina a trecut repede // în viteză pe lângă noi. (sin. a se deplasa) F: Marie // La voiture est vite passée // est passée en vitesse tout près de nous. I: Maria // L’automobile è passata velocemente vicino a noi.

E: Mary passed // The car drove quickly by us. R: Bunicul va trece pe la nepoţi. (sin. a vizita) F: Le grand-père passera chez ses petitsenfants. I: Il nonno passerà dai nipoti. E: The grandfather dropped by on his nephews. a ~ + circ. (loc)1 + circ. (loc)2 subiect [± animat] R: Trenul // Paul a trecut de la Bucureşti spre Craiova. F: Le train // Paul est passé de Bucarest vers Craiova. I: Il treno per Craiova ha oltrepassato Bucarest // Paolo (in viaggio per Craiova) ha oltrepassato Bucarest. E: The train ran // Paul travelled from Bucharest to Craiova. R: Trenul // Grupul de turişti a trecut din România în Bulgaria. F: Le train // Le groupe de touristes est passé de Roumanie en Bulgarie. I: Il treno // il gruppo di turisti è passato dalla Romania in Bulgheria. E: The train // The group of tourists crossed the border from Romania to Bulgaria. a ~ la ceva a ~ de ceva a ~ peste ceva subiect [±animat] R: Paul nu a trecut la matematică. A trecut la celelalte discipline. (sin. a promova) F: Paul n'a pas passé les maths / aux maths. Il a passé les / aux autres disciplines. I: Paolo non è stato promosso in matematica. È stato promosso in tutte le altre discipline. E: Paul failed in mathematics. He passed all the other subjects. R: Alpiniştii au trecut de cota de 5000 de metri. (sin. a depăşi) F: Les alpinistes ont dépassé l'altitude de 5000 mètres / les 5000 mètres. I: Gli alpinisti hanno superato la quota di 5000 metri. E: The climbers have gone beyond 5000 m. R: Legea nu a trecut de Camera Deputaţilor. (sin. a nu fi adoptată) 487

TRECE

F: La loi n'est pas passée / n'a pas été votée dans la Chambre des Députés. I: La legge non è passata alla Camera dei Deputati. E: The law was not adopted by the House of Commons. R: Bunicul a trecut de 80 de ani. (sin. a depăşi) F: Le grand-père a dépassé l'âge de 80 ans. I: Il nonno ha superato 80 anni. E: The grandfather is over 80. R: În expunere, anumite persoane trec peste detalii chiar când sunt importante. F: Dans leur exposé, certaines personnes passent sur les détails même lorsqu' ils sont importants. I: Nel loro esposto, certe persone tralasciano alcuni dettagli, anche se sono importanti. E: In their exposé, certain people pass over details, even when these are important. R: Anumite persoane ştiu şi pot să treacă peste orice dificultate. (sin. a depăşi) F: Certaines personnes savent et peuvent dépasser n'importe quelle difficulté. I: Alcune persone sanno come possono superare qualsiasi difficoltà. E: Certain people know how to and can overcome any difficulty. a ~ + (drept) e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul trece drept străin // drept nepotul directorului // drept o persoană foarte competentă. (sin. a fi considerat, a fi luat drept) F: Paul passe pour un étranger // pour le neveu du directeur // pour quelqu'un de très compétent. I: Paolo passa per straniero // per essere il nipote del direttore // per una persona molto competente. E: Paul is taken for a stranger // for the director's nephew // for a very competent person. R: Paul a trecut cu capul sus // neobservat. F: Paul est passé la tête haute // sans se faire remarquer. I: Paolo è passato a testa alta // inosservato. E: Paul passed by holding his head up // unnoticed. 488

a ~ de la ceva la ceva a ~ de la ceva la cineva a ~ de la cineva la cineva subiect [±animat] R: În ultimii ani, scriitorul a trecut de la proză la poezie. F: Les dernières années, l'écrivain a passé de la prose à la poésie. I: Negli ultimi anni lo scrittore è passato dalla prosa alla poesia. E: In the last years, the writer moved from fiction to prose. R: Unii deputaţi au trecut de la un partid la altul. (sin. a pleca, a se muta) F: Certains députés sont passés d'un parti à l'autre. I: Alcuni deputati sono passati da un partito all'altro. E: Certain deputies have gone from one party to another. R: Fabrica a trecut de la stat la fostul proprietar . F: La fabrique est passée de l'État à l'ancien propriétaire. I: La fabbrica è passata dallo Stato all'ex propritario. E: The factory was handed back by the state to its owner. R: Casa a trecut de la părinţi la copii. (sin. a se transmite, a se transfera) F: La maison a passé des parents aux enfants. I: La casa è passata dai genitori ai figli. E: The house was handed down from the parents to their children. III.vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Trandafirii s-au trecut. (sin. a se ofili) F: Les roses se sont fanées. I: Le rose si sono appassite. E: The roses are withered. a se ~ (cu sens pasiv) R: Pe fişa de înscriere se trec numele, codul personal şi adresa. (sin. a se scrie) F: Dans la fiche d'inscription on inscrit le nom, le code personnel et l'adresse. I: Sul modulo di iscrizione si scrive il nome, il codice fiscale e l'indirizzo.

TREMURA

E: On the registration form one should write one's name, identity number and address. a se ~ (în constr. impers.) R: Prin anumite locuri nu se trece // nu se poate trece. F: Par certains endroits il est interdit de passer // on ne peut pas passer. I: Per alcuni posti non si passa // non si può passsare. E : In certain places.one can’t get through. R: Nu se trece strada pe roşu. F: On ne traverse pas // on ne doit pas traverser la rue au feu rouge. I: La strada non si attraversa con il rosso. E: You shouldn't cross the street on the red light. R: Nu se trece prea uşor de la bucurie la tristeţe. F: On ne passe pas trop facilement de la joie à la tristesse. I: Non si passa troppo facilmente dalla gioia alla tristezza. E: It is not very easy to go from joy to sorrow. a se ~ cu ceva (cu sens pasiv) R: Dunărea se trece cu bacul. (sin. a traversa) F: On traverse le Danube en bac. I: Il Danubio si attraversa con la chiatta. E: The Danube is crossed by ferry. a se ~ de la ceva la ceva a se ~ de la cineva la cineva (în constr. impers.) R: La seminar, s-a trecut prea repede de la o idee la alta // de la preromantici la romantici. F: Au séminaire, on a passé trop vite d'une idée à l'autre // des préromantiques aux romantiques. I: Alle esercitazioni si passa troppo in fretta da un'idea all'altra // dai preromantici ai romantici. E: In the seminar, they went too quickly from one idea to another // from the preromanticists to romanticists. (cu sens pasiv) R: Averea se trece de la părinţi la copii prin testament. (sin. a lăsa moştenire) F: La fortune passe / est léguée / laissée par testament aux enfants par les

parents. I: Il patrimonio passa dai genitori ai figli tramite il testamento. E: Wealth is handed down from parents to children in a will. TREMURA (1) (ind. prez. 1 tremur)

I. vb. intr. a~ subiect [±animat] R: Copilul tremură. Îi este frig. F: L'enfant tremble. Il a froid. I: Il bambino trema. Ha freddo. E: The child is shivering. He is cold. R: Flacăra lumânării tremură. F: La flamme de la bougie tremble / vacille. I: La fiamma della candela tremola. E: The candle flame is shimmering / flickering. a ~ ± circ. (cauză) subiect [±animat] R: Maria tremură de frig // de frică. F: Marie tremble de froid // de peur. I: Maria trema dal freddo // dalla paura. E: Mary is shivering with cold // fear. R: Frunzele copacilor tremură (în vânt). (sin. a se mişca) F: Les feuilles des arbres frissonnent / frémissent / remuent ( dans le vent). I: Le foglie degli alberi tremolano al vento. E: The tree leaves are blowing in the wind. R: Maria tremură pentru viaţa copilului ei. (sin. a se teme) F: Marie tremble pour la vie de son enfant. I: Maria trema per la vita del figlio. E: Mary is trembling for her child’s life. a~ a-i ~ (cuiva) ± circ. (cauză) subiect [-animat] (parte a corpului) R: Vocea // Buzele Mariei tremură. Mariei îi tremură vocea // buzele de emoţie. F: La voix de Marie tremble. Sa voix tremble.// Ses lèvres tremblent d'émotion. I: La voce // le labbra di Maria tremano. A Maria trema la voce // tremano le labbra dall'emozione. 489

TREZI

E: Mary's voice is // lips are trembling. // Mary's voice is // lips are trembling with emotion. a ~ că P a ~ să (nu) P subiect [+persoană] R: Paul tremură (de teamă) să nu i se descopere frauda. F: Paul tremble (de peur) qu’on ne découvre sa fraude. I: Paolo trema (alla paura) che si scopra la sua frode. E: Paul is afraid that his fraud might be uncovered. R: Paul tremură de teamă că va pierde examenul. Tremură la gândul că nu va reuşi. F: Paul tremble de peur qu'il ne rate son examen. Il tremble à la pensée qu'il ne réussira pas. I: Paolo trema dalla paura di essere bocciato all'esame.Trema al pensiero di non riuscire. E: Paul trembles for fear he might fail in his exam. He trembles at the thought of failing. II. vb. refl. a se ~ + circ. (timp, cauză, loc) (în constr. impers.) R: La examene se tremură (de frică) pe coridoare. F: Aux examens on tremble (de peur) dans les couloirs. I: Agli esami si trema (di paura) nei corridoi. E: During exams one shivers (with fear) in the corridors. TREZI (10) (ind. prez. 1, 6 trezesc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [±animat] R: Maria // Zgomotul străzii a trezit copiii // i-a trezit pe copii. (sin. a scula, a deştepta) F: Marie // Le bruit de la rue a réveillé les enfants. I: Maria // Il rumore della strada ha svegliato i bambini. E: Mary // The noise of the street woke up the children. 490

R: Telefonul l-a trezit pe Paul în zori. (sin. a deştepta) F: Le téléphone a réveillé Paul à l’aube. I: Il telefono ha svegliato Paolo all’alba. E: The telephone call woke Paul at dawn. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] R: Lectura cărţii a trezit interesul Mariei pentru Polul Nord. I-a trezit (Mariei) interesul pentru expediţii. (sin. a stârni) F: La lecture du livre a éveillé l'intérêt de Marie pour le Pôle Nord. Elle a éveillé son intérêt pour les expéditions. I: La lettura del libro ha suscitato in Maria l'interesse per il Polo Nord. Le ha suscitato l'interesse per le spedizioni. E: The reading of the book aroused Mary’s interst in the North Pole. R: Scriitorul le-a trezit copiilor dorinţa de aventură. F: L'écrivain a éveillé chez les enfants l‘envie d'aventure. I: Lo scrittore ha destato nei bambini il desiderio d'avventura. E: The writer arouse the children’s taste for adventure. a-şi ~ pe cineva ± circ. (timp, mod) (cu dat. pos.) R: Maria şi-a trezit repede // devreme copiii. F: Marie a vite réveillé ses enfants.// Marie a réveillé ses enfants tôt. I: Maria ha svegliato i suoi bambini molto presto. E: Mary woke her children quickily // early. II. vb. refl. a se ~ ± circ. (loc, timp, mod) subiect [±animat] R: Paul s-a trezit cu o durere de cap îngrozitoare. (sin. a se deştepta, a se scula) F: Paul s'est réveillé avec un terrible mal de tête. I: Paolo si è svegliato con un terribile mal di testa. E: Paul woke up with a terrible headache. R: Ieri, Paul s-a trezit singur // foarte târziu. (sin. a se deştepta, a se scula)

TRIMITE

F: Hier, Paul s'est réveillé seul // très tard. I: Ieri, Paolo si è svegliato da solo // molto tardi. E: Yesterday, Paul awoke alone // very late. R: Primăvara se trezeşte toată natura. F: Au printemps, toute la nature s'éveille. I: In primavera, si risveglia tutta la natura. E: In spring all of nature comes back to life. a i se ~ (cuiva) subiect [+persoană] R: Lui Paul i s-a trezit interesul pentru muzică. F: L'intérêt de Paul pour la musique s'est éveillé. I: È stato suscitato a Paolo l'interesse per la musica. E: Paul's interest in music was aroused. a se ~ că P subiect [+persoană] R: Brusc, Paul s-a trezit că are multe probleme de rezolvat. (sin. a-şi da seama, a constata) F: Tout d'un coup, Paul s'est rendu compte qu'il avait beaucoup de problèmes à résoudre. I: All'improvviso, Paolo si è reso conto che ha molti problemi da risolvere. E: Suddenly, Paul realised he had many problems to solve. TRIMITE (15. 10) (ind. prez. 1, 6 trimit, 2 trimiţi, 3 trimite; ger. trimiţând; part. trimis)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc) a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Părinţii l-au trimis pe Paul la şcoală // la munte, într-o tabără de ski. F: Les parents ont envoyé Paul à l’école // à la montagne, dans un camp de ski. I: I genitori hanno mandato Paolo a scuola // in montagna, in campeggio a sciare. E: His parents sent Paul to school // to the mountains, to a ski camp. R: Poşta română trimite facturile de

telefon la abonaţi. F: La Poste Roumaine envoie les factures téléphoniques chez ses abonnés. I: La Posta Rumena manda le fatture telefoniche agli abbonati. E: The Romanian post sends the telephone bills to the subscribers. R: Jucătorul a trimis mingea în poarta adversarilor. F: Le joueur a envoyé le ballon dans les buts de l'équipe adverse. I: Il giocatore ha mandato la palla nella porta degli avversari. E: The player sent the ball into the opposite team's goal. R: Paul a trimis un memoriu la Primărie. (sin. a expedia) F: Paul a envoyé un mémoire à la Mairie. I: Paolo ha spedito una memoria al municipio. E: Paul sent a report to the Town Hall. R: Mai multe ţări au trimis sateliţi în spaţiu. (sin. a lansa) F: Plusieurs pays ont envoyé des satellites dans l'espace. I: Parecchi paesi hanno mandato dei satelliti nello spazio. E: Several countries have sent satellites into space. R: FMI -ul a trimis la Bucureşti doi negociatori. (sin. a delega) F: Le FMI a envoyé à Bucarest deux négociateurs. I: Il FMI ha mandato a Bucarest due negoziatori. E: The IMF sent two negotiators to Bucharest. R: Boxerul l-a trimis pe adversar la pământ. (sin. a doborî) F: Le boxer a envoyé son adversaire à terre. I: Il pugile ha mandato l'avversario a terra. E: The boxer sent his opponent to the ground. a-i ~ ceva (cuiva) subiect [+persoană] R: Paul i-a trimis prietenului său mai multe romane. I-a trimis şi un roman de Marin Preda. F: Paul a envoyé à son ami plusieurs romans. Il lui a envoyé aussi un roman de Marin Preda. I: Paolo ho mandato al suo amico 491

TUNA

parecchi romanzi. Gli ha mandato anche un romanzo di Marin Preda. E: Paul sent his friend several novels. He also sent him a novel by Marin Preda. a ~ pe cineva (ca) să P subiect [+persoană] R: Maria l-a trimis pe Paul să cumpere pâine. F: Marie a envoyé Paul acheter du pain. I: Maria ha mandato Paolo a comprare del pane. E: Mary sent Paul to buy bread. R: FMI-ul a trimis un expert ca să negocieze condiţiile împrumutului. F: Le FMI a envoyé un expert pour négocier les conditions de l'emprunt. I: Il FMI ha mandato un esperto a trattare le condizioni del prestito. E: The IMF sent an expert to negotiate the clauses of the loan. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a trimis cărţile cu avionul. F: Paul a expédié ses livres par avion. I: Paolo ha spedito i suoi libri con l’aereo. E: Paul sent all his books by plane. R: Maria şi-a trimis copiii în excursie la Paris. F: Marie a envoyé ses enfants en excursion à Paris. I: Maria ha mandato i suoi figli in gita a Parigi. E: Mary sent her children on a trip to Paris. R: Boxerul şi-a trimis adversarul la pământ. F: Le boxer a envoyé son adversaire à terre. I: Il pugile ha mandato il suo avversario a terra. E: The boxer sent his opponent to the ground. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Scrisorile se trimit prin poştă. (sin. a se expedia) F: Les lettres sont expédiées par la poste. I: Le lettere si spediscono per posta. E: Letters are sent by mail. 492

a se ~ a i se ~ (cuiva) R: Actele lui Paul s-au trimis prin poştă. Toate actele necesare pentru concurs i s-au trimis (lui Paul), prin poştă. (sin. a se expedia.) F: Les documents de Paul ont été envoyés par la poste. On a envoyé à Paul // On lui a envoyé, par la poste, tous les documents nécessaires pour le concours. I: I documenti di Paolo sono stati mandati per posta. Gli sono stati mandati per posta tutti i documenti necessari per il concorso. E: Paul's documents were mailed. He was mailed all the documents required for the contest. a se ~ la ceva (în constr. impers.) R: În notele bibliografice se trimite la surse directe şi indirecte. F: Dans les notes bibliographiques on renvoit à des sources directes et indirectes. I: Nelle note bibliografiche si rimanda alle fonti dirette o indirette. E: In bibliography notes one makes reference to direct and indirect sources. TUNA (1) (numai 3 : ind. prez. 3 tună)

vb. impers. a ~ + circ. (timp, mod) R: Deseori vara, când ploua, tună şi fulgeră. F: Souvent en été, quand il pleut, il tonne et il y a des éclairs. I : Spesso, d’estate, qundo piove, tuona e lampeggia. E: Often, in summer, when it rains, it thunders and it lightens. TUNDE (15. 2) (ind. prez. 1, 6 tund, 2 tunzi, 3 tunde; ger. tunzând; part. tuns)

I. vb. tr. a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Maria l-a tuns pe Paul.

TURNA1

F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I:

Marie a coupé les cheveux de Paul. Maria ha tagliato i capelli a Paolo. Mary has cut Paul’s hair. Frizerul cel tânăr tunde numai copii. Le jeune coiffeur ne coupe les cheveux qu'aux enfants. Il giovane barbiere taglia i capelli solo ai bambini. The young hairdresser cuts only children’s hair. a ~ ceva subiect [+persoană] Ciobanul tunde lâna oilor în fiecare vară. Le berger tond la laine des moutons chaque été. Il pastore tosa la lana delle pecore ogni estate. The shepherd shears the sheep over summer. Paul a tuns peluza // gardul viu // un arbust. Paul a tondu le gazon // a taillé la haie // un arbuste. Paolo ha tagliato l'erba // la siepe // un arbusto Paul mowed the grass // cut the hedge // pruned the tree. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Frizerul a tuns barba lui Paul. I-a tuns şi mustaţa. Le barbier a coupé la barbe de Paul. Il lui a coupé aussi la moustache. Il barbiere ha tagliato la barba di Paolo. Gli ha tagliato anche i baffi. The barber has cut Paul’s beard. He cut his moustache, too. Paul a tuns oile părinţilor lui. Le-a tuns toate oile. Paul a tondu les moutons de ses parents. Il a tondu tous leurs moutons Paolo ha tosato la lana delle pecore dei suoi genitori. Ha tosato loro tutte le pecore. Paul has sheared his parents' sheep. He has sheared all their sheep. a-şi ~ ceva (cu dat. pos) Paul şi-a tuns peluza. Paul a tondu sa pelouse. Paolo ha tagliato il suo prato.

E: Paul has mowed his lawn. R: Maria şi-a tuns bretonul. F: Marie s’est fait couper la frange (sur le front). I: Maria si è tagliata la frangetta. E: Mary had her fringe cut short. II. vb. refl. a se ~ + circ. (timp, mod) subiect [+persoană] R: Paul se tunde lunar. F: Paul se fait couper les cheveux tous les mois. I: Paolo si taglia i capelli ogni mese. E: Paul has his hair cut every month. R: Maria s-a tuns scurt, cu breton. F: Maria s’est fait couper les cheveux court, avec des franges sur le front. I: Maria si è tagliata / si è fatta tagliare corti i capelli // a frangetta E: Mary had her hair cut short, with a bang. TURNA1 (1. 23) (ind. prez. 1 torn, 2 torni, 3, 6 toarnă; conj. prez. 3, 6 să toarne)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul a turnat apă în pahar. (sin. a vărsa) F: Paul a versé de l’eau dans le verre. I: Paolo ha versato acqua nel bicchiere. E: Paul poured the water into the glass. a ~ ceva în ceva subiect [+persoană] R: Sculptorul a turnat în bronz statuia lui Bălcescu. F: Le sculpteur a coulé en bronze la statue de Bălcescu. I: Lo scultore ha fuso in bronzo la statua di Bălcescu. E: The sculptor cast in bronze a statue of Bălcescu. a-şi ~ ceva subiect [+persoană] R: Paul şi-a turnat puţin vin. F: Paul s’est versé un peu de vin. I: Paolo si è versato un po’ di vino (nel bicchiere). E: Paul poured himself a drop of wine. 493

TURNA2

II. vb. refl. a se ~ + circ. ( loc, mod, timp) (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: Vinul se toarnă în pahare, în timpul mesei. F: Le vin est versé dans les verres pendant le repas. I: Durante il pasto / A tavola il vino si versa nei bicchieri. E: At table, the wine is poured into glasses. R: Cafeaua se toarnă fierbinte în ceşti. F: Le café est versé chaud dans les tasses. I: Il caffè si versa bollente nelle tazze. E: Coffee is poured in cups when still hot. R: Metalul s-a turnat în formele gata pregătite. F: Le métal a été coulé dans les moules déjà préparés. I: Il metallo è stato colato nelle forme già preparate. E: The metal was cast in the prepared moulds. a se ~ în ceva (cu sens pasiv) R: Statuia lui Mihai Viteazul s-a turnat în bronz. F: On a moulé / coulé en bronze la statue de Michel le Brave. I: La statua di Michele il Bravo è stata fusa in bronzo.

494

E: A statue of Mihai Viteazu was cast in bronze. TURNA2 (4) (ind. prez. 1 turnez)

I. vb. tr. a ~ ceva ( film) subiect [+persoană] R: Regizorul american turnează un nou film de aventuri. F: Le metteur en scène américain tourne un nouveau film d’aventures. I: Il regista americano gira un nuovo film di avventure. E: The American director is shooting another thriller. II. vb. refl. a se ~ ceva ( film) (cu sens pasiv) subiect [-animat] R: La Hollywood se turnează sute de filme pe an. F: A Hollywood on tourne des centaines de films par an. I: A Hollywood si girano centinaia di film all’anno. E: In Hollywood, hundreds of films are shot every year.

ŢINE (14. 6) (ind. prez. 1, 6 ţin, 2 ţii, 3 ţine; part. ţinut)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Paul ţine cursul de lingvistică generală. (sin. a preda) Maria ţine seminarul. F: Paul tient / donne le cours de linguistique générale. Marie tient le séminaire. I: Paolo tiene il corso di linguistica generale. Maria tiene il seminario. E: Paul gives the general linguistics course. Mary gives the seminar. R: Maria face o croazieră pe Dunăre. Ţine un jurnal de călătorie. (sin. a scrie) F: Marie fait une croisière sur le Danube. Elle tient un journal de voyage. I: Maria fa una crocera sul Danubio. Tiene un diario di viaggio. E: Mary is taking a cruise down the Danube. She is keeping a diary. R: Maria ţine casa. (sin. a îngriji , a se ocupa) Paul ţine un magazin general. (sin. a avea) F: Marie tient la maison // fait le ménage. Paul tient un magasin général. I: Maria mantiene la casa. Paolo ha un negozio generale. E: Mary is keeping the house. Paul has a general store. R: Majoritatea ţăranilor // gospodăriilor ţărăneşti ţin vite şi oi. (sin. a avea) F: La plupart des paysans // des fermes ont du bétail et des moutons. I: La maggior parte dei contadini // delle fattorie hanno vacche e pecore. E: Most peasants // peasant households

Ţ

grow cattle and sheep. R: Şuruburile care ţin panoul s-au slăbit. Trebuie să le strângem. (sin. a susţine) F: Les vis qui serrent le panneau se sont desserrés. Il faut les resserrer. I: Le viti che reggono il pannello si sono allentate. Dobbiamo stringerle. E: The screws holding the board are loose. We must screw them in. R: Paul face o adunare. Adună numere cu două cifre: 18 cu 24; 4 şi cu 8 fac 12. Scrie 2 şi ţine 1. F: Paul fait une addition. Il additionne des nombres à deux chiffres: 18 et 24; 4 et 8 font 12. Il écrit 2 et retient 1. I: Paolo fa un'addizione. Fa la somma dei numeri a due cifre: 18 più 24; 4 più 8 fa 12. Scrive 2 e riporta 1. E: Paul is adding. He is adding two-digit numbers: 18 and 24; 4 and 8 is 12. He writes 2 and keeps / holds 1. a ~ ceva + circ. (loc, timp, mod) subiect [+animat] R: Paul ţine o carte în mână // servieta sub braţ. (sin. a purta, a duce) F: Paul tient un livre à la main // sa serviette sous le bras. I: Paolo tiene un libro in mano // la cartella sotto braccio. E: Paul is holding a book in his hand // the briefcase under his arm. R: Animalele dresate ţin diverse obiecte pe spate // între labe // în gură. F: Les animaux dressés tiennent divers objets sur le dos // entre les pattes // à la bouche. I: Gli animali domati tengono vari oggetti sulle spalle // tra le zampe // in bocca.

495

TINE E: Trained animals hold different objects

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

on their back // between their paws // in their mouth. Fotbalistul a ţinut mingea neregulamentar. (sin. a reţine) La footballeur a gardé le ballon contre le règlement. Il calciatore ha tenuto il pallone in modo irregolare. The football player kept the ball illegally. De mai multe săptămâni, profesorul ţine lecţia de limba franceză în laboratorul de fizică. (sin. a face) Depuis plusieurs semaines, le professeur fait sa leçon de français dans le laboratoire de physique. Da parecchie settimane il professore tiene la lezione di lingua francese nel laboratorio di fisica. For several weeks, the teacher has been holding the French class in the physics lab. Paul ţine banii la bancă. (sin. a păstra) Paul tient / garde son argent à la banque. Paolo tiene i soldi in banca. Paul keeps his money at the bank. Paul este bolnav. Va ţine regim alimentar timp de două luni. (sin. a respecta) Paul est malade. Il sera au régime pendant deux mois. Paolo è malato. Manterrà una dieta per due mesi. Paul is ill. He will be dieting / on a diet for two months. Tatăl lui Paul ţine contabilitatea la două întreprinderi mici. Le père de Paul tient la comptabilité dans deux petites entreprises. Il padre di Paolo tiene la contabilità a due piccole ditte. Paul's father keeps the accounts for two small companies. a ~ pe cineva + circ. (loc, timp) subiect [±animat] Infirmiera ţine doi bebeluşi în braţe. L' infirmière tient deux bébés dans ses bras. L'infermiera tiene fra le braccia due bebè. The nurse is holding two babies in her arms.

496

R: Elefantul poate ţine mai multe persoane pe spate. (sin. a duce, a purta) F: L'éléphant peut porter plusieurs personnes sur son dos. I: L'elefante può tenere / portare sul dorso parecchie persone. E: The elephant can carry several people on its back. R: De trei ani, Paul o ţine pe sora lui la el (sin. a găzdui) // la facultate. (sin. a întreţine) F: Depuis trois ans Paul loge sa soeur chez lui // entretient sa soeur à la faculté. I: Da tre anni Paolo tiene sua sorella a casa sua // all’Università. E: For three years, Paul has been keeping his sister with him // supporting his sister to go to University. R: Agentul de circulaţie l-a oprit pe Paul. L-a ţinut numai câteva minute. L-a ţinut în ploaie. (sin. a face să aştepte) F: L'agent de circulation a arrêté Paul. Il ne l'a gardé / retenu que quelques minutes. Il l'a fait attendre sous la pluie. I: Il vigile urbano ha fermato Paolo. L'ha trattenuto solo qualche minuto. L'ha tenuto sotto la pioggia. E: The traffic warden stopped Paul. He held him only for several minutes. They held him in the rain. R: Paul s-a dus la medic pentru o consultaţie. Medicul l-a ţinut o jumătate de oră în cabinet. Apoi l-a mai ţinut o oră ca să-i dea rezultatul la anumite examene. (sin. a reţine) F: Paul est allé se faire consulter par le médecin. Celui-ci l’a gardé une demiheure dans son cabinet. Ensuite il l'a fait attendre encore une heure pour lui donner les résultats de certains examens. I: Paolo è andato dal medico per una visita. Il medico l'ha trattenuto per mezz'ora in ambulatorio. Poi l'ha ritenuto ancora per un'ora per dargli il risultato di certi esami. E: Paul went to the doctor for an consultation. The doctor kept him in the consultation room for half an hour. Then he made him wait for the result for an hour. R: Paul a fost bolnav. Gripa l-a ţinut la pat

TINE

F: I: E:

R:

F:

I: E: R:

F:

I:

E:

R: F: I:

// în casă două săptămâni. (sin. a reţine) Paul a été malade. La grippe l-a retenu deux semaines au lit // à la maison. Paolo è stato malato. L'influenza l'ha tenuto a letto // in casa per due settimane. Paul has been ill. The flu has confined him to bed // kept him in the house for two weeks. a ~ ceva pentru cineva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Maria a ţinut două locuri pentru Paul la masa noastră. I le ţine de fiecare dată când mergem împreună la restaurant. (sin. a opri) Marie a réservé deux places pour Paul, à notre table. Elle les lui réserve chaque fois que nous allons ensemble au restaurant. Maria ha ritenuto due posti per Paolo al nostro tavolo. Glieli tiene ogni volta che andiamo insieme al ristorante. Mary kept two seats for Paul, at our table. She always keeps them when we go to the restaurant together. Maria nu-şi mănâncă niciodată toată ciocolata. Ea ţine câte o bucăţică pentru fratele ei. Îi ţine şi lui câte ceva din tot ce primeşte. (sin. a păstra) Marie ne mange jamais tout son chocolat. Elle en garde toujours un petit morceau pour son frère. Elle lui garde quelque chose de tout ce qu'elle reçoit. Maria non mangia mai tutto il cioccolato. Conserva sempre un pezzo per suo fratello. Conserva per lui qualcosa di ciò che riceve. Mary never eats the entire bar of chocolate by herself. She keeps a piece for her brother. She always keeps a little of everything she receives for him. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva + circ. (loc, timp) subiect [+animat] Paul ţine servieta Mariei. I-o ţine ca ea să–şi pună haina. Paul tient la serviette de Marie. Il la lui tient pour qu'elle puisse mettre son manteau. Paolo tiene la cartella di Maria. Gliela

E: R: F:

I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

tiene perché lei possa indossare il cappotto. Paul is holding Mary's briefcase. He is holding it for her to get dressed. Din când în când, Maria ţine câinele părinţilor ei. Li-l ţine când aceştia sunt plecaţi în vacanţă. De temps à autre, Marie tient / garde le chien de ses parents. Elle le garde quand ses parents sont partis en vacances. A volte Maria tiene il cane dei suoi genitori. Glielo tiene quando questi partono per le vacanze. From time to time, Mary takes care of her parents' dog. She takes care of it when they are away on vacation. a ~ pe cineva de ceva subiect [+persoană] Paul o ţine pe sora sa de braţ. Paul tient sa soeur par le bras. Paolo tiene sua sorella a braccetto. Paul holds his sister’s arm. Copilul o ţine pe mama lui de mână. L'enfant tient sa mère par la main. Il bambino tiene sua madre per mano. The child is holding his mother's hand. a ~ ceva + e. p. s. subiect [±animat] Paul ţine capul sus // privirea plecată. Paul tient la tête haute // le regard baissé. Paolo tiene la testa alta // lo sguardo in basso. Paul holds his head up // keeps his eyes down. Poliţia ţine mai multe persoane închise preventiv. La Police tient plusieurs personnes enfermées préventivement. La Polizia tiene parecchie persone agli arresti preventivi. The police has several persons in preventative. Frigiderul ţine alimentele proaspete. (sin. a păstra) Le frigidaire (frigo) garde / conserve les aliments frais. Il frigorifero mantiene gli alimenti freschi. The fridge keeps the food fresh. a-şi ~ ceva ± circ. (loc) a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) 497

TINE R: Paul îşi ţine banii la bancă. (sin. a păstra) F: Paul garde son argent à la banque. I: Paolo tiene i suoi soldi in banca. E: Paul keeps his money in the bank. R: Maria îşi ţine întotdeauna cuvântul // promisiunea . (sin. a respecta) F: Marie tient toujours sa parole // sa promesse. I: Maria mantiene sempre la sua parola // la promessa. E: Mary always keeps her word // promise. R: Mulţi părinţi îşi ţin copiii cu multe sacrificii. (sin. a întreţine) F: Beaucoup de parents entretiennent leurs enfants avec beaucoup de sacrifices. I: Molti genitori mantengono i loro figli con grossi sacrifici. E: Many parents support their children with many sacrifices. II. vb. intr. a ~ + circ. (timp, mod) subiect [-animat] R: Trebuie făcut un nod dublu. Va ţine mai bine. F: Il faut faire un double noeud. Il tiendra mieux. I: Si deve fare un nodo doppio. Terrà meglio. E: You must tie a double knot. It will hold better. R: Spectacolul // Meciul ţine 90 de minute. (sin. a dura) F: Le spectacle // Le match dure 90 minutes. I: Lo spettacolo // La partita dura 90 minuti. E: The show // The match lasts 90 minutes. R: Hainele confecţionate din anumite ţesături ţin (de) cald. F: Les vêtements confectionnés de certains tissus tiennent chaud. I: I vestiti fatti di certi tessuti tengono caldo. E: Clothes made of certain fabrics keep warm. R: Construcţiile din piatră ţin mai mult decât cele din lemn. (sin. a dura, a rezista) F: Les constructions en pierre durent / 498

résistent plus que celles en bois. I: Le costruzioni in pietra durano di più rispetto a quelle in legno. E: Stone buildings last longer than those in wood. a ~ de ceva a ~ de cineva subiect [-animat] R: Centrul de dialectologie ţine de Institutul de Lingvistică al Academiei. (sin. a aparţine, a depinde) F: Le Centre de dialectologie appartient à / dépend de l'Institut de Linguistique de l'Académie. I: Il Centro di dialettologia fa parte dell’Istituto di Linguistica dell’Accademia. E: The Dialectology Centre is part of the Linguistic Centre of the Academy. R: Lacul şi pădurea ţineau de mânăstire. (sin. a aparţine) F: Le lac et la forêt appartenaient au monastère / dépendaient du monastère. I: Il lago e il bosco appartenevano al monastero. E: The lake and the forest belonged to the monastery. R: Promulgarea legilor ţine de Preşedinte. . (sin. a fi de competenţa) F: La promulgation des lois est de la compétence du Président. I: La promulgazione delle leggi è di competenza del Presidente (della Repubblica). E: The proclamation of laws falls under the President's jurisdiction. R: Rezolvarea acestei probleme ţine de conducerea facultăţii // de decan // de şeful de catedră. . (sin. a fi de competenţa) F: Le solution de ce problème est de la compétence de la direction de la faculté // de la compétence du doyen // du responsable du département. I: La soluzione di questo problema è di competenza della direzione della facoltà // del preside // del capo cattedra. E: The solution of this matter falls under the jurisdiction of the faculty administration // of the dean // of the head of department. R: Această problematică ţine de fizica

TINE teoretică. (sin. a fi din domeniul) F: Cette problématique relève de la physique théorique. I: Questo problema appartiene al campo della fisica teorica. E: This problem belongs to the field of theoretical physics. R: Diferenţele de abordare ţin de modelul teoretic folosit. (sin. a se explica) F: Les différences d'approche tiennent au modèle théorique utilisé. I: Le differenze d'approccio sono dovute al modello teorico utilizzato. E: The differences of approach are related to the theoretical framework used. a ~ de cineva (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, ca ... să P) R: Ţine de decan // de rector să rezolve aceste probleme. (sin. a fi de competenţa) F: Il incombe / revient au doyen // au recteur de résoudre ces problèmes. I: E’compito del preside // del rettore risolvere questi problemi. E: It's the dean's // the rector's job to solve these problems. R: Ţine numai de decan ca Maria să obţină o bursă de studii. F: Il ne tient qu'au doyen que Marie obtienne une bourse d'études. I: Dipende solo dal preside che Maria ottenga una borsa di studi. E: It depends only on the dean that Mary gets a scholarship. a ~ la cineva a ~ cu cineva subiect [+persoană] R: Maria ţine mult la prietenii ei. F: Marie tient beaucoup à ses amis. I: Maria tiene molto ai suoi amici. E: Mary is very fond of her friends. R: Anumiţi directori ţin cu salariaţii lor. (sin. a susţine) F: Certains directeurs sont du côté de leurs employés / soutiennent leurs salariés. I: Certi direttori stanno dalla parte dei / sostengono i loro impiegati. E: Certain directors side with their employees. a ~ la ceva subiect [±animat]

R: Maria ţine la tradiţii // la onoarea familiei (sin. a respecta) // la bani. F: Marie tient aux traditions // à l'honneur de sa famille // à son argent. I: Maria ci tiene alle tradizioni // all'onore della sua famiglia // ai soldi. E: Mary values tradition // the honour of her family // money. R: Maşina lui Paul ţine la drumurile de ţară. (sin. a rezista) F: La voiture de Paul résiste aux routes de campagne. I: La’automobile di Paolo resiste nelle strade di campagna. E: Paul's car holds country roads well. R: Anumite ţesături ţin foarte bine la uzură. (sin. a rezista) F: Certains tissus résistent très bien à l'usure. I: Certi tessuti resistono molto bene all'usura. E: Certain fabrics are hard-wearing. a ~ la ceva a ~ ca … să P a ~ să P subiect [±animat](persoană, instituţie) R: Toţi profesorii ţin la disciplină. Ţin ca disciplina să fie respectată. F: Tous les professeurs tiennent à la discipline. Ils tiennent à ce que la discipline soit respectée. I: Tutti i professori tengono alla disciplina. Ci tengono che la disciplina sia rispettata. E: All teachers value discipline. They want discipline to be observed. R: Conducerea şcolii // Şcoala ţine la respectarea regulamentului. Ţine să se respecte regulamentul. Toate şcolile ţin ca regulamentul să fie respectat. F: La direction de l'école // L'école tient au respect du règlement. Elle tient à ce qu'on respecte le règlement. Toutes les écoles tiennent à ce que le règlement soit respecté. I: La direzione della scuola // La scuola tiene al rispetto del regolamento. Ci tiene che si osservi il regolamento. Tutte le scuole ci tengono che il regolamento sia osservato. E: The school administration // The school insists that regulations be observed. They insist that regulations 499

TIPA

R: F: I: E:

be observed. All schools insist that regulations be observed. a ~ cu rel. P subiect [+persoană] Într-o dispută de idei, Paul ţine cu cine are dreptate. Dans une confrontation d' idées, Paul est du côté de celui qui a raison. In un dibattito di idee, Paolo sta dalla parte di chi ha ragione. In a confrontation of ideas Paul sides with the one who is right.

. III.vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Cursul se ţine în amfiteatru. (sin. a avea loc) F: Le cours se tient dans l'amphithéâtre. I: Il corso si tiene nell’anfiteatro / nell’aula magna. E: The lecture is held in the lecture hall. a se ~ (reciproc) R: Paul şi Maria se plimbă prin parc. Se ţin de mână. F: Paul et Marie se promènent dans le parc. Ils se tiennent par la main. I: Paolo e Maria passeggiano nel parco. Si tengono per mano. E: Paul and Mary are walking through the park. They are holding hands. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul se ţine mândru // se ţine tânăr. F: Paul fait le fier // il fait encore jeune. I: Paolo si dà delle arie // si mantiene giovane. E: Paul puts on airs // is still young. a se ~ de ceva subiect [+persoană] R: În autobus, pentru a-şi păstra echilibrul, călătorii se ţin de bară. F: Dans le bus, pour garder leur équilibre, les voyageurs se tiennent à la barre I: In autobus, per mantenere l’equilibrio, i viaggiatori si tengono stretti alla sbarra. E: On the bus, in order not to fall over, passengers hold onto the rail. R: Când coboară sau urcă o scară, bătrânii se ţin de balustradă. F: Quand ils descendent ou qu' ils 500

I: E: R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

montent un escalier, les vieillards se tiennent à la rampe. Quando scendono o salgono le scale, i vecchi si tengono alla ringhiera. When going up or down the stairs, elderly people hold onto the rails. Când obosesc, copiii mici se ţin de fusta mamei // de mama lor. Quand ils sont fatigués, les petits enfants s'accrochent à la jupe de leur mère // à leur mère. Quando sono stanchi // i bambini piccoli si aggrappano alla gonna della mamma // alla loro madre. When they get tired, children hang on to their mother's skirt // to their mother. Paul se ţine de prostii // de rele. (sin. a face) Paul fait des bêtises // des siennes. Paolo fa delle sciocchezze // delle sue. Paul is wasting his time // is fooling around. a se ~ + supin subiect [+persoană] Paul se ţine de scris // de lucru. Nu se mai ţine de furat, nici de băut. Paul continue à écrire // à travailler. Il ne vole plus, ni ne boit. Paolo si occupa di scrivere // è preoccupato del lavoro. Non ruba più, né beve. Paul keeps writing // working. He stopped stealing // drinking. a se ~ după ceva a se ~ după cineva subiect [+animat] Câinele se ţine după stăpânul său // după maşinile care trec pe drum. Le chien suit son maître // suit les voitures qui passent sur la route. Il cane si attacca al suo padrone // Corre dietro alle automibili che passano sulla strada. The dog follows its master // the cars driving down the road.

ŢIPA (1) (ind. prez. 1 ţip)

I. vb. intr. a~ subiect [+persoană] R: Copiii mici ţipă când le este foame. F: Les bébés crient quand ils ont faim.

TIPA I: I bambini piccoli strillano quando hanno fame. E: Babies cry when they are hungry. R: Copilul ţipa în gura mare // ca din gură de şarpe. F: L’enfant criait à tue-tête. I: Il bambino gridava a squarciagola / a gran voce. E: The child was bawling and squalling. a ~ de ceva subiect [+persoană] R: Maria a ţipat de frică. F: Maria a crié / a hurlé de peur.

I: Maria ha gridato / urlato per la paura. E: Mary screamed with fear. a ~ la cineva subiect [+persoană] R: Mamele nu trebuie să ţipe la copii. F: Les mères ne doivent pas crier après leurs enfants / gronder leurs enfants. I: Le mamme non devono strillare / gridare ai loro figli. E: Mothers should not yell at their children.

501

UCIDE (15. 5) (ind. prez. 1, 6 ucid, 2 ucizi, 3 ucide; ger. ucigând; part. ucis)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva subiect [±animat] R: Soldatul a ucis doi artilerişti inamici. (sin. a omorî, a împuşca) F: Le soldat a tué deux artilleurs ennemis. I: Il soldato ha ucciso due artiglieri nemici. E: The soldier killed enemy gunners. R: Lupul a ucis mai multe oi. (sin. a omorî) F: Le loup a tué plusieurs moutons. I: Il lupo ha ucciso parecchie pecore. E: The wolf killed several sheep. R: Războaiele // Bombele // Bolile au ucis şi continuă să ucidă foarte mulţi oameni, pe toate continentele. (sin. a omorî) F: Les guerres // Les bombes // Les maladies ont tué et continuent à tuer beaucoup de gens, sur tous les continents. I: Le guerre // Le bombe // Le malattie hanno ucciso e continuano ad uccidere molta gente in tutti i continenti. E: Wars // Bombs // Diseases have killed and are still killing many people, on all continents. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Cain şi-a ucis fratele. (sin. a omorî) F: Cain a tué son frère. I: Caino ha ucciso suo fratello. E: Cain killed his brother.

U

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: În ultimii ani, s-au ucis multe animale sălbatice protejate prin lege. (sin. a se vâna) F: Ces dernières années, beaucoup d’animaux protégés par la loi ont été tués // on a tué beaucoup d'animaux protégés par la loi. I: Negli ultimi anni sono state uccisi molti animali selvatici protetti dalla legge. E: Too many protected wild animals have been killed lately. (reciproc) subiect [+animat] R: Cei doi rivali s-au ucis în duel. (sin. a se omorî) F: Les deux rivaux se sont tués en duel. I: I due rivali si sono uccisi in duello. E: The two rivals killed each other in a duel. UITA1 (1. 16) (ind. prez. 1 uit, 2 uiţi, 3, 6 uită)

I. vb. tr. a ~ ceva ±circ. (loc) subiect [+persoană] R: Paul a uitat cheia în broască // codul de la intrare. F: Paul a oublié la clé sur la serrure // le code de l'entrée. I: Paolo ha dimenticato la chiave nella serratura // il codice d'ingresso. E: Paul forgot the key in the lock // the access code. R: Cineva a uitat un dicţionar şi două cărţi în sala de curs.

UITA1

F: Quelqu'un a oublié un dictionnaire et deux livres dans la salle de cours. I: Qualcuno ha dimenticato un dizionario e due libri nell'aula. E: Somebody has forgotten a dictionary and two books in the lecture room. R: Maria a uitat referinţa exactă a articolului citat // data la care trebuie să predea lucrarea. F: Marie a oublié la référence exacte de l'article cité // la date à laquelle elle devait déposer son travail. I: Maria ha dimenticato i riferimenti esatti dell'articolo citato // la data in cui avrebbe dovuto consegnare il lavoro. E: Mary forgot the exact reference of the cited article // the deadline of the paper. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Paul a uitat numărul de telefon al Mariei // numele persoanei pe care trebuie s-o contacteze. I-a uitat numărul de telefon. // I-a uitat numele. F: Paul a oublié le numéro de téléphone de Marie // le nom de la personne qu'il devait contacter. Il a oublié son numéro de téléphone. // Il a oublié son nom. I: Paolo ha dimenticato il numero di telefono di Maria // il nome della persona che doveva contattare. Ha dimenticato il suo numero di telefono. // Ha dimenticato il suo nome. E: Paul forgot Mary's phone number // the name of the person he was supposed to get in touch with. He forgot her phone number. // He forgot his name. R: Ghidul a uitat paşaportul unui turist la hotel. I-a uitat paşaportul la hotel. F: Le guide a oublié le passeport d’un touriste à l’hôtel. Il a oublié son passeport à l'hôtel. I: La guida ha dimenticato il passaporto di un turista in albergo. Ha dimenticato il suo passaporto in albergo. E: The guide has forgotten a tourist’s passport at the hotel. He forgot his passport at the hotel.

R: F:

I:

E:

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

R:

a ~ pe cineva subiect [+persoană] Bunicul lui Paul nu şi-i mai aminteşte pe toţi prietenii din tinereţe. I-a uitat pe cei care erau mai tineri decât el. Le grand-père de Paul ne se rappelle plus tous ses amis de jeunesse. Il a oublié ceux qui étaient plus jeunes que lui. Il nonno di Paolo non ricorda più tutti i suoi amici di giovinezza. Ha dimenticato quelli che erano più giovani di lui. Paul's grandfather can no longer remember all the friends from his youth. He forgot those who were younger than him. Paul a trimis felicitări pentru Paşte. A uitat-o pe sora lui. Îi va scrie mâine. (sin. a omite) Paul a envoyé des cartes pour Pâques. Il a oublié (d'en envoyer à) sa soeur. Il lui écrira demain. Paolo ha spedito le cartoline per la Pasqua. Ha dimenticato di spedirla a sua sorella. Le scriverà domani. Paul sent Easter greeting cards. He forgot about his sister. He will write to her tomorrow. a ~ să P a ~ că P subiect [+persoană] La plecare, copiii au uitat să încuie uşa. En partant, les enfants ont oublié de fermer la porte à clé. Alla partenza, i bambini hanno dimenticato di chiudere la porta. The children have forgotten to lock the door on their way out. Directorul a uitat că a doua zi nu va fi la birou. Le directeur a oublié que le lendemain il ne serait pas à son bureau. Il direttore ha dimenticato che il giorno dopo non sarebbe venuto in ufficio. The manager forgot he wouldn't be at the office the next day. a ~ când, unde, cum P a ~ rel. P subiect [+persoană] Copilul a uitat când // unde trebuie să ducă mesajul. A uitat cum trebuie să se adreseze acelei persoane. 503

UITA1

F: L'enfant a oublié quand // où il devait porter le message. Il a oublié aussi comment il devait s'adresser à cette personne-là. I: Il bambino ha dimenticato quando // dove doveva portare il messaggio. Ha dimenticato anche come doveva rivolgersi a quella persona. E: The child forgot when // where he had to go. He also forgot how he had to address that person. R: Paul a uitat cine a telefonat // ce trebuie să-i transmită Mariei. F: Paul a oublié qui a téléphoné // ce qu'il devait transmettre à Marie. I: Paolo ha dimenticato chi aveva telefonato // che cosa doveva trasmettere a Maria. E: Paul forgot who called // what he had to tell Mary. a~ (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Paul uită, nu te poţi baza pe el. F: Paul oublie, on ne peut pas se fier à lui. I: Paolo dimentica, non puoi basarti su di lui. E: Paul is forgetful, you can’t count on him. a-şi ~ ceva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Fata şi-a uitat umbrela // plicul cu fotografii pe masă. F: La jeune fille a oublié son parapluie // l'enveloppe avec ses photos sur la table. I: La ragazza ha dimenticato il suo ombrello // la busta con le sue foto sul tavolo. E: The girl left her umbrella // her envelope with photos on the table. R: Actorul şi-a uitat replica. F: L'acteur a oublié sa réplique. I: L'attore ha dimenticato la sua battuta. E: The actor forgot his line. R: Bunicul nu-şi uită nepoţii şi le trimite cadouri în fiecare lună. F: Le grand-père n’oublie pas ses petitsenfants et il leur envoie des cadeaux chaque mois. I: Il nonno non si dimentica dei suoi nipoti e manda loro dei regali ogni mese. 504

E: The grandfather doesn’t forget his grandchildren and sends them presents every month. II. vb. intr. a ~ de ceva subiect [+persoană] R: Copiii s-au luat cu joaca şi au uitat de masă // de lecţii. F: Pris par le jeu, les enfants ont oublié l’heure du repas // les leçons (qu'ils avaient à préparer). I: I bambini sono stati presi dal gioco e hanno dimenticato l’ora del pranzo // (di fare) i compiti. E: The children were absorbed in their play and forgot about lunch // the homework. III.vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, unde, cum, când P, rel. P) R: S-a uitat că iniţial construcţia avea altă destinaţie. F: On a oublié / on a perdu de vue que la construction avait, au début, une autre destination. I: Si è dimenticato che inizialmente la costruzione aveva un’altra destinazione. E: It was forgotten that the building initially had a different purpose. R: S-a uitat ce s-a hotărât la şedinţa precedentă // cine trebuia să facă sinteza discuţiilor. F: On a oublié ce qu’on avait décidé à la réunion précédente // qui devait rédiger la synthèse des discussions. I: Si è dimenticato che cosa si era deciso nella seduta precedente // chi doveva fare la sintesi delle discussioni. E: They forgot what they had decided at the previous meeting // who was supposed to draw the conclusions of the meeting. R: S-a uitat unde // când // cum vor fi publicate concluziile intâlnirii. F: On a oublié où // quand // comment seraient publiées les conclusions de l'entretien. I: Si è dimenticato dove // quando // come verranno pubblicate le conclusioni

UITA2 (SE)

dell'incontro. E: They forgot when // where// how the conclusions of the meeting would be published. a se ~ (cu sens pasiv) R: S-a uitat scopul iniţial al proiectului. F: On a oublié / on a perdu de vue le but initial du projet. I: È stato dimenticato lo scopo iniziale del progetto. E: They forgot the initial purpose of the project. (reciproc) R: Cei doi veri nu s-au văzut de zece ani şi aproape se uitaseră. F: Les deux cousins ne s’étaient pas vus depuis dix ans et s'étaient presque oubliés. I: I due cugini non si sono visti da dieci anni e si sono quasi dimenticati. E: The two cousins haven’t seen each other for ten years and have forgotten each other. UITA2 (SE) (1. 16) (ind. prez. 1 mă uit, 2 te uiţi, 3, 6 se uită)

I. vb. refl. a se ~ la ceva ± circ. (loc, mod) subiect [+animat] R: Băiatul s-a uitat la ceas, s-a ridicat şi a plecat. F: Le garçon a regardé la montre, s’est levé et s’en est allé. I: Il ragazzo ha guardato l’orologio, si è alzato e se ne è andato. E: The boy looked at his watch, stood up and left. R: Copilul se uită la televizor. (sin. a privi) F: L’enfant regarde la télé. I: Il bambino guarda la TV. E: The child is watching TV. R: Martorul s-a uitat la fotografii, dar nu a recunoscut nici o persoană. (sin. a examina) F: Le témoin a regardé les photos, mais il n’a reconnu personne. I: Il testimone ha guardato le foto ma non ha riconosciuto nessuna persona. E: The witness examined the photographs but didn’t recognize anybody.

R: Pisica Mariei se uită la flori, dar nu îndrăzneşte să se atingă de ele. F: Le chat de Marie regarde les fleurs, mais n'ose pas y toucher. I: Il gatto di Maria guarda i fiori ma non osa toccarli. E: Mary's cat is looking at the flowers, but dares not touch them. R: În timpul lecţiei, elevii se uită atent la tablă. (sin. a urmări) F: Pendant la leçon, les éleves regardent attentivement au tableau noir. I: Durante la lezione, gli alunni guardano attenti alla lavagna. E: In class, pupils look at the table attentively. R: Trebuie să ne uităm întotdeauna la calitatea // la data de expirare a produselor. (sin. a verifica) F: On doit regarder toujours à la qualité // à la date d'expiration (date limite de validité) des produits. I: Dobbiamo sempre guardare / verificare la qualità delle merci // la data di scadenza dei prodotti. E: We must always check the quality // the expiry date of goods. a se ~ după ceva a se ~ după cineva subiect [+animat] R: Paul se uita după o cabină telefonică. Voia să-i telefoneze Mariei. (sin. a căuta) F: Paul cherchait une cabine téléphonique. Il voulait téléphoner à Marie. I: Paolo cercava una cabina telefonica. Voleva telefonare a Maria. E: Paul was looking for a booth. He wanted to phone Mary. R: Mama s-a uitat după copii, dar nu i-a văzut în curte. (sin. a căuta cu privirea) F: La mère a cherché voir les enfants, mais elle ne les a pas vus dans la cour. I: La madre ha cercato di vedere i bambini, ma non li ha visti nel cortile. E: The mother looked for the children, but didn’t find them in the backyard. R: Vulpea // Pisica se uită după pui. (sin. a urmări, a pândi) F: Le renard // Le chat guette les poussins. I: La volpe // Il gatto guarda i pulcini. 505

UMBLA

E: The fox // The cat is watching the chickens. a se ~ la cineva ± circ. (timp, loc, mod) subiect [+animat] R: În timpul lecţiei, elevii se uită atent la profesor. (sin. a urmări) F: Pendant la leçon, les éleves regardent attentivement leur professeur. I: Durante la lezione, gli alunni guardano il professore con attenzione. E: In class, pupils watch the teacher attentively. R: Paul se uită pe fereastră la copiii care se joacă // la trecători. (sin. a privi) F: Paul regarde par la fenêtre les enfants qui jouent // les passants. I: Paolo guarda dalla finestra i bambini che giocano // i passanti. E: Paul is looking out of the window at the children playing // at the passers-by. R: Câinele s-a uitat la trecător, s-a uitat în jur, apoi s-a repezit la el şi l-a muşcat. (sin. a privi) F: Le chien a regardé le passant, a regardé tout autour avant de se précipiter sur lui / dessus et le mordre. I: Il cane ha guardato il passante, si è guardato intorno poi si è precipitato su di lui e l'ha morso. E: The dog looked at the passer-by, looked around, then dashed and bit him. R: Leul se uita ameninţător la dresor. F: Le lion regardait le dresseur d’un air menaçant. I: Il leone guardava minaccioso il domatore. E: The lion was growling at the trainer. a se ~ (la) rel. P ± circ. (loc) subiect [+persoană] R: De obicei, Maria nu se uită (la) cine vorbeşte la televizor, se uită la ce spune cel care vorbeşte. (sin. a urmări) F: D'habitude, Marie ne fait pas attention à (celui) qui parle à la télé, mais à ce qu'on dit. I: Di solito Maria non fa attenzione a chi parla in TV, ma fa attenzione a cosa dice quello che parla E: Usually, Mary doesn't pay attention to whom is speaking on TV, she pays attention to what is said. 506

R: F: I: E:

a se ~ (reciproc) Fraţii se uitau unul la altul cu încredere. Les frères se regardaient (l’un l’autre) avec confiance. I fratelli si guardavano l’un l’altro con fiducia. The brothers were looking at each other confidently.

UMBLA (1. 24) (ind. prez. 1 umblu, 2 umbli, 3, 6 umblă)

I. vb. intr. a ~ + circ. (loc, timp, mod, scop) subiect [+persoană] R: Copilul umblă de la zece luni. (sin. a merge) F: L’enfant marche dès l’âge de dix mois. I: Il bambino cammina dall’età di dieci mesi. E: The child has been walking since he was ten months old. R: Copiii umblau încet // cu grijă // pe vârfuri. (sin. a merge) F: Les enfants marchaient doucement // avec soin // sur la pointe des pieds. I: I bambini si muovevano piano // con prudenza // in punta di piedi. E: The children were walking quietly // carefully // on tiptoe. R: Bunicul lui Paul umblă pe jos // în baston. (sin. a merge) F: Le grand-père de Paul marche à pied // en s'appuyant sur son bâton. I: Il nonno di Paolo va a piedi // appoggiandosi ad un bastone. E: Paul's grandparents go on foot // walk with a stick. R: Paul a umblat toată ţara // tot oraşul după marfă. (sin. a străbate) F: Paul a (par)couru tout le pays // toute la ville en cherchant de la marchandise. I: Paolo ha girato tutto il paese // ha attraversato la città in cerca di merce. E: Paul has been all over the country // the town for merchandise. R: Turiştii au umblat prin ţară în lung şi-n lat. (sin. a străbate) F: Les touristes ont parcouru tout le pays d’un bout à l’autre. I: I turisti hanno girato il paese in lungo e in largo.

UMBLA

E: The tourists have criss-crossed the country. R: Fratele meu umblă toată ziua, iar seara e mort de oboseală. (sin. a circula) F: Mon frère court toute la journée et le soir il est mort de fatigue. I: Mio fratello cammina tutto il giorno e la sera muore dalla stanchezza. E: My brother is on his feet all day long and is dead tired in the evening. R: Turiştii au umblat fără ţintă prin munţi, trei zile în şir. (sin. a rătăci, a colinda) F: Les touristes ont erré dans les montagnes trois jours de suite. I: I turisti hanno girato senza meta per i monti tre giorni. E: The tourists have wandered over the mountains for three days. R: Mama a umblat prin pod după fotografii vechi. (sin. a căuta) F: La mère a cherché de vieilles photos dans le grenier. I: La madre ha frugato in soffitta chercando vecchie cose. E: Mother has looked for old photographs in the attic. a ~ cu ceva a ~ la ceva subiect [+persoană] R: Fiind foarte ocupat, el umblă numai cu maşina. (sin. a se deplasa, a circula) F: Etant très occupé, il ne circule qu’en voiture. I: Essendo molto occupato, egli si muove / gira solo in automobile. E: Being very busy, he always drives. R: Prietenii mei ştiu să umble cu orice fel de aparatură electronică. (sin. a manevra, a mânui) F: Mes amis savent manier n’importe quel type d’appareils électroniques. I: I miei amici sanno utilizzare ogni tipo di apparecchiatura elettronica. E: My friends can handle any electronic equipment. R: Copilul a umblat la telecomandă şi a blocat-o. F: L’enfant a voulu démonter la télécommande et l’a bloquée. I: Il bambino ha usato il telecomando e l’ha bloccato. E: The child has played with the remote control and has broken it.

R: F: I: E:

R: F:

I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

a ~ după ceva subiect [+persoană] Maria umblă după informaţii // după colaboratori . (sin. a căuta) Marie cherche des informations // des collaborateurs. Maria cerca delle informazioni // è in cerca di collaboratori. Mary is looking for information // collaborators. a ~ cu cineva a ~ după cineva subiect [+persoană] De câtva timp fratele lui umblă cu persoane dubioase. (sin. a se asocia) Depuis quelque temps son frère est entouré de personnes suspectes / est en accompagnie de personnes suspectes. Da qualche tempo suo fratello va in giro con persone ambigue. For some time his brother has kept bad company. Poliţiştii umblă după infractori. (sin. a urmări, a căuta) Les policiers poursuivent / pourchassent les voleurs. I poliziotti inseguono i delinquenti. The policemen are looking for criminals. a ~ + e. p. s. subiect [+persoană] Paul umblă trist // vesel // modest // elegant. Paul est triste // gai // modeste // élégant. Paolo è triste // allegro // modesto // elegante. Paul is sad // merry // modestly // elegantly dressed. Directorul umblă numai în costum închis la culoare // cu pălărie şi cravată asortate. (sin. purta) Le directeur porte toujours un costume foncé // un chapeau et une cravate assortis. Il direttore gira sempre con un vestito di colore scuro // con un cappello e una cravatta assortiti. The manager always wears a dark suit // matching hat and tie.

507

UMFLA

III.vb. refl. a se ~ în ceva (în constr. impers.) R: Vara se umblă de obicei în pantaloni scurţi. F: En été on porte d’habitude des pantalons courts / des bermudas. I: D’estate si va, di solito, in pantaloni corti. E: In summer people usually go about in shorts. UMFLA (1. 24) (ind. prez. 1 umflu, 2 umfli, 3, 6 umflă)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Şoferul a umflat cauciucurile înainte de a pleca în cursă. F: Le chauffeur a gonflé les pneus avant de partir en course. I: L’autista ha gonfiato le gomme prima di mettersi in viaggio. E: The driver filled the tyres with air before driving off. R: Vântul umfla pânza corăbiei. F: Le vent gonflait la voile du bateau. I: Il vento gonfiava le vele del vascello. E: The wind was filling the sails of the ship. R: Importatorul a umflat preţul produselor. (sin. a mări, a creşte) F: L’importateur a gonflé / a augmenté le prix des produits. I: L’importatore ha gonfiato il prezzo dei prodotti. E: The importer has increased / inflated the price of the products. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Băiatul şi-a umflat mingea. F: Le garçon a gonflé son ballon. I: Il bambino ha gonfiato il suo pallone. E: The boy has inflated his ball. a-şi ~ ceva cu ceva (cu dat. pos.) R: Băiatul şi-a umflat buzunarele cu nuci. (sin. a umple) F: Le garçon a rempli ses poches de noix. I: Il ragazzo si è riempito le tasche di noci. E: The boy has stuffed his pockets with nuts. 508

II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Glezna // Genunchiul lui Paul s-a umflat din nou. (sin. a se inflama) F: La cheville // Le genou de Paul s’est enflé(e) de nouveau. I: La caviglia // Il ginocchio di Paolo si è gonfiato di nuovo. E: Paul’s ankle // knee has become swollen again. R: Vopseaua s-a umflat şi a crăpat. (sin. a se coşcovi) F: La teinture s’est boursouflée, puis s’est craquelée. I: La vernice si è gonfiata ed è crepata. E: The paint has blistered and cracked. (cu sens pasiv) R: Baloanele se umflă cu heliu. F: Les ballons sont gonflés à l'helium. I: I palloni si gonfiano con l'elio. E: Balloons are filled up with helium. a se ~ + circ. (cauză) subiect [±animat] R: Viţeii au mâncat prea multă lucernă şi s-au umflat. F: Les veaux ont mangé trop de luzerne et leur ventre est balloné. I: I vitelli hanno mangiato troppa erba medica e si sono gonfiati. E: The calves ate too much lucern and swelled. R: Apele râului s-au umflat în urma ploilor // de ploaie. (sin. a creşte) F: Les eaux de la rivière se sont gonflées après les pluies. I: Le acque del fiume si sono gonfiate in seguito alle piogge // per la pioggia. E: The waters of the river have swollen after the rain // have become swollen with the rain. a se ~ când, cum, dacă P subiect [-animat] R: Râurile se umflă repede când // cum // dacă se topesc brusc zăpezile. F: Les eaux des rivières se gonflent vite quand // dès que // si la neige fond brusquement. I: I fiumi si gonfiano presto quando // non appena // se la neve si scioglie bruscamente. E: The rivers swell quickly when // if snow melts suddenly.

UMPLE

R: Pânzele corăbiilor se umflă când // dacă bate vântul. F: Les voiles des bateaux se gonflent quand // si le vent souffle. I: Le vele dei vascelli si gonfiano quando // se il vento soffia. E: The sails swell when // if the wind blows. UMPLE (14. 12) (ind. prez. 1, 6 umplu, 2 umpli, 3 umple; part. umplut)

I. vb. tr. a ~ ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Barmanul a umplut paharele cu bere. F: Le barman a rempli les verres de bierre. I: Il barista ha riempito i bicchieri di birra. E: The bartender filled the glasses with beer. R: Pentru prânz, Maria a pregătit ardei umpluţi. A umplut ardeii cu carne tocată şi cu orez. F: Pour le déjeuner, Marie a préparé des poivrons farcis. Elle a rempli les poivrons de viande hachée et de riz. I: Per il pranzo, Maria ha cucinato dei peperoni farciti. Ha riempito i peperoni di carne macinata e riso. E: For lunch, Mary cooked stuffed peppers. She stuffed them with minced meat and rice. R: Grădinarul a umplut groapa cu pământ şi cu nisip. F: Le jardinier a comblé la fosse de terre et de sable. I: Il giardiniere ha riempito la buca di terra e di sabbia. E: The gardener filled the hole with earth and sand. a ~ ceva de ceva a ~ ceva cu ceva subiect [±animat] R: Maria a umplut camera cu flori. Florile au umplut camera de / cu mirosul lor. F: Marie a rempli la chambre de fleurs. Les fleurs ont rempli la chambre de leur odeur / ont embaumé l’air. I: Maria ha riempito la stanza di fiori. I fiori hanno riempito la stanza del loro profumo.

E: Mary has filled the room with flowers. The flowers have perfumed the room. R: Soarele a umplut bucătăria de lumină. F: La lumière du soleil a envahi la cuisine. I: Il sole ha riempito la cucina di luce. E: The sun filled the kitchen with light. a ~ ceva subiect [±animat] R: Prezenţa lui Paul în echipă a umplut un gol. (sin. a acoperi) F: La présence de Paul dans l’équipe a comblé un vide. I: La presenza di Paolo nella squadra ha colmato un vuoto. E: Paul's presence in the team filled a gap. R: Dulapul a umplut spaţiul dintre masă şi fereastră. (sin. a ocupa) F: L’armoire a rempli l’espace entre la table et la fenêtre. I: L’armadio ha riempito lo spazio tra il tavolo e la finestra. E: The wardrobe fitted perfectly in the empty space between the table and the window. R: La ultimul spectacol al Teatrului Naţional, spectatorii au umplut sala. F: Au dernier spectacle du Théâtre National, les spectateurs ont rempli la salle. I: All'ultimo spettacolo al Teatro Nazionale gli spettatori hanno riempito la sala. E: At the latest show at the National Theatre, the spectators filled the hall. a ~ pe cineva de ceva subiect [±animat] R: O maşină care a trecut în viteză a umplut-o pe Maria de noroi. I-a umplut paltonul şi pantofii. (sin. a murdări) F: Une voiture qui est passée en vitesse a éclaboussé Marie. Elle a sali son manteau et ses chaussures. I: Una’autovettura che è passata velocemente ha inzaccherata Maria di fango. Le ha macchiato il cappotto e le scarpe. E: A car that rushed by covered Mary in mud. It splashed her coat and shoes. R: Rezultatul lor ne-a umplut de bucurie. F: Leur résultat nous a remplis / nous a comblés de joie. 509

UMPLE

I: Il loro risultato ci ha riempiti / colmati di gioia. E: Their results filled us with joy. R: Accidentul la care au fost martori i-a umplut pe trecători de spaimă. F: L'accident auquel ils ont été témoins a rempli les passants d'effroi. I: L'incidente ci cui sono stati testimoni ha riempito di paura i passanti. E: The accident that they witnessed filled the passers-by with terror. a-şi ~ ceva cu, de ceva (cu dat. pos.) R: Maria pleacă în vacanţă. Şi-a umplut valiza cu / de cărţi. F: Marie part en vacances. Elle a rempli sa valise de livres. I: Maria parte per le vacanze. Ha riempito di libri la sua valigia. E: Mary is going on a holiday. She has filled her suitcase with books. R: Copilul şi-a umplut buzunarele cu /de cireşe. F: L’enfant a rempli ses poches de cerises. I: Il bambino si è riempito le tasche di ciliegie. E: The child filled his pockets with cherries. II. vb. refl. a se ~ de ceva subiect [±animat] R: Primăvara, câmpul se umple de flori. (sin. a se acoperi) F: Au printemps, le champ se couvre de fleurs. I: In primavera il campo è riempie di fiori. E: In spring, the field is full of flowers. R: Faţa copilului s-a umplut de pistrui // de coşuri. (sin. a se acoperi) F: Le visage de l’enfant s’est couvert de taches de rousseur // de boutons. I: Il viso del bambino si è riempito di lentiggini // di bruffoli. E: The child's face was all covered by freckles // pimples. R: Hainele Mariei s-au umplut de praf. (sin. a se murdări) F: Les vêtements de Marie se sont couverts de poussière. I: I vestiti di Maria si sono riempiti di polvere. 510

E: Mary's clothes are covered with dust. R: Brutarul se umple de făină. Grădinarul se umple de pământ. Zugravul se umple de var şi de vopsea. (sin. a se murdări) F: Le boulanger est tout couvert de farine. Le jardinier est couvert de terre. Le peintre (en bâtiment) est couvert de chaux et de peinture. I: Il panettiere si copre di farina. Il giardiniere s'infanga. L'imbianchino si riempie di calce e di vernice. E: The baker is full of flour. The gardener is full of earth. The painter is full of chalk and paint. a se ~ de ceva a i se ~ de ceva (cuiva) subiect [-animat] R: Ochii Mariei s-au umplut de lacrimi // de tristeţe // de bucurie. Mariei i s-au umplut ochii de lacrimi // de tristeţe // de bucurie. F: Les yeux de Marie se sont remplis de larmes // de tristese // de joie. Ses yeux se sont remplis de larmes // de tristesse // de joie. I: Gli occhi di Maria si sono riempiti di lacrime // di tristezza // di gioia. A Maria si sono riempiti gli occhi di lacrime // di tristezza // di gioia. E: Mary's eyes filled with tears // sadness// joy. a se ~ cu ceva (cu sens pasiv) R: Clătitele s-au umplut cu dulceaţă de vişine. F: Les crêpes ont été farcies de confiture de griottes. I: Le crepes sono state riempite di confettura di visciole. E: The pancakes were filled with sour cherry jam. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P.) R: Trebuie să se umple ce se goleşte. F: On doit remplir ce qu'on a vidé. I: Si deve riempire ciò che si svuota. E: We must refill what gets empty. a se ~ când, cum, dacă P (cu sens pasiv) R: Carafa de apă se umple când // cum // dacă s-a golit.

URCA

F: On doit remplir la carafe d'eau quand // dès que // si on l'a vidée. I: La caraffa d'acqua si riempie quando // non appena // se si è svuotata. E: The pitch is refilled when // as soon as // if it gets emply. UNGE (15) (ind. prez. 1, 6 ung;part. uns)

I. vb. tr. a ~ ceva (cu ceva) subiect [+persoană] R: Mama unge pâinea cu unt. F: La mère enduit le pain de beurre / de beurre le pain. I: La madre imburra il pane / spalma il burro sul pane. E: Mother is spreading butter on the bread. R: Ceasornicarul unge mecanismul ceasului. F: L'horloger graisse le mécanisme de la montre. I: L'orologiaio lubrifica il meccanismo dell'orologio. E: The watchmaker oils the clock mechanism. R: Maria a uns tigaia cu ulei // plăcinta cu ou. F: Marie a graissé la poêle // a doré la patisserie. I: Maria ha unto il tegame d'olio // la sfogliata d'uovo. E: Mary oiled the pan // spread an egg yolk on the cake. R: Paul unge o balama care scârţâie. F: Paul huile un gond qui grince. I: Paolo lubrifica una cerniera che scricchiola. E: Paul is greasing a squeaking hinge. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a uns mâinile cu cremă. F: Marie s'est mis de la crème (de beauté) sur les mains. I: Maria si è unta le mani di crema. E: Mary put some cream on her hands. II. vb. refl. a se ~ (cu ceva) subiect [+persoană] R: Maria s-a uns cu cremă împotriva ţânţarilor.

F: Marie s’est enduite d’un produit contre les moustiques. I: Maria si è spalmata una crema contro le zanzare. E: Mary used cream against moskitoes. (cu sens pasiv) R: Mâinile se ung cu cremă (cu glicerină) pentru a se proteja de frig. F: On met de la crème à glycérine sur les mains pour les protéger contre le froid. I: Le mani si ungono di crema perché siano protette dal freddo. E: Hands are smeared against the cold. URCA (1) (ind. prez. 1 urc)

I. vb. tr. a ~ ceva + circ. (loc, mod) subiect [±animat] R: Paul a urcat valizele în camera Mariei. (sin. a sui) F: Paul a monté les valises dans la chambre de Marie. I: Paolo ha portato su le valigie nella camera di Maria. E: Paul took the suitcases up to Mary's room. R: Fermierul a urcat sacii cu grâu în hambar. (sin. a sui) F: Le fermier a monté les sacs de blé dans le grenier. I: Il fattore ha portato su i sacchi di grano nel granaio. E: The farmer took the wheat sacksup in the barn. R: Comercianţii au urcat preţul ţigărilor. (sin. a mări, a creşte) F: Les commerçants ont haussé / élevé / augmenté le prix des cigarettes. I: I venditori hanno aumentato il prezzo delle sigarette. E: The sellers raised the price of cigarettes. R: Copiii au urcat scările în fugă. (sin. a sui) F: Les enfants ont monté l’escalier en courant. I: I bambini hanno salito le scale fuggendo. F: The children raced up the stairs. R: Turiştii urcă muntele pieptiş. (sin. a escalada) 511

URCA

F: Les touristes grimpent / escaladent la montagne à grand-peine. I: I turisti scalano la montagna per direttissima. E: The tourists climb the steep mountain with difficulty. R: Maşinile de teren urcă fără dificultate pantele abrupte F: Les 4x4 montent / gravissent sans difficulté les pentes abruptes. I: Le fuoristrada salgono senza difficoltà le discese ripide. E: The path goes up the mountain. a ~ pe cineva + circ. (loc) subiect [±animat] R: Mama a urcat copilul pe scaun // în leagăn // pe bicicletă. L-a urcat şi pe prietenul lui. (sin. a aşeza, a pune) F: La mère a monté l'enfant sur la chaise // sur la balançoire // à bicyclette. Elle a monté aussi son copain. I: La madre ha messo il bambino sulla sedia // nella culla // sulla bicicletta. Ha fatto salire anche il suo compagno. E: The mother helped the child onto the chair // the swing // the bike. She helped his friend, too. R: Brancardierii au urcat bolnavul în salvare. (sin. a pune) F: Les brancardiers ont monté le malade dans l'ambulance. I: I barellieri hanno messo il malato sull’ambulanza. E: The stretcher bearers put the sick person into the ambulance. R: Telecabina îi urcă pe turişti până la cota 2000. (sin. a transporta, a duce) F: La télécabine transporte les touristes jusqu’à 2000 mètres. I: La funivia porta / trasporta i turisti fino a(lla) quota 2000. E: The cable car took the tourists up to the station at 2000 metres. a-şi ~ ceva + circ. (loc, mod) a-şi ~ pe cineva + circ. (loc, mod) (cu dat. pos.) R: Băiatul şi-a urcat rucsacul în plasa de bagaje. F: Le garçon a monté / mis son sac à dos dans le filet à bagages. I: Il ragazzo ha messo il suo zaino sulla rete dei bagagli. E: The boy put his rucksack up on the rack. 512

R: Paul şi-a urcat mama în rapidul de ora cinci. F: Paul a monté sa mère dans le train rapide de 5 heures. I: Paolo ha fatto salire sua madre nel (treno) rapido delle 5. E: Paul put his mother on the 5 o'clock fast train. II. vb. intr. a ~ ± circ. (loc, timp, mod) subiect [±animat] R: Una din scările rulante urcă, cealaltă coboară. Urcă până la ultimul nivel al magazinului. F: L'un des escalators monte, l'autre descend. Il monte jusqu'au dernier niveau du magasin. I: Una delle scale mobili sale, l’altra scende. Sale fino all'ultimo piano del negozio. E: One of the escalators goes up, the other one goes down. It goes up to the last floor of the shop. R: Drumul urcă şi apoi coboară spre lac. F: Le chemin monte et descend / dévale ensuite vers le lac. I: La strada sale e poi scende verso il lago. E: The road goes up then down towards the lake. R: Drumul urcă la cota 1400. F: La route monte à la côte 1400. I: La strada sale fino alla quota 1400. E: The road goes up the mountain as high as 1400 m. R: Liftul a urcat la etajul 2. F: L’ascenseur est monté au deuxième étage. I: L’ascensore è salito al secondo piano. E: The elevator went up to the second floor. R: Temperatura aerului a urcat iar. (sin. a creşte) F: La température de l’air a monté de nouveau. I: La temperatura dell’aria è salita di nuovo. E: The air temperature has risen again. R: Preţurile urcă în ritm cu inflaţia. (sin. a creşte) F: Les prix montent au rythme de l'inflation.

URCA

I: I prezzi salgono / aumentano secondo l'inflazione. E: Prices go up at the pace of inflation. a ~ + circ. (loc, timp, mod) subiect [±animat] R: Bărbatul a urcat repede într-un taxi // în autobuz // în tramvai // la Maria. A urcat şi căţelul său cu el. F: L’homme est vite monté dans un taxi // en bus // dans le tram // chez Marie. Son petit chien y est monté aussi. I: L’uomo è salito di fretta in un tassi// in autobus // nel tram// da Maria. Ha fatto salire anche il suo cagnolino son sé. E: The man quickly got into a taxi // on the bus // on the tram // went up to Mary's. His dog went with him, too. R: Maria a urcat în pod // pe terasă // la etajul trei // pe cal. F: Marie est montée au grenier // sur la terrasse // au troisième étage // à cheval. I: Maria è salita in soffitta // sul terrazzo // al terzo piano// è montata a cavallo. E: Mary went up to the attic // on the terrace // to the third floor // mounted on horseback. R: Descendenţa familei lui urcă până în sec. al XVI-lea. (sin. a data din) F: La descendance de sa famille remonte jusqu’au XVI-e siècle. I: La discendenza della sua famiglia risale fino al XVI secolo. E: His family line goes back to the XVIth century. a ~ pe ceva ± circ. (mod) a ~ în ceva ± circ. (mod) subiect [+persoană] R: Fratele lui Paul e colonel. A urcat relativ repede în grad. F: Le frère de Paul est colonel. Il est relativement vite monté en grade. I: Il fratello di Paolo fa il colonnello. È salito di grado molto velocemente. E: Paul's brother is a colonel. He's advanced in rank rather quickly. R: Paul a urcat pe scara socială în urma unei căsătorii de convenienţă. (sin. a avansa) F: Paul a gravi les échelons de la vie sociale à la suite d’un mariage de convenance. I: Paolo ha salito la scala sociale in seguito ad un matrimonio di

convenienza. E: Paul climbed the social ladder through a marriage of convenience. a ~ cu ceva ± circ. (loc, timp, mod) subiect [+animat] R: Schiorii au urcat cu telecabina la cota 1400. F: Les skieurs sont montés à la côte 1400, en télécabine. I: Gli sciatori sono saliti con la funivia fino alla quota 1400. E: Skiers took the cable car to1400 m. R: Maria a urcat cu liftul la etajul şapte. F: Marie est monté au septième étage en ascenseur. / Marie a pris l'ascenseur pour monter au 7e. I: Maria è salita con l'ascensore fino al settimo piano. E: Mary took the elevator to the 7th floor. a~ (în constr. abs.) subiect [±animat] R: Maria a urcat, du-te după ea! F: Marie est montée, va la rejoindre! I: Maria è salita, vai dietro a lei. E: Mary went up, follow her! R: Liftul a urcat. Aşteaptă-l până coboară. F: L'ascenseur est monté. Attends-le jusqu'à ce qu'il descende! I: L'ascensore è salito. Aspettalo fino a quando scende. E: The elevator went up. Wait till it comes down again. III. vb. refl. a se ~ în a se ~ pe ceva + circ. (loc) subiect [±animat] R: Jocheul s-a urcat în şa. F: Le jockey est monté à cheval. I: Il fantino è montato in sella. E: The jockey mounted the horse. R: Copilul s-a urcat pe scaun // în leagăn. F: L’enfant est monté sur la chaise // sur la balançoire. I: Il bambino è salito sulla sedia // sull’altalena. E: The child went up on the chair // in the swing. R: Paul s-a urcat în maşină // în tren // în avion. F: Paul est monté dans la voiture // dans le train // en avion . 513

URÎ

I: Paolo è salito in macchina // in treno // in aereo. E: Paul got into the car // on the train // plane. R: Veveriţa s-a urcat în copac. F: L'écureuil a grimpé dans l’arbre. I: Lo scoiattolo è salito sull'albero. E: The squirrel climbed the tree. R: Iedera s-a urcat pe grilajul balconului. F: Le lierre a grimpé sur le grillage du balcon. I: L’edera si è arrampicata sulla ringhiera del balcone. E: The ivy crept up the balcony railing. a (se) ~ a i se ~ (cuiva) + circ. (loc, măsură) subiect [-animat] R: Temperatura copilului (s-)a urcat la 380. Copilului i s-a urcat temperatura. F: La température de l'enfant est montée à 380. La fièvre de l’enfant a monté. I: La temperatura del bambino è salita a 380. Al bambino è salita / cresciuta / aumentata la temperatura. E: The child’s temperature went up to 380. The child’s temperature went up. (cu sens pasiv) R: Bagajele turiştilor s-au urcat în autocar. Turiştilor li s-au urcat bagajele în autocar. F: Les bagages des touristes ont été montés dans l'autocar.On a monté // On a fait monter les bagages des touristes dans l’autocar. I: I bagagli dei turisti sono stati caricati sul pullman. Ai turisti sono stati caricati i bagagli sul pullman. E: The tourists had their luggage put into the coach. The tourists’ luggage was put into the coach. a se ~ (în constr. impers.) R: Pe unele trasee montane se urcă numai vara. F: Par certains trajets de montagne on ne monte qu’en été. I: Per certi sentieri di montagna si sale soltanto d’estate. E: Some mountain tracks are to be climbed only in summer.

514

URÎ (12) (ind. prez. 1, 6 urăsc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva subiect [+persoană] R: Oamenii îi urăsc pe delatori. (sin. a detesta) F: Les gens haïssent / détestent les délateurs. I: Le persone odiano i delatori. E: People hate informers. R: Toată familia noastră urăşte minciuna. (sin. a detesta) F: Toute notre famille hait / déteste le mensonge. I: Tutta la nostra famiglia odia la menzogna. E: Everybody in our family hates lies. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P) R: Să minţi, să nu spui adevărul se urăşte cel mai mult în familia noastră. Ce se urăşte cel mai mult în familia noastră este să minţi // să nu spui adevărul. F: Mentir, ne pas dire la vérité est détesté le plus dans notre famille. Ce qu’on hait / déteste le plus dans notre famille c’est qu'on mente // qu'on ne dise pas la vérité. I: Il mentire, il non dire la verità è ciò che è più detestato nella nostra famiglia. Ciò che si odia di più nella nostra famiglia è il mentire // il non dire la verità. E: Lying, not telling the truth is what we hate most in our family is lying, not telling the truth. We hate most in our family is lying // not telling the truth. a se ~ (reciproc) R: Vecinii se urau din pricina unei vechi datorii. F: Les voisins se haïssaient / se détestaient à cause d’une vieille dette. I: I vicini di casa si odiavano a motivo di un vecchio prestito. E: The neighbours hated each other because of an old loan.

URMA

R: F: I: E: R: F: I: E:

a i se ~(cuiva) de ceva, cu ceva, să P subiect zero Lui Paul i s-a urât să muncească // de muncă // cu munca. Paul en a assez de travailler. Paolo si è stufato del lavoro. Paul has had enough working. Mariei i s-a urât să calce // cu călcatul. Marie en a assez de repasser. Maria si è stufata di stirare. Mary is tired of ironing.

URMA (4) (ind. prez. 1 urmez)

I. vb. tr. a ~ pe cineva + circ. (timp, loc, mod) subiect [+persoană] R: Vizitatorii îl urmează (pas cu pas) pe ghid în diversele săli ale muzeului // pe coridoarele castelului. F: Les visiteurs suivent (pas à pas) le guide dans les diverses salles du musée // dans les couloirs du château. I: I visitatori seguono (passo passo) la guida nelle diverse sale del museo // nei corridoi del castello. E: The visitors are (closely) following the guide through different halls of the museum // along the corridors of the castle. R: După căsătorie, Maria l-a urmat pe Paul în localitatea unde a primit postul. F: Après le mariage, Marie a suivi / accompagné Paul dans la localité où il a été nommé. I: Dopo il matrimonio, Maria ha seguito Paolo nelle località dove aveva ottenuto il posto ( di lavoro). E: After marriage, Mary followed Paul to the town where he got a job. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Bolnavul a urmat tratamentul şi s-a însănătoşit. (sin. a respecta) F: Le malade a suivi le traitement et a guéri. I: Il malato ha seguito il trattamento ed è guarito. E: The sick man underwent a treatment and recovered. R: Soldaţii au urmat ordinele căpitanului. (sin. a respecta, a executa)

F: Les soldats ont suivi / ont respecté les ordres du capitaine / ont obéi aux ordres du capitaine. I: I soldati hanno eseguito gli ordini del capitano. E: The soldiers carried out the captain’s orders. R: Absolvenţii au urmat cursuri postuniversitare. (sin. a frecventa) F: Les diplômés ont suivi / ont fait des cours post-universitaires. I: I laureati hanno seguito corsi postuniversitari. E: The graduates attended post-graduate courses. R: Paul urmează tradiţiile familiei. (sin. a continua) F: Paul suit / continue les traditions de sa famille. I: Paolo segue le tradizioni della famiglia. E: Paul follows in the traditions of his family. R: Turiştii au urmat poteca marcată. (sin. a merge pe) F: Les touristes ont suivi le sentier marqué. I: I turisti hanno seguito il sentiero segnato. E: The tourists followed the marked route. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) subiect [+animat] R: Fiecare şi-a urmat drumul în viaţă. F: Chacun a suivi / a poursuivi son chemin dans la vie. I: Ciascuno ha seguito la sua strada nella vita. E: Everybody went their own way. R: Servitorul şi-a urmat stăpânul în exil. (sin. a însoţi) F: Le serviteur a suivi son maître dans l’exil. I: Il servo ha seguito il suo padrone in esilio. E: The servant followed his master into exile. R: Câinele îşi urmează stăpânul. (sin. a însoţi) F: Le chien suit son maître. I: Il cane segue il suo padrone. E: The dog follows its master. 515

URMA

II. vb. intr. a ~ la ceva a ~ după ceva subiect [±animat] R: Deputatul PNL a urmat la cuvânt după pauză. (sin. a interveni) F: Le député du PNL a eu la parole après la pause. I: Dopo l'intervallo, ha preso la parola il deputato del PNL. E: The PNL deputy was the next speaker after the break. R: Dezbaterile urmează după prezentarea raportului. (sin. a avea loc) F: Les débats suivront (après) la présentation du rapport. I: Dopo la presentazione del rapporto seguono i dibattiti. E: Discussions follow the presentation of the report. R: Primăvara urmează după iarnă. (sin. a veni) F: Le printemps vient après l’hiver / succède à l’hiver / fait suite à l’hiver. I: La primavera viene dopo l’inverno. E: Spring follows winter. R: Noaptea urmează după zi. (sin. a veni) F: La nuit vient après le jour / succède au jour. I: La notte viene dopo il giorno / segue il giorno. E: Night follows day. a ~ după cineva a-i ~ cuiva subiect [+persoană] R: Petru Rareş a urmat la tronul Moldovei după tatăl său. I-a urmat la tron tatălui său. (sin. a succeda) F: Petru Rareş a succédé à son père au trône de la Moldavie. I: Petru Rareş è successo al trono di Moldavia a suo padre. E’ succeduto al trono a suo padre. E: Petru Rareş succeeded his father to the throne of Moldavia. R: Paul a urmat la conducerea întreprinderii după tatăl său. I-a urmat (tatălui său) la conducerea întreprinderii. (sin. a înlocui) F: Paul a succédé à son père à la direction de l'entreprise. I: Paolo è successo a suo padre nella direzione della ditta. Gli è succeduto (a suo padre) nella direzione della ditta. 516

E: Paul succeeded his father to the management of the company. He succeeded him to the management of the company. a ~ după ceva subiect [-animat] R: După răscoala ţăranilor din 1907 a urmat o sângeroasă represiune. F: Après la révolte des paysans de 1907 il y a eu une sanglante répression.Une sanglante répression a suivi la révolte des paysans de 1907. I: Dopo la sommossa dei contadini del 1907 è avvenuta una cruenta repressione. E: The peasants’ revolt of 1907 was followed by a bloody backlash. a ~ ca ... să P a ~ să P (în constr. unipers. 3) R: Urmează ca Paul să vină mâine. Paul urmează să vină mâine. Urmează ca eu să plec // ca voi să plecaţi. F: Paul doit venir / va venir demain. Je dois partir. // Vous devez partir. I: Paolo deve arrivare domani. Devo partire // dovete partire. E: Paul is going to come tomorrow. I am // You are going to leave. R: Urma ca manuscrisul să fie publicat // ca manuscrisele să fie publicate peste o lună. Manuscrisul urma să fie publicat peste o lună. F: Le manuscrit devait / allait être publié dans un mois. // Les manuscrits devaient / allaient être publiés dans un mois. I: Il manoscritto doveva essere pubblicato // I manoscritti dovevano essere pubblicati fra un mese. E: The manuscript was // The manuscripts were to be published in a month. a ~ + inf. subiect [+persoană] R: Ei urmează a locui într-un cartier nou. F: Ils vont habiter (dans) un nouveau quartier. I: Loro andranno ad abitare in un nuovo quartiere. E: They are going to live in a new district. III. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv)

URMĂRI

subiect [-animat] R: Instrucţiunile trebuie să se urmeze întocmai. (sin. a se respecta) F: On doit suivre les instructions à la lettre. Les instructions doivent être suivies / observées à la lettre. I: Le indicazioni devono essere seguite esattamente. E: Instructions are to / must be carried out / followed to the letter. URMĂRI (10) (ind. prez. 1, 6 urmăresc)

I. vb. tr. a ~ pe cineva a ~ ceva subiect [+animat] R: Poliţiştii au urmărit hoţii, dar nu i-au prins. Pe unul dintre ei l-au urmărit cu maşina. F: Les policiers ont poursuivi les voleurs, mais ils ne les ont pas attrapés. Ils ont poursuivi l'un d'eux en voiture. I: I poliziotti hanno inseguito i ladri ma non li hanno presi. Hanno inseguito uno di loro in automobile. E: The policemen chased the thieves but were unable to catch them. They followed some of them by car. R: Un detectiv particular a urmărit-o pe Maria timp de două săptămâni. F: Un détective privé a suivi Marie pendant deux semaines. I: Un detective privato ha inseguito Maria per due settimane. E: Private investigator followed Mary for two weeks. R: Savanţii urmăresc balenele în deplasarea lor de-a lungul coastei. (sin. a supraveghea) F: Les savants suivent / observent les baleines dans leur déplacement le long de la côte. I: Gli scienziati seguono lo spostamento delle balene lungo le coste. E: The scientists observe the migration of whales along the coast. a ~ ceva subiect [±animat] R: Cercetătorii de la NASA au urmărit în detaliu activitatea echipajelor de pe navetele spaţiale. (sin. a supraveghea)

F: Les chercheurs de la NASA ont observé en détail l'activité des équipages dans les navettes spatiales. I: I ricercatori della NASA hanno sorvegliato minuziosamente l'attività degli equipaggi delle navette spaziali. E: NASA researchers closely observed the activity of the teams inside the spaceship. R: Sateliţii spioni urmăresc obiectivele strategice ale altor state. (sin. a supraveghea) F: Les satellites espions surveillent les objectifs stratégiques d’autres États. I: I satelliti spia sorvegliano gli obiettivi strategici degli altri stati. E: Spying satellites observe the strategic objective points of other states. R: Studenţii urmăreau expunerea profesorului. (sin. a asculta) F: Les étudiants suivaient l’exposé du professeur. I: Gli studenti seguivano l’esposizione del professore. E: The students were listening to the professor’s lecture. a ~ să P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Studenţii // Sindicatul şi liga studenţilor urmăresc să obţină autogestiunea căminelor şi a cantinelor. (sin. a-şi propune) F: Les étudiants // Le syndicat et la ligue des étudiants visent à / se sont proposé comme objectif d'obtenir l'autogestion des foyers et des cantines. I: Gli studenti // Il sindacato e la lega degli studenti mirano ad ottenere l'autogestione dei collegi e delle mense. E: Students // The students union and sindicate aim to obtain the administration of the hostels and canteens. R: Teroriştii urmăresc să ocupe clădirea // să întrerupă comunicarea cu exteriorul. (sin. a-şi propune) F: Les terroristes visent à s’emparer du bâtiment / à occuper le bâtiment // à couper la communication avec l'extérieur. I: I terroristi mirano ad occupare l'edificio // ad interrompere la comunicazione con l'esterno. 517

URMĂRI

E: The terrorists aim to take hold of the building // to cut off any communication with the outside. R: Echipajul urmărea să preia controlul asupra navei. (sin. a intenţiona) F: L’équipage visait à prendre le contrôle du navire. I: L’equipaggio era intenzionato a prendere il controllo della nave. E: The crew intended to take over the ship. a ~ ceva ± circ. (loc) subiect [+animat] R: Paul urmăreşte meciul la televizor. Tatăl lui îl urmăreşte pe stadion. (sin. a vedea) F: Paul suit / regarde le match à la télé. Son père le suit sur le stade. I: Paolo guarda la partita alla TV. Suo padre la segue allo stadio. E: Paul is watching a match on TV. His father is watching it at the stadium. a ~ pe cineva + e. p. s. (gerunziu) subiect [+animat] R: Antrenorul i-a urmărit pe copii jucând tenis. (sin. a privi) F: L’entraîneur a suivi / a observé les enfants jouer au tennis. I: L’allenatore ha osservato i bambini che giocavano a tennis. E: The trainer watched the children playing tennis. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) subiect [+animat] R: Ei şi-au urmărit întotdeauna scopul. F: Ils ont toujours poursuivi leur but. I: Essi hanno sempre perseguito il loro scopo. E: They have always looked after their own interest. R: Mama îşi urmărea copilul din balcon // de la fereastră. (sin. a privi) F: La mère suivait / observait son enfant depuis le balcon // depuis la fenêtre. I: La madre seguiva il suo bambino dal balcone // dalla finestra. E: The mother was watching her child from the balcony // window. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] 518

R: Patinatorul se urmăreşte întotdeauna în înregistrări video pentru a-şi îmbunătăţi stilul. (sin. a se examina, a se studia) F: Le patineur s'observe toujours sur des enregistrements vidéo afin de perfectionner son style. I: Il pattinatore si osserva sempre nelle videoregistrazioni per migliorare il suo stile. E: The skater always watches video tape of his performances in order to improve his style. (cu sens pasiv) subiect [+animat] R: Fugarii se urmăresc până la graniţă, apoi intră în jurisdicţia statului vecin. (sin. a căuta) F: On poursuit les fuyards jusqu‘à la frontière, après quoi ils entrent sous la jurisdiction de l’État voisin. I: I fuggitivi vengono inseguiti fino alla frontiera, poi entrano nella giurisdizione dello stato vicino. E: Runaways are chased as far as the border, then they fall under the jurisdiction of the neighbouring state. (cu sens pasiv) R: Toate alunecările de teren se urmăresc pentru a preîntâmpina o catastrofă. (sin. a supraveghea) F: Tous les glissements de terrain sont observés pour prévenir une catastrophe. I: Tutte le frane del terreno vengono seguite / tenute d’occhio per evitare una catastrofe. E: All landslides are recorded to prevent a catastrophe. (reciproc) R: Copiii se jucau de-a cercetaşii: s-au urmărit prin pădure, apoi, obosiţi, au revenit la corturi. (sin. a se fugări) F: Les enfants jouaient aux scouts: ils se sont poursuivis dans la forêt, puis, fatigués, ils sont revenus à leurs tentes. I: I bambini giocavano agli scout: si sono inseguiti // rincorsi per il bosco, poi, stanchi, sono ritornati alle tende. E: The children were playing boy scouts; chased one another through the woods, then, as they were tired, they returned to the tents.

USCA

R: F: I: E: R: F: I: E:

a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P, când, cum, dacă P) Trebuie să se urmărească ce s-a propus iniţial. On doit suivre ce qu'on a proposé au début. Si deve seguire ciò che si è proposto all'inizio. What was initially suggested must be followed. Se urmăreşte cu atenţie când // dacă vine trenul // cum urcă pasagerii. On observe attentivement quand // si le train arrive // comment les voyageurs y montent. Si osserva attentamente quando // se viene il treno // come salgono i passeggieri. They closely monitor when and if the train comes // how the passengers get on.

USCA (22) (ind. prez. 1 usuc, 2 usuci, 3, 6 usucă; conj. prez. 3, 6 să usuce)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+persoană] R: Mama a uscat prune pentru iarnă // plante medicinale. F: La mère a fait sécher des prunes pour l’hiver // des plantes médicinales. I: La madre ha seccato delle prugne per l’inverno // delle piante medicinali. E: Mother has dried plums for winter // herbal plants. subiect [-animat] R: Vântul a uscat pământul // câmpul // rufele. F: Le vent a desséché la terre // les champs // a fait sécher le linge. I: Il vento ha seccato la terra // il campo // ha asciugato i panni. E: The wind has dried up the ground // the field // has dried the washing. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: După ce şi-a uscat părul, Maria l-a pieptănat. F: Après avoir fait sécher ses cheveux, Marie les a coiffés.

I: Dopo essersi asciugati i capelli, Maria li ha pettinati. E: After (blow)drying her hair, Mary combed it. R: Maria şi-a uscat rufele în curte // la aer. F: Marie a fait sécher son linge dans la cour // au grand air. I: Maria ha asciugato i suoi panni nel cortile // all'aria aperta. E: Mary had the linen dried in the backyard // outside. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Plantele s-au uscat din cauza căldurii. (sin. a se ofili, a muri) F: Les plantes ont séché à cause de la chaleur. I: Le piante si sono seccate per il caldo. E: The plants have withered because of the drought. R: Rufele s-au uscat. F: Le linge a séché. I: I panni si sono asciugati. E: The washing is dry. (cu sens pasiv) R: Plantele medicinale se usucă la loc umbros. F: On fait sécher les plantes médicinales à l'ombre. I: Le piante medicinali vengono essiccate in un posto ombroso. E: Herbal plants are dried in a shady place. a se ~ a i se ~ (cuiva) subiect [-animat] R: Tenul Marie s-a uscat de frig. I s-a uscat tenul de frig. F: La peau (du visage) de Marie a séché à cause du froid . Marie a la peau (du visage) sèche à cause du froid. Sa peau a séché à cause du froid. I: La pelle (del viso) di Maria è diventata secca per il freddo. A Maria la pelle (del viso) è diventata secca dal / per il freddo. E: Mary's skin has become dry with the cold. Her skin has become dry with the cold. R: Florile Mariei s-au uscat. Mariei i s-au uscat florile. I s-au uscat toate florile. 519

USTURA

F: Les fleurs de Marie ont séché. Les fleurs de Marie ont séché / se sont fânées. Ses fleurs ont séché / se sont fânées. I: I fiori di Maria si sono seccati. A Maria (le) si sono seccati i fiori sono seccati. Le si sono seccati tutti i fiori. E: Mary's plants withered. All her plants withered. USTURA (1) (numai 3, 6: ind. prez. 3, 6 ustură)

I. vb. tr. unipers. 3, 6 a ~ pe cineva subiect [-animat] (parte a corpului) R: Paul se freacă la ochi. Îl ustură ochii . Il ustură şi pielea. F: Paul se frotte les yeux. Les yeux lui piquent. La peau lui cuit aussi. I: Paolo si stropicica gli occhi. Gli

520

bruciano gli occhi . Gli brucia anche la pelle. E: Paul is rubbing his eyes. His eyes are stinging His skin is burning, too. II. vb. intr. (vb.unipers. 3, 6) a~ subiect [-animat] R: Anumite varietăţi de ardei // Piperul ustură la limbă. F: Certaines variétés de poivrons piquent. Le poivre pique la langue. I: Certe varietà di peperoni // Il peppe pizzica sulla lingua. E: Some types of pimento burn // Pepper burns your tongue. (în constr. abs.) R: Ustură! F: Ça cuit! I: Brucia! E: It stings / burns.

VĂRSA1 (1. 12) (ind. prez. 1 vărs, 2 verşi, 3, 6 varsă; conj. prez. 3, 6 să verse)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc, timp) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Copilul a vărsat cana cu lapte. A vărsat laptele pe masă. (sin. a răsturna) F: L’enfant a renversé la tasse de lait. Il a répandu le lait sur la table. I: Il bambino ha versato la tazza di latte. Ha versato il latte sul tavolo. E: The child spilled the cup of milk. He spilled the milk on the table. R: Maria a vărsat apa murdară în / la canal. (sin. a arunca) F: Marie a versé l’eau sale dans le canal. I: Maria ha versato l’acqua sporca nel canale. E: Mary poured the dirty water down the drain. R: Din neatenţie, cofetarul a vărsat făina // zahărul // alunele pe jos. (sin. a răsturna) F: Par mégarde, le pâtissier a répandu la farine // le sucre // les noisettes par terre. I: Per disattenzione il panettiere ha sparso la farina // lo zucchero // le noccioline per terra. E: By mistake, the confectioner spilled the flour // the sugar // the hazelnuts on the floor. R: Casierul varsă în fiecare zi banii la bancă. (sin. a depune) F: Le caissier verse chaque jour l'argent à la banque.

V

I: Il cassiere versa ogni giorno i soldi in banca. E: The cashier deposits the money in the bank every day. R: Editura a vărsat banii în contul autorilor la data stabilită. (sin. a vira) F: La maison d’édition a versé / a viré l’argent sur le compte des auteurs à la date fixée. I: La casa editrice ha versato i soldi sul conto degli autori alla data stabilita. E: The publishing house deposited the money in the authors’ accounts on the due date. a-şi ~ ceva + circ. (loc, scop) (cu dat. pos.) R: Copilul şi-a vărsat cutia cu bile pe masă. (sin. a răsturna) F: L’enfant a renversé la boîte à billes sur la table. I: Il bambino ha rovesciato la scatola di palline sul tavolo. E: The child has overturned his marbles box of the table. R: Soldaţii şi-au vărsat sângele pentru a-i alunga pe duşmani. (sin. a se sacrifica, a se jertfi). F: Les soldats ont versé leur sang pour chasser les ennemis. I: I soldati hanno versato il loro sangue per respingere i nemici. E: The soldiers laid down their lives to drive away the enemy. subiect [-animat] R: Soarele îşi varsă lumina blândă asupra întregii grădini. (sin. a răspândi) F: Le soleil répand sa douce lumière sur tout le jardin.

VĂRSA2

I: Il sole diffonde la sua luce ti epida su tutto il giardino. E: The sun was spreading its gentle light over the entire garden. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Jiul se varsă în Dunăre. F: Le Jiu se jette dans le Danube. I: Il Jiu sfocia nel Danubio. E: The Jiu flows into the Danube. R: O parte din apa râului se varsă în bazinul de acumulare pentru alimentarea oraşului (sin. a se deversa) F: Une partie de l’eau de la rivière se déverse dans le bassin d’accumulation pour l’alimentation de la ville. I: Una parte dell’acqua del fiume si versa nel bacino di accumulazione per l'alimentazione della città. E: Some of the water of the river flows into the storage basin that supplies the city. (cu sens pasiv) R: Dacă se varsă substanţe toxice în râu, peştii mor. F: Si on déverse des substances toxiques dans la rivière, les poissons (en) meurent. I: Se si versano / gettano sostanze tossiche nel fiume, i pesci muoiono. E: If toxic substances are poured into the river, the fish die. VĂRSA2 (1. 12) (ind. prez. 1 vărs, 2 verşi, 3, 6 varsă; conj. prez. 3, 6 să verse)

R: F: I: E: R:

vb. tr. a ~ ceva subiect [+animat] Bolnavul a vărsat laptele băut dimineaţă. A vărsat şi puţin sânge. (sin. a vomita) Le malade a vomi le lait qu'il a bu ce matin. Il a vomi aussi un peu de sang. Il malato ha vomitato il latte che ha bevuto la mattina. Ha vomitato anche un po' di sangue. The sick man vomited the milk drunk in the morning. He also spat some blood. Uneori, când înghit alimente alterate sau frunze, câinii şi pisicile varsă şi ei.

522

F: Quand ils avalent des aliments altérés ou des feuilles, les chiens et les chats vomissent eux aussi. I: A volte, quando inghiottono alimenti alterati o foglie, i cani e i gatti vomitano anche loro. E: Sometimes, dogs and cats vomit, too, when they swallow tainted food or leaves. a ~ (tot) rel. P subiect [+persoană] R: Bolnavul a vărsat (tot) ce a mâncat. F: Le malade a vomi tout ce qu'il a mangé. I: Il malato ha vomitato tutto ciò che aveva mangiato. E: The sick man vomited everything he had eaten. (în constr. abs.) subiect [+persoană] R: Bolnavul a vărsat. A mai vărsat şi mai devreme. F: Le malade a vomi. Il a encore vomi tout à l'heure. I: Il malato ha vomitato. Ha vomitato un po’ anche prima. E: The sick man has vomited. He already vomited earlier. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a vărsat, din neatenţie, cafeaua // laptele // paharul. F: Marie a renversé, par inattention, son café // son lait // son verre. I: Per disattenzione, Maria ha rovesciato il suo caffè // latte // bicchiere. E: Mary accidentally spilled the coffee// the milk // overturned her glass. VEDEA (13. 4) (ind. prez. 1, 6 văd, 2 vezi, 3 vede; perf. simplu 1 văzui, 2 văzuşi etc.; m. m. c. perf. 1 văzusem, 2 văzuseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să vadă; ger. văzând; part. văzut)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc, mod, timp) subiect [+persoană] R: Maria a văzut acest film // această piesă de teatru de mai multe ori. F: Marie a vu ce film // cette pièce de théâtre plusieurs fois. I: Maria ha visto questo film // questa opera drammatica parecchie volte.

VEDEA

E: Mary has seen this film // this play several times. R: În ultima călătorie, Maria a văzut multe lucruri interesante. F: Lors de son dernier voyage, Marie a vu beaucoup de choses intéressantes. I: Nell'ultimo viaggio, Mari ha visto molte cose interessante. E: On her latest trip, Mary saw many interesting things. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Maria a văzut maşina cea nouă a lui Paul. I-a văzut noua maşină, care i-a plăcut foarte mult. F: Marie a vu la nouvelle voiture de Paul. Elle a vu sa nouvelle voiture, qui lui a beaucoup plu. I: Maria ha visto la nuova automobile di Paolo. Ha visto la sua nuav automobile e le è piaciuta moltisimo. E: Mary saw Paul's new car. She saw his new car, which she liked very much. R: Profesorul a văzut lucrările studenţilor. A văzut lucrările lor. Le-a văzut lucrările şi le-a notat. A văzut şi lucrările noastre. Ni le-a notat. (sin. a corecta) F: Le professeur a vu les travaux des étudiants. Il a vu leurs travaux et les a notés. Il a vu aussi nos travaux. Il les a notés. I: Il professore ha visto i lavori degli studenti. Ha visto i loro lavori. Ha visto i lavori e ha messo i voti. Ha visto anche i nostri lavori. Ci ha messo i voti. E: The professor has checked the students' papers. He has checked their papers. He has checked their papers and marked them. He has also checked our papers. He has marked them. a ~ pe cineva ± circ. (loc,timp) subiect [+persoană] R: Paul i-a văzut la televizor pe laureaţii premiului Nobel pentru anul 2002. F: Paul a vu à la télévision les lauréats du prix Nobel pour 2002. I: Paolo ha visto in televisione i laureati del premio Nobel per il 2002. E: Paul saw the 2002 Nobel prizewinners on TV.

R: Vecinii l-au văzut pe hoţ în curte şi au anunţat poliţia. F: Les voisins ont vu le voleur dans la cour et ont prévenu la police. I: I vicini (di casa) hanno visto il ladro nel cortile e hanno avvertito la polizia. E: The neighbours saw the thief in the backyard.and announced the police. R: Hoţul l-a văzut imediat pe poliţist şi a fugit. F: Le voleur a vu immédiatement le policier et (il) s'est enfui. I: Il ladro ha visto subito il polizioto ed è scappato. E: The thief immediately saw the policeman and ran away. a ~ că P subiect [+persoană] R: Studenţii au văzut că sala de curs este ocupată şi au plecat. (sin. a constata, a observa) F: Les étudiants ont vu / constaté que la salle de cours était occupée et sont partis. I: Gli studenti hanno visto che l’aula era occupata e se ne sono andati. E: The students saw that the classroom was busy and left. R: Nu vezi că plouă? Ia-ţi umbrela! F: Tu ne vois pas qu’il pleut? Prends ton parapluie! I: Non vedi che piove? Prendi l’ombrello! E: Don’t you see it’s raining? Take your umbrella! a ~ rel. P subiect [+persoană] R: Toată lumea a văzut ce s-a întâmplat. F: Tout le monde a vu ce qui s’était passé. I: Tutti hanno visto ciò che è successo. E: Everybody saw what happened. R: Maria nu a văzut cine a spart geamul , nici cu ce a fost spart. (sin. a observa) F: Marie n'a pas vu qui a cassé la vitre, ni avec quoi elle avait été cassée. I: Maria non ha visto chi ha rotto il vetro, né con che cosa è stato rotto. E: Mary didn't see who broke the window, nor how it was broken. a ~ unde, când, cum P subiect [+animat] R: Maria nu a văzut unde s-a ascuns Paul // când a dispărut din cameră . (sin. a observa) 523

VEDEA

F: Marie n'a pas vu où s'était caché Paul // quand il avait disparu de la pièce. I: Maria non ha visto dove si era nascosto Paolo // quando fosse sparito dalla stanza. E: Mary didn't see where Paul hid // when he vanished from the room. R: Paul a văzut foarte bine unde // când // cum s-a produs accidentul. F: Paul a très bien vu où // quand // comment l'accident s'était produit. I: Paoalo ha visto molto bene dove // quando si è prodotto l'incidente. E: Paul saw exactly where // when // how the accident happened. R: Câinele a văzut unde s-a ascuns pisica. F: Le chien a vu où s'était caché le chat. I: Il cane ha visto dove si era nascosto il gatto. E: The dog saw where the cat hid. R: Nimeni nu vedea cum s-ar putea rezolva problema. (sin. a şti) F: Personne ne voyait / ne savait comment on pourrait résoudre le problème. I: Nessuno vedeva / sapeva come si sarebbe potuto risolvere il problema. E: Nobody had any idea how to solve the problem / could see how the problem might be solved. a ~ (la imperativ) să P a ~ (la imperativ) rel P a ~ (la imperativ) unde, când, cum P subiect [+persoană] R: Vezi să nu cazi! Vedeţi să nu pierdeţi trenul. (sin. a fi atent) F: Prends garde à ne pas tomber! Fais attention! Tu peux tomber! Prenez garde à ne pas rater le train. I: Bada di non cadere! Bada a non perdere il treno! E: Mind you don't fall! Mind you don't miss the train! R: Vezi ce hotărăşti! Vedeţi ce hotărâţi! (sin. a avea grijă) F: Réfléchis bien à la décision que tu vas prendre! Réfléchissez bien à la décision que vous allez prendre! I: Bada alla decisione che devi prendere! Badate alla decisione che prenderete! E: Think twice before making a decision! R: Vezi unde // când // cu cine va pleca Paul! (sin. a se interesa, a afla) F: Intéresse-toi où // quand // avec qui partira Paul. 524

I: Informati dove // quando // con chi partirà Paolo. E: Find out where // when // with whom Paul is going to leave. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a văzut fratele acum două luni. F: Marie a vu son frère il y a deux mois. I: Maria ha visto suo fratello due mesi fa. E: Mary saw her brother two months ago. R: Atletul şi-a văzut visul împlinit când a câştigat cursa de 1000 m. F: L’athlète a vu son rêve se réaliser quand il a gagné la course de 1000 m. I: L’atleta ha visto realizzato il suo sogno quando ha vinto la corsa dei 1000 m. E: The athlete saw his dream come true when he won the 1000 m race. (în constr. abs.) a~ subiect [+animat] R: Bunicul încă vede bine fără ochelari. F: Mon grand-père voit encore bien sans lunettes. I: Il nonno vede ancora bene senza occhiali. E: Grandfather can still see well without glasses. R: Câinele Mariei vede doar cu un ochi. F: Le chien de Marie ne voit qu’avec un seul œil. I: Il cane di Maria vede soltanto da un occhio. E: Mary’s dog can see only with one eye. R: Pisica vede foarte bine în întuneric. F: Le chat voit très bien dans l'obscurité. I: Il gatto vede benissimo nell'oscurità. E: The cat sees very well in the dark. R: Liliecii şi cârtiţele nu văd, dar folosesc alte simţuri pentru orientare. F: Les chauves-souris et les taupes ne voient pas, mais elles utilisent d’autres sens pour s’orienter. I: I pipistrelli e le talpe non vedono ma usano altri sensi per l’orientamento. E: Bats and moles can’t see, but use other senses for direction. a ~ pe cineva + e. p. s. subiect [+persoană] R: Nimeni nu l-a văzut pe Paul vorbind cu Maria // cu colegii săi.

VEDEA

F: Personne n'a vu Paul parler avec Marie // avec ses camarades. I: Nessuno ha visto Paolo parlare con Maria // con i suoi colleghi. E: Nobody saw Paul speaking with Mary // with his colleagues. R: Paul a văzut-o pe Maria venind la Universitate // îndreptându-se spre bibliotecă // cumpărând flori. F: Paul a vu Marie venir à l'Université // se diriger vers la bibliothèque // en train d'acheter des fleurs. I: Paolo ha visto Maria venire all'Università // andare verso la Biblioteca // comprare dei fiori. E: Paul saw Mary coming to the University // heading for the library // buying flowers. R: Paul o vede pe Maria.frumoasă // o mare vedetă. (sin. a considera) F: Paul trouve Marie belle // il voit en elle une grande vedette / il la voit devenir une grande vedette. I: Paolo trova Maria bella // la vede come una star // la vede diventare una star. E: Paul considers Mary to be beautiful // a famous star. a ~ pe cineva + prop. pred. supl. (că P, să P) subiect [+persoană] R: Maria îl vede pe Paul că munceşte serios // că se străduieşte să se adapteze noii sale situaţii. (sin. a constata) F: Marie voit Paul travailler / travaillant / qui travaille sérieusement // s'efforcer / s'efforçant / qui s'efforce de s'adapter à sa nouvelle situation. I: Maria vede che Paolo lavora // sta lavorando seriamente // che si impegna ad adattarsi alla sua nuova posizione. E: Mary sees that Paul is working hard // strives to adjust to his new situation. R: Maria nu-l vede pe Paul să muncească serios // să se străduiască să facă ceva bun. Nu-l vede c-ar fi interesat de ceva. (sin. a crede) F: Marie ne voit pas Paul travailler / travaillant sérieusement // s'efforcer / s'efforçant de faire quelque chose de bon. Elle ne le voit pas s'intéresser / s'intéressant à quoi que ce soit. I: Maria non vede Paolo lavorare seriamente // impegnarsi a fare

qualcosa di buono. Non lo vede interessarsi a qualcosa. E: Mary doesn't see Paul work hard // strive to do something good. She doesn't see him interested in anything. II. vb. intr. a ~ de ceva subiect [+persoană] R: Prietenii lui Paul au văzut de animalele şi de florile lui cât a lipsit (el) din oraş. (sin. a îngriji, a se ocupa) F: Les amis de Paul ont pris soin de ses animaux et de ses fleurs pendant son absence de la ville. I: Gli amici di Paolo hanno guardato / curato i suoi animali di casa e le sue piante tutto il tempo che è mancato dalla città. E: Paul’s friends took care of the pets and the plants while he was out of town. III.vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Copilul s-a văzut în oglindă şi a râs. F: L’enfant s’est vu dans le miroir et a ri. I: Il bambino si è visto nello specchio e ha riso. E: The child saw himself in the mirror and laughed. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Din avion, oamenii // animalele se vedeau ca nişte furnici. F: De l’avion, on voyait les hommes // les animaux grands comme des fourmis. I: Dall’aereo, le persone // gli animali si vedevano come delle formiche. E: From the plane people // the animals looked like ants. R: De departe marea se vedea ca o dungă cenuşie. F: De loin on voyait la mer / la mer se voyait comme une bande grise. I: Da lontano il mare si vedeva come una striscia grigia. E: From a distance the sea looked like a silvery line. (reciproc) R: Cei doi fraţi s-au văzut după zece ani. (sin. a se întâlni) 525

VENI

F: Les deux frères se sont vus / se sont rencontrés après dix ans. I: I due fratelli si sono visti / rivisti dopo dieci anni. E: The two brothers haven’t seen each other for ten years. R: Paul şi Maria se vedeau la discotecă // în parc // pe stradă. (sin. a se întâlni) F: Paul et Marie se voyaient / se rencontraient à la discothèque // dans le parc // dans la rue. I: Paolo e Maria si vedevano in discoteca // nel parco // per strada. E: Paul and Mary used to see / meet each other at the disco // in the park // in the street. (în constr. impers.) R: Se vede încă, nu aprinde lumina. F: On voit encore (assez bien), n’allume pas (la lumière). I: Ci si vede ancora, non accendere la luce. E: It’s not dark yet, don’t turn on the light a se ~ că P (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, dacă, cum , unde, când P) R: Se vede că s-au grăbit să ia o hotărâre. (sin. a constata) F: On voit bien qu’ils se sont hâtés de prendre une décision. I: Si vede che si sono affrettati a prendere una decisione. E: It’s obvious they made a decision in a hurry. R: Din cele întâmplate, se vede că este sincer // nu se vede dacă este sincer. (sin. a constata) F: De ce qui vient de se passer, on voit qu'il est sincère // on ne voit pas s'il est sincère. I: Da quello che è successo si vede che è sincero // non si vede se è sincero. E: From what has happened, you can see he is sincere // you can't say whether he is sincere or not. R: S-a văzut foarte bine unde // când // cum s-a întâmplat accidentul. (sin. a constata) F: On a très bien vu où // quand // comment s'est passé l'accident. I: Si è visto molto bene dove //quando // come è successo l'incidente. 526

E: It was very clear where // when // how the accident happened. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Şoferul s-a văzut nevoit / obligat să vireze brusc.(sin.a fi) F: Le chauffeur s’est vu obligé de virer brusquement. I: L’autista si è visto costretto a girare bruscamente. E: The driver was compelled to turn sharply. R: Maria se vede vedetă de cinematograf // jucând în filme de succes. (sin. a se închipui, a-şi dori să devină) F: Marie se voit vedette de cinéma // jouer dans des films de succès. I: Maria si vede una star del cinema // si immagina recitare in film di successo. E: Mary imagines herself a movie star // acting in successful movies. VENI (9. 2) (ind. prez. 1, 6 vin, 2 vii, 3 vine; conj. prez. 3, 6 să vină; imperativ 2 vino!)

I. vb. intr. a ~ + circ. (loc, timp,mod) subiect [+animat] R: Prietenii noştri vin de la Cluj // vin mâine. (sin. a sosi) F: Nos amis viennent / arrivent de Cluj // ils arrivent demain. I: I nostri amici vengono da Cluj // vengono domani. E: Our friends are coming from Cluj // are coming tomorrow. R: Paul era venit de două zile în oraş. Venise de două zile. F: Paul était en ville depuis deux jours. Il était arrivé deux jours auparavant. I: Paolo era venuto in città da due giorni. Era venuto da due giorni. E: Paul had been in town for two days. He had arrived two days earlier. R: Copiii au venit acasă târziu. (sin. a ajunge) F: Les enfants sont rentrés tard. I: I bambini sono venuti / arrivati a casa tardi. E: The children came home late. R: Fratele meu vine la film cu noi. (sin. a merge)

VENI

F: Mon frère vient au cinéma avec nous. I: Mio fratello viene al cinema con noi. E: My brother is coming to the movie with us. R: Păsările care au iernat în ţările calde vin după ce se topeşte zăpada // în martie sau aprilie. (sin. a se întoarce, a reveni) F: Les oiseaux qui ont passé l'hiver dans les pays chauds reviennent après la fonte des neiges // en mars ou en avril. I: Gli uccelli che hanno svernato nei paesi caldi ritornano dopo che la neve si scioglie // in marzo o aprile. E: The birds that spent the winter in warm countries return after the snow is gone // in March or April. subiect [-animat] R: Maria soseşte astă seară cu trenul care vine de la Timişoara. F: Marie arrive ce soir par le train qui vient de Timişoara. I: Maria arriva stasera con il treno che viene da Timisoara. E: Mary is coming tonight by the train arrving from Timisoara. R: Norii vin de la vest. F: Les nuages viennent de l’Ouest. I: Le nuvole vengono da ovest. E: The clouds come from the west. R: Cuvântul acesta vine din franceză. (sin. a proveni) F: Ce mot vient du français. I: Questa parola viene / deriva dal francese. E: This word comes from French. R: Pachetul va veni abia săptămâna viitoare. (sin. a ajunge) F: Le paquet n’arrivera que la semaine prochaine. I: Il pacco non arriverà che la settimana prossima. E: The package is only due next week. a ~ cu ceva ± circ. (loc, timp, mod) subiect [+persoană] R: Paul vine de la Bucureşti cu trenul // vine cu maşina. De data aceasta va veni cu un tren de noapte. (sin. a se întoarce, a se înapoia) F: Paul vient de Bucarest en train // en voiture. Cette fois-ci il viendra par un train de nuit. I: Paolo viene da Bucarest con il treno // in macchina. // Questa volta arriverà

con un treno della notte. E: Paul is coming from Bucharest by train // is coming by car. This time he is coming on the night train. R: Paul a venit de la congres cu multe cărţi şi cu un contract de colaborare. (sin. a se întoarce) F: Paul est rentré du congrès avec beaucoup de livres et avec un contrat de collaboration. I: Paolo è ritornato / venuto dal congresso con molti libri e con un contratto di collaborazione. E: Paul came to the congress bringing many books and a cooperation contract. a ~ cu ceva la cineva subiect [+persoană] R: Paul a venit cu flori la Maria. (sin. a aduce) F: Paul a apporté des fleurs à Marie. I: Paolo è venuto con dei fiori da Maria. E: Paul brought Mary flowers. a ~ cu cineva a ~ după cineva ± circ. (loc, timp, mod) subiect [±animat] R: Paul este în Universitate. A venit cu mine. Vine în fiecare zi cu mine. Maria a venit şi vine, de obicei, după noi. F: Paul est dans l'Université. Il est venu avec moi. Il vient chaque jour avec moi. C'est Marie qui est venue et qui vient, d' habitude, après nous. I: Paolo è all'Università. È venuto con me. Ogni giorno viene con me. Maria è venuta e viene, di solito, dopo di noi. E: Paul is in the university building. He has come with me. He comes with me every day. Mary has come and usually comes after us. R: Prietenul Mariei vine cu ea la Universitate. (sin. a însoţi) F: L'ami de Marie vient avec elle / l'accompagne à l'Université. I: L'amico di Maria viene con lei all'Università. E: Mary's boyfriend comes with / accompanies her to the university. R: La sfârşitul cursurilor, părinţii elevilor din clasele mici vin după ei la şcoală. F: À la fin des cours, les parents des élèves des petites classes viennent les chercher à l'école. 527

VENI

I: Alla fine delle lezioni, i genitori dei allunni della primaria vengono a scuola dopo di loro (a prenderli). E: At the end of classes, the parents of the primary school pupils come to pick them up. a ~ cu cineva (pe) la cineva ± circ. (timp) subiect [+persoană] R: Paul vine săptămânal cu Maria sau cu alţi prieteni (pe) la noi. (sin. a vizita) F: Paul vient chaque semaine avec Marie ou avec d'autres amis chez nous. I: Ogni settimana Paolo viene da noi con Maria o con altri amici. E: Paul visits us weekly with Mary or with other friends. a ~ pentru cineva a-i ~ (cuiva) ± circ. (loc, mod) subiect [-animat] R: A venit o telegramă pentru Maria. Este a doua telegramă care îi vine. I-a mai venit una acum două zile. F: Un télégramme est arrivé pour Marie.// Il est arrivé un télégramme pour Marie. C'est le deuxième télégramme qui arrive pour elle. Il en est arrivé un autre il y a deux jous. I: È arrivato un telegramma per Maria. È il secondo telegramma che arriva. Gliene è arrivato uno anche due giorni fa. E: A telegram has arrived for Mary. It is the second telegram that has arrived for her. Another one came two days ago. R: În ultima vreme, au venit multe cărţi pentru studenţii care învaţă japoneza. Le-au venit şi dicţionare. (sin. a sosi) F: Les derniers temps, beaucoup de livres sont arrivés pour les étudiants qui étudient le japonais. Il y a aussi des dictionnaires qui sont arrivés pour eux. I: Negli ultimi tempi sono arrrivati molti libri per gli studenti che studiano il giapponese. Sono arrivati loro anche dei dizionari. E: Many books for the students studying Japanese have arrived lately. Dictionaries have also arrived for them. a-i ~ (cuiva) ± circ. (loc, mod) (în constr. unipers. 3, 6) subiect [±animat] 528

R: Mi-a // Ţi-a // I-a venit o idee foarte bună. Şi nouă ne-au venit idei interesante, dar nu le-am valorizat. (sin. a avea) F: Il m'est // Il t'est // Il lui est venu une très bonne idée. Nous aussi nous avons eu des idées intéressantes, mais nous ne les avons pas valorisées. I: Mi è // Ti è // Gli è venuta un'idea molto buona. Anche a noi sono venute delle idee interessanti ma non le abbiamo valorizzate. E: I // you've // he's come up with a very good idea. We had some interesting ideas, too, but didn't put them into practice. R: Fratele cel mic al lui Paul îmi vine până la cot. Paul îmi vine până la umăr. (sin. a ajunge) F: Le petit frère de Paul m'arrive jusqu'aux coudes. Paul m'arrive jusqu'aux épaules. I: Il fratello minore di Paolo mi arriva al gomito. Paolo mi arriva alle spalle. E: Paul's younger brother comes up to my elbow. Paul comes up to my shoulder. R: Fustele Mariei îmi // ne vin până la genunchi. F: Les jupes de Marie me // nous arrivent jusqu'aux genoux I: Le gonne di Maria mi // ci arrivano al ginocchio. E: Mary's skirts come down to my // our knees. R: Când îşi vede bunicul în scaun rulant, Mariei îi vin lacrimi în ochi. F: Quand elle voit son grand-père dans la chaise roulante, Marie a des larmes aux yeux./ Les larmes lui viennent aux yeux. I: Quando vede suo nonno in una sedia a rotelle, a Maria vengono le lacrime agli occhi. E: When she sees her grandfather in a wheelchair, tears come to Mary's eyes. R: Bluza // Culoarea îmi // îţi // îi // ne vine bine. (sin. a se potrivi) F: La blouse // La couleur me // te // lui // nous va bien. I: La maglia // Il colore mi // ti //gli // ci sta bene. E: The blouse // The colour suits you // him // her // us fine.

VENI

R: F:

I:

E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a-i ~ (cuiva) (în constr. impers. , unipers. 3) subiect [-animat] (să P) Lui Paul // Mariei îi vine // le vine să râdă. Şi mie îmi vine să râd. Şi ţie îţi vine să râzi. Tuturor ne vine să râdem. Paul // Marie a envie de rire. // Ils ont envie de rire. Moi aussi j'ai envie de rire. Toi aussi tu as envie de rire. Nous avons tous envie de rire. A Paolo // a Maria viene da ridere. Anche a me viene da ridere. Anche a te viene da ridere. A noi tutti viene da ridere. Paul // Mary feels like laughing. I feel like laughing, too. You feel like laughing, too. We all feel like laughing. Copilului i-a venit să plângă, dar s-a abţinut. L’enfant a eu envie de pleurer mais il s’est abstenu. Al bambino è venuto da piangere ma si è trattenuto. The child felt like crying but held back his tears. a-i ~ (cuiva) + nume pred. ( cu statut de vb. copulativ) (în constr. unipers. 3) subiect [+persoană] Paul îmi vine rudă // văr // cumnat.(sin. a fi) Paul est mon parent // mon cousin // mon beau-frère. Paolo mi viene parente // cugino // cognato. Paul is my relative // cousin // brotherin-law. a ~ să P± circ. (loc, timp, mod) a ~ cu cineva să P± circ. (loc, timp, mod) a ~ după cineva să P± circ. (loc, timp, mod) subiect [+persoană] Paul va veni foarte curând // singur // la Craiova să rezolve mai multe probleme de moştenire. Paul viendra très bientôt // seul // à Craiova (pour) résoudre plusieurs problèmes d'héritage. Paolo verrà molto presto // da solo// a Craiova a risolvere parecchi problemi riguardanti l'eredità. Paul will come very soon // alone to Craiova to resolve several inheritance

matters. R: Paul şi Maria vin adesea la noi, uneori şi cu prietenii, să asculte muzică simfonică. (sin. a vizita) F: Paul et Marie viennent souvent chez nous, parfois avec leurs amis, écouter de la musique symphonique. I: Paolo e Maria vengono spesso da noi, a volte anche con degli amici, per ascoltare la musica sinfonica. E: Paul and Mary often drop by, sometimes with their friends, to listen to classical music. R: Uneori, părinţii vin după copii în tabără să vadă care sunt condiţiile de cazare şi de masă // să vadă cum se comportă în colectivitate. F: Parfois, les parents viennent après leurs enfants dans le camp voir quelles sont les conditions de logement et de repas // voir comment ils se comportent en collectivité. I: A volte i genitori seguono i loro figli al campeggio per vedere quali sono le condizioni di vitto e alloggio // per vedere come si comportano in collettività. E: Sometimes, parents come to visit their children in the camp to check the accomodation // to see how they behave in a collectivity. a ~ după ceva ± circ. (loc, timp, mod) subiect [-animat] R: Primăria vine imediat după Universitate. (sin. a fi, a fi situat) F: La Mairie est immédiatement après l’Université / est tout près de l'Université. I: Il Comune è situato subito dopo l'Università. E: The Town Hall is right next to the University. R: Primăvara vine după iarnă. (sin. a urma) F: Le printemps vient après l'hiver. I: La primavera viene dopo l'inverno. E: Spring follows winter. a~ (în constr. abs.) subiect [±animat] R: Paul trebuie să vină. Aşteptaţi-l! F: Paul doit venir. Attendez-le! I: Paolo deve arrivare. Aspettatelo! E: Paul is about to come. Wait for him! 529

VERIFICA

R: Profesorii se bucură când studenţii vin să-i consulte. F: Les professeurs sont très contents quand les étudiants viennent les consulter. I: I professori sono molto contenti quando gli studenti vengono a chiederli consiglio. E: Teachers are happy when students come to ask for their advice. R: Vine trenul // autobuzul. Nu mai ai timp să telefonezi. F: Le train // Le bus arrive. Tu n'as plus le temps de téléphoner. I: Viene / arriva il treno // l'autobus. Non hai più tempo per telefonare. E: The train // The bus is coming. You no longer have time to make a phonecall. R: Vine furtuna. Să căutăm un adăpost. F: L’orage approche.Cherchons un abri. I: Arriva la tempesta. Cerchiamo un rifugio. E: The storm is coming! a ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul a venit mulţumit de la congres. (sin. a se întoarce) F: Paul est rentré content du congrès. I: Paolo è ritornato molto contento dal congresso . E: Paul returned from the congress content. R: Fetiţa Mariei a venit plângând de la şcoală. A luat o notă proastă. F: La fillette de Marie est rentrée en pleurant de l'école. Elle a eu une mauvaise note. I: La figlia di Maria è ritornata dalla scuola piangendo. Ha preso un voto basso. E: Mary's daughter came from school crying. She received a bad mark. II. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Când se vine dintr-o călătorie obositoare, e nevoie de câteva zile de odihnă. F: Quand on rentre d’un voyage fatigant, il est nécessaire de se reposer quelques jours. I: Quando si ritorna da un viaggio faticoso, c’è bisogno di qualche giorno 530

di riposo. E: When returning from such a tiring journey, one needs a few days’ rest. R: Nu se vine cu astfel de sugestii într-o situaţie ca asta! F: On ne vient pas avec de telles suggestions dans une pareille situation! I: Non si viene con questo tipo di suggerimenti in una situazione come questa! E: You don’t come up with those sort of suggestions in such a desperate situation! VERIFICA (1) (ind. prez. 1 verific)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: La restaurant, înainte de a plăti, Paul verifică atent nota prezentată de chelner . F: Au restaurant, avant de payer,Paul vérifie attentivement la note présentée par le garçon. I: Al ristorante, prima di pagare, Paolo verifica attentamente il conto presentato dal cameriere. E: At the restaurant, before paying, Paul attentively checks the bill brought by the waiter. R: În tren sau în autobuz, controlorul verifică valabilitatea biletelor de călătorie. F: Dans le train ou dans l'autobus, le contrôleur vérifie la valabilité des titres de transport. I: In treno o in pullman, il controllore verifica attentamente la validità dei biglietti di viaggio. E: On the train or bus, the inspector checks the validity of the tickets. R: Poliţiştii // Poliţia verifică alibiurile suspecţilor. (sin. a confrunta, a controla) F: Les policiers vérifient / contrôlent // La police vérifie les alibis des suspects. I: I poliziotti verificano / controllano // La polizia verifica gli alibi delle persone sospette. E: The policemen // The police check the suspects’alibi.

VERIFICA

R: Secretara // Secretariatul a verificat autenticitatea documentelor din dosarele de bursă. F: La secrétaire // Le secrétariat a vérifié l'authenticité des documents figurant dans les dossiers de bourses. I: La segretaria // La segreteria ha verificato l'autenticità dei documenti delle pratiche delle borse (di studio). E: The secretary // The secretarial office checked the authenticity of the documents included in the bursary files. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Vameşii // Poliţia de frontieră verifică identitatea turiştilor. Verifică şi documentele de identitate ale turiştilor. Le verifică documentele de identitate. (sin. a controla) F: Les douaniers vérifient // La police de frontière vérifie l'identité des touristes. Ils vérifient // On vérifie aussi les papiers d'identité des touristes. On vérifie leurs papiers d'identité. I: I doganieri stanno // La polizia doganale sta controllando l'identità dei turisti. Verificano anche i documenti d'identità dei turisti. Verifica loro i documenti d'identità. E: The customs-officers // The customs police check the identity of the tourists. They also check the tourists' papers. They check their papers. a ~ unde, când, cum, dacă P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Vom verifica unde // cum // când a plecat Paul // dacă a spus adevărul. F: Nous vérifierons où // comment // quand est parti Paul // s'il a dit la vérité. I: Verificheremo dove // come // quando è partito Paolo // se abbia detto la verità. E: We should check where // how // when Paul left // whether he told the truth. R: Poliţia verifică ce a făcut suspectul în ziua crimei. F: La police vérifie ce que le suspect a fait le jour du crime.

I: La polizia verifica che cosa ha fatto la persona sospettata il giorno del delitto. E: The police are checking what the suspect did on the day of the murder. a ~ rel. P subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Comisia de anchetă a verificat cine a făcut reclamaţiile împotriva conducerii instituţiei // ce s-a întâmplat după anchetă. (sin. a controla) F: La commission d’enquête a vérifié qui avait porté plainte contre la direction de l’institution // ce qui s'était passé après l'enquête. I: La commissione d'inchiesta ha verificato chi aveva fatto delle denunce contro la direzione dell'istituzione // che cosa è successo dopo l'inchiesta. E: The investigation commission has checked who had made claim against the board of the institution // what happened after the enquiry. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Comisia // Inspectorul financiar l-a verificat pe Paul. F: La Commission // L'inspecteur des finances a vérifié Paul. I: La commissione // L'Ispettore finanziario ha controllato Paolo // ha fatto una verifica da Paolo. E: The commission // The financial inspector investigated Paul. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Contabilul îşi verifică atent conturile înainte de a depune bilanţul. F: Le comptable vérifie attentivement ses comptes avant de déposer son bilan. I: Il contabile verifica attentamente i suoi conti prima di presentrare il bilancio. E: The manager checks the accounts thoroughly before submitting the account. II. vb. refl. a se ~ subiect [-animat] R: Această teorie nu se verifică în practică. F: Cette théorie ne se vérifie pas en pratique. 531

VINDE

I: Questa teoria non si verifica nella pratica. E: His theory does not work in practice. (cu sens pasiv) subiect [±animat R: În toate aeroporturile se verifică atent toţi călătorii şi bagajele (lor). F: Dans tous les aéroports sont vérifiés attentivement tous les voyageurs et leurs bagages. I: In tutti gli aeroporti si verificano attentamente tutti i viaggiatori e i loro bagagli. E: In all airports all travellers and their luggage are inspected attentivelly. R: Informaţiile despre eşecul tratativelor nu s-au verificat. (sin. a se confirma) F: Les informations sur l'échec des pourparlers ne se sont pas confirmées. I: Le informazioni sull'insuccesso delle trattative non sono state ancora verificate. E: The information on the failure of the talks hasn't been checked. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (unde, când, cum, dacă P, rel. P) R: Trebuie să se verifice unde // când // cum s-au făcut aceste declaraţii // dacă mărturia este adevarată sau falsă. (sin. a controla) F: Il faut vérifier / Il faut qu'on vérifie où // quand // comment ont été faites ces déclarations // si le témoignage est vrai ou faux. I: Si deve verificare dove // quando // come sono state fatte queste dichiarazioni // se la testimonianza è vera o falsa. E: It should be checked where // when // how these statements were made // if the statement is true or false. R: Nu s-a verificat cine a transmis acest mesaj şi nici cui i s-a transmis // pentru cine a fost transmis. (sin. a controla) F: On n'a pas vérifié qui a transmis ce message, ni a à qui il a été transmis // pour qui il a été transmis. I: Non è stato ancora verificato chi ha trasmesso questo messaggio e neanche a chi è stato trasmesso // per chi è stato trasmesso. 532

E: It hasn't been checked who sent this message, nor whom it was sent to // why it was sent. VINDE (14. 4) (ind. prez. 1, 6 vând, 2 vinzi, 3 vinde; perf. simplu 1 vândui, 2 vânduşi etc.; m. m. c. perf. 1 vândusem, 2 vânduseşi etc.; conj. prez. 3, 6 să vândă; ger. vânzând; part. vândut)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (mod) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Maria cultivă flori şi le vinde. (Ea) vinde flori la piaţă. F: Marie cultive des fleurs et les vend. Elle vend des fleurs au marché. I: Maria coltiva dei fiori e le vende. Lei vende (dei) fiori al mercato. E: Mary cultivates flowers and sells them. She sells flowers at the market. R: Statul a vândut majoritatea hotelurilor. F: L’État a vendu la plupart des hôtels. I: Lo Stato ha venduto la maggior parte degli alberghi. E: The state has sold most hotels. R: Anumiţi comercianţi // Anumite magazine vând angro // cu amănuntul // pe credit. F: Certains commerçants // Certains magasins vendent en gros // en détail // à crédit. I: Certi commercianti // Certi negozi vendono all'ingrosso // al dettaglio // a credito. E: Certain tradesmen // Certain stores sell wholesale // by retail // on credit. R: Anumite persoane vând animale de companie la preţuri simbolice. F: Certaines personnes vendent des animaux de compagnie à des prix symboliques. I: Certe persone vendono animali di compagnia a prezzi simbolici. E: Certain people sell pets for nothing. a-i ~ ceva (cuiva) ± circ. (timp, mod) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Librarul ne-a vândut, mie, lui Paul şi Mariei mai multe cărţi la jumătate de preţ.

VINDE

F: Le libraire nous a vendu, à moi, à Paul et à Marie plusieurs livres à moitié prix. I: Il libraio ha venduto a me, a Paolo e a Maria molti libri a mettà prezzo. E: The bookseller sold Paul, Mary and me several books at half price. R: Autoritatea pentru privatizare a vândut unor investitori străini o parte din acţiunile uzinelor de autoturisme. F: L’autorité pour la privatisation a vendu à des investisseurs étrangers une partie des actions des usines d’automobiles. I: L'Autorità per la privatizzazione ha venduto agli investitori stranieri una parte delle azioni delle fabbriche di automobili. E: The privatisation office sold part of the car factories stock to foreign investors. R: Unchiul lui Paul va vinde, în curând, unuia dintre vecinii săi casa moştenită de la părinţi. F: L' oncle de Paul vendra bientôt à un de ses voisins la maison qu'il a héritée de ses parents. I: Lo zio di Paolo venderà fra poco ad un vicino la casa ereditata dai genitori. E: Paul's uncle will soon sell the house he inherited to one of his neighbours. a ~ pe cineva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Cluburi // Persoane autorizate vând sportivi, în special jucători de fotbal. F: Des clubs // Des personnes autorisées vendent des sportifs, tout spécialement des joueurs de football. I: Le società // Le persone autorizzate vendono degli sportivi, specialmente calciatori. E: Clubs // Authorised persons sell sportsmen, especially football players. R: Uneori, din răzbunare sau pentru a-şi micşora pedeapsa , unul sau altul dintre bandiţii care lucrează în grup îi vând pe ceilalţi complici. (sin. a deconspira, a trăda) F: Parfois, pour se venger ou pour diminuer sa peine, l'un ou l'autre des malfaiteurs qui agissent en groupe vend / trahit ses complices.

I: A volte, per vendetta o per diminuire la loro pena, uno o l’altro dei delinquenti che lavorano in gruppo vendono / tradiscono gli altri complici. E: Sometimes, out of revenge or in order to reduce their sentence, one or another criminals working in group betrays his accomplices. a ~ rel. P subiect [+persoană] R: Maria a vândut ceea ce a moştenit de la părinţi. F: Marie a vendu ce qu'elle avait hérité de ses parents. I: Maria ha venduto ciò che ha ereditato dai genitori. E: Mary sold what she inherited from her parents. (în constr. abs.) a ~ ± circ. (mod, scop) subiect [±animat] R: Magazinul nostru a vândut sub preţ. Am vândut ieftin pentru a termina mai repede stocul. F: Notre magasin a vendu à perte. On a vendu pour liquider plus vite le stock. I: Il nostro negozio ha venduto sotto costo. Abiamo venduto a buon mercato per terminare più presto lo stock. E: Our store sold below cost. It sold cheap to clear the stock sooner. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Vecinul lui Paul şi-a vândut maşina. F: Le voisin de Paul a vendu sa voiture. I: Il vicino di Paolo ha venduto la sua automobile. E: Paul’s neighbour sold his car. R: Maria şi-a vândut colecţia de timbre // bijuteriile. F: Marie a vendu sa collection de timbres // ses bijoux. I: Maria ha venduto la sua collezione di francobolli // i suoi gioielli. E: Mary sold her stamp collection // jewels. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Clubul de fotbal şi-a vândut mai mulţi jucători. F: Le Club de football a vendu plusieurs de ses joueurs. I: La spocietà calcistica ha venduto parecchi suoi calciatori. 533

VINDECA

E: The football club sold several of its players. R: Unul dintre hoţi şi-a vândut complicii. (sin. a trăda, a deconspira) F: L'un des voleurs a vendu ses complices. I: Uno dei ladri ha venduto / tradito i suoi complici. E: One of the thieves sold out his accomplices. III.vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Din totdeauna, în timpul războiului // ocupaţiei străine, anumite persoane s-au vândut duşmanului.(sin. a colabora) F: Depuis toujours, pendant la guerre // sous l'occupation étrangère, certaines personnes se sont vendues à / ont collaboré avec l'ennemi. I: Da sempre, durante la guerra // l'occupazione straniera, certe persone si sono vendute al nemico. E: For ever, in time of war // foreign occupation, certain persons have sold themselves to the enemy. (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Caii de rasă se vând foarte scump. F: Les chevaux de race se vendent très cher / coûtent très cher. I: I cavalli di razza si vendono molto cari. E: Thoroughbred horses are very expensive. R: Mărfurile bune se vând imediat. F: Les marchandises de bonne qualité se vendent immédiatement. I: Le merci buone si vendono subito. E: Quality goods sell right away. R: Obiectele de colecţie se vând la licitaţie. F: Les objets de collection se vendent aux enchères. I: Gli oggetti di collezione si vendono all'asta. E: Collection items are sold in auctions. R: Cu cât se vinde mierea? F: Combien coûte le miel? I: A quanto si vende il miele? E: How much is the honey?

534

VINDECA (1) (ind. prez. 1 vindec)

I. vb. tr. a ~ pe cineva (de ceva) subiect [±animat] R: Medicul l-a vindecat pe bolnav. F: Le médecin a guéri le malade I: Il medico ha guarito il malato. E: The doctor has healed the sick man. R: Tratamentul homeopatic l-a vindecat pe tatăl meu de insomnie. F: Le traitement homéopathique a guéri mon père de son insomnie. I: Il trattamento omeopatico ha guarito mio padre dall’insonnia. E: The homeopathic treatment cured father’s insomnia. R: Timpul îl va vindeca pe Paul de timiditate. F: Le temps guérira la timidité de Paul. I: Il tempo guarirà Paolo dalla timidezza. E: Time will cure Paul's timidity. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Mama şi-a vindecat copilul cu ceaiuri (din plante). F: La mère a guéri son enfant avec des tisanes. I: La madre ha guarito il suo bambino con delle tisane. E: The mother cured her child with herbal tea. R: Paul şi-a vindecat ulcerul (la stomac) // alergia la praf // timiditatea. F: Paul a guéri son ulcère (à l'estomac) // son allergie à la poussière // sa timidité. I: Paolo ha guarito la sua ulcera (allo stomaco) // la sua allergia alla polvere // la sua timidezza. E: Paul cured his ulcer // his dust allergy // his timidity. II. vb. refl. a se ~ + circ. (timp, mod) subiect [±animat] R: Pacientul s-a vindecat greu. (sin. a se însănătoşi) F: Le patient a guéri difficilement. I: Il paziente è guarito con difficoltà.

VISA

E: The patient recovered with difficulty. R: Rana s-a vindecat repede // în câteva zile. (sin. a se cicatriza, a se închide) F: La blessure a guéri vite // en quelques jours. I: La ferita è guarita / cicatrizzata velocemente // in qualche giorno. E: The wound healed quickly // in a few days. R: Unele boli se vindecă numai după un tratament îndelungat. F: Certaines maladies ne guérissent qu'après un long traitement. I: Certe malattie si guariscono solo dopo una lunga cura. E: Some diseases heal only after a long treatment. a se ~ de ceva + circ. (timp, mod) subiect [±animat] R: Paul s-a vindecat de guturai // de gripă. F: Paul a guéri son rhume // sa grippe. I: Paolo si è guarito dal raffreddore // dall'influenza. E: Paul got over his cold // flu. a se ~ rel. P + circ. (timp, mod) subiect [±animat] R: Nu se vindecă repede cine nu ia medicamente // cine nu respectă tratamentul. F: Celui qui ne prend pas de médicaments // qui ne respecte / n'observe pas le traitement ne guérit pas vite. I: Non guarisce velocemente chi non prende delle medicine // chi non rispetta la cura. E: Those who don't take medicine // respect the treatment don't heal quickly. VISA (4) (ind. prez. 1 visez)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Copilul a visat multe jucării // un căţel şi s-a trezit. F: L’enfant a rêvé de beaucoup de jouets // d'un petit chien et il s’est réveillé. I: Il bambino ha sognato molti giocattoli // un cagnolino e si è svegliato. E: The child dreamed about many toys // a dog and woke up.

R: Maria i-a visat pe colegii ei de şcoală. F: Marie a rêvé de ses camarades d’école. I: Maria ha sognato i suoi compagni di scuola. E: Mary dreamed about her schoolmates. a ~ că P a ~ să P subiect [+persoană] R: Maria a visat că ajunsese o actriţă cunoscută. F: Marie a rêvé qu’elle était devenue une actrice célèbre. I: Maria ha sognato di essere diventata un’attrice famosa. E: Mary dreamed she had become a famous actress. R: Ea visează să ajungă la Hollywood. (sin. a aspira, a dori) F: Elle rêve / caresse le rêve d’arriver à Hollywood. I: Lei sogna di arrivare a Hollywood. E: She dreams of going to Hollywood. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Copilul şi-a visat jucărille primite la Crăciun. Şi-a visat şi prietenii. F: L'enfant a rêvé des jouets q'il avait reçus à Noël. Il a rêvé aussi de ses copains. I: Il bambino ha sognato i giocattoli ricevuti a Natale. Ha sognato anche i suoi amici. E: The child dreamed about the toys received at Christmas. He also dreamed about his friends. II. vb. intr. a~ subiect [+persoană] R: Sora mea visa şi râdea în somn. F: Ma sœur rêvait et riait dans son sommeil. I: Mia sorella sognava e rideva nel sonno. E: My sister was dreaming and laughing in her sleep. R: Fata visa, privind distrată pe fereastră. (sin. a medita) F: La jeune fille rêvassait, en regardant distraitement par la fenêtre. I: La ragazza sognava, guardando distrattamente dalla finestra. 535

VIZITA

E: The girl was daydreaming as she stared out of the window. a ~ la ceva subiect [+persoană] R: Paul visa la călătorii îndepărtate. F: Paul rêvait à / songeait à des voyages au bout du monde. I: Paolo sognava viaggi lontani. E: Paul was dreaming of travelling to the end of the world. III. vb. refl. a se ~ + circ. (loc) subiect [+persoană] R: Maria se visează adesea în Franţa // la bunici // la mare. F: Marie rêve souvent qu'elle est en France // chez ses grands parents // à la mer. I: Maria sogna spesso di essere in Francia // dai nonni // al mare. E: Mary often dreams she is in France // at her grandparents' // at the seaside. a se ~ că P subiect [+persoană] R: Maria s-a visat că era studentă // că participa la Jocurile Olimpice. F: Marie a rêvê qu'elle était étudiante // qu'elle participait aux Jeux Olympiques. I: Maria ha sognato di essere studentessa (universitaria) //di partecipare ai Giochi Olimpici. E: Mary dreamt she was a student // she was taking part in the Olympic Games. a se ~ + e. p. s. ± circ. (loc) subiect [+persoană] R: Băiatul se visa explorator la Polul Nord. (sin. a-şi dori să devină) F: Le garçon se voyait explorateur au Pôle Nord. I: Il ragazzosi sognava di fare l’esploratore al Polo Nord. E: The boy dreamed of becoming an explorer. R: Tânăra actriţă se visa celebră // interpretând roluri celebre. (sin. a-şi dori să devină) F: La jeune actrice se voyait célèbre // interpréter des rôles célèbres. I: La giovane attrice sognava di essere celebre // di recitare ruoli celebri. E: The young actress dreamed of being famous // performing famous parts. 536

VIZITA (4) (ind. prez. 1 vizitez)

I. vb. tr. a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [+persoană] R: Turiştii au vizitat castelul şi muzeul // Delta Dunării // Nordul Moldovei. F: Les touristes ont visité le château et le musée // le Delta du Danube // le Nord de la Moldavie. I: I turisti hanno visitato il castello e il museo // il Delta del Danubio // il nord della Moldavia. E: The tourists visited the castle and the museum // the Danube Delta // the north of Moldavia. R: Prietenii mei l-au vizitat pe fratele lui Paul. F: Mes amis ont rendu visite au frère de Paul. I: I miei amici hanno visitato il fratello di Paolo. E: My friends went to see / called on Paul’s brother. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria îşi vizitează rudele // proprietăţile în fiecare vară. F: Marie rend visite à ses parents / visite ses propriétés chaque été. I: Maria fa visita ai suoi parenti // alle sue proprietà ogni estate. E: Mary visits her relatives // her properties each summer. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) subiect [±animat] R: Bolnavii se vizitează de către familie după un program fixat de spital. F: Les malades sont visités par la famille selon un programme fixé par l' hôpital. I: I malati sono visitati dalla famiglia a secono un orario fissato dall'ospedale. E: The patients can’t be visited without the doctor’s permission. R: Castelele deschise publicului se vizitează doar duminica. F: Les châteaux ouverts au public ne sont visités que le dimanche.

VOI

I: I castelli aperti al pubblico si visitano soltanto di domenica. E: Castles open to the public can be visited only on Sundays. (reciproc) R: Fraţii Mariei se vizitează destul de des. F: Les frères de Marie se rendent visite assez souvent. I: I fratelli di Maria si fanno visita abbastanza spesso. E: Mary’s brothers call on each other quite often. VOI (11) (ind. prez. 1, 6 voiesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [+animat] R: Paul voia un pahar cu apă // o bere // o cafea. (sin. a dori) F: Paul voulait un verre d'eau // une bière // un café. I: Paolo voleva un bicchiere d'acqua // una birra // un caffè. E: Paul wanted a glass of water // a beer // a cup of coffee. R: Câinele mai voia mâncare. (sin. a dori) F: Le chien voulait encore de la nourriture / voulait encore manger. I: Il cane voleva ancora da mangiare. E: The dog still wanted some food. a ~ să P subiect [±animat] R: Copiii voiau să meargă la joacă. F: Les enfants voulaient aller jouer. I: I bambini volevano andare a giocare. E: The children wanted to go out to play. R: Calul nu voia să sară peste obstacol. F: Le cheval refusait de sauter par dessus l'obstacle. I: Il cavallo non voleva scavalcare l'ostacolo. E: The horse wouldn't jump over the hurdle. R: Animalele voiau să iasă din curte. F: Les animaux voulaient sortir de la cour. I: Gli animali volevano uscire dal cortile. E: The animals wanted to get out of the farmyard. R: Conducerea Universităţii voia // va voi să mobilizeze studenţii la amenajarea bibliotecii. (sin. a dori, a intenţiona)

F: La direction de l'Université voulait // voudra mobiliser les étudiants pour participer à l'aménagement de la bibliothèque. I: La direzione dell'Università voleva // vorrà mobilitare gli studenti per sistemare la biblioteca. E: The University administration wanted // will want to mobilise all the students to fit out the library. II. vb. refl. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] R: Paul se voia recunoscut ca reprezentant al tuturor tinerilor din partid. Se voia reprezentantul tuturor tinerilor din partid. F: Paul se voulait le représentant de tous les jeunes du parti. Il voulait être le représentant de tous les jeunes du parti. I: Paolo voleva essere riconosciuto come rappresentante di tutti i giovani del partito. Voleva essere il rappresentante di tutti i giovani del partito. E: Paul wanted to be the spokesman of all the young in the party. He wanted to be the spokesman af all the young in the party.

R: F: I: E: R:

F:

III. vb. auxiliar (pt. viitor prezent) Eu voi // Tu vei // El // Ea va // Noi vom // Voi veţi // Ei // Ele vor pleca în curând. Je partirai // Tu partiras // Il // Elle partira // Nous partirons // Vous partirez // Ils // Elles partiront bientôt. Io partirò // Tu partirai // Lui // Lei partirà // Noi partiremo // Voi partirete // Loro partiranno molto presto. I am // You are // He // She is // We // You // They are going to leave soon. (ptr. viitor anterior) Eu voi fi // Tu vei fi // El // Ea va fi // Noi vom fi // Voi veţi fi // Ei //Ele vor fi promis să vin // să vii // să vină // să venim // să veniţi // să vină , dar .... Il se peut que j'aie // que tu aies // qu'il // elle ait // que nous ayons // que vous ayez qu'ils //qu' elles aient promis de venir, mais ... 537

VOPSI

I: Avrò // Avrai // Avrà // Avremo // Avrete // Avranno promesso di venire, ma... E: I // you // he // she // we // you // they might have promised to come, but... (pt. prezumtiv prezent) R: Eu voi fi // Tu vei fi // El // Ea va fi // Noi vom fi // Voi veţi fi // Ei // Ele vor fi având // ştiind // dorind // spunând ceva, dar ... F: Il se peut que j'aie // que tu aies // qu'il // qu' elle ait // que nous ayons // que vous ayez qu'ils // qu'elles elles aient quelque chose mais... Il se peut que je sache // que je veuille // que je dise quelque chose, mais ... I: Avrò // Avrai // Avrà // Avremo // Avrete // Avranno avuto // voluto // detto qualcosa, ma... E: I // You // He // She // We // You //They / /would have had // known // wanted // said something, but... R: Voi fi ştiind eu câte ceva // ce voi fi ştiind, dar voi nu ştiţi nimic. F: Il se peut que je sache peu de chose // que je ne sache pas grand-chose // Je ne sais sans doute pas grand-chose, mais vous, vous ne savez rien. I: E’ possibile che io sappia qualcosa // che io non sappia un gran che, ma voi non sapete niente. E: I may know a few things // what I know, but you know nothing. R: Va fi venind el oare astăzi? Nu cred. F: Se peut-il qu'il vienne aujourd'hui ? Je ne crois pas. I: E’ possibile che lui venga oggi? Non (lo) credo. E: I wonder if he’s coming today. I doubt it. R: Vei fi ştiind ceva din materie, dar nu spui // nu ai spus nimic coerent. F: Il se peut que tu saches quelque chose de la matière, mais tu ne dis // tu n'as dit rien de cohérent. I: E’ possibile che tu sappia qualcosa sull’argomento, ma non puoi dire // non hai detto niente di coerente. E: You may know something of the subject, but you haven’t said anything coherent. (pt. prezumtiv perfect) R: Eu voi fi // Tu vei fi // El // Ea va fi // Noi vom fi // Voi veţi fi // Ei // Ele vor 538

fi avut // ştiut // spus ceva, dar.... F: Il se peut que j'aie // que tu aies // qu'il // qu'elle ait // que nous ayons //que vous ayez // qu'ils // qu'elles aient su // dit quelque chose, mais... I: Avrei // Avresti // Avrebbe // Avremmo // Avreste // Avrebbero avuto // saputo // detto qualcosa, ma... E: I // You // He // She // We // You // They might have had // known // said something but... R: Voi fi făcut eu multe prostii la viaţa mea, dar de data asta am întrecut orice limită. F: Il se peut que j'aie fait // J'ai sans doute fait beaucoup de bêtises dans ma vie, mais cette fois, j'ai dépassé toute limite. I: E’ possibile che io abbia fatto molte stupidaggini nella mia vita, ma ho superato ogni limite. E: I may have made many silly thngs in my life, but this time I went beyond all bounds. R: Vei fi fost tu // Va fi fost ea cândva tânără şi frumoasă , acum însă nu mai eşti // este decât o bătrânică simpatică. F: Il se peut que tu aies été // qu'elle ait été jadis jeune et bell , mais maintenant tu n'es // elle n'est qu'une vieille sympathique. I: Può darsi che nella tua // sua giovinezza tu sia stata // lei sia stata molto bella, però adesso sei // è solo una vecchierella simpatica. E: You // She may have been young and beautiful once, but know you are // she is nothing but a nice old lady. VOPSI (10) (ind. prez. 1, 6 vopsesc)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (loc, mod) subiect [+persoană] R: Mama a vopsit lână pentru puloverul Mariei. F: La mère a teint de la laine pour le pull de Marie. I: La madre ha tinto la lana per il golf di Maria. E: Mother dyes wool for Mary’s pullover. R: Paul vopseşte gardul curţii // banca din grădină.

VORBI

F: Paul peint / peinture la palissade de la cour // les bancs du jardin. I: Paolo vernicia la palizzata / la recinzione della casa // la panchina del giardino. E: Paul is painting the fence of the yard // the bench in the garden. R: De Paşte, Maria vopseşte ouăle în roşu. F: Pour les Pâques, Marie peint / colorie les œufs en rouge. I: Per la Pasqua Maria colora le uova di rosso. E: At Easter, Mary coloures eggs red. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva ± circ. (mod, loc) subiect [+persoană] R: Mama a vopsit rochia Mariei. I-a vopsit-o acasă // la vopsitorie // în negru. F: La mère a teint la robe de Marie. Elle a teint sa robe à la maison // à la teinturerie // en noir. I: La madre ha tinto il vestito di Maria. Gliel'ha tinto a casa // in tintoria // di nero. E: Mother has dyed Mary’s dress. She dyed it at home // she had it dyed at the dry cleaner's // in black. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a vopsit părul în roşu. F: Marie s’est fait teindre les cheveux en rouge. Marie a teint ses cheveux en rouge. I: Maria si è tinti i capelli di rosso. E: Mary had her hair coloured red. II. vb. refl. a se ~ subiect [+persoană] R: Maria s-a vopsit. Este blondă acum. F: Marie a teint ses cheveux. Elle est blonde maintenant. I: Maria ha tinto i suoi capelli. Ora è bionda. E: Mary coloured her hair. She is blonde now. (cu sens pasiv) R: Anumite ţesături sintetice nu se vopsesc decât industrial. F: Certains tissus synthétiques ne sont teints qu'industriellement. I: Certi tessuti sintetici non si tingono che industrialmente.

E: Certain synthetic fabrics can be dyed only industrially. (în constr. impers.) R: În trecut se vopsea cu plante şi cu coajă de copac. F: Jadis, on teignait avec des plantes et de l'écorce d'arbre. I: In passato si tingeva con piante e corteccia di albero. E: In the past they used to dye things using plants and the bark of trees. VORBI (10) (ind. prez. 1, 6 vorbesc)

I. vb. intr. a ~ ± circ. (mod, timp, loc) subiect [+animat] R: Nu toţi copiii încep să vorbească la aceeaşi vârstă. Unii nu vorbesc decât la vârsta de 3-4 ani. F: Tous les enfants ne commencent pas à parler au même âge. Certains ne parlent qu'à l'âge de 3-4 ans. I: Non tutti i bambini incominciano a parlare alla stessa età. Certi parlano solo a 3-4 anni di età. E: Not all children start speaking at the same age. Some only start speaking when they are 3 or 4. R: Unii copiii vorbesc foarte mult acasă şi nu vorbesc la şcoală, alţii vorbesc mult în colectivitate şi nu vorbesc acasă. F: Certains enfants parlent beaucoup à la maison et ne parlent pas à l'école, d'autres parlent beaucoup en collectivité et ne parlent pas à la maison. I: Certi bambini parlano molto a casa e non parlano a scuola, altri parlano molto in collettività e non parlano a casa. E: Some children speak very much at home and don't speak at school, others speak much in company and don't speak at home. R: Papagalul vecinei mele vorbeşte. Vorbeşte într-una. F: Le perroquet de ma voisine parle. Il jase tout le temps. I: Il pappagallo della mia vicina parla. Parla continuamente. E: My neighbour's parrot can speak. It speaks all the time. 539

VORBI

R: Profesorul nostru vorbeşte tare // repede. Vorbeşte de mai bine de o oră // în faţa studenţilor din anul I. F: Notre professeur parle à haute voix / haut // vite. Il parle depuis plus d'une heure // devant les étudiants de la I-ère année. I: Il nostro professore parla a voce alta // velocemente. Parla da più di un'ora // davanti agli studenti del primo anno. E: Our professor speaks loudly // fast. He has been speaing for more than an hour // he is speaking to the first year students. R: Majoritatea studenţilor vorbesc englezeşte // franţuzeşte // nemţeşte // italieneşte. Vorbesc bine //curent // cu dificultate // ezitând // cu greşeli . (sin. a se exprima) F: La plupart des étudiants parlent (l')anglais // (le) français // (l') allemand // (l') italien. Ils parlent bien // couramment // avec difficulté // en hésitant //avec des fautes. I: La maggior parte degli studenti parla l'inglese // il francese // il tedesco // l'italiano. Parlano bene // correntemente // con difficoltà // esitando// con degli errori. E: Most of the students speak English // French // German // Italian. They speak well // fluenty// with difficulty // with hesitations // with mistakes. a ~ despre, de ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Toată lumea vorbeşte despre democraţie // despre drepturile omului // despre război. (sin. a discuta) F: Tout le monde parle de démocratie // des droits de l'homme // de la guerre. I: Tutti parlano di democrazia // dei diritti della persona // della guerra. E: Everybody speaks about democracy // about human rights // about the war. R: Ziarele // Posturile de radio şi de televiziune // Parlamentele ţărilor europene vorbesc despre iminenţa războiului // despre soluţii politice // despre rolul Naţiunilor Unite în rezolvarea conflictelor. (sin a discuta, a dezbate) F: Les journaux // Les postes de radio et de télévision // Les Parlements des pays 540

européens parlent de l'imminence de la guerre // des solutions politiques // du rôle des Nations Unies dans la solution des conflits. I: I giornali // I canali radio e televisivi // I Parlamenti dei paesi europei parlano dell’imminenza della guerra // delle soluzioni politiche // del ruolo delle Nazioni Unite nel risolvere i conflitti. E: The newspapers // The radio and TV channels // The Parliaments of European countries speak about the imminent war // political solutions // the role of the United Nations in solutioning conflicts. R: Mai mulţi psihologi vorbesc, în lucrările lor, despre impactul informaticii asupra comunicării interumane. (sin. a discuta, a analiza) F: Plusieurs psychologues parlent, dans leurs ouvrages, de l'impact de l'informatique sur la communication interhumaine. I: Parecchi psicologi parlano, nei loro lavori, dell'impattto dell'informatica sulla comunicazione interpersonale. E: Several psychologists speak, in their works, about the impact of informatics on interhuman communication. a ~ de, despre ceva ± circ. (mod, timp, loc) subiect [±animat] R: Spre sfârşitul semestrului, studenţii vorbesc, din ce în ce mai des, de / despre programarea examenelor // de vacanţă. (sin. a discuta) F: Vers la fin du semestre, les étudiants parlent, de plus en plus fréquemment, de la programmation des examens // des vacances. I: Verso la fine del semestre, gli studenti parlano sempre più spesso della programmazione degli esami // delle vacanze. E: Towards the end of the term, students speak, more and ore often, about the exam schedule // the vacation. R: Toată familia vorbeşte cu mândrie de succesul Mariei la concursul de atletism. (sin. a discuta) F: Toute la famille parle avec fierté du succès de Marie au concours d'athlétisme.

VORBI

I: Tutta la famiglia parla con orgoglio del successo di Maria alla gara atletica. E: The entire family speaks proudly about Mary's success at the athletics championships. a ~ de, despre cineva subiect [+persoană] R: Lui Paul nu-i place sa vorbească de / despre / familia lui // despre prietenii lui. (sin. a discuta) F: Paul n'aime pas parler de sa famille // de ses amis. I: A Paolo non piace parlare della sua famiglia // dei suoi amici. E: Paul doesn't like speaking about his family // abot his friends. R: Subalternii nu trebuie să vorbească (urât) despre superiorii lor. F: Les subalternes ne doivent pas parler (dire du mal) de leurs supérieurs. I: Gli impiegati non devono parlare (male) dei superiori. E: Employees mustn't speak (ill) of their employers. a ~ cu cineva (despre ceva) subiect [+persoană] R: Paul vorbeşte cu toţi colegii // cu toată lumea. Vorbeşte cu ei despre muzică // despre sport // despre literatură. (sin. a discuta, a se întreţine) F: Paul parle avec tous ses camarades // avec tout le monde. Il parle avec eux musique // sport // littérature. I: Paolo parla con tutti i suoi compagni // con tutti. Parla con loro di musica // di sport // di letteratura. E: Paul speaks with all his colleagues // with everybody. He talks to them about music // sport // literature. R: În vizita făcută la Universitate, ambasadorul Franţei a vorbit cu profesorii şi cu studenţii de la toate facultăţile. A vorbit cu studenţii despre perspectivele de a se integra pe piaţa europeană a muncii. (sin. a discuta) F: Lors de la visite (qu' il a faite) à l'Université, l'ambassadeur de France a parlé avec les professeurs et avec les étudiants. Il a parlé avec les étudiants des perspectives (qu'ils ont) de s'intégrer sur le marché européen du travail.

I: Durante la sua visita all'Università, l'Ambasciatore della Francia ha parlato con i professori e con gli studenti di tutte le facoltà. Ha parlato con gli studenti delle loro possibilità di integrarsi sul mercato europeo del lavoro. E: On his visit to the University, the French ambassador spoke with the professors and students of all the faculties. He spoke with the students about their chances of entering the European labour market. a ~ cu cineva ± circ. (mod. timp) a-i ~ (cuiva) ± circ. (mod. timp) subiect [+persoană] R: Paul le vorbeşte vecinilor foarte politicos. (sin. a se adresa) El vorbeşte respectuos cu toată lumea. F: Paul parle / s'adresse très respectueusement à ses voisins. Il parle poliment avec tout le monde. I: Paolo parla con molto rispetto ai suoi vicini di casa. Lui parla con molta cortesia con tutti. E: Paul speaks to his neighbours very politely.He speaks politely to everyone. a ~ (cu cineva) pentru cineva, în favoarea cuiva subiect [+persoană] R: Paul a vorbit cu directorul său pentru Maria. (sin. a interveni) F: Paul a parlé avec son directeur pour Marie. I: Paolo ha parlato al suo direttore in favore di Maria. E: Paul spoke to his director for Mary. R: Paul a vorbit în favoarea prietenului său. (sin. a interveni, a pleda) F: Paul a parlé en faveur de son ami. I: Paolo ha parlato in favore del suo amico. E: Paul spoke for his friend. a-i ~ cuiva despre ceva a-i ~ cuiva despre cineva subiect [+persoană] R: Paul le-a vorbit părinţilor despre intenţia lui de a se căsători // despre Maria. (sin. a informa, a comunica) F: Paul a parlé à ses parents de son intention de se marier // de Marie. I: Paolo ha parlato ai suoi genitori della sua intenzione di sposarsi // di Maria. 541

VORBI

E: Paul told his parents about his intention of getting married // about Mary. R: Rectorul le-a vorbit studenţilor despre noul regulament al Universităţii. (sin. a prezenta) F: Le Recteur a parlé aux étudiants du nouveau règlement de l'Université. I: Il Rettore ha parlato agli studenti del nuovo regolamento dell'Università. E: The rector spoke to the students about the new University regulations. R: Profesorul de literatură le-a vorbit studenţilor despre scriitorii contemporani // despre laureaţii premiului Nobel // despre personajele atipice. F: Le professeur de littérature a parlé à ses étudiants des écrivains contemporains // des lauréats du prix Nobel // des personnages atypiques. I: Il professore di letteratura ha parlato ai suoi studenti degli scrittori contemporanei // dei personaggi letterari atipici. dei laureati del premio Nobel. E: The literature teacher spoke to the students about contemporary writers // about Nobel prizewinners // about atypical characters. a-şi ~ (reciproc) R: Fraţii şi-au vorbit din nou după cinci ani. F: Les frères se sont parlé de nouveau après cinq ans. I: I fratelli si sono parlati di nuovo dopo cinque anni. E: The brothers spoke to each other again after five years. II. vb. tr. a ~ ceva subiect [+animat] R: Maria vorbeşte trei limbi străine. Vorbeşte bine engleza şi mai puţin bine franceza şi germana. F: Marie parle trois langues étrangères. Elle parle bien l'anglais et un peu moins bien le français et l'allemand. I: Maria parla tre lingue straniere. Parla bene l'inglese e meno bene il francese e il tedesco. 542

E: Mary speaks three foreign languages. She speaks English well and French and German not so well. a-şi ~ pe cineva + circ. (mod) (cu dat. pos.) R: Maria şi-a vorbit de rău vecinii. F: Marie a dit du mal de ses voisins. I: Maria ha sparlato / parlato male dei vicini di casa. E: Mary spoke ill of / slandered her neighbours. III. vb. refl. a se ~ ± circ. (mod, timp, loc) (în constr. impers.) R: Uneori, în şedinţele Camerei deputaţilor se vorbeşte foarte mult. F: Parfois, dans les réunions de la Chambre des députés, on parle trop. I: A volte, alle riunioni della Camera dei Deputati si parla troppo. E: Sometimes, they speak a lot in the House of Commons debates. R: La recepţia hotelului se vorbeşte franţuzeşte // englezeşte // nemţeşte. F: À la réception de l'hôtel, on parle (le) français // (l')anglais // (l')allemend. I: Alla reception si parla francese // inglese // tedesco. E: They speak French // English // German at the reception of the hotel. R: De câtva timp, la congrese internaţionale , se vorbeşte în limba engleză. F: Depuis quelque temps, aux congrès internationaux, on parle en anglais / on parle l'anglais. I: Da qualche tempo, ai convegni internazionali si parla in inglese. E: For some time, English has been spoken in international congresses. (cu sens pasiv) R: Engleza se vorbeşte peste tot în lume. F: On parle l’anglais // l’anglais se parle dans le monde entier. I: L’inglese si parla dappertutto nel mondo. E: English is spoken everywhere in the world. a se ~ de, despre ceva ± circ. (mod, timp, loc) (în constr. impers.) R: La masă nu se vorbeşte despre anumite

VREA

subiecte. (sin. a se discuta) F: À table, on ne doit pas parler de certains sujets. I: A tavola non si parla di certi argomenti. E: You shouldn’t talk about / mention certain topics at table. R: Se vorbeşte în mai multe cercuri de / despre o remaniere de guvern // de / despre alegeri anticipate. (sin. a se discuta) F: Dans plusieurs milieux on parle de remaniement gouvernemental // d' élections anticipées. I: In parecchi ambienti si parla di rimpasto di governo // di elezioni anticipate. E: In several circles there is word about a cabinet reshuffle // about elections before due time. R: Se vorbeşte mult despre democraţie // despre drepturile omului // despre poluare. F: On parle beaucoup de démocratie // des droits de l'homme // de pollution. I: Si parla molto di democrazia // dei diritti dell'uomo // dell'inquinamento. E: They speak a lot about democracy // about human rights // about pollution. a i se ~ + circ. (mod) (în constr. impers.) R: Copilului i s-a vorbit răstit şi (el) s-a speriat. F: On a parlé durement à l’enfant / on a rudoyé l’enfant et il s’en est effrayé. I: Al bambino si è parlato duramente e lui si è spaventato. E: The child was shouted at and got scared. a se ~ să P (reciproc) R: Hoţii s-au vorbit să împartă prada. (sin. a se înţelege, a se învoi) F: Les voleurs sont convenus de partager le butin. I: I ladri si sono messi d’accordo di dividere il bottino. E: The thieves planned to split the booty. (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se vorbeşte că Muzeul de antichităţi al oraşului se va deschide săptămâna viitoare. (sin. a se spune)

F: On dit que le Musée d'antiquités de la ville ouvrira la semaine prochaine. I: Si dice che il Museo di antichità della città aprirà la settimana prossima. E: They say / The rumour goes that the Antiquity museum is going to open next week. VREA (27) (ind. prez. 1 vreau, 2 vrei, 3 vrea, 4 vrem, 5 vreţi, 6 vor; conj. prez. 3, 6 să vrea)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [± animat] (persoană, instituţie) R: Copilul vrea ciocolată // apă // jucării. (sin. a cere) F: L’enfant veut du chocolat // de l'eau // des jouets. I: Il bambino vuole la cioccolata // dell’acqua // giocattoli. E: The child wants some chocolate // water // toys. R: Câinele vrea apă. (sin. a cere) F: Le chien veut de l’eau. I: Il cane vuole dell’acqua. E: The dog wants some water. R: Anumite plante vor multă apă. F: Certaines plantes demandent beaucoup d'eau. I: Certe piante hanno bisogno di tanta acqua. E: Certain plants need much water. R: Sindicatele // Sindicaliştii vor o mărire a salariilor. (sin. a cere) F: Les syndicats // Les syndicalistes veulent / demandent une augmentation de salaire. I: I sindacati // I sindacalisti vogliono / chiedono un aumento degli stipendi. E: The Union wants // The Union members want a wage increase. a ~ să P ± circ. (mod, timp, loc) subiect [±animat] R: Elevii vor să organizeze o excursie // să meargă la munte // să lucreze pe un şantier arheologic. (sin. a dori, a intenţiona) F: Les élèves veulent / désirent organiser une excursion // aller à la montagne// travailler sur un chantier archéologique. 543

VREA

I: Gli alunni vogliono organizzare un’escursione // andare in montagna // lavorare in un cantiere archeologico. E: The students want to organize a trip // to go to the mountains // to work on an archeological site. R: Maria a vrut să ne împrumute dicţionarul pentru mai multe luni. (sin. a accepta, a fi de acord) F: Marie a voulu nous prêter son dictionnaire pour plusieurs mois. I: Maria ha accettato di prestarci il suo dizionario per parecchi mesi. E: Mary wanted to lend us the dictionary for several months. R: Banca Mondială nu vrea să acorde împrumuturi decât condiţionat. (sin. a accepta) F: La Banque Mondiale ne veut accorder des prêts que sous conditions. I: La Banca Mondiale non accetta di concedere dei crediti che sotto condizione. E: The World Bank will give loans only on certain conditions. R: Uneori, caii de curse, chiar şi cei mai buni, nu vor să sară obstacolele. (sin. a refuza) F: Parfois, les chevaux de courses, même les meilleurs, refusent de sauter les obstacles. I: Qualche volta i cavalli da corsa, anche i migliori, rifiutano di saltare gli ostacoli. E: Sometimes, race horses, even the best, won't clear the hurdles. R: Motorul nu vrea să pornească. F: Le moteur ne démarre pas. I: Il motore non vuole partire. E: The engine won’t start.

544

R:

F: I:

E:

a ~ să P a ~ ca ... să P subiect [+persoană] Maria a vrut să facă un stagiu de gestiune informatică // ca Paul să facă un stagiu de gestiune informatică. (sin. a dori, a accepta) Marie a voulu faire un stage de gestion informatique // que Paul fasse un stage de gestion informatique. Maria ha voluto fare uno stage di amministrazione automatizzata // che Paolo faccia uno stage di amministrazione automatizzata. Mary wanted // wanted Paul to take a training course in financial administration data processing.

II. vb. refl. subiect [±animat] a se ~ e. p. s. R: Paul se vrea şef // director // tânăr şi frumos. Nu se poate. (sin. a-şi dori să devină) F: Paul veut être / veut devenir chef // directeur. //Paul veut être jeune et beau. Ce n'est pas possible. I: Paolo vuole essere il capo // il direttore // giovane e bello. Non è possibile. E: Paul wants to be the boss // the manager // to be young and handsome. It is impossible. a se ~ R: S-a vrut o schimbare şi s-a obţinut.(sin. a se dori) F: On a voulu / on a souhaité un changement et on l’a obtenu. I: Si è voluto un cambiamento e si è ottenuto. E: They wanted a change and they got it.

ZĂCEA (13) (ind. prez. 1, 6 zac, 2 zaci, 3 zace; conj. prez. 3, 6 să zacă)

I. vb. intr. a ~ ± circ. (mod, timp, loc) subiect [±animat] R: În multe ţări foarte sărace, bolnavii zac fără asistenţă medicală şi fără medicamente. F: Dans beaucoup de pays très pauvres, les malades gisent sans assistance médicale et sans médicaments. I: In molti paesi poverissimi, i malati giacciono senza asistenza medica e senza medicine. E: In many extremely poor countries, sick people lie in bed without medical assistance and medicine. R: După cutremur, răniţii zăceau sub dărâmături. F: Après le tremblement de terre les blessés gisaient sous les décombres. I: Dopo il terremoto i feriti giacevano sotto le macerie. E: After the accident the injured people were lying under débris. R: Bolnavul zace în pat. F: Le malade gît au lit / dans son lit . I: Il malato giace a letto. E: The diseased man is lying in bed. R: Paul zace de zece zile la pat. (sin. a sta la pat) F: Paul garde le lit depuis dix jours. I: Paolo giace da dieci giorni a letto. E: Paul has been in bed for ten days. R: Hainele copilului zăceau pe jos în dezordine. (sin. a sta, a fi) F: Les vêtements de l’enfant gisaient / traînaient en désordre par terre.

Z

I: I vestiti del bambino giacevano per terra in disordine. E: The child’s clothes were lying on the floor (in disorder). ZĂRI (10) (ind. prez. 1, 6 zăresc)

I. vb. tr. a ~ ceva ± circ. (timp, loc) subiect [+persoană] R: Pe unul din rafturile bibliotecii, Maria a zărit mai multe cărţi vechi // o Biblie // un manuscris. (sin. a vedea, a remarca) F: Sur un des rayons de la bibliothèque, Marie a aperçu / vu plusieurs livres anciens // une Bible // un manuscrit. I: Su uno degli scaffali della biblioteca Maria ha visto parecchi libri antichi // una Bibbia // un manoscritto. E: On one of the shelves of the bookcase, Mary saw several old books // a Bible // a manuscript. R: Pe fereastra trenului, Maria a zărit câteva case ţărăneşti pe care le-a fotografiat. (sin. a vedea). F: Par la fenêtre du train, Marie a aperçu quelques demeures paysannes qu'elle a photographiées. I: Attraverso il finestrino del treno Maria ha intravisto alcune case di contadini che ha fotografato. E: Through the train window, Mary saw a few peasant houses that she photographed. a ~ pe cineva ± circ. (mod, timp, loc) subiect [+persoană] R: La teatru l-am zărit şi pe Paul printre spectatori. (sin. a observa)

ZÂMBI

F: Au théâtre j'ai aperçu Paul parmi les spectateurs. I: A teatro ho intravisto anche Paolo tra gli spettatori. E: At the theatre I happened to see Paul among the audience. a şi ~ ceva a şi ~ pe cineva (cu dat.pos.) R: Paul şi-a zărit maşina în parcare // prietenii intrând în restaurant. (sin. a vedea) F: Paul a aperçu sa voiture dans le parking // ses amis entrer dans le restaurant. I: Paolo ha intra visto la sua automobile nel parcheggio // i suoi amici entrare nel ristorante. E: Paul saw his car in the parking place // his friends going into a restaurant. II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Când avionul ia în înălţime, oraşul nu se mai zăreşte. (sin. a se vedea) F: Quand l'avion prend en altitude, la ville ne s'aperçoit / ne se voit plus. I: Quando l'aereo prende quota, la città non si scorge più. E: When the plane gains altitude / climbs, the city can no longer be seen. a se ~ (unul pe altul) (reciproc) R: Cei doi fraţi s-au zărit în mulţime. F: Les deux frères se sont aperçus dans la foule. I: I due fratelli si sono intravisti nella folla. E: The two brothers caught sight of each other in the crowd. ZÂMBI (10) (ind. prez. 1, 6 zâmbesc)

I. vb. intr. a ~ + cir. (mod, timp) subiect [+persoană] R: Anumite persoane zâmbesc tot timpul // ironic // răutăcios // frumos. F: Certaines personnes sourient tout le temps // ironiquement // malicieusement // elles ont un beau sourire. 546

I: Alcune persone sorridono sempre // ironicamente // malignamente // piacevolmente. E: Certain people smile ironically // maliciously // beautifully all the time. a-i ~ (cuiva) subiect [+persoană] R: Maria şi-a salutat prietenele şi le-a zâmbit. (sin. a surâde) F: Marie a salué ses amies et (elle) leur a souri. I: Maria ha salutato le sue amiche e ha sorriso loro. E: Mary greeted her friends and smiled to them. R: În situaţii dificile pentru copil, mama îi zâmbeşte ca să-l încurajeze. F: Dans des situations difficiles pour l'enfant, la mère lui sourit pour l'encourager. I: Nelle situazioni difficili per il bambino, la madre gli sorride per incoraggiarlo. E: When the child is in difficult situations, the mother smiles to encourage him. II. vb. refl. a i se ~ cuiva (în constr. impers.) R: La glumele proaste se zâmbeşte ironic. F: Quand on fait des mauvaises plaisanteries, on sourit ironiquement. I: Ai brutti scherzi si risponde con un sorriso ironico. E: One smiles ironically when hearing bad jokes. a-şi ~ (unul altuia) (reciproc) R: Cei doi tineri îşi zâmbeau fericiţi. F: Les deux jeunes gens se souriaient, heureux. I: I due giovani si sorridevano felici. E: The two young men were smiling happily. ZBURA (1. 23) (ind. prez. 1 zbor, 2 zbori, 3, 6 zboară; conj. prez. 3, 6 să zboare; imp. zboară!)

I. vb. intr. a ~ ± circ. (timp, loc, mod) subiect [±animat] R: Păsările // Fluturii zboară. F: Les oiseaux // Les papillons volent. I: Gli uccelli // Le farfalle volano.

ZDROBI

E: Birds // Butterflies fly. R: Fluturii zboară din floare în floare. F: Les papillons volent / voltigent d’une fleur à l’autre. I: Le farfalle volano di fiore in fiore. E: Butterflies fly from flower to flower. R: Avionul a zburat fără escală // la mare înălţime // jos // cu 1000 km pe oră. F: L’avion a volé sans escale // à grande altitude // bas // à 1000 km à l'heure. I: L'aereo ha volato senza scalo // a grande altitudine // basso // a 1 000 km all'ora. E: The plane flew non-stop // high // low // 1000 km an hour. R: Timpul zboară ireversibil. F: Le temps vole // s’envole // fuit irréversiblement. I: Il tempo vola // trascorre irreversibilmente. E: Time flies irreversibly. R: Hârtiile zburau în vânt. F: Les papiers volaient au vent. I: Le carte sono volate al vento. E: Papers were flying in the wind. II. vb. tr. a ~ ceva subiect [-animat] R: Furtuna a zburat rufele de pe sârmă // hârtiile de pe jos // acoperişul de pe case. (sin. a lua) F: La tempête a emporté le linge (qui était sur la corde) // les papiers de par terre // le toit des maisons. I: La tempesta ha portato via la biancheria dal filo // i fogli di carta dal suolo // i tetti delle case. E: The gale has blown away the linen from the line // the papers from the ground // the roofs of the houses. a ~ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [-animat] R: Vântul a zburat pălăria bătrânului. I-a zburat pălăria . F: Le vent a emporté le chapeau du vieillard. Il a emporté son chapeau. I: Il vento ha portato via il cappello dell'anziano signore. Ha portato via il suo cappello. E: The wind has blown the old man’s hat off. It has blown the old man's hat.

III. vb. refl. a se ~ (în constr. impers.) R: Cu avioanele acestei companii se zboară foarte confortabil. (sin. a călători) F: Avec les avions de cette compagnie on vole très confortablement. I: Con gli aerei di questa compagnia si vola molto comodamente. E: Flying with the planes of this company is very comfortable. ZDROBI (10) (ind. prez. 1, 6 zdrobesc)

I. vb. tr. a ~ ceva subiect [±animat] R: Viticultorul // Presa zdrobeşte strugurii pentru (a face) must. F: Le viticulteur // Le pressoir écrase le raisin pour(faire) le moût. I: Il viticultore // Il torchio pigia l'uva per (fare) il mosto. E: The wine grower // The wine press crushes the grapes for the must. a ~ pe cineva subiect [+animat] R: Artileria a zdrobit armata inamică. (sin. a nimici, a înfrânge) F: L’artillerie a écrasé / a anéanti l’armée ennemie. I: L'artiglieria ha schiacciato / annientato l'esercito nemico. E: The artillery has destroyed the enemy. a(-i) ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] R: Motocicleta (i-)a zdrobit piciorul lui Paul. F: La moto a écrasé la jambe de Paul. I: La motocicletta ha schiacciato il piede di Paolo. E: The motorbike crushed Paul’s leg. R: Glonţul i-a zdrobit soldatului umărul. F: La balle a cassé / a transpercé l’épaule au soldat. I: La pallottola ha fracassato la spalla del soldato. E: The bullet has smashed the soldier’s shoulder.

547

ZGÂRIA

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

a ~ ceva a ~ pe cineva subiect [±animat] Şoferul camionului // Camionul a zdrobit un câine. Le chauffeur du poids lourd // Le poids lourd a écrasé un chien. L’autista del camion // Il camion ha schiacciato un cane. The lorry driver // The lorry ran over a dog. Moartea în accident a fiului cel mare a zdrobit întreaga familie. (sin. a afecta, a distruge) La mort accidentelle du fils aîné a brisé toute la famille. La morte del figlio maggiore in un incidente ha distrutto tutta la famiglia. The accidental death of the elder son destroyed the entire family. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a zdrobit degetele în uşă. Marie s’est écrasé les doigts dans la porte. Maria si è schiacciata le dita nella porta. Mary trapped her fingers in the door.

II. vb. refl. a se ~ (cu sens pasiv) R: Piperul // Usturoiul // Scorţişoara se zdrobeşte în momentul folosirii. (sin. a se măcina, a se pisa) F: Le poivre // L'ail // La canelle s'écrase au moment de l' utilisation. I: Il pepe // L'aglio // La cannella si pesta al momento dell'uso. E: Pepper // Garlic // Cinnamon is crushed right before use. a se ~ de ceva subiect [-animat] R: Avionul s-a zdrobit de sol. F: L’avion s’est écrasé au sol. I: L'aereo si è schiantato al suolo. E: The plane crashed to the ground. ZGÂRIA (2) (ind. prez. 1, 2 zgârii, 3, 6 zgârie; conj. prez. 3, 6 să zgârie; ger. zgâriind )

I. vb. tr. a ~ pe cineva pe ceva 548

subiect [±animat] R: Pisica a zgâriat-o pe Maria pe mână // pe faţă. F: Le chat a griffé la main // le visage de Marie. I: Il gatto ha graffiato Maria sulla mano // sul viso. E: The cat scratched Mary on her hand // face. R: Maria a cules fructe de pădure şi mărăcinii au zgâriat-o (pe Maria) pe picioare // pe mâini // pe braţe. F: Marie a cueilli des fruits des bois et les ronces ont égratigné ses jambes // ses mains // ses bras. I: Maria ha raccolto frutti di bosco e gli spini l' hanno graffiata sulle gambe // sulle braccia // sulle mani. E: Mary picked up berries and the brambles scratched her legs // hands // arms. a ~ pe cineva (cu ceva) subiect [+animat] R: Din neatenţie, Maria l-a zgâriat pe Paul cu unghiile. F: Par inattention, Marie a griffé Paul avec ses ongles. I: Per disattenzione, Maria ha graffiato Paolo con le unghie. E: By mistake, Mary scratched Paul with her fingernails. R: Furioasă, pisica a zgâriat mâna Mariei. F: Furieux, le chat a griffé la main de Marie. I: Furioso, il gatto ha graffiato la mano di Maria. E: Furious, the cat scratched Mary’s hand. a ~ ceva ( cu ceva) subiect [±animat] R: Jucându-se, copiii au zgâriat pereţii camerei lor. (sin. a scrijeli) F: En jouant, les enfants ont égratigné les murs de leur chambre. I: Giocando, i bambini hanno sgraffiato la parete della lorro stanzaz. E: While playing, the children scratched the walls of their room. R: Maria a zgâriat vopseaua de pe uşă cu lemnele de foc. F: Maria a égratigné / a éraflé la peinture de la porte en rentrant du bois. I: Maria ha graffiato la vernice della porta con la legna da ardere.

ZICE

E: Mary has scratched the paint on the door with the firewood. R: Paul a zgâriat peretele când a mutat mobila. F: Paul a éraflé le mur en déplaçant / en poussant les meubles. I: Paolo ha scalfito la parete quando ha spostato i mobili. E: Paul scratched the wall when he moved the furniture. R: Paul n-a reuşit să taie geamul cu diamantul. L-a zgâriat numai. F: Paul n' a pas réussi à tailler le verre avec le diamant. Il l'a seulement rayé. I: Paolo non è riuscito a tagliare il vetro con il diamante. L'ha soltanto scalfito. E: Paul didn't manage to cut the glass with the diamond. He only scratched it. R: Muzica stridentă zgârie urechile melomanilor. (sin. a deranja) F: La musique stridente écorche les oreilles des mélomanes. I: La musica stridente strazia le orecchie degli appassionati di musica. E: Loud music grates on the music fans’ ears. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a zgâriat coatele. F: Marie s’est égratigné les coudes. I: Maria si è graffiata nei gomiti. E: Mary has scratched her elbows. R: Paul şi-a zgâriat maşina. F: Paul a égratigné sa voiture. I: Paolo ha graffiato la propria macchina. E: Paul has scratched his car. a~ (în constr. abs.) subiect [±animat] R: Această peniţă zgârie. F: Cette plume égratigne (le papier). I: Questo pennino graffia. E: This nib scratches the paper. R: Pisica vecinilor zgârie (rău). F: Le chat des voisins griffe. I: Il gatto dei vicini graffia. E: The neighbours’ cat scratches. III. vb. refl. subiect [±animat] a se ~ R: Copilul s-a zgâriat la mână. F: L’enfant s’est égratigné la main.

I: E: R: F:

Il bambino si è graffiato sulla mano. The child has scratched his hand. Lentilele de ochelari se zgârie uşor. Les verre des lunettes se rayent facilement. I: Le lenti degli occhiali si graffiano facilmente. E: Lenses of glasses are easily scratched. ZICE (15) (ind. prez. 1, 6 zic; part. zis)

I. vb. tr. a ~ ceva ( câte ceva, ceva, tot, nimic) subiect [+persoană] R: Paul a zis ceva înainte de plecare, dar n-am înţeles ce a spus. F: Paul a dit quelque chose avant de partir, mais je n'ai pas compris ce qu'il a dit. I: Paolo ha detto qualcosa prima di partire, ma io no ho capito che cosa ha detto. E: Paul said something before leaving, but I didn't catch it. R: Întrebat de unde are banii, copilul n-a zis nimic // a zis ceva neclar // a zis câte ceva ca să scape de întrebări. F: Interrogé d'où il avait l'argent, l'enfant n'a rien dit // a dit quelque chose d'incompréhensible // a dit quelque chose pour échapper aux questions. I: Interrogato da dove avesseavuto i soldi, il bambino non ha detto niente // ha detto qualacosa di confuso // ha detto qualcosa per sfuggire alle domande. E: Asked where he had the money from, the child said nothing // mumbled something// said something to avoid other questions. a ~ cuiva să P subiect [+persoană] R: Mama ne-a zis să ne întoarcem devreme. (sin. a spune) F: Maman nous a dit / demandé de rentrer / que nous rentrions tôt. I: La mamma ci ha detto di rientrare presto. E: Mother told us to come back early. a-şi ~ ceva (unul altuia) (reciproc)

549

ZICE

R: Cei doi prieteni îşi ziceau unul altuia pe nume. (sin. a se numi) F: Les deux amis s'appelaient l'un l'autre par leur prénom. I: I due amici si chiamavano l'un l'altro con il nome. E: The two friends called each other on their first name. a-şi ~ că P, să P subiect [+persoană] R: Paul îşi zice adesea (că trebuie) să fie mai prudent. Şi eu mi-am zis de multe ori (că trebuie) să mă controlez mai atent. (sin. a spune) F: Paul se dit souvent qu' il doit être plus prudent. Moi aussi, je me suis dit plusieurs fois que je devais me contrôler plus attentivement. I: Paolo si dice spessoche deve essere più prudente. Anch'io mi sono detto tante volte che devo controllarmi di più. E: Paul often said to himself he should be more prudent. I also often said to myself I should control myself better. a ~ cuiva că P a ~ cuiva unde, când, cum P subiect [+persoană] R: Tata ne-a zis că pleacă la Bucureşti // unde pleacă // când se întoarce // cum să reparăm maşina. F: Papa nous a dit qu' il partait pour Bucarest // où il allait // quand il reviendrait // comment nous devions nous prendre pour réparer la voiture. I: Il padre ci ha detto che partirebbe per Bucarest // quando sarebbe rientrato // come riparare l’automobile. E: Father told us he was going to Bucharest // where he was leaving// when he would be back// how to fix the car. a ~ cuiva rel. P subiect [+persoană] R: Paul le-a zis prietenilor cu cine va pleca în stagiu // pe cine a contactat // cui se vor adresa la sosire. F: Paul a dit à ses amis avec qui il partait en stage // qui il avait contacté // à qui ils allaient s'adresser en arrivant.

550

I: Paolo ha detto agli amici con chi partirà per lo stage // chi aveva contattato // a chi si sarebbero rivolti all'arrivo. E: Paul told his friends whom he would go on a training course with // whom he got in touch // whom they should talk to on their arrival. II. vb. intr. subiect [+persoană] a ~ cuiva + e. p. s. R: Băiatului i-au zis Paul, iar fetei, Maria. (sin. a numi, a da nume) F: Ils ont nommé / appelé le garçon Paul et la fille Marie. I: Il figlio, lo hanno chiamato Paolo, e la figlia Maria. E: They called/ named the baby Paul, and the girl Mary. III.vb. refl. a se ~ (despre ceva) (cu sens pasiv) R: Ce se mai zice prin sat? (sin. a se spune) F: Qu'est-ce qu'on dit dans le village? . I: Che cosa si dice in paese ? E: What is being said in the village? R: Ce s-a zis la radio despre structura noului an şcolar ? (sin. a comunica) F: Qu'est-ce qu'on a dit à la radio à propos de la structure du nouvel an scolaire? I: Che cosa hanno detto alla radio sulla struttura del nuovo anno scolastico? E: What did they say on the radio about the structure of the new academic year? a se ~ că P (în constr. impers,) R: Se zice că va fi o iarnă secetoasă. (sin. a se spune) F: On dit qu'on aura un hiver sec. I: Si dice che l'inverno sarà asciutto. E: It is said there will be a dry winter.

INVENTARE CU TIPURI DE CONSTRUCŢII

VERBE COPULATIVE VERBE CU STATUT DE VERB COPULATIV

R: F: I: E:

AJUNGE ……………………. II. vb. copulativ a ~ + nume pred. subiect [+persoană] Paul a ajuns ministru. (sin. a deveni) Paul est devenu ministre. Paolo è diventato ministro. Paul became a minister.

R: Paul a ajuns ridicol prin comportarea lui. (sin. a deveni) F: Paul est devenu ridicule par son comportement. I: Attraverso il suo comportamento, Paolo è diventato ridicolo. E: Paul has become ridiculous through his behaviour.

R: F: I: E:

ARĂTA …………………………...... (cu statut de vb. copulativ) a se ~ + nume pred. subiect [-animat] Vremurile se arată normale // mai bune // grele. (sin. a fi, a părea) Les temps sont normaux // meilleurs // durs. I tempi sono normali // migliori // duri. Times seem normal // better // difficult.

R: Cum se arată vremurile, nu va fi bine. (sin. a fi, a părea) F: Les temps / Les événements montrent/ laissent voir que les choses n'iront pas bien. I: Secondo quanto i tempi ci mostrano, non andrà a finire bene. E: The way it looks, things won't go smoothly. CĂDEA …………………………...... a- i ~ (cuiva) + nume pred (cu statut de vb. copulativ) subiect [+persoană] R: Paul îi cade Mariei văr. F: Paul est le cousin de Marie.

I: Paolo è il cugino di Maria. E: Paul is Mary's cousin.

R: F: I: E:

CHEMA (SE) ……………………………. a se ~ + nume pred. (cu statut de vb. copulativ) subiect [+animat] Atitudinea pe care Paul a avut-o faţă de părinţi se cheamă impertinenţă. (sin. a se numi) L'attitude que Paul a eue envers ses parents s'appelle impertinence. L'atteggiamento che Paolo ha avuto nei riguardi dei genitori si chiama impertinenza. Paul's attitude towards his parents is called impertinence.

subiect [-animat] (rel. P) R: Ceea ce ai făcut în ultimul timp se cheamă imprudenţă. F: Ce que tu as fait ces derniers temps s'appelle imprudence. I: Ciò che hai fatto negli ultimi tempi si chiama imprudenza. E: What you have been doing lately is called imprudence.

R: F: I: E:

…………………………… a se ~ + prop. pred. (că P) subiect [-animat] (dacă P) Dacă vine (la noi) se cheamă că îl interesează propunerea noastră. (sin. a însemna) S'il vient (chez nous), ça veut dire que notre proposition l'intéresse. Se viene (da noi), vuol dire che la nostra proposta l'interessa. If he comes (to us), it means he is interested in our suggestion.

CONSTITUI ……………………………. a ~ + nume pred. (cu statut de vb. copulativ) subiect [-animat] R: Părţile lucrării constituie un tot unitar. (sin. a forma, a alcătui, a fi) F: Les parties de l'ouvrage constituent / forment un tout unitaire. I: Le parti dell'opera costituiscono un insieme unitario.

E: The various parts made up an integrated work / a whole. R: Aceste teorii constituie un nou punct de vedere. (sin. a reprezenta, a fi) F: Ces théories constituent / représentent un nouveau point de vue. I: Queste teorie costituiscono un nuovo punto di vista. E: These theories form a new viewpoint. R: Animalele din grădina zoologică constituie un punct de atracţie pentru vizitatori. (sin. a reprezenta, a fi) F: Les animaux du zoo constituent un point d’attraction pour les visiteurs. I: Gli animali dello zoo costituiscono un'attrazione per i visitatori. E: The animals in the zoo are an attraction for all visitors.

R: F: I: E:

DEVENI …………………. vb. copulativ a ~ + nume pred. subiect [±animat] Prietenul meu va deveni curând medic. Mon ami deviendra bientôt médecin. Il mio amico fra poco diventerà medico. My friend will soon become a doctor.

R: După mai mulţi ani, emigranţii au devenit cetăţeni americani. F: Après plusieurs années, les émigrants sont devenus des citoyens américains. I: Dopo parecchi anni gli immigranti sono diventati cittadini americani. E: After several years the immigrants got American citizenship.

I: Dopo molti anni, la casa è diventata una rovina. E: After many years the house became a ruin. R: Paul a devenit mai bun // mai generos. F: Paul est devenu meilleur // plus généreux. I: Paolo è diventato migliore // più generoso. E: Paul has become better // more generous. R: De ieri vremea a devenit mai rece. F: Depuis hier le temps est devenu plus froid. I: Da ieri il tempo si è fatto più freddo. E: Weather has become colder since yesterday. FACE ……………….......... IV. vb. copulativ a se ∼ + nume pred. subiect [±animat] R: Paul s-a făcut avocat. (sin. a deveni) F: Paul s'est fait / est devenu avocat. I: Paolo è diventato avvocato. E: Paul became a lawyer. R: F: I: E:

Maria s-a făcut frumoasă. Marie est devenue belle. Maria si è fatta bella. Mary has become beautiful.

R: Paul s-a făcut sănătos după tratament. F: Paul s'est remis après le traitement. I: Paolo (si) è guarito dopo la cura. E: Paul has recovered after the treatment.

R: Omida devine fluture. F: La chenille devient / se transforme en papillon. I: Il bruco diventa farfalla. E: The caterpillar turned into a butterfly.

R: F: I: E:

R: Casa a devenit, după mulţi ani, o ruină. F: La maison est devenue, après plusieurs années, une ruine.

………………………………….. a se ~ + prop. pred. (rel P, că P) subiect [+persoană] R: Paul s-a făcut ce şi-a dorit.

Timpul se face frumos. Le temps se remet au beau. Il tempo si rimette. The weather is improving / is getting nice.

F: Paul est devenu ce qu'il a voulu. I: Paolo è diventato quello che ha desiderato. E: Paul has become what he has wanted. R: Paul se face că nu înţelege. (sin. a se preface, a simula) F: Paul feint de ne pas comprendre. I: Paolo fa finta di non capire. E: Paul pretends not to understand.

R: F: I: E:

FI ………………….. II. vb. copulativ a ∼ + nume pred. subiect [±animat] Paul este / e inginer. Este foarte competent. Paul est ingénieur. Il est très compétent. Paolo è ingegnere. E' molto competente. Paul is an engineer. He is very competent.

R: Camera este / e spaţioasă. Este şi foarte luminoasă. F: La chambre est grande. Elle est aussi très lumineuse. I: La camera è spaziosa. Eanche molto luminosa. E: The room is large.It is very bright as well. R: Ei sunt foarte îngrijoraţi // bucuroşi // veseli. F: Ils sont très inquiets // contents // gais. I: Loro sono molto preoccupati // contenti // allegri. E: They are very worried // happy. (în constr. eliptică de vb.) R: Nu se ştie despre el ce şi cum. (Se ştie că a fost student şi că era serios şi foarte bun. ) F: On ignore tout de lui. On ne sait pas ce qu'il fait (de son métier) et comment il se débrouille. (On sait qu’il a été étudiant et qu’il était sérieux et très bon.) I: Non si sa cosa sarebbe di lui. Non si sa cosa fa come mestiere e come se la cava. (Si sa ch’è stato studente e che era serio e molto bravo).

E:. They know nothing about him. (They know he was a student and that he was hardworking and very good). R: (Fiind) bolnav, Paul a lipsit mult. F: Etant malade, Paul s'est longtemps absenté. I: Essendo malato, Paolo é stato assente molto tempo. E: Being ill, Paul missed many classes. R: Deşi (era) tânără, muncea din greu. F: Bien que jeune, elle travaillait durement. I: Anche se giovane, lei lavorava duramente. E: Although young, she worked hard.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

………………………… a ∼ + nume pred. cuiva subiect [-animat] Dicţionarul le este util, chiar indispensabil studenţilor. Le dictionnaire est utile, même indispensable aux étudiants. Il dizionario è utile, anzi indispensabile agli studenti. The dictionary is useful, indispensable, I would say, to them. ………………………………. a ∼ + nume. pred. subiect [-animat] (să P, că P) E necesar să învăţăm limbi străine. Il est nécessaire / il faut que nous apprenions des langues étrangères. E’ necessario che noi impariamo le lingue straniere. It is necessary for us to learn foreign languages.

R: E bine că înveţi şi această limbă. F: Il est bon que tu apprennes aussi cette langue. I: E’ bene che tu impari anche questa lingua. E: It’s good to learn this language, too. ……………………………………….. a ∼ + nume. pred. (cu cineva, pentru cineva, contra cuiva, împotriva cuiva) subiect [±animat] (persoană, instituţie)

R: Paul // Partidul Umanist este cu écologiştii // pentru ecologişti. A fost totdeauna adeptul lor // favorabil lor. F: Paul // Le Parti Humaniste est avec // pour les écologistes. Il a toujours été leur adepte. Il leur a été toujours favorable. I: Paolo // Il Partito Umanista è con gli ecologisti // per gli ecologisti. Lui è sempre stato il loro partigiano. E' sempre stato favorevole a loro. E: Paul // The Humanist Party is for the ecologists // He has always been their supporter. R : Maria // Uniunea patronatelor este împotriva / contra ecologiştilor. F: Marie // L'Union des Patronats est contre les écologistes. I: Maria // La Confindustria è contro gli ecologisti. E: Mary // The owners' association is against the ecologists.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

…………………………………… a ∼ + nume. pred. (aidoma cuiva) subiect [+persoană] Paul este aidoma părinţilor săi. Paul est ses parents tout craché. Paolo è del tutto simile ai suoi genitori. Paul is the spitting image of / just like his parents. …………………………………. a ∼ + nume. pred. (pentru ceva, contra a ceva, împotriva a ceva) subiect [±animat] (persoană, instituţie) Ecologiştii sunt pentru protejarea naturii // împotriva / contra poluării. Les écologistes sont pour la sauvegarde de la nature // contre la pollution. Gli ecologisti sono per la salvaguardia della natura // contro l'inquinamento. The Ecologists are for the preservation of Nature, against pollution.

R: Suntem pentru această măsură // contra / împotriva războiului. F: Nous sommes pour cette mesure // contre la guerre.

I: Siamo per questa misura // contro la guerra. E: We are for this measure (to be taken) // against the war.

R: F: I: E:

…………………………… a ∼ + nume. pred. (supin) subiect [±animat] Mai sunt doi studenţi de examinat şi o lucrare de corectat. Il y a encore deux étudiants à examiner et une copie à corriger. Ci sono ancora due studenti da esaminare e un compito da correggere. There are two more students to examine and another paper to assess.

(în constr. eliptică de vb.) R: Bine că se face frumos. Posibil să fie soare. F: Heureusement qu'il fait beau (temps). Il est possible qu'il fasse du soleil. I: Fortunatamente il tempo si è rimesso. E'possibile che ci si sia il sole. E: It' s good that the weather has turned fine. It' s possible to have sun.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

IEŞI ……………………. III. vb. copulativ a ~ + nume pred. subiect [+persoană] Băiatul lui a ieşit profesor. (sin. a se face, a deveni) Son fils est devenu professeur. Suo figlio è diventato professore. His child became a teacher. ……………………… a ~ prop. pred. (ce P) subiect [+persoană] Paul a ieşit ce şi-a dorit // ce au vrut părinţii lui. (sin. a deveni, a ajunge) Paul est devenu ce qu’il a voulu (devenir) // ce que ses parents ont voulu (qu'il devienne). Paolo è diventato quello che aveva desiderato // quello che hanno desiderato i suoi genitori. Paul has become what he wanted // what his parents wanted (him to become).

R: F:

I: E:

ÎNSEMNA .............................. vb. copulativ a ~ + nume pred. subiect [-animat] Pentru profesori şi pentru elevi, şcoala înseamnă muncă, rigoare, disciplină. Aussi bien pour les professeurs que pour les élèves, l'école signifie / suppose du travail, de la rigueur , de la discipline. Per i professori e per gli alunni la scuola rappresenta lavoro, rigore, disciplina. For both the teachers and the pupils school means work, rigour, discipline.

R: Maria nu ştie ce înseamnă cuvântul full din engleză. (sin. a semnifica) F: Marie ne sait pas ce que signifie le mot full en anglais. I: Maria non sa cosa significhi la parola full in inglese. E: Mary doesn't know what full means in English. subiect [-animat] (infinitiv) R: A reuşi înseamnă a munci cu pasiune. F: Réussir, c'est travailler avec passion. I: Riuscire, significa lavorare con passione. E: Succeeding means working passionately.

R: F: I: E:

…………………………………… a ~ + prop. pred. (că P, să P) subiect [-animat] ( dacă P, să P) Dacă Paul n-a telefonat înseamnă că vine. Si Paul n'a pas téléphoné c'est qu’il viendra / cela signifie qu'il viendra. Se Paolo non ha telefonato, vuol dire che viene. If Paul hasn't phoned it means he's coming.

R: Dacă ai reuşit înseamnă că ai muncit cu pasiune. F: Si tu as réussi (cela) signifie que tu as bien travaillé. I: Se sei riuscito vuol dire che hai lavorato con passione. E: If you' ve succeeded it means you've worked passionately. R: Să reuşeşti înseamnă să munceşti cu pasiune. F: Réussir, c'est travailler avec passion. I: Riuscire vuol dire lavorare con passione. E: Succeeding means working passionately. RĂMÂNE …………………. vb. copulativ a ~ + nume pred. subiect [±animat] R: Paul a rămas singur // trist după plecarea Mariei. F: Paul est resté seul // triste après le départ de Marie. I: Paolo è rimasto solo // triste dopo la partenza di Maria. E: Paul felt sad // lonely after Mary's departure. R: Programul a rămas neschimbat. F: Le programme est resté le même // n'a pas changé. I: Il programma è rimasto invariato. E: The programme remained unchanged / stood. R: Casa Mariei a rămas închisă // deschisă // abandonată. F: La maison de Marie est restée fermée // ouverte // abandonnée. I: La casa di Maria è rimasta chiusa // aperta // abbandonata. E: Mary's house remained closed up // open // abandoned. R: Paul a rămas ultima rudă a Mariei. F: Paul est resté le seul parent de Marie. I: Paolo è rimasto l'ultimo parente di Maria. E: Paul is Mary' s last relative.

R: Găsirea unui loc de muncă a rămas ultima speranţă a Mariei // pentru Maria. F: Trouver un emploi est resté le dernier espoir de Marie. I: Trovare un posto di lavoro è rimasto l'ultima speranza di / per Maria. E: Finding a place of work has remained Mary's last hope.

R: F: I: E:

...................................................... a ~ + prop. pred. (cum P, rel. P) subiect [±animat] Paul a rămas ce a fost // cum îl ştim: un om generos. Paul est resté ce qu'il a été // celui que nous connaissions: un homme généreux. Paolo è rimasto quello che è sempre stato // così come lo conosciamo: un uomo generoso. Paul has remained what he has always been // as we know him: a generous man.

R: Centrul vechi al oraşului a rămas cum a fost // cum îl ştii. F: Le vieux centre de la ville est resté tel qu'il était // tel que tu le connais. I: Il centro storico della città è rimasto così come era // così come lo conosci. E: The central part of the city has remained as it has always been // as you know it.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

REPREZENTA …………………….............. a ~+ nume pred. (cu statut de vb. copulativ) subiect [- animat] Parlamentul reprezintă poporul. Le parlement représente le peuple. Il Parlamento rappresenta il popolo. The parliament represents the people. .......................... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a reprezentat facultatea // colegii cu mult succes. Paul a représenté sa faculté // ses collègues avec beaucoup de succès. Paolo ha rappresentato la sua facoltà // i suoi colleghi con molto successo. Paul has successfully represented his faculty // colleagues. VENI …………………………….. a-i ~ (cuiva) + nume pred. ( cu statut de vb. copulativ) (în constr. unipers. 3) subiect [+persoană] Paul îmi vine rudă // văr // cumnat.(sin. a fi) Paul est mon parent // mon cousin // mon beau-frère. Paolo mi viene parente // cugino // cognato. Paul is my relative // cousin // brotherin-law.

…………………………………. a se ~ + prop. pred. (rel P, că P) subiect [+persoană]

VERBE CU ELEMENT PREDICATIV SUPLIMENTAR

R: F: I: E:

II. R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

CHEMA (SE) ……………………. a se ~ + e.p.s. subiect [+persoană] Fratele meu se cheamă Paul. (sin. a se numi) Mon frère s'appelle Paul. Mio fratello si chiama Paolo. My brother's name is Paul. DOVEDI ……………………. vb. refl. a se ~ + e.p.s. subiect [+persoană] Paul s-a dovedit un bun prieten. Paul s'est avéré / s'est révélé un bon ami. Paolo si è dimostrato un buon amico. Paul proved to be a good friend FACE ………………………. a ∼ pe cineva + e. p. s. subiect [+persoană] Paul l-a făcut pe colegul său prost în faţa tuturor. Paul a traité son camarade d'imbécile devant tout le monde. Paolo ha trattato il suo collega da stupido davanti a tutti. Paul called his colleague stupid in front of everybody. Maria l-a făcut fericit pe soţul ei. Marie a rendu son mari heureux. Maria ha fatto felice suo marito. Mary made her husband happy.

R: Directorul l-a făcut adjunct pe colaboratorul său. (sin. a numi) F: Le directeur a nommé comme adjoint son collaborateur. I: Il direttore ha nominato il suo collaboratore come suo vice. E: The general manager named his colleague deputy manager.

R: Paul s-a făcut ce şi-a dorit. F: Paul est devenu ce qu'il a voulu. I: Paolo è diventato quello che ha desiderato. E: Paul has become what he has wanted. R: Paul se face că nu înţelege. (sin. a se preface, a simula) F: Paul feint de ne pas comprendre. I: Paolo fa finta di non capire. E: Paul pretends not to understand.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

FORMA ………………………. a ∼ pe cineva + e. p. s. subiect [+persoană] Profesorii au format mulţi tineri ca specialişti în cibernetica economică. Les professeurs ont formé beaucoup de jeunes comme spécialistes en cybernétique économique. I professori hanno formato molti giovani come specialisti nella cibernetica economica. The teaching staff have made a lot of young people into specialists in cybernetics. GĂSI ………………………. a ∼ pe cineva + e. p. s. subiect [+persoană] Medicul l-a găsit pe Paul bolnav. Le médecin a trouvé Paul malade. Il medico ha trovato Paolo malato. The doctor found Paul ill.

R: Profesorul de matematică l-a găsit pe Paul foarte dotat pentru această disciplină. (sin. a considera) F: Le professeur de mathématiques a trouvé (que) Paul( était) très doué pour cette discipline. I: Il professore di matematica ha costatato che Paolo era molto dotato per questa disciplina. E: The maths teacher found Paul very gifted for this subject.

R: Paul a găsit-o pe Maria citind // ascultând muzică. F: Paul a trouvé Marie en train de lire // en train d'écouter de la musique. I: Paolo ha trovato Maria che leggeva // che ascoltava musica. E: Paul found Mary reading // listening to music.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R:

F: I: E:

IEŞI ……………………. a ~ + e. p. s. subiect [+persoană] Soldaţii au ieşit învingători în luptă. Les soldats sont sortis vainqueurs du combat. I soldati sono usciti vincitori dal combattimento. The soldiers came off victorious in the battle.

R: Se impun măsuri energice pentru redresarea economiei. (sin. a fi necesar) F: Il s’impose des mesures énergiques pour le redressement de l’économie. I: Si impongono delle misure energiche per il risanamento dell'economia. E: Strong measures aiming at redressing the economy are called for.

R: F:

IMAGINA (SE) ................................. a se ~ + e.p.s. subiect [+persoană] Paul se imaginează tânăr //cosmonaut. Paul s'imagine jeune // cosmonaute. Paolo si immagina giovane // cosmonauta. Paul thinks he's young // an astronaut.

I:

IMPUNE ................................. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] Printr-o muncă asiduă, Paul s-a impus ca unul dintre cei mai buni colaboratori ai noştri. (sin. a se afirma, a se evidenţia) Par un travail assidu Paul s’est imposé comme l' un de nos meilleurs collaborateurs. Grazie a un lavoro assiduo, Paolo si è imposto come uno dei nostri migliori collaboratori. Paul asserted himself through hard work as one of our best collaborators. (cu sens pasiv)

F:

E:

R:

I: E:

R: F: I: E:

INSTALA ................................................ a ~+ e. p. s. subiect [±animat] (persoană, instituţie) Primul-ministru l-a instalat pe Paul ca procuror general // în funcţia de procuror general. (sin. a numi) Le premier ministre a installé Paul dans la fonction de procureur général. Il primo ministro ha insediato Paolo come / nella funzione di procuratore generale. The Prime Minister has appointed Paul as General Prosecutor. ÎNCHIPUI .................................. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] Ea se închipuie cea mai frumoasă, dar se înşală. (sin. a se crede) Elle s’imagine être / se croit la plus belle, mais elle se trompe. Lei si crede / si immagina di essere la più bella, ma sbaglia. She thinks she is the most beautiful, but she is wrong. ÎNSEMNA …………………………................ a ~ + prop. pred. (că P, să P) subiect [-animat] ( dacă P, să P) Dacă Paul n-a telefonat înseamnă că vine. Si Paul n'a pas téléphoné c'est qu’il viendra / cela signifie qu'il viendra. Se Paolo non ha telefonato, vuol dire che viene. If Paul hasn't phoned it means he's coming.

R: Dacă ai reuşit înseamnă că ai muncit cu pasiune. F: Si tu as réussi (cela) signifie que tu as bien travaillé. I: Se sei riuscito vuol dire che hai lavorato con passione. E: If you' ve succeeded it means you've worked passionately. R: Să reuşeşti înseamnă să munceşti cu pasiune. F: Réussir, c'est travailler avec passion. I: Riuscire vuol dire lavorare con passione. E: Succeeding means working passionately..

R: F: I: E:

R: F: I: E:

LĂSA ……………………………………… a ~ pe cineva + prop. pred. supl. (să P) subiect [+persoană] Maria l-a lăsat pe Paul s-o aştepte. Marie s’est fait attendre par Paul. / Marie a laissé Paul l’attendre. Maria ha lasciato che Paolo l’aspettasse. Mary left Paul waiting. MERITA ................................................ a ~ + e. p. s. a ~ + prop. pred. supl. (să P) subiect [±animat] Paul merită pedepsit // felicitat pentru gestul lui. Merită să fie pedepsit // felicitat. Paul mérite d'être puni // félicité pour son geste. Il mérite d'être puni // félicité. Paolo merita di essere punito // complimentato per il suo gesto. Merita di essere punito // complimentato. Paul deserves to be punished // congratulated for his gesture. He deserves to be punished // congratulated.

R: Muzeul merită vizitat // să fie vizitat. F: Le musée mérite d’être visité / cela vaut la peine de visiter ce musée. I: Il museo merita di essere visitato.

E: This museum is worth seeing. R: Aceste întâmplări merită (să fie) consemnate exact. F: Ces événements méritent d'être consignés fidèlement. I: Questi avvenimenti meritano di essere registrati con esattezza. E: These events are worth mentioning in (fine) detail.

R: F: I: E:

PĂREA ………………………………. a ~ + prop. pred. (să P, că P) subiect [±animat] Concurenţii par să se bucure de rezultat. Şi tu pari să te bucuri. Les concurrents semblent se réjouir du résultat. Toi aussi, tu sembles t'en réjouir. I concorrenti sembrano essere contenti del risultato. Anche tu sembri essere contento. The competitors seem to be happy with the result.You also seem to be happy.

R: Planul de restaurare pare să includă tot centrul oraşului. F: Le plan de restauration paraît inclure tout le centre de la ville. I: Il piano di restauro sembra includere tutto il centro della città. E: The restauration project seems to include the whole centre of the town. R: Maria pare că s-a obişnuit cu noii ei colegi. Toţi par că se bucură. F: Marie semble s’être habituée à ses nouveaux collègues. Tous semblent s'en réjouir. I: Maria sembra essersi abituata ai suoi nuovi colleghi.Tutti sembrano / rallegrarsi. E: Mary seems to have got used to her new colleagues. Everybody seems to be happy. PĂSTRA …………………. a se ~ + e. p. s. subiect [-animat] R: Prăjitura s-a păstrat proaspătă mai multe zile. (sin. a se menţine) F: Le gâteau s'est consevé frais plusieurs

jours. I: Il dolce si è conservato / mantenuto fresco per più giorni. E: The cake kept fresh several days.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

……………… a se ~ (cu sens pasiv) Aceste produse se păstrează la loc uscat şi ferite de lumină. Ces produits se conservent au sec et loin des sources de lumière. Questi prodotti si conservano in un posto asciutto e al riparo dalla luce. These products are to be kept in a dry place, away from light. PLECA …………………… a se ~ + e.p.s. (în constr. impers.) În excursie se pleacă bine echipat // odihnit. En excursion on part bien équipé // reposé. Per la gitta si parte ben equipaggiati / riposati. When you go on a trip, you have to be well equipped // rested. POMENI ……………………………. a se ~ + e. p. s. ± circ. (loc) subiect [+persoană] Paul s-a pomenit singur acasă // pe stradă // în faţa primejdiei. (sin. a se afla, a fi) Paul s’est retrouvé seul à la maison // dans la rue // devant le danger. Paolo si è trovato solo a casa // per strada // davanti al pericolo. Paul found himself home alone // on the street // in the face of danger.

PREFACE ……………………………. a se ~ + prop. pred. (că P) subiect [+persoană] R: Paul s-a prefăcut că îi este rău ca să nu meargă la şcoală. F: Paul a simulé un malaise pour ne pas aller à l'école. I: Paolo ha finto di star male per non andare a scuola.

E: Paul pretended that he was sick in order not to go to school. R: Maria s-a prefăcut că nu înţelege aluzia lui Paul. F: Marie a fait semblant de ne pas comprendre l'allusion de Paul. I: Maria ha fatto finta di non capire l'allusione di Paolo. E: Maria pretended that she did not understand Paul's allusion.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

PREGĂTI …………………….. a ~ ceva ca + e. p. s. subiect [+persoană] Maria a pregătit o prăjitură ca desert. Comme dessert, Marie a préparé un gâteau. Come dessert, Maria ha preparato un dolce. Mary made a cake for dessert. PRETINDE ……………………. a se ~ + e. p. s. subiect [+persoană] Paul se pretinde un bun specialist // prietenul Mariei. (sin. a se crede, a se considera) Paul prétend être un bon spécialiste // l’ami de Marie. Paolo si considera un bravo specialista// l’amico di Maria. Paul claims to be a good specialist // Mary’s friend. PREZENTA .............................. a se ~ + e. p. s. subiect [±animat] Actorii s-au prezentat ca adevăraţi profesionişti. Les acteurs se sont comportés comme de vrais professionnels. Gli attori si sono mostrati dei veri professionisti. The actors behaved like real professionals.

R: Paul s-a prezentat la teatru în ţinută de seară. (sin. a veni) F: Paul s’est présenté au théâtre en habit

/ tenue de gala. I: Paolo si è presentato al teatro in abito da sera. E: Paul showed up at the theatre in an evening suit. R: Lucrarea se prezintă ca o alegorie / sub forma unei alegorii. (sin. a apărea) F: Le travail se présente comme une allégorie / sous la forme d’une allégorie. I: Il lavoro si presenta come un’allegoria / sotto la forma di un’allegoria. E: The paper takes the form of an

R: F: I: E:

PRINDE ..................................... a ~ pe cineva + e. p. s. subiect [±animat] Profesorul i-a prins pe elevi copiind. (sin. a surprinde) Le professeur a surpris les élèves en train de copier. Il professore ha sorpreso gli alunni mentre copiavano. The teacher caught the pupils cribbing.

R: Furtuna i-a prins pe copii culegând mere. F: La tempête a surpris les enfants en train de cueillir des pommes. I: La tempesta ha sorpresi i bambini mentre raccoglievano delle mele. E: The storm overtook the children while they were picking apples.

R: F: I: E:

ŞEDEA ............................. a ~ + e.p.s. subiect [+animat] Paul şade în genunchi // în picioare. Paul se tient à genoux // debout. Paolo sta in ginocchio // in piedi. Paul is on his knees // Paul is standing.

R: Paul şade culcat // cu mâinile în buzunar. F: Paul est couché sur le dos // Paul garde les mains dans ses poches. I: Paolo sta coricato sul dorso // sta con le mani i tasca. E: Paul is lying on his back. // Paul is keeping his hands in his pockets.

VERBE CU DATIV POSESIV

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ACOPERI …………….. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Femeile musulmane îşi acoperă faţa. Les femmes musulmanes se couvrent le visage / couvrent leur visage. Le donne musulmane si coprono il volto. Muslim women veil their faces. ……………….. a-şi ∼ pe cineva În misiune militarii îşi acoperă camarazii. Dans les missions de combat, les soldats couvrent leurs camarades. In missione, i soldati coprono i loro compagni. In mission, soldiers cover their brothers in arms. ACUZA ………………. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a acuzat prietenul de indiscreţie. Paul a accusé son ami d’indiscrétion. Paolo ha accusato il suo amico di indiscrezione. Paul accused his friend of being indiscreet.

R: Paul şi-a acuzat coechipierii de abandonarea nejustificată a cursei în proba de ştafetă. F: Paul a accusé ses coéquipiers d’abandon non-justifié de la course dans l’épreuve de relais. I: Paolo ha accusato i compagni di squadra di abbandono ingiustificato della corsa nella prova di staffetta. E: Paul accused his team mates of having given up in the relay without good cause. ADMIRA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)

R: Maria îşi admiră părul în oglindă. F: Marie admire ses cheveux dans le miroir. I: Maria ammira i suoi capelli nello / allo specchio. E: Mary admires her hair in the mirror

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ADORMI ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Mama şi-a adormit copilul. La mère a endormi son enfant. La madre ha addormentato / ha fatto addormentare il suo bambino. The mother put her child to sleep. ADUCE …………………………….. a-şi ~ pe cineva + circ. (loc) a-şi ~ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.) Copilul şi-a adus prietenii acasă // jucăriile în sufragerie. L'enfant a amené ses amis à la maison. Il a apporté ses jouets dans la salle à manger. Il bambino ha portato i suoi amici a casa // i giocattoli nella sala da pranzo. The child brought his friends home // his toys into the dining room. ADUNA …………........... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Ţăranul şi-a adunat recolta. (sin. a strânge, a culege) Le paysan a ramassé sa récolte. Il contadino ha radunato il suo raccolto. The peasant has gathered the harvest from the field.

R: Profesorul şi-a adunat colaboratorii în cabinet. (sin. a reuni) F: Le professeur a réuni ses collaborateurs dans son cabinet. I: Il professore ha riunito i suoi collaboratori nello studio.

E: The professor has gathered his fellow workers in his office.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

AFIRMA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a afirmat convingerile în faţa colegilor. Paul a affirmé ses convictions devant ses collègues. Paolo ha affermato le sue convinzioni davanti ai colleghi. Paul stood his ground in front of his colleagues. AJUTA .......................... a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) Părinţii îşi ajută copiii în toate situaţiile. Les parents aident leurs enfants dans toutes les situations. I genitori aiutano i loro figli in tutte le situazioni. Parents help their children in any circumstances. AMÂNA …………….. a- şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a amânat plecarea. Paul a ajourné son départ. Paolo ha rinviato la sua partenza. Paul has postponed his departure.

AMENINŢA ………………………….. a-şi ~ pe cineva (cu ceva) (cu dat. pos.) R: Mama îşi ameninţă copiii cu bătaia. F: La mère menace ses enfants de leur appliquer une correction / de les battre. I: La madre minaccia di botte i suoi bambini. E: Mother threatens to spank her children. ANGAJA …………………………….. a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc)

(cu dat. pos.) R: Paul şi-a angajat colegul la firma sa. F: Paul a embauché son collègue dans son entreprise. I: Paolo ha assunto il suo collega nella sua ditta. E: Paul has employed his colleague in his company. R: Paul şi-a angajat soţia la o firmă de publicitate. F: Paul a fait engager sa femme à une agence de publicité. I: Paolo ha fatto assumere sua moglie in una impresa di pubblicità. E: Paul found a job for his wife with an advertising company.

R: F: I: E:

ANUNŢA …………….. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Fostul preşedinte şi-a anunţat decizia de a nu mai candida. L’ex-président a annoncé sa décision de ne plus déposer sa candidature. L’ex presidente ha comunicato la sua decisione di non candidarsi più. The ex-president announced his decision not to run anymore.

R: Paul şi-a anunţat familia de hotărârea lui. F: Paul a annoncé sa décision à sa famille. I: Paolo ha comunicato alla sua famiglia la sua decisione. E: Paul informed his family about his decision.

R: F: I: E:

…………………….. a-şi ∼ pe cineva că P a-şi ∼ pe cineva să P (cu dat. pos.) Paul şi-a anunţat prietenii că se căsătoreşte. Paul a annoncé à ses amis qu'il se marierait / qu'il allait se marier. Paolo ha annunciato ai suoi amici che si sposa. Paul told his friends that he was getting married.

R: Cântăreţul şi-a anunţat impresarul să anuleze toate concertele din luna viitoare. F: Le chanteur a prévenu son imprésario d'annuler tous les concerts du mois suivant. I: Il cantante ha avvisato il suo impresario di annullare tutti i concerti del mese prossimo. E: The singer told his agent to cancel all the next month’s concerts.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: Paul şi-a apucat mâna în uşă. (sin. a prinde) F: Paul s’est pris la main dans la porte. I: Paolo si è presa la mano nella porta. E: Paul caught his hand in the door.

R:

APĂRA …………….. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Fiecare îşi apără onoarea // interesele. Chacun défend son honneur // ses intérêts. Ciascuno difende il suo onore // i suoi interessi. Each of us defends his / her honour // interests.

F:

APROPIA …………………... a-şi ~ ceva de ceva (cu dat. pos.) Copilul şi-a apropiat scaunul de cel al mamei sale. L’enfant a approché sa chaise de celle de sa mère. Il bambino ha avvicinato la sua sedia a quella di sua madre. The child put the armchair close to his mother’s.

F:

.......................... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Profesorul şi-a apropiat toţi elevii. Le professeur s'est approché tous les élèves. Il professore si è avvicinato tutti i suoi studenti. The teacher has established close relations with all his students. APUCA ……………………….. a-şi ~ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.)

I: E:

R:

I: E:

R: F: I: E:

ARĂTA ………………… a-şi ∼ ceva cuiva (cu dat. pos.) Maria şi-a arătat toaletele cele noi prietenelor sale. Marie a montré ses nouvelles toilettes à ses amies. Maria ha mostrato alle sue amiche i suoi vestiti nuovi. Mary showed her friends all her new clothes. ARDE ……………. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a ars părul cu vopseaua cea nouă. Marie s'est brûlé les cheveux avec la nouvelle teinture. Maria si è bruciati i capelli con la nuova tintura. The new colour has degraded Mary’s hair. ARUNCA …………...... a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Copiii şi-au aruncat jucăriile pe covor. Les enfants ont jeté leurs jouets sur le tapis. I bambini hanno buttato i loro giocattoli sul tappeto. The children have thrown their toys on the carpet.

ASCULTA ……………….. a-şi ∼ pe cineva a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a ascultat întotdeauna părinţii. F: Marie a toujours obéi à ses parents.

I: Maria ha ubbidito sempre ai suoi genitori. E: Mary has always obeyed her parents. R: Profesorul şi-a ascultat toţi elevii. (sin. a examina) F: Le professeur a interrogé / examiné tous ses élèves. I: Il professore ha interrogato tutti i suoi studenti. E: The teacher has examined all his students. R: De data aceasta, Maria şi-a ascultat instinctul şi a reuşit. F: Cette fois-ci, Marie a écouté ses instincts et elle a réussi. I: Questa volta, Maria ha seguito il suo istinto ed è riuscita. E: This time, Mary followed her instinct and succeeded. R: Maria îşi asculta casetele cu muzică disco. F: Marie écoutait ses cassettes (de musique) disco. I: Maria ascoltava le sue cassette di musica da discoteca. E: Mary was listening to her disco cassettes.

R: F: I: E:

ASCUNDE ………………………... a-şi ∼ ceva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) Copiii îşi ascund uneori jucăriile sub pat // în diverse locuri. Les enfants cachent parfois leurs jouets sous le lit // à divers endroits. A volte i bambini nascondono i loro gioccatoli sotto il letto // in vari posti. Sometimes children hide their toys under the bed // in different places.

R: Câinii îşi ascund oasele în pământ. F: Les chiens cachent les os sous la terre. I: I cani nascondono le ossa sotto la terra. E: Dogs hide bones in the ground. R: Această actriţă îşi ascunde bine vârsta // intenţiile // greşelile. F: Cette actrice cache / dissimule bien son âge // ses intentions // ses erreurs.

I: Quest’attrice nasconde bene la sua età // le sue intenzioni // i suoi errori. E: This actress knows how to hide her age // intentions // mistakes.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

……………………………... a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) Paul şi-a ascuns complicii într-o casă conspirativă. Paul a caché ses complices dans une maison conspirative. Paolo ha nascosto i suoi complici in una casa cospirativa. Paul hid his accomplices in a secret house. BATE ……………….. a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a bătut adversarul fără nici un efort. Paul a battu son adversaire sans aucun effort. Paolo ha battuto / ha vinto il suo avversario senza nessuno sforzo. Paul defeated his opponent with no effort. BAZA …………………... a-şi ~ ceva pe ceva (cu dat. pos.) Profesorul şi-a bazat expunerea pe documente autentice. Le professeur a basé / fondé son exposé sur des documents authentiques. Il professore ha basato / fondato la sua esposizione su documenti autentici. The teacher based his presentation on authentic documents.

R: Avocatul şi-a bazat afirmaţiile // pledoaria pe dovezi sigure. F: L'avocat a fondé ses affirmations // son plaidoyer sur des preuves certaines. I: L'avvocato ha basato le sue affermazioni // la sua difesa su prove sicure.

E: The attorney has grounded his statement // plead on solid evidence.

R: F: I: E:

BĂGA ………………….......... a-şi ~ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.) Ca să se încălzească, Paul şi-a băgat mâinile în buzunare. Pour se réchauffer, Paul a mis / a enfoncé ses mains dans ses poches. Per riscaldarsi, Paolo si è messo le mani in tasca. In order to get warm, Paul thrust his hands into his pockets.

R: Paul şi-a băgat maşina în garaj. F: Paul a rentré sa voiture au garage. I: Paolo ha messo la sua macchina nell’ autorimessa. E: Paul drove his car in the garage.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

BĂNUI ……………….. a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) Paul îşi bănuia colaboratorii de neglijenţă. Paul suspectait ses collaborateurs de négligence. Paolo sospettava i suoi collaboratori di negligenza. Paul suspected his colleagues of negligence. BEA …………….. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Bătrânul şi-a băut cafeaua în linişte. Le vieillard a bu tranquillement son café. Il vecchio ha bevuto il suo caffè con calma. The old man drank his coffee in peace. BLESTEMA ……………….. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)

R: O mamă nu trebuie niciodată să-şi blesteme copiii, orice ar face aceştia. F: Une mère ne doit jamais maudire ses enfants, quoi qu’ils fassent. I: Una madre non deve mai maledire suoi figli, qualsiasi cosa essi facciano. E: A mother should never curse her children, no matter what they might do. R: F: I: E:

R: F: I: E:

Paul şi-a blestemat zilele. Paul a maudit ses jours / sa vie. Paolo ha maledetto la sua vita. Paul was cursing his days. BUCURA ………………. a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) Prin tot ce face, Paul îşi bucură părinţii. Par tout ce qu’il fait, Paul réjouit ses parents / rend ses parents heureux. In tutto quello che fa, Paolo rende felici i suoi genitori. By everything he does, Paul makes his parents happy.

E:

CALCULA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a calculat venitul anual. Paul a calculé son revenu annuel. Paolo ha calcolato il suo reddito annuale. Paul calculated his annual income.

R: F: I: E:

CĂLCA …………..... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul îşi calcă singur pantalonii. Paul repasse seul ses pantalons. Paolo si stira i pantaloni da solo. Paul irons his own trousers.

R: F: I:

CĂSĂTORI ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.)

R: Prietena mea şi-a căsătorit fiica anul trecut. (sin. a mărita). Anul acesta îşi va căsători băiatul. (sin. a însura) F: Mon amie a marié sa fille l’année dernière. Cette année elle mariera son fils. I: La mia amica ha sposato sua figlia l’anno scorso. Quest'anno sposerà suo figlio. E: My friend married her daughter last year. This year she she is going marry her son, too.

R: F: I: E:

CĂUTA ………….......... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul îşi caută cartea în bibliotecă. Paul cherche son livre dans la bibliothèque. Paolo cerca il suo libro in biblioteca. Paul is looking for his book in the library.

R: Maria îşi caută prietenii la discotecă. F: Marie cherche ses amis à la discothèque. I: Maria cerca i suoi amici in discoteca.. E: Mary is looking for her friends at the disco.

R: F: I: E:

CÂNTA …………. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Ţăranul român îşi cântă bucuria şi amarul. Le paysan roumain chante ses joies et ses peines. Il contadino rumeno canta le sue gioie e le sue pene. The Romanian peasant sings whether he is happy or sorry.

CÂNTĂRI …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Consumatorii pot să-şi cântărească produsele pe un cântar de control.

F: Les consommateurs peuvent peser leurs produits sur une balance de contrôle. I: I consumatori possono pesare i loro prodotti con una bilancia di controllo. E: Consummers can weigh the products on control scales. R: Înainte de a vorbi, Maria îşi cântăreşte bine cuvintele. (sin. a alege) F: Avant de parler, Marie pèse bien ses mots. I: Prima di parlare, Maria pesa bene le sue parole. E: Mary ponders over her words before saying anything.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

CÂŞTIGA …………….. (cu dat. pos.) Paul îşi câştigă singur existenţa. Paul gagne seul sa vie. Paolo si guadagna da solo la vita. Paul earns his own living. CERE …………..... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Sindicaliştii îşi cer drepturile. Les membres du syndicat demandent / revendiquent leurs droits. I sindacalisti rivendicano i loro diritti. Trade union members claim their rights. CERTA ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria îşi ceartă băiatul. Marie gronde son fils. Maria rimprovera suo figlio. Mary is scolding her son.

CHEMA …………………………….. a-şi ~ pe cineva + circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a chemat prietenii la restaurant. (sin. a invita) F: Paul a appelé / invité ses amis au restaurant.

I: Paolo ha invitato i suoi amici al ristorante. E: Paul invited his friends to a restaurant

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

CITI …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a citit toate notiţele. Paul a lu toutes ses notes. Paolo ha letto tutti i suoi appunti. Paul has read all his notes. COBORÎ ……………………...... a-şi ~ ceva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) Paul şi-a coborât bagajele din tren. Paul a descendu ses bagages du train. Paolo ha calato giù i suoi bagagli dal treno. Paul took down his luggage from the train. COMPARA ……………….. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul îşi compară prietenii din cartier cu colegii de clasă. Paul compare ses amis du quartier avec ses collègues de classe. Paolo paragona i suoi amici del quartiere con i suoi compagni di classe. Paul draws a parallel between his friends and his colleagues.

R: Paul îşi compară maşina cu cea a vecinului. F: Paul compare sa voiture avec celle de son voisin. I: Paolo confronta la sua macchina con quella del suo vicino. E: Paul compares his car with his neighbour's. COMPLETA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)

R: Paul şi-a completat studiile în străinătate. F: Paul a complété ses études à l'étranger. I: Paolo ha completato i suoi studi all'estero. E: Paul has finshed his studies abroad.

R: F: I: E:

CONCENTRA …………………………. a-şi ~ ceva asupra a ceva a-şi ~ ceva în ceva (cu dat. pos.) Mi-am concentrat atenţia asupra acestei lucrări. J’ai concentré mon attention sur ce travail. Ho concentrato la mia attenzione su questo lavoro. I’ve focused my attention on this paper.

R: Inamicul şi-a concentrat toate forţele în această acţiune. F: L’ennemi a concentré toutes ses forces dans cette action. I: Il nemico ha concentrato tutte le sue forze in quest’azione. E: The enemy has called up all the forces for this action.

R: F: I: E:

CONDAMNA ………….......... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul îşi condamnă prietenul pentru greşelile făcute. (sin. a dezaproba) Paul condamne son ami pour les erreurs commises. Paolo condanna il suo amico per gli sbagli / errori fatti. Paul blames his friend for the mistakes that were made.

R: Maria îşi condamnă propria comportare faţă de prieteni. F: Marie condamne son propre comportement envers ses amis. I: Maria condanna il suo comportamento di fronte agli / nei riguardi degli amici. E: Mary blames herself for her behaviour towards her friends.

R: F: I: E:

CONDUCE ……………….. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria îşi conduce vizitatorii prin muzeu. Marie guide les visiteurs dans le musée. Maria guida i visitatori attraverso il museo. Mary leads the visitors through the museum.

R: Maria îşi conduce afacerile cu abilitate. F: Marie dirige son entreprise / gère ses affaires avec habileté. I: Maria gestisce / amministra i suoi affari con abilità. E: Mary manages her business with competence.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

CONSTRUI …………….. (cu dat. pos.) Paul şi-a construit casa cu împrumut de la bancă. Paul a construit sa maison avec un prêt bancaire. Paolo si è costruita la casa con un mutuo bancario. Paul has built this house with money taken from the bank. CONTINUA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a continuat studiile în străinătate. Paul a continué ses études à l'étranger. Paolo ha continuato i suoi studi all'estero. Paul continued his studies abroad.

CONVINGE ....................................... a-şi ~ pe cineva de ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a convins prietenii de loialitatea sa.

F: Paul a convaincu ses amis de sa loyauté. I: Paolo ha convinto i suoi amici della sua lealtà. E: Paul has convinced his friends of his loyalty.

R: F: I: E:

……………………. a-şi ~ pe cineva că P a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) Profesorul şi-a convins elevii că trebuie să citească mai mult. Le professeur a convaincu ses élèves de la nécessité de lire davantage. Il professore ha convinto i suoi alunni dalla necessità di leggere di più. The teacher convinced the pupils that they had to read more.

R: Paul şi-a convins familia să nu renunţe la moştenire. F: Paul a convaincu sa famille de ne pas renoncer à l'héritage. I: Paolo ha convinto la sua famiglia di non rinunciare all'eredità. E: Paul convinced his family not to give up the inheritance.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

CORECTA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a corectat teza cu atenţie. Marie a corrigé sa thèse avec attention. Maria ha corretto attentamente la sua tesi. Mary checked her paper thoroughly. CREA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Designerul şi-a creat colecţia în timp record. Le styliste a créé sa collection en un temps record. Lo stilista ha creato la sua collezione a tempo di record. The designer created the collection in record time.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

CREDE .......................... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul nu şi-a crezut prietenii. Paul n'a pas cru ses amis. Paolo non ha creduto ai suoi amici. Paul did not believe his friends. CREŞTE ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Vecinii noştri şi-au crescut copiii în spiritul disciplinei. Nos voisins ont élevé leurs enfants dans l’esprit de la discipline. I nostri vicini hanno cresciuto i loro figli nello spirito della disciplina. Our neighbours have brought up their children in the spirit of discipline.

CRITICA .......................... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Nu-ţi critica prietenii fără motiv! F: Ne critique pas tes amis sans raison! I: Non criticare i tuoi amici senza motivo!

R: F: I: E:

CUCERI ......................................... a-şi ~ ceva + circ. (mod) (cu dat. pos.) Paul şi-a cucerit prestigiul prin muncă. Paul a conquis son prestige par le travail. Paolo ha conquistato il suo prestigio con il lavoro. Paul has gained prestige through hard work.

CULCA ……………….. a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a culcat prietenii în camera lui. (sin. a găzdui) F: Paul a couché / logé ses amis dans sa chambre. I: Paolo ha fatto dormire i suoi amici nella sua camera.

E: Paul let his friends sleep in his room.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

CULEGE ..................... (cu dat. pos.) Bunicii şi-au cules via // porumbul săptămâna trecută. Mes grands-parents ont fait les vendanges // ont récolté le maïs la semaine passée. I miei nonni hanno fatto la vendemmia // hanno racolto il mais la settimana scorsa. My grandparents harvested their vines // the maize last week. CULTIVA ..................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a cultivat singur grădina. Paul a cultivé tout seul son jardin. Paolo ha coltivato da solo il suo giardino. Paul has cultivated his garden himself. CUMPĂRA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a cumpărat rochia de la o casă de modă. Marie s’est acheté la robe / a acheté sa robe dans une Maison de couture. Maria si è comprata il vestito in una sartoria. Mary bought her new dress from a fashion house.

CUNOAŞTE ............................. a-şi ∼ pe cineva a-şi ∼ ceva subiect [+animat] (cu dat. pos.) R: Paul şi-a cunoscut adversarii înainte de concurs. F: Paul a connu ses adversaires avant le concours. I: Paolo ha conosciuto i suoi concorrenti / avversari prima del concorso / della gara.

E: Paul met his adversaries before the contest. R: Câinele îşi cunoaşte stăpânul după voce. (sin. a recunoaşte) F: Le chien reconnaît son maître d'après la voix. I: Il cane riconosce il suo padrone dalla voce. E: The dog recognizes his master by his voice. R: Paul îşi cunoaşte bine calităţile // defectele // interesele. F: Paul connaît bien ses qualités // ses défauts // ses intérêts. I: Paolo conosce bene le proprie qualità // i propri difetti // i propri interessi. Paolo sa molto bene i suoi interessi. E: Paul is well-aware of his qualities // drawbacks. // Paul knows his interests very well.

R: F: I: E:

CUPRINDE …………………………………. a-şi ~ pe cineva cu ceva, în ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a cuprins prietenul cu braţele. Paul a serré son ami dans ses bras. Paolo ha abbracciato il suo amico. Paul hugged his friend.

R: Maria şi-a cuprins capul în mâini. F: Marie s'est pris la tête dans ses mains. I: Maria si è presa la testa tra le mani. E: Mary held her head in her hands.

R: F: I: E:

…………………………………. a-şi ~ pe cineva cu ceva, în ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a cuprins prietenul cu braţele. Paul a serré son ami dans ses bras. Paolo ha abbracciato il suo amico. Paul hugged his friend.

R: Maria şi-a cuprins capul în mâini. F: Marie s'est pris la tête dans ses mains. I: Maria si è presa la testa tra le mani. E: Mary held her head in her hands.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

CURĂŢA ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul îşi curăţă pantofii în fiecare seară. Paul nettoie ses chaussures chaque soir. Paolo pulisce le sue scarpe ogni sera. Paul waxes / polishes his shoes every evening. DA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a dat haina la curăţat. Paul a fait nettoyer sa veste. Paolo ha dato a pulire / ha portato a pulire la sua giacca. Paul had his coat (dry) cleaned.

R: Paul şi-a dat ceasul la reparat. F: Paul a donné sa montre à réparer. I: Paolo ha portato a reparare il suo orologio. E: Paul has taken his watch to the watchmaker's to be mended. R: F: I: E:

R: F: I: E:

Paul şi-a dat pantofii cu cremă. Paul a ciré ses souliers. Paolo ha lucidato le sue scarpe. Paul polished his shoes. ………………………… a-şi ~ pe cineva la ceva a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) Paul şi-a dat copilul la şcoală. Paul a inscrit son enfant à l'école. Paolo ha iscritto il suo bambino alla scuola. Paul sent his child to school.

R: Paul şi-a dat fata să facă balet. F: Paul a inscrit sa fille à faire du ballet. I: Paolo ha iscritto sua figlia a danza classica. E: Paul had his daughter take ballet classes.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

DATORA ............................ a-şi ~ ceva cuiva (cu dat. pos.) Paul îşi datorează succesul părinţilor lui. Paul doit son succès à ses parents. Paolo deve il suo successo ai genitori. Paul owes his success to his parents. DĂRUI ............................ a-şi ~ ceva cuiva (cu dat. pos.) Părinţii îşi dăruiesc întreaga viaţă copiilor. (sin. a-şi consacra) Les parents dédient toute leur vie à leurs enfants. I genitori dedicano tutta la loro vita ai figli. Parents dedicate their entire life to their children.

R: Paul şi-a dăruit viaţa unei cauze nobile. (sin. a-şi dedica) F: Paul a dédié sa vie à une cause noble. I: Paolo ha dedicato la sua vita a una causa nobile. E: Paul dedicated his life to a great cause.

R: F: I: E:

DECIDE ...................... a-şi ~ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a decis singur calea de urmat. Paul a décidé tout seul la voie à suivre. Paolo ha deciso da solo la via da seguire. Paul has decided his own way in life.

DECLARA ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul îşi declară veniturile la sfârşitul fiecărui an. F: Paul déclare ses revenus à la fin de chaque annnée. I: Paolo dichiara i suoi redditi alla fine di ogni anno.

E: Paul states his income at the end of each year.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

DENUNŢA ……………...... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Hoţul şi-a denunţat complicii la poliţie. Le voleur a dénoncé ses complices à la police. Il ladro ha denunciato i suoi complici alla polizia. The thief has turned in his accomplices to the police. DEOSEBI …………......... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul îşi deosebeşte caietele după culoarea copertei. (sin a recunoaşte) Paul reconnaît ses cahiers d’après la couleur de leur couverture. Paolo distingue i suoi quaderni dal colore della copertina. Paul can tell his copybooks by the colour of their cover.

R: Maria îşi deosebeşte prietenele după timbrul vocii. (sin a recunoaşte) F: Marie distingue ses amies au timbre de leur voix. I: Maria distingue le sue amiche dal timbro della voce. E: Mary can distinguish her friends by their voices.

R: F: I: E:

DEPĂRTA …………….. a-şi ~ de ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a depărtat scaunul de televizor. Paul a éloigné sa chaise de la télé. Paolo ha allontanato la sua sedia dal televisore. Paul pushed his chair away from the TV set.

R: F: I: E:

DEPUNE …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a depus banii la bancă. Paul a déposé / a mis son argent à la banque. Paolo ha depositato i suoi soldi in banca. Paul has deposited his money at the bank.

R: Când peştii îşi depun icrele, pescuitul este interzis. F: Quand les poissons déposent leurs oeufs, la pêche est interdite. I: Quando i pesci depongono le uova, la pesca è proibita. E: When fish are spawning fishing is forbidden.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

DERANJA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Întorcându-se târziu acasă, Paul îşi deranjează vecinii. En rentrant tard à la maison, Paul dérange ses voisins. Tornando tardi a casa, Paolo disturba i suoi vicini. Coming home late, Paul disturbs his neighbours. DESCOPERI …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a descoperit pasiunea pentru muzică. Paul a découvert sa passion pour la musique. Paolo si è scoperta la passione per la musica. Paul discovered his passion for music.

R: Bărbaţii îşi descoperă capul când salută. F: Les hommes se découvrent lorsqu'ils saluent. I: Gli uomini si scoprono il capo quando salutano. E: Men take off their hats when greeting.

R: F: I: E:

DESCRIE ………….......... a-şi ~ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria şi-a descris satul natal cu multă nostalgie. Marie a décrit son village natal avec beaucoup de nostalgie. Maria ha descritto il suo villaggio natale con molta nostalgia. Mary described her native village / place with nostalgia.

R: La cererea anchetatorului, inculpatul şi-a descris foarte amănunţit complicii. F: A la demande de l’enquêteur, l’inculpé a décrit très minutieusement ses complices. I: Su richiesta dell’inquirente, l’imputato ha descritto molto dettagliatamente i suoi complici. E: At the investigator’s request, the defendant described his accomplices in detail.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

DESFACE …………..... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a desfăcut bagajul a doua zi după sosire. Paul a défait ses bagages / a déballé le lendemain de son arrivée. Paolo ha disfatto il suo bagaglio il giorno dopo il suo arrivo. Paul unpacked the following day. DESFĂŞURA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul îşi desfăşoară activitatea într-o organizaţie neguvernamentală. (sin. a lucra) Paul déploie son activité dans une organisation non gouvernementale. Paolo svolge la sua attività in una organizzazione non governativa. Paul works with a non-governmental organisation.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

DESFIINTA ................. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Patronul şi-a desfiinţat una dintre societăţile nerentabile. Le patron a fermé une de ses sociétés non rentables. Il proprietario ha sciolto una delle sue società non redditizie. The owner has wound up one of the unprofitable companies. DESPACHETA …………...... a-şi ~ceva (cu dat. pos.) În ziua de Crăciun copiii îşi despachetează cadourile. Le jour de Noël les enfants déballent leurs cadeaux. Il giorno di Natale i bambini aprono i pacchetti dei regali. On Christmas day, children unpack their presents.

R: Întorşi acasă, Paul şi Maria au început să-şi despacheteze lucrurile. F: Rentrés à la maison, Paul et Marie se sont mis à déballer leurs affaires. I: Ritornati a casa, Paolo e Maria hanno cominciato a tirar fuori le cose dai pacchi. E: Back home, Paul and Mary started to unpack.

R: F: I: E:

DESPĂRŢI ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a despărţit copiii care se băteau. (sin. a separa) Paul a séparé ses enfants qui se battaient. Paolo ha separato i bambini che si picchiavano. Paul separated the children who were fighting. DEŞTEPTA ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.)

R: Mama şi-a deşteptat copiii la ora 7 dimineaţa. (sin. a trezi) F: La mère a réveillé ses enfants à 7 heures du matin. I: La madre ha svegliato i bambini alle 7 della mattina. E: Mother woke up her children at 7.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

DETERMINA …………………….. a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) Maria şi-a determinat fiul să nu mai fumeze. (sin. a convinge) Marie a déterminé son fils à / a convaincu son fils de ne plus fumer. Maria ha convinto suo figlio a non fumare più. Mary persuaded her son to stop smoking. DEZBRĂCA ………………….. a-şi ~ ceva (haine) (cu dat. pos.) Maria şi-a dezbrăcat paltonul. (sin. a scoate) Marie a enlevé / ôté son manteau. Maria si è tolta il suo cappotto. Mary took off her coat. DEZVOLTA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a dezvoltat talentul printr-o muncă intensă. Paul a développé son talent par un travail acharné. Paul ha sviluppato il suo talento mediante un lavoro intenso. Paul has cultivated his talent through hard work.

R: Foarte multe ţări şi-au dezvoltat industria în sec. al XX-lea. F: Beaucoup de pays ont développé leur industrie au XX-ème siècle. I: Molti paesi hanno svilupato la loro industria nel XXesimo secolo. E: Many countries developed their industry in the XXth century.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

DISPUNE ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a (bine)dispus colegii cu glume şi anecdote. (sin. a înveseli) Paul a diverti / amusé ses collègues par des blagues et des anecdotes. Paolo ha messo di buon umore i suoi colleghi con scherzi e aneddoti. Paul cheered up his colleagues with his jokes and anecdotes. DISPUNE …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a dispus cărţile în bibliotecă pe domenii. (sin. a aranja) Paul a disposé / rangé les livres dans la bibliothèque par domaines. Paolo ha disposto i suoi libri in biblioteca in base agli argomenti. Paul put / placed his books in the bookshelf according to domains. DISTRA ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul ştie să-şi distreze invitaţii. Paul sait distraire / amuser ses invités. Paolo sa divertire i suoi invitati. Paul knows how to entertain his guests. DISTRUGE …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a distrus toate manuscrisele. Paul a détruit tous ses manuscrits. Paolo ha distrutto tutti i suoi manoscritti. Paul destroyed all his manuscripts.

R: Prin ceea ce a făcut, Paul şi-a distrus cariera. Şi-a distrus viaţa. (sin. a rata) F: Par ce qu'il a fait, Paul a raté sa carrière. Il a brisé sa vie.

I: Con quello che ha fatto, Paolo ha distrutto la sua carriera. Ha rovinato la sua vita E: By what he’s done, Paul has ruined his career. He has ruined his life.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

DORI ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul îşi doreşte prietenii din copilărie alături de el. (sin. a vrea) Paul veut que ses amis d'enfance soient à côté de lui. Paolo vorrebbe avere accanto i suoi amici d'infanzia. Paul wants his childhood friends to be by his side. DORMI …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Brâncuşi îşi doarme somnul de veci în cimitirul Père Lachaise. Brancusi dort le sommeil éternel dans le cimetière Père Lachaise. Brancusi dorme il sonno dei giusti nel cimitero Père Lachaise. Brancusi sleeps the sleep of the just in Père Lachaise graveyard. DOVEDI …………..... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a dovedit afirmaţiile prin fapte. (sin. a confirma) Paul a prouvé ses affirmations par des faits. Paolo ha dimostrato le sue affermazioni con i fatti. Paul backed up his statements with actions.

DUCE …………………………….. a-şi ∼ pe cineva + circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Maria îşi duce în fiecare zi copiii la şcoală. F: Marie accompagne chaque jour ses enfants à l'école.

I: Maria accompagna ogni giorno i suoi bambini a scuola. E: Mary accompanies her children to school every day.

R: F: I: E:

EXAMINA ……………...... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Profesorul şi-a examinat toţi studenţii. Le professeur a examiné tous ses étudiants. Il professore ha esaminato / interrogato tutti i suoi studenti. The professor has examined all his students.

R: Medicul şi-a examinat pacienţii cu mare atenţie. (sin. a consulta) F: Le médecin a examiné ses patients avec beaucoup d’attention. I: Il medico ha esaminato i suoi pazienti con grande attenzione. E: The doctor examined his patients carefully.

R: F: I: E:

EXECUTA ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Sculptorul şi-a executat lucrarea în piatră. (sin. a realiza) Les sculpteur a exécuté son oeuvre en pierre. Lo scultore ha eseguito il suo lavoro in pietra. The sculptor has made / finished his work in stone.

R: În concertul de aseară pianistul şi-a executat propria compoziţie. (sin. a interpreta) F: Dans le concert d’hier soir le pianiste a interprété sa propre composition. I: Nel concerto di ieri sera il pianista ha eseguito una composizione propria. E: In last evening’s concert the pianist played his own composition. EXPLOATA .......................... a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva

(cu dat. pos.) R: Anumite persoane îşi exploatează prietenii. (sin. a profita de) F: Certaines personnes profitent de leurs amis. I: Certe persone sfruttano i loro amici. E: Certain persons exploit / use their friends. R: Paul şi-a exploatat resursele fizice la maximum. (sin. a folosi) F: Paul a exploité ses ressources physiques au maximum. I: Paolo ha sfruttato al massimo le sue risorse fisiche. E: Paul has used his physical resources to the limit.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

EXPORTA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Aceasta firmă îşi exportă produsele în multe ţări europene. Cette entreprise exporte ses produits dans beaucoup de pays européens. Questa ditta esporta i suoi prodotti in molti i paesi europei. This firm exports its products to many European countries. EXPRIMA ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Toţi prietenii şi-au exprimat regretul pentru eşecul lui Paul. Tous les amis ont exprimé leur regret pour l’échec de Paul. Tutti gli amici hanno espresso il loro dispiacere per l’insuccesso di Paolo. All the friends have expressed their regret at Paul’s failure.

EXPUNE ……………. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Agricultorii îşi expun produsele la târguri internaţionale. (sin. a prezenta) F: Les agriculteurs exposent / présentent leurs produits aux foires internationales.

I: Gli agricoltori espongono i loro prodotti ai mercati internazionali. E: Producers present their products on international fairs. R: Candidaţii la alegerile prezidenţiale şi-au expus programul politic. (sin. a prezenta) F: Les candidats aux élections présidentielles ont présenté leur programme politique. I: I candidati alle elezioni presidenziali hanno esposto il loro programma politico. E: The candidates to presidency have presented their political programme.

R:

F:

I:

E:

…………………………………….. a-şi ~ pe cineva la ceva a-şi ~ pe cineva + abstract în dativ subiect [+persoană] Paul şi-a expus familia la primejdii inutile // la pericole grave. I-a expus pe toţi unor primejdii inutile // unor pericole grave. Paul a exposé sa famille à des dangers inutiles // à de graves dangers. Il les a exposé tous à des dangers inutiles // à de graves dangers. Paolo ha esposto la sua famiglia a rischi inutili // a gravi pericoli. Ha esposto tutti ad alcuni rischi inutili // a gravi pericoli. Paul exposed his family to useless dangers // to severe dangers. He exposed them to useless dangers // to severe dangers.

F: I: E:

FACE …………...... a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a făcut studiile în străinătate. Marie a fait ses études à l'étranger. Maria ha fatto i suoi studi all’estero. Mary studied abroad.

R: F: I: E:

Paul şi-a făcut temele. Paul a fait ses devoirs. Paolo ha fatto i suoi compiti. Paul has done his homework.

R:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

FELICITA ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a felicitat colegii cu ocazia Anului Nou. Paul a félicité ses collègues à l’occasion du Nouvel An. Paulo ha augurato buon anno ai suoi colleghi. Paul congratulated his fellow workers for the New Year. FERI …………………………... a-şi ∼ pe cineva de ceva a-şi ∼ pe cineva de cineva a-şi ∼ ceva de ceva a-şi ∼ ceva de cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a ferit prietenii de întrebări indiscrete // de ziarişti. Paul a protégé ses amis contre les questions indiscrètes // les journalistes. Paolo ha protetto / ha tenuto lontano i suoi amici da domande indiscrete // dai giornalisti. Paul protected his friends from indelicate questions // from journalists.

R: Maria şi-a ferit economiile de inflaţie // de hoţi. (sin. a proteja) F: Marie a protégé ses économies contre l’inflation // contre les voleurs. I: Maria ha difeso i suoi risparmi dall’inflazione // dai ladri. E: Mary protected her savings from inflation // from thieves.

R: F: I: E:

FIXA ……………. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a fixat reşedinţa de vară la munte. (sin. a-şi stabili) Paul a établi sa résidence d'été à la montagne. Paolo ha fissato la sua residenza estiva in montagna. Paul has fixed his residence in the mountains for the summer.

FOLOSI ………………….. a-şi ∼ ceva la ceva (cu dat. pos.) R: Copilul şi-a folosit imaginaţia la redactarea acestei compuneri. F: L'enfant s’est servi de son imagination pour rédiger cette composition. I: Il bambino ha usato la sua immaginazione nella redazion

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

FORŢA ……………….. a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) Maria îşi forţează copiii să mănânce supă // mai mult. (sin. a obliga) Marie force / oblige ses enfants à manger de la soupe // davantage. Maria forza / costringe i bambini a mangiare la minestra // parecchio. Mary forces / makes her children eat soup // more. FRĂMÂNTA ……………. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul îşi frământă mâinile // mintea cu proiecte nerealizabile. Paul se tord les mains // se creuse la tête avec des projets irréalisables. Paolo si stropiccia le mani // si lambicca il cervello con progetti irrealizzabili. Paul is wringing his hands // is worrying his brains about unfeasible projects. FRECA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Iarna, toată lumea îşi freacă mâinile îngheţate ca să se încălzească. En hiver, tout le monde se frotte les mains gelées / transies de froid pour se réchauffer. D’inverno, tutti si stropicciano le mani gelate per riscaldarsi. In wintertime, everybody rubs their hands together to warm them up.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

FRIGE …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a fript degetele. (sin. a se arde) Marie s’est brûlé les doigts. Maria si è bruciata le dita. Mary burned her fingers. FURA ……………….. a-şi ∼ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a furat partenerii la jocul de cărţi. Paul a volé ses partenaires aux cartes. Paolo ha truffato i suoi soci al gioco delle carte. Paul has cheated on his partners at cards. GĂSI ……………. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a găsit în sfârşit cheile // ochelarii. Paul a finalement retrouvé ses clefs // ses lunettes. Finalmente Paolo ha (ri)trovato le sue chiavi // i suoi occhiali . Paul has finally found his keys // his glasses. GÂNDI ……………. a–şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a gândit proiectul în perspectivă ecologică. (sin. a concepe) Paul a pensé son projet / a conçu son projet en perspective écologique. Paolo ha pensato il suo progetto in una prospettiva ecologica / da un punto di visto ecologico. Paul planned his project from an ecological point of view. GOLI ……………. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)

R: F: I: E:

Paul şi-a golit paharul. Paul a vidé son verre. Paolo ha vuotato il suo bicchiere. Paul emptied his glass.

R: F: I: E:

Paul şi-a golit buzunarele. Paul a vidé ses poches. Paolo ha vuotato le sue tasche. Paul emptied his pockets.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

GONI ......................... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Unii părinţi îşi gonesc copiii de acasă. Certains parents chassent leurs enfants de la maison. Alcuni genitori cacciano i loro figli da casa. Some parents drive their children away from home. GRĂBI .................................. a-şi ∼ ceva a-şi ∼ pe cineva să P (cu dat. pos.) Paul şi-a grăbit plecarea la Bucureşti. Paul a précipité son départ pour Bucarest. Paolo ha affrettato la sua partenza per Bucarest. Paul hastened his departure for Bucharest.

R: Paul şi-a grăbit prietenii să încheie lucrarea la timp. F: Paul a pressé ses amis de finir le travail à temps. I: Paolo ha pressato i suoi amici a finire in tempo il lavoro. E: Paul pressed his friends to finish the work on time.

R: F: I: E:

GREŞI …………….. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a greşit profesia. Paul a manqué sa profession. Paolo ha sbagliato (la sua) vocazione. Paul has chosen the wrong career.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

GUSTA ……………. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Maria îşi gustă întotdeauna mâncarea. Marie goûte toujours ses plats. Maria gusta sempre ai suoi piatti. Mary always tastes the food she's cooking. HOTĂRÎ ……………. a-şi ∼ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a hotărât singur soarta. Paul a décidé lui-même de son sort. Paolo ha deciso da solo la sua sorte. Paul has decided his own fate. HRĂNI ……………………….. a-şi ~ pe cineva cu ceva (cu dat. pos.) Maria îşi hrăneşte copilul cu lapte praf. Marie nourrit son bébé de lait en poudre. Maria nutre il suo bimbo con latte in polvere. Mary feeds her child powder milk.

R: Paul îşi hrăneşte căţelul cu biberonul. F: Paul alimente son petit chien au biberon. I: Paolo nutre il suo cagnolino con il biberon. E: Paul bottel-feeds his puppy.

R: F: I: E:

IERTA ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul nu-şi iartă greşelile. Paul ne pardonne pas ses (propres) fautes. Paolo non si perdona (i propri) / gli errori. Paul can’t forgive himself for his mistakes.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

IMAGINA ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Tinerii nu-şi pot imagina viaţa fără muzică. (sin. a-şi închipui) Les jeunes ne peuvent pas s’imaginer la vie sans musique. I giovani non possono immaginare la loro vita senza la musica. The young can’t imagine life without music. INDICA .......................... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Preşedintele firmei şi-a indicat succesorul. (sin. a desemna) Le président de la firme a indiqué / a désigné son successeur. Il presidente della ditta ha indicato / designato il suo successore. The president of the company has named his successor. INSTALA .............................................. a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) Paul şi-a instalat prietenii la hotel. (sin. a caza) Paul a installé ses amis à l’hôtel. Paolo ha sistemato i suoi amici in albergo. Paul had his friends put up at the hotel.

F: Paul a introduit ses amis dans les cercles de la haute société. I: Paolo ha introdotto i suoi amici nei circoli dell'alta società. E: Paul introduced his friends into high society circles.

R: F: I: E:

INVITA ............................................. a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) Paul şi-a invitat prietenii la teatru. Paul a invité ses amis au théâtre. Paolo ha invitato i suoi amici al teatro. Paul has invited his friends to the theatre.

R: F: I: E:

IUBI .......................... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul îşi iubeşte mult părinţii. Paul aime beaucoup ses parents. Paolo ama molto i suoi genitori. Paul loves his parents very much.

R: F: I: E:

ÎMBRĂCA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a îmbrăcat sacoul. Marie a mis sa veste. Maria si è messa la giacca. Maria put her jacket on. ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Mama şi-a îmbrăcat copiii şi i-a dus la şcoală. La mère a habillé ses enfants et elle les a menés / a conduits à l’école. La madre ha vestito i suoi bambini e li ha portati a scuola. Mother dressed her children and took them to school.

R: Arheologii şi-au instalat tabăra (aproape de peşteră). (sin. a stabili, a aşeza) F: Les archéologues ont installé leur camp ( près de la grotte). I: Gli archeologi si sono accampati (vicino alla grotta). E: The archeologists have set up their camp (near the cave).

F:

INTRODUCE ............................................. a-şi ~ pe cineva +circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Paul şi-a introdus prietenii în cercurile din înalta societate.

ÎMBRĂŢIŞA ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Maria şi-a îmbrăţisat copiii cu

R:

I: E:

dragoste. F: Marie a embrassé ses enfants avec tendresse. I: Maria ha abbracciato i suoi bambini con amore. E: Mary hugged her kids with love.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ÎMPACHETA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria îşi împachetează lucrurile. Marie est en train d’empaqueter ses affaires. Maria impacchetta le sue cose. Mary is packing her belongings. ÎMPĂCA ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria şi-a împăcat fratele (care plângea). Marie a calmé / apaisé son frère (qui pleurait) . Maria ha consolato / calmato suo fratello (chi piangeva). Mary appeased her brother (who was crying). ÎMPĂRŢI …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a împărţit averea la săraci // fraţilor lui. Paul a distribué / donné sa fortune aux pauvres // à ses frères. Paolo ha distribuito i suoi averi ai poveri // ai suoi fratelli. Paul has given his fortune to the poor // to his brothers. ÎMPIEDICA ……………………... a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) Paul şi-a împiedicat fraţii să împartă moştenirea de la părinţi. (sin. a opri) Paul a empêché ses frères de partager l’héritage de leurs parents. Paolo ha impedito ai suoi fratelli di dividere l'eredità dei genitori. Paul prevented his brothers to split the

inheritance from their parents.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ÎMPLINI ……………. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a împlinit scopul // visul. (sin. a realiza) Marie a atteint son but // a réalisé / accompli son rêve. Maria ha raggiunto il suo scopo // ha realizzato il suo sogno. Mary has reached her goal // has accomplished her dream. ÎMPODOBI …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Negustorii şi-au împodobit vitrinele pentru Crăciun. Les commerçants ont décoré leurs vitrines pour la fête de Noël. I commercianti hanno addobbato le loro vetrine per il Natale. The merchants have decorated the shop windows for Christmas.

R: Maria şi-a împodobit balconul cu plante exotice. F: Marie a orné son balcon de plantes exotiques. I: Maria ha ornato il suo balcone con piante esotiche. E: Mary as decorated her balcony with exotic plants.

R: F: I: E:

ÎMPRUMUTA ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul îşi împrumută prietenii la nevoie. (sin. a da cu împumut) Paul prête de l’argent à ses amis au besoin. Al bisogno, Paolo fa prestiti ai suoi amici. Paul lends money to his needy friends.

ÎNĂLŢA …………..... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Vecinii lui Paul şi-au înălţat casa cu

două etaje. F: Les voisins de Paul ont surélevé leur maison de deux étages. I: I vicini di Paolo hanno sopraelevato la loro casa di due piani. E: Paul's neighbours have added two storeys to their house.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ÎNCĂLZI …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria îşi încălzeşte supa. Marie réchauffe sa soupe. Maria riscalda la sua minestra. Mary is heating her soup. ÎNCĂRCA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul îşi încarcă bagajele în maşină. Paul charge ses bagages dans la voiture. Paolo carica i suoi bagagli in macchina. Paul is loading his luggage in the car. ÎNCEPE …………… a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Profesorul şi-a început cursul de limba engleză. Le professeur a commencé son cours d’anglais. Il professore ha iniziato il suo corso di lingua inglese. The teacher has started his English course. ÎNCETA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a încetat activitatea. Paul a cessé son activité. Paolo ha smesso la sua attività. Paul stopped his activity / working.

R: Fabrica şi-a încetat activitatea. F: La fabrique a cessé son activité. I: La fabbrica ha smesso di funzionare /

ha chiuso l'attività. E: The factory has been shut down.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ÎNCHEIA ……………. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul îşi încheie haina. Paul boutonne sa veste. Paolo si abbottona la giacca. Paul is buttoning his shirt. ÎNCHIDE ……………. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a închis uşa la cameră. Paul a fermé la porte de sa chambre. Paolo ha chiuso la porta della sua stanza. Paul closed the door to my room. ÎNCONJURA ………………………………. a-şi ~ pe cineva + circ. (mod) (cu dat. pos.) Maria şi-a înconjurat copiii cu dragoste şi cu atenţie permanentă. Marie a entouré ses enfants de tendresse et d’attention permanente. Maria ha circondato i suoi figli di amore e attenzione continua. Mary permanently had love and care for his children. …………………... a-şi ~ ceva cu ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a înconjurat curtea cu un zid. (sin. a împrejmui) Paul a entouré la cour d' une palissade. Paolo ha circondato il cortile con un muro. Paul had his yard surrounded by a wall.

ÎNCREDINŢA ……………………… a-şi ~ ceva cuiva a-şi ~ pe cineva cuiva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a încredinţat manuscrisul unui bun prieten, proprietar de

editură. F: Paul a confié son manuscrit à un bon ami, propriétaire d’une maison d’édition. I: Paolo ha affidato il suo manoscritto ad un buon amico, proprietario di una casa editrice. E: Paul entrusted his manuscript to a good friend, owner of a publishing house.

I: Il medico stimola i suoi pazienti ad andare di più a piedi. E: The doctor advises his patients to take more walks.

R: Mama şi-a încredinţat copilul unei instituţii de ocrotire socială. F: La mère a confié son enfant à une institution de protection sociale. I: La madre ha affidato il suo bambino ad una istituzione di protezione sociale. E: The mother has entrusted her baby to a social care organization.

F:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F:

ÎNCUIA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria îşi încuie uşa cu cheia. Marie ferme sa porte à clé. Maria chiude a chiave la sua porta. Mary locks her door with the key. ÎNCURCA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria îşi încurcă adesea hârtiile. Marie mélange souvent ses papiers. Maria confonde spesso le sue carte. Mary often makes a mess of the papers. ÎNDEMNA ……………………. a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) Paul şi-a îndemnat copiii să muncească. Paul a poussé ses enfants à travailler. Paolo ha spinto suoi figli a lavorare. Paul pushed his children to work. Medicul îşi îndeamnă pacienţii să meargă mai mult pe jos. (sin. a sfătui) Le médecin encourage ses patients à marcher plus.

R:

I: E:

ÎNDEPLINI …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Ambasadorii români şi-au îndeplinit misiunea de a-şi reprezenta ţara. Les ambassadeurs roumains ont accompli leur mission de représenter le pays. Gli ambasciatori rumeni hanno compiuto la missione di rappresentare il loro paese. Romanian ambassadors have carried out the mission of representing their country.

R: Paul şi-a îndeplinit toate dorinţele. (sin. a realiza, a înfăptui). F: Paul a réalisé tous ses voeux. I: Paolo ha realizzato tutti i suoi desideri. E: Paul has seen all his wishes come true.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ÎNDOI …………….. a -şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul îşi îndoaie manşetele de la cămaşă ca să nu le murdărească. Paul replie les manchettes de sa chemise pour ne pas les salir. Paolo ripiega i polsini della camicia per non sporcarli. Paul rolls up his shirt sleeves in order not to make them dirty. ÎNDREPTA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a îndreptat spatele, pentru că îl durea. Paul s'est redressé le dos parce qu'il avait mal. Paolo si è raddrizzato sulla schiena perché gli faceva male. Paul straightened his back, as it was sore.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

…………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a îndreptat privirea // atenţia către profesor. Marie a dirigé son regard // son attention vers le professeur. Maria ha rivolto il suo sguardo // l'attenzione verso il professore. Mary looked // directed her attention in the direction of the teacher. ÎNECA ………………….. a-şi ~ ceva în ceva (cu dat. pos.) Paul îşi îneacă amarul // suferinţa // singurătatea în băutură // în lectură. Paul noie son chagrin // ses souffrances // sa solitude dans la boisson // dans la lecture. Paul affoga la sua amarezza // la sua sofferenza // la sua solitudine nel bere // nella lettura. Paul drowns his sorrows // suffering // loneliness in drink // reading. ÎNFIINŢA …………..... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a înfiinţat propria firmă de calculatoare. (sin. a crea) Paul a fondé sa propre entreprise d’ordinateurs. Paolo ha fondato la propria ditta di computer. Paul has set up his own computer company. ÎNGHEŢA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a îngheţat contul curent în bancă. (sin. a bloca) Marie a gelé son compte en banque. Maria ha bloccato il suo conto corrente in banca. Mary has frozen her bank account. ÎNGRIJI …………. a-şi ~ ceva

R: F: I: E:

a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Dintotdeauna Paul şi-a îngrijit dinţii. Depuis toujours Paul a pris soin de ses dents. Da sempre Paolo ha avuto cura dei suoi denti. Paul has always taken good care of his teeth.

R: Paul îşi îgrijeşte părinţii. (sin. a se ocupa de) F: Paul prend soin de ses parents. I: Paolo si prende cura dei suoi genitori. E: Paul takes care of his parents.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ÎNGRIJORA ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria îşi îngrijorează părinţii prin comportarea ei. Marie inquiète ses parents par son comportement. Con il suo comportamento Maria preoccupa i genitori. Mary worries her parents by her behaviour. ÎNGROPA ……………….. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a îngropat bunicul. Paul a enterré son grand-père. Paolo ha seppellito / sepolto suo nonno. Paul has buried his grandfatherd.

R: Oamenii şi-au îngropat armele ca să le sustragă percheziţiei. F: Les gens ont enterré leurs armes pour les soustraire à la perquisition. I: Gli uomini hanno sotterrato le armi per sottrarle alla perquisizione. E: People buried their weapons to hide them from search. ÎNLĂTURA .......................... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Prin manevre politice, candidatul la

funcţia de preşedinte şi-a înlăturat toţi contracandidaţii. F: Par des manoeuvres politiques, le candidat à la fonction de président a évincé tous ses contre-candidats. I: Attraverso delle manovre politiche, il candidato alla funzione di presidente ha soppiantato tutti i suoi concorrenti. E: Through political manoeuvres, the candidate to presidency has removed all the opponents.

R: F: I: E:

ÎNLOCUI ……………………. a-şi ~ ceva (cu ceva) a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a înlocuit vechea tocărie cu una nouă. Paul a remplacé la vieille huisserie par une neuve. Paolo ha sostituito i suoi vecchi infissi con dei nuovi. Paul has had his door and window frames replaced with new ones.

R: Paul şi-a înlocuit colegul în tura de noapte. F: Paul a remplacé son collègue dans le service de nuit. I: Paolo ha sostituito il suo collega nel turno di notte. E: Paul stood in for his colleague in the night shift.

R: F: I: E:

ÎNREGISTRA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a înregistrat toate bagajele. Paul a fait enregistrer tous ses bagages. Paolo ha registrato tutti i suoi bagagli. Paul has checked in all his luggage.

ÎNSEMNA …………................. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) subiect [+persoană] R: Ciobanul şi-a însemnat oile cu vopsea. (sin. a marca) F: Le berger a marqué ses moutons à la

peinture. I: Il pecoraio ha marcato le sue pecore con con la tinta. E: The shepherd marked his sheep in colour.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ÎNSOŢI ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria îşi însoţeşte prietenii până la ieşire. (sin. a conduce) Marie accompagne / raccompagne ses amis jusqu’à la sortie. Maria accompagna i suoi amici fino all’uscita. Mary sees her friends off. ÎNSURA ............................................ a-şi ~ pe cineva (cu cineva) (cu dat. pos.) Vecinii mei şi-au însurat băiatul (cu fiica primarului). Mes voisins ont marié leur fils (à la fille du maire). I miei vicini hanno sposato il loro figlio (alla figlia del sindaco). My neighbours got their son married (to the mayor’s daughter). ÎNŞELA .......................... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a înşelat prietenii. Paul a trompé ses amis. Paolo ha ingannato i suoi amici. Paul has deceived his friends. ÎNTĂRI …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Antrenorul şi-a întărit echipa cu noi jucători. L’entraîneur a renforcé son équipe avec de nouveaux joueurs. L'allenatore ha rinforzato la squadra con nuovi giocatori. The trainer has reinforced the team with new players.

R: În timp, Paul şi-a întărit convingerea că a avut dreptate. F: A la longue, Paul a renforcé sa conviction qu’il avait eu raison. I: Con il tempo, Paolo ha consolidato la sua convinzione di aver avuto ragione. E: In time, Paul has become even more convinced that he was right.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ÎNTÂLNI ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria şi-a întâlnit colegii acolo unde se aştepta mai puţin. Marie a rencontré ses collègues là où elle s’y attendait le moins. Maria ha incontrato i suoi colleghi laddove si aspettava di meno. Mary met her colleagues where she least expected. ÎNTÂMPINA ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria şi-a întâmpinat bunicii la gară. Marie a accueilli ses grands-parents à la gare. Maria ha accolto i nonni alla stazione. Maria met her grandparents at the station. ÎNTINDE …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a întins frânghia pentru uscat rufe. Şi-a întins rufele. Marie a étendu une corde pour faire sécher le linge. Elle a étendu son linge. Maria ha steso una corda per asciugare il bucato. Ha steso la sua biancheria. Mary has stretched out a clothes line. She has hanged the washing.

ÎNTOARCE …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Mi-am întors ceasul pentru că s-a

oprit acum o oră. F: J'ai remonté ma montre parce qu'elle s'est arrêtée il y a une heure. I: Ho caricato il mio orologio perché si è fermato un’ora fa. E: I wound my watch because it had stopped an hour before. R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

Paul şi-a întors buzunarele pe dos. Paul a retourné ses poches. Paolo si è rovesciato le tasche. Paul turned his pockets inside out. ÎNTREBA ……………………….. a-şi ~ pe cineva dacă P (cu dat. pos.) Maria şi-a întrebat prietenii dacă vor s-o aştepte. Marie a demandé à ses amis s'ils voulaient l'attendre. Maria ha chiesto ai suoi amici se volevano aspettarla. Mary asked her friends whether they wanted to wait for her. …………………………………….. a-şi ~ pe cineva unde, când, cum P (cu dat. pos.) Maria şi-a întrebat prietenii unde // cum // când vor merge în excursie. Marie a demandé à ses amis où // comment // quand ils iraient en excursion. Maria ha chiesto agli amici dove // come // quando andranno in escursione. Mary asked her friends where // how // when they would go on the trip. ÎNTREBUINŢA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a întrebuinţat toţi banii pentru a cumpăra o maşină nouă. (sin. a folosi) Paul a utilisé / dépensé tout son argent pour s'acheter une voiture neuve. Paolo ha speso tutti i suoi soldi per comprare una nuova macchina. Paul has used / spent all his money to buy a new car.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ÎNTRECE ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Discipolii îşi întrec uneori maestrul. Les disciples surpassent parfois leur maître. I discepoli talvolta superano il loro maestro. The disciples sometimes outdo their master. ÎNTREŢINE ………….......... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul îşi întreţine singur casa şi familia. Paul entretient tout seul sa maison et sa famille. Paolo mantiene da solo la casa e la famiglia. Paul looks after his family himself. ÎNŢELEGE ………….......... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria nu-şi înţelege propriul scris. (sin. a descifra) Marie ne comprend / ne déchiffre pas sa propre écriture. Maria non capisce la propria scrittura. Maria does not understand her own writing.

polis // qu'ils ne devaient pas mentir. I: La madre ha insegnato ai figli a essere rispettosi // che non devono mentire. E: Mother taught her children good manners // not to lie. R: Pasărea şi-a învăţat puii să zboare. F: L'oiseau a appris à voler à ses petits. I: L’uccello ha insegnato ai suoi piccoli a volare. E: The bird has taught its nestlings to fly.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ÎNVÂRTI …………..... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria îşi învârteşte inelul pe deget. Marie fait tourner sa bague sur le doigt. Maria rigira l'annello sul dito. Mary turns her ring on the finger. ÎNVELI ………………………... a-şi ~ ceva în, cu ceva a-şi ~ pe cineva cu ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a învelit sandvişul într-un / cu un şerveţel. Paul a enveloppé son sandwich dans une serviette. Paolo ha avvolto il suo panino con un tovagliolo. Paul has wrapped his sandwich in a napkin.

R: Uneori părinţii nu-şi înţeleg copiii. F: Parfois les parents ne comprennent pas leurs enfants. I: Qualche volta i genitori non capiscono i loro figli. E: Sometimes parents do not understand their children at all.

R: Mama şi-a învelit copiii cu pătura. (sin. a acoperi) F: La mère a couvert ses enfants d'une couverture. I: La madre ha coperto i figli con una coperta. E: Mother lovingly tucked her children in.

ÎNVĂŢA ………………………….. a-şi ~ pe cineva că P, să P (cu dat. pos.) R: Mama şi-a învăţat copiii să fie respectuoşi // că nu trebuie să mintă. F: La mère a appris à ses enfants à être

ÎNVINGE ……………….. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a învins fratele la şah. F: Paul a battu son frère aux échecs.

I: E: R: F:

Paolo ha vinto suo fratello a scacchi. Paul beat his brother at chess. Tânărul şi-a învins timiditatea. Le jeune homme a surmonté sa timidité. I: Il giovane ha superato la propria timidezza. E: The young man has overcome his shyness.

R: F: I: E:

JUCA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a jucat întreaga avere la cărţi. Paul a joué toute sa fortune aux cartes. Paolo ha giocato tutta la sua fortuna alle carte. Paul has gambled all his fortune at cards.

R: Paul şi-a jucat ultima şansă. F: Paul a joué / a tenté sa dernière chance. I: Paolo si è giocata l’ultima chance. E: Paul has played his last card.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

JUDECA ................................................ a-şi ~ pe cineva + circ. (mod) (cu dat. pos.) Ei îşi judecă totdeauna prietenii cu bunăvoinţă. Ils jugent toujours leurs amis avec bienveillance. Essi giudicano sempre i loro amici con benevolenza. They always judge their friends generously. LĂMURI …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a lămurit situaţia financiară. (sin. a clarifica) Paul a tiré au clair sa situation financière. Paolo ha chiarito la sua situazione finanziaria. Paul cleared up his financial situation.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

a-şi ~ pe cineva să P subiect [+persoană] Paul şi-a lămurit prietenii să participe la concurs. (sin. a convinge) Paul a convaincu ses amis de participer au concours. Paolo ha convinto i suoi amici a partecipare al concorso. Paul persuaded his friends to take part in the competition. LĂSA ............................................... a-şi ~ ceva + circ. (loc) a-şi ~ pe cineva + circ. (loc) (cu dat. pos.) Paul şi-a lăsat caietele acasă. Paul a laissé ses cahiers à la maison. Paolo ha lasciato i suoi quaderni a casa. Paul left his notebook at home.

R: Maria şi-a lăsat copiii la grădiniţă. F: Marie a laissé ses enfants à la maternelle. I: Maria ha lasciato i suoi bambini all'asilo. E: Mary left her children at the kindergarden.

R: F: I: E:

LĂUDA .......................... a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) De obicei, părinţii îşi laudă copiii. D’habitude, les parents louent leurs enfants. Di solito, i genitori lodano i loro figli. Parents usually speak highly of their children.

R: Vânzătorul îşi laudă marfa. F: Le marchand vante sa marchandise. I: Il commerciante loda la sua mercanzia. E: The seller is praising his merchandise. LEGA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a legat şireturile.

F: Paul a noué ses lacets. I: Paolo si è legato i lacci (delle scarpe). E: Paul tied up / fastened his shoelaces.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

LINIŞTI .......................... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a liniştit prietenii. Paul a rassuré / calmé ses amis. Paolo ha rassicurato / tranquillizzato i suoi amici Paul reassured his friends. LIPI ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a lipit inelul rupt. Marie a (re)collé / a fait recoller sa bague cassée. Maria ha riattaccato il suo anello rotto. Mary had her broken ring welded. LIPSI ………………………… a-şi ~ pe cineva de ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a lipsit familia de ajutorul lui. Paul a privé sa famille de son aide. Paolo ha privato la sua famiglia del suo aiuto. Paul deprived his family of his help.

LOVI ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Din greşeală, tatăl şi-a lovit copilul. F: Par mégarde, le père a frappé son enfant. I: Il padre ha colpito il suo bambino per sbaglio. LUA …………………………….. a-şi ~ pe cineva + circ. (loc) a-şi ~ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.) R: Vecinii noştri şi-au luat copiii la munte. F: Nos voisins ont emmené leurs enfants à la montagne.

I: I nostri vicini hanno portato con loro i loro figli in montagna. E: The neighbours took their children to the mountains. R: Maria şi-a luat hainele de la curăţătorie. F: Marie a pris ses vêtements de la laverie. I: Maria ha preso / retirato i suoi vestiti dalla lavanderia E: Mary has picked up her clothes from the dry-cleaning shop.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

LUCRA ................................. a-şi ~ ceva (cu ceva) (cu dat. pos.) Ţăranul îşi lucrează pământul cu tractorul. Le paysan travaille son champ avec le tracteur. Il contadino lavora il suo terreno con il trattore. The peasant works his land with the tractor. MANIFESTA ..................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a manifestat entuziasmul aplaudând îndelung. (sin. a arăta) Paul a manifesté son enthousiasme en applaudissant longuement. Paolo ha manifestato il suo entusiasmo applaudendo a lungo. Paul showed his enthusiasm by applauding a long time. MARCA ……………. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Vecinul nostru şi-a marcat locul de parcare din faţa blocului. (sin. a însemna) Notre voisin a marqué / a délimité sa place de parking devant l'immeuble. Il nostro vicino di casa ha segnato / ha delimitato il suo posto di parcheggio davanti al condominio. Our neighbour has marked out his parking place in front of our block of

flats.

R: F: I: E:

MĂRI …………………. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) subiect [±animat] Paul şi-a mărit casa. Paul a agrandi sa maison. Paolo ha ingrandito la sua casa. Paul enlarged his house.

R: Apa îngheţată îşi măreşte volumul. F: L'eau gelée augmente en volume. I: L'acqua ghiacciata aumenta il suo volume. E: Frozen water increases its volume. R: Cu această calificare, Paul îşi măreşte şansele de angajare. F: Avec cette qualification, Paul agrandit ses chances d’embauchage. I: Con questa qualificazione, Paolo ha aumentato le sue possibilità di essere assunto. E: With this qualification Paul improves his chances of finding a job.

R: F: I: E:

MĂRTURISI …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Până la urmă, Maria a găsit curajul să-şi mărturisească greşelile. Finalement, Marie a trouvé le courage d' avouer ses fautes. Alla fine, Maria ha trovato il coraggio di confessare i suoi errori. Finally, Mary found the courage to confess her mistakes.

R: Creştinismul recomandă să ne mărturisim păcatele. F: Le christianisme recommande que nous confessions nos péchés. I: Il cristianesimo ci raccomanda di confessare i nostri peccati. E: Christianity recommends that we should confess our sins. MĂSURA …………………….. a-şi ~ ceva (cu ceva) (cu dat. pos.)

R: Maria şi-a măsurat tensiunea cu un tensiometru electronic. F: Marie a mesuré / a pris sa tension avec un tensiomètre électronique. I: Maria si è misurata la pressione con un tensiometro elettronico. E: Mary has measured her blood pressure with an electronic device. R: Paul îşi măsoară întotdeauna cuvintele. F: Paul pèse toujours ses paroles. I: Paolo misura sempre le sue parole. E: Paul always weighs his words.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

MÂNCA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a mâncat prăjitura. Marie a mangé son gâteau. Maria ha mangiato il suo dolce. Mary ate her cake. MÂNGÂIA ……………...... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria şi-a mângâiat fiul şi l-a sărutat înainte de plecare. Marie a caressé son fils et l'a embrassé avant de partir. Maria ha accarezzato suo figlio e l'ha baciato prima della partenza. Mary caressed her son and kissed him before he left. MENŢINE ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Prin gimnastică, Maria îşi menţine forma fizică. Par la gymnastique, Marie garde / maintient sa forme physique. Con la ginnastica, Maria si mantiene la sua forma fisica. Through exercise, Mary preserves her good shape.

R: Paul şi-a menţinut relaţiile cu prietenii. F: Paul a gardé ses relations avec ses amis.

I: Paolo ha mantenuto i rapporti con i suoi amici. E: Paul maintained his relations with his friends.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

MERITA ……………. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) În viaţă, Paul a făcut numai prostii şi acum îşi merită soarta. Dans sa vie, Paul n'a fait que des bêtises et maintenant il mérite son sort. Nella vita, Paolo ha fatto solo delle sciocchezze, e adesso merita la sua sorte. All his life, Paul has been doing only silly things, so he deserves what he gets. MICŞORA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) În urma discuţiilor, Maria şi-a micşorat pretenţiile // bugetul. (sin. a reduce) A la suite des discussions, Marie a réduit ses prétentions // son budget. In seguito alle discussioni, Maria ha ridotto le sue pretese // il suo budget. As a result of the talks, Mary has reduced her demands // her spending. MINŢI ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Lui Paul nu-i place să-şi mintă părinţii. Paul n'aime pas mentir à ses parents. A Paolo non piace mentire ai suoi genitori. Paul does not like to lie to his parents.

MIROSI ………….......... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Animalele obişnuiesc să-şi miroasă culcuşul. F: Les animaux ont l’habitude de

renifler leur terrier. I: Gli animali usano fiutare la loro cuccia. E: Animals usually sniff their bed. R: F: I: E:

R: F: I: E:

Câinele îşi mirosea stăpânul. Le chien reniflait son maître. Il cane fiutava il suo padrone. The dog was sniffing his master. MIŞCA ……………………………….. a-şi ~ ceva (parte a corpului) (cu dat. pos.) După accident, bolnavul nu şi-a mai mişcat capul // piciorul. Après l’accident, le malade n’a plus remué la tête // la jambe. Dopo l'incidente il malato non ha mosso più la testa // la gamba. After the accident the patient could not move his head // leg.

R: Câinii îşi mişcă urechile // coada. F: Les chiens remuent leurs oreilles // leur queue. I: I cani muovono le orecchie // la coda. E: Dogs move their ears // wag their tail.

R: F: I: E:

MULŢUMI …………………………. a-şi ~ pe cineva (cu ceva) (cu dat. pos.) Maria şi-a mulţumit părinţii cu rezultatele obţinute la examene. Marie a fait plaisir à ses parents / a contenté ses parents avec les résultats obtenus aux examens. Maria ha dato una soddisfazione ai suoi genitori con i risultati ottenuti agli esami. Mary pleased / satisfied her parents with her exams results.

MUNCI …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Ţăranii îşi muncesc pământul cu maşini agricole. F: Les paysans travaillent leur terre avec des machines agricoles . I: I contadini lavorano la loro terra con le macchine agricole.

E: The peasants work their land with mechanical equipment.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

MURDĂRI ………………………. a-şi ~ ceva cu, de ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a murdărit mâinile şi bluza cu / de cerneală. Marie a sali ses mains et sa blouse d'encre / avec de l'encre. Maria si è sporcata le mani e la camicia d'inchiostro. Mary got ink on her hands and Tshirt. MUTA ………………… a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria şi-a mutat hainele în dulapul cel nou. Marie a mis / transféré ses vêtements dans la nouvelle armoire. Maria ha spostato i suoi vestiti nel nuovo armadio. Mary moved her clothes into the new wardrobe.

R: Paul şi-a mutat copiii la o Universitate particulară. (sin. a transfera) F: Paul a muté / transféré ses enfants à une Université privée. I: Paolo ha trasferito i suoi figli in un'università privata. E: Paul moved his children to a private university.

R: F: I: E:

NUMĂRA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a numărat banii pe care-i avea la el. Paul a compté l'argent qu'il avait sur lui. Paolo ha contato i soldi che aveva con sè. Paul counted the money he had on him.

R: F: I: E:

NUMI ………………………..... a-şi ~ pe cineva + e. p. s. a-şi ~ ceva + e. p. s. (cu dat. pos.) Maria şi-a numit fiul Andrei. Marie a appelé / nommé / baptisé son fils André. Maria ha messo il nome di Andrea a suo figlio. Mary named her son Andrew.

R: Noii proprietari şi-au numit vila "Florica". F: Les nouveaux propiétaires ont appelé / nommé leur villa « Florica ». I: I nuovi proprietari hanno chiamato la loro villa « Florica ». E: The new owners called their villa “Florica”.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

OBLIGA …………………….. a-şi ~ pe cineva să P (cu dat. pos.) Patronul ziarului şi-a obligat colaboratorii să lucreze zi şi noapte. Le patron du journal a obligé ses collaborateurs à travailler jour et nuit. Il proprietario del giornale ha obbligato i suoi collaboratori a lavorare giorno e notte. The newspaper owner forced his employees to work day and night. OBOSI ......................................... a-şi ~ pe cineva (cu ceva) (cu dat. pos.) Paul şi-a obosit colegii cu pretenţiile sale. Paul a fatigué / exaspéré ses collègues avec ses prétentions. Paolo ha stancato i suoi colleghi con le sue pretese. He has worn out / exasperated his colleague with his claims.

OBSERVA ………….. a-şi ~ ceva (dat. pos.) R: Paul şi-a observat imediat greşeala. F: Paul s'est tout de suite rendu compte

de son erreur. I: Paolo si è reso conto subito del suo errore. E: Paul noticed his mistake right away. Paul immediately noticed his mistake.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

OBŢINE …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) În urma procesului, Paul şi-a obţinut toate drepturile asupra casei. (sin. aşi câştiga, a-şi dobândi) À la suite du procès, Paul a obtenu tous les droits sur la maison. In seguito al processo, Paolo ha ottenuto tutti i diritti sulla casa. As a result of the trial, Paul got all the rights to the house. OCUPA ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Invitaţii şi-au ocupat locurile. Les invités ont occupé leurs places. Gli invitati hanno occupato i loro posti. The guests have taken their seats. ODIHNI ..................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Bunica Mariei are obiceiul să-şi odihnească picioarele obosite pe un taburet. La grand-mère de Marie a l'habitude de reposer ses jambes fatiguées sur un tabouret. La nonna di Maria ha l’abitudine di riposare / far riposare le sue gambe stanche su uno sgabello. Mary's grandmother is in the habit of resting her feet on a stool.

OFERI ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a oferit ajutorul vecinilor Mariei. F: Paul a offert son aide aux voisins de Marie.

I: Paolo ha offerto il suo aiuto ai vicini di Maria. E: Paul offered to help Mary's neighbours.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

OMORÎ ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Vecinul lui Paul şi-a omorât soţia din gelozie. Le voisin de Paul a tué / assassiné sa femme par jalousie. Il vicino di Paolo ha ammazzato sua moglie per gelosia. Paul's neighbour killed his wife out of jealousy. OPERA .......................... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul îşi operează copilul într-o clinică particulară. Paul fait opérer son fils dans une clinique privée. Paolo fa operare suo figlio in una clinica privata. Paul is having his child operated on in a private clinic. OPRI …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a oprit maşina la stop. Paul a arrêté sa voiture au feu rouge. Paolo ha fermato la sua macchina al semaforo. Paul stopped his car at the traffic light.

ORGANIZA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Studenţii şi-au organizat judicios programul de lucru în sesiune. F: Les étudiants ont judicieusement organisé leur programme de travail pendant la session d'examens. I: Gli studenti hanno giudiziosamente organizzato il loro programma di lavoro durante la sessione d’esami.

E: The students organised their schedule judiciously in the examination session. R: F: I: E:

R: F: I: E:

El ştie să-şi organizeze bine viaţa. Il sait bien organiser sa vie. Egli sa organizzarsi bene la vita. He knows how to organize his life well. PĂRĂSI ……………….. a-şi ~ pe cineva a-şi ~ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a părăsit copilul. (sin. a abandona) Marie a abandonné son enfant. Maria ha abbandonato suo figlio. Mary abandoned her child.

R: Pisica şi-a părăsit puii. (sin. a abandona) F: La chatte a abandonné ses chatons. I: La gatta ha abbandonato i suoi gattini. E: The cat abandoned its kittens. PĂSTRA ………….............. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) subiect [±animat] R: În ciuda eşecului, echipa // atletul şia păstrat speranţa de a se califica în finală. F: Malgré l’échec, l’équipe // l'athlète a gardé l’espoir de se qualifier en finale. I: Malgrado la sconfitta, la squadra // l'atleta ha conservato la speranza di qualificarsi per la finale. E: In spite of their failure, the team have // the athlete // has kept their // his hopes to qualify for the finals. R: Florile şi-au păstrat mirosul mult timp. F: Les fleurs ont gardé longtemps leur parfum. I: I fiori hanno mantenuto il loro profumo per molto tempo. E: The flowers kept their scent for a long time.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

PĂZI …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Ciobanul îşi păzeşte oile. Le berger garde ses moutons. Il pecoraio sorveglia le sue pecore. The shepherd takes care of his sheep. PEDEPSI ……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria şi-a pedepsit copiii pentru că au minţit-o. Marie a puni ses enfants parce qu’ils lui avaient menti. Maria ha punito i suoi figli perché le hanno mentito. Mary punished her children for lying to her. PETRECE ………………………. a-şi ~ ceva + circ. (loc) (cu dat. pos.) De obicei copiii Mariei îşi petrec vacanţa la munte // la mare // în tabără. D’habitude les enfants de Marie passent leurs vacances à la montagne // à la mer // en colonie. Di solito i figli di Maria passano le vacanze in montagna // al mare // in campeggio. Mary's children usually spend their holidays in the mountains // at the seaside // in a camp.

R: Alpiniştii şi-au petrecut noaptea sub cerul liber. F: Les alpinistes ont passé la nuit à la belle étoile. I: Gli alpinisti hanno passato la notte a cielo aperto. E: The climbers spent the night in the open. .............................................. a-şi ~ ceva + circ. (loc) a-şi ~ pe cineva + circ. (loc) (cu dat. pos.) subiect [+animat] R: Maria şi-a petrecut toată viaţa la

ţară. (sin. a trăi) F: Marie a passé toute sa vie à la campagne. I: Maria ha passato tutta la sua vita in campagna. E: Mary has spent all her life in the countryside. R: Animalele îşi petrec viaţa afară. (sin. a trăi) F: Les animaux vivent dehors. I: Gli animali passano la lora vita all’aperto. E: Animals spend their life outside. R: Maria şi-a petrecut rudele la gară. (sin. a conduce) F: Marie a conduit / a accompagné ses parents à la gare. I: Maria ha accompagnato i suoi parenti alla stazione. E: Mary accompanied her relatives to the station / Mary saw her relatives off to the station.

R: F: I: E:

PIEPTĂNA ………….......... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria îşi piaptănă părul. Marie se peigne / se coiffe. Maria si pettina i capelli. Mary is combing her hair.

R: F: I: E:

Maria îşi piaptănă sora mai mică. Marie peigne / coiffe sa sœur cadette. Maria pettina sua sorella minore. Mary is combing her younger sister.

R: F: I: E:

PIERDE …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Doi turişti şi-au pierdut paşapoartele. Deux touristes ont perdu leurs passeports. Due turisti hanno perso i loro passaporti. Two tourists have lost their passports.

R: În urma accidentului, muncitorul şia pierdut un deget // viaţa.

F: A la suite de l’accident, l’ouvrier a perdu un doigt // la vie. I: In seguito all’incidente, l’operaio ha perso un dito // la vita. E: As a result of the accident the worker has lost a finger // his life. R: O dată cu vârsta, croitorul şi-a pierdut îndemânarea şi răbdarea. F: Avec l’âge, le tailleur a perdu son habileté et sa patience. I: Con l’età, il sarto ha perso la sua abilità e la sua pazienza. E: With age, the tailor has lost his skill and patience. R: Paul şi-a pierdut câinele şi a dat un anunţ în ziarul local. F: Paul a perdu son chien et (il) a passé une annonce dans le journal local. I: Paolo ha perso il suo cane e ha messo un annuncio nel giornale locale. E: Paul has lost his dog and had a notice published in the local paper.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

PLĂTI ………….......... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) subiect [±animat] (persoană, instituţie) Patronii nu şi-au plătit muncitorii şi aceştia au intrat în grevă. Les patrons n’ont pas payé leurs ouvriers et ceux-ci ont fait la grève. I datori di lavoro non hanno pagato i loro operai e questi sono entrati in sciopero. The owners have not paid their workers and the latter have gone on strike. Banca şi-a plătit toate datoriile. La banque a payé toutes ses dettes. La banca ha pagato tutti i suoi debiti. The bank has covered / paid all its debts. PLÂNGE ……………….. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.)

R: Sătenii îşi plâng soarta. F: Les villageois plaignent / déplorent leur sort. I: I paesani si lamentano della loro sorte. E: The villagers complain at their lot. R: Oamenii îşi plângeau rudele dispărute la cutremur. F: Les gens pleuraient leurs parents disparus dans le tremblement de terre. I: Le persone piangevano i parenti dispersi nel terremoto. E: The people were mourning the relatives lost in the earthquake.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

RADE …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Unchiul lui Paul şi-a ras barba şi pare mai tânăr cu 10 ani. L'oncle de Paul s’est rasé la barbe et paraît de dix ans plus jeune. Lo zio di Paolo si è tolta la barba e sembra più giovane di dieci anni. Paul's uncle shaved his beard off and looks ten years younger. RĂCI …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a răcit ceaiul şi apoi l-a băut. Marie a laissé refroidir son thé et puis elle l’a bu. Maria ha lasciato freddare il tè, poi l’ha bevuto. Mary cooled her tea off and then drank it. RĂSTURNA ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Din neatenţie, Paul şi-a răsturnat paharul cu apă. (sin. a vărsa) Par mégarde, Paul a renversé son verre d’eau. Per disattenzione, Paolo ha rovesciato il suo bicchiere d’acqua. Paul knocked over the glass by mistake.

R: Calul şi-a răsturnat călăreţul. F: Le cheval a renversé son cavalier. I: Il cavallo ha rovesciato / disarcionato il suo cavaliere. E: The horse has thrown down its rider.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

RĂTĂCI …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Bunicul şi-a rătăcit ochelarii. (sin. a pierde) Le grand-père a égaré ses lunettes. Il nonno ha smarrito i suoi occhiali. Grandpa has misplaced his eyeglasses. REALIZA ……………. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a realizat visul de a vizita Italia. Paul a accompli son rêve de visiter l'Italie. Paolo ha realizzato il suo sogno di visitare l’Italia. Paul has seen his dream of visiting Italy come true. RECLAMA ……………………………. a-şi ~ pe cineva± circ. (loc) (cu dat. pos.) Maria îşi reclamă vecinii (la poliţie). Marie porte plainte contre ses vosins (à la police). Maria denuncia i suoi vicini (alla polizia). Mary lodges a complaint against her neighbours (at the police). …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Proprietarii îşi reclamă drepturile. (sin. a revendica) Les propriétaires réclament / revendiquent leurs droits. I proprietari rivendicano i loro diritti. The owners claim back their rights. RECOMANDA ……………………… a-şi ~ pe cineva cuiva

a-şi ~ pe cineva pentru ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a recomandat prietena colegilor de birou // pentru acest post. Paul a présenté son amie à ses collègues de bureau // a recommandé son amie pour ce poste. Paolo ha presentato la sua amica ai colleghi d’ufficio // per questo posto. Paul introduced // recommended his girlfriend to his office colleagues // for this position.

l'obéissance. I: Paolo ha costretto i suoi fratelli più giovani all'ubbidienza. E: Paul has made his younger brothers to listen to him.

RECUNOAŞTE .......................... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Spre surprinderea tuturor, Paul şi-a recunoscut vina. A la surprise de tous, Paul a admis ses torts. Fra lo stupore di tutti, Paolo ha riconosciuto la sua colpa. To everybody’s surprise, Paul admitted his guilt.

I:

R: Imediat după accident, Paul nu şi-a mai recunoscut familia. F: Immédiatement après l’accident, Paul n'a plus reconnu sa famille. I: Subito dopo l’incidente, Paolo non ha piu riconosciuto la sua famiglia. E: Right after the accident, Paul wasn’t able to recognize his family.

I:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

REDUCE …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a redus programul de lucru. Paul a réduit son programme de travail. Paolo ha ridotto il suo programma di lavoro. Paul shortened his working hours.

……………….. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a redus fraţii mai mici la ascultare. F: Paul a réduit ses petit frères à

R: F:

E:

R: F:

E:

REFACE ………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Sora mea şi-a refăcut rochia după un tipar modern. (sin. a transforma) Ma soeur a refait / transformé sa robe d’après un nouveau patron. Mia sorella ha rifatto il suo vestito secondo un modello moderno. My sister has had the dress remade after a modern pattern. REFUZA ………….......... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul nu-şi refuză niciodată plăcerea de a citi. Paul ne se refuse jamais le plaisir de lire. Paolo non si priva mai del piacere di leggere. Paul never denies himself the pleasure of reading.

R: Paul nu-şi refuză niciodată părinţii. F: Paul ne refuse jamais ses parents. I: Paolo non dice mai di no ai suoi genitori. E: Paul never says “no” to his parents

R: F: I: E:

REPARA ……………. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Fratele meu şi-a reparat singur maşina. Mon frère a réparé tout seul sa voiture. Mio fratello ha riparato da solo la sua macchina. My brother fixed his car by himself. REPETA …………...... a-şi ~ ceva

(cu dat. pos.) R: Paul îşi repetă lecţiile pentru mâine. (sin. a recapitula) F: Paul répète ses leçons pour demain. I: Paolo ripete le sue lezioni per domani. E: Paul is revising his lessons for tomorrow. R: Actorii îşi repetă rolurile de multe ori. F: Les acteurs répètent leurs rôles plusieurs fois. I: Gli attori ripetono le loro parti molte volte. E: Actors rehearse their parts many times.

R: F: I: E:

R: F: I:

E:

REPREZENTA ………….......... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a reprezentat facultatea // colegii cu mult succes. Paul a représenté sa faculté // ses collègues avec beaucoup de succès. Paolo ha rappresentato la sua facoltà // i suoi colleghi con molto successo. Paul has successfully represented his faculty // colleagues. RESPECTA ………….......... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) subiect [± animat] (persoană, instituţie) Directorul şi-a respectat promisiunea şi a aprobat organizarea unei petreceri de Anul Nou. Le directeur a tenu sa promesse et a approuvé l’organisation d’une fête pour le Nouvel An. Il direttore ha rispettato la sua promessa ed ha approvato l’organizzazione di una festa per il Capodanno. The manager kept his promise and gave approval for the New Year party.

R: Ziarul noastru îşi respectă cititorii şi ţine cont de părerea lor. F: Notre journal respecte ses lecteurs et

tient compte de leur opinion. I: Il nostro giornale rispetta i suoi lettori e tiene conto della loro opinione. E: Our paper respects its readers and takes their opinions into consideration.

R: F: I: E:

RETRAGE ………….......... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a retras candidatura pentru funcţia de director. Paul a retiré sa candidature pour la fonction de directeur. Paolo ha ritirato la propria candidatura per la funzione di direttore. Paul withdrew his candidature for the manager’s position.

R: Paul şi-a retras fiul de la cercul de muzică. F: Paul a retiré son fils du cercle de musique. I: Paolo ha ritirato suo figlio dal circolo di musica. E: Paul withdrew his son from the music circle.

R: F: I: E:

REŢINE .......................... a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a reţinut colegii peste program. Paul a retenu ses collègues après le programme. Paolo ha trattenuto i suoi colleghi oltre l’orario. Paul kept his colleagues overtime.

R: Maria îşi reţine cu greu lacrimile. (sin. a stăpâni) F: Marie retient difficilement / à grandpeine ses larmes. I: Maria trattiene a stento le lacrime. E: Mary can barely hold back her tears. ………….. a-şi ~ ceva R: Paul şi-a reţinut bilet pentru ultimul

spectacol. F: Paul a retenu un billet pour le dernier spectacle. I: Paolo ha prenotato un biglietto per l’ultimo spettacolo. E: Paul booked a ticket for the last show.

R: F: I: E:

REZEMA …………………… a-şi ~ ceva de ceva (cu dat. pos.) Copilul şi-a rezemat capul de umărul mamei sale. L’enfant a appuyé sa tête sur l’épaule de sa mère. Il bambino ha appoggiato la testa sulla spalla di sua madre. The child leant his head on his mother's shoulder.

R: Bătrânul şi-a rezemat bastonul de scaun. F: La vieillard a appuyé son bâton contre la chaise. I: Il vecchio signore ha appoggiato il suo bastone alla sedia. E: The old man leant his walking stick on the chair.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

REZERVA ……………………. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) subiect [+persoană] Delegatul şi-a rezervat dreptul de a nu face declaraţii. Le délégué s’est réservé le droit de ne pas faire de déclarations. Il delegato si è riservato il diritto di non fare dichiarazioni. The delegate has reserved the right / retained the power to make no statements. REZOLVA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a rezolvat toate problemele. Paul a résolu tous ses problèmes. Paolo ha risolto tutti i suoi problemi. Paul has settled all his affairs

R: F: I: E: R: F: I: E:

R: F: I: E:

RIDICA …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria nu şi-a ridicat corespondenţa de două săptămâni. Marie n’a pas levé son courrier depuis deux semaines. Maria non ha ritirato la sua corrispondenza da due settimane. Mary hasn’t picked up her mail for two weeks. Maria şi-a ridicat capul // privirea de pe carte. Marie a levé la tête // le regard de son livre. Maria ha sollevato la testa // lo sguardo dal libro. Mary raised her head // eyes from the book. RISCA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Salvamarul şi-a riscat viaţa ajutându-i pe înotători să ajungă la mal. Le sauveur a risqué sa vie en aidant les nageurs à atteindre le rivage. Il bagnino ha rischiato la sua vita aiutando i nuotatori a raggiungere la riva. The lifeguad has risked his life helping the swimmers to reach the shore.

R: Actorul şi-a riscat cariera şi reputaţia jucând într-un astfel de film. F: L’acteur a risqué sa carrière et sa réputation en jouant dans un tel film. I: L’attore ha rischiato la sua carriera e la sua reputazione recitando in un simile film. E: The actor has put his career and reputation in jeopardy by acting in such a cheap movie. RISIPI …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a risipit averea prin

cazinouri. F: Paul a gaspillé sa fortune dans des casinos. I: Paolo ha dissipato i beni nei casino. E: Paul has squandered his fortune in casinos.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ROADE …………..... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Copilul îşi roade unghiile. L’enfant se ronge les ongles. Il bambino si rosicchia le unghie. The child bites his nails. ROŞI ..................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a roşit ouăle în ajunul Paştelui. Marie a peint des oeufs à la veille de Pâques. Maria ha colorato di rosso le uova alla vigilia della Pasqua. Mary dyed the eggs red on the Eve of Easter. TĂIA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Dintr-o manevră greşită, Paul şi-a tăiat un deget de la mâna cu ferăstrăul electric. Par une manoeuvre imprudente, Paul s’est coupé un doigt de la main avec la scie électrique. A causa di una manovra sbagliata, Paolo si è tagliato un dito della mano con una sega elettrica. As he made a wrong gesture, Paul chopped off one of his fingers with the electric saw.

TÂRÎ …………. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) R: Bătrânul abia îşi târăşte piciorul bolnav. F: Le viellard traîne avec difficulté sa

jambe malade. I: Il vecchio trascina appena la sua gamba malata. E: The old man is moving on his bad foot with difficulty. R: Maria îşi târăşte copiii (cu ea) peste tot. (sin. a lua cu sine) F: Maria trimbale partout ses enfants après elle. I: Maria si trascina dietro i suoi figli dappertutto. E: Mary takes / drags along the kids with her wherever she goes.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

TERMINA ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a terminat lecţia şi a plecat. Paul a fini sa leçon et il est parti. Paolo ha finito (di studiare) la sua lezione e se ne è andato. Paul finished his homework and left. TOCA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a tocat banii // averea la joc. (sin. a cheltui) Paul a gaspillé / a dissipé son argent // sa fortune au jeu. Paolo ha sperperato / dissipato i suoi soldi // il suo patrimonio al gioco d'azzardo. Paul has wasted his money // fortune on gambling. TOCI …………….. a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a tocit hainele la // în coate. Paul a usé ses vestons aux coudes. Paolo ha logorato i suoi vestiti / le sue giacche nei gomiti. Paul’s clothes are worn at the elbows. TRAGE ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.)

R: Paul şi-a tras picioarele de sub masă. (sin. a retrage) F: Paul a retiré ses pieds de dessous la table. I: Paolo ha ritirato i piedi da sotto la tavola. E: Paul pulled his legs from under the table. R: Bătrânul mergea greu, trăgându-şi piciorul bolnav. (sin. a târî) F: Le vieillard marchait difficilement, en traînant sa jambe malade. I: Il vecchio camminava a stento, trascinando la sua gamba malata. E: The old man was advancing painstakingly, walking lame because of his injured leg. R: Vecinii mei îşi trag originea din Banatul sârbesc. F: Mes voisins tirent leur origine du Banat serbe. I: I miei vicini traggano la loro origine dal Banato serbo. E: My neighbours originate in the Serbian Banat. R: F: I: E:

R: F: I: E:

living room.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

Maria şi-a tras ciorapii. Marie a enfilé ses bas. Maria ha infilato le calze. Mary rolled up her stockings. TRANSFORMA …………………… a-şi ~ ceva în ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a transformat casa într-o locuinţă foarte modernă. (sin. a renova) Marie a transformé sa maison en une demeure très moderne. Maria ha trasformato la sua casa in un'abitazione modernissima. Mary turned her house into a very modern home.

R: Paul şi-a transformat holul în cameră de zi. F: Paul a transformé son hall en salle de séjour. I: Paolo ha trasformato il suo ingresso in un soggiorno. E: Paul has changed the hall into a

R: F: I: E:

TRANSMITE ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Paul şi-a transmis mesajul prin Internet // printr-un coleg. (sin. a trimite) Paul a transmis son message par Internet // par un camarade. Paolo ha trasmesso il suo mesaggio tramite Internet // un collega. Paul sent his message through the Internet // a colleague. TRANSPORTA ……………………. a-şi ~ ceva (cu ceva) (cu dat. pos.) Paul şi-a transportat mobila cu trenul. Paul a transporté / a fait transporter ses meubles par le train. Paolo ha trasportato i suoi mobili con il treno. Paul had his furniture transported by train. TRATA ………………. a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Maria îşi tratează copiii la doctorul de cartier. (sin. a îngriji) Marie fait traiter / soigner ses enfants par le médecin du quartier. Maria fa curare i suoi figli dal medico condotto. Mary has her children attended by the district doctor.

R: Maria şi-a tratat musafirii cu îngheţată. (sin. a oferi) F: Marie a offert de la glace à ses invités. I: Maria ha accolto i suoi ospiti con del gelato. E: Mary has offered her guests ice cream. TRĂI …………..... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) R: Paul şi-a trăit ultimii ani la ţară.

F: Paul a vécu ses dernières années à la campagne. I: Paolo ha vissuto i suoi ultimi anni di vita in campagna. E: Paul lived his last years in the country. R: Pe scenă, actorul îşi trăieşte intens rolul. F: Sur la scène, l’acteur vit intensément son rôle. I: Sul palcoscenico l'attore vive intensamente il suo ruolo. E: On the stage, the actor lives his part very intensly.

R: F: I: E:

TRÂNTI ...................................... a-şi ~ ceva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) Paul şi-a trântit servieta pe canapea. (sin a arunca) Paul a jeté sa serviette sur le canapé. Paolo ha gettato la cartella sul canapè. Paul threw his briefcase on the sofa.

R: Când vin de la şcoală, copiii îşi trântesc ghiozdanele şi fug afară, la joacă. (sin a arunca) F: Quand ils rentrent de l'école, les enfants jettent leurs cartables et se précipitent dehors pour jouer. I: Quanto tornano dalla scuola, i bambini gettano i loro zaini e corrono fuori, a giocare. E: When coming home from school, children throw their schoolbags and run out to play.

R: F: I: E:

...................................... a-şi ~ pe cineva la ceva (cu dat. pos.) Profesorul şi-a trântit studenţii la examen. (sin. a respinge) Le professeur a recalé ses étudiants à l’examen. Il professore ha bocciato i suoi studenti all'esame. The teacher has failed his students. TREZI ………………………………........... a-şi ~ pe cineva ± circ. (timp, mod)

(cu dat. pos.) R: Maria şi-a trezit repede // devreme copiii. F: Marie a vite réveillé ses enfants.// Marie a réveillé ses enfants tôt. I: Maria ha svegliato i suoi bambini molto presto. E: Mary woke her children quickily // early.

R: F: I: E:

TRIMITE ………….......... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Paul şi-a trimis cărţile cu avionul. Paul a expédié ses livres par avion. Paolo ha spedito i suoi libri con l’aereo. Paul sent all his books by plane.

R: Maria şi-a trimis copiii în excursie la Paris. F: Marie a envoyé ses enfants en excursion à Paris. I: Maria ha mandato i suoi figli in gita a Parigi. E: Mary sent her children on a trip to Paris. R: Boxerul şi-a trimis adversarul la pământ. F: Le boxer a envoyé son adversaire à terre. I: Il pugile ha mandato il suo avversario a terra. E: The boxer sent his opponent to the ground.

R: F: I: E:

ŢINE …………………………….. a-şi ~ ceva ± circ. (loc) a-şi ~ pe cineva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) Paul îşi ţine banii la bancă. (sin. a păstra) Paul garde son argent à la banque. Paolo tiene i suoi soldi in banca. Paul keeps his money in the bank.

R: Maria îşi ţine întotdeauna cuvântul // promisiunea. (sin. a respecta) F: Marie tient toujours sa parole // sa promesse.

presents every month.

I: Maria mantiene sempre la sua parola // la promessa. E: Mary always keeps her word // promise. R: Mulţi părinţi îşi ţin copiii cu multe sacrificii. (sin. a întreţine) F: Beaucoup de parents entretiennent leurs enfants avec beaucoup de sacrifices. I: Molti genitori mantengono i loro figli con grossi sacrifici. E: Many parents support their children with many sacrifices.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

UCIDE .......................... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Cain şi-a ucis fratele. (sin. a omorî) Cain a tué son frère. Caino ha ucciso suo fratello. Cain killed his brother. UITA ...................................... a-şi ~ ceva ± circ. (loc) (cu dat. pos.) Fata şi-a uitat umbrela // plicul cu fotografii pe masă. La jeune fille a oublié son parapluie // l'enveloppe avec ses photos sur la table. La ragazza ha dimenticato il suo ombrello // la busta con le sue foto sul tavolo. The girl left her umbrella // her envelope with photos on the table.

R: Actorul şi-a uitat replica. F: L'acteur a oublié sa réplique. I: L'attore ha dimenticato la sua battuta. E: The actor forgot his line. R: Bunicul nu-şi uită nepoţii şi le trimite cadouri în fiecare lună. F: Le grand-père n’oublie pas ses petitsenfants et il leur envoie des cadeaux chaque mois. I: Il nonno non si dimentica dei suoi nipoti e manda loro dei regali ogni mese. E: The grandfather doesn’t forget his grandchildren and sends them

R: F: I: E:

R: F: I: E:

UMFLA ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Băiatul şi-a umflat mingea. Le garçon a gonflé son ballon. Il bambino ha gonfiato il suo pallone. The boy has inflated his ball. ............................... a-şi ~ ceva cu ceva (cu dat. pos.) Băiatul şi-a umflat buzunarele cu nuci. (sin. a umple) Le garçon a rempli ses poches de noix. Il ragazzo si è riempito le tasche di noci. The boy has stuffed his pockets with nuts.

UMPLE .................................... a-şi ~ ceva cu, de ceva (cu dat. pos.) R: Maria pleacă în vacanţă. Şi-a umplut valiza cu / de cărţi. F: Marie part en vacances. Elle a rempli sa valise de livres. I: Maria parte per le vacanze. Ha riempito di libri la sua valigia. E: Mary is going on a holiday. She has filled her suitcase with books. R: Copilul şi-a umplut buzunarele cu /de cireşe. F: L’enfant a rempli ses poches de cerises. I: Il bambino si è riempito le tasche di ciliegie. E: The child filled his pockets with cherries.

R: F: I: E:

UNGE ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a uns mâinile cu cremă. Marie s'est mis de la crème (de beauté) sur les mains. Maria si è unta le mani di crema. Mary put some cream on her hands.

R: F: I: E:

URCA ........................................................ a-şi ~ ceva + circ. (loc, mod) a-şi ~ pe cineva + circ. (loc, mod) (cu dat. pos.) Băiatul şi-a urcat rucsacul în plasa de bagaje. Le garçon a monté / mis son sac à dos dans le filet à bagages. Il ragazzo ha messo il suo zaino sulla rete dei bagagli. The boy put his rucksack up on the rack.

R: Paul şi-a urcat mama în rapidul de ora cinci. F: Paul a monté sa mère dans le train rapide de 5 heures. I: Paolo ha fatto salire sua madre nel (treno) rapido delle 5. E: Paul put his mother on the 5 o'clock fast train.

R: F: I: E:

URMA .............................. a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) subiect [+animat] Fiecare şi-a urmat drumul în viaţă. Chacun a suivi / a poursuivi son chemin dans la vie. Ciascuno ha seguito la sua strada nella vita. Everybody went their own way.

R: Servitorul şi-a urmat stăpânul în exil. (sin. a însoţi) F: Le serviteur a suivi son maître dans l’exil. I: Il servo ha seguito il suo padrone in esilio. E: The servant followed his master into exile. R: Câinele îşi urmează stăpânul. (sin. a însoţi) F: Le chien suit son maître. I: Il cane segue il suo padrone. E: The dog follows its master. URMĂRI …………............. a-şi ~ ceva

R: F: I: E:

a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) subiect [+animat] Ei şi-au urmărit întotdeauna scopul. Ils ont toujours poursuivi leur but. Essi hanno sempre perseguito il loro scopo. They have always looked after their own interest.

R: Mama îşi urmărea copilul din balcon // de la fereastră. (sin. a privi) F: La mère suivait / observait son enfant depuis le balcon // depuis la fenêtre. I: La madre seguiva il suo bambino dal balcone // dalla finestra. E: The mother was watching her child from the balcony // window.

R: F: I: E:

USCA ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) După ce şi-a uscat părul, Maria l-a pieptănat. Après avoir fait sécher ses cheveux, Marie les a coiffés. Dopo essersi asciugati i capelli, Maria li ha pettinati. After (blow)drying her hair, Mary combed it.

R: Maria şi-a uscat rufele în curte // la aer. F: Marie a fait sécher son linge dans la cour // au grand air. I: Maria ha asciugato i suoi panni nel cortile // all'aria aperta. E: Mary had the linen dried in the backyard // outside.

R: F: I: E:

VĂRSA ............................................... a-şi ~ ceva + circ. (loc, scop) (cu dat. pos.) Copilul şi-a vărsat cutia cu bile pe masă. (sin. a răsturna) L’enfant a renversé la boîte à billes sur la table. Il bambino ha rovesciato la scatola di palline sul tavolo. The child has overturned his marbles box of the table.

R: Maria şi-a vărsat, din neatenţie, cafeaua // laptele // paharul. F: Marie a renversé, par inattention, son café // son lait // son verre. I: Per disattenzione, Maria ha rovesciato il suo caffè // latte // bicchiere. E: Mary accidentally spilled the coffee// the milk // overturned her glass. R: Soldaţii şi-au vărsat sângele pentru a-i alunga pe duşmani. (sin. a se sacrifica, a se jertfi). F: Les soldats ont versé leur sang pour chasser les ennemis. I: I soldati hanno versato il loro sangue per respingere i nemici. E: The soldiers laid down their lives to drive away the enemy. subiect [-animat] R: Soarele îşi varsă lumina blândă asupra întregii grădini. (sin. a răspândi) F: Le soleil répand sa douce lumière sur tout le jardin. I: Il sole diffonde la sua luce ti epida su tutto il giardino. E: The sun was spreading its gentle light over the entire garden.

R: F: I: E:

VEDEA .......................... a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a văzut fratele acum două luni. Marie a vu son frère il y a deux mois. Maria ha visto suo fratello due mesi fa. Mary saw her brother two months ago.

R: Atletul şi-a văzut visul împlinit când a câştigat cursa de 1000 m. F: L’athlète a vu son rêve se réaliser quand il a gagné la course de 1000 m. I: L’atleta ha visto realizzato il suo sogno quando ha vinto la corsa dei 1000 m. E: The athlete saw his dream come true when he won the 1000 m race.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

VERIFICA ..................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Contabilul îşi verifică atent conturile înainte de a depune bilanţul. Le comptable vérifie attentivement ses comptes avant de déposer son bilan. Il contabile verifica attentamente i suoi conti prima di presentrare il bilancio. The manager checks the accounts thoroughly before submitting the account. VINDE ..................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Vecinul lui Paul şi-a vândut maşina. Le voisin de Paul a vendu sa voiture. Il vicino di Paolo ha venduto la sua automobile. Paul’s neighbour sold his car.

R: Maria şi-a vândut colecţia de timbre // bijuteriile. F: Marie a vendu sa collection de timbres // ses bijoux. I: Maria ha venduto la sua collezione di francobolli // i suoi gioielli. E: Mary sold her stamp collection // jewels.

R: F: I: E:

........................... a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Clubul de fotbal şi-a vândut mai mulţi jucători. Le Club de football a vendu plusieurs de ses joueurs. La spocietà calcistica ha venduto parecchi suoi calciatori. The football club sold several of its players.

R: Unul dintre hoţi şi-a vândut complicii. (sin. a trăda, a deconspira) F: L'un des voleurs a vendu ses complices. I: Uno dei ladri ha venduto / tradito i suoi complici. E: One of the thieves sold out his accomplices.

R: F: I: E:

VINDECA .......................... a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Mama şi-a vindecat copilul cu ceaiuri (din plante). La mère a guéri son enfant avec des tisanes. La madre ha guarito il suo bambino con delle tisane. The mother cured her child with herbal tea.

R: Paul şi-a vindecat ulcerul (la stomac) // alergia la praf // timiditatea. F: Paul a guéri son ulcère (à l'estomac) // son allergie à la poussière // sa timidité. I: Paolo ha guarito la sua ulcera (allo stomaco) // la sua allergia alla polvere // la sua timidezza. E: Paul cured his ulcer // his dust allergy // his timidity.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

VISA .......................... a-şi ~ ceva a-şi ~ pe cineva (cu dat. pos.) Copilul şi-a visat jucărille primite la Crăciun. Şi-a visat şi prietenii. L'enfant a rêvé des jouets q'il avait reçus à Noël. Il a rêvé aussi de ses copains. Il bambino ha sognato i giocattoli ricevuti a Natale. Ha sognato anche i suoi amici. The child dreamed about the toys received at Christmas. He also dreamed about his friends. VIZITA ........................ a-şi ~ pe cineva a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria îşi vizitează rudele // proprietăţile în fiecare vară. Marie rend visite à ses parents / visite ses propriétés chaque été. Maria fa visita ai suoi parenti // alle sue proprietà ogni estate. Mary visits her relatives // her

properties each summer.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

VOPSI ...................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a vopsit părul în roşu. Marie s’est fait teindre les cheveux en rouge. Marie a teint ses cheveux en rouge. Maria si è tinti i capelli di rosso. Mary had her hair coloured red. VORBI ................................................ a-şi ~ pe cineva + circ. (mod) (cu dat. pos.) Maria şi-a vorbit de rău vecinii. Marie a dit du mal de ses voisins. Maria ha sparlato / parlato male dei vicini di casa. Mary spoke ill of / slandered her neighbours.

E:

ZDROBI ..................... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a zdrobit degetele în uşă. Marie s’est écrasé les doigts dans la porte. Maria si è schiacciata le dita nella porta. Mary trapped her fingers in the door.

R: F: I: E:

ZGÂRIA …………...... a-şi ~ ceva (cu dat. pos.) Maria şi-a zgâriat coatele. Marie s’est égratigné les coudes. Maria si è graffiata nei gomiti. Mary has scratched her elbows.

R: F: I:

R: Paul şi-a zgâriat maşina. F: Paul a égratigné sa voiture. I: Paolo ha graffiato la propria macchina. E: Paul has scratched his car.

VERBE CU GENITIV CLITICIZAT CA DATIV

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R:

F:

I:

E:

ADMIRA ……………………. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Maria admiră picturile tale. / Maria îţi admiră picturile. Marie admire tes peintures. Maria ammira i tuoi dipinti. Mary admires your paintings. APRINDE ………………......... a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Bărbatul a aprins ţigara invitatei sale. Bărbatul i-a aprins invitatei sale ţigara. I-a aprins-o. L'homme a allumé la cigarette de son invitée. Il la lui a allumée. L’uomo ha acceso la sigaretta alla sua ospite. Gliel'ha accesa. The gentleman lit the cigarette for his lady guest. He lit it for her. APROBA ……………………………… a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) Preşedintele Republicii a aprobat demisia Primului-ministru. I-a aprobat şi Procurorului general cererea de demisie. Le Président de la République a approuvé la démission du Premier ministre. Il a approuvé aussi la lettre de démission du Procureur général. Il Presidente della Reppublica ha accolto le dimissioni delPresidente del Consiglio. Ha accolto anche la lettera di dimissioni del Procuratore generale della Repubblica. The president of the republic has accepted the PM's letter of resignation. He also accepted the Attorney General's letter of resignation.

R: F: I: E:

R:

F:

I:

E:

CORECTA …………………. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva (cu dat. pos.) Redactorul îi corectează articolul lui Paul. Ii corectează articolul. Le rédacteur corrige l'article de Paul. Il corrige son article. Il redattore corregge l'articolo di Paolo. Gli corregge l'articolo. The proof-reader reads an article for Paul. He corrects his article. DEŞTEPTA ………………………..... a ~ ceva al cuiva cu ceva a-i ~ (cuiva) ceva cu ceva subiect [+persoană] Profesorul de zoologie a deşteptat curiozitatea copiilor cu albume // cu filme documentare. Le-a deşteptat curiozitatea şi interesul pentru lumea animalelor. Le professeur de zoologie a éveillé la curiosité des élèves avec des albums // avec des documentaires. Il a éveillé leur curiosité et leur intérêt pour le monde des animaux. Il professore di zoologia ha risvegliato la curiosità degli alunni con degli album // con dei film documentari. Ha risvegliato loro la curiosità e l'interesse per il mondo degli animali. The zoology teacher has stirred his pupils’ curiosity with albums // documentary films. He has stirred their curiosity and interest for the animal world.

............................. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [-animat] R: Albumul prezentat de profesorul de zoologie a deşteptat curiozitatea elevilor. Lecţia le-a deşteptat interesul pentru această disciplină. F: L'album présenté par le professeur de zoologie a éveillé la curiosité des élèves. La leçon a éveillé leur intérêt pour cette discipline. I: L'album presentato dal professore di zoologia ha risvegliato la curiosità

degli studenti. La lezione ha risvegliato loro l'interesse per questa disciplina. E: The album presented by the zoology teacher has arisen the pupils' curiosity. The lesson has awakened their interest for this subject.

R:

F: I:

E:

R: F: I: E:

EXAMINA …………………… a se ~ ceva al cuiva a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) S-a examinat cererea de imigrare a lui Paul. Lui Paul i s-a examinat cererea de imigrare. I s-a examinat cererea de imigrare. (sin. a analiza) On a examiné la demande d'immigration de Paul. On a examiné sa demande d'immigration. La domanda di immigrazione di Paolo è stata esaminata. A Paolo è stata esaminata la sua domanda di immigrazione. La sua domanda di immigrazione è stata esaminata. Paul's application to immigrate has been examined. Paul's application for immigration has been examined. His application for immigration has been examined. EXPLOATA ............................. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Maria a exploatat puterea de muncă a lui Paul. I-a exploatat puterea de muncă. Marie a exploité la capacité de travail de Paul. Elle a exploité sa capacité de travail (à lui). Maria ha sfruttato la capacità di lavoro di Paolo. Ha sfruttato la sua (di lui) capacità di lavoro. Mary took advantage of Paul's capacity for work. She took advantage of his capacity for work. IERTA …………………..... a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană]

R: Paul a iertat comportarea nepoliticoasă a prietenului său. I-a iertat indiscreţia. I-a iertat tot. F: Paul a pardonné la conduite impolie de son ami. Il lui a pardonné son indiscrétion. Il lui a tout pardonné. I: Paolo ha perdonato il comportamento scortese del suo amico. Ha perdonato la sua indiscrezione. Gli ha perdonato tutto. E: Paul has forgiven his friends’s misbehaviour.He’s forgiven his indiscretion. He has forgiven him everything.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ÎNCĂLZI …………………..... a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Mama încălzeşte mâinile // picioarele copilului. Îi încălzeşte mâinile. La mère chauffe les mains // les pieds de l'enfant. Elle lui chauffe les mains. La madre scalda le mani / i piedi del bambino. Gli scalda le mani. The mother warms the child's hands // feet. She is warming his hands ÎNGRIJI ………………………. a ~ pe cineva al cuiva a-i ~ (cuiva) pe cineva subiect [+persoană] O infirmieră voluntară i-a îngrijit multă vreme pe părinţii mei. Mi i-a îngrijit foarte bine. Une infirmière volontaire a soigné longtemps mes parents. Elle les a très bien soignés. Un'infermiera volontaria ha curato per molto tempo i miei genitori. Li ha curati molto bene. A volunteer nurse looked after my parents for a long time. She took good care of them.

ÎNSEMNA ………………………….. a ~ ceva al cuiva cu ceva a-i ~(cuiva) ceva cu ceva subiect [+persoană] R: Învăţătoarea a însemnat pe carte

tema elevilor pentru vacanţă. Le-a însemnat tema pe carte, cu creionul. (sin. a marca) F: L’institutrice a noté, sur le livre, le devoir des élèves pour les vacances. Elle a marqué leur devoir, sur le livre, au crayon à papier. I: La maestra ha segnato sul libro il compito degli alunni per le vacanze. Ha segnato loro il compito sul libro con la matita. E: The school teacher marked the pupils' vacation homework on the book. She marked the homework on the book, in pencil.

R: F: I: E:

ÎNŞELA …………………..................... a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) Guvernul a înşelat aşteptările sindicatelor. Le Gouvernement a déçu les attentes des syndicats. Il Governo ha deluso le aspettative dei sindacati. The Government has disappointed the trade unions’ expectations.

R: Paul a înşelat încrederea prietenilor săi. Le-a înşelat (prietenilor săi) încrederea. (sin. a abuza de) F: Paul a trahi la confiance de ses amis. I: Paolo ha tradito la fiducia dei suoi amici. Ha tradito la fiducia agli amici. E: Paul abused his friends’ trust. ÎNŢELEGE ………………......... a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Maria nu înţelege comportamentul lui Paul. Nu-i înţelege atitudinea rezervată. F: Marie ne comprend pas le comportement de Paul. Elle ne comprend pas son attitude réservée. I: Maria non capisce il comportamento di Paolo. Non capisce il suo

atteggiamento riservato. E: Mary does not understand Paul' s behaviour. She does not understand his reserved attitude.

R: F:

I:

E:

LĂUDA …………………..... a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Profesorul a lăudat comportarea elevilor săi la concurs. Le-a lăudat curajul şi perseverenţa. Le professeur a loué / vanté le comportement de ses élèves au concours. Il a loué leur courage et leur persévérence. Il professore ha lodato il comportamento dei suoi studenti al concorso. Ha elogiato il loro coraggio e la perseveranza. The teacher praised his pupils’ performance in the competition. He praised their courage and perseverance.

LUA ................................. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Hoţii au luat toţi banii Mariei // toate bijuteriile Mariei (din casetă). I-au luat banii şi bijuteriile. (sin. a fura) F: Les voleurs ont pris tout l'argent de Marie // tous les bijoux de Marie (du coffre à bijoux). Ils ont pris tout son argent et tous ses bijoux. I: I ladri hanno preso tutti i soldi di Maria // tutti i gioielli di Maria (dal cofanetto). Le hanno preso i soldi e i gioielli. E: The thieves took all Mary's money // all Mary's jewels from the case. They took her money and jewels. OCUPA .............................. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] R: Când Paul este absent, Maria ocupă locul lui la masă. Maria îi ocupă locul la masă.

F: Quand Paul est absent, Marie prend sa place à table. Marie prend sa place à table. I: Quando Paolo è assente, Maria occupa a tavola il posto di Paolo. Maria gli occupa il posto a tavola. E: When Paul is absent, Mary takes his seat / place. R: Pictura ocupă tot timpul Mariei. Îi ocupă toate după-amiezele. F: La peinture occupe tout le temps de Marie. Elle lui occupe toutes les après-midi. I: La pittura occupa tutto il tempo a Maria. Occupa tutti i suoi pomeriggi. E: Painting takes up all Mary's time. It takes up all her afternoons. R: Copiii îi ocupă Mariei tot timpul. F: Les enfants occupent tout le temps de Marie. I: I bambini occupano tutto il tempo a Maria. E: The children take up all Mary's time. OPRI ................................. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Poliţistul a oprit paşaportul lui Paul. I-a oprit lui Paul paşaportul. (sin. a reţine) F: Le policier a retenu le passeport de Paul. I: Il poliziotto ha trattenuto il passaporto di Paolo / ha trattenuto a Paolo il passaporto. E: The policeman has retained Paul's passport. PUBLICA ………………….. a ~ ceva al cuiva a-i ~ ceva (cuiva) subiect [± animat] R: Editura «Eminescu» a publicat un volum de versuri al lui Paul. I-a publicat lui Paul şi un roman. F: La maison d’éditions « Eminescu » a publié un volume de vers de Paul. Elle a publié aussi un de ses romans. I: La casa editrice « Eminescu » ha

pubblicato a Paolo un volume di versi. Gli ha pubblicato anche un romanzo. E: The publishing house “Eminescu” published Paul’s poetry book. It also published Paul a novel. R: Maria, editor la "Universitaria", a publicat cursurile profesorilor săi de literatură. F: Marie, éditeur aux Editions « Universitaria » a publié les cours de ses professeurs de littérature. I: Maria, editor presso la « Universitaria » ha pubblicato i corsi dei suoi professori di letteratura. E: An editor at “Universitaria” publishing house, Mary has published the course books of her literature professors.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

RADE ……………………. a ~ ceva al cuiva a-i ~(cuiva) ceva subiect [+ persoană] Frizerul a ras barba lui Paul. I-a ras şi mustaţa. Le coiffeur a rasé la barbe de Paul. Il lui a rasé la moustache aussi. Il parrucchiere ha raso la barba di Paolo. Gli ha raso anche i baffi. The barber has shaved Paul' s beard. He also shaved his moustaches. RECUNOAŞTE ………………………………. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie, autoritate) Paul recunoaşte meritele colegilor săi. Paul le recunoaşte (colegilor săi) meritele. Paul reconnaît les mérites de ses collègues. Paul reconnaît leurs mérites. Paolo riconosce i meriti dei suoi colleghi. Paolo riconosce (ai colleghi) i loro meriti. Paul recognizes / acknowledges his colleagues’ merits. Paul recognizes / acknowledges their merits.

R: Completul de judecată a recunoscut

nevinovăţia acuzatului. I-a recunoscut (acuzatului) nevinovăţia. F: Le jury des assises a reconnu l'innocence de l'accusé. On a reconnu son innocence. I: La giuria ha riconosciuto l'innocenza dell'imputato. Ha riconosciuto (all’imputato) la sua innocenza. E: The Jury have recognized the defendant's innocence. They have recognized his innocence.

R:

F:

I:

E:

REDUCE .............................. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] Facultatea // Consiliul profesoral a redus orele de stagiu ale studenţilor. Profesorul le-a redus studenţilor programul de activităţi practice. La Faculté // Le Conseil des professeurs a réduit les heures de stage des étudiants. Le professeur a réduit le programme d'activités pratiques des étudiants. La Facoltà // Il Consiglio di Facoltà ha ridotto le ore di stage per gli studenti. Il professore ha ridotto agli studenti le ore di attività pratica. The Faculty // The Teachers' Council have reduced the students' training period. The professor has reduced the students' period of practice.

R: Părinţii au redus banii de buzunar ai lui Paul. I-au redus (lui Paul) banii de buzunar. F: Les parents ont réduit l'argent de poche de Paul. Ils ont réduit son argent de poche. I: I genitori hanno ridotto a Paolo il denaro per le sue spese.Gli hanno ridotto il denaro per le piccole spese. E: The parents cut down Paul’s allowance / pocket money. They cut down his poket money. REFUZA ................................. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Paul a refuzat propunerea mamei

sale de a merge la mare. I-a refuzat mamei sale propunerea de a merge la mare. F: Paul a refusé la proposition de sa mère d'aller à la mer. Il a refusé sa proposition d'aller à la mer. I: Paolo ha respinto la proposta di sua madre di andare al mare. Ha respinto la proposta di sua madre di andare al mare. E: Paul rejected his mother’s suggestion of going to the seaside. He rejected his mother’s suggestion of going to the seaside. REPARA …………………..... a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Mecanicii au reparat maşina lui Paul. I-au reparat lui Paul maşina. I-au reparat maşina. I-au reparat-o în două zile. F: Les mécaniciens ont réparé la voiture de Paul. Ils (lui) ont réparé sa voiture. Ils la lui ont réparée en deux jours. I: I meccanici hanno riparato la macchina a di Paolo. Hanno riparato la macchina a Paolo. Gliel'hanno riparata in due giorni. E: The mechanics have fixed Paul's car / fixed the car for Paul. They have fixed his car. They fixed it in two days.

R: F: I: E:

REPETA …………………..... a~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Am repetat argumentele lui Paul. Iam repetat propriile argumente. J'ai répété les arguments de Paul. J'ai répété ses propres arguments. Ho ripetuto gli argomenti di Paolo. Gli ho ripetuto i suoi stessi argomenti. I repeated Paul's arguments. I repeated him his own arguments. RESPECTA …………………….. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+ persoană]

R: Moştenitorii au respectat ultima dorinţă a tatălui lor şi nu au vândut casa. I-au respectat voinţa şi în timpul vieţii. (sin. a îndeplini) F: Les héritiers ont respecté le dernier désir de leur père et ils n’ont pas vendu la maison. Même de son vivant, ils ont respecté sa volonté. I: Gli eredi hanno rispettato l’ultimo desiderio del loro padre e non hanno venduto la casa. Hanno rispettato la sua volontà anche durante la sua vita. E: The heirs respected their father's dying wish and didn't sell the house. They used to respect his wish when he was alive, too.

R: F: I: E:

RESPINGE ………………………………. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) Comisia de experţi a respins proiectul nostru. Până acum ne-a respins două proiecte. La commission d'experts a refusé notre projet. Jusqu'à présent, elle nous a refusé deux projets. La commissione di esperti ha respinto il nostro progetto. Finora ci hanno respinto due progetti. The board of experts has rejected our project. They have already rejected two projects.

R: Judecătorul (le-)a respins vecinilor lui Paul recursul în anulare. F: Le juge a refusé aux voisins de Paul le recours en cassation. I: Il giudice ha rigettato il ricorso ai vicini di Paolo. E: The judge has rejected Paul's neighbours' appeal. R: Calculatorul mi-a respins parola. F: L’ordinateur a refusé mon mot de passe. I: Il computer ha rifiutato la mia password. E: The computer has rejected my password.

R: F: I: E:

REŢINE …………………. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] Nu am reţinut prenumele acestui tânăr. Nu i-am reţinut decât numele de familie. (sin. a ţine minte) Je n’ai pas retenu le prénom de ce jeune homme. Je n'ai retenu que son nom de famille. Non ho memorizzato il suo nome di questo giovane. Non ho memorizzato che il suo cognome. I didn't catch this young man's Christian name. I only remember his family name.

R: Poliţia a reţinut actele de identitate ale mai multor persoane. Le-a reţinut actele de identitate. (sin. a ridica) F: La police a retenu les pièces d'identité de plusieurs personnes. Elle a retenu leurs pièces d'identité. I: La polizia ha trattenuto le carte di identità di parecchie persone. Ha trattenuto le loro carte di identità. E: The Police have retained several persons' IDs. The Police have retained their IDs.

R: F: I: E:

REZEMA ………………………...... a ~ ceva al cuiva pe ceva subiect [+persoană] Infirmiera a rezemat capul copilului pe braţul său // pe pernă. L’infirmière a appuyé la tête de l’enfant sur son bras // sur l'oreiller. L’infermiera ha appoggiato la testa del bambino sul suo braccio // sul cuscino. The nurse rested the head of the child on her arm // on the pillow.

REZOLVA …………………........................ a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva ± circ. (mod) subiect [±animat] (persoană, instituţie) R: Directorul a rezolvat solicitările elevilor. Le-a rezolvat (elevilor) toate

solicitările. F: Le directeur a résolu les sollicitations des élèves. Il a résolu toutes leurs sollicitations. I: Il direttore ha trovato la soluzione alle richieste degli studenti. Ha trovato la soluzione a tutte le loro richieste. E: The principal solved the pupils' demands. He solved all their demands. R: Comisia i-a rezolvat favorabil lui Paul una dintre cereri. F: La commission a résolu favorablement l'une des demandes de Paul. I: La commissione ha risolto favorevolmente a Paolo una delle sue richieste. E: The board has approved Paul one of his written requests.

R: F: I: E:

RIDICA ………………......... a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Paul a ridicat banii Mariei din cont. I-a ridicat (Mariei) banii din cont. (sin. a scoate) Paul a retiré l’argent du compte de Marie. Il lui a retiré l'argent du compte. Paolo ha ritirato i soldi di Maria dal conto. Le ha ritirato (a Maria) i soldi dal conto. Paul withdrew Mary's money from the account. He withdrew her money from the account.

RUPE …………………. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+animat] R: Când a pus rufele la uscat, din neatenţie, Maria a rupt cămaşa lui Paul. F: Quand elle a mis le linge à sécher, faute d'attention, Marie a déchiré la chemise de Paul. I: Quando ha steso la biancheria ad asciugare, per disattenzione / sbaglio, Maria ha strappato la camicia di Paolo.

E: When she hung the clothes out to dry, Mary tore Paul's shirt by mistake. R: Câinele a muşcat-o pe Maria şi i-a rupt rochia. F: Le chien a mordu Marie et lui a déchiré la robe. I: Il cane ha morso Maria e le ha strappato il vestito. E: The dog bit Mary and tore her dress.

R: F: I: E:

SCOATE ……………………. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Dentistul a scos dintele Mariei. I-a scos (Mariei) un dinte. Le dentiste a arraché la dent de Marie. Il lui a arraché une dent. Il dentista ha estratto a Maria il dente. Le ha tolto un dente (a Maria). The dentist has pulled out one of Mary’s molar teeth. He pulled out one of her teeth.

R: Paul a scos toţi banii din contul Mariei. I-a scos (Mariei) toţi banii din cont. F: Paul a retiré tout l'argent du compte de Marie. Il a retiré tout l' argent qu'elle avait dans son compte. I: Paolo ha ritirato tutti i soldi dal conto di Maria. Le ha ritirato (a Maria) tutti i soldi dal conto. E: Paul has taken out all the money from Mary's account. He has taken out all her money from the account.

R: F: I: E:

SEMNA …………………. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva Directorul a semnat adeverinţa Mariei. I-a semnat adeverinţa . Le directeur a signé l'attestation de Marie. Il a signé son attestation. Il direttore ha firmato l'attestato a Maria. Le ha firmato l’attestato. The director has signed Mary’s certificate. He signed her the certificate.

R: F: I: E:

SPARGE ………………….. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [± animat] Hoţii au spart casa lui Paul. I-au spart casa şi au furat obiecte de valoare. (sin. a pătrunde) Les voleurs ont cambriolé la maison de Paul. Ils ont cambriolé sa maison et ont volé des objets de valeur. I ladri hanno scassinato la casa di Paolo. Gliel'hanno scassinata e hanno rubato oggetti di valore. Thieves broke into Paul’s house. They broke into his house and stole several precious objects.

R: Copiii au spart ochelarii bunicii. I-au spart ochelarii. F: Les enfants ont cassé les lunettes de la grand-mère. Ils (lui) ont cassé ses lunettes. I: I bambini hanno rotto gli aocchiali della nonna. Glieli hanno rotti. E: The kids have broken granny's eyeglasses. They have broken her glasses.

R:

F:

I:

E:

SPRIJINI ……………………………….. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [± animat] (persoană, instituţie) Directorul sprijină propunerile sindicatelor. Le sprijină propunerile referitoare la organizarea muncii. (sin. a susţine ) Le directeur appuie / soutient les propositions des syndicats. Il soutient les propositions concernant l'organisation du travail. Il direttore appoggia le proposte del sindacato. Appoggia le loro proposte riguardanti l'organizzazione del lavoro. The manager supports the trade unions' suggestions. He supports their suggestions concerning work organization.

R: Paul sprijină întotdeauna iniţiativele Mariei. Îi sprijină toate iniţiativele.

F: Paul soutient toujours les initiatives de Marie. Il soutient toutes ses initiatives. I: Paolo sostiene sempre le proposte di Maria. Le appoggia tutte le iniziative. E: Paul always supports Mary's initiatives. He supports all her initiatives. R: Anumite partide sprijină acţiunile societăţii civile. F: Certains partis soutiennent les actions de la société civile. I: Certi partiti sostengono le azioni della società civile. E: Certain parties support the actions of the civil society.

R: F: I: E:

STABILI …………………..... a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Medicul a stabilit diagnosticul bolii Mariei. I-a stabilit (Mariei) diagnosticul. Le médecin a fixé le diagnostique de la maladie de Marie. Il a diagnostiqué sa maladie. Il medico ha stabilito la diagnosi della malattia di Maria. Le ha stabilito (a Maria) la diagnosi. The doctor diagnosed Mary. He diagnosed her. SUCI

...........................

R: F: I: E:

a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Jucându-se, Paul i-a sucit fratelui său mâna. En jouant, Paul a tordu la main de son frère. Mentre giocavano, Paolo ha storto la mano a suo fratello. While playing, Paul twisted his brother’s arm. TRANSPORTA …………………..... a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva

subiect [+persoană] R: Paul a transportat bagajele Mariei la gară. Paul i-a transportat (Mariei) bagajele la gară. F: Paul a transporté les bagages de Marie à la gare. I: Paolo le ha trasportato ( a Maria) i bagagli alla stazione ferroviaria. E: Paul took Mary’s luggage to the station. R: Şoferul a transportat marfa lui Paul. I-a transportat lui Paul marfa. F: Le chauffeur a transporté la marchandise de Paul. I: L'autista ha trasportato la merce di Paolo. Ha trasportato a Paolo la merce. E: The driver has transported Paul’s merchandise. TRATA .................................. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Stomatologul a tratat măseaua de minte a lui Paul, nu i-a scos-o. În ultimele luni, i-a tratat mai mulţi dinţi. F: Le stomatologiste a traité la dent de sagesse de Paul, il ne la lui a pas arrachée. Les derniers mois, il lui a traité plusieurs dents. I: Il dentista ha curato a Paolo il dente del giudizio, non gliel'ha cavato. Negli ultimi mesi gli ha curato molti denti. E: The dentist has treated Paul’s wisdom tooth, he hasn't pulled it out. He has trated several teeth in the past months. ...................................... a ~ pe cineva al cuiva a-i ~ (cuiva) pe cineva subiect [+persoană] R: Medicul generalist tratează toată familia lui Paul. Îi tratează toată familia. I-a tratat şi pe bunicii lui. (sin. a îngriji) F: Le médecin généraliste traite / soigne toute la famille de Paul. Il traite / soigne toute sa famille. Il a traité / soigné aussi ses grands-parents. I: Il medico generico cura l'intera

famiglia di Paolo. Gli cura tutta la famiglia. Ha curato anche i suoi nonni. E: The general practitioner treats Paul's entire family. He treats his entire family. He has also treated his grandparents.

R:

F: I:

E:

TREZI ………………….. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] Lectura cărţii a trezit interesul Mariei pentru Polul Nord. I-a trezit (Mariei) interesul pentru expediţii. (sin. a stârni) La lecture du livre a éveillé l'intérêt de Marie pour le Pôle Nord. Elle a éveillé son intérêt pour les expéditions. La lettura del libro ha suscitato in Maria l'interesse per il Polo Nord. Le ha suscitato l'interesse per le spedizioni. The reading of the book aroused Mary’s interst in the North Pole.

R: Scriitorul le-a trezit copiilor dorinţa de aventură. F: L'écrivain a éveillé chez les enfants l‘envie d'aventure. I: Lo scrittore ha destato nei bambini il desiderio d'avventura. E: The writer arouse the children’s taste for adventure.

R: F: I: E:

TUNDE ………………… a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Frizerul a tuns barba lui Paul. I-a tuns şi mustaţa. Le barbier a coupé la barbe de Paul. Il lui a coupé aussi la moustache. Il barbiere ha tagliato la barba di Paolo. Gli ha tagliato anche i baffi. The barber has cut Paul’s beard. He cut his moustache, too.

R: Paul a tuns oile părinţilor lui. Le-a tuns toate oile. F: Paul a tondu les moutons de ses parents. Il a tondu tous leurs moutons

I: Paolo ha tosato la lana delle pecore dei suoi genitori. Ha tosato loro tutte le pecore. E: Paul has sheared his parents' sheep. He has sheared all their sheep.

R: F: I: E:

ŢINE ............................................................ a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva + circ. (loc, timp) subiect [+animat] Paul ţine servieta Mariei. I-o ţine ca ea să–şi pună haina. Paul tient la serviette de Marie. Il la lui tient pour qu'elle puisse mettre son manteau. Paolo tiene la cartella di Maria. Gliela tiene perché lei possa indossare il cappotto. Paul is holding Mary's briefcase. He is holding it for her to get dressed.

R: Din când în când, Maria ţine câinele părinţilor ei. Li-l ţine când aceştia sunt plecaţi în vacanţă. F: De temps à autre, Marie tient / garde le chien de ses parents. Elle le garde quand ses parents sont partis en vacances. I: A volte Maria tiene il cane dei suoi genitori. Glielo tiene quando questi partono per le vacanze. E: From time to time, Mary takes care of her parents' dog. She takes care of it when they are away on vacation. UITA ................................. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] R: Paul a uitat numărul de telefon al Mariei // numele persoanei pe care trebuie s-o contacteze. I-a uitat numărul de telefon. // I-a uitat numele. F: Paul a oublié le numéro de téléphone de Marie // le nom de la personne qu'il devait contacter. Il a oublié son numéro de téléphone. // Il a oublié son nom. I: Paolo ha dimenticato il numero di telefono di Maria // il nome della persona che doveva contattare. Ha

dimenticato il suo numero di telefono. // Ha dimenticato il suo nome. E: Paul forgot Mary's phone number // the name of the person he was supposed to get in touch with. He forgot her phone number. // He forgot his name. R: Ghidul a uitat paşaportul unui turist la hotel. I-a uitat paşaportul la hotel. F: Le guide a oublié le passeport d’un touriste à l’hôtel. Il a oublié son passeport à l'hôtel. I: La guida ha dimenticato il passaporto di un turista in albergo. Ha dimenticato il suo passaporto in albergo. E: The guide has forgotten a tourist’s passport at the hotel. He forgot his passport at the hotel.

R: F: I: E:

VEDEA ................................. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [+persoană] Maria a văzut maşina cea nouă a lui Paul. I-a văzut noua maşină, care i-a plăcut foarte mult. Marie a vu la nouvelle voiture de Paul. Elle a vu sa nouvelle voiture, qui lui a beaucoup plu. Maria ha visto la nuova automobile di Paolo. Ha visto la sua nuav automobile e le è piaciuta moltisimo. Mary saw Paul's new car. She saw his new car, which she liked very much.

R: Profesorul a văzut lucrările studenţilor. A văzut lucrările lor. Lea văzut lucrările şi le-a notat. A văzut şi lucrările noastre. Ni le-a notat. (sin. a corecta) F: Le professeur a vu les travaux des étudiants. Il a vu leurs travaux et les a notés. Il a vu aussi nos travaux. Il les a notés. I: Il professore ha visto i lavori degli studenti. Ha visto i loro lavori. Ha visto i lavori e ha messo i voti. Ha visto anche i nostri lavori. Ci ha messo i voti. E: The professor has checked the

R:

F:

I:

E:

R: F: I: E:

VERIFICA ................................................. a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] (persoană, instituţie) Vameşii // Poliţia de frontieră verifică identitatea turiştilor. Verifică şi documentele de identitate ale turiştilor. Le verifică documentele de identitate. (sin. a controla) Les douaniers vérifient // La police de frontière vérifie l'identité des touristes. Ils vérifient // On vérifie aussi les papiers d'identité des touristes. On vérifie leurs papiers d'identité. I doganieri stanno // La polizia doganale sta controllando l'identità dei turisti. Verificano anche i documenti d'identità dei turisti. Verifica loro i documenti d'identità. The customs-officers // The customs police check the identity of the tourists. They also check the tourists' papers. They check their papers. VOPSI .......................................................... a ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva ± circ. (mod, loc) subiect [+persoană] Mama a vopsit rochia Mariei. I-a vopsit-o acasă // la vopsitorie // în negru. La mère a teint la robe de Marie. Elle a teint sa robe à la maison // à la teinturerie // en noir. La madre ha tinto il vestito di Maria. Gliel'ha tinto a casa // in tintoria // di nero. Mother has dyed Mary’s dress. She dyed it at home // she had it dyed at the dry cleaner's // in black.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ZBURA …………………. a ~ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [-animat] Vântul a zburat pălăria bătrânului. I-a zburat pălăria . Le vent a emporté le chapeau du vieillard. Il a emporté son chapeau. Il vento ha portato via il cappello dell'anziano signore. Ha portato via il suo cappello. The wind has blown the old man’s hat off. It has blown the old man's hat. ZDROBI …………………..... a(-i) ~ ceva al cuiva a-i ~ (cuiva) ceva subiect [±animat] Motocicleta (i-)a zdrobit piciorul lui Paul. La moto a écrasé la jambe de Paul. La motocicletta ha schiacciato il piede di Paolo. The motorbike crushed Paul’s leg.

R: Glonţul i-a zdrobit soldatului umărul. F: La balle a cassé / a transpercé l’épaule au soldat. I: La pallottola ha fracassato la spalla del soldato. E: The bullet has smashed the soldier’s shoulder.

VERBE IMPERSONALE VERBE ÎN CONSTRUCŢIE IMPERSONALĂ

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ABUZA …………………… a se ~ de ceva (în constr. impers.) În ultimul timp se abuzează de medicamente. Ces derniers temps on abuse / on fait abus de médicaments. Ultimamente si fa abuso delle medicine. Pharmaceutical drugs have been misused lately. ACCEPTA …….......................... a se ∼ (în constr. impers. ) subiect [-animat] (să P, ca…săP) Se acceptă să se facă practică în acest liceu. On accepte de faire des stages pratiques dans ce lycée. Si accetta che si faccia la pratica in questo liceo. They accept that practice be carried out in this high school.

R: Se acceptă ca studenţii din anul IV să facă practică la acest liceu. F: On accepte que les étudiants de la IVème année fassent le stage pratique dans ce lycée. I: Si accetta che gli studenti del quarto anno facciano la pratica in questo liceo. E: Fourth year students are allowed to carry out their practice in this high school. ADMITE ………...................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P) R: Nu s-a admis să se revină asupra horărârii de condamnare. S-a admis că eşti vinovat.

F: On n'a pas admis de revenir // Il n'a pas été admis qu'on revienne sur la décision de condamnation. On a admis que tu étais coupable. I: Non è stato accettato che si ritornasse sulla decisione di condanna. E' stato ammesso che sei colpevole. E: The revocation of the sentence was not permitted. It has been admitted you are guilty. R: S-a admis să reluăm dezbaterile. Nu s-a admis să discutăm anumite probleme. F: Il a été admis qu'on reprenne les débats. Il n'a pas été admis qu'on discute certains problèmes. I: E' stato concesso di riprendere i dibattimenti. Non è stato concesso discutere alcuni problemi. E: They allowed us to resume the debates. They didn't allow us to discuss certain issues.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

………………………… a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P) I s-a admis (candidatului) să participe la concurs. On a admis que le candidat participe au concours. On lui a admis de participer au concours. Al candidato è stato concesso di partecipare al concorso. The candidate was allowed to participate in the competition. ADORMI ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Se adoarme mai repede când nu este zgomot. On s’endort plus vite quand il n’y a pas de bruit. Ci si addormenta più rapidamente quando non c’è rumore. One falls asleep more quickly when there is no noise.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

AFIRMA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) Se afirmă că 11 septembrie 2001 a marcat istoria contemporană. (sin. a se spune) On affirme que le 11 septembre 2001 a marqué l’histoire contemporaine. Si afferma che l’11 settembre 2001 ha segnato la storia contemporanea. It is said that September, 11, 2001 has put its mark on contemporary history. AFLA ……........................................... a se ∼ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, rel. P) S-a aflat că un deţinut a evadat de la închisoare. On a appris qu'un détenu s'était évadé de la prison. Si è saputo che un detenuto è evaso dalla prigione. It’s been reported that a convict escaped from prison.

R: S-a aflat cine a scris pamfletul // care este autorul pamfletului. F: On a découvert qui a écrit le pamphlet // qui était l'auteur du pamphlet. I: Si è scoperto chi ha scritto il libello // chi era l'autore del libello / del pamphlet. E: They discovered who had written the pamphlete // who was the author of the pamphlete.

R: F: I: E:

AJUNGE ………………………...... a ~ + prop. pred. (să P) (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) Cine învaţă bine ajunge să ştie multe. Celui qui travaille sérieusement réussit à apprendre beaucoup de choses. Chi impara /studia bene, arriva a sapere molte cose. He who learns a lot knows a lot.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F:

I: E:

................................ a se ~ (în constr. impers.) Iarna se ajunge greu la anumite cabane. En hiver on arrive difficilement jusqu’à / on atteint difficilement certains chalets / refuges. D'inverno, si arriva difficilmente ad alcuni rifugi (alpini). In winter it is difficult to reach certain chalets. ALERGA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Se aleargă greu pe un drum desfundat. On court difficilement sur une route défoncée. Si corre male su una via impraticabile. It’s difficult to run on a muddy field. ALUNECA …………………… a se ~ (în constr. impers.) Pe străzile îngheţate se alunecă uşor. On glisse facilement sur le pavé gelé des rues. Sulle strade ghiacciate si scivola facilmente. One slips easily on slippery / frozen / icy streets. AMINTI ………………......................... a (i) se ∼ cuiva (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P) Studenţilor li s-a amintit că sesiunea de examene a fost prelungită. Li s-a amintit de mai multe ori. On a rappelé aux étudiants que la session d'examens avait été prolongée. On le leur a rappelé plusieurs fois. Agli studenti è stato ricordato che la sessione di esami è stata prolungata. E' stato ricordato loro più volte. The students were reminded that the exam session was extended.

R: Li s-a amintit studenţilor să se prezinte la examene la data stabilită. F: Il a été rappelé aux étudiants de se présenter aux examens à la date fixée. I: Si è ricordato agli studenti di presentarsi agli esami alla data stabilita. E: The students were reminded to come to exams on the due date.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

APĂSA ……………............ a se ~ pe ceva (în constr. impers.) Pentru a suna, se apasă pe buton. Pour sonner il faut appuyer sur / presser le bouton de la sonnette. Per suonare, si spinge il pulsante. If you want to ring, press the button. APELA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) La nevoie, se apelează la prieteni. En cas de besoin, on fait appel aux amis. Al bisogno si fa appello / si ricorre agli amici. If in need, you call on your friends. ARĂTA ……….................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] Azi se arată (a fi) vreme bună. Aujourd’hui il semble faire beau temps. Sembra che oggi il tempo sarà bello. Today the weather looks fine. (cu sens pasiv)

R: S-a arătat necesitatea continuării cercetărilor. F: Il a été démontré qu’il était nécessaire de continuer les recherches. On a (dé)montré la nécessité de continuer les recherches. I: Si è dimostrata la necessità di continuare le ricerche. E: It was shown that the continuation of the research was necessary.

(în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: S-a aratat că proiectul nu poate fi aplicat. F: Il a été prouvé que le projet ne pouvait pas être appliqué. I: È stato provato che il progetto non poteva essere realizzato. E: It has been proved that the project couldn't be put into practice.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

AŞTEPTA …………………… a se ∼ (în constr. impers.) La vamă se aşteaptă uneori ore întregi. À la douane, on attend parfois des heures et des heures. Talvolta, alla dogana si aspetta per ore intere. Sometimes you wait for hours at the customs. AUZI ……........................................... a se ∼ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, rel. P) Se aude că vor fi alegeri anticipate. (sin. a se zvoni) On dit / Le bruit court qu'il y aura des élections anticipées. Si sente dire che ci saranno le elezioni anticipate. It is said we will have early elections.

R: Se aude ce se vorbeşte în sala de alături. F: On entend ce qu'on dit dans la salle à côté. I: Si sente cosa si dice nella sala che sta accanto. E: You can hear what is being said nextdoor. R: S-a auzit cine va câştiga alegerile. (sin. a se afla) F: On a appris qui allait gagner les élections. I: Si è saputo chi avrebbe vinto le elezioni. E: They found out who would win the elections.

R: F: I: E:

AVANSA ……………………………….. a se ~ + circ. (mod, loc, timp) (în constr. impers.) Pe străzile din centrul oraşului se avansează greu la orele de vârf. (sin. a înainta) Dans les rues du centre ville on avance difficilement aux heures de pointe. Nelle vie del centro della città si avanza con difficoltà nelle ore di punta. In the streets in the centre of the town it is difficult to advance at rush hour.

R: Se avansează mai uşor într-o instituţie nouă. (sin. a promova) F: On avance plus facilement dans une institution / entreprise nouvellement créée. I: Si avanza più facilmente in una nuova istituzione. E: One is easily promoted in new institutions.

R: F: I: E:

AVEA ……………………………………. a∼ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, rel.+ inf.) Are cine să rezolve aceste probleme. Il y a quelqu'un pour résoudre ces problèmes. C'è chi risolve questi problemi. There is someone to solve these problems.

R: Nu are cine să mă ajute. F: Il n'y a qui m'aider. Il n'y a personne pour m'aider. I: Non c'è chi mi aiuti. E: There is nobody to help me. R: Are cine rezolva aceste probleme. F: Il y a quelqu'un pour résoudre ces problèmes. I: C'è chi risolve questi problemi. E: There is someone to solve these problems. R: Nu are cine mă ajuta. F: Il n'y a qui m'aider. Il n'y a personne pour m'aider.

I: Non c'è chi mi aiuta. E: There is nobody to help me.

R: F: I: E:

R: F:

I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

BĂNUI ……………………. a se ~ (în constr. impers.) Se bănuieşte intenţia lui de a fugi din ţară. On soupçonne // On se doute de son intention de s'enfuir du pays. Si sospetta la sua intenzione di fuggire dal paese. He is suspected of intending to leave the country. ………………………… a se ∼ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) Se bănuieşte că vor avea loc noi atentate. (sin. a se presupune, a se crede) On suppose qu’il y aura de nouveaux attentats. / On s'attend à de nouveaux attentats // à ce qu’il y ait de nouveaux attentats. Si sospetta che avranno luogo nuovi attentati. It is suspected that new terrorist attacks might take place. BEA ……………………. a se ~ (în constr. impers.) De sărbători se bea mult. A l’occasion des fêtes on boit beaucoup. Nei giorni di festa si beve molto. People drink a lot on holidays. BLESTEMA ……………………. a se ~ (în constr. Impers.) În cazuri de disperare se plânge şi se blestemă. En cas de désespoir on pleure et on blasphème / on jure. In caso di disperazione si piange e si maledice. When desperate, one cries and curses.

R: F: I: E:

CALCULA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Astăzi se calculează foarte repede cu instrumente perfecţionate. Aujourd’hui on calcule très vite avec des instruments perfectionnés. Oggi si calcola assai rapidamente con gli strumenti perfezionati. Today, advanced equipment enables rapid calculation. (cu sens pasiv)

R: Aria cercului se calculează cu o formulă matematică. F: L’aire du cercle est calculée / se calcule à l'aide d' une formule mathématique. I: L'area del cerchio si calcola con una formula matematica. E: The area of the circle is calculated by a mathematical formula. R: S-a calculat bugetul pentru anul viitor. F: On a calculé le budget pour l’année prochaine. I: E' stato stabilito il bilancio per il prossimo anno. E: The budget for the following year has been calculated.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

CĂDEA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Iarna se cade des pe gheaţă. En hiver on tombe souvent sur la glace. D'inverno si cade di frequente sul ghiaccio. In winter people often fall on ice. ........................................ a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P) Se cade să ne cerem scuze. (sin. a trebui, a se cuveni) Il convient que nous demandions des excuses. Conviene chiedere scusa. We should apologize.

R: Se cade să-l ajutăm pe prietenul nostru. F: Il est bon / Il convient d’aider / Nous devons aider notre ami. I: E’ bene aiutare il nostro amico. E: It is good / convenient to help our friend.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

CĂLĂTORI ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Astăzi se călătoreşte mult. De nos jours on voyage beaucoup. Oggi si viaggia molto. These days one travels very much. CÂNTA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) În această familie se cântă din pasiune. Dans cette famille on chante par passion. In questa famiglia si canta per passione. In this house people sing out of passion. CÂŞTIGA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) În comerţ se câştigă bine. Dans le commerce on gagne bien. Nel commercio si guadagna bene. People earn a lot of money in commerce. CERE ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Se cere multă răbdare pentru astfel de studii. Ce genre d'études demande / exige beaucoup de patience. Si richiede molta pazienza per / in questo genere di studi. Such studies require a lot of patience.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

CHELTUI ……………………. a se ~ + circ. (mod) (în constr. impers.) În majoritatea oraşelor se cheltuieşte mult pe întreţinere. Dans la plupart des villes on dépense beaucoup pour les charges. Nella maggior parte delle città si spende molto per le spese di condominio. In most cities a lot of money is spent on house keeping.

I: Si comunica difficilmente senza telefono. E: It’s difficult to communicate without a phone.

CHEMA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) În caz de accident, se cheamă salvarea. En cas d'accident, on appelle // on doit appeler l'ambulance. In caso d'incidente, si chiama / chiamare l'ambulanza. In case of accident, (you) call the ambulance.

I:

CITI ................................ a se ~ (în constr. impers.) Se citeşte puţin în ultima vreme! On lit peu ces derniers temps! Si legge poco in questi ultimi tempi! People read little these days! COBORÎ ................................ a se ~ + circ. (loc) (în constr. impers.) Se coboară numai pe scara de incendiu. On ne descend que par l'escalier d'incendie. Si scende solo dalla scala di sicurezza. You can take only the fire escape.

COMUNICA ................................ a se ~ (în constr. impers.) R: Se comunică greu fără telefon. F: Il est difficile de communiquer sans téléphone.

R: F:

E:

………………………………. a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, săP) I s-a comunicat lui Paul că a fost respins la interviu. On a communiqué à Paul qu’il avait été refusé / qu’il n’avait pas été admis à l’interview. Gli è stato comunicato che è stato scartato al colloquio (di assunzione). Paul was notified he was rejected at the interview.

R: I s-a comunicat să vină la locul stabilit. F: On lui a communiqué de venir à l'endroit fixé / établi. I: Gli è stato comunicato di venire al luogo prestabilito. E: He was told to come to the agreed place.

R: F: I: E:

CONSIDERA …………........................ a se ~ că P (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) Se consideră că viaţa a apărut acum patru milioane de ani. On considère que la vie est apparue il y a quatre millions d’années. Si ritiene che la vita sia apparsa quattro milioni di anni fa. It is thought that life appeared four million years ago.

CONSTRUI ……........................ a se ~ (în constr. impers.) R: Se construieşte mult din materiale prefabricate. F: On construit beaucoup avec des matériaux de construction préfabriqués. I: Si costruisce molto con materiali prefabbricati.

E: They are building a lot using prefab materials.

R: F: I: E:

R:

F:

I:

E:

R: F: I: E:

CONTA ……………............ a se ~ pe ceva (în constr. impers.) S-a contat mult pe ajutorul tău. On a beaucoup compté sur ton aide. Si è contato molto sul tuo aiuto. They depended a lot on your help. CONTRIBUI ……………............ a se ~ la ceva (în constr. impers.) În situaţii de calamitate, se contribuie cu bani şi cu produse de primă necesitate la ajutorarea populaţiei. Pour aider la population. sinistrée, en situations de calamités / catastrophes naturelles, on contribue avec de l'argent et des produits de première nécessité. Nelle situazioni di calamità, si contribuisce con soldi e con dei prodotti di prima necessità ad aiutare la popolazione. When natural disasters occur, money and essential products are contributed to the population. CONVENI ……………………………….. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P) S-a convenit că trebuie să refacem proiectul. (sin. a se stabili) Il a été convenu que nous devions refaire le projet. Si è convenuto che si deve rifare il progetto. It was decided we had to do the project again.

R: S-a convenit să se lucreze peste program. F: On a décidé de travailler hors programme. I: Si è deciso di lavorare oltre l’orario. E: It was decided that we should work overtime.

E:

CREDE ………………………… a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) Se crede că acest castel este bântuit de fantome. On croit que ce château est hanté. Si crede che questo castello sia abitato dai fantasmi. It is believed that the castle is haunted.

R: F: I: E:

CULEGE ......................................... a se ∼ ± circ. (timp) (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) S-a cules ce s-a semănat. On a cueilli ce qu'on a ensemencé. Si è raccolto ciò che si è seminato. They reaped what they sowed.

R: F: I:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

CUNOAŞTE ………………………… a se ∼ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) Se cunoaşte că ai studiat în străinătate. On voit bien que / c'est évident que tu as étudié à l'étranger. Si vede che hai studiato all'estero. It’s obvious you’ve studied abroad. CUVENI (SE) ......................................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, ca ... să P) Se cuvine să-i mulţumim lui Paul pentru ajutor. (sin. a se cădea, a trebui) Il convient de remercier Paul de son aide. E' bene ringraziare Paolo per il suo aiuto. We ought to / should thank Paul for his help.

R: Nu se cuvine să faceţi afirmaţii neadevărate. (sin. a nu se cădea) F: Il ne convient pas que vous fassiez des affirmations injustes.

I: Non è conveniente fare / che facciate delle affermazioni false. E: You shouldn’t make false statements. R: Se cuvine ca Paul să fie recompensat pentru gestul său. (sin. a se cădea, a trebui) F: Il convient que Paul soit récompensé pour son geste. I: E' giusto che Paolo sia ricompnesato per il suo gesto. E: Paul should be rewarded for his gesture. R: F: I: E:

R: F:

I:

E:

Nu se cuvenea ca Paul să fie pedepsit. Paul ne méritait pas d’être puni. Non era giusto che Paolo fosse punito. Paul shouldn’t have been punished. DECIDE …….................................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, că P, rel. P) S-a decis să se organizeze alegeri prezidenţiale // că vor fi alegeri în acest an // cine va candida. Il a été décidé d'organiser des élections présidentielles // que les élections seront / seraient organisées cette année // qui présentera / présenterait sa candidature. È stato deciso di organizzare delle elezioni presidenziali // che quest'anno ci saranno le elezioni // chi si presenterà candidato. It was decided that presidential elections // elections would be held this year // who would candidate.

DERANJA ……………......................................... a ~ pe cineva (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P, rel. P) R: Mă deranjează că Paul întârzie la cursuri // să aud mereu aceeaşi melodie // cine vine neanunţat. F: Ça me dérange que Paul arrive en retard aux cours // d'entendre toujours la même mélodie. // Celui qui vient sans s'annoncer / m'avertir me dérange.

I: Mi dà fastidio che Paolo arrivi in ritardo ai corsi // di sentire sempre la stessa canzone // chi viene senza annunciarsi. E: It annoys me that Paul is late for class // that I always hear the same song. Those who come unannounced annoy me.

R: F: I: E:

DESCOPERI ……................................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, unde, când, cum P, rel. P) S-a descoperit că anumite virusuri nu sunt periculoase pentru organism. On a découvert que certains virus ne sont pas dangereux pour l'organisme. Si è scoperto che certi virus non sono pericolosi per l'organismo. It’s been discovered that certain viruses are not harmful to the human body.

R: S-a descoperit unde // când // cum sa întâmplat accidentul // cine a făcut accidentul. F: Il a été découvert où // quand // comment s'est produit l'accident // qui a fait l'accident. I: È stato scoperto dove // quando // come è successo l'incidente // chi ha commesso l'incidente. E: They discovered where // when // how the accident had happened // who was responsible for the accident.

R: F: I: E:

DESENA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) (în constr. abs.) La şcoală se desenează cu creioane colorate. A l’école on dessine avec des crayons de couleur. A scuola si disegna con matite a colori. At school, children draw in coloured pencil.

R: F: I: E:

R:

F:

I:

E:

DISCUTA …………................ a se ~ despre (în constr. impers.) În zilele noastre se discută mult despre încălzirea atmosferei. (sin. a se vorbi) De nos jours on parle beaucoup de l'échauffement de l'atmosphère. Ai nostri giorni si discute molto sul riscaldamento dell’atmosfera. Nowadays there’s a lot of debate about global warming. ........................................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, dacă, când, cum, unde P, rel. P) S-a discutat că // dacă se va schimba conducerea instituţiei // când // cum // unde vor avea loc alegerile // cine va participa din partea sindicatului. (sin. a se vorbi) On a discuté / a débattu l'éventuel changement de la direction de l'institution // quand // comment// où se dérouleront les élections // qui participera de la part du syndicat. Si è discusso che se la direzione della ditta verrà cambiata // quando // come // dove verranno organizzate le elezioni // chi ci participerà dal parte del sindacato. They talked about changing the management of the institution. // They discussed if the management of the institution would be changed // when // how // where elections would take place // who would participate on behalf of the union.

DORI ……....................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (ca... să P) R: Se doreşte ca părţile implicate în conflict să ajungă la un acord. F: On souhaite que les parties impliquées dans le conflit arrivent à un accord. I: Si desidera che le parti implicate nel conflitto arrivino ad un accordo.

E: It is desired that the parties involved in the conflict should reach an agreement.

R: F: I: E:

R:

F:

I:

E:

R: F: I: E:

EVITA ………………………… a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P) La nivelul conducerii se evită să se ia o hotărâre definitivă. Au niveau de la direction on évite de prendre une décision définitive. A livello di direzione, si evita di prendere una decisione definitiva. At the level of general management, a final decision is avoided. EXPLICA ……………….......................... a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, rel. P) I s-a explicat solicitantului că trebuia să depună la timp dosarul pentru bursă (de studii) // ce trebuia să depună la dosar. On a expliqué au solliciteur qu’il devait déposer à temps son dossier pour une bourse (d’études) // ce qu'il devait mettre dans son dossier. È stato spiegato al richiedente che doveva deporre in tempo la pratica per la borsa (di studio) // cosa doveva / avrebbe doivuto deporre nel dossier. The petitioner was told he should have handed in the application for the grant in time // what the documents should be in the file. EZITA ................................ a se ~ (până) să P (în constr. impers.) S-a ezitat mult (până) să se ia măsurile necesare. On a beaucoup hésité avant de / à prendre les mesures nécessaires. Si è esitato molto a prendere le misure necessarie. They hesitated a lot before taking the necessary measures.

R: F: I: E:

FACE ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Se face târziu. Se face frig. Il se fait tard. Il fait froid. Si fa tardi. Si fa freddo. It’s getting late. It is getting cold.

R: F: I: E:

………………………… a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) Se făcea că eram în Franţa. C'était comme si j'étais en France. C'era come se fossi in Francia. It was as if I were in France.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

FRÂNA …………………… a se ~ (în constr. impers.) Nu se frânează în curbă! On ne freine pas au virage! Non si frena in curva! One shouldn’t put on the breaks at curves. FUGI ……………………. a se ∼ (în constr. impers.) Azi se fuge după moşteniri fabuloase. Aujourd'hui on court après des héritages fabuleux. Oggi si corre dietro le eredità favolose. Nowadays people run after fabulous inheritances. FURA ……………………. a se ∼ (în constr. impers.) Azi se fuge după moşteniri fabuloase. Aujourd'hui on court après des héritages fabuleux. Oggi si corre dietro le eredità favolose. Nowadays people run after fabulous inheritances. GREŞI ……………………. a se ∼ (în constr. impers.)

R: La matematică se greşeşte uşor. F: En mathes / Aux maths on se trompe facilement. I: In matematica si sbaglia facilmente. E: It is easy to make mistakes in maths.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

IERTA ……………………………….. a se ~ a i se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, rel. P) Nu se iartă că ai fost nesincer. Nu ţi se va ierta acest lucru. On ne te pardonne pas de ne pas avoir été sincère. On ne te pardonnera pas cela. Non si perdona il fatto che sei stato falso. Non ti si perdonerà questa cosa. The fact that you have beed dishonest cannot be excused. You will not be forgiven for this. ......................................... a se ~ subiect [-animat] (rel.P) Nu se iartă uşor ce ai făcut de data asta // cine a făcut greşeli grave. On ne pardonne pas facilement ce que tu as fait cette fois-ci // celui qui a fait de graves erreurs. Non si perdona facilmente ciò che hai fatto questa volta // chi ha fatto degli sbagli gravi. The mistakes you've made // Those who have made serious mistakes are not easily forgiven. IEŞI ………………………………. a se ~ + circ. (timp, loc, mod) (în constr. impers.) Pe vreme urâtă nu se iese fără umbrelă. Par mauvais temps on ne sort pas sans parapluie. Con il cattivo tempo non si esce senza ombrello. In bad weather you don’t go out without an umbrella.

R: Pe unde // Cum se iese din clădire? F: Par où // Comment peut-on sortir de ce bâtiment?

I: Per dove // Come si esce dall' edificio? E: Which is the way out of the building // where is the exit?

R: F: I: E:

IMPUNE ....................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P) Se impune să luăm măsuri energice. Il s’impose de prendre des mesures énergiques. // Des mesures énergiques s’imposent. Si rende necessario prendere (delle) misure energiche. It’s necessary / imperative to take strong measures.

………………………………… a i se ~ cuiva subiect [-animat] (să P, rel. P) R: La proces, li s-a impus martorilor să declare fals // ce să declare. F: Au procès, on a imposé aux témoins de faire de fausses déclarations // quoi déclarer. I: Al processo è stato imposto ai testimoni di fare delle dichiarazioni false // che cosa devono dichiarare. E: At the trial, the witnesses were imposed to commit perjury // what to declare.

R: F: I: E:

INDICA ................................ a se ~ (în constr. impers.) Nu se indică să mănânci mult seara. (sin. a se recomanda) Il n’est pas recommandé de manger beaucoup le soir. Non è indicato / raccomandabile mangiare molto la sera. It is unadvisable to eat much in the evening.

............................................................ a i se ~ cuiva (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, unde, când, cum P, rel. P) R: (Li) se indică bolnavilor să continue tratamentul.(sin. a se recomanda)

F: On prescrit / on recommande aux malades de continuer le traitement. I: Si raccomanda ai malati di continuare il trattamento. E: The sick are recommended to continue the treatment. R: Li s-a indicat bolnavilor unde // când // cum trebuie să se trateze // ce medicamente trebuie să ia. F: On a indiqué aux malades où // quand // comment suivre un traitement // quels médicaments prendre. I: Ai malati è stato indicato dove // quando // come devono curarsi // che medicine devono prendere. E: They recommended the patients where // when // they should undertake treatment // what treatment they should undertake // what medicine they should take.

R: F: I: E:

INSISTA …………………… a se ~ (în constr. impers.) Se insistă inutil asupra acestor aspecte. On insiste inutilement sur ces aspects. Si insiste inutilmente su questi aspetti. They insist in vain on these aspects.

R: S-a insistat asupra ultimelor evenimente. F: On a insisté sur les derniers événements. I: Si è insistito sugli ultimi avvenime

R: F: I: E:

INTERVENI ....................................... a se ~ în favoarea cuiva a se ~ pentru ceva (în constr. impers.) La examen, nu se intervine în favoarea nici unui candidat. A l’examen, on n’intervient en faveur d’aucun candidat. All'esame, non si interviene in favore di nessun candidato . At the exam, one should not intervene in favour of any candidate.

R: Se va interveni pentru obţinerea de noi fonduri pentru dezvoltare. F: On interviendra pour obtenir de

nouveaux fonds pour le développement. I: Si interverrà per ottenere nuovi fondi per lo sviluppo. E: Something will be done to obtain new funds for development.

R: F: I: E:

INTRA ................................ a se ~ + circ. (loc) (în constr. impers.) La anumite muzee, duminica se intră liber. À certains musées, le dimanche l'entrée est libre. In certi musei, di domenica si entra liberamente. Entrance is free at certain museums on Sundays.

R: Pe unde se intră în bibliotecă ? F: Par où peut-on entrer dans la bibliothèque ? Où est l'entrée de la bibliothèque? I: Da dove si entra nella biblioteca? E: Which is the way (in)to the library?

R: F: I: E:

…………………………………... a se ~ la ceva ± circ. (mod, timp) (în constr. impers.) La unele facultăţi se intră greu. (sin. a se reuşi) On se fait difficilement admettre à certaines facultés. In certe Facoltà si entra / si è ammessi con difficoltà. It’s difficult to be admitted to some faculties.

marc du café // à tirer les cartes. I: Si è cominciato di nuovo a leggere la mano // nei fondi del caffè // le carte. E: They started reading the palm // telling fortunes from cards // from coffee again.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ÎNCERCA ………………………………… a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (subst., să P) Se încearcă reconstituirea mediului // să se reconstituie mediul care a favorizat apariţia vieţii. On essaie de reconstituer le milieu qui a favorisé l'apparition de la vie. Si cerca di ricostituire l'ambiente che ha favorito l'apparizione della vita. They try to recreate the environment that led to the apparition of life. ÎNOTA …………………… a se ~ (în constr. impers.) Se înoată mai bine când nu este foarte frig. On nage mieux quand il ne fait pas trop froid. Si nuota meglio quando non fa molto freddo. One can swim better when it’s not too cold. ÎNTÂMPLA ……...................................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, ca... să P, rel. P) S-a întâmplat să fiu bolnav. Il m’est arrivé d’être malade. Mi è capitato di essere malato. It so happened that I was ill.

R: În armată se intră la 18 ani. F: On commence son service militaire à partir de 18 ans. I: Nell'esercito si è ammessi a 18 anni. E: One can join the army at the age of 18.

R: F: I: E:

ÎNCEPE ……………………. a se ∼ (în constr. impers.) R: S-a început iar să se ghicească în palmă // în cafea // în cărţi. F: On a commencé de nouveau à lire dans les lignes de la main // dans le

R: Se întâmplă uneori ca discipolii să-şi depăşească maestrul. F: Il arrive parfois que les disciples surpassent leur maître. I: Succede talvolta che i discepoli superino il loro maestro. E: It sometimes happens that disciples surpass their masters.

R: Uneori se întâmplă ca toamna să fie foarte lungă. F: Parfois il arrive que l’automne soit très long. I: Talvolta capita che l'autunno sia molto lungo. E: Sometimes it happens that autumn be very long.

trafic / des embouteillages. I: A volte si ritarda a causa del traffico. E: Sometimes you get delayed / are late because of the traffic.

R: S-a înâmplat (ceea) ce trebuia să se întâmple. F: Il est arrivé ce qui devait arrriver. I: E' successo quello che doveva succedere. E: What was supposed to happen happened.

R:

R:

F:

I:

E:

.................................................. a i se ~ cuiva (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, rel.P) Mi s-a întâmplat de mai multe ori să fiu bolnav // să nu recunosc anumite persoane // să nu-mi amintesc numele persoanelor cunoscute. Il m’est arrivé plusieurs fois d'être malade // de ne pas reconnaître certaines personnes // de ne pas me rappeler le nom des personnes connues. Mi è capitato molte volte di essere malato // di non riconoscere certe persone // di non ricordarmi il nome delle persone conosciute. It so happened that I was ill several times // that I did not recognized certain persons // that I did not remember the name of person I knew.

R: Mi s-a întâmplat ce n-am sperat. F: Il m'est arrivé ce à quoi je ne m'attendais pas. I: Mi è successo ciò che non avrei mai sperato. E: What I wasn't expecting happened to me. ÎNTÂRZIA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) R: Uneori se întârzie din cauza traficului. F: Parfois on est en retard à cause du

F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ÎNTUNECA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Iarna se întunecă foarte devreme. (sin. a se face întuneric) En hiver, il fait sombre / la nuit tombe très tôt. D’inverno si fa buio molto presto. In winter it gets dark at an early hour. ÎNŢELEGE ……............................................ a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] ( că P, rel. P) Nu s-a înţeles că se lucrează şi sâmbătă // ce s-a spus la radio. On n'a pas compris qu'on travaille le samedi aussi // ce qu'on avait dit à la radio. Non si è capito che si lavora anche il sabato // che cosa si è detto alla radio. It was not understood that Saturday is a working day, too // what was said on the radio. ÎNVĂŢA ……................................ a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P) Se învaţă uşor să schiezi. On apprend facilement à skier. Si impara facilmente a sciare. One learns easily how to ski. JUCA ………………………… a se ~ + circ. (timp, loc) (în constr. impers.) De două luni, la teatrele din Londra se joacă cu casa închisă . Depuis deux mois, dans les théâtres londoniens on joue à guichets fermés. Da due mesi, nei teatri di Londra si fa spettacolo con la biglietteria chiusa. London theatres have been playing to full houses for two months.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

LIPSI ................................. a se ~ (în constr. impers.) Uneori se lipseşte de la cursuri. (sin. a se absenta) Parfois on s’absente aux cours. A volte si assenta dai corsi. Sometimes students miss classes. LOCUI ................................ a se ~ (în constr. impers.) La ţară se locuieşte mai ales vara. On habite à la campagne surtout en été. Si abita in campagna soprattutto d’estate. People live in the countryside particularly in summer. LUCRA .................................................. a se ~ + circ. (loc, timp, mod) (în constr. impers.) În acest centru de cercetare se lucrează la un proiect foarte important. Dans ce centre de recherche on travaille à un projet très important. In questo centro di ricerche si lavora a un progetto importantissimo. They are working on a very important project in this research centre.

R: În unele fabrici se lucrează zi şi noapte. F: Dans certaines usines on travaille jour et nuit. I: In alcune fabbriche si lavora giorno e notte. E: In some factories people work day and night. LUPTA ................................. a se ~ (în constr. impers.) R: În zilele noastre se mai luptă şi cu puşca. F: De nos jours on combat encore au fusil. I: Ai giorni nostri si combatte ancora

col fucile. E: These days they still fight with guns sometimes.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

MANIFESTA …………………………………. a se ~ împotriva a, contra a ceva a ~ pentru ceva (în constr. impers.) Acum se manifestează împotriva globalizării // pentru pace. De nos jours on manifeste contre la mondialisation // pour la paix. Oggi / ai giorni nostri si manifesta contro la globalizzazione // per la pace. Nowadays people will demonstrate against globalization // for peace. MÂNCA ……………………….... a se ~ + circ. (loc, mod) (în constr. impers.) La restaurantul Universităţii se mănâncă bine. Au restaurant de l’Université on mange bien. Si mangia bene nel ristorante dell’Università. You eat well in the University restaurant. MENŢINE …………………….......... (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) La Senat s-a menţinut ce s-a propus în Camera Deputaţilor. Ce qu' on avait proposé dans la Chambre des Députés a été maintenu au Sénat . Al Senato si è mantenuto ciò che aveva proposto la Camera dei Deputati. The Senate has maintained what the House of Commons suggested.

MERGE ………………………… a se ~ + circ. (loc, mod) (în constr. impers.) R: Pe drumul acesta se merge la / spre cabană. F: Par ce chemin on va au chalet / vers le

chalet. I: Per questo sentiero si va verso / alla baita. E: This is the way that leads to the chalet. R: Pe autostradă se merge cu viteză mare. (sin. a se circula) F: Sur l’autoroute on roule à grande vitesse. I: Sull'autostrada si va a grande velocità. E: They travel at a high speed on the highway.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

MINŢI ……........................ a se ~ (în constr. impers.) În unele ziare se minte cam mult. Dans certains journaux, on ment un peu trop. Si mente un po' troppo in certi giornali. In some papers there are too many lies. MULŢUMI ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Se mulţumeşte întotdeauna celui care îţi face un serviciu. On remercie toujours celui qui vous rend service. Si ringrazia sempre quello che ti fa un favore. One must always thank those who do you a favour. .......................................... a i se ~ cuiva pentru ceva (în constr. impers.) I s-a mulţumit profesorului pentru explicaţii. On a remercié le professeur pour ses explications. Hanno ringraziato il professore per le spiegazioni. The teacher was thanked for his explanations.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

MUNCI ………………………………. a se ~ ± circ. (loc, timp, mod) (în constr. impers.) În acest atelier se munceşte bine / prost // de la ora 8 la ora 16. Dans cet atelier on travaille bien / mal // de 8 h à 16 h. In questa officina si lavora bene / male // dalle 8 alle 16. In this workshop people work well / badly // from 8 to 6 pm. MURI ……........................ a se ~ (în constr. impers.) La tinereţe, nu se moare dintr-o răceală. Quand on est jeune, on ne meurt pas d' un rhume de cerveau. Quando si è giovani, non si muore per un raffreddore. People do not die of a cold in youth. NIMERI …………................ a se ~ că P a se ~ să P a se ~ ca ... să P (în constr. impers.) S-a nimerit că, în ziua aceea, nici eu nu am văzut-o pe Maria. Il est arrivé que ce jour-là, moi non plus, je n'aie pas vu Marie. E’ capitato, che quel giorno, neanch'io ho visto Maria. It happened that I didn't see Mary that day either.

R: S-a nimerit să n-o văd pe Maria. (sin. a se întâmpla) F: Il est arrivé que je ne voie pas Marie. Il m'est arrivé de ne pas avoir vu Marie. I: Si è dato il caso che non abbia visto Maria. E: It happened that I did not see // meet Mary. R: S-a nimerit ca Maria să-l cunoască pe Paul. F: Il est arrivé / Le hasard a fait que

Marie connaisse Paul. I: Si è dato il caso che Maria abbia conosciuto Paolo. E: It happened that Mary met Paul. R: S-a nimerit să plouă în plină iarnă. F: Il est arrivé qu'il pleuve en plein hiver. I: Si è dato caso che piovesse in pieno inverno. E: It happened that it rained in midwinter.

R: F: I: E:

OBSERVA ............................................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, când, dacă P, rel. P) S-a observat că plouă tot mai rar. (sin. a se constata) On a constaté / remarqué qu'il pleuvait de plus en plus rarement. È stato notato che piove sempre più raramente. It’s been noticed it rains less and less.

R: În aglomeraţie nu se observă când // dacă cineva lipseşte // cine lipseşte. (sin. a se vedea) F: Dans la foule on ne remarque pas lorsque // si quelqu'un s'absente // on ne voit pas qui s'absente. I: Nella folla non si nota quando // se uno manca // non si vede chi è assente. E: In a crowd you don't notice when // if someone is missing.

R: F: I: E:

OPERA ……………………….... a se ~ ± circ. (timp, loc) (în constr. impers.) În spitalele de urgenţă se operează zi şi noapte, fără întrerupere. Dans les hôpitaux d'urgence on opère jour et nuit, sans interruption. Negli ospedali di urgenza si opera giorno e notte, senza posa. In emergency hospitals they operate day and night, around the clock.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

PARTICIPA …………………… a se ~ la ceva (în constr. impers.) La anumite competiţii se participă după selecţii preliminare. On participe à certaines compétitions après des sélections préliminaires. A certe competizioni si partecipa in seguito a selezioni preliminari. In certain competitions participation is established by preliminary selections. PĂRĂSI …………………… a se ~ (în constr. impers.) Când eşti de gardă nu se părăseşte postul. Quand on est de garde, on ne quitte pas son poste. Quando sei di guardia non si lascia il posto. When you are on duty you must not leave the premises.

R: În timpul cursei nu se părăseşte traseul. F: Pendant la course on ne quitte pas le trajet pendant la course. I: Durante la corsa durante la corsa non si lascia il percorso indicato. E: During the race, do not leave the marked route.

R: F: I: E:

PĂREA …………….................... a i se ~ cuiva (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) Mi se părea că visez. Il me semblait rêver. / J’avais l’impression de rêver. Mi sembrava di sognare. It seemed to me that I was dreaming.

R: Lui Paul i se părea că a greşit când a acceptat propunerea lor. F: Paul avait l'impression / croyait qu’il s’était trompé quand il avait accepté leur proposition. I: A Paolo sembrava di aver sbagliato

quando ha accettato la loro proposta. E: It seemed to Paul to have made a mistake when he had agreed to their proposal. R: Mi se pare că ne-am mai cunoscut // că ne-am mai văzut undeva. F: J’ai l’impression que // il me semble que nous nous sommes déjà connus // que nous nous sommes déjà vus quelque part. I: Mi sembra che ci siamo già conosciuti // che ci siamo già visti da qualche parte. E: It seems to me we have already met // seen each other somewhere.

R: F: I: E:

........................................ a (se) ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) (Se) pare că va ploua. Il paraît qu’il pleuvra // qu’il va pleuvoir. Sembra che pioverà. It seems that it is going to rain // it looks like rain.

R: (Se) pare că e mai sigur să se călătorească cu maşina decât cu avionul. F: Il semble qu'il est plus sûr de voyager en voiture qu’en avion. I: Sembra che sia più sicuro viaggiare in macchina che in aereo. E: It seems safer to travel by car than by air R: (Se) părea că mă aflam într-un oraş mare. F: J'avais l'impression d' être dans une grande ville. I: Mi sembrava di essere in una grande città. E: It looked as if I was in a big city. ............................................................. a i se ~ cuiva + nume pred. (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P, ca ...să P) R: Mariei i se pare ciudat // curios că Paul nu a telefonat încă.

F: Il paraît // semble bizarre à Marie que Paul n'ait pas encore téléphoné. I: A Maria sembra molto strano // curioso che Paolo non abbia ancora telefonato. E: Mary finds it strange that Paul has not telephoned yet. R: Lui Paul i se pare normal să răspundă la solicitările colegilor // ca Maria să fie alături de el. F: Il paraît / semble normal à Paul de répondre aux sollicitations de ses camarades // que Marie soit à côté de lui. I: A Paolo sembra normale rispondere alle domande dei suoi colleghi // che Maria gli stia accanto. E: Paul finds it normal to answer his colleagues' demands // that Mary should be near him.

R: F:

I: E:

R: F: I: E:

PĂSTRA …………………………. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) Nu se păstrează (în casă ) ce nu-ţi mai trebuie. Se păstrează numai (ceea) ce-ţi poate folosi. On ne garde pas (à la maison) ce qu'on n'utilise plus. On garde seulement ce qu'on peut encore utiliser. Non si mantiene (in casa) ciò che non serv più. Si conserva soltanto ciò che ti può essere utile. You do not keep in the house what you do not need. You keep only what you can use. PEDEPSI ……................................. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) Se pedepseşte cine încalcă legea. On punit ceux qui contreviennent à la loi. // Ceux qui contreviennent à la loi sont punis. Tutti quelli che contravvengono alla legge verranno puniti. Whoever breaks the law is punished.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

PETRECE ………………………… a se ~ + circ. (loc, timp) (în constr. impers.) La restaurant, s-a petrecut până în zori. (sin. a chefui) On a fait la fête au restaurant jusqu’à l’aube. Al ristorante si è fatto festa fino all’alba. They partied in the restaurant till dawn. PLĂTI ……........................ a se ~ (în constr. impers.) În viaţă se plăteşte pentru orice greşeală. Dans la vie, on paye pour chaque faute. Dans la vie toute faute se paye. Nella vita si paga per ogni sbaglio. Nelle vita ogni errore si paga. One pays for each mistake in life. ................................. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (când, dacă P) Se plăteşte scump când // dacă nu ştii să-ţi alegi prietenii. On paye cher quand // si on ne sait pas choisir ses amis. Si paga molto caro quando // se non si sa scegliere gli amici. You pay a high price when // if you don't know how to choose your friends. PLÂNGE …………………… a se ~ (în constr. impers.) Se plânge mult la astfel de filme. On pleure beaucoup à de tels films. Si piange molto /assistendo) a questo genere di film. One cries a lot at such movies. PLECA ……………............ a se ~ + e.p.s. (în constr. impers.)

R: În excursie se pleacă bine echipat // odihnit. F: En excursion on part bien équipé // reposé. I: Per la gitta si parte ben equipaggiati / riposati. E: When you go on a trip, you have to be well equipped // rested.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

…………………… a se ~ + circ. (loc) (în constr. impers.) Nu se pleacă de acasă fără să anunţi familia // de la un astfel de spectacol. On ne part pas de la maison sans annoncer sa famille // d’un tel spectacle. Non si parte / non ci si muove / non si esce da casa senza avvisare la famiglia // da un tale spettacolo. You should not leave home without telling your family // such a show. PORNI ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Nu ştiu cum se porneşte calculatorul. (sin. a se pune în funcţiune) J’ignore comment on met en marche l'ordinateur. Non so come si metta in funzione il computer. I don't know how to start the computer. POVESTI ……............................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) Se povesteşte că dacii au ascuns o comoară în munţii Orăştiei. (sin. a se spune) On dit que / le bruit court que les Daces ont caché un trésor dans les monts Orăştie. Si racconta che i Daci hanno nascosto un tesoro sui monti Orăştie. The rumous goes that the Dacians hid a treasure in the Orăştie mountains.

R: Ce se povesteşte despre ei prin oraş? (sin. a se spune) F: Qu’est-ce qu’on raconte sur leur compte dans la ville? I: Cosa si racconta / si dice sul loro conto in città? E: What is said about them in town?

R: F: I: E:

PRESUPUNE ………………………… a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) Se presupune că Paul îşi cunoaşte obligaţiile profesionale. (sin. a se considera) On suppose que Paul connaît ses obligations professionnelles. Si suppone che Paolo conosca i suoi obblighi professionali. It’s assumed that Paul knows his professional duties.

R: Se presupune că pe Marte există forme de viaţă. (sin. a se bănui) F: On suppose que, sur Mars, il y a des formes de vie. I: Si ipotizza che su Marte esistano forme di vita. E: It is presumed that there are life forms on Mars.

R: F: I: E:

PRETINDE …………........................ a se ~ că P (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) Se pretinde că Paul este un foarte bun manager. (sin. a se susţine) On prétend / on dit que Paul est un très bon manager. Si afferma che Paolo è un ammistratore molto bravo. They claim / say Paul is a very good manager.

PREVEDEA ............................................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P, ca ... să P, dacă P) R: Se prevedea că va ninge în toată ţara. (sin. a se prognoza)

F: On prévoyait qu’il allait neiger dans tout le pays. I: Si prevedeva che sarebbe nevicato in tutto il paese. E: They forecast snow all over the country. R: În proiectele de viitor ale Universităţii se prevede să se construiască un corp de clădire pentru bibliotecă. F: Dans les projets d'avenir de l'Université, il est prévu de construire un bâtiment pour la bibliothèque. I: Nei futuri progetti dell'Università si prevede che si costruisca un corpo di edificio per la biblioteca. E: A building for a library is envisaged in the future projects of the University. R: În regulamentul studenţilor se prevede ca examenele să fie susţinute în două sesiuni. F: Dans le règlement des étudiants il est prévu que les examens soient passés en deux sessions. I: Nel regolamento degli studenti si prevede che gli esami siano sostenuti in due sessioni. E: In the regulations for students it is provided that exams are to be undertaken in two sessions. R: Nu s-a prevăzut nicăieri dacă acest tip de contract poate fi reziliat. F: Il n'a été stipulé nulle part si on peut résilier ce type de contrat. / On n’a prévu / stipulé nulle part si ce type de contrat peut être résilié. I: Non si è previsto da nessuna parte se questo tipo di contratto possa essere rescisso. E: It was not stipulated anywhere if such a contract can be terminated. ……………………………………….. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (cum, când, unde P, rel. P) R: Nu s-a prevăzut nicăieri cum să se rezolve o astfel de criză. F: On n’a prévu nulle part comment

is our business!

résoudre une telle crise. I: Non si è previsto da nessuna parte come risolvere questo tipo di crisi. E: It is not stipulated anywhere how to solve such a crisis. R: In programul reuniunii se prevede unde şi când se vor desfăşura dezbaterile pe secţiuni. F: Dans le programme de la réunion il est prévu où et quand se dérouleront les débats par sections. I: Nel programma della riunione si prevede dove e quando si svolgeranno le discussioni per sezioni. E: In the programme of the conference it is provided where and when the debates of the sections will take place.

R:

R: În convenţie se prevede cine va asigura cheltuielile de deplasare ale studenţilor. (sin. a se stipula) F: Dans le contrat il est stipulé / il a été prévu qui supportera les frais de voyage des étudiants. I: Nella convenzione è stato previsto chi garantirà i pagamenti del trasporto degli studenti. E: The contract stipulates who is in charge of the students’ travelling expenses.

R:

R:

F:

I:

E:

PRIVI …………………….............................. (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P, unde, când, cum P) Nu te priveşte ce facem noi // cu cine vom discuta. Numai pe noi ne priveşte unde // când // cum vom pleca! Ce que nous faisons // avec qui nous allons discuter ne te concerne pas / ce n’est pas ton affaire! C'est à nous de décider où // quand // comment nous allons partir. Non ti riguarda ciò che facciamo noi // con chi parleremo. Sono fatti nostri dove andremo // quando // come partiremo. What we are doing here // Who we are going to talk to is none of your business / doesn't concern you! Where // When // How we are going to leave

F: I: E:

F: I: E:

R: F: I: E:

PROFITA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) S-a profitat de bunele intenţii ale lui Paul. On a profité des bonnes intentions de Paul. Si è approfittato delle buone intenzioni di Paolo. They have taken advantage of Paul’s good intentions. PROMITE ……........................ a se ~ (în constr. impers.) În campania electorală se promite foarte mult. După alegeri nu se mai promite nimic. Pendant la campagne électorale on promet beaucoup de choses. Après les élections , on ne promet plus rien. Durante la / in campagna elettorale si promette moltissimo. Dopo le elezioni non si promette più niente. They make many promises during the election campaign. They no longer make promises after the elections. ………………. a i se ~ (cuiva) (cu sens pasiv) Pentru anul viitor, li s-au promis elevilor calculatoare noi. Pour l’année prochaine, on a promis aux élèves de nouveaux ordinateurs. Per l’anno prossim, sono stati promessi agli alunni dei nuovi computer. For next year, the pupils have been promised new computers.

PROPUNE ......................................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, ca ... să P) R: S-a propus să se schimbe programa de liceu // ca programa de liceu să se schimbe. F: On a proposé de changer le

programme pour le lycée. On a proposé que le programme pour le lycée soit changé. I: È stato proposto di cambiare il programma liceale // che il programma liceale sia cambiato. E: They suggested / proposed a change in the curriculum. ……................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) R: Ce s-a propus ieri în şedinţa Senatului s-a respins. F: Ce qui a été proposé hier dans la séance du Sénat n'a pas été voté. I: Quello che è stato proposto ieri alla seduta del Senato è stato respinto. E: What was suggested in the Senate meeting yesterday was voted against.

R: F: I: E:

PUTEA ……................................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (infinitiv (fără a), să P) Acum se poate să se intre în sală. (sin. a fi posibil) Maintenant on peut entrer dans la salle. Ora si può entrare nella sala. You may enter the hall now.

.......................................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, ca ... să P) R: Se poate să plouă mâine // ca mâine să plouă. (sin. a fi posibil) F: Il se peut / il est possible qu’il pleuve demain. I: Può darsi che piova domani / che domani piova. E: It may rain tomorrow. R: Nu se poate să fie adevărat ce se spune // ca tot ce se spune să fie adevărat. (sin. a fi posibil) F: Il est impossible que tout ce qu'on dit soit vrai. I: Non può essere vero tutto ciò che si

dice / che tutto quel che si dice sia vero. E: Everything that is being said can't be true. It's impossible that everything that is being said be true. R: Acum se poate să intrăm în sală // să intraţi în sală // să intre toată lumea în sală. F: Maintenant nous pouvons entrer // vous pouvez entrer // tout le monde peut entrer dans la salle. I: Ora si può entrare in sala // ora possiamo // potete entrare in sala // tutti possono entrare in sala. E: Now we // you are // everybody is allowed to enter the hall.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

RĂCI ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Se răceşte uşor în această perioadă a anului. On prend froid facilement à cette époque de l’année. In questo periodo dell’anno si prende facilmente il raffreddore. One gets a cold very easily this time of year. RĂSPUNDE ……………............ a se ~ la ceva (în constr. impers.) La scrisorile de felicitare se răspunde imediat. On répond immédiatement aux lettres de félicitations. Alle lettere di auguri si risponde subito. Congratulation letters should be answered back immediately.

R: La toate întrebările puse de profesor s-a răspuns foarte corect. F: On a répondu très correctement à toutes les questions posées par le professeur. I: A tutte le domande poste dal professore si è risposto molto correttamente. E: All the teacher's questions were very

correctly answered.

R: F: I: E:

R: F:

I:

E:

R: F: I: E:

………………………. a se ~ la ceva al cuiva a i se ~ (cuiva) la ceva (în constr. impers.) Nu s-a răspuns la cererea lui Paul. Lui Paul nu i s-a răspuns la cerere. On n'a pas répondu à la requête de Paul. Non si è risposto alla richiesta di Paolo. Alla richiesta di Paolo non si è risposto. They haven’t answered Paul’s petition.

F: En cas de chaleur excessive, on recommande de cesser toute activité // qu'on cesse toute activité. I: In condizioni di calore eccessivo si consiglia la cessazione di qualsiasi attività // di cessare qualsiasi attività. E: In extreme heat they advise that any activity should be interrupted.

R:

………………………………. a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P) Mariei i s-a răspuns că dosarul de bursă i-a fost respins // să se adreseze Ministerului Educaţiei. On a communiqué à Marie que son dossier de bourse a été refusé // qu'elle devait s'adresser au Ministère de l'Éducation. A Maria è stato risposto che la sua pratica per una borsa è stata respinta // che dovrebbe rivolgersi al Ministero della Pubblica Istruzione. Mary received the answer that her grant application had been rejected // she should apply to the Ministry of Education.

F:

RÂDE ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Uneori se râde fără motiv. Parfois on rit sans raison. A volte si ride senza motivo. Sometimes one laughs without reason.

R:

RECOMANDA …….................................................. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, ca ... să P) R: În condiţii de căldură excesivă se recomandă să se înceteze orice activitate // ca orice activitate să înceteze.

I: E:

RECUNOAŞTE ........................................ a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) S-a recunoscut că proiectul lui Paul era realizabil. On a admis que le projet de Paul était réalisable. È stato riconosciuto che il progetto di Paolo era realizzabile. They admitted that Paul’s project could be realized.

R: S-a recunoscut public că acuzatul era nevinovat. F: On a reconnu publiquement que l'accusé était innocent. I: E' stato riconosciuto pubblicamente che l'imputato era innocente. E: It has been publicly admitted that the defendant was not guilty.

F: I: E:

RENUNŢA …………………… a se ~ la ceva (în constr. impers.) S-a renunţat la tema iniţială de cercetare. On a renoncé au thème initial de recherche. Si è rinunciato al tema iniziale di ricerca. They gave up the initial theme of the research.

REPROŞA ………………………… a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Lui Paul i s-a reproşat de mai multe ori că are un comportament agresiv. I s-a reproşat că foloseşte expresii prea familiare.

F: On a reproché plusieurs fois à Paul qu'il avait un comportement agressif. On lui a reproché d'employer des expresssions trop familières. I: Si è rimproverato spesso a Paolo di avere un atteggiamento aggressivo. Gli si è rimproverato di usare delle espressioni troppo familiari. E: Paul has been repeatedly reproached for his aggressive behaviour. He was reproached for using inappropriate language.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

REUŞI …………………… a se ~ (în constr. impers.) În viaţă se reuşeşte prin muncă şi prin inteligenţă. On réussit dans la vie par le travail et par l'intelligence. Nella vita si riesce con il lavoro e con l’intelligenza. In life, one succeeds through work and intelligence. REVENI ………………….... a se ~ + circ. (loc) (în constr. impers.) La ora prânzului se va reveni la hotel. A l’heure du déjeuner, on reviendra à l’hôtel. All’ora del pranzo si ritornerà all’albergo. At lunch time we shall go back to the hotel. …………………….. a se ~ asupra a ceva (în constr. impers.) La sfârşitul dezbaterii, se va reveni asupra aspectelor sociale. À la fin du débat, on reviendra sur les aspects sociaux. Alla finedel dibattito, si ritornerà sugli aspetti sociali. At the end of the debate, we’ll reconsider the social aspects.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

REZISTA ……………………. a se ~ + circ. (mod) (în constr. impers.) În situaţii dificile se rezistă greu. Dans des situations difficiles on résiste difficilement. Nelle situazioni difficili si resiste difficilmente. One can barely hold on in a tight spot. ……………………. a se ~ la ceva (în constr. impers.) La o asemenea ofertă nu se poate rezista. On ne peut pas résister à une telle offre. Non si può resistere ad una simile offerta. One cannot resist such an offer. // Such an offer can't be resisted. RISCA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) În astfel de situaţii se riscă întodeauna. Dans de telle situations, on risque toujours. In tali situazioni si rischia sempre. In such circumstances one always takes risks. SALUTA ……………………….. a se ~ ± circ. (loc, mod) (în constr. impers.) În diferitele culturi se salută în mod diferit. Dans les différentes cultures on salue de manière différente. Nelle diverse culture si saluta in modo differente. In various cultures people greet each other in different ways.

R: Se salută întotdeauna când se intră în clasă. F: On salue toujours quand on entre en classe. I: Si saluta sempre quando si entra in classe.

E: You have to greet when you enter the class. R: Nu se salută cu mâinile în buzunare! F: On ne doit pas saluer les mains dans les poches. I: Non si saluta con le mani nelle tasche. E: You do not greet someone with your hands in your pockets.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

SĂRI ……......................... a se ~ (în constr. impers.) La ultima Olimpiadă s-a sărit în înălţime 2,40 m. Lors des derniers Jeux Olympiques on a sauté 2,40 m en hauteur. Alle ultime Olimpiadi si è saltato2,40 m. in alteza At the latest Olympic games, the athletes reached 2.40 m in high jump. SCĂPA ……........................ a se ~ (în constr. impers.) De anumite boli nu se scapă uşor. On n’échappe pas facilement à certaines maladies. On ne guérit pas facilement de certaines maladies. Da certe malattie non si guarisce facilmente. You can’t get rid of certain diseases easily. SCRIE ….................................... a~ (în constr. abs.) (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) Scrie în ziar că va fi o vară caniculară. Les journaux annoncent un été caniculaire. Sta scritto nel giornale che sarà un'estate canicolare. The papers say that it will be a hot summer.

R: F: I: E:

................................ a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, ca ... să P) S-a scris în ziar că sărbătorile oraşului vor începe săptămâna viitoare. Il a été écrit dans les journaux que les fêtes de la ville commenceront la semaine prochaine. Si è scritto nel giornale che le feste della città incominceranno la settimana prossima. It is in the papers that the town celebrations start next week.

R: S-a scris în ziar ca persoanele interesate de credite pe termen lung să se prezinte la sediul băncii. F: Il a été écrit dans les journaux / Les journaux ont annoncé que les personnes intéressées par les crédits à long terme doivent se présenter au siège de la banque. I: Si è scritto nel giornale che le personne interessate dai crediti a lungo termine si presentino alla sede della banca. E: It was in the papers that persons interested by long term loans should go to the bank.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

SCUIPA …………………… a se ~ (în constr. impers.) Nu este sănătos să se scuipe pe jos. Il est malsain de cracher par terre. Non è igienico sputare per terra. It is an unhealthy habit to spit on the ground. SIMŢI ……................................. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] ( că P) În aer se simte că va ploua. Dans l'air, on sent qu’il va pleuvoir. Si sente nell'aria che pioverà. You can feel (in the air) the rain is coming.

R: F: I: E:

R:

F:

I:

E:

R: F: I: E:

SLĂBI ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Se slăbeşte mai repede printr-un regim corect. On maigrit plus vite en suivant un régime correct. Si dimagrisce più velocemente con un regime corretto. You can lose weight more easily if you keep a good diet. SOLICITA ………………......................... a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] (ceva, să P) Lui Paul i s-a solicitat participarea la alegerile viitoare // să contribuie la definitivarea programului. (sin. a cere, a propune) On a demandé à Paul de participer aux prochaines élections // de contribuer à la finalisation du programme. Si è chiesta a Paolo la sua partecipazione alle prossime elezioni // di contribuire alla conclusione del programma. Paul was asked to set in for the forthcoming / next elections // to contribute in the finalizing of the programme. SPUNE ……................................ a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) Se spune că se va schimba constituţia. On dit que la constitution sera modifiée. Si dice che la costituzione sarà cambiata. They say the Constitution will be changed.

........................................ a se ~ despre cineva (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se spune despre Paul că va pleca în

Spania. F: On dit que Paul partira pour l' Espagne. I: Di Paolo si dice che partirà per la Spagna. E: Paul is said to be going to Spain.

R: F: I: E:

........................................................... a i se ~ (cuiva) (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P, când, cum, unde, dacă P) I s-a spus lui Paul că Maria îl aşteaptă de o oră. On a dit à Paul que Marie l'attendait depuis une heure. È stato detto a Paolo che Maria l'aspettava da un'ora. Paul was told that Mary had been waiting for him for an hour.

R: I s-a spus necunoscutului să plece şi să revină peste două zile. I s-a spus unde să meargă // cum să ajungă acolo // când să revină. F: On a dit à l’inconnu de partir / de s’en aller et de revenir dans deux jours. On lui a dit où aller // comment y arriver // quand revenir. I: È stato detto allo sconosciuto di andarsene e di ritornare dopo due giorni. Gli è stato detto dove andare // come giungervi // quando doveva / poteva ritornare. E: The stranger was told to go away and come back in two days. He was told where to go // how to get there // when to come back.

R: F: I: E:

......................................... a i se ~ (cuiva) rel. P (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P) I s-a spus lui Paul cu cine să colaboreze // ce să facă. On a dit à Paul avec qui collaborer // que faire. È stato detto a Paolo con chi dovesse collaborare // cosa devesse fare. Paul was told who to cooperate with // what to do.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

STA …………………………… a-i ~ (cuiva) + circ. (mod) (în constr. impers.) Îmi stă bine cu această coafură // cu această rochie. (sin a-i veni bine) Cette coiffure me sied bien / me va bien // cette robe me va bien. Questa acconciatura // questo vestito mi sta bene. This hair style // dress suits me. STABILI .................................................. a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P) S-a stabilit că Maria va pleca la Constanţa. On a convenu que Marie partirait pour Constantza. È stato stabilito che Maria andrà a Costanza. It has been settled that Mary was to go to Constanta.

R: S-a stabilit să venim cu toţii la ora 8. F: On a convenu que nous venions tous à 8 heures. I: È stato stabilito che dobbiamo venire tutti alle otto. E: It has been settled that we were to come at eight.

R: F: I: E:

............................................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (unde, când, cum P, rel. P) S-a stabilit unde va pleca Maria // când se va întoarce // cu cine va veni. On a établi où Marie partirait // quand elle reviendrait // avec qui elle viendrait. È stato stabilito dove andrà Maria // quando ritornerà // con chi arriverà. It was settled where Mary was to go // when she was to come back // who she was to come with. STĂRUI …………………. a se ~ asupra ceva (în constr. impers.)

R: În timpul discuţiei s-a stăruit asupra tuturor dificultăţilor // asupra tuturor aspectelor. F: Pendant la discussion on a insisté sur toutes les difficultés // sur tous les aspects. I: Durante la discussione si è insistito su tutte le difficoltà // su tutti gli aspetti. E: During the negotiations, they have insisted on pointing out all the difficulties // on all aspects.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

…………………… a se ~ să P (în constr. impers.) S-a stăruit să se înceapă construcţia casei cât mai repede. On a insisté pour que la construction de la maison commence au plus vite. Si è insistito perché la costruzione della casa incominci al più presto. They have insisted on beginning the construction of the house as soon as possible. STRIGA ................................ a se ~ (în constr. impers.) În situaţii de criză se acţionează, nu se strigă. Dans des situations de crise on agit, on ne se plaint pas / on ne crie pas à haute voix. In situazioni di crisi si agisce, non ci si lamenta ( strillando). In instances of crises, one shouldn’t cry out, but do something. SUI ……........................ a se ~ (în constr. impers.) Dealul acesta se suie uşor. On monte facilement cette colline. Su questa collina si sale facilmente. This hill is easy to climb.

SUNA ................................ a se ~ (în constr. impers.) R: Nu se sună la telefon înainte de ora 5 p.m.

F: On ne doit pas téléphoner avant 5 heures de l’après-midi. I: Non si chiama al telefono prima delle 5 pomeridiane. E: You should never call somebody up before 5 p.m.

R: F: I: E:

SUPĂRA ……………........................................ a ~ pe cineva (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, să P, rel. P) Mă supără că îl ştiu pe Paul în situaţii dificile. Cela m'ennuie de savoir Paul dans des situations difficiles. Mi rattrista di sapere Paolo in situazioni difficili. It annoys me to know Paul in difficult situations.

R: Mă supără să aud că nimic nu mai merge. F: Cela m'ennuie / m' attriste d'entendre que rien ne va plus. I: Mi rattrista sentire che niente va bene. E: It annoys me to hear that everything is wrong.

R: F: I: E:

SUSŢINE ……………………. a se ~ că P (în constr. impers.) Se susţine că accidentul a fost provocat de neatenţia şoferului. (sin. a afirma) On soutient que l'accident s'est produit à cause de l' inattention du chauffeur. Si sostiene che l'incidente è stato provocato dalla disattenzione dell'autista. It is assumed / said that the accident was generated by the driver’s lack of attention.

ŞTI ………………………… a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) R: Se ştie că Maria e o persoană bine intenţionată. F: On sait que Marie est une personne

bien intentionnée. I: Si sa che Maria è una persona ben intenzionata. E: Mary is known to be a wellintentioned person.

R: F: I: E:

TĂCEA ................................ a se ~ (în constr. impers.) Se tace cînd este vorba de interese personale. Quand il s'agit d'intrérêts personnels on se tait. Si deve stare zitti quando si tratta di interessi personali. People keep quiet when it comes to their own interest.

R: De ce nu se tace în fundul sălii? F: Pourquoi ne fait-on pas de silence au fond de la salle? I: Perché non si sta zitti, lì, in fondo all’aula? E: Why don't they keep silent at the back of the hall?

R: F: I: E:

TELEFONA ……………………….... a se ~ + circ. (timp, loc) (în constr. impers.) Nu se telefonează după ora 10 seara. On ne téléphone pas / il ne convient pas de téléphoner après dix heures du soir. Non si telefona dopo le dieci di sera. You do not call people after 10 p.m.

R: Din cabinele telefonice publice se poate telefona cu cartelă, chiar în străinătate. F: Des cabines téléphoniques publiques on peut téléphoner avec une carte (de téléphone), même à l'étranger. I: Dalla cabina telefonica pubblica si può telefonare con la scheda anche all'estero. E: From a telephone booth one can phone even abroad, using a card. R: Prin centralele digitale se telefonează oriunde // direct // fără comandă. F: Par les centrales digitales, on téléphone n'importe où // directement

// sans commande. I: Attraverso le centrali telefoniche si telefona da qualsiasi parte // direttamente // senza ordinazione. E: Through a digital system one can phone anywhere // direct // without going through an operator.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E: R: F: I: E:

E:

TRĂI ……........................ a se ~ (în constr. impers.) În ţara noastră nu se mai trăieşte ca altădată. Dans notre pays on ne vit plus comme jadis. Nel nostro paese non si vive più come una volta. We don’t live now as we used to.

R: F: I: E:

Nu se trăieşte numai cu fructe. On ne vit pas que de fruits. Non si vive solo di frutta. You can’t live only on fruit.

R: F:

TERMINA ................................ a se ~ (în constr. impers.) E cazul să se termine cu povestea asta odată! Il est temps qu’on finisse avec cette histoire / que cette histoire prenne fin une fois pour toutes! È il caso che tutta questa storia finisca! It’s time this should come to an end!

I:

TINDE ………………. a se ~ spre ceva (în constr. impers.) În zilele noastre se tinde spre globalizare. De nos jours on tend à la mondialisation. Ai giorni nostri, tutto tende verso la globalizzazione. Nowadays there is a strong tendency to globalization.

R:

TRAGE ................................. a se ~ (în constr. impers.) În caz de pericol, în tren, se trage semnalul de alarmă. En cas de danger, dans le train, on tire le signal d'alarme. In caso di pericolo, in treno si tira il dispositivo di allarme. On the train, in case of danger you should pull the alarm. La vânătoare se trage cu puşca. A la chasse on tire au fusil. A caccia si spara / si tira con il fucile. When hunting one fires a gun.

F: I: E:

TRĂSNI ................................ a~ (în constr. impers.) A trăsnit! A trăsnit undeva în apropiere. La foudre est tombée! Elle est tombée quelque part dans le voisinage. È caduto un fulmine! È caduto da qualche parte, nelle vicinanze. The thunder has struck ! It has struck somewhere close.

TRECE ……........................ a se ~ (în constr. impers.) R: Prin anumite locuri nu se trece // nu se poate trece. F: Par certains endroits il est interdit de passer // on ne peut pas passer. I: Per alcuni posti non si passa // non si può passsare. E : In certain places.one can’t get through. R: Nu se trece strada pe roşu. F: On ne traverse pas // on ne doit pas traverser la rue au feu rouge. I: La strada non si attraversa con il rosso. E: You shouldn't cross the street on the red light. R: Nu se trece prea uşor de la bucurie la tristeţe. F: On ne passe pas trop facilement de la

joie à la tristesse. I: Non si passa troppo facilmente dalla gioia alla tristezza. E: It is not very easy to go from joy to sorrow.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

……………………………… a se ~ de la ceva la ceva a se ~ de la cineva la cineva (în constr. impers.) La seminar, s-a trecut prea repede de la o idee la alta // de la preromantici la romantici. Au séminaire, on a passé trop vite d'une idée à l'autre // des préromantiques aux romantiques. Alle esercitazioni si passa troppo in fretta da un'idea all'altra // dai preromantici ai romantici. In the seminar, they went too quickly from one idea to another // from the preromanticists to romanticists. TREMURA ………………………………… a se ~ + circ. (timp, cauză, loc) (în constr. impers.) La examene se tremură (de frică) pe coridoare. Aux examens on tremble (de peur) dans les couloirs. Agli esami si trema (di paura) nei corridoi. During exams one shivers (with fear) in the corridors.

TRIMITE …………………… a se ~ la ceva (în constr. impers.) R: În notele bibliografice se trimite la surse directe şi indirecte. F: Dans les notes bibliographiques on renvoit à des sources directes et indirectes. I: Nelle note bibliografiche si rimanda alle fonti dirette o indirette. E: In bibliography notes one makes reference to direct and indirect sources.

R: F: I: E:

ŢINE …………….. a ~ de cineva (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P, ca ... să P) Ţine de decan // de rector să rezolve aceste probleme. (sin. a fi de competenţa) Il incombe / revient au doyen // au recteur de résoudre ces problèmes. E’compito del preside // del rettore risolvere questi problemi. It's the dean's // the rector's job to solve these problems.

R: Ţine numai de decan ca Maria să obţină o bursă de studii. F: Il ne tient qu'au doyen que Marie obtienne une bourse d'études. I: Dipende solo dal preside che Maria ottenga una borsa di studi. E: It depends only on the dean that Mary gets a scholarship.

R: F: I: E:

UITA …………………… a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, unde, cum, când P, rel. P) S-a uitat că iniţial construcţia avea altă destinaţie. On a oublié / on a perdu de vue que la construction avait, au début, une autre destination. Si è dimenticato che inizialmente la costruzione aveva un’altra destinazione. It was forgotten that the building initially had a different purpose.

R: S-a uitat ce s-a hotărât la şedinţa precedentă // cine trebuia să facă sinteza discuţiilor. F: On a oublié ce qu’on avait décidé à la réunion précédente // qui devait rédiger la synthèse des discussions. I: Si è dimenticato che cosa si era deciso nella seduta precedente // chi doveva fare la sintesi delle discussioni. E: They forgot what they had decided at the previous meeting // who was supposed to draw the conclusions of the meeting.

R: S-a uitat unde // când // cum vor fi publicate concluziile intâlnirii. F: On a oublié où // quand // comment seraient publiées les conclusions de l'entretien. I: Si è dimenticato dove // quando // come verranno pubblicate le conclusioni dell'incontro. E: They forgot when // where// how the conclusions of the meeting would be published.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

UMBLA ................................ a se ~ în ceva (în constr. impers.) Vara se umblă de obicei în pantaloni scurţi. En été on porte d’habitude des pantalons courts / des bermudas. D’estate si va, di solito, in pantaloni corti. In summer people usually go about in shorts. UMPLE ................................ a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P.) Trebuie să se umple ce se goleşte. On doit remplir ce qu'on a vidé. Si deve riempire ciò che si svuota. We must refill what gets empty. URCA ................................ a se ~ (în constr. impers.) Pe unele trasee montane se urcă numai vara. Par certains trajets de montagne on ne monte qu’en été. Per certi sentieri di montagna si sale soltanto d’estate. Some mountain tracks are to be climbed only in summer.

URÎ ....................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (să P) R: Să minţi, să nu spui adevărul se

urăşte cel mai mult în familia noastră. Ce se urăşte cel mai mult în familia noastră este să minţi // să nu spui adevărul. F: Mentir, ne pas dire la vérité est détesté le plus dans notre famille. Ce qu’on hait / déteste le plus dans notre famille c’est qu'on mente // qu'on ne dise pas la vérité. I: Il mentire, il non dire la verità è ciò che è più detestato nella nostra famiglia. Ciò che si odia di più nella nostra famiglia è il mentire // il non dire la verità. E: Lying, not telling the truth is what we hate most in our family is lying, not telling the truth. We hate most in our family is lying // not telling the truth. URMĂRI ............................................................ a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (rel. P, când, cum, dacă P) R: Trebuie să se urmărească ce s-a propus iniţial. F: On doit suivre ce qu'on a proposé au début. I: Si deve seguire ciò che si è proposto all'inizio. E: What was initially suggested must be followed. R: Se urmăreşte cu atenţie când // dacă vine trenul // cum urcă pasagerii. F: On observe attentivement quand // si le train arrive // comment les voyageurs y montent. I: Si osserva attentamente quando // se viene il treno // come salgono i passeggieri. E: They closely monitor when and if the train comes // how the passengers get on. VEDEA ................................ a se ~ (în constr. impers.) R: Se vede încă, nu aprinde lumina. F: On voit encore (assez bien), n’allume pas (la lumière). I: Ci si vede ancora, non accendere la

luce. E: It’s not dark yet, don’t turn on the light.

R: F: I: E:

........................................................... a se ~ că P (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P, dacă, cum , unde, când P) Se vede că s-au grăbit să ia o hotărâre. (sin. a constata) On voit bien qu’ils se sont hâtés de prendre une décision. Si vede che si sono affrettati a prendere una decisione. It’s obvious they made a decision in a hurry.

R: Din cele întâmplate, se vede că este sincer // nu se vede dacă este sincer. (sin. a constata) F: De ce qui vient de se passer, on voit qu'il est sincère // on ne voit pas s'il est sincère. I: Da quello che è successo si vede che è sincero // non si vede se è sincero. E: From what has happened, you can see he is sincere // you can't say whether he is sincere or not. R: S-a văzut foarte bine unde // când // cum s-a întâmplat accidentul. (sin. a constata) F: On a très bien vu où // quand // comment s'est passé l'accident. I: Si è visto molto bene dove //quando // come è successo l'incidente. E: It was very clear where // when // how the accident happened. VENI ..................................................... a-i ~ (cuiva) (în constr. impers. , unipers. 3) subiect [-animat] (să P) R: Lui Paul // Mariei îi vine // le vine să râdă. Şi mie îmi vine să râd. Şi ţie îţi vine să râzi. Tuturor ne vine să râdem. F: Paul // Marie a envie de rire. // Ils ont envie de rire. Moi aussi j'ai envie de rire. Toi aussi tu as envie de rire. Nous avons tous envie de rire. I: A Paolo // a Maria viene da ridere.

Anche a me viene da ridere. Anche a te viene da ridere. A noi tutti viene da ridere. E: Paul // Mary feels like laughing. I feel like laughing, too. You feel like laughing, too. We all feel like laughing. R: Copilului i-a venit să plângă, dar s-a abţinut. F: L’enfant a eu envie de pleurer mais il s’est abstenu. I: Al bambino è venuto da piangere ma si è trattenuto. E: The child felt like crying but held back his tears.

R: F: I: E:

................................ a se ~ (în constr. impers.) Când se vine dintr-o călătorie obositoare, e nevoie de câteva zile de odihnă. Quand on rentre d’un voyage fatigant, il est nécessaire de se reposer quelques jours. Quando si ritorna da un viaggio faticoso, c’è bisogno di qualche giorno di riposo. When returning from such a tiring journey, one needs a few days’ rest.

R: Nu se vine cu astfel de sugestii într-o situaţie ca asta! F: On ne vient pas avec de telles suggestions dans une pareille situation! I: Non si viene con questo tipo di suggerimenti in una situazione come questa! E: You don’t come up with those sort of suggestions in such a desperate situation! VERIFICA ........................................................... a se ~ (în constr. impers.) subiect [-animat] (unde, când, cum, dacă P, rel. P) R: Trebuie să se verifice unde // când // cum s-au făcut aceste declaraţii // dacă mărturia este adevarată sau falsă. (sin. a controla)

F: Il faut vérifier / Il faut qu'on vérifie où // quand // comment ont été faites ces déclarations // si le témoignage est vrai ou faux. I: Si deve verificare dove // quando // come sono state fatte queste dichiarazioni // se la testimonianza è vera o falsa. E: It should be checked where // when // how these statements were made // if the statement is true or false. R: Nu s-a verificat cine a transmis acest mesaj şi nici cui i s-a transmis // pentru cine a fost transmis. (sin. a controla) F: On n'a pas vérifié qui a transmis ce message, ni a à qui il a été transmis // pour qui il a été transmis. I: Non è stato ancora verificato chi ha trasmesso questo messaggio e neanche a chi è stato trasmesso // per chi è stato trasmesso. E: It hasn't been checked who sent this message, nor whom it was sent to // why it was sent.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

VOPSI ................................ a se ~ (în constr. impers.) În trecut se vopsea cu plante şi cu coajă de copac. Jadis, on teignait avec des plantes et de l'écorce d'arbre. In passato si tingeva con piante e corteccia di albero. In the past they used to dye things using plants and the bark of trees. VORBI ………………………………. a se ~ ± circ. (mod, timp, loc) (în constr. impers.) Uneori, în şedinţele Camerei deputaţilor se vorbeşte foarte mult. Parfois, dans les réunions de la Chambre des députés, on parle trop. A volte, alle riunioni della Camera dei Deputati si parla troppo. Sometimes, they speak a lot in the House of Commons debates.

R: La recepţia hotelului se vorbeşte

franţuzeşte // englezeşte // nemţeşte. F: À la réception de l'hôtel, on parle (le) français // (l')anglais // (l')allemend. I: Alla reception si parla francese // inglese // tedesco. E: They speak French // English // German at the reception of the hotel. R: De câtva timp, la congrese internaţionale , se vorbeşte în limba engleză. F: Depuis quelque temps, aux congrès internationaux, on parle en anglais / on parle l'anglais. I: Da qualche tempo, ai convegni internazionali si parla in inglese. E: For some time, English has been spoken in international congresses.

R: F: I: E:

.......................................................... a se ~ de, despre ceva ± circ. (mod, timp, loc) (în constr. impers.) La masă nu se vorbeşte despre anumite subiecte. (sin. a se discuta) À table, on ne doit pas parler de certains sujets. A tavola non si parla di certi argomenti. You shouldn’t talk about / mention certain topics at table.

R: Se vorbeşte în mai multe cercuri de / despre o remaniere de guvern // de / despre alegeri anticipate. (sin. a se discuta) F: Dans plusieurs milieux on parle de remaniement gouvernemental // d' élections anticipées. I: In parecchi ambienti si parla di rimpasto di governo // di elezioni anticipate. E: In several circles there is word about a cabinet reshuffle // about elections before due time. R: Se vorbeşte mult despre democraţie // despre drepturile omului // despre poluare. F: On parle beaucoup de démocratie // des droits de l'homme // de pollution. I: Si parla molto di democrazia // dei diritti dell'uomo // dell'inquinamento. E: They speak a lot about democracy //

about human rights // about pollution.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

R: F: I: E:

................................... a i se ~ + circ. (mod) (în constr. impers.) Copilului i s-a vorbit răstit şi (el) s-a speriat. On a parlé durement à l’enfant / on a rudoyé l’enfant et il s’en est effrayé. Al bambino si è parlato duramente e lui si è spaventato. The child was shouted at and got scared. ................. a se ~ să P (reciproc) Hoţii s-au vorbit să împartă prada. (sin. a se înţelege, a se învoi) Les voleurs sont convenus de partager le butin. I ladri si sono messi d’accordo di dividere il bottino. The thieves planned to split the booty. (în constr. impers.) subiect [-animat] (că P) Se vorbeşte că Muzeul de antichităţi al oraşului se va deschide săptămâna viitoare. (sin. a se spune) On dit que le Musée d'antiquités de la ville ouvrira la semaine prochaine. Si dice che il Museo di antichità della città aprirà la settimana prossima. They say / The rumour goes that the Antiquity museum is going to open next week.

R: F: I: E:

R: F: I: E:

ZÂMBI ................................ a se ~ (în constr. impers.) La glumele proaste se zâmbeşte ironic. Quand on fait des mauvaises plaisanteries, on sourit ironiquement. Ai brutti scherzi si risponde con un sorriso ironico. One smiles ironically when hearing bad jokes. ZBURA ................................ a se ~ (în constr. impers.) Cu avioanele acestei companii se zboară foarte confortabil. (sin. a călători) Avec les avions de cette compagnie on vole très confortablement. Con gli aerei di questa compagnia si vola molto comodamente. Flying with the planes of this company is very comfortable.

MODELE DE CONJUGARE

(1) 1. ADUNA (adun + a) Participiu: adunat Infinitiv prezent: a aduna Supin: prep. + adunat perfect: a fi adunat Gerunziu: adunând I n d i c a t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent (3=6) adun aduni adună adunăm adunaţi adună

Imperfect (1=4) adunam adunai aduna adunam adunaţi adunau

Viitor I (a) 1. 2. 3. 4. 5. 6.

voi vei va aduna vom veţi vor

Perfect simplu adunai adunaşi adună adunarăm adunarăţi adunară

(b) am să adun ai să aduni are să adune avem să adunăm aveţi să adunaţi au să adune

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent (3=6=e) să adun să aduni să adune să adunăm să adunaţi să adune

Mai mult ca perfect adunasem adunaseşi adunase adunaserăm adunaserăţi adunaseră (c) (3=6) adun aduni o să adune adunăm adunaţi adune

Viitor II voi fi vei fi va fi adunat vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi adunat

Prezent (3=6) aş ai ar aduna am aţi ar

I m p e r a t i v

2. 5.

Perfect compus (1=4) am ai a adunat am aţi au

Afirmativ adună ! adunaţi !

Negativ nu aduna ! nu adunaţi !

Perfect (3=6) aş fi ai fi ar fi adunat am fi aţi fi ar fi

(1. 1. a) ă - a: ADĂUGA

1 2 3/6

Ind. prez. adaug adaugi adaugă

Viitor b) am să adaug ai să adaugi are/au să adauge

Viitor c) o să adaug o să adaugi o să adauge

Conj. prez. să adaug să adaugi să adauge

Imp. afirm.

Viitor c) o să crăp o să crăpi o să crape

Conj. prez. să crăp să crăpi să crape

Imp. afirm.

Viitor c) o să cumpăr o să cumperi o să cumpere

Conj. prez. să cumpăr să cumperi să cumpere

Imp. afirm.

Viitor b) am să învăţ ai să înveţi are/au să înveţe

Viitor c) o să învăţ o să înveţi o să înveţe

Conj. prez. să învăţ să înveţi să înveţe

Imp. afirm.

Viitor b) am să posed ai să posezi are/au să posede

Viitor c) o să posed o să posezi o să posede

Conj. prez. să posed să posezi să posede

Imp. afirm.

Viitor c) o să laud o să lauzi

Conj. prez. să laud să lauzi

Imp.

adaugă !

(1. 1. b) ă - a: CRĂPA

1 2 3/6

Ind. prez. crăp crăpi crapă

Viitor b) am să crăp ai să crăpi are/au să crape

crapă !

(1. 2) ă - e: CUMPĂRA Ind. prez. 1 cumpăr 2 cumperi 3/6 cumpără

Viitor b) am să cumpăr ai să cumperi are/au să cumpere

cumpără !

(1. 3) ă - e - a: ÎNVĂŢA Ind. prez. 1 învăţ 2 înveţi 3/6 învaţă

învaţă !

(1. 4) d - z: POSEDA

1 2 3/6

Ind. prez. posed posezi posedă

posedă !

(1. 5) ă - a / d - z: LĂUDA

1 2

554

Ind. prez. laud lauzi

Viitor b) am să laud ai să lauzi

laudă !

3/6

laudă

are/au să laude

o să laude

să laude

(1. 6) e - a: AŞEZA

1 2 3/6

Ind. prez. aşez aşezi aşază

Imp. aşază !

(1. 7) ă - e / e - a: PIEPTĂNA

1 2 3/6

Ind. prez. pieptăn piepteni piaptănă

Viitor b) am să pieptăn ai să piepteni are/au să pieptene

Viitor c) o să pieptăn o să piepteni o să pieptene

Conj. prez. să pieptăn să piepteni să pieptene

Imp. afirm. piaptănă !

(1. 8) e - ea: ÎNTREBA Ind. prez. 1 întreb 2 întrebi 3/6 întreabă

Imp. afirm. întreabă !

(1. 9) ă - e / e - ea: SEMĂNA

1 2 3/6

Ind. prez. semăn semeni seamănă

Viitor b) am să semăn ai să semeni are/au să semene

Viitor c) o să semăn o să semeni o să semene

Conj. prez. să semăn să semeni să semene

Imp. afirm.

Viitor c) o să provoc o să provoci o să provoace

Conj. prez. să provoc să provoci să provoace

Imp. afirm.

Viitor c) o să las o să laşi

Conj. prez. să las să laşi

seamănă !

(1. 10) o - oa: PROVOCA

1 2 3/6

Ind. prez. provoc provoci provoacă

Viitor b) am să provoc ai să provoci are/au să provoace

provoacă !

(1. 11) ă - a / s - ş: LĂSA

1 2

Ind. prez. las laşi

Viitor b) am să las ai să laşi

Imp. afirm. lasă ! 555

3/6

lasă

are/au să lase

o să lase

să lase

Viitor b) am să apăs ai să apeşi are/au să apese

Viitor c) o să apăs o să apeşi o să apese

Conj. prez. să apăs să apeşi să apese

Imp. afirm.

Viitor b) am să risc ai să rişti are/au să rişte

Viitor c) o să risc o să rişti o să rişte

Conj. prez. să risc să rişti să rişte

Imp. afirm.

Viitor b) am să gust ai să guşti are/au să guste

Viitor c) o să gust o să guşti o să guste

Conj. prez. să gust să guşti să guste

Imp. afirm.

Viitor b) am să mişc ai să mişti are/au să mişte

Viitor c) o să mişc o să mişti o să mişte

Conj. prez. să mişc să mişti să mişte

Imp. afirm.

Viitor b) am să repet ai să repeţi are/au să repete

Viitor c) o să repet o să repeţi o să repete

Conj. prez. să repet să repeţi să repete

Imp. afirm.

Viitor c) o să arăt o să arăţi

Conj. prez. să arăt să arăţi

Imp. afirm.

(1. 12) ă - e - a: APĂSA

1 2 3/6

Ind. prez. apăs apeşi apasă

apasă !

(1. 13) sc - şt: RISCA

1 2 3/6

Ind. prez. risc rişti riscă

riscă !

(1. 14) st - şt: GUSTA Ind. prez. 1 gust 2 guşti 3/6 gustă

gustă !

(1. 15) şc - şt: MIŞCA

1 2 3/6

Ind. prez. mişc mişti mişcă

mişcă !

(1. 16) t - ţ: REPETA

1 2 3/6

Ind. prez. repet repeţi repetă

repetă !

(1. 17. a) ă - a / t - ţ: ARĂTA

1 2 556

Ind. prez. arăt arăţi

Viitor b) am să arăt ai să arăţi

arată !

3/6

arată

are/au să arate

o să arate

să arate

Viitor c) o să caut o să cauţi o să caute

Conj. prez. să caut să cauţi să caute

Imp. afirm.

Viitor c) o să iert o să ierţi o să ierte

Conj. prez. să iert să ierţi să ierte

Imp. afirm.

Viitor c) o să capăt o să capeţi o să capete

Conj. prez. să capăt să capeţi să capete

Imp. afirm.

Viitor c) o să aştept o să aştepţi o să aştepte

Conj. prez. să aştept să aştepţi să aştepte

Imp. afirm.

Viitor c) o să prezint o să prezinţi o să prezinte

Conj. prez. să prezint să prezinţi să prezinte

Imp. afirm.

Viitor c) o să înot

Conj. prez. să înot

Imp. afirm.

(1. 17. b) ă - a / t - ţ: CĂUTA

1 2 3/6

Ind. prez. caut cauţi caută

Viitor b) am să caut ai să cauţi are/au să caute

caută !

(1. 18) e - a / t - ţ: IERTA

1 2 3/6

Ind. prez. iert ierţi iartă

Viitor b) am să iert ai să ierţi are/au să ierte

iartă !

(1. 19) ă - a / ă - e / t - ţ: CĂPĂTA Ind. prez. 1 capăt 2 capeţi 3/6 capătă

Viitor b) am să capăt ai să capeţi are/au să capete

capătă !

(1. 20) e - ea / t - ţ: AŞTEPTA Ind. prez. 1 aştept 2 aştepţi 3/6 aşteaptă

Viitor b) am să aştept ai să aştepţi are/au să aştepte

aşteaptă !

(1. 21) e - i / t - ţ: PREZENTA

1 2 3/6

Ind. prez. prezint prezinţi prezintă

Viitor b) am să prezint ai să prezinţi are/au să prezinte

prezintă !

(1. 22) o - oa / t - ţ: ÎNOTA

1

Ind. prez. înot

Viitor b) am să înot

557

2 3/6

înoţi înoată

ai să înoţi are/au să înoate

o să înoţi o să înoate

să înoţi să înoate

înoată !

Viitor b) am să rog ai să rogi are/au să roage

Viitor c) o să rog o să rogi o să roage

Conj. prez. să rog să rogi să roage

Imp. afirm.

Viitor b) am să intru ai să intri are/au să intre

Viitor c) o să intru o să intri o să intre

Conj. prez. să intru să intri să intre

Imp. afirm.

(1. 23) u - o - oa: RUGA

1 2 3/6

Ind. prez. rog rogi roagă

roagă !

(1. 24) -u: INTRA

1 2 3/6

Ind. prez. intru intri intră

intră !

(2) 2. ÎNTÂRZIA (întârzi + a) Participiu: întârziat Infinitiv prezent: a întârzia Supin: prep. + întârziat perfect: a fi întârziat Gerunziu: întârziind I n d i c a t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent (1=2; 3=6) întârzii întârzii întârzie întârziem întârziaţi întârzie Viitor I (a)

1. 2. 3. 4. 5. 6.

558

voi întârzia vei întârzia va întârzia vom întârzia veţi întârzia vor întârzia

Imperfect (1=4) întârziam întârziai întârzia întârziam întârziaţi întârziau

Perfect simplu întârziai întârziaşi întârzie întârziarăm întârziarăţi întârziară

(b) am să întârzii ai să întârzii are să întârzie avem să întârziem aveţi să întârziaţi au să întârzie

Mai mult ca perfect întârziasem întârziaseşi întârziase întârziaserăm întârziaserăţi întârziaseră

(c) (1=2; 3=6) o să întârzii o să întârzii o să întârzie o să întârziem o să întârziaţi o să întârzie

Perfect compus (1=4) am ai a întârziat am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi întârziat vom fi veţi fi vor fi

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent (1=2; 3=6) să întârzii să întârzii să întârzie să întârziem să întârziaţi să întârzie

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi întârziat

Prezent (3=6) aş ai ar am aţi ar

întârzia

Perfect (3=6) aş fi ai fi ar fi întârziat am fi aţi fi ar fi

I m p e r a t i v

2. 5.

Afirmativ întârzie ! întârziaţi !

Negativ nu întârzia ! nu întârziaţi !

(3) 3. ÎNCUIA (încui + a) Participiu: încuiat Infinitiv prezent: a încuia Supin: prep. + încuiat perfect: a fi încuiat Gerunziu: încuind I n d i c a t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent (1==2; 3=6) încui încui încuie încuiem încuiaţi încuie Viitor I (a)

1. 2. 3. 4. 5. 6.

voi încuia vei încuia va încuia vom încuia veţi încuia vor încuia

Imperfect (1=4) încuiam încuiai încuia încuiam încuiaţi încuiau

Perfect simplu încuiai încuiaşi încuie încuiarăm încuiarăţi încuiară

(b) am să încui ai să încui are să încuie avem să încuiem aveţi să încuiaţi au să încuie

Mai mult ca perfect încuiasem încuiaseşi încuiase încuiaserăm încuiaserăţi încuiaseră (c) (1=2; 3=6) o să încui o să încui o să încuie o să încuiem o să încuiaţi o să încuie

Perfect compus (1=4) am ai a încuiat am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi încuiat vom fi veţi fi vor fi

559

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent (1=2; 3=6) să încui să încui să încuie să încuiem să încuiaţi să încuie

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect

Prezent aş ai ar încuia am aţi ar

(1 - 6) să fi încuiat

Perfect (3=6) aş fi ai fi ar fi încuiat am fi aţi fi ar fi

I m p e r a t i v

2. 5.

Afirmativ încuie ! încuiaţi !

Negativ nu încuia ! nu încuiaţi !

(3. 1) ă - a: TĂIA

1 2 3/6

Ind. prez. tai tai taie

Viitor b) am să tai ai să tai are/au să taie

Viitor c) o să tai o să tai o să taie

Conj. prez. să tai să tai să taie

Imp. afirm. taie !

(4) 4. LUCRA (lucr + a) Participiu: lucrat Infinitiv prezent: a lucra Supin: prep. + lucrat perfect: a fi lucrat Gerunziu: lucrând I n d i c a t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent (3=6) lucrez lucrezi lucrează lucrăm lucraţi lucrează Viitor I (a)

1. 560

voi

Imperfect (1=4) lucram lucrai lucra lucram lucraţi lucrau (b) am să lucrez

Perfect simplu lucrai lucraşi lucră lucrarăm lucrarăţi lucrară

Mai mult ca perfect lucrasem lucraseşi lucrase lucraserăm lucraserăţi lucraseră (c) (3=6) o să lucrez

Perfect compus (1=4) am ai a lucrat am aţi au Viitor II voi fi

2. 3. 4. 5. 6.

ai să lucrezi are să lucreze avem să lucrăm aveţi să lucraţi au să lucreze

vei va lucra vom veţi vor

o să lucrezi o să lucreze o să lucrăm o să lucraţi o să lucreze

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent (3=6) să lucrez să lucrezi să lucreze să lucrăm să lucraţi să lucreze

vei fi va fi încuiat vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect

Prezent (3=6) aş ai ar lucra am aţi ar

(1 - 6) să fi lucrat

Perfect (3=6) aş fi ai fi ar fi lucrat am fi aţi fi ar fi

I m p e r a t i v Afirmativ lucrează ! lucraţi !

2. 5.

Negativ nu lucra ! nu lucraţi !

(4. 1) c - che: MARCA

1 2 3/6

Ind. prez. marchez marchezi marchează

Viitor b) am să marchez ai să marchezi are/au să marcheze

Viitor c) o să marchez o să marchezi o să marcheze

Conj. prez. să marchez să marchezi să marcheze

Imp. afirm. marchează !

(5) 5. STUDIA (studi + a) Participiu: studiat Infinitiv prezent: a studia Supin: prep. + studiat perfect: a fi studiat Gerunziu: studiind I n d i c a t i v

1. 2. 3.

Prezent (3=6) studiez studiezi studiază

Imperfect (1=4) studiam studiai studia

Perfect simplu studiai studiaşi studie

Mai mult ca perfect studiasem studiaseşi studiase

Perfect compus (1=4) am ai a studiat 561

4. 5. 6.

studiem studiaţi studiază

studiam studiaţi studiau

Viitor I (a) 1. 2. 3. 4. 5. 6.

studiarăm studiarăţi studiară (b)

am să studiez ai să studiezi are să studieze avem să studiem aveţi să studiaţi au să studieze

voi vei va studia vom veţi vor

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent (3=6) să studiez să studiezi să studieze să studiem să studiaţi să studieze

studiaserăm studiaserăţi studiaseră (c) (3=6) o să studiez o să studiezi o să studieze o să studiem o să studiaţi o să studieze

am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi studiat vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi studiat

Prezent (3=6)

Perfect (3=6)

aş ai ar studia am aţi ar

aş fi ai fi ar fi studiat am fi aţi fi ar fi

I m p e r a t i v Afirmativ studiază ! studiaţi !

2. 5.

Negativ nu studia ! nu studiaţi !

(5. 1): ÎNTEMEIA Ind. prez.

Viitor b)

1

întemeiez

am să întemeiez

2

întemeiezi

ai să întemeiezi

3/6

întemeiază

are / au să întemeieze

Viitor c) o să întemeiez o să întemeiezi o să întemeieze

Conj. prez.

Imp. afirm.

Ger.

să întemeiez să întemeiezi

întemeiază !

întemeind

să întemeieze

(5. 2): SUPRAVEGHEA Ind. prez. 1

562

supraveghez

Viitor b) am să supraveghez

Viitor c)

Conj. prez.

o să supraveghez

să supraveghez

Imp. afirm.

Ger.

2 3/6

supraveghezi supraveghează

ai să supraveghezi are / au să supravegheze

o să supraveghezi o să supravegheze

să supraveghezi să supravegheze

supraveghează !

supraveghind

(6) 6. OFERI (ofer + i) Participiu: oferit Infinitiv prezent: a oferi Supin: prep. + oferit perfect: a fi oferit Gerunziu: oferind I n d i c a t i v Prezent (3=6) 1. 2. 3. 4. 5. 6.

ofer oferi oferă oferim oferiţi oferă Viitor I (a)

1. 2. 3. 4. 5. 6.

voi vei va oferi vom veţi vor

Imperfect (1=4) ofeream ofereai oferea ofeream ofereaţi ofereau

Perfect simplu oferii oferişi oferi oferirăm oferirăţi oferiră (b)

am să ofer ai să oferi are să ofere avem să oferim aveţi să oferiţi au să ofere

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent (3=6) să ofer să oferi să ofere să oferim să oferiţi să ofere

Perfect (1 - 6) să fi oferit

Mai mult ca perfect oferisem oferiseşi oferise oferiserăm oferiserăţi oferiseră (c) (3=6) o să ofer o să oferi o să ofere o să oferim o să oferiţi o să ofere

Perfect compus (1=4) am ai a oferit am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi oferit vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v Prezent (3=6) aş ai ar oferi am aţi ar

Perfect (3=6) aş ai ar fi am aţi ar

oferit

563

I m p e r a t i v Afirmativ oferă ! oferiţi !

2. 5.

Negativ nu oferi ! nu oferiţi !

(6. 1) e - ă: ACOPERI

1 2 3/6

Ind. prez. acopăr acoperi acoperă

Viitor b) am să acopăr ai să acoperi are/au să acopere

Viitor c) o să acopăr o să acoperi o să acopere

Conj. prez. să acopăr să acoperi să acopere

Imp. afirm. acoperă !

(7) 7. SUI (su + i) Participiu: suit Infinitiv prezent: a sui Supin: prep. + suit perfect: a fi suit Gerunziu: suind I n d i c a t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent (1=2; 3=6) sui sui suie suim suiţi suie Viitor I (a)

1. 2. 3. 4. 5. 6.

voi vei va sui vom veţi vor

Imperfect (1=4) suiam suiai suia suiam suiai suiau

Perfect simplu suii suişi sui suirăm suirăţi suiră (b)

am să sui ai să sui are să suie avem să suim aveţi să suiţi au să suie

C o n j u n c t i v

1. 564

Prezent o să sui

Mai mult ca perfect suisem suiseşi suise suiserăm suiserăţi suiseră (c) (1=2; 3=6) o să sui o să sui o să suie o să suim o să suiţi o să suie

Perfect compus (1=4) am ai a suit am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi suit vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect

Prezent aş

Perfect aş fi

2. 3. 4. 5. 6.

o să sui o să suie o să suim o să suiţi o să suie

(1 - 6) să fi suit

ai ar sui am aţi ar

ai fi ar fi suit am fi aţi fi ar fi

I m p e r a t i v

2. 5.

Afurmativ suie ! suiţi !

Negativ nu sui ! nu suiţi !

(7. 1): TREBUI

3/6

Ind. prez. trebuie

Viitor b) are/au să trebuiască

Viitor c) o să trebuiască

Conj. prez. să trebuiască

(7. 2) o - oa: ÎNDOI

1 2 3/6

Ind. prez. îndoi îndoi îndoaie

Viitor b) am să îndoi ai să îndoi are/au să îndoaie

Viitor c) o să îndoi o să îndoi o să îndoaie

Conj. prez. să îndoi să îndoi să îndoaie

Imp. afirm. îndoaie !

(8) o - oa: 8. COBORÎ (cobor + î) Participiu: coborât Infinitiv prezent: a coborî Supin: prep. + coborât perfect: a fi coborât Gerunziu: coborând I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

1. 2. 3. 4. 5. 6.

cobor cobori coboară coborâm coborâţi coboară

coboram coborai cobora coboram coboraţi coborau

1.

Viitor I (a) voi

(b) am să cobor

Perfect simplu coborâi coborâşi coborî coborârăm coborârăţi coborâră

Mai mult ca perfect coborâsem coborâseşi coborâse coborâserăm coborâserăţi coborâseră

(c) o să cobor

Perfect compus am ai a coborât am aţi au Viitor II voi fi 565

2. 3. 4. 5. 6.

ai să cobori are să coboare avem să coborâm aveţi să coborâţi au să coboare

vei va coborî vom veţi vor

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să cobor să cobori să coboare să coborâm să coborâţi să coboare

o să cobori o să coboare o să coborâm o să coborâţi o să coboare

vei fi va fi coborât vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi coborât

Prezent aş ai ar coborî am aţi ar

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

coborât

I m p e r a t i v

2. 5.

Afirmativ coboară ! coborâţi !

Negativ nu coborî ! nu coborâţi !

(9) 9. AZVÂRLI (azvârl + i) Participiu: azvârlit Infinitiv prezent: a azvârli Supin: prep. + azvârlit perfect: a fi azvârlit Gerunziu: suind I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu azvârlii azvârlişi azvârli azvârlirăm azvârlirăţi azvârliră

1. 2. 3. 4. 5. 6.

azvârl azvârli azvârle azvârlim azvârliţi azvârl

azvârleam azvârleai azvârlea azvârleam azvârleaţi azvârleau

1. 2. 3. 4.

Viitor I (a) voi vei va azvârli vom

(b) am să azvârl ai să azvârli are să azvârlă avem să azvârlim

566

Mai mult ca perfect azvârlisem azvârliseşi azvârlise azvârliserăm azvârliserăţi azvârliseră (c) o să azvârl o să azvârli o să azvârlă o să azvârlim

Perfect compus am ai a azvârlit am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi azvâlit vom fi

5. 6.

aveţi să azvârliţi au să azvârlă

veţi vor

o să azvârliţi o să azvârlă

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să azvârl să azvârli să azvârlă să azvârlim să azvârliţi să azvârlă

veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect

Prezent aş ai ar am aţi ar

(1-6) să fi azvârlit

Perfect aş fi ai fi ar fi azvârlit am fi aţi fi ar fi

azvârli

I m p e r a t i v Afirmativ azvârle ! azvârliţi !

2. 5.

Negativ nu azvârli ! nu azvârliţi !

(9. a): AZVÂRLI Ind. prez. 1/6 2 3

azvârl azvârli

1 2 3/6

azvârle

Viitor b) am să azvârl ai să azvârli are/au să

Viitor c) o să azvârl o să azvârli o să azvârlă

Conj. prez. să azvârl să azvârli să azvârlă

Imp. afirm. azvârle

!

azvârlă

(9. 1) ă - a: SĂRI

1/6 2 3

Ind. prez. sar sari sare

1 2 3/6

Viitor b) am să sar ai să sari are/au să sară

Viitor c) o să sar o să sari o să sară

Conj. prez. să sar să sari să sară

Imp. afirm. sari !

(9. 2. a) e - i / n - i: VENI Ind. prez. 1/6 vin 2 vii 3 vine

Viitor b) 1 am să vin 2 ai să vii 3/6 are/au să vină

Viitor c) o să vin o să vii o să vină

Conj. prez. să vin să vii să vină

Imp. afirm.

Viitor c) o să previn

Conj. prez. să previn

Imp. afirm.

vino !

(9. 2. b) e - i / n - i: PREVENI Ind. prez. 1/6 previn

1

Viitor b) am să previn

567

2 3

previi previne

2 3/6

ai să previi are/au să prevină

o să previi o să prevină

să previi să prevină

prevină !

(9. 3. a) o - oa: DORMI Ind. prez. 1/6 2 3

Viitor b)

dorm dormi doarme

1 2 3/6

Viitor c)

am să dorm ai să dormi are/au să doarmă

o să dorm o să dormi o să doarmă

Conj. prez. să dorm să dormi să doarmă

Imp. afirm.

Conj. prez. să adorm

Imp. afirm.

să adormi

adoarme !

dormi !

(9. 3. b) o - oa: ADORMI Ind. prez.

Viitor b)

Viitor c)

1/6

adorm

1

am să adorm

2

adormi

2

ai să adormi

3

adoarme

3/6

are/au să adoarmă

o să adorm o să adormi o să adoarmă

să adoarmă

(9. 4) e - a: PIERI Ind. prez. 1/6 pier 2 pieri 3 piere

1 2 3/6

Viitor b) am să pier ai să pieri are/au să piară

Viitor c) o să pier o să pieri o să piară

Conj. prez. să pier să pieri să piară

Imp. afirm.

Viitor c) o să ies o să ieşi o să iasă

Conj. prez. să ies să ieşi să iasă

Imp. afirm.

Viitor c) o să miros o să miroşi o să miroasă

Conj. prez. să miros să miroşi să miroasă

Imp. afirm.

piei !

(9. 5) e - a / ş - s: IEŞI

1/6 2 3

Ind. prez. ies ieşi iese

1 2 3/6

Viitor b) am să ies ai să ieşi are/au să iasă

ieşi !

(9. 6) o - oa / s - ş: MIROSI Ind. prez. 1/6 miros 2 miroşi 3 miroase 568

1 2 3/6

Viitor b) am să miros ai să miroşi are/au să miroasă

miroase !

(9. 7) ţ - t: SIMŢI Ind. prez. 1/6 simt 2 simţi 3 simte

1 2 3/6

Viitor b) am să simt ai să simţi are/au să simtă

Viitor c) o să simt o să simţi o să simtă

Conj. prez. să simt să simţi să simtă

Imp. afirm. simte !

(9. 8) ă - a / ţ - t: ÎMPĂRŢI Ind. prez. 1/6 împart 2 împarţi 3 împarte

Viitor b) am să împart ai să împarţi are/au să împartă

1 2 3/6

Viitor c) o să împart o să împarţi o să împartă

Conj. prez. să împart să împarţi să împartă

Imp. afirm. împarte !

(9. 9) u - o - oa: MURI Ind. prez. 1/6 mor 2 mori 3 moare

1 2 3/6

Viitor b) am să mor ai să mori are/au să moară

Viitor c) o să mor o să mori o să moară

Conj. prez. să mor să mori să moară

Imp. afirm. mori !

(9. 10) z - d: AUZI Ind. prez. 1/6 aud 2 auzi 3 aude

1 2 3/6

Viitor b) am să aud ai să auzi are/au să audă

Viitor c) o să aud o să auzi o să audă

Conj. prez. să aud să auzi să audă

(10) 10. CITI (cit + i) Participiu: citit Infinitiv prezent: a citi Supin: prep. + citit perfect: a fi citit Gerunziu: citind I n d i c a t i v Prezent 1. 2. 3. 4.

citesc citeşti citeşte citim

Imperfect citeam citeai citea citeam

Perfect simplu citii citişi citi citirăm

Mai mult ca perfect citisem citiseşi citise citiserăm

Perfect compus am ai a citit am 569

5. 6.

citiţi citesc

citeaţi citeau

citirăţi citiră

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va citi vom veţi vor

(b) am să citesc ai să citeşti are să citească avem să citim aveţi să citiţi au să citească

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să citesc să citeşti să citească să citim să citiţi să citească

citiserăţi citiseră (c) o să citesc o să citeşti o să citească o să citim o să citiţi o să citească

aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi citit vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi citit

Prezent aş ai ar citi am aţi ar

Perfect aş fi ai fi ar fi citit am fi aţi fi ar fi

I m p e r a t i v

2. 5.

Afirmativ citeşte ! citiţi !

Negativ nu citi ! nu citiţi !

(11) 11. LOCUI (locu + i) Participiu: locuit Infinitiv prezent: a locui Supin: prep. + locuit perfect: a fi locuit Gerunziu: suind I n d i c a t i v Prezent 1. 2. 3. 4. 5. 6.

570

locuiesc locuieşti locuieşte locuim locuiţi locuiesc

Imperfect locuiam locuiai locuia locuiam locuiaţi locuiau

Perfect simplu locuii locuişi locui locuirăm locuirăţi locuiră

Mai mult ca perfect locuisem locuiseşi locuise locuiserăm locuiserăţi locuiseră

Perfect compus am ai a locuit am aţi au

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va locui vom veţi vor

(b) am să locuiesc ai să locuieşti are să locuiască avem să locuim aveţi să locuiţi au să locuiască

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să locuiesc să locuieşti să locuiască să locuim să locuiţi să locuiască

(c) o să locuiesc o să locuieşti o să locuiască o să locuim o să locuiţi o să locuiască

Viitor II voi fi vei fi va fi locuit vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi locuit

Prezent aş ai ar am aţi ar

locui

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

locuit

I m p e r a t i v

2. 5.

Afirmativ locuieşte ! locuiţi !

Negativ nu locui ! nu locuiţi!

(12) 12. HOTARÎ (hotăr + î) Participiu: hotărât Infinitiv prezent: a hotărî Supin: prep. + hotărât perfect: a fi hotărât Gerunziu: hotărând I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu hotărâi hotărâşi hotărî hotărârăm hotărârăţi hotărâră

1. 2. 3. 4. 5. 6.

hotărăsc hotărăşti hotărăşte hotărâm hotărâţi hotărăsc

hotăram hotărai hotăra hotăram hotăraţi hotărau

1. 2. 3.

Viitor I (a) voi vei va hotărî

(b) am să hotărăsc ai să hotărăşti are să hotărască

Mai mult ca perfect hotărâsem hotărâseşi hotărâse hotărâserăm hotărâserăţi hotărâseră (c) o să hotărăsc o să hotărăşti o să hotărască

Perfect compus am ai a hotărât am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi hotărât 571

4. 5. 6.

avem să hotărâm aveţi să hotărâţi au să hotărască

vom veţi vor

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să hotărăsc să hotărăşti să hotărască să hotărâm să hotărâţi să hotărască

o să hotărâm o să hotărâţi o să hotărască

vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi hotărât

Prezent aş ai ar am aţi ar

hotărî

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

hotărât

I m p e r a t i v

2. 5.

Afirmativ hotărăşte! hotărâţi !

Negativ nu hotârî ! nu hotărâţi !

(13) 13. PAREA (păr + ea) Participiu: părut Infinitiv prezent: a părut Supin: prep. + părut perfect: a fi părut Gerunziu: părând I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu părui păruşi păru părurăm părurăţi părură

1. 2. 3. 4. 5. 6.

par pari pare părem păreţi par

păream păreai părea păream păreaţi păreau

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va părea vom veţi vor

(b) am să par ai să pari are să pară avem să părem aveţi să păreţi au să pară

572

Mai mult ca perfect părusem păruseşi păruse păruserăm păruserăţi păruseră (c) o să par o să pari o să pară o să părem o să păreţi o să pară

Perfect compus am ai a părut am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi părut vom fi veţi fi vor fi

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să par să pari să pară să părem să păreţi să pară

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect

Prezent aş ai ar părea am aţi ar

(1 - 6) să fi părut

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

părut

I m p e r a t i v Afirmativ pari ! păreţi !

2. 5.

Negativ nu părea ! nu păreţi !

(13. 1) ă - a: TĂCEA Ind. prez. 1/6 tac 2 taci 3 tace

1 2 3/6

Viitor b) am să tac ai să taci are/au să tacă

Viitor c) o să tac o să taci o să tacă

Conj. prez. să tac să taci să tacă

Imp. afirm. taci !

(13. 2) ă - a / d - z: CĂDEA Ind. prez.

M. m. c. perf. căzusem

Viitor b) 1

1/6

cad

Perf. simplu 1 căzui

2

cazi

2

căzuşi

căzuseşi

2

3

cade

3

etc.

etc.

3/6

am să cad ai să cazi are/au să cadă

Viitor c) o să cad o să cazi o să cadă

Conj. prez. să cad să cazi să cadă

Imp.

Ger.

Part.

cazi!

căzând

căzut

Imp.

Ger.

Part.

şezi!

şezând

şezut

(13. 3) e - a / d - z: ŞEDEA Ind. prez. 1/6

şed

Perf. simplu 1 şezui

M. m. c. perf. şezusem

Viitor b) 1

am să şed

2

şezi

2

şezuşi

şezuseşi

2

ai să şezi

3

şade

3

etc.

etc.

3/6

are/au să şadă

Viitor c) o să şed o să şezi o să şadă

Conj. prez. să şed să şezi să şadă

573

(13. 4) e - ă / d - z: VEDEA Ind. prez. 1/6

văd

Perf. simplu 1 văzui

M. m. c. perf. văzusem

Viitor b) 1

2

vezi

2

văzuşi

văzuseşi

2

3

vede

3

etc.

etc.

3/6

am să văd ai să vezi are/au să vadă

Viitor c) o să văd o să vezi o să vadă

Conj. prez. să văd să vezi să vadă

Imp.

Ger.

Part.

vezi!

văzând

văzut

(13. 5) u - o - oa / t - ţ: PUTEA Ind. prez. 1/6 pot 2 poţi 3 poate

1 2 3/6

Viitor b) am să pot ai să poţi are/au să poată

Viitor c) o să pot o să poţi o să poată

Conj. prez. să pot să poţi să poată

(13. 6) u - o - oa: DUREA

3/6

Ind. prez. doare/dor

Viitor b) are/au să doară

Viitor c) o să doară

Conj. prez. să doară

(14) 14. TRECE (trec + e) Participiu: trecut Infinitiv prezent: a trece Supin: prep. + trecut perfect: a fi trecut Gerunziu: trecând I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

1. 2. 3. 4. 5. 6.

trec treci trece trecem treceţi trec

treceam treceai trecea treceam treceaţi treceau

1. 2.

Viitor I (a) voi vei

(b) am să trec ai să treci

574

Perfect simplu trecui trecuşi trecu trecurăm trecurăţi trecură

Mai mult ca perfect trecusem trecuseşi trecuse trecuserăm trecuserăţi trecuseră (c) o să trec o să treci

Perfect compus am ai a trecut am aţi au trecut Viitor II voi fi vei fi

3. 4. 5. 6.

va trece vom veţi vor

are să treacă avem să trecem aveţi să treceţi au să treacă

o să treacă o să trecem o să treceţi o să treacă

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să trec să treci să treacă să trecem să treceţi să treacă

va fi trecut vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect

Prezent aş ai ar am aţi ar

(1 - 6) să fi trecut

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

trece

trecut

I m p e r a t i v Afirmativ treci ! trece-l/o ! treceţi !

2. 5.

Negativ nu trece ! nu treceţi !

(14. 1) a - ă: FACE Imperf. 1/4 2 3

Perf. simplu

făceam făceai etc.

1 2 3

făcui făcuşi etc.

M. m. c. perf. făcusem făcuseşi etc.

Imp.

Ger.

Part.

fă !

făcând

făcut

(14. 2) e - a / d - z: PIERDE Ind. prez.

Viitor b)

1/6

pierd

1

am să pierd

2

pierzi

2

ai să pierzi

3

pierde

3/6

are/au să piardă

Viitor c) o să pierd o să pierzi o să piardă

Conj. prez. să pierd

Imp.

Ger.

Part.

să pierzi

pierde!

pierzând

pierdut

să piardă

(14. 3) e - ea / d - z: CREDE Ind. prez. 1/6

cred

Perf. simplu 1 crezui

2

crezi

2

crezuşi

M. m. c. perf. crezusem

Viitor b) 1

crezuseşi

2

am să cred ai să

Viitor c) o să cred o să

Conj. prez. să cred să

Imp.

Ger.

Part.

crede

crezând

crezut

575

3

crede

etc.

etc.

3/6

crezi are/au să creadă

crezi o să creadă

crezi să creadă

(14. 4) i - â / d - z: VINDE Ind. prez.

Perf. simplu

M. m. c. perf.

Viitor b)

1/6

vând

1

vândui

vândusem

1

am să vând ai să vinzi

2

vinzi

2

vânduşi

vânduseşi

2

3

vinde

etc.

etc.

3/6

are/au să vândă

Viitor c)

Conj. prez.

o să vând o să vinzi o să vândă

să vând să vinzi să vândă

Imp.

Ger.

Part.

vinde!

vânzând

vândut

(14. 5) n - i: ŢINE Ind. prez. 1/6 ţin 2 ţii 3 ţine

Viitor b) 1 am să ţin 2 ai să ţii 3/6 are/au să ţină

Viitor c) o să ţin o să ţii o să ţină

Conj. prez. să ţin să ţii să ţină

Imp. afirm.

Viitor c)

Conj. prez.

Imp.

Ger.

Part.

o să cos o să coşi o să coasă

să cos coase!

cosând

cusut

Imp.

Ger.

Part.

creşte!

crescând

crescut

ţine !

(14. 6) oa - o - u / s - ş: COASE Ind. prez.

Imperf.

Perf. simplu

M. m. c. perf.

Viitor b)

1/6

cos

1/4

coseam

1

cusui

cususem

1

2

coşi

2

coseai

2

cusuşi

cususeşi

2

3

coase

etc.

etc.

3/6

etc.

am să cos ai să coşi are/au să coasă

să coşi să coasă

(14. 7) e - ea / şt - sc: CREŞTE Ind. prez.

Perf. simplu

M. m. c. perf.

Viitor b)

1/6

cresc

1

crescui

crescusem

1

2

creşti

2

crescuşi

crescuseşi

2

3

creşte

etc.

etc.

3/6

576

am să cresc ai să creşti are/au să crească

Viitor c)

Conj. prez.

o să cresc o să creşti o să crească

să cresc să creşti să crească

(14. 8) oa - o / şt - sc: CUNOAŞTE Ind. prez.

Perf. simplu

1/6

cunosc

1

cunoscui

M. m. c. perf. cunoscusem

Viitor b)

2

cunoşti

2

cunoscuşi

cunoscuseşi

2

3

cunoaşte

etc.

etc.

3/6

1

am să cunosc ai să cunoşti are/au să cunoască

Viitor c) o să cunosc o să cunoşti o să cunoască

Conj. prez. să cunosc să cunoşti să cunoască

Imp.

Ger.

Part.

cunoaşte!

cunoscând

cunoscut

(14. 9) a - ă / şt - sc: NAŞTE Ind. prez. 1/6

nasc

Perf. simplu 1 născui

M. m. c. perf. născusem

2

naşti

2

3

naşte

Viitor b) 1

născuşi

născuseşi

2

etc.

etc.

3/6

am să nasc ai să naşti are/au să nască

Viitor c) o să nasc o să naşti o să nască

Conj. prez. să nasc să naşti să nască

Imp.

Ger.

Part.

naşte!

născând

născut

(14. 10) a - ă / t - ţ: BATE Ind. prez.

M. m. c. perf. bătusem

1

bătuşi

bătuseşi

2

etc.

etc.

3/6

1/6

bat

Perf. simplu 1 bătui

2

baţi

2

3

bate

Viitor b) am să bat ai să baţi are/au să bată

Viitor c) o să bat o să baţi o să bată

Conj. prez. să bat să baţi să bată

Imp.

Ger.

Part.

bate!

bătând

bătut

(14. 11) - u, - e: UMPLE Ind. prez.

Viitor b)

1/6

umplu

1

2 3

umpli umple

2 3/6

am să umplu ai să umpli are/au să umple

Viitor c)

Imp.

Part.

o să umplu

Conj. prez. să umplu

o să umpli o să umple

să umpli să umple

umple !

umplut

577

(15) 15. DUCE (duc + e) Participiu: dus Infinitiv prezent: a duce Supin: prep. + dus perfect: a fi dus Gerunziu: ducând I n d i c a t i v Prezent 1. 2. 3. 4. 5. 6.

duc duci duce ducem duceţi duc

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi duce vei duce va duce vom duce veţi duce vor duce

Imperfect duceam duceai ducea duceam duceaţi duceau

Perfect simplu dusei duseşi duse duserăm duserăţi duseră

(b) am să duc ai să duci are să ducă avem să ducem aveţi să duceţi au să ducă

C o n j u n c t i v 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să duc să duci să ducă să ducem să duceţi să ducă

Mai mult ca perfect dusesem duseseşi dusese duseserăm duseserăţi duseseră

(c) o să duc o să duci o să ducă o să ducem o să duceţi o să ducă

Perfect compus am dus ai dus a dus am dus aţi dus au dus Viitor II voi fi vei fi va fi dus vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi dus

Prezent aş duce ai duce ar duce am duce aţi duce ar duce

Perfect aş fi dus ai fi dus ar fi dus am fi dus aţi fi dus ar fi dus

I m p e r a t i v 2. 5.

Afirmativ du ! duceţi !

Negativ nu duce ! nu duceţi !

(15. 1) a - ă: TRAGE Imperf. 1/4 578

trăgeam

Perf. simplu 1

trăsei

M. m. c. perf. trăsesem

Imp.

Ger.

Part.

2

trăgeai etc.

2 3

trăseşi trase

trăseseşi etc.

trage !

M. m. c. perf.

Viitor b)

Viitor c)

Conj. prez.

o să închid o să închizi o să închidă

să închid să închizi să închidă

trăgând

tras

(15. 2) d - z: ÎNCHIDE Ind. prez.

Perf. simplu

1/6

închid

1

închisei

închisesem

1

2

închizi

2

închiseşi

închiseseşi

2

3

închide

etc.

3/6

etc.

am să închid ai să închizi are/au să închidă

Imp.

Ger.

Part.

închide!

închizând

închis

(15. 3) a - ă / d - z: RADE Imperf.

Ind. prez.

Perf. simplu

M. m. c. perf.

Viitor b)

1/6

rad

1/4

rădeam

1

răsei

răsesem

1

2

razi

2

rădeai

2

răseşi

răseseşi

2

3

rade

rase

etc.

3/6

etc.

am să rad ai să razi are/au să radă

Viitor c)

Conj. prez.

o să rad o să razi o să radă

să rad să razi

Imp.

Ger.

Part.

rade!

răzând

ras

să radă

(15. 4) oa - o / d - z: ROADE Ind. prez.

Imperf.

Perf. simplu

M. m. c. perf.

Viitor b)

Viitor c)

Conj. prez.

o să rod o să rozi o să roadă

să rod

1/6

rod

1/4

rodeam

1

rosei

rosesem

1

2

rozi

2

rodeai

2

roseşi

roseseşi

2

3

roade

etc.

3

roase

etc.

3/6

am să rod ai să rozi are/au să roadă

să rozi

Imp.

Ger.

Part.

roade!

rozând

ros

să roadă

(15. 5) d - z - g: UCIDE Ind. prez. 1/6

ucid

Perf. simplu 1 ucisei

M. m. c. perf. ucisesem

Viitor b) 1

2

ucizi

2

uciseşi

ucisesem

2

3

ucide

3

etc.

etc.

3/6

am să ucid ai să ucizi are/au să ucidă

Viitor c) o să ucid o să ucizi o să ucidă

Conj. prez. să ucid să ucizi să ucidă

Imp.

Ger.

Part.

ucide!

ucigând

ucis

579

(15. 6) e - ea: ALEGE Perf. simplu 1 2 3

alesei aleseşi etc.

M. m. c. perf. alesesem aleseseşi etc.

Viitor b) 1 2 3/6

am să aleg ai să alegi are/au să aleagă

Viitor c)

Conj. prez.

o să aleg o să alegi o să aleagă

să aleg să alegi să aleagă

Imp.

Ger.

Part.

alege!

alegând

ales

Imp.

Ger.

Part.

spune!

spunând

spus

(15. 7) n - i: SPUNE Ind. prez.

Perf. simplu

M. m. c. perf.

Viitor b)

Viitor c)

Conj. prez.

o să spun o să spui o să spună

să spun să spui să spună

1/6

spun

1

spusei

spusesem

1

2

spui

2

spuseşi

spuseseşi

2

3

spune

3

etc.

etc.

3/6

am să spun ai să spui are/au să spună

(15. 8) â - a - ă / n - i: RĂMÂNE Ind. prez.

Perf. simplu

M. m. c. perf.

Viitor b)

1/6

rămân

1

rămăsei

rămăsesem

1

2

rămâi

2

rămăseşi

rămăseseşi

2

3

rămâne

3

rămase

etc.

3/6

4 5 6

rămaserăm rămaserăţi rămaseră

am să rămân ai să rămâi are/au să rămână

Viitor c)

Conj. prez.

o să rămân o să rămâi o să rămână

să rămân să rămâi să rămână

Imp.

Ger.

Part.

rămâi!

rămânând

rămas

(15. 9) oa - o: STOARCE Ind. prez. 1/6

storc

1/4

storceam

1

storsei

M. m. c. perf. storsesem

2

storci

2

storceai

2

storseşi

storseseşi

2

3

stoarce

etc.

3/6

580

Imperf.

etc.

Perf. simplu

Viitor b) 1

am să storc ai să storci are/au să stoarcă

Viitor c) o să storc o să storci o să stoarcă

Conj. prez. să storc să storci să stoarcă

Imp.

Ger.

Part.

stoarce

storcând

stors

(15. 10) t - ţ: TRIMITE Ind. prez.

Perf. simplu

M. m. c. perf.

Viitor b)

Viitor c)

Conj. prez.

o să trimit o să trimiţi o să trimită

să trimit să trimiţi să trimită

1/6

trimit

1

trimisei

trimisesem

1

2

trimiţi

2

trimiseşi

trimiseseşi

2

3

trimite

3

etc.

etc.

3/6

am să trimit ai să trimiţi are/au să trimită

Imp.

Ger.

Part.

trimite!

trimiţând

trimis

Imp.

Ger.

Part.

scoate!

scoţând

scos

(15. 11) oa - o / t - ţ: SCOATE Ind. prez.

Imperf.

1/6

scot

1/4

scoteam

Perf. simplu 1 scosei

2

scoţi

2

scoteai

2

3

scoate

scoseşi

etc.

M. m. c. perf. scosesem

Viitor b) 1

scoseseşi

2

etc.

3/6

am să scot ai să scoţi are / au să scoată

Viitor c) o să scot o să scoţi o să scoată

Conj. prez. să scot să scoţi să scoată

(16) 16. DUCE (duc + e) Participiu: dus Infinitiv prezent: a duce Supin: prep. + dus perfect: a fi dus Gerunziu: ducând I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu dusei duseşi duse duserăm duserăţi duseră

1. 2. 3. 4. 5. 6.

duc duci duce ducem duceţi duc

duceam duceai ducea duceam duceaţi duceau

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va duce vom veţi vor

(b) am să duc ai să duci are să ducă avem să ducem aveţi să duceţi au să ducă

Mai mult ca perfect dusesem duseseşi dusese duseserăm duseserăţi duseseră (c) o să duc o să duci o să ducă o să ducem o să duceţi o să ducă

Perfect compus am ai a dus am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi dus vom fi veţi fi vor fi

581

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să duc să duci să ducă să ducem să duceţi să ducă

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi dus

Prezent aş ai ar duce am aţi ar

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

dus

I m p e r a t i v

2. 5.

Afirmativ du ! duceţi !

Negativ nu duce ! nu duceţi !

(17) 17. SCRIE (scri + e) Participiu: scris Infinitiv prezent: a scrie Supin: prep. + scris perfect: a fi scris Gerunziu: scriind I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu scrisei scriseşi scrise scriserăm scriserăţi scriseră

1. 2. 3. 4. 5. 6.

scriu scrii scrie scriem scrieţi scriu

scriam scriai scria scriam scriaţi scriau

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va scrie vom veţi vor

(b) am să scriu ai să scrii are să scrie avem să scriem aveţi să scrieţi au să scrie

582

Mai mult ca perfect scrisesem scriseseşi scrisese scriseserăm scriseserăţi scriseseră (c) o să scriu o să scrii o să scrie o să scriem o să scrieţi o să scrie

Perfect compus am ai a scris am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi scris vom fi veţi fi vor fi

C o n j u n c t i v Prezent să scriu să scrii să scrie să scriem să scrieţi să scrie

1. 2. 3. 4. 5. 6.

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect

Prezent aş ai ar am aţi ar

(1 - 6) să fi scris

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

scrie

scris

I m p e r a t i v Afirmativ scrie ! scrieţi !

2. 5.

Negativ nu scrie ! nu scrieţi !

(17. 1) a - ă: SPARGE

1/4 2 3

Imperf. spărgeam spărgeai etc.

1 2 3

Perf. simplu spărsei spărseşi sparse

M. m. c. perf. spărsesem spărseseşi etc.

Ger.

Part.

spărgând

spart

(17. 2) e - a: FIERBE Perf. simplu 1 2

fiersei fierseşi

M. m. c. perf. fiersesem fierseseşi

3

etc.

etc.

Viitor b)

Viitor c)

1 2

am să fierb ai să fierbi

3/6

are/au să fiarbă

o să fierb o să fierbi o să fiarbă

Conj. prez. să fierb să fierbi

Part.

fiert

să fiarbă

(17. 3) oa - o: COACE Ind. prez.

Imperf. coceam

Perf. simplu 1 copsei

M. m. c. perf. copsesem

Viitor b) 1

1/6

coc

1/4

2

coci

2

cocea

2

copseşi

copseseşi

2

3

coace

3

etc.

3

coapse

etc.

3/6

am să coc ai să coci are/au să coacă

Viitor c) o să coc o să coci o să coacă

Conj. prez. să coc

Ger.

Part.

să coci

cocând

copt

să coacă

583

(17. 4) g - p: FRIGE Perf. simplu 1 fripsei 2 fripseşi 3 etc.

M. m. c. perf. fripsesem fripseseşi etc.

Imp.

Part.

frige !

fript

(18) 18. RUPE (rup + e) Participiu: rupt Infinitiv prezent: a rupe Supin: prep. + rupt perfect: a fi rupt Gerunziu: rupând I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu rupsei rupseşi rupse rupserăm rupserăţi rupseră

1. 2. 3. 4. 5. 6.

rup rupi rupe rupem rupeţi rup

rupeam rupeai rupea rupeam rupeaţi rupeau

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va rupe vom veţi vor

(b) am să rup ai să rupi are să rupă avem să rupem aveţi să rupeţi au să rupă

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

584

Prezent să rup să rupi să rupă să rupem să rupeţi să rupă

Mai mult ca perfect rupsesem rupseseşi rupsese rupseserăm rupseserăţi rupseseră (c) o să rup o să rupi o să rupă o să rupem o să rupeţi o să rupă

am t ai a rupt am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi rupt vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi rupt

Perfect compus

Prezent aş ai ar am aţi ar

rupe

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

rupt

I m p e r a t i v

2. 5.

Afirmativ rupe ! rupeţi !

Negativ nu rupe ! nu rupeţi !

(19) 19. DA (d + a) Participiu: dat Infinitiv prezent: a da Supin: prep. + dat perfect: a fi dat Gerunziu: dând I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu dădui dăduşi dădu dădurăm dădurăţi dădură

1. 2. 3. 4. 5. 6.

dau dai dă dăm daţi dau

dădeam dădeai dădea dădeam dădeaţi dădeau

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va da vom veţi vor

(b) am să dau ai să dai are să dea avem să dăm aveţi să daţi au să dea

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să dau să dai să dea să dăm să daţi să dea

Mai mult ca perfect dădusem dăduseşi dăduse dăduserăm dăduserăţi dăduseră (c) o să dau o să dai o să dea o să dăm o să daţi o să dea

Perfect compus am ai a dat am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi dat vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi dat

Prezent aş ai ar am aţi ar

da

Perfect aş fi ai fi ar fi dat am fi aţi fi ar fi

I m p e r a t i v

2.

Afirmativ dă !

Negativ nu da ! 585

5.

daţi !

nu daţi !

(20) 20. LUA (lu + a) Participiu: luat Infinitiv prezent: a lua Supin: prep. + luat perfect: a fi luat Gerunziu: luând I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu luai luaşi luă luarăm luarăţi luară

1. 2. 3. 4. 5. 6.

iau iei ia luăm luaţi iau

luam luai lua luam luaţi luau

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va lua vom veţi vor

(b) am să iau ai să iei are să ia avem să luăm aveţi să luaţi au să ia

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să iau să iei să ia să luăm să luaţi să ia

Mai mult ca perfect luasem luaseşi luase luaserăm luaserăţi luaseră (c) o să iau o să iei o să ia o să luăm o să luaţi o să ia

586

am ai a luat am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi luat vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi luat

Prezent aş ai ar am aţi ar

lua

I m p e r a t i v

2. 5.

Perfect compus

Afirmativ ia ! luaţi !

Negativ nu lua ! nu luaţi !

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

luat

(21) 21. MÂNCA (mânc + a) Participiu: mâncat Infinitiv prezent: a mânca Supin: prep. + mâncat perfect: a fi mâncat Gerunziu: mâncând I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu mâncai mâncaşi mâncă mâncarăm mâncarăţi mâncară

1. 2. 3. 4. 5. 6.

mănânc mănânci mănâncă mâncăm mâncaţi mănâncă

mâncam mâncai mânca mâncam mâncaţi mâncau

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va mânca vom veţi vor

(b) am să mănânc ai să mănânci are să mănânce avem să mâncăm aveţi să mâncaţi au să mănânce

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să mănânc să mănânci să mănânce să mâncăm să mâncaţi să mănânce

Mai mult ca perfect mâncasem mâncaseşi mâncase mâncaserăm mâncaserăţi mâncaseră (c) o să mănânc o să mănânci o să mănânce o să mâncăm o să mâncaţi o să mănânce

Perfect compus am ai a mâncat am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi mâncat vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi mâncat

Prezent aş ai ar am aţi ar

mânca

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

mâncat

I m p e r a t i v

2. 5.

Afirmativ mănâncă ! mâncaţi !

Negativ nu mânca ! nu mâncaţi !

587

(22) 22. STA (st + a) Participiu: stat Infinitiv prezent: a stat Supin: prep. + stat perfect: a fi stat Gerunziu: stând I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu stătui stătuşi stătu stăturăm stăturăţi stătură

1. 2. 3. 4. 5. 6.

stau stai stă stăm staţi stau

stăteam stăteai stătea stăteam stăteaţi stăteau

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va sta vom veţi vor

(b) am să stau ai să stai are să stea avem să stăm aveţi să staţi au să stea

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să stau să stai să stea să stăm să staţi să stea

Mai mult ca perfect stătusem stătuseşi stătuse stătuserăm stătuserăţi stătuseră (c) o să stau o să stai o să stea o să stăm o să staţi o să stea

588

am ai a stat am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi stat vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi stat

Prezent aş sta ai sta ar sta am sta aţi sta ar sta

I m p e r a t i v

2. 5.

Perfect compus

Afirmativ stai ! staţi !

Negativ nu sta ! nu staţi !

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

stat

(23) 23. USCA (usc + a) Participiu: uscat Supin: prep. + uscat

Infinitiv prezent: a uscat perfect: a fi uscat Gerunziu: uscând

I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu uscai uscaşi uscă uscarăm uscarăţi uscară

1. 2. 3. 4. 5. 6.

usuc usuci usucă uscăm uscaţi usucă

uscam uscai usca uscam uscaţi uscau

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va usca vom veţi vor

(b) am să usuc ai să usuci are să usuce avem să uscăm aveţi să uscaţi au să usuce

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să usuc să usuci să usuce să uscăm să uscaţi să usuce

Mai mult ca perfect uscasem uscaseşi uscase uscaserăm uscaserăţi uscaseră (c) o să usuc o să usuci o să usuce o să uscăm o să uscaţi o să usuce

Perfect compus am ai a uscat am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi uscat vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi uscat

Prezent aş ai ar usca am aţi ar

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

uscat

I m p e r a t i v

2. 5.

Afirmativ usucă ! uscaţi !

Negativ nu usca ! nu uscaţi !

589

(24) 24. FI (f + i) Participiu: fost Infinitiv prezent: a fi Supin: prep. + fost perfect: a fi fost Gerunziu: fiind I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu fusei fuseşi fuse fuserăm fuserăţi fuseră

1. 2. 3. 4. 5. 6.

sunt eşti este / e / îi / -i suntem sunteţi sunt

eram erai era eram eraţi erau

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va fi vom veţi vor

(b) am să fiu ai să fii are să fie avem să fim aveţi să fiţi au să fie

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să fiu să fii să fie să fim să fiţi să fie

Mai mult ca perfect fusesem fuseseşi fusese fuseserăm fuseserăţi fuseseră (c) o să fiu o să fii o să fie o să fim o să fiţi o să fie

590

am ai a fost am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi fost vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi fost

Prezent aş ai ar am aţi ar

fi

I m p e r a t i v

2. 5.

Perfect compus

Afirmativ fii ! fiţi !

Negativ nu fi ! nu fiţi !

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

fost

(25) 25. STI (şti) Participiu: ştiut Infinitiv prezent: a şti Supin: prep. + ştiut perfect: a fi ştiut Gerunziu: ştiind I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

1. 2. 3. 4. 5. 6.

ştiu ştii ştie ştim ştiţi ştiu

ştiam ştiai ştia ştiam ştiaţi ştiau

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va şti vom veţi vor

(b) am să ştiu ai să ştii are să ştie avem să ştim aveţi să ştiţi au să ştie

Perfect simplu ştiui ştiuşi ştiu ştiurăm ştiurăţi ştiură

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să ştiu să ştii să ştie să ştim să ştiţi să ştie

Mai mult ca perfect ştiusem ştiuseşi ştiuse ştiuserăm ştiuserăţi ştiuseră (c) o să ştiu o să ştii o să ştie o să ştim o să ştiţi o să ştie

Prezent aş ai ar am aţi ar

I m p e r a t i v

2. 5.

Afirmativ ştii ! ştiţi !

am ai a ştiut am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi ştiut vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi ştiut

Perfect compus

şti

Perfect aş fi ai fi ar fi ştiut am fi aţi fi ar fi

(rar) Negativ nu şti ! nu ştiţi !

591

(26) 26. AVEA (av + ea) Participiu: avut Infinitiv prezent: a avea Supin: prep. + avut perfect: a fi avut Gerunziu: având I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu avui avuşi avu avurăm avurăţi avură

1. 2. 3. 4. 5. 6.

am ai are avem aveţi au

aveam aveai avea aveam aveaţi aveau

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va avea vom veţi vor

(b) am să am ai să ai are să aibă avem să avem aveţi să aveţi au să aibă

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să am să ai să aibă să avem să aveţi să aibă

Mai mult ca perfect avusesem avuseseşi avusese avuseserăm avuseserăţi avuseseră (c) o să am o să ai o să aibă o să avem o să aveţi o să aibă

592

am ai a avut am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi avut vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi avut

Prezent aş ai ar avea am aţi ar

I m p e r a t i v

2. 5.

Perfect compus

Afirmativ ai ! aveţi !

Negativ nu avea ! nu aveţi !

Perfect aş fi ai fi ar fi am fi aţi fi ar fi

avut

(27) 27. BEA (b + ea) Participiu: băut Infinitiv prezent: a bea Supin: prep. + băut perfect: a fi băut Gerunziu: bând I n d i c a t i v Prezent

Imperfect

Perfect simplu băui băuşi bău băurăm băurăţi băură

1. 2. 3. 4. 5. 6.

beau bei bea bem beţi beau

beam beai bea beam beaţi beau

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Viitor I (a) voi vei va bea vom veţi vor

(b) am să beau ai să bei are să bea avem să bem aveţi să beţi au să bea

C o n j u n c t i v

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Prezent să beau să bei să bea să bem să beţi să bea

Mai mult ca perfect băusem băuseşi băuse băuserăm băuserăţi băuseră (c) o să beau o să bei o să bea o să bem o să beţi o să bea

Perfect compus am ai a băut am aţi au Viitor II voi fi vei fi va fi băut vom fi veţi fi vor fi

C o n d i ţ i o n a l-o p t a t i v

Perfect (1 - 6) să fi băut

Prezent aş ai ar bea am aţi ar

Perfect aş fi ai fi ar fi băut am fi aţi fi ar fi

I m p e r a t i v

2. 5.

Afirmativ bea ! beţi !

Negativ nu bea! nu beţi !

593

BIBLIOGRAFIE ASAN, FINUŢA, Atributul pronominal în dativ, în "Studii de gramatică", II, EARPR, 1957, p. 131-139. AVRAM, MIOARA, Gramatica pentru toţi, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997. BACCI, M. G., Dizionario della lingua italiana, Milano, Fratelli Melita Editori, 1990. BOLOCAN, GH., Unele caracteristici ale stilului publicistic al limbii române, SCL, XII (1961), p. 37-71. BURGHELEA, CECILIA (coord.), Dicţionar italian-român. Dizionario italianoromeno, Bucureşti, EŞE, 1983. CONDREA DERER, DOINA (coord.), Dicţionar român-italian. Dizionario romeno-italiano, Bucureşti, Editura 100+1 GRAMAR, 1999. CRISTEA, TEODORA, CUNIŢĂ, ALEXANDRA, VIŞAN, VIOREL, Dictionnaire roumain-français, Bucureşti, Editura Babel; Paris, Editura L’Harmattan, 1992. *** Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbajului, Bucureşti, Editura Teora, 2001. *** Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX2). Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1996. *** Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM), Bucureşti, EARSR, 1982. DUBOIS, JEAN et alii, Dictionnaire du français contemporain, édition pour l’enseignement, Paris, Larousse, 1971. DUBOIS, JEAN (dir.), Lexis, dictionnaire de la langue française, Paris, Larousse, 1975 DUCROT, O., SCHAEFFER, J.-M., Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului. Trad. rom., Bucureşti, Editura Babel, 1996. FAÇON, NINA (red. resp.), Dicţionar român-italian, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1967. GAUDIN, FRANCOIS, GUESPIN, LOUIS, Initiation à la lexicologie française. De la néologie aux dictionnaires, Bruxelles, Duculot, 2000. *** Gramatica limbii române, I-II, Academia Română, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, 1966. GRAUR, AL., Încercare asupra fondului principal al limbii române, Bucureşti, EARPR, 1954. GRAUR, AL., Fondul principal lexical al limbii române, Bucureşti, EŞ, 1957. GUILBERT, LOUIS, Dictionnaires et linguistique: essai de typologie des dictionnaires monolingues français contemporains, "Langue française", nr. 2, 1969, p. 4-29.

GUŢU ROMALO, VALERIA, Sintaxa limbii române. Probleme şi interpretări, Bucureşti, EDP, 1973. Harrap’s Compact Dictionnaire Anglais-Français/ Français-Anglais, Harrap Books Ltd, Edinburgh, Paris, New York, 1993. ILIESCU, MARIA et alii, Dicţionar poliglot IONESCU, ADRIANA, STERIU, MARIA, Verbul românesc. Dicţionar sintactic, Bucureşti, Editura Universităţii, 1999. JUILLAND, A., EDWARDS, P. M. H., JUILLAND, ILEANA, Frequency Dictionary of Romanian Words, The Hague, 1965. Le nouveau petit Robert. Dictionnaire alphabétique de la langue française, Paris, Dictionnaires Le Robert, 1995 LEHMAN, ALISE (dir.), L'exemple dans le dictionnaire de langue. Histoire, typologie, problématique, "Langue française", nr. 106, Larousse, 1995. MANECA, C., Consideraţii asupra stilurilor limbii române literare în lumina frecvenţei statistice, LR, XV (1966), nr. 4, p. 353-366. MORTUREUX, MARIE-FRANCOISE, La lexicologie entre langue et discours, Paris, éd. SEDES, 1997. NEDELCU, CARMEN et alii, Dicţionar român-englez, Bucureşti, Editura Teora, 2000. PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Reflecţii asupra organizării sintactice a propoziţiei în limba română. Relaţia S-V-O, în "Actele colocviului catedrei de limba română" (20-23 noiembrie 2001), Editura Universităţii din Bucureşti, 2002, p. 61-73. PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Teorie şi analiză gramaticală, Bucureşti, Editura Coresi, 1992. REY-DEBOVE, JOSETTE, Dictionnaire français. Référence, apprentissage, Paris, Le Robert / CLE international, 1999. SALA, MARIUS (coord.), Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Bucureşti, EŞE, 1998. SALA, MARIUS (coord.), Enciclopedia limbii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2001. ŞĂINEANU, LAZĂR, Dicţionar universal al limbii române, Chişinău, Editura Litera, 1998. ŞERBĂNESCU, ANDRA, Dativ posesiv, dativ experimentator, SCL, L (1999), nr. 1, p. 20-38. ŞUTEU, FLORA, Atribut pronominal sau complement indirect ?, LR, XI (1962), nr. 3, p. 267-276.

596

INDEX ALFABETIC

Limba franceză abandonner 301, 385 abattre 363 abîmer 130, 446 abîmer (s') 131, 446 abolir 121 aborder 45 absenter (s') 253, 254 absorber 451 abuser 1 accabler 26 accentuer (s') 40 accepter 1, 2, 6, 307, 338 accomagner 82, 133, 225, 226, 308,515 accomoder (s’) 194 accomplir 196, 210, 366 accorder 3, 4, 104, 126, 215 accorder (s') 3, 4 accoucher de 282 accourir 162 accrocher 46, 351 accrocher (s') 30, 31, 46, 341, 500 accueillir 229, 338, 339 accumuler (s') 10 accuser 4 accuser (s') 4 acheter 99, 100, 256, 257 acquérir (s') 64, 131 acquitter (s') de 210 additionner 11 additionner (s') 11 addresser 8, 9 addresser (s') 8, 9 adhérer 340 admettre 1,5, 6, 7, 339, 369, 370 admirer 5 admirer (s') 5 adopter 7 adosser (s’) 389 adresser 199, 399 adresser (s’) 103 affaiblir 424 affaler (s') 482

affiler 39, 40 affirmer 11 affirmer (s') 11 affliger 135 affûter 39, 40 agacer 73, 136 aggraver (s') 40 agir 295 agiter 107 agrandir 263, 264 agrandir (s') 264 agréer 450 aider 13, 14 aider (s') 14 aiguiser 39 aiguiser (s') 40 aimer 188 aimer mieux / bien 312, 313 aimer (s’) 188 ajourner 17, 18 ajouter 5 ajouter (s') 5 alarmer 218 alimenter 173 allaiter 451 aller 103, 134, 270, 271, 316, 378, 528 aller + inf. 53 aller (bien) 437, 458 allouer 463 allumer 28 allumer (s') 28 améliorer (s') 212 amener 9 ammarer 472 amuser 129,130 amuser (s') 129, 130, 308 analyser 138 anéantir 547 annoncer 22, 23, 24, 415 annuler 120 apaiser 193, 194, 252 apercevoir 545, 546 apercevoir (s’) 546 apitoyer (s') 315

apparaître 26, 189, 361 appartenir 24, 498 appeler 72, 73, 77, 285, 286, 446, 447, 452, 465, 550 appeler (s') 72, 73, 286 447, 550 appliquer 27 appliquer (s') 27, 28 apporter 9, 10, 527 apprécier 170 apprendre 12, 49, 239, 240, 339, 461 apprendre (s') 240 apprêter (s') 329 approcher 29, 30, 530 approuver 29 appuyer 26, 389, 433 appuyer (s') 55, 232, 389, 433, 434 arborer 350 arracher 413 arracher (s') 424, 426 arrêter 204, 295, 296,340, 386, 394, 470 arrêter (s') 297, 436, 486 arriver 12, 13, 230, 231, 284, 428, 429, 526, 527, 528, 530 aspirer à 468 assassiner 294 asseoir (s') 43, 44, 437, 458 assombrir 237 assombrir (s’) 204 assommer 318 assortir (s') 271 assurer 40, 41, 42, 207 assurer (s') 40, 41, 42, 207 astiquer 160 attabler (s') 44 attacher 76, 251, 252, 340 attacher (s') 252, 253 attaquer 45, 46 attaquer (s’) 46 attarder (s') 231

atteindre 13, 31, 46, 47, 196, 197, 283 attendre (s') 44, 45, 58 attirer 47, 48 attirer (s’) 48 attraper 31, 339, 340 attraper (s') 341 attrister (s') 453 augmenter 95,263, 264, 393, 508, 511 ausculter 37 avaler 216, 217 avancer 49, 50, 199, 200 avérer (s') 133 avoir (en) assez de 318, 515 avoir (faim, soif, mal, sommeil )134, 149,154 avoir 35, 51, 52,53, 100, 129, 147,189, 196, 302, 322, 341, 335, 352, 440, 495, 516, 529, avoir besoin de 484, 485 avoir l’air 33, 301 avoir lieu 121 avoir peur 432, 466 avoir pitié 213 avoir soin 218 avoir tort 170 avouer 264, 265 baisser 77, 107, 273, 317, 406, 407, 408, 429 balloner 508 bander (se) 252 bannir 168 baptiser 285, 286 baser (se) 55, 232 baser 56 bâtir 75 bâtir (se) 75 battre 54, 55, 129, 241, 255 battre (se) 259, 260 bavarder 323 beurrer 232, 511 bifurquer (se) 122 blasphémer 59 600

blesser 47, 55, 359, 360, 397, 431, 463 blesser (se) 255, 360, 463 blottir (se) 445 boire 58, 167 boire (se) 58 bondir 404, 405 boucher 43 boucher (se) 43 bouger 276 bouillir 155 boursoufler (se) 508 boutonner 203, 204 briller 258, 443, 444 briser 131, 548 briser (se) 431 brûler 34, 35 brûler (se) 34, 35, 161, 162 butiner 98 cacher 38, 39 cacher (se) 39, 128 calculer 61, 426 calculer (se) 12, 61 calmer 193, 194, 252 calmer (se) 253, 462 cambrioler 431 capter 339, 341 carder 309 caresser 267, 268 casser 400, 430, 547 casser (se) 400, 431 causer 124, 348 causer (se) 344 céder 68, 317 ceindre 206 cesser 203, 375, 486 changer 280, 410, 411, 412, 472, 473 chanter 65,66 chanter (se) 68 charger 201, 202 charmer 360 chasser 168, 169 chauffer 34, 200, 205 chauffer (se) 201 chercher 64, 65 505, 507 chercher (se) 65

choisir 15, 16 chuchoter 458 circuler 271, 507 cirer 107 clamer (son innocence) 247 claquer 482 clarifier 248, 249 cligner 75 clore 204, 206 cogner 255 cogner (se) 255 cohabiter 480 coiffer 309 coiffer (se) 309 coller 253, 340, 482 coller (se) 253 combattre 259 combler 509 commander 77, 78 commander (se) 78 commémorer 31, 117, 202,321 communiquer 23, 80, 81, 108, 363, 475 comparaître 214 comparer 78, 79 comparer (se) 79,266 compléter 79 compléter (se) 79 comporter 101 comporter (se) 335, 336, 353 composer 157 comprendre 101, 237, 238, 305, 337 compter 55, 85, 86, 284, 285, 426 concentrer (se) 81 concentrer 81 concerner 343 concevoir 166 concilier 193 condamner 81,82 condamner (se) 82 conduire (se) 83, 353 conduire 82, 83, 308, 353, 377 confesser 265

confesser (se) 265 confier 207, 434 confirmer 227 confirmer (se) 532 confondre 18 connaître 100, 101, 322, 440, 460 connaître (se) 101,337, 461 conquérir 96, 97 conquérir (se) 97 consacrer 178 conseiller 421 conserver 497 conserver (se) 304 considérer 83, 342, 426 considérer (se) 83, 423 consoler 268 consoler (se) 268 consolider 227, 375 constater 289, 290, 523 constituer 84, 92, 157, 232 constituer (se) 84 construire 75, 84, 85, 147, 393 construire (se) 85 consulter (se) 422 contenir 86, 101, 440 contenter 193, 277, 407 contenter (se) 278 continuer 86, 87, 205, 500, 515 continuer (se) 87 contracter une maladie 192 contraindre 287, 422 contrefaire 326 contribuer 87 contrôller 530 contrôller (se) 455 convaincre (se) 89, 90, 124, 248 convenir 62, 88, 103, 439, 543 correspondre 91 corriger 90 corriger (se) 90, 212 corroder 397 coucher 97, 458 coucher (se) 97

coudre 75, 76, 258 couler 103, 493, 494 couper 462, 463, 492, 493 couper (se) 463 courber 317 courber (se) 210, 211 courir 16, 17 , 103, 162, 163, 168, 169, 378, 405, 507 coûter 91 couvrir 2, 3, 237, 241,510 couvrir (se) 2, 3, 241, 279, 510 cracher 416 craindre 466 craqueler (se) 92 créer 84, 92, 93, 148, 214 créer (se) 75, 93 creuser 413 creuser (se) 159 crever 469 crier 446, 447, 501 critiquer 96 critiquer (se) 96 croire 93, 94, 176, 431, 460 croire (se) 94, 426 croître 95, 264 cueillir 97, 98 cuire 34, 35, 75, 325, 520 cultiver 98, 99, 148, 278 danser 243, 244 déballer 120, 121, 122 déballer (se) 122 débarrasser (se) 35 débattre 127 déboutonner 117 décacheter 120 décevoir 226 déchirer 304, 400 déchirer (se) 401 décider 88, 109, 110, 111, 171, 172, 438 décider (se) 110, 111, 172, 213 déclarer 111, 112 déclarer (se) 112 décliner 382 décorer 197

découvrir 12, 117, 118, 304 découvrir (se) 117 décrire 118, 119 décroître 273, 407 dédier 109 dédier (se) 109 déduire 408 défaire 120 défaire (se) 120 défendre 24, 25, 456 défendre (se) 25 déjeuner 267 délimiter 263 demander 69, 70, 234, 235, 257, 330, 331, 399, 427, 428, 543, 549 demander (se) 70, 183, 235 démanger 267 démarrer 321 démêler 248 déménager 281 demeurer 134 démolir 121 démonter 120 démontrer 32, 33, 133, 438 dénommer 285 dénoncer 112, 400 dénoncer (se) 112 dénouer 120 dépasser 236, 487, 488 dépêcher (se) 169 dépendre 24, 46, 114, 115, 498 dépenser 71, 72,235, 426 déplacer 280 déplacer (se) 277 déplorer 315 déployer 120, 121 déposer (se) 115 déposer 115, 249, 325, 412 déraciner 424 déranger 116, 453 déranger (se) 116 dérouler 120 dérouler (se) 121 désapprouver 82 601

descendre 76, 77, 472 déshabiller 125 déshabiller (se) 125 désherber 102 désigner 15, 180 désirer 131, 132, 182, 543 dessécher 519 desserrer 423 desserrer (se) 424 dessiner 119 dessiner (se) 119 détacher (se) 120, 401 détendre 128 déterminer 124 déterrer 412 détester 514 détraquer 446 détruire 130 développer 126 développer (se) 126 devenir 13, 124, 125, 149, 176 déverser (se) 522 deviner 166, 167 devoir + inf. 76, 516 devoir 108, 109, 483 dicter 127, 126 différer 113 diminuer 273, 370, 371, 407 dire 49, 80, 105, 144 , 320, 324, 331, 434, 435, 436, 447, 542, 549, 550 dire (se) 550 diriger 82, 212 diriger (se) 212, 270, 486 discuter 127 disparaître 128, 311 disperser 397 disperser (se) 254, 397 disposer 128, 129, 130 disputer (se) 71 dissimuler 38, 39 dissiper 397, 468 dissiper (se) 395 distinguer 112, 113 distinguer (se) 113, 444 distribuer 194 602

divertir 128 divertir (se) 130, 308 diviser 194 diviser (se) 195 dominer (se) 440 donner 104, 105, 106, 107, 108, 117, 126, 147, 148, 173, 195, 348, 421, 465, 471, 495 donner (se) de la peine 73 donner (se) du mal 73 donner (se) la chasse 169 dorer 451, 511 dormir 132 doubler 236 douter de 211 douter (se) 57, 58 dresser 14, 200, 232, 393, 395 dresser (se) 200 durcir 228 durer 134, 480, 498 ébouler (s') 17 écailler 102 écarter ( s’) 220 écarter 220 échanger 106 échapper 408, 409, 410 éclabousser 279, 509 éclaircir 248 éclaircir (s’) 117 éclater 143, 322 éclipser 38 écorcher 549 écosser 102 écouter 37, 38, 48 écouter (s’) 38 écraser 547, 548 écraser (s’) 548 écrire 414, 415, 416, 434 édifier 75, 248 effacer 459, 460 effectuer 139 efforcer (s’) 159 effrayer 432 égarer 364 égarer (s') 310, 311, 364 égayer 128 égayer (s’) 129

égratiner 548, 549 égratiner (s') 549 élaborer 365 élever 95, 96, 393, 511 élever (s') 96, 395 élire 15, 16 éloigner 113, 114 éloigner (s') 114 élucider 248 emballer 193 embarrasser 208, 209 embaucher 21, 22 embêter 317, embrasser 7, 101, 102, 192, 193, 406 embrasser (s’) 193, 406 embrouiller (s') 209 emménager 182, 281 emmener 133, 256, 257 émousser 469 émousser (s') 469 émouvoir 276 empaqueter 193 emparer (s') 101 empêcher 195, 196, 297 empêcher (s’) 196 employer 235, 295 employer (s') 156 empoigner 30 emporter 256, 547 emprunter 198, 256 emprunter (s’) 199 encombrer 208, 209 encourager 47, 209, 210 endormir 8 endormir (s') 7, 8 enduire 511 enduire (s') 511 énerver 136 énerver (s’) 136 enfermer 208 enfermer (s’) 204, 208 enfiler 471 enflammer (s') 28 enfler (s’) 508 enfoncer 54, 56 enfoncer (s') 220 enfuir (s') 162, 409 engager 21,22, 56, 257,

engager (s') 22, 57, 288 engendrer 282 engraisser (s') 217 enlever 125, 163, 360, 361, 412 enlever (s') 102 ennuyer 318, 453 ennuyer (s') 318 enquêter 69 enregistrer 222, 223, 325, 326 enregistrer (s') 223 ensemencer 418 ensevelir 219 entendre 48, 49 entendre (s') 49, 194, 238 enterrer 219, 220 entourer 206 entourer (s’) 206 entraîder (s') 14 entraîner 9, 47, 48, 328 entrebâiller 92 entrer 26,56, 57, 185 , 186, 201, 305, 341 entretenir 173, 236, 456, 496, 498 entretenir (s’) 237 entrouvrir 92 envahir 509 envelopper 241 envoler (s’) 547 envoyer 35, 36, 476, 491, 492 éplucher 102 épointer (s') 469 épouser 64, 257 épousseter 102 épuiser (s') 421, 467 érafler 548, 549 ériger 200, 393 errer 364, 507 escalader 512 espérer 431 essayer 202, 203 essorer 442 essuyer 102,459 essuyer (s') 102, 459, 460 estimer 61 établir 155, 438, 439

établir (s') 439 étaler 144, 232 éteindre 204, 441, 442 éteindre (s') 442 étendre 232 étendre (s') 108, 232, 233 étirer 232 étonner 274 étonner (s') 274, 275 être 12, 26, 33, 52,45, 60, 62, 101,151, 152, 153, 154, 155, 161, 225,245,305, 309,338, 353,354, 362,374, 381, 436, 472, 496, 498, 499,500, 507, 529 être en retard 231 être issu de 348 être pris (saisi) par 149 être sur le point de (+ inf.) 437 étudier 147, 448 étudier (s') 69, 448 évacuer 167 évader (s') 162, 409 éveiller 123, 490 éveiller (s') 490, 491 évincer 220 éviter 137, 150, 151, 162, 306 éviter (s’) 137, 151 examiner 38, 68, 127,138 examiner (s') 290, 448 exaspérer 288 exécuter 139, 140 exercer 324 exiger 69, 70, 331, 427 exister 140 expédier 482, 492 expliquer (s') 141 expliquer 140, 141, 142 exploiter 142, 143 exploser 143 exporter (s') 143 exporter 143 , 144 exposer 144, 145, 146 exposer (s') 145 exprimer 144 exprimer (s') 144

expulser 168 exterminer 131 extraire 412 fâcher 453 fâcher (se) 453, 454 faiblir 423 faire 50,51, 102, 108, 139 143, 149, 153, 154, 155, 159, 160, 170, 189, 205, 206, 258, 263, 276, 277, 292, 295, 307, 317, 324, 344, 346, 348, 351,365, 393, 404, 407, 413, 414, 415, 418, 443, 447, 462, 480, 495, 496, 500, 515, 519 faire abus de 1 faire appel 27, 45 faire attention 306, 506 faire construire 84 faire couper 493 faire demi tour 233 faire engager 21 faire enregistrer 222 faire entrer 56, 187 faire fondre 469 faire frire 324 faire froid 149 faire grâce de 174 faire griller 324 faire grossir 217 faire inscrire 486 faire la fête 309 faire la moisson, les vendanges 98 faire marquer 262 faire mûrir 75 faire nettoyer 107 faire passer 485 faire peur 432 faire remuer 276 faire réparer 376 faire revenir 233 faire rôtir 161 faire savoir 24, 80 faire sécher 519 faire semblant (de) 326 603

faire (un faux ) serment 246 faire sombre 237 faire son apparition 26 faire sortir 123, 412, 413 faire suite à 516 faire traiter / soigner 479 faire transporter 477 faire (se) 147, 148, 158 faire (se) admettre 186 faire (se) attendre 250 faire (se) connaître 11 faire (se) construire 85, 395 faire (se) couper 493 faire (se) cuire 75 faire (se) du mal 349 faire (se) des soucis 219 faire (se) embaucher 57 faire (se) engager 21 faire (se) installer 181, 351 faire (se) loger 471 faire (se) mal 255 faire (se) opérer 294 faire (se) peur 432 faire (se) passer pour 108 faire (se) une renommée 67 faire (se) tard 149 falloir 438, 483, 484 fâner (se) 488 farcir 510 fatiguer (se) 289 fatiguer 288 faufiler (se) 445 feindre 149 fêler (se) 92 féliciter 149, 150 féliciter (se) 150 fendiller (se) 92 fendre 92, 430 fermenter 155 fermer 121, 204, 208 fermer (se) 204, 205, 208 ficeler 251, 252 figurer 26, 185 filtrer 445 filtrer (se) 445 finir 203, 421, 466, 467 604

fixer 155, 156, 438, 439 fixer (se) 156, 244 flairer 275 flairer (se) 275 flotter 319, 320 foncer 169 fonder 56, 92, 214, 215, 231, 232 fonder (se) 232 fondre 469, 470 forcer 159, 428 forcer (se) 428 former 14, 15, 84, 157, 158, 328 former (se) 15, 84, 158 fortifier 227 fouler 449 frapper 54, 108, 189, 190, 255, 481 freiner 160 frémir 489 frire 324, 325 frissonner 489 frotter 160, 161 frotter (se) 161 fuir 103, 162, 547 gagner 67, 101, 131, gagner (se) 68 garder 268, 269, 303, 304, 305, 306, 437, 496, 497 garer 296 gaspiller 396, 397, 468 gâter (se) 446 geler 215, 216 gémir 166 gercer 92 gérer 82 gésir 545 gifler 471 glisser 17, 56, 445, 458 gonfler 508 gonfler (se) 508, 509 goûter 170 graisser 511 grandir 95, 264 gravir 512, 513 griffer 548, 549 grignoter 397

griller 35 grimper 512, 514 gronder 71 grossir 95, 217 guérir 410, 486, 534, 535 guetter 505 guider 82 habiller 192 habiller (s') 192 habiter 254, 255, 291, 437, 480 habituer (s') 240 hacher (menu) 468 hacher (se) 468 haïr 514 harmoniser (s') 271 hâter 169 hâter (se) 169 hausser 107, 263, 393, 511 hésiter 146, 211 heurter 189, 190, 255, 256 heurter (se) 190, 229, 256 hisser 200 hocher 107 huiler 511 hurler 501 il y a 52, 140, 151, 197 imaginer (s') 94, 176, 177, 205, 214 imiter 177, 178 immiscer (s') 19,183 impliquer 330 importer 9, 85, 86 importuner 116 imposer 178, 179, 366, 368 imposer (s’) 178, 179 inciter 188 inclure 102 incomber 499 indiquer 32, 179, 180, 262 initier 187 injecter (s') 187 innonder 213, 216 inquiéter 218, 219, 453 inquiéter (s') 219 inscrire 107, 485, 488 insinuer (s') 445 insister 180, 181, 441

installer 43, 92, 181, 182, 214, 351 installer (s') 44, 182, 281, 439 interdire 184, 185, 296 interdire (s’) 185 intéresser 182 intéresser (s’) 182, 183, 524 interpréter 139, 243 interroger 37, 38 intervenir 183, 184, 295 introduire 56, 186, 187 introduire (s’) 187 inventer 176 investir 56 inviter 187, 188 irriter 136 jeter 35, 36, 53, 108, 481, 482 jeter (se) 36, 37, 378,405, 482, 522 jouer 60, 66, 243, 244, 379 juger 245 juger (se) 245, 246 jurer 59, 246, 247 jurer (se) 246 kidnapper 163, 360, 361 lâcher 36 laisser 249, 250, 344, 489 laisser / faire tomber 417 lamenter (se) 315 lancer 35, 36, 53, 108 lancer (se) 36 larguer 36 laver (se) 429, 430 léguer 105, 249, 489 leser 47 lessiver 429 lever 393, 394, 395, 416 lever (se) 361, 395, 417 lézarder 91 libérer 167 lier 252 ligoter 252 lire 73,74, 167 lire (se) 74 loger 97, 496 louer 251

lutter 259 maigrir 423, 424 maintenir 268, 269 maintenir (se) 269 maîtriser 322, 440 maîtriser (se) 440 majorer 263, 264 manger 266, 267 manier 507 manifester 261, 262 manifester (se) 261, 262 manquer 170, 253, 254, 309, 310 marcher 63, 270, 271, 465, 506 marier 64, 226 marier (se) 64, 226 marquer 223, 224, 262, 263 maudire 59 méfier (se) 151 mélanger 18, 209 mêler 18 mêler (se) 18, 57 menacer 18, 437 mener 82, 90, 133, 134, 324, 480 mentionner 19, 20, 222, 320, 321 mentir 273, 274 mentir (se) 274 mériter 103, 272 mesurer 223, 265, 266 mesurer (se) 266 métamorphoser (se) 326, 412 mettre 27, 32, 43, 44, 56, 115, 186,192, 280, 350, 351, 394, 452, 511 mettre bas 148, 282 mettre dehors 36 mettre en marche 322 mettre (se) à 27, 31, 44, 57, 202, 351, 352 mettre (se) debout 395 mettre (se) en marche 321 mettre (se) en route 322 modifier 410

monter 55, 95, 232, 395, 451, 452, 511, 512, 513, 514 montrer 32, 33, 180 montrer (se) 33 moquer (se) de 365 moucher (se) 451, 459 mouler 494 mourir 134, 279, 280, 311 multiplier 221 mûrir 75 murmurer (se) 459 muter 280, 411 nager 222, 319 naître 282, 283 neiger 284 nettoyer 102, 418 niveler 211 nommer 148, 285, 286, 550 noter 223, 224, 486 nouer 252 nourrir 172, 173 nourrir (se) 173 noyer (se) 213, 214 obéir 37, 38 obliger 159, 178, 287, 422 484 obliger (s') 288 obséder 159 observer (s') 518, 519, 289, 290, 381, 517, 518 obtenir 131, 148, 256, 290, 291, 344 obtenir (s') 291 occuper 291 occuper (s') 217, 292 offenser 359, 453 offrir 105, 109, 133, 293, 479 offrir (s') 109, 293 opérer 294, 295 opposer 297 opposer (s') 297, 298 ordonner 78, 322 organiser 298 organiser (s') 298, 299 orner 197 605

oser 211 ôter 125, 412, 413 oublier 502,503, 504, 505 ouvrir 117, 120 ouvrir (s’) 117 paraître 25, 26, 33, 301, 302, 303 parcourir 147, 149, 442, 443, 506 pardonner 174, 175 pardonner (se) 175 parer 137 parer (se) 197 parler 127, 237, 320, 323 539, 540, 541, 542, 543 partager 194, 300 partager (se) 195 participer 300 partir 152, 316, 317, 321, 405 parvenir 443 passer 106, 162, 308, 319, 486, 487, 488, 489 passer (se) 121, 230, 254, 308, 309 pasticher 177, 178 payer 313, 314, 315 payer (se) 315 peigner 309 peigner (se) 309 peindre 106, 147, 214, 398, 539 pencher (se) 317 pendre 46 pénétrer 305, 443 penser 93, 94, 165, 166, 426 perdre 309, 310, 311, 364, perdre de vue 424, 504, 505 perdre (se) 310, 311 périr 311 permettre 215, 307 permettre (se) 307 persister 134, 440, 441, 480 persuader 89 persuader (se) 89 606

peser 26, 51, 66, 67, 266 peser (se) 67 pétrir 159, 160 piquer 520 placer 43, 129 plaindre 315 plaindre (se) 315, 316 plaire 312, 313 plaire (se) 313 planter 54 pleurer 315, 316 pleuvoir 319 plier (se) 317 plonger 37 porter 133, 352, 353, 476, 496, 507, 508 porter atteinte 47 porter plainte 366, 367 poser 350, 351, 394, 481 poser (se) 44 posséder 51, 322, 440 pourchasser 507 pourchasser (se) 16 poursuivre 87, 168, 507, 515, 517, 518 poursuivre (se) 87, 169 pousser 95, 196, 209, 210, 349 pouvoir 353, 354 pouvoir (se) 303 parjurer 246 pratiquer (se) 324 précipiter 169 précipiter (se ) 378 préciser 439 prédisposer 209 préférer 326, 327 prendre 7, 31, 256, 257, 340, 341 prendre des risques 396 prendre du poid 67 prendre en charge 237 prendre fin 467 prendre froid 356 prendre garde 306, 524 prendre la place de 291 prendre le parti 25 prendre le repas 267 prendre place 44

prendre racine / un goût 341 prendre soin 217, 525 prendre (se) 31, 101, 257 préoccuper 159, 160, 218 préoccuper (se) 160 préparer 147, 157, 327, 328, 329 préparer (se) 329 prescrire 180 présenter (se) 102, 108, 145, 199, 200, 214, 215, 334, 335, 336, 368 préserver 150, 151, 441 presser 26, 169, 442 presser (se) 169 prétendre 330, 331, 456 prêter 104, 198 prêter attention 3 prêter (se) 199 prévenir 24, 333, 334 prévoir 331, 332, 333 prier 398, 399 priver (de) 254 produire 343, 344 produire (se) 344 proférer des blasphèmes 59 profiter 142, 344, 345 projeter 36, 53 prolonger (se) 87, 134 promener 318, 319 promener (se) 318, 319 promettre 31, 345, 346 promettre (se) 346 promouvoir 50 prononcer 434 prononcer (se) 171 propager (se) 233 proposer 346, 347, 348 proposer (se)57, 347 protéger 25, 150, 305 protéger (se) 25, 151, 306 prouver 33, 133, 438 provenir 348, 472 provoquer 92, 282, 343, 348, 349 provoquer (se) 349

publier 349, 350, 419 punir 306 purger 139 quereller (se) 71 quitter 250, 300, 301,316, 424 rabrouer 377, 378 raccomppagner 226 raconter 322, 323, 324, 434 raisonner 245 ralentir 160 ramasser 10, 98, 393, 394, 444 ramper 465 ranger 43,129, 433 râper 355 rappeler 19, 20 rappeler (se) 19, 20 rapporter 344 rapprocher 29 rapprocher (se) 30 raser 355 raser (se) 355 rassembler 10 rassembler (se) 10, 444 rassurer 252 rater 131, 170, 309, 310 rattacher (se) 252 rattraper 13 ravir 360 rayer 459, 549 rayer (se) 549 réaliser 139, 196, 210, 307, 365 réaliser (se) 197, 366 recaler 382, 482, 483 recevoir 63, 229, 337, 338, 339, 478 réchapper 403, 404 réchauffer 200, 201, 205 rechercher 65, 68 réclamer 69, 330, 331, 366 recoller 253 récolter 98 recommander 180, 367, 368 reconcilier (se) 194

reconnaître 100, 113, 368, 369 reconnaître (se) 369 reconstituer 372 recouvrir 2, 44, 192 recueillir 10, 98 rédiger 414 redoubler 376 redouter 466 redresser (se) 211, 212 réduire 273, 370, 371, 372, 407, 408 réduire (se) 371 refaire 372 refaire (se) 372 réfléchir 166, 383, 524 refouler 382 refroidir 356 refroidir (se) 356 refuser 372, 373,382, 383, 537, 544 refuser (se) 373 regarder 342, 343, 505 , 506, 518 regarder (se) 343, 506 régler 427 regretter 373, 374 rejeter 382 rejoindre 13, 340 réjouir 59 réjouir (se) 60, 268 relâcher (se) 423, 424 relever 394, 499 relier 252 reluire 258 remarquer 289, 290 remercier 277, 278 remettre 17, 104, 108, 200, 325 remettre (se) 149, 372 remonter 233, 513 remplacer 220 , 221, 411 remplir (se) 510 remplir 79, 210, 408, 508, 509, 510, 511 remporter 67, 290, 338 remuer 276, 489 rencontrer 228, 229 rencontrer (se) 229, 526

rendre 383, 384 rendre de bonne humeur 129 rendre heureux 60, 148 rendre malade 191 rendre fort 227 rendre visite 148, 536, 537 rendre (se) 270, 271, 325, 384 rendre (se) compte 249, 290, 341,365, 491 renforcer 227, 433 renifler 275 renifler (se) 275 renoncer 250, 375 rentrer 57, 234, 388, 444, 445,526, 527, 530 renverser 63,233, 482, 521, 522 renverser (se) 363,364 renvoyer 17 répandre 521 réparer 375, 376 repasser 40, 63 repeindre 539 répéter 376, 377 répéter (se) 377 replier 210, 211 répondre 361, 362, 363 répondre (se) 363 reposer 55, 232, 292 reposer (se) 292 repousser 382 repousser (se) 383 représenter 84, 262, 379 reprocher 380 reprocher (se) 380 reproduire 222 réserver 296, 386, 390, 497 réserver (se) 390, 391 résilier 400 résister 391, 392, 454, 498, 499 résoudre 392 respecter 381, 515 respecter (se) 381 respirer 450 ressembler 30, 418 607

ressentir 422 rester 269, 357, 358, 359, 409, 436, restituer 384 restreindre 370 rétablir (se) 372 retarder 231 retenir 222, 257, 296, 297, 384, 385, 386, 387, 390, 391, 394, 412, 413495, 496,497 retirer (se) 385,472 retourner 233, 234 retransmettre 474, 475 retrouver 165 retrouver (se) 320 réunir 10 réunir (se) 10, 444 réussir 13, 31,190, 485, 387, 388 revasser 535 réveiller 123, 416,490 réveiller (se) 117, 123, 124, 417, 490, 491 révéler (se) 133 revendiquer 70, 366 revenir 62, 103, 234, 357, 388, 389, 499, 527 rêver 535, 536 revêtir 241 révoquer 220 rire 365 risquer 18, 396 rivaliser 236 rompre 400 rompre (se) 401 ronger 397 ronger (se) 398 rougir 28, 398 rouler 169, 270,271,464 rouler (se) 464 ruer (se) 36, 378 saisir 30,101,430 salir 279 salir (se) 279 saluer 402, 403 saluer (se) 403 satisfaire 59, 277, 406, 407 608

sauter 35, 37, 404, 405, 485 sauver 403, 409, 410 sauver (se) 162, 403 savoir 460, 524 scintiller 444 sécher (les classes) 162 sécher 519, 520 secouer 54, 417 secouer (se) 418 sembler 33, 301, 302, 303 semer 418 sentir 275, 422 sentir (se) 423, 461 seoir 437 séparer 122, 194 séparer (se) 122, 123, 401 serrer 101, 206, 444, 495 serrer (se) 445 servir 156, 157, 419, 420, 478 servir (se) 156, 157, 235, 420 signaler 367 signer 419 signifier 225 situer 165 soigner 217, 477, 478, 479 solliciter 70, 427, 428 sonner 54, 452, 453 sortir 175, 176, 395, 412, 413 souffler 54, 450, 451, 458 souffler (se) 459 souffrir 73, 449 souhaiter 131, 132 soulever 393, 394, 472 soulever (se) 395 souligner 448, 449 soupçonner 57, 58 sourire 546 soustraire 408 soutenir 11, 14, 106, 432, 433, 454, 456 soutenir (se) 434 souvenir (se) 20 stipuler 332, 333 stopper 296 subir 213, 450

subsister 140 subvenir 237 succéder 516 sucer 451 suffire 13, 14 suicider (se) 294 suivre 37, 479, 500, 515, 516, 517, 518, 519 supporter 213, 216, 450, 454 supporter (se) 450, 455 supposer 58, 330 supprimer 121, 463 surélever 200 surgir 189 surmonter 241 surpasser 236 surprendre 31, 189, 274, 275, 340 surveiller 305, 306, 455, 517 survenir 183, 230 suspecter 57, 58 suspecter (se) 58 soutenir 457 tâcher de 422 tailler 39 taire (se) 462 taper 34, 55, 414 teindre 538, 539 téléphoner 453, 465, 466 téléphoner (se) 453 tendre 232, 468 tenir 46, 201, 495,496,497, 498, 499 tenir sa promesse 381 tenir sa langue 462 tenir (se) 436, 458, 500 tenir (se) debout 437 tenter sa chance 243 terminer 203, 421 terminer (se) 203, 204, 442, 467 têter 451 tirer 123, 167, 283, 410, 413, 470, 471 tirer au clair 248 tirer (s'en) 404 tolérer 215, 216, 454

tomber 62, 97, 107, 250, 253, 283, 284, 481,482 tomber d’accord 88, 438 tomber malade 191, 192 tondre 493 tonner 492 tordre 449 tordre (se) 159, 464, 469 torturer 73 toucher 46, 47, 276, 228, 283, 337 tourmenter 26, 73, 218 tourner 233, 240, 446, 449, 494 tourner (se) 212, 234, 449 tracasser 449 trahir 226, 533 traîner 464, 471, 545 traîner (se) 465 traiter 148, 477, 478, 479 trancher 392 tranquiliser 253 transcrire 485 transférer 280, 411, 485, 486 transformer 326, 372, 472, 473 transformer (se) 125, 326, 412, 473 transmettre 474 transmettre (se) 475 transpercer 487, 547

transporter 133, 353,476, 477, 485, 512 transporter (se) 477 travailler 258, 259, 278, 279, 295, 437 traverser 442, 443, 487 trébucher 196 trembler 489, 490 tricher 226 tricoter 148, 258 trimbaler 465 triompher 242 tromper 226 tromper (se) 170, 227, 364 trouver 107, 164, 165, 177, 283, 525 trouver (se) 12 , 140, 165, 283 traverser 489 tuer 131, 293, 294, 502 tuer (se) 294, 502 unir 64 user (s') 469 user 157, 398, 469 utiliser 129, 156, 157, 235, 236, 295 utiliser (s') 157, 235 vaciller 489 vaguer 319 vaincre 54, 129, 241, 242 valoir 272, 273

vanter 251 vanter (se) 251 vendre 106, 532, 533, 534 vendre (se) 534 venir 348, 516, 526, 527, 528, 529, 530 verifier (se) 530, 531, 532 verser 493, 494, 521 verser (se) 493 vidanger 167 vider 167, 168 vider (se) 167 vieillir 191 viser 212, 517, 518 visiter 536 vivre 140, 479, 480, 481 voiler 38 voir 101, 289, 290, 320, 545 voir (se) 522, 523, 524, 525, 526, 536, 546 voler 163, 270, 360, 546, 547 voltiger 547 vomir 522 voter 383, 488 vouloir 131, 132, 182, 537, 543, 544 vouloir (se) 537 voyager 62, 63 y tenir 454

609

Limba italiană abbandonare 250, 301, 375 abbassare 77, 104, 317, 408 abbassarsi 68 abbattere 363 abbottonarsi 203, 204 abbracciare 101, 102,193 abbracciarsi 193 abbrustolire 325 abitare 254, 255, 437 abituarsi 240 abolire 121 abusare 1 accadere 230, 344 accampare 182, 472 accamparsi 182 accarezzare 267, 268 accavacciarsi 445 accendere 28, 205 accendersi 28, 205 accennare 320 accettare 1, 2, 5, 6, 338, 339, 544 accettarsi 2, 6 accogliere 29, 229, 338, 478, 479 accomodarsi 44, 194 accompagnare 82, 133, 225, 226, 308 accontentare 193, 277 accontentarsi 277 accorciare 273, 407 accordare 4 accordarsi 4 accorgersi 290, 341 accumulare 11 accumularsi 11 accusare 4 accusarsi 4 accedere 68 acquistare 63, 64, 67, 97, 131 acuirsi 40 addizionare 11 addizionarsi 11 addobbare 197 addormentare 7,8

addormentarsi 7, 8 adempire 210 aderire 341 adoperare 235, 295 (ad)ornare 197 adottare 7 affermare 11, 331, 435 affermarsi 11, 366 afferrare 30 affezionarsi 252 affidare 207 affilare 39 affilarsi 40 affogare 213 affondare 220 affrettare 169 affrettarsi 169 affrontare 45 aggiungere 5, 79 aggrapparsi 31, 500 aggrovigliare 208 aggrovigliarsi 209 agire 295 agitare 107, 276, 417 aiutare13, 14 aiutarsi 14 allaciare 252 allentare 424 allentarsi 424 allevare 95 allevarsi 96 allontanare 113, 114,168 allontanarsi 114 allungare 232 allungarsi 95 alzare 107, 393, 394, 416 alzarsi 200,395, 417 amare 188 amareggiare 237 amarsi 188 ammalarsi 191, 192 ammazzare 293, 294 ammazzarsi 294 ammettere 6, 46, 264, 338, 339 ammettersi 6, 186 amministrare 83

ammirare 5 ammirarsi 5 ammontare 395 andare 103, 108, 133, 134, 270, 271, 506, 508 andare a 316 andare a fare 57 andare a letto 97 andare a male 446 andare bene 88 andare d’accordo 238 andare in giro 507 andare stretto 444 annalizzare 138 annegare 213 annegarsi 214 annoiare 317 annoiarsi 318 annoverare 285 annunciare 22, 23, 24 annunciarsi 24 annusare 275 annusarsi 275 anticipare 50 appaltare 21 apparire 25, 26, 33,189 appartenere 24, 498, 499, appassire 488 appendere 46, 351 appendersi 46 applicare 27 applicarsi 27,28 appoggiare 389, 432, 433 appoggiarsi 433, 434 appprodare 472 apprendere 12 apprezzare 170 approfittare 142, 344, 345 approvare 29 appuntare 39 aprire 117, 120, 122, 214 aprirsi 117, 120 arrabbiarsi 136, 453, 454 arrampicarsi 514 arrendersi 325 arrestare 204, 340, 394

arretrare 385 arrivare 12, 13, 428, 429, 443, 526, 527, 528, 529, 530 arrivare al punto 13 arrivarsi 13 arrossire 28, 398, arrostirsi 325 arruolarsi 22 asciugare 451 asciugarsi 459, 519 ascoltare 37, 38, 48 ascoltarsi 38 aspettare 44, 45 aspettarsi 45 aspirare 468 assaggiare 170 assaggiarsi 170 assegnare 3 assentarsi 254 assicurare 207 assicurare 40, 41, 42, 92 assicurarsi 40, 41, 42, 207 assolvere 210 assomigliare 418 assomigliarsi 418 assumere 21 assuntare 257 attacare 45, 47, 75, 76, 253 attacarsi 32, 46, 253, 341, 500 attardarsi 231 attechire 341 attirare 47, 48 attirarsi 48 attorcigliare 449 attrarre 48 attraversare 442, 443, 485, 487, 489, 506 augurare 150 aumentare 95, 221,263, 264, 393, 511, 513, auscultare 37 autodenunziarsi 112 autorizzare 29 avanzare 50, 199 avanzarsi 50 aver paura 432 612

avere 51, 52, 53, 153, 495 avere bisogno 484, 485, 543 avere cura di 217 avere fiato 450 avere già promesso 31 avere il sospetto 57 avere la voglia 35 avere mal (e) 134 avere paura 466 avere pietà 213 avvalersi 157 avvenire 516 avvertire 334, 475 avviare 321 avviarsi 22 avvicinare 29, 30 avvicinarsi 30 avvisare 23, 24, 435 avvolgere 101 avvolgersi 241 azzanare 31 azzeccare 283 baciare 406 baciarsi 406 badare 524 bagnare 429 ballare 243, 341 balzare 404 barrare 226 basare 56 basarsi 55, 232 bastare 13 battere (sul / contro) 54, 55, 255, 417, 443 battere gli occhi 75 bendare 252 bere 58, 59 biasimarsi 246 biforcarsi 122 bisognare 483 bloccare 216, 296 bocciare 483 bollire 155 brillare 258, 444 bruciare 34, 35, 161, 520 bruciarsi 34, 35, 161 bussare 54

buttare (via) 35, 36, 53, 481, 482 buttarsi 37, 482 cacciare 168 cadere 62, 283, 481 calare 76, 77, 407 calciare 255 calcolare 61, 426 calcolarsi 61, 124 calmare 193, 194, 252 calmarsi 253 calpestare 63 cambiare 410, 411, 412, 472, 473 camminare 63, 270, 271, 506, 507 cancellare 459 cancellarsi 460 cantare 65,66 cantarsi 66 capire 237, 238, 239, 305, 337 capirsi 238 capitare 283, 284, 386 cardare 309 caricare 201, 202, 233, 234, 514 catturare 360 causare 92, 344, 348 cavare 412 cavarsi 175 cazzare (contro) 256 cedere 68 celebrare il funerale di 219 cercare 64, 65, 505, 507 cercarsi 65, 202 cessare 203, 436, 486 chiamare 72, 73, 286, 427, 446, 447, 452, 550 chiamare 427 chiamarsi 72, 73, 286, 447, 453, 550 chiarire 248, 248 chiedere 69, 70, 71, 234 , 235, 399, 427, 428, 543 chiedersi 235 chiudere 43, 121, 203, 204, 208,

chiudersi 204, 205, 208 cicatrizzare 535 cintarsi 206 circolare 271 circondare 206 circondarsi 206 cogliere 168 colare 103 , 445 collare 494 collocare 43 colmare 509,510 colorare 398, 539 colpire 189 colpire 55, 108, 189, 255, 283, 481 colpirsi 47 coltivare 98 coltivarsi 99, 148 comandare 77, 322 combattere 259, 260 cominciare 31 commemorare 321 communicare 80, 81 commuovere 276 comparire 189 competere 236 compiacere 150 compiangere 315 compiangersi 315 compiere 147, 196, 210 compilare 79 completare 79 completarsi 79 comporre 157 comportarsi 83, 353 comprare 99, 100, 256, 257 comprarsi 99,100 comprendere 101, 102, 337 comunicare 23, 24, 91,475 concedere 3, 6, 7, 107, 126, 215, concedersi 3, 4, 42, concentrare + neg. 244 concentrare 81 concentrarsi 81 concordare 4 condannare 81, 82

condensare 407 condonare 174 condonarsi 175 condurre 82, 134, 353 confermare 227 confesare 264, 265, 434 confesarsi 265 confezzionare 148 confinare 108 confondere 18, 209 confondere 209 confrontare 78, 79 congelare 216 congratulare 149 conoscere 100, 460, 461 conoscersi 101, 461 conquistare 67, 96, 97 conquistarsi 97 consegnare 104, 325 consentire 307 conservare 303, 497 conservarsi 304 considerare 83, 331, 426 considerarsi 83 consigliare 367, 368, 421, 422 consolare 194 consolarsi 268 consolidare 227 costituire 84, 86, 262 costituirsi 84 costruire 85, 393 costruirsi 75, 84, 85 consultarsi 422 consumarsi 469 contare 55, 85, 86, 284, 285, 426 contarsi 86 contenere 86, 101 contestare 45 continuare 86, 87 contraffare 326 contribuire 87 contribuirsi 87 controllare 531 controllarsi 455 convenire 62, 88 convenirsi 88 convincere 89, 124

convincersi 89, 90 convingere 248 coprire 2, 3, 44, 241 coprirsi 2, 3, 510 coricare 97, 458 coricarsi 97 correggere 90, 212 correggersi 90, 212 correre 16, 162, 169, 378 correre dietro 405 corrersi 16, 17, 163 corrispondere 91 corrodere 397 costare 91 costatare 165 costituire 157 costringere 159, 287, 422 costrirsi 395 costruire 75, 84 creare 75, 84, 92, 93, 148 crearsi 93, 232 credere 93, 94, 166, 460, 480 credersi 94, 176, 426 crepare 92 creparsi 92 crescere 67, 95, 264, 395 criticare 96 criticarsi 96 cucire 75, 76 cuocere 34, 35, 75 cuocersi 75 curare 236, 477, 478, 479, 525 dar da mangiare 173 dare (buon giorno) 105 dare (uno schiaffo/ un pugno) 471 dare 3, 104, 105, 106, 107, 108, 126, dare fastidio 116 dare moglie a dare moglie 64 dare una soddisfazione a 277 dare una spinta 195 dare una spolverata 418 daresi in prestito 199 darsi (precedenza) 3 613

darsi 108 darsi delle arie 500 darsi il caso 284 darsi pena 73 decidere 88, 109, 110, 171, 172 decidersi 110, 111, 171, 213 decorare 197 decorrere 103 dedicare 109 dedicarsi 109 dedurre 408 degustare 170 deliberare 171 delimitare 263 deludere 226 denunciare 111, 112, 366, 367 denunciarsi 367 denunziare 112 deporre 115 depositare 115 depositarsi 115 derivare 527 descrivere 118, 119 descriversi 214 desiderare 131, 132 desiderarsi 132 designare 180 destare 123, 490 determinare 124, 148 detestare 514 dettare 126 dettarsi 127 dovere 108, 109 dirsi 321, 324 dichiarare 11, 111, 112, 265 dichiararsi 112 difendere 24, 25, 150 difendersi (da) 25, 151, 306 differenziarsi 113 diffondere 522 diffondersi 320 dimagrire 423, 424 dimenticare 503, 504, 505, 614

dimenticarsi 504, diminuire 273, 370, 371, 408, 423, 424 dimostrare 32, 133, 438 dimostrarsi 33, 133 dipendere 46, 114, 115, 499 dipindre 147 diradarsi 397 dire 80, 434, 435, 543, 549, 550 dire di no 373 dirigere 82 dirigersi 212 dirsi 435, 436 disapprovare 82 disarcionare 363 discendere 472 discutere 127 discutersi 127 disegnare 119 disegnarsi 119 disertare 162 disfare 120 disfarsi 120 disperdere 397 dispiacere 135, 374 disporre 129, 130 dispperdersi 397 dissipare 396, 397, 468 dissipare 71 distaccare 122 distendersi 97 distingersi 444 distinguere 112, 113 distinguersi 113 distribuire 194 distruggere 121, 130, 131, 549 disturbare 116 disturbarsi 116 diventare 13, 125, 149, 176 diventare fine 40 diventare secco 519 divertire 130 divertirsi 129, 130, 130 dividere 194 dividersi 122, 195

domadare 234, 235 domandarsi 235 domare 440 dominarsi 440 dorare 451 dormire 132 dovere + inf. 516, 517, 519 dovere 483, 484 dubitare 211 durare 134, 440, 498 effettuare (la diagnosi) 438 elaborare 14 eleggere 15, 16 elevare 394 elevarsi 200 elogiare 251 entrare 57, 185, 186, 201, 305 erigere 200, 393 esalare 275 esaminare 68, 138, 233 esaminarsi 448 esaudire 406 eseguire 35, 139, 139, 140, 515 esercitare 324 esigere 69, 366 esistere 140, 146, 366 esitare 146, 211 espellere 168 esplodere 143 esporre 144, 145, 200 esporsi 44, 145, 146 esportare 143, 144 esprimere 144 esprimersi 144 essaminare 447 essere 12, 33, 51, 52, 62, 140, 151,152, 153, 154, 353 essere assente 253, 254 essere bene 62, 103 essere contento 60 essere conveniente 103 essere di competenza 498 essere divisibile 195 essere felice 60 essere giusto 103

essere in grado di 337 essere in ritardo 231 essere insediato 156 essere lieto 60 essere morto 134 essere necessario 483, 484 essere nominato 156 essere originario 472 essere possibile 538 essere raccomandabile 180 essere responsabile 362 essere ricoperto 292 essere situato 165 essere sufficiente 13 essere+adj. 507 essicare 519 estendersi 233 estinguersi 442 estirpare 424 estrarre 412, 413 evacuare 167 evadere 409 evidenziare 448 evitare 137, 150, 151, 162 evitarsi 137, 151 fabbricare 139 facere 258 far addormentare 8 far arrabbiare 453 far bollire 154, 155 far capire (a) 248 far di conto 427 far girare 240 far ingradire 263 far parte 498 far passarsi per 108 far riscaldare 205 far ritardare 231 far rotolare 464 far segnare 262 farcela 454 fare (fare sport) 107 fare (il raccolto) 98 fare (sonno, sete, fame, male) 154 fare 147, 148, 149, 153, 343, 344, 365, 415, 500 fare abuso 1

fare ammalare 191 fare arrabbiare 136 fare assumere 21 fare attenzione 506 fare cadere 417, 482 fare capo 24 fare cenno (di) 320 fare contento 59 fare entrare 56, 187 fare felice 59 fare festa 309 fare fredo 148, 149 fare i conti 427 fare il giro 206 fare in tempo 31 fare la barba 355 fare la guardia 305 fare l'appello 404, 447 fare lo spoglio 284 fare nascere 282 fare progressi 50 fare riposare 292 fare un salto 378 fare una passeggiata 319 fare uscire 412, 413 fare uso di 235 fare verifica 531 fare visita 536 fare+inf 351 fare+vb 348 fare dormire 97 fare male 55 fare maturare 75 farsi (gli auguri) 8 farsi (sera) 250 farsi 125, 148, 158 farsi appello 27 farsi assumere 21, 57 farsi buio 237 farsi dei regali 109 farsi del male 349 farsi installare 182 farsi la barba 355 farsi l'appello 447 farsi male 255 farsi paura 432 farsi spettacolo 244 farsi tardi 149 farsi un nome 67

farsi visita 537 fasciare 252 faticare 73 ferire 359, 360, 397, 463 ferirsi 360, 463 fermare 295, 296, 386 fermarsi 203, 297, 436, 462, 470 filtrarrsi 445 fingere 326 fingersi 326 finire 421, 466, 467 far finta 149 firmare 419 fissare 155, 439 fissarsi 156 fiutare 275 foderare 214, 241 fondare 56, 92, 215, 231, 232 fondarsi 56, 232 fondere 469, 470, 493, 494 formare 14,15, 157, 158 formarsi 15, 158, 159 formulare auguri 150 forzare 159 fracassare 547 franare 17 frangersi 431 frenare 160 frenarsi 160 friggere 324, 325 frugare 507 fruire 60 fuggire 162, 409 fulminare 35, 481 galleggiare 319 garantire 41 gelare 215, 216 gemere 166 gestire 83 gettare 35, 36, 53, 481, 482, 522 gettarsi 36, 37, 378, 482 giacere 545 giocare 243, 244 girare 233, 240, 464, 494, 506, 507 girarsi 212, 449 615

girovagare 364 giudicare 83, 245 giudicarsi 245 giurare 246, 247 giustiziare 139 godere 60 gonfiare 508 gonfiarsi 508, 509 graffiarsi 549 grattuggiare 355 gravare 26 gridare 501 guadagnare 67, 68 guardare 342, 343, 505,506, 518, 525 guardarsi 343, 506 guarire 149, 534, 535 guarirsi 410 guastarsi 446 guidare 82 guidarsi 83 gustare 170 ideare 177 imballare 193 imbarazzare 208 imbrogliarsi 209 imburrare 511 imitare 177, 178 imitarsi 178 immaginare 176 immaginarsi 176, 177, 205, 526 immischiare 18 immischiarsi 18, 19, 183 impachettare 193 impadronirsi 101 imparare 239, 240, 339 impastare 159, 160 impaurirre 432 impedire 184l, 185, 195, 196, 297 impegnarsi 22, 288 impiegare 156 impligliarsi 341 imporre 178, 179, 368 imporsi 178, 179 importare 9, 85 imprecare 59 impugnare 45 616

incantare 360 incendiarsi 28 inchinarsi 317 inciampare 196 incitare 349 incollare 253 incominciare 202 incontrare 228, 229, 270 incontrarsi 228, 229 incoraggiare 457 incrinarsi 92 indagare 69 indebolire 424 indicare 32, 33, 179, 180, 262 indirizzare 8 indirizzarsi 9 individuare 113 indossare 192, 352, 353 indovinare 166 indurarsi 228 indurre 124 infilare 56, 445, 471 informarsi 524 infrangersi 190 ingannare 226, 227 ingannarsi 227 ingegnarsi 73 inghiottire 216, 217 ingombrare 208, 209 ingradire 263, 264 ingrassare 217 ingrassarsi 217 iniziare 187, 202, 321 innervosire 136 inoltrare 8, 115, 199 inondare 213 inscrire 110 insegnare 236, 325, 239, 240 inseguire 168, 507 , 517, 518 inserirsi 341 insistere 180, 181, 441 insistire 441 installare 181 installare 182 installarsi 182 istituire 92

intavolarsi 22 intendersi 194, 238, 337 intentare 245 interessare 182, 183 interessarsi 182, 183, 292 interpretare 243 interrogare 37,38 intervenire 183, 184, 295 intestare 486 intraprendere 21 intrattenersi 237 intravedere 545, 546 introdurre 56, 186, 187 introdursi 187, 445 intromettersi 57 intuire 166, 167 invadere 101 invecchiare 191 investire 56, 63, 255 inviare 8, 476 invitare 72, 187, 188 inzaccherare 509 ipotizzarsi 330 irritare 453 iscrivere 107, 486, 488 istituire 351 lambiccarsi 160 lamentarsi 315, 316 lanciare 36 lanciarsi 36 lasciare 134, 249, 300, 301 lasciarsi 250 lasciarsi coinvolgere 22 lasciare cadere 409 lavare (-si) 429, 430 lavorare (ai ferri) 258 lavorare 258, 259, 278, 279 ledere 47 ledersi 47 legare 251, 252, 340 leggere (le carte) 167 leggere ( a la mano) 167 leggere (nel caffé) 167 leggere 73, 74 leggere il futuro 167 leggersi 74 lessarsi 155

levare 417 litigare 71 lodare 251 lodarsi 251 logorare 398, 469 logorarsi 469 lottare (contro) 259 lubrificare 511 luccicare 258 lucidare 106, 107, 160 macchiare 279, 509 macerare 469, 470 maledire 59 mancare 170, 253 mandare 199, 491, 492 mangiare 266, 267 manifestare 261, 262 manifestarsi 189, 261, 262 mantenere 173 mantenere 173, 236, 237, 268, 269, 303, 456, 495, 496, 497, 498 mantenersi 237, 269, 500 marcare 262, 263, 224 maturare 75 memorizzare 386 menare 136 mentire 273, 274 menzionare 19, 320 meravigliare 274 meravigliarsi 275 meritare 103, 272 mescolare 18 metere da parte 296 mettere 43, 56, 350, 351, 452, 512 mettere (in pratica) 27 mettere di buon umore 128 mettere in disordine 116 mettere in disordine/ imbarazzo 209 mettere in moto 322 mettere in movimento/ funzione 322 mettere nome 285 mettersi 32, 36, 44, 56, 57, 192, 351 mettersi d'accordo 543

mettersi di buon umore 129 mettersi in cammino 322 scatenarsi 322 mettersi in funzione 322 mettersi+inf 352 migliorare 212 minacciare 18 mirare 468 mirare a 517 misurare 223, 265, 266 misurarsi 266 modificare 472, 473 mollare 424 moltiplicare 221, 222 moltiplicarsi 222 montare 513 montarsi 55 morire 279, 280, 311 mormorare 458 mostrare 32, 33 mostrarsi 33, 336 muovere 276 muoversi 276, 277, 317, 320, 506, 507 narrare 323 nascere 282, 283 nascondere 38, 39 nascondersi 39 necessitare 366 nevicare 284 nominare 148, 285, 286 notare 223, 224, 289, 290, 486 nuotare 222 nutrire 172, 173 nutrirsi 173 obbligare 159, 287, 422 occupare 51, 291 occuparsi 217, 292, 500 odiare 514 odiarsi 514 odorare 275 offendere 47, 359 offrire 105, 106, 293, 420 oltrepassare 487 operare 294, 295 opporre 297 opporsi 297, 298

opprimere 26 ordinare 77, 78, 322 organizzare 298 organizzarsi 298, 299 ornare 197 ornarsi 197 osare 211 oscurare 237 osservarsi 290, 518, 519 osservare 289, 381 ottenere 64, 131, 290, 291, 339 padroneggiare 322, 440 pagare 313, 314, 315 paragonare 79 paragonarsi 79 parlare 479, 539, 540, 541, 542, 543artecipare 300 partire 316, 317, 321 partorire 148, 282 passare 197, 308, 445, 485, 486, 487, 488, 489 passare per 464 passeggiare 318, 319 patire 450 penetrare 304, 305, 443 pensare 165, 166, 176, 426 percorrere 443 perdere 103, 309, 310 perdersi 310, 311 perdonare 174, 175 permettere 215, 250, 307 permettersi 307 perseguire 518 persistere 441 pesare 51, 66, 67 pesarsi 67 pestare 63, 548 pettinare (-rsi) 309 piacere 170, 341 piacere (-rsi) 312, 313 piangere 315 piangersi 316 piantare (una tenda) 232 piantare 55 picchiare 54, 55 piegare 210, 317 piegarsi 46, 211, 317 617

pigiare 547 piovere 319 pizzicare 520 pogredire 199 porgere 232 porre 43, 351 portare (con se) 48 portare 9, 10, 90, 107, 133, 256, 257, 352, 353, 413, 452, 485, 496, 512 portare a passeggio/ a spasso 318 portare a spasso 319 portare su 511 portare velocemente 377 portare via 547 posarsi 44 possedere 322, 440 potere 353, 354 practicare 27, 324 praticarsi 324 preannunciare 22, 23 preavvertire 333 precipitarsi 378 preferire 327 pregare 398, 399 premere 26 prendere (come) 256, 257 prendere 30, 101, 339, 340, 341 prendere in prestito 198 prendere la parola 516 prendere raffreddore 356 prendere uno spavento 432 prendersi 31, 101, 257, 341 prendersi l’obbligo di 288 prenotare 77, 296, 386, 387, 390, 391 preoccupare 159, 218, 219 preoccuparsi 160 preoccuparsi 160, 218, 219 preparare 327, 328 preparare i pacchi 193 prepararsi 329 presentare 200, 334, 335, 368 618

presentarsi 33, 108, 114, 115, 335, 336, 368 pressare 169 prestare (attenzione) 3 prestare 198 presupporre 330 pretendere 330, 331 prevedere 331, 332, 333 prevenire 333 privare (di) 254 privarsi 254 procedere 49, 50, 199 proclamare 111 produrre 9, 343, 344 proibire 184, 185 prolungarsi 87, 205 promettere 345, 346 promuovere 50, 199, 485, 487 propagarsi 233, 475 proporre 346, 347, 348, 368 proteggere 25,150, 305 proteggersi 25, 151, 306 provare 33, 203 provenire 348, 472 provocare 47, 124, 282, 344, 348, 349 prudere 267 pubblicare 349, 350 pulire 102 pulirsi 102, 460 punire 306 puntare 212, 224 può darsi 354 rabbuiare 237 raccogliere 10, 97, 98, 341, 303, 444 raccogliersi 98, 445 raccomanda 368 raccomandare 180, 367 raccomandarsi 180 raccontare 322, 323, 324 434 raccontare 434 raddrizzare 211, 212 radere 355 radunare 10, 394, 444 radunarsi 10

rafforzare 227 raffredarsi 356 raffreddare 356 raggiungere 13, 46, 47, 196, 197, 340 ragionare 165, 245 rallegrare 129 rallegrarsi 129 rammaricare(-rsi) 374 rannuvolarsi 204 rapire 163, 360, 361 rapppresentare 214, 225, 341, 379 rapprendere 341 raschiare rassicurare 252, 268 rattristare 453 realizzare 196, 210, 365, 366, 367 realizzarsi 197 regalare 109 reggere495 registrare 222, 223, 485 registrarsi 223 regolare 77 remuovere 393 rendere felice 59, 60, 277 rendere noto 108 rendersi conto 249, 341 365, 491 rendersi conto di 290 rendersi necesario 179 rescindere 120, 400 resistere 391, 392, 499 respingere 373, 382, 383 respirare 450 restare 357, 436, 437 restituire 383, 384 riattacare 253 ribaltarsi 364 ribollire 155 ricavarsi 291 ricercare 68 ricevere 3, 229, 337, 338, 339 richiedere 69, 70, 71, 331, 366, 427, 428 richiedersi 70, 179 riconciliare 193

riconciliarsi 194 riconoscere 100, 369, 370 riconoscersi 369, 370 ricopertare 192 ricopiare 485 ricordare 19, 20, 21, 387 ricordarsi 19, 20, 21 ricorrere 27, 388 ridere 365 ridere a crepapelle 469 ridurre 273, 370, 371, 372, 407 ridurrsi 371 riempire 508, 509, 510, 511 riempirsi 510 rifare 372 riffugire 162 rifiutare 372, 373, 382, 383, 544 rifiutarsi 373 riflettere 166 rigettare 383 rigirare 240 riguardare 28, 343 rilasciare 104 rilegare 252 rimandare 17, 492 rimanere 357, 358, 359, 409 rimarginare 486 rimettere 149 rimpiangere 374 rimpicciolare 273 rimproverarsi 82, 246, 380 rimuovere 220 rimuoversi 220 rincorrersi 16, 169 rinforzare 227 ringraziare 277, 278 rinunciare 375 rinviare 17, 18 riparare 151, 375, 376 ripartire 195 ripetere 376, 377 ripetersi 377 ripiegare 211 riportare 291, 495 riposare 292

riposarsi 292 riprendersi 372 risalire 513 riscaldare 205 riscaldarsi 201 rischiare 396 riservare 387, riservarsi 390, 391 risolvere 392 rispettare 381, 382 rispondere 361, 362, 363 risvegliare 123, 491 ritardare 231 ritardarsi 231 ritenere 83, 385, 386, 387, 496, 497 ritenersi 83 ritirare 257, 384, 385, 394, 395, 412, 413, 471 ritirarsi 385 ritornare 234, 388, 389, 527, 530 ritrasmettere 474 ritrovare 165 riunire 10 riunirsi 10, 444 riuscire 31, 190, 387, 388 rivedersi 526 rivendicare 70, 366 rivestirsi 192 rivolgersi 8,9, 27 rompere 159, 400, 430, 431, 446 rosicare 397 rosicarsi 398 rotolare 464 rovesciare 233, 363, 482, 521, 522 rovesciarsi 234 rovinare 131, 446 rubare 163, 360 salire 95, 451, 452, 511, 512, 513, 514 saltare 404, 405, 406 salutare 402, 403 salvare 403, 409, 410 salvarsi 403, 404 sapere 12, 460, 461, 524 sapersi 12, 49

sbagliare 170, 208 sbagliarsi 170, 227 sbattere 189, 190, 255, 482 sbottonarsi 117 sbucciare 102 scacciare 168, 169 scagliare 108 scagliarsi 405 scalare 512 scaldarsi 201 scalfire 549 scambiare 106 scansare220 scappare 162, 409 scaraventare 53 scassinare 431 scavalcare 404, 405 scavare 413 scegliere 15, 16 scendere 76, 77, 407 scendersi 77 schiacciare 430, 547, 548 schiacciarsi 548 schiantarsi 548 schiarirsi 117 sciogliere 469 sciogliersi 469, 470 scivolare 17, 320 scogliere 121 scomparire 311 sconfiggere 129, 241 scontare 139 scontrarsi 190 scopersi 12 scoppiare 143 scoprire 117, 118 scoprirsi 117, 118 scorgersi 546 scorrere 103 scottare 34, 161, 162 scottarsi 35, 162 screpolarsi 92 scrivere 414, 415, 416, 485 scuotere 107, 417 scuotersi 418 seccare 449, 519, 520 sedere 458 619

sedersi 43, 437 segnalare 449 segnare 32, 223, 224, 262, 263 seguire 38, 515, 516, 517, 518, 529 sembrare 33, 301, 302, 303, 418 seminare 418 sentire (parlare) 48, 49, 275 sentire dire 48 sentire(-rsi) 49, 422, 423 separare 122 separarsi 122, 123 seppelire 219 sequestrare 163 servire 156, 157, 419, 420, 421 servirsi 157, 420 sfidare 349 sfidarsi 349 sfociare 522 sforzare 428 sforzarsi 159, 422, 428, 443 sfregare 160, 161 sfregarsi 161 sfruttare 142, 143 sfuggire 408, 409 sgomberare 167 sgranare 102 sgridare 377, 378 significare 225 simboleggiare 379 sistemare 43, 182 sistemarsi 182 situarsi 529 slogare 449 sloggiare 280 smarirsi 364 smarrire 364 smettere (di) 250 smettere 203 smontare 120 smussarsi 469 socchiudere 92 soddisfare 210, 277, 406, 407 620

soffiare 54, 450, 451, 460 soffrire 73, 449 sognare 535, 536 sollecitare 169, 349 sollevare 393, 394, 395 soppiantare 220 sopportare 213, 450, 454 sopprimere 121 sopraelevare 200 sorgere 361 sorpassare 236 sorprendere 31, 107, 274, 275, 340 sorreggere 433, 454, 456 sorreggersi 457 sorridere 546 sorvegliare 305, 306, 455, 517 sospettare 57,58 sospettarsi 58 sostenere 106, 433, 454, 455 sostenersi 457 sostituire 220, 221, 411 sostituirsi 221 sostrarre 408 sotterrare 219, 220 sottolineare 448, 449 spaccare 92, 430, 4311 spaccarsi 92 spacchettarsi 122 spalmare 232, 511 sparare 471, 472 spargere 521 sparire 128 sparlare 542 spaventare 432 spaventarsi 432 spedire 491, 492 spegnere 204, 441, 442 spegnersi 442 spendere 71, 235, 427 spendersi 72 sperare 431 spergiurare 246 sperperare 468 spettare 62, 103, 388 spezzare 92, 400 spezzarsi 400

spianare 211 spiegare 140, 141, 142, 248 spiegarsi 141 spingere 196, 209, 210, 349 spingersi 26, 196 splendere 258, 443, 444 spogliarsi 417 sporcare 279 sporcarsi 279 sposare 64, 257 sposare(-rsi) 64, 226 spostare 276, 280, 318, 319, 411 sprecare 397 spremere 442 spronare 209 spuntare 361, 469 sputare 416 squamare 102 squillare 453 sradicare 424 sradicarsi 426 srotolare 120 stabilire 61, 88, 155, 438, 439 stabilirsi 44, 439 staccarsi 401, 463 stancare 288 stancarsi 289 star zitto 462 stare (bene) 458 stare (in piedi) 437 stare 151, 152, 437 stare bene 88, 437, 528 stare dalla parte di 499, 500 stare per + inf 437 stare seduto 436 stendere (a terra) 97 stendere 232, 482 stendersi 232 sterminare 131 stimolare 210 stirare 63 storcere 449 strappare 400, 424, 425 straziare 549

striciare 465 strillare 447, 500 stringere 206, 444 strizzare 442 strizzarsi 442 strofinarsi 161 stropicare 520 stropicciarsi 160, 161 strringersi 445 studiare 147, 239, 447, 448 studiarsi 69 stufarsi 318, 515 stupire 274 stupirsi 274 , 275 subire 213 succedere 230, 231, 308, 309, 344, 516 succhiare 451 sudiarsi 448 suggerire 451, 458 suicidarsi 294 suonare 66, 452, 453 superare 236, 241, 404, 485, 487, 488 supporre 330 supporrsi 330 suscitare 490,491 sussurrare 458 svegliare 123, 416, 490 svegliarsi 117, 124, 417, 490, 491 svestire 125 svestirsi 125 sviluppare 126 svilupparsi 126 svincolare 408, 426 svincolarsi 426 svolgere 21, 120, 121 svolgersi 121, 244, 308 svuotarsi 167, 168 tacere 462 tagliare 462, 463, 493 tagliarsi 463, 493 tappare 43 tapparsi 43 telefonare 452, 453, 465, 466 temere 466

tendere 232, 468 tenere (-rsi) 500 tenere 268, 269, 303, 495, 496, 497, 498, 499 tenere a freno 440 tenere d’occhio 424, 518 tenere lontano 151 tenersi 246 terminare 466, 467 terrare 498 tingere 538, 539 tingersi 539 tirar fuori 122 tirare (fuori) 412, 413 tirare 35, 54, 470, 471, 472 toccare 46, 47, 358, 389 togliere 102, 125, 412, 413, 425 togliersi 125 togliersi la barba 355 tollerare 215, 455 torcersi 464 tormentare 73 tornare 233, 234, 388 torturare 73 tosare 493 tracciare 395, 470 tradire 226, 533, 534 tradirsi 227 trainare 470 tranquilizzare 252, 268 tranquilizzarsi 253 transformarsi 326 trapassare 443 trarre 470, 471 trarsi 472 trascinare 464, 465, 470, 471, 488 trascinarsi 465 trascorrere 547 trasferire 280, 281 trasferirsi 281 trasformare 326, 472, 473 trasformarsi 473 trasmettere 474, 475 trasportare 133, 353, 476, 477, 512 trasportarsi 9

trattare 148, 477, 478, 479 trattenere 296, 386, 387, 440, 496 travolgere 159 tremare 244, 489, 490 tremolare 489 trionfare 242 tritare 468 trovare 107, 164, 165, 228, 283, 392, 525 trovarsi 12, 140, 165, 283, 320 transformarsi 412 truffare 163 tuonare 492 ubbidire 37, 38 uccidere 293, 502 uccidersi 502 ungere 511 ungersi 511 unire 252, 340 unirsi 229 urlare 501 urtare 189, 255 usare 156, 507 usarsi 157, 236 uscire 26, 175, 176, 389, 395, 445 ustionare 34 utilizzare 156, 235, 507 utilizzarsi 157 valere 272, 273 valutare 245 vantarsi 251 vedere 289, 342, 522, 523, 524, 525, 545 vedersi 101, 525, 526 vendemmiare 98 vendere 106, 532, 533, 534 vendersi 534 venire (sonno, sete, fame, male) 149 venire 152, 526, 527, 528, 529, 530 venire assunto 22 venire calare 77 venire da + inf. 529 venire dopo 516 621

verificare 505, 530, 531, 532 verniciare 106, 539 versare 284, 493, 494, 521, 522 vestire 192

622

vestirsi 192 viaggiare 62, 63 vietare 184, 185, 186 vincere 55, 67, 241, 242 visitare 536, 537 vivere 479, 480, 481

volare 270, 546, 547 volere 132, 537, 543, 544 voltarsi 234 vomitare 522 vuolere dire 225 vuotare 167, 168 zittire 462

Limba engleză abandon 201 abate 253, 273, 408, 423 abide by 381 abolish 121 absorb 451 abuse 226 accelerate 169 accept 1, 2, 6, 29, 278,335, 338, 339, 385 accompany 82, 133, 226, 308 account for 141 accrue 103 accumulate 11 accuse of 4 accuse one another 4 acknowledge 369 acquire 64, 131 act 353 add 5, 11, 79 address 8, 9 address one another 8 adhere 341 adjust 473 admire 5 admire oneself 5 admit 6, 7, 186, 265, 338, 339, 369, 370 admonish 96 adopt 7, 488 adorn 197 adorn oneself 197 advance 50, 199 advise 210,367, 368,421, 422 affect 45, 255 afford 307 age 191 agree 2, 4, 29, 88, 338 aim (at) 179, 212, 517 allow 2, 6, 7, 184, 215, 254, 274, 275, 307 amaze 274, 275 amend 212 amount 395 amuse 129,130 amuse oneself 130

announce 22, 23, 24 annoy 116, 120, 136, 318, 453 annull 120 answer 362, 363 answer each other 363 appeal against 45, 46, 341 appear (on) 25, 26, 33, 93, 214, 215, 361 appease 193, 194, 252 apply 27, 28 appoint 285, 286 apppear 336 approach 30, 45 approve 2, 5, 29, 392, arise 123, 490, 491 arrest 340, 386, 394 arrive 12, 428, 429, 526, 528 ask (for) 69, 70, 71, 72, 77, 187, 188, 234, 235, 330, 331, 351, 398, 399, 427, 428 ask oneself 235 assault 45 assert 179 assure 40, 207, 330, 457 astonish 274 attach oneself 252 attack 45, 46, 47, 378 attack one another 46 attain 47 attend 12, 300, 336, 420, 479, 515 attract 47, 48 avoid 137, 151, 162 avoid each other 151 awake 123, 491 award 3 back up 133, 227 bake 34, 35, 75 ban 184, 185 bandage 252 bang (on) 189, 255 bargain 106 base 232 base on 55, 56

be 12, 62, 51, 52, 102, 113, 140, 151, 152, 153, 165, 185, 196, 197, 230, 261, 262, 266, 269, 285, 415, 416, 516, 534 be (in) 526, 529 be (obvious) 100 be (a priority) 3 be (sleepy, hungry, thirsty) 149, 154, be able to 190 be about to (+inf) 437 be advisable 180 be afraid 432, 490, 466 be against 297, 298 be alike 418 be alive 479 be born 282, 283 be breastfed 451 be bright/ brilliant 444 be busy with 292 be careful 218 be clear 526 be convenient 62, 88 be different 113 be divisible 195 be due to 109, 527 be enough 12, 13 be expensive 534 be feverish 34 be fond of 499 be forgetful 504 be from 152, 472 be full 510 be going to 516 be good at 337, 440 be good 62 be happy 60, 129 be harmful 288 be hot 34 be in charge of 77, 292 be in command 77 be in danger of 396 be in fashion 353 be in love 188 be in touch 80

be inconvenient 209 be interested in 182, 183 be late 231 be left 357, 358, 409 be likely to 345 be mad 454, 455 be necessary 179, 483 be obvious 526 be on 479 be on a diet 496 be on one’s feet 507 be on one's own 237 be out 108 be out of order 446 be over 204, 421, 467, 486, 488 be part of 498 be past 487 be permissible 6 be popular 66, 341 be possible 354 be quiet 462 be responsible 361, 362 be set 308 be shorter 407 be similar 30 be sorry 374 be stuck 27 be successful 387 be tight 444 be tiresome 288 be to 358 be told / said 48 be too hard (on himself/ smb.) 245, 246 be trained 158 be used 420 be visible 262 be well done 325 be word about 543 be worth 272, 273 be wrong 170, 227 bear 450, 454 beat 54, 55, 236, 241 beat down 97 become 13, 125, 149, 158, 176, 191, 228, 366 become cold 356 become dark 204 624

become larger 264 become stale 228 become swollen 508 become thick 407 become undone 120, 404 beg 428 begin 202 behave 261, 336, 353 believe 83, 94 believe oneself 94 belong to 24, 472, 498, 499 bend 317 bequeath 249 betray 226, 533 bind 251 bind oneself 288 bite 398 blame 82 blame oneself 380 bleach 117 blind 189 blink 75 blister 508 blow 54, 276, 450, 452, 460, 489 blow away 168, 547 blow down 363, 417 blush 28, 398 boast (of) 251 boil 154, 154 bolt 208 book 296, 386, 387, 390, 391 bore 318 borrow 198 borrow from each other 199 bother 289 bow 317 brag 251 brake 160 breach 400 bread 464 break 92, 400, 431, 446 break in 183 break (into) 430, 431 break /get loose 120 break off 401

breathe 450 breed 95 bring 9,10, 133, 527 bring closer 30 bring down 48, 417 bring up 81, 416 broadcast 474, 475, 476 brush 84, 430 build 75, 84, 85, 147, 200, 393, 395 bump (into) 256 bump / bang against 190 burn (out) 34, 35, 161, 162, 341, 520 burn oneself 35 burst (with laughter) 143, 469 bury 219, 220 butt in 57 butter 232 button up 203, 204 buy 99, 100, 256, 257 calculate 61, 124, 426 call 27, 65, 72, 73, 48, 285, 286, 404, 446, 447, 452, 453, 465, 550 call as 257 call for 366 call each other 453 call on 27 536, 537 call up 81 calm 252 calm down 253 can/could 353 cancel 442 capture 101 card 309 caress 268 carry 102, 133, 352, 353, 476, 496 carry off 360 carry out 120, 139, 140, 210, 324, 515, 517 cast 53, 493, 494 catch 30, 31, 107, 339, 340, 341, 360, 386 catch a cold 356 catch sight of 546

catch up with 13, 340 cause 343, 344, 348, 349 cause oneself 349 cease 203 challenge 349 change 326, 410, 411, 412, 472, 473 change (into) 326 change for the worse 446 charge with 4 charm 360 chase (away) 168, 169, 517, 518 chase each other 169 chatt 324 cheat on 163, 226, 227 check 90, 505, 523, 530, 531, 532 check in 223 cheer up 128, 129 choose 15, 16 chop 92, 430, 463, 468 chop off 463 circumvent 363 claim 330, 331 claim back 366 clarify 248 clean 102, 161, 417, 430, 460 clear 167, 397, 485 clear up 248, 249, 392 climb (up) 512, 513, 452 cling to 31, 341 clip 340 close 204 collect 98 colour 539 comb 309 combat 298 condemn 82 come (from/ up/ down) 9, 348, 428, 429, 516, 526, 527, 528, 529, 530 come across 107, 228 come back 233, 234, 388, 289 come in 185 come off 404

come out / up 26, 33, 102, 189 come out well 387 come to 395 come to an end 467 come true 197, 210 come up 176, 361, 530 come up against 190, 256 comfort 268 commemorate 321 commit perjury 246 commit suicide 294 communicate 80 compare 78, 79 compel 526 compete 236, 259 complain 315, 316 complete 79 comtinue 269 concentrate 81 concern 218, 292, 343 conclude 203, 204, 421 confer 422 confess 264, 265 confine 497 confirm 227 confuse 208, 209 congratulate 150 conquer 96, 97 consider 67, 83, 342, 385, 426, 460, 525, consume 71 contain 86, 101 continue 86, 87 contribute 87, 300 control 440 convert to 7 convey 475 convince 89, 248 convince oneself 89 cook 329 cool 356 copy 177, 178 copy 178 cork 43 correct 90, 212 correspond 91 corrode 397 cost 91

count 55, 85, 284, 285, 426, 434 cover 2, 3, 44, 115, 149, 237, 241, 314, 443, 509, 510 cover oneself 241 crack 92, 430, 431 crash 548 crawl 465 create 84, 92, 93, 148, 344 creep 465, 514 criss-cross 507 criticize 96 cross 442, 485, 487, 489 crush 547, 548 cry 315, 316 cry out 447 cultive 98, 126, 158 cure 534 curse 59 curve 210, 211 cut (down) 371, 462, 463, 493 cut each other 463 damage 446 dance 243 dare 211 dare smb. 349 darken 237 dash 378 daydream 536 deal with 295, 477, 479 debate 127 deceive 226, 227 decide 88, 89, 109, 110, 111, 129, 130, 171, 172, 438, 439, declare 111, 112 decline 373 decorate 197 dedicate 103 deduce 408 deduct 386 deepen 40 defeat 55, 129, 241 defend (oneself) 24, 25, 456 degrade 34 delay 231 625

deliver 282, 325, 429 demand 70 demolish 121 demonstrate 262 denounce 112 deny 373 depend (on) 46, 86, 114, 499 depict 334 deposit 115, 521 deprive (of) 254 describe 118, 119 deserve 103, 272 desire 132 destroy 130, 131, 547, 548 deteriorate 446 determine 12, 124 develop 126 devide 194, 195 diagnose 438 dial 157 dictate 77, 126 die (out) 279, 280, 311, 442 dig up 412, 413 dirty 279 disappear 311 disappoint 226 disarrange 116 discover 12, 117, 118 discuss 127 disentangle 248 disguise 326 disperse 397 display 44 distance 114 distinguish 113 distribute 195 disturb 116, 208 dive 37 do 103, 148, 270, 292, 415 do again 372 do not + inf. 438 do without 254 doubt 211 drag (along) 464, 465 drain 167 draw 79, 119, 120, 365, 470 626

draw up 14 dream 535, 536 dress 192 drink 59, 60 drink off 167 drip 103 drive 77, 82, 83, 169, 507 drive away 168 drive (by) 487 drive into 56, 57 drive out (of) 168, 412 drive (to) 476 drop 36, 68, 148, 253, 317, 375, 409, 445, drop by 487, 529 drown 213, 214 dry (up) 459, 519 dust (off) 54, 102, 417, 418 dye 398, 538 earn 67, 68, 103 ease 424 eat 173, 266, 267 elect 16 embarrass 209 embrace 193 employ 21 empty 167, 168 enchant 96 enclose 206 encourage 14 encounter 228 end 421, 467 endanger 47 endure 213, 216 engage as 257 enjoy 38, 60, 170 enjoy oneself 308 enlarge 126, 263, 264 enlighten 248 enrapture 360 enrol 107 ensure 41, 42, 124 entangle 208 enter 222 entertain 130 entrust 207 envisage 332 erase 459, 460

erect 75, 200 escape 162, 408, 409 escort 225 establish 155, 439 estrange 114 evacuate 167 examine 37, 38, 69, 138, 505 exasperate 288 exceed 487 except oneself away 213 excuse 175 exchange 412 execute 139 exhibit 144, 146 exist 140 expect 44, 45, 333 explain 140, 141, 142 explode 143 exploit 142, 143 export 143, 144 expose 145 express 144 express oneself 144 extend 233, 468 extinct 140 extract 412 face 229, 234 fade away 311 fail 282, 283,482 fall 17, 62, 77, 283, 284, 404 fall asleep 7, 8 fall ill 191, 192 fall under 498 fall upon 378 fatten 217 fear 466 feed 173, 421 feel 305, 358, 422, 423, 423 feel bad 149 feel like +ing 34, 529 fence off 122 ferment 154 ferry 485 fidget 449 fight 259 figure out 249

file 115, 222 file for 187 fill 43, 292, 508, 509, 510 fill in 79 filter 445 find +it+adj. 303 find 12, 157, 164, 165, 283 find oneself 283, 320 find out 49, 117, 524 finish 139, 421, 466, 467 fire 472 fit 201, 509 fit in 186 fix 155, 375, 376 flicker 244, 489 fling 482 float 319, 320 flog 189 flood 213 flow 103, 487, 522 flush 398 fly 270, 547 fly up 395 fly by 486 focus 81 fold 210 follow 38, 500, 515, 516, 517, 519, 529, forbid 142, 185 force 159, 178, 287, 422 forecast 22, 23, 24, 332 foretell 23, 24 forge 178 forget 502, 503, 504, 505 forgive 174, 175 form 14, 15, 84, 157, 158, 159 forsee 332, 333 forward 50, 199, 200 found 215, 231 freeze 215, 216 frighten 432 fry 324, 325 fulfil 407 further 86 gain 64, 67, 97, 131, 236 gamble 243, 244 gather 10, 444 gesticulate 107

get 21, 22, 64, 98, 125, 170, 182, 250, 256, 290, 291, 337, 338 get along with 194, 480 get angry / mad 136, 449, 453 get bored 318 get closer 30 get confused 209 get dark 237 get dirty 279 get dressed 192 get hurt 360 get into / to 12, 13 get into 305, 443, 513, 514 get involved 21, 22 get late, cold 149 get longer 95 get lost 310, 311, 364 get married 64, 226 get nice 149 get off 77 get old 191 get on / up 452 get on (well) 238, 452 get out of 175, 417 get over 535 get ready 328, 329 get rid of 408, 410 get scared 432 get shorter 273 get through 489 get tired 288, 289 get up 417 get used to 240 get+vb. 352 gett in 185 gild 451 girdle 206 girdle oneself 206 give (out) 3, 27, 68, 78, 104, 105, 106, 109, 126, 195, 293, 325, 439, 495, 544 give a lift (to) 257, 377 give back 384 give birth to 282 give in 317 give oneself 4

give oneself up 325 give up 68, 301, 375 gleam 258 go 62, 128, 134, 239, 270, 271, 305, 319, 486, 489, 515 go about 508 go away 114 go back 234, 388, 513 go by 83, 486 go down 77, 407 go for a walk 318 go from...to 488 go in 185, 186 go inside 186 go into 201 go on 50, 86, 205, 309, 316, 317 go on foot 506 go out 175, 176, 316, 442 go round 206 go through / beyond 487 go to bed 97 go to ... for 9 go up 95, 264, 452, 512, 513, 514 go with 225 grab 31 graduate 395 grasp 31, 304, 305, 339, 340 grate 355, 549 grease 511 greet 105, 339, 402, 403 grill 161 grind 39 ground 55 ground on 56 grow (up) 95, 98, 99, 126, 148, 200, 264, 495, 496 grow tired of 318 growl 506 guard 305, 306 guard oneself 306 guess 166, 283 guide 83 hallmark 262 627

hammer 54 hand 104 hand back 488 hand down 475, 488, 489 hand in 115 hand over/ in 325 handle 43, 46, 232, 351, 507 hang 500 hang up 46 happen 230, 231, 308, 344, 377 happen to+vb. 284 harden 228 harvest 98, 444, 445 haste 169 hate 514 have 26, 51, 52, 57, 60, 101, 129, 134, 148, 149, 237, 275, 282, 285, 291, 295, 318, 322, 335 , 351, 365, 381, 390, 422, 440, 449, 456, 524, have a good time 130 have the heart to+vb 213 have to 483, 484 head 212 heal 204, 486, 534, 535 hear 48, 49 heat (up) 200, 201, 205 help (each other) 13, 14, 156, 452 hesitate 146 hide 38, 39 highlight 448, 449 hire 21, 27 hit 108, 189, 190, 255, 283, 471 hoist 200 hold 101, 390, 495, 496, 497, 498, 499, 500 hold back 387, 440 hold on 392 hollow 413 hope (for) 431 hug 193 hurry 169, 170, 378 hurt 135, 359, 360, 397 628

hurt oneself 255, 360 imagine 176, 177 imagine oneself 526 imitate 177, 178 imply 330 impose 1, 178, 179, 351 impose oneself 179 improve 67, 149, 212, 264, 393 include 101, 186 increase 95, 221, 222, 223, 263, 264, 508 incur 47 inflate 508 inform 23, 24, 334 initiate 187 inject 187 injure (oneself) 255, 360 inquire 183 insist 181,441 inspect 532 insure 42 insure oneself 42 intend 347, 518 intercede 183 interfere 18, 19, 183 intervene 184 introduce (oneself) 186, 187, 335, 336 368 invent 176 invest 56 investigate 69, 138, 531 invite 72, 187, 188 involve 18, 330 iron 63 irritate 136, 453 issue 105 itch 267 join 21, 22, 186, 341 judge 83, 245 jump (at/from/off/down/ over/out of on) 37, 404, 405, 406 keep (one’s promise) 268, 269, 303, 304, 381, 386, 387, 495, 496, 497, 498, 507 keep an eye on 424 keep away from 162

keep off 63, 383, 437 keep one’s mouth shut 205, 462 keep quiet/ silent 462 keep+ -ing 87 keep in good repair 236 kick 255 kidnap 163, 360, 361 kill 131, 139, 293, 294, 502 kindle 28 kiss 406 knaw at 397 knead 159, 160 kneel 458 knit 258 knock 54 knock over / down 97, 363 knock to the ground 482 know 100, 101, 337, 460, 461 lack 254 lash 54, 189, 255 last 134, 440, 498 laugh (at) 65, 365 lay 232, 350 lay ahead 232 lay down (one’s life) 521 lay on 97 lay the foundation 92 lead 82, 124, 133, 271 lead into 80 leak 103 lean against/ on 389, 433, 434 learn 12, 49, 239, 240 leave (for) 77, 321, 105, 123, 128, 134, 207, 249, 250, 251, 300, 301, 316, 317, 504 lend (support) 3, 198 lengthen 264 let 250 let go 424 let in 187 let know 475 level 211 levy 351 lie 97, 273, 274, 458, 545

lie along / down 233, 482 lift 393, 394, 395 light 28 like 131, 132, 170, 194, 312, 313, 454 linger 231 listen to 37, 38, 48, 517 live 254, 255, 291, 437, 479, 480, 481 load 202, 202 lock (up) 204, 205, 208 lock oneself up 205, 208 lodge a complaint 366, 367 look 33, 213, 301, 302, 336 look after 217, 236, 237 look at/ for 64, 65, 342, 343, 505, 506, 507 look down 108, 317 look forward to 44 look into 68 look like 418, 525 look oneself 343 look out of 506 loosen 424 lose 309, 310, 311, 313 lose 364, 450 lose one’s edge/ point 469 lose oneself 311 lose weight 24, 423 love 173, 188, 454 love each other 188 lower 77 lure 48 mail 492 maintain 173, 268, 269 maintain (an assumption) 456 make 11, 42, 139, 147, 148, 149, 158, 170, 240, 257 , 282, 288, 295, 307, 329, 344, 365, 366, 416, 422, 492 make a halt 472 make a mess of 209 make an agreement 4 make an appointment 155

make an effort 428 make angry 453 make ill 191 make fat 217 make happy 59, 129 make look older 191 make progress 50 make promises 346 make provisions for 332 make sense 141 make smb. smth. 257 make sure 40, 41, 207 make up (one's mind) 14, 15, 84, 110, 157, 158, 172, 285 make use 27, 427 make warm 205 make+acc.+vb 124, 128 make+vb 159, 209, 287 manage 31, 82, 83, 190, 388, 440 manifest oneself 261 mark 87, 223, 224, 262, 263 marry 64, 226, 257 master 322, 440 match 91, 271 match against 297 matter 85, 86 may 225, 354 mean 85, 86, 225 measure 124, 223, 265, 266 measure up 266 meet 100, 197, 210, 228, 229, 406, 454, 468, 526 melt 469, 470 mend 90 mention 19, 20, 320, 321, 543 mince 468 mind 524 misplace 364 miss 128, 170, 253, 254, 309, 310 misuse 1 mix 18, 159 moan 166

modify 124 monitor 519 mould 159 mount 513 mourn 315 move 276, 277, 280, 281 move away 113, 114 move from...to 488 move (forward) 50 move in 182 move on 464 move to 468 move towards 472 mow 493 multiply 221 mumble 549 murmur 459 must 483, 484 name 148, 180, 285, 286, 550 narrate 323 necessitate 366 need 484, 485, 543 nod 107 nominate 156, 347 note 224 notice 289, 290 notify 80, 81 number 285 obey 37, 38 object 298 observe 289, 381, 517 obtain 291 occur 344, 377 offend 47, 359, 360 offer 109, 293, 347, 419, 420, 478, 479 oil 511 open 117, 120 open on to 80, 108 operate 294, 295 oppose 297, 298 order 77, 78, 322 organise 129, 298, 299 originate 471 outdo 236 outplay 129 outrun 236 overcome 101, 241, 488 629

overheat 155 overtake 340 overturn 364, 482, 521, 522 overuse 428 overwhelm 101 overwhelm 26 overwork 289 owe 108 own 322 pace out 265 pack 193, 327 paint 106, 398, 539 part from 122, 123 party 308, 309 pass 319, 387, 485, 486, 488 pass on 474 pass on to 485 pat 55, 267 pay 3, 148, 313, 314, 315, 506 peel 102 penetrate 305, 443 perform 379 permit 7 persist 441 persuade 124, 248 phone 465, 466 pick 10, 97, 98, 340,341 pick up 393, 395, 444 pinch 55, 444 pity 315 place 29, 30, 43, 129, 233, 350 plan 166, 298, 543 play 66, 139, 228, 243, 244, 507 plead (for) 184,, 264, 446, 456 please 59, 211, 277, 278 pledge 246 pluck 102 point to / at 32, 179 polish 102, 107 polish 160 pop (up) 404, 405 postpone 17, 18 pound 54 630

pour 493, 494, 521, 522 practise 147, 324 praise 65, 251 praise oneself 150 pray 399 predict 331 prefer 327 prepare 327, 328, 329 prepare oneself 329 present 145, 214, 334, 335, 336 preserve 303 press 26, 63, 169 presume 330 pretend 108, 149, 326 prevent 195 prevent 333 process 469, 470 produce 157 produce 258, 344, 349 profile 119 prohibit 184, 185 promise 21, 22, 246, 345, 346 promote 50, 51, 199 prompt 451, 458 prop against/ up 389, 433 propose 347, 348 propose oneself 347 protect 25, 150, 151, 305 protect oneself 25, 306 prove 32, 33, 134, 438 provide 332, 333 provide for 173, 237, 456 pry 18, 19, 57 publish 26, 349, 350 pull (along) 464, 470, 471, 472 pull in 185 pull out 413, 424 pull up 296 pull upwards 472 pump out 425 punch 255 punish 82, 306 push 196, 210 push away 114 put 27, 43, 101, 129, 192, 201, 350, 396, 512,

put aside 296 put (into) 56 put (up) 43 put on (a show) 335 put on (weight) 67, 192, 217, 351, 500, 510, 512 put on the brakes 160 put out 441, 442 put to sleep 7,8 put up (a tent) 182, 232, 341, 512 quarrel 71 quit + ing 250 race along 169 race up 511 rain 319 raise 95, 96, 200, 282, 393, 394, 395, 511 ratify 7 reach 13, 46, 47, 131, 196, 197, 228, 233, 305 read 73, 74, 90, 167, 334 realise 249, 337, 341, 342, 365, 491 reason 245 reassure 252 recall 220 recede 385 receive 108, 290, 337, 338, 339, 363 recognize (oneself) 369 recognize 100, 369 recommend 180, 347, 367 reconcile 193, 194 reconsider 389 record 222, 223, 518 recover 149, 372, 389, 535 reduce 121, 273, 289, 370, 371, 372, 408 refill 510, 511 reform 212 refrain 185 refuse 372, 373 register 223, 486 regret 374 rehearse 376, 377 reinforce 227

reject 372, 373, 382, 383 reject each other 383 relate 252, 499 relax 292 rely 55, 232, 434 remain 357, 358, 359, 376 remake 372 remember 19, 20, 386, 387 remind 19, 20 remodel 472 remonstrate 380 remove 220, 385, 412, 413 417, 459 rent 21 repair 375, 376 repeat 376, 377 repeat oneself 377 repel 383 replace 220 , 221, 384, 410, 411 reply 361 report 12, 111, 366, 367 represent 379 reprimand 378 reproach 380 reproduce 222 request 331, 428 require 69, 70, 178, 179, 331, 366, 427 reserve 390 resist 391, 392 respect 381, 382 respond 362 rest 292 rest 389 retain 296, 386, 387, 390 retire 385 retort 362 return 234, 384, 527, 530 revise 376, 377 revoke 385 revolve 240, 241 ride 270 ring 453 ripen 75 rise 95, 361, 395, 512 risk 396 roll 464 roll around in/ with 464

roll down 77 roll up 211, 382, 471 round off 79 rub 161 ruin 131 rule 130 run 16, 17, 103, 163, 271, 378 run (away) 162 run into 190 run over 63, 548 run a risk 145 run the risk of + ing 396 rush 378 sadden 237 sail off 316 satisfy 277, 278, 406, 407 save 304, 403, 409, 410 save oneself 391, 403, 404 say 11, 48, 49, 111, 320, 324, 331, 361, 373, 415, 434, 436, 457, 526, 543, 549, 550 say to oneself 550 scale 102 scare 432 scold 71 score 263 scratch 548, 549 scream 501 scrub 160, 161 see 244, 261, 320, 523, 524, 525, 536, 545, 546 see each other 526 see oneself 525, 526 see out / off 225, 226, 308 see smth.come true 366 seem 26, 33, 301, 302, 303 seize 101 sell 106, 532, 533, 534 sell oneself 534 send 8, 56, 115, 199, 474, 475, 476, 491, 492 send each other 8 sense 422, 423 sentence 82 separarte 122, 194, 311, 401

serve 139, 407, 419, 420 set 155, 351 set ablaze 28 set ajar 92 set apart 113 set off 316, 317, 321 set up 84, 181, 182, 214, 215, 232 settle 44, 115, 156, 392, 438, 439 settle one's accounts 427 settle the doubts 397 sew 76 shake (hands) 232 shake 417 shake off 418 share 300 sharpen 39, 40 shave (off) 355 shear 493 shed 417 shell 102 shelter 39 shimmer 489 shine 258, 443, 444 shiver 489, 490 shoot 471, 494 shorten 371 should + verb 103, 109 should 483 484 shout 446, 447, 543 shout at 378 show 32, 33, 144, 179, 180, 261, 337, 379, 413 show (up)/ (up in/ for) 336 shuffle 318 shut down 121, 203 side with 499 simmer 155 sign 87, 419 sing 65, 66 sit 436, 437, 458 sit down 43, 44 sit for 106, 336 sit in for 221 situate 165 skip 162, 404, 405 slam 482 631

slander 542 slap 471 sleep 97, 132 slice 463, 468 slide 17 slip 17, 56, 57, 445 slow down 160 smash 547 smear 511 smell 275 smile 546 smuggle 187, 485 snatch 424, 425 sneak out 445 sniff 275 snow 284 snub 377 solve 392 sound 452, 453 sow 418 sparkle 444 spawn 115 speak (ill) 435, 479, 539, 540, 541, 542 speak highly of 251 speculate 243, 244 speed up 169 spend 71, 72, 235, 308, 427 spill 521, 522 spit (out) 416 splash with 279 split 194 sprain 449 spray 479 spread 511, 522 sprout 361 squander 71, 397 square with 91 squeeze 442, 445 stain 102 stand 436, 437, 450, 454, 455, 458 stand a round 106 stand against 389 stand in for 221 stand on 129 stand up 394, 395, 396, 417 632

stand up against 11, 391 start 21, 22, 32, 57, 117, 202, 232, 316, 321, 322, 352 start+ing 352 state 11, 111, 112 stay 437 stay behind 357 stay together 445 steal 163 step 63 step in 184 step on 26 stick (down / up) 253 sting 520 stipulate 332, 333 stir 123, 394 stir up 348 stitch 76 stomach 216 stop 160, 195, 203, 295, 296, 297, 436 ,470 stop (one onother) 196 stop +ing 462 stop from +ing 185 strain 159, 445 stray 114 strengthen 227 stress 449 stretch (out) 232 strike 54, 189, 481 strive 160 strive 73, 422, 443, 468 stroke 267 stroll 319 study 68, 69, 138, 147, 239, 447, 448 stuff 508, 509 stumble against 196 subordinate 24 subtract 408 succeed 190, 516 suck 451 suffer 73, 450 suggest 346, 347, 348 suit 88, 437, 458, 528 supervise 424, 455 support 25, 98, 237, 432, 433, 456, 457, 498

surprise 274, 275 surrender 68, 325 surround (oneself ) 206 survive 140 suspect 57, 58 suspend 257 swallow 216, 217 swap 107 swear 246, 247 sweep along 169 swell 508, 509 swim 222 switch on 28 take 6, 7, 9, 30, 56,76, 77, 84, 106, 107, 108, 133, 134, 186, 217, 256, 271, 291, 318, 341, 353, 395, 456, 465, 476, 477 take advantage (of) 1, 142, 345 take an interest in 182 take away 393 take care (of) 217, 218, 292, 306, 497, 525 take chances / risk 396 take classes 107 take comfort in 268 take down 76, 77, 120 take for 184, 488 take in 101, 102 take in excess 1 take off 118, 125, 412 take on (rent) 21 take (one another's) side 25 take out 412, 413 take out insurance 42 take pain in +ing 73 take part in 300 take pity 213 take place 121, 230, 309 take risks 396 take roots 341 take the floor 26 take the form of 336 take the trouble 116 take to court 245

take up 182, 193, 291, 511, 512, 513 talk 21, 422 talk about 127, 543 tame 440 tangle 209 taste 170 teach 142, 239, 240,325, 326, 448 tear 400, 401,425, 426 tell 23, 24, 39, 80, 112, 113, 142, 320, 322, 323, 324, 334, 361, 434, 435, 436, 542, 549, 550 tell apart 113 tell fortunes 167 tempt 48, 188 tend 468 terminate 112 thank 277, 278 think 93, 165, 166, 176, 177, 205, 214, 426, 460, 524 think through 233 think up 177 threaten 18 throw 53, 108, 189, 336, 364, 481, 482 throw away 35, 36, 53 throw oneself 36, 378 thrust 56 thunder 492 tie 251, 252, 340 tighten 444, 445 till 98, 258 tire 288 tire oneself 289 toast 325 toboggan 108 tolerate 215, 455 topple over 364 torment 73 torture 73 touch 46, 47 transfer 280, 411 transform 472 transmit 475, 476 transport 133, 476, 477

trap 548 travel 62, 63, 271, 443 travel from ...to 487 treat 477, 478, 479 treat oneself to 293 tremble 489, 490 trot 270 trouble 116 trust 94, 207 try 65, 159, 203, 245, 246, 422, 443 try on 202 tuck in 241 tune 4 turn 196, 233, 234, 240 turn back 162 turn bad 446 turn down 107, 382, 383 turn (oneself) in 112 turn into 125, 326, 412, 473 turn on 28 turn off 204, 441, 442 turn out 343 turn round 240 turn to 212 turn up 215 tutor 105 twist 449 type 414 unbutton 117 undergo 213, 515 underline 448 understand 141, 237, 238, 386 undertake 179, 288 undo 120 undress 125 unpack 120, 122 unrol 120 uproot 424, 426 upset 363 urge 209, 210 use 27, 142, 143, 156, 157 use 235, 236, 271, 420, 511 usher in 187 value 499 veil 2

visit 528, 536, 537 vomit 522 vote against 383 wag 276 wage 134 wait for 44, 45 wake (up) 117, 123, 124, 416, 417, 490 walk 63, 212, 270, 271, 319, 506 wander 364, 507, 537, 543, 544 warm 200 warm oneself 201 warn 333, 334 wash 429, 430 wash away 429 wash oneself 429 waste 310, 397, 468 watch 290, 306, 342, 505, 506, 518 watch over 455 wave 402 wax 102 , 106 weaken 423, 424 wear 352, 353, 507 wear away 398 wear out 161, 288, 398, 469, weather 391 weed 102 weep 315 weigh 61, 66, 67, 138, 266 weigh down 26 welcome 229 welcome 339, 402 weld 253 whet 40 whip 55 whisper 458 will 544 win 67, 68, 97, 242 wind 233, 234 wind up 121 wipe (out/ away) 459 wish 131, 132 withdraw 384, 385, 394, 412 wither 488, 519, 520 633

word-process 414 work 121, 258, 259, 278, 279, 295, 437, 532 work out 392 worrk 271 worry 218, 219

634

worry about 160 would rather + inf. 327 wound 359, 360, 463 wound each other 360 wrap 193, 241 wring 160, 442

write 414, 415, 419, 485, 489 write down 223, 224, 486 yearn for 468 yell 446, 447, 501 yield 147, 344